Capitolul 1 - AFECŢIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR - Criterii din 2012 PE BAZA CĂRORA SE STABILEŞTE APTITUDINEA ŞI ÎNCADRAREA ÎN GRADE DE INVALIDITATE PENTRU CADRELE MILITARE, SOLDAŢII ŞI GRADAŢII VOLUNTARI, POLIŢIŞTII ŞI FUNCŢIONARII PUBLICI CU STATUT SPECIAL DIN SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE
M.Of. 117 bis
În vigoareAfecţiunea. Forma clinică | Deficienţa funcţională | Incapacitate adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Angina pectorală stabilă (AP) | Fără deficienţă funcţională/deficienţă uşoară - crizele anginoase apar numai la efort fizic de intensitate foarte mare (eforturi exhaustive > 8 METs) - cedează prompt la NTG sau repaus - fără simptome anginoase şi modificări electrice (EKG) interaccesual - funcţie sistolică VS normală (FE > 55%) | 0-29% | APT/AL (funcţie de specificul activităţii) | Nu se încadrează |
AP clasa I | Deficienţă funcţională uşoară/medie - crizele anginoase apar la eforturi fizice mari (7-8 METs) - cedează rapid la administrarea de nitrocompuşi şi la repaus - fără simptome anginoase sau modificări electrice (EKG) interaccesuale - disfuncţie sistolică VS uşoară (FE = 54-45%) - insuficienţă cardiacă NYHA I | 20-55% | AL/IPALR, funcţie de specificul activităţii | Nu se încadrează Gradul III |
AP clasa II | Deficienţă funcţională medie - crizele anginoase apar la eforturi mari şi medii (5-6 METs) - cedează uşor la repaus şi la administrarea de nitrocompuşi - modificări minore EKG* - TEF*** relevă modificări electrice cu pattern ischemic la o intensitate > de 80% din nivelul maxim teoretic individual - disfuncţie sistolică moderată (FE = 44-40%) - insuficienţă cardiacă NYHA II | 56-69% | IPALR | Gradul III |
AP clasa III | Deficienţă funcţională accentuată - crizele anginoase apar la eforturi de intensitate mică, uneori şi în repaus (3-4 METs) - cedează greu la administrarea de nitrocompuşi - modificări importante EKG** accesuale şi interaccesuale - disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 39-30%) - insuficienţă cardiacă NYHA III - toleranţă mică la efort - permite activitatea de autoîngrijire | 70-89% | ISE | Gradul II |
AP clasa IV | Deficienţă funcţională gravă - crizele anginoase apar în repaus (1-2 METs) şi sunt obiectivate de modificări EKG** - disfuncţie sistolică gravă VS (FE < 30%) - insuficienţă cardiacă NYHA IV - bolnavii îşi pierd capacitatea de autoîngrijire | 90-100% | ISE | Gradul I |
Afecţiunea. Forma clinică | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Infarctul miocardic vechi (Fără supradenivelare de ST, fără undă Q sau cu supradenivelare de ST, cu undă Q) | Deficienţă funcţională uşoară - bolnav asimptomatic sau cu simptomatologia dureroasă (angină pectorală), care apare la eforturi fizice mari (7-8 METs) - EKG relevă sechela electrică a IM fără alte modificări. - disfuncţia sistolică uşoară VS (FE = 54-50%) - insuficienţă cardiacă NYHA I | 20-49% | AL | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională medie - bolnavul prezintă la eforturi mari/medii (5-6 METs) dureri anginoase, dispnee, palpitaţii - EKG de repaus relevă sechela electrică de IM şi posibile modificări minore* de fază terminală, posibile aritmii benigne - TEF*** obiectivează modificări electrice cu pattern ischemic la o intensitate > 80% din efortul teoretic maxim individual - disfuncţie sistolică moderată (FE = 49-45%), eventual HVS - insuficienţă cardiacă NYHA II | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată - bolnavii prezintă dureri anginoase la eforturi mici sau medii (3-4 METs), dispnee, palpitaţii - EKG de repaus relevă, pe lângă sechela de IM, modificări de fază terminală** şi/sau alte modificări electrice severe (aritmii, tulburări de conducere) - disfuncţie sistolică moderată (FE = 44-35%) - insuficienţă cardiacă NYHA III - toleranţă la efort mică - permite activităţi de autoîngrijire | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă - tulburări de ritm şi de conducere severe - edeme pulmonare acute repetitive - insuficienţă cardiacă NYHA IV - disfuncţie sistolică VS gravă (FE = < 35%) - bolnavii au capacitatea de autoîngrijire limitată | 90-100% | ISE | Gradul I | |
* Subdenivelare ST < 1 mm, T aplatizat, difazic, uşor negativ. ** Subdenivelare ST > 1 mm, descendentă, orizontală, T negativ, simetric, ascuţit. *** Dacă modificările electrice cu pattern ischemic apar la o intensitate de efort < 80% din efortul maxim teoretic individual, deficienţa funcţională poate fi accentuată. Modificările vor fi coroborate cu alte date obiective ale bolnavului. | ||||
1 MET | mănâncă, se îmbracă, lucrează la birou |
2 METs | face duş, coboară 8 trepte |
3 METs | se plimbă încet pe o suprafaţă de aproximativ 2 blocuri |
4 METs | muncă uşoară (strâns frunze, vopsit sau tâmplărit uşor) |
5 METs | plimbare 4 mph, dans, spălat maşina |
6 METs | tâmplărie grea |
7 METs | muncă grea: săpat, joc tenis, cărat 30 kg |
8 METs | împins mobile grele, jogging, cărat 10 kg pe scări |
9 METs | bicicletă moderat, sărit coarda |
10 METs | înot, bicicletă la deal, mers repede la deal |
11 METs | schi fond, baschet meci întreg |
12 METs | alergare 8 mph |
13 METs | orice activitate competiţională |
Afecţiunea | Deficienţa funcţională | Incapacitate adaptativă | Aptitudinea | Grad de invaliditate |
TA sistolică < 90 mmHg cu tulburări funcţionale reduse | Fără deficienţă/Deficienţă funcţională uşoară | 0-49% | APT/AL (funcţie de specificul activităţii) | Nu se încadrează |
TA sistolică < 90 mmHg cu tulburări funcţionale accentuate | Deficienţă funcţională medie | 50-60% | IPALR | Grad III |
Afecţiunea. Forma clinică | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Defectul septal atrial (DSA) | - Fără deficienţă - Deficienţă funcţională uşoară DSA cu şunt stânga-dreapta nesemnificativ, cu cord compensat, fără semne de mărire a cordului drept | 10-49% | APT/AL, funcţie de specificul activităţii | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională medie DSA cu şunt stânga-dreapta moderat cu semne de supraîncărcare a inimii drepte cu tulburări funcţionale (dispnee la eforturi mari şi medii) | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată DSA cu şunt stânga-dreapta semnificativ (raport flux pulmonar/flux sistemic peste 1,5/l) şi HTP; DSA cu cardiomegalie importantă sau cu tulburări de ritm persistente sau frecvent repetitive, cu dispnee la eforturi minore | 70-89% | ISE | Gradul II | |
DSA operat Aprecierea se va face la 6 luni de la intervenţie | - Fără deficienţă - Deficienţă funcţională uşoară DSA mic operat cu restitutio ad integrum cu dispnee numai la eforturi mari | 10-49% | APT/AL (funcţie de specificul activităţii) | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională medie DSA operat cu dilatare mică a cordului, presiune pulmonară sistolică normală, dispnee la eforturi mari şi medii | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată DSA operat cu persistenţa cardiomegaliei, a HTP, a tulburărilor de ritm | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Defectul septal interventricular (DSV) | Tulburările funcţionale în DVS sunt dependente de mărimea comunicării şi starea patului vascular pulmonar | |||
Deficienţă funcţională uşoară DSV mic (0,5 cm2/m2) cu şunt stânga-dreapta modest, cu raport flux pulmonar/flux sistemic (QP/QS) sub 1,5. VD nu este dilatat sau hipertrofiat. Pacienţi asimptomatici. Prezintă dispnee doar la eforturi mari | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie DSV moderat (0,5-1 cm2/m2), raport QP/QS de 1,5-2 prin şunt stânga-dreapta semnificativ. În efort mare sau mediu, pacienţii prezintă dispnee. Examenele paraclinice (eco, EKG, Rx. cord pulmonar) arată cardiomegalie uşoară/moderată, HVD, HTP moderată, insuficienţă cardiacă NYHA II | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Bolnav cu DSV mare (> 1 cm2/m2) cu raport QP/QS mai mare de 2. Prezintă dispnee la eforturi mici sau chiar în repaus, infecţii pulmonare. Obiectiv HTP arterială gravă, cardiomegalie cu hipertrofie biventriculară, semne de insuficienţă cardiacă NYHA III sau III/IV, aritmii ventriculare | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă DSV cu insuficienţă cardiacă gravă ireductibilă sau aritmii ventriculare grave cu risc de moarte subită, conducând la pierderea capacităţii de autoservire | 90-100% | ISE | Gradul I | |
DSV operat Aprecierea tulburărilor funcţionale se face la 6 luni de la intervenţie. Pentru bolnavii cu HTP preoperator sau cu semne clinice de DSV rezidual se efectuează cateterism cardiac. | Deficienţă funcţională uşoară DSV operat fără şunt rezidual | 20-49% | AL | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională medie DSV operat cu şunt rezidual moderat şi HTP moderată | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată DSV operat cu şunt mare, HTP persistentă, dispnee la eforturi mici şi repaus | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Persistenţa de canal arterial (PCA) | PCA determină un şunt stânga-dreapta a cărui mărime depinde de calibrul canalului şi de relaţiile dintre rezistenţa vasculară sistemică şi cea pulmonară | |||
Fără deficienţă funcţională PCA mic, cu şunt nesemnificativ hemodinamic, bolnavi asimptomatici | 0-19% | APT | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională uşoară PCA mic/moderat cu şunt redus, fără cardiomegalie, cu tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi foarte mari | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie PCA moderat cu elemente de HVS sau hipertrofie biventriculară şi de încărcare pulmonară (HTP). Dispnee la eforturi mari şi medii | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată PCA cu HTP gravă, cu suflu continuu tipic la care se asociază rulment de flux diastolic apical, cardiomegalie, dispnee la efort mic şi chiar de repaus, insuficienţă cardiacă | 70-89% | ISE | Gradul II | |
PCA operat Aprecierea se face după 6 luni | Deficienţă funcţională uşoară Bolnavi asimptomatici cu examen fizic cardiac, Rgr. şi EKG normale | 20-49% | AL | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională medie Dacă persistă o HTP reziduală (prin cateterism cardiac şi sunt simptomatici) | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Coarctaţia aortică (CoA) | Fără deficienţă funcţională Bolnavi asimptomatici. Tensiunea arterială normală, suflu sistolic moderat în sp. II IC stg., fără semne de HVS şi circulaţie colaterală, test de efort normal. | 0-19% | APT | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională uşoară Bolnavi paucisimptomatici, eventual cefalee, ameţeli, pulsaţii craniene. S.S. SP. II IC STG., toleranţă bună la efort. HVS uşoară (EKG, eco, radiologice) | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie Bolnavii prezintă simptomatologia unei HTA (cefalee, epistaxis, tinitus, scotoame, congestie cefalică), angină, dispnee - asociate senzaţiei de răceală în membrele pelvine, chiar claudicaţie intermitentă sau dureri abdominale. Obiectiv, diferenţa dintre TA brahială şi poplitee este de 10 mmHg. Circulaţia colaterală moderat dezvoltată. HVS moderat/severă, dar cu funcţie ventriculară normală | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Co.A. semnificativă: gradient maxim de 20 mmHg, cu flux continuu în timpul diastolei în Ao descendentă. Circulaţia colaterală dezvoltată, cardiomegalie, insuficienţă cardiacă NYHA III, III/IV, tulburări de ritm cu sincope, crize anginoase, accidente vasculare cerebrale. Pot avea alte cardiopatii congenitale asociate | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă Bolnavi cu insuficienţă cardiacă gravă ireductibilă sau sechele după accidente vasculare cerebrale care fac imposibilă autoservirea | 90-100% | ISE | Gradul I | |
Coarctaţia aortică operată sau după angioplastie percutană cu balon | Tulburările funcţionale vor fi apreciate în raport de: prezenţa sau dispariţia gradientului la nivelul coarctaţiei; scăderea TA până la normalizarea valorilor; dispariţia fenomenelor subiective, a tulburărilor de ritm, a crizelor anginoase | |||
Deficienţă funcţională uşoară În situaţia realizării dezideratelor mai sus enunţate | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie În situaţia menţinerii gradientului la nivelul coarctaţiei, cu valori TA crescute (dominant sistolice) la nivelul membrelor toracale, cu semne subiective de HTA, cu tulburări funcţionale la eforturi mari şi medii | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Bolnavii la care intervenţia nu a dat rezultate sau au apărut complicaţii post operatorii (disecţie de aortă, anevrism Ao) au deficienţă funcţională accentuată prin intensitatea tulburărilor şi prognostic nefavorabil | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Stenoză pulmonară valvulară: Severitatea stenozei este în funcţie de gradientul transvalvular maxim apreciat prin examen Eco-Doppler, astfel: - discretă - grad. < 25 mmHg - uşoară - grad. 25-49 mmHg - moderată - grad. 50-79 mmHg - gravă - grad. > 80 mmHg La gradient > 80 mmHg apar HVD marcată şi fenomene de insuficienţă tricuspidă | Fără deficienţă funcţională Stenoză pulmonară valvulară minimă fără semne subiective şi fără repercusiuni hemodinamice | 0-19% | APT | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională uşoară Stenoză pulmonară valvulară uşoară, cu absenţa HVD (EKG, Rgr şi eco); Doppler arată gradient redus, iar Rx o dilatare post-stenotică a arterei pulmonare. Bolnavi asimptomatici în repaus, cu dispnee la eforturi mari | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie Stenoză pulmonară moderată, cu tulburări funcţionale la eforturi mari şi medii. Cateterismul cardiac şi Eco Doppler arată gradient transvalvular de 50 mmHg sau >, cu unele semne de disfuncţie de VD | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Stenoză pulmonară valvulară gravă cu HVD marcată cu insuficienţă cardiacă dreaptă, cu tulburări de ritm, sincope, crize anginoase, dispnee de repaus şi la eforturi mici | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă Gradient transvalvular maxim > 80 mmHg, Insuficienţă cardiacă ireductibilă, sincope frecvent repetitive, cu pierderea autoservirii | 90-100% | ISE | Gradul I | |
Stenoza pulmonară operată - aprecierea se va face la 6 luni după intervenţie | Deficienţă funcţională uşoară Asimptomatici, funcţie ventriculară dreaptă normală | 20-49% | AL | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională medie Persistă unele semne de disfuncţie de VD şi tulburări funcţionale la efort mare şi mediu | 50-69% | ISE | Gradul III |
Afecţiunea Forma clinică | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Insuficienţa mitrală (IM) (reumatismală sau prin alt mecanism valvular) | Fără deficienţă funcţională IM cu semne clinice minime (suflu sistolic I sau II) fără tulburări funcţionale. Funcţie sistolică ventriculară stângă normală: FE > 55%, DTSVS < 45 mm | 0-19% | APT | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională uşoară IM cu suflu sistolic gr. II sau III, fără tulburări de ritm, fără tulburări funcţionale în repaus şi la eforturi medii, dar cu dispnee, palpitaţii la eforturi mari (> 6 METs), cu disfuncţie sistolică VS uşoară: FE = 50-54%, DTSVS 45-50 mm | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie IM cu suflu sistolic gr. III cu semne de HVS clinice, radiologice, ecocardiografice şi EKG, cu tulburări funcţionale la eforturi medii şi mari (5-6 METs). Disfuncţie sistolică VS moderată: FE = 40-49%, DTSVS 50-55 mm. | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată IM cu S.S. gr. III/IV, cu sincope frecvente, cu tulburări de ritm sau de conducere grave, cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA III. Disfuncţie sistolică VS moderată: FE = 39 = 30%, DTSVS > 55 mm. | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă IM cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireductibilă, cu tulburări funcţionale importante în repaus, care limitează mult sau duc la pierderea totală a capacităţii de autoservire, disfuncţie sistolică gravă FE < 30% | 90-100% | ISE | Gradul I | |
Stenoza mitrală (SM) | Fără deficienţă funcţională SM largă (AOM 1,5-2,5 cm2), cu semne minime clinice radiologice, ecografice, EKG, fără tulburări funcţionale (dispnee) la efort | 0-19% | APT | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională uşoară SM largă (AOM. 1,5-2,5 cm2), gradient mediu < 6 mmHg, PAP normală sau HTP uşoară, cu tulburări funcţionale (dispnee) numai la eforturi mari (> 6 METs) | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie SM medie (AOM 1-1,5 cm2, gradient mediu 6-12 mmHg), cu HTP moderată, tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi medii (5-6METs) | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată SM strânsă (AOM < 1 cm2, gradient mediu > 12 mmHg), HTP moderat/gravă şi/sau tulburări de ritm, şi/sau edem pulmonar acut în antecedente, insuficienţă cardiacă dreaptă | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă SM complicată cu insuficienţă cardiacă (NYHA IV) ireductibilă, cu EPA frecvent repetitiv, cu infarcte pulmonare sau cu accidente embolice care conduc la tulburări motorii grave. Posibilitatea subiecţilor de a se îngriji singuri este mult diminuată, până la pierderea capacităţii de autoservire | 90-100% | ISE | Gradul I | |
Boala mitrală Asocierea SM cu IM cu semnele însumate ale celor două afecţiuni | Aprecierea se va face în raport cu gravitatea tulburărilor funcţionale, conform datelor enunţate la stenoza mitrală şi insuficienţa mitrală | |||
Afecţiunile tricuspidiene | Sunt mult mai rare, de obicei asociate leziunilor mitrale. Aprecierea incapacităţii se va face conform cu normele stabilite în afecţiunile valvulare mitrale |
Afecţiunea | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Insuficienţa aortică | Fără deficienţă funcţională Afecţiune de grad uşor, fără tulburări funcţionale, cu semne clinice minime, funcţie sistolică VS normală (FE > 55%, DTSVS < 45 mm) | 0-19% | APT | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională uşoară Afecţiune aortică de grad uşor, cu semne clinice minore, cu tulburări funcţionale (dispnee, ameţeli, palpitaţii) numai la eforturi mari, cedând rapid la repaus, disfuncţie sistolică VS uşoară (FE = 50-54%, DTSVS = 45-50 mm) | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie Afecţiune Ao medie la care tulburările funcţionale (dispnee, crize anginoase, tulburări de ritm) apar la eforturi fizice de intensitate medie, insuficienţă cardiacă NYHA II, disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 40-49%; DTSVS = 50-55 mm) | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Afecţiune Ao gravă, în care tulburările funcţionale sunt intense (dispnee la efort,dar şi de repaus, crize anginoase repetate, stări sincopale, tulburări de ritm sau conducere, insuficienţă cardiacă NYHA III sau III/IV, disfuncţie sistolică VS moderată (FE 39-30%, DTSVS > 55 mm) | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă Afecţiune Ao cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireductibilă, cu tulburări funcţionale grave care împiedică autoservirea. Disfuncţie sistolică VS gravă FE < 30%. | 90-100% | ISE | Gradul I | |
Stenoza aortică | Fără deficienţă funcţională Stenoză aortică uşoară, fără tulburări funcţionale, cu semne clinice minime | 0-19% | APT | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională uşoară Stenoză aortică uşoară: AOA > 1,5 cm2 Gradient mediu < 20 mmHg Gradient maxim: 16-36 mmHg Angină, dispnee, palpitaţii numai la eforturi mari (7-8METs) | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie Stenoză aortică medie: AOA = 0,75-1,5 cm2 Gradient mediu 20-50 mmHg Gradient maxim 36-80 mmHg Angină, dispnee, palpitaţii apar la eforturi de intensitate medie (5-6METs), insuficienţă cardiacă NYHA II | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Stenoză aortică gravă: AOA < 0,75 cm2 Gradient mediu > 50 mmHg Gradient maxim > 80 mmHg Crize anginoase repetate, stări sincopale, tulburări de ritm şi conducere, insuficienţă cardiacă NYHA III sau NYHA III/IV | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă Stenoză aortică gravă cu insuficienţă cardiacă ireductibilă, NYHA IV, cu tulburări funcţionale grave, care împiedică autoservirea | 90-100% | ISE | Gradul I |
Afecţiunea Forma clinică | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Valvulari operaţi pentru corectarea viciului valvular | Deficienţă funcţională uşoară Postoperator, persistă dispnee la eforturi mari, în absenţa altor fenomene patologice | 20-49% | AL | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională medie Postoperator, prezintă dispnee la eforturi mari, tulburări de ritm trecătoare, tulburări de conducere, dureri anginoase la eforturi mari | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Postoperator, dispnee la eforturi medii, tulburări de ritm, de conducere, dureri anginoase. Sunt prezente semne de restenozare, disfuncţii ale protezei, procese endocarditice, colmatări, embolii | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă Postoperator, restenozare, accidente embolice cu sechele neurologice importante, insuficienţă cardiacă gravă, ireductibilă, care împiedică posibilitatea de autoservire | 90-100% | ISE | Gradul I |
Afecţiunea | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Tulburări de ritm cardiac | Pentru stabilirea deficienţei funcţionale se vor lua în considerare: - etiologia aritmiei (BCI, valvulopatii, cardiomiopatii, boli endocrine etc.) - simptomatologia produsă - frecvenţa episoadelor aritmice - existenţa disfuncţiei sistolice ventriculare stângi şi/sau a tulburărilor hemodinamice - răspunsul la tratament - prezenţa complicaţiilor induse de aritmie - tipul tulburărilor de ritm - tulburări de irigaţie coronariană sau cerebrală produse sau intensificate de aritmie | |||
Aritmii sinusale (tahicardii, bradicardii, aritmii sinusale) | Fără/deficienţă uşoară - tulburările de ritm sinusale, controlate terapeutic, care nu afectează capacitatea de efort. | 0-30% | APT/AL (funcţie de specificul activităţii) | Nu se încadrează |
Deficienţă uşoară/medie (o perioadă limitată pentru controlul aritmiei şi al simptomelor) pentru tahicardia sinusală inadecvată (creşterea persistentă, inadecvată a FC în raport cu efortul fizic, emoţiile, stările patologice la care este supus bolnavul) sau bradicardia sinusală simptomatică, care limitează capacitatea de efort. | 31-69% | AL/IPALR | - Nu se încadrează - Gradul III (la aprecierea comisiei, funcţie de controlul terapeutic) | |
Aritmii extrasistolice - Supraventriculare (ESSV) - Ventriculare (EV) | Aprecierea deficienţei funcţionale în aritmia extra sistolică se face ţinând seama de: - originea extrasistolei - precizarea mono - sau plurifocalităţii extrasistolei - tipul morfologic (mono - sau polimorf) - frecvenţa - sistematizarea - modificări ale undei T la complexul post-extrasistolic; - substratul patogenic - relaţia cu efortul; Pentru EV se va lua în considerare complexitatea acestora - clasificarea Lown: - clasa 0-EV absente - clasa I-EV rare, izolate (< 1 EV/min.) - clasa II-EV frecvente (> 1 EV/min.) - clasa III-EV polimorfe, bigeminate - clasa IV-EV cuplate, în salvă - clasa V-EV cu fenomen R/T cu index de precocitate > 0,05 | |||
Fără deficienţă funcţională. ESSV rare, izolate sau EV clasa I (Lown), ce apar fără legătură cu efortul, sunt foarte rare, nu produc tulburări subiective, nu apar pe un fond patologic organic | 0-19% | APT | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională uşoară EV clasa II (Lown) la care nu se evidenţiază un fond patogenic cardiovascular, nu au relaţie cu efortul, nu au consecinţe hemodinamice, răspund prompt, favorabil la medicaţie antiaritmică. Clasa III (Lown) controlata terapeutic. | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie ESSV repetitive frecvente sau EV clasa III ce apar în cadrul unor afecţiuni cardiovasculare şi care produc unele consecinţe hemodinamice care împiedică efectuarea eforturilor mari şi medii; aritmiile sunt controlate nesatisfăcător prin tratament antiaritmic | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată EV (Lown III sau IV) ce nu pot fi controlate corespunzător prin tratament, apar pe un fond de boală organică cardiacă certă, aritmii EV cu fenomen R/T (Lown V) sau QT prelungit sau cu lambouri de TPV, care induc tulburări hemodinamice manifeste; toleranţă redusă la efort de intensitate mică | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Sindroame de preexcitaţie fără tulburări paroxistice de ritm | Deficienţă funcţională uşoară | 20-49% | AL | Nu se încadrează |
Sindroame de preexcitaţie cu tulburări paroxistice de ritm | Deficienţă funcţională medie/accentuată | 50-89% | ISE | Gradul III/II (la aprecierea comisiei) |
Tahicardii paroxistice Supraventriculare (TPSV) | Aprecierea deficienţei funcţionale în TPSV trebuie să ia în considerare: - tipul aritmiei în funcţie de mecanismul electrofiziologic; - fondul etiopatogenic (tulburări neurovegetative, BCI, valvulopatii, cardiomiopatii, HTA, WPW, hiper-tiroidii etc.); - categoria de tahicardie supraventriculară în relaţie cu durata) 1. paroxistice recurente - durată: secunde, ore); 2. persistente - zile, săptămâni, recurente; 3. cronice); - simptomatologia determinată (în raport cu frecvenţa, durata, bolile asociate): angină, dispnee, lipotimii, sincope; - riscul letal. | |||
Fără deficienţă funcţională. TPSV unice sau care apar la intervale foarte mari de timp, fiind produse în anumite condiţii specifice (exces nicotinic sau cofeină, stres etc.); nu alterează, în afara crizelor, posibilitatea de efort fizic, sunt autolimitate sau răspund la manevre vagale | 0-19% | APT | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională uşoară. În TPSV cu recurenţe rare, care răspund favorabil la tratament, când nu sunt semne de afectare organică a cordului şi fondul patogenic al tulburării de ritm este neurovegetativ sau dismetabolic, când toleranţa la efort intercritică este bună | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie TPSV cu recurenţe frecvente, asimptomatică intercritic, necesită tratament antiaritmic cronic, toleranţa la efort poate fi limitată de apariţia tulburărilor de ritm şi a tulburărilor funcţionale (palpitaţii, dispnee, ameţeli) la eforturi de intensitate mare şi medie; TPSV recurente frecvente, la persoane asimptomatice, cu sindrom WPW intermitent; | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată TPSV persistentă, simptomatică, parţial controlată de medicaţia specifică; toleranţa redusă la efort de intensitate mică; TPSV paroxistică sau persistentă recurentă, a cărei etiologie este sindromul WPW permanent (risc crescut de moarte subită); | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Tahicardii ventriculare (TV) | Deficienţă funcţională medie TV cu crize la intervale mari, controlate terapeutic Tulburările de ritm şi cele funcţionale apar la eforturi de intensitate mare/medie | 50-69% | ISE | Gradul III |
Deficienţă funcţională accentuată Tahicardie ventriculară bidirecţională, torsada vârfului şi ritmul idioventricular accelerat, necontrolate suficient prin tratament. De asemenea, în TV însoţite de insuficienţă cardiacă, fenomene de ischemie cerebrală, sincope, ischemie miocardică şi tulburări hemodinamice. Prin substratul lor, de cele mai multe ori fiind afecţiuni cardiace grave, tulburările de ritm ventricular determină o deficienţă funcţională accentuată | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Fibrilaţia atrială (FA), flutter-ul atrial (FlA) | În FA şi flutter, deficienţa funcţională se va aprecia în raport de substratul etiopatogenic, de caracterul permanent sau paroxistic (în acest caz se va lua în considerare frecventa şi durata episoadelor paroxistice) de alură ventriculară, de existenta semnelor de insuficienţă cardio-circulatorie şi de toleranţă la efort (în principiu, mult redusă). | |||
Deficienţă funcţională uşoară Episod de FA paroxistică unic sau episoade rare ce apar la intervale mari de timp, declanşate de factori extracardiaci, autolimitate, sau controlate de medicaţia specifică; intercritic, capacitatea de efort fizic nu este alterată. | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie FA paroxistică, recurentă, indusă de prezenţa bolii structurale cardiovasculare sau de factori extracardiaci (afecţiuni pulmonare, hipertiroidism, idiopatică) etc. | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Flutter atrial paroxistic, recurent, indus de prezenţa bolii structurale cardiovasculare sau de factori extracardiaci (afecţiuni pulmonare, hipertiroidism, idiopatică) etc. | 50-69% | ISE | Gradul III | |
FA permanentă, cu AV medie controlată medicamentos, fără semne clinice de insuficienţă cardiacă, cu toleranţă bună la eforturi cu solicitări energetice medii. | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Flutter-ul atrial cronic (mai rar), indiferent de etiologie; FA persistentă sau permanentă, simptomatică (palpitaţii, angină, dispnee) cu tendinţă de agravare a bolii de bază, risc tromboembolic crescut, risc de cardiomiopatie aritmogenă | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă. În situaţia tulburărilor produse prin accidente tromboembolice cu sechele neurologice care împiedică autoservirea. | 90-100% | ISE | Gradul I |
Afecţiunea | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul de invaliditate |
Blocurile atrioventriculare | Se va considera fondul etiopatogenic al tulburării, caracterul permanent sau tranzitoriu, existenţa simptomatologiei (lipotimii, sincope, angină pectorală, dispnee, crize Adams Stokes, pierderi de cunoştinţă), răspunsul la tratament şi posibilitatea implantării unui stimulator. De asemenea, se vor lua în considerare şi alte modificări patologice EKG concomitente cu blocul. | |||
- fără deficienţă/ deficienţă funcţională uşoară BAV gradul I sau gradul II tip 1 | 10-49% | APT/AL (funcţie de specificul activităţii) | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie BAV gradul II (cu substrat organic) sau unele forme de BAV gradul III (ex: congenital), în care există o toleranţă la eforturi mici/medii satisfăcătoare, simptomatologia clinică este redusă şi nu se evidenţiază alte modificări patologice EKG în afara blocului A-V. | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată BAV gradul II şi III, simptomatice, cu tolerantă redusă la eforturi de intensitate mică | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Blocurile intraventriculare | Aprecierea funcţională se va face în raport de substratul etiopatogenic al afecţiunii, de gradul de complexitate al tulburărilor de conducere, de simptomatologia pe care o determină, de riscul vital pe care-l presupune şi de răspunsul la tratamentul specific. | |||
Deficienţă funcţională uşoară BRD incomplet, BFAS, BFPI, fără alte modificări morfofuncţionale ale inimii, fără limitarea capacităţii de efort | 0-19% | APT | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională uşoară BRD major | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie BRD sau BRS major, asociate altor afecţiuni cardiace, la care bolnavii sunt simptomatici la eforturi mari şi medii, dar au conservată capacitatea de prestaţie fizică pentru eforturi de mică intensitate | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Blocuri bifasciculare (BRD major + BFAS, BRD major + BFPI, BRS major) şi trifasciculare (bloc bifascicular + bloc AV) ce apar în cadrul unei cardiopatii cronice, simptomatice la eforturi de mică intensitate şi chiar în repaus | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Boala nodului sinusal (BNS) | Aprecierea tulburărilor funcţionale se va face în funcţie de complexitatea disritmiei supraventriculare asociată posibil cu tulburări de conducere AV sau chiar intraventriculare, prezenţa simptomatologiei: palpitaţii, angină, ameţeli, dispnee, sincope, chiar Adam Stokes, precum şi toleranţa la efortul fizic. Se vor lua de asemenea în discuţie indicaţia implantării de stimulator cardiac, precum şi existenţa altor modificări structurale cardiovasculare | |||
Deficienţă funcţională uşoară BNS cu bradicardie sinusală asimptomatică. Fără afectarea capacităţii de efort. | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie BNS cu disritmii supraventriculare simptomatice; toleranţa la eforturi de intensitate medie păstrată. | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată BNS simptomatică, cu disritmii supraventriculare complexe, eventual asociate cu tulburări de conducere AV, toleranţa la efort păstrată doar pentru eforturi de intensitate mică. | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Bolnavi purtători de stimulator cardiac (pacemaker) | Se vor lua în considerare următoarele elemente: - dispariţia, ameliorarea sau persistenţa simptomatologiei clinice care a motivat intervenţia (cu referire dominant la stările lipotimice sau sincopale); - prezenţa unor anomalii de puls cauzate fie de epuizarea sursei de energie, fie de malfuncţia de stimulare şi decelare a eventualelor extrasistole; - semne EKG ale eficacităţii stimulării, precum şi a situaţiei patologice care a necesitat pacingul; - tipul de stimulator, cardiopatia pacientului purtător şi vechimea generatorului de puls implantat; - eventuale complicaţii | |||
Deficienţă funcţională uşoară/medie În cardiostimulare eficientă, cu stare clinică funcţională bună, fără alte alterări ale funcţiei inimii | 20-55% | AL/IPALR (funcţie de specificul activităţii) | Nu se încadrează/Gradul III | |
Deficienţă funcţională medie Pacienţii prezintă unele tulburări funcţionale, la eforturi mari şi medii, există modificări patologice EKG în afara celor induse de pacing | 56-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Pacienţi cu afecţiuni cardiace organice severe, la care implantarea stimulatorului a permis doar regularizarea ritmului cardiac, dar care, prin natura şi amploarea modificărilor morfo-funcţionale cardiovasculare, au capacitate funcţională mult redusă, prezintă simptome la eforturi mici şi chiar în repaus şi au risc vital crescut | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Bolnavi după by-pass coronarian sau angioplastie coronariană | Aprecierea tulburărilor funcţionale se va face în raport cu: - evoluţia simptomatologiei (angină, palpitaţii, dispnee); - evoluţia aspectului EKG: modificări de fază terminală, aritmii, tulburări de conducere; - tulburările de kinetică regionale şi funcţia sistolică globală a VS; - existenţa restenozărilor. | |||
Deficienţă funcţională uşoară Fără simptome anginoase sau angina apare la intervale mari, aspect EKG normal sau EKG relevă modificări minore de fază terminală, aritmii benigne; funcţie cardiacă normală sau disfuncţie sistolică uşoară (FE = 50-45%) | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie Revascularizare incompletă, cu persistenţa anginei la eforturi medii; disfuncţie sistolică moderată de VS (FE = 40-44%; insuficienţă cardiacă NYHA II; | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată În situaţia în care simptomatologia şi tulburările funcţionale persistă şi după aceste tehnici, sau dacă s-au produs restenozări sau infarct miocardic acut post intervenţie; disfuncţie sistolică moderată (FE = 39-30%); insuficienţă cardiacă NYHA III. | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Cardiomiopatia hipertrofică (CMH) este o afecţiune miocardică primitivă, caracterizată prin hipertrofia VS şi/sau VD, care afectează predominant septul interventricular. Caracteristici: VS nedilatat, variabilitatea mare a gradului de hipertrofie; Pentru definirea CMH: grosimea peretelui > 13 mm | Variabilitatea simptomelor care determină deficienţa funcţională este determinată de interacţiunea complexă dintre HVS, gradientul intraventricular, ischemia miocardică şi disfuncţia diastolică şi sistolică. Criteriile de apreciere a deficienţei funcţionale sunt rezultatul coroborării datelor clinice: dispnee, angină pectorală, presincope, sincope; paraclinice: ecocardiografice - metoda de elecţie pentru determinarea severităţii HVS, localizarea şi cuantificarea gradientului intraventricular, a disfuncţiei cardiace, electrice: HVS cu gradient QRS-T alterat, unde Q patologice, aritmii. | |||
Deficienţă funcţională uşoară. CMH asimptomatice cu toleranţă bună la eforturi mari şi medii. Hipertrofie septală > 13 mm | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie Bolnavii paucisimptomatici în repaus şi la eforturi mici, dar cu dispnee, sincope la efort mediu şi mare, angină, palpitaţii, modificări EKG, hipertrofie septală avansată, SAM, gradient intraventricular. Insuficienţă cardiacă NYHA II | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Bolnavii simptomatici la efort mic şi repaus: angină, palpitaţii dispnee, SAM, cu obstrucţie importantă a căii de ieşire a VS (eco), cu tulburări de ritm grave, cu sincope sau presincope în antecedente (repetitive). Insuficienţă cardiacă NYHA III | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă CMH cu insuficienţă cardiacă NYHA IV, ireversibilă, tulburări grave de ritm şi sincope frecvente care împiedică autoservirea | 90-100% | ISE | Gradul I | |
Cardiomiopatia dilatativă (CMD): dilataţia VS sau a ambilor ventriculi, conform criteriilor de diagnostic acceptate în prezent: D.T.DVS > 2,7 cm/m2 FE < 45% | Elementele funcţionale sunt consecinţa reducerii contractilităţii miocardice. Pentru aprecierea deficienţei funcţionale sunt suficiente datele clinice: dispnee, fatigabilitate, reducerea toleranţei la efort; Paraclinic: ecocardiografia este investigaţia esenţială, care detectează dilataţia VS şi disfuncţia sistolică; EKG este întotdeauna anormală, dar anomaliile electrice sunt de cele mai multe ori nespecifice: TS, aplatizare T, subdenivelare ST, Q patologice, BRS etc. | |||
CMD în faza iniţială pot avea deficienţă funcţională uşoară, dacă au toleranţă bună la efort | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie CMD cu dispnee la efort mare şi mediu, crize anginoase rare, tulburări de ritm episodice. Disfuncţie sistolică VS moderată (FE = 40- 44%) Insuficienţă cardiacă NYHA II | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată Bolnavii cu insuficienţă cardiacă NYHA III, III/IV cu tulburări severe de ritm si/sau conducere cu tromboze intracavitare Disfuncţie sistolică V.S. moderată (FE = 39- 30%) | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă CMD cu insuficienţă cardiacă gravă, ireversibilă sau cu sechele grave după accidente embolice care împiedică autoservirea. Disfuncţie sistolică VS gravă (FE < 30%) | 90-100% | ISE | Gradul I | |
Cardiomiopatia restrictivă | Evaluarea se va face în raport cu: dispnee, semne de stază periferică, creşterea mare a presiunii venoase la fel ca în pericardita cronică | |||
Pericardita cronică | Constituirea unei pericardite cronice constrictive este adesea îndelungată, putând să apară la un timp variabil de la pericardita acută (luni până la ani). După apariţia manifestărilor majore, evoluţia bolii este rapidă | |||
- Deficienţă funcţională uşoară - Tulburări funcţionale uşoare (dispnee la eforturi mari, ± semne de insuficienţă cardiacă NYHA I) | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie Starea după pericardita acută, ca şi pericardita cronică constrictivă cu tulburări funcţionale (dispnee) la eforturi mari şi medii, cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA II | 50-69% | ISE | Gradul III | |
Pericardita cronică constrictivă cu semne de insuficienţă cardiacă NYHA III sau IV cu tulburări de ritm sau conducere, cu dispnee de repaus sau la efort mic; determină deficienţă accentuată | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă Pericardita cronică constrictivă cu insuficienţă cardiacă gravă, ireversibilă | 90-100% | ISE | Gradul I | |
Cordul pulmonar cronic (CPC) | Deficienţa funcţională se va aprecia prin coroborarea datelor clinice (ale afecţiunii respiratorii sau vasculare, care a generat CPC) cu rezultatele testelor funcţionale respiratorii şi datele obiective care relevă HTP şi suprasolicitarea VD (HVD, cu sau fără dilataţie) oferite de EKG, ecografie cardiacă. | |||
Deficienţă funcţională uşoară. Bolnavii cu dispnee la eforturi mari, HTP uşoară, HVD incipientă | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie Bolnavii cu dispnee la eforturi mari şi medii, HTP moderată, HVD moderată (evaluată ecografic) | 50-69% | IPSE | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată. Bolnavi cu dispnee la eforturi mici, HTP gravă, HVD, semne de insuficienţă cardiacă dreaptă | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă Bolnavii cu dispnee la eforturi minime sau cu ortopnee, cu semne de insuficienţă cardiacă dreaptă decompensată, ireversibilă, care conduc la pierderea capacităţii de autoservire | 90-100% | ISE | Gradul I |
Afecţiunea | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudine | Gradul de invaliditate |
Arteriopatiile periferice | Fără deficienţă funcţională - arteriopatii de st. I: asimptomatic, absenţa pulsului arterial, raport gleznă/braţ 0.9-0,8; indice oscilometric 0,5 | 0-19% | APT | Nu se încadrează |
Deficienţă funcţională uşoară - arteriopatii st. II A: claudicaţie intermitentă la > 200 m mers şi terminarea testului de efort standardizat la covor rulant*, indicele gleznă/braţ între 0,7-0,8; indice oscilometric 0,5 | 20-49% | AL | Nu se încadrează | |
Deficienţă funcţională medie - arteriopatii st. II B: claudicaţie intermitentă la mai puţin de 200 m de mers, incapacitatea de a termina testul la covor rulant*, indicele gleznă/braţ 0,7-0,6; indice oscilometric o, asociate şi cu alte localizări aterosclerotice | 50-69% | IPALR | Gradul III | |
Deficienţă funcţională accentuată - arteriopatii st. III: durere ischemică de repaus; - arteriopatii st. IV: apar tulburări trofice; - indice gleznă/braţ < 0,6; indice oscilometric 0 - amputaţie până la nivelul gambei unilateral + BAP st. II/III membru controlateral; - *amputaţie gambe bilateral; - *amputaţie gambă unilateral + anchiloză genunchi, şold controlateral | 70-89% | ISE | Gradul II | |
Deficienţă funcţională gravă - arteriopatii cu amputaţii ce duc la tulburări funcţionale grave şi necesită îngrijire permanentă; - amputaţie unilaterală coapsă + BAP st. III-IV membru controlateral; - amputaţia ambelor coapse; - amputaţie coapsă unilateral + anchiloză şold con-trolateral BAP = boală arterială periferică | 90-100% | ISE | Gradul I |
Afecţiunea | Deficienţa funcţională | Incapacitatea adaptativă | Aptitudinea | Gradul invaliditate |
CEAP-C0-C2 | Fără deficienţă funcţională - varice simple | 0-19% | APT | Nu se încadrează |
Fără deficienţă funcţională - cu deficienţă uşoară - pachete varicoase | 10-30% | APT/AL (la aprecierea comisiei pentru locuri de muncă nefavorabile prin temperaturi ridicate şi ortostatism) | Nu se încadrează | |
Insuficienţa venoasă cronică gradul 1 CEAP-C3 | Deficienţă funcţională uşoară - dilataţii arciforme cu hipertensiune venoasă ortostatică - edem moderat | 20-49% | AL | Nu se încadrează |
Insuficienţa venoasă cronică gradul 2 CEAP-C4-C5 | Deficienţă funcţională medie - dilataţii varicoase extinse - edem moderat/sever - senzaţie de greutate în gambă marcată - modificări pigmentare, eczemă, lipodermatoscleroză - ulcer venos de gambă vindecat | 50-69% | ISE | Gradul III |
Insuficienţa venoasă cronică gradul 3 CEAP-C6 | Deficienţă funcţională accentuată - edemul cuprinde întreaga gambă - senzaţie de greutate imediat după adoptarea orto-statismului - ulcer venos de gambă activ | 70-89% | ISE | Gradul II |
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »