Subcapitolul 4 - Observaţii generale - Regulamentul 1690/09-nov-2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163
Acte UE
Jurnalul Oficial 283L
În vigoare Versiune de la: 12 Noiembrie 2018
SUBCAPITOLUL 4.5.1:Observaţii generale
(686)În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor subvenţionate asupra industriei din Uniune include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influenţat situaţia industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.
(687)Aşa cum se menţionează la considerentele 24-32, pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune s-a utilizat eşantionarea.
(688)Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincţie între indicatorii de prejudiciu macroeconomici şi cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor conţinute în plângere, a statisticilor Eurostat şi a informaţiilor furnizate de ETRMA, după caz, pentru a se asigura că datele fac referire la toţi producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion şi a informaţiilor furnizate de ETRMA. Datele se referă la producătorii din Uniune incluşi în eşantion. Ambele seturi de date s-au dovedit a fi reprezentative pentru situaţia economică a industriei Uniunii.
(689)Indicatorii macroeconomici sunt: producţia, capacitatea de producţie, gradul de utilizare a capacităţii de producţie, volumul vânzărilor, cota de piaţă, creşterea economică, ocuparea forţei de muncă, productivitatea şi amploarea marjei de subvenţionare.
(690)Indicatorii microeconomici sunt: preţurile unitare medii, costurile unitare, costurile cu forţa de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidităţi, investiţiile, randamentul investiţiilor şi capacitatea de a mobiliza capital.
(691)Există două observaţii privind metodologia utilizată pentru analiza indicatorilor de prejudiciu efectuată în etapa preliminară.
(692)Aşa cum se menţionează la considerentul 28, producătorii din Uniune se împart în două categorii de societăţi, din punctul de vedere al mărimii: întreprinderi mari şi IMM-uri (extrem de fragmentate), reprezentând 85 %, respectiv 15 % din totalul vânzărilor în Uniune realizate de producătorii din Uniune în 2016. Cu toate acestea, ca urmare a constituirii unui eşantion de producători din Uniune, datele referitoare la vânzări ale IMM-urilor incluse în eşantion reprezentau un mic procent din totalul vânzărilor în Uniune ale producătorilor din Uniune incluşi în eşantion. Prin urmare, Comisia a decis să pondereze rezultatele producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, în conformitate cu cota de piaţă a fiecărei categorii de societăţi. întrucât IMM-urile îşi desfăşoară activitatea doar pe nivelul 3, această ajustare a avut drept consecinţă directă creşterea ponderii vânzărilor de anvelope de nivelul 3 în cadrul setului de date provenite de la producătorii din Uniune incluşi în eşantion.
(693)În plus, vânzările totale în Uniune, realizate de producătorii din Uniune, au fost împărţite între cele trei niveluri, în următoarele proporţii: nivelul 1: 51 %, nivelul 2: 23 % şi nivelul 3: 26 %. Cu toate acestea, chiar şi după ajustarea descrisă la considerentul 692, datele privind vânzările în Uniune, furnizate de producătorii din Uniune incluşi în eşantion, nu reflectau proporţia reală a vânzărilor pe fiecare nivel în Uniune. Prin urmare, Comisia a decis să pondereze rezultatele producătorilor din Uniune incluşi în eşantion, în conformitate cu ponderea fiecărui nivel în vânzările totale în Uniune ale producătorilor din Uniune, pentru a se asigura că cele trei niveluri erau reprezentate în toţi microindicatorii în conformitate cu ponderea lor din totalul vânzărilor în Uniune.
(694)Mai multe părţi au susţinut că, în cazul în care Comisia urmează segmentarea pe trei niveluri, stabilirea prejudiciului trebuie să fie efectuată şi ea pentru fiecare nivel în parte. În particular, situaţia industriei din Uniune şi impactul importurilor trebuie să fie evaluate pentru fiecare nivel în parte, de exemplu impactul importurilor de nivelul 2 (atât din China, cât şi din alte ţări) trebuie să fie evaluat în ceea ce-i priveşte pe producătorii din Uniune încadraţi la nivelul 2.
(695)Comisia a considerat că, în ciuda segmentării pieţei Uniunii, anvelopele definite la considerentul 109 au aceleaşi caracteristici fizice, chimice şi tehnice şi sunt interschimbabile. în consecinţă, determinarea prejudiciului a fost efectuată pentru produsul în cauză în conformitate cu Acordul antisubvenţie al OMC. În particular, Organul de apel a constatat că "atunci când autorităţile de anchetă examinează o parte a industriei interne, acestea trebuie, în principiu, să examineze în mod similar toate celelalte părţi care compun industria respectivă, precum şi industria în întregime" (106). Prin urmare, o analiza pe segmente este posibilă în temeiul legislaţiei OMC, dar ea trebuie să fie însoţită de o analiză a întregii industrii. în mod similar, Tribunalul Uniunii Europene a acceptat faptul că analiza prejudiciului se poate axa pe nivelul cel mai afectat de importurile subvenţionate (107).
(106)WT/DS184/AB/R, 23.8.2001, Statele Unite-Măsuri antidumping cu privire la anumite produse din oţel laminat la cald provenind din Japonia, punctul 204.
(107)Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 28 octombrie 2004, Cauza T-35/01 Shanghai Teraoka Electronic Co.Ltd/Consiliul, punctele 129 şi 258.
(696)Astfel, Comisia a efectuat analiza anumitor indicatori pentru fiecare nivel în parte. După cum se indică la considerentele 823-834, această analiză confirmă faptul că în general industria din Uniune a suferit un prejudiciu şi că tendinţele pentru produsul în cauză, luate în ansamblu, corespund în general tendinţelor pentru fiecare nivel, considerat separat.
(697)Situaţia economică a industriei din Uniune este analizată pe o bază agregată, iar pentru anumiţi indicatori microeconomici această analiză vizează şi fiecare nivel în parte, dată fiind segmentarea pieţei Uniunii.
(698)Mai multe părţi au solicitat informaţii mai detaliate cu privire la metodologia utilizată pentru aplicarea unei ponderări în cazul diferitelor categorii de societăţi (întreprinderi mari sau IMM-uri), precum şi în cazul nivelurilor pieţei, conform celor descrise la considerentele 692 şi 693.
(699)Procesul de ponderare s-a bazat pe volumul vânzărilor, întrucât acesta este parametrul relevant atunci când se are în vedere preţul de vânzare în Uniune pentru stabilirea costului de producţie sau a rentabilităţii vânzărilor în Uniune către clienţi neafiliaţi.
(700)Unul dintre criteriile pentru alegerea eşantionului de producători din Uniune a fost reprezentativitatea producătorilor din Uniune sub aspectul dimensiunii, şi anume între IMM-uri şi societăţile mai mari (considerentul 29). Au fost incluse în eşantion cinci IMM-uri. Unul dintre IMM-uri a decis să sisteze cooperarea cu ancheta. Patru dintre ele au răspuns la chestionarul de eşantionare.
(701)În plus, Comisia a ţinut seama de observaţiile primite din partea părţilor interesate, care au susţinut că segmentarea pieţei pe trei niveluri trebuia să fie reflectată în eşantionul de producători din Uniune (considerentul 25). Producătorii cooperanţi din Uniune au furnizat informaţii suplimentare, după cum s-a explicat în considerentul 26.
(702)Comisia a analizat un eşantion de unsprezece producători din Uniune. Acesta este un număr neobişnuit de mare de producători din Uniune care urmează să facă obiectul unei anchete. în pofida acestui efort, însă, performanţa IMM-urilor şi performanţa per nivel au necesitat o ponderare în vederea unei analize corespunzătoare a agregării rezultate a indicatorilor microeconomici ai prejudiciului.
(703)Defalcarea pe niveluri a vânzărilor producătorilor cooperanţi din Uniune şi a vânzărilor producătorilor din Uniune incluşi în eşantion a fost asemănătoare: acestea au fost cuprinse între 60 % şi 70 % pentru nivelul 1, între 15 % şi 25 % pentru nivelul 2 şi între 10 % şi 20 % pentru nivelul 3. IMM-urile au reprezentat între 7 % şi 10 % din vânzările totale în Uniune raportate de producătorii cooperanţi din Uniune. Mai mult, producătorii din Uniune incluşi în eşantion produc anvelope noi şi anvelope reşapate pe nivelurile 2 şi 3. Aproximativ jumătate din vânzările eşantionului de nivelul 3 sunt anvelope reşapate.
(704)Prima etapă a constat în estimarea diferenţei dintre vânzările societăţilor mari şi cele ale IMM-urilor. Estimarea vânzărilor IMM-urilor s-a bazat pe informaţiile furnizate de ETRMA (în cazul procesului la rece) şi de furnizorii de bandă de rulare nemembri ai ETRMA Europool (108). în scopul acestei anchete, s-a considerat că vânzările de anvelope reşapate la rece sunt realizate de IMM-uri, iar cele de anvelope reşapate la cald de marii producători. Aceasta reprezintă o abordare conservatoare în vederea estimării vânzărilor IMM-urilor, întrucât Comisia a verificat un singur producător IMM folosind ambele tehnici. Estimarea vânzărilor societăţilor mari reprezintă diferenţa dintre vânzările totale în Uniune realizate de producătorii din Uniune şi vânzările estimate ale IMM-urilor. Comisia a constatat că vânzările IMM-urilor reprezentau aproximativ 15 % din vânzările totale în Uniune ale industriei Uniunii în 2016 (aşa cum s-a menţionat anterior, aceasta era o estimare conservatoare, dat fiind faptul că anumite IMM-uri utilizează şi procese de reşapare la cald). Prin urmare, raportul a fost stabilit la 85 % pentru societăţile mari şi la 15 % pentru IMM-uri.
(108)Estimarea privind vânzările de anvelope reşapate la rece în perioada examinată este: 2014: 2 619 000; 2015: 2 335 000; 2016: 2 095 000; PA: 2 046 000.
(705)Cea de-a doua etapă a constat în compararea raportului de 85 96/15 % cu cel al eşantionului (în care societăţile mari aveau o pondere de peste 95 %). În plus, datele privind vânzările IMM-urilor incluse în eşantion reprezentau aproximativ 4 % din vânzările totale în Uniune realizate de producătorii IMM-uri din Uniune. Pentru a asigura o reflectare adecvată a importanţei relative a celor două categorii de producători din Uniune în indicatorii microeconomici, Comisia a ponderat indicatorii de societate individuali cu ocazia agregării, pe baza raportului de 85 96/15 % menţionate anterior. Metodologia a condus la o creştere a ponderii vânzărilor de pe nivelul 3 utilizate pentru stabilirea indicatorilor microeconomici.
(706)În mod preliminar, ambele ponderări, ponderarea categoriei de societăţi şi ponderarea nivelurilor, au fost aplicate egal pe tot parcursul perioadei examinate, luându-se ca bază anul 2016. Comisia a considerat această abordare ca fiind rezonabilă, date fiind elementele de probă disponibile.
(707)CRIA şi CCCMC au afirmat că Comisia nu ar trebui să utilizeze un raport fix (şi anume, un raport calculat pentru 2016) în cursul perioadei examinate, ci mai degrabă un raport pentru fiecare etapă a perioadei examinate. în plus, ele au afirmat că unii mari producători de bandă de rulare produceau anvelope reşapate prin procesul de reşapare la rece şi că doi producători de anvelope reşapate făceau parte dintr-un grup mai mare, fapt care le califica drept societăţi mari. Prin urmare, părţile au afirmat că metodologia utilizată nu poate fi considerată prudentă şi că volumul vânzărilor IMM-urilor a fost supraestimat. Bipaver a afirmat că procesul de reşapare la cald nu este utilizat doar de un singur reşapator, ci de mai mulţi reşapatori de la nivelul Uniunii (109).
(109)Kraiburg, un furnizor de bandă de rulare, a pus la dispoziţia Bipaver o listă a clienţilor săi care achiziţionau materii prime pentru procesul de reşapare la cald. Lista respectivă conţine 38 de societăţi.
(708)În primul rând, Comisia a examinat alegaţiile făcute şi elementele de probă furnizate de părţi. Ea a constatat că, într-adevăr, unii furnizori mari de benzi de rulare deţin societăţi afiliate care produc anvelope reşapate prin utilizarea procesului de reşapare la rece. în plus, cei doi producători consideraţi iniţial ca fiind IMM-uri, menţionaţi de părţi, făceau parte din grupuri mai mari şi, prin urmare, nu puteau fi consideraţi ca fiind IMM-uri. Prin urmare, Comisia a ajustat raporturile utilizate la ponderare. Furnizorii mari şi IMM-urile şi-au prezentat vânzările realizate pe parcursul perioadei examinate. Volumul total raportat este de aproximativ: 2014: 254 000, 2015: 227 000, 2016: 240 000, iar în perioada de anchetă: 250 000 de anvelope reşapate, reprezentând aproximativ 5,5 % din vânzările estimate de anvelope reşapate din cursul perioadei examinate.
(709)În al doilea rând, în ceea ce priveşte vânzările de anvelope reşapate la cald ale IMM-urilor, Comisia a constatat că mai multe IMM-uri produc anvelope reşapate prin procesul de reşapare la cald. Ea a solicitat câtorva producători să furnizeze volumul producţiei de anvelope reşapate la cald din perioada examinată. Volumul total raportat este de aproximativ: 2014: 149 000, 2015: 152 000, 2016: 138 000, iar în perioada de anchetă: 132 000 de anvelope reşapate, reprezentând aproximativ 3,2 % din vânzările estimate de anvelope reşapate din cursul perioadei examinate.
(710)În al treilea rând, Comisia a recalculat vânzările estimate ale IMM-urilor în cursul perioadei examinate, adăugând vânzările de anvelope reşapate la cald ale IMM-urilor şi scăzând vânzările de anvelope reşapate la rece ale societăţilor mari.
(711)În fine, Comisia a calculat ponderea vânzărilor IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune pentru fiecare segment al perioadei examinate:
Tabelul 5: Ponderea vânzărilor IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune (%)
2014 | 2015 | 2016 | Perioada de anchetă | |
Raportul utilizat în etapa definitivă pentru vânzările IMM-urilor din totalul vânzărilor în Uniune | 16,9 | 15,3 | 13,7 | 13,2 |
Raportul utilizat în etapa preliminară pentru vânzările IMM-urilor din totalul vânzărilor în Uniune | 14,6 | 14,6 | 14,6 | 14,6 |
(712)Aşa cum se indică în tabelul 5, ponderea IMM-urilor în totalul vânzărilor din Uniune în cursul perioadei examinate a crescut cu 2,3 puncte procentuale în 2014, cu 0,7 puncte procentuale în 2015 şi a scăzut cu 0,9 puncte procentuale în 2016 şi cu 1,4 puncte procentuale în cursul perioadei de anchetă. După cum se arată în tabelul 2, utilizarea unui raport specific pentru fiecare an din perioada examinată nu are niciun impact asupra concluziilor formulate presupunând că tendinţele din etapa preliminară rămân valabile pentru nivelul 3. Comisia a concluzionat că stabilirea unui raport per an are un impact marginal asupra rezultatului general al analizei. Pornind de la cele mai sus, concluziile bazate pe tendinţele din etapa preliminară rămân valabile.
(713)În ceea ce priveşte a doua ajustare pe niveluri, Comisia s-a bazat, în etapa preliminară, pe informaţiile furnizate de reclamant, care oferă o estimare a ponderii fiecărui nivel pentru consumul Uniunii în 2016. Cu toate acestea, CRIA şi CCCMC au afirmat că Comisia ar trebui să utilizeze câte un raport pentru fiecare etapă a perioadei examinate.
(714)Ancheta nu a relevat niciun fel de date mai adecvate care ar fi putut fi folosite la calcularea ponderii nivelurilor pe parcursul perioadei examinate, iar, la rândul lor, nici părţile interesate nu au reuşit să prezinte astfel de date. Prin urmare, Comisia a decis să nu aplice cea de-a doua ajustare pe niveluri în etapa definitivă. Această abordare a mărit ponderea nivelurilor 1 şi 2, utilizată pentru stabilirea indicatorilor microeconomici.
(715)CRIA şi CCCMC au susţinut că procesul de ponderare era ilegal, întrucât regulamentul de bază nu permitea modificări ale constituirii eşantionului de producători din Uniune, care se presupune că este reprezentativ pentru întreaga industrie din Uniune. Mai mult, acestea au afirmat că metodologia Comisiei nu era în conformitate cu cerinţa ca stabilirea prejudiciului să se bazeze pe elemente de probă pozitive în vederea desfăşurării unei examinări obiective, întrucât, în cele din urmă, întreg rezultatul evaluării prejudiciului a fost determinat de un număr foarte limitat de societăţi, în detrimentul unui set de date mult mai mare a cărui importanţă este minimizată. în plus, CRIA şi CCCMC au afirmat că Comisia nu se poate baza pe informaţiile furnizate de patru IMM-uri incluse în eşantion, care ar constitui baza pentru ponderarea indicatorilor de prejudiciu. în urma comunicării constatărilor finale, CCCMC şi CRIA au susţinut că Comisia nu a ţinut cont de inadecvarea metodologiei în cazul primei ajustări. Părţile au susţinut că Comisia ar fi trebuit să abandoneze această abordare.
(716)Comisia a reamintit metodologia utilizată la considerentele 699-714.
(717)Pe lângă aceasta, Comisia a reiterat faptul că, în urma ponderării, eşantionul selectat a devenit mai reprezentativ, din punct de vedere statistic, pentru industria din Uniune în ansamblul său, în conformitate cu jurisprudenţa OMC şi UE aplicabilă (110). În plus, acest lucru i-a permis Comisiei să ia mai bine în considerare performanţa producătorilor din Uniune care nu au fost incluşi în eşantion (IMM-uri şi mari producători) care, de altfel, nu s-ar fi reflectat suficient în indicatorii de prejudiciu dacă Comisia şi-ar fi bazat constatările pe eşantion fără a aplica ponderarea în cazul analizat. Având în vedere caracterul fragmentat al industriei din Uniune, Comisia nu a putut pur şi simplu să nu ia în considerare importanţa producătorilor IMM-uri de pe piaţa Uniunii. Datele furnizate de IMM-urile verificate reprezintă aproximativ 4 % din producţia totală estimată a IMM-urilor pe parcursul perioadei examinate. Pentru a reflecta importanţa relativă a celor două categorii de societăţi, Comisia şi-a bazat constatările pe datele verificate ale societăţilor incluse în eşantion şi a aplicat ponderarea. Informaţiile pe care s-a bazat Comisia au fost disponibile în dosarul deschis şi au fost verificate în mod corespunzător, după caz. în consecinţă, Comisia a considerat că a realizat o examinare obiectivă a existenţei prejudiciului pe baza unor elemente de probă pozitive. Prin urmare, respectivele afirmaţii au fost respinse.
(110)WT/DS184/AB/R, 23.8.2001, Statele Unite ale Americii - Măsuri antidumping privind anumite produse din oţel laminate la cald din Japonia, punctul 204 şi Hotărârea Tribunalului din 28 octombrie 2004, Cauza T-35/01 Shanghai Teraoka Electronic Co. Ltd/Consiliul, punctele 129 şi 258.