Secţiunea 3 - 3.4.4.3. Grupul Hankook - Regulamentul 1690/09-nov-2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163
Acte UE
Jurnalul Oficial 283L
În vigoare Versiune de la: 12 Noiembrie 2018
SECŢIUNEA 3:3.4.4.3. Grupul Hankook
(244)În scopul prezentei anchete, Grupul Hankook din China este format din doi producători-exportatori, două societăţi care furnizează factori de producţie producătorilor-exportatori şi o societate de vânzări. Sediul central al grupului este situat în afara Chinei, în Coreea, şi nu există nicio societate holding pe teritoriul Chinei care să exercite un control asupra tuturor societăţilor care operează în RPC.
(245)În timpul perioadei de anchetă, producătorii-exportatori au obţinut fondurile necesare în principal de la bănci internaţionale situate în afara Chinei, precum şi de la compania-mamă coreeană şi printr-un acord de concentrare a lichidităţilor semnat între societăţi. Cu toate acestea, ei au obţinut şi unele împrumuturi pe termen scurt prin vânzarea propriilor creanţe la export către bănci chineze.
(246)Cei doi producători-exportatori ai Grupului Hankook au situaţii financiare foarte diferite. Unul dintre ei este o societate matură cu profituri constante în perioada 2014-2016; celălalt a fost înfiinţat mai recent şi a acumulat pierderi importante de la înfiinţare, deşi a obţinut un profit în 2017, pentru prima dată. Raportul dintre datorie şi active este destul de scăzut într-un caz şi foarte ridicat în celălalt caz. Atunci când au fost luate împreună şi comparate pe o perioadă mai lungă, rentabilitatea combinată a societăţilor a fost pozitivă, deşi fragilă în perioada examinată, ceea ce indică faptul că modificări minore ale mediului de afaceri intern sau extern ar putea expune grupul la o situaţie în care ar înregistra pierderi. Această evaluare a fost confirmată în timpul vizitei de verificare.
(247)Comisia a constatat că Jiangsu Hankook Tire Co. Ltd ("JHT") a obţinut ratinguri de credit variind de la BBB+ la AA+ din partea instituţiilor financiare de stat chineze, în timp ce Chongqing Hankook Tire Co. Ltd ("CHT") a obţinut ratinguri de credit variind de la BBB- la A+ din partea aceloraşi instituţii financiare de stat. Având în vedere distorsiunile globale ale ratingurilor de credit chineze menţionate la considerentele 237-242 de mai sus, Comisia a concluzionat că acest rating nu era fiabil.
(248)În ceea ce priveşte situaţia producătorului care înregistra pierderi, ar putea exista îndoieli cu privire la capacitatea societăţii de a rambursa datoriile. Cu toate acestea, marea majoritate a împrumuturilor acordate acesteia au fost împrumuturi între societăţi, provenite de la societatea-mamă coreeană. Societatea contractase doar o cantitate limitată de împrumuturi pe termen scurt de la bănci chineze.
(249)Comisia a constatat că aceste împrumuturi pe termen scurt acordate de o instituţie financiară chineză erau de fapt împrumuturi revolving. În urma comunicării documentului de informare, Grupul Hankook a susţinut că împrumuturile respective reprezentau retrageri succesive de capital efectuate în contextul unui acord-cadru mai larg. După o analiză ulterioară, Comisia a acceptat afirmaţiile Grupului Hankook privind natura acestor împrumuturi şi a adaptat în mod corespunzător calculele, utilizând rata dobânzii la momentul retragerii fondurilor.
(250)După cum se menţionează la secţiunea 3.4.1 de mai sus, instituţiile financiare de creditare chineze nu au furnizat nicio evaluare a bonităţii. Prin urmare, pentru a stabili avantajul, Comisia a trebuit să evalueze dacă ratele dobânzilor pentru împrumuturile acordate Grupului Hankook erau la nivelul pieţei.
(251)Comisia a considerat că situaţia financiară generală a grupului corespunde unui rating BB, care reprezintă ratingul cel mai înalt care nu se mai califică drept rating "investment grade". Ratingul "investment grade" înseamnă că obligaţiunile emise de societate sunt evaluate de agenţia de rating ca fiind cel mai probabil suficiente pentru a satisface obligaţiile de plată şi că băncile sunt autorizate să investească în acestea.
(252)Prima estimată pentru obligaţiunile emise de societăţile cu acest rating (BB) a fost apoi aplicată la rata standard de creditare a PBOC pentru a se determina rata pieţei.
(253)Această majorare a fost determinată prin calcularea marjei relative dintre indicii obligaţiunilor corporative cu rating AA din SUA şi cei ai obligaţiunilor corporative cu rating BB din SUA, pe baza datelor Bloomberg pentru segmente industriale. Marja relativă astfel calculată a fost apoi adăugată la ratele dobânzii de referinţă publicate de PBOC la data acordării împrumutului (58) şi pentru aceeaşi durată ca împrumutul în cauză. Acest calcul a fost efectuat în mod individual pentru fiecare împrumut acordat societăţii.
(58)În cazul împrumuturilor cu dobândă fixă. Pentru împrumuturile cu dobândă variabilă, a fost luată în calcul valoarea de referinţă a ratei dobânzii aplicată de PBOC în cursul perioadei de anchetă.
(254)În ceea ce priveşte împrumuturile din RPC denominate în valută, are loc acelaşi fenomen de denaturarea a pieţei şi de lipsă a ratingurilor de credit valabile, dat fiind faptul că aceste împrumuturi sunt acordate de aceleaşi instituţii financiare chineze. Prin urmare, aşa cum s-a constatat anterior, pentru a se stabili o valoare de referinţă adecvată au fost utilizate obligaţiunile corporative cu rating BB exprimate în valute relevante şi emise în cursul perioadei de anchetă.
(255)În urma comunicării documentului de informare şi a constatărilor finale, atât GC, cât şi trei din cele patru societăţi incluse în eşantion au contestat metodologia Comisiei de utilizare a unei marje relative între obligaţiunile corporative cu rating AA şi obligaţiunile corporative cu rating BB din USA pentru calcularea avantajului dobândit prin împrumuturi preferenţiale. Toţi au afirmat că Comisia ar fi trebuit să utilizeze o rată absolută în locul unei rate relative între obligaţiunile cu rating AA şi obligaţiunile cu rating BB din SUA. Au fost invocate următoarele motive:
- Nivelul marjei relative fluctuează odată cu nivelul dobânzii de bază din SUA: cu cât nivelul ratei dobânzii este mai mic, cu atât mai mare va fi marja rezultată.
- Nivelul ratei de referinţă rezultate fluctuează în funcţie de nivelul ratei de referinţă a PBOC căreia i se aplică. Cu cât este mai mare rata de referinţă a PBOC, cu atât mai mare va fi rata de referinţă rezultată.
- Potrivit datelor istorice furnizate de Grupul Giti, marja absolută rămâne relativ stabilă de-a lungul timpului, în timp ce marja relativă prezintă variaţii importante.
- Faptul că Comisia a constatat existenţa unui avantaj în cazul tuturor împrumuturilor în RMB, dar nu şi în cazul majorităţii împrumuturilor în valută străină, dovedeşte că utilizarea marjei relative este eronată.
(256)Primele trei aspecte au fost deja prezentate în cazul HRF (59). După cum reiese din considerentele 175-187 din cazul HRF, Comisia a respins aceste argumente din următoarele motive:
(59)A se vedea cazul HRF citat la nota de subsol 39 de mai sus, considerentele 175-187.
- în primul rând, deşi Comisia a recunoscut că băncile comerciale utilizează de obicei o marjă exprimată în termeni absoluţi, ea a observat că această practică pare să se bazeze în principal pe considerente practice, deoarece rata dobânzii este, în cele din urmă, un număr absolut. Acest număr absolut reprezintă, însă, traducerea unei evaluări a riscurilor care se bazează pe o evaluare relativă. Riscul de nerambursare al unei societăţi cu un rating BB este cu X % mai mare decât riscul de nerambursare al guvernului sau al unei societăţi fără risc. Aceasta este o evaluare relativă.
- în al doilea rând, ratele dobânzii reflectă nu numai profilurile de risc ale societăţilor, ci şi riscuri specifice fiecărei ţări şi fiecărei valute. Marja relativă reflectă astfel schimbări ale condiţiilor de bază ale pieţei, care nu sunt luate în considerare atunci când se urmăreşte logica unei marje absolute. Adeseori, aşa cum se întâmplă în cazul de faţă, riscul specific ţării şi valutei variază în decursul timpului, iar variaţiile sunt diferite de la o ţară la alta. Prin urmare, ratele fără risc variază în mod semnificativ de-a lungul timpului, şi sunt uneori mai scăzute în SUA, alteori în China. Aceste diferenţe se referă la factori cum ar fi creşterea observată şi preconizată a PIB-ului, percepţia generală asupra economiei şi nivelurile inflaţiei. întrucât rata fără risc variază în timp, aceeaşi marjă absolută nominală poate semnifica o evaluare foarte diferită a riscurilor. De exemplu, atunci când banca estimează riscul de nerambursare specific societăţii la un nivel cu 10 % mai mare decât rata fără risc (estimare relativă), marja absolută care rezultă poate fi între 0,1 % (la o rată fără risc de 1 %) şi 1 % (la o rată fără risc de 10 %). Din punctul de vedere al unui investitor, marja relativă este astfel o măsură mai bună, întrucât ea reflectă amploarea marjei de randament şi modul în care aceasta este afectată de nivelul ratei dobânzii de bază.
- în al treilea rând, marja relativă este totodată neutră din punctul de vedere al ţării. De exemplu, în cazul în care rata fără risc din SUA este inferioară ratei fără risc din China, metoda va duce la marje absolute mai ridicate. Pe de altă parte, în cazul în care rata fără risc din China este inferioară ratei fără risc din SUA, metoda va duce la marje absolute mai reduse. Acest aspect este recunoscut şI de Grupul Giti în tabelul 3 al răspunsului său, unde se simulează impactul unor dobânzi diferite ale PBOC. În practică, atunci când se aplică datele furnizate de Grupul Giti dobânzilor istorice ale PBOC, se observă că, pentru câţiva ani, metodologia relativă produce într-adevăr o valoare de referinţă inferioară marjei absolute.
- în ceea ce priveşte al treilea punct, Comisia a interpretat faptele prezentate de Grupul Giti într-o manieră diferită. Grupul Giti însuşi a observat că marja absolută nu este stabilă, aşa cum se afirmase, ci că variază în timp, de la 1 % la 4,5 %. În plus, marja relativă urmează exact aceeaşi tendinţă ca marja absolută în ultimii 23 de ani, ceea ce înseamnă că, atunci când marja relativă creşte, marja absolută creşte şi ea şi viceversa. în ceea ce priveşte presupusa volatilitate a marjei relative, amploarea modificărilor este similară - diferenţa dintre valorile minime şi cele maxime este de 530 % pentru marja relativă şi de 450 % pentru marja absolută.
- în fine, în privinţa celui de-al patrulea punct, Comisia nu a fost de acord cu evaluarea efectuată de Grupul Giti, conform căreia lipsa unui avantaj atunci când se aplică metodologia de calcul a Comisiei la împrumuturile în monedă străină ar arăta că utilizarea marjei relative este eronată. într-adevăr, piaţa internă a creditelor în RMB este, în esenţă, o piaţă închisă în cadrul căreia, aşa cum se arată mai sus, GC poate exercita o anumită influenţă. Pe de altă parte, printre altele datorită restricţiilor valutare din China, piaţa împrumuturilor în valută forte este mai puţin supusă opţiunilor de politică internă ale GC şi funcţionează în mult mai mare concordanţă cu condiţiile pieţei. Astfel, faptul că indicatorul de referinţă utilizat de Comisie nu implică niciun avantaj în cele mai multe cazuri nu este atât de surprinzător. Dimpotrivă, Comisia consideră că acest lucru demonstrează că, atunci când operează pe piaţa internaţională, băncile chineze acordă împrumuturi conforme cu condiţiile de piaţă ale societăţilor cu rating BB, lucru care nu se întâmplă atunci când ele acordă împrumuturi pe piaţa internă. De asemenea, acest lucru demonstrează că metodologia Comisiei dă rezultate care sunt în concordanţă cu condiţiile de piaţă ale societăţilor cu rating BB pe piaţa internaţională.
(257)După comunicarea constatărilor finale, GC şi-a reiterat argumentele anterioare şi a susţinut că utilizarea marjei relative era inadecvată, deoarece valoarea de referinţă nu făcea ajustările necesare pentru a reflecta condiţiile dominante de pe piaţa financiară din China, conducând astfel la rezultate nerezonabile. Comisia nu a fost de acord cu această opinie, deoarece rata de referinţă PBOC este utilizată ca punct de plecare al calculului. În plus, utilizarea marjei relative reflectă schimbări ale condiţiilor de piaţă specifice ţării, care nu sunt exprimate atunci când se urmăreşte logica unei marje absolute, după cum se explică la considerentul 255 de mai sus. În plus, Comisia a remarcat că rata dobânzii rezultată, de aproximativ 9 % pentru societăţile cu rating BB, nu este nerezonabilă, având în vedere faptul că randamentul obligaţiunilor corporative cu rating BB pe piaţa internă din China era de 20 % la finele perioadei de anchetă (60).
(60)Daily Report of China Onshore RMB Bond Market, 2017-05-17, Bond Information Department (Raportul zilnic privind piaţa chineză a obligaţiunilor onshore denominate în RMB, 17.5.2017, Departamentul de informaţii privind obligaţiunile) China Central Depository & Clearing Co. Ltd., p. 5.
(258)Din aceste motive, Comisia şi-a menţinut poziţia conform căreia metoda marjei relative reflectă în mod mai adecvat prima de risc pe care o instituţie financiară ar urma să o aplice producătorilor-exportatori chinezi pe o piaţă nedenaturată, în particular având în vedere faptul că rata dobânzii de bază din RPC şi rata dobânzii de bază din SUA au evoluat în mod diferit de-a lungul timpului.
(259)Grupul Hankook a susţinut, de asemenea, că Comisia nu dedusese dobânzile plătite după perioada de anchetă, care erau datorate pentru perioada de anchetă. Comisia şi-a revizuit calculele, a constatat că a procedat corect şi a respins cererea.
(260)În plus, Grupul Hankook a susţinut că incassourile documentare externe nu puteau fi calificate drept finanţare. În plus, chiar în cazul în care ar fi fost considerate instrumente de finanţare, grupul a contestat rata de referinţă utilizată de Comisie la calcularea avantajului, care, conform grupului, nu ţinea cont de structura ratei dobânzii aplicată de bănci (pe baza ratei LIBOR specifice ţării) în monedele respective.
(261)În primul rând, Comisia nu a fost de acord cu afirmaţia Grupului Hankook potrivit căreia incassourile documentare externe nu pot fi calificate drept finanţare. Într-adevăr, datorită acestor instrumente financiare, Grupul Hankook a fost în măsură să colecteze bani în avans şi să-şi reducă astfel riscul de schimb valutar la facturarea în alte monede decât RMB. În consecinţă, acesta este un mecanism de finanţare pe termen scurt cu avantaje pentru Grupul Hankook.
(262)În al doilea rând, în ceea ce priveşte ratele de referinţă utilizate, Comisia nu a reuşit să găsească indici pentru împrumuturile cu rating BB denominate în CAD, AUD şi JPY. Având în vedere că aceste ţări au un nivel de dezvoltare similar cu cel al SUA, Comisia a utilizat, prin urmare, ratele medii LIBOR pentru USD şi prima de risc din SUA pentru societăţile cu rating "BB" ca substitut pentru aceste valute. Indicele ICE BofAML a fost utilizat pentru incassourile documentare externe denominate în GBP, SEK şi EUR. în fapt, ratele LIBOR pentru împrumuturile denominate în EUR, GBP şi SEK erau adesea negative şi, prin urmare, au fost considerate inadecvate ca punct de plecare pentru stabilirea unei valori de referinţă. Indicele ICE BofAML, pe de altă parte, este un coş de obligaţiuni cu randament ridicat, şi anume obligaţiuni inferioare ratingului "investment grade", denominate în EUR. Acesta corespunde ratingului de credit pe care Comisia 1-a considerat a fi aplicabil Grupului Hankook. Prin urmare, Comisia şi-a menţinut poziţia cu privire la incassourile documentare externe ale Grupului Hankook.
(263)După comunicarea constatărilor finale, grupul Hankook a susţinut, de asemenea, că indicele de risc ridicat în euro ICE BofAML era irelevant în scopul stabilirii unei rate de referinţă a dobânzii pe baza unei prime LIBOR plus şi că Comisia ar fi trebuit să adapteze prima de risc aşa cum o făcuse în cazul împrumuturilor bancare. Comisia nu a fost de acord cu această opinie. După cum se explică la considerentul 262 de mai sus, indicele de risc ridicat în euro ICE BofAML este un coş de obligaţiuni cu un rating de credit corespunzător categoriei "BB", care este ratingul aplicat Grupului Hankook. Astfel, el corespunde unei rate a dobânzii pe care o societate cu ratingul BB ar trebui să o plătească pentru fonduri denominate în EUR. în ceea ce priveşte împrumuturile denominate în CAD, AUD şi JPY, Grupul Hankook a reiterat observaţiile făcute în contextul documentului de informare. Acesta a declarat că era sarcina Comisiei să stabilească o valoare de referinţă cât mai apropiată posibil de realitatea pieţei. Comisia a considerat că făcuse deja acest lucru, deoarece la nivelul societăţilor cu rating "BB" nu există date disponibile public pentru CAD, AUD şi JPY care să permită stabilirea unei valori de referinţă pe baza ratingurilor LIBOR respective. în plus, în 2013, British Bankers' Association (denumită în prezent Intercontinental Exchange Group sau ICE) a întrerupt cotaţiile LIBOR pentru anumite valute, printre care CAD şi AUD. Pe lângă aceasta, condiţiile de pe aceste pieţe sunt similare cu condiţiile de pe piaţa financiară din SUA. Prin urmare, Comisia şi-a menţinut poziţia conform căreia utilizarea indicelui de risc ridicat în euro ICE BofAML era o metodă adecvată.