Secţiunea 14 - NERVII CRANIENI - Criterii din 2012 PE BAZA CĂRORA SE STABILEŞTE APTITUDINEA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE DE INVALIDITATE PENTRU CADRELE MILITARE, SOLDAŢII ŞI GRADAŢII VOLUNTARI, POLIŢIŞTII ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI CU STATUT SPECIAL DIN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE

M.Of. 117 bis

În vigoare
Versiune de la: 15 Februarie 2012
SECŢIUNEA 14:NERVII CRANIENI
1.Perechea I (nervul olfactiv)
Nervul olfactiv este responsabil de modificările de miros de tip anosmie, hiposmie, hiperosmie, cacosmie etc. care apar în diverse afecţiuni neurologice: procese expansive ale etajului anterior al craniului (meningioame olfactive ale aripii mici a sfenoidului, tumori orbito-frontale, fracturi de bază de craniu, intoxicaţii exogene (alcool, droguri, tabagism etc.), diabet zaharat, sindrom de hipertensiune intracraniană, migrene, afecţiuni endocrine, alergii ale căilor respiratorii, epilepsii, diverse afecţiuni psihice. În sine, tulburările de miros nu duc la deficienţe funcţionale; incapacitatea adaptativă între 0-30% nu se încadrează în grad de invaliditate(APT/AL în funcţie de specificul activităţii)
2.Perechea II (nervul optic)
Afecţiunile nervului optic apar în cadrul diverselor entităţi nozologice, neurologice şi somatice şi vor fi tratate în principal în capitolul Afecţiuni oftalmologice, în special în ceea ce priveşte modificările polului anterior, acuităţi vizuale, modificări retiniene etc. Din punct de vedere neurologic, sunt evaluate modificările de câmp vizual şi modificările de fund de ochi.
Modificările câmpului vizual sunt: scotoame, îngustări concentrice ale câmpului vizual, hemianopsii.
- Scotoamele pot fi centrale şi periferice; îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroză multiplă, intoxicaţie exogenă, procese expansive intracraniene); îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame, nevrite optice etc. Deşi se întâlnesc şi în patologia neurologică pură, scotoamele şi îngustările concentrice ale câmpului visual vor fi tratate din punct de vedere al incapacităţii adaptative la capitolul Oftalmologie;
- Hemianopsiile pot fi heteronime şi homonime, bitemporale sau binazale;
- Hemianopsiile bilaterale în sine, fără agnozii, conduc la o deficienţă medie cu o incapacitate adaptativă de 50-69%-ISE şi pot fi încadrate în gradul III de invaliditate sau alt grad, în funcţie de etiologie;
- Hemianopsiile bilaterale, în special cele omonime temporale cu agnozie, în sine, conduc la deficienţă accentuată cu incapacitate mai mare de 70%-ISE şi pot fi încadrate în gradul II de invaliditate sau alt grad, în funcţie de etiologie;
- Cvadrananopsiile în diverse combinaţii, în funcţie de lateralitate, şi tulburările de cunoaştere se supun aceloraşi criterii de mai sus.
3.Perechea III (nervul oculomotor comun)
Modificările aduse de afecţiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecţiunilor neurologice, dar în special se întâlnesc în procese expansive intracraniene, tumori cerebrale cu sindroame de nervi cranieni complexe, accidente vasculare de trunchi cerebral (sindroamele alterne), scleroză multiplă, diabet zaharat, intoxicaţii exogene etc.; se manifestă prin ptoză palpebrală totală sau incompletă şi laterodeviaţie a globului ocular.
- pareza de oculomotor comun unilaterală cu ptoză palpebrală şi strabism, ce poate avea în sine o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-49% - AL şi nu se încadrează în grad de invaliditate, luând în considerare reversibilitatea fenomenelor; în funcţie de unele cauze, se poate încadra în gradul III sau II - IPALR;
- pareza unilaterală parţială cu ptoză palpebrală parţială poate avea o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-30%- AL; nu se încadrează în grad de invaliditate; în funcţie de unele cauze, se poate încadra în gradul III sau II - IPALR;
- pareza bilaterală completă sau incompletă este foarte rară, beneficiază de o deficienţă accentuată sau gravă - incapacitate 70-100% - ISE, încadrabilă în gradul II sau gradul I de invaliditate.
4.Perechea IV (nervulpatetic)
Se întâlneşte mai rar şi, de obicei, în aceleaşi afecţiuni cu cele descrise mai sus. De regulă este unilaterală şi, dacă se însoţeşte de diplopie, poate conduce la o deficienţă medie - incapacitate 50-69% - se încadrează în gradul III de invaliditate- ISE.
5.Perechea V (nervul trigemen)
Nervul trigemen are două componente: senzitivă şi motorie.
- nevralgia de trigemen este esenţială şi secundară; se întâlneşte în special în tumori craniene cu sindroame de nervi cranieni combinate, tumorile de unghi cerebelos, neurinomul de acustic, scleroza multiplă etc.; nevralgia de trigemen esenţială, deci la care nu s-a stabilit etiopatogenia, va fi apreciată din punct de vedere al expertizei medicale după epuizarea tuturor metodelor de tratament medicamentos şi/sau chirurgical în urma cărora nu s-au constatat ameliorări esenţiale chiar sub continuarea tratamentului medicamentos după intervenţie chirurgicală asupra nucleului nervului trigemen; în sine, poate beneficia de o deficienţă medie cu o incapacitate 50-69% -IPALR şi poate fi încadrată în gradul III de invaliditate. Dacă nevralgia de trigemen esenţială sau secundară se însoţeşte de alte leziuni ale nervului trigemen (leziuni ale corneei, dificultăţi de masticaţie care afectează ramul motor al trigemenului etc.), ea poate beneficia de o deficienţă accentuată cu o incapacitate peste 70%- ISE, fiind încadrabilă în gradul II de invaliditate.
- nevralgia de trigemen cu crize rare se încadrează ca AL; criza unică, nerepetată în decurs de 1 an-se încadrează APT.
6.Perechea VI (nervul oculomotor extern)
Din punct de vedere etiologic, afectările nervului oculomotor extern se regăsesc în majoritatea tablourilor clinice descrise la nivelul perechilor III şi IV de nervi oculomotori:
- pareza unilaterală totală sau parţială de nerv oculomotor extern nu conduce la deficienţă, dar poate beneficia de incapacitate 10-20%- APT; nu se încadrează în grad de invaliditate, având în vedere că este aproape întotdeauna reversibilă în totalitate;
- pareza bilaterală de nerv VI este foarte rară, se întâlneşte în special în scleroza multiplă, tumori de bază de craniu, intoxicaţii exogene, beneficiază de o deficienţă uşoară cu o incapacitate 20-49% (clasare AL), nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare: doar în sine, când nu se însoţeşte de alte semne şi sindroame neurologice). În funcţie de etiologie se poate încadra în gradul II.
7.Perechea VII (nervul facial)
Leziunile nervului facial însoţesc majoritatea entităţilor descrise mai sus; pareza facială poate fi esenţială ("a frigore"), de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară, se poate întâlni foarte rar în infecţiile cu Pneumocystis carinii, în situaţiile cu scăderea rezistenţei imunitare în special, şi, mai nou, în infecţii cu HIV etc.:
- pareza facială tip periferic unilaterală, în funcţie de afectarea gustului în cele 2/3 anterioare ale limbii, sensibilităţii şi masticaţiei, poate beneficia de o deficienţă uşoară/fără deficienţă, cu incapacitate 20-49% şi nu se încadrează în grad de invaliditate, fiind, de obicei, reversibilă; va fi clasată APT/AL, funcţie de simptomatologie;
- pareza facială unilaterală cu lagoftalmie ireductibilă şi deci, subsecvent, leziuni ale polului anterior ale ochiului care pot fi definitive şi ireversibile, poate beneficia de o deficienţă medie, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR şi poate fi încadrabilă în gradul III de invaliditate (obligatoriu examenul oftalmologic tranşează deficienţa). De obicei acest tip de pareză apare rareori izolat şi rareori într-un singur episod; ea este de cele mai multe ori recidivantă, iar diagnosticul etiopatogenic este incert; la aprecierea comisiei se poate acorda şi gradul II de invaliditate.
- pareza facială periferică bilaterală este o entitate foarte rară, cel mai frecvent întâlnindu-se în poliradiculonevrite cu evoluţie ascendentă, afectează grav masticaţia, deglutiţia, vorbirea şi conduce la leziuni grave ale globilor oculari, dând un prognostic rezervat afecţiunii pe care o reprezintă, poate beneficia în sine de o deficienţă accentuată, incapacitate 70-89%-ISE şi poate fi încadrată în gradul II de invaliditate;
- parezele faciale tip central însoţesc de regulă diverse entităţi neurologice cu leziune dominantă în polul frontal şi fac parte din tabloul clinic al polului respectiv; în sine, nu conduc la deficienţe (se vor clasa conform prevederilor de la AVC). În funcţie de etiologie, se pot încadra în gradul III sau II (ex. formaţiunile tumorale de pol frontal).
8.Perechea VIII (nervul acustico-vesibular)
- Leziunile nervului acustic şi încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul Afecţiuni O.R.L.:
- componenta vestibulară are două manifestări: sindromul vestibular central şi sindromul vestibular periferic; sindroamele vestibulare se manifestă prin vertij sistematizat, nesistematizat, rotator, de poziţie etc., nistagmus, ataxie, proba Romberg pozitivă, laterodeviaţii şi, în sine, conduc la deficienţe uşoare, cu incapacitate 20-49% - AL sau medii - IPALR, cu incapacitate 50-69%, fiind încadrabile şi în gradul III de invaliditate atunci când este vorba despre ataxii mari cu imposibilitatea menţinerii ortostaţiunii şi mersului (astazoabazie). Ele vor fi tratate mai pe larg la capitolul Afecţiuni O.R.L.
9.Perechea IX (nervul glosofaringian)
Răspunde parţial de masticaţie, deglutiţie şi fonaţie.
- pareza de glosofaringian unilaterală cu tulburări de masticaţie, deglutiţie şi fonaţie poate beneficia de o deficienţă medie sau accentuată, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR şi încadrare în gradul III, sau II de invaliditate (cu o incapacitate între 70-89%) - ISE, în funcţie de gravitatea tulburărilor de deglutiţie; se poate întâlni în sindroame alterne de trunchi cerebral (ex. sindrom Wallenberg), procese expansive intracraniene cu afectări complexe şi combinate ale nervilor cranieni
- pareza bilaterală de nerv glosofaringian este foarte rară, dar de o gravitate maximă, afectând în totalitate deglutiţia, în special; poate beneficia în sine de o deficienţă gravă, cu incapacitate 90-100%- ISE fiind încadrabilă în gradul I de invaliditate.
- nevralgia de nerv glosofaringian este foarte rară şi însoţeşte uneori celelalte manifestări din partea acestui nerv, fără deficienţă funcţională sau deficienţă uşoară; cu incapacitate 0-30%, nu este încadrabilă în grad de invaliditate, se poate clasa APT/AL.
10.Perechea X (nervul vag)
Nervul vag nu dă tulburări specifice unei anumite boli neurologice; este responsabil de tulburările de respiraţie care apar în sindroamele complexe de nervi cranieni şi afectează cu precădere muşchii diafragmului, reglând mişcările respiratorii şi implicit de deglutiţie şi fonaţie.
11.Perechea XI (nervul spinal)
Cel mai frecvent, disfuncţia sa conduce la torticolis; torticolisul, în formele evolutive de lungă durată în care nu au fost depistaţi alţi factori, psihici sau extrapiramidali, poate beneficia de o deficienţă uşoară, cu o incapacitate 20-39% şi nu se încadrează în grad de invaliditate - AL, sau, în formele grave, în care au fost epuizate toate modalităţile de tratament medicamentos şi chirurgical, poate beneficia de o deficienţă medie sau chiar accentuată, cu o incapacitate între 50-69% - IPALR, sau peste 70% - ISE, putându-se încadra în gradul III sau chiar II de invaliditate.
Torticolisul de cauză centrală este mai frecvent şi se poate încadra în gradul II sau III - ISE.
12.Perechea XII (nervul hipoglos)
Tulburările de motilitate din paraliziile de hipoglos unilaterale se pot încadra în gradul III de invaliditate - IPALR. Paraliziile bilaterale de hipoglos se pot încadra în gradul II de invaliditate - ISE.