Partea 4 - PREJUDICIU - Regulamentul 1690/09-nov-2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163

Acte UE

Jurnalul Oficial 283L

În vigoare

Versiune de la: 12 Noiembrie 2018

PARTEA 4:PREJUDICIU

CAPITOLUL 1:4.1. Definiţia industriei din Uniune

(614)Producţia totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 21,7 milioane de anvelope. Comisia a stabilit cifra producţiei totale a Uniunii pe baza datelor obţinute în cursul anchetei. Astfel cum se indică la considerentul 30, zece producători din Uniune din eşantionul final reprezintă peste 36 % din producţia şi vânzările Uniunii, raportate de producătorii cooperanţi de produs similar din Uniune. Prin urmare, indicatorii microeconomici au fost examinaţi pe baza datelor obţinute din răspunsurile celor zece producători din Uniune.

(615)Producţia Uniunii este fragmentată între mari grupuri de societăţi şi peste 380 de IMM-uri la nivelul întregii Uniunii. întreprinderile mari reprezintă aproximativ 90 % din producţia totală a Uniunii şi circa 87 % din vânzările în Uniune ale producătorilor din Uniune. IMM-urile sunt implicate în producţia de anvelope reşapate şi acoperă restul de 10 % din producţia Uniunii şi circa 13 % din vânzările în Uniune efectuate de producătorii din Uniune în cursul perioadei de anchetă (vă rugăm să consultaţi Tabelul 5 - Ponderea vânzărilor IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune).

(618)CRIA şi CCCMC au susţinut că reşapatorii nu pot face parte din industria din Uniune, fie că aceştia operează sau nu pe baza unor contracte de fabricaţie în regim de subcontractare. Ei au considerat că reşaparea este o piaţă de servicii postvânzare care nu poate fi protqată prin măsuri antisubvenţie, deoarece reşapatorii preiau o anvelopă existentă care este parţial uzată şi o reprelucrează astfel încât să poată fi utilizată. Mai mult, reşapatorii care operează pe baza unui contract de fabricaţie în regim de subcontractare nu pot deţine carcasa. Clienţii păstrează dreptul de proprietate asupra carcasei în timp ce aceasta este reparată şi pe anvelopa uzată se aplică o nouă bandă de rulare înainte ca aceasta să fie returnată proprietarului.

(620)Comisia a remarcat faptul că industria de reşapare oferă o a doua viaţă (sau mai multe vieţi, deoarece aceeaşi carcasă poate fi reşapată de mai multe ori) unei carcase care provine de la o anvelopă uzată. O anvelopă uzată nu mai poate fi utilizată în condiţii de siguranţă pe drumurile publice şi nu mai poate fi repusă în circulaţie. în absenţa procesului de reşapare, soarta unei anvelope uzate este să ajungă la groapa de deşeuri, deşi o parte a anvelopei poate fi pirolizată pentru a produce combustibil derivat din anvelope. Aşa cum se arată la considerentul 81, reşaparea este un procedeu de reciclare prin care o anvelopă uzată este recondiţionată prin înlocuirea benzii de rulare a unei carcase vechi. Prin urmare, reşaparea nu este un simplu serviciu, ci un proces de producţie. Indiferent de regimul proprietăţii, reşapatorii sunt producători din Uniune al căror proces de producţie începe de la o carcasă şi se termină cu fabricarea unei anvelope.

(621)În plus, ciclul de viaţă al anvelopelor uzate se încheie în unul dintre următoarele două moduri. Ele sunt fie eliminate ca deşeuri, fie utilizate ca şi carcase bune de reşapat. Dacă sunt considerate deşeuri, proprietarul anvelopei uzate poate fi obligat să plătească o taxă de eliminare a anvelopei uzate. în cel de-al doilea scenariu, anvelopa uzată devine o sursă de venit. Reşapatorii pot achiziţiona anvelopa uzată de la un service auto sau pot reşapa o anvelopă uzată în cadrul unui contract de fabricaţie în regim de subcontractare. Pentru producţia de anvelope, toţi reşapatorii verificaţi utilizează două surse de aprovizionare (şi anume, fie stocurile de carcase, fie contractele de fabricaţie în regim de subcontractare). Preţul de achiziţie al unei anvelope uzate a fost, în medie, de aproximativ 10 % din costul total de producţie al unei anvelope reşapate. Comisia a considerat că diferenţa în ceea ce priveşte costurile de producţie sau valoarea adăugată între cele două moduri de reşapare a carcaselor nu era semnificativă şi le-a tratat ca fiind două modele distincte ale activităţii de reşapare. Prin urmare, Comisia a concluzionat că reşapatori faceau parte din industria din Uniune, deoarece ei creează produsul în cauză.

CAPITOLUL 2:4.2. Consumul Uniunii

(623)După cum s-a menţionat la considerentul 50, Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile a doi importatori neafiliaţi. S-a constatat că, în timpul perioadei examinate, importurile produsului în cauză au fost declarate şi la codurile NC 4011 90 00 şi 4011 99 00. Aceste importuri vizau anvelope de nivelul 3. Cu toate acestea, nu s-a putut stabili dacă exista o problemă sistemică cu declaraţia produsului în cauză, sau dacă problema se limita doar la importatorul respectiv.

(626)Ca urmare, consumul revizuit al Uniunii (⁹⁶) a evoluat după cum urmează:

CAPITOLUL 3:4.3. Contextul în ceea ce priveşte piaţa Uniunii

SUBCAPITOLUL 1:4.3.1. Descriere generală

(629)Piaţa Uniunii este împărţită între vânzările de echipamente originale către producătorii de autobuze sau de camioane şi piaţa pieselor de schimb. Cererea de pe piaţă pentru anvelopele de camioane şi de autobuze în sectorul echipamentelor originale este determinată de producţia de camioane şi de autobuze, în timp ce sectorul postvânzare este influenţat de mulţi factori, inclusiv de activitatea economică, vânzări, dimensiuni, compoziţie şi de utilizarea camioanelor sau autobuzelor şi a flotelor în serviciu. Vânzările de produse importate din china sunt concentrate în principal pe piaţa pieselor de schimb.

(630)Aproximativ 17 % din consumul total al Uniunii constă în echipamente originale vândute producătorilor de camioane şi de autobuze. Restul anvelopelor de camioane şi de autobuze vândute în Uniune sunt vândute ca anvelope de rezervă, direct sau indirect proprietarilor de camioane sau de autobuze. Anvelopele de rezervă acoperă o gamă mai largă de anvelope şi sunt vândute prin intermediul unei varietăţi mai mari de canale, cu strategii de marketing diferite. Anvelopele de rezervă pot fi vândute direct către utilizatorii finali sau prin intermediul unor distribuitori afiliaţi sau neafiliaţi care le revând apoi către utilizatorii finali.

SUBCAPITOLUL 2:4.3.2. Interconexiunea dintre anvelopele noi şi anvelopele reşapate

(635)Cu toate acestea, gradul ridicat de interschimbabilitate al anvelopelor noi şi al celor reşapate face totodată ca nivelul 3 să fie cel mai vulnerabil la importurile chinezeşti de produs în cauză la preţuri scăzute. Acest lucru este valabil în special dacă se ia în considerare faptul că utilizatorii sunt conştienţi că, din punctul de vedere al performanţelor, anvelopele reşapate şi anvelopele noi de calitate inferioară nu se diferenţiază în mod semnificativ. La rândul său, această interschimbabilitate face ca preţul să devină factorul determinant în decizia clientului de a achiziţiona o anvelopă reşapată sau o anvelopă nouă de nivelul 3.

(639)Informaţiile privind importanţa activităţii de reşapare sunt larg răspândite şi disponibile publicului. Aşa cum s-a menţionat la considerentul 90, producătorii de anvelope noi produc, de asemenea, şi anvelope reşapate. Unii producători-exportatori chinezi au propriile mărci pentru anvelopele reşapate, cum ar fi Hankook Alphatread sau Giti Genesis. După cum s-a explicat în nota la dosarul privind interconexiunea, Comisia a constatat că principalii producători de anvelope, inclusiv producătorii-exportatori chinezi, erau implicaţi în activitatea de reşapare. Grupul Hankook se bazează pe reşapatori din Uniune cum ar fi Vacu-Lug în Regatul Unit sau B.R.R Pneumatici în Italia, pentru activitatea sa de reşapare. Giti Genesis, cunoscută anterior ca GT Ree Tread, se bazează pe Vacu- Lug în Regatul Unit.

(640)În plus, în 2009, Pirelli Italia a declarat, cu referire la un contract semnat cu Marangoni (un furnizor de soluţii pentru reşapare din Uniune), că acest proiect, care face parte din strategia de consolidare şi extindere a prestării de servicii de către Pirelli Truck, are ca scop să adauge valoare în special noilor produse din seria 88 şi seria 01, lansate pe piaţa europeană în 2009 şi caracterizate, printre altele, de faptul că sunt foarte adecvate pentru reşapare (⁹⁹). Şi alţi producători îşi valorifică din punct de vedre comercial reşapabilitatea anvelopelor, cum ar fi importatorul mărcii Athos, cu menţiunea că anvelopele Athos sunt recanelabile şi adecvate pentru reşaparea la cald sau la rece, precum şi marca Aeolus (¹⁰⁰) (ambele raportate ca fiind de nivelul 3). Aceasta indică faptul că reşapabilitatea este un factor de valoare semnificativ atât în UE, cât şi în ţara în cauză. într-adevăr, ancheta Comisiei a arătat că producătorii "de nivel superior" se bazează în mare măsură pe existenţa şi disponibilitatea unei industrii de reşapare, nu doar pentru a crea percepţia unei pieţe cu valoare ridicată, ci şi pentru strategiile lor privind consumatorii şi continuitatea activităţii. în plus, astfel cum indică nota la dosarul privind interconexiunea, reşapabilitatea este considerată de industria producătoare din Uniune şi din ţara în cauză nu doar un simplu atu comercial, ci un adevărat stimulent pentru sporirea valorii la nivelurile superioare. Valoarea şi preţurile de vânzare de la nivelurile superioare sunt, în consecinţă, indisolubil legate de existenţa unei industrii de reşapare sănătoase "în aval". Acestea sunt motivele pentru care, la considerentul 634, Comisia a declarat că "o mare parte a valorii atribuite anvelopelor de nivelurile 1 şi 2 provine, de fapt, din existenţa industriei de reşapare la nivelul 3".

CAPITOLUL 4:4.4. Importurile din ţara în cauză

SUBCAPITOLUL 1:4.4.1. Volumul şi cota de piaţă a importurilor din ţara în cauză

(645)Importurile în Uniune din ţara în cauză şi cota de piaţă determinată pe baza calculului revizuit al consumului Uniunii conform considerentului 626 au evoluat după cum urmează:

(647)Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut că, în analiza sa, Comisia ar fi trebuit să ia în considerare creşterea consumului Uniunii şi că ar fi trebuit să furnizeze o analiză separată pentru cele trei niveluri. Părţile au susţinut că, în ceea ce priveşte nivelurile 1 şi 2, importurile din China au scăzut cu 2,7 % şi, respectiv, 2 %, în vreme ce importurile de pe nivelul 3 au crescut cu 3,9 % din 2015 şi 2016. în concluzie, acestea au susţinut că orice presupusă creştere a importurilor (în termeni absoluţi sau relativi) din timpul perioadei de anchetă nu a fost substanţială şi nu a cauzat un prejudiciu industriei din Uniune.

(648)După cum s-a explicat la considerentul 697, situaţia economică a industriei din Uniune a fost analizată pe o bază agregată, ceea ce a inclus o analiză a importurilor. Având în vedere segmentarea pieţei Uniunii, analiza suplimentară în funcţie de niveluri a fost realizată doar în ceea ce priveşte anumiţi indicatori microeconomici importanţi. Volumele importurilor de produs în cauză din RPC au crescut. Pe baza statisticilor de import furnizate de baza de date Comext a Eurostat (care, aşa cum se explică la considerentele 623 şi 624, ar putea fi subestimate), o astfel de creştere a volumului importurilor din RPC a fost substanţială, atât în termeni absoluţi, cât şi în termeni relativi.

SUBCAPITOLUL 2:4.4.2. Preţurile importurilor din ţara în cauză

(653)După cum s-a explicat la considerentul 697, situaţia economică a industriei din Uniune a fost analizată pe o bază agregată, iar în ceea ce priveşte anumiţi indicatori microeconomici-cheie, ea a fost analizată pe niveluri, dată fiind segmentarea pieţei Uniunii. Cu toate acestea, în calculele subcotării, preţurile practicate de producătorii- exportatori incluşi în eşantion au fost comparate, într-adevăr, cu preţurile producătorilor din Uniune, ţinându-se seama de nivelul specific de care aparţineau.

(654)Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut în plus că preţurile de import au fost afectate în mod semnificativ de fluctuaţiile cursului de schimb valutar. Comisia nu a considerat că rata schimbului valutar este relevantă, întrucât toate preţurile utilizate pentru comparaţie în calculul marjei de prejudiciu sunt denominate în EURO. Astfel, fluctuaţia dintre USD şi EUR nu a avut niciun rol în stabilirea subcotării şi nici în stabilirea nivelului măsurilor. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

(656)Evoluţia preţului mediu al importurilor în Uniune din ţara în cauză şi evoluţia preţurilor principalelor materii prime au fost următoarele:

(657)Pe parcursul perioadei examinate, preţurile de import chineze nu au reflectat evoluţia preţurilor materiilor prime, în vreme ce preţurile de import chineze au rămas stabile între 2014 şi 2015, preţul principalelor materii prime a scăzut semnificativ, cu 20 % în cazul cauciucului natural şi cu aproximativ 45 % în cazul butadienei şi al indicatorilor Brent. în vreme ce preţurile de import chineze au scăzut cu 12 % între 2015 şi 2016, preţurile materiilor prime au rămas destul de stabile. în fine, pentru perioada 2016 şi perioada de anchetă - în care majoritatea preţurilor materiilor prime au crescut în mod semnificativ începând din cel de-al doilea trimestru al anului 2016 şi până în primul trimestru al anului 2017 - preţurile de import chineze au rămas stabile. Comisia a concluzionat că preţurile de import chineze nu erau legate de evoluţia preţurilor materiilor prime. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

SUBCAPITOLUL 3:4.4.3. Subcotarea preţurilor

(658)Comisia a determinat subcotarea preţurilor în cursul perioadei de anchetă, comparând:

(659)Preţurile au fost comparate în funcţie de tip, pentru tranzacţii efectuate la acelaşi nivel comercial, şi au fost ajustate în mod adecvat, după caz, şi după deducerea rabaturilor şi a reducerilor. Rezultatul comparaţiei a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, înregistrată în cursul perioadei de anchetă. Acesta a arătat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 18 % şi 24 % pentru importurile de produs în cauză din ţara în cauză pe piaţa Uniunii. în plus, s-a constatat că marja de subcotare medie ponderată de pe cele trei niveluri era semnificativă: între 18 % şi 20 % pentru nivelul 1 şi între 22 % şi 24 % pentru nivelul 2 şi nivelul 3. Nivelul substanţial al subcotării demonstrează efectul pronunţat al importurilor subvenţionate în acest caz.

(660)Mai multe părţi interesate au susţinut că calculele subcotării preţurilor ar trebui stabilite printr-o analogie cu metodologia utilizată pentru calculul marjei de dumping pe baza unei comparaţii între preţurile de vânzare medii ponderate per tip de produs şi per segment ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, percepute de la clienţi neafiliaţi, cu o medie ponderată a preţurilor tuturor tranzacţiilor de export comparabile. După comunicarea constatărilor finale, mai multe părţi au reiterat afirmaţii similare. Mai mult, CRIA şi CCCMC au susţinut că Comisia ar trebui să majoreze preţurile chineze sau să ajusteze descrescător preţurile din Uniune pentru anvelopele reşapate, pentru a se asigura că preţurile comparate reflectă un kilometraj asemănător şi pentru serviciile post-vânzare şi de garanţie furnizate de producătorii din Uniune care comercializează anvelope reşapate, în special pentru nivelul 3, întrucât producătorii chinezi nu prestau astfel de servicii. După comunicarea constatărilor finale, părţile au reiterat afirmaţii similare.

(661)Aşa cum s-a explicat la considerentele 658 şi 659, metodologia comparaţiei subcotării preţurilor a luat în considerare preţul de vânzare mediu per tip de produs (NCP) şi per segment. Subcotarea preţurilor a fost calculată pe bază unor tranzacţii comparabile prin trimitere la tipul de produs sau tip cu tip. Dat fiind faptul că, pe fiecare nivel, anvelopele sunt considerate a fi similare din punctul de vedere al kilometrajului, nu este necesară efectuarea niciunei ajustări globale. Acelaşi lucru este valabil pentru serviciile de garanţie, cu excepţia nivelului 3, pentru care, spre deosebire de producătorii chinezi, producătorii din Uniune pot într-adevăr să ofere servicii post-vânzare şi de garanţie. în consecinţă, Comisia a ajustat preţurile producătorilor din Uniune incluşi în eşantion pentru serviciile post-vânzare şi de garanţie pentru nivelul 3, acolo unde acest lucru a fost necesar. Marjele de subcotare a preţurilor şi a preţurilor indicative au fost stabilite fără a se recurge la vreo pondere în sensul considerentului 692 de mai jos.

(662)Referitor la afirmaţia privind analogia dintre calcularea dumpingului şi calcularea prejudiciului, Comisia a remarcat faptul că, într-adevăr, calcularea dumpingului necesită luarea în considerare a "tuturor tranzacţiilor de export comparabile" pentru calcularea marjelor de dumping pentru produsul similar în totalitatea sa (¹⁰¹). În schimb, "o autoritate de anchetă nu este nevoită [...] să stabilească existenţa subcotării preţurilor pentru fiecare tip de produse care face obiectul anchetei, sau în ceea ce priveşte întreaga gamă de produse care constituie produsul similar intern. Acestea fiind spuse, o autoritate de anchetă are obligaţia de a examina obiectiv efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra preţurilor interne (¹⁰²)". în cazul de faţă, Comisia s-a declarat satisfăcută de nivelul foarte ridicat de corelare dintre tipurile de produse comercializate pe piaţa Uniunii de producătorii din Uniune şi de producătorii- exportatori (corelarea globală variază între 80 % şi 90 %). Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

(663)CRIA şi CCCMC au susţinut că Comisia ar trebui să facă publice informaţii suplimentare cu privire la caracteristicile fizice ale tipurilor de anvelope care au fost utilizate pentru comparaţie, deoarece este foarte probabil să existe diferenţe care nu se reflectă în NCP-uri, dar care merită o ajustare. Ele au susţinut că au fost în imposibilitatea practică de a identifica aceste diferenţe, deoarece nu deţin informaţii cu privire la produsele vândute de producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Părţile au susţinut în continuare că Raportul Organului de apel al OMC în cauza CE - Elemente de fixare (¹⁰³) vine în sprijinul acestei abordări.

(664)Comisia nu a acceptat acest argument. Comisia a subliniat faptul că raportul Organului de apel menţionat anterior se referă la nefurnizarea informaţiilor necesare privind caracteristicile unui anumit produs care a fost utilizat pentru stabilirea valorii normale. Aceasta a condus la o situaţie în care producătorii nu au fost în măsură să decidă dacă era sau nu necesar să solicite ajustări în funcţie de nivelul de comercializare pentru a putea garanta o comparaţie echitabilă în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul antidumping de bază în contextul calculelor privind dumpingul. Cu toate acestea, raportul grupului special în aceeaşi cauză prevedea că, "deşi este clar faptul că cerinţele generale privind o examinare obiectivă şi elementele de probă pozitive de la articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază limitează gradul de libertate al unei autorităţi de anchetă în desfăşurarea unei analize privind subcotarea preţurilor, aceasta nu înseamnă că sunt aplicabile cerinţele articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază referitoare la obligaţia de a lua în considerare în mod corespunzător diferenţele care afectează comparabilitatea preţurilor (¹⁰⁴)". Prin urmare, această jurisprudenţă nu poate fî invocată în cazul de faţă, în care CRIA şi CCCMC emit speculaţii privind lipsa comunicării de informaţii referitoare la "orice alte caracteristici relevante" şi la diferenţe care nu sunt reflectate în NCP-uri în scopul calculării subcotării şi a prejudiciului. Mai mult, Comisia a efectuat calculul subcotării în conformitate cu metoda sa obişnuită care asigură o comparaţie echitabilă în cadrul căreia NCP-urile reflectă în mod suficient atât diferenţele de ordin fizic, cât şi toate celelalte diferenţe dintre tipurile de produse vândute de producătorii din Uniune şi de producătorii-exportatori. în plus, în cazul în care producătorii - exportatori ar fi considerat că produsele lor au caracteristici specifice care sunt diferite de caracteristicile produselor din Uniune şi care, în opinia lor, nu sunt reflectate în NCP, ei ar fi reclamat acest lucru în timp util, fapt care nu se întâmplase. Prin urmare, afirmaţia a fost respinsă.

(665)Unele părţi interesate au susţinut că Comisia nu a stabilit subcotarea pentru întreaga perioadă examinată. Calculul aprofundat al subcotării a fost efectuat doar pentru perioada de anchetă. în vreme ce preţurile medii ale produselor importate din China în perioadele anterioare pot fi comparate cu preţurile de vânzare ale industriei din Uniune, o astfel de comparaţie este, în esenţă, lipsită de sens, întrucât (i) nu sunt disponibile date separate pentru preţurile de import chineze per nivel; şi (ii) aceste preţuri medii nu ţin cont de posibilitatea ca gama de produse să se fi schimbat în decursul perioadei.

(667)Aşa cum s-a menţionat la considerentul 658, în conformitate cu jurisprudenţă aplicabilă, Comisia a efectuat calculele pe baza datelor verificate pentru perioada de anchetă, per NCP şi per nivel. Toate calculele relevante au fost comunicate părţilor interesate, cu respectarea drepturilor procedurale ale acestora. Nivelul general al subcotării preţurilor în cursul perioadei de anchetă a fost de aproximativ 21 %, procent pe care Comisia îl consideră semnificativ. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

(671)Comisia a constatat că Heuver nu era afiliată Grupului China National Tire. Prin urmare, nu se justifica efectuarea niciunei ajustări. Referitor la Pirelli, preţul mediu ponderat CIF a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază, după cum se specifică la considerentul 118 din regulamentul antidumping provizoriu. După cum se explică la considerentele 673-678 de mai jos, Comisia a considerat că este adecvat să aplice articolul 2 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază, prin analogie, la calcularea subcotării preţurilor de vânzare şi a preţurilor indicative în cazurile antisubvenţie, având în vedere Declaraţia privind soluţionarea diferendelor în conformitate cu acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ 1994 sau cu partea V din Acordul privind SMC, ceea ce sugerează un tratament coerent al ambelor cazuri, atât cel antidumping, cât şi cel antisubvenţie. Prin urmare, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

(675)În ceea ce priveşte elementele luate în considerare pentru calcularea subcotării (în special preţul de export), Comisia trebuie să identifice primul punct în care concurenţa cu producătorii din Uniune are (sau poate avea) loc pe piaţa Uniunii. Acest punct reprezintă, de fapt, preţul de cumpărare al primului importator neafiliat, deoarece societatea în cauză are, în principiu, opţiunea de a se aproviziona fie de la industria din Uniune, fie de la clienţi din străinătate. Pe de altă parte, examinarea preţurilor de revânzare ale importatorilor neafiliaţi nu reflectă punctul în care are loc concurenţa reală. Acesta este doar punctul în care structura de vânzare stabilită de exportator încearcă să găsească clienţi, dar el se află deja după punctul în care a fost luată decizia de a importa, într-adevăr, odată ce exportatorul şi-a stabilit sistemul de societăţi afiliate din Uniune, aceştia au decis deja că sursa mărfurilor lor se va afla în străinătate. Prin urmare, punctul de comparaţie ar trebui să se situeze imediat după ce bunul respectiv traversează frontiera Uniunii şi nu într-o etapă ulterioară din lanţul de distribuţie, de exemplu atunci când are loc vânzarea produsului către utilizatorul final.

(676)Această abordare asigură, de asemenea, coerenţa în cazurile în care un producător-exportator vinde bunurile direct unui client neafiliat (importator sau utilizator final), deoarece conform acestui scenariu, preţurile de revânzare nu ar fi utilizate prin definiţie. O abordare diferită ar conduce la o discriminare între producătorii- exportatori, bazată exclusiv pe canalul de vânzări utilizat de aceştia. în plus, această abordare garantează, de asemenea, rezultate consecvente în cazul unor anchete antidumping şi antisubvenţie paralele.

(677)În acest caz, preţul de import nu poate fi luat la valoarea nominală, deoarece producătorul-exportator şi importatorul sunt afiliaţi. Prin urmare, pentru a stabili un preţ de import fiabil în condiţii de concurenţă deplină, acest preţ trebuie să fie constituit prin utilizarea ca punct de plecare a preţului de revânzare practicat de importatorul afiliat către primul client independent. Pentru a realiza această reconstituire, normele privind constituirea preţului de export prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază sunt pertinente şi sunt aplicate prin analogie, la fel cum sunt pertinente şi pentru determinarea preţului de export în scopul stabilirii dumpingului. Aplicarea prin analogie a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază permite obţinerea unui preţ pe deplin comparabil cu preţul CIF (la frontiera Uniunii), care este utilizat atunci când se examinează vânzările efectuate către clienţi neafiliaţi.

(685)În urma unei cereri din partea Grupului Hankook, Comisia a comunicat informaţii suplimentare cu privire la costurile VAG deduse din preţul pentru primul client independent pentru a ajunge la un nivel franco fabrică. Comisia a confirmat că aceste costuri deduse vizau: transporturile, costurile de asigurare, manipularea, încărcarea şi alte costuri asociate, ambalarea, creditul, reducerile şi comisioanele. Deducerile practicate de Comisie nu au vizat preţurile de vânzare indirecte ale producătorilor din Uniune, cercetarea şi dezvoltarea, finanţele, marketingul şi nici profitul.

CAPITOLUL 5:4.5. Situaţia economică a industriei din Uniune

SUBCAPITOLUL 4.5.1:Observaţii generale

(688)Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor conţinute în plângere, a statisticilor Eurostat şi a informaţiilor furnizate de ETRMA, după caz, pentru a se asigura că datele fac referire la toţi producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion şi a informaţiilor furnizate de ETRMA. Datele se referă la producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situaţia economică a industriei Uniunii.

(692)Aşa cum se menţionează la considerentul 28, producătorii din Uniune se împart în două categorii de societăţi, din punctul de vedere al mărimii: întreprinderi mari şi IMM-uri (extrem de fragmentate), reprezentând 85 %, respectiv 15 % din totalul vânzărilor în Uniune realizate de producătorii din Uniune în 2016. Cu toate acestea, ca urmare a constituirii unui eşantion de producători din Uniune, datele referitoare la vânzări ale IMM-urilor incluse în eşantion reprezentau un mic procent din totalul vânzărilor în Uniune ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Prin urmare, Comisia a decis să pondereze rezultatele producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, în conformitate cu cota de piaţă a fiecărei categorii de societăţi. întrucât IMM-urile îşi desfăşoară activitatea doar pe nivelul 3, această ajustare a avut drept consecinţă directă creşterea ponderii vânzărilor de anvelope de nivelul 3 în cadrul setului de date provenite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(693)În plus, vânzările totale în Uniune, realizate de producătorii din Uniune, au fost împărţite între cele trei niveluri, în următoarele proporţii: nivelul 1: 51 %, nivelul 2: 23 % şi nivelul 3: 26 %. Cu toate acestea, chiar şi după ajustarea descrisă la considerentul 692, datele privind vânzările în Uniune, furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion, nu reflectau proporţia reală a vânzărilor pe fiecare nivel în Uniune. Prin urmare, Comisia a decis să pondereze rezultatele producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, în conformitate cu ponderea fiecărui nivel în vânzările totale în Uniune ale producătorilor din Uniune, pentru a se asigura că cele trei niveluri erau reprezentate în toţi microindicatorii în conformitate cu ponderea lor din totalul vânzărilor în Uniune.

(694)Mai multe părţi au susţinut că, în cazul în care Comisia urmează segmentarea pe trei niveluri, stabilirea prejudiciului trebuie să fie efectuată şi ea pentru fiecare nivel în parte. În particular, situaţia industriei din Uniune şi impactul importurilor trebuie să fie evaluate pentru fiecare nivel în parte, de exemplu impactul importurilor de nivelul 2 (atât din China, cât şi din alte ţări) trebuie să fie evaluat în ceea ce-i priveşte pe producătorii din Uniune încadraţi la nivelul 2.

(695)Comisia a considerat că, în ciuda segmentării pieţei Uniunii, anvelopele definite la considerentul 109 au aceleaşi caracteristici fizice, chimice şi tehnice şi sunt interschimbabile. în consecinţă, determinarea prejudiciului a fost efectuată pentru produsul în cauză în conformitate cu Acordul antisubvenţie al OMC. În particular, Organul de apel a constatat că "atunci când autorităţile de anchetă examinează o parte a industriei interne, acestea trebuie, în principiu, să examineze în mod similar toate celelalte părţi care compun industria respectivă, precum şi industria în întregime" (¹⁰⁶). Prin urmare, o analiza pe segmente este posibilă în temeiul legislaţiei OMC, dar ea trebuie să fie însoţită de o analiză a întregii industrii. în mod similar, Tribunalul Uniunii Europene a acceptat faptul că analiza prejudiciului se poate axa pe nivelul cel mai afectat de importurile subvenţionate (¹⁰⁷).

(703)Defalcarea pe niveluri a vânzărilor producătorilor cooperanţi din Uniune şi a vânzărilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a fost asemănătoare: acestea au fost cuprinse între 60 % şi 70 % pentru nivelul 1, între 15 % şi 25 % pentru nivelul 2 şi între 10 % şi 20 % pentru nivelul 3. IMM-urile au reprezentat între 7 % şi 10 % din vânzările totale în Uniune raportate de producătorii cooperanţi din Uniune. Mai mult, producătorii din Uniune incluşi în eşantion produc anvelope noi şi anvelope reşapate pe nivelurile 2 şi 3. Aproximativ jumătate din vânzările eşantionului de nivelul 3 sunt anvelope reşapate.

(704)Prima etapă a constat în estimarea diferenţei dintre vânzările societăţilor mari şi cele ale IMM-urilor. Estimarea vânzărilor IMM-urilor s-a bazat pe informaţiile furnizate de ETRMA (în cazul procesului la rece) şi de furnizorii de bandă de rulare nemembri ai ETRMA Europool (¹⁰⁸). în scopul acestei anchete, s-a considerat că vânzările de anvelope reşapate la rece sunt realizate de IMM-uri, iar cele de anvelope reşapate la cald de marii producători. Aceasta reprezintă o abordare conservatoare în vederea estimării vânzărilor IMM-urilor, întrucât Comisia a verificat un singur producător IMM folosind ambele tehnici. Estimarea vânzărilor societăţilor mari reprezintă diferenţa dintre vânzările totale în Uniune realizate de producătorii din Uniune şi vânzările estimate ale IMM-urilor. Comisia a constatat că vânzările IMM-urilor reprezentau aproximativ 15 % din vânzările totale în Uniune ale industriei Uniunii în 2016 (aşa cum s-a menţionat anterior, aceasta era o estimare conservatoare, dat fiind faptul că anumite IMM-uri utilizează şi procese de reşapare la cald). Prin urmare, raportul a fost stabilit la 85 % pentru societăţile mari şi la 15 % pentru IMM-uri.

(705)Cea de-a doua etapă a constat în compararea raportului de 85 96/15 % cu cel al eşantionului (în care societăţile mari aveau o pondere de peste 95 %). În plus, datele privind vânzările IMM-urilor incluse în eşantion reprezentau aproximativ 4 % din vânzările totale în Uniune realizate de producătorii IMM-uri din Uniune. Pentru a asigura o reflectare adecvată a importanţei relative a celor două categorii de producători din Uniune în indicatorii microeconomici, Comisia a ponderat indicatorii de societate individuali cu ocazia agregării, pe baza raportului de 85 96/15 % menţionate anterior. Metodologia a condus la o creştere a ponderii vânzărilor de pe nivelul 3 utilizate pentru stabilirea indicatorilor microeconomici.

(707)CRIA şi CCCMC au afirmat că Comisia nu ar trebui să utilizeze un raport fix (şi anume, un raport calculat pentru 2016) în cursul perioadei examinate, ci mai degrabă un raport pentru fiecare etapă a perioadei examinate. în plus, ele au afirmat că unii mari producători de bandă de rulare produceau anvelope reşapate prin procesul de reşapare la rece şi că doi producători de anvelope reşapate făceau parte dintr-un grup mai mare, fapt care le califica drept societăţi mari. Prin urmare, părţile au afirmat că metodologia utilizată nu poate fi considerată prudentă şi că volumul vânzărilor IMM-urilor a fost supraestimat. Bipaver a afirmat că procesul de reşapare la cald nu este utilizat doar de un singur reşapator, ci de mai mulţi reşapatori de la nivelul Uniunii (¹⁰⁹).

(708)În primul rând, Comisia a examinat alegaţiile făcute şi elementele de probă furnizate de părţi. Ea a constatat că, într-adevăr, unii furnizori mari de benzi de rulare deţin societăţi afiliate care produc anvelope reşapate prin utilizarea procesului de reşapare la rece. în plus, cei doi producători consideraţi iniţial ca fiind IMM-uri, menţionaţi de părţi, făceau parte din grupuri mai mari şi, prin urmare, nu puteau fi consideraţi ca fiind IMM-uri. Prin urmare, Comisia a ajustat raporturile utilizate la ponderare. Furnizorii mari şi IMM-urile şi-au prezentat vânzările realizate pe parcursul perioadei examinate. Volumul total raportat este de aproximativ: 2014: 254 000, 2015: 227 000, 2016: 240 000, iar în perioada de anchetă: 250 000 de anvelope reşapate, reprezentând aproximativ 5,5 % din vânzările estimate de anvelope reşapate din cursul perioadei examinate.

(709)În al doilea rând, în ceea ce priveşte vânzările de anvelope reşapate la cald ale IMM-urilor, Comisia a constatat că mai multe IMM-uri produc anvelope reşapate prin procesul de reşapare la cald. Ea a solicitat câtorva producători să furnizeze volumul producţiei de anvelope reşapate la cald din perioada examinată. Volumul total raportat este de aproximativ: 2014: 149 000, 2015: 152 000, 2016: 138 000, iar în perioada de anchetă: 132 000 de anvelope reşapate, reprezentând aproximativ 3,2 % din vânzările estimate de anvelope reşapate din cursul perioadei examinate.

(711)În fine, Comisia a calculat ponderea vânzărilor IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune pentru fiecare segment al perioadei examinate:

(712)Aşa cum se indică în tabelul 5, ponderea IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune în cursul perioadei examinate a crescut cu 2,3 puncte procentuale în 2014, cu 0,7 puncte procentuale în 2015 şi a scăzut cu 0,9 puncte procentuale în 2016 şi cu 1,4 puncte procentuale în cursul perioadei de anchetă. După cum se arată în tabelul 2, utilizarea unui raport specific pentru fiecare an din perioada examinată nu are niciun impact asupra concluziilor formulate presupunând că tendinţele din etapa preliminară rămân valabile pentru nivelul 3. Comisia a concluzionat că stabilirea unui raport per an are un impact marginal asupra rezultatului general al analizei. Pornind de la cele mai sus, concluziile bazate pe tendinţele din etapa preliminară rămân valabile.

(715)CRIA şi CCCMC au susţinut că procesul de ponderare era ilegal, întrucât regulamentul de bază nu permitea modificări ale constituirii eşantionului de producători din Uniune, care se presupune că este reprezentativ pentru întreaga industrie din Uniune. Mai mult, acestea au afirmat că metodologia Comisiei nu era în conformitate cu cerinţa ca stabilirea prejudiciului să se bazeze pe elemente de probă pozitive în vederea desfăşurării unei examinări obiective, întrucât, în cele din urmă, întreg rezultatul evaluării prejudiciului a fost determinat de un număr foarte limitat de societăţi, în detrimentul unui set de date mult mai mare a cărui importanţă este minimizată. în plus, CRIA şi CCCMC au afirmat că Comisia nu se poate baza pe informaţiile furnizate de patru IMM-uri incluse în eşantion, care ar constitui baza pentru ponderarea indicatorilor de prejudiciu. în urma comunicării constatărilor finale, CCCMC şi CRIA au susţinut că Comisia nu a ţinut cont de inadecvarea metodologiei în cazul primei ajustări. Părţile au susţinut că Comisia ar fi trebuit să abandoneze această abordare.

(717)Pe lângă aceasta, Comisia a reiterat faptul că, în urma ponderării, eşantionul selectat a devenit mai reprezentativ, din punct de vedere statistic, pentru industria din Uniune în ansamblul său, în conformitate cu jurisprudenţa OMC şi UE aplicabilă (¹¹⁰). În plus, acest lucru i-a permis Comisiei să ia mai bine în considerare performanţa producătorilor din Uniune care nu au fost incluşi în eşantion (IMM-uri şi mari producători) care, de altfel, nu s-ar fi reflectat suficient în indicatorii de prejudiciu dacă Comisia şi-ar fi bazat constatările pe eşantion fără a aplica ponderarea în cazul analizat. Având în vedere caracterul fragmentat al industriei din Uniune, Comisia nu a putut pur şi simplu să nu ia în considerare importanţa producătorilor IMM-uri de pe piaţa Uniunii. Datele furnizate de IMM-urile verificate reprezintă aproximativ 4 % din producţia totală estimată a IMM-urilor pe parcursul perioadei examinate. Pentru a reflecta importanţa relativă a celor două categorii de societăţi, Comisia şi-a bazat constatările pe datele verificate ale societăţilor incluse în eşantion şi a aplicat ponderarea. Informaţiile pe care s-a bazat Comisia au fost disponibile în dosarul deschis şi au fost verificate în mod corespunzător, după caz. în consecinţă, Comisia a considerat că a realizat o examinare obiectivă a existenţei prejudiciului pe baza unor elemente de probă pozitive. Prin urmare, respectivele afirmaţii au fost respinse.

CAPITOLUL 6:4.2. Analiza pe segmente a prejudiciului

SUBCAPITOLUL 0:

(718)Aşa cum s-a explicat la considerentul 697, situaţia economică a industriei din Uniune a fost analizată pe o bază agregată, iar în ceea ce priveşte anumiţi indicatori microeconomici, analiza s-a făcut pe niveluri, dată fiind segmentarea pieţei Uniunii. Unele părţi interesate au susţinut că analiza prejudiciului ar trebui să ţină seama de toţi indicatorii de prejudiciu şi indicatorii de cauzalitate. Ele au făcut trimitere la Raportul Organului de apel din cauza Statele Unite ale Americii - Produse din oţel laminate la cald din Japonia (¹¹¹). Mai mult, aceste părţi i-au solicitat Comisiei să facă, de asemenea, distincţia între anvelopele noi şi cele reşapate şi între echipamentele originale şi anvelopele de rezervă, întrucât piaţa echipamentelor originale era protejată de concurenţa din China, făcând din nou trimitere la Raportul Organului de apel în cauza Statele Unite - Produse din oţel laminate la cald din Japonia (¹¹²).

(719)Jurisprudenţa menţionată anterior indică faptul că autorităţile de anchetă care desfăşoară o anchetă referitoare la o parte a unei industrii naţionale "trebuie, în principiu, să examineze în mod similar toate celelalte părţi care compun industria, precum şi industria în ansamblul său (¹¹³)". Cu toate acestea, raportul Organului de apel nu le impune autorităţilor de anchetă obligaţia de a furniza toţi indicatorii de prejudiciu per segment.

(720)În plus, faptele din cauza respectivă erau diferite. în Raportul Organului de apel din cauza Statele Unite ale Americii - Produse din oţel laminate la cald din Japonia, o parte semnificativă a producţiei interne a Statelor Unite - producţia captivă - era protejată de concurenţa directă a importurilor datorită structurii pieţei interne. în situaţia respectivă, Organul de apel nu a fost de acord cu "examinarea comparativă" a fiecărei părţi a pieţei interne, care "suprapunea" piaţa liberă şi cea captivă. în opinia Organului de apel, acest lucru "mărea" capacitatea autorităţilor de anchetă de a realiza o determinare adecvată cu privire la starea industriei interne în ansamblul său. în cazul de faţă însă, nu există niciun fel de protecţie a segmentelor de nivelul 1 şi 2 ale pieţei Uniunii. Vânzările de importuri din China sunt concentrate în principal pe piaţa pieselor de schimb, ceea ce reprezintă o situaţie de fapt care nu este impusă de structura pieţei din Uniune. Mai mult, produsul în cauză a fost vândut şi producătorilor de echipamente originale. Aşadar, afirmaţia conform căreia piaţa echipamentelor originale a Uniunii era protejată de concurenţa chineză şi, prin urmare, ar trebui să fie analizată separat, a fost respinsă.

(721)Mai mult, aşa cum s-a remarcat la considerentul 695, jurisprudenţa confirmă, la rândul său, că atunci când se examinează dacă există sau nu un prejudiciu pentru întreaga industrie din Uniune, o astfel de analiză se poate axa pe segmentul cel mai afectat de importurile subvenţionate. în cazul de faţă, circa 65 % din importurile chineze de anvelope vizează nivelul 3. În consecinţă, o analiză adecvată a prejudiciului nu poate ignora impactul importurilor subvenţionate, în special într-o situaţie de piaţă în care vânzările de anvelope de nivelul 3 sunt în continuă creştere şi în care toate nivelurile care alcătuiesc piaţa de anvelope a Uniunii sunt interconectate.

SUBCAPITOLUL 1:4.2.1. Indicatori macroeconomici

SECŢIUNEA 0:

(725)În ceea ce priveşte stabilirea indicatorilor macroeconomici, Comisia s-a bazat pe diverse surse, inclusiv pe date furnizate de Asociaţia producătorilor europeni de anvelope şi cauciuc ("ETRMA"). ETRMA publică cercetări de piaţă care sunt puse la dispoziţia publicului pe site-ul său web. Versiunea deschisă a plângerii includea un document elaborat de ETRMA (anexa 16 - broşura ETRMA pentru anul 2016 (¹¹⁵)). Comisia a remarcat faptul că unii producători-exportatori, precum şi unii producători din Uniune sunt membri ai ETRMA şi furnizau, la rândul lor, documente bazate pe date provenind de la ETRMA (cum ar fi Grupul Hankook şi Pirelli).

SECŢIUNEA 1:4.2.1.1. Producţie, capacitate de producţie şi grad de utilizare a capacităţii de producţie

(727)Estimările privind producţia totală, capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii de producţie ale Uniunii au fost revizuite în mod corespunzător şi au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Volumul producţiei (articole) (¹)	20 973 089	20 360 055	20 619 725	21 111 923
Indice 2014 = 100	100	97,1	98,3	100,7
Capacitatea de producţie (articole)	29 038 117	28 225 985	27 115 950	26 525 214
Indice 2014 = 100	100	97,2	93,4	91,3
Gradul de utilizare a capacităţii de producţie	72,2 %	72,1 %	76,0%	79,6 %
Indice 2014 = 100	100	100	105	110
(¹)Volumul producţiei (articole) a fost stabilită în mod preliminar la: 2014: 20 722 065; 2015: 20 199 411; 2016: 20 496 669; Perioada de anchetă: 20 863 087. Sursa: ETRMA, furnizorii de bandă de rulare care nu sunt membri ai ETRMA Europool, baza de date Comext a Eurostat şi informaţiile transmise de reclamant.

(729)Principala cauză a creşterii gradului de utilizare a capacităţii de producţie poate fi atribuită doar diminuării semnificative, cu aproape 10 % a capacităţii de producţie. Aceasta a vizat în principal activitatea de reşapare - întrucât în cursul perioadei examinate, cel puţin 85 de IMM-uri situate practic în toate statele membre au încetat să mai producă anvelope reşapate - dar şi închiderea filialelor unor mari întreprinderi (¹¹⁶).

SECŢIUNEA 2:4.2.1.2. Volumul vânzărilor şi cota de piaţă

(732)Volumul vânzărilor industriei din Uniune şi cota de piaţă a industriei din Uniune au fost revizuite în consecinţă şi au evoluat pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Volumul total al vânzărilor pe piaţa Uniunii (articole) (¹)	14 835 082	14 738 677	14 533 199	14 584 885
Indice 2014 = 100	100	99,4	98,0	98,3
Cotă de piaţă	72,4 %	70,3 %	67,3 %	67,1 %
Indice 2014 = 100	100	97,2	93,0	92,7
(¹)Volumul total al vânzărilor pe piaţa Uniunii (articole) a fost stabilită în mod provizoriu la: 2014: 14 584 057; 2015: 14 558 260; 2016: 14 385 254; Perioada de anchetă: 14 426 297. Sursa: ETRMA, furnizorii de bandă de rulare care nu sunt membri ai ETRMA Europool şi baza de date Comext a Eurostat.

(736)Comisia a subliniat faptul că cifrele menţionate la considerentul anterior se referă doar la vânzările reclamanţilor şi nu la vânzările industriei Uniunii în ansamblul său. Ele se referă, de asemenea, la o perioadă de timp diferită. Prin urmare, nu este posibil să se transpună evoluţia volumului vânzărilor reclamanţilor la industria din Uniune. Aşa cum s-a explicat la considerentele 718-722, Comisia a considerat că existenţa unui prejudiciu important trebuie să fie stabilită pentru produsul în cauză şi industria din Uniune în ansamblul său, nu doar pentru anumite părţi ale acesteia. în consecinţă, Comisia nu a examinat tendinţele izolat, şi anume pe niveluri, ci a urmat o abordare agregată.

SECŢIUNEA 3:4.2.1.3. Creştere

SECŢIUNEA 4:4.2.1.4. Ocuparea forţei de muncă şi productivitatea

(740)Productivitatea a fost recalculată pe baza cifrelor revizuite ale producţiei Uniunii, aşa cum se explică la considerentul 726. în consecinţă, în cursul perioadei examinate, ocuparea forţei de muncă şi productivitatea au evoluat după cum urmează:

(742)După comunicarea documentului de informare, Asociaţia Italiană a Reşapatorilor (AIRP) a susţinut că sectorul reşapării din Uniune reprezintă aproximativ 13 000 de locuri de muncă, la nivel de producţie şi distribuţie. Activitatea de reşapare este o activitate cu utilizare mai degrabă intensivă a forţei de muncă, iar o anvelopă reşapată sprijină de 3 până la 4 ori mai multe locuri de muncă decât o anvelopă nouă. Potrivit AIRP, mai multe societăţi asociate îşi reduc, în prezent, personalul sau fac uz masiv de fondurile de asigurări de şomaj.

(746)Pe baza listei de clienţi puse la dispoziţie de furnizorii de bandă de rulare în cadrul anchetei, Comisia concluzionase că existau cel puţin 85 de producători care sistaseră producţia. Comisia a acordat un tratament confidenţial identităţii clienţilor şi volumului de vânzări per client, întrucât acestea reprezintă informaţii comerciale sensibile. Mai mult, părţile interesate nu au obligaţia să ofere un rezumat pentru acest tip de document. Furnizorii de bandă de rulare au oferit un rezumat al documentelor depuse, care poate fi consultat în dosarul deschis. Prin urmare, Comisia a concluzionat că părţile au dispus de suficiente informaţii pentru a-şi exercita drepturile la apărare.

(749)În plus, CRIA şi CCCMC au afirmat că lista clienţilor pusă la dispoziţie de un furnizor de bandă de rulare arăta că un client fusese menţionat ca fiind inactiv, în timp ce situaţiile sale financiare depuse la autorităţile locale arătau că societatea era încă activă în 2017. în nota sa la dosar (¹¹⁷), Comisia a explicat că lista a fost elaborată prin agregarea informaţiilor privind vânzările, comunicate de opt furnizori de benzi de rulare. în scopul anchetei, s-a considerat că un reşapator şi-a încetat producţia atunci când nu a mai achiziţionat benzi de rulare. Prin urmare, nu este posibil să se stabilească cu certitudine dacă un reşapator este sau nu activ exclusiv pe baza listei de furnizori unici şi/sau pe baza situaţiilor financiare depuse la dosar. în plus, deşi este adevărat că societatea menţionată de CCCMC nu a fost închisă, aceasta a confirmat Comisiei că nu mai exploatează atelierul său de reşapare. Prin urmare, Comisia a continuat să utilizeze lista, astfel cum fusese stabilită.

SECŢIUNEA 5:4.2.1.5. Mărimea sumelor acordate ca subvenţii

SUBCAPITOLUL 2:4.2.2. Indicatori microeconomici

SECŢIUNEA 0:

SECŢIUNEA 1:4.2.2.1. Preţurile şi factorii care influenţează preţurile

(754)Preţurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion către clienţi neafiliaţi din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

(758)Pe nivelul 1, preţul de vânzare unitar mediu a scăzut cu 25 EUR, în timp ce costurile unitare au scăzut cu 19 EUR pe parcursul aceleiaşi perioade. Ambele au scăzut cu 9 % pe parcursul perioadei examinate.

(759)Pe nivelul 2, preţul de vânzare unitar mediu a scăzut cu 27 EUR, în timp ce costurile unitare au scăzut cu 17 EUR pe parcursul aceleiaşi perioade. Acest lucru corespunde unei scăderi a preţului mediu cu 12 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costurile au scăzut cu 9 %.

(760)Pe nivelul 3, preţul de vânzare unitar mediu a scăzut cu 9 EUR, în timp ce costurile unitare au crescut cu 2 EUR pe parcursul aceleiaşi perioade. Acest lucru corespunde unei scăderi a preţului mediu cu 5 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costurile au crescut cu 1 %.

SECŢIUNEA 2:4.2.2.2. Costuri cu forţa de muncă

SECŢIUNEA 3:4.2.2.3. Stocuri

(767)Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut că Comisia ar trebui să ia în considerare analizarea nu doar a industriei în ansamblul său, ci şi a distincţiei dintre anvelopele noi şi cele reşapate sau dintre diversele categorii de anvelope. Acestea au argumentat că, potrivit plângerii, nu a existat nicio creştere în ceea ce priveşte stocurile pentru anvelopele de nivelul 1 sau 2. Dimpotrivă, stocurile de nivelurile 1 şi 2 au scăzut cu 15 % şi, respectiv, 21 % între 2013 şi 2016. În schimb, reclamantul a raportat o creştere a stocurilor cu 17 % pentru anvelopele de nivelul 3. Pentru acestea, creşterea raportată a stocurilor se referă doar la industria de reşapare. în plus, fluctuaţiile stocurilor pot fi explicate de o serie de factori. De exemplu, creşterile stocurilor pot fi declanşate de o creştere a vânzărilor, bazată pe comenzi anticipate. Mai exact, Prometeon Tyre Group S.r.l. a înregistrat o creştere a stocurilor din cauza mai multor factori, toţi fiind legaţi de criza economică europeană. Producţia de anvelope este strict legată de transport, iar transportul depinde în principal de comerţ în general. O criză comercială are drept rezultat o scădere a transporturilor şi, în mod logic, acest lucru înseamnă mai puţine vânzări de anvelope.

(768)Comisia a remarcat, în primul rând, că creşterea stocurilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion survenise între 2016 şi perioada de anchetă. Prin urmare, ea nu a fost legată direct de criza financiară din 2011. Mai mult, cifrele invocate de părţile interesate se refereau doar la reclamant şi nu reflectau situaţia producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Astfel, formularea oricăror concluzii pe baza acestora nu poate fi considerată reprezentativă pentru industria din Uniune în scopul anchetei. Pe această bază, afirmaţia respectivă a fost respinsă.

SECŢIUNEA 4:4.2.2.4. Rentabilitate, flux de lichidităţi, investiţii, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital

(770)Rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile şi randamentul investiţiilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	15,6 %	16,7 %	15,2 %	13,7%
Indice 2014 = 100	100	107	98	88
Flux de lichidităţi (milioane EUR)	309	312	292	272
Indice 2014 = 100	100	101	94	88
Investiţii (milioane EUR)	86	63	59	65
Indice 2014 = 100	100	73	69	76
Randamentul investiţiilor	21,0 %	21,7 %	19,3 %	17,6 %
Indice 2014 = 100	100	103	92	84
Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar, primite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(777)Aşa cum se arată în tabelul 16, după revizuirea ponderării, concluziile bazate pe tendinţele din etapa preliminară rămân valabile pentru toţi microindicatorii analizaţi pe bază agregată:

(780)Pe nivelul 1, fluxul net de lichidităţi a rămas stabil, în timp ce randamentul investiţiilor a scăzut de la 26,0 % la 24,3 % în cursul perioadei examinate.

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	17,9 %	21,8 %	18,9 %	17,5 %
Indice 2014 = 100	100	122	106	98
Flux de lichidităţi (milioane EUR)	191	218	199	192
Indice 2014 = 100	100	113	104	100
Investiţii (milioane EUR)	54	36	35	38
Indice 2014 = 100	100	68	65	72
Randamentul investiţiilor	26,0 %	29,3 %	25,0%	24,3 %
Indice 2014 = 100	100	112	96	93
Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar, primite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(782)Pe nivelul 2, fluxul de lichidităţi net a scăzut în mod semnificativ, cu 22 %, iar randamentul investiţiilor a scăzut de la 20,4 % la 16,2 % în cursul perioadei examinate.

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi (% din cifra de afaceri a vânzărilor)	17,9 %	16,7 %	16,0%	15,3 %
Indice 2014 = 100	100	93	90	86
Flux de lichidităţi (milioane EUR)	88	76	65	69
Indice 2014 = 100	100	86	74	78
Investiţii (milioane EUR)	18	16	15	17
Indice 2014 = 100	100	92	84	97
Randamentul investiţiilor	20,4 %	21,4 %	20,1 %	16,2 %
Indice 2014 = 100	100	105	98	79
Sursa: Răspunsurile verificate la chestionar, primite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.

(784)Pe nivelul 3, fluxul de lichidităţi net a scăzut în mod semnificativ, cu 62 %, iar randamentul investiţiilor a scăzut de la 7,6 % la 2,5 % în cursul perioadei examinate.

(786)Aşa cum se arată în tabelul 20 de mai jos, după revizuirea ponderării, concluziile bazate pe tendinţele din etapa preliminară rămân valabile pentru nivelul 3:

(787)În ceea ce priveşte investiţiile, Grupul China National Tire şi Pirelli au susţinut că ancheta contrazicea cifrele furnizate de reclamant. Grupul Giti a susţinut că rentabilitatea întregii industrii a Uniunii a fost subevaluată, întrucât Comisia a manipulat datele producătorilor din Uniune incluşi în eşantion pentru a creşte importanţa datelor de pe nivelul 3. Grupul Giti a susţinut, de asemenea, că singurul segment al industriei cu marje de profit în curs de deteriorare (şi scăzute) era segmentul de nivelul 3. Acest segment de piaţă reprezenta însă doar 20 % din totalul vânzărilor/consumului din Uniune. Grupul China National Tire şi Pirelli au considerat că industria Uniunii este în general foarte rentabilă, fiind clar pozitivă în segmentul de nivelul 1 şi pozitivă în segmentul de nivelul 2.

(788)În ceea ce priveşte observaţia referitoare la metoda de calculare a rentabilităţii, la considerentele 691-717 Comisia a explicat metodologia aplicată pentru ponderarea indicatorilor microeconomici pentru a reflecta realitatea economică a producătorilor din Uniune. Aceasta a remarcat, de asemenea, că rentabilitatea tuturor nivelurilor s-a deteriorat din 2014 până la finalul perioadei de anchetă şi că cifrele absolute privind rentabilitatea trebuiau citite coroborat cu constatările sale privind interconexiunea dintre niveluri. Din aceste motive, Comisia a respins aceste afirmaţii.

CAPITOLUL 7:4.3. Interconexiunea dintre niveluri

(789)Piaţa anvelopelor de camioane şi autobuze din Uniune a fost puternic afectată de criza economică. Deoarece consumul de anvelope este intrinsec legat de achiziţionarea de vehicule noi şi de kilometrii parcurşi de flote, el depinde în mare măsură de activitatea economică globală. Orice variaţie a activităţii economice şi, mai ales, a volumului de mărfuri transportate pe cale rutieră, se reflectă în mod direct în vânzările de anvelope. într-o perioadă în care camioanele sunt utilizate mai puţin, achiziţionarea de camioane noi sau înlocuirea anvelopelor acestora devine mai puţin necesară şi, prin urmare, piaţa anvelopelor intră în declin.

(791)Presiunea puternică la care sunt supuşi reşapatorii a făcut ca din ce în ce mai multe fabrici şi ateliere să fie închise, după cum se arată la considerentul 741. Din cauza indisponibilităţii unor facilităţi de producţie locale, reşaparea anvelopelor uzate de calitate superioară devine tot mai puţin posibilă. Prin urmare, achiziţionarea de anvelope de calitate superioară care oferă opţiunea unor reşapări multiple devine mai puţin atractivă. în contextul acestor evoluţii şi văzându-se confruntaţi cu importuri la preţuri reduse de anvelope de nivelul 3, care au reprezentat majoritatea importurilor din China, producătorii de anvelope noi din Uniune nu au altă opţiune decât să-şi consolideze, la rândul lor, prezenţa pe nivelul 3.

(792)În fine, concurenţa între segmente este şi ea clară, datorită influenţei preţurilor de la nivelurile inferioare asupra preţurilor de la nivelul superior. în Uniune, preţurile anvelopelor de nivelul 1 au resimţit presiunea exercitată de importurile ieftine. Reclamantul a susţinut că impactul era şi mai evident în zonele regionale cu o prezenţă sporită a anvelopelor de nivelul 3 (mai exact, în acele zone, preţul anvelopelor de nivelul 1 era stabilit, de regulă, la un nivel mai scăzut decât în alte zone ale Uniunii, fapt care evidenţiază impactul concurenţial al anvelopelor de nivelul 3 asupra anvelopelor de nivelul 1).

(794)Tabelul de mai jos indică ponderea, pe nivel, din consumul Uniunii în 2012 şi în 2016. în acea perioadă, consumul Uniunii a crescut cu aproximativ 3,8 milioane de articole, iar peste 90 % din această creştere a avut loc pe nivelul 3 (aproximativ 3,6 milioane de articole). Acest lucru a condus la o înclinare a balanţei în ceea ce priveşte importanţa relativă a nivelului 3, care a crescut de la 27 % la 39 % din consumul total al Uniunii.

(795)Pe baza informaţiilor colectate, Comisia a stabilit că, în trecut, anvelopele de nivelul 1 determinau preţul de referinţă pentru celelalte niveluri. Principalii producători din Uniune se concentrau pe nivelurile 1 şi 2, unde anvelopele erau/sunt concepute astfel încât să aibă un ciclu de viaţă îndelungat şi să fie reşapabile. Acest lucru justifica preţurile (şi marjele de profit) semnificativ mai ridicate, pentru performanţele înalte aşteptate de la anvelopele de nivelurile 1 şi 2. Consumatorii apreciau aceste proprietăţi fizice şi de performanţă şi erau dispuşi să plătească preţuri mai mari pentru aceste proprietăţi. Cu toate acestea, din informaţiile aflate la dispoziţia Comisiei a rezultat că tendinţa de stabilire a preţurilor menţionată mai sus se schimbase şi că apăruse un "efect de cascadă invers", prin care preţurile de la nivelul 3 afectau preţurile de la nivelul 1. Este important de remarcat că majoritatea importurilor la preţuri reduse vizează nivelul 3, unde producătorii din Uniune au suferit pierderi în cursul perioadei de anchetă.

(799)CRIA şi CCCMC au afirmat că ideea potrivit căreia preţurile de la nivelul 3 ar sta la baza stabilirii preţurilor de la nivelurile 1 şi 2 (considerentele 792-796) nu are temei şi că Comisia nu a reuşit să ofere niciun element de probă privind acest presupus impact. Chiar presupunând că constatările menţionate anterior ar fi corecte, niciuna dintre ele nu ar putea conduce la concluzia că preţurile de la nivelul 3 ar avea un impact asupra preţurilor de la nivelurile 1 şi 2. Acestea au susţinut, de asemenea, că preţurile anvelopelor sunt determinate de costul materiilor prime şi că afirmaţia potrivit căreia ar exista o concurenţă între diferitele segmente era incorectă. Acestea au afirmat că Comisia se referă pur şi simplu la "influenţa preţurilor de la nivelurile inferioare asupra preţurilor de la nivelul superior" (considerentul 792), reiterând spusele reclamantului fără a prezenta niciun element justificativ. Grupul Giti a afirmat că teoria efectului de cascadă invers prezentată de Comisie nu avea nicio bază în faptele de la dosar (care veneau, de fapt, în contradicţie cu aceasta). în legătură cu aceasta, Grupul Giti a amintit, de asemenea, că în plângere se afirmau următoarele: "Părţile implicate, stabilirea preţurilor, concurenţa şi strategiile variază semnificativ de la un segment la altul, şi un factor decisiv pentru un segment poate fi irelevant pentru un altul. Chiar dacă poate exista o concurenţă directă între extremităţi ale segmentelor, concurenţa între segmente este, în majoritatea cazurilor, rezultatul unei alegeri strategice între calitate şi preţ" (¹¹⁹).

(800)După cum s-a menţionat la considerentul 637, Comisia a elaborat o notă la dosar conţinând raţionamentul care stă la baza concluziei că există o interconexiune între niveluri. Această concluzie se bazează pe mai multe elemente. Primul element este faptul că concurenţa între niveluri are loc în momentul în care s-a luat o decizie în legătură cu o achiziţie. Cumpărătorul are apoi opţiunea de a alege

(801)Această decizie, tradusă în preţuri, are ca rezultat o analiză pe două criterii: plata iniţială şi costul total per anvelopă. în ceea ce priveşte plata iniţială, anvelopele de nivelul 1 sunt cele care implică o investiţie mai mare. în acelaşi timp, dacă se ţine cont de costul per anvelopă per km, ele au costul cel mai scăzut. Variabilele sunt exact opuse în cazul anvelopelor de nivelul 3, pentru care plata iniţială este cea mai mică, dar costul per anvelopă per km este cel mai ridicat (¹²⁰).

(804)Comisia a făcut referire la evoluţia vânzărilor în Uniune pe diferitele niveluri, bazându-se, în această privinţă, pe un tabel furnizat de părţile interesate (Prometeon/Pirelli). Acest tabel a fost denumit "Estimarea evoluţiei vânzărilor în Uniune pentru producătorii din Uniune membri ai ETRMA". CRIA şi CCCMC au susţinut că cifrele erau diferite faţă de vânzările în Uniune stabilite de Comisie. Comisia a examinat afirmaţia şi a cerut o clarificare din partea ETRMA. ETRMA a explicat faptul că datele din tabelul comunicat erau etichetate în mod eronat. Datele cuprinse în tabelul comunicat vizau de fapt evoluţia pieţei anvelopelor noi de schimb a Uniunii (tabelul 22 de mai jos). Conform datelor respective, exista, în rândul producătorilor din Uniune, un interes clar şi în rapidă creştere pentru segmentul de nivelul 3 al pieţei, caracterizat de preţuri mai mici.

(805)Conform tabelului de mai sus, se preconizează că vânzările de anvelope noi de nivelul 3 din 2018 vor înregistra o creştere de peste 53 % în comparaţie cu nivelurile lor din 2014, în timp ce volumele vânzărilor de anvelope de nivelul 1 şi 2 rămân similare şi se preconizează că vor creşte cu doar 6 % în comparaţie cu nivelurile lor din 2014. Această evoluţie trebuie privită în contextul unei creşteri drastice a concurenţei pe nivelul 3 din partea producătorilor-exportatori din ţara în cauză în perioada 2014-2018, precum şi al unor niveluri de profit neviabile din punct de vedere financiar pe nivelul 3 pentru producătorii produsului în cauză din Uniune.

(806)Comisia a observat că această schimbare de pe piaţa pieselor de schimb a Uniunii a afectat producătorii din Uniune, care ar fi generat niveluri de profit mult mai mari pe nivelurile 1 şi 2. Acest lucru poate fi înţeles numai în lumina motivelor expuse la considerentul 635 şi următoarele, şi anume ca măsură de protecţie a principalului factor determinant al valorii pentru nivelurile superioare, făcând distincţie între vânzările din Uniune de pe nivelurile 1 şi 2 şi importurile de pe nivelurile 1 şi 2 din ţara în cauză. Creşterea vânzărilor cu profit scăzut de pe nivelul 3 şi, prin urmare, a concurenţei pe segmentul vânzărilor de nivelul 3, demonstrează faptul că presiunea exercitată de efectul de cascadă invers asupra vânzărilor de pe nivelul 1 şi 2 a fost resimţită de producătorii produsului în cauză din Uniune în timpul perioadei de anchetă şi înainte de aceasta, precum şi faptul că această presiune va creşte inclusiv în perioada de după anchetă.

(809)CRIA şi CCCMC au solicitat Comisiei să comunice cifrele privind vânzările de anvelope de nivelul 1 şi capacitatea efectivă de reşapare, pentru a permite să se evalueze în ce măsură disponibilitatea facilităţilor de reşapare a scăzut efectiv, ţinând seama de scăderea vânzărilor de anvelope de nivelul 1. Grupul Giti a remarcat faptul că Comisia nu a prezentat date privind cota de piaţă per nivel, informaţii care ar fi necesare pentru a verifica dacă teoria efectului de cascadă invers, formulată de Comisie, este susţinută de fapte. Această teorie a fost fondată pe supoziţia conform căreia importurile ieftine de pe nivelul 3 ar pune presiune asupra preţurilor producătorilor din Uniune de pe nivelul 2 (şi de pe nivelul 1) şi ar prelua o parte din cota de piaţă a acestora. Cu toate acestea, în cazul în care datele privind cota de piaţă per nivel ar indica faptul că producătorii din Uniune de pe nivelul 1 şi/sau nivelul 2 au reuşit de fapt să-şi menţină (sau chiar să-şi mărească) cota de piaţă, această teorie ar fi în mod iremediabil compromisă. Grupului Giti nu îi este clar dacă Comisia a optat să nu comunice informaţii privind cota de piaţă sau dacă aceste informaţii pur şi simplu nu au fost colectate. în orice caz, Grupul Giti a solicitat cu insistenţă Comisiei să comunice (şi, după caz, să colecteze) aceste informaţii, pentru a verifica corectitudinea teoriei efectului de cascadă invers a Comisiei. în plus, Grupul Giti a solicitat efectuarea unei analize per nivel a macroindicatorilor.

(810)Comisia a explicat la considerentul 697 că era adecvat să se analizeze situaţia economică a industriei din Uniune în ansamblul său. Exista capacitate, producţie şi importuri la toate nivelurile. Nivelul 3, unde au loc majoritatea importurilor din China, frâna dezvoltarea întregii industrii. Preţurile chineze subvenţionate au subcotat în mod semnificativ preţurile industriei din Uniune la toate nivelurile în cursul perioadei de anchetă. Pe parcursul perioadei examinate, performanţa globală a industriei din Uniune s-a deteriorat. Unele fabrici care produceau anvelope de diverse niveluri au trebuit să-şi închidă porţile (¹²²), iar mulţi reşapatori au fost nevoiţi să oprească producţia. Comisia a stabilit că cel puţin 85 de IMM-uri şi-au oprit producţia, fapt care s-a tradus printr-o reducere a capacităţii de reşapare, aşa cum se explică la considerentul 791. Prin urmare, Comisia a respins afirmaţia.

(811)CRIA şi CCMC au susţinut că afirmaţia Comisiei potrivit căreia "producătorii de anvelope noi din Uniune nu au altă opţiune decât să-şi consolideze, la rândul lor, prezenţa pe nivelul 3" (considerentul 791) era dificil de înţeles, întrucât Comisia însăşi explicase că toţi reşapatorii integraţi (prin urmare, producătorii de anvelope noi care desfăşoară şi activităţi de reşapare) ar face parte din nivelul 2 (considerentul 90). Părţile au reiterat o afirmaţie similară după comunicarea constatărilor finale.

(814)Comisia a considerat că interconexiunea dintre niveluri includea şi o logică a stabilirii preţurilor pe toate nivelurile. în fapt, producătorii de anvelope noi din Uniune care aplicau o strategie multimarcă au indicat faptul că o schimbare de preţ pe un nivel determina neapărat o ajustare a preţului întregului portofoliu, iar unul dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion a furnizat o explicaţie motivată. Pentru formularea concluziei sale cu privire la presiunea exercitată asupra preţurilor între niveluri, Comisia a ţinut cont de toate aceste elemente şi le-a comunicat părţilor interesate (¹²³). Prin urmare, Comisia a respins cererea CRIA şi a CCCMC.

(815)Unele părţi interesate au susţinut că evoluţia rentabilităţii nivelurilor 1, 2 şi 3 nu corespundea interconexiunii dintre niveluri. Acestea au indicat că rentabilitatea producătorilor din Uniune pe nivelul 1 în timpul perioadei de anchetă (17,5 %) este mai mare decât profitul-ţintă (şi anume, profitul care ar putea fi preconizat în absenţa unor importuri subvenţionate) stabilit preliminar de către Comisie în ancheta antidumping paralelă (15,6 %) (conform celor descrise la considerentul 770, rentabilitatea a fost revizuită între timp la 15,4 %). În mod asemănător, rentabilitatea producătorilor din Uniune de pe nivelul 2 în timpul perioadei de anchetă (15,3 %) a fost, în esenţă, aceeaşi cu profitul-ţintă. Mai mult, dacă rentabilitatea producătorilor din Uniune de pe nivelul 1 şi 2 a fost afectată (indirect) de importurile ieftine de pe nivelul 3, s-ar putea preconiza o evoluţie a rentabilităţii asemănătoare celei din cazul producătorilor din Uniune de pe nivelul 3.

(816)Comisia a considerat că acest lucru nu era adevărat. în timp ce rentabilitatea nivelului 3 a scăzut de la 6,1 % la 0,6 % în 2015 (conform celor descrise la considerentul 785, rentabilitatea a fost revizuită de la 5,9 % la 0,5 %, după comunicarea constatărilor), în perioada 2014-2015, rentabilitatea producătorilor de pe nivelul 1 a crescut, de fapt, de la 17,9 % la 21,8 %. Din contră, în timp ce rentabilitatea nivelurilor 1 şi 2 a scăzut între 2015 şi 2016, rentabilitatea producătorilor de pe nivelul 3 a crescut, în cursul aceleiaşi perioade, de patru ori, de la 0,5 % la 2,7 %. Pe scurt, părţile respective susţin că nu exista nicio legătură între evoluţia rentabilităţii nivelului 3 şi cea a nivelurilor 1 şi 2.

(817)Mai mult, Comisia a remarcat că singura perioadă în care a existat o corelaţie în ceea ce priveşte evoluţia rentabilităţii a fost între 2016 şi perioada de anchetă. Uşoara scădere înregistrată în ceea ce priveşte rentabilitatea în timpul perioadei de anchetă poate fi însă explicată printr-o creştere bruscă a costurilor materiilor prime care nu se tradusese încă printr-o creştere a preţurilor de vânzare. în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de vânzare, chiar dacă era adevărat că datele furnizate în documentul de informare indicau o scădere a preţurilor de vânzare de 9 % (pentru nivelul 1) şi de 12 % (pentru nivelul 2) pe parcursul perioadei examinate, această tendinţă de scădere nu poate fi atribuită importurilor de nivelul 3 din China, din următoarele motive. în primul rând, aşa cum Comisia a recunoscut în alte secţiuni ale documentului de informare - dar pare să fi ignorat atunci când şi-a elaborat teoria efectului de cascadă invers - costul de producţie a scăzut în cursul perioadei de anchetă (din cauza unei scăderi a preţurilor materiilor prime). Pentru nivelul 1, costul de producţie a scăzut cu 9 %, exact aceeaşi scădere ca cea înregistrată pentru preţurile de vânzare. în mod asemănător, pentru nivelul 2, costul de producţie a scăzut cu 9 %. Cu alte cuvinte, părţile interesate respective au susţinut că scăderea preţurilor observată de Comisie se explică pe deplin (pentru nivelul 1) şi în proporţie de 75 % (pentru nivelul 2) prin scăderea costului de producţie. Părţile interesate susţin că acest lucru reiese clar şi din faptul că, odată cu creşterea costului de producţie între 2016 şi perioada de anchetă, au crescut şi preţurile de vânzare. în al doilea rând, pe piaţa Uniunii a existat o tranziţie către anvelopele de dimensiuni mai mici. Preţul unitar al anvelopelor de dimensiuni mai mici este mai scăzut decât în cazul anvelopelor de dimensiuni mai mari, iar acest lucru explică parţial scăderea preţurilor de vânzare pe parcursul perioadei de anchetă. Părţile interesate respective susţin că această evoluţie nu a fost luată în considerare de către Comisie.

(818)Comisia a considerat că lipsa de corelaţie privind evoluţia rentabilităţii diferitelor niveluri poate fi explicată prin modul în care s-au luat deciziile de cumpărare. Există un decalaj de timp, dată fiind natura produsului şi gama de opţiuni pe care le are la dispoziţie utilizatorul în funcţie de situaţie. într-adevăr, gama de opţiuni de care dispune utilizatorul depinde de faptul dacă acesta are sau nu o anvelopă şi, în caz afirmativ, dacă aceasta ar putea sau nu să fie reşapată în continuare, de preţul relativ al opţiunilor disponibile etc. De exemplu, dacă utilizatorul trebuie să achiziţioneze o anvelopă, acesta va lua probabil decizia pe baza întregii game pe care o are la dispoziţie. Cu toate acestea, dacă utilizatorul are deja o anvelopă reşapabilă, costul reşapării anvelopei va concura, probabil, cu cel al achiziţionării unei noi anvelope de nivelul 3, fără venitul realizat în urma vânzării carcasei.

(819)În plus, informaţiile colectate de Comisie privind diferitele mărimi comercializate pe piaţa Uniunii pe parcursul perioadei examinate nu au susţinut argumentul potrivit căruia preţurile şi costurile au fost mai mici din cauza prezenţei relativ mai puternice pe piaţă a anvelopelor de dimensiuni mai mici (¹²⁴). Datele au indicat că gama de produse de pe piaţă era stabilă şi că ea rămâne concentrată pe dimensiunile principale. Mai mult, o astfel de reducere a dimensiunii medii a produsului nu a putut fi identificată în datele Eurostat pentru importurile din China, care au relevat că, dimpotrivă, greutatea anvelopelor importate din China a crescut cu 3 % între 2014 şi perioada de anchetă. în schimb, Comisia a remarcat adaptări structurale globale făcute de industria Uniunii pentru a reduce costurile, ca rezultat al "efectului de domino" asupra diferitelor niveluri existente.

(820)Unele părţi interesate au susţinut că au existat importuri substanţiale (care au reprezentat o cotă de piaţă de 11,9 %; în creştere cu peste 1 % faţă de 2014) din alte ţări şi că acestea au fost făcute la preţuri în scădere (în cursul perioadei examinate, preţul mediu de import a scăzut cu 17 %). Stabilirea preţurilor acestora indica, de asemenea, că aceste importuri vizau segmentul de nivelul 1 şi/sau cel de nivelul 2 al pieţei. Importurile din Turcia, Thailanda, Japonia, Coreea de Sud, precum şi din alte ţări (cu excepţia Rusiei) au subcotat în mod constant preţurile producătorilor din Uniune de nivelul 1, cu marje între 10 % şi 25 %. Grupul Giti a susţinut că scăderile de preţ de la nivelurile 1 şi 2 ar fi putut să fi fost provocate de importurile de anvelope de nivelul 1 şi 2 din alte ţări şi nu de presiunea exercitată asupra preţurilor de existenţa anvelopelor de nivelul 3 din China. Din nou, o astfel de situaţie ar compromite în mod irevocabil teoria Comisiei. în orice caz - remarca partea respectivă - în lipsa unei examinări a volumelor de import (şi a preţurilor de import) ale anvelopelor de nivelul 1 şi 2 din alte ţări, ar fi imposibil să se stabilească dacă teoria Comisiei este sau nu corectă din punct de vedere factual.

(821)În ceea ce priveşte afirmaţia respectivă, Comisia a constatat că analiza prezentată de Grupul Giti era incorectă, întrucât aceasta considera că toate importurile au fost vândute direct primilor clienţi independenţi în Uniune. Teoria respectivă nu lua în considerare că preţurile medii pot fi afectate de faptul că unele dintre aceste importuri sunt vândute unor părţi interesate afiliate. Mai mult, statisticile privind importurile nu ofereau un preţ mediu per nivel, astfel încât Comisia nu a fost în măsură să analizeze preţurile de import în funcţie de nivel, aşa cum solicitase Grupul Giti. Prin urmare, analiza propusă nu poate fi efectuată pe baza informaţiilor pe care Comisia a fost în măsură să le colecteze până în prezent în cursul anchetei sau a informaţiilor primite de la părţile interesate. în consecinţă, analiza respectivă a fost respinsă.

CAPITOLUL 8:4.4. Concluzie privind prejudiciul

(823)În mod global, indicatorii de prejudiciu arată că, per ansamblu, industria din Uniune se află sub o presiune puternică. în perioada de anchetă s-a înregistrat o reducere a capacităţilor de producţie, a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă şi o pierdere semnificativă la nivelul cotei de piaţă, în ciuda scăderii preţurilor de vânzare. S-a înregistrat o creştere a cotei de piaţă a importurilor de produs în cauză în detrimentul industriei din Uniune, indiferent de nivelul de piaţă, fapt care a condus la pierderea unui număr de peste 4 200 de locuri de muncă. Deşi, pe ansamblul industriei, rentabilitatea se situa încă în jur de 14 %, ea a scăzut cu 1,7 puncte procentuale între 2014 şi perioada de anchetă şi cu 3,2 puncte procentuale între 2015 şi perioada de anchetă. în plus, tendinţa relativă a rentabilităţii pentru întreaga industrie din Uniune este şi ea descrescătoare.

(824)S-a stabilit de asemenea, că importurile din China subcotau în mod substanţial preţurile industriei din Uniune, fapt care, la rândul său, a indicat un impact direct şi semnificativ asupra deteriorării performanţei şi asupra declinului capacităţii, al producţiei, al ocupării forţei de muncă şi al altor indicatori de prejudiciu pentru industria din Uniune. Evoluţia negativă a fost resimţită cel mai mult pe nivelul 3, unde numeroase IMM-uri din sectorul reşapării au ieşit de pe piaţă şi nu au putut să beneficieze de redresarea economică a sectorului, de care au profitat în cele din urmă importurile la preţ scăzut. Se reaminteşte faptul că societăţile care activează predominant pe nivelul 3 reprezintă aproximativ 20 % din producţia totală a Uniunii. Pierderile nivelului 3 nu sunt sustenabile şi pun sub semnul întrebării supravieţuirea întregii activităţi de reşapare din Uniune.

(825)În plus, efectele presiunii exercitate asupra preţului au fost resimţite şi de preţurile de la nivelurile superioare. Creşterea presiunii asupra preţurilor - exercitată de anvelopele de nivelul 3, ca urmare a importurilor la preţuri mici având ca obiect în principal anvelope de acest nivel - a declanşat o evoluţie similară pe nivelul 2, unde preţurile de vânzare au scăzut cu 12 % în perioada examinată. Chiar şi preţurile anvelopelor de nivelul 1 au trebuit să fie reduse cu 9 % pentru a rămâne competitive.

(826)Într-adevăr, dată fiind interconexiunea dintre niveluri în ceea ce priveşte preţurile, chiar şi cele mai performante anvelope de nivelul 1 erau afectate de efectul de cascadă invers al presiunii asupra preţurilor pe toate cele trei niveluri, aşa cum s-a explicat în capitolul anterior. Acest lucru a condus la o epuizare industrială, la pierderi de valoare de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare pe toate cele trei niveluri şi la degradarea calităţii anvelopelor disponibile pe piaţa Uniunii. în plus, concurenţa intensă a preţurilor pe toate cele trei niveluri are consecinţe negative asupra gradului de utilizare a capacităţilor şi conduce la o creştere a stocurilor industriei, însoţită de un nivel mai scăzut al fluxului de lichidităţi şi al investiţiilor. în fine, pierderile industriei de reşapare din Uniune afectează totodată rentabilitatea pe care o pot atinge societăţile active pe nivelurile 1 şi 2.

(827)În plus, reclamanţii au susţinut că exista un risc de continuare a agravării prejudiciului. în opinia acestora, pe alte pieţe de import-export au fost impuse numeroase măsuri care ar putea cauza o reorientare imediată a schimburilor comerciale. în plus, s-ar părea că producătorii din Uniune sunt ameninţaţi pe propriile pieţe de export, având în vedere că unele ţări precum Turcia au iniţiat o anchetă de salvgardare. Riscul de agravare ar putea fi totodată legat de supracapacităţile masive din RPC, unde capacităţile neutilizate reprezintă aproximativ 40 % din exporturile chineze actuale. Reclamanţii erau de asemenea preocupaţi de un posibil impact structural asupra pieţei anvelopelor din UE, într-un context în care costul suplimentar implicat de achiziţionarea unei anvelope de calitate superioară devine din ce în ce mai greu de justificat odată ce opţiunea reşapării multiple a anvelopelor de calitate superioară dispare împreună cu industria de reşapare. în fine, ei prevăd o îmbunătăţire continuă a anvelopelor din RPC. Dacă anvelopelor de calitate superioară din RPC li s-ar permite să concureze cu anvelopele din Uniune la preţuri subvenţionate, acest lucru ar reduce marjele industriei anvelopelor din Uniune, reducând prin urmare şi capacitatea acesteia de a investi şi de a inova. La rândul său, această situaţie ar putea forţa industria din Uniune să se bazeze pe anvelope de calitate inferioară care necesită investiţii limitate în C&D, afectând şi mai mult reşapabilitatea acestora.

(829)În ceea ce priveşte rentabilitatea industriei din Uniune, Comisia a recunoscut comentariile critice primite din partea Grupului China National Tire, potrivit cărora nivelul 3 a generat pierderi în timpul perioadei de anchetă (- 0,7 %), în timp ce rentabilitatea nivelurilor 1 şi 2 înregistrează valori de peste 10 %. Cu toate acestea, Comisia nu a împărtăşit concluzia potrivit căreia acest indicator, care arată o diferenţă de rentabilitate în funcţie de niveluri, ar putea nega constatarea unui prejudiciu important pentru industria din Uniune în ansamblul său.

(830)Toţi indicatorii relevanţi arată faptul că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important pe nivelul 3. În plus, pe lângă marja de profit negativă, s-a înregistrat o scădere semnificativă în materie de ocupare a forţei de muncă, în special pentru activitatea de reşapare. Nivelul de subcotare de 31 % este semnificativ la nivelul 3, unde efectul concurenţei chineze asupra volumului se resimte, de asemenea, cel mai mult. Aşa cum se arată în tabelul 18, există o tranziţie vizibilă şi constantă (an după an) a vânzărilor de anvelope noi realizate de producătorii din Uniune către nivelul 3. în 2016, vânzările de anvelope din Uniune, prezentate în tabelul 18, au însumat 5 milioane de anvelope pe nivelul 3. Această evoluţie a continuat în 2017. Prognoza pentru 2018 indică o creştere şi mai mare în ceea ce priveşte tranziţia respectivă a vânzărilor către nivelul 3, demonstrând astfel clar presiunea asupra preţurilor la care sunt supuşi producătorii din Uniune de nivel 1 şi 2.

(831)În această privinţă, astfel cum se prevede în secţiunea 4.3, Comisia şi-a menţinut poziţia conform căreia există o interconexiune puternică între niveluri, cu un efect de cascadă invers. Contrar observaţiilor prezentate de numeroase părţi interesate, există o singură piaţă pentru anvelope din punctul de vedere al producătorilor din Uniune, care o împart în trei niveluri, în principal din raţiuni de strategie de comercializare şi de diferenţe în materie de calitate. Acest lucru înseamnă că producătorii din Uniune iau în considerare evoluţiile existente la toate cele trei niveluri. Prin urmare, presiunea asupra preţurilor şi asupra volumelor de la nivelul 3 are un impact direct şi asupra celorlalte două niveluri, astfel cum se prevede la considerentul 798 şi următoarele. Mai mult, consumatorii de anvelope au ales anvelope de pe toate cele trei niveluri. Aceştia au pus în balanţă disponibilitatea de a plăti un preţ mai mare cu durata de viaţă preconizată a anvelopelor şi costurile asociate. în consecinţă, comportamentul producătorilor şi al consumatorilor confirmă faptul că există o interconexiune puternică între niveluri. Astfel, tranziţia observată spre anvelopele de nivelul 3 exercită o presiune continuă şi asupra celorlalte două niveluri. în această privinţă, Comisia a remarcat în plus că importurile subvenţionate vizează, în principal, nivelul 3. în vederea interconexiunii dintre niveluri şi a importanţei din ce în ce mai mari a nivelului 3, Comisia a considerat că tendinţele negative observate deja pentru întreaga industrie din Uniune pot doar să continue în viitorul apropiat.

(832)Riscul de agravare în continuare a prejudiciului este evidenţiat şi în cel de al 13-lea plan cincinal de dezvoltare a industriei chimice şi petrochimice din China, care urmăreşte inovarea tehnologică, ajustarea structurală şi dezvoltarea ecologică. Acest plan se aplică industriei anvelopelor, iar Comisia a identificat un număr mare de subvenţii. Acestea stau la baza faptului că producătorii-exportatori chinezi dispun de avantajul structural de a avansa pe lanţul valoric, având acces continuu la finanţare ieftină. Dacă anvelopele de calitate superioară din RPC ar concura din ce în ce mai mult cu anvelopele din Uniune la preţuri subvenţionate, acest lucru ar reduce marjele industriei anvelopelor din Uniune, reducând prin urmare şi capacitatea acesteia de a investi şi a inova. La rândul său, această situaţie ar putea forţa industria din Uniune să se bazeze pe anvelope de calitate inferioară care necesită investiţii limitate în C&D, afectând şi mai mult reşapabilitatea acestora şi aducând, prin urmare, prejudicii tuturor celor trei niveluri.

(834)Prin urmare, Comisia a concluzionat că, per ansamblu, industria din Uniune se afla sub o presiune puternică. în perioada examinată, s-a înregistrat o reducere a capacităţilor de producţie, a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă, precum şi o pierdere semnificativă la nivelul cotei de piaţă, în pofida scăderii constante a preţurilor de vânzare. Importurile din China subcotau în mod substanţial preţurile industriei din Uniune. Rentabilitatea întregii industrii din Uniune a scăzut, de asemenea, chiar într-un ritm mai accelerat spre sfârşitul perioadei examinate. In plus, stocurile de anvelope de toate tipurile au crescut, în special în timpul perioadei de anchetă, afectând negativ situaţia financiară a industriei din Uniune. Mulţi reşapatori IMM au sistat producţia şi nu au putut beneficia de redresarea economică. Comisia a considerat, de asemenea, importante observaţiile prezentate de AIRP şi Bundes-verband Reifenhandel und Vulkaniseur-Handwerk (asociaţiile reşapatorilor italieni şi, respectiv, germani), Banden Plan Europa B.V. (reşapator din Uniune) sau Vipal Europe (furnizor de bandă de rulare), remarcând faptul că impunerea de măsuri antidumping provizorii a declanşat deja un impuls pozitiv în sector. În particular, reşapatorii din mai multe state membre ale Uniunii au înregistrat comenzi mai mari începând cu mai 2018 şi consideră că această perspectivă optimistă ar putea continua în cazul în care măsurile antidumping provizorii ar deveni definitive.

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Consumul total al Uniunii	20 499 603	20 962 782	21 600 223	21 748 781
Indice 2014 = 100	100	102,3	105,4	106,1
Sursa: ETRMA şi furnizorii de bandă de rulare care nu sunt membri ai ETRMA Europool.

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Volumul importurilor din RPC (articole)	3 471 997	3 840 290	4 420 368	4 596 098
Indice 2014 = 100	100	110,6	127,3	132,4
Cotă de piaţă	16,9 %	18,3 %	20,5 %	21,1 %
Indice 2014 = 100	100	108,2	120,8	124,8
Sursa: baza de date Comext a Eurostat

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
RPC	144,4	144,3	127,7	128,8
Indice 2014 = 100	100	99,9	88,4	89,1
Sursa: baza de date Comext a Eurostat

	2014	2015	2016	Perioada de anchetă
Raportul utilizat în etapa definitivă pentru vânzările IMM-urilor din totalul vânzărilor în Uniune	16,9	15,3	13,7	13,2
Raportul utilizat în etapa preliminară pentru vânzările IMM-urilor din totalul vânzărilor în Uniune	14,6	14,6	14,6	14,6

	2012	2016
Consumul Uniunii	17 684 000	21 452 278
Nivelul 1	46 %	37 %
Nivelul 2	27%	24 %
Nivelul 3	27%	39 %
Sursa: ETRMA şi baza de date Comext a Eurostat.