Capitolul 7 - 4.3. Interconexiunea dintre niveluri - Regulamentul 1690/09-nov-2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163

Acte UE

Jurnalul Oficial 283L

În vigoare

Versiune de la: 12 Noiembrie 2018

CAPITOLUL 7:4.3. Interconexiunea dintre niveluri

(789)Piaţa anvelopelor de camioane şi autobuze din Uniune a fost puternic afectată de criza economică. Deoarece consumul de anvelope este intrinsec legat de achiziţionarea de vehicule noi şi de kilometrii parcurşi de flote, el depinde în mare măsură de activitatea economică globală. Orice variaţie a activităţii economice şi, mai ales, a volumului de mărfuri transportate pe cale rutieră, se reflectă în mod direct în vânzările de anvelope. într-o perioadă în care camioanele sunt utilizate mai puţin, achiziţionarea de camioane noi sau înlocuirea anvelopelor acestora devine mai puţin necesară şi, prin urmare, piaţa anvelopelor intră în declin.

(791)Presiunea puternică la care sunt supuşi reşapatorii a făcut ca din ce în ce mai multe fabrici şi ateliere să fie închise, după cum se arată la considerentul 741. Din cauza indisponibilităţii unor facilităţi de producţie locale, reşaparea anvelopelor uzate de calitate superioară devine tot mai puţin posibilă. Prin urmare, achiziţionarea de anvelope de calitate superioară care oferă opţiunea unor reşapări multiple devine mai puţin atractivă. în contextul acestor evoluţii şi văzându-se confruntaţi cu importuri la preţuri reduse de anvelope de nivelul 3, care au reprezentat majoritatea importurilor din China, producătorii de anvelope noi din Uniune nu au altă opţiune decât să-şi consolideze, la rândul lor, prezenţa pe nivelul 3.

(792)În fine, concurenţa între segmente este şi ea clară, datorită influenţei preţurilor de la nivelurile inferioare asupra preţurilor de la nivelul superior. în Uniune, preţurile anvelopelor de nivelul 1 au resimţit presiunea exercitată de importurile ieftine. Reclamantul a susţinut că impactul era şi mai evident în zonele regionale cu o prezenţă sporită a anvelopelor de nivelul 3 (mai exact, în acele zone, preţul anvelopelor de nivelul 1 era stabilit, de regulă, la un nivel mai scăzut decât în alte zone ale Uniunii, fapt care evidenţiază impactul concurenţial al anvelopelor de nivelul 3 asupra anvelopelor de nivelul 1).

(794)Tabelul de mai jos indică ponderea, pe nivel, din consumul Uniunii în 2012 şi în 2016. în acea perioadă, consumul Uniunii a crescut cu aproximativ 3,8 milioane de articole, iar peste 90 % din această creştere a avut loc pe nivelul 3 (aproximativ 3,6 milioane de articole). Acest lucru a condus la o înclinare a balanţei în ceea ce priveşte importanţa relativă a nivelului 3, care a crescut de la 27 % la 39 % din consumul total al Uniunii.

(795)Pe baza informaţiilor colectate, Comisia a stabilit că, în trecut, anvelopele de nivelul 1 determinau preţul de referinţă pentru celelalte niveluri. Principalii producători din Uniune se concentrau pe nivelurile 1 şi 2, unde anvelopele erau/sunt concepute astfel încât să aibă un ciclu de viaţă îndelungat şi să fie reşapabile. Acest lucru justifica preţurile (şi marjele de profit) semnificativ mai ridicate, pentru performanţele înalte aşteptate de la anvelopele de nivelurile 1 şi 2. Consumatorii apreciau aceste proprietăţi fizice şi de performanţă şi erau dispuşi să plătească preţuri mai mari pentru aceste proprietăţi. Cu toate acestea, din informaţiile aflate la dispoziţia Comisiei a rezultat că tendinţa de stabilire a preţurilor menţionată mai sus se schimbase şi că apăruse un "efect de cascadă invers", prin care preţurile de la nivelul 3 afectau preţurile de la nivelul 1. Este important de remarcat că majoritatea importurilor la preţuri reduse vizează nivelul 3, unde producătorii din Uniune au suferit pierderi în cursul perioadei de anchetă.

(799)CRIA şi CCCMC au afirmat că ideea potrivit căreia preţurile de la nivelul 3 ar sta la baza stabilirii preţurilor de la nivelurile 1 şi 2 (considerentele 792-796) nu are temei şi că Comisia nu a reuşit să ofere niciun element de probă privind acest presupus impact. Chiar presupunând că constatările menţionate anterior ar fi corecte, niciuna dintre ele nu ar putea conduce la concluzia că preţurile de la nivelul 3 ar avea un impact asupra preţurilor de la nivelurile 1 şi 2. Acestea au susţinut, de asemenea, că preţurile anvelopelor sunt determinate de costul materiilor prime şi că afirmaţia potrivit căreia ar exista o concurenţă între diferitele segmente era incorectă. Acestea au afirmat că Comisia se referă pur şi simplu la "influenţa preţurilor de la nivelurile inferioare asupra preţurilor de la nivelul superior" (considerentul 792), reiterând spusele reclamantului fără a prezenta niciun element justificativ. Grupul Giti a afirmat că teoria efectului de cascadă invers prezentată de Comisie nu avea nicio bază în faptele de la dosar (care veneau, de fapt, în contradicţie cu aceasta). în legătură cu aceasta, Grupul Giti a amintit, de asemenea, că în plângere se afirmau următoarele: "Părţile implicate, stabilirea preţurilor, concurenţa şi strategiile variază semnificativ de la un segment la altul, şi un factor decisiv pentru un segment poate fi irelevant pentru un altul. Chiar dacă poate exista o concurenţă directă între extremităţi ale segmentelor, concurenţa între segmente este, în majoritatea cazurilor, rezultatul unei alegeri strategice între calitate şi preţ" (¹¹⁹).

(800)După cum s-a menţionat la considerentul 637, Comisia a elaborat o notă la dosar conţinând raţionamentul care stă la baza concluziei că există o interconexiune între niveluri. Această concluzie se bazează pe mai multe elemente. Primul element este faptul că concurenţa între niveluri are loc în momentul în care s-a luat o decizie în legătură cu o achiziţie. Cumpărătorul are apoi opţiunea de a alege

(801)Această decizie, tradusă în preţuri, are ca rezultat o analiză pe două criterii: plata iniţială şi costul total per anvelopă. în ceea ce priveşte plata iniţială, anvelopele de nivelul 1 sunt cele care implică o investiţie mai mare. în acelaşi timp, dacă se ţine cont de costul per anvelopă per km, ele au costul cel mai scăzut. Variabilele sunt exact opuse în cazul anvelopelor de nivelul 3, pentru care plata iniţială este cea mai mică, dar costul per anvelopă per km este cel mai ridicat (¹²⁰).

(804)Comisia a făcut referire la evoluţia vânzărilor în Uniune pe diferitele niveluri, bazându-se, în această privinţă, pe un tabel furnizat de părţile interesate (Prometeon/Pirelli). Acest tabel a fost denumit "Estimarea evoluţiei vânzărilor în Uniune pentru producătorii din Uniune membri ai ETRMA". CRIA şi CCCMC au susţinut că cifrele erau diferite faţă de vânzările în Uniune stabilite de Comisie. Comisia a examinat afirmaţia şi a cerut o clarificare din partea ETRMA. ETRMA a explicat faptul că datele din tabelul comunicat erau etichetate în mod eronat. Datele cuprinse în tabelul comunicat vizau de fapt evoluţia pieţei anvelopelor noi de schimb a Uniunii (tabelul 22 de mai jos). Conform datelor respective, exista, în rândul producătorilor din Uniune, un interes clar şi în rapidă creştere pentru segmentul de nivelul 3 al pieţei, caracterizat de preţuri mai mici.

(805)Conform tabelului de mai sus, se preconizează că vânzările de anvelope noi de nivelul 3 din 2018 vor înregistra o creştere de peste 53 % în comparaţie cu nivelurile lor din 2014, în timp ce volumele vânzărilor de anvelope de nivelul 1 şi 2 rămân similare şi se preconizează că vor creşte cu doar 6 % în comparaţie cu nivelurile lor din 2014. Această evoluţie trebuie privită în contextul unei creşteri drastice a concurenţei pe nivelul 3 din partea producătorilor-exportatori din ţara în cauză în perioada 2014-2018, precum şi al unor niveluri de profit neviabile din punct de vedere financiar pe nivelul 3 pentru producătorii produsului în cauză din Uniune.

(806)Comisia a observat că această schimbare de pe piaţa pieselor de schimb a Uniunii a afectat producătorii din Uniune, care ar fi generat niveluri de profit mult mai mari pe nivelurile 1 şi 2. Acest lucru poate fi înţeles numai în lumina motivelor expuse la considerentul 635 şi următoarele, şi anume ca măsură de protecţie a principalului factor determinant al valorii pentru nivelurile superioare, făcând distincţie între vânzările din Uniune de pe nivelurile 1 şi 2 şi importurile de pe nivelurile 1 şi 2 din ţara în cauză. Creşterea vânzărilor cu profit scăzut de pe nivelul 3 şi, prin urmare, a concurenţei pe segmentul vânzărilor de nivelul 3, demonstrează faptul că presiunea exercitată de efectul de cascadă invers asupra vânzărilor de pe nivelul 1 şi 2 a fost resimţită de producătorii produsului în cauză din Uniune în timpul perioadei de anchetă şi înainte de aceasta, precum şi faptul că această presiune va creşte inclusiv în perioada de după anchetă.

(809)CRIA şi CCCMC au solicitat Comisiei să comunice cifrele privind vânzările de anvelope de nivelul 1 şi capacitatea efectivă de reşapare, pentru a permite să se evalueze în ce măsură disponibilitatea facilităţilor de reşapare a scăzut efectiv, ţinând seama de scăderea vânzărilor de anvelope de nivelul 1. Grupul Giti a remarcat faptul că Comisia nu a prezentat date privind cota de piaţă per nivel, informaţii care ar fi necesare pentru a verifica dacă teoria efectului de cascadă invers, formulată de Comisie, este susţinută de fapte. Această teorie a fost fondată pe supoziţia conform căreia importurile ieftine de pe nivelul 3 ar pune presiune asupra preţurilor producătorilor din Uniune de pe nivelul 2 (şi de pe nivelul 1) şi ar prelua o parte din cota de piaţă a acestora. Cu toate acestea, în cazul în care datele privind cota de piaţă per nivel ar indica faptul că producătorii din Uniune de pe nivelul 1 şi/sau nivelul 2 au reuşit de fapt să-şi menţină (sau chiar să-şi mărească) cota de piaţă, această teorie ar fi în mod iremediabil compromisă. Grupului Giti nu îi este clar dacă Comisia a optat să nu comunice informaţii privind cota de piaţă sau dacă aceste informaţii pur şi simplu nu au fost colectate. în orice caz, Grupul Giti a solicitat cu insistenţă Comisiei să comunice (şi, după caz, să colecteze) aceste informaţii, pentru a verifica corectitudinea teoriei efectului de cascadă invers a Comisiei. în plus, Grupul Giti a solicitat efectuarea unei analize per nivel a macroindicatorilor.

(810)Comisia a explicat la considerentul 697 că era adecvat să se analizeze situaţia economică a industriei din Uniune în ansamblul său. Exista capacitate, producţie şi importuri la toate nivelurile. Nivelul 3, unde au loc majoritatea importurilor din China, frâna dezvoltarea întregii industrii. Preţurile chineze subvenţionate au subcotat în mod semnificativ preţurile industriei din Uniune la toate nivelurile în cursul perioadei de anchetă. Pe parcursul perioadei examinate, performanţa globală a industriei din Uniune s-a deteriorat. Unele fabrici care produceau anvelope de diverse niveluri au trebuit să-şi închidă porţile (¹²²), iar mulţi reşapatori au fost nevoiţi să oprească producţia. Comisia a stabilit că cel puţin 85 de IMM-uri şi-au oprit producţia, fapt care s-a tradus printr-o reducere a capacităţii de reşapare, aşa cum se explică la considerentul 791. Prin urmare, Comisia a respins afirmaţia.

(811)CRIA şi CCMC au susţinut că afirmaţia Comisiei potrivit căreia "producătorii de anvelope noi din Uniune nu au altă opţiune decât să-şi consolideze, la rândul lor, prezenţa pe nivelul 3" (considerentul 791) era dificil de înţeles, întrucât Comisia însăşi explicase că toţi reşapatorii integraţi (prin urmare, producătorii de anvelope noi care desfăşoară şi activităţi de reşapare) ar face parte din nivelul 2 (considerentul 90). Părţile au reiterat o afirmaţie similară după comunicarea constatărilor finale.

(814)Comisia a considerat că interconexiunea dintre niveluri includea şi o logică a stabilirii preţurilor pe toate nivelurile. în fapt, producătorii de anvelope noi din Uniune care aplicau o strategie multimarcă au indicat faptul că o schimbare de preţ pe un nivel determina neapărat o ajustare a preţului întregului portofoliu, iar unul dintre producătorii din Uniune incluşi în eşantion a furnizat o explicaţie motivată. Pentru formularea concluziei sale cu privire la presiunea exercitată asupra preţurilor între niveluri, Comisia a ţinut cont de toate aceste elemente şi le-a comunicat părţilor interesate (¹²³). Prin urmare, Comisia a respins cererea CRIA şi a CCCMC.

(815)Unele părţi interesate au susţinut că evoluţia rentabilităţii nivelurilor 1, 2 şi 3 nu corespundea interconexiunii dintre niveluri. Acestea au indicat că rentabilitatea producătorilor din Uniune pe nivelul 1 în timpul perioadei de anchetă (17,5 %) este mai mare decât profitul-ţintă (şi anume, profitul care ar putea fi preconizat în absenţa unor importuri subvenţionate) stabilit preliminar de către Comisie în ancheta antidumping paralelă (15,6 %) (conform celor descrise la considerentul 770, rentabilitatea a fost revizuită între timp la 15,4 %). În mod asemănător, rentabilitatea producătorilor din Uniune de pe nivelul 2 în timpul perioadei de anchetă (15,3 %) a fost, în esenţă, aceeaşi cu profitul-ţintă. Mai mult, dacă rentabilitatea producătorilor din Uniune de pe nivelul 1 şi 2 a fost afectată (indirect) de importurile ieftine de pe nivelul 3, s-ar putea preconiza o evoluţie a rentabilităţii asemănătoare celei din cazul producătorilor din Uniune de pe nivelul 3.

(816)Comisia a considerat că acest lucru nu era adevărat. în timp ce rentabilitatea nivelului 3 a scăzut de la 6,1 % la 0,6 % în 2015 (conform celor descrise la considerentul 785, rentabilitatea a fost revizuită de la 5,9 % la 0,5 %, după comunicarea constatărilor), în perioada 2014-2015, rentabilitatea producătorilor de pe nivelul 1 a crescut, de fapt, de la 17,9 % la 21,8 %. Din contră, în timp ce rentabilitatea nivelurilor 1 şi 2 a scăzut între 2015 şi 2016, rentabilitatea producătorilor de pe nivelul 3 a crescut, în cursul aceleiaşi perioade, de patru ori, de la 0,5 % la 2,7 %. Pe scurt, părţile respective susţin că nu exista nicio legătură între evoluţia rentabilităţii nivelului 3 şi cea a nivelurilor 1 şi 2.

(817)Mai mult, Comisia a remarcat că singura perioadă în care a existat o corelaţie în ceea ce priveşte evoluţia rentabilităţii a fost între 2016 şi perioada de anchetă. Uşoara scădere înregistrată în ceea ce priveşte rentabilitatea în timpul perioadei de anchetă poate fi însă explicată printr-o creştere bruscă a costurilor materiilor prime care nu se tradusese încă printr-o creştere a preţurilor de vânzare. în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de vânzare, chiar dacă era adevărat că datele furnizate în documentul de informare indicau o scădere a preţurilor de vânzare de 9 % (pentru nivelul 1) şi de 12 % (pentru nivelul 2) pe parcursul perioadei examinate, această tendinţă de scădere nu poate fi atribuită importurilor de nivelul 3 din China, din următoarele motive. în primul rând, aşa cum Comisia a recunoscut în alte secţiuni ale documentului de informare - dar pare să fi ignorat atunci când şi-a elaborat teoria efectului de cascadă invers - costul de producţie a scăzut în cursul perioadei de anchetă (din cauza unei scăderi a preţurilor materiilor prime). Pentru nivelul 1, costul de producţie a scăzut cu 9 %, exact aceeaşi scădere ca cea înregistrată pentru preţurile de vânzare. în mod asemănător, pentru nivelul 2, costul de producţie a scăzut cu 9 %. Cu alte cuvinte, părţile interesate respective au susţinut că scăderea preţurilor observată de Comisie se explică pe deplin (pentru nivelul 1) şi în proporţie de 75 % (pentru nivelul 2) prin scăderea costului de producţie. Părţile interesate susţin că acest lucru reiese clar şi din faptul că, odată cu creşterea costului de producţie între 2016 şi perioada de anchetă, au crescut şi preţurile de vânzare. în al doilea rând, pe piaţa Uniunii a existat o tranziţie către anvelopele de dimensiuni mai mici. Preţul unitar al anvelopelor de dimensiuni mai mici este mai scăzut decât în cazul anvelopelor de dimensiuni mai mari, iar acest lucru explică parţial scăderea preţurilor de vânzare pe parcursul perioadei de anchetă. Părţile interesate respective susţin că această evoluţie nu a fost luată în considerare de către Comisie.

(818)Comisia a considerat că lipsa de corelaţie privind evoluţia rentabilităţii diferitelor niveluri poate fi explicată prin modul în care s-au luat deciziile de cumpărare. Există un decalaj de timp, dată fiind natura produsului şi gama de opţiuni pe care le are la dispoziţie utilizatorul în funcţie de situaţie. într-adevăr, gama de opţiuni de care dispune utilizatorul depinde de faptul dacă acesta are sau nu o anvelopă şi, în caz afirmativ, dacă aceasta ar putea sau nu să fie reşapată în continuare, de preţul relativ al opţiunilor disponibile etc. De exemplu, dacă utilizatorul trebuie să achiziţioneze o anvelopă, acesta va lua probabil decizia pe baza întregii game pe care o are la dispoziţie. Cu toate acestea, dacă utilizatorul are deja o anvelopă reşapabilă, costul reşapării anvelopei va concura, probabil, cu cel al achiziţionării unei noi anvelope de nivelul 3, fără venitul realizat în urma vânzării carcasei.

(819)În plus, informaţiile colectate de Comisie privind diferitele mărimi comercializate pe piaţa Uniunii pe parcursul perioadei examinate nu au susţinut argumentul potrivit căruia preţurile şi costurile au fost mai mici din cauza prezenţei relativ mai puternice pe piaţă a anvelopelor de dimensiuni mai mici (¹²⁴). Datele au indicat că gama de produse de pe piaţă era stabilă şi că ea rămâne concentrată pe dimensiunile principale. Mai mult, o astfel de reducere a dimensiunii medii a produsului nu a putut fi identificată în datele Eurostat pentru importurile din China, care au relevat că, dimpotrivă, greutatea anvelopelor importate din China a crescut cu 3 % între 2014 şi perioada de anchetă. în schimb, Comisia a remarcat adaptări structurale globale făcute de industria Uniunii pentru a reduce costurile, ca rezultat al "efectului de domino" asupra diferitelor niveluri existente.

(820)Unele părţi interesate au susţinut că au existat importuri substanţiale (care au reprezentat o cotă de piaţă de 11,9 %; în creştere cu peste 1 % faţă de 2014) din alte ţări şi că acestea au fost făcute la preţuri în scădere (în cursul perioadei examinate, preţul mediu de import a scăzut cu 17 %). Stabilirea preţurilor acestora indica, de asemenea, că aceste importuri vizau segmentul de nivelul 1 şi/sau cel de nivelul 2 al pieţei. Importurile din Turcia, Thailanda, Japonia, Coreea de Sud, precum şi din alte ţări (cu excepţia Rusiei) au subcotat în mod constant preţurile producătorilor din Uniune de nivelul 1, cu marje între 10 % şi 25 %. Grupul Giti a susţinut că scăderile de preţ de la nivelurile 1 şi 2 ar fi putut să fi fost provocate de importurile de anvelope de nivelul 1 şi 2 din alte ţări şi nu de presiunea exercitată asupra preţurilor de existenţa anvelopelor de nivelul 3 din China. Din nou, o astfel de situaţie ar compromite în mod irevocabil teoria Comisiei. în orice caz - remarca partea respectivă - în lipsa unei examinări a volumelor de import (şi a preţurilor de import) ale anvelopelor de nivelul 1 şi 2 din alte ţări, ar fi imposibil să se stabilească dacă teoria Comisiei este sau nu corectă din punct de vedere factual.

(821)În ceea ce priveşte afirmaţia respectivă, Comisia a constatat că analiza prezentată de Grupul Giti era incorectă, întrucât aceasta considera că toate importurile au fost vândute direct primilor clienţi independenţi în Uniune. Teoria respectivă nu lua în considerare că preţurile medii pot fi afectate de faptul că unele dintre aceste importuri sunt vândute unor părţi interesate afiliate. Mai mult, statisticile privind importurile nu ofereau un preţ mediu per nivel, astfel încât Comisia nu a fost în măsură să analizeze preţurile de import în funcţie de nivel, aşa cum solicitase Grupul Giti. Prin urmare, analiza propusă nu poate fi efectuată pe baza informaţiilor pe care Comisia a fost în măsură să le colecteze până în prezent în cursul anchetei sau a informaţiilor primite de la părţile interesate. în consecinţă, analiza respectivă a fost respinsă.

	2012	2016
Consumul Uniunii	17 684 000	21 452 278
Nivelul 1	46 %	37 %
Nivelul 2	27%	24 %
Nivelul 3	27%	39 %
Sursa: ETRMA şi baza de date Comext a Eurostat.

	2014	2015	2016	2017	estimare pentru 2018
Nivelul 1 + Nivelul 2 (milioane)	8,7	9,0	9,1	9,0	9,2
Indice 2014 = 100	100	103	105	103	106
Nivelul 3 (milioane)	3,6	4,0	5,0	5,4	5,5
Indice 2014 = 100	100	111	139	150	153
Cota producătorilor ETRMA pe segmentul nivelului 3	12,5 %	12,4%	13,1 %	14,1 %	18,9 %
Sursa: Grupul Prometeon Tyre şi Pirelli (Prezentarea audierii de către Prometeon Tyre Group şi Pirelli, 9 aprilie 2018 (număr de referinţă: t18.007993)).