Partea iii - AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR - Criterii din 2012 PE BAZA CĂRORA SE STABILEŞTE APTITUDINEA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE DE INVALIDITATE PENTRU CADRELE MILITARE, SOLDAŢII ŞI GRADAŢII VOLUNTARI, POLIŢIŞTII ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI CU STATUT SPECIAL DIN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE

M.Of. 117 bis

În vigoare

Versiune de la: 15 Februarie 2012

PARTEA III:

CAPITOLUL 1:AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

SECŢIUNEA 1:BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ (BCI)

(1)În boala cardiacă ischemică, deficienţa funcţională se stabileşte în funcţie de:

(2)Criterii de evaluare a deficienţei funcţionale, IA, a aptitudinii în BCI stabilă

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Angina pectorală stabilă (AP)	Fără deficienţă funcţională/deficienţă uşoară - crizele anginoase apar numai la efort fizic de intensitate foarte mare (eforturi exhaustive > 8 METs) - cedează prompt la NTG sau repaus - fără simptome anginoase şi modificări electrice (EKG) interaccesual - funcţie sistolică VS normală (FE > 55%)	0-29%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
AP clasa I	Deficienţă funcţională uşoară/medie - crizele anginoase apar la eforturi fizice mari (7-8 METs) - cedează rapid la administrarea de nitrocompuşi şi la repaus - fără simptome anginoase sau modificări electrice (EKG) interaccesuale - disfuncţie sistolică VS uşoară (FE = 54-45%) - insuficienţă cardiacă NYHA I	20-55%	AL/IPALR, funcţie de specificul activităţii	Nu se încadrează Gradul III
AP clasa II	Deficienţă funcţională medie - crizele anginoase apar la eforturi mari şi medii (5-6 METs) - cedează uşor la repaus şi la administrarea de nitrocompuşi - modificări minore EKG* - TEF*** relevă modificări electrice cu pattern ischemic la o intensitate > de 80% din nivelul maxim teoretic individual - disfuncţie sistolică moderată (FE = 44-40%) - insuficienţă cardiacă NYHA II	56-69%	IPALR	Gradul III
AP clasa III	Deficienţă funcţională accentuată - crizele anginoase apar la eforturi de intensitate mică, uneori şi în repaus (3-4 METs) - cedează greu la administrarea de nitrocompuşi - modificări importante EKG** accesuale şi interaccesuale - disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 39-30%) - insuficienţă cardiacă NYHA III - toleranţă mică la efort - permite activitatea de autoîngrijire	70-89%	ISE	Gradul II
AP clasa IV	Deficienţă funcţională gravă - crizele anginoase apar în repaus (1-2 METs) şi sunt obiectivate de modificări EKG** - disfuncţie sistolică gravă VS (FE < 30%) - insuficienţă cardiacă NYHA IV - bolnavii îşi pierd capacitatea de autoîngrijire	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 2:INFARCTUL MIOCARDIC

(1)Pentru bolnavii cu IM vechi, deficienţa funcţională se stabileşte în funcţie de: extinderea zonei de necroză, severitatea disfuncţiei sistolice a VS, complexitatea tulburărilor de ritm şi de conducere asociate, intensitatea simptomelor reziduale - toleranţa la efort, eficacitatea tratamentului.

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Infarctul miocardic vechi (Fără supradenivelare de ST, fără undă Q sau cu supradenivelare de ST, cu undă Q)	Deficienţă funcţională uşoară - bolnav asimptomatic sau cu simptomatologia dureroasă (angină pectorală), care apare la eforturi fizice mari (7-8 METs) - EKG relevă sechela electrică a IM fără alte modificări. - disfuncţia sistolică uşoară VS (FE = 54-50%) - insuficienţă cardiacă NYHA I	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie - bolnavul prezintă la eforturi mari/medii (5-6 METs) dureri anginoase, dispnee, palpitaţii - EKG de repaus relevă sechela electrică de IM şi posibile modificări minore* de fază terminală, posibile aritmii benigne - TEF*** obiectivează modificări electrice cu pattern ischemic la o intensitate > 80% din efortul teoretic maxim individual - disfuncţie sistolică moderată (FE = 49-45%), eventual HVS - insuficienţă cardiacă NYHA II	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată - bolnavii prezintă dureri anginoase la eforturi mici sau medii (3-4 METs), dispnee, palpitaţii - EKG de repaus relevă, pe lângă sechela de IM, modificări de fază terminală** şi/sau alte modificări electrice severe (aritmii, tulburări de conducere) - disfuncţie sistolică moderată (FE = 44-35%) - insuficienţă cardiacă NYHA III - toleranţă la efort mică - permite activităţi de autoîngrijire	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă - tulburări de ritm şi de conducere severe - edeme pulmonare acute repetitive - insuficienţă cardiacă NYHA IV - disfuncţie sistolică VS gravă (FE = < 35%) - bolnavii au capacitatea de autoîngrijire limitată	90-100%	ISE	Gradul I
* Subdenivelare ST < 1 mm, T aplatizat, difazic, uşor negativ. Subdenivelare ST > 1 mm, descendentă, orizontală, T negativ, simetric, ascuţit. * Dacă modificările electrice cu pattern ischemic apar la o intensitate de efort < 80% din efortul maxim teoretic individual, deficienţa funcţională poate fi accentuată. Modificările vor fi coroborate cu alte date obiective ale bolnavului.

O menţiune aparte trebuie făcută pentru BCI nedureroasă, în care, semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (vezi baremul de investigaţii). În funcţie de severitatea modificărilor oferite de investigaţiile cardiovasculare, de gradul insuficienţei cardiace (NYHA), se va face o apreciere corespunzătoare a statusului funcţional şi a aptitudinii utilizând criteriile de la angina pectorală stabilă.

(2)Observaţii:

1.Clasificarea Canadiană (Canadian Cardiac Society, CCS) a anginei pectorale stabile

2.Caracterizarea diferitelor activităţi în funcţie de consumul energetic

1 MET	mănâncă, se îmbracă, lucrează la birou
2 METs	face duş, coboară 8 trepte
3 METs	se plimbă încet pe o suprafaţă de aproximativ 2 blocuri
4 METs	muncă uşoară (strâns frunze, vopsit sau tâmplărit uşor)
5 METs	plimbare 4 mph, dans, spălat maşina
6 METs	tâmplărie grea
7 METs	muncă grea: săpat, joc tenis, cărat 30 kg
8 METs	împins mobile grele, jogging, cărat 10 kg pe scări
9 METs	bicicletă moderat, sărit coarda
10 METs	înot, bicicletă la deal, mers repede la deal
11 METs	schi fond, baschet meci întreg
12 METs	alergare 8 mph
13 METs	orice activitate competiţională

3.Clasificarea disfuncţiei sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate

SECŢIUNEA 3:

(1)I. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ (HTA)

(2)II. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ SECUNDARĂ

SECŢIUNEA 4:AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Defectul septal atrial (DSA)	- Fără deficienţă - Deficienţă funcţională uşoară DSA cu şunt stânga-dreapta nesemnificativ, cu cord compensat, fără semne de mărire a cordului drept	10-49%	APT/AL, funcţie de specificul activităţii	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie DSA cu şunt stânga-dreapta moderat cu semne de supraîncărcare a inimii drepte cu tulburări funcţionale (dispnee la eforturi mari şi medii)	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată DSA cu şunt stânga-dreapta semnificativ (raport flux pulmonar/flux sistemic peste 1,5/l) şi HTP; DSA cu cardiomegalie importantă sau cu tulburări de ritm persistente sau frecvent repetitive, cu dispnee la eforturi minore	70-89%	ISE	Gradul II
DSA operat Aprecierea se va face la 6 luni de la intervenţie	- Fără deficienţă - Deficienţă funcţională uşoară DSA mic operat cu restitutio ad integrum cu dispnee numai la eforturi mari	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie DSA operat cu dilatare mică a cordului, presiune pulmonară sistolică normală, dispnee la eforturi mari şi medii	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată DSA operat cu persistenţa cardiomegaliei, a HTP, a tulburărilor de ritm	70-89%	ISE	Gradul II
Defectul septal interventricular (DSV)	Tulburările funcţionale în DVS sunt dependente de mărimea comunicării şi starea patului vascular pulmonar
	Deficienţă funcţională uşoară DSV mic (0,5 cm²/m²) cu şunt stânga-dreapta modest, cu raport flux pulmonar/flux sistemic (QP/QS) sub 1,5. VD nu este dilatat sau hipertrofiat. Pacienţi asimptomatici. Prezintă dispnee doar la eforturi mari	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie DSV moderat (0,5-1 cm²/m²), raport QP/QS de 1,5-2 prin şunt stânga-dreapta semnificativ. În efort mare sau mediu, pacienţii prezintă dispnee. Examenele paraclinice (eco, EKG, Rx. cord pulmonar) arată cardiomegalie uşoară/moderată, HVD, HTP moderată, insuficienţă cardiacă NYHA II	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Bolnav cu DSV mare (> 1 cm²/m²) cu raport QP/QS mai mare de 2. Prezintă dispnee la eforturi mici sau chiar în repaus, infecţii pulmonare. Obiectiv HTP arterială gravă, cardiomegalie cu hipertrofie biventriculară, semne de insuficienţă cardiacă NYHA III sau III/IV, aritmii ventriculare	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă DSV cu insuficienţă cardiacă gravă ireductibilă sau aritmii ventriculare grave cu risc de moarte subită, conducând la pierderea capacităţii de autoservire	90-100%	ISE	Gradul I
DSV operat Aprecierea tulburărilor funcţionale se face la 6 luni de la intervenţie. Pentru bolnavii cu HTP preoperator sau cu semne clinice de DSV rezidual se efectuează cateterism cardiac.	Deficienţă funcţională uşoară DSV operat fără şunt rezidual	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie DSV operat cu şunt rezidual moderat şi HTP moderată	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată DSV operat cu şunt mare, HTP persistentă, dispnee la eforturi mici şi repaus	70-89%	ISE	Gradul II
Persistenţa de canal arterial (PCA)	PCA determină un şunt stânga-dreapta a cărui mărime depinde de calibrul canalului şi de relaţiile dintre rezistenţa vasculară sistemică şi cea pulmonară
	Fără deficienţă funcţională PCA mic, cu şunt nesemnificativ hemodinamic, bolnavi asimptomatici	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară PCA mic/moderat cu şunt redus, fără cardiomegalie, cu tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi foarte mari	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie PCA moderat cu elemente de HVS sau hipertrofie biventriculară şi de încărcare pulmonară (HTP). Dispnee la eforturi mari şi medii	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată PCA cu HTP gravă, cu suflu continuu tipic la care se asociază rulment de flux diastolic apical, cardiomegalie, dispnee la efort mic şi chiar de repaus, insuficienţă cardiacă	70-89%	ISE	Gradul II
PCA operat Aprecierea se face după 6 luni	Deficienţă funcţională uşoară Bolnavi asimptomatici cu examen fizic cardiac, Rgr. şi EKG normale	20-49%	AL	Nu se încadrează
PCA operat Aprecierea se face după 6 luni	Deficienţă funcţională medie Dacă persistă o HTP reziduală (prin cateterism cardiac şi sunt simptomatici)	50-69%	ISE	Gradul III
Coarctaţia aortică (CoA)	Fără deficienţă funcţională Bolnavi asimptomatici. Tensiunea arterială normală, suflu sistolic moderat în sp. II IC stg., fără semne de HVS şi circulaţie colaterală, test de efort normal.	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară Bolnavi paucisimptomatici, eventual cefalee, ameţeli, pulsaţii craniene. S.S. SP. II IC STG., toleranţă bună la efort. HVS uşoară (EKG, eco, radiologice)	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Bolnavii prezintă simptomatologia unei HTA (cefalee, epistaxis, tinitus, scotoame, congestie cefalică), angină, dispnee - asociate senzaţiei de răceală în membrele pelvine, chiar claudicaţie intermitentă sau dureri abdominale. Obiectiv, diferenţa dintre TA brahială şi poplitee este de 10 mmHg. Circulaţia colaterală moderat dezvoltată. HVS moderat/severă, dar cu funcţie ventriculară normală	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Co.A. semnificativă: gradient maxim de 20 mmHg, cu flux continuu în timpul diastolei în Ao descendentă. Circulaţia colaterală dezvoltată, cardiomegalie, insuficienţă cardiacă NYHA III, III/IV, tulburări de ritm cu sincope, crize anginoase, accidente vasculare cerebrale. Pot avea alte cardiopatii congenitale asociate	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă Bolnavi cu insuficienţă cardiacă gravă ireductibilă sau sechele după accidente vasculare cerebrale care fac imposibilă autoservirea	90-100%	ISE	Gradul I
Coarctaţia aortică operată sau după angioplastie percutană cu balon	Tulburările funcţionale vor fi apreciate în raport de: prezenţa sau dispariţia gradientului la nivelul coarctaţiei; scăderea TA până la normalizarea valorilor; dispariţia fenomenelor subiective, a tulburărilor de ritm, a crizelor anginoase
	Deficienţă funcţională uşoară În situaţia realizării dezideratelor mai sus enunţate	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie În situaţia menţinerii gradientului la nivelul coarctaţiei, cu valori TA crescute (dominant sistolice) la nivelul membrelor toracale, cu semne subiective de HTA, cu tulburări funcţionale la eforturi mari şi medii	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Bolnavii la care intervenţia nu a dat rezultate sau au apărut complicaţii post operatorii (disecţie de aortă, anevrism Ao) au deficienţă funcţională accentuată prin intensitatea tulburărilor şi prognostic nefavorabil	70-89%	ISE	Gradul II
Stenoză pulmonară valvulară: Severitatea stenozei este în funcţie de gradientul transvalvular maxim apreciat prin examen Eco-Doppler, astfel: - discretă - grad. < 25 mmHg - uşoară - grad. 25-49 mmHg - moderată - grad. 50-79 mmHg - gravă - grad. > 80 mmHg La gradient > 80 mmHg apar HVD marcată şi fenomene de insuficienţă tricuspidă	Fără deficienţă funcţională Stenoză pulmonară valvulară minimă fără semne subiective şi fără repercusiuni hemodinamice	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară Stenoză pulmonară valvulară uşoară, cu absenţa HVD (EKG, Rgr şi eco); Doppler arată gradient redus, iar Rx o dilatare post-stenotică a arterei pulmonare. Bolnavi asimptomatici în repaus, cu dispnee la eforturi mari	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Stenoză pulmonară moderată, cu tulburări funcţionale la eforturi mari şi medii. Cateterismul cardiac şi Eco Doppler arată gradient transvalvular de 50 mmHg sau >, cu unele semne de disfuncţie de VD	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Stenoză pulmonară valvulară gravă cu HVD marcată cu insuficienţă cardiacă dreaptă, cu tulburări de ritm, sincope, crize anginoase, dispnee de repaus şi la eforturi mici	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă Gradient transvalvular maxim > 80 mmHg, Insuficienţă cardiacă ireductibilă, sincope frecvent repetitive, cu pierderea autoservirii	90-100%	ISE	Gradul I
Stenoza pulmonară operată - aprecierea se va face la 6 luni după intervenţie	Deficienţă funcţională uşoară Asimptomatici, funcţie ventriculară dreaptă normală	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Persistă unele semne de disfuncţie de VD şi tulburări funcţionale la efort mare şi mediu	50-69%	ISE	Gradul III

SECŢIUNEA 5:VALVULOPATII

(2)_

1.Valvulopatii mitrale

Afecţiunea Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Insuficienţa mitrală (IM) (reumatismală sau prin alt mecanism valvular)	Fără deficienţă funcţională IM cu semne clinice minime (suflu sistolic I sau II) fără tulburări funcţionale. Funcţie sistolică ventriculară stângă normală: FE > 55%, DTSVS < 45 mm	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară IM cu suflu sistolic gr. II sau III, fără tulburări de ritm, fără tulburări funcţionale în repaus şi la eforturi medii, dar cu dispnee, palpitaţii la eforturi mari (> 6 METs), cu disfuncţie sistolică VS uşoară: FE = 50-54%, DTSVS 45-50 mm	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie IM cu suflu sistolic gr. III cu semne de HVS clinice, radiologice, ecocardiografice şi EKG, cu tulburări funcţionale la eforturi medii şi mari (5-6 METs). Disfuncţie sistolică VS moderată: FE = 40-49%, DTSVS 50-55 mm.	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată IM cu S.S. gr. III/IV, cu sincope frecvente, cu tulburări de ritm sau de conducere grave, cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA III. Disfuncţie sistolică VS moderată: FE = 39 = 30%, DTSVS > 55 mm.	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă IM cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireductibilă, cu tulburări funcţionale importante în repaus, care limitează mult sau duc la pierderea totală a capacităţii de autoservire, disfuncţie sistolică gravă FE < 30%	90-100%	ISE	Gradul I
Stenoza mitrală (SM)	Fără deficienţă funcţională SM largă (AOM 1,5-2,5 cm²), cu semne minime clinice radiologice, ecografice, EKG, fără tulburări funcţionale (dispnee) la efort	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară SM largă (AOM. 1,5-2,5 cm²), gradient mediu < 6 mmHg, PAP normală sau HTP uşoară, cu tulburări funcţionale (dispnee) numai la eforturi mari (> 6 METs)	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie SM medie (AOM 1-1,5 cm², gradient mediu 6-12 mmHg), cu HTP moderată, tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi medii (5-6METs)	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată SM strânsă (AOM < 1 cm², gradient mediu > 12 mmHg), HTP moderat/gravă şi/sau tulburări de ritm, şi/sau edem pulmonar acut în antecedente, insuficienţă cardiacă dreaptă	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă SM complicată cu insuficienţă cardiacă (NYHA IV) ireductibilă, cu EPA frecvent repetitiv, cu infarcte pulmonare sau cu accidente embolice care conduc la tulburări motorii grave. Posibilitatea subiecţilor de a se îngriji singuri este mult diminuată, până la pierderea capacităţii de autoservire	90-100%	ISE	Gradul I
Boala mitrală Asocierea SM cu IM cu semnele însumate ale celor două afecţiuni	Aprecierea se va face în raport cu gravitatea tulburărilor funcţionale, conform datelor enunţate la stenoza mitrală şi insuficienţa mitrală
Afecţiunile tricuspidiene	Sunt mult mai rare, de obicei asociate leziunilor mitrale. Aprecierea incapacităţii se va face conform cu normele stabilite în afecţiunile valvulare mitrale

2.Valvulopatii aortice

Afecţiunea	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Insuficienţa aortică	Fără deficienţă funcţională Afecţiune de grad uşor, fără tulburări funcţionale, cu semne clinice minime, funcţie sistolică VS normală (FE > 55%, DTSVS < 45 mm)	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară Afecţiune aortică de grad uşor, cu semne clinice minore, cu tulburări funcţionale (dispnee, ameţeli, palpitaţii) numai la eforturi mari, cedând rapid la repaus, disfuncţie sistolică VS uşoară (FE = 50-54%, DTSVS = 45-50 mm)	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Afecţiune Ao medie la care tulburările funcţionale (dispnee, crize anginoase, tulburări de ritm) apar la eforturi fizice de intensitate medie, insuficienţă cardiacă NYHA II, disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 40-49%; DTSVS = 50-55 mm)	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Afecţiune Ao gravă, în care tulburările funcţionale sunt intense (dispnee la efort,dar şi de repaus, crize anginoase repetate, stări sincopale, tulburări de ritm sau conducere, insuficienţă cardiacă NYHA III sau III/IV, disfuncţie sistolică VS moderată (FE 39-30%, DTSVS > 55 mm)	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă Afecţiune Ao cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireductibilă, cu tulburări funcţionale grave care împiedică autoservirea. Disfuncţie sistolică VS gravă FE < 30%.	90-100%	ISE	Gradul I
Stenoza aortică	Fără deficienţă funcţională Stenoză aortică uşoară, fără tulburări funcţionale, cu semne clinice minime	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară Stenoză aortică uşoară: AOA > 1,5 cm² Gradient mediu < 20 mmHg Gradient maxim: 16-36 mmHg Angină, dispnee, palpitaţii numai la eforturi mari (7-8METs)	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Stenoză aortică medie: AOA = 0,75-1,5 cm² Gradient mediu 20-50 mmHg Gradient maxim 36-80 mmHg Angină, dispnee, palpitaţii apar la eforturi de intensitate medie (5-6METs), insuficienţă cardiacă NYHA II	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Stenoză aortică gravă: AOA < 0,75 cm² Gradient mediu > 50 mmHg Gradient maxim > 80 mmHg Crize anginoase repetate, stări sincopale, tulburări de ritm şi conducere, insuficienţă cardiacă NYHA III sau NYHA III/IV	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă Stenoză aortică gravă cu insuficienţă cardiacă ireductibilă, NYHA IV, cu tulburări funcţionale grave, care împiedică autoservirea	90-100%	ISE	Gradul I

3.Valvulopatii pulmonare

4.Valvulopatii post-intervenţii chirurgicale

Afecţiunea Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Valvulari operaţi pentru corectarea viciului valvular	Deficienţă funcţională uşoară Postoperator, persistă dispnee la eforturi mari, în absenţa altor fenomene patologice	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Postoperator, prezintă dispnee la eforturi mari, tulburări de ritm trecătoare, tulburări de conducere, dureri anginoase la eforturi mari	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Postoperator, dispnee la eforturi medii, tulburări de ritm, de conducere, dureri anginoase. Sunt prezente semne de restenozare, disfuncţii ale protezei, procese endocarditice, colmatări, embolii	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă Postoperator, restenozare, accidente embolice cu sechele neurologice importante, insuficienţă cardiacă gravă, ireductibilă, care împiedică posibilitatea de autoservire	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 6:TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ

Afecţiunea	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Tulburări de ritm cardiac	Pentru stabilirea deficienţei funcţionale se vor lua în considerare: - etiologia aritmiei (BCI, valvulopatii, cardiomiopatii, boli endocrine etc.) - simptomatologia produsă - frecvenţa episoadelor aritmice - existenţa disfuncţiei sistolice ventriculare stângi şi/sau a tulburărilor hemodinamice - răspunsul la tratament - prezenţa complicaţiilor induse de aritmie - tipul tulburărilor de ritm - tulburări de irigaţie coronariană sau cerebrală produse sau intensificate de aritmie
Aritmii sinusale (tahicardii, bradicardii, aritmii sinusale)	Fără/deficienţă uşoară - tulburările de ritm sinusale, controlate terapeutic, care nu afectează capacitatea de efort.	0-30%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
	Deficienţă uşoară/medie (o perioadă limitată pentru controlul aritmiei şi al simptomelor) pentru tahicardia sinusală inadecvată (creşterea persistentă, inadecvată a FC în raport cu efortul fizic, emoţiile, stările patologice la care este supus bolnavul) sau bradicardia sinusală simptomatică, care limitează capacitatea de efort.	31-69%	AL/IPALR	- Nu se încadrează - Gradul III (la aprecierea comisiei, funcţie de controlul terapeutic)
Aritmii extrasistolice - Supraventriculare (ESSV) - Ventriculare (EV)	Aprecierea deficienţei funcţionale în aritmia extra sistolică se face ţinând seama de: - originea extrasistolei - precizarea mono - sau plurifocalităţii extrasistolei - tipul morfologic (mono - sau polimorf) - frecvenţa - sistematizarea - modificări ale undei T la complexul post-extrasistolic; - substratul patogenic - relaţia cu efortul; Pentru EV se va lua în considerare complexitatea acestora - clasificarea Lown: - clasa 0-EV absente - clasa I-EV rare, izolate (< 1 EV/min.) - clasa II-EV frecvente (> 1 EV/min.) - clasa III-EV polimorfe, bigeminate - clasa IV-EV cuplate, în salvă - clasa V-EV cu fenomen R/T cu index de precocitate > 0,05
	Fără deficienţă funcţională. ESSV rare, izolate sau EV clasa I (Lown), ce apar fără legătură cu efortul, sunt foarte rare, nu produc tulburări subiective, nu apar pe un fond patologic organic	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară EV clasa II (Lown) la care nu se evidenţiază un fond patogenic cardiovascular, nu au relaţie cu efortul, nu au consecinţe hemodinamice, răspund prompt, favorabil la medicaţie antiaritmică. Clasa III (Lown) controlata terapeutic.	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie ESSV repetitive frecvente sau EV clasa III ce apar în cadrul unor afecţiuni cardiovasculare şi care produc unele consecinţe hemodinamice care împiedică efectuarea eforturilor mari şi medii; aritmiile sunt controlate nesatisfăcător prin tratament antiaritmic	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată EV (Lown III sau IV) ce nu pot fi controlate corespunzător prin tratament, apar pe un fond de boală organică cardiacă certă, aritmii EV cu fenomen R/T (Lown V) sau QT prelungit sau cu lambouri de TPV, care induc tulburări hemodinamice manifeste; toleranţă redusă la efort de intensitate mică	70-89%	ISE	Gradul II
Sindroame de preexcitaţie fără tulburări paroxistice de ritm	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Sindroame de preexcitaţie cu tulburări paroxistice de ritm	Deficienţă funcţională medie/accentuată	50-89%	ISE	Gradul III/II (la aprecierea comisiei)
Tahicardii paroxistice Supraventriculare (TPSV)	Aprecierea deficienţei funcţionale în TPSV trebuie să ia în considerare: - tipul aritmiei în funcţie de mecanismul electrofiziologic; - fondul etiopatogenic (tulburări neurovegetative, BCI, valvulopatii, cardiomiopatii, HTA, WPW, hiper-tiroidii etc.); - categoria de tahicardie supraventriculară în relaţie cu durata) 1. paroxistice recurente - durată: secunde, ore); 2. persistente - zile, săptămâni, recurente; 3. cronice); - simptomatologia determinată (în raport cu frecvenţa, durata, bolile asociate): angină, dispnee, lipotimii, sincope; - riscul letal.
	Fără deficienţă funcţională. TPSV unice sau care apar la intervale foarte mari de timp, fiind produse în anumite condiţii specifice (exces nicotinic sau cofeină, stres etc.); nu alterează, în afara crizelor, posibilitatea de efort fizic, sunt autolimitate sau răspund la manevre vagale	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară. În TPSV cu recurenţe rare, care răspund favorabil la tratament, când nu sunt semne de afectare organică a cordului şi fondul patogenic al tulburării de ritm este neurovegetativ sau dismetabolic, când toleranţa la efort intercritică este bună	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie TPSV cu recurenţe frecvente, asimptomatică intercritic, necesită tratament antiaritmic cronic, toleranţa la efort poate fi limitată de apariţia tulburărilor de ritm şi a tulburărilor funcţionale (palpitaţii, dispnee, ameţeli) la eforturi de intensitate mare şi medie; TPSV recurente frecvente, la persoane asimptomatice, cu sindrom WPW intermitent;	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată TPSV persistentă, simptomatică, parţial controlată de medicaţia specifică; toleranţa redusă la efort de intensitate mică; TPSV paroxistică sau persistentă recurentă, a cărei etiologie este sindromul WPW permanent (risc crescut de moarte subită);	70-89%	ISE	Gradul II
Tahicardii ventriculare (TV)	Deficienţă funcţională medie TV cu crize la intervale mari, controlate terapeutic Tulburările de ritm şi cele funcţionale apar la eforturi de intensitate mare/medie	50-69%	ISE	Gradul III
Tahicardii ventriculare (TV)	Deficienţă funcţională accentuată Tahicardie ventriculară bidirecţională, torsada vârfului şi ritmul idioventricular accelerat, necontrolate suficient prin tratament. De asemenea, în TV însoţite de insuficienţă cardiacă, fenomene de ischemie cerebrală, sincope, ischemie miocardică şi tulburări hemodinamice. Prin substratul lor, de cele mai multe ori fiind afecţiuni cardiace grave, tulburările de ritm ventricular determină o deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Fibrilaţia atrială (FA), flutter-ul atrial (FlA)	În FA şi flutter, deficienţa funcţională se va aprecia în raport de substratul etiopatogenic, de caracterul permanent sau paroxistic (în acest caz se va lua în considerare frecventa şi durata episoadelor paroxistice) de alură ventriculară, de existenta semnelor de insuficienţă cardio-circulatorie şi de toleranţă la efort (în principiu, mult redusă).
	Deficienţă funcţională uşoară Episod de FA paroxistică unic sau episoade rare ce apar la intervale mari de timp, declanşate de factori extracardiaci, autolimitate, sau controlate de medicaţia specifică; intercritic, capacitatea de efort fizic nu este alterată.	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie FA paroxistică, recurentă, indusă de prezenţa bolii structurale cardiovasculare sau de factori extracardiaci (afecţiuni pulmonare, hipertiroidism, idiopatică) etc.	50-69%	ISE	Gradul III
	Flutter atrial paroxistic, recurent, indus de prezenţa bolii structurale cardiovasculare sau de factori extracardiaci (afecţiuni pulmonare, hipertiroidism, idiopatică) etc.	50-69%	ISE	Gradul III
	FA permanentă, cu AV medie controlată medicamentos, fără semne clinice de insuficienţă cardiacă, cu toleranţă bună la eforturi cu solicitări energetice medii.	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Flutter-ul atrial cronic (mai rar), indiferent de etiologie; FA persistentă sau permanentă, simptomatică (palpitaţii, angină, dispnee) cu tendinţă de agravare a bolii de bază, risc tromboembolic crescut, risc de cardiomiopatie aritmogenă	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă. În situaţia tulburărilor produse prin accidente tromboembolice cu sechele neurologice care împiedică autoservirea.	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 7:TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE

Afecţiunea	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Blocurile atrioventriculare	Se va considera fondul etiopatogenic al tulburării, caracterul permanent sau tranzitoriu, existenţa simptomatologiei (lipotimii, sincope, angină pectorală, dispnee, crize Adams Stokes, pierderi de cunoştinţă), răspunsul la tratament şi posibilitatea implantării unui stimulator. De asemenea, se vor lua în considerare şi alte modificări patologice EKG concomitente cu blocul.
	- fără deficienţă/ deficienţă funcţională uşoară BAV gradul I sau gradul II tip 1	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie BAV gradul II (cu substrat organic) sau unele forme de BAV gradul III (ex: congenital), în care există o toleranţă la eforturi mici/medii satisfăcătoare, simptomatologia clinică este redusă şi nu se evidenţiază alte modificări patologice EKG în afara blocului A-V.	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată BAV gradul II şi III, simptomatice, cu tolerantă redusă la eforturi de intensitate mică	70-89%	ISE	Gradul II
Blocurile intraventriculare	Aprecierea funcţională se va face în raport de substratul etiopatogenic al afecţiunii, de gradul de complexitate al tulburărilor de conducere, de simptomatologia pe care o determină, de riscul vital pe care-l presupune şi de răspunsul la tratamentul specific.
	Deficienţă funcţională uşoară BRD incomplet, BFAS, BFPI, fără alte modificări morfofuncţionale ale inimii, fără limitarea capacităţii de efort	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară BRD major	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie BRD sau BRS major, asociate altor afecţiuni cardiace, la care bolnavii sunt simptomatici la eforturi mari şi medii, dar au conservată capacitatea de prestaţie fizică pentru eforturi de mică intensitate	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Blocuri bifasciculare (BRD major + BFAS, BRD major + BFPI, BRS major) şi trifasciculare (bloc bifascicular + bloc AV) ce apar în cadrul unei cardiopatii cronice, simptomatice la eforturi de mică intensitate şi chiar în repaus	70-89%	ISE	Gradul II
Boala nodului sinusal (BNS)	Aprecierea tulburărilor funcţionale se va face în funcţie de complexitatea disritmiei supraventriculare asociată posibil cu tulburări de conducere AV sau chiar intraventriculare, prezenţa simptomatologiei: palpitaţii, angină, ameţeli, dispnee, sincope, chiar Adam Stokes, precum şi toleranţa la efortul fizic. Se vor lua de asemenea în discuţie indicaţia implantării de stimulator cardiac, precum şi existenţa altor modificări structurale cardiovasculare
	Deficienţă funcţională uşoară BNS cu bradicardie sinusală asimptomatică. Fără afectarea capacităţii de efort.	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie BNS cu disritmii supraventriculare simptomatice; toleranţa la eforturi de intensitate medie păstrată.	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată BNS simptomatică, cu disritmii supraventriculare complexe, eventual asociate cu tulburări de conducere AV, toleranţa la efort păstrată doar pentru eforturi de intensitate mică.	70-89%	ISE	Gradul II
Bolnavi purtători de stimulator cardiac (pacemaker)	Se vor lua în considerare următoarele elemente: - dispariţia, ameliorarea sau persistenţa simptomatologiei clinice care a motivat intervenţia (cu referire dominant la stările lipotimice sau sincopale); - prezenţa unor anomalii de puls cauzate fie de epuizarea sursei de energie, fie de malfuncţia de stimulare şi decelare a eventualelor extrasistole; - semne EKG ale eficacităţii stimulării, precum şi a situaţiei patologice care a necesitat pacingul; - tipul de stimulator, cardiopatia pacientului purtător şi vechimea generatorului de puls implantat; - eventuale complicaţii
	Deficienţă funcţională uşoară/medie În cardiostimulare eficientă, cu stare clinică funcţională bună, fără alte alterări ale funcţiei inimii	20-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
	Deficienţă funcţională medie Pacienţii prezintă unele tulburări funcţionale, la eforturi mari şi medii, există modificări patologice EKG în afara celor induse de pacing	56-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Pacienţi cu afecţiuni cardiace organice severe, la care implantarea stimulatorului a permis doar regularizarea ritmului cardiac, dar care, prin natura şi amploarea modificărilor morfo-funcţionale cardiovasculare, au capacitate funcţională mult redusă, prezintă simptome la eforturi mici şi chiar în repaus şi au risc vital crescut	70-89%	ISE	Gradul II
Bolnavi după by-pass coronarian sau angioplastie coronariană	Aprecierea tulburărilor funcţionale se va face în raport cu: - evoluţia simptomatologiei (angină, palpitaţii, dispnee); - evoluţia aspectului EKG: modificări de fază terminală, aritmii, tulburări de conducere; - tulburările de kinetică regionale şi funcţia sistolică globală a VS; - existenţa restenozărilor.
	Deficienţă funcţională uşoară Fără simptome anginoase sau angina apare la intervale mari, aspect EKG normal sau EKG relevă modificări minore de fază terminală, aritmii benigne; funcţie cardiacă normală sau disfuncţie sistolică uşoară (FE = 50-45%)	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Revascularizare incompletă, cu persistenţa anginei la eforturi medii; disfuncţie sistolică moderată de VS (FE = 40-44%; insuficienţă cardiacă NYHA II;	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată În situaţia în care simptomatologia şi tulburările funcţionale persistă şi după aceste tehnici, sau dacă s-au produs restenozări sau infarct miocardic acut post intervenţie; disfuncţie sistolică moderată (FE = 39-30%); insuficienţă cardiacă NYHA III.	70-89%	ISE	Gradul II
Cardiomiopatia hipertrofică (CMH) este o afecţiune miocardică primitivă, caracterizată prin hipertrofia VS şi/sau VD, care afectează predominant septul interventricular. Caracteristici: VS nedilatat, variabilitatea mare a gradului de hipertrofie; Pentru definirea CMH: grosimea peretelui > 13 mm	Variabilitatea simptomelor care determină deficienţa funcţională este determinată de interacţiunea complexă dintre HVS, gradientul intraventricular, ischemia miocardică şi disfuncţia diastolică şi sistolică. Criteriile de apreciere a deficienţei funcţionale sunt rezultatul coroborării datelor clinice: dispnee, angină pectorală, presincope, sincope; paraclinice: ecocardiografice - metoda de elecţie pentru determinarea severităţii HVS, localizarea şi cuantificarea gradientului intraventricular, a disfuncţiei cardiace, electrice: HVS cu gradient QRS-T alterat, unde Q patologice, aritmii.
	Deficienţă funcţională uşoară. CMH asimptomatice cu toleranţă bună la eforturi mari şi medii. Hipertrofie septală > 13 mm	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Bolnavii paucisimptomatici în repaus şi la eforturi mici, dar cu dispnee, sincope la efort mediu şi mare, angină, palpitaţii, modificări EKG, hipertrofie septală avansată, SAM, gradient intraventricular. Insuficienţă cardiacă NYHA II	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Bolnavii simptomatici la efort mic şi repaus: angină, palpitaţii dispnee, SAM, cu obstrucţie importantă a căii de ieşire a VS (eco), cu tulburări de ritm grave, cu sincope sau presincope în antecedente (repetitive). Insuficienţă cardiacă NYHA III	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă CMH cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireversibilă, tulburări grave de ritm şi sincope frecvente care împiedică autoservirea	90-100%	ISE	Gradul I
Cardiomiopatia dilatativă (CMD): dilataţia VS sau a ambilor ventriculi, conform criteriilor de diagnostic acceptate în prezent: D.T.DVS > 2,7 cm/m² FE < 45%	Elementele funcţionale sunt consecinţa reducerii contractilităţii miocardice. Pentru aprecierea deficienţei funcţionale sunt suficiente datele clinice: dispnee, fatigabilitate, reducerea toleranţei la efort; Paraclinic: ecocardiografia este investigaţia esenţială, care detectează dilataţia VS şi disfuncţia sistolică; EKG este întotdeauna anormală, dar anomaliile electrice sunt de cele mai multe ori nespecifice: TS, aplatizare T, subdenivelare ST, Q patologice, BRS etc.
	CMD în faza iniţială pot avea deficienţă funcţională uşoară, dacă au toleranţă bună la efort	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie CMD cu dispnee la efort mare şi mediu, crize anginoase rare, tulburări de ritm episodice. Disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 40- 44%) Insuficienţă cardiacă NYHA II	50-69%	ISE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată Bolnavii cu insuficienţă cardiacă NYHA III, III/IV cu tulburări severe de ritm si/sau conducere cu tromboze intracavitare Disfuncţie sistolică V.S. moderată (FE = 39- 30%)	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă CMD cu insuficienţă cardiacă gravă, ireversibilă sau cu sechele grave după accidente embolice care împiedică autoservirea. Disfuncţie sistolică VS gravă (FE < 30%)	90-100%	ISE	Gradul I
Cardiomiopatia restrictivă	Evaluarea se va face în raport cu: dispnee, semne de stază periferică, creşterea mare a presiunii venoase la fel ca în pericardita cronică
Pericardita cronică	Constituirea unei pericardite cronice constrictive este adesea îndelungată, putând să apară la un timp variabil de la pericardita acută (luni până la ani). După apariţia manifestărilor majore, evoluţia bolii este rapidă
	- Deficienţă funcţională uşoară - Tulburări funcţionale uşoare (dispnee la eforturi mari, ± semne de insuficienţă cardiacă NYHA I)	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Starea după pericardita acută, ca şi pericardita cronică constrictivă cu tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi mari şi medii, cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA II	50-69%	ISE	Gradul III
	Pericardita cronică constrictivă cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA III sau IV cu tulburări de ritm sau conducere, cu dispnee de repaus sau la efort mic; determină deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă Pericardita cronică constrictivă cu insuficienţă cardiacă gravă, ireversibilă	90-100%	ISE	Gradul I
Cordul pulmonar cronic (CPC)	Deficienţa funcţională se va aprecia prin coroborarea datelor clinice (ale afecţiunii respiratorii sau vasculare, care a generat CPC) cu rezultatele testelor funcţionale respiratorii şi datele obiective care relevă HTP şi suprasolicitarea VD (HVD, cu sau fără dilataţie) oferite de EKG, ecografie cardiacă.
	Deficienţă funcţională uşoară. Bolnavii cu dispnee la eforturi mari, HTP uşoară, HVD incipientă	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie Bolnavii cu dispnee la eforturi mari şi medii, HTP moderată, HVD moderată (evaluată ecografic)	50-69%	IPSE	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată. Bolnavi cu dispnee la eforturi mici, HTP gravă, HVD, semne de insuficienţă cardiacă dreaptă	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă Bolnavii cu dispnee la eforturi minime sau cu ortopnee, cu semne de insuficienţă cardiacă dreaptă decompensată, ireversibilă, care conduc la pierderea capacităţii de autoservire	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 8:BOLILE ARTERELOR PERIFERICE (BAP)

Afecţiunea	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudine	Gradul de invaliditate
Arteriopatiile periferice	Fără deficienţă funcţională - arteriopatii de st. I: asimptomatic, absenţa pulsului arterial, raport gleznă/braţ 0.9-0,8; indice oscilometric 0,5	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională uşoară - arteriopatii st. II A: claudicaţie intermitentă la > 200 m mers şi terminarea testului de efort standardizat la covor rulant*, indicele gleznă/braţ între 0,7-0,8; indice oscilometric 0,5	20-49%	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie - arteriopatii st. II B: claudicaţie intermitentă la mai puţin de 200 m de mers, incapacitatea de a termina testul la covor rulant*, indicele gleznă/braţ 0,7-0,6; indice oscilometric o, asociate şi cu alte localizări aterosclerotice	50-69%	IPALR	Gradul III
	Deficienţă funcţională accentuată - arteriopatii st. III: durere ischemică de repaus; - arteriopatii st. IV: apar tulburări trofice; - indice gleznă/braţ < 0,6; indice oscilometric 0 - amputaţie până la nivelul gambei unilateral + BAP st. II/III membru controlateral; - amputaţie gambe bilateral; - amputaţie gambă unilateral + anchiloză genunchi, şold controlateral	70-89%	ISE	Gradul II
	Deficienţă funcţională gravă - arteriopatii cu amputaţii ce duc la tulburări funcţionale grave şi necesită îngrijire permanentă; - amputaţie unilaterală coapsă + BAP st. III-IV membru controlateral; - amputaţia ambelor coapse; - amputaţie coapsă unilateral + anchiloză şold con-trolateral BAP = boală arterială periferică	90-100%	ISE	Gradul I

Aprecierea tulburărilor funcţionale se va face în raport cu evoluţia simptomelor subiective (durere de repaus, claudicaţie), existenţa semnelor fizice revelatoare de insuficienţă circulatorie arterială, datele obiective oferite de investigaţiile paraclinice specifice (oscilometrie, indice presional (IP), Doppler vascular, angiografie). Bolnavul va fi inclus într-un stadiu evolutiv al clasificării Leriche-Fontaine, după care se va stabili deficienţa funcţională şi, implicit, capacitatea de muncă. Se va ţine cont de toleranţa la tratamentul anticoagulant cronic, acolo unde este cazul.

SECŢIUNEA 9:INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ

Afecţiunea	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul invaliditate
CEAP-C0-C2	Fără deficienţă funcţională - varice simple	0-19%	APT	Nu se încadrează
	Fără deficienţă funcţională - cu deficienţă uşoară - pachete varicoase	10-30%	APT/AL (la aprecierea comisiei pentru locuri de muncă nefavorabile prin temperaturi ridicate şi ortostatism)	Nu se încadrează
Insuficienţa venoasă cronică gradul 1 CEAP-C3	Deficienţă funcţională uşoară - dilataţii arciforme cu hipertensiune venoasă ortostatică - edem moderat	20-49%	AL	Nu se încadrează
Insuficienţa venoasă cronică gradul 2 CEAP-C4-C5	Deficienţă funcţională medie - dilataţii varicoase extinse - edem moderat/sever - senzaţie de greutate în gambă marcată - modificări pigmentare, eczemă, lipodermatoscleroză - ulcer venos de gambă vindecat	50-69%	ISE	Gradul III
Insuficienţa venoasă cronică gradul 3 CEAP-C6	Deficienţă funcţională accentuată - edemul cuprinde întreaga gambă - senzaţie de greutate imediat după adoptarea orto-statismului - ulcer venos de gambă activ	70-89%	ISE	Gradul II

CAPITOLUL 2:AFECŢIUNI RESPIRATORII

SUBCAPITOLUL 1:

II.Explorările funcţionale pulmonare:

SUBCAPITOLUL 2:

SECŢIUNEA 1:ASTMUL BRONŞIC

(4)Evaluarea funcţională a severităţii prin spirometrie este obligatorie pentru stabilirea deficienţei funcţionale

Afecţiunea (forma clinică, stadiul)	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Astm bronşic intermitent	Fără deficienţă funcţională/Deficienţa funcţională uşoară Simptome mai puţin de o dată pe săptămână; simptome nocturne mai puţin de două ori pe lună; exacerbări rare, de scurtă durată; asimptomatic în afara crizelor, nu afectează activitatea zilnică VEMS, PEF w 80% din prezis Variabilitate PEF sau VEMS <= 20%	5-25%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Astm bronşic persistent uşor	Deficienţa funcţională uşoară/medie Simptome mai mult de o dată pe săptămână, dar mai puţin de o dată pe zi; simptome nocturne mai mult de două ori pe lună; exacerbări frecvente, care pot afecta activitatea zilnică şi somnul; VEMS, PEF până la 65% din prezis Variabilitate PEF sau VEMS 20-30%	26-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/gradul III de invaliditate
Astm bronşic persistent moderat	Deficienţa funcţională medie Simptome zilnice; simptome nocturne mai mult de o dată pe săptămână; exacerbări frecvente care pot afecta activitatea zilnică şi somnul, însoţite de alterarea funcţiei ventilatorii (VEMS, PEF 60-50% prezis, variabilitate PEF sau VEMS > 30%)	56-69%	ISE	Gradul III
Astm bronşic persistent sever	Deficienţa funcţională accentuată Simptome zilnice; exacerbări frecvente, severe; simptome nocturne frecvente; limitarea importantă a activităţii zilnice, însoţită de alterarea funcţiei ventilatorii (VEMS, PEF <= 50% prezis, Variabilitate PEF sau VEMS > 30%)	70-89%	ISE	Gradul II
Complicaţii (insuficienţă respiratorie cronică, CPC, ICD)	Deficienţa funcţională gravă VEMS, PEF < 30% prezis, hipoxemie severă de repaus ± hipercapnie (pa O₂ < 60 mmhg, pa CO₂ > 50 mmhg) + Semne de cord pulmonar cronic, insuficienţă cardiacă ireductibilă	90-100%	ISE	Gradul I

Caracteristici	Controlat	Parţial controlat	Necontrolat
Simptome pe parcursul zilei	Fără sau mai puţin de două ori/săptămână	Mai mult de două ori pe săptămână	Cel puţin trei dintre elementele precizate la astmul bronşic parţial controlat în fiecare săptămână
Limitarea activităţii	Fără	Prezentă
Simptome nocturne (trezesc pacientul)	Fără	Prezente
Tratament de urgenţă	Nu este necesar sau poate fi necesar de mai puţin de două ori pe săptămână	Necesar de mai mult de două ori pe săptămână
Funcţia pulmonară (VEMS sau PEF)	Normală	< 80% din prezis sau din cea mai bună valoare personală (dacă este cunoscută)
Exacerbări	Niciuna	Cel puţin una pe an	Una pe săptămână

SECŢIUNEA 3:PNEUMOPATIILE INTERSTIŢIALE DIFUZE (PID)

Stadiul clinic	Diagnosticul clinic şi funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Stadiul I	- fără deficienţă/ deficienţă funcţională uşoară Dispnee la efort VEMS >= 65% din prezis, factorul de transfer gazos (TL,CO) normal sau uşor scăzut (până la 60% din prezis), capacitate de efort normală sau uşor scăzută (5-7 mET), eventual hipoxemie uşoară la efort (SaO₂ <= 95%)	10-49 %	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Stadiul II	Deficienţă funcţională medie Dispnee la eforturi moderate VEMS 64-50% din prezis, TL,CO reducere moderată (60-40% din prezis), capacitatea de efort - reducere moderată (3-5mET), eventual hipoxemie uşoară/moderată la efort în repaus sau efort (SaO2 94 - 93%)	50-69 %	ISE	Gradul III
Stadiul III	Deficienţă funcţională accentuată Dispnee în repaus VEMS < 50% din prezis, Tl, CO reducere severă (< 40% din prezis), reducere accentuată a capacităţii de efort (<3met), hipoxemie moderată sau severă în repaus sau la efort (SaO₂ < 93%)	70-89 %	ISE	Gradul II
Stadiul IV	Deficienţă funcţională gravă VEMS< 30% din prezis sau VEMS 49-30% din prezis, dar cu complicaţii Insuficienţă respiratorie cronică (paO₂ < 60 mmHg, paCO2 > 50 mmHg CPC, ICD ireductibilă Afectare severă a activităţii zilnice; necesită OLD	90-100 %	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 4:SUPURATII BRONHOPULMONARE CRONICE

Clinic şi funcţional	Exacerbări	Controlul terapeutic	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
- pusee supurative episodice - dispnee gr. I - fără disfuncţie ventilatorie	< 2 luni/an	complet reversibile	1-19%	APT	Nu se încadrează
- disfuncţie ventilatorie uşoară VEMS > 65% - bronhoree 50-70 ml/24 h în cursul puseelor supurative	< 2 luni/an	complet reversibile	20-49%	AL	Nu se încadrează
- disfuncţie ventilatorie moderată VEMS 50-65% din prezis a) bronhoree >70 ml/24 h în timpul puseelor supurative - dispnee gr. I-II b)bronhoree 70 ml/24 h în timpul puseelor supurative. - hipoxemie la efort - reducere moderată a capacităţii de efort	> 2 luni/an < 3 luni/an	reversibile prin tratament	50-69%	IPALR	Gradul III
- disfuncţie ventilatorie severă VEMS 35-49% din prezis - bronhoree > 70 ml/24 h - hipoxemie în repaus sau la efort - semne prezente de CPC	> 3 luni/an	Parţial sau temporar reversibile	70-89%	ISE	Gradul II
- disfuncţie ventilatorie foarte severă VEMS < 35% din prezis - bronhoree purulentă permanentă > 70 ml/24 h - insuficienţă respiratorie cronică manifestă (pao₂ <= 60 mmHg în repaus), CPC, ICD ireductibilă, capacitate de autoservire pierdută	persistent	ineficient	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 6:PLEUREZII PURULENTE (empiem pleural, piotorax, abces pulmonar)

SECŢIUNEA 7:TUBERCULOZA PULMONARĂ

2.pacienţii cu diagnosticul de tuberculoză se clasifică în următoarele categorii:

3.categoriile de evaluare a tratamentului pentru pacienţii cu tuberculoză pulmonară confirmaţi bacteriologic iniţial:

Categoria clinică şi terapeutică	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Vindecat (fără sechele)	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Tratament încheiat	50-69%	IPALR	Gradul III
- eşec terapeutic - cronic - recidivă (precoce - la mai puţin de un an de la vindecare) - complicaţii severe, cronice (fistule bronho-pleuro-bronşice, empieme tbc reziduale)	70-89%	ISE	Gradul II
Forme cronice severe însoţite de:	90-100%	ISE	Gradul I
- caşexie
- insuficienţă respiratorie cronică manifestă - ICD ireductibilă

SECŢIUNEA 8:TUBERCULOZA PULMONARĂ OPERATĂ

SECŢIUNEA 9:AFECŢIUNI RESPIRATORII SECHELARE POST-TUBERCULOASE

SECŢIUNEA 10:SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN (SAS)

Aspecte clinice	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Răspuns terapeutic bun, IA/H rezidual <= 10, deficit minor de atenţie/concentrare, fără somnolenţă diurnă, reducere uşoară a capacităţii de efort	- Fără deficienţă funcţională/deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează (eventual, loc de muncă în care să fie protejată siguranţa proprie şi a celorlalţi)
Răspuns terapeutic satisfăcător, IA/H rezidual 11-20, deficit moderat de atenţie/concentrare, somnolenţă diurnă, reducere moderată a capacităţii de efort, răspuns hemodinamic inadecvat la efort	Medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Răspuns terapeutic slab, non-complianţă la tratamentul specific, IA/H rezidual > 20, deficit sever de atenţie/concentrare, somnolenţă diurnă, reducere accentuată a capacităţii de efort, răspuns hemodinamic inadecvat la efort Asociere cu sindrom obezitate/hipoventilaţie (IMC > 40 kg/m2, hipercapnie şi hipoxemie diurnă, fără alte cauze)	Accentuată	70-90%	ISE	Gradul II

CAPITOLUL 3:AFECŢIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV

SUBCAPITOLUL 1:

SUBCAPITOLUL 2:

SECŢIUNEA 1:BOLILE ESOFAGULUI

B.Tumorile esofagiene sunt:

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
A. Afecţiuni motorii şi tulburări funcţionale ale esofagului: a) boala de reflux gastro-esofagian; b) hernia gastrică transhiatală;	Fără deficienţă funcţională/Deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
c) diverticulii esofagieni operaţi/neoperaţi cu sau tulburări funcţionale uşoare	Fără deficienţă funcţională/Deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
d) achalazia, spasmul difuz esofagian, stenozele esofagiene, esofagoplastii, diverticulii esofagieni operaţi/neoperaţi cu sindrom esofagian: durere, disfagie, disfonie, deficit ponderal (25-30% din greutatea ideală), sechele după rezecţie esofagiană şi esofagoplastie cu stare nutriţională moderat alterată.	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Grad III
e) achalazia, spasmul difuz esofagian, stenozele esofagiene, esofagoplastii, diverticulii esofagieni operaţi/neoperaţi cu sindrom esofagian: durere, disfagie, disfonie, deficit ponderal (> 30% din greutatea ideală), hemoragii repetate sechele după rezecţie esofagiană şi esofagoplastie cu stare nutriţională accentuat alterată	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Grad II
B. Tumori esofagiene benigne a) simptomatologie de intensitate mică b) episoade rare c) fără deficit ponderal	Fără deficienţă funcţională/Deficienţă funcţională uşoară	10-29%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
a) simptomatologie de intensitate mică b) episoade frecvente c) deficit ponderal uşor	Deficienţă funcţională uşoară	30-49%	AL	Nu se încadrează
a) simptomatologie de intensitate medie b) complicaţii: esofagită, hemoragii medii, complicaţii bronhopulmonare c) deficit ponderal mediu	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
a) simptomatologie permanentă b) complicaţii: ulcer esofagian, hemoragii digestive importante, stenoză peptică c) denutriţie accentuată, anemie.	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 2:BOLILE STOMACULUI ŞI ALE DUODENULUI

(1)_

B.Ulcerul gastric şi duodenal

C.Tumorile gastrice

(2)Stomacul operat

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Stomac operat (fără rezecţie de organ) a) fără simptomatologie postoperatorie b) fără deficit ponderal c) fără anemie	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează
Stomac operat (fără rezecţie de organ sau cu rezecţie gastrică) a) cu simptomatologie minimă b) deficit ponderal uşor c) anemie uşoară	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
a) deficit ponderal mediu b) anemie feriprivă medie	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Stomacul operat a) rezecţie gastrică: - antrectomie - hemigastrectomie - gastrectomie subtotală, în funcţie de starea generală, de starea de nutriţie şi de prognostic. b) deficit ponderal accentuat c) anemie feriprivă severă	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 3:HEPATITA CRONICĂ ŞI CIROZA HEPATICĂ

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Purtătorii cronici inactivi de virus B, C. HC stabilizate. Fără semne clinico-biologice de activitate la cel puţin două examinări pe an	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează
HC Cu semne minime de activitate clinico-biologice ± tratament antiviral ± PBH care confirmă diagnosticul alternativ - test Fibromax sau Fibroscan	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
HC Cu semne moderate de activitate clinico-biologic, cu perturbarea testelor de citoliză, cifrele nedepăşind de 3 ori valoarea normală ± eventual confirmate de PBH alternativ - test Fibromax	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
HC Cu evoluţie severă, cu teste de citoliză depăşind de 3 ori valorile normale + gamaglobuline serice ce depăşesc 20 g/l sau > 30% + hiposerinemie + creşteri stabile ale bilirubinemiei > 2 m g/dl + alungirea timpului de protrombină confirmată de PBH PBH cu grad de fibroză >=3 Fibromax cu grad de fibroză >=3 Non-responderi la tratamente antivirale	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
CH compensată asimptomatică sau cu semne minime clinico-biologice. Clasa Child A (fără ascită)	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
CH decompensată vascular şi/sau parenchimatos Cu ascită uşor reductibilă în cantitate mică, eventual icter, dar fără hemoragii digestive, fără encefalopatie hepatică. Clasa Child B.	Deficienţă funcţională medie	56-69%	ISE	Gradul III
CH decompensată, cu ascită controlabilă, eventual peritonită bacteriană spontană, fără sângerări variceale. Clasa Child C. Encefalopatia hepatică gradul I-II, episodică, indusă de factori predispozanţi identificabili. ± hiposerinemia 3-3,5 g/L ± bilirubinemia 2-3 m g/dl ± indice de protrombină 40-50% ± semne minime de encefalopatie ± semne de citoliză ± gamaglobuline >= 30%	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
CH decompensată - gravă - cu hemoragii prin ruptură de varice esofagiene + ascite greu de controlat ± semne de encefalopatie hepatică -> comă ± hiposerinemie < 3 g/l ± bilirubinemie > 3 m g/dl ± indice de protrombină < 40%	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
CH complicată cu adenocarcinom	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 4:BOLILE COLECISTULUI

Afecţiunea Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Colecistite cronice litiazice sau nelitiazice cu colici biliare frecvente, eventual urmate de ictere tranzitorii şi reacţii pancreatice care cedează greu la tratamentul medicamentos	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Colecistite cronice litiazice, nelitiazice complicate, cu colici biliare repetate, reacţii pancreatice,cu infecţii biliare persistente, fenomene colestatice, bilirubinemie crescută	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Sindrom postcolecistectomie-calcul restant, stenoze coledociene obiectivate şi angiocolită cronică,când se asociază cu procese de hepatită colestatică sau ciroză biliară secundară, cu alterare funcţională hepatică, în formele intens dureroase, cu denutriţie progresivă	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 5:BOLILE PANCREASULUI

Afecţiunea Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Pancreatită cronică uşoară şi moderată, fără diaree, fără diabet, durere controlabilă	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Pancreatită cronică moderat-severă cu sindrom diareic moderat, fără scădere ponderală semnificativă, cu durere controlabilă	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Pancreatită cronică severă cu diaree gravă şi de nutriţie severă, dureri persistente rezistente la tratamentul medicamentos. Pacienţi cu duodeno-pancreatectomie, cu diaree controlabilă	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 6:BOLILE INTESTINULUI

(1)a) Boala celiacă a adultului (enteropatia glutemică)

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Boala celiacă a adultului - formă uşoară Bolnavii care prezintă diaree intermitentă cu steatoree macroscopică, cu răspuns favorabil la regimul de gluten, fără tulburări de nutriţie sau cu un deficit ponderal uşor	Fără deficienţă funcţională/uşoară	10-35%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
Idem sub aspectul manifestărilor (diagnostic pus pe baza biopsiei jejunale caracteristice: atrofie jejunală cu semne de malabsorbţie, malasimilaţie (pierdere ponderală între 5-20% din greutate), hipocalcemie, hiposideremie, hipopotasemie - uşoare, precum şi bolnavii cu pusee diareice frecvente (1-2 ori/lună) cu semne de malasimilaţie (hipopotasemie, hiposideremie, hipocalcemie - medii), reversibile la tratament şi malasorbţie (deficit ponderal uşor)	Deficienţă funcţională uşoară	36-49%	AL	Nu se încadrează
Boala celiacă a adultului - formă medie Bolnavii care prezintă: - diaree cronică cu steatoree macroscopică; - răspuns favorabil la tratament şi regim fără gluten; - sindrom de malabsorbţie globală cu pierdere ponderală medie; - sindrom de malasimilaţie selectivă (hipopotasemie, hiposideremie, hipocalcemie - medii).	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Boala celiacă a adultului - formă accentuată Pacienţii care prezintă manifestările de mai sus, dar de intensitate mai mare şi cu răsunet evident nutritiv (deficit ponderal), hipocalcemie, hiposideremie, hipopotasemie, evidente şi persistente la măsurile de recuperare.	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

(2)b) Enterita regională (boala Crohn - BC)

2.endoscopia digestivă.

Pentru aprecierea severităţii inflamaţiei intestinale se utilizează, de regulă, scoruri semicantitative, cel mai cunoscut fiind Crohn's Disease Activity Index (CDAI), ce cuantifică 8 variabile: numărul de scaune lichidiene sau moi, durerea abdominală, starea generală, numărul complicaţiilor (artrite, uveite, eritem nodos sau stomatită aftoasă, fisuri sau abcese anale, fistule, febră), utilizarea opiaceelor antidiareice, prezenţa maselor abdominale, hematocritul şi procentul deviaţiei greutăţii corporale faţă de standard.

(2¹)În practică, se utilizează o încadrare simplificată a bolii în raport cu severitatea, în 3 forme:

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Boală Crohn uşoară 1) BC în remisiune 2) BC formă uşoară	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Boală Crohn moderată 1) BC formă moderată cu deficit ponderal mediu 2) BC formă moderată, cu deficit ponderal mediu, anemie (Hb 8-10 g/dl), cu răspuns parţial la tratament	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Boală Crohn severă 1) B.C. formă severă, cu sindrom de malabsorbţie, anemie (Hb< 8 g/dl), deficit ponderal< 16 kg/m² 2) B.C. cu complicaţii: - enterale (fistule, stenoze) sau - sistemice (oculare, articulare, hepatice) 3) B.C. cu rezecţii intestinale şi ileostomie.	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

(3)c) Rectocolita ulcero-hemoragică (RCUH)

1.Forma clinică uşoară (minimă)

2.Forma moderată (medie, mijlocie)

3.Forma severă (gravă)

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Rectocolita ulcero-hemoragică - RCUH formă regresivă, bolnavi cu un singur puseu de activitate în antecedente, de intensitate uşoară sau medie, cu răspuns prompt la tratamentul aplicat,urmat de o perioadă de remisiune completă şi durabilă de cel puţin 1 an	Fără deficienţă funcţională/deficienţă funcţională uşoară	10 -40%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
Rectocolita ulcero-hemoragică - forma clinică uşoară RCUH formă recurentă, cu pusee rare (1-2/an), de intensitate uşoară cu remisiune completă	Deficienţă funcţională uşoară	41-49%	AL	Nu se încadrează
Rectocolita ulcero-hemoragică - forma medie, mijlocie 1. RCUH formă recurentă, cu pusee rare (1-2/an), de intensitate medie sau gravă (atestate prin documente medicale), tratată cu salazopirină şi eventual prednison în doze mici, cu deficit ponderal mediu şi anemie (Hb = 8-10 g/dl) 2. RCUH formă cronică cu evoluţie continuă sub tratament cu salazopirină şi eventual prednison în doze mici, cu sindrom diareic şi dureros moderat, deficit ponderal mediu şi anemie (Hb = 8-10 g/dl)	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Rectocolita ulcero-hemoragică - forma severă (gravă) 1. RCUH formă recurentă cu episoade acute frecvente (peste 27/an), de intensitate severă, care au necesitat internare într-o secţie de reanimare, cu perioada de remisiune cu durată mai mică de 6 luni, incompletă, care necesită corticoterapie continuă 2. RCUH cu complicaţii sistemice 3. RCUH în primele 6-12 luni după o intervenţie chirurgicală de amploare (colectomie totală cu anastomoză ileo-cecală sau ileo-anală) 4. RCUH cronică cu agravare progresivă, fără remisiuni 5. RCUH cu ileostomie sau sigmoidostomie definitivă	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

(4)c) Rezecţii intestinale posttraumatisme abdominale, pentru tumori benigne, maligne şi alte cauze

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Rezecţie de intestin subţire cu simptomatologie uşoară, anemie uşoară, deficit ponderal	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Rezecţii de intestin subţire - sindrom intestin scurt, cu dureri abdominale, diaree sau/şi fenomene subocluzive din cauza perivisceritei, malasimilaţie cu denutriţie medie (deficit ponderal mediu)	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Rezecţie de intestin subţire cu dereglări severe: malabsorbţie, malasimilaţie, cu deficit ponderal sever; anemie severă (< 8 g/dl), manifestări ameliorate parţial la tratament.	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Bolnavii cu fistule pararectale, fistule anorectale, cu incontinenţă de materii fecale, stare septică, denutriţie progresivă, amendate sau ameliorate după tratamentul chirurgical	Deficienţă funcţională accentuată	80-89%	ISE	Gradul II
Pacienţii cu rezecţii de colon pentru tumori maligne, cu anus iliac, sigma anus sau anus contra lateralis şi cei cu agravare progresivă, anemie severă, stare de caşexie	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Pacienţii cu rezecţii de colon pentru tumori maligne, cu anus iliac definitiv	Deficienţă funcţională medie	69%	ISE	Gradul III

SECŢIUNEA 7:HERNIILE ŞI EVENTRATIILE

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Herniile - cu orificiu mare, greu reductibile sau ireductibile cu tulburări funcţionale de tranzit intestinal	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- multirecidivate,complicate, inoperabile	Deficienţă funcţională accentuate	70-80%	ISE	Gradul II
Eventraţii - neoperate sau operate şi recidivate, cu posibilităţi de reintervenţie	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
- operate multiplu, recidivate, fără posibilitate de a se interveni chirurgical în prezent; - + tulburări de tranzit	Deficienţă funcţională Medie/accentuată	50-75%	ISE	Gradul III/II

CAPITOLUL 4:AFECŢIUNI RENALE

SECŢIUNEA 1:BOLILE GLOMERULARE (glomerulonefritele)

a)Glomerulonefrite acute

4.explorarea imunologică:

Forma clinică de glomerulonefrită acută	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Uşoară - simptomatologie ştearsă - evoluţie peste 3 luni - tendinţă la cronicizare (uneori)	Fără deficienţă funcţională/Uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Medie - tablou clinic moderat - proteinurie şi hematurie persistente - hipertensiune arterială	Medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Gravă - tablou clinic complet - simptomatologie intensă Evoluţie spre IRC: - lentă cu perioade de remisiune - accelerată	Accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
În formele care au evoluat spre IRC, deficienţa funcţională, incapacitatea adaptativă şi aptitudinea sunt stabilite conform criteriilor pentru IRC.	Variabil în funcţie de stadiul IRC	Variabil în funcţie de stadiul IRC	Variabil în funcţie de stadiul IRC	Variabil în funcţie de stadiul IRC

b)Glomerulonefrite subacute (rapidprogresive)

c)Glomerulonefrite cronice

d)Sindrom nefrotic

2.Explorări de laborator:

SECŢIUNEA 2:NEFROPATII TUBULOINTERSTITIALE CRONICE

SECŢIUNEA 3:TUBERCULOZA RENO-URINARĂ

SECŢIUNEA 4:RINICHIUL UNIC CHIRURGICAL/CONGENITAL FUNCŢIONAL

Patologia rinichiului restant/asociată	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Absentă, funcţie normală	Fără deficienţă/Uşoară	10-40%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- litiază asimptomatică	Uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- litiază cu simptomatologie minoră - comorbidităţi: obezitate, HTA - IRC compensată	Medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- pielonefrită cronică - litiază cu colici frecvente - tuberculoza rinichiului restant - stenoze ale căilor urinare inferioare - IRC decompensată	Accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 5:LITIAZA URINARĂ

Diagnostic clinic	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Litiază renală, uni sau bilaterală, nefrocalcinoză ureterală, vezicală, uretrală, prostatică, operată sau neoperată, fără tulburări funcţionale	Fără deficienţă	0-19%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Litiază renală, uni sau bilaterală, nefrocalcinoză ureterală, vezicală, uretrală, prostatică, operată/neoperată cu colici repetate, hematurie macroscopică	Uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Litiază renală, uni sau bilaterală, nefrocalcinoză ureterală, vezicală, uretrală, prostatică, operată şi recidivată/neoperată cu afectarea funcţiei renale şi infecţie urinară persistentă şi rebelă la tratament sau	Medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Litiază renală, uni sau bilaterală, nefrocalcinoză ureterală, vezicală, uretrală, prostatică, operată/neoperată cu colici repetate, hematurie macroscopică - comorbidităţi: obezitate, HTA - IRC compensată	Medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Litiază coraliformă bilaterală; litiază operată uni sau bilateral şi recidivată uni sau bilateral; litiază unilaterală operată de 2 ori şi recidivată; litiază urinară asociată cu IRC decompensată sau RAF.	Accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 6:MALFORMAŢIILE RENALE

SECŢIUNEA 7:DIVERTICULI VEZICALI

Afecţiunea

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Diverticuli vezicali operaţi/neoperaţi cu tulburări funcţionale reduse:

- polachiurie

- hematurie microscopică.

Fără deficienţă funcţională/Uşoară

10-49%

APT/AL (funcţie de specificul activităţii)

Nu se încadrează în grad de invaliditate

Diverticul vezical operat/neoperat cu tulburări funcţionale moderate:

- polachiurie

- hematurie microscopică

- infecţie urinară persistentă.

Medie

50-69%

IPALR

Gradul III

SECŢIUNEA 9:STRICTURI URETRALE INFLAMATORII SAU TRAUMATICE

Afecţiunea	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Stricturi uretrale dilatabile	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Stricturi uretrale recidivate la intervale scurte (1-2 luni) sau nedilatabile.	Medie (fără răsunet vezical important, cu funcţie renală normală)	50-69%	IPALR	Gradul III
	Accentuată - reflux vezico-ureteral, ureterohidronefroză uni sau bilaterală, IRC în stadiul de RAF sau stadiul decompensat, - pielonefrită cronică sau pusee repetate de pielonefrită acută - litiază sau diverticul vezical secundare şi cistită cronică.	70-89%	ISE	Gradul III

SECŢIUNEA 10:ADENOMUL DE PROSTATĂ

Afecţiunea	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Adenomul de prostată (neoperat sau operat) cu tulburări funcţionale uşoare şi răspuns favorabil la tratament.	Uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Bolnavii cu adenom de prostată care prezintă cel puţin unul din: reziduu peste 100 ml, infecţie urinară permanentă sau recidivantă, litiază sau diverticul vezical secundar, disurie permanentă şi polichiurie accentuată.	Medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Bolnavii cu adenom care prezintă cel puţin unul din: distesie vezicală cu sau fără uretero-hidronefroză bilaterală, pielonefrită cronică sau pusee repetate de pielonefrită acută, IRC în stadiul de RAF sau decompensată.	Accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 11:DISECTAZIA DE COL VEZICAL

Afecţiunea	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Bolnavii cu disectazie de col vezical care prezintă cel puţin unul din: reziduu peste 100 ml, infecţie urinară permanentă sau recidivantă, litiază sau diverticul vezical secundar, disurie permanentă şi polichiurie accentuată.	Medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Bolnavii cu disectazie de col vezical care prezintă cel puţin unul din: distesie vezicală cu sau fără ureterohidronefroză bilaterală, pielonefrită cronică sau pusee repetate de pielonefrită acută, IRC în stadiul de RAF sau decompensată.	Accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 12:INSUFICIENŢA RENALĂ CRONICĂ

SUBSECŢIUNEA 1:

(1)Insuficienţa renală cronică (IRC) este un sindrom cronic progresiv, având o evoluţie stadială progresivă către exitus, în ani de zile. IRC reprezintă expresia funcţională a diferitelor tipuri de boli cronice ale rinichiului. IRC presupune existenţa de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi, când acesta este unic. Prezenţa de leziuni într-un singur rinichi, celălalt fiind sănătos, exclude apariţia IRC, rinichiul sănătos compensând funcţiile pierdute ale rinichiului lezat.

(2)Boala cronică de rinichi (BCR) este un concept clinico-epidemiologic care permite clasificarea stadială a nivelului de afectare globală a funcţiei renale, evaluată prin rata de filtrare glomerulară estimată prin măsurarea clearence-ului creatininei endogene sau, indirect, prin ecuaţii de predicţie (Cockroft-Gault, MDRD), fără a înlocui diagnosticul entităţii anatomo-clinice de afecţiune renală. Boala cronică de rinichi poate fi afirmată dacă:

2.există indicatori de afectare a rinichiului persistenţi peste 3 luni, cu filtrare glomerulară peste 60 mL/min/1,73 m².

SUBSECŢIUNEA 2:

Stadiul BCR	Caracteristici	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
stadiile 1 şi 2 Afectarea rinichiului cu RFG > 60 mL/min		Absentă* Uşoară*	1-49%*	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
stadiul 3	RFG = 30-59 mL/min	Uşoară*	20-49%*	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
stadiul 3	RFG = 30-59 mL/min	Medie*	50-69%*	IPALR	Gradul III
stadiul 4	RFG = 15-29 mL/min	Medie*	50-69%*	IPALR	Gradul III
stadiul 4	RFG = 15-29 mL/min	Accentuată*	70-89%*	ISE	Gradul II
stadiul 5	RFG < 15 mL/min sau dializă	Accentuată*	70-89%*	ISE	Gradul II
stadiul 5	RFG < 15 mL/min sau dializă	Gravă*	90-100%*	ISE	Gradul I

CAPITOLUL 5:BOLI DE NUTRIŢIE

SECŢIUNEA 1:DIABETUL ZAHARAT TIP 2

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Diabet zaharat tip 2, echilibrat, necomplicat	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează
Diabet zaharat tip 2, echilibrat, cu complicaţii cronice uşoare: - retinopatie de fond "background"; - neuropatie predominant senzitivă ± fruste deficite motorii; - boală coronariană ischemică uşoară (conform criteriilor); - boală arterială aterosclerotică periferică stadiul I Fontaine; - sechele uşoare ale bolii vasculare cerebrale (conform criteriilor)	Deficienţă funcţională uşoară (când sunt prezente cel mult două complicaţii)	20-49 %	AL	Nu se încadrează
	Deficienţă funcţională medie (când sunt prezente cel puţin trei complicaţii	50-69 %	IPALR	Gradul III
Diabet zaharat tip 2, echilibrat, asociat cu cel puţin una dintre complicaţiile cronice de severitate moderată: - retinopatie preproliferativă; - neuropatie motorie cu deficit motor predominant distal, cu tulburări de sensibilitate; - boală coronariană aterosclerotică (care determină deficienţă funcţională medie, conform criteriilor); - cardiomiopatia diabetică, diagnosticată ecografic, cu disfuncţie sistolică moderată; - boală arterială periferică aterosclerotică stadiul II Fontaine (conform criteriilor); - sechele ale bolii vasculare cerebrale care determină deficienţă funcţională medie, conform criteriilor); - nefropatie diabetică incipientă, cu microalbuminurie persistentă (30-300 mg/24 de ore); - piciorul diabetic, fără prăbuşirea bolţii plantare, fără ulceraţii;	Deficienţă funcţională medie	50-69 %	ISE	Gradul III
Diabet zaharat tip 2, echilibrat, asociat cu cel puţin una dintre complicaţiile cronice severe: - retinopatie proliferativă; - neuropatie periferică motorie (parapareză, tetrapareză, cu tulburări de sensibilitate); - boală coronariană aterosclerotică (care determină deficienţă funcţională accentuată, conform criteriilor); - cardiomiopatia diabetică cu disfuncţie sistolică severă; - disfuncţie cardiacă autonomă manifestată prin: tahicardie fixă, ischemie miocardică silenţioasă, tulburări de ritm, hipotensiune ortostatică; - boală arterială periferică aterosclerotică stadiul III Fontaine (conform criteriilor); - nefropatia diabetică clinic manifestă, proteinurie clinică (albuminurie peste 300 mg/24 ore), rata filtrării glomerulare (RFG) < 30 ml/minut; - piciorul diabetic cu ulcere trofice; - sechele severe ale bolii vasculare cerebrale (conform criteriilor).	Deficienţă funcţională accentuată	70-89 %	ISE	Gradul II
Diabet zaharat tip 2, asociat cu complicaţii cronice grave: - boală coronariană aterosclerotică, cardiomiopatie diabetică cu insuficienţă cardiacă, disfuncţie sistolică severă (fracţie de ejecţie FE < 30%); - boală arterială periferică stadiul IV Fontaine (conform criteriilor); - insuficienţă renală cronică terminală, proteinurie variabilă, RFG < 15 ml/minut, eventual dializă; - sechele grave ale bolii vasculare cerebrale (conform criteriilor); - dezlipire de retină cu pierderea completă şi definitivă a vederii.	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 2:DIABETUL ZAHARAT TIP 1

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Diabet zaharat tip 1, echilibrat, necomplicat şi diabetul zaharat tip 2, tratat cu insulină, la care sunt necesare două prize de insulină	Deficienţă funcţională uşoară	20-49 %	AL, în care se contraindică OSU, marşuri, misiuni în afara garnizoanei, munca la înălţime, lângă foc, cu unelte în mişcare şi în alte locuri de muncă în care poate fi periclitată siguranţa proprie şi a celorlalţi.	Nu se încadrează
Diabet zaharat tip 1, echilibrat, tratat cu insulină, asociat cu complicaţii cronice uşoare: - retinopatie de fond "background"; - neuropatie predominant senzitivă ± fruste deficite motorii; - boală coronariană ischemică uşoară (conform criteriilor); - boală arterială aterosclerotică periferică stadiul I Fontaine; - sechele uşoare ale bolii vasculare cerebrale (conform criteriilor).	Deficienţă funcţională medie (când sunt prezente toate complicaţiile)	50-69 %	IPALR	Gradul III
Diabet zaharat tip 1, tratat cu insulina, echilibrat, asociat cu cel puţin una dintre complicaţiile cronice de severitate moderată: - retinopatie preproliferativă; - neuropatie motorie cu deficit motor predominant distal, cu tulburări de sensibilitate; - boală coronariană aterosclerotică (care determină deficienţă funcţională medie conform criteriilor); - cardiomiopatia diabetică, diagnosticată ecografic, cu disfuncţie sistolică moderată; - boală arterială periferică aterosclerotică stadiul II Fontaine (conform criteriilor); - sechele ale bolii vasculare cerebrale care determină deficienţă funcţională medie conform criteriilor); - nefropatie diabetică incipientă, cu microalbuminurie persistentă 30-300 mg/24 de ore); - piciorul diabetic, fără prăbuşirea bolţii plantare, fără ulceraţii.	Deficienţă funcţională accentuată	70-89 %	ISE	Gradul II
Diabet zaharat tip 1, tratat cu insulină, echilibrat, asociat cu cel puţin una dintre complicaţiile cronice severe: - retinopatie proliferativă; - neuropatie periferică motorie (parapareză, tetrapareză, cu tulburări de sensibilitate); - boală coronariană aterosclerotică (care determină deficienţă funcţională accentuată, conform criteriilor); - cardiomiopatia diabetică cu disfuncţie sistolică severă; - disfuncţie cardiacă autonomă manifestată prin: tahicardie fixă, ischemie miocardică silenţioasă, tulburări de ritm, hipotensiune ortostatică; - boală arterială periferică aterosclerotică stadiul III Fontaine (conform criteriilor); - nefropatia diabetică clinic manifestă, proteinurie clinică (albuminurie peste 300 mg/24 ore), rata filtrării glomerulare (RFG) < 30 ml/minut; - piciorul diabetic cu ulcere trofice; - sechele severe ale bolii vasculare cerebrale (conform criteriilor).	Deficienţă funcţională accentuată	70-89 %	ISE	Gradul II
Diabetul tratat cu insulină, dezechilibrat, indiferent de severitatea complicaţiilor, pe perioada necesară echilibrării	Deficienţă funcţională accentuată	70-89 %	ISE	Gradul II
Diabet zaharat tip 1, tratat cu insulină, asociat cu complicaţii cronice grave: - boală coronariană aterosclerotică, cardiomiopatie diabetică cu insuficienţă cardiacă, disfuncţie sistolică severă (fracţie de ejecţie FE < 30%); - boală arterială periferică stadiul IV	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	gradul I
Fontaine (conform criteriilor); - insuficienţă renală cronică terminală, proteinurie variabilă, RFG < 15 ml/minut, eventual dializă; - sechele grave ale bolii vasculare cerebrale (conform criteriilor); - dezlipire de retină cu pierderea completă şi definitivă a vederii.

CAPITOLUL 6:AFECŢIUNI ENDOCRINE

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
A. Patologia hipotalamo- hipofizară I. Acromegalia, prolactinomul, tumorile hipofizare secretante (Boala Cushing TSH, LH, FSH), tumori hipofizare nesecretante - microadenoame cu tablou clinic şi paraclinic incomplet, în tratament simptomatic; - tumoră hipofizară oprită în evoluţie, spontan sau după tratament specific (roentgenterapie, hormonoterapie citolitică şi antisecretorie sau intervenţie chirurgicală), fără sechele neurologice sau oftalmologice; tulburări echilibrate prin tratament substitutiv hormonal.	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-69%	AL/IPALR, funcţie de intensitatea simptomatologiei	Nu se încadrează/Gradul III
- tumoră hipofizară evolutivă, aflată în tratament antitumoral complex; - tumoră hipofizară recent stabilizată, cu tulburări hormonale secundare, parţial echilibrată prin tratament substitutiv; - tumoră hipofizară oprită în evoluţie (după tratament sau spontan), însă cu sechele neurologice, oftalmologice sau endocrine care determină deficienţă funcţională accentuată (conform criteriilor de la capitolele respective).	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- tumoră hipofizară cu: sechele oftalmologice grave (cecitate practică sau absolută); sechele neurologice grave; sechele metabolice grave (caşexie hipofizară); apoplexie hipofizară	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I
II. Insuficienţa hipofizară a adultului - insuficienţă hipofizară parţial compensată sub tratament substitutiv hormonal	Deficienţă funcţională uşoară/medie	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- Nu se încadrează - gradul III
- insuficienţă hipofizară cu tulburări endocrino-metabolice accentuate, necompensate clinic şi biologic, sub tratament substitutiv complex, cu complicaţii metabolice, cardiovasculare şi neuropsihice	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- insuficienţă hipofizară severă, cu tulburări endocrino-metabolice grave şi complicaţii cardiovasculare şi neuropsihice severe	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I
III. Diabetul Insipid - diabetul insipid, subcompensat, sub tratament substitutiv hormonal	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- diabetul insipid rezistent la tratamentul cu vasopresină sau analogi, cu complicaţii neurologice şi hormonale secundare	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
B. PATOLOGIA TIROIDIANĂ - guşă endemică simplă	Fără deficienţă funcţională	0-19 %	APT	Nu se încadrează
- DET cu tulburări funcţionale hipo- sau hiper- funcţionale în studiile subclinice	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
- guşă multinodulară cu mixedem sau guşă hipertiroidizată, în tratament specific, echilibrată hormonal;	Deficienţă funcţională uşoară/medie	40-69%	AL/IPAL război, funcţie de specificul activităţii	Nu se încadrează - Gradul III
- guşă multinodulară cu hipo/hiper funcţie sau/şi fenomene compresive, în tratament specific până la echilibrare	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	IPALR	Gradul II
- guşă endemică neuropată cu tulburări hormonale şi neuropsihice, care determină deficienţă funcţională gravă.	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Hipertiroidia - tireotoxicoza Sindrom clinic determinat de excesul de hormoni tiroidieni circulanţi: - hipertiroidism neurovegetativ echilibrabil prin tratament simptomatic; - hipertiroidism forme oligosimptomatice, cu răspuns la tratament ATS în doze minime;	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
- hipertiroidism parţial echilibrat prin tratament medicamentos sau după 12 luni de la cura radicală chirurgicală sau/şi izotopică, cu compensare parţială hormonală; - boala Graves-Basedow tratată, echilibrată, cu sindrom exoftalmic sechelar stabilizat	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- hipertiroidie cu visceralizări, subcompensată hormonal sau în tratament specific (medicamentos, chirurgical sau izotopic până la echilibrare); - boala Graves-Basedow, cu sindrom exoftalmic evolutiv şi tulburări vizuale secundare; - hipertiroidie cu cardiotireoză (TPSV, FA, insuficienţă cardiacă etc.), până la echilibrare; - hipertiroidie cu sechele metabolice şi neuropsihice nerecuperate; - hipertiroidismul cu guşă mare, voluminoasă ± tulburări de compresiune, până la echilibrare şi/sau intervenţie chirurgicală;	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- exoftalmia malignă cu cecitate	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I
Hipotiroidia - mixedemul - hipotiroidismul subclinic evidenţiat numai prin dozări hormonale TSH crescut fără expresie clinică - hipotiroidismul oligosimptomatic, forme clinice uşoare, cu răspuns la substituţie hormonală în doze minime	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
- mixedem clinic manifest în tratament substitutiv hormonal cu complicaţii cardiovasculare şi metabolice controlate medicamentos	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- mixedem cu complicaţii persistente (cardiovasculare şi metabolice) şi leziuni degenerative nervoase şi osteoarticulare, neechilibrate sau sechelare decompensate, în tratament specific	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- mixedem sever cu visceralizări (complicaţii cardiovasculare şi neurologice grave: insuficienţă cardiacă congestivă, poliserozite, encefalopatie)	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I
Tiroidite cronice - tiroidita limfocitară Hashimoto - tiroidita Riedl (lemnoasă)	- fără deficienţă/deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
- tiroidita cronică cu hipotiroidie clinică compensată prin tratament substitutiv, necomplicată	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	gradul III
- tiroidita cronică cu hipotiroidie sau mixedem postoperator, în tratament substitutiv hormonal, cu complicaţii cardiovasculare şi metabolice controlate medicamentos	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	gradul II
- tiroidita cronică cu hipotiroidie sau mixedem postoperator, cu complicaţii cardiovasculare şi metabolice neechilibrate de tratamentul substitutiv	Deficienţă funcţională gravă conform criteriilor de la capitolul Hipotiroidie - Mixedem.	90-100%	ISE	gradul I
Cancerul tiroidian	Conform criteriilor de la capitolul Afecţiuni neoplazice
C. Patologia paratiroidiană Hipoparatiroidismul (tetania) - tetanie latentă (spasmofilie), în tratament specific, cu manifestări sporadice	- fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
- tetania cronică sau tetania paratireoprivă (postchirurgicală), cu manifestări clinice şi crize relativ frecvente, sub tratament specific	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- tetania cronică sau tetania paratireoprivă (posttiroidectomie), cu crize acute frecvente, neinfluenţate de tratament	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Hiperparatiroidismul primar (boala Recklinghausen) - hipercalcemie serică asimptomatică	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează
Hiperparatiroidismul primar (boala Recklinghausen) - hipercalcemie serică, asimptomatică sau cu tablou clinic oligosimptomatic	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
- hiperparatiroidism operat, cu sechele osoase sau renale neevolutive, cu tulburări de locomoţie şi/sau excreţie care determină deficienţă funcţională moderată	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- hiperparatiroidism operat, forma osteodistrofică, cu tulburări locomotorii accentuate prin deformaţii osoase şi forma nefrolitiazică, recidivantă, cu insuficienţă renală cronică, neameliorate postoperator	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- hiperparatiroidism familial asociat cu MEN (adenom paratiroidian, tumori pancreatice, adenom hipofizar) sau MEN 2A (adenom paratiroidian, feocranocitom, carcinom medular tiroidian) - hiperparatiroidism (boala Rechlinghausen), cu fracturi multiple şi deformaţii osoase, cu deficienţă locomotorie gravă	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I
Osteopenie	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează
OSTEOPOROZA - osteoporoză hiperalgică, fără risc de fractură osoasă	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
OSTEOPOROZA - osteoporoză hiperalgică cu risc crescut de fracturare osoasă sau tasare vertebrală prin profilul profesional, în tratament substitutiv complex	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- osteoporoză cu fracturi sau tasări vertebrale în tratament de stabilizare osoasă (aparat gipsat sau tratament ortopedic) şi în tratament substitutiv hormonal complex	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- osteoporoză cu fracturi multiple şi tulburări de locomoţie grave, care necesită îngrijire din partea altei persoane	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
PATOLOGIA SUPRARENALĂ Insuficienţa corticosuprarenală cronică primară (boala Addison) - insuficienţă CSR cronică primară compensată clinic şi hormonal sub tratament substitutiv	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- insuficienţă CSR cronică cu decompensări repetate - insuficienţă CSR cronică cu rezervă hormonală labilă, parţial echilibrată sub tratament - insuficienţă CSR cronică după suprarenalectomie uni- sau bilaterală (boala Cushing), tratată chirurgical, în tratament substitutiv continuu până la echilibrare	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- insuficienţă CSR cronică decompensată, rezistentă la tratament	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I
Sindromul Cushing - hipercorticism tratat (chirurgical sau/şi radioterapie hipofizară sau medicamentos) - hipercorticism netumoral stabilizat, cu complicaţii cronice (cardiovasculare, metabolice, neuropsihice), controlate terapeutic	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- hipercorticism în evoluţie, de etiologie tumorală sau netumorală; - hipercorticism tratat operator sau medicamentos sau/şi radioterapie hipofizară, cu complicaţii sechelare hipofizare (sindrom Nelson), suprarenale, cardiovasculare, osoase, metabolice neechilibrate sub tratament	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- hipercorticism tratat operator sau medicamentos, cu complicaţii grave, cardiovasculare, osoase, neurologice şi dezechilibre hormonale severe	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I
Hiperaldosteronismul primar (sindrom Conn) - hiperaldosteronism primar, forme oligosimptomatice (tumorale) - hiperaldosteronism primar, tratat chirurgical, cu sechele cardiovasculare şi renale echilibrate sub tratament	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- hiperaldosteronism primar, în evoluţie, tumoră inoperabilă - hiperaldosteronism primar în tratament, cu sechele cardiovasculare şi renale neechilibrate sub tratament	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Feocromocitomul (paraganglion) - feocromacitom cu sechele cardio-vasculare, renale, postoperator, echilibrate sub tratament	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
- feocromocitom în evoluţie, prin tumoră nediagnosticabilă sau inoperabilă, cu complicaţii cardiovasculare, renale, cerebrale persistente	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Sindromul adrenogenital - forme hiperplazice compensate cardiovascular prin substituţie continuă cu prednison, cu tablou de virilizare moderat şi tulburări psihice secundare, echilibrate prin tratament;	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
- formele clinice evolutive în tratament complex de substituţie, cu complicaţii cardiovasculare, tulburări psihice şi sindrom de virilizare, cu dificultăţi de integrare profesională şi socială	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
PATOLOGIA GONADICĂ Insuficienţa gonadică - forme clinice cu tablou oligosimptomatic compensat prin substituţie cu hormoni sexoizi, fără scăderea capacităţii de efort fizic sau fără tulburări psihice invalidante	- fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL	Nu se încadrează
Insuficienţa gonadică dobândită (la femei) - castrări chirurgicale, radice sau medicamentoase, cu tulburări hormonale compensate prin substituţie estroprogestativă, fără complicaţii somatice	- fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
- forme clinice cu tulburări hormonale netratate, cu osteoporoză de asociere, tulburări cardiovasculare, hormonale şi metabolice, cu necesar de tratament - pentru formele clinice după castrări pentru tumori maligne, deficienţa funcţională se va aprecia conform criteriilor oncologice	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
PANCREASUL ENDOCRIN Insulinomul - hiperinsulinism cu semne şi simptome de neuroglicopenie: cu stări hipoglicemice uşoare, cu răspuns imediat la glucoză - hiperinsulinism tratat chirurgical, cu ameliorare clinico-biologică şi cu extirparea verificată anatomopatologic a insulinomului	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- hiperinsulinism cu semne şi simptome de neuro- glicopenie importante şi frecvente sau cu rezultate insuficiente după intervenţia chirurgicală	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
OBEZITATEA (de aport şi familială) Exces ponderal IMC = 25-30 Kg/m²	Fără deficienţă funcţională	0-10%	APT	Nu se încadrează
Obezitate medie IMC = 31-40 Kg/m² Asociată cu: - tulburări locomotorii uşoare; - tulburări metabolice uşoare.	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Obezitate generalizată (accentuată) IMC = 41-50 Kg/m² Asociată cu: - tulburări locomotorii; - tulburări ventilatorii restrictive; - tulburări metabolice; - insuficienţă venoasă cronică; - complicaţii cardiovasculare cu tulburări moderate.	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Obezitate hiperplazică hipertrofică (severă) IMC = > 50 Kg/m² Asociată, prin cumul de afecţiuni, cu: - tulburări locomotorii; - tulburări ventilatorii; - complicaţii cardiovasculare; - tulburări metabolice; - insuficienţă venolimfatică.	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Obezitatea morbidă IMC > 50 kg/m²) cu apnee de somn severă - insuficienţă respiratorie gravă - insuficienţă cardiacă gravă	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I

CAPITOLUL 7:AFECŢIUNI HEMATOLOGICE

SECŢIUNEA 1:LEUCEMII

Afecţiunea, Forme clinice, stadii	Diagnosticul funcţional	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Leucemia acută limfoblastică	Elemente clinice: Semne de anemie (oboseală, scăderea rezistenţei fizice la eforturi obişnuite, paloarea tegumentelor) Semne legate de trombocitopenie (sângerări moderate la nivelul mucoaselor sau erupţie peteşială pe tegumente) Semne date de neutropenie (infecţii bacteriene rezistente la tratament: otită medie, faringoamigdalite pultacee, uneori necrotice, pneumonii) Durere osoasă spontană sau la percuţie, artralgii rebele, mers şchiopătat Dureri abdominale, mai rar Adenopatii superficiale şi profunde la 1/2 sau 2/5 dintre cazuri (uneori sunt tumorale, cu fenomene de compresie) Splină mărită - în 2/3 dintre cazuri Semne generale de boală: febră, transpiraţii profuze, dureri osoase, scădere în greutate Elemente paraclinice: 1. hemoleucograma: - numărul de leucocite variază (la 17% dintre adulţi pot fi > 100000 Lc/mm3) - anemia poate fi severă la debut: 5 g Hb/dl - numărul de trombocite scăzut - pe frotiul de sânge periferic sau de măduvă osoasă există limfoblaşti în procente variate 2. mielograma - după puncţia osoasă cu aspirat medular hipercelular, infiltrată cu limfoblaşti, dislocate seriile celulare normale 3. LCR	Deficienţă funcţională uşoară - în remisiuni durabile, de 4-5 ani	20-49%	AL	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie - în remisiuni durabile, sub 4-5 ani	50-69%	IPALR	Gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată prin caracterul afecţiunii, prin evoluţie, complicaţii şi răspunsul nesatisfăcător la tratament	70-89%	ISE	Gradul II
		Deficienţă funcţională gravă - în leucemiile acute, cu complicaţii grave, ireversibile	90-100%	ISE	Gradul I
Leucemia acută mieloblastică	Elemente clinice: Simptomatologie: oboseală fizică şi psihică, scădere în greutate, febră, sângerări la nivelul tegumentelor şi mucoaselor Sindrom hemoragipar sever şi sindrom infecţios sever (la 50% dintre cazuri) Hipertrofa gingivală dureroasă Infiltrate cutanate (noduli subcutani) de culoare violacee-închisă pe toată suprafaţa corporală. Elemente paraclinice: 1. hemograma: - numărul de leucocite poate varia; - 15-20% dintre bolnavi au peste 100 000Lc/mm3; - 10% prezintă leucopenie; - Hb şi Ht - scăzute; - pe frotiul din sângele periferic - prezenţi mieloblaşti sau alte tipuri de blaşti leucemici. 2. puncţia sternală - poate fi cu măduvă hipercelulară, uneori hipocelulară (la vârstnici), numărul de blaşti trebuie să fie peste 30%; 3. puncţie biopsie a măduvei osoase - dacă puncţia sternală este "albă"; 4. LDH crescută; - acid uric crescut; - ionograma sanguină pentru Na şi K-hiponatremie sau hipernatremie severă, hipo- sau hiperpotasemie. 5. evaluarea hemostazei prin determinarea timpului parţial de activare a protrombinei, a timpului de protrombină, a timpului total de trombină şi a fibrinogenului D-dimeri, produşi de degradare ai fibrinei	Deficienţă funcţională accentuată în remisiuni de 4-5 ani	70-89%	ISE	Gradul II
Leucemia acută mieloblastică		Deficienţă funcţională gravă în leucemiile tratate, cu recădere după 3-4 ani recădere rezistentă la tratament)	90-100%	ISE	Gradul I
Leucemia limfatică cronică stadii stadiul 0 - există numai limfocitoză stadiul I - limfocitoză şi adenopatie stadiul II - leucocitoză cu limfocitoză, splenomegalie şi/sau hepatomegalie adenopatie stadiul III - Limfocitoză Anemie Hepatosplenomegalie, adenopatii stadiul IV - Limfocitoză Trombocitopenie Adenopatie Anemie Hepatosplenomegalie	Elemente clinice: simptomatologie (astenie fizică şi psihică, palpitaţii, dispnee); - adenopatie superficială; - hepatosplenomegalie; - semne legate de scăderea imunităţii umorale şi de neutropenie: pneumonii cu pneumococ, meningită, alte infecţii severe, infecţii cu Mycobacterium Tuberculosis, cu anumiţi fungi (Candida, Criptoccocus), virusuri (herpes zoster, herpes simplex). Elemente paraclinice: - electroforeza proteinelor: creşterea fracţiunii gamma; - imunograma: anormală la aproximativ 50% dintre pacienţii cu niveluri mici de Ig G, Ig A, şi Ig M - determinarea acidului uric din ser: valori peste 6 mg% la bărbaţi şi peste 5 mg% la femei - testul Coombs direct - poate fi pozitiv la un anumit procent de bolnavi = anemie hemolitică autoimună - hemoleucograma - creşterea numărului de limfocite: 3 000/mm³-300 000/mm³ - biopsia medulară: celulele maligne au aspect de limfocite mici, mature - caracteristic pentru LLC - prezenţa de numeroase "umbre nucleare".	Deficienţă funcţională uşoară în LLC std. zero	20-49%	AL	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie în LLC std. I şi II	50-69%	ISE	Gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată în LLC std. III	70-89%	ISE	Gradul II
		Deficienţă funcţională gravă în LLC std. IV	90-100%	ISE	Gradul I
Leucemie cu celule păroase	- este varianta mai rară - apare la om tânăr - are splenomegalie tumorală - în sânge-pancitopenie-complicaţii	Deficienţă funcţională uşoară, în remisiune completă durabilă >= 4-5 ani	20-49%	AL	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie/accentuată (cu sechele persistente postterapeutice) în remisiune completă durabilă de 4-5 ani	50-89%	ISE	Gradul III/II funcţie de severitatea sechelelor
		Deficienţă funcţională severă	90-100%	ISE	Gradul I

Afecţiunea, Forme clinice, stadii	Diagnosticul funcţional	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Leucemia granulocitară cronică (LGC) - LGC cu Ph (+) pozitiv - LGC negativă, hematologic tipică - LGC negativă, hematologic atipică - LGC a pacienţilor tineri - Leucemia cronică mielocitară Ph (-) negativă	Elemente clinice: - 40% dintre bolnavi nu prezintă semne sau simptome; - simptomele sunt determinate de:	Deficienţă funcţională uşoară - în LGC cu remisiuni de lungă durată clinice şi citologice	20-49%	AL	Nu se încadrează
	* metabolismul crescut (stare subfebrilă, anorexie, pierdere în greutate, transpiraţii nocturne) * anemie (oboseală psihică, sindrom depresiv, dispnee, palpitaţii); * splenomegalie importantă (senzaţie de disconfort în jumătatea stângă a abdomenului); * modificările trombocitelor (sângerări spontane); * hipervâscozitate indusă de numărul mare de leucocite (cefalee, tulburări de echilibru, ataxie, scăderea acuităţii auditive). Examenul fizic poate decela: - splină nepalpabilă, dar percutabilă sau splină moderat mărită sau splină mare, dureroasă; - ficat moderat mărit, de consistenţă elastică; - durerea sternului la percuţie (ţipătul sternal); - echimoze la locuri de minimă presiune (braţe, coapse, zona poplitee); - artrita gutoasă; - la examenul oftalmologic - vene dilatate.	Deficienţă funcţională medie - în LGC cu evoluţie lentă, cu remisiuni trecătoare, dar repetate, splină moderat mărită, procentaj crescut de blaşti	50-69%	ISE	Gradul III
	Examene paraclinice: hemoleucograma: - anemie normo-cromă, normocitară - leucocite: 50 000/mm³-400 000/mm³ - trombocite - număr variabil (normal sau scăzut)
	- predomină neutrofilele, metamielocitele şi mielocitele - caracteristic: creşterea numărului total de bazofile - fosfataza alcalină leucocitară - scăzută sau absentă - concentraţia serică a vit. B12 - crescută; - puncţie sternală - ipercelularitate, hiperplazie a seriei granulocitare - teste citogenetice, cromozom Ph 1 prezent - puncţie biopsie din creasta iliacă - conţinutul în fibre de reticulină creşte odată cu evoluţia bolii	Deficienţă funcţională accentuată în LGC cu număr mare de leucocite la debut, trombopenie sau trombocitoză excesivă, număr mare de bazofile, splină foarte mare, dureroasă	70-89%	ISE	Gradul II
Policitemia vera	Elemente clinice: simptome - cefalee, ameţeli, tinitus, astenie, insomnie, tulburări vizuale şi de echilibru, prurit generalizat, dispnee de efort, crize anginoase, claudicaţie intermitentă; - tromboze venoase; - tromboflebite superficiale; - tromboze arteriale; - ulcere periferice; - fenomene artitrice gutoase; - manifestări hemoragice (echimoze, epistaxis, HDS, sângerări severe intra şi postoperatorii); - splenomegalia "în armonică"; - hepatomegalie - la jumătate dintre pacienţi.	Deficienţă funcţională uşoară în faza de remisiune clinică şi citologică	20-49%	AL	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie în faza de remisiune, cu complicaţii moderate (HTA, hemoragii sau tromboze remise), cu splenomegalie moderată, cu saturaţie de oxigen normală	50 - 69%	ISE	Gradul III
	Elemente paraclinice: - hemoleucograma: Hb (18--24 g/dl), număr de eritrocite crescut, - Ht crescut (47% la femei, 52% la bărbaţi), leucocitoză moderată (< 30 000/mm³), fără formulă deviată, cu bazofilie medie (1-3%), trombocitoză < 1 000 000/mm³); - fosfataza alcalină leucocitară - normală sau crescută; - concentraţia serică a vit. B12 - crescută (> 900 pg/ml); - indice de vâscozitate serică crescut; - nivelul eritropoietinei plasmatice şi urinare - scăzut (< 30 U/ml); - acid uric - crescut (> 10-11 mg%); - puncţie sternală (dacă diagnosticul nu este cert - hiperplazia tuturor seriilor hematopoietice, mai ales eritroidă; - saturaţia cu oxigen a sângelui arterial - normală. N.B. Pentru diagnosticul clinic al Policitemiei Vera, au fost propuse următoarele criterii de orientare: Majore: - masă eritrocitară crescută - saturaţie în oxigen normală în sângele arterial - splenomegalie Minore: în absenţa splenomegaliei: leucocitoză şi trombocitoză, - nivelul eritropoietinei < 30U/ml - fosfataza alcalină leucocitară > 100 - nivelul seric al vit. B12 > 900pg/ml. Pentru stabilirea diagnosticului sunt necesare 3 criterii majore sau 2 majore şi 2 minore.	Deficienţă funcţională accentuată - cu sechele persistente prin complicaţii trombotice (neurologice, cardiace, hepatice) sau cu splenomegalie tumorală	70-89%	ISE	Gradul II
		Deficienţă funcţională gravă - PV cu complicaţii severe neurologice sau cardiace, care împiedică capacitatea de autoservire	90-100%	ISE	Gradul I
Trombocitemia hemoragică (TH) esenţială sau primară	Elemente clinice: - parestezii la nivelul degetelor - tumefacţia distală a falangelor de la plantă - gangrene periferice la degete - splenomegalie în fazele timpurii şi, ulterior, atrofie splenică - sângerări recurente - accidente trombotice în teritoriul venos şi arterial - AIT, cerebrale, coronariene - dezvoltarea unei anemii hipocrome severe (după o perioadă lungă de evoluţie) Elemente paraclinice: hemoleucograma: - Hb normală, masă eritrocitară normală - trombocite peste 600 000/mm³ - bazofile prezente - acidul uric - crescut - LDH - moderat crescut - timpul de sângerare - prelungit - biopsie medulară: hiperplazie, absenţa fibrozei extinse, depozite normale de fier	Deficienţă funcţională uşoară - în TH aflată în faza de remisiune clinică şi hematologică	20-49%	AL	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie - în TH cu complicaţii trombotice şi/sau hemoragice remise şi cu remisiune citologică	50-69%	ISE	Gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată - în TH cu complicaţii trombotice şi/sau hemoragice severe, cu sechele persistente, cu trombocitoză peste 600000/mmc, rezistentă la tratament	70-89%	ISE	Gradul II
Mielofibroza cu metaplazie mieloidă (MMM)	Elemente clinice: 1. splenomegalie moderată sau gigantă 2. hepatomegalie moderată sau gigantă (cu circulaţie colaterală sau cu icter sau cu ascită în cantitate moderată) 3. adenopatie (15-30% dintre cazuri) 4. semne generale de boală: anorexie, scădere în greutate până la caşexie, febră, transpiraţii nocturne Elemente paraclinice: 1. hemoleucograma: Hb scăzută (8- 10 g/dl), Ht scăzut (22-30%), reticulocite crescute (5-10%), leucocite: normale sau crescute (până la 30 000/mm³) sau scăzute (2000-4000 mm³), trombocite scăzute sau normale, eritrocite - aspect "în picătură", număr crescut de bazofile, formula leucocitară deviată la stânga 2. uricemia crescută 3. fosfataza alcalină leucocitară crescută sau normală sau scăzută 4. radiografia osoasă - creştere a densităţii osoase 5. biopsie medulară din creasta iliacă: fibre de reticulină, colagen, fibroblaşti cu zone mici reziduale de hematopoieză normală	Deficienţă funcţională medie - în faza proliferativă, fără complicaţii	50-69%	ISE	Gradul III
Mielofibroza cu metaplazie mieloidă (MMM)		Deficienţă funcţională accentuată - în faza de insuficienţă medulară	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 2:ANEMII

Afecţiunea, Forme clinice, stadii	Diagnosticul funcţional	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Anemia feriprivă	Elemente clinice: Simptomele sunt evidente când Hb scade sub 8 g/dl şi nu sugerează prin ele însele deficienţa de fier. Pot apărea: - oboseală, iritabilitate, palpitaţii, dispnee, cefalee, ameţeli; - disfagia localizată postcricoidiană; - leziuni ale cavităţii bucale: stomatita angulară, atrofia papilelor linguale cu variate grade de glosită; - atrofia mucoasei nazale (ozena); - modificări ale unghiilor (la pacienţi cu anemie severă): unghii friabile, plate, fără luciu până la aspectul de unghii în formă de "linguriţă"; - pervertirea gustului; - ± splenomegalie. Elemente paraclinice: hemoleucograma: - scăderea VEM şi HEM (în funcţie de gradul deficienţei de fier); - hematii palide, hipocrome, cu diametrul redus (microcite) sau anizocitoză sau poikilocitoză - uneori, hematii "în ţintă"; - Hb valoare scăzută; - număr absolut de reticulocite şi leu- cocite - normal; - număr de trombocite - crescut iniţial, apoi trombopenie. * puncţia biopsie medulară - hiperplazie a seriei roşii eritrocitare (în general, nu este utilă) * concentraţia plasmatică a fierului - scăzută sub 50 ^ g/dl * capacitatea totală de legare a fierului (TIBC) - crescută (> 400 ^ g/dl) - test util pentru diagnostic * concentraţia feritinei - scăzută sub 10^ g/dl	- fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară - forme uşoare, cu Hb între 10-12 g%, TIBC uşor crescut cu răspuns imediat şi persistent la tratament corespunzător	10-39%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională uşoară/medie - forme moderate, cu Hb între 8-10 g%, TIBC moderat crescut cu răspuns favorabil la tratament, fără complicaţii	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează - gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată - anemii severe cu Hb sub 8 g%, cu complicaţii (trom- boze, hemoragii repetate, mielodis- plazii), forme ce necesită transfuzii frecvente	70-89%	ISE	Gradul II
Anemia megaloblastică	Elemente clinice: - tulburări gastrointestinale (greaţă, vărsături, dispepsie, constipaţie); - glosita Hunter: limba roşie, netedă, cu un luciu sticlos, dureroasă, uneori ulcerată; - uneori, stare subfebrilă, hiperpigmentare la nivelul mâinilor; - splenomegalie uşoară; - tegumente palide, cu uşoară tentă subicterică; - părul şi unghiile - friabile Elemente paraclinice: - Hb iniţial este normală, scade odată cu evoluţia bolii - VEM crescut - puncţia medulară - hipercelularitate (megaloblaşti, metamielocite gigante) - nivelul seric al vitaminei B12 - scăzut - bilirubina indirectă - crescută - LDH - crescut	- fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară - forme uşoare, cu Hb între 10-12 g%, cu răspuns imediat şi persistent la tratament corespunzător	10-39%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională uşoară/medie - forme moderate, cu Hb între 8-10 g%, cu răspuns favorabil la tratament, fără complicaţii	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- Nu se încadrează - gradul III
		accentuată - anemii severe, cu Hb sub 8g%, cu complicaţii (trom- boze, hemoragii repetate, mielodispla- zii), forme ce necesită transfuzii frecvente.	70-89%	ISE	Gradul II
Anemii hemolitice	Elemente clinice: - simptomatologie nespecifică (astenie fizică şi psihică, dispnee, palpitaţii, dureri precordiale); - paloare, icter sclerotegumentar moderat, ulcere maleolare, deformaţii osoase; - splenomegalie Elemente paraclinice: - hemoleucograma: Hb scăzută, Ht scăzut, număr de leucocite crescut - mielograma: măduvă hiperplazică - bilirubina indirectă: crescută - urobilinogenul şi stercobilina - crescute - LDH - crescut - hemosiderina urinară - crescută - haptoglobina serică - crescută - testul Coombs direct şi indirect pozitiv, în caz de anemie hemolitică autoimună	- fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară - forme uşoare, cu Hb între 10-12 g%, cu răspuns imediat şi persistent la tratament corespunzător	10-39%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională uşoară/medie - forme moderate, cu Hb între 8-10%, cu răspuns favorabil la tratament, fără complicaţii	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată - anemii severe, cu Hb sub 8 g%, cu complicaţii (tromboze, hemoragii repetate, mielodisplazii), forme ce necesită transfuzii frecvente	70-89%	ISE	Gradul II
Anemiile aplastice Forme clinice: - acută - cronică	Se caracterizează prin citopenie periferică şi medulară cu hipo- sau acelularitate şi măduvă grasă. Pot avea aspect de: - anemie eritroidă pură (eritroblastopenie), cu reticulocite mai puţin de 1%; - aplazie granulocitară (agranulocitoză în care granulocitele sunt mai puţin de 500/ml; - aplazie megacariocitară, în care trombocitele sunt sub 20 000/ml. Complicaţii: anemie, infecţii, hemoragii, mielodisplazie, leucemie acută în fazele tardive ale bolii, de obicei după remisiune, hemoglobinurie paroxistică nocturnă. În formele cronice, care necesită transfuzii repetate, pot apărea hemosideroza cu ciroză hepatică, DZ, insuficienţă cardiacă, tulburări de ritm şi conducere.	Fără deficienţă/deficienţă uşoară	10-29%	APT/AL până la remisiune	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională uşoară în formele uşoare sau în remisiuni totale ale acestora	30-49%	AL	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie în formele medii, fără tendinţă la evoluţie, fără complicaţii sau în fazele de remisiune parţială	50-69%	IPALR	Gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată în formele severe, cu complicaţii grave, în forme ce necesită transfuzii repetate, atât în perioada activă a bolii, cât şi 2 ani după obţinerea unei remisiuni	70-89%	ISE	Gradul II
		Deficienţă funcţională gravă în formele severe, cu ciroză hepatică si/sau DZ	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 3:BOLILE SISTEMULUI LIMFOID

Afecţiunea. Forme clinice, stadii	Diagnosticul funcţional	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Boala Hodgkin Cuprinde 4 stadii: - Std. I (IE) afectarea unui singur ganglion sau a unei singure structuri extraganglionare - Std. II (2E) afectarea a 2 sau mai mulţi ganglioni de aceeaşi parte a diafragmului, cu/fără afectarea unui organ visceral prin contiguitate - Std.III afectarea ganglionilor supra şi sub diafragmatici	Elemente clinice: - ganglioni grupaţi cu consistenţă crescută, nedureroşi - uneori febră ondulantă, transpiraţii profuze, prurit generalizat - alteori, tuse în chinte repetate, durere toracică, dispnee, osteoar- tropatia hipertrofică, dureri osoase rezistente la analgezice, leziuni neurologice, sindrom de venă cavă superioară - scădere ponderală, prurit Localizare: - ganglioni superficiali - ganglioni mediastinali sau hilari, sub diafragmă - splină, ficat, pleură, pericard, măduvă osoasă	Deficienţă funcţională uşoară - în remisiuni complete	20-49%	AL	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie - în boala Hodgkin, cu remisiune incompletă	50-69%	ISE	Gradul III
- III S - cu afectare splenică, hilară, celiacă sau ganglioni portali - III 2 - cu afectarea ganglionilor paraaortici, iliaci, mezenterici - Std. IV - cu afectarea ganglionilor sau a structurilor limfoide de ambele părţi ale diafragmului, cu determinare obligatorie şi extra ganglionară (măduvă osoasă, ficat, plămân etc.) afectarea unuia sau a două organe care nu sunt limfoide: ficat, măduvă osoasă, pleură, pericard.	Elemente paraclinice: - hemoleucogramă: - anemie moderată, normocromă cu sideremie scăzută - număr de leucocite - uşor crescut, cu deviere la stânga - eozinofilie moderată - număr de monocite - crescut - limfopenie absolută (L - 1 000 limf./mm3) - trombocitoză moderată - VSH - crescut - biopsie medulară, ganglionară - detectarea celulei Reed-Stenberg - teste funcţionale hepatice - creşterea fracţiunii alfa2 a globulinelor (electroforeza proteinelor) - radiografie toracică/CT abdominal - creşterea nivelului seric al: acidului lactic, LDH, FA, y globulinelor, proteinei C reactive, beta2 microglobulinei	Deficienţă funcţională accentuată - în boala Hodgkin în evoluţie, în perioadele de acutizare (cel puţin 6 luni de la iniţierea tratamentului fazei acute), în complicaţii viscerale	70-89%	ISE	Gradul II
		Deficienţă funcţională gravă - formele diseminate cu caşexie neoplazică, în care capacitatea de autoservire este pierdută	90-100%	ISE	Gradul I
Limfoamele Nonhodgkiniene Prezintă 4 stadii (v.b. Hodgkin)	Face parte din sindromul limfopro- liferativ cronic. Elemente clinice: - febră, pierdere ponderală, adeno- patii (70% dintre cazuri), splenomegalie (30%), hepatomegalie (30-50%); - histologic, se recunosc LNH cu limfocite mici, cu evoluţie lentă de câţiva ani, sau cu limfoblaşti şi evoluţie agresivă - malignă Elemente paraclinice: - hemoleucogramă - biopsia măduvei osoase, gan gli-onară - radiografie toracică - CT abdominal + pelvin, cerebral - analiza citogenetică - markeri fenotipici de suprafaţă - imunofenotipare - PRC - LDH, FA - acid uric - beta₂ microglobulină - electroforeză	Fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară - în forme cu celule mici cu remisiune de durată crescută	10-49%	AL (în primii 5 ani de remisiune), apoi AL/APT funcţie de specificul activităţii	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie - în remisiuni incomplete şi de durată mai scurtă, mai ales în formele cu malignitate medie şi mare	50-69%	ISE	Gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată - în formele cu remisiuni incomplete de scurtă durată, cele rapid evolutive (în special LNH cu malignitate mare), în determinări viscerale ale bolii	70-89%	ISE	Gradul II
		Deficienţă funcţională severă - în invazii medulare, hepatice, ale sistemului nervos central care împiedică autoservirea	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 4:GAMOPATII MONOCLONALE

Afecţiunea. Forme clinice, stadii	Diagnosticul funcţional	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Mielomul multiplu Stadiile bolii: - I. Hb: 10 g%, Ca seric normal, leziuni osoase absente, IgG < 5 g%, IgA < 3g %, lanţuri uşoare < 4 g/24 h - II. Intermediară (între I-III) - III. Hb < 8 g%, calciu seric >12 mg%/24 de ore - leziuni osoase avansate - valori mari ale componentei M: Ig G > 7 g/dl IgA < 5 g/dl lanţuri uşoare >12 g/24 h A - fără B - cu insuficienţă renală	Elemente clinice: - durere osoasă la nivelul coloanei vertebrale, fracturi patologice (coaste, bazin etc.) - insuficienţă renală cronică - semne şi simptome ale anemiei - infecţii recurente bacteriene şi virale - semne sistemice legate de hipercalcemie, anorexie, vărsături, letargie, stupoare, comă, tulburări de ritm cardiac ireversibile - neuropatie periferică şi a neuronilor vegetativi, macroglosie, cardiomegalie, diaree, sindrom de tunel carpian - sindrom de hipervâscozitate: tulburări neurologice, modificări FO, manifestări hemoragice şi insuficienţă cardiacă - sindrom hemoragipar (la 1% dintre pacienţi) Elemente paraclinice: - hemoleucograma: anemie, tromboci- topenie, neutropenie - fosfataza alcalină - crescută - acid uric - crescut - VSH accelerat - Ig A, Ig G - migrează ca o bandă groasă (banda M) - mielograma - puncţia sternală este obligatorie - procent crescut de plasmocite - electroforeza serului + imunelectroforeza	Deficienţă funcţională uşoară - bolnavii în std. I în remisiune după tratament	20-49%	AL	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie - bolnavi în std. II cu fracturi consolidate corect, cu anemie uşoară, cu afectare renală incipientă	50-69%	ISE	Gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată - bolnavi în st. III, cu complicaţii osoase, renale, infecţioase etc.	70-89%	ISE	Gradul II
		Deficienţă funcţională gravă - bolnavi cu sindrom de compresiune medulară sau paralizii sau insuficienţă renală gravă, ceea ce conduce la pierderea capacităţii de autoservire	90-100%	ISE	Gradul I
Boala Waldenstrom	Elemente clinice: - astenie neobişnuită, pierdere în greutate, stare de rău general, cefalee, tulburări de vedere, ameţeli - paloare, uneori subicter, elemente peteşiale - adenopatie generalizată - hepatosplenomegalie moderată - neuropatie periferică - surditate instalată brusc - afectare pulmonară (infiltrate izolate sau confuente, pleurezie) - malabsorbţie - diaree - macroglosie - aspect hipocratic al degetelor	Deficienţă funcţională medie - în perioada de remisiune, în forme cu anemie uşoară/moderată cu determinări viscerale reduse	50-69%	ISE	Gradul III
Boala Waldenstrom	Elemente paraclinice: hemograma: - VSH crescut - anemie normocromă sau hipocromă - număr de leucocite normal sau scăzut < 4000/mm³ - limfocitoză moderată - număr trombocite normal sau scăzut puncţia sternală - hipocelularitate, infiltrat limfoid biopsie măduvă din creasta iliacă - hipocelularitate imunograma: gamopatie monoclonală de tip Ig M examen FO: hemoragii, exudate şi congestie venoasă examen sumar de urină: hematurie, proteine Bence-Jones (în 50% dintre cazuri) posibilitatea apariţiei anemiei hemolitice autoimune cu test Coombs pozitiv	Deficienţă funcţională accentuată - în forme avansate, cu sindroame hemoragice care duc la anemii pronunţate, în forme complicate cu insuficienţă renală sau cardiacă	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 5:SINDROAME HEMORAGIPARE

A.De cauză trombocitară

Afecţiunea, Forme clinice, stadii	Diagnosticul funcţional	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Purpura trombocitopenică idiopatică (PTI)	Se caracterizează prin trombocitopenie imună cauzată de anticorpii antitrombocitari. Elemente clinice: sângerări cutaneo-mucoase, absenţa splenomegaliei. Megacariocite sunt normale sau crescute în măduva osoasă. La un număr de trombocite > 100000/mm³ nu apar sângerări. Între 30000-50 000/mm³ apar sângerări la traume minime, iar când trombocitele sunt < 30000/mm³ pot apărea sângerări cutaneo-mucoase spontane. Când trombocitele sunt < 10000/mm³ apare sindromul hemoragic generalizat, cu risc crescut de hemoragii în SNC. Investigaţii: hemoleucograma: - număr de trombocite - 20000- 80000/mm³ - Hb - scăzută (11 g/dl-10 g/dl) - număr reticulocite - uşor crescut - număr crescut de megacariocite tinere (de 4-8 ori) - examenul măduvei osoase - determinarea anticorpilor antitrombocitari	- fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară - bolnavi în remisiune completă, cu trombocite mai mult de 150 000/mm³	10-49%	APT la normalizarea valorilor trombocitelor, în absenţa tratamentului imunosupresiv, cu controlul HLG la 3 luni; AL la normalizarea valorilor trombocitelor, sub tratament imunosupresiv, cu controlul HLG la 3 luni	Nu se încadrează
		Deficienţă funcţională medie - bolnavi cu remisiune incompletă, cu trombocite între 70.000-150.000/mm³	50-69%	IPALR	Gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată - bolnavi cu tablou clinic sever, cu trombocite < 50.000/mm³, cu sângerări la traume minime sau spontan	70-89%	ISE	Gradul II
Trombofilii ereditare (primare) sau dobândite	Tromboze unice sau recurente (venoase şi/sau arteriale) sau predispoziţii pentru accidente trombotice, generate de o stare latentă şi permanentă, de hipercoagulabilitate plasmatică de cauză ereditară. Mutaţiile genetice implică: - anomalii ale unor factori de coagulare (mutaţia genei trombinei la poziţia G 202 10 şi a genei factorului V la poziţia CGA 1691; - factorul V Leiden şi rezistenţa la proteina C activată; - deficienţa inhibitorilor naturali ai coagulării (proteina C, proteina S, antitrombina III, cofactorul II al heparinei, trombomodulina); anomalii ale lizei cheagului (disfibrinogenemia, deficienţa plasminogenului şi a inhibitorului său); - hiperhomocisteinemia. Accidentele trombotice pot afecta preponderent teritorii venoase profunde (cav inferior, mezenteric, cerebral, renal, hepatic). Manifestările clinice particulare (purpura fulminans neonatală sau necroza cutanată indusă de warfarină) au fost înregistrate în deficienţele PC şi PS. După diagnostic, pacienţii trebuie anticoagulaţi toată viaţa. Investigaţii: - timp de coagulare - homocisteinemia - proteina C, proteina S, AT III anti-trombina III - activitatea factorului V Leiden.	Deficienţă funcţională uşoară/medie - cu tromboze de intensitate redusă, unice sau recurente, care nu lasă sechele durabile	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează - gradul III
		Deficienţă funcţională accentuată - în accidente trombotice repetate, în cele ce implică teritorii venoase profunde, în forme cu necroză cutanată	70-89%	ISE	Gradul II
		Deficienţă funcţională gravă - în accidente trombotice cu sechele durabile (în special cerebrale) care împiedică autoservirea	90-100%	ISE	Gradul I
Status post-transplant (auto- sau allotransplant)	Fără complicaţii (apreciate de medicul curant)	Deficienţă funcţională uşoară/medie	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează - gradul III
Status post-auto- sau allotransplant de celule stem hematopoietice, în care hematopoieza post-transplant este cu defect (grefare cu defect)	Se remarcă trombocitopenie (uşoară-moderată) sau leucopenie (uşoară-moderată) sau anemie (uşoară-moderată)	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Status post auto-sau allotransplant de celule stem hematopoietice, în care există complicaţii legate de regimul de condiţionare	Complicaţiile: - Cataracta secundară corticoterapiei şi/sau iradierii corporale totale. - Complicaţii neurologice tardive secundare iradierii craniene, chimioterapiei intratecale sau neurotoxicităţii unor medicamente. - Disfuncţii endocrine secundare condiţionării (iradierii corporale totale): hipotiroidie de diverse grade, tiroidita sau neoplasmul tiroidian, insuficienţa gonadală (ovariană). - Disfuncţii pulmonare, cardiace, hepatice şi/sau renale considerate a fi secundare procedurii (tratamentului şi/sau regimului de condiţionare). - Boală malignă a cărei apariţie poate fi legată de procedura de transplantare (iradiere corporală totală, deficienţa imună secundară transplantării, infecţii, imunosupresia). - Hematopoieza post- transplant cu defect = bi- sau pancitopenie moderat-severă (trombocitope-nie, leucopenie sau anemie care necesită transplant substitutiv lunar) prin hipoplazie medulară, din cauza unui grefon insuficient în ceea ce priveşte cantitatea de celule Stem conţinute.	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I

CAPITOLUL 8:APARATUL MUSCULOSCHELETAL

SECŢIUNEA 1:I. SECHELELE POSTTRAUMATICE

SUBSECŢIUNEA 1:REDORILE ARTICULARE

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Redoare de gleznă unilateral	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	- nu se încadrează Se recomandă schimbarea locului de muncă, după caz
Redoare strânsă de gleznă bilateral	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Redoare strânsă de genunchi sau şold unilateral	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Redoare strânsă de genunchi bilateral	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Redoare strânsă de şold bilateral	Deficienţă funcţională gravă	90-99%	ISE	Gradul I
Subluxaţii, luxaţii, rupturi ale capsulei şi/sau ligamentelor articulare cu tulburări funcţionale uşoare	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Subluxaţii, luxaţii, rupturi ale capsulei şi/sau ligamentelor articulare cu instabilitate cronică articulară şi tulburări funcţionale moderate	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Subluxaţii, luxaţii, rupturi ale capsulei şi/sau ligamentelor articulare cu instabilitate cronică articulară şi tulburări funcţionale accentuate	Deficienţă funcţională accentuată	70-80%	IPALR	Gradul II
Ruptura de menisc operată, vindecată	Fără deficienţă	0-19%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Ruptura de menisc operată, cu tulburări funcţionale uşoare	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Ruptura de menisc operată şi recidivată, complicată cu sinovită	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Ruptura de menisc operată şi recidivată, complicată cu fenomene de hidartroză repetate, hipotrofie musculară	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 2:ANCHILOZELE

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Anchiloza cotului	Deficienţă funcţională uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR (dacă este membrul dominant), funcţie de specificul activităţii	Gradul III
Anchiloza umărului	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-55%	AL/IPALR (dacă este membrul dominant) funcţie de specificul activităţii	- nu se încadrează/Gradul III
Anchiloză gleznă unilaterală	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul locului de muncă)	- nu se încadrează - Gradul III
Anchiloză gleznă bilaterală	Deficienţă funcţională accentuată	70%	ISE	Gradul II
Anchiloză genunchi unilateral	Deficienţă funcţională medie	50%	IPALR	Gradul III
Anchiloză şold unilateral	Deficienţă funcţională medie	60%	IPALR	Gradul III
Anchiloză şold cu redoare strânsă genunchi	Deficienţă funcţională accentuată	70%	ISE	Gradul II
Anchiloză de şold cu anchiloză de genunchi controlateral	Deficienţă funcţională gravă	90%	ISE	Gradul I
Anchiloză de genunchi bilateral	Deficienţă funcţională gravă	90%	ISE	Gradul I
Anchiloză şold bilateral	Deficienţă funcţională gravă	95%	ISE	Gradul I

SUBSECŢIUNEA 3:CALUS VICIOS MEMBRE SUPERIOARE SAU INFERIOARE

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Calus vicios cu dezaxări cuprinse între 5 şi 10° fără/cu tulburări funcţionale uşoare de statică şi dinamică sau gestualitate şi prehensiune	Fără deficienţă funcţională/cu deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
Calus vicios cu dezaxări de peste 10° la mai multe segmente de membre sau interesând şi membrul contralateral,cu tulburări moderate de statică, mers şi prehensiune	Deficienţă funcţională medie	50-60%	ISE	Gradul III

SUBSECŢIUNEA 4:PSEUDOARTROZA

(3)Membrele superioare

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Pseudoartroză largă a oaselor antebraţului	Deficienţă funcţională medie	50-55%	IPALR	Gradul III
Pseudoartroză humerus cu deficienţă de manipulaţie	Deficienţă funcţională medie	50-55%	IPALR	Gradul III
Pseudartroza humerus/oase antebraţ inoperabilă	Deficienţă funcţională medie	55%	IPALR	Gradul III
Pseudoartroză humerus (cu scurtare peste 4 cm)	Deficienţă funcţională accentuată	70-80%	IPALR	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 5:AMPUTATIILE

(3)_

1.Nivelul amputaţiei:

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Lipsa prin amputaţie a 2-3 degete (în afara policelui şi indexului)	Fără deficienţă/Deficienţă de manipulaţie uşoară	10-30%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează.
Lipsa prin amputaţie a 3-4 degete de la o mână (în afara policelui)	Deficienţă de manipulaţie medie	50-60%	IPALR	Gradul III
Lipsa policelui unilateral la membrul nedominant	Deficienţă de manipulaţie uşoară	30%	AL	Nu se încadrează.
Lipsa policelui unilateral la membrul dominant	Deficienţă de manipulaţie medie	50%	IPALR	Gradul III
Lipsa policelui bilateral	Deficienţă de manipulaţie medie	60%	ISE	Gradul III
Lipsa a 4 degete (în afara policelui) bilateral	Deficienţă de manipulaţie accentuată	70%	ISE	Gradul II
Lipsa degetelor de la o mână	Deficienţă de manipulaţie medie	60%	ISE	Gradul III
Dezarticulaţie radio-carpian	Deficienţă de manipulaţie medie	65%	ISE	Gradul III
Amputaţia unilaterală de antebraţ la diferite nivele	Deficienţă de manipulaţie accentuată	70%	ISE	Gradul II
Dezarticulaţie de cot	Deficienţă de manipulaţie accentuată	70%	ISE	Gradul II
Amputaţia unilaterală de braţ la diferite nivele	Deficienţă de manipulaţie accentuată	70-79%	ISE	Gradul II
Dezarticulaţie scapulo-humerală	Deficienţă de manipulaţie accentuată	80%	ISE	Gradul II
Amputaţia unui membru superior cu reducerea prehensiunii contralateral	Deficienţă de manipulaţie accentuată	80-89%	ISE	Gradul II
Lipsa tuturor degetelor de la ambele mâini	Deficienţă de manipulaţie gravă	90%	ISE	Gradul I
Amputaţia unui membru superior asociată cu redori strânse ale articulaţiei membrului controlateral	Deficienţă de manipulaţie gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Amputaţia ambelor membre superioare (de la diferite nivele)	Deficienţă de manipulaţie gravă	100%	ISE	Gradul I

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Amputaţie totală sau parţială a degetelor de la un picior	- fără deficienţă - deficienţă funcţională uşoară (Se vor evalua tulburările secundare.)	10-25%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează.
Amputaţie totală sau parţială a degetelor de la ambele picioare	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează Gradul III
Amputaţie tip Lisfranck (tarso-metatarsiană)	Deficienţă funcţională medie	50%	ISE	Gradul III
Amputaţie tip Chopart (intratarsiană)	Deficienţă funcţională medie	60%	ISE	Gradul III
Amputaţie bilaterală tip Lisfranck	Deficienţă funcţională accentuată	80%	ISE	Gradul II
Amputaţie bilaterală tip Chopart	Deficienţă funcţională accentuată	80%	ISE	Gradul II
Amputaţie de gambă unilateral (la orice nivel)	Deficienţă funcţională accentuată	70%	ISE	Gradul II
Amputaţie la nivelul 1/3 prox. a coapsei (bont minim de 7 cm) unilateral	Deficienţă funcţională accentuată	75%	ISE	Gradul II
Amputaţie coapsă (bont mai mic de 7 cm); bont greu protezabil;	Deficienţă funcţională accentuată	80%	ISE	Gradul II
Amputaţie unilaterală membrul inferior asociată cu redori şi calusuri vicioase controlateral	Deficienţă funcţională accentuată	80-89%	ISE	Gradul II
Dezarticulaţie de şold unilaterală	Deficienţă funcţională accentuată	85%	ISE	Gradul II
Amputaţie bilaterală a membrelor pelvine de la nivelul gambelor	Deficienţă funcţională accentuată	85%	ISE	Gradul II
Amputaţia gambei asociată cu amputaţia coapsei controlaterale	Deficienţă funcţională gravă	90%	ISE	Gradul I
Amputaţia transpelviană (inter-ilio-abdominală) unilaterală	Deficienţă funcţională gravă	90%	ISE	Gradul I
Lipsă prin amputaţie a ambelor coapse	Deficienţă funcţională gravă	90 %	ISE	Gradul I
Lipsă prin dezarticulaţie a unui membru inferior asociată cu anchiloza membrului inferior controlateral	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Lipsă prin dezarticulaţie a unui membru inferior asociată cu amputaţia sau dezarticulaţia unui membru superior	Deficienţă funcţională gravă	100%	ISE	Gradul I

2.Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie

SUBSECŢIUNEA 6:TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE

(2)Din multiplele încercări de clasificare de utilitate practică, certă este cea a Institutului "Rizzoli" prezentată la cea de-a XXXIII-a reuniune anuală a Societăţii Franceze de Ortopedie. Această clasificare împarte leziunile în trei grupe mari, iniţiale:

III.Fracturi - luxaţii (cu sau fără leziuni disco-ligamentare), care nu au alt cuprins decât pura noţiune enunţată.

(2¹)Consecinţele lezării medulo-rahidiene:

(3)Sistematizând sinoptic, distingem:

III.Sindrom radicular - care cuprinde, pe lângă atingerile electiv radiculare, sindromul cozii de cal.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Anchiloza unui segment de coloană (osteosinteză posttraumatică)	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-55%	AL/IPALR	Se recomandă schimbarea locului de muncă Gradul III
Anchiloza sau redori strânse pe segmente mari (cu tulburări ventilatorii medii)	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Anchiloze cu deformări mari (cifoze -cifoscolioze cu tulburări ventilatorii medii - accentuate)	Deficienţă funcţională accentuată	70-80%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 2:SECHELELE POST OA-TBC; MORB POTT

III.Faza de cicatrizare şi anchiloză.

SECŢIUNEA 3:OSTEONECROZA ASEPTICĂ

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Necroză aseptică de cap femural confirmată (unilateral)	Deficienţă funcţională uşoară/medie	40-59%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează - Se recomandă schimbarea locului de muncă - Gradul III
Necroză aseptică de cap femural unilateral în evoluţie cu distrucţie CF	Deficienţă funcţională medie	60-69%	ISE	Gradul III Se recomandă schimbarea locului de muncă
Necroză aseptică de cap femural confirmată (bilaterală) în evoluţie	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 4:OSTEOMIELITA. OSTEITELE FISTULIZATE

SECŢIUNEA 5:SUPURAŢIILE OSOASE POSTTRAUMATICE

SECŢIUNEA 6:DEFORMAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Scolioză, cifoscolioză cu unghi de curbură sub 20°	Fără deficienţă funcţională/Deficienţă funcţională uşoară	10-29%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează în grad de invaliditate
Scolioză, cifoscolioză cu unghi de curbură între 20°- 45°.	Deficienţă funcţională uşoară	30-49-%	AL	- nu se încadrează
Scolioză, cifoscolioză cu unghi de curbură de peste 45° cu/fără rotaţia corpurilor vertebrale	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Scolioză, cifoscolioză cu grad de curbură peste 60°, cu tulburări de mers şi de statică vertebrală, tulburări ale reflexelor, ale sensibilităţii obiective, tulburări sfincteriene discontinue	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Scolioză cu grad de curbură peste 60°, cu tulburări neurologice - paraplegie	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 7:MALFORMAŢII CONGENITALE

2.coloană vertebrală:

2.3.C. mixte:

a)spina bifida.

Denumirea articulaţiei

Amplitudinea fiziologică

Deficienţă medie.

Mobilitate de:

Poziţia funcţională în anchiloze şi redori strânse

Coloana cervicală

Flex. = 0° - 60°

Ext. = 0° - 50°

Încl. lat. stg. = 0° - 40°

Încl. lat. dr. = 0° - 40°

Rotaţie stg. = 0° - 60°

Rotaţie dr. = 0° - 60°

30°

25°

15°

20°

0° - 30°

0° - 10°

0° - 15°

0° - 20°

Coloana dorso-lombară

Flex. = 0° - 95°

Ext. = 0° - 35°

Încl. lat. stg. = 0° - 40°

Încl. lat. dr. = 0° - 40°

Rotaţie stg. = 0° - 60°

Rotaţie dr. = 0° - 60°

15°

20°

0° - 15°

0° - 20°

Scapulo-humerală

Anteduc. = 0° - 170°

Retroduc. = 0° - 35°

Abd. = 0° - 85°

Add. = 0° - 45°

Rotaţie int. = 0° - 90°

Rotatie ext. = 0° - 90°

70°

0°

40°

30°

0°

0° - 15°

0° - 10°

0° - 20°

0° - 0°

0° - 10°

Cot

Flex. = 0° - 140°

Pron. = 0° - 90°

Supin. = 0° - 90°

45°

90° - 125°

0° - 45°

Mână (pumn)

Flex. = 0° - 85°

Ext. = 0° - 85°

Înclin. uln. = 0° - 40°

Înclin. rad. = 0° - 20°

40°

30°

0° - 40°

0° - 30°

0° - 20°

0° - 15°

Police Metacarpofalangiană

Flex. = 0° - 90°

Ext. = 0° - 0°

Abd. = 0° - 60°

Opoziţie = 0 cm

40°

10°

2 cm

0° - 45°

0° - 10°

Interfalangiana 1

Flex. = 0° - 90°

Ext. = 0° - 0°

30°

0° - 10°

Index

Mediu

Inelar

Auricular

Metacarpofalangiană

Flex. = 0° - 90°

Ext. = 0° - 0°

30°

35° - 35°

Interfalangiana 1

Flex. = 0° - 90°

Ext. =0° - 0°

30°

35° - 35°

Interfalangiana 2

Flex. = 0° - 90°

Ext. = 0° - 0°

30°

0° - 45°

Coxofemurală

Flex. = 0° - 130°

Ext. = 0° - 25°

Abd. = 0° - 45°

Add. = 0° - 30°

Rotaţie int. = 0° - 40°

Rotaţie ext. = 0° - 60°

45°

15°

0° - 15°

0° - 5°

0° - 10°

0° - 5°

Genunchi

Flex. = 0° - 145°

45°

0° - 10°

Gleznă

Flex. plantară = 0° - 50°

Flex. dorsală = 0° - 20°

Abd. = 0° - 25°

Add. = 0° - 45°

15°

10°

15°

10°

0° - 0°

0° - 5°

0° - 10°

CAPITOLUL 9:BOLILE REUMATISMALE

SUBCAPITOLUL 1:

SUBCAPITOLUL 2:

SECŢIUNEA 1:I. POLIARTRITA REUMATOIDĂ (P.R.) SAU ARTRITA REUMATOIDĂ - COD DE BOALĂ 628, DUPĂ C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Poliartrită reumatoidă precoce sau artrita nediferenţiată	Fără deficienţă funcţională/deficienţă uşoară	10-29%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
Poliartrită reumatoidă la debut (după criteriile Steinbroker) Clasa funcţională 1 - capacitate funcţională completă, cu posibilitatea de a exercita normal profesia	- Fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară	10-40%	AL/APT (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
Poliartrită reumatoidă st. I (după criteriile Steinbroker) = moderat activă Clasa funcţională 2 = capacitate funcţională normală, cu excepţia handicapului durerii şi redorii la una sau mai multe articulaţii	Deficienţă funcţională uşoară/medie	41-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Gradul III
I. Poliartrită reumatoidă st. II (după criteriile Steinbrocker) = moderat activă Clasa funcţională 2 -capacitate funcţională redusă, prezentând handicapul durerii şi redorii la una sau mai multe articulaţii	Deficienţă funcţională accentuată	70-79%	ISE	Gradul II
II. Poliartrită reumatoidă st. II/III = moderat activă Clasa funcţională 2 - capacitate funcţională redusă, cu afectarea semnificativă a mobilităţii articulare, reducerea capacităţii de deplasare şi/sau a gesticii uzuale	Deficienţă funcţională accentuată	80-89%	ISE	Gradul II
I. Poliartrită reumatoidă st. III (sever) după criteriile Steinbroker Clasa funcţională 3 = capacitate funcţională mult limitată, permiţând bolnavului numai o mică parte din ocupaţiile casnice şi de autoservire	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I
II. Poliartrită reumatoidă st. IV (după criteriile lui Steinbroker) Clasa funcţională 4 = infirmitate importantă; bolnav imobilizat la pat sau fotoliu; se deplasează cu foarte mare dificultate, nu se poate ocupa de propria îngrijire sau o face cu mare dificultate	Deficienţă funcţională gravă	90-95%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 2:II. SPONDILARTRITELE SERONEGATIVE

SUBSECŢIUNEA 1:II.1. Spondilita anchilozantă (S.A.) - cod de boală 469, după C.I.M.

(1)Diagnostic cert de spondilită anchilozantă se stabileşte conform criteriilor New York (1984), modificate:

e)sacroilita bilaterală grad 2-4.

(2)VERSIUNEA ROMÂNEASCĂ A INDEXULUI BASDAI

6.Cât timp apreciaţi că durează redoarea (înţepeneala), dimineaţa?

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Spondilartrită anchilozantă la debut în faza de sacroileită gradul I sau II	Fără deficienţă funcţională/deficienţă funcţională uşoară	0-25%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
I. Spondilartrită anchilozantă formă centrală în faza de sacroileită gradul III - IV	Deficienţă funcţională uşoară	26-39%	AL	Nu se încadrează
II. Spondilartrită anchilozantă formă centrală cu prinderea articulaţiei sacroiliace gradul IV + coloană dorso-lombară	Deficienţă funcţională uşoară	40-49%	AL	Nu se încadrează
I. Spondilartrită anchilozantă formă centrală cu prinderea coloanei cervico-dorso-lombare	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
II. Spondilartrită anchilozantă formă periferică la debut	Deficienţă funcţională medie	60-69%	IPALR	Gradul III
I. Spondilită anchilozantă formă centrală cu prinderea coloanei cervico-dorso-lombare şi fixarea coloanei cervicale în flexie în mod ireversibil	Deficienţă funcţională accentuată	70-79%	ISE	Gradul II
II. Spondilită anchilozantă formă centrală cu prinderea coloanei cervicale şi a centurilor scapulo-humerale sau coxo-femurale uni- sau bilateral	Deficienţă funcţională accentuată	80-85%	ISE	Gradul II
III. Spondilită anchilozantă formă periferică cu prinderea articulaţiilor periferice mari - coxofemurale, genunchi, coate, pumni	Deficienţă funcţională accentuată	85-89%	ISE	Gradul II
I. Spondilită anchilozantă formă centrală cu prinderea coloanei cervicale şi a centurilor scapulo-humerale şi coxofemurale bilateral cu tendinţe la anchiloze în poziţii vicioase	Deficienţă funcţională gravă	90-94%	ISE	Gradul I Necesită îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane
II. Spondilită anchilozantă forme periferice severe cu anchiloze multiple (genunchi în flexie; anchiloză tibiotarsiană în equin etc.)	Deficienţă funcţională gravă	95%	ISE	Gradul I Necesită îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane
III. Spondilită anchilozantă forme mixte (centrale şi periferice) cu prinderea coloanei cervicale, a centurilor scapulo-humerale şi pelvine şi a articulaţiilor periferice mari	Deficienţă funcţională gravă	96-100%	ISE	Gradul I Necesită îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane

SUBSECŢIUNEA 2:II.2. Artritele reactive (AR) sau Sindrom Reiter - Fiessinger -Leroy - (RFL) - cod de boală 647, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
AR sau sindrom RFL incomplet în faza incipientă de oligoartrită subacută; AR cu sindrom RFL la debut, în faza de artrită incipientă la una sau două articulaţii, sau asociat cu sacroileită unilateral	Fără deficienţă funcţională/deficienţă uşoară	0-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
AR cu sindrom RFL în forme constituite după o perioadă de evoluţie cu 2-3 pusee acute de oligo-artrite în cursul unui an	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
AR sau sindrom RFL în formele cronice, după o evoluţie de aproximativ 5 ani, cu 3-4 pusee acute pe an, care evoluează spre SA, în formă mixtă centrală şi periferică	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 3:II.3. Artropatia psoriazică (AP) - cod de boală 647, după C.I.M.

5.- afectare axială ca element caracteristic predominant.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Artrita psoriazică în observaţie cu forme uşoare de psoriazis	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează
Artrită psoriazică în formă de oligoartrită asimetrică la debut, cu afectarea articulaţiilor mici (articulaţiile IF distale de mână sau picior + forme cutanate uşoare de psoriazis	- fără deficienţă/deficienţă funcţională uşoară	15-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
Artrită psoriazică în formă de oligoartrită asimetrică, cu afectarea unei singure articulaţii mari sau a 2-3 articulaţii mici, asociate cu leziuni cutanate de psoriazis	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Artropatie psoriazică în forma de spondilită psoriazică: afectare axială cu prinderea coloanei CDL, asociată cu tendinţă la anchiloze şi deformarea mâinii (mână "în gheară")	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 5:II.5. Maladia Whipple (B.W.) - cod de boală 647, după C.I.M. sau lipodistrofia intestinală

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Artritele enteropatice sau Spondilitele enteropatice sunt artrite ce însoţesc colita ulceroasă, boala Crohn şi by-pass- ul ileal	Deficienţa funcţională este determinată de boala de bază - afectarea articulară este o modalitate de debut a bolii digestive cu mulţi ani înainte de apariţia semnelor digestive.
Maladia Whipple în forme de artrite acute migratoare sau fugace, cu durată mai mică de o săptămână, cu vindecare fără sechele	Deficienţa funcţională este determinată de boala de bază - afectarea articulară este o modalitate de debut a bolii digestive cu mulţi ani înainte de apariţia semnelor digestive.
Maladia Whipple în forme de sacroileită asociată cu HLA B27 pozitiv = spondilitele din bolile intestinale inflamatorii	vezi criteriile de diagnostic pentru SA

SECŢIUNEA 3:III. LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC (LES) - cod de boală 641, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
LES în observaţie	- fără deficienţă/deficienţă funcţională uşoară	10-39%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
LES indus medicamentos la debut (O serie de medicamente sunt implicate în apariţia unui sindrom lupus-like)	Deficienţă funcţională uşoară	40-49%	AL	Nu se încadrează
LES sistemic latent (incomplet) la debut	Deficienţă funcţională medie	50-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Gradul III
I. LES clasic diagnosticat după criteriile ARA, în faza cronică	Deficienţă funcţională accentuată	70-79%	ISE	Gradul II
II. LES în faza acută (puseu)	Deficienţă funcţională accentuată	80-89%	ISE	Gradul II
LES în puseu acut cu alterarea stării generale LES cu afectare de organ (ex: cardiacă, renală, neurologică etc.) gravă	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SECŢIUNEA 4:IV. SCLERODERMIA SISTEMICĂ (SS) - COD DE BOALĂ 642, DUPĂ C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
SS în observaţie, în faza de sindrom Raynaud, fără manifestări cutanate, articulare sau ale altor organe	- fără deficienţă/deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
I. SS la debut în formă cutanată limitată, cu sindrom Raynaud şi afectare cutanată	Deficienţă funcţională medie	50-60%	IPALR	Gradul III
II. SS în formă cutanată difuză la debut, cu prezenţa sindromului Raynaud şi cu afectarea cutanată a membrelor, feţei şi trunchiului, fără afectare pulmonară, renală	Deficienţă funcţională medie	61-69%	IPALR	Idem
I. SS formă cutanată difuză, cu afectarea cutanată a membrelor şi a feţei, cu afectare pulmonară	Deficienţă funcţională accentuată	70-80%	ISE	Gradul II
II. SS în formă cutanată difuză, cu afectare cutanată a membrelor şi a feţei, a trunchiului, cu afectare pulmonară şi renală	Deficienţă funcţională accentuată	81-89%	ISE	Idem
SS în formă cutanată difuză, cu afectare cutanată a membrelor, feţei şi trunchiului, cu manifestări respiratorii grave, manifestări cardiace şi renale	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SECŢIUNEA 5:V. POLIMIOZITA SAU DERMATOMIOZITA - cod de boală 642, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
PM/DM în observaţie	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
PM/DM în forma idiopatică a adultului la debut	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
I. PM/DM în forme cronice cu atrofii musculare la membre	Deficienţă funcţională accentuată	70-80%	ISE	Gradul II
II. PM/DM cronică ulcerativă cu ulceraţii gastrointestinale şi cutanate	Deficienţă funcţională accentuată	81-89%	ISE	Idem
I. PM/DM idiopatică în faza acută şi subacută, cu atrofia maselor musculare, afectarea muşchilor striaţi ai hipofaringelui şi esofagului superior şi fenomene respiratorii	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Pierderea totală a capacităţii de muncă şi de autoservire. Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane
II. PM/DM asociată cu cancer, cu deficienţă musculară gravă	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE

SECŢIUNEA 6:VI. VASCULITELE

SUBSECŢIUNEA 1:VI.1. Poliarterita nodoasă sau periarterita nodoasă (PAN) - cod de boală 640, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
PAN în observaţie - prezenţa manifestărilor cutanate, musculo-articulare şi HTA oscilantă, fără manifestări renale, cardiace sau neurologice	Deficienţă funcţională Uşoară/medie	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/ - se încadrează în gradul III de invaliditate
PAN cu manifestări renale, neurologice, cardiace	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
PAN în faza de insuficienţă renală, cardiacă, decompensată sau cu afectarea sistemului nervos central	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Pierderea totală a capacitaţii de muncă şi de autoservire. Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane.

SUBSECŢIUNEA 2:VI.2. Angeita alergică şi granulomatoasă (Boala Churg - Strauss)

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Angeita alergică şi granulomatoasă în faza prodromală	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Angeita alergică şi granulomatoasă în faza sistemică manifestă	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Angeita alergică şi granulomatoasă sistemică, cu manifestări grave cardiace mergând până la insuficienţă cardiacă decompensată, stare generală alterată, febră prelungită, scădere ponderală marcată	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Pierderea totală a capacitaţii de muncă şi de autoservire. Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SUBSECŢIUNEA 3:VI.3. Granulomatoza Wegener

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Granulomatoză Wegener în observaţie (în fază evolutivă, cu pierderea vederii şi cu afectarea sistemului nervos central)	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
Granulomatoză Wegener, cu manifestări clinice multiple, în faze acute	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Granulomatoză Wegener în fază evolutivă, cu pierderea vederii şi cu afectarea sistemului nervos central	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SUBSECŢIUNEA 4:VI.4. Arterita Takayasu

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Arterita Takayasu în faza preocluzivă	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
Arterita Takayasu în faza ocluzivă	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Arterita Takayasu cu modificări cardiace severe: insuficienţă cardiacă decompensată; HTA cu valori ridicate; palpitaţii, dispnee de repaus	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Pierderea totală a capacitaţii de muncă şi de autoservire. Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SUBSECŢIUNEA 5:VI.5. Sindromul Behcet (SB) - cod de boală 642, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Sindrom Behcet la debut, cu leziuni cutaneo-mucoase	Deficienţă funcţională uşoară/medie	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează - gradul III de invaliditate
Sindrom Behcet în faza acută, cu afectare oculară bilaterală sau afectare nervoasă	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Sindrom Behcet în faza de afectare oculară, ce determină orbirea prin nevrita nervului optic sau corioretinită (vezi criteriile af. oftalmologice) sau SB cu manifestări nervoase sau SB cu leziuni vasculare arteriale	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Pierderea totală a capacitaţii de muncă şi de autoservire. Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SECŢIUNEA 7:VII. BOALA MIXTĂ A ŢESUTULUI CONJUNCTIV (BMTC) - cod de boală 642, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
BMTC în observaţie, în care predomină manifestările cutaneo-mucoase de tip fenomen Raynaud, asociat cu unele manifestări articulare de tip artrite	Deficienţă funcţională Uşoară/medie	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează - Gradul III
BMTC în perioada activă, cu manifestări musculare, pulmonare şi cardiace	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Este în funcţie de gradul afectării organice (viscerale), asemănător celei observate în LES (cu apariţie mai rară decât în acesta)	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Pierderea totală a capacitaţii de muncă şi de autoservire. Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SECŢIUNEA 8:VIII. SINDROMUL SJOGREN (SS)

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
SS cu manifestări oculare şi la nivelul glandelor salivare, la debut	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
SS primar sau secundar cu manifestări respiratorii	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
SS primar sau secundar cu manifestări gastrointestinale, renale, neurologice, musculare şi articulare	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Pierderea totală a capacitaţii de muncă şi de autoservire. Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SECŢIUNEA 9:IX. ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE

SUBSECŢIUNEA 1:IX.1. Guta - cod de boală 630 după, C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Hiperuricemie, guta manifestă clinic sub forma atacului acut de artrită	- fără deficienţă - deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Guta cronică tofacee (tofi articulari, tendinoşi, subcutanaţi)	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
I. Guta în faza cronică, poliarticulară	Deficienţă funcţională accentuată	70-79%	ISE	Gradul II
II. Guta sub formă pseudoflegmonoasă (mimând o infamaţie supurativă)	Deficienţă funcţională accentuată	80-85 %	ISE	Idem
III: Guta cronică poliarticulară tofacee asociată cu diabetul zaharat, HTA, psoriazisul, nefropatie gutoasă	Deficienţă funcţională accentuată	85-89 %	ISE	Idem
Guta cronică poliarticulară cu anchiloză osoasă, aşa-numita artrită gutoasă anchilozantă la nivelul membrelor toracice şi pelvine	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I Pierderea totală a capacitaţii de muncă şi de autoservire. Necesită îngrijire sau supraveghere din partea altei persoane

SUBSECŢIUNEA 2:IX.2. Condrocalcinoza (pseudo-guta) - cod de boală 630, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Condrocalcinoză în forma asimptomatică (dg. radiologic)	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Condrocalcinoză în forma pseudo-gutoasă cu afectare monoarticulară	- fără deficienţă/deficienţă funcţională uşoară	15-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate.
I. Condrocalcinoză cu localizare la nivelul discurilor intervertebrale	Deficienţă funcţională medie	50-59%	IPALR	Gradul III
II. Condrocalcinoză de tip pseudo-reumatoid (cu afectare poliarticulară	Deficienţă funcţională medie	60-69%	ISE	Idem
III. Condrocalcinoză de tip pseudoartrozic	Deficienţă funcţională medie	60-69%	ISE	Idem
IV. Condrocalcinoză de tipuri combinate	Deficienţă funcţională medie	60-69%	ISE	Idem

SECŢIUNEA 10:X. BOLI ARTICULARE DEGENERATIVE

SUBSECŢIUNEA 1:X.1. Coxartroza - cod de boală 633, după C.I.M.

SUBSECŢIUNEA 1¹:X.1.1. Coxartroze operate

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Coxartroze primare sau secundare unilaterale operate (osteotomii şi artroplastii cu proteză totală cimentată şi necimentată), fără complicaţii	Deficienţă funcţională uşoară	20-40%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Coxartroze primare sau secundare bilaterale operate (osteotomii şi artroplastii cu proteză totală cimentată şi necimentată), fără complicaţii	Deficienţă funcţională uşoară/medie	40-59%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	se încadrează în gradul III de invaliditate - nu se încadrează în grad de invaliditate
Coxartroze primare sau secundare unilaterale operate şi complicate prin tehnicile operatorii: a) perforarea fundului cotilului cu protuzia secundară sau luxaţia cupei; b) perforarea diafizei femurale; c) leziunea nervului sciatic sau femural; d) infecţiile postoperatorii.	Deficienţă funcţională medie	60-69 %	ISE	Idem
Complicaţiile tardive ale protezei totale de şold: a) redoare algică prin osifcări heterotope b) decimentarea aseptică - osteoliza; c) fractura femurului localizată în 1/3 distală a tijei protezei sau la vârful său; d) degradarea pieselor femurale.	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Coxartroze primare sau secundare bilaterale operate şi complicate prin tehnicile operatorii sau complicaţii tardive ale protezei totale de şold	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 2:X.2. Gonartroza - cod de boală 634, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Artroză incipientă femuro-patelară unilaterală secundară sau primitivă	Fără deficienţă funcţională/uşoară	10-40%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
I. Gonartroză secundară unilaterală posttraumatică sau primitivă unilaterală (de tipul artrozei femuro-patelare sau femuro-tibiale incipiente)	Deficienţă funcţională uşoară	20-29 %	AL	Idem
II. Gonartroze primare sau secundare de tipul artrozei femuro-patelare unilaterale însoţite de laxitate genunchi unilateral (instabilitate laterală mică)	Deficienţă funcţională uşoară	30-49 %	AL	Idem
I. Gonartroză primară sau secundară posttraumatică unilaterală, cu deviaţii axiale femuro-tibiale în plan frontal (genu varum sau valgus) sau dezaxare în plan sagital (genu flexum) decompensată algic	Deficienţă funcţională medie	50-59%	IPALR	Gradul III
II. Gonartroză primară sau secundară unilaterală decompensată algic şi funcţional cu instabilitate a genunchiului lateral şi antero-posterior.	Deficienţă funcţională medie	60-69 %	IPALR	Idem
I. Gonartroze bilaterale secundare posttraumatice sau primitive avansate cu dezaxare în plan frontal (genu varum) cu limitarea mobilităţii genunchilor progresivă (extensia, flexia) decompensate algic şi funcţional	Deficienţă funcţională accentuată	70-79%	ISE	Gradul II
II. Gonartroze primare sau secundare bilateral cu sindrom de instabilitate a genunchiului laterală externă şi internă; antero-posterior bilateral, cu dezaxarea în plan frontal şi sagital	Deficienţă funcţională accentuată	80-89 %	ISE	Idem

SUBSECŢIUNEA 3:X.3. Artrozele piciorului - cod de boală 635, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
I. Artroză MTF a degetului mare (hallux valgus)	Fără deficienţă funcţională	0-9%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
II. Artroză tarso-metatarsiană (Lisfranc) unilaterală sau bilaterală	Fără deficienţă funcţională/Deficienţă funcţională uşoară	10-29%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Idem
I. Artroză MTF a degetului mare în faza de hallux rigidus, însoţită de sinovită secundară şi de bursită la nivelul exostozei capitometatarsiene bilateral	Deficienţă funcţională uşoară	20-29%	AL	Idem
II. Artroză MTF a degetului al doilea unilateral sau bilateral	Deficienţă funcţională uşoară	30-39%	AL	Idem
III. Artroza cuplului de torsiune (artroză subastragaliană şi artroză mediotarsiană) unilaterală	Deficienţă funcţională uşoară/medie	40-60 %	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
IV. Artroză secundară a cuplului de torsiune prin osteonecroză aseptică a capului astragalian sau a scafoidului unilateral	Deficienţă funcţională uşoară/medie	40-60%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
I. Artroza MTF a degetului al doilea, bilaterală, secundară unei osteonecroze capitometatarsiene (Freiberg - Kohler)	Deficienţă funcţională medie	61-79%	IPALR	Gradul III
II. Artroza cuplului de torsiune bilaterală, prin asocierea unei artroze subastragaliene cu o artroză mediotarsiană	Deficienţă funcţională accentuată	80-90 %	ISE	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 4:X.4. Artrozele mâinii - cod de boală 635, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
I. Artrozele interfalangiene distale (Heberden)	Fără deficienţă funcţională	0-9%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
II. Artroze interfalangiene proximale (Bouchard)	Fără deficienţă funcţională	10-19 %	APT	Idem
I. Artroze secundare posttraumatice ale degetelor mâinii unilateral, cu redoare IF şi dezaxări	- Fără deficienţă/deficienţă funcţională uşoară	15-29 %	APT/AL (funcţie de membrul dominant)	Idem
II. Rizartroza policelui uni- sau bilaterală (artroza trapezo-metacarpiană)	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-55 %	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
III. Artroza erozivă a IF proximale şi distale cu puseuri inflamatorii, cu deformaţia degetelor şi dezaxări	Deficienţă funcţională medie	50-60 %	IPALR	Gradul III
Rizartroza policelui unilateral sau/şi bilateral (artroza apezometacarpiană) cu limitarea mobilităţii policelui cu deficit de prehensiune prin amiotrofia eminenţei tenare şi subluxaţia primului MC şi fixarea lui în adducţie şi antepoziţie	Deficienţă funcţională medie	61-70%	IPALR	Gradul III

SUBSECŢIUNEA 5:X.5. Spondilopatii

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Discartroza vertebrală incipientă cu tulburări uşoare de statică şi iritaţie radiculară intermitentă	Fără deficienţă funcţională/Deficienţă funcţională uşoară	0-40%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Discartroza vertebrală avansată cu tulburări de statică vertebrală şi deficit radicular moderat	Deficienţă funcţională uşoară/medie	41-70%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
Discartroza vertebrală avansată cu tulburări pronunţate de statică vertebrală şi deficit radicular/medular accentuat	Deficienţă funcţională accentuată	71-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 11:XI. BOLILE ARTICULARE ABARTICULARE

SUBSECŢIUNEA 1¹:XI.1.1. Fibromialgia (fibrozita) - cod de boală 654, după C.I.M.

SUBSECŢIUNEA 2¹:XI.2.1. Periartrita scapulohumerală - cod de boală 658, după C.I.M.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
- Sindromul de "acroşare" unilateral determinat de o suferinţă a tendonului supraspinos - Tendinita degenerativă ("sindromul supraspinosului") unilaterală - Tendinita calcifiantă şi bursita unilaterală	Fără deficienţă funcţională/deficienţă funcţională uşoară	0-30%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Capsulită retractilă denumită şi umăr blocat unilateral	Deficienţă funcţională uşoară/medie	20-59 %	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
Capsulita retractilă - umăr blocat bilateral Umăr pseudoparalitic unilateral - ruptura parţială a manşonului rotatorilor	Deficienţă funcţională accentuată	70-80%	IPALR	Gradul II
Umăr pseudoparalitic bilateral - ruptura totală a manşonului rotatorilor bilateral	Deficienţă funcţională accentuată	80-89%	ISE	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 2³:XI.2.3. Distrofia simpatică reflexă (DSR), sindromul algoneurodistrofic (SAND)

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
DSR a membrului superior, localizat la umăr sau la mână, în forme uşoare posttraumatice	Fără deficienţă funcţională Deficienţă funcţională uşoară	0-29%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
DSR a membrului superior sau inferior unilateral, cu localizări diverse în stadiul I de evolutivitate în formă moderată	Deficienţă funcţională uşoară	30-49 %	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
I. DSR la membrul superior sau pelvin unilateral stadiul II (din punct de vedere al evoluţiei), cu localizări diverse	Deficienţă funcţională medie	50-59 %	IPALR	Gradul III
II. DSR localizat la umăr (umăr blocat, capsulită retractilă) sau sindrom umăr - mână stadiul II de evoluţie III. DSR genunchi - picior stadiul II de evoluţie, unilateral	Deficienţă funcţională medie	60-69%	IPALR	Gradul III
IV. DSR la nivelul membrului superior sau inferior, unilateral, în stadiul III de evoluţie, formă severă DSR localizat la mână, stadiul III de evoluţie, bilateral; sau la şold bilateral; sau la gambe bilateral DSR la nivelul membrului superior sau inferior bilateral, în stadiul III de evoluţie, în formă severă, cu localizări diverse	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 2⁴:XI.2.4. Boala Dupuytren - cod de boală 660, după CIM

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Boala Dupuytren - fără retracţia în flexie a degetelor mâinii; - noduli palmari incipienţi, sub 1 cm diametru	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Boala Dupuytren cu retracţia în flexie a degetelor III - IV - V sub 45° - noduli palmari cu diametrul între 1-2 cm (stadiul I, II)	Deficienţă funcţională uşoară	20-29 %	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Boala Dupuytren cu retracţia în flexie a degetelor III - IV - V peste 45° unilateral, noduli palmari ombilicaţi, cu diametrul 2-3 cm (stadiul III, IV) - neoperată sau operată şi recidivată	Deficienţă funcţională medie	50-69 %	IPALR	Gradul III
Boala Dupuytren cu retracţia în flexie a degetelor III - IV - V peste 45° bilateral, noduli palmari ombilicaţi, cu diametrul 2-3 cm (stadiul III, IV) - neoperată sau operată şi recidivată bilateral	Deficienţă funcţională accentuată	70-89 %	ISE	Gradul II

SUBSECŢIUNEA 2⁵:XI.2.5. Boala Ledderhose

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Boala Ledderhose în faza de debut, cu îngroşarea nodulară a aponevroziei plantare unilateral pe marginea internă a piciorului	Fără deficienţă funcţională	0-19%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Boala Ledderhose în faza de îngroşare nodulară a aponevrozei plantare bilateral	Deficienţă funcţională uşoară	20-49 %	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Boala Ledderhose bilaterală în faza evolutivă, cu picior boltit bilateral	Deficienţă funcţională medie	50-69 %	IPALR	Gradul III
B. Ledderhose bilaterală în faza evolutivă asociată cu M. Dupuytren bilaterală, în faza de fibroză retractilă cu redoare în flexum a degetelor II - III - IV - V bilaterală, nereductibilă, cu fixarea policelui în flexie	Deficienţă funcţională accentuată	70-89 %	ISE	Gradul II

CAPITOLUL 10:AFECŢIUNI NEUROLOGICE

SECŢIUNEA 1:TRAUMATISMELE CRANIENE

(1)Sechelele neuropsihice după traumatismele craniene

SECŢIUNEA 2:TRAUMATISMELE ŞI ALTE AFECŢIUNI ALE MĂDUVEI SPINĂRII

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
TVM fracturi vertebrale grave (radiologic) în absenţa semnelor neurologice, cu tulburări de statică şi dinamică vertebrală discontinue	Deficienţă medie	50-60%	ISE	Gradul III
TVM prin compresie spinală parţială - realizând de obicei un sindrom de hemisecţiune medulară progresivă (sindrom Brown-Sequard) şi deseori atipică.	Deficienţă medie	61-69%	ISE	Gradul III
TVM prin compresie spinală parţială - care evoluează cu instalarea de hemipareză ± tulburări de sensibilitate contralaterale, sau parapareze ± tulburări sfincteriene	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
TVM prin compresie spinală totală (apare prin accentuarea tulburărilor prezentate mai sus care tind la o secţiune totală medulară cu: paraplegie cu tulburări sfincteriene grave, sau tetraplegie	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Grad de invaliditate
Procesele expansive intracraniene operate
- PEIC operate se apreciază în funcţie de natura lor (benigne, maligne), de localizare, tulburări neurologice (leziuni de focar, tulburări cognitive) ± crize comiţiale, ± tulburări psihice - PEIC la care postoperator nu au rămas sechele neurologice obiective, natura tumorii a fost benignă, evoluţia şi prognosticul sunt bune (ex. hematoamele, abcesele, anevrisme); se va ţine cont de timpul scurs de la intervenţia chirurgicală.	Deficienţă uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
PEIC la care postoperator a rămas o simtomatologie clinică cu cefalee reziduală cvasipermanentă, crize comiţiale parţiale sau grand mal, cu frecvenţă medie, deficite motorii de intensitate medie, tulburări cognitive de intensitate medie ± tulburări psihice de intensitate medie	Deficienţă medie/accentuată	56-75%	ISE	Gradul III/II
PEIC la care postoperator rămân deficite motorii accentuate: hemipareze, tulburări multiple din partea nervilor cranieni, ± crize comiţiale parţiale sau grand malfrecvente, tulburări de limbaj şi de vorbire de la dizartrie până la afazie mixtă, tulburări cognitive severe ± tulburări psihice de intensitate accentuată	Deficienţă accentuată	76-89%	ISE	Gradul II
PEIC la care postoperator rămân sechele definitive grave: hemiplegii, tetraplegii, paraplegii, tulburări grave de limbaj, de vorbire, tulburări cognitive severe, paralizii sau pareze de nervi cranieni multiple, crize comiţiale frecvente, tulburări sfincteriene, tulburări psihice grave	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Procesele expansive intracraniene neoperate
PEIC neoperate sau neoperabile, verificate prin examen CT, IRM, angiografic (ependimoame, tumori infiltrative de trunchi cerebral, nuclei bazali, anevrisme profunde etc.) Încadrarea în grad de invaliditate se apreciază în funcţie de simptomatologia clinică subiectivă, semnele obiective neurologice, evolutivitate, prognostic, gradul afectării nervilor cranieni, deficite motorii, tulburări de limbaj, de vorbire, tulburări cognitive, tulburări de sensibilitate, ± crize comiţiale, ± tulburări psihice. PEIC fără sechele neurologice obiective, natura tumorii este benignă, evoluţia şi prognosticul sunt bune (ex. hematoamele, ependinoame, hemangioame etc.). PEIC simptomatice, cu cefalee cvasipermanentă, crize comiţiale parţiale sau grand mal, cu frecvenţă medie, deficite motorii de intensitate medie, tulburări cognitive de intensitate medie ± tulburări psihice de intensitate medie.	Deficienţă medie/accentuată	50- 75%	ISE	Gradul III/II
PEIC însoţite de deficite motorii accentuate: hemipareze, tulburări multiple din partea nervilor cranieni, ± crize comiţiale parţiale sau grand mal frecvente, tulburări de limbaj şi de vorbire de la dizartrie până la afazie mixtă, tulburări cognitive severe ± tulburări psihice de intensitate accentuată.	Deficienţă accentuată	76-89%	ISE	Gradul II
PEIC însoţite de sechele definitive grave: hemiplegii, tetraplegii, paraplegii, tulburări grave de limbaj, de vorbire, tulburări cognitive severe, paralizii sau pareze de nervi cranieni multiple, crize comiţiale frecvente, tulburări sfincteriene, tulburări psihice grave.	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 3:BOALA VASCULARĂ CEREBRALĂ

2.Accident ischemic tranzitoriu vertebrobazilar (AIT vertebrobazilar)

AIT carotidian - se stabileşte prin semne clinice: deficite motorii focale, tulburări de limbaj, de vorbire, tulburări de vedere (cecitate monoculară, amauroză tranzitorie, hemianopsie), care se remit complet fără să lase sechele şi care nu se însoţesc de leziuni noi pe un examen IRM cerebral; adesea au tendinţa la repetabilitate. Este o urgenţă medicală, deoarece într-o proporţie mare preced instalarea unui infarct cerebral definitiv. Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza documentelor medicale ce atestă un AIT, dar există certitudinea factorilor predispozanţi, favorizanţi, determinanţi (HTA, diabet zaharat, modificări de ateroscleroză la examenul FO, modificări la examenul eco-Doppler al arterelor cervico-cerebrale; este necesar şi un examen IRM cerebral pentru depistarea eventualelor infarcte cerebrale silenţioase şi/sau unor leziuni abiotrofice cerebrale), ± ecocardiografie (transtoracică ± transesofagiană). În cazul suspiciunii de stenoză arterială care ar necesita tratament intervenţional: angiografie cerebrală cu contrast intra-arterial.

Diagnosticul clinic se pune pe baza documentelor medicale care atestă existenţa unuia sau mai multor episoade de boală, fiecare dintre ele cu o durată de la câteva minute până la câteva ore, cu tendinţă la repetabilitate. Se manifestă prin deficite motorii: hemipareze, parapareze, drop-attack-uri, sindroame cerebeloase, tulburări obiective de sensibilitate, ataxii non-cerebeloase, sindroame vestibulare obiective, hemianopsii, cecitate tranzitorie, amnezie globală tranzitorie, dezorientare vizuo-spaţială, sindroame confuzionale, sindroame de nervi cranieni în diverse combinaţii; tulburări de vorbire.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Antecedente de AIT unic, nedocumentat, fără asocierea factorilor de risc.	Fără deficienţă	0-19%	APT	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Stabilit conform datelor clinice şi paraclinice enunţate în text şi care relevă un singur AIT verificat în clinică de specialitate prin examene paraclinice	- fără deficienţă/deficienţă uşoară	15-49%	APT/AL (dacă nu repetă după 1 an), funcţie de specificul activităţii	Nu se încadrează în grad de invaliditate
AIT-uri repetate obiectivate clinic şi paraclinic	Deficienţă medie	50-69%	IPALR	Gradul III
AIT-uri repetate verificate clinic şi paraclinic - ca manifestare a aterosclerozei aa. cervico-cerebrale stenozante sau nu, a altei patologii de perete arterial, a unor embolii cardiace, mai ales în prezenţa unor factori de risc vascular ca: HTA, dislipidemie, obezitate, fumat, sindrom metabolic, diabet zaharat etc. şi factori favorizanţi care pot agrava simptomatologia clinică	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 4:ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC CONSTITUIT (INFARCTUL CEREBRAL)

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Grad de invaliditate
Entităţi nosologice cu evoluţie favorabilă spre remisiune, de regulă totală, sau cu sechele minime (de ex. sindrom piramidal)	Deficienţă uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
AIC cu sechele fruste - hemipareze crurale sau brahiale, discrete semne din partea nervilor cranieni, de postură	Deficienţă medie	50-69%	IPALR	Gradul III
AIC cu sechele definitive, importante, de exemplu: hemipareze, pareze de nervi cranieni, tulburări de limbaj (afazie senzitivă sau motorie), alexii, dislexii, acalculie, tulburări cognitive, tulburări de sensibilitate de tip talamic, disociaţie de tip sirigomielic, tulburări de sensibilitate profundă, ± tulburări psihice	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
AIC cu sechele grave definitive şi ireversibile de tip motor (hemiplegii, tetraplegii, tetrapareze), tulburări de limbaj (afazie mixtă), hemianopsie, ataxie importantă, tulburări severe de sensibilitate (mai ales proprioceptivă), tulburări de integrare vizuo-spaţială, tulburări cognitive, demenţă, tulburări sfincteriene, ± tulburări psihice care necesită nursing	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 5:HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ

Examinări paraclinice: prima investigaţie de urgenţă este examenul CT cerebral, care evidenţiază prezenţa sângelui (hiperdens) în spaţiul subarahnoidian; dacă examenul CT nu evidenţiază modificări patologice, nu se poate infirma suspiciunea de HSA, şi doar în această situaţie se va face examenul LCR (xantocrom), după ce în prealabil s-a făcut examen de FO; opţional: IRM, EEG, examen oftalmologic; dacă starea de conştienţă a bolnavului este păstrată, se face în primele zile de la debut angiografie cerebrală de 4 vase cu contrast prin cateterism arterial (pentru depistarea malformaţilor cerebrale eventuale), probe biologice (glicemie, sodiu, uree, creatinină - în ser) ce pot orienta spre etiologia şi complicaţiile bolii. Evoluţia poate fi favorabilă cu remisiunea semnelor clinice şi paraclinice după aproximativ 3 săptămâni - 1 lună. Dacă hemoragia nu a fost determinată de ruperea unei malformaţii vasculare, sau între timp s-a făcut tratamentul de excludere a acesteia (chirurgical sau endovascular) prognosticul este favorabil. Dacă evoluţia este prelungită peste această perioadă şi în plus apar complicaţii cu stare comatoasă, semne de focar şi/sau depistarea de malformaţii cerebrale vasculare, prognosticul este rezervat.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
HSA - formele cu evoluţie favorabilă şi sechele minime: cefalee, vertij, astenie fizică, ± tulburări psihice minime	Deficienţă Uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
HSA - formele cu evoluţie prelungită mai mult de 1 lună, cu etiologie bine determinată ce ar predispune la repetarea episodului acut (HTA std.II/III, malformaţii vasculare cerebrale, colagenoze, diabet zaharat)	Deficienţă medie/accentuată	56-75%	ISE	Gradul III/II
HSA - forme cu evoluţie gravă şi prelungită cu persistenţa de sechele chiar minime (sindrom piramidal, sindrom cerebelos, afectare de nervi cranieni) cu posibilitate mare de repetare a sângerării în cazurile în care etiologia este certă (malformaţie vasculară cerebrală, colagenoze, boala moya-moya), diagnosticate cu certitudine CT/RMN, angiografc.	Deficienţă accentuată	76-89%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 6:HEMORAGIA CEREBRALĂ INTRAPARENCHIMATOASĂ

Diagnosticul clinic se stabileşte pe baza unor manifestări specifice: debut brusc, adesea în stare de sănătate aparentă la un bolnav cu antecedente de boală hipertensivă, diabet zaharat, colagenoze, malformaţii vasculare cerebrale cunoscute sau nu, obezitate şi alţi factori predispozanţi sau favorizanţi (consum cronic de alcool etc.). Debutul este caracterizat de cefalee uneori foarte puternică şi stare de comă cu respiraţie stertoroasă şi semne de focar (hemiplegii, suferinţă de trunchi cerebral, paralizii ale nervilor cranieni, frecvent perechile III-VI), febră înaltă, tulburări neurovegetative severe, hipertensiune arterială, bradicardie.

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
HC - cazurile în care diagnosticul a fost de certitudine (CT sau RMN, examen LCR), iar evoluţia a fost favorabilă cu sechele minime neurologice (cazuri rare)	Deficienţă uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
HC - cazurile cu diagnosticul clinic de certitudine, etiologie bine precizată, cu sechele minime, care se apreciază la circa 6 luni de la debut şi pot să fie: tulburări de coordonare, tulburări din partea nervilor cranieni (perechile II, III, I V, VI, VII), tulburări motorii fruste, tulburări minime de limbaj; se va ţine seama şi de gravitatea factorilor etiologici (HTA, diabet zaharat, malformaţii vasculare, colagenoze), precum şi de alţi factori predispozanţi/favorizanţi.	Deficienţă medie/accentuată	56-75%	ISE	Gradul III/II
HC - formele cu diagnostic clinic şi paraclinic de certitudine şi care prezintă sechele invalidante, rareori reversibile, ca: hemipareze, hemianopsie, ataxie importantă, pareze sau paralizii de nervi cranieni, tulburări de limbaj şi de vorbire, de scris, de citit, de calcul, tulburări cognitive, tulburări de sensibilitate de aspect talamic, disociaţie siringomielică, tulburări de sensibilitate profundă, ± tulburări psihice.	Deficienţă accentuată	76-89%	ISE	Gradul II
HC - formele cu diagnostic clinic şi paraclinic de certitudine cu evoluţie şi prognostic nefavorabil, cu sechele invalidante definitive: hemiplegii, hemianopsie, ataxie importanta, tulburări severe de sensibilitate (mai ales proprioceptivă), tulburări de integrare vizuo-spaţială, paralizii de nervi cranieni, tulburări grave de limbaj de tip afazie mixtă, tulburări de scris, de calcul, citire, apraxii, agnozii, tulburări cognitive severe până la demenţă şi tulburări psihice grave.	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 7:ACCIDENTUL VASCULAR ISCHEMIC EMBOLIC

Din punct de vedere etiologic, presupune existenţa unei afecţiuni de bază emboligene: afecţiuni cardiace (fibrilaţie atrială, valvulopatii, risc emboligen post intervenţii chirurgicale pe cord deschis, în special în cazul implantului de proteză valvulară metalică), intervenţii chirurgicale în micul bazin etc. Clinic, se manifestă prin deficite motorii de aspect hemipareză, monopareză, deficite de partea nervilor cranieni, tulburări de vorbire, tulburări de coordonare şi echilibru (v. mai sus INFARCTUL CEREBRAL).

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Grad de invaliditate
AVC embolic remis în totalitate clinic şi cu sechele minore: frust sindrom piramidal, tulburări de echilibru, sau/şi tulburări ale CV minore; compensare cardiovasculară	Deficienţă Uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
AVC embolic la care se constată existenţa unor sechele ce permit manualitate şi locomoţie cvasinormale sau cu sechele minime din partea nervilor cranieni, sindrom vestibular central, fără ataxie importantă, tulburări ale CV, dizartrie, fruste sindroame cerebeloase	Deficienţă medie	56-69%	ISE	Gradul III
AVC embolic în care sechelele sunt importante, generând deficite motorii (monopareze, hemipareze), sechele din partea nervilor cranieni, hemianopsii, sindrom cerebelos, sindrom vestibular, tulburări de sensibilitate profundă, ± tulburări psihice. La tabloul neurologic se asociază şi tulburări generale ale afecţiunilor cu risc emboligen.	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
AVC embolic cu evoluţie şi prognostic nefavorabile, cu sechele definitive: hemiplegii, pareze/paralizii de nervi cranieni, tulburări grave de limbaj de tip afazie mixtă, tulburări de scris, de citit, calcul, ataxie importantă, apraxii, agnozii, ± tulburări psihice grave.	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 8:EPILEPSIILE

6.stările de rău epileptic.

Diagnosticul clinic este susţinut pe anamneză, făcută atât bolnavului, cât şi aparţinătorilor, care confirmă stările paroxistice de pierdere a conştienţei, durata lor, tipul de criză, aspectul, frecvenţa, manifestările postcritice şi existenţa unor tulburări psihice; este susţinut, de asemenea, de biletele de ieşire din serviciul de neuropsihiatrie care reprezintă de fapt în expertiză documentul clinic de confirmare clinică a bolii; se vor lua în considerare antecedentele heredocolaterale, antecedentele patologice personale, ca şi istoricul bolii.

În aprecierea IA şi respectiv a aptitudinii este necesar de stabilit cu certitudine diagnosticul clinic, tipul de criză, frecvenţa crizelor sub tratament anticonvulsivant, durata crizelor, manifestările post-critice, intensitatea tulburărilor psihice. După o evoluţie de ani de zile, sunt numeroase cazurile în care, deşi frecvenţa crizelor este medie, gradul tulburărilor psihice intercritice poate fi de intensitate accentuată, situaţie în care deficienţa funcţională globală poate fi accentuată. Rigurozitatea elaborării diagnosticului necesită o documentaţie foarte exactă a crizei. Crizele de pierdere a cunoştinţei suspecte de epilepsie, precum şi crizele de suspendare a conştienţei cu traseu iritativ, până la confirmarea definitivă vor fi clasate APT LIMITAT.

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Formele de epilepsie cu evoluţie favorabilă sub tratament anticonvulsivant în care frecvenţa crizelor este rară (1 criză la 3-4 luni), se vor face recomandări riguroase privind regimul de viaţă,contraindicaţiilor medicale specifice (siguranţa circulaţiei, surse de apă şi de foc, agregate în mişcare, înălţime etc.)	Deficienţă medie	50-60%	ISE	Gradul III
Formele de epilepsie ce prezintă crize generalizate, convulsive sau akinetice, cu frecvenţa de 1-2 crize/lună, sau 1-2 crize parţiale/săptămână sub tratament anticonvulsivant şi/sau prezenţa unor tulburări psihice intercritice specifice de intensitate medie	Deficienţă medie/accentuată	61-75%	ISE	Gradul III/II
Formele de epilepsie ce prezintă crize generalizate convulsive cel puţin 2-3/lună, sau crize parţiale > 2/3 săptămână sub tratament anticonvulsivant şi sunt prezente manifestări psihice specifice intercritic cu intensitate accentuată	Deficienţă accentuată	76-89%	ISE	Gradul II
Formele de epilepsie în care crizele generalizate şi/sau parţiale sunt frecvente, cu stări postcritice prelungite, sau stări subintrante frecvente ce necesită perioade mari de spitalizare şi supraveghere în special din cauza tulburărilor psihice grave (diagnosticate de serviciul de psihiatrie), care pun în pericol viaţa bolnavului sau a anturajului. Astfel de cazuri sunt rare; ele denotă, în special, un tratament inadecvat, consum cronic de alcool	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 9:AFECŢIUNILE GANGLIONILOR BAZALI ŞI ALE SISTEMELOR MOTORII DIN SNC

SUBSECŢIUNEA 1:

VII.Distonii primare (cele mai multe sunt boli genetice neurochimice) şi secundare (postAVC, post-traumatice, postencefalitice, în boli metabolice genetice, în boli prionice, medicamentoase ş.a.)

SUBSECŢIUNEA 2:

Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă, după boala Alzheimer. Ca regulă generală, vârsta de debut a bolii este între 40 şi 70 de ani, cu un vârf în decada a 6-a de vârstă, având o prevalenţă de circa 1% la vârsta de 65 de ani şi de 3,5% la 85 de ani. Boala Parkinson este o afecţiune multilezională a sistemului nervos central, care afectează mai multe structuri din trunchiul cerebral, bulbii olfactivi şi sistemul nervos vegetativ periferic foarte precoce, înainte de apariţia manifestărilor motorii, iar tardiv - substanţa neagră din mezencefal, diencefalul, sistemul limbic şi neocortexul.

Examene paraclinice: IRM sau CT nu aduc informaţii importante directe pentru diagnosticul de boală Parkinson (dar sunt obligatorii, de preferat direct IRM pentru excluderea altor sindroame parkinsoniene care au semne imagistice specifice, precum atrofia multisistemică, bolile vasculare cerebrale, hidrocefaliile, tumorile ş.a.); examenul IRM cerebral este obligatoriu pentru intervenţiile terapeutice prin stereotaxie. Examenul SPECT de tip DaT-scan aduce informaţii patognomonice tipice pentru boala Parkinson şi se poate face opţional (fiind şi costisitor şi greu accesibil deocamdată) atunci când diagnosticul diferenţial este incert.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Formele clinice la debut: Semne puţin evocatoare: dureri nesistematizate, oboseală rapidă, reducerea activităţii, tulburări vegetative, frecvent cu tremor cu caracter localizat la membrul superior (hemisindromul parkinsonian); hipertonie discretă, lipsa balansului membrelor de aceeaşi parte, prezenţa semnului Noica +/- tremor discret evidenţiat EMG	Deficienţă uşoară/medie	40-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
Forme clinice în care predomină tremorul sau cele akineto - hipertone - la care simptomatologia subiectivă şi modificările obiective clinice sunt cu caracter permanent, parţial influenţate de terapia medicamentoasă şi la care se adaugă întregul cortegiu de simptome însoţitoare: tulburări vegetative, tulburări de vorbire, tulburări psihice	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Formele clinice cu evoluţie îndelungată - care duc la imobilizarea bolnavului - se însoţesc de tulburări psihice grave şi tulburări de vorbire, deficienţe de deglutiţie şi respiraţie permanente (rezistente la diverse variante terapeutice)	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Sindromul parkinsonian postencefalitic - sechelă majoră a encefalitei epidemice Von Economo (istoric) sau a altor forme sporadice, rare, de encefalită. Semiologia parkinsoniană se instalează după o perioadă de timp ce variază de la câteva săptămâni la câţiva ani. Clinic - debutul în jurul vârstei de 40 de ani, tremorul este mai puţin constant, de regulă mixt (de repaus şi de acţiune); prezenţa manifestărilor oculare sub formă de crize oculogire; paralizia convergenţei, tulburări ale vigilenţei (inversarea ritmului somn - veghe); tulburări psihice; tulburări vegetative. Caracteristic - după o instalare relativ rapidă, evoluţia ulterioară este lentă	Deficienţă medie/ accentuată	50-79%	IPALR	Gradul III/II, funcţie de severitatea simptomatologiei
Sindromul parkinsonian postmedicamentos şi toxic - intoxicaţii (cu oxid de carbon şi mangan). Este rezultatul introducerii neurolepticelor de primă generaţie în terapia psihiatrică sau rezultatul expunerii la toxicele menţionate. Principalele manifestări sunt rigiditatea (akinezia) ± hiperkinezii intricate (facio - buco-linguale); torticolis, spasme de torsiune. Dispar de regulă după o perioadă scurtă de la oprirea medicaţiei. În multe situaţii, chiar după întreruperea definitivă, persistă cronic sindromul de diskinezie/distonie tardivă (dificil de tratat; ameliorări cu injecţii cu toxina botulinică şi utilizarea unor neuroleptice atipice + clonazepam). Sindroamele parkinsoniene de etiologie vasculară şi traumatică vor fi tratate la capitolele respective	Deficienţă uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
Coreea cronică (Hungtington) Coreea cronică progresivă ereditară autosomal dominantă este însoţită de tulburări psihice care evoluează spre demenţă. Forme cu debut de regulă între 30-35 ani, cu modificări psihice de la iritabilitate până la crize de violenţă, tulburări de atenţie, de memorie şi tulburări psihice de intensitate medie	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	ISE	Gradul III/II
Forme cu mişcări coreice cu caracter atetozic şi distonic, care se accentuează la nivelul trunchiului, gâtului, când apar grimase ale feţei ce duc la tulburări de vorbire şi deglutiţie, când tulburările psihice devin marcate (de la deliruri paranoice până la demenţă lent progresivă)	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Formele cu evoluţie progresivă ce conduc la tulburări de mers - mers cu sprijin, rigiditate, akinezie duc în final la caşexie prin tulburări de deglutiţie accentuate de mişcările hiperkinetice. Se adaugă deteriorare cognitivă gravă - demenţă	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Degenerescenţă hepatolenticulară (Boala Wilson) - afecţiune metabolică determinată genetic şi caracterizată prin acumularea cuprului în S.N.C., ficat, cornee, rinichi, cord, pancreas. Astăzi se recunoaşte o singură entitate anatomoclinică şi genetică bine identificată (legată de anomalii ale genei pentru o ATP-aza cuplată la pompa membranară care evacuează cuprul hepatocitar către căile biliare, gena ce se află pe braţul lung al cromozomului 13): - debut de regulă între 7-15 ani, dar se poate şi la vârste mai înaintate, dominată de rigiditate extrapiramidală, tremor wilsonian cu aspect de "recul", facies hipomimic, bradikinezie, puerilism, degradare intelectuală progresivă.	Deficienţă medie	50-69%	ISE	Gradul III
Formele cu tulburări de mers, de manipulaţie şi tulburări psihice de intensitate medie.
Formele cu tulburări de mers şi de manipulaţie severe, tulburări de vorbire şi tulburări psihice accentuate.	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Formele cu tulburări de mers şi de manipulaţie ce fac imposibilă deplasarea şi autoservirea bolnavului, cu tulburări de vorbire şi tulburări psihice grave, cu pierderea discernământului.	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 10:BOLILE INFLAMATORII CRONICE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

SUBSECŢIUNEA 1:Entităţi clinice

1.SCLEROZA MULTIPLA (termeni încă acceptaţi, dar nerecomandaţi de nomenclatura internaţională ştiinţifică: scleroza în plăci, leuconevraxita). Variante foarte rare: forma malignă acută Marburg, forma cu leziuni concentrice Balo. Nu este doar o boală demielinizantă, ci este o boală inflamatorie cronică difuză a SNC, care afectează atât substanţa albă cu leziuni focale, cât şi substanţa albă aparent normală, precum şi substanţa cenuşie, având două tipuri de leziuni coexistente încă de la debutul subclinic: degenerescenţa axonală ireversibilă (responsabilă de invalidarea clinică ireversibilă) şi demielinizările focale care se pot vindeca (de obicei cu defect) şi spontan şi care sunt corespondente în plan clinic episoadelor de recădere (puseelor).

3.ENCEFALOMIELITA ACUTĂ DISEMINATĂ - este o boală acută inflamator - demielinizantă cu focare multiple, determinată, de obicei, de prezenţa la distanţă a unui focar infecţios în organism, sau după o vaccinare la persoane cu o reactivitate imunitară de tip hiperergic. Cel mai adesea apare la copii de vârstă mai mare, dar poate apărea şi la adulţii tineri. De regulă are o evoluţie monofazică, dar nu rareori se poate manifesta şi prin episoade clinice repetate, ridicând probleme de diagnostic diferenţial cu scleroză multiplă (mai ales la copii).

SUBSECŢIUNEA 1¹:SCLEROZA MULTIPLĂ

Nr. crt.	Prezentare clinică	Date adiţionale necesare diagnosticului de scleroză multiplă
1.	> = 2 pusee; semne clinice obiective pentru > = leziuni	Niciuna
2.	> = 2 pusee; semne clinice obiective pentru 1 leziune	Diseminarea în spaţiu, demonstrată prin: 1. RM sau 2. > = 2 leziuni sugestive la examen RM + LCR pozitiv, sau 3. se aşteaptă alte pusee clinice cu alte localizări
3.	1 puseu; semne clinice obiective pentru > = 2 leziuni	Diseminarea în timp, demonstrată prin: 1. RM sau 2. Al doilea puseu
4.	1 puseu; semne clinice obiective pentru 1 leziune (prezentarea monosimptomatică; sd. izolat clinic)	Diseminarea în spaţiu, demonstrată prin: 1. RM sau 2. > = 2 leziuni sugestive la examen RM + LCR pozitiv şi Diseminarea în timp, demonstrată prin: 1. RM sau 2. Al doilea puseu
5.	Progresie neurologică insidioasă sugestivă pentru SM	Progresie a bolii timp de 1 an (documentată retrospectiv sau prospectiv) şi 2 din următoarele: a. RM pozitiv (9 leziuni T2 sau > =4 leziuni T2 şi PEV modificate); b. RM medular pozitiv (> =2 leziuni focale); c. LCR pozitiv

Criteriile revizuite Mc Donald pun accentul pe obiectivarea clinică a leziunilor şi oferă evidenţa diseminării în timp şi spaţiu. Criteriile utilizează examene paraclinice suportive, pentru a grăbi stabilirea diagnosticului şi pentru a elimina diagnostice fals-pozitive sau fals-negative. Ele pun accent asupra specificităţii şi mai puţin asupra sensibilităţii metodelor de diagnostic, precum şi asupra necesităţii de a elimina conceptul de "cea mai bună explicaţie pentru diagnostic pentru clinică".

f)alte anomalii (mai rare la debutul bolii):

Măsurarea potenţialelor evocate, în special a celor vizuale, poate evidenţia o alungire semnificativă a anumitor unde bine definite. În SM, examinarea electrofiziologică arată creşterea latenţei undei P 100 de partea ochiului afectat (valoare peste 120 msec), cu o uşoară scădere a amplitudinii acesteia, forma undei fiind relativ bine păstrată. Anomaliile PEV pot fi tranzitorii, în sensul că amplitudinea răspunsului poate reveni la normal odată cu recăpătarea vederii, însă modificarea latenţei undei este permanentă, ceea ce serveşte diagnosticului retrospectiv al unei nevrite optice subclinice sau ignorate în contextul sclerozei multiple.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Formele clinice cu evoluţie favorabilă în timp, cu simptomatologie subiectivă absentă sau minimă şi obiectiv cu: sindrom piramidal, ± sindrom vestibular sau sindrom cerebelos frust	Deficienţă uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Formele clinice cu pusee rare, în perioada de remisiune cu tulburări motorii de intensitate medie (fruste hemipareze sau monopareze) la care se asociază tulburări de echilibru şi\sau de coordonare şi uneori tulburări vizuale de intensitate medie (scor EDSS < 3)	Deficienţă medie	50-69%	ISE	Gradul III
Forme clinice cu evoluţie progresivă cu pusee acute repetate ce conduc la tulburări de mers accentuate (parapareze spastice şi\sau hemipareze spastice) la care se asociază tulburări de echilibru şi\sau de coordonare (sindrom cerebelo-vestibular), tulburări vizuale - frecvent diplopie, şi\sau modificări de câmp vizual, tulburări de sensibilitate, ± tulburări sfincteriene (scor EDSS = 3-6)	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Formele clinice cu evoluţie continuă fără remisiuni, care conduc în timp la imobilizarea bolnavului, făcându-l dependent (parţial sau permanent) de ajutorul altei persoane (scor EDSS > 6). Simptomatologia obiectivă indică prezenţa tuturor sindroamelor: sindrom piramidal (hemiplegie, parapareză/paraplegie ± asocierea cu monopareze brahiale, tetrapareză/tetraplegie); sindrom cerebelo-vestibular - evidenţiază tulburări de echilibru şi coordonare; tulburări de vizuale grave; tulburări de sensibilitate, tulburări sfincteriene (frecvent incontinenţă urinară)	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 11:PATOLOGIA NEUROMUSCULARĂ ŞI EREDODEGENERATIVĂ

SUBSECŢIUNEA 1:DISTROFIILE MUSCULARE PROGRESIVE (DMP)

(1)DISTROFIILE MUSCULARE PROGRESIVE (DMP) - afecţiuni degenerative ale muşchiului striat condiţionate genetic, cu evoluţie lent progresivă şi etiopatogeneză incomplet stabilită. O clasificare a distrofiilor musculare progresive completă este aceea bazată pe date clinico-genetice şi pe date informaţionale din domeniul biochimiei, electrofiziologiei şi histopatologiei (clasificarea modificată a DMP după Waltore şi Gardnen-Medwin):

3.DMP cu transmitere genetică autosomal dominantă: facio-scapulo-humerală; distală; oculară; oculofaringiană.

Simptomatologie clinică generală - simptomul care domină tabloul clinic al distrofiilor musculare este deficitul motor. Grupele musculare interesate sunt diferite în funcţie de forma clinico-genetică, dar, indiferent dacă debutul este distal sau proximal, generalizarea prin afectarea ulterioară a altor grupe musculare este constantă. Deficitul motor este expresia amiotrofiei progresive adesea mascată de adipozitatea mai mult sau mai puţin evidentă a acestor bolnavi. Anumite grupe musculare sunt mai atrofice şi nu există un paralelism între gradul amiotrofiei şi intensitatea deficitului motor. Amiotrofiile sunt foarte simetrice. Unele grupe musculare pot prezenta hipertrofii (musculatura moleţilor în special, dar şi deltoidul, maseterii, musculatura limbii).

(2)DISTROFIA MUSCULARĂ PROGRESIVĂ (DMP)

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
DMP - forme clinice la 1-2 ani de la debut, cu o simptomatologie subiectivă şi obiectivă centrată pe modificările generate de amiotrofiile musculare şi deficitul motor secundar de intensitate medie, ce duc la scăderea performanţelor de mers şi a ortostatismului prelungit	Deficienţă medie	50-69%	ISE	Gradul III
DMP - formele clinice cu evoluţie îndelungată, mai mult de 5 ani, care conduc la amiotrofii musculare accentuate şi respectiv un deficit accentuat, la care se adaugă cardiomiopatie distrofică, aritmii, tulburări respiratorii, expresia hipoventilaţiei pulmonare	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
DMP - formele clinice după o evoluţie îndelungată, care, prin deficitul motor instalat progresiv face imposibilă deplasarea bolnavului prin forţe proprii şi la care se adaugă tot cortegiul tulburărilor respiratorii, fonatorii, de deglutiţie etc. şi tulburări cardiovasculare	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SUBSECŢIUNEA 2:MIASTENIA

(2)Simptomatologia - deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a muşchiului care se contractă şi prin diminuarea progresivă a forţei musculare. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei, reflexele osteotendinoase sunt prezente sau uneori diminuate. Boala evoluează în general în pusee, cu evoluţie din ce în ce mai severă, ajungând până la paralizia de muşchi respiratori. Simptomatologia bolii se ameliorează numai prin administrarea de anticolinesterazice.

(3)Topografia deficitului miastenic:

(4)Investigaţii paraclinice:

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Formele de debut cu simptomatologie săracă şi tulburări funcţionale uşoare	Deficienţă uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Formele de debut - simptomatologie săracă, diagnosticul este susţinut pe probele de provocare şi cu răspuns 100% la terapia medicamentoasă; se pot manifesta prin tulburări oculare (ptoza palpebrală parţială), tulburări de fonaţie, senzaţie de oboseală la masticaţie, oboseală musculară, mers pe distanţe relativ lungi, sau urcarea a 1-2 etaje	Deficienţă medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Formele cu tulburări oculare, de fonaţie, deglutiţie, masticaţie şi tulburări motorii cu caracter cvasipermanent cu răspuns ineficient la terapia medicamentoasă care generează tulburări funcţionale de intensitate accentuată	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Formele ce se însoţesc de tulburări mari de deglutiţie, tulburări respiratorii ce necesită uneori respiraţie asistată, când deficitul motor este permanent şi rezistent la terapia medicamentoasă asociată, ducând la necesitatea supravegherii permanente din partea altei persoane	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SUBSECŢIUNEA 3:SCLEROZA LATERALĂ AMIOTROFICĂ (SLA)

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
SLA-la debut cu tulburări funcţionale uşoare	Deficienţă uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
SLA - forma pseudopolineuropatică - formă relativ atipică, simptomatologia de neuroni motori periferici domină tabloul clinic, iar simptomatologia de tip piramidal este foarte discretă sau absentă	Deficienţă medie	50-69%	ISE	Gradul III
SLA - forma generalizată este una dintre cele mai frecvente, cu evoluţie lentă, cu predominanţa simptomelor de neuron motor central.	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
SLA - forma bulbară - forma cu evoluţie dramatică, simptomatologia fiind manifestă la musculatura inervată de nucleii motori bulbari.	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SUBSECŢIUNEA 4:EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASĂ FRIEDREICH

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
EASC - formele clinice la debut, cu modificări obiective discrete mult timp, la care examenul obiectiv semnalează doar abolirea R.O.T., schiţă de picior scobit, cifoscolioză.	Deficienţă uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
EASC - formele clinice bine exprimate la care diagnosticul nu mai ridică semne de întrebare, dar a căror evoluţie este lent progresivă şi prezintă deficite motorii medii	Deficienţă medie	56-69%	IPALR/ISE (funcţie de specificul activităţii)	Gradul III/II
EASC - formele clinice cu evoluţie îndelungată la care s-au instalat atrofii musculare şi deficite motorii accentuate însoţite de tulburări de sensibilitate ± tulburări cardiace, endocrine, psihice	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
EASC - formele clinice care, din cauza amiotrofiilor musculare şi a deficienţelor motorii şi generalizate, conduc la imobilizarea bolnavului	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SUBSECŢIUNEA 5:EREDOATAXIA CEREBELOASĂ PIERRE-MARIE

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Formele clinice la debut în care tulburările de coordonare şi echilibru sunt uşoare.	Deficienţă uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III
Formele clinice în care tulburările de coordonare şi echilibru şi tulburările de vorbire sunt moderate.	Deficienţă medie/accentuată	56-75%	IPALR/ISE (funcţie de specificul activităţii)	Gradul III/II
Formele clinice cu evoluţie progresivă la care ataxia cerebeloasă este accentuată, însoţită de tulburări de vorbire, precum şi de accentuarea contracturii piramidale +/- tulburări de sensibilitate	Deficienţă accentuată	76-89%	ISE	Gradul II
EAC-PM Formele clinice după ani de la debut şi care prin tulburările ataxice fac deplasarea bolnavului foarte dificilă sau imposibilă.	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 12:DISCOPATIILE

(1)_

(3)Date radiologice clasice (opţional) - se sprijină pe triada:

3.modificări ale curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
1. Discopatie vertebrală - faza I (faza dureroasă) dureri la nivelul coloanei vertebrale, spontane sau la apăsare	- fără deficienţă/deficienţă uşoară	10-49%	APT/AL, funcţie de specificul activităţii	Nu se încadrează în grad de invaliditate.
2. Discopatie vertebrală - faza II (faza de blocaj) - blocaj al segmentului vertebral - contractură musculară paravertebrală	- fără deficienţă/Deficienţă uşoară	10-49%	APT/AL, funcţie de specificul activităţii	Nu se încadrează în grad de invaliditate.
3. Discopatie vertebrală - faza III (faza neurologică) Stadiu I (algic) Iritaţie radiculară; bolnavul prezintă dureri la tuse strănut sau eforturi Semne de elongaţie pozitive (Lasseque, Bonnet)	Deficienţă uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate.
Stadiu II (de compresiune) se caracterizează prin: - deficit motor moderat; - diminuarea reflexelor osteotendinoase; - tulburări de sensibilitate obiectivă	Deficienţă medie/accentuată	55-89%	IPALR/ISE (funcţie de specificul activităţii)	Gradul III/II
Stadiul III (paralitic sau paretic, de întrerupere) se caracterizează prin: - deficit motor; - absenţa reflexelor osteotendinoase; - tulburări de sensibilitate obiectivă; - sechelele operatorii ale herniei de disc. Deficit motor unilateral brahial sau crural, cu tulburări de sensibilitate. Hernii de disc operate iterativ (2-3 intervenţii chirurgicale)	Deficienţă accentuată	70-80%	ISE	Gradul II
Deficit motor brahial sau crural cu tulburări de sensibilitate şi tulburări sfincteriene (sindrom de coadă de cal)	Deficienţă accentuată	81-89%	ISE	Gradul II
Tetraplegie, tetrapareză sau parpareză, paraplegie însoţite de tulburări de sensibilitate şi tulburări sfincteriene tip incontinenţă (cazuri extrem de rare)	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

SECŢIUNEA 13:NEUROPATII PERIFERICE

Polineuropatiile sunt neuropatii periferice des întâlnite şi foarte importante. Tabloul tipic al polineuropatiei apare cel mai frecvent în cadrul unor afecţiuni metabolice (cauza cea mai frecventă este diabetul zaharat), inflamatorii, imunologice, paraneoplazice sau toxice. Primele simptome par a fi de tip senzitiv şi constau în furnicături, înţepături, arsuri, sau parestezii în plante sau vârful degetelor, sau în general cu distribuţie în alte zone ale membrelor inferioare. Simptomele şi semnele sunt în general simetrice şi distale, dar ocazional paresteziile apar la nivelul unui singur membru inferior şi apoi la celălalt, mult mai pronunţate. Trebuie să avem grijă să nu fie făcută confuzia cu mono - sau multinevrite. Dacă polineuropatia este mai puţin severă, nu vor putea fi decelate semne clinice motorii şi/sau senzitive.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Formele clinice de neuropatii, indiferent de etiologie - cu simptomatologie frustă, predominant senzitivă (parestezii distale predominant membrele inferioare) ± fruste deficite motorii	Deficienţă uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Formele clinice cu simptomatologie motorie manifestă - deficite motorii predominant distale şi predominant la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate superficială şi/sau profundă (ataxie)	Deficienţă medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Formele clinice cu deficite motorii manifeste constituite - parapareze, sau tetrapareze, cu tulburări de sensibilitate superficială sau profundă	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Formele clinice (foarte rar) cu deficite motorii tip tetraplegie sau paraplegie + tulburări sfincteriene (foarte rare, în special, sindromul Guillain-Barre; forme severe de polineuropatie cronică inflamatorie demielinizantă - CIDP)	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL - pot fi parţiale sau totale. Plexul brahial este format din rădăcinile cervicale C5, C6, C7, C8 şi rădăcina toracală T1. Rădăcinile C5 şi C6 formează împreună trunchiul superior, rădăcina C7 formează trunchiul mijlociu, iar rădăcina C8 şi T1 formează trunchiul inferior. PARALIZIA PARŢIALĂ DE PLEX BRAHIAL cuprinde trei tipuri: 1. Tipul superior (Duchenn Erb) - se caracterizează prin reducerea mişcărilor de ridicare a umărului, abolirea abducţiei, a mişcărilor de rotaţie externă, membrul superior în aducţie şi rotaţie internă; atrofia umărului (muşchiul deltoid); ROT bicipital absent, tulburări de sensibilitate.	Deficienţă uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR, (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
2. Tipul mijlociu (Remack) - se caracterizează prin paralizia muşchilor inervaţi de nervul radial, cu excepţia lungului supinator care rămâne indemn şi a tricepsului care este parţial paralizat. Se caracterizează prin imposibilitatea flexiei antebraţului pe braţ şi a supinaţiei. Obiectiv: ROT tricipital abolit, tulburări de sensibilitate inconstante, frecvent pe faţa dorsală a antebraţului şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii.	Deficienţă uşoară (în paralizia parţială de nerv radial)/medie	20-55%	AL/IPALR, (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
În paralizia totală de nerv radial, mâna este căzută în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face extensia policelui, falangelor proximale ale degetelor, extensia mâinii, pumnului şi antebraţului pe braţ.	Deficienţă medie/accentuată	50-79%	ISE	Gradul III/II funcţie de membrul dominant
3. Tipul inferior (Klumpke) - se caracterizează prin paralizia nervului cubital anterior, flexorilor degetelor, interosoşii musculaturii tenare şi hipotenare; tulburarea motorie este similară cu cea a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv cubital, având ca rezultat aspectul de mână simiană. Tulburarea de sensibilitate este de tipul hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a braţului şi antebraţului. ROT tricipital abolit. Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi apariţia sindromului Claud-Bernard-Horner.	Deficienţă medie/accentuată	50-79%	ISE	Gradul III/II, funcţie de membrul dominant
Paralizia totală de Plex brahial - membrul toracal balant (constă în combinaţia celor trei tipuri de paralizii) - conduce la impotenţa funcţională a membrului superior respectiv.	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
a. Paralizia nervului femuro-cutanat Expresia clinică a leziunii este meralgia parestezică. Se caracterizează prin parestezii sub formă de senzaţie de piele cartonată cu topografie caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă a coapsei.	Deficienţă uşoară	20-30%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
b. Paralizia nervului femural - se caracterizează prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă, areflexie rotuliană, anestezie în teritoriul cutanat (faţa anterioară coapsă, faţa internă genunchi, faţa antero-internă gambă, maleolă tibială şi jumătatea posterioară a marginii interne a piciorului). Obiectiv: hipotrofie, hipotonie cvadriceps, rotulă flotantă.	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	IPALR	Gradul III/II
c. Paralizia nervului obturator Însoţeşte, de regulă, paralizia de nerv femural şi se caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei interne şi externe a coapsei, tulburări de sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi genunchiului.	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	ISE	Gradul III/II
d. Paralizia nervului sciatic Paralizia totală este destul de rară şi se manifestă clinic printr-o paralizie completă a celor două ramuri terminale (SPE şi SPI).
1. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern (SPE) Clinic: deficit motor la nivelul gambei, pe gambierul anterior, extensorul propriu al halucelui, extensorul comun al degetelor, lungul şi scurtul peronier şi pediosul; tulburări senzitive la nivelul feţei antero-externe a gambei, două treimi interne ale plantei, faţa dorsală a primelor trei degete şi jumătatea internă deget 4. Obiectiv: mers stepat, bolnavul ridică mult genunchiul şi afectează mult gamba de partea bolnavă, nu poate merge pe călcâie.	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	ISE	Gradul III/II
2. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern (SPI) Clinic: deficit motor la nivelul gambei (gastrocnemienii, popliteu, plantar subţire, solear, tibial posterior), la nivelul piciorului (nervul plantar medial, flexorul scurt al degetelor, abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii lombricali, nervul plantar lateral, pătratul plantar, abductorul degetului 5, flexor şi opozant deget 5, interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii lombricali); tulburări senzitive la nivelul porţiunii dorsolaterale a gambei, marginea laterală a piciorului, plantă şi degete. Obiectiv: mers talonat, absenţa desprinderii călcâiului de pe sol, a reflexiei ahiliană, tulburări trofice, degete în "ciocan".	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	ISE	Gradul III/II

SECŢIUNEA 14:NERVII CRANIENI

1.Perechea I (nervul olfactiv)

Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori orbito-frontale, fracturi de bază de craniu, intoxicaţii exogene (alcool, droguri, tabagism etc.), diabet zaharat, sindrom de hipertensiune intracraniană, migrene, afecţiuni endocrine, alergii ale căilor respiratorii, epilepsii, diverse afecţiuni psihice. În sine, tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale; incapacitatea adaptativă între 0-30% nu se încadrează în grad de invaliditate(APT/AL în funcţie de specificul activităţii)

2.Perechea II (nervul optic)

- Scotoamele pot fi centrale şi periferice; îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă, intoxicaţie exogenă, procese expansive intracraniene); îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame, nevrite optice etc. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură, scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului visual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul Oftalmologie;

3.Perechea III (nervul oculomotor comun)

5.Perechea V (nervul trigemen)

- nevralgia de trigemen este esenţială şi secundară; se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate, tumorile de unghi cerebelos, neurinomul de acustic, scleroza multiplă etc.; nevralgia de trigemen esenţială, deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia, va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen; în sine, poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate 50-69% -IPALR şi poate fi încadrată în gradul III de invaliditate. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei, dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc.), ea poate beneficia de o deficienţă accentuată cu o incapacitate peste 70%- ISE, fiind încadrabilă în gradul II de invaliditate.

6.Perechea VI (nervul oculomotor extern)

7.Perechea VII (nervul facial)

- pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci, subsecvent, leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile, poate beneficia de o deficienţă medie, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR şi poate fi încadrabilă în gradul III de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa). De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod; ea este de cele mai multe ori recidivantă, iar diagnosticul etiopatogenic este incert; la aprecierea comisiei se poate acorda şi gradul II de invaliditate.

8.Perechea VIII (nervul acustico-vesibular)

- componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic; sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat, nesistematizat, rotator, de poziţie etc., nistagmus, ataxie, proba Romberg pozitivă, laterodeviaţii şi, în sine, conduc la deficienţe uşoare, cu incapacitate 20-49% - AL sau medii - IPALR, cu incapacitate 50-69%, fiind încadrabile şi în gradul III de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii mari cu imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul Afecţiuni O.R.L.

9.Perechea IX (nervul glosofaringian)

- pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie, deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR şi încadrare în gradul III, sau II de invaliditate (cu o incapacitate între 70-89%) - ISE, în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie; se poate întâlni în sindroame alterne de trunchi cerebral (ex. sindrom Wallenberg), procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni

11.Perechea XI (nervul spinal)

Cel mai frecvent, disfuncţia sa conduce la torticolis; torticolisul, în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori, psihici sau extrapiramidali, poate beneficia de o deficienţă uşoară, cu o incapacitate 20-39% şi nu se încadrează în grad de invaliditate - AL, sau, în formele grave, în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical, poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR, sau peste 70% - ISE, putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate.

SECŢIUNEA 15:TULBURĂRI DE MANIPULAŢIE

SECŢIUNEA 16:TULBURĂRI DE LOCOMOŢIE

SECŢIUNEA 17:TULBURĂRI DE LIMBAJ ŞI DE VORBIRE

- Bolnavul are tulburări de limbaj, de tipul tulburărilor afazice expresive, moderate (de obicei în sechelele accidentelor vasculare cerebrale, sechele după traumatisme cranio-cerebrale), nu poate elabora propoziţii simple sau complexe, dar poate exprima prin gesturi, cuvinte disparate, mimică etc. idei, trebuinţe sau se poate exprima în scris (eventual în funcţie de pregătirea profesională) prin stenodactilografie sau operare P.C., prezintă o deficienţă de limbaj medie/accentuată ce îi permite exercitarea activităţilor vieţii cotidiene şi eventual efectuarea unor operaţiuni specifice profesiei, incapacitate 50-89% - IPALR, este încadrabil în gradul III/II de invaliditate.

- Există şi situaţia cea mai gravă de afazie mixtă totală: bolnavul nu se poate exprima decât prin silabe sau cuvinte simple pe care le repetă dându-le un înţeles propriu ("da-da"; "masă-masă" etc.) fără nicio legătură cu sensul cererii şi nu înţelege nici cele mai simple ordine ("arată-mi nasul", "ridică mâna dreaptă", "ce este asta?" etc.), deci devine incapabil de a desfăşura aproape orice fel de activitate (cu excepţia automatismelor mentale, subiect ce va fi dezvoltat la capitolul psihiatrie); nu se poate autoservi, autoconduce (prin imposibilitatea comunicării), beneficiază de o deficienţă gravă, cu o incapacitate 90-100% - ISE şi este încadrabil în gradul I de invaliditate, de cele mai multe ori necesitând supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane; incapacităţile de limbaj de gradul II şi I trebuie obligatoriu expertizate şi în serviciile de neurologie sau psihiatrie, cu ajutorul examenului neuropsihologic.

SECŢIUNEA 18:TULBURĂRI DE COORDONARE ŞI ECHILIBRU

a)Ataxiile cerebeloase - bolnavul se deplasează cu dificultate, cu baza de susţinere lărgită, existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/şi membrele inferioare; ele pot infuenţa în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din AVC, parapareze ataxice din diverse afecţiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale). Când se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase, diagnosticul funcţional este dificil şi nu are valoare în ceea ce priveşte ataxia în sine. Se încadrează în gradul III sau II de invaliditate - ISE, funcţie de severitatea simptomatologiei.

b)Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic şi cu ajutorul examenului O.R.L., iar aptitudinea va fi apreciată prin colaborarea obligatorie a medicului neurolog care decelează sindromul şi a medicului O.R.L.-ist, care obiectivează aceste tulburări prin probe specifice: probe vestibulare, nistagmografie etc.

- Bolnavul se poate deplasa, mersul fiind posibil, dar cu oscilaţii, imprecis, având aspect specific de "om beat"; fatigabilitatea apare la distanţe mari, iar mişcările ce impun o mare fineţe şi control în desfăşurarea activităţii profesionale sunt uşor afectate - incapacitate 20-55% - care se încadrează AL/IPALR (gradul III de invaliditate). De menţionat că gestualitatea sau motricitatea pot fi influenţate şi de deficitele motorii de tip sindrom de neuron motor central, sindroame extrapiramidale sau sindroame de neuron motor periferic; în consecinţă, rareori se va avea în vedere numai ataxia ce apare foarte rar izolat (uneori în scleroza multiplă, boala heredodegenerativă la debut etc.).

- Bolnavul se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit, dar cu mare greutate, cu baza de susţinere foarte lărgită, cu tendinţă la latero- sau postero-deviaţii în cazul sindroamelelor vestibulare, chiar dacă nu sunt asociate deficite motorii din cele menţionate mai sus; el beneficiază de o incapacitate de 81-89% - ISE, neputând să desfăşoare activităţile vieţii cotidiene şi majoritatea activităţilor profesionale (în special cele ce impun muncă fizică grea, muncă de fineţe şi coordonare). Este încadrabil în gradul II de invaliditate - ISE.

- Bolnavul nu se poate deplasa decât cu ajutorul unei alte persoane sau a unor dispozitive specifice; în acelaşi timp, are deficienţă de manipulaţie în sensul coordonării chiar şi pentru mişcări mai puţin fine; în aceste situaţii, el nu îşi poate duce la bun sfârşit activităţile cotidiene şi nici obligaţiile profesionale (cel mai frecvent, deficienţele menţionate apar în coreea cronică, coreo- atetozele, tulburările vestibulo-cerebeloase din sclerozele multiple avansate, boala heredodegenerativă în stadiu avansat). Bolnavul beneficiază de incapacitate peste 90% - ISE, fiind încadrabil în gradul I de invaliditate. În cazul apariţiei incapacităţii de autoconducţie, autoservire, orientare temporo-spaţială (prin modificări psihice şi/sau senzoriale), bolnavul poate beneficia de ajutorul unei alte persoane, deci este încadrabil în gradul I de invaliditate - ISE.

CAPITOLUL 11:AFECŢIUNI NEOPLAZICE

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
- leziuni precanceroase: - stadiul iniţial, incipient, tratat, în remisiune completă, după supraveghere de cel puţin 5 ani - absenţa recidivelor - stadiile I, II vindecate sau în remisiune de durată (fără modificări clinico-biologice la investigaţii repetate), după supraveghere de cel puţin 5 ani - absenţa recidivelor	- fără deficienţă/deficienţă funcţională uşoară	10-30%	APT/AL, (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
- sechele minore ale bolii sau ale tratamentului Indice de performanţă (IP) = 0	Deficienţă funcţională uşoară	31-49%	AL	Nu se încadrează
- stadiile I, II, III şi IV în cursul tratamentului oncologic grevat de reacţii adverse - sechele ale bolii sau ale tratamentului Indice de performanţă (IP) 1 sau 2	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
- stadiile I, II, III iniţial, cu boală în evoluţie în prezent (recidive, recurenţe, metastaze) sub tratament; - sechele importante ale bolii sau ale tratamentului greu de controlat terapeutic Indice de performanţă (IP) = 3	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- stadiile III, IV invalidante - stadiul terminal (în boala canceroasă) Indice de performanţă (IP) = 3 sau 4	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I

Criterii OMS, ECOG	Scor
Activitate fizică normală, asimptomatic	0
Simptomatic, uşoară scădere a activităţii fizice, dar capabil să efectueze treburile casnice cotidiene	1
Incapabil să muncească, poate efectua majoritatea activităţii casnice, necesită ocazional asistenţă, repaus la pat sub 50% din zi	2
Incapabil să se autoîngrijească, necesită asistenţă continuă sau spitalizare, evoluţie rapidă a bolii, repaus peste 50% din zi	3
Imobilizat complet la pat, îngrijire medicală permanentă specializată	4

CAPITOLUL 13:AFECŢIUNI DERMATOLOGICE

Afecţiunea. Forma clinică	Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Dermatoze buloase - pemfigus vulgar - pemfigus seboreic - pemfigus vegetant în formele benigne - pemfigus foliaceu în formele uşoare de boală - pemfigoid bulos în perioada de remisiune - dermatita herpetiformă în perioada de remisiune	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- pemfigus vegetant în formele maligne - pemfigus foliaceu în formele medii de boală - pemfigus seboreic în perioada de activitate - pemfigoid bulos în perioada de activitate - dermatita herpetiformă în perioada de activitate	Deficienţă funcţională Medie/accentuată	50-75%	IPALR	Gradul III/II
- pemfigoidul benign al mucoaselor (leziuni la nivelul ochiului), sinblefarom, afectare corneeană	Deficienţă în funcţie de acuitatea vizuală
- pemfigus vegetant în forme maligne, cu alterarea stării generale, fără răspuns terapeutic - pemfigus foliaceu cu tendinţă rapidă la generalizare, cu afectare viscerală (renală, pulmonară), cu infecţii secundare - pemfigoidul bulos cu febră, alterarea stării generale	Deficienţă funcţională Accentuată/gravă	76-95%	ISE	Gradul II/I
Dermatoze alergice - eczema hiperkeratozică urticaria cronică în formele care răspund la tratament - prurigo cronic Hebra - prurigo cronic Besnier, în formele uşoare urticaria cronică cu evoluţie de peste 1 an (în condiţii de tratament)	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- prurigo cronic Besnier când se adaugă tulburări psihice reactive sau asocieri viscerale	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
- angioedem recidivant - urticaria cronică, atunci când tratamentul cu corticoizi nu dă rezultate, afectează şi psihicul bolnavului - prurigo cronic Besnier - în funcţie de intensitatea simptomelor, este însoţit de tulburări psihice sau asocieri viscerale	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Dermatita de contact - dermatita de contact cu leziuni localizate, sensibile la tratament	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- dermatita de contact cu leziuni extinse, rezistente la tratament, cu determinări la distanţă	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Eritrodermia (dermatita exfoliativă) cu evoluţie cronică şi rebelă la tratament cu documentaţie de specialitate	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPAL R	Gradul III
Lichenul plan - lichenul plan în perioada de remisiune, cu leziuni pe suprafeţe mici	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- lichenul plan în perioada acută, cu leziuni extinse	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Psoriazis - psoriasis eritrodermic sau pustulos în perioada de remisiune, cu suprafeţe mici afectate (PASI < 10) - psoriasis palmo-plantar în perioada de remisiune	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- psoriasis vulgar, eritrodermic sau pustulos cu suprafeţe mari afectate (PASI > 10), recidivante sau în tratament sistemic cronic - psoriasis palmo-plantar în perioada de activitate	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
- psoriazis artropatic - psoriasis în formele severe, care nu răspund la tratament, cu stare generală alterată (febră, astenie, artralgii, poliadenopatie)	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- psoriasis - în forme severe, cu tulburări grave de gestualitate şi locomoţie	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Lupus eritematos cronic - lupus eritematos fix (discoid)	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- lupus eritematos cronic şi subacut diseminat în perioada de acutizare	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- lupus eritematos sistemic	conform criteriilor de la capitolul Afecţiuni reumatismale
Porfiria cutanată tardivă (PCT) - PCT	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- PCT cu afectare diseminată	Deficienţă funcţională medie/accentuată	50-79%	IPALR	Gradul III/II
Sclerodermia - în formele localizate sau la debut	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- în formele care asociază fenomene de tip Raynand şi/sau tulburări trofice şi/sau atrofie musculară	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- sclerodermia progresivă cu manifestări viscerale (digestive, renale sau pulmonare)	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- sclerodermia progresivă în forme extinse cu caracter edematos şi agravarea tulburărilor viscerale	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Dermatomiozita	conform criteriilor de la capitolul Afecţiuni reumatismale
Angiosarcomatoza Kaposi - în formele cu leziuni cutanate asociate cu determinări extracutanate (ganglionare, osoase, viscerale - asociate la un singur organ)	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
- în formele cu tulburări ale funcţiilor motorii, determinate de deformări, amputaţii şi/sau existenţa leziunilor viscerale multiple, în special cele digestive	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
- în formele cu tulburări funcţionale grave	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Epidermoliza buloasă - în formele simple, fără afectare viscerală	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Epidermoliza buloasă - în forme asociate, cu localizări viscerale si/sau tulburări de gestualitate	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Epidermoliza buloasă - în formele grave cu stenoză cicatricială esofagiană, cu afectare retiniană şi/sau alte distrofii	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Radiodermitele cronice - în formele extinse, însoţite sau nu de afectarea gestualităţii segmentului respectiv	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
- în formele extinse, cu caracter mutilant	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Keratodermie palmo-plantară hiperkeratoza palmo-plantară şi keratodermia familiala cu tulburări funcţionale accentuate	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Ihtioza primară sau secundară care afectează gestualitatea, mersul sau ortostatismul	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Verucile plantare multiple ce nu afectează ortostatismul şi mersul	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Verucile plantare - formele cu elemente multiple care afectează ortostatismul şi mersul	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPAL R	Gradul III
Ulcerul cronic de gambă Modificări pigmentare, eczemă, lipodermatoscleroză, ulcer vindecat	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- ulcer de gambă activ	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Vasculite - afectare medie	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- afectare severă	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Tuberculoza cutanată - afectare uşoară	Fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate
- afectare medie	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- afectare severă	Deficienţă funcţională Accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Limfoame cutanate - afectare medie	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
- afectare severă (sindrom Sezary)	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Herpes Zoster - algii postzosteriene	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-69%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
Atrofia cutanată întinsă peste 15% din suprafaţa corpului şi cu jenă evidentă în mişcări-xerodermie	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Sifilisul tardiv, forme cu evoluţie de peste 2 ani cu leziuni cutanate sau/şi serologie pozitivă	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Sifilisul tardiv, cu complicaţii cutanate,osteoarticulare, viscerale	Deficienţă funcţională medie/accentuată	60-89%	ISE	Gradul III/II
Tulburări primare de pigmentare ale pielii întinse, inestetice şi rebele la tratament	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Cicatrici cheloide, cu retracţii tegumentare şi tulburări funcţionale	Deficienţă funcţională uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR, funcţie de specificul activităţii	Nu se încadrează în grad de invaliditate/ - gradul III de invaliditate

CAPITOLUL 14:AFECŢIUNI OFTALMOLOGICE

Afecţiunea. Forma clinică.	Deficienţa funcţională	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Sechele după traumatisme ale anexelor globului ocular	Fără deficienţă/cu deficienţă funcţională uşoară	10-40%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează în grad de invaliditate
Epifora produsă prin obstrucţii ale căilor lacrimale uni sau bilaterală	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	- nu se încadrează în grad de invaliditate
Ptoza palpebrală dobândită, operată, uni sau bilaterală, care acoperă 2/3 din pupilă, cu poziţie vicioasă a capului, cu AV normală	Deficienţă funcţională medie/accentuată	50-79%	IPALR	Gradul III/II
Paralizia unuia sau mai multor muşchi ai globului ocular; diplopie la privirea binoculară	Deficienţă funcţională medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Nistagmus - cu AV până la 1/2 inclusiv	Deficienţă funcţională uşoară/medie	30-60%	AL/IPALR (AV 1/2 la AO)	- nu se încadrează Gradul III
Nistagmus - cu AV sub 1/2, dar până la 1/3 exclusiv	Deficienţă funcţională medie	40-69%	AL/IPALR (AV 1/2-1/3 la AO)	Gradul III
Corpi străini intravitreeni, extraşi sau restanţi, care determină o AV sub 1/2 după corecţie	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	- nu se încadrează în grad de invaliditate
Glaucom, cu tulburări funcţionale uşoare	Fără deficienţă/deficienţă funcţională uşoară	10-49%	APT/AL	- nu se încadrează în grad de invaliditate
Glaucom cu câmp vizual redus sub 30°	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Glaucom absolut cu limitarea câmpului vizual până la pierderea punctului de fixaţie	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Degenerescenţă corioretiniană - cu AV între 1/3-1/10 la AO	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
Degenerescenţă corioretiniană - cu AV mai bună de 1/10 la AO, dar cu CV redus sub 40° la AO	Deficienţă funcţională accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Degenerescenţă corioretiniană - cu AV sub 1/200 la AO; CV îngustat 0-10° cu AV între 1/25-1/200 la AO	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Îngustarea câmpului vizual cu peste 10°, hemianopsie definitivă	Deficienţă funcţională accentuată	80-89%	ISE	Gradul II (CV îngustat bilateral cu 20-40°)
Îngustarea câmpului vizual sub 10°	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	- gradul I de invaliditate
Dezlipirea de retină, regmatogenă sau idiopatică, traumatică	Deficienţă funcţională accentuată	80-89%	ISE	- gradul II
Dezlipirea de retină, regmatogenă sau idiopatică, traumatică cu cecitate absolută sau AV 1/25- 1/200 la AO CV îngustat 0-10°	Deficienţă funcţională gravă	90-100%	ISE	- gradul I de invaliditate
Monoculus posttraumatic AV = 1 f.c. CV= normal	Deficienţă funcţională uşoară/medie	20-59%	AL (fără deficit estetic)/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	- nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
Monoculus, (un singur ochi funcţional) AV <= 1 (2/3, 1/2, 1/3) cu corecţie permanentă CV = normal	Deficienţă funcţională medie	60-69%	IPALR	Gradul III
Monoculus (un singur ochi funcţional AV <= 1/4 - 1/9, cu corecţie permanentă CV redus 10-20 grade	Deficienţă vizuală accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Monoculus (un singur ochi funcţional AV <= 1/10, cu corecţie permanentă CV redus 0-10 grade	Deficienţă vizuală gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Vicii de refracţie - miopie 6-8D - hipermetropie +6D-8D	Deficienţă funcţională uşoară	20-49%	AL	Nu se incadreaza
Vicii de refracţie Miopie, hipermetropie, astigmatism peste 8D cu AV intre 1/3-1/10 la AO	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
Vicii de refracţie - miopie, hipermetropie, astigmatism cu AV 1/10-1/25 la AO sau CV strâmtat concentric bilateral cu 20-40 grade; miopii fortissime peste 15D, miopiile mari evolutive, hipermetropiile fortissime bilaterale chiar mai bune de 1/10	Deficienţă vizuală accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Vicii de refracţie - miopie, hipermetropie, astigmatism, cecitate absolută cu AV sub 1/200 la AO AV 1/25-1/200 la AO sau strâmtarea tubulară bilaterală a CV în jurul punctului de fixaţie 0-10 grade.	Deficienţă vizuală gravă	90-100%	ISE	Gradul I
Afecţiuni oculare evolutive ale corneei, uveei sau retinei bine documentate cu AV intre 1/3-1/10 la AO	Deficienţă funcţională medie	50-69%	ISE	Gradul III
Afecţiuni oculare evolutive ale corneei, uveei sau retinei bine documentate cu AV 1/10-1/25 la AO sau CV strâmtat concentric bilateral cu 20-40 grade	Deficienţă vizuală accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Afecţiuni oculare evolutive ale corneei, uveei sau retinei bine documentate cu cecitate absolută cu AV sub 1/200 la AO AV 1/25-1/200 la AO sau strâmtarea tubulară bilaterală a CV în jurul punctului de fixaţie 0-10 grade.	Deficienţă vizuală gravă	90-100%	ISE	Gradul I

CAPITOLUL 15:AFECŢIUNILE O.R.L.

SECŢIUNEA 1:

SECŢIUNEA 2:

(1)_

A.Tulburările de auz

(2)Din multitudinea de afecţiuni proprii acestei regiuni, vom reţine doar pe acelea care determină pierderea capacităţii de muncă total sau parţial, astfel:

3.Afecţiunile laringelui

CAPITOLUL 16:INFECŢIA HIV/SIDA

Deficienţa funcţională	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
1. Fără deficienţă funcţională (A1) - infecţie HIV asimptomatică (vezi criteriile de laborator pentru infecţia HIV) - infecţie HIV simptomatică (sindrom retroviral acut) - adenopatii generalizate persistente - în tratament antiretroviral	20-30%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
2. Deficienţă globală uşoară (B1) - manifestări clinice din cauza infecţiei HIV sau a scăderii imunităţii celulare: angiomatoză bacilară, candidoză orofaringiană, candidoză vulvovaginală, - simptome constituţionale (febră/diaree cu durata de peste 1 lună) - Herpes Zoster (cel puţin 2 episoade sau 2 dermatoame) - purpură trombocitopenică idiopatică; - boli inflamatorii pelvine, - neuropatie periferică	31-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
3. Deficienţă globală medie (A2, B2) - manifestările clinice de la punctele 1 şi 2, dar cu valori ale CD4 = 200-500 cel/mmc plus; - displazia cervicală uterină, - listerioză	50-69%	ISE	Gradul III
4. Deficienţă globală accentuată (A3, B3, C1, C2, C3) - manifestările clinice de mai sus, dar cu valori ale CD4 < 200 cel/mmc (categoriile clinico-imunologice A3 şi B3) plus - infecţie cu virus Herpes Simplex, ulcer cutaneomucos persistent (durata de peste 1 lună) sau bronşite, pneumonii, esofagite cu orice durată; - sarcom Kaposi (cu leziuni cutanate sau mucoase) - sepsis recurent cu Salmonella (netifoidică); - pneumonie recurentă (mai mult de un episod pe an) cu caracter acut, persistent - candidoză esofagiană; - encefalopatia HIV la debut	70-89%	ISE	Gradul II de invaliditate Pentru categoriile C1, C2 şi C3 nu mai este necesară revizuirea încadrării (încadrare definitivă)
5. Deficienţă globală gravă - infecţii cu M. tuberculosis cu orice localizare, pulmonară sau extrapulmonară - pneumonia cu Pneumocystis carinii - infecţii cu Mycobacterii atipice de tip diseminat - criptococoză extrapulmonară - candidoză pulmonară - histoplasmoză diseminată - sarcom Kaposi visceralizat (pulmonar şi alte diseminări - limfom Burkitt, imunoblastic, non hodgkinian, limfom cu celule mari de tip B, limfom de fenotip imunologic necunoscut - limfom primar cerebral - leucoencefalopatia HIV - encefalopatia HIV (Complex demenţial SIDA) - infecţii cu CMV (retinita CMV, infecţii ale SNC etc.) - toxoplasmoză cerebrală cu simptomatologie neurologică (deficite motorii, paralizii de nervi cranieni, panhipopituitarism, mielopatie cervicală, toracică şi sindrom de con medular) cu caracter de focalizare sau prin modificări ale stării de conştienţă - retinocoroidită necrotizantă toxoplasmotică sau cu virus varicelozosterian - sindromul de emaciere HIV (Wasting sindrom)	90-100%	ISE	Gradul I de invaliditate. Nu mai este necesară revizuirea încadrării (încadrare definitivă)

CAPITOLUL 17:TULBURĂRILE PSIHIATRICE

SUBCAPITOLUL 1:_

SECŢIUNEA 1:I. COORDONATE GENERALE

SECŢIUNEA 2:II. CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL

100-91	- funcţionează la nivel superior într-o gamă largă de activităţi; - problemele existenţei par să nu scape niciodată de sub control; - este apreciat de ceilalţi datorită calităţilor sale; - niciun simptom psihopatologic.
90-81	- simptome absente sau minime (de exemplu, anxietate uşoară înaintea unui examen); - funcţionare bună în toate zonele de activitate; - este interesat şi implicat într-o gamă largă de activităţi; - este eficient social, în general satisfăcut de viaţă; - nu are mai mult decât problemele şi grijile de fiecare zi (de exemplu, o ceartă ocazională cu membrii familiei).
80-71	- dacă sunt prezente simptome psihopatologice, ele sunt tranzitorii şi sunt reacţii comprehensibile la stresori psihosociali (de exemplu, dificultăţi de concentrare după un conflict cu familia); - nu mai mult decât tulburări discrete în funcţionarea socială, ocupaţională sau şcolară (de exemplu, rămâne pentru scurt timp în urmă cu temele);
70-61	- simptome uşoare (de exemplu, dispoziţie depresivă sau insomnie uşoară); - unele dificultăţi în funcţionarea socială, ocupaţională sau şcolară (de exemplu, chiul ocazional sau furturi din casă), dar funcţionarea generală este relativ bună); - există câteva relaţii interpersonale semnificative.
60-51	- simptome moderate (de exemplu, aplatizare afectivă, vorbire circumstanţială, ocazional atacuri de panică); - dificultate moderată în funcţionarea socială, ocupaţională sau şcolară (de exemplu, prieteni puţini, conflicte cu colegii, salariaţii).
50-41	- simptome serioase (de exemplu, ideaţie suicidară, ritualuri obsesionale severe, furt frecvent din magazin); - tulburări severe în funcţionarea socială, ocupaţională sau şcolară (de exemplu, fără prieteni, incapabil de a-şi păstra slujba).
40-31	- tulburări în testarea realităţii sau în comunicare (de exemplu, în unele momente vorbirea este ilogică, obscură, irelevantă); - tulburări majore în unele domenii, printre care: judecată, gândire, dispoziţie, muncă sau şcoală, relaţii din familie (de exemplu, persoana depresivă care îşi evită prietenii, îşi neglijează familia, este incapabil de muncă, manifestă agresivitate, înregistrează eşecuri şcolare).
30-21	- comportament influenţat considerabil de delir sau halucinaţii; - tulburare severă în comunicare sau judecată (de exemplu, uneori incoerent, acţionează evident neconcordant cu situaţia); - preocupări suicidare; - incapacitate de a funcţiona în majoritatea domeniilor: social, ocupaţional sau familial (de exemplu, stă în pat toată ziua, nu are serviciu, nu are prieteni).
20-11	- există pericol de a face rău altora sau sieşi (de exemplu, tentative suicidare); - frecvent violent, agresivitate sau excitaţie maniacală; - nu reuşeşte să menţină o minimă igienă personală; - tulburare grosieră în comunicare (de exemplu, incoerenţă cvasipermanentă).
10-1	- pericol persistent de a produce rănire severă altora sau sieşi (de exemplu, violenţă recurentă); - inabilitate persistentă de a menţine igiena personală minimă; - acte homicidare; - expectaţie mare de moarte; - frecvente tentative de suicid.

SECŢIUNEA 3:III. CORELAŢIA ÎNTRE SCALA GAFS (EVALUAREA GLOBALĂ A FUNCŢIONALITĂŢII SOCIALE), DEFICIENŢA FUNCŢIONALĂ, INCAPACITATEA ADAPTATIVĂ ŞI APTITUDINE

SUBCAPITOLUL 2:TULBURĂRI MENTALE ORGANICE

SECŢIUNEA 1:DEMENŢA

(2)Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR

(3)Forme clinice

(4)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 2:DELIRIUM (ICD 10: F05.*0)

SECŢIUNEA 3:TULBURAREA AMNESTICĂ (ICD 10: F04)

(2)Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR

(3)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 4:TULBURAREA DELIRANTĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.2)

(2)Diagnostic funcţional

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Deteriorare cognitivă uşoară, stereotipii, disforie	Deficienţă psihică moderată	50-75%	ISE	gradul III
Gândire magică, ritualuri, disforie, perplexitate, vorbire dezlânată sau incoerentă, inhibiţie psihomotorie sau nelinişte	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	ISE	gradul II
Potenţial marcat de periculozitate	Deficienţă psihică gravă	90-100%	ISE	gradul I necesită supraveghere permanentă din partea altei persoane

SECŢIUNEA 5:TULBURAREA AFECTIVĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.3)

SECŢIUNEA 6:TULBURAREA ANXIOASĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.4)

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Anxietate generalizată sau episoade paroxistice. Nu interferează cu activitatea profesională	Deficienţă psihică uşoară/medie	20-49%/50-60%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează/Gradul III de invaliditate
Prezente cele două forme de anxietate care interferează cu activitatea profesională	Deficienţă psihică moderată	50-75%	IPALR	Gradul III
Frecvente decompensări cu interferenţa importantă a activităţii profesionale şi a relaţiilor sociale, izolare	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 7:TULBURAREA DISOCIATIVĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.5)

SECŢIUNEA 8:LABILITATEA EMOTIONALĂ ORGANICĂ (ICD 10: F06.6)

SECŢIUNEA 9:TULBURAREA ORGANICĂ DE PERSONALITATE (ICD 10: F07.0)

(2)Diagnostic funcţional

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Suspiciozitate, deteriorare cognitivă uşoară, iritabilitate	Deficienţă psihică uşoară/moderată	20-49%/50-60%	AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii))	Nu se încadrează/Gradul III
Comportament inacceptabil, disforie	Deficienţă psihică moderată	50-75%	IPALR	Gradul III
Comportament impulsiv, exploziv, antisocial, periculozitate, deficit important de autocontrol	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	ISE	Gradul II

SUBCAPITOLUL 3:TULBURĂRI MENTALE ŞI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (opiacee, cocaină, stimulente, halucinogene) (echivalente în CIM 10 OMS cu codurile de boală de la F10 la F19 cu subdiviziunile acestora, excepţie F15 şi F17)

SECŢIUNEA 1:SINDROMUL DE DEPENDENŢĂ (ICD 10: F1X.2)

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Tulburări psihice uşoare care nu deranjează anturajul şi nu interferează cu activitatea profesională	Fără deficienţă	0-19%	APT	Nu se încadrează
Tulburări de atenţie, iritabilitate.	Deficienţă psihică uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Accentuarea tulburărilor de atenţie şi memorie, comportament inadecvat, deranjează anturajul şi interfera cu activitatea socio-profesională, deficit de autocontrol.	Deficienţă psihică moderată	50-75%	IPALR	Gradul III
Apariţia elementelor de deteriorare, nelinişte, imposibilitate de autocontrol şi autocenzură, apariţia complicaţiilor (afecţiuni somatice invalidante), intoxicaţii acute recurente	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 2:TULBURĂRI INDUSE DE UTILIZAREA UNEI SUBSTANŢE PSIHOACTIVE

SUBSECŢIUNEA 2¹:Sevraj/abstinenţă (ICD 10: F1X.3)

(1)Criterii de diagnostic clinic DSM-IV-TR

(3)Diagnostic funcţional

SUBSECŢIUNEA 2²:TULBURAREA PSIHOTICĂ INDUSĂ DE UTILIZAREA SUBSTANŢEI PSIHOACTIVE (ICD 10: F1X.5)

SUBSECŢIUNEA 2³:TULBURAREA AMNESTICĂ PERSISTENTĂ INDUSĂ DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE (ICD 10: F1X.6)

SUBCAPITOLUL 4:MODIFICĂRI DURABILE DE PERSONALITATE (ICD 10: F62.*)

Această categorie se referă la anomaliile de personalitate şi de comportament la adult, survenind în absenţa tulburărilor prealabile ale personalităţii şi urmând după un factor de stres, fie catastrofic, fie excesiv şi prelungit sau în urma unei boli psihice severe. Acest diagnostic nu trebuie pus decât în cazurile în care există dovada unei modificări manifeste şi durabile a modului de percepţie, de relaţii sau cognitive. Modificarea trebuie să fie semnificativă şi asociată unui comportament rigid şi maladaptat, absent înaintea apariţiei evenimentului patogen. Modificarea nu trebuie să fie manifestarea unei alte tulburări mentale şi nici simptom rezidual al unei tulburări mentale anterioare.

SUBCAPITOLUL 5:SCHIZOFRENIA - (ICD 10: F20)

SECŢIUNEA 1:_

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

(4)Diagnostic funcţional

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Gradul de invaliditate
Episodică cu/fără simptome reziduale interepisodice. Schizofrenie reziduală Episod unic în remisiune parţială	Deficienţă psihică medie	50-75%	Gradul III
Schizofrenie cronică, asociind tulburări induse de tratament (diabet zaharat, dislipidemie, parkinsonism), afecţiuni somatice, comportament adictiv; schizofrenie grefată	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	Gradul II
Pacienţi cu evoluţie progredientă cu degradare severă a personalităţii şi a comportamentului, potenţial antisocial	Deficienţă psihică gravă	90-100%	Gradul I Necesită supraveghere permanentă din partea altei persoane

SECŢIUNEA 2:TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMĂ

SECŢIUNEA 3:TULBURAREA SCHIZOAFECTIVĂ (ICD 10: F25)

(2)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

(4)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 4:TULBURAREA DELIRANTĂ (ICD 10: F22)

(4)Diagnostic funcţional

SUBCAPITOLUL 6:TULBURĂRI AFECTIVE (ALE DISPOZIŢIEI)

SECŢIUNEA 1:EPISODUL MANIACAL (ICD 10: F30)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

(2)Intensitatea tabloului clinic

(3)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 2:EPISODUL HIPOMANIACAL (ICD 10: F30.0)

SECŢIUNEA 3:EPISODUL DEPRESIV MAJOR (ICD 10: F32.x)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

A)Cel puţin 5 din următoarele simptome sunt prezente cel puţin 2 săptămâni şi reprezintă o schimbare faţă de funcţionarea anterioară (cel puţin unul din primele două simptome):

(4)Diagnostic funcţional

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Episod depresiv major remis complet	- fără deficienţă/ - deficienţă psihică uşoară	15-49%	APT/AL (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează
Episod depresiv major în remisiune parţială Episod depresiv major uşor moderat	Deficienţă psihică medie	50-75%	IPALR	Gradul III
Episod depresiv major sever cu/fără elemente psihotice cu/fără comportament adictiv	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 4:EPISOD MIXT - (ICD 10: F38.0)

SECŢIUNEA 5:TULBURAREA DEPRESIVĂ MAJORĂ - EPISOD UNIC (ICD 10: F32.X)

SECŢIUNEA 6:TULBURAREA DEPRESIVĂ MAJORĂ RECURENTĂ (ICD 10: F33)

(4)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 7:TULBURAREA BIPOLARĂ I (ICD 10: F31)

(2)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 8:TULBURAREA BIPOLARĂ I - CEL MAI RECENT EPISOD HIPOMANIACAL (ICD 10: F31.0)

(2)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 9:TULBURAREA BIPOLARĂ I - CEL MAI RECENT EPISOD MANIACAL MODERAT (ICD 10: F31.1)

(2)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 10:TULBURAREA BIPOLARĂ I - CEL MAI RECENT EPISOD MIXT (ICD 10: F31.6)

(2)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 11:TULBURAREA BIPOLARĂ II

(2)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 12:CICLOTIMIA (ICD 10: F34.0)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

(2)Diagnostic funcţional

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Pot exista unele dificultăţi de adaptabilitate, fără a perturba activitatea	Fără deficienţă psihică	0-19%	APT	Nu se încadrează
Episoadele depresive nu perturbă activitatea, nu se asociază cu consum de substanţe psihoactive Pot exista dificultăţi în condiţii noi de activitate profesională	Deficienţă psihică uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Episoadele depresive induc deteriorarea activităţii, sau se asociază consum cronic de substanţe psihoactive	Deficienţă psihică medie	50-75%	IPALR	Gradul III

SECŢIUNEA 13:TULBURAREA DISTIMICĂ (ICD 10: F34.1)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-VI-TR

(2)Diagnostic funcţional

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Nu duce la deteriorarea funcţionalităţii profesionale mai ales la debut sau în apropierea acestuia	Deficienţă psihică uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Există în antecedente o tentativă de suicid sau există tendinţa de structurare	Deficienţă psihică medie	50-75%	ISE	gradul III
Cronicizare care duce la o deteriorare a activităţii profesionale Tentative de suicid	Deficienţă psihică accentuată	76-90%	ISE	gradul II

SUBCAPITOLUL 7:TULBURĂRI ANXIOASE

SECŢIUNEA 1:TULBURARE DE PANICĂ (ICD 10: F41.0)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

(2)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 2:TULBURAREA DE PANICĂ CU AGORAFOBIE (ICD 10: F40.0)

(2)Diagnostic funcţional

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Există o oarecare evitare, dar modul de viaţă este normal (se poate deplasa singur la locul de muncă sau în alte situaţii) sau se poate deplasa singur, dar pe distanţe scurte, poate folosi unele mijloace de transport. Remisiune completă, fără manifestări clinice în ultimele 6 luni.	Deficienţă psihică uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Limitare marcată a distanţelor pe care se poate deplasa singur (neînsoţit), evitarea mijloacelor de transport sau remisiune parţială, mai persistă tulburări în ultimele 6 luni de intensitate moderată	Deficienţă psihică medie	50-75%	ISE	Gradul III
Nu mai părăseşte de loc sau aproape de loc locuinţa de invaliditate neînsoţit, nu-şi mai poate desfăşura activitatea fiind stăpânit de manifestările de boală	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	ISE	Se pot încadra în Gradul II

SECŢIUNEA 3:TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ (ICD 10: F42)

(2)Diagnostic funcţional

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Domină tabloul obsesiv, care permite însă desfăşurarea activităţii profesionale şi a celei cotidiene	Deficienţă psihică uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează
Este interferată activitatea profesională în sensul deteriorării sale moderate prin scăderea marcată a capacităţii de concentrare şi finalizare secundar asaltului manifestărilor obsesivo- compulsive	Deficienţă psihică medie	50-75%	IPALR	Gradul III
Întreaga activitate a pacienţilor se desfăşoară conform compulsiunilor şi ritualurilor	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	ISE	Gradul II

SECŢIUNEA 4:ANXIETATEA GENERALIZATĂ (ICD 10: F41.1)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

(2)Diagnostic funcţional

SECŢIUNEA 5:TULBURARE ANXIOS-DEPRESIVĂ MIXTĂ - F41.2

SUBCAPITOLUL 8:TULBURĂRILE DE PERSONALITATE (ICD 10: F60)

SECŢIUNEA 1:

(2)Criterii de diagnostic clinic DSm-IV-TR pentru o tulburare de personalitate.

SECŢIUNEA 2:

SUBSECŢIUNEA 1:TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ (ICD 10: F60.0)

A.O neîncredere şi suspiciozitate pervazivă faţă de alţii astfel încât motivaţiile celorlaţi sunt interpretate ca rău-voitoare, indicate de patru din urmatoarele:

SUBSECŢIUNEA 2:TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDĂ (ICD 10: F60.1)

A.Un pattern pervaziv de detaşare faţă de relaţiile sociale şi o gamă restrânsă de exprimare emoţională indicată de patru sau mai multe dintre următoarele:

SUBSECŢIUNEA 3:TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALĂ (ICD 10: F21)

A.Un pattern pervaziv de deficite sociale şi interpersonale manifestat prin disconfort acut în relaţii şi reducerea capacităţii de a stabilii relaţii intime, precum şi prin distorsiuni cognitive de percepţie şi excentricităţi de comportament, după cum este indicat de cinci sau mai multe dintre următoarele:

SUBSECŢIUNEA 4:TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALĂ (ICD 10: F60.2)

A.Un pattern pervaziv de comportament antisocial apărut de la vârsta de 15 ani, indicat de trei sau mai multe dintre următoarele:

SUBSECŢIUNEA 5:TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE (ICD 10: F60.3)

SUBSECŢIUNEA 6:TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICĂ (ICD 10: F60.4)

SUBSECŢIUNEA 7:TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISISTICĂ (ICD 10: F60.8)

SUBSECŢIUNEA 8:TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTĂ (ICD 10: F60.6)

SUBSECŢIUNEA 9:TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTĂ (ICD 10: F60.7)

SUBSECŢIUNEA 10:TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVĂ (ICD 10: F60.5)

(1)Un pattern pervaziv de preocupare pentru ordine, perfecţionism şi control mental şi impersonal, în detrimentul flexibilităţii, deschiderii şi eficienţei, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cel puţin patru dintre următoarele:

(2)Diagnostic funcţional

10.vârsta în corelaţie cu procesele involutive şi deteriorative.

Criteriile	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Decompensări mai dese (2-3 pe an), de durată mai lungă, nevrotice, cu exacerbări comportamentale, eventual în asociere cu consum de toxice, compensate parţial terapeutic	Deficienţă psihică medie	50-75%	ISE	Gradul III
Decompensări frecvente (mai mult de 3 pe an), de intensitate psihotică, eficienţă terapeutică slabă, asociere de consum de toxice cu eventuale elemente deteri orative. Dificultăţi majore de rela- ţionare socio-profesională, conflictualitate marcată, eşecuri repetate de schimbare a locului de muncă	Deficienţă psihică accentuată	75-90%	ISE	Gradul II

SUBCAPITOLUL 9:SINDROMUL POSTCOMOŢIONAL (ICD 10: F07.2)

SUBCAPITOLUL 10:REACŢIA LA UN FACTOR DE STRES IMPORTANT ŞI TULBURĂRILE DE ADAPTARE (ICD 10: F43)

SECŢIUNEA 1:REACŢIA ACUTĂ LA UN FACTOR DE STRES (ICD 10: F43.0)

SECŢIUNEA 2:STARE DE STRES POSTTRAUMATIC (ICD 10: F43.1)

SUBCAPITOLUL 11:TULBURĂRILE DISOCIATIVE (ICD 10: F44)

SECŢIUNEA 1:_

(2)Criterii de diagnostic

SECŢIUNEA 2:AMNEZIA DISOCIATIVĂ (ICD 10: F44.0)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

SECŢIUNEA 3:FUGA DISOCIATIVĂ (ICD 10: F44.1)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

SECŢIUNEA 4:TULBURAREA DISOCIATIVĂ A IDENTITĂŢII (ICD 10: F44.8)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

SECŢIUNEA 5:TULBURAREA DE DEPERSONALIZARE (ICD 10: F48.1)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

SECŢIUNEA 10:ANESTEZIA DISOCIATIVĂ ŞI ATINGERILE SENZORIALE (ICD 10: F44.6)

(2)Diagnostic funcţional

SUBCAPITOLUL 12:TULBURĂRI SOMATOFORME (ICD 10: F45.*)

Tulburările somatoforme se caracterizează prin simptome somatice care sugerează o condiţie medicală, dar care nu sunt explicate pe deplin de condiţia medicală respectivă, de uzul de substanţe sau de altă tulburare mentală. DSM-IV-TR recunoaşte cinci tulburări somatoforme specifice: tulburarea de somatizare, tulburarea conversivă, tulburarea hipocondriacă, tulburarea dismorfică corporală şi tulburarea algică; şi două nespecifice: tulburarea somatoformă nediferenţiată şi tulburarea somatoformă nespecificată în alt mod.

SECŢIUNEA 1:TULBURAREA DE SOMATIZARE (ICD 10: F45.0)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

B.Fiecare dintre criteriile următoare trebuie să fi fost îndeplinit, simptomele individuale putând să apară în orice moment pe parcursul tulburării:

SECŢIUNEA 2:TULBURĂRI SOMATOFORME NEDIFERENŢIATE (ICD 10: F45.1)

(2)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

SECŢIUNEA 4:TULBURAREA HIPOCONDRIACĂ (ICD 10: F45.2)

SECŢIUNEA 5:TULBURAREA ALGICĂ (ICD 10: F45.4)

(1)Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR

SECŢIUNEA 7:SIMULAREA

CAPITOLUL 18:BAREM DE INVESTIGAŢII NECESARE PENTRU STABILIREA DEFICIENŢEI FUNCŢIONALE, A INCAPACITĂŢII ADAPTATIVE ŞI A APTITUDINII

SUBCAPITOLUL 1:

(3)Investigaţiile solicitate (efectuate) pentru stabilirea deficienţei funcţionale, a incapacităţii adaptative şi a aptitudinii pot fi:

SUBCAPITOLUL 2:

SECŢIUNEA 1:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE RESPIRATORII CRONICE

2.investigaţii suplimentare

SECŢIUNEA 2:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE CARDIOVASCULARE

SUBSECŢIUNEA 1:Boala cardiacă ischemică stabilă (BCI)

SUBSECŢIUNEA 3:Hipertensiunea secundară

(1)Renală

(2)Endocrină

SUBSECŢIUNEA 4:Boli cardiace congenitale: (defect septal atrial (DSA), defect septal ventricular (DSV, persistenta de canal arterial (PCA), stenoză aortică congenitală (StAo), coarctaţie de aortă (CoA) stenoză pulmonară(StP)

SECŢIUNEA 3:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE APARATULUI DIGESTIV

(1)_

1.investigaţii obligatorii:

a)examene de laborator biochimice şi hematologice de uz curent:

(2)Teste speciale pentru diagnosticul etiologic al hepatitelor cronice:

SECŢIUNEA 4:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE RENALE

1.investigaţii obligatorii:

SECŢIUNEA 5:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN DIABETUL ZAHARAT

2.investigaţii suplimentare

3.investigaţii speciale

SECŢIUNEA 6:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE ENDOCRINE

SUBSECŢIUNEA 1:Patologia hipofizară

2.investigarea funcţiei hipofizare:

SUBSECŢIUNEA 2:PATOLOGIA TIROIDIANĂ

SUBSECŢIUNEA 3:PATOLOGIA SUPRARENALĂ

(1)Explorarea cortiocosuprarenalei

SECŢIUNEA 7:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE REUMATISMALE

SUBSECŢIUNEA 1:POLIARTRITA REUMATOIDĂ (PR)

1.investigaţii obligatorii:

SUBSECŢIUNEA 2:SPONDILARTRITELE SERONEGATIVE: SPONDILARTRITA ANCHILOZANTĂ (SA)

1.investigaţii obligatorii:

SUBSECŢIUNEA 3:ARTRITELE REACTIVE (AR) SAU SINDROMUL REITER-FIESSINGER-LEROY (RFL)

1.investigaţii obligatorii:

SUBSECŢIUNEA 4:ARTROPATIA PSORIAZICĂ (AP)

1.investigaţii obligatorii:

SUBSECŢIUNEA 5:LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMATIC (LES)

SUBSECŢIUNEA 6:SCLERODERMIA SISTEMICĂ (SS)

1.investigaţii obligatorii:

SUBSECŢIUNEA 8:VASCULITELE

SUBSECŢIUNEA 11:ARTRITELE MICROCRISTALINE ŞI DISMETABOLICE

SUBSECŢIUNEA 12:BOLI ARTICULARE DEGENERATIVE

SECŢIUNEA 8:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE LOCOMOTORII

SUBSECŢIUNEA 1:SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR (POSTFRACTURI, LUXAŢII, DISTRUGERI PĂRŢI MOI)

SUBSECŢIUNEA 8:MALFORMAŢII CONGENITALE

SECŢIUNEA 9:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGICE

SUBSECŢIUNEA 1:TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE

(28)Hemoragia cerebrală intraparenchimatoasă

SECŢIUNEA 11:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE HEMATOLOGICE

SUBSECŢIUNEA 1:ANEMII

(1)_

SUBSECŢIUNEA 3:BOALA HODGKIN

SUBSECŢIUNEA 4:SINDROAME HEMORAGIPARE (PURPURE, ANOMALII ALE COAGULĂRII)

SECŢIUNEA 12:BAREM DE INVESTIGAŢII ÎN AFECŢIUNILE O.R.L.

SUBSECŢIUNEA 1:

SUBSECŢIUNEA 2:

SUBSECŢIUNEA 3:

(1)Ureche

(3)Faringe

Parametri	Punctaj
Parametri	1	2	3
Ascita	absentă	moderată	sub tensiune
Encefalopatia portală	absentă	gradul I-II	gradul III-IV
Albumina serică (g%)	> 3,5	2,8-3,5	< 2,8
Bilirubina serică (mg%)	< 2	2-3	> 3
Timp de protrombină (secunde peste normal)	< 4	4-6	> 6

M.Of. 117 bis

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (1)

Influenţat de numărul de obiecte din listă: (1)