Secţiunea 2 - _ - Criterii din 2012 PE BAZA CĂRORA SE STABILEŞTE APTITUDINEA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE DE INVALIDITATE PENTRU CADRELE MILITARE, SOLDAŢII ŞI GRADAŢII VOLUNTARI, POLIŢIŞTII ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI CU STATUT SPECIAL DIN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE
M.Of. 117 bis
În vigoare Versiune de la: 15 Februarie 2012
SECŢIUNEA 2:
(1)_
A.Tulburările de auz
Consecinţa afecţiunilor otice este scăderea de auz, scădere produsă prin diferite mecanisme fiziopatologice în raport de segmentul afectat şi de cauza care le-a produs (tulburări de tip transmisie, tulburări de tip neuro-senzorial, tulburări de tip mixt).
Atunci când nu se poate preciza cauza generatoare, se formulează diagnosticul de hipoacuzie sau cofoză.
Surditatea se poate instala brusc sau se constituie treptat, în timp, şi poate fi unilaterală sau bilaterală.
Scăderea sau abolirea unilaterală a auzului este compensată în cea mai mare parte de urechea controlaterală, iar deficienţa funcţională generată este practic neobservabilă în viaţa de toate zilele. În cazul unei asimetrii între pragurile auditive tonale ale celor două urechi, localizarea surselor sonore se face cu dificultate, deoarece nu va avea loc, practic, o stereoaudiţie.
Deficienţa funcţională auditivă determină un anumit grad de tulburare de comunicare. Ea poate fi diminuată/compensată prin protezare auditivă sau prin mijloace chirurgicale.
Nivelul deficienţei auditive este stabilit pe bza audiogramei vocale şi tonale liminare în câmp liber la pacientul protezat (unilateral, bilateral),după evaluarea câştigului protetic. Pacienţii care beneficiază de chirurgie vor fi evaluaţi după efectuarea intervenţiei chirurgicale.
În cazul surdităţii brusc instalate, cu deficienţă accentuată, pacienţii pot fi încadraţi în gradul II de invaliditate.
Scăderea de auz este apreciată ca reprezentând circa 40% din capacitatea globală adaptativă, astfel:
Pierderea auditivă | Deficienţă funcţională auditivă globală | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
0-25 db. | Fără deficienţă | 5-19% | APT | Nu se încadrează |
26-49 db. | Deficienţă uşoară | 20-49% | AL | Nu se încadrează |
50-80 db. | Deficienţă medie | 50-59% | IPALR | Gradul III |
Peste 81db. | Deficienţă accentuată | >= 60% | ISE | Gradul II |
B.Tulburările vestibulare
Tulburările echilibrului survin atunci când există o deficienţă funcţională mai mare de 20-30% între cele două vestibule. Hipo- sau hiperexcitabilitatea vestibulară bilaterală nu este de natură să inducă dezechilibrul persoanei. Tulburările vestibulare, în contextul unor afecţiuni neurologice, vor fi evaluate conform criteriilor de la capitolul respectiv.
C.Afectarea regiunii naso-buco-faringo-laringiene şi esofagiene
Regiunea naso-buco-faringo-laringiană şi esofagiană este o continuitate structurală şi o încrucişare de căi cu inervaţie complexă, determinând o simptomatologie clinică variată, care poate afecta capacitatea adaptativă a organismului.
(2)Din multitudinea de afecţiuni proprii acestei regiuni, vom reţine doar pe acelea care determină pierderea capacităţii de muncă total sau parţial, astfel:
1.Afecţiuni ale nasului şi ale sinusurilor
Dintre afecţiunile nasului, în mod excepţional se vor evalua ca AL/IPALR (încadrare în gradul III de invaliditate) cu I.A. 30-69% pentru cazurile de ozenă neoperată/operată sau rinită atrofică posttraumatică, afecţiunile supurative ale sinusurilor anterioare şi posterioare.
2.Afecţiunile esofagului
Afecţiunile esofagiene sunt evaluate din punct de vedere al incapacităţi adaptative şi al aptitudinii la capitolul privind Afecţiunile digestive.
3.Afecţiunile laringelui
- a) Diplegia recurenţială (în poziţie de abducţie sau aducţie), cu păstrarea vocii, dar cu dificultăţi în respiraţie, se apreciază în funcţie de tulburările ventilatorii şi în contextul bolii de bază.
- b) Ablaţia laringelui, cu traheostomă permanentă cu sau fără erigmofonaţie; deficienţă accentuată prin tulburări ventilatorii, de vorbire şi de prognostic, IA 70-89%, gradul II de invaliditate.
- c) Stenoze laringiene (postcaustice, postradioterapie, iatrogene etc.) se vor clasa IPALR (încadrare în gradul III de invaliditate).
- d) Papilomatoza laringiană, operată şi recidivată de 3-4 ori se va clasa APT/AL, funcţie de severitatea simptomatologiei reziduale şi solicitările locului de muncă.
4.Afecţiunile traheei
Stenozele de diferite grade pot determina tulburări ventilatorii. Evaluarea va ţine seama de particularităţile terapeutice (dilataţii, lavaj periodic, endoproteză etc.), de complicaţii (frecvenţa episoadelor supurative bronho-pulmonare) şi de prognostic.