Acord din 24-nov-2017 DE PARTENERIAT CUPRINZĂTOR ŞI CONSOLIDAT între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte

Acte UE

Jurnalul Oficial 23L

În vigoare
Versiune de la: 18 Octombrie 2024
Acord din 24-nov-2017 DE PARTENERIAT CUPRINZĂTOR ŞI CONSOLIDAT între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte
Dată act: 24-nov-2017
Emitent: Uniunea Europeana;Comunitatea Europeana a Energiei Atomice
PREAMBUL
REGATUL BELGIEI,
REPUBLICA BULGARIA,
REPUBLICA CEHĂ,
REGATUL DANEMARCEI,
REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,
REPUBLICA ESTONIA,
IRLANDA,
REPUBLICA ELENĂ,
REGATUL SPANIEI,
REPUBLICA FRANCEZĂ,
REPUBLICA CROAŢIA,
REPUBLICA ITALIANĂ,
REPUBLICA CIPRU,
REPUBLICA LETONIA,
REPUBLICA LITUANIA,
MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,
UNGARIA,
REPUBLICA MALTA,
REGATUL ŢĂRILOR DE JOS,
REPUBLICA AUSTRIA,
REPUBLICA POLONĂ,
REPUBLICA PORTUGHEZĂ,
ROMÂNIA,
REPUBLICA SLOVENIA,
REPUBLICA SLOVACĂ,
REPUBLICA FINLANDA,
REGATUL SUEDIEI,
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD,
părţi contractante la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, denumite în continuare "statele membre",
UNIUNEA EUROPEANĂ şi
COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE, denumită în continuare "Euratom",
pe de o parte, şi
REPUBLICA ARMENIA,
pe de altă parte,
în continuare denumite împreună "părţile",
AVÂND ÎN VEDERE legăturile strânse dintre părţi şi valorile pe care le împărtăşesc, precum şi dorinţa lor de a consolida legăturile stabilite în trecut prin Acordul de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 22 aprilie 1996 şi care a intrat în vigoare la 1 iulie 1999 (APC) şi de a promova o cooperare strânsă şi intensă întemeiată pe un parteneriat bazat pe egalitate în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) şi al Parteneriatului estic, precum şi în cadrul prezentului acord;
RECUNOSCÂND contribuţia Planului de acţiune comun UE - Armenia din cadrul PEV, inclusiv dispoziţiile introductive ale acestuia, şi importanţa pe care o au priorităţile parteneriatului în consolidarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia şi în sprijinirea procesului de reformă şi de apropiere legislativă în Republica Armenia, astfel cum se menţionează în continuare, contribuind în acest mod la consolidarea cooperării politice şi economice;
HOTĂRÂTE să consolideze în continuare respectarea libertăţilor fundamentale, a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor, a principiilor democratice, a statului de drept şi a bunei guvernanţe;
RECUNOSCÂND faptul că reformele interne menite să consolideze democraţia şi economia de piaţă, pe de o parte, şi soluţionarea durabilă a conflictelor, pe de altă parte, sunt legate între ele. Prin urmare, procesele de reformă democratică durabilă din Republica Armenia vor contribui la consolidarea încrederii şi a stabilităţii în întreaga regiune;
HOTĂRÂTE să promoveze în continuare dezvoltarea politică, socioeconomică şi instituţională a Republicii Armenia, de exemplu prin dezvoltarea societăţii civile, consolidarea instituţiilor, reforma administraţiei publice şi a funcţiei publice, lupta împotriva corupţiei, precum şi prin consolidarea cooperării comerciale şi economice, inclusiv buna guvernanţă în domeniul fiscal, reducerea sărăciei şi o cooperare extinsă într-o gamă largă de domenii de interes comun, printre care se numără şi domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii;
HOTĂRÂTE să pună integral în aplicare scopurile, principiile şi dispoziţiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, Declaraţiei universale a drepturilor omului a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1948, Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 1950 ("Convenţia europeană a drepturilor omului") şi Actului final de la Helsinki din 1975 al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa ("Actul final de la Helsinki al OSCE");
REAMINTIND voinţa lor de a promova pacea şi securitatea în lume şi de a participa la un multilateralism concret şi la soluţionarea paşnică a conflictelor în formatele convenite, în special prin cooperarea în acest sens în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE);
ASUMÂNDU-ŞI obligaţiile internaţionale în ceea ce priveşte lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (ADM) şi a vectorilor acestora şi cooperarea în materie de dezarmare şi neproliferare, precum şi securitatea şi siguranţa nucleară;
RECUNOSCÂND importanţa participării active a Republicii Armenia la formatele de cooperare regională, inclusiv la cele care beneficiază de sprijin din partea Uniunii Europene; recunoscând importanţa pe care Republica Armenia o acordă participării sale la organizaţiile internaţionale şi la formatele de cooperare internaţională, precum şi obligaţiilor existente care îi revin în temeiul acestei participări;
DORIND să dezvolte în continuare un dialog politic periodic privind chestiuni bilaterale şi internaţionale de interes reciproc, inclusiv aspectele regionale, ţinând seama de politica externă şi de securitate comună, inclusiv de politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene, precum şi de politicile relevante ale Republicii Armenia; recunoscând importanţa pe care Republica Armenia o acordă participării sale la organizaţiile internaţionale şi la formatele de cooperare internaţională, precum şi obligaţiilor existente care îi revin în temeiul acestei participări;
RECUNOSCÂND importanţa angajamentului Republicii Armenia faţă de soluţionarea paşnică şi durabilă a conflictului din Nagorno-Karabah, precum şi necesitatea de a găsi o soluţie cât mai curând posibil, în cadrul negocierilor purtate de copreşedinţii Grupului de la Minsk din cadrul OSCE; recunoscând, de asemenea, faptul că pentru găsirea unei soluţii trebuie să se respecte scopurile şi principiile consacrate în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în Actul final de la Helsinki al OSCE, în special cele referitoare la nerecurgerea la ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei, integritatea teritorială a statelor, precum şi egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, şi reflectate în toate declaraţiile emise de copreşedinţii Grupului de la Minsk din cadrul OSCE începând cu cel de al 16-lea Consiliu ministerial al OSCE, care a avut loc în 2008; luând act, de asemenea, de angajamentul declarat al Uniunii Europene de a sprijini acest proces de soluţionare a conflictului;
HOTĂRÂTE să prevină şi să combată corupţia, să lupte împotriva criminalităţii organizate şi să intensifice cooperarea privind combaterea terorismului;
HOTĂRÂTE să îşi intensifice dialogul şi cooperarea în domeniile migraţiei, azilului şi gestionării frontierelor, în cadrul unei abordări globale, acordând o atenţie deosebită migraţiei legale şi cooperării care vizează combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de persoane şi punerea în aplicare eficientă a Acordului dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 (denumit în continuare "Acordul de readmisie");
RECONFIRMÂND faptul că îmbunătăţirea mobilităţii cetăţenilor părţilor într-un cadru sigur şi bine gestionat rămâne un obiectiv fundamental şi ţinând seama de posibilitatea deschiderii, în timp util, a unui dialog pe tema vizelor cu Republica Armenia, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile pentru o mobilitate bine gestionată şi sigură, inclusiv punerea în aplicare eficace a Acordului dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia privind facilitarea eliberării vizelor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 (denumit în continuare "Acordul de facilitare a eliberării vizelor") şi a Acordului de readmisie;
HOTĂRÂTE să respecte principiile economiei de piaţă şi disponibilitatea Uniunii Europene de a contribui la reformele economice din Republica Armenia;
RECUNOSCÂND dorinţa părţilor de a aprofunda cooperarea economică, inclusiv în domenii conexe comerţului, în conformitate cu drepturile şi obligaţiile care decurg din calitatea părţilor de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi prin aplicarea transparentă şi nediscriminatorie a drepturilor şi obligaţiilor respective;
CONVINSE că prezentul acord va crea un nou climat favorabil relaţiilor economice dintre părţi şi, mai presus de toate, dezvoltării comerţului şi a investiţiilor şi va stimula concurenţa, factori esenţiali pentru restructurarea şi modernizarea economiei;
HOTĂRÂTE să respecte principiile dezvoltării durabile;
HOTĂRÂTE să garanteze protecţia mediului, inclusiv cooperarea transfrontalieră şi punerea în aplicare a acordurilor internaţionale multilaterale;
HOTĂRÂTE să îmbunătăţească securitatea şi siguranţa aprovizionării cu energie, să faciliteze dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, să sporească integrarea pieţelor şi apropierea progresivă de elementele-cheie ale acquis-ului UE menţionate în continuare, inclusiv, între altele, prin promovarea eficienţei energetice şi a utilizării surselor regenerabile de energie, ţinând seama de angajamentele asumate de Republica Armenia cu privire la respectarea principiilor egalităţii de tratament între ţările furnizoare de energie, ţările de tranzit al energiei şi ţările consumatoare de energie;
HOTĂRÂTE să respecte niveluri înalte de securitate şi siguranţă nucleară, astfel cum se menţionează în continuare;
RECUNOSCÂND necesitatea unei cooperări sporite în domeniul energiei şi angajamentul părţilor de a respecta pe deplin dispoziţiile Tratatului privind Carta energiei;
DORIND să îmbunătăţească nivelul sănătăţii şi siguranţei publice şi protecţia sănătăţii umane, respectând principiile legate de dezvoltarea durabilă, de necesităţile în materie de mediu şi de schimbările climatice;
HOTĂRÂTE să intensifice contactele interpersonale, inclusiv prin cooperare şi schimburi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, al educaţiei şi culturii, al tineretului şi sportului;
HOTĂRÂTE să promoveze cooperarea transfrontalieră şi interregională;
RECUNOSCÂND angajamentul Republicii Armenia de a-şi apropia progresiv legislaţia în sectoarele relevante de cea a Uniunii Europene, de a o pune în aplicare în mod eficace în cadrul eforturilor sale mai largi de reformă şi de a-şi dezvolta capacitatea administrativă şi instituţională în măsura necesară pentru punerea în aplicare a prezentului acord şi recunoscând sprijinul constant al Uniunii Europene, în conformitate cu toate instrumentele disponibile în materie de cooperare, inclusiv asistenţa tehnică, financiară şi economică în legătură cu acest angajament, reflectând ritmul reformelor şi nevoile economice ale Republicii Armenia;
SUBLINIIND faptul că, în cazul în care părţile decid, în cadrul prezentului acord, să încheie acorduri specifice în materie de libertate, securitate şi justiţie, care ar fi încheiate de către Uniunea Europeană în temeiul părţii a treia titlul V din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, dispoziţiile acestor acorduri viitoare nu vor fi obligatorii pentru Regatul Unit şi/sau Irlanda, cu excepţia cazului în care Uniunea Europeană, în acelaşi timp cu Regatul Unit şi/sau Irlanda în ceea ce priveşte relaţiile lor bilaterale anterioare, notifică Republica Armenia cu privire la faptul că aceste acorduri sunt obligatorii pentru Regatul Unit şi/sau Irlanda, în calitate de membri ai Uniunii Europene, în conformitate cu Protocolul nr. 21 privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. În mod similar, orice măsură internă ulterioară a Uniunii Europene, adoptată de aceasta în temeiul părţii a treia titlul V din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene pentru a pune în aplicare prezentul acord nu va fi obligatorie pentru Regatul Unit şi/sau Irlanda, cu excepţia cazului în care acestea şi-au notificat intenţia de a participa la astfel de măsuri sau de a le accepta, în conformitate cu Protocolul nr. 21; luând act, de asemenea, de faptul că astfel de acorduri viitoare sau măsuri interne ulterioare ale Uniunii Europene vor intra sub incidenţa Protocolului nr. 22 privind poziţia Danemarcei, anexat la tratatele menţionate anterior,
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
-****-
Art. 1: Obiective
Obiectivele prezentului acord sunt:
(a)să intensifice parteneriatul politic şi economic cuprinzător şi cooperarea dintre părţi, pe baza unor valori comune şi a unor legături strânse, inclusiv printr-o participare sporită a Republicii Armenia la politicile, programele şi agenţiile Uniunii Europene;
(b)să consolideze cadrul pentru un dialog politic în toate domeniile de interes reciproc, promovând dezvoltarea unor relaţii politice strânse între părţi;
(c)să contribuie la consolidarea democraţiei şi a stabilităţii politice, economice şi instituţionale în Republica Armenia;
(d)să promoveze, să menţină şi să consolideze pacea şi stabilitatea atât la nivel regional, cât şi la nivel internaţional, inclusiv prin unirea eforturilor în vederea eliminării surselor de tensiune, prin îmbunătăţirea securităţii frontierelor şi prin promovarea cooperării transfrontaliere şi a relaţiilor de bună vecinătate;
(e)să intensifice cooperarea în materie de libertate, securitate şi justiţie, cu scopul de a consolida statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
(f)să sporească mobilitatea şi contactele interpersonale;
(g)să susţină eforturile Republicii Armenia de a-şi dezvolta potenţialul economic prin intermediul cooperării internaţionale, inclusiv prin apropierea legislaţiei sale de acquis-ul UE menţionat în continuare;
(h)să stabilească o cooperare comercială consolidată care să permită o cooperare susţinută în materie de reglementare în domeniile relevante, în conformitate cu drepturile şi obligaţiile care decurg din statutul de membru al OMC, şi
(i)să creeze condiţiile necesare pentru o cooperare tot mai strânsă în alte domenii de interes reciproc.
Art. 2: Principii generale
(1)Respectarea principiilor democratice, a statului de drept, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, consacrate în special în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, în Actul final de la Helsinki al OSCE şi în Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990, precum şi în alte instrumente relevante privind drepturile omului, cum ar fi Declaraţia universală a drepturilor omului a ONU şi Convenţia europeană a drepturilor omului, stă la baza politicilor interne şi externe ale părţilor şi constituie un element esenţial al prezentului acord.
(2)Părţile îşi reiterează angajamentul faţă de principiile economiei de piaţă, dezvoltării durabile, cooperării regionale şi multilateralismului concret.
(3)Părţile îşi reafirmă respectul faţă de principiile bunei guvernanţe şi faţă de obligaţiile lor internaţionale, îndeosebi în cadrul ONU, al Consiliului Europei şi al OSCE.
(4)Părţile se angajează să combată corupţia şi diferitele forme de criminalitate transnaţională organizată şi terorism, să promoveze dezvoltarea durabilă, multilateralismul concret şi lupta împotriva proliferării ADM şi a vectorilor acestora, inclusiv prin intermediul Iniţiativei UE privind centrele de excelenţă pentru diminuarea riscurilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare. Acest angajament constituie un factor-cheie în dezvoltarea relaţiilor şi în cooperarea dintre părţi şi contribuie la menţinerea păcii şi a stabilităţii în regiune.
Art. 3: Obiectivele dialogului politic
(1)Dialogul politic în toate domeniile de interes reciproc, inclusiv chestiunile de politică externă şi de securitate, precum şi reformele interne, este dezvoltat şi consolidat în continuare între părţi. Un astfel de dialog va spori eficacitatea cooperării politice privind chestiuni de politică externă şi de securitate, recunoscând importanţa pe care Republica Armenia o acordă participării sale la organizaţiile internaţionale şi la formatele de cooperare internaţională, precum şi obligaţiilor existente care îi revin în temeiul acestei participări.
(2)Obiectivele dialogului politic sunt:
a)să dezvolte în continuare şi să consolideze dialogul politic în toate domeniile de interes reciproc;
b)să consolideze parteneriatul politic şi să sporească eficacitatea cooperării în domeniul politicii externe şi de securitate;
c)să promoveze pacea, stabilitatea şi securitatea în lume pe baza multilateralismului concret;
d)să consolideze cooperarea şi dialogul dintre părţi cu privire la securitatea internaţională şi la gestionarea crizelor în lume, îndeosebi pentru a aborda provocările existente la nivel mondial şi regional şi ameninţările legate de acestea;
e)să consolideze cooperarea în domeniul combaterii proliferării ADM şi a vectorilor acestora;
f)să stimuleze cooperarea practică şi orientată către rezultate dintre părţi în vederea asigurării păcii, a securităţii şi a stabilităţii pe continentul european;
g)să consolideze respectarea principiilor democratice, a statului de drept, a bunei guvernanţe şi a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv a libertăţii mijloacelor de comunicare în masă şi a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor, şi să contribuie la consolidarea reformelor politice interne;
h)să dezvolte dialogul şi să aprofundeze cooperarea dintre părţi în domeniul securităţii şi apărării;
i)să promoveze soluţionarea paşnică a conflictelor;
j)să promoveze obiectivele şi principiile consacrate în Carta ONU şi principiile care guvernează relaţiile dintre statele participante, astfel cum se prevede în Actul final de la Helsinki al OSCE, şi
k)să promoveze cooperarea regională, să dezvolte relaţii de bună vecinătate şi să consolideze securitatea regională, inclusiv prin adoptarea de măsuri menite să conducă la deschiderea frontierelor pentru favorizarea comerţului regional şi a mobilităţii transfrontaliere.
Art. 4: Reforma internă
Părţile cooperează în următoarele domenii:
(a)dezvoltarea, consolidarea şi sporirea stabilităţii şi a eficacităţii instituţiilor democratice şi a statului de drept;
(b)asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
(c)realizarea de noi progrese în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi reforma legislativă, astfel încât să se asigure independenţa, calitatea şi eficienţa sistemului judiciar, a Ministerului Public şi a instituţiilor de asigurare a respectării legii;
(d)consolidarea capacităţii administrative şi garantarea imparţialităţii şi a eficacităţii organismelor de asigurare a respectării legii;
(e)continuarea reformei administraţiei publice şi crearea unui corp al funcţionarilor publici responsabil, eficient, transparent şi profesionist şi
(f)asigurarea eficacităţii în lupta împotriva corupţiei, îndeosebi în vederea consolidării cooperării internaţionale în domeniu, şi asigurarea unei puneri în aplicare eficace a instrumentelor juridice internaţionale relevante, cum ar fi Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 2003.
Art. 5: Politica externă şi de securitate
(1)Părţile îşi intensifică dialogul şi cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate, inclusiv al politicii de securitate şi apărare comune, recunoscând importanţa pe care Republica Armenia o acordă participării sale la organizaţiile internaţionale şi la formatele de cooperare internaţională, precum şi obligaţiilor existente care îi revin în temeiul acestei participări, şi abordează în special aspecte legate de prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, reducerea riscurilor, securitatea cibernetică, reforma sectorului securităţii, stabilitatea regională, dezarmarea, neproliferarea, controlul armamentului şi controlul exporturilor de armament. Cooperarea se bazează pe valori comune şi pe interese reciproce şi urmăreşte să îşi sporească eficacitatea, cu ajutorul forurilor bilaterale, internaţionale şi regionale, în special OSCE.
(2)Părţile îşi reafirmă angajamentul faţă de principiile şi normele de drept internaţional, inclusiv cele consacrate în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în Actul final de la Helsinki al OSCE, şi faţă de promovarea acestor principii în relaţiile lor bilaterale şi multilaterale.
Art. 6: Infracţiuni grave care preocupă comunitatea internaţională şi Curtea Penală Internaţională
(1)Părţile reafirmă că cele mai grave infracţiuni care preocupă întreaga comunitate internaţională nu trebuie să rămână nepedepsite şi că urmărirea cu eficacitate în justiţie a acestora trebuie asigurată prin adoptarea de măsuri la nivel naţional şi internaţional, inclusiv la nivelul Curţii Penale Internaţionale.
(2)Părţile consideră că înfiinţarea şi funcţionarea eficace a Curţii Penale Internaţionale constituie o evoluţie importantă pentru pacea şi justiţia internaţionale. Părţile urmăresc să consolideze cooperarea pentru promovarea păcii şi a justiţiei internaţionale prin ratificarea şi punerea în aplicare a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi a instrumentelor sale conexe, ţinând seama de cadrele lor juridice şi constituţionale.
(3)Părţile convin să coopereze îndeaproape pentru a preveni genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război prin utilizarea cadrelor bilaterale şi multilaterale corespunzătoare.
Art. 7: Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor
Părţile îmbunătăţesc cooperarea practică în ceea ce priveşte prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, în special în perspectiva unei posibile participări a Republicii Armenia la operaţiunile civile şi militare de gestionare a crizelor conduse de UE, precum şi la exerciţiile şi activităţile de formare relevante, de la caz la caz.
Art. 8: Stabilitatea regională şi soluţionarea paşnică a conflictelor
(1)Părţile îşi intensifică eforturile comune de îmbunătăţire a condiţiilor necesare pentru continuarea cooperării regionale promovând deschiderea frontierelor şi circulaţia transfrontalieră, relaţiile de bună vecinătate şi dezvoltarea democratică, contribuind astfel la stabilitate şi securitate, şi depun eforturi pentru soluţionarea paşnică a conflictelor.
(2)Eforturile menţionate la alineatul (1) urmăresc principiile comune de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale, astfel cum sunt consacrate în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, în Actul final de la Helsinki al OSCE şi în alte acte multilaterale relevante la care părţile au aderat. Părţile subliniază importanţa formatelor convenite existente pentru soluţionarea paşnică a conflictelor.
(3)Părţile subliniază faptul că atât controlul armelor, cât şi măsurile de consolidare a încrederii şi a securităţii au în continuare o importanţă majoră pentru securitatea, previzibilitatea şi stabilitatea în Europa.
Art. 9: Armele de distrugere în masă, neproliferarea şi dezarmarea
(1)Părţile consideră că proliferarea ADM şi a vectorilor acestora, atât în rândul actorilor statali, cât şi în rândul actorilor nestatali, cum ar fi grupurile teroriste şi alte grupuri infracţionale, reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa păcii şi stabilităţii internaţionale. Prin urmare, părţile convin să coopereze şi să contribuie la combaterea proliferării ADM şi a vectorilor acestora prin respectarea în totalitate şi prin punerea în aplicare la nivel naţional a obligaţiilor existente care le revin în temeiul tratatelor şi acordurilor internaţionale privind dezarmarea şi neproliferarea şi al altor obligaţii internaţionale relevante. Părţile convin că această dispoziţie reprezintă un element esenţial al prezentului acord.
(2)Părţile convin să coopereze şi să contribuie la combaterea proliferării ADM şi a vectorilor acestora prin:
a)luarea de măsuri în vederea semnării sau a ratificării altor instrumente internaţionale relevante ori a aderării la acestea, după caz, şi în vederea punerii în aplicare pe deplin a acestora şi
b)dezvoltarea în continuare a unui sistem eficace de controale naţionale ale exporturilor, inclusiv controale ale exportului şi tranzitului de mărfuri legate de ADM, precum şi controale ale utilizării finale a tehnologiilor cu dublă utilizare legate de ADM.
(3)Părţile convin să instituie un dialog politic periodic care să însoţească şi să consolideze elementele prevăzute la prezentul articol.
Art. 10: Armele de calibru mic şi armamentul uşor şi controlul exporturilor de arme convenţionale
(1)Părţile recunosc că fabricarea ilicită şi traficul de arme de calibru mic şi armament uşor (SALW), inclusiv muniţia aferentă, precum şi acumularea în exces a acestora, gestionarea lor necorespunzătoare, securizarea inadecvată a stocurilor de astfel de arme şi răspândirea necontrolată a acestora reprezintă în continuare o ameninţare gravă la adresa păcii şi securităţii internaţionale.
(2)Părţile convin să respecte şi să pună în aplicare pe deplin obligaţiile care le revin în ceea ce priveşte combaterea comerţului ilicit cu SALW, inclusiv cu muniţia aferentă, în temeiul acordurilor internaţionale în vigoare la care sunt părţi şi al rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, precum şi angajamentele care le revin în cadrul altor instrumente internaţionale aplicabile în acest domeniu, cum ar fi Programul de acţiune al ONU pentru prevenirea, combaterea şi eradicarea comerţului ilicit cu SALW sub toate aspectele sale.
(3)Părţile se angajează să coopereze şi să asigure coordonarea, complementaritatea şi sinergia eforturilor pe care le depun pentru a combate comerţul ilicit cu SALW, inclusiv cu muniţia aferentă, şi distrugerea stocurilor excesive, la nivel mondial, regional, subregional şi, după caz, naţional.
(4)Mai mult, părţile convin să îşi continue cooperarea în domeniul controlului armelor convenţionale, ţinând seama de Poziţia comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie şi echipament militar şi de legislaţia naţională relevantă a Republicii Armenia.
(5)Părţile convin să instituie un dialog politic periodic care să însoţească şi să consolideze elementele prevăzute la prezentul articol.
Art. 11: Combaterea terorismului 1
(1)Părţile reafirmă importanţa luptei împotriva terorismului şi a prevenirii acestuia şi convin să colaboreze la nivel bilateral, regional şi internaţional pentru a preveni şi a combate terorismul în toate formele şi manifestările sale.
(2)Părţile convin asupra faptului că este esenţial ca lupta împotriva terorismului să se realizeze cu respectarea deplină a statului de drept şi în deplină conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv cu dreptul internaţional al drepturilor omului, cu dreptul internaţional al refugiaţilor şi cu dreptul internaţional umanitar, cu principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi cu toate instrumentele internaţionale relevante în materie de combatere a terorismului.
(3)Părţile subliniază importanţa ratificării universale şi a punerii în aplicare integrale a tuturor convenţiilor şi protocoalelor ONU legate de combaterea terorismului. Părţile convin să promoveze în continuare dialogul cu privire la proiectul de Convenţie generală privind terorismul internaţional şi să coopereze în materie de punere în aplicare a Strategiei globale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de combatere a terorismului, precum şi a tuturor rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU şi a tuturor convenţiilor relevante ale Consiliului Europei. Părţile convin, de asemenea, să coopereze pentru a promova consensul internaţional în materie de prevenire şi luptă împotriva terorismului.
Art. 12: Statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
(1)În cadrul cooperării lor în materie de libertate, securitate şi justiţie, părţile acordă o importanţă deosebită consolidării statului de drept, inclusiv independenţei sistemului judiciar, accesului la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, astfel cum se prevede în Convenţia europeană a drepturilor omului, şi garanţiilor procedurale în materie penală şi drepturilor victimelor.
(2)Părţile cooperează pe deplin pentru buna funcţionare a instituţiilor responsabile cu asigurarea respectării legii, cu combaterea corupţiei şi cu administrarea justiţiei.
(3)Respectarea drepturilor omului, a principiului nediscriminării şi a libertăţilor fundamentale ghidează toate activităţile de cooperare în materie de libertate, securitate şi justiţie.
Art. 13: Protecţia datelor cu caracter personal
Părţile convin să coopereze în vederea asigurării unui nivel înalt de protecţie a datelor cu caracter personal în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale şi cu standardele Uniunii Europene, ale Consiliului Europei şi ale altor organisme internaţionale.
Art. 14: Cooperarea în domeniul migraţiei, al azilului şi al gestionării frontierelor
(1)Părţile reafirmă importanţa gestionării comune a fluxurilor de migraţie între teritoriile lor şi instituie un dialog amplu cu privire la toate aspectele legate de migraţie, inclusiv migraţia legală, protecţia internaţională şi lupta împotriva migraţiei ilegale, a traficului de migranţi şi a traficului de persoane.
(2)Cooperarea se va baza pe o evaluare a nevoilor specifice, efectuată prin consultare reciprocă între părţi, şi va fi pusă în aplicare în conformitate cu legislaţia relevantă a părţilor. Aceasta se va axa, în special, pe:
a)abordarea cauzelor profunde ale migraţiei;
b)elaborarea şi punerea în aplicare a unor legi şi practici naţionale privind protecţia internaţională, în vederea respectării dispoziţiilor Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951, ale Protocolului privind statutul refugiaţilor din 1967 şi ale altor instrumente internaţionale relevante, cum ar fi Convenţia europeană a drepturilor omului, şi în vederea asigurării respectării principiului nereturnării;
c)normele în materie de admisie, drepturile şi statutul persoanelor admise, tratamentul echitabil şi integrarea persoanelor care nu au cetăţenia statului-gazdă aflate în situaţie de şedere legală, educaţia, formarea şi măsurile de combatere a rasismului şi a xenofobiei;
d)instituirea unei politici preventive eficace împotriva migraţiei ilegale, a traficului de migranţi şi de persoane, care să includă mijloacele de combatere a reţelelor de traficanţi de migranţi şi de persoane şi de asigurare a protecţiei victimelor acestui tip de trafic în cadrul instrumentelor internaţionale relevante;
e)aspecte cum ar fi organizarea, formarea, bunele practici şi alte măsuri operaţionale în domeniile gestionării migraţiei, securităţii documentelor, politicii în domeniul vizelor, sistemelor de gestionare a frontierelor şi sistemelor de informaţii privind migraţia.
(3)De asemenea, cooperarea poate facilita migraţia circulară în beneficiul dezvoltării.
Art. 15: Circulaţia persoanelor şi readmisia
(1)Părţile asigură punerea în aplicare integrală a următoarelor acorduri la care sunt parte:
a)Acordul dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală; şi
b)Acordul dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia privind facilitarea eliberării vizelor.
(2)Părţile continuă să promoveze mobilitatea cetăţenilor prin intermediul Acordului de facilitare a eliberării vizelor şi iau în calcul lansarea, în timp util, a unui dialog privind liberalizarea vizelor, sub rezerva întrunirii condiţiilor necesare pentru asigurarea unei mobilităţi bine gestionate şi desfăşurate în condiţii de siguranţă. Părţile cooperează pentru combaterea migraţiei neregulamentare, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de readmisie, precum şi prin promovarea politicii de gestionare a frontierelor, precum şi a cadrelor juridice şi operaţionale.
Art. 16: Combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei
(1)Părţile cooperează în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea activităţilor infracţionale şi ilegale, inclusiv a activităţilor transnaţionale, organizate sau nu, cum ar fi:
a)traficul de migranţi şi traficul de persoane;
b)contrabanda şi traficul de arme de foc, inclusiv de SALW;
c)contrabanda şi traficul de droguri ilicite;
d)contrabanda şi traficul de bunuri;
e)activităţile economice şi financiare ilegale, cum ar fi contrafacerea, frauda fiscală şi fraudele legate de achiziţiile publice;
f)deturnarea de fonduri în cadrul unor proiecte finanţate de donatori internaţionali;
g)corupţia activă şi pasivă, atât în sectorul privat, cât şi în cel public;
h)falsificarea de documente şi prezentarea de declaraţii false şi
i)criminalitatea informatică.
(2)Părţile consolidează cooperarea bilaterală, regională şi internaţională dintre organismele de asigurare a respectării legii, care include o posibilă dezvoltare a cooperării dintre Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) şi autorităţile competente din Republica Armenia. Părţile se angajează să pună în aplicare în mod eficace standardele internaţionale relevante, în special cele consacrate în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (UNTOC) din 2000 şi în cele trei protocoale la aceasta. Părţile cooperează în prevenirea şi combaterea corupţiei, în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei din 2003, cu recomandările Grupului de state ale Consiliului Europei împotriva corupţiei (GRECO) şi ale OCDE referitoare la combaterea corupţiei, pentru a asigura transparenţa în ceea ce priveşte declaraţiile de avere, protecţia denunţătorilor şi publicarea de informaţii privind beneficiarii finali ai entităţilor juridice.
Art. 17: Drogurile ilicite
(1)În limitele competenţelor şi prerogativelor fiecăreia, părţile cooperează pentru a asigura adoptarea unei abordări echilibrate şi integrate cu privire la prevenirea şi combaterea drogurilor ilicite, precum şi a substanţelor psihoactive noi. Politicile şi acţiunile în acest domeniu au drept obiectiv să consolideze structurile de prevenire şi combatere a drogurilor ilicite, să reducă oferta, traficul şi cererea de droguri ilicite şi să abordeze consecinţele abuzului de droguri asupra sănătăţii şi a societăţii, în scopul reducerii efectelor sale nocive, precum şi să prevină într-un mod mai eficace deturnarea precursorilor chimici utilizaţi la fabricarea ilicită a drogurilor narcotice şi a substanţelor psihotrope sau psihoactive.
(2)Părţile convin asupra metodelor de cooperare necesare pentru atingerea obiectivelor menţionate la alineatul (1). Acţiunile se bazează pe principii stabilite de comun acord, în conformitate cu convenţiile internaţionale relevante, şi vizează punerea în aplicare a recomandărilor consacrate în documentul final al sesiunii speciale a Adunării Generale a ONU privind problema drogurilor la nivel mondial, desfăşurată în aprilie 2016.
Art. 18: Spălarea banilor şi finanţarea terorismului
(1)Părţile cooperează pentru a preveni utilizarea sistemelor lor financiare şi nefinanciare relevante în scopul spălării veniturilor rezultate din activităţi infracţionale, în general, şi din infracţiuni legate de droguri, în special, precum şi în scopul finanţării terorismului. Această cooperare cuprinde şi recuperarea activelor sau a fondurilor provenite din veniturile obţinute din infracţiuni.
(2)Cooperarea în acest domeniu permite realizarea unor schimburi de informaţii relevante în cadrul legislaţiei fiecăreia dintre părţi şi al instrumentelor internaţionale relevante, precum şi adoptarea de standarde adecvate pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, echivalente cu cele adoptate de organismele internaţionale competente care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, cum ar fi Grupul de Acţiune Financiară Internaţională în domeniul spălării banilor.
Art. 19: Cooperarea în domeniul combaterii terorismului
(1)În conformitate cu principiile care stau la baza combaterii terorismului, astfel cum sunt prevăzute la articolul 11, părţile reafirmă importanţa unei abordări judiciare şi de asigurare a respectării legii în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului şi convin să coopereze în domeniul prevenirii şi al eradicării terorismului, în special prin:
a)schimbul de informaţii referitoare la grupurile teroriste, terorişti şi reţelele lor de sprijin, în conformitate cu reglementările internaţionale şi naţionale, îndeosebi în ceea ce priveşte protecţia datelor şi a vieţii private;
b)schimbul de experienţă în ceea ce priveşte prevenirea şi eradicarea terorismului, mijloacele, metodele şi aspectele tehnice ale acestora, precum şi în ceea ce priveşte formarea, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
c)schimbul de opinii privind radicalizarea şi recrutarea şi privind modalităţile de combatere a radicalizării şi de promovare a reabilitării;
d)schimbul de opinii şi de experienţă în ceea ce priveşte circulaţia şi deplasările transfrontaliere ale unor persoane suspectate de terorism, precum şi în ceea ce priveşte ameninţările teroriste;
e)schimbul de bune practici în materie de protecţie a drepturilor omului în lupta împotriva terorismului, în special în ceea ce priveşte procedurile penale;
f)asigurarea faptului că infracţiunile de terorism sunt incriminate şi
g)adoptarea unor măsuri împotriva ameninţării pe care o reprezintă terorismul de natură chimică, biologică, radiologică şi nucleară şi întreprinderea măsurilor necesare pentru a preveni achiziţia, transferul şi utilizarea în scopuri teroriste a materialelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare, precum şi pentru a preveni actele ilegale îndreptate împotriva instalaţiilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare de mare risc.
(2)Cooperarea se bazează pe evaluările disponibile relevante şi se desfăşoară prin consultarea reciprocă dintre părţi.
Art. 20: Cooperarea juridică
(1)Părţile convin să dezvolte o cooperare judiciară în materie civilă şi comercială în ceea ce priveşte negocierea, ratificarea şi punerea în aplicare a convenţiilor multilaterale referitoare la cooperarea judiciară în materie civilă, în special a convenţiilor Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat în domeniul cooperării judiciare şi al litigiilor internaţionale, precum şi în domeniul protecţiei copilului.
(2)În ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, părţile depun eforturi în vederea intensificării cooperării privind asistenţa juridică reciprocă, pe baza unor acorduri multilaterale relevante. O astfel de cooperare include, după caz, aderarea la instrumentele internaţionale relevante ale ONU şi ale Consiliului Europei şi punerea în aplicare a acestora, precum şi o cooperare mai strânsă între Eurojust şi autorităţile competente din Armenia.
Art. 21: Protecţia consulară
Republica Armenia acceptă ca autorităţile diplomatice şi consulare ale oricărui stat membru reprezentat să acorde protecţie oricărui resortisant al unui stat membru care nu are, în Republica Armenia, o reprezentanţă permanentă care să fie efectiv în măsură să ofere protecţie consulară într-un anumit caz, în aceleaşi condiţii ca cele de care beneficiază resortisanţii statului membru respectiv.
Art. 22
(1)Uniunea Europeană şi Republica Armenia facilitează procesul de reformă economică prin îmbunătăţirea înţelegerii comune a mecanismelor fundamentale ale economiei fiecăreia dintre ele, precum şi elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor economice.
(2)Republica Armenia ia măsuri suplimentare pentru a dezvolta o economie de piaţă funcţională şi pentru a-şi apropia progresiv reglementările şi politicile economice şi financiare de cele ale Uniunii Europene, astfel cum a fost convenit în prezentul acord. Uniunea Europeană va sprijini Republica Armenia să instituie politici macroeconomice solide, care să vizeze inclusiv independenţa băncii centrale, stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice şi sustenabilitatea regimului de schimb valutar şi a balanţei de plăţi.
Art. 23
În acest scop, părţile convin să poarte un dialog economic periodic care urmăreşte:
(a)schimbul de informaţii privind tendinţele şi politicile macroeconomice, precum şi privind reformele structurale, inclusiv strategiile pentru dezvoltarea economică;
(b)schimbul de cunoştinţe de specialitate şi de bune practici în domenii precum finanţele publice, cadrele politicii monetare şi ale politicii privind cursul de schimb, politica referitoare la sectorul financiar şi statisticile economice;
(c)schimbul de informaţii şi de experienţă privind integrarea economică regională, inclusiv funcţionarea uniunii economice şi monetare europene;
(d)revizuirea statutului cooperării bilaterale în domeniul economic, financiar şi statistic.
Art. 24: Mecanisme de control intern şi de audit în sectorul public
Părţile cooperează în domeniul controlului intern din sectorul public şi al auditului extern, urmărind următoarele obiective:
(a)dezvoltarea în continuare şi punerea în aplicare a sistemului de control intern din sectorul public conform principiului răspunderii manageriale descentralizate, inclusiv a funcţiei independente de audit intern pentru întregul sector public din Republica Armenia, prin apropierea cu standardele, cadrele şi orientările internaţionale general acceptate şi cu bunele practici ale Uniunii Europene, pe baza programului de reformă a controlului intern privind finanţele publice aprobat de Guvernul Republicii Armenia;
(b)dezvoltarea, în Republica Armenia, a unui sistem de inspecţie financiară corespunzător, care să completeze funcţia de audit intern, fără să se suprapună însă peste aceasta;
(c)sprijinirea unităţii centrale de armonizare a controlului intern privind finanţele publice în Republica Armenia şi consolidarea capacităţii sale de a orienta procesul de reformă;
(d)consolidarea în continuare a Camerei de Audit ca instituţie supremă de audit din Republica Armenia, în special în ceea ce priveşte independenţa sa financiară, organizaţională şi operaţională, în conformitate cu standardele de audit extern acceptate la nivel internaţional (INTOSAI), şi
(e)efectuarea schimbului de informaţii, de experienţă şi de bune practici.
Art. 25
Părţile cooperează pentru a consolida buna guvernanţă în domeniul fiscal, în vederea îmbunătăţirii în continuare a relaţiilor economice, a comerţului, a investiţiilor şi a cooperării loiale.
Art. 26
Cu trimitere la articolul 25, părţile recunosc şi se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanţe în domeniul fiscal, şi anume principiile transparenţei, schimbului de informaţii şi concurenţei loiale în domeniul fiscal, la care au aderat statele membre la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, fără a aduce atingere competenţelor Uniunii Europene şi ale statelor membre, părţile îmbunătăţesc cooperarea internaţională în domeniul fiscal, facilitează colectarea veniturilor fiscale şi elaborează măsuri în vederea punerii în aplicare eficace a principiilor bunei guvernanţe.
Art. 27
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării regimului fiscal şi a administraţiei fiscale din Republica Armenia, inclusiv consolidarea capacităţii de colectare şi control, asigurarea colectării eficace a impozitelor şi consolidarea combaterii fraudei fiscale şi a evitării obligaţiilor fiscale. Părţile nu fac nicio discriminare între produsele importate şi produsele naţionale similare, în conformitate cu articolele I şi III din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 (GATT 1994). Părţile depun eforturi pentru a consolida cooperarea şi schimbul de experienţă în combaterea fraudei fiscale şi a evitării obligaţiilor fiscale, în special a fraudei de tip "carusel", precum şi în ceea ce priveşte chestiunile referitoare la stabilirea preţurilor de transfer şi reglementările anti-offshore.
Art. 28
Părţile îşi dezvoltă cooperarea menită să ducă la politici comune în ceea ce priveşte contracararea şi combaterea fraudei şi a contrabandei cu produse supuse accizelor. Cooperarea include schimbul de informaţii. În acest scop, părţile urmăresc să îşi consolideze cooperarea în context regional şi în conformitate cu Convenţia-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului din 2003.
Art. 29
Aspectele abordate în prezentul capitol fac obiectul unui dialog regulat.
Art. 30
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în chestiuni de statistică, contribuind prin aceasta la obiectivul pe termen lung de furnizare promptă a datelor statistice, comparabile la nivel internaţional şi fiabile. Se estimează că un sistem statistic naţional durabil, eficient şi independent din punct de vedere profesional produce informaţii relevante pentru cetăţenii, întreprinderile şi factorii de decizie din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia, permiţându-le astfel să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Sistemul statistic naţional respectă principiile fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate de ONU şi ţine cont de acquis-ul UE în domeniul statistic, inclusiv de Codul de bune practici al statisticilor europene, pentru a alinia producţia statistică naţională la normele şi standardele europene.
Art. 31
Cooperarea în domeniul statistic urmăreşte:
(a)consolidarea în continuare a capacităţii sistemului statistic naţional, inclusiv a cadrului juridic, a calităţii datelor şi metadatelor produse, a politicii în materie de diseminare şi a uşurinţei în utilizare, ţinând cont de utilizatorii din sectorul public şi din cel privat, de mediul academic şi de societate în general;
(b)alinierea progresivă a sistemului statistic al Republicii Armenia la normele şi practicile Sistemului Statistic European;
(c)ajustarea furnizării datelor către Uniunea Europeană, ţinând seama de aplicarea metodologiilor internaţionale şi europene relevante, inclusiv de clasificări;
(d)îmbunătăţirea capacităţii profesionale şi de gestionare a personalului statistic naţional pentru a facilita aplicarea standardelor statistice ale Uniunii Europene şi a contribui la dezvoltarea sistemului statistic al Republicii Armenia;
(e)asigurarea schimbului de experienţă cu privire la dezvoltarea know-how-ului în domeniul statistic şi
(f)promovarea asigurării şi a managementului calităţii în toate activităţile de producţie şi de diseminare a statisticilor.
Art. 32
Părţile cooperează în cadrul Sistemului Statistic European, în care Eurostat este Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene. Această cooperare asigură independenţa profesională a Oficiului pentru Statistică şi aplicarea principiilor prevăzute în Codul de bune practici al statisticilor europene şi vizează cu precădere următoarele domenii:
(a)statisticile demografice, inclusiv recensămintele şi statisticile sociale;
(b)statisticile agricole, inclusiv recensămintele agricole;
(c)statisticile economice, inclusiv registrele comerţului şi utilizarea surselor administrative în scopuri statistice;
(d)statisticile macroeconomice, inclusiv conturile naţionale, statisticile de comerţ exterior, statisticile balanţei de plăţi şi statisticile în materie de investiţii străine directe;
(e)statisticile în materie de energie, inclusiv bilanţuri;
(f)statisticile privind mediul;
(g)statisticile regionale şi
(h)activităţile orizontale, inclusiv asigurarea şi managementul calităţii, clasificările statistice, formarea, diseminarea şi utilizarea tehnologiilor moderne ale informaţiei.
Art. 33
Părţile fac, între altele, schimb de informaţii şi de cunoştinţe de specialitate şi îşi dezvoltă cooperarea, ţinând seama de experienţa acumulată în ceea ce priveşte reforma sistemului statistic lansată în cadrul diverselor programe de asistenţă. Eforturile sunt direcţionate către alinierea în continuare la acquis-ul UE în domeniul statistic, pe baza strategiei naţionale pentru dezvoltarea sistemului statistic al Republicii Armenia şi ţinând seama de dezvoltarea Sistemului Statistic European. În procesul de producere a datelor statistice se pune accentul pe o utilizare sporită a registrelor administrative şi pe o simplificare a anchetelor statistice, ţinându-se totodată seama de nevoia de a reduce sarcina de răspuns. Datele produse sunt relevante pentru elaborarea şi monitorizarea politicilor în domeniile-cheie ale vieţii sociale şi economice.
Art. 34
Aspectele abordate în prezentul capitol fac obiectul unui dialog regulat. În măsura în care este posibil, activităţile întreprinse în cadrul Sistemului Statistic European, inclusiv cele referitoare la formare, sunt deschise participării Republicii Armenia.
Art. 35
Apropierea progresivă a legislaţiei Republicii Armenia de acquis-ul UE în domeniul statistic se efectuează în conformitate cu Culegerea de cerinţe statistice realizată de Eurostat, actualizată în fiecare an, pe care părţile o consideră anexată la prezentul acord.
Art. 36
Părţile:
(a)îşi extind şi îşi consolidează cooperarea în domeniul transporturilor pentru a contribui la dezvoltarea unor sisteme de transport durabile;
(b)promovează eficienţa, siguranţa şi securitatea operaţiunilor de transport, precum şi intermodalitatea şi interoperabilitatea sistemelor de transport, şi
(c)depun eforturi să îmbunătăţească principalele legături de transport între teritoriile lor.
Art. 37
Cooperarea în domeniul transporturilor cuprinde următoarele domenii:
(a)elaborarea unei politici naţionale durabile în domeniul transporturilor care să acopere toate modurile de transport, în special pentru a asigura caracterul ecologic, eficienţa, siguranţa şi securitatea sistemelor de transport şi pentru a promova integrarea aspectelor legate de transporturi în alte domenii de politică;
(b)elaborarea, prin prisma politicii naţionale în domeniul transporturilor (inclusiv a cerinţelor legale referitoare la modernizarea echipamentului tehnic şi a flotelor de transport pentru asigurarea conformităţii cu cele mai înalte standarde internaţionale), a unor strategii sectoriale privind transportul rutier, feroviar, pe căile navigabile interioare, maritim şi aerian şi privind intermodalitatea, inclusiv definirea calendarelor şi a obiectivelor de referinţă în materie de punere în aplicare, a responsabilităţilor administrative, precum şi a planurilor financiare;
(c)îmbunătăţirea politicii în domeniul infrastructurii în vederea unei mai bune identificări şi evaluări a proiectelor de infrastructură pentru diversele moduri de transport;
(d)dezvoltarea unor strategii de finanţare care pun accentul pe întreţinere, pe constrângerile în materie de capacităţi şi pe infrastructurile de legătură care lipsesc, precum şi activarea şi promovarea participării sectorului privat la proiecte de transport;
(e)aderarea la organizaţiile şi acordurile internaţionale relevante din domeniul transporturilor, inclusiv la procedurile de asigurare a punerii în aplicare riguroase şi a respectării eficace a acordurilor şi a convenţiilor internaţionale din domeniul transporturilor;
(f)cooperarea şi schimbul de informaţii pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea tehnologiilor în materie de transporturi, cum ar fi sistemele de transport inteligente, şi
(g)promovarea utilizării sistemelor de transport inteligente şi a tehnologiei informaţiei în gestionarea şi exploatarea tuturor modurilor de transport, precum şi sprijinirea intermodalităţii şi a cooperării în utilizarea sistemelor spaţiale şi a aplicaţiilor comerciale care facilitează transportul.
Art. 38
(1)Cooperarea vizează, de asemenea, îmbunătăţirea circulaţiei pasagerilor şi a mărfurilor, sporirea fluidităţii fluxurilor de transport dintre Republica Armenia, Uniunea Europeană şi ţările terţe din regiune, promovarea deschiderii frontierelor şi a circulaţiei transfrontaliere, prin eliminarea obstacolelor administrative, tehnice şi de alt tip, prin îmbunătăţirea funcţionării reţelelor de transport existente şi prin dezvoltarea infrastructurii, în special pe axele principale care leagă părţile.
(2)Cooperarea include acţiuni menite să faciliteze trecerea frontierei, ţinând seama de particularităţile ţărilor fără ieşire la mare, astfel cum sunt menţionate în instrumentele internaţionale relevante.
(3)Cooperarea include schimbul de informaţii şi activităţi comune:
a)la nivel regional, având în vedere în special progresele realizate în cadrul mecanismelor de cooperare regională în materie de transporturi, cum ar fi Coridorul Europa-Caucaz-Asia (TRACECA) şi alte iniţiative în domeniul transporturilor la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte organizaţiile internaţionale din domeniul transporturilor şi acordurile şi convenţiile internaţionale ratificate de către părţi, şi
b)în cadrul diverselor agenţii ale Uniunii Europene care se ocupă de transporturi, precum şi în cadrul Parteneriatului estic.
Art. 39
(1)Pentru a asigura o dezvoltare coordonată şi o liberalizare progresivă a transportului aerian dintre părţi, adaptate la nevoile comerciale ale fiecăreia, condiţiile de acces reciproc pe piaţa transporturilor aeriene ar trebui să fie reglementate în conformitate cu Acordul privind spaţiul aerian comun dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia.
(2)Înainte de încheierea Acordului privind spaţiul aerian comun, părţile nu iau nicio măsură şi nu iniţiază nicio acţiune care să fie mai restrictivă sau mai discriminatorie decât cele existente înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord.
Art. 40
Aspectele abordate în prezentul capitol vor face obiectul unui dialog regulat.
Art. 41
(1)Republica Armenia realizează apropierea legislaţiei sale de actele Uniunii Europene menţionate în anexa I în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă.
(2)Apropierea poate avea loc şi prin intermediul unor acorduri sectoriale.
Art. 42
(1)Părţile cooperează în domeniul energiei pe baza principiilor de parteneriat, interes reciproc, transparenţă şi previzibilitate. Cooperarea are drept scop apropierea normativă în domeniile sectorului energetic menţionate în continuare, având în vedere necesitatea asigurării accesului la energie sigură, ecologică şi la preţuri accesibile.
(2)Această cooperare cuprinde, între altele, următoarele domenii:
a)strategii şi politici în domeniul energiei, inclusiv de promovare a securităţii energetice şi a diversităţii aprovizionării cu energie şi a producerii de energie electrică;
b)sporirea securităţii energetice, inclusiv prin stimularea diversificării surselor de energie şi a rutelor de aprovizionare cu energie;
c)dezvoltarea unor pieţe ale energiei competitive;
d)promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, a eficienţei energetice şi a economiilor de energie;
e)promovarea cooperării regionale în domeniul energiei şi al integrării pieţelor regionale;
f)promovarea unor cadre de reglementare comune pentru a facilita comerţul cu produse petroliere, cu energie electrică şi, eventual, cu alte produse energetice, precum şi a unor condiţii de concurenţă echitabile în ceea ce priveşte securitatea nucleară, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de siguranţă şi securitate;
g)sectorul nuclear civil, având în vedere caracteristicile specifice ale Republicii Armenia şi vizând în special asigurarea unor niveluri ridicate de securitate nucleară, pe baza standardelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi a standardelor şi practicilor Uniunii Europene menţionate în continuare, şi a unor niveluri ridicate de siguranţă nucleară, pe baza orientărilor şi a practicilor internaţionale. Cooperarea în acest domeniu va include:
(i)schimbul de tehnologii, bune practici şi formare în domeniile siguranţei, securităţii şi gestionării deşeurilor, pentru a se asigura exploatarea în condiţii de siguranţă a centralelor nucleare;
(ii)închiderea şi dezafectarea în condiţii de siguranţă a centralei nucleare de la Medzamor şi adoptarea rapidă a unei foi de parcurs sau a unui plan de acţiune în acest sens, având în vedere necesitatea înlocuirii acesteia cu capacităţi noi pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Armenia şi condiţiile necesare unei dezvoltări durabile;
h)politicile de stabilire a preţurilor, tranzitul şi transportul, în special un sistem general bazat pe costuri pentru transmiterea resurselor energetice, dacă şi atunci când este cazul, şi precizări suplimentare în ceea ce priveşte accesul la hidrocarburi, după caz;
i)promovarea aspectelor de reglementare care reflectă principiile-cheie ale reglementării pieţei energetice şi accesul nediscriminatoriu la reţele şi infrastructuri energetice la tarife competitive, transparente şi eficiente din punctul de vedere al costurilor, precum şi supravegherea adecvată şi independentă;
j)cooperarea ştiinţifică şi tehnică, inclusiv schimbul de informaţii pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea tehnologiilor de producţie, transport, distribuţie şi utilizare finală a energiei, acordând o atenţie deosebită tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic şi ecologice.
Art. 43
Aspectele abordate în prezentul capitol vor face obiectul unui dialog regulat.
Art. 44
Republica Armenia realizează apropierea legislaţiei sale de instrumentele menţionate în anexa II în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă.
Art. 45
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în chestiuni legate de mediu, contribuind astfel la obiectivul pe termen lung privind dezvoltarea durabilă şi înverzirea economiei. Se estimează că o mai bună protecţie a mediului va aduce beneficii cetăţenilor şi întreprinderilor din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia, inclusiv ca urmare a îmbunătăţirii sănătăţii publice, a conservării resurselor naturale, a creşterii eficienţei economice şi de mediu, precum şi a utilizării de tehnologii moderne, mai curate, care contribuie la dezvoltarea unor modele de producţie mai durabile. Cooperarea se desfăşoară ţinând seama de interesele părţilor, pe baza egalităţii şi a beneficiului reciproc, de interdependenţa existentă între părţi în domeniul protecţiei mediului şi de acordurile multilaterale în acest domeniu.
Art. 46
(1)Cooperarea vizează conservarea, protejarea, îmbunătăţirea şi reabilitarea calităţii mediului, protecţia sănătăţii umane, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi promovarea măsurilor la nivel internaţional pentru a aborda problemele de mediu regionale sau mondiale, inclusiv în următoarele domenii:
a)guvernanţa în materie de mediu şi aspectele orizontale, inclusiv planificarea strategică, evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea strategică de mediu, educaţia şi formarea, sistemele de monitorizare şi de informare în domeniul mediului, inspecţiile şi asigurarea respectării legislaţiei, răspunderea pentru daunele aduse mediului, combaterea infracţiunilor împotriva mediului, cooperarea transfrontalieră, accesul public la informaţiile legate de mediu, procesele de luare a deciziilor şi procedurile eficace de control administrativ şi jurisdicţional, şi
b)calitatea aerului;
c)calitatea apei şi gestionarea resurselor de apă, inclusiv gestionarea riscurilor de inundaţii, deficitul de apă şi seceta;
d)gestionarea deşeurilor;
e)protecţia naturii, inclusiv silvicultura şi conservarea biodiversităţii;
f)poluarea industrială şi pericolele de accidente industriale;
g)gestionarea substanţelor chimice.
(2)Cooperarea vizează, de asemenea, integrarea aspectelor legate de mediu şi în alte domenii de politică, în afara politicii de mediu.
Art. 47
Părţile se angajează, între altele:
(a)să facă schimb de informaţii şi de cunoştinţe de specialitate;
(b)să coopereze la nivel regional şi internaţional, în special în ceea ce priveşte acordurile multilaterale de mediu pe care le-au ratificat părţile, şi
(c)să coopereze în cadrul agenţiilor relevante, după caz.
Art. 48
Cooperarea cuprinde, între altele, următoarele obiective:
(a)elaborarea unei strategii naţionale generale în domeniul mediului pentru Republica Armenia, care să cuprindă:
(i)reformele instituţionale planificate (cu termenele aferente) pentru asigurarea punerii în aplicare şi a respectării legislaţiei în materie de mediu;
(ii)împărţirea competenţelor pentru administraţia în domeniul mediului la nivel naţional, regional şi municipal;
(iii)proceduri de luare a deciziilor şi de punere în aplicare a deciziilor;
(iv)proceduri privind promovarea integrării mediului în alte domenii de politică;
(v)promovarea unor măsuri privind economia verde şi a ecoinovării, identificarea resurselor umane şi financiare necesare şi un mecanism de revizuire şi
(b)dezvoltarea de strategii sectoriale pentru Republica Armenia (inclusiv termene şi obiective de referinţă clar definite în materie de punere în aplicare, responsabilităţi administrative, precum şi strategii de finanţare pentru investiţii în infrastructură şi tehnologie) cu privire la:
(i)calitatea aerului;
(ii)calitatea apei şi gestionarea resurselor de apă;
(iii)gestionarea deşeurilor;
(iv)biodiversitate, conservarea naturii şi silvicultură;
(v)poluarea industrială şi pericolele de accidente industriale şi
(vi)produsele chimice.
Art. 49
Aspectele abordate în prezentul capitol vor face obiectul unui dialog regulat.
Art. 50
Republica Armenia realizează apropierea legislaţiei sale de actele Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa III în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă.
Art. 51
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în vederea combaterii schimbărilor climatice. Cooperarea se desfăşoară ţinând seama de interesele părţilor, pe baza egalităţii şi a beneficiului reciproc, precum şi de interdependenţa existentă între angajamentele bilaterale şi multilaterale în acest domeniu.
Art. 52
Cooperarea promovează adoptarea de măsuri la nivel naţional, regional şi internaţional, inclusiv în următoarele domenii:
(a)atenuarea schimbărilor climatice;
(b)adaptarea la schimbările climatice;
(c)mecanismele de piaţă şi de altă natură pentru abordarea schimbărilor climatice;
(d)cercetarea privind tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon şi tehnologiile de adaptare noi, inovatoare, sigure şi durabile şi dezvoltarea, demonstrarea, desfăşurarea, transferul şi diseminarea acestor tehnologii;
(e)integrarea aspectelor legate de climă în politicile generale şi sectoriale şi
(f)activităţi de sensibilizare, educare şi formare.
Art. 53
(1)Părţile se angajează, între altele:
a)să facă schimb de informaţii şi de cunoştinţe de specialitate;
b)să pună în aplicare activităţi comune de cercetare şi schimburi de informaţii referitoare la tehnologii mai curate şi mai ecologice;
c)să pună în aplicare activităţi comune la nivel regional şi internaţional, inclusiv cu privire la acordurile de mediu multilaterale ratificate de părţi, cum ar fi Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 1992 (CCONUSC) şi Acordul de la Paris din 2015, precum şi activităţi comune în cadrul agenţiilor relevante, după caz.
(2)Părţile acordă o atenţie deosebită aspectelor transfrontaliere şi cooperării regionale.
Art. 54
Cooperarea cuprinde, între altele, următoarele obiective:
(a)măsuri de punere în aplicare a Acordului de la Paris, în conformitate cu principiile stabilite în prezentul acord;
(b)măsuri menite să consolideze capacitatea de a întreprinde acţiuni eficace în domeniul climei;
(c)elaborarea unei strategii climatice globale şi a unui plan de acţiune pentru atenuarea pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice şi pentru adaptarea la acestea;
(d)elaborarea de evaluări ale vulnerabilităţii şi ale adaptării;
(e)elaborarea unui plan de dezvoltare cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
(f)elaborarea şi punerea în aplicare a unor măsuri pe termen lung de atenuare a schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
(g)măsuri destinate pregătirii pentru comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon;
(h)măsuri destinate promovării transferului de tehnologie;
(i)măsuri destinate integrării aspectelor legate de climă în politicile sectoriale şi
(j)măsuri care să vizeze substanţele care diminuează stratul de ozon şi gazele fluorurate cu efect de seră.
Art. 55
Aspectele abordate în prezentul capitol vor face obiectul unui dialog regulat.
Art. 56
Republica Armenia realizează apropierea legislaţiei sale de actele Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa IV în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă.
Art. 57
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea privind politica industrială şi privind întreprinderile, îmbunătăţind astfel mediul de afaceri pentru toţi operatorii economici, dar acordând o atenţie specială întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri). Cooperarea sporită ar trebui să amelioreze cadrul administrativ şi de reglementare atât pentru întreprinderile din Uniunea Europeană, cât şi pentru cele din Republica Armenia care îşi desfăşoară activitatea în Uniunea Europeană şi în Republica Armenia şi ar trebui să fie întemeiată pe politicile industriale şi pe politicile privind IMM-urile ale Uniunii Europene, ţinând seama de principiile şi de practicile recunoscute la nivel internaţional în acest domeniu.
Art. 58
Părţile cooperează pentru:
(a)a pune în aplicare strategii destinate dezvoltării IMM-urilor, bazate pe principiile iniţiativei "Small Business Act" pentru Europa şi a monitoriza procesul de punere în aplicare prin dialog şi raportare periodice. Această cooperare se va axa, de asemenea, pe microîntreprinderi şi pe întreprinderi de artizanat, două categorii care sunt extrem de importante, atât pentru economia Uniunii Europene, cât şi pentru cea a Republicii Armenia;
(b)a crea condiţii-cadru mai bune, prin schimbul de informaţii şi de bune practici, contribuind astfel la îmbunătăţirea competitivităţii. Această cooperare va include gestionarea schimbărilor structurale (restructurare) şi aspecte legate de mediu şi energie, cum ar fi eficienţa energetică şi o producţie mai curată;
(c)a simplifica şi a raţionaliza reglementările şi practicile în materie de reglementare, cu un accent special pe schimbul de bune practici privind tehnicile de reglementare, inclusiv principiile Uniunii Europene;
(d)a încuraja dezvoltarea politicii de inovare, prin schimbul de informaţii şi bune practici privind comercializarea cercetării şi dezvoltării (inclusiv instrumente de sprijin pentru întreprinderile nou-înfiinţate bazate pe tehnologie), dezvoltarea de clustere şi accesul la finanţare;
(e)a încuraja intensificarea contactelor dintre întreprinderi din Uniunea Europeană şi întreprinderi din Republica Armenia şi dintre aceste întreprinderi şi autorităţile din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia;
(f)a sprijini desfăşurarea unor activităţi în materie de promovare a exporturilor în Republica Armenia;
(g)a promova un mediu mai favorabil întreprinderilor, pentru a stimula potenţialul de creştere şi oportunităţile de investiţii, şi
(h)a facilita modernizarea şi restructurarea anumitor sectoare industriale din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia.
Art. 59
Aspectele abordate în prezentul capitol vor face obiectul unui dialog regulat. La acest dialog vor lua parte şi reprezentanţi ai întreprinderilor din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia.
Art. 60
(1)Părţile recunosc importanţa unui set eficace de norme şi practici în domeniul dreptului societăţilor comerciale şi al guvernanţei corporative, precum şi în domeniul contabilităţii şi al auditului, în cadrul unei economii de piaţă funcţionale, care are un mediu de afaceri previzibil şi transparent, şi subliniază importanţa promovării convergenţei reglementărilor în aceste domenii.
(2)Părţile cooperează în următoarele domenii:
a)schimbul de bune practici pentru asigurarea disponibilităţii informaţiilor referitoare la organizarea şi reprezentarea întreprinderilor înregistrate şi a posibilităţii de consultare a acestor informaţii într-un mod transparent şi uşor accesibil;
b)dezvoltarea în continuare a politicii privind guvernanţa corporativă în conformitate cu standardele internaţionale, în special cu standardele OCDE;
c)punerea în aplicare şi aplicarea consecventă a Standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS) pentru conturile consolidate ale societăţilor cotate la bursă;
d)reglementarea şi supravegherea profesiilor de auditor şi contabil;
e)standardele internaţionale de audit şi Codul etic al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), cu scopul de a îmbunătăţi pregătirea profesională a auditorilor prin respectarea standardelor şi a normelor etice ale organizaţiilor profesionale, ale organizaţiilor de audit şi ale auditorilor.
Art. 61
Părţile convin cu privire la importanţa unei legislaţii şi a unor practici eficace, precum şi a cooperării în domeniul serviciilor financiare, urmărind următoarele obiective:
(a)îmbunătăţirea reglementării serviciilor financiare;
(b)asigurarea protecţiei eficace şi adecvate a investitorilor şi a consumatorilor de servicii financiare;
(c)contribuţia la stabilitatea şi integritatea sistemului financiar mondial;
(d)promovarea cooperării între diferiţi actori ai sistemului financiar, printre care se numără şi autorităţile de reglementare şi de supraveghere;
(e)promovarea unei supravegheri independente şi eficace.
Art. 62
Părţile promovează cooperarea în domeniul dezvoltării societăţii informaţionale în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor, prin asigurarea disponibilităţii pe scară largă a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi prin furnizarea de servicii de calitate mai bună la preţuri accesibile. Această cooperare ar trebui să vizeze facilitarea accesului la pieţele de comunicaţii electronice şi să încurajeze concurenţa şi investiţiile în acest sector.
Art. 63
Cooperarea cuprinde, între altele:
(a)schimbul de informaţii şi bune practici privind punerea în aplicare a strategiilor naţionale referitoare la societatea informaţională, printre care se numără şi iniţiative care vizează promovarea accesului la reţele în bandă largă, îmbunătăţirea securităţii reţelelor şi dezvoltarea serviciilor publice online;
(b)schimbul de informaţii, bune practici şi experienţă cu scopul de a promova elaborarea unui cadru de reglementare cuprinzător pentru comunicaţiile electronice şi, în special, de a consolida capacitatea administrativă a autorităţii naţionale independente de reglementare, de a încuraja o mai bună utilizare a resurselor spectrului şi de a promova interoperabilitatea reţelelor, atât în Republica Armenia, cât şi cu Uniunea Europeană.
Art. 64
Părţile promovează cooperarea dintre autorităţile de reglementare din Uniunea Europeană şi autoritatea naţională de reglementare din Republica Armenia în domeniul comunicaţiilor electronice.
Art. 65
Republica Armenia realizează apropierea legislaţiei sale de actele Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa V în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă.
Art. 66
Părţile cooperează în domeniul turismului, urmărind consolidarea dezvoltării unei industrii a turismului competitive şi durabile, ca factor generator de creştere economică, de emancipare, de ocupare a forţei de muncă şi de schimburi externe.
Art. 67
Cooperarea la nivel bilateral, regional şi european se bazează pe următoarele principii:
(a)respectarea integrităţii şi a intereselor comunităţilor locale, în special în zonele rurale;
(b)importanţa patrimoniului cultural şi
(c)interacţiune pozitivă între turism şi conservarea mediului.
Art. 68
Cooperarea se concentrează asupra următoarelor teme:
(a)schimbul de informaţii, de bune practici, de experienţă şi know-how, inclusiv în ceea ce priveşte tehnologiile inovatoare;
(b)crearea unui parteneriat strategic între interesele publice, cele private şi cele ale comunităţilor locale pentru a se asigura dezvoltarea durabilă a turismului;
(c)promovarea şi dezvoltarea produselor şi a pieţelor de turism, a infrastructurii, a resurselor umane şi a structurilor instituţionale, precum şi identificarea şi eliminarea barierelor din calea serviciilor de călătorie;
(d)dezvoltarea şi punerea în aplicare a unor politici şi strategii eficiente, inclusiv a aspectelor juridice, administrative şi financiare corespunzătoare;
(e)formarea şi consolidarea capacităţilor în materie de turism pentru oferirea de servicii la standarde mai înalte şi
(f)dezvoltarea şi promovarea turismului local.
Art. 69
Aspectele abordate în prezentul capitol vor face obiectul unui dialog regulat.
Art. 70
Părţile cooperează pentru promovarea dezvoltării agricole şi rurale, în special prin asigurarea unei convergenţe progresive a politicilor şi a legislaţiei.
Art. 71
Cooperarea dintre părţi în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale cuprinde, între altele, următoarele obiective:
(a)facilitarea înţelegerii reciproce a politicilor de dezvoltare agricolă şi rurală;
(b)consolidarea, la nivel central şi local, a capacităţilor administrative de planificare, evaluare şi punere în aplicare a politicilor în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi cu bunele practici în materie;
(c)promovarea modernizării şi a sustenabilităţii producţiei agricole;
(d)schimbul de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul politicilor de dezvoltare rurală, cu scopul de a promova bunăstarea economică a comunităţilor rurale;
(e)îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi a eficienţei şi transparenţei pieţelor;
(f)promovarea unor politici în domeniul calităţii şi a mecanismelor de control al acestora, în special indicaţiile geografice şi agricultura ecologică;
(g)diseminarea cunoştinţelor către producătorii agricoli şi promovarea serviciilor de informare publică a acestora şi
(h)consolidarea armonizării aspectelor abordate în cadrul organizaţiilor internaţionale în care sunt membri ambele părţi.
Art. 72
Părţile cooperează în privinţa unor aspecte de interes reciproc în materie de pescuit şi guvernanţă maritimă, dezvoltând astfel o cooperare bilaterală, multilaterală şi internaţională mai strânsă în sectorul pescuitului.
Art. 73
Părţile întreprind acţiuni comune, fac schimb de informaţii şi îşi acordă sprijin reciproc pentru a promova:
(a)pescuitul responsabil şi gestionarea pescuitului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, astfel încât stocurile de peşte şi ecosistemele să se conserve în condiţii bune de sănătate, şi
(b)cooperarea prin intermediul organizaţiilor multilaterale şi internaţionale relevante responsabile de gestionarea şi conservarea resurselor acvatice vii, în special prin consolidarea instrumentelor internaţionale adecvate de monitorizare şi de asigurare a respectării legii.
Art. 74
Părţile susţin iniţiative, cum ar fi schimbul reciproc de experienţă şi acordarea de sprijin, pentru a asigura punerea în aplicare a unei politici durabile în domeniul pescuitului care să acopere:
(a)gestionarea resurselor piscicole şi de acvacultură;
(b)inspecţia şi controlul activităţilor de pescuit;
(c)colectarea de date privind capturile şi debarcările, precum şi de date biologice şi economice;
(d)îmbunătăţirea eficienţei pieţelor, în special prin promovarea organizaţiilor de producători şi furnizarea de informaţii către consumatori şi prin standarde de marketing şi trasabilitate;
(e)dezvoltarea durabilă a zonelor cu ţărm lacustru, iazuri sau estuare şi cu un nivel semnificativ de ocupare a forţei de muncă în sectorul pescuitului şi
(f)schimburi de experienţă instituţionale privind legislaţia în materie de acvacultură durabilă şi punerea sa în practică în bazinele naturale şi lacurile artificiale.
Art. 75
Ţinând seama de cooperarea lor în domeniul pescuitului, al transporturilor, al mediului şi al altor politici legate de mare, părţile cooperează, de asemenea, şi se sprijină reciproc, dacă este cazul, în ceea ce priveşte aspectele maritime, în special prin susţinerea activă a unei abordări integrate a afacerilor maritime şi a bunei guvernanţe în cadrul forurilor regionale şi internaţionale relevante.
Art. 76
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în domeniul industriei miniere şi al producţiei de materii prime, având drept obiectiv promovarea înţelegerii reciproce, îmbunătăţirea mediului de afaceri, schimbul de informaţii şi cooperarea privind alte aspecte decât cele legate de energie, în special de extracţia minereurilor metalifere şi a mineralelor industriale.
Art. 77
Părţile cooperează pentru:
(a)a face schimb de informaţii cu privire la evoluţiile sectorului minier şi ale sectorului materiilor prime ale fiecăreia;
(b)a face schimb de informaţii cu privire la aspecte legate de comerţul cu materii prime, în vederea promovării schimburilor bilaterale;
(c)a face schimb de informaţii şi de bune practici în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a industriilor miniere şi
(d)a face schimb de informaţii şi de bune practici în ceea ce priveşte activităţile de formare, competenţele şi siguranţa în industriile miniere.
Art. 78
Părţile promovează cooperarea în toate domeniile activităţilor de cercetare ştiinţifică civilă, de dezvoltare tehnologică şi de inovare, pe baza beneficiului reciproc şi cu condiţia ca drepturile de proprietate intelectuală să fie protejate în mod adecvat şi eficace.
Art. 79
Cooperarea menţionată la articolul 78 cuprinde:
(a)dialogul în materie de politici şi schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnologice;
(b)facilitarea accesului corespunzător la programele fiecărei părţi;
(c)iniţiative de sporire a capacităţii de cercetare şi participarea entităţilor de cercetare din Republica Armenia la programul-cadru de cercetare al Uniunii Europene;
(d)promovarea proiectelor comune de cercetare în toate domeniile cercetării şi inovării;
(e)activităţi de formare şi programe de mobilitate destinate oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor şi altor categorii de personal din domeniul cercetării ai ambelor părţi care desfăşoară activităţi de cercetare şi inovare;
(f)facilitarea, în cadrul legislaţiei aplicabile, a liberei circulaţii a personalului de cercetare care participă la activităţile ce intră sub incidenţa prezentului acord şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor destinate utilizării în cadrul acestor activităţi şi
(g)alte forme de cooperare în domeniul cercetării şi inovării, pe bază de acord reciproc.
Art. 80
În desfăşurarea acestor activităţi de cooperare, ar trebui căutate sinergii cu activităţile finanţate de Centrul Internaţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (ISTC) şi cu alte activităţi desfăşurate în cadrul cooperării financiare dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia prevăzute în titlul VII capitolul 1.
Art. 81
Părţile cooperează pentru asigurarea unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor şi pentru realizarea compatibilităţii între sistemele lor de protecţie a consumatorilor.
Art. 82
În sensul prezentului capitol, cooperarea poate include, după caz:
(a)apropierea legislaţiei Republicii Armenia în domeniul protecţiei consumatorilor de cea a Uniunii Europene, evitându-se, în acelaşi timp, barierele în calea comerţului;
(b)promovarea schimbului de informaţii privind sistemele de protecţie a consumatorilor, inclusiv privind legislaţia în domeniul protecţiei consumatorilor şi asigurarea respectării acesteia, siguranţa produselor de consum, sistemele de schimb de informaţii, educarea şi emanciparea, precum şi dreptul consumatorilor la compensaţii;
(c)activităţi de formare pentru funcţionarii din administraţie şi pentru alţi reprezentanţi ai intereselor consumatorilor şi
(d)încurajarea dezvoltării asociaţiilor independente de consumatori şi a contactelor dintre reprezentanţii consumatorilor.
Art. 83
Republica Armenia realizează apropierea legislaţiei sale de actele normative ale Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa VI în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă.
Art. 84
Părţile îşi consolidează dialogul şi cooperarea cu privire la promovarea Agendei privind munca decentă a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), politica privind ocuparea forţei de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, dialogul social, protecţia socială, incluziunea socială, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi combaterea discriminării, contribuind astfel la promovarea unui număr sporit de locuri de muncă şi de o calitate mai bună, la reducerea sărăciei, la consolidarea coeziunii sociale, la dezvoltarea durabilă şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Art. 85
Cooperarea, bazată pe schimbul de informaţii şi de bune practici, poate acoperi o serie de aspecte care urmează să fie identificate din rândul următoarelor domenii:
(a)reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea coeziunii sociale;
(b)politica privind ocuparea forţei de muncă, al cărei obiectiv este sporirea numărului locurilor de muncă şi a calităţii acestora, care să asigure condiţii de lucru decente, inclusiv în vederea reducerii economiei informale şi a muncii informale;
(c)promovarea unor măsuri active de ocupare şi a unor servicii eficiente de ocupare a forţei de muncă în vederea modernizării pieţelor forţei de muncă şi a adaptării la necesităţile acestora;
(d)încurajarea unor pieţe ale forţei de muncă şi a unor sisteme de securitate socială mai favorabile incluziunii care să integreze persoanele dezavantajate, inclusiv persoanele cu handicap şi cele care aparţin minorităţilor;
(e)egalitatea de şanse şi combaterea discriminării, urmărind îmbunătăţirea egalităţii de gen şi asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, precum şi combaterea discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală;
(f)politica socială, urmărind creşterea nivelului de protecţie socială şi modernizarea sistemelor de protecţie socială din punctul de vedere al calităţii, accesibilităţii şi sustenabilităţii financiare;
(g)participarea mai activă a partenerilor sociali şi promovarea dialogului social, inclusiv prin dezvoltarea capacităţii tuturor părţilor interesate relevante;
(h)promovarea securităţii şi sănătăţii în muncă şi
(i)promovarea responsabilităţii sociale a întreprinderilor.
Art. 86
Părţile încurajează implicarea tuturor părţilor interesate relevante, inclusiv a organizaţiilor societăţii civile şi îndeosebi a partenerilor sociali, în elaborarea politicilor şi a reformelor din Republica Armenia, precum şi în cooperarea dintre părţi în temeiul prezentului acord.
Art. 87
Părţile vizează consolidarea cooperării privind ocuparea forţei de muncă şi politica socială în cadrul tuturor forurilor şi organizaţiilor regionale, multilaterale şi internaţionale relevante.
Art. 88
Părţile promovează responsabilitatea socială a întreprinderilor şi răspunderea acestora şi încurajează practicile comerciale responsabile, cum ar fi cele promovate de Liniile directoare ale OECD privind preţurile de transfer pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale, de iniţiativa "Global Compact" a ONU şi de Declaraţia tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaţionale şi politica socială şi de ISO 26000.
Art. 89
Aspectele abordate în prezentul capitol fac obiectul unui dialog regulat.
Art. 90
Republica Armenia realizează apropierea legislaţiei sale de actele Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa VII în conformitate cu dispoziţiile din anexa menţionată.
Art. 91
Părţile convin să îşi dezvolte cooperarea în domeniul sănătăţii publice în vederea îmbunătăţirii nivelului acesteia, în conformitate cu valorile şi principiile comune în materie de sănătate, şi ca o condiţie prealabilă pentru dezvoltare durabilă şi creştere economică.
Art. 92
Cooperarea vizează prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile, inclusiv prin schimbul de informaţii privind sănătatea, promovarea unei abordări care să integreze sănătatea în cadrul tuturor politicilor, cooperarea cu organizaţiile internaţionale, în special cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi promovarea punerii în aplicare a acordurilor internaţionale din domeniul sănătăţii, cum ar fi Convenţia-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului din 2003 şi Regulamentul sanitar internaţional.
Art. 93
Părţile colaborează în domeniul educaţiei şi formării pentru a spori cooperarea şi dialogul în materie de politici în vederea apropierii sistemelor de educaţie şi formare din Republica Armenia de politicile şi practicile Uniunii Europene. Părţile cooperează pentru a promova învăţarea pe tot parcursul vieţii şi pentru a încuraja cooperarea şi transparenţa la toate nivelurile educaţiei şi formării, cu un accent deosebit pe învăţământul profesional şi pe cel superior.
Art. 94
Cooperarea în domeniul educaţiei şi al formării se concentrează, între altele, pe următoarele aspecte:
(a)promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii, care este esenţială pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă şi care poate permite cetăţenilor să participe pe deplin la viaţa socială;
(b)modernizarea sistemelor de educaţie şi de formare, inclusiv a sistemelor de formare a funcţionarilor publici, îmbunătăţirea calităţii şi a relevanţei tuturor ciclurilor de învăţământ, precum şi îmbunătăţirea accesului la acestea, de la educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari până la învăţământul universitar;
(c)promovarea convergenţei şi a reformelor coordonate în învăţământul superior în conformitate cu Agenda Uniunii Europene privind învăţământul superior şi cu Spaţiul european al învăţământului superior ("Procesul de la Bologna");
(d)consolidarea cooperării academice internaţionale şi îmbunătăţirea participării la programele de cooperare ale Uniunii Europene şi a mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice;
(e)încurajarea învăţării limbilor străine;
(f)dezvoltarea Cadrului naţional al calificărilor pentru îmbunătăţirea transparenţei şi facilitarea recunoaşterii calificărilor şi a competenţelor în Reţeaua Europeană a Centrelor de Informare şi a Centrelor Naţionale de Informare privind Recunoaşterea Academică (ENIC-NARIC), care să fie aliniat la Cadrul european al calificărilor;
(g)intensificarea cooperării pentru dezvoltarea în continuare a învăţământului profesional şi tehnic, ţinând seama de bunele practici din Uniunea Europeană, şi
(h)îmbunătăţirea înţelegerii procesului de integrare europeană şi a dialogului academic referitor la relaţiile UE-Parteneriatul estic şi aprofundarea cunoştinţelor cu privire la acestea, precum şi sporirea participării la programele relevante ale Uniunii Europene, inclusiv în domeniul funcţiei publice.
Art. 95
Părţile convin să colaboreze în domeniul tineretului pentru:
(a)a întări cooperarea şi schimburile în domeniul politicii în materie de tineret şi al educaţiei nonformale pentru tineri şi pentru animatorii socioeducativi;
(b)a facilita participarea activă a tuturor tinerilor în cadrul societăţii;
(c)a sprijini mobilitatea tinerilor şi a animatorilor socioeducativi ca mijloc de promovare a dialogului intercultural şi a dobândirii de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe în afara sistemelor educaţionale formale, inclusiv pe bază de voluntariat, şi
(d)pentru a promova cooperarea dintre organizaţiile de tineret în vederea sprijinirii societăţii civile.
Art. 96
Părţile promovează cooperarea culturală, în conformitate cu principiile consacrate în Convenţia din 2005 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) asupra protecţiei şi promovării diversităţii expresiilor culturale. Părţile urmăresc desfăşurarea unui dialog regulat în materie de politici în domenii de interes reciproc, inclusiv dezvoltarea industriilor culturale în Uniunea Europeană şi în Republica Armenia. Cooperarea dintre părţi va promova dialogul intercultural, inclusiv prin participarea sectorului culturii şi a societăţii civile din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia.
Art. 97
Cooperarea se axează, între altele, pe:
(a)cooperarea culturală şi schimburile culturale;
(b)mobilitatea artei şi a artiştilor şi consolidarea capacităţii sectorului cultural;
(c)dialogul intercultural;
(d)dialogul privind politica culturală;
(e)programul "Europa creativă" şi
(f)cooperarea în cadrul forurilor internaţionale, precum UNESCO şi Consiliul Europei, pentru a sprijini, între altele, diversitatea culturală şi pentru a conserva şi a valorifica patrimoniul cultural şi istoric.
Art. 98
Părţile promovează cooperarea în domeniul audiovizual. Cooperarea consolidează industriile audiovizuale din Uniunea Europeană şi Republica Armenia, în special prin formarea profesioniştilor şi prin schimbul de informaţii.
Art. 99
(1)Părţile poartă un dialog regulat privind politicile din domeniul audiovizual şi al mass-media şi cooperează pentru a consolida independenţa şi profesionalismul mass-media, precum şi legăturile cu mass-media din Uniunea Europeană, în conformitate cu standardele europene, inclusiv cu cele ale Consiliului Europei şi ale Convenţiei UNESCO din 2005 asupra protecţiei şi promovării diversităţii expresiilor culturale.
(2)Cooperarea ar putea include, între altele, formarea jurnaliştilor şi a altor profesionişti din domeniul mass-media, precum şi acordarea de sprijin mass-mediei.
Art. 100
Cooperarea se axează, între altele, pe:
(a)dialogul în materie de politici privind politicile din domeniul audiovizual şi al mass-media;
(b)cooperarea în cadrul forurilor internaţionale (cum ar fi UNESCO şi OMC) şi
(c)cooperarea în domeniul audiovizual şi al mass-media, inclusiv al cinematografiei.
Art. 101
Părţile promovează cooperarea în domeniul sportului şi al activităţilor fizice, în special prin intermediul schimbului de informaţii şi de bune practici pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, a bunei guvernanţe, precum şi a valorilor sociale şi educaţionale ale sportului şi pentru combaterea ameninţărilor la adresa sportului, cum ar fi dopajul, aranjarea meciurilor, rasismul şi violenţa în Uniunea Europeană şi în Republica Armenia.
Art. 102
Părţile stabilesc un dialog cu privire la cooperarea în cadrul societăţii civile, care vizează următoarele obiective:
(a)să consolideze contactele şi schimbul de informaţii şi de experienţă dintre toate sectoarele societăţii civile din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia;
(b)să asigure o mai bună cunoaştere şi înţelegere a Republicii Armenia, inclusiv a istoriei şi culturii acestei ţări, în Uniunea Europeană şi îndeosebi în rândul organizaţiilor societăţii civile de pe teritoriul statelor membre, pentru o mai mare sensibilizare a opiniei publice cu privire la oportunităţile şi la provocările care pot apărea în relaţiile lor viitoare şi
(c)asigurarea unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a Uniunii Europene în Republica Armenia şi îndeosebi în rândul organizaţiilor societăţii civile din Republica Armenia, fără a se pune un accent exclusiv pe valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană, pe politicile acesteia şi pe modul de funcţionare a acesteia.
Art. 103
(1)Părţile promovează dialogul şi cooperarea dintre părţile interesate din cadrul societăţii civile ale ambelor părţi ca parte integrantă a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia.
(2)Obiectivele unui astfel de dialog şi ale unei astfel de cooperări sunt următoarele:
a)să asigure implicarea societăţii civile în relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia;
b)să sporească participarea societăţii civile la procesul public de luare a deciziilor, îndeosebi prin instituirea unui dialog deschis, transparent şi regulat între instituţiile publice, pe de o parte, şi asociaţiile reprezentative şi societatea civilă, pe de altă parte;
c)să faciliteze în diverse moduri procesul de dezvoltare instituţională şi consolidarea organizaţiilor societăţii civile, inclusiv prin: acţiuni de sensibilizare, colaborarea în reţele informale şi formale, vizite reciproce şi ateliere, în special pentru a îmbunătăţi cadrul juridic referitor la societatea civilă, şi
d)să le ofere reprezentanţilor societăţii civile ai fiecărei părţi posibilitatea de a se familiariza cu procesele de consultare şi dialog între partenerii civili şi sociali ai celeilalte părţi, în special în vederea integrării suplimentare a societăţii civile în procesul public de elaborare a politicilor din Republica Armenia.
Art. 104
Aspectele abordate în prezentul capitol vor face obiectul unui dialog regulat.
Art. 105
(1)Părţile promovează înţelegerea reciprocă şi cooperarea bilaterală în domeniul politicii de dezvoltare regională, inclusiv metode de formulare şi de punere în aplicare a politicilor regionale, guvernanţa şi parteneriatul pe mai multe niveluri, cu un accent deosebit pe dezvoltarea zonelor defavorizate şi pe cooperarea teritorială, având ca obiectiv stabilirea de canale de comunicare şi îmbunătăţirea schimburilor de informaţii şi de experienţă între autorităţile naţionale, regionale şi locale, actorii socioeconomici şi societatea civilă.
(2)În special, părţile cooperează în vederea alinierii practicii Republicii Armenia la următoarele principii:
a)consolidarea guvernanţei pe mai multe niveluri, în măsura în care aceasta afectează nivelul central, regional şi local, punând un accent deosebit pe modalităţile de a spori implicarea părţilor interesate regionale şi locale;
b)consolidarea parteneriatului dintre toate părţile interesate implicate în dezvoltarea regională şi
c)cofinanţarea prin intermediul contribuţiei financiare a părţilor implicate în implementarea programelor şi a proiectelor de dezvoltare regională.
Art. 106
(1)Părţile sprijină şi sporesc implicarea autorităţilor locale şi regionale în cooperarea privind politica regională, inclusiv în cooperarea transfrontalieră şi în structurile de gestionare conexe, consolidează cooperarea prin instituirea unui cadru legislativ propice, susţin şi elaborează măsuri de consolidare a capacităţilor şi promovează întărirea reţelelor economice şi de afaceri transfrontaliere şi regionale.
(2)Părţile vor coopera în vederea consolidării capacităţilor instituţionale şi operaţionale ale instituţiilor din Republica Armenia în domeniul dezvoltării regionale şi al amenajării teritoriului, între altele, prin:
a)îmbunătăţirea coordonării interinstituţionale, în special a mecanismului de interacţiune verticală şi orizontală între administraţia centrală şi cea locală în procesul de elaborare şi punere în aplicare a politicilor regionale;
b)dezvoltarea capacităţii autorităţilor regionale şi locale de a promova cooperarea transfrontalieră, luând în considerare reglementările şi practicile Uniunii Europene, şi
c)schimbul de cunoştinţe, de informaţii şi de bune practici cu privire la politicile de dezvoltare regională pentru a promova bunăstarea economică a comunităţilor locale şi dezvoltarea omogenă a regiunilor.
Art. 107
(1)Părţile consolidează şi încurajează dezvoltarea cooperării transfrontaliere şi în alte domenii care intră sub incidenţa prezentului acord, cum ar fi, între altele, transporturile, energia, mediul, reţelele de comunicaţii, cultura, educaţia, turismul şi sănătatea.
(2)Părţile sporesc cooperarea dintre regiunile lor, sub formă de programe transnaţionale şi interregionale, încurajând participarea regiunilor Republicii Armenia la structurile şi organizaţiile regionale europene şi promovând dezvoltarea economică şi instituţională a acestora prin implementarea unor proiecte de interes comun.
(3)Activităţile menţionate la alineatul (2) vor avea loc în contextul:
a)continuării cooperării teritoriale cu regiunile europene (inclusiv prin intermediul unor programe de cooperare transnaţională şi transfrontalieră);
b)cooperării în cadrul Parteneriatului estic cu organisme ale Uniunii Europene, inclusiv cu Comitetul Regiunilor, şi al participării la diverse proiecte şi iniţiative regionale europene şi al
c)cooperării, între altele, cu Comitetul Economic şi Social European (CESE) şi cu Reţeaua europeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale (ESPON).
Art. 108
Aspectele abordate în prezentul capitol vor face obiectul unui dialog regulat.
Art. 109
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea cu privire la dezastrele naturale şi la cele provocate de om. Cooperarea se desfăşoară ţinând seama de interesele părţilor, pe baza egalităţii şi a beneficiului reciproc, precum şi de interdependenţa existentă între părţi şi de activităţile multilaterale în acest domeniu.
Art. 110
Cooperarea vizează îmbunătăţirea prevenirii dezastrelor naturale şi a celor provocate de om, a pregătirii pentru acestea şi a reacţiei faţă de acestea.
Art. 111
Părţile fac, între altele, schimb de informaţii şi de cunoştinţe de specialitate şi pun în aplicare activităţi comune pe bază bilaterală şi/sau în cadrul unor programe multilaterale. Cooperarea poate avea loc, între altele, prin punerea în aplicare a acordurilor specifice şi/sau a mecanismelor administrative încheiate între părţi în domeniul protecţiei civile. Părţile pot decide de comun acord cu privire la orientări specifice şi/sau planuri de lucru pentru activităţile avute în vedere sau planificate în temeiul prezentului acord.
Art. 112
Cooperarea poate viza următoarele obiective:
(a)schimbul de date de contact şi actualizarea cu regularitate a acestora, pentru a asigura continuitatea dialogului şi posibilitatea de contact reciproc 24 de ore din 24;
(b)facilitarea asistenţei reciproce în caz de situaţii de urgenţă majore, după caz şi dacă sunt disponibile resurse suficiente;
(c)schimbul, 24 de ore din 24, de alerte timpurii şi de informaţii actualizate privind situaţiile de urgenţă de mare anvergură care afectează Uniunea Europeană sau Republica Armenia, inclusiv cereri şi oferte de asistenţă;
(d)schimbul de informaţii privind furnizarea de asistenţă de către părţi ţărilor terţe în situaţiile de urgenţă în care este activat Mecanismul de protecţie civilă al UE;
(e)cooperarea privind sprijinul acordat de ţara-gazdă în cazul solicitării sau al furnizării de asistenţă;
(f)schimbul de bune practici şi orientări privind prevenirea dezastrelor, precum şi pregătirea şi răspunsul în caz de dezastre;
(g)cooperarea în domeniul reducerii riscurilor de dezastre, utilizând, între altele: legăturile instituţionale şi recomandările pentru instituţii; informarea, educarea şi comunicarea şi bunele practici privind prevenirea sau atenuarea impactului fenomenelor naturale periculoase;
(h)cooperarea în vederea îmbunătăţirii bazei de cunoştinţe privind dezastrele şi evaluarea pericolelor şi a riscurilor în vederea gestionării dezastrelor;
(i)cooperarea în domeniul evaluării impactului dezastrelor asupra mediului şi a sănătăţii publice;
(j)invitarea unor experţi la ateliere tehnice şi simpozioane specifice pe tema chestiunilor de protecţie civilă;
(k)în urma unei decizii luate pentru fiecare caz în parte, invitarea de observatori la exerciţii şi sesiuni de formare specifice organizate de Uniunea Europeană şi/sau de Republica Armenia şi
(l)consolidarea cooperării cu privire la utilizarea cea mai eficace a capacităţilor de protecţie civilă disponibile.
Art. 113: Clauza naţiunii celei mai favorizate
(1)Fiecare parte acordă clauza naţiunii celei mai favorizate mărfurilor celeilalte părţi în conformitate cu articolul I din GATT 1994, care figurează în anexa 1A la Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, încheiat la 15 aprilie 1994 ("Acordul OMC"), inclusiv cu notele sale interpretative, care sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2)Alineatul (1) al prezentului articol nu se aplică în cazul tratamentului preferenţial acordat de oricare dintre părţi mărfurilor dintr-o altă ţară în conformitate cu GATT 1994.
Art. 114: Tratamentul naţional
Fiecare parte acordă tratamentul naţional mărfurilor celeilalte părţi în conformitate cu articolul III din GATT 1994, inclusiv cu notele sale interpretative, care sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
Art. 115: Taxe şi impuneri la import
Fiecare parte aplică taxe şi impuneri la import în conformitate cu obligaţiile care îi revin în temeiul Acordului OMC.
Art. 116: Taxe, impozite sau alte impuneri la export
Niciuna dintre părţi nu adoptă şi nici nu menţine taxe, impozite sau alte impuneri pentru, sau în legătură cu, exportul de mărfuri destinate teritoriului celeilalte părţi care sunt în plus faţă de cele impuse asupra mărfurilor similare destinate pieţei interne.
Art. 117: Restricţii la import şi la export
(1)Niciuna dintre părţi nu poate adopta sau menţine interdicţii sau restricţii, altele decât taxele, impozitele sau alte impuneri, aplicate prin intermediul contingentelor, al licenţelor de import sau de export sau al altor măsuri, la importul oricărei mărfi a celeilalte părţi sau la exportul ori vânzarea oricărei mărfi destinate teritoriului celeilalte părţi, în conformitate cu articolul XI din GATT 1994 şi cu notele sale interpretative. În acest scop, articolul XI din GATT 1994, inclusiv notele sale interpretative, este încorporat în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2)Părţile fac schimb de informaţii şi de bune practici cu privire la controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, în vederea promovării convergenţei controlului exporturilor din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia.
Art. 118: Mărfuri reprelucrate
(1)Părţile acordă mărfurilor reprelucrate acelaşi tratament ca cel acordat mărfurilor noi. O parte poate solicita etichetarea specifică a mărfurilor reprelucrate pentru a evita înşelarea consumatorilor.
(2)Pentru o mai mare siguranţă, în cazul mărfurilor reprelucrate se aplică interdicţiile şi restricţiile prevăzute la articolul 117 alineatul (1).
(3)În conformitate cu obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului acord şi al Acordului OMC, o parte poate solicita ca mărfurile reprelucrate:
a)să fie identificate ca atare pentru distribuţie sau vânzare pe teritoriul său şi
b)să îndeplinească toate cerinţele tehnice care se aplică mărfurilor echivalente în stare nouă.
(4)Dacă una dintre părţi adoptă sau menţine interdicţii sau restricţii asupra mărfurilor utilizate, partea respectivă nu aplică aceste măsuri mărfurilor reprelucrate.
(5)În sensul prezentului articol, o marfă reprelucrată înseamnă o marfă:
a)care este compusă în întregime sau parţial din părţi obţinute din mărfuri care au fost deja utilizate şi
b)ale cărei condiţii de performanţă şi utilizare sunt similare cu cele ale mărfii noi originale şi care beneficiază de aceeaşi garanţie ca o marfă nouă.
Art. 119: Admiterea temporară a mărfurilor
Fiecare parte o scuteşte pe cealaltă de plata taxelor şi a impunerilor la import aplicate mărfurilor admise temporar, în cazurile şi în conformitate cu procedurile prevăzute în acordurile internaţionale privind admiterea temporară a mărfurilor pe care partea în cauză are obligaţia să le respecte. Această scutire se aplică în temeiul legislaţiei şi al reglementărilor fiecărei părţi.
Art. 120: Tranzit
Părţile convin asupra faptului că principiul libertăţii de tranzit este o condiţie esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului acord. În acest sens, fiecare parte acordă libertate de tranzit pe teritoriul său mărfurilor expediate de pe teritoriul celeilalte părţi sau având ca destinaţie teritoriul celeilalte părţi în conformitate cu articolul V din GATT 1994, inclusiv cu notele sale interpretative, care sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
Art. 121: Apărarea comercială
(1)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu aduce atingere şi nu afectează drepturile şi obligaţiile care îi revin fiecărei părţi în temeiul:
a)articolului XIX din GATT 1994 şi al Acordului privind măsurile de salvgardare, care figurează în anexa 1A la Acordul OMC;
b)articolului 5 din Acordul privind agricultura, care figurează în anexa 1A la Acordul OMC privind măsurile de salvgardare speciale; şi
c)articolului VI din GATT 1994, al Acordului privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994, care figurează în anexa 1A la Acordul OMC, precum şi al Acordului privind subvenţiile şi măsurile compensatorii, prevăzut în anexa 1A la Acordul OMC.
(2)Drepturile şi obligaţiile existente menţionate la alineatul (1) şi măsurile care rezultă din acestea nu se supun dispoziţiilor privind soluţionarea litigiilor prevăzute în prezentul acord.
Art. 122: Excepţii
(1)Părţile afirmă că drepturile şi obligaţiile lor existente care decurg din articolul XX din GATT 1994 şi din notele sale interpretative se aplică în cazul comerţului cu mărfuri care face obiectul prezentului acord. În acest scop, articolul XX din GATT 1994, inclusiv notele sale interpretative, este încorporat în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2)Părţile înţeleg că, înainte de a lua oricare dintre măsurile prevăzute la articolul XX literele (i) şi (j) din GATT 1994, partea care doreşte să ia o astfel de măsură furnizează celeilalte părţi toate informaţiile relevante, în vederea găsirii unei soluţii reciproc acceptabile. Părţile pot conveni asupra oricăror mijloace necesare pentru a depăşi dificultăţile. Dacă nu se ajunge la niciun acord în termen de 30 de zile de la furnizarea acestor informaţii, partea poate aplica măsuri în privinţa mărfii în cauză în temeiul prezentului articol. Atunci când împrejurări excepţionale şi critice care necesită o acţiune imediată fac imposibilă informarea sau examinarea prealabilă, partea care intenţionează să ia măsurile în cauză poate să aplice imediat măsurile asigurătorii necesare pentru a gestiona situaţia şi informează imediat cealaltă parte cu privire la acestea.
Art. 123: Cooperarea vamală
(1)Părţile îşi consolidează cooperarea în domeniul vamal pentru a facilita comerţul, a asigura un mediu comercial transparent, a întări securitatea lanţului de aprovizionare, a promova siguranţa consumatorilor, a preveni fluxurile de mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală şi a combate contrabanda şi frauda.
(2)În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alineatul (1) şi în limita resurselor disponibile, părţile cooperează, între altele, pentru:
a)a îmbunătăţi legislaţia, reglementările, practicile şi deciziile cu caracter obligatoriu în domeniul vamal şi a simplifica procedurile vamale, în conformitate cu convenţiile şi standardele internaţionale aplicabile în domeniul vamal şi al facilitării comerţului, inclusiv cu cele elaborate de Organizaţia Mondială a Comerţului, Organizaţia Mondială a Vămilor, în special cu Convenţia internaţională pentru simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale, astfel cum a fost modificată ("Convenţia de la Kyoto revizuită"), şi ţinând seama de instrumentele şi de bunele practici dezvoltate de Uniunea Europeană, inclusiv de orientările practice în domeniul vamal;
b)a stabili sisteme vamale moderne, inclusiv tehnologii moderne de vămuire, dispoziţii pentru operatorii economici autorizaţi, analize şi controale automate bazate pe riscuri, proceduri simplificate pentru acordarea liberului de vamă, controalele ulterioare vămuirii şi determinarea transparentă a valorii în vamă, precum şi dispoziţii pentru parteneriatele dintre autorităţile vamale şi întreprinderi;
c)a promova cele mai înalte standarde de integritate în domeniul vamal, în special la frontieră, prin aplicarea unor măsuri care să reflecte principiile enunţate în Declaraţia Consiliului de Cooperare Vamală privind buna guvernanţă şi integritatea vămilor, astfel cum a fost revizuită ultima dată în iunie 2003 (Declaraţia revizuită de la Arusha a Organizaţiei Mondiale a Vămilor);
d)a face schimb de bune practici şi a oferi formare şi asistenţă tehnică pentru planificare şi consolidarea capacităţilor şi pentru asigurarea celor mai înalte standarde de integritate;
e)a face schimb, după caz, de informaţii şi date relevante, sub rezerva respectării cerinţelor legale ale fiecărei părţi privind confidenţialitatea datelor sensibile şi protecţia datelor cu caracter personal;
f)a participa, atunci când este relevant şi adecvat, la acţiuni vamale coordonate între autorităţile vamale ale părţilor;
g)a institui, atunci când este relevant şi adecvat, recunoaşterea reciprocă a programelor şi a controalelor vamale ale operatorilor economici autorizaţi, inclusiv a măsurilor echivalente de facilitare a comerţului;
h)a aprofunda, atunci când este relevant şi adecvat, posibilităţile de interconectare a sistemelor lor de tranzit vamal şi
i)a îmbunătăţi punerea în aplicare a obligaţiilor legate de domeniul vamal în relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia, inclusiv în ceea ce priveşte cooperarea referitoare la originea mărfurilor.
Art. 124: Asistenţa administrativă reciprocă
Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute în prezentul acord, în special la articolul 123, părţile îşi furnizează reciproc asistenţă administrativă în domeniul vamal, în conformitate cu dispoziţiile Protocolului II privind asistenţa administrativă reciprocă în materie vamală la prezentul acord.
Art. 125: Determinarea valorii în vamă
(1)Părţile aplică dispoziţiile Acordului privind aplicarea articolului VII din GATT 1994, inclusiv eventualele modificări ulterioare, pentru a determina valoarea în vamă a mărfurilor care fac obiectul comerţului dintre părţi. Aceste dispoziţii sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta mutatis mutandis.
(2)Părţile cooperează în vederea adoptării unei abordări comune privind chestiunile legate de determinarea valorii în vamă.
Art. 126: Subcomitetul privind vămile 1
(1)Se instituie Subcomitetul privind vămile.
(2)Subcomitetul privind vămile se reuneşte periodic şi monitorizează punerea în aplicare a prezentului capitol, inclusiv a aspectelor care ţin de cooperarea vamală, de facilitarea comerţului, de cooperarea şi administrarea vamală transfrontalieră, de asistenţa tehnică în sectorul vamal, de regulile de origine, de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile vamale, precum şi de asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal.
(3)Între altele, Subcomitetul privind vămile:
a)asigură funcţionarea corespunzătoare a prezentului capitol şi a Protocolului II privind asistenţa administrativă reciprocă în materie vamală la prezentul acord;
b)adoptă mecanisme practice şi măsuri de punere în aplicare a prezentului capitol şi a Protocolului II privind asistenţa administrativă reciprocă în materie vamală la prezentul acord, inclusiv cu privire la schimbul de informaţii şi de date, la recunoaşterea reciprocă a controalelor vamale şi a programelor de parteneriat comercial, precum şi cu privire la beneficiile convenite reciproc;
c)face schimb de opinii cu privire la orice subiect de interes comun, inclusiv măsurile viitoare şi resursele necesare pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării acestora, şi
d)face recomandări Comitetului de parteneriat, dacă este cazul.
Art. 127: Obiectiv
Obiectivul prezentului capitol este facilitarea comerţului cu mărfuri între părţi, prin furnizarea unui cadru pentru prevenirea, identificarea şi eliminarea barierelor inutile din calea comerţului care intră în domeniul de aplicare al Acordului privind barierele tehnice în calea comerţului, prevăzut în anexa 1A la Acordul OMC ("Acordul BTC").
Art. 128: Domeniu de aplicare şi definiţii
(1)Prezentul capitol se aplică elaborării, adoptării şi aplicării de către fiecare parte a standardelor, a reglementărilor tehnice şi a procedurilor de evaluare a conformităţii, astfel cum au fost definite în Acordul BTC, care afectează sau pot afecta comerţul cu mărfuri dintre părţi.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (1), prezentul capitol nu se aplică măsurilor sanitare şi fitosanitare definite în anexa A la Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, prevăzut în anexa 1A la Acordul OMC ("Acordul SPS"), şi nici specificaţiilor în materie de achiziţii elaborate de autorităţile publice pentru propriile lor nevoi de producţie sau de consum.
(3)În sensul prezentului capitol, se aplică definiţiile prevăzute în anexa 1 la Acordul BTC.
Art. 129: Acordul BTC
Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile reciproce existente care le revin în temeiul Acordului BTC, care este încorporat în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta.
Art. 130: Cooperarea în domeniul barierelor tehnice în calea comerţului
(1)Părţile îşi consolidează cooperarea în ceea ce priveşte standardele, reglementările tehnice, metrologia, supravegherea pieţei, acreditarea şi procedurile de evaluare a conformităţii, pentru îmbunătăţirea înţelegerii reciproce a sistemelor lor şi pentru facilitarea accesului la pieţele lor. În acest scop, părţile urmăresc să identifice şi să dezvolte mecanisme şi iniţiative de cooperare în materie de reglementare care să fie adecvate pentru anumite aspecte şi sectoare şi care pot include, dar nu se limitează la:
a)schimbul de informaţii şi de experienţă privind elaborarea şi aplicarea reglementărilor lor tehnice şi a procedurilor lor de evaluare a conformităţii;
b)identificarea posibilităţilor de convergenţă sau de aliniere a reglementărilor tehnice şi a procedurilor de evaluare a conformităţii;
c)încurajarea cooperării dintre organismele lor responsabile de metrologie, standardizare, evaluarea conformităţii şi acreditare şi
d)schimbul de informaţii privind evoluţiile din cadrul forurilor regionale şi multilaterale relevante în materie de standarde, reglementări tehnice, proceduri de evaluare a conformităţii şi acreditare.
(2)În vederea promovării schimburilor comerciale reciproce, părţile:
a)încearcă să reducă diferenţele care există între ele cu privire la reglementările tehnice, metrologie, standardizare, supravegherea pieţei, acreditare şi procedurile de evaluare a conformităţii, inclusiv prin încurajarea utilizării instrumentelor relevante convenite la nivel internaţional;
b)promovează, în conformitate cu normele internaţionale, utilizarea acreditării pentru a contribui la evaluarea competenţei tehnice a organismelor de evaluare a conformităţii şi a activităţilor acestora şi
c)promovează participarea şi, dacă este posibil, aderarea Republicii Armenia şi a organismelor sale naţionale relevante la organizaţiile europene şi internaţionale a căror activitate este legată de standarde, evaluarea conformităţii, acreditare, metrologie şi alte funcţii conexe.
(3)Părţile se angajează să stabilească şi să menţină o procedură prin care să se poată realiza o apropiere progresivă a reglementărilor tehnice, a standardelor şi a procedurilor de evaluare a conformităţii existente în Republica Armenia de cele ale Uniunii Europene.
(4)Pentru domeniile în care alinierea a fost realizată, părţile pot lua în considerare negocierea de acorduri privind procedurile de evaluare a conformităţii şi acceptarea produselor industriale.
Art. 131: Marcare şi etichetare
(1)Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 129 din prezentul acord, în ceea ce priveşte reglementările tehnice legate de cerinţele de etichetare sau de marcare, părţile reafirmă principiile enunţate la articolul 2.2 din Acordul BTC, conform cărora aceste cerinţe nu sunt elaborate, adoptate sau aplicate cu scopul de a crea obstacole inutile în calea comerţului internaţional şi nici nu au un astfel de efect. Astfel, aceste cerinţe de etichetare sau de marcare nu restrâng comerţul mai mult decât este necesar în vederea atingerii unui obiectiv legitim, ţinând seama de riscurile pe care le-ar antrena neîndeplinirea acestui obiectiv. Părţile promovează utilizarea de cerinţe de marcare armonizate la nivel internaţional. Atunci când este cazul, părţile se străduiesc să accepte etichete detaşabile sau nepermanente.
(2)În special, în ceea ce priveşte cerinţele obligatorii de etichetare sau de marcare, părţile:
a)se străduiesc să îşi reducă la minimum cerinţele de etichetare sau de marcare în schimburile comerciale reciproce, cu excepţia cazului în care acestea sunt necesare din motive de protecţie a sănătăţii, de siguranţă sau de mediu sau în alte scopuri rezonabile de politică publică; şi
b)îşi păstrează dreptul de a impune obligaţia ca informaţiile care figurează pe etichete sau marcaje să fie redactate într-o limbă indicată de una dintre părţi.
Art. 132: Transparenţa
(1)Fără a aduce atingere capitolului 12, fiecare parte se asigură că procedurile sale de elaborare a reglementărilor tehnice şi a procedurilor de evaluare a conformităţii permit consultarea publică a părţilor interesate într-o etapă suficient de timpurie, în care pot fi încă introduse şi luate în considerare observaţiile rezultate în urma consultării publice, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil din cauza unei situaţii de urgenţă sau a unei ameninţări legate de siguranţă, sănătate, protecţia mediului sau securitatea naţională.
(2)În conformitate cu articolul 2.9 din Acordul BTC, fiecare parte prevede o perioadă de timp pentru prezentarea de observaţii într-o etapă suficient de timpurie după notificarea propunerilor de reglementări tehnice sau de proceduri de evaluare a conformităţii. Atunci când un proces de consultare cu privire la propunerile de reglementări tehnice sau de proceduri de evaluare a conformităţii este deschis publicului, fiecare parte îi permite celeilalte părţi sau persoanelor fizice ori juridice ale celeilalte părţi să participe la consultările publice în condiţii care nu sunt mai puţin favorabile decât cele de care beneficiază propriile persoane fizice sau juridice.
(3)Fiecare parte se asigură că reglementările sale tehnice şi procedurile sale de evaluare a conformităţii adoptate sunt puse la dispoziţia publicului.
Art. 133: Obiectiv
Obiectivul prezentului capitol este de a stabili principiile aplicabile măsurilor sanitare şi fitosanitare ("măsuri SPS") în cadrul schimburilor comerciale dintre părţi, precum şi cele aplicabile cooperării în domeniul bunăstării animalelor. Părţile aplică aceste principii în aşa fel încât să faciliteze comerţul, păstrând în acelaşi timp nivelul de protecţie al fiecărei părţi în ceea ce priveşte viaţa sau sănătatea oamenilor, a animalelor şi a plantelor.
Art. 134: Obligaţii multilaterale
Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul Acordului SPS.
Art. 135: Principii
(1)Părţile se asigură că măsurile SPS sunt elaborate şi aplicate pe baza principiilor proporţionalităţii, transparenţei, nediscriminării şi justificării ştiinţifice, ţinând seama de standardele internaţionale, cum ar fi cele prevăzute de Convenţia internaţională pentru protecţia plantelor din 1951 ("CIPP"), de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor ("OIE") şi de Comisia Codex Alimentarius ("Codex").
(2)Fiecare parte se asigură că măsurile sale SPS nu creează discriminări arbitrare sau nejustificate între teritoriul său şi teritoriul celeilalte părţi în măsura în care prevalează condiţii identice sau similare. Măsurile SPS nu se aplică într-un mod care să constituie o restricţie disimulată asupra comerţului.
(3)Fiecare parte asigură punerea în aplicare a măsurilor, a procedurilor şi a controalelor SPS.
(4)Fiecare parte răspunde la o cerere de informaţii primită din partea unei autorităţi competente a celeilalte părţi în termen de cel mult două luni de la primirea cererii şi într-un mod care nu este mai puţin favorabil pentru produsele importate decât pentru produsele interne similare.
Art. 136: Cerinţe de import
(1)Cerinţele de import ale părţii importatoare se aplică întregului teritoriu al părţii exportatoare, sub rezerva articolului 137.
(2)Cerinţele de import prevăzute în certificate se bazează pe principiile Codex, OIE şi CIPP, cu excepţia cazului în care aceste cerinţe se bazează pe o evaluare ştiinţifică a riscurilor efectuată în conformitate cu dispoziţiile Acordului SPS.
(3)Cerinţele prevăzute în licenţele de import nu conţin condiţii sanitare şi veterinare mai stricte decât cele prevăzute în certificatele menţionate la alineatul (2).
Art. 137: Măsuri legate de sănătatea animalelor şi a plantelor
(1)Părţile recunosc conceptul de zone indemne de dăunători sau boli şi de zone cu o prevalenţă redusă a dăunătorilor sau a bolilor, în conformitate cu Acordul SPS şi cu standardele, orientările şi recomandările relevante ale Codex, OIE şi CIPP.
(2)Atunci când stabilesc zonele indemne de dăunători sau boli şi zonele cu o prevalenţă redusă a dăunătorilor sau a bolilor, părţile iau în considerare factori cum ar fi situarea geografică, ecosistemele, supravegherea epidemiologică şi eficacitatea controalelor sanitare sau fitosanitare din aceste zone.
Art. 138: Inspecţii şi audituri
Partea importatoare poate să efectueze pe cheltuială proprie inspecţii şi audituri pe teritoriul părţii exportatoare pentru a evalua sistemele de inspecţie şi de certificare ale acesteia din urmă. Aceste inspecţii şi audituri se efectuează în conformitate cu standardele, orientările şi recomandările internaţionale relevante.
Art. 139: Schimbul de informaţii şi cooperarea
(1)Părţile discută şi fac schimb de informaţii cu privire la măsurile SPS existente şi la măsurile existente în materie de bunăstare a animalelor, precum şi cu privire la elaborarea şi punerea în aplicare a acestora. Atunci când au loc astfel de discuţii şi schimburi de informaţii, se ţine seama de Acordul SPS şi de standardele, orientările şi recomandările relevante ale Codex, OIE şi CIPP, după caz.
(2)Părţile cooperează în materie de sănătate a animalelor, bunăstare a animalelor şi sănătate a plantelor prin schimbul de informaţii, de cunoştinţe de specialitate şi de experienţă în vederea consolidării capacităţilor în aceste domenii.
(3)La cererea oricăreia dintre părţi, părţile stabilesc în timp util un dialog pe teme SPS pentru a examina chestiuni legate de SPS şi oricare alte aspecte urgente reglementate de prezentul capitol. Comitetul de parteneriat poate adopta norme de procedură pentru desfăşurarea unor astfel de dialoguri.
(4)Părţile desemnează şi actualizează cu regularitate punctele de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile reglementate de prezentul capitol.
Art. 140: Transparenţa
Fiecare parte:
(a)urmăreşte transparenţa în ceea ce priveşte măsurile SPS aplicabile comerţului şi, în mod special, în ceea ce priveşte cerinţele SPS aplicate importurilor care provin de la cealaltă parte;
(b)comunică, la cererea celeilalte părţi şi în termen de două luni de la data cererii respective, cerinţele SPS aplicabile importului de produse specifice, inclusiv dacă este necesar să se efectueze o evaluare a riscurilor, şi
(c)notifică cealaltă parte cu privire la orice risc grav sau semnificativ pentru sănătatea publică, a animalelor sau a plantelor, inclusiv cu privire la eventuale urgenţe în materie de produse alimentare. Această notificare se efectuează în scris, în termen de două zile lucrătoare de la data depistării riscului.
Art. 141: Obiectiv, domeniu de aplicare şi incidenţă
(1)Părţile, afirmându-şi angajamentele asumate în temeiul Acordului OMC, stabilesc prin prezentul acord mecanismele necesare pentru liberalizarea progresivă reciprocă în materie de stabilire şi de comerţ cu servicii, precum şi pentru cooperarea privind comerţul electronic.
(2)Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu se interpretează ca impunând părţilor vreo obligaţie privind achiziţiile publice care intră sub incidenţa capitolului 8.
(3)Prezentul capitol nu se aplică subvenţiilor acordate de către o parte care intră sub incidenţa capitolului 10.
(4)În conformitate cu prezentul capitol, fiecare parte îşi rezervă dreptul de a adopta şi de a menţine măsuri menite să asigure îndeplinirea obiectivelor legitime de politică.
(5)Prezentul capitol nu se aplică măsurilor care vizează persoanele fizice care doresc să intre pe piaţa forţei de muncă a uneia dintre părţi, nici măsurilor privind cetăţenia, reşedinţa sau angajarea pe bază de contract pe durată nedeterminată.
(6)Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu împiedică o parte să aplice măsuri pentru reglementarea intrării sau a şederii temporare a persoanelor fizice pe teritoriul său, inclusiv măsurile necesare pentru protejarea integrităţii frontierelor sale şi pentru asigurarea trecerii ordonate a frontierelor sale de către persoanele fizice, cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încât să anuleze sau să afecteze beneficiile care decurg pentru oricare dintre părţi din dispoziţiile unui angajament specific asumat în temeiul prezentului capitol şi al anexelor la prezentul acord.
Art. 142: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
(a)"măsură" înseamnă orice măsură adoptată de o parte, sub formă de act cu putere de lege, act administrativ, normă, procedură, decizie, acţiune administrativă sau sub orice altă formă;
(b)"măsuri adoptate sau menţinute de o parte" înseamnă măsuri luate de:
(i)guvernele şi autorităţile centrale, regionale sau locale ale unei părţi şi
(ii)organismele neguvernamentale ale unei părţi în exercitarea competenţelor care le sunt delegate de guvernele sau autorităţile centrale, regionale sau locale ale părţii respective;
(c)"persoană fizică a unei părţi" înseamnă un resortisant al unui stat membru, în conformitate cu legislaţia statului membru respectiv, sau un resortisant al Republicii Armenia, în conformitate cu legislaţia sa naţională;
(d)"persoană juridică" înseamnă orice entitate juridică ce este constituită în mod corespunzător sau organizată în alt mod în temeiul legislaţiei aplicabile, în scopuri lucrative sau nelucrative, în proprietate privată sau de stat, inclusiv orice organism de drept public, trust, societate în nume colectiv, întreprindere comună, societate cu asociat unic sau asociaţie;
(e)"persoană juridică a unei părţi" înseamnă o persoană juridică înfiinţată în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene sau cu legislaţia Republicii Armenia şi care îşi are sediul social, administraţia centrală sau sediul principal al activităţii pe teritoriul în care se aplică Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene sau pe teritoriul Republicii Armenia;
o persoană juridică ce îşi are numai sediul social sau administraţia centrală pe teritoriul în care se aplică Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene sau pe teritoriul Republicii Armenia nu este considerată persoană juridică din Uniunea Europeană sau din Republica Armenia decât dacă operaţiunile sale au o legătură reală şi continuă cu economia Uniunii Europene sau, respectiv, a Republicii Armenia;
(f)fără a aduce atingere alineatelor precedente, dispoziţiile prezentului acord se aplică, de asemenea, societăţilor de transport maritim stabilite în afara Uniunii Europene sau a Republicii Armenia şi controlate de resortisanţi ai statelor membre sau, respectiv, ai Republicii Armenia, în cazul în care navele lor sunt înregistrate, în conformitate cu legislaţia acestora, într-un stat membru sau în Republica Armenia, şi arborează pavilionul respectivului stat membru sau al Republicii Armenia;
(g)"filială a unei persoane juridice a unei părţi" înseamnă o persoană juridică ce este controlată efectiv de o altă persoană juridică a părţii respective (1);
(1)O persoană juridică este controlată de o altă persoană juridică dacă aceasta din urmă are competenţa să desemneze majoritatea directorilor săi sau să conducă în alt mod legal activităţile acesteia.
(h)"sucursală a unei persoane juridice" înseamnă un loc de desfăşurare a activităţii fără personalitate juridică, ce are aparent un caracter permanent, de exemplu o prelungire a unei societăţi-mamă, care are propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a putea negocia afaceri cu terţi, astfel încât aceştia din urmă, deşi cunosc faptul că, dacă este necesar, există o legătură juridică între sucursală şi societatea-mamă cu sediul în străinătate, nu trebuie să trateze direct cu societatea-mamă, ci pot efectua tranzacţii comerciale la locul de desfăşurare a activităţii care reprezintă prelungirea societăţii-mamă;
(i)"stabilire" înseamnă:
(i)în ceea ce priveşte persoanele juridice ale unei părţi, persoanele juridice care încep şi desfăşoară activităţi economice prin înfiinţarea, inclusiv prin achiziţionarea, unei persoane juridice sau care creează o sucursală sau o reprezentanţă în Uniunea Europeană sau, respectiv, în Republica Armenia;
(ii)în ceea ce priveşte persoanele fizice ale unei părţi, persoanele fizice care încep şi desfăşoară activităţi economice în calitate de persoane care desfăşoară activităţi independente sau care înfiinţează întreprinderi, în special societăţi, pe care le controlează efectiv;
(j)"activităţi economice" înseamnă activităţi de natură industrială, comercială şi profesională şi activităţi de artizanat, neincluzând activităţile desfăşurate în exercitarea autorităţii guvernamentale;
(k)"operaţiuni" înseamnă desfăşurarea unor activităţi economice;
(l)"servicii" înseamnă toate serviciile prestate, indiferent de sector, cu excepţia serviciilor prestate în exercitarea autorităţii guvernamentale;
(m)"servicii şi alte activităţi desfăşurate în exercitarea autorităţii guvernamentale" înseamnă serviciile sau activităţile care nu sunt efectuate nici pe bază comercială, nici în concurenţă cu unul sau mai mulţi operatori economici;
(n)"prestare transfrontalieră de servicii" înseamnă prestarea unui serviciu:
(i)de pe teritoriul unei părţi pe teritoriul celeilalte părţi sau
(ii)pe teritoriul unei părţi către un consumator de servicii al celeilalte părţi;
(o)"prestator (furnizor) de servicii al unei părţi" înseamnă orice persoană fizică sau juridică a unei părţi care furnizează (prestează) sau doreşte să furnizeze (presteze) un serviciu; şi
(p)"antreprenor" înseamnă orice persoană fizică sau juridică a unei părţi care desfăşoară sau doreşte să desfăşoare o activitate economică prin constituirea unei prezenţe comerciale.
Art. 143: Domeniul de aplicare
Prezenta secţiune se aplică măsurilor adoptate sau menţinute de părţi care afectează stabilirea în legătură cu toate activităţile economice, cu următoarele excepţii:
(a)extracţia, fabricarea şi prelucrarea (1) materialelor nucleare;
(1)Pentru mai multă siguranţă, prelucrarea materialelor nucleare include toate activităţile încadrate la codul 2330 ISIC Rev.3.1 al ONU.
(b)producţia şi comercializarea de arme, muniţii şi material de război;
(c)servicii audiovizuale;
(d)cabotajul maritim naţional (2) şi
(2)Fără a aduce atingere domeniului de aplicare al activităţilor care pot fi considerate cabotaj în temeiul legislaţiei naţionale relevante, cabotajul maritim naţional prevăzut în prezentul capitol reglementează transportul de pasageri sau de mărfuri între un port sau un punct situat în Republica Armenia sau într-un stat membru şi un alt port sau punct situat în Republica Armenia sau într-un stat membru, inclusiv pe platforma sa continentală, astfel cum prevede Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, şi traficul care începe şi se termină în acelaşi port sau punct situat în Republica Armenia sau într-un stat membru.
(e)serviciile de transport aerian naţional şi internaţional (3), regulate sau neregulate, şi serviciile direct legate de exercitarea drepturilor de trafic, altele decât:
(3)Condiţiile de acces reciproc pe piaţă în sectorul transportului aerian vor face obiectul viitorului acord dintre părţi privind înfiinţarea unui spaţiu aerian comun.
(i)serviciile de reparare şi întreţinere a aeronavelor pe durata cărora aeronava respectivă este retrasă din exploatare;
(ii)vânzarea şi comercializarea serviciilor de transport aerian;
(iii)serviciile privind sistemele informatizate de rezervare (SIR);
(iv)serviciile de handling la sol şi
(v)serviciile de exploatare a aeroporturilor.
Art. 144: Tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate
(1)Ţinând seama de rezervele menţionate în anexa VIII-E, Republica Armenia acordă, la intrarea în vigoare a prezentului acord:
a)în ceea ce priveşte stabilirea unor filiale, sucursale şi reprezentanţe ale persoanelor fizice sau juridice din Uniunea Europeană, un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor sale persoane juridice, sucursale şi reprezentanţe sau persoanelor juridice, sucursalelor şi reprezentanţelor oricărei ţări terţe, în funcţie de tratamentul cel mai favorabil, şi
b)în ceea ce priveşte activitatea filialelor, a sucursalelor şi a reprezentanţelor persoanelor fizice sau juridice din Uniunea Europeană în Republica Armenia, odată ce acestea au fost stabilite, un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor sale persoane juridice, sucursale şi reprezentanţe sau persoanelor juridice, sucursalelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice ale oricărei ţări terţe, în funcţie de tratamentul cel mai favorabil (4).
(4)Această obligaţie nu se aplică şi dispoziţiilor privind protecţia investiţiilor, care nu sunt reglementate de prezenta secţiune, şi nici dispoziţiilor referitoare la procedurile de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi stat, prevăzute în alte acorduri.
(2)Ţinând seama de rezervele menţionate în anexa VIII-A, Uniunea Europeană acordă, la intrarea în vigoare a prezentului acord:
a)în ceea ce priveşte stabilirea unor filiale, sucursale şi reprezentanţe ale persoanelor fizice sau juridice din Republica Armenia, un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel acordat de Uniunea Europeană propriilor sale persoane juridice, sucursale şi reprezentanţe sau persoanelor juridice, sucursalelor şi reprezentanţelor oricărei ţări terţe, în funcţie de tratamentul cel mai favorabil, şi
b)în ceea ce priveşte activitatea filialelor, sucursalelor şi reprezentanţelor persoanelor fizice sau juridice din Republica Armenia în Uniunea Europeană, odată ce acestea au fost stabilite, un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor persoane juridice, sucursale şi reprezentanţe sau persoanelor juridice, sucursalelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice ale oricărei ţări terţe, în funcţie de tratamentul cel mai favorabil (1).
(1)Această obligaţie nu se aplică şi dispoziţiilor privind protecţia investiţiilor, care nu sunt reglementate de prezenta secţiune, şi nici dispoziţiilor referitoare la procedurile de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi stat, prevăzute în alte acorduri.
(3)Ţinând seama de rezervele menţionate în anexele VIII-A şi VIII-E, părţile nu adoptă măsuri noi care introduc o discriminare în ceea ce priveşte stabilirea pe teritoriul lor a persoanelor juridice ale celeilalte părţi sau în ceea ce priveşte activitatea respectivelor persoane juridice, odată ce acestea au fost stabilite, în comparaţie cu propriile lor persoane juridice.
Art. 145: Reexaminare
În vederea liberalizării progresive a condiţiilor de stabilire, Comitetul de parteneriat, reunit în formaţiunea "Comerţ", reexaminează cu regularitate cadrul juridic (2) şi mediul în materie de stabilire.
(2)Acesta include prezentul capitol şi anexele VIII-A şi VIII-E.
Art. 146: Alte acorduri
Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu se interpretează ca limitând drepturile investitorilor părţilor de a beneficia de un tratament mai favorabil prevăzut într-un acord internaţional existent sau viitor referitor la investiţii la care sunt părţi un stat membru şi Republica Armenia.
Art. 147: Tratamentul aplicat sucursalelor şi reprezentanţelor
(1)Dispoziţiile articolului 144 din prezentul acord nu împiedică niciuna dintre părţi să aplice măsuri specifice privind stabilirea şi activitatea pe teritoriul său a sucursalelor şi a reprezentanţelor persoanelor juridice care aparţin celeilalte părţi şi care nu au fost constituite pe teritoriul primei părţi, dacă măsurile respective sunt justificate de diferenţele juridice sau tehnice existente între aceste sucursale şi reprezentanţe în comparaţie cu sucursalele şi reprezentanţele constituite pe teritoriul primei părţi sau, în ceea ce priveşte serviciile financiare, sunt justificate de motive prudenţiale.
(2)Diferenţa de tratament nu depăşeşte ceea ce este strict necesar ca urmare a acestor diferenţe juridice sau tehnice sau, în ceea ce priveşte serviciile financiare, din motive prudenţiale.
Art. 148: Domeniul de aplicare
Prezenta secţiune se aplică măsurilor luate de părţi care afectează prestarea transfrontalieră de servicii pentru toate sectoarele serviciilor, cu excepţia:
(a)servicii audiovizuale;
(b)cabotajului maritim naţional (1) şi
(1)Fără a aduce atingere domeniului de aplicare al activităţilor care pot fi considerate cabotaj în temeiul legislaţiei naţionale relevante, cabotajul maritim naţional prevăzut în prezentul capitol reglementează transportul de pasageri sau de mărfuri între un port sau un punct situat în Republica Armenia sau într-un stat membru şi un alt port sau punct situat în Republica Armenia sau într-un stat membru, inclusiv pe platforma sa continentală, astfel cum prevede Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, şi traficul care începe şi se termină în acelaşi port sau punct situat în Republica Armenia sau într-un stat membru.
(c)serviciilor de transport aerian naţional şi internaţional (2), regulate sau neregulate, şi a serviciilor direct legate de exercitarea drepturilor de trafic, altele decât:
(2)Condiţiile de acces reciproc pe piaţă în sectorul transportului aerian vor face obiectul viitorului acord dintre părţi privind înfiinţarea unui spaţiu aerian comun.
(i)serviciile de reparare şi întreţinere a aeronavelor pe durata cărora aeronava respectivă este retrasă din exploatare;
(ii)vânzarea şi comercializarea serviciilor de transport aerian;
(iii)serviciile privind sistemele informatizate de rezervare (SIR);
(iv)serviciile de asistenţă la sol şi
(v)serviciile de exploatare a aeroporturilor.
Art. 149: Accesul pe piaţă
(1)În ceea ce priveşte accesul pe piaţă prin prestarea transfrontalieră de servicii, fiecare parte acordă serviciilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel prevăzut în angajamentele specifice menţionate în anexele VIII-B şi VIII-F.
(2)În sectoarele în care sunt asumate angajamente de acces pe piaţă, nicio parte nu adoptă şi nu menţine, la nivelul unei subdiviziuni regionale sau la nivelul întregului său teritoriu, cu excepţia cazului în care se specifică altfel în anexele VIII-B şi VIII-F, următoarele măsuri:
a)limitări privind numărul de prestatori de servicii, sub formă de contingente numerice, monopoluri, prestatori exclusivi de servicii sau sub forma cerinţei efectuării unui test privind necesităţile economice;
b)limitări privind valoarea totală a tranzacţiilor sau a activelor din sectorul serviciilor sub formă de contingente numerice sau sub forma cerinţei efectuării unui test privind necesităţile economice sau
c)limitări privind numărul total de operaţiuni din sectorul serviciilor sau privind cantitatea totală de servicii exprimată în unităţi numerice determinate sub formă de contingente sau sub forma cerinţei efectuării unui test privind necesităţile economice.
Art. 150: Tratamentul naţional
(1)În sectoarele în care angajamentele privind accesul pe piaţă sunt înscrise în anexele VIII-B şi VIII-F la prezentul acord şi sub rezerva condiţiilor şi a calificărilor definite în acestea, fiecare parte acordă serviciilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi, în ceea ce priveşte toate măsurile care afectează prestarea transfrontalieră de servicii, un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor servicii similare şi propriilor prestatori de servicii similari.
(2)O parte poate să îndeplinească cerinţa de la alineatul (1) acordând serviciilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi un tratament care este fie identic în mod formal, fie diferit în mod formal de cel acordat propriilor servicii similare şi propriilor prestatori de servicii similari.
(3)Un tratament identic în mod formal sau diferit în mod formal este considerat a fi mai puţin favorabil atunci când acesta aduce o modificare a condiţiilor de concurenţă în favoarea serviciilor sau a prestatorilor de servicii ai părţii în raport cu serviciile similare sau prestatorii de servicii similari ai celeilalte părţi.
(4)Angajamentele specifice asumate în temeiul prezentului articol nu se interpretează în sensul că obligă părţile să compenseze dezavantajele concurenţiale inerente care decurg din caracterul străin al serviciilor relevante sau al prestatorilor de servicii relevanţi.
Art. 151: Liste de angajamente
(1)Sectoarele liberalizate de fiecare parte în temeiul prezentului capitol şi limitările privind accesul pe piaţă şi tratamentul naţional aplicabile serviciilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi în aceste sectoare, stabilite prin intermediul rezervelor, sunt enumerate în listele de angajamente cuprinse în anexele VIII-B şi VIII-F.
(2)Fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor, astfel cum există în temeiul Convenţiei privind televiziunea transfrontalieră a Consiliului Europei din 1989 şi al Convenţiei europene asupra coproducţiilor cinematografice din 1992 sau cum pot decurge din acestea, listele de angajamente cuprinse în anexele VIII-B şi VIII-F la prezentul acord nu includ angajamente privind serviciile audiovizuale.
Art. 152: Reexaminare
În vederea liberalizării progresive a prestării transfrontaliere de servicii între părţi, Comitetul de parteneriat, reunit în formaţiunea "Comerţ", reexaminează cu regularitate lista de angajamente menţionată la articolele 149-151. Această reexaminare ia în considerare, între altele, procesul de apropiere progresivă, menţionat la articolele 169, 180 şi 192 din prezentul acord, şi impactul său asupra eliminării obstacolelor care mai există în calea prestării transfrontaliere de servicii între părţi.
Art. 153: Domeniu de aplicare şi definiţii
(1)Prezenta secţiune se aplică măsurilor luate de părţi cu privire la intrarea şi şederea temporară pe teritoriul lor a personalului-cheie, a stagiarilor absolvenţi de studii superioare, a vânzătorilor de servicii sau bunuri pentru întreprinderi, a prestatorilor de servicii pe bază de contract şi a profesioniştilor independenţi, fără a aduce atingere articolului 141 alineatul (5).
(2)În sensul prezentei secţiuni:
a)"personal-cheie" înseamnă persoane fizice angajate de o persoană juridică a unei părţi, alta decât o organizaţie nonprofit (1), care sunt responsabile cu înfiinţarea sau controlul, administrarea şi funcţionarea adecvată a unei entităţi şi care sunt fie "persoane aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei entităţi", fie "persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii";
(1)Trimiterea la o altă entitate decât o "organizaţie nonprofit" nu se aplică decât Belgiei, Republicii Cehe, Danemarcei, Germaniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Franţei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Ţărilor de Jos, Austriei, Portugaliei, Sloveniei, Finlandei şi Regatului Unit.
b)"persoane aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei entităţi" înseamnă persoane fizice care ocupă un post de conducere, sunt responsabile cu înfiinţarea unei entităţi, nu oferă sau prestează servicii şi nici nu se implică în alte activităţi economice decât cele necesare în scopul înfiinţării unei entităţi şi nu primesc remuneraţie dintr-o sursă situată în partea-gazdă;
c)"persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii" înseamnă persoane fizice care au fost angajate de o persoană juridică a unei părţi sau au avut calitatea de asociat în cadrul acesteia pe o durată de cel puţin un an şi care sunt transferate temporar într-o entitate care poate fi o sucursală, o filială sau societatea-mamă a persoanei juridice situate pe teritoriul celeilalte părţi şi care sunt fie "persoane cu funcţie de conducere", fie "specialişti";
d)"persoane cu funcţie de conducere" înseamnă persoane care deţin un post superior de conducere în cadrul unei persoane juridice, care se ocupă în primul rând de gestionarea entităţii, sub supravegherea generală sau îndrumarea în principal a consiliului de administraţie sau a acţionarilor întreprinderii sau a persoanelor cu funcţii echivalente şi al căror rol constă, cel puţin, în:
(i)a asigura conducerea entităţii, a unui departament sau a unei subdiviziuni a acesteia;
(ii)a supraveghea şi a controla activitatea desfăşurată de către alţi membri ai personalului care exercită funcţii de supraveghere, de specialitate sau de gestionare şi
(iii)exercitarea autorităţii de a se ocupa personal de angajarea şi concedierea personalului sau de a face recomandări privind angajarea şi concedierea personalului sau luarea altor măsuri privind personalul;
e)"specialişti" înseamnă persoane care lucrează în cadrul unei persoane juridice a unei părţi şi care deţin cunoştinţe deosebite, esenţiale pentru echipamentele de producţie şi cercetare, tehnicile, procesele, procedurile sau gestionarea entităţii;
la evaluarea acestor cunoştinţe se vor lua în considerare nu numai cunoştinţele specifice unităţii, ci şi deţinerea unui nivel înalt de calificare, inclusiv a experienţei profesionale corespunzătoare, într-un tip de muncă sau de activitate care necesită cunoştinţe tehnice specifice, inclusiv calitatea de membru al unei profesii acreditate;
f)"stagiari absolvenţi de studii superioare" înseamnă persoane fizice care au fost angajate de o persoană juridică a unei părţi sau de o sucursală a acesteia pe o durată de cel puţin un an, care deţin o diplomă universitară şi sunt transferate temporar într-o entitate a persoanei juridice situată pe teritoriul celeilalte părţi, în scopuri legate de dezvoltarea profesională sau pentru a dobândi o formare în tehnicile sau metodele de afaceri (1);
(1)Entităţii-gazdă i se poate solicita să prezinte spre aprobare prealabilă un program de formare care să acopere durata şederii, demonstrând că scopul şederii este formarea. În cazul Republicii Cehe, al Germaniei, al Spaniei, al Franţei, al Lituaniei, al Ungariei şi al Austriei, formarea trebuie să aibă legătură cu diploma universitară obţinută.
g)"vânzători de servicii sau bunuri pentru întreprinderi" (2) înseamnă persoane fizice reprezentante ale unui furnizor de servicii sau bunuri al unei părţi care doresc să intre şi să beneficieze de şedere temporară pe teritoriul celeilalte părţi în scopul de a negocia vânzarea de servicii sau de bunuri, de a încheia contracte de vânzare de servicii sau bunuri pentru respectivul furnizor de servicii sau bunuri, care nu se implică în efectuarea de vânzări directe către publicul larg şi nu primesc remuneraţie dintr-o sursă situată în partea-gazdă şi nici nu sunt agenţi comisionari;
(2)Regatul Unit: categoria vânzătorilor de servicii sau bunuri pentru întreprinderi este recunoscută numai pentru vânzătorii de servicii.
h)"prestatori de servicii pe bază de contract" înseamnă persoane fizice angajate de o persoană juridică a unei părţi, care nu este, în sine, o agenţie pentru servicii de plasare şi furnizare de personal şi nici nu acţionează prin intermediul unei astfel de agenţii, nu deţine nicio entitate pe teritoriul celeilalte părţi şi a încheiat cu un consumator final din cealaltă parte un contract de bună-credinţă în vederea prestării de servicii, pentru executarea contractului de prestare de servicii fiind necesară prezenţa lor temporară pe teritoriul părţii respective (3);
(3)Contractul de prestare de servicii menţionat la literele (h) şi (i) respectă cerinţele legilor şi reglementărilor, precum şi alte cerinţe ale părţii în care se execută contractul.
i)"profesionişti independenţi" înseamnă persoane fizice care asigură prestarea unui serviciu şi care sunt stabilite în calitate de lucrători care desfăşoară activităţi independente pe teritoriul unei părţi, care nu deţin nicio entitate stabilită pe teritoriul celeilalte părţi şi care au încheiat cu un consumator final din cealaltă parte un contract de bună-credinţă (altul decât printr-o agenţie de plasare şi furnizare a personalului) în vederea prestării de servicii, pentru executarea contractului de prestare de servicii fiind necesară prezenţa lor temporară pe teritoriul părţii respective (4); şi
(4)Contractul de prestare de servicii menţionat la literele (h) şi (i) respectă cerinţele legilor şi reglementărilor, precum şi alte cerinţe ale părţii în care se execută contractul.
j)"calificări" înseamnă diplome, certificate şi alte dovezi de calificare oficială eliberate de o autoritate desemnată în temeiul dispoziţiilor legislative, de reglementare sau administrative şi care certifică absolvirea cu succes a unei formări profesionale.
Art. 154: Personalul-cheie şi stagiarii absolvenţi de studii superioare
(1)Pentru fiecare sector care face obiectul unui angajament în conformitate cu secţiunea B şi este supus rezervelor enumerate în anexa VIII-C, fiecare parte permite antreprenorilor celeilalte părţi să angajeze, în cadrul entităţilor lor, persoane fizice provenind din partea în cauză, cu condiţia ca aceşti angajaţi să facă parte din personalul-cheie sau să fie stagiari absolvenţi de studii superioare, astfel cum sunt definiţi la articolul 153. Intrarea şi şederea temporară a personalului - cheie şi a stagiarilor absolvenţi de studii superioare sunt limitate la o perioadă de maximum trei ani pentru persoanele transferate în cadrul aceleiaşi companii, la 90 de zile în orice perioadă de 12 luni pentru persoanele aflate în vizită de afaceri în scopul înfiinţării unei entităţi şi la un an pentru stagiarii absolvenţi de studii superioare.
(2)Pentru fiecare sector care face obiectul unui angajament în conformitate cu secţiunea B, măsurile pe care o parte nu le adoptă sau nu le menţine, fie la nivelul unei subdiviziuni regionale, fie la nivelul întregului său teritoriu, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în anexa VIII-C, sunt definite ca limitări privind numărul total de persoane fizice pe care un antreprenor le poate angaja ca personal-cheie şi ca stagiari absolvenţi de studii superioare într-un sector specific, sub formă de contingente numerice sau sub forma cerinţei de efectuare a unui test privind necesităţile economice, şi constituie limitări discriminatorii.
Art. 155: Vânzătorii de servicii sau bunuri pentru întreprinderi
Pentru fiecare sector care face obiectul unui angajament în conformitate cu secţiunile B sau C şi este supus rezervelor enumerate în anexa VIII-C, fiecare parte permite intrarea şi şederea temporară a vânzătorilor de servicii sau bunuri pentru întreprinderi pentru o durată maximă de 90 de zile în cursul oricărei perioade de 12 luni.
Art. 156: Prestatorii de servicii pe bază de contract
(1)Părţile îşi afirmă sprijinul faţă de obligaţiile care le revin ca urmare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului General privind Comerţul cu Servicii (GATS) al OMC în ceea ce priveşte intrarea şi şederea temporară a prestatorilor de servicii pe bază de contract.
(2)În conformitate cu anexele VIII-D şi VIII-G, fiecare parte permite furnizarea de servicii pe teritoriul său de către prestatorii de servicii pe bază de contract ai celeilalte părţi, sub rezerva următoarelor condiţii:
a)persoanele fizice trebuie să fie implicate temporar în prestarea unui serviciu în calitate de angajaţi ai unei persoane juridice care a obţinut un contract de prestare de servicii cu o durată maximă de 12 luni;
b)persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părţi trebuie să presteze serviciul respectiv în calitate de angajaţi ai persoanei juridice care furnizează serviciile în cauză cel puţin pe parcursul anului imediat anterior datei la care a fost depusă cererea de intrare pe teritoriul celeilalte părţi şi, în plus, trebuie să deţină, la data depunerii unei cereri de intrare pe teritoriul celeilalte părţi, cel puţin trei ani de experienţă profesională (1) în sectorul de activitate care face obiectul contractului;
(1)Obţinută după împlinirea vârstei majoratului.
c)persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părţi trebuie să deţină:
(i)o diplomă universitară sau o calificare care atestă cunoştinţe de un nivel echivalent (2) şi
(2)În cazul în care diploma sau calificarea nu a fost obţinută pe teritoriul părţii în care este prestat serviciul, partea respectivă poate să verifice dacă aceasta este echivalentă cu o diplomă universitară solicitată pe teritoriul său.
(ii)calificările profesionale solicitate pentru exercitarea unei activităţi în temeiul legilor, al reglementărilor sau al altor măsuri ale părţii în care se prestează serviciul;
d)persoanele fizice nu pot primi o altă remuneraţie pentru prestarea de servicii pe teritoriul celeilalte părţi decât cea plătită de persoana juridică ce angajează persoana fizică;
e)intrarea şi şederea temporară a persoanelor fizice pe teritoriul părţii în cauză nu pot depăşi o durată cumulată de cel mult şase luni sau, în cazul Luxemburgului, de 25 de săptămâni în cursul unei perioade de 12 luni sau pe durata contractului, luându-se în calcul durata mai scurtă;
f)accesul acordat în conformitate cu prezentul articol trebuie să se refere numai la activitatea de servicii care face obiectul contractului şi nu poate conferi dreptul de a profesa sub titlul profesional al părţii pe teritoriul căreia este prestat serviciul şi
g)numărul de persoane vizate de contractul de prestare de servicii nu trebuie să fie mai mare decât numărul necesar pentru executarea contractului, în conformitate cu legile, reglementările sau alte măsuri ale părţii în care este prestat serviciul.
Art. 157: Profesioniştii independenţi
În conformitate cu anexele VIII-D şi VIII-G, fiecare parte permite prestarea de servicii pe teritoriul său de către profesioniştii independenţi ai celeilalte părţi, sub rezerva următoarelor condiţii:
(a)persoanele fizice trebuie să fie implicate în prestarea unui serviciu cu titlu temporar în calitate de lucrători care desfăşoară activităţi independente stabiliţi pe teritoriul celeilalte părţi şi să fi obţinut un contract de prestare de servicii cu o durată maximă de 12 luni;
(b)persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părţi trebuie să deţină, la data depunerii unei cereri de intrare pe teritoriul celeilalte părţi, cel puţin şase ani de experienţă profesională în sectorul de activitate care face obiectul contractului;
(c)persoanele fizice care intră pe teritoriul celeilalte părţi trebuie să deţină:
(i)o diplomă universitară sau o calificare care atestă cunoştinţe de un nivel echivalent (1) şi
(1)În cazul în care diploma sau calificarea nu a fost obţinută pe teritoriul părţii în care este prestat serviciul, partea respectivă poate să verifice dacă aceasta este echivalentă cu o diplomă universitară solicitată pe teritoriul său.
(ii)calificările profesionale solicitate pentru exercitarea unei activităţi în temeiul legilor, al reglementărilor sau al altor măsuri ale părţii în care se prestează serviciul;
(d)intrarea şi şederea temporară a persoanelor fizice pe teritoriul părţii în cauză nu trebuie să depăşească o perioadă cumulată de şase luni sau, în cazul Luxemburgului, de 25 de săptămâni pe parcursul unei perioade de 12 luni sau pe durata contractului, luându-se în calcul perioada mai scurtă; şi
(e)accesul acordat în conformitate cu prezentul articol trebuie să se refere numai la activitatea de prestare de servicii care face obiectul contractului şi nu trebuie să dea dreptul de a profesa sub titlul profesional al părţii pe teritoriul căreia este prestat serviciul.
SUBSECŢIUNEA I:Reglementarea internă
Art. 158: Domeniu de aplicare şi definiţii
(1)Prezenta secţiune se aplică măsurilor adoptate de părţi cu privire la cerinţele şi procedurile în materie de acordare a licenţelor şi la cerinţele şi procedurile în materie de calificare ce afectează:
a)prestarea transfrontalieră de servicii;
b)stabilirea pe teritoriul lor a persoanelor fizice şi juridice ale unei părţi şi al
c)şederea temporară pe teritoriul lor a categoriilor de persoane fizice menţionate la articolul 153.
(2)În cazul prestării transfrontaliere de servicii, prezenta secţiune se aplică numai sectoarelor în legătură cu care partea respectivă şi-a asumat angajamente specifice şi în măsura în care aceste angajamente specifice se aplică. În ceea ce priveşte stabilirea, prezenta secţiune nu se aplică sectoarelor în măsura în care fac obiectul unei rezerve prevăzute în anexele VIII-A şi VIII-E. În cazul şederii temporare a persoanelor fizice, prezenta secţiune nu se aplică sectoarelor în măsura în care fac obiectul unei rezerve prevăzute în anexele VIII-C, VIII-D şi VIII-G.
(3)Prezenta secţiune nu se aplică măsurilor care constituie limitări care fac obiectul programării.
(4)În sensul prezentei secţiuni:
a)"cerinţe în materie de acordare a licenţelor" înseamnă alte cerinţe de fond decât cerinţele în materie de calificare pe care trebuie să le îndeplinească o persoană fizică sau juridică pentru a obţine, a modifica sau a reînnoi o autorizaţie în vederea desfăşurării activităţilor menţionate la alineatul (1);
b)"proceduri de acordare a licenţelor" înseamnă normele administrative sau procedurale pe care trebuie să le respecte o persoană fizică sau juridică ce solicită autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor menţionate la alineatul (1), inclusiv modificarea sau reînnoirea unei licenţe, în scopul de a demonstra conformitatea cu cerinţele în materie de acordare a licenţelor;
c)"cerinţe în materie de calificare" înseamnă cerinţe de fond privind competenţa unei persoane fizice de a presta un serviciu care trebuie demonstrate pentru a obţine autorizaţia de prestare a serviciului în cauză;
d)"proceduri de calificare" înseamnă normele administrative sau procedurale pe care trebuie să le respecte o persoană fizică pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele în materie de calificare, în scopul obţinerii autorizaţiei de prestare a unui serviciu, şi
e)"autoritate competentă" înseamnă orice administraţie sau autoritate centrală, regională sau locală sau orice organism neguvernamental care, în exercitarea competenţelor care îi sunt delegate de o administraţie sau o autoritate centrală, regională sau locală, ia decizii privind autorizarea prestării unui serviciu, inclusiv prin stabilire, sau privind acordarea unei licenţe pentru demararea unei activităţi economice, alta decât prestarea de servicii.
Art. 159: Condiţiile în materie de acordare a licenţelor şi de calificare
(1)Fiecare parte se asigură că măsurile referitoare la cerinţele şi procedurile de acordare a licenţelor, precum şi cerinţele şi procedurile în materie de calificare se bazează pe criterii care împiedică autorităţile competente să îşi exercite competenţa de evaluare în mod arbitrar.
(2)Criteriile menţionate la alineatul (1) sunt:
a)proporţionale cu un obiectiv de politică publică;
b)clare şi lipsite de ambiguităţi;
c)obiective;
d)prestabilite;
e)făcute publice în prealabil şi
f)transparente şi accesibile.
(3)O autorizaţie sau o licenţă se acordă de îndată ce se stabileşte, în urma unei examinări corespunzătoare, că au fost îndeplinite condiţiile pentru obţinerea unei autorizaţii sau a unei licenţe.
(4)Fiecare parte menţine sau instituie tribunale sau proceduri judiciare, de arbitraj sau administrative care prevăd, la cererea unui antreprenor sau prestator de servicii afectat, o revizuire promptă şi, în cazul în care se justifică, reparaţii corespunzătoare pentru deciziile administrative care aduc atingere stabilirii unei entităţi, prestării transfrontaliere de servicii sau prezenţei temporare a persoanelor fizice aflate în vizită de afaceri. În cazul în care aceste proceduri nu sunt independente faţă de agenţia însărcinată să adopte decizia administrativă respectivă, fiecare parte se asigură că procedurile prevăd efectiv o revizuire obiectivă şi imparţială.
(5)În cazul în care numărul licenţelor disponibile pentru o anumită activitate este limitat din cauza rarităţii resurselor naturale disponibile sau din cauza capacităţii tehnice reduse, fiecare parte aplică o procedură de selecţie a potenţialilor candidaţi care oferă garanţii depline în ceea ce priveşte imparţialitatea, transparenţa şi, mai ales, publicitatea adecvată a deschiderii, desfăşurării şi încheierii procedurii.
(6)Sub rezerva cerinţelor specificate la prezentul articol, la stabilirea regulilor pentru procedura de selecţie, fiecare parte poate să ţină seama de obiective legitime de politică publică, inclusiv de consideraţii legate de sănătate, siguranţă, protecţia mediului şi conservarea patrimoniului cultural.
Art. 160: Procedurile de acordare a licenţelor şi de calificare
(1)Procedurile şi formalităţile de acordare a licenţelor şi de calificare sunt clare, se fac publice în prealabil şi urmăresc să le ofere solicitanţilor garanţia că cererea lor va fi tratată în mod obiectiv şi imparţial.
(2)Procedurile şi formalităţile de acordare a licenţelor şi de calificare sunt cât mai simple cu putinţă şi nu complică sau întârzie în mod inutil prestarea serviciului. Orice eventuale taxe de licenţă (1) care pot fi suportate de solicitanţi ca urmare a cererii lor sunt rezonabile şi proporţionale cu costul procedurilor de autorizare în cauză.
(1)Taxele de licenţă nu includ plăţile pentru licitaţii, proceduri de ofertare sau alte mijloace nediscriminatorii de atribuire a concesiunilor ori contribuţiile obligatorii la furnizarea serviciului universal.
(3)Fiecare parte se asigură că procedurile utilizate şi deciziile adoptate de autoritatea competentă în procesul de acordare a licenţei sau de autorizare sunt imparţiale faţă de toţi solicitanţii. Autoritatea competentă ia decizii în mod independent şi nu răspunde în faţa niciunui prestator al serviciilor pentru care se solicită licenţa sau autorizarea.
(4)În cazul în care se aplică termene specifice în ceea ce priveşte cererile, solicitantului i se acordă un termen rezonabil pentru depunerea cererii. Autoritatea competentă iniţiază soluţionarea unei cereri fără întârzieri nejustificate. În cazul în care este posibil, cererile se acceptă în format electronic în aceleaşi condiţii de autenticitate ca documentele depuse pe suport de hârtie.
(5)Fiecare parte se asigură că soluţionarea unei cereri, inclusiv luarea unei decizii finale, se încheie într-un termen rezonabil de la depunerea unei cereri complete. Fiecare parte depune toate eforturile pentru stabilirea unui termen normal de soluţionare a unei cereri.
(6)Autoritatea competentă, într-un termen rezonabil de la primirea unei cereri pe care o consideră incompletă, îl informează pe solicitant, îi oferă posibilitatea de a corecta deficienţele şi, în măsura în care acest lucru este fezabil, identifică informaţiile suplimentare necesare pentru completarea cererii.
(7)În cazul în care este posibil, în locul documentelor originale se acceptă copii legalizate.
(8)În cazul în care respinge o cerere, autoritatea competentă informează solicitantul în scris şi fără întârzieri nejustificate. În principiu, solicitantul este informat, de asemenea, la solicitarea acestuia, cu privire la motivele pentru care a fost respinsă cererea şi cu privire la termenul în care poate contesta decizia respectivă.
(9)Fiecare parte garantează că o licenţă sau o autorizaţie, odată acordată, intră în vigoare fără întârzieri nejustificate, în conformitate cu termenii şi condiţiile specificate în aceasta.
SUBSECŢIUNEA II:Dispoziţii de aplicare generală
Art. 161: Recunoaşterea reciprocă
(1)Nicio dispoziţie din prezentul capitol nu împiedică o parte să solicite ca persoanele fizice să deţină calificările necesare şi experienţa profesională specificată pe teritoriul pe care este prestat serviciul, pentru sectorul de activitate în cauză.
(2)Fiecare parte încurajează organismele profesionale relevante de pe teritoriul său să adreseze Comitetului de parteneriat, reunit în formaţiunea "Comerţ", recomandări privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor şi a experienţei profesionale, în vederea îndeplinirii, în totalitate sau în parte, de către antreprenori şi prestatorii de servicii, a criteriilor aplicate de fiecare parte pentru autorizarea, acordarea de licenţe, funcţionarea şi certificarea antreprenorilor şi a prestatorilor de servicii şi, în special, a serviciilor profesionale.
(3)După primirea unei recomandări menţionate la alineatul (2), Comitetul de parteneriat, reunit în formaţiunea "Comerţ", examinează recomandarea în cauză într-un termen rezonabil pentru a stabili dacă este conformă cu prezentul acord şi, pe baza informaţiilor din recomandare, evaluează, în special:
a)măsura în care standardele şi criteriile aplicate de fiecare parte în materie de autorizare, acordare de licenţe, funcţionare şi certificare a prestatorilor de servicii şi a antreprenorilor sunt convergente şi
b)valoarea economică potenţială a unui acord de recunoaştere reciprocă a calificărilor şi a experienţei profesionale.
(4)Atunci când sunt îndeplinite cerinţele de la alineatul (3), Comitetul de parteneriat, reunit în formaţiunea "Comerţ", stabileşte etapele necesare pentru negocierea unui acord de recunoaştere reciprocă, recomandând ulterior ca autorităţile competente ale părţilor să deschidă negocieri.
(5)Un astfel de acord trebuie să fie în conformitate cu dispoziţiile relevante ale Acordului OMC şi, în special, cu articolul VII din Acordul General privind Comerţul cu Servicii, care figurează în anexa 1B la Acordul OMC (GATS).
Art. 162: Transparenţa şi divulgarea informaţiilor confidenţiale
(1)Fiecare parte răspunde prompt tuturor cererilor de informaţii specifice prezentate de cealaltă parte cu privire la orice măsuri de aplicare generală sau acorduri internaţionale care intră în domeniul de aplicare al prezentului acord sau au un impact asupra acestuia. De asemenea, fiecare parte înfiinţează unul sau mai multe puncte de informare în scopul furnizării, la cerere, de informaţii specifice cu privire la toate aceste aspecte antreprenorilor şi prestatorilor de servicii ai celeilalte părţi. Părţile îşi notifică reciproc punctele lor de informare în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord. Nu este necesar ca punctele de informare să fie depozitare ale legilor şi reglementărilor.
(2)Nicio dispoziţie din prezentul acord nu obligă vreo parte să furnizeze informaţii confidenţiale a căror divulgare ar împiedica asigurarea respectării legii sau ar fi contrară interesului public ori ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale anumitor întreprinderi, publice sau private.
SUBSECŢIUNEA III:Servicii informatice
Art. 163: Definirea serviciilor informatice 1
(1)În cadrul liberalizării comerţului cu servicii informatice în conformitate cu secţiunile B, C şi D, părţile se conformează dispoziţiilor de la alineatele (2)-(4).
(2)Diviziunea 84 din Clasificarea Centrală a Produselor (CPC (1)), codul Organizaţiei Naţiunilor Unite utilizat pentru descrierea serviciilor informatice şi serviciilor conexe, acoperă funcţiile de bază utilizate pentru prestarea tuturor serviciilor informatice şi a celor conexe: programele informatice, definite ca ansambluri de instrucţiuni necesare pentru a permite computerelor să funcţioneze şi să comunice (inclusiv realizarea şi implementarea lor), prelucrarea şi stocarea datelor, precum şi serviciile conexe, cum sunt serviciile de consultanţă şi formare destinate personalului clienţilor. Datorită evoluţiilor tehnologice, aceste servicii sunt oferite din ce în ce mai mult sub formă de oferte grupate sau pachete de servicii conexe care pot include toate sau o parte din aceste funcţii de bază. De exemplu, serviciile precum găzduirea paginilor internet sau a domeniilor, extragerea datelor şi cele legate de tehnologia grid computing constau, fiecare, într-o combinaţie de funcţii de bază ale serviciilor informatice.
(1)Clasificarea Centrală a Produselor, astfel cum este stabilită de Oficiul Statistic al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Statistical Papers, seria M, nr. 77, CPC prov, 1991.
(3)Serviciile informatice şi serviciile conexe, indiferent dacă sunt sau nu prestate prin intermediul unei reţele, inclusiv prin internet, includ toate serviciile care oferă:
a)consultanţă, strategie, analiză, planificare, specificare, proiectare, dezvoltare, instalare, implementare, integrare, testare, corectarea erorilor, actualizare, sprijin, asistenţă tehnică sau administrare a computerelor ori a sistemelor de computere ori destinate acestora;
b)programe informatice, definite ca ansambluri de instrucţiuni necesare pentru a permite computerelor să funcţioneze şi să comunice (în mod intrinsec), precum şi consultanţă, strategie, analiză, planificare, specificare, proiectare, dezvoltare, instalare, implementare, integrare, testare, corectarea erorilor, actualizare, adaptare, întreţinere, sprijin, asistenţă tehnică, administrare sau utilizare a programelor informatice ori destinate acestora;
c)prelucrarea datelor, stocarea datelor, găzduirea datelor sau servicii de gestionare a bazelor de date;
d)servicii de întreţinere şi reparaţii pentru maşini şi echipamente de birou, inclusiv computere, sau
e)servicii de formare destinate personalului clienţilor, legate de programe informatice, computere sau sisteme de computere şi neclasificate în altă parte.
(4)Serviciile informatice şi serviciile conexe permit prestarea altor servicii, cum ar fi cele bancare, atât prin mijloace electronice, cât şi prin alte mijloace. În aceste cazuri, este important să se facă distincţia între serviciul de intermediere, cum ar fi găzduirea paginilor web sau găzduirea aplicaţiilor, şi conţinutul sau serviciul de bază furnizat pe cale electronică, precum serviciile bancare. În astfel de cazuri, conţinutul sau serviciul de bază nu intră sub incidenţa CPC 84.
SUBSECŢIUNEA IV:Servicii poştale (2)
(2)Prezenta secţiune se aplică atât în cazul CPC 7511, cât şi al CPC 7512.
Art. 164: Domeniu de aplicare şi definiţii
(1)Prezenta subsecţiune stabileşte principiile cadrului de reglementare pentru toate serviciile poştale.
(2)În sensul prezentei subsecţiuni şi al secţiunilor B, C şi D:
a)"licenţă" înseamnă o autorizaţie acordată de o autoritate de reglementare unui prestator de servicii individual, a cărei obţinere este obligatorie înainte de desfăşurarea unei activităţi de prestare a unui anumit serviciu, şi
b)"serviciu universal" înseamnă prestarea permanentă a unui set minim de servicii poştale de o calitate specificată în toate punctele de pe teritoriul unei părţi.
Art. 165: Prevenirea practicilor care denaturează piaţa
Fiecare parte se asigură că prestatorii de servicii poştale supuşi unei obligaţii de serviciu universal sau unui monopol poştal nu recurg la practici care să denatureze piaţa, cum ar fi:
(a)utilizarea încasărilor provenite din prestarea unui astfel de serviciu pentru a subvenţiona încrucişat furnizarea unui serviciu de curierat rapid sau a oricărui serviciu de curierat neuniversal şi
(b)o diferenţiere nejustificată între clienţi, cum ar fi întreprinderile, expeditorii de volume mari de corespondenţă sau consolidatorii, în ceea ce priveşte tarifele sau alţi termeni şi alte condiţii pentru furnizarea unui serviciu care face obiectul unei obligaţii de serviciu universal sau al unui monopol poştal.
Art. 166: Serviciu universal
(1)Fiecare parte are dreptul să definească tipul de obligaţii în materie de serviciu universal pe care doreşte să le menţină. Aceste obligaţii nu vor fi considerate ca fiind anticoncurenţiale în sine, cu condiţia să fie gestionate într-un mod transparent, nediscriminatoriu şi neutru din punctul de vedere al concurenţei şi să nu fie mai constrângătoare decât este necesar pentru tipul de serviciu universal definit de partea în cauză.
(2)Tarifele pentru serviciul universal sunt accesibile pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor.
Art. 167: Licenţe
(1)Fiecare parte ar trebui să depună eforturi pentru a înlocui, printr-o simplă înregistrare, orice licenţe pentru serviciile care nu intră în domeniul de aplicare al serviciului universal.
(2)În cazul în care este necesară o licenţă:
a)termenii şi condiţiile licenţelor, care nu trebuie să fie mai constrângătoare decât ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului lor, sunt făcute publice;
b)motivele care stau la baza refuzului de acordare a unei licenţe se comunică solicitantului, la cerere, şi
c)fiecare parte prevede o procedură de contestare a deciziei prin intermediul unui organism independent, care este transparentă, nediscriminatorie şi bazată pe criterii obiective.
Art. 168: Independenţa organismului de reglementare
Organismul de reglementare este distinct din punct de vedere juridic de orice prestator de servicii poştale şi de curierat şi nu este răspunzător în faţa acestor prestatori. Deciziile organismului de reglementare şi procedurile utilizate de acesta sunt imparţiale faţă de toţi participanţii la piaţă.
Art. 169: Apropierea progresivă
Părţile recunosc importanţa apropierii progresive a legislaţiei Republicii Armenia privind serviciile poştale de cea a Uniunii Europene.
SUBSECŢIUNEA V:Reţele si servicii de comunicaţii electronice
Art. 170: Domeniu de aplicare si definiţii
(1)Prezenta subsecţiune stabileşte principiile cadrului de reglementare pentru furnizarea de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, liberalizate în conformitate cu secţiunile B, C şi D.
(2)În sensul prezentei subsecţiuni:
a)"reţea de comunicaţii electronice" înseamnă sisteme de transmisie şi, după caz, echipamente de comutare sau de rutare şi alte resurse, inclusiv elemente de reţea inactive care permit transmiterea semnalelor prin fir, prin radio, prin mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;
b)"serviciu de comunicaţii electronice" înseamnă un serviciu care constă, integral sau în principal, în transmiterea de semnale prin reţele de comunicaţii electronice, inclusiv servicii de telecomunicaţii şi servicii de transmisie în reţele utilizate pentru radiodifuziune, cu excepţia serviciilor care constau în furnizarea conţinutului transmis prin intermediul reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice sau în exercitarea controlului editorial asupra acestui conţinut;
c)"serviciu public de telecomunicaţii" înseamnă orice serviciu de comunicaţii electronice care face obiectul unei obligaţii impuse de o parte, în mod explicit sau în fapt, de a fi oferit publicului în general;
d)"reţea publică de comunicaţii electronice" înseamnă o reţea de comunicaţii electronice utilizată în întregime sau în principal pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, care asigură transferul de informaţii între punctele terminus ale reţelei;
e)"serviciu public de telecomunicaţii" înseamnă orice serviciu de transport din domeniul telecomunicaţiilor care face obiectul unei obligaţii impuse de o parte, în mod explicit sau în fapt, de a fi oferit publicului în general; aceste servicii pot include, între altele, servicii telegrafice şi telefonice, telex şi servicii de transmitere de date care implică transmiterea în timp real a informaţiilor furnizate de client între două sau mai multe puncte, fără nicio modificare de la un capăt la altul a formei sau a conţinutului informaţiilor clientului;
f)"autoritate de reglementare în sectorul comunicaţiilor electronice" înseamnă organismul însărcinat sau organismele însărcinate de părţi să asigure reglementarea comunicaţiilor electronice menţionate în prezenta subsecţiune;
g)"instalaţii esenţiale" înseamnă instalaţiile unei reţele publice şi ale unui serviciu public de comunicaţii electronice care:
(i)sunt furnizate exclusiv sau predominant de un singur prestator sau de un număr limitat de prestatori şi
(ii)nu pot fi înlocuite într-un mod fezabil din punct de vedere economic sau tehnic în scopul furnizării unui serviciu;
h)"infrastructură asociată" înseamnă servicii conexe, infrastructuri fizice şi alte instalaţii sau elemente conexe unei reţele sau unui serviciu de comunicaţii electronice care permit sau sprijină furnizarea de servicii prin intermediul respectivei reţele sau al respectivului serviciu sau dispun de acest potenţial şi cuprind, între altele, clădirile sau intrările în clădiri, cablajul clădirilor, antenele, turnurile şi alte construcţii de susţinere, paturile de cabluri, tuburile, pilonii, nişele şi cutiile de distribuţie;
i)"furnizor major (1)" în sectorul comunicaţiilor electronice înseamnă un furnizor care are capacitatea de a influenţa în mod semnificativ condiţiile de participare, în ceea ce priveşte preţul şi oferta, pe o anumită piaţă a serviciilor de telecomunicaţii, ca urmare a controlului pe care îl deţine asupra instalaţiilor esenţiale sau a utilizării poziţiei sale pe piaţă;
(1)Părţile convin că un «furnizor major» este echivalent cu un furnizor care dispune de o putere semnificativă pe piaţă.
j)"acces" înseamnă punerea la dispoziţia altui furnizor a instalaţiilor sau a serviciilor, în baza unor condiţii definite, în scopul furnizării de servicii de comunicaţii electronice. Acesta se referă, între altele, la accesul la:
(i)elemente ale reţelei şi infrastructura asociată, ceea ce poate presupune conectarea echipamentului, prin mijloace fixe sau nu, în special accesul la bucla locală şi la instalaţiile şi serviciile necesare furnizării de servicii prin bucla locală;
(ii)infrastructura fizică, inclusiv clădiri, paturi de cabluri şi piloni;
(iii)sistemele de software relevante, inclusiv sistemele de asistenţă operaţională;
(iv)sisteme de informaţii sau baze de date pentru precomenzi, aprovizionare, comenzi, cereri de întreţinere şi reparaţii şi facturare;
(v)conversia numerelor sau sisteme care oferă funcţionalităţi echivalente;
(vi)reţele fixe şi mobile, în special pentru roaming, şi
(vii)servicii de reţea virtuale;
k)"interconectare" înseamnă legătura fizică şi logică realizată între reţele publice de comunicaţii electronice utilizate de acelaşi furnizor de servicii sau de furnizori diferiţi cu scopul de a permite utilizatorilor unui furnizor de servicii să comunice cu utilizatorii aceluiaşi furnizor de servicii sau ai altui furnizor ori să aibă acces la serviciile oferite de un alt furnizor. Serviciile în cauză pot fi furnizate de părţile implicate sau de alte părţi care au acces la reţea;
l)"serviciu universal" înseamnă setul minim de servicii de o calitate specificată care trebuie puse la dispoziţia tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei părţi, indiferent de localizarea lor geografică, la un preţ accesibil; domeniul de aplicare al serviciului universal şi punerea în aplicare a acestuia sunt stabilite de fiecare parte; şi
m)"portabilitatea numerelor" înseamnă capacitatea tuturor abonaţilor serviciilor publice de comunicaţii electronice care solicită acest lucru de a păstra, în acelaşi loc geografic, aceleaşi numere de telefon fără a pierde din calitate, fiabilitate sau comoditate în caz de transfer de la un furnizor de servicii publice de comunicaţii electronice la un alt furnizor din aceeaşi categorie.
Art. 171: Autoritatea de reglementare
(1)Fiecare parte se asigură că autorităţile sale de reglementare pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice sunt distincte din punct de vedere juridic şi independente din punct de vedere funcţional de orice furnizor de reţele de comunicaţii electronice, de servicii de comunicaţii electronice sau de echipamente de comunicaţii electronice.
(2)Partea care păstrează proprietatea sau controlul asupra unor furnizori de reţele sau servicii de comunicaţii electronice asigură separarea structurală efectivă a funcţiei de reglementare de activităţile conexe proprietăţii sau controlului. Autoritatea de reglementare acţionează în mod independent şi nu solicită şi nici nu acceptă instrucţiuni din partea oricărui alt organism în legătură cu îndeplinirea acestor sarcini, care i-au fost atribuite în temeiul dreptului intern.
(3)Fiecare parte se asigură că autorităţile sale de reglementare dispun de competenţe suficiente pentru a reglementa sectorul şi de resurse financiare şi umane suficiente pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin. Numai organismele de soluţionare a căilor de atac menţionate la alineatul (7) au competenţa de a suspenda sau de a revoca deciziile luate de autorităţile de reglementare.
Sarcinile încredinţate autorităţii de reglementare sunt făcute publice într-o formă accesibilă şi clară, în special în cazul în care sarcinile respective sunt încredinţate mai multor organisme. Fiecare parte se asigură că autorităţile sale de reglementare dispun de bugete anuale separate. Bugetele se fac publice.
(4)Deciziile organismelor de reglementare şi procedurile utilizate de acestea sunt imparţiale faţă de toţi participanţii la piaţă.
(5)Competenţele autorităţilor de reglementare sunt exercitate în mod transparent şi în timp util.
(6)Autorităţile de reglementare au competenţa de a se asigura că furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice le transmit cu promptitudine, la cerere, toate informaţiile, inclusiv financiare, care le sunt necesare pentru a-şi putea îndeplini sarcinile în conformitate cu prezenta subsecţiune. Informaţiile solicitate sunt proporţionale cu sarcinile pe care le au de îndeplinit autorităţile de reglementare şi sunt tratate în conformitate cu cerinţele de confidenţialitate.
(7)Orice utilizator sau furnizor afectat de decizia unei autorităţi de reglementare are dreptul de a exercita o cale de atac împotriva deciziei respective prin sesizarea unui organism competent să o soluţioneze, care este independent de părţile implicate. Acest organism, care poate fi o instanţă judecătorească, dispune de cunoştinţele de specialitate adecvate pentru aşi putea exercita atribuţiile în mod eficace. Fondul cauzei este luat în considerare în mod corespunzător, iar calea de atac este eficientă. În ceea ce priveşte organismele fără caracter judiciar competente să soluţioneze căile de atac, fiecare parte se asigură că deciziile acestor organisme sunt întotdeauna motivate în scris şi sunt supuse, de asemenea, revizuirii de către o autoritate judiciară imparţială şi independentă. Deciziile luate de organismele competente să soluţioneze căile de atac sunt executate în mod eficace. Până la soluţionarea căii de atac, decizia autorităţii de reglementare este menţinută, cu excepţia cazului în care sunt stabilite măsuri provizorii în conformitate cu dreptul intern.
(8)Fiecare parte se asigură că demiterea conducătorului unei autorităţi de reglementare sau, după caz, a membrilor organului colegial care îndeplineşte această funcţie în cadrul unui organism de reglementare sau a înlocuitorilor acestora poate avea loc numai în cazul în care titularii nu mai îndeplinesc condiţiile obligatorii pentru a-şi exercita atribuţiile, care sunt precizate în prealabil în dreptul intern. Orice decizie de demitere se face publică la momentul demiterii. Conducătorul demis al autorităţii de reglementare sau, după caz, membrii demişi ai organului colegial care îndeplineşte această funcţie primeşte (primesc) o expunere a motivelor demiterii şi are (au) dreptul de a solicita publicarea acesteia, dacă publicarea nu se efectuează în mod automat. În cazul prezentării unei solicitări în acest sens, expunerea motivelor demiterii este publicată.
Art. 172: Autorizaţia de a furniza reţele şi servicii de comunicaţii electronice
(1)Fiecare parte autorizează furnizarea de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, ori de câte ori este posibil, printr-o simplă notificare. În urma notificării, furnizorul de servicii în cauză nu este obligat să obţină o decizie explicită sau orice alt act administrativ din partea autorităţii de reglementare înainte de a-şi exercita drepturile ce decurg din autorizaţie. Drepturile şi obligaţiile care decurg din această autorizaţie trebuie să fie făcute publice sub o formă uşor accesibilă. Obligaţiile ar trebui să fie proporţionale cu serviciul în cauză.
(2)În cazul în care este necesar, o parte poate prevede obligaţia de a solicita o licenţă pentru dreptul de utilizare a frecvenţelor radio şi a numerelor, pentru:
a)evitarea interferenţelor prejudiciabile;
b)asigurarea calităţii tehnice a serviciului;
c)garantarea utilizării eficiente a spectrului sau
d)îndeplinirea altor obiective de interes general.
(3)Atunci când o parte prevede obligaţia de a solicita o licenţă, aceasta:
a)face publice toate criteriile de acordare a licenţei şi un termen rezonabil, necesar în mod normal pentru luarea unei decizii cu privire la o cerere de licenţă;
b)aduce în scris la cunoştinţa solicitantului, la cerere, motivele care stau la baza refuzului de acordare a unei licenţe; şi
c)oferă solicitantului posibilitatea de a contesta refuzul sesizând un organism competent să soluţioneze căile de atac în cazurile în care s-a refuzat acordarea licenţei.
(4)Costurile administrative sunt impuse furnizorilor într-un mod obiectiv, transparent, proporţional şi care vizează reducerea la minimum a costurilor. Costurile administrative impuse de către o parte furnizorilor care prestează un serviciu sau furnizează o reţea în temeiul unei autorizaţii menţionate la alineatul (1) sau al unei licenţe menţionate la alineatului (2) se limitează la costurile administrative reale pe care le presupun în mod normal gestionarea, controlul şi asigurarea respectării autorizaţiilor şi licenţelor aplicabile. Aceste costuri administrative pot include costurile cu cooperarea, armonizarea şi standardizarea internaţională, cercetarea de piaţă, monitorizarea conformităţii şi alte controale de piaţă, precum şi cheltuielile aferente activităţii de reglementare ce implică elaborarea şi asigurarea respectării legislaţiei şi a deciziilor administrative, cum ar fi deciziile privind accesul şi interconectarea.
Costurile administrative menţionate la primul paragraf nu includ plăţile pentru licitaţii, proceduri de ofertare sau alte mijloace nediscriminatorii de atribuire a concesiunilor sau contribuţiile obligatorii la furnizarea serviciului universal.
Art. 173: Resurse limitate
(1)Alocarea şi acordarea drepturilor de utilizare a resurselor limitate, inclusiv a spectrului de frecvenţe radio, a numerelor şi a drepturilor de trecere, se efectuează într-un mod deschis, obiectiv, prompt, transparent, nediscriminatoriu şi proporţional. Procedurile instituite de fiecare parte se bazează pe criterii obiective, transparente, nediscriminatorii şi proporţionale.
(2)Informaţiile privind situaţia actuală a benzilor de frecvenţă atribuite se pun la dispoziţia publicului, dar nu este obligatoriu să se furnizeze identificarea detaliată a spectrului de frecvenţe radio alocat utilizărilor specifice cu caracter guvernamental.
(3)Fiecare parte îşi rezervă dreptul de a stabili şi a aplica măsuri de gestionare a spectrului şi a frecvenţelor radio care pot avea drept efect limitarea numărului de furnizori de servicii de comunicaţii electronice, cu condiţia să ia măsurile respective într-un mod compatibil cu prezentul acord. Acest drept include posibilitatea de a aloca benzi de frecvenţă ţinând seama de necesităţile actuale şi viitoare şi de disponibilitatea spectrului. Nu se consideră că măsurile luate de o parte pentru alocarea şi atribuirea spectrului şi gestionarea frecvenţelor constituie măsuri care sunt incompatibile în sine cu articolele 144, 149 şi 150.
Art. 174: Acces şi interconectare
(1)Accesul şi interconectarea ar trebui convenite, în principiu, pe baza unor negocieri comerciale între furnizorii în cauză.
(2)Fiecare parte se asigură că furnizorii de servicii de comunicaţii electronice au dreptul şi, în cazul în care primesc o cerere în acest sens din partea unui alt furnizor, obligaţia de a negocia interconectarea reciprocă în scopul furnizării de reţele şi servicii de comunicaţii electronice aflate la dispoziţia publicului. Nicio parte nu menţine măsuri juridice sau administrative care să oblige furnizorii care acordă acces sau interconectare să ofere diferiţilor furnizori termeni şi condiţii diferite pentru servicii echivalente sau să impună obligaţii care nu au legătură cu serviciile furnizate.
(3)Fiecare parte se asigură că furnizorii care obţin informaţii de la un alt furnizor în cursul procesului de negociere a accesului sau a acordurilor de interconectare pot utiliza respectivele informaţii numai în scopul pentru care acestea au fost comunicate şi respectă întotdeauna confidenţialitatea informaţiilor transmise sau stocate.
(4)Fiecare parte se asigură că un furnizor major de pe teritoriul său acordă acces la instalaţiile sale esenţiale, inclusiv, între altele, elementele de reţea, infrastructura asociată şi serviciile auxiliare, furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice în baza unor termeni şi condiţii rezonabile şi nediscriminatorii (1).
(1)În sensul prezentei subsecţiuni, "nediscriminatorii" se interpretează ca referindu-se la tratamentul naţional, astfel cum este definit la articolul 150, precum şi că reflectă semnificaţia specifică sectorului, de "termeni şi condiţii nu mai puţin favorabile decât cele acordate oricărui alt utilizator de reţele sau servicii publice de comunicaţii electronice în circumstanţe similare".
(5)Pentru serviciile publice de telecomunicaţii, interconectarea cu un furnizor major este asigurată în orice punct în care aceasta este posibilă din punct de vedere tehnic în cadrul reţelei. Această interconectare se asigură:
a)în baza unor termeni şi condiţii (inclusiv în ceea ce priveşte standardele şi specificaţiile tehnice, calitatea şi întreţinerea) şi tarife nediscriminatorii şi la o calitate care să nu fie mai puţin favorabilă decât cea oferită pentru propriile servicii similare ale respectivului furnizor major sau pentru servicii similare ale unor furnizori neafiliaţi sau ale filialelor sale ori ale altor întreprinderi afiliate;
b)în timp util, în baza unor termeni şi condiţii (inclusiv în ceea ce priveşte standardele şi specificaţiile tehnice, calitatea şi întreţinerea) şi la tarife stabilite în funcţie de costuri care să fie transparente, rezonabile, având în vedere fezabilitatea economică, şi suficient de de grupate, astfel încât furnizorul să nu fie nevoit să plătească pentru componente sau instalaţii de reţea de care nu are nevoie pentru serviciul pe care urmează să îl furnizeze, şi
c)la cerere, în alte puncte decât punctele terminus ale reţelei oferite majorităţii utilizatorilor, cu perceperea unor tarife care reflectă costul construirii instalaţiilor suplimentare necesare.
(6)Fiecare parte se asigură că procedurile aplicabile pentru interconectarea cu un furnizor major sunt făcute publice şi că furnizorii majori fac publice fie acordurile lor de interconectare, fie, atunci când este cazul, ofertele lor de interconectare de referinţă.
Art. 175: Garanţii concurenţiale aplicate furnizorilor majori
Fiecare parte adoptă sau menţine măsuri adecvate pentru a preveni adoptarea sau continuarea unor practici anticoncurenţiale de către furnizorii care, individual sau împreună, constituie un furnizor major. Practicile anticoncurenţiale respective constau, în special, în:
(a)acordarea de subvenţii încrucişate anticoncurenţiale;
(b)utilizarea informaţiilor obţinute de la concurenţi într-un mod care conduce la rezultate anticoncurenţiale şi
(c)nepunerea la dispoziţia altor furnizori de servicii în timp util a informaţiilor tehnice referitoare la instalaţiile esenţiale şi a informaţiilor relevante din punct de vedere comercial care le sunt necesare pentru prestarea de servicii.
Art. 176: Serviciu universal
(1)Fiecare parte are dreptul să definească tipul de obligaţii de serviciu universal pe care doreşte să le menţină.
(2)Aceste obligaţii de serviciu universal nu sunt considerate ca fiind anticoncurenţiale în sine, cu condiţia să fie gestionate într-un mod proporţional, transparent, obiectiv şi nediscriminatoriu. Gestionarea acestor obligaţii este, de asemenea, neutră din punctul de vedere al concurenţei şi nu este mai constrângătoare decât este necesar pentru tipul de serviciu universal definit de fiecare parte.
(3)Toţi furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice ar trebui să fie eligibili pentru furnizarea unui serviciu universal. Desemnarea furnizorilor serviciului universal se face printr-un mecanism eficient, transparent şi nediscriminatoriu. În cazul în care este necesar, fiecare parte evaluează dacă prestarea serviciului universal reprezintă o povară inechitabilă pentru furnizorul desemnat în acest scop. În cazul în care acest lucru se justifică în urma calculului respectiv şi ţinând seama de avantajul pe piaţă câştigat de un furnizor care prestează un serviciu universal, autorităţile de reglementare stabilesc dacă este necesar un mecanism pentru a acorda compensaţii furnizorului în cauză sau pentru a repartiza costul net al obligaţiilor de serviciu universal.
Art. 177: Portabilitatea numerelor
Fiecare parte se asigură că furnizorii de servicii publice de comunicaţii electronice prevăd portabilitatea numerelor în baza unor termeni şi condiţii rezonabile.
Art. 178: Confidenţialitatea informaţiilor
Fiecare parte asigură confidenţialitatea comunicaţiilor electronice efectuate prin intermediul unei reţele publice de comunicaţii electronice şi a serviciilor de comunicaţii electronice aflate la dispoziţia publicului, precum şi confidenţialitatea datelor conexe privind traficul, fără a impune nicio restricţie comerţului cu servicii.
Art. 179: Soluţionarea litigiilor în materie de comunicaţii electronice
(1)Fiecare parte se asigură că, în cazul unui litigiu între furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice în legătură cu drepturile şi obligaţiile care decurg din prezenta subsecţiune, autoritatea de reglementare în cauză emite, la cererea uneia dintre părţile în cauză, o decizie cu caracter obligatoriu pentru a soluţiona litigiul în cel mai scurt timp posibil şi în orice caz în termen de patru luni, cu excepţia unor circumstanţe excepţionale.
(2)Atunci când litigiul vizează prestarea transfrontalieră de servicii, autorităţile de reglementare în cauză îşi coordonează eforturile pentru soluţionarea litigiului.
(3)Decizia autorităţii de reglementare se face publică, ţinând seama de cerinţele privind secretele de afaceri. Părţile în cauză primesc o expunere completă a motivelor pe care se bazează decizia şi au dreptul de a exercita o cale de atac împotriva deciziei respective, în conformitate cu articolul 171 alineatul (7).
(4)Procedura menţionată la prezentul articol nu împiedică niciuna dintre părţi să introducă o acţiune în instanţă.
Art. 180: Apropierea progresivă
Părţile recunosc importanţa apropierii progresive a legislaţiei Republicii Armenia privind reţelele de comunicaţii electronice de cea a Uniunii Europene.
SUBSECŢIUNEA VI:Servicii financiare
Art. 181: Domeniu de aplicare şi definiţii
(1)Prezenta subsecţiune se aplică măsurilor care afectează prestarea de servicii financiare, în cazul în care serviciile financiare sunt liberalizate în conformitate cu secţiunile B, C şi D.
(2)În sensul prezentului capitol, "serviciu financiar" înseamnă orice serviciu cu caracter financiar furnizat de un prestator de servicii financiare al unei părţi. Serviciile financiare includ serviciile de asigurări şi serviciile conexe asigurărilor, precum şi serviciile bancare şi alte servicii financiare.
(3)Serviciile de asigurări şi serviciile conexe asigurărilor, astfel cum sunt menţionate la alineatul (2), cuprind:
a)asigurarea directă (inclusiv coasigurarea):
(i)asigurările de viaţă şi
(ii)asigurările generale;
b)reasigurarea şi retrocesiunea;
c)intermedierea asigurării, cum ar fi activităţile de brokeraj şi de agenţie, şi
d)serviciile auxiliare asigurărilor, cum ar fi serviciile de consultanţă, de actuariat, de evaluare a riscurilor şi de soluţionare a cererilor de despăgubire.
(4)Serviciile bancare şi alte servicii financiare (excluzând serviciile de asigurări şi serviciile conexe asigurărilor), astfel cum sunt menţionate la alineatul (2), cuprind:
a)acceptarea depozitelor şi a altor fonduri rambursabile de la public;
b)împrumuturi de orice tip, inclusiv credite de consum, credite ipotecare, factoring şi finanţarea tranzacţiilor comerciale;
c)leasingul financiar;
d)toate serviciile de plată şi transferurile monetare, inclusiv cărţile de credit şi de debit, cecurile de călătorie şi cecurile bancare;
e)garanţiile şi angajamentele;
f)tranzacţionarea, în nume propriu sau în numele clienţilor, pe o piaţă bursieră, pe o piaţă extrabursieră sau într-un alt mod, a următoarelor:
(i)instrumente ale pieţei monetare (inclusiv cecuri, titluri comerciale de valoare, certificate de depozit);
(ii)schimb valutar;
(iii)instrumente derivate, inclusiv contracte futures şi opţiuni, dar fără a se limita la acestea;
(iv)instrumente pe rata de schimb şi pe rata dobânzii, inclusiv produse precum swapuri, contracte forward pe rata dobânzii;
(v)valori mobiliare şi
(vi)alte instrumente şi active financiare negociabile, inclusiv lingouri;
g)participarea la emisiunile de orice tipuri de titluri de valoare, inclusiv subscrierea şi plasarea (publică sau privată) în calitate de agent şi prestarea de servicii legate de aceste emisiuni;
h)brokerajul monetar;
i)gestionarea activelor, precum gestionarea numerarului sau a portofoliului, toate formele de gestionare a plasamentelor colective, gestionarea fondurilor de pensii, servicii de custodie, de depozitare şi fiduciare;
j)servicii de decontare şi compensare a activelor financiare, inclusiv valori mobiliare, produse financiare derivate şi alte instrumente negociabile;
k)furnizarea şi transferul de informaţii financiare, prelucrarea datelor financiare şi software-ul aferent şi
l)servicii de consiliere, de intermediere şi alte servicii financiare auxiliare privind toate activităţile enumerate la prezentul alineat, inclusiv furnizarea de informaţii privind creditele şi analize de credit, cercetări şi consiliere privind investiţiile şi portofoliile de investiţii, consiliere privind achiziţiile, restructurările şi strategiile societăţilor comerciale.
(5)În sensul prezentei subsecţiuni:
a)"prestator de servicii financiare" înseamnă orice persoană fizică sau juridică a unei părţi care intenţionează să furnizeze sau furnizează servicii financiare, cu excepţia entităţilor publice;
b)prin "entitate publică" se înţelege:
(i)un guvern, o bancă centrală sau o autoritate monetară a unei părţi sau o entitate deţinută sau controlată de către o parte, care este în principal însărcinată cu exercitarea unor funcţii publice sau activităţi de serviciu public, cu excepţia entităţilor însărcinate în principal cu prestarea unor servicii financiare în condiţii comerciale, sau
(ii)o entitate privată, care îndeplineşte funcţii ce revin în mod normal unei bănci centrale sau unei autorităţi monetare, atunci când exercită aceste funcţii; şi
c)"serviciu financiar nou" înseamnă un serviciu cu caracter financiar, inclusiv servicii privind produse existente şi produse noi, sau modul în care este livrat un produs care nu este furnizat de niciun prestator de servicii financiare pe teritoriul unei părţi, dar care este furnizat pe teritoriul celeilalte părţi.
Art. 182: Excepţia prudenţială
(1)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu împiedică o parte să adopte sau să menţină, din motive prudenţiale, măsuri precum:
a)protecţia investitorilor, a deponenţilor, a titularilor de poliţe sau a persoanelor faţă de care prestatorii de servicii financiare au obligaţii fiduciare; sau
b)asigurarea integrităţii şi stabilităţii sistemului său financiar.
(2)Măsurile respective nu sunt mai constrângătoare decât este necesar pentru a-şi îndeplini obiectivul.
(3)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează ca impunând uneia dintre părţi obligaţia de a divulga informaţii referitoare la afacerile şi la conturile unor clienţi individuali sau orice informaţii confidenţiale sau proprietare deţinute de entităţi publice.
Art. 183: Reglementare eficace şi transparentă
(1)Fiecare parte depune toate eforturile pentru a comunica în avans tuturor persoanelor interesate orice măsură de aplicare generală pe care partea în cauză intenţionează să o adopte, pentru a oferi acestor persoane posibilitatea de a prezenta observaţii referitoare la respectiva măsură. Această măsură propusă se aplică:
a)prin intermediul unei publicări oficiale sau
b)în altă formă scrisă sau electronică.
(2)Fiecare parte pune la dispoziţia persoanelor interesate cerinţele sale pentru completarea cererilor privind prestarea de servicii financiare.
La cererea unui solicitant, partea în cauză informează solicitantul cu privire la stadiul în care se află cererea sa. Dacă partea în cauză doreşte informaţii suplimentare de la solicitant, notifică solicitantului acest lucru fără întârzieri nejustificate.
(3)Fiecare parte depune toate eforturile pentru a asigura introducerea şi aplicarea pe teritoriul său a standardelor convenite la nivel internaţional privind reglementarea şi supravegherea sectorului serviciilor financiare şi combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale. Aceste standarde convenite la nivel internaţional sunt, între altele:
a)"Principiile de bază pentru supravegherea eficientă a sectorului bancar" ale Comitetului de la Basel;
b)"Principiile de bază în asigurări" ale Asociaţiei Internaţionale a Organismelor de Supraveghere a Asigurărilor;
c)"Obiectivele şi principiile de reglementare a valorilor mobiliare" ale Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor de Valori Mobiliare;
d)"Acordul privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal" al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE);
e)"Declaraţia G20 privind transparenţa şi schimbul de informaţii în scopuri fiscale" şi
f)cele "Patruzeci de recomandări privind spălarea banilor" şi cele "Nouă recomandări speciale privind finanţarea terorismului" ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională.
(4)Părţile iau act de cele "Zece principii-cheie pentru schimbul de informaţii", promulgate de miniştrii de finanţe ai ţărilor G7, şi iau toate măsurile necesare pentru a le aplica în cadrul relaţiilor lor bilaterale.
Art. 184: Servicii financiare noi
Fiecare parte permite unui prestator de servicii financiare al celeilalte părţi să furnizeze orice serviciu financiar nou de tip similar serviciilor a căror furnizare de către proprii prestatori de servicii financiare ar fi permisă de către partea respectivă în conformitate cu dreptul intern al acesteia în circumstanţe similare. O parte poate stabili forma juridică prin care serviciul poate fi prestat şi poate solicita o autorizaţie pentru prestarea serviciului respectiv. În cazul în care se cere o astfel de autorizaţie, se adoptă o decizie în acest sens într-un termen rezonabil, iar autorizaţia respectivă poate fi refuzată numai din motive prudenţiale coerente cu articolul 182.
Art. 185: Prelucrarea datelor
(1)Fiecare parte permite unui prestator de servicii financiare al celeilalte părţi să transfere informaţii sub formă electronică sau sub altă formă, către şi dinspre teritoriul său, pentru prelucrarea datelor, atunci când prelucrarea în cauză este necesară în vederea desfăşurării normale a activităţii respectivului prestator de servicii financiare.
(2)Nicio dispoziţie de la alineatul (1) nu restrânge dreptul unei părţi de a proteja datele cu caracter personal şi viaţa privată, atât timp cât acest drept nu este utilizat pentru a eluda respectarea dispoziţiilor prezentului acord.
(3)Fiecare parte adoptă sau menţine garanţii adecvate pentru protecţia vieţii private, a drepturilor fundamentale şi a libertăţilor persoanelor, în special în ceea ce priveşte transferul datelor cu caracter personal.
Art. 186: Excepţii specifice
(1)Nicio dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte, inclusiv entităţile publice ale acesteia, să desfăşoare activităţi sau să presteze servicii în mod exclusiv pe teritoriul său, activităţi sau servicii care fac parte dintr-un sistem public de pensii sau dintr-un sistem legal de asigurări sociale, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective pot fi desfăşurate, în temeiul reglementărilor naţionale ale părţii respective, de către prestatorii de servicii financiare aflaţi în concurenţă cu entităţi publice sau cu instituţii private.
(2)Nicio dispoziţie din prezentul acord nu se aplică activităţilor desfăşurate de o bancă centrală, de o autoritate monetară sau de orice altă entitate publică în cadrul politicii monetare sau al politicii privind cursul de schimb.
(3)Nicio dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte, inclusiv entităţile publice ale acesteia, să desfăşoare activităţi sau să presteze servicii în mod exclusiv pe teritoriul său în contul părţii sau al entităţilor publice ale acesteia, beneficiind de garanţia resurselor financiare ale părţii sau ale entităţilor publice ale acesteia sau utilizând aceste resurse financiare.
Art. 187: Organisme de autoreglementare
În cazul în care o parte impune prestatorilor de servicii financiare ai celeilalte părţi obligaţia de a fi membru, de a participa sau de a avea acces la orice organism de autoreglementare, bursă sau piaţă de valori mobiliare sau futures, agenţie de compensare sau orice altă organizaţie sau asociaţie, pentru a furniza servicii financiare în condiţii de egalitate cu prestatorii de servicii financiare ai părţii respective sau în cazul în care partea oferă în mod direct sau indirect acestor entităţi privilegii sau avantaje la furnizarea de servicii financiare, partea în cauză se asigură că sunt respectate obligaţiile prevăzute la articolele 144 şi 150.
Art. 188: Sisteme de compensare şi de plată
În conformitate cu termenii şi condiţiile privind tratamentul naţional specificate la articolele 144 şi 150, fiecare parte acordă prestatorilor de servicii financiare ai celeilalte părţi stabiliţi pe teritoriul său acces la sistemele de plată şi de compensare exploatate de entităţi publice, precum şi la facilităţile oficiale de finanţare şi refinanţare disponibile în cursul activităţilor comerciale obişnuite. Prezentul articol nu este destinat să acorde acces la facilităţile de creditor de ultimă instanţă ale unei părţi.
Art. 189: Stabilitatea financiară şi reglementarea serviciilor financiare în Republica Armenia
Părţile recunosc importanţa reglementării adecvate a serviciilor financiare în scopul de a asigura stabilitatea financiară, echitatea şi eficienţa pieţelor şi protecţia investitorilor, a deponenţilor, a titularilor de poliţe şi a persoanelor faţă de care prestatorii de servicii financiare au obligaţii fiduciare. În vederea acestei reglementări a serviciilor financiare, standardele internaţionale în materie de bune practici, în special modul în care sunt puse în aplicare în Uniunea Europeană, asigură cadrul de referinţă general. În acest context, Republica Armenia asigură apropierea reglementărilor sale în materie de servicii financiare, dacă este cazul, de legislaţia Uniunii Europene.
SUBSECŢIUNEA VII:Servicii de transport
Art. 190: Domeniu de aplicare şi obiective
Prezenta subsecţiune stabileşte principiile referitoare la liberalizarea serviciilor de transport internaţional în conformitate cu secţiunile B, C şi D.
Art. 191: Definiţii
(1)În sensul prezentei subsecţiuni şi al secţiunilor B, C şi D:
a)"transportul maritim internaţional" cuprinde operaţiuni de transport "de la expeditor la destinatar" (door to door) şi multimodal, care presupune transportul mărfurilor prin intermediul mai multor moduri de transport, inclusiv un parcurs maritim, însoţite de un singur document de transport şi include, în acest scop, dreptul de a încheia contracte direct cu furnizorii de alte moduri de transport;
b)"servicii de manipulare a încărcăturilor maritime" înseamnă activităţi desfăşurate de operatori portuari, inclusiv operatorii de terminale, dar care nu includ activităţile directe ale docherilor, atunci când această forţă de muncă este organizată independent de operatorii portuari sau de operatorii terminalului. Activităţile vizate includ organizarea şi supravegherea următoarelor operaţiuni:
(i)încărcarea sau descărcarea mărfurilor pe sau de pe o navă;
(ii)amararea sau dezamararea mărfurilor;
(iii)recepţionarea sau livrarea şi depozitarea în siguranţă a mărfurilor înainte de expediere sau după descărcare;
c)"servicii de vămuire" sau, ca alternativă, "servicii de brokeraj vamal" înseamnă activităţi care constau în îndeplinirea, în numele altei părţi, a formalităţilor vamale privind importul, exportul sau transportul direct al mărfurilor, indiferent dacă acest serviciu reprezintă principala activitate a prestatorului de servicii sau o completare obişnuită a activităţii sale principale;
d)"servicii de staţionare şi depozitare a containerelor" înseamnă activităţi care constau în depozitarea containerelor, atât în zone portuare, cât şi în interiorul ţării, în vederea umplerii sau a golirii, a reparării şi a punerii lor la dispoziţie pentru expediere;
e)"servicii de agenţii maritime" înseamnă activităţi care constau în reprezentarea, într-o zonă geografică dată, în calitate de agent, a intereselor comerciale ale uneia sau mai multor linii de navigaţie sau companii maritime, în următoarele scopuri:
(i)comercializarea şi vânzarea de servicii de transport maritim şi de servicii conexe, de la ofertare până la facturare, emiterea de conosamente în numele societăţilor, achiziţionarea şi revânzarea serviciilor conexe necesare, întocmirea documentelor şi furnizarea de informaţii comerciale şi
(ii)reprezentarea societăţilor, organizarea escalei navei sau preluarea controlului asupra mărfurilor, atunci când este necesar;
f)"servicii de expediere de mărfuri" înseamnă activitatea care constă în organizarea şi monitorizarea operaţiunilor de transport în numele transportatorilor, prin achiziţionarea serviciilor de transport şi a serviciilor conexe, întocmirea documentelor şi furnizarea de informaţii comerciale, şi
g)"servicii de legătură" înseamnă transportul prealabil şi ulterior pe mare de mărfuri internaţionale, în principal mărfuri containerizate, între porturi situate pe teritoriul uneia dintre părţi.
(2)În ceea ce priveşte transportul maritim internaţional, părţile asigură aplicarea eficace a principiului accesului nerestricţionat la încărcături pe bază comercială, a libertăţii de a presta servicii maritime internaţionale, precum şi a tratamentului naţional în cadrul prestării unor astfel de servicii.
(3)Ţinând seama de nivelurile existente de liberalizare între părţi în ceea ce priveşte transportul maritim internaţional, fiecare parte:
a)aplică în mod eficace principiul accesului nerestricţionat la pieţele şi schimburile comerciale maritime internaţionale pe bază comercială şi în mod nediscriminatoriu şi
b)acordă navelor care arborează pavilionul celeilalte părţi sau care sunt exploatate de prestatori de servicii ai celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor nave sau navelor oricărei ţări terţe, luându-se în calcul cel mai favorabil dintre aceste două tratamente, în ceea ce priveşte, între altele, accesul la porturi, utilizarea infrastructurii şi a serviciilor portuare şi utilizarea serviciilor maritime auxiliare, precum şi în ceea ce priveşte taxele şi redevenţele aferente, instalaţiile vamale şi alocarea danelor şi a instalaţiilor de încărcare şi descărcare.
(4)La aplicarea principiilor menţionate la alineatul (3), fiecare parte:
a)se abţine să introducă, în acordurile viitoare încheiate cu ţări terţe privind serviciile de transport maritim internaţional, clauze de partajare a încărcăturilor, inclusiv comerţul în vrac de mărfuri uscate şi lichide şi traficul de linie, şi reziliază, într-un interval rezonabil de timp, orice astfel de clauze de partajare a încărcăturilor existente în acorduri precedente şi
b)abrogă şi se abţine să introducă, de la intrarea în vigoare a prezentului acord, orice măsură unilaterală şi orice obstacol administrativ, tehnic şi de alt tip care ar putea constitui restricţii disimulate sau ar putea avea efecte discriminatorii asupra libertăţii de a presta servicii în domeniul transportului maritim internaţional.
(5)Fiecare parte permite prestatorilor de servicii de transport maritim internaţional ai celeilalte părţi să aibă un sediu pe teritoriul său, în condiţii de stabilire şi de funcţionare nu mai puţin favorabile decât cele acordate propriilor săi prestatori de servicii sau celor din orice ţară terţă, oricare dintre acestea sunt mai avantajoase.
(6)Fiecare parte pune la dispoziţia prestatorilor de servicii de transport maritim internaţional ai celeilalte părţi, în baza unor termeni şi condiţii rezonabile şi nediscriminatorii, următoarele servicii portuare: pilotaj, asistenţă la remorcare şi tracţiune, aprovizionare, alimentare cu combustibil şi cu apă, colectarea gunoiului şi eliminarea apei de balast, servicii de oficiu de căpitănie, asistenţă la navigaţie, instalaţii pentru reparaţii de urgenţă, servicii de ancorare, locuri de acostare şi servicii de acostare, precum şi servicii operaţionale la ţărm esenţiale pentru exploatarea navelor, inclusiv comunicaţii, aprovizionare cu apă şi energie electrică.
(7)Fiecare parte permite circulaţia echipamentelor, precum containerele goale, care nu sunt transportate drept mărfuri contra cost, între porturile Republicii Armenia sau între porturile unui stat membru.
(8)Fiecare parte, sub rezerva autorizării de către autoritatea competentă, permite prestatorilor de servicii de transport maritim internaţional ai celeilalte părţi să presteze servicii de legătură între porturile sale naţionale.
Art. 192: Apropierea progresivă
Părţile recunosc importanţa apropierii progresive a legislaţiei Republicii Armenia privind transporturile de cea a Uniunii Europene.
SUBSECŢIUNEA I:Dispoziţii generale
Art. 193: Obiective şi principii
(1)Recunoscând faptul că schimburile comerciale electronice sporesc oportunităţile de afaceri în numeroase sectoare, părţile îşi propun să promoveze dezvoltarea comerţului electronic între ele, în special cooperând în probleme generate de comerţul electronic în ceea ce priveşte dispoziţiile prevăzute în prezentul capitol.
(2)Părţile convin că dezvoltarea comerţului electronic este pe deplin compatibilă cu cele mai exigente standarde internaţionale în materie de protecţie a datelor, pentru a păstra încrederea utilizatorilor comerţului electronic.
(3)Părţile convin că tranzacţiile electronice constituie o prestare de servicii, în sensul secţiunii C, care nu poate fi supusă taxelor vamale.
Art. 194: Aspecte de reglementare în materie de comerţ electronic
(1)Părţile menţin un dialog cu privire la problemele legate de reglementare generate de comerţul electronic. În cadrul acestui dialog se abordează, între altele, următoarele aspecte:
a)recunoaşterea certificatelor de semnătură electronică eliberate publicului şi facilitarea serviciilor transfrontaliere de certificare;
b)răspunderea prestatorilor de servicii intermediari în ceea ce priveşte transmiterea sau stocarea informaţiilor;
(i)tratamentul comunicaţiilor electronice comerciale nesolicitate şi
(ii)protecţia consumatorilor în domeniul comerţului electronic şi
c)orice alte aspecte relevante pentru dezvoltarea comerţului electronic.
(2)Acest dialog poate avea loc sub formă de schimb de informaţii în legătură cu legislaţia fiecărei părţi privind aspectele menţionate la alineatul (1), precum şi în legătură cu punerea în aplicare a legislaţiei în cauză.
SUBSECŢIUNEA II:Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari
Art. 195: Utilizarea serviciilor intermediarilor
Părţile recunosc că este posibil ca serviciile intermediarilor să fie folosite de terţi pentru activităţi care contravin dreptului lor intern. Pentru a ţine seama de această posibilitate, fiecare parte adoptă sau menţine, în ceea ce priveşte prestatorii de servicii intermediari, măsurile în materie de răspundere menţionate în prezenta subsecţiune.
Art. 196: Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: "simpla transmitere"
(1)În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în transmiterea într-o reţea de comunicaţii a informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului sau în furnizarea accesului la o reţea de comunicaţii, fiecare parte se asigură că prestatorul serviciului nu este răspunzător pentru informaţiile transmise, cu condiţia ca prestatorul:
a)să nu iniţieze transmiterea;
b)să nu selecteze destinatarul transmiterii şi
c)să nu selecteze sau să modifice informaţiile care fac obiectul transmiterii.
(2)Activităţile de transmitere şi de furnizare a accesului menţionate la alineatul (1) includ stocarea automată, intermediară şi tranzitorie a informaţiilor transmise, în măsura în care stocarea respectivă serveşte exclusiv pentru efectuarea transmiterii în reţeaua de comunicaţii şi cu condiţia ca durata stocării informaţiilor să nu depăşească timpul necesar în mod rezonabil pentru efectuarea transmiterii.
(3)Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă, în conformitate cu sistemul juridic al fiecărei părţi, să impună prestatorului de servicii să pună capăt unei încălcări sau să o prevină.
Art. 197: Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: "memorarea în cache"
(1)În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în transmiterea printr-o reţea de comunicaţii a informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului, fiecare parte se asigură că prestatorul serviciului nu este răspunzător pentru stocarea automată, intermediară şi temporară a informaţiilor transmise, realizată exclusiv pentru a eficientiza transmiterea mai departe a informaţiilor către alţi destinatari ai serviciului, la cerere, cu condiţia ca prestatorul:
a)să nu modifice informaţiile;
b)să se conformeze condiţiilor de acces la informaţii;
c)să se conformeze normelor privind actualizarea informaţiilor, specificate într-un mod recunoscut pe scară largă şi folosite de întreprinderile din sector;
d)să nu împiedice utilizarea legală a tehnologiei, recunoscută şi folosită pe scară largă de întreprinderile din sector, în scopul de a obţine date privind utilizarea informaţiilor, şi
e)să acţioneze prompt pentru a elimina informaţiile stocate de prestator sau pentru a bloca accesul la acestea de îndată ce ia cunoştinţă de faptul că informaţiile au fost eliminate din sursa în care se aflau iniţial în reţea ori accesul la acestea a fost blocat sau că o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă a dispus eliminarea informaţiilor sau blocarea acestora.
(2)Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă să impună prestatorului de servicii, în conformitate cu sistemul juridic al fiecărei părţi, să pună capăt unei încălcări sau să o prevină.
Art. 198: Răspunderea prestatorilor de servicii intermediari: "găzduirea"
(1)În cazul în care se prestează un serviciu al societăţii informaţionale care constă în stocarea informaţiilor furnizate de un destinatar al serviciului, părţile se asigură că prestatorul serviciului nu este răspunzător pentru informaţiile stocate la cererea unui destinatar al serviciului, cu condiţia ca prestatorul:
a)să nu aibă efectiv cunoştinţă despre activitatea sau informaţiile ilegale, iar în ceea ce priveşte acţiunile în despăgubiri, să nu aibă cunoştinţă de fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activităţile sau informaţiile sunt ilegale sau
b)din momentul în care ia cunoştinţă de acestea, să acţioneze prompt pentru a elimina informaţiile sau pentru a bloca accesul la acestea.
(2)Alineatul (1) nu se aplică atunci când destinatarul serviciului acţionează sub autoritatea sau sub controlul prestatorului.
(3)Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca o instanţă judecătorească sau o autoritate administrativă să impună prestatorului de servicii, în conformitate cu sistemul juridic al fiecărei părţi, să pună capăt unei încălcări sau să o prevină şi nici posibilităţii ca o parte să instituie proceduri care să reglementeze eliminarea informaţiilor sau blocarea accesului la acestea.
Art. 199: Absenţa unei obligaţii generale în materie de supraveghere
(1)Părţile nu impun prestatorilor o obligaţie generală de supraveghere a informaţiilor pe care le transmit sau le stochează atunci când prestează serviciile prevăzute la articolele 196, 197 şi 198 şi nici o obligaţie generală de a căuta în mod activ fapte sau circumstanţe din care să rezulte că activităţile sunt ilegale.
(2)Fiecare parte poate stabili, pentru prestatorii de servicii ale societăţii informaţionale, obligaţia de a informa prompt autorităţile publice competente cu privire la presupusele activităţi ilegale comise sau cu privire la informaţiile furnizate de destinatarii serviciului oferit de prestatorii în cauză sau obligaţia de a comunica autorităţilor competente, la cererea acestora, informaţii care să permită identificarea destinatarilor serviciului cu care au încheiat acorduri de stocare.
Art. 200: Excepţii generale
(1)Fără a aduce atingere excepţiilor generale prevăzute în prezentul acord, prezentul capitol face obiectul excepţiilor specificate la alineatele (2) şi (3).
(2)Sub rezerva cerinţei ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între ţări în care prevalează condiţii similare, sau o restricţie disimulată asupra stabilirii sau a prestării transfrontaliere de servicii, nicio dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicând adoptarea sau asigurarea respectării de către părţi a măsurilor:
a)necesare pentru protejarea securităţii publice sau a moralei publice ori pentru menţinerea ordinii publice;
b)necesare pentru protecţia vieţii sau a sănătăţii oamenilor, a animalelor sau a plantelor;
c)referitoare la conservarea resurselor naturale epuizabile atunci când aceste măsuri sunt aplicate împreună cu restricţii privind antreprenorii interni sau oferta internă ori consumul intern de servicii;
d)necesare pentru protecţia patrimoniului naţional de valoare artistică, istorică sau arheologică;
e)necesare pentru a asigura respectarea actelor cu putere de lege sau a actelor administrative care nu sunt incompatibile cu prezentul capitol, inclusiv a celor legate de:
(i)prevenirea practicilor neloiale şi frauduloase sau remedierea efectelor neexecutării contractelor;
(ii)protecţia vieţii private a persoanelor în raport cu prelucrarea şi diseminarea datelor cu caracter personal şi protecţia confidenţialităţii dosarelor şi a conturilor personale sau
(iii)siguranţa sau
f)incompatibile cu articolele 144 şi 150, cu condiţia ca diferenţa în materie de tratament să vizeze impunerea sau colectarea efectivă ori echitabilă a impozitelor directe în ceea ce priveşte activităţile economice, antreprenorii sau prestatorii de servicii ai celeilalte părţi (1).
(1)Măsurile care vizează asigurarea impunerii sau colectării efective ori echitabile a impozitelor directe cuprind măsurile luate de o parte în temeiul regimului său fiscal care:
(i)se aplică antreprenorilor şi prestatorilor de servicii nerezidenţi pentru recunoaşterea faptului că obligaţia fiscală a nerezidenţilor se stabileşte ţinându-se seama de elementele impozabile care îşi au sursa sau sunt situate pe teritoriul părţii;
(ii)se aplică nerezidenţilor pentru asigurarea impunerii sau colectării impozitelor pe teritoriul părţii;
(iii)se aplică nerezidenţilor sau rezidenţilor pentru a împiedica evaziunea sau frauda fiscală, incluzând măsurile de asigurare a conformităţii;
(iv)se aplică consumatorilor de servicii prestate sau având provenienţa pe teritoriul unei alte părţi pentru a asigura impunerea sau colectarea impozitelor datorate de aceşti consumatori, provenind din surse de pe teritoriul părţii;
(v)fac distincţie între antreprenorii şi prestatorii de servicii supuşi impozitării elementelor impozabile la nivel mondial şi alţi investitori şi prestatori de servicii, în virtutea diferenţei referitoare la tipul de bază impozabilă care există între aceştia, sau
(vi)determină, atribuie şi repartizează veniturile, profitul, câştigurile, pierderile, deducerile sau creditele persoanelor fizice sau sucursalelor rezidente sau între persoanele asociate sau sucursale ale aceleaşi persoane, în scopul menţinerii bazei impozabile a părţii.
(3)Prezentul capitol şi anexa VIII la prezentul acord nu se aplică sistemelor de securitate socială ale părţilor sau activităţilor de pe teritoriul fiecărei părţi care sunt legate, chiar şi numai ocazional, de exercitarea autorităţii oficiale.
Art. 201: Măsuri fiscale
Clauza naţiunii celei mai favorizate, acordată în conformitate cu prezentul capitol, nu se aplică tratamentului fiscal pe care părţile îl acordă sau îl vor acorda în viitor în temeiul acordurilor dintre părţi destinate să evite dubla impunere.
Art. 202: Excepţii privind securitatea
Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează astfel încât:
(a)să impună oricăreia dintre părţi obligaţia de a furniza orice informaţie a cărei divulgare o consideră contrară intereselor sale esenţiale în materie de securitate;
(b)să împiedice oricare dintre părţi să întreprindă orice acţiune pe care o consideră necesară pentru protecţia intereselor sale esenţiale în materie de securitate:
(i)în legătură cu producţia de arme, muniţii sau materiale de război sau comerţul cu acestea;
(ii)în legătură cu activităţile economice desfăşurate direct sau indirect în scopul aprovizionării unei unităţi militare;
(iii)în legătură cu materialele fisionabile şi fuzionabile sau materialele din care sunt obţinute acestea sau
(iv)întreprinsă pe timp de război sau în alte situaţii de urgenţă în relaţiile internaţionale sau
(c)să împiedice o parte să întreprindă vreo acţiune în scopul de a îndeplini obligaţiile pe care le-a acceptat pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.
Termenii sau noţiunile referitoare la fiscalitate de la litera (f) şi din prezenta notă de subsol se stabilesc în conformitate cu definiţiile şi noţiunile referitoare la fiscalitate sau cu definiţiile şi noţiunile echivalente sau similare din dreptul intern al părţii care ia respectiva măsură.
Art. 203: Reexaminare
Pentru a facilita investiţiile bilaterale, părţile reexaminează împreună mediul investiţional şi cadrul juridic în materie de investiţii în termen de cel mult trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord şi, ulterior, la intervale periodice. Pe baza acestei reexaminări, părţile analizează posibilitatea de a începe negocieri în vederea completării prezentului acord cu dispoziţii privind investiţiile, inclusiv privind protecţia acestora.
Art. 204: Plăţi curente
Părţile nu impun nicio restricţie şi permit, într-o monedă liber convertibilă şi în conformitate cu Statutul Fondului Monetar Internaţional, orice plăţi şi transferuri din contul curent al balanţei de plăţi între Uniunea Europeană şi Republica Armenia.
Art. 205: Circulaţia capitalurilor
(1)În ceea ce priveşte tranzacţiile aferente contului de capital şi contului financiar din balanţa de plăţi, de la data intrării în vigoare a prezentului acord părţile asigură libera circulaţie a capitalurilor referitoare la investiţiile directe (1) realizate în conformitate cu legislaţia ţării-gazdă şi cu dispoziţiile capitolului 5, precum şi lichidarea şi repatrierea respectivului capital investit şi a oricărui profit generat de acesta.
(1)Inclusiv achiziţionarea de bunuri imobile legată de investiţiile directe.
(2)În ceea ce priveşte tranzacţiile aferente contului de capital şi contului financiar din balanţa de plăţi care nu intră sub incidenţa alineatului (1), de la data intrării în vigoare a prezentului acord şi fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului acord, fiecare parte asigură libera circulaţie a capitalurilor în ceea ce priveşte:
a)creditele legate de tranzacţiile comerciale, inclusiv prestarea de servicii, la care participă un rezident al uneia dintre părţi;
b)activităţile desfăşurate de investitorii celeilalte părţi în materie de împrumuturi şi credite financiare şi
c)participarea la capitalul unei persoane juridice, astfel cum este definită la articolul 142, fără a se urmări stabilirea sau menţinerea de legături economice durabile.
(3)Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului acord, părţile nu introduc noi restricţii cu privire la circulaţia capitalurilor şi plăţile curente între rezidenţii Uniunii Europene şi Republicii Armenia şi nu înăspresc restricţiile prevăzute de regimurile existente.
Art. 206: Excepţii
Sub rezerva cerinţei ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între ţări în care prevalează condiţii similare sau o restricţie disimulată asupra circulaţiei capitalurilor, nicio dispoziţie din prezentul capitol nu se interpretează ca împiedicând adoptarea sau asigurarea respectării de către oricare dintre părţi a măsurilor:
(a)necesare pentru protejarea securităţii publice, moralei publice sau pentru menţinerea ordinii publice sau
(b)necesare pentru a asigura respectarea legilor sau reglementărilor care nu sunt incompatibile cu dispoziţiile prezentului titlu, inclusiv a celor legate de:
(i)prevenirea infracţiunilor, a practicilor neloiale şi frauduloase sau necesare pentru remedierea efectelor neîndeplinirii unei obligaţii contractuale, precum falimentul, insolvenţa şi protejarea drepturilor creditorilor;
(ii)măsuri adoptate sau menţinute pentru asigurarea integrităţii şi stabilităţii sistemului financiar al uneia dintre părţi;
(iii)emiterea, comercializarea sau tranzacţionarea titlurilor de valoare, a opţiunilor, a contractelor futures sau a altor instrumente derivate;
(iv)raportarea financiară sau înregistrarea contabilă a transferurilor atunci când acest lucru este necesar pentru a veni în sprijinul autorităţilor de asigurare a respectării legii sau al autorităţilor de reglementare a sistemului financiar sau
(v)asigurarea respectării ordinelor sau hotărârilor pronunţate în cadrul procedurilor juridice sau administrative.
Art. 207: Măsuri de salvgardare
În cazul în care, în circumstanţe excepţionale în care se înregistrează dificultăţi grave ale funcţionării cursului de schimb sau a politicii monetare, în cazul Republicii Armenia, sau ale funcţionării uniunii economice şi monetare, în cazul Uniunii Europene, sau în cazul în care o parte se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăţi grave privind balanţa de plăţi sau cu dificultăţi financiare externe, partea în cauză poate lua măsurile de salvgardare care sunt strict necesare cu privire la circulaţia capitalurilor, plăţile şi transferurile dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia pentru o perioadă care nu depăşeşte un an. Partea care adoptă sau menţine măsuri de salvgardare informează prompt cealaltă parte cu privire la adoptarea oricărei măsuri de salvgardare şi prezintă, imediat ce este posibil, un calendar pentru eliminarea măsurii respective.
Art. 208: Facilitare
Părţile se consultă în vederea facilitării circulaţiei capitalurilor între ele pentru a promova obiectivele prezentului acord.
Art. 209: Obiective
Obiectivele prezentului capitol sunt:
(a)facilitarea producţiei şi a comercializării de produse inovatoare şi creative între părţi, contribuind astfel, pentru fiecare dintre părţi, la dezvoltarea unei economii mai durabile şi mai favorabile incluziunii şi
(b)atingerea unui nivel adecvat şi eficace de protecţie şi asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală.
Art. 210: Natura obligaţiilor şi domeniul de aplicare al acestora
(1)Părţile asigură punerea în aplicare adecvată şi eficace a tratatelor internaţionale privind proprietatea intelectuală la care au aderat, inclusiv a Acordului OMC privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală, inclus în anexa 1C la Acordul OMC (denumit în continuare "Acordul TRIPS"). Prezentul capitol completează şi aduce precizări suplimentare cu privire la drepturile şi obligaţiile existente între părţi în temeiul Acordului TRIPS şi al altor tratate internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale.
(2)În sensul prezentului acord, termenul "proprietate intelectuală" se referă cel puţin la toate categoriile de proprietate intelectuală menţionate în secţiunea B a prezentului capitol.
(3)Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală include protecţia împotriva concurenţei neloiale, astfel cum este menţionată la articolul 10a din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 1883, revizuită şi modificată prin Actul de la Stockholm din 1967 [denumită în continuare "Convenţia de la Paris (1967)"].
Art. 211: Epuizare
Fiecare parte prevede un regim naţional sau regional de epuizare a drepturilor de proprietate intelectuală.
SUBSECŢIUNEA I:Drepturile de autor şi drepturile conexe
Art. 212: Protecţia acordată
(1)Părţile respectă drepturile şi obligaţiile prevăzute în:
a)Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice (denumită în continuare "Convenţia de la Berna");
b)Convenţia de la Roma pentru protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune ("Convenţia de la Roma");
c)Acordul TRIPS;
d)Tratatul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) privind dreptul de autor şi
e)Tratatul OMPI privind interpretările, execuţiile şi fonogramele.
(2)Părţile depun toate eforturile rezonabile pentru a adera la Tratatul de la Beijing privind interpretările şi execuţiile audiovizuale.
Art. 213: Autori
Fiecare parte asigură dreptul exclusiv al autorilor de a autoriza sau de a interzice:
(a)reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă a operelor lor;
(b)orice formă de distribuţie către public, prin vânzarea originalului sau a copiilor operelor lor ori prin alte mijloace;
(c)orice comunicare către public a operelor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv punerea la dispoziţia publicului a operelor lor, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din locul şi în momentul alese în mod individual, şi
(d)închirierea şi împrumutul originalelor şi copiilor operelor lor.
Art. 214: Artişti interpreţi sau executanţi
Fiecare parte asigură dreptul exclusiv al artiştilor interpreţi sau executanţi de a autoriza sau de a interzice:
(a)fixarea (1) interpretărilor sau a execuţiilor lor;
(1)"Fixarea" înseamnă încorporarea sunetelor sau a imaginilor interpretărilor sau a execuţiilor lor sau ale reprezentărilor acestora pe un suport care permite perceperea, reproducerea sau comunicarea lor cu ajutorul unui dispozitiv.
(b)reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă, a fixărilor interpretărilor sau a execuţiilor lor;
(c)distribuirea către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a fixărilor interpretărilor sau a execuţiilor lor;
(d)punerea la dispoziţia publicului a fixărilor interpretărilor sau a execuţiilor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din locul şi în momentul alese în mod individual;
(e)radiodifuzarea prin mijloace fără fir şi comunicarea către public a interpretărilor sau a execuţiilor lor, cu excepţia cazului în care interpretarea sau execuţia este ea însăşi deja o execuţie sau o interpretare radiodifuzată sau efectuată pornind de la o fixare; şi
(f)închirierea şi împrumutul fixărilor interpretărilor sau a execuţiilor lor.
Art. 215: Producătorii de fonograme
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al producătorilor de fonograme de a autoriza sau de a interzice:
(a)reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă a fonogramelor lor;
(b)distribuirea către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a fonogramelor lor, inclusiv a copiilor acestora;
(c)punerea la dispoziţia publicului a fonogramelor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din locul şi în momentul alese în mod individual, şi
(d)închirierea şi împrumutul fonogramelor lor.
Art. 216: Organisme de radiodifuziune
Fiecare parte asigură dreptul exclusiv al organismelor de radiodifuziune de a autoriza sau de a interzice:
(a)fixarea programelor radiodifuzate de acestea, indiferent dacă radiodifuzările se fac prin fir sau prin aer, inclusiv prin cablu sau satelit;
(b)reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloc şi sub orice formă, totală sau parţială, a fixărilor programelor radiodifuzate de acestea, indiferent dacă radiodifuzările se fac prin fir sau prin aer, inclusiv prin cablu sau prin satelit;
(c)punerea la dispoziţia publicului a fixărilor programelor radiodifuzate de acestea, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din locul şi în momentul alese în mod individual;
(d)distribuirea către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a fixărilor programelor radiodifuzate de acestea; şi
(e)reluarea programelor radiodifuzate de acestea prin mijloace fără fir, precum şi comunicarea către public a programelor radiodifuzate de acestea, dacă respectiva comunicare este făcută în locuri accesibile publicului prin plata unei taxe de intrare.
Art. 217: Radiodifuzarea şi comunicarea către public
Fiecare parte prevede un drept pentru a se asigura că utilizatorul plăteşte o remuneraţie echitabilă unică artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme dacă o fonogramă publicată în scopuri comerciale sau o reproducere a acestei fonograme este utilizată pentru radiodifuzarea prin mijloace fără fir sau pentru orice comunicare către public. Fiecare parte se asigură că această remuneraţie este repartizată între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme. În absenţa unui acord între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme, fiecare parte poate stabili condiţiile repartizării între aceştia a remuneraţiei respective.
Art. 218: Durata protecţiei
(1)Drepturile patrimoniale ale autorilor operelor literare sau artistice, în sensul articolului 2 din Convenţia de la Berna, se aplică pe întreaga durată a vieţii autorului şi timp de cel puţin 70 de ani după decesul său, indiferent de data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziţia publicului.
(2)În cazul în care dreptul de autor aparţine în comun colaboratorilor la o operă, durata menţionată la alineatul (1) se calculează de la data decesului ultimului supravieţuitor dintre colaboratori.
(3)În cazul operelor anonime sau publicate sub pseudonim, durata protecţiei este de cel puţin 70 de ani de la data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziţia publicului. Cu toate acestea, în cazul în care pseudonimul adoptat de autor nu lasă nicio îndoială asupra identităţii sale sau în cazul în care autorul îşi dezvăluie identitatea în perioada menţionată în prima teză, durata de protecţie aplicabilă este cea indicată la alineatul (1).
(4)În cazul în care o parte prevede drepturi speciale privind operele colective sau desemnarea unei persoane juridice ca titular al drepturilor, durata protecţiei se calculează în conformitate cu alineatul (3), cu excepţia cazului în care persoanele fizice care au creat opera sunt identificate ca atare în versiunile operei aduse la cunoştinţa publicului. Prezentul alineat nu aduce atingere drepturilor care revin autorilor identificaţi ale căror contribuţii identificabile sunt incluse în aceste opere şi cărora li se aplică alineatul (1) sau (2).
(5)Dacă o operă este publicată în volume, părţi, fascicole, numere sau episoade şi dacă durata de protecţie se aplică din momentul în care opera a fost pusă în mod legal la dispoziţia publicului, durata de protecţie se aplică separat pentru fiecare element în parte.
(6)În cazul operelor a căror durată de protecţie nu se calculează începând de la decesul autorului sau al autorilor şi care nu au fost puse în mod legal la dispoziţia publicului timp de 70 de ani de la crearea lor, protecţia încetează.
(7)Durata de protecţie a unei opere cinematografice sau audiovizuale încetează cel mai devreme la 70 de ani de la decesul ultimului supravieţuitor dintre următoarele persoane, indiferent dacă acestea au fost sau nu desemnate drept coautori: regizorul sau realizatorul principal, autorul scenariului, autorul dialogului şi compozitorul muzicii create special pentru a fi utilizată în opera cinematografică sau audiovizuală.
(8)Fiecare parte se asigură că orice persoană care, după încetarea protecţiei drepturilor de autor, publică legal sau comunică legal către public pentru prima oară o operă nepublicată anterior beneficiază de o protecţie echivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului. Durata protecţiei acestor drepturi este de 25 de ani începând cu data la care opera a fost publicată legal sau comunicată legal către public pentru prima oară.
(9)Drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi din domeniul audiovizual expiră după cel puţin 50 de ani de la data interpretării sau a execuţiei. Cu toate acestea, în cazul în care fixarea interpretării sau a execuţiei face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, drepturile încetează după cel puţin 50 de ani de la prima astfel de publicare sau de la prima astfel de comunicare către public, luând în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date.
(10)Drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi ale producătorilor de fonograme expiră la 70 de ani de la data primei publicări sau a primei comunicări către public, luând în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date. O parte poate adopta măsuri eficace pentru a se asigura că profitul generat în cursul celor 20 de ani de protecţie ulteriori perioadei de 50 de ani este împărţit în mod echitabil între artiştii interpreţi sau executanţi şi producători.
(11)Drepturile patrimoniale ale producătorilor primei fixări a unui film expiră după cel puţin 50 de ani de la data fixării. Cu toate acestea, în cazul în care filmul face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, drepturile încetează după cel puţin 50 de ani de la data primei astfel de publicări sau a primei astfel de comunicări către public, luând în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date.
(12)Drepturile patrimoniale ale organismelor de radiodifuziune încetează după cel puţin 50 de ani de la prima radiodifuzare a unui program, indiferent dacă radiodifuzarea a fost efectuată prin fir sau prin aer, inclusiv prin cablu sau prin satelit.
(13)Duratele prevăzute la prezentul articol se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc faptul generator.
Art. 219: Protecţia măsurilor tehnologice
(1)Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva eludării măsurilor tehnologice eficace, pe care persoana respectivă o efectuează cu bună-ştiinţă sau având motive rezonabile să ştie că urmăreşte acest obiectiv.
(2)Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva fabricării, a importului, a distribuirii, a vânzării, a închirierii, a publicităţii în scopul vânzării sau al închirierii ori împotriva posesiunii în scopuri comerciale a dispozitivelor, a produselor sau a componentelor ori împotriva prestării de servicii care:
a)fac obiectul unei promovări, publicităţi sau comercializări în scopul eludării oricăror măsuri tehnologice eficace;
b)au numai un scop semnificativ limitat sau o utilizare semnificativă limitată din punct de vedere comercial, altul (alta) decât eludarea oricăror măsuri tehnologice eficace, sau
c)sunt proiectate, produse, adaptate sau realizate în principal în scopul de a permite sau de a facilita eludarea oricăror măsuri tehnologice eficace.
(3)În sensul prezentului capitol, sintagma "măsuri tehnologice" înseamnă orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cadrul funcţionării sale normale, este proiectată pentru a preveni sau a limita, în ceea ce priveşte operele sau alte obiecte protejate, acte care nu sunt autorizate de titularul dreptului de autor sau al unui drept conex, conform legislaţiei naţionale. Măsurile tehnologice sunt considerate "eficace" dacă utilizarea unei opere protejate sau a unui alt obiect protejat este controlată de către titularii de drepturi prin aplicarea unui control al accesului sau a unui procedeu de protecţie, precum criptarea, bruierea sau alte transformări ale operei ori ale altui obiect protejat, sau prin aplicarea unui mecanism de control al copierii, care îndeplineşte obiectivul de protecţie.
Art. 220: Protecţia informaţiilor privind gestionarea drepturilor
(1)Fiecare parte prevede o protecţie juridică adecvată împotriva oricărei persoane care, în cunoştinţă de cauză, desfăşoară fără autorizaţie următoarele acte:
a)eliminarea sau modificarea oricăror informaţii în format electronic referitoare la gestionarea drepturilor; şi
b)distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere sau a altor obiecte protejate în temeiul prezentului capitol, din care au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie informaţiile în format electronic referitoare la gestionarea drepturilor, dacă persoana respectivă ştie sau are motive rezonabile să ştie că, făcând acest lucru, provoacă, permite, facilitează sau disimulează încălcarea oricărui drept de autor sau a oricăror drepturi conexe prevăzute în legislaţia naţională.
(2)În sensul prezentului capitol, sintagma "informaţii privind gestionarea drepturilor" înseamnă orice informaţie furnizată de titularii drepturilor care identifică opera sau alt obiect protejat menţionat în prezentul capitol, autorul sau orice alt titular al drepturilor, ori informaţii despre termenii şi condiţiile de utilizare a operei sau a altui obiect protejat, precum şi orice numere sau coduri care reprezintă aceste informaţii.
(3)Alineatul (1) se aplică atunci când oricare dintre aceste informaţii este asociată copiei unei opere sau a altui obiect protejat menţionat în prezentul capitol ori apare în legătură cu o comunicare către public a operei sau a obiectului protejat respectiv.
Art. 221: Excepţii şi limitări
(1)În conformitate cu convenţiile şi cu tratatele internaţionale la care a aderat, fiecare parte poate prevedea limitări sau excepţii privind drepturile stabilite la articolele 213-218 numai în anumite cazuri speciale care nu contravin exploatării normale a obiectului protejat şi nici nu cauzează vreun prejudiciu nejustificat intereselor legitime ale titularilor drepturilor.
(2)Fiecare parte prevede că actele provizorii de reproducere menţionate la articolele 213-217 care sunt tranzitorii sau fortuite şi constituie o parte integrantă şi esenţială a unui proces tehnologic şi al căror unic scop este să permită: (a) transmiterea, în cadrul unei reţele între terţi, de către un intermediar sau (b) utilizarea legală a unei opere sau a altui obiect protejat şi care nu au semnificaţie economică de sine stătătoare sunt exceptate de la dreptul de reproducere prevăzut la articolele 213-217.
Art. 222: Dreptul de suită în beneficiul autorilor operelor de artă
(1)Fiecare parte prevede, în beneficiul autorului unei opere originale de artă, un drept de suită, definit ca un drept inalienabil, la care nu se poate renunţa nici chiar anticipat, de a încasa o redevenţă pe baza preţului de vânzare obţinut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări a operei de către autor.
(2)Dreptul menţionat la alineatul (1) se aplică tuturor actelor de revânzare care implică, în calitate de vânzători, cumpărători sau intermediari, profesionişti ai pieţei obiectelor de artă, precum saloane, galerii de artă şi, în general, orice comerciant de opere de artă.
(3)Fiecare parte poate prevedea că dreptul menţionat la alineatul (1) nu se aplică actelor de revânzare atunci când vânzătorul a achiziţionat opera direct de la autorul acesteia cu mai puţin de trei ani înainte de data revânzării în cauză şi atunci când preţul de revânzare nu depăşeşte o anumită sumă minimă.
(4)Redevenţa se plăteşte de către vânzător. Fiecare parte poate prevedea că una dintre persoanele fizice sau juridice menţionate la alineatul (2), alta decât vânzătorul, este singura responsabilă de această plată sau poate împărţi responsabilitatea plăţii cu vânzătorul.
(5)Procedura de colectare şi cuantumul redevenţei sunt stabilite de legislaţia naţională.
Art. 223: Cooperarea privind gestiunea colectivă a drepturilor
(1)Părţile promovează cooperarea dintre societăţile lor de gestiune colectivă în scopul de a favoriza disponibilitatea operelor şi a altor obiecte protejate pe teritoriul părţilor şi transferul redevenţelor pentru utilizarea acestor opere sau a altor obiecte protejate.
(2)Părţile promovează transparenţa societăţilor de gestiune colectivă, în special în ceea ce priveşte perceperea redevenţelor, deducerile aplicate redevenţelor percepute, utilizarea redevenţelor percepute, politica de distribuţie şi repertoriul societăţilor în cauză.
(3)Părţile se angajează să se asigure că, în cazul în care o societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul uneia dintre părţi reprezintă, în temeiul unui acord de reprezentare, o altă societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul celeilalte părţi, societatea de gestiune colectivă care asigură reprezentarea nu îi discriminează pe titularii de drepturi ai societăţii de gestiune colectivă pe care o reprezintă.
(4)Societatea de gestiune colectivă care asigură reprezentarea plăteşte cu exactitate, cu regularitate şi cu diligenţă sumele datorate societăţii de gestiune colectivă reprezentate şi, de asemenea, oferă societăţii de gestiune colectivă reprezentate informaţii cu privire la cuantumul redevenţelor colectate în numele său şi la orice deduceri aplicate acestor redevenţe.
SUBSECŢIUNEA II:Mărci
Art. 224: Acorduri internaţionale
Fiecare parte:
(a)aderă la Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor;
(b)respectă Tratatul privind dreptul mărcilor şi Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internaţională a produselor şi serviciilor în vederea înregistrării mărcilor şi
(c)depune toate eforturile rezonabile pentru a adera la Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor.
Art. 225: Drepturile conferite de o marcă
Marca înregistrată conferă titularului său drepturi exclusive. Titularul are dreptul să împiedice orice terţ să utilizeze, fără acordul său, în cadrul operaţiunilor comerciale:
(a)orice semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care este înregistrată marca şi
(b)orice semn identic sau similar cu marca pentru produse sau servicii identice sau similare cu cele pentru care este înregistrată marca, în cazul în care această utilizare riscă să creeze confuzie în percepţia publicului, inclusiv probabilitatea unei asocieri între semnul folosit şi marcă.
Art. 226: Procedura de înregistrare
(1)Fiecare parte prevede un sistem pentru înregistrarea mărcilor, în care fiecare decizie finală negativă adoptată de administraţia competentă în materie de mărci se comunică în scris solicitantului şi se motivează în mod corespunzător.
(2)Fiecare parte prevede posibilitatea de a se opune cererilor de înregistrare de mărci şi oferă solicitantului înregistrării posibilitatea de a răspunde la această opoziţie.
(3)Fiecare parte furnizează o bază de date electronică aflată la dispoziţia publicului care conţine cererile de înregistrare de mărci şi înregistrările de mărci. Baza de date a cererilor de înregistrare de mărci este accesibilă cel puţin pe durata perioadei de opoziţie.
Art. 227: Mărcile notorii
Pentru a pune în aplicare protecţia mărcilor notorii, menţionată la articolul 6a din Convenţia de la Paris (1967) şi la articolul 16 alineatele (2) şi (3) din Acordul TRIPS, fiecare parte aplică Recomandarea comună referitoare la dispoziţiile privind protecţia mărcilor notorii adoptată de Adunarea Uniunii de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale şi de Adunarea generală a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) în cadrul celei de a treizeci şi patra serii de sesiuni ale adunărilor statelor membre ale OMPI, care a avut loc între 20 şi 29 septembrie 1999.
Art. 228: Excepţii de la drepturile conferite de o marcă
Fiecare parte:
(a)prevede utilizarea corectă a termenilor descriptivi, inclusiv utilizarea corectă a indicaţiilor geografice, cu titlu de excepţie limitată de la drepturile conferite de o marcă, şi
(b)poate prevedea alte excepţii limitate de la drepturile conferite de o marcă.
La stabilirea acestor excepţii, fiecare parte ţine seama de interesele legitime ale titularului mărcii şi ale terţilor.
Art. 229: Cauze de decădere
(1)Fiecare parte prevede că titularul unei mărci poate fi decăzut din drepturile sale dacă, în decursul unei perioade neîntrerupte de cel puţin trei ani, marca respectivă nu a făcut obiectul unei utilizări autentice pe teritoriul relevant în cauză pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată şi dacă nu există motive întemeiate pentru a nu fi fost utilizată.
Nimeni nu poate pretinde ca titularul mărcii să fie decăzut din drepturi în cazul în care, între expirarea perioadei minime de trei ani şi depunerea cererii de decădere, marca a început sau a reînceput să fie utilizată efectiv.
Începerea sau reluarea utilizării făcută în termen de trei luni înainte de depunerea cererii de decădere, acest termen începând să curgă cel mai devreme la expirarea perioadei neîntrerupte de cel puţin trei ani de neutilizare, nu este însă luată în considerare atunci când pregătirile pentru începerea sau reluarea utilizării intervin numai după ce titularul a aflat că cererea de decădere ar putea fi depusă.
(2)Titularul unei mărci poate fi decăzut din drepturile sale atunci când, după data înregistrării sale, marca:
a)a devenit, prin activitatea sau inactivitatea titularului său, denumirea comercială obişnuită a unui produs sau serviciu pentru care este înregistrată sau
b)în urma utilizării de către titularul acesteia sau cu acordul său pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată, poate induce în eroare publicul, în special în ceea ce priveşte natura, calitatea sau originea geografică a acestor produse sau servicii.
SUBSECŢIUNEA III:Indicaţii geografice
Art. 230: Domeniul de aplicare
(1)Prezenta subsecţiune se aplică protecţiei indicaţiilor geografice care îşi au originea pe teritoriile părţilor.
(2)Indicaţiile geografice ale unei părţi care trebuie să fie protejate de cealaltă parte intră sub incidenţa prezentei subsecţiuni numai dacă se încadrează în domeniul de aplicare al legislaţiei menţionate la articolul 231.
Art. 231: Indicaţii geografice recunoscute 1
(1)După examinarea legislaţiei Republicii Armenia care figurează în anexa IX partea A, Uniunea Europeană concluzionează că legislaţia respectivă este conformă cu elementele prevăzute în partea B a anexei menţionate.
(2)După examinarea legislaţiei Uniunii Europene care figurează în anexa IX partea A, Republica Armenia concluzionează că legislaţia respectivă este conformă cu elementele prevăzute în partea B a anexei menţionate.
(3)Republica Armenia, după încheierea unei proceduri de opoziţie şi după examinarea indicaţiilor geografice ale Uniunii Europene, enumerate în anexa X, care au fost înregistrate de Uniunea Europeană în temeiul actelor legislative enumerate în anexa IX partea A, le protejează în conformitate cu nivelul de protecţie stabilit în prezentul acord.
(4)Uniunea Europeană, după încheierea unei proceduri de opoziţie şi după examinarea indicaţiilor geografice ale Republicii Armenia, enumerate în anexa X, care au fost înregistrate de Republica Armenia în temeiul actelor legislative enumerate în anexa IX partea A, le protejează în conformitate cu nivelul de protecţie stabilit în prezentul acord.
Art. 232: Adăugarea unor noi indicaţii geografice
(1)În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 240 alineatul (3), părţile pot adăuga noi indicaţii geografice la lista indicaţiilor geografice protejate care figurează în anexa X. Aceste noi indicaţii geografice pot fi adăugate pe listă după încheierea procedurii de opoziţie şi după examinarea noilor indicaţii geografice într-un mod considerat satisfăcător de fiecare parte, în conformitate cu articolul 231 alineatele (3) şi (4).
(2)Părţile nu au obligaţia de a adăuga o nouă indicaţie geografică pe lista menţionată la alineatul (1) în cazul în care:
a)indicaţia geografică ar intra în conflict cu denumirea unui soi de plante sau a unei rase de animale şi, drept urmare, ar putea să inducă în eroare consumatorii cu privire la adevărata origine a produsului;
b)dată fiind existenţa unei mărci renumite sau notorii, protecţia indicaţiei geografice în cauză ar putea să inducă în eroare consumatorii cu privire la adevărata identitate a produsului sau
c)denumirea este generică.
Art. 233: Domeniul de aplicare al protecţiei indicaţiilor geografice
(1)Fiecare parte protejează indicaţiile geografice enumerate în anexa X împotriva:
a)oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a denumirii protejate pentru produsele comparabile care nu este conformă cu caietul de sarcini al denumirii protejate sau în măsura în care această utilizare exploatează reputaţia unei indicaţii geografice;
b)oricărei utilizări abuzive, imitări sau evocări, chiar dacă adevărata origine a produsului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă, transliterată sau însoţită de expresii precum "stil", "tip", "metodă", "produs(ă) ca la/în", "imitaţie", "gust", "similar" sau altele asemenea expresii;
c)oricărei alte menţiuni false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului care pot să creeze o impresie eronată cu privire la originea acestuia, menţiune care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză sau pe ambalajul produsului într-un recipient, şi
d)oricărei alte practici care poate să îi inducă în eroare pe consumatori cu privire la adevărata origine a produsului.
(2)Indicaţiile geografice protejate nu devin generice pe teritoriile părţilor.
(3)În cazul indicaţiilor geografice total sau parţial omonime, protecţia se acordă fiecărei astfel de indicaţii geografice, dacă aceasta a fost utilizată cu bună-credinţă şi ţinând seama în mod corespunzător de utilizarea locală şi tradiţională, precum şi de riscul real de confuzie.
Fără a aduce atingere articolului 23 din Acordul TRIPS, părţile decid de comun acord cu privire la condiţiile practice de utilizare care vor permite diferenţierea indicaţiilor geografice omonime, ţinând seama de necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii în cauză şi de a evita inducerea în eroare a consumatorilor.
O denumire omonimă care induce consumatorii în eroare făcându-i să creadă că produsul provine dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă denumirea este exactă în ceea ce priveşte teritoriul, regiunea sau locul din care este originar produsul în cauză.
(4)În cazul în care una dintre părţi, în contextul negocierilor cu o ţară terţă, propune protejarea unei indicaţii geografice a ţării terţe care este omonimă cu o indicaţie geografică a celeilalte părţi protejată în temeiul prezentei subsecţiuni, partea din urmă este informată şi are posibilitatea de a prezenta observaţii înainte ca indicaţia geografică a părţii terţe să devină protejată.
(5)Nicio dispoziţie din prezenta subsecţiune nu obligă o parte să protejeze o indicaţie geografică a celeilalte părţi care nu este protejată sau care încetează să mai fie protejată în ţara de origine.
Fiecare parte notifică celeilalte părţi faptul că o indicaţie geografică a încetat să mai fie protejată în ţara sa de origine. Notificarea respectivă se efectuează în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 240 alineatul (3).
(6)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu aduce atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza, în cadrul operaţiunilor comerciale, propriul nume sau numele predecesorului său în activităţile comerciale, cu excepţia cazului în care numele respectiv este folosit astfel încât să inducă în eroare consumatorii.
Art. 234: Dreptul de utilizare a indicaţiilor geografice
(1)O indicaţie geografică protejată în temeiul prezentei subsecţiuni poate fi folosită de orice operator care comercializează produse agricole, produse alimentare, vinuri, vinuri aromatizate sau băuturi spirtoase care respectă caietul de sarcini corespunzător.
(2)Odată ce o indicaţie geografică este protejată în temeiul prezentei subsecţiuni, utilizarea acestei denumiri protejate nu mai face obiectul niciunei înregistrări a utilizatorilor şi al niciunei alte taxe.
Art. 235: Relaţia cu mărcile
(1)Părţile refuză să înregistreze sau declară nule mărcile care corespund oricăreia dintre situaţiile menţionate la articolul 233 alineatul (1) în legătură cu indicaţiile geografice protejate pentru produse similare, cu condiţia ca depunerea cererilor de înregistrare a mărcilor respective să aibă loc după data depunerii cererilor de protecţie a indicaţiei geografice pe teritoriul în cauză.
(2)În cazul indicaţiilor geografice menţionate la articolul 231, data cererii de protecţie este data intrării în vigoare a prezentului acord.
(3)În cazul indicaţiilor geografice menţionate la articolul 232, data cererii de protecţie este data transmiterii către cealaltă parte a unei cereri de protejare a unei indicaţii geografice.
(4)Fără a aduce atingere articolului 232 alineatul (2) litera (b), fiecare parte protejează indicaţiile geografice enumerate în anexa X în cazul în care există o marcă prealabilă. O marcă prealabilă înseamnă o marcă a cărei utilizare corespunde uneia dintre situaţiile menţionate la articolul 233 alineatul (1) şi care a făcut obiectul unei cereri, a fost înregistrată sau consacrată prin utilizare, dacă această posibilitate este prevăzută de legislaţia unei părţi, cu bună-credinţă, pe teritoriul uneia dintre părţi, anterior datei la care cererea de protecţie a indicaţiei geografice a fost depusă de cealaltă parte în temeiul prezentului acord. Această marcă poate continua să fie utilizată şi reînnoită în pofida protecţiei acordate indicaţiei geografice, cu condiţia ca niciuna dintre părţi să nu prevadă, în legislaţia sa privind mărcile, motive de declarare nulă a mărcii respective sau cauze de decădere din drepturi a titularului său.
(5)Prin derogare de la alineatul (4), mărcile prealabile ale Republicii Armenia care constau în indicaţia geografică "Cognac" sau "Champagne" a Uniunii Europene sau conţin această indicaţie geografică, inclusiv sub formă de transcriere sau traducere, înregistrată pentru produse similare şi care nu respectă caietul de sarcini corespunzător, sunt declarate nule, duc la decăderea din drepturi a titularilor lor sau sunt modificate pentru a elimina această denumire ca element al mărcii integrale, în termen de cel târziu 14 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord în cazul indicaţiei geografice "Cognac" şi de doi ani în cazul indicaţiei geografice "Champagne".
Art. 236: Asigurarea respectării protecţiei
Fiecare parte asigură respectarea protecţiei indicaţiilor geografice în conformitate cu articolele 233235 prin acţiuni administrative adecvate întreprinse de autorităţile publice. De asemenea, fiecare parte asigură respectarea acestei protecţii la cererea unei părţi interesate.
Art. 237: Dispoziţii tranzitorii
(1)Produsele care au fost fabricate şi etichetate în conformitate cu dreptul intern înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord, dar care nu respectă cerinţele acestuia, pot fi vândute în continuare după intrarea în vigoare a prezentului acord până la epuizarea stocurilor.
(2)Pentru o perioadă de tranziţie de 24 ani care începe să curgă la un an de la intrarea în vigoare a prezentului acord în cazul indicaţiei geografice "Cognac" şi pentru o perioadă de tranziţie de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord în cazul indicaţiei geografice "Champagne", protecţia acordată în temeiul prezentului acord acestor indicaţii geografice ale Uniunii Europene nu împiedică utilizarea denumirilor respective pentru produse originare din Republica Armenia şi exportate către ţări terţe, în cazul în care legile şi reglementările ţării terţe în cauză permit acest lucru, pentru a desemna şi a prezenta anumite produse comparabile originare din Republica Armenia, cu condiţia ca:
a)denumirea de pe etichetă să apară exclusiv în alte caractere decât cele ale alfabetului latin;
b)adevărata origine a produsului să fie indicată în mod clar pe etichetă în acelaşi câmp vizual şi
c)niciun element al prezentării să nu fie de natură să inducă în eroare publicul cu privire la adevărata origine a produsului.
(3)Pentru o perioadă de tranziţie de 13 ani care începe să curgă la un an de la intrarea în vigoare a prezentului acord în cazul indicaţiei geografice "Cognac" şi pentru o perioadă de tranziţie de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord în cazul indicaţiei geografice "Champagne", protecţia acordată în temeiul prezentului acord acestor indicaţii geografice ale Uniunii Europene nu împiedică utilizarea denumirilor respective în Republica Armenia, cu condiţia ca:
a)denumirea de pe etichetă să apară exclusiv în alte caractere decât cele ale alfabetului latin;
b)adevărata origine a produsului să fie indicată în mod clar pe etichetă în acelaşi câmp vizual şi
c)niciun element al prezentării să nu fie de natură să inducă în eroare consumatorii cu privire la adevărata origine a produsului.
(4)Pentru a facilita încetarea armonioasă şi eficace a utilizării indicaţiei geografice "Cognac" a Uniunii Europene pentru produse originare din Republica Armenia, precum şi pentru a ajuta industria Republicii Armenia să-şi menţină poziţia concurenţială pe pieţele de export, Uniunea Europeană acordă Republicii Armenia asistenţă tehnică şi financiară. Această asistenţă, care urmează să fie acordată în conformitate cu legislaţia UE, cuprinde îndeosebi acţiuni de elaborare a unei noi denumiri, precum şi măsuri de promovare, publicitate şi marketing consacrate noii denumiri şi desfăşurate pe piaţa internă şi pe pieţele de export tradiţionale.
(5)Cuantumurile, tipurile, mecanismele şi termenele specifice aferente asistenţei UE menţionate la alineatul (4) sunt definite în cadrul unui pachet de asistenţă financiară şi tehnică ce urmează să fie definitiv convenit de părţi în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului acord. Părţile elaborează în comun mandatul acestui pachet de asistenţă, pe baza unei evaluări aprofundate a nevoilor cărora urmează să le răspundă asistenţa respectivă. Această evaluare este efectuată de o firmă de consultanţă internaţională selectată în comun de către părţi.
(6)În cazul în care Uniunea Europeană nu acordă asistenţa financiară şi tehnică menţionată la alineatul (4), Republica Armenia poate recurge la mecanismul de soluţionare a litigiilor prevăzut în capitolul 13 şi, dacă obţine câştig de cauză, poate suspenda obligaţiile care decurg din alineatele (2) şi (3).
(7)Asistenţa financiară şi tehnică a Uniunii Europene este acordată cel târziu în termen de opt ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord.
Art. 238: Norme generale
(1)Importul, exportul şi comercializarea produselor menţionate la articolele 231 şi 232 se desfăşoară în conformitate cu legile şi reglementările care se aplică pe teritoriul părţii pe a cărei piaţă se introduc produsele respective.
(2)Subcomitetul pentru indicaţii geografice instituit în temeiul articolului 240 abordează orice chestiune legată de caietul de sarcini al unui produs beneficiar al unei indicaţii geografice înregistrate care a fost aprobat de autorităţile părţii de pe teritoriul căreia provine produsul, inclusiv orice modificări aduse caietului de sarcini în cauză.
(3)Indicaţiile geografice protejate în temeiul prezentei subsecţiuni pot fi anulate numai de către partea din care este originar produsul.
Art. 239: Cooperare şi transparenţă
(1)Părţile păstrează legătura fie direct, fie prin intermediul Subcomitetului pentru indicaţii geografice instituit în temeiul articolului 240, cu privire la toate aspectele legate de punerea în aplicare şi funcţionarea prezentei subsecţiuni. În special, o parte poate solicita celeilalte părţi informaţii privind caietul de sarcini al unui produs şi modificările aduse acestuia, precum şi privind punctele de contact ale autorităţilor naţionale de control.
(2)Fiecare parte poate face publice caietele de sarcini ale indicaţiilor geografice protejate în temeiul prezentei subsecţiuni sau o fişă-rezumat a acestora, precum şi informaţii privind punctele de contact ale autorităţilor naţionale de control, care corespund indicaţiilor geografice ale celeilalte părţi protejate în temeiul prezentei subsecţiuni.
Art. 240: Subcomitetul pentru indicaţii geografice
(1)Părţile instituie un subcomitet pentru indicaţii geografice, format din reprezentanţi ai Uniunii şi ai Republicii Armenia şi însărcinat să monitorizeze punerea în aplicare a prezentei subsecţiuni şi să intensifice cooperarea şi dialogul dintre părţi privind indicaţiile geografice.
(2)Subcomitetul pentru indicaţii geografice decide prin consens. Acesta îşi stabileşte propriul regulament de procedură. Subcomitetul pentru indicaţii geografice se întruneşte la cererea oricăreia dintre părţi, prin rotaţie, în Uniunea Europeană şi în Republica Armenia, la o dată, într-un loc şi într-un mod, care poate include videoconferinţa, stabilite de comun acord de către părţi, dar nu mai târziu de 90 de zile de la prezentarea cererii.
(3)Subcomitetul pentru indicaţii geografice asigură, de asemenea, funcţionarea adecvată a prezentei subsecţiuni şi poate examina orice aspect legat de punerea în aplicare şi funcţionarea acesteia. Subcomitetul este responsabil în special cu:
a)modificarea anexei IX partea A în ceea ce priveşte trimiterile la legislaţia aplicabilă pe teritoriul fiecărei părţi;
b)modificarea anexei IX partea B în ceea ce priveşte elementele care ţin de înregistrarea şi controlul indicaţiilor geografice;
c)modificarea anexei X în ceea ce priveşte lista indicaţiilor geografice;
d)schimburile de informaţii cu privire la evoluţiile legislaţiei şi politicilor în materie de indicaţii geografice, precum şi la orice alte aspecte de interes reciproc în domeniul indicaţiilor geografice; şi
e)schimburile de informaţii cu privire la indicaţiile geografice pentru a se avea în vedere protecţia acestora în conformitate cu prezenta subsecţiune.
SUBSECŢIUNEA IV:Desene si modele
Art. 241: Acorduri internaţionale
Părţile aderă la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat în 1999.
Art. 242: Protecţia desenelor sau modelelor înregistrate
(1)Părţile asigură protecţia desenelor sau modelelor create în mod independent care sunt noi şi originale. Această protecţie se obţine prin înregistrare şi conferă titularilor un drept exclusiv în conformitate cu prezenta subsecţiune.
În sensul prezentei subsecţiuni, o parte poate considera că un desen sau model care are un caracter individual este original.
(2)Un desen sau model aplicat unui produs sau încorporat într-un produs care constituie o parte componentă a unui produs complex este considerat ca fiind nou şi original:
a)dacă, după încorporarea în produsul complex, partea componentă rămâne vizibilă în timpul unei utilizări normale a produsului şi
b)în măsura în care caracteristicile vizibile ale părţii componente îndeplinesc, în sine, condiţiile de noutate şi de originalitate.
(3)Sintagma "utilizare normală" de la alineatul (2) litera (a) înseamnă utilizarea de către utilizatorul final, excluzând lucrările de întreţinere, de service sau de reparaţii.
(4)Titularul unui desen sau model înregistrat are cel puţin dreptul să împiedice terţii care nu au obţinut acordul său să fabrice, să propună spre vânzare, să vândă, să importe, să exporte, să stocheze sau să utilizeze un produs care poartă ori încorporează desenul sau modelul protejat, atunci când aceste acţiuni sunt întreprinse în scopuri comerciale, aduc prejudicii în mod nejustificat exploatării normale a desenului sau modelului ori nu sunt compatibile cu practicile comerciale loiale.
(5)Durata protecţiei disponibile este de 25 de ani.
Art. 243: Protecţia conferită desenelor sau modelelor neînregistrate
(1)Uniunea Europeană şi Republica Armenia prevăd mijloace juridice pentru a împiedica utilizarea aspectului neînregistrat al unui produs numai în cazul în care utilizarea contestată rezultă din copierea aspectului neînregistrat al produsului respectiv. Această utilizare include cel puţin oferirea spre vânzare, introducerea pe piaţă, importul sau exportul produsului.
(2)Durata protecţiei disponibile pentru aspectul neînregistrat al unui produs este de cel puţin trei ani de la data la care desenul sau modelul respectiv a fost pus la dispoziţia publicului într-una dintre părţi.
Art. 244: Excepţii şi excluderi
(1)Fiecare parte poate institui excepţii limitate de la protecţia desenelor sau modelelor, cu condiţia ca aceste excepţii să nu intre în conflict în mod nerezonabil cu exploatarea normală a desenelor sau modelelor protejate şi să nu aducă prejudicii nerezonabile intereselor legitime ale titularului desenului sau modelului protejat, ţinând seama de interesele legitime ale terţilor.
(2)Protecţia desenelor sau modelelor nu se extinde asupra desenelor sau modelelor dictate în principal de consideraţii de ordin tehnic sau funcţional. În special, dreptul asupra unui desen sau model nu se exercită asupra unor caracteristici de aspect ale unui produs care trebuie reproduse neapărat în forma şi dimensiunile lor exacte pentru a permite produsului în care este încorporat desenul sau modelul ori căruia îi este aplicat să fie conectat mecanic cu un alt produs sau amplasat mecanic într-un alt produs, în jurul unui alt produs sau pe un alt produs, astfel încât fiecare produs să îşi poată îndeplini funcţia.
Art. 245: Relaţia cu drepturile de autor
Un desen sau un model este eligibil, de asemenea, pentru a beneficia de protecţia acordată în temeiul legislaţiei privind drepturile de autor ale unei părţi începând cu data la care desenul sau modelul a fost creat sau fixat sub orice formă. Fiecare parte stabileşte, în conformitate cu legile şi reglementările interne, măsura şi condiţiile în care se poate acorda protecţia în cauză, inclusiv gradul de originalitate necesar în acest scop.
SUBSECŢIUNEA V:Brevete
Art. 246: Acorduri internaţionale
Părţile aderă la Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor şi depun toate eforturile rezonabile pentru a se conforma dispoziţiilor Tratatului privind dreptul brevetelor.
Art. 247: Brevetele şi sănătatea publică
(1)Părţile recunosc importanţa Declaraţiei privind Acordul TRIPS şi sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001 de Conferinţa ministerială a OMC. În interpretarea şi punerea în aplicare a drepturilor şi a obligaţiilor care decurg din prezenta subsecţiune, părţile asigură coerenţa cu această declaraţie.
(2)Părţile respectă Decizia Consiliului General al OMC din 30 august 2003 privind punerea în aplicare a punctului 6 din Declaraţia de la Doha privind Acordul TRIPS şi sănătatea publică şi contribuie la punerea în aplicare a acestei decizii.
Art. 248: Certificatul suplimentar de protecţie
(1)Părţile recunosc că medicamentele şi produsele de protecţie a plantelor protejate de un brevet pe teritoriile lor pot să facă obiectul unei proceduri de autorizare administrativă înainte de introducerea pe pieţele lor. Părţile recunosc că perioada cuprinsă între depunerea cererii de brevet şi prima autorizare de a introduce produsul pe pieţele lor, astfel cum este definită în acest scop în legislaţia relevantă, poate să reducă perioada protecţiei efective conferite de brevet.
(2)Fiecare parte prevede o perioadă suplimentară de protecţie pentru un medicament sau un produs de protecţie a plantelor care este protejat de un brevet şi a făcut obiectul unei proceduri de autorizare administrativă, perioada respectivă fiind egală cu perioada menţionată la a doua teză din alineatul (1), din care se scad cinci ani.
(3)În pofida alineatului (2), perioada suplimentară de protecţie nu poate depăşi cinci ani.
În Uniune este posibilă o prelungire suplimentară cu şase luni în cazul unor medicamente care au făcut obiectul unor studii pediatrice şi cu condiţia ca rezultatele studiilor respective să se reflecte în informaţiile referitoare la produs.
SUBSECŢIUNEA VI:Informaţii nedivulgabile
Art. 249: Domeniul de aplicare al protecţiei secretelor comerciale
(1)Părţile îşi afirmă sprijinul faţă de angajamentele asumate în temeiul articolului 39 alineatele (1) şi (2) din Acordul TRIPS. Fiecare parte prevede proceduri judiciare şi căi de atac adecvate în materie civilă pentru orice deţinător de secrete comerciale, cu scopul de a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial şi de a obţine reparaţii pentru o astfel de acţiune ori de câte ori este efectuată într-un mod care contravine practicilor comerciale loiale.
(2)În sensul prezentei subsecţiuni:
a)"secret comercial" înseamnă informaţii care:
(i)sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau uşor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informaţii în cauză;
(ii)au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; şi
(iii)au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanţele date, luate de către persoana care deţine în mod legal controlul asupra informaţiilor respective, pentru a fi păstrate secrete; şi
b)"deţinătorul secretului comercial" înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce deţine în mod legal controlul asupra unui secret comercial.
(3)În sensul prezentei subsecţiuni, cel puţin următoarele forme de comportament sunt considerate contrare practicilor comerciale loiale:
a)dobândirea unui secret comercial fără acordul deţinătorului secretului comercial, ori de câte ori este săvârşită prin accesul neautorizat, însuşirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanţe sau fişiere electronice care se află în mod legal sub controlul deţinătorului secretului comercial şi care conţin secretul comercial sau din care poate fi dedus secretul comercial;
b)utilizarea sau divulgarea unui secret comercial ori de câte ori este săvârşită fără acordul deţinătorului secretului comercial, de o persoană despre care se constată că:
(i)a dobândit secretul comercial într-un mod menţionat la litera (a);
(ii)încalcă un acord de confidenţialitate sau orice altă obligaţie de a nu divulga secretul comercial; sau
(iii)încalcă o obligaţie contractuală sau orice altă obligaţie care limitează utilizarea secretului comercial; şi
c)dobândirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial ori de câte ori este săvârşită de o persoană care, în momentul dobândirii, utilizării sau divulgării, avea cunoştinţă sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă, în circumstanţele date, de faptul că secretul comercial a fost obţinut, direct sau indirect, de la o altă persoană care a utilizat sau a divulgat secretul comercial în mod ilegal în sensul literei (b), inclusiv în cazul în care o persoană a influenţat o altă persoană să săvârşească acţiunile menţionate la litera respectivă.
(4)Nicio dispoziţie din prezenta subsecţiune nu se interpretează în sensul că impune unei părţi obligaţia de a considera oricare din următoarele forme de comportament ca fiind contrară practicilor comerciale loiale:
a)descoperirea sau crearea independentă de către o persoană a informaţiilor relevante;
b)ingineria inversă a unui produs de către o persoană care se află în mod legal în posesia acestuia şi căreia nu i se aplică nicio obligaţie valabilă din punct de vedere legal de a limita dobândirea informaţiilor relevante;
c)dobândirea, utilizarea sau divulgarea de informaţii impusă sau permisă de dreptul intern relevant; şi
d)limitarea utilizării de către angajaţi a experienţei şi a competenţelor dobândite în mod onest ca urmare a desfăşurării normale a activităţii lor profesionale.
(5)Nicio dispoziţie din prezenta subsecţiune nu se interpretează în sensul unei îngrădiri a libertăţii de exprimare şi de informare, inclusiv a libertăţii mass-mediei, astfel cum este protejată pe teritoriul aflat sub jurisdicţia fiecăreia dintre părţi.
Art. 250: Procedurile şi căile de atac judiciare în materie civilă pentru secretele comerciale
(1)Fiecare parte se asigură că orice persoană care participă la procedurile judiciare în materie civilă menţionate la articolul 249 sau care are acces la documente care fac parte din aceste proceduri juridice nu are voie să folosească sau să divulge secrete comerciale sau presupuse secrete comerciale pe care autorităţile judiciare competente, ca răspuns la o cerere motivată corespunzător a unei părţi interesate, le-au calificat drept confidenţiale şi de care au luat cunoştinţă în urma acestei participări sau a acestui acces.
(2)În cadrul procedurilor judiciare în materie civilă menţionate la articolul 249, fiecare parte prevede că autorităţile sale judiciare sunt abilitate cel puţin:
a)să dispună măsuri provizorii pentru a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretelor comerciale într-un mod contrar practicilor comerciale loiale;
b)să dispună acţiuni în încetare pentru a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretelor comerciale într-un mod contrar practicilor comerciale loiale;
c)să dispună ca persoana care ştia sau ar fi trebuit să ştie că dobândeşte, utilizează sau divulgă un secret comercial într-un mod contrar practicilor comerciale loiale să plătească deţinătorului secretului comercial daune-interese stabilite în funcţie de prejudiciul real suferit ca urmare a dobândirii, a utilizării sau a divulgării ilegale a secretului comercial;
d)să ia măsuri specifice pentru a păstra confidenţialitatea oricăror secrete comerciale sau presupuse secrete comerciale prezentate în cadrul procedurilor civile privind presupusa dobândire, utilizare şi divulgare a unui secret comercial într-un mod contrar practicilor comerciale loiale; aceste măsuri specifice pot include, în conformitate cu dreptul intern al părţii în cauză, posibilitatea de:
(i)a limita accesul la anumite documente, în întregime sau în parte;
(ii)a restricţiona accesul la şedinţele de judecată şi la înregistrările sau transcrierile aferente acestora şi
(iii)a pune la dispoziţie versiuni neconfidenţiale ale hotărârilor judecătoreşti, din care au fost eliminate sau ocultate pasajele care conţin secrete comerciale, şi
e)a impune sancţiuni părţilor sau altor persoane aflate în raza de competenţă a instanţei pentru încălcarea reparaţiilor sau a măsurilor adoptate de instanţă în temeiul alineatului (1) sau al literei (d) de la prezentul alineat în ceea ce priveşte protecţia unui secret comercial sau a unui presupus secret comercial prezentat în cadrul acestor proceduri.
(3)Părţile nu sunt obligate să prevadă procedurile judiciare şi reparaţiile menţionate la articolul 249 în cazul în care faptele contrare practicilor comerciale loiale sunt săvârşite, în conformitate cu dreptul lor intern relevant, cu scopul de a dezvălui abateri, fapte ilegale sau activităţi ilegale ori în scopul protejării unui interes legitim recunoscut prin lege.
Art. 251: Protecţia datelor prezentate pentru obţinerea unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui medicament
(1)Fiecare parte protejează informaţiile confidenţiale din punct de vedere comercial prezentate în vederea obţinerii unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui medicament ("autorizaţie de introducere pe piaţă") împotriva divulgării către terţi, cu excepţia cazurilor în care interese sanitare imperioase impun adoptarea unor dispoziţii contrare. De asemenea, orice informaţie comercială confidenţială beneficiază de protecţie împotriva practicilor comerciale neloiale.
(2)Fiecare parte se asigură că, pe o perioadă de opt ani de la data primei autorizaţii de introducere pe piaţă pe teritoriul părţii în cauză, organismul public însărcinat cu acordarea autorizaţiilor de introducere pe piaţă nu ia în considerare informaţiile comerciale confidenţiale sau rezultatele studiilor preclinice ori ale trialurilor clinice furnizate în prima cerere de autorizare a introducerii pe piaţă şi prezentate ulterior de către o persoană sau o entitate, indiferent dacă este publică sau privată, în sprijinul unei alte cereri de autorizare a introducerii pe piaţă a unui medicament, fără consimţământul explicit al persoanei sau al entităţii care a prezentat datele respective, cu excepţia cazurilor în care acordurile internaţionale recunoscute de ambele părţi prevăd dispoziţii contrare.
(3)Pe o perioadă de zece ani cu începere de la data acordării primei autorizaţii de introducere pe piaţă pe teritoriul părţii în cauză, autorizaţiile de introducere pe piaţă acordate pentru orice cereri ulterioare pe baza rezultatelor studiilor preclinice şi ale trialurilor clinice furnizate în prima autorizaţie de introducere pe piaţă nu permit introducerea pe piaţă a unui medicament, cu excepţia cazului în care solicitantul ulterior prezintă propriile rezultate ale unor studii preclinice sau trialuri clinice (sau rezultatele studiilor preclinice şi ale trialurilor clinice utilizate cu acordul părţii care comunicase informaţiile respective) care îndeplinesc aceleaşi cerinţe ca şi primul solicitant.
Nu se autorizează introducerea pe piaţă a produselor care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la prezentul alineat.
(4)În plus, perioada de zece ani menţionată la alineatul (3) se prelungeşte la maximum 11 ani în cazul în care, în cursul primilor opt ani de la obţinerea autorizaţiei, titularul autorizaţiei obţine o autorizaţie pentru una sau mai multe noi indicaţii terapeutice în legătură cu care se consideră că aduc un beneficiu clinic semnificativ în comparaţie cu terapiile existente.
Art. 252: Protecţia datelor referitoare la produsele de protecţie a plantelor
(1)Fiecare parte recunoaşte un drept temporar al proprietarului unui raport de testare sau de studiu prezentat pentru prima oară în vederea obţinerii unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui produs de protecţie a plantelor. În această perioadă, raportul de testare sau de studiu nu este utilizat în beneficiul niciunei alte persoane care doreşte să obţină o autorizaţie de introducere pe piaţă a unui produs de protecţie a plantelor, cu excepţia cazului în care primul proprietar şi- a exprimat consimţământul explicit în acest sens. În prezenta subsecţiune, acest drept temporar este denumit în continuare "protecţia datelor".
(2)Raportul de testare sau de studiu menţionat la alineatul (1) îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este necesar în scopul autorizării sau al modificării unei autorizaţii pentru a permite utilizarea pe alte culturi şi
b)este recunoscut ca fiind conform cu principiile de bună practică de laborator sau de bună practică experimentală.
(3)Perioada de protecţie a datelor este de cel puţin zece ani de la data primei autorizaţii eliberate de autoritatea competentă pe teritoriul părţii în cauză. În cazul produselor de protecţie a plantelor cu risc scăzut, perioada poate fi prelungită până la 13 ani.
(4)Perioadele menţionate la alineatul (3) se prelungesc cu trei luni pentru fiecare prelungire a autorizaţiei privind utilizări minore în cazul în care cererile de astfel de autorizaţii sunt depuse de titularul autorizaţiei după cel puţin cinci ani de la data primei autorizaţii eliberate de autoritatea competentă. În nicio circumstanţă, durata totală de protecţie a datelor nu poate depăşi 13 ani. În cazul produselor de protecţie a plantelor cu risc scăzut, durata totală de protecţie a datelor nu poate depăşi în nicio circumstanţă 15 ani.
Termenul "utilizare minoră" înseamnă utilizarea, pe teritoriul unei părţi, a unui produs de protecţie a plantelor pe plante sau produse vegetale care nu sunt cultivate la scară mare în partea respectivă sau sunt cultivate la scară mare pentru a răspunde unei necesităţi excepţionale în materie de protecţie a plantelor.
(5)Un test sau un studiu este protejat, de asemenea, dacă este necesar pentru reînnoirea sau revizuirea unei autorizaţii. În aceste cazuri, perioada de protecţie a datelor este de 30 de luni.
(6)Fiecare parte adoptă măsuri care să oblige solicitantul şi titularii de autorizaţii anterioare stabiliţi pe teritoriile lor să facă schimb de informaţii proprietare, astfel încât să se evite repetarea testelor pe animale vertebrate.
SUBSECŢIUNEA VII:Soiuri de plante
Art. 253: Soiuri de plante
(1)Fiecare parte protejează drepturile de proprietate asupra soiurilor de plante, în conformitate cu Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante (UPOV), inclusiv excepţiile de la dreptul amelioratorului prevăzute la articolul 15 din convenţia menţionată, şi cooperează pentru a promova şi a asigura respectarea acestor drepturi.
(2)Pentru Republica Armenia, prezentul articol se aplică în termen de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.
SUBSECŢIUNEA I:Dispoziţii generale
Art. 254: Obligaţii generale
(1)Părţile îşi reafirmă angajamentele asumate în temeiul Acordului TRIPS, în special al părţii III a acestuia. Fiecare parte prevede măsurile, procedurile şi reparaţiile complementare menţionate în prezenta secţiune, care sunt necesare pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Măsurile, procedurile şi reparaţiile respective sunt corecte şi echitabile şi nu presupun o complexitate inutilă sau costuri inutile, termene nerezonabile sau întârzieri nejustificate.
(2)Măsurile, procedurile şi reparaţiile menţionate la alineatul (1) sunt eficace, proporţionale şi disuasive şi se aplică astfel încât să se evite crearea de bariere în calea comerţului legitim şi să se prevadă garanţii împotriva utilizării lor abuzive.
(3)În sensul subsecţiunii II a prezentei secţiuni, noţiunea de "drepturi de proprietate intelectuală" include cel puţin următoarele:
a)dreptul de autor;
b)drepturile conexe dreptului de autor;
c)dreptul sui generis al autorului de baze de date;
d)drepturile creatorilor de topografii ale produselor din materiale semiconductoare;
e)drepturile conferite de mărci;
f)drepturile asupra desenelor sau modelelor;
g)drepturile de brevet, inclusiv drepturile derivate din certificatele suplimentare de protecţie;
h)indicaţiile geografice;
i)drepturile asupra modelelor de utilitate;
j)drepturile de proprietate asupra soiurilor de plante şi
k)denumirile comerciale, în măsura în care sunt protejate ca drepturi exclusive de legislaţia internă în cauză.
Secretele comerciale sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei secţiuni. Asigurarea respectării secretelor comerciale este abordată la articolul 250.
Art. 255: Persoane eligibile
Fiecare parte recunoaşte ca persoane eligibile să solicite aplicarea măsurilor, a procedurilor şi a reparaţiilor menţionate în prezenta secţiune şi în partea III din Acordul TRIPS următoarele categorii:
(a)titularii de drepturi de proprietate intelectuală, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
(b)toate celelalte persoane autorizate să utilizeze drepturile respective, în special beneficiarii de licenţe, în măsura în care acest lucru este permis şi conform cu legislaţia aplicabilă;
(c)organismele de gestiune colectivă a drepturilor de proprietate intelectuală care sunt recunoscute cu regularitate ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis şi conform cu legislaţia aplicabilă;
(d)organismele de apărare a intereselor profesionale care sunt recunoscute cu regularitate ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis şi conform cu legislaţia aplicabilă.
SUBSECŢIUNEA II:Asigurarea respectării normelor prin măsuri de drept civil
Art. 256: Măsuri pentru conservarea elementelor de probă
(l)Fiecare parte se asigură că, încă înainte de începerea procedurilor de examinare pe fond a cauzei, la cererea unei părţi care a prezentat elemente de probă accesibile în mod rezonabil în sprijinul afirmaţiei sale conform căreia dreptul său de proprietate intelectuală a fost încălcat sau este pe cale de a fi încălcat, autorităţile judiciare competente pot dispune adoptarea de măsuri provizorii prompte şi eficace pentru a conserva elementele de probă relevante în ceea ce priveşte presupusa încălcare, sub rezerva protejării informaţiilor confidenţiale.
(2)Măsurile provizorii menţionate la alineatul (1) pot include descrierea detaliată, cu sau fără prelevarea de eşantioane, ori confiscarea mărfurilor care fac obiectul presupusei încălcări şi, în cazurile adecvate, confiscarea materialelor şi a echipamentelor utilizate pentru a produce sau a distribui aceste mărfuri, precum şi a documentelor referitoare la acestea. Dacă este necesar, aceste măsuri sunt luate fără audierea celeilalte părţi, în special în cazurile în care orice întârziere poate cauza prejudicii ireparabile titularului dreptului sau în situaţia în care există un risc demonstrabil ca elementele de probă să fie distruse. Cealaltă parte are dreptul de a fi audiată într-un termen rezonabil.
Art. 257: Dreptul la informare
(1)Fiecare parte se asigură că, în cadrul unei acţiuni civile referitoare la încălcarea unui drept de proprietate intelectuală şi ca răspuns la o cerere justificată şi proporţională a reclamantului, autorităţile judiciare competente pot dispune ca informaţiile privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor sau a serviciilor care încalcă un drept de proprietate intelectuală să fie furnizate de autorul încălcării sau de orice altă persoană care este parte la litigiu sau martor la acesta.
În sensul prezentului alineat, expresia "orice altă persoană" înseamnă o persoană:
a)despre care s-a constatat că deţine în scop comercial bunuri care aduc atingere unui drept;
b)despre care s-a constatat că foloseşte în scop comercial servicii care aduc atingere unui drept;
c)despre care s-a constatat că prestează în scop comercial servicii utilizate în cadrul unor activităţi care aduc atingere unui drept sau
d)care a fost semnalată de către persoana menţionată în prezentul alineat ca fiind implicată în producerea, fabricarea sau distribuirea mărfurilor sau în prestarea serviciilor.
Informaţiile menţionate la prezentul alineat cuprind, după caz:
(a)numele şi adresele producătorilor, ale fabricanţilor, ale distribuitorilor, ale furnizorilor şi ale altor deţinători anteriori ai mărfurilor sau ai serviciilor, precum şi ale angrosiştilor şi ale vânzătorilor cu amănuntul destinatari, şi
(b)informaţii privind cantităţile produse, fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi preţul obţinut pentru mărfurile sau serviciile în cauză.
(2)Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere altor dispoziţii legale prin care:
a)se acordă titularului dreptului dreptul de a primi informaţii mai cuprinzătoare;
b)este reglementată utilizarea în cadrul procedurilor în materie civilă sau penală a informaţiilor comunicate în temeiul prezentului articol;
c)este reglementată răspunderea pentru utilizarea abuzivă a dreptului la informare;
d)se oferă posibilitatea de a refuza furnizarea de informaţii care ar constrânge persoana menţionată la alineatul (1) să recunoască propria participare sau participarea rudelor sale apropiate la o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală sau
e)se reglementează protejarea confidenţialităţii surselor de informaţii sau prelucrarea datelor cu caracter personal.
Art. 258: Măsuri provizorii şi asigurătorii
(1)Fiecare parte se asigură că autorităţile judiciare pot, la cererea reclamantului, să dispună împotriva presupusului autor al încălcării măsuri provizorii pentru a preveni orice încălcare iminentă a unui drept de proprietate intelectuală. De asemenea, autorităţile judiciare pot să interzică, cu titlu provizoriu şi sub rezerva plăţii, dacă este cazul, a unor daune cominatorii, atunci când legislaţia naţională prevede acest lucru, ca presupusele încălcări ale acestui drept să continue sau pot să condiţioneze continuarea lor de constituirea unor garanţii destinate să asigure despăgubirea titularului dreptului. De asemenea, se pot dispune măsuri provizorii, în aceleaşi condiţii, împotriva unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de către un terţ pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală.
(2)De asemenea, se pot dispune măsuri provizorii în vederea confiscării sau a predării mărfurilor asupra cărora există o suspiciune privind încălcarea unui drept de proprietate intelectuală, pentru a împiedica introducerea sau circulaţia lor în circuitele comerciale.
(3)În cazul unei presupuse încălcări săvârşite la scară comercială, fiecare parte se asigură că, dacă reclamantul dovedeşte că există circumstanţe care pot să pună în pericol recuperarea prejudiciului, autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale presupusului autor al încălcării, inclusiv blocarea conturilor bancare şi a altor active ale acestuia. În acest scop, autorităţile competente pot dispune comunicarea unor documente bancare, financiare sau comerciale sau accesul corespunzător la informaţiile relevante.
Art. 259: Măsuri corective
(1)Fiecare parte se asigură că, la cererea reclamantului şi fără a aduce atingere daunelor-interese datorate titularului dreptului ca urmare a încălcării săvârşite, autorităţile judiciare competente pot dispune, fără nicio despăgubire, cel puţin scoaterea definitivă din circuitele comerciale sau distrugerea mărfurilor despre care s-a constatat că încalcă un drept de proprietate intelectuală. Dacă este cazul, autorităţile judiciare competente pot, de asemenea, dispune distrugerea materialelor şi a echipamentelor utilizate în mod predominant la crearea sau fabricarea mărfurilor respective.
(2)Autorităţile judiciare ale părţilor au competenţa de a dispune ca măsurile menţionate la alineatul (1) să fie puse în aplicare pe cheltuiala autorului încălcării, cu excepţia cazului în care se invocă motive speciale care să împiedice acest lucru.
Art. 260: Ordine în încetare
Fiecare parte se asigură că, atunci când s-a constatat, printr-o hotărâre judecătorească, o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare pot pronunţa împotriva autorului încălcării şi a intermediarului ale cărui servicii sunt utilizate de o parte terţă pentru încălcarea unui drept de proprietate un ordin în încetare prin care interzic continuarea încălcării.
Art. 261: Măsuri alternative
O parte poate să prevadă că, în cazurile adecvate şi la cererea persoanei susceptibile să facă obiectul măsurilor prevăzute la articolul 259 sau la articolul 260, autorităţile judiciare competente pot dispune plata unei despăgubiri băneşti în favoarea părţii prejudiciate în loc să aplice măsurile prevăzute la articolele menţionate. Despăgubirea bănească respectivă se plăteşte dacă persoana susceptibilă să facă obiectul măsurilor menţionate nu a acţionat cu intenţie sau din neglijenţă şi dacă aplicarea măsurilor prevăzute la articolele 259 şi 260 ar cauza acestei persoane un prejudiciu disproporţionat, iar despăgubirea bănească acordată părţii prejudiciate pare a fi, în mod rezonabil, satisfăcătoare.
Art. 262: Daune-interese
(1)Fiecare parte se asigură că, la cererea părţii prejudiciate, autorităţile judiciare dispun ca autorul încălcării care a săvârşit încălcarea în cunoştinţă de cauză sau având motive rezonabile de a fi în cunoştinţă de cauză să plătească daune - interese în beneficiul titularului dreptului, corespunzătoare daunei reale suferite de acesta ca urmare a încălcării. La stabilirea daunelor-interese, autorităţile judiciare:
a)iau în considerare toate aspectele corespunzătoare, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv pierderea câştigurilor, suferite de partea prejudiciată, beneficiile realizate în mod neloial de către autorul încălcării şi, după caz, alte elemente decât factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat de încălcarea respectivă titularului dreptului; sau
b)ca alternativă la litera (a), pot stabili, atunci când este cazul, valoarea daunelor-interese ca sumă forfetară, pe baza unor elemente cum ar fi cel puţin cuantumul redevenţelor sau al drepturilor care ar fi fost datorate dacă autorul încălcării ar fi cerut autorizaţia de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală în cauză.
(2)În cazul în care autorul încălcării a săvârşit încălcarea nefiind în cunoştinţă de cauză sau neavând motive rezonabile de a fi în cunoştinţă de cauză, o parte poate să prevadă că autorităţile judiciare pot dispune în favoarea părţii prejudiciate recuperarea câştigurilor sau plata de daune interese, care pot fi prestabilite.
Art. 263: Cheltuieli de judecată
Fiecare parte se asigură că cheltuielile de judecată rezonabile şi proporţionale, precum şi alte cheltuieli efectuate de partea care a avut câştig de cauză sunt suportate, ca regulă generală, de partea care cade în pretenţii, cu excepţia cazului în care principiul echităţii nu permite acest lucru.
Art. 264: Publicarea hotărârilor judecătoreşti
Fiecare parte se asigură că, în cadrul acţiunilor în justiţie iniţiate ca urmare a încălcării unui drept de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare pot dispune, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala autorului încălcării, luarea de măsuri corespunzătoare pentru diseminarea informaţiilor cu privire la hotărâre, inclusiv afişarea hotărârii şi publicarea sa integrală sau parţială.
Art. 265: Prezumţia calităţii de autor sau de titular al dreptului
Părţile recunosc că, pentru aplicarea măsurilor, a procedurilor şi a reparaţiilor prevăzute în prezenta secţiune, este suficient ca numele autorului unei opere literare sau artistice să figureze pe operă în modul obişnuit pentru ca acesta să fie considerat autor, până la proba contrară, şi pentru a i se permite, prin urmare, să iniţieze acţiuni în constatarea nerespectării drepturilor sale.
SUBSECŢIUNEA III:Asigurarea respectării legii la frontiere
Art. 266: Asigurarea respectării legii la frontiere
(1)Atunci când pune în aplicare măsuri la frontieră pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, fiecare parte asigură coerenţa cu obligaţiile care îi revin în temeiul GATT 1994 şi al Acordului TRIPS.
(2)În vederea asigurării unei protecţii eficace a drepturilor de proprietate intelectuală pe teritoriile vamale ale părţilor, autorităţile vamale competente ale părţilor adoptă o gamă largă de abordări pentru a identifica transporturile care conţin mărfuri suspectate că ar încălca drepturile de proprietate intelectuală menţionate la alineatele (3) şi (4). Aceste abordări includ tehnici de analiză a riscurilor bazate, între altele, pe informaţiile furnizate de titularii de drepturi, pe informaţiile colectate şi pe cele rezultate în urma inspectării încărcăturilor.
(3)La cererea titularilor de drepturi, autorităţile vamale ale fiecărei părţi iau măsuri pentru a reţine sau a suspenda acordarea liberului de vamă mărfurilor aflate sub control vamal care sunt suspectate că ar încălca drepturi legate de mărcile înregistrate, drepturi de autor şi drepturi conexe, indicaţii geografice, brevete, modele de utilitate, desene sau modele industriale, topografii de circuite integrate şi drepturi asupra soiurilor de plante.
(4)În termen de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile iniţiază discuţii în ceea ce priveşte drepturile autorităţilor lor vamale competente de a reţine sau de a suspenda, din proprie iniţiativă, acordarea liberului de vamă mărfurilor aflate sub control vamal care sunt suspectate că ar încălca drepturi legate de mărcile înregistrate, drepturi de autor şi drepturi conexe, indicaţii geografice, brevete, modele de utilitate, desene sau modele industriale, topografii de circuite integrate şi drepturi asupra soiurilor de plante.
(5)În pofida alineatului (3), o parte nu are obligaţia, dar poate decide, să aplice astfel de măsuri în cazul importurilor de mărfuri introduse pe piaţă într-o altă ţară de către titularul de drepturi sau cu consimţământul acestuia.
(6)Părţile convin să coopereze în domeniul comerţului internaţional cu mărfuri suspectate că ar încălca drepturi de proprietate intelectuală. În acest scop, fiecare parte stabileşte un punct de contact în cadrul administraţiei sale vamale şi informează cealaltă parte cu privire la acest punct de contact. Cooperarea include schimburi de informaţii cu privire la mecanismele pentru primirea de informaţii din partea titularilor de drepturi, schimburi de bune practici şi de experienţă în ceea ce priveşte strategiile de gestionare a riscurilor, precum şi schimburi de informaţii care să ajute la identificarea transporturilor care sunt suspectate că ar conţine bunuri care aduc atingere unui drept. Informaţiile se furnizează într-un mod care să respecte pe deplin dispoziţiile privind protecţia datelor cu caracter personal aplicabile pe teritoriul fiecărei părţi.
(7)Fără a aduce atingere altor forme de cooperare, Protocolul II privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal se aplică în scopul asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală la frontiere.
(8)Fără a aduce atingere competenţei generale a Comitetului de parteneriat, Subcomitetul privind vămile menţionat la articolul 126 este responsabil cu asigurarea funcţionării şi a punerii în aplicare corespunzătoare a prezentei secţiuni, cu definirea priorităţilor şi cu stabilirea procedurilor adecvate de cooperare între autorităţile competente ale celor două părţi.
SUBSECŢIUNEA IV:Alte dispoziţii privind asigurarea respectării legii
Art. 267: Coduri de conduită (1) Fiecare parte încurajează:
(a)elaborarea de către asociaţiile sau organizaţiile profesionale a unor coduri de conduită destinate să contribuie la asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală şi
(b)prezentarea, către autorităţile competente ale fiecărei părţi, a proiectelor de coduri de conduită, precum şi a evaluărilor aplicării acestor coduri de conduită.
Art. 268: Cooperarea
(1)Părţile cooperează în vederea sprijinirii punerii în aplicare a angajamentelor şi a obligaţiilor prevăzute în prezentul capitol.
(2)Domeniile de cooperare între părţi includ următoarele activităţi, dar nu se limitează la acestea:
a)schimbul de informaţii legat de cadrul juridic privind drepturile de proprietate intelectuală şi normele relevante în materie de protecţie şi de asigurare a respectării acestor drepturi, precum şi schimbul de experienţă dintre Uniunea Europeană şi Republica Armenia în legătură cu evoluţia legislaţiei referitoare la aspectele menţionate;
b)schimbul de experienţă şi de informaţii privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
c)schimbul de experienţă privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile vamale, poliţie şi organismele administrative şi judiciare de la nivel central şi subcentral;
d)coordonarea acţiunilor pentru prevenirea exporturilor de mărfuri contrafăcute, inclusiv cu ţări terţe;
e)consolidarea capacităţilor, precum şi schimbul de personal şi formarea acestuia;
f)promovarea drepturilor de proprietate intelectuală şi diseminarea informaţiilor legate de acest subiect, inclusiv în mediile de afaceri şi în societatea civilă, precum şi sensibilizarea consumatorilor şi a titularilor de drepturi cu privire la chestiunile legate de drepturile de proprietate intelectuală;
g)îmbunătăţirea cooperării instituţionale, de exemplu, între oficiile pentru proprietate intelectuală ale celor două părţi; şi
h)promovarea activă a iniţiativelor destinate publicului larg de sensibilizare şi de educaţie cu privire la politicile privind drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv prin elaborarea unor strategii eficace care să permită identificarea publicului principal şi prin crearea unor programe de comunicare pentru a sensibiliza consumatorii şi mijloacele de informare în masă cu privire la impactul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală, cum ar fi riscurile pe care le reprezintă pentru sănătate şi siguranţă, precum şi legătura cu criminalitatea organizată.
(3)Fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (2) şi în completarea acestora, părţile menţin dialoguri eficace, după necesităţi, cu privire la chestiunile legate de proprietatea intelectuală (denumite în continuare "dialoguri privind PI") în vederea abordării unor subiecte relevante pentru protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală vizate de prezentul capitol, precum şi cu privire la orice alte subiecte relevante.
Art. 269: Legătura cu Acordul OMC privind achiziţiile publice
Părţile îşi afirmă drepturile şi obligaţiile reciproce care le revin în temeiul Acordului revizuit privind achiziţiile publice din 2012 (1) (denumit în continuare "Acordul OMC privind achiziţiile publice"). Aceste drepturi şi obligaţii stabilite prin Acordul OMC privind achiziţiile publice, inclusiv specificaţiile fiecărei părţi prevăzute în anexele fiecărei părţi la apendicele I, devin parte integrantă din prezentul acord şi sunt supuse soluţionării bilaterale a litigiilor, astfel cum se prevede la capitolul 13.
(1)- Anexă la Protocolul de modificare a Acordului privind achiziţiile publice (GPA/113).
Art. 270: Domeniu de aplicare suplimentar
(1)În cazul achiziţiilor publice la care face referire anexa XI la prezentul acord, părţile aplică, mutatis mutandis, prevederile articolelor I-IV, Vl-XV, XVI alineatele (1)-(3), XVII şi XVIII din Acordul OMC privind achiziţiile publice.
(2)Comitetul de parteneriat poate decide să modifice anexa XI la prezentul acord. În ceea ce priveşte procedura de modificare sau de rectificare, de către una dintre părţi, a anexei respective, părţile aplică, mutatis mutandis, dispoziţiile articolului XIX din Acordul OMC privind achiziţiile publice, sub rezerva notificărilor făcute direct către cealaltă parte, iar trimiterea la soluţionarea litigiilor este înţeleasă ca trimitere la capitolul 13.
Art. 271: Discipline suplimentare
Părţile aplică atât în cazul achiziţiilor publice vizate în anexele fiecărei părţi la apendicele I la Acordul OMC privind achiziţiile publice, cât şi în cazul celor vizate în anexa XI la prezentul acord, următoarele discipline suplimentare:
A.Publicarea electronică a anunţurilor de achiziţii publice
(1)Fiecare parte se asigură că anunţurile de intenţie de achiziţii publice sunt direct accesibile prin mijloace electronice, gratuit, prin intermediul unui singur punct de acces pe internet. În plus, anunţurile pot fi, de asemenea, publicate pe un suport de hârtie adecvat. Oricare dintre mijloacele menţionate este difuzat pe scară largă, iar anunţurile rămân uşor accesibile publicului, cel puţin până la expirarea termenului indicat în anunţ.
B.Cerinţe referitoare la căile de atac
(2)Fiecare parte se asigură că măsurile luate în legătură cu procedurile de exercitare a unei căi de atac prevăzute la articolul XVIII din Acordul OMC privind achiziţiile publice prevăd competenţele necesare pentru:
a)adoptarea unor măsuri provizorii, cel mai rapid posibil şi prin intermediul unor proceduri preliminare, în scopul remedierii presupusei încălcări sau al prevenirii prejudicierii în continuare a intereselor respective, inclusiv măsuri de suspendare sau care să asigure suspendarea procedurii de atribuire a unui contract de achiziţii publice sau a punerii în aplicare a oricărei decizii luate de autoritatea contractantă;
b)fie anularea, fie asigurarea anulării deciziilor luate în mod ilegal, inclusiv eliminarea specificaţiilor discriminatorii de ordin tehnic, economic sau financiar din anunţul de intenţie de achiziţii publice sau anunţul de achiziţii publice planificate, din documentele contractului sau din orice alt document legat de procedura de atribuire a contractului, şi
c)acordarea unor daune-interese persoanelor prejudiciate printr-o încălcare.
(3)În cazul exercitării unei căi de atac cu privire la o decizie de atribuire, fiecare parte se asigură că autoritatea contractantă nu poate încheia contractul înainte ca organismul de soluţionare a căilor de atac să fi luat o decizie cu privire la cererea de măsuri preliminare sau cu privire la calea de atac. Suspendarea încetează cel mai devreme la expirarea termenului suspensiv prevăzut la alineatul (6).
(4)Fiecare parte se asigură că deciziile adoptate de organismele responsabile cu procedurile de soluţionare a căilor de atac pot fi executate în mod eficace.
(5)Membrii organismelor independente de soluţionare a căilor de atac nu sunt reprezentanţi ai niciunei autorităţi contractante.
În ceea ce priveşte organismele responsabile cu procedurile de soluţionare a căilor de atac care nu sunt de natură judiciară, fiecare parte se asigură că:
a)deciziile lor sunt motivate întotdeauna în scris;
b)orice măsură presupus ilegală luată de organismul independent de soluţionare a căilor de atac sau orice presupusă deficienţă în exercitarea competenţelor care îi sunt conferite poate fi supusă controlului judiciar sau controlului efectuat de un alt organism independent, şi anume o curte sau un tribunal independent atât faţă de autoritatea contractantă, cât şi faţă de organismul de soluţionare a căilor de atac;
c)membrii organismului independent respectiv sunt numiţi în funcţie şi încetează să mai ocupe funcţia în aceleaşi condiţii ca şi membrii corpului magistraţilor în ceea ce priveşte autoritatea care răspunde pentru numirea, durata mandatului şi revocarea acestora;
d)cel puţin preşedintele organismului independent respectiv are aceleaşi calificări juridice şi profesionale ca şi membrii corpului magistraţilor şi
e)organismul independent ia decizii în urma unei proceduri în care sunt audiate ambele părţi, iar deciziile respective au forţă juridică obligatorie, prin mijloacele stabilite de fiecare parte.
C.Termenul suspensiv
(6)Autoritatea contractantă nu poate încheia un contract în urma deciziei de atribuire a unui contract care intră în domeniul de aplicare al prezentului capitol, înainte de:
a)expirarea unui termen suspensiv de cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare datei la care decizia de atribuire a contractului este trimisă ofertanţilor şi candidaţilor vizaţi, în cazul în care se utilizează faxul sau mijloacele electronice, sau
b)expirarea unui termen suspensiv de cel puţin 15 zile calendaristice începând cu ziua următoare datei la care decizia de atribuire a contractului este trimisă ofertanţilor şi candidaţilor vizaţi sau de cel puţin 10 zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii deciziei de atribuire a contractului, în cazul în care sunt utilizate alte mijloace de comunicare.
În mod alternativ, o parte poate să prevadă că termenul suspensiv începe la data publicării deciziei de atribuire pe un suport electronic, gratuit, în temeiul articolului XVI alineatul (2) din Acordul OMC privind achiziţiile publice.
Se consideră că ofertanţii sunt vizaţi dacă nu au fost încă excluşi definitiv. Excluderea este considerată a fi definitivă în cazul în care a fost notificată ofertanţilor vizaţi şi fie a fost considerată legală de un organism independent de soluţionare a căilor de atac, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac. Candidaţii sunt consideraţi a fi vizaţi dacă autoritatea contractantă nu a pus la dispoziţia ofertanţilor vizaţi informaţii privind respingerea candidaturii lor înainte de notificarea deciziei de atribuire a contractului.
(7)O parte poate să prevadă că termenele suspensive la care se face referire la alineatul (6) primul paragraf literele (a) şi (b) nu se aplică în următoarele cazuri:
a)dacă unicul ofertant vizat, în sensul alineatului (6) al treilea paragraf, este cel căruia îi este atribuit contractul şi nu mai există alţi candidaţi vizaţi;
b)în cazul unui contract bazat pe un acord-cadru şi
c)în cazul unui contract specific bazat pe un sistem dinamic de achiziţie.
D.Absenţa efectelor
(8)În cazul în care autoritatea contractantă a atribuit un contract fără publicare prealabilă şi fără ca acest lucru să fie autorizat, fiecare parte se asigură că un astfel de contract este considerat lipsit de efecte de către un organism de soluţionare a căilor de atac independent de autoritatea contractantă sau de către un organism judiciar ori că absenţa efectelor contractului menţionat este rezultatul unei decizii a unui astfel de organism.
Dreptul fiecărei părţi stabileşte consecinţele faptului că un contract este considerat a fi lipsit de efectele, prevăzând anularea retroactivă a tuturor obligaţiilor contractuale sau anularea obligaţiilor care nu au fost încă executate. În acest din urmă caz, fiecare parte prevede aplicarea altor sancţiuni.
(9)O parte poate să prevadă că organismul de soluţionare a căilor de atac sau un organism judiciar nu pot considera un contract ca fiind lipsit de efecte, chiar dacă acesta a fost atribuit în mod ilegal, în cazul în care organismul de soluţionare a căilor de atac sau un organism judiciar constată, după examinarea tuturor aspectelor relevante, că motive imperative de interes general impun menţinerea efectelor contractului. În acest caz, fiecare parte prevede sancţiuni alternative.
E.Nediscriminarea societăţilor stabilite
(10)Fiecare parte se asigură că furnizorii celeilalte părţi care şi-au stabilit o prezenţă comercială pe teritoriul său prin înfiinţarea, achiziţionarea sau menţinerea unei persoane juridice beneficiază de tratamentul naţional în ceea ce priveşte toate achiziţiile publice ale părţii pe teritoriul său. Această obligaţie se aplică indiferent dacă procedura de ofertare este sau nu este acoperită de anexele fiecărei părţi la apendicele I la Acordul OMC privind achiziţiile publice sau de anexa XI la prezentul acord.
Se aplică excepţiile generale prevăzute la articolul III din Acordul OMC privind achiziţiile publice.
Art. 272: Obiective şi domeniu de aplicare
(1)Părţile amintesc Agenda 21 a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1992 privind mediul şi dezvoltarea, Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) cu privire la principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă din 1998, Planul de punere în aplicare de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă din 2002, Declaraţia ministerială din 2006 a Consiliului Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind crearea unui mediu la nivel naţional şi internaţional care să ducă la generarea ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi muncă decentă pentru toţi şi impactul acesteia asupra dezvoltării durabile, Declaraţia OIM privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă din 2008, documentul final al Conferinţei ONU privind dezvoltarea durabilă din 2012, intitulat "Viitorul pe care ni-l dorim" şi Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă intitulată "Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă", adoptată în 2015. Părţile îşi reafirmă angajamentul de a promova dezvoltarea comerţului internaţional în aşa fel încât să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile, pentru bunăstarea generaţiilor prezente şi viitoare şi pentru a se asigura că acest obiectiv este integrat şi se reflectă la fiecare nivel al relaţiei lor comerciale.
(2)Părţile îşi reafirmă angajamentul de a lua măsuri în favoarea dezvoltării durabile, ai cărei piloni - dezvoltarea economică, dezvoltarea socială şi protecţia mediului - sunt interdependenţi şi se consolidează reciproc. Părţile subliniază beneficiul luării în considerare a chestiunilor privind munca şi mediul legate de comerţ ca parte a unei abordări globale a comerţului şi a dezvoltării durabile.
(3)Atunci când în prezentul capitol se face referire la noţiunea de "muncă", aceasta include chestiunile relevante pentru obiectivele strategice ale OIM, care sunt expresia Agendei privind munca decentă, astfel cum au fost convenite în Declaraţia OIM privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă din 2008.
Art. 273: Dreptul de a reglementa şi nivelurile de protecţie
Recunoscând dreptul fiecărei părţi de a-si defini propriile politici şi priorităţi de dezvoltare durabilă, de a-si stabili propriile niveluri de protecţie internă în materie de mediu şi de muncă, de a adopta sau de a modifica în consecinţă propria legislaţie şi propriile politici relevante, în concordanţă cu angajamentele asumate în ceea ce priveşte standardele şi acordurile recunoscute la nivel internaţional menţionate la articolele 274 şi 275, fiecare parte depune eforturi pentru ca legislaţia şi politicile sale să asigure şi să încurajeze niveluri ridicate de protecţie în materie de mediu şi de muncă şi depune toate eforturile pentru a continua să îmbunătăţească legislaţia şi politicile respective, precum şi nivelurile de protecţie subiacente.
Art. 274: Standarde şi acorduri internaţionale în domeniul muncii
(1)Părţile recunosc că ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă şi munca decentă pentru toţi sunt elemente-cheie ale gestionării globalizării şi îşi reafirmă angajamentul de a promova dezvoltarea comerţului internaţional astfel încât să contribuie la ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă şi la o muncă decentă pentru toţi. În acest context, părţile se angajează să se consulte şi să coopereze între ele, după caz, cu privire la chestiunile de interes reciproc privind munca legate de comerţ.
(2)În conformitate cu obligaţiile care le revin în calitate de membri ai OIM şi cu Declaraţia OIM cu privire la principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă şi continuarea acesteia din 1998, părţile se angajează să respecte, să promoveze şi să pună în aplicare în legislaţia şi în practicile lor, pe întregul lor teritoriu, standardele fundamentale de muncă recunoscute la nivel internaţional, astfel cum sunt consacrate în convenţiile fundamentale ale OIM şi în protocoalele la acestea, în special:
a)libertatea de asociere şi recunoaşterea efectivă a dreptului la negocieri colective;
b)eliminarea tuturor formelor de muncă forţată sau obligatorie;
c)abolirea efectivă a muncii copiilor şi
d)eliminarea discriminării în domeniul ocupării forţei de muncă şi al exercitării profesiei.
(3)Părţile îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace în legislaţia şi în practicile lor convenţiile fundamentale, convenţiile prioritare şi alte convenţii ale OIM, precum şi protocoalele la convenţiile respective, care au fost ratificate de statele membre şi, respectiv, de Republica Armenia.
(4)Părţile iau în considerare, de asemenea, ratificarea convenţiilor prioritare şi a altor convenţii ale OIM care nu au fost încă ratificate şi care sunt clasificate de către OIM ca fiind actualizate. În acest context, părţile fac în mod regulat schimb de informaţii cu privire la situaţia lor şi cu privire la progresele înregistrate în procesul de ratificare.
(5)Părţile recunosc că încălcarea principiilor şi a drepturilor fundamentale la locul de muncă nu poate fi invocată sau utilizată în alt mod ca avantaj comparativ legitim şi că standardele în materie de muncă nu trebuie folosite în scopul protecţionismului comercial.
Art. 275: Guvernanţă internaţională şi acorduri internaţionale în materie de mediu
(1)Părţile recunosc valoarea guvernanţei internaţionale şi a acordurilor internaţionale în materie de mediu ca răspuns al comunităţii internaţionale la problemele mondiale sau regionale legate de mediu şi subliniază necesitatea asigurării unei complementarităţi sporite între comerţ şi mediu. În acest context, părţile se angajează să se consulte şi să coopereze, după caz, în ceea ce priveşte negocierile referitoare la chestiunile de mediu legate de comerţ şi în ceea ce priveşte alte aspecte de interes reciproc privind mediul legate de comerţ.
(2)Părţile îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace în legislaţia şi în practicile lor acordurile multilaterale de mediu la care sunt părţi.
(3)Părţile fac în mod regulat schimb de informaţii cu privire la situaţia lor şi cu privire la progresele înregistrate în ceea ce priveşte ratificarea acordurilor multilaterale de mediu sau modificările aduse acestor acorduri.
(4)Părţile îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare şi de a atinge obiectivele Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 1992 (CCONUSC), ale Protocolului de la Kyoto la aceasta din 1998 şi ale Acordului de la Paris din 2015. Părţile se angajează să conlucreze în vederea consolidării regimului multilateral, bazat pe norme în temeiul CCONUSC, şi să coopereze pentru dezvoltarea în continuare şi punerea în aplicare a cadrului internaţional privind schimbările climatice în temeiul CCONUSC şi al acordurilor şi deciziile legate de aceasta.
(5)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu împiedică părţile să adopte sau să menţină măsuri pentru a pune în aplicare acordurile multilaterale de mediu la care sunt părţi, cu condiţia ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între părţi sau o restricţie disimulată a comerţului.
Art. 276: Comerţul şi investiţiile în sprijinul dezvoltării durabile
Părţile îşi confirmă angajamentul de a consolida contribuţia comerţului la obiectivul dezvoltării durabile în dimensiunile sale economică, socială şi de mediu. În acest scop, părţile:
(a)recunosc rolul benefic pe care îl pot avea standardele fundamentale de muncă şi munca decentă asupra eficienţei economice, a inovării şi a productivităţii şi depun eforturi pentru a realiza o coerenţă sporită în materie de politică între politicile comerciale şi cele din domeniul muncii;
(b)depun eforturi pentru a facilita şi a promova comerţul şi investiţiile în bunuri şi servicii de mediu, inclusiv prin abordarea barierelor netarifare conexe;
(c)depun eforturi pentru a facilita eliminarea barierelor din calea comerţului sau a investiţiilor în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile cu o importanţă deosebită pentru atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, cum ar fi energia regenerabilă durabilă şi produsele şi serviciile eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv prin:
(i)adoptarea unor cadre de politică propice punerii în aplicare a celor mai bune tehnologii disponibile;
(ii)promovarea unor standarde care răspund nevoilor ecologice şi economice şi
(iii)reducerea la minimum a barierelor de ordin tehnic din calea comerţului;
(d)convin să promoveze comerţul cu mărfuri care contribuie la crearea unor condiţii sociale mai bune şi a unor practici ecologice, inclusiv cu mărfuri care fac obiectul unor scheme voluntare de asigurare a caracterului durabil, cum ar fi schemele de comerţ echitabil şi de comerţ etic şi etichetele ecologice, şi
(e)convin să promoveze responsabilitatea socială a întreprinderilor, inclusiv prin schimbul de informaţii şi de bune practici. În acest sens, părţile fac trimitere la principiile şi orientările relevante recunoscute la nivel internaţional, cum ar fi Liniile directoare ale OCDE pentru societăţile multinaţionale, Pactul mondial al ONU (UN Global Compact) şi Declaraţia tripartită a OIM de stabilire a principiilor privind societăţile multinaţionale şi politica socială din 1977.
Art. 277: Diversitatea biologică 1
(1)Părţile recunosc importanţa asigurării conservării şi a utilizării durabile a diversităţii biologice ca element esenţial pentru realizarea dezvoltării durabile şi îşi reafirmă angajamentul de a conserva şi de a utiliza durabil diversitatea biologică, în conformitate cu Convenţia privind diversitatea biologică din 1992 şi cu protocoalele la aceasta pe care le-au ratificat, cu Planul strategic privind biodiversitatea, cu Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie din 1973 (CITES) şi cu alte instrumente internaţionale relevante la care sunt părţi.
(2)În acest scop, părţile:
a)promovează utilizarea durabilă a resurselor naturale şi contribuie la conservarea biodiversităţii atunci când desfăşoară activităţi comerciale;
b)fac schimb de informaţii privind acţiunile referitoare la comerţul cu produse obţinute din resurse naturale, cu scopul de a pune capăt declinului biodiversităţii şi de a reduce presiunile asupra acesteia şi, după caz, cooperează pentru a spori la maximum impactul politicilor lor şi pentru a asigura complementaritatea acestora;
c)promovează includerea în apendicele la CITES a speciilor care îndeplinesc criteriile de includere convenite în CITES;
d)adoptă şi pun în aplicare măsuri eficace împotriva comerţului ilegal cu produse din specii sălbatice, inclusiv specii protejate de CITES, şi cooperează în domeniul combaterii acestui comerţ ilegal; şi
e)cooperează la nivel regional şi mondial în scopul de a promova:
(i)conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii în ecosistemele naturale sau agricole, inclusiv a speciilor pe cale de dispariţie, a habitatului acestora, a zonelor naturale special protejate şi a diversităţii genetice;
(ii)restabilirea ecosistemelor şi eliminarea sau reducerea impactului negativ asupra mediului rezultat din utilizarea resurselor naturale biologice şi nebiologice sau a ecosistemelor şi
(iii)accesul la resursele genetice şi distribuirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestor resurse.
Art. 278: Gestionarea durabilă a pădurilor şi comerţul cu produse forestiere
(1)Părţile recunosc importanţa asigurării conservării şi a gestionării durabile a pădurilor şi contribuţia pădurilor la obiectivele economice, de mediu şi sociale ale părţilor.
(2)În acest scop, părţile:
a)promovează comerţul cu produse forestiere provenite din păduri gestionate în mod durabil, recoltate în conformitate cu legislaţia naţională a ţării de recoltare;
b)fac schimb de informaţii privind măsurile de promovare a consumului de lemn şi de produse din lemn din păduri gestionate în mod durabil şi, după caz, cooperează la elaborarea unor astfel de măsuri;
c)adoptă măsuri de promovare a conservării suprafeţelor împădurite şi combat exploatarea forestieră ilegală şi comerţul aferent, inclusiv în ceea ce priveşte ţările terţe, după caz;
d)fac schimb de informaţii cu privire la acţiunile menite să îmbunătăţească guvernanţa în domeniul forestier şi, după caz, cooperează pentru a spori la maximum impactul politicilor lor şi pentru a asigura complementaritatea acestora, cu scopul de a elimina din fluxurile comerciale lemnul recoltat în mod ilegal şi produsele din lemn recoltat în mod ilegal;
e)promovează includerea în apendicele la CITES a speciilor de lemn care îndeplinesc criteriile de includere convenite în CITES şi
f)cooperează la nivel regional şi mondial în scopul de a promova conservarea suprafeţelor împădurite şi gestionarea durabilă a tuturor tipurilor de păduri, prin utilizarea unei certificări care promovează gestionarea responsabilă a pădurilor.
Art. 279: Comerţul şi gestionarea durabilă a resurselor marine vii
Având în vedere importanţa asigurării unei gestionări responsabile a stocurilor de peşte în mod durabil, precum şi a promovării bunei guvernanţe în materie de comerţ, părţile:
(a)promovează bunele practici în materie de gestionare a pescuitului în vederea asigurării conservării şi a gestionării stocurilor de peşte în mod durabil, pe baza unei abordări ecosistemice;
(b)iau măsuri eficace pentru a monitoriza şi a controla activităţile de pescuit;
(c)promovează sistemele coordonate de colectare a datelor şi cooperarea ştiinţifică bilaterală în scopul îmbunătăţirii consilierii ştiinţifice actuale pentru gestionarea pescuitului;
(d)cooperează în domeniul combaterii pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat (pescuitul INN) şi a activităţilor legate de pescuitul INN cu măsuri cuprinzătoare, eficace şi transparente şi
(e)pun în aplicare politici şi măsuri vizând excluderea produselor INN din fluxurile comerciale şi de pe pieţele lor, în conformitate cu Planul internaţional de acţiune pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Art. 280: Menţinerea nivelurilor de protecţie
(1)Părţile recunosc că este inoportun să se încurajeze comerţul sau investiţiile prin reducerea nivelurilor de protecţie prevăzute în legislaţiile naţionale în materie de mediu sau de muncă.
(2)O parte nu renunţă la, nici nu derogă de la, legislaţia sa în materie de mediu sau de muncă şi nici nu acordă scutiri ori derogări de la această legislaţie pentru a încuraja comerţul sau stabilirea, achiziţionarea, extinderea sau menţinerea unei investiţii sau a unui investitor pe teritoriul său.
(3)O parte nu omite, prin acţiuni susţinute sau recurente ori prin inacţiune, să asigure în mod eficace respectarea legislaţiei sale în materie de mediu şi de muncă pentru a încuraja comerţul sau investiţiile.
Art. 281: Informaţii ştiinţifice
Atunci când elaborează şi pune în aplicare măsuri de protecţie a mediului sau a condiţiilor de muncă, ce ar putea afecta comerţul dintre părţi sau investiţiile reciproce ale părţilor, fiecare parte ţine seama de informaţiile ştiinţifice şi tehnice disponibile, precum şi de standardele, orientările şi recomandările internaţionale relevante, dacă există, inclusiv de principiul precauţiei.
Art. 282: Transparenţa
În conformitate cu legile şi reglementările sale interne şi cu capitolul 12, fiecare parte se asigură că orice măsură de protecţie a mediului şi a condiţiilor de muncă, ce ar putea afecta comerţul sau investiţiile, este elaborată, introdusă şi pusă în aplicare în mod transparent, făcând obiectul unei notificări corespunzătoare şi al unei consultări publice, şi cu înştiinţarea şi consultarea adecvată şi în timp util a actorilor nestatali.
Art. 283: Reexaminarea impactului asupra dezvoltării durabile
Părţile se angajează să reexamineze, să monitorizeze şi să evalueze impactul punerii în aplicare a prezentului acord asupra dezvoltării durabile prin intermediul atât al propriilor procese participative şi instituţii, cât şi al celor instituite în temeiul prezentului acord, de exemplu prin intermediul evaluărilor impactului comerţului asupra dezvoltării durabile.
Art. 284: Cooperarea în domeniul comerţului şi al dezvoltării durabile
(1)Părţile recunosc importanţa cooperării în ceea ce priveşte aspectele legate de comerţ ale politicilor de mediu şi de muncă în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului acord. Acestea pot coopera, între altele, în următoarele domenii:
a)aspectele legate de muncă sau de mediu ale comerţului şi ale dezvoltării durabile, în cadrul forurilor internaţionale, printre care, în special, OMC, OIM, Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi acordurile multilaterale de mediu;
b)metodologiile şi indicatorii utilizaţi pentru evaluările impactului comerţului asupra dezvoltării durabile;
c)impactul reglementărilor, normelor şi standardelor din domeniul muncii şi al mediului asupra comerţului, precum şi impactul normelor din domeniul comerţului şi al investiţiilor asupra muncii şi a mediului, inclusiv asupra elaborării reglementărilor şi a politicilor din domeniul muncii şi al mediului;
d)efectele pozitive şi negative ale prezentului acord asupra dezvoltării durabile şi mijloacele de îmbunătăţire, de prevenire sau de atenuare a acestor efecte, ţinând seama şi de evaluările impactului asupra dezvoltării durabile efectuate de oricare dintre părţi sau de ambele părţi;
e)promovarea ratificării şi a punerii în aplicare eficace a convenţiilor fundamentale, a convenţiilor prioritare şi a altor convenţii actualizate ale OIM şi a protocoalelor la convenţiile respective, precum şi a acordurilor multilaterale de mediu care sunt relevante în context comercial;
f)promovarea sistemelor private şi publice de certificare, trasabilitate şi etichetare, inclusiv a etichetării ecologice;
g)promovarea responsabilităţii sociale a întreprinderilor, de exemplu, prin măsuri de sensibilizare faţă de orientările şi principiile recunoscute pe plan internaţional, precum şi prin măsuri de respectare, de punere în aplicare şi de monitorizare a acestor orientări şi principii;
h)aspectele legate de comerţ ale Agendei OIM privind munca decentă, inclusiv cele referitoare la conexiunile reciproce dintre comerţ şi ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă, ajustarea pieţei forţei de muncă, standardele fundamentale de muncă, sistemele eficace de exercitare a unei căi de atac (inclusiv inspectoratele de muncă) pentru protejarea drepturilor lucrătorilor, statisticile din domeniul muncii, dezvoltarea resurselor umane şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, protecţia socială şi incluziunea socială, dialogul social şi egalitatea de gen;
i)aspectele legate de comerţ ale acordurilor multilaterale de mediu, inclusiv cooperarea vamală;
j)aspectele legate de comerţ ale actualului şi viitorului regim internaţional privind schimbările climatice, inclusiv mijloacele de promovare a tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon şi a eficienţei energetice;
k)măsurile legate de comerţ care vizează promovarea conservării şi a utilizării durabile a biodiversităţii, inclusiv combaterea comerţului ilegal cu produse din specii sălbatice;
l)măsurile legate de comerţ care vizează promovarea conservării şi a gestionării durabile a pădurilor, reducându-se astfel despăduririle, inclusiv în ceea ce priveşte exploatarea forestieră ilegală, şi
m)măsurile legate de comerţ care vizează promovarea practicilor de pescuit durabil şi a comerţului cu produse pescăreşti gestionate în mod durabil.
(2)Părţile fac schimb de informaţii şi de experienţă cu privire la acţiunile pe care le întreprind pentru a promova coerenţa şi complementaritatea obiectivelor comerciale, sociale şi de mediu. În plus, părţile îşi consolidează cooperarea şi dialogul cu privire la chestiunile de dezvoltare durabilă care apar în contextul relaţiilor lor comerciale.
(3)Cooperarea şi dialogul menţionate implică părţile interesate relevante, în special partenerii sociali, precum şi alte organizaţii ale societăţii civile, îndeosebi prin Platforma societăţii civile instituită în temeiul articolului 366.
(4)Comitetul de parteneriat poate adopta norme pentru desfăşurarea acestei cooperări şi a acestui dialog.
Art. 285: Soluţionarea litigiilor
- Capitolul 13 secţiunea C subsecţiunea II din prezentul titlu nu se aplică litigiilor reglementate de prezentul capitol. Pentru orice astfel de litigiu, după ce comisia de arbitraj şi-a prezentat raportul final în temeiul articolelor 325 şi 326, părţile, ţinând seama de raportul respectiv, discută măsurile adecvate care trebuie puse în aplicare. Comitetul de parteneriat monitorizează punerea în aplicare a tuturor măsurilor de acest tip şi continuă să analizeze această chestiune, inclusiv prin intermediul mecanismului menţionat la articolul 284 alineatul (3).
Art. 286: Principii
Părţile recunosc importanţa unei concurenţe libere şi nedenaturate în relaţiile lor comerciale şi în relaţiile lor de investiţii. Părţile recunosc faptul că practicile comerciale anticoncurenţiale şi intervenţiile statului sunt susceptibile să denatureze buna funcţionare a pieţelor şi să reducă avantajele liberalizării comerţului.
Art. 287: Cadrul legislativ
(1)Fiecare parte adoptă sau îşi menţine propria legislaţie care se aplică tuturor sectoarelor economiei (1) şi depune eforturi pentru remedierea în mod eficace a tuturor practicilor următoare:
(1)În Uniunea Europeană, normele în materie de concurenţă se aplică sectorului agricol în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi cu modificările sau înlocuirile ulterioare ale acestuia, dacă este cazul (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
a)acordurile orizontale şi verticale dintre întreprinderi, deciziile asociaţiilor de întreprinderi şi practicile concertate care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restricţionarea sau denaturarea concurenţei;
b)abuzurile de poziţie dominantă ale uneia sau mai multor întreprinderi; şi
c)concentrările dintre întreprinderi, care împiedică în mod semnificativ concurenţa efectivă, în special în urma creării sau a consolidării unei poziţii dominante.
În sensul prezentului capitol, această legislaţie va fi denumită în continuare "legislaţia în materie de concurenţă" (2).
(2)În sensul prezentei secţiuni, Armenia consideră că trimiterea la legislaţia în materie de concurenţă include întregul său sistem de norme privind concurenţa în domeniile antitrustului, cartelurilor şi concentrărilor economice.
(2)Toate întreprinderile, private sau publice, fac obiectul legislaţiei în materie de concurenţă menţionate la alineatul (1). Aplicarea legislaţiei în materie de concurenţă nu împiedică îndeplinirea, în drept sau în fapt, a sarcinilor speciale de interes public care pot fi atribuite întreprinderilor în cauză. Derogările de la legislaţia în materie de concurenţă ale unei părţi se limitează la sarcini de interes public, sunt proporţionale cu obiectivul urmărit de politică publică şi sunt transparente.
Art. 288: Punerea în aplicare
(1)Fiecare parte menţine autorităţi independente din punctul de vedere al funcţionării care sunt responsabile cu punerea integrală în aplicare şi asigurarea eficace a respectării legislaţiei în materie de concurenţă menţionate la articolul 287 şi care sunt dotate în mod corespunzător cu competenţele şi resursele necesare în acest scop.
(2)Părţile aplică propria legislaţie în materie de concurenţă într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, cu respectarea principiilor de echitate procedurală şi a drepturilor de apărare ale întreprinderilor în cauză, indiferent de naţionalitatea acestora sau de statutul lor de proprietate.
Art. 289: Cooperarea
(1)Pentru a îndeplini obiectivele prezentului acord şi pentru a consolida asigurarea eficace a respectării legislaţiei în materie de concurenţă, părţile recunosc că este în interesul lor comun să coopereze mai strâns în ceea ce priveşte dezvoltarea politicii în domeniul concurenţei şi investigarea cazurilor de practici antitrust şi de concentrări economice.
(2)În acest scop, autorităţile de concurenţă ale părţilor se străduiesc să îşi coordoneze, în măsura posibilului şi dacă este cazul, activităţile de asigurare a respectării legislaţiei în cazuri similare sau conexe.
(3)Pentru a facilita cooperarea menţionată la alineatul (1), autorităţile de concurenţă ale părţilor pot face schimb de informaţii.
Art. 290: Principii
Părţile convin că subvenţiile pot fi acordate de o parte atunci când sunt necesare pentru realizarea unui obiectiv de politică publică. Cu toate acestea, părţile recunosc faptul că anumite subvenţii sunt susceptibile să denatureze buna funcţionare a pieţelor şi să reducă avantajele liberalizării comerţului. În principiu, o parte nu acordă subvenţii întreprinderilor care furnizează bunuri sau servicii, dacă subvenţiile respective afectează sau sunt susceptibile să afecteze concurenţa sau comerţul.
Art. 291: Definiţie şi domeniu de aplicare
(1)În sensul prezentului capitol, subvenţia este o măsură care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii (denumit în continuare "Acordul SMC"), care figurează în anexa 1A la Acordul OMC, indiferent dacă subvenţia respectivă este acordată unei întreprinderi care furnizează bunuri sau servicii.
Primul paragraf nu aduce atingere rezultatului discuţiilor viitoare din cadrul OMC cu privire la definiţia subvenţiilor pentru servicii. În funcţie de evoluţia acestor discuţii la nivelul OMC, părţile pot adopta o decizie în cadrul Comitetului de parteneriat în vederea actualizării prezentului acord în această privinţă.
(2)O subvenţie face obiectul prezentului capitol numai dacă se stabileşte că subvenţia respectivă este specifică în conformitate cu articolul 2 din Acordul SMC. Orice subvenţie care intră sub incidenţa articolului 295 din prezentul acord este considerată ca fiind specifică.
(3)Subvenţiile acordate tuturor întreprinderilor, inclusiv întreprinderilor publice şi private, fac obiectul prezentului capitol. Aplicarea normelor din prezenta secţiune nu împiedică îndeplinirea, în drept sau în fapt, a serviciilor speciale de interes public care au fost atribuite întreprinderilor în cauză. Derogările de la aplicarea normelor din prezenta secţiune se limitează la sarcini de interes public, sunt proporţionale cu obiectivele de politică publică care sunt atribuite acestor sarcini şi sunt transparente.
(4)Articolul 294 din prezentul acord nu se aplică subvenţiilor legate de comerţul cu mărfuri reglementat de Acordul privind agricultura care figurează în anexa 1A la Acordul OMC (denumit în continuare "Acordul privind agricultura").
(5)Articolele 294 şi 295 nu se aplică sectorului audiovizual.
Art. 292: Relaţia cu OMC
Dispoziţiile prezentului capitol nu aduc atingere drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi care decurg din articolul XV din GATS, articolul XVI din GATT 1994, din Acordul SMC şi din Acordul privind agricultura.
Art. 293: Transparenţa
(1)Fiecare parte îi notifică celeilalte părţi, o dată la doi ani, temeiul juridic, forma, cuantumul sau bugetul şi, dacă este posibil, beneficiarul subvenţiilor acordate în perioada la care se referă notificarea.
(2)Se consideră că această notificare a fost efectuată dacă informaţiile relevante sunt puse la dispoziţie de către o parte, sau în numele acesteia, pe un site web accesibil publicului, până la data de 31 decembrie a anului calendaristic următor. Prima notificare este pusă la dispoziţie în termen de cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.
(3)În ceea ce priveşte subvenţiile notificate în temeiul Acordului SMC, se consideră că această notificare a fost efectuată în momentul în care o parte îşi respectă obligaţiile de notificare prevăzute la articolul 25 din Acordul SMC, cu condiţia ca notificarea să conţină toate informaţiile necesare prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol.
Art. 294: Consultări
(1)În cazul în care o parte consideră că o subvenţie acordată de cealaltă parte, care nu intră sub incidenţa articolului 295, i-ar putea afecta interesele, partea respectivă îi poate comunica preocupările sale părţii care acordă subvenţia şi poate solicita consultări cu privire la această chestiune. Partea solicitată acordă atenţie deplină şi examinează cu înţelegere o astfel de cerere.
(2)Fără a aduce atingere cerinţelor de transparenţă prevăzute la articolul 293 şi în vederea soluţionării chestiunii, scopul consultărilor este, în special, stabilirea obiectivului de politică sau a scopului pentru care au fost acordate subvenţiile şi a cuantumului subvenţiei în cauză, precum şi obţinerea datelor care să permită evaluarea efectelor negative ale subvenţiei asupra comerţului şi a investiţiilor.
(3)Pentru facilitarea consultărilor, partea solicitată furnizează informaţii privind subvenţia în cauză în termen de 60 de zile de la data primirii cererii.
(4)În cazul în care, după primirea informaţiilor privind subvenţia în cauză, partea solicitantă consideră că subvenţia respectivă îi afectează sau i-ar putea afecta în mod disproporţionat interesele comerciale sau în materie de investiţii, partea solicitată va depune toate eforturile pentru a elimina sau a reduce la minimum efectele negative asupra intereselor comerciale sau în materie de investiţii ale părţii solicitante cauzate de subvenţia în cauză.
Art. 295: Subvenţii supuse condiţiilor
Fiecare parte impune condiţii în cazul următoarelor subvenţii, în măsura în care acestea afectează sau sunt susceptibile să afecteze comerţul sau investiţiile celeilalte părţi:
(a)un dispozitiv juridic prin care o administraţie publică, în mod direct sau indirect, îşi asumă răspunderea de a acoperi datoriile sau pasivele anumitor întreprinderi este permis, cu condiţia ca acoperirea datoriilor şi a pasivelor să fie limitată în privinţa cuantumului datoriilor şi pasivelor respective sau în privinţa duratei unei astfel de răspunderi; şi
(b)subvenţiile în favoarea întreprinderilor insolvabile sau aflate în dificultate, acordate sub diverse forme (inclusiv împrumuturi şi garanţii, granturi în numerar, injecţii de capital, aport de active sub preţul pieţei şi scutiri fiscale) şi cu o durată mai mare de un an, sunt permise cu condiţia ca un plan credibil de restructurare să fi fost elaborat pe baza unor ipoteze realiste cu scopul de a asigura restabilirea viabilităţii pe termen lung a respectivelor întreprinderi insolvabile sau aflate în dificultate într-un interval de timp rezonabil şi cu contribuţia întreprinderilor în cauză la costurile de restructurare (1) (2).
(1)Acest lucru nu împiedică o parte să furnizeze un aport temporar de lichidităţi sub formă de garanţii pentru împrumuturi sau de împrumuturi limitate la suma necesară în vederea menţinerii în activitate a unei întreprinderi aflate în dificultate pe perioada de timp de care este nevoie pentru adoptarea unui plan de restructurare sau de lichidare.
(2)Întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt obligate să contribuie la costurile de restructurare.
Art. 296: Utilizarea subvenţiilor
Fiecare parte se asigură că întreprinderile utilizează subvenţiile acordate de către o parte numai pentru obiectivul de politică publică pentru care le-au fost acordate subvenţiile respective.
Art. 297: Soluţionarea litigiilor
Niciuna dintre părţi nu recurge la mecanismul de soluţionare a litigiilor prevăzut la capitolul 13 din prezentul acord pentru o chestiune care ţine de secţiunea B din prezentul capitol sau de articolul 294 alineatul (4).
Art. 298: Confidenţialitate
(1)Atunci când fac schimb de informaţii în conformitate cu prezentul capitol, părţile iau în considerare limitările impuse de legislaţia lor privind secretul profesional şi de afaceri şi asigură protecţia secretelor de afaceri şi a altor informaţii confidenţiale.
(2)Orice informaţie comunicată în temeiul prezentului capitol este tratată ca fiind confidenţială de către partea care primeşte informaţia, cu excepţia cazului în care cealaltă parte, în conformitate cu legislaţia sa internă, a autorizat divulgarea informaţiilor sau a pus informaţiile respective la dispoziţia publicului larg.
Art. 299: Clauza de reexaminare
Părţile asigură reexaminarea constantă a chestiunilor la care se referă prezentul capitol. Fiecare parte poate înainta aceste chestiuni Comitetului de parteneriat. După intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile reexaminează o dată la cinci ani progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentului capitol, cu excepţia cazului în care cele două părţi convin altfel.
Art. 300: Autoritatea delegată
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, fiecare parte se asigură că orice întreprindere, inclusiv o întreprindere deţinută de stat, o întreprindere căreia i s-au conferit drepturi sau privilegii speciale sau un monopol desemnat, căreia i-a fost delegată o autoritate de reglementare, administrativă sau o altă autoritate guvernamentală de către o parte, la orice nivel de guvernare, acţionează, în exercitarea autorităţii respective, în conformitate cu obligaţiile care îi revin părţii în temeiul prezentului acord.
Art. 301: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
(a)"întreprindere deţinută de stat" înseamnă o întreprindere, inclusiv orice filială a acesteia, în care una dintre părţi, în mod direct sau indirect:
(i)deţine mai mult de 50 % din capitalul subscris al întreprinderii sau controlează peste 50 % din voturile aferente acţiunilor emise de aceasta;
(ii)poate desemna mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie al întreprinderii sau ai unui organism echivalent; sau
(iii)îşi poate exercita controlul asupra întreprinderii;
(b)"întreprindere căreia i s-au conferit drepturi sau privilegii speciale" înseamnă orice întreprindere, inclusiv orice filială, publică sau privată, căreia o parte i-a conferit, în drept sau în fapt, drepturi sau privilegii speciale. Se consideră că o parte conferă drepturi sau privilegii speciale atunci când aceasta desemnează sau limitează la două sau mai multe numărul de întreprinderi autorizate să furnizeze un bun sau un serviciu, în funcţie de alte criterii decât criteriile obiective, proporţionale şi nediscriminatorii, afectând astfel în mod substanţial capacitatea oricărei alte întreprinderi de a furniza acelaşi bun sau serviciu în aceeaşi zonă geografică în condiţii în mod semnificativ echivalente;
(c)"monopol desemnat" înseamnă o entitate care desfăşoară o activitate comercială, inclusiv un grup de entităţi sau o agenţie guvernamentală, precum şi orice filială a acestora, care, pe o piaţă relevantă de pe teritoriul unei părţi, este desemnată ca unic furnizor sau cumpărător al unui bun sau serviciu; în cazul unei entităţi căreia i s-a conferit un drept exclusiv de proprietate intelectuală, acest drept exclusiv nu este în sine suficient ca entitatea să fie considerată drept monopol desemnat;
(d)"activităţi comerciale" înseamnă activităţi al căror rezultat final este producerea unui bun sau prestarea unui serviciu, care vor fi vândute pe piaţa relevantă în cantităţi şi la preţuri stabilite de întreprindere şi care sunt realizate cu o orientare către profit, dar nu includ activităţile desfăşurate de o întreprindere care:
(i)îşi desfăşoară activitatea fără scop lucrativ;
(ii)îşi desfăşoară activitatea pe principiul recuperării costurilor sau
(iii)prestează servicii publice;
(e)"consideraţii de ordin comercial" înseamnă preţul, calitatea, disponibilitatea, perspectivele de comercializare, transportul şi alţi termeni şi alte condiţii de achiziţionare sau de vânzare ori alţi factori care ar fi luaţi în considerare, în mod normal, în deciziile comerciale ale unei întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu principiile economiei de piaţă în ramura de activitate sau sectorul relevant; şi
(f)"a desemna" înseamnă a stabili sau a autoriza un monopol sau a extinde domeniul de aplicare al unui monopol astfel încât să acopere un produs sau serviciu suplimentar.
Art. 302: Domeniul de aplicare
(1)Părţile confirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul articolului XVII alineatele (1)-(3) din GATT 1994, al Înţelegerii privind interpretarea articolului XVII din GATT 1994, precum şi al articolului VIII alineatele (1), (2) şi (5) din GATS.
(2)Prezentul capitol se aplică oricărei întreprinderi menţionate la articolul 300 care desfăşoară o activitate comercială. În cazul în care o întreprindere combină activităţile comerciale cu cele necomerciale (1), numai activităţile comerciale ale întreprinderii respective sunt reglementate de prezentul capitol.
(1)Pentru o mai mare certitudine şi în sensul prezentului capitol, prestarea de servicii publice nu este considerată drept o activitate comercială în sensul articolului 301 litera (d).
(3)Prezentul capitol se aplică tuturor întreprinderilor menţionate la articolul 300, la nivel central şi la nivelurile subcentrale ale administraţiei publice.
(4)Prezentul capitol nu se aplică în cazul achiziţiilor publice de către o parte sau de entităţile sale contractante, în sensul achiziţiilor publice care fac obiectul articolelor 278 şi 279.
(5)Prezentul capitol nu se aplică niciunui serviciu prestat în cadrul exercitării autorităţii guvernamentale în sensul GATS.
(6)Articolul 304:
a)nu se aplică în cazul sectoarelor prevăzute la articolele 143 şi 148;
b)nu se aplică niciunei măsuri luate de o întreprindere deţinută de stat, de o întreprindere căreia i s-au conferit drepturi sau privilegii speciale sau de un monopol desemnat, dacă o rezervă a uneia dintre părţi legată de obligaţia de tratament naţional sau de obligaţia clauzei naţiunii celei mai favorizate în temeiul articolului 144, astfel cum se prevede în lista părţii respective din anexa VIII-A în cazul Uniunii Europene sau din anexa VIII-E în cazul Republicii Armenia, s-ar aplica dacă aceeaşi măsură ar fi fost adoptată sau menţinută de către partea respectivă şi
c)se aplică activităţilor comerciale ale unei întreprinderi deţinute de stat, ale unei întreprinderi căreia i s-au conferit drepturi sau privilegii speciale sau ale unui monopol desemnat, dacă aceeaşi activitate ar afecta comerţul cu servicii cu privire la care o parte şi-a asumat un angajament în temeiul articolelor 149 şi 150, sub rezerva respectării anumitor condiţii sau calificări din lista părţii respective care figurează în anexa VIII-B în cazul Uniunii Europene şi în anexa VIII-F în cazul Republicii Armenia.
Art. 303: Dispoziţii generale
(1)Fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor care le revin părţilor în temeiul prezentului capitol, nicio dispoziţie a prezentului capitol nu împiedică părţile să înfiinţeze sau să menţină întreprinderi deţinute de stat, să desemneze sau să menţină monopoluri ori să confere întreprinderilor drepturi sau privilegii speciale.
(2)Niciuna dintre părţi nu impune întreprinderilor care intră în domeniul de aplicare al prezentului capitol să acţioneze într-un mod incompatibil cu prezentul acord şi nici nu le încurajează în acest sens.
Art. 304: Nediscriminarea şi consideraţii de ordin comercial
(1)Fiecare parte se asigură că, atunci când desfăşoară activităţi comerciale, întreprinderile sale deţinute de stat, monopolurile sale desemnate şi întreprinderile sale cărora li s-au conferit drepturi sau privilegii speciale:
a)acţionează în conformitate cu considerente de ordin comercial în achiziţionarea sau vânzarea de bunuri ori servicii, cu excepţia cazurilor în care îşi îndeplinesc oricare dintre obligaţiile aferente mandatului lor de serviciu public care nu sunt incompatibile cu litera (b);
b)atunci când achiziţionează bunuri sau servicii:
(i)acordă bunurilor sau serviciilor furnizate de o întreprindere a celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă bunurilor sau serviciilor similare furnizate de întreprinderi ale părţii şi
(ii)acordă bunurilor sau serviciilor furnizate de întreprinderi ale celeilalte părţi stabilite pe teritoriul său un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă bunurilor sau serviciilor similare furnizate de întreprinderile de pe piaţa relevantă de pe teritoriul său care sunt întreprinderi stabilite ale părţii respective şi
c)atunci când vând bunuri sau servicii:
(i)acordă întreprinderilor celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă întreprinderilor părţii şi
(ii)acordă întreprinderilor celeilalte părţi stabilite pe teritoriul său un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă întreprinderilor de pe piaţa relevantă de pe teritoriul său care sunt întreprinderi stabilite ale părţii respective.
(2)Alineatul (1) nu împiedică întreprinderile deţinute de stat, întreprinderile cărora li s-au conferit drepturi sau privilegii speciale sau monopolurile desemnate:
a)să achiziţioneze sau să furnizeze bunuri ori servicii în termeni diferiţi sau în condiţii diferite, inclusiv privind preţul, cu condiţia ca aceşti termeni diferiţi sau aceste condiţii diferite să fie în conformitate cu considerentele de ordin comercial, şi
b)să refuze să achiziţioneze sau să furnizeze bunuri ori servicii, cu condiţia ca acest refuz să fie în conformitate cu considerentele de ordin comercial.
Art. 305: Principii de reglementare
(1)Fiecare parte se străduieşte să asigure faptul că întreprinderile prevăzute la articolul 300 respectă standardele recunoscute la nivel internaţional în materie de guvernanţă corporativă.
(2)Fiecare parte se asigură că orice organism de reglementare pe care o parte îl înfiinţează sau îl menţine nu este răspunzător în faţa niciuneia dintre întreprinderile pe care le reglementează, astfel încât respectivul organism de reglementare să îşi exercite în mod eficace şi imparţial funcţia de reglementare în circumstanţe similare în privinţa tuturor întreprinderilor pe care le reglementează, inclusiv a întreprinderilor deţinute de stat, a întreprinderilor cărora li s-au conferit drepturi sau privilegii speciale şi a monopolurilor desemnate.
Imparţialitatea cu care organismul de reglementare îşi exercită funcţiile de reglementare trebuie să fie evaluată în funcţie de metoda sau practica generală a organismului de reglementare respectiv.
În cazul sectoarelor în privinţa cărora părţile au convenit, în alte capitole, asupra unor obligaţii specifice referitoare la organismul de reglementare, prevalează dispoziţia relevantă din celelalte capitole.
(3)Fiecare parte garantează asigurarea respectării uniforme şi nediscriminatorii a legilor şi a reglementărilor, inclusiv a propriilor legi şi reglementări privind întreprinderile menţionate la articolul 300.
Art. 306: Transparenţa
(1)În cazul în care o parte are motive să creadă că interesele sale care fac obiectul prezentului capitol sunt afectate de activităţile comerciale ale unei întreprinderi a celeilalte părţi menţionate la articolul 300 şi în limitele domeniului de aplicare al prezentului capitol, partea respectivă poate solicita în scris ca cealaltă parte să furnizeze informaţii despre operaţiunile acelei întreprinderi legate de activităţile reglementate de prezentul capitol.
Cererile de astfel de informaţii menţionează întreprinderea, produsele sau serviciile şi pieţele în cauză şi includ date care să arate că practicile întreprinderii împiedică schimburile comerciale dintre părţi sau investiţiile reciproce ale părţilor.
(2)Informaţiile furnizate în temeiul alineatului (1) includ:
a)proprietatea întreprinderii şi structura votului din cadrul acesteia, precizând procentul de acţiuni şi procentul de drepturi de vot pe care le deţine, cumulat, o parte sau o întreprindere menţionată la articolul 300;
b)o descriere a eventualelor acţiuni speciale, drepturi de vot speciale sau alte drepturi speciale pe care le deţine o parte sau o întreprindere menţionată la articolul 300, în cazul în care aceste drepturi diferă de drepturile aferente acţiunilor ordinare generale ale entităţii respective;
c)structura organizaţională a întreprinderii, componenţa consiliului său de administraţie sau a organismului echivalent care exercită controlul direct sau indirect în acest tip de întreprindere şi participaţii reciproce şi alte legături cu diferite întreprinderi sau grupuri de întreprinderi, astfel cum sunt menţionate la articolul 300;
d)o descriere a departamentelor administraţiilor publice sau a organismelor publice care reglementează sau monitorizează întreprinderea, o descriere a liniilor de raportare (1) şi a drepturilor şi practicilor administraţiilor publice sau ale oricăror organisme publice în numirea, revocarea sau remunerarea administratorilor;
(1)Pentru o mai mare certitudine, o parte nu are obligaţia de a divulga rapoartele sau conţinutul rapoartelor.
e)veniturile anuale sau totalul activelor ori ambele şi
f)scutirile, măsurile neconforme, imunităţile şi orice alte măsuri, inclusiv cele prin care se acordă un tratament mai favorabil, aplicabile pe teritoriul părţii solicitate oricărei întreprinderi menţionate la articolul 300.
(3)Literele (a)-(e) de la alineatul (2) nu se aplică IMM-urilor, astfel cum sunt definite în legile şi reglementările părţii.
(4)Alineatele (1) şi (2) nu obligă o parte să furnizeze informaţii confidenţiale a căror divulgare nu ar fi conformă cu legile şi reglementările părţii respective, ar împiedica asigurarea respectării legislaţiei sau ar fi contrară interesului public ori ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale anumitor întreprinderi.
Art. 307: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
(a)"măsurile de aplicare generală" includ acte cu putere de lege şi norme administrative, decizii, proceduri şi hotărâri administrative cu aplicare generală care pot avea un impact asupra oricărei chestiuni care intră sub incidenţa prezentului acord; şi
(b)"persoană interesată" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care poate fi afectată de o măsură de aplicare generală.
Art. 308: Obiectiv şi domeniu de aplicare
Recunoscând impactul pe care mediul lor de reglementare îl poate avea asupra schimburilor comerciale şi a investiţiilor reciproce ale părţilor, acestea asigură un mediu de reglementare previzibil şi proceduri eficiente pentru operatorii economici, în special pentru IMM-uri.
Art. 309: Publicare
(1)Fiecare parte se asigură că măsurile de aplicare generală adoptate după intrarea în vigoare a prezentului acord:
a)sunt publicate cu promptitudine şi sunt uşor accesibile, printr-un mijloc desemnat în mod oficial, inclusiv prin mijloace electronice, astfel încât oricine să poată lua cunoştinţă de acestea;
b)indică în mod clar, în măsura posibilului, obiectivul vizat şi justificarea măsurilor respective şi
c)prevăd o perioadă de timp suficientă între publicarea şi intrarea lor în vigoare, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător.
(2)Fiecare parte:
a)se străduieşte să publice într-o etapă timpurie adecvată orice propunere de adoptare sau de modificare a oricărei măsuri de aplicare generală, inclusiv o explicaţie a obiectivului propunerii şi a justificării acesteia;
b)oferă persoanelor interesate posibilităţi rezonabile de a prezenta observaţii privind orice propunere de adoptare sau de modificare a oricărei măsuri de aplicare generală, acordând, în special, suficient timp în acest sens şi
c)se străduieşte să ia în considerare observaţiile primite din partea persoanelor interesate cu privire la orice astfel de propunere.
Art. 310: Cereri de informaţii şi puncte de contact
(1)La intrarea în vigoare a prezentului acord, fiecare parte desemnează un punct de contact pentru a asigura punerea în aplicare eficace a prezentului acord şi pentru a facilita comunicarea dintre părţi cu privire la orice altă chestiune care face obiectul prezentului acord.
(2)La solicitarea uneia dintre părţi, punctul de contact al celeilalte părţi indică organismul sau funcţionarul responsabil cu chestiunea respectivă şi acordă asistenţă, dacă este necesar, pentru a facilita comunicarea cu partea solicitantă.
(3)Fiecare parte instituie sau menţine mecanisme adecvate pentru a răspunde cererilor de informaţii din partea oricărei persoane cu privire la măsurile de aplicare generală care sunt propuse sau sunt în vigoare, inclusiv cu privire la aplicarea acestora. Cererile de informaţii pot fi adresate prin intermediul punctelor de contact instituite în temeiul alineatului (1) sau prin orice alte mecanisme, după caz, cu excepţia cazului în care în prezentul acord se instituie un mecanism specific.
(4)Fiecare parte prevede proceduri la care să poată recurge persoanele aflate în căutarea unei soluţii la probleme apărute în urma aplicării, în temeiul prezentului acord, a măsurilor de aplicare generală prevăzute de prezentul acord. Procedurile respective nu aduc atingere procedurilor de exercitare a unei căi de atac pe care părţile le stabilesc sau le menţin în temeiul prezentului acord. De asemenea, aceste proceduri nu aduc atingere drepturilor şi obligaţiilor pe care le au părţile în temeiul capitolului 13.
(5)Părţile recunosc că răspunsul oferit în temeiul prezentului articol poate să nu fie definitiv sau obligatoriu din punct de vedere juridic, ci poate avea numai titlu informativ, cu excepţia cazului în care legile şi reglementările fiecărei părţi prevăd altfel.
(6)La cererea unei părţi, cealaltă parte furnizează informaţiile fără întârzieri nejustificate şi răspunde întrebărilor legate de orice măsură de aplicare generală sau de orice propunere de adoptare ori de modificare a oricărei măsuri de aplicare generală despre care partea solicitantă consideră că ar putea aduce atingere funcţionării prezentului acord, indiferent dacă partea solicitantă a fost în prealabil notificată cu privire la măsura respectivă.
Art. 311: Administrarea măsurilor de aplicare generală
Fiecare parte administrează în mod uniform, obiectiv, imparţial şi rezonabil toate măsurile de aplicare generală. În acest scop, la aplicarea acestor măsuri în cazul anumitor persoane, bunuri sau servicii ale celeilalte părţi în cazuri specifice, fiecare parte:
(a)se străduieşte să transmită, atunci când se iniţiază o procedură, un preaviz rezonabil, în conformitate cu procedurile interne, persoanelor interesate care sunt direct afectate de procedură, inclusiv o descriere a naturii procedurii, o declaraţie a autorităţii juridice în temeiul căreia este iniţiată procedura, precum şi o descriere generală a tuturor chestiunilor asupra cărora există un dezacord;
(b)acordă persoanelor interesate o posibilitate rezonabilă de a prezenta faptele şi argumentele în sprijinul poziţiilor lor înaintea oricărei acţiuni administrative definitive, în măsura în care timpul, natura procedurilor şi interesul public o permit, şi
(c)se asigură că procedurile sale se bazează pe legislaţia sa internă şi sunt în conformitate cu aceasta.
Art. 312: Reexaminare şi căi de atac
(1)Fiecare parte stabileşte sau menţine, în conformitate cu legislaţia sa internă, instanţe sau proceduri judiciare, de arbitraj sau administrative în scopul de a asigura o reexaminare promptă şi, dacă este cazul, corectarea măsurilor administrative referitoare la chestiuni vizate de prezentul acord. Aceste instanţe sau proceduri sunt imparţiale şi independente de organismul responsabil sau autoritatea responsabilă cu asigurarea respectării dispoziţiilor administrative, iar cei răspunzători pentru acestea nu au niciun interes substanţial în ceea ce priveşte soluţionarea chestiunii respective.
(2)Fiecare parte se asigură că, în cadrul acestor instanţe sau proceduri, părţilor la procedură li se acordă dreptul la:
a)o posibilitate rezonabilă de a-si susţine sau apăra poziţiile respective şi
b)o decizie bazată pe probe şi pe depunerea de concluzii sau, dacă legislaţia sa internă prevede acest lucru, pe dosarul întocmit de autoritatea administrativă.
(3)Sub rezerva unei căi de atac sau a unei reexaminări ulterioare în conformitate cu legislaţia sa internă, fiecare parte se asigură că o astfel de decizie este pusă în aplicare de organismul sau de autoritatea respectivă şi reglementează practica acestora cu privire la măsura administrativă în cauză.
Art. 313: Bune practici în materie de reglementare şi buna conduită administrativă
(1)Părţile cooperează în materie de promovare a calităţii şi a performanţei procesului de reglementare, inclusiv prin schimbul de informaţii şi bune practici cu privire la procesele lor de reglementare şi la evaluarea impactului reglementărilor.
(2)Părţile sprijină principiile bunei conduite administrative şi convin să coopereze în materie de promovare a acestor principii, inclusiv prin schimbul de informaţii şi bune practici.
Art. 314: Confidenţialitate
Dispoziţiile prezentului capitol nu obligă niciuna dintre părţi să furnizeze informaţii confidenţiale a căror divulgare ar împiedica asigurarea respectării legii, ar fi contrară în alt mod interesului public sau ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime ale anumitor întreprinderi, publice sau private.
Art. 315: Dispoziţii specifice
Dispoziţiile prezentului capitol se aplică fără a aduce atingere vreunei norme specifice stabilite în alte capitole din prezentul acord.
Art. 316: Obiectiv
Obiectivul prezentului capitol este de a stabili un mecanism eficace şi eficient pentru evitarea sau soluţionarea oricărui litigiu între părţi referitor la interpretarea şi aplicarea prezentului acord, pentru a se ajunge, în măsura posibilului, la o soluţie stabilită de comun acord.
Art. 317: Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică în cazul oricărui litigiu referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor prezentului titlu, cu excepţia cazului în care se prevede altfel.
Art. 318: Consultări
(1)Părţile se străduiesc să soluţioneze toate litigiile prin iniţierea de consultări cu bună-credinţă, în scopul de a ajunge la o soluţie stabilită de comun acord.
(2)O parte solicită consultări prin prezentarea unei cereri scrise celeilalte părţi şi a unei copii a acesteia Comitetului de parteneriat, în care identifică măsura pusă în discuţie şi dispoziţiile prezentului titlu pe care le consideră aplicabile.
(3)Consultările se organizează în termen de 30 de zile de la data primirii cererii şi au loc, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, pe teritoriul părţii căreia i-a fost adresată cererea. Consultările se consideră încheiate în termen de 30 de zile de la data primirii cererii, cu excepţia cazului în care ambele părţi convin continuarea acestora. Consultările, în special orice informaţii divulgate şi poziţiile adoptate de părţi în cursul consultărilor, sunt confidenţiale şi nu aduc atingere drepturilor de care beneficiază părţile în orice proceduri ulterioare.
(4)Consultările în chestiuni urgente, inclusiv în cele privind bunuri perisabile, bunuri sau servicii de sezon sau chestiuni legate de energie, se organizează în termen de 15 zile de la primirea cererii de către partea solicitată şi se consideră încheiate după cele 15 zile, cu excepţia cazului în care cele două părţi convin continuarea consultărilor.
(5)Partea care solicită consultări poate să recurgă la arbitraj în conformitate cu articolul 319 în cazul în care:
a)partea căreia i-a fost adresată cererea nu răspunde la cererea de consultări în termen de 10 zile de la primirea acesteia;
b)consultările nu sunt organizate în termenele prevăzute la alineatul (3) sau (4) al prezentului articol;
c)părţile convin să nu organizeze consultări sau
d)consultările s-au încheiat şi nu s-a ajuns la nicio soluţie stabilită de comun acord.
(6)În cursul consultărilor, fiecare parte furnizează suficiente informaţii factuale pentru a permite o examinare completă a modului în care măsura în cauză ar putea afecta funcţionarea şi aplicarea dispoziţiilor prezentului titlu. Fiecare parte se străduieşte să asigure participarea unor membri ai personalului autorităţilor sale publice competente care au cunoştinţe de specialitate în privinţa chestiunii care face obiectul consultărilor.
Art. 319: Mediere
(1)Fiecare parte poate solicita, în orice moment, celeilalte părţi să participe la o procedură de mediere privind orice măsură care afectează schimburile comerciale dintre părţi sau investiţiile reciproce ale părţilor.
(2)Procedura de mediere se iniţiază, se desfăşoară şi se încheie în conformitate cu mecanismul de mediere.
(3)În cadrul primei sale reuniuni, Comitetul de parteneriat adoptă printr-o decizie mecanismul de mediere şi poate decide modificarea acestuia.
SUBSECŢIUNEA I:Procedura de arbitraj
Art. 320: Iniţierea procedurii de arbitraj
(1)Dacă părţile nu au putut soluţiona litigiul prin consultări, astfel cum prevede articolul 318, partea care a solicitat consultări poate cere instituirea unei comisii de arbitraj în conformitate cu prezentul articol.
(2)Cererea de instituire a unei comisii de arbitraj se efectuează printr-o cerere scrisă adresată celeilalte părţi şi Comitetului de parteneriat. Partea reclamantă identifică în cererea sa măsura pusă în discuţie şi explică, într-un mod din care să reiasă clar temeiul juridic al plângerii, în ce fel măsura respectivă constituie o încălcare a dispoziţiilor prezentului titlu.
Art. 321: Instituirea comisiei de arbitraj
(1)O comisie de arbitraj se compune din trei arbitri.
(2)În termen de 14 zile de la transmiterea către partea pârâtă a cererii scrise de instituire a unei comisii de arbitraj, părţile se consultă pentru a ajunge la un acord privind compoziţia comisiei respective.
(3)În cazul în care părţile nu pot ajunge la un acord cu privire la compoziţia comisiei de arbitraj în termenul stabilit la alineatul (2) al prezentului articol, fiecare parte numeşte, în termen de cinci zile de la expirarea termenului stabilit la alineatul menţionat, un arbitru din sublista părţii respective care figurează în lista stabilită în temeiul articolului 339. Dacă oricare dintre părţi nu numeşte un arbitru, la cererea celeilalte părţi, arbitrul este ales prin tragere la sorţi de către preşedintele Comitetului de parteneriat sau de către delegatul acestuia din sublista părţii respective care figurează în lista stabilită în temeiul articolului 339.
(4)Cu excepţia cazului în care părţile ajung la un acord asupra preşedintelui comisiei de arbitraj în termenul stabilit la alineatul (2) al prezentului articol, preşedintele Comitetului de parteneriat sau delegatul acestuia, la cererea oricărei părţi, alege prin tragere la sorţi preşedintele comisiei de arbitraj din sublista preşedinţilor care figurează în lista stabilită în temeiul articolului 339.
(5)Preşedintele Comitetului de parteneriat sau delegatul acestuia alege arbitrii în termen de cinci zile de la cererea menţionată la alineatul (3) sau (4).
(6)Data instituirii comisiei de arbitraj este data la care toţi cei trei arbitri selectaţi şi-au notificat acceptarea acestei numiri în conformitate cu regulamentul de procedură.
(7)Dacă la momentul depunerii unei cereri menţionate la alineatul (3) sau (4) al prezentului articol, una dintre listele prevăzute la articolul 339 nu a fost stabilită sau nu conţine suficiente nume, arbitrii sunt aleşi prin tragere la sorţi dintre persoanele propuse în mod oficial de una dintre părţi sau de ambele părţi.
Art. 322: Mandat
(1)Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, în termen de cinci zile de la data selectării arbitrilor, comisia de arbitraj are drept mandat:
"Să examineze, în lumina dispoziţiilor relevante de la titlul V al prezentului acord invocate de către părţile implicate în litigiu, chestiunea menţionată în cererea de instituire a comisiei de arbitraj, să hotărască asupra compatibilităţii măsurii în cauză cu respectivele dispoziţii relevante şi să prezinte un raport în conformitate cu articolele 324, 325, 326 şi 338 din prezentul acord."
(2)Părţile informează comisia de arbitraj în legătură cu mandatul convenit, în termen de trei zile de la acordul lor în această privinţă.
Art. 323: Hotărâre preliminară a comisiei de arbitraj privind urgenţa
Dacă o parte solicită acest lucru, comisia de arbitraj decide, în termen de 10 zile de la instituirea sa, dacă, în opinia sa, cazul este urgent. Această cerere adresată comisiei de arbitraj este notificată, în acelaşi timp, şi celeilalte părţi.
Art. 324: Rapoartele comisiei de arbitraj
(1)Comisia de arbitraj transmite părţilor un raport intermediar în care expune faptele constatate, stabileşte aplicabilitatea dispoziţiilor relevante şi prezintă principalele motive pe care se întemeiază constatările şi recomandările formulate.
(2)Fiecare parte poate înainta comisiei de arbitraj o cerere scrisă în vederea reexaminării unor aspecte precise ale raportului intermediar, în termen de 14 zile de la primirea acestuia. Această cerere este notificată, în acelaşi timp, şi celeilalte părţi.
(3)După analizarea tuturor observaţiilor formulate în scris de către părţi cu privire la raportul intermediar, comisia de arbitraj îşi poate modifica raportul şi poate efectua orice examinare suplimentară pe care o consideră adecvată.
(4)Raportul final al comisiei de arbitraj expune faptele constatate, stabileşte aplicabilitatea dispoziţiilor relevante ale prezentului titlu şi prezintă principalele motive pe care se întemeiază constatările şi concluziile formulate. Raportul final cuprinde o analiză suficientă a argumentelor prezentate în etapa intermediară de reexaminare şi conţine răspunsuri clare la întrebările şi observaţiile formulate de părţi.
Art. 325: Raportul intermediar al comisiei de arbitraj
(1)În termen de cel mult 90 de zile de la data instituirii sale, comisia de arbitraj transmite părţilor un raport intermediar. Atunci când comisia de arbitraj consideră că termenul menţionat nu poate fi respectat, preşedintele comisiei de arbitraj notifică în scris acest lucru părţilor şi Comitetului de parteneriat, precizând motivele întârzierii şi data la care comisia de arbitraj intenţionează să transmită raportul intermediar. Raportul intermediar nu se transmite în niciun caz după mai mult de 120 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.
(2)În cazurile urgente menţionate la articolul 323, inclusiv în cazurile în care sunt implicate bunuri perisabile, bunuri sau servicii de sezon ori chestiuni legate de energie, comisia de arbitraj depune toate eforturile pentru a transmite raportul intermediar în termen de 45 de zile şi, în orice caz, în termen de cel mult 60 de zile de la data instituirii sale.
(3)Fiecare parte poate depune la comisia de arbitraj o cerere scrisă de reexaminare a unor aspecte precise ale raportului intermediar în temeiul articolului 324 alineatul (2), în termen de 14 zile de la primirea acestui raport. Această cerere este notificată, în acelaşi timp, şi celeilalte părţi. O parte poate prezenta observaţii cu privire la cererea depusă de cealaltă parte în termen de şapte zile de la transmiterea cererii scrise către comisia de arbitraj.
Art. 326: Raportul final al comisiei de arbitraj
(1)Comisia de arbitraj transmite părţilor şi Comitetului de parteneriat raportul final în termen de 120 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj. Atunci când comisia de arbitraj consideră că acest termen nu poate fi respectat, preşedintele comisiei de arbitraj notifică în scris acest lucru părţilor şi Comitetului de parteneriat, precizând motivele întârzierii şi data la care comisia de arbitraj intenţionează să transmită raportul final. Raportul final nu se transmite în niciun caz după mai mult de 150 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.
(2)În cazurile urgente menţionate la articolul 323, inclusiv în cazurile în care sunt implicate bunuri perisabile, bunuri sau servicii de sezon ori chestiuni legate de energie, comisia de arbitraj depune toate eforturile pentru a transmite raportul final în termen de 60 de zile de la data instituirii sale. Raportul final nu se transmite în niciun caz după mai mult de 75 de zile de la data instituirii comisiei de arbitraj.
SUBSECŢIUNEA II:Conformare
Art. 327: Conformarea cu raportul final al comisiei de arbitraj
Partea pârâtă ia măsurile necesare pentru a se conforma cu promptitudine şi bună-credinţă raportului final al comisiei de arbitraj, astfel încât să se conformeze dispoziţiilor prezentului titlu.
Art. 328: Perioada de timp rezonabilă necesară pentru conformare
(1)Dacă nu este posibilă conformarea imediată, părţile se străduiesc să convină asupra perioadei de timp necesare pentru conformarea cu raportul final. În acest caz, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea raportului final, partea pârâtă notifică părţii reclamante şi Comitetului de parteneriat perioada de timp de care va avea nevoie pentru conformare (denumită în continuare "perioada de timp rezonabilă").
(2)În cazul unui dezacord între părţi cu privire la durata perioadei de timp rezonabile, partea reclamantă poate transmite, în termen de 20 de zile de la primirea notificării menţionate la alineatul (1) al prezentului articol, o cerere scrisă prin care să solicite comisiei de arbitraj iniţiale să stabilească durata perioadei de timp rezonabile. Această cerere este transmisă în acelaşi timp şi celeilalte părţi şi Comitetului de parteneriat. Comisia de arbitraj comunică părţilor şi Comitetului de parteneriat, în termen de 20 de zile de la data primirii cererii, durata pe care a stabilit-o pentru perioada de timp rezonabilă.
(3)Partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante progresele înregistrate în ceea ce priveşte conformarea cu raportul final. Această notificare se efectuează în scris şi se transmite cu cel puţin o lună înainte de expirarea perioadei de timp rezonabile.
(4)Perioada de timp rezonabilă poate fi prelungită de comun acord de către părţi.
Art. 329: Reexaminarea măsurilor luate pentru conformarea cu raportul final al comisiei de arbitraj
(1)Partea pârâtă notifică părţii reclamante şi Comitetului de parteneriat orice măsură pe care a adoptat-o pentru a se conforma cu raportul final. Această notificare se transmite înainte de încheierea perioadei de timp rezonabile.
(2)În cazul unui dezacord între părţi în ceea ce priveşte existenţa oricăreia dintre măsurile notificate în temeiul alineatului (1) sau conformitatea unei astfel de măsuri cu dispoziţiile prezentului titlu, partea reclamantă poate solicita în scris comisiei de arbitraj iniţiale să se pronunţe în această privinţă. Această cerere este notificată, în acelaşi timp, şi părţii pârâte. Într-o astfel de cerere este identificată măsura specifică în cauză şi se explică, într-un mod din care să reiasă clar temeiul juridic al plângerii, în ce fel măsura respectivă nu este conformă cu dispoziţiile menţionate. Comisia de arbitraj transmite părţilor şi Comitetului de parteneriat raportul său în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.
Art. 330: Măsuri reparatorii temporare în caz de neconformare
(1)Dacă partea pârâtă nu notifică, înainte de expirarea perioadei de timp rezonabile, nicio măsură luată pentru conformarea cu raportul final al comisiei de arbitraj sau dacă comisia de arbitraj hotărăşte că nu s-a luat nicio astfel de măsură sau că măsura notificată prevăzută la articolul 329 alineatul (1) nu este conformă cu obligaţiile care îi revin părţii respective în temeiul dispoziţiilor prezentului titlu, partea pârâtă prezintă o ofertă de compensare temporară, dacă partea reclamantă solicită acest lucru şi după consultări cu aceasta.
(2)Dacă partea reclamantă decide să nu solicite o ofertă de compensare temporară în temeiul alineatului (1) sau dacă formulează o astfel de solicitare şi nu se ajunge la un acord privind compensarea în termen de 30 de zile de la încheierea perioadei de timp rezonabile sau de la data la care comisia de arbitraj şi-a transmis raportul prevăzut la articolul 329 alineatul (2), partea reclamantă are dreptul, după notificarea celeilalte părţi şi a Comitetului de parteneriat, să îşi suspende obligaţiile care decurg din dispoziţiile prezentului titlu. Notificarea precizează nivelul suspendării obligaţiilor, care nu depăşeşte un nivel echivalent cu anularea sau reducerea avantajelor cauzată de încălcare. Partea reclamantă poate pune în aplicare suspendarea în termen de 10 zile de la data primirii notificării de către partea pârâtă, cu excepţia cazului în care partea pârâtă a solicitat arbitrajul prevăzut la alineatul (3) de la prezentul articol.
(3)Dacă partea pârâtă consideră că suspendarea obligaţiilor preconizată depăşeşte nivelul echivalent cu anularea sau reducerea avantajelor cauzată de încălcare, aceasta poate solicita în scris comisiei de arbitraj iniţiale să se pronunţe în această privinţă. Cererea este notificată părţii reclamante şi Comitetului de parteneriat înainte de încheierea perioadei de 10 zile menţionate la alineatul (2). În termen de 30 de zile de la data prezentării cererii, comisia de arbitraj iniţială transmite părţilor şi Comitetului de parteneriat raportul pe care l-a întocmit cu privire la nivelul suspendării obligaţiilor. Obligaţiile nu se suspendă până când comisia de arbitraj iniţială nu îşi transmite raportul. Suspendarea trebuie să fie conformă cu raportul comisiei de arbitraj cu privire la nivelul suspendării.
(4)Suspendarea obligaţiilor şi compensarea menţionate în prezentul articol sunt temporare şi nu se aplică după ce:
a)părţile au ajuns la o soluţie stabilită de comun acord prevăzută la articolul 334;
b)părţile au convenit că, prin măsura notificată prevăzută la articolul 329 alineatul (1), partea pârâtă se conformează dispoziţiilor prezentului titlu sau
c)toate măsurile despre care comisia de arbitraj a constatat, în temeiul articolului 329 alineatul (2), că nu sunt conforme cu dispoziţiile prezentului titlu au fost retrase sau modificate astfel încât să devină conforme cu aceste dispoziţii.
Art. 331: Reexaminarea măsurilor luate în vederea conformării după adoptarea măsurilor reparatorii temporare pentru neconformare
(1)Partea pârâtă notifică părţii reclamante şi Comitetului de parteneriat măsura luată pentru a se conforma raportului comisiei de arbitraj în urma suspendării concesiilor sau în urma aplicării compensării temporare, după caz. Cu excepţia cazurilor menţionate la alineatul (2), partea reclamantă încetează suspendarea concesiilor în termen de 30 de zile de la primirea notificării. În cazurile în care a fost aplicată o compensare şi cu excepţia cazurilor prevăzute la alineatul (2), partea pârâtă poate înceta aplicarea compensării respective în termen de 30 de zile de la data la care a notificat că s-a conformat raportului comisiei de arbitraj.
(2)Dacă, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, părţile nu ajung la un acord cu privire la faptul că în urma luării măsurii notificate, partea pârâtă se conformează dispoziţiilor vizate, partea reclamantă solicită în scris comisiei de arbitraj iniţiale să se pronunţe în această privinţă. Această cerere este transmisă în acelaşi timp şi celeilalte părţi şi Comitetului de parteneriat. Raportul comisiei de arbitraj este transmis părţilor şi Comitetului de parteneriat în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii. În cazul în care comisia de arbitraj hotărăşte că măsura luată în vederea conformării respectă dispoziţiile prezentului titlu, suspendarea obligaţiilor sau compensarea, după caz, încetează. În cazul în care comisia de arbitraj hotărăşte că măsura notificată de partea pârâtă în temeiul alineatului (1) nu este în conformitate cu dispoziţiile prezentului titlu, nivelul suspendării obligaţiilor sau al compensării este adaptat, după caz, în funcţie de raportul comisiei de arbitraj.
SUBSECŢIUNEA III:Dispoziţii comune
Art. 332: Înlocuirea arbitrilor
În cazul în care comisia de arbitraj iniţială sau unii dintre membrii acesteia nu pot participa sau se retrag dintr-o procedură de arbitraj prevăzută în prezentul capitol sau trebuie înlocuiţi deoarece nu respectă cerinţele codului de conduită, se aplică procedura prevăzută la articolul 321. Termenul-limită pentru transmiterea raportului poate fi prelungit cu perioada necesară pentru numirea unui nou arbitru, această perioadă nedepăşind însă maximum 20 de zile.
Art. 333: Suspendarea şi încheierea procedurilor de arbitraj şi de conformare
La cererea ambelor părţi, comisia de arbitraj îşi suspendă activitatea în orice moment, pentru o perioadă stabilită de comun acord de către părţi şi care nu depăşeşte 12 luni consecutive. Comisia de arbitraj îşi reia activitatea înainte de sfârşitul acestei perioade, la cererea scrisă a ambelor părţi, sau la sfârşitul acestei perioade, la cererea scrisă a oricăreia dintre părţi. Partea reclamantă informează în acest sens preşedintele Comitetului de parteneriat şi cealaltă parte. Dacă nicio parte nu solicită reluarea activităţii comisiei de arbitraj la expirarea perioadei de suspendare convenite, procedura se încheie. În cazul unei suspendări a activităţii comisiei de arbitraj, perioadele de timp relevante prevăzute în prezentul capitol sunt prelungite cu o perioadă de timp echivalentă cu perioada în care a fost suspendată activitatea comisiei de arbitraj.
Art. 334: Soluţie stabilită de comun acord
(1)Părţile pot ajunge, în orice moment, la o soluţie stabilită de comun acord în cazul unui litigiu prevăzut în prezentul capitol.
(2)În cazul în care se ajunge la o soluţie stabilită de comun acord în cursul procedurilor de arbitraj sau al unei proceduri de mediere, părţile notifică împreună această soluţie Comitetului de parteneriat şi preşedintelui comisiei de arbitraj sau mediatorului, după caz. În urma acestei notificări, se încheie procedurile comisiei de arbitraj sau procedurile de mediere.
(3)Fiecare parte ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare soluţia stabilită de comun acord, în termenul convenit. Cel târziu la data expirării termenului convenit, partea care pune în aplicare soluţia stabilită de comun acord informează în scris cealaltă parte cu privire la orice măsură pe care a adoptat-o în această privinţă.
Art. 335: Regulamentul de procedură şi codul de conduită
(1)Procedurile de soluţionare a litigiilor prevăzute în prezentul capitol sunt reglementate de prezentul capitol, de regulamentul de procedură şi de codul de conduită.
(2)În cadrul primei sale reuniuni, Comitetul de parteneriat adoptă printr-o decizie regulamentul de procedură şi codul de conduită şi poate decide modificarea acestora.
(3)Orice audiere efectuată de comisia de arbitraj este deschisă publicului, cu excepţia cazului în care regulamentul de procedură prevede altfel.
Art. 336: Informaţii şi consiliere tehnică
(1)La cererea unei părţi, notificată simultan comisiei de arbitraj şi celeilalte părţi, sau din proprie iniţiativă, comisia de arbitraj poate solicita orice informaţii pe care le consideră adecvate pentru exercitarea funcţiilor sale, inclusiv de la părţile implicate în litigiu. Părţile răspund cu promptitudine şi în mod complet la orice solicitare de informaţii venită din partea comisiei de arbitraj.
(2)La cererea unei părţi, notificată simultan comisiei de arbitraj şi celeilalte părţi, sau din proprie iniţiativă, comisia de arbitraj poate încerca să obţină orice informaţii pe care le consideră adecvate pentru exercitarea funcţiilor sale. Comisia de arbitraj are dreptul de a solicita opinii din partea experţilor, dacă, în opinia sa, acest lucru este oportun. Comisia de arbitraj consultă părţile înainte de a-i alege pe aceşti experţi.
(3)Persoanele fizice sau juridice stabilite pe teritoriul unei părţi pot transmite comisiei de arbitraj informaţii în calitate de amicus curiae, în conformitate cu regulamentul de procedură.
(4)Orice informaţii obţinute în temeiul prezentului articol sunt comunicate fiecărei părţi şi fac obiectul observaţiilor acestora.
Art. 337: Norme de interpretare
Comisia de arbitraj interpretează dispoziţiile prezentului titlu în conformitate cu normele obişnuite de interpretare a dreptului internaţional public, inclusiv în conformitate cu normele codificate în Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969. De asemenea, comisia de arbitraj ia în considerare interpretările relevante din rapoartele grupurilor speciale şi ale organului de apel ale OMC, adoptate de Organul de soluţionare a litigiilor al OMC. Rapoartele comisiei de arbitraj nu pot extinde sau restrânge drepturile şi obligaţiile părţilor prevăzute de prezentul acord.
Art. 338: Deciziile şi rapoartele comisiei de arbitraj
(1)Comisia de arbitraj depune eforturile necesare pentru a lua toate deciziile prin consens. Cu toate acestea, dacă nu se poate lua o decizie prin consens, se decide asupra chestiunii în cauză prin vot majoritar. În niciun caz opiniile divergente ale arbitrilor nu sunt făcute publice.
(2)Raportul comisiei de arbitraj expune faptele constatate, stabileşte aplicabilitatea dispoziţiilor relevante şi prezintă principalele motive pe care se întemeiază constatările şi concluziile formulate.
(3)Deciziile şi rapoartele comisiei de arbitraj sunt acceptate necondiţionat de către părţi şi nu creează niciun drept şi nicio obligaţie pentru persoanele fizice sau juridice.
(4)Comitetul de parteneriat pune la dispoziţia publicului raportul comisiei de arbitraj, sub rezerva protecţiei informaţiilor confidenţiale, astfel cum se prevede în regulamentul de procedură.
Art. 339: Lista arbitrilor
(1)Pe baza propunerilor părţilor, Comitetul de parteneriat stabileşte, în termen de cel mult şase luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord, o listă cu cel puţin 15 persoane care doresc şi sunt în măsură să fie arbitri. Lista se compune din trei subliste: câte o sublistă pentru fiecare parte şi o sublistă cu persoane care nu sunt resortisanţi ai niciunei părţi şi care urmează să îndeplinească funcţia de preşedinte al comisiei de arbitraj. Fiecare sublistă cuprinde cel puţin cinci persoane. Comitetul de parteneriat se asigură că lista este menţinută permanent la acest nivel.
(2)Arbitrii au o experienţă confirmată în drept, comerţ internaţional şi alte domenii legate de dispoziţiile prezentului titlu. Aceştia sunt independenţi, îşi exercită funcţia în nume propriu, nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei organizaţii şi a niciunei administraţii publice, nu sunt afiliaţi guvernului niciuneia dintre părţi şi respectă codul de conduită. Preşedintele are, de asemenea, experienţă în procedurile de soluţionare a litigiilor.
(3)Comitetul de parteneriat poate întocmi liste suplimentare cu câte 15 persoane având cunoştinţe şi experienţă în sectoarele specifice care intră sub incidenţa dispoziţiilor prezentului titlu. Cu condiţia obţinerii consimţământului părţilor, aceste liste suplimentare se utilizează pentru a forma comisia de arbitraj în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 321.
Art. 340: Alegerea forului 1
(1)În cazul în care apare un litigiu privind o anumită măsură care constituie o presupusă încălcare a unei obligaţii în temeiul prezentului acord şi a unei obligaţii în mod substanţial echivalente în temeiul unui alt acord internaţional la care ambele părţi au aderat, inclusiv Acordul OMC, partea care solicită măsuri reparatorii alege forul care soluţionează litigiului.
(2)Odată ce o parte a ales forul şi a iniţiat procedurile de soluţionare a litigiilor în temeiul prezentului capitol sau al unui alt acord internaţional, partea nu iniţiază proceduri de soluţionare a litigiilor în temeiul celuilalt acord cu privire la măsura specifică menţionată la alineatul (1), cu excepţia cazului în care forul ales iniţial nu se pronunţă din motive procedurale sau jurisdicţionale.
(3)În sensul prezentului articol:
a)se consideră că procedurile de soluţionare a litigiilor în temeiul prezentului capitol sunt iniţiate prin depunerea de către o parte a unei cereri de instituire a unei comisii prevăzute la articolul 320;
b)se consideră că procedurile de soluţionare a litigiilor în temeiul Acordului OMC sunt iniţiate prin depunerea de către o parte a unei cereri de instituire a unei comisii prevăzute la articolul 6 din Înţelegerea privind regulile şi procedurile de soluţionare a litigiilor în cadrul OMC; şi
c)se consideră că procedurile de soluţionare a litigiilor în temeiul oricărui alt acord sunt iniţiate în conformitate cu dispoziţiile relevante din respectivul acord.
(4)Fără a aduce atingere alineatului (2), nicio dispoziţie a prezentului acord nu împiedică o parte să aplice suspendarea obligaţiilor autorizată de Organul de soluţionare a litigiilor al OMC. Acordul OMC nu este invocat pentru a împiedica o parte să suspende obligaţii în temeiul prezentului capitol.
Art. 341: Termene
(1)În absenţa unei dispoziţii contrare, toate termenele prevăzute în prezentul capitol, inclusiv termenele în care o comisie de arbitraj îşi transmite rapoartele, se calculează în zile calendaristice, prima zi fiind ziua următoare acţiunii sau faptului la care se referă.
(2)Orice termene menţionate în prezentul capitol pot fi modificate de comun acord de către părţile la litigiu. Comisia de arbitraj poate propune, în orice moment, părţilor să modifice orice termen menţionat în prezentul capitol, precizând motivele care stau la baza propunerii respective.
Art. 342: Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
(1)Procedura prevăzută la alineatul (2) se aplică litigiilor care ridică o problemă de interpretare a dispoziţiilor privind armonizarea de la articolele 169, 180, 189 şi 192.
(2)În cazul în care un litigiu menţionat la alineatul (1) ridică o problemă de interpretare a unei dispoziţii a dreptului Uniunii Europene, comisia de arbitraj solicită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe cu privire la problema respectivă, cu condiţia ca acest lucru să fie necesar pentru decizia comisiei de arbitraj. În astfel de cazuri, termenele care se aplică hotărârilor comisiei de arbitraj se suspendă până când se pronunţă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este obligatorie pentru comisia de arbitraj.
Art. 343
Republica Armenia beneficiază de asistenţă financiară prin intermediul mecanismelor şi al instrumentelor de finanţare relevante ale Uniunii Europene. Republica Armenia poate beneficia, de asemenea, de împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiţii, a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a altor instituţii financiare internaţionale. Asistenţa financiară contribuie la îndeplinirea obiectivelor prezentului acord şi este furnizată în conformitate cu prezentul capitol.
Art. 344
(1)Principiile esenţiale ale asistenţei financiare sunt conforme cu regulamentele relevante privind instrumentele financiare ale Uniunii Europene.
(2)Domeniile prioritare ale asistenţei financiare din partea Uniunii Europene, convenite de părţi, sunt precizate în programele de acţiune anuale, care se bazează, după caz, pe cadre multianuale ce reflectă priorităţile de politică stabilite de comun acord. Sumele aferente asistenţei stabilite în aceste programe ţin seama de necesităţile şi capacităţile sectoriale ale Republicii Armenia, precum şi de progresele reformelor aplicate de această ţară, în special în domeniile care fac obiectul prezentului acord.
(3)Pentru a asigura o utilizare optimă a resurselor disponibile, părţile se străduiesc să asigure punerea în aplicare a asistenţei din partea Uniunii Europene în strânsă cooperare şi coordonare cu alte ţări donatoare, organizaţii donatoare şi instituţii financiare internaţionale şi în conformitate cu principiile internaţionale ale eficacităţii ajutoarelor.
(4)La cererea Republicii Armenia şi sub rezerva condiţiilor aplicabile, Uniunea Europeană poate furniza asistenţă macrofinanciară Republicii Armenia.
Art. 345
Fundamentele juridice, administrative şi tehnice ale asistenţei financiare se stabilesc în cadrul acordurilor relevante încheiate între părţi.
Art. 346
Consiliul de parteneriat este informat în legătură cu evoluţia şi punerea în aplicare a asistenţei financiare şi în legătură cu impactul acesteia asupra îndeplinirii obiectivelor prezentului acord. În acest scop, organismele relevante ale părţilor îşi furnizează reciproc şi permanent informaţii adecvate în materie de monitorizare şi evaluare.
Art. 347
Părţile pun în aplicare asistenţa în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare şi cooperează în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene şi ale Republicii Armenia, astfel cum se prevede în capitolul 2 din prezentul titlu.
Art. 348: Definiţii
În sensul prezentului capitol, se aplică definiţiile prevăzute în Protocolul I la prezentul acord.
Art. 349: Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică oricărui viitor acord sau instrument de finanţare care urmează să fie încheiat între părţi şi oricărui alt instrument de finanţare al Uniunii Europene la care autorităţile Republicii Armenia sau alte entităţi ori persoane aflate sub jurisdicţia Republicii Armenia pot fi asociate, fără a aduce atingere oricăror alte dispoziţii suplimentare referitoare la audituri, la controale la faţa locului, la inspecţii, la verificări şi la măsuri antifraudă, inclusiv la cele efectuate de Curtea de Conturi Europeană şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Art. 350: Măsuri pentru prevenirea şi combaterea fraudei, a corupţiei şi a oricăror alte activităţi ilegale
Părţile iau măsuri eficace pentru prevenirea şi combaterea fraudei, a corupţiei şi a oricăror alte activităţi ilegale legate de execuţia fondurilor UE, inclusiv prin intermediul asistenţei administrative reciproce şi al asistenţei juridice reciproce în domeniile care fac obiectul prezentului acord.
Art. 351: Schimbul de informaţii şi intensificarea cooperării la nivel operaţional
(1)Pentru buna aplicare a prezentului capitol, autorităţile competente din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia fac schimb de informaţii cu regularitate şi, la cererea uneia dintre părţi, desfăşoară consultări.
(2)Oficiul European de Luptă Antifraudă poate conveni cu omologii săi din Republica Armenia asupra intensificării cooperării în domeniul combaterii fraudei, inclusiv prin acorduri operaţionale cu autorităţile din Republica Armenia.
(3)În ceea ce priveşte transferul şi prelucrarea datelor cu caracter personal, se aplică articolul 13.
Art. 352: Cooperarea pentru protecţia monedelor euro şi dram împotriva falsificării
Autorităţile competente din Uniunea Europeană şi din Republica Armenia cooperează pentru a asigura o protecţie eficace a monedelor euro şi dram împotriva falsificării. Această cooperare include asistenţa necesară pentru a preveni şi a combate falsificarea monedelor euro şi dram, inclusiv schimbul de informaţii.
Art. 353: Prevenirea fraudei, a corupţiei şi a neregulilor
(1)În cazul în care li se încredinţează execuţia unor fonduri ale UE, autorităţile din Republica Armenia verifică cu regularitate dacă operaţiunile finanţate din fonduri UE au fost executate corespunzător. Acestea iau toate măsurile adecvate pentru a preveni şi a remedia neregulile şi fraudele.
(2)Autorităţile din Republica Armenia iau toate măsurile adecvate pentru a preveni şi a remedia orice practici de corupţie activă sau pasivă şi pentru a exclude conflictul de interese în orice etapă a procedurilor legate de execuţia fondurilor UE.
(3)Autorităţile din Republica Armenia informează Comisia Europeană cu privire la orice măsură de prevenire luată.
(4)În acest scop, autorităţile competente din Republica Armenia furnizează Comisiei Europene toate informaţiile legate de execuţia fondurilor UE şi îi comunică acesteia fără întârziere orice modificare semnificativă a procedurilor sau a sistemelor lor.
Art. 354: Cercetarea şi urmărirea penală
Autorităţile din Republica Armenia asigură cercetarea şi urmărirea penală a cazurilor presupuse şi reale de fraudă, de corupţie sau orice alte nereguli, inclusiv conflicte de interese, depistate în urma controalelor naţionale sau ale UE. După caz, Oficiul European de Luptă Antifraudă poate acorda asistenţă autorităţilor competente din Republica Armenia în îndeplinirea acestei sarcini.
Art. 355: Comunicarea cu privire la fraudă, corupţie şi nereguli
(1)Autorităţile din Republica Armenia transmit Comisiei Europene fără întârziere orice informaţie de care iau cunoştinţă cu privire la cazuri presupuse sau reale de fraudă, de corupţie sau orice alte nereguli, inclusiv conflicte de interese, legate de execuţia fondurilor UE. În cazul în care există suspiciuni de fraudă sau corupţie, Oficiul European de Luptă Antifraudă este, de asemenea, informat.
(2)Autorităţile din Republica Armenia raportează, de asemenea, cu privire la toate măsurile luate în legătură cu faptele comunicate în temeiul prezentului articol. Dacă nu există cazuri presupuse sau reale de fraudă, corupţie sau orice alte nereguli de raportat, autorităţile din Republica Armenia informează Comisia Europeană despre acest lucru în cadrul reuniunii anuale a subcomitetului relevant.
Art. 356: Audituri
(1)Comisia Europeană şi Curtea de Conturi Europeană au dreptul să examineze legalitatea şi regularitatea cheltuielilor legate de execuţia fondurilor UE şi să verifice dacă a fost asigurată buna gestiune financiară.
(2)Auditurile se realizează atât pe baza angajamentelor asumate, cât şi pe baza plăţilor efectuate. Acestea se bazează pe documente şi, dacă este necesar, sunt efectuate la faţa locului, la sediul oricărei entităţi care gestionează fonduri UE sau participă la execuţia acestora, inclusiv toţi beneficiarii, contractanţii şi subcontractanţii care au primit, direct sau indirect, fonduri din partea UE. Auditurile pot fi efectuate înainte de închiderea conturilor pentru exerciţiul financiar în cauză şi pentru o perioadă de cinci ani de la data plăţii soldului.
(3)Inspectorii Comisiei Europene sau alte persoane împuternicite de Comisia Europeană ori de Curtea de Conturi Europeană pot efectua controale şi audituri pe bază de documente sau la faţa locului, la sediul oricărei entităţi care gestionează fonduri UE sau participă la execuţia acestora, precum şi la sediul subcontractorilor acestor entităţi din Republica Armenia.
(4)Comisia Europeană sau alte persoane împuternicite de aceasta sau de Curtea de Conturi Europeană beneficiază de un acces corespunzător la spaţii, lucrări şi documente, precum şi la toate informaţiile, inclusiv la cele în format electronic, necesare pentru efectuarea acestor audituri. Acest drept de acces este comunicat tuturor instituţiilor publice din Republica Armenia şi este precizat în mod explicit în contractele încheiate pentru punerea în aplicare a instrumentelor menţionate în prezentul acord.
(5)În îndeplinirea sarcinilor lor, Curtea de Conturi Europeană şi organismele de audit din Republica Armenia cooperează în spiritul încrederii reciproce, menţinându-şi în acelaşi timp independenţa.
Art. 357: Controale la faţa locului
(1)În cadrul prezentului acord, Oficiul European de Luptă Antifraudă este autorizat să efectueze controale şi inspecţii la faţa locului în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene.
(2)Controalele şi inspecţiile la faţa locului sunt pregătite şi efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă în strânsă cooperare cu autorităţile competente din Republica Armenia.
(3)Autorităţilor din Republica Armenia li se notifică în timp util obiectul, scopul şi temeiul juridic al controalelor şi inspecţiilor, astfel încât acestea să poată furniza ajutorul necesar. În acest scop, funcţionarii autorităţilor competente din Republica Armenia sunt autorizaţi să participe la controalele şi inspecţiile la faţa locului.
(4)Dacă autorităţile în cauză din Republica Armenia îşi exprimă interesul în acest sens, controalele şi inspecţiile la faţa locului pot fi efectuate împreună de către Oficiul European de Luptă Antifraudă şi autorităţile respective.
(5)În cazul în care un operator economic se împotriveşte unui control sau unei inspecţii la faţa locului, autorităţile din Republica Armenia asigură Oficiului European de Luptă Antifraudă asistenţa necesară, în conformitate cu legislaţia Republicii Armenia, astfel încât acesta să îşi poată îndeplini sarcina de a efectua un control sau o inspecţie la faţa locului.
Art. 358: Măsuri şi sancţiuni administrative
Comisia Europeană poate impune operatorilor economici măsuri şi sancţiuni administrative în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii şi cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii. Autorităţile din Republica Armenia pot impune, în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, măsuri şi sancţiuni suplimentare care să vină în completarea celor menţionate în prima teză.
Art. 359: Recuperare
(1)În cazul în care autorităţilor din Republica Armenia li se încredinţează execuţia unor fonduri ale UE, Comisia Europeană are dreptul de a recupera fondurile UE plătite în mod necuvenit, în special prin corecţii financiare. Autorităţile din Republica Armenia iau toate măsurile adecvate pentru a recupera fondurile UE plătite în mod necuvenit. Comisia Europeană ţine seama de măsurile luate de autorităţile din Republica Armenia pentru a preveni pierderea fondurilor UE în cauză.
(2)În cazurile menţionate la alineatul (1), înainte de a adopta orice decizie privind recuperarea, Comisia Europeană se consultă cu Republica Armenia cu privire la acest subiect. Litigiile referitoare la recuperare sunt discutate în Consiliul de parteneriat.
(3)Dispoziţiile din prezentul titlu care impun o obligaţie pecuniară unor alte persoane decât statele au caracter executoriu în Republica Armenia, în conformitate cu următoarele principii:
a)executarea este reglementată de normele de procedură civilă în vigoare în Republica Armenia. Titlul executoriu este emis, fără alte formalităţi în afara verificării autenticităţii deciziei care constituie titlu executoriu, de către o autoritate naţională desemnată în acest scop de guvernul Republicii Armenia. Guvernul Republicii Armenia informează Comisia Europeană şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la identitatea autorităţii naţionale respective;
b)după îndeplinirea, la cererea Comisiei Europene, a formalităţilor menţionate la litera (a), Comisia Europeană poate continua executarea în conformitate cu legislaţia Republicii Armenia, prin sesizarea directă a autorităţii competente;
c)legalitatea deciziei care constituie titlu executoriu face obiectul controlului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Executarea poate fi suspendată numai printr-o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Comisia Europeană informează autorităţile din Republica Armenia cu privire la orice decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de a suspenda executarea. Soluţionarea plângerilor privind caracterul neregulamentar al executării este de competenţa instanţelor Republicii Armenia.
(4)Hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţate în temeiul unei clauze compromisorii înscrise într-un contract care intră sub incidenţa prezentului capitol sunt executorii în aceleaşi condiţii.
Art. 360: Confidenţialitate
Informaţiile comunicate sau obţinute sub orice formă în temeiul prezentului capitol intră sub incidenţa secretului profesional şi beneficiază de aceeaşi protecţie ca cea acordată informaţiilor similare de legislaţia Republicii Armenia şi de dispoziţiile corespunzătoare aplicabile instituţiilor Uniunii Europene. Astfel de informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara persoanelor din instituţiile Uniunii Europene, din statele membre sau din Republica Armenia ale căror funcţii le impun cunoaşterea acestora şi nici nu pot fi utilizate în alte scopuri decât asigurarea unei protecţii eficace a intereselor financiare ale părţilor.
Art. 361: Apropierea legislaţiei
Republica Armenia realizează apropierea legislaţiei sale naţionale de actele Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate în anexa XII în conformitate cu dispoziţiile din anexa respectivă.
Art. 362: Consiliul de parteneriat
(1)Se instituie un Consiliu de parteneriat. Acesta supraveghează şi reexaminează cu regularitate punerea în aplicare a prezentului acord.
(2)Consiliul de parteneriat este alcătuit din reprezentanţi ai părţilor, la nivel ministerial, şi se reuneşte la intervale regulate, cel puţin o dată pe an, precum şi atunci când circumstanţele impun acest lucru. Consiliul de parteneriat se poate reuni în orice formaţiune, de comun acord.
(3)Consiliul de parteneriat examinează orice chestiuni importante apărute în cadrul prezentului acord şi orice alte chestiuni bilaterale sau internaţionale de interes reciproc, în vederea realizării obiectivelor prezentului acord.
(4)Consiliul de parteneriat îşi stabileşte propriul regulament de procedură.
(5)Preşedinţia Consiliului de parteneriat este asigurată alternativ de un reprezentant al Uniunii Europene şi de un reprezentant al Republicii Armenia.
(6)În vederea realizării obiectivelor prezentului acord, Consiliul de parteneriat are competenţa de a lua decizii în cadrul domeniului de aplicare al prezentului acord, în cazurile prevăzute de acesta. Deciziile sunt obligatorii pentru părţi, care iau măsurile adecvate pentru a le pune în aplicare. De asemenea, Consiliul de parteneriat poate formula recomandări. Acesta adoptă deciziile şi recomandările prin acordul părţilor, respectând în mod corespunzător finalizarea procedurilor interne ale părţilor.
(7)Consiliul de parteneriat este un forum pentru schimbul de informaţii privind legislaţia, atât în pregătire, cât şi în vigoare, a Uniunii Europene şi a Republicii Armenia, precum şi privind măsurile de punere în aplicare şi de asigurare a respectării legislaţiei şi măsurile de garantare a conformităţii cu aceasta.
(8)Consiliul de parteneriat are competenţa de a actualiza sau de a modifica anexele, fără a se aduce atingere vreunei dispoziţii specifice prevăzute la titlul VI.
Art. 363: Comitetul de parteneriat
(1)Se instituie un Comitet de parteneriat. Acesta asistă Consiliul de parteneriat în îndeplinirea sarcinilor şi a funcţiilor sale.
(2)Comitetul de parteneriat este compus din reprezentanţi ai părţilor, în principiu la nivel de înalţi funcţionari.
(3)Preşedinţia Comitetului de parteneriat este asigurată, alternativ, de un reprezentant al Uniunii Europene şi de un reprezentant al Republicii Armenia.
(4)Consiliul de parteneriat stabileşte, în regulamentul său de procedură, sarcinile şi modul de funcţionare ale Comitetului de parteneriat, ale cărui responsabilităţi includ pregătirea reuniunilor Consiliului de parteneriat. Comitetul de parteneriat se întruneşte cel puţin o dată pe an.
(5)Consiliul de parteneriat poate delega Comitetului de parteneriat oricare dintre competenţele sale, inclusiv competenţa de a lua decizii cu caracter obligatoriu.
(6)Comitetul de parteneriat are competenţa de a adopta decizii în domeniile în care Consiliul de parteneriat i-a delegat această competenţă şi în cazurile prevăzute în prezentul acord. Deciziile respective sunt obligatorii pentru părţi, care iau măsurile adecvate pentru a le pune în aplicare. Comitetul de parteneriat adoptă deciziile prin acordul părţilor, cu respectarea corespunzătoare a finalizării procedurilor interne ale acestora.
(7)Comitetul de parteneriat se reuneşte într-o formaţiune specifică pentru a aborda toate chestiunile legate de titlul VI. Comitetul de parteneriat se reuneşte în formaţiunea respectivă cel puţin o dată pe an.
Art. 364: Subcomitete şi alte organisme
(1)Comitetul de parteneriat este asistat de subcomitete şi alte organisme instituite în temeiul prezentului acord.
(2)Consiliul de parteneriat poate hotărî să instituie subcomitete şi alte organisme în domenii specifice, atunci când acest lucru este necesar pentru punerea în aplicare a prezentului acord şi stabileşte componenţa, sarcinile şi modul de funcţionare ale acestora.
(3)Subcomitetele raportează cu regularitate Comitetului de parteneriat cu privire la activităţile pe care le desfăşoară.
(4)Existenţa oricăruia dintre subcomitete nu împiedică niciuna dintre părţi să înainteze orice chestiune direct Comitetului de parteneriat, inclusiv în formaţiunea "Comerţ" a acestuia.
Art. 365: Comisia parlamentară de parteneriat
(1)Se instituie o Comisie parlamentară de parteneriat. Aceasta este alcătuită, pe de o parte, din membri ai Parlamentului European şi, pe de altă parte, din membri ai Adunării Naţionale a Republicii Armenia şi reprezintă un forum în care aceştia se întâlnesc şi fac schimb de opinii. Aceasta se reuneşte la intervale pe care şi le stabileşte singură.
(2)Comisia parlamentară de parteneriat îşi stabileşte regulamentul de procedură.
(3)Comisia parlamentară de parteneriat este prezidată, alternativ, de un reprezentant al Parlamentului European şi, respectiv, de un reprezentant al Adunării Naţionale a Armeniei, în conformitate cu dispoziţiile care urmează să fie stabilite în regulamentul său de procedură.
(4)Comisia parlamentară de parteneriat poate solicita Consiliului de parteneriat informaţii relevante privind punerea în aplicare a prezentului acord; Consiliul de parteneriat furnizează Comisiei parlamentare de parteneriat informaţiile solicitate.
(5)Comisia parlamentară de parteneriat este informată cu privire la deciziile şi recomandările Consiliului de parteneriat.
(6)Comisia parlamentară de parteneriat poate face recomandări Consiliului de parteneriat.
(7)Comisia parlamentară de parteneriat poate crea subcomisii parlamentare de parteneriat.
Art. 366: Platforma societăţii civile
(1)Părţile promovează organizarea de reuniuni periodice ale reprezentanţilor societăţii civile, pentru a-i informa cu privire la punerea în aplicare a prezentului acord şi pentru a colecta contribuţii din partea acestora.
(2)Se instituie o platformă a societăţii civile. Aceasta este un forum în cadrul căruia participanţii se întâlnesc şi fac schimb de opinii şi este compusă din reprezentanţi ai societăţii civile din Uniunea Europeană, inclusiv membri ai Comitetului Economic şi Social European, şi din reprezentanţi ai organizaţiilor, reţelelor şi platformelor societăţii civile din Republica Armenia, inclusiv reprezentanţi ai platformei naţionale a Parteneriatului estic. Aceasta se reuneşte la intervale pe care şi le stabileşte singură.
(3)Platforma societăţii civile îşi stabileşte regulamentul de procedură. Acest regulament de procedură include, între altele, principiile transparenţei, incluziunii şi rotaţiei.
(4)Platforma societăţii civile este prezidată, alternativ, de un reprezentant al societăţii civile din Uniunea Europeană şi, respectiv, de un reprezentant al societăţii civile din Republica Armenia, în conformitate cu dispoziţiile care urmează să fie stabilite în regulamentul său de procedură.
(5)Platforma societăţii civile este informată cu privire la deciziile şi recomandările Consiliului de parteneriat.
(6)Platforma societăţii civile poate face recomandări Consiliului de parteneriat, Comitetului de parteneriat şi Comisiei parlamentare de parteneriat.
(7)Comitetul de parteneriat şi Comisia parlamentară de parteneriat menţin contacte periodice cu reprezentanţii Platformei societăţii civile, pentru a afla opiniile lor cu privire la îndeplinirea obiectivelor prezentului acord.
Art. 367: Accesul la instanţe şi la organismele administrative
În domeniul de aplicare al prezentului acord, fiecare parte se angajează să asigure că persoanele fizice şi juridice ale celeilalte părţi au acces fără nicio discriminare, în raport cu propriii resortisanţi, la instanţele şi organismele sale administrative competente, pentru a-şi apăra drepturile individuale şi de proprietate.
Art. 368: Excepţii privind securitatea
Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează ca:
(a)impunând oricărei părţi obligaţia de a furniza orice informaţie a cărei divulgare o consideră contrară intereselor sale esenţiale în materie de securitate;
(b)împiedicând oricare dintre părţi să ia măsuri pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor sale esenţiale în materie de securitate:
(i)în legătură cu producţia de arme, muniţii sau materiale de război sau comerţul cu acestea;
(ii)în legătură cu activităţile economice desfăşurate direct sau indirect în scopul aprovizionării unei unităţi militare;
(iii)în legătură cu materialele fisionabile şi fuzionabile sau materialele din care sunt obţinute acestea sau
(iv)întreprinsă pe timp de război sau în alte situaţii de urgenţă în relaţiile internaţionale
(c)împiedicând oricare dintre părţi să ia măsuri în conformitate cu obligaţiile care îi revin în temeiul Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, în scopul menţinerii păcii şi a securităţii internaţionale.
Art. 369: Nediscriminarea
(1)În domeniile reglementate prin prezentul acord şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale prevăzute în acesta:
a)regimul aplicat de Republica Armenia faţă de Uniunea Europeană şi statele sale membre nu dă naştere niciunei discriminări între statele membre, nici între persoanele fizice sau juridice ale acestora şi
b)regimul aplicat de Uniunea Europeană sau de statele sale membre faţă de Republica Armenia nu dă naştere niciunei discriminări între persoanele fizice sau juridice din Republica Armenia.
(2)Alineatul (1) nu aduce atingere dreptului părţilor de a aplica dispoziţiile relevante din legislaţia lor fiscală contribuabililor care nu se află în situaţii identice în ceea ce priveşte locul lor de reşedinţă.
Art. 370: Apropierea progresivă
Republica Armenia realizează apropierea progresivă a legislaţiei sale de legislaţia UE, astfel cum se menţionează în anexe, pe baza angajamentelor identificate în prezentul acord şi în conformitate cu dispoziţiile din anexele respective. Prezentul articol nu aduce atingere vreunei dispoziţii specifice prevăzute la titlul VI.
Art. 371: Apropierea dinamică
În conformitate cu obiectivul apropierii progresive a legislaţiei Republicii Armenia de legislaţia UE, Consiliul de parteneriat revizuieşte şi actualizează periodic anexele la prezentul acord, inclusiv pentru a reflecta evoluţia legislaţiei UE şi a standardelor aplicabile stabilite în instrumentele internaţionale considerate relevante de către părţi, ţinând seama de finalizarea procedurilor interne ale părţilor. Prezentul articol nu aduce atingere vreunei dispoziţii specifice prevăzute la titlul VI.
Art. 372: Monitorizarea şi evaluarea apropierii
(1)Monitorizarea înseamnă evaluarea continuă a progreselor înregistrate în punerea în aplicare şi asigurarea respectării măsurilor care fac obiectul prezentului acord. Părţile cooperează, în cadrul organismelor instituţionale instituite prin prezentul acord, pentru facilitarea procesului de monitorizare.
(2)Uniunea Europeană evaluează apropierea legislaţiei Republicii Armenia de legislaţia UE, astfel cum se prevede în prezentul acord. Aceste evaluări includ aspectele legate de punerea în aplicare şi de asigurarea respectării legislaţiei. Uniunea Europeană poate efectua aceste evaluări fie individual, fie în acord cu Republica Armenia. Pentru a facilita procesul de evaluare, Republica Armenia raportează Uniunii Europene progresele înregistrate în ceea ce priveşte apropierea, dacă este necesar înainte de încheierea perioadelor de tranziţie stabilite în prezentul acord. În procesul de raportare şi evaluare, inclusiv modalităţile de evaluare şi frecvenţa evaluărilor, se ţine seama de modalităţile specifice prevăzute în prezentul acord sau de deciziile organismelor instituţionale instituite prin prezentul acord.
(3)Evaluarea apropierii legislaţiei poate include misiuni la faţa locului, cu participarea instituţiilor Uniunii Europene, a organismelor şi agenţiilor, a organismelor neguvernamentale, a autorităţilor de supraveghere, a experţilor independenţi şi a altor entităţi, după caz.
Art. 373: Rezultatele monitorizării, inclusiv evaluările apropierii
(1)Rezultatele activităţilor de monitorizare, inclusiv evaluările apropierii menţionate la articolul 372, sunt examinate în cadrul organismelor relevante instituite în temeiul prezentului acord. Aceste organisme pot adopta recomandări comune, care sunt transmise Consiliului de parteneriat.
(2)Dacă părţile sunt de acord că măsurile necesare prevăzute la titlul VI au fost puse în aplicare şi respectarea lor este asigurată, Consiliul de parteneriat, în temeiul competenţelor conferite prin articolul 319 alineatul (3) şi articolul 335 alineatul (2), decide deschiderea suplimentară a pieţei, dacă acest lucru este prevăzut la titlul VI.
(3)O recomandare comună prezentată Consiliului de parteneriat în conformitate cu alineatul (1) sau incapacitatea de a formula o astfel de recomandare nu fac obiectul procedurii de soluţionare a litigiilor, astfel cum este definită la titlul VI. O decizie luată de Subcomitetul privind indicaţiile geografice sau incapacitatea de a lua o decizie nu fac obiectul procedurii de soluţionare a litigiilor, astfel cum este definită la titlul VI.
Art. 374: Restricţii în cazul dificultăţilor privind balanţa de plăţi şi situaţia financiară externă
(1)În cazul în care o parte se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăţi grave privind balanţa de plăţi sau privind situaţia financiară externă, aceasta poate adopta sau menţine măsuri de salvgardare sau măsuri restrictive care afectează circulaţia capitalurilor, plăţile sau transferurile.
(2)Măsurile menţionate la alineatul (1):
a)nu tratează o parte într-un mod mai puţin favorabil decât o parte necontractantă în situaţii similare;
b)sunt conforme cu Statutul Fondului Monetar Internaţional din 1944, după caz;
c)evită afectarea inutilă a intereselor comerciale, economice sau financiare ale celeilalte părţi;
d)sunt temporare şi sunt eliminate progresiv pe măsură ce situaţia specificată la alineatul (1) se ameliorează.
(3)În ceea ce priveşte comerţul cu mărfuri, o parte poate adopta sau menţine măsuri restrictive pentru a-şi proteja balanţa de plăţi sau poziţia financiară externă. Aceste măsuri sunt conforme cu GATT 1994 şi cu Înţelegerea privind dispoziţiile referitoare la balanţa de plăţi ale GATT 1994.
(4)În ceea ce priveşte comerţul cu servicii, o parte poate adopta măsuri restrictive pentru a proteja situaţia balanţei sale de plăţi sau poziţia sa financiară externă. Aceste măsuri sunt conforme cu GATS.
(5)Orice parte care menţine sau adoptă măsuri restrictive precum cele menţionate la alineatul (1) le notifică celeilalte părţi cu promptitudine şi prezintă, cât mai curând posibil, un calendar pentru eliminarea acestora.
(6)În cazul în care se adoptă sau se menţin restricţii în temeiul prezentului articol, se organizează cu promptitudine consultări în cadrul Comitetului de parteneriat, dacă astfel de consultări nu au loc în afara domeniului de aplicare al prezentului acord.
(7)Consultările evaluează dificultăţile privind balanţa de plăţi sau privind situaţia financiară externă care au condus la măsurile respective, luând în considerare, printre alte elemente, factori cum ar fi:
a)natura şi amploarea dificultăţilor;
b)mediul economic şi comercial extern sau
c)măsurile corective alternative care pot fi disponibile.
(8)Consultările examinează conformitatea oricărei măsuri restrictive cu alineatele (1) şi (2).
(9)În cadrul acestor consultări, toate constatările de ordin statistic sau de altă natură prezentate de Fondul Monetar Internaţional referitoare la schimburile valutare, rezervele monetare şi balanţa de plăţi sunt acceptate de părţi, iar concluziile se bazează pe evaluarea de către Fondul Monetar Internaţional a situaţiei balanţei de plăţi şi a poziţiei financiare externe ale părţii în cauză.
Art. 375: Fiscalitate
(1)Prezentul acord se aplică măsurilor fiscale numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru ca dispoziţiile prezentului acord să producă efecte.
(2)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează astfel încât să împiedice adoptarea sau asigurarea respectării măsurilor destinate prevenirii evitării obligaţiilor fiscale sau evaziunii fiscale în temeiul dispoziţiilor fiscale ale acordurilor privind evitarea dublei impuneri sau ale altor acorduri fiscale sau ale legislaţiei fiscale interne.
Art. 376: Autoritatea delegată
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul acord, fiecare parte se asigură că orice persoană, inclusiv o întreprindere deţinută de stat, o întreprindere căreia i s-au conferit drepturi sau privilegii speciale sau un monopol desemnat, căreia i-a fost delegată o autoritate de reglementare, administrativă sau o altă autoritate guvernamentală de către o parte, la orice nivel de guvernare, acţionează, în exercitarea autorităţii respective, în conformitate cu obligaţiile care îi revin părţii în temeiul prezentului acord.
Art. 377: Îndeplinirea obligaţiilor
(1)Părţile iau toate măsurile necesare pentru a-si îndeplini obligaţiile care le revin în temeiul prezentului acord. Părţile se asigură că obiectivele prezentului acord sunt îndeplinite.
(2)La cererea oricăreia dintre părţi, acestea convin să se consulte cu promptitudine, pe căile adecvate, pentru a discuta aspectele legate de interpretarea sau de punerea în aplicare a prezentului acord si alte aspecte relevante privind relaţiile dintre ele.
(3)Fiecare parte sesizează Consiliul de parteneriat cu privire la orice litigiu legat de interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului acord, în conformitate cu articolul 378.
(4)Consiliul de parteneriat poate soluţiona un litigiu printr-o decizie cu caracter obligatoriu în conformitate cu articolul 378.
Art. 378: Soluţionarea litigiilor
(1)În cazul unui litigiu între părţi cu privire la interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului acord, oricare dintre părţi transmite celeilalte părţi si Consiliului de parteneriat o cerere formală de soluţionare a litigiului. Prin derogare, litigiile privind interpretarea si punerea în aplicare a titlului VI sunt reglementate exclusiv de capitolul 13 de la titlul VI.
(2)Părţile se străduiesc să soluţioneze litigiul prin iniţierea de consultări cu bună-credinţă în cadrul Consiliului de parteneriat, în scopul de a ajunge cât mai curând posibil la o soluţie reciproc acceptabilă.
(3)Consultările cu privire la un litigiu pot avea loc, de asemenea, la orice reuniune a Comitetului de parteneriat sau a altui organism competent menţionat la articolul 364, după cum convin părţile sau la cererea uneia dintre părţi. Consultările pot avea loc si în scris.
(4)Părţile transmit Consiliului de parteneriat, Comitetului de parteneriat si oricăror alte subcomitete sau organisme competente toate informaţiile necesare pentru o analiză aprofundată a situaţiei.
(5)Un litigiu este considerat a fi soluţionat atunci când Consiliul de parteneriat ia o decizie cu caracter obligatoriu de soluţionare a acestuia, în conformitate cu articolul 377 alineatul (4), sau atunci când declară că litigiul a luat sfârşit.
(6)Toate informaţiile divulgate în timpul consultărilor rămân confidenţiale.
Art. 379: Măsurile adecvate în cazul neîndeplinirii obligaţiilor
(1)O parte poate lua măsuri adecvate dacă un litigiu nu este soluţionat în termen de trei luni de la data notificării unei cereri formale de soluţionare a litigiului în conformitate cu articolul 378 şi dacă partea reclamantă consideră în continuare că cealaltă parte nu şi-a îndeplinit o obligaţie prevăzută de prezentul acord. Cerinţa privind o perioadă de consultare de trei luni nu se aplică în cazurile excepţionale prevăzute la alineatul (3) al prezentului articol.
(2)La alegerea măsurilor adecvate, se acordă prioritate celor care perturbă cel mai puţin funcţionarea prezentului acord. Cu excepţia cazurilor descrise la alineatul (3) al prezentului articol, aceste măsuri nu pot include suspendarea drepturilor sau obligaţiilor prevăzute la titlul VI din prezentul acord. Măsurile menţionate la alineatul (1) al prezentului articol sunt notificate imediat Consiliului de parteneriat şi fac obiectul consultărilor în conformitate cu articolul 377 alineatul (2) şi al soluţionării litigiilor în conformitate cu articolul 378 alineatele (2) şi (3).
(3)Excepţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) se referă la:
a)denunţarea prezentului acord care nu este sancţionată de normele generale de drept internaţional sau
b)încălcarea de către cealaltă parte a oricăruia dintre elementele esenţiale ale prezentului acord, menţionate la articolul 2 alineatul (1) şi la articolul 9 alineatul (1).
Art. 380: Relaţia cu alte acorduri
(1)Prezentul acord înlocuieşte APC. Trimiterile la APC din toate celelalte acorduri dintre părţi se interpretează ca trimiteri la prezentul acord.
(2)Prezentul acord nu aduce atingere drepturilor persoanelor fizice şi juridice garantate de acordurile existente care prevăd obligaţii pentru unul sau mai multe state membre, pe de o parte, şi pentru Republica Armenia, pe de altă parte, înainte ca persoanele fizice şi juridice să beneficieze de drepturi echivalente în temeiul prezentului acord.
(3)Acordurile existente referitoare la domenii de cooperare specifice care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului acord se consideră ca făcând parte din relaţiile bilaterale globale reglementate de prezentul acord şi dintr-un cadru instituţional comun.
(4)Părţile pot completa prezentul acord prin încheierea de acorduri specifice în orice domeniu care se încadrează în domeniul de aplicare al acestuia. Astfel de acorduri specifice fac parte integrantă din relaţiile bilaterale globale reglementate de prezentul acord şi dintr-un cadru instituţional comun.
(5)Fără a aduce atingere dispoziţiilor relevante din Tratatul privind Uniunea Europeană şi din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, nici prezentul acord, nici acţiunile întreprinse în temeiul acestuia nu afectează în vreun fel competenţele statelor membre de a desfăşura activităţi de cooperare bilaterală cu Republica Armenia sau de a încheia, după caz, noi acorduri de cooperare cu Republica Armenia.
Art. 381: Durată
(1)Prezentul acord se încheie pe o durată nedeterminată.
(2)Orice parte poate denunţa prezentul acord printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte părţi pe căi diplomatice. Prezentul acord încetează să mai producă efecte la şase luni de la data primirii notificării respective.
Art. 382: Definirea părţilor
În sensul prezentului acord, termenul "părţi" înseamnă Uniunea Europeană sau statele sale membre sau Uniunea Europeană şi statele sale membre, în conformitate cu competenţele lor care decurg din Tratatul privind Uniunea Europeană şi din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi, după caz, înseamnă, de asemenea, Euratom, în conformitate cu competenţele sale prevăzute de Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte.
Art. 383: Aplicarea teritorială
Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, în condiţiile prevăzute de aceste tratate, şi, pe de altă parte, teritoriului Republicii Armenia.
Art. 384: Depozitarul acordului
Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene este depozitarul prezentului acord.
Art. 385: Intrarea în vigoare, dispoziţii finale şi aplicarea cu titlu provizoriu
(1)Părţile ratifică sau aprobă prezentul acord în conformitate cu propriile proceduri. Instrumentele de ratificare sau de aprobare se depun la depozitar.
(2)Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni de la data depunerii ultimului instrument de ratificare sau de aprobare.
(3)Prezentul acord poate fi modificat în scris de comun acord între părţi. Astfel de modificări intră în vigoare în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
(4)Anexele, protocoalele şi declaraţiile fac parte integrantă din prezentul acord.
(5)În pofida alineatului (2), Uniunea Europeană şi Republica Armenia pot aplica prezentul acord cu titlu provizoriu, în întregime sau parţial, în conformitate cu procedurile lor interne, după caz.
(6)Aplicarea cu titlu provizoriu produce efecte începând din prima zi a celei de a doua luni care urmează datei la care depozitarul primeşte:
a)notificarea Uniunii Europene cu privire la finalizarea procedurilor necesare în acest scop, cu indicarea părţilor din prezentul acord care se aplică cu titlu provizoriu, şi
b)depunerea, de către Republica Armenia, a instrumentului de ratificare, în conformitate cu procedurile sale interne.
(7)În sensul dispoziţiilor relevante ale prezentului acord, inclusiv ale anexelor şi protocoalelor la acesta, orice trimitere la "data intrării în vigoare a prezentului acord" care figurează în aceste dispoziţii se înţelege ca trimitere la "data de la care prezentul acord se aplică cu titlu provizoriu", în conformitate cu alineatul (5).
(8)Prevederile APC continuă să se aplice în perioada de aplicare provizorie, în măsura în care acestea nu fac obiectul aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord.
(9)Oricare dintre părţi poate notifica în scris depozitarului intenţia sa de a pune capăt aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord. încetarea aplicării cu titlu provizoriu produce efecte la şase luni după primirea notificării de către depozitar.
Art. 386: Texte autentice
Prezentul acord se întocmeşte în dublu exemplar în limbile bulgară, spaniolă, cehă, daneză, germană, estonă, greacă, engleză, franceză, croată, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, finlandeză, suedeză şi armeană, fiecare text fiind în egală măsură autentic.
DREPT CARE, subsemnaţii plenipotenţiari, pe deplin autorizaţi în acest scop, semnează prezentul acord.
Hecho en Bruselas, el veinticuatro de noviembre de dos mil diecisiete.
V Bruselu dne dvacâteho ctvrteho listopadu dva tisfce sedmnâct.
Udferdiget i Bruxelles den fireogtyvende november to tusind og sytten.
Geschehen zu Brussel am vierundzwanzigsten November zweitausendsiebzehn.
Kahe tuhande seitsmeteistkumnenda aasta novembrikuu kahekumne neljandal păeval Brusselis.
Done at Brussels on the twenty-fourth day of November in the year two thousand and seventeen.
Fait a Bruxelles, le vingt-quatre novembre deux mille dix-sept.
Sastavljeno u Bruxellesu dvadeset cetvrtog studenoga godine dvije tisuce sedamnaeste.
Fatto a Bruxelles, addî ventiquattro novembre duemiladiciassette.
Brisele, divi tukstosi septinpadsmită gada divdesmit ceturtajă novembri.
Priimta du tukstanciai septyniolikty mety lapkricio dvidesimt ketvirta diena Briuselyje.
Kelt Brusszelben, a ketezer-tizenhetedik ev november havânak huszonnegyedik napjân.
Maghmul fi Brussell, fl-erbgha u ghoxrin jum ta’ Novembru fis-sena elfejn u sbatax.
Gedaan te Brussel, vierentwintig november tweeduizend zeventien.
Sporzadzono w Brukseli dnia dwudziestego czwartego listopada roku dwa tysiace siedemnastego.
Feito em Bruxelas, em vinte e quatro de novembro de dois mil e dezassete.
Întocmit la Bruxelles la douăzeci şi patru noiembrie două mii şaptesprezece.
V Bruseli dvadsiateho stvrteho novembra dvetisfcsedemnâst’.
V Bruslju, dne stiriindvajsetega novembra leta dva tisoc sedemnajst.
Tehty Brysselissa kahdentenakymmenentenăneljăntenă paivană marraskuuta vuonna kaksituhattaseitsemantoista.
Som skedde i Bryssel den tjugofjărde november ar tjugohundrasjutton.
-****-
ANEXA I:ANEXA l la CAPITOLUL 1 TRANSPORTURI de la TITLUL V: ALTE POLITICI DE COOPERARE
Republica Armenia se angajează să efectueze, în termenele prevăzute, apropierea progresivă a legislaţiei sale de actele legislative ale Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate mai jos.
Transportul rutier
Condiţii tehnice
Directiva 92/6/CEE a Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea şi utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule din cadrul Comunităţii

Calendar: dispoziţiile Directivei 92/6/CEE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a greutăţii maxime autorizate în traficul internaţional, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 96/53/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva (UE) 2015/719 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a greutăţii maxime autorizate în traficul internaţional
Modificările introduse prin Directiva (UE) 2015/719 se aplică de la 7 mai 2017.

Calendar: dispoziţiile Directivei (UE) 2015/719 se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2014/47/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în Uniune şi de abrogare a Directivei 2000/30/CE

Calendar: dispoziţiile Directivei 2014/47/UE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora, astfel cum a fost modificată, care se aplică până la 19 mai 2018

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/40/CE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor şi a remorcilor acestora şi de abrogare a Directivei 2009/40/CE, care se aplică de la 20 mai 2018

Calendar: dispoziţiile Directivei 2014/45/UE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate, astfel cum a fost modificată, care se aplică până la 19 mai 2018

Calendar: dispoziţiile Directivei 2000/30/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Condiţii de siguranţă
Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere. Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- introducerea categoriilor de permise de conducere (articolul 4);
- condiţiile pentru eliberarea unui permis de conducere (articolele 4, 5, 6 şi 7 şi anexa III);
- cerinţele pentru examenele de conducere (anexa II).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2006/126/CE se pun în aplicare în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 95/50/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase
Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase
Directiva 2010/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 2010 privind echipamentele sub presiune transportabile şi de abrogare a Directivelor 76/767/CEE, 84/525/CEE, 84/526/CEE, 84/527/CEE şi 1999/36/CE ale Consiliului

Calendar: dispoziţiile Directivelor 2008/68/CE, 95/50/CE şi 2010/35/UE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord (8 ani pentru transportul feroviar).

Condiţii sociale
Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier, astfel cum a fost modificat, se aplică până când devine aplicabil articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 vizează doar transportul internaţional şi se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 şi (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 561/2006 se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, care, în ceea ce priveşte Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 din 20 decembrie 1985, se aplică de la data la care devin aplicabile actele de punere în aplicare menţionate la articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 165/2014

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 165/2014 privind transportul internaţional se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind condiţiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 şi (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislaţia socială referitoare la activităţile de transport rutier şi de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Directivei 2006/22/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord în ceea ce priveşte transportul internaţional.

Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 - articolele 3, 4, 5, 6, 7 (cu excepţia valorii monetare a capacităţii financiare), articolul 8 şi articolele 10, 11, 12, 13, 14, 15 şi anexa I la regulamentul menţionat se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier

Calendar: dispoziţiile Directivei 2002/15/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea iniţială şi formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului şi a Directivei 91/439/CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Directivei 2003/59/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Condiţii fiscale
Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri
Directiva 2004/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică în cadrul Comunităţii
Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerinţele minime de siguranţă pentru tunelurile din Reţeaua rutieră transeuropeană
Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere

Calendar: dispoziţiile Directivelor 1999/62/CE, 2004/52/CE, 2004/54/CE şi 2008/96/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Transportul feroviar
Accesul la piaţă şi la infrastructuri
Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- introducerea independenţei administrării şi îmbunătăţirea situaţiei financiare;
- separarea dintre administrarea infrastructurii şi operaţiunile de transport;
- introducerea licenţelor.

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2012/34/UE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind reţeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv, astfel cum a fost modificat

Calendar: Consiliul de parteneriat va decide cu privire la calendarul de punere în aplicare a dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 913/2010 în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Condiţiile tehnice şi de siguranţă, interoperabilitatea
Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguranţa căilor ferate comunitare şi de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licenţe întreprinderilor feroviare şi a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare şi certificarea siguranţei (Directiva privind siguranţa feroviară)

Calendar: dispoziţiile Directivei 2004/49/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar comunitar

Calendar: dispoziţiile Directivei 2007/59/CE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate

Calendar: dispoziţiile Directivei 2008/57/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi (CEE) nr. 1107/70 ale Consiliului

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1371/2007 se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Transportul combinat
Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre

Calendar: dispoziţiile Directivei 92/106/CEE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Transportul aerian
- încheierea şi punerea în aplicare a unui acord cuprinzător privind spaţiul aerian comun;
- fără a aduce atingere încheierii Acordului privind spaţiul aerian comun, asigurarea punerii în aplicare şi a elaborării coordonate a acordurilor bilaterale privind serviciile aeriene dintre Republica Armenia şi statele membre ale UE, astfel cum au fost modificate prin "acordul orizontal".
Transportul maritim
Siguranţa maritimă - Statul de pavilion/ societăţile de clasificare
Directiva 2009/15/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/15/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 391/2009 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2013/54/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind anumite responsabilităţi ale statului de pavilion referitoare la respectarea şi asigurarea aplicării Convenţiei din 2006 privind munca în domeniul maritim

Calendar: dispoziţiile Directivei 2013/54/UE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 788/2014 al Comisiei din 18 iulie 2014 de stabilire a normelor detaliate pentru aplicarea amenzilor şi a penalităţilor cu titlu cominatoriu şi retragere a recunoaşterii organizaţiilor de inspecţie şi control al navelor în conformitate cu articolele 6 şi 7 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 788/2014 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 789/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind transferul în alt registru al cargoboturilor şi al navelor de pasageri în interiorul Comunităţii şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 613/91 al Consiliului, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 789/2004 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Statul de pavilion
Directiva 2009/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind respectarea obligaţiilor statelor de pavilion

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/21/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Statul portului
Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind controlul statului portului, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/16/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 428/2010 al Comisiei din 20 mai 2010 de punere în aplicare a articolului 14 din Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind inspecţiile extinse ale navelor

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 428/2010 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 801/2010 al Comisiei din 13 septembrie 2010 privind aplicarea articolului 10 alineatul (3) din Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte criteriile privind statul de pavilion

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 801/2010 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 802/2010 al Comisiei din 13 septembrie 2010 de punere în aplicare a articolului 10 alineatul (3) şi a articolului 27 din Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa companiei, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 802/2010 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 96/40/CE a Comisiei din 25 iunie 1996 de instituire a unui model comun de carte de identitate pentru inspectorii care desfăşoară controlul de stat în port

Calendar: dispoziţiile Directivei 96/40/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Investigarea accidentelor
Directiva 2009/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de instituire a principiilor fundamentale care reglementează investigarea accidentelor din sectorul de transport maritim şi de modificare a Directivei 1999/35/CE a Consiliului şi a Directivei 2002/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/18/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 651/2011 al Comisiei din 5 iulie 2011 de adoptare a regulamentului de procedură al cadrului de cooperare permanentă stabilit de statele membre în cooperare cu Comisia, în temeiul articolului 10 din Directiva 2009/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 651/2011 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 1286/2011 al Comisiei din 9 decembrie 2011 de adoptare a unei metodologii comune de investigare a accidentelor şi incidentelor maritime elaborate în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Directiva 2009/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1286/2011 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Răspunderea şi asigurarea
Regulamentul (CE) nr. 392/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 392/2009 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2009/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind asigurarea proprietarilor navelor în ceea ce priveşte creanţele maritime

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/20/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 336/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2006 privind aplicarea Codului Internaţional de Management al Siguranţei pe teritoriul Comunităţii şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3051/95 al Consiliului, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 336/2006 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Navele de pasageri
Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/45/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2003/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 aprilie 2003 privind cerinţele de stabilitate specifice pentru navele de pasageri, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 2003/25/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 1999/35/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind sistemul de expertize obligatorii pentru operarea în siguranţă a serviciilor regulate de feriboturi cu punte ruliu şi ambarcaţiuni rapide de pasageri, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 1999/35/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 98/41/CE a Consiliului din 18 iunie 1998 privind înregistrarea persoanelor care călătoresc la bordul navelor de pasageri care operează în porturile de destinaţie sau de plecare din statele membre ale Comunităţii

Calendar: dispoziţiile Directivei 98/41/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Monitorizarea traficului navelor maritime şi formalităţile de raportare
Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime şi de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 2002/59/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2010/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind formalităţile de raportare aplicabile navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din porturile statelor membre şi de abrogare a Directivei 2002/6/CE

Calendar: dispoziţiile Directivei 2010/65/UE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Cerinţele tehnice de siguranţă
Regulamentul (UE) nr. 530/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2012 privind accelerarea introducerii cerinţelor referitoare la coca dublă sau a unor standarde de proiectare echivalente pentru petrolierele cu cocă simplă

Calendarul de eliminare treptată a petrolierelor cu cocă simplă îl va urma pe cel specificat în Convenţia MARPOL.

Directiva 2014/90/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 2014 privind echipamentele maritime şi de abrogare a Directivei 96/98/CE a Consiliului (de la 18 septembrie 2016)

Calendar: dispoziţiile Directivei 2014/90/UE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2001/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2001 de stabilire a cerinţelor şi procedurilor armonizate pentru încărcarea şi descărcarea în siguranţă a vrachierelor

Calendar: dispoziţiile Directivei 2001/96/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 2978/94 al Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind punerea în aplicare a Rezoluţiei OMI A.747 (18) referitoare la aplicarea măsurării tonajului cisternelor pentru balast de la bordul petrolierelor cu balast separat, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 2978/94 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 97/70/CE a Consiliului din 11 decembrie 1997 de instituire a unui regim armonizat de siguranţă pentru navele de pescuit cu lungimea de 24 metri sau mai mare, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 97/70/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Echipaj
Directiva 2008/106/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind nivelul minim de formare a navigatorilor, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 2008/106/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2005/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea reciprocă a brevetelor navigatorilor eliberate de statele membre şi de modificare a Directivei 2001/25/CE

Calendar: dispoziţiile Directivei 2005/45/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 79/115/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1978 privind pilotarea navelor de către piloţi de mare adâncă în Marea Nordului şi în Canalul Mânecii

Calendar: dispoziţiile Directivei 79/115/CEE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Mediu
Regulamentul (CE) nr. 782/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 aprilie 2003 privind interzicerea compuşilor organostanici pe nave

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 782/2003 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 536/2008 al Comisiei din 13 iunie 2008 de stabilire a modalităţilor de aplicare a articolului 6 alineatul (3) şi a articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 782/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind interzicerea compuşilor organostanici pe nave şi de modificare a acestuia

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 536/2008 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 2000/59/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2005/35/CE Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind poluarea cauzată de nave şi introducerea unor sancţiuni, inclusiv sancţiuni penale, pentru infracţiunile de poluare

Calendar: dispoziţiile Directivei 2005/35/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 911/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind finanţarea multianuală a acţiunilor Agenţiei Europene pentru Siguranţa Maritimă în domeniul combaterii poluării marine provocate de nave şi de instalaţiile petroliere şi gaziere

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 911/2014 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE

Calendar: dispoziţiile Directivei 1999/32/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) 2015/757 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind monitorizarea, raportarea şi verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim şi de modificare a Directivei 2009/16/CE

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) 2015/757 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 şi a Directivei 2009/16/CE

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă şi Comitetul pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave
Regulamentul (UE) 2016/1625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1406/2002 de instituire a unei Agenţii Europene pentru Siguranţă Maritimă, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) 2016/1625 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave (COSS) şi de modificare a regulamentelor privind siguranţa maritimă şi prevenirea poluării de către nave, astfel cum a fost modificat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 2099/2002 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Condiţii sociale
Directiva 92/29/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor

Calendar: dispoziţiile Directivei 92/29/CEE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 1999/63/CE a Consiliului din 21 iunie 1999 privind Acordul de organizare a timpului de lucru al navigatorilor, încheiat între Asociaţia Proprietarilor de Nave din Comunitatea Europeană (ECSA) şi Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Transporturi din Uniunea Europeană (FST) - anexa: Acordul european privind organizarea timpului de lucru al navigatorilor

Calendar: dispoziţiile Directivei 1999/63/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 1999/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la timpul de lucru al navigatorilor la bordul navelor care fac escală în porturile Comunităţii

Calendar: dispoziţiile Directivei 1999/95/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

ANEXA II:ANEXA II la CAPITOLUL 2 ENERGIE de la TITLUL V: ALTE POLITICI DE COOPERARE
Republica Armenia se angajează să efectueze, în termenele prevăzute, apropierea progresivă a legislaţiei sale de actele legislative ale Uniunii Europene menţionate mai jos.
Energie electrică
Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/72/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Cu toate acestea, în cazul articolelor 3, 6, 13, 15, 33 şi 38, Consiliul de parteneriat va stabili, în timp util, un calendar precis de punere în aplicare.

Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003

Consiliul de parteneriat va stabili, în timp util, un calendar precis de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 714/2009.

Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile în infrastructuri

Calendar: dispoziţiile Directivei 2005/89/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Petrol
Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligaţia statelor membre de a menţine un nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau de produse petroliere

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/119/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Infrastructură
Regulamentul (UE) nr. 256/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 februarie 2014 privind notificarea către Comisie a proiectelor de investiţii în infrastructura energetică din Uniunea Europeană, de înlocuire a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 617/2010 al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 736/96 al Consiliului

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 256/2014 se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulament de punere în aplicare:
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1113/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a formei şi a detaliilor tehnice pentru notificarea menţionată la articolele 3 şi 5 din Regulamentul (UE) nr. 256/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2386/96 şi (UE, Euratom) nr. 833/2010 ale Comisiei

Calendar: dispoziţiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1113/2014 se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Prospectarea şi explorarea hidrocarburilor
Directiva 94/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 1994 privind condiţiile de acordare şi folosire a autorizaţiilor de prospectare, explorare şi extracţie a hidrocarburilor (1)
(1)Elementele articolului 4 care sunt relevante pentru propunerile în materie de energie din cadrul negocierilor pentru acordul de liber schimb vor fi discutate în cadrul acestor negocieri. Dacă este necesar să se formuleze rezerve, acestea vor fi reflectate în prezenta anexă.

Calendar: dispoziţiile Directivei 94/22/CE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Eficienţa energetică
Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE

Calendar: dispoziţiile Directivei 2012/27/UE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulament de punere în aplicare:
- Regulamentul delegat (UE) 2015/2402 al Comisiei din 12 octombrie 2015 de revizuire a valorilor de referinţă armonizate ale randamentului pentru producţia separată de energie electrică şi termică, în aplicarea Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Deciziei 2011/877/UE a Comisiei

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) 2015/2402 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor

Calendar: dispoziţiile Directivei 2010/31/UE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulament de punere în aplicare:
- Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor şi a elementelor acestora
- Orientările care însoţesc Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor şi a elementelor acestora (2012/C 115/01)

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) nr. 244/2012 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/33/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/125/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directive/Regulamente de punere în aplicare:
- Regulamentul (CE) nr. 1275/2008 al Comisiei din 17 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru puterea consumată în modurile standby, oprit şi standby în reţea de echipamentele electrice şi electronice de uz casnic şi de birou
- Regulamentul (CE) nr. 107/2009 al Comisiei din 4 februarie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru unităţile simple de conversie semnal
- Regulamentul (CE) nr. 244/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpi de uz casnic nondirecţionale
- Regulamentul (CE) nr. 278/2009 al Comisiei din 6 aprilie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru puterea absorbită în regim fără sarcină şi pentru randamentul mediu în regim activ al surselor externe de alimentare
- Regulamentul (CE) nr. 640/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru motoarele electrice
- Regulamentul (CE) nr. 641/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulaţie fără etanşare independente şi pompelor de circulaţie fără etanşare integrate în produse
- Regulamentul (UE) nr. 327/2011 al Comisiei din 30 martie 2011 de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acţionate de motoare cu o putere la intrare între 125 W şi 500 kW

Calendar: dispoziţiile Regulamentelor (CE) nr. 1275/2008, (CE) nr. 107/2009, (CE) nr. 244/2009, (CE) nr. 278/2009, (CE) nr. 640/2009, (CE) nr. 641/2009 şi (UE) nr. 327/2011 se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul (CE) nr. 643/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică pentru aparatele frigorifice de uz casnic

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 643/2009 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul (CE) nr. 642/2009 al Comisiei din 22 iulie 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile aparatelor TV

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 642/2009 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul (UE) nr. 1015/2010 al Comisiei din 10 noiembrie 2010 de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1015/2010 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul (UE) nr. 1016/2010 al Comisiei din 10 noiembrie 2010 de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1016/2010 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Directiva 92/42/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind cerinţele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă
- Regulamentul (CE) nr. 245/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile lămpilor fluorescente fără balast încorporat, lămpilor cu descărcare de intensitate ridicată, precum şi balasturilor şi corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lămpi, şi de abrogare a Directivei 2000/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
- Regulamentul (CE) nr. 859/2009 al Comisiei din 18 septembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 244/2009 în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică referitoare la radiaţia ultravioletă a lămpilor de uz casnic nondirecţionale
- Regulamentul (UE) nr. 347/2010 al Comisiei din 21 aprilie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 245/2009 în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpile fluorescente fără balast încorporat, lămpile cu descărcare de intensitate ridicată şi balasturile şi corpurile de iluminat compatibile cu astfel de lămpi
- Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei din 6 martie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare şi ventilatoarele de confort
- Regulamentul (UE) nr. 547/2012 al Comisiei din 25 iunie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru pompele de apă
- Regulamentul (UE) nr. 622/2012 al Comisiei din 11 iulie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 641/2009 în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru pompele de circulaţie fără etanşare independente şi pentru pompele de circulaţie fără etanşare integrate în produse
- Regulamentul (UE) nr. 932/2012 al Comisiei din 3 octombrie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de proiectare ecologică aplicabile uscătoarelor de rufe de uz casnic cu tambur
- Regulamentul (UE) nr. 1194/2012 al Comisiei din 12 decembrie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpile direcţionale, lămpile cu diode electroluminiscente şi echipamentele aferente
- Regulamentul (UE) nr. 617/2013 al Comisiei din 26 iunie 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile computerelor şi serverelor informatice
- Regulamentul (UE) nr. 666/2013 al Comisiei din 8 iulie 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru aspiratoare
- Regulamentul (UE) nr. 801/2013 al Comisiei din 22 august 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1275/2008 în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru puterea consumată în modul standby şi oprit de echipamentele electrice şi electronice de uz casnic şi de birou şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 642/2009 în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru aparatele TV
- Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru instalaţiile pentru încălzirea incintelor şi instalaţiile de încălzire cu funcţie dublă
- Regulamentul (UE) nr. 814/2013 al Comisiei din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică pentru instalaţiile pentru încălzirea apei şi rezervoarele de apă caldă
- Regulamentul (UE) nr. 4/2014 al Comisiei din 6 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 640/2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru motoarele electrice
- Regulamentul (UE) nr. 66/2014 al Comisiei din 14 ianuarie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit şi hotelor de bucătărie de uz casnic
- Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei din 21 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte transformatoarele de putere mici, medii şi mari
- Regulamentul (UE) nr. 1253/2014 al Comisiei din 7 iulie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru unităţile de ventilaţie
- Regulamentul (UE) 2015/1095 al Comisiei din 5 mai 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire şi congelare rapidă, unităţilor de condensare şi răcitoarelor pentru procese
- Regulamentul (UE) 2015/1185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid
- Regulamentul (UE) 2015/1188 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală
- Regulamentul (UE) 2015/1189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid
- Regulamentul (UE) 2015/1428 al Comisiei din 25 august 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 244/2009 al Comisiei în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpi de uz casnic nondirecţionale şi a Regulamentului (CE) nr. 245/2009 al Comisiei în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică aplicabile lămpilor fluorescente fără balast încorporat, lămpilor cu descărcare de intensitate ridicată, precum şi balasturilor şi corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lămpi, şi de abrogare a Directivei 2000/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1194/2012 al Comisiei în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpile direcţionale, lămpile cu diode electroluminiscente şi echipamentele aferente

Consiliul de parteneriat va evalua cu regularitate posibilitatea de a stabili calendare precise de punere în aplicare a regulamentelor şi directivelor menţionate.

Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic

Calendar: dispoziţiile Directivei 2010/30/UE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directive/Regulamente de punere în aplicare:
- Directiva 96/60/CE a Comisiei din 19 septembrie 1996 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a maşinilor combinate de spălat şi uscat rufe de uz casnic

Calendar: dispoziţiile Directivei 96/60/CE se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul delegat (UE) nr. 1059/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat vase de uz casnic

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) nr. 1059/2010 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul delegat (UE) nr. 1060/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) nr. 1060/2010 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul delegat (UE) nr. 1061/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) nr. 1061/2010 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a aparatelor TV

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) nr. 1062/2010 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul delegat (UE) nr. 626/2011 al Comisiei din 4 mai 2011 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a aparatelor de climatizare

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) nr. 626/2011 se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul delegat (UE) nr. 392/2012 al Comisiei din 1 martie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică a uscătoarelor de rufe de uz casnic cu tambur

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) nr. 392/2012 se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul delegat (UE) nr. 874/2012 al Comisiei din 12 iulie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a lămpilor electrice şi a corpurilor de iluminat

Calendar: dispoziţiile Regulamentului delegat (UE) nr. 874/2012 se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- Regulamentul delegat (UE) nr. 665/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a aspiratoarelor
- Regulamentul delegat (UE) nr. 811/2013 al Comisiei din 18 februarie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a instalaţiilor pentru încălzirea incintelor, a instalaţiilor de încălzire cu funcţie dublă, a pachetelor de instalaţie pentru încălzirea incintelor, regulator de temperatură şi dispozitiv solar şi a pachetelor de instalaţie de încălzire cu funcţie dublă, regulator de temperatură şi dispozitiv solar
- Regulamentul delegat (UE) nr. 812/2013 al Comisiei din 18 februarie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a instalaţiilor pentru încălzirea apei, a rezervoarelor pentru apă caldă şi a pachetelor de instalaţie pentru încălzirea apei şi dispozitiv solar
- Regulamentul delegat (UE) nr. 65/2014 al Comisiei din 1 octombrie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a cuptoarelor şi a hotelor de bucătărie de uz casnic
- Regulamentul delegat (UE) nr. 518/2014 al Comisiei din 5 martie 2014 de modificare a Regulamentelor delegate (UE) nr. 1059/2010, (UE) nr. 1060/2010, (UE) nr. 1061/2010, (UE) nr. 1062/2010, (UE) nr. 626/2011, (UE) nr. 392/2012, (UE) nr. 874/2012, (UE) nr. 665/2013, (UE) nr. 811/2013 şi (UE) nr. 812/2013 ale Comisiei în ceea ce priveşte etichetarea produselor cu impact energetic pe internet
- Regulamentul delegat (UE) nr. 1254/2014 al Comisiei din 11 iulie 2014 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile unităţilor de ventilaţie rezidenţiale
- Regulamentul delegat (UE) 2015/1094 al Comisiei din 5 mai 2015 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale
- Regulamentul delegat (UE) 2015/1186 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a aparatelor pentru încălzire locală
- Regulamentul delegat (UE) 2015/1187 al Comisiei din 27 aprilie 2015 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte etichetarea energetică a cazanelor cu combustibil solid şi a pachetelor de cazan cu combustibil solid, instalaţii de încălzire suplimentare, regulatoare de temperatură şi dispozitive solare

Consiliul de parteneriat va evalua cu regularitate posibilitatea de a stabili calendare precise de punere în aplicare a regulamentelor menţionate.

Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program al
Uniunii de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou
- Decizia 2014/202/UE a Comisiei din 20 martie 2014 de stabilire a poziţiei Uniunii Europene în ceea ce priveşte o decizie a autorităţilor administrative, în temeiul Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou, cu privire la adăugarea de specificaţii pentru computerele-server şi pentru sursele de alimentare neîntreruptibile la anexa C la acord şi cu privire la revizuirea specificaţiilor pentru dispozitivele de afişare şi echipamentele de procesare a imaginii incluse în anexa C la acord
- Decizia (UE) 2015/1402 a Comisiei din 15 iulie 2015 de stabilire a poziţiei Uniunii Europene în ceea ce priveşte o decizie a autorităţilor administrative, în temeiul Acordului dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Uniunea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou, cu privire la revizuirea specificaţiilor pentru computere incluse în anexa C la acord

Consiliul de parteneriat va evalua cu regularitate posibilitatea de a stabili calendare precise punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 106/2008 şi a Deciziilor 2014/202/UE şi (UE) 2015/1402.

Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce priveşte eficienţa consumului de combustibil şi alţi parametri esenţiali
- Regulamentul (UE) nr. 228/2011 al Comisiei din 7 martie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte metoda de testare a aderenţei pe teren umed pentru pneurile C1
- Regulamentul (UE) nr. 1235/2011 al Comisiei din 29 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte clasificarea pneurilor în funcţie de aderenţa pe teren umed, măsurarea rezistenţei la rulare şi procedura de verificare

Consiliul de parteneriat va evalua cu regularitate posibilitatea de a stabili calendare precise de punere în aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 1222/2009, (UE) nr. 228/2011 şi (UE) nr. 1235/2011.

Energie din surse regenerabile
Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/28/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Energie nucleară
Directiva 2006/117/Euratom a Consiliului din 20 noiembrie 2006 privind supravegherea şi controlul transferurilor de deşeuri radioactive şi combustibil uzat

Calendar: dispoziţiile Directivei 2006/117/Euratom se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/71/Euratom se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive

Calendar: dispoziţiile Directivei 2011/70/Euratom se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2013/51/Euratom a Consiliului din 22 octombrie 2013 de stabilire a unor cerinţe de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa destinată consumului uman

Calendar: dispoziţiile Directivei 2013/51/Euratom se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom şi 2003/122/Euratom

Calendar: dispoziţiile Directivei 2013/59/Euratom se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

ANEXA III:ANEXA III la CAPITOLUL 3 MEDIU de la TITLUL V: ALTE POLITICI DE COOPERARE
Republica Armenia se angajează să efectueze, în termenele prevăzute, apropierea progresivă a legislaţiei sale de actele legislative ale Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate mai jos.
Guvernanţa în materie de mediu şi integrarea mediului în alte domenii de politică
Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- stabilirea unor cerinţe care să impună ca proiectele enumerate în anexa I la directiva menţionată să fie supuse unei evaluări a impactului asupra mediului şi instituirea unei proceduri pentru a decide ce proiecte din anexa II la directiva menţionată necesită o evaluare a impactului asupra mediului (articolul 4);
- determinarea domeniului de aplicare al informaţiilor care trebuie furnizate de iniţiatorul proiectului (articolul 5);
- instituirea unei proceduri de consultare cu autorităţile din domeniul mediului şi a unei proceduri de consultare publică (articolul 6);
- stabilirea procedurilor de schimb de informaţii şi de consultare cu statele membre al căror mediu este posibil să fie afectat în mod semnificativ de un proiect (articolul 7);
- stabilirea de măsuri pentru notificarea publicului cu privire la rezultatul deciziilor privind cererile de acordare a aprobării de dezvoltare (articolul 9);
- instituirea de căi de atac eficiente, cu un cost care să nu fie prohibitiv şi rapide, la nivel administrativ şi judiciar, cu participarea publicului şi a ONG-urilor (articolul 11).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2011/92/UE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- instituirea unei proceduri pentru a decide ce planuri sau programe necesită o evaluare strategică de mediu şi stabilirea unei cerinţe ca planurile sau programele pentru care evaluarea strategică de mediu este obligatorie să facă obiectul unei astfel de evaluări (articolul 3);
- instituirea unei proceduri de consultare cu autorităţile din domeniul mediului şi a unei proceduri de consultare publică (articolul 6);
- stabilirea procedurilor de schimb de informaţii şi de consultare cu statele membre al căror mediu este posibil să fie afectat în mod semnificativ de un plan sau program (articolul 7).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2001/42/CE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaţiile despre mediu şi de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- stabilirea unor modalităţi practice în temeiul cărora informaţiile despre mediu să fie puse la dispoziţia publicului şi stabilirea excepţiilor aplicabile (articolele 3 şi 4);
- asigurarea faptului că autorităţile publice pun la dispoziţia publicului informaţiile despre mediu [articolul 3 alineatul (1)];
- stabilirea unor proceduri de revizuire a deciziilor de a nu furniza informaţii despre mediu sau de a furniza doar informaţii parţiale (articolul 6);
- instituirea unui sistem de diseminare în rândul publicului a informaţiilor despre mediu (articolul 7).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2003/4/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare a Directivelor 85/337/CEE şi 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce priveşte participarea publicului şi accesul la justiţie
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- instituirea unui mecanism de informare a publicului [articolul 2 alineatul (2) literele (a) şi (d)];
- instituirea unui mecanism de consultare publică [articolul 2 alineatul (2) litera (b) şi articolul 2 alineatul (3)];
- instituirea unui mecanism prin care observaţiile şi opiniile exprimate de public să fie luate în considerare în procesul decizional [articolul 2 alineatul (2) litera (c)];
- asigurarea unui acces la justiţie efectiv, rapid şi cu un cost care să nu fie prohibitiv, la nivel administrativ şi judiciar, în ceea ce priveşte aceste proceduri pentru public (inclusiv pentru ONG-uri) [articolul 3 alineatul (7) şi articolul 4 alineatul (4), evaluarea impactului asupra mediului şi prevenirea şi controlul integrat al poluării].

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2003/35/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului, astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale Directivei 2004/35/CE:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/35/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea de norme şi proceduri care să vizeze prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului (apă, sol, specii şi habitate naturale protejate) pe baza principiului "poluatorul plăteşte" (articolele 5, 6 şi 7 şi anexa II);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/35/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea răspunderii stricte pentru activităţile profesionale periculoase [articolul 3 alineatul (1) şi anexa III];

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/35/CE se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea de obligaţii care să impună operatorilor să ia măsurile de prevenire şi de reparare necesare, inclusiv suportarea costurilor (articolele 5, 6, 7, 8, 9 şi 10);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/35/CE se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea de mecanisme care să permită persoanelor afectate, inclusiv ONG-urilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei mediului, să solicite autorităţilor competente adoptarea de măsuri în caz de daune aduse mediului, inclusiv revizuirea de către un organism independent (articolele 12 şi 13).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/35/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Calitatea aerului
Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/50/CE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea zonelor şi a aglomerărilor şi clasificarea acestora (articolele 4 şi 5);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/50/CE se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea pragului superior şi a celui inferior de evaluare şi stabilirea valorilor-limită (articolele 5 şi 13);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/50/CE se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unui sistem de evaluare a calităţii aerului înconjurător în raport cu poluanţii atmosferici (articolele 5, 6 şi 9);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/50/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unor planuri privind calitatea aerului pentru zonele şi aglomerările în care nivelul poluanţilor depăşeşte valoarea-limită/valoarea-ţintă (articolul 23);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/50/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unor planuri de acţiune pe termen scurt pentru zonele şi aglomerările în care există riscul ca pragurile de alertă să fie depăşite (articolul 24);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/50/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unui sistem de informare a publicului (articolul 26).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/50/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/107/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea pragurilor inferioare şi superioare de evaluare [articolul 4 alineatul (6)] şi a valorilor-ţintă (articolul 3);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/107/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea zonelor şi a aglomerărilor şi clasificarea acestora [articolul 3 şi articolul 4 alineatul (6)];

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/107/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unui sistem de evaluare a calităţii aerului înconjurător în raport cu poluanţii atmosferici (articolul 4);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/107/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- luarea de măsuri pentru a menţine/a îmbunătăţi calitatea aerului în raport cu poluanţii relevanţi (articolul 3).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/107/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE, astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- instituirea unui sistem eficace de eşantionare a combustibililor şi a unor metode de analiză corespunzătoare pentru a determina conţinutul de sulf (articolul 6);
- interzicerea utilizării pentru aplicaţii terestre a păcurii grele şi a motorinei cu un conţinut de sulf mai mare decât valorile-limită stabilite [articolul 3 alineatul (1) - în măsura în care nu se aplică excepţii ca la articolul 3 alineatul (2) - şi articolul 4 alineatul (1)].

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 1999/32/CE se pun în aplicare în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 94/63/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor, astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- identificarea tuturor terminalelor pentru depozitarea şi încărcarea carburanţilor (articolul 2);
- instituirea de măsuri tehnice pentru a reduce pierderile de carburanţi de la instalaţiile de depozitare la terminale şi la staţiile de distribuţie a carburanţilor şi în timpul încărcării/descărcării containerelor mobile la terminale (articolele 3, 4 şi 6 şi anexa III);
- impunerea obligaţiei ca toate braţele articulate de încărcare a autocisternelor şi containerele mobile să îndeplinească cerinţele (articolele 4 şi 5).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 94/63/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili cauzate de utilizarea de solvenţi organici în anumite vopsele şi lacuri şi în produsele de refinisare a vehiculelor şi de modificare a Directivei 1999/13/CE
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- stabilirea de valori-limită maxime pentru conţinutul de COV din vopsele şi lacuri (articolul 3 şi anexa II);
- stabilirea de cerinţe care să asigure etichetarea produselor introduse pe piaţă şi introducerea pe piaţă a unor produse care îndeplinesc cerinţele relevante (articolele 3 şi 4).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2004/42/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Calitatea apei şi gestionarea resurselor
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- identificarea districtelor hidrografice şi coordonarea adecvată pentru conservarea râurilor, a lacurilor şi a apelor de coastă internaţionale [articolul 3 alineatele (1)-(7)];
- analizarea caracteristicilor districtelor hidrografice (articolul 5);
- instituirea de programe de monitorizare a calităţii apei (articolul 8);
- elaborarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice, consultări cu publicul şi publicarea acestor planuri (articolele 13 şi 14).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2000/60/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- efectuarea de evaluări preliminare ale riscului de inundaţii (articolele 4 şi 5);
- elaborarea de hărţi de hazard la inundaţii şi hărţi de risc de inundaţii (articolul 6);
- stabilirea de planuri de gestionare a riscurilor de inundaţii (articolul 7).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2007/60/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, astfel cum a fost modificată Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- evaluarea situaţiei colectării şi a tratării apelor urbane reziduale;
- identificarea zonelor şi a aglomerărilor sensibile [articolul 5 alineatul (1) şi anexa II];

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 91/271/CEE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- elaborarea programului tehnic şi de investiţii pentru punerea în aplicare a cerinţelor privind tratarea apelor urbane reziduale [articolul 17 alineatul (1)].

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 91/271/CEE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman, astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- stabilirea standardelor pentru apa potabilă (articolele 4 şi 5);
- instituirea unui sistem de monitorizare (articolele 6 şi 7);
- instituirea unui mecanism de furnizare a informaţiilor către consumatori (articolul 13).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 98/83/CE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- instituirea de programe de supraveghere (articolul 6);
- identificarea apelor poluate şi a celor care riscă să fie afectate de poluare şi desemnarea zonelor vulnerabile la nitraţi (articolul 3);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 91/676/CEE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unor programe de acţiune şi a unor coduri de bune practici agricole pentru zonele vulnerabile la nitraţi (articolele 4 şi 5).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 91/676/CEE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Gestionarea deşeurilor
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- pregătirea planurilor de gestionare a deşeurilor în conformitate cu cele cinci niveluri ale ierarhiei deşeurilor şi cu programele de prevenire a generării deşeurilor (capitolul V);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/98/CE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea mecanismului de recuperare integrală a costurilor în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte şi cu principiul răspunderii extinse a producătorului (articolul 14);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/98/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea unui sistem de autorizare pentru unităţile/întreprinderile care desfăşoară activităţi de eliminare sau de valorificare a deşeurilor, cu obligaţii specifice pentru gestionarea deşeurilor periculoase (capitolul IV);
- instituirea unui registru cu unităţile şi întreprinderile care colectează şi transportă deşeuri (capitolul IV).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2008/98/CE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri, astfel cum a fost modificată Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- clasificarea depozitelor de deşeuri (articolul 4);
- elaborarea unei strategii naţionale de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale destinate depozitelor de deşeuri (articolul 5);
- instituirea unui sistem de solicitare şi de eliberare a autorizaţiilor şi a unor proceduri de acceptare a deşeurilor (articolele 5-7, 11, 12 şi 14);
- instituirea unor proceduri de supraveghere şi control în faza de exploatare a depozitelor de deşeuri şi a unor proceduri de închidere şi posttratare pentru depozitele de deşeuri care urmează să fie dezafectate (articolele 12 şi 13);

Calendar: dispoziţiile respective ale directivei menţionate se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- elaborarea de planuri de amenajare pentru depozitele de deşeuri existente (articolul 14);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 1999/31/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea unui mecanism de calculare a costurilor (articolul 10)

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 1999/31/CE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- asigurarea faptului că deşeurile relevante sunt tratate înainte de a fi evacuate în depozitele de deşeuri (articolul 6).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 1999/31/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE, dezvoltată de Deciziile 2009/335/CE, 2009/337/CE, 2009/359/CE şi 2009/360/CE
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- instituirea unui sistem menit să asigure că operatorii întocmesc planuri de gestionare a deşeurilor (identificarea şi clasificarea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor; caracterizarea deşeurilor) (articolele 4 şi 9);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2006/21/CE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea unui sistem de autorizare, a unor garanţii financiare şi a unui sistem de inspecţie (articolele 7, 14 şi 17);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2006/21/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea de proceduri pentru gestionarea şi monitorizarea golurilor de excavare (articolul 10);
- instituirea de proceduri de închidere şi post-închidere aplicabile instalaţiilor de gestionare a deşeurilor miniere (articolul 12);
- întocmirea unui inventar al instalaţiilor de gestionare a deşeurilor miniere închise (articolul 20).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2006/21/CE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Protecţia naturii
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- evaluarea speciilor de păsări care necesită măsuri de conservare speciale şi a speciilor migratoare care apar în mod regulat;
- identificarea şi desemnarea unor arii de protecţie specială pentru speciile de păsări [articolul 4 alineatele (1) şi (4)];
- instituirea de măsuri speciale de conservare pentru a proteja speciile migratoare care apar în mod regulat [articolul 4 alineatul (2)];

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2009/147/CE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unui sistem general de protecţie pentru toate speciile de păsări sălbatice, dintre care păsările vânate reprezintă o subgrupă specială şi interzicerea anumitor tipuri de capturare/ucidere [articolul 5, articolul 6 alineatele (1) şi (2) şi articolul 8].

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2009/147/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- întocmirea unui inventar al siturilor, desemnarea acestor situri şi stabilirea priorităţilor pentru gestionarea acestora (inclusiv finalizarea inventarului siturilor care ar putea face parte din reţeaua "Emerald" şi instituirea de măsuri de protecţie şi gestionare pentru aceste situri) (articolul 4);
- adoptarea măsurilor necesare pentru conservarea acestor situri, inclusiv cofinanţarea (articolele 6 şi 8);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 92/43/CEE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- instituirea unui sistem de monitorizare a stadiului de conservare a habitatelor şi a speciilor (articolul 11);
- instituirea unui sistem de protecţie riguroasă a speciilor enumerate în anexa IV la directiva menţionată în funcţie de ceea ce este relevant pentru Republica Armenia (articolul 12);

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 92/43/CEE se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unui sistem de promovare a educaţiei şi de informare generală a publicului (articolul 22).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 92/43/CEE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Poluarea industrială şi accidentele industriale
Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării)
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2010/75/UE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- identificarea instalaţiilor care trebuie să obţină autorizare (anexa I);
- instituirea unui sistem de autorizare integrat (articolele 4-6, 12, 21 şi 24 şi anexa IV);
- instituirea unui mecanism de monitorizare a conformităţii [articolul 8, articolul 14 alineatul (1) litera (d) şi articolul 23 alineatul (1)];

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2010/75/UE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- punerea în aplicare a celor mai bune tehnici disponibile (BAT) luând în considerare concluziile documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile [articolul 14 alineatele (3)-(6) şi articolul 15 alineatele (2)-(4)];
- stabilirea unor valori-limită de emisie pentru instalaţiile de ardere (articolul 30 şi anexa V);
- elaborarea de programe pentru reducerea emisiilor totale anuale de la instalaţiile existente (opţional pentru fixarea valorilor-limită de emisie pentru instalaţiile existente) (articolul 32).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2010/75/UE se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord pentru a prezentului acord pentru instalaţiile noi şi în termen de 13 ani de la intrarea în vigoare instalaţiile existente.

Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- instituirea de mecanisme de coordonare eficace între autorităţile relevante;
- instituirea de sisteme de înregistrare a informaţiilor cu privire la instalaţiile relevante şi de raportare a accidentelor majore (articolele 14 şi 16).

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2012/18/UE se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Gestionarea produselor chimice
Regulamentul (UE) nr. 649/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind exportul şi importul de produse chimice care prezintă risc
Se aplică următoarele dispoziţii ale regulamentului menţionat:
- punerea în aplicare a procedurii de notificare de export (articolul 8);
- punerea în aplicare a procedurilor de gestionare a notificărilor de export primite din partea altor ţări (articolul 9);
- instituirea de proceduri pentru elaborarea şi transmiterea notificărilor privind actele normative cu caracter definitiv (articolul 11);
- instituirea de proceduri pentru elaborarea şi transmiterea deciziilor de import (articolul 13);
- punerea în aplicare a procedurii PIC ("consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză") pentru exportul anumitor produse chimice, în special pentru cele incluse în anexa III la Convenţia de la Rotterdam (articolul 14);
- punerea în aplicare a cerinţelor privind etichetarea şi ambalarea în cazul produselor chimice exportate (articolul 17);
- desemnarea autorităţilor naţionale care controlează importurile şi exporturile de produse chimice (articolul 18).

Calendar: dispoziţiile respective ale Regulamentului (UE) nr. 649/2012 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006
Se aplică următoarele dispoziţii ale regulamentului menţionat:
- desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- punerea în aplicare a clasificării, a etichetării şi a ambalării substanţelor;

Calendar: dispoziţiile respective ale Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 se pun în aplicare în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- punerea în aplicare a clasificării, a etichetării şi a ambalării amestecurilor.

Calendar: dispoziţiile respective ale Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

ANEXA IV:ANEXA IV la CAPITOLUL 4 ACŢIUNI ÎN DOMENIUL CLIMEI de la TITLUL V: ALTE POLITICI DE COOPERARE
Republica Armenia se angajează să efectueze, în termenele prevăzute, apropierea progresivă a legislaţiei sale de actele legislative ale Uniunii Europene menţionate mai jos.
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- instituirea unui sistem pentru identificarea instalaţiilor relevante şi pentru identificarea gazelor cu efect de seră (anexele I şi II);
- instituirea de sisteme de monitorizare, raportare, verificare şi asigurare a aplicării şi a unor proceduri de consultare publică [articolele 14 şi 15, articolul 16 alineatul (1) şi articolul 17].

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2003/87/CE se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 601/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 601/2012 se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 600/2012 al Comisiei din 21 iunie 2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a rapoartelor privind datele tonă-kilometru şi acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 600/2012 se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

În cazul activităţilor de aviaţie şi a emisiile generate de acestea, punerea în aplicare a dispoziţiilor Directivei 2003/87/CE, ale Regulamentului (UE) nr. 601/2012 şi ale Regulamentului (UE) nr. 600/2012, astfel cum se prevede în prezentul acord, sunt condiţionate de rezultatul deliberărilor OACI privind un sistem global de măsuri bazate pe piaţă.

Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare şi de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi de raportare, la nivel naţional şi al Uniunii, a altor informaţii relevante pentru schimbările climatice şi de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE
Se aplică următoarele dispoziţii ale regulamentului menţionat:
- instituirea unui sistem naţional de inventariere (articolul 5);
- instituirea unui sistem naţional de politici, măsuri şi prognoze (articolul 12).

Calendar: dispoziţiile respective ale Regulamentului (UE) nr. 525/2013 se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006
Se aplică următoarele dispoziţii ale regulamentului menţionat:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- asigurarea unui sistem de prevenire a emisiilor (articolul 3), instituirea de norme în vederea detectării scurgerilor în conformitate cu articolele 4 şi 5 şi instituirea unui sistem de ţinere a evidenţelor în conformitate cu articolul 6;
- asigurarea faptului că recuperarea se efectuează în conformitate cu normele prevăzute la articolele 8 şi 9;
- instituirea/adaptarea cerinţelor naţionale de formare şi certificare pentru personalul relevant şi societăţile comerciale relevante (articolul 10);
- instituirea unui sistem de etichetare a produselor şi a echipamentelor care conţin gaze fluorurate cu efect de seră sau a căror funcţionare se bazează pe acestea (articolul 12);
- instituirea de sisteme de raportare în vederea obţinerii de date privind emisiile din sectoarele relevante (articolele 19 şi 20);
- instituirea unui sistem de asigurare a aplicării (articolul 25).

Calendar: dispoziţiile respective ale Regulamentului (UE) nr. 517/2014 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon
Se aplică următoarele dispoziţii ale regulamentului menţionat:
- adoptarea legislaţiei naţionale şi desemnarea autorităţii (autorităţilor) competente;
- stabilirea unei interdicţii privind producerea de substanţe reglementate, cu excepţia unor utilizări specifice şi, până la [1 ianuarie 2019], de hidroclorofluorocarburi (HCFC) (articolul 4);
- definirea condiţiilor pentru producerea, introducerea pe piaţă şi utilizarea substanţelor reglementate pentru utilizările exceptate (ca intermediari de sinteză, agenţi de proces, pentru utilizări esenţiale de laborator şi utilizări analitice, precum şi utilizări critice de haloni) şi derogări individuale, inclusiv utilizările bromurii de metil în cazuri de urgenţă (capitolul III);
- instituirea unui sistem de acordare a licenţelor pentru importul şi exportul de substanţe reglementate pentru utilizările exceptate (capitolul IV) şi a unor obligaţii de raportare pentru întreprinderi (articolele 26 şi 27);
- instituirea obligaţiilor privind recuperarea, reciclarea, regenerarea şi distrugerea substanţelor reglementate uzate (articolul 22);
- instituirea de proceduri pentru monitorizarea şi inspectarea emisiilor fugitive de substanţe reglementate (articolul 23);

Calendar: dispoziţiile respective ale Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 se pun în aplicare în termen de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

- stabilirea unei interdicţii privind introducerea pe piaţă şi utilizarea substanţelor reglementate, cu excepţia HCFC regenerate care ar putea fi folosite ca agent frigorific până la 1 ianuarie 2030 (articolele 5 şi 11).

Calendar: dispoziţiile respective ale Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 se pun în aplicare până la 1 ianuarie 2030.

ANEXA V:ANEXA V la CAPITOLUL 8 COOPERAREA ÎN DOMENIUL SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE de la TITLUL V: ALTE POLITICI DE COOPERARE
Republica Armenia se angajează să efectueze, în termenele prevăzute, apropierea progresivă a legislaţiei sale de actele legislative ale Uniunii Europene menţionate mai jos.
Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directivă-cadru), astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- întărirea independenţei şi a capacităţii administrative a autorităţii naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice;
- instituirea de proceduri de consultare publică pentru măsurile de reglementare noi;
- instituirea de mecanisme eficiente de exercitare a unei căi de atac împotriva deciziilor autorităţii naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice;
- definirea pieţelor relevante de produse şi servicii din sectorul comunicaţiilor electronice care sunt susceptibile să facă obiectul reglementării ex ante şi analizarea pieţelor respective pentru a stabili dacă există întreprinderi cu putere semnificativă pe piaţă.

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2002/21/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice (Directiva privind autorizarea), astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- punerea în aplicare a unei reglementări care să prevadă autorizaţii generale şi să limiteze necesitatea de a obţine licenţe individuale la cazuri specifice, justificate în mod corespunzător.

Calendar: calendarul de punere în aplicare va fi stabilit de Consiliul de parteneriat după intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora (Directiva privind accesul), astfel cum a fost modificată
Pe baza analizei de piaţă efectuate în conformitate cu Directiva 2002/21/CE autoritatea naţională de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice impune operatorilor în cazul cărora s-a constatat că au o putere semnificativă pe piaţă pe pieţele relevante obligaţii de reglementare corespunzătoare privind:
- accesul la anumite elemente din infrastructura reţelelor şi utilizarea acestora;
- controlul preţurilor în ceea ce priveşte tarifele de acces şi de interconectare, inclusiv obligaţiile de orientare a preţurilor în funcţie de costuri;
- transparenţa, nediscriminarea şi separarea contabilă.

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2002/19/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (directiva privind serviciul universal), astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- punerea în aplicare a unei reglementări privind obligaţiile de serviciu universal, inclusiv instituirea unor mecanisme de calculare a costurilor şi de finanţare;
- asigurarea respectării intereselor şi a drepturilor utilizatorilor, în special prin introducerea portabilităţii numerelor şi a numărului european unic pentru apelurile de urgenţă "112".

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2002/22/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice), astfel cum a fost modificată
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- punerea în aplicare a unei reglementări pentru a asigura protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, în special a dreptului la confidenţialitate, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicaţiilor electronice, şi pentru a asigura libera circulaţie a acestor date, precum şi a echipamentelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice.

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2002/58/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Decizia nr. 676/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvenţe radio în Comunitatea Europeană
Se aplică următoarele dispoziţii ale deciziei menţionate:
- adoptarea unei politici şi a unei reglementări care să asigure disponibilitatea armonizată şi utilizarea eficace a spectrului.

Calendar: măsurile care rezultă din aplicarea Deciziei nr. 676/2002/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2015 de stabilire a unor măsuri privind accesul la internetul deschis şi de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii şi a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind roamingul în reţelele publice de comunicaţii mobile în interiorul Uniunii

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) 2015/2120 se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (Directiva privind comerţul electronic)
Se aplică următoarele dispoziţii ale directivei menţionate:
- impulsionarea dezvoltării comerţului electronic;
- eliminarea barierelor din calea furnizării transfrontaliere de servicii ale societăţii informaţionale;
- asigurarea securităţii juridice pentru furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale şi
- armonizarea limitărilor răspunderii furnizorilor de servicii care acţionează în calitate de intermediari, atunci când furnizează servicii de simplă transmitere, caching sau hosting, neprevăzându-se nicio obligaţie generală în materie de supraveghere.

Calendar: dispoziţiile respective ale Directivei 2000/31/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE
Acte de punere în aplicare referitoare la serviciile de încredere prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014:
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/806 al Comisiei din 22 mai 2015 de stabilire a specificaţiilor referitoare la forma mărcii de încredere a UE pentru serviciile de încredere calificate;
- Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1505 a Comisiei din 8 septembrie 2015 de stabilire a specificaţiilor tehnice şi a formatelor pentru listele sigure în temeiul articolului 22 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă;
- Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1506 a Comisiei din 8 septembrie 2015 de stabilire a specificaţiilor referitoare la formatele semnăturilor şi sigiliilor electronice avansate care trebuie recunoscute de către organismele din sectorul public în temeiul articolului 27 alineatul (5) şi al articolului 37 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă;
- Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/650 a Comisiei din 25 aprilie 2016 de stabilire a standardelor pentru evaluarea securităţii dispozitivelor de creare a semnăturilor şi a sigiliilor calificate în temeiul articolului 30 alineatul (3) şi al articolului 39 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă.
Acte de punere în aplicare referitoare la capitolul privind identificarea electronică din Regulamentul (UE) nr. 910/2014:
- Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/296 a Comisiei din 24 februarie 2015 de stabilire a modalităţilor procedurale de cooperare între statele membre privind identificarea electronică în temeiul articolului 12 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă;
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1501 al Comisiei din 8 septembrie 2015 privind cadrul de interoperabilitate prevăzut la articolul 12 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă;
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1502 al Comisiei din 8 septembrie 2015 de stabilire a unor specificaţii şi proceduri tehnice minime pentru nivelurile de asigurare a încrederii ale mijloacelor de identificare electronică în temeiul articolului 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă;
- Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1984 a Comisiei din 3 noiembrie 2015 de stabilire a circumstanţelor, a formatelor şi a procedurilor de notificare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă.

Calendar: calendarul de punere în aplicare va fi stabilit de Consiliul de parteneriat după intrarea în vigoare a prezentului acord.

ANEXA VI:ANEXA VI la CAPITOLUL 14: PROTECŢIA CONSUMATORILOR de la TITLUL V: ALTE POLITICI DE COOPERARE
Republica Armenia se angajează să efectueze, în termenele prevăzute, apropierea progresivă a legislaţiei sale de actele legislative ale Uniunii Europene menţionate mai jos.
Directiva 87/357/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la produsele care, nefiind ceea ce par a fi, pot pune în pericol sănătatea sau siguranţa consumatorilor

Calendar: dispoziţiile Directivei 87/357/CEE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 93/13/CEE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 98/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecţia consumatorului prin indicarea preţurilor produselor oferite consumatorilor

Calendar: dispoziţiile Directivei 98/6/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum şi garanţiile conexe, astfel cum a fost modificată

Calendar: dispoziţiile Directivei 1999/44/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor

Calendar: dispoziţiile Directivei 2001/95/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare de consum şi de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului şi a Directivelor 97/7/CE şi 98/27/CE

Calendar: dispoziţiile Directivei 2002/65/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în Republica Armenia în termen de 3 ani, iar la nivel transfrontalier în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului ("Directiva privind practicile comerciale neloiale")

Calendar: dispoziţiile Directivei 2005/29/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă

Calendar: dispoziţiile Directivei 2006/114/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului ("Regulamentul privind cooperarea în materie de protecţie a consumatorului")

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Directivei 2008/48/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2008/122/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protecţia consumatorilor în ceea ce priveşte anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosinţă a bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanţă cu drept de folosinţă pe termen lung, precum şi la contractele de revânzare şi de schimb

Calendar: dispoziţiile Directivei 2008/122/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2009/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind acţiunile în încetare în ceea ce priveşte protecţia intereselor consumatorilor

Calendar: dispoziţiile Directivei 2009/22/CE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului şi a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Directivei 2011/83/UE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Regulamentul (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluţionarea online a litigiilor în materie de consum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 şi a Directivei 2009/22/CE (Regulamentul privind SOL în materie de consum)

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 524/2013, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 8 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 şi a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în materie de consum)

Calendar: dispoziţiile Directivei 2013/11/UE, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Recomandarea Comisiei din 11 iunie 2013 privind principii comune aplicabile acţiunilor colective în încetare şi în despăgubire introduse în statele membre în cazul încălcării drepturilor conferite de legislaţia Uniunii (2013/396/UE)

Calendar: dispoziţiile Recomandării 2013/396/UE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva (UE) 2015/2302 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 şi a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Directivei (UE) 2015/2302, inclusiv actele de punere în aplicare a acesteia, se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

ANEXA VII:ANEXA VII la CAPITOLUL 15 OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, POLITICI SOCIALE ŞI EGALITATEA DE ŞANSE de la TITLUL V: ALTE POLITICI DE COOPERARE
Republica Armenia se angajează să efectueze, în termenele prevăzute, apropierea progresivă a legislaţiei sale de actele legislative ale Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate mai jos.
Dreptul muncii
Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligaţia angajatorului de a informa lucrătorii asupra condiţiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă

Calendar: dispoziţiile Directivei 91/533/CEE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE şi CEEP

Calendar: dispoziţiile Directivei 1999/70/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracţiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP şi CES - Anexă: Acord-cadru privind munca pe fracţiune de normă

Calendar: dispoziţiile Directivei 97/81/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 91/383/CEE a Consiliului din 25 iunie 1991 de completare a măsurilor destinate să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătorilor care au un raport de muncă pe durată determinată sau un raport de muncă temporară

Calendar: dispoziţiile Directivei 91/383/CEE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la concedierile colective

Calendar: dispoziţiile Directivei 98/59/CE se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislaţiei statelor membre referitoare la menţinerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unităţi sau părţi de întreprinderi sau unităţi

Calendar: dispoziţiile Directivei 2001/23/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare şi consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană

Calendar: dispoziţiile Directivei 2002/14/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru

Calendar: dispoziţiile Directivei 2003/88/CE se pun în aplicare în termen de 7 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Combaterea discriminării şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică

Calendar: dispoziţiile Directivei 2000/43/CE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă

Calendar: dispoziţiile Directivei 2000/78/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă

Calendar: dispoziţiile Directivei 2006/54/CE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii

Calendar: dispoziţiile Directivei 2004/113/CE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

Calendar: dispoziţiile Directivei 92/85/CEE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale

Calendar: dispoziţiile Directivei 79/7/CEE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Sănătatea şi siguranţa la locul de muncă
Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă
Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], astfel cum a fost modificată
Directiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă [a treia directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate care se aplică pe şantierele temporare sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă
Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a şasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului]
Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici la locul de muncă [a şaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condiţiile minime de securitate şi sănătate pentru lucrul la monitor [a cincea directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 87/391/CEE]
Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind cerinţele minime de îmbunătăţire a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 92/104/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1992 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă şi în subteran [a douăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor expuşi unui potenţial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibraţii) [a şaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţi fizici (zgomot) [a şaptesprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (radiaţii optice artificiale) [A nouăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva nr. 93/103/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit [a treisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva nr. 89/391/CEE]
Directiva 92/29/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul navelor
Directiva 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători şi, în special, de producere a unor afecţiuni dorso-lombare [a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva 91/322/CEE a Comisiei din 29 mai 1991 privind stabilirea valorilor limită cu caracter orientativ prin aplicarea Directivei 80/1107/CEE a Consiliului privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi chimici, fizici şi biologici la locul de muncă
Directiva 2000/39/CE a Comisiei din 8 iunie 2000 de stabilire a primei liste de valori-limită orientative ale expunerii profesionale în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului privind protecţia sănătăţii şi a securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă
Directiva 2006/15/CE a Comisiei din 7 februarie 2006 de stabilire a unei a doua liste de valori-limită orientative de expunere profesională în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului şi de modificare a Directivelor 91/322/CEE şi 2000/39/CE
Directiva 2009/161/UE a Comisiei din 17 decembrie 2009 de stabilire a unei a treia liste de valori-limită orientative de expunere profesională în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului şi de modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiei
Directiva 2010/32/UE a Consiliului din 10 mai 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru privind prevenirea rănilor provocate de obiecte ascuţite în sectorul spitalicesc şi în cel al asistenţei medicale, încheiat între HOSPEEM şi EPSU
Directiva 2013/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele minime de sănătate şi securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (câmpuri electromagnetice) [a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] şi de abrogare a Directivei 2004/40/CE
Directiva 2014/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 de modificare a Directivelor 92/58/CEE, 92/85/CEE, 94/33/CE, 98/24/CE ale Consiliului şi a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului pentru a le alinia la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor

Calendar: calendarul de punere în aplicare a tuturor directivelor menţionate mai sus în cadrul secţiunii "Sănătatea şi siguranţa la locul de muncă" va fi stabilit de Consiliul de parteneriat după intrarea în vigoare a prezentului acord.

Dreptul muncii
- Directiva (UE) 2015/1794 a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 octombrie 2015 de modificare a Directivelor 2008/94/CE, 2009/38/CE şi 2002/14/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 98/59/CE şi 2001/23/CE ale Consiliului, în ceea ce priveşte navigatorii (perioadă de transpunere până la 10 octombrie 2017)
- Directiva 2014/112/UE a Consiliului din 19 decembrie 2014 de punere în aplicare a Acordului european privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru în transportul pe căi navigabile interioare, încheiat de "European Barge Union" (Uniunea Europeană a Navigaţiei Interioare) (EBU), "European Skippers Organisation" (Uniunea Europeană a Marinarilor Fluviali) (ESO) şi Federaţia Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) (perioadă de transpunere până la 31 decembrie 2016)
- Directiva 94/33/CE a Consiliului din 22 iunie 1994 privind protecţia tinerilor la locul de muncă nu face parte din pachetul iniţial

Calendar: dispoziţiile Directivelor (UE) 2015/1794 şi 2014/112/UE se pun în aplicare în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

ANEXA VIII:COMERŢUL CU SERVICII ŞI STABILIREA
1.Prezenta anexă este alcătuită din şapte anexe care precizează angajamentele şi rezervele Uniunii Europene şi ale
Republicii Armenia privind comerţul cu servicii şi stabilirea în conformitate cu capitolul 5 din titlul VI al prezentului acord.
2.În ceea ce priveşte Uniunea Europeană:
(a)anexa VIII-A conţine rezervele Uniunii Europene privind stabilirea în conformitate cu articolul 144 din prezentul acord;
(b)anexa VIII-B conţine lista de angajamente ale Uniunii Europene privind serviciile transfrontaliere în conformitate cu articolul 151 din prezentul acord;
(c)anexa VIII-C conţine rezervele Uniunii Europene privind personalul-cheie, stagiarii absolvenţi de studii superioare şi vânzătorii profesionişti în conformitate cu articolele 154 şi 155 din prezentul acord; şi
(d)anexa VIII-D conţine rezervele Uniunii Europene privind prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi în conformitate cu articolele 156 şi 157 din prezentul acord.
3.În ceea ce priveşte Republica Armenia:
(a)anexa VIII-E conţine rezervele Republicii Armenia privind stabilirea în conformitate cu articolul 144 din prezentul acord;
(b)anexa VIII-F conţine lista de angajamente ale Republicii Armenia privind serviciile transfrontaliere în conformitate cu articolul 151 din prezentul acord; şi
(c)anexa VIII-G conţine rezervele Republicii Armenia privind prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi în conformitate cu articolele 156 şi 157 din prezentul acord.
4.Anexele menţionate la alineatele (2) şi (3) constituie parte integrantă a prezentei anexe.
5.Definiţiile termenilor prevăzute la capitolul 5 din titlul VI al prezentului acord se aplică, de asemenea, prezentei anexe.
6.La identificarea sectoarelor şi a subsectoarelor de servicii individuale:
(a)"CPC" înseamnă Clasificarea centrală a produselor, astfel cum este stabilită de Oficiul Statistic al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Statistical Papers, seria M, nr. 77, CPC prov, 1991; şi
(b)"CPC ver. 1.0" înseamnă Clasificarea centrală a produselor, astfel cum este stabilită de Oficiul Statistic al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Statistical Papers, seria M, nr. 77, CPC ver. 1.0, 1998.
7.În anexele VIII-A, VIII-B, VIII-C şi VIII-D, se folosesc următoarele abrevieri pentru Uniunea Europeană şi statele sale membre:

UE

Uniunea Europeană, incluzând toate statele sale membre

AT

Austria

BE

Belgia

BG

Bulgaria

CY

Cipru

CZ

Republica Cehă

DE

Germania

DK

Danemarca

EE

Estonia

EL

Grecia

ES

Spania

FI

Finlanda

FR

Franţa

HR

Croaţia

HU

Ungaria

IE

Irlanda

IT

Italia

LT

Lituania

LU

Luxemburg

LV

Letonia

MT

Malta

NL

Ţările de Jos

PL

Polonia

PT

Portugalia

RO

România

SE

Suedia

SI

Slovenia

SK

Republica Slovacă

UK

Regatul Unit

8.În anexele VIII-E, VIII-F şi VIII-G, se foloseşte următoarea abreviere pentru Republica Armenia:
AR Republica Armenia
ANEXA VIII1:REZERVELE UNIUNII EUROPENE PRIVIND STABILIREA
CAPITOLUL I:
1.Lista de mai jos indică activităţile economice pentru care Uniunea Europeană aplică rezerve privind tratamentul naţional sau clauza naţiunii celei mai favorizate în temeiul articolului 144 alineatul (2) din prezentul acord entităţilor şi antreprenorilor din Republica Armenia.
Lista este alcătuită din următoarele elemente:
(a)o listă de rezerve orizontale care se aplică tuturor sectoarelor sau subsectoarelor; şi
(b)o listă de rezerve specifice anumitor sectoare sau subsectoare care indică sectorul sau subsectorul în cauză, precum şi rezervele aplicabile.
O rezervă care corespunde unei activităţi care nu este liberalizată (neconsolidată) se exprimă după cum urmează: "Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate".
Atunci când o rezervă menţionată la litera (a) sau (b) include numai rezerve specifice statelor membre, statele membre care un sunt menţionate îşi asumă obligaţiile prevăzute la articolul 144 alineatul (2) din prezentul acord în sectorul respectiv fără rezerve. Absenţa rezervelor specifice unui stat membru într-un anumit sector nu aduce atingere rezervelor orizontale sau rezervelor sectoriale care se pot aplica la nivelul UE.
2.În conformitate cu articolul 141 alineatul (3) din prezentul acord, lista de mai jos nu include măsurile privind subvenţiile acordate de părţi.
3.Drepturile şi obligaţiile care decurg din lista de mai jos nu au efect direct aplicabil şi, prin urmare, nu conferă în mod direct drepturi persoanelor fizice sau juridice.
4.În conformitate cu articolul 144 din prezentul acord, cerinţele nediscriminatorii, cum ar fi cele referitoare la forma juridică sau obligaţia de a obţine licenţe sau permise aplicabile tuturor prestatorilor care operează pe teritoriul UE fără a face distincţie pe bază de cetăţenie şi naţionalitate, reşedinţă sau criterii echivalente, nu sunt enumerate în prezenta anexă, deoarece acestea nu sunt afectate prin prezentul acord.
5.În cazul în care Uniunea Europeană menţine o rezervă care prevede ca un prestator de servicii să fie cetăţean, rezident permanent sau să aibă reşedinţă pe teritoriul său ca o condiţie pentru a presta servicii pe teritoriul său, o rezervă enumerată în lista de angajamente din anexa VIII-B sau rezervele enumerate în anexele VIII-C şi VIII-D vor funcţiona ca o rezervă cu privire la stabilirea în temeiul prezentei anexe, în măsura în care se aplică.
6.Pentru o mai mare certitudine, pentru Uniunea Europeană, obligaţia de a acorda tratamentul naţional nu implică cerinţa de a extinde la resortisanţii sau persoanele juridice ale celeilalte părţi tratamentul acordat într-un stat membru resortisanţilor şi persoanelor juridice ale unui alt stat membru în temeiul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene sau al oricăror măsuri adoptate în temeiul acestui tratat, inclusiv punerea lor în aplicare în statele membre. Un astfel de tratament naţional este acordat numai persoanelor juridice ale celeilalte părţi stabilite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru şi care îşi au sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfăşurare a activităţii în statul membru respectiv, inclusiv persoanele juridice stabilite în UE care sunt deţinute sau controlate de resortisanţi ai celeilalte părţi.
CAPITOLUL II:Rezerve orizontale
SUBCAPITOLUL I:Utilităţi publice
UE: Activităţile economice considerate utilităţi publice la nivel naţional sau local pot face obiectul unor monopoluri publice sau unor drepturi exclusive acordate unor operatori privaţi (1).
(1)Există servicii de utilităţi publice în sectoare precum serviciile conexe celor de consultanţă ştiinţifică şi tehnică, serviciile de cercetare şi dezvoltare în domeniul ştiinţelor sociale şi al ştiinţelor umaniste, serviciile de testare şi analiză tehnică, serviciile de mediu, serviciile de sănătate, serviciile de transport şi serviciile auxiliare tuturor modurilor de transport. Deseori, pentru aceste servicii se acordă drepturi exclusive unor operatori privaţi, de exemplu operatorilor care beneficiază de concesiuni din partea autorităţilor publice, sub rezerva anumitor obligaţii specifice referitoare la servicii. Având în vedere faptul că serviciile de utilităţi publice există deseori şi la nivel subcentral, nu este practic să se facă o enumerare sectorială detaliată şi exhaustivă. Această rezervă nu se aplică în telecomunicaţii şi în serviciile din domeniul informaticii sau cele conexe acestora.
SUBCAPITOLUL II:Tipuri de stabilire
UE: Tratamentul acordat filialelor (societăţilor armene) constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene şi având sediul, administraţia centrală sau principalul loc de desfăşurare a activităţii pe teritoriul Uniunii nu se extinde la sucursalele sau agenţiile stabilite în statele membre ale Uniunii Europene de către o societate armeană (2). Acest lucru nu împiedică însă un stat membru să extindă tratamentul în cauză la sucursalele sau agenţiile stabilite într-un alt stat membru de o societate sau firmă dintr-o ţară terţă în ceea ce priveşte funcţionarea lor pe teritoriul primului stat membru, cu excepţia cazului în care această extindere este explicit interzisă de dreptul UE.
(2)În conformitate cu articolul 54 din TFUE, aceste filiale sunt considerate ca persoane juridice ale Uniunii Europene. În măsura în care au o legătură continuă şi efectivă cu economia Uniunii Europene, ele beneficiază de piaţa internă, ceea ce implică, printre altele, libertatea de a se stabili şi de a presta servicii în toate statele membre ale Uniunii Europene.
UE: Un tratament mai puţin favorabil poate fi acordat filialelor (societăţilor din ţările terţe) constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru, care au numai sediul social pe teritoriul Uniunii Europene, în afara cazului în care se poate dovedi că posedă o legătură efectivă şi continuă cu economia unuia dintre statele membre.
AT: Directorii generali ai sucursalelor persoanelor juridice trebuie să fie rezidenţi în Austria; persoanele fizice responsabile din cadrul unei persoane juridice sau al unei sucursale trebuie să fie domiciliate în Austria în vederea respectării legislaţiei comerciale austriece.
BG: Stabilirea prestatorilor de servicii străini, inclusiv a asociaţiilor în participaţiune, poate lua numai forma unei societăţi cu răspundere limitată sau a unei societăţi pe acţiuni care are cel puţin doi acţionari. Stabilirea sucursalelor este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii. Reprezentanţele trebuie să fie înregistrate la Camera de Comerţ şi Industrie a Bulgariei şi nu pot desfăşura activităţi economice.
EE: Cel puţin jumătate din membrii consiliului de administraţie trebuie să aibă reşedinţa în Uniunea Europeană. O societate străină trebuie să numească unul sau mai mulţi directori pentru o sucursală. Directorul unei sucursale trebuie să fie o persoană fizică cu capacitate juridică activă. Cel puţin un director de sucursală trebuie să îşi aibă reşedinţa în Estonia, într-un stat membru al Spaţiului Economic European sau în Elveţia.
FI: Un cetăţean străin care desfăşoară schimburi comerciale în calitate de antreprenor privat şi cel puţin jumătate dintre asociaţii într-o societate în nume colectiv sau dintre asociaţii comanditaţi într-o societate în comandită simplă trebuie să fie rezidenţi permanenţi în SEE. Pentru toate sectoarele, cel puţin jumătate dintre membrii consiliului de administraţie şi dintre membrii supleanţi, precum şi directorul general trebuie să fie rezidenţi în SEE; cu toate acestea, se pot acorda derogări pentru anumite societăţi. Dacă o organizaţie armeană intenţionează să desfăşoare afaceri sau schimburi comerciale prin stabilirea unei sucursale în Finlanda, este necesar un permis comercial.
FR: Dacă directorul general al unei societăţi industriale, comerciale sau artizanale nu este titularul unui permis de şedere, este necesară o autorizaţie specifică.
HU: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru achiziţionarea proprietăţilor de stat.
IT: Accesul la activităţile industriale, comerciale şi artizanale poate face obiectul unui permis de şedere.
PL: Sfera operaţiunilor unei reprezentanţe poate cuprinde numai publicitatea şi promovarea societăţii-mamă străine pe care o reprezintă. Pentru toate sectoarele, cu excepţia serviciilor juridice şi a serviciilor prestate de unităţi sanitare, investitorii armeni pot întreprinde şi desfăşura activităţi economice numai sub forma unei societăţi în comandită simplă, unei societăţi în comandită pe acţiuni, unei societăţi cu răspundere limitată şi unei societăţi pe acţiuni (în cazul serviciilor juridice, numai sub forma unei societăţi în nume colectiv înregistrate şi a unei societăţi în comandită simplă).
RO: Administratorul unic sau preşedintele consiliului de administraţie, precum şi jumătate din numărul total de administratori ai societăţilor comerciale trebuie să fie cetăţeni români, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în contractul de societate sau în statutul societăţii comerciale. Majoritatea auditorilor societăţilor comerciale şi a adjuncţilor acestora trebuie să fie cetăţeni români.
SE: O societate străină care nu a constituit o entitate juridică în Suedia sau care îşi desfăşoară afacerile prin intermediul unui agent comercial îşi va desfăşura operaţiunile comerciale printr-o sucursală înregistrată în Suedia, cu conducere independentă şi contabilitate separată. Directorul general al filialei, precum şi directorul general adjunct, în cazul în care este numit unul, trebuie să fie rezidenţi ai SEE. O persoană fizică nerezidentă în SEE care desfăşoară operaţiuni comerciale în Suedia trebuie să numească şi să înregistreze un reprezentant rezident, care să fie responsabil cu operaţiunile în Suedia. Pentru operaţiunile din Suedia trebuie ţinută o contabilitate separată. Autoritatea competentă poate să acorde, în cazuri individuale, derogări de la cerinţele referitoare la sucursală şi la reşedinţă. Proiectele de construcţie cu o durată de mai puţin de un an - efectuate de către o societate stabilită în afara SEE sau o persoană fizică cu reşedinţa în afara SEE - sunt scutite de obligaţia de înfiinţare a unei sucursale sau de numire a unui reprezentant rezident. O societate în nume colectiv poate fi fondatoare numai în cazul în care toţi proprietarii cu răspundere personală nelimitată îşi au reşedinţa în SEE. Fondatorii din afara SEE pot solicita această permisiune de la autoritatea competentă. Pentru societăţile cu răspundere limitată şi asociaţiile economice de cooperare, cel puţin 50 % dintre membrii consiliului de administraţie, directorul general, directorul general adjunct, membrii supleanţi ai consiliului de administraţie şi cel puţin una dintre persoanele autorizate să semneze în numele societăţii, dacă este cazul, trebuie să fie rezidenţi ai SEE. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la această cerinţă. În cazul în care niciunul dintre reprezentanţii companiei/societăţii nu este rezident pe teritoriul Suediei, consiliul va desemna şi înregistra o persoană rezidentă în Suedia, care a fost autorizată să primească acte oficiale în numele companiei/ societăţii. Pentru stabilirea tuturor celorlalte tipuri de entităţi juridice prevalează condiţii corespunzătoare. Un titular/ solicitant de drepturi înregistrate (brevete, mărci, protecţia desenelor sau a modelelor şi drepturi de proprietate asupra unui soi de plante) care nu este rezident în Suedia trebuie să aibă un agent rezident în Suedia, scopul principal fiind prestarea serviciilor aferente procesului, notificarea etc.
SI: Un titular/solicitant de drepturi înregistrate (brevete, mărci, protecţia desenelor sau a modelelor) care nu este rezident în Slovenia trebuie să aibă un agent pentru brevete sau un agent pentru mărci şi desene sau modele rezident în Slovenia, scopul principal fiind prestarea serviciilor aferente procesului, notificarea etc.
SK: O persoană fizică armeană al cărei nume urmează a fi înregistrat în Registrul Comerţului ca persoană autorizată să acţioneze în numele antreprenorului trebuie să prezinte permisul de şedere valabil în Republica Slovacă.
SUBCAPITOLUL III:Investiţii
ES: Investiţiile făcute în Spania de către guverne străine şi de către entităţi publice străine (care tind să implice, pe lângă interese economice, şi interese neeconomice din partea entităţii), direct sau prin societăţi sau alte entităţi controlate direct sau indirect de guverne străine, necesită o autorizare prealabilă din partea guvernului.
BG: Investitorii străini nu pot participa la privatizare. Investitorii străini şi persoanele juridice bulgare cu participaţii armene care oferă controlul necesită autorizaţie pentru: a) prospectarea, dezvoltarea sau extracţia de resurse naturale din apele teritoriale, platforma continentală sau zona economică exclusivă şi b) achiziţionarea unei participaţii în capitalurile proprii care oferă controlul în societăţi implicate în oricare dintre activităţile specificate la litera a).
FR: În conformitate cu articolele L151-1 şi R135-1 sec din Codul monetar şi financiar, este rezervat dreptul ca investiţiile străine făcute în Franţa în sectoarele enumerate la articolul R153-2 din Codul monetar şi financiar să facă obiectul unei autorizări prealabile din partea ministrului economiei. Este rezervat dreptul de a limita participarea străină în societăţile nou privatizate la o sumă variabilă din capitalul propriu oferit de public, stabilită de guvernul francez de la caz la caz. Pentru demararea anumitor activităţi comerciale, industriale sau artizanale, este rezervat dreptul de a solicita o autorizaţie specifică dacă directorul general nu este titularul unui permis de şedere permanent.
FI: Este rezervat dreptul de a impune restricţii privind dreptul de stabilire şi dreptul de a presta servicii de către persoanele fizice care nu beneficiază de cetăţenie regională în Aland sau de către orice persoane juridice care nu are permisiunea autorităţilor competente din Insulele Aland.
HU: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte participarea persoanelor fizice sau juridice din Armenia în societăţile nou privatizate.
IT: Achiziţionarea de pachete de acţiuni la societăţile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul apărării şi securităţii naţionale, precum şi achiziţionarea de active strategice în domeniile serviciilor de transport, al telecomunicaţiilor şi al energiei pot fi supuse aprobării preşedinţiei Consiliului de Miniştri.
LT: Pot fi aplicate proceduri de verificare cu privire la investiţiile în întreprinderi, sectoare şi instalaţii de importanţă strategică pentru securitatea naţională.
PL: Neconsolidat în raport cu achiziţionarea de bunuri de stat, adică cu reglementările privind procesul de privatizare.
SE: Este rezervat dreptul de a adopta sau de a menţine cerinţe discriminatorii pentru fondatori, personalul de conducere de nivel superior şi consiliul de administraţie atunci când noi forme de asocieri juridice sunt încorporate în dreptul suedez.
SUBCAPITOLUL IV:Bunuri imobile
Achiziţionarea de terenuri şi proprietăţi imobiliare se supune următoarelor limitări (1):
(1)În ceea ce priveşte sectoarele de servicii, aceste limitări nu merg dincolo de limitele reflectate în angajamentele GATS existente.
AT: Achiziţionarea, cumpărarea, precum şi închirierea sau concesionarea de bunuri imobile de către persoane fizice şi juridice străine necesită o autorizare din partea autorităţilor regionale competente (Lander), care vor analiza dacă sunt afectate sau nu interese economice, sociale sau culturale importante.
BG: Persoanele fizice şi juridice străine (inclusiv prin intermediul unei sucursale) nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra unui teren agricol. Persoanele juridice bulgare cu participare străină nu pot dobândi drept de proprietate asupra unui teren agricol. Persoanele juridice străine şi cetăţenii străini cu reşedinţa permanentă în străinătate pot dobândi dreptul de proprietate asupra clădirilor şi drepturi de proprietate limitate (dreptul de folosinţă, dreptul de a construi, dreptul de a ridica o suprastructură şi servituţi) asupra bunurilor imobile.
CZ: Terenurile agricole şi forestiere pot fi achiziţionate numai de persoane fizice străine cu reşedinţa permanentă în Republica Cehă şi de întreprinderi stabilite în cadrul persoanelor juridice cu reşedinţa permanentă în Republica Cehă. Se aplică norme specifice pentru terenurile agricole şi forestiere aflate în proprietatea statului. Terenuri agricole de stat pot fi achiziţionate numai de către cetăţenii cehi şi de către municipalităţile şi universităţile de stat cehe (în scopuri de formare şi cercetare). Persoanele juridice (indiferent de forma sau locul de reşedinţă) pot achiziţiona de la stat terenuri agricole de stat numai în cazul în care o clădire, pe care acestea deja o au în proprietate, este construită pe acest teren sau în cazul în care acest teren este indispensabil pentru utilizarea clădirii respective. Numai municipalităţile şi universităţile de stat pot achiziţiona păduri de stat.
CY: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate.
DE: Sub rezerva anumitor condiţii de reciprocitate.
DK: Ca regulă generală, achiziţionarea de bunuri imobile de către persoane fizice sau juridice nerezidente face obiectul unei autorizaţii din partea Ministerului de Justiţie. Condiţiile pentru solicitarea unei autorizaţii depind de utilizarea preconizată a bunului imobil.
EE: Este rezervat dreptul de a prevedea obligaţia ca numai o persoană fizică care este cetăţean estonian sau cetăţean al oricărui stat membru al SEE sau o persoană juridică care este înscrisă în registrul estonian corespunzător să poată achiziţiona, numai cu aprobarea guvernatorului districtual, orice bun imobil utilizat pentru obţinerea de profit imobiliar, al cărui tip de destinaţie a terenului include terenurile agricole sau forestiere. Această rezervă nu se aplică achiziţiei de terenuri agricole sau forestiere în scopul prestării unui serviciu care este liberalizat în temeiul prezentului acord.
ES: Este rezervat dreptul de a impune obligaţia ca investiţiile străine în activităţi legate direct de investiţii imobiliare pentru misiuni diplomatice din partea statelor care nu sunt membre ale UE să obţină o autorizaţie administrativă din partea Consiliului de Miniştri spaniol, cu excepţia cazului în care există un acord reciproc de liberalizare.
FI: În ceea ce priveşte Insulele Aland, este rezervat dreptul de a solicita o autorizare prealabilă.
HU: Sub rezerva excepţiilor prevăzute în legislaţia privind terenurile arabile, persoanelor fizice şi juridice străine le este interzisă achiziţionarea de terenuri arabile. Achiziţionarea de bunuri imobile de către străini este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii din partea agenţiei competente a administraţiei publice naţionale pe baza localizării geografice a bunurilor imobile. Achiziţionarea de proprietăţi aflate în posesia statului este neconsolidată.
EL: În conformitate cu Legea nr. 1892/90, pentru achiziţionarea unor terenuri în apropierea frontierelor este necesară o autorizaţie din partea Ministrului Apărării. În conformitate cu practicile administrative, se acordă cu uşurinţă autorizaţie pentru investiţii directe.
HR: Neconsolidat în ceea ce priveşte achiziţionarea de bunuri imobile de către prestatorii de servicii care nu sunt stabiliţi şi înregistraţi în Croaţia. Este permisă achiziţionarea de bunuri imobile necesare pentru prestarea de servicii de către societăţi stabilite şi înregistrate în Croaţia ca persoane juridice. Achiziţionarea de bunuri imobile necesare pentru prestarea de servicii de către sucursale necesită aprobarea Ministerului Justiţiei. Terenurile agricole nu pot fi achiziţionate de către persoane juridice sau fizice străine.
IE: Este necesară o aprobare scrisă prealabilă din partea Comisiei Funciare pentru dobândirea oricărui drept asupra terenurilor irlandeze de către societăţi naţionale sau străine ori de către resortisanţi străini. În cazul în care acest teren este achiziţionat în scopuri de utilizare industrială (exceptând industria agricolă), această cerinţă este condiţionată de o certificare în acest sens de la ministrul pentru întreprinderi, comerţ şi ocuparea forţei de muncă. Această lege nu se aplică terenurilor din interiorul oraşelor şi municipiilor, în cazul cărora este rezervat dreptul de a solicita o autorizare prealabilă.
IT: Achiziţionarea de bunuri imobile de către persoane fizice şi juridice străine este supusă unei condiţii de reciprocitate.
LT: Achiziţionarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a apelor interioare şi a pădurilor este permisă străinilor care îndeplinesc criteriile integrării europene şi transatlantice. Procedura, termenii şi condiţiile de achiziţionare a terenurilor, precum şi restricţiile aplicabile sunt stabilite în dreptul constituţional.
LV: În ceea ce priveşte achiziţionarea de terenuri rurale de către resortisanţi ai unei ţări terţe, inclusiv în ceea ce priveşte procesul de autorizare pentru achiziţionarea de terenuri rurale.
PL: Achiziţionarea directă şi indirectă de bunuri imobile necesită o autorizaţie. Autorizaţia este emisă prin decizia administrativă a unui ministru competent în materie de afaceri interne, cu acordul ministrului apărării naţionale, iar în cazul terenurilor agricole, şi cu consimţământul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Achiziţionarea proprietăţilor de stat, de exemplu reglementările privind procesul de privatizare (pentru modul 3), este neconsolidată.
RO: Persoanele fizice care nu au cetăţenie română şi reşedinţa în România, precum şi persoanele juridice care nu au naţionalitate română şi sediul în România nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra niciunui tip de terenuri prin intermediul unor acte inter vivos.
SI: Este rezervat dreptul de a solicita ca persoanele juridice stabilite în Republica Slovenia cu participare de capital străin să poată achiziţiona bunuri imobile pe teritoriul Republicii Slovenia şi ca sucursalele stabilite în Republica Slovenia de către persoane străine să poată achiziţiona numai bunuri imobile, cu excepţia terenurilor, necesare pentru desfăşurarea activităţilor economice pentru care sunt stabilite. În conformitate cu Legea societăţilor comerciale, o sucursală stabilită în Republica Slovenia nu este considerată persoană juridică, însă în ceea ce priveşte funcţionarea acesteia, tratamentul care i se aplică este similar celui care se aplică unei filiale, ceea ce este conform cu articolul XXVIII litera (g) din GATS.
SK: Achiziţionarea de terenuri este neconsolidată (pentru modurile 3 şi 4). Societăţile sau persoanele fizice străine nu pot achiziţiona terenuri agricole şi forestiere în afara limitelor intravilanului unei municipalităţi şi nici anumite alte terenuri (de exemplu resurse naturale, lacuri, râuri, drumuri publice etc.).
SUBCAPITOLUL V:Recunoaşterea
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte directivele UE privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor. Dreptul de a practica un serviciu profesional reglementat în-un stat membru al UE nu implică acordarea dreptului de practică într-un alt stat membru (1).
(1)Pentru ca resortisanţii ţărilor din afara UE să obţină recunoaşterea calificărilor lor la nivelul UE, este necesară negocierea unui acord de recunoaştere reciprocă în cadrul definit la articolul 161 din prezentul acord.
În mod specific pentru clauza naţiunii celei mai favorizate
UE îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură care acordă un tratament diferenţiat în temeiul oricăror tratate internaţionale de investiţii sau al oricărui acord comercial în vigoare sau semnat după data intrării în vigoare a prezentului acord.
UE îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură care acordă cetăţenilor sau întreprinderilor un tratament diferenţiat în ceea ce priveşte dreptul de stabilire, prin intermediul acordurilor bilaterale existente sau viitoare dintre următoarele state membre ale Uniunii Europene: Belgia, Cipru, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Spania şi Regatul Unit şi oricare din următoarele ţări sau principate: San Marino, Monaco, Andorra şi Statul Cetăţii Vaticanului.
Uniunea Europeană îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură care acordă un tratament diferenţiat unei ţări în temeiul oricărui acord bilateral sau multilateral, existent sau viitor, care:
(a)creează o piaţă internă a serviciilor şi investiţiilor;
(b)acordă dreptul de stabilire; sau
(c)prevede apropierea legislaţiei într-unul sau în mai multe sectoare economice.
În sensul prezentei exceptări:
a)o "piaţă internă a serviciilor şi investiţiilor" înseamnă o zonă fără frontiere interne în care este garantată libera circulaţie a serviciilor, a capitalurilor şi a persoanelor;
b)"dreptul de stabilire" reprezintă obligaţia de a suprima practic toate barierele din calea stabilirii între părţile participante la acordul de integrare economică regională, prin intrarea în vigoare a respectivului acord. Dreptul de stabilire include dreptul cetăţenilor părţilor participante la acordul de integrare economică regională de a înfiinţa şi a exploata întreprinderi în aceleaşi condiţii ca cele stabilite pentru cetăţeni în dreptul intern al ţării în care se efectuează o astfel de stabilire;
c)"apropierea legislaţiei" înseamnă:
(i)alinierea legislaţiei uneia sau mai multora dintre părţile la acordul de integrare economică regională la legislaţia celeilalte sau celorlalte părţi la respectivul acord; sau
(ii)încorporarea legislaţiei comune în dreptul intern al părţilor la acordul de integrare economică regională.
O astfel de aliniere sau încorporare are loc şi se consideră că a avut loc numai din momentul în care a fost adoptată în cadrul dreptului naţional al părţii sau al părţilor la acordul de integrare economică regională.
SUBCAPITOLUL VI:Rezerve sectoriale
SECŢIUNEA I:
BG: anumite activităţi economice legate de exploatarea sau utilizarea proprietăţii de stat sau publice fac obiectul concesiunilor acordate în temeiul dispoziţiilor Legii privind concesiunile.
În cadrul corporaţiilor comerciale în care statul sau o municipalitate deţine o participaţie la capital care depăşeşte 50 %, orice tranzacţii în vederea cedării activelor fixe ale corporaţiei, pentru încheierea de contracte de achiziţionare de participaţii, închiriere, activitate comună, credit, garantare a creanţelor, precum şi subscrierea la orice obligaţie care decurge din cambii fac obiectul autorizării sau permisiunii acordate de Agenţia de privatizare sau de alte organisme de stat sau regionale, în funcţie de care dintre acestea este autoritatea competentă.
DK, FI, SE: măsurile adoptate de Danemarca, Suedia şi Finlanda vizând promovarea cooperării nordice, cum ar fi:
(a)asistenţa financiară pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare (C&D) (Nordic Industrial Fund);
(b)finanţarea studiilor de fezabilitate pentru proiecte internaţionale (Nordic Fund for Project Exports); şi
(c)asistenţă financiară pentru societăţi (1) care utilizează tehnologie de mediu (Nordic Environment Finance Corporation).
(1)Se aplică societăţilor est-europene care colaborează cu una sau mai multe societăţi nordice.
Această rezervă nu aduce atingere excluderii achiziţiilor publice de către o parte, subvenţiilor sau sprijinului guvernamental pentru comerţul cu servicii, prevăzută la articolul 141 din prezentul acord.
PT: derogare de la cerinţa de cetăţenie pentru exercitarea anumitor activităţi şi profesiuni de către persoanele fizice care prestează servicii pentru ţările în care limba oficială este limba portugheză (Angola, Brazilia, Capul Verde, Guineea-Bissau, Mozambic şi Sao Tome şi Principe).
Clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte transportul:
UE: orice măsură care acordă un tratament diferenţiat unei ţări terţe în temeiul acordurilor existente sau viitoare privind accesul la căile navigabile interioare (inclusiv acordurile ca urmare a legăturii Rin-Main-Dunăre), care rezervă drepturi de circulaţie pentru operatorii cu sediul în ţările în cauză care îndeplinesc criteriile de cetăţenie şi naţionalitate în ceea ce priveşte proprietatea. Face obiectul reglementărilor de punere în aplicare a Convenţiei de la Mannheim privind transportul fluvial pe Rin. Această parte a rezervei se aplică numai următoarelor state membre ale UE: BE, FR, DE şi NL. Transportul pe căile navigabile interioare (CPC 722).
FI: acordarea unui tratament diferenţiat unei ţări în temeiul acordurilor bilaterale existente sau viitoare de scutire a navelor înregistrate sub pavilionul străin al unei alte ţări determinate sau a vehiculelor înmatriculate în străinătate de interdicţia generală privind prestarea transporturilor de cabotaj (inclusiv a transportului combinat, rutier şi feroviar) în Finlanda, pe bază de reciprocitate (parte din CPC 711, parte din 712, parte din 721).
SE: pot fi luate, pe bază de reciprocitate, măsuri care permit navelor din Armenia aflate sub pavilion armean să efectueze operaţiuni de cabotaj în Suedia, în măsura în care Armenia permite navelor înregistrate sub pavilionul Suediei să efectueze operaţiuni de cabotaj în Armenia. Obiectivul specific al acestei rezerve depinde de conţinutul unui eventual viitor acord reciproc dintre Armenia şi Suedia (CPC 7211, 7212).
BG: în măsura în care Armenia permite prestatorilor de servicii din Bulgaria să furnizeze servicii de manipulare a încărcăturilor şi servicii de stocare şi depozitare în porturi maritime şi fluviale, inclusiv servicii legate de containere şi de mărfurile din containere, Bulgaria va permite prestatorilor de servicii din Armenia să furnizeze servicii de manipulare a încărcăturilor şi servicii de stocare şi depozitare în porturi maritime şi fluviale, inclusiv servicii legate de containere şi de mărfurile din containere, în aceleaşi condiţii (parte din CPC 741, parte din 742).
DE: afretarea de nave străine de către consumatori rezidenţi în Germania poate face obiectul unei condiţii de reciprocitate (CPC 7213, 7223, 83103).
UE: îşi rezervă dreptul de acorda un tratament diferenţiat unei ţări în temeiul acordurilor bilaterale existente sau viitoare privind transportul rutier internaţional de mărfuri (inclusiv transportul combinat - rutier sau feroviar) şi transportul de pasageri, încheiate între UE sau statele membre ale UE şi o ţară terţă (CPC 7111, 7112, 7121, 7122, 7123). Un astfel de tratament poate:
a)să restricţioneze sau să limiteze prestarea serviciilor corespunzătoare de transport între părţile contractante sau pe teritoriul părţilor contractante la autovehiculele înmatriculate în fiecare ţară care este parte contractantă (2); sau
(2)În ceea ce priveşte Austria, partea de scutire de la clauza naţiunii celei mai favorizate referitoare la drepturile de circulaţie se referă la toate ţările cu care există sau ar putea fi încheiate în viitor acorduri bilaterale privind transportul rutier sau alte măsuri legate de transportul rutier.
b)să prevadă scutirea de taxe a respectivelor autovehicule.
BG: măsurile adoptate în cadrul acordurilor existente sau viitoare şi care prevăd rezerve privind prestarea acestor tipuri de servicii de transport sau o restricţionează şi specifică termenii şi condiţiile acestei prestări, inclusiv autorizaţiile de tranzit sau taxele rutiere preferenţiale, pe teritoriul Bulgariei sau în zona frontalieră a acesteia (CPC 7111, 7112).
HR: măsuri aplicate în cadrul acordurilor existente sau viitoare privind transportul rutier internaţional şi care prevăd rezerve privind prestarea de servicii de transport sau o limitează şi specifică condiţiile de operare, inclusiv autorizaţiile de tranzit sau taxele rutiere preferenţiale ale unor servicii de transport la intrare, în interior, în tranzit pe teritoriul Croaţiei şi la ieşirea din Croaţia pentru părţile în cauză (CPC 7111, 7112).
CZ: măsuri adoptate în cadrul acordurilor existente sau viitoare şi care prevăd rezerve privind prestarea de servicii de transport sau o limitează şi specifică condiţiile de operare, inclusiv autorizaţiile de tranzit sau taxele rutiere preferenţiale ale unor servicii de transport la intrare, în interior, în tranzit pe teritoriul Republicii Cehe şi la ieşirea din Republica Cehă pentru părţile contractate în cauză (CPC 7121, 7122, 7123).
EE: atunci când se acordă un tratament diferenţiat unei ţări în temeiul acordurilor bilaterale existente sau viitoare privind transportul rutier internaţional (inclusiv transportul combinat - rutier sau feroviar), formulând rezerve privind prestarea unor servicii de transport la intrare, în interior, în tranzit pe teritoriul Estoniei şi la ieşirea din Estonia pentru părţile contractante la vehiculele înmatriculate în fiecare parte contractantă sau limitând această prestare şi prevăzând scutirea de taxe a acestor autovehicule.
LT: măsuri adoptate în cadrul acordurilor bilaterale şi care stabilesc dispoziţii pentru serviciile de transport şi specifică condiţiile de operare a acestora, inclusiv tranzitul bilateral şi alte autorizaţii de transport pentru serviciile de transport la intrare, pe teritoriul şi la ieşire din Lituania pentru părţile contractante în cauză, precum şi taxele şi prelevările rutiere (CPC 7121, 7122, 7123).
SK: măsuri adoptate în cadrul acordurilor existente sau viitoare şi care prevăd rezerve privind prestarea de servicii de transport şi o limitează şi specifică condiţiile de operare, inclusiv autorizaţiile de tranzit sau taxele rutiere preferenţiale ale unor servicii de transport la intrare, în interior, în tranzit pe teritoriul Slovaciei şi la ieşirea din Slovacia pentru părţile contractate în cauză (CPC 7121, 7122, 7123).
ES: autorizaţia pentru stabilirea unei prezenţe comerciale în Spania poate fi refuzată prestatorilor de servicii a căror ţară de origine nu acordă acces efectiv pe piaţă prestatorilor de servicii din Spania (CPC 7123).
BG, CZ şi SK: măsurile adoptate în cadrul acordurilor existente sau viitoare şi care reglementează drepturile de circulaţie şi condiţiile de operare, precum şi prestarea de servicii de transport pe teritoriul Bulgariei, Republicii Cehe şi al Slovaciei şi între ţările în cauză.
UE: acordarea unui tratament diferenţiat unei ţări terţe în temeiul unor acorduri bilaterale existente sau viitoare privind următoarele servicii auxiliare transporturilor aeriene:
(a)vânzarea şi comercializarea serviciilor de transport aerian;
(b)serviciile privind sistemele informatizate de rezervare (SIR); şi
(c)alte servicii auxiliare transporturilor aeriene, cum ar fi serviciile de handling la sol şi serviciile de exploatare a aeroporturilor.
În ceea ce priveşte întreţinerea şi repararea aeronavelor şi a părţilor acestora, UE îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură care acordă un tratament diferenţiat unei ţări terţe în temeiul unor acorduri comerciale existente sau viitoare, în conformitate cu articolul V din GATS.
UE: îşi rezervă dreptul de a solicita ca numai organizaţiile recunoscute autorizate de UE să poată efectua inspecţii statutare şi certificarea navelor în numele statelor membre. Ar putea fi necesară stabilirea.
PL: în măsura în care Armenia permite prestatorilor de servicii de transport de călători şi de mărfuri din Polonia să furnizeze servicii de transport la intrarea şi pe teritoriul Armeniei, Polonia va permite prestatorilor de servicii de transport de călători şi de mărfuri din Armenia să furnizeze servicii de transport la intrarea şi pe teritoriul Poloniei, în aceleaşi condiţii.
SECŢIUNEA II:A. Agricultură, vânătoare, silvicultură şi exploatare forestieră
FR: Stabilirea de întreprinderi agricole de către societăţi din ţări care nu sunt membre ale UE şi achiziţionarea de plantaţii viticole de către investitori din ţări care nu sunt membre ale UE necesită autorizaţie.
AT, HR, HU, MT, RO: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru activităţi agricole.
CY: Participaţia investitorilor este permisă numai până la 49 %.
FI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru creşterea renilor.
IE: Stabilirea rezidenţilor armeni în vederea desfăşurării activităţii de morărit necesită autorizaţie.
BG: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru activităţi din domeniul exploatării forestiere.
SE: Numai populaţia Sami poate deţine reni şi se poate ocupa cu creşterea acestora.
SECŢIUNEA III:B. Pescuit şi acvacultură
UE: Accesul la resursele biologice şi la zonele de pescuit situate în apele maritime care se află sub suveranitatea sau jurisdicţia statelor membre ale UE, precum şi exploatarea acestora, pot fi limitate la navele de pescuit care arborează pavilionul unui teritoriu al UE, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel.
CY: O ambarcaţiune/navă de pescuit poate fi deţinută în proporţie de maximum 49 % de un proprietar dintr-o ţară care nu este membră a UE, sub rezerva unei autorizaţii.
SE: O navă este considerată suedeză şi poate arbora pavilionul suedez în cazul în care mai mult de jumătate din capitalul propriu al acesteia este deţinut de cetăţeni suedezi sau de persoane juridice suedeze. Guvernul poate permite navelor străine să arboreze pavilionul suedez dacă operaţiunile lor se află sub control suedez sau proprietarul îşi are reşedinţa permanentă în Suedia. De asemenea, pot fi înregistrate în registrul suedez navele care sunt deţinute în proporţie de 50 % sau mai mult de cetăţeni din SEE sau companii care au sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfăşurare a activităţii în SEE şi a căror exploatare este controlată din Suedia. Un permis de pescuit profesional, necesar pentru pescuitul profesional, poate fi acordat numai în cazul în care pescuitul are o legătură cu industria suedeză a pescuitului. Legătura poate consta, de exemplu, în debarcarea în Suedia a jumătate din captură pe parcursul unui an calendaristic (în valoare), în faptul că jumătate din deplasările de pescuit pornesc dintr-un port suedez sau că jumătate din pescarii din flotă sunt domiciliaţi în Suedia. Pentru navele de peste cinci metri, pe lângă licenţa de pescuit profesional, este nevoie de o autorizaţie pentru navă. O autorizaţie se acordă în cazul în care, printre altele, nava este înregistrată în registrul naţional şi are o legătură economică reală cu Suedia. Comandantul unei nave comerciale sau al unei nave tradiţionale trebuie să fie cetăţean al unui stat membru al SEE. Agenţia de transport suedeză poate acorda derogări.
SI: În cursul tranzitării mării teritoriale a Republicii Slovenia de către navele de pescuit străine se interzice orice activitate de pescuit sau de capturare a peştilor şi altor organisme marine pe mare şi pe fundul mării. Această interdicţie se extinde, de asemenea, la ambarcaţiunile de pescuit străine. Navele au dreptul de a arbora pavilionul sloven în cazul în care mai mult de jumătate din navă este deţinută de cetăţeni ai Uniunii Europene sau de persoane juridice care au sediul central într-un stat membru al Uniunii Europene. Fermele de acvacultură care cresc organisme în vederea repopulării trebuie să fie înregistrate în Slovenia.
UK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru achiziţionarea de nave sub pavilion britanic, cu excepţia cazului în care investiţia este deţinută în proporţie de cel puţin 75 % de cetăţeni britanici şi/sau de societăţi deţinute în proporţie de cel puţin 75 % de cetăţeni britanici, în toate cazurile rezidenţi şi domiciliaţi în Marea Britanie. Navele trebuie gestionate, conduse şi controlate de pe teritoriul Marii Britanii.
SECŢIUNEA IV:C. Industria minieră şi exploatarea carierelor
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru persoanele juridice controlate (1) de persoane fizice sau juridice dintr-o ţară care nu este membră a UE şi care reprezintă peste 5 % din importurile de petrol sau gaze naturale ale Uniunii Europene. Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru deschiderea de sucursale directe (este necesară constituirea).
(1)O persoană juridică este controlată de o altă persoană fizică sau juridică/alte persoane fizice sau juridice dacă aceasta/acestea din urmă are/au competenţa să desemneze majoritatea directorilor săi sau să dirijeze într-un alt mod legal activităţile acesteia. În special, deţinerea unui volum de peste 50 % din participaţiile în capitalurile proprii ale unei persoane juridice se consideră a fi deţinerea controlului.
SECŢIUNEA V:D. Industria prelucrătoare
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru persoanele juridice controlate (2) de persoane fizice sau juridice dintr-o ţară care nu este membră a UE şi care reprezintă peste 5 % din importurile de petrol sau gaze naturale ale Uniunii Europene. Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru deschiderea de sucursale directe (este necesară constituirea).
(2)O persoană juridică este controlată de o altă persoană fizică sau juridică/alte persoane fizice sau juridice dacă aceasta/acestea din urmă are/au competenţa să desemneze majoritatea directorilor săi sau să dirijeze într-un alt mod legal activităţile acesteia. În special, deţinerea unui volum de peste 50 % din participaţiile în capitalurile proprii ale unei persoane juridice se consideră a fi deţinerea controlului.
IT: Proprietarii editurilor şi ai tipografiilor, precum şi editorii trebuie să fie cetăţeni ai unui stat membru al UE. Societăţile trebuie să aibă sediul într-un stat membru al UE.
HR: Cerinţa de reşedinţă pentru edituri, tipărire şi reproducerea înregistrărilor.
SE: Proprietarii de publicaţii periodice care sunt tipărite şi publicate în Suedia, care sunt persoane fizice, trebuie să aibă reşedinţa în Suedia sau să fie cetăţeni ai SEE. Proprietarii persoane juridice ai unor astfel de publicaţii periodice trebuie să fie stabiliţi în SEE. Publicaţiile periodice care sunt tipărite şi publicate în Suedia, precum şi înregistrările tehnice trebuie să aibă un redactor responsabil, care să fie domiciliat în Suedia.
Pentru producţia, transportul şi distribuţia pe cont propriu de energie electrică, gaze naturale, abur şi apă caldă (3) (cu excepţia producţiei de energie electrică pe bază nucleară):
(3)Se aplică limitarea orizontală privind serviciile publice.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru producţia de energie electrică, transportul şi distribuţia energiei electrice pe cont propriu şi producţia de gaz şi distribuţia combustibililor gazoşi.
Pentru producţia, transportul şi distribuţia aburului şi a apei calde:
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru persoanele juridice controlate (4) de persoane fizice sau juridice dintr-o ţară care nu este membră a UE şi care reprezintă peste 5 % din importurile de petrol, energie electrică sau gaze naturale ale Uniunii Europene. Neconsolidat pentru deschiderea de sucursale directe (este necesară constituirea).
(4)O persoană juridică este controlată de o altă persoană fizică sau juridică/alte persoane fizice sau juridice dacă aceasta/acestea din urmă are/au competenţa să desemneze majoritatea directorilor săi sau să dirijeze într-un alt mod legal activităţile acesteia. În special, deţinerea unui volum de peste 50 % din participaţiile în capitalurile proprii ale unei persoane juridice se consideră a fi deţinerea controlului.
FI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru producţia, transportul şi distribuţia aburului şi a apei calde.
1.Servicii pentru întreprinderi
a)Servicii profesionale
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte consilierea juridică şi serviciile de documentare şi certificare juridică prestate de membri ai profesiei juridice cărora le-au fost încredinţate funcţii publice, cum ar fi notarii, "huissiers de justice" (executori judecătoreşti) sau alţi "officiers publics et ministeriels" (funcţionari publici şi judiciari), şi cu privire la serviciile oferite de către executorii judecătoreşti care sunt numiţi printr-un act oficial al guvernului.
UE: În vederea practicării dreptului intern (al UE şi al statului membru), este necesară admiterea deplină în barou, ceea ce presupune îndeplinirea unei condiţii privind cetăţenia şi/sau a cerinţei de şedere.
AT: În ceea ce priveşte serviciile juridice, condiţia privind cetăţenia pentru prestarea de servicii juridice prin intermediul unei prezenţe comerciale. Participarea avocaţilor străini (care trebuie să fie avocaţi care deţin toate calificările în ţara de origine) la capitalul social al unui birou de avocatură, precum şi cota-parte a acestora din veniturile din exploatare nu pot depăşi 25 %. Aceştia nu pot avea o influenţă decisivă în procesul de luare a deciziilor. Pentru investitorii minoritari străini sau personalul lor calificat, prestarea de servicii juridice este autorizată numai în ceea ce priveşte dreptul internaţional public şi dreptul jurisdicţiei în cadrul căreia sunt calificaţi să practice meseria de avocat; prestarea de servicii juridice în ceea ce priveşte dreptul intern (al UE şi al statului membru), inclusiv reprezentarea în instanţă, necesită admiterea deplină în barou, care este supusă condiţiei privind cetăţenia.
AT: În ceea ce priveşte serviciile de contabilitate, evidenţă contabilă, audit şi consultanţă fiscală, participarea la capitalul social şi drepturile de vot ale persoanelor abilitate să exercite profesia în conformitate cu dreptului unei alte ţări nu poate depăşi 25 %.
AT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru servicii medicale (cu excepţia psihologilor şi a psihoterapeuţilor).
AT, BG, HR: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii juridice în legătură cu dreptul intern respectiv (UE şi statele membre).
AT, CY, EE, MT, SI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile veterinare.
BE: În ceea ce priveşte serviciile juridice, se aplică cote pentru reprezentarea în faţa "Cour de cassation" în alte cauze decât cele penale.
BG: Avocaţii străini pot presta numai servicii de reprezentare juridică pentru resortisanţi ai ţării lor şi sub rezerva reciprocităţii şi a cooperării cu un avocat bulgar. Pentru serviciile de mediere juridică este necesară îndeplinirea condiţiei privind reşedinţa permanentă.
BG: În ceea ce priveşte serviciile juridice, unele tipuri de statuturi juridice ("advokatsko sadrujie" şi "advokatsko drujestvo") sunt rezervate avocaţilor admişi pe deplin în barou în Republica Bulgaria.
BG: O entitate de audit străină (alta decât din UE şi din ţările SEE) poate presta servicii de audit numai sub rezerva reciprocităţii şi a îndeplinirii cerinţei conform căreia trei pătrimi din numărul membrilor organelor de conducere şi al auditorilor înregistraţi care efectuează audituri în numele entităţii trebuie să îndeplinească cerinţe echivalente cu cele aplicabile auditorilor bulgari.
BG: Pentru servicii de mediere este necesară şederea permanentă. În ceea ce priveşte serviciile fiscale se aplică condiţia cetăţeniei UE.
BG: În ceea ce priveşte serviciile de arhitectură, planificare urbană şi peisagistică, serviciile de inginerie şi serviciile integrate de inginerie, persoanele fizice şi juridice străine care deţin o competenţă recunoscută de proiectant atestată printr-o licenţă în conformitate cu legislaţia lor naţională pot supraveghea şi proiecta lucrări în Bulgaria în mod independent numai după ce au câştigat o procedură de concurs şi au fost selectate în calitate de contractanţi în condiţiile procedurii instituite prin Legea privind achiziţiile publice şi în conformitate cu aceasta.
BG: În ceea ce priveşte serviciile de arhitectură, serviciile de urbanism şi de arhitectură peisagistică, serviciile de inginerie şi serviciile integrate de inginerie, pentru proiectele de importanţă naţională sau regională, investitorii armeni trebuie să acţioneze în asociere cu investitori locali sau în calitate de subcontractanţi ai acestora. În ceea ce priveşte serviciile de arhitectură, serviciile de urbanism şi de arhitectură peisagistică, specialiştii străini trebuie să aibă o experienţă de cel puţin doi ani în domeniul construcţiilor. În ceea ce priveşte serviciile de urbanism şi de arhitectură peisagistică, se aplică o condiţie privind cetăţenia.
BG: În ceea ce priveşte serviciile de urbanism şi de arhitectură peisagistică, se aplică o condiţie privind cetăţenia.
BG, CY, MT, SI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile prestate de moaşe şi serviciile oferite de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical.
CY: În ceea ce priveşte serviciile de arhitectură, serviciile de urbanism şi de arhitectură peisagistică, serviciile de inginerie şi serviciile integrate de inginerie, se aplică o condiţie privind cetăţenia.
CY: Pentru practicarea de servicii juridice, inclusiv reprezentarea în instanţă, sunt necesare cetăţenia SEE sau CH, precum şi reşedinţa (prezenţa comercială) în SEE sau CH. Numai avocaţii înscrişi în barou pot fi asociaţi, acţionari sau membri ai consiliului de administraţie într-un cabinet de avocatură în Cipru. Se aplică cerinţe nediscriminatorii referitoare la forma juridică. Admiterea deplină în barou este supusă condiţiei privind cetăţenia şi celei privind reşedinţa.
CZ: Pentru practicarea de servicii juridice care ţin de dreptul intern (al UE şi al unui stat membru), inclusiv reprezentarea în instanţă, este necesară cetăţenia SEE sau CH şi reşedinţa în Republica Cehă. Se aplică cerinţe nediscriminatorii referitoare la forma juridică.
CZ, HU, SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile prestate de moaşe.
CY: Auditorii străini trebuie să obţină o autorizaţie care face obiectul anumitor condiţii.
BG, CY, CZ, EE, MT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru prestarea de servicii medicale (inclusiv serviciile psihologilor) şi stomatologice.
CZ, SK: Este rezervat dreptul de a impune obligaţia ca cel puţin 60 % din capitalul social sau drepturile de vot să fie rezervate resortisanţilor pentru prestarea de servicii de audit (CPC 86211 şi 86212, altele decât serviciile de contabilitate).
CZ: În ceea ce priveşte serviciile medicale (inclusiv serviciile psihologilor) şi stomatologice, serviciile prestate de moaşe şi serviciile oferite de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical, accesul este limitat numai la persoanele fizice. Pentru persoanele fizice străine este obligatorie autorizarea de către autoritatea competentă.
CZ: În ceea ce priveşte serviciile veterinare, accesul este limitat numai la persoanele fizice. Este necesară autorizarea de către administraţia veterinară.
DK: Conform Legii daneze privind administrarea justiţiei, singurul obiectiv al unei firme de avocatură trebuie să fie acela de a practica dreptul. Avocaţii care practică dreptul într-o firmă de avocatură sau alţi angajaţi în cadrul societăţii care deţin acţiuni sunt personal răspunzători împreună cu firma pentru orice creanţe apărute ca urmare a asistenţei acordate unui client. În plus, 90 % din acţiunile unei firme de avocatură daneze trebuie să fie deţinute de avocaţi cu licenţă de practică daneză, avocaţi din UE înregistraţi în Danemarca sau de firme de avocatură înregistrate în Danemarca.
DK: Prestarea de servicii de audit statutar necesită autorizarea ca auditor în Danemarca. Această autorizare necesită reşedinţa într-un stat membru al UE sau într-un stat membru al SEE. Auditorii şi firmele de audit care nu sunt autorizate în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare nr. 8 a Directivei privind auditul statutar nu trebuie să deţină mai mult de 10 % din drepturile de vot în cadrul firmelor de audit autorizate.
DK: Pentru a putea constitui societăţi în nume colectiv în asociere cu contabili autorizaţi danezi, contabilii străini trebuie să obţină permisiunea Autorităţii Daneze în Domeniul Afacerilor.
DK: În ceea ce priveşte serviciile veterinare, accesul este limitat numai la persoanele fizice.
EL: Pentru a obţine licenţa de auditor statutar, se aplică condiţia privind cetăţenia.
EL: Pentru tehnicienii dentari, se aplică cerinţa privind cetăţenia.
ES: Pentru prestarea de servicii juridice care ţin de dreptul UE şi de dreptul unui stat membru al UE, ar putea fi necesară o prezenţă comercială sub forma unuia dintre statuturile juridice permise în conformitate cu legislaţia naţională, pe bază nediscriminatorie. Unele tipuri de statut juridic ar putea fi rezervate exclusiv avocaţilor admişi în barou, de asemenea, pe bază nediscriminatorie.
FI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru reprezentarea în instanţă, cu excepţia agenţilor de brevete şi a "asianajaja".
FI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate cu privire la serviciile aferente serviciilor de sănătate şi sociale finanţate din fonduri publice sau private (şi anume, medicale, inclusiv serviciile psihologilor şi stomatologice; serviciile prestate de moaşe, de fizioterapeuţi şi de personalul paramedical).
FI: În ceea ce priveşte serviciile de audit, se aplică cerinţa referitoare la reşedinţă pentru cel puţin unul dintre auditorii unei societăţi finlandeze cu răspundere limitată.
FI, HU, NL: Cerinţa privind reşedinţa pentru agenţii de brevete (parte din CPC 861).
FR: În ceea ce priveşte serviciile juridice, unele tipuri de statuturi juridice ("association d’avocats" şi "societe en participation d’avocat") sunt rezervate avocaţilor admişi pe deplin în baroul francez. Într-un birou de avocatură care prestează servicii ce ţin de dreptul francez sau comunitar, cel puţin 75 % dintre asociaţii care deţin 75 % din părţile sociale trebuie să fie avocaţi admişi pe deplin în baroul francez.
FR: În ceea ce priveşte serviciile de arhitectură, serviciile medicale (inclusiv serviciile psihologilor) şi serviciile stomatologice, serviciile prestate de moaşe şi serviciile prestate de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical, investitorii străini au acces numai la formele juridice "societe d’exercice liberal" ("societes anonymes, societes a responsabilite limitee ou societes en commandite par actions") şi "societe civile professionnelle".
FR: În ceea ce priveşte serviciile medicale (inclusiv serviciile psihologilor) şi stomatologice, serviciile prestate de moaşe şi serviciile oferite de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical, se aplică cerinţa privind cetăţenia. Cu toate acestea, pentru serviciile prestate de moaşe şi serviciile oferite de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical, este posibil accesul străinilor în limita unor cote stabilite anual.
FR: Condiţia de cetăţenie şi reciprocitatea cu privire la serviciile veterinare.
HR: Neconsolidat, cu excepţia consultanţei privind ţara de origine, dreptului unei alte ţări şi dreptului internaţional. Reprezentarea părţilor în instanţă este limitată la membrii Consiliului Baroului din Croaţia (titulatura în limba croată: "odvjetnici"). Este necesară îndeplinirea cerinţei privind cetăţenia pentru a dobândi calitatea de membru în Consiliul Baroului. În cadrul unei proceduri care implică elemente internaţionale, părţile pot fi reprezentate în faţa instanţelor de arbitraj - instanţe ad-hoc - de către avocaţi care sunt membri ai barourilor din alte ţări.
HR: Pentru a presta servicii de audit este necesară o licenţă.
HR: Persoanele fizice şi juridice pot presta servicii de arhitectură şi de inginerie, cu aprobarea Camerei Croate a Arhitecţilor şi, respectiv, a Camerei Croate a Inginerilor.
HR: Toate persoanele care prestează servicii direct către pacienţi/care tratează pacienţi trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale.
EL: Tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate nu se aplică în ceea ce priveşte tehnicienii dentari. Pentru a obţine o licenţă de auditor statutar, precum şi în serviciile veterinare, este necesară cetăţenia UE.
ES: Auditorii statutari şi consilierii în domeniul proprietăţii industriale fac obiectul unei condiţii de cetăţenie a UE.
HU: Stabilirea ar trebui să capete forma unei parteneriat cu un avocat (ugyved) sau cu un birou de avocatură (ugyvedi iroda) maghiar sau cu o reprezentanţă maghiară.
HU: Pentru prestarea serviciile veterinare se aplică cerinţa de reşedinţă pentru cetăţenii din afara SEE.
LV: Cerinţa privind deţinerea cetăţeniei pentru avocaţii autorizaţi, cărora le este rezervat dreptul de reprezentare juridică în cadrul procedurilor penale.
LV: În societăţile comerciale de auditori autorizaţi, auditorii autorizaţi sau societăţile comerciale de auditori autorizaţi din UE sau SEE trebuie să deţină peste 50 % din acţiunile de capital care dau drept de vot. Avocaţii dintr-o ţară străină pot profesa ca avocaţi pledanţi numai în temeiul unor acorduri bilaterale privind asistenţa juridică reciprocă.
LT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru avocaţii specializaţi în brevete.
LT: În ceea ce priveşte serviciile de audit, rapoartele auditorilor trebuie întocmite în colaborare cu un auditor acreditat să profeseze în Lituania. Cel puţin M din acţiunile unei societăţi de audit trebuie să aparţină unor auditori sau societăţi de audit din UE sau SEE. Nu este permisă stabilirea sub forma unei societăţi publice pe acţiuni (AB).
LT: Avocaţii dintr-o ţară străină pot profesa ca avocaţi pledanţi numai în temeiul unor acorduri bilaterale privind asistenţa juridică reciprocă.
LT: În ceea ce priveşte serviciile medicale (inclusiv serviciile psihologilor) şi serviciile stomatologice, prestarea serviciului este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii care se bazează pe un plan de servicii medicale stabilit în funcţie de necesităţi, luând în considerare populaţia şi serviciile medicale şi stomatologice existente.
PL: În timp ce avocaţii din statele membre ale UE au la dispoziţie şi alte tipuri de statuturi juridice, avocaţii străini au acces numai la statuturile juridice de societate în nume colectiv înregistrată şi societate în comandită simplă.
PL: Pentru prestarea serviciilor veterinare, se aplică cerinţa de cetăţenie a UE. Persoanele străine pot solicita autorizaţia de practică.
PL: Pentru prestarea serviciilor de audit, se aplică condiţia privind cetăţenia.
PT: În ceea ce priveşte serviciile juridice, condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru accesul la profesia de "solicitadores" şi pentru consilierii în materie de proprietate industrială.
SK: Este necesară îndeplinirea condiţiei de reşedinţă pentru înregistrarea la camera profesională şi pentru a presta servicii de arhitectură, de inginerie şi servicii veterinare. Prestarea de servicii veterinare este limitată la persoanele fizice.
SK: Pentru practicarea de servicii juridice care ţin de dreptul intern, inclusiv reprezentarea în instanţă, sunt necesare cetăţenia SEE sau CH şi reşedinţa (prezenţa comercială) în SEE sau CH.
SE: În ceea ce priveşte serviciile juridice, pentru admiterea în barou, necesară numai pentru utilizarea titlului suedez de "advokaf, este necesară reşedinţa pe teritoriul UE, al SEE sau al Elveţiei. Consiliul Asociaţiei Barourilor din Suedia poate acorda derogări. Admiterea în barou nu este necesară pentru practicarea dreptului intern. Un membru al Asociaţiei Barourilor din Suedia nu poate fi angajat decât de un membru al baroului sau de o societate care desfăşoară activităţile unui membru al baroului. Cu toate acestea, un membru al baroului poate fi angajat de o societate străină. Autoritatea competentă poate acorda o derogare de la această obligaţie. Există cerinţe SEE legate de numirea unui certificator al unui plan economic.
SE: numai auditorii recunoscuţi sau autorizaţi în Suedia şi firmele de audit înregistrate în Suedia pot presta servicii de audit statutar în cadrul anumitor entităţi juridice, inclusiv în cadrul tuturor societăţilor cu răspundere limitată, precum şi ca persoane fizice. Numai auditorii recunoscuţi în Suedia şi firmele publice de contabilitate înregistrate pot fi acţionari sau asociaţi în societăţi care efectuează audituri calificate (în scopuri oficiale). Reşedinţa pe teritoriul SEE sau al Elveţiei este necesară pentru obţinerea autorizării sau a recunoaşterii. Titlurile de "auditor recunoscut" şi "auditor autorizat" pot fi utilizate numai de către auditorii recunoscuţi sau autorizaţi în Suedia. Auditorii asociaţiilor economice cooperatiste şi ai anumitor alte întreprinderi, care nu sunt contabili autorizaţi sau recunoscuţi, trebuie să aibă reşedinţa în SEE. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la această cerinţă. (CPC 86211, CPC 86212, altele decât serviciile de contabilitate).
SI: reprezentarea clienţilor în faţa instanţei contra cost este condiţionată de prezenţa comercială în Republica Slovenia. Un avocat străin care are dreptul de a exercita această profesie într-o ţară străină poate să presteze servicii juridice sau să practice dreptul în condiţiile prevăzute la articolul 34a din Legea privind avocaţii, în măsura în care este îndeplinită condiţia reciprocităţii efective. Respectarea condiţiei de reciprocitate este verificată de Ministerul Justiţiei. Prezenţa comercială pentru avocaţii numiţi de Asociaţia Barourilor din Slovenia este limitată numai la societăţile cu răspundere limitată cu asociat unic, cabinetele de avocatură cu răspundere limitată (societăţi în nume colectiv) sau cabinetele de avocatură cu răspundere nelimitată (societăţi în nume colectiv). Activităţile unui cabinet de avocatură sunt limitate la practicarea dreptului. Numai avocaţii pot fi asociaţi în cadrul unui cabinet de avocatură.
SI: Tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate nu se aplică în ceea ce priveşte serviciile de contabilitate, de evidenţă contabilă şi de audit. Este necesară prezenţa comercială. O entitate de audit dintr-o terţă ţară poate deţine participaţii sau poate să formeze parteneriate într-o societate de audit slovenă cu condiţia ca, în temeiul legislaţiei ţării în care este constituită entitatea de audit respectivă, societăţile de audit slovene să poată deţine participaţii sau să poată forma parteneriate într-o entitate de audit. Este necesar ca cel puţin un membru al consiliului de administraţie al unei societăţi de audit stabilite în Slovenia să îndeplinească cerinţa privind reşedinţa permanentă în Slovenia.
SI: Medicii, dentiştii, moaşele, asistenţii medicali şi farmaciştii trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale, iar alţi specialişti din domeniul sănătăţii trebuie să se înregistreze.
SI: Tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate nu se aplică în ceea ce priveşte medicina socială, serviciile sanitare, epidemiologice, medicale/ecologice; furnizarea de sânge, preparate sanguine şi transplanturi; şi autopsii.
Vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice (1) (CPC 63211)
(1)Furnizarea de produse farmaceutice publicului larg, la fel ca prestarea altor servicii, este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii şi de îndeplinirea cerinţelor şi procedurilor privind calificarea aplicabile în statele membre ale Uniunii Europene. Ca regulă generală, această activitate este rezervată farmaciştilor. În unele state membre ale Uniunii Europene, numai furnizarea medicamentelor eliberate cu prescripţie medicală este rezervată farmaciştilor.
AT: Vânzarea cu amănuntul către public de produse farmaceutice şi produse medicale specifice nu poate fi efectuată decât prin intermediul unei farmacii. În vederea exploatării unei farmacii este necesară cetăţenia unui stat membru al SEE sau cetăţenia elveţiană. Locatarii în sistem de leasing şi persoanele responsabile de gestionarea unei farmacii trebuie să îndeplinească cerinţa privind cetăţenia unui stat membru al SEE sau cetăţenia elveţiană.
BG: Cerinţă de reşedinţă permanentă pentru farmacişti.
CY: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice şi furnizarea de produse farmaceutice şi alte servicii prestate de farmacişti (CPC 63211).
DE: Numai persoanele fizice pot oferi servicii de vânzare cu amănuntul de produse farmaceutice şi produse medicale specifice către public. Pentru a obţine o licenţă de farmacist şi/sau pentru a deschide o farmacie pentru vânzarea cu amănuntul a produselor farmaceutice şi a anumitor produse medicale către public se aplică cerinţa de reşedinţă. Persoanele care nu au promovat examenul de farmacie german pot obţine numai o licenţă pentru a prelua o farmacie care a existat deja în timpul ultimilor trei ani. Această condiţie nu se aplică solicitanţilor autorizaţi a căror calificare a fost deja recunoscută în alte scopuri. În plus, solicitanţii trebuie să fi exercitat activităţi profesionale în calitate de farmacişti timp de cel puţin trei ani consecutivi în Germania. Resortisanţii ţărilor din afara SEE nu pot obţine o licenţă pentru a înfiinţa o farmacie.
EE: Vânzarea cu amănuntul către public de produse farmaceutice şi produse medicale specifice nu poate fi efectuată decât prin intermediul unei farmacii. Vânzarea prin corespondenţă de medicamente, precum şi livrarea prin poştă sau servicii de curierat rapid de medicamente comandate pe internet sunt interzise.
EL: Numai farmaciştii autorizaţi persoane fizice şi societăţile înfiinţate de farmacişti autorizaţi pot oferi servicii de vânzare cu amănuntul de produse farmaceutice şi produse medicale specifice către public. În vederea exploatării unei farmacii este necesară cetăţenia unui stat membru al UE.
ES: Numai persoanele fizice pot oferi servicii de vânzare cu amănuntul de produse farmaceutice şi produse medicale specifice către public. Fiecare farmacist nu poate obţine mai mult de o licenţă. Autorizaţia de stabilire face obiectul unui test privind necesităţile economice. Criteriile principale: condiţiile de densitate din zona respectivă.
FI, SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice şi furnizarea de produse farmaceutice publicului larg (CPC 63211).
FR: În vederea exploatării unei farmacii este necesară cetăţenia unui stat membru al SEE sau cetăţenia elveţiană. Ar putea fi permisă stabilirea unor farmacişti străini în cadrul cotelor stabilite anual.
HU: În vederea exploatării unei farmacii este necesară cetăţenia unui stat membru al SEE sau cetăţenia elveţiană.
IT: Pentru a obţine o licenţă de farmacist şi/sau pentru a deschide o farmacie pentru vânzarea cu amănuntul a produselor farmaceutice şi a anumitor produse medicale către public se aplică cerinţa de reşedinţă.
LT: Vânzarea cu amănuntul către public de medicamente nu poate fi efectuată decât prin intermediul unei farmacii. Este interzisă vânzarea online de medicamente eliberate cu prescripţie medicală.
LV: Pentru a începe profesarea independentă într-o farmacie, un farmacist sau un asistent de farmacie străin, care a studiat într-un stat care nu face parte din UE sau într-un stat din SEE, trebuie să lucreze cel puţin un an într-o farmacie sub supervizarea unui farmacist.
SI: Serviciul de farmacie din Slovenia la nivelul primar este furnizat de municipalităţi. Reţeaua de servicii farmaceutice este formată din instituţia publică de farmacie, deţinută de municipalităţi, şi din farmacişti particulari în concesionare (în acest caz proprietarul majoritar trebuie să fie farmacist de profesie). Sunt interzise comenzile prin poştă de produse farmaceutice eliberate obligatoriu cu prescripţie medicală.
SK: Condiţia privind reşedinţa.
b)Servicii de cercetare şi dezvoltare
UE: îşi rezervă dreptul de a menţine sau de a adopta măsuri pentru serviciile de cercetare şi dezvoltare care beneficiază de finanţări publice sau de sprijin de la stat, sub orice formă, şi, prin urmare, nu sunt considerate a fi finanţate din fonduri private. Pentru aceste servicii pot fi acordate drepturi şi/sau autorizaţii exclusive numai resortisanţilor statelor membre ale UE şi persoanelor juridice din UE care au sediul în UE (CPC 851, CPC 852, CPC 853).
c)Servicii privind bunurile imobile
CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.
DK: Pentru prestarea de servicii imobiliare de către o persoană fizică prezentă pe teritoriul Danemarcei, numai agenţii imobiliari autorizaţi care sunt persoane fizice şi care au fost admişi în registrul agenţilor imobiliari pot utiliza titlul de "agent imobiliar" în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Legea privind vânzarea de bunuri imobile, care stabileşte condiţiile pentru admiterea în registru, inclusiv reşedinţa în UE, SEE sau Elveţia. Legea privind vânzarea de bunuri imobile este aplicabilă numai în cazul prestării de servicii imobiliare către consumatori şi nu se aplică leasingului de bunuri imobile.
PT: Pentru persoanele fizice, este necesară reşedinţa într-un stat membru al SEE. Pentru persoanele juridice, este necesară constituirea ca societate într-un stat membru al SEE.
d)Servicii de închiriere/leasing fără operatori
A.Referitoare la nave
AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, EL, HU, IE, IT, LT, LV LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate nu se aplică în ceea ce priveşte stabilirea unei societăţi înregistrate cu scopul de a exploata cu o flotă sub pavilionul naţional al statului de stabilire.
CY: O navă poate fi deţinută în proporţie de maximum 49 % de un proprietar dintr-o ţară care nu este membră a UE.
LT: Navele trebuie să fie deţinute de persoane fizice lituaniene sau de societăţi stabilite în Lituania.
SE: În cazul unei participări armene la proprietatea asupra unei nave, se solicită dovada influenţei dominante a operatorilor suedezi pentru a putea naviga sub pavilion suedez.
B.Referitoare la aeronave
UE: Aeronavele utilizate de transportatorii aerieni din UE trebuie să fie înregistrate în statul membru al UE care a acordat licenţă transportatorului sau, dacă statul membru al UE care acordă licenţa permite astfel, în alte state ale UE. Pentru a fi înregistrate, poate fi necesar ca aeronavele să fie proprietatea fie a unor persoane fizice care îndeplinesc criterii specifice privind cetăţenia, fie a unor întreprinderi care îndeplinesc criterii specifice privind proprietatea asupra capitalului şi controlul.
C.Referitoare la alte echipamente de transport SE: Cerinţa privind reşedinţa în SEE (CPC 83101).
D.Altele
BE, FR: Este rezervat dreptul de a menţine sau de a adopta orice măsură referitoare la prestarea de servicii de închiriere şi leasing privind benzi video (CPC 83202).
e)Alte servicii pentru întreprinderi
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile conexe agriculturii, vânătorii şi silviculturii (CPC 881); în ceea ce priveşte pescuitul (CPC 882) şi industria prelucrătoare (CPC 884 şi 885), cu excepţia serviciilor de consiliere şi de consultanţă.
BG, CY, CZ, DE, EE, ES, FI, HR, IE, LV, LT, MT, PL, PT, RO, SK, SI, SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de recrutare de personal de conducere (CPC 87201).
AT, BE, BG, CY, CZ, EE, ES, FI, HR, LV, LT, MT, PL, PT, RO, SI şi SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru servicii de plasare (CPC 87202).
AT, BG, CY, CZ, DE, EE, FI, FR, HR, IT, IE, LV, LT, MT, NL, PL, PT, RO, SE, SK, SI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de furnizare de personal administrativ auxiliar (CPC 87203).
UE, cu excepţia HU şi SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile de furnizare de personal de asistenţă la domiciliu, alţi lucrători în comerţ sau industrie, asistenţă medicală şi alt tip de personal. Este nevoie de reşedinţă sau prezenţă comercială şi pot exista cerinţe privind cetăţenia.
UE, cu excepţia BE, DK, EL, ES, FR, HU, IE, IT, LU, NL, SE, UK: Condiţiile de cetăţenie şi cerinţa de reşedinţă pentru serviciile de furnizare de personal.
UE, cu excepţia AT şi SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile de investigaţie. Este nevoie de reşedinţă sau prezenţă comercială şi pot exista cerinţe privind cetăţenia.
AT: În ceea ce priveşte serviciile de plasare, agenţiile de intermediere a forţei de muncă şi serviciile de furnizare de personal (CPC 8720), autorizaţiile pot fi acordate numai persoanelor juridice care îşi au sediul în SEE, iar membrii consiliului de administraţie sau asociaţii/acţionarii administratori împuterniciţi să reprezinte persoana juridică trebuie să fie cetăţeni SEE şi trebuie să fie domiciliaţi în SEE.
BG, CY, CZ, DK, EE, FI, HR, LT, LV, MT, PL, RO, SL, SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de securitate (CPC 87302, 87303, 87304, 87305, 87309).
BG, SK, HR, HU: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii de traducere şi interpretariat oficiale (parte din CPC 87905).
BE: În ceea ce priveşte serviciile de securitate, cerinţele privind deţinerea cetăţeniei UE şi privind reşedinţa în UE se aplică pentru personalul de conducere. În ceea ce priveşte serviciile de raportare a creditului, este rezervat dreptul de a impune o condiţie privind deţinerea cetăţeniei pentru bazele de date privind creditele de consum (parte din CPC 87901). Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru serviciile agenţiilor de colectare.
BG: Cerinţa privind stabilirea şi condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru activităţile de aerofotografie şi geodezie, măsurători cadastrale şi în domeniul cartografiei în cadrul studiului mişcărilor scoarţei terestre. Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile de investigaţie; serviciile de testări şi analiză tehnică, serviciile pe bază de contract pentru repararea şi dezasamblarea echipamentelor la zăcămintele de petrol şi gaze naturale. Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile de traducere şi interpretare oficială.
CY: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de testări şi analiză tehnică sau serviciile de geologie, geofizică, cercetare la suprafaţă şi cartografie.
CZ: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile agenţiilor de colectare.
DE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru interpreţii autorizaţi.
DE: Condiţiile privind deţinerea cetăţeniei şi cerinţa de reşedinţă pentru serviciile de plasare.
DK: Cerinţa de reşedinţă pentru persoana care solicită o autorizaţie pentru prestarea de servicii de securitate şi pentru personalul de conducere şi majoritatea membrilor consiliului de administraţie ai unei entităţi juridice care solicită o autorizaţie pentru prestarea de servicii de securitate. Totuşi, nu se solicită reşedinţa în măsura în care rezultă din acorduri internaţionale sau din ordine emise de ministrul justiţiei. Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru prestarea de servicii de pază în aeroporturi.
EE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile de securitate. Cerinţă de deţinere a cetăţeniei UE pentru traducătorii autorizaţi.
ES: În ceea ce priveşte serviciile de securitate: este impusă condiţia deţinerii cetăţeniei SEE pentru persoanele fizice şi juridice şi pentru personalul de securitate privată.
FI: Pentru traducătorii autorizaţi este necesară reşedinţa în SEE.
FR: Investitorii străini sunt obligaţi să deţină o autorizaţie specifică pentru servicii de explorare şi prospectare pentru serviciile ştiinţifice şi tehnice de consultanţă.
HR: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile de investigaţie şi de securitate. Pentru serviciile de tipărire şi editare, cerinţa privind reşedinţa pentru editori şi comitetul editorial.
HU: Prestarea serviciilor de arbitraj şi conciliere (CPC 86602) face obiectul autorizării şi al cerinţei privind reşedinţa.
IT: În scopul obţinerii autorizaţiei necesare pentru a presta servicii de pază şi securitate este necesară cetăţenia şi reşedinţa italiană sau a UE. Proprietarii editurilor şi ai tipografiilor, precum şi editorii trebuie să fie cetăţeni ai unui stat membru al UE. Societăţile trebuie să aibă sediul într-un stat membru al UE. Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru agenţii de colectare şi servicii de raportare a creditului.
LV: În ceea ce priveşte serviciile de investigaţie, pot obţine o licenţă numai societăţile în cazul cărora directorul şi fiecare persoană care deţine o funcţie administrativă în cadrul societăţii sunt cetăţeni ai UE sau ai SEE. În ceea ce priveşte serviciile de securitate, pentru obţinerea unei licenţe, cel puţin jumătate din capitalul social trebuie să se afle în posesia unor persoane fizice şi juridice din UE sau SEE. Drepturile de stabilire în sectorul editorial se acordă numai persoanelor juridice constituite în ţările respective (sucursalele nu sunt permise).
LT: Activitatea de prestare de servicii de securitate poate fi întreprinsă numai de persoane care deţin cetăţenia unei ţări din Spaţiul Economic European sau din NATO. Drepturile de stabilire în sectorul editorial se acordă numai persoanelor juridice constituite în ţările respective (sucursalele nu sunt permise).
LT: este rezervat dreptul de a limita prezenţa comercială la persoanele juridice înregistrate pentru servicii de tipărire şi editare (CPC 88442).
UE, cu excepţia NL: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru servicii de marcare (parte din CPC 893).
NL: pentru a presta servicii de marcare, este necesară o prezenţă comercială în Ţările de Jos. Activitatea de marcare a articolelor din metale preţioase este acordată, în prezent, exclusiv către două monopoluri de stat olandeze (parte din CPC 893).
PL: În ceea ce priveşte serviciile de investigaţie, licenţa profesională poate fi acordată unei persoane care deţine cetăţenia poloneză sau unui cetăţean al unui alt stat membru al UE, al SEE sau al Elveţiei. În ceea ce priveşte serviciile de securitate, licenţa profesională poate fi acordată numai unei persoane care deţine cetăţenia poloneză sau unui cetăţean al unui alt stat membru al UE, al SEE sau al Elveţiei. Cerinţă de deţinere a cetăţeniei UE pentru traducătorii autorizaţi. Condiţie de deţinere a cetăţeniei poloneze pentru a oferi servicii fotografice aeriene şi pentru redactorii-şefi de ziare şi reviste.
PT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru servicii de investigaţii. Investitorii pot presta servicii de agenţii de recuperare şi servicii de raportare a creditului numai dacă deţin cetăţenia UE. Cerinţă de cetăţenie pentru personalul specializat pentru serviciile de securitate.
RO: În ceea ce priveşte serviciile de curăţenie a clădirilor, condiţia deţinerii cetăţeniei pentru specialişti.
SE: Persoanele fizice care deţin publicaţii periodice tipărite şi publicate în Suedia trebuie să aibă reşedinţa în Suedia sau să fie cetăţeni ai SEE. Proprietarii persoane juridice ai unor astfel de publicaţii periodice trebuie să fie stabiliţi în SEE. Publicaţiile periodice care sunt tipărite şi publicate în Suedia, precum şi înregistrările tehnice trebuie să aibă un redactor responsabil, care să fie domiciliat în Suedia.
SK: În ceea ce priveşte serviciile de investigaţie şi serviciile de securitate, pot fi acordate licenţe numai dacă nu există niciun risc în materie de securitate şi dacă toţi membrii personalului de conducere sunt cetăţeni ai UE, ai SEE sau ai Elveţiei.
2.Servicii de comunicaţii
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de radiodifuziune şi televiziune, cu excepţia serviciilor de transmisie de radio şi televiziune prin satelit. Prin radiodifuziune se înţelege lanţul neîntrerupt de transmisie necesar pentru distribuirea semnalelor programelor de televiziune şi radio către publicul larg, fără a include însă legăturile de contribuţie dintre operatori.
BE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de transmisie de radio şi televiziune prin satelit.
3.Servicii de construcţii şi servicii de inginerie conexe
CY: se aplică condiţii specifice şi este necesară o autorizaţie pentru resortisanţii ţărilor terţe în vederea stabilirii.
4.Servicii de distribuţie
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte distribuţia de arme, muniţii şi explozivi, precum şi alte materiale de război, distribuţia de produse chimice şi de metale (şi pietre) preţioase.
UE: În unele ţări, pentru a exploata o farmacie şi pentru a exploata o tutungerie, se aplică condiţia de cetăţenie şi cerinţa de reşedinţă.
HR: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte distribuţia de tutun şi de produse din tutun.
FR: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte acordarea de drepturi exclusive în domeniul comerţului cu amănuntul cu tutun.
FI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte distribuţia de alcool (parte din CPC 62112, 62226, 63107, 8929) şi produse farmaceutice (CPC 62251, 62117, 8929).
AT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte distribuţia de produse farmaceutice, cu excepţia vânzării cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice (CPC 63211). În ceea ce priveşte vânzarea cu amănuntul de tutun (CPC 63108), numai persoanele fizice pot solicita obţinerea unei autorizaţii de funcţionare pentru tutungerii (se acordă prioritate resortisanţilor SEE).
BG: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte distribuţia de băuturi alcoolice, produse chimice, tutun şi produse din tutun, produse farmaceutice, articole medicale şi ortopedice, arme, muniţii şi echipament militar; petrol şi produse petroliere, gaze naturale, metale preţioase, pietre preţioase.
DE: Numai persoanele fizice pot oferi servicii de vânzare cu amănuntul de produse farmaceutice şi produse medicale specifice către public. Pentru a obţine o licenţă de farmacist şi/sau pentru a deschide o farmacie pentru vânzarea cu amănuntul a produselor farmaceutice şi a anumitor produse medicale către public se aplică cerinţa de reşedinţă. Cetăţenii altor ţări sau persoanele care nu au promovat examenul de farmacie german pot obţine numai o licenţă pentru a prelua o farmacie care a existat deja în timpul ultimilor trei ani. Această condiţie nu se aplică solicitanţilor autorizaţi a căror calificare a fost deja recunoscută în alte scopuri. În plus, solicitanţii trebuie să fi exercitat activităţi profesionale în calitate de farmacişti timp de cel puţin trei ani consecutivi în Germania. Resortisanţii ţărilor din afara SEE nu pot obţine o licenţă pentru a înfiinţa o farmacie.
ES: Monopol de stat asupra vânzărilor cu amănuntul de tutun. Stabilirea este supusă cerinţei privind cetăţenia unui stat membru al UE.
IT: În ceea ce priveşte distribuţia de tutun (parte din CPC 6222, parte din CPC 6310), intermediarii dintre comerţul cu ridicata şi cel cu amănuntul şi proprietarii de magazine ("magazzini") trebuie să aibă cetăţenia UE.
SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte vânzările cu amănuntul de băuturi alcoolice.
6.Servicii de mediu
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii referitoare la colectarea, tratarea şi distribuţia apei pentru utilizatorii casnici, industriali, comerciali şi alţii, inclusiv furnizarea de apă potabilă şi gospodărirea apelor.
SK: pentru tratarea şi reciclarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, a deşeurilor de ulei, a autovehiculelor vechi şi a deşeurilor provenite din echipamente electrice şi electronice, este necesară constituirea ca societate într-un stat membru al UE sau într-un stat membru al SEE (cerinţa privind reşedinţa) (parte din CPC 9402).
7.Servicii financiare (1)
(1)Se aplică limitarea orizontală privind diferenţa de tratament între sucursale şi filiale. Sucursalele străine pot primi o autorizaţie numai pentru a-şi desfăşura activitatea pe teritoriul unui stat membru în condiţiile prevăzute în legislaţia relevantă a statului membru respectiv şi, prin urmare, li se poate solicita să îndeplinească un anumit număr de cerinţe prudenţiale specifice.
UE: Numai firmele cu sediul social în Uniunea Europeană pot acţiona ca depozitare ale activelor fondurilor de investiţii. Pentru realizarea activităţilor de administrare a fondurilor comune de plasament şi a societăţilor de investiţii este necesară stabilirea unei societăţi de administrare specializate cu sediul central şi sediul social în acelaşi stat membru.
AT: Licenţa pentru o sucursală a unui asigurător străin este refuzată în cazul în care asigurătorul străin nu are o formă juridică corespunzătoare sau comparabilă cu cea de societate pe acţiuni sau asociaţie de asigurări reciproce. Conducerea unei sucursale trebuie să fie constituită din două persoane fizice cu reşedinţa în Austria.
BG: Asigurările de pensie se implementează prin participarea la societăţile de asigurare acreditate pentru pensii înregistrate (nu sunt permise sucursalele). Este necesar ca preşedintele consiliului director şi preşedintele consiliului de administraţie să aibă reşedinţa permanentă în Bulgaria. Înainte de a stabili o sucursală sau o agenţie cu scopul de a oferi anumite clase de asigurări, un asigurător străin trebuie să fi fost autorizat să practice în aceleaşi clase de asigurări în ţara sa de origine. Intermediarii de asigurări trebuie să se constituie în societăţi locale (nu sunt permise sucursalele). Membrii organismului de administrare şi supraveghere a întreprinderilor de (re)asigurare şi fiecare persoană autorizată să administreze sau să reprezinte întreprinderea de (re)asigurare trebuie să îndeplinească cerinţa privind reşedinţa.
CY: numai membrii (brokerii) Bursei de Valori din Cipru pot desfăşura acţiuni de brokeraj cu titluri de valoare în Cipru. O societate de brokeraj se poate constitui ca membru al Bursei de Valori din Cipru numai dacă a fost înfiinţată şi înregistrată în conformitate cu Legea societăţilor comerciale din Cipru (nu sunt permise sucursalele).
DE: Poliţele de asigurări obligatorii pentru transportul aerian pot fi încheiate numai de o filială stabilită în UE sau de o sucursală stabilită în Germania. Dacă o societate de asigurare străină a înfiinţat o sucursală în Germania, aceasta poate încheia contracte de asigurare în Germania cu privire la transportul internaţional numai prin intermediul sucursalei stabilite în Germania.
DK: în ceea ce priveşte serviciile de asigurări şi serviciile conexe asigurărilor, este rezervat dreptul de a solicita ca, în afara societăţilor de asigurare autorizate de dreptul danez sau de autorităţile daneze competente, nicio persoană sau societate (inclusiv societăţi de asigurare) să nu poată să participe în Danemarca, în scopuri profesionale, la efectuarea de asigurări directe pentru persoane cu reşedinţa în Danemarca, pentru nave daneze sau pentru bunuri imobile din Danemarca. DK îşi rezervă dreptul de a solicita ca asigurarea obligatorie pentru transportul aerian să poată fi subscrisă numai la societăţi stabilite în UE.
EE: în ceea ce priveşte asigurarea directă: organul de conducere al unei societăţi pe acţiuni de asigurare cu participare de capital străin poate include resortisanţi străini numai proporţional cu participarea străină, însă aceştia nu pot reprezenta mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie. Şeful unei filiale sau al unei societăţi independente trebuie să aibă reşedinţa permanentă în Estonia. Pentru acceptarea depozitelor, este rezervat dreptul de a solicita autorizaţia eliberată de autoritatea estoniană de supraveghere financiară şi constituirea ca societate conform dreptului estonian ca societate pe acţiuni, filială sau sucursală.
EL: În ceea ce priveşte serviciile de asigurări şi serviciile conexe asigurărilor, dreptul de stabilire nu include crearea de reprezentanţe sau de alte tipuri de prezenţă permanentă a societăţilor de asigurare, decât în cazurile în care aceste unităţi sunt stabilite ca agenţii, sucursale sau sedii centrale.
ES: Pentru a stabili o sucursală sau o agenţie cu scopul de a oferi anumite clase de asigurări, un asigurător străin trebuie să fie autorizat să opereze aceeaşi clasă de asigurări în ţara sa de origine de cel puţin cinci ani. Pentru profesia actuarială, este necesară îndeplinirea condiţiei privind reşedinţa sau deţinerea a trei ani de experienţă.
HR: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de decontare şi compensare în cazul cărora Agenţia Centrală de Depozitare (Central Depositary Agency - CDA) este singurul prestator în Croaţia, accesul la serviciile CDA va fi acordat nerezidenţilor în mod nediscriminatoriu.
HU: Prestarea de servicii de asigurare directă pe teritoriul Ungariei de către societăţi de asigurare care nu sunt stabilite în UE este permisă numai prin intermediul unei sucursale înregistrate în Ungaria. În ceea ce priveşte serviciile bancare şi alte servicii financiare (cu excepţia asigurărilor), sucursalele instituţiilor străine nu sunt autorizate să presteze servicii de administrare a activelor pentru fondurile de pensii private sau de servicii de gestionare a capitalului de risc. Consiliul unei instituţii financiare ar trebui să fie format din cel puţin doi membri care sunt cetăţeni maghiari, rezidenţi în sensul reglementărilor relevante privind schimbul valutar şi având reşedinţa permanentă în Ungaria pentru cel puţin un an.
IE: În cazul organismelor de plasament colectiv constituite ca fonduri de investiţii şi societăţi cu capital variabil (altele decât organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, OPCVM), este necesar ca mandatarul/depozitarul şi societatea de administrare să fie înregistraţi în Irlanda sau întrun alt stat membru al Uniunii Europene (nu se acceptă sucursale). În cazul unei societăţi în comandită simplă pentru investiţii, cel puţin un asociat comanditat trebuie să fie înregistrat în Irlanda. Pentru a deveni membru al unei burse de valori din Irlanda, o entitate trebuie fie (a) să fie autorizată în Irlanda, ceea ce presupune obligaţia de a fi înregistrată sau constituită sub formă de societate în comandită simplă, cu sediul central/social în Irlanda, fie (b) să fie autorizată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu directiva Uniunii Europene privind serviciile de investiţii.
PT: În ceea ce priveşte serviciile bancare şi alte servicii financiare (cu excepţia asigurărilor), administrarea fondurilor de pensii poate fi realizată numai de societăţi specializate înregistrate în acest scop în Portugalia şi de societăţi de asigurare stabilite în Portugalia şi autorizate să practice servicii de asigurări de viaţă sau de către entităţi autorizate să administreze fonduri de pensii în alte state membre ale UE. În ceea ce priveşte serviciile de asigurări şi serviciile conexe asigurărilor, pentru a stabili o sucursală în Portugalia, societăţile de asigurări străine trebuie să facă dovada unei experienţe operaţionale prealabile de cel puţin cinci ani. Înfiinţarea directă de sucursale nu este permisă pentru intermedierea în asigurări, care este rezervată societăţilor constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene. Asigurarea riscurilor legate de transportul aerian şi maritim, acoperind mărfurile, aeronavele, navele şi răspunderea civilă, poate fi subscrisă numai de către societăţi stabilite în Uniunea Europeană.
FI: Pentru societăţile de asigurări care oferă asigurări obligatorii de pensie: cel puţin jumătate din fondatorii şi membrii consiliului de administraţie şi ai consiliului de supraveghere trebuie să aibă reşedinţa în UE, cu excepţia cazului în care autorităţile competente acordă o derogare de la această cerinţă. Pentru alte tipuri de societăţi de asigurări decât cele care oferă asigurări obligatorii de pensie: cerinţa privind reşedinţa este obligatorie pentru cel puţin un membru al consiliului de administraţie şi al consiliului de supraveghere, precum şi pentru directorul general. Agentul general al unei societăţi de asigurare armene trebuie să aibă reşedinţa în Finlanda, cu excepţia cazului în care societatea are sediul social în UE. Asigurătorii străini nu pot obţine o licenţă în Finlanda ca sucursală pentru a desfăşura activităţi de asigurări obligatorii de pensie. Numai societăţile de asigurare care au sediul central în UE sau care au o sucursală în Finlanda pot presta servicii de asigurare directă (inclusiv coasigurare). Prestarea de servicii de broker în asigurări este condiţionată de deţinerea unui sediu comercial permanent în UE. Se pot aplica cerinţe privind reşedinţa pentru consiliul de administraţie. Pentru servicii bancare: cerinţa de reşedinţă pentru cel puţin unul dintre fondatori, un membru al consiliului de administraţie şi consiliului de supraveghere, directorul general şi persoana care are dreptul de a semna în numele unei instituţii de credit.
IT: Este rezervat dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură referitoare la activităţile desfăşurate de "consulenti finanziari". (consilieri financiari). Pentru a fi autorizată să gestioneze sistemul de decontare a operaţiunilor cu valori mobiliare, cu o unitate în Italia, o societate are obligaţia de a fi constituită în Italia (nu sunt permise sucursalele). Pentru a fi autorizată să administreze, la nivel central, serviciile de depozitare a valorilor mobiliare, cu o unitate în Italia, o societate are obligaţia de a fi constituită în Italia (nu se acceptă sucursale). În cazul organismelor de investiţii colective altele decât OPCVM armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii Europene, mandatarul/depozitarul are obligaţia să se înregistreze în Italia sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi să se stabilească printr-o sucursală în Italia. De asemenea, societăţile de administrare a OPCVM care nu sunt armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii Europene au obligaţia de a se înregistra în Italia (nu sunt permise sucursalele). Numai băncile, societăţile de asigurare, societăţile de investiţii şi societăţile care gestionează OPCVM armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii Europene care au sediul social în Uniunea Europeană, precum şi OPCVM înregistrate în Italia pot desfăşura activităţi de gestionare a resurselor fondurilor de pensii. La prestarea activităţii de vânzare la domiciliu, intermediarii trebuie să recurgă la agenţi autorizaţi de vânzări de servicii financiare înscrişi în registrul italian. Reprezentanţele intermediarilor străini nu pot desfăşura activităţi care au ca obiectiv prestarea de servicii de investiţii.
LT: Pentru gestionarea activelor este necesară constituirea unei societăţi de gestionare specializată (nu se acceptă sucursale). Numai firmele care au sediul social sau sucursale în Lituania pot acţiona ca depozitari de fonduri de pensii. Numai băncile cu sediul social sau o sucursală în Lituania şi autorizate să presteze servicii de investiţii într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European pot acţiona ca depozitari de active ale fondurilor de pensii. Cel puţin un şef al administraţiei unei bănci trebuie să vorbească limba lituaniană şi să aibă reşedinţa permanentă în LT.
PL: Intermediarii de asigurări trebuie să se constituie în societăţi locale (nu sunt permise sucursalele). Este rezervat dreptul de a solicita ca, pentru furnizarea şi transferul de informaţii financiare, pentru prelucrarea datelor financiare şi programele informatice conexe, să existe o cerinţă de a utiliza reţeaua publică de telecomunicaţii sau reţeaua unui alt operator autorizat. Societăţile de asigurări străine pot iniţia şi desfăşura activităţi de asigurări în Republica Polonia numai prin intermediul sucursalelor lor principale.
RO: În ceea ce priveşte serviciile bancare şi alte servicii financiare (cu excepţia asigurărilor): participanţii pe piaţă sunt persoane juridice române înfiinţate ca societăţi pe acţiuni în conformitate cu dispoziţiile legii societăţilor comerciale. Sistemele alternative de tranzacţionare ar putea fi administrate de un operator de sistem stabilit în condiţiile descrise mai sus sau de către o societate de investiţii autorizată de CNVM.
SK: Cetăţenii străini pot înfiinţa o societate de asigurări, sub forma unei societăţi pe acţiuni, sau pot desfăşura activităţi de asigurare prin filialele lor cu sediul social în Slovacia (nu se acceptă sucursale). Serviciile de investiţii în Slovacia pot fi prestate de bănci, societăţi de investiţii, fonduri de investiţii şi dealerii de valori mobiliare care au o formă juridică de societate pe acţiuni cu capital social în conformitate cu legea (nu se acceptă sucursale).
SE: Prestarea de servicii de asigurare directă este permisă numai prin intermediul unui prestator de servicii de asigurare autorizat în Suedia, cu condiţia ca prestatorul de servicii străin şi societatea de asigurare suedeză să aparţină aceluiaşi grup de societăţi sau să fi încheiat un acord de cooperare. Întreprinderile de brokeraj de asigurare care nu sunt constituite în Suedia pot fi înfiinţate numai printr-o sucursală. Fondatorul unei case de economii trebuie să fie o persoană fizică rezidentă în SEE.
SI: Tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate nu se aplică în ceea ce priveşte serviciile de asigurări şi serviciile de intermediere conexe, cu excepţia asigurării riscurilor legate de (i) transportul maritim şi aviaţia comercială, precum şi lansările în spaţiu şi transporturile aferente (inclusiv sateliţi), cu o asigurare care să acopere oricare sau toate dintre următoarele elemente: mărfurile transportate, vehiculul care transportă mărfurile şi orice răspundere ce decurge din aceasta; şi (ii) mărfurile în tranzit internaţional. Tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate nu se aplică în ceea ce priveşte serviciile bancare şi alte servicii financiare, cu excepţia împrumuturilor de toate tipurile, a acceptării garanţiilor şi a angajamentelor acordate de instituţii de credit străine entităţilor juridice naţionale şi societăţilor cu răspundere limitată cu asociat unic, a furnizării şi a transferului de informaţii financiare, a prelucrării de date financiare şi a furnizării software-ului aferent de către prestatorii de alte servicii financiare, de servicii de consiliere şi de alte servicii financiare auxiliare referitoare la toate aceste activităţi, inclusiv furnizarea de informaţii privind creditele şi analiza creditelor, cercetare şi consiliere în materie de investiţii şi portofoliu, consiliere privind achiziţiile, precum şi privind restructurarea şi strategia întreprinderilor. Este necesară prezenţa comercială. Neconsolidat pentru participarea la bănci în curs de privatizare şi pentru fondurile de pensii private (fonduri de pensii neobligatorii).
8.Servicii de sănătate, sociale şi de învăţământ
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte toate serviciile de sănătate, sociale şi de învăţământ care beneficiază de finanţări publice sau de sprijin de la stat, sub orice formă, şi, prin urmare, nu sunt considerate a fi finanţate din fonduri private.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte toate serviciile de sănătate finanţate din fonduri private, altele decât serviciile spitaliceşti, serviciile de ambulanţă şi unităţile rezidenţiale de îngrijire medicală finanţate din fonduri private, altele decât serviciile spitaliceşti (care intră sub incidenţa CPC 9311, 93192 şi 93193).
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte activităţile sau serviciile care fac parte dintr-un plan public de pensii sau un sistem legal de asigurări sociale.
UE: În ceea ce priveşte serviciile de învăţământ finanţate din fonduri private, se pot aplica condiţiile privind cetăţenia pentru majoritatea membrilor consiliului de administraţie.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate cu privire la prestarea de alte servicii de învăţământ finanţate din fonduri private, ceea ce înseamnă alte servicii decât cele clasificate ca fiind servicii de învăţământ primar, secundar, superior şi pentru adulţi.
BG, CY, FI, MT, RO SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii de învăţământ primar şi secundar finanţate din fonduri private (CPC 921, 922).
AT, SI, PL: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii de ambulanţă finanţate din fonduri private (CPC 93192).
BG: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile spitaliceşti, serviciile de ambulanţă şi unităţile rezidenţiale de îngrijire medicală, altele decât serviciile spitaliceşti (CPC 9311, 93192, 93193).
DE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestaţiile sistemului de securitate socială din Germania, în cadrul căruia diferite societăţi sau entităţi pot presta servicii care implică elemente concurenţiale şi care nu sunt, prin urmare, "servicii prestate exclusiv în exercitarea autorităţii guvernamentale".
DE: Este rezervat dreptul de a acorda un tratament mai bun în cadrul unui acord comercial bilateral în ceea ce priveşte pretarea de servicii sociale şi de sănătate (CPC 93).
CY, CZ, FI, HR, HU, MT, NL, PL, RO, SE, SI, SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte toate serviciile sociale finanţate din fonduri private (CPC 933).
BE, DE, DK, EL, ES, FR, IE, IT, PT, UK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii sociale finanţate din fonduri private, altele decât serviciile legate de casele de odihnă şi reabilitare şi casele de bătrâni.
CY, CZ, MT, SE, SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii spitaliceşti, servicii de ambulanţă şi unităţi rezidenţiale de îngrijire medicală finanţate din fonduri private, altele decât serviciile spitaliceşti (CPC 9311, 93192, 93193).
DE: Este rezervat dreptul de a menţine proprietatea naţională asupra spitalelor finanţate din fonduri private şi administrate de forţele armate germane. Germania îşi rezervă dreptul de a naţionaliza alte spitale importante finanţate din fonduri private.
FR: În ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi serviciile sociale, în timp ce investitorii din UE au la dispoziţie şi alte tipuri de forme juridice, investitorii străini au acces numai la formele juridice "societe d’exercice liberal" şi "societe civile professionnelle". Pentru exercitarea de funcţii de conducere este necesară autorizarea. Procesul de autorizare ţine seama de disponibilitatea administratorilor locali.
FR: În ceea ce priveşte serviciile de învăţământ primar, secundar şi superior (CPC 921, 922, 923): Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru a preda într-o instituţie de învăţământ cu finanţare privată. Cu toate acestea, resortisanţii străini pot obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente relevante pentru a putea preda. Resortisanţii străini pot obţine, de asemenea, o autorizaţie pentru a putea înfiinţa şi exploata instituţii de învăţământ. Această autorizaţie se acordă în mod discreţionar.
FI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi cele sociale finanţate din fonduri private.
BG: Instituţiile de învăţământ superior străine nu îşi pot deschide propriile diviziuni pe teritoriul Republicii Bulgaria. Instituţiile de învăţământ superior străine pot deschide facultăţi, departamente, institute şi colegii în Bulgaria numai în cadrul structurii instituţiilor de învăţământ superior bulgare şi în cooperare cu ele.
EL: În ceea ce priveşte serviciile de învăţământ superior, nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru înfiinţarea de instituţii de învăţământ care acordă diplome de stat recunoscute. Educaţia la nivel universitar este furnizată exclusiv de instituţii care sunt persoane juridice de drept public complet autonome. Cu toate acestea, legea le permite rezidenţilor UE (persoane fizice sau juridice) să înfiinţeze instituţii private de învăţământ terţiar care acordă certificate nerecunoscute ca fiind echivalente diplomelor universitare. Condiţia de deţinere a cetăţeniei UE pentru proprietarii şi majoritatea membrilor consiliului, precum şi pentru profesorii din şcolile primare şi secundare private.
ES: Pentru a înfiinţa o universitate cu finanţare privată care eliberează diplome sau titluri recunoscute este necesară obţinerea unei autorizaţii; procedura implică obţinerea avizului Parlamentului. Se aplică un test privind necesităţile economice, criteriile principale sunt numărul de locuitori şi densitatea unităţilor existente.
HR, SI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de învăţământ primar (CPC 921).
AT, BG, CY, FI, MT, RO, SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de învăţământ superior finanţate din fonduri private (CPC 923).
CZ: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii de învăţământ superior, cu excepţia serviciilor de învăţământ postsecundar tehnic şi profesional (CPC 92310).
CY, FI, MT, RO, SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru prestarea de servicii de învăţământ pentru adulţi (CPC 924).
AT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile de învăţământ pentru adulţi prestate prin intermediul emisiunilor radio sau de televiziune (CPC 924).
SK: Este rezervat dreptul de a solicita reşedinţa în SEE pentru toţi prestatorii de servicii de învăţământ, altele decât serviciile de învăţământ profesional şi tehnic postsecundar (CPC 92310). Este rezervat dreptul de a solicita ca majoritatea membrilor consiliului de administraţie al unei instituţii care prestează servicii de învăţământ să fie cetăţeni slovaci (CPC 921, 922, 923, 924).
SE: îşi rezervă dreptul de a adopta şi de a menţine orice măsură cu privire la prestatorii de servicii de învăţământ, care sunt autorizaţi de către autorităţile publice în ceea ce priveşte prestarea serviciilor de învăţământ. Această rezervă se aplică prestatorilor de servicii de învăţământ finanţate din fonduri publice şi private, cu o anumită formă de ajutor de stat, printre altele, prestatorilor de servicii de învăţământ recunoscute de stat, prestatorilor de servicii de învăţământ sub supravegherea statului sau de învăţământ care conferă dreptul la ajutor pentru studii.
BE, UK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea serviciilor de ambulanţă cu finanţare privată sau a serviciilor unităţilor rezidenţiale de îngrijire medicală cu finanţare privată, altele decât serviciile spitaliceşti.
9.Turism şi servicii legate de călătorii
BG, CY, EL, ES, FR: Condiţia de cetăţenie pentru ghizii turistici.
BG: În ceea ce priveşte serviciile de turism şi serviciile legate de călătorii, numărul directorilor străini nu poate depăşi numărul directorilor cetăţeni bulgari, în cazul în care participarea publică (de stat şi/sau municipală) la capitalul social al unei societăţi bulgare depăşeşte 50 %.
BG: Pentru serviciile de hoteluri, restaurante şi catering (cu excepţia cateringului în serviciile de transport aerian), este necesară constituirea ca societate (nu se acceptă sucursale).
CY: Autorizaţiile pentru înfiinţarea şi funcţionarea societăţilor de turism şi a agenţiilor de voiaj, precum şi înnoirea unei autorizaţii de funcţionare a unei societăţi existente se acordă numai persoanelor fizice sau juridice din UE. Prestatorii de servicii străini trebuie să fie reprezentaţi de un birou de voiaj rezident.
IT: Ghizii turistici din ţările care nu sunt membre ale UE trebuie să obţină o autorizaţie specifică.
HR: Localizarea în zone protejate de interes istoric şi artistic deosebit şi în parcuri naţionale sau naturale este condiţionată de obţinerea unei aprobări din partea guvernului Republicii Croaţia.
LT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de ghid turistic prestate de către ghizii turistici dintr-o ţară străină, care pot fi prestate numai în conformitate cu acorduri (sau contracte) bilaterale pe bază de reciprocitate.
10.Servicii recreative, culturale şi sportive (altele decât serviciile din domeniul audiovizual)
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru toate serviciile recreative, culturale şi sportive care fac obiectul unui angajament în conformitate cu anexa VIII-B (lista de angajamente privind serviciile transfrontaliere) privind prestarea transfrontalieră de servicii.
Servicii de divertisment (inclusiv servicii privind piesele de teatru, formaţiile de muzică live, spectacolele de circ şi discotecile)
CY, CZ, FI, HR, MT, PL, RO, SI, SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de divertisment (inclusiv serviciile privind piesele de teatru, formaţiile muzicale cu prezentare publică în direct, spectacolele de circ şi discotecile).
BG: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate, cu excepţia serviciilor de spectacole prestate de producătorii de teatru, grupurile de interpreţi vocali, grupurile muzicale şi orchestre (CPC 96191), a serviciilor prestate de autori, compozitori, sculptori, artişti de estradă şi alţi artişti individuali (CPC 96192) şi a serviciilor de teatru auxiliare (CPC 96193).
EE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru alte servicii de divertisment (CPC 96199), cu excepţia serviciilor de cinematograf.
LV, LT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate, cu excepţia serviciilor de exploatare a cinematografelor (parte din CPC 96199).
Servicii ale agenţiilor de ştiri şi ale agenţiilor de presă
BG, CY, CZ, EE, HU, LT, MT, RO, PL, SI, SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile agenţiilor de ştiri şi ale agenţiilor de presă (CPC 962).
FR: Participarea străină în societăţile existente care publică lucrări în limba franceză nu poate depăşi 20 % din capital sau din drepturile de vot ale societăţii. Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte agenţiile de presă.
Servicii sportive şi alte servicii recreative
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de jocuri de noroc şi pariuri.
AT, SI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte şcolile de schi şi serviciile de ghid montan.
BG, CY, CZ, EE, HR, LV, MT, PL, RO, SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile sportive (CPC 9641).
Biblioteci, arhive, muzee şi alte servicii culturale
UE (cu excepţia AT): Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte bibliotecile, arhivele, muzeele şi alte servicii culturale (CPC 963).
11.Servicii de transport
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de transport spaţial, închirierea de vehicule aerospaţiale (CPC 733, parte din CPC 734) şi servicii auxiliare transportului spaţial.
UE cu excepţia FI: În ceea ce priveşte prestarea de servicii de transport combinat, numai transportatorii stabiliţi într-un stat membru care îndeplinesc condiţiile de acces la profesie şi de acces pe piaţa transporturilor de mărfuri între statele membre pot să efectueze, în cadrul unei operaţiuni de transport combinat între state membre, trasee rutiere iniţiale şi/sau finale care fac parte integrantă din operaţiunea de transport combinat şi care pot include sau nu trecerea unei frontiere. Se aplică limitări care afectează orice mod de transport. Pot fi luate măsurile necesare pentru a garanta reducerea sau rambursarea taxelor pe autovehicule aplicabile vehiculelor rutiere implicate în transportul combinat.
AT, BG, CY, CZ, EE, HR, HU, LT, LV, MT, PL, RO, SE, SI, SK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii de transport combinat.
a)Servicii auxiliare transportului
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii de pilotaj şi amarare (servicii auxiliare transportului maritim şi transportului pe căi navigabile interioare).
UE: Îşi rezervă dreptul de a solicita ca numai navele care arborează pavilionul unui stat membru al UE să poată presta servicii de împingere şi remorcare (servicii auxiliare transportului maritim şi transportului pe căi navigabile interioare).
SI: Este rezervat dreptul de a solicita ca numai persoanele juridice stabilite în Republica Slovenia (nu se acceptă sucursalele) să poată presta servicii de vămuire în ceea ce priveşte transportul maritim, transportul pe căile navigabile interioare, transportul feroviar şi transportul rutier.
b)Transportul maritim şi serviciile auxiliare
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru stabilirea unei societăţi înregistrate cu scopul de a exploata o flotă sub pavilionul naţional al statului de stabilire.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte transportul naţional de cabotaj sau cetăţenia echipajului.
BG: Dreptul de a presta servicii auxiliare transportului maritim care necesită utilizarea de nave poate fi acordat numai navelor exploatate sub pavilion bulgar. Fără sucursale directe (pentru serviciile auxiliare transportului maritim este necesară constituirea ca societate).
CY: Condiţiile privind cetăţenia pentru proprietarii de nave în Cipru:
(a)persoane fizice: peste 50 % din participaţiile unei nave trebuie să fie deţinute de cetăţeni ai UE/SEE;
(b)persoane juridice: totalul de 100 % din participaţii trebuie să fie deţinut fie de corporaţii stabilite în UE/SEE, fie de corporaţii stabilite în afara UE/SEE, dar controlate de cetăţeni ai UE/SEE. În acest caz, "controlate" înseamnă fie că peste 50 % din participaţiile corporaţiilor sunt deţinute de cetăţeni ai UE sau SEE, fie că majoritatea directorilor corporaţiilor sunt cetăţeni ai UE sau SEE. În ambele cazuri, fie acestea trebuie să aibă un reprezentant desemnat şi autorizat în Cipru, fie administrarea navei trebuie să fie încredinţată în totalitate unui cetăţean cipriot sau unei societăţi de administrare a navelor din UE stabilită în Cipru.
DK: Rezidenţii persoane fizice din ţări din afara UE nu pot deţine vase sub pavilion danez. Societăţile din afara UE/SEE şi companiile de transport maritim deţinute în comun ("partrederi") nu pot deţine nave comerciale sub pavilion danez decât dacă: navele sunt administrate, controlate şi exploatate în mod efectiv fie prin intermediul unui sediu principal, fie prin intermediul unui sediu secundar al proprietarului în Danemarca, şi anume o filială, o sucursală sau o agenţie al căror personal deţine o autorizaţie permanentă de a acţiona în numele proprietarului. Prestatorii de servicii de pilotaj pot presta acest tip de servicii în Danemarca numai dacă aceştia îşi au domiciliul într-o ţară din UE/SEE şi sunt înregistraţi şi autorizaţi de către autorităţile daneze în conformitate cu Legea daneză privind pilotajul.
ES: Pentru a înregistra o navă în Registrul special, societatea în proprietatea căreia se află nava trebuie să fie stabilită în Insulele Canare.
HR: Pentru servicii auxiliare transportului maritim, este necesar ca persoana juridică străină să stabilească o societate în Croaţia căreia să i se acorde o concesiune de către autoritatea portuară, în urma unei proceduri de licitaţie publică. Numărul de prestatori de servicii poate fi limitat ca urmare a constrângerilor impuse de capacitatea portuară.
HR: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte: c) serviciile de vămuire, d) serviciile de staţionare şi depozitare a containerelor, e) serviciile de agenţii maritime şi f) serviciile maritime de expediere de mărfuri.
Pentru a) servicii maritime de manipulare a încărcăturilor, b) servicii de stocare şi depozitare, j) alte servicii de sprijin şi auxiliare (inclusiv catering), h) servicii de împingere şi remorcare şi i) servicii de sprijin pentru transportul maritim: persoana juridică străină trebuie să înfiinţeze o societate în Croaţia, care ar trebui să obţină o concesiune din partea autorităţii portuare, în urma unei proceduri de licitaţie publică. Numărul de prestatori de servicii poate fi limitat ca urmare a constrângerilor impuse de capacitatea portuară.
FI: Numai navele exploatate sub pavilion finlandez pot presta servicii.
c)Transportul pe căi navigabile interioare (1) şi serviciile auxiliare
(1)Inclusiv servicii auxiliare transportului pe căile navigabile interioare.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte transportul naţional de cabotaj sau cetăţenia echipajului. Măsurile bazate pe acordurile existente sau viitoare privind accesul la căile navigabile interioare (inclusiv acordurile ca urmare a legăturii Rin-Main-Dunăre) rezervă unele drepturi de trafic pentru operatorii cu sediul în ţările în cauză care îndeplinesc criteriile de cetăţenie în ceea ce priveşte proprietatea. Face obiectul reglementărilor de punere în aplicare a Convenţiei de la Mannheim privind transportul fluvial pe Rin.
HR: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru serviciile legate de transportul pe căile navigabile interioare.
UE cu excepţia LV şi MT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru stabilirea unei societăţi înregistrate cu scopul de a exploata o flotă sub pavilionul naţional al statului de stabilire.
AT: În ceea ce priveşte căile navigabile interioare şi serviciile auxiliare transportului pe căile navigabile interioare (închiriere de nave cu echipaj, serviciile de împingere şi remorcare, serviciile de pilotaj şi amarare, serviciile de asistenţă pentru navigaţie şi serviciile de exploatare a porturilor şi a căilor navigabile), se acordă concesii numai persoanelor juridice din SEE şi peste 50 % din capitalul social, capitalul circulant, drepturile de vot şi majoritatea în consiliile de conducere sunt rezervate cetăţenilor SEE.
HU: Poate fi prevăzută condiţia participării statului într-o unitate Transportul aerian şi serviciile auxiliare
Condiţiile care reglementează accesul reciproc pe pieţe în sectorul transportului aerian vor fi abordate de Acordul între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia şi Republica Armenia privind înfiinţarea unui spaţiu aerian comun.
UE: Aeronavele utilizate de un transportator aerian din UE trebuie să fie înregistrate în statul membru al UE care a acordat licenţă transportatorului sau, dacă statul membru al UE care a acordat licenţa permite astfel, în alte state ale UE. Pentru a fi înregistrate, poate fi necesar ca aeronavele să fie proprietatea fie a unor persoane fizice care îndeplinesc criterii specifice privind cetăţenia, fie a unor întreprinderi care îndeplinesc criterii specifice privind proprietatea asupra capitalului şi controlul. În mod excepţional, aeronavele înregistrate în Armenia pot fi concesionate de un transportator aerian armean unui transportator aerian din UE în anumite condiţii, în cazul în care transportatorul aerian din UE întâmpină necesităţi excepţionale, necesităţi de capacitate sezoniere sau necesităţi de a face faţă unor dificultăţi operaţionale, care nu pot fi soluţionate în mod rezonabil prin închirierea de aeronave înregistrate în UE, şi sub rezerva obţinerii aprobării pe o durată limitată din partea statului membru al UE care a acordat licenţă transportatorului aerian din UE. În ceea ce priveşte închirierea aeronavelor cu echipaj, aeronavele trebuie să fie proprietatea fie a unor persoane fizice care îndeplinesc criterii specifice privind cetăţenia, fie a unor persoane juridice care îndeplinesc criterii specifice privind proprietatea asupra capitalului şi controlul acestuia. Aeronavele trebuie să fie exploatate de transportatori aerieni aflaţi în proprietatea fie a unor persoane fizice care îndeplinesc criterii specifice privind cetăţenia, fie a unor persoane juridice care îndeplinesc criterii specifice privind proprietatea asupra capitalului şi controlul acestuia.
UE: Pentru serviciile de handling la sol, ar putea fi necesară stabilirea pe teritoriul UE. Nivelul de deschidere al serviciilor de handling la sol depinde de mărimea aeroportului. Numărul de prestatori din fiecare aeroport ar putea fi limitat. Pentru "aeroporturile mari", această limită nu poate fi mai mică de doi prestatori. Pentru mai multă certitudine, acest lucru nu afectează drepturile şi obligaţiile UE în temeiul Acordului privind transportul aerian dintre Armenia şi Uniunea Europeană şi statele sale membre.
UE: În ceea ce priveşte serviciile privind sistemele informatizate de rezervare (SIR), atunci când transportatorii aerieni din Uniunea Europeană nu beneficiază de un tratament echivalent (1) cu cel acordat în Uniunea Europeană de prestatorii de servicii SIR din afara Uniunii Europene sau atunci când prestatorii de servicii SIR din Uniunea Europeană nu beneficiază de un tratament echivalent cu cel acordat în Uniunea Europeană de transportatorii aerieni din ţări din afara Uniunii Europene, se pot lua măsuri în vederea acordării unui tratament echivalent de către prestatorii de servicii SIR din Uniunea Europeană către transportatorii aerieni din ţări din afara Uniunii Europene sau respectiv, de către transportatorii aerieni din Uniunea Europeană către prestatorii de servicii SIR din ţări din afara UE.
(1)"Tratamentul echivalent" implică un tratament nediscriminatoriu al transportatorilor aerieni din Uniunea Europeană şi al prestatorilor de servicii SIR din Uniunea Europeană.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de exploatare a aeroporturilor.
BG: Fără sucursale directe pentru serviciile auxiliare transportului aerian (este necesară constituirea ca societate). În ceea ce priveşte serviciile de agenţie de transport de mărfuri, persoanele străine pot presta servicii numai prin participarea la societăţile bulgare în limita a 49 % din capital şi prin intermediul sucursalelor.
HR: este rezervat dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură referitoare la serviciile de handling la sol (inclusiv catering).
CY, CZ, HU, MT, PL, RO, SK: este rezervat dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură referitoare la serviciile de agenţie de transport de mărfuri (parte din CPC 748).
d)Transportul feroviar şi serviciile auxiliare
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate cu privire la serviciile de transport feroviar de călători şi de mărfuri (CPC 7111 şi 7112).
BG: În ceea ce priveşte serviciile auxiliare transportului feroviar, fără sucursale directe (este necesară constituirea ca societate). Participarea într-o societate bulgară este limitată la 49 %.
CZ: În ceea ce priveşte serviciile auxiliare transportului feroviar, fără sucursale directe (este necesară constituirea ca societate).
HR: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru transportul de călători şi de marfă, pentru serviciile de agenţie de transport de mărfuri (parte din CPC 748) şi pentru serviciile de împingere şi remorcare (CPC 7113).
e)Transportul rutier şi serviciile auxiliare
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate cu privire la serviciile de cabotaj în transportul rutier, inclusiv pentru transportul în interiorul unui stat membru de către un transportator stabilit într-un alt stat membru (CPC 7121 şi CPC 7122), cu excepţia închirierii de servicii neregulate ale autobuzelor cu operator şi a serviciilor de transport rutier de mărfuri (CPC 7123), excluzând transportul trimiterilor poştale şi de curierat pe cont propriu. Se aplică cerinţa de reşedinţă pentru managerul de transport.
AT: Pentru transportul de călători şi de marfă şi pentru închirierea de vehicule rutiere comerciale cu operator, se pot acorda drepturi şi/sau autorizaţii exclusive numai resortisanţilor statelor membre ale Uniunii Europene şi persoanelor juridice din Uniunea Europeană care îşi au sediul în Uniunea Europeană.
BG: Pentru transportul de călători şi de marfă, pot fi acordate drepturi şi/sau autorizaţii exclusive numai resortisanţilor statelor membre ale Uniunii Europene şi persoanelor juridice din Uniunea Europeană care îşi au sediul în Uniunea Europeană. Este necesară constituirea ca societate. Se aplică condiţia de cetăţenie a UE pentru persoanele fizice. Fără sucursale directe (este necesară constituirea ca societate pentru CPC 7121 şi CPC 7122 şi pentru CPC 7123, excluzând transportul trimiterilor poştale şi de curierat pe cont propriu). În ceea ce priveşte serviciile auxiliare transportului rutier, fără sucursale directe (este necesară constituirea ca societate). Participarea într-o societate bulgară este limitată la 49 %.
CZ: Fără sucursale directe (este necesară constituirea ca societate pentru CPC 7121 şi CPC 7122 şi pentru CPC 7123, excluzând transportul trimiterilor poştale şi de curierat pe cont propriu).
EL: În scopul exercitării profesiei de transportator rutier de mărfuri este necesară o licenţă elenă. Licenţele sunt acordate în condiţii nediscriminatorii. Transportatorii rutieri de mărfuri stabiliţi în Grecia pot utiliza numai vehicule înmatriculate în Grecia.
ES: Pentru transportul de călători şi pentru serviciile de transport interurban cu autobuzul, se aplică un test privind necesităţile economice.
FI: Pentru a presta servicii de transport rutier este necesară o autorizare, lucru care nu se extinde la vehiculele înmatriculate în străinătate.
FR: Investitorii străini nu sunt autorizaţi să presteze servicii de transport interurban cu autobuzul.
LV: Pentru serviciile de transport de călători şi de marfă este necesară o autorizaţie, care nu se extinde la vehiculele înmatriculate în străinătate. Entităţile stabilite sunt obligate să utilizeze vehicule înregistrate în ţară.
RO: Este necesară o licenţă pentru a presta servicii de transport rutier de mărfuri şi de transport rutier de călători. Operatorii care deţin o licenţă pot folosi numai vehicule înmatriculate în România, deţinute şi folosite în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului.
SE: În scopul exercitării activităţii de operator de transport rutier este necesară o licenţă suedeză. Criteriile pentru a primi o licenţă de taxi includ faptul că societatea a desemnat o persoană fizică care să acţioneze în calitate de manager de transport (o cerinţă de reşedinţă de facto - a se vedea rezerva suedeză privind tipurile de stabilire). Entităţile stabilite trebuie să respecte cerinţa de a utiliza vehicule înmatriculate în ţară.
În cazul altor tipuri de transportatori rutieri, criteriile pentru a primi o licenţă prevăd ca societatea să fie stabilită în UE, să aibă o entitate situată în Suedia şi să fi desemnat o persoană fizică, care trebuie să fie rezident în UE pentru a acţiona în calitate de manager de transport.
Licenţele sunt acordate în condiţii nediscriminatorii, cu excepţia faptului că operatorii de servicii de transport rutier de mărfuri şi de călători pot, ca regulă generală, folosi numai vehicule înregistrate în registrul naţional al traficului rutier. În cazul în care un vehicul înmatriculat în străinătate este deţinut de o persoană fizică sau juridică a cărei reşedinţă principală este în străinătate şi este adus în Suedia pentru uz temporar, vehiculul poate fi utilizat temporar în Suedia. În general, agenţia de transport suedeză defineşte utilizarea temporară ca fiind de maximum un an.
f)Transportul prin conducte al altor produse decât combustibilul şi servicii auxiliare
AT: pentru CPC 7139, este rezervat dreptul de a acorda drepturi exclusive resortisanţilor statelor membre ale UE şi persoanelor juridice din UE care au sediul în UE.
14.Servicii energetice
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte persoanele juridice din Armenia controlate (1) de persoane fizice sau juridice dintr-o ţară care reprezintă peste 5 % din importurile de petrol sau de gaze naturale ale UE (2), cu excepţia cazului în care UE oferă accesul complet la acest sector persoanelor fizice sau juridice din această ţară, în contextul unui acord de integrare economică încheiat cu ţara respectivă.
(1)O persoană juridică este controlată de o altă persoană fizică sau juridică/alte persoane fizice sau juridice dacă aceasta/acestea din urmă are/au competenţa să desemneze majoritatea directorilor săi sau să dirijeze într-un alt mod legal activităţile acesteia. În special, deţinerea unei proporţii de peste 50 % din participaţiile în capitalurile proprii ale unei persoane juridice se consideră a fi deţinerea controlului.
(2)Pe baza cifrelor publicate de Direcţia Generală Energie în cel mai recent EU energy statistical pocketbook: importurile de ţiţei exprimate în greutate, importurile de gaze naturale exprimate în putere calorică.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate pentru producţia, prelucrarea sau transportul combustibililor nucleari şi materialelor nucleare şi producţia sau distribuţia de energie nucleară.
UE: Certificarea unui operator al sistemului de transmisie care este controlat de o persoană fizică sau juridică/de persoane fizice sau juridice dintr-o ţară terţă sau din ţări terţe poate fi refuzată în cazul în care operatorul nu a demonstrat că acordarea certificării nu va presupune un risc pentru securitatea aprovizionării cu energie într-un stat membru sau în UE, în conformitate cu articolul li din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi cu articolul 11 din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata de carburanţi pentru autovehicule, energie electrică, gaz (neîmbuteliat), abur şi apă caldă.
AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, EL, IE, IT, LV, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de transport al combustibililor prin conducte, altele decât serviciile de consultanţă.
BE, LV: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile de transport al gazelor naturale prin conducte, altele decât serviciile de consultanţă.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile conexe distribuţiei de energie electrică, altele decât serviciile de consultanţă.
SI: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile conexe distribuţiei de energie electrică, altele decât serviciile conexe distribuţiei de gaz.
PL: În ceea ce priveşte serviciile de stocare şi depozitare a combustibililor transportaţi prin conducte (parte din CPC 742), este rezervat dreptul de a solicita ca investitorilor din ţările care furnizează energie să li se poată interzice să dobândească controlul asupra activităţii. Este rezervat dreptul de a solicita constituirea ca societate (nu sunt permise sucursalele).
CY: Îşi rezervă dreptul de a refuza acordarea licenţelor pentru resortisanţii ţărilor terţe sau entităţile controlate de către resortisanţi ai ţărilor terţe, în legătură cu activităţile de prospectare, explorare şi exploatare a hidrocarburilor. Entităţile cărora li s-a acordat o licenţă în legătură cu activităţile de prospectare, explorare şi exploatare a hidrocarburilor nu pot intra sub controlul direct sau indirect al unei ţări terţe sau al resortisanţilor unei ţări terţe fără o autorizare prealabilă.
15.Alte servicii care nu sunt incluse în altă parte
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de noi servicii, altele decât cele clasificate în Clasificarea centrală provizorie a produselor a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CPC), 1991.
UE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte prestarea de servicii ale organizaţiilor asociative (CPC 95), serviciile funerare, serviciile cimitirelor şi crematoriilor (CPC 9703).
LT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte acordarea unei adrese de internet care se termină cu "gov.lt" şi certificarea caselor de înregistrare electronice.
CY: Prestarea de servicii de coafură este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei, la care se adaugă cerinţa privind reşedinţa.
PT: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile legate de vânzarea de echipamente sau pentru atribuirea unui brevet.
SE: Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte serviciile funerare, serviciile cimitirelor şi crematoriilor.
ANEXA VIII2:ANGAJAMENTELE UNIUNII EUROPENE PRIVIND SERVICIILE TRANSFRONTALIERE
1.Lista de angajamente de mai jos indică activităţile economice liberalizate de Uniunea Europeană în temeiul articolului 151 din prezentul acord şi, prin intermediul rezervelor, limitările privind accesul pe piaţă şi tratamentul naţional care se aplică serviciilor şi prestatorilor de servicii din Republica Armenia în sectoarele respective. Listele cuprind următoarele elemente:
(a)o primă coloană în care se indică sectorul sau subsectorul în care angajamentul este asumat de către parte şi domeniul de aplicare al liberalizării în care se aplică rezervele; şi
(b)o a doua coloană în care se descriu rezervele aplicabile.
Atunci când coloana menţionată la litera (b) include numai rezerve specifice statelor membre, statele membre care nu sunt enumerate îşi asumă angajamente în sectorul respectiv fără rezerve.
Absenţa rezervelor specifice unui stat membru într-un anumit sector nu aduce atingere rezervelor orizontale sau rezervelor sectoriale care se pot aplica la nivelul UE.
Pentru sectoarele şi subsectoarele care nu sunt menţionate în lista de mai jos, nu au fost asumate angajamente.
2.Lista de mai jos nu include măsuri cu privire la cerinţele şi procedurile de calificare, la standardele tehnice şi la cerinţele şi procedurile de autorizare atunci când nu reprezintă o restricţie a accesului pe piaţă sau a tratamentului naţional în înţelesul articolelor 149 şi 150 din prezentul acord. Măsurile respective (de exemplu, necesitatea obţinerii unei autorizaţii, obligaţii privind serviciul universal, necesitatea de a obţine recunoaşterea calificărilor în sectoarele reglementate, necesitatea promovării anumitor examene, inclusiv examene de limbă, cerinţa nediscriminatorie ca anumite activităţi să nu poată fi efectuate în zonele de mediu protejate sau în zonele de interes istoric şi artistic deosebit), chiar dacă nu sunt enumerate, se aplică, în orice caz, pentru investitorii celeilalte părţi.
3.Lista de mai jos nu aduce atingere fezabilităţii modului 1 în anumite sectoare şi subsectoare de servicii şi nu aduce atingere existenţei monopolurilor publice şi a unor drepturi exclusive astfel cum sunt descrise în lista de angajamente privind stabilirea.
4.În conformitate cu articolul 141 alineatul (3) din prezentul acord, lista de mai jos nu include măsurile privind subvenţiile acordate de părţi.
5.Drepturile şi obligaţiile care decurg din prezenta listă de angajamente nu au efect direct aplicabil şi, prin urmare, nu conferă în mod direct drepturi persoanelor fizice sau juridice.
6.Pentru o mai mare certitudine, pentru Uniunea Europeană, obligaţia de a acorda tratamentul naţional nu implică cerinţa de a extinde la resortisanţii sau persoanele juridice ale celeilalte părţi tratamentul acordat într-un stat membru resortisanţilor şi persoanelor juridice ale unui alt stat membru în temeiul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene sau al oricăror măsuri adoptate în temeiul acestui tratat, inclusiv punerea lor în aplicare în statele membre. Un astfel de tratament naţional este acordat numai persoanelor juridice ale celeilalte părţi stabilite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru şi care îşi au sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfăşurare a activităţii în statul membru respectiv, inclusiv persoanele juridice stabilite în Uniunea Europeană care sunt deţinute sau controlate de resortisanţi ai celeilalte părţi.

Sector sau subsector

Descrierea rezervelor

1. SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI

Toate sectoarele

A. Servicii profesionale

(a) Servicii juridice

Pentru modurile 1 şi 2

(CPC 861) (1)

[excluzând serviciile de consiliere juridică şi de documentare şi certificare juridică prestate de practicieni în domeniul dreptului cărora le-au fost încredinţate funcţii publice, cum ar fi notari, "huissiers de justice" (executori judecătoreşti) sau alţi "officiers publics et ministeriels" (funcţionari publici şi persoane care în baza unei decizii a unei autorităţi publice pot desfăşura o activitate care constituie un serviciu public).]

AT, BE, BG, CY, DE, EE, EL, ES, FR, HU, IE, IT, LT, LU, MT, PT, PL, SK, UK: Admiterea deplină în barou, necesară pentru practicarea dreptului intern (al UE şi al statului membru) şi pentru reprezentarea în faţa instanţelor, este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.

CY: Pentru prestarea de servicii juridice, trebuie să fie îndeplinite condiţiile privind deţinerea cetăţeniei UE şi privind reşedinţa în UE. Admiterea deplină în barou este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei, la care se adaugă cerinţa privind reşedinţa. Numai avocaţii înscrişi în barou pot fi asociaţi, acţionari sau membri ai consiliului de administraţie într-un cabinet de avocatură în Cipru.

CY, HU: Pentru avocaţii străini, sfera activităţilor juridice este limitată la furnizarea de consiliere juridică.

FI: Admiterea deplină în barou, necesară pentru serviciile de reprezentare juridică, este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei, la care se adaugă cerinţele privind reşedinţa (inclusiv pentru utilizarea titlului finlandez de "asianajaja").

BE: Se aplică cote pentru prezentarea în faţa "Cour de cassation" în alte cauze decât cele penale.

BG: Avocaţii străini pot presta numai servicii de reprezentare juridică pentru resortisanţi ai ţării lor de origine şi sub rezerva reciprocităţii şi în cooperare cu un avocat bulgar. Pentru serviciile de mediere juridică este necesară îndeplinirea condiţiei privind reşedinţa permanentă.

ES: Avocaţii specializaţi în proprietate industrială trebuie să îndeplinească condiţia privind cetăţenia unui stat membru al UE.

FR: Accesul avocaţilor la profesia de "avocat aupres de la Cour de Cassation" et "avocat aupres du Conseil d’Etat" face obiectul unor cote şi este supus condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.

(1)Include consilierea juridică, reprezentarea juridică, arbitrajul şi concilierea/medierea juridică şi serviciile de documentare şi certificare juridică. Prestarea de servicii juridice este autorizată numai în ceea ce priveşte dreptul internaţional public, dreptul UE şi dreptul oricărei jurisdicţii în cadrul căreia investitorul sau personalul acestuia este calificat să practice meseria de avocat şi, la fel ca în cazul prestării altor servicii, este condiţionată de îndeplinirea cerinţelor în materie de autorizare şi a procedurilor aplicabile în statele membre ale Uniunii Europene. În cazul avocaţilor care prestează servicii juridice ce ţin de dreptul internaţional public şi dreptul unei alte ţări, acestea pot lua, printre altele, forma respectării codurilor de etică locale, utilizării titlului obţinut în ţara de origine (cu excepţia cazului în care a fost obţinută echivalenţa cu titlul atribuit în ţara gazdă), cerinţelor în materie de asigurare, simplei înregistrări pe lângă baroul ţării gazdă sau admiterii simplificate în baroul ţării gazdă printr-un test de aptitudini şi un domiciliu legal sau profesional în ţara gazdă. Serviciile juridice care ţin de dreptul UE sunt furnizate, în principiu, de către sau prin intermediul unui avocat care deţine toate calificările, admis în barou în UE şi care acţionează personal, iar serviciile juridice care ţin de dreptul unui stat membru al UE sunt prestate, în principiu, de către sau prin intermediul unui avocat care deţine toate calificările, admis în baroul statului membru în cauză şi care acţionează personal. Prin urmare, pentru reprezentarea în faţa instanţelor şi a altor autorităţi competente din UE ar putea fi necesară admiterea deplină în baroul statului membru al UE în cauză, din moment ce implică practicarea dreptului UE şi a dreptului de procedură intern. Cu toate acestea, în unele state membre, avocaţilor străini care nu sunt admişi pe deplin în barou li se permite să reprezinte în proceduri civile o parte care este resortisant al statului în care avocatul are dreptul să profeseze sau care aparţine de statul respectiv.

LV: Cerinţa privind deţinerea cetăţeniei pentru avocaţii autorizaţi, cărora le este rezervat dreptul de reprezentare juridică în cadrul procedurilor penale.

DK: Pentru practicarea dreptului, inclusiv reprezentarea în instanţă, este necesară admiterea deplină în barou. Pentru admiterea în barou, este necesară respectarea cerinţelor stabilite în Legea daneză privind administrarea justiţiei. Conform legii daneze privind administrarea justiţiei, titlul "Advokaf este un titlu protejat. Alte persoane decât avocaţii care deţin o licenţă daneză de practică pot presta servicii juridice în conformitate cu legea daneză privind serviciile juridice, însă nu pot folosi titlul "Advokaf.

EE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru agenţii pentru brevete şi traducătorii autorizaţi (parte din CPC 861).

NL, FI, HU: Cerinţa privind reşedinţa pentru agenţii de brevete (parte din CPC 861).

LT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru avocaţii specializaţi în brevete.

PT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru accesul la profesia de "solicitadores" şi pentru consilierii în materie de proprietate industrială.

(b) 1. Servicii de contabilitate şi de ţinere a evidenţelor contabile

(CPC 86212, alte servicii decât "serviciile de audit", CPC 86213, CPC 86219 şi CPC 86220)

Pentru modul 1

FR, HU, IT, MT, RO, SI: Neconsolidat.

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru reprezentarea în faţa autorităţilor competente.

CY: Accesul este supus analizei nevoilor economice. Criteriile principale: situaţia ocupării forţei de muncă în subsector.

Pentru modul 2

Toate statele membre: Nu sunt prevăzute.

(b) 2. Servicii de audit

(CPC 86211 şi 86212, altele decât serviciile de contabilitate)

Pentru modul 1

BE, BG, CY, DE, ES, FI, FR, EL, HU, IE, IT, LU, MT, NL, PT, RO, SI, UK: Neconsolidat.

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru reprezentarea în faţa autorităţilor competente şi pentru efectuarea auditurilor prevăzute în anumite legi austriece (de exemplu, Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea privind Bursa de Valori, Legea bancară etc.).

SE: Numai auditorii recunoscuţi şi autorizaţi în Suedia şi firmele de audit înregistrate în Suedia pot presta servicii de audit statutar în cadrul anumitor entităţi juridice, inclusiv în cadrul tuturor societăţilor cu răspundere limitată, precum şi ca persoane fizice. Numai auditorii recunoscuţi în Suedia şi firmele publice de contabilitate înregistrate pot deţine participaţii sau pot să constituie societăţi de persoane în societăţile care practică auditul calificat (în scopuri oficiale). Este necesară îndeplinirea condiţiei privind reşedinţa pe teritoriul SEE sau Elveţiei în vederea obţinerii aprobării. Titlurile de "auditor recunoscut" şi "auditor autorizat" pot fi utilizate numai de către auditorii recunoscuţi sau autorizaţi în Suedia. Auditorii asociaţiilor economice cooperatiste şi ai anumitor alte întreprinderi, care nu sunt contabili autorizaţi sau recunoscuţi, trebuie să aibă reşedinţa în SEE. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la această cerinţă.

HR: Firmele străine de audit pot presta servicii de audit pe teritoriul croat unde au înfiinţat o sucursală, în conformitate cu dispoziţiile din Legea societăţilor.

LT: Rapoartele auditorilor trebuie întocmite în colaborare cu un auditor acreditat să profeseze în Lituania.

DK: este necesară îndeplinirea condiţiei privind reşedinţa.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(c) Servicii de consultanţă fiscală (CPC 863) (1)

Pentru modul 1

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru reprezentarea în faţa autorităţilor competente.

CY: Accesul este supus analizei nevoilor economice. Criteriile principale: situaţia ocupării forţei de muncă în subsector.

CZ: Accesul este limitat numai la persoanele fizice.

BG, MT, RO, SI: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute

(d) Servicii de arhitectură

Şi

(g) Servicii de planificare urbană şi de arhitectură peisagistică

(CPC 8671 şi CPC 8674)

Pentru modul 1

AT: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor strict de planificare.

BE, BG, CY, EL, IT, MT, PL, PT, SI: Neconsolidat.

DE: Aplicarea normelor naţionale privind onorariile şi remuneraţiile pentru toate serviciile prestate din străinătate.

FR: Servicii prestate numai printr-o SEL (anonyme, a responsabilite limitee sau en commandite par actions) sau SCP.

HU, RO: Neconsolidat pentru servicii de arhitectură peisagistică.

HR: Persoanele fizice şi juridice pot presta aceste servicii sub rezerva autorizării de către Camera Arhitecţilor din Croaţia. Un plan sau un proiect elaborat în străinătate trebuie recunoscut (validat) de o persoană fizică sau juridică autorizată din Croaţia în ceea ce priveşte conformitatea sa cu legislaţia croată. Neconsolidat pentru serviciile de planificare urbană.

SK: Se solicită reşedinţa în SEE pentru înregistrarea la camera profesională, care este necesară pentru prestarea de servicii de arhitectură.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(1)Nu includ serviciile de consultanţă juridică şi de reprezentare juridică în materie de fiscalitate, care se regăsesc la punctul l.A.a). Servicii juridice.

(e) Servicii de inginerie; şi

(f) Servicii integrate de inginerie (CPC 8672 şi CPC 8673)

Pentru modul 1

AT, SI: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor strict de planificare.

BG, CZ, CY, EL, IT, MT, PT: Neconsolidat

HR: Persoanele fizice şi juridice pot presta aceste servicii, cu aprobarea Camerei Inginerilor din Croaţia. Un plan sau un proiect elaborat în străinătate trebuie recunoscut (validat) de o persoană fizică sau juridică autorizată din Croaţia în ceea ce priveşte conformitatea sa cu legislaţia croată.

SK: se solicită reşedinţa în SEE pentru înregistrarea la camera profesională, care este necesară pentru prestarea de servicii de inginerie.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(h) Servicii medicale (inclusiv serviciile psihologilor) şi stomatologice

(CPC 9312 şi parte din CPC 85201)

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CY, DE, DK, EE, ES, FI, FR, EL, IE, IT, LU, MT, NL, PT, RO, SK, UK: Neconsolidat.

LT: Prestarea serviciului este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii care se bazează pe un plan de servicii medicale stabilit în funcţie de necesităţi, luând în considerare populaţia şi serviciile medicale şi stomatologice existente.

SI: Neconsolidat pentru medicina socială, servicii sanitare, epidemiologice, medicale/ecologice, furnizarea de sânge, preparate sanguine şi transplanturi şi autopsii.

HR: Neconsolidat, cu excepţia telemedicinei.

CZ: Accesul este limitat numai la persoanele fizice. Pentru persoane fizice străine, se cere o autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(i) Servicii veterinare (CPC 932)

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, EE, ES, FR, EL, HU, IE, IT, LV, MT, NL, PT, RO, SI, SK: Neconsolidat.

UK: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de laborator veterinar şi a serviciilor tehnice furnizate chirurgilor veterinari, a consilierii de ordin general, a orientării şi a furnizării de informaţii (de exemplu: nutriţionale, comportamentale şi de îngrijire a animalelor de companie).

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(j) 1. Servicii prestate de moaşe (parte din CPC 93191)

(j) 2. Servicii prestate de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical (parte din CpC 93191)

FI: numai pentru serviciile cu finanţare privată.

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, EE, ES, FR, EL, HU, IE, IT, LV, LT, LU, MT, NL, PT, RO, SI, SK, UK: Neconsolidat.

FI, PL: Neconsolidat, cu excepţia asistenţilor medicali.

HR: Neconsolidat, cu excepţia telemedicinei.

SE: Nu sunt prevăzute.

Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(k) Vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice şi vânzarea cu amănuntul de articole medicale şi ortopedice (CPC 63211)

şi alte servicii prestate de farmacişti (1)

Pentru modul 1

LT: Vânzarea cu amănuntul către public de medicamente nu poate fi efectuată decât prin intermediul unei farmacii. Este interzisă vânzarea online de medicamente eliberate cu prescripţie medicală.

LV: Neconsolidat, cu excepţia comenzilor prin corespondenţă.

HU: Neconsolidat, cu excepţia CPC 63211.

Pentru modul 1 şi modul 2

UE, cu excepţia EE: Neconsolidat pentru vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice şi vânzarea cu amănuntul de articole medicale şi ortopedice (CPC 63211).

CZ, SE, UK: Neconsolidat pentru alte servicii prestate de farmacişti. CY: Neconsolidat pentru vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice şi vânzarea cu amănuntul de produse medicale şi ortopedice şi alte servicii prestate de farmacişti.

AT, ES, IE: sunt interzise comenzile prin poştă de produse farmaceutice.

SI: sunt interzise comenzile prin poştă de produse farmaceutice eliberate obligatoriu cu prescripţie medicală.

IT, SK: Vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice (CPC 63211): Pentru a obţine o licenţă de farmacist şi/sau pentru a deschide o farmacie pentru vânzarea cu amănuntul a produselor farmaceutice şi a anumitor produse medicale către public se aplică cerinţa de reşedinţă.

EE: Vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice (CPC 63211): Vânzarea cu amănuntul către public de produse farmaceutice şi produse medicale specifice nu poate fi efectuată decât prin intermediul unei farmacii. Vânzarea prin corespondenţă de medicamente, precum şi livrarea prin poştă sau servicii de curierat rapid de medicamente comandate pe internet sunt interzise.

BG: Vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice (CPC 63211): Cerinţă de reşedinţă permanentă pentru farmacişti. Sunt interzise comenzile prin poştă de produse farmaceutice.

(1)Furnizarea de produse farmaceutice publicului larg, la fel ca furnizarea altor servicii, este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii şi de îndeplinirea cerinţelor şi procedurilor privind calificarea aplicabile în statele membre ale Uniunii Europene. Ca regulă generală, această activitate este rezervată farmaciştilor. În unele state membre, numai furnizarea medicamentelor eliberate cu prescripţie medicală este rezervată farmaciştilor.

Pentru modul 2

FI: Neconsolidat pentru serviciile profesionale legate de domeniul medical şi social (inclusiv vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice) care sunt finanţate din fonduri publice.

B. Servicii informatice şi servicii conexe (CPC 84)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

C. Servicii de cercetare şi dezvoltare

(a) Servicii de cercetare şi dezvoltare în domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste

(CPC 852, cu excepţia serviciilor prestate de psihologi) (1)

(b) Servicii de cercetare şi dezvoltare în domeniul ştiinţelor naturale (CPC 851) şi

(c) Servicii de cercetare şi dezvoltare interdisciplinare (CPC 853)

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Pentru serviciile de cercetare şi dezvoltare care beneficiază de finanţări publice sau de sprijin de la stat, sub orice formă, şi, prin urmare, nu sunt considerate a fi finanţate din fonduri private, pot fi acordate drepturi şi/sau autorizaţii exclusive numai resortisanţilor statelor membre ale Uniunii Europene şi persoanelor juridice din Uniunea Europeană care îşi au sediul în Uniunea Europeană.

D. Servicii privind bunurile imobile (2)

(a) Care implică bunuri proprii sau închiriate (CPC 821)

(b) Pe bază de comision sau contract (CPC 822)

Pentru modul 1

BG, CY, CZ, EE, HR, HU, IE, LV, LT, MT, PL, RO, SK, SI: Neconsolidat. PT: pentru persoanele juridice, este necesară constituirea ca societate în SEE.

Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

E. Servicii de închiriere/leasing fără operatori

(a) Referitoare la nave (CPC 83103)

Pentru modul 1

BG, CY, DE, HU, MT, RO: Neconsolidat. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(b) Referitoare la aeronave (CPC 83104)

Pentru modurile 1 şi 2

BG, CY, CZ, HU, LV, MT, PL, RO, SK: Neconsolidat.

UE: Aeronavele utilizate de un transportator aerian din Uniunea Europeană trebuie să fie înregistrate în statul membru al Uniunii Europene care a acordat licenţă transportatorului aerian în cauză sau într-un alt stat din Uniunea Europeană şi fac obiectul aprobării prealabile în conformitate cu legislaţia UE sau naţională aplicabilă privind siguranţa aviaţiei. Un contract de închiriere fără echipaj la care un transportator din UE este parte face obiectul aprobării prealabile în conformitate cu legislaţia UE sau naţională privind siguranţa aviaţiei.

(1)Parte din CPC 85201, care se regăseşte la l.A.h. Servicii medicale şi stomatologice.

(2)Aceste servicii se referă la profesia de agent imobiliar şi nu aduc atingere niciunor drepturi sau restricţii privind persoanele fizice şi juridice care achiziţionează bunuri imobile.

(c) Referitoare la alte echipamente de transport (CPC 83101, CPC 83102 şi CPC 83105)

Pentru modul 1

BG, CY, HU, LV, MT, PL, RO, SI: Neconsolidat.

SE: Pentru CPC 83101: Cerinţa privind reşedinţa. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(d) Referitoare la alte maşini şi echipamente

(CPC 83106, CPC 83107, CPC 83108 şi CPC 83109)

Pentru modul 1

BG, CY, CZ, HU, MT, PL, RO, SK: Neconsolidat. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(e) Referitoare la bunurile de uz personal şi casnic (CPC 832)

Pentru modurile 1 şi 2

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, FI, FR, EL, HU, IE, IT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SI, SE, SK, UK: Neconsolidat.

EE: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de închiriere sau leasing privind casetele video preînregistrate pentru a fi utilizate pentru aparatura de divertisment la domiciliu.

(f) Închirierea echipamentelor de telecomunicaţii (CPC 7541)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

F. Alte servicii pentru întreprinderi

(a) Publicitate (CPC 871)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

(b) Cercetare de piaţă şi sondaje de opinie (CPC 864)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

(c) Servicii de consultanţă în management (CPC 865)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

(d) Servicii conexe consultanţei în management (CPC 866)

Pentru modurile 1 şi 2

HU: Neconsolidat pentru serviciile de arbitraj şi conciliere (CPC 86602).

(e) Servicii de testări şi analiză tehnică (CPC 8676)

Pentru modul 1

IT: Neconsolidat în ceea ce priveşte profesia de biolog şi cea de analist chimist.

BG, CY, CZ, MT, PL, RO, SK, SE: Neconsolidat.

Pentru modul 2

BG, CY, CZ, MT, PL, RO, SK, SE: Neconsolidat.

(f) Servicii de consiliere şi consultanţă conexe agriculturii, vânătorii şi silviculturii

(parte din CPC 881)

Pentru modul 1

IT: Neconsolidat în ceea ce priveşte activităţile rezervate agronomilor şi experţilor agricoli ("periti agrari"). Pentru agronomi şi experţi agricoli ("periti agrari"), sunt necesare reşedinţa şi înscrierea în registrul profesional. Cetăţenii din ţări terţe se pot înscrie în condiţii de reciprocitate.

EE, MT, RO, SI: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(g) Servicii de consiliere şi consultanţă legate de pescuit

(parte din CPC 882)

Pentru modul 1

LV, MT, RO, SI: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(i) Servicii de consiliere şi consultanţă conexe industriei prelucrătoare

(parte din CPC 884 şi parte din CPC 885)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

(k) Servicii de plasare şi furnizare de personal

(k) 1. Servicii de recrutare de personal de conducere

(CPC 87201)

Pentru modurile 1 şi 2

AT, BG, CY, CZ, DE, EE, ES, FI, IE, HR, LV, LT, MT, PL, PT, RO, SK, SI, SE: Neconsolidat.

(k) 2. Servicii de plasare (CPC 87202)

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, EE, ES, EL, FI, FR, HR, IE, IT, LU, LV, LT, MT, NL, PL, PT, RO, SI, SE, SK, UK: Neconsolidat.

Pentru modul 2

AT, BE, BG, CY, CZ, EE, FI, HR, LV, LT, MT, PL, RO, SI, SK: Neconsolidat.

(k) 3. Servicii de furnizare de personal administrativ auxiliar

(CPC 87203)

Pentru modurile 1 şi 2

AT, BG, CY, CZ, DE, EE, FI, FR, HR IT, IE, LV, LT, MT, NL, PL, PT, RO, SE, SK, SI: Neconsolidat.

(k) 4. Servicii de furnizare de personal de asistenţă la domiciliu, alţi lucrători în comerţ sau industrie, asistenţă medicală şi alt tip de personal

(CPC 87204, 87205, 87206, 87209)

Pentru modurile 1 şi 2

Toate statele membre, cu excepţia HU: Neconsolidat. HU: Nu sunt prevăzute.

(l) 1. Servicii de investigaţie (CPC 87301)

Pentru modurile 1 şi 2

BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, HR, EL, HU, IE, IT, LV, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, UK: Neconsolidat.

(l) 2. Servicii de securitate

(CPC 87302, CPC 87303, CPC 87304 şi CPC

87305)

Pentru modul 1

BE, BG, CY, CZ, DK, ES, EE, FI, FR, HR, IT, LV, LT, MT, PT, PL, RO, SI,

SK: Neconsolidat.

HU: Neconsolidat pentru CPC 87304, CPC 87305.

IT: Pentru CPC 87302, CPC 87303, CPC 87304 şi CPC 87305: Pentru obţinerea autorizaţiei necesare pentru prestarea de servicii de pază şi securitate şi de transport de bunuri de valoare, este necesară îndeplinirea condiţiei privind reşedinţa.

Pentru modul 2

HU: Neconsolidat pentru CPC 87304, CPC 87305.

BG, CY, CZ, EE, HR, LV, LT, MT, PL, RO, SI, SK: Neconsolidat.

(m) Servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică

(CPC 8675)

Pentru modul 1

BE, BG, CY, DE, DK, ES, FR, EL, IE, IT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SI, UK:

Neconsolidat în ceea ce priveşte serviciile de explorare.

BG: Neconsolidat pentru activităţile de aerofotografie şi geodezie, măsurători cadastrale şi în domeniul cartografiei în cadrul studiului mişcărilor scoarţei terestre.

HR: Nu sunt prevăzute, cu excepţia faptului că serviciile de explorare geologică, geodezică şi minieră, precum şi serviciile de cercetare conexe în materie de protecţie a mediului de pe teritoriul Croaţiei pot fi prestate numai în comun cu persoane juridice croate sau prin intermediul acestora.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(n) 1. Întreţinerea şi repararea navelor

(parte din CPC 8868)

Pentru modul 1

Pentru navele de transport maritim: BE, BG, CY, DE, DK, EL, ES, FI, FR, HR, IE, IT, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SE, SI, UK: Neconsolidat.

Pentru navele de transport pe căile navigabile interioare: UE, cu excepţia EE, HU, LV: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

Pentru modurile 1 şi 2

UE: îşi rezervă dreptul de a solicita ca numai organizaţiile recunoscute autorizate de UE să poată efectua inspecţii statutare şi certificarea navelor în numele statelor membre ale UE. Ar putea fi necesară stabilirea.

(n) 2. Întreţinerea şi repararea echipamentelor de transport feroviar (parte din CPC 8868)

Pentru modul 1

AT, BE, BG, DE, CY, CZ, DK, ES, FI, FR, HR, EL, IE, IT, LT, LV, LU, MT,

NL, PL, PT, RO, SE, SI, SK, UK: Neconsolidat. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(n) 3. Întreţinerea şi repararea autovehiculelor, a motocicletelor, a snowmobilelor şi a echipamentelor de transport rutier (CPC 6112, CPC 6122, parte din CPC 8867 şi parte din CPC 8868)

Pentru modurile 1 şi 2

Nu sunt prevăzute.

(n) 4. Întreţinerea şi repararea aeronavelor şi a părţilor de aeronave (parte din CPC 8868)

Pentru modul 1

BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, FI, FR, HR, EL, IE, IT, LT, LU, MT, NL, PT,

RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(n) 5. Servicii de întreţinere şi reparare pentru produse din metal, pentru maşini (altele decât cele de birou), pentru echipamente (altele decât cele de transport şi de birou) şi pentru bunuri de uz personal şi casnic (1)

(CPC 633, CPC 7545, CPC 8861, CPC 8862, CPC 8864, CPC 8865 şi CPC 8866)

Pentru modurile 1 şi 2

Nu sunt prevăzute.

(o) Servicii de curăţenie a clădirilor

(CPC 874)

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(p) Servicii fotografice

(CPC 875)

Pentru modul 1

BG, EE, MT, PL: Neconsolidat pentru serviciile de aerofotografie.

HR, LV: Neconsolidat pentru serviciile fotografice de specialitate (CPC 87504).

BG: Cerinţa privind stabilirea şi condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru aerofotografie.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(q) Servicii de ambalare

(CPC 876)

Pentru modurile 1 şi 2

Nu sunt prevăzute.

(1)Serviciile de întreţinere şi reparare pentru echipamentele de transport (CPC 6112, 6122, 8867 şi CPC 8868) se regăsesc la punctele l. F. l) 1 până la l.F.l) 4.

(r) Tipărire şi editare (CPC 88442)

Pentru modul 1

SE: Persoanele fizice care deţin publicaţii periodice tipărite şi publicate în Suedia trebuie să aibă reşedinţa în Suedia sau să fie cetăţeni ai SEE. Proprietarii persoane juridice ai unor astfel de publicaţii periodice trebuie să fie stabiliţi în SEE. Publicaţiile periodice care sunt tipărite şi publicate în Suedia, precum şi înregistrările tehnice trebuie să aibă un redactor responsabil, care să fie domiciliat în Suedia.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(s) Servicii de organizare de conferinţe şi seminare (parte din CPC 87909)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

(t) Altele

(t) 1. Servicii de traducere şi interpretare (CPC 87905)

Pentru modul 1

PL: Neconsolidat pentru serviciile traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi.

BG, HR, HU, SK: Neconsolidat pentru traducerea şi interpretarea oficiale.

FI: Cerinţa privind reşedinţa pentru traducătorii autorizaţi (parte din CPC 87905).

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(t) 2. Servicii de decoraţiuni interioare şi alte servicii de design specializat

(CPC 87907)

Pentru modul 1

DE: Aplicarea normelor naţionale privind onorariile şi remuneraţiile pentru toate serviciile prestate din străinătate.

HR: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(t) 3. Servicii ale agenţiilor de colectare (CPC 87902)

Pentru modurile 1 şi 2

BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, HR, EL, HU, IE, IT, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat.

(t) 4. Servicii de raportare a creditului (CPC 87901)

Pentru modurile 1 şi 2

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, HR, EL, HU, IE, IT, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat.

(t) 5. Servicii de copiere (CPC 87904) (1)

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, MT, NL, PL, PT, RO, SI, DK, ES, EE, FI, FR, EL, HR, HU, IE, IT, LT, LU, SE, SK, UK: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(t) 6. Servicii de consultanţă în domeniul telecomunicaţiilor (CPC 7544)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

(t) 7. Servicii de preluare a mesajelor telefonice (CPC 87903)

Pentru modurile 1 şi 2

Nu sunt prevăzute.

2. SERVICII DE COMUNICAŢII

A. Servicii poştale şi de curierat

(Servicii legate de manipularea (2) trimiterilor poştale (3), în conformitate cu următoarea listă de subsectoare, indiferent dacă au destinaţie internă sau externă:

(i) manipularea comunicărilor scrise adresate pe orice tip de suport fizic (4), inclusiv serviciile poştale hibride şi poşta directă;

(ii) manipularea coletelor şi a pachetelor adresate (5);

(iii) manipularea produselor de presă adresate (6);

(iv) manipularea obiectelor menţionate la punctele (i)-(iii) de mai sus ca poştă recomandată sau asigurată;

Pentru modurile 1 şi 2

Nu sunt prevăzute (7).

(1)Nu includ serviciile de tipărire, care intră sub incidenţa CPC 88442 şi se regăsesc la punctul 1.F p).

(2)În termenul "manipulare" ar trebui să se considere că sunt incluse vămuirea, sortarea, transportul şi livrarea.

(3)Prin "trimiteri poştale" se înţeleg obiectele manipulate de orice tip de operator comercial, indiferent dacă acesta este public sau privat.

(4)De exemplu, scrisori, cărţi poştale.

(5)Cărţile, cataloagele sunt incluse în această categorie.

(6)Reviste, ziare, publicaţii periodice

(7)Pentru subsectoarele (i)-(iv), pot fi necesare autorizaţii individuale care impun anumite obligaţii de serviciu universal şi/sau o contribuţie financiară la un fond de compensare.

(v) servicii de curierat rapid (1) pentru obiectele menţionate la punctele (i)-(iii) de mai sus;

(vi) manipularea obiectelor neadresate;

(vii) schimbul de documente (2).

(parte din CPC 751, parte din CPC 71235 (3) şi parte din CPC 73210 (4))

Organizarea plasării cutiilor poştale pe drumurile publice, emisiunea de timbre poştale şi serviciul de corespondenţă recomandată folosit în cadrul procedurilor judiciare sau administrative pot fi restricţionate în conformitate cu legislaţia naţională.

Se pot institui sisteme de autorizare pentru serviciile în cazul cărora există obligativitatea serviciului universal. Aceste autorizaţii pot face obiectul unor obligaţii specifice de serviciu universal sau al unei contribuţii financiare la un fond de compensaţii.

B. Servicii de telecomunicaţii

(Aceste servicii nu includ activitatea economică ce constă în furnizarea unui conţinut care necesită servicii de telecomunicaţii pentru transportul său.)

(a) Toate serviciile care constau în transmiterea şi recepţia semnalelor prin orice mijloace electromagnetice (5), excluzând radiodifuziunea (6).

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

(1)Serviciile de curierat rapid pot include, pe lângă viteza şi fiabilitatea sporite, elemente de valoare adăugată, cum ar fi colectarea de la punctul de origine, livrarea directă la destinatar, posibilitatea de urmărire a traseului, posibilitatea schimbării destinaţiei şi a destinatarului în timpul tranzitului, confirmarea de primire.

(2)Furnizarea de mijloace, inclusiv furnizarea de localuri ad-hoc şi transportul de către un terţ, care permite autolivrarea prin schimbul reciproc de trimiteri poştale între utilizatorii care aleg acest serviciu. Prin trimiteri poştale se înţeleg obiectele manipulate de orice tip de operator comercial, indiferent dacă acesta este public sau privat.

(3)Transportul corespondenţei pe cont propriu prin orice mod de transport terestru.

(4)Transportul aerian pe cont propriu al corespondenţei.

(5)Aceste servicii nu includ informaţiile online şi/sau prelucrarea datelor (inclusiv prelucrarea tranzacţiilor) (parte din CPC 843), care se regăsesc la punctul 1.B. Servicii informatice.

(6)Prin radiodifuziune se înţelege lanţul neîntrerupt de transmisie necesar pentru distribuirea semnalelor programelor de televiziune şi radio către publicul larg, fără a include însă legăturile de contribuţie dintre operatori.

(b) Servicii de radiodifuziune prin satelit (1)

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Nu sunt prevăzute, cu excepţia faptului că prestatorii de servicii din acest sector pot fi supuşi obligaţiilor de a urmări obiectivele de interes general legate de transmiterea conţinutului prin reţeaua lor, în conformitate cu cadrul de reglementare UE pentru comunicaţiile electronice.

BE: Neconsolidat.

3. SERVICII DE CONSTRUCŢII ŞI SERVICII DE INGINERIE CONEXE

Servicii de construcţii şi servicii de inginerie conexe

(CPC 511, CPC 512, CPC 513, CPC 514, CPC 515, CPC 516, CPC 517 şi CPC 518)

Pentru modul 1 LT: Neconsolidat. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

4. SERVICII DE DISTRIBUŢIE

(excluzând distribuţia de arme, de muniţii, de explozivi şi de alte materiale de război)

A. Servicii ale agenţilor comisionari

(a) Servicii ale agenţilor comisionari pentru autovehicule, motociclete, snowmobile şi piese şi accesorii ale acestora (parte din CPC 61111, parte din CPC 6113 şi parte din CPC 6121)

(b) Alte servicii ale agenţilor comisionari (CPC 621)

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Neconsolidat pentru distribuţia de produse chimice şi de metale (şi pietre) preţioase.

AT: Neconsolidat pentru distribuţia de produse pirotehnice, de articole inflamabile, de echipamente explozibile şi de substanţe toxice.

AT, BG: Neconsolidat pentru distribuţia de produse de uz medical, cum ar fi dispozitivele medicale şi chirurgicale, substanţele medicale şi obiectele de uz medical.

BG: Neconsolidat pentru tutun şi produsele din tutun şi pentru serviciile prestate de brokerii de mărfuri.

CZ: Neconsolidat pentru serviciile de licitaţie.

FI: Neconsolidat pentru distribuţia de băuturi alcoolice şi de produse farmaceutice.

(1)Aceste servicii includ serviciile de telecomunicaţii care constau în transmiterea şi recepţia programelor de radio şi de televiziune difuzate prin satelit (lanţul neîntrerupt de transmisie prin satelit necesar pentru distribuirea semnalelor programelor de televiziune şi radio către publicul larg). Include vânzarea utilizării serviciilor furnizate prin satelit, dar nu include vânzarea de pachete de programe de televiziune către gospodării.

B. Servicii de comerţ cu ridicata

(a) Servicii de comerţ cu ridicata de autovehicule, motociclete, snowmobile şi piese şi accesorii ale acestora (parte din CPC 61111, parte din CPC 6113 şi parte din CPC 6121)

HU: Pentru serviciile agenţilor comisionari (CPC 621): Societăţile străine pot să presteze servicii de intermediere (brokeraj) de mărfuri numai prin intermediul unei sucursale sau al unei unităţi cu sediul în HU. Este necesară o autorizaţie din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară din Ungaria.

LT: Distribuţia de articole pirotehnice: Distribuţia de articole pirotehnice este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii. Numai persoanele juridice stabilite în UE pot obţine o autorizaţie.

(b) Servicii de comerţ cu ridicata de echipamente terminale de telecomunicaţii

(parte din CPC 7542)

IT: Distribuţia de tutun (parte din CPC 6222, parte din CPC 6310): Intermediarii dintre comerţul cu ridicata şi cel cu amănuntul, proprietari de magazine ("magazzini"), trebuie să aibă cetăţenia UE.

HR: Neconsolidat pentru distribuţia de produse din tutun.

(c) Alte servicii de comerţ cu ridicata (CPC 622, excluzând serviciile de comerţ cu ridicata de produse energetice (1))

Pentru modul 1

AT, BG, HR, FR, PL, RO: Neconsolidat pentru distribuţia de tutun şi de produse din tutun.

C. Servicii de vânzare cu amănuntul (2)

(a) Servicii ale agenţilor comisionari pentru autovehicule, motociclete, snowmobile şi piese şi accesorii ale acestora

IT: Pentru serviciile de comerţ cu ridicata, monopol de stat asupra tutunului.

BG, PL, RO, SE: Neconsolidat pentru vânzarea cu amănuntul de băuturi alcoolice.

(CPC 61112, parte din CPC 6113 şi parte din CPC 6121)

Servicii de vânzare cu amănuntul de echipamente terminale de telecomunicaţii

AT, BG, CY, CZ, IE, RO, SK, SI: Neconsolidat pentru distribuţia de produse farmaceutice, cu excepţia vânzării cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice (CPC 63211).

(parte din CPC 7542)

ES: pentru vânzarea cu amănuntul sau furnizarea de tutun sunt interzise vânzarea la distanţă, vânzarea prin corespondenţă sau proceduri similare.

Servicii de vânzare cu amănuntul de produse alimentare

BG, HU, PL: Neconsolidat pentru serviciile prestate de brokerii de mărfuri.

(CPC 631)

Servicii de vânzare cu amănuntul de alte produse (altele decât cele energetice), cu excepţia vânzării cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice (3)

FR: În cazul serviciilor agenţilor comisionari, neconsolidat pentru traderii şi brokerii care îşi desfăşoară activitatea pe 17 pieţe de interes naţional privind produsele alimentare proaspete. Neconsolidat pentru comerţul cu ridicata de produse farmaceutice.

MT: Neconsolidat pentru serviciile agenţilor comisionari.

(CPC 632, excluzând CPC 63211 şi 63297)

D. Franciză (CPC 8929)

BE, BG, CY, DE, DK, ES, FR, EL, IE, IT, LU, MT, NL, PL, PT, SK, UK: Neconsolidat pentru serviciile de vânzare cu amănuntul, cu excepţia vânzării prin corespondenţă.

(1)Aceste servicii, care includ CPC 62271, se regăsesc la SERVICII ENERGETICE, la punctul 18.D.

(2)Nu includ serviciile de întreţinere şi reparare, care se regăsesc la SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI, la punctele 1.B. şi l.F.l).

(3)Vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice, medicale şi ortopedice se regăseşte la SERVICII PROFESIONALE, la punctul l.A.k).

5. SERVICII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

(doar serviciile cu finanţare privată. Pentru o mai mare certitudine, serviciile care beneficiază de finanţări publice sau de sprijin din partea statului, sub orice formă, nu sunt considerate a fi servicii cu finanţare privată)

A. Servicii de învăţământ primar (CPC 921)

Pentru modul 1

BG, CY, FI, FR, HR, IT, MT, RO, SE, SI: Neconsolidat

IT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru ca prestatorii de servicii să fie autorizaţi să emită diplome recunoscute de stat.

Pentru modul 2

CY, FI, HR, MT, RO, SE, SI: Neconsolidat.

Pentru modurile 1 şi 2

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru a preda într-o instituţie de învăţământ cu finanţare privată. Cu toate acestea, resortisanţii străini pot obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente relevante pentru a putea preda. Resortisanţii străini pot obţine, de asemenea, o autorizaţie pentru a putea înfiinţa şi exploata instituţii de învăţământ. Această autorizaţie se acordă în mod discreţionar. (CPC 921).

B. Servicii de învăţământ secundar (CPC 922)

Pentru modul 1

BG, CY, FI, FR, HR, IT, MT, RO, SE: Neconsolidat

IT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru ca prestatorii de servicii să fie autorizaţi să emită diplome recunoscute de stat.

Pentru modul 2

CY, FI, MT, RO, SE: Neconsolidat.

Pentru modurile 1 şi 2

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru a preda într-o instituţie de învăţământ cu finanţare privată. Cu toate acestea, resortisanţii străini pot obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente relevante pentru a putea preda. Resortisanţii străini pot obţine, de asemenea, o autorizaţie pentru a putea înfiinţa şi exploata instituţii de învăţământ. Această autorizaţie se acordă în mod discreţionar. (CPC 922).

LV: Neconsolidat pentru serviciile de învăţământ conexe serviciilor de învăţământ de tipul şcolilor postliceale tehnice şi profesionale pentru elevi cu handicap (CPC 9224).

C. Servicii de învăţământ superior (CPC 923)

Pentru modul 1

AT, BG, CY, FI, MT, RO, SE: Neconsolidat.

IT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru ca prestatorii de servicii să fie autorizaţi să emită diplome recunoscute de stat.

ES, IT: Testul privind necesităţile economice pentru înfiinţarea de universităţi particulare autorizate să emită diplome sau titluri recunoscute. Procedura relevantă implică avizul Parlamentului. Criteriile principale: populaţia şi densitatea instituţiilor existente.

Pentru modul 2

AT, BG, CY, FI, MT, RO, SE: Neconsolidat.

Pentru modurile 1 şi 2

CZ, SK: Neconsolidat pentru serviciile de învăţământ superior, cu excepţia serviciilor de învăţământ postliceal tehnic şi profesional (CPC 92310).

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru a preda într-o instituţie de învăţământ cu finanţare privată. Cu toate acestea, resortisanţii străini pot obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente relevante pentru a putea preda. Resortisanţii străini pot obţine, de asemenea, o autorizaţie pentru a putea înfiinţa şi exploata instituţii de învăţământ. Această autorizaţie se acordă în mod discreţionar. (CPC 923).

D. Servicii de învăţământ pentru adulţi (CPC 924)

Pentru modurile 1 şi 2

CY, FI, MT, RO, SE: Neconsolidat.

AT: Neconsolidat pentru serviciile de învăţământ pentru adulţi prestate prin intermediul transmisiunilor radio sau de televiziune.

E. Alte servicii de învăţământ (CPC 929)

Pentru modurile 1 şi 2 UE: Neconsolidat.

6. SERVICII DE MEDIU

A. Servicii în materie de ape uzate (CPC 9401) (1)

B. Gestionarea deşeurilor solide/periculoase, excluzând transportul transfrontalier de deşeuri periculoase

(a) Servicii de eliminare a deşeurilor (CPC 9402)

(b) Servicii de salubrizare şi servicii similare (CPC 9403)

C. Protecţia aerului înconjurător şi a climei (CPC 9404) (2)

D. Decontaminarea solului şi a apelor şi curăţarea acestora

(a) Tratarea solului contaminat/poluat şi a apei contaminate/poluate şi decontaminarea acestora

(parte din CPC 94060) (3)

E. Reducerea zgomotelor şi a vibraţiilor (CPC 9405)

F. Protecţia biodiversităţii şi a peisajelor

(a) Servicii de protecţie a naturii şi a peisajelor (parte din CPC 9406)

G. Alte servicii de mediu şi servicii auxiliare (CPC 94090)

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de consultanţă. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(1)Corespund serviciilor de epurare.

(2)Corespunde serviciilor de epurare a gazelor de evacuare.

(3)Corespund unor părţi din serviciile de protecţie a naturii şi a peisajelor.

7. SERVICII FINANCIARE

A. Servicii de asigurări şi servicii conexe asigurărilor

Pentru modurile 1 şi 2

AT, BE, CZ, DE, DK, ES, FI, FR, EL, HR, HU, IE, IT, LU, NL, PL, PT, RO, SK, SE, SI, UK: Neconsolidat pentru serviciile de asigurare directă, cu excepţia asigurării riscurilor legate de:

(i) transportul maritim şi aviaţia comercială, precum şi lansările în spaţiu şi transporturile aferente (inclusiv sateliţi), cu o asigurare care să acopere oricare sau toate dintre următoarele elemente: mărfurile transportate, vehiculul care transportă mărfurile şi orice răspundere ce decurge din aceasta; şi

(ii) mărfurile în tranzit internaţional.

AT: Sunt interzise activitatea promoţională şi intermedierea în numele unei filiale nestabilite în Uniune sau al unei sucursale nestabilite în Austria (cu excepţia reasigurării şi a retrocesiunii). Asigurarea obligatorie pentru transportul aerian, cu excepţia asigurării pentru transportul aerian comercial internaţional, poate fi subscrisă numai la o filială stabilită în Uniune sau de o sucursală stabilită în Austria.

DK: Asigurarea obligatorie pentru transportul aerian poate fi subscrisă numai la societăţi stabilite în Uniune. În afara societăţilor de asigurare autorizate de dreptul danez sau de autorităţile daneze competente, nicio persoană sau societate (inclusiv societăţile de asigurare) nu poate să participe în Danemarca, în scopuri profesionale, la efectuarea de asigurări directe pentru persoane cu reşedinţa în Danemarca, pentru nave daneze sau pentru bunuri imobile din Danemarca.

DE: Poliţele de asigurare obligatorie pentru transportul aerian pot fi subscrise numai la o filială stabilită în Uniune sau de o sucursală stabilită în Germania. Dacă o societate de asigurare străină a înfiinţat o sucursală în Germania, aceasta poate încheia contracte de asigurare în Germania cu privire la transportul internaţional numai prin intermediul sucursalei stabilite în Germania.

FR: Asigurarea riscurilor referitoare la transportul terestru poate fi încheiată numai la societăţile de asigurare stabilite în Uniune.

IT: Asigurarea pentru transportul mărfurilor, asigurarea vehiculelor ca atare şi asigurarea de răspundere civilă pentru riscurile situate în Italia pot fi subscrise numai la societăţi de asigurare stabilite în Uniune. Această rezervă nu se aplică transportului internaţional de mărfuri importate în Italia. PL: Neconsolidat pentru reasigurare şi retrocesiune, cu excepţia riscurilor legate de mărfuri care fac obiectul comerţului internaţional.

PT: Asigurarea pentru transportul aerian şi maritim, care acoperă mărfurile, aeronavele, coca navelor şi răspunderea civilă, poate fi subscrisă numai la societăţi stabilite în UE; numai persoanele sau societăţile stabilite în UE pot acţiona ca intermediari pentru acest tip de activitate de asigurare în Portugalia.

RO: Reasigurarea pe piaţa internaţională este permisă numai dacă riscul reasigurat nu poate fi plasat pe piaţa internă.

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CZ, DE, DK, ES, FI, FR, EL, HR, HU, IE, IT, LU, NL, PT, RO, SK, SE, SI, UK: Neconsolidat pentru serviciile de intermediere a asigurării directe, cu excepţia asigurării riscurilor legate de:

(i) transportul maritim şi aviaţia comercială, precum şi lansările în spaţiu şi transporturile aferente (inclusiv sateliţi), cu o asigurare care să acopere oricare sau toate dintre următoarele elemente: mărfurile transportate, vehiculul care transportă mărfurile şi orice răspundere ce decurge din aceasta; şi

(ii) mărfurile în tranzit internaţional.

PL: Neconsolidat pentru reasigurare, retrocesiune şi asigurare, cu excepţia reasigurării, a retrocesiunii şi a asigurării riscurilor legate de:

(a) transportul maritim, aviaţia comercială şi lansările în spaţiu şi transporturile aferente (inclusiv sateliţi), cu o asigurare care să acopere oricare sau toate dintre următoarele: mărfurile transportate, vehiculul care transportă mărfurile şi orice răspundere ce decurge din aceasta; şi

(b) mărfurile în tranzit internaţional.

BG: Neconsolidat pentru asigurarea directă, cu excepţia serviciilor furnizate de prestatori străini unor persoane străine pe teritoriul Republicii Bulgaria. Neconsolidat pentru sistemele de asigurare a depozitelor şi sistemele de compensare similare, precum şi pentru sistemele de asigurare obligatorii. Asigurarea pentru transport, care acoperă mărfurile, asigurarea vehiculelor ca atare şi asigurarea de răspundere civilă împotriva riscurilor situate în Republica Bulgaria nu pot fi subscrise direct la societăţi de asigurare străine. O societate de asigurare străină poate încheia contracte de asigurare numai prin intermediul unei sucursale.

CY, LV, MT: Neconsolidat pentru serviciile de asigurare directă, cu excepţia asigurării riscurilor legate de:

(i) transportul maritim şi aviaţia comercială, precum şi lansările în spaţiu şi transporturile aferente (inclusiv sateliţi), cu o asigurare care să acopere oricare sau toate dintre următoarele elemente: mărfurile transportate, vehiculul care transportă mărfurile şi orice răspundere ce decurge din aceasta; şi

(ii) mărfurile în tranzit internaţional.

Descrierea rezervelor

LT: Neconsolidat pentru serviciile de asigurare directă, cu excepţia asigurării riscurilor legate de:

(i) transportul maritim şi aviaţia comercială, precum şi lansările în spaţiu şi transporturile aferente (inclusiv sateliţi), cu o asigurare care să acopere oricare sau toate dintre următoarele elemente: mărfurile transportate, vehiculul care transportă mărfurile şi orice răspundere ce decurge din aceasta; şi

(ii) mărfurile în tranzit internaţional, cu excepţia transportului terestru, în cazul în care riscul este situat în Lituania.

BG, LV, LT: Neconsolidat pentru intermediere în asigurării.

PL: Neconsolidat pentru reasigurare, retrocesiune şi intermediari în asigurări.

FI: Numai societăţile de asigurare care au sediul social în UE sau care au o sucursală în Finlanda pot presta servicii de asigurare directă (inclusiv coasigurare). Prestarea de servicii de broker în asigurări este condiţionată de deţinerea unui sediu comercial permanent în UE.

HU: Prestarea de servicii de asigurare directă pe teritoriul Ungariei de către societăţi de asigurare care nu sunt stabilite în UE este permisă numai prin intermediul unei sucursale înregistrate în Ungaria.

IT: Neconsolidat pentru profesia de actuar.

SE: Prestarea de servicii de asigurare directă este permisă numai prin intermediul unui prestator de servicii de asigurare autorizat în Suedia, cu condiţia ca prestatorul de servicii străin şi societatea de asigurare suedeză să aparţină aceluiaşi grup de societăţi sau să fi încheiat un acord de cooperare.

ES: Pentru serviciile actuariale, cerinţa privind reşedinţa şi experienţă relevantă de trei ani.

Pentru modul 2

AT, BE, BG, CZ, CY, DE, DK, ES, FI, FR, EL, HR, HU, IE, IT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SE, SI, UK: Neconsolidat pentru intermediere.

BG: În ceea ce priveşte asigurarea directă, persoanele fizice şi juridice bulgare, precum şi persoanele străine care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul Republicii Bulgaria pot încheia contracte de asigurări referitoare la activitatea lor în Bulgaria numai cu prestatori autorizaţi să desfăşoare activităţi de asigurare în Bulgaria. Compensaţiile aferente asigurărilor care rezultă din aceste contracte se plătesc în Bulgaria. Neconsolidat pentru sistemele de asigurare a depozitelor şi sistemele de compensare similare, precum şi pentru sistemele de asigurare obligatorii.

IT: Asigurarea pentru transportul mărfurilor, asigurarea vehiculelor ca atare şi asigurarea de răspundere civilă pentru riscurile situate în Italia pot fi subscrise numai la societăţi de asigurare stabilite în Uniune. Această rezervă nu se aplică transportului internaţional de mărfuri importate în Italia.

Descrierea rezervelor

PL: Neconsolidat pentru servicii de reasigurare, retrocesiune şi asigurare, cu excepţia reasigurării, a retrocesiunii şi a asigurării mărfurilor care fac obiectul comerţului internaţional.

B. Servicii bancare şi alte servicii financiare (excluzând asigurările)

Pentru modurile 1 şi 2

LT: Este rezervat dreptul de a impune obligaţia prezenţei comerciale pentru gestionarea fondurilor de pensii şi ca cel puţin un şef al administraţiei unei bănci să aibă reşedinţa permanentă în LT şi să vorbească limba lituaniană.

IT: Neconsolidat pentru "consulenti finanziari" (consilieri financiari).

EE: Pentru acceptarea depozitelor, este necesară îndeplinirea cerinţelor privind autorizarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din Estonia şi privind înregistrarea în temeiul dreptului eston ca societate pe acţiuni, filială sau sucursală.

IE: este rezervat dreptul de a solicita următoarele: În cazul organismelor de plasament colectiv constituite ca fonduri de investiţii şi societăţi cu capital variabil (altele decât organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, OPCVM), este necesar ca mandatarul/ depozitarul şi societatea de administrare să fie înregistraţi în Irlanda sau în alt stat membru al Uniunii Europene (nu se acceptă sucursale). În cazul unei societăţi în comandită simplă pentru investiţii, cel puţin un asociat comanditat trebuie să fie înregistrat în Irlanda. Pentru a deveni membru al unei burse de valori din Irlanda, o entitate trebuie fie (a) să fie autorizată în Irlanda, ceea ce necesită constituirea sub formă de societate în nume colectiv, cu sediul central/social în Irlanda, fie (b) să fie autorizată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu Directiva UE privind investiţiile şi serviciile.

PL: Pentru furnizarea şi transferul de informaţii financiare şi prelucrarea de date financiare şi software-ul aferent: Cerinţa de a utiliza reţeaua publică de telecomunicaţii sau reţeaua unui alt operator autorizat.

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CZ, CY, DE, DK, ES, FI, FR, EL, HR, HU, IE, IT, LU, NL, PL, PT, SK, SE, UK: Neconsolidat, cu excepţia furnizării de informaţii financiare, a prelucrării de date financiare şi a serviciilor de consiliere şi a altor servicii auxiliare, excluzând intermedierea.

BE: Stabilirea în Belgia este obligatorie pentru prestarea de servicii de consiliere în materie de investiţii.

BG: Se pot aplica limitări şi condiţii privind utilizarea reţelei de telecomunicaţii.

Descrierea rezervelor

CY: Neconsolidat, cu excepţia tranzacţionării de valori mobiliare, a furnizării de informaţii financiare, a prelucrării de date financiare şi a serviciilor de consiliere şi a altor servicii auxiliare, excluzând intermedierea.

EE: O societate de administrare specializată trebuie să fie stabilită pentru a efectua activităţi de administrare a fondurilor de investiţii şi numai firmele cu sediul social în Uniune pot îndeplini funcţia de depozitari de active ale fondurilor de investiţii.

LT: O societate de administrare specializată trebuie să fie stabilită pentru a efectua activităţi de administrare a fondurilor de investiţii şi numai firmele care au sediul social sau o sucursală în Lituania pot îndeplini funcţia de depozitari de active ale fondurilor de investiţii.

IE: Prestarea de servicii de investiţii sau de consiliere în materie de investiţii necesită fie (I) autorizarea în Irlanda, pentru care, de regulă, este necesar ca entitatea să fie constituită sub formă de societate în nume colectiv sau întreprindere profesională unipersonală, având în fiecare dintre aceste cazuri sediul principal/social în Irlanda (autorizarea poate să nu fie necesară în anumite cazuri, de exemplu atunci când un prestator de servicii dintr-o ţară terţă nu are prezenţă comercială în Irlanda şi serviciul nu este furnizat persoanelor fizice), fie (II) autorizarea într-un alt stat membru, în conformitate cu Directiva UE privind serviciile de investiţii.

LV: Neconsolidat, cu excepţia furnizării de informaţii financiare şi a serviciilor de consiliere şi a altor servicii auxiliare, excluzând intermedierea.

MT: Neconsolidat, cu excepţia acceptării de depozite, a împrumuturilor de toate tipurile, a furnizării de informaţii financiare, a prelucrării de date financiare şi a serviciilor de consiliere şi a altor servicii auxiliare, excluzând intermedierea.

PL: Pentru furnizarea şi transferul de informaţii financiare şi prelucrarea de date financiare şi software-ul aferent: Cerinţa de a utiliza reţeaua publică de telecomunicaţii sau reţeaua unui alt operator autorizat.

RO: Neconsolidat pentru leasingul financiar, pentru tranzacţionarea de instrumente ale pieţei monetare, schimbul valutar, instrumentele derivate, instrumentele pe cursul de schimb şi rata dobânzii, valorile mobiliare şi alte instrumente şi active financiare negociabile, pentru participarea la emisiunile de toate tipurile de titluri de valoare, pentru administrarea activelor şi pentru serviciile de decontare şi compensare pentru active financiare. Serviciile de plată şi de transfer de bani sunt permise numai prin intermediul unei bănci rezidente.

Descrierea rezervelor

SI: Neconsolidat, cu excepţia împrumuturilor de toate tipurile, a acceptării garanţiilor şi a angajamentelor acordate de instituţii de credit străine entităţilor juridice naţionale şi societăţilor cu răspundere limitată cu asociat unic, a furnizării şi a transferului de informaţii financiare, a prelucrării de date financiare şi a furnizării software-ului aferent de către prestatorii de alte servicii financiare, de servicii de consiliere şi de alte servicii financiare auxiliare referitoare la toate aceste activităţi, inclusiv furnizarea de informaţii privind creditele şi analiza creditelor, cercetare şi consiliere în materie de investiţii şi portofoliu, consiliere privind achiziţiile, precum şi privind restructurarea şi strategia întreprinderilor. Este necesară prezenţa comercială.

SI: Un sistem de pensii poate fi furnizat de un fond mutual de pensii (care nu este o entitate juridică, fiind, prin urmare, administrat de o societate de asigurare, de o bancă sau de o societate de pensii), o societate de pensii sau de o societate de asigurare. În plus, un sistem de pensii poate fi oferit, de asemenea, de furnizori de sisteme de pensii stabiliţi în conformitate cu reglementările aplicabile într-un stat membru al UE.

HU: Societăţile din afara SEE pot să presteze servicii financiare sau să desfăşoare activităţi auxiliare serviciilor financiare exclusiv prin intermediul sucursalelor lor maghiare.

Pentru modul 2

BG: Se pot aplica limitări şi condiţii privind utilizarea reţelei de telecomunicaţii.

8. SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI SERVICII SOCIALE

(doar serviciile cu finanţare privată. Pentru o mai mare certitudine, serviciile care beneficiază de finanţări publice sau de sprijin din partea statului, sub orice formă, nu sunt considerate a fi servicii cu finanţare privată)

A. Servicii spitaliceşti (CPC 9311)

B. Servicii de ambulanţă (CPC 93192)

C. Servicii prestate de unităţi rezidenţiale de îngrijire medicală, altele decât serviciile spitaliceşti

(CPC 93193)

Pentru modurile 1 şi 2

FR: Neconsolidat pentru serviciile de analize şi teste de laborator cu finanţare privată (parte din 9311).

Pentru modul 1

AT, BE, BG, DE, CY, CZ, DK, ES, EE, FI, FR, EL, IE, IT, LV, LT, MT, LU, NL, PL, PT, RO, SI, SE, SK, UK: Neconsolidat.

HR: Neconsolidat, cu excepţia telemedicinei.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

D. Servicii sociale

- Toate statele membre, cu excepţia AT, EE, LT şi LV: doar casele de odihnă şi reabilitare, căminele de bătrâni.

- AT, EE şi LV: CPC 933 în întregime.

Pentru modul 1 UE: Neconsolidat.

Pentru modul 2

CZ, FI, HU, LT, MT, PL, SE, SI, SK: Neconsolidat.

9. SERVICII DE TURISM ŞI SERVICII DE CĂLĂTORIE CONEXE

A. Hoteluri, restaurante şi catering

(CPC 641, CPC 642 şi CPC 643) excluzând cateringul în sectorul serviciilor de transport aerian (1)

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, FR, EL, IE, IT, LV, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat.

HR: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

B. Servicii ale agenţiilor de turism detailiste şi ale agenţiilor de turism touroperatoare

(inclusiv managerii de circuite turistice)

(CPC 7471)

Pentru modul 1

BG, CY, HU: Neconsolidat.

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. Prestatorii de servicii străini trebuie să fie reprezentaţi de un birou de voiaj rezident.

LT: prestarea de servicii de manager de circuite turistice este condiţionată de stabilirea în Lituania şi de deţinerea unei autorizaţii emise de Ministerul Turismului din Lituania.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

C. Servicii de ghid turistic (CPC 7472)

Pentru modul 1

BG, CY, CZ, HU, IT, LT, MT, PL, SK, SI: Neconsolidat.

IT: Ghizii turistici din ţări din afara UE trebuie să obţină o autorizaţie specifică din partea regiunii pentru a desfăşura activitatea de ghid turistic profesionist.

BG, CY, EL, ES: Condiţia deţinerii cetăţeniei UE pentru a presta servicii de ghid turistic.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(1)Cateringul în sectorul serviciilor de transport aerian se regăseşte la SERVICII AUXILIARE SERVICIILOR DE TRANSPORT, la punctul 12.D.a) Servicii de handling la sol.

10. SERVICII RECREATIVE, CULTURALE ŞI SPORTIVE (altele decât serviciile audiovizuale)

A. Servicii de divertisment, altele decât serviciile audiovizuale

(inclusiv servicii privind piesele de teatru, formaţiile de muzică live, spectacolele de circ şi discotecile)

(CPC 9619)

Pentru modul 1

BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, EL, HR, HU, IE, IT, LV, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, UK: Neconsolidat.

Pentru modul 2

CY, CZ, FI, HR, MT, PL, RO, SK, SI: Neconsolidat.

BG: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de divertisment prestate de producători de teatru, grupuri de interpreţi vocali, formaţii de muzică şi orchestre (CPC 96191), a serviciilor prestate de autori, compozitori, sculptori, artişti de estradă şi alţi artişti individuali (CPC 96192) şi a serviciilor teatrale auxiliare (CPC 96193).

EE: Neconsolidat pentru alte servicii de divertisment (CPC 96199), cu excepţia serviciilor de cinematograf.

LT, LV: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de exploatare a cinematografelor (parte din CPC 96199).

B. Servicii ale agenţiilor de ştiri şi ale agenţiilor de presă

(CPC 962)

Pentru modul 1

BG, CY, CZ, EE, HU, LT, MT, RO, PL, SI, SK: Neconsolidat. Pentru modul 2

BG, CY, CZ, HU, LT, MT, PL, RO, SI, SK: Neconsolidat.

C. Biblioteci, arhive, muzee şi alte servicii culturale (CPC 963)

Pentru modurile 1 şi 2

BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, HR, EL, HU, IE, IT, LT, LV, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat

D. Servicii sportive (CPC 9641)

Pentru modurile 1 şi 2

AT: Neconsolidat pentru serviciile de şcoli de schi şi serviciile de ghizi montani.

BG, CZ, LV, MT, PL, RO, SK: Neconsolidat.

Pentru modul 1

CY, EE, HR: Neconsolidat.

E. Servicii de parcuri de distracţii şi plajă (CPC 96491)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

11. SERVICII DE TRANSPORT

A. Transport maritim

(a) Transport internaţional de pasageri

(CPC 7211, mai puţin transportul de cabotaj naţional (1))

(b) Transport internaţional de mărfuri

(CPC 7212, mai puţin transportul de cabotaj naţional (2))

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Neconsolidat pentru transportul de cabotaj naţional maritim.

BG, CY, DE, EE, ES, FR, FI, EL, IT, LT, MT, PT, RO, SI, SE: Prestarea de servicii de legătură necesită autorizare.

B. Transport pe căile navigabile interioare

(a) Transport de călători

(CPC 7221, mai puţin transportul de cabotaj naţional (2))

(b) Transport de mărfuri

(CPC 7222, mai puţin transportul de cabotaj naţional (2))

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Neconsolidat pentru transportul de cabotaj naţional pe căile navigabile interioare. Măsurile bazate pe acordurile existente sau viitoare privind accesul la căile navigabile interioare (inclusiv acordurile ca urmare a legăturii Rin-Main-Dunăre) rezervă unele drepturi de trafic pentru operatorii cu sediul în ţările în cauză care îndeplinesc criteriile de cetăţenie în ceea ce priveşte proprietatea. Face obiectul reglementărilor de punere în aplicare a Convenţiei de la Mannheim privind transportul fluvial pe Rin.

UE: Activităţile de transport de mărfuri sau de călători pe căile navigabile interioare pot fi efectuate numai de un operator care îndeplineşte următoarele condiţii:

(a) prestatorul este stabilit într-un stat membru;

(b) are dreptul, în respectivul stat, să desfăşoare activităţi de transport (internaţional) de mărfuri sau de călători pe căile navigabile interioare; şi

(c) utilizează nave înregistrate într-un stat membru sau care deţin un certificat de atestare a apartenenţei la flota unui stat membru.

În plus, navele trebuie să fie deţinute de persoane fizice cu domiciliul într-un stat membru şi care sunt resortisanţi ai unui stat membru sau să fie deţinute de persoane juridice înregistrate într-un stat membru. În mod excepţional, se pot acorda derogări de la cerinţa privind participaţia majoritară. În Spania, Suedia şi Finlanda nu există nicio distincţie juridică între căile navigabile maritime şi cele interioare. Reglementarea transportului maritim se aplică în egală măsură şi căilor navigabile interioare.

AT: Este necesar ca societatea să fie înregistrată sau să fie stabilită permanent în Austria.

BG, CY, CZ, EE, FI, HU, HR, LT, MT, RO, SE, SI, SK: Neconsolidat.

(1)Fără a aduce atingere domeniului de aplicare al activităţilor care pot fi considerate cabotaj în temeiul legislaţiei naţionale relevante, prezenta listă nu include transportul de cabotaj naţional, care se presupune că acoperă transportul pasagerilor sau al mărfurilor între un port sau un punct situat într-un stat membru al Uniunii Europene şi un alt port sau punct situat în acelaşi stat membru, inclusiv pe platforma sa continentală, astfel cum se prevede în Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, şi traficul care începe şi se termină în acelaşi port sau punct situat într-un stat membru al Uniunii Europene.

(2)Include serviciile de legătură şi deplasarea echipamentelor de către prestatorii de servicii de transport maritim internaţional între porturi situate în acelaşi stat atunci când nu implică obţinerea de venituri.

C. Transport feroviar

(a) Transport de călători (CPC 7111)

(b) Transport de mărfuri (CPC 7112)

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

D. Transport rutier

(a) Transport de călători (CPC 7121 şi CPC 7122)

(b) Transport de mărfuri

(CPC 7123, excluzând transportul corespondenţei pe cont propriu (1)).

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat (excluzând transportul trimiterilor poştale şi de curierat pe cont propriu).

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

E. Transportul prin conducte al altor produse decât combustibilul (2)

(CPC 7139)

Pentru modul 1: UE: Neconsolidat. Pentru modul 2:

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, EL, IE, IT, LV, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat.

12. SERVICII AUXILIARE TRANSPORTULUI (3)

A. Servicii auxiliare transportului maritim

(a) Servicii de manipulare a încărcăturilor maritime

(b) Servicii de stocare şi depozitare (parte din CPC 742)

(c) Servicii de vămuire

(d) Servicii de staţionare şi depozitare a containerelor

(e) Servicii de agenţii maritime

(f) Servicii maritime de expediere de mărfuri

(g) Închiriere de nave cu echipaj (CPC 7213)

(h) Servicii de împingere şi remorcare (CPC 7214)

(i) Servicii de sprijin pentru transportul maritim (parte din CPC 745)

(j) Alte servicii de sprijin şi auxiliare (parte din CPC 749)

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Neconsolidat pentru serviciile de vămuire, serviciile de împingere şi remorcare şi serviciile de pilotaj şi amarare.

Pentru modul 1:

UE: Neconsolidat pentru serviciile de manipulare a încărcăturilor maritime şi pentru serviciile de staţionare şi depozitare a containerelor.

AT, BG, CY, CZ, DE, EE, HU, LT, MT, PL, RO, SK, SI, SE: Neconsolidat pentru serviciile de închiriere de nave cu echipaj.

BG: Neconsolidat.

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, FI, FR, EL, IE, IT, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat pentru serviciile de stocare şi depozitare.

HR: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de agenţie de transport de mărfuri.

FI: Serviciile auxiliare transportului maritim pot fi prestate numai de către navele care operează sub pavilion finlandez.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(1)Parte din CPC 71235, care se regăseşte la SERVICII DE COMUNICAŢII, la punctul 2.A. Servicii poştale şi de curierat.

(2)Transportul prin conducte al combustibililor se regăseşte la SERVICII ENERGETICE, la punctul 13.B.

(3)Nu includ serviciile de întreţinere şi reparare, care se regăsesc la SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI, la punctele l.F.l) 1 - l.F.l) 4.

B. Servicii auxiliare transportului pe căile navigabile interioare

(a) Servicii de manipulare a mărfurilor (parte din CPC 741)

(b) Servicii de stocare şi depozitare (parte din CPC 742)

(c) Servicii de agenţie de transport de mărfuri (parte din CPC 748)

(d) Închiriere de nave cu echipaj (CPC 7223)

(e) Servicii de împingere şi remorcare (CPC 7224)

(f) Servicii de sprijin pentru transportul pe căile navigabile interioare (parte din CPC 745)

(g) Alte servicii de sprijin şi auxiliare (parte din CPC 749)

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Măsurile bazate pe acordurile existente sau viitoare privind accesul la căile navigabile interioare (inclusiv acordurile ca urmare a legăturii Rin-Main-Dunăre) rezervă unele drepturi de trafic pentru operatorii cu sediul în ţările în cauză şi care îndeplinesc criteriile de cetăţenie referitoare la proprietate. Reglementări de punere în aplicare a Convenţiei de la Mannheim privind transportul pe Rin.

UE: Neconsolidat pentru serviciile de vămuire, serviciile de împingere şi remorcare şi serviciile de pilotaj şi amarare.

HR: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de agenţie de transport de mărfuri.

Pentru modul 1

AT: Neconsolidat pentru serviciile de închiriere de nave cu echipaj, serviciile de împingere şi remorcare, serviciile de pilotaj şi amarare, serviciile de asistenţă pentru navigaţie şi serviciile de exploatare a porturilor şi a căilor navigabile.

BG, CY, CZ, DE, EE, FI, HU, LV, LT, MT, RO, SK, SI, SE: Neconsolidat pentru serviciile de închiriere de nave cu echipaj.

BG: Fără sucursale directe (pentru serviciile auxiliare transportului pe căi navigabile interioare este necesară înregistrarea). Participarea într-o societate bulgară este limitată la 49 %.

C. Servicii auxiliare transportului feroviar

(a) Servicii de manipulare a mărfurilor (parte din CPC 741)

(b) Servicii de stocare şi depozitare (parte din CPC 742)

(c) Servicii de agenţie de transport de mărfuri (parte din CPC 748)

(d) Servicii de împingere şi remorcare (CPC 7113)

(e) Servicii de sprijin pentru serviciile de transport feroviar (CPC 743)

(f) Alte servicii de sprijin şi auxiliare (parte din CPC 749)

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Neconsolidat pentru serviciile de vămuire şi serviciile de împingere şi remorcare.

HR: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de agenţie de transport de mărfuri.

Pentru modul 1

BG, CZ: Fără sucursale directe (pentru serviciile auxiliare transportului feroviar este necesară constituirea ca societate). Participarea într-o societate bulgară este limitată la 49 %.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

D. Servicii auxiliare transportului rutier

(a) Servicii de manipulare a mărfurilor (parte din CPC 741)

(b) Servicii de stocare şi depozitare (parte din CPC 742)

(c) Servicii de agenţie de transport de mărfuri (parte din CPC 748)

(d) Închiriere de vehicule rutiere comerciale cu operatori (CCP 7124)

(e) Servicii de sprijin pentru transportul rutier (CPC 744)

(f) Alte servicii de sprijin şi auxiliare (parte din CPC 749)

Pentru modul 1

AT, BG, CY, CZ, DK, EE, HU, LV, LT, MT, PL, RO, SK, SI, SE: Neconsolidat pentru închirierea de vehicule rutiere comerciale cu operatori.

HR: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de agenţie de transport de mărfuri şi a serviciilor de sprijin pentru transportul rutier, în cazul cărora este necesar un permis.

SE: Entităţile stabilite trebuie să respecte cerinţa de a utiliza vehicule înmatriculate în ţară.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

D. Servicii auxiliare serviciilor de transport aerian

(a) Servicii de handling la sol (inclusiv servicii de catering)

Pentru modul 1 UE: Neconsolidat.

BG: Fără sucursale directe pentru serviciile auxiliare transportului aerian (este necesară constituirea ca societate).

Pentru modul 2

BG, CY, CZ, HR, HU, MT, PL, RO, SK, SI: Neconsolidat.

(b) Servicii de stocare şi depozitare (parte din CPC 742)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

Pentru modul 1

BG: Fără sucursale directe pentru serviciile auxiliare transportului aerian (este necesară constituirea ca societate).

(c) Servicii de agenţie de transport de mărfuri (parte din CPC 748)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

Pentru modul 1

BG: Prestarea de servicii de către persoane străine este permisă numai prin intermediul participării în societăţi bulgare, cu o limită de 49 % din capitalul social şi prin intermediul sucursalelor.

(d) Închiriere de aeronave cu echipaj (CPC 734)

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Aeronavele utilizate de transportatorii aerieni din Uniune trebuie să fie înregistrate în statele membre care au acordat licenţă transportatorului aerian în cauză sau într-un alt stat din Uniune. Pentru a fi înregistrate, poate fi necesar ca aeronavele să fie deţinute fie de persoane fizice care îndeplinesc criterii specifice privind cetăţenia, fie de persoane juridice care îndeplinesc criterii specifice privind proprietatea asupra capitalului şi controlul acestuia.

În mod excepţional, aeronavele înregistrate în afara UE pot fi închiriate de un transportator aerian străin unui transportator aerian din Uniunea Europeană în condiţii specifice, în cazul în care transportatorul aerian din Uniunea Europeană se confruntă cu nevoi excepţionale, cu nevoi de capacitate sezoniere sau cu nevoi legate de depăşirea unor dificultăţi operaţionale, care nu pot fi satisfăcute în mod rezonabil prin închirierea de aeronave înregistrate în Uniunea Europeană, şi sub rezerva obţinerii aprobării pe o durată limitată de timp din partea statului membru al Uniunii Europene care a acordat licenţa transportatorului aerian din Uniunea Europeană.

(e) Vânzări şi marketing

(f) Sistem informatizat de rezervare (SIR)

Pentru modurile 1 şi 2

UE: În cazul în care transportatorii aerieni din Uniunea Europeană nu beneficiază, din partea prestatorilor de servicii SIR din afara UE, de un tratament echivalent (1) cu cel acordat în Uniunea Europeană sau în cazul în care prestatorii de servicii SIR din Uniunea Europeană nu beneficiază, din partea transportatorilor aerieni din ţări terţe, de un tratament echivalent cu cel acordat în Uniunea Europeană, se pot lua măsuri de acordare a unui tratament echivalent de către prestatorii de servicii SIR din Uniunea Europeană pentru transportatorii aerieni din ţări terţe şi, respectiv, de către transportatorii aerieni din Uniunea Europeană pentru prestatorii de servicii SIR din ţări terţe.

(1)"Tratamentul echivalent" implică un tratament nediscriminatoriu al transportatorilor aerieni din Uniunea Europeană şi al prestatorilor de servicii SIR din Uniunea Europeană.

(g) Servicii de exploatare a aeroporturilor

Pentru modul 1 UE: Neconsolidat. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

E. Servicii auxiliare transportului prin conducte al altor produse decât combustibilul (1)

(a) Servicii de stocare şi depozitare a altor produse decât combustibilul, transportate prin conducte, (parte din CPC 742)

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, FI, FR, HR, EL, IE, IT, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat.

Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

13. ALTE SERVICII DE TRANSPORT

Prestarea de servicii de transport combinat

Modul 1

UE, cu excepţia FI: numai transportatorii stabiliţi într-un stat membru care îndeplinesc condiţiile de acces la profesie şi de acces pe piaţa transporturilor de mărfuri între statele membre pot să efectueze, în cadrul unei operaţiuni de transport combinat între state membre, trasee rutiere iniţiale şi/sau finale care fac parte integrantă din operaţiunea de transport combinat şi care pot include sau nu trecerea unei frontiere. Se aplică limitări care afectează orice mod de transport. Pot fi luate măsurile necesare pentru a garanta reducerea sau rambursarea taxelor pe autovehicule aplicabile vehiculelor rutiere implicate în transportul combinat.

Modul 2

BE, DE, DK, EL, ES, FI, FR, IE, IT, LU, NL, PT, UK: Nu sunt prevăzute, fără a se aduce atingere limitărilor prevăzute în prezenta listă de angajamente care afectează orice mod de transport.

AT, BG, CY, CZ, EE, HU, HR, LT, LV, MT, PL, RO, SE, SI, SK: Neconsolidat.

14. SERVICII ENERGETICE

A. Servicii conexe mineritului (CPC 883) (2)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

B. Transportul prin conducte al combustibililor (CPC 7131)

Pentru modul 1 UE: Neconsolidat.

Pentru modul 2:

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, EE, FI, FR, EL, IE, IT, LV, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat.

(1)Serviciile auxiliare transportului prin conducte al combustibililor se regăsesc la SERVICII ENERGETICE, la punctul 13.C.

(2)Sunt incluse următoarele servicii prestate pe bază de onorariu sau contract: servicii de consiliere şi consultanţă referitoare la minerit, pregătirea şantierului, instalarea platformei, foraj, servicii legate de sapa de foraj, servicii de încasetare şi de întubare, furnizarea şi ingineria nămolurilor, controlul solidelor, recuperare şi operaţiuni speciale în puţuri, geologia amplasării puţurilor şi controlul forării, carotaj, încercarea puţurilor, servicii privind cablurile, furnizarea şi utilizarea fluidelor de completare (saramurii), furnizarea şi instalarea dispozitivelor de completare, cimentare (pomparea de refulare), servicii de stimulare (fracturare, acidificare şi pompare de refulare), recondiţionare şi servicii de reparare, obturare şi abandonare de puţuri.

C. Servicii de stocare şi depozitare a combustibilului transportat prin conducte

(parte din CPC 742)

Pentru modul 1

AT, BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, FI, FR, HR, EL, IE, IT, LT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SI, SE, UK: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

D. Servicii de comerţ cu ridicata de combustibili solizi, lichizi şi gazoşi şi de produse conexe

(CPC 62271)

şi servicii de comerţ cu ridicata de energie electrică, abur şi apă caldă

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Neconsolidat pentru serviciile de comerţ cu ridicata de carburant, energie electrică, abur şi apă caldă.

E. Servicii de vânzare cu amănuntul de carburant (CPC 613)

Pentru modul 1 UE: Neconsolidat. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

F. Vânzare cu amănuntul de păcură, gaz îmbuteliat, cărbune şi lemn

(CPC 63297)

şi servicii de vânzare cu amănuntul de energie electrică, gaz (neîmbuteliat), abur şi apă caldă

Pentru modurile 1 şi 2

UE: Neconsolidat pentru serviciile de vânzare cu amănuntul de carburanţi pentru autovehicule, energie electrică, gaz (neîmbuteliat), abur şi apă caldă.

Pentru modul 1

BE, BG, CY, CZ, DE, DK, ES, FR, EL, IE, IT, LU, MT, NL, PL, PT, SK, UK: Neconsolidat pentru vânzările cu amănuntul de păcură, gaz îmbuteliat, cărbune şi lemn, neconsolidat cu excepţia vânzării prin corespondenţă.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

G. Servicii conexe distribuţiei de energie electrică (CPC 887)

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de consultanţă. Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

15. ALTE SERVICII NEINCLUSE ÎN ALTĂ PARTE

(a) Servicii de spălat, curăţat şi vopsit (CPC 9701)

Pentru modul 1 UE: Neconsolidat.

Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(b) Servicii de coafură

(CPC 97021)

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(c) Servicii de tratament cosmetic, manichiură şi pedichiură (CPC 97022)

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(d) Alte servicii de tratament de înfrumuseţare neincluse în altă parte (CPC 97029)

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat.

Pentru modul 2

Nu sunt prevăzute.

(e) Servicii de întreţinere corporală şi masaje neterapeutice, în măsura în care sunt prestate ca servicii de relaxare şi de asigurare a bunăstării fizice, şi nu în scopuri medicale sau de recuperare (1) (CPC ver. 1.0 97230)

Pentru modul 1

UE: Neconsolidat.

Pentru modul 2 Nu sunt prevăzute.

(g) Servicii de conexiuni de telecomunicaţii (CPC 7543)

Pentru modurile 1 şi 2 Nu sunt prevăzute.

(1)Masajele terapeutice şi serviciile de cure termale se regăsesc la punctul 1.A.h) Servicii medicale, la punctul 1A.j) 2 Servicii prestate de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical şi la serviciile de sănătate (8.A şi 8.C).

ANEXA VIII3:REZERVELE UNIUNII EUROPENE PRIVIND PERSONALUL-CHEIE, STAGIARII ABSOLVENŢI DE STUDII SUPERIOARE ŞI VÂNZĂTORII DE SERVICII SAU BUNURI PENTRU ÎNTREPRINDERI
1.Rezervele de mai jos indică activităţile economice liberalizate în temeiul articolului 151 din prezentul acord pentru care se aplică limitări privind personalul-cheie şi stagiarii absolvenţi de studii superioare în conformitate cu articolul 154 din prezentul acord şi privind vânzătorii de servicii sau bunuri pentru întreprinderi în conformitate cu articolul 155 din prezentul acord şi specifică aceste limitări. Lista de mai jos cuprinde următoarele elemente:
(a)prima coloană care indică sectorul sau subsectorul în care se aplică limitări; şi
(b)a doua coloană care descrie limitările aplicabile.
Atunci când coloana menţionată la litera (b) include numai rezerve specifice statelor membre, statele membre care nu sunt enumerate îşi asumă angajamente în sectorul respectiv fără rezerve (absenţa rezervelor specifice statelor membre într-un anumit sector nu aduce atingere rezervelor orizontale sau rezervelor sectoriale la nivelul UE care se pot aplica).
Uniunea Europeană nu îşi asumă niciun angajament pentru personalul-cheie, stagiarii absolvenţi de studii superioare şi vânzătorii de servicii sau bunuri pentru întreprinderi în ceea ce priveşte activităţile economice care nu sunt liberalizate (rămân neconsolidate) în temeiul articolului 144 din prezentul acord.
2.Angajamentele privind personalul-cheie, stagiarii absolvenţi de studii superioare, vânzătorii de servicii sau bunuri pentru întreprinderi şi vânzătorii de produse nu se aplică în cazurile în care intenţia sau efectul prezenţei temporare a acestora poate să interacţioneze cu rezultatul oricărui litigiu sau al oricărei negocieri în materie de muncă sau gestionare sau să afecteze în alt mod acest rezultat.
3.Lista de mai jos nu include măsuri privind cerinţele şi procedurile în materie de calificare, standardele tehnice şi cerinţele şi procedurile în materie de autorizare atunci când acestea nu constituie o limitare în sensul articolelor 154 şi 155 din prezentul acord. Măsurile respective (de exemplu, necesitatea de a obţine o autorizaţie, necesitatea de a obţine recunoaşterea calificărilor în sectoarele reglementate, necesitatea promovării anumitor examene, inclusiv examene de limbă, şi necesitatea de a avea domiciliul legal pe teritoriul în care se desfăşoară activitatea economică), chiar dacă nu sunt enumerate mai jos, se aplică în orice caz personalului-cheie, stagiarilor absolvenţi de studii superioare şi vânzătorilor de servicii sau bunuri pentru întreprinderi din Republica Armenia.
4.Toate celelalte cerinţe juridice ale Uniunii Europene şi ale statelor sale membre privind intrarea, şederea, munca şi măsurile de securitate socială continuă să se aplice, inclusiv reglementările privind perioada de şedere, salariile minime, precum şi acordurile colective de salarizare.
5.În conformitate cu articolul 141 alineatul (3) din prezentul acord, lista de mai jos nu include măsurile privind subvenţiile acordate de una dintre părţi.
6.Lista de mai jos nu aduce atingere existenţei monopolurilor publice şi a drepturilor exclusive descrise în lista de angajamente privind stabilirea.
7.În sectoarele în care se aplică teste privind necesităţile economice, criteriul principal al acestora va fi evaluarea situaţiei pieţei relevante din statul membru al Uniunii Europene sau din regiunea în care urmează să fie furnizat serviciul, inclusiv în ceea ce priveşte numărul prestatorilor de servicii existenţi şi impactul asupra acestora.
8.Drepturile şi obligaţiile care decurg din lista de mai jos nu au efect direct aplicabil şi, prin urmare, nu conferă în mod direct drepturi persoanelor fizice sau juridice.
9.Pentru o mai mare certitudine, pentru Uniunea Europeană, obligaţia de a acorda tratamentul naţional nu implică cerinţa de a extinde la resortisanţii sau persoanele juridice ale celeilalte părţi tratamentul acordat într-un stat membru resortisanţilor şi persoanelor juridice ale unui alt stat membru în temeiul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene sau al oricăror măsuri adoptate în temeiul acestui tratat, inclusiv punerea lor în aplicare în statele membre. Un astfel de tratament naţional este acordat numai persoanelor juridice ale celeilalte părţi stabilite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru şi care îşi au sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfăşurare a activităţii în respectivul stat membru, inclusiv persoanele juridice stabilite în UE care sunt deţinute sau controlate de resortisanţi ai celeilalte părţi.

Sector sau subsector

Descrierea rezervelor

TOATE SECTOARELE

Numărul de persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii

BG: Numărul persoanelor transferate în cadrul aceleiaşi companii nu trebuie să depăşească 10 % din numărul mediu anual al cetăţenilor UE angajaţi de respectiva persoană juridică bulgară. În cazul în care sunt angajate mai puţin de 100 de persoane, numărul de persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii poate depăşi, sub rezerva autorizării, 10 % din totalul angajaţilor.

HU: Neconsolidat pentru o persoană fizică ce a fost asociată într-o persoană juridică din Armenia.

TOATE SECTOARELE

Stagiari absolvenţi de studii superioare

Pentru AT, CZ, DE, ES, FR, HU, LT: formarea trebuie să aibă legătură cu diploma universitară care a fost obţinută.

TOATE SECTOARELE

Directori executivi şi auditori

AT: Directorii executivi ai sucursalelor persoanelor juridice trebuie să aibă reşedinţa în Austria. Persoanele fizice din cadrul unei persoane juridice sau al unei sucursale care sunt responsabile de respectarea Legii comerţului din Austria trebuie să aibă domiciliul în Austria.

FI: Un străin care desfăşoară o activitate de comerţ în calitate de antreprenor privat trebuie să obţină un permis de comerţ şi să aibă reşedinţa permanentă în SEE. Pentru toate sectoarele, directorii executivi trebuie să respecte cerinţa privind reşedinţa în SEE; cu toate acestea, se pot acorda derogări pentru anumite societăţi.

FR: Pentru activităţile industriale, comerciale sau artizanale, directorul executiv trebuie să deţină o autorizaţie specifică, dacă nu este titularul unui permis de şedere.

RO: Majoritatea auditorilor societăţilor comerciale şi a adjuncţilor acestora trebuie să fie cetăţeni români.

SE: Directorul executiv al unei persoane juridice sau al unei sucursale trebuie să aibă reşedinţa în Suedia.

SE: Un titular/solicitant de drepturi înregistrate (brevete, mărci, protecţia desenelor sau a modelelor şi drepturi de proprietate asupra unui soi de plante) care nu este rezident în Suedia trebuie să aibă un agent rezident în Suedia, scopul principal fiind prestarea serviciilor aferente procesului, notificarea etc.

SI: Un titular/solicitant de drepturi înregistrate (brevete, mărci, protecţia desenelor sau a modelelor) care nu este rezident în Slovenia trebuie să aibă un agent pentru brevete sau un agent pentru mărci şi desene sau modele rezident în Slovenia, scopul principal fiind prestarea serviciilor aferente procesului, notificarea etc.

TOATE SECTOARELE

Recunoaşterea

UE: Directivele UE privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor se aplică doar cetăţenilor UE. Dreptul de a practica un serviciu profesional reglementat în-un stat membru al UE nu implică acordarea dreptului de practică într-un alt stat membru (1).

4. INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE (2)

H. Editarea, tipărirea şi reproducerea înregistrărilor (ISIC rev 3.1: 22), excluzând editarea şi tipărirea pe bază de onorariu sau contract (3)

IT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru editori.

HR: Cerinţa privind reşedinţa pentru editori.

PL: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru redactorii-şefi ai ziarelor şi revistelor.

SE: Cerinţa privind reşedinţa pentru editori şi proprietarii de edituri şi de tipografii.

6. SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI

A. Servicii profesionale

(a) Servicii juridice (CPC 861) (4)

excluzând serviciile de consiliere juridică şi de documentare şi certificare juridică prestate de practicieni în domeniul dreptului cărora le-au fost încredinţate funcţii publice, cum ar fi notari, "huissiers de justice" (executori judecătoreşti) sau alţi "officiers publics et ministeriels" (funcţionari publici şi persoane care în baza unei decizii a unei autorităţi publice pot desfăşura o activitate care constituie un serviciu public).

AT, BE, BG, CY, DE, EE, EL, ES, FR, HU, IE, IT, LT, LU, MT, PL, PT, RO, SK, UK: Admiterea deplină în barou, necesară pentru practicarea dreptului intern (al UE şi al statului membru) şi pentru reprezentarea în faţa instanţelor, este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei. Pentru ES, autorităţile competente pot acorda derogări.

BE, FI, LU: Admiterea deplină în barou, necesară pentru serviciile de reprezentare juridică, este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei, la care se adaugă cerinţa privind reşedinţa. În BE sunt aplicate cote pentru reprezentarea în faţa "Cour de cassation" în alte cauze decât cele penale.

BG: Avocaţii armeni pot presta doar servicii de reprezentare juridică pentru resortisanţi armeni, sub rezerva reciprocităţii şi a cooperării cu un avocat bulgar. Pentru serviciile de mediere juridică este necesară îndeplinirea condiţiei privind reşedinţa permanentă.

(1)Pentru ca resortisanţii ţărilor din afara UE să obţină recunoaşterea calificărilor lor la nivelul UE, este necesară negocierea unui acord de recunoaştere reciprocă în cadrul definit la articolul 161 din prezentul acord.

(2)Acest sector nu include serviciile de consiliere conexe industriei prelucrătoare.

(3)Editarea şi tipărirea pe bază de onorariu sau contract se regăsesc la SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI, la punctul 6.F.p).

(4)Include serviciile de consiliere juridică, de reprezentare juridică, de arbitraj şi de conciliere/mediere juridică şi serviciile de documentare şi certificare juridică. Prestarea de servicii juridice este autorizată numai în ceea ce priveşte dreptul internaţional public, dreptul UE şi dreptul oricărei jurisdicţii în cadrul căreia prestatorul de servicii sau personalul acestuia este calificat să practice avocatura şi, la fel ca prestarea altor servicii, face obiectul cerinţelor şi procedurilor în materie de autorizare aplicabile în statele membre ale UE. Pentru avocaţii care prestează servicii juridice în materie de drept internaţional public şi drept internaţional, aceste cerinţe şi proceduri în materie de autorizare pot lua forma, printre altele, a respectării codurilor de etică locale, a utilizării titlului obţinut în ţara de origine (cu excepţia cazului în care a fost obţinută echivalenţa cu titlul atribuit în ţara-gazdă), a cerinţelor în materie de asigurare, a simplei înregistrări pe lângă baroul ţării-gazdă sau a admiterii simplificate în baroul ţării-gazdă prin promovarea unui test de aptitudini şi stabilirea domiciliului legal sau profesional în ţara-gazdă. Serviciile juridice în materia dreptului UE sunt prestate, în principiu, de către sau prin intermediul unui avocat care deţine toate calificările, admis în barou într-un stat membru al UE, care acţionează cu titlu personal, iar serviciile juridice în materia dreptului unui stat membru al UE sunt prestate, în principiu, de către sau prin intermediul unui avocat care deţine toate calificările, admis în baroul statului membru în cauză, care acţionează cu titlu personal. Prin urmare, pentru reprezentarea în faţa instanţelor şi a altor autorităţi competente în UE ar putea fi necesară admiterea deplină în baroul statului membru al UE în cauză, din moment ce implică practicarea dreptului UE şi a dreptului procedural naţional. Cu toate acestea, în unele state membre, avocaţilor străini care nu sunt admişi pe deplin în barou li se permite să reprezinte în proceduri civile o parte care este resortisant al statului în care avocatul are dreptul să profeseze sau care aparţine de statul respectiv.

CY: Pentru prestarea de servicii juridice trebuie să fie îndeplinite condiţiile privind deţinerea cetăţeniei şi privind reşedinţa. Admiterea deplină în barou este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei, la care se adaugă cerinţa privind reşedinţa. Numai avocaţii înscrişi în barou pot fi asociaţi, acţionari sau membri ai consiliului de administraţie într-un cabinet de avocatură în Cipru.

FR: Accesul avocaţilor la profesia de "avocat aupres de la Cour de Cassation" şi de "avocat aupres du Conseil d’Etat" face obiectul unor cote şi este supus condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.

HR: Admiterea deplină în barou, necesară pentru serviciile de reprezentare juridică, este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei (cetăţenia croată şi, odată cu aderarea la UE, cetăţenia unui stat membru al UE).

HU: Admiterea deplină în barou este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei, la care se adaugă cerinţa privind reşedinţa. Pentru avocaţii străini, domeniul de aplicare al activităţilor juridice este limitat la prestarea de servicii de consultanţă juridică, care se desfăşoară pe baza unui contract de colaborare încheiat cu un avocat maghiar sau cu un cabinet de avocatură maghiar.

LV: Cerinţa privind deţinerea cetăţeniei pentru avocaţii autorizaţi, cărora le este rezervat dreptul de reprezentare juridică în cadrul procedurilor penale.

DK: Serviciile de consultanţă juridică pot fi oferite doar de avocaţii cu autorizaţie de practică daneză. Pentru a obţine o autorizaţie de practică daneză, este necesară promovarea unui examen de drept danez.

LU: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru a presta servicii juridice în materie de drept luxemburghez şi de drept al UE.

SE: Admiterea în barou, necesară numai pentru folosirea titlului suedez "advokaf, este supusă cerinţei privind reşedinţa.

ES, PT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru accesul la profesia de "solicitadores" şi pentru consilierii în materie de proprietate industrială.

LT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru avocaţii specializaţi în brevete.

SI: reprezentarea clienţilor în faţa instanţei contra cost este condiţionată de prezenţa comercială în Republica Slovenia. Un avocat străin care are dreptul de a exercita această profesie într-o ţară străină poate să presteze servicii juridice sau să practice dreptul în condiţiile prevăzute la articolul 34a din Legea privind avocaţii, în măsura în care este îndeplinită condiţia reciprocităţii efective. Respectarea condiţiei de reciprocitate este verificată de Ministerul Justiţiei. Prezenţa comercială pentru avocaţii numiţi de Asociaţia Barourilor din Slovenia este limitată numai la societăţile cu răspundere limitată cu asociat unic, cabinetele de avocatură cu răspundere limitată (societăţi în nume colectiv) sau cabinetele de avocatură cu răspundere nelimitată (societăţi în nume colectiv). Activităţile unui cabinet de avocatură sunt limitate la practicarea dreptului. Numai avocaţii pot fi asociaţi în cadrul unui cabinet de avocatură.

(b) 1. Servicii de contabilitate şi de ţinere a evidenţelor contabile

(CPC 86212, alte servicii decât "serviciile de audit", CPC 86213, CPC 86219 şi CPC 86220)

FR: Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a evidenţelor contabile este condiţionată de o decizie a ministrului economiei, finanţelor şi industriei, în acord cu ministrul afacerilor externe. Cerinţa privind reşedinţa nu poate depăşi 5 ani.

IT: Cerinţa privind reşedinţa.

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(b) 2. Servicii de audit

(CPC 86211 şi 86212, altele decât serviciile de contabilitate)

BG: Auditorii străini pot presta servicii de audit numai cu condiţia reciprocităţii şi dacă îndeplinesc cerinţe echivalente cu cele aplicabile auditorilor bulgari şi au trecut cu succes examinările aferente.

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

DK: Cerinţa privind reşedinţa.

ES: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru auditorii statutari şi pentru administratorii, directorii şi asociaţii altor societăţi comerciale decât cele care intră sub incidenţa celei de A opta directivă CEE privind dreptul societăţilor comerciale.

HR: Numai auditorii autorizaţi care deţin o licenţă recunoscută în mod oficial de Camera Auditorilor din Croaţia pot presta servicii de audit.

FI: Este necesar ca cel puţin unul dintre auditorii unei societăţi finlandeze cu răspundere limitată să îndeplinească cerinţa privind reşedinţa.

IT: Cerinţa privind reşedinţa pentru auditorii individuali.

SE: numai auditorii recunoscuţi sau autorizaţi în Suedia şi firmele de audit înregistrate în Suedia pot presta servicii de audit statutar în cadrul anumitor entităţi juridice, inclusiv în cadrul tuturor societăţilor cu răspundere limitată, precum şi ca persoane fizice. Numai auditorii recunoscuţi în Suedia şi firmele publice de contabilitate înregistrate pot fi acţionari sau asociaţi în societăţi care efectuează audituri calificate (în scopuri oficiale). Reşedinţa pe teritoriul SEE sau al Elveţiei este necesară pentru obţinerea autorizării sau a recunoaşterii. Titlurile de "auditor recunoscut" şi "auditor autorizat" pot fi utilizate numai de către auditorii recunoscuţi sau autorizaţi în Suedia. Auditorii asociaţiilor economice cooperatiste şi ai anumitor alte întreprinderi, care nu sunt contabili autorizaţi sau recunoscuţi, trebuie să aibă reşedinţa în SEE. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la această cerinţă.

SI: Este necesar ca cel puţin un membru al consiliului de administraţie al unei societăţi de audit stabilite în Slovenia să îndeplinească cerinţa privind reşedinţa permanentă în Slovenia.

(c) Servicii de consiliere fiscală (CPC 863) (1)

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. HR, HU, IT: Cerinţa privind reşedinţa.

(d) Servicii de arhitectură şi

(e) Servicii de planificare urbană şi de arhitectură peisagistică

(CPC 8671 şi CPC 8674)

EE: Cel puţin una dintre persoanele responsabile (managerul de proiect sau consultantul) trebuie să aibă reşedinţa în Estonia.

BG: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru serviciile de planificare urbană şi de arhitectură peisagistică.

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

HR, HU, IT: Cerinţa privind reşedinţa.

SK: Calitatea de membru al camerei relevante este obligatorie; calitatea de membru al instituţiilor străine relevante poate fi recunoscută. Cerinţa privind reşedinţa, însă ar putea să se admită excepţii.

(1)Nu includ serviciile de consiliere juridică şi de reprezentare juridică în domeniul fiscal, care se regăsesc la punctul 6.A.a) Servicii juridice.

(f) Servicii de inginerie şi

(g) Servicii integrate de inginerie (CPC 8672 şi CPC 8673)

EE: Cel puţin una dintre persoanele responsabile (managerul de proiect sau consultantul) trebuie să aibă reşedinţa în Estonia.

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

CZ, HR, IT, SK: Cerinţa privind reşedinţa.

HU: Cerinţa privind reşedinţa (pentru CPC 8673, cerinţa privind reşedinţa se aplică numai stagiarilor absolvenţi de studii superioare).

(h) Servicii medicale (inclusiv serviciile psihologilor) şi servicii stomatologice (CPC 9312 şi parte din CPC 85201)

CZ, LT, IT, SK: Cerinţa privind reşedinţa.

CZ, RO, SK: Pentru persoanele fizice străine este necesară autorizarea de către autorităţile competente.

BE, LU: Pentru stagiarii absolvenţi de studii superioare este necesară autorizaţia acordată persoanelor fizice străine de către autorităţile competente.

BG, CY, MT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

DK: Se poate acorda o autorizaţie limitată pentru îndeplinirea unei funcţii specifice timp de maximum 18 luni şi trebuie respectată cerinţa privind reşedinţa.

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. Cu toate acestea, accesul este posibil în limitele unor cote stabilite anual.

HR: Toate persoanele care prestează servicii direct către pacienţi/care tratează pacienţi trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale.

LV: Pentru a practica profesia medicală, străinii trebuie să obţină o autorizaţie din partea autorităţilor publice locale din domeniul sănătăţii, pe baza necesităţilor economice în ceea ce priveşte doctorii şi stomatologii dintr-o anumită regiune.

PL: Pentru a practica profesia medicală, străinii trebuie să obţină o autorizaţie. Medicii străini au drepturi limitate în ceea ce priveşte alegerea în cadrul camerelor profesionale.

PT: Cerinţa privind reşedinţa pentru psihologi.

SI: Medicii, dentiştii, moaşele, asistenţii medicali şi farmaciştii trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale, alţi specialişti din domeniul sănătăţii au nevoie de înregistrare.

(i) Servicii veterinare (CPC 932)

BG, CY, DE, EL, HR, FR, HU: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. CZ şi SK: Cerinţa privind deţinerea cetăţeniei şi cerinţa privind reşedinţa.

IT: Cerinţa privind reşedinţa.

PL: Cerinţa privind deţinerea cetăţeniei. Persoanele străine pot solicita autorizaţia de practică.

(j) 1. Servicii prestate de moaşe

(parte din CPC 93191)

BG: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

BE, LU: Pentru stagiarii absolvenţi de studii superioare este necesară autorizaţia acordată persoanelor fizice străine de către autorităţile competente.

CZ, CY, LT, EE, RO, SK: Pentru persoanele fizice străine este necesară autorizarea de către autorităţile competente.

DK: Se poate acorda o autorizaţie limitată pentru îndeplinirea unei funcţii specifice timp de maximum 18 luni şi trebuie respectată cerinţa privind reşedinţa.

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. Cu toate acestea, accesul este posibil în limitele unor cote stabilite anual.

IT: Cerinţa privind reşedinţa.

LV: Sub rezerva nevoilor economice, determinate de numărul total al moaşelor din regiunea dată, autorizate de autorităţile publice locale din domeniul sănătăţii.

PL: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. Persoanele străine pot solicita autorizaţia de practică.

CY, HU: Neconsolidat.

HR: Toate persoanele care prestează servicii direct către pacienţi/care tratează pacienţi trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale.

SI: Moaşele trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale.

(j) 2. Servicii prestate de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical

(parte din CPC 93191)

AT: Prestatorilor de servicii străini li se permite accesul doar la următoarele activităţi: asistenţi medicali, fizioterapeuţi, terapeuţi ocupaţionali, logopezi, dieteticieni şi medici nutriţionişti.

BE, FR, LU: Pentru stagiarii absolvenţi de studii superioare este necesară autorizaţia acordată persoanelor fizice străine de către autorităţile competente.

HR: Toate persoanele care prestează servicii direct către pacienţi/care tratează pacienţi trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale.

CY, CZ, EE, RO, SK, LT: Pentru persoanele fizice străine este necesară autorizarea de către autorităţile competente.

BG, CY, HU: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

DK: Se poate acorda o autorizaţie limitată pentru îndeplinirea unei funcţii specifice timp de maximum 18 luni şi trebuie respectată cerinţa privind reşedinţa.

CY, CZ, EL, IT: Sub rezerva unui test privind necesităţile economice: decizia se ia în funcţie de locurile de muncă vacante şi de deficitele de personal de la nivel regional.

LV: Sub rezerva nevoilor economice, determinate de numărul total al asistenţilor medicali din regiunea dată, autorizaţi de autorităţile publice locale din domeniul sănătăţii.

SI: Asistenţii medicali trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale; îngrijitorii trebuie să fie înregistraţi.

(k) Vânzarea cu amănuntul de produse farmaceutice şi vânzarea cu amănuntul de articole medicale şi ortopedice

(CPC 63211)

şi alte servicii prestate de farmacişti (1)

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. Totuşi, în limitele unor cote stabilite, accesul resortisanţilor armeni este posibil, cu condiţia ca aceştia să deţină o diplomă universitară franceză în domeniul farmaceutic.

CY, DE, EL, SK: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

HU: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei, cu excepţia vânzării cu amănuntul de produse farmaceutice şi a vânzării cu amănuntul de articole medicale şi ortopedice (CPC 63211).

IT, PT: Cerinţa privind reşedinţa.

D. Servicii privind bunurile imobile (2)

(a) Cu bunuri proprii sau închiriate (CCP 821)

FR, HU, IT, PT: Cerinţa privind reşedinţa.

CY, LV, MT, SI: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(b) Pe bază de onorariu sau contract (CPC 822)

DK: Cerinţa privind reşedinţa, cu excepţia cazului în care Autoritatea Daneză în Domeniul Afacerilor acordă o derogare de la această cerinţă.

FR, HU, IT, PT: Cerinţa privind reşedinţa.

CY, LV, MT, SI: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

E. Servicii de închiriere/leasing fără operatori

(c) Referitoare la alte echipamente de transport (CPC 83101, CPC 83102 şi CPC 83105)

SE: Cerinţa privind reşedinţa în SEE (CPC 83101).

(e) Referitoare la bunuri de uz personal şi casnic (CPC 832)

UE: Condiţia deţinerea cetăţeniei pentru specialişti şi stagiarii absolvenţi de studii superioare.

(f) Închiriere de echipamente de telecomunicaţii (CPC 7541)

UE: Condiţia deţinerea cetăţeniei pentru specialişti şi stagiarii absolvenţi de studii superioare.

F. Alte servicii pentru întreprinderi

(e) Servicii de testări şi analiză tehnică (CPC 8676)

IT, PT: Cerinţa privind reşedinţa pentru biologi şi analişti chimici.

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru biologi şi analişti chimici.

(1)Furnizarea de produse farmaceutice publicului larg, la fel ca prestarea altor servicii, face obiectul cerinţelor şi procedurilor în materie de autorizare şi calificare aplicabile în statele membre ale UE. Ca regulă generală, această activitate este rezervată farmaciştilor. În unele state membre, numai furnizarea medicamentelor eliberate cu prescripţie medicală este rezervată farmaciştilor.

(2) Aceste servicii se referă la profesia de agent imobiliar şi nu aduc atingere niciunor drepturi şi/sau restricţii privind persoanele fizice şi juridice care achiziţionează bunuri imobile.

(f) Servicii de consiliere şi consultanţă conexe agriculturii, vânătorii şi silviculturii (parte din CPC 881)

IT: Cerinţa privind reşedinţa pentru agronomi şi "periti agrari".

(j) 2. Servicii de securitate

(CPC 87302, CPC 87303, CPC 87304 şi CPC 87305)

BE, BG, CY, CZ, EE, LV, LT, MT, PL, RO, SI, SK: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei şi cerinţa privind reşedinţa.

DK: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei şi cerinţa privind reşedinţa pentru manageri şi pentru serviciile de pază în aeroporturi.

ES, PT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru personalul specializat.

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru directorii executivi şi directori.

IT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei italiene sau a celei a UE şi cerinţa privind reşedinţa în vederea obţinerii autorizaţiei necesare pentru prestarea de servicii de pază şi protecţie şi de transport de bunuri de valoare.

(k) Servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică (CPC 8675)

DE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru topografii numiţi public.

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru operaţiunile de "cartografiere" legate de stabilirea drepturilor de proprietate şi de dreptul funciar.

CY: Cerinţa privind deţinerea cetăţeniei pentru deţinerea de servicii geologice, geofizice, de topografie şi de cartografiere.

IT, PT: Cerinţa privind reşedinţa.

(l) 1. Întreţinerea şi repararea navelor (parte din CPC 8868)

MT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(l) 2. Întreţinerea şi repararea echipamentelor de transport feroviar

(parte din CPC 8868)

LV: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(l) 3. Întreţinerea şi repararea autovehiculelor, a motocicletelor, a snowmobilelor şi a echipamentelor de transport rutier

(CPC 6112, CPC 6122, parte din CPC 8867 şi parte din CPC 8868)

UE: Pentru întreţinerea şi repararea autovehiculelor, a motocicletelor şi a snowmobilelor este necesară îndeplinirea condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.

(l) 5. Servicii de întreţinere şi reparare pentru produse din metal, pentru maşini (altele decât cele de birou), pentru echipamente (altele decât cele de transport şi de birou) şi pentru bunuri de uz personal şi casnic (1)

(CPC 633, CPC 7545, CPC 8861, CPC 8862, CPC 8864, CPC 8865 şi CPC 8866)

UE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei, cu excepţia:

BE, DE, DK, ES, FR, EL, HU, IE, IT, LU, MT, NL, PL, PT, RO, SE, UK pentru CPC 633, 8861, 8866; BG pentru serviciile de reparare a bunurilor de uz personal şi casnic (excluzând bijuteriile): CPC 63301, 63302, parte din 63303, 63304, 63309;

AT pentru CPC 633, 8861-8866;

EE, FI, LV, LT pentru CPC 633, 8861-8866;

CZ, SK pentru CPC 633, 8861-8865; şi SI pentru CPC 633, 8861, 8866.

(m) Servicii de curăţenie a clădirilor (CPC 874)

CY, EE, HR, MT, PL, RO, SI: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(n) Servicii fotografice (CPC 875)

HR, LV: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

BG, PL: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru prestarea de servicii de aerofotografie.

(p) Tipărire şi editare (CPC 88442)

HR: Cerinţa privind reşedinţa pentru editori şi comitetul editorial.

SE: Cerinţa privind reşedinţa pentru editori şi proprietarii de edituri şi de tipografii.

IT: Proprietarii editurilor şi ai tipografiilor, precum şi editorii trebuie să fie cetăţeni ai unui stat membru al UE.

(q) Servicii de organizare de conferinţe şi seminare (parte din CPC 87909)

SI: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(r) 1. Servicii de traducere şi interpretare (CPC 87905)

FI: Cerinţa privind reşedinţa pentru traducătorii autorizaţi.

(r) 3. Servicii ale agenţiilor de colectare (CPC 87902)

BE, EL: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. IT: Neconsolidat.

(r) 4. Servicii de raportare a creditului (CPC 87901)

BE, EL: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. IT: Neconsolidat.

(r) 5. Servicii de copiere (CPC 87904) (2)

UE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(1)Serviciile de întreţinere şi reparare pentru echipamentele de transport (CPC 6112, 6122, 8867 şi CPC 8868) se regăsesc la punctele 6.F. l) 1 - 6.F.l) 4.

Serviciile de întreţinere şi reparare pentru maşinile şi echipamentele de birou, inclusiv computere (CPC 845), se regăsesc la punctul 6. B. Servicii informatice şi servicii conexe.

(2)Nu includ serviciile de tipărire, care intră sub incidenţa CPC 88442 şi se regăsesc la punctul 6.F p).

8. SERVICII DE CONSTRUCŢII ŞI SERVICII DE INGINERIE CONEXE

(CPC 511, CPC 512, CPC 513, CPC 514, CPC 515, CPC 516, CPC 517 şi CPC 518)

BG: Specialiştii străini trebuie să aibă o experienţă de cel puţin doi ani în domeniul construcţiilor.

CY: Pentru persoanele fizice străine se aplică condiţii specifice şi este necesară autorizarea de către autorităţile competente.

9. SERVICII DE DISTRIBUŢIE

(excluzând distribuţia de arme, de muniţii şi de materiale de război)

C. Servicii de vânzare cu amănuntul (1)

(c) Servicii de vânzare cu amănuntul de produse alimentare

(CPC 631)

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru comercianţii de tutun (şi anume "buraliste").

ES: pentru vânzarea cu amănuntul de tutun. Stabilirea este supusă cerinţei privind deţinerea cetăţeniei unui stat membru al UE.

10. SERVICII DE ÎNVĂŢĂMÂNT (doar serviciile cu finanţare privată)

A. Servicii de învăţământ primar (CPC 921)

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. Cu toate acestea, resortisanţii armeni pot obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente pentru a înfiinţa şi a conduce o instituţie de învăţământ şi pentru a preda.

IT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru prestatorii de servicii care sunt autorizaţi să elibereze diplome recunoscute de stat.

EL: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru cadrele didactice.

B. Servicii de învăţământ secundar (CPC 922)

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. Cu toate acestea, resortisanţii armeni pot obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente pentru a înfiinţa şi a conduce o instituţie de învăţământ şi pentru a preda.

IT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru prestatorii de servicii care sunt autorizaţi să elibereze diplome recunoscute de stat.

EL: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru cadrele didactice.

LV: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru serviciile de învăţământ de tipul şcolilor postliceale tehnice şi profesionale pentru elevi cu handicap (CPC 9224).

C. Servicii de învăţământ superior (CPC 923)

FR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. Cu toate acestea, resortisanţii armeni pot obţine o autorizaţie din partea autorităţilor competente pentru a înfiinţa şi a conduce o instituţie de învăţământ şi pentru a preda.

CZ, SK: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru serviciile de învăţământ superior, cu excepţia serviciilor de învăţământ postliceal tehnic şi profesional (CPC 92310).

IT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru prestatorii de servicii care sunt autorizaţi să elibereze diplome recunoscute de stat.

(1)Nu includ serviciile de întreţinere şi reparare, care se regăsesc la SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI, la punctele 6.B. şi 6.F.1).

Nu includ serviciile de vânzare cu amănuntul de produse energetice care se regăsesc la SERVICII ENERGETICE, la punctele 19.E şi 19.F.

E. Alte servicii de învăţământ (CPC 929)

CZ, SK: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru majoritatea membrilor consiliului de administraţie.

12. SERVICII FINANCIARE

A. Servicii de asigurări şi servicii conexe asigurărilor

AT: O sucursală trebuie să fie condusă de două persoane fizice cu reşedinţa în Austria.

EE: Pentru serviciile de asigurare directă, din organul de conducere al unei societăţi de asigurare pe acţiuni cu participare de capital armean pot face parte resortisanţi armeni doar proporţional cu participarea armeană, însă aceştia nu pot reprezenta mai mult de jumătate din membrii organului de conducere. Şeful unei filiale sau al unei societăţi independente trebuie să aibă reşedinţa permanentă în Estonia.

ES: Cerinţa privind reşedinţa pentru profesia de actuar (sau, alternativ, doi ani de experienţă).

HR: Cerinţa privind reşedinţa.

IT: Cerinţa privind reşedinţa pentru profesia de actuar.

PL: Cerinţa privind reşedinţa pentru intermediarii în asigurări.

FI: Directorii executivi şi cel puţin un auditor al unei societăţi de asigurare trebuie să aibă reşedinţa în UE, cu excepţia cazului în care autorităţile competente au acordat o derogare. Agentul general al unei societăţi de asigurare armene trebuie să aibă reşedinţa în Finlanda, cu excepţia cazului în care societatea are sediul social în UE.

B. Servicii bancare şi alte servicii financiare (excluzând asigurările)

BG: Directorii executivi şi administratorul trebuie să aibă reşedinţa permanentă în Bulgaria.

FI: Directorul executiv şi cel puţin un auditor al unei instituţii de credit trebuie să aibă reşedinţă în SEE, cu excepţia cazului în care Autoritatea de Supraveghere Financiară a acordat o derogare. Brokerul (persoană fizică) care tranzacţionează instrumente derivate trebuie să aibă reşedinţa în UE.

IT: Condiţia privind reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al UE pentru "consulenti finanziari" (consilieri financiari).

HR: Cerinţa privind reşedinţa. Consiliul de administraţie conduce activitatea unei instituţii de credit de pe teritoriul Republicii Croaţia. Cel puţin un membru al Consiliului de administraţie trebuie să vorbească fluent limba croată.

LT: Cel puţin un şef al administraţiei unei bănci trebuie să aibă reşedinţa permanentă în Republica Lituania şi să vorbească limba lituaniană.

PL: Cerinţa privind deţinerea cetăţeniei pentru cel puţin unul dintre cadrele de conducere a băncii.

SE: Fondatorul unei case de economii trebuie să fie o persoană fizică rezidentă în SEE.

13. SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI SERVICII SOCIALE (doar serviciile cu finanţare privată)

A. Servicii spitaliceşti (CCP 9311)

B. Servicii de ambulanţă (CCP 93192)

C. Servicii prestate de unităţi rezidenţiale de îngrijire medicală, altele decât serviciile spitaliceşti (CPC 93193)

E. Servicii sociale (CPC 933)

FR: Pentru accesul la funcţii de conducere este necesară autorizarea. Pentru acordarea autorizaţiei se ţine seama de disponibilitatea managerilor locali.

LV: Teste privind necesităţile economice pentru medici, stomatologi, moaşe, asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical.

PL: Pentru practicarea profesiei medicale, resortisanţii străini au nevoie de autorizaţie. Medicii străini au drepturi limitate în ceea ce priveşte alegerea în cadrul camerelor profesionale.

HR: toate persoanele care prestează servicii direct către pacienţi/care tratează pacienţi trebuie să aibă o autorizaţie din partea camerei profesionale.

14. SERVICII DE TURISM ŞI SERVICII DE CĂLĂTORIE CONEXE

A. Hoteluri, restaurante şi catering

(CPC 641, CPC 642 şi CPC 643)

excluzând cateringul în sectorul serviciilor de transport aerian (1)

BG: Numărul managerilor străini nu poate depăşi numărul managerilor care sunt cetăţeni bulgari, în cazul în care participarea publică (de stat şi/sau municipală) la capitalul social al unei societăţi bulgare depăşeşte 50 %.

HR: Cerinţa privind deţinerea cetăţeniei pentru prestarea de servicii de cazare şi de catering în gospodării şi ferme.

B. Servicii ale agenţiilor de turism detailiste şi ale agenţiilor de turism touroperatoare

(inclusiv managerii de circuite turistice)

(CPC 7471)

BG: Numărul managerilor străini nu poate depăşi numărul managerilor care sunt cetăţeni bulgari, în cazul în care participarea publică (de stat şi/sau municipală) la capitalul social al unei societăţi bulgare depăşeşte 50 %.

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

HR: Aprobarea Ministerului Turismului pentru postul de manager de agenţie.

C. Servicii de ghid turistic (CPC 7472)

BG, CY, ES, FR, EL, HR, HU, LT, MT, PL, PT, SK: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

IT: Ghizii turistici din ţările care nu sunt membre ale UE trebuie să obţină o autorizaţie specifică.

15. SERVICII RECREATIVE, CULTURALE ŞI SPORTIVE (altele decât serviciile audiovizuale)

A. Servicii de divertisment (inclusiv servicii privind piesele de teatru, formaţiile de muzică live, spectacolele de circ şi discotecile)

(CPC 9619)

FR: Pentru accesul la funcţii de conducere este necesară autorizarea. care este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei atunci când este solicitată pentru o perioadă mai mare de doi ani.

(1)Cateringul în sectorul serviciilor de transport aerian se regăseşte în SERVICII AUXILIARE TRANSPORTURILOR, la punctul 17.E.a)

Servicii de handling la sol.

16. SERVICII DE TRANSPORT

A. Transport maritim

(a) Transport internaţional de pasageri

(CPC 7211, mai puţin transportul de cabotaj naţional)

(b) Transport internaţional de mărfuri

(CPC 7212, mai puţin transportul de cabotaj naţional)

UE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru echipajele navelor.

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru majoritatea directorilor executivi.

SE: Comandantul unei nave comerciale sau al unei nave tradiţionale trebuie să fie cetăţean al Suediei.

D. Transport rutier

(a) Transport de călători (CPC 7121 şi CPC 7122)

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru persoanele şi acţionarii care au dreptul să reprezinte o persoană juridică sau o societate în nume colectiv.

DK, HR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei şi cerinţa privind reşedinţa pentru manageri.

BG, MT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(b) Transport de mărfuri

(CPC 7123, excluzând transportul trimiterilor poştale şi de curierat pe cont propriu (1)).

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru persoanele şi acţionarii care au dreptul să reprezinte o persoană juridică sau o societate în nume colectiv.

BG, MT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

HR: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei şi cerinţa privind reşedinţa pentru manageri.

E. Transportul prin conducte al altor produse decât combustibilul (2)

(CPC 7139)

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru directorii executivi.

17. SERVICII AUXILIARE TRANSPORTULUI (3)

A. Servicii auxiliare transportului maritim

(a) Servicii de manipulare a încărcăturilor maritime

(b) Servicii de stocare şi depozitare (parte din CPC 742)

(c) Servicii de vămuire

(d) Servicii de staţionare şi depozitare a containerelor

(e) Servicii de agenţii maritime

(f) Servicii maritime de expediere de mărfuri

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru majoritatea directorilor executivi.

BG, MT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

DK, NL: Cerinţa privind reşedinţa pentru serviciile de vămuire.

EL: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru serviciile de vămuire.

(1)Parte din CPC 71235, care se regăseşte la SERVICII DE COMUNICAŢII, la punctul 7.A. Servicii poştale şi de curierat.

(2)Transportul prin conducte al combustibililor se regăseşte la SERVICII ENERGETICE, la punctul 19.B.

(3)Nu includ serviciile de întreţinere şi reparare a echipamentelor de transport, care sunt prezentate la SERVICII PENTRU ÎNTREPRINDERI, la punctele 6.F.l) 1 până la 6.F.l) 4.

(g) Închiriere de nave cu echipaj (CPC 7213)

(h) Servicii de împingere şi remorcare (CPC 7214)

(i) Servicii de sprijin pentru transportul maritim (parte din CPC 745)

(j) Alte servicii de sprijin şi auxiliare (excluzând cateringul)

(parte din CPC 749)

D. Servicii auxiliare transportului rutier

(d) Închiriere de vehicule rutiere comerciale cu operatori

(CPC 7124)

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru persoanele şi acţionarii care au dreptul să reprezinte o persoană juridică sau o societate în nume colectiv.

BG, MT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

F. Servicii auxiliare transportului prin conducte al altor produse decât combustibilul (1)

(a) Servicii de stocare şi depozitare a altor produse decât combustibilul, transportate prin conducte

(parte din CPC 742)

AT: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru directorii executivi.

19. SERVICII ENERGETICE

A. Servicii conexe mineritului (CPC 883) (2)

CY: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei. SK: Cerinţa privind reşedinţa.

20. ALTE SERVICII NEINCLUSE ÎN ALTĂ PARTE

(a) Servicii de spălat, curăţat şi vopsit (CPC 9701)

UE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(b) Servicii de coafură (CPC 97021)

UE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

CY: Este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei, la care se adaugă cerinţa privind reşedinţa.

(1)Serviciile auxiliare transportului prin conducte al combustibililor se regăsesc la SERVICII ENERGETICE, la punctul 19.C.

(2)Sunt incluse următoarele servicii prestate pe bază de onorariu sau contract: servicii de consiliere şi consultanţă referitoare la minerit, pregătirea şantierului, instalarea platformei, foraj, servicii legate de sapa de foraj, servicii de încasetare şi de întubare, furnizarea şi ingineria nămolurilor, controlul solidelor, recuperare şi operaţiuni speciale în puţuri, geologia amplasării puţurilor şi controlul forării, carotaj, încercarea puţurilor, servicii privind cablurile, furnizarea şi utilizarea fluidelor de completare (saramurii), furnizarea şi instalarea dispozitivelor de completare, cimentare (pomparea de refulare), servicii de stimulare (fracturare, acidificare şi pompare de refulare), recondiţionare şi servicii de reparare, obturare şi abandonare de puţuri.

Nu includ accesul direct la resursele naturale sau exploatarea acestora.

Nu includ pregătirea sitului pentru extracţia altor resurse decât petrolul şi gazele (CPC 5115), care se regăseşte la punctul 8. SERVICII DE CONSTRUCŢII ŞI SERVICII DE INGINERIE CONEXE.

(c) Servicii de tratament cosmetic, manichiură şi pedichiură

(CPC 97022)

UE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(d) Alte servicii de înfrumuseţare neincluse în altă parte

(CPC 97029)

UE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(e) Servicii de întreţinere corporală şi masaje neterapeutice, în măsura în care sunt prestate ca servicii de relaxare şi de asigurare a bunăstării fizice, şi nu în scopuri medicale sau de recuperare (1)

(CPC ver. 1.0 97230)

UE: Condiţia privind deţinerea cetăţeniei.

(1)Masajele terapeutice şi serviciile de cure termale se regăsesc la punctul 6.A.h) Servicii medicale şi stomatologice, la punctul 6.A.j) 2.

Servicii prestate de asistenţi medicali, fizioterapeuţi şi personal paramedical şi la serviciile de sănătate (13.A şi 13.C).

ANEXA VIII4:REZERVELE UNIUNII EUROPENE PRIVIND PRESTATORII DE SERVICII PE BAZĂ DE CONTRACT ŞI PROFESIONIŞTII INDEPENDENŢI
1.Uniunea Europeană permite furnizarea de servicii pe teritoriul său de către prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi ai celeilalte părţi, prin prezenţa persoanelor fizice, în conformitate cu articolele 156 şi 157 din prezentul acord, pentru activităţile economice enumerate mai jos şi sub rezerva limitărilor relevante.
2.Lista este alcătuită din următoarele elemente:
(a)prima coloană care indică sectorul sau subsectorul în care se aplică limitări; şi
(b)a doua coloană care descrie limitările aplicabile.
Atunci când coloana menţionată la litera (b) include numai rezerve specifice statelor membre, statele membre care nu sunt enumerate îşi asumă angajamente în sectorul respectiv fără rezerve. Absenţa rezervelor specifice unui stat membru într-un anumit sector nu aduce atingere rezervelor orizontale sau rezervelor sectoriale care se pot aplica la nivelul UE.
UE nu îşi asumă niciun angajament privind prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi pentru niciun alt sector de activitate economică, în afara celor enumerate în mod explicit mai jos.
3.Angajamentele privind prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi nu se aplică în cazurile în care intenţia sau efectul prezenţei temporare a acestora poate să interacţioneze cu rezultatul oricărui litigiu sau al oricărei negocieri în materie de muncă sau gestionare sau să afecteze în alt mod acest rezultat.
4.Lista de mai jos nu include măsuri privind cerinţele şi procedurile în materie de calificare, standardele tehnice şi cerinţele şi procedurile în materie de autorizare atunci când acestea nu constituie o limitare în sensul articolelor 156 şi 157 din prezentul acord. Măsurile respective (de exemplu, necesitatea de a obţine o autorizaţie, necesitatea de a obţine recunoaşterea calificărilor în sectoarele reglementate, necesitatea promovării anumitor examene, inclusiv examene de limbă, şi necesitatea de a avea domiciliul legal pe teritoriul în care se desfăşoară activitatea economică), chiar dacă nu sunt enumerate mai jos, se aplică în orice caz prestatorilor de servicii pe bază de contract şi profesioniştilor independenţi din Republica Armenia.
5.Toate celelalte cerinţe ale actelor cu putere de lege şi normelor administrative ale Uniunii Europene şi ale statelor sale membre privind intrarea, şederea, munca şi măsurile de securitate socială continuă să se aplice, inclusiv reglementările privind perioada de şedere, salariile minime, precum şi acordurile colective de salarizare.
6.Lista de mai jos nu include măsurile privind subvenţiile acordate de una dintre părţi.
7.Lista de mai jos nu aduce atingere existenţei monopolurilor publice sau a drepturilor exclusive în sectoarele relevante, astfel cum sunt stabilite de Uniunea Europeană în anexele VIII-A şi VIII-B.
8.În sectoarele în care se aplică teste privind necesităţile economice, criteriul principal al acestora va fi evaluarea situaţiei pieţei relevante din statul membru al Uniunii Europene sau din regiunea în care urmează să fie furnizat serviciul, inclusiv în ceea ce priveşte numărul prestatorilor de servicii existenţi şi impactul asupra acestora.
9.Drepturile şi obligaţiile care decurg din lista de mai jos nu au efect direct aplicabil şi, prin urmare, nu conferă în mod direct drepturi persoanelor fizice sau juridice.
10.Părţile permit furnizarea de servicii pe teritoriul lor de către prestatorii de servicii pe bază de contract ai celeilalte părţi, prin prezenţa persoanelor fizice, sub rezerva condiţiilor specificate la articolul 156 din prezentul acord, în următoarele subsectoare:
(a)servicii juridice în materie de drept internaţional public şi drept internaţional (şi anume, altul decât dreptul UE);
(b)servicii de contabilitate şi de ţinere a evidenţelor contabile;
(c)servicii de consiliere fiscală;
(d)servicii de arhitectură, servicii de planificare urbană şi arhitectură peisagistică;
(e)servicii de inginerie, servicii integrate de inginerie;
(f)servicii informatice şi servicii conexe;
(g)servicii de cercetare şi dezvoltare;
(h)publicitate;
(i)servicii de consultanţă în management;
(j)servicii conexe consultanţei în management;
(k)servicii de testări şi analiză tehnică;
(l)servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică;
(m)întreţinerea şi repararea echipamentelor în temeiul unui contract de servicii postvânzare sau postleasing;
(n)servicii de traduceri;
(o)servicii de cercetare şi prospectare a terenurilor;
(p)servicii de mediu;
(q)servicii ale agenţiilor de turism detailiste şi ale agenţiilor de turism touroperatoare; şi
(r)servicii de divertisment.
11.Părţile permit furnizarea de servicii pe teritoriul lor de către profesioniştii independenţi ai celeilalte părţi, prin prezenţa persoanelor fizice, sub rezerva condiţiilor specificate la articolul 157 din prezentul acord, în următoarele subsectoare:
(a)servicii juridice în materie de drept internaţional public şi drept internaţional (şi anume, altul decât dreptul UE);
(b)servicii de arhitectură, servicii de planificare urbană şi arhitectură peisagistică;
(c)servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie;
(d)servicii informatice şi servicii conexe;
(e)servicii de consultanţă în management şi servicii conexe consultanţei în management; şi
(f)servicii de traduceri.

Sector sau subsector

Descrierea rezervelor

TOATE SECTOARELE

Recunoaşterea

UE: Directivele UE privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor se aplică doar resortisanţilor statelor membre ale UE. Dreptul de a practica un serviciu profesional reglementat într-un stat membru al UE nu implică acordarea dreptului de practică într-un alt stat membru (1).

(1)Pentru ca resortisanţii ţărilor terţe să obţină recunoaşterea calificărilor lor la nivelul UE, este necesară negocierea unui acord de recunoaştere reciprocă în cadrul definit la articolul 161 din prezentul acord.

Servicii de consiliere juridică în materie de drept internaţional public şi drept al unei alte ţări (şi anume, altul decât dreptul UE)

(parte din CPC 861) (1)

AT, CY, DE, EE, IE, LU, NL, PL, PT, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

BE, ES, HR, IT, EL: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

LV: Testul privind necesităţile economice pentru prestatorii de servicii pe bază de contract.

BG, CZ, DK, FI, HU, LT, MT, RO, SI, SK: Teste privind necesităţile economice.

DK: Activităţile de consultanţă juridică pot fi oferite doar de avocaţii cu autorizaţie de practică daneză. Pentru a obţine o autorizaţie de practică daneză, este necesară promovarea unui examen de drept danez.

FR: Este necesară admiterea deplină (simplificată) în barou prin promovarea unui test de aptitudini. Accesul avocaţilor la profesia de "avocat aupres de la Cour de Cassation" ("avocat pe lângă Curtea de Casaţie") şi "avocat aupres du Conseil d’Etat" ("avocat pe lângă Consiliul de Stat") face obiectul unor cote şi al condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.

HR: Admiterea deplină în barou, necesară pentru serviciile de reprezentare juridică, este supusă condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.

SI: reprezentarea clienţilor în faţa instanţei contra cost este condiţionată de prezenţa comercială în Republica Slovenia. Un avocat străin care are dreptul de a exercita această profesie într-o ţară străină poate să presteze servicii juridice sau să practice dreptul în condiţiile prevăzute la articolul 34a din Legea privind avocaţii, în măsura în care este îndeplinită condiţia reciprocităţii efective. Respectarea condiţiei de reciprocitate este verificată de Ministerul Justiţiei. Prezenţa comercială pentru avocaţii numiţi de Asociaţia Barourilor din Slovenia este limitată numai la societăţile cu răspundere limitată cu asociat unic, cabinetele de avocatură cu răspundere limitată (societăţi în nume colectiv) sau cabinetele de avocatură cu răspundere nelimitată (societăţi în nume colectiv). Activităţile unui cabinet de avocatură sunt limitate la practicarea dreptului. Numai avocaţii pot fi asociaţi în cadrul unui cabinet de avocatură.

Servicii de contabilitate şi de ţinere a evidenţelor contabile

(CPC 86212, alte servicii decât "serviciile de audit", CPC 86213, CPC 86219 şi CPC 86220)

BE, CY, DE, EE, ES, IE, IT, LU, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

AT: Angajatorul trebuie să fie membru al organismului profesional relevant din ţara de origine, în cazul în care există un asemenea organism.

FR: Cerinţa privind autorizarea. Prestarea de servicii de contabilitate şi de ţinere a evidenţelor contabile este condiţionată de o decizie a ministrului economiei, finanţelor şi industriei, în acord cu ministrul afacerilor externe.

BG, CZ, DK, EL, FI, HU, LT, LV, MT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

HR: Cerinţa privind reşedinţa.

(1)Prestarea de servicii juridice, la fel ca prestarea altor servicii, face obiectul cerinţelor şi procedurilor în materie de autorizare aplicabile în statele membre ale Uniunii Europene. În cazul avocaţilor care prestează servicii juridice ce ţin de dreptul internaţional public şi dreptul unei alte ţări, acestea pot lua, printre altele, forma respectării codurilor de etică locale, utilizării titlului obţinut în ţara de origine (cu excepţia cazului în care a fost obţinută echivalenţa cu titlul atribuit în ţara gazdă), cerinţelor în materie de asigurare, simplei înregistrări pe lângă baroul ţării gazdă sau admiterii simplificate în baroul ţării gazdă printr-un test de aptitudini şi un domiciliu legal sau profesional în ţara gazdă.

Servicii de consiliere fiscală (CPC 863) (1)

BE, CY, DE, EE, ES, IE, IT, LU, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

AT: Angajatorul trebuie să fie membru al organismului profesional relevant din ţara de origine, în cazul în care există un asemenea organism; condiţia privind deţinerea cetăţeniei pentru reprezentarea în faţa autorităţilor competente.

BG, CZ, DK, EL, FI, HU, LT, LV, MT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

CY: Neconsolidat pentru depunerea declaraţiilor de impunere.

PT: Neconsolidat.

HR, HU: Cerinţa privind reşedinţa.

Servicii de arhitectură

Şi

Servicii de planificare urbană şi de arhitectură peisagistică

(CPC 8671 şi CPC 8674)

EE, EL, FR, IE, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

BE, ES, HR, IT: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

LV: Testul privind necesităţile economice pentru prestatorii de servicii pe bază de contract.

FI: Persoana fizică trebuie să demonstreze că are cunoştinţe de specialitate relevante pentru serviciul prestat.

BG, CY, CZ, DE, DK, FI, HU, LT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

AT: Numai servicii de planificare, în cazul cărora se aplică: Testul privind necesităţile economice.

HR, HU, SK: Cerinţa privind reşedinţa.

Servicii de inginerie şi

Servicii integrate de inginerie (CPC 8672 şi CPC 8673)

EE, EL, FR, IE, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

BE, ES, HR, IT: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

LV: Testul privind necesităţile economice pentru prestatorii de servicii pe bază de contract.

FI: Persoana fizică trebuie să demonstreze că are cunoştinţe de specialitate relevante pentru serviciul prestat.

BG, CY, CZ, DE, DK, FI, HU, LT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

AT: Numai servicii de planificare, în cazul cărora se aplică: Testul privind necesităţile economice.

HR, HU: Cerinţa privind reşedinţa.

(1)Nu includ serviciile de consiliere juridică şi de reprezentare juridică în domeniul fiscal, care se regăsesc la Servicii de consiliere juridică în materie de drept internaţional public şi drept internaţional.

Servicii informatice şi servicii conexe (CPC 84)

EE, EL, FR, IE, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE: Nu sunt prevăzute.

ES, IT: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

LV: Testul privind necesităţile economice pentru prestatorii de servicii pe bază de contract.

BE: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

AT, DE, BG, CY, CZ, DK, FI, HU, LT, RO, SK, UK: Testul privind necesităţile economice.

HR: Cerinţa privind reşedinţa pentru prestatorii de servicii pe bază de contract. Neconsolidat pentru profesioniştii independenţi.

Servicii de cercetare şi dezvoltare

(CPC 851, 852, excluzând serviciile prestate de psihologi (1), 853)

UE, cu excepţia BE: Este necesar un acord de găzduire cu o organizaţie de cercetare autorizată (2).

CZ, DK, SK: Testul privind necesităţile economice.

BE, UK: Neconsolidat.

HR: Cerinţa privind reşedinţa.

Publicitate (CPC 871)

BE, CY, DE, EE, ES, FR, IE, HR, IT, LU, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CZ, DK, EL, FI, HU, LT, LV, MT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

Servicii de consultanţă în management (CPC 865)

DE, EE, EL, FR, IE, LV, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

ES, IT: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

BE, HR: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

AT, BG, CY, CZ, DK, FI, HU, LT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

Servicii conexe consultanţei în management (CPC 866)

DE, EE, EL, FR, IE, LV, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

BE, ES, HR, IT: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

AT, BG, CY, CZ, DK, FI, LT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

HU: Testul privind necesităţile economice, cu excepţia serviciilor de arbitraj şi conciliere (CPC 86602), sector care este: Neconsolidat.

Servicii de testări şi analiză tehnică (CPC 8676)

BE, DE, EE, EL, ES, FR, HR, IE, IT, LU, NL, PL, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CY, CZ, DK, FI, HU, LT, LV, MT, PT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

(1)Parte din CPC 85201, care se regăseşte la Servicii medicale şi stomatologice.

(2)Pentru toate statele membre, cu excepţia DK, autorizarea organizaţiei de cercetare şi acordul de găzduire trebuie să respecte condiţiile stabilite în temeiul Directivei 2005/71/CE.

Servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică (CPC 8675)

BE, EE, EL, ES, IE, IT, HR, LU, NL, PL, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

AT, CY, CZ, DE, DK, FI, HU, LT, LV, MT, PT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

DE: Neconsolidat pentru topografii numiţi public.

FR: Neconsolidat pentru operaţiunile de "topografie" legate de stabilirea drepturilor de proprietate şi de dreptul funciar.

BG: Neconsolidat.

Întreţinerea şi repararea navelor (parte din CPC 8868)

BE, CY, EE, EL, ES, FR, IT, LV, LU, NL, PL, PT, SI, SE: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CZ, DE, DK, FI, HU, IE, LT, MT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

UK: Neconsolidat

Întreţinerea şi repararea echipamentelor de transport feroviar

(parte din CPC 8868)

BE, CY, EE, EL, ES, FR, HR, IT, LV, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CZ, DE, DK, FI, HU, IE, LT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

UK: Neconsolidat.

Întreţinerea şi repararea autovehiculelor, a motocicletelor, a snowmobilelor şi a echipamentelor de transport rutier

(CPC 6112, CPC 6122, parte din CPC 8867 şi parte din CPC 8868)

BE, EE, EL, ES, FR, HR, IT, LV, LU, NL, PL, PT, SI, SE: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CY, CZ, DE, DK, FI, HU, IE, LT, MT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

UK: Neconsolidat

Întreţinerea şi repararea aeronavelor şi a părţilor de aeronave

(parte din CPC 8868)

BE, CY, EE, EL, ES, FR, HR, IT, LV, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CZ, DE, DK, FI, HU, IE, LT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

UK: Neconsolidat

Întreţinerea şi repararea produselor din metal, a maşinilor (altele decât cele de birou), a echipamentelor (altele decât cele de transport şi de birou) şi a bunurilor de uz personal şi casnic (1)

(CPC 633, CPC 7545, CPC 8861, CPC 8862, CPC 8864, CPC 8865 şi CPC 8866)

BE, EE, EL, ES, FR, IT, HR, LV, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CY, CZ, DE, DK, FI, HU, IE, LT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

(1)Serviciile de întreţinere şi reparare pentru maşinile şi echipamentele de birou, inclusiv computere (CPC 845), se regăsesc la Servicii informatice.

Traducere

(CPC 87905, excluzând activităţile oficiale sau autorizate)

DE, EE, FR, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

BE, ES, IT, EL: Testul privind necesităţile economice pentru profesioniştii independenţi.

CY, LV: Testul privind necesităţile economice pentru prestatorii de servicii pe bază de contract.

AT, BG, CZ, DK, FI, HU, IE, LT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

HR: Neconsolidat pentru profesioniştii independenţi.

Activităţi de cercetare şi prospectare a terenurilor (CPC 5111)

BE, DE, EE, EL, ES, FR, HR, IE, IT, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CY, CZ, DK, FI, HU, LT, LV, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

Servicii de mediu

(CPC 9401 (1), CPC 9402, CPC 9403, CPC 9404 (2), parte din CPc 94060 (3), CPC 9405, parte din CPC 9406, CPC 9409)

BE, EE, ES, FR, IE, IT, LU, MT, NL, PL, PT, SI, SE, UK: Nu sunt prevăzute.

AT, BG, CY, CZ, DE, DK, EL, FI, HU, LT, LV, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

Servicii ale agenţiilor de turism detailiste şi ale agenţiilor de turism touroperatoare (inclusiv ale managerilor de circuite turistice (4))

(CPC 7471)

AT, CZ, DE, EE, ES, FR, IT, LU, NL, PL, SI, SE: Nu sunt prevăzute.

BG, DK, EL, FI, HU, LT, LV, MT, PT, RO, SK: Testul privind necesităţile economice.

BE, CY, DK, IE: Neconsolidat, cu excepţia managerilor de circuite turistice (persoane a căror atribuţie este de a însoţi un grup de minimum 10 persoane care efectuează un circuit, fără a desfăşura activitatea de ghid în anumite locaţii).

HR: Cerinţa privind reşedinţa.

UK: Neconsolidat

(1)Corespund serviciilor de epurare.

(2)Corespund serviciilor de epurare a gazelor de evacuare.

(3)Corespund unor părţi din serviciile de protecţie a naturii şi a peisajelor.

(4)Prestatorii de servicii a căror sarcină este de a însoţi un grup de minimum 10 persoane care efectuează un circuit, fără a desfăşura activitatea de ghid în anumite locaţii.

Servicii de divertisment, altele decât serviciile audiovizuale (inclusiv serviciile privind piesele de teatru, formaţiile de muzică live, spectacolele de circ şi discotecile)

(CPC 9619)

BG, CZ, DE, DK, EE, EL, ES, FI, HU, IE, IT, LT, LU, LV, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SE: Pot fi necesare calificări avansate (1). Testul privind necesităţile economice.

AT: Calificări avansate şi testul privind necesităţile economice, cu excepţia persoanelor a căror activitate profesională principală se desfăşoară în domeniul artelor plastice şi care obţin majoritatea veniturilor din această activitate şi cu condiţia ca respectivele persoane să nu desfăşoare o altă activitate comercială în Austria, unde: Nu sunt prevăzute.

CY: Testul privind necesităţile economice pentru serviciile prestate de formaţiile de muzică live şi discoteci.

FR: Neconsolidat pentru prestatorii de servicii pe bază de contract, cu excepţia cazului în care:

(a) permisul de muncă este eliberat pe o perioadă de cel mult nouă luni, care poate fi prelungită cu trei luni;

(b) este necesară conformitatea cu un test privind necesităţile economice; şi

(c) întreprinderea de divertisment trebuie să plătească o taxă către Office Franşais de l’Immigration et de l’Integration.

Neconsolidat pentru profesioniştii independenţi.

SI: Durata şederii este limitată la 7 zile pentru fiecare eveniment. Pentru serviciile de spectacole de circ şi parcuri de distracţii, durata şederii este limitată la maximum 30 de zile într-un an calendaristic.

BE, UK: Neconsolidat.

(1)În cazul în care când calificarea nu a fost obţinută în UE şi în statele sale membre, statul membru în cauză poate evalua dacă respectiva calificare este echivalentă calificării necesare pe teritoriul său.

ANEXA VIII5:REZERVELE REPUBLICII ARMENIA PRIVIND STABILIREA
1.Lista de mai jos indică activităţile economice pentru care Republica Armenia aplică rezerve privind tratamentul naţional sau clauza naţiunii celei mai favorizate în temeiul articolului 144 alineatul (2) din prezentul acord prezenţelor comerciale şi investitorilor din Uniunea Europeană.
Lista este alcătuită din următoarele elemente:
(a)o listă de rezerve orizontale care se aplică tuturor sectoarelor sau subsectoarelor; şi
(b)o listă de rezerve specifice anumitor sectoare sau subsectoare care indică sectorul sau subsectorul în cauză, precum şi rezerva (rezervele) aplicabilă (aplicabile).
O rezervă care corespunde unei activităţi care nu este liberalizată (neconsolidată) se exprimă după cum urmează: "Nicio obligaţie privind tratamentul naţional şi clauza naţiunii celei mai favorizate".
2.În conformitate cu articolul 141 alineatul (3) din prezentul acord, lista de mai jos nu include măsurile privind subvenţiile acordate de părţi.
3.Drepturile şi obligaţiile care decurg din lista de mai jos nu au efect direct aplicabil şi, prin urmare, nu conferă în mod direct drepturi persoanelor fizice sau juridice.
4.În conformitate cu articolul 144 din prezentul acord, cerinţele nediscriminatorii, cum ar fi cele referitoare la forma juridică sau obligaţia de a obţine licenţe sau permise aplicabile tuturor prestatorilor care operează pe teritoriul UE fără a face distincţie pe bază de cetăţenie şi naţionalitate, reşedinţă sau criterii echivalente, nu sunt enumerate în prezenta anexă, deoarece acestea nu sunt afectate prin prezentul acord.
Rezerve orizontale
Clauza naţiunii celei mai favorizate
Armenia îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură care acordă un tratament diferenţiat în temeiul oricăror tratate internaţionale de investiţii sau al altui acord comercial în vigoare sau semnat după data intrării în vigoare a prezentului acord.
Armenia îşi rezervă dreptul de a adopta sau de a menţine orice măsură care acordă un tratament diferenţiat unei ţări în temeiul oricărui acord bilateral sau multilateral, existent sau viitor, care:
(a)creează o piaţă unică a serviciilor şi investiţiilor;
(b)acordă dreptul de stabilire; sau
(c)prevede apropierea legislaţiei într-unul sau în mai multe sectoare economice.
În sensul prezentei exceptări:
(a)"piaţa unică a serviciilor şi investiţiilor" înseamnă o zonă în care este asigurată libera circulaţie a serviciilor, a capitalurilor şi a persoanelor;
(b)"dreptul de stabilire" înseamnă o obligaţia de a elimina pe fond toate barierele din calea stabilirii între părţile la acordul de integrare economică regională, prin intrarea în vigoare a respectivului acord, şi include dreptul resortisanţilor părţilor la acordul de integrare economică regională de a înfiinţa şi a exploata întreprinderi în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute pentru proprii resortisanţi de dreptul naţional al ţării în care are loc o astfel de stabilire; şi
(c)"apropierea legislaţiei" înseamnă:
(i)alinierea legislaţiei uneia sau mai multora dintre părţile la acordul de integrare economică regională la legislaţia celeilalte sau celorlalte părţi la respectivul acord; sau
(ii)încorporarea legislaţiei comune în dreptul naţional al părţilor la acordul de integrare economică regională.
O astfel de aliniere sau încorporare are loc şi se consideră că a avut loc numai din momentul în care a fost adoptată în cadrul dreptului naţional al părţii sau al părţilor la acordul de integrare economică regională.
Utilităţi publice
Activităţile economice considerate utilităţi publice pot face obiectul unor monopoluri publice sau al unor drepturi exclusive acordate operatorilor privaţi.
Bunuri imobile
Persoanele fizice străine nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra unui teren în Armenia, cu excepţia cazului în care legea prevede alte dispoziţii.
Rezerve sectoriale
1.Servicii pentru întreprinderi Servicii profesionale
În ceea ce priveşte serviciile de documentare şi de certificare juridică, serviciile în materie notarială sunt rezervate statului armean.
Pentru serviciile de audit, o entitate juridică înregistrată ca societate pe acţiuni de tip închis sau ca societate cu răspundere limitată, care îndeplineşte cerinţele Legii privind activitatea de audit a Republicii Armenia, este eligibilă să beneficieze de o autorizaţie pentru prestarea de servicii de audit.
Alte servicii pentru întreprinderi
Prestatorii de servicii de testări şi analiză tehnică ar trebui să fie entităţi juridice constituite în temeiul legislaţiei armene.
2.Servicii de transport
Servicii auxiliare tuturor modurilor de transport
În ceea ce priveşte serviciile de agenţie de transport de mărfuri şi inspectarea mărfurilor, vămuirea trebuie să fie efectuată de un agent vamal autorizat stabilit în Armenia.
ANEXA VIII6:ANGAJAMENTELE REPUBLICII ARMENIA PRIVIND SERVICIILE TRANSFRONTALIERE
1.Lista de angajamente de mai jos indică activităţile economice liberalizate de Republica Armenia în temeiul articolului 151 din prezentul acord şi, prin intermediul rezervelor, accesul pe piaţă şi limitările tratamentului naţional care se aplică serviciilor şi prestatorilor de servicii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte aceste activităţi. Listele cuprind următoarele elemente:
(a)o primă coloană în care se indică sectorul sau subsectorul în care angajamentul este asumat de către parte şi domeniul de aplicare al liberalizării în care se aplică rezervele; şi
(b)o a doua coloană în care se descriu rezervele aplicabile.
Pentru sectoarele şi subsectoarele care nu sunt menţionate în lista de mai jos, nu au fost asumate angajamente.
2.Lista de mai jos nu include măsuri cu privire la cerinţele şi procedurile de calificare, la standardele tehnice şi la cerinţele şi procedurile de autorizare atunci când nu reprezintă o restricţie a accesului pe piaţă sau a tratamentului naţional în înţelesul articolelor 149 şi 150 din prezentul acord. Măsurile respective (de exemplu, necesitatea de a obţine o autorizaţie, obligaţiile de serviciu universal, necesitatea de a obţine recunoaşterea calificărilor în sectoarele reglementate, necesitatea promovării anumitor examene, inclusiv examene de limbă, cerinţa nediscriminatorie conform căreia anumite activităţi nu pot fi efectuate în zonele protejate din punctul de vedere al mediului sau în zonele de interes istoric şi artistic deosebit), chiar dacă nu sunt enumerate, se aplică în orice caz prestatorilor de servicii şi investitorilor celeilalte părţi.
3.Lista de mai jos nu aduce atingere fezabilităţii modului 1 în anumite sectoare şi subsectoare de servicii şi nu aduce atingere existenţei monopolurilor publice şi a unor drepturi exclusive astfel cum sunt descrise în lista de angajamente privind stabilirea.
4.În conformitate cu articolul 141 alineatul (3) din prezentul acord, lista de mai jos nu include măsurile privind subvenţiile acordate de părţi.
5.Drepturile şi obligaţiile care decurg din prezenta listă de angajamente nu au efect direct aplicabil şi, prin urmare, nu conferă în mod direct drepturi persoanelor fizice sau juridice.

Sector sau subsector (1)

Descrierea rezervelor

Orizontale

Nu sunt prevăzute

1. Servicii pentru întreprinderi

A. Servicii profesionale

Servicii juridice (CPC 861)

Modul 1: Nu sunt prevăzute, cu excepţia redactării documentelor legislative.

Modul 2: Nu sunt prevăzute.

(1)Lista de clasificare sectorială a serviciilor pe baza MTN.GNS/W/120.

Servicii de contabilitate Servicii de audit (2)

Servicii de ţinere a evidenţelor contabile (CPC 862)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii fiscale (CPC 863)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de arhitectură

Servicii de inginerie

Servicii integrate de inginerie

Servicii de planificare urbană şi de arhitectură peisagistică

(CPC 8671, 8672, 8673, 8674)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii medicale şi stomatologice (CPC 9312)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii veterinare (CPC 932)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

B. Servicii informatice şi servicii conexe

Servicii de consultanţă privind instalarea componentelor fizice ale calculatoarelor (hardware)

Servicii de implementare a programelor de calculator (software)

Servicii de prelucrare a datelor Servicii de baze de date

Servicii de întreţinere şi reparare pentru maşinile şi echipamentele de birou, inclusiv computere

Alte servicii informatice, inclusiv servicii de pregătire a datelor

(CPC 841, 842, 843, 844, 845, 849)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

(2)O entitate juridică înregistrată ca societate pe acţiuni de tip închis sau ca societate cu răspundere limitată, care îndeplineşte cerinţele

Legii privind activitatea de audit a Republicii Armenia, este eligibilă să beneficieze de o autorizaţie pentru prestarea de servicii de audit.

C. Servicii de cercetare şi dezvoltare

Servicii de cercetare şi dezvoltare (CPC 851-853)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

D. Servicii privind bunurile imobile

Cu bunuri proprii sau închiriate Pe bază de onorariu sau contract (CPC 821, 822**

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

E. Servicii de închiriere/leasing fără operatori

Referitoare la autoturisme personale

Referitoare la vehicule de transport de mărfuri

Referitoare la nave

Referitoare la aeronave

Referitoare la alte echipamente de transport

Referitoare la alte maşini şi echipamente

(CPC 83101, 83102, 83103, 83104, 83105, 83106 - 83109)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

F. Alte servicii pentru întreprinderi

Servicii de publicitate (CPC 871)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de cercetare de piaţă şi de sondare a opiniei publice

Servicii de consultanţă în management Servicii conexe consultanţei în management (CPC 864, 865, 866)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de testări şi analiză tehnică (CPC 8676)

Modul 1: Prestatorii de servicii de testări şi analiză tehnică ar trebui să fie entităţi juridice constituite în temeiul legislaţiei armene.

Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de consultanţă conexe agriculturii, vânătorii şi silviculturii (CPC 881**)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de consultanţă conexe mineritului (CPC 883**)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de consultanţă conexe industriei prelucrătoare (CPC 884**, 885**)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de consultanţă conexe distribuţiei de energie electrică (CPC 887**)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică în domeniul ingineriei (CPC 8675)

Modul 1: Neconsolidat. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de întreţinere şi reparare a echipamentelor (neincluzând navele maritime, aeronavele sau alte echipamente de transport) (CPC 633+8861-8866)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii fotografice (CPC 875)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de ambalare (CPC 876)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Tipărire, editare (CPC 88442)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de organizare de conferinţe şi seminare Servicii de traducere şi interpretare (CPC 87909, 87905)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

2. Servicii de comunicaţii

A. Servicii poştale şi de curierat (CPC 7511+7512)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

B. Servicii de telecomunicaţii (2)

Servicii de telefonie vocală

Servicii de transmitere a datelor cu comutarea pachetelor şi cu comutarea circuitelor asigurate prin punerea la dispoziţie de instalaţii şi servicii de fax asigurate prin punerea la dispoziţie de instalaţii

Servicii de transmitere a datelor cu comutarea pachetelor şi cu comutarea circuitelor prin revânzare; servicii de fax prin revânzare

Servicii de telegrafie şi telex, asigurate prin punerea la dispoziţie de instalaţii şi prin revânzare

Servicii de circuite private închiriate

(CPC 7521, 7522, CPC 7523)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii publice de comunicaţii mobile, inclusiv servicii celulare analogice/digitale, servicii de comunicare personală (PCS), servicii radio mobile specializate (SMR), Sistemul global de comunicaţii mobile (GSM), servicii mobile de comunicaţii prin satelit (MSS)

Servicii de paging şi servicii de date mobile, asigurate prin punerea la dispoziţie de instalaţii şi prin revânzare

(CPC 75213+ CPC 75291)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii internaţionale de telecomunicaţii cu valoare adăugată, cu transmisie prin cablu sau radio, asigurate prin punerea la dispoziţie de instalaţii, inclusiv:

poştă electronică; poştă vocală;

informaţii online şi recuperarea bazelor de date;

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

(2)Angajamentele asumate de Armenia se bazează pe principiile de programare prevăzute în următoarele documente ale OMC: "Note pentru programarea angajamentelor privind serviciile de telecomunicaţii de bază" (S/GBT/W/2/Rev.1) şi "Limitările accesului pe piaţă privind disponibilitatea spectrului" (S/GBT/W/3). De asemenea, Armenia îşi asumă obligaţiile prevăzute în Documentul de referinţă privind principiile de reglementare.

schimb electronic de date;

servicii de fax îmbunătăţite/cu valoare adăugată, inclusiv stocarea şi retransmiterea, stocarea şi recuperarea;

conversia de cod şi de protocol;

informaţii online şi/sau prelucrarea datelor (inclusiv prelucrarea tranzacţiilor)

(CPC 7523 + CPC 843)

Servicii internaţionale de telecomunicaţii cu valoare adăugată asigurate prin revânzare şi servicii naţionale de telecomunicaţii cu valoare adăugată asigurate prin punerea la dispoziţie de instalaţii şi prin revânzare, cu transmisie prin cablu sau radio, inclusiv:

poştă electronică; poştă vocală;

informaţii online şi recuperarea bazelor de date; schimb electronic de date;

servicii de fax îmbunătăţite/cu valoare adăugată, inclusiv stocarea şi retransmiterea, stocarea şi recuperarea;

conversia de cod şi de protocol;

informaţii online şi/sau prelucrarea datelor (inclusiv prelucrarea tranzacţiilor)

(CPC 7523 + CPC 843)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii conexe de telecomunicaţii (CPC 754)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

C. Servicii audiovizuale

Servicii privind producţia de filme cinematografice sau de casete video şi servicii de distribuţie

Servicii de proiecţie a filmelor cinematografice

Servicii de radio şi de televiziune (neincluzând serviciile de transmisie)

Servicii de înregistrare a sunetului

(CPC 9611, 9612, 9613)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

3. Servicii de construcţii si servicii de inginerie conexe

A. Lucrări de construcţii generale pentru clădiri

B. Lucrări de construcţii generale de geniu civil

C. Lucrări de instalare si asamblare

D. Lucrări de finalizare si finisare a clădirilor (CPC 512, 513, 514+516, 517)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

4. Servicii de distribuţie

A. Servicii ale agenţilor comisionari

B. Servicii de comerţ cu ridicata

(CPC 61111, 6113**, 6121**, 621, 622)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

C. Servicii de vânzare cu amănuntul (CPC 61112, 6113**, 6121**, 631, 632)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

D. Franciză (CPC 8929)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

5. Servicii de învăţământ

A. Învăţământ superior (CPC 923)

B. Învăţământ pentru adulţi (CPC 924)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

6. Servicii de mediu

A. Servicii în materie de ape uzate (servicii de canalizare)

B. Gestionarea deşeurilor solide/periculoase, excluzând transportul transfrontalier de deşeuri periculoase

(a) Servicii de eliminare a deşeurilor

(b) Servicii de salubrizare şi servicii similare

C. Protecţia aerului înconjurător şi a climei (servicii de epurare a gazelor de evacuare)

D. Reducerea zgomotelor şi a vibraţiilor

E. Decontaminarea solului şi a apelor şi curăţarea acestora

- Tratarea solului contaminat/poluat şi a apei contaminate/poluate şi decontaminarea acestora (servicii de protecţie a naturii şi a peisajelor)

F. Protecţia biodiversităţii şi a peisajelor

- Servicii de protecţie a naturii şi a peisajelor

G. Alte servicii de mediu şi servicii auxiliare (CPC 9401, 9402, 9403, 9404, 9405, 9406, 9409)

Modul 1: Neconsolidat, cu excepţia serviciilor de consultanţă. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

7. Servicii financiare

A. Servicii de asigurări şi servicii conexe asigurărilor

Modul 1: Neconsolidat pentru următoarele sectoare:

(a) Servicii de asigurare directă, cu excepţia asigurării riscurilor legate de:

(i) transportul maritim şi aviaţia comercială, precum şi lansările în spaţiu şi transporturile aferente (inclusiv sateliţi), cu o asigurare care să acopere oricare sau toate dintre următoarele elemente: mărfurile transportate, vehiculul care transportă mărfurile şi orice răspundere ce decurge din aceasta; şi

(ii) mărfurile în tranzit internaţional.

(b) Servicii de intermediere a asigurării, cu excepţia reasigurării, a retrocesiunii şi a asigurării riscurilor legate de:

(i) transportul maritim şi aviaţia comercială, precum şi lansările în spaţiu şi transporturile aferente (inclusiv sateliţi), cu o asigurare care să acopere oricare sau toate dintre următoarele elemente: mărfurile transportate, vehiculul care transportă mărfurile şi orice răspundere ce decurge din aceasta; şi

(ii) mărfurile în tranzit internaţional.

Modul 2: Nu sunt prevăzute.

B. Servicii bancare şi alte servicii financiare

Modul 1: Neconsolidat pentru următoarele sectoare:

(a) Tranzacţionarea, în nume propriu sau în numele clienţilor, pe piaţa bursieră, pe piaţa extrabursieră sau pe alte pieţe, a următoarelor:

(i) instrumente ale pieţei monetare (inclusiv cecuri, titluri de valoare, certificate de depozit);

(ii) schimb valutar;

(iii) instrumentele derivate, inclusiv, dar fără a se limita la, contracte futures şi opţiuni;

(iv) instrumente pe rata de schimb şi pe rata dobânzii, inclusiv produse cum ar fi swapuri, contracte forward pe rata dobânzii;

(v) valori mobiliare; şi

(vi) alte instrumente şi active financiare negociabile, inclusiv lingouri.

(b) Participarea la emisiunile de toate tipurile de titluri de valoare, inclusiv subscrierea şi plasamentele în calitate de agent şi prestarea de servicii conexe

(c) Intermediere pe pieţele interbancare

(d) Gestionarea activelor, de exemplu gestionarea numerarului sau a portofoliului, toate formele de gestionare a plasamentelor colective, gestionarea fondurilor de pensii, servicii de custodie, de depozitare şi fiduciare

(e) Servicii de decontare şi compensare pentru active financiare, inclusiv titluri de valoare, instrumente derivate şi alte instrumente negociabile

Modul 2: Nu sunt prevăzute.

8. Servicii de sănătate şi sociale

A. Servicii spitaliceşti (exercitare directă a dreptului de proprietate şi administrare pe bază de onorariu)

B. Alte servicii privind sănătatea umană (exercitare directă a dreptului de proprietate şi administrare pe bază de onorariu)

(CPC 9311, 9319)

Modul 1: Nu este fezabil din punct de vedere tehnic. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

9. Servicii de turism şi servicii conexe

A. Hoteluri şi restaurante (CPC 641-643)

Modul 1: Nu este fezabil din punct de vedere tehnic. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

B. Servicii ale agenţiilor de turism detailiste şi ale agenţiilor de turism touroperatoare

C. Servicii de ghid turistic (CPC 7471, 7472)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

10. Servicii recreative, culturale şi sportive

A. Servicii de divertisment

B. Servicii ale agenţiilor de ştiri

C. Servicii sportive şi recreative (CPC 9619, 962, 964)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

11. Servicii de transport

A. Servicii de transport maritim

Transport de călători

Transport de mărfuri

Servicii de închiriere de nave cu operator

(CPC 7211, 7212, 7213)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de staţionare şi depozitare a containerelor

Servicii de agenţii maritime

Servicii maritime de expediere de mărfuri

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de sprijin pentru transportul naval (CPC 745)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

B. Servicii de transport aerian

Întreţinerea şi repararea aeronavelor (CPC 8868**)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Vânzarea şi comercializarea de servicii de transport aerian, inclusiv serviciile de sisteme informatizate de rezervare (CPC 748+749)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de handling la sol

Modul 1: Neconsolidat. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Gestionarea aeroporturilor

Modul 1: Neconsolidat. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

C. Servicii de transport feroviar

Transport de călători Transport de mărfuri (CPC 7111, 7112)

Modul 1: Neconsolidat. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Întreţinerea şi repararea echipamentelor de transport feroviar (CPC 8868**)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de sprijin pentru transportul feroviar (CPC 743)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

D. Servicii de transport rutier

Transport de călători Transport de mărfuri

Servicii de închiriere de vehicule comerciale de mărfuri cu operator

(CPC 7121, 7122, 7123, 7124)

Modul 1: Tratament diferenţiat în ceea ce priveşte impozitele şi taxele pentru exploatarea şi conservarea drumurile publice şi pentru eliberarea de permise de intrare.

Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Întreţinerea şi repararea echipamentelor de transport rutier (CcP 6112)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de sprijin pentru transportul rutier (CPC 744)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

12. Servicii auxiliare tuturor modurilor de transport

Servicii de manipulare a încărcăturilor (CPC 741) Servicii de stocare şi depozitare (CPC 742)

Modul 1: Nu sunt prevăzute. Modul 2: Nu sunt prevăzute.

Servicii de agenţie de transport de mărfuri Alte servicii de transport auxiliare şi de sprijin (CPC 748, 749)

Modul 1: Vămuirea trebuie să fie efectuată de un agent vamal autorizat stabilit în Armenia.

Modul 2: Nu sunt prevăzute.

13. Servicii energetice

Transportul prin conducte al combustibililor (CPC 7131)

Modul 1: Neconsolidat pentru următoarele sectoare:

(a) transportul prin conducte al gazelor naturale, cu excepţia serviciilor de consultanţă.

Modul 2: Neconsolidat pentru următoarele sectoare:

(a) transportul prin conducte al gazelor naturale, cu excepţia serviciilor de consultanţă.

ANEXA VIII7:REZERVELE REPUBLICII ARMENIA PRIVIND PRESTATORII DE SERVICII PE BAZĂ DE CONTRACT ŞI PROFESIONIŞTII INDEPENDENŢI
1.Republica Armenia permite furnizarea de servicii pe teritoriul său de către prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi ai Uniunii Europene, prin prezenţa persoanelor fizice, în conformitate cu articolele 156 şi 157 din prezentul acord, pentru activităţile economice enumerate mai jos şi sub rezerva limitărilor relevante.
2.Lista este alcătuită din următoarele elemente:
(a)prima coloană care indică sectorul sau subsectorul în care se aplică limitări; şi
(b)a doua coloană care descrie limitările aplicabile.
Republica Armenia nu îşi asumă niciun angajament privind prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi pentru niciun alt sector de activitate economică, în afara celor enumerate în mod explicit mai jos.
3.Angajamentele privind prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi nu se aplică în cazurile în care intenţia sau efectul prezenţei temporare a acestora poate să interacţioneze cu rezultatul oricărui litigiu sau al oricărei negocieri în materie de muncă sau gestionare sau să afecteze în alt mod acest rezultat.
4.Lista de mai jos nu include măsuri privind cerinţele şi procedurile în materie de calificare, standardele tehnice şi cerinţele şi procedurile în materie de autorizare atunci când acestea nu constituie o limitare în sensul articolelor 156 şi 157 din prezentul acord. Măsurile respective (de exemplu, necesitatea de a obţine o autorizaţie, necesitatea de a obţine recunoaşterea calificărilor în sectoarele reglementate, necesitatea promovării anumitor examene, inclusiv examene de limbă, şi necesitatea de a avea domiciliul legal pe teritoriul în care se desfăşoară activitatea economică), chiar dacă nu sunt enumerate mai jos, se aplică în orice caz prestatorilor de servicii pe bază de contract şi profesioniştilor independenţi din Uniunea Europeană.
5.Toate celelalte cerinţe ale actelor cu putere de lege şi normelor administrative ale Republicii Armenia privind intrarea, şederea, munca şi măsurile de securitate socială continuă să se aplice, inclusiv reglementările privind perioada de şedere, salariile minime, precum şi acordurile colective de salarizare.
6.Lista de mai jos nu include măsurile privind subvenţiile acordate de una dintre părţi.
7.Lista de mai jos nu aduce atingere existenţei monopolurilor publice sau a drepturilor exclusive în sectoarele relevante, astfel cum sunt stabilite de Republica Armenia în anexele VIII-E şi VIII-F.
8.În sectoarele în care se aplică teste privind necesităţile economice, criteriul principal al acestora va fi evaluarea situaţiei pieţei relevante din Armenia pe care urmează să fie furnizat serviciul, inclusiv în ceea ce priveşte numărul prestatorilor de servicii existenţi şi impactul asupra acestora.
9.Drepturile şi obligaţiile care decurg din lista de mai jos nu au efect direct aplicabil şi, prin urmare, nu conferă în mod direct drepturi persoanelor fizice sau juridice.
10.Republica Armenia permite furnizarea de servicii pe teritoriul său de către prestatorii de servicii pe bază de contract şi profesioniştii independenţi din Uniunea Europeană, prin prezenţa persoanelor fizice, sub rezerva condiţiilor specificate la articolele 156 şi, respectiv, 157 din prezentul acord, în următoarele subsectoare ale serviciilor pentru întreprinderi:
(a)servicii juridice (CPC 861);
(b)servicii de contabilitate şi de ţinere a evidenţelor contabile (CPC 862);
(c)servicii fiscale (CPC 863);
(d)servicii de arhitectură (CPC 8671);
(e)servicii de inginerie (CPC 8672);
(f)servicii integrate de inginerie (CPC 8673);
(g)servicii de planificare urbană şi arhitectură peisagistică (CPC 8674);
(h)servicii medicale şi stomatologice (CPC 9312);
(i)servicii veterinare (CPC 932);
(j)servicii de consultanţă privind instalarea componentelor fizice ale calculatoarelor (hardware) (CPC 841);
(k)servicii de implementare a programelor de calculator (software) (CPC 842);
(l)servicii de prelucrare a datelor (CPC 843);
(m)servicii de baze de date (CPC 844);
(n)servicii de întreţinere şi reparare pentru maşinile şi echipamentele de birou, inclusiv computere (CPC 845);
(o)alte servicii informatice, inclusiv servicii de pregătire a datelor (CPC 849);
(p)servicii de cercetare şi dezvoltare (CPC 851-853);
(q)servicii privind bunurile imobile: cu bunuri proprii sau închiriate (CPC 821);
(r)servicii privind bunurile imobile: pe bază de onorariu sau contract (CPC 822);
(s)servicii de închiriere/leasing fără operatori: referitoare la aeronave (CPC 83104);
(t)servicii de închiriere/leasing fără operatori: referitoare la alte echipamente de transport (CPC 83101, 83102);
(u)servicii de închiriere/leasing fără operatori: referitoare la alte maşini şi echipamente (CPC 83106-83109);
(v)servicii de publicitate (CPC 871);
(w)servicii de cercetare de piaţă şi de sondare a opiniei publice (CPC 864);
(x)servicii de consultanţă în management (CPC 865);
(y)servicii conexe consultanţei în management (CPC 866);
(z)servicii de testări şi analiză tehnică (CPC 8676);
(a1)servicii de consultanţă conexe industriei prelucrătoare (CPC 884, 885);
(b2)servicii de întreţinere şi reparare a echipamentelor (neincluzând navele maritime, aeronavele sau alte echipamente de transport) (CpC 633, 8861-8866);
(c3)Tipărire, editare (CPC 88442);
(d4)servicii de organizare de conferinţe şi seminare (CPC 87909); şi (ee) servicii de traduceri şi interpretare (CPC 87905).

Sector sau subsector

Descrierea rezervelor

Orizontale

Bunuri imobile

Persoanele fizice străine nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra unui teren în Armenia, cu excepţia cazului în care legea prevede alte dispoziţii.

Servicii pentru întreprinderi

Profesionişti independenţi

Intrarea se acordă pe o perioadă de până la trei ani.

ANEXA IX:LEGISLAŢIA PĂRŢILOR ŞI ELEMENTELE NECESARE PENTRU ÎNREGISTRAREA, CONTROLUL ŞI PROTECŢIA INDICAŢIILOR GEOGRAFICE
Partea A:Legislaţia părţilor
I.Legislaţia Uniunii Europene
1.Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare şi normele de aplicare a acestuia.
2.Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului şi normele de aplicare a acestuia.
3.Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului şi normele de aplicare a acestuia.
4.Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului.
II.Legislaţia Republicii Armenia
1.Legea HO-60-N a Republicii Armenia privind "indicaţiile geografice", care a fost adoptată la 29.4.2010 şi a intrat în vigoare la 1.7.2010.
2.Codul civil al Republicii Armenia, articolele 1179-1183.
3.Normele privind "completarea, depunerea şi procesarea cererilor de indicaţii geografice, denumiri de origine şi produse tradiţionale garantate", care au fost confirmate la 10.3.2011 prin decizia 310 - N a guvernului Republicii Armenia.
Partea B:Elementele necesare pentru înregistrarea, controlul şi protecţia indicaţiilor geografice
Fiecare parte se asigură că sistemul său de înregistrare, control şi protecţie a indicaţiilor geografice include:
1.un registru în care sunt enumerate indicaţiile geografice protejate pe teritoriul său;
2.o procedură administrativă prin care se verifică dacă indicaţiile geografice identifică un produs ca fiind originar de pe un teritoriu, dintr-o regiune sau dintr-o localitate a uneia dintre părţi, atunci când o anumită calitate, reputaţia sau o altă caracteristică a produsului poate fi atribuită în mod esenţial originii geografice a acestuia;
3.o cerinţă ca o denumire înregistrată să corespundă unuia sau mai multor produse specifice pentru care s-a stabilit un caiet de sarcini care poate fi modificat numai printr-o procedură administrativă adecvată;
4.dispoziţii de control care se aplică producţiei;
5.asigurarea aplicării protecţiei indicaţiilor geografice înregistrate prin măsuri administrative adecvate adoptate de autorităţile publice;
6.dispoziţii juridice care precizează că o indicaţie geografică înregistrată:
(a)poate fi folosită de orice operator care comercializează produse agricole sau produse alimentare care sunt conforme cu specificaţia corespunzătoare; şi
(b)este protejată:
(i)împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei indicaţii geografice înregistrate pentru produse care nu fac obiectul înregistrării, în măsura în care produsele în cauză sunt comparabile cu produsele înregistrate sub indicaţia geografică respectivă sau în măsura în care utilizarea indicaţiei geografice respective exploatează reputaţia indicaţiei geografice protejate;
(ii)împotriva oricărei utilizări abuzive, imitări sau evocări, chiar dacă originea adevărată a produsului este indicată sau dacă indicaţia geografică protejată este tradusă ori însoţită de expresii precum "stil", "tip", "metodă", "produs(ă) ca la/în", "imitaţie", sau de alte formulări similare;
(iii)împotriva oricărei menţiuni false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză, precum şi de ambalarea produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie eronată cu privire la originea acestuia; şi
(iv)împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului;
7.o regulă conform căreia denumirile protejate nu pot deveni generice;
8.dispoziţii privind înregistrarea, care pot include refuzarea înregistrării, a termenilor omonimi sau parţial omonimi cu termeni înregistraţi, cu termeni din limbajul cotidian utilizaţi ca denumiri comune pentru produse şi cu termeni care cuprind sau includ denumiri de soiuri de plante şi de rase de animale. Aceste dispoziţii trebuie să ia în considerare interesele legitime ale tuturor persoanelor interesate;
9.norme privind relaţia dintre indicaţiile geografice şi mărcile comerciale, care să prevadă o exceptare limitată de la drepturile conferite în temeiul dreptului mărcilor, în sensul că existenţa unei mărci anterioare nu este un motiv care să împiedice înregistrarea şi utilizarea unei denumiri ca indicaţie geografică înregistrată, cu excepţia cazului în care, având în vedere notorietatea mărcii şi durata de timp în care aceasta fost utilizată, consumatorii ar fi induşi în eroare de înregistrarea şi utilizarea indicaţiei geografice pentru produse care nu sunt acoperite de marcă;
10.dreptul oricărui producător care este stabilit într-o regiune geografică şi care face obiectul controalelor relevante de a produce produsul etichetat cu denumirea protejată, cu condiţia ca producătorul să respecte caietul de sarcini al produsului; şi 11
11.o procedură de opoziţie care permite luarea în considerare a intereselor legitime ale utilizatorilor anteriori ai denumirilor, fie că aceste denumiri sunt protejate ca formă de proprietate intelectuală sau nu.
ANEXA X:LISTA CU INDICAŢII GEOGRAFICE PROTEJATE
Partea A:Indicaţiile geografice ale produselor din Uniunea Europeană menţionate la articolul 231 alineatul (3)
1.Lista de vinuri aromatizate
2.Lista produselor agricole şi alimentare altele decât vinurile, băuturile spirtoase şi vinurile aromatizate
3.Lista de băuturi spirtoase
4.Lista de vinuri
Partea B:Indicaţiile geografice ale produselor din Republica Armenia menţionate la articolul 231 alineatul (4)

Denumirea

Transcrierea cu caractere latine

Tipul de produs

Sevani Ishkhan

Peşte şi fructe de mare

ANEXA XI:ACHIZIŢII PUBLICE SUPLIMENTARE REGLEMENTATE
A.Uniunea Europeană:
Contractele de concesiune de lucrări care fac obiectul Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, astfel cum a fost modificată, atunci când sunt atribuite conform regimului prevăzut în această directivă de către o entitate care figurează în anexele 1 şi 2 referitoare la Uniunea Europeană la apendicele I la Acordul OMC privind achiziţiile publice. Acest regim este în conformitate cu articolele I, II, IV şi VI, articolul VII [cu excepţia alineatului (2) literele (e) şi (l)], articolul XVI [cu excepţia alineatelor (3) şi (4)] şi articolul XVIII din Acordul OMC privind achiziţiile publice.
B.Republica Armenia:
Contractele de concesiune care intră sub incidenţa regimului prevăzut în Legea privind achiziţiile publice, atunci când sunt atribuite de o entitate care figurează în anexele 1 şi 2 referitoare la Republica Armenia la apendicele I la Acordul OMC privind achiziţiile publice.
ANEXA XII:la CAPITOLUL 2 DISPOZIŢII ANTIFRAUDĂ ŞI ÎN MATERIE DE CONTROL de la TITLUL VII: ASISTENŢĂ FINANCIARĂ ŞI DISPOZIŢII ANTIFRAUDĂ ŞI ÎN MATERIE DE CONTROL
Republica Armenia se angajează să efectueze, în termenele prevăzute, apropierea progresivă a legislaţiei sale de actele legislative ale Uniunii Europene şi de instrumentele internaţionale menţionate mai jos.
Convenţia din 26 iulie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
Se aplică următoarele dispoziţii din convenţia menţionată:
- articolul 1 - Dispoziţii generale, definiţii
- articolul 2 alineatul (1), prin luarea măsurilor necesare pentru a se asigura că comportamentele menţionate la articolul 1, precum şi complicitatea, instigarea sau tentativa la comportamentele menţionate la articolul 1 alineatul (1) se pedepsesc cu sancţiuni penale efective, proporţionale şi disuasive

Calendar: aceste dispoziţii ale convenţiei menţionate se pun în aplicare odată cu intrarea în vigoare a prezentului acord.

- articolul 3 - Răspunderea penală a şefilor de întreprindere

Calendar: aceste dispoziţii ale convenţiei menţionate se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Protocolul la Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene Se aplică următoarele dispoziţii din protocolul menţionat:
- articolul 1 punctul (1) litera (c) şi articolul 1 alineatul (2) - definiţiile relevante
- articolul 2 - Corupţia pasivă
- articolul 3 - Corupţia activă
- articolul 5 alineatul (1), prin luarea măsurilor necesare pentru a se asigura că comportamentele menţionate la articolele 2 şi 3, precum şi complicitatea şi instigarea la aceste comportamente sunt pasibile de sancţiuni penale efective, proporţionale şi disuasive
- articolul 7, în măsura în care face trimitere la articolul 3 din Convenţie

Calendar: aceste dispoziţii ale protocolului menţionat se pun în aplicare odată cu intrarea în vigoare a prezentului acord.

Al doilea protocol la Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
Se aplică următoarele dispoziţii din protocolul menţionat:
- articolul 1 - Definiţii
- articolul 2 - Spălarea banilor
- articolul 3 - Răspunderea persoanelor juridice
- articolul 4 - Sancţiuni aplicate persoanelor juridice
- articolul 12, în măsura în care face trimitere la articolul 3 din Convenţie

Calendar: aceste dispoziţii ale protocolului menţionat se pun în aplicare odată cu intrarea în vigoare a prezentului acord.

Protecţia monedelor împotriva falsificării
Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 al Consiliului din 28 iunie 2001 de definire a măsurilor necesare protecţiei monedei euro împotriva falsificării
Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind protecţia prin măsuri de drept penal a monedei euro şi a altor monede împotriva falsificării şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului

Calendar: dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1338/2001 şi ale Directivei 2014/62/UE se pun în aplicare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.

Convenţia internaţională privind stoparea falsificării de monedă (Geneva, 1929)

Calendar: convenţia este semnată şi ratificată la data intrării în vigoare a prezentului acord.

Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 23L din data de 26 ianuarie 2018