Subcapitolul 8 - TULBURĂRILE DE PERSONALITATE (ICD 10: F60) - Criterii din 2012 PE BAZA CĂRORA SE STABILEŞTE APTITUDINEA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE DE INVALIDITATE PENTRU CADRELE MILITARE, SOLDAŢII ŞI GRADAŢII VOLUNTARI, POLIŢIŞTII ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI CU STATUT SPECIAL DIN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE
M.Of. 117 bis
În vigoare Versiune de la: 15 Februarie 2012
SUBCAPITOLUL 8:TULBURĂRILE DE PERSONALITATE (ICD 10: F60)
(1)se vor clasa ca ISE şi se vor încadra în grad de invaliditate în funcţie de gradul de afectare a funcţiilor psihice, în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.
(2)Criterii de diagnostic clinic DSm-IV-TR pentru o tulburare de personalitate.
A.Un pattern durabil de trăire şi de comportament individual. Acest pattern se manifestă prin două (sau mai multe) dintre următoarele:
- cunoaştere;
- afectivitate;
- funcţionare interpersonală;
- controlul impulsului.
B.Patternul durabil este inflexibil şi pervaziv în raport cu o gamă largă de situaţii personale şi sociale;
C.Patternul durabil duce la o detresă, o deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare;
D.Patternul este stabil şi de lungă durată, iar debutul său poate fi trasat retrospectiv cel puţin până în adolescenţă:
E.Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinţă a unei alte tulburări mentale;
F.Patternul durabil nu este cauzat de efectele fiziologice directe ale unei substanţe sau ale unei condiţii medicale generale.
(3)Tulburările de personalitate sunt grupate în trei clustere:
- Clusterul A cuprinde tulburările de personalitate paranoidă, schizoidă şi schizotipală.
- Clusterul B cuprinde tulburările de personalitate histrionică, narcisică, antisocială şi borderline.
- Clusterul C cuprinde tulburările de personalitate dependentă, evitantă şi obsesiv compulsivă.
SUBSECŢIUNEA 1:TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDĂ (ICD 10: F60.0)
Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR
A.O neîncredere şi suspiciozitate pervazivă faţă de alţii astfel încât motivaţiile celorlaţi sunt interpretate ca rău-voitoare, indicate de patru din urmatoarele:
- suspectează, fără suficient temei, că alţii îl exploatează, prejudiciază sau înşală;
- este preocupat cu îndoieli nejustificate asupra loialităţii sau încrederii pe care o prezintă prietenii sau asociaţii;
- evită să aibă încredere în alţii, de teama nejustificată că informaţiile respective vor fi folosite cu rea intenţie împotriva sa;
- găseşte înţelesuri ascunse înjositoare sau ameninţătoare în remarci sau evenimente banale sau inofensive;
- păstrează constant resentimente;
- percepe atacuri, care nu sunt vizibile pentru alţii, la adresa caracterului sau reputaţiei sale;
- are suspiciuni repetate lipsite de justifcare la adresa fidelităţii partenerului marital sau sexual.
B.Nu apare exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburări a dispoziţiei cu elemente psihotice sau a unei tulburări psihotice şi nu este cauzată de efectele fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.
SUBSECŢIUNEA 2:TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDĂ (ICD 10: F60.1)
A.Un pattern pervaziv de detaşare faţă de relaţiile sociale şi o gamă restrânsă de exprimare emoţională indicată de patru sau mai multe dintre următoarele:
- nici nu doreşte şi nici nu se bucură de relaţiile strânse, inclusiv de faptul de a fi parte a unei familii;
- aproape întotdeauna preferă activităţile solitare;
- are puţin sau nu are niciun interes în a avea experienţă sexuală cu altă persoană;
- îi plac puţin sau nu-i plac niciun fel de activităţi;
- este indiferent la laudele şi criticile altora;
- nu are prieteni apropiaţi, sau confident, altii decât rudele de gradul I;
- prezintă răceală emoţională, detaşare sau afectivitate plate.
B.Nu apare exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburări a dispoziţiei cu elemente psihotice sau a unei tulburări psihotice şi nu este cauzată de efectele fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.
SUBSECŢIUNEA 3:TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALĂ (ICD 10: F21)
A.Un pattern pervaziv de deficite sociale şi interpersonale manifestat prin disconfort acut în relaţii şi reducerea capacităţii de a stabilii relaţii intime, precum şi prin distorsiuni cognitive de percepţie şi excentricităţi de comportament, după cum este indicat de cinci sau mai multe dintre următoarele:
- idei de referinţă;
- gândire magică;
- experienţe perceptive insolite;
- gândire şi limbaj bizar;
- suspiciozitate, ideaţie paranoidă;
- afect inadecvat;
- comportament, aspect bizar, excentric, particular;
- lipsa de amici sau confidenţi în afara rudelor de gradul I;
- anxietate socială.
B.Nu apare exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburări a dispoziţiei cu elemente psihotice sau a unei tulburări psihotice şi nu este cauzată de efectele fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.
SUBSECŢIUNEA 4:TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALĂ (ICD 10: F60.2)
A.Un pattern pervaziv de comportament antisocial apărut de la vârsta de 15 ani, indicat de trei sau mai multe dintre următoarele:
- incapacitate de a se conforma normelor sociale în legătură cu comportamentele legale, indicată
de comiterea repetată de acte care constituie motive de arest;
- incorectitudine indicată de minţitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profitul sau plăcerea personală;
- impulsivitate, incapacitate de a plănui dinainte;
- iritabilitate şi agresivitate, indicate de luptele, atacurile corporale repetate;
- neglijenţă nesăbuită pentru siguranţa sa/a altora;
- iresponsabilitate considerabilă, indicată prin incapacitate repetată de a avea un comportament consecvent în muncă ori de a-şi onora obligaţiile;
- lipsă de remuşcare.
B.Individul este în vârstă de cel puţin 18 ani;
C.Există proba unei tulburări de conduită cu debut înainte de 15 ani;
D.Comportamentul antisocial nu survine exclusiv în cursul schizofreniei ori al unui episod maniacal.
SUBSECŢIUNEA 5:TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE (ICD 10: F60.3)
Un pattern pervaziv de instabilitate a relaţiilor interpersonale, a imaginii de sine şi afectelor, asociat cu impulsivitate marcată, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci dintre următoarele:
- eforturi disperate de a evita abandonul real/imaginar;
- un pattern de relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizat prin alternare între extremele de idealizare şi devalorizare;
- perturbare de identitate: imagine de sine/conştiinta de sine marcat şi persistent instabilă;
- impulsivitate în cel puţin două domenii care sunt potenţial autoprejudiciante;
- comportament, gesturi sau ameninţări de suicid ori comportament automutilant;
- instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi marcate de dispoziţie;
- sentimentul cronic de vid;
- mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia;
- ideaţie paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stresul.
SUBSECŢIUNEA 6:TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICĂ (ICD 10: F60.4)
Un pattern pervaziv de emoţionalitate excesivă şi de căutare a atenţiei începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci dintre următoarele:
- este incomodat în situaţiile în care nu se află în centrul atenţiei;
- interacţiunea cu alţii este caracterizată adesea printr-un comportament seducător sau provocator sexual inadecvat;
- prezintă o schimbare rapidă şi o expresie superficială a emoţiilor;
- profită în mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenţia asupra sa;
- are un stil de a vorbi extrem de impresionistic şi lipsit de detaliu;
- manifestă autodramatizare, teatralism şi o expresie exagerată a emoţiilor;
- este sugestionabil, adică uşor de influenţat de alţii sau de circumstanţe;
- consideră relaţiile a fi mai intime decât sunt în realitate.
SUBSECŢIUNEA 7:TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISISTICĂ (ICD 10: F60.8)
Un pattern pervaziv de grandoare (în fantezie şi comportament), necesitatea de admiraţie şi lipsa de empatie, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicată de cinci dintre următoarele:
- are un sentiment grandios de autoimportanţă;
- este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, strălucire, frumuseţe sau amor ideal;
- crede că este aparte şi unic şi poate fi înţeles, trebuie să se asocieze numai cu oameni/instituţii cu status înalt;
- necesită admiraţie excesivă;
- are un sentiment de îndreptăţire, adică pretenţii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automată a dorinţelor sale;
- este exploatator interpersonal, profită de alţii pentru a-si atinge scopurile;
- este lipsit de empatie, incapabil să recunoască sau să se identifice cu sentimentele şi necesităţile altora;
- este invidios pe alţii sau crede că alţii sunt invidioşi pe el;
- prezintă comportamente sau atitudini arogante sau sfidătoare.
SUBSECŢIUNEA 8:TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANTĂ (ICD 10: F60.6)
Un pattern pervaziv de inhibiţie socială, sentimente de insuficienţă şi hipersensibilitate la evaluare negativă, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de patru dintre următoarele:
- evită activităţile profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critică, dezaprobare sau rejecţie;
- nu doreşte să se asocieze cu alţi oameni decât dacă este sigur că este apreciat;
- manifestă reţinere în relaţiile intime din cauza fricii de a nu se face de râs sau ridiculizat;
- este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat în situaţii sociale;
- este inhibat în situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare;
- se vede pe sine inapt social, inatractiv personal sau incapabil să se angajeze în activităţi;
- refuză să-şi asume riscuri personale sau să se angajeze în orice activităţi noi din cauza faptului că acestea l-ar putea pune în dificultate.
SUBSECŢIUNEA 9:TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTĂ (ICD 10: F60.7)
O necesitate excesivă şi pervazivă de a fi tutelat, care duce la un comportament submisiv şi adeziv şi la frica de separare, şi care începe precoce în perioada adultă şi este prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci dintre următoarele:
- are dificultăţi în a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de consilii şi reasigurări din partea altora;
- necesită ca alţii să-şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieţii lui;
- are dificultăţi în a-şi exprima dezacordul faţă de alţii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea;
- are dificultăţi în a iniţia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de încredere în judecata sau capacităţile sale, mai curând decât din cauza lipsei de motivaţie sau de energie);
- merge foarte departe spre a obţine solicitudine şi suport de la alţii, până la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute;
- se simte incomodat sau lipsit de ajutor când rămâne singur, din cauza fricii exagerate de a nu fi în stare să aibă grijă de sine;
- caută urgent altă relaţie drept sursă de solicitudine şi suport când o relaţie strânsă se termină;
- este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grijă de sine.
SUBSECŢIUNEA 10:TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVĂ (ICD 10: F60.5)
(1)Un pattern pervaziv de preocupare pentru ordine, perfecţionism şi control mental şi impersonal, în detrimentul flexibilităţii, deschiderii şi eficienţei, începând precoce în perioada adultă şi prezent într-o varietate de contexte, după cum este indicat de cel puţin patru dintre următoarele:
- este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în aşa măsură că obiectivul major al activităţii este pierdut;
- prezintă perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor;
- este excesiv de devotat muncii şi productivităţii, mergând până la excluderea activităţilor recreative şi a amiciţiilor;
- este hiperconştiincios, scrupulos şi inflexibil în probleme de moralitate, etică sau valori;
- este incapabil să se debaraseze de obiecte uzuale sau inutile, chiar când acestea nu au nicio valoare sentimentală;
- refuză să delege sarcini sau să lucreze cu alţii în afară de cazul când aceştia se supun exact modului lui de a face lucrurile;
- adoptă un stil avar de a cheltui, atât faţă de sine, cât şi faţă de alţii, banii fiind văzuţi ca ceva ce trebuie strâns pentru eventuale catastrofe;
- prezintă rigiditate şi obstinaţie.
(2)Diagnostic funcţional
În stabilirea diagnosticului funcţional se va ţine seama de:
1.tipul tulburării de personalitate;
2.frecvenţa şi intensitatea decompensărilor (nevrotic, psihotic);
3.durata decompensărilor;
4.răspunsul terapeutic şi calitatea remisiunilor;
5.integrarea socio-profesională şi profesională;
6.profesiunea;
7.toxicofiliile asociate;
8.alte afecţiuni somatice asociate;
9.alte afecţiuni psihice asociate (axa I).
10.vârsta în corelaţie cu procesele involutive şi deteriorative.
Aceste date vor fi obţinute printr-o anamneză minuţioasă, corelată cu nota de relaţii urmărind depistarea unor date amănunţite privind atât activitatea profesională, cât şi comportamentul longitudinal în familie şi societate. Examenul psihologic aduce date privitoare la posibilele elemente deteriorative, precum şi date care evidenţiează trăsăturile dominante în cazul tulburărilor mixte de personalitate.
Criteriile | Diagnosticul funcţional | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Decompensări mai dese (2-3 pe an), de durată mai lungă, nevrotice, cu exacerbări comportamentale, eventual în asociere cu consum de toxice, compensate parţial terapeutic | Deficienţă psihică medie | 50-75% | ISE | Gradul III |
Decompensări frecvente (mai mult de 3 pe an), de intensitate psihotică, eficienţă terapeutică slabă, asociere de consum de toxice cu eventuale elemente deteri orative. Dificultăţi majore de rela- ţionare socio-profesională, conflictualitate marcată, eşecuri repetate de schimbare a locului de muncă | Deficienţă psihică accentuată | 75-90% | ISE | Gradul II |
* Aprecierea diagnosticului funcţional va fi făcută în conformitate cu criteriile clinice şi funcţionale centrate de aplicarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) - vezi secţiunea III.