Capitolul 1 - 1.1. Deschiderea procedurii - Regulamentul 1690/09-nov-2018 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163

Acte UE

Jurnalul Oficial 283L

În vigoare

Versiune de la: 12 Noiembrie 2018

CAPITOLUL 1:1.1. Deschiderea procedurii

(1)La 14 octombrie 2017, Comisia Europeană ("Comisia") a deschis o anchetă antisubvenţie cu privire la importurile în Uniune de anumite anvelope noi şi anvelope reşapate de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză ("RPC" sau "ţara în cauză"). Deschiderea procedurii s-a bazat pe articolul 10 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ("avizul de deschidere") (²).

(2)Ancheta a fost deschisă de Comisie în urma unei plângeri depuse la data de 30 august 2017 de către Coaliţia împotriva importurilor neloiale de anvelope ("reclamantul") în numele unor producători din Uniune care reprezintă peste 25 % din producţia totală a Uniunii de anumite anvelope noi şi anvelope reşapate de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121 ("anvelope TBR"). Plângerea conţinea elemente de probă atestând subvenţionarea şi prejudiciile cauzate de aceasta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)Înainte de deschiderea anchetei antisubvenţie, Comisia a informat Guvernul Chinei ("GC") (³) că primise o plângere documentată în mod corespunzător şi a invitat GC la consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. Consultările au avut loc la 10 octombrie 2017, dar nu s-a putut ajunge la o soluţie convenită mutual.

(4)La 7 mai 2018, Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de acelaşi produs originar din RPC (⁴) ("regulamentul antidumping provizoriu"), printr-o anchetă care fusese deschisă la 11 august 2017 (⁵) ("ancheta antidumping paralelă"). La 22 octombrie 2018, Comisia a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de acelaşi produs originare din RPC (⁶) ("regulamentul antidumping definitiv") în cadrul anchetei antidumping paralele. Analizele privind prejudiciul, legătura de cauzalitate şi interesul Uniunii, realizate în cadrul prezentei anchete antisubvenţie şi al anchetei antidumping paralele, sunt identice mutatis mutandis, întrucât definiţia industriei din Uniune, a producătorilor din Uniune incluşi în eşantion şi a perioadei de anchetă sunt aceleaşi în cazul ambelor anchete. Toate elementele relevante ale acestor aspecte au fost luate în considerare în prezenta anchetă.

(⁶)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1579 al Comisiei din 18 octombrie 2018 de instituire a unei taxe antidumping definitive şi de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite tipuri de anvelope pneumatice, noi sau reşapate, din cauciuc, de tipul celor utilizate pentru autobuze sau camioane, cu un indice de sarcină de peste 121, originare din Republica Populară Chineză, şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/163 (JO L 263, 22.10.2018, p. 3).

SUBCAPITOLUL 1:1.1.1. Observaţii privind deschiderea anchetei

(5)GC a susţinut că ancheta nu ar trebui deschisă deoarece plângerea nu îndeplinea cerinţele referitoare la elementele de probă, prevăzute la articolele 11 alineatul (2) şi 11 alineatul (3) din Acordul OMC privind subvenţiile şi măsurile compensatorii, precum şi la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul de bază. Potrivit GC, nu existau elemente de probă suficiente cu privire la existenţa unor subvenţii care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, a unui prejudiciu şi a unei legături de cauzalitate între importurile subvenţionate şi prejudiciu.

(6)Comisia a respins afirmaţia respectivă. Elementele de probă prezentate în plângere constituiau informaţiile aflate în mod rezonabil la dispoziţia reclamantului în etapa respectivă. Acestea erau suficiente pentru a demonstra, în etapa deschiderii, că presupusele subvenţii puteau face obiectul unor măsuri compensatorii în ceea ce priveşte existenţa, valoarea şi natura lor. De asemenea, plângerea conţinea suficiente elemente de probă privind existenţa unui prejudiciu pentru industria din Uniune, cauzat de importurile subvenţionate.

(7)Contrar afirmaţiilor GC, plângerea nu se baza doar pe politica industriei anvelopelor în 2010, ci conţinea (în particular la punctele 81-92) şi o serie de alte documente de politică, planuri şi cataloage referitoare la industria anvelopelor. în plus, Comisia s-a bazat (după caz) şi pe alte surse disponibile pentru a confirma alegaţia referitoare la subvenţionare. De exemplu, dat fiind faptul că autorităţile SUA publicaseră în perioada imediat anterioară decizii legate de unele dintre măsuri, Comisia s-a bazat şi pe aceste materiale, deja în această etapă. în plus, Comisia a considerat util să includă o trimitere la un nou plan de promovare industrială a provinciei Hebei din 2016, pe care îl avea la dosar, dar care nu era menţionat în plângere. Acest element de probă suplimentar, care este disponibil în dosarul neconfidenţial al cazului ca parte a memorandumului privind suficienţa elementelor de probă, a confirmat şi a completat o dată în plus afirmaţiile făcute în plângere cu privire la existenţa şi la natura presupusei subvenţionări. în măsura în care GC a indicat deficienţe cu privire la exactitatea şi caracterul adecvat al plângerii, Comisia a examinat aceste alegaţii în cursul anchetei şi nu a găsit niciun motiv pentru a pune sub semnul întrebării alegaţiile referitoare la existenţa şi amploarea subvenţionării în momentul deschiderii anchetei.

(8)În urma comunicării constatărilor finale, Hammerling a susţinut că Comisia nu poate deschide o anchetă cu o trimitere generală la coduri NC menţionate numai cu titlu informativ. Potrivit Hammerling, deşi nu există o interpretare obligatorie a codurilor NC, o astfel de trimitere generală pentru definirea produsului în cauză nu poate fi acceptată întrucât ea ar afecta securitatea juridică a tuturor părţilor interesate în ceea ce priveşte includerea în domeniul de aplicare al anchetei şi ar constitui o încălcare directă a articolului 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene ("Carta") şi a dreptului la o bună administrare. Mai mult, această trimitere şi menţiunea neclară "de tipul celor utilizate" ar transmite mesajul că domeniul de aplicare al anchetei este incert şi ar putea fi extins sau redus în mod discreţionar într-o etapă ulterioară a anchetei, ceea ce ar afecta dreptul părţilor interesate de a fi audiate.

(9)În ceea ce priveşte această afirmaţie, Comisia a constatat că partea nu şi-a justificat afirmaţia teoretică cu privire la modul în care utilizarea codurilor NC ar aduce atingere securităţii juridice. Comisia nu este obligată să ţină cont de codurile NC, ci de definiţia produsului, stipulată în avizul de deschidere. Partea nu a făcut nicio afirmaţie potrivit căreia Comisia nu ar fi respectat definiţia produsului, stipulată în avizul de deschidere. Prin urmare, această afirmaţie a fost respinsă.