Subcapitolul 1 - 3.4.1. Bănci de stat acţionând ca organisme publice - Regulamentul 1690/09-nov-2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163
Acte UE
Jurnalul Oficial 283L
În vigoare Versiune de la: 12 Noiembrie 2018
SUBCAPITOLUL 1:3.4.1. Bănci de stat acţionând ca organisme publice
(168)Comisia a verificat dacă băncile de stat acţionau ca organisme publice în sensul articolului 3 şi al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. în acest sens, testul aplicabil pentru a stabili că o întreprindere de stat este un organism public constă în următoarele (38): "Ceea ce contează este dacă o entitate este învestită cu autoritate de a exercita Juneţii guvernamentale, mai degrabă decât modul în care se realizează acest lucru. Există multe moduri diferite în care guvernul, în sensul strict al cuvântului, ar putea conferi autoritate entităţilor. în consecinţă, pentru a demonstra că o astfel de autoritate a fost conferită unei anumite entităţi, pot fi relevante diferite tipuri de elemente de probă. Elementele de probă care arată că o entitate exercită, de fapt, funcţii guvernamentale pot dovedi că aceasta deţine sau a fost învestită cu autoritate guvernamentală, în special atunci când aceste elemente de probă indică o practică susţinută şi sistematică. Prin urmare, în opinia noastră, elementele de probă din care rezultă că un guvern exercită un control semnificativ asupra unei entităţi şi a comportamentului acesteia pot dovedi, în anumite circumstanţe, că respectiva entitate deţine autoritate guvernamentală şi că ea exercită această autoritate în îndeplinirea funcţiilor publice. Cu toate acestea, subliniem faptul că, în afara unei delegări exprese a autorităţii într-un instrument juridic, existenţa unei simple legături oficiale între o entitate şi guvern în sens restrâns este improbabil să fie suficientă pentru a constata deţinerea autorităţii guvernamentale. Astfel, de exemplu, simplul fapt că un guvern este acţionarul majoritar al unei entităţi nu demonstrează că un guvern exercită un control semnificativ asupra comportamentului entităţii respective sau, cu atât mai puţin, că guvernul a conferit acesteia o autoritate guvernamentală. Cu toate acestea, în anumite cazuri, dacă elementele de probă arată că indiciile formale ale controlului guvernamental sunt multiple şi dacă există totodată elemente de probă potrivit cărora acest control a fost exercitat într-un mod semnificativ, atunci respectivele elemente de probă pot permite tragerea concluziei că entitatea în cauză exercită o autoritate guvernamentală." în cazul de faţă, concluzia că băncile de stat sunt investite cu autoritatea de a exercita funcţii guvernamentală se bazează pe indiciile formale ale existenţei controlului guvernamental şi pe elementele de probă care arată că acest control a fost exercitat în mod semnificativ.
(38)WT/DS379/AB/R, US - Anti-Dumping and Countervailing Duties on Certam Producs from China (SUA - Taxe antidumping şi compensatorii asupra anumitor produse din China), Raportul Organului de Apel, din 11 martie 2011, DS 379, punctul 318. A se vedea şi WT/DS436/AB/R, US - Carbon Steel (India) [SUA - Oţel carbon (India)], Raportul Organului de apel din 8 decembrie 2014, punctele 4.9-4.10, 4.17-4.20 şi WT/DS437/AB/R, United States - Countervailing Duty Measures on Certain Products from China (Statele Unite - Măsuri compensatorii aferente anumitor produse din China), Raportul organului de apel din 18 decembrie 2014, punctul 4.92.
(169)Comisia a încercat să obţină informaţii despre deţinerea în proprietate de către stat, precum şi indicii formale ale existenţei controlului guvernamental în băncile de stat. Ea a analizat, de asemenea, dacă controlul a fost exercitat în mod semnificativ. în acest scop, Comisia a trebuit să se bazeze, parţial, pe datele disponibile, din cauza refuzului GC şi al băncilor de stat de a furniza elemente de probă privind procesul decizional care condusese la acordarea împrumuturilor preferenţiale.
(170)Pentru efectuarea acestei analize, Comisia a examinat mai întâi informaţiile referitoare la cele cinci bănci de stat care completaseră chestionarul specific şi autorizaseră verificarea.
SUBSECŢIUNEA 0:
(171)Următoarele trei bănci de stat au furnizat un răspuns la chestionar, care a fost verificat la faţa locului: EXIM, ABC şi BOC.
SUBSECŢIUNEA 1:(a) Indicii formale ale proprietăţii şi controlului de către GC
(172)Pe baza informaţiilor furnizate în răspunsul la chestionar şi în cursul vizitei de verificare, Comisia a stabilit că GC deţine, fie în mod direct sau indirect, mai mult de 50 % din acţiuni în fiecare dintre aceste instituţii financiare.
(173)În ceea ce priveşte indiciile formale ale existenţei controlului guvernamental în cazul celor trei bănci de stat cooperante, Comisia le-a calificat, în ansamblu, drept "instituţii financiare de stat strategice". În plus, comunicarea "Reglementări interimare privind consiliile de supraveghere ale unor instituţii financiare de stat strategice" prevede că: "Menţiunea privind instituţiile financiare de stat strategice din prezentele reglementări se referă la băncile de stat, băncile comerciale, societăţile de gestionare a activelor financiare, societăţile de valori mobiliare, societăţile de asigurări, etc. (denumite în continuare instituţii financiare de stat), ai căror membrii ai consiliului de supraveghere au fost desemnaţi de Consiliul de Stat".
(174)Consiliul de supraveghere al instituţiilor financiare de stat strategice este numit în conformitate cu "Reglementările interimare privind consiliile de supraveghere ale instituţiilor financiare de stat strategice". Pe baza articolelor 3 şi 5 din Reglementările interimare, Comisia a stabilit că membrii consiliului de supraveghere sunt desemnaţi de Consiliul de Stat şi răspund în faţa acestuia, ilustrând astfel controlul instituţional al statului asupra activităţilor comerciale ale băncilor de stat cooperante. În plus faţă de aceste indicii general aplicabile, Comisia a constatat următoarele în ceea ce priveşte cele trei bănci de stat:
I.EXIM
(175)EXIM a fost creată şi funcţionează în conformitate cu "Notificarea privind înfiinţarea Export-Import Bank of China" emisă de Consiliul de Stat, precum şi în conformitate cu statutul EXIM. Potrivit statutului său, conducerea EXIM este numită direct de către stat. Consiliul de supraveghere este numit de către Consiliul de Stat în conformitate cu "Reglementările interimare privind consiliile de supraveghere ale instituţiilor financiare de stat strategice" (Decretul Consiliului de Stat nr. 282) şi cu alte legi şi reglementări, şi răspunde în faţa Consiliul de Stat.
(176)Statutul menţionează, de asemenea, că comitetul de partid al EXIM joacă un rol principal şi politic de bază, pentru a se asigura că politicile şi iniţiativele majore ale partidului şi statului sunt puse în aplicare de către EXIM. Conducerea partidului este integrată în toate aspectele legate de guvernanţa corporativă.
(177)În Statut se precizează, totodată, că EXIM este dedicată sprijinirii dezvoltării comerţului exterior şi a cooperării economice, a investiţiilor transfrontaliere, a iniţiativei "One Belt, One Road" ("O centură, un drum"), precum şi a cooperării în domeniul capacităţii internaţionale şi al fabricării de echipamente. Domeniul său de activitate include împrumuturile pe termen scurt, mediu şi lung aprobate de stat şi conforme cu politica de comerţ exterior şi cu politica de investiţii externe ("Going Out Policy") ale acestuia, cum ar fi creditul la export, creditul la import, împrumuturile pentru inginerie contractate în străinătate, împrumuturile pentru investiţii în străinătate, împrumuturile acordate de guvernul chinez pentru ajutor extern şi împrumuturile la export acordate cumpărătorilor.
II.ABC
(178)Astfel cum se menţionează la articolul 137 din Statutul ABC, GC, în calitatea sa de acţionar principal cu o participaţie de 79,62 %, deţine competenţa de a numi toţi directorii din consiliul de administraţie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru consiliul de supraveghere, în conformitate cu articolul 204 din statut.
(179)Mai mult, potrivit statutului ABC, consiliul de administraţie stabileşte strategia băncii, decide cu privire la bugetul băncii, ia decizii privind investiţiile, numeşte preşedintele şi secretarul consiliului de administraţie al băncii şi elaborează şi monitorizează sistemul de management al riscurilor. Această listă neexhaustivă a responsabilităţilor ilustrează controlul instituţional al statului asupra activităţii de zi cu zi a ABC.
(180)De asemenea, Comisia a constatat că instituţiile financiare de stat, inclusiv ABC şi BOC, şi-au modificat statutul în 2017 pentru a spori rolul Partidului Comunist Chinez (PCC) la cel mai înalt nivel decizional al băncilor.
(181)Acest nou Statut stipulează că:
(182)preşedintele consiliului de administraţie este aceeaşi persoană cu secretarul comitetului de partid;
(183)rolul PCC este de a asigura şi supraveghea implementarea de către bancă a politicilor şi liniilor directoare ale PCC şi ale statului; precum şi de a juca un rol de lider şi de selecţie în numirea personalului (inclusiv a conducerii superioare); şi că
(184)opiniile comitetului de partid sunt avute în vedere de consiliul de administraţie pentru luarea oricăror decizii majore.
III.BOC
(185)Astfel cum se menţionează la articolul 125 din statut, GC, în calitatea sa de acţionar principal cu o participaţie de 64,63 %, deţine competenţa de a numi administratorii executivi şi neexecutivi ai bănci, care alcătuiesc consiliul de administraţie.
(186)Pe de altă parte, în conformitate cu statutul BOC, consiliul de administraţie decide, printre altele, principiile strategice ale instituţiilor financiare, planurile de afaceri şi planurile de investiţii majore, numeşte sau demite cadrele superioare, cum ar fi preşedintele şi secretarul consiliului de administraţie, vicepreşedintele, şi alţi membri importanţi ai personalului de conducere. Consiliul decide, de asemenea, cu privire la punerea în aplicare a rezoluţiilor în cadrul adunării acţionarilor şi aprobă politicile de guvernanţă corporativă. Această listă neexhaustivă a responsabilităţilor ilustrează controlul instituţional al statului asupra activităţii de zi cu zi a BOC.
(187)În plus, noile prevederi referitoare la rolul PCC menţionat la considerentul 181 de mai sus se aplică şi în cazul BOC.
SUBSECŢIUNEA 2:(b) Elemente de probă care arată că guvernul exercită un control semnificativ asupra comportamentului instituţiilor respective
(188)De asemenea, Comisia a căutat informaţii care să dovedească dacă GC exercită sau nu un control semnificativ asupra comportamentului celor trei bănci de stat cooperante în ceea ce priveşte politicile lor de creditare şi evaluările riscurilor pe care le-au aplicat atunci când au acordat împrumuturi industriei anvelopelor. în acest sens au fost luate în considerare următoarele acte normative:
- articolul 34 din Legea RPC privind băncile comerciale (denumită în continuare "Legea bancară");
- articolul 15 din Normele generale privind împrumuturile (puse în aplicare de Banca Populară Chineză)
- capitolul 4 din cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia,
- Decizia nr. 40;
- preambulul la Politica industriei anvelopelor
- Măsuri de punere în aplicare ale Comisiei de reglementare bancară din China ("CBRC"), referitoare la chestiuni de autorizare administrativă, pentru băncile comerciale cu finanţare chineză [Ordinul nr. 1 al CBRC (2017)]
- Măsuri de punere în aplicare ale CBRC, referitoare la chestiuni de autorizare administrativă, pentru băncile cu finanţare externă [Ordinul nr. 4 al CBRC (2015)]
- Măsuri administrative privind calificările directorilor şi ale funcţionarilor superiori ai instituţiilor financiare din sectorul bancar [Ordinul nr. 3 al CBRC (2013)]
(189)La examinarea acestor documente normative, Comisia a constatat că instituţiile financiare din RPC îşi desfăşoară activitatea într-un mediu juridic general care le direcţionează să se alinieze la obiectivele politicilor industriale ale GC atunci când iau decizii financiare, din următoarele motive.
(190)În ceea ce priveşte EXIM, mandatul său de politică publică este stabilit în Notificarea privind înfiinţarea Export Import Bank of China, precum şi în statutul său.
(191)La nivel general, articolul 34 din Legea bancară, care se aplică tuturor instituţiilor financiare care îşi desfăşoară activitatea în China, prevede că "Băncile comerciale îşi desfăşoară activitatea de acordare de împrumuturi în conformitate cu necesităţile dezvoltării economice şi sociale naţionale şi sub îndrumarea politicilor industriale ale statului". Cu toate că articolul 4 din Legea bancară stipulează că "în temeiul legii, băncile comerciale îşi desfăşoară activităţile economice fără imixtiuni din partea oricăror unităţi sau persoane fizice. Băncile comerciale îşi asumă în mod independent răspunderea civilă cu întreaga lor proprietate ca persoană juridică", ancheta a arătat că articolul 4 din Legea bancară se aplică sub rezerva articolului 34 din Legea Bancară, adică atunci când statul stabileşte o politică publică, băncile o pun în aplicare şi urmează instrucţiunile statului.
(192)Pe lângă aceasta, articolul 15 din Normele generale privind împrumuturile prevede: "în conformitate cu politica de stat, departamentele relevante pot subvenţiona dobânda împrumuturilor cu scopul de a promova creşterea anumitor sectoare industriale şi dezvoltarea economică în anumite domenii."
(193)În urma comunicării documentului de informare, GC a afirmat că Comisia interpretase în mod greşit articolul 34 din Legea bancară. Articolul 34 nu ar trebui citit în mod izolat, iar articolul 4, care face parte din prevederile generale, are un efect general asupra celorlalte articole ale legii. Cu toate acestea, constatările prezentei anchete (precum şi constatările Comisiei din anchetele anterioare privind acelaşi program de subvenţionare) (39) nu confirmau alegaţia potrivit căreia băncile nu ar ţine cont de politicile şi planurile guvernamentale la luarea deciziilor de acordare a împrumuturilor. Ele confirmau mai degrabă contrariul, după cum se arată la considerentele 202-206 de mai jos. Prin urmare, Comisia a considerat că articolul 4 din Legea bancară nu împiedica băncile comerciale să ţină cont de politica şi planurile industriale ale guvernului.
(39)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei din 8 iunie 2017 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 146, 9.6.2017, p. 17), considerentele 121-128.
(194)GC a cerut de asemenea să nu se ţină cont de articolul 15 din Normele generale privind împrumuturile, deoarece acesta a fost instituit cu peste 20 de ani în urmă şi a rămas inactiv pentru o lungă perioadă de timp. GC a recunoscut însă, în acelaşi timp, că Normele generale privind împrumuturile nu au fost încă oficial abrogate. Prin urmare, Comisia a considerat că trimiterea sa la Normele generale privind împrumuturile rămâne valabilă.
(195)Politica industrială a statului este stabilită prin planificare centrală, aşa cum se explică în secţiunea 3.1 de mai sus. în ceea ce priveşte industria anvelopelor, capitolul 5 din cel de-al 13-lea plan cincinal privind petrochimia prevede "Consolidarea legăturii dintre politicile financiare, fiscale şi comerciale şi politicile industriale. Realizarea legăturii dintre bănci şi întreprinderi şi a unor politici de cooperare în domeniul producţiei. Consolidarea sprijinului financiar acordat întreprinderilor şi proiectelor strategice. Utilizarea canalelor de capital special existente (proiecte şi fonduri speciale etc.) pentru a sprijini în continuare modernizarea industrială şi reconstrucţia tehnică."
(196)În plus, Politica industriei anvelopelor "va servi ca bază pentru toate departamentele relevante" în ceea ce priveşte "finanţarea prin credite a proiectelor industriei anvelopelor."
(197)În mod similar, Decizia nr. 40 dă instrucţiuni tuturor instituţiilor financiare să ofere sprijin prin acordarea de credite în mod specific proiectelor "încurajate". După cum s-a explicat deja în secţiunea 3.1, proiectele industriei anvelopelor aparţin categoriei de proiecte "încurajate". Prin urmare, Decizia nr. 40 confirmă constatarea anterioară referitoare la Legea bancară, conform căreia băncile exercită o autoritate guvernamentală sub formă de operaţiuni de credit preferenţial.
(198)Ca răspuns la documentul de informare, GC a comentat că Decizia nr. 40 permite acordarea de sprijin sub formă de credite numai dacă acesta se bazează pe principiile acordării de credite. Comisia a recunoscut că articolele 17 şi 18 din aceeaşi decizie solicită totodată băncilor să respecte principiile de creditare. Cu toate acestea, după cum se explică mai detaliat la considerentele 202-206 de mai jos, Comisia nu a putut stabili în timpul anchetei că acest lucru se realiza în practică.
(199)De asemenea, Comisia a constatat că Comisia de reglementare bancară din China ("CBRC") are o amplă autoritate de aprobare asupra tuturor aspectelor legate de gestionarea tuturor instituţiilor financiare stabilite în RPC (inclusiv asupra instituţiilor financiare cu capital privat şi străin), cum ar fi (40):
(40)În conformitate cu Măsurile de punere în aplicare ale CBRC, referitoare la chestiuni de autorizare administrativă, pentru băncile comerciale cu finanţare chineză [Ordinul nr. 1 al CBRC (2017)], Măsurile de punere în aplicare ale CBRC, referitoare la chestiuni de autorizare administrativă, pentru băncile cu finanţare din străinătate [Ordinul nr. 4 al CBRC (2015)], Măsurile administrative privind calificările directorilor şi ale funcţionarilor superiori ai instituţiilor financiare din sectorul bancar [Ordinul nr. 3 al CBRC (2013)].
- aprobarea numirii tuturor directorilor instituţiilor financiare, atât la nivelul sediilor centrale, cât şi la nivelul sucursalelor locale. Aprobarea CBRC este necesară pentru recrutarea tuturor nivelurilor de conducere, de la cele mai înalte funcţii până la directorii de sucursale şi include chiar şi directorii numiţi în sucursalele din străinătate, precum şi directorii responsabili cu funcţiile de suport (de exemplu, directorii TI); şi
- o listă foarte lungă de aprobări administrative, inclusiv aprobări pentru înfiinţarea de sucursale, demararea unor noi linii de activitate sau vânzarea de produse noi, modificarea Statutului băncii, vânzarea a peste 5 % din acţiunile lor, majorările de capital, schimbările de domiciliu, schimbările formei organizaţionale etc.
(200)Legea bancară este obligatorie din punct de vedere juridic. Caracterul obligatoriu al planurilor cincinale şi al Deciziei nr. 40 a fost stabilit mai sus, în secţiunea 3.1. Caracterul obligatoriu al documentelor normative ale CBRC derivă din competenţele sale de autoritate de reglementare bancară. Caracterul obligatoriu al altor documente este demonstrat prin clauzele de supraveghere şi evaluare pe care le conţin.
(201)Pe această bază, Comisia a concluzionat că GC a creat un cadru normativ care trebuia respectat de către directorii şi supraveghetorii desemnaţi de GC, care răspund în faţa GC. Prin urmare, GC s-a bazat pe cadrul normativ pentru a exercita controlul în mod semnificativ asupra comportamentului celor trei bănci de stat cooperante, de fiecare dată când acestea au acordat împrumuturi industriei anvelopelor.
(202)Comisia a urmărit, de asemenea, să identifice elemente de probă concrete ale exercitării controlului în mod semnificativ pe baza unor împrumuturi concrete. Pe parcursul vizitei de verificare, cele trei bănci de stat cooperante au susţinut că, în practică, utilizaseră politici şi modele sofisticate de evaluare a riscului de credit atunci când acordaseră împrumuturile în discuţie. în cursul vizitei de verificare la GC, reprezentanţii ABC şi BOC au indicat, de asemenea, că îşi reduseseră expunerea totală la riscul de credit faţă de industria anvelopelor în ultimii doi ani, deoarece detectaseră anumite probleme legate de supracapacitate în acest sector.
(203)Cu toate acestea, nu au fost furnizate exemple concrete referitoare la societăţile incluse în eşantion. Cele trei bănci de stat cooperante au refuzat să furnizeze informaţii, inclusiv cu privire la evaluările specifice ale riscului de credit, referitoare la societăţile incluse în eşantion, din motive de reglementare şi din motive contractuale, deşi Comisia le prezentase un consimţământ scris din partea societăţilor incluse în eşantion prin care acestea renunţau la drepturile lor de confidenţialitate.
(204)În lipsa unor elemente de probă concrete cu privire la evaluarea bonităţii, Comisia a analizat, prin urmare, mediul juridic general, astfel cum se menţionează la considerentele 188-201 de mai sus, în combinaţie cu comportamentul celor trei bănci de stat cooperante în ceea ce priveşte împrumuturile acordate societăţilor incluse în eşantion. Acest comportament contrasta cu poziţia lor oficială din timpul vizitei de verificare, întrucât, în practică, ele nu acţionau în baza unor evaluări aprofundate ale riscului prin raportare la piaţă.
(205)Vizitele de verificare au arătat că, exceptând anumite împrumuturi în valută, împrumuturile au fost acordate celor patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion la rate ale dobânzii apropiate de rata dobânzii de referinţă a Băncii Populare Chineze (People's Bank of China, "PBOC"), indiferent de situaţia financiară şi de situaţia riscului de credit ale întreprinderilor. De aici rezultă că împrumuturile au fost acordate la dobânzi sub nivelul dobânzilor de pe piaţă în raport cu dobânda corespunzătoare profilului de risc al celor patru producători-exportatori incluşi în eşantion. în plus, societăţile incluse în eşantion au beneficiat de credite reînnoibile automat, ceea ce le-a permis să înlocuiască imediat capitalul rambursat la scadenţă cu un capital nou din noi împrumuturi, în cazul a două grupuri de societăţi incluse în eşantion, calendarele de plată au fost restructurate sau datoria a fost ştearsă din cauza unor dificultăţi financiare.
(206)Comisia a constatat, de asemenea, că împrumuturile care ar fi trebuit să fie raportate de băncile comerciale ca împrumuturi "atipice" nu fuseseră întotdeauna indicate ca atare în registrul naţional central al creditelor de către cele trei bănci de stat cooperante. Obligaţia de a raporta astfel de împrumuturi "atipice" există în special atunci când împrumuturile au fost restructurate, când debitorul a intrat în incapacitate de plată sau când au fost acordate împrumuturi reînnoibile automat. Aceste situaţii au fost constatate pentru toate cele patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion. în conformitate cu "Orientările CBRC privind clasificarea împrumuturilor bazată pe riscuri", toate aceste cazuri ar fi trebuit să fie incluse în registrul central al creditelor. Această neraportare de către instituţiile financiare conduce la formarea unei imagini distorsionate a situaţiei creanţelor societăţii în registrul central al creditelor, întrucât acesta nu reflectă bonitatea financiară reală a societăţii. Prin urmare, chiar şi în cazul în care o instituţie financiară ar fi aplicat o evaluare a riscului prin raportare la piaţă, ea ar fi făcut acest lucru pe baza unor informaţii inexacte.
(207)Prin urmare, Comisia a concluzionat că GC a exercitat un control semnificativ asupra comportamentului celor trei bănci de stat cooperante în ceea ce priveşte politicile lor de creditare şi evaluarea riscului în ceea ce priveşte industria anvelopelor.
SUBSECŢIUNEA 3:(c) Concluzie privind instituţiile financiare cooperante
(208)Potrivit constatărilor Comisiei, cadrul juridic prezentat mai sus este pus în aplicare de cele trei instituţii financiare cooperante de stat în exercitarea funcţiilor guvernamentale în ceea ce priveşte sectorul anvelopelor, ele acţionând astfel în calitate de organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază şi în conformitate cu jurisprudenţa relevantă a OMC.
(209)După cum se indică în secţiunea 3.2 de mai sus, niciuna dintre celelalte bănci de stat care au acordat împrumuturi societăţilor incluse în eşantion nu a răspuns la chestionarul specific. Prin urmare, în conformitate cu concluziile la care s-a ajuns la considerentele 127-136 de mai sus, Comisia a decis să utilizeze datele disponibile pentru a stabili dacă aceste bănci de stat pot fi sau nu asimilate unor organisme publice.
(210)În ancheta antisubvenţie privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oţel nealiat sau din alte oţeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (41), Comisia a stabilit că următoarele bănci, care acordaseră împrumuturi celor patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion, erau deţinute parţial sau integral de stat, fie în mod direct, fie prin persoane juridice aflate în proprietatea statului: China Development Bank (Banca Chineză de Dezvoltare), China Construction Bank (Banca Chineză de Construcţii), Industrial and Commercial Bank of China (Banca Industrială şi Comercială Chineză), Bank of Communications (Banca Comunicaţiilor), China Everbright Bank (Banca Everbright China), Postal Savings Bank (Banca de Economii a Poştei), China Merchants Bank (Banca Chineză a Comercianţilor), Shanghai Pudong Development Bank (Banca de Dezvoltare Shanghai Pudong), China Industrial Bank (Banca Industrială Chineză), Shenyang Rural Commercial Bank (Banca Comercială Rurală Shenyang), Bank of Shanghai (Banca Shanghaiului), Ningbo Bank (Banca Ningbo), China CITIC Bank (Banca CITIC China), China Guangfa Bank (Banca Chineză Guangfa), China Bohai Bank (Banca Chineză Bohai), Huaxia Bank (Banca Huaxia).
(41)A se vedea cazul HRF, citat mai sus la nota de subsol 39, considerentul 132.
(211)Utilizând informaţii disponibile public, cum ar fi site-ul web al băncii, rapoartele anuale, informaţiile disponibile din anuarele bancare sau informaţiile disponibile pe internet, Comisia a constatat, în plus, că următoarele bănci care acordaseră împrumuturi celor patru grupuri de producători-exportatori incluse în eşantion erau deţinute parţial sau integral de stat, fie în mod direct, fie prin persoane juridice aflate în proprietatea statului:
Denumirea băncii | Informaţii privind structura proprietăţii |
Hankou Bank | cel puţin 34,86 % din acţiuni deţinute de entităţi aflate în proprietatea statului (denumite în continuare "ES"-uri) |
Hubei Bank | cel puţin 42,55 % din acţiuni deţinute de guvernul local şi de ES-uri |
Huishang Bank | deţinută în majoritate de stat, cu acţiuni împărţite între multe ES-uri şi entităţi afiliate guvernului local |
Dongying Bank | Biroul financiar al oraşului Dongying deţine 20,88 %, Dongying State-owned As- sets Operation Co., Ltd. 11,14 % |
Bank of Tianjin | cel puţin 40,2 % din acţiuni deţinute de guvernul local şi de ES-uri |
Bank of Kunlun | aflată în proprietatea China National Petroleum Corporation (Corporaţia naţională a petrolului din China) (ES) |
Shanghai Rural Commercial Bank (Banca Comercială Rurală Shanghai) | acţiunile ES-urilor reprezintă 35,52 % din capitalul de acţiuni |
China Industrial International Trust Limited | filială a Industrial Bank (Banca Industrială), care s-a constatat că este deţinută de stat în cadrul anchetei antisubvenţie referitoare la HRF (42) |
Daye Trust Co., Ltd. | filială a China Orient Asset Mgt Co. Ltd (societate de administrare a activelor deţinută de stat) |
Sinotruk Finance Co., Ltd. | deţinută de Sinotruk (ES) |
(42)A se vedea cazul HRF, citat mai sus la nota de subsol 39, considerentul 132.
(212)În lipsa unor informaţii specifice din partea instituţiilor financiare în cauză care să indice contrariul, Comisia a stabilit, de asemenea, proprietatea şi controlul GC pe baza unor indicii formale, din aceleaşi motive ca cele expuse mai sus, în secţiunea 3.4.1.1. în particular, pe baza datelor disponibile, directorii şi supraveghetorii din băncile de stat necooperante sunt consideraţi a fi numiţi de GC şi răspund în faţa GC în acelaşi mod ca în cazul celor trei bănci de stat cooperante.
(213)În ceea ce priveşte exercitarea controlului într-un mod semnificativ, Comisia a considerat că constatările privind cele trei instituţii financiare cooperante, care reprezentau o parte substanţială a împrumuturilor acordate celor patru grupuri de societăţi incluse în eşantion în cursul perioadei de anchetă (variind de la 30 % la 50 %, în funcţie de societate), ar putea fi considerate reprezentative şi pentru instituţiile financiare de stat necooperante. Cadrul normativ analizat în secţiunea 3.4.1.1 litera (b) de mai sus li se aplică în mod identic. în absenţa oricăror indicaţii contrare, pe baza celor mai bune date disponibile, lipsa unor elemente de probă concrete ale unor evaluări ale bonităţii este valabilă pentru aceste instituţii în acelaşi mod în care este valabilă pentru cele trei bănci de stat cooperante, astfel încât analiza privind aplicarea concretă a cadrului normativ din secţiunea 3.4.1.1. litera (b) de mai sus li se aplică în mod identic.
(214)În plus, Comisia a observat că majoritatea contractelor de împrumut pe care Comisia le obţinuse din partea societăţilor incluse în eşantion aveau condiţii similare şi că ratele de împrumut care fuseseră convenite erau similare şi se suprapuneau parţial cu ratele oferite de cele trei bănci de stat cooperante.
(215)Prin urmare, Comisia a considerat că, pentru cele bănci de stat cooperante, constatările constituiau datele disponibile în temeiul articolului 28 din regulamentul de bază pentru evaluarea celorlalte bănci de stat, datorită atât similitudinilor în ceea ce priveşte condiţiile de împrumut şi ratele dobânzii percepute la împrumuturi, cât şi reprezentativităţii celor trei instituţii financiare care au fost verificate.
(216)Pe această bază, Comisia a concluzionat că celelalte bănci de stat care acordă împrumuturi societăţilor incluse în eşantion sunt organisme publice în sensul articolului 3 şi al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază.
(217)Având în vedere consideraţiile de mai sus, Comisia a constatat că toate instituţiile financiare chineze deţinute de stat, care au acordat împrumuturi celor patru grupuri de producători-exportatori cooperanţi incluse în eşantion, sunt organisme publice în sensul articolului 3 şi al articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază.
(218)În plus, chiar şi în cazul în care instituţiile financiare de stat nu ar fi fost considerate organisme publice, Comisia a constatat că acestea ar fi fost de asemenea considerate a fi primit sarcini sau ordine din partea GC pentru a executa funcţii care incumbă în mod normal guvernului, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază pentru aceleaşi motive, astfel cum se precizează la considerentele 220-223 de mai jos. Prin urmare, comportamentul lor va fi atribuit GC în orice caz.