Secţiunea 13 - NEUROPATII PERIFERICE - Criterii din 2012 PE BAZA CĂRORA SE STABILEŞTE APTITUDINEA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE DE INVALIDITATE PENTRU CADRELE MILITARE, SOLDAŢII ŞI GRADAŢII VOLUNTARI, POLIŢIŞTII ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI CU STATUT SPECIAL DIN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE

M.Of. 117 bis

În vigoare

Versiune de la: 15 Februarie 2012

SECŢIUNEA 13:NEUROPATII PERIFERICE

Polineuropatiile sunt neuropatii periferice des întâlnite şi foarte importante. Tabloul tipic al polineuropatiei apare cel mai frecvent în cadrul unor afecţiuni metabolice (cauza cea mai frecventă este diabetul zaharat), inflamatorii, imunologice, paraneoplazice sau toxice. Primele simptome par a fi de tip senzitiv şi constau în furnicături, înţepături, arsuri, sau parestezii în plante sau vârful degetelor, sau în general cu distribuţie în alte zone ale membrelor inferioare. Simptomele şi semnele sunt în general simetrice şi distale, dar ocazional paresteziile apar la nivelul unui singur membru inferior şi apoi la celălalt, mult mai pronunţate. Trebuie să avem grijă să nu fie făcută confuzia cu mono - sau multinevrite. Dacă polineuropatia este mai puţin severă, nu vor putea fi decelate semne clinice motorii şi/sau senzitive.

Diagnosticul clinic	Diagnosticul funcţional	Incapacitatea adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
Formele clinice de neuropatii, indiferent de etiologie - cu simptomatologie frustă, predominant senzitivă (parestezii distale predominant membrele inferioare) ± fruste deficite motorii	Deficienţă uşoară	20-49%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
Formele clinice cu simptomatologie motorie manifestă - deficite motorii predominant distale şi predominant la membrele inferioare însoţite de tulburări de sensibilitate superficială şi/sau profundă (ataxie)	Deficienţă medie	50-69%	IPALR	Gradul III
Formele clinice cu deficite motorii manifeste constituite - parapareze, sau tetrapareze, cu tulburări de sensibilitate superficială sau profundă	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II
Formele clinice (foarte rar) cu deficite motorii tip tetraplegie sau paraplegie + tulburări sfincteriene (foarte rare, în special, sindromul Guillain-Barre; forme severe de polineuropatie cronică inflamatorie demielinizantă - CIDP)	Deficienţă gravă	90-100%	ISE	Gradul I

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
PARALIZIILE DE PLEX BRAHIAL - pot fi parţiale sau totale. Plexul brahial este format din rădăcinile cervicale C5, C6, C7, C8 şi rădăcina toracală T1. Rădăcinile C5 şi C6 formează împreună trunchiul superior, rădăcina C7 formează trunchiul mijlociu, iar rădăcina C8 şi T1 formează trunchiul inferior. PARALIZIA PARŢIALĂ DE PLEX BRAHIAL cuprinde trei tipuri: 1. Tipul superior (Duchenn Erb) - se caracterizează prin reducerea mişcărilor de ridicare a umărului, abolirea abducţiei, a mişcărilor de rotaţie externă, membrul superior în aducţie şi rotaţie internă; atrofia umărului (muşchiul deltoid); ROT bicipital absent, tulburări de sensibilitate.	Deficienţă uşoară/medie	20-55%	AL/IPALR, (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
2. Tipul mijlociu (Remack) - se caracterizează prin paralizia muşchilor inervaţi de nervul radial, cu excepţia lungului supinator care rămâne indemn şi a tricepsului care este parţial paralizat. Se caracterizează prin imposibilitatea flexiei antebraţului pe braţ şi a supinaţiei. Obiectiv: ROT tricipital abolit, tulburări de sensibilitate inconstante, frecvent pe faţa dorsală a antebraţului şi porţiunea externă a feţei dorsale a mâinii.	Deficienţă uşoară (în paralizia parţială de nerv radial)/medie	20-55%	AL/IPALR, (funcţie de specificul activităţii)	Nu se încadrează în grad de invaliditate/Gradul III
În paralizia totală de nerv radial, mâna este căzută în "gât de lebădă" şi bolnavul nu poate face extensia policelui, falangelor proximale ale degetelor, extensia mâinii, pumnului şi antebraţului pe braţ.	Deficienţă medie/accentuată	50-79%	ISE	Gradul III/II funcţie de membrul dominant
3. Tipul inferior (Klumpke) - se caracterizează prin paralizia nervului cubital anterior, flexorilor degetelor, interosoşii musculaturii tenare şi hipotenare; tulburarea motorie este similară cu cea a unei paralizii combinate de nerv median şi nerv cubital, având ca rezultat aspectul de mână simiană. Tulburarea de sensibilitate este de tipul hipoesteziei şi se întinde pe faţa internă a braţului şi antebraţului. ROT tricipital abolit. Se poate adăuga leziunea simpaticului cervical şi apariţia sindromului Claud-Bernard-Horner.	Deficienţă medie/accentuată	50-79%	ISE	Gradul III/II, funcţie de membrul dominant
Paralizia totală de Plex brahial - membrul toracal balant (constă în combinaţia celor trei tipuri de paralizii) - conduce la impotenţa funcţională a membrului superior respectiv.	Deficienţă accentuată	70-89%	ISE	Gradul II

Diagnostic clinic	Diagnostic funcţional	Incapacitate adaptativă	Aptitudinea	Gradul de invaliditate
a. Paralizia nervului femuro-cutanat Expresia clinică a leziunii este meralgia parestezică. Se caracterizează prin parestezii sub formă de senzaţie de piele cartonată cu topografie caracteristică în formă de "rachetă" pe faţa externă a coapsei.	Deficienţă uşoară	20-30%	AL	Nu se încadrează în grad de invaliditate
b. Paralizia nervului femural - se caracterizează prin dificultate în flexia coapsei pe bazin şi imposibilitatea extensiei gambei pe coapsă, areflexie rotuliană, anestezie în teritoriul cutanat (faţa anterioară coapsă, faţa internă genunchi, faţa antero-internă gambă, maleolă tibială şi jumătatea posterioară a marginii interne a piciorului). Obiectiv: hipotrofie, hipotonie cvadriceps, rotulă flotantă.	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	IPALR	Gradul III/II
c. Paralizia nervului obturator Însoţeşte, de regulă, paralizia de nerv femural şi se caracterizează prin paralizia adducţiei şi rotaţiei interne şi externe a coapsei, tulburări de sensibilitate în porţiunea mijlocie a coapsei şi genunchiului.	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	ISE	Gradul III/II
d. Paralizia nervului sciatic Paralizia totală este destul de rară şi se manifestă clinic printr-o paralizie completă a celor două ramuri terminale (SPE şi SPI).
1. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern (SPE) Clinic: deficit motor la nivelul gambei, pe gambierul anterior, extensorul propriu al halucelui, extensorul comun al degetelor, lungul şi scurtul peronier şi pediosul; tulburări senzitive la nivelul feţei antero-externe a gambei, două treimi interne ale plantei, faţa dorsală a primelor trei degete şi jumătatea internă deget 4. Obiectiv: mers stepat, bolnavul ridică mult genunchiul şi afectează mult gamba de partea bolnavă, nu poate merge pe călcâie.	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	ISE	Gradul III/II
2. Paralizia de nerv sciatic popliteu intern (SPI) Clinic: deficit motor la nivelul gambei (gastrocnemienii, popliteu, plantar subţire, solear, tibial posterior), la nivelul piciorului (nervul plantar medial, flexorul scurt al degetelor, abductorii şi flexorul scurt al halucelui şi primii lombricali, nervul plantar lateral, pătratul plantar, abductorul degetului 5, flexor şi opozant deget 5, interosoşii dorsali şi plantari şi ultimii lombricali); tulburări senzitive la nivelul porţiunii dorsolaterale a gambei, marginea laterală a piciorului, plantă şi degete. Obiectiv: mers talonat, absenţa desprinderii călcâiului de pe sol, a reflexiei ahiliană, tulburări trofice, degete în "ciocan".	Deficienţă medie/accentuată	50-75%	ISE	Gradul III/II