Capitolul 1 - AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR - Criterii din 2012 PE BAZA CĂRORA SE STABILEŞTE APTITUDINEA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE DE INVALIDITATE PENTRU CADRELE MILITARE, SOLDAŢII ŞI GRADAŢII VOLUNTARI, POLIŢIŞTII ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI CU STATUT SPECIAL DIN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE

M.Of. 117 bis

În vigoare
Versiune de la: 15 Februarie 2012
CAPITOLUL 1:AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR
SECŢIUNEA 1:BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ (BCI)
(1)În boala cardiacă ischemică, deficienţa funcţională se stabileşte în funcţie de:
1.Simptome: caracterul durerii toracice, frecvenţa crizelor anginoase şi nivelul de efort la care apar, răspunsul la tratamentul specific, prezenţa şi complexitatea aritmiilor, prezenţa semnelor de insuficienţă cardiacă;
2.Severitatea ischemiei miocardice/stenozelor coronariene apreciate prin: EKG, TEF, ecografie cardiacă şi coronarografie;
3.Severitatea disfuncţiei sistolice a ventriculului stâng: ecografic.
(2)Criterii de evaluare a deficienţei funcţionale, IA, a aptitudinii în BCI stabilă

Afecţiunea. Forma clinică

Deficienţa funcţională

Incapacitate adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Angina pectorală stabilă (AP)

Fără deficienţă funcţională/deficienţă uşoară

- crizele anginoase apar numai la efort fizic de intensitate foarte mare (eforturi exhaustive > 8 METs)

- cedează prompt la NTG sau repaus

- fără simptome anginoase şi modificări electrice (EKG) interaccesual

- funcţie sistolică VS normală (FE > 55%)

0-29%

APT/AL (funcţie de specificul activităţii)

Nu se încadrează

AP clasa I

Deficienţă funcţională uşoară/medie

- crizele anginoase apar la eforturi fizice mari (7-8 METs)

- cedează rapid la administrarea de nitrocompuşi şi la repaus

- fără simptome anginoase sau modificări electrice (EKG) interaccesuale

- disfuncţie sistolică VS uşoară (FE = 54-45%)

- insuficienţă cardiacă NYHA I

20-55%

AL/IPALR, funcţie de specificul activităţii

Nu se încadrează

Gradul III

AP clasa II

Deficienţă funcţională medie

- crizele anginoase apar la eforturi mari şi medii (5-6 METs)

- cedează uşor la repaus şi la administrarea de nitrocompuşi

- modificări minore EKG*

- TEF*** relevă modificări electrice cu pattern ischemic la o intensitate > de 80% din nivelul maxim teoretic individual

- disfuncţie sistolică moderată (FE = 44-40%)

- insuficienţă cardiacă NYHA II

56-69%

IPALR

Gradul III

AP clasa III

Deficienţă funcţională accentuată

- crizele anginoase apar la eforturi de intensitate mică, uneori şi în repaus (3-4 METs)

- cedează greu la administrarea de nitrocompuşi

- modificări importante EKG** accesuale şi interaccesuale

- disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 39-30%)

- insuficienţă cardiacă NYHA III

- toleranţă mică la efort - permite activitatea de autoîngrijire

70-89%

ISE

Gradul II

AP clasa IV

Deficienţă funcţională gravă

- crizele anginoase apar în repaus (1-2 METs) şi sunt obiectivate de modificări EKG**

- disfuncţie sistolică gravă VS (FE < 30%)

- insuficienţă cardiacă NYHA IV

- bolnavii îşi pierd capacitatea de autoîngrijire

90-100%

ISE

Gradul I

SECŢIUNEA 2:INFARCTUL MIOCARDIC
(1)Pentru bolnavii cu IM vechi, deficienţa funcţională se stabileşte în funcţie de: extinderea zonei de necroză, severitatea disfuncţiei sistolice a VS, complexitatea tulburărilor de ritm şi de conducere asociate, intensitatea simptomelor reziduale - toleranţa la efort, eficacitatea tratamentului.
Tabelul de mai jos redă criteriile de apreciere a deficienţei funcţionale, IA şi a aptitudinii în IM vechi.

Afecţiunea. Forma clinică

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Infarctul miocardic vechi (Fără supradenivelare de ST, fără undă Q sau cu supradenivelare de ST, cu undă Q)

Deficienţă funcţională uşoară

- bolnav asimptomatic sau cu simptomatologia dureroasă (angină pectorală), care apare la eforturi fizice mari (7-8 METs)

- EKG relevă sechela electrică a IM fără alte modificări.

- disfuncţia sistolică uşoară VS (FE = 54-50%)

- insuficienţă cardiacă NYHA I

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

- bolnavul prezintă la eforturi mari/medii (5-6 METs) dureri anginoase, dispnee, palpitaţii

- EKG de repaus relevă sechela electrică de IM şi posibile modificări minore* de fază terminală, posibile aritmii benigne

- TEF*** obiectivează modificări electrice cu pattern ischemic la o intensitate > 80% din efortul teoretic maxim individual

- disfuncţie sistolică moderată (FE = 49-45%), eventual HVS

- insuficienţă cardiacă NYHA II

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

- bolnavii prezintă dureri anginoase la eforturi mici sau medii (3-4 METs), dispnee, palpitaţii

- EKG de repaus relevă, pe lângă sechela de IM, modificări de fază terminală** şi/sau alte modificări electrice severe (aritmii, tulburări de conducere)

- disfuncţie sistolică moderată (FE = 44-35%)

- insuficienţă cardiacă NYHA III

- toleranţă la efort mică - permite activităţi de autoîngrijire

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

- tulburări de ritm şi de conducere severe

- edeme pulmonare acute repetitive

- insuficienţă cardiacă NYHA IV

- disfuncţie sistolică VS gravă (FE = < 35%)

- bolnavii au capacitatea de autoîngrijire limitată

90-100%

ISE

Gradul I

* Subdenivelare ST < 1 mm, T aplatizat, difazic, uşor negativ.

** Subdenivelare ST > 1 mm, descendentă, orizontală, T negativ, simetric, ascuţit.

*** Dacă modificările electrice cu pattern ischemic apar la o intensitate de efort < 80% din efortul maxim teoretic individual, deficienţa funcţională poate fi accentuată. Modificările vor fi coroborate cu alte date obiective ale bolnavului.

O menţiune aparte trebuie făcută pentru BCI nedureroasă, în care, semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic şi funcţional poate fi pus numai pe investigaţii paraclinice (vezi baremul de investigaţii). În funcţie de severitatea modificărilor oferite de investigaţiile cardiovasculare, de gradul insuficienţei cardiace (NYHA), se va face o apreciere corespunzătoare a statusului funcţional şi a aptitudinii utilizând criteriile de la angina pectorală stabilă.
(2)Observaţii:
1.Clasificarea Canadiană (Canadian Cardiac Society, CCS) a anginei pectorale stabile
CLASA I - angină pectorală la efort intens, rapid prelungit; efortul obişnuit nu prezintă angină; corespunde unui consum energetic de 7-8 METs (METs = echivalenţe de consum de O2 la efort).
CLASA II - angina de efort mediu, care limitează uşor activitatea pacientului (5-6 METs).
CLASA III - angina la activităţi uzuale, eforturi mici, cu limitarea activităţilor zilnice; corespunde unui consum energetic de 3-4 METs.
CLASA IV - angină pectorală ce apare în repaus, pacientul fiind sever inabilitat (capacitatea de efort pierdută, sub 1-2 METs).
2.Caracterizarea diferitelor activităţi în funcţie de consumul energetic
CHESTIONARUL DE ACTIVITATE (VA) (VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE)
Se cere pacientului să sublinieze activităţile pe care le poate îndeplini fără să prezinte dispnee, durere precordială, oboseală.

1 MET

mănâncă, se îmbracă, lucrează la birou

2 METs

face duş, coboară 8 trepte

3 METs

se plimbă încet pe o suprafaţă de aproximativ 2 blocuri

4 METs

muncă uşoară (strâns frunze, vopsit sau tâmplărit uşor)

5 METs

plimbare 4 mph, dans, spălat maşina

6 METs

tâmplărie grea

7 METs

muncă grea: săpat, joc tenis, cărat 30 kg

8 METs

împins mobile grele, jogging, cărat 10 kg pe scări

9 METs

bicicletă moderat, sărit coarda

10 METs

înot, bicicletă la deal, mers repede la deal

11 METs

schi fond, baschet meci întreg

12 METs

alergare 8 mph

13 METs

orice activitate competiţională

3.Clasificarea disfuncţiei sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate
(BraunwaldHeart Disease - eight edition), este următoarea:
- disfuncţie sistolică normală - FE > 55%;
- disfuncţie sistolică uşoară - FE = 54-45%;
- disfuncţie sistolică moderată - FE = 44-30%;
- disfuncţie sistolică gravă - FE < 30%.
La bolnavii care au fost investigaţi invaziv, datele coronarografice vor constitui elemente funcţionale (numărul de vase afectate, severitatea stenozelor) şi vor fi coroborate cu simptomele, disfuncţia sistolică etc.
(1)I. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ (HTA)
Pentru stabilirea deficienţei funcţionale în HTA se vor identifica următoarele elemente funcţionale:
- forma clinică (clasificarea HTA în funcţie de valori)
- semne de afectare a principalelor "organe ţintă"
- asocierea HTA cu diferite condiţii clinice, pentru care HTA constituie un factor de agravare al patologiei respective sau aceasta patologie reprezintă o complicaţie a HTA.
Tabelul de mai jos prezintă criteriile de evaluare a deficienţei funcţionale, IA şi a aptitudinii în HTA, pe baza asocierii formelor clinice de HTA (clasificarea ESC-2009) cu elementele menţionate.
a)Observaţii.
1.Doar HVS moderată-severă (evaluare ecografică) determină deficienţă funcţională invalidantă
2.HTA rezistentă la tratament este HTA tratată cu trei hipotensoare din clase diferite în doze optime la care nu s-a obţinut controlul valorilor TA. Va trebui documentată prin internări în spital din care să rezulte evoluţia valorilor TA precum şi schema terapeutică urmată.
(2)II. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ SECUNDARĂ
Aprecierea deficienţei funcţionale, a incapacităţii adaptative şi a aptitudinii se va face după criteriile de apreciere a HTA esenţială.
HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENŢIALĂ

Afecţiunea

Deficienţa funcţională

Incapacitate adaptativă

Aptitudinea

Grad de invaliditate

TA sistolică < 90 mmHg cu tulburări funcţionale reduse

Fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară

0-49%

APT/AL (funcţie de specificul activităţii)

Nu se încadrează

TA sistolică < 90 mmHg cu tulburări funcţionale accentuate

Deficienţă funcţională medie

50-60%

IPALR

Grad III

SECŢIUNEA 4:AFECŢIUNI CONGENITALE NECIANOGENE

Afecţiunea. Forma clinică

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Defectul septal atrial (DSA)

- Fără deficienţă

- Deficienţă funcţională uşoară

DSA cu şunt stânga-dreapta nesemnificativ, cu cord compensat, fără semne de mărire a cordului drept

10-49%

APT/AL, funcţie de specificul activităţii

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

DSA cu şunt stânga-dreapta moderat cu semne de supraîncărcare a inimii drepte cu tulburări funcţionale (dispnee la eforturi mari şi medii)

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

DSA cu şunt stânga-dreapta semnificativ (raport flux pulmonar/flux sistemic peste 1,5/l) şi HTP; DSA cu cardiomegalie importantă sau cu tulburări de ritm persistente sau frecvent repetitive, cu dispnee la eforturi minore

70-89%

ISE

Gradul II

DSA operat

Aprecierea se va face la 6 luni de la intervenţie

- Fără deficienţă

- Deficienţă funcţională uşoară

DSA mic operat cu restitutio ad integrum cu dispnee numai la eforturi mari

10-49%

APT/AL (funcţie de specificul activităţii)

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

DSA operat cu dilatare mică a cordului, presiune pulmonară sistolică normală, dispnee la eforturi mari şi medii

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

DSA operat cu persistenţa cardiomegaliei, a HTP, a tulburărilor de ritm

70-89%

ISE

Gradul II

Defectul septal interventricular (DSV)

Tulburările funcţionale în DVS sunt dependente de mărimea comunicării şi starea patului vascular pulmonar

   

Deficienţă funcţională uşoară

DSV mic (0,5 cm2/m2) cu şunt stânga-dreapta modest, cu raport flux pulmonar/flux sistemic (QP/QS) sub 1,5. VD nu este dilatat sau hipertrofiat. Pacienţi asimptomatici. Prezintă dispnee doar la eforturi mari

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

DSV moderat (0,5-1 cm2/m2), raport QP/QS de 1,5-2 prin şunt stânga-dreapta semnificativ. În efort mare sau mediu, pacienţii prezintă dispnee. Examenele paraclinice (eco, EKG, Rx. cord pulmonar) arată cardiomegalie uşoară/moderată, HVD, HTP moderată, insuficienţă cardiacă NYHA II

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Bolnav cu DSV mare (> 1 cm2/m2) cu raport QP/QS mai mare de 2. Prezintă dispnee la eforturi mici sau chiar în repaus, infecţii pulmonare. Obiectiv HTP arterială gravă, cardiomegalie cu hipertrofie biventriculară, semne de insuficienţă cardiacă NYHA III sau III/IV, aritmii ventriculare

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

DSV cu insuficienţă cardiacă gravă ireductibilă sau aritmii ventriculare grave cu risc de moarte subită, conducând la pierderea capacităţii de autoservire

90-100%

ISE

Gradul I

DSV operat

Aprecierea tulburărilor funcţionale se face la 6 luni de la intervenţie. Pentru bolnavii cu HTP preoperator sau cu semne clinice de DSV rezidual se efectuează cateterism cardiac.

Deficienţă funcţională uşoară

DSV operat fără şunt rezidual

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

DSV operat cu şunt rezidual moderat şi HTP moderată

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

DSV operat cu şunt mare, HTP persistentă, dispnee la eforturi mici şi repaus

70-89%

ISE

Gradul II

Persistenţa de canal arterial (PCA)

PCA determină un şunt stânga-dreapta a cărui mărime depinde de calibrul canalului şi de relaţiile dintre rezistenţa vasculară sistemică şi cea pulmonară

   

Fără deficienţă funcţională

PCA mic, cu şunt nesemnificativ hemodinamic, bolnavi asimptomatici

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

PCA mic/moderat cu şunt redus, fără cardiomegalie, cu tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi foarte mari

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

PCA moderat cu elemente de HVS sau hipertrofie biventriculară şi de încărcare pulmonară (HTP). Dispnee la eforturi mari şi medii

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

PCA cu HTP gravă, cu suflu continuu tipic la care se asociază rulment de flux diastolic apical, cardiomegalie, dispnee la efort mic şi chiar de repaus, insuficienţă cardiacă

70-89%

ISE

Gradul II

PCA operat

Aprecierea se face după 6 luni

Deficienţă funcţională uşoară

Bolnavi asimptomatici cu examen fizic cardiac, Rgr. şi EKG normale

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Dacă persistă o HTP reziduală (prin cateterism cardiac şi sunt simptomatici)

50-69%

ISE

Gradul III

Coarctaţia aortică (CoA)

Fără deficienţă funcţională

Bolnavi asimptomatici. Tensiunea arterială normală, suflu sistolic moderat în sp. II IC stg., fără semne de HVS şi circulaţie colaterală, test de efort normal.

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

Bolnavi paucisimptomatici, eventual cefalee, ameţeli, pulsaţii craniene. S.S. SP. II IC STG., toleranţă bună la efort. HVS uşoară (EKG, eco, radiologice)

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Bolnavii prezintă simptomatologia unei HTA (cefalee, epistaxis, tinitus, scotoame, congestie cefalică), angină, dispnee - asociate senzaţiei de răceală în membrele pelvine, chiar claudicaţie intermitentă sau dureri abdominale. Obiectiv, diferenţa dintre TA brahială şi poplitee este de 10 mmHg. Circulaţia colaterală moderat dezvoltată. HVS moderat/severă, dar cu funcţie ventriculară normală

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Co.A. semnificativă: gradient maxim de 20 mmHg, cu flux continuu în timpul diastolei în Ao descendentă. Circulaţia colaterală dezvoltată, cardiomegalie, insuficienţă cardiacă NYHA III, III/IV, tulburări de ritm cu sincope, crize anginoase, accidente vasculare cerebrale. Pot avea alte cardiopatii congenitale asociate

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

Bolnavi cu insuficienţă cardiacă gravă ireductibilă sau sechele după accidente vasculare cerebrale care fac imposibilă autoservirea

90-100%

ISE

Gradul I

Coarctaţia aortică operată sau după angioplastie percutană cu balon

Tulburările funcţionale vor fi apreciate în raport de: prezenţa sau dispariţia gradientului la nivelul coarctaţiei; scăderea TA până la normalizarea valorilor; dispariţia fenomenelor subiective, a tulburărilor de ritm, a crizelor anginoase

   

Deficienţă funcţională uşoară

În situaţia realizării dezideratelor mai sus enunţate

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

În situaţia menţinerii gradientului la nivelul coarctaţiei, cu valori TA crescute (dominant sistolice) la nivelul membrelor toracale, cu semne subiective de HTA, cu tulburări funcţionale la eforturi mari şi medii

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Bolnavii la care intervenţia nu a dat rezultate sau au apărut complicaţii post operatorii (disecţie de aortă, anevrism Ao) au deficienţă funcţională accentuată prin intensitatea tulburărilor şi prognostic nefavorabil

70-89%

ISE

Gradul II

Stenoză pulmonară valvulară:

Severitatea stenozei este în funcţie de gradientul transvalvular maxim apreciat prin examen Eco-Doppler, astfel:

- discretă - grad. < 25 mmHg

- uşoară - grad. 25-49 mmHg

- moderată - grad. 50-79 mmHg

- gravă - grad. > 80 mmHg

La gradient > 80 mmHg apar HVD marcată şi fenomene de insuficienţă tricuspidă

Fără deficienţă funcţională

Stenoză pulmonară valvulară minimă fără semne subiective şi fără repercusiuni hemodinamice

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

Stenoză pulmonară valvulară uşoară, cu absenţa HVD (EKG, Rgr şi eco); Doppler arată gradient redus, iar Rx o dilatare post-stenotică a arterei pulmonare. Bolnavi asimptomatici în repaus, cu dispnee la eforturi mari

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Stenoză pulmonară moderată, cu tulburări funcţionale la eforturi mari şi medii. Cateterismul cardiac şi Eco Doppler arată gradient transvalvular de 50 mmHg sau >, cu unele semne de disfuncţie de VD

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Stenoză pulmonară valvulară gravă cu HVD marcată cu insuficienţă cardiacă dreaptă, cu tulburări de ritm, sincope, crize anginoase, dispnee de repaus şi la eforturi mici

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

Gradient transvalvular maxim > 80 mmHg, Insuficienţă cardiacă ireductibilă, sincope frecvent repetitive, cu pierderea autoservirii

90-100%

ISE

Gradul I

Stenoza pulmonară operată - aprecierea se va face la 6 luni după intervenţie

Deficienţă funcţională uşoară

Asimptomatici, funcţie ventriculară dreaptă normală

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Persistă unele semne de disfuncţie de VD şi tulburări funcţionale la efort mare şi mediu

50-69%

ISE

Gradul III

SECŢIUNEA 5:VALVULOPATII
(1)În aprecierea diagnosticului funcţional într-o valvulopatie, se va ţine seama de:
- sediul leziunilor;
- existenţa unor leziuni multiple;
- volume ventriculare, arii valvulare, gradiente intraventriculare;
- funcţia sistolică globală;
- existenţa factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite, pericardite);
- existenţa complicaţiilor;
- posibilitatea şi rezultatele tratamentului chirurgical specific.
(2)_
1.Valvulopatii mitrale

Afecţiunea Forma clinică

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Insuficienţa mitrală (IM) (reumatismală sau prin alt mecanism valvular)

Fără deficienţă funcţională

IM cu semne clinice minime (suflu sistolic I sau II) fără tulburări funcţionale.

Funcţie sistolică ventriculară stângă normală: FE > 55%, DTSVS < 45 mm

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

IM cu suflu sistolic gr. II sau III, fără tulburări de ritm, fără tulburări funcţionale în repaus şi la eforturi medii, dar cu dispnee, palpitaţii la eforturi mari (> 6 METs), cu disfuncţie sistolică VS uşoară: FE = 50-54%, DTSVS 45-50 mm

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

IM cu suflu sistolic gr. III cu semne de HVS clinice, radiologice, ecocardiografice şi EKG, cu tulburări funcţionale la eforturi medii şi mari (5-6 METs). Disfuncţie sistolică VS moderată: FE = 40-49%, DTSVS 50-55 mm.

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

IM cu S.S. gr. III/IV, cu sincope frecvente, cu tulburări de ritm sau de conducere grave, cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA III. Disfuncţie sistolică VS moderată: FE = 39 = 30%, DTSVS > 55 mm.

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

IM cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireductibilă, cu tulburări funcţionale importante în repaus, care limitează mult sau duc la pierderea totală a capacităţii de autoservire, disfuncţie sistolică gravă FE < 30%

90-100%

ISE

Gradul I

Stenoza mitrală (SM)

Fără deficienţă funcţională

SM largă (AOM 1,5-2,5 cm2), cu semne minime clinice radiologice, ecografice, EKG, fără tulburări funcţionale (dispnee) la efort

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

SM largă (AOM. 1,5-2,5 cm2), gradient mediu < 6 mmHg, PAP normală sau HTP uşoară, cu tulburări funcţionale (dispnee) numai la eforturi mari (> 6 METs)

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

SM medie (AOM 1-1,5 cm2, gradient mediu 6-12 mmHg), cu HTP moderată, tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi medii (5-6METs)

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

SM strânsă (AOM < 1 cm2, gradient mediu > 12 mmHg), HTP moderat/gravă şi/sau tulburări de ritm, şi/sau edem pulmonar acut în antecedente, insuficienţă cardiacă dreaptă

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

SM complicată cu insuficienţă cardiacă (NYHA IV) ireductibilă, cu EPA frecvent repetitiv, cu infarcte pulmonare sau cu accidente embolice care conduc la tulburări motorii grave. Posibilitatea subiecţilor de a se îngriji singuri este mult diminuată, până la pierderea capacităţii de autoservire

90-100%

ISE

Gradul I

Boala mitrală

Asocierea SM cu IM cu semnele însumate ale celor două afecţiuni

Aprecierea se va face în raport cu gravitatea tulburărilor funcţionale, conform datelor enunţate la stenoza mitrală şi insuficienţa mitrală

   

Afecţiunile tricuspidiene

Sunt mult mai rare, de obicei asociate leziunilor mitrale. Aprecierea incapacităţii se va face conform cu normele stabilite în afecţiunile valvulare mitrale

   
2.Valvulopatii aortice

Afecţiunea

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Insuficienţa aortică

Fără deficienţă funcţională

Afecţiune de grad uşor, fără tulburări funcţionale, cu semne clinice minime, funcţie sistolică VS normală (FE > 55%, DTSVS < 45 mm)

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

Afecţiune aortică de grad uşor, cu semne clinice minore, cu tulburări funcţionale (dispnee, ameţeli, palpitaţii) numai la eforturi mari, cedând rapid la repaus, disfuncţie sistolică VS uşoară (FE = 50-54%, DTSVS = 45-50 mm)

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Afecţiune Ao medie la care tulburările funcţionale (dispnee, crize anginoase, tulburări de ritm) apar la eforturi fizice de intensitate medie, insuficienţă cardiacă NYHA II, disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 40-49%; DTSVS = 50-55 mm)

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Afecţiune Ao gravă, în care tulburările funcţionale sunt intense (dispnee la efort,dar şi de repaus, crize anginoase repetate, stări sincopale, tulburări de ritm sau conducere, insuficienţă cardiacă NYHA III sau III/IV, disfuncţie sistolică VS moderată (FE 39-30%, DTSVS > 55 mm)

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

Afecţiune Ao cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireductibilă, cu tulburări funcţionale grave care împiedică autoservirea. Disfuncţie sistolică VS gravă FE < 30%.

90-100%

ISE

Gradul I

Stenoza aortică

Fără deficienţă funcţională

Stenoză aortică uşoară, fără tulburări funcţionale, cu semne clinice minime

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

Stenoză aortică uşoară: AOA > 1,5 cm2 Gradient mediu < 20 mmHg Gradient maxim: 16-36 mmHg Angină, dispnee, palpitaţii numai la eforturi mari (7-8METs)

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Stenoză aortică medie: AOA = 0,75-1,5 cm2

Gradient mediu 20-50 mmHg

Gradient maxim 36-80 mmHg

Angină, dispnee, palpitaţii apar la eforturi de intensitate medie (5-6METs), insuficienţă cardiacă NYHA II

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Stenoză aortică gravă: AOA < 0,75 cm2

Gradient mediu > 50 mmHg

Gradient maxim > 80 mmHg

Crize anginoase repetate, stări sincopale, tulburări de ritm şi conducere, insuficienţă cardiacă NYHA III sau NYHA III/IV

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

Stenoză aortică gravă cu insuficienţă cardiacă ireductibilă, NYHA IV, cu tulburări funcţionale grave, care împiedică autoservirea

90-100%

ISE

Gradul I

Deficienţa funcţională în boala aortică va fi apreciată după criteriile funcţionale prezentate la cele două entităţi. Afecţiunile aortice, asociate cu afecţiunile mitrale, vor fi apreciate în raport cu datele funcţionale prezentate la capitolul despre afecţiunea aortică şi afecţiunea mitrală.
3.Valvulopatii pulmonare
Stenoza pulmonară câştigată este foarte rară. Pentru evaluare funcţională, se vor aplica criteriile de la stenoza pulmonară congenitală.
Insuficienţa valvulară pulmonară apare mai frecvent secundar hipertensiunii pulmonare de orice etiologie sau secundar dilataţiei arterei pulmonare (idiopatică). Insuficienţa pulmonară organică este, de asemenea, rară; poate fi congenitală (asociată frecvent cu alte malformaţii) sau câştigată. Evaluarea funcţională se va face în funcţie de severitatea simptomelor (dispnee) şi a hipertensiunii pulmonare.
4.Valvulopatii post-intervenţii chirurgicale
(comisurotomii, proteze valvulare)

Afecţiunea Forma clinică

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Valvulari operaţi pentru corectarea viciului valvular

Deficienţă funcţională uşoară

Postoperator, persistă dispnee la eforturi mari, în absenţa altor fenomene patologice

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Postoperator, prezintă dispnee la eforturi mari, tulburări de ritm trecătoare, tulburări de conducere, dureri anginoase la eforturi mari

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Postoperator, dispnee la eforturi medii, tulburări de ritm, de conducere, dureri anginoase. Sunt prezente semne de restenozare, disfuncţii ale protezei, procese endocarditice, colmatări, embolii

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

Postoperator, restenozare, accidente embolice cu sechele neurologice importante, insuficienţă cardiacă gravă, ireductibilă, care împiedică posibilitatea de autoservire

90-100%

ISE

Gradul I

SECŢIUNEA 6:TULBURĂRI DE RITM ŞI CONDUCERE CARDIACĂ

Afecţiunea

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Tulburări de ritm cardiac

Pentru stabilirea deficienţei funcţionale se vor lua în considerare:

- etiologia aritmiei (BCI, valvulopatii, cardiomiopatii, boli endocrine etc.) - simptomatologia produsă - frecvenţa episoadelor aritmice - existenţa disfuncţiei sistolice ventriculare stângi şi/sau a tulburărilor hemodinamice - răspunsul la tratament - prezenţa complicaţiilor induse de aritmie - tipul tulburărilor de ritm - tulburări de irigaţie coronariană sau cerebrală produse sau intensificate de aritmie

   

Aritmii sinusale (tahicardii, bradicardii, aritmii sinusale)

Fără/deficienţă uşoară - tulburările de ritm sinusale, controlate terapeutic, care nu afectează capacitatea de efort.

0-30%

APT/AL (funcţie de specificul activităţii)

Nu se încadrează

Deficienţă uşoară/medie (o perioadă limitată pentru controlul aritmiei şi al simptomelor)

pentru tahicardia sinusală inadecvată (creşterea persistentă, inadecvată a FC în raport cu efortul fizic, emoţiile, stările patologice la care este supus bolnavul) sau bradicardia sinusală simptomatică, care limitează capacitatea de efort.

31-69%

AL/IPALR

- Nu se încadrează

- Gradul III (la aprecierea comisiei, funcţie de controlul terapeutic)

Aritmii extrasistolice

- Supraventriculare (ESSV)

- Ventriculare (EV)

Aprecierea deficienţei funcţionale în aritmia extra sistolică se face ţinând seama de:

- originea extrasistolei - precizarea mono - sau plurifocalităţii extrasistolei - tipul morfologic (mono - sau polimorf) - frecvenţa - sistematizarea - modificări ale undei T la complexul post-extrasistolic;

- substratul patogenic - relaţia cu efortul;

Pentru EV se va lua în considerare complexitatea acestora - clasificarea Lown:

- clasa 0-EV absente - clasa I-EV rare, izolate (< 1 EV/min.) - clasa II-EV frecvente (> 1 EV/min.) - clasa III-EV polimorfe, bigeminate - clasa IV-EV cuplate, în salvă - clasa V-EV cu fenomen R/T cu index de precocitate > 0,05

   
 

Fără deficienţă funcţională. ESSV rare, izolate sau EV clasa I (Lown), ce apar fără legătură cu efortul, sunt foarte rare, nu produc tulburări subiective, nu apar pe un fond patologic organic

0-19%

APT

Nu se încadrează

 

Deficienţă funcţională uşoară

EV clasa II (Lown) la care nu se evidenţiază un fond patogenic cardiovascular, nu au relaţie cu efortul, nu au consecinţe hemodinamice, răspund prompt, favorabil la medicaţie antiaritmică. Clasa III (Lown) controlata terapeutic.

20-49%

AL

Nu se încadrează

 

Deficienţă funcţională medie

ESSV repetitive frecvente sau EV clasa III ce apar în cadrul unor afecţiuni cardiovasculare şi care produc unele consecinţe hemodinamice care împiedică efectuarea eforturilor mari şi medii; aritmiile sunt controlate nesatisfăcător prin tratament antiaritmic

50-69%

ISE

Gradul III

 

Deficienţă funcţională accentuată

EV (Lown III sau IV) ce nu pot fi controlate corespunzător prin tratament, apar pe un fond de boală organică cardiacă certă, aritmii EV cu fenomen R/T (Lown V) sau QT prelungit sau cu lambouri de TPV, care induc tulburări hemodinamice manifeste; toleranţă redusă la efort de intensitate mică

70-89%

ISE

Gradul II

Sindroame de preexcitaţie fără tulburări paroxistice de ritm

Deficienţă funcţională uşoară

20-49%

AL

Nu se încadrează

Sindroame de preexcitaţie cu tulburări paroxistice de ritm

Deficienţă funcţională medie/accentuată

50-89%

ISE

Gradul III/II (la aprecierea comisiei)

Tahicardii paroxistice Supraventriculare (TPSV)

Aprecierea deficienţei funcţionale în TPSV trebuie să ia în considerare:

- tipul aritmiei în funcţie de mecanismul electrofiziologic;

- fondul etiopatogenic (tulburări neurovegetative, BCI, valvulopatii, cardiomiopatii, HTA, WPW, hiper-tiroidii etc.);

- categoria de tahicardie supraventriculară în relaţie cu durata)

1. paroxistice recurente - durată: secunde, ore);

2. persistente - zile, săptămâni, recurente;

3. cronice);

- simptomatologia determinată (în raport cu frecvenţa, durata, bolile asociate): angină, dispnee, lipotimii, sincope;

- riscul letal.

   

Fără deficienţă funcţională. TPSV unice sau care apar la intervale foarte mari de timp, fiind produse în anumite condiţii specifice (exces nicotinic sau cofeină, stres etc.); nu alterează, în afara crizelor, posibilitatea de efort fizic, sunt autolimitate sau răspund la manevre vagale

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară. În TPSV cu recurenţe rare, care răspund favorabil la tratament, când nu sunt semne de afectare organică a cordului şi fondul patogenic al tulburării de ritm este neurovegetativ sau dismetabolic, când toleranţa la efort intercritică este bună

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

TPSV cu recurenţe frecvente, asimptomatică intercritic, necesită tratament antiaritmic cronic, toleranţa la efort poate fi limitată de apariţia tulburărilor de ritm şi a tulburărilor funcţionale (palpitaţii, dispnee, ameţeli) la eforturi de intensitate mare şi medie; TPSV recurente frecvente, la persoane asimptomatice, cu sindrom WPW intermitent;

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

TPSV persistentă, simptomatică, parţial controlată de medicaţia specifică; toleranţa redusă la efort de intensitate mică; TPSV paroxistică sau persistentă recurentă, a cărei etiologie este sindromul WPW permanent (risc crescut de moarte subită);

70-89%

ISE

Gradul II

Tahicardii ventriculare (TV)

Deficienţă funcţională medie

TV cu crize la intervale mari, controlate terapeutic Tulburările de ritm şi cele funcţionale apar la eforturi de intensitate mare/medie

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Tahicardie ventriculară bidirecţională, torsada vârfului şi ritmul idioventricular accelerat, necontrolate suficient prin tratament. De asemenea, în TV însoţite de insuficienţă cardiacă, fenomene de ischemie cerebrală, sincope, ischemie miocardică şi tulburări hemodinamice. Prin substratul lor, de cele mai multe ori fiind afecţiuni cardiace grave, tulburările de ritm ventricular determină o deficienţă funcţională accentuată

70-89%

ISE

Gradul II

Fibrilaţia atrială (FA), flutter-ul atrial (FlA)

În FA şi flutter, deficienţa funcţională se va aprecia în raport de substratul etiopatogenic, de caracterul permanent sau paroxistic (în acest caz se va lua în considerare frecventa şi durata episoadelor paroxistice) de alură ventriculară, de existenta semnelor de insuficienţă cardio-circulatorie şi de toleranţă la efort (în principiu, mult redusă).

   

Deficienţă funcţională uşoară

Episod de FA paroxistică unic sau episoade rare ce apar la intervale mari de timp, declanşate de factori extracardiaci, autolimitate, sau controlate de medicaţia specifică; intercritic, capacitatea de efort fizic nu este alterată.

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

FA paroxistică, recurentă, indusă de prezenţa bolii structurale cardiovasculare sau de factori extracardiaci (afecţiuni pulmonare, hipertiroidism, idiopatică) etc.

50-69%

ISE

Gradul III

Flutter atrial paroxistic, recurent, indus de prezenţa bolii structurale cardiovasculare sau de factori extracardiaci (afecţiuni pulmonare, hipertiroidism, idiopatică) etc.

50-69%

ISE

Gradul III

FA permanentă, cu AV medie controlată medicamentos, fără semne clinice de insuficienţă cardiacă, cu toleranţă bună la eforturi cu solicitări energetice medii.

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată Flutter-ul atrial cronic (mai rar), indiferent de etiologie; FA persistentă sau permanentă, simptomatică (palpitaţii, angină, dispnee) cu tendinţă de agravare a bolii de bază, risc tromboembolic crescut, risc de cardiomiopatie aritmogenă

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă. În situaţia tulburărilor produse prin accidente tromboembolice cu sechele neurologice care împiedică autoservirea.

90-100%

ISE

Gradul I

SECŢIUNEA 7:TULBURĂRI CRONICE DE CONDUCERE

Afecţiunea

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul de invaliditate

Blocurile atrioventriculare

Se va considera fondul etiopatogenic al tulburării, caracterul permanent sau tranzitoriu, existenţa simptomatologiei (lipotimii, sincope, angină pectorală, dispnee, crize Adams Stokes, pierderi de cunoştinţă), răspunsul la tratament şi posibilitatea implantării unui stimulator. De asemenea, se vor lua în considerare şi alte modificări patologice EKG concomitente cu blocul.

   

- fără deficienţă/

deficienţă funcţională uşoară

BAV gradul I sau gradul II tip 1

10-49%

APT/AL (funcţie de specificul activităţii)

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

BAV gradul II (cu substrat organic) sau unele forme de BAV gradul III (ex: congenital), în care există o toleranţă la eforturi mici/medii satisfăcătoare, simptomatologia clinică este redusă şi nu se evidenţiază alte modificări patologice EKG în afara blocului A-V.

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

BAV gradul II şi III, simptomatice, cu tolerantă redusă la eforturi de intensitate mică

70-89%

ISE

Gradul II

Blocurile intraventriculare

Aprecierea funcţională se va face în raport de substratul etiopatogenic al afecţiunii, de gradul de complexitate al tulburărilor de conducere, de simptomatologia pe care o determină, de riscul vital pe care-l presupune şi de răspunsul la tratamentul specific.

   

Deficienţă funcţională uşoară

BRD incomplet, BFAS, BFPI, fără alte modificări morfofuncţionale ale inimii, fără limitarea capacităţii de efort

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

BRD major

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

BRD sau BRS major, asociate altor afecţiuni cardiace, la care bolnavii sunt simptomatici la eforturi mari şi medii, dar au conservată capacitatea de prestaţie fizică pentru eforturi de mică intensitate

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Blocuri bifasciculare (BRD major + BFAS, BRD major + BFPI, BRS major) şi trifasciculare (bloc bifascicular + bloc AV) ce apar în cadrul unei cardiopatii cronice, simptomatice la eforturi de mică intensitate şi chiar în repaus

70-89%

ISE

Gradul II

Boala nodului sinusal (BNS)

Aprecierea tulburărilor funcţionale se va face în funcţie de complexitatea disritmiei supraventriculare asociată posibil cu tulburări de conducere AV sau chiar intraventriculare, prezenţa simptomatologiei: palpitaţii, angină, ameţeli, dispnee, sincope, chiar Adam Stokes, precum şi toleranţa la efortul fizic. Se vor lua de asemenea în discuţie indicaţia implantării de stimulator cardiac, precum şi existenţa altor modificări structurale cardiovasculare

   

Deficienţă funcţională uşoară

BNS cu bradicardie sinusală asimptomatică. Fără afectarea capacităţii de efort.

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie BNS cu disritmii supraventriculare simptomatice; toleranţa la eforturi de intensitate medie păstrată.

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată BNS simptomatică, cu disritmii supraventriculare complexe, eventual asociate cu tulburări de conducere AV, toleranţa la efort păstrată doar pentru eforturi de intensitate mică.

70-89%

ISE

Gradul II

Bolnavi purtători de stimulator cardiac (pacemaker)

Se vor lua în considerare următoarele elemente:

- dispariţia, ameliorarea sau persistenţa simptomatologiei clinice care a motivat intervenţia (cu referire dominant la stările lipotimice sau sincopale);

- prezenţa unor anomalii de puls cauzate fie de epuizarea sursei de energie, fie de malfuncţia de stimulare şi decelare a eventualelor extrasistole;

- semne EKG ale eficacităţii stimulării, precum şi a situaţiei patologice care a necesitat pacingul;

- tipul de stimulator, cardiopatia pacientului purtător şi vechimea generatorului de puls implantat;

- eventuale complicaţii

   

Deficienţă funcţională uşoară/medie

În cardiostimulare eficientă, cu stare clinică funcţională bună, fără alte alterări ale funcţiei inimii

20-55%

AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii)

Nu se încadrează/Gradul III

Deficienţă funcţională medie

Pacienţii prezintă unele tulburări funcţionale, la eforturi mari şi medii, există modificări patologice EKG în afara celor induse de pacing

56-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Pacienţi cu afecţiuni cardiace organice severe, la care implantarea stimulatorului a permis doar regularizarea ritmului cardiac, dar care, prin natura şi amploarea modificărilor morfo-funcţionale cardiovasculare, au capacitate funcţională mult redusă, prezintă simptome la eforturi mici şi chiar în repaus şi au risc vital crescut

70-89%

ISE

Gradul II

Bolnavi după by-pass coronarian sau angioplastie coronariană

Aprecierea tulburărilor funcţionale se va face în raport cu:

- evoluţia simptomatologiei (angină, palpitaţii, dispnee);

- evoluţia aspectului EKG: modificări de fază terminală, aritmii, tulburări de conducere;

- tulburările de kinetică regionale şi funcţia sistolică globală a VS;

- existenţa restenozărilor.

   

Deficienţă funcţională uşoară

Fără simptome anginoase sau angina apare la intervale mari, aspect EKG normal sau EKG relevă modificări minore de fază terminală, aritmii benigne; funcţie cardiacă normală sau disfuncţie sistolică uşoară (FE = 50-45%)

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Revascularizare incompletă, cu persistenţa anginei la eforturi medii; disfuncţie sistolică moderată de VS (FE = 40-44%; insuficienţă cardiacă NYHA II;

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

În situaţia în care simptomatologia şi tulburările funcţionale persistă şi după aceste tehnici, sau dacă s-au produs restenozări sau infarct miocardic acut post intervenţie; disfuncţie sistolică moderată (FE = 39-30%); insuficienţă cardiacă NYHA III.

70-89%

ISE

Gradul II

Cardiomiopatia hipertrofică (CMH) este o afecţiune miocardică primitivă, caracterizată prin hipertrofia VS şi/sau VD, care afectează predominant septul interventricular.

Caracteristici: VS nedilatat, variabilitatea mare a gradului de hipertrofie; Pentru definirea CMH: grosimea peretelui > 13 mm

Variabilitatea simptomelor care determină deficienţa funcţională este determinată de interacţiunea complexă dintre HVS, gradientul intraventricular, ischemia miocardică şi disfuncţia diastolică şi sistolică. Criteriile de apreciere a deficienţei funcţionale sunt rezultatul coroborării datelor clinice: dispnee, angină pectorală, presincope, sincope; paraclinice: ecocardiografice - metoda de elecţie pentru determinarea severităţii HVS, localizarea şi cuantificarea gradientului intraventricular, a disfuncţiei cardiace, electrice: HVS cu gradient QRS-T alterat, unde Q patologice, aritmii.

   

Deficienţă funcţională uşoară.

CMH asimptomatice cu toleranţă bună la eforturi mari şi medii. Hipertrofie septală > 13 mm

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Bolnavii paucisimptomatici în repaus şi la eforturi mici, dar cu dispnee, sincope la efort mediu şi mare, angină, palpitaţii, modificări EKG, hipertrofie septală avansată, SAM, gradient intraventricular. Insuficienţă cardiacă NYHA II

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Bolnavii simptomatici la efort mic şi repaus: angină, palpitaţii dispnee, SAM, cu obstrucţie importantă a căii de ieşire a VS (eco), cu tulburări de ritm grave, cu sincope sau presincope în antecedente (repetitive). Insuficienţă cardiacă NYHA III

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

CMH cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireversibilă, tulburări grave de ritm şi sincope frecvente care împiedică autoservirea

90-100%

ISE

Gradul I

Cardiomiopatia dilatativă

(CMD): dilataţia VS sau a ambilor ventriculi, conform criteriilor de diagnostic acceptate în prezent: D.T.DVS > 2,7 cm/m2 FE < 45%

Elementele funcţionale sunt consecinţa reducerii contractilităţii miocardice. Pentru aprecierea deficienţei funcţionale sunt suficiente datele clinice: dispnee, fatigabilitate, reducerea toleranţei la efort; Paraclinic: ecocardiografia este investigaţia esenţială, care detectează dilataţia VS şi disfuncţia sistolică; EKG este întotdeauna anormală, dar anomaliile electrice sunt de cele mai multe ori nespecifice: TS, aplatizare T, subdenivelare ST, Q patologice, BRS etc.

   

CMD în faza iniţială pot avea deficienţă funcţională uşoară, dacă au toleranţă bună la efort

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

CMD cu dispnee la efort mare şi mediu, crize anginoase rare, tulburări de ritm episodice. Disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 40- 44%) Insuficienţă cardiacă NYHA II

50-69%

ISE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

Bolnavii cu insuficienţă cardiacă NYHA III, III/IV cu tulburări severe de ritm si/sau conducere cu tromboze intracavitare Disfuncţie sistolică V.S. moderată (FE = 39- 30%)

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

CMD cu insuficienţă cardiacă gravă, ireversibilă sau cu sechele grave după accidente embolice care împiedică autoservirea. Disfuncţie sistolică VS gravă (FE < 30%)

90-100%

ISE

Gradul I

Cardiomiopatia restrictivă

Evaluarea se va face în raport cu: dispnee, semne de stază periferică, creşterea mare a presiunii venoase la fel ca în pericardita cronică

   

Pericardita cronică

Constituirea unei pericardite cronice constrictive este adesea îndelungată, putând să apară la un timp variabil de la pericardita acută (luni până la ani). După apariţia manifestărilor majore, evoluţia bolii este rapidă

   

- Deficienţă funcţională uşoară

- Tulburări funcţionale uşoare (dispnee la eforturi mari, ± semne de insuficienţă cardiacă NYHA I)

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Starea după pericardita acută, ca şi pericardita cronică constrictivă cu tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi mari şi medii, cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA II

50-69%

ISE

Gradul III

Pericardita cronică constrictivă cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA III sau IV cu tulburări de ritm sau conducere, cu dispnee de repaus sau la efort mic; determină deficienţă accentuată

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

Pericardita cronică constrictivă cu insuficienţă cardiacă gravă, ireversibilă

90-100%

ISE

Gradul I

Cordul pulmonar cronic (CPC)

Deficienţa funcţională se va aprecia prin coroborarea datelor clinice (ale afecţiunii respiratorii sau vasculare, care a generat CPC) cu rezultatele testelor funcţionale respiratorii şi datele obiective care relevă HTP şi suprasolicitarea VD (HVD, cu sau fără dilataţie) oferite de EKG, ecografie cardiacă.

   

Deficienţă funcţională uşoară.

Bolnavii cu dispnee la eforturi mari, HTP uşoară, HVD incipientă

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

Bolnavii cu dispnee la eforturi mari şi medii, HTP moderată, HVD moderată (evaluată ecografic)

50-69%

IPSE

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată. Bolnavi cu dispnee la eforturi mici, HTP gravă, HVD, semne de insuficienţă cardiacă dreaptă

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă Bolnavii cu dispnee la eforturi minime sau cu ortopnee, cu semne de insuficienţă cardiacă dreaptă decompensată, ireversibilă, care conduc la pierderea capacităţii de autoservire

90-100%

ISE

Gradul I

Severitatea hipertensiunii pulmonare (HTP): date ecocardiografice HTP uşoară: PAP sistolică = 30-44 mmHg
HTP moderată: PAP sistolică = 45-70 mmHg; HTP gravă: PAP sistolică > 70 mmHg
SECŢIUNEA 8:BOLILE ARTERELOR PERIFERICE (BAP)
Evaluarea funcţională şi aprecierea aptitudinii în arteriopatiile periferice

Afecţiunea

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudine

Gradul de invaliditate

Arteriopatiile periferice

Fără deficienţă funcţională

- arteriopatii de st. I: asimptomatic, absenţa pulsului arterial, raport gleznă/braţ 0.9-0,8; indice oscilometric 0,5

0-19%

APT

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională uşoară

- arteriopatii st. II A: claudicaţie intermitentă la > 200 m mers şi terminarea testului de efort standardizat la covor rulant*, indicele gleznă/braţ între 0,7-0,8; indice oscilometric 0,5

20-49%

AL

Nu se încadrează

Deficienţă funcţională medie

- arteriopatii st. II B: claudicaţie intermitentă la mai puţin de 200 m de mers, incapacitatea de a termina testul la covor rulant*, indicele gleznă/braţ 0,7-0,6; indice oscilometric o, asociate şi cu alte localizări aterosclerotice

50-69%

IPALR

Gradul III

Deficienţă funcţională accentuată

- arteriopatii st. III: durere ischemică de repaus;

- arteriopatii st. IV: apar tulburări trofice;

- indice gleznă/braţ < 0,6; indice oscilometric 0

- amputaţie până la nivelul gambei unilateral + BAP st. II/III membru controlateral;

- *amputaţie gambe bilateral;

- *amputaţie gambă unilateral + anchiloză genunchi, şold controlateral

70-89%

ISE

Gradul II

Deficienţă funcţională gravă

- arteriopatii cu amputaţii ce duc la tulburări funcţionale grave şi necesită îngrijire permanentă;

- amputaţie unilaterală coapsă + BAP st. III-IV membru controlateral;

- amputaţia ambelor coapse;

- amputaţie coapsă unilateral + anchiloză şold con-trolateral BAP = boală arterială periferică

90-100%

ISE

Gradul I

* În aceste situaţii, deficienţa funcţională poate fi accentuată sau gravă, în funcţie de posibilităţile de protezare şi de eventualele asocieri cu alte localizări ale aterosclerozei (coronariene, cerebrale etc.), precum şi în funcţie de extensia şi severitatea acesteia.
Arteriopatii obliterante operate
Evaluarea insuficienţei arteriale postoperatorii implică determinarea semnelor şi a simptomelor ce rezultă din diminuarea circulaţiei arteriale tisulare locale.
Aprecierea tulburărilor funcţionale se va face în raport cu evoluţia simptomelor subiective (durere de repaus, claudicaţie), existenţa semnelor fizice revelatoare de insuficienţă circulatorie arterială, datele obiective oferite de investigaţiile paraclinice specifice (oscilometrie, indice presional (IP), Doppler vascular, angiografie). Bolnavul va fi inclus într-un stadiu evolutiv al clasificării Leriche-Fontaine, după care se va stabili deficienţa funcţională şi, implicit, capacitatea de muncă. Se va ţine cont de toleranţa la tratamentul anticoagulant cronic, acolo unde este cazul.
*Testul de efort standardizat la covor rulant pentru aprecierea clinică a ischemiei cronice constă în 5 minute de mers cu o viteză de 3,2 km/h şi o înclinare a pantei de 10°.
Terminarea testului plasează bolnavul în st. II A Fontaine, iar incapacitatea de a termina testul din cauza claudicaţiei este echivalentul st. II B Fontaine.
SECŢIUNEA 9:INSUFICIENŢA VENOASĂ CRONICĂ
Evaluarea funcţională şi aprecierea aptitudinii în insuficienţa venoasă cronică

Afecţiunea

Deficienţa funcţională

Incapacitatea adaptativă

Aptitudinea

Gradul invaliditate

CEAP-C0-C2

Fără deficienţă funcţională

- varice simple

0-19%

APT

Nu se încadrează

 

Fără deficienţă funcţională

- cu deficienţă uşoară

- pachete varicoase

10-30%

APT/AL (la aprecierea comisiei pentru locuri de muncă nefavorabile prin temperaturi ridicate şi ortostatism)

Nu se încadrează

Insuficienţa venoasă cronică gradul 1 CEAP-C3

Deficienţă funcţională uşoară

- dilataţii arciforme cu hipertensiune venoasă ortostatică

- edem moderat

20-49%

AL

Nu se încadrează

Insuficienţa venoasă cronică gradul 2 CEAP-C4-C5

Deficienţă funcţională medie

- dilataţii varicoase extinse

- edem moderat/sever

- senzaţie de greutate în gambă marcată

- modificări pigmentare, eczemă, lipodermatoscleroză

- ulcer venos de gambă vindecat

50-69%

ISE

Gradul III

Insuficienţa venoasă cronică gradul 3 CEAP-C6

Deficienţă funcţională accentuată

- edemul cuprinde întreaga gambă

- senzaţie de greutate imediat după adoptarea orto-statismului

- ulcer venos de gambă activ

70-89%

ISE

Gradul II

Clasificarea CEAP - Stadializarea insuficienţei venoase cronice pe baza criteriilor clinice, etiologice, anatomice şi patofiziologice.