Regulamentul 1690/09-nov-2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice,... - Regulamentul 1690/09-nov-2018

SUBCAPITOLUL 1:2.1.1. Procesul de fabricaţie

SECŢIUNEA 1:2.1.1.1. Anvelope noi

(79)Procesul de fabricaţie al anvelopelor noi de camioane şi autobuze implică: 1) amestecarea şi malaxarea cauciucului; 2) prepararea componentelor anvelopei; 3) fabricarea anvelopei (verzi); 4) prelucrarea termică (vulcanizarea) şi 5) inspecţia finală. Toate anvelopele de camioane şi autobuze sunt fabricate din aceleaşi materii prime de bază, şi anume cauciuc natural, cauciuc sintetic, oţel, negru de fum, alte substanţe chimice şi uleiuri, precum şi materiale textile; ele au aceleaşi componente, şi anume banda de rulare, flancurile, carcasa interioară, taloanele, benzile de oţel, pliurile carcasei, chiar dacă între diferiţii producători ai acestui produs există anumite diferenţe.

SECŢIUNEA 2:2.1.1.2. Anvelope reşapate

(81)Reşaparea este, în esenţă, un proces de reciclare cu ajutorul căruia anvelopele uzate sunt renovate prin înlocuirea benzii de rulare pe o carcasă veche. Carcasele sunt elemente principale ale procesului de reşapare şi, prin urmare, o parte substanţială a activităţii reşapatorilor o reprezintă selectarea şi achiziţionarea de carcase adecvate pentru reşapare. Astfel, carcasele sunt principala materie primă a procesului de producţie şI constituie - în funcţie de calitatea lor - fie un adevărat produs "semifinit", fie un deşeu.

SUBCAPITOLUL 2:2.1.2. Utilizări şi tipuri de anvelope

(83)Anvelopele de camioane şi autobuze sunt produse într-o mare varietate de tipuri şi dimensiuni şi pot fi întâlnite pe o gamă largă de vehicule comerciale, de la camioane şi autobuze pentru transportul local în contexte urbane sau regionale, la camioane şi autobuze pentru transportul pe distanţe lungi, în funcţie de dimensiunile şi de specificaţiile lor privind indicele de sarcină. Ele nu sunt adecvate nici pentru utilizarea în cazul vehiculelor de călători sau al altor vehicule utilitare uşoare, nici pentru vehiculele exclusiv de teren, cum ar fi tractoarele agricole.

(84)Anvelopele pentru camioane sau autobuze sunt comercializate sub două tipuri şi în patru categorii: Anvelopa de tip cu cameră este o opţiune mai tradiţională; aceasta are o cameră interioară cu valvă proprie, amplasată în interiorul anvelopei. în cazul anvelopelor de tip fără cameră, anvelopa şi janta roţii formează un sigiliu etanş, valva fiind montată direct pe jantă. Majoritatea covârşitoare a anvelopelor pentru camioane sau autobuze vândute în Uniune sunt anvelope fără cameră. Cele patru categorii de anvelope pentru camioane sau autobuze sunt: pentru roţile directoare, pentru roţile motoare, pentru remorcă şi multipoziţie. Anvelopele pentru roţile directoare sunt concepute pentru a fi utilizate pe axa faţă pentru a ajuta la controlul direcţiei, dar pot fi utilizate pentru toate poziţiile pe camioane sau autobuze, în funcţie de utilizarea vehiculului. Anvelopele pentru roţile motoare sunt concepute pentru sistemul de transmisie şi asigură o tracţiune mai bună. Anvelopele pentru remorci sunt concepute pentru a fi montate pe remorci, în timp ce anvelopele multipoziţie sunt concepute pentru a fi utilizate pe un vehicul în toate poziţiile, în funcţie de utilizarea acestuia.

(85)Anvelopele, noi sau reşapate, sunt supuse aceloraşi cerinţe de siguranţă pe piaţa Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (²⁰).

CAPITOLUL 2:2.2. Segmentarea pe trei niveluri a pieţei anvelopelor din Uniune

(87)Anvelopele de nivelul 1 acoperă anvelopele noi premium, purtând marca emblematică a principalilor fabricanţi. Recunoaşterea mărcii este un factor-cheie pentru anvelopele de acest nivel, ea justificând plătirea unor preţuri semnificativ mai mari pentru performanţele înalte aşteptate, precum şi pentru investiţiile de marketing deosebit de semnificative. Anvelopele fabricate de producătorii de echipamente originale pentru camioane sau autobuze ("OE1") sunt incluse în principal la acest nivel. Calitatea anvelopelor de nivelul 1 asigură un nivel înalt de reşapabilitate al acestora, ele fiind concepute să fie anvelope cu mai multe cicluri de utilizare (multi-life tyres), fapt ce măreşte şi mai mult kilometrajul semnificativ mai mare al produsului original (până la trei reşapări pentru o utilizare normală). Anvelopele de nivelul 1 sunt, de asemenea, asociate unui nivel mai ridicat de siguranţă şi beneficiază adesea de un bun nivel al serviciilor postvânzare.

(88)Anvelopele de nivelul 2 acoperă majoritatea anvelopelor non premium, atât noi cât şi reşapate, cu preţuri variind între aproximativ 65 % şi 80 % din preţul anvelopelor de nivelul 1. Anvelopele fabricate de producătorii de echipamente originale pentru remorci ("OE2") pot fi incluse la acest nivel. Recunoaşterea mărcii rămâne importantă la acest nivel, iar mărcile sunt de obicei cunoscute de cumpărători, care sunt de asemenea în măsură să identifice producătorii anvelopelor. Ele sunt în general reşapabile cel puţin o dată şi oferă bune performanţe în ceea ce priveşte kilometrajul, deşi mai limitate decât cele ale anvelopelor de nivelul 1.

(89)Anvelopele de nivelul 3 acoperă atât anvelopele noi, cât şi anvelopele reşapate, cu performanţe mai reduse în ceea ce priveşte kilometrajul şi cu o reşapabilitate foarte limitată sau chiar inexistentă. în mod obişnuit, preţul lor este stabilit la mai puţin de 65 % din preţul anvelopelor de nivelul 1, acest procent reprezentând şi limita performanţei lor în ceea ce priveşte kilometrajul. La acest nivel, recunoaşterea mărcii este aproape inexistentă, iar preţul devine factorul determinant în decizia clientului de a cumpăra. în general, aceste anvelope nu sunt furnizate cu servicii postvânzare.

(90)Anvelopele reşapate pot fi clasificate la nivelul 2 sau la nivelul 3. Deşi unele anvelope chineze sunt reşapabile, în China se efectuează foarte puţine reşapări. Pe de altă parte, reşaparea este destul de larg răspândită în Uniune şi pe alte pieţe, de exemplu în Brazilia. Activitatea de reşaparea din Uniune include:

CAPITOLUL 3:2.3. Cereri legate de segmentarea pieţei anvelopelor din Uniune

SUBCAPITOLUL 1:2.3.1. Cereri de excludere a unor produse

(93)Diagrama pieţei mărcilor de anvelope în funcţie de nivel, prezentată în nota la dosarul din 27 octombrie 2017, a fost în general acceptată de părţile interesate, cu excepţia următoarelor cereri prezentate de acestea referitor la reclasificarea anumitor mărci la alte niveluri. Mai exact, Grupul China National Tire a considerat că marca sa Aeolus se încadrează la nivelul 3 (şi nu la nivelul 2); doi importatori care importă marca Double Coin au susţinut că aceasta ar trebui să fie clasificată la nivelul 2 (în loc de nivelul 3); Grupul Hankook a considerat că marca sa Aurora aparţine nivelului 2 (şi nu nivelului 3); în răspunsul său la chestionar, Grupul Giti a considerat că mărcile sale Primewell şi GT Radial aparţineau nivelului 2 (şi nu nivelului 3), iar un importator independent a susţinut că marca Sailun ar trebui să fie clasificată la nivelul 2 (în loc de nivelul 3).

(94)Comisia a examinat cererile pe baza datelor prezentate de părţile interesate şi a informaţiilor colectate ex officio pe parcursul anchetei. în conformitate cu caracteristicile identificate la considerentul 81, Comisia a analizat în ce măsură anvelopele purtând mărcile menţionate sunt: 1) reşapabile; 2) utilizate ca echipamente originale pentru autobuze şi camioane şi 3) comercializate pe un anumit nivel, în conformitate cu propria evaluare efectuată de fiecare societate în parte.

(95)În ceea ce priveşte Grupul Hankook, Comisia a acceptat să clasifice marca Aurora la nivelul 2, aşa cum se solicitase. însă Comisia a constatat, totodată, că marca Hankook ar trebui să fie clasificată la nivelul 1. Pentru marca Hankook, grupul oferă o garanţie juridică potrivit căreia anvelopele sale pot fi reşapate cel puţin o dată. în plus, grupul acţionează ca un furnizor OE1 pentru societăţi europene cum ar fi Scania, MAN şi Mercedes-Benz. Site-ul web al Grupului Hankook comercializează marca Hankook ca "premium", iar un document intern al unui importator afiliat, înmânat în cursul verificării, a indicat că marca a urcat recent la nivelul 1.

(96)În ceea ce priveşte Grupul Giti, Comisia a acceptat să clasifice mărcile Primewell şi GT Radial la nivelul 2, aşa cum se solicitase. Comisia a constatat de asemenea că anvelopele Giti sunt reşapabile. Cu toate acestea, activităţile de producător de echipamente originale ale Grupului Giti nu se extind la camioane şi autobuze, ele fiind legate de anvelopele pentru autoturisme. în plus, Grupul Giti consideră că mărcile sale se încadrează la nivelul 2. Prin urmare, mărcile grupului au fost clasificate la nivelul 2.

(98)Importatorii care făcuseră cererile legate de mărcile Double Coin şi Sailun nu erau societăţi incluse în eşantion şi, prin urmare, Comisia nu a putut verifica cererile lor în această etapă. întrucât nu au făcut parte din eşantion, clasificarea lor la nivelul 2 sau 3 nu influenţează rezultatul investigaţiei. în consecinţă, deşi nu pune în discuţie datele prezentate de importatori cu privire la experienţa clienţilor lor cu anvelopele purtând mărcile respective, Comisia nu a luat nicio poziţie cu privire la cererile lor în această etapă.

(99)Mai multe părţi interesate au afirmat că diagrama nivelurilor în funcţie de marcă este aplicabilă numai Uniunii şi că, pe alte pieţe, diagrama nivelurilor ar putea fi foarte diferită. în particular, diagrama nivelurilor pieţei Uniunii nu poate fi transpusă pe piaţa chineză. Comisia a subliniat faptul că diagrama în funcţie de marcă a fost utilizată în cadrul prezentei anchete pentru a se analiza situaţia de pe piaţa Uniunii şi că ea nu are nicio semnificaţie juridică pentru alte pieţe.

(100)CRIA şi CCCMC, precum şi Grupul China National Tire, au susţinut că fie anvelopele noi, fie anvelopele reşapate ar trebui să fie excluse din definiţia produsului în cauză, deoarece:

(102)De asemenea, părţile respective au observat că, în mai multe cauze din domeniul concurenţei, atât Comisia, cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ("CJUE") au concluzionat că anvelopele noi şi anvelopele reşapate constituie două pieţe relevante diferite în ceea ce priveşte preţul, structura ofertei, structura cererii, canalele de aprovizionare şi substituibilitatea (²¹). CRIA şi CCCMC au remarcat, de asemenea, că alte autorităţi responsabile cu anchete antidumping au tratat anvelopele noi şi anvelopele reşapate separat (²²). După comunicarea constatărilor finale, Hammerling a reiterat o afirmaţie similară.

(105)Comisia a constatat că procesul de reşapare păstrează principalele caracteristici, componentele şi structura anvelopei rezultate în urma procesului de fabricaţie iniţial. în particular, specificaţiile tehnice principale ale anvelopei, şi anume dimensiunea, indicele de sarcină şi indicele de viteză ale acesteia nu sunt modificate în etapa de reşapare. Anvelopele noi (reşapabile sau nereşapabile) şi anvelopele reşapate sunt fabricate din aceleaşi materii prime şi din aceleaşi componente şi au o structură similară.

(106)Principala diferenţă, la nivelul caracteristicilor tehnice, dintre o anvelopă nou-fabricată şi o anvelopă reşapată fabricată pe carcasa acesteia este aceea că anvelopa reşapată poate avea, într-adevăr, o durată de viaţă mai scurtă şi că anvelopa reşapată poate fi percepută ca o opţiune mai puţin sigură. Cu toate acestea, exact aceleaşi diferenţe de percepţie din punct de vedere tehnic, al calităţii şi al siguranţei apar între două anvelope noi încadrate la niveluri diferite. în particular, anvelopele de nivel inferior au, de asemenea, performanţe mai reduse în ceea ce priveşte kilometrajul şi nu sunt o opţiune preferată pentru vehiculele care trebuie să respecte standarde de siguranţă foarte ridicate, şi anume acelea care transportă mărfuri periculoase.

(108)De asemenea, Comisia a constatat că atât anvelopele noi, cât şi cele reşapate sunt utilizate de proprietarii de camioane sau autobuze care îşi desfăşoară activitatea în principal în sectorul transportului de persoane sau mărfuri pe distanţe variind de la scurte la lungi. Prin urmare, utilizarea finală esenţială a anvelopelor noi şi a anvelopelor reşapate este aceeaşi. Comisia a constatat, de asemenea, că anvelopele noi şi anvelopele reşapate au aceleaşi patru tipuri principale de aplicare, şi anume pentru roţile directoare, pentru roţile motoare, pentru remorcă şi multipoziţie, şi că ele sunt supuse aceloraşi cerinţe de siguranţă pe piaţa Uniunii, conform prevederilor legislaţiei în domeniu.

(112)În ceea ce priveşte deciziile luate de Comisie în domeniul concurenţei şi hotărârea CJUE (²³) prin care anvelopele reşapate au fost încadrate pe o piaţă de produs separată, acest lucru este, în fapt, irelevant pentru definiţia produsului în cadrul anchetelor de apărare comercială. Definiţia pieţei într-un caz de fuziune se axează pe substituţia din perspectiva cererii şi a ofertei (²⁴). Într-o anchetă antidumping, piaţa este definită de caracteristicile fizice, tehnice şi chimice ale produsului în cauză. Prin urmare, Comisia a respins acest argument.

(113)În ceea ce priveşte afirmaţia referitoare la definiţia produsului în cazuri de antidumping în ţări terţe, Comisia a precizat că definiţia produsului se înscrie în marja largă de apreciere a autorităţii de anchetă în chestiuni de apărare comercială (²⁵). Prin urmare, maniera în care respectivele autorităţi de anchetă din ţările terţe au utilizat propria libertate de apreciere în această privinţă nu poate limita marja de apreciere a Comisiei în scopul prezentei anchete.

(114)De asemenea, s-a afirmat că produsul în cauză nu ar trebui să fie încadrat la mai multe coduri NC. în această privinţă, Comisia a reamintit, în primul rând, faptul că este foarte frecvent ca un singur produs în cauză să fie încadrat la mai multe coduri NC. Această situaţie apare în mod natural, datorită modului în care este concepută Nomenclatura combinată. în plus, în avizul de deschidere s-a precizat în mod clar că codurile NC sunt prezentate doar cu titlu informativ. În al doilea rând, nu a fost furnizat niciun element de probă concret, iar Comisia nu a găsit informaţii potrivit cărora produsul în cauză ar fi fost definit în aşa fel încât anvelopele noi şi anvelopele reşapate importate să nu poată fi considerate ca alternative la anvelopele noi şi anvelopele reşapate produse în Uniune şi să nu poată concura direct cu acestea din urmă. în scopul prezentei anchete, acelaşi principiu se aplică şi percepţiei producătorilor şi a consumatorilor, canalelor de distribuţie sau altor factori, în ceea ce priveşte existenţa uneia sau mai multor categorii de produs, în contrast cu diferenţierea anvelopelor noi de cele reşapate.

PARTEA 3:SUBVENŢIONAREA

CAPITOLUL 1:3.1. Introducere: Prezentarea planurilor, proiectelor şi a altor documente guvernamentale

(119)Înainte de a analiza presupusa subvenţionare sub formă de subvenţii sau de programe de subvenţionare specifice, Comisia a evaluat planurile, proiectele şi alte documente guvernamentale, care au fost relevante pentru mai multe subvenţii sau programe de subvenţionare. Aceasta a constatat că toate subvenţiile sau programele de subvenţionare care fac obiectul evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate al GC vizând încurajarea industriei anvelopelor, din următoarele motive.

(120)Cel de-al 13-lea plan cincinal de dezvoltare economică şi socială naţională al RPC (denumit în continuare "cel de-al 13-lea plan cincinal"), care acoperă perioada 2016-2020, evidenţiază viziunea strategică a guvernului RPC pentru ameliorarea şi promovarea industriilor-cheie. El subliniază rolul inovaţiei tehnologice în dezvoltarea economică a RPC, precum şi importanţa continuă a principiilor dezvoltării ecologice. Conform capitolului 5, una dintre principalele linii de dezvoltare este promovarea modernizării structurii industriale tradiţionale, la fel ca în cazul celui de al 12-lea plan cincinal. Această idee este elaborată mai pe larg în capitolul 22, care explică strategia de modernizare a industriei tradiţionale din RPC prin promovarea reconversiei tehnologice a acesteia. în acest sens, în cel de-al 13-lea plan cincinal se afirmă că întreprinderile vor fi sprijinite "pentru a se îmbunătăţi în mod substanţial în domenii precum tehnologia produsului, echipamentele industriale, protecţia mediului şi eficienţa energetică". Rubrica 7 se referă în mod specific la proiectele referitoare la produsele petrochimice din aval (care includ anvelopele) în acest context. Protecţia mediului este elaborată mai pe larg în capitolul 44. în conformitate cu acest capitol, la nivelul industriilor-cheie va fi pusă în aplicare o "renovare" a producţiei nepoluante, iar rubrica 16 se referă în mod specific la industria petrochimică în acest sens.

(121)La un nivel mai detaliat, GC a lansat totodată cel de-al 13-lea plan cincinal de dezvoltare a industriei chimice şi petrochimice (denumit în continuare "cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia"), care include industria anvelopelor şi se bazează pe cel de-al 13-lea plan cincinal. în capitolul introductiv, cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia indică faptul că industria chimică şi petrochimică este o industrie-pilon importantă pentru economia naţională a Chinei. El detaliază mai pe larg principiile inovării tehnologice, ale ajustărilor structurale şi ale dezvoltării ecologice menţionate în cel de-al 13-lea plan cincinal, le pune în legătură cu priorităţi mai specifice din cadrul industriei petrochimice (a se vedea capitolul III - Principalele sarcini) şi face legătura cu diferite măsuri de sprijin fiscal şi financiar (a se vedea capitolul IV - Măsuri de salvgardare: secţiunea 4 - întărirea sprijinului politic).

(122)Pe lângă aceasta, GC a publicat un plan specific dedicat industriei anvelopelor, cu scopul de a implementa cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia, şi anume Politica industriei anvelopelor (²⁶). Această politică subliniază faptul că principala prioritate a GC este ajustarea structurală, reforma tehnologică şi reducerea emisiilor din industria anvelopelor. Articolul 6 menţionează faptul că se încurajează dezvoltarea anvelopelor radiale şi a anvelopelor TBR fără cameră de înaltă performanţă. În plus, în preambulul la Politica industriei anvelopelor se stipulează că "Politica acestei industrii va servi ca bază pentru toate departamentele relevante, atunci când se angajează în diversele aspecte legate de managementul investiţiilor, oferta de terenuri, evaluarea de mediu, evaluarea economiilor de energie, autorizaţia de siguranţă, finanţarea creditelor şi furnizarea de energie electrică pentru proiecte ale industriei anvelopelor precum construcţia de facilităţi de producţie şi dezvoltarea tehnologică."

(124)În urma comunicării documentului de informare, GC şi-a reiterat poziţia de bază privind planurile cincinale ale Chinei, susţinând că ele nu sunt obligatorii şi că ar trebui să fie tratate doar ca documente "îndrumătoare". Comisia nu a fost de acord cu această poziţie. într-adevăr, capitolul 17 al celui de-al 13-lea plan cincinal prevede: "Rolul jucat de strategia şi de planul naţional de dezvoltare va fi unul principal şi constrângător." (²⁸) În plus, capitolul IV din cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia organizează execuţia planului şi precizează că întreprinderile au sarcina: "să realizeze sarcini-cheie ale planului, să realizeze autoreglementarea şi să comunice la timp problemele legate de execuţia planului" (²⁹). În fine, Politica industriei anvelopelor menţionează, în preambulul său că "va fi pusă în aplicare în mod corespunzător de toate entităţile vizate". Astfel, în locul unor afirmaţii generale de încurajare, aceste planuri utilizează mai degrabă un limbaj care indică natura lor obligatorie.

(125)Următoarele documente identifică şi ele industria anvelopelor ca fiind o industrie strategică, cu priorităţi clare şi/sau o industrie încurajată:

- Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat privind "Promulgarea şi punerea în aplicare a dispoziţiilor provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale" (denumită în continuare "Decizia nr. 40"). Potrivit acestei decizii, "Catalogul liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale", care este o măsură de punere în aplicare a Deciziei nr. 40, constituie o bază importantă pentru orientarea direcţiilor pentru investiţii. De asemenea, catalogul oferă îndrumări GC privind administrarea proiectelor de investiţii şi formularea şi punerea în aplicare a politicilor privind finanţele publice, fiscalitatea, creditele, terenurile, importul şi exportul (³⁰). Industria anvelopelor şi, mai specific, producţia de anumite anvelope cum ar fi "anvelopele radiale de înaltă performanţă [inclusiv anvelopele fară cameră pentru camioane (...)]" este indicată drept categorie încurajată în capitolul VIII al acestui catalog de linii directoare (³¹). În ceea ce priveşte natura sa juridică, Comisia a observat că Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat, care este cel mai înalt organism administrativ din RPC. în acest sens, decizia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice şi pentru operatorii economici (³²).

- în conformitate cu capitolul III punctele 1 şi 5 şi cu capitolul VIII din Planul naţional pentru dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei pe termen mediu şi lung (2006-2020), acesta sprijină dezvoltarea de domenii-cheie şi teme prioritare, încurajând acordarea de sprijin financiar şi fiscal respectivelor domenii-cheie şi priorităţi. Capitolul III punctele 1 şi 5 din planul de mai sus menţionează în mod clar industria (petro)chimică în contextul temelor prioritare nr. 1 ("Eficienţă energetică industrială") şi nr. 31 ("Materii prime de bază"). Capitolul VIII încurajează acordarea de sprijin financiar şi fiscal acestor teme prioritare.

- La nivel local, provincia cu cea mai dezvoltată industrie producătoare de anvelope din China este provincia Shandong, care a promulgat şi ea planuri de promovare a industriei anvelopelor. De exemplu, în octombrie 2014, guvernul provinciei Shandong a promulgat Planul de implementare pentru transformarea şi modernizarea industriei anvelopelor din provincia Shandong (³⁴). Printre altele, acesta stabileşte, în cazul anvelopelor radiale pentru camioane şi autobuze, obiective de producţie care se ridică la 91 de milioane de unităţi până în 2017 şi la 120 milioane până în 2020, şi oferă sprijin pentru principalele întreprinderi producătoare de anvelope pentru camioane şi autobuze.

CAPITOLUL 2:3.2. lipsa parţială de cooperare şi utilizarea datelor disponibile

SUBCAPITOLUL 1:3.2.1. Aplicarea dispoziţiilor articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în ceea ce priveşte împrumuturile preferenţiale, factorii de producţie furnizaţi contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată şi asigurarea creditelor la export

SECŢIUNEA 1:3.2.1.1. Acordarea de împrumuturi preferenţiale

(127)Din motive de comoditate administrativă, Comisia a solicitat GC să transmită chestionare specifice la patru bănci de stat specifice menţionate în plângere şi la Sinosure, precum şi oricărei alte instituţii financiare care a acordat împrumuturi sau credite la export societăţilor incluse în eşantion sau cumpărătorilor produselor societăţilor incluse în eşantion. în mod similar, Comisia a solicitat GC să transmită chestionare specifice acelor producători de cauciuc natural, cauciuc sintetic, negru de fum şi cordon de nailon care, potrivit plângerii, au furnizat societăţilor incluse în eşantion factori de producţie contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată, precum şi oricăror altor producători şi distribuitori de materii prime în cauză care au furnizat factori de producţie societăţilor incluse în eşantion.

(128)Într-o primă fază, GC nu a răspuns solicitării Comisiei. în scrisoarea de clarificare, Comisia şi-a reiterat solicitarea, cu obiectivul de a maximiza posibilităţile de implicare a instituţiilor financiare şi a furnizorilor de factori de producţie în anchetă prin furnizarea informaţiilor de care Comisia avea nevoie pentru a formula constatări privind existenţa şi amploarea presupusei subvenţionări. în urma scrisorii de clarificare, GC a contactat într-adevăr instituţiile financiare şi furnizorii sus-menţionaţi. Cu toate acestea, la chestionar au răspuns doar trei bănci de stat menţionate în mod specific de către reclamant, şi Sinosure.

(130)Comisia nu a fost de acord cu această opinie. în primul rând, în opinia Comisiei, GC are acces la informaţiile solicitate de la toate entităţile de stat (fie societăţi, fie instituţii publice/financiare) în care GC este acţionarul principalul sau majoritar. într-adevăr, conform Legii Republicii Populare Chineze privind activele publice ale întreprinderilor (³⁵), agenţiile de supraveghere şi administrare a activelor publice înfiinţate de Comisia de supraveghere şi administrare a activelor publice a Consiliului de Stat, pe de o parte, şi guvernele populare locale, pe de altă parte, îndeplinesc sarcinile şi responsabilităţile investitorului de capital într-o întreprindere cu capital de stat, în numele guvernului. Astfel, aceste agenţii au dreptul să primească venituri din active, să participe la luarea deciziilor majore şi să selecteze personalul de conducere al întreprinderilor cu capital de stat. în plus, conform articolului 17 din sus-menţionata Lege privind activele publice ale întreprinderilor, întreprinderile cu capital de stat au obligaţiile de a accepta administrarea şi supravegherea de către guverne şi de către departamentele şi agenţiile guvernamentale relevante, de a accepta supravegherea publică şi de a-şi asuma responsabilitatea faţă de investitorii de capital.

(131)Pe lângă aceasta, GC are totodată autoritatea necesară pentru a interacţiona cu instituţiile financiare chiar şi atunci când nu sunt deţinute de stat, deoarece acestea intră sub jurisdicţia autorităţii de reglementare bancare chineze (ARBC). De exemplu, în conformitate cu articolele 33 şi 36 din Legea privind supravegherea bancară (³⁶), ARBC are autoritatea de a solicita tuturor instituţiilor financiare stabilite în RPC să prezinte informaţii, cum ar fi situaţii financiare, rapoarte statistice şi informaţii privind operaţiunile comerciale şi gestionarea acestora. ARBC poate să dispună, totodată, ca instituţiile financiare să divulge informaţii publicului.

(132)În plus, deşi au furnizat unele explicaţii de ordin general referitoare la funcţionarea sistemelor lor de aprobare a creditelor şi de management al riscului, niciuna dintre băncile de stat cooperante nu a furnizat informaţii specifice referitoare la împrumuturile acordate societăţilor incluse în eşantion, afirmând că făceau obiectul unor obligaţii statutare şi de reglementare şi al unor clauze contractuale privind caracterul confidenţial al informaţiilor legate de societăţile incluse în eşantion.

(134)În cele din urmă, cu excepţia celor trei bănci de stat menţionate la considerentul 48, niciuna dintre celelalte instituţii financiare care acordaseră credite societăţilor incluse în eşantion nu a transmis Comisiei informaţiile referitoare la structura corporativă şi la structura proprietăţii. în plus, niciuna dintre instituţiile financiare nu a furnizat niciun fel de informaţii specifice cu privire la evaluarea riscurilor legate de împrumuturile acordate grupurilor de producători-exportatori incluse în eşantion.

(137)În răspunsul la scrisoarea Comisiei, precum şi în observaţiile făcute pe marginea documentului de informare şi a comunicării constatărilor finale, GC a obiectat în privinţa aplicării articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază privind acordarea de împrumuturi preferenţiale. GC a reiterat faptul că nu avea nicio autoritate asupra băncilor. De asemenea, în opinia GC, acesta cooperase în cea mai mare măsură posibilă, Comisia îi impusese o sarcină suplimentară nerezonabilă, iar informaţiile lipsă nu erau "necesare" în sensul articolului 28 din regulamentul de bază, întrucât ele erau deja disponibile graţie răspunsurilor la chestionare.

(139)Aceste informaţii lipsă se referă în principal la două aspecte: în primul rând, informaţii privind structura de proprietate şi de guvernanţă a băncilor necooperante. Aceste informaţii îi erau necesare Comisiei pentru a stabili dacă aceste bănci sunt organisme publice sau nu. în al doilea rând, informaţiile specifice societăţilor din partea băncilor cooperante - cum ar fi, de exemplu, procesul intern de aprobare a împrumuturilor al băncii şi evaluarea bonităţii efectuată de bănci pentru împrumuturile acordate societăţilor incluse în eşantion - erau necesare în sensul articolului 28 din regulamentul de bază pentru a determina dacă societăţile incluse în eşantion beneficiaseră de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale. în plus, aceste documente interne pot fi furnizate numai de bănci şi, prin urmare, nu puteau fi furnizate prin răspunsurile la chestionare ale societăţilor incluse în eşantion.

(140)În fine, Comisia nu a considerat că impusese o sarcină excesivă pentru GC. De la bun început, Comisia şi-a limitat ancheta la acele instituţii financiare care acordaseră împrumuturi societăţilor incluse în eşantion. De asemenea, Comisia nu a împovărat GC cu sarcina de a identifica aceste instituţii financiare, deoarece lista cu numele şi adresele băncilor, precum şi cererea de transmitere a chestionarelor, a fost furnizată GC chiar la începutul anchetei, în decembrie 2017. Acest lucru a oferit GC timp suficient pentru a răspunde solicitării Comisiei. Cu toate acestea, GC a transmis efectiv băncilor chestionarele Comisiei doar la 28 martie 2018, acordându-le un termen de trei zile lucrătoare pentru a răspunde. Această întârziere nu poate fi atribuită Comisiei. Prin urmare, Comisia a considerat că a depus toate eforturile pentru a facilita sarcinile care reveneau GC.

SECŢIUNEA 2:3.2.1.2. Asigurarea creditelor la export

(145)În opinia Comisiei, GC are acces la informaţiile solicitate de la toate entităţile de stat (fie societăţi, fie instituţii publice/financiare) în care GC este acţionarul principal sau majoritar. Acesta este şi cazul Sinosure, care este o entitate aflată în totalitate în proprietatea statului. Prin urmare, Comisia a informat GC că, dacă este necesar, va recurge la utilizarea datelor disponibile în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază atunci când va examina existenţa şi amploarea presupusei subvenţionări acordate prin asigurarea creditelor la export.

(147)Sinosure a furnizat într-adevăr un răspuns la chestionar şi a delegat reprezentanţi care au fost prezenţi la verificarea de la sediul GC. Cu toate acestea, după cum se menţionează la considerentele 142 şi 143 de mai sus, informaţiile furnizate au fost incomplete şi nu au permis Comisiei să tragă concluzii cu privire la părţi esenţiale ale anchetei referitoare la asigurarea creditelor la export, nepermiţându-i, mai exact, să determine dacă Sinosure este un organism public şi dacă primele încasate la societăţile incluse în eşantion erau conforme cu piaţa.

SECŢIUNEA 3:3.2.1.3. Furnizarea de factori de producţie contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată

(154)În răspunsul la scrisoarea Comisiei, precum şi în observaţiile făcute pe marginea documentului de informare, GC a obiectat în privinţa aplicării articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază privind furnizarea de factori de producţie contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată, pentru aceleaşi motive explicate la considerentul 137 de mai sus. în ceea ce priveşte alegaţia potrivit căreia GC nu avea autoritatea de a solicita informaţii de la producători, precum şi cea privind existenţa unei sarcini nerezonabile impuse GC, Comisia şi-a menţinut argumentaţia prezentată la considerentele 138 şi 140 de mai sus, care se aplică şi furnizorilor de factori de producţie către societăţile incluse în eşantion.

(155)Aceste informaţii lipsă se referă în principal la două aspecte: în primul rând, informaţii privind structura de proprietate şi de guvernanţă a producătorilor necooperanţi. În lipsa acestor informaţii, Comisia nu a putut stabili dacă aceşti producători sunt organisme publice sau nu. în al doilea rând, informaţiile specifice societăţilor din partea producătorilor necooperanţi - cum ar fi, de exemplu, informaţii privind stabilirea preţurilor factorilor de producţie furnizaţi societăţilor incluse în eşantion. Aceste informaţii sunt necesare în sensul articolului 28 din regulamentul de bază, pentru a stabili dacă întreprinderilor incluse în eşantion li se furnizaseră factori de producţie contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată. În plus, aceste informaţii puteau fi furnizate numai de producători şi, prin urmare, nu puteau fi furnizate prin răspunsurile la chestionare ale societăţilor incluse în eşantion.

SUBCAPITOLUL 2:3.2.2. Aplicarea dispoziţiilor articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în cazul unui producător-exportator în legătură cu asigurarea creditelor la export

(157)În răspunsul său la chestionar, Grupul Xingyuan a raportat că nu încheiase niciun acord de asigurare a creditelor la export în perioada de anchetă. Cu toate acestea, după vizita de verificare, Comisia a constatat că societatea primise subvenţii sub formă de restituiri ale primelor de asigurare a creditelor la export plătite pentru anul 2016, care acopereau astfel perioada de anchetă. Documentele furnizate nu clarifică măsura în care aceste restituiri reprezintă totalitatea sau numai o parte din prima plătită de societate pentru asigurarea sa la export.

(161)Comisia a acceptat faptul că societatea exportat numai în mod indirect către UE. Cu toate acestea, afirmaţia societăţii, potrivit căreia aceasta nu avea nevoie de o asigurare a creditelor la export şi că nu putea primi restituiri pentru o primă de asigurări pe care nu o plătise, era în contradicţie cu probele din dosar, care arătau că societatea primise de fapt o rambursare. Societatea nu a reuşit să explice de ce guvernul ar fi acordat o rambursare pentru o primă care se susţinea că nu fusese plătită. Comisia a observat, de asemenea, că definiţia drepturilor şi a obligaţiilor existente între societate şi comercianţii săi care vindeau UE nu era clară. în fapt, în cursul perioadei de anchetă, societatea a îndeplinit într-adevăr anumite formalităţi de export în numele comercianţilor care vindeau în UE şi a beneficiat de derogări de la taxele de import pentru cauciucul natural utilizat la anvelopele exportate, cu toate că nu le-a exportat în mod direct.

(162)În absenţa unor noi informaţii contrare din partea societăţii, Comisia a concluzionat că societatea furnizase informaţii incorecte şi incomplete în legătură cu asigurarea creditelor la export de care a beneficiat în timpul perioadei de anchetă. în consecinţă, Comisia a recurs la datele disponibile pentru a-şi formula constatările în ceea ce priveşte asigurarea creditelor la export în cazul acestei societăţi, care constau în cea mai mare valoare a subvenţiilor privind asigurarea creditelor la export constatată la celelalte societăţi incluse în eşantion.

SUBCAPITOLUL 3:3.2.3. Aplicarea dispoziţiilor articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în cazul unui producător-exportator în legătură cu finanţarea preferenţială

(164)Prin urmare, Comisia a notificat societăţilor în cauză faptul că va lua în considerare posibilitatea de a-şi baza parţial constatările pe datele disponibile, în temeiul articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază (şi anume, în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la respectivele acorduri). în răspunsul la scrisoarea Comisiei, prin care societăţile în cauză erau informate cu privire la posibila aplicare a articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază, acestea au ridicat obiecţii cu caracter general privind aplicarea.

CAPITOLUL 3:3.3. Subvenţii şi programe de subvenţionare care fac obiectul prezentei anchete

(166)Pe baza informaţiilor cuprinse în reclamaţie, în avizul de deschidere şi în răspunsurile la chestionarul Comisiei, s-a anchetat presupusa subvenţionare prin următoarele subvenţii acordate de GC:

CAPITOLUL 4:3.4. Finanţare şi asigurare preferenţiale: împrumuturi

SUBCAPITOLUL 1:3.4.1. Bănci de stat acţionând ca organisme publice

(167)În conformitate cu informaţiile furnizate de cele patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion, 32 de instituţii financiare situate pe teritoriul RPC le acordaseră împrumuturi. Dintre aceste 32 de instituţii financiare, 27 erau bănci de stat (³⁷). Restul de 5 instituţii financiare erau în proprietate privată. Cu toate acestea, numai trei bănci de stat au completat chestionarul specific, în pofida solicitării înaintate GC, care se referea la toate instituţiile financiare ce acordaseră împrumuturi societăţilor incluse în eşantion.

(168)Comisia a verificat dacă băncile de stat acţionau ca organisme publice în sensul articolului 3 şi al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. în acest sens, testul aplicabil pentru a stabili că o întreprindere de stat este un organism public constă în următoarele (³⁸): "Ceea ce contează este dacă o entitate este învestită cu autoritate de a exercita Juneţii guvernamentale, mai degrabă decât modul în care se realizează acest lucru. Există multe moduri diferite în care guvernul, în sensul strict al cuvântului, ar putea conferi autoritate entităţilor. în consecinţă, pentru a demonstra că o astfel de autoritate a fost conferită unei anumite entităţi, pot fi relevante diferite tipuri de elemente de probă. Elementele de probă care arată că o entitate exercită, de fapt, funcţii guvernamentale pot dovedi că aceasta deţine sau a fost învestită cu autoritate guvernamentală, în special atunci când aceste elemente de probă indică o practică susţinută şi sistematică. Prin urmare, în opinia noastră, elementele de probă din care rezultă că un guvern exercită un control semnificativ asupra unei entităţi şi a comportamentului acesteia pot dovedi, în anumite circumstanţe, că respectiva entitate deţine autoritate guvernamentală şi că ea exercită această autoritate în îndeplinirea funcţiilor publice. Cu toate acestea, subliniem faptul că, în afara unei delegări exprese a autorităţii într-un instrument juridic, existenţa unei simple legături oficiale între o entitate şi guvern în sens restrâns este improbabil să fie suficientă pentru a constata deţinerea autorităţii guvernamentale. Astfel, de exemplu, simplul fapt că un guvern este acţionarul majoritar al unei entităţi nu demonstrează că un guvern exercită un control semnificativ asupra comportamentului entităţii respective sau, cu atât mai puţin, că guvernul a conferit acesteia o autoritate guvernamentală. Cu toate acestea, în anumite cazuri, dacă elementele de probă arată că indiciile formale ale controlului guvernamental sunt multiple şi dacă există totodată elemente de probă potrivit cărora acest control a fost exercitat într-un mod semnificativ, atunci respectivele elemente de probă pot permite tragerea concluziei că entitatea în cauză exercită o autoritate guvernamentală." în cazul de faţă, concluzia că băncile de stat sunt investite cu autoritatea de a exercita funcţii guvernamentală se bazează pe indiciile formale ale existenţei controlului guvernamental şi pe elementele de probă care arată că acest control a fost exercitat în mod semnificativ.

(³⁸)WT/DS379/AB/R, US - Anti-Dumping and Countervailing Duties on Certam Producs from China (SUA - Taxe antidumping şi compensatorii asupra anumitor produse din China), Raportul Organului de Apel, din 11 martie 2011, DS 379, punctul 318. A se vedea şi WT/DS436/AB/R, US - Carbon Steel (India) [SUA - Oţel carbon (India)], Raportul Organului de apel din 8 decembrie 2014, punctele 4.9-4.10, 4.17-4.20 şi WT/DS437/AB/R, United States - Countervailing Duty Measures on Certain Products from China (Statele Unite - Măsuri compensatorii aferente anumitor produse din China), Raportul organului de apel din 18 decembrie 2014, punctul 4.92.

(169)Comisia a încercat să obţină informaţii despre deţinerea în proprietate de către stat, precum şi indicii formale ale existenţei controlului guvernamental în băncile de stat. Ea a analizat, de asemenea, dacă controlul a fost exercitat în mod semnificativ. în acest scop, Comisia a trebuit să se bazeze, parţial, pe datele disponibile, din cauza refuzului GC şi al băncilor de stat de a furniza elemente de probă privind procesul decizional care condusese la acordarea împrumuturilor preferenţiale.

(170)Pentru efectuarea acestei analize, Comisia a examinat mai întâi informaţiile referitoare la cele cinci bănci de stat care completaseră chestionarul specific şi autorizaseră verificarea.

SECŢIUNEA 1:3.4.1.1. Bănci de stat cooperante

SUBSECŢIUNEA 1:(a) Indicii formale ale proprietăţii şi controlului de către GC

(173)În ceea ce priveşte indiciile formale ale existenţei controlului guvernamental în cazul celor trei bănci de stat cooperante, Comisia le-a calificat, în ansamblu, drept "instituţii financiare de stat strategice". În plus, comunicarea "Reglementări interimare privind consiliile de supraveghere ale unor instituţii financiare de stat strategice" prevede că: "Menţiunea privind instituţiile financiare de stat strategice din prezentele reglementări se referă la băncile de stat, băncile comerciale, societăţile de gestionare a activelor financiare, societăţile de valori mobiliare, societăţile de asigurări, etc. (denumite în continuare instituţii financiare de stat), ai căror membrii ai consiliului de supraveghere au fost desemnaţi de Consiliul de Stat".

(174)Consiliul de supraveghere al instituţiilor financiare de stat strategice este numit în conformitate cu "Reglementările interimare privind consiliile de supraveghere ale instituţiilor financiare de stat strategice". Pe baza articolelor 3 şi 5 din Reglementările interimare, Comisia a stabilit că membrii consiliului de supraveghere sunt desemnaţi de Consiliul de Stat şi răspund în faţa acestuia, ilustrând astfel controlul instituţional al statului asupra activităţilor comerciale ale băncilor de stat cooperante. În plus faţă de aceste indicii general aplicabile, Comisia a constatat următoarele în ceea ce priveşte cele trei bănci de stat:

I.EXIM

(175)EXIM a fost creată şi funcţionează în conformitate cu "Notificarea privind înfiinţarea Export-Import Bank of China" emisă de Consiliul de Stat, precum şi în conformitate cu statutul EXIM. Potrivit statutului său, conducerea EXIM este numită direct de către stat. Consiliul de supraveghere este numit de către Consiliul de Stat în conformitate cu "Reglementările interimare privind consiliile de supraveghere ale instituţiilor financiare de stat strategice" (Decretul Consiliului de Stat nr. 282) şi cu alte legi şi reglementări, şi răspunde în faţa Consiliul de Stat.

(177)În Statut se precizează, totodată, că EXIM este dedicată sprijinirii dezvoltării comerţului exterior şi a cooperării economice, a investiţiilor transfrontaliere, a iniţiativei "One Belt, One Road" ("O centură, un drum"), precum şi a cooperării în domeniul capacităţii internaţionale şi al fabricării de echipamente. Domeniul său de activitate include împrumuturile pe termen scurt, mediu şi lung aprobate de stat şi conforme cu politica de comerţ exterior şi cu politica de investiţii externe ("Going Out Policy") ale acestuia, cum ar fi creditul la export, creditul la import, împrumuturile pentru inginerie contractate în străinătate, împrumuturile pentru investiţii în străinătate, împrumuturile acordate de guvernul chinez pentru ajutor extern şi împrumuturile la export acordate cumpărătorilor.

II.ABC

III.BOC

(186)Pe de altă parte, în conformitate cu statutul BOC, consiliul de administraţie decide, printre altele, principiile strategice ale instituţiilor financiare, planurile de afaceri şi planurile de investiţii majore, numeşte sau demite cadrele superioare, cum ar fi preşedintele şi secretarul consiliului de administraţie, vicepreşedintele, şi alţi membri importanţi ai personalului de conducere. Consiliul decide, de asemenea, cu privire la punerea în aplicare a rezoluţiilor în cadrul adunării acţionarilor şi aprobă politicile de guvernanţă corporativă. Această listă neexhaustivă a responsabilităţilor ilustrează controlul instituţional al statului asupra activităţii de zi cu zi a BOC.

SUBSECŢIUNEA 2:(b) Elemente de probă care arată că guvernul exercită un control semnificativ asupra comportamentului instituţiilor respective

(188)De asemenea, Comisia a căutat informaţii care să dovedească dacă GC exercită sau nu un control semnificativ asupra comportamentului celor trei bănci de stat cooperante în ceea ce priveşte politicile lor de creditare şi evaluările riscurilor pe care le-au aplicat atunci când au acordat împrumuturi industriei anvelopelor. în acest sens au fost luate în considerare următoarele acte normative:

(191)La nivel general, articolul 34 din Legea bancară, care se aplică tuturor instituţiilor financiare care îşi desfăşoară activitatea în China, prevede că "Băncile comerciale îşi desfăşoară activitatea de acordare de împrumuturi în conformitate cu necesităţile dezvoltării economice şi sociale naţionale şi sub îndrumarea politicilor industriale ale statului". Cu toate că articolul 4 din Legea bancară stipulează că "în temeiul legii, băncile comerciale îşi desfăşoară activităţile economice fără imixtiuni din partea oricăror unităţi sau persoane fizice. Băncile comerciale îşi asumă în mod independent răspunderea civilă cu întreaga lor proprietate ca persoană juridică", ancheta a arătat că articolul 4 din Legea bancară se aplică sub rezerva articolului 34 din Legea Bancară, adică atunci când statul stabileşte o politică publică, băncile o pun în aplicare şi urmează instrucţiunile statului.

(193)În urma comunicării documentului de informare, GC a afirmat că Comisia interpretase în mod greşit articolul 34 din Legea bancară. Articolul 34 nu ar trebui citit în mod izolat, iar articolul 4, care face parte din prevederile generale, are un efect general asupra celorlalte articole ale legii. Cu toate acestea, constatările prezentei anchete (precum şi constatările Comisiei din anchetele anterioare privind acelaşi program de subvenţionare) (³⁹) nu confirmau alegaţia potrivit căreia băncile nu ar ţine cont de politicile şi planurile guvernamentale la luarea deciziilor de acordare a împrumuturilor. Ele confirmau mai degrabă contrariul, după cum se arată la considerentele 202-206 de mai jos. Prin urmare, Comisia a considerat că articolul 4 din Legea bancară nu împiedica băncile comerciale să ţină cont de politica şi planurile industriale ale guvernului.

(³⁹)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 146, 9.6.2017, p. 17), considerentele 121-128.

(195)Politica industrială a statului este stabilită prin planificare centrală, aşa cum se explică în secţiunea 3.1 de mai sus. în ceea ce priveşte industria anvelopelor, capitolul 5 din cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia prevede "Consolidarea legăturii dintre politicile financiare, fiscale şi comerciale şi politicile industriale. Realizarea legăturii dintre bănci şi întreprinderi şi a unor politici de cooperare în domeniul producţiei. Consolidarea sprijinului financiar acordat întreprinderilor şi proiectelor strategice. Utilizarea canalelor de capital special existente (proiecte şi fonduri speciale etc.) pentru a sprijini în continuare modernizarea industrială şi reconstrucţia tehnică."

(197)În mod similar, Decizia nr. 40 dă instrucţiuni tuturor instituţiilor financiare să ofere sprijin prin acordarea de credite în mod specific proiectelor "încurajate". După cum s-a explicat deja în secţiunea 3.1, proiectele industriei anvelopelor aparţin categoriei de proiecte "încurajate". Prin urmare, Decizia nr. 40 confirmă constatarea anterioară referitoare la Legea bancară, conform căreia băncile exercită o autoritate guvernamentală sub formă de operaţiuni de credit preferenţial.

(198)Ca răspuns la documentul de informare, GC a comentat că Decizia nr. 40 permite acordarea de sprijin sub formă de credite numai dacă acesta se bazează pe principiile acordării de credite. Comisia a recunoscut că articolele 17 şi 18 din aceeaşi decizie solicită totodată băncilor să respecte principiile de creditare. Cu toate acestea, după cum se explică mai detaliat la considerentele 202-206 de mai jos, Comisia nu a putut stabili în timpul anchetei că acest lucru se realiza în practică.

(199)De asemenea, Comisia a constatat că Comisia de reglementare bancară din China ("CBRC") are o amplă autoritate de aprobare asupra tuturor aspectelor legate de gestionarea tuturor instituţiilor financiare stabilite în RPC (inclusiv asupra instituţiilor financiare cu capital privat şi străin), cum ar fi (⁴⁰):

(⁴⁰)În conformitate cu Măsurile de punere în aplicare ale CBRC, referitoare la chestiuni de autorizare administrativă, pentru băncile comerciale cu finanţare chineză [Ordinul nr. 1 al CBRC (2017)], Măsurile de punere în aplicare ale CBRC, referitoare la chestiuni de autorizare administrativă, pentru băncile cu finanţare din străinătate [Ordinul nr. 4 al CBRC (2015)], Măsurile administrative privind calificările directorilor şi ale funcţionarilor superiori ai instituţiilor financiare din sectorul bancar [Ordinul nr. 3 al CBRC (2013)].

(202)Comisia a urmărit, de asemenea, să identifice elemente de probă concrete ale exercitării controlului în mod semnificativ pe baza unor împrumuturi concrete. Pe parcursul vizitei de verificare, cele trei bănci de stat cooperante au susţinut că, în practică, utilizaseră politici şi modele sofisticate de evaluare a riscului de credit atunci când acordaseră împrumuturile în discuţie. în cursul vizitei de verificare la GC, reprezentanţii ABC şi BOC au indicat, de asemenea, că îşi reduseseră expunerea totală la riscul de credit faţă de industria anvelopelor în ultimii doi ani, deoarece detectaseră anumite probleme legate de supracapacitate în acest sector.

(203)Cu toate acestea, nu au fost furnizate exemple concrete referitoare la societăţile incluse în eşantion. Cele trei bănci de stat cooperante au refuzat să furnizeze informaţii, inclusiv cu privire la evaluările specifice ale riscului de credit, referitoare la societăţile incluse în eşantion, din motive de reglementare şi din motive contractuale, deşi Comisia le prezentase un consimţământ scris din partea societăţilor incluse în eşantion prin care acestea renunţau la drepturile lor de confidenţialitate.

(204)În lipsa unor elemente de probă concrete cu privire la evaluarea bonităţii, Comisia a analizat, prin urmare, mediul juridic general, astfel cum se menţionează la considerentele 188-201 de mai sus, în combinaţie cu comportamentul celor trei bănci de stat cooperante în ceea ce priveşte împrumuturile acordate societăţilor incluse în eşantion. Acest comportament contrasta cu poziţia lor oficială din timpul vizitei de verificare, întrucât, în practică, ele nu acţionau în baza unor evaluări aprofundate ale riscului prin raportare la piaţă.

(205)Vizitele de verificare au arătat că, exceptând anumite împrumuturi în valută, împrumuturile au fost acordate celor patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion la rate ale dobânzii apropiate de rata dobânzii de referinţă a Băncii Populare Chineze (People's Bank of China, "PBOC"), indiferent de situaţia financiară şi de situaţia riscului de credit ale întreprinderilor. De aici rezultă că împrumuturile au fost acordate la dobânzi sub nivelul dobânzilor de pe piaţă în raport cu dobânda corespunzătoare profilului de risc al celor patru producători-exportatori incluşi în eşantion. în plus, societăţile incluse în eşantion au beneficiat de credite reînnoibile automat, ceea ce le-a permis să înlocuiască imediat capitalul rambursat la scadenţă cu un capital nou din noi împrumuturi, în cazul a două grupuri de societăţi incluse în eşantion, calendarele de plată au fost restructurate sau datoria a fost ştearsă din cauza unor dificultăţi financiare.

(206)Comisia a constatat, de asemenea, că împrumuturile care ar fi trebuit să fie raportate de băncile comerciale ca împrumuturi "atipice" nu fuseseră întotdeauna indicate ca atare în registrul naţional central al creditelor de către cele trei bănci de stat cooperante. Obligaţia de a raporta astfel de împrumuturi "atipice" există în special atunci când împrumuturile au fost restructurate, când debitorul a intrat în incapacitate de plată sau când au fost acordate împrumuturi reînnoibile automat. Aceste situaţii au fost constatate pentru toate cele patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion. în conformitate cu "Orientările CBRC privind clasificarea împrumuturilor bazată pe riscuri", toate aceste cazuri ar fi trebuit să fie incluse în registrul central al creditelor. Această neraportare de către instituţiile financiare conduce la formarea unei imagini distorsionate a situaţiei creanţelor societăţii în registrul central al creditelor, întrucât acesta nu reflectă bonitatea financiară reală a societăţii. Prin urmare, chiar şi în cazul în care o instituţie financiară ar fi aplicat o evaluare a riscului prin raportare la piaţă, ea ar fi făcut acest lucru pe baza unor informaţii inexacte.

(207)Prin urmare, Comisia a concluzionat că GC a exercitat un control semnificativ asupra comportamentului celor trei bănci de stat cooperante în ceea ce priveşte politicile lor de creditare şi evaluarea riscului în ceea ce priveşte industria anvelopelor.

SUBSECŢIUNEA 3:(c) Concluzie privind instituţiile financiare cooperante

(208)Potrivit constatărilor Comisiei, cadrul juridic prezentat mai sus este pus în aplicare de cele trei instituţii financiare cooperante de stat în exercitarea funcţiilor guvernamentale în ceea ce priveşte sectorul anvelopelor, ele acţionând astfel în calitate de organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază şi în conformitate cu jurisprudenţa relevantă a OMC.

(210)În ancheta antisubvenţie privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (⁴¹), Comisia a stabilit că următoarele bănci, care acordaseră împrumuturi celor patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion, erau deţinute parţial sau integral de stat, fie în mod direct, fie prin persoane juridice aflate în proprietatea statului: China Development Bank (Banca Chineză de Dezvoltare), China Construction Bank (Banca Chineză de Construcţii), Industrial and Commercial Bank of China (Banca Industrială şi Comercială Chineză), Bank of Communications (Banca Comunicaţiilor), China Everbright Bank (Banca Everbright China), Postal Savings Bank (Banca de Economii a Poştei), China Merchants Bank (Banca Chineză a Comercianţilor), Shanghai Pudong Development Bank (Banca de Dezvoltare Shanghai Pudong), China Industrial Bank (Banca Industrială Chineză), Shenyang Rural Commercial Bank (Banca Comercială Rurală Shenyang), Bank of Shanghai (Banca Shanghaiului), Ningbo Bank (Banca Ningbo), China CITIC Bank (Banca CITIC China), China Guangfa Bank (Banca Chineză Guangfa), China Bohai Bank (Banca Chineză Bohai), Huaxia Bank (Banca Huaxia).

(211)Utilizând informaţii disponibile public, cum ar fi site-ul web al băncii, rapoartele anuale, informaţiile disponibile din anuarele bancare sau informaţiile disponibile pe internet, Comisia a constatat, în plus, că următoarele bănci care acordaseră împrumuturi celor patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion erau deţinute parţial sau integral de stat, fie în mod direct, fie prin persoane juridice aflate în proprietatea statului:

Denumirea băncii	Informaţii privind structura proprietăţii
Hankou Bank	cel puţin 34,86 % din acţiuni deţinute de entităţi aflate în proprietatea statului (denumite în continuare "ES"-uri)
Hubei Bank	cel puţin 42,55 % din acţiuni deţinute de guvernul local şi de ES-uri
Huishang Bank	deţinută în majoritate de stat, cu acţiuni împărţite între multe ES-uri şi entităţi afiliate guvernului local
Dongying Bank	Biroul financiar al oraşului Dongying deţine 20,88 %, Dongying State-owned As- sets Operation Co., Ltd. 11,14 %
Bank of Tianjin	cel puţin 40,2 % din acţiuni deţinute de guvernul local şi de ES-uri
Bank of Kunlun	aflată în proprietatea China National Petroleum Corporation (Corporaţia naţională a petrolului din China) (ES)
Shanghai Rural Commercial Bank (Banca Comercială Rurală Shanghai)	acţiunile ES-urilor reprezintă 35,52 % din capitalul de acţiuni
China Industrial International Trust Limited	filială a Industrial Bank (Banca Industrială), care s-a constatat că este deţinută de stat în cadrul anchetei antisubvenţie referitoare la HRF (⁴²)
Daye Trust Co., Ltd.	filială a China Orient Asset Mgt Co. Ltd (societate de administrare a activelor deţinută de stat)
Sinotruk Finance Co., Ltd.	deţinută de Sinotruk (ES)

(212)În lipsa unor informaţii specifice din partea instituţiilor financiare în cauză care să indice contrariul, Comisia a stabilit, de asemenea, proprietatea şi controlul GC pe baza unor indicii formale, din aceleaşi motive ca cele expuse mai sus, în secţiunea 3.4.1.1. în particular, pe baza datelor disponibile, directorii şi supraveghetorii din băncile de stat necooperante sunt consideraţi a fi numiţi de GC şi răspund în faţa GC în acelaşi mod ca în cazul celor trei bănci de stat cooperante.

(213)În ceea ce priveşte exercitarea controlului într-un mod semnificativ, Comisia a considerat că constatările privind cele trei instituţii financiare cooperante, care reprezentau o parte substanţială a împrumuturilor acordate celor patru grupuri de societăţi incluse în eşantion în cursul perioadei de anchetă (variind de la 30 % la 50 %, în funcţie de societate), ar putea fi considerate reprezentative şi pentru instituţiile financiare de stat necooperante. Cadrul normativ analizat în secţiunea 3.4.1.1 litera (b) de mai sus li se aplică în mod identic. în absenţa oricăror indicaţii contrare, pe baza celor mai bune date disponibile, lipsa unor elemente de probă concrete ale unor evaluări ale bonităţii este valabilă pentru aceste instituţii în acelaşi mod în care este valabilă pentru cele trei bănci de stat cooperante, astfel încât analiza privind aplicarea concretă a cadrului normativ din secţiunea 3.4.1.1. litera (b) de mai sus li se aplică în mod identic.

(216)Pe această bază, Comisia a concluzionat că celelalte bănci de stat care acordă împrumuturi societăţilor incluse în eşantion sunt organisme publice în sensul articolului 3 şi al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază.

(218)În plus, chiar şi în cazul în care instituţiile financiare de stat nu ar fi fost considerate organisme publice, Comisia a constatat că acestea ar fi fost de asemenea considerate a fi primit sarcini sau ordine din partea GC pentru a executa funcţii care incumbă în mod normal guvernului, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază pentru aceleaşi motive, astfel cum se precizează la considerentele 220-223 de mai jos. Prin urmare, comportamentul lor va fi atribuit GC în orice caz.

SUBCAPITOLUL 2:3.4.2. Transmiterea de sarcini şi ordine instituţiilor financiare private

(219)Comisia a abordat apoi instituţiile financiare rămase. Pe baza constatărilor stabilite în cazul HRF (⁴³), coroborate cu informaţiile disponibile publicului, s-a considerat că următoarele cinci instituţii financiare se aflau în proprietate privată: JPMorgan Chase Bank (China), HSBC, Ping An Bank, Bank of Qingdao, Bank of Beijing. Comisia a analizat dacă aceste instituţii financiare primiseră sarcini sau ordine din partea guvernului chinez pentru a acorda subvenţii sectorului anvelopelor în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(220)Potrivit Organului de Apel al OMC, transmiterea de "sarcini" are loc atunci când un guvern atribuie responsabilităţi unui organism privat, iar transmiterea de "ordine" se referă la situaţiile în care guvernul îşi exercită autoritatea asupra unui organism privat (⁴⁴). În ambele cazuri, guvernul se foloseşte de un organism privat ca mandatar pentru a efectua contribuţia financiară, iar "în majoritatea cazurilor, este de aşteptat ca însărcinarea sau ordinele adresate unui organism privat să implice o formă de ameninţare sau de persuasiune" (⁴⁵). în acelaşi timp, punctul (iv) nu permite membrilor să impună măsuri compensatorii asupra unor produse "atunci când guvernul nu face decât să-şi exercite prerogativele generale de reglementare" (⁴⁶) sau atunci când intervenţia guvernului "poate avea sau nu un anumit rezultat doar pe baza unor circumstanţe concrete date şi a exercitării liberei alegeri de către actorii de pe piaţa respectivă" (⁴⁷). Transmiterea de sarcini şi ordine implică mai degrabă "un rol al guvernului mai activ decât nişte simple acte de încurajare" (⁴⁸).

(223)În absenţa oricăror informaţii divergente primite de la instituţiile financiare private, Comisia a concluzionat că, în ceea ce priveşte industria anvelopelor, toate instituţiile financiare care îşi desfăşoară activitatea în China sub supravegherea CRBC (inclusiv instituţiile financiare private) au primit sarcini şi ordine de la stat în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) prima liniuţă din regulamentul de bază pentru a aplica politicile guvernamentale şi a acorda împrumuturi la rate preferenţiale industriei anvelopelor.

(224)Conform acestei constatări, în ceea ce priveşte Grupul Hankook, Comisia a considerat că cadrul normativ nu se aplica anumitor instituţii financiare sub control străin, care acordau împrumuturi grupului Hankook. într-adevăr, acestea nu intrau sub supravegherea CBRC, deoarece erau situate în afara RPC, şi acordau împrumuturi în străinătate în valută. Prin urmare, Comisia a concluzionat că aceste instituţii financiare nu primiseră sarcini sau ordine de la stat în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) prima liniuţă din regulamentul de bază.

(225)În urma comunicării documentului de informare, atât GC, cât şi Grupul Hankook au susţinut că nu se putea considera că instituţiile financiare private, printre care JPMorgan Chase Bank (China), ar fi primit sarcini sau ordine din partea GC în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) in regulamentul de bază pentru a acorda împrumuturi la rate preferenţiale. Aceştia au susţinut că cele două regulamente care reglementează CBRC, menţionate la considerentele 188 şi 199 de mai sus, sunt comune tuturor autorităţilor de reglementare bancară şi reflectă principiile de bază ale unei supravegheri bancare eficiente recomandate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară. în plus, Grupul Hankook a afirmat că Comisia ar fi trebuit să analizeze circumstanţele factuale de la caz la caz, pentru fiecare instituţie financiară în parte, în loc să se refere la cadrul normativ în ansamblul său.

(226)Comisia a respins aceste alegaţii deoarece supravegherea şi aprobările exercitate de CBRC depăşesc principiile de bază ale supravegherii bancare recomandate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară. într-adevăr, conform cadrului normativ al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, principala responsabilă pentru monitorizarea adecvării nivelurilor de capital în funcţie de riscuri este în mod clar însăşi conducerea băncii. Rolul autorităţilor de supraveghere este de a examina şi evalua procesele şi controalele interne, precum şi gestionarea internă a riscurilor, instituite de bănci. Principiile de bază ale unei supravegheri bancare eficiente recomandate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară afirmă în mod clar că "examinarea efectuată de autorităţile bancare ar trebui să se focalizeze pe calitatea gestionării riscurilor şi a controalelor aplicate de bănci şi nu ar trebui să conducă la asumarea de către supraveghetori a unui rol de conducere bancară".

(227)Cu toate acestea, după cum s-a explicat deja la considerentul 199 de mai sus, aprobarea CBRC este necesară nu doar pentru recrutarea personalului de conducere de nivel superior de la sediile centrale ale băncilor, ci pentru recrutarea personalului de la toate nivelurile de conducere, chiar şi a directorilor numiţi în sucursalele din străinătate, precum şi a directorilor responsabili cu funcţiile de suport (de exemplu, directorii TI); de asemenea, sunt necesare aprobări administrative chiar şi pentru schimbări minore, cum ar fi vânzarea a peste 5 % din acţiunile unei bănci sau schimbarea domiciliului. în fapt, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară prevede doar că supraveghetorul are competenţa de a examina, respinge şi impune condiţii prudenţiale în privinţa propunerilor de transfer de proprietate sau de participaţii majoritare semnificative. Potrivit Comisiei, aceste activităţi ar cădea mai degrabă în responsabilitatea conducerii băncii, fără a mai fi necesară aprobarea autorităţii de supraveghere, în conformitate cu principiile de bază ale unei supravegheri bancare eficiente ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară.

(228)În plus, cadrul normativ aplicabil tuturor băncilor din China este mult mai amplu decât doar cele două regulamente care reglementează CBRC, aşa cum se arată la considerentul 188 de mai sus, iar întregul set de documente normative este obligatoriu din punct de vedere juridic, după cum se explică la considerentul 200 de mai sus, astfel încât ele reprezintă mai mult decât nişte acte de simplă "încurajare". În plus, vizitele de verificare la societăţile incluse în eşantion nu au evidenţiat nicio diferenţă semnificativă între condiţiile sau dobânzile oferite de instituţiile financiare private şi cele oferite de instituţiile financiare publice.

(230)După comunicarea constatărilor finale, Grupul Hankook şi-a reiterat observaţiile cu privire la transmiterea de sarcini şi ordine către JPMorgan Chase Bank (China), subliniind în particular că, dacă Grupul Hankook ar fi avut cunoştinţă de faptul că banca trebuia să coopereze în cadrul anchetei, ar fi solicitat băncii să facă acest lucru. În acest sens, Comisia a remarcat că în chestionarul adresat producătorilor-exportatori se solicitase deja societăţii să furnizeze o autorizaţie bancară, pentru a permite Comisiei să revizuiască informaţiile care urmau să fie furnizate de instituţiile financiare. Schimburile dintre GC şi Comisie privind cooperarea instituţiilor financiare au fost puse la dispoziţie în dosarul deschis, iar necooperarea societăţii JPMorgan Chase Bank (China) a fost comunicată societăţii în documentul de informare. Prin urmare, Comisia a considerat acest argument drept neîntemeiat.

SUBCAPITOLUL 3:3.4.3. Specificitate

SUBCAPITOLUL 4:3.4.4. Avantaj şi calcularea valorii subvenţiei

SECŢIUNEA 1:3.4.4.1. Ratingurile de credit

(233)În continuare, Comisia a calculat valoarea subvenţiei care poate face obiectul unor măsuri compensatorii. Pentru acest calcul, ea a evaluat avantajul acordat beneficiarilor în cursul perioadei de anchetă. Conform articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiari este considerat a fi diferenţa dintre valoarea dobânzii plătite de societate pentru împrumutul acordat de guvern şi suma pe care societatea ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil obţinut pe piaţă.

(236)Comisia a evaluat în mod individual situaţia financiară a fiecărui grup de producători-exportatori inclus în eşantion, astfel încât să reflecte aceste particularităţi. în acest sens, Comisia a urmat metodologia de calcul a creditării preferenţiale stabilită în ancheta antisubvenţie privind produsele din oţel plate laminate la cald originare din RPC (⁴⁹) şi explicată în considerentele de mai jos. Drept rezultat, Comisia a calculat avantajul obţinut de pe urma practicilor de acordare de împrumuturi preferenţiale pentru fiecare grup de producători-exportatori inclus în eşantion, în mod individual, şi a alocat acest avantaj produsului în cauză.

(237)În cadrul anchetei antisubvenţie privind produsele din oţel plate laminate la cald originare din RPC, Comisia a stabilit deja că ratingurile de credit interne acordate societăţilor chineze nu erau fiabile, pe baza unui studiu publicat de Fondul Monetar Internaţional (⁵⁰) care arăta o discrepanţă între ratingurile de credit chineze şi cele internaţionale, combinat cu constatările anchetei referitoare la societăţile incluse în eşantion. Într-adevăr, potrivit FMI, peste 90 % din obligaţiunile chineze au primit ratinguri de la AA la AAA din partea agenţiilor locale de rating. Această situaţie nu este comparabilă cu cea de pe alte pieţe, cum ar fi UE sau SUA. De exemplu, pe piaţa SUA, ponderea firmelor care se bucură de astfel de ratinguri foarte înalte este de sub 2 %. Astfel, agenţiile chineze de rating înclină puternic spre punctajele de la vârful scalei de rating. Ele au scale de rating foarte largi şi tind să grupeze obligaţiuni cu riscuri de credit semnificativ diferite într-o singură categorie largă de rating (⁵¹).

(238)În plus, agenţiile străine de rating, cum ar fi Standard and Poor's şi Moodi's, aplică de obicei o creştere a ratingului de bază al emitentului, pe baza unei estimări a importanţei strategice a firmei pentru guvernul chinez şi a puterii oricărei garanţii implicite, atunci când stabilesc ratinguri pentru obligaţiunile chineze emise în străinătate (⁵²). De exemplu, Fitch indică în mod clar, după caz, că astfel de garanţii reprezintă un factor-cheie aflat la baza ratingurilor de credit pe care le acordă companiilor chineze (⁵³).

(239)Pe parcursul anchetei, Comisia a descoperit informaţii suplimentare în completarea acestei analize. în primul rând, Comisia a determinat faptul că statul poate exercita o anumită influenţă asupra pieţei ratingurilor de credit, în conformitate cu două studii publicate în 2016, pe piaţa chineză activează aproximativ 12 agenţii de rating de credit, majoritatea lor fiind deţinute de stat. Per ansamblu, 60 % din totalul obligaţiunilor corporative evaluate din China primiseră acest rating de la o agenţie de stat (⁵⁴).

(⁵⁴)Lin, L.W. and Milhaupt, C.J. (2016). Bonded to the State: A Network Perspective on China's Corporate Debt Market (Obligaţi faţă de stat: o perspectivă în reţea a pieţei datoriei corporative din China). Columbia Law and Economics Working Paper No. 543, p. 20; Livingstone, M. Poon, W.P.H. and Zhou, L. (2017). Are Chinese Credit Ratings Relevant? A Study of the Chinese Bond Market and Credit Rating Industry (Sunt ratingurile de credit chineze relevante? Un studiu al pieţei obligaţiunilor şi al industriei ratingului de credit din China), Journal of Banking & Finance, p. 9.

(240)Autorităţile chineze au confirmat faptul că, în cursul perioadei de anchetă, pe piaţa obligaţiunilor din China activau 12 agenţii de rating, dintre care 10 agenţii de rating interne, inclusiv Global Credit Rating Co. Ltd, Shanghai Brilliance Credit Rating & Investors Service Co. Ltd, Golden Credit Rating International Co. Ltd, China Chengxin Securities Rating Co. Ltd, Pengyuan Credit Rating Co. Ltd, Shanghai Fareast Credit Rating Co., Ltd, China Bond Rating Co. Ltd, China Securities Index Co. Ltd, Shanghai Credit Information Services Co. Ltd. Existau, de asemenea, 2 agenţii de rating mixte sino-străine, şi anume China Lianhe Credit Rating Co. Ltd şi China Chengxin International Credit Rating Co.,Ltd.

(241)În al doilea rând, intrarea pe piaţa chineză a ratingului de credit nu este liberă. Aceasta este, în esenţă, o piaţă închisă, deoarece agenţiile de rating trebuie să fie aprobate de Comisia de reglementare a valorilor mobiliare din China (China Securities Regulatory Commission, CSRC) sau de PBOC înainte de a-şi putea începe activitatea (⁵⁵). În cursul perioadei de anchetă, agenţiile străine de rating nu au fost astfel autorizate să funcţioneze pe piaţa internă din China, deoarece piaţa ratingului de credit era inclusă în categoria "restricţionat" a Catalogul industriilor pentru îndrumarea investiţiilor străine al GC, iar agenţiile străine de rating al creditelor nu erau autorizate să emită ratinguri pentru obligaţiuni interne. La mijlocul anului 2017, PBOC a anunţat că agenţiile de rating de credit din străinătate vor putea să acorde ratinguri de credit unei părţi a pieţei obligaţiunilor interne, în anumite condiţii, însă acest lucru nu era încă aplicabil în cursul perioadei de anchetă (⁵⁶). Cu toate acestea, între timp, agenţiile străine au înfiinţat societăţi mixte cu unele agenţii locale de rating, care acordă ratinguri de credit pentru emisiunile de obligaţiuni interne. Aceste ratinguri urmează însă scalele de rating chineze şi nu sunt, prin urmare, comparabile cu ratingurile internaţionale, după cum s-a explicat mai sus.

(⁵⁵)A se vedea Tentative Measures for the Administration of the Credit Rating Business Regarding the Securities Market Promulgated by Chinese Securities Regulatory Commission, Order of the China Securities Regulatory Commission [2007] No. 50, 24 August 2007 [Măsuri provizorii pentru administrarea activităţii de rating de credit în ceea ce priveşte piaţa valorilor mobiliare, promulgate de Comisia de reglementare a valorilor mobiliare din China, Ordinul Comisiei de reglementare a valorilor mobiliare din China nr. 50 din 24 august 2007]; precum şi, Yinfa [1997] No. 547,16 December 1997 Notice of the People's Bank of China on Qualifications of China Cheng Xin Securities Rating Co., Ltd. and other Institutions Engaged in Corporate Bond Credit Rating Business(Comunicatul Băncii Populare Chineze privind calificările China Cheng Xin Securities Rating Co, Ltd. şi ale altor instituţii implicate în activitatea de rating de credit a obligaţiunilor corporative nr. 547 din 16 decembrie 1997, Yinfa).

SECŢIUNEA 2:3.4.4.2. Împrumuturi revolving

(243)În urma constatărilor descrise în secţiunea 3.4.4 a anchetei antisubvenţie referitoare la produsele din oţel plate laminate la cald originare din RPC (⁵⁷), împrumuturile revolving sunt împrumuturi care permit unei societăţi să înlocuiască capitalul rambursat al împrumuturilor la data scadenţei cu un capital nou din noi împrumuturi, împrumuturile revolving sunt în mod obişnuit un semn al unor probleme de lichiditate pe termen scurt ale împrumutatului şi implică o mai mare expunere la risc a băncilor care le acordă. Existenţa unor împrumuturi revolving la o societate a fost deci considerată un indiciu că societatea se afla într-o situaţie financiară mai puţin favorabilă decât cea rezultată la o primă vedere din situaţiile financiare şi că exista un risc suplimentar legat de probleme de lichiditate pe termen scurt.

SECŢIUNEA 3:3.4.4.3. Grupul Hankook

(246)Cei doi producători-exportatori ai Grupului Hankook au situaţii financiare foarte diferite. Unul dintre ei este o societate matură cu profituri constante în perioada 2014-2016; celălalt a fost înfiinţat mai recent şi a acumulat pierderi importante de la înfiinţare, deşi a obţinut un profit în 2017, pentru prima dată. Raportul dintre datorie şi active este destul de scăzut într-un caz şi foarte ridicat în celălalt caz. Atunci când au fost luate împreună şi comparate pe o perioadă mai lungă, rentabilitatea combinată a societăţilor a fost pozitivă, deşi fragilă în perioada examinată, ceea ce indică faptul că modificări minore ale mediului de afaceri intern sau extern ar putea expune grupul la o situaţie în care ar înregistra pierderi. Această evaluare a fost confirmată în timpul vizitei de verificare.

(247)Comisia a constatat că Jiangsu Hankook Tire Co. Ltd ("JHT") a obţinut ratinguri de credit variind de la BBB+ la AA+ din partea instituţiilor financiare de stat chineze, în timp ce Chongqing Hankook Tire Co. Ltd ("CHT") a obţinut ratinguri de credit variind de la BBB- la A+ din partea aceloraşi instituţii financiare de stat. Având în vedere distorsiunile globale ale ratingurilor de credit chineze menţionate la considerentele 237-242 de mai sus, Comisia a concluzionat că acest rating nu era fiabil.

(249)Comisia a constatat că aceste împrumuturi pe termen scurt acordate de o instituţie financiară chineză erau de fapt împrumuturi revolving. În urma comunicării documentului de informare, Grupul Hankook a susţinut că împrumuturile respective reprezentau retrageri succesive de capital efectuate în contextul unui acord-cadru mai larg. După o analiză ulterioară, Comisia a acceptat afirmaţiile Grupului Hankook privind natura acestor împrumuturi şi a adaptat în mod corespunzător calculele, utilizând rata dobânzii la momentul retragerii fondurilor.

(253)Această majorare a fost determinată prin calcularea marjei relative dintre indicii obligaţiunilor corporative cu rating AA din SUA şi cei ai obligaţiunilor corporative cu rating BB din SUA, pe baza datelor Bloomberg pentru segmente industriale. Marja relativă astfel calculată a fost apoi adăugată la ratele dobânzii de referinţă publicate de PBOC la data acordării împrumutului (⁵⁸) şi pentru aceeaşi durată ca împrumutul în cauză. Acest calcul a fost efectuat în mod individual pentru fiecare împrumut acordat societăţii.

(254)În ceea ce priveşte împrumuturile din RPC denominate în valută, are loc acelaşi fenomen de denaturarea a pieţei şi de lipsă a ratingurilor de credit valabile, dat fiind faptul că aceste împrumuturi sunt acordate de aceleaşi instituţii financiare chineze. Prin urmare, aşa cum s-a constatat anterior, pentru a se stabili o valoare de referinţă adecvată au fost utilizate obligaţiunile corporative cu rating BB exprimate în valute relevante şi emise în cursul perioadei de anchetă.

(255)În urma comunicării documentului de informare şi a constatărilor finale, atât GC, cât şi trei din cele patru societăţi incluse în eşantion au contestat metodologia Comisiei de utilizare a unei marje relative între obligaţiunile corporative cu rating AA şi obligaţiunile corporative cu rating BB din USA pentru calcularea avantajului dobândit prin împrumuturi preferenţiale. Toţi au afirmat că Comisia ar fi trebuit să utilizeze o rată absolută în locul unei rate relative între obligaţiunile cu rating AA şi obligaţiunile cu rating BB din SUA. Au fost invocate următoarele motive:

(256)Primele trei aspecte au fost deja prezentate în cazul HRF (⁵⁹). După cum reiese din considerentele 175-187 din cazul HRF, Comisia a respins aceste argumente din următoarele motive:

- în primul rând, deşi Comisia a recunoscut că băncile comerciale utilizează de obicei o marjă exprimată în termeni absoluţi, ea a observat că această practică pare să se bazeze în principal pe considerente practice, deoarece rata dobânzii este, în cele din urmă, un număr absolut. Acest număr absolut reprezintă, însă, traducerea unei evaluări a riscurilor care se bazează pe o evaluare relativă. Riscul de nerambursare al unei societăţi cu un rating BB este cu X % mai mare decât riscul de nerambursare al guvernului sau al unei societăţi fără risc. Aceasta este o evaluare relativă.

- în al doilea rând, ratele dobânzii reflectă nu numai profilurile de risc ale societăţilor, ci şi riscuri specifice fiecărei ţări şi fiecărei valute. Marja relativă reflectă astfel schimbări ale condiţiilor de bază ale pieţei, care nu sunt luate în considerare atunci când se urmăreşte logica unei marje absolute. Adeseori, aşa cum se întâmplă în cazul de faţă, riscul specific ţării şi valutei variază în decursul timpului, iar variaţiile sunt diferite de la o ţară la alta. Prin urmare, ratele fără risc variază în mod semnificativ de-a lungul timpului, şi sunt uneori mai scăzute în SUA, alteori în China. Aceste diferenţe se referă la factori cum ar fi creşterea observată şi preconizată a PIB-ului, percepţia generală asupra economiei şi nivelurile inflaţiei. întrucât rata fără risc variază în timp, aceeaşi marjă absolută nominală poate semnifica o evaluare foarte diferită a riscurilor. De exemplu, atunci când banca estimează riscul de nerambursare specific societăţii la un nivel cu 10 % mai mare decât rata fără risc (estimare relativă), marja absolută care rezultă poate fi între 0,1 % (la o rată fără risc de 1 %) şi 1 % (la o rată fără risc de 10 %). Din punctul de vedere al unui investitor, marja relativă este astfel o măsură mai bună, întrucât ea reflectă amploarea marjei de randament şi modul în care aceasta este afectată de nivelul ratei dobânzii de bază.

- în al treilea rând, marja relativă este totodată neutră din punctul de vedere al ţării. De exemplu, în cazul în care rata fără risc din SUA este inferioară ratei fără risc din China, metoda va duce la marje absolute mai ridicate. Pe de altă parte, în cazul în care rata fără risc din China este inferioară ratei fără risc din SUA, metoda va duce la marje absolute mai reduse. Acest aspect este recunoscut şI de Grupul Giti în tabelul 3 al răspunsului său, unde se simulează impactul unor dobânzi diferite ale PBOC. În practică, atunci când se aplică datele furnizate de Grupul Giti dobânzilor istorice ale PBOC, se observă că, pentru câţiva ani, metodologia relativă produce într-adevăr o valoare de referinţă inferioară marjei absolute.

- în ceea ce priveşte al treilea punct, Comisia a interpretat faptele prezentate de Grupul Giti într-o manieră diferită. Grupul Giti însuşi a observat că marja absolută nu este stabilă, aşa cum se afirmase, ci că variază în timp, de la 1 % la 4,5 %. În plus, marja relativă urmează exact aceeaşi tendinţă ca marja absolută în ultimii 23 de ani, ceea ce înseamnă că, atunci când marja relativă creşte, marja absolută creşte şi ea şi viceversa. în ceea ce priveşte presupusa volatilitate a marjei relative, amploarea modificărilor este similară - diferenţa dintre valorile minime şi cele maxime este de 530 % pentru marja relativă şi de 450 % pentru marja absolută.

- în fine, în privinţa celui de-al patrulea punct, Comisia nu a fost de acord cu evaluarea efectuată de Grupul Giti, conform căreia lipsa unui avantaj atunci când se aplică metodologia de calcul a Comisiei la împrumuturile în monedă străină ar arăta că utilizarea marjei relative este eronată. într-adevăr, piaţa internă a creditelor în RMB este, în esenţă, o piaţă închisă în cadrul căreia, aşa cum se arată mai sus, GC poate exercita o anumită influenţă. Pe de altă parte, printre altele datorită restricţiilor valutare din China, piaţa împrumuturilor în valută forte este mai puţin supusă opţiunilor de politică internă ale GC şi funcţionează în mult mai mare concordanţă cu condiţiile pieţei. Astfel, faptul că indicatorul de referinţă utilizat de Comisie nu implică niciun avantaj în cele mai multe cazuri nu este atât de surprinzător. Dimpotrivă, Comisia consideră că acest lucru demonstrează că, atunci când operează pe piaţa internaţională, băncile chineze acordă împrumuturi conforme cu condiţiile de piaţă ale societăţilor cu rating BB, lucru care nu se întâmplă atunci când ele acordă împrumuturi pe piaţa internă. De asemenea, acest lucru demonstrează că metodologia Comisiei dă rezultate care sunt în concordanţă cu condiţiile de piaţă ale societăţilor cu rating BB pe piaţa internaţională.

(257)După comunicarea constatărilor finale, GC şi-a reiterat argumentele anterioare şi a susţinut că utilizarea marjei relative era inadecvată, deoarece valoarea de referinţă nu făcea ajustările necesare pentru a reflecta condiţiile dominante de pe piaţa financiară din China, conducând astfel la rezultate nerezonabile. Comisia nu a fost de acord cu această opinie, deoarece rata de referinţă PBOC este utilizată ca punct de plecare al calculului. În plus, utilizarea marjei relative reflectă schimbări ale condiţiilor de piaţă specifice ţării, care nu sunt exprimate atunci când se urmăreşte logica unei marje absolute, după cum se explică la considerentul 255 de mai sus. În plus, Comisia a remarcat că rata dobânzii rezultată, de aproximativ 9 % pentru societăţile cu rating BB, nu este nerezonabilă, având în vedere faptul că randamentul obligaţiunilor corporative cu rating BB pe piaţa internă din China era de 20 % la finele perioadei de anchetă (⁶⁰).

(262)În al doilea rând, în ceea ce priveşte ratele de referinţă utilizate, Comisia nu a reuşit să găsească indici pentru împrumuturile cu rating BB denominate în CAD, AUD şi JPY. Având în vedere că aceste ţări au un nivel de dezvoltare similar cu cel al SUA, Comisia a utilizat, prin urmare, ratele medii LIBOR pentru USD şi prima de risc din SUA pentru societăţile cu rating "BB" ca substitut pentru aceste valute. Indicele ICE BofAML a fost utilizat pentru incassourile documentare externe denominate în GBP, SEK şi EUR. în fapt, ratele LIBOR pentru împrumuturile denominate în EUR, GBP şi SEK erau adesea negative şi, prin urmare, au fost considerate inadecvate ca punct de plecare pentru stabilirea unei valori de referinţă. Indicele ICE BofAML, pe de altă parte, este un coş de obligaţiuni cu randament ridicat, şi anume obligaţiuni inferioare ratingului "investment grade", denominate în EUR. Acesta corespunde ratingului de credit pe care Comisia 1-a considerat a fi aplicabil Grupului Hankook. Prin urmare, Comisia şi-a menţinut poziţia cu privire la incassourile documentare externe ale Grupului Hankook.

(263)După comunicarea constatărilor finale, grupul Hankook a susţinut, de asemenea, că indicele de risc ridicat în euro ICE BofAML era irelevant în scopul stabilirii unei rate de referinţă a dobânzii pe baza unei prime LIBOR plus şi că Comisia ar fi trebuit să adapteze prima de risc aşa cum o făcuse în cazul împrumuturilor bancare. Comisia nu a fost de acord cu această opinie. După cum se explică la considerentul 262 de mai sus, indicele de risc ridicat în euro ICE BofAML este un coş de obligaţiuni cu un rating de credit corespunzător categoriei "BB", care este ratingul aplicat Grupului Hankook. Astfel, el corespunde unei rate a dobânzii pe care o societate cu ratingul BB ar trebui să o plătească pentru fonduri denominate în EUR. în ceea ce priveşte împrumuturile denominate în CAD, AUD şi JPY, Grupul Hankook a reiterat observaţiile făcute în contextul documentului de informare. Acesta a declarat că era sarcina Comisiei să stabilească o valoare de referinţă cât mai apropiată posibil de realitatea pieţei. Comisia a considerat că făcuse deja acest lucru, deoarece la nivelul societăţilor cu rating "BB" nu există date disponibile public pentru CAD, AUD şi JPY care să permită stabilirea unei valori de referinţă pe baza ratingurilor LIBOR respective. în plus, în 2013, British Bankers' Association (denumită în prezent Intercontinental Exchange Group sau ICE) a întrerupt cotaţiile LIBOR pentru anumite valute, printre care CAD şi AUD. Pe lângă aceasta, condiţiile de pe aceste pieţe sunt similare cu condiţiile de pe piaţa financiară din SUA. Prin urmare, Comisia şi-a menţinut poziţia conform căreia utilizarea indicelui de risc ridicat în euro ICE BofAML era o metodă adecvată.

SECŢIUNEA 4:3.4.4.4. Grupul Giti

(265)Producătorii-exportatori ai Grupului Giti au situaţii financiare foarte diverse. Trei dintre ei au înregistrat un profit în perioada examinată. în plus, alţi indicatori financiari, cum ar fi raportul dintre datorii şi active sau capacitatea de acoperire a dobânzilor, nu au indicat niciun fel de probleme structurale semnificative în ceea ce priveşte capacitatea acestor societăţi de a-şi rambursa datoriile. Cu toate acestea, ceilalţi doi producători au înregistrat pierderi continue pe întreg parcursul perioadei examinate. Ei nu au avut însă împrumuturi în derulare de la bănci neafiliate şi sunt, de fapt, finanţaţi integral printr-o datorie restantă de lungă durată contractată de la societatea-mamă.

(268)În urma comunicării documentului de informare, Grupul Giti a contestat ratingul de credit BB aplicat societăţilor din componenţa sa. Compania a afirmat că Comisia utilizase acelaşi rating BB pentru toate societăţile din China, în loc să examineze situaţia individuală a societăţilor incluse în eşantion. În acest sens, societatea a subliniat faptul că grupul nu contractase niciun împrumut revolving şi că profiturile diverselor societăţi din cadrul grupului variau în mod considerabil.

(269)Comisia nu a fost de acord cu evaluarea efectuată de Grupul Giti. După cum se arată în secţiunile 3.4.4.3-3.4.4.6, Comisia a efectuat o evaluare individuală a fiecărui grup de societăţi incluse în eşantion şi a examinat situaţia individuală a fiecăreia dintre societăţile din cadrul acestor grupuri. În cazul specific al Grupului Giti, nu existau într-adevăr împrumuturi revolving, iar situaţia financiară a producătorilor-exportatori varia în mod considerabil, cu trei producători-exportatori profitabili şi doi producători-exportatori cu pierderi masive, pe o perioadă îndelungată. Comisia ar fi putut, deci, acorda fiecăruia dintre aceşti producători-exportatori ratinguri de credit diferite. Cu toate acestea, având în vedere interconexiunile dintre societăţi şi mai ales faptul că sarcina datoriei producătorilor cu pierderi era de fapt transferată şi suportată de entităţile cu profit ale grupului prin intermediul unor tranzacţii între societăţi, Comisia a decis să atribuie grupului un rating de credit unic. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

SECŢIUNEA 5:3.4.4.5. Grupul China National Tire

(271)Cei patru producători-exportatori ai Grupului China National Tire au situaţii financiare diverse. Doi dintre ei au obţinut profituri constante în perioada 2014-2016 şi au beneficiat de indicatori financiari destul de solizi. Cu toate acestea, unul dintre cei doi producători a început să înregistreze pierderi în prima jumătate a anului 2017, iar Comisia a constatat existenţa unui împrumut revolving contractat de acesta, ceea ce indica faptul că societatea s-ar afla într-o situaţie financiară mai fragilă decât cea sugerată la prima vedere de situaţiile financiare.

(272)Pentru al treilea şi al patrulea producător, însă, situaţiile financiare, precum şi elementele de probă găsite în cursul vizitei de verificare, au arătat că aceste societăţi au continuat să primească împrumuturi la dobânzi atractive, în ciuda unor ani consecutivi de pierderi, a raportului mare dintre datorii şi active, a unei capacităţi reduse de acoperire a dobânzilor, a unor indicatori financiari în continuă deteriorare, a unei capacităţi de producţie neutilizate, a problemelor legate de continuitatea activităţii ridicate de auditori, precum şi a unor perspective de viitor incerte. în plus, aceştia erau dependenţi de împrumuturi revolving, iar unul dintre ei se afla în incapacitatea de a-şi achita o parte a datoriilor. într-adevăr, aceste societăţi au încetat să mai primească împrumuturi externe pe parcursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, ele au continuat să beneficieze de sprijin financiar sub formă de împrumuturi contractate în numele lor de societatea-mamă. Termenii acestor acorduri de împrumut făceau trimitere la filiala aflată în dificultate, în secţiunea referitoare la scopul împrumutului. în plus, producătorii - exportatori în cauză trebuiau să ramburseze integral aceste împrumuturi societăţii-mamă, conform unui acord între societăţi.

(273)Societatea-mamă intermediară, CNRC, a înregistrat un profit în perioada 2015-2016 şi în perioada de anchetă, deşi rentabilitatea a fost redusă şi societatea a avut un nivel ridicat de îndatorare. în plus, Comisia a stabilit că peste jumătate din împrumuturile acordate la nivelul CNRC erau împrumuturi revolving. O imagine asemănătoare rezultă din analiza societăţii-mamă finale, Grupul Chemchina, unde rentabilitatea scăzută se asocia unui nivel ridicat de îndatorare şi unei anumite dependenţe de împrumuturile revolving. În plus, la nivelul Grupului Chemchina, Comisia a constatat că pentru rambursarea împrumuturilor în derulare au fost utilizate obligaţiuni.

(275)Având în vedere situaţia de ansamblu menţionată mai sus, Comisia a considerat că este necesar să găsească o valoare de referinţă pentru diversele societăţi din cadrul grupului. Pentru a ţine seama de expunerea crescută la risc a băncilor, evidenţiată de existenţa împrumuturilor revolving la unele societăţi din grup, Comisia a coborât cu o marcaţie pe scala de evaluare a riscurilor şi a adaptat calculul marjei relative pentru aceste credite, făcând o comparaţie între obligaţiunile corporative americane cu rating AA şi cele cu rating B (în loc de BB) cu aceeaşi durată. Potrivit definiţiilor ratingului de credit ale Standard & Poor's, un debitor cu rating "B" este mai vulnerabil decât debitorii cu rating "BB", dar debitorul continuă să aibă capacitatea de a-şi îndeplini angajamentele financiare. Cu toate acestea, existenţa unor condiţii comerciale, financiare sau economice adverse poate afecta voinţa sau capacitatea debitorului de a-şi onora angajamentele financiare. Prin urmare, această valoare de referinţă este considerată adecvată pentru a reflecta riscul suplimentar derivat din utilizarea împrumuturilor revolving.

(276)Astfel, Comisia a utilizat această valoare ca valoare de referinţă relevantă pentru toate împrumuturile cu o scadenţă de până la 2 ani acordate societăţilor care utilizau împrumuturi revolving. într-adevăr, împrumuturile revolving sunt contractate în general pe perioade scurte. Este foarte puţin probabilă găsirea unui împrumut revolving cu o scadenţă mai mare de doi ani, iar elementele de probă rezultate din împrumuturile verificate la societăţile incluse în eşantion veneau în sprijinul acestei concluzii.

(278)În fine, Comisia a concluzionat că, în ceea ce priveşte două dintre societăţile implicate în producţia de anvelope, acestea se aflau într-o situaţie financiară precară în perioada 2015-2016 şi în perioada de anchetă. Ele nu ar fi avut acces la alte împrumuturi în cursul perioadei de anchetă, fără sprijinul statului. Prin urmare, avantajul de care a beneficiat această societate 1-a depăşit pe cel conferit de împrumuturile acordate cu o majorare obişnuită a ratei dobânzii. Pe parcursul perioadei de anchetă, avantajul a fost mai curând obţinut din împrumuturile acordate, de care nu ar fi putut beneficia în absenţa unui sprijin din partea statului, având în vedere situaţia financiară de ansamblu a societăţii. în această privinţă, Comisia a remarcat că Grupul China National Tire este o întreprindere de stat ("ÎS") de mari dimensiuni care face parte din Grupul Chemchina, şi că Grupul Chemchina a fost identificat ca întreprindere strategică în cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia.

(279)Prin urmare, în conformitate cu Orientările din 1998 secţiunea E litera (b) punctul V (⁶¹), Comisia a decis să trateze sumele restante de plată aferente acestor împrumuturi din cursul perioadei de anchetă drept grant acordat în vederea punerii în aplicare a politicilor de stat. Având în vedere că aceste societăţi nu au mai primit niciun nou împrumut extern în cursul perioadei de anchetă din cauza situaţiei lor financiare precare, care exista deja în perioada 2015-2016, împrumuturile restante din cursul perioadei de anchetă, dar care fuseseră acordate în cursul anului 2015 şi în prima jumătate a anului 2016, au fost tratate de Comisie drept granturi, ajustate în mod corespunzător conform celor stipulate la considerentul 280 de mai jos. în plus, împrumuturile între întreprinderi, contractate de societatea-mamă în numele filialei sale în timpul perioadei de anchetă, au fost tratate de Comisie drept granturi, deoarece ele erau în mod clar destinate filialei şi trebuiau plătite de aceasta.

(280)După comunicarea constatărilor finale, Grupul China National Tire a susţinut că împrumuturile între societăţi, contractate de societatea-mamă în numele filialei sale, nu ar trebui tratate ca granturi deoarece acordurile de împrumut fuseseră încheiate între societatea-mamă şi bănci. Prin urmare, aceste împrumuturi nu puteau fi tratate ca împrumuturi ale filialelor pentru calcularea avantajului reprezentat de subvenţie. Comisia nu a fost de acord cu această evaluare, deoarece acordurile de împrumut semnate cu băncile stipulau în mod clar că scopul împrumuturilor era de a oferi finanţare filialelor aflate în dificultate. În plus, între societatea-mamă şi filiale se semnaseră acorduri specifice care făceau trimiteri clare tocmai la acordurile de împrumut în cauză semnate cu băncile şi care stipulau că filialele trebuiau să ramburseze împrumuturile cu fonduri proprii.

(281)Grupul China National Tire a susţinut totodată, în general, că împrumuturile acordate celor doi producători-exportatori nu corespundeau unor granturi, deoarece aceste împrumuturi nu fuseseră iertate şi nici nu intraseră în situaţia de a nu putea fi rambursate. în această privinţă, Comisia a precizat că nu considerase împrumuturile acordate societăţilor incluse în eşantion ca fiind echivalente unor granturi ca atare. Comisia a recunoscut că împrumuturile acordate societăţilor erau însoţite de obligaţii de plată aferente. La calcularea avantajului unei astfel de tranzacţii, Comisia nu a efectuat o comparaţie între ratele dobânzii, ci a luat ca punct de plecare valoarea capitalului restant al împrumutului. Comisia a precizat în continuare că nu a luat în considerare întreaga sumă a împrumutului pentru calcularea avantajului, după cum se explică la considerentul de mai jos.

(282)Avantajul conferit a fost determinat în funcţie de valoarea capitalului restant a împrumutului, minus dobânda plătită în cursul perioadei de anchetă. Valoarea capitalului împrumutului a fost ajustată prin deprecierea acesteia în funcţie de scopul subiacent al împrumutului. în cazurile în care scopul împrumutului a fost încadrat la categoria lichiditate/capital circulant, a fost luată în considerare întreaga valoare. în cazurile în care împrumutul era în mod clar legat de o investiţie pe termen lung, valoarea capitalului a fost depreciată pe durata împrumutului, fiind luată în considerare doar valoarea alocată perioadei de anchetă. în fine, valoarea avantajului a fost ajustată suplimentar pentru a reflecta numai numărul de zile din cursul perioadei de anchetă în care se derula împrumutul.

(283)În fine, după comunicarea constatărilor finale, Grupul China National Tire a subliniat că avantajul de pe urma împrumuturilor între societăţi obţinute de la ChemChina Finance a fost luat în calcul de două ori, deoarece aceste împrumuturi au fost luate în considerare la nivelul beneficiarilor individuali din cadrul grupului, deşi Comisia calculase deja avantajul de tip subvenţie reprezentat de împrumuturile interbancare obţinute de la bănci de către ChemChina Finance. Comisia a acceptat această afirmaţie şi a adaptat în mod corespunzător calcularea avantajului pentru împrumuturile preferenţiale.

SECŢIUNEA 6:3.4.4.6. Grupul Xingyuan

(291)Comisia a concluzionat că, la nivelul producătorului-exportator, situaţia era de aşa natură încât această societate nu ar fi avut acces la alte împrumuturi în cursul perioadei de anchetă, în absenţa sprijinului acordat de stat. Prin urmare, avantajul primit de aceste societăţi 1-a depăşit pe cel conferit de împrumuturile acordate cu o majorare obişnuită a ratei dobânzii. Pe parcursul perioadei de anchetă, avantajul a fost mai curând obţinut din împrumuturile acordate, de care nu ar fi putut beneficia în absenţa unui sprijin din partea statului, având în vedere situaţia financiară de ansamblu a societăţii. În acest sens, Comisia a constatat că Grupul Xingyuan era indicat ca fiind una dintre cele şapte întreprinderi strategice producătoare de anvelope din regiune în Planul executiv pentru transformarea şi modernizarea industriei anvelopelor din provincia Shandong.

(293)Pentru împrumuturile acordate producătorului-exportator înainte de perioada de anchetă şi având în vedere existenţa împrumuturilor revolving la nivelul acestei societăţi, Comisia a revenit la valoarea de referinţă stabilită la considerentul 275 de mai sus pentru toate împrumuturile cu scadenţa de maximum 2 ani. Pentru orice alte împrumuturi cu scadenţa de minimum 2 ani, Comisia a revenit la valoarea de referinţă generală, acordând cel mai înalt rating pentru obligaţiunile "non-investment grade", astfel cum se explică la considerentul 251.

SECŢIUNEA 7:3.4.4.7. Linii de credit

(295)Ancheta a arătat că instituţiile financiare chineze au furnizat, de asemenea, linii de credit în conjuncţie cu acordarea de împrumuturi individuale fiecăreia dintre societăţile incluse în eşantion. Acestea au constat în acorduri-cadru, pe baza cărora banca urma să permită societăţilor incluse în eşantion să retragă fonduri, până la concurenţa unei anumite sume maxime, sub forma mai multor instrumente de datorie (împrumuturi, incassouri documentare, finanţări comerciale etc.). În condiţii normale de piaţă, astfel de linii de credit ar fi în mod normal supuse unui aşa-numit comision de "intermediere" sau de "angajament", pentru a compensa costurile şi riscurile băncii, precum şi unor comisioane de reînnoire percepute anticipat pentru reînnoirea valabilităţii liniilor de credit. Cu toate acestea, Comisia a constatat că toate societăţile incluse în eşantion beneficiau de linii de credit acordate fără comisioane.

(297)Unul dintre producătorii-exportatori din Grupul Hankook incluşi în eşantion a obţinut linii de credit de la două bănci având sediul într-o jurisdicţie financiară alta decât RPC, iar aceste linii de credit au fost supuse comisioanelor de angajament şi de intermediere conform practicii uzuale pe pieţele financiare mondiale. Având în vedere că aceste linii de credit, acordate în mod specific societăţilor care desfăşoară activităţi în sectorul anvelopelor, nu au făcut obiectul unor comisioane de reînnoire, Comisia a decis să nu aplice aceste comisioane în cazul în speţă. Liniile de credit în chestiune au fost, prin urmare, considerate a fi un substitut rezonabil pentru o dobândă de referinţă. în consecinţă, ca valoare de referinţă s-a utilizat media comisioanelor aplicate acestor linii de credit, în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(300)Comisia a fost de acord cu faptul că orice client care deschide o linie de credit la o bancă este aşteptat să cumpere şi alte produse şi servicii ale respectivei bănci. Cu toate acestea, conform practicii obişnuite, clienţii sunt obligaţi să plătească un comision în avans, după cum rezulta din comisionul în avans perceput de două bănci străine la deschiderea liniilor de credit pentru Grupul Hankook. într-adevăr, băncile trebuie să aloce fonduri pentru a le pune la dispoziţie în orice moment pe durata deschiderii liniei de credit. Grupul Hankook nu a reuşit să furnizeze niciun element de probă privind presupusele motive ale renunţării la comisioanele iniţiale. în plus, în anumite cazuri, debitorilor li se poate solicita să păstreze o sumă minimă într-un depozit la bancă. Prin urmare, afirmaţia Grupului Hankook este respinsă.

SUBCAPITOLUL 5:3.4.5. Concluzie privind acordarea de împrumuturi preferenţiale

CAPITOLUL 5:3.5. Finanţare şi asigurare preferenţiale: obligaţiuni

SECŢIUNEA 1:(a) Instituţii financiare de stat acţionând ca organisme publice

(305)În China, actorii de pe piaţa obligaţiunilor sunt în esenţă aceleaşi entităţi care activează şi pe piaţa împrumuturilor. Societăţile care doresc să emită obligaţiuni trebuie să solicite serviciile unei instituţii financiare, care acţionează în calitate de subscriptor. Subscriptorii organizează emisiunea de obligaţiuni şi propun ratele dobânzilor la care obligaţiunea va fi prezentată investitorilor. Aceşti subscriptori sunt aceleaşi bănci de stat care oferă şi împrumuturile preferenţiale discutate în secţiunea 3.4 de mai sus. În plus, investitorii care cumpără obligaţiunile sunt şi ei, în majoritate, bănci chineze (de stat), deoarece peste 95 % din volumul total al tranzacţiilor cu obligaţiuni se realizează pe piaţa interbancară (⁶²).

(313)Mai mult, în conformitate cu articolul 16 din Legea privind valorile mobiliare, emisiunea publică de obligaţiuni trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: "investirea fondurilor colectate respectă politicile industriale ale statului [...]" şi,fondurile colectate [...] sunt utilizate în scopul verificat". Articolul 12 din Regulamentele privind administrarea obligaţiunilor corporative reiterează faptul că scopul fondurilor colectate trebuie să fie în conformitate cu politicile industriale ale statului.

(318)În practică, ratele dobânzilor la obligaţiuni sunt influenţate de ratingul de credit, în mod similar cu ratele dobânzilor la împrumuturi. Cu toate acestea, după cum s-a precizat mai sus, la considerentele 237-242, piaţa locală a ratingului de credit este denaturată, iar ratingurile de credit sunt nefiabile. Acest lucru era ilustrat de faptul că prospectele obligaţiunilor şi rapoartele de rating de credit pentru obligaţiunile emise de societăţile incluse în eşantion nu corespundeau situaţiei reale a societăţilor.

(320)Într-un alt caz, prospectul detaliat al obligaţiunilor avertiza că nivelul pasivelor unei societăţii se afla în creştere, că "sarcina datoriilor asupra emitentului este importantă, iar raportul dintre active şi pasive este mai mare decât media pe industrie... Per ansamblu, solvabilitatea pe termen scurt a emitentului este relativ scăzută, deci există o oarecare presiune de solvabilitate pe termen scurt...Societatea se bazează în principal pe veniturile extraordinare în ceea ce priveşte profitul. Acestea reprezintă o mulţime de incertitudini în legătură cu rentabilitatea sa." Cu toate acestea, raportul se încheia apoi prin acordarea unui rating AAA ofertei de obligaţiuni.

(322)Având în vedere consideraţiile de mai sus, Comisia a concluzionat că instituţiile financiare chineze care organizează emisiunea de obligaţiuni pentru societăţile incluse în eşantion sunt organisme publice în sensul articolului 3 şi al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. Mai mult, celor doi producători-exportatori incluşi în eşantion li s-a conferit un avantaj, deoarece obligaţiunile au fost emise cu dobânzi mai mici decât cele de piaţă corespunzătoare profilului lor real de risc.

SECŢIUNEA 2:(b) Specificitate

(323)Comisia a considerat că finanţarea preferenţială prin intermediul obligaţiunilor este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece obligaţiunile nu pot fi emise fără aprobarea autorităţilor guvernamentale, iar Legea privind valorile mobiliare din RPC prevede că emisiunile de obligaţiuni trebuie să respecte politicile industriale ale statului. Conform acestor politici, anvelopele radiale de înaltă performanţă (inclusiv anvelopele fără cameră pentru camioane) sunt specificate ca fiind o categorie de produse încurajată.

SECŢIUNEA 3:(c) Metodologia de calcul

(324)Întrucât obligaţiunile reprezintă, în esenţă, doar un alt tip de instrument de datorie, similar împrumuturilor, şi întrucât metodologia de calcul a creditelor se bazează deja pe un coş de obligaţiuni, Comisia a decis să urmeze metodologia de calcul a creditelor, descrisă mai sus în secţiunea 3.4.4. Aceasta înseamnă că ratelor dobânzii de referinţă publicate de PBOC li se aplică marja relativă dintre obligaţiunile corporative americane cu rating AA şi cele cu rating BB având aceeaşi durată, pentru a se stabili o rată a dobânzii raportată la piaţă pentru obligaţiuni, care este apoi comparată cu rata reală a dobânzii plătită de societate pentru a se determina avantajul.

CAPITOLUL 6:3.6. Finanţare şi asigurare preferenţiale: credite la export acordate cumpărătorilor

CAPITOLUL 7:3.7. Finanţare şi asigurare preferenţiale: sprijin pentru investiţii străine

(329)În urma comunicării documentului de informare şi a constatărilor finale, GC, Pirelli şi CNRC au afirmat că Comisia nu putea ancheta acest sistem deoarece el nu făcuse obiectul plângerii sau al avizului de deschidere. După comunicarea constatărilor finale, GC a reiterat această afirmaţie şi a susţinut că Comisia nu oferise posibilitatea unor consultări înainte de deschiderea procedurii, în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, împiedicând RPC să propună o poziţie convenită de comun acord. în plus, GC a afirmat că noile sisteme pot face obiectul unor măsuri compensatorii numai dacă există un temei juridic în legislaţia UE. Un astfel de temei juridic a fost însă introdus abia la data intrării în vigoare a noului articol 10 alineatul (7) al doilea paragraf din regulamentul de bază, în decembrie 2017 (⁶³), ceea ce însemna că el nu era aplicabil prezentei proceduri. În opinia CNRC, fiecare program trebuia să fie menţionat individual în avizul de deschidere. întrucât Comisia se referise doar la "granturi" sau "împrumuturi", şi nu la "investiţii de capital", investiţia realizată de Fondul Drumul Mătăsii (Silk Road Fund, "SRF") nu era acoperită de procedură.

(330)Comisia nu a fost de acord. Avizul de deschidere se referea la "(1) transferul direct de fonduri şi potenţialul transfer direct de fonduri sau de pasive". Atât în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul antisubvenţie de bază, cât şi al articolului 1.1 litera (a) punctul (1) subpunctul (i) din Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii, termenul "transfer direct de fonduri" este explicat prin exemple între paranteze. Ele enumeră "de exemplu sub formă de donaţii, împrumuturi sau participări la capitalul social". Ca investiţie de capital, investiţia SRF era deci acoperită de avizul de deschidere la rubrica "transfer direct de fonduri". În plus, după cum se explică la considerentele 334-340 de mai jos, investiţia realizată de SRF nu a fost considerată a fi un program distinct şi autonom în scopul prezentei anchete. Ea a constituit mai degrabă o intervenţie suplimentară într-un pachet de cinci intervenţii financiare din partea guvernului chinez în contextul achiziţionării Pirelli. Alături de o altă investiţie de capital din partea CINDA, celelalte părţi ale pachetului erau un grant, un împrumut şi o rambursare a dobânzii, despre care CNRC recunoaşte că a făcut, în mod corespunzător, obiectul unei anchete. Astfel, prin analizarea investiţiei SRF, Comisia nu a inclus un program separat în anchetă, ci a analizat mai degrabă toate părţile relevante ale unei măsuri financiare complexe, ca parte a unui program de promovare a comerţului exterior în acest context.

(331)În plus, chiar dacă ar fi existat îndoieli cu privire la domeniul de aplicare al subvenţiilor acoperite prin procedură, Comisia le-a eliminat în deplină transparenţă în timpul anchetei. Chestiunea naturii de piaţă a investiţiilor realizate de SRF a fost ridicată de comun acord în timpul vizitei de verificare la GC, ocazie cu care GC a furnizat, de asemenea, informaţii utile cu privire la natura SRF. în acest sens, Comisia a fost, de asemenea, surprinsă de afirmaţia făcută de CNRC după comunicarea constatărilor finale, potrivit căreia GC nu prezentase decât un răspuns oral în timpul vizitei de verificare efectuate de Comisie şi că aceasta nu căutase să obţină informaţii suplimentare privind caracterul de piaţă al SRF. Dimpotrivă, însă, Comisia trimisese o scrisoare în temeiul articolului 28 către GC în această privinţă şi primise anumite documente referitoare la investiţia realizată de SRF din partea GC, ceea ce subliniază din nou că acest aspect al finanţării din partea GC făcea în mod corespunzător parte din procedură.

(333)Al 13-lea plan cincinal de dezvoltare a comerţului exterior, publicat de Ministerul Comerţului ("MOFCOM"), 26 DECEMBRIE 2016;

SECŢIUNEA 3:(c) Instituţii publice

(337)În al treilea rând, CNRC a primit o rambursare de 17 milioane RMB a dobânzilor plătite pentru împrumutul menţionat la considerentul de mai sus. Această rambursare a fost acordată de Ministerul Finanţelor pentru "achiziţionarea drepturilor de participaţie ale Pirelli" ca parte a "proiectelor strategice ale fondurilor speciale din 2015 pentru dezvoltarea comerţului exterior", în conformitate cu Avizul privind alocarea fondurilor subvenţionate ale proiectelor strategice ale fondurilor speciale din 2015 pentru dezvoltarea comerţului exterior şi a economiei, C.H. [2015] nr. 653 şi Fişierul Chemchina [2016] nr. 144.

(338)În al patrulea rând, GC a participat la achiziţionarea participaţiei în Grupul Pirelli prin acordarea unei participaţii de capital în valoare de 533 de milioane EUR prin intermediul SRF, un fond de investiţii guvernamental care face parte din iniţiativa "One Belt, One Road". Acordul de investiţii tratează detaliile practice ale tranzacţiei, dar nu face referire la condiţiile de bază. Comisia nu a primit niciun alt document din partea SRF şi a CNRC referitor la această operaţiune specifică.

(343)Potrivit site-ului său web, SRF este o entitate de stat înfiinţată şi sprijinită de stat pentru a oferi investiţii şi sprijin financiar pentru cooperarea şi conectivitatea comercială şi economică în cadrul iniţiativei "Centură şi drum" ("Belt and Road"). Compania este deţinută în proporţie de 100 % de stat prin intermediul Administraţiei de stat a schimbului valutar, China Investment Corporation, EXIM Bank şi CDB. Ea are un consiliu de administraţie şi un consiliu de supraveghetori, format din reprezentanţi din diferite ministere.

(344)Cinda a fost înfiinţată ca întreprindere de stat şi ca "bancă rea" pentru China Construction Bank (Banca de Construcţii din China) în 1999. Potrivit raportului său anual, a fost prima societate de gestionare a activelor înfiinţată în aprilie 1999, în urma aprobării de către Consiliul de Stat, pentru a reduce riscul financiar şi a menţine stabilitatea sistemului financiar, precum şi pentru a facilita reforma băncilor şi a întreprinderilor de stat. în 2017, principalii acţionari ai companiei erau Ministerul Finanţelor (64,45 %) şi Consiliul Naţional al Fondului de Asigurări Sociale din RPC (7,06 %). Consiliul de administraţie şi consiliul de supraveghere al societăţii constau într-un amestec de reprezentanţi din partea autorităţilor guvernamentale şi a unor mari instituţii financiare de stat.

(345)Gestionarea activelor neperformante este principala activitate a companiei. Potrivit raportului său anual, compania "a coordonat îndeaproape strategia naţională" şi a sprijinit, printre altele, construirea iniţiativei "Centură şi drum". Compania s-a angajat, de asemenea, că "va studia şi aplica temeinic spiritul celui de-al 19-lea Congres Naţional al PCC şi al Gândirii lui Xi Jinping privind un socialism cu caracteristici chineze pentru o nouă eră, va consolida viguros conducerea globală a partidului şi va oferi o garanţie politică puternică pentru dezvoltarea societăţii".

(348)Al 13-lea plan cincinal de dezvoltare a comerţului exterior stabileşte principiile generale ale politicii comerciale externe a Chinei, care include o deschidere de nivel mai ridicat şi cu un domeniu mai larg de aplicare şi combină politica de investiţii externe ("Going Out") cu politica de introducere ("Introduction") pentru a stimula creşterea comerţului. Planul urmăreşte, de asemenea, promovarea unei transformări de la exporturi dominate de bunuri la exporturile de bunuri, servicii, tehnologii şi capital. în acest context, una dintre sarcinile majore stabilite în capitolul III. 3 al planului menţionează îmbunătăţirea capacităţii operaţionale transnaţionale a întreprinderilor de comerţ exterior, care încurajează societăţile puternice să extindă lanţurile industriale, să efectueze fuziuni şi achiziţii transnaţionale şi să obţină mărci de calitate, tehnologii de bază şi canale de marketing. Planul mai menţionează că va fi oferit sprijin sistematic pentru întreprinderile transnaţionale cu bonitate favorabilă, formându-se astfel un lot de întreprinderi mari cu capacităţi comerciale transnaţionale care dispun de o reţea de distribuţie la nivel mondial.

(349)Opţiunile orientative ale Consiliului de stat privind promovarea cooperării în domeniul capacităţii de producţie şi al fabricării de echipamente la nivel internaţional furnizează detalii suplimentare despre modul în care trebuie implementată în practică strategia privind investiţiile externe ("Going Out"). Obiectivele sunt de a realiza un progres de la exportul de produse la exportul de industrii şi "de a se dezvolta în mod activ şi a pătrunde pe pieţe din ţările dezvoltate". Scopul final este de a forma un număr de întreprinderi de vârf cu competitivitate internaţională şi capacitate de dezvoltare a pieţei.

(356)În ceea ce priveşte SRF, conform declaraţiilor proprii, obiectivul fondului este de a oferi sprijin financiar proiectelor care nu dispun de un capital propriu suficient, prin reducerea gradului de îndatorare globală şi îmbunătăţirea capacităţii de finanţare a proiectelor. în acelaşi timp, fondul facilitează împrumuturile sindicalizate (cum ar fi împrumutul preferenţial menţionat la considerentul 336 de mai sus), care oferă un sprijin financiar suplimentar proiectelor. Contractul Pirelli este menţionat în mod repetat chiar de SRF pe site-ul său web ca un exemplu al acestei metode de lucru.

(358)În plus, chiar dacă SRF şi Cinda nu ar fi fost considerate organisme publice, Comisia a concluzionat că acestea ar fi fost de asemenea considerate a fi primit sarcini sau ordine din partea GC pentru a executa funcţii care incumbă în mod normal guvernului, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază, pentru aceleaşi motive, astfel cum se precizează la considerentele 342-356 de mai sus. Prin urmare, comportamentul lor va fi atribuit GC în orice caz.

(359)Ca urmare a comunicării documentului de informare şi a constatărilor finale, CNRC şi Pirelli au susţinut că SRF şi Cinda nu sunt organisme publice, deoarece SRF nu este o agenţie de ajutorare şi atât SRF, cât şi Cinda urmăresc realizarea de profituri pe piaţă, ca orice investitor privat. în opinia CNRC, faptul că investiţia realizată de SRF plătise acţiunile Pirelli la preţul pieţei confirma faptul că deciziile de investiţii ale SRF sunt luate independent şi se bazează pe principiile pieţei.

(360)Comisia a reamintit că analiza organismului public răspunde la întrebarea dacă o entitate este învestită cu autoritate guvernamentală. SRF nu doar se află în proprietatea statului (după cum se arată la considerentele 343-346), însă guvernul exercită şi un control semnificativ asupra acestuia. Faptul că deciziile individuale ale SRF sunt sau nu solide din punct de vedere comercial nu este decisiv. Aspectul determinant este mai degrabă faptul că deciziile SRF nu sunt luate independent de influenţa guvernului. După cum se arată la considerentele 348-353, există un cadru normativ puternic, în care SRF funcţionează ca instrument guvernamental care urmăreşte obiectivele de politică ale iniţiativei "O centură, un drum" ("One Belt, One Road"), redenumită iniţiativa "Centură şi drum" ("Belt and Road", iniţiativa "BR"). Directorii SRF, care sunt numiţi şi supravegheaţi de GC, le duc la îndeplinire, exercitând astfel un control semnificativ asupra SRF. Prin urmare, Comisia şi-a confirmat aprecierea conform căreia SRF este un organism public sau cel puţin primeşte sarcini sau ordine din partea guvernului pentru a îndeplini funcţii atribuite în mod normal guvernului, cum ar fi îndeplinirea obiectivelor de politică publică.

SECŢIUNEA 4:(d) Avantaj

(361)În ceea ce priveşte documentul de informare, CNRC şi Pirelli au remarcat, de asemenea, că Comisia nu a demonstrat faptul că termenii investiţiei SRF erau incompatibili cu practica obişnuită a investiţiilor. Orice avantaj ar trebui să se limiteze la diferenţa dintre termenii oferiţi de guvern şi termenii pe care ar fi putut să-i obţină destinatarul pe piaţă. În orice caz, nu a existat niciun avantaj pentru CNRC şi Pirelli, deoarece fondurile au fost transferate acţionarilor anteriori ai Pirelli pentru a achiziţiona acţiunile acestora.

(363)Deşi SRF a plătit acţiunile Pirelli la preţul pieţei, avantajul intervenţiei guvernamentale pentru CNRC este separat de preţul la care s-a realizat investiţia de capital a SRF. într-adevăr, avantajul intervenţiei guvernamentale a constat în faptul că CNRC nu dispunea de fonduri proprii suficiente pentru a finanţa achiziţionarea Pirelli. Astfel, tranzacţia a beneficiat de un puternic levier financiar. Dacă SRF nu ar fi intervenit pentru a participa la capital, CNRC ar fi trebuit să obţină fonduri suplimentare pe piaţa împrumuturilor. Acest lucru ar fi fost însă dificil datorită levierului financiar puternic deja implicat. In acest sens, una dintre condiţiile preliminare ale împrumutului acordat CNRC de către Banca Chineză de Dezvoltare stipula că CNRC trebuia să demonstreze că obţinuse fonduri suplimentare din alte surse. în plus, după cum se menţionează la considerentul 356 de mai sus, SRF declară pe site-ul său web că obiectivul său principal este de a oferi sprijin financiar proiectelor care nu dispun de capitaluri proprii suficiente, prin reducerea gradului de îndatorare globală şi îmbunătăţirea capacităţii de finanţare a proiectelor. în acelaşi timp, fondul facilitează împrumuturile sindicalizate, care oferă un sprijin financiar suplimentar proiectelor.

(367)După comunicarea constatărilor finale, CNRC a contestat aceste argumente. în opinia sa, Comisia efectuase o analiză contrafactuală eronată, examinând măsura în care investiţia de capital a SRF era în concordanţă cu practica obişnuită de investiţii a investitorilor privaţi care fac investiţii în titluri de creanţă. De asemenea, CNRC a reamintit paşii multipli ai investiţiei SRF, susţinând că aceasta era în deplină concordanţă cu practica obişnuită de investiţii şi calificând-o drept o clasică achiziţie pe datorie. în particular, perioada de restricţionare pentru ieşirea SRF nu era neobişnuit de lungă. Ea se încheiase înainte de termen şi era aceeaşi ca pentru ceilalţi acţionari minoritari. în fine, în opinia CNRC, declaraţiile generale de politică nu sunt suficiente pentru a demonstra avantajul conferit de contribuţia financiară.

(368)Comisia a respins această afirmaţie. Avantajul CNRC, ca beneficiar al investiţiei realizate de SRF, era multidimensional. Un investitor de piaţă care avea în vedere o participaţie de capital de tipul celei operate de SRF ar fi trebuit să evalueze riscurile asociate tranzacţiei. Partenerul său industrial, CNRC, nu dispunea la acea dată de fonduri suficiente pentru a deveni proprietarul majoritar al Pirelli şi era dependent de găsirea unui investitor financiar care să i se alăture. Astfel cum se menţionează la considerentul 363, CNRC a fost în măsură să primească împrumuturi suplimentare de la alte bănci numai datorită reducerii gradului de îndatorare globală. Prin predarea cheilor către CNRC, care devenea astfel acţionarul majoritar al Pirelli şi dobândea totodată capacitatea de a obţine împrumuturi suplimentare, investiţia SRF a fost o parte esenţială a unei operaţiuni a GC al cărei obiectiv a fost adăugarea Pirelli la portofoliul CNRC. Un investitor de piaţă ar fi exploatat această poziţie şi ar fi furnizat fonduri în condiţii substanţial diferite.

(370)În al doilea rând, perioada de restricţionare relativ lungă pentru SRF subliniază faptul că investiţia fondului a fost motivată de o politică publică. Un investitor de piaţă ar fi insistat pentru o perioadă mult mai scurtă pentru a-şi maximiza profitul, iar faptul că alţi acţionari minoritari au acceptat aceiaşi termeni este irelevant, întrucât unul dintre ei chiar nu este un investitor financiar, iar celălalt funcţionează ca fond de investiţii pe termen lung. Evenimentele survenite după investiţie, şi anume încetarea timpurie a acordului de restricţionare ca urmare a relistării Pirelli înainte de termen, vin în sprijinul aceluiaşi argument: ele arată că perioada de restricţionare convenită nu era în concordanţă cu condiţiile standard de piaţă pentru un investitor financiar cu o influenţă atât de covârşitoare asupra CNRC, după cum s-a explicat mai sus.

(371)În al treilea rând, drepturile preemptive acordate CNRC, de a cumpăra acţiunile rămase după încheierea perioadei de restricţionare pentru a dobândi un control deplin asupra societăţii, nu sunt bazate pe piaţă. Un investitor de piaţă orientat spre profit ar fi păstrat flexibilitatea pentru a obţine un preţ mai ridicat al acţiunilor în situaţia în care ar fi existat ofertanţi concurenţi pentru acestea şi nu ar fi fost de acord cu astfel de drepturi preemptive. Existenţa lor subliniază din nou faptul că investiţia SRF a urmat obiectivul politicii publice de a ajuta CNRC, ca întreprindere de stat, să finalizeze achiziţionarea Pirelli în condiţii favorabile.

(373)În ceea ce priveşte Cinda, contextul pentru determinarea avantajului a fost diferit, deoarece fondurile au fost efectiv plătite către CNRC şi deoarece Comisia a concluzionat că participarea la capital nu se baza pe un preţ conform pieţei, astfel cum se menţionează la considerentul 355 de mai sus. Ca răspuns la documentul de informare, CNRC şi Pirelli au prezentat un raport de evaluare a activelor pentru a stabili faptul că investiţia fusese realizată în condiţii de piaţă. După verificare, Comisia a constatat că cifrele indicate în raportul de evaluare nu corespundeau cifrelor puse la dispoziţia Comisiei. în fapt, raportul de evaluare nu se referea la investiţia realizată de Cinda, ci fusese întocmit în contextul unei alte tranzacţii de capital din cadrul grupului CNRC. Această tranzacţie a implicat, de asemenea, Pirelli Industrial Srl., dar a vizat un alt cumpărător şi o perioadă de timp diferită, cu un an înainte de participarea la capital a Cinda. Comisia a remarcat că Pirelli Industrial Srl. trecuse printr-un exerciţiu major de restructurare în cursul anului 2016. Astfel, situaţia sa financiară la finele anului 2016, după cum reiese din raportul de audit pentru anul 2016, nu mai era comparabilă cu situaţia prezentată în raportul de evaluare a activelor prezentat de CNRC. Dată fiind absenţa unor informaţii verificabile referitoare la entităţile şi perioada de timp corecte, Comisia şi-a menţinut, prin urmare, poziţia cu privire la investiţia realizată de Cinda.

(374)După comunicarea constatărilor finale, CNRC şi Pirelli au contestat şi această analiză. în opinia lor, nu a existat niciun avantaj pentru CNRC, deoarece investiţia Cinda era în concordanţă cu practica de investiţii obişnuită. în particular, în sprijinul afirmaţiei lor, acestea au făcut trimitere la acelaşi raport de evaluare întocmit de un evaluator independent, analizat la considerentul anterior. Deşi au recunoscut că raportul a fost într-adevăr întocmit în contextul unei tranzacţii de capital diferite, ele au susţinut că acest lucru nu este suficient pentru a exclude posibilitatea de a utiliza raportul ca referinţă pentru modul de desfăşurare al altor tranzacţii (cum ar fi achiziţia făcută de Cinda).

(375)Comisia nu a acceptat această afirmaţie din aceleaşi motive ca cele explicate la considerentul 373 de mai sus şi conform celor admise de Pirelli: raportul de evaluare a activelor se referă la o altă tranzacţie de capital şi acoperă o perioadă de timp diferită, cu un an înainte de participarea la capital a Cinda. În acea perioadă, Pirelli a trecut printr-un exerciţiu major de restructurare, care a avut, fără îndoială, un impact asupra situaţiei sale financiare. în plus, după cum a confirmat CNRC, Cinda a achiziţionat 38 % din acţiunile Pirelli Industrial Srl., care în prezent se numeşte Prometeon Tyre Group S.r.l. ("PTG"). întrucât capitalul respectivei societăţi se ridica la 100 de milioane EUR la acea dată, valoarea nominală a acţiunilor era de 38 de milioane EUR. Cinda a plătit 266 de milioane EUR pentru participarea sa la capital. Ţinând cont că valoarea netă a activelor societăţii reprezenta mai puţin de jumătate din această sumă la momentul respectiv şi că societatea avea dificultăţi în a realiza profituri, nici evaluarea bazată pe active, nici evaluarea bazată pe venit nu ar justifica această valoare ridicată a participării la capital. Deoarece criteriul investitorului de piaţă nu era respectat, Comisia şi-a confirmat poziţia conform căreia investiţia Cinda a conferit un alt avantaj CNRC.

SECŢIUNEA 5:(e) Specificitate

(376)De asemenea, Comisia a stabilit că subvenţiile acordate în temeiul acestei măsuri sunt specifice în temeiul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază. în particular, industria chimică şi SRF sunt menţionate în mod specific în legislaţia GC. Faptul că legislaţia asigură o acoperire largă a industriilor şi că SRF sau Cinda ar putea investi în alte industrii nu invalidează aceste constatări. După comunicarea constatărilor finale, CNRC a pus la îndoială această constatare. Acesta a susţinut că finanţarea în cadrul iniţiativei BR nu se limitează în mod explicit la anumite întreprinderi sau industrii. în particular, CNRC a subliniat că lista domeniilor prioritare din Opţiunile orientative nu este exhaustivă.

(377)Comisia a reamintit anumite caracteristici ale finanţării preferenţiale chineze. în locul implementării unor programe de finanţare clar stabilite, cu criterii de eligibilitate stricte, se preferă identificarea la nivelul politic cel mai înalt a anumitor industrii încurajate. Actorii financiari, cum ar fi băncile responsabile de politici, SRF sau Cinda, respectă aceste orientări în practica lor reală. în acest context, Comisia ia în mod regulat măsuri compensatorii împotriva subvenţiilor acordate acestor industrii încurajate, invocând caracterul specific al acestora, în măsură în care ele pot fi considerate "anumite întreprinderi" în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază (⁶⁴). în cazul de faţă, CNRC nu a contestat faptul că industria chimică face parte dintre aceste industrii încurajate. Faptul că lista putea fi extinsă la alte industrii nu modifică această constatare.

SECŢIUNEA 6:(f) Subordonarea la export

(380)Opţiunile orientative ale Consiliului de stat privind promovarea cooperării în domeniul capacităţii de producţie şi al fabricării de echipamente la nivel internaţional menţionează în mod specific industriile care trebuie avute în vedere în cadrul acestei strategii; printre acestea, industria chimică este un domeniu prioritar. Achiziţionarea participaţiei în Grupul Pirelli de către Chemchina este chiar menţionată în mod specific în cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia, cu titlu de realizare majoră.

(381)Măsura se adresează în mod specific societăţilor care realizează investiţii externe. După cum se menţionează la considerentul 349 de mai sus, obiectivele sunt de a realiza un progres de la exportul de produse la exportul de industrii şi "de a se dezvolta în mod activ şi a pătrunde pe pieţe din ţările dezvoltate". Prin urmare, societăţile chineze care operează numai pe piaţa internă nu sunt eligibile să primească un astfel de sprijin financiar. Concepţia de subordonare la export a măsurii este ilustrată şi de faptul că domeniile care urmează să fie alese ca prioritare pentru investiţiile externe sunt cele cu cerere pe piaţa internaţională şi cele cu "avantaje remarcabile în concurenţa internaţională", adică cele în care poate fi promovată performanţa exporturilor chinezeşti. Capitolul III. 3 al celui de-al 13-lea plan cincinal de dezvoltare a comerţului exterior specifică în continuare că sprijinul este orientat către întreprinderile de comerţ exterior.

(383)Într-adevăr, prin achiziţionarea unei participaţii de 65 % în cadrul Grupului Pirelli, CNRC şi-a mărit, în practică, exporturile totale către UE cu 29 % în cursul perioadei de anchetă. CNRC a convenit, de asemenea, să-şi mărească în continuare exporturile către UE prin integrarea în totalitate a activităţii economice a Pirelli în domeniul anvelopelor pentru camioane din UE în producătorul-exportator chinez Aeolus Tire Co. Ltd. Prin urmare, obiectivul pe termen lung al achiziţiei sprijinite a fost modernizarea anvelopelor pentru camioane produse de Aeolus cu tehnologia achiziţionată de la Grupul Pirelli, pentru a trece la un nivel superior al pieţei şi pentru a începe exporturile de anvelope pentru camioane de o calitate superioară, mai competitive pe piaţa UE.

(384)După încheierea perioadei de anchetă, CNRC şi-a redus participarea financiară în Grupul Pirelli la 46 %. Pirelli Tire Co, Ltd a încetat să producă produsul în cauză, pentru a se concentra pe anvelopele pentru motociclete şi automobile, finalizând astfel separarea activităţilor Grupului Pirelli de produsul în cauză. Aceste evenimente ulterioare perioadei de anchetă nu schimbă însă faptul că, înainte şi în cursul perioadei de anchetă, CNRC a primit subvenţii care pot face obiectul unor măsuri compensatorii. în fapt, aceste evenimente confirmă faptul că CNRC şi-a respectat promisiunea, prin creşterea exporturilor de produs în cauză către UE prin intermediul societăţilor sale afiliate. Prin urmare, Comisia consideră că informaţiile colectate cu privire la Grupul Pirelli sunt reprezentative pentru a calcula valoarea subvenţionării acordate produsului în cauză pe parcursul perioadei de anchetă.

(386)Comisia a reamintit că noţiunea de subvenţii subordonate de facto exporturilor este prevăzută la articolul 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, care reflectă articolul 3.1 litera (a) şi nota de subsol 4 din Acordul SCM. Acesta include situaţia în care subvenţia este "în fapt legată de exporturile [...] anticipate". Subordonarea de facto la export este evaluată pe baza configuraţiei totale a faptelor din contextul acordării subvenţiei, inclusiv a concepţiei şi funcţionării acesteia. Comisia a fost de acord cu părţile interesate că noţiunea ar trebui să fie interpretată în conformitate cu orientările Organului de apel.

(387)În "Aeronave civile de mari dimensiuni", Organul de apel a precizat următoarele: "Standardul pentru subordonarea de facto la export în temeiul articolului 3.1 litera (a) şi al notei de subsol 4 din Acordul SCM ar fi îndeplinit atunci când subvenţia ar fi acordată astfel încât să se ofere destinatarului un stimulent să exporte într-un mod care nu reflectă pur şi simplu condiţiile cererii şi ofertei de pe piaţa internă şi cea a exportului, nedenaturate prin acordarea subvenţiei (⁶⁵)." Cu alte cuvinte, "este acordarea subvenţiei destinată să inducă promovarea unei viitoare performanţe la export a beneficiarului? (⁶⁶)". Aceasta ar putea include situaţia în care destinatarul promite să-şi mărească performanţa la export (comparativ cu cea internă).

(388)Aplicând faptele din acest caz în lumina probelor din dosar, Comisia a constatat că acest test a fost îndeplinit. Spre deosebire de cazul Airbus - în care cele patru autorităţi alocatoare finanţau o societate europeană care activa atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele externe şi în care concepţia măsurii nu se concentra pe o orientare sporită a societăţii Airbus spre export - cazul de faţă implică o relaţie între trei părţi: CNRC era finanţată de organisme publice chineze care nu îi lăsau nicio marjă în ceea ce priveşte modul de cheltuire a banilor. Societatea îi primise cu condiţia legală precisă de a achiziţiona o altă societate, şi anume Pirelli. Când a acceptat să primească această finanţare condiţionată, CNRC a promis să-şi sporească performanţa de export (comparativ cu cea internă) şi să-şi mărească vânzările, în special în Europa.

(389)În primul rând, acordarea subvenţiei este legată de exportul anticipat, deoarece, printre altele, concepţia măsurii este orientată spre întreprinderi de comerţ exterior. Sprijinul era disponibil numai pentru CNRC, cu scopul ca societatea să-şi concentreze activităţile mai mult pe exporturi (în comparaţie cu vânzările sale interne), iar acest sprijin nu a fost acordat altor societăţi chineze care vindeau exclusiv pe piaţa internă chineză. Acest lucru este susţinut de următoarele documente guvernamentale oficiale:

(390)Cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia menţionează în mod specific achiziţionarea societăţii Pirelli de către Chemchina ca realizare majoră a celui de-al 12-lea plan cincinal, la rubrica "cooperare internaţională". În plus, în contextul proiectelor de cooperare internaţională din cadrul iniţiativei "Centură şi drum", capitolul 10 menţionează că ar trebui să se pună accentul pe "extinderea cooperării internaţionale în materie de capacitate în industria anvelopelor şi în alte industrii cu un procent ridicat al exporturilor".

(391)Achiziţionarea Pirelli a fost desemnată de MOFCOM ca proiect strategic pentru dezvoltarea comerţului exterior în 2015. în termeni mai generali, unul dintre obiectivele celui de-al 13-lea plan cincinal de dezvoltare a comerţului exterior (capitolul III. 3) este consolidarea capacităţii operaţionale transnaţionale a întreprinderilor de comerţ exterior, care încurajează societăţile puternice să extindă lanţurile industriale, să realizeze fuziuni şi achiziţii transnaţionale şi să obţină mărci de calitate, tehnologii de bază şi canale de marketing. Planul mai menţionează că va fi oferit un sprijin sistematic întreprinderilor transnaţionale cu bonitate favorabilă, formându-se astfel un lot de întreprinderi mari cu capacităţi comerciale transnaţionale care dispun de o reţea de distribuţie la nivel mondial.

(392)În Opţiunile orientative, Consiliul de Stat a declarat că "avantajul industrial şi avantajul financiar ale Chinei trebuie să fie combinate cu cererea din străinătate [...] pentru a promova în mod energic cooperarea în domeniul capacităţii de producţie şi al fabricării de echipamente la nivel internaţional". Mai mult, ele stipulează că "domeniile [...] cu avantaje remarcabile în concurenţa internaţională şi cu cerere pe piaţa internaţională trebuie să fie alese ca priorităţi". În plus, după cum se menţionează la considerentul 349 de mai sus, obiectivele Opţiunilor orientative sunt "de a se dezvolta în mod activ şi a pătrunde pe pieţe din ţările dezvoltate".

(393)SRF operează numai cu fonduri în valută (adică USD şi EUR). Contrar băncilor, care oferă resurse atât în RMB, cât şi în valută forte, SRF sprijină proiecte numai cu valută. După cum a declarat preşedintele SRF: "Fondul Drumul Mătăsii este un fond de investiţii externe care investeşte în principal în valută" (⁶⁷).

(396)În toate cele cinci intervenţii denumite "măsura", autoritatea alocatoare a specificat că fondurile erau alocate pentru achiziţionarea Grupului Pirelli. În cazul intervenţiei Cinda, autoritatea alocatoare a specificat chiar mai în detaliu condiţiile de acordare a fondurilor. într-adevăr, după cum s-a menţionat în legătură cu intervenţia Cinda, acordul deţinătorilor de cote menţionează că Cinda recunoaşte faptul că participarea sa la capitalul Pirelli Industrial este subordonată unui plan care prevede injectarea întregii sale participaţii în producătorul-exportator chinez Aeolus până la un anumit termen.

(397)SRF, în calitate de coinvestitor, era pe deplin conştient de poziţia pe piaţă a CNRC şi anticipa avantajele la nivelul performanţei la export pe care urma să le aducă tranzacţia. Preşedintele Fondului Drumul Mătăsii a recunoscut acest lucru după cum urmează: "Fondul a sprijinit Chemchina în achiziţionarea Pirelli, fapt care nu numai că a ajutat Chemchina să introducă cu succes, din străinătate, tehnologii şi cunoştinţe manageriale avansate de fabricaţie de înaltă performanţă, dar şi să obţină în mod efectiv accesul la pieţele internaţionale (⁶⁸)."

(398)Pentru CNRC, principalele avantaje ale achiziţionării Pirelli nu erau legate de piaţa internă. La momentul achiziţiei, CNRC era deja un actor important pe piaţa internă chineză în sectorul anvelopelor pentru camioane, în timp ce Pirelli deţinea o cotă de piaţă foarte redusă pe aceeaşi piaţă (sub 1 %). În plus, Grupul Pirelli este un actor global, pentru care piaţa chineză reprezenta mai puţin de 10 % din vânzările totale ale tuturor produselor. De asemenea, vânzările la export reprezentau deja aproximativ 60 % din totalul vânzărilor, atât pentru CNRC, cât şi pentru Pirelli Tire Co. Ltd.

(399)În plus, după cum rezultă printre altele din Planul executiv pentru transformarea şi modernizarea industriei anvelopelor din provincia Shandong, coroborat cu răspunsurile la chestionarul de eşantionare ale producătorilor- exportatori cooperanţi, piaţa internă chineză este o piaţă dominată de vânzările de anvelope de nivelul 3, în timp ce anvelopele de nivelul 1 sunt mult mai bine reprezentate pe pieţele din UE şi SUA. Astfel, adăugarea la portofoliul său de produse a unui actor de nivelul 1, cu o marcă recunoscută la nivel mondial, precum Pirelli, nu a adăugat nicio valoare imediată pentru CNRC pe piaţa vânzărilor interne, dar i-a sporit în mod semnificativ competitivitatea pe piaţa exporturilor, întrucât CNRC putea exporta acum întreaga gamă de produse pe lângă gama sa obişnuită de produse de nivelul 3.

(400)În plus, piaţa chineză este deja caracterizată printr-o oarecare supracapacitate, iar o parte considerabilă a capacităţii CNRC însuşi era neutilizată. Potrivit raportului de analiză a pieţei efectuat în numele CNRC anterior investiţiei şi pe baza căruia a fost luată decizia de investiţie, marca CNRC căuta, astfel, "oportunităţi de a scăpa de concurenţa actuală a «Oceanului Roşu» şi urmărea să-şi continue expansiunea în exterior pentru a da măsura deplină a forţei sale (⁶⁹)". Raportul preciza în plus că principalele avantaje pentru CNRC ar fi sporirea activităţilor sale comerciale internaţionale prin valorificarea reţelei mondiale de vânzări a Pirelli. în acest sens, Comisia a remarcat că, înainte de achiziţie, CNRC nu avea propriile canale de vânzare directe în UE, ci vindea prin intermediul unor dealeri independenţi.

(401)Acest lucru este ilustrat şi de un interviu cu directorul pentru operaţiuni internaţionale al Pirelli, care a avut loc după achiziţie (⁷⁰) şi în care acesta a declarat că, datorită achiziţiei, noul grup putea intra acum în Australia cu anvelope pe diferite segmente de preţ şi că societatea intenţiona să-şi mărească exporturile, mărindu-şi astfel cota de piaţă în Australia, de la 1 % la 10 %, prin vânzarea de anvelope pe întreaga piaţă comercială a anvelopelor.

(403)Ţinând cont de dovezile de mai sus privind profilul cunoscut al Pirelli la momentul subvenţionării şi de avantajele semnificative pe care achiziţionarea urma să le aducă performanţei la export a CNCR, Comisia a concluzionat că autoritatea alocatoare anticipase o creştere a vânzărilor la export ale CNRC (comparativ cu vânzările sale interne) şi că acest lucru îi fusese promis de CNRC în schimbul obţinerii subvenţiei. Astfel, există o relaţie de condiţiona- Iitate sau de dependenţă între subvenţie şi exporturile anticipate ale CNRC.

(404)În fine, Comisia a analizat efectul efectiv al achiziţionării Pirelli asupra structurii vânzărilor CNRC. Într-adevăr, după cum se menţionează la considerentul 345, CNRC a fost de acord să integreze în totalitate activitatea economică a Pirelli în domeniul anvelopelor din UE în producătorul său exportator afiliat Aeolus Tire Co. Ltd, pentru a începe exporturile de anvelope pentru camioane de o calitate superioară, mai competitive pe piaţa UE. În acest sens, Comisia a comparat structura vânzărilor grupului CNRC înainte şi după achiziţie: nu numai că vânzările globale crescuseră datorită adăugării Pirelli, dar Comisia a constatat de asemenea că, datorită achiziţiei, vânzările la export crescuseră mai mult decât vânzările pe piaţa internă, adică vânzările CNRC erau reorientate către exporturi (comparativ cu vânzările sale interne). Mai exact, în cursul perioadei de anchetă, vânzările de anvelope pentru camioane către Europa crescuseră cu 55 %, cele către alte pieţe cu 5 %, în timp ce, în general, ele crescuseră cu 14 %. În plus, grupul utiliza acum o reţea de vânzări directe pe toate pieţele majore ale UE, în timp ce înainte putea vinde doar indirect, prin intermediul unor dealeri independenţi. în fine, în ceea ce priveşte anvelopele vândute pe piaţa UE gama de produse fusese extinsă de la anvelopele de nivelul 3 la anvelope de nivelul 1 şi anvelopele de nivelul 3. Prin urmare, Comisia a concluzionat că CNRC îndeplinea efectiv condiţiile legate de acordarea subvenţiei, şi anume promisiunea CNRC de a-şi majora vânzările la export (în comparaţie cu vânzările pe piaţa internă).

(406)În urma comunicării constatărilor finale, CNRC, Pirelli şi GC au contestat caracterul de subordonare la export al măsurii. Aceştia au susţinut că autoritatea alocatoare nu condiţionase acordarea subvenţiei de îmbunătăţirea performanţei la export a CNRC. CNRC a susţinut că Opţiunile orientative nu exclud accesul societăţilor chineze care operează numai pe piaţa internă la o cooperare sporită în domeniul investiţiilor în cadrul iniţiativei BR. Mai mult decât atât, nu era vorba despre o subordonare la export, ci despre o subordonare la crearea de valoare, care apăruse întâmplător din investiţia externă. în fine, Comisia nu se putea baza doar pe efectele efective ale presupusei subvenţii, ci ar trebui să facă o analiză ex-ante corespunzătoare. GC a susţinut de asemenea că o relaţie cauză-efect nu ar fi suficientă pentru a pretinde existenţa unei subordonări la export. Acesta a adăugat că măsurile sau subvenţiile guvernamentale care sprijină operaţiunile de investiţii străine, cum ar fi achiziţionarea de acţiuni în întreprinderi din ţări terţe, nu figurează în anexa I la acordul SCM şi, prin urmare, nu pot fi calificate drept subvenţii la export.

(407)Comisia a remarcat că anexa I la SCM conţine o "Listă ilustrativă" de măsuri care pot fi calificate drept subvenţii la export. Lista oferă exemple şi nu este exhaustivă. În plus, articolul 3.1 litera (a) din Acordul SCM se referă la subvenţiile la export, "inclusiv cele ilustrate în anexa I". De aici rezultă că pot fi calificate drept subordonate la export şi măsuri neenumerate, dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de dispoziţia respectivă. în conformitate cu orientările Organului de apel în cazul Airbus (⁷¹), Comisia a analizat dacă autoritatea alocatoare a acordat subvenţia cu condiţia ca beneficiarul să-şi mărească exporturile (în comparaţie cu vânzările sale interne). în această privinţă, Comisia a luat în considerare (i) concepţia şi structura măsurii; (ii) modalităţile de funcţionare prevăzute în această măsură; şi (iii) circumstanţele factuale relevante care înconjoară acordarea subvenţiei, care oferă contextul pentru înţelegerea concepţiei, structurii şi modalităţilor de funcţionare ale măsurii.

(408)În ceea ce priveşte concepţia şi structura măsurii, Comisia a reamintit că societăţile care desfăşoară numai activităţi interne nu sunt eligibile pentru finanţare în cadrul acestui program. Faptul că Opţiunile orientative nu exclud formal societăţile chineze care operează numai pe piaţa internă de la finanţarea prin intermediul SRF nu ar putea fi relevant decât pentru o analiză de jure a subordonării. în cazul de faţă, însă, este în joc o subordonare de fado. într-adevăr, de la crearea sa în decembrie 2014, Fondul Drumul Mătăsii sprijină numai proiectele străine şi societăţile care exportă. Acestea primesc injecţii financiare care sunt subordonate unei reorientări a performanţelor lor curente la export către o creştere a vânzărilor la export (faţă de vânzările lor pe piaţa internă). Astfel, societăţilor care acceptă finanţarea li se atrage atenţia asupra faptului că sprijinul este acordat cu condiţia să-şi reorienteze vânzările anticipate către exporturi.

(409)Această legătură juridică este o caracteristică constantă a tuturor proiectele Fondului Drumul Mătăsii. O examinare a celor mai recente operaţiuni confirmă faptul că beneficiarii erau activi pe pieţele de export şi că sprijinul financiar primit prin Fondul Drumul Mătăsii era condiţionat de îmbunătăţirea performanţelor lor la export (în comparaţie cu vânzările pe piaţa internă). De exemplu, investiţia realizată de SRF în construirea celei mai mari centrale solare din lume în Dubai a permis entităţii de stat chineze Shanghai Electric Group să semneze în anul 2018 un contract EPC (Engineering, Procurement, Construction - inginerie, achiziţii publice, construcţii) de 700 MW pentru construirea centralei electrice şi furnizarea echipamentului energetic. Conform comunicatului de presă ocazionat de semnarea acestui contract, "Acest proiect este unul emblematic, care îi sprijină pe cei trei mari furnizori de echipamente energetice chinezi, şi anume Shanghai Electric, Dongfang Electric şi Harbin Electric, în efortul lor de a investi în străinătate şi a pătrunde pe piaţa sofisticată şi stabilă a energiei (⁷²)". Preşedintele Grupului Shanghai Electric a declarat totodată că, datorită proiectului din Dubai, societatea îşi propune "să transforme Shanghai Electric într-un brand chinez renumit în întreaga lume" şi a adăugat că "proiectul CSP din Dubai a arătat un progres enorm în ceea ce priveşte activitatea economică şi fabricarea de echipamente la nivelul grupului, pe fundalul mai larg al iniţiativei «Centură şi drum» a Chinei (⁷³)". Primului proiect în care a investit SRF în 2015, proiectul hidroenergetic Karot din Pakistan, a prezentat o configuraţie similară, în care construcţia şi furnizarea echipamentelor pentru centrala hidroelectrică au fost încredinţate entităţii de stat chineze China Three Gorges Corporation ("CTG"). Corporaţia a legat şi acest proiect, în mod clar, de iniţiativa "Centură şi drum" şi de performanţa la export, după cum urmează: "în cadrul iniţiativei «O centură, un drum», CTG este hotărâtă să-şi extindă noua activitate economică în domeniul energiei la nivel mondial şi a creat patru linii de activitate economică internaţională: investiţii, construcţii, operaţiuni şi consultanţă." (⁷⁴)

(410)În cazul de faţă, autoritatea alocatoare a stipulat clar în anunţurile de grant, în contractul de împrumut, precum şi în acordul de investiţii dintre SRF şi CNRC, că primirea fondurilor era condiţionată de achiziţionarea Pirelli. Odată cu adăugarea mărcii italiene de vârf Pirelli la profilul CNRC, SRF nu s-a limitat doar la a sprijini investitorul industrial să creeze valoare, aşa cum declarat CNRC în observaţiile sale referitoare la comunicarea constatărilor finale. Autoritatea alocatoare a asigurat, de asemenea, realizarea de către CNRC a unui volum sporit al vânzărilor la export, în special către Europa. Astfel, pe lângă faptul că s-a preconizat o creştere a vânzărilor la export ale CNRNC, în special către Europa, circumstanţele cazului în speţă şi elementele de probă disponibile demonstrează că, în momentul obţinerii subvenţiei, CNRC a promis autorităţii alocatoare să-şi reorienteze vânzările către export (în comparaţie cu vânzările de pe piaţa internă).

(411)Analizând modalităţile de operare stabilite în măsură, Comisia a observat că SRF operează numai cu fonduri în valută (adică USD şi EUR). Contrar băncilor, care oferă resurse atât în RMB, cât şi în valută forte, SRF sprijină proiecte numai cu valută. După cum a declarat preşedintele SRF: "Fondul Drumul Mătăsii este un fond de investiţii externe care investeşte în principal în valută" (⁷⁵). Astfel, având în vedere restricţiile privind utilizarea fondurilor în valută pe interiorul Chinei, a fost clar că, la acordarea fondurilor, autoritatea alocatoare a impus societăţii restricţia de a utiliza aceste fonduri pentru a-şi dezvolta şi îmbunătăţi activităţile comerciale legate de exporturi (în loc de a le utiliza, de exemplu, pentru a achiziţiona pur şi simplu societăţi locale şi/sau pentru a se concentra pe vânzările interne).

(414)După cum se menţionează la considerentul 383 de mai sus, scopul intervenţiei Cinda a fost de a facilita restructurarea şi integrarea activităţii economice a Pirelli în domeniul anvelopelor în producătorul-exportator chinez Aeolus. în conformitate cu acordul deţinătorilor de cote încheiat între Cinda şi CNRC, Cinda şi-a subordonat participarea la capitalul Pirelli Industrial unui plan de a-şi injecta întreaga participare în Aeolus până la un anumit termen. Dacă această condiţie nu era îndeplinită, se declanşa un proces de licitaţie pentru vânzarea acţiunilor Cinda şi, prin urmare, oprirea acordării de fonduri. Acordul-cadru dintre CNRC şi Aeolus prevede că scopul acestei injecţii de capital este de a "clădi o societate internaţională de mari dimensiuni, care să-şi concentreze activitatea în domeniul anvelopelor industriale, cu sediul în China, cotată în China şi cu o amprentă la nivel mondial". Aeolus a notificat de asemenea acest lucru ca atare, în mod public, Bursei din Shanghai. Rezultă că autoritatea alocatoare a creat o condiţie legală privind modul în care trebuia să se desfăşoare restructurarea CNRC, reorientând-o către o performanţă sporită la export.

(415)În fine, Comisia nu a sugerat că ar fi existat o subordonare la momentul acordării subvenţiei, pornind de la simplele efecte reale ale subvenţiei, aşa cum susţinea CNRC. Ea a analizat mai degrabă faptele care înconjurau tranzacţia, dintr-o perspectivă ex-ante. La acceptarea măsurii de subvenţionare, destinatarul a aprobat în totalitate condiţiile legale ataşate acesteia. în prospectul de obligaţiuni pentru titlurile pe termen mediu, care a fost emis la scurt timp după achiziţie, Chemchina (societatea-mamă a CNRC) a formulat promisiunea de a executa condiţiile legate de subvenţiile implicate, după cum urmează: "De la înfiinţarea sa, societatea a răspuns pe deplin strategiei «Going Out» propuse de guvernul central pentru utilizarea pe deplin a resurselor internaţionale. Pentru a clădi un grup de întreprinderi competitiv la nivel internaţional, în ultimii ani societatea a finalizat câteva proiecte de fuziuni şi achiziţii în străinătate şi a creat un grup de întreprinderi competitiv la nivel internaţional". În acest context, achiziţionarea Pirelli este cotată drept una dintre realizările sale majore, subliniind reţeaua de marketing şi canalele de vânzări mondiale ale companiei. Dând curs acestei promisiuni, CNRC a mărit raportul dintre vânzările sale la export către UE şi vânzările totale, de la 9 % (în 2015) la 12 % (în cursul perioadei de anchetă), comparativ cu vânzările sale interne care au crescut cu doar 10 %. Fără sprijinul în cauză, CNRC ar fi continuat să vândă anvelope de nivelul 3 în China, ca lider de piaţă în contextul creşterii consumului intern.

SECŢIUNEA 7:(g) Calculul valorii subvenţiei

(422)După comunicarea constatărilor finale, GC a susţinut că nu exista nicio probă la dosar care să indice că vreun alt exportator chinez ar fi beneficiat de aceste programe sau chiar că ar fi fost implicat în achiziţionarea vreunui producător străin de anvelope. Prin urmare, la calcularea valorilor subvenţiei pentru alţi producători-exportatori chinezi neincluşi în eşantion, valoarea subvenţiei stabilite în legătură cu aceste programe şi referitoare la acest exportator anume nu ar trebui să fie aplicată altor exportatori neincluşi în eşantion. Comisia a reamintit faptul că eşantionul este menit să fie reprezentativ pentru situaţia tuturor societăţilor cooperante din China. Prin urmare, extrapolarea rezultatelor găsite în eşantion este considerată adecvată în cazul de faţă. Producătorii-exportatori cooperanţi neincluşi în eşantion pot solicita reexaminări accelerate în temeiul articolului 20 din regulamentul de bază. în consecinţă, Comisia a respins acest argument.

CAPITOLUL 8:3.8. Finanţare şi asigurare preferenţiale: asigurarea creditelor la export

(429)Potrivit răspunsului Sinosure la scrisoarea de clarificare, aceasta este o societate de asigurări de stat, înfiinţată şi sprijinită printr-o politică de stat pentru a sprijini dezvoltarea şi cooperarea economică şi comercială externă a RPC. Societatea este deţinută 100 % de stat. Ea are un consiliu de administraţie şi un consiliu de supraveghetori. Guvernul are puterea de a numi şi de a concedia conducerea superioară a societăţii. Pe baza răspunsului la scrisoarea de clarificare, precum şi a informaţiilor furnizate în cursul vizitei de verificare, Comisia a concluzionat că există indicii formale ale unui control guvernamental în ceea ce priveşte Sinosure.

(430)În continuare, Comisia a căutat informaţii care să-i permită să stabilească dacă GC exercita un control semnificativ asupra comportamentului Sinosure în ceea ce priveşte industria anvelopelor. În acest context, Comisia a luat notă de faptul că în Catalogul de export al produselor chineze de înaltă tehnologie sunt enumerate în mod specific "anvelopele radiale pneumatice noi de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane (din cauciuc, cu lăţimea în secţiune transversală > = 24 ţoii)" ca produse al căror export este încurajat.

(431)În plus, în conformitate cu Avizul privind punerea în aplicare a strategiei de promovare a comerţului prin ştiinţă şi tehnologie, utilizând asigurarea creditelor la export, Sinosure ar trebui să-şi mărească sprijinul acordat industriilor şi produselor strategice pe baza consolidării sprijinului său general acordat exportului de produse de înaltă tehnologie. Aceasta ar trebui să trateze produsele enumerate în Catalogul de export al produselor chineze de înaltă tehnologie, cum ar fi anvelopele radiale menţionate la considerentul 429 de mai sus, ca activitate comercială prioritară şi să acorde un sprijin cuprinzător în ceea ce priveşte procedurile de subscriere, aprobările cu limite, viteza de prelucrare a cererilor şi flexibilitatea ratei. în ceea ce priveşte flexibilitatea ratei, aceasta ar trebui să acorde produselor enumerate în catalog reducerea maximă a ratei primei în cadrul intervalului de fluctuaţie, oferită de societatea de asigurări de credite.

(435)În acest sens, Comisia a luat notă de faptul că în raportul anual al Sinosure pentru anul 2014 (⁷⁶) se afirma că creanţele plătite industriilor strategice în temeiul unor contracte de asigurare a creditelor la export pe termen scurt se ridicau la 590 de milioane USD în 2014, reprezentând 72,3 % din totalul creanţelor. După ce a comparat totalul creanţelor plătite cu totalul sumelor asigurate, Comisia a concluzionat că, în medie, Sinosure ar trebui să perceapă o primă de 0,23 % din suma asigurată pentru a acoperi costul creanţelor (chiar fară a ţine seama de cheltuielile indirecte). Cu toate acestea, în practică, primele plătite de societăţile incluse în eşantion erau mult mai mici decât comisionul minim necesar pentru acoperirea costurilor operaţionale.

(437)Prin urmare, Comisia a concluzionat că Sinosure pune în aplicare cadrul juridic prezentat mai sus în exercitarea funcţiilor guvernamentale în ceea ce priveşte sectorul anvelopelor, acţionând astfel în calitate de organism public în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază şi în conformitate cu jurisprudenţa relevantă a OMC. În plus, producătorii-exportatori incluşi în eşantion au beneficiat de un avantaj, deoarece asigurarea le-a fost furnizată la rate mai mici decât comisionul minim necesar pentru ca Sinosure să-şi acopere costurile operaţionale.

CAPITOLUL 9:3.9. Furnizarea de către guvern a unor bunuri contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată

(439)Deoarece Sinosure reprezintă aproximativ 90 % din piaţa internă a asigurărilor la export din RPC, Comisia nu a putut găsi o primă de asigurare internă, bazată pe piaţă. Astfel, în concordanţă cu anchetele antisubvenţie anterioare, Comisia a utilizat cea mai adecvată valoare de referinţă externă, pentru care informaţiile erau imediat disponibile, şi anume ratele primelor aplicate de Banca de Export-Import ("Ex-Im Bank") a Statelor Unite ale Americii în cazul instituţiilor nefinanciare la exporturile destinate ţărilor OCDE.

SUBCAPITOLUL 1:3.9.1. Furnizarea de bunuri contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată: observaţie generală

(442)După cum s-a menţionat în secţiunea 3.2 de mai sus, Comisia a informat GC că, dată fiind absenţa răspunsurilor la chestionar din partea producătorilor de cauciuc natural şi cauciuc sintetic, ar putea să se vadă nevoită să-şi bazeze concluziile pe datele disponibile, în temeiul articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază, în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la furnizorii materiilor prime sus-menţionate. Comisia a examinat dacă societăţile incluse în eşantion au primit sau nu materii prime la preţuri subvenţionate din partea GC pentru producerea de anvelope.

SUBCAPITOLUL 2:3.9.2. Furnizarea de negru de fum şi cordon de nailon contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată

(446)În plus, Politica industriei anvelopelor încurajează, printre altele, "dezvoltarea de ţesături din cordon de poliester cu elasticitate înaltă şi absorbţie redusă şi ţesături din cordon de nailon cu rezistenţă înaltă" şi "dezvoltarea de aditivi ecologici pentru cauciuc şi alte materii prime, precum negrul de fum special şi negrul de fum alb" (⁷⁷).

(447)În plus, Orientările privind cele mai recente domenii de dezvoltare prioritare strategice ale industriilor de înaltă tehnologie (⁷⁸) acordă prioritate dezvoltării tehnologiei de producţie şi a materiilor prime esenţiale pentru anvelopele radiale, inclusiv a negrului de fum şi a materialelor pentru armătura de fibre.

SUBCAPITOLUL 3:3.9.3. Furnizarea de cauciuc natural contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată

(449)Toate societăţile incluse în eşantion au importat cauciuc natural în cantităţi semnificative. Achiziţiile interne de cauciuc natural erau neglijabile, cu excepţia uneia dintre societăţile incluse în eşantion, care a achiziţionat cantităţi semnificative de cauciuc natural de pe piaţa internă, prin intermediul unor societăţi neafiliate. Comisia a stabilit, pe baza unor informaţii verificate privind tranzacţii individuale primite din partea tuturor întreprinderilor incluse în eşantion, că preţurile de achiziţie ale cauciucului natural pe piaţa internă au fost, în medie, mai ridicate decât preţurile de achiziţie ale cauciucului natural importat.

SUBCAPITOLUL 4:3.9.4. Furnizarea de cauciuc sintetic contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată

(451)Toate societăţile incluse în eşantion au achiziţionat cauciuc sintetic pe piaţa internă, de la companii afiliate sau neafiliate, însă, pentru anumite cantităţi, acestea au recurs şi la importuri. Comisia a stabilit, pe baza unor informaţii verificate privind tranzacţii individuale primite din partea tuturor întreprinderilor incluse în eşantion, că preţurile de achiziţie ale cauciucului sintetic pe piaţa internă au fost, în medie, mai mici decât preţurile cauciucului sintetic de import, şi că preţurile cauciucului sintetic oferite ES-uri au fost, în medie, mai mici decât preţurile cauciucului sintetic oferite de companiile private.

(457)Comisia a stabilit, pe baza unor informaţii verificate privind tranzacţii individuale primite din partea tuturor întreprinderilor incluse în eşantion, că preţurile de achiziţie generale ale cauciucului sintetic de pe piaţa internă au fost, în medie, mai mici decât preţurile cauciucului sintetic de import, şi că preţurile cauciucului sintetic oferite de ES-uri au fost, în medie, mai mici decât preţurile cauciucului sintetic oferite de companiile private. Cu toate acestea, Comisia a remarcat, de asemenea, existenţa mai multor tipuri distincte de cauciuc, cum ar fi cauciucul stiren-butadienic, cauciucul butadienic, cauciucul izoprenic, butilcauciucul halogenat, cauciucul cloroprenic etc. Toate aceste tipuri distincte de cauciuc sintetic sunt utilizate în procesul de producţie al anvelopelor, însă ele au caracteristici chimice, utilizări şi preţuri diferite şi sunt produse de societăţi diferite.

(458)Aceste diferenţe sunt de aşa natură încât Comisia a decis să-şi segmenteze analiza de piaţă în funcţie de aceste diferite tipuri de cauciuc. După verificări suplimentare, Comisia a constatat că, deşi la nivel agregat au fost observate diferenţe de preţ, nu a existat niciun avantaj privind achiziţiile interne ale celor mai utilizate tipuri de cauciuc sintetic, cum ar fi cauciucul stiren-butadienic şi cauciucul butadienic, şi că societăţile incluse în eşantion importaseră o cantitate semnificativă de cauciuc din tipurile mai rar utilizate.

SUBCAPITOLUL 5:3.9.5. Furnizarea de electricitate contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată

(460)Toate societăţile incluse în eşantion fie produceau energie electrică ele însele, fie o achiziţionau. Preţurile de achiziţie pentru energia electrică provenită din reţea respectau nivelurile de preţ fixate în mod oficial la nivel de provincie pentru marii clienţi industriali. După cum s-a constatat în anchetele anterioare (⁷⁹), acest nivel nu conferea un avantaj specific acestor mari clienţi industriali.

(462)Comisia a concluzionat că unii dintre marii utilizatori industriali strategici de energie electrică sunt autorizaţi să încheie contracte de achiziţionare directă cu producători de energie, în loc să cumpere din reţea. Trei dintre cele patru grupuri de societăţi incluse în eşantion aveau astfel de acorduri de achiziţionare directă a energiei electrice în cursul perioadei de anchetă, în timp ce al patrulea grup se aproviziona cu energie electrică de la propria centrală electrică afiliată. în toate acordurile care au făcut obiectul anchetei, preţurile obţinute prin aceste contracte erau mai mici decât preţurile fixe stabilite la nivel de provincie pentru marii clienţi industriali.

(463)Posibilitatea de a încheia astfel de contracte directe nu este în prezent deschisă tuturor marilor consumatori industriali. La nivel naţional, legislaţia specifică, de exemplu, că "întreprinderile care nu se conformează politicii industriale naţionale şi ale căror produse şi procese sunt eliminate nu pot participa la tranzacţii directe (⁸⁰)."

(464)În practică, comercializarea directă a energiei electrice este efectuată de provincii. Societăţile trebuie să solicite autorităţilor provinciale aprobarea de a participa la regimul-pilot de achiziţionare directă a energiei electrice şi trebuie să îndeplinească anumite criterii. De exemplu, în Jiangsu, contractele de comercializare directă a energiei electrice sunt încheiate prin intermediul unei platforme centralizate de licitaţie pe internet. Cu toate acestea, numai societăţile care se "conformează liniilor directoare privind politica industrială naţională, cum ar fi Catalogul liniilor directoare pentru adaptarea structurilor industriale" sunt autorizate să participe la procedura de licitaţie. în mod similar, în Chongqing, "întreprinderile care nu se conformează politicii industriale a statului, precum şi produsele şi procesele care aparţin unor activităţi economice restricţionate sau eliminate, nu pot participa la tranzacţii directe (⁸¹)".

(465)În plus, nu există o negociere sau o procedură de ofertare bazate efectiv pe piaţă, deoarece cantităţile achiziţionate în baza contractelor directe nu se bazează pe cererea şi oferta reale. Într-adevăr, nici producătorii nici utilizatorii de energie electrică nu sunt liberi să vândă sau să cumpere direct toată energia electrică. Ei sunt restricţionaţi de contingente cantitative care le sunt alocate de guvernul local. De exemplu, în provincia Ningxia, guvernul local restricţiona activitatea platformei de tranzacţionare a energiei electrice prin alocarea aceleiaşi cote de Mwh absolut tuturor societăţilor, indiferent de cantităţile reale cerute de utilizatori şi pe care societăţile producătoare de energie electrică erau pregătite să le ofere.

(466)După comunicarea constatărilor finale, Giti a susţinut că, în provincia Ningxia, contingentele cantitative sunt, în realitate, substanţial diferite de la o societate la alta şi nu sunt repartizate uniform. Comisia a recunoscut că aceste cote nu sunt alocate în mod uniform. Acest lucru nu schimbă însă concluzia potrivit căreia nici producătorii nici utilizatorii de energie electrică nu sunt liberi să vândă sau să achiziţioneze direct toată energia lor electrică. în realitate, în pofida diferenţelor între cotele alocate societăţilor şi între perioadele de alocare, la nivelul tuturor utilizatorilor din provincii se aplicaseră numai două preţuri, cu o diferenţă de sub 1 % între ele. Acest lucru indică faptul că preţurile nu sunt fixate în mod liber între cumpărător şi vânzător. în plus, aşa cum Giti a recunoscut, grupul nu a fost în măsură să achiziţioneze toată energia electrică necesară prin intermediul procedurii de licitaţie în cursul perioadei de anchetă şi a trebuit să plătească rate mai mari ale energiei electrice stabilite de guvernul local în afara procedurii de licitaţie. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(469)Potrivit Comisiei, acest preţ redus al energiei electrice constituie o subvenţie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri la care GC (adică operatorul reţelei) renunţă, ceea ce conferă societăţilor în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu economia realizată la preţul energiei electrice, întrucât energia electrică a fost furnizată la preţuri mai mici decât preţul normal din reţea, plătit de alţi mari utilizatori industriali. Această subvenţie este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăşi legislaţia limitează aplicarea acestui regim numai la întreprinderile care se conformează anumitor obiective ale politicii industriale stabilite de stat şi ale căror produse şi procese nu au fost eliminate ca neeligibile.

(470)Comisia a remarcat că GC extinde în prezent acest regim şi că a emis recent noi acte legislative pentru a mări numărul de tranzacţii directe pe piaţa energiei electrice (⁸²). Această legislaţie nu era însă aplicabilă în cursul perioadei de anchetă şi nu a fost încă pusă în aplicare. în plus, Comisia va trebui să examineze modul exact în care noile norme vor funcţiona în practică, înainte de a putea concluziona că nu mai există distincţii între beneficiari. Prin urmare, Comisia concluzionează că regimul de subvenţii era pus în aplicare în cursul perioadei de anchetă şi că acesta este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) şi al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază. în plus, regimul va continua să confere avantaje după încheierea perioadei de anchetă în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază.

SUBCAPITOLUL 6:3.9.6. Drepturi de folosinţă asupra terenurilor (DFT)

SECŢIUNEA 1:(a) Introducere

(476)Potrivit GC, începând de la 31 august 2006, prin articolul 5 din Avizul Consiliului de Stat privind consolidarea reglementării terenurilor (GF [2006] nr. 31), dreptul asupra terenurilor industriale poate fi acordat din partea statului către întreprinderile industriale numai prin ofertare sau o procedură similară de ofertă publică prin care preţul final nu trebuie să fie mai mic decât preţul de ofertare minim. Autorităţile chineze consideră că există o piaţă liberă pentru terenuri în RPC, şi că preţul plătit de o întreprindere industrială pentru dreptul de superficie asupra terenului reflectă preţul pieţei.

SECŢIUNEA 2:(b) Temeiul juridic

(477)Dispoziţiile privind dreptul de folosinţă asupra terenurilor în China decurg din Legea privind administrarea terenurilor din Republica Populară Chineză. în plus, temeiul juridic cuprinde, de asemenea, următoarele documente:

SECŢIUNEA 3:(c) Constatările anchetei

(479)În cadrul anchetelor anterioare, Comisia a constatat că preţurile plătite pentru DFT în RPC nu erau reprezentative pentru un preţ al pieţei stabilit de cererea şi oferta de pe piaţa liberă, deoarece sistemul de licitaţii s-a dovedit a fi neclar, lipsit de transparenţă şi nefuncţional în practică, iar preţurile s-au dovedit a fi fixate în mod arbitrar de către autorităţi. Aşa cum s-a menţionat la considerentul anterior, autorităţile fixează preţurile în conformitate cu Sistemul de evaluare a terenurilor urbane care le impune, printre alte criterii, să ia în considerare şi politica industrială atunci când stabilesc preţurile terenurilor industriale.

(480)Ancheta actuală nu a evidenţiat nicio schimbare notabilă în acest sens. De exemplu, Comisia a constatat că - cu excepţia unei parcele de teren pentru Grupul Hankook - niciunul dintre producătorii-exportatori incluşi în eşantion nu trecuse printr-o licitaţie publică sau printr-o procedură similară de ofertare pentru niciunul dintre drepturile lor de folosinţă asupra terenurilor, nici măcar pentru cele obţinute recent. DFT-urile deţinute de societăţile incluse în eşantion au fost alocate de autorităţile locale la preţuri negociate.

(481)În urma comunicării documentului de informare, Pirelli Tyre Co. Ltd. a susţinut că nu primise niciun DFT la un preţ sub preţul pieţei, deoarece, potrivit alegaţiilor societăţii, aceasta închiriază terenul de la proprietari privaţi chinezi, pe baza practicilor standard de piaţă. Comisia este de acord că Pirelli Tyre Co. Ltd. închiriază o parte din terenuri. Cu toate acestea, întrucât proprietarul privat chinez menţionat de Pirelli Tyre Co. Ltd. era, de fapt, o societate holding afiliată care deţinea DFT-ul, Comisia a ignorat acest preţ de închiriere intersocietăţi şi a luat în considerare contractul de achiziţie real şi preţul de achiziţie real al DFT-ului plătit de societatea afiliată. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(482)După comunicarea constatărilor finale, Pirelli şi-a reiterat argumentele şi a afirmat că societatea afiliată care deţinea DFT-ul achiziţionase terenul prin intermediul unei proceduri de licitaţie concurenţiale. Cu toate acestea, nici înainte, nici după comunicarea constatărilor finale, nu s-a prezentat niciun element de probă din care să rezulte că avusese loc vreun proces de licitaţie pentru achiziţionarea terenului respectiv. Prin urmare, Comisia şi-a menţinut poziţia.

(483)Comisia a observat că, pe lângă sistemul de monitorizare a teritoriului urban, există şi un sistem de monitorizare dinamică a teritoriului. Cu ocazia reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, referitoare la panourile solare originare din Republica Populară Chineză (⁸³), Comisia a constatat că aceste preţuri sunt mai mari decât preţurile minime de referinţă stabilite de sistemul de evaluare a terenurilor urbane şi utilizate de guvernele locale, întrucât acestea din urmă erau actualizate numai o dată la trei ani, în timp ce preţurile de monitorizare dinamică erau actualizate trimestrial. Cu toate acestea, nu a existat niciun indiciu că preţurile terenurilor s-ar baza pe preţurile de monitorizare dinamică. De fapt, GC a confirmat în timpul anchetei privind panourile solare că sistemul de monitorizare dinamică a preţurilor terenurilor urbane a monitorizat fluctuaţiile nivelurilor preţurilor terenurilor în anumite zone (şi anume, în 105 oraşe) din RPC şi era proiectat să evalueze evoluţia preţurilor terenurilor. Cu toate acestea, preţurile de pornire în cadrul licitaţiilor se bazau pe valorile de referinţă stabilite de sistemul de evaluare a terenurilor. În plus, în acest caz, grupurile de societăţi incluse în eşantion au beneficiat de parcele de terenuri prin alocare. Prin urmare, faptul că acest din urmă sistem exista era irelevant, întrucât el nu se aplică societăţilor incluse în eşantion.

(484)În urma comunicării documentului de informare, precum şi în etapa comunicării constatărilor finale, atât GC, cât şi societăţile incluse în eşantion au contestat utilizarea unei valori de referinţă din afara ţării şi au propus, în schimb, utilizarea unei valori de referinţă interne. Atât GC, cât şi Grupul Hankook au subliniat faptul că Comisia ar fi trebuit să utilizeze preţul chinez al dreptului de folosinţă a terenurilor din sistemul de monitorizare dinamică a teritoriului, având în vedere faptul că dreptul de folosinţă a terenurilor al uneia dintre filialele chineze ale Grupului Hankook a fost obţinut printr-o procedură de ofertare. Cu toate acestea, Comisia menţionase deja în evaluarea TEP din cadrul anchetei antidumping paralele faptul că avea îndoieli cu privire la această procedură de ofertare. în particular, Grupul Hankook a fost singurul ofertant pentru teren, iar preţul plătit corespundea preţului de pornire al procedurii de ofertare. în lipsa unor informaţii suplimentare detaliate privind desfăşurarea efectivă a procesului de licitaţie şi ţinând seama de faptul că o parcelă similară de teren a fost vândută la un preţ mai ridicat în aceeaşi perioadă de timp, nu exista certitudinea că preţul iniţial fusese stabilit în mod independent şi corespundea valorii de piaţă a dreptului de folosinţă a terenului în 2011. Mai mult, ulterior, preţului iniţial al acestei parcele de teren din 2011 i s-a aplicat chiar o nouă reducere, prin restituirea unei sume semnificative. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(487)După comunicarea constatărilor finale, Pirelli a susţinut că Comisia nu a prezentat niciun nou element de probă pentru a demonstra că GC acordase într-adevăr DFT fabricanţilor de anvelope contra unei remuneraţii mai mici decât cea adecvată. Comisia nu a fost de acord cu această afirmaţie. Aşa cum se arată la considerentul 475 de mai sus, Comisia a examinat, pentru fiecare dintre producătorii-exportatori incluşi în eşantion, dacă avusese loc vreo licitaţie concurenţială, însă a concluzionat că acest lucru nu se întâmplase, fapt care a confirmat constatările rezultate din anchetele anterioare.

SECŢIUNEA 4:(d) Concluzie

(489)Prin urmare, acordarea drepturilor de folosinţă a terenurilor de către GC ar trebui să fie considerată o subvenţie, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma acordării unor bunuri care conferă un avantaj pentru societăţile beneficiare. Aşa cum s-a explicat la considerentele 478-486 de mai sus, în RPC nu există o piaţă funcţională a terenurilor, iar utilizarea unei valori de referinţă externe (a se vedea considerentele 494-504 de mai jos) demonstrează că suma plătită pentru drepturile de folosinţă a terenurilor de către producătorii-exportatori incluşi în eşantion este cu mult inferioară valorii normale de piaţă.

(490)În contextul accesului preferenţial la terenurile industriale acordat societăţilor care aparţin anumitor industrii, Comisia a remarcat faptul că preţul stabilit de autorităţile locale trebuie să ţină seama de politica industrială a guvernului, aşa cum s-a menţionat mai sus, la considerentul 479. în cadrul acestei politici industriale, industria anvelopelor este considerată a fi un pilon al industriei chineze şi se numără printre industriile încurajate (⁸⁴). În plus, Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat prevede că autorităţile publice trebuie să se asigure că industriile încurajate primesc teren. Articolul 18 din Decizia nr. 40 precizează explicit faptul că industriile "restricţionate" nu vor avea acces la drepturi de folosinţă asupra terenurilor. De aici rezultă că subvenţia este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) şi al articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât accesul preferenţial la terenurile industriale este limitat numai la societăţile care aparţin anumitor industrii, în acest caz sectorului anvelopelor, iar practicile guvernului în acest domeniu sunt neclare şi lipsite de transparenţă.

(491)Grupul Giti a afirmat că specificitatea subvenţiei acordate pentru DFT era legată de includerea pe lista industriilor încurajate din planurile guvernului chinez, şi că nu exista niciun element de probă potrivit căruia societăţile din sectorul anvelopelor aparţineau unei industrii încurajate la momentul la care fuseseră convenite preţurile DFT. Această afirmaţie este respinsă, deoarece industria anvelopelor şi/sau industria petrochimică erau deja indicate ca industrii încurajate chiar în cel de-al 8-lea şi al 9-lea plan cincinal - care indicau că industria petrochimică este una dintre industriile-pilon ale ţării şi vorbeau despre dezvoltarea proactivă de produse chimice fine şi sprijinirea proactivă a proiectelor strategice din domeniu - precum şi în "Catalogul industriilor, produselor şi tehnologiilor majore încurajate în prezent de stat (modificat în 2000)", care include fabricarea de anvelope radiale de calitate superioară. Aceste documente corespund perioadei în care au fost acordate primele DFT societăţilor incluse în eşantion.

(492)Grupul Giti a făcut, de asemenea, observaţia că Comisia nu ar fi furnizat niciun element de probă conform căruia societăţile din amonte care produceau de factori de producţie precum cabluri de oţelul sau cordoane de nailon pentru producătorii-exportatori ar fi făcut parte dintr-o industrie încurajată. Cu toate acestea, Catalogul liniilor directoare pentru adaptarea structurilor industriale include producţia, dezvoltarea şi aplicarea de materiale speciale suport pentru anvelopele radiale de înaltă performanţă în categoria "încurajate". în plus, politica industriei anvelopelor încurajează "dezvoltarea şi utilizarea cablurilor de oţel cu structuri noi, a ţesăturilor din cordon de poliester cu elasticitate înaltă şi contracţie redusă, a ţesăturilor din cordon de nailon cu rezistenţă înaltă şi a altor materiale pentru scheletul anvelopelor". Acest argument a fost, prin urmare, respins.

SECŢIUNEA 5:(e) Calculul valorii subvenţiei

(494)La fel ca în anchetele anterioare (⁸⁵) şi în conformitate cu articolul 6 litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază, preţurile terenurilor din Teritoriul vamal distinct Taiwan, Penghu, Kinmen şi Matsu ("Taipeiul Chinez") au fost utilizate ca valoare de referinţă externă (⁸⁶). Avantajul acordat destinatarilor se calculează luând în considerare diferenţa dintre suma plătită efectiv de fiecare dintre producătorii-exportatori incluşi în eşantion (şi anume, preţul efectiv plătit aşa cum este declarat în contract şi, după caz, preţul menţionat în contract, din care se scade suma aferentă restituirilor/granturilor acordate de guvernul local) pentru drepturile de folosinţă a terenurilor şi suma care ar fi trebuit să fie plătită în mod normal, pe baza valorii de referinţă din Taipeiul Chinez.

(⁸⁵)A se vedea, printre altele, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2011/42 al Consiliului, JOL 128,14.5.2011, p. 18 (hârtie cretată de calitate superioară), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2013 al Consiliului, 15.3.2013, JO L 73, p. 16 (oţel cu acoperire organică), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/366 al Comisiei, JO L 56, 3.3.2017, p. 1 (panouri solare), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014 al Comisiei, JO L 367, 23.12.2014, p. 22. (fibre de sticlă cu filament), Decizia de punere în aplicare 2014/918 a Comisiei, JOL 360,16.12.2014, p. 65 (fibre discontinue din poliester).

(495)Comisia consideră că Taipeiul chinez reprezintă o referinţă externă adecvată din următoarele motive:

(496)Urmând metodologia aplicată în cadrul anchetelor anterioare, Comisia a utilizat preţul mediu pe metru pătrat de teren stabilit în Taiwan, ajustat în funcţie de inflaţie şi evoluţia PIB-ului începând cu datele contractelor respective privind drepturile de folosinţă a terenurilor. Informaţiile privind preţurile terenurilor industriale, care figurează în documentul de informare, au fost obţinute de pe site-ul web al Biroului Industrial al Ministerului Afacerilor Economice din Taiwan. Inflaţia şi evoluţia PIB-ului pentru Taiwan au fost calculate pe baza ratelor inflaţiei şi a evoluţiei PIB-ului pe cap de locuitor la preţurile curente în USD pentru Taiwan, astfel cum au fost publicate de FMI pentru 2015.

(497)După comunicarea constatărilor finale, Pirelli a susţinut că utilizarea unei valori de referinţă externe nu era în conformitate cu constatările raportului Organului de apel al OMC în US - Sofiwood Lumber IV (⁸⁷), întrucât valoarea de referinţă nu facea ajustările necesare pentru a reflecta condiţiile predominante pe piaţa financiară chineză. Cu toate acestea, Comisia a remarcat că valoarea de referinţă taiwaneză este considerată a fi o valoare de referinţă adecvată, care este deja apropiată de piaţa chineză din diverse motive, astfel cum se menţionează la considerentul 488 de mai sus. În plus, preţurile terenurilor din Taiwan fuseseră ajustate în funcţie de valorile istorice pentru a se ţine seama de evoluţia PIB-ului şi a inflaţiei în timp.

(499)Comisia a recunoscut că datele care fuseseră utilizate ca bază pentru documentul de informare nu mai erau accesibile publicului. Ulterior, Comisia a constatat că Ministerul de Interne al Taiwanului crease o nouă bază de date, colectând înregistrări comerciale reale ale vânzărilor de terenuri industriale începând din 2013; aceasta este disponibilă prin intermediul următorului site web: http://lvr.land.moi.gov.tw/login.action. Comisia a considerat că aceasta era o sursă de date fiabilă, accesibilă tuturor părţilor interesate. Mai mult, ea se referă la preţuri ale unor tranzacţii reale, mai degrabă decât la oferte de terenuri industriale. Astfel, Comisia a acceptat argumentele Grupului Hankook şi modificat, în mod corespunzător, criteriul de referinţă pentru calcularea avantajului referitor la DFT pentru toate societăţile incluse în eşantion.

(501)În urma comunicării constatărilor finale, Grupul Giti, Grupul Hankook şi GC au criticat faptul că preţurile DFT bazate pe noul set de date erau mult mai mari decât cele utilizate în anchetele anterioare, ceea ce ridica îndoieli cu privire la fiabilitatea noii valori de referinţă. în plus, Grupul Hankook a susţinut că se comiseseră erori în ceea ce priveşte datele descărcate din baza de date taiwaneză şi a prezentat un calcul alternativ pe baza aceloraşi date. Comisia a recunoscut că se comisese o eroare materială la agregarea preţurilor individuale ale terenurilor şi a corectat în mod corespunzător preţurile medii ale terenurilor. Cu toate acestea, Comisia nu a fost de acord cu criteriile de selecţie utilizate de Grupul Hankook pentru compilarea datelor. în primul rând, Grupul Hankook a selectat tranzacţii dintr-o perioadă greşită, şi anume din 2012, cel puţin în ceea ce priveşte anumite tranzacţii, în al doilea rând, Grupul Hankook a utilizat preţurile din toate cele 22 de districte ale Taiwanului, inclusiv din unele zone rurale cu un nivel redus sau inexistent al activităţilor industriale. Comisia, pe de altă parte, îşi bazase selecţia pe cele şase districte în care sunt amplasate majoritatea parcurilor industriale din Taiwan. Deoarece, în China, toţi producătorii-exportatori incluşi în eşantion sunt amplasaţi în zone industriale, o valoare de referinţă adecvată trebuie să se bazeze pe tranzacţii care au avut loc, la rândul lor, într-o zonă industrială. Prin urmare, această parte a afirmaţiei făcute de Hankook a fost respinsă.

(502)În observaţiile sale, Grupul Hankook a susţinut că preţurile taiwaneze construite pentru trecut ar trebui să ţină seama de evoluţia PIB-ului din China, în locul celei a PIB-ului din Taiwan, pentru a se ţine cont de rata de dezvoltare mai rapidă din China din ultimii 30 ani. Ca atare, din punctul de vedere al Grupului Hankook, preţurile taiwaneze corectate ar trebui să ţină seama de nivelul de dezvoltare economică al municipalităţii Chongqing începând din 2010, iar în Huai'an, provincia Jiangsu, începând din 1996.

(503)Comisia a recunoscut faptul că dezvoltarea Chinei a fost mai rapidă decât cea a Taiwanului în trecut. Utilizarea unui factor PIB care ia în considerare această diferenţă este, în principiu, adecvată pentru a ajunge la o valoare de referinţă adecvată. Cu toate acestea, conform punctajului indicatorului de capacitate statistică al Băncii Mondiale, calitatea datelor statistice din China nu a atins un nivel de fiabilitate similar celor din alte ţări cu un venit mediu superior decât după anul 2012. Aceasta corespunde sfârşitului perioadei pentru care trebuiau să fie construite datele (⁸⁸). Prin urmare, Comisia nu a putut utiliza datele statistice referitoare la PIB-ul chinez pentru a construi preţurile istorice ale DFT în cazul în speţă.

(⁸⁸)Indicatorul de capacitate statistică al Băncii Mondiale este un punctaj compus care evaluează capacitatea sistemului statistic al unei ţări. El se bazează pe un cadru de diagnosticare care evaluează următoarele aspecte: metodologia; sursele de date; precum şi periodicitatea şi respectarea termenelor. Ţările sunt notate în funcţie de 25 de criterii în aceste domenii, utilizându-se informaţii aflate la dispoziţia publicului şi/sau contribuţii din partea ţărilor. Datele pentru toate ţările pot fî extrase de la adresa http://databank.worldbank. org/data/reports.aspx?source=Statistical-capacity-indicators.

(504)După comunicarea constatărilor finale, Grupul Giti a susţinut că punctajul indicatorului de capacitate statistică al Băncii Mondiale utilizează o listă întreagă de indicatori, mulţi dintre aceştia neavând nicio legătură cu indicatorii macroeconomici. Comisia a fost de acord că indicatorul de capacitate statistică al Băncii Mondiale se bazează pe o serie de indicatori, care include atât indicatori macroeconomici, cât şi indicatori de alt tip. Scopul său este acela de a reflecta capacitatea unei naţiuni de a colecta, analiza şi difuza date de înaltă calitate privind populaţia şi economia sa, pe baza metodologiei, a surselor de date, a periodicităţii şi a actualităţii utilizate de o ţară pentru a produce statisticile sale privind economia şi populaţia. Cu toate acestea, faptul că punctajul nu se concentrează exclusiv pe statistici privind PIB-ul, ci are un domeniu de aplicare mai larg, nu invalidează rezultatele sale. Prin urmare, Comisia şi-a menţinut opinia conform căreia datele referitoare la PIB-ul chinez nu puteau fi utilizate pentru preţurile DFT din trecut.

(505)În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenţiei a fost raportată la perioada de anchetă utilizându-se durata de viaţă normală a dreptului de folosinţă a terenurilor în scopuri industriale, şi anume 50 de ani. Această valoare a fost raportată ulterior la cifra totală de afaceri a societăţii respective în cursul perioadei de anchetă, întrucât subvenţia nu este subordonată rezultatelor la export şi nu a fost acordată în funcţie de cantităţile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(507)În plus, Grupul Giti a solicitat insistent Comisiei să includă în calculul avantajului cheltuielile suplimentare pentru punerea la dispoziţie a terenului pentru uz industrial, precum şi aşa-numitele comisioane de sprijinire a terenurilor şi comisioanele de rechiziţionare a terenului. Comisia a respins aceste observaţii din următoarele două motive.

CAPITOLUL 10:3.10. Programele de scutire sau de reducere a impozitelor directe

SUBCAPITOLUL 1:3.10.1. Privilegiile legate de impozitul pe profit al întreprinderilor pentru societăţile care utilizează tehnologie avansată şi nouă

(511)Temeiul juridic al acestui program este articolul 28 din Legea IPÎ şi articolul 93 din Normele de punere în aplicare a Legii IPÎ a RPC, precum şi:

(512)Societăţile care pot beneficia de reducerea fiscală fac parte din anumite domenii ale tehnologiilor strategice noi şi avansate sprijinite de stat, precum şi din priorităţile actuale privind domeniile de înaltă tehnologie sprijinite de stat, astfel cum sunt enumerate în Orientările privind cele mai recente domenii de dezvoltare prioritare strategice ale industriilor de înaltă tehnologie. Aceste orientări menţionează în mod clar tehnologia de fabricaţie şi materiile prime esenţiale pentru anvelopele radiale ca domenii prioritare.

(515)Potrivit Comisiei, compensarea fiscală în cauză constituie o subvenţie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri la care renunţă guvernul RPC, ceea ce conferă societăţilor în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit. Această subvenţie este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăşi legislaţia limitează aplicarea acestui regim numai la întreprinderile care operează în anumite domenii prioritare de înaltă tehnologie stabilite de stat, cum ar fi anumite tehnologii esenţiale din sectorul anvelopelor.

SUBCAPITOLUL 2:3.10.2. Compensarea IPÎ pentru cheltuieli cu cercetarea şi dezvoltarea

(519)Mai precis, cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare suportate în vederea dezvoltării de noi tehnologii, noi produse şi noi competenţe care nu constituie active necorporale şi sunt contabilizate în contul de profit şi pierdere pe perioada curentă, li se aplică o deducere suplimentară de 50 % după deducerea integrală în funcţie de situaţia reală. în cazul în care cheltuielile de cercetare şi dezvoltare menţionate mai sus constituie active necorporale, acestea fac obiectul unei amortizări bazate pe un procent de 150 % din costurile activelor necorporale.

(520)Temeiul juridic al acestui program este articolul 30 alineatul (1) din Legea IPÎ, împreună cu Normele de punere în aplicare a Legii IPÎ a RPC; precum şi următoarele avize:

(521)În cursul unei anchete anterioare (⁸⁹), s-a stabilit că "noile tehnologii, noile produse şi noile competenţe" care pot beneficia de deducerea fiscală fac parte din anumite domenii de înaltă tehnologie sprijinite de stat, precum şi din priorităţile actuale privind domeniile de înaltă tehnologie sprijinite de stat, astfel cum sunt enumerate în Orientările privind cele mai recente domenii de dezvoltare prioritare strategice ale industriilor de înaltă tehnologie.

(⁸⁹)A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 146, 9.6.2017, p. 17), considerentul 330.

(522)Potrivit Comisiei, compensarea fiscală în cauză constituie o subvenţie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri la care renunţă guvernul RPC, ceea ce conferă societăţilor în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit. Această subvenţie este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăşi legislaţia limitează aplicarea acestui regim la întreprinderile care suportă cheltuieli de cercetare şi dezvoltare în anumite domenii prioritare de înaltă tehnologie stabilite de stat, cum ar fi sectorul anvelopelor.

(524)Comisia a respins afirmaţia potrivit căreia compensarea fiscală pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare nu este o subvenţie specifică. Deşi este adevărat că ea nu se aplică numai întreprinderilor care utilizează tehnologie avansată şi nouă, utilizarea sa este limitată la "tehnologii, produse şi competenţe noi", care au fost definite în mod specific, aşa cum se menţionează la considerentul 521 de mai sus. Prin urmare, concluzia preliminară a Comisiei rămâne neschimbată.

SUBCAPITOLUL 3:3.10.3. Scutirea de impozit aferentă folosinţei terenurilor

(528)Comisia a fost de acord cu Grupul Giti că avantajele rezultate din subvenţii (atunci când sunt raportate ca venit în contul de profit şi pierdere) reduc costurile unei societăţi şi, prin urmare, majorează profitul brut al societăţii, conducând la impozite mai mari şi, după caz, la reduceri mai mari ale impozitelor. Cu toate acestea, societatea Giti Radial are dreptul să declare granturile şi subvenţiile ca venit scutit în scopul calculării bazei de impozitare, diminuând astfel impozitul pe profit pe care trebuie să-1 plătească. în plus, metodologia utilizată de Comisie este aplicată în mod consecvent, prin calcularea avantajelor pe baza datelor financiare disponibile pentru perioada de anchetă, furnizate de societate şi verificate la faţa locului.

(529)O organizaţie sau o persoană care are în folosinţă terenuri în municipii, oraşe şi localităţi administrative, precum şi în zone industriale şi miniere va plăti în mod normal impozitul pe folosinţa terenului urban. Impozitul pe folosinţa terenurilor este colectat de autorităţile fiscale locale din zona în care este utilizat terenul. Cu toate acestea, anumite categorii de terenuri, cum ar fi terenurile care au fost recuperate din mare, terenurile date în folosinţa instituţiilor guvernamentale, a organizaţiilor populare şi unităţilor militare pentru uzul propriu, în vederea utilizării de către instituţii finanţate prin alocări de la Ministerul Finanţelor, terenurile utilizate de temple religioase, parcurile publice, siturile publice istorice sau cu caracter pitoresc, străzile, drumurile, pieţele publice, peluzele şi alte terenuri publice urbane sunt scutite de impozitul pe folosinţa terenului.

(532)Comisia consideră că scutirea de impozite în cauză constituie o subvenţie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri la care renunţă guvernul RPC, ceea ce conferă societăţilor în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiari este egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit. Această subvenţie este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece societăţile au beneficiat de o reducere a impozitelor, deşi ele nu se încadrau în niciunul dintre aceste criterii obiective menţionate la considerentul 529.

SUBCAPITOLUL 4:3.10.4. Reduceri sau restituiri ale impozitelor locale

(534)În urma comunicării documentului de informare, Grupul Hankook a afirmat că restituirea impozitului pe folosinţa terenului pe care o primise nu putea face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece ea fusese primită înaintea perioadei de anchetă. După o nouă analiză, Comisia a acceptat acest argument, deoarece ultima restituire a impozitul pe folosinţa terenului fusese într-adevăr contabilizată înainte de începutul perioadei de anchetă, în iunie 2016, iar după această dată nu se mai efectuaseră plăţi.

(535)În plus, Grupul Giti a susţinut că impozitul pe folosinţa terenului nu se plăteşte, în general, pentru anumite tipuri de clădiri (clădiri rezidenţiale şi şcoli), aşa cum o demonstrează un aviz privind scutirile de impozitul pe folosinţă terenului din 1988. Comisia a constatat că respectivul aviz nu mai era valabil, deoarece "Reglementările interimare ale Republicii Populare Chineze privind impozitul pe folosinţa terenurilor urbane", menţionate la considerentul 530 de mai sus, nu mai includ şcolile şi clădirile rezidenţiale în categoriile exceptate. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.

(536)În fine, Grupul Giti a afirmat că două dintre societăţile din grup plătiseră într-adevăr impozitele pe folosinţa terenului legate de perioada de anchetă, prin compensare cu plăţi anterioare. în consecinţă, pentru aceste două societăţi nu au existat avantaje. Comisia a fost de acord cu aceste afirmaţii şi a modificat calculul subvenţiei în mod corespunzător. În consecinţă, pentru Grupul Giti, valoarea subvenţiei în legătură cu acest regim specific a fost de 0,01 %.

(539)Conform unui acord cu guvernul local, societatea era eligibilă pentru restituirea integrală a impozitului pe profit pentru primii doi ani ulterior primului an în care societatea a trebuit să plătească impozit pe profit (începând, deci, din 2003). în perioada cuprinsă între anii 3 şi 5, societatea era eligibilă pentru o cotă redusă a impozitului pe profit, de 15 %, precum şi pentru o rambursare de 100 % a părţii din impozitul pe profit plătite guvernului local. în perioada cuprinsă între anii 6 şi 10, societatea era eligibilă pentru o rambursare de 75 % a părţii din impozitul pe profit plătite guvernului local. începând cu anul 11, întreprinderea era eligibilă pentru o rambursare de 50 % a părţii din impozitul pe profit plătite guvernului local.

(540)Societatea a explicat că guvernul şi-a schimbat politica de-a lungul anilor şi că, prin urmare, societatea nu a fost eligibilă pentru acest tip de restituiri şi cote preferenţiale decât până în 2012. În ceea ce priveşte restituirile eligibile care nu fuseseră încă plătite până în 2012, li se promisese că urmau să fie plătite în viitor, atunci când bugetul guvernului local va permite acest lucru. În consecinţă, societatea beneficia în continuare de o rambursare în cursul perioadei de anchetă.

(541)Comisia consideră că scutirea de impozite în cauză constituie o subvenţie în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) şi al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece există o contribuţie financiară sub forma unor venituri la care GC renunţă, ceea ce conferă societăţii în cauză un avantaj. Avantajul pentru beneficiar este egal cu economiile realizate prin plata unui impozit redus. Această subvenţie este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece societatea a beneficiat de o reducere a impozitelor locale prevăzută în mod expres pentru aceasta, şi la care alte societăţi nu au avut acces.

SUBCAPITOLUL 5:3.10.5. Totalul cumulat al tuturor regimurilor de scutire de impozite directe şi programelor de reducere a acestora

CAPITOLUL 11:3.11. Programe de impozitare indirectă şi programe tarifare la import

SUBCAPITOLUL 1:3.11.1. Scutiri de TVA şi reduceri tarifare la import pentru utilizarea echipamentelor şi a tehnologiei importate

(547)Acest program acordă întreprinderilor o scutire de TVA şi scutiri tarifare la import pentru importurile de echipamente esenţiale utilizate în procesul lor de producţie. Pentru a beneficia de scutire, echipamentele nu trebuie să figureze pe o listă de echipamente neeligibile, iar întreprinderea solicitantă trebuie să obţină un certificat de apartenenţă la un proiect încurajat de stat, emis de autorităţile chineze sau de Comisia naţională pentru dezvoltare şi reformă (CNDR) în conformitate cu legislaţia relevantă privind investiţiile, fiscalitatea şi regimul vamal.

(548)Temeiurile juridice ale acestui program sunt:

(549)Echipamentele importate cu scopul de a dezvolta o serie de proiecte interne sau externe de investiţii în conformitate cu politica de încurajare a proiectelor de investiţii externe sau interne pot fi scutite de la plata TVA şi/sau a taxelor de import, cu excepţia cazului în care categoria echipamentelor este inclusă în catalogul articolelor neeligibile pentru scutire de taxe. Pentru a beneficia de această scutire, societatea trebuie să obţină o scrisoare de confirmare din partea autorităţii locale responsabile cu proiectul, care trebuie să fie prezentată autorităţii vamale locale.

(551)Totuşi, în rândul societăţilor incluse în eşantion au fost identificate scutiri atât de TVA cât şi de taxe la import în cursul perioadei de anchetă. Acestea au inclus scutiri pentru echipamentele importate în anii anteriori, dar pentru care avantajul a fost amortizat pe durata de viaţă a respectivelor echipamente şi a fost, astfel, parţial alocat perioadei de anchetă. întrucât Comisia nu a avut dovada faptului că această scutire era în vigoare în timpul perioadei de anchetă, Comisia a stabilit, pe baza unor elemente de probă din dosar referitoare la societăţile incluse în eşantion, că acestea din urmă beneficiau în continuare de avantaje în cadrul acestui program.

(554)Programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Legislaţia în temeiul căreia acţionează autoritatea care acordă scutirile şi reducerile limitează accesul numai la societăţile care investesc în anumite categorii de societăţi definite în mod exhaustiv prin lege şi care aparţin fie unei categorii încurajate, fie categoriei B restricţionate în temeiul Catalogului pentru îndrumarea sectoarelor industriale cu privire la investiţiile străine şi transferul de tehnologie sau categoriilor compatibile cu Catalogul tehnologiilor, produselor şi sectoarelor industriale esenţiale a căror dezvoltare este încurajată de stat. În plus, nu există criterii obiective de limitare a eligibilităţii pentru acest program şi nu există niciun element de probă concludent pentru a deduce că eligibilitatea este automată în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

SUBCAPITOLUL 2:3.11.2. Sistemul de rambursare a taxelor la import pentru achiziţionarea de cauciuc natural

(555)Valoarea subvenţiei care ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii se calculează pe baza avantajului conferit beneficiarilor, a cărui existenţă este constatată în cursul perioadei de anchetă. Avantajul conferit beneficiarilor se consideră a fi valoarea scutirii de TVA şi de taxe pentru echipamentele importate. Pentru a asigura faptul că valoarea care face obiectul măsurilor compensatorii a vizat numai perioada de anchetă, avantajul primit a fost amortizat pe durata de viaţă utilă a echipamentului, în conformitate cu procedurile contabile obişnuite ale societăţii.

(557)Comisia a remarcat că toate societăţile incluse în eşantion fuseseră calificate drept "întreprinderi care operează în regim de perfecţionare". În conformitate cu articolul 3 din Măsurile Vămii Republicii Populare Chineze pentru supravegherea bunurilor în regim de perfecţionare (⁹⁰), "termenul «regim de perfecţionare» se referă la activităţi economice în care întreprinderea de exploatare importă o parte sau totalitatea materiilor prime sau auxiliare, a pieselor şi a componentelor, a părţilor componente şi a materialelor de ambalare, şi reexporta produsele finite după prelucrare sau asamblare, inclusiv prelucrarea materialelor furnizate şi a celor importate." articolul 5 mai prevede că "Atunci când se colectează taxe cu ocazia importului în conformitate cu dispoziţiile relevante, autorităţile vamale reduc valoarea impozitelor colectate în conformitate cu cantitatea verificată de bunuri efectiv prelucrate şi reexportate după exportarea produselor finite."

(558)În cursul anchetei, Comisia a constatat că toate societăţile incluse în eşantion se înregistraseră la Vamă pentru sistemul de perfecţionare menţionat la considerentul 557 de mai sus şi că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 5 din Măsurile Vămii Republicii Populare Chineze pentru supravegherea bunurilor în regim de perfecţionare, toate primiseră scutiri de la "taxele colectate cu ocazia importului" (adică, de la taxele la import), în cazul importurilor de cauciuc natural utilizat la producţia de anvelope exportate.

(561)Din informaţiilor primite, rezultă că GC a instituit într-adevăr un cadru legislativ pentru monitorizarea regimului de perfecţionare. Cu toate acestea, Comisia a observat şi că unele elemente integrate în regim ar putea conduce la rambursări excesive:

(563)În plus, societăţile importau aşa-numitul "cauciuc amestecat" sub codul SA 40028000 (cu un nivel tarifar de 0 %). Acest cod SA ar trebui utilizat în mod normal pentru cauciucul compus, şi anume un amestec de cauciuc natural şi sintetic, compus în mod predominant din cauciuc sintetic. în realitate, cauciucul amestecat importat de societăţile incluse în eşantion conţinea 97,5 % cauciuc natural, avea aceleaşi caracteristici fizice ale cauciucului natural şi era folosit în acelaşi mod şi în aceleaşi proporţii ca şi cauciucul natural în procesul de producţie al societăţilor verificate.

(565)În conformitate cu anexa III la regulamentul de bază, Comisia a notificat GC printr-un document separat tranzacţiile individuale examinate în cursul anchetei, astfel încât GC să poată realiza orice investigaţii suplimentare pe care le considera necesare. în răspunsul său la scrisoarea Comisiei, GC a susţinut că condiţiile prevăzute în regulamentul antisubvenţie de bază anexa III secţiunea II punctul (3) nu erau îndeplinite, deoarece guvernul chinez a instituit un cadru legislativ strict pentru monitorizarea tranzacţiilor efective în cazul importurilor de cauciuc natural. GC a făcut totodată referire la faptul că legislaţia în vigoare prevede sancţiuni şi răspunderi juridice în caz de încălcare. în plus, vama dispune de suficiente resurse umane pentru a pune regimul în aplicare la nivel local şi pentru a aplica penalităţi. în fine, dacă se constată contrabandă şi nereguli, ratingul de credit al societăţii va fi redus.

(566)Aşa cum se menţionează la considerentul 561 de mai sus, Comisia recunoaşte că GC a instituit un cadru legislativ pentru monitorizarea regimului de perfecţionare. Cu toate acestea, aşa cum s-a menţionat la considerentele 561-562 de mai sus, Comisia a constatat de asemenea că cadrul legislativ prezenta unele deficienţe şi că, în practică, el nu era pus efectiv în aplicare în ceea ce priveşte societăţile incluse în eşantion. GC nu a prezentat niciun element de probă care să contrazică constatările Comisiei în această privinţă şi nu a inclus nicio informaţie nouă referitoare la tranzacţiile specifice notificate de Comisie.

(567)Prin urmare, Comisia a concluzionat că sistemul GC de monitorizare a regimului de perfecţionare nu era efectiv aplicat în ceea ce priveşte cauciucul natural. în plus, Comisia a stabilit că regimul de perfecţionare aplicat cauciucului natural utilizat la anvelopele exportate a condus la rambursări excesive, care constituie o subvenţie ce poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, deoarece ele conduc la o rambursare excesivă a impunerilor la import aplicate iniţial asupra factorilor de producţie importaţi pentru care se solicită rambursarea.

(569)În urma comunicării constatărilor finale, GC şi Grupul Giti au prezentat observaţii în acest sens. GC şi-a reiterat afirmaţia anterioară conform căreia exista un cadru juridic strict a cărui aplicare era asigurată în mod corespunzător şi că Comisia nu putea trage o concluzie pe baza câtorva cazuri izolate, în care societăţile nu respectaseră legile ce reglementează regimul de perfecţionare. Ca răspuns la aceste afirmaţii, Comisia a reiterat că faptele nu justifică afirmaţia GC potrivit căreia ar fi existat doar câteva cazuri izolate în care producătorii- exportatori nu ar fi respectat legislaţia aplicabilă. într-adevăr, aşa cum se menţionează la considerentul 562, toţi producătorii-exportatori incluşi în eşantion care utilizau acest regim nu au plătit o parte a taxelor la import care erau datorate. De asemenea, GC nu a efectuat o examinare suplimentară a tranzacţiilor în cauză. Prin urmare, Comisia a respins acest argument.

(571)În ceea ce priveşte afirmaţiile potrivit cărora Comisia ar fi încălcat dreptul la apărare al producătorului- exportator, Comisia a observat că avizul de deschidere permitea examinarea sistemului de rambursare a taxelor, întrucât secţiunea 3 a acestuia făcea trimitere în mod specific la reducerile tarifare la import. în plus, în secţiunea 3.13.3 a documentului de informare, Comisia informase deja părţile interesate că examina acest sistem. Prin urmare, afirmaţia conform căreia Comisia nu ar fi respectat dreptul la apărare al Grupului Giti a fost respinsă.

(574)În ceea ce priveşte sistemul de monitorizare al autorităţilor vamale, Comisia nu a negat faptul că Grupul Giti încărcase într-adevăr anumite informaţii pe platforma web referitoare la importul şi utilizarea cauciucului natural. Acestea sunt însă, în esenţă, declaraţii pe propria răspundere, astfel cum s-a menţionat la considerentul 561 de mai sus. Chiar şi în aceste condiţii, dintr-un total de 11 de producători-exportatori care au fost verificaţi de Comisie, doar un singur producător din Grupul Giti a făcut obiectul unui control la faţa locului la sediul său. în plus, acest control a constat doar într-o simplă reconciliere a stocurilor. Comisia a considerat că un astfel de control nu este suficient pentru a asigura o verificare eficace şi, prin urmare, a respins această afirmaţie.

SUBCAPITOLUL 3:3.11.3. Valoarea totală a tuturor regimurilor de scutire sau de reducere a impozitelor indirecte

(575)Avantajul a fost calculat ca diferenţa dintre valoarea taxelor la import datorate în cursul perioadei de anchetă şi valoarea reală a taxelor la import plătită în cursul perioadei de anchetă. în lipsa unor date disponibile privind rata consumului real de cauciuc natural pe diferite tipuri de anvelope, Comisia a presupus 1) că rata consumului mediu pentru toate tipurile de anvelope este acelaşi şi 2) că tot cauciucul natural importat ar urma să fie utilizat în mod prioritar pentru anvelopele exportate, înainte de a fi utilizat pentru anvelopele destinate pieţei interne. Apoi, ea a stabilit mai întâi cantitatea de cauciuc natural importată în cursul perioadei de anchetă. în al doilea rând, a calculat ponderea volumului vânzărilor la export în volumul total al vânzărilor de produs în cauză. În al treilea rând, Comisia a aplicat această pondere a vânzărilor la export la volumul total al cauciucului natural importat şi a determinat cantitatea de cauciuc natural importată pentru care se putea elimina taxele la import. Apoi, pentru a stabili valoarea avantajului, Comisia a calculat valoarea taxelor la import care trebuiau plătite pentru cantităţile de cauciuc natural utilizate pentru producerea de anvelope pentru piaţa internă, iar din această sumă a dedus valoarea taxelor la import plătite efectiv.

(577)Comisia a acceptat parţial afirmaţia Grupul Giti. Pentru Giti Yinchuan şi Giti Hualin, Comisia a utilizat ratele de consum stipulate pe licenţele lor de import. Cu toate acestea, pentru celelalte două societăţi din grupul Giti care beneficiau şi ele de acest regim, ratele consumului real nu fuseseră puse la dispoziţie cu ocazia vizitei de verificare la faţa locului. Prin urmare, Comisia a utilizat rata consumului mediu ponderat al Giti Yinchuan şi Giti Hualin. Calculul valorii avantajului a fost revizuit în consecinţă.

(578)Niciunul dintre ceilalţi producători-exportatori incluşi în eşantion nu şi-a prezentat ratele consumului real. în acest sens, Comisia a remarcat că rezultatele diferitelor metodologii utilizate au fost foarte asemănătoare, într-adevăr, valoarea subvenţiei, stabilită prin metoda iniţială a Comisiei, era de 3,62 %, iar prin utilizarea ratei consumului lor real, valoarea stabilită a subvenţiei este de 3,64 %. Acest rezultat a arătat că metoda utilizată iniţial de Comisie pentru a stabili valoarea subvenţiei era, la rândul său, o metodă solidă. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu era necesar să modifice metoda utilizată pentru calcularea valorii subvenţiei în ceea ce priveşte celălalt producător-exportator inclus în eşantion.

CAPITOLUL 12:3.12. Programe de granturi

SUBCAPITOLUL 1:3.12.1. Granturi în domeniul economisirii şi conservării energiei şi al reducerii emisiilor

(581)Trei dintre cele patru societăţi incluse în eşantion au beneficiat de o serie de granturi legate de protecţia mediului şi de reducerea emisiilor, cum ar fi, de exemplu, stimulentele pentru protecţia mediului şi conservarea resurselor, promovarea utilizării resurselor sinergice, fondurile de stimulare a proiectelor de conservare a energiei, promovarea centrelor de demonstrare a gestionării energiei, granturi legate de proiectele de îmbunătăţire a calităţii aerului, stimulente pentru proiecte în domeniul economiei circulare.

SECŢIUNEA 2:(b) Concluzie

(583)Comisia a constatat, de asemenea, că acest program de subvenţii este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât doar societăţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoare tehnologice strategice sau în producţia de produse strategice, aşa cum sunt menţionate în orientările şi cataloagele publicate în mod regulat, sunt eligibile pentru a le primi. în particular, documentul MITI din 2015 menţionează în mod specific industria chimică drept industrie care beneficiază de stimulente specifice legate de conservarea energiei.

(584)În plus, Politica industriei anvelopelor încurajează "dezvoltarea" de anvelope care "(...) fac economie de energie" şi "protejează mediul". în conformitate cu Planul executiv pentru transformarea şi modernizarea industriei anvelopelor din provincia Shandong (⁹¹), unul dintre principalele obiective ale industriei anvelopelor din Shandong este conservarea energiei şi reducerea emisiilor. în acest sens, planul prevede acordarea de sprijin în ceea ce priveşte investiţiile, creditarea şi taxele legate de producţia şi de aplicarea aşa-numitelor anvelope "verzi" (adică ecologice) (⁹²).

SUBCAPITOLUL 2:3.12.2. Granturi legate de modernizarea, renovarea sau transformarea tehnologică

(585)Avantajul a fost calculat ca fiind suma primită în cursul perioadei de anchetă, sau suma alocată perioadei de anchetă, atunci când suma a fost amortizată pe durata de viaţă utilă a activelor fixe de care era legată subvenţia. Comisia a luat în considerare dacă să aplice o rată a dobânzii comerciale anuale suplimentare în conformitate cu secţiunea F litera (a) din Orientările Comisiei privind calculul valorii subvenţiei (⁹³). Cu toate acestea, o astfel de abordare ar fi implicat o serie de factori ipotetici complecşi pentru care nu erau disponibile informaţii exacte. Prin urmare, Comisia a considerat că este mai adecvat să aloce sume perioadei de anchetă în conformitate cu ratele de amortizare ale activelor fixe aferente, în conformitate cu metodologia de calcul folosită în cazuri anterioare (⁹⁴).

(⁹⁴)Cum ar fi, de exemplu, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2011/42 al Consiliului, JO L 128, 14.5.2011, p. 18 (hârtie cretată de calitate superioară), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2013/215 al Consiliului, 11.3.2013, JO L 73, p. 16 (oţel cu acoperire organică), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/366 al Comisiei, JO L 56, 3.3.2017, p. 1 (panouri solare), Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1379/2014 al Comisiei, JO L 367, 23.12.2014, p. 22. (fibre de sticlă cu filament), Decizia de punere în aplicare 2014/918 a Comisiei, JO L 360,16.12.2014, p. 65 (fibre discontinue din poliester).

SECŢIUNEA 2:(b) Concluzie

(588)În conformitate cu Opţiunile orientative privind promovarea renovării tehnologiei întreprinderilor (la 3.2), guvernelor centrale şi locale li se solicită să mărească în continuare sprijinul financiar şi să sporească investiţiile, cu un accent pe transformarea şi modernizarea industrială în domenii strategice şi pe probleme critice legate de renovarea tehnologiei. în plus, autorităţile ar trebui să inoveze şi să îmbunătăţească în continuu metodele de gestionare a fondurilor, să ofere în mod flexibil mai multe tipuri de sprijin şi să mărească eficienţa utilizării fondurilor bugetare.

(589)Planul de lucru pentru revitalizarea industriei şi renovarea tehnologică dă o aplicare practică Opţiunilor orientative menţionate anterior, prin instituirea unor fonduri speciale pentru promovarea progreselor tehnologice şi a proiectelor de transformare tehnologică. Aceste fonduri includ subvenţii pentru investiţii şi reduceri la împrumuturi. Utilizarea fondurilor trebuie să fie făcută în conformitate cu politicile macroeconomice şi politicile industriale naţionale, precum şi cu politicile de dezvoltare regională.

SUBCAPITOLUL 3:3.12.3. Granturi ad hoc acordate de autorităţile municipale/regionale

(595)Ancheta a arătat că cele patru grupuri de societăţi incluse în eşantion au primit granturi punctuale sau recurente semnificative de la diferite niveluri ale guvernului, ceea ce a condus la primirea unor avantaje în cursul perioadei de anchetă. Unele dintre acestea au fost deja raportate de societăţile incluse în eşantion în răspunsurile lor la chestionare, în timp ce altele au fost identificate la faţa locului în timpul vizitelor de verificare. Niciunul dintre aceste granturi nu a fost comunicat în răspunsul la chestionar al GC.

(596)Aceste granturi au fost acordate societăţilor de către autorităţile guvernamentale de la nivel naţional, provincial, orăşenesc, judeţean sau districtual şi păreau să fie toate specifice societăţilor incluse în eşantion sau specifice din perspectiva locaţiei sau a tipului de industrie. Nu s-au comunicat detalii juridice privind legislaţia exactă în temeiul căreia au fost acordate aceste avantaje, dacă într-adevăr a existat o bază juridică pentru acordarea lor. Totuşi, în unele cazuri, Comisiei i-a fost transmisă o copie a unui document (denumit "notă") eliberat de o autoritatea guvernamentală, care însoţea grantul.

(597)Având în vedere volumul mare de granturi care fac obiectul plângerii şi/sau care au fost constatate în registrele societăţilor incluse în eşantion, în acest document de informare este prezentat doar un rezumat al principalelor constatări. Cele patru societăţi incluse în eşantion furnizaseră iniţial elemente de probă privind existenţa a numeroase granturi şi faptul că acestea fuseseră acordate de diferite niveluri ale GC, iar documentele specifice de informare transmise fiecărei societăţi în parte prezintă constatări detaliate cu privire la aceste granturi.

CAPITOLUL 13:3.13. Concluzie privind subvenţionarea

(600)Aceste granturi sunt, de asemenea, specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) şi al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, întrucât ele par să se limiteze la anumite întreprinderi sau proiecte specifice din regiuni specifice şi/sau la industria anvelopelor. în plus, unele dintre granturi sunt condiţionate de rezultatele obţinute la export în sensul articolului 4 alineatul (4) litera (a). Aceste granturi nu îndeplinesc cerinţele de nespecificitate de la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că respectivele condiţii de eligibilitate şi criterii de selecţie reale pentru întreprinderi pentru a fi eligibile nu sunt transparente, nu sunt obiective şi nu se aplică în mod automat.

(603)Grupul Hankook a afirmat că Comisia nu putea aplica măsuri compensatorii pentru granturi primite de filiala din aval Shanghai Hankook Tire Sales Co. Ltd. ("SHT"), întrucât aceasta din urmă nu a fost implicată în exportul produsului în cauză. Cu toate acestea, Comisia a remarcat că activităţile SHT includ, printre altele, negocierile pentru achiziţionarea de materii prime şi că această societate joacă un rol esenţial în cadrul sistemului de concentrare a lichidităţilor de care beneficiază producătorii-exportatori ai grupului. Prin urmare, există o legătură clară cu produsul în cauză şi, în consecinţă, subvenţiile primite de SHT pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(604)În urma comunicării constatărilor finale, Grupul China National Tire a susţinut că Comisia nu furnizase datele sursă pentru un anumit grant referitor la producătorul-exportator Yellow Sea. în fapt, datele în cauză fuseseră incluse în comunicarea specifică, dar ele fuseseră incluse în documentele de lucru pentru DFT în locul celor pentru granturi, deoarece grantul fusese acordat în legătură cu darea în folosinţă a unei parcele de teren. Cu toate acestea, valoarea subvenţiei fusese adăugată în mod corect la granturile societăţii. Grupul China National Tire a susţinut, de asemenea, că Comisia utilizase o cifră de afaceri eronată pentru calcularea grantului. Cu toate acestea, Comisia şi-a menţinut opinia potrivit căreia cifra de afaceri utilizată era cea corectă, deoarece grantul era legat în mod specific de Qingdao Yellow Sea Rubber Co. Ltd. Astfel, aceste alegaţii au fost respinse.

(609)Pentru societăţile incluse în eşantion, Comisia a calculat valoarea subvenţiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii prin examinarea fiecărei subvenţii sau a fiecărui program de subvenţionare, în conformitate cu dispoziţiile regulamentului de bază, şi a adunat aceste cifre pentru a calcula valoarea totală a subvenţiei acordate fiecărui producător-exportator în cursul perioadei de anchetă. Pentru calcularea subvenţionărilor totale de mai jos, Comisia a calculat mai întâi procentajul reprezentat de subvenţie, acesta fiind egal cu valoarea subvenţiei, considerată ca procent din cifra totală de afaceri a societăţii. Acest procent a fost apoi utilizat pentru a calcula subvenţia alocată exporturilor de produs în cauză către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Apoi a fost calculată valoarea subvenţiei pe tonă de produs în cauză exportat către Uniune în cursul perioadei de anchetă, iar marjele de mai jos au fost calculate ca procentaj din valoarea CIF (Costs, Insurance and Freight, "cost, asigurare şi navlu") a aceloraşi exporturi per tonă.

(611)În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea totală a subvenţiei acordate societăţile cooperante neincluse în eşantion a fost calculată pe baza valorii medii totale ponderate a subvenţiei care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, stabilită pentru producătorii-exportatori cooperanţi incluşi în eşantion, excluzându-se valorile neglijabile şi valoarea subvenţiilor stabilită pentru articolele care fac obiectul dispoziţiilor articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, Comisia nu a ignorat constatările legate de împrumuturile preferenţiale, chiar dacă a trebuit să se bazeze parţial pe datele disponibile pentru a determina sumele respective. într-adevăr, Comisia consideră că datele disponibile şi utilizate în cazurile respective nu au afectat în mod considerabil informaţiile necesare pentru a determina valoarea subvenţionării prin împrumuturi preferenţiale într-un mod echitabil, astfel încât exportatorii care nu au fost invitaţi să coopereze la anchetă să nu sufere prejudicii prin utilizarea acestei abordări (⁹⁵).

(612)Având în vedere gradul înalt de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a stabilit valoarea aplicabilă "tuturor celorlalte societăţi" la nivelul celei mai ridicate valori stabilite pentru societăţile incluse în eşantion. Valoarea stabilită pentru "toate celelalte societăţi" a fost aplicată acelor societăţi care nu au cooperat la anchetă.

PARTEA 4:PREJUDICIU

CAPITOLUL 1:4.1. Definiţia industriei din Uniune

(614)Producţia totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 21,7 milioane de anvelope. Comisia a stabilit cifra producţiei totale a Uniunii pe baza datelor obţinute în cursul anchetei. Astfel cum se indică la considerentul 30, zece producători din Uniune din eşantionul final reprezintă peste 36 % din producţia şi vânzările Uniunii, raportate de producătorii cooperanţi de produs similar din Uniune. Prin urmare, indicatorii microeconomici au fost examinaţi pe baza datelor obţinute din răspunsurile celor zece producători din Uniune.

(615)Producţia Uniunii este fragmentată între mari grupuri de societăţi şi peste 380 de IMM-uri la nivelul întregii Uniunii. întreprinderile mari reprezintă aproximativ 90 % din producţia totală a Uniunii şi circa 87 % din vânzările în Uniune ale producătorilor din Uniune. IMM-urile sunt implicate în producţia de anvelope reşapate şi acoperă restul de 10 % din producţia Uniunii şi circa 13 % din vânzările în Uniune efectuate de producătorii din Uniune în cursul perioadei de anchetă (vă rugăm să consultaţi Tabelul 5 - Ponderea vânzărilor IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune).

(618)CRIA şi CCCMC au susţinut că reşapatorii nu pot face parte din industria din Uniune, fie că aceştia operează sau nu pe baza unor contracte de fabricaţie în regim de subcontractare. Ei au considerat că reşaparea este o piaţă de servicii postvânzare care nu poate fi protqată prin măsuri antisubvenţie, deoarece reşapatorii preiau o anvelopă existentă care este parţial uzată şi o reprelucrează astfel încât să poată fi utilizată. Mai mult, reşapatorii care operează pe baza unui contract de fabricaţie în regim de subcontractare nu pot deţine carcasa. Clienţii păstrează dreptul de proprietate asupra carcasei în timp ce aceasta este reparată şi pe anvelopa uzată se aplică o nouă bandă de rulare înainte ca aceasta să fie returnată proprietarului.

(620)Comisia a remarcat faptul că industria de reşapare oferă o a doua viaţă (sau mai multe vieţi, deoarece aceeaşi carcasă poate fi reşapată de mai multe ori) unei carcase care provine de la o anvelopă uzată. O anvelopă uzată nu mai poate fi utilizată în condiţii de siguranţă pe drumurile publice şi nu mai poate fi repusă în circulaţie. în absenţa procesului de reşapare, soarta unei anvelope uzate este să ajungă la groapa de deşeuri, deşi o parte a anvelopei poate fi pirolizată pentru a produce combustibil derivat din anvelope. Aşa cum se arată la considerentul 81, reşaparea este un procedeu de reciclare prin care o anvelopă uzată este recondiţionată prin înlocuirea benzii de rulare a unei carcase vechi. Prin urmare, reşaparea nu este un simplu serviciu, ci un proces de producţie. Indiferent de regimul proprietăţii, reşapatorii sunt producători din Uniune al căror proces de producţie începe de la o carcasă şi se termină cu fabricarea unei anvelope.

(621)În plus, ciclul de viaţă al anvelopelor uzate se încheie în unul dintre următoarele două moduri. Ele sunt fie eliminate ca deşeuri, fie utilizate ca şi carcase bune de reşapat. Dacă sunt considerate deşeuri, proprietarul anvelopei uzate poate fi obligat să plătească o taxă de eliminare a anvelopei uzate. în cel de-al doilea scenariu, anvelopa uzată devine o sursă de venit. Reşapatorii pot achiziţiona anvelopa uzată de la un service auto sau pot reşapa o anvelopă uzată în cadrul unui contract de fabricaţie în regim de subcontractare. Pentru producţia de anvelope, toţi reşapatorii verificaţi utilizează două surse de aprovizionare (şi anume, fie stocurile de carcase, fie contractele de fabricaţie în regim de subcontractare). Preţul de achiziţie al unei anvelope uzate a fost, în medie, de aproximativ 10 % din costul total de producţie al unei anvelope reşapate. Comisia a considerat că diferenţa în ceea ce priveşte costurile de producţie sau valoarea adăugată între cele două moduri de reşapare a carcaselor nu era semnificativă şi le-a tratat ca fiind două modele distincte ale activităţii de reşapare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că reşapatori faceau parte din industria din Uniune, deoarece ei creează produsul în cauză.

CAPITOLUL 2:4.2. Consumul Uniunii

(623)După cum s-a menţionat la considerentul 50, Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile a doi importatori neafiliaţi. S-a constatat că, în timpul perioadei examinate, importurile produsului în cauză au fost declarate şi la codurile NC 4011 90 00 şi 4011 99 00. Aceste importuri vizau anvelope de nivelul 3. Cu toate acestea, nu s-a putut stabili dacă exista o problemă sistemică cu declaraţia produsului în cauză, sau dacă problema se limita doar la importatorul respectiv.

(626)Ca urmare, consumul revizuit al Uniunii (⁹⁶) a evoluat după cum urmează:

CAPITOLUL 3:4.3. Contextul în ceea ce priveşte piaţa Uniunii

SUBCAPITOLUL 1:4.3.1. Descriere generală

(629)Piaţa Uniunii este împărţită între vânzările de echipamente originale către producătorii de autobuze sau de camioane şi piaţa pieselor de schimb. Cererea de pe piaţă pentru anvelopele de camioane şi de autobuze în sectorul echipamentelor originale este determinată de producţia de camioane şi de autobuze, în timp ce sectorul postvânzare este influenţat de mulţi factori, inclusiv de activitatea economică, vânzări, dimensiuni, compoziţie şi de utilizarea camioanelor sau autobuzelor şi a flotelor în serviciu. Vânzările de produse importate din china sunt concentrate în principal pe piaţa pieselor de schimb.

(630)Aproximativ 17 % din consumul total al Uniunii constă în echipamente originale vândute producătorilor de camioane şi de autobuze. Restul anvelopelor de camioane şi de autobuze vândute în Uniune sunt vândute ca anvelope de rezervă, direct sau indirect proprietarilor de camioane sau de autobuze. Anvelopele de rezervă acoperă o gamă mai largă de anvelope şi sunt vândute prin intermediul unei varietăţi mai mari de canale, cu strategii de marketing diferite. Anvelopele de rezervă pot fi vândute direct către utilizatorii finali sau prin intermediul unor distribuitori afiliaţi sau neafiliaţi care le revând apoi către utilizatorii finali.

SUBCAPITOLUL 2:4.3.2. Interconexiunea dintre anvelopele noi şi anvelopele reşapate

(635)Cu toate acestea, gradul ridicat de interschimbabilitate al anvelopelor noi şi al celor reşapate face totodată ca nivelul 3 să fie cel mai vulnerabil la importurile chinezeşti de produs în cauză la preţuri scăzute. Acest lucru este valabil în special dacă se ia în considerare faptul că utilizatorii sunt conştienţi că, din punctul de vedere al performanţelor, anvelopele reşapate şi anvelopele noi de calitate inferioară nu se diferenţiază în mod semnificativ. La rândul său, această interschimbabilitate face ca preţul să devină factorul determinant în decizia clientului de a achiziţiona o anvelopă reşapată sau o anvelopă nouă de nivelul 3.

(639)Informaţiile privind importanţa activităţii de reşapare sunt larg răspândite şi disponibile publicului. Aşa cum s-a menţionat la considerentul 90, producătorii de anvelope noi produc, de asemenea, şi anvelope reşapate. Unii producători-exportatori chinezi au propriile mărci pentru anvelopele reşapate, cum ar fi Hankook Alphatread sau Giti Genesis. După cum s-a explicat în nota la dosarul privind interconexiunea, Comisia a constatat că principalii producători de anvelope, inclusiv producătorii-exportatori chinezi, erau implicaţi în activitatea de reşapare. Grupul Hankook se bazează pe reşapatori din Uniune cum ar fi Vacu-Lug în Regatul Unit sau B.R.R Pneumatici în Italia, pentru activitatea sa de reşapare. Giti Genesis, cunoscută anterior ca GT Ree Tread, se bazează pe Vacu- Lug în Regatul Unit.

(640)În plus, în 2009, Pirelli Italia a declarat, cu referire la un contract semnat cu Marangoni (un furnizor de soluţii pentru reşapare din Uniune), că acest proiect, care face parte din strategia de consolidare şi extindere a prestării de servicii de către Pirelli Truck, are ca scop să adauge valoare în special noilor produse din seria 88 şi seria 01, lansate pe piaţa europeană în 2009 şi caracterizate, printre altele, de faptul că sunt foarte adecvate pentru reşapare (⁹⁹). Şi alţi producători îşi valorifică din punct de vedre comercial reşapabilitatea anvelopelor, cum ar fi importatorul mărcii Athos, cu menţiunea că anvelopele Athos sunt recanelabile şi adecvate pentru reşaparea la cald sau la rece, precum şi marca Aeolus (¹⁰⁰) (ambele raportate ca fiind de nivelul 3). Aceasta indică faptul că reşapabilitatea este un factor de valoare semnificativ atât în UE, cât şi în ţara în cauză. într-adevăr, ancheta Comisiei a arătat că producătorii "de nivel superior" se bazează în mare măsură pe existenţa şi disponibilitatea unei industrii de reşapare, nu doar pentru a crea percepţia unei pieţe cu valoare ridicată, ci şi pentru strategiile lor privind consumatorii şi continuitatea activităţii. în plus, astfel cum indică nota la dosarul privind interconexiunea, reşapabilitatea este considerată de industria producătoare din Uniune şi din ţara în cauză nu doar un simplu atu comercial, ci un adevărat stimulent pentru sporirea valorii la nivelurile superioare. Valoarea şi preţurile de vânzare de la nivelurile superioare sunt, în consecinţă, indisolubil legate de existenţa unei industrii de reşapare sănătoase "în aval". Acestea sunt motivele pentru care, la considerentul 634, Comisia a declarat că "o mare parte a valorii atribuite anvelopelor de nivelurile 1 şi 2 provine, de fapt, din existenţa industriei de reşapare la nivelul 3".

CAPITOLUL 4:4.4. Importurile din ţara în cauză

SUBCAPITOLUL 1:4.4.1. Volumul şi cota de piaţă a importurilor din ţara în cauză

(645)Importurile în Uniune din ţara în cauză şi cota de piaţă determinată pe baza calculului revizuit al consumului Uniunii conform considerentului 626 au evoluat după cum urmează:

(647)Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut că, în analiza sa, Comisia ar fi trebuit să ia în considerare creşterea consumului Uniunii şi că ar fi trebuit să furnizeze o analiză separată pentru cele trei niveluri. Părţile au susţinut că, în ceea ce priveşte nivelurile 1 şi 2, importurile din China au scăzut cu 2,7 % şi, respectiv, 2 %, în vreme ce importurile de pe nivelul 3 au crescut cu 3,9 % din 2015 şi 2016. în concluzie, acestea au susţinut că orice presupusă creştere a importurilor (în termeni absoluţi sau relativi) din timpul perioadei de anchetă nu a fost substanţială şi nu a cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(648)După cum s-a explicat la considerentul 697, situaţia economică a industriei din Uniune a fost analizată pe o bază agregată, ceea ce a inclus o analiză a importurilor. Având în vedere segmentarea pieţei Uniunii, analiza suplimentară în funcţie de niveluri a fost realizată doar în ceea ce priveşte anumiţi indicatori microeconomici importanţi. Volumele importurilor de produs în cauză din RPC au crescut. Pe baza statisticilor de import furnizate de baza de date Comext a Eurostat (care, aşa cum se explică la considerentele 623 şi 624, ar putea fi subestimate), o astfel de creştere a volumului importurilor din RPC a fost substanţială, atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni relativi.

SUBCAPITOLUL 2:4.4.2. Preţurile importurilor din ţara în cauză

(653)După cum s-a explicat la considerentul 697, situaţia economică a industriei din Uniune a fost analizată pe o bază agregată, iar în ceea ce priveşte anumiţi indicatori microeconomici-cheie, ea a fost analizată pe niveluri, dată fiind segmentarea pieţei Uniunii. Cu toate acestea, în calculele subcotării, preţurile practicate de producătorii- exportatori incluşi în eşantion au fost comparate, într-adevăr, cu preţurile producătorilor din Uniune, ţinându-se seama de nivelul specific de care aparţineau.

(654)Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut în plus că preţurile de import au fost afectate în mod semnificativ de fluctuaţiile cursului de schimb valutar. Comisia nu a considerat că rata schimbului valutar este relevantă, întrucât toate preţurile utilizate pentru comparaţie în calculul marjei de prejudiciu sunt denominate în EURO. Astfel, fluctuaţia dintre USD şi EUR nu a avut niciun rol în stabilirea subcotării şi nici în stabilirea nivelului măsurilor. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

(656)Evoluţia preţului mediu al importurilor în Uniune din ţara în cauză şi evoluţia preţurilor principalelor materii prime au fost următoarele:

(657)Pe parcursul perioadei examinate, preţurile de import chineze nu au reflectat evoluţia preţurilor materiilor prime, în vreme ce preţurile de import chineze au rămas stabile între 2014 şi 2015, preţul principalelor materii prime a scăzut semnificativ, cu 20 % în cazul cauciucului natural şi cu aproximativ 45 % în cazul butadienei şi al indicatorilor Brent. în vreme ce preţurile de import chineze au scăzut cu 12 % între 2015 şi 2016, preţurile materiilor prime au rămas destul de stabile. în fine, pentru perioada 2016 şi perioada de anchetă - în care majoritatea preţurilor materiilor prime au crescut în mod semnificativ începând din cel de-al doilea trimestru al anului 2016 şi până în primul trimestru al anului 2017 - preţurile de import chineze au rămas stabile. Comisia a concluzionat că preţurile de import chineze nu erau legate de evoluţia preţurilor materiilor prime. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

SUBCAPITOLUL 3:4.4.3. Subcotarea preţurilor

(658)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând:

(659)Preţurile au fost comparate în funcţie de tip, pentru tranzacţii efectuate la acelaşi nivel comercial, şi au fost ajustate în mod adecvat, după caz, şi după deducerea rabaturilor şi a reducerilor. Rezultatul comparaţiei a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acesta a arătat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 18 % şi 24 % pentru importurile de produs în cauză din ţara în cauză pe piaţa Uniunii. în plus, s-a constatat că marja de subcotare medie ponderată de pe cele trei niveluri era semnificativă: între 18 % şi 20 % pentru nivelul 1 şi între 22 % şi 24 % pentru nivelul 2 şi nivelul 3. Nivelul substanţial al subcotării demonstrează efectul pronunţat al importurilor subvenţionate în acest caz.

(660)Mai multe părţi interesate au susţinut că calculele subcotării preţurilor ar trebui stabilite printr-o analogie cu metodologia utilizată pentru calculul marjei de dumping pe baza unei comparaţii între preţurile de vânzare medii ponderate per tip de produs şi per segment ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, percepute de la clienţi neafiliaţi, cu o medie ponderată a preţurilor tuturor tranzacţiilor de export comparabile. După comunicarea constatărilor finale, mai multe părţi au reiterat afirmaţii similare. Mai mult, CRIA şi CCCMC au susţinut că Comisia ar trebui să majoreze preţurile chineze sau să ajusteze descrescător preţurile din Uniune pentru anvelopele reşapate, pentru a se asigura că preţurile comparate reflectă un kilometraj asemănător şi pentru serviciile post-vânzare şi de garanţie furnizate de producătorii din Uniune care comercializează anvelope reşapate, în special pentru nivelul 3, întrucât producătorii chinezi nu prestau astfel de servicii. După comunicarea constatărilor finale, părţile au reiterat afirmaţii similare.

(661)Aşa cum s-a explicat la considerentele 658 şi 659, metodologia comparaţiei subcotării preţurilor a luat în considerare preţul de vânzare mediu per tip de produs (NCP) şi per segment. Subcotarea preţurilor a fost calculată pe bază unor tranzacţii comparabile prin trimitere la tipul de produs sau tip cu tip. Dat fiind faptul că, pe fiecare nivel, anvelopele sunt considerate a fi similare din punctul de vedere al kilometrajului, nu este necesară efectuarea niciunei ajustări globale. Acelaşi lucru este valabil pentru serviciile de garanţie, cu excepţia nivelului 3, pentru care, spre deosebire de producătorii chinezi, producătorii din Uniune pot într-adevăr să ofere servicii post-vânzare şi de garanţie. în consecinţă, Comisia a ajustat preţurile producătorilor din Uniune incluşi în eşantion pentru serviciile post-vânzare şi de garanţie pentru nivelul 3, acolo unde acest lucru a fost necesar. Marjele de subcotare a preţurilor şi a preţurilor indicative au fost stabilite fără a se recurge la vreo pondere în sensul considerentului 692 de mai jos.

(662)Referitor la afirmaţia privind analogia dintre calcularea dumpingului şi calcularea prejudiciului, Comisia a remarcat faptul că, într-adevăr, calcularea dumpingului necesită luarea în considerare a "tuturor tranzacţiilor de export comparabile" pentru calcularea marjelor de dumping pentru produsul similar în totalitatea sa (¹⁰¹). În schimb, "o autoritate de anchetă nu este nevoită [...] să stabilească existenţa subcotării preţurilor pentru fiecare tip de produse care face obiectul anchetei, sau în ceea ce priveşte întreaga gamă de produse care constituie produsul similar intern. Acestea fiind spuse, o autoritate de anchetă are obligaţia de a examina obiectiv efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra preţurilor interne (¹⁰²)". în cazul de faţă, Comisia s-a declarat satisfăcută de nivelul foarte ridicat de corelare dintre tipurile de produse comercializate pe piaţa Uniunii de producătorii din Uniune şi de producătorii- exportatori (corelarea globală variază între 80 % şi 90 %). Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

(663)CRIA şi CCCMC au susţinut că Comisia ar trebui să facă publice informaţii suplimentare cu privire la caracteristicile fizice ale tipurilor de anvelope care au fost utilizate pentru comparaţie, deoarece este foarte probabil să existe diferenţe care nu se reflectă în NCP-uri, dar care merită o ajustare. Ele au susţinut că au fost în imposibilitatea practică de a identifica aceste diferenţe, deoarece nu deţin informaţii cu privire la produsele vândute de producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Părţile au susţinut în continuare că Raportul Organului de apel al OMC în cauza CE - Elemente de fixare (¹⁰³) vine în sprijinul acestei abordări.

(664)Comisia nu a acceptat acest argument. Comisia a subliniat faptul că raportul Organului de apel menţionat anterior se referă la nefurnizarea informaţiilor necesare privind caracteristicile unui anumit produs care a fost utilizat pentru stabilirea valorii normale. Aceasta a condus la o situaţie în care producătorii nu au fost în măsură să decidă dacă era sau nu necesar să solicite ajustări în funcţie de nivelul de comercializare pentru a putea garanta o comparaţie echitabilă în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul antidumping de bază în contextul calculelor privind dumpingul. Cu toate acestea, raportul grupului special în aceeaşi cauză prevedea că, "deşi este clar faptul că cerinţele generale privind o examinare obiectivă şi elementele de probă pozitive de la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază limitează gradul de libertate al unei autorităţi de anchetă în desfăşurarea unei analize privind subcotarea preţurilor, aceasta nu înseamnă că sunt aplicabile cerinţele articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază referitoare la obligaţia de a lua în considerare în mod corespunzător diferenţele care afectează comparabilitatea preţurilor (¹⁰⁴)". Prin urmare, această jurisprudenţă nu poate fî invocată în cazul de faţă, în care CRIA şi CCCMC emit speculaţii privind lipsa comunicării de informaţii referitoare la "orice alte caracteristici relevante" şi la diferenţe care nu sunt reflectate în NCP-uri în scopul calculării subcotării şi a prejudiciului. Mai mult, Comisia a efectuat calculul subcotării în conformitate cu metoda sa obişnuită care asigură o comparaţie echitabilă în cadrul căreia NCP-urile reflectă în mod suficient atât diferenţele de ordin fizic, cât şi toate celelalte diferenţe dintre tipurile de produse vândute de producătorii din Uniune şi de producătorii-exportatori. în plus, în cazul în care producătorii - exportatori ar fi considerat că produsele lor au caracteristici specifice care sunt diferite de caracteristicile produselor din Uniune şi care, în opinia lor, nu sunt reflectate în NCP, ei ar fi reclamat acest lucru în timp util, fapt care nu se întâmplase. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(665)Unele părţi interesate au susţinut că Comisia nu a stabilit subcotarea pentru întreaga perioadă examinată. Calculul aprofundat al subcotării a fost efectuat doar pentru perioada de anchetă. în vreme ce preţurile medii ale produselor importate din China în perioadele anterioare pot fi comparate cu preţurile de vânzare ale industriei din Uniune, o astfel de comparaţie este, în esenţă, lipsită de sens, întrucât (i) nu sunt disponibile date separate pentru preţurile de import chineze per nivel; şi (ii) aceste preţuri medii nu ţin cont de posibilitatea ca gama de produse să se fi schimbat în decursul perioadei.

(667)Aşa cum s-a menţionat la considerentul 658, în conformitate cu jurisprudenţă aplicabilă, Comisia a efectuat calculele pe baza datelor verificate pentru perioada de anchetă, per NCP şi per nivel. Toate calculele relevante au fost comunicate părţilor interesate, cu respectarea drepturilor procedurale ale acestora. Nivelul general al subcotării preţurilor în cursul perioadei de anchetă a fost de aproximativ 21 %, procent pe care Comisia îl consideră semnificativ. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

(671)Comisia a constatat că Heuver nu era afiliată Grupului China National Tire. Prin urmare, nu se justifica efectuarea niciunei ajustări. Referitor la Pirelli, preţul mediu ponderat CIF a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază, după cum se specifică la considerentul 118 din regulamentul antidumping provizoriu. După cum se explică la considerentele 673-678 de mai jos, Comisia a considerat că este adecvat să aplice articolul 2 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază, prin analogie, la calcularea subcotării preţurilor de vânzare şi a preţurilor indicative în cazurile antisubvenţie, având în vedere Declaraţia privind soluţionarea diferendelor în conformitate cu acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ 1994 sau cu partea V din Acordul privind SMC, ceea ce sugerează un tratament coerent al ambelor cazuri, atât cel antidumping, cât şi cel antisubvenţie. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

(675)În ceea ce priveşte elementele luate în considerare pentru calcularea subcotării (în special preţul de export), Comisia trebuie să identifice primul punct în care concurenţa cu producătorii din Uniune are (sau poate avea) loc pe piaţa Uniunii. Acest punct reprezintă, de fapt, preţul de cumpărare al primului importator neafiliat, deoarece societatea în cauză are, în principiu, opţiunea de a se aproviziona fie de la industria din Uniune, fie de la clienţi din străinătate. Pe de altă parte, examinarea preţurilor de revânzare ale importatorilor neafiliaţi nu reflectă punctul în care are loc concurenţa reală. Acesta este doar punctul în care structura de vânzare stabilită de exportator încearcă să găsească clienţi, dar el se află deja după punctul în care a fost luată decizia de a importa, într-adevăr, odată ce exportatorul şi-a stabilit sistemul de societăţi afiliate din Uniune, aceştia au decis deja că sursa mărfurilor lor se va afla în străinătate. Prin urmare, punctul de comparaţie ar trebui să se situeze imediat după ce bunul respectiv traversează frontiera Uniunii şi nu într-o etapă ulterioară din lanţul de distribuţie, de exemplu atunci când are loc vânzarea produsului către utilizatorul final.

(676)Această abordare asigură, de asemenea, coerenţa în cazurile în care un producător-exportator vinde bunurile direct unui client neafiliat (importator sau utilizator final), deoarece conform acestui scenariu, preţurile de revânzare nu ar fi utilizate prin definiţie. O abordare diferită ar conduce la o discriminare între producătorii- exportatori, bazată exclusiv pe canalul de vânzări utilizat de aceştia. în plus, această abordare garantează, de asemenea, rezultate consecvente în cazul unor anchete antidumping şi antisubvenţie paralele.

(677)În acest caz, preţul de import nu poate fi luat la valoarea nominală, deoarece producătorul-exportator şi importatorul sunt afiliaţi. Prin urmare, pentru a stabili un preţ de import fiabil în condiţii de concurenţă deplină, acest preţ trebuie să fie constituit prin utilizarea ca punct de plecare a preţului de revânzare practicat de importatorul afiliat către primul client independent. Pentru a realiza această reconstituire, normele privind constituirea preţului de export prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază sunt pertinente şi sunt aplicate prin analogie, la fel cum sunt pertinente şi pentru determinarea preţului de export în scopul stabilirii dumpingului. Aplicarea prin analogie a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază permite obţinerea unui preţ pe deplin comparabil cu preţul CIF (la frontiera Uniunii), care este utilizat atunci când se examinează vânzările efectuate către clienţi neafiliaţi.

(685)În urma unei cereri din partea Grupului Hankook, Comisia a comunicat informaţii suplimentare cu privire la costurile VAG deduse din preţul pentru primul client independent pentru a ajunge la un nivel franco fabrică. Comisia a confirmat că aceste costuri deduse vizau: transporturile, costurile de asigurare, manipularea, încărcarea şi alte costuri asociate, ambalarea, creditul, reducerile şi comisioanele. Deducerile practicate de Comisie nu au vizat preţurile de vânzare indirecte ale producătorilor din Uniune, cercetarea şi dezvoltarea, finanţele, marketingul şi nici profitul.

CAPITOLUL 5:4.5. Situaţia economică a industriei din Uniune

SUBCAPITOLUL 4.5.1:Observaţii generale

(688)Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor conţinute în plângere, a statisticilor Eurostat şi a informaţiilor furnizate de ETRMA, după caz, pentru a se asigura că datele fac referire la toţi producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion şi a informaţiilor furnizate de ETRMA. Datele se referă la producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situaţia economică a industriei Uniunii.

(692)Aşa cum se menţionează la considerentul 28, producătorii din Uniune se împart în două categorii de societăţi, din punctul de vedere al mărimii: întreprinderi mari şi IMM-uri (extrem de fragmentate), reprezentând 85 %, respectiv 15 % din totalul vânzărilor în Uniune realizate de producătorii din Uniune în 2016. Cu toate acestea, ca urmare a constituirii unui eşantion de producători din Uniune, datele referitoare la vânzări ale IMM-urilor incluse în eşantion reprezentau un mic procent din totalul vânzărilor în Uniune ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Prin urmare, Comisia a decis să pondereze rezultatele producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, în conformitate cu cota de piaţă a fiecărei categorii de societăţi. întrucât IMM-urile îşi desfăşoară activitatea doar pe nivelul 3, această ajustare a avut drept consecinţă directă creşterea ponderii vânzărilor de anvelope de nivelul 3 în cadrul setului de date provenite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(693)În plus, vânzările totale în Uniune, realizate de producătorii din Uniune, au fost împărţite între cele trei niveluri, în următoarele proporţii: nivelul 1: 51 %, nivelul 2: 23 % şi nivelul 3: 26 %. Cu toate acestea, chiar şi după ajustarea descrisă la considerentul 692, datele privind vânzările în Uniune, furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion, nu reflectau proporţia reală a vânzărilor pe fiecare nivel în Uniune. Prin urmare, Comisia a decis să pondereze rezultatele producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, în conformitate cu ponderea fiecărui nivel în vânzările totale în Uniune ale producătorilor din Uniune, pentru a se asigura că cele trei niveluri erau reprezentate în toţi microindicatorii în conformitate cu ponderea lor din totalul vânzărilor în Uniune.

(694)Mai multe părţi au susţinut că, în cazul în care Comisia urmează segmentarea pe trei niveluri, stabilirea prejudiciului trebuie să fie efectuată şi ea pentru fiecare nivel în parte. În particular, situaţia industriei din Uniune şi impactul importurilor trebuie să fie evaluate pentru fiecare nivel în parte, de exemplu impactul importurilor de nivelul 2 (atât din China, cât şi din alte ţări) trebuie să fie evaluat în ceea ce-i priveşte pe producătorii din Uniune încadraţi la nivelul 2.

(695)Comisia a considerat că, în ciuda segmentării pieţei Uniunii, anvelopele definite la considerentul 109 au aceleaşi caracteristici fizice, chimice şi tehnice şi sunt interschimbabile. în consecinţă, determinarea prejudiciului a fost efectuată pentru produsul în cauză în conformitate cu Acordul antisubvenţie al OMC. În particular, Organul de apel a constatat că "atunci când autorităţile de anchetă examinează o parte a industriei interne, acestea trebuie, în principiu, să examineze în mod similar toate celelalte părţi care compun industria respectivă, precum şi industria în întregime" (¹⁰⁶). Prin urmare, o analiza pe segmente este posibilă în temeiul legislaţiei OMC, dar ea trebuie să fie însoţită de o analiză a întregii industrii. în mod similar, Tribunalul Uniunii Europene a acceptat faptul că analiza prejudiciului se poate axa pe nivelul cel mai afectat de importurile subvenţionate (¹⁰⁷).

(703)Defalcarea pe niveluri a vânzărilor producătorilor cooperanţi din Uniune şi a vânzărilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a fost asemănătoare: acestea au fost cuprinse între 60 % şi 70 % pentru nivelul 1, între 15 % şi 25 % pentru nivelul 2 şi între 10 % şi 20 % pentru nivelul 3. IMM-urile au reprezentat între 7 % şi 10 % din vânzările totale în Uniune raportate de producătorii cooperanţi din Uniune. Mai mult, producătorii din Uniune incluşi în eşantion produc anvelope noi şi anvelope reşapate pe nivelurile 2 şi 3. Aproximativ jumătate din vânzările eşantionului de nivelul 3 sunt anvelope reşapate.

(704)Prima etapă a constat în estimarea diferenţei dintre vânzările societăţilor mari şi cele ale IMM-urilor. Estimarea vânzărilor IMM-urilor s-a bazat pe informaţiile furnizate de ETRMA (în cazul procesului la rece) şi de furnizorii de bandă de rulare nemembri ai ETRMA Europool (¹⁰⁸). în scopul acestei anchete, s-a considerat că vânzările de anvelope reşapate la rece sunt realizate de IMM-uri, iar cele de anvelope reşapate la cald de marii producători. Aceasta reprezintă o abordare conservatoare în vederea estimării vânzărilor IMM-urilor, întrucât Comisia a verificat un singur producător IMM folosind ambele tehnici. Estimarea vânzărilor societăţilor mari reprezintă diferenţa dintre vânzările totale în Uniune realizate de producătorii din Uniune şi vânzările estimate ale IMM-urilor. Comisia a constatat că vânzările IMM-urilor reprezentau aproximativ 15 % din vânzările totale în Uniune ale industriei Uniunii în 2016 (aşa cum s-a menţionat anterior, aceasta era o estimare conservatoare, dat fiind faptul că anumite IMM-uri utilizează şi procese de reşapare la cald). Prin urmare, raportul a fost stabilit la 85 % pentru societăţile mari şi la 15 % pentru IMM-uri.

(705)Cea de-a doua etapă a constat în compararea raportului de 85 96/15 % cu cel al eşantionului (în care societăţile mari aveau o pondere de peste 95 %). În plus, datele privind vânzările IMM-urilor incluse în eşantion reprezentau aproximativ 4 % din vânzările totale în Uniune realizate de producătorii IMM-uri din Uniune. Pentru a asigura o reflectare adecvată a importanţei relative a celor două categorii de producători din Uniune în indicatorii microeconomici, Comisia a ponderat indicatorii de societate individuali cu ocazia agregării, pe baza raportului de 85 96/15 % menţionate anterior. Metodologia a condus la o creştere a ponderii vânzărilor de pe nivelul 3 utilizate pentru stabilirea indicatorilor microeconomici.

(707)CRIA şi CCCMC au afirmat că Comisia nu ar trebui să utilizeze un raport fix (şi anume, un raport calculat pentru 2016) în cursul perioadei examinate, ci mai degrabă un raport pentru fiecare etapă a perioadei examinate. în plus, ele au afirmat că unii mari producători de bandă de rulare produceau anvelope reşapate prin procesul de reşapare la rece şi că doi producători de anvelope reşapate făceau parte dintr-un grup mai mare, fapt care le califica drept societăţi mari. Prin urmare, părţile au afirmat că metodologia utilizată nu poate fi considerată prudentă şi că volumul vânzărilor IMM-urilor a fost supraestimat. Bipaver a afirmat că procesul de reşapare la cald nu este utilizat doar de un singur reşapator, ci de mai mulţi reşapatori de la nivelul Uniunii (¹⁰⁹).

(708)În primul rând, Comisia a examinat alegaţiile făcute şi elementele de probă furnizate de părţi. Ea a constatat că, într-adevăr, unii furnizori mari de benzi de rulare deţin societăţi afiliate care produc anvelope reşapate prin utilizarea procesului de reşapare la rece. în plus, cei doi producători consideraţi iniţial ca fiind IMM-uri, menţionaţi de părţi, făceau parte din grupuri mai mari şi, prin urmare, nu puteau fi consideraţi ca fiind IMM-uri. Prin urmare, Comisia a ajustat raporturile utilizate la ponderare. Furnizorii mari şi IMM-urile şi-au prezentat vânzările realizate pe parcursul perioadei examinate. Volumul total raportat este de aproximativ: 2014: 254 000, 2015: 227 000, 2016: 240 000, iar în perioada de anchetă: 250 000 de anvelope reşapate, reprezentând aproximativ 5,5 % din vânzările estimate de anvelope reşapate din cursul perioadei examinate.

(709)În al doilea rând, în ceea ce priveşte vânzările de anvelope reşapate la cald ale IMM-urilor, Comisia a constatat că mai multe IMM-uri produc anvelope reşapate prin procesul de reşapare la cald. Ea a solicitat câtorva producători să furnizeze volumul producţiei de anvelope reşapate la cald din perioada examinată. Volumul total raportat este de aproximativ: 2014: 149 000, 2015: 152 000, 2016: 138 000, iar în perioada de anchetă: 132 000 de anvelope reşapate, reprezentând aproximativ 3,2 % din vânzările estimate de anvelope reşapate din cursul perioadei examinate.

(711)În fine, Comisia a calculat ponderea vânzărilor IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune pentru fiecare segment al perioadei examinate:

(712)Aşa cum se indică în tabelul 5, ponderea IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune în cursul perioadei examinate a crescut cu 2,3 puncte procentuale în 2014, cu 0,7 puncte procentuale în 2015 şi a scăzut cu 0,9 puncte procentuale în 2016 şi cu 1,4 puncte procentuale în cursul perioadei de anchetă. După cum se arată în tabelul 2, utilizarea unui raport specific pentru fiecare an din perioada examinată nu are niciun impact asupra concluziilor formulate presupunând că tendinţele din etapa preliminară rămân valabile pentru nivelul 3. Comisia a concluzionat că stabilirea unui raport per an are un impact marginal asupra rezultatului general al analizei. Pornind de la cele mai sus, concluziile bazate pe tendinţele din etapa preliminară rămân valabile.

(715)CRIA şi CCCMC au susţinut că procesul de ponderare era ilegal, întrucât regulamentul de bază nu permitea modificări ale constituirii eşantionului de producători din Uniune, care se presupune că este reprezentativ pentru întreaga industrie din Uniune. Mai mult, acestea au afirmat că metodologia Comisiei nu era în conformitate cu cerinţa ca stabilirea prejudiciului să se bazeze pe elemente de probă pozitive în vederea desfăşurării unei examinări obiective, întrucât, în cele din urmă, întreg rezultatul evaluării prejudiciului a fost determinat de un număr foarte limitat de societăţi, în detrimentul unui set de date mult mai mare a cărui importanţă este minimizată. în plus, CRIA şi CCCMC au afirmat că Comisia nu se poate baza pe informaţiile furnizate de patru IMM-uri incluse în eşantion, care ar constitui baza pentru ponderarea indicatorilor de prejudiciu. în urma comunicării constatărilor finale, CCCMC şi CRIA au susţinut că Comisia nu a ţinut cont de inadecvarea metodologiei în cazul primei ajustări. Părţile au susţinut că Comisia ar fi trebuit să abandoneze această abordare.

(717)Pe lângă aceasta, Comisia a reiterat faptul că, în urma ponderării, eşantionul selectat a devenit mai reprezentativ, din punct de vedere statistic, pentru industria din Uniune în ansamblul său, în conformitate cu jurisprudenţa OMC şi UE aplicabilă (¹¹⁰). În plus, acest lucru i-a permis Comisiei să ia mai bine în considerare performanţa producătorilor din Uniune care nu au fost incluşi în eşantion (IMM-uri şi mari producători) care, de altfel, nu s-ar fi reflectat suficient în indicatorii de prejudiciu dacă Comisia şi-ar fi bazat constatările pe eşantion fără a aplica ponderarea în cazul analizat. Având în vedere caracterul fragmentat al industriei din Uniune, Comisia nu a putut pur şi simplu să nu ia în considerare importanţa producătorilor IMM-uri de pe piaţa Uniunii. Datele furnizate de IMM-urile verificate reprezintă aproximativ 4 % din producţia totală estimată a IMM-urilor pe parcursul perioadei examinate. Pentru a reflecta importanţa relativă a celor două categorii de societăţi, Comisia şi-a bazat constatările pe datele verificate ale societăţilor incluse în eşantion şi a aplicat ponderarea. Informaţiile pe care s-a bazat Comisia au fost disponibile în dosarul deschis şi au fost verificate în mod corespunzător, după caz. în consecinţă, Comisia a considerat că a realizat o examinare obiectivă a existenţei prejudiciului pe baza unor elemente de probă pozitive. Prin urmare, respectivele afirmaţii au fost respinse.

CAPITOLUL 6:4.2. Analiza pe segmente a prejudiciului

SUBCAPITOLUL 1:4.2.1. Indicatori macroeconomici

(718)Aşa cum s-a explicat la considerentul 697, situaţia economică a industriei din Uniune a fost analizată pe o bază agregată, iar în ceea ce priveşte anumiţi indicatori microeconomici, analiza s-a făcut pe niveluri, dată fiind segmentarea pieţei Uniunii. Unele părţi interesate au susţinut că analiza prejudiciului ar trebui să ţină seama de toţi indicatorii de prejudiciu şi indicatorii de cauzalitate. Ele au făcut trimitere la Raportul Organului de apel din cauza Statele Unite ale Americii - Produse din oţel laminate la cald din Japonia (¹¹¹). Mai mult, aceste părţi i-au solicitat Comisiei să facă, de asemenea, distincţia între anvelopele noi şi cele reşapate şi între echipamentele originale şi anvelopele de rezervă, întrucât piaţa echipamentelor originale era protejată de concurenţa din China, făcând din nou trimitere la Raportul Organului de apel în cauza Statele Unite - Produse din oţel laminate la cald din Japonia (¹¹²).

(719)Jurisprudenţa menţionată anterior indică faptul că autorităţile de anchetă care desfăşoară o anchetă referitoare la o parte a unei industrii naţionale "trebuie, în principiu, să examineze în mod similar toate celelalte părţi care compun industria, precum şi industria în ansamblul său (¹¹³)". Cu toate acestea, raportul Organului de apel nu le impune autorităţilor de anchetă obligaţia de a furniza toţi indicatorii de prejudiciu per segment.

(720)În plus, faptele din cauza respectivă erau diferite. în Raportul Organului de apel din cauza Statele Unite ale Americii - Produse din oţel laminate la cald din Japonia, o parte semnificativă a producţiei interne a Statelor Unite - producţia captivă - era protejată de concurenţa directă a importurilor datorită structurii pieţei interne. în situaţia respectivă, Organul de apel nu a fost de acord cu "examinarea comparativă" a fiecărei părţi a pieţei interne, care "suprapunea" piaţa liberă şi cea captivă. în opinia Organului de apel, acest lucru "mărea" capacitatea autorităţilor de anchetă de a realiza o determinare adecvată cu privire la starea industriei interne în ansamblul său. în cazul de faţă însă, nu există niciun fel de protecţie a segmentelor de nivelul 1 şi 2 ale pieţei Uniunii. Vânzările de importuri din China sunt concentrate în principal pe piaţa pieselor de schimb, ceea ce reprezintă o situaţie de fapt care nu este impusă de structura pieţei din Uniune. Mai mult, produsul în cauză a fost vândut şi producătorilor de echipamente originale. Aşadar, afirmaţia conform căreia piaţa echipamentelor originale a Uniunii era protejată de concurenţa chineză şi, prin urmare, ar trebui să fie analizată separat, a fost respinsă.

(721)Mai mult, aşa cum s-a remarcat la considerentul 695, jurisprudenţa confirmă, la rândul său, că atunci când se examinează dacă există sau nu un prejudiciu pentru întreaga industrie din Uniune, o astfel de analiză se poate axa pe segmentul cel mai afectat de importurile subvenţionate. în cazul de faţă, circa 65 % din importurile chineze de anvelope vizează nivelul 3. În consecinţă, o analiză adecvată a prejudiciului nu poate ignora impactul importurilor subvenţionate, în special într-o situaţie de piaţă în care vânzările de anvelope de nivelul 3 sunt în continuă creştere şi în care toate nivelurile care alcătuiesc piaţa de anvelope a Uniunii sunt interconectate.

SECŢIUNEA 1:4.2.1.1. Producţie, capacitate de producţie şi grad de utilizare a capacităţii de producţie

(725)În ceea ce priveşte stabilirea indicatorilor macroeconomici, Comisia s-a bazat pe diverse surse, inclusiv pe date furnizate de Asociaţia producătorilor europeni de anvelope şi cauciuc ("ETRMA"). ETRMA publică cercetări de piaţă care sunt puse la dispoziţia publicului pe site-ul său web. Versiunea deschisă a plângerii includea un document elaborat de ETRMA (anexa 16 - broşura ETRMA pentru anul 2016 (¹¹⁵)). Comisia a remarcat faptul că unii producători-exportatori, precum şi unii producători din Uniune sunt membri ai ETRMA şi furnizau, la rândul lor, documente bazate pe date provenind de la ETRMA (cum ar fi Grupul Hankook şi Pirelli).

(727)Estimările privind producţia totală, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie ale Uniunii au fost revizuite în mod corespunzător şi au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Volumul producţiei (articole) (¹)	20 973 089	20 360 055	20 619 725	21 111 923
Indice 2014 = 100	100	97,1	98,3	100,7
Capacitatea de producţie (articole)	29 038 117	28 225 985	27 115 950	26 525 214
Indice 2014 = 100	100	97,2	93,4	91,3
Gradul de utilizare a capacităţii de producţie	72,2 %	72,1 %	76,0%	79,6 %
Indice 2014 = 100	100	100	105	110
(¹)Volumul producţiei (articole) a fost stabilită în mod preliminar la: 2014: 20 722 065; 2015: 20 199 411; 2016: 20 496 669; Perioada de anchetă: 20 863 087. Sursa: ETRMA, furnizorii de bandă de rulare care nu sunt membri ai ETRMA Europool, baza de date Comext a Eurostat şi informaţiile transmise de reclamant.

(729)Principala cauză a creşterii gradului de utilizare a capacităţii de producţie poate fi atribuită doar diminuării semnificative, cu aproape 10 % a capacităţii de producţie. Aceasta a vizat în principal activitatea de reşapare - întrucât în cursul perioadei examinate, cel puţin 85 de IMM-uri situate practic în toate statele membre au încetat să mai producă anvelope reşapate - dar şi închiderea filialelor unor mari întreprinderi (¹¹⁶).

SECŢIUNEA 2:4.2.1.2. Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

(732)Volumul vânzărilor industriei din Uniune şi cota de piaţă a industriei din Uniune au fost revizuite în consecinţă şi au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Volumul total al vânzărilor pe piaţa Uniunii (articole) (¹)	14 835 082	14 738 677	14 533 199	14 584 885
Indice 2014 = 100	100	99,4	98,0	98,3
Cotă de piaţă	72,4 %	70,3 %	67,3 %	67,1 %
Indice 2014 = 100	100	97,2	93,0	92,7
(¹)Volumul total al vânzărilor pe piaţa Uniunii (articole) a fost stabilită în mod provizoriu la: 2014: 14 584 057; 2015: 14 558 260; 2016: 14 385 254; Perioada de anchetă: 14 426 297. Sursa: ETRMA, furnizorii de bandă de rulare care nu sunt membri ai ETRMA Europool şi baza de date Comext a Eurostat.

(736)Comisia a subliniat faptul că cifrele menţionate la considerentul anterior se referă doar la vânzările reclamanţilor şi nu la vânzările industriei Uniunii în ansamblul său. Ele se referă, de asemenea, la o perioadă de timp diferită. Prin urmare, nu este posibil să se transpună evoluţia volumului vânzărilor reclamanţilor la industria din Uniune. Aşa cum s-a explicat la considerentele 718-722, Comisia a considerat că existenţa unui prejudiciu important trebuie să fie stabilită pentru produsul în cauză şi industria din Uniune în ansamblul său, nu doar pentru anumite părţi ale acesteia. în consecinţă, Comisia nu a examinat tendinţele izolat, şi anume pe niveluri, ci a urmat o abordare agregată.

SECŢIUNEA 3:4.2.1.3. Creştere

SECŢIUNEA 4:4.2.1.4. Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(740)Productivitatea a fost recalculată pe baza cifrelor revizuite ale producţiei Uniunii, aşa cum se explică la considerentul 726. în consecinţă, în cursul perioadei examinate, ocuparea forţei de muncă şi productivitatea au evoluat după cum urmează:

(742)După comunicarea documentului de informare, Asociaţia Italiană a Reşapatorilor (AIRP) a susţinut că sectorul reşapării din Uniune reprezintă aproximativ 13 000 de locuri de muncă, la nivel de producţie şi distribuţie. Activitatea de reşapare este o activitate cu utilizare mai degrabă intensivă a forţei de muncă, iar o anvelopă reşapată sprijină de 3 până la 4 ori mai multe locuri de muncă decât o anvelopă nouă. Potrivit AIRP, mai multe societăţi asociate îşi reduc, în prezent, personalul sau fac uz masiv de fondurile de asigurări de şomaj.

(746)Pe baza listei de clienţi puse la dispoziţie de furnizorii de bandă de rulare în cadrul anchetei, Comisia concluzionase că existau cel puţin 85 de producători care sistaseră producţia. Comisia a acordat un tratament confidenţial identităţii clienţilor şi volumului de vânzări per client, întrucât acestea reprezintă informaţii comerciale sensibile. Mai mult, părţile interesate nu au obligaţia să ofere un rezumat pentru acest tip de document. Furnizorii de bandă de rulare au oferit un rezumat al documentelor depuse, care poate fi consultat în dosarul deschis. Prin urmare, Comisia a concluzionat că părţile au dispus de suficiente informaţii pentru a-şi exercita drepturile la apărare.

(749)În plus, CRIA şi CCCMC au afirmat că lista clienţilor pusă la dispoziţie de un furnizor de bandă de rulare arăta că un client fusese menţionat ca fiind inactiv, în timp ce situaţiile sale financiare depuse la autorităţile locale arătau că societatea era încă activă în 2017. în nota sa la dosar (¹¹⁷), Comisia a explicat că lista a fost elaborată prin agregarea informaţiilor privind vânzările, comunicate de opt furnizori de benzi de rulare. în scopul anchetei, s-a considerat că un reşapator şi-a încetat producţia atunci când nu a mai achiziţionat benzi de rulare. Prin urmare, nu este posibil să se stabilească cu certitudine dacă un reşapator este sau nu activ exclusiv pe baza listei de furnizori unici şi/sau pe baza situaţiilor financiare depuse la dosar. în plus, deşi este adevărat că societatea menţionată de CCCMC nu a fost închisă, aceasta a confirmat Comisiei că nu mai exploatează atelierul său de reşapare. Prin urmare, Comisia a continuat să utilizeze lista, astfel cum fusese stabilită.

SECŢIUNEA 5:4.2.1.5. Mărimea sumelor acordate ca subvenţii

SUBCAPITOLUL 2:4.2.2. Indicatori microeconomici

SECŢIUNEA 1:4.2.2.1. Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(754)Preţurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion către clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

(758)Pe nivelul 1, preţul de vânzare unitar mediu a scăzut cu 25 EUR, în timp ce costurile unitare au scăzut cu 19 EUR pe parcursul aceleiaşi perioade. Ambele au scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate.

(759)Pe nivelul 2, preţul de vânzare unitar mediu a scăzut cu 27 EUR, în timp ce costurile unitare au scăzut cu 17 EUR pe parcursul aceleiaşi perioade. Acest lucru corespunde unei scăderi a preţului mediu cu 12 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costurile au scăzut cu 9 %.

(760)Pe nivelul 3, preţul de vânzare unitar mediu a scăzut cu 9 EUR, în timp ce costurile unitare au crescut cu 2 EUR pe parcursul aceleiaşi perioade. Acest lucru corespunde unei scăderi a preţului mediu cu 5 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costurile au crescut cu 1 %.

SECŢIUNEA 2:4.2.2.2. Costuri cu forţa de muncă

SECŢIUNEA 3:4.2.2.3. Stocuri

(767)Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut că Comisia ar trebui să ia în considerare analizarea nu doar a industriei în ansamblul său, ci şi a distincţiei dintre anvelopele noi şi cele reşapate sau dintre diversele categorii de anvelope. Acestea au argumentat că, potrivit plângerii, nu a existat nicio creştere în ceea ce priveşte stocurile pentru anvelopele de nivelul 1 sau 2. Dimpotrivă, stocurile de nivelurile 1 şi 2 au scăzut cu 15 % şi, respectiv, 21 % între 2013 şi 2016. În schimb, reclamantul a raportat o creştere a stocurilor cu 17 % pentru anvelopele de nivelul 3. Pentru acestea, creşterea raportată a stocurilor se referă doar la industria de reşapare. în plus, fluctuaţiile stocurilor pot fi explicate de o serie de factori. De exemplu, creşterile stocurilor pot fi declanşate de o creştere a vânzărilor, bazată pe comenzi anticipate. Mai exact, Prometeon Tyre Group S.r.l. a înregistrat o creştere a stocurilor din cauza mai multor factori, toţi fiind legaţi de criza economică europeană. Producţia de anvelope este strict legată de transport, iar transportul depinde în principal de comerţ în general. O criză comercială are drept rezultat o scădere a transporturilor şi, în mod logic, acest lucru înseamnă mai puţine vânzări de anvelope.

(768)Comisia a remarcat, în primul rând, că creşterea stocurilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion survenise între 2016 şi perioada de anchetă. Prin urmare, ea nu a fost legată direct de criza financiară din 2011. Mai mult, cifrele invocate de părţile interesate se refereau doar la reclamant şi nu reflectau situaţia producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Astfel, formularea oricăror concluzii pe baza acestora nu poate fi considerată reprezentativă pentru industria din Uniune în scopul anchetei. Pe această bază, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

SECŢIUNEA 4:4.2.2.4. Rentabilitate, flux de lichidităţi, investiţii, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital

(770)Rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	15,6 %	16,7 %	15,2 %	13,7%
Indice 2014 = 100	100	107	98	88
Flux de lichidităţi (milioane EUR)	309	312	292	272
Indice 2014 = 100	100	101	94	88
Investiţii (milioane EUR)	86	63	59	65
Indice 2014 = 100	100	73	69	76
Randamentul investiţiilor	21,0 %	21,7 %	19,3 %	17,6 %
Indice 2014 = 100	100	103	92	84
Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar, primite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(777)Aşa cum se arată în tabelul 16, după revizuirea ponderării, concluziile bazate pe tendinţele din etapa preliminară rămân valabile pentru toţi microindicatorii analizaţi pe bază agregată:

(780)Pe nivelul 1, fluxul net de lichidităţi a rămas stabil, în timp ce randamentul investiţiilor a scăzut de la 26,0 % la 24,3 % în cursul perioadei examinate.

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	17,9 %	21,8 %	18,9 %	17,5 %
Indice 2014 = 100	100	122	106	98
Flux de lichidităţi (milioane EUR)	191	218	199	192
Indice 2014 = 100	100	113	104	100
Investiţii (milioane EUR)	54	36	35	38
Indice 2014 = 100	100	68	65	72
Randamentul investiţiilor	26,0 %	29,3 %	25,0%	24,3 %
Indice 2014 = 100	100	112	96	93
Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar, primite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(782)Pe nivelul 2, fluxul de lichidităţi net a scăzut în mod semnificativ, cu 22 %, iar randamentul investiţiilor a scăzut de la 20,4 % la 16,2 % în cursul perioadei examinate.

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	17,9 %	16,7 %	16,0%	15,3 %
Indice 2014 = 100	100	93	90	86
Flux de lichidităţi (milioane EUR)	88	76	65	69
Indice 2014 = 100	100	86	74	78
Investiţii (milioane EUR)	18	16	15	17
Indice 2014 = 100	100	92	84	97
Randamentul investiţiilor	20,4 %	21,4 %	20,1 %	16,2 %
Indice 2014 = 100	100	105	98	79
Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar, primite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(784)Pe nivelul 3, fluxul de lichidităţi net a scăzut în mod semnificativ, cu 62 %, iar randamentul investiţiilor a scăzut de la 7,6 % la 2,5 % în cursul perioadei examinate.

(786)Aşa cum se arată în tabelul 20 de mai jos, după revizuirea ponderării, concluziile bazate pe tendinţele din etapa preliminară rămân valabile pentru nivelul 3:

(787)În ceea ce priveşte investiţiile, Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut că ancheta contrazicea cifrele furnizate de reclamant. Grupul Giti a susţinut că rentabilitatea întregii industrii a Uniunii a fost subevaluată, întrucât Comisia a manipulat datele producătorilor din Uniune incluşi în eşantion pentru a creşte importanţa datelor de pe nivelul 3. Grupul Giti a susţinut, de asemenea, că singurul segment al industriei cu marje de profit în curs de deteriorare (şi scăzute) era segmentul de nivelul 3. Acest segment de piaţă reprezenta însă doar 20 % din totalul vânzărilor/consumului din Uniune. Grupul China National Tire şi Pirelli au considerat că industria Uniunii este în general foarte rentabilă, fiind clar pozitivă în segmentul de nivelul 1 şi pozitivă în segmentul de nivelul 2.

(788)În ceea ce priveşte observaţia referitoare la metoda de calculare a rentabilităţii, la considerentele 691-717 Comisia a explicat metodologia aplicată pentru ponderarea indicatorilor microeconomici pentru a reflecta realitatea economică a producătorilor din Uniune. Aceasta a remarcat, de asemenea, că rentabilitatea tuturor nivelurilor s-a deteriorat din 2014 până la finalul perioadei de anchetă şi că cifrele absolute privind rentabilitatea trebuiau citite coroborat cu constatările sale privind interconexiunea dintre niveluri. Din aceste motive, Comisia a respins aceste afirmaţii.

CAPITOLUL 7:4.3. Interconexiunea dintre niveluri

(789)Piaţa anvelopelor de camioane şi autobuze din Uniune a fost puternic afectată de criza economică. Deoarece consumul de anvelope este intrinsec legat de achiziţionarea de vehicule noi şi de kilometrii parcurşi de flote, el depinde în mare măsură de activitatea economică globală. Orice variaţie a activităţii economice şi, mai ales, a volumului de mărfuri transportate pe cale rutieră, se reflectă în mod direct în vânzările de anvelope. într-o perioadă în care camioanele sunt utilizate mai puţin, achiziţionarea de camioane noi sau înlocuirea anvelopelor acestora devine mai puţin necesară şi, prin urmare, piaţa anvelopelor intră în declin.

(791)Presiunea puternică la care sunt supuşi reşapatorii a făcut ca din ce în ce mai multe fabrici şi ateliere să fie închise, după cum se arată la considerentul 741. Din cauza indisponibilităţii unor facilităţi de producţie locale, reşaparea anvelopelor uzate de calitate superioară devine tot mai puţin posibilă. Prin urmare, achiziţionarea de anvelope de calitate superioară care oferă opţiunea unor reşapări multiple devine mai puţin atractivă. în contextul acestor evoluţii şi văzându-se confruntaţi cu importuri la preţuri reduse de anvelope de nivelul 3, care au reprezentat majoritatea importurilor din China, producătorii de anvelope noi din Uniune nu au altă opţiune decât să-şi consolideze, la rândul lor, prezenţa pe nivelul 3.

(792)În fine, concurenţa între segmente este şi ea clară, datorită influenţei preţurilor de la nivelurile inferioare asupra preţurilor de la nivelul superior. în Uniune, preţurile anvelopelor de nivelul 1 au resimţit presiunea exercitată de importurile ieftine. Reclamantul a susţinut că impactul era şi mai evident în zonele regionale cu o prezenţă sporită a anvelopelor de nivelul 3 (mai exact, în acele zone, preţul anvelopelor de nivelul 1 era stabilit, de regulă, la un nivel mai scăzut decât în alte zone ale Uniunii, fapt care evidenţiază impactul concurenţial al anvelopelor de nivelul 3 asupra anvelopelor de nivelul 1).

(794)Tabelul de mai jos indică ponderea, pe nivel, din consumul Uniunii în 2012 şi în 2016. în acea perioadă, consumul Uniunii a crescut cu aproximativ 3,8 milioane de articole, iar peste 90 % din această creştere a avut loc pe nivelul 3 (aproximativ 3,6 milioane de articole). Acest lucru a condus la o înclinare a balanţei în ceea ce priveşte importanţa relativă a nivelului 3, care a crescut de la 27 % la 39 % din consumul total al Uniunii.

(795)Pe baza informaţiilor colectate, Comisia a stabilit că, în trecut, anvelopele de nivelul 1 determinau preţul de referinţă pentru celelalte niveluri. Principalii producători din Uniune se concentrau pe nivelurile 1 şi 2, unde anvelopele erau/sunt concepute astfel încât să aibă un ciclu de viaţă îndelungat şi să fie reşapabile. Acest lucru justifica preţurile (şi marjele de profit) semnificativ mai ridicate, pentru performanţele înalte aşteptate de la anvelopele de nivelurile 1 şi 2. Consumatorii apreciau aceste proprietăţi fizice şi de performanţă şi erau dispuşi să plătească preţuri mai mari pentru aceste proprietăţi. Cu toate acestea, din informaţiile aflate la dispoziţia Comisiei a rezultat că tendinţa de stabilire a preţurilor menţionată mai sus se schimbase şi că apăruse un "efect de cascadă invers", prin care preţurile de la nivelul 3 afectau preţurile de la nivelul 1. Este important de remarcat că majoritatea importurilor la preţuri reduse vizează nivelul 3, unde producătorii din Uniune au suferit pierderi în cursul perioadei de anchetă.

(799)CRIA şi CCCMC au afirmat că ideea potrivit căreia preţurile de la nivelul 3 ar sta la baza stabilirii preţurilor de la nivelurile 1 şi 2 (considerentele 792-796) nu are temei şi că Comisia nu a reuşit să ofere niciun element de probă privind acest presupus impact. Chiar presupunând că constatările menţionate anterior ar fi corecte, niciuna dintre ele nu ar putea conduce la concluzia că preţurile de la nivelul 3 ar avea un impact asupra preţurilor de la nivelurile 1 şi 2. Acestea au susţinut, de asemenea, că preţurile anvelopelor sunt determinate de costul materiilor prime şi că afirmaţia potrivit căreia ar exista o concurenţă între diferitele segmente era incorectă. Acestea au afirmat că Comisia se referă pur şi simplu la "influenţa preţurilor de la nivelurile inferioare asupra preţurilor de la nivelul superior" (considerentul 792), reiterând spusele reclamantului fără a prezenta niciun element justificativ. Grupul Giti a afirmat că teoria efectului de cascadă invers prezentată de Comisie nu avea nicio bază în faptele de la dosar (care veneau, de fapt, în contradicţie cu aceasta). în legătură cu aceasta, Grupul Giti a amintit, de asemenea, că în plângere se afirmau următoarele: "Părţile implicate, stabilirea preţurilor, concurenţa şi strategiile variază semnificativ de la un segment la altul, şi un factor decisiv pentru un segment poate fi irelevant pentru un altul. Chiar dacă poate exista o concurenţă directă între extremităţi ale segmentelor, concurenţa între segmente este, în majoritatea cazurilor, rezultatul unei alegeri strategice între calitate şi preţ" (¹¹⁹).

(800)După cum s-a menţionat la considerentul 637, Comisia a elaborat o notă la dosar conţinând raţionamentul care stă la baza concluziei că există o interconexiune între niveluri. Această concluzie se bazează pe mai multe elemente. Primul element este faptul că concurenţa între niveluri are loc în momentul în care s-a luat o decizie în legătură cu o achiziţie. Cumpărătorul are apoi opţiunea de a alege

(801)Această decizie, tradusă în preţuri, are ca rezultat o analiză pe două criterii: plata iniţială şi costul total per anvelopă. în ceea ce priveşte plata iniţială, anvelopele de nivelul 1 sunt cele care implică o investiţie mai mare. în acelaşi timp, dacă se ţine cont de costul per anvelopă per km, ele au costul cel mai scăzut. Variabilele sunt exact opuse în cazul anvelopelor de nivelul 3, pentru care plata iniţială este cea mai mică, dar costul per anvelopă per km este cel mai ridicat (¹²⁰).

(804)Comisia a făcut referire la evoluţia vânzărilor în Uniune pe diferitele niveluri, bazându-se, în această privinţă, pe un tabel furnizat de părţile interesate (Prometeon/Pirelli). Acest tabel a fost denumit "Estimarea evoluţiei vânzărilor în Uniune pentru producătorii din Uniune membri ai ETRMA". CRIA şi CCCMC au susţinut că cifrele erau diferite faţă de vânzările în Uniune stabilite de Comisie. Comisia a examinat afirmaţia şi a cerut o clarificare din partea ETRMA. ETRMA a explicat faptul că datele din tabelul comunicat erau etichetate în mod eronat. Datele cuprinse în tabelul comunicat vizau de fapt evoluţia pieţei anvelopelor noi de schimb a Uniunii (tabelul 22 de mai jos). Conform datelor respective, exista, în rândul producătorilor din Uniune, un interes clar şi în rapidă creştere pentru segmentul de nivelul 3 al pieţei, caracterizat de preţuri mai mici.

(805)Conform tabelului de mai sus, se preconizează că vânzările de anvelope noi de nivelul 3 din 2018 vor înregistra o creştere de peste 53 % în comparaţie cu nivelurile lor din 2014, în timp ce volumele vânzărilor de anvelope de nivelul 1 şi 2 rămân similare şi se preconizează că vor creşte cu doar 6 % în comparaţie cu nivelurile lor din 2014. Această evoluţie trebuie privită în contextul unei creşteri drastice a concurenţei pe nivelul 3 din partea producătorilor-exportatori din ţara în cauză în perioada 2014-2018, precum şi al unor niveluri de profit neviabile din punct de vedere financiar pe nivelul 3 pentru producătorii produsului în cauză din Uniune.

(806)Comisia a observat că această schimbare de pe piaţa pieselor de schimb a Uniunii a afectat producătorii din Uniune, care ar fi generat niveluri de profit mult mai mari pe nivelurile 1 şi 2. Acest lucru poate fi înţeles numai în lumina motivelor expuse la considerentul 635 şi următoarele, şi anume ca măsură de protecţie a principalului factor determinant al valorii pentru nivelurile superioare, făcând distincţie între vânzările din Uniune de pe nivelurile 1 şi 2 şi importurile de pe nivelurile 1 şi 2 din ţara în cauză. Creşterea vânzărilor cu profit scăzut de pe nivelul 3 şi, prin urmare, a concurenţei pe segmentul vânzărilor de nivelul 3, demonstrează faptul că presiunea exercitată de efectul de cascadă invers asupra vânzărilor de pe nivelul 1 şi 2 a fost resimţită de producătorii produsului în cauză din Uniune în timpul perioadei de anchetă şi înainte de aceasta, precum şi faptul că această presiune va creşte inclusiv în perioada de după anchetă.

(809)CRIA şi CCCMC au solicitat Comisiei să comunice cifrele privind vânzările de anvelope de nivelul 1 şi capacitatea efectivă de reşapare, pentru a permite să se evalueze în ce măsură disponibilitatea facilităţilor de reşapare a scăzut efectiv, ţinând seama de scăderea vânzărilor de anvelope de nivelul 1. Grupul Giti a remarcat faptul că Comisia nu a prezentat date privind cota de piaţă per nivel, informaţii care ar fi necesare pentru a verifica dacă teoria efectului de cascadă invers, formulată de Comisie, este susţinută de fapte. Această teorie a fost fondată pe supoziţia conform căreia importurile ieftine de pe nivelul 3 ar pune presiune asupra preţurilor producătorilor din Uniune de pe nivelul 2 (şi de pe nivelul 1) şi ar prelua o parte din cota de piaţă a acestora. Cu toate acestea, în cazul în care datele privind cota de piaţă per nivel ar indica faptul că producătorii din Uniune de pe nivelul 1 şi/sau nivelul 2 au reuşit de fapt să-şi menţină (sau chiar să-şi mărească) cota de piaţă, această teorie ar fi în mod iremediabil compromisă. Grupului Giti nu îi este clar dacă Comisia a optat să nu comunice informaţii privind cota de piaţă sau dacă aceste informaţii pur şi simplu nu au fost colectate. în orice caz, Grupul Giti a solicitat cu insistenţă Comisiei să comunice (şi, după caz, să colecteze) aceste informaţii, pentru a verifica corectitudinea teoriei efectului de cascadă invers a Comisiei. în plus, Grupul Giti a solicitat efectuarea unei analize per nivel a macroindicatorilor.

(810)Comisia a explicat la considerentul 697 că era adecvat să se analizeze situaţia economică a industriei din Uniune în ansamblul său. Exista capacitate, producţie şi importuri la toate nivelurile. Nivelul 3, unde au loc majoritatea importurilor din China, frâna dezvoltarea întregii industrii. Preţurile chineze subvenţionate au subcotat în mod semnificativ preţurile industriei din Uniune la toate nivelurile în cursul perioadei de anchetă. Pe parcursul perioadei examinate, performanţa globală a industriei din Uniune s-a deteriorat. Unele fabrici care produceau anvelope de diverse niveluri au trebuit să-şi închidă porţile (¹²²), iar mulţi reşapatori au fost nevoiţi să oprească producţia. Comisia a stabilit că cel puţin 85 de IMM-uri şi-au oprit producţia, fapt care s-a tradus printr-o reducere a capacităţii de reşapare, aşa cum se explică la considerentul 791. Prin urmare, Comisia a respins afirmaţia.

(811)CRIA şi CCMC au susţinut că afirmaţia Comisiei potrivit căreia "producătorii de anvelope noi din Uniune nu au altă opţiune decât să-şi consolideze, la rândul lor, prezenţa pe nivelul 3" (considerentul 791) era dificil de înţeles, întrucât Comisia însăşi explicase că toţi reşapatorii integraţi (prin urmare, producătorii de anvelope noi care desfăşoară şi activităţi de reşapare) ar face parte din nivelul 2 (considerentul 90). Părţile au reiterat o afirmaţie similară după comunicarea constatărilor finale.

(814)Comisia a considerat că interconexiunea dintre niveluri includea şi o logică a stabilirii preţurilor pe toate nivelurile. în fapt, producătorii de anvelope noi din Uniune care aplicau o strategie multimarcă au indicat faptul că o schimbare de preţ pe un nivel determina neapărat o ajustare a preţului întregului portofoliu, iar unul dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion a furnizat o explicaţie motivată. Pentru formularea concluziei sale cu privire la presiunea exercitată asupra preţurilor între niveluri, Comisia a ţinut cont de toate aceste elemente şi le-a comunicat părţilor interesate (¹²³). Prin urmare, Comisia a respins cererea CRIA şi a CCCMC.

(815)Unele părţi interesate au susţinut că evoluţia rentabilităţii nivelurilor 1, 2 şi 3 nu corespundea interconexiunii dintre niveluri. Acestea au indicat că rentabilitatea producătorilor din Uniune pe nivelul 1 în timpul perioadei de anchetă (17,5 %) este mai mare decât profitul-ţintă (şi anume, profitul care ar putea fi preconizat în absenţa unor importuri subvenţionate) stabilit preliminar de către Comisie în ancheta antidumping paralelă (15,6 %) (conform celor descrise la considerentul 770, rentabilitatea a fost revizuită între timp la 15,4 %). În mod asemănător, rentabilitatea producătorilor din Uniune de pe nivelul 2 în timpul perioadei de anchetă (15,3 %) a fost, în esenţă, aceeaşi cu profitul-ţintă. Mai mult, dacă rentabilitatea producătorilor din Uniune de pe nivelul 1 şi 2 a fost afectată (indirect) de importurile ieftine de pe nivelul 3, s-ar putea preconiza o evoluţie a rentabilităţii asemănătoare celei din cazul producătorilor din Uniune de pe nivelul 3.

(816)Comisia a considerat că acest lucru nu era adevărat. în timp ce rentabilitatea nivelului 3 a scăzut de la 6,1 % la 0,6 % în 2015 (conform celor descrise la considerentul 785, rentabilitatea a fost revizuită de la 5,9 % la 0,5 %, după comunicarea constatărilor), în perioada 2014-2015, rentabilitatea producătorilor de pe nivelul 1 a crescut, de fapt, de la 17,9 % la 21,8 %. Din contră, în timp ce rentabilitatea nivelurilor 1 şi 2 a scăzut între 2015 şi 2016, rentabilitatea producătorilor de pe nivelul 3 a crescut, în cursul aceleiaşi perioade, de patru ori, de la 0,5 % la 2,7 %. Pe scurt, părţile respective susţin că nu exista nicio legătură între evoluţia rentabilităţii nivelului 3 şi cea a nivelurilor 1 şi 2.

(817)Mai mult, Comisia a remarcat că singura perioadă în care a existat o corelaţie în ceea ce priveşte evoluţia rentabilităţii a fost între 2016 şi perioada de anchetă. Uşoara scădere înregistrată în ceea ce priveşte rentabilitatea în timpul perioadei de anchetă poate fi însă explicată printr-o creştere bruscă a costurilor materiilor prime care nu se tradusese încă printr-o creştere a preţurilor de vânzare. în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de vânzare, chiar dacă era adevărat că datele furnizate în documentul de informare indicau o scădere a preţurilor de vânzare de 9 % (pentru nivelul 1) şi de 12 % (pentru nivelul 2) pe parcursul perioadei examinate, această tendinţă de scădere nu poate fi atribuită importurilor de nivelul 3 din China, din următoarele motive. în primul rând, aşa cum Comisia a recunoscut în alte secţiuni ale documentului de informare - dar pare să fi ignorat atunci când şi-a elaborat teoria efectului de cascadă invers - costul de producţie a scăzut în cursul perioadei de anchetă (din cauza unei scăderi a preţurilor materiilor prime). Pentru nivelul 1, costul de producţie a scăzut cu 9 %, exact aceeaşi scădere ca cea înregistrată pentru preţurile de vânzare. în mod asemănător, pentru nivelul 2, costul de producţie a scăzut cu 9 %. Cu alte cuvinte, părţile interesate respective au susţinut că scăderea preţurilor observată de Comisie se explică pe deplin (pentru nivelul 1) şi în proporţie de 75 % (pentru nivelul 2) prin scăderea costului de producţie. Părţile interesate susţin că acest lucru reiese clar şi din faptul că, odată cu creşterea costului de producţie între 2016 şi perioada de anchetă, au crescut şi preţurile de vânzare. în al doilea rând, pe piaţa Uniunii a existat o tranziţie către anvelopele de dimensiuni mai mici. Preţul unitar al anvelopelor de dimensiuni mai mici este mai scăzut decât în cazul anvelopelor de dimensiuni mai mari, iar acest lucru explică parţial scăderea preţurilor de vânzare pe parcursul perioadei de anchetă. Părţile interesate respective susţin că această evoluţie nu a fost luată în considerare de către Comisie.

(818)Comisia a considerat că lipsa de corelaţie privind evoluţia rentabilităţii diferitelor niveluri poate fi explicată prin modul în care s-au luat deciziile de cumpărare. Există un decalaj de timp, dată fiind natura produsului şi gama de opţiuni pe care le are la dispoziţie utilizatorul în funcţie de situaţie. într-adevăr, gama de opţiuni de care dispune utilizatorul depinde de faptul dacă acesta are sau nu o anvelopă şi, în caz afirmativ, dacă aceasta ar putea sau nu să fie reşapată în continuare, de preţul relativ al opţiunilor disponibile etc. De exemplu, dacă utilizatorul trebuie să achiziţioneze o anvelopă, acesta va lua probabil decizia pe baza întregii game pe care o are la dispoziţie. Cu toate acestea, dacă utilizatorul are deja o anvelopă reşapabilă, costul reşapării anvelopei va concura, probabil, cu cel al achiziţionării unei noi anvelope de nivelul 3, fără venitul realizat în urma vânzării carcasei.

(819)În plus, informaţiile colectate de Comisie privind diferitele mărimi comercializate pe piaţa Uniunii pe parcursul perioadei examinate nu au susţinut argumentul potrivit căruia preţurile şi costurile au fost mai mici din cauza prezenţei relativ mai puternice pe piaţă a anvelopelor de dimensiuni mai mici (¹²⁴). Datele au indicat că gama de produse de pe piaţă era stabilă şi că ea rămâne concentrată pe dimensiunile principale. Mai mult, o astfel de reducere a dimensiunii medii a produsului nu a putut fi identificată în datele Eurostat pentru importurile din China, care au relevat că, dimpotrivă, greutatea anvelopelor importate din China a crescut cu 3 % între 2014 şi perioada de anchetă. în schimb, Comisia a remarcat adaptări structurale globale făcute de industria Uniunii pentru a reduce costurile, ca rezultat al "efectului de domino" asupra diferitelor niveluri existente.

(820)Unele părţi interesate au susţinut că au existat importuri substanţiale (care au reprezentat o cotă de piaţă de 11,9 %; în creştere cu peste 1 % faţă de 2014) din alte ţări şi că acestea au fost făcute la preţuri în scădere (în cursul perioadei examinate, preţul mediu de import a scăzut cu 17 %). Stabilirea preţurilor acestora indica, de asemenea, că aceste importuri vizau segmentul de nivelul 1 şi/sau cel de nivelul 2 al pieţei. Importurile din Turcia, Thailanda, Japonia, Coreea de Sud, precum şi din alte ţări (cu excepţia Rusiei) au subcotat în mod constant preţurile producătorilor din Uniune de nivelul 1, cu marje între 10 % şi 25 %. Grupul Giti a susţinut că scăderile de preţ de la nivelurile 1 şi 2 ar fi putut să fi fost provocate de importurile de anvelope de nivelul 1 şi 2 din alte ţări şi nu de presiunea exercitată asupra preţurilor de existenţa anvelopelor de nivelul 3 din China. Din nou, o astfel de situaţie ar compromite în mod irevocabil teoria Comisiei. în orice caz - remarca partea respectivă - în lipsa unei examinări a volumelor de import (şi a preţurilor de import) ale anvelopelor de nivelul 1 şi 2 din alte ţări, ar fi imposibil să se stabilească dacă teoria Comisiei este sau nu corectă din punct de vedere factual.

(821)În ceea ce priveşte afirmaţia respectivă, Comisia a constatat că analiza prezentată de Grupul Giti era incorectă, întrucât aceasta considera că toate importurile au fost vândute direct primilor clienţi independenţi în Uniune. Teoria respectivă nu lua în considerare că preţurile medii pot fi afectate de faptul că unele dintre aceste importuri sunt vândute unor părţi interesate afiliate. Mai mult, statisticile privind importurile nu ofereau un preţ mediu per nivel, astfel încât Comisia nu a fost în măsură să analizeze preţurile de import în funcţie de nivel, aşa cum solicitase Grupul Giti. Prin urmare, analiza propusă nu poate fi efectuată pe baza informaţiilor pe care Comisia a fost în măsură să le colecteze până în prezent în cursul anchetei sau a informaţiilor primite de la părţile interesate. în consecinţă, analiza respectivă a fost respinsă.

CAPITOLUL 8:4.4. Concluzie privind prejudiciul

(823)În mod global, indicatorii de prejudiciu arată că, per ansamblu, industria din Uniune se află sub o presiune puternică. în perioada de anchetă s-a înregistrat o reducere a capacităţilor de producţie, a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă şi o pierdere semnificativă la nivelul cotei de piaţă, în ciuda scăderii preţurilor de vânzare. S-a înregistrat o creştere a cotei de piaţă a importurilor de produs în cauză în detrimentul industriei din Uniune, indiferent de nivelul de piaţă, fapt care a condus la pierderea unui număr de peste 4 200 de locuri de muncă. Deşi, pe ansamblul industriei, rentabilitatea se situa încă în jur de 14 %, ea a scăzut cu 1,7 puncte procentuale între 2014 şi perioada de anchetă şi cu 3,2 puncte procentuale între 2015 şi perioada de anchetă. în plus, tendinţa relativă a rentabilităţii pentru întreaga industrie din Uniune este şi ea descrescătoare.

(824)S-a stabilit de asemenea, că importurile din China subcotau în mod substanţial preţurile industriei din Uniune, fapt care, la rândul său, a indicat un impact direct şi semnificativ asupra deteriorării performanţei şi asupra declinului capacităţii, al producţiei, al ocupării forţei de muncă şi al altor indicatori de prejudiciu pentru industria din Uniune. Evoluţia negativă a fost resimţită cel mai mult pe nivelul 3, unde numeroase IMM-uri din sectorul reşapării au ieşit de pe piaţă şi nu au putut să beneficieze de redresarea economică a sectorului, de care au profitat în cele din urmă importurile la preţ scăzut. Se reaminteşte faptul că societăţile care activează predominant pe nivelul 3 reprezintă aproximativ 20 % din producţia totală a Uniunii. Pierderile nivelului 3 nu sunt sustenabile şi pun sub semnul întrebării supravieţuirea întregii activităţi de reşapare din Uniune.

(825)În plus, efectele presiunii exercitate asupra preţului au fost resimţite şi de preţurile de la nivelurile superioare. Creşterea presiunii asupra preţurilor - exercitată de anvelopele de nivelul 3, ca urmare a importurilor la preţuri mici având ca obiect în principal anvelope de acest nivel - a declanşat o evoluţie similară pe nivelul 2, unde preţurile de vânzare au scăzut cu 12 % în perioada examinată. Chiar şi preţurile anvelopelor de nivelul 1 au trebuit să fie reduse cu 9 % pentru a rămâne competitive.

(826)Într-adevăr, dată fiind interconexiunea dintre niveluri în ceea ce priveşte preţurile, chiar şi cele mai performante anvelope de nivelul 1 erau afectate de efectul de cascadă invers al presiunii asupra preţurilor pe toate cele trei niveluri, aşa cum s-a explicat în capitolul anterior. Acest lucru a condus la o epuizare industrială, la pierderi de valoare de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare pe toate cele trei niveluri şi la degradarea calităţii anvelopelor disponibile pe piaţa Uniunii. în plus, concurenţa intensă a preţurilor pe toate cele trei niveluri are consecinţe negative asupra gradului de utilizare a capacităţilor şi conduce la o creştere a stocurilor industriei, însoţită de un nivel mai scăzut al fluxului de lichidităţi şi al investiţiilor. în fine, pierderile industriei de reşapare din Uniune afectează totodată rentabilitatea pe care o pot atinge societăţile active pe nivelurile 1 şi 2.

(827)În plus, reclamanţii au susţinut că exista un risc de continuare a agravării prejudiciului. în opinia acestora, pe alte pieţe de import-export au fost impuse numeroase măsuri care ar putea cauza o reorientare imediată a schimburilor comerciale. în plus, s-ar părea că producătorii din Uniune sunt ameninţaţi pe propriile pieţe de export, având în vedere că unele ţări precum Turcia au iniţiat o anchetă de salvgardare. Riscul de agravare ar putea fi totodată legat de supracapacităţile masive din RPC, unde capacităţile neutilizate reprezintă aproximativ 40 % din exporturile chineze actuale. Reclamanţii erau de asemenea preocupaţi de un posibil impact structural asupra pieţei anvelopelor din UE, într-un context în care costul suplimentar implicat de achiziţionarea unei anvelope de calitate superioară devine din ce în ce mai greu de justificat odată ce opţiunea reşapării multiple a anvelopelor de calitate superioară dispare împreună cu industria de reşapare. în fine, ei prevăd o îmbunătăţire continuă a anvelopelor din RPC. Dacă anvelopelor de calitate superioară din RPC li s-ar permite să concureze cu anvelopele din Uniune la preţuri subvenţionate, acest lucru ar reduce marjele industriei anvelopelor din Uniune, reducând prin urmare şi capacitatea acesteia de a investi şi de a inova. La rândul său, această situaţie ar putea forţa industria din Uniune să se bazeze pe anvelope de calitate inferioară care necesită investiţii limitate în C&D, afectând şi mai mult reşapabilitatea acestora.

(829)În ceea ce priveşte rentabilitatea industriei din Uniune, Comisia a recunoscut comentariile critice primite din partea Grupului China National Tire, potrivit cărora nivelul 3 a generat pierderi în timpul perioadei de anchetă (- 0,7 %), în timp ce rentabilitatea nivelurilor 1 şi 2 înregistrează valori de peste 10 %. Cu toate acestea, Comisia nu a împărtăşit concluzia potrivit căreia acest indicator, care arată o diferenţă de rentabilitate în funcţie de niveluri, ar putea nega constatarea unui prejudiciu important pentru industria din Uniune în ansamblul său.

(830)Toţi indicatorii relevanţi arată faptul că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important pe nivelul 3. În plus, pe lângă marja de profit negativă, s-a înregistrat o scădere semnificativă în materie de ocupare a forţei de muncă, în special pentru activitatea de reşapare. Nivelul de subcotare de 31 % este semnificativ la nivelul 3, unde efectul concurenţei chineze asupra volumului se resimte, de asemenea, cel mai mult. Aşa cum se arată în tabelul 18, există o tranziţie vizibilă şi constantă (an după an) a vânzărilor de anvelope noi realizate de producătorii din Uniune către nivelul 3. în 2016, vânzările de anvelope din Uniune, prezentate în tabelul 18, au însumat 5 milioane de anvelope pe nivelul 3. Această evoluţie a continuat în 2017. Prognoza pentru 2018 indică o creştere şi mai mare în ceea ce priveşte tranziţia respectivă a vânzărilor către nivelul 3, demonstrând astfel clar presiunea asupra preţurilor la care sunt supuşi producătorii din Uniune de nivel 1 şi 2.

(831)În această privinţă, astfel cum se prevede în secţiunea 4.3, Comisia şi-a menţinut poziţia conform căreia există o interconexiune puternică între niveluri, cu un efect de cascadă invers. Contrar observaţiilor prezentate de numeroase părţi interesate, există o singură piaţă pentru anvelope din punctul de vedere al producătorilor din Uniune, care o împart în trei niveluri, în principal din raţiuni de strategie de comercializare şi de diferenţe în materie de calitate. Acest lucru înseamnă că producătorii din Uniune iau în considerare evoluţiile existente la toate cele trei niveluri. Prin urmare, presiunea asupra preţurilor şi asupra volumelor de la nivelul 3 are un impact direct şi asupra celorlalte două niveluri, astfel cum se prevede la considerentul 798 şi următoarele. Mai mult, consumatorii de anvelope au ales anvelope de pe toate cele trei niveluri. Aceştia au pus în balanţă disponibilitatea de a plăti un preţ mai mare cu durata de viaţă preconizată a anvelopelor şi costurile asociate. în consecinţă, comportamentul producătorilor şi al consumatorilor confirmă faptul că există o interconexiune puternică între niveluri. Astfel, tranziţia observată spre anvelopele de nivelul 3 exercită o presiune continuă şi asupra celorlalte două niveluri. în această privinţă, Comisia a remarcat în plus că importurile subvenţionate vizează, în principal, nivelul 3. în vederea interconexiunii dintre niveluri şi a importanţei din ce în ce mai mari a nivelului 3, Comisia a considerat că tendinţele negative observate deja pentru întreaga industrie din Uniune pot doar să continue în viitorul apropiat.

(832)Riscul de agravare în continuare a prejudiciului este evidenţiat şi în cel de al 13-lea plan cincinal de dezvoltare a industriei chimice şi petrochimice din China, care urmăreşte inovarea tehnologică, ajustarea structurală şi dezvoltarea ecologică. Acest plan se aplică industriei anvelopelor, iar Comisia a identificat un număr mare de subvenţii. Acestea stau la baza faptului că producătorii-exportatori chinezi dispun de avantajul structural de a avansa pe lanţul valoric, având acces continuu la finanţare ieftină. Dacă anvelopele de calitate superioară din RPC ar concura din ce în ce mai mult cu anvelopele din Uniune la preţuri subvenţionate, acest lucru ar reduce marjele industriei anvelopelor din Uniune, reducând prin urmare şi capacitatea acesteia de a investi şi a inova. La rândul său, această situaţie ar putea forţa industria din Uniune să se bazeze pe anvelope de calitate inferioară care necesită investiţii limitate în C&D, afectând şi mai mult reşapabilitatea acestora şi aducând, prin urmare, prejudicii tuturor celor trei niveluri.

(834)Prin urmare, Comisia a concluzionat că, per ansamblu, industria din Uniune se afla sub o presiune puternică. în perioada examinată, s-a înregistrat o reducere a capacităţilor de producţie, a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă, precum şi o pierdere semnificativă la nivelul cotei de piaţă, în pofida scăderii constante a preţurilor de vânzare. Importurile din China subcotau în mod substanţial preţurile industriei din Uniune. Rentabilitatea întregii industrii din Uniune a scăzut, de asemenea, chiar într-un ritm mai accelerat spre sfârşitul perioadei examinate. In plus, stocurile de anvelope de toate tipurile au crescut, în special în timpul perioadei de anchetă, afectând negativ situaţia financiară a industriei din Uniune. Mulţi reşapatori IMM au sistat producţia şi nu au putut beneficia de redresarea economică. Comisia a considerat, de asemenea, importante observaţiile prezentate de AIRP şi Bundes-verband Reifenhandel und Vulkaniseur-Handwerk (asociaţiile reşapatorilor italieni şi, respectiv, germani), Banden Plan Europa B.V. (reşapator din Uniune) sau Vipal Europe (furnizor de bandă de rulare), remarcând faptul că impunerea de măsuri antidumping provizorii a declanşat deja un impuls pozitiv în sector. În particular, reşapatorii din mai multe state membre ale Uniunii au înregistrat comenzi mai mari începând cu mai 2018 şi consideră că această perspectivă optimistă ar putea continua în cazul în care măsurile antidumping provizorii ar deveni definitive.

PARTEA 5:LEGĂTURA DE CAUZALITATE

CAPITOLUL 0:

CAPITOLUL 1:5.1. Efectele importurilor subvenţionate

(837)Preţurile importurilor subvenţionate din RPC au subcotat în mod semnificativ preţurile industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă, cu marje de subcotare de 21 % care au dus la scăderea cotei de piaţă şi a rentabilităţii industriei din Uniune (respectiv de la 72,4 % la 67,1 % şi de la 15,4 % în 2014 la 13,7 % în cursul perioadei examinate). într-adevăr, în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut uşor, în timp ce volumul importurilor din RPC a crescut cu 32 %, acaparând astfel cea mai mare parte a creşterii consumului din Uniune.

(839)Analiza indicatorilor de prejudiciu de la considerentele 686-784 arată că situaţia economică a industriei din Uniune, în special situaţia sa financiară, s-a înrăutăţit şi că acest fapt coincide cu sosirea unor volume mari de importuri subvenţionate din RPC. Preţurile acestor importuri au subcotat preţurile industriei din Uniune şi au exercitat o puternică presiune în sensul scăderii preţurilor de pe piaţa Uniunii. într-adevăr, creşterea bruscă a importurilor şi subcotarea semnificativă a preţurilor sunt factorii principali care trebuie luaţi în considerare în acest caz.

(840)Exportatorii chinezi au reuşit să-şi mărească semnificativ cota de piaţă, în detrimentul industriei din Uniune. în cursul perioadei de anchetă, majoritatea volumului total al importurilor chineze subvenţionate s-a concentrat pe nivelul 3, forţând mai mulţi producători din Uniune de pe acest nivel, în special IMM-uri din sectorul reşapării, să iasă de pe piaţă. în plus, Comisia a stabilit că aceste volume mari la preţuri subvenţionate au influenţat stabilirea preţurilor. Anterior, aceasta se facea în funcţie de nivelul 1, adică preţurile de la nivelul 2 erau stabilite în funcţie de cele de la nivelul 1, iar preţurile de la nivelul 3 în funcţie de cele de la nivelul 2. Acum ea se face în sens invers: preţurile de la nivelul 2 sunt stabilite în funcţie de cele de la nivelul 3, iar preţurile de la nivelul 1 în funcţie de cele de la nivelul 2. Acest lucru a condus la o scădere a preţurilor de vânzare pe toate nivelurile. Prin urmare, Comisia a concluzionat că creşterea rapidă a importurilor subvenţionate din RPC a jucat un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(841)Mai multe părţi interesate au susţinut că Comisia nu a demonstrat modul în care volumul şi nivelul preţurilor importurilor de anvelope chineze ar fi afectat în mod semnificativ industria din Uniune, fie individual, fie cumulat. Acestea au susţinut că, deşi importurile în Uniune provenite de la exportatorii din China au crescut cu 1 124 101 articole în timpul perioadei examinate, consumul Uniunii a crescut şi el cu 1 341 615 articole. Astfel, creşterea importurilor din China la preţuri competitive nu putea, ea singură, să aducă atingere vânzărilor pe piaţă realizate de industria din Uniune. Mai mult, faptul că unii producători din Uniune au trebuit să părăsească un segment al pieţei şi că modul de stabilire a preţurilor s-a modificat pe piaţa Uniunii nu înseamnă neapărat că importurile din China sunt responsabile de prejudiciul important cauzat industriei din Uniune. Faptul că preţurile exportatorilor chinezi erau mai mici decât cele ale industriei din Uniune şi că producătorii din Uniune nu au putut profita de creşterea consumului şi că s-au văzut nevoiţi să-şi reducă preţurile pentru a fi mai competitivi nu este suficient pentru a demonstra că importurile din China sunt responsabile de prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(842)Comisia a reiterat faptul că, în cursul perioadei de anchetă, preţurile industriei din Uniune au fost subcotate în mod semnificativ, la toate nivelurile, de preţurile chineze subvenţionate. Acestea au fost, în medie, mult mai mici pe parcursul întregii perioade examinate. Mai mult, faptul că preţurile de import au rămas stabile între 2014 şi 2015, au scăzut în 2016 şi s-au menţinut la acelaşi nivel scăzut pe parcursul perioadei de anchetă (a se vedea considerentul 650) nu poate fi explicat de evoluţia preţurilor materiilor prime. Acestea din urmă au scăzut la începutul perioadei examinate, dar au crescut în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, producătorii-exportatori chinezi nu şi-au revizuit preţurile în sens ascendent. Acest lucru a indicat faptul că producătorii-exportatori au dorit şi într-adevăr au reuşit să-şi mărească cota de piaţă, în detrimentul industriei din Uniune.

(843)Un producător-exportator a susţinut că nu există o legătură de cauzalitate între importurile din China şi prejudiciul cauzat industriei din Uniune, întrucât exporturile chineze sunt prezente predominant pe piaţa de nivelul 3, în vreme ce majoritatea producătorilor din Uniune vând produse de nivelurile 1 şi 2. Această afirmaţie este incorectă din punct de vedere factual. Produsele care se încadrează la nivelul 1 şi la nivelul 2 reprezintă aproximativ 32 % din totalul importurilor din China. Mai mult, aşa cum se explică în secţiunea 4.3 referitoare la interconexiunea dintre anvelopele noi şi cele reşapate şi interconexiunea dintre diversele niveluri, între acestea din urmă există o relaţie de simbioză, ele formând, împreună, un unic produs. Presiunea exercitată de anvelopele chineze ieftine pe nivelul 3, în ceea ce priveşte preţurile şi volumele, afectează totodată şi preţul de pe celelalte niveluri, afectând astfel întreaga industrie a Uniunii. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(844)Acelaşi producător-exportator a susţinut de asemenea că analiza prejudiciului şi, prin urmare, analiza legăturii de cauzalitate ar trebui realizate luându-se în considerare faptul că anvelopele de nivelul 3 erau mai ieftine pentru că ele au o durată de viaţă mult mai scurtă decât anvelopele de nivelul 1 şi nivelul 2. Evaluarea cotei de piaţă ar trebui făcută prin compararea cotei de piaţă din perspectiva valorii, nu a cantităţii. Dacă se ia în considerare acest lucru, scăderea cotei de piaţă a industriei din Uniune şi creşterea cotei de piaţă a producătorului-exportator chinez sunt mult mai puţin pronunţate.

(845)Comisia a recunoscut că durata de viaţă a anvelopelor este un aspect important al analizei, care demonstrează interconexiunea dintre niveluri. Ea nu a acceptat însă că acest aspect ar nega constatarea legăturii de cauzalitate. Chiar dacă se admite că cota de piaţă a anvelopelor chineze în Uniune are o valoare mai mică din cauza "duratei de viaţă mai scurte" decât "per unitate", aceasta nu schimbă cu nimic faptul că, tocmai din cauza atractivităţii din ce în ce mai mari pentru consumatori a achiziţionării de anvelope chineze "la preţ scăzut, cu kilometraj scăzut", industria din Uniune a început să resimtă o presiune şi a suferit un prejudiciu important. Prin urmare, Comisia consideră că creşterea cotei de piaţă a importurilor din RPC, fie din perspectiva valorii, fie din cea a volumului, confirmă constatarea privind legătura de cauzalitate.

(846)Una dintre părţile interesate a susţinut că scăderea preţurilor importurilor din China este cauzată de o schimbare la nivelul gamei de produse, declanşată de cererea din ce în ce mai mare de anvelope de dimensiuni mai mici. Nu s-au găsit, însă, elemente de probă care să susţină afirmaţia respectivă. în orice caz, chiar dacă dimensiunea ar fi putut avea un impact asupra evoluţiei preţurilor medii, importurile din China subcotau preţurile industriei din Uniune şi în cazul anvelopelor de aceleaşi dimensiuni, întrucât comparaţia se face întotdeauna per tip de produs. în consecinţă, Comisia a respins afirmaţia respectivă.

CAPITOLUL 2:5.2. Importuri din ţări terţe