Partea 5 - LEGĂTURA DE CAUZALITATE - Regulamentul 1690/09-nov-2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163

Acte UE

Jurnalul Oficial 283L

În vigoare
Versiune de la: 12 Noiembrie 2018
PARTEA 5:LEGĂTURA DE CAUZALITATE
(835)În conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile subvenţionate din ţara în cauză au provocat un prejudiciu important industriei din Uniune. în conformitate cu articolul 8 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă alţi factori cunoscuţi ar fi putut prejudicia, în acelaşi timp, industria din Uniune.
(836)Comisia s-a asigurat că eventualele prejudicii cauzate de alţi factori decât importurile subvenţionate din ţara în cauză nu au fost atribuite importurilor subvenţionate. Factorii respectivi sunt: importurile din alte ţări terţe, performanţa vânzărilor la export a producătorilor din Uniune şi evoluţia costurilor.
(837)Preţurile importurilor subvenţionate din RPC au subcotat în mod semnificativ preţurile industriei din Uniune în cursul perioadei de anchetă, cu marje de subcotare de 21 % care au dus la scăderea cotei de piaţă şi a rentabilităţii industriei din Uniune (respectiv de la 72,4 % la 67,1 % şi de la 15,4 % în 2014 la 13,7 % în cursul perioadei examinate). într-adevăr, în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut uşor, în timp ce volumul importurilor din RPC a crescut cu 32 %, acaparând astfel cea mai mare parte a creşterii consumului din Uniune.
(838)În ansamblu, în cursul perioadei examinate, cota de piaţă pierdută de industria din Uniune (- 5,3 puncte procentuale) a fost preluată de importurile din China (+ 4,2 puncte procentuale).
(839)Analiza indicatorilor de prejudiciu de la considerentele 686-784 arată că situaţia economică a industriei din Uniune, în special situaţia sa financiară, s-a înrăutăţit şi că acest fapt coincide cu sosirea unor volume mari de importuri subvenţionate din RPC. Preţurile acestor importuri au subcotat preţurile industriei din Uniune şi au exercitat o puternică presiune în sensul scăderii preţurilor de pe piaţa Uniunii. într-adevăr, creşterea bruscă a importurilor şi subcotarea semnificativă a preţurilor sunt factorii principali care trebuie luaţi în considerare în acest caz.
(840)Exportatorii chinezi au reuşit să-şi mărească semnificativ cota de piaţă, în detrimentul industriei din Uniune. în cursul perioadei de anchetă, majoritatea volumului total al importurilor chineze subvenţionate s-a concentrat pe nivelul 3, forţând mai mulţi producători din Uniune de pe acest nivel, în special IMM-uri din sectorul reşapării, să iasă de pe piaţă. în plus, Comisia a stabilit că aceste volume mari la preţuri subvenţionate au influenţat stabilirea preţurilor. Anterior, aceasta se facea în funcţie de nivelul 1, adică preţurile de la nivelul 2 erau stabilite în funcţie de cele de la nivelul 1, iar preţurile de la nivelul 3 în funcţie de cele de la nivelul 2. Acum ea se face în sens invers: preţurile de la nivelul 2 sunt stabilite în funcţie de cele de la nivelul 3, iar preţurile de la nivelul 1 în funcţie de cele de la nivelul 2. Acest lucru a condus la o scădere a preţurilor de vânzare pe toate nivelurile. Prin urmare, Comisia a concluzionat că creşterea rapidă a importurilor subvenţionate din RPC a jucat un rol determinant în prejudiciul important suferit de industria din Uniune.
(841)Mai multe părţi interesate au susţinut că Comisia nu a demonstrat modul în care volumul şi nivelul preţurilor importurilor de anvelope chineze ar fi afectat în mod semnificativ industria din Uniune, fie individual, fie cumulat. Acestea au susţinut că, deşi importurile în Uniune provenite de la exportatorii din China au crescut cu 1 124 101 articole în timpul perioadei examinate, consumul Uniunii a crescut şi el cu 1 341 615 articole. Astfel, creşterea importurilor din China la preţuri competitive nu putea, ea singură, să aducă atingere vânzărilor pe piaţă realizate de industria din Uniune. Mai mult, faptul că unii producători din Uniune au trebuit să părăsească un segment al pieţei şi că modul de stabilire a preţurilor s-a modificat pe piaţa Uniunii nu înseamnă neapărat că importurile din China sunt responsabile de prejudiciul important cauzat industriei din Uniune. Faptul că preţurile exportatorilor chinezi erau mai mici decât cele ale industriei din Uniune şi că producătorii din Uniune nu au putut profita de creşterea consumului şi că s-au văzut nevoiţi să-şi reducă preţurile pentru a fi mai competitivi nu este suficient pentru a demonstra că importurile din China sunt responsabile de prejudiciul suferit de industria din Uniune.
(842)Comisia a reiterat faptul că, în cursul perioadei de anchetă, preţurile industriei din Uniune au fost subcotate în mod semnificativ, la toate nivelurile, de preţurile chineze subvenţionate. Acestea au fost, în medie, mult mai mici pe parcursul întregii perioade examinate. Mai mult, faptul că preţurile de import au rămas stabile între 2014 şi 2015, au scăzut în 2016 şi s-au menţinut la acelaşi nivel scăzut pe parcursul perioadei de anchetă (a se vedea considerentul 650) nu poate fi explicat de evoluţia preţurilor materiilor prime. Acestea din urmă au scăzut la începutul perioadei examinate, dar au crescut în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, producătorii-exportatori chinezi nu şi-au revizuit preţurile în sens ascendent. Acest lucru a indicat faptul că producătorii-exportatori au dorit şi într-adevăr au reuşit să-şi mărească cota de piaţă, în detrimentul industriei din Uniune.
(843)Un producător-exportator a susţinut că nu există o legătură de cauzalitate între importurile din China şi prejudiciul cauzat industriei din Uniune, întrucât exporturile chineze sunt prezente predominant pe piaţa de nivelul 3, în vreme ce majoritatea producătorilor din Uniune vând produse de nivelurile 1 şi 2. Această afirmaţie este incorectă din punct de vedere factual. Produsele care se încadrează la nivelul 1 şi la nivelul 2 reprezintă aproximativ 32 % din totalul importurilor din China. Mai mult, aşa cum se explică în secţiunea 4.3 referitoare la interconexiunea dintre anvelopele noi şi cele reşapate şi interconexiunea dintre diversele niveluri, între acestea din urmă există o relaţie de simbioză, ele formând, împreună, un unic produs. Presiunea exercitată de anvelopele chineze ieftine pe nivelul 3, în ceea ce priveşte preţurile şi volumele, afectează totodată şi preţul de pe celelalte niveluri, afectând astfel întreaga industrie a Uniunii. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.
(844)Acelaşi producător-exportator a susţinut de asemenea că analiza prejudiciului şi, prin urmare, analiza legăturii de cauzalitate ar trebui realizate luându-se în considerare faptul că anvelopele de nivelul 3 erau mai ieftine pentru că ele au o durată de viaţă mult mai scurtă decât anvelopele de nivelul 1 şi nivelul 2. Evaluarea cotei de piaţă ar trebui făcută prin compararea cotei de piaţă din perspectiva valorii, nu a cantităţii. Dacă se ia în considerare acest lucru, scăderea cotei de piaţă a industriei din Uniune şi creşterea cotei de piaţă a producătorului-exportator chinez sunt mult mai puţin pronunţate.
(845)Comisia a recunoscut că durata de viaţă a anvelopelor este un aspect important al analizei, care demonstrează interconexiunea dintre niveluri. Ea nu a acceptat însă că acest aspect ar nega constatarea legăturii de cauzalitate. Chiar dacă se admite că cota de piaţă a anvelopelor chineze în Uniune are o valoare mai mică din cauza "duratei de viaţă mai scurte" decât "per unitate", aceasta nu schimbă cu nimic faptul că, tocmai din cauza atractivităţii din ce în ce mai mari pentru consumatori a achiziţionării de anvelope chineze "la preţ scăzut, cu kilometraj scăzut", industria din Uniune a început să resimtă o presiune şi a suferit un prejudiciu important. Prin urmare, Comisia consideră că creşterea cotei de piaţă a importurilor din RPC, fie din perspectiva valorii, fie din cea a volumului, confirmă constatarea privind legătura de cauzalitate.
(846)Una dintre părţile interesate a susţinut că scăderea preţurilor importurilor din China este cauzată de o schimbare la nivelul gamei de produse, declanşată de cererea din ce în ce mai mare de anvelope de dimensiuni mai mici. Nu s-au găsit, însă, elemente de probă care să susţină afirmaţia respectivă. în orice caz, chiar dacă dimensiunea ar fi putut avea un impact asupra evoluţiei preţurilor medii, importurile din China subcotau preţurile industriei din Uniune şi în cazul anvelopelor de aceleaşi dimensiuni, întrucât comparaţia se face întotdeauna per tip de produs. în consecinţă, Comisia a respins afirmaţia respectivă.
(847)Alţi factori examinaţi în cadrul analizei legăturii de cauzalitate în conformitate cu articolul 8 alineatul (7) din regulamentul de bază au fost: importurile din alte ţări, performanţa la export a industriei din Uniune şi evoluţia costurilor industriei din Uniune.
(848)Volumul importurilor din alte ţări terţe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 23: Importuri din ţări terţe

Ţară

2014

2015

2016

Perioada de anchetă

Turcia

Volumul importurilor din Turcia

712 497

710 504

856 110

884 241

Indice (2014 = 100)

100

100

120

124

Preţuri unitare ale importurilor din Turcia

212

216

194

185

Indice (2014 = 100)

100

102

91

87

Cotă de piaţă

3,5 %

3,4%

4,0%

4,1 %

Procent din volumul total al importurilor Uniunii

12,6 %

11,4 %

12,1 %

12,3 %

Coreea

Volumul importurilor din Coreea

431 676

463 643

477 185

381 167

Indice (2014 = 100)

100

107

111

88

Preţuri unitare ale importurilor din Coreea

219

191

181

186

Indice (2014 = 100)

100

87

83

85

Cotă de piaţă

2,1 %

2,2 %

2,2 %

1,8 %

Procent din volumul total al importurilor Uniunii

7,6 %

7,4%

6,8 %

5,3 %

Japonia

Volumul importurilor din Japonia

386 128

418 802

398 427

390 859

Indice (2014 = 100)

100

108,5

103,2

101,2

Preţuri unitare ale importurilor din Japonia

293

227

218

221

Indice (2014 = 100)

100

77,6

74,4

75,4

Cotă de piaţă

1,9 %

2,0%

1,9 %

1,8 %

Procent din volumul total al importurilor Uniunii

6,8 %

6,7%

5,6 %

5,5 %

Rusia

Volumul importurilor din Rusia

181 031

237 582

270 515

279 798

Indice (2014 = 100)

100

131,2

149,4

154,6

Preţuri unitare ale importurilor din Rusia

145

131

130

130

Indice (2014 = 100)

100

90,7

89,6

89,5

Cotă de piaţă

0,9 %

1,1 %

1,3 %

1,3 %

Procent din volumul total al importurilor Uniunii

3,2 %

3,8 %

3,8 %

3,9 %

Thailanda

Volumul importurilor din Thailanda

142 735

177 209

174 994

167 509

Indice (2014 = 100)

100

124,2

122,6

117,4

Preţuri unitare ale importurilor din Thailanda

310

226

233

241

Indice (2014 = 100)

100

72,9

75,3

77,7

Cotă de piaţă

0,7%

0,9 %

0,8 %

0,8 %

Procent din volumul total al importurilor Uniunii

2,5 %

2,8 %

2,5 %

2,3 %

Alte ţări terţe

Volumul importurilor din toate celelalte ţări

338 457

376 075

469 425

464 224

Indice (2014 = 100)

100

111

139

137

Preţuri unitare ale importurilor din toate celelalte ţări

202

195

200

192

Indice (2014 = 100)

100

96

99

95

Cotă de piaţă

1,7%

1,8 %

2,2 %

2,1 %

Procent din volumul total al importurilor Uniunii

6,0%

6,0%

6,6 %

6,5 %

Totalul tuturor ţărilor terţe, cu excepţia RPC

Volumul importurilor din toate celelalte ţări

2 192 524

2 383 815

2 646 656

2 567 798

Indice (2014 = 100)

100

109

121

117

Preţuri unitare ale importurilor din toate celelalte ţări

227

202

192

189

Indice (2014 = 100)

100

89

85

83

Cotă de piaţă

10,8 %

11,5 %

12,3 %

11,9 %

Procent din volumul total al importurilor Uniunii

38,7 %

38,3 %

37,5 %

35,8 %

Sursa: Eurostat

(849)Importurile din alte ţări terţe au înregistrat o uşoară creştere a cotei lor de piaţă, de la 10,8 % la 11,9 % în perioada examinată. Din totalul importurilor din alte ţări terţe, numai importurile din Rusia aveau preţuri medii similare cu cele ale importurilor din China. Preţurile medii ale importurilor de produs în cauză erau în mod evident mai ridicate decât preţurile medii ale importurilor din China. Cota de piaţă a importurilor de produs în cauză din Federaţia Rusă a crescut de la 0,9 % la 1,3 % în perioada examinată. Cu toate acestea, cantităţile limitate ale importurile din Rusia nu slăbesc legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.
(850)Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că, deşi este posibil ca importurile din alte ţări terţe să fi avut un impact limitat asupra situaţiei industriei din Uniune, importurile subvenţionate din China rămân cauza principală a prejudiciului.
(851)Mai multe părţi interesate au susţinut că Comisia ar trebui să furnizeze o analiză suplimentară a impactului importurilor din Rusia, ale căror preţuri sunt similare cu cele ale importurilor din China.
(852)Comisia a constatat că există o diferenţă crucială între volumele importate. în timp ce importurile din China au crescut de la 3,5 milioane de anvelope în 2014 la 4,6 milioane de anvelope (şi anume cu 1 100 000 de articole) în perioada de anchetă, importurile din Rusia au crescut de la 0,2 milioane de anvelope la 0,3 milioane de anvelope (şi anume, cu doar 100 000 de articole) în aceeaşi perioadă. Date fiind cantităţile limitate originare din Rusia la un preţ asemănător (ele reprezintă doar 6 % din volumele totale ale importurilor din RPC şi deţin o cotă de piaţă de numai 1,3 % pe piaţa Uniunii), aceste importuri nu pot slăbi legătura de cauzalitate dintre importurile din China şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.
(853)Alte părţi interesate au susţinut că importurile din alte ţări precum Japonia, Coreea şi Turcia s-au realizat în cantităţi semnificative şi la preţuri mai mici decât cele ale industriei din Uniune. Din cauza preţului şi a cantităţii lor, se afirmă că acestea au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China şi prejudiciul suferit de industria din Uniune.
(854)Comisia a observat că preţurile de import din Japonia, Coreea de Sud şi Turcia se situau cu mult peste preţurile de import din China. Mai mult, acestea reprezintă, în mare parte, preţuri de transfer către importatorii afiliaţi. Prin urmare, preţurile de import respective nu pot servi drept bază pentru o comparaţie cu preţurile industriei din Uniune. în fine, anvelopele din Japonia, Coreea de Sud şi Turcia au fost vândute la un preţ care corespundea nivelului lor respectiv pe piaţa din Uniune. Prin urmare, importurile respective nu ar trebui să aducă un prejudiciu industriei din Uniune. în ceea ce priveşte cantităţile, cotele lor de piaţă au rămas stabile (volumul a scăzut cu 50 000 de articole în cazul Coreei de Sud, a rămas stabil în cazul Japoniei şi a crescut cu 170 000 de articole în cazul Turciei) şi au reprezentat aproximativ jumătate din volumul importurilor originare din RPC. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.
(855)Volumul exporturilor producătorilor din Uniune a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:
Tabelul 24: Performanţa la export a producătorilor din Uniune

2014

2015

2016

Perioada de anchetă

Volumul exporturilor (articole)

6 079 036

5 920 561

5 893 729

5 920 981

Indice 2014 = 100

100

97,4

97,0

97,4

Preţ mediu (EUR/articol)

188

179

169

168

Indice 2014 = 100

100

95,3

89,9

89,8

Sursa: baza de date Comext a Eurostat

(856)Conform Eurostat, volumele exporturilor au scăzut cu 2,6 % în perioada examinată. Preţurile medii de export sunt afectate de valorile de transfer către societăţi afiliate. Nu există elemente de probă potrivit cărora activitatea de export a industriei din Uniune ar putea slăbi legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul constatat.
(857)Anumite părţi interesate au susţinut că industria din Uniune a suferit pierderi, deoarece a exportat în pierdere pe parcursul perioadei examinate, fapt care a afectat randamentul investiţiilor sale, precum şi capacitatea de a investi. Aşa cum se indică la considerentul 862, preţurile de export medii sunt afectate de valorile de transfer către societăţi afiliate. Mai mult, costurile de producţie raportate la considerentul 754 au fost calculate pentru vânzările efectuate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion către clienţi neafiliaţi. Acest lucru nu permite formularea de concluzii semnificative pe baza comparării celor două seturi de date. În plus, microindicatorii au arătat că exporturile producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au fost considerate rentabile. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.
(858)Comisia a reiterat faptul că volumele au rămas stabile pe parcursul perioadei examinate. în plus, aceste preţuri sunt preţuri de transfer între părţi afiliate şi, prin urmare, nu se poate formula nicio concluzie pe baza faptului că aceste preţuri arată o tendinţă de scădere în timpul perioadei examinate. Prin urmare, afirmaţiile respective au fost respinse. Astfel, Comisia confirmă că nu există niciun element de probă conform căruia activitatea de export a industriei din Uniune ar putea slăbi legătura de cauzalitate dintre importurile subvenţionate şi prejudiciul constatat.
(859)Aşa cum se menţionează la considerentul 755, costurile totale ale industriei din Uniune au scăzut cu 12 EUR per anvelopă în perioada examinată, datorită evoluţiei materiilor prime principale (şi anume cauciucul natural şi cel sintetic). Cu toate acestea, preţurile de vânzare medii ale industriei din Uniune au scăzut cu 19 EUR per anvelopă, din cauza presiunii asupra preţurilor, exercitată de importurile subvenţionate din China.
(860)Prin urmare, se poate concluziona că evoluţia costurilor nu poate reprezenta o cauză a prejudiciului suferit de industria din Uniune.
(861)Grupul Giti a susţinut că anvelopele noi au devenit mai ieftine pe măsură ce au scăzut costurile, însă că reşapatorii nu au putut profita de pe urma acestei scăderi, întrucât proporţia materiilor prime în costul lor de producţie este mult mai mică decât în cazul anvelopelor noi. Acest lucru explică pierderea suferită de industria de reşapare pe nivelul 3, care a survenit în principal din cauza evoluţiei preţurilor materiilor prime, aflate într-o scădere continuă începând din 2012 şi care au început să se redreseze abia în 2017.
(862)Aşa cum se menţionează la considerentul 650, preţurile importurilor din China nu au urmat evoluţia preţurilor materiilor prime, în timp ce costul de producţie al industriei din Uniune a reflectat această evoluţie (125). Pierderile se datorau faptului că importurile din China au subcotat în mod substanţial preţurile industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.
(125)Considerentele 176-182 din regulamentul antidumping provizoriu.
(863)Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut că nu s-a luat în considerare de către Comisie faptul că doi mari producători au investit substanţial în activitatea lor de reşapare. S-a afirmat că acest lucru ar putea explica de ce alţi producători din Uniune au trebuit să părăsească nivelul 3 al pieţei. Potrivit părţilor respective, criza economică a determinat doi mari producători (Goodyear şi Continental) să investească în activitatea lor de reşapare, aceştia deschizându-şi propriile fabrici de reşapare. Conform informaţiilor disponibile, capacitatea de producţie a fiecărei fabrici este echivalentă cu producţia anuală a zece mici reşapatori. Grupul China National Tire consideră ca aceste investiţii au condus la prejudicii autoprovocate. Se consideră că aceste investiţii au creat supracapacitate şi au mărit în mod artificial costurile unitare, cauzând, în consecinţă, o reducere a profitului. Efectul investiţiilor asupra ansamblului industriei din Uniune ar fi, se pare, suficient pentru a atenua orice potenţială legătură de cauzalitate dintre importurile subvenţionate din China şi prejudiciul suferit de industria din Uniune, fie că este luat în calcul separat sau împreună cu ceilalţi factori cunoscuţi.
(864)Conform informaţiilor furnizate de ETRMA, activitatea de reşapare la cald (utilizată exclusiv de marii fabricanţi) s-a redus de fapt în timpul perioadei examinate (producţia a scăzut de la 2,3 milioane în 2014 la 2,1 milioane în timpul perioadei de anchetă). Astfel, aceste cifre nu susţineau afirmaţia potrivit căreia investiţia celor doi mari producători produsese o supracapacitate. Prin urmare, afirmaţia privind prejudiciul autoprovocat a fost respinsă.
(865)Anumite părţi interesate au susţinut că cererea tot mai mare de anvelope de dimensiuni mai mici a afectat, probabil, gama de produse pe parcursul mai multor ani, în aşa fel încât volumul vânzărilor de anvelope de acest tip a fost, proporţional, mai mare spre finalul perioadei de anchetă. Din cauza restricţiilor privind greutatea şi dimensiunea impuse vehiculelor în zonele urbane şi a dezvoltării activităţii de comerţ electronic (care impune ca marfa să fie împărţită în cantităţi mai mici ceea ce, la rândul său, necesită camioane şi camionete mai uşoare), s-a înregistrat o tranziţie către o cerere crescută de anvelope de dimensiuni mai mici. Această observaţie nu se aplica numai vânzărilor realizate de producătorii din Uniune. Importurile din China au răspuns şi cererii crescute de anvelope de dimensiuni mai mici şi, prin urmare, acest fapt a explicat (parţial) scăderea preţurilor de vânzare ale importurilor din China.
(866)Referitor la afirmaţia privind evoluţia gamei de produse, informaţiile colectate de Comisie privind dimensiunile anvelopelor comercializate pe piaţa Uniunii pe parcursul perioadei examinate nu susţin argumentul potrivit căruia preţurile şi costurile sunt mai mici din cauza prezenţei relativ mai puternice pe piaţă a anvelopelor de dimensiuni mai mici (126). Datele pentru perioada de anchetă indică într-adevăr faptul că gama de produse de pe piaţă este stabilă şi că ea rămâne concentrată pe dimensiunile principale. Mai mult, această reducere a dimensiunii medii a produsului nu poate fi identificată în datele Eurostat privind importurile din China, care relevă faptul că, dimpotrivă, greutatea anvelopelor importate din China a crescut cu 3 % între 2014 şi perioada de anchetă (127). în schimb, Comisia a remarcat faptul că industria operase adaptări structurale generale pentru a reduce costurile, în perspectiva "efectului de domino" asupra diferitelor niveluri existente. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.
(126)Analiza dimensiunii vândute pe piaţă pe baza datelor Europool. Date furnizate de terţi, rezumate în versiunea deschisă a observaţiilor coaliţiei privind regulamentul antidumping provizoriu.
(127)Calculul greutate/unitate se bazează pe datele Eurostat şi este disponibil în întregime în fişa "Var. Imports Weight" (Var. greutate importuri) din versiunea deschisă a anexei 2 la plângere.
(867)S-a stabilit că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de producătorii din Uniune şi importurile subvenţionate provenite din ţara în cauză.
(868)Presiunea considerabilă asupra preţurilor şi a volumului, exercitată pe parcursul perioadei examinate asupra industriei din Uniune de creşterea volumului importurilor subvenţionate provenite din ţara în cauză, nu a permis industriei din Uniune să profite de creşterea pieţei Uniunii din perioada de după criză. într-adevăr, concurenţa cea mai acerbă are loc pe nivelul 3, unde au loc majoritatea importurilor din China, dar ea afectează şi nivelurile superioare, după cum se explică la considerentele 825-826. Analiza indicatorilor de prejudiciu de mai sus arată că situaţia economică a industriei din Uniune în ansamblul său a fost afectată de o creştere a importurilor subvenţionate la preţuri reduse din RPC, care au subcotat în mod substanţial preţurile din Uniune. Exportatorii chinezi au reuşit să câştige o cotă de piaţă semnificativă în dauna industriei din Uniune, ceea ce a condus la o scădere a ocupării forţei de muncă şi la o reducere a capacităţii de producţie. Industria din Uniune a pierdut 5,2 puncte procentuale din cota sa de piaţă între 2014 şi perioada de anchetă, iar volumul vânzărilor a stagnat, în timp ce consumul de pe piaţa Uniunii a crescut. în plus, tendinţa rentabilităţii pentru întreaga industrie din Uniune este şi ea în scădere, pierderi înregistrându-se în special la anvelopele de nivelul 3.
(869)Comisia a distins şi a separat efectele tuturor factorilor cunoscuţi asupra situaţiei industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor subvenţionate. S-a constatat că efectul celorlalţi factori identificaţi - şi anume importurile din alte ţări terţe, performanţa vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune şi evoluţia costurilor - asupra evoluţiei negative a industriei din Uniune sub aspectul cotei de piaţă, al preţurilor şi al rentabilităţii nu slăbeşte legătura de cauzalitate. Chiar şi atunci când s-a luat în considerare efectul combinat al acestora, concluzia Comisiei a fost aceeaşi: în absenţa importurilor subvenţionate, industria din Uniune nu ar fi fost afectată într-o măsură atât de semnificativă. în particular, cota de piaţă nu ar fi scăzut la asemenea niveluri, iar ocuparea forţei de muncă ar fi fost menţinută.
(870)Prin urmare, Comisia a concluzionat, în etapa preliminară, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile subvenţionate provenite din ţara în cauză şi că ceilalţi factori, luaţi în considerare în mod individual sau colectiv, nu au slăbit legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi importurile subvenţionate.
(871)Nici importurile din Rusia (din cauza volumului lor mic), nici cele din Japonia, Coreea şi Turcia (din cauza preţurilor de transfer ale acestora, care erau chiar mai mari decât cele din China) nu au fost principala cauză a prejudiciului adus industriei din Uniune. De asemenea, performanţa la export şi evoluţia costurilor din Uniune nu s-au aflat la originea situaţiei prejudiciabile a acesteia. Aceasta din urmă nu se poate explica nici prin alte fapte, cum ar fi investiţia în activitatea de reşapare realizată de doi mari producători şi evoluţia gamei de produse.
(872)Prin urmare, Comisia şi-a confirmat constatările prezentate la considerentele 835-871, conform cărora prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile subvenţionate din RPC şi că ceilalţi factori, consideraţi în mod individual sau colectiv, nu atenuau legătura de cauzalitate.