Regulamentul 648/04-iul-2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii

Acte UE

Jurnalul Oficial 201L

În vigoare
Versiune de la: 27 Iunie 2025 până la: 29 Ianuarie 2027
Regulamentul 648/04-iul-2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii
Dată act: 4-iul-2012
Emitent: Comisia Uniunii Europene;Parlamentul European
(Text cu relevanţă pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 114,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),
(1)JO C 57, 23.2.2011, p. 1
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (2),
(2)JO C 54, 19.2.2011, p. 44.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 29 martie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 4 iulie 2012.
întrucât:
(1)La solicitarea Comisiei, un raport a fost publicat la 25 februarie 2009 de un grup la nivel înalt prezidat de Jacques de Larosiere şi a ajuns la concluzia că este necesară consolidarea cadrului de supraveghere al sectorului financiar al Uniunii pentru a se reduce riscul şi gravitatea unor viitoare crize financiare şi a recomandat reformarea în profunzime a structurii de supraveghere a sectorului respectiv, inclusiv crearea unui Sistem european al supraveghetorilor financiari, care să cuprindă trei autorităţi europene de supraveghere, câte una pentru sectorul bancar, sectorul asigurărilor şi pensiilor ocupaţionale şi sectorul valorilor mobiliare şi pieţelor, precum şi a unui consiliu european pentru risc sistemic.
(2)Comunicarea Comisiei din 4 martie 2009 intitulată "Stimularea redresării economice europene" a propus consolidarea cadrului de reglementare al Uniunii în sectorul serviciilor financiare. În Comunicarea sa din 3 iulie 2009 intitulată "Asigurarea unor pieţe eficiente, sigure şi solide pentru instrumentele financiare derivate", Comisia a evaluat rolul instrumentelor derivate în criza financiară, iar în Comunicarea sa din 20 octombrie 2009 intitulată "Asigurarea unor pieţe eficiente, sigure şi solide pentru instrumentele financiare derivate: acţiuni strategice viitoare", Comisia a prezentat acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă pentru a reduce riscurile asociate instrumentelor financiare derivate.
(3)La 23 septembrie 2009, Comisia a adoptat trei propuneri de regulamente de înfiinţare a Sistemului european de supraveghere financiară, inclusiv a trei autorităţi europene de supraveghere (AES) pentru a contribui la aplicarea coerentă a legislaţiei Uniunii şi la stabilirea unor standarde şi practici de reglementare şi supraveghere comune şi de înaltă calitate. AES includ Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) (ABE), înfiinţată prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (4), Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale) (AEAPO), înfiinţată prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (5), şi Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe) (AEVMP), înfiinţată prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (6). AES au un rol crucial în menţinerea stabilităţii sectorului financiar. Este, prin urmare, esenţial să se asigure în mod continuu că activitatea lor constituie o înaltă prioritate politică şi că autorităţile respective dispun de resurse adecvate.
(4)JO L 331, 15.12.2010, p. 12.
(5)JO L 331, 15.12.2010, p. 48.
(6)Jo L 331, 15.12.2010, p. 84.
(4)Instrumentele financiare derivate extrabursiere (denumite în continuare "contractele derivate extrabursiere") nu prezintă transparenţă, deoarece sunt contracte negociate în regim privat, iar informaţiile referitoare la acestea sunt, de obicei, disponibile numai pentru părţile contractante. Aceste instrumente creează o reţea complexă de interdependenţe, care face dificilă identificarea naturii şi amplorii riscurilor implicate. Criza financiară a demonstrat că aceste caracteristici sporesc nesiguranţa în perioade dificile pentru piaţă şi, în consecinţă, pun în pericol stabilitatea financiară. Prezentul regulament prevede condiţii care să conducă la atenuarea riscurilor şi la creşterea transparenţei contractelor derivate.
(5)La summitul de la Pittsburgh din 26 septembrie 2009, liderii G20 au convenit ca toate contractele standardizate derivate extrabursiere să fie compensate printr-o contraparte centrală (CPC) până la sfârşitul anului 2012 şi ca aceste contracte să fie raportate către registre centrale de tranzacţii. În iunie 2010 la Toronto, liderii G20 şi-au reafirmat angajamentul în această direcţie şi sau angajat, de asemenea, să accelereze aplicarea unor măsuri stricte pentru îmbunătăţirea transparenţei şi a supravegherii legale a contractelor derivate extrabursiere în mod consecvent la nivel internaţional şi nediscriminatoriu.
(6)Comisia va supraveghea îndeplinirea acestor angajamente şi va depune eforturi pentru a se asigura că ele sunt puse în aplicare în mod similar şi de partenerii internaţionali ai Uniunii. Comisia ar trebui să coopereze cu autorităţile ţărilor terţe în vederea explorării unor soluţii de sprijin reciproc pentru a asigura coerenţa dintre prezentul regulament şi cerinţele instituite de ţări terţe, evitând astfel eventualele suprapuneri în această privinţă. Comisia ar trebui să monitorizeze, cu sprijinul AEVMP, aplicarea principiilor prevăzute în prezentul regulament la nivel internaţional şi să prezinte Parlamentului European şi Consiliului rapoarte cu privire la aceasta. Pentru a evita eventualele cerinţe care conduc la suprapuneri sau eventualele cerinţe conflictuale, Comisia ar putea adopta decizii privind echivalenţa cadrului juridic, de supraveghere şi de executare din ţări terţe, dacă sunt întrunite o serie de condiţii. Evaluarea care stă la baza unei astfel de decizii nu ar trebui să aducă atingere dreptului unei CPC stabilită într-o ţară terţă şi recunoscută de AEVMP de a oferi servicii de compensare membrilor compensatori sau locurilor de tranzacţionare stabilite în Uniune, deoarece decizia de recunoaştere ar trebui să fie independentă de această evaluare. În mod similar, nici decizia de echivalare, nici evaluarea nu ar trebui să aducă atingere dreptului unui registru central de tranzacţii stabilit într-o ţară terţă şi recunoscut de AEVMP de a furniza servicii entităţilor stabilite în Uniune.
(7)În ceea ce priveşte recunoaşterea unor CPC din ţări terţe şi în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Uniunii în temeiul Acordului de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, inclusiv al Acordului General privind Comerţul cu Servicii, deciziile care stabilesc că regimurile juridice ale ţărilor terţe sunt echivalente cu regimul juridic al Uniunii ar trebui adoptate doar în cazul în care regimul juridic al ţării terţe prevede un sistem echivalent real pentru recunoaşterea CPC autorizate în baza unor regimuri juridice străine, în conformitate cu obiectivele generale de reglementare şi standardele stabilite de G20 în septembrie 2009 pentru îmbunătăţirea transparenţei pe pieţele instrumentelor financiare derivate, atenuarea riscului sistemic şi protecţia împotriva abuzului de piaţă. Un astfel de sistem ar trebui considerat echivalent în cazul în care garantează faptul că rezultatul substanţial al regimului de reglementare aplicabil este similar cerinţelor Uniunii şi ar trebui considerat eficace în cazul în care aceste norme sunt aplicate consecvent.
(8)Este corespunzător şi necesar în acest context, date fiind caracteristicile pieţelor instrumentelor financiare derivate şi funcţionarea CPC, să se verifice echivalenţa reală a sistemelor de reglementare străine în atingerea obiectivelor şi standardelor G20 pentru a îmbunătăţi transparenţa pieţelor instrumentelor financiare derivate, a atenua riscul sistemic şi a proteja împotriva abuzului de piaţă. Situaţia foarte specială a CPC impune ca dispoziţiile referitoare la ţările terţe să fie organizate şi să funcţioneze în conformitate cu mecanismele specifice acestor entităţi structurale ale pieţei. De aceea, această abordare nu constituie un precedent pentru alte acte cu putere de lege.
(9)În concluziile sale din 2 decembrie 2009, Consiliul European a fost de acord că este necesar să se îmbunătăţească considerabil atenuarea riscului de contraparte şi că este important să se amelioreze transparenţa, eficienţa şi integritatea tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate. Rezoluţia Parlamentului European din 15 iunie 2010 privind "Instrumentele financiare derivate: acţiuni strategice viitoare" a subliniat necesitatea compensării şi raportării obligatorii a contractelor derivate extrabursiere.
(10)AEVMP ar trebui să acţioneze în baza normelor prezentului regulament protejând stabilitatea pieţelor financiare în situaţii de urgenţă, asigurând aplicarea coerentă a normelor Uniunii de către autorităţile naţionale de supraveghere şi soluţionând divergenţele dintre acestea. AEVMP are, de asemenea, sarcina de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare şi de punere în aplicare, şi are un rol central în autorizarea şi monitorizarea CPC şi a registrelor centrale de tranzacţii.
(11)Una dintre misiunile fundamentale care urmează să fie îndeplinite prin intermediul Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) este promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi. În acest sens, membrii SEBC îndeplinesc funcţia de monitorizare prin asigurarea eficienţei şi a bunei funcţionări ale sistemelor de compensare şi de plăţi, inclusiv ale CPC. Membrii SEBC sunt astfel implicaţi îndeaproape în autorizarea şi monitorizarea constantă a CPC, recunoaşterea CPC din ţări terţe şi aprobarea acordurilor de interoperabilitate. În plus, aceştia sunt implicaţi îndeaproape în adoptarea standardelor tehnice de reglementare, precum şi a liniilor directoare şi a recomandărilor. Prezentul regulament nu aduce atingere responsabilităţilor Băncii Centrale Europene (BCE) şi ale băncilor centrale naţionale (BCN) de a asigura eficienţa şi buna funcţionare a sistemelor de compensare şi de plăţi din Uniune şi în relaţiile cu alte ţări. Prin urmare şi pentru a preveni eventuala instituire a unui set de norme paralele, AEVMP şi SEBC ar trebui să coopereze îndeaproape în elaborarea proiectelor de standarde tehnice relevante. Mai mult, accesul BCE şi BCN la informaţii este esenţial în îndeplinirea sarcinilor acestora legate de supravegherea sistemelor de compensare şi de plăţi, precum şi de funcţiile de bancă centrală emitentă.
(12)Sunt necesare norme uniforme pentru contractele derivate enumerate la punctele 4-10 în secţiunea C din anexa I la Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare (1).
(1)JO L 145, 30.4.2004, p. 1.
(13)Stimulentele menite să promoveze utilizarea CPC s-au dovedit a fi insuficiente pentru a garanta compensarea efectivă la nivel central a contractelor derivate extrabursiere standardizate. Prin urmare, sunt necesare cerinţe obligatorii privind compensarea prin CPC a contractelor derivate extrabursiere care pot fi compensate la nivel central.
(14)Este posibil ca statele membre să adopte măsuri naţionale diferite, fapt care ar putea crea obstacole pentru buna funcţionare a pieţei interne şi ar fi în detrimentul participanţilor pe piaţă şi al stabilităţii financiare. Aplicarea uniformă în Uniune a obligaţiei de compensare este necesară şi pentru a se asigura un nivel înalt de protecţie a investitorilor şi pentru a se crea condiţii de concurenţă echitabile pentru participanţii pe piaţă.
(15)Pentru a putea garanta că obligaţia de compensare reduce riscul sistemic, este necesar un proces de identificare a claselor de instrumente financiare derivate care ar trebui să intre sub incidenţa acestei obligaţii. Acest proces ar trebui să ţină cont de faptul că nu toate contractele derivate extrabursiere compensate prin CPC pot fi considerate eligibile pentru compensare obligatorie prin CPC.
(16)Prezentul regulament stabileşte criteriile pentru a determina dacă diferitelor clase de contracte derivate extrabursiere ar trebui să li se aplice sau nu o obligaţie de compensare. Pe baza proiectelor de standarde tehnice de reglementare elaborate de AEVMP, Comisia ar trebui să decidă dacă unei clase de contracte derivate extra-bursiere i se aplică o obligaţie de compensare şi data de la care produce efecte obligaţia de compensare, inclusiv, atunci când este cazul, introducerea treptată a acestei obligaţii şi scadenţa minimă rămasă a contractelor încheiate sau novate înainte de data de la care produce efecte obligaţia de compensare, în conformitate cu prezentul regulament. Introducerea treptată a obligaţiei de compensare ar putea fi realizată prin stabilirea tipurilor de participanţi pe piaţă care trebuie să îndeplinească obligaţia de compensare. Pentru a determina clasele de contracte derivate extrabursiere care urmează să fie supuse obligaţiei de compensare, AEVMP ar trebui să ţină seama de natura specifică a contractelor derivate extrabursiere care sunt încheiate cu emitenţi de obligaţiuni garantate sau cu coşuri de garanţii pentru obligaţiunile garantate.
(17)Pentru a determina clasele de contracte derivate extra-bursiere care urmează să facă obiectul obligaţiei de compensare, AEVMP ar trebui să ţină seama, de asemenea, de alte aspecte relevante, în primul rând de interconectarea dintre contrapărţile care utilizează clasele respective de contracte derivate extrabursiere şi de impactul asupra nivelului de risc de contraparte, precum şi să promoveze condiţii de concurenţă echitabile în cadrul pieţei interne, în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(18)În cazul în care AEVMP a identificat un produs derivat extrabursier ca fiind standardizat şi eligibil pentru compensare, dar nicio CPC nu doreşte să compenseze respectivul produs, AEVMP ar trebui să cerceteze care este motivul.
(19)Pentru a determina clasele de contracte derivate extra-bursiere care urmează să facă obiectul obligaţiei de compensare, ar trebui avută în vedere în mod adecvat natura specifică a claselor relevante de contracte derivate extrabursiere. Riscul predominant pentru tranzacţiile cu unele clase de contracte derivate extrabursiere poate fi legat de riscul de plată, care este abordat prin măsuri de infrastructură separate şi care poate distinge anumite clase de contracte derivate extrabursiere (de exemplu, contractele privind cursul de schimb) de alte clase. Compensarea CPC contracarează în special riscul de contraparte şi poate să nu reprezinte soluţia optimă pentru a face faţă riscului de plată. Regimul pentru astfel de contracte ar trebui să se bazeze, în special, pe convergenţa internaţională preliminară şi recunoaşterea reciprocă a infrastructurii relevante.
(20)Pentru a se asigura aplicarea uniformă şi coerentă a prezentului regulament şi condiţii de concurenţă echitabile pentru participanţii la piaţă, în cazul în care o clasă de contracte derivate extrabursiere este desemnată ca făcând obiectul obligaţiei de compensare, respectiva obligaţie ar trebui să se aplice, de asemenea, tuturor contractelor care aparţin acestei clase de contracte derivate extrabursiere încheiate la data la care AEVMP primeşte notificarea unei autorizaţii a unei CPC în scopul obligaţiei de compensare sau după această dată, dar înainte de data de la care produce efecte obligaţia de compensare, cu condiţia ca respectivele contracte să aibă o scadenţă rămasă peste minimul determinat de Comisie.
(21)Pentru a decide dacă o clasă de contracte derivate extra-bursiere ar trebui să fie supusă obligaţiei de compensare, AEVMP ar trebui să vizeze reducerea riscului sistemic. În acest sens, ar trebui luaţi în considerare în cadrul evaluării factori precum nivelul de standardizare contractuală şi operaţională a contractelor, volumul şi lichiditatea clasei relevante de contracte derivate extrabursiere, precum şi disponibilitatea unor informaţii obiective, fiabile şi general acceptate privind preţurile cu privire la clasa relevantă de contracte derivate extrabursiere.
(22)Pentru ca un contract derivat extrabursier să fie compensat, ambele părţi la contract trebuie să facă obiectul unei obligaţii de compensare sau să fie de acord. Exceptările de la obligaţia de compensare ar trebui să fie cât mai restrictive, deoarece ele pot reduce eficienţa acestei obligaţii, precum şi avantajele compensării prin CPC şi pot conduce la situaţii de arbitraj de reglementare între grupuri de participanţi pe piaţă.
(23)În vederea promovării stabilităţii financiare în Uniune, s-ar putea dovedi necesar ca tranzacţiile încheiate de entităţi stabilite în ţări terţe să fie, de asemenea, supuse obligaţiilor de compensare şi celor referitoare la tehnicile de atenuare a riscului, cu condiţia ca aceste tranzacţii să aibă un efect direct, substanţial şi previzibil în Uniune sau în cazul în care aceste obligaţii sunt necesare sau adecvate pentru a preveni eludarea oricăror dispoziţii ale prezentului regulament.
(24)Contractele derivate extrabursiere care nu sunt considerate eligibile pentru a fi compensate prin CPC implică un risc de contraparte şi operaţional şi, prin urmare, ar trebui instituite reguli de gestionare a acestui risc. Pentru a reduce riscul de contraparte, participanţii pe piaţă care fac obiectul obligaţiei de compensare ar trebui să dispună de proceduri de gestionare a riscurilor care impun schimbul de garanţii prompt, corect şi segregat corespunzător. Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de reglementare care specifică respectivele proceduri de gestionare a riscurilor, AEVMP ar trebui să ţină seama de propunerile organismelor internaţionale de standardizare cu privire la cerinţele de marjă pentru instrumentele financiare derivate care nu sunt compensate la nivel central. Atunci când elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru stabilirea măsurilor necesare pentru schimburile corecte şi adecvate de garanţii în vederea gestionării riscurilor asociate tranzacţiilor necompensate, AEVMP ar trebui să ţină seama în mod adecvat de impedimentele cu care se confruntă emitenţii de obligaţiuni sau coşurile de garanţii pentru a oferi garanţii în mai multe jurisdicţii din Uniune. AEVMP ar trebui să ţină seama, de asemenea, de faptul că creanţele preferenţiale acordate contrapărţilor emitente de obligaţiuni garantate asupra activelor emitentului de obligaţiuni garantate oferă o protecţie echivalentă împotriva riscului de contraparte.
(25)Regulile referitoare la compensarea contractelor derivate extrabursiere, raportarea privind tranzacţiile cu instrumente financiare derivate şi tehnicile de reducere a riscului pentru contractele derivate extrabursiere necompensate prin CPC ar trebui să se aplice contra-părţilor financiare, şi anume întreprinderilor de investiţii autorizate în conformitate cu Directiva 2004/39/CE, instituţiilor de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit (1), întreprinderilor de asigurare autorizate în conformitate cu Prima Directivă 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrative privind iniţierea şi exercitarea activităţii de asigurare directă, alta decât asigurarea de viaţă (2), întreprinderilor de asigurare autorizate în conformitate cu Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viaţă (3), întreprinderilor de reasigurare autorizate în conformitate cu Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2005 privind reasigurarea (4), organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) şi, după caz, societăţilor de administrare ale acestora, autorizaţi în conformitate cu Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (5), instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale în sensul definiţiei din Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (6) şi fondurilor de investiţii alternative gestionate de administratori de fonduri de investiţii alternative (AFIA) autorizaţi sau înregistraţi în conformitate cu Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiţii alternative (7).
(1)JO L 177, 30.6.2006, p. 1.
(2)JO L 228, 16.8.1973, p. 3.
(3)JO L 345, 19.12.2002, p. 1.
(4)JO L 323, 9.12.2005. p. 1.
(5)JO L 302, 17.11.2009, p. 32.
(6)JO L 235, 23.9.2003, p. 10.
(7)JO L 174, 1.7.2011, p. 1.
(26)Entităţile care gestionează sisteme de pensii, al căror scop principal îl reprezintă acordarea unor prestaţii la pensie, de obicei sub forma unor plăţi pe viaţă, dar şi sub forma unor plăţi pe o perioadă determinată sau a unei sume forfetare, îşi reduc de obicei la minimum valoarea alocată sub formă de numerar pentru a obţine o eficienţă şi un randament maxime pentru deţinătorii de poliţe. Prin urmare, dacă li se solicită unor astfel de entităţi să compenseze la nivel central contractele derivate extrabursiere, acest lucru ar necesita renunţarea la o proporţie semnificativă din activele lor în schimbul fondurilor băneşti pentru a respecta cerinţele de marjă actuale ale CPC. Pentru a evita un impact negativ probabil pe care o astfel de cerinţă l-ar avea asupra veniturilor la pensie ale viitorilor pensionari, obligaţia de compensare ar trebui să se aplice sistemelor de pensii numai după ce CPC elaborează o soluţie tehnică adecvată pentru transferul de garanţii nemonetare ca marje de variaţie care să răspundă acestei probleme. O astfel de soluţie tehnică ar trebui să ţină seama de rolul special al sistemelor de pensii şi să evite efectele adverse semnificative asupra pensionarilor. Pe parcursul unei perioade de tranziţie, contractele derivate extrabursiere încheiate pentru a reduce riscurile investiţionale direct legate de solvabilitatea financiară a sistemelor de pensii ar trebui să fie supuse nu numai unei obligaţii de raportare, ci şi unor cerinţe de instituire a unor garanţii bilaterale. Cu toate acestea, obiectivul ultim îl reprezintă compensarea centrală, de îndată ce devine fezabilă.
(27)Este important să se garanteze că numai entităţile şi regimurile îndreptăţite obţin tratamentul special, precum şi să se ţină seama de diversitatea sistemelor de pensii din cadrul Uniunii, asigurând-se totodată condiţii de concurenţă echitabile pentru toate sistemele de pensii. În consecinţă, derogarea temporară ar trebui să se aplice instituţiilor de furnizare de pensii ocupaţionale înregistrate în conformitate cu Directiva 2003/41/CE, inclusiv oricărei entităţi autorizate care este responsabilă de gestionarea unei astfel de instituţii şi care acţionează în numele acesteia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din directiva menţionată, precum şi oricăror entităţi juridice constituite în scopuri de investiţii de către astfel de instituţii, care acţionează exclusiv în interesul acestora, şi activităţilor de furnizare de pensii ocupaţionale efectuate de instituţiile menţionate la articolul 3 din Directiva 2003/41/CE.
(28)Derogarea temporară ar trebui să se aplice şi activităţilor de furnizare de pensii ocupaţionale efectuate de întreprinderile de asigurare de viaţă cu condiţia ca toate activele şi pasivele corespunzătoare să fie delimitate, gestionate şi organizate separat, fără nicio posibilitate de transfer. Aceasta ar trebui să se aplice, de asemenea, oricăror alte entităţi care funcţionează numai la nivel naţional sau regimuri care sunt furnizate în principal pe teritoriul unui singur stat membru, ambele autorizate şi supravegheate, numai cu condiţia ca ambele să fie recunoscute de dreptul intern şi ca scopul lor principal să îl reprezinte acordarea de prestaţii la pensie. Entităţile şi regimurile menţionate în prezentul considerent ar trebui să facă obiectul deciziei autorităţii competente relevante, iar pentru a asigura consecvenţa, a elimina eventuale nonconformităţi şi a evita abuzurile, ar trebui să facă obiectul avizului AEVMP, în consultare cu AEAPO. Aceasta ar putea include entităţi şi regimuri care nu sunt neapărat legate de programul de pensii al unui angajator, dar care au, cu toate acestea, scopul principal de a oferi venituri la pensie, pe bază obligatorie sau voluntară. Printre exemple s-ar putea număra persoane juridice care gestionează sisteme de pensii care funcţionează pe baza principiului de finanţare prin capitalizare în temeiul dreptului intern, cu condiţia ca investiţiile realizate de acestea să fie în conformitate cu principiul "persoanei prudente", iar sistemele de pensii să fie subscrise în mod direct de persoane, acestea putând fi, de asemenea, oferite de asiguratori de viaţă. Exceptarea în cazul sistemelor de pensii la care persoanele subscriu în mod direct nu ar trebui să se refere la contractele derivate extrabursiere legate de alte produse de asigurare de viaţă ale asiguratorului, care nu au scopul principal de a oferi un venit la pensie.
Alte exemple ar putea fi activităţile de furnizare de pensii ale întreprinderilor de asigurare care fac obiectul Directivei 2002/83/CE, cu condiţia ca toate activele corespunzătoare activităţilor să fie incluse într-un registru special, în conformitate cu anexa la Directiva 2001/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor de asigurare (1), precum şi regimurile de furnizare de pensii ocupaţionale ale întreprinderilor de asigurare bazate pe contracte colective. Instituţiile înfiinţate în scopul despăgubirii membrilor unor sisteme de pensii în cazul unei situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor ar trebui, de asemenea, considerate sisteme de pensii în sensul prezentului regulament.
(1)JO L 110, 20.4.2001, p. 28.
(29)Dacă este cazul, regulile aplicabile contrapărţilor financiare ar trebui să se aplice şi contrapărţilor nefinanciare. Este cunoscut faptul că contrapărţile nefinanciare utilizează contractele derivate extrabursiere pentru a se acoperi împotriva riscurilor comerciale legate direct de activităţile lor de finanţare a trezoreriei. În consecinţă, pentru a stabili dacă o contraparte nefinanciară ar trebui sau nu să facă obiectul obligaţiei de compensare, ar trebui analizat scopul în care contrapartida nefinanciară respectivă utilizează contracte derivate extrabursiere, precum şi amploarea expunerilor pe care aceasta le are în cadrul instrumentelor respective. Pentru a se asigura că instituţiile nefinanciare au posibilitatea de aşi exprima opiniile cu privire la pragurile de compensare, AEVMP ar trebui să organizeze, atunci când elaborează standardele tehnice de reglementare relevante, o consultare publică, asigurând participarea instituţiilor nefinanciare. AEVMP ar trebui să consulte, de asemenea, toate autorităţile competente relevante, de exemplu Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru a garanta că sunt pe deplin luate în considerare caracteristicile sectoarelor respective. Mai mult, până la 17 august 2015, Comisia ar trebui să evalueze importanţa sistemică a tranzacţiilor societăţilor nefinanciare cu contracte derivate extrabursiere în diferite sectoare, inclusiv în sectorul energetic.
(30)Atunci când se stabileşte dacă un contract derivat extra-bursier reduce riscurile direct legate de activităţile comerciale sau de trezorerie ale unei contrapărţi nefinanciare, se ţine seama în mod adecvat de strategiile globale de acoperire şi de atenuare a riscului ale contrapărţii nefinanciare respective. În special, ar trebui să se analizeze dacă un contract derivat extrabursier este adecvat din punct de vedere economic pentru reducerea riscurilor în funcţionarea şi gestionarea unei contrapărţi nefinanciare, atunci când riscurile sunt legate de fluctuaţii ale ratelor dobânzilor, ale ratelor cursului de schimb, ale ratei inflaţiei sau ale preţurilor produselor de bază.
(31)Pragul de compensare reprezintă un element foarte important pentru toate contrapărţile nefinanciare. Atunci când se stabileşte pragul de compensare, ar trebui să se ţină seama de relevanţa sistemică a sumei poziţiilor şi expunerilor nete pentru fiecare contraparte şi pentru fiecare clasă de contracte derivate extrabursiere. În acest sens, ar trebui să se depună eforturi adecvate pentru a recunoaşte metodele de atenuare a riscurilor utilizate de contrapărţile nefinanciare în contextul activităţilor lor normale.
(32)Membrii SEBC şi alte organisme ale statelor membre care îndeplinesc funcţii similare, alte organisme publice ale Uniunii însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia, precum şi Banca Reglementelor Internaţionale ar trebui să fie excluşi din domeniul de aplicare a prezentului regulament pentru a se evita limitarea competenţelor lor de a-şi îndeplini sarcinile de interes comun.
(33)Deoarece nu toţi participanţii pe piaţă care fac obiectul obligaţiei de compensare pot deveni membri compensatori ai CPC, aceştia ar trebui să aibă posibilitatea de a accesa CPC în calitate de clienţi sau clienţi indirecţi, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii.
(34)Introducerea unei obligaţii de compensare şi procesul de stabilire a CPC care pot fi utilizate pentru îndeplinirea acestei obligaţii pot conduce la denaturări neintenţionate ale concurenţei pe piaţa instrumentelor financiare derivate extrabursiere. De exemplu, o CPC poate refuza să compenseze tranzacţii executate în anumite locuri de tranzacţionare deoarece CPC este deţinută de un loc de tranzacţionare concurent. Pentru a se evita astfel de practici discriminatorii, CPC ar trebui să accepte să compenseze tranzacţii executate în diferite locuri de tranzacţionare, în măsura în care aceste locuri de tranzacţionare respectă cerinţele operaţionale şi tehnice stabilite de CPC, fără referire la documentaţia contractuală în baza căreia părţile au încheiat respectiva tranzacţie cu instrumente financiare derivate extrabursiere, cu condiţia ca respectivele documente să respecte standardele de piaţă. Locurile de tranzacţionare ar trebui să furnizeze CPC informaţii privind tranzacţiile în mod transparent şi nediscriminatoriu. Dreptul de acces al unei CPC la un loc de tranzacţionare ar trebui să permită modalităţi prin care mai multe CPC să utilizeze informaţii privind tranzacţiile obţinute din partea aceluiaşi loc de tranzacţionare. Cu toate acestea, acest lucru nu ar trebui însă să conducă la interoperabilitate pentru compensarea instrumentelor financiare derivate sau la fragmentarea lichidităţii.
(35)Prezentul regulament nu ar trebui să blocheze accesul echitabil şi deschis între locurile de tranzacţionare şi CPC de pe piaţa internă, sub rezerva condiţiilor stipulate în prezentul regulament şi în standardele tehnice de reglementare elaborate de AEVMP şi adoptate de Comisie. Comisia ar trebui să continue să monitorizeze atent evoluţia pieţei instrumentelor financiare derivate extrabursiere şi, acolo unde este necesar, să intervină pentru a împiedica apariţia denaturărilor concurenţei pe piaţa internă cu scopul de a asigura condiţii de concurenţă echitabilă pe pieţele financiare.
(36)În anumite domenii legate de serviciile financiare şi tranzacţionarea de contracte derivate, pot exista şi drepturi de proprietate comercială şi intelectuală. În cazurile în care aceste drepturi de proprietate sunt asociate unor produse sau servicii care au ajuns să fie utilizate ca standarde industriale sau care produc efecte asupra acestor standarde industriale, ar trebui să fie disponibile licenţe în condiţii proporţionate, echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii.
(37)Pentru a putea fi identificate clasele de contracte derivate extrabursiere care ar trebui să facă obiectul obligaţiei de compensare, pragurile şi contrapărţile nefinanciare cu relevanţă sistemică sunt necesare date fiabile. Prin urmare, în scopuri de reglementare, este important să se stabilească la nivelul Uniunii o cerinţă uniformă de raportare a datelor referitoare la instrumentele derivate. Totodată, se impune o obligaţie de raportare retrospectivă, cât mai cuprinzătoare, atât pentru contrapărţile financiare, cât şi pentru cele nefinanciare, pentru a furniza date comparative, inclusiv AEVMP şi autorităţilor competente relevante.
(38)O tranzacţie intragrup reprezintă o tranzacţie între două întreprinderi care sunt incluse integral în aceeaşi consolidare şi fac obiectul unor proceduri centralizate şi adecvate de evaluare, măsurare şi control ale riscurilor. Acestea fac parte din acelaşi regim de protecţie instituţională ca cel menţionat la articolul 80 alineatul (8) din Directiva 2006/48/CE sau, în cazul instituţiilor de credit afiliate aceluiaşi organism central, ca cel menţionat la articolul 3 alineatul (1) din respectiva directivă, ambele fiind instituţii de credit sau una este instituţie de credit şi cealaltă este organism central. Contractele derivate extrabursiere pot fi recunoscute în cadrul grupurilor financiare sau nefinanciare, precum şi în cadrul grupurilor compuse din întreprinderi atât financiare, cât şi nefinanciare, iar dacă un astfel de contract este considerat o tranzacţie intragrup în ceea ce priveşte o contraparte, atunci acesta ar trebui să fie considerat o tranzacţie intragrup şi în ceea ce priveşte cealaltă contraparte la respectivul contract. Este recunoscut faptul că tranzacţiile intragrup pot fi necesare pentru agregarea riscurilor în cadrul unei structuri de grup şi că riscurile intragrup sunt, prin urmare, specifice. Deoarece eficienţa proceselor intragrup de gestionare a riscurilor ar putea fi limitată dacă aceste tranzacţii sunt supuse obligaţiei de compensare, exceptarea tranzacţiilor intragrup de la obligaţia de compensare ar putea fi benefică, cu condiţia ca această exceptare să nu sporească riscul sistemic. În consecinţă, compensarea printr-o CPC a acestor tranzacţii ar trebui înlocuită cu un schimb adecvat de garanţii, atunci când acest lucru este oportun pentru atenuarea riscului de contraparte intragrup.
(39)Cu toate acestea, anumite tranzacţii intragrup ar putea fi exceptate, în unele cazuri în temeiul deciziei autorităţilor competente, de la obligaţia de constituire a unor garanţii, cu condiţia ca procedurile acestora de gestionare a riscurilor să fie suficient de judicioase şi solide şi să fie adecvate nivelului de complexitate al tranzacţiei şi să nu existe impedimente pentru transferul prompt de fonduri proprii sau pentru rambursarea de pasive între contra-părţi. Aceste criterii, precum şi procedurile care ar trebui urmate de contrapărţi şi de autorităţile competente relevante atunci când se aplică exceptările ar trebui specificate în standarde tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu regulamentele relevante de instituire a AES. Înainte de elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare, AES ar trebui să pregătească o analiză a impactului potenţial al acestora asupra pieţei interne, precum şi asupra participanţilor pe pieţele financiare, în special asupra operaţiilor şi structurii grupurilor în cauză. Toate standardele tehnice aplicabile garanţiilor schimbate în tranzacţii intragrup, inclusiv criteriile care stau la baza exceptării, ar trebui să ia în considerare caracteristicile predominante ale tranzacţiilor respective şi diferenţele existente între contrapărţile financiare şi nefinanciare, precum şi scopurile şi metodele acestora de utilizare a instrumentelor financiare derivate.
(40)Ar trebui să se aibă în vedere includerea contrapărţilor în aceeaşi consolidare cel puţin atunci când ele sunt incluse într-o consolidare în conformitate cu Directiva 83/349/CEE a Consiliului (1) sau cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) sau, în cazul unui grup a cărui întreprindere-mamă îşi are sediul principal într-o ţară terţă, în conformitate cu principiile contabile general acceptate ale unei ţări terţe considerate a fi echivalente cu IFRS în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 al Comisiei (3) (sau cu standardele contabile ale unei ţări terţe a căror utilizare este permisă în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1569/2007) sau atunci când ambele sunt supuse aceleiaşi supravegheri consolidate în conformitate cu Directiva 2006/48/CE sau cu Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European şi al Consiliului (4) sau, în cazul unui grup a cărui întreprindere-mamă îşi are sediul principal într-o ţară terţă, aceleiaşi supravegheri consolidate din partea autorităţii competente din ţara terţă, considerată echivalentă cu cea guvernată de principiile prevăzute la articolul 143 din Directiva 2006/48/CE sau la articolul 2 din Directiva 2006/49/CE.
(1)A şaptea Directivă 83/349/CEE a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate (JO L 193, 18.7.1983, p. 1).
(2)Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).
(3)Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de instituire a unui mecanism pentru determinarea echivalenţei standardelor de contabilitate aplicate de emitenţi de valori mobiliare din ţări terţe, în conformitate cu Directivele 2003/71/CE şi 2004/109/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 340, 22.12.2007, p. 66).
(4)Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiţii şi al instituţiilor de credit (JO L 177, 30.6.2006, p. 201).
(41)Este important ca participanţii pe piaţă să raporteze către registrele centrale de tranzacţii toate datele referitoare la contractele derivate la care participă. Astfel, informaţiile referitoare la riscurile inerente pieţelor instrumentelor derivate vor fi centralizate şi vor putea fi consultate cu uşurinţă, printre altele, de AEVMP, de autorităţile competente relevante, de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) şi de băncile centrale relevante din cadrul SEBC.
(42)Furnizarea de servicii de registru central de tranzacţii este caracterizată prin economii de scară, care pot constitui un obstacol pentru concurenţa în acest domeniu. Totodată, instituirea unei cerinţe de raportare cuprinzătoare pentru participanţii pe piaţă poate creşte valoarea informaţiilor păstrate de registrele centrale de tranzacţii şi pentru părţi terţe care furnizează servicii auxiliare cum ar fi confirmarea tranzacţiilor, corelarea ordinelor în vederea executării tranzacţiilor (trade matching), administrarea evenimentelor de credit, reconcilierea de portofolii sau comprimarea acestora. Este oportun să se asigure că condiţiile de concurenţă echitabile în sectorul post-tranzacţionare la nivel general nu sunt compromise de un eventual monopol natural în prestarea de servicii de registru central de tranzacţii. În consecinţă, ar trebui instituită obligaţia ca registrele centrale de tranzacţii să ofere acces la informaţiile păstrate în registru în condiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii, sub rezerva măsurilor de precauţie necesare în domeniul protecţiei datelor.
(43)Pentru a oferi o imagine de ansamblu clară a pieţei şi pentru a evalua riscul sistemic, atât contractele derivate compensate prin CPC, cât şi cele necompensate prin CPC ar trebui să fie raportate către registrele centrale de tranzacţii.
(44)AES ar trebui să dispună de resursele corespunzătoare pentru a-şi îndeplini cu eficacitate sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament.
(45)Contrapărţile şi CPC care încheie, modifică sau încetează un contract derivat ar trebui să asigure raportarea detaliilor privind respectivul contract către un registru central de tranzacţii. Raportarea privind contractul ar trebui să poată fi delegată către o altă entitate. O entitate sau salariaţii săi care raportează detaliile referitoare la un contract derivat către un registru central de tranzacţii în numele unei contrapărţi, conform prezentului regulament, nu ar trebui să încalce nicio restricţie cu privire la divulgarea informaţiilor. Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de reglementare privind raportarea, AEVMP ar trebui să ţină seama de progresele înregistrate în ceea ce priveşte crearea unui identificator unic de contract şi elaborarea listei cu datele care trebuie raportate incluse în tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1287/2006 al Comisiei (1) de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE şi să se consulte cu alte autorităţi relevante, cum ar fi Agenţia pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energetic.
(1)JO L 241, 2.9.2006, p. 1.
(46)Ţinând seama de principiile prevăzute în Comunicarea Comisiei privind consolidarea regimurilor de sancţiuni în sectorul serviciilor financiare şi de actele cu putere de lege ale Uniunii adoptate în urma acestei comunicări, statele membre ar trebui să stabilească normele referitoare la sancţiunile aplicabile în cazurile de încălcare a prezentului regulament. Statele membre ar trebui să aplice aceste sancţiuni într-un mod care să nu le diminueze efectele. Sancţiunile în cauză ar trebui să fie eficace, proporţionale şi disuasive. Ele ar trebui să se bazeze pe ghidurile adoptate de AEVMP pentru a promova convergenţa şi consecvenţa transsectorială a regimurilor de sancţiuni în sectorul serviciilor financiare. Statele membre ar trebui să garanteze că sancţiunile aplicate sunt făcute publice, dacă este cazul, şi că se publică la intervale regulate rapoarte de evaluare a eficacităţii normelor existente.
(47)În conformitate cu prezentul regulament, o CPC poate fi stabilită în orice stat membru. Nu ar trebui să se discrimineze, direct sau indirect, împotriva vreunui stat membru sau a vreunui grup de state membre ca loc de prestare a serviciilor de compensare. Nicio dispoziţie din prezentul regulament nu ar trebui să impună restricţii sau să împiedice o CPC dintr-o jurisdicţie să compenseze un produs denominat în moneda unui alt stat membru sau în moneda unei ţări terţe.
(48)Autorizarea unei CPC ar trebui să fie condiţionată de existenţa unui nivel minim de capital iniţial. Capitalul, inclusiv rezultatul reportat şi rezervele unei CPC, ar trebui să fie proporţional cu riscul generat de activităţile CPC din orice moment, astfel încât să se asigure capitalizarea sa adecvată împotriva riscurilor de credit, de contraparte, de piaţă, operaţionale, juridice şi comerciale care nu sunt deja acoperite prin resurse financiare specifice, precum şi capacitatea de lichidare sau restructurare ordonată a operaţiunilor sale, dacă este necesar.
(49)Deoarece prezentul regulament introduce, în scopuri de reglementare, obligaţia juridică de compensare prin CPC specifice, este esenţial să se garanteze că respectivele CPC prezintă siguranţă, sunt robuste şi respectă în orice moment cerinţele organizaţionale, manageriale şi prudenţiale stricte impuse de prezentul regulament. Pentru a se asigura aplicarea uniformă a prezentului regulament, cerinţele respective ar trebui să se aplice în cazul compensării tuturor instrumentelor financiare cu care tranzacţionează CPC.
(50)Este, prin urmare, necesar ca, în scopuri de reglementare şi armonizare, să se garanteze că contrapărţile utilizează numai CPC care respectă cerinţele prevăzute în prezentul regulament. Aceste cerinţe nu ar trebui să împiedice statele membre să adopte sau să continue să aplice cerinţe suplimentare în ceea ce priveşte CPC stabilite pe teritoriul lor, inclusiv anumite cerinţe de autorizare în temeiul Directivei 2006/48/CE. Cu toate acestea, instituirea unor astfel de cerinţe suplimentare nu ar trebui să influenţeze dreptul CPC autorizate în alte state membre sau recunoscute în conformitate cu prezentul regulament să furnizeze servicii de compensare membrilor compensatori şi clienţilor lor stabiliţi în statul membru care instituie cerinţe suplimentare, deoarece respectivele CPC nu fac obiectul acestor cerinţe suplimentare şi nu sunt obligate să se conformeze acestora. Până la 30 septembrie 2014, AEVMP elaborează un raport referitor la impactul aplicării cerinţelor suplimentare de către statele membre.
(51)Definirea unor reguli direct aplicabile cu privire la autorizarea şi supravegherea CPC reprezintă un corolar esenţial la obligaţia de compensare a contractelor derivate extrabursiere. Se impune ca autorităţile competente să fie responsabile de toate aspectele autorizării şi supravegherii CPC, inclusiv de verificarea respectării de către CPC solicitante a prezentului regulament şi a Directivei 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare (2), având în vedere faptul că autorităţile competente naţionale sunt cel mai bine plasate pentru a analiza modul de funcţionare zilnic al CPC, pentru a efectua examinări periodice şi pentru a întreprinde acţiuni adecvate, dacă este cazul.
(2)JO L 166, 11.6.1998, p. 45.
(52)În cazul în care o CPC riscă să intre în insolvenţă, responsabilitatea fiscală poate reveni în cea mai mare parte statului membru în care este stabilită CPC în cauză. Ca atare, autorizarea şi supravegherea CPC în cauză ar trebui să fie exercitate de autoritatea competentă responsabilă din respectivul stat membru. Cu toate acestea, având în vedere faptul că membrii compensatori ai unei CPC pot fi stabiliţi în diferite state membre şi că ei sunt primii asupra cărora se vor răsfrânge efectele situaţiei de neîndeplinire a obligaţiilor CPC, este imperativ ca toate autorităţile competente relevante şi AEVMP să fie implicate în procesul de autorizare şi supraveghere. Astfel se va evita existenţa unor măsuri sau practici naţionale divergente şi nu se vor crea obstacole în calea bunei funcţionări a pieţei interne. Mai mult, nicio acţiune întreprinsă de un membru al unui colegiu de supraveghetori în exercitarea atribuţiilor sale nu ar trebui să discrimineze, direct sau indirect, un stat membru sau un grup de state membre ca loc de prestare a serviciilor de compensare indiferent de monedă. AEVMP ar trebui să participe în cadrul fiecărui colegiu pentru a asigura aplicarea corectă şi coerentă a prezentului regulament. AEVMP ar trebui să implice şi alte autorităţi naţionale competente din statele membre în activitatea de elaborare a recomandărilor şi a deciziilor.
(53)Având în vedere rolul atribuit colegiilor, este important ca toate autorităţile competente relevante, precum şi membrii SEBC să fie implicaţi în executarea sarcinilor acestora. Colegiul ar trebui să fie format nu numai din autorităţile competente care supraveghează CPC, ci şi din autorităţile care supraveghează entităţile asupra cărora operaţiunile CPC ar putea avea impact, cum ar fi anumiţi membri compensatori, anumite locuri de tranzacţionare, anumite CPC interoperabile şi anumiţi depozitari centrali de valori mobiliare. La colegiu ar trebui să poată participa şi membrii SEBC care sunt responsabili pentru supravegherea CPC în cauză şi a CPC interoperabile, precum şi cei responsabili pentru emiterea monedelor în care sunt denominate instrumentele financiare compensate de CPC. De vreme ce entităţile supravegheate sau monitorizate ar fi stabilite într-un număr limitat de state membre în care îşi desfăşoară activitatea CPC, o singură autoritate competentă sau un singur membru al SEBC ar putea fi responsabil de supravegherea sau monitorizarea mai multor astfel de entităţi. Pentru a asigura o bună cooperare între toţi membrii colegiului, ar trebui să fie instituite proceduri şi mecanisme corespunzătoare.
(54)Întrucât se presupune că formarea şi funcţionarea colegiului se bazează pe un acord scris între toţi membrii acestuia, este necesar să li se confere competenţa de a elabora procedurile decizionale ale colegiului, având în vedere natura delicată a acestei chestiuni. Prin urmare, normele detaliate privind procedura de vot ar trebui prevăzute într-un acord scris încheiat între membrii colegiului. Cu toate acestea, pentru a echilibra în mod corespunzător interesele tuturor participanţilor relevanţi de pe pieţe şi ale statelor membre, colegiul ar trebui să voteze conform principiului general potrivit căruia fiecare membru dispune de un vot, indiferent de numărul de funcţii pe care le îndeplineşte în conformitate cu prezentul regulament. Pentru colegiile care au până la 12 membri, inclusiv, maximum doi membri ai colegiului care aparţin aceluiaşi stat membru ar trebui să aibă drept de vot, fiecare membru cu drept de vot dispunând de un vot. Pentru colegiile care au mai mult de 12 membri, maximum trei membri ai colegiului care aparţin aceluiaşi stat membru ar trebui să aibă drept de vot, fiecare membru cu drept de vot dispunând de un vot.
(55)Situaţia foarte specială a CPC impune organizarea şi funcţionarea colegiilor conform mecanismelor specifice supravegherii CPC.
(56)Dispoziţiile prevăzute în prezentul regulament nu constituie un precedent pentru alte măsuri legislative privind supravegherea şi controlul infrastructurilor de pe piaţa financiară, în special în ceea ce priveşte modalităţile de vot pentru trimiterile către AEVMP.
(57)O CPC nu ar trebui să fie autorizată în cazul în care toţi membrii colegiului, mai puţin autorităţile competente ale statului membru în care este stabilită CPC, adoptă de comun acord un aviz comun cu privire la faptul că CPC nu ar trebui să fie autorizată. Dacă, însă, o majoritate suficientă a colegiului a exprimat un aviz negativ şi dacă oricare dintre autorităţile competente interesate, cu sprijinul unei majorităţi de două treimi a colegiului, a sesizat AEVMP, autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită CPC ar trebui să îşi amâne decizia cu privire la autorizare şi să aştepte luarea unei decizii de către AEVMP cu privire la conformitatea cu dreptul Uniunii. Autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită CPC ar trebui să îşi adopte decizia în conformitate cu o astfel de decizie a AEVMP. În cazul în care toţi membrii colegiului, cu excepţia autorităţilor statului membru în care este stabilită CPC, adoptă un aviz comun prin care consideră că nu sunt întrunite cerinţele şi că CPC nu ar trebui să fie autorizată, autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită CPC ar trebui să poată sesiza AEVMP, pentru ca aceasta să se pronunţe cu privire la conformitatea cu dreptul Uniunii.
(58)Este necesară consolidarea dispoziţiilor privind schimbul de informaţii dintre autorităţile competente, AEVMP şi alte autorităţi relevante, precum şi a obligaţiilor lor în materie de asistenţă şi cooperare reciprocă. În contextul unei activităţi transfrontaliere crescânde, autorităţile în cauză ar trebui să îşi furnizeze reciproc informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor lor, astfel încât să garanteze aplicarea eficace a prezentului regulament, inclusiv în cazul în care o infracţiune sau o infracţiune suspectată poate fi de resortul autorităţilor competente din două sau mai multe state membre. În cadrul schimbului de informaţii este necesar să se respecte în mod strict secretul profesional. Având în vedere impactul extins al contractelor derivate extrabursiere, este esenţial ca şi alte autorităţi relevante, cum ar fi autorităţile fiscale şi autorităţile de reglementare din domeniul energiei, să aibă acces la informaţiile care le sunt necesare pentru a-şi exercita atribuţiile.
(59)Având în vedere caracterul global al pieţelor financiare, AEVMP ar trebui să răspundă în mod direct de recunoaşterea CPC stabilite în ţări terţe, permiţându-le astfel să presteze servicii de compensare în Uniune, sub rezerva recunoaşterii de către Comisie a cadrului juridic şi de supraveghere din ţările terţe respective ca fiind echivalent cu cadrul din Uniune şi sub rezerva respectării anumitor condiţii suplimentare. Prin urmare, o CPC stabilită într-o ţară terţă care prestează servicii de compensare unor membri compensatori sau locuri de tranzacţionare stabilite în Uniune ar trebui să fie recunoscută de AEVMP. Cu toate acestea, pentru a nu împiedica dezvoltarea viitoare a activităţilor transfrontaliere de gestionare a investiţiilor în Uniune, o CPC dintr-o ţară terţă care prestează servicii unor clienţi stabiliţi în Uniune prin intermediul unui membru compensator stabilit într-o ţară terţă nu ar trebui să fie recunoscută de AEVMP. În acest context, acordurile cu principalii parteneri internaţionali ai Uniunii vor fi deosebit de importante pentru crearea unor condiţii de concurenţă echitabile la nivel global şi pentru garantarea stabilităţii financiare.
(60)La 16 septembrie 2010, Consiliul European a convenit asupra necesităţii ca Uniunea să îşi apere interesele şi valorile cu mai multă fermitate şi într-un spirit de reciprocitate şi de beneficiu reciproc în contextul relaţiilor externe ale Uniunii şi să ia măsuri, între altele, pentru a asigura un acces mai larg pe piaţă pentru societăţile europene şi pentru a consolida cooperarea în materie de reglementare cu partenerii comerciali majori.
(61)O CPC ar trebui să beneficieze de sisteme de guvernanţă solide, de o conducere superioară care să se bucure de o bună reputaţie şi de membri independenţi în consiliile de administraţie, indiferent de structura acţionariatului. Cel puţin o treime, dar nu mai puţin de doi membri din consiliul de administraţie al CPC ar trebui să fie independenţi. Cu toate acestea, sistemele de guvernanţă şi structurile de acţionariat diferite pot influenţa disponibilitatea sau capacitatea unei CPC de a compensa anumite produse. Prin urmare, este oportun ca eventualele conflicte de interese din cadrul unei CPC să fie soluţionate de membrii independenţi ai consiliului de administraţie şi de comitetul de risc care urmează să fie înfiinţat de CPC. Membrii compensatori şi clienţii ar trebui să fie reprezentaţi corespunzător, având în vedere că deciziile luate de CPC îi pot afecta.

(62)O CPC poate să externalizeze anumite funcţii. Comitetul de risc al CPC ar trebui să îşi exprime opinia cu privire la externalizare. Activităţile importante legate de gestionarea riscurilor nu ar trebui să fie externalizate fără aprobarea autorităţii competente.
(63)Cerinţele de participare pentru CPC ar trebui să fie transparente, proporţionale şi nediscriminatorii şi ar trebui să permită accesul de la distanţă, în măsura în care acest lucru nu expune CPC la riscuri suplimentare.
(64)Clienţii membrilor compensatori care îşi compensează contractele derivate extrabursiere prin CPC ar trebui să beneficieze de un nivel înalt de protecţie. În realitate, nivelul de protecţie depinde de nivelul de segregare pe care îl aleg clienţii respectivi. Intermediarii ar trebui să-şi segrege activele de cele ale clienţilor. Din acest motiv, CPC ar trebui să păstreze evidenţe actualizate şi uşor de identificat, pentru a facilita transferul de poziţii şi active ale clienţilor unui membru compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor către un membru compensator solvabil sau, după caz, lichidarea ordonată a poziţiilor clienţilor şi returnarea către aceştia a garanţiilor în exces. Cerinţele prevăzute în prezentul regulament cu privire la segregarea şi portabilitatea poziţiilor şi activelor clienţilor ar trebui, prin urmare, să prevaleze asupra oricăror dispoziţii contrare din actele cu putere de lege şi actele administrative ale statelor membre care împiedică părţile să le respecte.
(65)O CPC ar trebui să aibă un cadru solid de gestionare a riscului pentru a putea gestiona riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul operaţional şi alte riscuri, inclusiv pe cele pe care le implică sau le transmite altor entităţi ca urmare a unor interdependenţe. O CPC ar trebui să dispună de proceduri şi mecanisme adecvate pentru a putea face faţă situaţiei de neîndeplinire a obligaţiilor membrilor compensatori. Pentru a reduce la minimum riscul de contaminare într-o astfel de situaţie, CPC ar trebui să aplice cerinţe de participare stricte, să colecteze marje iniţiale adecvate şi să deţină un fond de garantare şi alte resurse financiare în vederea acoperirii eventualelor pierderi. Pentru a se asigura că o CCP dispune constant de resurse suficiente, CPC ar trebui să stabilească un nivel minim sub care nu ar trebui să scadă, în general, fondul de garantare. Acest lucru nu ar trebui totuşi să limiteze capacitatea CPC de a utiliza integral acest fond de garantare pentru a acoperi pierderile cauzate de o situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de către un membru compensator.
(66)Atunci când defineşte un cadru solid de gestionare a riscului, o CPC ar trebui să ţină seama de riscul său potenţial şi de impactul economic asupra membrilor compensatori şi clienţilor acestora. Deşi dezvoltarea unui sistem foarte robust de gestionare a riscului ar trebui să rămână obiectivul fundamental al unei CPC, aceasta îşi poate adapta caracteristicile la activităţile specifice şi la profilul de risc al clienţilor membrilor compensatori şi, dacă se consideră oportun pe baza criteriilor specificate în standardele tehnice de reglementare care urmează a fi elaborate de AEVMP, poate include în rândul activelor foarte lichide acceptate drept garanţii, cel puţin lichidităţile, obligaţiunile de stat, obligaţiunile garantate în conformitate cu Directiva 2006/48/CE, sub rezerva aplicării unor marje de ajustare (haircuts) adecvate, garanţiile plătibile la prima cerere acordate de un membru al SEBC, garanţiile băncilor comerciale sub rezerva unor condiţii stricte referitoare în special la bonitatea garantului şi la relaţiile de capital dintre acesta şi membrii compensatori ai CPC. Dacă este cazul, AEVMP ar putea să ia în considerare aurul ca activ acceptabil ca garanţie. CPC ar trebui să aibă posibilitatea de a accepta, sub rezerva unor condiţii stricte de gestionarea riscurilor, garanţii ale băncilor comerciale din partea unor contrapărţi nefinanciare care acţionează ca membri compensatori.
(67)Strategiile CPC de gestionare a riscurilor ar trebui să fie suficient de solide astfel încât să evite riscurile pentru contribuabili.
(68)Apelurile în marjă şi marjele de ajustare (haircuts) aplicate garanţiilor pot avea efecte prociclice. CPC, autorităţile competente şi AEVMP ar trebui, aşadar, să adopte măsuri prin care să prevină şi să controleze eventualele efecte prociclice ale practicilor de gestionare a riscurilor adoptate de CPC, în măsura în care robusteţea şi securitatea financiară a CPC nu este afectată negativ.
(69)Gestionarea expunerilor reprezintă o parte esenţială a procesului de compensare. Ar trebui să se asigure accesul la surse adecvate de stabilire a preţurilor şi posibilitatea utilizării acestora, pentru a se permite prestarea de servicii de compensare în general. Aceste surse de stabilire a preţurilor ar trebui să includă surse legate de indicii utilizaţi ca referinţă pentru instrumente financiare derivate sau alte instrumente financiare.
(70)Marjele reprezintă pentru CPC primul instrument de protecţie. CPC ar trebui să investească marjele primite în mod sigur şi prudent, însă, în acelaşi timp, acestea ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a asigura protecţia adecvată a marjelor pentru a garanta restituirea lor rapidă către membrii compensatori care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor sau către o CPC interoperabilă în cazul în care CPC care a colectat aceste marje intră în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor.
(71)Accesul la lichidităţi suficiente este esenţial pentru o CPC. Este posibil ca acestea să provină din accesul la lichidităţile unei bănci centrale sau ale unei bănci comerciale solvabile şi fiabile sau la ambele. Accesul la lichiditate ar putea decurge dintr-o autorizaţie acordată în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2006/48/CE sau din alte măsuri adecvate. În evaluarea adecvării resurselor de lichidităţi, în special în situaţii de criză, o CPC ar trebui să ia în considerare riscurile obţinerii lichidităţii bazându-se exclusiv pe linii de credit la bănci comerciale.
(72)Codul european de conduită privind serviciile posttranzacţionare din 7 noiembrie 2006 a introdus un cadru voluntar pentru stabilirea legăturilor dintre CPC. Cu toate acestea, sectorul post-tranzacţionare este în continuare fragmentat de-a lungul unor linii naţionale, ceea ce face ca tranzacţiile transfrontaliere să fie mai costisitoare, împiedicând în acelaşi timp armonizarea. Prin urmare, este necesar să se prevadă condiţiile de stabilire a acordurilor de interoperabilitate dintre CPC, în măsura în care acestea nu expun CPC respective la riscuri care nu sunt gestionate corespunzător.
(73)Acordurile de interoperabilitate sunt instrumente importante pentru o mai bună integrare a pieţei post-tranzacţionare din Uniune şi, ca atare, ar trebui să existe o reglementare în domeniu. Cu toate acestea, deoarece acordurile de interoperabilitate pot expune CPC unor riscuri suplimentare, CPC ar trebui să fi fost autorizate de trei ani înainte de a obţine aprobarea autorităţii competente pentru astfel de acorduri de interoperabilitate. În plus, având în vedere complexitatea suplimentară a unui acord de interoperabilitate dintre CPC care compensează contracte derivate extrabursiere, se impune ca, în această etapă, sfera de aplicare a acordurilor de interoperabilitate să fie limitată la valorile mobiliare transferabile şi instrumentele pieţei monetare. Cu toate acestea, AEVMP ar trebui să transmită Comisiei, până la 30 septembrie 2014, un raport cu privire la posibilitatea extinderii acestei sfere de aplicare şi la alte instrumente financiare.
(74)Registrele centrale de tranzacţii colectează, în scopuri de reglementare, date relevante pentru autorităţile din toate statele membre. AEVMP ar trebui să-şi asume responsabilitatea înregistrării, retragerii înregistrării şi supravegherii registrelor centrale de tranzacţii.
(75)Având în vedere faptul că autorităţile de reglementare, CPC şi alţi participanţi de pe piaţă se bazează pe informaţiile înregistrate de registrele centrale de tranzacţii, este necesar să se garanteze că registrele centrale de tranzacţii fac obiectul unor cerinţe operaţionale stricte, precum şi unor cerinţe stricte referitoare la conservarea informaţiilor şi la administrarea datelor.
(76)Se impune ca preţurile, comisioanele şi modelele de gestionare a riscului asociate serviciilor furnizate de CPC, de membrii acestora şi de registrele centrale de tranzacţii să fie transparente, pentru ca participanţii pe piaţă să aibă posibilitatea de a alege în cunoştinţă de cauză.
(77)Pentru a-şi îndeplini în mod eficace sarcinile, AEVMP ar trebui să fie în măsură să solicite, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, toate informaţiile necesare de la registrele centrale de tranzacţii, de la părţile terţe legate de acestea sau de la părţile terţe cărora registrele centrale de tranzacţii le-au externalizat funcţii sau activităţi operaţionale. În cazul în care AEVMP solicită aceste informaţii printr-o simplă cerere, adresantul nu este obligat să le furnizeze, dar, în situaţia în care o face în mod voluntar, informaţiile furnizate ar trebui să nu fie incorecte sau să nu inducă în eroare. Astfel de informaţii ar trebui puse la dispoziţie fără întârziere.
(78)Fără a aduce atingere cazurilor reglementate de dreptul penal sau fiscal, autorităţile competente, AEVMP, organismele sau persoanele fizice sau juridice altele decât autorităţile competente care primesc informaţii confidenţiale ar trebui să le utilizeze doar pentru îndeplinirea sarcinilor lor şi pentru exercitarea funcţiilor lor. Acest lucru nu ar trebui totuşi să împiedice exercitarea, în conformitate cu dreptul naţional, a funcţiilor organismelor naţionale responsabile cu prevenirea, investigarea sau remedierea cazurilor de administrare defectuoasă.
(79)Pentru a-şi exercita în mod eficace competenţele de supraveghere, AEVPM ar trebui să poată efectua investigaţii şi inspecţii la faţa locului.
(80)AEVMP ar trebui să poată delega sarcini de supraveghere specifice autorităţii competente dintr-un stat membru, de exemplu în cazurile în care o sarcină de supraveghere necesită cunoştinţe şi experienţă în ceea ce priveşte condiţiile locale, mai uşor disponibile la nivel naţional. AEVMP ar trebui să poată delega efectuarea unor sarcini de investigare specifice şi a inspecţiilor la faţa locului. Înainte de delegarea sarcinilor, AEVMP ar trebui să consulte autoritatea competentă relevantă cu privire la condiţiile detaliate referitoare la delegarea sarcinilor, inclusiv sfera de aplicare a sarcinii care urmează să fie delegată, calendarul pentru îndeplinirea sarcinii şi transmiterea informaţiilor necesare de către şi către AEVMP. AEVMP ar trebui să compenseze autorităţile competente pentru îndeplinirea unei sarcini delegate în conformitate cu un regulament privind onorariile care să fie adoptat de Comisie prin intermediul unui act delegat. AEVMP ar trebui să nu poată delega competenţa de a adopta decizii privind înregistrarea.
(81)Este necesar să se garanteze că autorităţile competente sunt în măsură să solicite AEVMP să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru retragerea înregistrării unui registru central de tranzacţii. AEVMP ar trebui să evalueze aceste solicitări şi să ia măsurile adecvate.
(82)AEVPM ar trebui să poată impune penalităţi cu titlu cominatoriu pentru a obliga registrele centrale de tranzacţii să înceteze o încălcare, să furnizeze informaţii complete şi corecte în urma solicitărilor AEVPM sau să se supună unei investigaţii sau unei inspecţii la faţa locului.
(83)AEVMP ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să impună amenzi registrelor centrale de tranzacţii în cazul în care consideră că acestea au comis, intenţionat sau din neglijenţă, o încălcare a dispoziţiilor prezentului regulament. Amenzile ar trebui impuse în funcţie de gravitatea încălcărilor. Încălcările ar trebui împărţite în grupuri diferite pentru care ar trebui să se stabilească amenzi specifice. Pentru a calcula amenda aplicabilă unei anumite încălcări, AEVMP ar trebui să utilizeze o metodologie în două etape care să constea în stabilirea unui cuantum de bază pentru amendă şi ajustarea acestui cuantum de bază, dacă este necesar, cu ajutorul anumitor coeficienţi. Valoarea de bază ar trebui stabilită ţinând seama de cifra de afaceri anuală a registrului central de tranzacţii vizat, iar ajustările ar trebui făcute prin creşterea sau reducerea valorii de bază prin aplicarea coeficienţilor relevanţi în conformitate cu prezentul regulament.
(84)Prezentul regulament ar trebui să prevadă coeficienţii legaţi de anumite circumstanţe agravante sau atenuante pentru a pune la dispoziţia AEVMP instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aplicarea unei amenzi proporţionale cu gravitatea încălcării comise de un registru central de tranzacţii, luând în considerare circumstanţele în care a fost comisă încălcarea.
(85)Înainte de luarea unei decizii de a aplica amenzi sau penalităţi cu titlu cominatoriu, AEVPM ar trebui să le acorde persoanelor care fac obiectul procedurilor posibilitatea de a fi audiate, în vederea respectării dreptului lor la apărare.
(86)AEVMP ar trebui să nu impună amenzi sau penalităţi cu titlu cominatoriu în cazul în care o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esenţă identice a dobândit autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.
(87)Deciziile AEVMP de impunere a unor amenzi şi penalităţi cu titlu cominatoriu ar trebui fie executorii, iar executarea ar trebui să facă obiectul normelor de procedură civilă în vigoare în statul pe al cărui teritoriu se realizează. Normele de procedură civilă ar trebui să nu includă norme de procedură penală, dar ar putea include norme de procedură administrativă.
(88)În cazul unei încălcări comise de un registru central de tranzacţii, AEVMP ar trebui să fie abilitată să ia o serie de măsuri de supraveghere, inclusiv obligarea registrului central de tranzacţii să pună capăt încălcării şi - în ultimă instanţă - retragerea înregistrării în cazul în care registrul central de tranzacţii a încălcat în mod grav sau repetat prezentul regulament. Măsurile de supraveghere ar trebui aplicate de AEVMP ţinând seama de natura şi de gravitatea încălcării şi ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii. Înainte de luarea unei decizii privind măsurile de supraveghere, AEVMP ar trebui să le acorde persoanelor care fac obiectul procedurilor posibilitatea de a fi audiate, în vederea respectării dreptului lor la apărare.
(89)Este esenţial ca, în procesul de prelucrare a datelor cu caracter personal, statele membre şi AEVMP să protejeze dreptul la viaţa privată al persoanelor fizice, în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (1) şi cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date (2).
(1)JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
(2)JO L 8, 12.1.2001, p. 1.
(90)Este important să se asigure convergenţa la nivel internaţional a cerinţelor impuse CPC şi registrelor centrale de tranzacţii. Prezentul regulament urmează recomandările existente formulate de Comitetul pentru sisteme de plăţi şi decontări (CPSS) şi de Organizaţia Internaţională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO), constatând că principiile CPSS-IOSCO pentru infrastructura pieţei financiare, inclusiv pentru CPC, au fost stabilite în 16 aprilie 2012. Acesta creează un cadru la nivelul Uniunii în care CPC pot funcţiona în condiţii de siguranţă. AEVMP ar trebui să ia în considerare aceste standarde existente şi evoluţiile lor viitoare atunci când elaborează sau propune revizuiri pentru standardele tehnice de reglementare, ghidurile şi recomandările prevăzute în prezentul regulament.
(91)Competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificarea listei de entităţi exceptate de la aplicarea prezentului regulament, normele suplimentare de procedură referitoare la impunerea amenzilor şi a penalităţilor cu titlu cominatoriu, inclusiv dispoziţiile privind dreptul la apărare, termenele-limită, colectarea amenzilor şi a penalităţilor cu titlu cominatoriu şi limitarea perioadelor pentru impunerea şi executarea penalităţilor cu titlu cominatoriu sau a amenzilor; măsurile de modificare a anexei II pentru a ţine seama de evoluţiile de pe pieţele financiare; specificarea mai detaliată a tipurilor de taxe, cazurile în care se percep taxe, valoarea lor şi modalitatea de plată a taxelor. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi. În cursul pregătirii şi elaborării actelor delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, adecvată şi la timp a documentelor relevante către Parlamentul European şi Consiliu.
(92)Pentru a asigura armonizarea consecventă, ar trebui delegată Comisiei competenţa de a adopta proiectele de standarde tehnice de reglementare ale AES în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 şi (UE) nr. 1095/2010 pentru aplicarea, în sensul prezentului regulament, a secţiunii C punctele 4-10 din anexa I la Directiva 2004/39/CE şi pentru a specifica: contractele derivate extrabursiere considerate a avea un efect direct, substanţial şi previzibil în Uniune sau cazurile în care în care se impune sau este oportună prevenirea eludării oricăror dispoziţii ale prezentului regulament; tipurile de mecanisme contractuale indirecte care îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul regulament; clasele de contracte derivate extrabursiere care ar trebui să facă obiectul obligaţiei de compensare, data sau datele de la care obligaţia de compensare urmează să producă efecte, inclusiv orice introducere treptată şi categoriile de contrapărţi cărora li se aplică obligaţia de compensare, precum şi scadenţa minimă rămasă a contractelor derivate extrabursiere încheiate sau novate înainte de data de la care produce efecte obligaţia de compensare; detaliile pe care o autoritate competentă trebuie să le menţioneze într-o notificare adresată AEVMP cu privire la faptul că a autorizat o CPC pentru compensarea unei clase de contracte derivate extrabursiere; clasele specifice de contracte derivate extrabursiere, nivelul de standardizare a condiţiilor contractuale şi a proceselor operaţionale, volumul şi lichiditatea, disponibilitatea unor informaţii obiective, fiabile şi general acceptate privind preţurile; detaliile care trebuie menţionate în registrul AEVMP privind clasele de contracte derivate care sunt supuse obligaţiei de compensare; detaliile şi tipul de rapoarte pentru diversele clase de instrumente financiare derivate; criteriile pe baza cărora se stabileşte care sunt contractele derivate extrabursiere a căror contribuţie la reducerea riscurilor direct legate de activitatea comercială sau de activitatea de finanţare a trezoreriei poate fi măsurată în mod obiectiv, valorile pragurilor de compensare şi procedurile şi mecanismele legate de tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o CPC; procedurile de gestionare a riscului, inclusiv nivelul şi tipul garanţiilor necesare, şi mecanismele de segregare şi nivelul necesar de capital; noţiunea de fragmentare a lichidităţii; cerinţele privind capitalul, rezultatul reportat şi rezervele CPC; conţinutul minim al normelor şi al sistemului de guvernanţă pentru CPC; detaliile evidenţelor şi ale informaţiilor care trebuie păstrate de CPC; conţinutul şi cerinţele minime ale politicii de continuitate a activităţii şi ale planului de redresare în caz de dezastru ale CPC; procentajul şi intervalele de timp adecvate pentru perioada de lichidare şi pentru calcularea volatilităţii istorice care trebuie luate în considerare pentru diversele clase de instrumente financiare, ţinând cont de obiectivul de limitare a prociclicităţii şi de condiţiile în care pot fi aplicate practicile de stabilire a marjelor pentru un portofoliu; cadrul pentru definirea condiţiilor de piaţă extreme, dar plauzibile care ar trebui să fie utilizate pentru a determina dimensiunea fondului de garantare şi a resurselor CPC; metodologia pentru calcularea şi menţinerea cuantumului resurselor proprii ale CPC; tipul de garanţii care ar putea fi considerate foarte lichide, cum ar fi fondurile băneşti, aurul, obligaţiunile de stat şi obligaţiunile de foarte bună calitate ale unor întreprinderi şi obligaţiunile garantate, marjele de ajustare (haircuts) şi condiţiile în care garanţiile băncilor comerciale pot fi acceptate drept garanţii; instrumentele financiare care pot fi considerate foarte lichide şi cu un risc de credit şi de piaţă minim, acordurile cu grad ridicat de siguranţă şi limitele de concentrare; tipul de teste de rezistenţă pe care CPC trebuie să le efectueze pentru diferitele clase de instrumente financiare şi portofolii, participarea membrilor compensatori sau a altor persoane la teste, frecvenţa şi calendarul testelor şi informaţiile esenţiale pe care CPC trebuie să le facă publice cu privire la modelul de gestionare a riscurilor şi la ipotezele adoptate pentru efectuarea testelor de rezistenţă; detalii privind cererile de înregistrare depuse de registrele centrale de tranzacţii la AEVMP; frecvenţa şi nivelul de detaliere la care registrele centrale de tranzacţii trebuie să publice informaţii privind poziţiile agregate pe clase de contracte derivate extrabursiere şi standardele operaţionale necesare pentru agregarea şi compararea datelor între registre.
(93)Orice obligaţie impusă de prezentul regulament care urmează să fie dezvoltată ulterior prin intermediul actelor delegate sau al actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul articolelor 290 sau 291 din TFUE ar trebui considerată aplicabilă de la data la care actele respective produc efecte.
(94)Atunci când elaborează ghiduri tehnice şi standarde tehnice de reglementare, în special atunci când stabileşte pragurile de compensare pentru contrapărţile nefinanciare conform prezentului regulament, AEVMP ar trebui să organizeze audieri publice cu participanţii pe piaţă.
(95)În vederea asigurării unor condiţii uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (1).
(1)JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(96)Comisia ar trebui să monitorizeze şi să evalueze necesitatea de măsuri adecvate pentru a asigura aplicarea şi dezvoltarea coerente şi eficace de reglementări, standarde şi practici în domeniul de aplicare a prezentului regulament, ţinând seama de rezultatul activităţii desfăşurate de forurile internaţionale relevante.
(97)Având în vedere normele privind interoperabilitatea sistemelor, s-a considerat necesară modificarea Directivei 98/26/CE pentru a se asigura protecţia drepturilor operatorilor de sisteme care furnizează garanţii altor operatori de sisteme în cazul în care aceştia din urmă fac obiectul unor proceduri de insolvenţă.
(98)Pentru a facilita compensarea, înregistrarea, decontarea şi plata eficiente, CPC şi registrele centrale de tranzacţii ar trebui să îşi alinieze procedurile de comunicare cu participanţii şi cu infrastructurile de pe piaţă cu care interacţionează la procedurile şi standardele de comunicare internaţionale relevante pentru mesaje şi datele de referinţă.
(99)Deoarece obiectivele prezentului regulament, şi anume stabilirea unor cerinţe uniforme referitoare la contractele derivate extrabursiere şi la desfăşurarea activităţilor CPC şi ale registrelor centrale de tranzacţii, nu pot fi atinse într-o măsură suficientă de către statele membre, ci pot fi realizate mai eficient la nivelul Uniunii, având în vedere amploarea acţiunilor vizate, Uniunea poate adopta anumite măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, enunţat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiect şi domeniu de aplicare
(1)Prezentul regulament prevede cerinţe privind compensarea şi gestionarea bilaterală a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere, cerinţe de reportare pentru contractele derivate şi cerinţe uniforme pentru desfăşurarea activităţilor contrapărţilor centrale (CPC) şi ale registrelor centrale de tranzacţii.
(2)Prezentul regulament se aplică în cazul CPC şi al membrilor compensatori ai acestora, al contrapărţilor financiare şi al registrelor centrale de tranzacţii. Se aplică şi contrapărţilor nefinanciare şi locurilor de tranzacţionare în cazul în care se prevede acest lucru.
(3)[textul din Art. 1, alin. (3) din titlul I a fost abrogat la 24-dec-2024 de Art. 1, punctul 1. din Regulamentul 2987/27-nov-2024]
(4)Prezentul regulament nu se aplică:
a)membrilor SEBC şi altor organisme ale statelor membre având funcţii similare şi altor organisme publice ale Uniunii însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia;
b)Băncii Reglementelor Internaţionale.
c)băncile centrale şi organismele publice însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia din următoarele ţări:
(i)Japonia;
(ii)Statele Unite ale Americii.

(iii)Australia;
(iv)Canada;
(v)Hong Kong;
(vi)Mexic;
(vii)Singapore;
(viii)Elveţia.

(ix)Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

(5)Cu excepţia obligaţiei de raportare de la articolul 9, prezentul regulament nu se aplică următoarelor entităţi:
a)băncilor multilaterale de dezvoltare enumerate în partea 1 secţiunea 4.2 din anexa VI la Directiva 2006/48/CE;
b)entităţilor din sectorul public în sensul definiţiei de la articolul 4 punctul 18 din Directiva 2006/48/CE care sunt deţinute de guvernele naţionale şi care beneficiază de acorduri de garanţii explicite din partea acestora;
c)facilităţii europene de stabilitate financiară şi Mecanismului european de stabilitate.
(6)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 82 pentru a modifica lista prevăzută la alineatul (4) de la prezentul articol.
În acest sens, până la 17 noiembrie 2012, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport în care evaluează regimul aplicat pe plan internaţional organismelor publice însărcinate cu administrarea datoriei publice sau care intervin în administrarea acesteia şi băncilor centrale.
Raportul include o analiză comparativă a regimului aplicabil acestor organisme şi băncilor centrale în sistemul de drept al unui număr semnificativ de ţări terţe, incluzând cel puţin cele trei cele mai importante jurisdicţii din perspectiva volumelor contractelor tranzacţionate şi standardele de gestionare a riscurilor aplicabile tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate la care participă organismele în cauză şi băncile centrale din jurisdicţiile respective. În cazul în care raportul concluzionează, în special pe baza analizei comparative, că este necesară exceptarea responsabilităţilor monetare ale băncilor centrale din respectivele ţări terţe de la obligaţia de compensare şi raportare, Comisia le adaugă în lista de la alineatul (4).
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."CPC" înseamnă o persoană juridică care se interpune între contrapărţile la contractele tranzacţionate pe una sau mai multe pieţe financiare, devenind astfel cumpărător pentru fiecare vânzător şi vânzător pentru fiecare cumpărător;
2."registru central de tranzacţii" înseamnă o persoană juridică care reuneşte şi păstrează la nivel central înregistrările referitoare la instrumentele financiare derivate;
3."compensare" înseamnă procesul de stabilire a poziţiilor, inclusiv calculul obligaţiilor nete, şi de asigurare a disponibilităţii instrumentelor financiare, a fondurilor băneşti sau a ambelor pentru acoperirea expunerilor rezultate în urma acestor poziţii;
4."loc de tranzacţionare" înseamnă un sistem operat de o întreprindere de investiţii sau de un operator de piaţă în sensul definiţiilor de la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 şi la articolul 4 alineatul (1) punctul 13 din Directiva 2004/39/CE, altele decât un internalizator sistematic în sensul definiţiei de la articolul 4 alineatul (1) punctul 7 din respectiva directivă, care reuneşte interese de cumpărare şi de vânzare exprimate pentru instrumente financiare din sistem, într-un mod care conduce la încheierea de contracte în conformitate cu titlul II sau III din respectiva directivă;
5."instrument financiar derivat" sau "contract derivat" înseamnă un instrument financiar astfel cum este prevăzut în secţiunea C punctele 4-10 din anexa I la Directiva 2004/39/CE, astfel cum sunt puse în aplicare prin articolele 38 şi 39 din Regulamentul (CE) nr. 1287/2006;
6."clasă de instrumente financiare derivate" înseamnă un subset de instrumente financiare derivate care au în comun anumite caracteristici esenţiale, inclusiv cel puţin relaţia cu activul suport, tipul acestuia şi moneda de referinţă. Instrumentele financiare derivate aparţinând aceleiaşi clase pot avea scadenţe diferite;
7.«instrument financiar derivat extrabursier» sau «contract derivat extrabursier» înseamnă un contract derivat a cărui executare nu are loc pe o piaţă reglementată în sensul definiţiei de la articolul 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39/CE sau pe o piaţă dintr-o ţară terţă considerată a fi echivalentă cu o piaţă reglementată conform articolului 2a din prezentul regulament;

8.«contraparte financiară» înseamnă:
(a)o firmă de investiţii autorizată în conformitate cu Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*);
(*)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
(b)o instituţie de credit autorizată în conformitate cu Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (**);
(**)Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(c)o societate de asigurare sau o societate de reasigurare autorizată în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (***);
(***)Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
(d)un OPCVM şi, după caz, societatea sa de administrare, autorizate în conformitate cu Directiva 2009/65/CE, cu excepţia cazului în care respectivul OPCVM este înfiinţat exclusiv în scopul de a servi unuia sau mai multor planuri de cumpărare de acţiuni de către angajaţi;
(e)o instituţie pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP), astfel cum este definit la articolul 6 punctul 1 din Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European şi a Consiliului (****);
(****)Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP) (JO L 354, 23.12.2016, p. 37).
(f)atât un fond de investiţii alternative (FIA) astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2011/61/UE, care fie este stabilit în Uniune, fie este administrat de un administrator de fonduri de investiţii alternative (AFIA) autorizat sau înregistrat în conformitate cu directiva menţionată, cu excepţia cazului în care respectivul FIA este înfiinţat exclusiv în scopul de a servi unuia sau mai multor planuri de cumpărare de acţiuni de către angajaţi sau a cazului în care FIA este o entitate cu scop special de securitizare menţionat la articolul 2 alineatul (3) litera (g) din Directiva 2011/61/UE, cât şi, după caz, AFIA stabilit în Uniune al respectivului fond;
(g)un depozitar central de titluri de valoare autorizat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (*****).
(*****)Regulamentul (UE) nr. 909/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind îmbunătăţirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană şi privind depozitarii centrali de titluri de valoare şi de modificare a Directivelor 98/26/CE şi 2014/65/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 236/2012 (JO L 257, 28.8.2014, p. 1).

9."contraparte nefinanciară" înseamnă o întreprindere stabilită în Uniune, diferită de entităţile menţionate la punctele 1 şi 8;
10."sistem de pensii" înseamnă:
(a)o instituţie pentru furnizarea de pensii ocupaţionale în sensul articolului 6 litera (a) din Directiva 2003/41/CE, inclusiv orice entitate autorizată care este responsabilă de gestionarea unei astfel de instituţii şi care acţionează în numele acesteia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din directiva respectivă, precum şi orice entitate juridică care este constituită cu scopul de a realiza investiţii ale unor astfel de instituţii şi care acţionează exclusiv în interesul acestora;
(b)activităţile de furnizare de pensii ocupaţionale ale instituţiilor menţionate la articolul 3 din Directiva 2003/41/CE;
(c)activităţile de furnizare de pensii ocupaţionale ale întreprinderilor de asigurare de viaţă care fac obiectul Directivei 2002/83/CE, cu condiţia ca toate activele şi pasivele corespunzătoare acestor activităţi să fie delimitate, gestionate şi organizate separat de celelalte activităţi ale întreprinderii de asigurare, fără nicio posibilitate de transfer;
(d)orice alte entităţi autorizate şi supravegheate, sau alte regimuri, care funcţionează la nivel naţional, cu condiţia ca acestea:
(i)să fie recunoscute de dreptul intern; şi
(ii)să aibă drept scop principal acordarea de prestaţii la pensie;
11."riscul de contraparte" înseamnă riscul ca o contraparte la o tranzacţie să nu îşi respecte obligaţiile contractuale înainte de decontarea finală a fluxurilor de numerar aferente tranzacţiei respective;
12."acord de interoperabilitate" înseamnă un acord între două sau mai multe CPC care presupune executarea intersistemică a tranzacţiilor;
13."autoritate competentă" înseamnă autoritatea competentă menţionată în legislaţia menţionată la punctul 8 din prezentul articol, autoritatea competentă menţionată la articolul 10 alineatul (5) sau autoritatea desemnată de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 22;
14."membru compensator" înseamnă o întreprindere care participă în cadrul unei CPC şi care răspunde de executarea obligaţiilor financiare care decurg din această participare;
15."client" înseamnă o întreprindere a cărei relaţie contractuală cu un membru compensator al unei CPC îi permite să îşi compenseze tranzacţiile prin CPC respectivă;
16."grup" înseamnă grupul de întreprinderi constând dintr-o întreprindere-mamă şi filialele acesteia în sensul definiţiei de la articolele 1 şi 2 din Directiva 83/349/CEE sau grupul de întreprinderi menţionat la articolul 3 alineatul (1) şi la articolul 80 alineatele (7) şi (8) din Directiva 2006/48/CE;
17."instituţie financiară" înseamnă o întreprindere diferită de o instituţie de credit, a cărei activitate principală este dobândirea de participaţii sau desfăşurarea uneia sau mai multora dintre activităţile enumerate la punctele 2-12 din anexa I la Directiva 2006/48/CE;
18."holding financiar" înseamnă o instituţie financiară ale cărei întreprinderi filiale sunt exclusiv sau în principal instituţii de credit sau instituţii financiare, cel puţin una dintre întreprinderile filiale fiind o instituţie de credit, şi care nu este un holding financiar mixt în sensul definiţiei de la articolul 2 punctul 15 din Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare şi a întreprinderilor de investiţii care aparţin unui conglomerat financiar (1);
(1)JO L 35, 11.2.2003, p. 1.
19."întreprindere de servicii auxiliare" înseamnă o întreprindere a cărei activitate principală constă în deţinerea sau gestionarea de proprietăţi, gestionarea de servicii de prelucrare a datelor, sau o activitate similară care este auxiliară activităţii principale a uneia sau mai multor instituţii de credit;
20."participaţie calificată" înseamnă deţinerea, directă sau indirectă, într-o CPC sau într-un registru central de tranzacţii a unei participaţii care reprezintă cel puţin 10 % din capital sau din drepturile de vot, conform articolelor 9 şi 10 din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (2), având în vedere condiţiile de reunire stabilite la articolul 12 alineatele (4) şi (5) din directiva respectivă, sau care permite exercitarea unei influenţe semnificative asupra administrării CPC sau a registrului central de tranzacţii în care este deţinută participaţia respectivă;
(2)JO L 390, 31.12.2004, p. 38.
21."întreprindere-mamă" înseamnă o întreprindere-mamă astfel cum este descrisă la articolele 1 şi 2 din Directiva 83/349/CEE;
22."filială" înseamnă o întreprindere filială astfel cum este descrisă la articolele 1 şi 2 din Directiva 83/349/CEE, inclusiv o filială a unei întreprinderi filiale a întreprinderii-mamă care le conduce;
23."control" înseamnă relaţia dintre o întreprindere-mamă şi o filială astfel cum este descrisă la articolul 1 din Directiva 83/349/CEE;
24."legături strânse" înseamnă o situaţie în care două sau mai multe persoane fizice sau juridice sunt legate prin:
(a)participaţie, prin deţinerea în mod direct sau prin intermediul controlului, a cel puţin 20 % din drepturile de vot sau capitalul unei întreprinderi; sau
(b)control sau o relaţie similară între orice persoană fizică sau juridică şi o întreprindere sau o filială a unei filiale care este, de asemenea, considerată ca filială a întreprinderii-mamă care le conduce.
O situaţie în care cel puţin două persoane fizice sau juridice sunt legate în permanenţă de una şi aceeaşi persoană printr-o relaţie de control este considerată, de asemenea, ca fiind o legătură strânsă între persoanele respective.
25."capital" înseamnă capitalul subscris în sensul articolului 22 din Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale şi conturile consolidate ale băncilor şi ale altor instituţii financiare (3), în măsura în care a fost vărsat, împreună cu primele de emisiune aferente, în măsura în care absoarbe integral pierderile în condiţii normale de activitate şi în măsura în care, în caz de faliment sau lichidare, are un rang inferior tuturor celorlalte creanţe;
(3)JO L 372, 31.12.1986, p. 1.
26."rezerve" înseamnă rezerve în sensul articolului 9 din A patra directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăţi comerciale (4), precum şi profit şi pierderi reportate ca urmare a repartizării profitului sau pierderilor finale;
(4)JO L 222, 14.8.1978, p. 11.
27.«consiliu de administraţie» înseamnă consiliul de administraţie sau de supraveghere ori ambele, în conformitate cu dreptul naţional al societăţilor comerciale;

28.«membru independent» al consiliului de administraţie înseamnă un membru al consiliului de administraţie care nu are relaţii de afaceri, de rudenie sau de altă natură care să creeze un conflict de interese în legătură cu CPC în cauză sau cu acţionarii săi majoritari, cu conducerea sa sau cu membrii săi compensatori şi care nu a avut astfel de relaţii în cei cinci ani care precedă numirea sa în consiliul de administraţie;

29.«conducere superioară» înseamnă persoana sau persoanele care conduc efectiv activităţile unei CPC sau ale unui registru central de tranzacţii, precum şi membrul sau membrii consiliului de administraţie care deţin funcţii executive.

30.«obligaţiune garantată» înseamnă o obligaţiune care întruneşte cerinţele prevăzute la articolul 129 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
31.«entitatea emitentă a obligaţiunii garantate» înseamnă emitentul obligaţiunii garantate sau portofoliul de acoperire al unei obligaţiuni garantate.

Art. 2a: Decizii de echivalenţă în sensul definiţiei instrumentelor financiare derivate extrabursiere
(1)În sensul articolului 2 punctul 7 din prezentul regulament, o piaţă dintr-o ţară terţă este considerată echivalentă cu o piaţă reglementată în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39/CE atunci când respectă cerinţe obligatorii din punct de vedere juridic echivalente cu cerinţele prevăzute la titlul III din respectiva directivă şi fac obiectul unei supravegheri şi al unei asigurări a respectării normelor eficace şi continue în ţara terţă respectivă, astfel cum este determinat de Comisie în conformitate cu procedura menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol.
(2)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să determine dacă piaţa ţării terţe respectă cerinţele obligatorii din punct de vedere juridic echivalente cu cerinţele prevăzute la titlul III din Directiva 2004/39/CE şi face obiectul unei supravegheri şi al unei asigurări a respectării normelor eficace şi continue în ţara terţă respectivă în sensul alineatului (1).
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 86 alineatul (2) din prezentul regulament.
(3)Comisia şi AEVMP publică pe site-urile lor internet o listă a acelor pieţe care trebuie considerate echivalente în conformitate cu actul de punere în aplicare menţionat la alineatul (2). Lista respectivă este actualizată periodic.

Art. 3: Tranzacţiile intragrup
(1)În ceea ce priveşte o contraparte nefinanciară, o tranzacţie intragrup reprezintă un contract derivat extrabursier încheiat cu o altă contraparte care face parte din acelaşi grup, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)ambele contrapărţi sunt incluse integral în aceeaşi consolidare şi fac obiectul unor proceduri centralizate adecvate de evaluare, măsurare şi control al riscurilor; şi
b)cealaltă contraparte este stabilită în Uniune sau, dacă este stabilită într-o ţară terţă, respectiva ţară terţă nu este identificată în temeiul alineatului (4) sau al actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (5).
(2)În ceea ce priveşte o contraparte financiară, o tranzacţie intragrup înseamnă oricare dintre următoarele:
a)un contract derivat extrabursier încheiat cu o altă contraparte care face parte din acelaşi grup, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
(i)contrapartea financiară este stabilită în Uniune sau, dacă este stabilită într-o ţară terţă, respectiva ţară terţă nu este identificată în temeiul alineatului (4) sau al actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (5);
(ii)cealaltă contraparte este o contraparte financiară, un holding financiar, o instituţie financiară sau o întreprindere de servicii auxiliare care face obiectul unor cerinţe prudenţiale adecvate;
(iii)ambele contrapărţi sunt incluse integral în aceeaşi consolidare; şi
(iv)ambele contrapărţi fac obiectul unor proceduri centralizate adecvate de evaluare, măsurare şi control al riscurilor;
b)un contract derivat extrabursier încheiat cu altă contraparte, ambele contrapărţi făcând parte din acelaşi sistem de protecţie instituţională, menţionat la articolul 113 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor menţionate la litera (a) punctul (ii) de la prezentul alineat;
c)un contract derivat extrabursier încheiat între instituţii de credit afiliate aceluiaşi organism central sau între o astfel de instituţie de credit şi organismul central, astfel cum se menţionează la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
d)un contract derivat extrabursier încheiat cu o contraparte nefinanciară care face parte din acelaşi grup, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(i)ambele contrapărţi la contractul derivat sunt incluse integral în aceeaşi consolidare şi fac obiectul unor proceduri centralizate adecvate de evaluare, măsurare şi control al riscurilor; şi
(ii)contrapartea nefinanciară este stabilită în Uniune sau, dacă este stabilită într-o ţară terţă, respectiva ţară terţă nu este identificată în temeiul alineatului (4) sau al actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (5).
(3)În sensul prezentului articol, se consideră că ambele contrapărţi sunt incluse în aceeaşi consolidare atunci când ambele contrapărţi sunt:
a)incluse într-o consolidare în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi al Consiliului (*1) sau cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 sau, în cazul unui grup a cărui întreprindere-mamă îşi are sediul principal într-o ţară terţă, în conformitate cu principiile contabile general acceptate ale unei ţări terţe considerate a fi echivalente cu IFRS în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 al Comisiei (*2) sau cu standardele contabile ale unei ţări terţe a căror utilizare este permisă în conformitate cu articolul 4 din regulamentul respectiv; sau
(*1)Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(*2)Regulamentul (CE) nr 1569/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de instituire a unui mecanism pentru determinarea echivalenţei standardelor de contabilitate aplicate de emitenţi de valori mobiliare din ţări terţe, în conformitate cu Directivele 2003/71/CE şi 2004/109/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 340, 22.12.2007, p. 66).
b)supuse aceleiaşi supravegheri consolidate în conformitate cu Directiva 2013/36/UE sau, în cazul unui grup a cărui întreprindere-mamă îşi are sediul principal într-o ţară terţă, aceleiaşi supravegheri consolidate din partea autorităţii competente din ţara terţă, considerată echivalentă cu cea guvernată de principiile prevăzute la articolul 127 din respectiva directivă.
(4)În sensul prezentului articol, tranzacţiile cu contrapărţi stabilite în oricare dintre următoarele ţări terţe nu beneficiază de niciuna dintre exceptările pentru tranzacţiile intragrup:
a)în cazul în care ţara terţă este inclusă pe lista ţărilor terţe cu grad înalt de risc, astfel cum se menţionează la articolul 9 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (***);
(***) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2015/849/oj).

b)în cazul în care ţara terţă este inclusă pe lista din anexa I la concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale în versiunea sa cea mai actualizată.
(5)Atunci când este oportun, date fiind problemele identificate în mecanismele juridice, de supraveghere şi de punere în aplicare ale unei ţări terţe şi când problemele respective duc la riscuri sporite, inclusiv riscul de credit al contrapărţii şi riscul juridic, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 82 pentru a completa prezentul regulament prin identificarea ţărilor terţe ale căror entităţi nu au permisiunea să beneficieze de niciuna dintre exceptările pentru tranzacţiile intragrup, deşi ţările terţe respective nu figurează pe o listă în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol.

Art. 4: Obligaţia de compensare
(1)Contrapărţile compensează toate contractele derivate extrabursiere aparţinând unei clase de instrumente financiare derivate extrabursiere desemnate ca supuse obligaţiei de compensare în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) în cazul în care contractele respective îndeplinesc cumulativ următoarele două condiţii:
a)au fost încheiate într-unul dintre următoarele moduri:
(i)între două contrapărţi financiare care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1) al doilea paragraf;
(ii)între o contraparte financiară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1) al doilea paragraf şi o contraparte nefinanciară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf;
(iii)între două contrapărţi nefinanciare care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf;
(iv)între o contraparte financiară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1) al doilea paragraf sau o contraparte nefinanciară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf, pe de o parte, şi o entitate stabilită într-o ţară terţă care ar fi supusă obligaţiei de compensare dacă ar fi stabilită în Uniune, pe de altă parte;
(v)între două entităţi stabilite într-una sau mai multe ţări terţe care ar face obiectul obligaţiei de compensare dacă ar fi stabilite în Uniune, cu condiţia ca contractul să aibă un efect direct, substanţial şi previzibil în Uniune sau în cazul în care o astfel de obligaţie este necesară sau oportună pentru a preveni eludarea oricăror dispoziţii ale prezentului regulament; şi

b)au fost încheiate sau novate la sau după data de la care obligaţia de compensare produce efecte, cu condiţia ca, la data la care au fost încheiate sau novate, ambele contrapărţi să îndeplinească condiţiile prevăzute la litera (a);

Obligaţia de compensare a tuturor contractelor derivate extrabursiere nu se aplică în cazul contractelor încheiate în situaţiile menţionate la primul paragraf litera (a) punctul (iv) între, pe de o parte, o contraparte financiară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1) al doilea paragraf sau o contraparte nefinanciară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf, şi, pe de altă parte, un sistem de pensii care este stabilit într-o ţară terţă şi care funcţionează la nivel naţional, cu condiţia să fie autorizat, supravegheat şi recunoscut în temeiul dreptului intern, scopul său principal să fie furnizarea de pensii şi să fie exceptat de la obligaţia de compensare în temeiul dreptului intern respectiv.

(2)Fără a aduce atingere tehnicilor de atenuare a riscului prevăzute la articolul 11, contractele derivate extrabursiere care sunt tranzacţii intragrup în sensul descrierii de la articolul 3 nu fac obiectul obligaţiei de compensare.
Derogarea prevăzută la primul paragraf se aplică numai:
a)dacă două contrapărţi stabilite în Uniune care aparţin aceluiaşi grup au notificat mai întâi în scris autorităţilor competente respective faptul că intenţionează să recurgă la derogarea aplicabilă contractelor derivate extrabursiere încheiate între ele. Notificarea se face cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de utilizarea derogării. În termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, autorităţile competente se pot opune utilizării derogării dacă tranzacţiile încheiate între contrapărţi nu respectă condiţiile prevăzute la articolul 3, fără a se aduce atingere dreptului autorităţilor competente de a se opune utilizării derogării şi după expirarea perioadei de 30 de zile dacă respectivele condiţii nu mai sunt îndeplinite. Dacă există un dezacord între autorităţile competente, AEVMP poate să sprijine autorităţile respective în obţinerea unui acord în conformitate cu competenţele sale prevăzute la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010;
b)contractelor derivate extrabursiere încheiate între două contrapărţi care aparţin aceluiaşi grup, dar care sunt stabilite într-un stat membru şi într-o ţară terţă, în cazul în care contrapartida stabilită în Uniune a primit autorizarea de a aplica derogarea de la autoritatea sa competentă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării din partea contrapărţii stabilite în Uniune, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la articolul 3. Autoritatea competentă notifică această decizie AEVMP.
(3)Contractele derivate extrabursiere care fac obiectul obligaţiei de compensare în temeiul alineatului (1) sunt compensate printr-o CPC autorizată în temeiul articolului 14 sau recunoscută în temeiul articolului 25 în vederea compensării respectivei clase de instrumente financiare derivate extrabursiere şi sunt înscrise în registru în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (b).
În acest sens, o contraparte devine un membru compensator ori un client sau stabileşte mecanisme indirecte de compensare cu un membru compensator, cu condiţia ca respectivele mecanisme să nu mărească riscul de contraparte şi să garanteze că activele şi poziţiile contrapărţii beneficiază de o protecţie cu efect echivalent celei menţionate la articolele 39 şi 48.
(31)Fără a avea obligaţia de a încheia contracte, membrii compensatori şi clienţii care prestează servicii de compensare, în mod direct sau indirect, prestează aceste servicii în condiţii comerciale echitabile, rezonabile, nediscriminatorii şi transparente. Membrii compensatori şi clienţii iau toate măsurile rezonabile pentru a identifica, a preveni, a gestiona şi a monitoriza conflictele de interese, în special între unitatea de tranzacţionare şi unitatea de compensare, care pot afecta negativ prestarea unor servicii de compensare în condiţii echitabile, rezonabile, nediscriminatorii şi transparente. Astfel de măsuri sunt luate inclusiv în cazul în care serviciile de tranzacţionare şi de compensare sunt prestate de entităţi juridice diferite aparţinând aceluiaşi grup.
Membrii compensatori şi clienţii au dreptul de a controla riscurile legate de serviciile de compensare oferite.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 82 pentru a completa prezentul regulament precizând criteriile conform cărora condiţiile comerciale menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat sunt considerate a fi echitabile, rezonabile, nediscriminatorii şi transparente, pe baza:
a)cerinţelor de echitate şi transparenţă în ceea ce priveşte taxele, preţurile, politicile în materie de reduceri şi alte clauze şi condiţii contractuale generale privind lista de preţuri, fără a se aduce atingere confidenţialităţii acordurilor contractuale cu contrapărţile la nivel individual;
b)factorilor care constituie condiţii comerciale rezonabile pentru a asigura acorduri contractuale obiective şi raţionale;
c)cerinţelor care facilitează serviciile de compensare în mod echitabil şi fără discriminare, având în vedere costurile şi riscurile aferente, astfel încât orice diferenţe între preţurile percepute să fie proporţionale cu costurile, riscurile şi beneficiile; şi
d)criteriilor de control al riscurilor pentru membrul compensator sau pentru client, raportate la serviciile de compensare oferite.

(4)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care descrie contractele considerate a avea un efect direct, substanţial şi previzibil în Uniune sau cazurile în care se impune sau este oportună prevenirea eludării oricăror dispoziţii ale prezentului regulament, în conformitate cu alineatul (1) litera (a) punctul (v), precum şi tipurile de mecanisme contractuale indirecte care îndeplinesc condiţiile menţionate la alineatul (3) al doilea paragraf.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(5)Alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică în cazul contractelor derivate extrabursiere care sunt încheiate de entităţi emitente de obligaţiuni garantate în legătură cu o obligaţiune garantată sau de o entitate special constituită în scopul securitizării în legătură cu o securitizare, în înţelesul Regulamentului (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), cu condiţia îndeplinirii următoarelor cerinţe:
(*)Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată, şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).
a)în ceea ce priveşte entităţile special constituite în scopul securitizării, entitatea special constituită în scopul securitizării emite exclusiv securitizări care îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 18, precum şi la articolele 19-22 sau articolele 23-26 şi din Regulamentul (UE) 2017/2402 [Regulamentul privind securitizarea];
b)contractul derivat extrabursier se utilizează exclusiv pentru acoperirea neconcordanţelor privind rata dobânzii sau de monede, aferente obligaţiunii garantate sau securitizării; şi
c)măsurile aferente obligaţiunii garantate sau securitizării atenuează în mod corespunzător riscul de crdit al contrapărţii în ceea ce priveşte contractele derivate extrabursiere încheiate de entitatea emitentă a obligaţiunii garantate sau de entitatea special constituită în scopul securitizării în legătură cu obligaţiunea garantată sau cu securitizarea.
(6)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol şi ţinând seama de necesitatea de a preveni arbitrajul de reglementare, AES elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica criterii de stabilire a măsurilor din cadrul obligaţiunilor garantate sau al securitizărilor care atenuează în mod corespunzător riscul de credit al contrapărţii în înţelesul alineatului (5).
AES prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 18 iulie 2018.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea de standardele tehnice de reglementare menţionate la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 (UE) nr. 1094/2010 sau (UE) nr. 1095/2010.

Art. 4a: Contrapărţile financiare care sunt supuse obligaţiei de compensare
(1)O dată la 12 luni, o contraparte financiară care deţine poziţii în cadrul unor contracte derivate extrabursiere poate calcula următoarele poziţii:
a)poziţiile sale necompensate în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf;
b)poziţiile sale medii agregate de sfârşit de lună în contracte derivate extrabursiere compensate şi necompensate pentru ultimele 12 luni (denumite în continuare «poziţii agregate») în conformitate cu alineatul (3) al doilea paragraf.
În cazul în care o contraparte financiară:
(a)nu îşi calculează poziţiile necompensate sau în cazul în care rezultatul calculului poziţiilor necompensate respective în temeiul primului paragraf litera (a) de la prezentul alineat depăşeşte oricare dintre pragurile de compensare specificate în temeiul articolului 10 alineatul (4) primul paragraf litera (b); sau
(b)nu îşi calculează poziţiile agregate sau în cazul în care rezultatul calculului poziţiilor agregate respective depăşeşte oricare dintre pragurile de compensare specificate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol;
contrapartea financiară respectivă:
(i)notifică imediat ESMA şi autorităţii competente relevante acest lucru;
(ii)stabileşte mecanismele de compensare în termen de patru luni de la data notificării menţionate la litera (i) de la prezentul paragraf; şi
(iii)începe să fie supusă obligaţiei de compensare menţionată la articolul 4 pentru toate contractele derivate extrabursiere aparţinând oricărei clase de instrumente financiare derivate extrabursiere care este supusă obligaţiei de compensare, încheiate sau novate la mai mult de patru luni de la data notificării menţionate la litera (i) de la prezentul paragraf.
Contrapartea financiară poate delega sarcina de a notifica ESMA în temeiul celui de al doilea paragraf litera (i) oricărei alte entităţi din cadrul grupului din care face parte contrapartea financiară respectivă. Contrapartea financiară rămâne răspunzătoare din punct de vedere juridic pentru a se asigura că o astfel de notificare a fost transmisă ESMA.
(2)O contraparte financiară care este supusă obligaţiei de compensare menţionată la articolul 4 sau care începe să fie supusă obligaţiei de compensare în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol rămâne supusă respectivei obligaţii de compensare şi continuă compensarea până când respectiva contraparte financiară demonstrează autorităţii competente relevante că poziţiile sale agregate sau poziţiile sale necompensate nu depăşesc pragurile de compensare specificate în temeiul alineatului (4) de la prezentul articol sau al articolului 10 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
Contrapartea financiară trebuie să poată demonstra autorităţii competente relevante că modalitatea de calculare a poziţiilor agregate sau a poziţiilor necompensate, după caz, nu conduce la o subestimare sistematică a poziţiilor agregate sau a poziţiilor necompensate respective.
(3)Atunci când calculează poziţiile necompensate menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol, contrapartea financiară include toate contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o CPC autorizată în temeiul articolului 14 sau recunoscută în temeiul articolului 25 şi care au fost încheiate de contrapartea financiară respectivă sau de alte entităţi din cadrul grupului căruia aparţine contrapartea financiară respectivă.
Atunci când calculează poziţiile agregate, contrapartea financiară include toate contractele derivate extrabursiere încheiate de ea însăşi sau de alte entităţi din cadrul grupului căruia aparţine contrapartea financiară respectivă.
În pofida primului şi a celui de al doilea paragraf, în cazul OPCVM şi al FIA, poziţiile necompensate şi poziţiile agregate se calculează la nivelul fondului.
Societăţile de administrare ale OPCVM care administrează mai multe OPCVM şi AFIA care administrează mai multe FIA trebuie să poată demonstra autorităţii competente relevante că modalitatea de calculare a poziţiilor la nivel de fond nu conduce la:
a)o subestimare sistematică a poziţiilor niciunuia dintre fondurile pe care le administrează sau a poziţiilor administratorului; sau
b)o eludare a obligaţiei de compensare.
Autorităţile competente relevante ale contrapărţii financiare şi ale celorlalte entităţi din grup stabilesc proceduri de cooperare pentru a asigura calcularea eficace a poziţiilor la nivel de grup.
(4)După consultarea CERS şi a altor autorităţi relevante, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza valoarea pragurilor de compensare aplicabile poziţiilor agregate, atunci când acest lucru este necesar pentru a asigura acoperirea prudentă a contrapărţilor financiare care sunt supuse obligaţiei de compensare.
În cazul în care ESMA, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4a), revizuieşte pragurile de compensare specificate în temeiul articolului 10 alineatul (4) primul paragraf litera (b), ESMA revizuieşte, de asemenea, pragul de compensare specificat în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(5)În sensul prezentului articol şi al articolului 10, «poziţie necompensată» înseamnă poziţia medie agregată de sfârşit de lună din ultimele 12 luni în contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o CPC autorizată în temeiul articolului 14 sau recunoscută în temeiul articolului 25.
Art. 4b: Servicii de reducere a riscurilor post-tranzacţionare
(1)Fără a aduce atingere tehnicilor de atenuare a riscurilor în temeiul articolului 11, obligaţia de compensare menţionată la articolul 4 alineatul (1) nu se aplică contractelor derivate extrabursiere care sunt iniţiate şi încheiate ca urmare a unui exerciţiu eligibil de reducere a riscurilor post-tranzacţionare (post-trade risk reduction - PTRR) (denumită în continuare «tranzacţie PTRR»), realizat în conformitate cu alineatele (2)-(4) de la prezentul articol.
(2)O tranzacţie PTRR este exceptată de la obligaţia de compensare menţionată la articolul 4 alineatul (1) numai în cazul în care:
a)entitatea care efectuează exerciţiul PTRR (denumită în continuare «furnizorul de servicii PTRR») respectă cerinţele prevăzute la alineatele (3) şi (4) de la prezentul articol; şi
b)fiecare participant la exerciţiul PTRR respectă cerinţele prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol.
(3)Un exerciţiu PTRR eligibil:
a)este efectuat de o entitate autorizată în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2014/65/UE care este independentă de contrapărţile la contractele derivate extrabursiere incluse în exerciţiul PTRR;
b)realizează o reducere a riscului de credit în fiecare dintre portofoliile depuse în cadrul exerciţiului PTRR;
c)este acceptat în întregime, astfel încât participanţii la exerciţiul PTRR să nu poată alege ce tranzacţii să execute în cadrul exerciţiului respectiv;
d)este deschis pentru participare numai entităţilor care au depus iniţial un portofoliu în cadrul exerciţiului PTRR;
e)este neutru la riscul de piaţă;
f)nu contribuie la formarea preţurilor;
g)ia forma unei comprimări, a unei reechilibrări sau a unei optimizări sau o combinaţie a acestora;
h)este executat la nivel bilateral sau multilateral.
(4)Un furnizor de servicii PTRR:
a)respectă regulile prestabilite ale exerciţiului PTRR, inclusiv metode şi algoritmi în cicluri programate în prealabil şi acţionează într-un mod rezonabil, transparent şi nediscriminatoriu;
b)se asigură că entităţile care participă la un exerciţiu PTRR nu au nicio influenţă asupra rezultatului exerciţiului PTRR;
c)efectuează exerciţii periodice de comprimare în cazul în care exerciţiile PTRR conduc la noi tranzacţii PTRR;
d)păstrează evidenţe complete şi exacte ale tuturor tranzacţiilor executate în temeiul unui exerciţiu PTRR, inclusiv:
(i)informaţii privind tranzacţiile efectuate în cadrul exerciţiului PTRR;
(ii)tranzacţiile rezultate din exerciţiul PTRR fie ca tranzacţii modificate, fie ca tranzacţii noi; şi
(iii)modificarea globală a riscului diferitelor portofolii incluse în exerciţiul PTRR;
e)la cerere, pune la dispoziţia autorităţii competente relevante şi a ESMA, fără întârzieri nejustificate, evidenţele menţionate la litera (d); şi
f)monitorizează tranzacţiile rezultate din exerciţiul PTRR pentru a se asigura, în măsura posibilului, că exerciţiul PTRR nu duce la o utilizare abuzivă sau o eludare a obligaţiei de compensare.
(5)Autoritatea competentă care a autorizat furnizorul de servicii PTRR în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2014/65/UE realizează, fără întârzieri nejustificate, acţiunile următoare, înainte ca o tranzacţie PTRR rezultată în urma unui exerciţiu PTRR efectuat de respectivul furnizor de servicii PTRR să poată fi exceptată de la obligaţia de compensare în conformitate cu alineatul (1):
a)notifică ESMA numele furnizorului de servicii PTRR; şi
b)transmite ESMA evaluarea sa privind modul în care furnizorul de servicii PTRR respectă cerinţele menţionate la alineatele (3) şi (4).
Autoritatea competentă menţionată la primul paragraf confirmă ESMA, cel puţin o dată pe an, că furnizorul de servicii PTRR continuă să respecte cerinţele menţionate la alineatele (3) şi (4) sau că furnizorul de servicii PTRR nu mai furnizează servicii PTRR, după caz.
ESMA transmite informaţiile primite în temeiul primului şi al celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat autorităţilor din fiecare stat membru cu competenţe de supraveghere în ceea ce priveşte obligaţia de compensare menţionată la articolul 4 alineatul (1).
Autoritatea competentă menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat trimite ESMA o notificare, fără întârzieri nejustificate, dacă un furnizor de servicii PTRR nu mai îndeplineşte cerinţele menţionate la alineatele (3) şi (4). În urma unei astfel de notificări, ESMA elimină furnizorul de servicii PTRR de pe lista menţionată la al cincilea paragraf de la prezentul alineat. De la data la care furnizorul de servicii PTRR a fost eliminat de pe lista respectivă, tranzacţiile PTRR care rezultă dintr-un exerciţiu PTRR efectuat de furnizorul de servicii PTRR respectiv nu mai sunt exceptate de la obligaţia de compensare în conformitate cu alineatul (1).
ESMA publică anual o listă a furnizorilor de servicii PTRR notificaţi ESMA în temeiul primului paragraf litera (a).
(6)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia elementele şi cerinţele prevăzute la alineatele (3) şi (4), precum şi următoarele alte condiţii sau caracteristici ale exerciţiilor PTRR:
a)ce constituie neutralitatea din punctul de vedere al riscului de piaţă în cadrul unui exerciţiu PTRR;
b)reducerea solicitată a riscurilor în portofoliile depuse;
c)posibila includere a portofoliilor mixte care conţin atât tranzacţii compensate, cât şi tranzacţii necompensate în acelaşi exerciţiu PTRR şi condiţiile în care o astfel de includere ar fi permisă;
d)cerinţele pentru gestionarea exerciţiului PTRR;
e)cerinţele pentru diferite tipuri de servicii PTRR;
f)procesul de monitorizare a aplicării exceptării acordate; şi
g)criteriile care trebuie aplicate atunci când se evaluează dacă obligaţia de compensare este eludată.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 5: Procedura aferentă obligaţiei de compensare
(1)În cazul în care o autoritate competentă autorizează o CPC să compenseze o anumită clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere în temeiul articolului 14 sau 15 sau în cazul în care o clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere pe care o CPC intenţionează să înceapă să o compenseze intră sub incidenţa unei autorizaţii existente acordate în conformitate cu articolul 14 sau 15, autoritatea competentă notifică imediat ESMA respectiva autorizaţie sau respectiva clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere pe care CPC intenţionează să înceapă să o compenseze.

(2)În termen de şase luni de la primirea notificării în conformitate cu alineatul (1) sau de la efectuarea procedurii de recunoaştere prevăzute la articolul 25 şi în urma unei consultări publice şi a consultării cu CERS şi, dacă este cazul, cu autorităţile competente din ţările terţe, AEVMP elaborează şi prezintă Comisiei spre aprobare proiecte de standarde tehnice de reglementare care să specifice următoarele:
a)clasa de instrumente financiare derivate extrabursiere care ar trebui să facă obiectul obligaţiei de compensare menţionate la articolul 4;
b)data sau datele de la care produce efecte obligaţia de compensare, inclusiv orice aplicare treptată a obligaţiei şi categoriile de contrapărţi cărora li se aplică obligaţia de compensare; şi
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Dezvoltarea standardelor tehnice de reglementare conform prezentului alineat de către ESMA nu aduce atingere dispoziţiei tranzitorii privind contractele derivate pe produse energetice C6, prevăzute la articolul 95 din Directiva 2014/65/UE (*).
(*)Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Directivei 2002/92/CE şi a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

(3)Din proprie iniţiativă şi în urma unei consultări publice şi a consultării cu CERS şi, după caz, cu autorităţile competente din ţările terţe, AEVMP identifică, în conformitate cu criteriile stabilite la alineatul (4) literele (a), (b) şi (c), şi notifică Comisiei clasele de instrumente financiare derivate care ar trebui să facă obiectul obligaţiei de compensare prevăzute la articolul 4, dar pentru care nicio CPC nu a primit încă autorizare.
În urma notificării, AEVMP publică o cerere de elaborare de propuneri pentru compensarea respectivelor clase de instrumente financiare derivate.
(4)În scopul principal de a reduce riscul sistemic, proiectele de standarde tehnice de reglementare pentru partea menţionată la alineatul (2) litera (a) ţin seama de următoarele criterii:
a)gradul de standardizare a condiţiilor contractuale şi a proceselor operaţionale aferente clasei relevante de instrumente financiare derivate extrabursiere;
b)volumul şi lichiditatea clasei relevante de instrumente financiare derivate extrabursiere;
c)disponibilitatea unor informaţii obiective, fiabile şi general acceptate privind preţurile pentru clasa relevantă de instrumente financiare derivate extrabursiere;
Atunci când pregăteşte proiectele de standarde tehnice de reglementare respective, AEVMP poate lua în considerare gradul de interconectare dintre contrapărţile care utilizează clasele relevante de instrumente financiare derivate extrabursiere, impactul anticipat asupra nivelurilor de risc de contraparte între contrapărţi, precum şi impactul asupra concurenţei în Uniune.
Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează criteriile menţionate la primul paragraf literele (a), (b) şi (c).
AEVMP înaintează Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la al treilea paragraf de la prezentul articol în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(5)Proiectele de standarde tehnice de reglementare pentru partea menţionată la alineatul (2) litera (b) ţin seama de următoarele criterii:
a)volumul estimat al clasei relevante de instrumente financiare derivate extrabursiere;
b)dacă una sau mai multe CPC compensează deja aceeaşi clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere;
c)capacitatea CPC relevante de a administra volumul estimat şi de a gestiona riscul generat de compensarea clasei relevante de instrumente financiare derivate extrabursiere;
d)tipul şi numărul de contrapărţi active şi preconizate să fie active în cadrul pieţei pentru clasa relevantă de instrumente financiare derivate extrabursiere;
e)perioada de timp de care o contraparte care face obiectul obligaţiei de compensare are nevoie pentru a institui mecanisme de compensare a contractelor sale derivate extra-bursiere printr-o CPC;
f)gestionarea riscului şi capacitatea legală şi operaţională a contrapărţilor care sunt active pe piaţă pentru clasa relevantă de instrumente financiare derivate extrabursiere şi care ar face obiectul obligaţiei de compensare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1).
(6)Dacă nu mai există o CPC autorizată sau recunoscută pentru a compensa o clasă de contracte derivate extrabursiere în temeiul prezentului regulament, aceasta încetează să mai facă obiectul obligaţiei de compensare menţionate la articolul 4 şi se aplică alineatul (3) de la prezentul articol.
Art. 6: Registrul public
(1)AEVMP creează, păstrează şi actualizează un registru public pentru a identifica în mod corect şi fără echivoc clasele de instrumente financiare derivate extrabursiere care fac obiectul obligaţiei de compensare. Registrul public este disponibil pe site-ul de internet al AEVMP.
(2)Registrul include:
a)clasele de instrumente financiare derivate extrabursiere care fac obiectul obligaţiei de compensare în temeiul articolului 4;
b)CPC care sunt autorizate în conformitate cu articolul 17 sau recunoscute în conformitate cu articolul 25, precum şi data autorizării sau a recunoaşterii, indicând CPC care sunt autorizate sau recunoscute în vederea îndeplinirii obligaţiei de compensare;

c)datele de la care intră în vigoare obligaţia de compensare, inclusiv în cazul unei aplicări treptate;
d)clasele de instrumente financiare derivate extrabursiere identificate de AEVMP în conformitate cu articolul 5 alineatul (3);
e)[textul din Art. 6, alin. (2), litera E. din titlul II a fost abrogat la 17-iun-2019 de Art. 1, punctul 5. din Regulamentul 834/20-mai-2019]
f)CPC pe care autorităţile competente le-au notificat AEVMP în legătură cu obligaţia de compensare şi data notificării fiecărei CPC.
g)proporţia, la sfârşitul anului calendaristic, a contractelor derivate compensate prin CPC-uri autorizate în conformitate cu articolul 14 în comparaţie cu contractele derivate compensate prin CPC-uri din ţări terţe recunoscute în conformitate cu articolul 25, prezentată pe bază agregată şi per clasă de active.

(3)În cazul în care o CPC nu mai este autorizată sau recunoscută în conformitate cu prezentul regulament în vederea compensării unei anumite clase de instrumente financiare derivate extrabursiere, ESMA elimină imediat respectiva CPC din registrul public de la respectiva clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere.

(4)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica informaţiile ce trebuie incluse în registrul public menţionat la alineatul (1).
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 6a: Suspendarea obligaţiei de compensare
(1)ESMA poate cere Comisiei să suspende obligaţia de compensare menţionată la articolul 4 alineatul (1) pentru anumite clase de instrumente financiare derivate extrabursiere sau pentru un anumit tip de contraparte, în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a)clasele specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere nu mai sunt adecvate pentru compensarea centrală conform criteriilor menţionate la alineatul (4) primul paragraf şi la alineatul (5) de la articolul 5;
b)există probabilitatea ca o CPC să înceteze să compenseze acele clase specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere şi nicio altă CPC nu este în măsură să compenseze fără întrerupere acele clase specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere;
c)suspendarea obligaţiei de compensare pentru respectivele clase specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere sau pentru un anumit tip de contraparte este necesară pentru a se evita sau a se remedia o ameninţare gravă la adresa stabilităţii financiare sau a bunei funcţionări a pieţelor financiare în Uniune, iar suspendarea respectivă este proporţională cu respectivele obiective.
În sensul literei (c) de la primul paragraf, înainte de formularea cererii menţionate la primul paragraf, ESMA consultă CERS şi autorităţile competente desemnate în conformitate cu articolul 22.
Cererea menţionată la primul paragraf este însoţită de dovezi că cel puţin una dintre condiţiile prevăzute de respectiva dispoziţie este îndeplinită.
În cazul în care suspendarea obligaţiei de compensare este considerată de ESMA ca fiind o modificare semnificativă a criteriilor pentru obligaţia de tranzacţionare astfel cum este menţionată la articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014, cererea menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat poate include, de asemenea, o cerere de suspendare a obligaţiei de tranzacţionare prevăzute la articolul 28 alineatele (1) şi (2) din regulamentul respectiv pentru aceleaşi clase de instrumente financiare derivate extrabursiere care fac obiectul cererii de suspendare a obligaţiei de compensare.
(2)Cu respectarea condiţiilor prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, autorităţile competente responsabile cu supravegherea membrilor compensatori şi autorităţile competente desemnate în conformitate cu articolul 22 pot cere ca ESMA să înainteze Comisiei o solicitare de suspendare a obligaţiei de compensare. În cererea lor, autorităţile competente prezintă motive şi aduc dovezi că cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf din prezentul articol este îndeplinită.
În termen de 48 de ore de la primirea cererii din partea autorităţii competente menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, pe baza motivelor şi a dovezilor prezentate de autoritatea competentă, ESMA fie îi solicită Comisiei să suspende obligaţia de compensare menţionată la articolul 4 alineatul (1), fie respinge cererea menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat. ESMA informează autoritatea competentă în cauză cu privire la decizia sa. În cazul în care respinge cererea formulată de autoritatea competentă, ESMA furnizează motivele în scris.
(3)Cererile menţionate la alineatele (1) şi (2) nu se publică.
(4)După primirea cererii menţionate la alineatul (1), pe baza motivelor şi a dovezilor furnizate de ESMA, Comisia fie suspendă, printr-un act de punere în aplicare şi fără întârzieri nejustificate, obligaţia de compensare pentru anumite clase de instrumente financiare derivate extrabursiere sau pentru un anumit tip de contraparte menţionate la alineatul (1), fie refuză suspendarea solicitată. În cazul în care refuză suspendarea solicitată, Comisia transmite motivele în scris către ESMA. Comisia informează fără întârziere Parlamentul European şi Consiliul cu privire la acestea şi le transmite motivele comunicate către ESMA. Aceste informaţii nu se publică.
Actul de punere în aplicare menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 86 alineatul (3).
(5)În cazul în care acest lucru este solicitat de ESMA în conformitate cu alineatul (1) al patrulea paragraf de la prezentul articol, actul de punere în aplicare privind suspendarea obligaţiei de compensare pentru anumite clase de instrumente financiare derivate extrabursiere poate suspenda, de asemenea, obligaţia de tranzacţionare prevăzută la articolul 28 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 pentru aceleaşi clase specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere care fac obiectul respectivei suspendări a obligaţiei de compensare.
(6)Suspendarea obligaţiei de compensare şi, după caz, a obligaţiei de tranzacţionare se comunică ESMA şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pe site-ul web al Comisiei şi în registrul public menţionat la articolul 6.
(7)Suspendarea obligaţiei de compensare menţionată la alineatul (4) este valabilă pentru o perioadă iniţială de maximum trei luni de la data la care se aplică suspendarea.
Suspendarea obligaţiei de tranzacţionare menţionată la alineatul (5) este valabilă pentru aceeaşi perioadă iniţială.
(8)În cazul în care motivele suspendării sunt valabile în continuare, Comisia poate să prelungească, prin intermediul unui act de punere în aplicare, perioada de suspendare menţionată la alineatul (4) cu perioade suplimentare de maximum trei luni, durata totală a suspendării nedepăşind 12 luni. Orice prelungiri ale suspendării se publică în conformitate cu alineatul (6).
Actul de punere în aplicare menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 86 alineatul (3).
În timp util înainte de încheierea perioadei de suspendare menţionate la alineatul (7) din prezentul articol sau a perioadei de prelungire menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, ESMA emite un aviz adresat Comisiei în care analizează dacă motivele suspendării sunt încă valabile. În sensul alineatului (1) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, ESMA consultă CERS şi autorităţile competente desemnate în conformitate cu articolul 22. ESMA trimite o copie a respectivului aviz Parlamentului European şi Consiliului. Avizul respectiv nu se publică.
Actul de punere în aplicare care prelungeşte suspendarea obligaţiei de compensare poate, de asemenea, prelungi perioada de suspendare a obligaţiei de tranzacţionare menţionate la alineatul (7).
Prelungirea suspendării obligaţiei de tranzacţionare este valabilă pentru aceeaşi perioadă ca şi prelungirea suspendării obligaţiei de compensare.

Art. 6b: Suspendarea obligaţiei de compensare în cazul aplicării procedurii de rezoluţie
(1)În cazul în care o CPC îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), autoritatea de rezoluţie a CPC desemnată în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din regulamentul respectiv sau autoritatea competentă desemnată în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din prezentul regulament poate, din proprie iniţiativă sau la cererea unei autorităţi competente responsabile cu supravegherea unui membru compensator al CPC aflate în rezoluţie, să solicite Comisiei să suspende obligaţia de compensare menţionată la articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament pentru anumite clase de instrumente financiare derivate extrabursiere sau pentru un anumit tip de contraparte, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(*)Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2015/2365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE) 2017/1132 (JO L 022, 22.1.2021, p. 1).
a)CPC aflată în rezoluţie este autorizată să compenseze clasele specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere care fac obiectul obligaţiei de compensare pentru care se solicită suspendarea; şi
b)suspendarea obligaţiei de compensare pentru acele clase specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere sau pentru un anumit tip de contraparte este necesară pentru a se evita sau a se remedia o ameninţare gravă la adresa stabilităţii financiare sau a bunei funcţionări a pieţelor financiare din Uniune în legătură cu rezoluţia CPC, iar suspendarea respectivă este proporţională cu aceste obiective.
Cererea menţionată la primul paragraf este însoţită de dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la literele (a) şi (b) de la paragraful respectiv.
Autoritatea menţionată la primul paragraf comunică ESMA şi CERS cererea sa motivată, în acelaşi timp cu transmiterea cererii către Comisie.
(2)În termen de 24 de ore de la notificarea cererii de către autoritatea menţionată la alineatul (1) primul paragraf de la prezentul articol şi, în măsura posibilului, după consultarea CERS, ESMA emite un aviz cu privire la suspendarea avută în vedere, ţinând seama de necesitatea de a evita sau de a aborda o ameninţare gravă la adresa stabilităţii financiare sau a bunei funcţionări a pieţelor financiare în Uniune, de obiectivele rezoluţiei prevăzute la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/23 şi de criteriile menţionate la articolul 5 alineatele (4) şi (5) din prezentul regulament.
(3)În cazul în care suspendarea obligaţiei de compensare este considerată de ESMA ca fiind o modificare semnificativă a criteriilor pentru intrarea în vigoare a obligaţiei de tranzacţionare, astfel cum se menţionează la articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014, ESMA poate cere Comisiei suspendarea obligaţiei de tranzacţionare prevăzute la articolul 28 alineatele (1) şi (2) din regulamentul respectiv pentru aceleaşi clase specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere care fac obiectul cererii de suspendare a obligaţiei de compensare.
ESMA înaintează cererea sa motivată autorităţii menţionate la alineatul (1) primul paragraf şi CERS în acelaşi timp cu transmiterea cererii către Comisie.
(4)Cererile menţionate la alineatele (1) şi (3) şi avizul menţionat la alineatul (2) nu se publică.
(5)După primirea cererii menţionate la alineatul (1), pe baza motivaţiei şi a dovezii furnizate de autoritatea menţionată la alineatul (1) şi fără întârzieri nejustificate, Comisia fie suspendă, printr-un act de punere în aplicare, obligaţia de compensare pentru clasele specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere, fie refuză suspendarea solicitată.
La adoptarea actului de punere în aplicare menţionat la primul paragraf, Comisia ţine seama de avizul emis de ESMA menţionat la alineatul (2) de la prezentul articol, de obiectivele rezoluţiei menţionate la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/23, de criteriile stabilite la articolul 5 alineatele (4) şi (5) din prezentul regulament referitoare la respectivele clase de instrumente financiare derivate extrabursiere şi de necesitatea suspendării pentru a evita sau a aborda o ameninţare gravă la adresa stabilităţii financiare sau a bunei funcţionări a pieţelor financiare în Uniune.
În cazul în care refuză suspendarea solicitată, Comisia transmite motivele sale în scris autorităţii solicitante menţionate la alineatul (1) primul paragraf şi ESMA. Comisia informează fără întârziere Parlamentul European şi Consiliul cu privire la acest refuz şi le transmite motivele furnizate autorităţii solicitante menţionate la alineatul (1) primul paragraf şi ESMA. Aceste informaţii nu se publică.
Actul de punere în aplicare menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 86 alineatul (3).
(6)În cazul în care acest lucru este solicitat de ESMA în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol, actul de punere în aplicare privind suspendarea obligaţiei de compensare poate suspenda, de asemenea, obligaţia de tranzacţionare prevăzută la articolul 28 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 pentru aceleaşi clase specifice de instrumente financiare derivate extrabursiere care fac obiectul respectivei suspendări a obligaţiei de compensare.
(7)Suspendarea obligaţiei de compensare şi, după caz, a obligaţiei de tranzacţionare se comunică autorităţii solicitante menţionate la alineatul (1) primul paragraf de la prezentul articol şi ESMA şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pe site-ul web al Comisiei şi în registrul public menţionat la articolul 6.
(8)Suspendarea obligaţiei de compensare în temeiul alineatului (5) este valabilă pentru o perioadă iniţială de maximum trei luni de la data la care se aplică suspendarea.
Suspendarea obligaţiei de tranzacţionare astfel cum este menţionată la alineatul (6) este valabilă pentru aceeaşi perioadă iniţială.
(9)În cazul în care motivele suspendării sunt în continuare valabile, Comisia poate să prelungească, prin intermediul unui act de punere în aplicare, perioada de suspendare menţionată la alineatul (5) cu perioade suplimentare de maximum trei luni, durata totală a suspendării nedepăşind 12 luni. Prelungirile suspendării se publică în conformitate cu alineatul (7).
Actul de punere în aplicare menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura menţionată la articolul 86 alineatul (3).
(10)Oricare dintre autorităţile menţionate la alineatul (1) primul paragraf poate adresa Comisiei, în timp util înainte de încheierea perioadei de suspendare iniţiale menţionate la alineatul (5) sau a perioadei de prelungire menţionate la alineatul (9), o cerere de prelungire a suspendării obligaţiei de compensare.
Cererea este însoţită de dovada îndeplinirii în continuare a condiţiilor prevăzute la alineatul (1) primul paragraf literele (a) şi (b).
Autoritatea menţionată la primul paragraf comunică ESMA şi CERS cererea sa motivată, în acelaşi timp cu notificarea cererii către Comisie.
Cererea menţionată la primul paragraf nu se publică.
Fără întârzieri nejustificate după primirea notificării cererii şi, dacă consideră necesar, după consultarea CERS, ESMA emite un aviz în atenţia Comisiei prin care stabileşte dacă motivele suspendării sunt în continuare valabile, ţinând seama de necesitatea de a evita sau de a aborda o ameninţare gravă la adresa stabilităţii financiare sau a bunei funcţionări a pieţelor financiare din Uniune, de obiectivele rezoluţiei prevăzute la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/23 şi de criteriile stabilite la articolul 5 alineatele (4) şi (5) din prezentul regulament. ESMA trimite o copie a respectivului aviz Parlamentului European şi Consiliului. Avizul respectiv nu se publică.
Actul de punere în aplicare care prelungeşte suspendarea obligaţiei de compensare poate, de asemenea, prelungi perioada de suspendare a obligaţiei de tranzacţionare menţionate la alineatul (6).
Prelungirea suspendării obligaţiei de tranzacţionare este valabilă pentru aceeaşi perioadă ca şi prelungirea suspendării obligaţiei de compensare.

Art. 7: Accesul la CPC
(1)O CPC care a fost autorizată să compenseze contracte cu instrumente derivate extrabursiere acceptă să compenseze astfel de contracte în mod nediscriminatoriu şi transparent, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţele de garantare şi taxele legate de acces, indiferent de locul de tranzacţionare. Acest lucru în special asigură faptul că un loc de tranzacţionare are dreptul la tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte modul în care sunt tratate contractele tranzacţionate în respectivul loc de tranzacţionare în ceea ce priveşte:
a)cerinţele de garantare şi de compensare a contractelor echivalente din punct de vedere economic atunci când includerea unor astfel de contracte în procedurile de lichidare sau alte proceduri de compensare ale unei CPC conform legislaţiei aplicabile privind insolvabilitatea nu periclitează buna funcţionare, validitatea sau aplicabilitatea unor astfel de proceduri; şi
b)apelurile în marjă încrucişate cu contracte corelate compensate de aceeaşi CPC conform unui model de risc care respectă dispoziţiile articolului 41.
O CPC poate solicita ca un loc de tranzacţionare să respecte cerinţele operaţionale şi tehnice stabilite de CPC, inclusiv cerinţele în materie de gestionare a riscului.

(2)O CPC acceptă sau refuză o cerere oficială de acces din partea unui loc de tranzacţionare în termen de trei luni de la primirea cererii.
(3)În cazul în care o CPC refuză o cerere de acces în temeiul alineatului (2), aceasta transmite locului de tranzacţionare o justificare completă a refuzului.
(4)Cu excepţia cazului în care autoritatea competentă a locului de tranzacţionare şi cea a CPC refuză accesul, CPC acordă accesul, sub rezerva dispoziţiilor de al doilea paragraf, în termen de trei luni de la decizia de acceptare a cererii oficiale prezentate de un loc de tranzacţionare în conformitate cu alineatul (2).
Autoritatea competentă a locului de tranzacţionare şi cea a CPC pot refuza accesul la CPC în urma unei cereri oficiale depuse de locul de tranzacţionare numai în cazul în care acest acces ar pune în pericol funcţionarea ordonată a pieţelor sau ar accentua riscul sistemic.
(5)În caz de dezacord între autorităţile competente, AEVMP soluţionează eventualele dezacorduri în conformitate cu competenţele care îi revin în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(6)Condiţiile prevăzute la alineatul (1) privind tratamentul nediscriminatoriu în ceea ce priveşte modul în care sunt tratate contractele tranzacţionate la locul de tranzacţionare respectiv, în ceea ce priveşte cerinţele de garantare, compensarea contractelor echivalente din punct de vedere economic şi încrucişarea marjelor cu contracte corelate compensate de aceeaşi CPC sunt specificate detaliat în standardele tehnice adoptate în conformitate cu articolul 35 alineatul (6) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (*).

Art. 7a: Contul activ
(1)Contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare care sunt supuse obligaţiei de compensare în conformitate cu articolele 4a şi 10 la 24 decembrie 2024 sau care, ulterior, încep să fie supuse obligaţiei de compensare şi care depăşesc pragul de compensare în oricare dintre categoriile de contracte derivate menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol, într-o categorie individuală enumerată la alineatul respectiv sau în mod agregat pentru toate categoriile enumerate la alineatul respectiv deţin, pentru respectivele categorii de contracte derivate menţionate la alineatul (6) din prezentul articol, cel puţin un cont activ la o CPC autorizată în temeiul articolului 14, în cazul în care CPC respectivă furnizează servicii de compensare pentru instrumentele financiare derivate în cauză, şi compensează cel puţin un număr reprezentativ de tranzacţii în contul activ respectiv.
Dacă o contraparte financiară sau o contraparte nefinanciară începe să fie supusă obligaţiei de a deţine un cont activ în conformitate cu primul paragraf, contrapartea financiară sau contrapartea nefinanciară respectivă notifică acest lucru ESMA şi autorităţii sale competente relevante şi creează un astfel de cont activ în termen de şase luni de la data la care începe să fie supusă obligaţiei respective.
(2)Atunci când îşi stabileşte obligaţiile cu privire la alineatul (1), o contraparte aparţinând unui grup care face obiectul supravegherii consolidate în Uniune ia în considerare toate contractele derivate menţionate la alineatul (6) care sunt compensate de contrapartea respectivă sau de alte entităţi din cadrul grupului căruia îi aparţine contrapartea respectivă, cu excepţia tranzacţiilor intragrup.
(3)Contrapărţile care sunt supuse obligaţiei prevăzute la alineatul (1) primul paragraf se asigură că sunt îndeplinite toate cerinţele următoare:
a)contul este permanent funcţional, existând inclusiv documentaţia juridică, conectivitatea informatică şi procesele interne asociate contului;
b)contrapartea dispune de sisteme şi resurse pentru a putea în permanenţă, din perspectivă operaţională, să utilizeze contul, chiar şi într-un termen scurt, pentru volume mari de contracte derivate menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol şi pentru a putea să primească, într-o perioadă scurtă, un flux mare de tranzacţii cu poziţii deţinute într-un serviciu de compensare de importanţă sistemică semnificativă în temeiul articolului 25 alineatul (2c);
c)toate tranzacţiile noi ale contrapărţii respective cu contractele derivate menţionate la alineatul (6) pot fi compensate în orice moment în cont;
d)contrapartea compensează în contul activ tranzacţiile reprezentative pentru contractele derivate menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol care sunt compensate printr-un serviciu de compensare de importanţă sistemică semnificativă în temeiul articolului 25 alineatul (2c) în cursul perioadei de referinţă.
(4)Obligaţia de reprezentativitate menţionată la alineatul (3) litera (d) se evaluează în conformitate cu următoarele criterii:
a)diferitele clase de contracte derivate;
b)scadenţa tranzacţiilor;
c)dimensiunile tranzacţiilor.
Obligaţia de reprezentativitate menţionată la alineatul (3) litera (d) nu se aplică contrapărţilor cu un volum noţional în derulare compensat de mai puţin de 6 miliarde EUR a contractelor derivate menţionate la alineatul (6).
Evaluarea obligaţiei de reprezentativitate menţionate la alineatul (3) litera (d) se bazează pe subcategorii. Pentru fiecare clasă de contracte derivate, numărul de subcategorii rezultă din combinarea diferitelor dimensiuni ale tranzacţiilor şi a diferitelor intervale de scadenţă.
Cerinţele menţionate la alineatul (3) literele (a), (b) şi (c) sunt îndeplinite de contraparte în termen de şase luni de la data la care încep să fie supuse obligaţiei prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, iar contrapartea respectivă raportează periodic în conformitate cu articolul 7b. Cerinţele trebuie să fie supuse în mod regulat la teste de rezistenţă cel puţin o dată pe an.
Pentru îndeplinirea obligaţiei de reprezentativitate menţionate la alineatul (3) litera (d), contrapărţile compensează, în medie anuală, cel puţin cinci tranzacţii în fiecare dintre cele mai relevante subcategorii pentru fiecare clasă de contracte derivate şi pentru fiecare perioadă de referinţă definită în conformitate cu alineatul (8) al treilea paragraf. Dacă numărul de tranzacţii rezultate depăşeşte jumătate din totalul tranzacţiilor contrapărţii respective în cele 12 luni precedente, obligaţia de reprezentativitate menţionată la alineatul (3) litera (d) se consideră îndeplinită în cazul în care contrapartea respectivă compensează cel puţin o tranzacţie în fiecare dintre cele mai relevante subcategorii pentru fiecare clasă de contracte derivate pentru fiecare perioadă de referinţă.
Obligaţia de reprezentativitate menţionată la alineatul (3) litera (d) nu se aplică furnizării de servicii de compensare pentru clienţi. Calculul volumului noţional în derulare compensat al unei contrapărţi menţionate la alineatul (8) al patrulea paragraf nu include activităţile sale de compensare pentru clienţi.
(5)Contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare care sunt supuse obligaţiei menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol şi care compensează cel puţin 85 % din contractele lor derivate care aparţin categoriilor menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol la o CPC autorizată în temeiul articolului 14 sunt exceptate de la cerinţele menţionate la alineatul (3) literele (a), (b) şi (c) de la prezentul articol, de la cerinţa menţionată la alineatul (4) al patrulea paragraf de la prezentul articol şi de la cerinţa de raportare suplimentară menţionată la articolul 7b alineatul (2).
(6)Categoriile de contracte derivate care fac obiectul obligaţiei menţionate la alineatul (1) sunt oricare dintre următoarele:
a)instrumente financiare derivate pe rata dobânzii denominate în euro sau în zlot polonez;
b)instrumente financiare derivate pe rata dobânzii pe termen scurt denominate în euro.
(7)În cazul în care ESMA efectuează o evaluare în temeiul articolului 25 alineatul (2c) şi concluzionează că anumite servicii prestate sau anumite activităţi desfăşurate de CPC-uri de nivel 2 au o importanţă sistemică semnificativă pentru Uniune sau pentru unul ori mai multe dintre statele membre ale acesteia sau că serviciile ori activităţile care au fost identificate anterior de ESMA ca având o importanţă sistemică semnificativă pentru Uniune sau pentru unul ori mai multe dintre statele membre ale acesteia nu mai au o astfel de importanţă, lista contractelor care fac obiectul obligaţiei privind contul activ poate fi modificată.
Pentru a modifica lista contractelor care fac obiectul obligaţiilor privind conturile active, ESMA, după consultarea CERS şi în acord cu băncile centrale emitente, prezintă Comisiei o analiză cost-beneficiu detaliată şi cuprinzătoare, în conformitate cu evaluarea tehnică cantitativă menţionată la articolul 25 alineatul (2c) primul paragraf litera (c), după caz, inclusiv efectele asupra altor monede din Uniune, şi evaluează posibilele efecte ale extinderii obligaţiilor privind conturile active la noile tipuri de contracte, precum şi un aviz în legătură cu evaluarea respectivă. Acordul băncilor centrale emitente se referă numai la contractele denominate în moneda pe care o emit.
Dacă ESMA efectuează evaluarea şi emite un aviz în care concluzionează că ar trebui să se modifice lista contractelor, Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 82 pentru a modifica lista contractelor derivate în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat.
(8)ESMA, în cooperare cu ABE, EIOPA şi CERS şi după consultarea SEBC, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia cerinţele prevăzute la alineatul (3) literele (a), (b) şi (c) de la prezentul articol, condiţiile testelor de rezistenţă aferente şi detaliile raportării în conformitate cu articolul 7b. La elaborarea respectivelor standarde tehnice de reglementare, ESMA ţine seama de dimensiunea portofoliilor diferitelor contrapărţi în conformitate cu al treilea paragraf de la prezentul alineat, astfel încât contrapărţile cu mai multe tranzacţii în portofoliile lor să facă obiectul unor condiţii operaţionale şi unor cerinţe de raportare mai stricte decât contrapărţile cu mai puţine tranzacţii.
În ceea ce priveşte obligaţia de reprezentativitate menţionată la alineatul (3) litera (d), ESMA precizează diferitele clase de contracte derivate, sub rezerva unei limite de trei clase, diferitele intervale de scadenţă, sub rezerva unei limite de patru intervale de scadenţă, şi diferitele intervale de mărime a tranzacţiilor, sub rezerva unei limite de trei intervale de mărime a tranzacţiilor, pentru a asigura reprezentativitatea contractelor derivate care urmează să fie compensate prin conturile active.
ESMA stabileşte numărul, care nu poate fi mai mare de cinci, al celor mai relevante subcategorii pentru fiecare clasă de contracte derivate care urmează să fie reprezentată în contul activ. Subcategoriile cele mai relevante sunt cele care conţin cel mai mare număr de tranzacţii din cursul perioadei de referinţă.
ESMA stabileşte, de asemenea, durata perioadei de referinţă, care nu poate fi mai mică de şase luni pentru contrapărţile cu un volum noţional în derulare compensat mai mică de 100 de miliarde EUR a contractelor derivate menţionate la alineatul (6) şi de cel puţin o lună pentru contrapărţile cu un volum noţional în derulare compensat de peste 100 de miliarde EUR a contractelor derivate menţionate la alineatul (6).
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 iunie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(9)Autorităţile competente monitorizează şi calculează la nivel de entitate, de grup şi la nivel mediu agregat nivelul de activitate din contractele derivate menţionate la alineatul (6) de la prezentul articol şi transmit informaţiile respective mecanismului comun de monitorizare.
Fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a prevedea şi de a impune sancţiuni penale, în cazul în care se constată că o contraparte financiară sau nefinanciară şi-a încălcat obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului articol, autoritatea sa competentă impune, printr-o decizie, sancţiuni administrative sau penalităţi cu titlu cominatoriu sau solicită autorităţilor judiciare competente să impună sancţiuni sau penalităţi cu titlu cominatoriu, pentru a obliga contrapartea respectivă să pună capăt încălcării.
Penalităţile cu titlu cominatoriu menţionate la al doilea paragraf sunt efective şi proporţionale şi nu depăşesc maximum 3 % din cifra de afaceri zilnică medie din exerciţiul financiar precedent. Acestea se impun pentru fiecare zi de întârziere şi se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităţii cu titlu cominatoriu.
Penalităţile cu titlu cominatoriu menţionate la al doilea paragraf se impun pentru o perioadă de maximum şase luni de la data notificării deciziei autorităţii competente. La sfârşitul perioadei, autoritatea competentă reexaminează măsura şi o extinde, dacă este necesar.
(10)Până la 25 iunie 2026, ESMA, în strânsă cooperare cu SEBC şi CERS şi după consultarea mecanismului comun de monitorizare, evaluează eficacitatea prezentului articol în ceea ce priveşte atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare pentru Uniune reprezentate de expunerile contrapărţilor din Uniune la CPC-uri de nivel 2 care oferă servicii de importanţă sistemică semnificativă în temeiul articolului 25 alineatul (2c).
ESMA prezintă pe lângă evaluarea menţionată la primul paragraf un raport către Parlamentul European, Consiliu şi Comisie, care include o evaluare a impactului pe deplin motivată privind măsurile complementare, inclusiv pragurile cantitative.
În pofida primului paragraf, ESMA îşi prezintă evaluarea şi recomandările în orice moment după primirea unei notificări oficiale din partea mecanismului comun de monitorizare, indicând posibila materializare a riscurilor la adresa stabilităţii financiare pentru Uniune ca urmare a unor circumstanţe specifice care declanşează un eveniment cu implicaţii sistemice.
În termen de şase luni de la primirea raportului ESMA menţionat la al doilea paragraf, Comisia elaborează propriul raport, care poate fi însoţit, după caz, de o propunere legislativă.
Art. 7b: Monitorizarea obligaţiei privind contul activ
(1)O contraparte financiară sau o contraparte nefinanciară care este supusă obligaţiei menţionate la articolul 7a îşi calculează activităţile şi expunerile la risc din categoriile de contracte derivate menţionate la alineatul (6) de la articolul respectiv şi raportează autorităţii sale competente, o dată la şase luni, informaţiile necesare pentru a evalua respectarea obligaţiei respective. Autoritatea competentă transmite ESMA informaţiile respective fără întârzieri nejustificate.
Contrapărţile menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat utilizează informaţiile raportate în temeiul articolului 9, după caz. Raportarea include, de asemenea, o demonstraţie către autoritatea competentă a faptului că există documentaţia juridică, conectivitatea informatică şi procesele interne asociate conturilor active.
(2)Contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare care sunt supuse obligaţiei menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol şi care deţin, pentru contractele derivate menţionate la articolul 7a alineatul (6), conturi la o CPC de nivel 2, pe lângă conturile active, raportează, de asemenea, autorităţii lor competente, o dată la şase luni, informaţii cu privire la resursele şi sistemele de care dispun pentru a se asigura că este îndeplinită condiţia menţionată la articolul 7a alineatul (3) litera (b). Autoritatea competentă transmite ESMA informaţiile respective fără întârzieri nejustificate.
(3)Autorităţile competente menţionate la primul paragraf de la prezentul articol se asigură că contrapărţile financiare şi nefinanciare care sunt supuse obligaţiei menţionate la articolul 7a iau măsurile adecvate pentru a îndeplini obligaţia respectivă, inclusiv prin utilizarea competenţelor lor de supraveghere în temeiul legislaţiei lor sectoriale, după caz, sau prin impunerea de sancţiuni, astfel cum se menţionează la articolul 12, dacă este necesar. Autorităţile competente pot solicita o raportare mai frecventă, în special dacă, pe baza informaţiilor raportate, nu s-au luat măsuri suficiente pentru a îndeplini cerinţele prevăzute în prezentul regulament în ceea ce priveşte conturile active.
Art. 7c: Informaţii referitoare la prestarea de servicii de compensare
(1)Membrii compensatori şi clienţii care prestează servicii de compensare atât printr-o CPC autorizată în temeiul articolului 14, cât şi printr-o CPC recunoscută în temeiul articolului 25 îi informează pe clienţii lor, în cazul disponibilităţii ofertei, că există posibilitatea ca contractele lor să fie compensate printr-o CPC autorizată în temeiul articolului 14.
(2)În pofida articolului 4 alineatul (3a), membrii compensatori şi clienţii care prestează servicii de compensare clienţilor prezintă, într-un mod clar şi uşor de înţeles, pentru fiecare CPC la care prestează servicii de compensare, comisioanele care urmează să fie percepute de la astfel de clienţi pentru prestarea unor servicii de compensare şi orice alte taxe percepute, inclusiv taxele percepute clienţilor ce transferă costurile, precum şi alte costuri conexe legate de prestarea de servicii de compensare.
(3)Membrii compensatori şi clienţii care prestează servicii de compensare furnizează informaţiile menţionate la alineatul (1):
a)atunci când stabilesc o relaţie de compensare pentru clienţi cu un client; şi
b)cel puţin trimestrial.
(4)ESMA, în consultare cu ABE, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia tipul de informaţii menţionate la alineatul (2).
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 7d: Informaţii privind activitatea de compensare prin CPC-uri recunoscute în temeiul articolului 25
(1)Membrii compensatori şi clienţii care compensează contracte printr-o CPC recunoscută în temeiul articolului 25 raportează această activitate de compensare după cum urmează:
a)în cazul în care sunt stabiliţi în Uniune, dar nu fac parte dintr-un grup supus supravegherii consolidate în Uniune, aceştia raportează autorităţilor lor competente;
b)în cazul în care fac parte dintr-un grup supus supravegherii consolidate în Uniune, întreprinderea-mamă din Uniune a grupului respectiv raportează o astfel de activitate de compensare pe bază consolidată autorităţii sale competente.
Rapoartele menţionate la primul paragraf conţin anual informaţii despre domeniul de aplicare al activităţii de compensare prin CPC-uri recunoscute şi precizează:
(a)tipul de instrumente financiare sau de instrumente nefinanciare compensate;
(b)valorile medii compensate de-a lungul unui an pe monede ale Uniunii şi per clase de active;
(c)cuantumul marjelor colectate;
(d)contribuţiile la fondul de garantare; şi
(e)cea mai mare obligaţie de plată.
Autorităţile competente transmit fără întârziere informaţiile menţionate la al doilea paragraf către ESMA şi mecanismul comun de monitorizare.
(2)ESMA, în cooperare cu ABE, EIOPA şi CERS şi după consultarea membrilor SEBC, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia conţinutul informaţiilor care trebuie să fie raportate şi nivelul de detaliere a informaţiilor care trebuie să fie furnizate în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, ţinând seama de canalele de raportare existente şi de informaţiile aflate deja la dispoziţia ESMA în temeiul cadrului de raportare existent, inclusiv de obligaţia de raportare prevăzută la articolul 9.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(3)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza formatul informaţiilor care trebuie să fie transmise autorităţii competente menţionate la alineatul (1), ţinând seama de canalele de raportare existente.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 7e: Informaţii privind CPC-urile din Uniune
(1)CPC-urile autorizate în temeiul articolului 14 raportează lunar către ESMA, prin intermediul bazei de date centrale create de ESMA în temeiul articolului 17c (denumită în continuare «baza de date centrală»), cel puţin următoarele informaţii:
a)valorile şi volumele compensate pe monede şi pe clase de active, inclusiv valoarea poziţiilor deţinute de participanţii la compensare;
b)investiţiile CPC-urilor;
c)capitalul CPC-urilor, inclusiv resursele proprii dedicate utilizate în situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată, astfel cum se menţionează la articolul 45 alineatul (4) din prezentul regulament şi la articolul 9 alineatul (14) din Regulamentul (UE) 2021/23;
d)cerinţele de marjă ale membrilor compensatori, contribuţiile la fondul de garantare şi resursele alocate prin contract în gestionarea situaţiilor de neîndeplinire a obligaţiilor de plată sau în planurile de redresare menţionate la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2021/23;
e)adecvarea marjei şi a contribuţiilor la fondul de garantare, precum şi a resurselor utilizate în situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată în ceea ce priveşte articolele 41, 42 şi 45;
f)resursele lichide disponibile ale CPC-urilor şi rezultatele testelor de rezistenţă în ceea ce priveşte lichiditatea;
g)informaţiile referitoare la membrii compensatori, clienţii care deţin conturi separate în mod individual, părţile terţe care desfăşoară activităţi importante legate de gestionarea riscurilor CPC-urilor, furnizorii importanţi de lichiditate care au legătură cu CPC-urile, precum şi CPC-urile interoperabile şi conectate;
h)orice modificare pe care CPC-urile au pus-o direct în aplicare în conformitate cu articolul 15a.
Membrii colegiului CPC menţionaţi la articolul 18 au acces la informaţiile furnizate în conformitate cu prezentul articol prin intermediul bazei de date centrale.
(2)ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu ABE şi SEBC, proiecte de standarde tehnice de reglementare prin care precizează detaliile şi conţinutul informaţiilor care trebuie să fie furnizate în temeiul alineatului (1).
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(3)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza standardele în materie de date şi formatele pentru informaţiile care trebuie să fie raportate în conformitate cu alineatul (1).
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 8: Accesul la un loc de tranzacţionare
(1)Un loc de tranzacţionare furnizează informaţii privind tranzacţiile în mod transparent şi nediscriminatoriu oricărei CPC care a fost autorizată să compenseze contracte derivate extrabursiere tranzacţionate în locul de tranzacţionare respectiv, la cererea CPC.
(2)Atunci când o CPC prezintă oficial o cerere de acces la un loc de tranzacţionare, acesta trimite un răspuns CPC în termen de trei luni.
(3)În cazul în care refuză accesul, locul de tranzacţionare notifică în mod corespunzător CPC, prezentând o justificare completă.
(4)Fără a aduce atingere deciziei autorităţilor competente ale locului de tranzacţionare şi ale CPC, locul de tranzacţionare acordă accesul în termen de trei luni de la soluţionarea favorabilă a unei cereri de acces.
Accesul unei CPC la un loc de tranzacţionare se acordă cu condiţia ca acest acces să nu necesite o interoperabilitate sau să nu ameninţe funcţionarea ordonată a pieţelor, în special prin fragmentarea lichidităţii, iar locul de tranzacţionare să fi instituit mecanisme corespunzătoare pentru evitarea unei astfel de fragmentări.
(5)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează noţiunea de fragmentare a lichidităţii.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 9: Obligaţia de raportare
(11)Contrapărţilor financiare le revine răspunderea individuală, inclusiv răspunderea juridică, atât pentru raportarea în numele ambelor contrapărţi a informaţiilor referitoare la contractele derivate extrabursiere încheiate cu o contraparte nefinanciară care nu îndeplineşte condiţiile menţionate la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf, cât şi pentru corectitudinea informaţiilor raportate.
Pentru a asigura faptul că contrapartea financiară dispune de toate datele necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de raportare, contrapartea nefinanciară îi transmite informaţiile privind contractele derivate extrabursiere încheiate cu ea pe care nu se poate prezuma în mod normal că le-ar avea contrapartea financiară. Contrapartea nefinanciară are responsabilitatea de a asigura corectitudinea informaţiilor respective.
În pofida primului paragraf, contrapărţile nefinanciare care au investit deja într-un sistem de raportare pot decide să raporteze informaţiile privind contractele lor derivate extrabursiere cu contrapărţi financiare către un registru central de tranzacţii. În acest caz, contrapărţile nefinanciare informează contrapărţile financiare cu care au încheiat contracte derivate extrabursiere cu privire la decizia luată înainte de a raporta respectivele informaţii. În această situaţie, contrapărţilor nefinanciare le revine răspunderea, inclusiv răspunderea juridică, pentru raportarea şi pentru corectitudinea informaţiilor respective.
Unei contrapărţi nefinanciare care nu îndeplineşte condiţiile menţionate la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf şi care încheie un contract derivat extrabursier cu o entitate stabilită într-o ţară terţă, nu îi revine obligaţia de raportare în temeiul prezentului articol şi nici răspunderea juridică pentru raportare sau pentru corectitudinea informaţiilor privind astfel de contracte derivate extrabursiere, dacă:
a)respectiva entitate din ţara terţă ar fi calificată drept o contraparte financiară dacă ar fi stabilită în Uniune; şi

b)[textul din Art. 9, alin. (1^1), litera B. din titlul II a fost abrogat la 24-dec-2024 de Art. 1, punctul 8., alin. (B) din Regulamentul 2987/27-nov-2024]
c)contrapartea financiară din ţara terţă a raportat aceste informaţii, în temeiul respectivului regim juridic de raportare din ţara sa terţă, unui registru central de tranzacţii supus obligaţiei juridice efective şi executorii de a acorda entităţilor menţionate la articolul 81 alineatul (3) acces direct şi imediat la datele în cauză.
*) la alineatul (1), după primul paragraf se introduc următoarele paragrafe:
Contrapărţile financiare, contrapărţile nefinanciare şi CPC-urile care sunt supuse obligaţiei de raportare instituie proceduri şi mecanisme adecvate pentru a asigura calitatea datelor pe care le raportează în conformitate cu prezentul articol.
În cazul în care o contraparte nefinanciară care face parte dintr-un grup îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf şi beneficiază de exceptarea prevăzută la al cincilea paragraf de la prezentul alineat, întreprinderea-mamă din Uniune a contrapărţii nefinanciare respective raportează săptămânal autorităţii sale competente poziţiile agregate nete pe clase de instrumente financiare derivate ale contrapărţii nefinanciare respective. În cazul unei contrapărţi stabilite în Uniune, autoritatea competentă a întreprinderii-mamă face schimb de informaţii cu ESMA şi cu autoritatea competentă a contrapărţii respective.

(12)Societăţii de administrare a unui OPCVM îi revine răspunderea, inclusiv răspunderea juridică, atât pentru raportarea informaţiilor referitoare la contractele derivate extrabursiere la care acel OPCVM este contraparte, cât şi pentru corectitudinea informaţiilor raportate.
(13)AFIA îi revine răspunderea, inclusiv răspunderea juridică, atât pentru raportarea informaţiilor referitoare la contractele derivate extrabursiere la care FIA în cauză este contraparte, cât şi pentru corectitudinea informaţiilor raportate.
(14)Entitatea autorizată responsabilă de administrarea unui IORP, care nu are personalitate juridică în conformitate cu dreptul intern, acţionând în numele acestuia, răspunde, inclusiv juridic, atât pentru raportarea informaţiilor privind contractele derivate extrabursiere la care respectivul IOPR este contraparte, cât şi pentru corectitudinea informaţiilor raportate.

(15)Contrapărţile şi CPC-urile care au obligaţia de a raporta informaţiile referitoare la contractele derivate se asigură că aceste informaţii sunt raportate corect şi fără să apară suprapuneri, inclusiv în cazul în care obligaţia de raportare a fost delegată în conformitate cu alineatul (1f).

(16)Contrapărţile şi CPC-urile care sunt supuse obligaţiei de raportare menţionate la alineatul (1) pot delega această obligaţie.

(2)Contrapărţile păstrează o evidenţă a tuturor contractelor derivate pe care le-au încheiat şi a tuturor modificărilor pentru o durată minimă de cinci ani de la încetarea contractului.
(3)Dacă nu este disponibil un registru central de tranzacţii pentru a înregistra informaţiile referitoare la un contract derivat, contrapărţile şi CPC se asigură că astfel de informaţii sunt comunicate AEVMP.
În acest caz, AEVMP se asigură că toate entităţile relevante menţionate la articolul 81 alineatul (3) au acces la toate informaţiile privind contractele derivate de care au nevoie pentru a-şi îndeplini sarcinile şi mandatele.
(4)Nu se consideră că o contraparte sau o CPC care raportează informaţii referitoare la un contract derivat către un registru central de tranzacţii sau către AEVMP sau o entitate care raportează astfel de informaţii în numele unei contrapărţi sau al unei CPC încalcă restricţii cu privire la divulgarea informaţiilor impuse prin contractul respectiv sau prin orice alt act cu putere de lege sau act administrativ.
Nici entitatea care raportează informaţiile, nici conducerea sau salariaţii săi nu pot fi traşi la răspundere în urma divulgării informaţiilor menţionate.
(41)Până la 25 decembrie 2025, ESMA, în cooperare cu ABE şi EIOPA, elaborează proiecte de ghiduri în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 pentru a detalia procedurile şi mecanismele menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf.

(5)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care stabileşte informaţiile şi tipul rapoartelor menţionate la alineatele (1) şi (3) pentru diferitele clase de instrumente financiare derivate.
Rapoartele menţionate la alineatele (1) şi (3) specifică cel puţin următoarele informaţii:
a)părţile la contractul derivat şi beneficiarul drepturilor şi obligaţiilor care decurg din contract, dacă acesta este diferit;
b)principalele caracteristici ale contractelor derivate, inclusiv tipul acestora, scadenţa activului suport, valoarea noţională, preţul şi data decontării.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(6)Pentru a se asigura condiţii uniforme de aplicare a alineatelor (1) şi (3), ESMA, în strânsă cooperare cu SEBC, elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a specifica:
a)standardele în materie de date şi formatele aplicabile informaţiilor care trebuie raportate, care includ cel puţin următoarele:
(i)identificatorii internaţionali ai entităţilor juridice (LEI);
(ii)numerele internaţionale de identificare a valorilor mobiliare (ISIN);
(iii)identificatorii unici ai tranzacţiilor (UTI);
b)metodele şi modalităţile de raportare;
c)frecvenţa rapoartelor;
d)data până la care trebuie raportate contractele derivate.
La elaborarea respectivelor proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare, ESMA ţine seama de evoluţiile internaţionale şi de standardele convenite la nivelul Uniunii sau la nivel mondial, precum şi de consecvenţa acestora cu cerinţele de raportare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2015/2365 (*) şi la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014.
(*)Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparenţa operaţiunilor de finanţare prin instrumente financiare şi transparenţa reutilizării şi de modificarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 18 iunie 2020.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 10: Contrapărţi nefinanciare
(1)O dată la 12 luni, o contraparte nefinanciară care deţine poziţii în cadrul contractelor derivate extrabursiere îşi poate calcula poziţiile necompensate în conformitate cu alineatul (3).
În cazul în care o contraparte nefinanciară nu îşi calculează poziţiile necompensate sau în cazul în care rezultatul calculării poziţiilor necompensate respective în ceea ce priveşte una sau mai multe clase de instrumente financiare derivate extrabursiere depăşeşte pragurile de compensare specificate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (b), respectiva contraparte nefinanciară:

a)notifică imediat acest lucru şi dacă este relevant, indică perioada utilizată pentru calcul, către ESMA şi către autoritatea competentă relevantă;
b)stabileşte mecanismele de compensare în termen de patru luni de la data notificării menţionate la litera (a) de la prezentul paragraf;
c)devine supusă obligaţiei de compensare menţionate la articolul 4 pentru contractele derivate extrabursiere încheiate sau novate la mai mult de patru luni de la data notificării menţionate la litera (a) de la prezentul paragraf, care ţin de respectivele clase de active în cazul cărora rezultatul calculului depăşeşte pragurile de compensare sau, în cazul în care contrapartea nefinanciară nu şi-a calculat poziţia, care ţin de oricare clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere care face obiectul obligaţiei de compensare.

(2)O contraparte nefinanciară care este supusă obligaţiei de compensare menţionate la articolul 4 sau care începe să fie supusă obligaţiei de compensare în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul articol rămâne supusă obligaţiei respective şi continuă compensarea până când contrapartea nefinanciară respectivă demonstrează autorităţii competente relevante că poziţia sa necompensată nu depăşeşte pragul de compensare specificat în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (b) din prezentul articol.
Contrapartea nefinanciară trebuie să poată demonstra autorităţii competente relevante că modalitatea de calculare a poziţiei necompensate nu conduce la o subestimare sistematică a poziţiei respective.

(21)Autorităţile competente relevante ale contrapărţii nefinanciare şi ale celorlalte entităţi din grup stabilesc proceduri de cooperare pentru a asigura calcularea eficace a poziţiilor la nivel de grup.

(3)În calculul poziţiilor necompensate menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, contrapartea nefinanciară include toate contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o CPC autorizată în temeiul articolului 14 sau recunoscută în temeiul articolului 25 şi care sunt încheiate de contrapartea nefinanciară, a căror contribuţie la reducerea riscurilor direct legate de activitatea comercială sau de activitatea de finanţare a trezoreriei a contrapărţii nefinanciare sau a grupului din care face parte contrapartea nefinanciară respectivă nu poate fi măsurată în mod obiectiv.

(4)După consultarea CERS şi a altor autorităţi relevante, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:
a)criteriile pe baza cărora se decide care sunt contractele derivate extrabursiere a căror contribuţie la reducerea riscurilor direct legate de activitatea comercială sau de activitatea de finanţare a trezoreriei menţionate la alineatul (3) poate fi măsurată în mod obiectiv;
b)valorile pragurilor de compensare pentru poziţiile necompensate, care sunt determinate ţinând seama de metodologia de calcul prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol şi la articolul 4a alineatul (3), de relevanţa sistemică a sumei poziţiilor şi expunerilor nete pentru fiecare contraparte şi pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate extrabursiere; şi
c)mecanismele care declanşează o revizuire a valorilor pragurilor de compensare în urma unor fluctuaţii semnificative ale preţurilor în clasa-suport de instrumente financiare derivate extrabursiere sau în urma creşterii semnificative a riscurilor pentru stabilitatea financiară.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(41)ESMA, în consultare cu CERS, revizuieşte pragurile de compensare menţionate la alineatul (4) primul paragraf litera (b) de la prezentul articol şi la articolul 4a alineatul (4), ţinând seama, în special, de interconectarea contrapărţilor financiare şi de necesitatea de a asigura acoperirea prudentă a contrapărţilor financiare care sunt supuse obligaţiei de compensare. Revizuirea respectivă se efectuează cel puţin o dată la doi ani sau mai devreme, dacă este necesar sau dacă este obligatoriu în temeiul mecanismelor instituite în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (c). Ca urmare a revizuirii respective, ESMA poate propune, în standardele tehnice de reglementare adoptate în temeiul alineatului (4), modificări ale pragurilor specificate la primul paragraf litera (b) de la alineatul respectiv. Atunci când reexaminează pragurile de compensare, ESMA analizează dacă clasele de instrumente financiare derivate extrabursiere pentru care a fost stabilit un prag de compensare continuă să fie clasele relevante de instrumente financiare derivate extrabursiere sau dacă ar trebui introduse noi clase.
Respectiva revizuire periodică este însoţită de un raport al ESMA cu privire la acest subiect.
(42)Autorităţile competente relevante ale contrapărţii nefinanciare şi ale celorlalte entităţi din grup stabilesc proceduri de cooperare pentru a asigura calcularea eficace a poziţiilor şi pentru a evalua şi analiza nivelul de expunere din contractele derivate extrabursiere la nivel de grup.

(5)Fiecare stat membru desemnează o autoritate responsabilă cu asigurarea respectării de către contrapărţile nefinanciare a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament. Autoritatea respectivă, în cooperare cu autorităţile responsabile de celelalte entităţi ale grupului, raportează ESMA cel puţin o dată la doi ani şi, dacă se identifică o situaţie de urgenţă în temeiul articolului 24, mai frecvent, cu privire la rezultatul evaluării nivelului de expunere la instrumentele financiare derivate extrabursiere al contrapărţilor nefinanciare pentru care este responsabilă. Autoritatea responsabilă de întreprinderea-mamă din Uniune a grupului din care face parte contrapartea nefinanciară raportează ESMA, cel puţin o dată la doi ani, cu privire la rezultatul evaluării nivelului de expunere la instrumentele financiare derivate extrabursiere ale grupului.
Cel puţin o dată la doi ani de la 24 decembrie 2024, ESMA prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport privind activităţile desfăşurate de contrapărţi nefinanciare din Uniune cu instrumente financiare derivate extrabursiere, identificând domeniile în care există o lipsă de convergenţă şi coerenţă în aplicarea prezentului regulament, precum şi potenţialele riscuri pentru stabilitatea financiară a Uniunii.

Art. 11: Tehnici de atenuare a riscului pentru contracte derivate extrabursiere necompensate prin CPC
(1)Contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare care încheie contracte derivate extrabursiere necompensate prin CPC se asigură, exercitând toată diligenţa necesară, că există proceduri şi mecanisme corespunzătoare necesare măsurării, monitorizării şi atenuării riscului operaţional şi al riscului de contraparte, care includ cel puţin următoarele:
a)confirmarea la timp, prin mijloace electronice atunci când este posibil, a termenilor contractelor derivate extrabursiere relevante;
b)proceduri standardizate solide, reziliente şi controlabile care să permită reconcilierea portofoliilor, gestionarea riscurilor asociate, identificarea timpurie şi soluţionarea diferendelor dintre părţi şi monitorizarea valorii contractelor în derulare.
(2)Contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare menţionate la articolul 10 evaluează zilnic la preţul pieţei (mark-to-market) valoarea contractelor în derulare. În cazul în care condiţiile de piaţă nu permit evaluarea la preţul pieţei (marking-to-market), se recurge la o evaluare fiabilă şi prudentă pe baza unui model financiar.
O contraparte nefinanciară care începe să fie supusă obligaţiilor prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat ia măsurile necesare pentru a se conforma obligaţiilor respective în termen de patru luni de la notificarea menţionată la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a). O contraparte nefinanciară este exceptată de la aceste obligaţii pentru contractele încheiate în termen de patru luni de la notificarea respectivă.

(3)Contrapărţile financiare dispun de proceduri de gestionare a riscului care să impună un schimb de garanţii prompt, corect şi segregat corespunzător în ceea ce priveşte contractele derivate extrabursiere încheiate la 16 august 2012 sau după acea dată. Contrapărţile nefinanciare menţionate la articolul 10 dispun de proceduri de gestionare a riscului care să impună un schimb de garanţii prompt, corect şi segregat corespunzător în ceea ce priveşte contractele derivate extrabursiere încheiate la data la care a fost depăşit pragul de compensare sau după acea dată.
O contraparte nefinanciară care începe să fie supusă obligaţiilor prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat ia măsurile necesare pentru a se conforma obligaţiilor respective în termen de patru luni de la notificarea menţionată la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a). O contraparte nefinanciară este exceptată de la aceste obligaţii pentru contractele încheiate în termen de patru luni de la notificarea respectivă.
Contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare menţionate la articolul 10 alineatul (1) solicită autorizarea din partea autorităţilor lor competente înainte de a utiliza un model de calcul al marjei iniţiale sau de a adopta o modificare a unui astfel de model în ceea ce priveşte procedurile de gestionare a riscurilor prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat. Atunci când solicită autorizarea, contrapărţile respective furnizează autorităţilor lor competente, prin intermediul bazei de date centrale, toate informaţiile relevante cu privire la respectivele proceduri de gestionare a riscurilor. Autorităţile competente respective acordă sau refuză o astfel de autorizare în termen de şase luni de la primirea cererii pentru un nou model sau în termen de trei luni de la primirea cererii de modificare a unui model deja autorizat.
Dacă modelul menţionat la al treilea paragraf de la prezentul alineat se bazează pe un model pro forma, contrapartea solicită ABE validarea modelului respectiv şi furnizează ABE toate informaţiile relevante menţionate la paragraful respectiv prin intermediul bazei de date centrale. În plus, contrapartea furnizează ABE informaţiile privind valoarea noţională în derulare menţionată la alineatul (12a) de la prezentul articol prin intermediul bazei de date centrale.
Dacă modelul menţionat la al treilea paragraf de la prezentul alineat se bazează pe un model pro forma, autorităţile competente pot acorda autorizarea numai în cazul în care modelul pro forma a fost validat de ABE.
ABE, în cooperare cu ESMA şi EIOPA, poate emite ghiduri sau recomandări în vederea asigurării unui proces uniform de aplicare şi autorizare a procedurilor de gestionare a riscurilor menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(31)Prin derogare de la alineatul (3), opţiunile pe acţiuni individuale şi opţiunile pe indici bursieri care nu sunt compensate printr-o CPC nu fac obiectul unor proceduri de gestionare a riscurilor ce impun un schimb de garanţii prompt, corect şi segregat în mod corespunzător.
În sensul primului paragraf de la prezentul alineat, ESMA, în cooperare cu ABE şi EIOPA, monitorizează:
a)evoluţiile în materie de reglementare din jurisdicţiile ţărilor terţe în ceea ce priveşte tratamentul opţiunilor pe acţiuni individuale şi al opţiunilor pe indici bursieri;
b)impactul derogării prevăzute la primul paragraf asupra stabilităţii financiare a Uniunii sau a unuia sau mai multor state membre ale acesteia; şi
c)evoluţia expunerilor în cadrul opţiunilor pe acţiuni individuale şi al opţiunilor pe indici bursieri care nu sunt compensate de o CPC.
Cel puţin o dată la trei ani de la 24 decembrie 2024, ESMA, în cooperare cu ABE şi EIOPA, raportează Comisiei constatările monitorizării sale menţionate la al doilea paragraf.
În termen de un an de la data primirii raportului menţionat la al treilea paragraf, Comisia evaluează:
(a)dacă evoluţiile internaţionale au condus la o mai mare convergenţă în ceea ce priveşte tratamentul opţiunilor pe acţiuni individuale şi al opţiunilor pe indici bursieri; şi
(b)dacă derogarea prevăzută la primul paragraf pune în pericol stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia sau mai multor state membre ale acesteia.
Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 82 pentru a modifica prezentul regulament prin revocarea derogării prevăzute la primul paragraf după o perioadă de adaptare. Perioada de adaptare nu depăşeşte doi ani.

(4)Contrapărţile financiare deţin un cuantum adecvat şi proporţional din capital pentru a gestiona riscul neacoperit printr-un schimb adecvat de garanţii.
(5)Cerinţa prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol nu se aplică tranzacţiilor intragrup menţionate la articolul 3 încheiate de contrapărţi stabilite în acelaşi stat membru, cu condiţia să nu existe nici un impediment, actual sau prevăzut, de ordin practic sau juridic, în calea transferului rapid de fonduri proprii sau a stingerii rapide a obligaţiilor între contra-părţi.
(6)O tranzacţie intragrup de tipul menţionat la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) sau (c) încheiată de contrapărţi stabilite în state membre diferite este exceptată integral sau parţial de cerinţa prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol, în temeiul unei decizii pozitive a ambelor autorităţi competente relevante, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)procedurile de gestionare a riscului aplicate de contrapărţi sunt suficient de judicioase şi solide şi sunt adecvate nivelului de complexitate al tranzacţiei cu instrumente financiare derivate;
b)nu există nici un impediment, actual sau prevăzut, de ordin practic sau juridic, în calea transferului rapid de fonduri proprii sau a stingerii rapide a obligaţiilor între contrapărţi.
În cazul în care autorităţile competente nu sunt în măsură să ajungă la o decizie pozitivă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii de exceptare, AEVMP poate sprijini autorităţile respective în eforturile acestora de a ajunge la un acord în conformitate cu competenţele care îi revin în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(7)O tranzacţie intragrup de tipul menţionat la articolul 3 alineatul (1) încheiată de contrapărţi nefinanciare stabilite în state membre diferite este exceptată de cerinţa prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)procedurile de gestionare a riscului aplicate de contrapărţi sunt suficient de judicioase şi solide şi sunt adecvate nivelului de complexitate al tranzacţiei cu instrumente financiare derivate;
b)nu există nici un impediment, actual sau prevăzut, de ordin practic sau juridic, în calea transferului rapid de fonduri proprii sau a stingerii rapide a obligaţiilor între contrapărţi.
Contrapartea nefinanciară notifică autorităţilor competente menţionate la articolul 10 alineatul (5) intenţia sa de a aplica exceptarea. Exceptarea este valabilă cu excepţia cazului în care oricare dintre autorităţile competente notificate consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate la litera (a) sau la litera (b) de la primul paragraf în termen de trei luni de la data notificării.
(8)O tranzacţie intragrup de tipul menţionat la articolul 3 alineatul (2) literele (a)-(d) încheiată de o contraparte stabilită în Uniune şi o contraparte stabilită în jurisdicţia unei ţări terţe este exceptată integral sau parţial de cerinţa prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol, în temeiul unei decizii pozitive a autorităţii competente relevante responsabile de supravegherea contrapărţii stabilite în Uniune, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)procedurile de gestionare a riscului aplicate de contrapărţi sunt suficient de judicioase şi solide şi sunt adecvate nivelului de complexitate al tranzacţiei cu instrumente financiare derivate;
b)nu există nici un impediment, actual sau prevăzut, de ordin practic sau juridic, în calea transferului rapid de fonduri proprii sau a stingerii rapide a obligaţiilor între contrapărţi.
(9)O tranzacţie intragrup de tipul menţionat la articolul 3 alineatul (1) încheiată de o contraparte nefinanciară stabilită în Uniune şi o contraparte stabilită în jurisdicţia unei ţări terţe este exceptată de cerinţa prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)procedurile de gestionare a riscului aplicate de contrapărţi sunt suficient de judicioase şi solide şi sunt adecvate nivelului de complexitate al tranzacţiei cu instrumente financiare derivate;
b)nu există nici un impediment, actual sau prevăzut, de ordin practic sau juridic, în calea transferului rapid de fonduri proprii sau a stingerii rapide a obligaţiilor între contrapărţi.
Contrapartea nefinanciară notifică autorităţii competente menţionate la articolul 10 alineatul (5) intenţia sa de a aplica exceptarea. Exceptarea este valabilă cu excepţia cazului în care autoritatea competentă notificată consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate la litera (a) sau la litera (b) de la primul paragraf în termen de trei luni de la data notificării.
(10)O tranzacţie intragrup de tipul menţionat la articolul 3 alineatul (1) încheiată de o contraparte nefinanciară şi o contraparte financiară care sunt stabilite în state membre diferite este exceptată integral sau parţial de cerinţa prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol, în temeiul unei decizii pozitive a autorităţii competente relevante responsabile de supravegherea contrapărţii financiare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)procedurile de gestionare a riscului aplicate de contrapărţi sunt suficient de judicioase şi solide şi sunt adecvate nivelului de complexitate al tranzacţiei cu instrumente financiare derivate;
b)nu există nici un impediment, actual sau prevăzut, de ordin practic sau juridic, în calea transferului rapid de fonduri proprii sau a stingerii rapide a obligaţiilor între contrapărţi.
Autoritatea competentă relevantă responsabilă de supravegherea contrapărţii financiare notifică orice decizie de acest tip autorităţii competente menţionate la articolul 10 alineatul (5). Exceptarea este valabilă cu excepţia cazului în care autoritatea competentă notificată consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate la litera (a) sau la litera (b) de la primul paragraf. Dacă există un dezacord între autorităţile competente, AEVMP poate să sprijine autorităţile respective în ajungerea la un acord în conformitate cu competenţele care îi revin în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(11)Contrapartea unei tranzacţii intragrup care a fost exceptată de cerinţa prevăzută la alineatul (3) face publice informaţiile referitoare la exceptare.
O autoritate competentă notifică AEVMP orice decizie adoptată în temeiul alineatelor (6), (8) sau (10) sau orice notificare primită în temeiul alineatelor (7), (9) sau (10) şi pune la dispoziţia AEVMP informaţii referitoare la tranzacţia intragrup în cauză.
(12)Obligaţiile prevăzute la alineatele (1)-(11) se aplică contractelor derivate extrabursiere încheiate între entităţi din ţări terţe care ar face obiectul acestor obligaţii dacă ar fi stabilite în Uniune, cu condiţia ca aceste contracte să aibă un efect direct, substanţial şi previzibil în Uniune sau în cazul în care o astfel de obligaţie este necesară sau oportună pentru a preveni eludarea oricăror dispoziţii ale prezentului regulament.
(121)ABE instituie o funcţie centrală de validare pentru elementele şi aspectele generale ale modelelor pro forma, precum şi pentru modificările aduse acestora, utilizate sau care urmează să fie utilizate de contrapărţile financiare şi de contrapărţile nefinanciare menţionate la articolul 10 în scopul respectării cerinţelor prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol. ABE colectează feedback de la ESMA, EIOPA şi autorităţile competente responsabile cu supravegherea contrapărţilor care utilizează modelele pro forma supuse validării, inclusiv cu privire la performanţa respectivelor modele pro forma, şi îşi coordonează opiniile pentru a ajunge la un consens în legătură cu elementele şi aspectele generale ale modelelor pro forma. ABE serveşte drept punct principal de contact pentru discuţii cu participanţii pe piaţă şi cu dezvoltatorii respectivelor modele pro forma.
În calitatea sa de validator central, ABE validează elementele şi aspectele generale ale respectivelor modele pro forma, inclusiv calibrarea şi proiectarea acestora, acoperirea de către acestea a instrumentelor şi a claselor de active, şi factorii de risc. ABE aprobă sau refuză această validare în termen de şase luni de la primirea cererii de validare menţionate la alineatul (3) al patrulea paragraf pentru un nou model pro forma şi în termen de trei luni de la primirea cererii de modificare a unui model deja validat. Pentru a facilita activitatea de validare a ABE, dezvoltatorii de modele pro forma transmit ABE, la cererea ABE, toate informaţiile şi documentele necesare.
ABE asistă autorităţile competente în procesele lor de autorizare în ceea ce priveşte aspectele generale ale punerii în aplicare a modelelor prevăzute la alineatul (3). În acest scop, ABE întocmeşte un raport anual privind aspectele relevante ale activităţii sale de validare, inclusiv verificarea calibrării modelelor în temeiul celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat şi analiza problemelor raportate. În cazul în care consideră că este necesar, ABE, în cooperare cu ESMA şi EIOPA, formulează recomandări adresate autorităţilor competente respective în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Pentru a sprijini ABE în elaborarea rapoartelor şi a recomandărilor, autorităţile competente furnizează ABE, la cererea acesteia, informaţiile colectate în cursul procesului lor iniţial şi în curs de autorizare la nivel de entitate a modelelor prevăzute la alineatul (3) sau a modificărilor aduse acestora.
Autorităţile competente sunt singurele responsabile de autorizarea utilizării modelelor în temeiul alineatului (3) sau a modificărilor aduse acestora, la nivelul entităţii supravegheate.
Pentru fiecare model pro forma, ABE percepe o taxă anuală contrapărţilor financiare şi contrapărţilor nefinanciare menţionate la articolul 10 alineatul (1), utilizând modelele pro forma validate de ABE în temeiul celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat. Autorităţile competente raportează ABE contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare care implementează modele supuse procesului de validare prevăzut la primul paragraf. Taxa este proporţională cu media lunară a valorii noţionale în derulare a instrumentelor financiare derivate extrabursiere care nu sunt compensate la nivel central în ultimele 12 luni ale contrapărţilor în cauză care utilizează modelele pro forma validate de ABE şi se alocă pentru a acoperi toate costurile suportate de ABE în îndeplinirea sarcinilor sale în conformitate cu primul paragraf.
În sensul prezentului articol, «model pro forma» înseamnă un model de marjă iniţială stabilit, publicat şi revizuit prin iniţiative ale pieţei.
Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 82 pentru a completa prezentul regulament, prin precizarea:
a)metodei de stabilire a cuantumului taxelor; şi
b)modalităţilor de plată a taxelor.

(13)AEVMP monitorizează periodic activitatea legată de instrumentele financiare derivate care nu sunt eligibile pentru compensare pentru a identifica cazurile în care o anumită clasă de instrumente financiare derivate poate reprezenta un risc sistemic şi pentru a preveni arbitrajul de reglementare între tranzacţiile derivate compensate şi cele necompensate. În special, după consultarea cu CERS, AEVMP ia măsuri în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) sau reexaminează standardele tehnice de reglementare referitoare la cerinţele în materie de marjă stabilite la alineatul (14) de la prezentul articol şi la articolul 41.
(14)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVPM elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează:
a)procedurile şi mecanismele menţionate la alineatul (1);
b)condiţiile de piaţă care nu permit evaluarea la preţul pieţei (marking-to-market) şi criteriile pentru utilizarea modelului de evaluare menţionat la alineatul (2);
c)informaţiile referitoare la tranzacţiile intragrup exceptate care trebuie incluse în notificarea menţionată la alineatele (7), (9) şi (10);
d)informaţiile detaliate cu privire la tranzacţiile intragrup exceptate menţionate la alineatul (11);
e)contractele considerate a avea un efect direct, substanţial şi previzibil în Uniune sau cazurile în care în care se impune sau este oportună prevenirea eludării oricăror dispoziţii ale prezentului regulament, în sensul alineatului (12).
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte comune de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(15)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AES elaborează proiecte comune de standarde tehnice de reglementare în care precizează:
a)procedurile de gestionare a riscurilor, inclusiv nivelul şi tipul garanţiei şi mecanismele de segregare menţionate la alineatul (3);
a1)procedurile de supraveghere, pentru a asigura validarea iniţială şi continuă a procedurilor de gestionare a riscurilor menţionate la alineatul (3) aplicate de instituţiile de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2013/36/UE şi de firmele de investiţii autorizate în conformitate cu Directiva 2014/65/UE care au sau aparţin unui grup cu o medie lunară a valorii noţionale în derulare a instrumentelor financiare derivate extrabursiere care nu sunt compensate la nivel central de cel puţin 750 de miliarde EUR, calculată în conformitate cu standardele tehnice de reglementare care urmează să fie elaborate de AES în conformitate cu prezentul alineat.

b)procedurile pe care trebuie să le urmeze contrapărţile şi autorităţile competente relevante atunci când aplică exceptările prevăzute la alineatele (6)-(10);
c)criteriile aplicabile menţionate la alineatele (5)-(10), în special referitor la ceea ce urmează a fi considerat un impediment de ordin practic sau juridic în calea transferului rapid de fonduri proprii şi a stingerii rapide a obligaţiilor între contrapărţi.
Nivelul şi tipul garanţiei reale necesare în ceea ce priveşte contractele derivate extrabursiere încheiate de entităţile emitente de obligaţiuni garantate în legătură cu o obligaţiune garantată sau de o entitate special constituită în scopul securitizării în legătură cu o securitizare în înţelesul prezentului regulament şi care întrunesc condiţiile prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din prezentul regulament, precum şi cerinţele prevăzute la articolul 18, şi la articolele 19-22 sau articolele 23-26 din Regulamentul (UE) 2017/2402 [Regulamentul privind securitizarea] se stabilesc ţinând seama de impedimentele întâmpinate în tranzacţia de schimb a garanţiei reale în ceea ce priveşte contractele de garanţie existente în cadrul obligaţiunii garantate sau al securitizării.
Până la 18 iulie 2018, AES prezintă Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare, cu excepţia celor menţionate la litera (aa) de la primul paragraf.
ABE, în cooperare cu ESMA, înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf litera (aa) până la 25 decembrie 2025.

În funcţie de natura juridică a contrapărţii, se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 fie din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, fie din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, fie din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 12: Sancţiuni
(1)Statele membre stabilesc regimul sancţiunilor care se aplică în cazul încălcării dispoziţiilor din prezentul titlu şi iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea lor în aplicare. Sancţiunile includ cel puţin amenzi administrative. Sancţiunile prevăzute sunt eficace, proporţionale şi disuasive.
(11)Fără a aduce atingere alineatului (1) de la prezentul articol şi dreptului statelor membre de a prevedea şi de a impune sancţiuni penale, autoritatea competentă impune, printr-o decizie, sancţiuni administrative sau penalităţi cu titlu cominatoriu sau solicită autorităţilor judiciare competente să impună sancţiuni sau penalităţi cu titlu cominatoriu entităţilor care sunt supuse obligaţiei de raportare în temeiul articolului 9, în cazul în care detaliile raportate conţin în mod repetat erori vădite sistematice.
Penalităţile cu titlu cominatoriu menţionate la primul paragraf nu depăşesc maximum 1 % din cifra de afaceri medie zilnică realizată în exerciţiul financiar precedent pe care, în cazul unei încălcări continue, entitatea trebuie să o plătească pentru fiecare zi în care încălcarea continuă, până când se respectă sau se respectă din nou obligaţia. Penalităţile cu titlu cominatoriu pot fi impuse pe o perioadă maximă de şase luni de la data prevăzută în decizia autorităţii competente prin care se solicită să se pună capăt unei încălcări şi prin care se impun penalităţi cu titlu cominatoriu.

(2)Statele membre se asigură că autorităţile competente responsabile de supravegherea contrapărţilor financiare şi, atunci când este cazul, a contrapărţilor nefinanciare fac publică orice sancţiune impusă pentru încălcări ale articolelor 4, 5 şi 7-11, cu excepţia cazului în care divulgarea informaţiilor ar pune în pericol pieţele financiare sau ar cauza daune disproporţionate părţilor implicate. La intervale regulate, statele membre publică rapoarte de evaluare a eficacităţii regimurilor de sancţiuni aplicate. Informaţiile astfel divulgate nu conţin date cu caracter personal în sensul articolului 2 litera (a) din Directiva 95/46/CE.
Înainte de 17 februarie 2013, statele membre transmit Comisiei dispoziţiile menţionate la alineatul (1). Statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la orice modificare ulterioară a acestui regim.
(3)Încălcarea dispoziţiilor prezentului titlu nu aduce atingere validităţii unui contract derivat extrabursier sau posibilităţii părţilor de a aplica dispoziţiile unui astfel de contract. Încălcarea dispoziţiilor prezentului titlu nu dă naştere unui drept de compensare din partea unei părţi la un contract derivat extra-bursier.
(4)Prin derogare de la alineatele (1) şi (1a), în cazul în care sistemul juridic al unui stat membru nu prevede sancţiuni administrative, prezentul articol se poate aplica astfel încât sancţiunea să fie iniţiată de autoritatea competentă şi impusă de autorităţi judiciare, garantându-se, în acelaşi timp, faptul că respectivele mijloace juridice sunt eficiente şi au un efect echivalent cu cel al sancţiunilor administrative impuse de autorităţile competente. În orice caz, sancţiunile impuse trebuie să fie efective, proporţionale şi cu efect de descurajare. Respectivele state membre informează Comisia cu privire la dispoziţiile de drept intern pe care le adoptă în temeiul prezentului alineat până la 24 decembrie 2024, precum şi, fără întârziere, cu privire la orice act legislativ ulterior de modificare sau orice modificare ulterioară a acestora.
(5)ESMA, în cooperare cu ABE, EIOPA şi CERS, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza ce constituie erori vădite sistematice, astfel cum sunt menţionate la alineatul (1a).
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 13: Mecanismul destinat evitării cerinţelor repetitive sau conflictuale în ceea ce priveşte contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o CPC
(1)Comisia este asistată de AES în monitorizarea aplicării la nivel internaţional a principiilor prevăzute la articolul 11, în special în ceea ce priveşte potenţialele cerinţe repetitive sau conflictuale impuse participanţilor pe piaţă, şi recomandă posibile acţiuni.
(2)Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să constate că mecanismele juridice, de supraveghere şi de punere în aplicare dintr-o ţară terţă:
a)sunt echivalente cu cerinţele de la articolul 11;
b)asigură o protecţie a secretului profesional echivalentă cu cea prevăzută la articolul 83; şi
c)sunt aplicate efectiv şi respectate în mod echitabil şi fără să creeze distorsiuni astfel încât să asigure eficacitatea supravegherii şi a aplicării normelor în ţara terţă respectivă.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 86 alineatul (2).
(3)Un act de punere în aplicare privind echivalenţa în sensul alineatului (2) implică faptul că obligaţiile prevăzute la articolul 11 sunt considerate a fi îndeplinite de contrapărţile care încheie un contract derivat extrabursier necompensat de o CPC ce face obiectul prezentului regulament dacă cel puţin una dintre contrapărţi face obiectul cerinţelor care sunt considerate echivalente în temeiul respectivului act de punere în aplicare privind echivalenţa.

Art. 13a: Modificarea contractelor istorice pentru aplicarea reformelor indicilor de referinţă
(1)Contrapărţile pot aplica în continuare procedurile de gestionare a riscului menţionate la articolul 11 alineatul (3) existente la 13 februarie 2021, în ceea ce priveşte contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o CPC şi care sunt încheiate sau novate înainte de data la care produce efecte obligaţia de a dispune de proceduri de gestionare a riscului prevăzută la articolul 11 alineatul (3), în cazul în care, după 13 februarie 2021, contractele respective sunt ulterior modificate sau novate cu unicul scop de a înlocui un indice de referinţă sau de a introduce o dispoziţie alternativă în legătură cu orice indici de referinţă utilizaţi în contract.
(2)Contractele care sunt încheiate sau novate înainte de data de la care obligaţia de compensare produce efecte în temeiul articolului 4 şi care, după 13 februarie 2021, sunt ulterior modificate sau novate cu unicul scop de a înlocui un indice de referinţă sau de a introduce o dispoziţie alternativă în legătură cu orice indici de referinţă utilizaţi în contract, nu sunt, din acest motiv, supuse obligaţiei de compensare menţionate la articolul 4.
(3)Alineatele (1) şi (2) se aplică numai contractelor derivate extrabursiere a căror modificare sau novaţie:
a)este necesară în scopul înlocuirii indicilor de referinţă în contextul reformelor indicilor de referinţă;
b)nu modifică substanţa economică sau factorul de risc reprezentat de trimiterea la un indice de referinţă într-un astfel de contract; şi
c)nu includ alte modificări ale clauzelor juridice din contractul respectiv care nu se raportează la indicele de referinţă utilizat şi, prin urmare, pot modifica contractul într-un mod care necesită în mod efectiv ca acesta să fie considerat drept un contract nou.

Art. 14: Autorizarea CPC
(1)Atunci când o persoană juridică stabilită în Uniune intenţionează să presteze servicii de compensare în calitate de CPC, aceasta înaintează o cerere de autorizare autorităţii competente a statului membru în care este stabilită (denumită în continuare "autoritatea competentă a CPC"), în conformitate cu procedura stabilită la articolul 17.
(2)Odată ce a fost acordată în conformitate cu articolul 17, autorizaţia este valabilă pentru întregul teritoriu al Uniunii.
(3)Autorizaţia menţionată la alineatul (1) se acordă pentru serviciile şi activităţile legate de compensare şi precizează serviciile sau activităţile pentru care CPC este autorizată să presteze sau să desfăşoare servicii de compensare, inclusiv clasele de instrumente financiare derivate, titluri de valoare, alte instrumente financiare sau instrumente nefinanciare acoperite de o astfel de autorizaţie.
O entitate care solicită autorizarea ca CPC pentru compensarea de instrumente financiare include în cererea sa clasele de instrumente nefinanciare adecvate pentru compensare pe care o astfel de CPC intenţionează să le compenseze.

(4)CPC respectă în orice moment condiţiile impuse pentru autorizare.
CPC aduce imediat la cunoştinţa autorităţii competente toate modificările importante care afectează condiţiile de autorizare.
(5)Autorizarea menţionată la alineatul (1) nu împiedică statele membre să adopte sau să continue să aplice cerinţe suplimentare în ceea ce priveşte CPC stabilite pe teritoriul lor, inclusiv anumite cerinţe de autorizare în temeiul Directivei 2006/48/CE.
(6)ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu SEBC, proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează lista documentelor necesare care trebuie să însoţească o cerere de autorizare astfel cum este menţionată la alineatul (1) şi informaţiile pe care trebuie să le conţină astfel de documente pentru a se demonstra că CPC solicitantă respectă toate cerinţele relevante din prezentul regulament.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(7)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care precizează formatul electronic al cererii care trebuie să fie depusă prin intermediul bazei de date centrale pentru autorizarea menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 15: Extinderea activităţilor şi a serviciilor
(1)O CPC care intenţionează să îşi extindă obiectul de activitate la servicii sau activităţi suplimentare, inclusiv la instrumente nefinanciare adecvate pentru a fi compensate la nivel central printr-o CPC autorizată, care nu sunt acoperite de autorizaţia existentă înaintează autorităţii competente a CPC o cerere de extindere a autorizaţiei respective la servicii sau activităţi de compensare suplimentare care vizează una sau mai multe clase de instrumente financiare derivate, titluri de valoare, alte instrumente financiare sau instrumente nefinanciare, cu excepţia cazului în care o astfel de extindere a activităţilor sau serviciilor este exceptată de la autorizare în temeiul articolului 15a.
Extinderea autorizaţiei se efectuează în conformitate fie cu procedura prevăzută la articolul 17, fie cu procedura prevăzută la articolul 17a, după caz.

(2)Atunci când o CPC doreşte să îşi extindă activităţile într-un alt stat membru decât cel în care este stabilită, autoritatea competentă a CPC notifică imediat autoritatea competentă a celuilalt stat membru.
(3)ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu SEBC, proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează listele documentelor necesare care trebuie să însoţească o cerere de extindere a autorizaţiei în temeiul alineatului (1) şi informaţiile pe care trebuie să le conţină astfel de documente. Listele cu documentele şi informaţiile necesare trebuie să fie relevante şi proporţionale cu natura extinderii procedurilor de autorizare menţionate la alineatul (1), pentru a se demonstra că CPC îndeplineşte toate cerinţele relevante din prezentul regulament.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(4)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care precizează formatul electronic al cererii care trebuie să fie depusă prin intermediul bazei de date centrale pentru o extindere a autorizaţiei menţionate la alineatul (1).
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 15a: Exceptarea de la autorizarea unei extinderi a serviciilor şi activităţilor de compensare
(1)În pofida articolului 15, o CPC care intenţionează să îşi extindă obiectul de activitate pentru a include un serviciu suplimentar sau o activitate suplimentară care nu sunt acoperite de autorizaţia existentă nu este obligată să fie autorizată pentru o astfel de extindere în cazul în care serviciul suplimentar respectiv sau activitatea suplimentară respectivă nu au un impact semnificativ asupra profilului de risc al CPC.
CPC notifică destinatarii înregistraţi prin intermediul bazei de date centrale în cazul în care decide să utilizeze exceptarea prevăzută la primul paragraf de la prezentul alineat, inclusiv serviciul sau activitatea pe care intenţionează să o furnizeze.
Modificările puse în aplicare de o CPC în conformitate cu prezentul articol fac obiectul unei examinări şi evaluări în conformitate cu articolul 21.
ESMA poate revizui furnizarea de servicii şi activităţi de compensare şi poate raporta colegiului menţionat la articolul 18 şi Comisiei cu privire la riscurile care decurg din prestarea de servicii şi desfăşurarea activităţilor CPC în temeiul prezentului articol şi cu privire la caracterul adecvat al acestora.
(2)ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu membrii SEBC, proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia următoarele:
a)tipul de extindere a serviciilor sau activităţilor de compensare care nu ar avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei CPC; şi
b)frecvenţa cu care o CPC informează că utilizează exceptarea menţionată la alineatul (1), care nu poate depăşi frecvenţa de o dată la trei luni.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 16: Cerinţe de capital
(1)CPC trebuie să dispună de un capital iniţial permanent şi disponibil de cel puţin 7,5 milioane EUR pentru a fi autorizată în conformitate cu articolul 14.
(2)Capitalul unei CPC, inclusiv rezultatul reportat şi rezervele, este proporţional cu riscul generat de activităţile CPC. Capitalul este în orice moment suficient pentru a asigura lichidarea sau restructurarea ordonată a activităţilor într-un interval de timp adecvat şi o protecţie corespunzătoare a CPC împotriva riscurilor de credit, de contraparte, de piaţă, operaţionale, juridice şi comerciale care nu sunt deja acoperite prin resurse financiare specifice în conformitate cu articolele 4144.
(3)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ABE elaborează, în strânsă cooperare cu SEBC şi după consultarea AEVMP, proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează cerinţele privind capitalul, rezultatul reportat şi rezervele CPC menţionate la alineatul (2).
ABE înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare respective până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 17: Procedura de acordare şi de refuzare a autorizaţiei
(1)CPC solicitantă depune o cerere de autorizare, astfel cum se menţionează la articolul 14 alineatul (1), sau o cerere de extindere a unei autorizaţii existente, astfel cum se menţionează la articolul 15 alineatul (1), în format electronic, prin intermediul bazei de date centrale. Cererea se partajează imediat prin intermediul bazei de date centrale respective cu autoritatea competentă a CPC, ESMA şi colegiul menţionat la articolul 18.
CPC solicitantă furnizează toate informaţiile necesare pentru a demonstra că a luat, la momentul autorizării iniţiale, toate măsurile necesare pentru a îndeplini obligaţiile stabilite în prezentul regulament. În cazul în care o CPC solicită o extindere a unei autorizaţii existente în temeiul articolului 15, aceasta furnizează toate informaţiile necesare pentru a demonstra că, la data la care se acordă o astfel de extindere, vor fi fost luate toate măsurile suplimentare pentru a îndeplini toate cerinţele prevăzute în prezentul regulament în ceea ce priveşte o astfel de extindere.
În conformitate cu articolul 17c, se trimite o confirmare de primire a cererii prin intermediul bazei de date centrale în termen de două zile lucrătoare de la depunerea cererii în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat.

(2)În urma confirmării de primire menţionate la alineatul (1) al treilea paragraf, autoritatea competentă a CPC transmite CPC solicitante o notificare prin care o informează dacă cererea conţine documentele şi informaţiile necesare.
Notificarea se trimite în termen de:
a)20 de zile lucrătoare de la confirmarea de primire, în cazul în care CPC solicitantă a solicitat o autorizaţie în temeiul articolului 14 alineatul (1); sau
b)10 zile lucrătoare de la confirmarea de primire, în cazul în care CPC solicitantă a solicitat o extindere a unei autorizaţii existente în temeiul articolului 15 alineatul (1).
În cazul în care, în perioada aplicabilă specificată la al doilea paragraf de la prezentul alineat, autoritatea competentă a CPC decide că nu au fost transmise toate documentele sau informaţiile necesare în temeiul articolului 14 alineatele (6) şi (7) sau al articolului 15 alineatele (3) şi (4), aceasta solicită CPC solicitante să prezinte documente sau informaţii suplimentare prin intermediul bazei de date centrale. Cererea de autorizare sau cererea de extindere a autorizaţiei se respinge în cazul în care autoritatea competentă a CPC decide că CPC solicitantă nu a dat curs unei astfel de cereri. Autoritatea competentă a CPC informează CPC prin intermediul bazei de date centrale cu privire la decizia luată.

(3)Autoritatea competentă a CPC efectuează o evaluare a riscurilor privind respectarea de către CPC a cerinţelor relevante stabilite în prezentul regulament în termenul specificat la al doilea paragraf (denumită în continuare «perioada de evaluare a riscurilor»).
Evaluarea riscurilor se efectuează în termen de:
a)80 de zile lucrătoare de la confirmarea prevăzută la alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), în cazul în care se depune o cerere în temeiul articolului 14 alineatul (1); sau
b)40 de zile lucrătoare de la confirmarea prevăzută la alineatul (2) al doilea paragraf litera (b), în cazul în care se depune o cerere în temeiul articolului 15 alineatul (1).
Până la sfârşitul perioadei de evaluare a riscurilor, autoritatea competentă a CPC transmite ESMA şi colegiului menţionat la articolul 18 proiectul său de decizie şi raportul prin intermediul bazei de date centrale.
După primirea proiectului de decizie şi a raportului menţionate la al treilea paragraf de la prezentul alineat şi pe baza constatărilor acestora, colegiul menţionat la articolul 18 adoptă, în termen de 15 zile lucrătoare, în temeiul articolului 19, un aviz prin care stabileşte dacă CPC solicitantă respectă cerinţele prevăzute în prezentul regulament şi îl transmite autorităţii competente a CPC şi ESMA în format electronic prin intermediul bazei de date centrale.
Colegiul menţionat la articolul 18 poate include în avizul său orice condiţie sau recomandare pe care o consideră necesară pentru a atenua eventualele deficienţe ale CPC în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor.
După primirea proiectului de decizie şi a raportului menţionate la al treilea paragraf de la prezentul alineat, ESMA adoptă, în termen de 15 zile lucrătoare, un aviz prin care stabileşte dacă CPC solicitantă respectă cerinţele prevăzute în prezentul regulament în conformitate cu articolul 23a alineatul (1) litera (e), articolul 23a alineatul (2) şi articolul 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc) şi îl transmite autorităţii competente a CPC şi colegiului menţionat la articolul 18.
ESMA poate include în avizul său orice condiţie sau recomandare pe care o consideră necesară pentru a atenua eventualele deficienţe ale CPC în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor în legătură cu riscurile identificate la nivel transfrontalier sau pentru stabilitatea financiară a Uniunii.
(31)Fără a aduce atingere avizului menţionat la alineatul (3) al şaselea paragraf de la prezentul articol, după primirea proiectului de decizie şi a raportului menţionate la alineatul (3) al treilea paragraf de la prezentul articol, ESMA poate, de asemenea, să prezinte autorităţii competente un aviz în conformitate cu articolul 23a şi cu articolul 24a alineatul (7) cu privire la respectivul proiect de decizie, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a promova aplicarea consecventă şi coerentă a unui articol relevant, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea proiectului de decizie.
În cazul în care proiectul de decizie transmis către ESMA în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol arată o lipsă a convergenţei sau a coerenţei în aplicarea prezentului regulament, ESMA emite ghiduri sau recomandări în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 pentru a promova consecvenţa sau coerenţa necesară în aplicarea prezentului regulament.
Avizele adoptate de ESMA şi de colegiul menţionat la articolul 18 se transmit destinatarilor respectivi în format electronic prin intermediul bazei de date centrale.
(32)În cursul perioadei de evaluare a riscurilor, autoritatea competentă a CPC, prin intermediul bazei de date centrale:
a)poate adresa CPC solicitante întrebări şi poate solicita informaţii suplimentare de la aceasta;
b)coordonează şi transmite întrebări CPC solicitante din partea ESMA sau a oricărui membru al colegiului menţionat la articolul 18; şi
c)transmite ESMA şi membrilor colegiului menţionat la articolul 18 toate răspunsurile furnizate de CPC solicitantă.
În cazul în care autoritatea competentă a CPC nu a furnizat ESMA sau unui membru al colegiului menţionat la articolul 18 informaţiile solicitate în termen de 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii, ESMA sau orice membru al colegiului menţionat la articolul 18 îi poate solicita direct CPC informaţiile respective prin intermediul bazei de date centrale.
În cazul în care CPC solicitantă nu a răspuns la întrebările menţionate la primul paragraf în termenul stabilit de autoritatea care solicită informaţiile, autoritatea competentă a CPC, după consultarea autorităţii solicitante, poate decide să prelungească o singură dată perioada relevantă de evaluare a riscurilor cu maximum 10 zile lucrătoare în total, în cazul în care ea sau autoritatea solicitantă consideră că oricare dintre întrebări este semnificativă pentru evaluare. Autoritatea competentă informează CPC solicitantă, prin intermediul bazei de date centrale, cu privire la prelungirea acordată. Autoritatea competentă poate lua o decizie cu privire la cerere în absenţa unui răspuns din partea CPC.
(33)În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea avizelor ESMA şi ale colegiului menţionat la articolul 18, adoptate în temeiul alineatului (3) al patrulea şi, respectiv, al şaselea paragraf din prezentul articol şi, dacă există, a avizului ESMA adoptat în temeiul alineatului (3a) primul paragraf de la prezentul articol, autoritatea competentă a CPC îşi adoptă decizia, pe care o transmite ESMA şi colegiului menţionat la articolul 18 prin intermediul bazei de date centrale.
În cazul în care decizia autorităţii competente a CPC nu reflectă avizul colegiului menţionat la articolul 18, inclusiv oricare dintre condiţiile sau recomandările cuprinse într-un astfel de aviz, aceasta conţine o explicaţie pe deplin motivată a oricărei abateri semnificative de la avizul respectiv sau de la condiţii sau recomandări.
În cazul în care autoritatea competentă a CPC nu respectă sau intenţionează să nu respecte un aviz al ESMA sau oricare dintre condiţiile sau recomandările incluse în acesta, ESMA informează consiliul supraveghetorilor în conformitate cu articolul 24a. Informaţiile includ şi motivele autorităţii competente a CPC pentru neconformare sau pentru intenţia acesteia de a nu se conforma.

(4)După analizarea corespunzătoare a avizului emis de ESMA şi a avizului colegiului, astfel cum sunt menţionate la alineatele (3) şi (3a) de la prezentul articol, inclusiv a oricăror condiţii sau recomandări cuprinse în respectivele avize, autoritatea competentă a CPC decide să acorde autorizaţia menţionată la articolul 14 şi la articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf numai în cazul în care este pe deplin convinsă că CPC solicitantă:
a)respectă cerinţele stabilite în prezentul regulament, inclusiv, dacă este cazul, pentru prestarea de servicii sau desfăşurarea de activităţi de compensare a instrumentelor nefinanciare; şi
b)este notificată în calitate de sistem în temeiul Directivei 98/26/CE.
În cazul în care o CPC solicită extinderea unei autorizaţii existente în temeiul articolului 15, ESMA, colegiul menţionat la articolul 18 şi autoritatea competentă a CPC se pot baza pe o parte din evaluarea efectuată anterior în temeiul prezentului articol, în măsura în care cererea de extindere nu va avea ca rezultat o modificare sau nu va afecta în alt mod evaluarea anterioară pentru partea respectivă. CPC confirmă autorităţii competente a CPC că nu se modifică faptele care stau la baza acelei părţi a evaluării.
CPC solicitantă nu primeşte autorizaţia în cazul în care:
(a)autoritatea competentă a CPC a decis să nu acorde autorizaţia; sau
(b)toţi membrii colegiului menţionat la articolul 18, cu excepţia autorităţilor statului membru în care este stabilită CPC solicitantă, ajung prin consens la un aviz comun, în temeiul articolului 19 alineatul (1), cu privire la faptul că CPC solicitantă nu ar trebui să primească autorizaţia.
În avizul comun menţionat la al treilea paragraf litera (b) de la prezentul alineat se prezintă în scris motivele complete şi detaliate pentru care colegiul menţionat la articolul 18 consideră că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de prezentul regulament sau de alte dispoziţii din dreptul Uniunii.
În cazul în care nu se poate ajunge prin consens la un astfel de aviz comun şi dacă o majoritate de două treimi din membrii colegiului menţionat la articolul 18 a exprimat un aviz negativ, oricare dintre autorităţile competente vizate, cu sprijinul acelei majorităţii respective, poate sesiza ESMA, în termen de 30 de zile calendaristice de la adoptarea avizului negativ, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Decizia de sesizare a ESMA prezintă în scris motivele complete şi detaliate pentru care membrii relevanţi ai colegiului menţionat la articolul 18 consideră că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de prezentul regulament sau de alte dispoziţii din dreptul Uniunii. În acest caz, autoritatea competentă a CPC amână luarea unei decizii cu privire la autorizare şi aşteaptă ca ESMA să ia o decizie cu privire la autorizare în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Autoritatea competentă a CPC se pronunţă în conformitate cu decizia ESMA. ESMA nu mai poate fi sesizată după expirarea termenului de 30 de zile menţionat la al cincilea paragraf de la prezentul alineat.
În cazul în care toţi membrii colegiului menţionat la articolul 18, cu excepţia autorităţilor statului membru în care este stabilită CPC solicitantă, ajung prin consens la un aviz comun, în temeiul articolului 19 alineatul (1), cu privire la faptul că CPC solicitantă nu ar trebui să primească autorizaţia, autoritatea competentă a CPC poate sesiza ESMA în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită CPC transmite decizia celorlalte autorităţi competente vizate.
Fără întârzieri nejustificate după luarea unei decizii de acordare sau de refuzare a autorizaţiei în temeiul alineatului (3c), autoritatea competentă informează în scris CPC solicitantă cu privire la decizia sa prin intermediul bazei de date centrale, împreună cu o explicaţie pe deplin motivată.

(5)AEVMP acţionează în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 în eventualitatea în care autoritatea competentă a CPC nu a aplicat dispoziţiile prezentului regulament sau le-a aplicat într-un mod care pare să încalce dreptul Uniunii.
AEVMP poate ancheta o presupusă încălcare sau neaplicare a dreptului Uniunii la solicitarea unui membru al colegiului sau din proprie iniţiativă, după ce a informat autoritatea competentă.
(6)Nicio acţiune întreprinsă de un membru al colegiului în exercitarea atribuţiilor sale nu discriminează, direct sau indirect, un stat membru sau grup de state membre ca loc de prestare a serviciilor de compensare, indiferent de moneda folosită.
(7)[textul din Art. 17, alin. (7) din titlul III, capitolul 1 a fost abrogat la 24-dec-2024 de Art. 1, punctul 16., alin. (B) din Regulamentul 2987/27-nov-2024]
Art. 17a: Procedura accelerată pentru aprobarea unei extinderi a autorizaţiei
(1)O procedură accelerată pentru aprobarea unei extinderi a autorizaţiei se aplică în cazul în care o CPC intenţionează să îşi extindă activitatea la prestarea de servicii sau desfăşurarea de activităţi de compensare suplimentare astfel cum se menţionează la articolul 15 şi în cazul în care o astfel de extindere îndeplineşte toate condiţiile următoare:
a)nu implică nevoia ca CPC să îşi adapteze în mod semnificativ structura operaţională, în orice moment al ciclului contractual;
b)nu include oferirea compensării contractelor care nu pot fi lichidate în acelaşi mod sau împreună cu contractele deja compensate de CPC;
c)nu implică nevoia ca CPC să ţină seama de noi specificaţii contractuale semnificative;
d)nu implică introducerea unor riscuri noi semnificative şi nici nu măreşte în mod semnificativ profilul de risc al CPC;
e)nu include oferirea unui nou mecanism sau serviciu de decontare sau de livrare care implică stabilirea de legături cu alt sistem de decontare a instrumentelor financiare, cu alt depozitar central de titluri de valoare sau cu alt sistem de plată pe care CPC nu l-a utilizat anterior.
(2)O CPC care depune o cerere de extindere a autorizaţiei sale existente la servicii sau activităţi de compensare suplimentare în temeiul procedurii accelerate prevăzute la prezentul articol demonstrează că extinderea propusă a activităţii sale la servicii sau activităţi de compensare suplimentare se califică pentru a fi evaluată în cadrul unei astfel de proceduri.
CPC îşi depune cererea de extindere în format electronic prin intermediul bazei de date centrale şi furnizează toate informaţiile necesare, în temeiul articolului 15 alineatele (3) şi (4), pentru a demonstra că a luat, la momentul autorizării, toate măsurile necesare pentru a îndeplini cerinţele relevante prevăzute în prezentul regulament. În conformitate cu articolul 17c, se trimite o confirmare de primire a cererii prin intermediul bazei de date centrale în termen de două zile lucrătoare de la depunerea cererii.
(3)În termen de 15 zile lucrătoare de la confirmarea de primire a unei cereri în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, autoritatea competentă a CPC decide, după ce ia în considerare contribuţiile primite din partea ESMA şi a colegiului menţionat la articolul 18:
a)dacă cererea îndeplineşte condiţiile pentru a fi evaluată în cadrul procedurii accelerate prevăzute la prezentul articol; şi
b)dacă cererea îndeplineşte condiţiile pentru a fi evaluată în cadrul procedurii accelerate prevăzute la prezentul articol, dacă:
(i)acordă extinderea autorizaţiei, în cazul în care CPC respectă prezentul regulament; sau
(ii)refuză extinderea autorizaţiei, în cazul în care CPC nu respectă prezentul regulament.
În cazul în care o CPC solicită o extindere a autorizaţiei în temeiul articolului 15, autoritatea competentă a CPC se poate baza pe o parte din evaluarea efectuată anterior în temeiul prezentului articol, în măsura în care cererea de extindere nu va avea ca rezultat o modificare sau nu va afecta în alt mod evaluarea anterioară pentru partea respectivă. CPC confirmă autorităţii competente a CPC că nu se modifică faptele care stau la baza acelei părţi a evaluării.
În cazul în care autoritatea competentă a decis că extinderea autorizaţiei nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi evaluată în cadrul procedurii accelerate, cererea depusă de CPC este respinsă.
În cazul în care autoritatea competentă a decis să nu acorde extinderea autorizaţiei, extinderea autorizaţiei este refuzată.
(4)Autoritatea competentă a CPC informează în scris CPC solicitantă, prin intermediul bazei de date centrale, în termenul prevăzut la alineatul (3), cu privire la decizia sa luată în temeiul alineatului respectiv.
(5)ESMA, în strânsă cooperare cu SEBC, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia condiţiile menţionate la alineatul (1) literele (a)-(e) de la prezentul articol şi pentru a preciza procedura de consultare a ESMA şi a colegiului menţionat la articolul 18 în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor respective.
Ca parte a detalierii condiţiilor în temeiul primului paragraf, ESMA stabileşte metodologia care trebuie să fie utilizată şi parametrii care trebuie să fie aplicaţi pentru a decide când se consideră că o condiţie a fost îndeplinită. De asemenea, ESMA enumeră şi specifică dacă există extinderi tipice ale serviciilor şi activităţilor care ar putea fi considerate, în principiu, ca intrând sub incidenţa procedurii accelerate prevăzute la prezentul articol.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 17b: Procedura de adoptare a deciziilor, a rapoartelor sau a altor măsuri
(1)Autoritatea competentă a unei CPC transmite în format electronic, prin intermediul bazei de date centrale, o cerere de aviz:
a)al ESMA, în temeiul articolului 23a alineatul (2), în cazul în care autoritatea competentă a CPC intenţionează să adopte o decizie, un raport sau altă măsură în legătură cu articolele 7, 8, 20, 21, 29-33, 35, 36, 37, 41 şi 54;
b)al colegiului menţionat la articolul 18, în temeiul articolului 19, în cazul în care autoritatea competentă a CPC intenţionează să adopte o decizie, un raport sau altă măsură în legătură cu articolele 20, 21, 30, 31, 32, 35, 37, 41, 49, 51 şi 54.
Cererea de aviz menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat, împreună cu toate documentele relevante, se transmite imediat către ESMA şi colegiului menţionat la articolul 18.
(2)Dacă nu se prevede altfel la articolul relevant, autoritatea competentă a CPC evaluează, în termen de 30 de zile lucrătoare de la depunerea cererii menţionate la alineatul (1), respectarea de către CPC a cerinţelor respective. Până la sfârşitul perioadei de evaluare respective, autoritatea competentă a CPC transmite ESMA şi colegiului menţionat la articolul 18 proiectul său de decizie, de raport sau de altă măsură.
(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în cadrul unui articol relevant, în urma primirii atât a cererii de aviz menţionate la alineatul (1), cât şi a proiectelor de decizii, rapoarte sau alte măsuri menţionate la alineatul (2):
a)ESMA adoptă, în ceea ce priveşte articolul 20, un aviz în care evaluează respectarea de către CPC a cerinţelor respective în conformitate cu articolul 23a alineatul (1) litera (e), cu articolul 23a alineatul (2) şi cu articolul 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc); ESMA transmite avizul său autorităţii competente a CPC şi colegiului menţionat la articolul 18; ESMA poate include în avizul său orice condiţie sau recomandare pe care o consideră necesară pentru a atenua eventualele deficienţe ale CPC în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor în legătură cu riscurile identificate la nivel transfrontalier sau pentru stabilitatea financiară a Uniunii; ESMA adoptă, de asemenea, în ceea ce priveşte articolele 21 şi 37, un aviz în conformitate cu articolele respective şi în conformitate cu articolul 23a alineatul (2) şi cu articolul 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc), iar ESMA poate include în avizul său orice condiţii sau recomandări pe care le consideră necesare;
b)în ceea ce priveşte articolele 7, 8, 29-33, 35, 36, 41 şi 54, ESMA poate adopta un aviz în conformitate cu articolul 23a şi cu articolul 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc) cu privire la respectivul proiect de raport, de decizie sau la altă măsură, dacă este necesar, pentru a promova aplicarea consecventă şi coerentă a unui articol relevant; şi
c)colegiul menţionat la articolul 18 adoptă un aviz în temeiul articolului 19, prin care evaluează conformitatea CPC cu cerinţele respective şi îl transmite autorităţii competente a CPC şi ESMA; avizul colegiului respectiv poate conţine orice condiţie sau recomandare pe care colegiul o consideră necesară pentru atenuarea eventualelor deficienţe ale CPC în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor.
În sensul primului paragraf litera (b) de la prezentul alineat, dacă proiectul de raport, de decizie sau de altă măsură transmis către ESMA în conformitate cu litera respectivă arată lipsa convergenţei sau a coerenţei în aplicarea prezentului regulament, ESMA emite ghiduri sau recomandări pentru a promova consecvenţa sau coerenţa necesară în aplicarea prezentului regulament, în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În cazul în care ESMA adoptă un aviz în conformitate cu litera (b), autoritatea competentă ţine seama de acesta în mod corespunzător şi informează ESMA cu privire la eventualele acţiuni întreprinse în acest sens sau absenţa lor.
ESMA şi colegiul menţionat la articolul 18 îşi adoptă avizele în termenul prevăzut de autoritatea competentă a CPC, care trebuie să fie de cel puţin 15 zile lucrătoare de la primirea documentelor relevante în temeiul alineatului (2) din prezentul articol.
(4)În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea avizelor ESMA şi ale colegiului menţionat la articolul 18 şi, dacă există, a avizului ESMA adoptat în temeiul alineatului (3) primul paragraf litera (b) din prezentul articol, sau în termenul relevant, în cazul în care se prevede altfel în prezentul regulament, după ce a analizat în mod corespunzător avizul ESMA şi avizul colegiului, inclusiv oricare dintre condiţiile şi recomandările cuprinse în astfel de avize, autoritatea competentă a CPC îşi adoptă decizia, raportul sau altă măsură, astfel cum se prevede la articolul relevant, şi le transmite ESMA şi colegiului.
În cazul în care decizia, raportul sau altă măsură nu reflectă un aviz al ESMA sau al colegiului menţionat la articolul 18, inclusiv oricare dintre condiţiile sau recomandările cuprinse într-un astfel de aviz, aceasta conţine o motivare completă şi o explicaţie privind orice deviere semnificativă de la avizul sau condiţiile ori recomandările respective.
În sensul alineatului (3) primul paragraf literele (a) şi (b) din prezentul articol, în cazul în care autoritatea competentă a CPC nu respectă sau intenţionează să nu respecte avizul ESMA sau oricare dintre condiţiile sau recomandările incluse în acesta, ESMA informează propriul consiliu al supraveghetorilor în conformitate cu articolul 24a. Informaţiile includ şi motivele autorităţii competente a CPC pentru neconformare sau pentru intenţia acesteia de a nu se conforma.
Autoritatea competentă a CPC îşi adoptă deciziile, rapoartele sau alte măsuri în conformitate cu articolele relevante prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.
Art. 17c: Baza de date centrală
(1)ESMA creează şi gestionează o bază de date centrală care permite accesul autorităţii competente a CPC şi ESMA (denumite în continuare «destinatarii înregistraţi»), precum şi al membrilor colegiului menţionat la articolul 18 pentru CPC relevantă, în cazul în care acest lucru este necesar în temeiul unui articol relevant, la toate documentele înregistrate în baza de date pentru CPC, precum şi celorlalţi destinatari identificaţi în temeiul prezentului regulament. ESMA se asigură că baza de date centrală îndeplineşte funcţiile prevăzute la prezentul articol.
ESMA anunţă crearea bazei de date centrale pe site-ul său web.
(2)O CPC depune cererile menţionate la articolul 14, la articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf şi la articolele 49 şi 49a prin intermediul bazei de date centrale. În termen de două zile lucrătoare de la depunerea cererii, se trimite o confirmare de primire prin intermediul bazei de date centrale.
O CPC încarcă prompt în baza de date centrală toate documentele pe care trebuie să le furnizeze în cadrul proceselor de autorizare menţionate la articolele 14 şi 15 sau al proceselor de validare menţionate la articolele 49 şi 49a, după caz. Destinatarii înregistraţi încarcă prompt toate documentele pe care le primesc de la CPC în legătură cu o cerere menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat, cu excepţia cazului în care CPC a încărcat deja documentele respective.
O CPC are acces la baza de date centrală în ceea ce priveşte documentele pe care le-a transmis către respectiva bază de date centrală sau documentele transmise CPC prin intermediul respectivei baze de date centrale de către oricare dintre destinatarii înregistraţi sau de către colegiul menţionat la articolul 18.
(3)Autoritatea competentă transmite cererea sa de aviz, astfel cum este menţionată la articolul 17b, prin intermediul bazei de date centrale.
(4)Întrebările transmise unei CPC sau informaţiile pe care ESMA, autoritatea competentă a CPC sau membrii colegiului menţionat la articolul 18 i le solicită în perioadele de evaluare prevăzute la articolele 17, 17a, 17b, 49 şi 49a sunt transmise CPC prin intermediul bazei de date centrale şi primesc un răspuns din partea CPC prin intermediul bazei de date centrale.
(5)Autoritatea competentă a CPC notifică CPC vizată prin intermediul bazei de date centrale în cazul în care a fost întocmită o decizie ori un raport sau a fost luată o altă măsură, după caz, în temeiul articolelor 14, 15, 15a, 17, 17a, 17b, 20, 21, 30--33, 35, 37, 41, 49, 49a, 51 şi 54, precum şi cu privire la orice decizii pe care autoritatea competentă a CPC decide în mod voluntar să le comunice CPC prin intermediul bazei de date centrale.
(6)Baza de date centrală este concepută astfel încât să informeze în mod automat destinatarii înregistraţi atunci când au fost aduse modificări conţinutului său, inclusiv încărcarea, ştergerea sau înlocuirea documentelor, transmiterea de întrebări şi transmiterea de cereri de informaţii.
(7)Membrii Comitetului de supraveghere pentru CPC au acces la baza de date centrală pentru a-şi îndeplini sarcinile care le revin în temeiul articolului 24a alineatul (7). Preşedintele Comitetului de supraveghere pentru CPC poate limita accesul la unele dintre documente în cazul membrilor Comitetului de supraveghere pentru CPC menţionat la articolul 24a alineatul (2) litera (c) şi la articolul 24a alineatul (2) litera (d) punctul (ii), în cazurile justificate din motive de confidenţialitate.

Art. 18: Colegiul
(1)În termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea notificării menţionate la articolul 17 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), autoritatea competentă a CPC instituie un colegiu pentru facilitarea exercitării atribuţiilor menţionate la articolele 15, 17, 17a, 20, 21, 30, 31, 32, 35, 37, 41, 49, 51 şi 54. Colegiul respectiv este coprezidat şi gestionat de autoritatea competentă şi de oricare dintre membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere al CPC menţionat la articolul 24a alineatul (2) litera (b) (denumiţi în continuare «copreşedinţii»).

(2)Colegiul este alcătuit din:
a)preşedintele sau oricare dintre membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC menţionat la articolul 24a alineatul (2) literele (a) şi (b);

b)autoritatea competentă a CPC;
c)autorităţile competente responsabile de supravegherea membrilor compensatori ai CPC stabiliţi în cele trei state membre cu cele mai mari contribuţii agregate pe durata unui an la fondul de garantare al CPC menţionat la articolul 42 din prezentul regulament, precum şi, atunci când este relevant, BCE, în cadrul atribuţiilor legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit în cadrul mecanismului unic de supraveghere, care îi sunt atribuite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (*);
(*)Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuţii specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).
c1)autorităţile competente responsabile cu supravegherea membrilor compensatori ai CPC, în afara celor menţionaţi la litera (c), cu acordul autorităţii competente a CPC. Autorităţile competente respective solicită acordul autorităţii competente a CPC de a participa la colegiu, justificându-şi cererea pe baza evaluării de către acestea a impactului pe care l-ar putea avea dificultăţile financiare ale unei CPC asupra stabilităţii financiare din statul lor membru respectiv. În cazul în care autoritatea competentă a CPC nu aprobă cererea, aceasta transmite în scris prezentarea detaliată şi completă a motivelor;

d)autorităţile competente responsabile de supravegherea locurilor de tranzacţionare deservite de CPC;
e)autorităţile competente responsabile de supravegherea CPC cu care au fost încheiate acorduri de interoperabilitate;
f)autorităţile competente care supraveghează depozitarii centrali de valori mobiliare care sunt conectaţi la CPC;
g)membrii relevanţi ai SEBC responsabili de supravegherea CPC şi membrii relevanţi ai SEBC responsabili de supravegherea CPC cu care au fost încheiate acorduri de interoperabilitate;
h)băncile centrale care emit cele mai relevante monede din Uniune în care sunt denominate instrumentele financiare compensate.
i)băncile centrale de emisiune a monedelor din Uniune în care sunt denominate instrumentele financiare compensate sau care urmează a fi compensate printr-o altă CPC decât cele menţionate la litera (h), cu acordul autorităţii competente a CPC. Băncile centrale de emisiune respective solicită acordul autorităţii competente a CPC de a participa la colegiu, justificându-şi cererea pe baza evaluării de către ele a impactului pe care l-ar putea avea dificultăţile financiare ale unei CPC asupra monedei lor de emisiune respective. În cazul în care nu aprobă cererea, autoritatea competentă a CPC transmite în scris prezentarea detaliată şi completă a motivelor.
Autoritatea competentă a CPC face publică pe site-ul său o listă cu membrii colegiului. Lista respectivă se actualizează de către autoritatea competentă a CPC, fără întârzieri nejustificate, după orice modificare a componenţei colegiului. Autoritatea competentă a CPC notifică lista respectivă către ESMA în termen de 30 de zile calendaristice de la instituirea colegiului sau de la modificarea componenţei acestuia. La primirea notificării din partea autorităţii competente a CPC, ESMA publică pe site-ul său, fără întârzieri nejustificate, lista membrilor colegiului respectiv.

(3)Autoritatea competentă a unui stat membru care nu este membră a colegiului poate solicita colegiului orice informaţii relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor sale de supraveghere.
(4)Fără a aduce atingere responsabilităţilor care revin autorităţilor competente în temeiul prezentului regulament, colegiul este responsabil pentru:
a)elaborarea avizului menţionat la articolul 19;
b)schimbul de informaţii, inclusiv în cazul cererilor de informaţii în temeiul articolul 84;
c)aprobarea delegării voluntare de sarcini către membrii săi;
d)coordonarea programelor de examinare prudenţială pe baza evaluării riscurilor CPC; şi
e)stabilirea procedurilor şi a planurilor de urgenţă pentru situaţiile de urgenţă menţionate la articolul 24.
Copreşedinţii stabilesc datele reuniunilor colegiului şi ordinea de zi a acestor reuniuni.
Pentru a facilita exercitarea atribuţiilor conferite colegiilor în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, membrii colegiului menţionat la alineatul (2) au dreptul să contribuie la stabilirea ordinii de zi a reuniunilor colegiului, în special prin adăugarea unor puncte pe ordinea de zi a unei reuniuni, luând în considerare rezultatul activităţii desfăşurate de mecanismul comun de monitorizare.

(5)Înfiinţarea şi funcţionarea colegiului se bazează pe un acord scris între toţi membrii acestuia.
Acordul respectiv defineşte modalităţile practice de funcţionare a colegiului, inclusiv norme detaliate privind:
(i)procedurile de vot menţionate la articolul 19 alineatul (3);
(ii)procedurile pentru stabilirea ordinii de zi a reuniunilor colegiului;
(iii)frecvenţa reuniunilor colegiului;
(iv)formatul şi aria de acoperire a informaţiilor care trebuie furnizate membrilor colegiului de autoritatea competentă a CPC, în special în ceea ce priveşte informaţiile care trebuie furnizate în conformitate cu articolul 21 alineatul (4);
(v)termenele minime corespunzătoare pentru evaluarea documentaţiei relevante de către membrii colegiului;
(vi)modalităţile de comunicare între membrii colegiului.
De asemenea, acordul poate defini atribuţiile care urmează să fie încredinţate autorităţii competente a CPC, ESMA sau unui alt membru al colegiului. În cazul unui dezacord între copreşedinţi, decizia finală este luată de autoritatea competentă, care furnizează ESMA o explicaţie motivată a deciziei sale.

(6)Pentru a asigura funcţionarea consecventă şi coerentă a colegiilor în întreaga Uniune, ESMA elaborează, în cooperare cu SEBC, proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează condiţiile în care monedele din Uniune menţionate la alineatul (2) litera (h) sunt considerate drept cele mai relevante, precum şi detaliile modalităţilor practice menţionate la alineatul (5).
ESMA înaintează Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 2 ianuarie 2021.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 19: Avizul colegiului
(1)În cazul în care primeşte o cerere de aviz în temeiul prezentului regulament, colegiul menţionat la articolul 18 adoptă un aviz comun în care stabileşte dacă CPC îndeplineşte cerinţele stabilite în prezentul regulament.
Fără a se aduce atingere articolului 17 alineatul (4) al treilea paragraf litera (b), în cazul în care nu se adoptă un aviz comun în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, colegiul menţionat la articolul 18 adoptă un aviz majoritar în acelaşi termen.

(11)În cazul în care colegiul emite un aviz în temeiul prezentului regulament, la cererea oricărui membru al colegiului şi după adoptarea cu majoritate din membrii colegiului, în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, avizul respectiv poate include, în plus faţă de stabilirea respectării sau nu de către CPC a prezentului regulament, recomandări care vizează soluţionarea deficienţelor în gestionarea riscurilor CPC şi creşterea rezilienţei acesteia.
În cazul în care colegiul poate emite un aviz, orice bancă centrală de emisiune care este membră a colegiului în temeiul literelor (h) şi (i) din articolul 18 alineatul (2) poate adopta recomandări privind moneda pe care o emite.

(2)AEVMP facilitează adoptarea unui aviz comun în conformitate cu funcţia de coordonare generală prevăzută la articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(3)Avizul majoritar al colegiului se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi.
Pentru colegiile cu cel mult 12 membri, maximum doi membri ai colegiului care aparţin aceluiaşi stat membru au drept de vot, fiecare membru cu drept de vot dispunând de un vot. Pentru colegiile care au mai mult de 12 membri, maximum trei membri care aparţin aceluiaşi stat membru au drept de vot, fiecare membru cu drept de vot dispunând de un vot.
În cazul în care este membră a colegiului în temeiul articolului 18 alineatul (2) literele (c) şi (h), BCE deţine două voturi.
Membrii colegiului menţionaţi la articolul 18 alineatul (2) literele (a), (ca) şi (i) nu au drept de vot în ceea ce priveşte avizele colegiului.
(4)[textul din Art. 19, alin. (4) din titlul III, capitolul 1 a fost abrogat la 24-dec-2024 de Art. 1, punctul 19., alin. (B) din Regulamentul 2987/27-nov-2024]
Art. 20: Retragerea autorizaţiei
(1)Fără a aduce atingere articolului 22 alineatul (3), autoritatea competentă a unei CPC retrage, integral sau parţial, autorizaţia în cazul în care CPC:
a)nu a utilizat autorizaţia în termen de 12 luni;
b)nu a utilizat o autorizaţie pentru un serviciu sau o activitate de compensare pentru o clasă de instrumente financiare derivate, titluri de valoare, alte instrumente financiare sau instrumente nefinanciare, în termen de 12 luni de la data la care a fost acordată autorizaţia sau de la data la care CPC a oferit ultima dată un astfel de serviciu sau activitate de compensare;
c)renunţă în mod explicit la autorizaţie;
d)nu a prestat servicii sau nu a desfăşurat nicio activitate în ultimele 12 luni într-o clasă de instrumente financiare derivate, titluri de valoare, alte instrumente financiare sau instrumente nefinanciare care fac obiectul unei autorizaţii;
e)a obţinut autorizaţia prin declaraţii false sau prin orice altă modalitate incorectă;
f)nu mai îndeplineşte condiţiile în care a fost acordată autorizaţia şi nu a luat măsura corectivă în intervalul de timp stabilit; sau
g)încalcă în mod grav şi repetat oricare dintre cerinţele prevăzute de prezentul regulament.
(2)În cazul în care autoritatea competentă a CPC retrage autorizaţia CPC în conformitate cu alineatul (1), ea poate limita retragerea autorizaţiei la un anumit serviciu sau o anumită activitate de compensare pentru una sau mai multe categorii de instrumente financiare derivate, titluri de valoare, alte instrumente financiare sau instrumente nefinanciare.
(3)Înainte ca autoritatea competentă a CPC să ia decizia de a retrage integral sau parţial autorizaţia CPC, inclusiv pentru unul sau mai multe servicii sau activităţi de compensare din una sau mai multe clase de instrumente financiare derivate, titluri de valoare, alte instrumente financiare sau instrumente nefinanciare în temeiul alineatului (1), aceasta solicită, în conformitate cu articolul 17, avizul ESMA şi al colegiului menţionat la articolul 18 cu privire la necesitatea de a retrage, integral sau parţial, autorizaţia CPC, cu excepţia cazului în care trebuie luată de urgenţă o decizie.
(4)ESMA sau orice membru al colegiului menţionat la articolul 18 poate cere în orice moment autorităţii competente a CPC să examineze dacă CPC îndeplineşte în continuare condiţiile în care a fost acordată autorizaţia.
(5)În cazul în care autoritatea competentă a CPC decide să retragă autorizaţia CPC, integral sau parţial, inclusiv pentru unul sau mai multe servicii sau activităţi de compensare din una sau mai multe clase de instrumente financiare derivate, titluri de valoare, alte instrumente financiare sau instrumente nefinanciare, decizia respectivă produce efecte în întreaga Uniune, iar autoritatea competentă a CPC informează CPC, prin intermediul bazei de date centrale, fără întârzieri nejustificate.

Art. 21: Examinare şi evaluare
(1)Autorităţile competente menţionate la articolul 22 întreprind cel puţin toate acţiunile următoare în raport cu o CPC:
a)examinarea acordurilor, strategiilor, proceselor şi mecanismelor puse în aplicare de CPC pentru a respecta prezentul regulament;
b)examinarea serviciilor sau activităţilor furnizate de CPC, în special serviciile sau activităţile furnizate în urma aplicării unei proceduri accelerate în temeiul articolului 17a sau 49a;
c)evaluarea riscurilor, inclusiv a riscurilor financiare şi operaţionale, la care este sau ar putea fi expusă CPC;
d)examinarea modificărilor puse în aplicare de CPC în conformitate cu articolul 15a.

(2)Examinarea şi evaluarea menţionate la alineatul (1) vizează toate cerinţele privind CPC prevăzute în prezentul regulament. Autoritatea competentă a CPC poate solicita asistenţă din partea ESMA în oricare dintre activităţile sale de supraveghere, inclusiv cele enumerate la alineatul (1).

(3)Autorităţile competente stabilesc, după ce au analizat informaţiile furnizate de ESMA şi de colegiul menţionat la articolul 18, frecvenţa şi gradul de detaliu ale examinării şi evaluării menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, ţinând seama în mod deosebit de dimensiunea, importanţa sistemică, natura, amploarea şi complexitatea activităţilor CPC-urilor vizate, de interconectarea acestora cu alte infrastructuri ale pieţelor financiare şi de priorităţile stabilite de ESMA în materie de supraveghere în conformitate cu articolul 24a alineatul (7) primul paragraf litera (ba). Autorităţile competente actualizează examinarea şi evaluarea cel puţin o dată pe an.
CPC-urile fac obiectul unor inspecţii la faţa locului efectuate de autoritatea competentă a CPC cel puţin o dată pe an. Autoritatea competentă a CPC informează ESMA cu privire la orice inspecţie planificată la faţa locului cu o lună înainte ca o astfel de inspecţie să aibă loc, cu excepţia cazului în care decizia de a efectua o inspecţie la faţa locului este luată într-o situaţie de urgenţă, caz în care autoritatea competentă a CPC informează ESMA de îndată ce se ia decizia respectivă. ESMA poate solicita să fie invitată la inspecţii la faţa locului.
În cazul în care, în urma unei cereri din partea ESMA în temeiul celui de al doilea paragraf, autoritatea competentă a CPC refuză să invite ESMA la o inspecţie la faţa locului, ea furnizează o explicaţie motivată pentru acest refuz.
Fără a aduce atingere celui de al doilea şi al treilea paragraf, autoritatea competentă a CPC transmite ESMA şi membrilor colegiului menţionat la articolul 18 orice informaţii relevante primite de la CPC în legătură cu toate inspecţiile la faţa locului pe care le efectuează.

(4)Autoritatea competentă a CPC transmite cu regularitate ESMA şi colegiului menţionat la articolul 18, cel puţin o dată pe an, un raport cu privire la analiza şi rezultatele examinării şi evaluării menţionate la alineatul (1), în care indică, de asemenea, dacă autoritatea competentă a CPC a solicitat vreo acţiune corectivă sau a impus vreo sancţiune.
Raportul acoperă un an calendaristic şi este prezentat ESMA şi colegiului menţionat la articolul 18 până la data de 30 martie a anului calendaristic următor. Raportul respectiv face obiectul unui aviz al colegiului menţionat la articolul 18, în temeiul articolului 19, şi al unui aviz al ESMA, în temeiul articolului 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc), emise în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17b.
ESMA poate solicita organizarea unei reuniuni ad-hoc cu CPC şi cu autoritatea sa competentă. ESMA poate solicita o astfel de reuniune în oricare dintre următoarele cazuri:
a)dacă există o situaţie de urgenţă în temeiul articolului 24;
b)dacă ESMA a identificat preocupări semnificative cu privire la respectarea de către CPC a cerinţelor prezentului regulament;
c)dacă ESMA consideră că activitatea CPC ar putea avea un impact transfrontalier negativ asupra membrilor săi compensatori sau asupra clienţilor acestora.
Colegiul menţionat la articolul 18 este informat că va avea loc o reuniune şi primeşte un rezumat al principalelor rezultate ale reuniunii respective.
(41)ESMA poate solicita autorităţilor competente să îi furnizeze informaţiile necesare pentru a-şi îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul prezentului articol, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(5)Autorităţile competente impun oricărei CPC care nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul regulament să ia cât mai devreme măsurile necesare pentru remedierea situaţiei.
(6)Până la 2 ianuarie 2021, pentru a asigura consecvenţa în ceea ce priveşte formatul, frecvenţa şi gradul de detaliu ale examinării efectuate de autorităţile naţionale competente în conformitate cu prezentul articol, ESMA emite ghiduri, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, pentru a aduce precizări suplimentare, într-un mod care este în concordanţă cu dimensiunea, structura şi organizarea internă ale CPC, precum şi cu natura, amploarea şi complexitatea activităţilor acestora, cu privire la procedurile şi metodologiile comune pentru procesul de supraveghere şi evaluare menţionate la alineatele (1) şi (2) şi la alineatul (3) primul paragraf din prezentul articol.

Art. 22: Autoritatea competentă
(1)Fiecare stat membru desemnează autoritatea competentă responsabilă de îndeplinirea sarcinilor care decurg din prezentul regulament pentru autorizarea şi supravegherea CPC stabilite pe teritoriul său şi transmite această informaţie Comisiei şi AEVMP.
Atunci când un stat membru desemnează mai multe autorităţi competente, acesta defineşte cu claritate rolul fiecărei autorităţi şi desemnează o singură autoritate responsabilă de coordonarea cooperării şi a schimbului de informaţii cu Comisia, AEVMP, autorităţile competente ale celorlalte state membre, ABE şi membrii relevanţi ai SEBC, conform articolelor 23, 24, 83 şi 84.
(2)Statele membre se asigură că autoritatea competentă dispune de competenţele de supraveghere şi de investigare necesare pentru exercitarea funcţiilor sale.
(3)Statele membre se asigură că pot fi luate sau impuse măsurile administrative necesare, conform legislaţiei naţionale, împotriva persoanelor fizice sau juridice responsabile de nerespectarea prezentului regulament.
Măsurile respective sunt eficace, proporţionale şi disuasive şi pot include solicitarea de măsuri corective într-un interval de timp stabilit.
(4)AEVMP publică pe site-ul său de internet lista autorităţilor competente desemnate în conformitate cu alineatul (1).
Art. 23: Cooperarea dintre autorităţi
(1)Autorităţile competente cooperează strâns între ele şi cu AEVMP şi, dacă este necesar, cu SEBC.
(2)În exercitarea atribuţiilor generale care le revin, autorităţile competente iau în calcul în mod corespunzător efectul potenţial al deciziilor lor asupra stabilităţii sistemului financiar din toatele celelalte state membre implicate, în special în situaţiile de urgenţă menţionate la articolul 24, pe baza informaţiilor disponibile la momentul respectiv.
Art. 23a: Cooperarea în materie de supraveghere dintre autorităţile competente şi ESMA în ceea ce priveşte CPC-urile autorizate
(1)ESMA îndeplineşte un rol de coordonare între autorităţile competente şi între colegii pentru:
a)a crea o cultură comună în materie de supraveghere şi practici de supraveghere consecvente;
b)a asigura proceduri uniforme şi abordări consecvente;
c)a consolida coerenţa rezultatelor supravegherii, în special în ceea ce priveşte domeniile de supraveghere care au o dimensiune transfrontalieră sau un posibil impact transfrontalier;
d)a consolida coordonarea în situaţii de urgenţă, în conformitate cu articolul 24;
e)a evalua riscurile atunci când emite avize pentru autorităţile competente, în temeiul alineatului (2), cu privire la respectarea de către CPC-uri a cerinţelor prezentului regulament în ceea ce priveşte riscurile identificate la nivel transfrontalier sau pentru stabilitatea financiară a Uniunii, şi atunci când formulează recomandări cu privire la modul de diminuare a riscurilor respective de către o CPC.
(2)Autorităţile competente transmit ESMA proiectele lor de decizie, de raport sau de alte măsuri în vederea obţinerii avizului acesteia, înainte de a adopta orice act sau măsură în temeiul articolelor 7, 8 şi 14, al articolului 15 alineatul (1) al doilea paragraf, al articolului 21, al articolelor 29-33 şi al articolelor 35, 36, 37, 41, 54 şi, cu excepţia cazului în care trebuie luată de urgenţă o decizie, al articolului 20.
Autorităţile competente pot transmite ESMA proiecte de decizii, în vederea obţinerii avizului acesteia, şi înainte de a adopta orice alt act sau orice altă măsură în conformitate cu atribuţiile care le revin în temeiul articolului 22 alineatul (1).
Art. 23b: Mecanismul comun de monitorizare
(1)ESMA instituie un mecanism comun de monitorizare pentru exercitarea sarcinilor menţionate la alineatul (2).
Mecanismul comun de monitorizare este alcătuit din:
a)reprezentanţi ai ESMA;
b)reprezentanţi ai ABE şi EIOPA;
c)reprezentanţi ai CERS, ai BCE în general şi ai BCE în cadrul atribuţiilor acesteia referitoare la supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit în cadrul mecanismului unic de supraveghere, care i-au fost conferite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013; şi
d)reprezentanţi ai băncilor centrale de emisiune a monedelor, altele decât moneda euro, în care sunt denominate contractele derivate menţionate la articolul 7a alineatul (6).
În plus faţă de entităţile menţionate la al doilea paragraf de la prezentul alineat, băncile centrale de emisiune a monedelor de denominare a contractelor derivate menţionate la articolul 7a alineatul (6), altele decât cele enumerate la al doilea paragraf litera (d), autorităţile naţionale competente care supraveghează obligaţia prevăzută la articolul 7a, limitată la una pentru fiecare stat membru, şi Comisia pot participa, de asemenea, la mecanismul comun de monitorizare în calitate de observatori.
ESMA gestionează şi prezidează reuniunile mecanismului comun de monitorizare. Preşedintele mecanismului comun de monitorizare poate, la cererea celorlalţi membri ai mecanismului comun de monitorizare sau din proprie iniţiativă, să invite alte autorităţi să participe la reuniuni, când acest lucru este relevant pentru subiectele de discutat.
(2)Mecanismul comun de monitorizare:
a)monitorizează punerea în aplicare la nivelul global al Uniunii a cerinţelor prevăzute la articolele 7a şi 7c, inclusiv a tuturor elementelor următoare:
(i)expunerile globale şi reducerea expunerilor faţă de servicii de compensare de importanţă sistemică semnificativă identificate în temeiul articolului 25 alineatul (2c);
(ii)evoluţiile legate de compensarea prin CPC-uri autorizate în temeiul articolului 14 şi accesul clienţilor unor astfel de CPC-uri la compensare, inclusiv taxele percepute de astfel de CPC-uri pentru deschiderea conturilor în temeiul articolului 7a şi eventualele taxe percepute de membrii compensatori de la clienţii lor pentru crearea conturilor şi efectuarea compensării în temeiul articolului 7a;
(iii)alte evoluţii semnificative ale practicilor de compensare, care au impact asupra nivelului de compensare prin CPC-uri autorizate în temeiul articolului 14;
b)monitorizează implicaţiile transfrontaliere ale relaţiilor de compensare pentru clienţi, inclusiv portabilitatea şi interdependenţele şi interacţiunile membrilor compensatori şi ale clienţilor cu alte infrastructuri ale pieţei financiare;
c)contribuie la elaborarea unor analize la nivelul Uniunii ale rezilienţei CPC-urilor, punând accentul pe riscurile de lichiditate, de creditare şi operaţionale în ceea ce priveşte CPC-urile, membrii compensatori şi clienţii;
d)identifică riscurile de concentrare, în special în ceea ce priveşte compensarea pentru clienţi, ca urmare a integrării pieţelor financiare din Uniune, inclusiv în cazul în care mai multe CPC-uri, membri compensatori sau clienţi utilizează aceiaşi prestatori de servicii;
e)monitorizează eficacitatea măsurilor de sporire a gradului de atractivitate a CPC-urilor din Uniune, de încurajare a compensării prin CPC-uri din Uniune şi de consolidare a monitorizării riscurilor transfrontaliere.
Organismele care participă la mecanismul comun de monitorizare, colegiul menţionat la articolul 18 şi autorităţile naţionale competente cooperează şi fac schimb de informaţiile necesare pentru desfăşurarea sarcinilor menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat.
În cazul în care informaţiile respective nu sunt puse la dispoziţia mecanismului comun de monitorizare, inclusiv informaţiile menţionate la articolul 7a alineatul (9), autoritatea competentă relevantă a CPC-urilor autorizate, a membrilor compensatori şi a clienţilor acestora furnizează informaţiile de care ESMA şi celelalte organisme participante la mecanismul comun de monitorizare au nevoie pentru a putea efectua sarcinile menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat.
(3)Dacă o autoritate competentă relevantă nu deţine informaţiile solicitate, aceasta solicită CPC-urilor autorizate, membrilor compensatori ai acestora sau clienţilor acestora să furnizeze informaţiile respective. Autoritatea competentă relevantă transmite, fără întârzieri nejustificate, informaţiile respective către ESMA.
(4)Sub rezerva acordului autorităţii competente relevante, ESMA poate, de asemenea, să solicite informaţiile direct de la entitatea relevantă. ESMA transmite autorităţii competente relevante, fără întârzieri nejustificate, toate informaţiile primite de la entitatea respectivă.
(5)Cererile de informaţii adresate CPC-urilor se schimbă prin intermediul bazei de date centrale.
(6)ESMA, în cooperare cu celelalte organisme care participă la mecanismul comun de monitorizare, prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport anual cu privire la rezultatele activităţilor pe care le-a desfăşurat în temeiul alineatului (2).
Raportul menţionat la primul paragraf poate include recomandări privind posibile acţiuni la nivelul Uniunii de abordare a riscurilor orizontale identificate.
(7)ESMA acţionează în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 în cazul în care, pe baza informaţiilor primite în cadrul mecanismului comun de monitorizare şi în urma discuţiilor purtate în cadrul acestuia, ESMA:
a)consideră că autorităţile competente nu asigură respectarea de către membrii compensatori şi clienţi a cerinţelor prevăzute la articolul 7a; sau
b)identifică un risc pentru stabilitatea financiară a Uniunii ca urmare a unei presupuse încălcări sau neaplicări a dreptului Uniunii.
Înainte de a acţiona în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, ESMA poate emite ghiduri sau recomandări în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(8)În cazul în care, pe baza informaţiilor primite în cadrul mecanismului comun de monitorizare şi în urma discuţiilor purtate în acest cadru, consideră că respectarea cerinţelor prevăzute la articolul 7a nu asigură efectiv reducerea expunerii excesive a membrilor compensatori şi a clienţilor din Uniune faţă de CPC-uri de nivel 2, ESMA reexaminează standardele tehnice de reglementare menţionate la articolul 7a alineatul (8) şi, dacă este necesar, stabileşte o perioadă de adaptare corespunzătoare, care nu depăşeşte 12 luni.

Art. 24: Situaţii de urgenţă
(1)Autoritatea competentă a CPC sau orice altă autoritate relevantă informează ESMA, colegiul menţionat la articolul 18, membrii relevanţi ai SEBC, Comisia şi alte autorităţi relevante, fără întârzieri nejustificate, în legătură cu orice situaţie de urgenţă în raport cu o CPC, inclusiv:
a)situaţiile sau evenimentele care afectează sau este probabil să afecteze soliditatea financiară sau prudenţială sau rezilienţa CPC-urilor autorizate în conformitate cu articolul 14 sau a membrilor compensatori ori a clienţilor acestora;
b)situaţiile în care o CPC intenţionează să îşi activeze planul de redresare în temeiul articolului 9 din Regulamentul (UE) 2021/23, în care o autoritate competentă a luat o măsură de intervenţie timpurie în temeiul articolului 18 din regulamentul menţionat sau în care o autoritate competentă a solicitat demiterea totală sau parţială a conducerii superioare sau a consiliului de administraţie al CPC în temeiul articolului 19 din regulamentul menţionat;
c)evoluţiile de pe pieţele financiare sau de pe alte pieţe pe care CPC furnizează servicii de compensare, care pot avea efecte negative în ceea ce priveşte lichiditatea pieţei, mecanismele de transmisie a politicii monetare, buna funcţionare a sistemelor de plată sau stabilitatea sistemului financiar din oricare dintre statele membre în care este stabilită CPC sau unul dintre membrii compensatori ai acesteia.
(2)Într-o situaţie de urgenţă, informaţiile sunt furnizate şi actualizate fără întârzieri nejustificate pentru a permite membrilor colegiului menţionat la articolul 18 să analizeze impactul situaţiei de urgenţă respective, în special asupra membrilor compensatori şi a clienţilor lor. Membrii colegiului menţionat la articolul 18 pot transmite informaţiile organismelor publice responsabile cu stabilitatea financiară a pieţelor lor, sub rezerva obligaţiei de a păstra secretul profesional, prevăzute la articolul 83. Obligaţia de a păstra secretul profesional în conformitate cu articolul 83 se aplică organismelor care primesc informaţiile respective.
(3)În cazul unei situaţii de urgenţă în cadrul uneia sau mai multor CPC care are sau este probabil să aibă efecte destabilizatoare asupra pieţelor transfrontaliere, ESMA coordonează autorităţile competente, autorităţile de rezoluţie desemnate în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/23 şi colegiile menţionate la articolul 18 din prezentul regulament pentru conceperea unui răspuns coordonat la situaţiile de urgenţă în raport cu o CPC şi asigură schimbul eficace de informaţii între autorităţile competente, colegiile menţionate la articolul 18 din prezentul regulament şi autorităţile de rezoluţie.
(4)Într-o situaţie de urgenţă, cu excepţia cazului în care o autoritate de rezoluţie ia sau a luat o măsură de rezoluţie în legătură cu o CPC în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2021/23, reuniuni ad-hoc ale Comitetului de supraveghere pentru CPC având drept obiectiv coordonarea răspunsurilor autorităţilor competente:
a)pot fi convocate de preşedintele Comitetului de supraveghere pentru CPC;
b)se convoacă de către preşedintele Comitetului de supraveghere pentru CPC, la cererea a doi membri ai Comitetului de supraveghere pentru CPC.
(5)La reuniunea ad-hoc menţionată la alineatul (4) este invitată, de asemenea, când este cazul, în funcţie de aspectele care urmează să fie discutate în cadrul reuniunii respective, oricare dintre următoarele autorităţi:
a)băncile centrale de emisiune relevante;
b)autorităţile competente relevante pentru supravegherea membrilor compensatori, inclusiv, când este cazul, BCE, în cadrul atribuţiilor acesteia referitoare la supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit în cadrul mecanismului unic de supraveghere, care i-au fost conferite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013;
c)autorităţile competente relevante pentru supravegherea locurilor de tranzacţionare;
d)autorităţile competente relevante pentru supravegherea clienţilor, când aceştia sunt cunoscuţi;
e)autorităţile de rezoluţie relevante desemnate în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/23;
f)orice membru al colegiului menţionat la articolul 18 care nu intră sub incidenţa literelor (a)-(d) de la prezentul alineat.
(6)În cazul în care se convoacă o reuniune ad-hoc a Comitetului de supraveghere pentru CPC în temeiul alineatului (4), preşedintele comitetului respectiv informează în acest sens ABE, EIOPA, CERS, Comitetul unic de rezoluţie instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (*4) şi Comisia, care sunt, la rândul lor, invitate să participe, la cerere, la reuniunea respectivă.
(*4)Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme şi a unei proceduri uniforme de rezoluţie a instituţiilor de credit şi a anumitor firme de investiţii în cadrul unui mecanism unic de rezoluţie şi al unui fond unic de rezoluţie şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).
Dacă se organizează o reuniune în urma unei situaţii de urgenţă, astfel cum se specifică la alineatul (1) litera (c), preşedintele Comitetului de supraveghere pentru CPC invită băncile centrale de emisiune vizate să participe la reuniunea respectivă.
(7)ESMA le poate solicita tuturor autorităţilor competente relevante să îi furnizeze informaţiile necesare pentru a-şi îndeplini funcţia de coordonare prevăzută la prezentul articol.
Dacă o autoritate competentă relevantă deţine informaţiile solicitate, aceasta le transmite ESMA fără întârzieri nejustificate.
Dacă o autoritate competentă relevantă nu deţine informaţiile solicitate, aceasta solicită CPC autorizate în conformitate cu articolul 14, membrilor compensatori sau clienţilor acestora, infrastructurilor pieţei financiare conectate sau părţilor terţe conexe cărora CPC-urile respective le-au externalizat funcţii sau activităţi operaţionale, în funcţie de ceea ce este pertinent şi aplicabil, să îi furnizeze informaţiile respective şi informează ESMA în acest sens. După ce primeşte informaţiile solicitate, autoritatea competentă relevantă le transmite ESMA fără întârzieri nejustificate.
Ca alternativă la solicitarea informaţiilor astfel cum se menţionează la al treilea paragraf, autoritatea competentă relevantă poate permite ESMA să solicite informaţiile respective direct de la entitatea relevantă. ESMA transmite autorităţii competente relevante, fără întârzieri nejustificate, toate informaţiile primite de la entitatea respectivă.
Dacă nu a primit informaţiile solicitate în conformitate cu primul paragraf în termen de 48 de ore, ESMA poate, printr-o simplă cerere, să solicite CPC-urilor autorizate, membrilor compensatori ai acestora şi clienţilor acestora, infrastructurilor pieţei financiare conectate şi părţilor terţe conexe cărora CPC-urile respective le-au externalizat funcţii sau activităţi operaţionale să îi furnizeze informaţiile respective fără întârzieri nejustificate. ESMA transmite autorităţii competente relevante, fără întârzieri nejustificate, toate informaţiile primite de la astfel de entităţi.
(8)La propunerea Comitetului de supraveghere pentru CPC, ESMA poate să emită recomandări în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 adresate uneia sau mai multor autorităţi competente, recomandându-le să adopte decizii temporare sau permanente în materie de supraveghere în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 16 şi în titlurile IV şi V din prezentul regulament pentru a evita sau a atenua efectele negative semnificative asupra stabilităţii financiare a Uniunii. ESMA poate emite astfel de recomandări numai în cazul în care sunt afectate cel puţin două CPC-uri autorizate în conformitate cu articolul 14 sau în care evenimente produse la nivelul Uniunii destabilizează pieţele compensate transfrontaliere.

Art. 24a: Comitetul de supraveghere pentru CPC
(1)ESMA instituie un comitet intern permanent în temeiul articolului 41 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 în scopul elaborării proiectelor de decizii care se adoptă de consiliul supraveghetorilor şi al îndeplinirii atribuţiilor stabilite la alineatele (7), (9) şi (10) de la prezentul articol (denumit în continuare «Comitetul de supraveghere pentru CPC»).
(2)Comitetul de supraveghere pentru CPC este alcătuit din:
a)preşedinte, cu drept de vot;
b)doi membri independenţi, cu drept de vot;
c)autorităţile competente ale statelor membre menţionate la articolul 22 din prezentul regulament cu o CPC autorizată, cu drept de vot; în cazul în care un stat membru a desemnat mai multe autorităţi competente, fiecare dintre autorităţile competente desemnate din respectivul stat membru poate hotărî să numească un reprezentant în scopul participării în temeiul prezentei litere, însă pentru procedurile de vot prevăzute la articolul 24c, reprezentanţii respectivului stat membru sunt consideraţi împreună ca fiind un singur membru cu drept de vot;
d)următoarele bănci centrale de emisiune:
(i)în cazul în care Comitetul de supraveghere pentru CPC se întruneşte în legătură cu CPC din ţări terţe, în ceea ce priveşte elaborarea tuturor deciziilor care fac obiectul articolelor menţionate la alineatul (10) de la prezentul articol vizând CPC de nivel 2 şi al articolului 25 alineatul (2a), băncile centrale de emisiune menţionate la articolul 25 alineatul (3) litera (f) care au solicitat statutul de membru al Comitetului de supraveghere pentru CPC, fără drept de vot;
(ii)în cazul în care Comitetul de supraveghere pentru CPC se întruneşte în legătură cu CPC-uri autorizate în conformitate cu articolul 14, în contextul discuţiilor referitoare la alineatul (7) de la prezentul articol, băncile centrale de emisiune a monedelor din Uniune în care sunt denominate instrumentele financiare compensate prin CPC-uri autorizate care au solicitat statutul de membru al Comitetului de supraveghere pentru CPC, fără drept de vot.

Statutul de membru în sensul punctelor (i) şi (ii) se acordă automat pe baza unei cereri punctuale adresate în scris preşedintelui.
(3)Preşedintele poate invita să participe ca observatori la reuniunile Comitetului de supraveghere pentru CPC, dacă este oportun, membri ai colegiilor menţionate la articolul 18, reprezentanţi ai autorităţilor relevante ale clienţilor, când aceştia sunt cunoscuţi, şi reprezentanţi ai instituţiilor şi organelor relevante ale Uniunii.

(4)Reuniunile Comitetului de supraveghere pentru CPC sunt convocate de preşedintele acestuia, din proprie iniţiativă sau la cererea oricăruia dintre membrii cu drept de vot. Comitetul de supraveghere pentru CPC se întruneşte cel puţin de cinci ori pe an.
(5)Preşedintele şi membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC sunt profesionişti independenţi angajaţi cu normă întreagă. Aceştia sunt numiţi de consiliul supraveghetorilor în urma unei proceduri de selecţie deschise, pe baza meritelor, a competenţelor şi a cunoştinţelor privind compensarea, posttranzacţionarea, supravegherea prudenţială şi aspectele financiare, precum şi a experienţei relevante pentru supravegherea şi reglementarea CPC.
Înainte de numirea preşedintelui şi a membrilor independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC şi în termen de o lună de la selecţionarea de către consiliul supraveghetorilor, care prezintă Parlamentului European lista restrânsă de candidaţi pe care i-a selecţionat respectând echilibrul de gen, Parlamentul European, după audierea candidaţilor selecţionaţi, decide aprobarea sau respingerea acestora.
În cazul în care preşedintele sau oricare dintre membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau a fost găsit vinovat de abateri grave, Consiliul poate, la propunerea Comisiei, care a fost aprobată de Parlamentul European, să adopte o decizie de punere în aplicare pentru demiterea acestuia. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.
Parlamentul European sau Consiliul poate informa Comisia că consideră îndeplinite condiţiile pentru demiterea preşedintelui sau a unuia dintre membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC, iar Comisia dă un răspuns la această informare.
Mandatul preşedintelui şi al membrilor independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC este de cinci ani şi poate fi reînnoit o dată.
(6)Preşedintele şi membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC nu exercită nicio funcţie la nivel naţional, la nivelul Uniunii sau la nivel internaţional. Aceştia acţionează independent şi obiectiv în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său, nu solicită şi nu primesc instrucţiuni din partea instituţiilor sau a organelor Uniunii, din partea niciunui guvern al unui stat membru şi din partea niciunui alt organism public sau privat.
Nici statele membre, nici instituţiile sau organele Uniunii şi niciun alt organism public sau privat nu încearcă să influenţeze preşedintele şi membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC în îndeplinirea atribuţiilor acestora.
În conformitate cu Statutul funcţionarilor menţionat la articolul 68 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, după părăsirea funcţiei, preşedintele şi membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC respectă în continuare obligaţia de a manifesta integritate şi discreţie în ceea ce priveşte acceptarea anumitor funcţii sau beneficii.
(7)În ceea ce priveşte CPC-urile care sunt autorizate sau care solicită o autorizare în conformitate cu articolul 14, Comitetul de supraveghere pentru CPC, în sensul articolului 23a, elaborează deciziile şi îndeplineşte sarcinile încredinţate ESMA la articolul 23a şi la literele următoare:
a)desfăşoară, cel puţin o dată pe an, o evaluare inter pares a activităţilor de supraveghere ale tuturor autorităţilor competente în ceea ce priveşte autorizarea şi supravegherea CPC, în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010;
b)organizează şi coordonează, cel puţin o dată pe an, evaluări la nivelul Uniunii în ceea ce priveşte rezilienţa CPC la evoluţii negative ale pieţei, în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, ţinând seama, acolo unde este posibil, de efectul cumulat al mecanismelor de redresare şi rezoluţie a CPC asupra stabilităţii financiare a Uniunii;

b1)discută şi identifică, cel puţin o dată pe an, priorităţile în materie de supraveghere pentru CPC-urile autorizate în temeiul articolului 14 din prezentul regulament, pentru a contribui la pregătirea de către ESMA, în conformitate cu articolul 29a din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, a priorităţilor strategice de supraveghere ale întregii Uniuni;
b2)analizează, în cooperare cu ABE, EIOPA şi BCE, în cadrul atribuţiilor care îi revin acesteia din urmă în cadrul unui mecanism unic de supraveghere instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013, orice risc transfrontalier rezultat din activităţile CPC-urilor, inclusiv ca urmare a interconectării CPC-urilor, a legăturilor dintre acestea şi a riscurilor de concentrare generate de astfel de conexiuni transfrontaliere;
b3)elaborează proiecte de avize în vederea adoptării de către consiliul supraveghetorilor, în conformitate cu articolele 17 şi 17b, proiecte de validări în vederea adoptării de către consiliul supraveghetorilor în conformitate cu articolul 49 şi proiecte de decizii în vederea adoptării de către consiliul supraveghetorilor în conformitate cu articolul 49a;
b4)furnizează informaţii autorităţilor competente în temeiul articolului 17a;
b5)informează consiliul supraveghetorilor în cazul în care o autoritate competentă nu respectă sau intenţionează să nu respecte avizele ESMA sau orice condiţii sau recomandări cuprinse în acestea, inclusiv motivele prezentate de autoritatea competentă, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3c) şi cu articolul 17b alineatul (4).

c)promovează schimburi periodice şi discuţii între autorităţile competente desemnate în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din prezentul regulament, referitoare la:
(i)activităţile şi deciziile relevante în materie de supraveghere care au fost adoptate de autorităţile competente menţionate la articolul 22 în cadrul îndeplinirii atribuţiilor lor în conformitate cu prezentul regulament în ceea ce priveşte autorizarea şi supravegherea CPC stabilite pe teritoriul lor;
(ii)proiectele de decizii transmise către ESMA de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 23a alineatul (2) primul paragraf;
(iii)proiectele de decizii transmise către ESMA de autoritatea competentă pe bază voluntară în conformitate cu articolul 23a alineatul (2) al doilea paragraf;
(iv)evoluţiile relevante ale pieţei, inclusiv situaţiile sau evenimentele care afectează sau ar putea afecta soliditatea financiară sau prudenţială sau rezilienţa CPC autorizate în conformitate cu articolul 14 sau a membrilor compensatori ai acestora;
d)este informat şi discută cu privire la toate avizele şi recomandările adoptate de către colegii în conformitate cu articolul 19 din prezentul regulament, în scopul de a contribui la funcţionarea consecventă şi coerentă a colegiilor şi de a favoriza consecvenţa aplicării prezentului regulament între acestea.
În sensul primului paragraf literele (a)-(d), autorităţile competente furnizează ESMA toate informaţiile şi documentele relevante, fără întârzieri nejustificate.
ESMA raportează anual Comisiei cu privire la riscurile transfrontaliere rezultate din activităţi ale CPC-urilor, astfel cum sunt menţionate la primul paragraf litera (bb).

(8)În cazul în care activităţile sau schimbul menţionate la alineatul (7) literele (a)-(d) indică o lipsă de convergenţă şi de coerenţă în aplicarea prezentului regulament, ESMA emite ghidurile sau recomandările necesare în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 sau avize în temeiul articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În cazul în care o evaluare menţionată la alineatul (7) litera (b) indică deficienţe legate de rezilienţa uneia sau mai multor CPC, ESMA emite recomandările necesare în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(9)În plus, Comitetul de supraveghere pentru CPC poate:
a)pe baza activităţilor sale în conformitate cu alineatul (7) literele (a)-(d), să solicite consiliului supraveghetorilor să analizeze dacă este necesară adoptarea de către ESMA de ghiduri, recomandări şi avize pentru a soluţiona lipsa de convergenţă şi coerenţă din aplicarea de către autorităţile competente şi de către colegii a prezentului regulament. Consiliul supraveghetorilor ţine seama în mod corespunzător de aceste solicitări şi transmite un răspuns adecvat;
b)să prezinte consiliului supraveghetorilor avize cu privire la deciziile care urmează a fi luate în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, cu excepţia deciziilor menţionate la articolele 17 şi 19 din respectivul regulament, referitoare la atribuţii conferite autorităţilor competente menţionate la articolul 22 din prezentul regulament.
(10)Comitetul de supraveghere pentru CPC pregăteşte, în ceea ce priveşte CPC din ţări terţe, proiecte de decizii care urmează să fie luate de consiliul supraveghetorilor şi îndeplineşte atribuţiile încredinţate ESMA la articolele 25, 25a, 25b, 25f-25q şi la articolul 85 alineatul (6).
(11)În ceea ce priveşte CPC din ţări terţe, Comitetul de supraveghere pentru CPC partajează cu colegiul pentru CPC din ţări terţe menţionat la articolul 25c ordinile de zi ale reuniunilor sale înainte ca respectivele reuniuni să aibă loc, procesele-verbale ale reuniunilor sale, proiectele complete de decizie pe care le prezintă consiliului supraveghetorilor şi deciziile finale adoptate de consiliul supraveghetorilor.
(12)Comitetul de supraveghere pentru CPC este sprijinit de personal specializat din partea ESMA care deţine cunoştinţe, competenţe şi experienţă suficiente în vederea:
a)pregătirii reuniunilor Comitetului de supraveghere pentru CPC;
b)pregătirii analizelor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor Comitetului de supraveghere pentru CPC;
c)sprijinirii Comitetului de supraveghere pentru CPC în cadrul cooperării sale internaţionale la nivel administrativ.
(13)În sensul prezentului regulament, ESMA asigură o separare structurală între Comitetul de supraveghere pentru CPC şi alte funcţii menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 24b: Consultarea băncilor centrale de emisiune
(1)În ceea ce priveşte evaluările de supraveghere efectuate şi deciziile care urmează să fie luate în temeiul articolelor 41, 44, 46, 50 şi 54 în legătură cu CPC de nivel 2, Comitetul de supraveghere pentru CPC se consultă cu băncile centrale de emisiune menţionate la articolul 25 alineatul (3) litera (f). Fiecare bancă centrală de emisiune poate răspunde. În cazul în care banca centrală emitentă decide să răspundă, ea face acest lucru în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea proiectului de decizie. În situaţii de urgenţă, această perioadă nu depăşeşte 24 de ore. Dacă o bancă centrală de emisiune propune modificări sau formulează obiecţii cu privire la evaluările aferente şi la proiectele de decizii în temeiul articolelor 41, 44, 46, 50 şi 54,aceasta comunică motivele în scris, în mod complet şi detaliat. După încheierea perioadei de consultare, Comitetul de supraveghere pentru CPC analizează în mod corespunzător răspunsul şi orice modificări propuse de băncile centrale emitente şi transmite evaluarea sa băncii centrale emitente.

(2)În cazul în care nu reflectă în proiectul său de decizie modificările propuse de o bancă centrală de emisiune, Comitetul de supraveghere pentru CPC informează respectiva bancă centrală de emisiune în scris, oferind o prezentare completă a motivelor pentru care nu ia în considerare modificările propuse de către banca centrală de emisiune respectivă, precum şi o explicaţie în cazul oricăror devieri de la modificările respective. Comitetul de supraveghere pentru CPC transmite consiliului supraveghetorilor, împreună cu proiectul său de decizie, răspunsurile primite şi modificările propuse de băncile centrale de emisiune şi explicaţiile sale pentru cazul în care nu le ia în considerare.

(3)În ceea ce priveşte deciziile care urmează să fie luate în temeiul articolului 25 alineatul (2c) şi al articolului 85 alineatul (6), Comitetul de supraveghere pentru CPC cere acordul băncilor centrale de emisiune menţionate la articolul 25 alineatul (3) litera (f) cu privire la chestiunile care au legătură cu monedele pe care acestea le emit. Se consideră că fiecare bancă centrală de emisiune şi-a dat acordul, cu excepţia cazului în care o bancă centrală de emisiune propune modificări sau formulează obiecţii în termen de zece zile lucrătoare de la transmiterea proiectului de decizie. În cazul în care propune modificări sau formulează obiecţii cu privire la un proiect de decizie, o bancă centrală de emisiune transmite în scris prezentarea detaliată şi completă a motivelor. În cazul în care o bancă centrală de emisiune propune modificări referitoare la chestiuni care au legătură cu moneda pe care o emite, Comitetul de supraveghere pentru CPC poate transmite consiliului supraveghetorilor proiectul de decizie numai în forma modificată în ceea ce priveşte chestiunile respective. În cazul în care o bancă centrală de emisiune formulează obiecţii referitoare la chestiuni care au legătură cu moneda pe care o emite, Comitetul de supraveghere pentru CPC nu include chestiunile respective în proiectul de decizie pe care îl transmite consiliului supraveghetorilor spre adoptare.
Art. 24c: Procesul decizional în cadrul Comitetului de supraveghere pentru CPC
Comitetul de supraveghere pentru CPC adoptă decizii cu majoritatea simplă a membrilor săi cu drept de vot. În caz de egalitate, preşedintele deţine votul decisiv.
Art. 24d: Procesul decizional în cadrul consiliului supraveghetorilor
În cazul în care Comitetul de supraveghere pentru CPC transmite proiecte de decizii consiliului supraveghetorilor în temeiul articolului 25 alineatele (2), (2a), (2b), (2c) şi (5), al articolului 25p, al articolului 85 alineatul (6), al articolului 89 alineatul (3b) din prezentul regulament şi, în plus, numai pentru CPC de nivel 2, în temeiul articolelor 41, 44, 46, 50 şi 54 din prezentul regulament, consiliul supraveghetorilor decide cu privire la respectivele proiecte de decizii în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 în termen de zece zile lucrătoare.
În cazul în care Comitetul de supraveghere pentru CPC prezintă consiliului supraveghetorilor proiecte de decizii în temeiul altor articole decât cele prevăzute la primul paragraf, consiliul supraveghetorilor decide cu privire la aceste proiecte de decizii în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 în termen de trei zile lucrătoare.
Art. 24e: Răspunderea
(1)Parlamentul European sau Consiliul poate invita preşedintele şi pe membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC să facă o declaraţie, cu respectarea deplină a independenţei acestora. Preşedintele şi membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC fac respectiva declaraţie în faţa Parlamentului European şi răspund la toate întrebările adresate de membrii acestuia, ori de câte ori li se solicită acest lucru.
(2)Preşedintele şi membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la cerere şi cu cel puţin 15 zile înainte de declaraţia menţionată la alineatul (1), un raport scris privind principalele activităţi ale Comitetului de supraveghere pentru CPC.
(3)Preşedintele şi membrii independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC raportează orice informaţie relevantă solicitată de Parlamentul European în regim confidenţial şi ad-hoc. În respectivele rapoarte nu se includ informaţii confidenţiale despre CPC la nivel individual.

Art. 25: Recunoaşterea CPC stabilite în ţări terţe
(1)O CPC stabilită într-o ţară terţă nu poate oferi servicii de compensare membrilor compensatori sau locurilor de tranzacţionare stabilite în Uniune decât dacă respectiva CPC este recunoscută de ESMA.

(2)După consultarea cu autorităţile menţionate la alineatul (3), AEVMP poate recunoaşte o CPC stabilită într-o ţară terţă care a solicitat recunoaşterea pentru a presta anumite servicii sau a desfăşura anumite activităţi de compensare în cazul în care:
a)Comisia a adoptat un act de punere în aplicare în conformitate cu alineatul (6);
b)CPC este autorizată în ţara terţă respectivă şi este supusă unei supravegheri şi unui control al aplicării normelor eficace, de natură să asigure deplina respectare a cerinţelor prudenţiale aplicabile în acea ţară;
c)au fost încheiate acorduri de cooperare în temeiul alineatului (7);
d)CPC este stabilită sau autorizată într-o ţară terţă care nu este considerată de Comisie în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (*) ca având deficienţe strategice în regimul său naţional de combatere a spălării banilor şi de combatere a finanţării terorismului care să reprezinte o ameninţare semnificativă la adresa sistemului financiar al Uniunii.
(*)Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 684/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

e)nu se consideră că CPC este importantă din punct de vedere sistemic sau este probabil să devină importantă din punct de vedere sistemic în conformitate cu alineatul (2a) şi, prin urmare, este o CPC de nivel 1.

(21)După consultarea CERS şi a băncilor centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f), ESMA stabileşte dacă o CPC dintr-o ţară terţă este importantă din punct de vedere sistemic sau este probabil să devină importantă din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia ori mai multor state membre ale acesteia (CPC de nivel 2), ţinând cont de toate criteriile următoare:
a)natura, dimensiunea şi complexitatea activităţii din Uniune şi din afara Uniunii a CPC, în măsura în care activitatea sa poate avea un impact sistemic asupra Uniunii sau a unuia ori mai multor state membre ale acesteia, inclusiv:
(i)valoarea agregată, în fiecare monedă din Uniune, a tranzacţiilor compensate de CPC sau expunerea agregată a CPC care desfăşoară activităţi de compensare la membrii săi compensatori şi, în măsura în care informaţiile sunt disponibile, la clienţii şi la clienţii indirecţi ai acestora stabiliţi în Uniune, inclusiv în cazul în care aceştia au fost desemnaţi de statele membre ca aparţinând categoriei «alte instituţii de importanţă sistemică (O-SII)» în temeiul articolului 131 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE; şi
(ii)profilul de risc al CPC, printre altele sub aspectul riscului juridic, operaţional şi comercial;
b)efectul pe care intrarea în dificultate sau perturbarea activităţii unei CPC l-ar avea pentru:
(i)pieţele financiare, inclusiv lichiditatea de pe pieţele deservite;
(ii)instituţiile financiare;
(iii)sistemul financiar în general; sau
(iv)stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia ori mai multor state membre ale acesteia;
c)structura membrilor compensatori ai CPC, inclusiv, în măsura în care informaţiile sunt disponibile, structura reţelei de clienţi şi de clienţi indirecţi stabiliţi în Uniune ai membrilor compensatori;
d)măsura în care sunt prezente servicii de compensare alternative furnizate de alte CPC în instrumentele financiare denominate în monede din Uniune pentru membrii compensatori şi, în măsura în care informaţiile sunt disponibile, pentru clienţii şi pentru clienţii indirecţi ai acestora stabiliţi în Uniune;
e)relaţiile, interdependenţele sau alte interacţiuni ale CPC cu alte infrastructuri ale pieţei financiare, cu alte instituţii financiare şi cu sistemul financiar în general, în măsura în care aceste interacţiuni sunt susceptibile de a avea un impact asupra stabilităţii financiare a Uniunii sau a unuia sau a mai multor state membre ale acesteia.
Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 82 pentru a preciza în detaliu criteriile prevăzute la primul paragraf până la 2 ianuarie 2021.
Fără a aduce atingere rezultatului procesului de recunoaştere, după efectuarea evaluării menţionate la primul paragraf, ESMA informează CPC solicitantă dacă este sau nu considerată o CPC de nivel 1 în termen de 30 de zile lucrătoare de la stabilirea faptului că cererea respectivei CPC este completă în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf.
(22)În cazul în care stabileşte că o CPC este importantă din punct de vedere sistemic sau este probabil să devină importantă din punct de vedere sistemic (CPC de nivel 2) în conformitate cu alineatul (2a), ESMA recunoaşte respectiva CPC pentru furnizarea anumitor servicii sau activităţi de compensare numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, în plus faţă de condiţiile prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(d):
a)CPC respectă la momentul recunoaşterii, iar ulterior continuă să respecte cerinţele stabilite la articolul 16 şi în titlurile IV şi V. În ceea ce priveşte respectarea de către CPC a articolelor 41, 44, 46, 50 şi 54, ESMA se consultă cu băncile centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24b alineatul (1). ESMA ia în considerare, în conformitate cu articolul 25a, măsura în care respectarea de către o CPC a cerinţelor respective este asigurată de respectarea de către aceasta a cerinţelor comparabile aplicabile în ţara terţă;
b)băncile centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f) au furnizat ESMA, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data la care s-a stabilit că o CPC dintr-o ţară terţă nu este o CPC de nivel 1 în conformitate cu alineatul (2a) sau în urma reexaminării prevăzute la alineatul (5), o confirmare scrisă a faptului că CPC respectă următoarele cerinţe pe care este posibil ca băncile centrale de emisiune respective să le fi impus în cadrul exercitării atribuţiilor lor de politică monetară:
(i)să prezinte orice informaţie solicitată de banca centrală de emisiune la cererea motivată a acesteia, în cazul în care informaţia respectivă nu a fost obţinută pe altă cale de ESMA;
(ii)să coopereze pe deplin şi în mod corespunzător cu banca centrală de emisiune în contextul evaluării rezilienţei CPC la evoluţiile negative ale pieţei, efectuată în conformitate cu articolul 25b alineatul (3);
(iii)să deschidă sau să notifice intenţia de a deschide, în conformitate cu criteriile şi cerinţele de acces relevante, un cont de depozit overnight la banca centrală de emisiune;
(iv)să respecte cerinţele aplicate în situaţii excepţionale de către banca centrală de emisiune, în limita competenţelor sale, menite să abordeze riscurile de lichiditate sistemice temporare care afectează transmiterea politicii monetare sau buna funcţionare a sistemelor de plată şi care sunt legate de controlul riscurilor de lichiditate, de cerinţele de marjă, de garanţii, de mecanismele de decontare sau de acordurile de interoperabilitate.
Cerinţele menţionate la punctul (iv) asigură eficienţa, soliditatea şi rezilienţa CPC şi sunt aliniate cu cele prevăzute la articolul 16 şi în titlurile IV şi V din prezentul regulament.
Aplicarea cerinţelor menţionate la punctul (iv) este o condiţie a recunoaşterii pentru o perioadă limitată, de până la şase luni. În cazul în care, la sfârşitul perioadei respective, banca centrală de emisiune consideră că situaţia excepţională persistă, aplicarea cerinţelor în scopuri de recunoaştere poate fi prelungită o singură dată pentru o perioadă suplimentară de cel mult şase luni.
Înainte de impunerea sau extinderea aplicării cerinţelor menţionate la punctul (iv), banca centrală de emisiune informează ESMA, celelalte bănci centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f) şi membrii colegiului pentru CPC din ţări terţe şi le furnizează o explicaţie a efectelor pe care cerinţele pe care intenţionează să le impună le pot avea asupra eficienţei, solidităţii şi rezilienţei CPC, precum şi o justificare a motivului pentru care cerinţele sunt necesare şi proporţionale pentru a asigura transmiterea politicii monetare sau buna funcţionare a sistemelor de plată în ceea ce priveşte moneda pe care o emite. ESMA înaintează băncii centrale de emisiune un aviz în termen de zece zile lucrătoare de la transmiterea proiectului de cerinţă sau a proiectului de extindere. În situaţii de urgenţă, perioada sus-menţionată nu depăşeşte 24 de ore. În avizul său, ESMA ia în considerare în special efectele cerinţelor impuse asupra eficienţei, solidităţii şi rezilienţei CPC. Celelalte bănci centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f) pot transmite un aviz în acelaşi termen. După încheierea perioadei de consultare, banca centrală de emisiune ţine seama în mod corespunzător de modificările propuse în avizele ESMA sau ale băncilor centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f).
Banca centrală de emisiune informează, de asemenea, Parlamentul European şi Consiliul înainte de a extinde aplicarea cerinţelor menţionate la punctul (iv).
Banca centrală de emisiune cooperează şi face schimb de informaţii în mod continuu cu ESMA şi cu celelalte bănci centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f) în legătură cu cerinţele menţionate la punctul (iv), în special în legătură cu evaluarea riscurilor de lichiditate sistemice şi cu efectele pe care cerinţele impuse le au asupra eficienţei, solidităţii şi rezilienţei CPC.
Dacă o bancă centrală de emisiune impune oricare dintre cerinţele menţionate la prezenta literă după ce o CPC de nivel 2 a fost recunoscută, respectarea oricărei astfel de cerinţe este considerată drept o condiţie a recunoaşterii, iar băncile centrale de emisiune furnizează ESMA o confirmare scrisă, în termen de 90 de zile lucrătoare, cu privire la faptul că CPC respectă cerinţa.
Dacă banca centrală de emisiune relevantă nu furnizează ESMA o confirmare scrisă în termenul stabilit, ESMA poate considera că respectiva cerinţă este îndeplinită;
c)CPC a furnizat ESMA:
(i)o declaraţie scrisă, semnată de reprezentantul său legal, în care şi-a exprimat consimţământul necondiţionat pentru:
- a furniza, în termen de trei zile lucrătoare de la notificarea unei cereri din partea ESMA, orice documente, evidenţe, informaţii şi date deţinute de respectiva CPC în momentul notificării cererii; şi
- a permite ESMA să aibă acces la oricare dintre sediile CPC;
(ii)un aviz juridic motivat din partea unui jurist independent care confirmă că consimţământul exprimat este valabil şi executoriu în temeiul legislaţiei aplicabile relevante;
d)CPC a pus în aplicare toate măsurile necesare şi a instituit toate procedurile necesare pentru a asigura respectarea efectivă a cerinţelor prevăzute la literele (a) şi (c);
e)Comisia nu a adoptat un act de punere în aplicare în conformitate cu alineatul (2c).
(23)ESMA, după consultarea CERS şi de comun acord cu băncile centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f), în conformitate cu articolul 24b alineatul (3) şi proporţional cu gradul de importanţă sistemică a CPC în conformitate cu alineatul (2a) din prezentul articol, poate să concluzioneze, pe baza unei evaluări pe deplin motivate, că o CPC, sau unele dintre serviciile sale de compensare, are (au) o importanţă sistemică atât de mare încât CPC nu ar trebui să fie recunoscută în scopul prestării anumitor servicii sau activităţi de compensare. Acordul unei bănci centrale de emisiune se referă numai la moneda pe care o emite şi nu la recomandarea, în ansamblul său, menţionată la al doilea paragraf de la prezentul alineat. De asemenea, în evaluarea sa, ESMA:
a)explică modul în care respectarea condiţiilor prevăzute la alineatul (2b) nu ar combate suficient riscul la adresa stabilităţii financiare pentru Uniune sau pentru unul sau mai multe dintre statele sale membre;
b)descrie caracteristicile serviciilor de compensare prestate de CPC, inclusiv cerinţele de lichiditate şi de decontare cu livrare fizică asociate cu prestarea acestor servicii;
c)pune la dispoziţie o evaluare tehnică cantitativă a costurilor şi beneficiilor, precum şi a consecinţelor unei decizii de a nu recunoaşte CPC în scopul prestării anumitor servicii sau activităţi de compensare, ţinând seama de:
(i)existenţa unor posibile alternative pentru a înlocui prestarea serviciilor de compensare în cauză în monedele respective pentru membrii compensatori şi, în măsura în care informaţiile sunt disponibile, pentru clienţii lor şi pentru clienţii lor indirecţi stabiliţi în Uniune;
(ii)consecinţele posibile ale includerii contractelor în derulare deţinute la CPC în domeniul de aplicare al actului de punere în aplicare.
Pe baza evaluării sale, ESMA recomandă Comisiei să adopte un act de punere în aplicare care să confirme că respectiva CPC nu ar trebui să fie recunoscută în scopul prestării anumitor servicii sau activităţi de compensare.
Comisia are la dispoziţie minimum 30 de zile lucrătoare pentru a evalua recomandarea ESMA.
După transmiterea recomandării menţionate la al doilea paragraf, Comisia poate adopta, ca măsură de ultimă instanţă, un act de punere în aplicare care să precizeze:
(a)faptul că, după perioada de adaptare stabilită de Comisie în conformitate cu litera (b) de la prezentul paragraf, unele sau toate serviciile de compensare ale respectivei CPC din ţara terţă pot fi prestate către membrii compensatori şi locurile de tranzacţionare stabilite în Uniune de către respectiva CPC numai după ce aceasta a fost autorizată în acest sens în conformitate cu articolul 14;
(b)o perioadă de adaptare adecvată pentru CPC, membrii săi compensatori şi clienţii lor. Perioada de adaptare nu depăşeşte doi ani şi poate fi prelungită doar o singură dată cu o perioadă suplimentară de şase luni în cazul în care motivele de acordare a unei perioade de adaptare sunt încă valabile;
(c)condiţiile în care respectiva CPC poate continua să presteze anumite servicii sau activităţi de compensare în perioada de adaptare menţionată la litera (b);
(d)eventuale măsuri care sunt adoptate în perioada de adaptare în vederea limitării costurilor potenţiale pentru membrii compensatori şi clienţii lor, în special pentru cei stabiliţi în Uniune.
La precizarea serviciilor şi a perioadei de adaptare menţionate la al patrulea paragraf literele (a) şi (b), Comisia ia în considerare:
(a)caracteristicile serviciilor oferite de CPC şi gradul lor de substituibilitate;
(b)dacă şi în ce măsură tranzacţiile compensate în derulare sunt incluse în domeniul de aplicare al actului de punere în aplicare, luând în considerare consecinţele juridice şi economice ale acestei includeri;
(c)implicaţiile potenţiale în materie de costuri asupra membrilor compensatori şi, în cazul în care respectivele informaţii sunt disponibile, asupra clienţilor acestora, în special a celor stabiliţi în Uniune.
Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 86 alineatul (2).

(3)Atunci când evaluează dacă sunt îndeplinite condiţiile menţionate la alineatul (2) literele (a)-(d), ESMA se consultă cu:
a)autoritatea competentă a unui stat membru în care CPC prestează sau intenţionează să presteze servicii de compensare şi care a fost ales de CPC;
b)autorităţile competente responsabile de supravegherea membrilor compensatori ai CPC stabiliţi în cele trei state membre care au sau urmează să aibă, conform estimărilor CPC, cele mai mari contribuţii agregate, pe durata unui an, la fondul de garantare al CPC menţionat la articolul 42;
c)autorităţile competente responsabile de supravegherea locurilor de tranzacţionare situate în Uniune, deservite sau care urmează a fi deservite de CPC;
d)autorităţile competente responsabile de supravegherea CPC stabilite în Uniune cu care au fost încheiate acorduri de interoperabilitate;
e)membrii relevanţi ai SEBC din statele membre în care CPC prestează sau intenţionează să presteze servicii de compensare şi membrii relevanţi ai SEBC responsabili de supravegherea CPC cu care au fost încheiate acorduri de interoperabilitate;
f)băncile centrale de emisiune a tuturor monedelor din Uniune în care sunt denominate instrumentele financiare compensate sau care urmează a fi compensate prin CPC.

(4)CPC menţionată la alineatul (1) transmite cererea sa către AEVMP.
CPC solicitantă pune la dispoziţia ESMA toate informaţiile necesare pentru recunoaşterea sa. În termen de 30 de zile lucrătoare de la primire, ESMA evaluează dacă cererea este completă. Dacă cererea nu este completă, ESMA stabileşte un termen în care CPC solicitantă urmează să îi furnizeze informaţii suplimentare. ESMA transmite fără întârziere colegiului pentru CPC din ţări terţe toate informaţiile primite de la CPC solicitantă.

Decizia de recunoaştere se bazează pe condiţiile stabilite la alineatul (2) pentru CPC de nivel 1 şi la alineatul (2) literele (a)-(d) şi la alineatul (2b) pentru CPC de nivel 2. Aceasta este luată independent de orice evaluare folosită ca bază pentru decizia privind echivalenţa menţionată la articolul 13 alineatul (3). În termen de 180 de zile lucrătoare de la stabilirea faptului că o cerere este completă în conformitate cu al doilea paragraf, ESMA informează în scris CPC solicitantă dacă recunoaşterea a fost acordată sau refuzată, oferind o explicaţie motivată integral a deciziei sale.

[textul din Art. 25, alin. (4) din titlul III, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2020 de Art. 1, punctul 10., alin. (E) din Regulamentul 2099/23-oct-2019]
[textul din Art. 25, alin. (4) din titlul III, capitolul 4 a fost abrogat la 01-ian-2020 de Art. 1, punctul 10., alin. (E) din Regulamentul 2099/23-oct-2019]
Decizia de recunoaştere se bazează pe condiţiile stabilite la alineatul (2) pentru CPC de nivel 1 şi la alineatul (2) literele (a)-(d) şi la alineatul (2b) pentru CPC de nivel 2. În termen de 180 de zile lucrătoare de când s-a stabilit că o cerere este completă în conformitate cu al doilea paragraf, ESMA informează în scris CPC solicitantă dacă recunoaşterea a fost acordată sau refuzată, oferind o explicaţie pe deplin motivată a deciziei sale.

(5)După consultarea autorităţilor şi a entităţilor menţionate la alineatul (3), ESMA reexaminează recunoaşterea unei CPC stabilită într-o ţară terţă:
a)dacă respectiva CPC intenţionează să extindă sau să reducă gama activităţilor şi serviciilor sale în Uniune, caz în care CPC informează ESMA cu privire la aceasta, transmiţând toate informaţiile necesare; şi
b)în orice caz, cel puţin o dată la cinci ani.
Reexaminarea se efectuează în conformitate cu alineatele (2)-(4).
Când reexaminarea se întemeiază pe primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, CPC nu are obligaţia de a depune o nouă cerere pentru recunoaştere, ci de a transmite ESMA toate informaţiile necesare pentru ca aceasta să reexamineze recunoaşterea sa. Dacă ESMA reexaminează recunoaşterea unei CPC stabilite într-o ţară terţă în conformitate cu primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, ea nu tratează o astfel de reexaminare ca o cerere de recunoaştere pentru CPC recunoscută relevantă.

În cazul în care, în urma reexaminării menţionate la primul paragraf, ESMA constată că o CPC dintr-o ţară terţă care a fost clasificată drept CPC de nivel 1 ar trebui să fie clasificată drept CPC de nivel 2, ESMA stabileşte o perioadă de adaptare adecvată care nu depăşeşte 18 luni, până la finalul căreia CPC trebuie să respecte cerinţele menţionate la alineatul (2b). ESMA poate prelungi respectiva perioadă de adaptare cu până la şase luni suplimentare în urma unei cereri motivate din partea CPC sau a autorităţii competente responsabile de supravegherea membrilor compensatori, în cazul în care o astfel de prelungire este justificată de circumstanţe excepţionale şi de implicaţiile asupra membrilor compensatori stabiliţi în Uniune.

(6)Comisia poate să adopte un act de punere în aplicare în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 care să stabilească faptul că:
a)dispoziţiile juridice şi mecanismele de supraveghere ale unei ţări terţe garantează că CPC autorizate în acea ţară terţă respectă în permanenţă cerinţe obligatorii din punct de vedere juridic care sunt echivalente cu cerinţele stabilite la titlul IV din prezentul regulament;
b)CPC respective fac obiectul unei supravegheri şi al unei asigurări a respectării normelor eficace şi continue în ţara terţă respectivă;
c)în cadrul juridic al respectivei ţări terţe se prevede un sistem echivalent eficace pentru recunoaşterea CPC autorizate în temeiul regimurilor juridice ale unor ţări terţe.
Comisia poate condiţiona aplicarea actului de punere în aplicare menţionat la primul paragraf de îndeplinirea efectivă şi continuă de către o ţară terţă a tuturor cerinţelor prevăzute la paragraful respectiv, precum şi de capacitatea ESMA de a-şi exercita efectiv responsabilităţile în raport cu CPC din ţara terţă recunoscute în temeiul alineatelor (2) şi (2b) sau în ceea ce priveşte monitorizarea menţionată la alineatul (6b), inclusiv prin încheierea şi aplicarea acordurilor de cooperare menţionate la alineatul (7).
În cazul în care este în interesul Uniunii şi având în vedere riscurile potenţiale pentru stabilitatea financiară a Uniunii ca urmare a participării preconizate a membrilor compensatori şi a locurilor de tranzacţionare stabilite în Uniune la CPC-uri stabilite într-o ţară terţă, Comisia poate adopta actul de punere în aplicare menţionat la primul paragraf, indiferent dacă este întrunită sau nu condiţia de la litera (c) de la paragraful respectiv.

(61)Comisia poate adopta un act delegat în conformitate cu articolul 82 pentru a preciza în detaliu criteriile menţionate la alineatul (6) literele (a), (b) şi (c).
(62)ESMA monitorizează evoluţiile în materie de reglementare şi supraveghere din ţările terţe pentru care au fost adoptate acte de punere în aplicare în temeiul alineatului (6).
În cazul în care identifică evoluţii în materie de reglementare sau de supraveghere în ţările terţe respective care pot avea un impact asupra stabilităţii financiare a Uniunii sau a unui stat membru sau a mai multor state membre ale acesteia, ESMA informează fără întârziere Parlamentul European, Consiliul, Comisia şi membrii colegiului pentru CPC din ţări terţe menţionat la articolul 25c. Toate aceste informaţii sunt tratate în mod confidenţial.
ESMA transmite anual Comisiei şi membrilor colegiului pentru CPC din ţări terţe menţionat la articolul 25c un raport confidenţial privind evoluţiile în materie de reglementare şi de supraveghere din ţările terţe menţionate la primul paragraf.

(7)ESMA încheie modalităţi de cooperare efectivă cu autorităţile competente relevante din ţările terţe ale căror cadre juridice şi de supraveghere au fost recunoscute ca fiind echivalente cu prezentul regulament în conformitate cu alineatul (6).
(71)În cazul în care ESMA nu a stabilit încă nivelul unei CPC sau în cazul în care ESMA a stabilit că toate CPC-urile dintr-o ţară terţă relevantă sau unele dintre acestea sunt CPC-uri de nivel 1, în modalităţile de cooperare menţionate la alineatul (7) se ţine seama de riscul pe care îl implică prestarea de servicii de compensare de către CPC-urile respective şi se precizează:
a)mecanismul pentru schimbul anual de informaţii dintre ESMA, băncile centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f) şi autorităţile competente ale ţărilor terţe respective, astfel încât ESMA să poată:
(i)să se asigure că CPC îndeplineşte condiţiile de recunoaştere prevăzute la alineatul (2);
(ii)să identifice orice posibil impact semnificativ asupra lichidităţii pieţei sau asupra stabilităţii financiare a Uniunii sau a unuia ori a mai multor state membre ale acesteia; şi
(iii)să monitorizeze activităţile de compensare desfăşurate prin una sau mai multe dintre CPC-urile stabilite în respectiva ţară terţă de către membri compensatori care sunt stabiliţi în Uniune sau care fac parte dintr-un grup supus supravegherii consolidate în Uniune;
b)în mod excepţional, mecanismul pentru schimbul trimestrial de informaţii detaliate referitoare la aspectele menţionate la alineatul (2a) şi, în special, de informaţii referitoare la modificările semnificative ale modelelor şi parametrilor de risc, la extinderea activităţilor şi serviciilor CPC-urilor şi la modificările structurii contului de client, cu scopul de a detecta potenţialul ca o CPC să fie pe punctul de a deveni sau să devină importantă din punct de vedere sistemic pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia ori a mai multor state membre ale acesteia, precum şi mecanismul de schimb de informaţii privind evoluţiile pieţei care ar putea avea consecinţe asupra stabilităţii financiare a Uniunii;
c)mecanismul pentru notificarea promptă a ESMA în cazul în care autoritatea competentă dintr-o ţară terţă consideră că o CPC pe care o supraveghează încalcă condiţiile autorizării sale sau alte dispoziţii aplicabile;
d)mecanismul pentru notificarea promptă a ESMA de către autoritatea competentă dintr-o ţară terţă, în cazul în care o CPC dintr-o ţară terţă care este supravegheată de autoritatea competentă respectivă intenţionează să îşi extindă sau să îşi reducă serviciile sau activităţile de compensare;
e)procedurile necesare pentru monitorizarea eficace a evoluţiilor în materie de reglementare şi de supraveghere dintr-o ţară terţă;
f)procedurile pentru informarea de către autorităţile din ţările terţe a ESMA, a colegiului pentru CPC din ţări terţe menţionat la articolul 25c şi a băncilor centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f), fără întârzieri nejustificate, în legătură cu orice situaţie de urgenţă în raport cu o CPC recunoscută, inclusiv evoluţii de pe pieţele financiare, care poate avea efecte negative asupra lichidităţii pieţei şi asupra stabilităţii sistemului financiar din Uniune sau dintr-un stat membru al acesteia, precum şi procedurile şi planurile de urgenţă pentru abordarea unor astfel de situaţii;
g)procedurile pentru asigurarea de către autorităţile din ţările terţe a punerii în aplicare efective a deciziilor adoptate de ESMA în conformitate cu articolul 25f, articolul 25j, articolul 25k alineatul (1) litera (b) şi articolele 25l, 25m şi 25p;
h)consimţământul autorităţilor din ţările terţe privind distribuirea mai departe a tuturor informaţiilor pe care acestea le-au furnizat ESMA în temeiul modalităţilor de cooperare cu autorităţile menţionate la alineatul (3) şi cu membrii colegiului pentru CPC din ţări terţe, sub rezerva cerinţelor privind secretul profesional prevăzute la articolul 83.
(72)În cazul în care ESMA a stabilit că cel puţin o CPC dintr-o ţară terţă relevantă este o CPC de nivel 2, în modalităţile de cooperare menţionate la alineatul (7) se precizează, în ceea ce priveşte respectivele CPC-uri de nivel 2, cel puţin următoarele:
a)elementele menţionate la alineatul (7a) literele (a), (c), (e), (f) şi (h), în cazul în care nu sunt deja stabilite modalităţi de cooperare cu ţara terţă relevantă în temeiul alineatului respectiv;
b)mecanismul pentru schimbul de informaţii cel puţin lunar, în funcţie de situaţie, dintre ESMA, băncile centrale de emisiune menţionate la alineatul (3) litera (f) şi autorităţile competente ale ţărilor terţe respective, inclusiv accesul la toate informaţiile solicitate de ESMA pentru a asigura respectarea de către CPC a cerinţelor menţionate la alineatul (2b):
c)procedurile privind coordonarea activităţilor de supraveghere, inclusiv acordul autorităţilor din ţările terţe de a permite efectuarea investigaţiilor şi, respectiv, a inspecţiilor la faţa locului în conformitate cu articolul 25g şi, respectiv, articolul 25h;
d)procedurile pentru asigurarea de către autorităţile din ţările terţe a punerii în aplicare efective a deciziilor adoptate de ESMA în conformitate cu articolele 25b, 25f-25m, 25p şi 25q;
e)procedurile prin care autorităţile din ţările terţe:
(i)se consultă cu ESMA la întocmirea şi evaluarea planurilor de redresare şi la întocmirea planurilor de rezoluţie pe teme relevante pentru Uniune sau pentru unul sau mai multe dintre statele sale membre;
(ii)informează ESMA fără amânări nejustificate despre întocmirea planurilor de redresare şi a planurilor de rezoluţie şi despre orice modificare semnificativă adusă ulterior planurilor respective, în legătură cu aspecte relevante pentru Uniune sau pentru unul sau mai multe dintre statele sale membre;
(iii)informează ESMA fără amânări nejustificate despre eventuala intenţie a unei CPC de nivel 2 de a-şi activa planul de redresare sau, în cazul în care autorităţile din ţara terţă au stabilit existenţa unor indicii de situaţie de criză emergentă care ar putea afecta, în special, operaţiunile CPC respective, despre capacitatea acesteia de a presta servicii de compensare, precum şi despre eventuala intenţie a autorităţilor din ţara terţă de a lua o măsură de rezoluţie în viitorul apropiat.
(73)În cazul în care consideră că o autoritate competentă dintr-o ţară terţă nu aplică vreuna dintre dispoziţiile prevăzute în modalităţile de cooperare stabilite în conformitate cu alineatele (7), (7a) şi (7b), ESMA informează Comisia în mod confidenţial şi fără întârziere cu privire la acest lucru. Într-o astfel de situaţie, Comisia poate decide să revizuiască actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu alineatul (6).

(8)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează informaţiile pe care CPC solicitantă trebuie să le comunice AEVMP în cererea sa de recunoaştere.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 25a: Conformitatea comparabilă
(1)O CPC menţionată la articolul 25 alineatul (2b) poate depune o cerere motivată ca ESMA să evalueze dacă se poate considera că, odată ce respectă cadrul aplicabil din ţara terţă, având în vedere dispoziţiile din actul de punere în aplicare adoptat în conformitate cu articolul 25 alineatul (6), respectiva CPC respectă cerinţele prevăzute la articolul 16 şi în titlurile IV şi V. ESMA transmite cererea fără întârziere colegiului pentru CPC din ţări terţe.
(2)Cererea menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol indică elementele concrete pe baza cărora se poate stabili comparabilitatea şi motivele pentru care respectarea cerinţelor aplicabile în ţara terţă satisface cerinţele prevăzute la articolul 16 şi în titlurile IV şi V. CPC de nivel 2 transmite cererea motivată menţionată la alineatul (1) în format electronic prin intermediul bazei de date centrale.
ESMA acordă conformitatea comparabilă, parţial sau integral, în cazul în care decide, ca răspuns la cererea motivată menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol, că se poate considera că CPC de nivel 2, fiind în conformitate cu cerinţele relevante aplicabile în ţara terţă, este conform cu cerinţele prevăzute la articolul 16 şi în titlurile IV şi V şi, prin urmare, îndeplineşte cerinţa de recunoaştere prevăzută la articolul 25 alineatul (2b) litera (a).
ESMA retrage conformitatea comparabilă integral sau în legătură cu o anumită cerinţă în cazul în care CPC de nivel 2 nu mai îndeplineşte condiţiile de conformitate comparabilă şi nu a luat măsurile de remediere solicitate de ESMA în termenul stabilit. Atunci când stabileşte data când intră în vigoare decizia de a retrage conformitatea comparabilă, ESMA urmăreşte să acorde o perioadă de adaptare corespunzătoare, care nu depăşeşte şase luni.
În cazul în care acordă conformitatea comparabilă, ESMA continuă să fie responsabilă de exercitarea atribuţiilor şi de îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, în special în temeiul articolelor 25 şi 25b, şi îşi exercită în continuare competenţele menţionate la articolele 25c, 25d, 25f-25m, 25p şi 25q.
Fără a aduce atingere capacităţii ESMA de a-şi îndeplini sarcinile în conformitate cu prezentul regulament, în cazul în care acordă conformitatea comparabilă, ESMA convine acorduri administrative cu autoritatea din ţara terţă pentru a asigura un schimb util de informaţii şi o cooperare fructuoasă pentru ca ESMA să monitorizeze în permanenţă dacă se respectă cerinţele asociate cu conformitatea comparabilă.

(3)Pentru a se asigura că evaluarea la care se face referire la alineatul (1) reflectă efectiv obiectivele în materie de reglementare ale cerinţelor prevăzute la articolul 16 şi în titlurile IV şi V, precum şi interesele Uniunii în ansamblu, Comisia adoptă un act delegat pentru a preciza următoarele:
a)setul minim de elemente care trebuie evaluate în sensul alineatului (1) de la prezentul articol;
b)modalităţile şi condiţiile pentru a efectua evaluarea.
Comisia adoptă actul delegat menţionat la primul paragraf în conformitate cu articolul 82 până la 2 ianuarie 2021.
Art. 25b: Respectarea continuă a condiţiilor de recunoaştere
(1)ESMA este responsabilă de exercitarea atribuţiilor care decurg din prezentul regulament în ceea ce priveşte supravegherea continuă a respectării de către CPC de nivel 2 recunoscute a cerinţelor menţionate la articolul 25 alineatul (2b) litera (a). În ceea ce priveşte deciziile luate în temeiul articolelor 41, 44, 46, 50 şi 54, ESMA se consultă cu băncile centrale de emisiune menţionate la articolul 25 alineatul (3) litera (f), în conformitate cu articolul 24b alineatul (1).
ESMA cere fiecărei CPC de nivel 2următoarele:
(a)să confirme cel puţin o dată pe an că cerinţele menţionate la articolul 25 alineatul (2b) literele (a), (c) şi (d) continuă să fie îndeplinite;
(b)să transmită cu regularitate informaţii şi date pentru ca ESMA să poată supraveghea dacă CPC-urile respective respectă cerinţele menţionate la articolul 25 alineatul (2b) litera (a).

Dacă o bancă centrală de emisiune menţionată la articolul 25 alineatul (3) litera (f) consideră că o CPC de nivel 2 nu mai îndeplineşte condiţia menţionată la articolul 25 alineatul (2b) litera (b), aceasta informează imediat ESMA.
(2)În cazul în care o CPC de nivel 2 nu transmite către ESMA confirmarea menţionată la alineatul (1) al doilea paragraf sau în cazul în care ESMA primeşte o notificare în temeiul alineatului (1) al treilea paragraf, se consideră că respectiva CPC nu mai îndeplineşte condiţiile pentru recunoaştere în conformitate cu articolul 25 alineatul (2b) şi se aplică procedura prevăzută la articolul 25p alineatele (2), (3) şi (4).
(3)ESMA, în cooperare cu CERS, efectuează evaluări în ceea ce priveşte rezilienţa CPC de nivel 2 recunoscute la evoluţii negative ale pieţei, în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, în coordonare cu evaluările menţionate la articolul 24a alineatul (7) litera (b). Băncile centrale de emisiune menţionate la articolul 25 alineatul (3) litera (f) pot contribui la aceste evaluări în cadrul exercitării atribuţiilor lor de politică monetară. La efectuarea acestor evaluări, ESMA include cel puţin riscurile financiare şi operaţionale şi asigură consecvenţa cu evaluările privind rezilienţa CPC din Uniune, efectuate în temeiul articolului 24a alineatul (7) litera (b) din prezentul regulament.
Art. 25c: Colegiul pentru CPC din ţări terţe
(1)ESMA instituie un colegiu pentru CPC din ţări terţe în vederea facilitării schimbului de informaţii.
(2)Colegiul este alcătuit din:
a)preşedintele Comitetului de supraveghere pentru CPC, care prezidează colegiul;
b)cei doi membri independenţi ai Comitetului de supraveghere pentru CPC;
c)autorităţile competente menţionate la articolul 22; în statele membre în care au fost desemnate mai multe autorităţi ca fiind competente în conformitate cu articolul 22, aceste autorităţi convin asupra unui reprezentant comun;
d)autorităţile competente responsabile de supravegherea membrilor compensatori stabiliţi în Uniune;
e)autorităţile competente responsabile de supravegherea locurilor de tranzacţionare stabilite în Uniune, deservite sau care urmează a fi deservite de CPC;
f)autorităţile competente care supraveghează depozitarii centrali de valori mobiliare stabiliţi în Uniune la care sunt conectate sau intenţionează să fie conectate CPC;
g)membrii SEBC.
(3)Membrii colegiului pot solicita Comitetului de supraveghere pentru CPC să dezbată aspecte specifice în legătură cu o CPC stabilită într-o ţară terţă. O astfel de solicitare se face în scris şi include o motivare detaliată a solicitării. Comitetul de supraveghere pentru CPC ţine seama în mod corespunzător de aceste solicitări şi transmite un răspuns adecvat.
(4)Înfiinţarea şi funcţionarea colegiului se bazează pe un acord scris între toţi membrii acestuia. Obligaţia păstrării secretului profesional în conformitate cu articolul 83 se aplică tuturor membrilor colegiului.
Art. 25d: Taxe
(1)ESMA percepe următoarele taxe CPC stabilite într-o ţară terţă în conformitate cu prezentul regulament şi în conformitate cu actul delegat adoptat în temeiul alineatului (3):
a)taxele aferente cererilor de recunoaştere menţionate la articolul 25;
b)taxele anuale asociate atribuţiilor ESMA, în conformitate cu prezentul regulament, în ceea ce priveşte CPC recunoscute în conformitate cu articolul 25.
(2)Taxele menţionate la alineatul (1) sunt proporţionale cu cifra de afaceri a respectivei CPC, acoperind toate costurile suportate de ESMA aferente recunoaşterii, precum şi cu îndeplinirea atribuţiilor acesteia în conformitate cu prezentul regulament.
(3)Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 82 pentru a preciza în detaliu următoarele:
a)tipurile de taxe;
b)chestiunile pentru care trebuie plătite taxe;
c)cuantumul taxelor;
d)modalitatea de plată a taxelor de către următoarele CPC:
(i)o CPC care solicită recunoaşterea;
(ii)o CPC recunoscută, clasificată drept CPC de nivel 1 în conformitate cu articolul 25 alineatul (2);
(iii)o CPC recunoscută, clasificată drept CPC de nivel 2 în conformitate cu articolul 25 alineatul (2b).
Art. 25e: Exercitarea competenţelor menţionate la articolele 25f-25h
Competenţele conferite prin articolele 25f-25h ESMA sau oricărui funcţionar al ESMA sau oricărei alte persoane autorizate de ESMA nu se utilizează pentru solicitarea divulgării unor informaţii sau a unor documente care fac obiectul unui secret profesional.
Art. 25f: Solicitare de informaţii
(1)ESMA le poate solicita, printr-o cerere simplă sau printr-o decizie, CPC recunoscute şi părţilor terţe conexe cărora CPC respective le-au externalizat funcţii sau activităţi operaţionale să furnizeze toate informaţiile necesare pentru ca ESMA să monitorizeze furnizarea de către CPC-urile respective a serviciilor şi activităţilor de compensare în Uniune şi să îşi exercite atribuţiile care îi revin în temeiul prezentului regulament.
Informaţiile menţionate la primul paragraf şi solicitate printr-o cerere simplă pot avea caracter periodic sau unic.

(2)Atunci când trimite o cerere simplă în vederea obţinerii de informaţii în temeiul alineatului (1), ESMA indică toate elementele de mai jos:
a)trimiterea la prezentul articol ca temei juridic al solicitării sale;
b)scopul solicitării;
c)informaţiile solicitate;
d)termenul pentru transmiterea informaţiilor;
e)informează persoana de la care sunt solicitate informaţiile cu privire la faptul că nu este obligată să furnizeze informaţiile, dar că, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informaţiile furnizate nu trebuie să fie incorecte sau să inducă în eroare;
f)amenda prevăzută la articolul 25j coroborat cu anexa III secţiunea V litera (a) pentru situaţiile în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare.
(3)Atunci când impune printr-o decizie furnizarea de informaţii în temeiul alineatului (1), ESMA indică toate elementele următoare:
a)trimiterea la prezentul articol ca temei juridic al solicitării sale;
b)scopul solicitării;
c)informaţiile solicitate;
d)termenul pentru transmiterea informaţiilor;
e)penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 25k aplicabile pentru situaţiile în care informaţiile transmise în urma solicitării sunt incomplete;
f)amenda prevăzută la articolul 25j coroborat cu anexa III secţiunea V litera (a) pentru nefurnizarea informaţiilor solicitate sau pentru situaţiile în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare; şi
g)dreptul de a contesta decizia în faţa comisiei de apel a ESMA şi de a solicita controlul legalităţii deciziei de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (denumită în continuare «Curtea de Justiţie»), în conformitate cu articolele 60 şi 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(4)Persoanele menţionate la alineatul (1) sau reprezentanţii acestora şi, în cazul persoanelor juridice sau al asociaţiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte, furnizează informaţiile solicitate. Avocaţii autorizaţi în mod corespunzător să acţioneze pot furniza informaţiile în numele clienţilor lor. Aceştia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informaţiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.
(5)ESMA transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorităţii competente relevante din ţara terţă pe teritoriul căreia sunt domiciliate sau stabilite persoanele menţionate la alineatul (1) vizate de cererea de informaţii.
Art. 25g: Investigaţii generale
(1)Pentru a-şi îndeplini atribuţiile în temeiul prezentului regulament, ESMA poate efectua investigaţiile necesare cu privire la CPC de nivel 2 şi la părţile terţe conexe cărora aceste CPC le-au externalizat funcţii, servicii sau activităţi operaţionale. În acest scop, funcţionarii ESMA şi alte persoane autorizate de aceasta sunt împuternicite:
a)să examineze toate evidenţele, datele, procedurile şi orice alt material relevant pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, indiferent de suportul pe care sunt stocate;
b)să facă sau să obţină copii certificate ale acestor evidenţe, date, proceduri sau alte materiale sau extrase din acestea;
c)să convoace CPC de nivel 2, reprezentanţii sau personalul acestora şi să le solicite explicaţii verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul şi scopul inspecţiei şi să înregistreze răspunsurile;
d)să chestioneze orice altă persoană fizică sau juridică care îşi dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informaţii referitoare la obiectul unei investigaţii;
e)să solicite evidenţe privind convorbirile telefonice şi schimburile de date.
Băncile centrale de emisiune menţionate la articolul 25 alineatul (3) litera (f) pot, pe baza unei cereri motivate adresate ESMA, să participe la investigaţiile respective dacă acestea sunt relevante pentru exercitarea atribuţiilor lor de politică monetară.
Colegiul pentru CPC din ţări terţe menţionat la articolul 25c este informat fără întârzieri nejustificate cu privire la orice constatare care poate fi relevantă pentru exercitarea atribuţiilor sale.
(2)Funcţionarii şi alte persoane autorizate de ESMA pentru efectuarea investigaţiilor menţionate la alineatul (1) îşi exercită competenţele pe baza prezentării unei autorizaţii scrise în care se specifică obiectul şi scopul investigaţiei. De asemenea, autorizaţia respectivă menţionează penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 25k aplicabile în cazul în care evidenţele, datele, procedurile şi orice alt material solicitat sau răspunsurile la întrebările adresate CPC de nivel 2 nu sunt furnizate ori sunt incomplete, precum şi amenzile prevăzute la articolul 25j coroborat cu anexa III secţiunea V litera (b), aplicabile în cazul furnizării unor răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate CPC de nivel 2.
(3)CPC de nivel 2 sunt obligate să se supună investigaţiilor dispuse în baza unei decizii a ESMA. Decizia specifică obiectul şi scopul investigaţiei, penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 25k din prezentul regulament, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum şi dreptul de a solicita controlul legalităţii deciziei de către Curtea de Justiţie.
(4)Înainte de notificarea unei CPC de nivel 2 cu privire la o investigaţie, ESMA informează despre investigaţie autoritatea competentă relevantă din ţara terţă pe al cărei teritoriu urmează ca aceasta să se desfăşoare, indicând identitatea persoanelor autorizate. La solicitarea ESMA, funcţionarii autorităţii competente în cauză din ţara terţă pot oferi asistenţă respectivelor persoane autorizate în îndeplinirea atribuţiilor lor. La investigaţii pot să participe, de asemenea, funcţionarii autorităţii competente în cauză din ţara terţă. Investigaţiile efectuate într-o ţară terţă în conformitate cu prezentul articol se desfăşoară în temeiul acordurilor de cooperare stabilite cu autoritatea competentă relevantă din ţara terţă.
Art. 25h: Inspecţiile la faţa locului
(1)Pentru a-şi exercita atribuţiile în temeiul prezentului regulament, ESMA poate efectua toate inspecţiile la faţa locului necesare la orice sediu şi pe orice teren sau proprietate a CPC de nivel 2 şi a părţilor terţe conexe cărora aceste CPC le-au externalizat funcţii, servicii sau activităţi operaţionale.
Băncile centrale de emisiune menţionate la articolul 25 alineatul (3) litera (f) pot depune o cerere motivată la ESMA pentru a participa la aceste inspecţii la faţa locului dacă este relevant pentru exercitarea atribuţiilor lor de politică monetară.
Colegiul pentru CPC din ţări terţe menţionat la articolul 25c este informat fără întârzieri nejustificate cu privire la orice constatare care poate fi relevantă pentru exercitarea atribuţiilor sale.
(2)Funcţionarii şi alte persoane autorizate de ESMA să efectueze o inspecţie la faţa locului pot intra în orice sediu şi pe orice teren sau proprietate ale persoanelor juridice supuse unei decizii de inspecţie adoptate de ESMA şi deţin toate competenţele stipulate la articolul 25g alineatul (1). De asemenea, aceştia au dreptul să sigileze orice sediu şi orice registru sau evidenţă pe perioada inspecţiei şi în măsura necesară inspecţiei.
(3)În timp util înainte de inspecţie, ESMA o notifică autorităţii competente relevante din ţara terţă pe teritoriul căreia urmează să se desfăşoare inspecţia. Atunci când desfăşurarea corespunzătoare şi eficienţa inspecţiei impun acest lucru, ESMA, după informarea autorităţii competente relevante din ţara terţă, poate desfăşura inspecţia la faţa locului fără notificarea prealabilă a CPC. Inspecţiile efectuate într-o ţară terţă în conformitate cu prezentul articol se desfăşoară în temeiul acordurilor de cooperare stabilite cu autoritatea competentă relevantă din ţara terţă.
Funcţionarii şi alte persoane autorizate de ESMA să efectueze o inspecţie la faţa locului îşi exercită competenţele pe baza prezentării unei autorizaţii scrise în care se specifică obiectul şi scopul inspecţiei, precum şi penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 25k aplicabile în cazul în care persoanele vizate nu se supun inspecţiei.
(4)CPC de nivel 2 se supun inspecţiilor la faţa locului dispuse printr-o decizie a ESMA. Decizia specifică obiectul şi scopul inspecţiei, precizează data la care inspecţia urmează să înceapă şi indică penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 25k, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum şi dreptul de a solicita controlul legalităţii deciziei de către Curtea de Justiţie.
(5)La cererea ESMA, funcţionarii, precum şi persoanele autorizate sau desemnate de autoritatea competentă a ţării terţe pe teritoriul căreia urmează să se desfăşoare inspecţia, acordă asistenţă în mod activ funcţionarilor şi altor persoane autorizate de ESMA. La inspecţiile la faţa locului pot să participe, de asemenea, funcţionarii autorităţii competente relevante din ţara terţă.
(6)De asemenea, ESMA poate solicita autorităţilor competente din ţara terţă să realizeze în numele său atribuţii de investigare specifice şi inspecţii la faţa locului conform prezentului articol şi articolului 25g alineatul (1).
(7)Atunci când funcţionarii şi alte persoane care îi însoţesc, autorizate de ESMA, constată că o persoană se opune inspecţiei dispuse în temeiul prezentului articol, ESMA poate solicita autorităţii competente din ţara terţă în cauză să le acorde asistenţa necesară, inclusiv, dacă este cazul, asistenţa prin intervenţia poliţiei sau a unei autorităţi echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecţiei la faţa locului.
Art. 25i: Norme procedurale pentru luarea măsurilor de supraveghere şi impunerea amenzilor
(1)Atunci când, în exercitarea atribuţiilor sale în temeiul prezentului regulament, ESMA constată că există indicii clare privind posibila existenţă a unor fapte care pot constitui una sau mai multe dintre încălcările enumerate în anexa III, aceasta numeşte un agent de investigaţii independent din cadrul său pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu este şi nici nu a fost implicat, direct sau indirect, în procesul de recunoaştere sau de supraveghere a CPC în cauză şi îşi îndeplineşte funcţiile independent de ESMA.
(2)Agentul de investigaţii cercetează presupusele încălcări, ţinând seama de orice observaţie transmisă de persoanele care fac obiectul investigaţiilor, şi înaintează ESMA un dosar complet cuprinzând constatările sale.
Pentru a-şi îndeplini atribuţiile, agentul de investigaţii îşi poate exercita competenţa de a solicita informaţii în conformitate cu articolul 25f şi de a efectua investigaţii şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu articolele 25g şi 25h. Atunci când face uz de aceste competenţe, agentul de investigaţii respectă articolul 25e.
În îndeplinirea atribuţiilor sale, agentul de investigaţii are acces la toate documentele şi informaţiile colectate de ESMA în cadrul activităţii sale.
(3)După încheierea investigaţiei sale şi înainte de a înainta către ESMA dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigaţii le oferă persoanelor care fac obiectul investigaţiilor posibilitatea de a fi audiate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigaţii îşi întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să facă observaţii.
Drepturile la apărare ale persoanelor vizate se respectă pe deplin pe parcursul investigaţiilor efectuate în temeiul prezentului articol.
(4)Atunci când înaintează ESMA dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigaţii notifică acest fapt persoanelor care fac obiectul investigaţiilor. Persoanele care fac obiectul investigaţiilor au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-şi proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se extinde şi la informaţiile confidenţiale sau la documentele interne de lucru ale ESMA.
(5)Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigaţii şi, la cererea persoanelor vizate, după audierea persoanelor care fac obiectul investigaţiilor, în conformitate cu articolul 25l, ESMA decide dacă una sau mai multe dintre încălcările enumerate în anexa III au fost săvârşite de persoanele care au făcut obiectul investigaţiilor şi, într-un astfel de caz, ia o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 25q şi impune o amendă în conformitate cu articolul 25j.
(6)Agentul de investigaţii nu participă la deliberările ESMA şi nu intervine în niciun alt fel în procesul decizional al acesteia.
(7)Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 82 pentru a clarifica normele procedurale de exercitare a competenţei de a impune amenzi sau penalităţi cu titlu cominatoriu, inclusiv dispoziţiile privind dreptul la apărare, dispoziţiile temporale, dispoziţiile privind încasarea amenzilor şi a penalităţilor cu titlu cominatoriu şi privind termenele de prescripţie pentru impunerea şi executarea sancţiunilor.
(8)ESMA sesizează autorităţile de resort în vederea investigării şi, eventual, a urmăririi penale atunci când, în exercitarea atribuţiilor sale în temeiul prezentului regulament, constată că există indicii clare privind posibila existenţă a unor fapte despre care ştie că pot constitui infracţiuni în temeiul cadrului juridic aplicabil în ţara terţă. În plus, ESMA se abţine de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu în cazul în care are cunoştinţă de faptul că o achitare sau o condamnare prealabilă în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esenţă identice a dobândit deja autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.
Art. 25j: Amenzi
(1)Atunci când, în conformitate cu articolul 25i alineatul (5), ESMA constată faptul că o CPC a săvârşit, cu intenţie sau din neglijenţă, una dintre încălcările enumerate în anexa III, aceasta adoptă o decizie prin care aplică o amendă în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.
O încălcare săvârşită de o CPC este considerată ca fiind săvârşită cu intenţie dacă ESMA a descoperit factori obiectivi care demonstrează faptul că CPC sau personalul de conducere al acesteia a acţionat în mod deliberat pentru a săvârşi încălcarea respectivă.
(2)Cuantumurile de bază ale amenzilor menţionate la alineatul (1) sunt de până la dublul sumei profiturilor obţinute sau pierderilor evitate prin încălcare, atunci când acestea pot fi stabilite, sau de până la 10 % din totalul cifrei de afaceri a persoanei juridice din exerciţiul financiar precedent, astfel cum se defineşte în dreptul Uniunii.
(3)Cuantumurile de bază stabilite la alineatul (2) se ajustează, dacă este necesar, ţinându-se seama de circumstanţele agravante sau atenuante, în conformitate cu coeficienţii relevanţi stabiliţi în anexa IV.
Coeficienţii agravanţi relevanţi se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulţi coeficienţi agravanţi, diferenţa dintre cuantumul de bază şi cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient agravant în parte se adaugă la cuantumul de bază.
Coeficienţii atenuanţi relevanţi se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulţi coeficienţi atenuanţi, diferenţa dintre cuantumul de bază şi cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient atenuant în parte se scade din cuantumul de bază.
(4)În pofida alineatelor (2) şi (3), valoarea amenzii nu depăşeşte 20 % din cifra de afaceri anuală a CPC în cauză, obţinută în exerciţiul financiar precedent, dar, în cazul în care CPC a obţinut direct sau indirect un beneficiu financiar în urma încălcării, cuantumul amenzii este cel puţin egal cu respectivul beneficiu.
În cazul în care o faptă sau o omisiune a unei CPC constituie mai mult de o încălcare dintre cele enumerate în anexa III, se aplică numai cuantumul cel mai ridicat al amenzii, calculat în conformitate cu alineatele (2) şi (3), pentru una dintre încălcările respective.
Art. 25k: Penalităţi cu titlu cominatoriu
(1)ESMA impune, prin decizie, penalităţi cu titlu cominatoriu pentru a obliga:
a)o CPC de nivel 2 să pună capăt unei încălcări, în conformitate cu o decizie adoptată în temeiul articolului 25q alineatul (1) litera (a);
b)o persoană dintre cele menţionate la articolul 25f alineatul (1) să furnizeze informaţii complete solicitate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 25f;
c)o CPC de nivel 2:
(i)să se supună unei investigaţii şi, în special, să prezinte evidenţe, date şi proceduri complete sau orice alt material solicitat şi să completeze şi să rectifice alte informaţii furnizate în cadrul unei investigaţii lansate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 25g; sau
(ii)să se supună unei inspecţii la faţa locului dispuse prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 25h.
(2)O penalitate cu titlu cominatoriu este eficace şi proporţională. Penalităţile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere.
(3)În pofida alineatului (2), valoarea penalităţilor cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică din exerciţiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Aceasta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităţii cu titlu cominatoriu.
(4)Penalităţile cu titlu cominatoriu se impun pentru o perioadă de maximum şase luni de la data notificării deciziei ESMA. La sfârşitul perioadei, ESMA reexaminează măsura.
Art. 25l: Audierea persoanelor în cauză
(1)Înainte de adoptarea oricărei decizii de aplicare a unor amenzi sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu în temeiul articolelor 25j şi 25k, ESMA acordă persoanelor care fac obiectul respectivelor proceduri posibilitatea de a fi audiate pe tema constatărilor sale. ESMA îşi fundamentează deciziile doar pe constatările asupra cărora persoanele care fac obiectul procedurilor au avut posibilitatea să formuleze observaţii.
Primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică dacă este necesară adoptarea de acţiuni urgente pentru a preveni aducerea unor prejudicii importante şi iminente sistemului financiar. Într-o asemenea situaţie, ESMA poate adopta o decizie provizorie şi acordă persoanelor în cauză posibilitatea de a fi audiate cât mai curând posibil după adoptarea deciziei.
(2)Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul procedurilor se respectă pe deplin pe durata procedurilor. Aceste persoane au drept de acces la dosarul ESMA, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-şi proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la dosar nu se extinde şi la informaţiile confidenţiale sau la documentele interne de lucru ale ESMA.
Art. 25m: Publicarea, natura, executarea şi alocarea amenzilor şi a penalităţilor cu titlu cominatoriu
(1)ESMA face publice toate amenzile şi penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 25j şi 25k din prezentul regulament, cu excepţia cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav pieţele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporţionat părţilor implicate. Informaţiile astfel divulgate nu conţin date cu caracter personal în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 45/2001.
(2)Amenzile şi penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 25j şi 25k sunt de natură administrativă.
(3)În cazul în care decide să nu impună amenzi sau penalităţi, ESMA informează în acest sens Parlamentul European, Consiliul, Comisia şi autorităţile competente relevante din ţara terţă respectivă, prezentând argumente în sprijinul deciziei sale.
(4)Amenzile şi penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 25j şi 25k sunt executorii.
Executarea este reglementată de normele de procedură civilă în vigoare în statul membru sau în ţara terţă pe teritoriul căreia aceasta are loc.
(5)Cuantumurile amenzilor şi ale penalităţilor cu titlu cominatoriu se alocă la bugetul general al Uniunii Europene.
Art. 25n: Controlul efectuat de Curtea de Justiţie
Curtea de Justiţie are competenţă nelimitată în ceea ce priveşte controlul legalităţii deciziilor prin care ESMA impune o amendă sau plata unor penalităţi cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiţie poate anula, reduce sau majora amenda sau penalitatea cu titlu cominatoriu aplicată.
Art. 25o: Modificări ale anexelor III şi IV
Pentru a ţine seama de modificările aduse articolului 16 şi titlurilor IV şi V, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 82 pentru a se asigura că încălcările prevăzute în anexa III corespund cerinţelor prevăzute la articolul 16 şi la titlurile IV şi V.
Pentru a ţine seama de evoluţiile de pe pieţele financiare, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 82 în ceea ce priveşte măsurile de modificare a anexei IV.

Art. 25p: Retragerea recunoaşterii
(1)Fără a aduce atingere articolului 25q şi sub rezerva alineatelor următoare, ESMA, după consultarea autorităţilor şi a entităţilor menţionate la articolul 25 alineatul (3), retrage decizia de recunoaştere adoptată în conformitate cu articolul 25 în cazul în care:
a)respectiva CPC nu a folosit recunoaşterea timp de şase luni, renunţă în mod explicit la recunoaştere sau a încetat să mai desfăşoare vreo activitate de mai mult de şase luni;
b)respectiva CPC a obţinut recunoaşterea pe baza unor declaraţii false sau prin alte mijloace neregulamentare;
c)respectiva CPC a încălcat în mod grav şi repetat oricare dintre cerinţele aplicabile stabilite în prezentul regulament sau nu mai respectă vreuna dintre condiţiile de recunoaştere stabilite la articolul 25 şi nu a luat măsura corectivă solicitată de către ESMA într-un termen stabilit în mod corespunzător, care nu poate depăşi un an.

d)ESMA nu îşi poate exercita efectiv responsabilităţile în temeiul prezentului regulament cu privire la CPC vizată din cauza faptului că autoritatea din ţara terţă a CPC nu a furnizat către ESMA toate informaţiile relevante sau nu a cooperat cu ESMA în conformitate cu articolul 25 alineatul (7);
e)actul de punere în aplicare menţionat la articolul 25 alineatul (6) a fost retras sau suspendat sau nu mai este îndeplinită oricare dintre condiţiile aferente acestuia.
ESMA poate limita retragerea recunoaşterii la un anumit serviciu, o anumită activitate sau o anumită clasă de instrumente financiare.
Atunci când stabileşte data de intrare în vigoare a deciziei de retragere a recunoaşterii, ESMA face tot posibilul pentru a reduce la minimum eventualele perturbări ale pieţei şi prevede o perioadă de adaptare corespunzătoare, care nu depăşeşte doi ani.
(2)Înainte de a retrage recunoaşterea în conformitate cu alineatul (1) litera (c), ESMA ţine seama de posibilitatea de a aplica măsuri în temeiul articolului 25q alineatul (1) literele (a), (b) şi (c).
Dacă ajunge la concluzia că nu a fost luată nicio măsură corectivă în intervalul de timp stabilit în conformitate cu alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol sau că măsura luată nu este adecvată, ESMA, după ce se consultă cu autorităţile menţionate la articolul 25 alineatul (3), retrage decizia de recunoaştere.

(3)ESMA notifică fără întârzieri nejustificate autorităţii competente relevante din ţara terţă decizia de a retrage recunoaşterea unei CPC recunoscute.
(4)Oricare dintre autorităţile menţionate la articolul 25 alineatul (3) care consideră că a fost îndeplinită una dintre condiţiile menţionate la alineatul (1) poate solicita ESMA să examineze dacă sunt îndeplinite condiţiile de retragere a recunoaşterii unei CPC recunoscute sau a recunoaşterii acesteia pentru un anumit serviciu, o anumită activitate sau o anumită clasă de instrumente financiare. În cazul în care decide să nu retragă recunoaşterea CPC în cauză, ESMA transmite autorităţii solicitante o motivaţie completă.
Art. 25q: Măsuri de supraveghere adoptate de ESMA
(1)Atunci când, în conformitate cu articolul 25i alineatul (5), constată faptul că o CPC de nivel 2 a săvârşit una dintre încălcările enumerate în anexa III, ESMA ia una sau mai multe dintre următoarele decizii:
a)solicită CPC să pună capăt încălcării;
b)aplică amenzi în temeiul articolului 25j;
c)emite anunţuri publice;
d)retrage recunoaşterea CPC sau recunoaşterea acesteia pentru un anumit serviciu, o anumită activitate sau o anumită clasă de instrumente financiare, în temeiul articolului 25p.
(2)Atunci când ia deciziile menţionate la alineatul (1), ESMA ţine seama de natura şi gravitatea încălcării, având în vedere următoarele criterii:
a)durata şi frecvenţa încălcării;
b)dacă încălcarea a evidenţiat deficienţe grave sau sistemice ale procedurilor, ale sistemelor de gestionare sau ale mecanismelor de control intern ale CPC;
c)dacă încălcarea a facilitat sau a dat naştere unor infracţiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări;
d)dacă încălcarea a fost săvârşită în mod intenţionat sau din neglijenţă.
(3)ESMA notifică CPC în cauză, fără întârzieri nejustificate, orice decizie adoptată în temeiul alineatului (1) şi o comunică autorităţilor competente relevante din ţara terţă şi Comisiei. ESMA publică orice decizie de acest fel pe site-ul său în termen de zece zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.
Atunci când îşi publică decizia, în conformitate cu primul paragraf, ESMA face public, de asemenea, dreptul CPC în cauză de a formula o cale de atac cu privire la decizie şi, după caz, faptul că a fost iniţiată o astfel de cale de atac, precizând că aceasta nu are un efect suspensiv, precum şi posibilitatea suspendării aplicării deciziei contestate de către comisia de apel a ESMA, în conformitate cu articolul 60 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 26: Dispoziţii generale
(1)CPC dispun de un sistem robust de guvernanţă, care include o structură organizatorică clară, cu responsabilităţi bine definite, transparente şi coerente, procese eficace de identificare, gestionare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care sunt sau pot fi expuse, precum şi mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative şi contabile solide.
Fără a aduce atingere acordurilor de interoperabilitate încheiate în temeiul titlului V sau derulării propriei politici de investiţii în conformitate cu articolul 47, o CPC nu poate nici să fie sau să devină membru compensator sau client, nici să încheie acorduri de compensare indirectă cu un membru compensator în scopul de a desfăşura activităţi de compensare printr-o CPC.

(2)CPC adoptă politici şi proceduri suficient de eficace pentru a asigura respectarea prezentului regulament, inclusiv respectarea tuturor dispoziţiilor acestuia de către propriii manageri şi angajaţi.
(3)CPC menţin şi utilizează o structură organizatorică adecvată pentru a le asigura continuitatea şi funcţionarea corespunzătoare în cursul prestării serviciilor şi al desfăşurării activităţilor. Ele utilizează sisteme, resurse şi proceduri adecvate şi proporţionale, inclusiv sisteme TIC gestionate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European şi al Consiliului (*2).
(*2)Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind rezilienţa operaţională digitală a sectorului financiar şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 şi (UE) 2016/1011 (JO L 333, 27.12.2022, p. 1).

(4)CPC menţin o separare clară între organizarea ierarhică pentru gestionarea riscului şi cea pentru celelalte operaţiuni pe care le desfăşoară.
(5)CPC adoptă, aplică şi menţin o politică de remunerare care promovează o gestionare a riscurilor eficace şi solidă şi care nu creează stimulente pentru relaxarea standardelor în materie de riscuri.
(6)[textul din Art. 26, alin. (6) din titlul IV, capitolul 1 a fost abrogat la 17-ian-2025 de Art. 60, punctul 1. din capitolul IX, sectiunea II din Regulamentul 2554/14-dec-2022]
(7)CPC fac publice în mod gratuit sistemul lor de guvernanţă, regulile care le sunt aplicabile şi criteriile de eligibilitate pentru membrii compensatori.
(8)CPC este supusă unor audituri frecvente şi independente. Rezultatele auditurilor respective se comunică consiliului de administraţie al CPC şi se pun la dispoziţia ESMA şi a autorităţii competente a CPC.

(9)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, după consultarea membrilor SEBC, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează conţinutul minim al regulilor şi al sistemului de guvernanţă menţionate la alineatele (1)-(8).
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 27: Conducerea superioară şi consiliul de administraţie
(1)Conducerea superioară a unei CPC trebuie să aibă o bună reputaţie şi o experienţă suficientă pentru a asigura administrarea solidă şi prudentă a CPC.

(2)O CPC are un consiliu de administraţie. Cel puţin o treime, şi nu mai puţin de doi membri ai consiliului de administraţie respectiv trebuie să fie independenţi. Reprezentanţii clienţilor membrilor compensatori sunt invitaţi la reuniunile consiliului de administraţie pentru chestiunile legate de articolele 38 şi 39. Remunerarea membrilor independenţi şi a celorlalţi membri fără funcţie executivă ai consiliului de administraţie nu este legată de rezultatele CPC.
Membrii consiliului de administraţie al unei CPC, inclusiv cei independenţi, trebuie să aibă o bună reputaţie şi o expertiză corespunzătoare în domeniul serviciilor financiare, al gestionării riscurilor şi al serviciilor de compensare.
(21)Componenţa consiliului de administraţie al CPC reflectă corespunzător principiul echilibrului de gen.

(3)CPC stabilesc cu claritate rolurile şi responsabilităţile consiliului de administraţie şi pun procesul-verbal al şedinţelor consiliului de administraţie la dispoziţia autorităţii competente şi a auditorilor.
Art. 28: Comitetul de risc
(1)CPC instituie un comitet de risc compus din reprezentanţi ai membrilor lor compensatori, din membri independenţi ai consiliului de administraţie şi din reprezentanţi ai clienţilor lor. Comitetul de risc poate invita la şedinţele sale angajaţi ai CPC şi experţi externi independenţi, fără ca aceştia să aibă drept de vot. ESMA şi autorităţile competente pot solicita să asiste la reuniunile comitetului de risc fără să aibă drept de vot şi să fie informate în mod curent corespunzător cu privire la activităţile şi deciziile comitetului de risc. Recomandările comitetului de risc sunt libere de orice influenţă directă din partea conducerii CPC. Niciunul dintre grupurile de reprezentanţi nu deţine majoritatea în comitetul de risc.

(2)CPC stabileşte cu claritate mandatul comitetului de risc, sistemul de guvernanţă adoptat pentru a-i garanta independenţa, procedurile operaţionale, criteriile de admitere şi mecanismul de alegere a membrilor comitetului. Sistemul de guvernanţă se pune la dispoziţia publicului şi prevede cel puţin faptul că acest comitet este prezidat de un membru independent al consiliului de administraţie, este în subordinea directă a consiliului de administraţie şi se reuneşte în şedinţe regulate.
(3)Comitetul de risc adresează recomandări consiliului de administraţie cu privire la măsurile care pot afecta gestionarea riscurilor CPC, cum ar fi o modificare semnificativă a modelului de risc, procedurile în caz de neîndeplinire a obligaţiilor de plată, criteriile de acceptare a membrilor compensatori, compensarea unor noi clase de instrumente sau externalizarea unor funcţii. Comitetul de risc informează consiliul de administraţie în timp util cu privire la orice nou risc care afectează rezilienţa CPC. Nu sunt necesare recomandări ale comitetului de risc pentru operaţiunile zilnice ale CPC. În situaţii de urgenţă, se depun eforturi rezonabile pentru a consulta comitetul de risc cu privire la evoluţiile care au un impact asupra gestionării riscurilor a CPC, inclusiv cu privire la evoluţiile care au un impact asupra expunerilor membrilor compensatori faţă de CPC şi asupra interdependenţelor cu alte CPC.

(4)Fără a aduce atingere dreptului ESMA şi al autorităţilor competente de a fi corect informate, membrii comitetului de risc sunt supuşi obligaţiei de confidenţialitate. Atunci când preşedintele comitetului de risc constată că un membru se află într-o situaţie de conflict de interese efectiv sau posibil în raport cu o anumită chestiune, membrul respectiv nu are dreptul de a vota cu privire la chestiunea respectivă.

(5)CPC informează de îndată ESMA, autoritatea competentă şi comitetul de risc în legătură cu orice decizie a consiliului de administraţie de a nu urma recomandările comitetului de risc şi explică această decizie. Comitetul de risc sau orice membru al acestuia poate informa autoritatea competentă cu privire la orice domeniu în care consideră că nu au fost respectate recomandările comitetului de risc.

Art. 29: Evidenţa datelor
(1)CPC păstrează pentru o perioadă de cel puţin zece ani toate datele referitoare la serviciile prestate şi la activităţile desfăşurate, pentru a permite autorităţii competente să monitorizeze respectarea de către CPC a prezentului regulament.
(2)CPC păstrează, pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la încetarea contractelor, toate informaţiile referitoare la contractele pe care le-a procesat. Informaţiile permit cel puţin identificarea clauzelor iniţiale ale unei tranzacţii, înainte de compensarea acesteia de către CPC în cauză.
(3)CPC pune la dispoziţia autorităţii competente, a AEVMP şi a membrilor relevanţi ai SEBC, la cerere, evidenţele şi informaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) şi toate informaţiile referitoare la poziţiile contractelor compensate, indiferent de locul de executare a tranzacţiilor.
(4)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează detaliile înregistrărilor şi ale informaţiilor care trebuie păstrate, menţionate la alineatele (1)-(3).
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(5)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a alineatelor (1) şi (2), AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a specifica formatul înregistrărilor şi al informaţiilor care trebuie păstrate.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 30 septembrie 2012.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 30: Acţionari şi asociaţi care deţin participaţii calificate
(1)Autoritatea competentă nu acordă autorizaţia unei CPC decât dacă i se comunică identitatea acţionarilor sau a asociaţilor, direcţi sau indirecţi, persoane fizice sau juridice, care deţin participaţii calificate şi valoarea participaţiilor respective.
(2)Autoritatea competentă nu acordă autorizaţia unei CPC dacă, ţinând cont de necesitatea de a asigura administrarea solidă şi prudentă a CPC, nu are certitudinea că acţionarii sau asociaţii cu participaţii calificate au profilul potrivit. Dacă a fost înfiinţat un colegiu de tipul celor menţionate la articolul 18, respectivul colegiu precizează printr-un aviz dacă consideră că acţionarii sau asociaţii care deţin participaţii calificate la CPC au profilul potrivit, în temeiul articolului 19 şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17b.
(3)În cazul în care există legături strânse între CPC şi alte persoane fizice sau juridice, autoritatea competentă nu eliberează autorizaţia decât dacă aceste legături nu o împiedică să îşi exercite cu succes funcţiile de supraveghere.
(4)Dacă persoanele menţionate la alineatul (1) exercită o influenţă care este probabil să prejudicieze administrarea solidă şi prudentă a CPC, autoritatea competentă ia măsurile necesare pentru a pune capăt acestei situaţii, având inclusiv posibilitatea de a retrage autorizaţia CPC. Colegiul menţionat la articolul 18 emite un aviz despre probabilitatea ca influenţa să afecteze administrarea solidă şi prudentă a CPC şi despre măsurile avute în vedere pentru a pune capăt acestei situaţii, în temeiul articolului 19 şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17b.
(5)Autoritatea competentă nu acordă autorizaţia unei CPC dacă actele cu putere de lege sau actele administrative ale unei ţări terţe aplicabile uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice cu care CPC are legături strânse sau anumite dificultăţi legate de aplicarea actelor respective o împiedică să îşi exercite în mod eficace funcţiile de supraveghere.

Art. 31: Informarea autorităţilor competente
(1)O CPC notifică autorităţii sale competente orice modificare la nivelul conducerii şi le furnizează acestora toate informaţiile necesare pentru a evalua respectarea dispoziţiilor articolului 27 alineatul (1) şi ale articolului 27 alineatul (2) al doilea paragraf.
În cazul în care comportamentul unui membru al consiliului de administraţie este susceptibil de a prejudicia administrarea solidă şi prudentă a CPC, autoritatea competentă ia măsurile care se impun, care pot include înlăturarea membrului respectiv din consiliul de administraţie.
(2)Orice persoană fizică sau juridică, acţionând individual sau concertat (denumită în continuare "achizitorul potenţial"), care a decis fie să achiziţioneze, direct sau indirect, o participaţie calificată într-o CPC, fie să majoreze, direct sau indirect, o participaţie calificată într-o CPC, astfel încât proporţia drepturilor de vot sau a capitalului deţinut să fie egală sau mai mare de 10 %, 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât CPC să devină filiala sa (denumită în continuare "achiziţia propusă"), notifică în prealabil în scris autoritatea competentă a CPC în cadrul căreia intenţionează să achiziţioneze sau să majoreze o participaţie calificată, indicând valoarea participaţiei vizate şi informaţiile relevante menţionate la articolul 32 alineatul (4).
Orice persoană fizică sau juridică care a decis să vândă, direct sau indirect, o participaţie calificată într-o CPC (denumită în continuare "vânzătorul potenţial"), notifică în prealabil în scris autoritatea competentă, indicând mărimea participaţiei respective. O astfel de persoană notifică, de asemenea, autoritatea competentă atunci când decide să îşi reducă participaţia calificată, astfel încât proporţia drepturilor de vot sau a capitalului deţinut să scadă sub 10 %, 20 %, 30 % sau 50 % sau astfel încât CPC să înceteze să mai fie filiala persoanei menţionate.
Autoritatea competentă transmite achizitorului sau vânzătorului potenţial cu promptitudine şi, în orice caz, în termen de două zile lucrătoare de la primirea notificării menţionate la prezentul alineat şi a informaţiilor menţionate la alineatul (3) de la prezentul articol o confirmare scrisă de primire şi comunică informaţiile către ESMA şi colegiul menţionat la articolul 18.

În termen de 60 de zile lucrătoare de la data confirmării scrise de primire a notificării şi a tuturor documentelor care trebuie anexate la notificare pe baza listei menţionate la articolul 32 alineatul (4) sau în termenul prelungit în conformitate cu prezentul articol (denumită în continuare «perioada de evaluare»), autoritatea competentă realizează evaluarea prevăzută la articolul 32 alineatul (1) (denumită în continuare «evaluarea»). Colegiul menţionat la articolul 18 emite un aviz în temeiul articolului 19 şi ESMA emite un aviz în temeiul articolului 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc) şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17b, în cursul perioadei de evaluare.

În momentul transmiterii confirmării de primire, autoritatea competentă comunică achizitorului sau vânzătorului potenţial data de expirare a perioadei de evaluare.
(3)Dacă este necesar, în cursul perioadei de evaluare, dar nu mai târziu de cea de-a 50-a zi lucrătoare a perioadei respective, autoritatea competentă, pe cont propriu şi dacă primeşte instrucţiuni în acest sens de la ESMA sau de la colegiul menţionat la articolul 18, solicită fără amânări nejustificate acele informaţii suplimentare necesare pentru finalizarea evaluării. O astfel de solicitare se face în scris, precizându-se informaţiile suplimentare necesare.
Perioada de evaluare se întrerupe între data solicitării de informaţii de către autoritatea competentă şi data primirii răspunsului achizitorului potenţial la această solicitare. Întreruperea nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare. Eventualele solicitări suplimentare formulate de autoritatea competentă în vederea completării sau clarificării informaţiilor sunt la discreţia autorităţii competente, dar nu pot conduce la întreruperea perioadei de evaluare.
(4)Autoritatea competentă poate prelungi perioada de întrerupere menţionată la alineatul (3) al doilea paragraf cu până la 30 de zile lucrătoare în cazul în care achizitorul sau vânzătorul potenţial este:
a)stabilit în afara Uniunii sau supus unor reglementări din afara Uniunii;
b)o persoană fizică sau juridică care nu face obiectul supravegherii în temeiul prezentului regulament sau al Directivei 73/239/CEE, al Directivei 92/49/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 de coordonare a actelor cu putere de lege şi actelor administrative privind asigurarea generală directă alta decât asigurarea de viaţă (1) sau al Directivelor 2002/83/CE, 2003/41/CE, 2004/39/CE, 2005/68/CE, 2006/48/CE, 2009/65/CE sau 2011/61/UE.
(1)JO L 228, 11.8.1992, p. 1.
(5)În cazul în care la finalizarea evaluării decide să se opună achiziţiei propuse, autoritatea competentă informează în scris achizitorul potenţial în termen de două zile lucrătoare şi fără a depăşi perioada de evaluare, indicând motivele care au stat la baza acestei decizii. Autoritatea competentă notifică în acest sens colegiul menţionat la articolul 18. În conformitate cu legislaţia naţională, la cererea achizitorului potenţial, se poate pune la dispoziţia publicului o motivare corespunzătoare a deciziei. Statele membre pot permite însă autorităţilor competente să facă publică motivarea respectivă şi în absenţa unei cereri din partea achizitorului potenţial.
(6)Dacă autoritatea competentă nu se opune achiziţiei propuse în perioada de evaluare, achiziţia se consideră aprobată.
(7)Autoritatea competentă poate stabili un termen maxim pentru finalizarea achiziţiei propuse, pe care îl poate prelungi, dacă este necesar.
(8)Statele membre nu pot impune pentru notificarea autorităţii competente şi pentru aprobarea de către aceasta a achiziţiilor directe sau indirecte de capital sau de drepturi de vot cerinţe mai stricte decât cele prevăzute de prezentul regulament.
Art. 32: Evaluarea
(1)La examinarea notificării prevăzute la articolul 31 alineatul (2) şi a informaţiilor menţionate la articolul 31 alineatul (3), pentru a asigura administrarea solidă şi prudentă a CPC vizate de achiziţia propusă şi ţinând seama de influenţa probabilă a achizitorului potenţial asupra CPC, autoritatea competentă evaluează caracterul adecvat al achizitorului potenţial, precum şi soliditatea financiară a achiziţiei propuse, pe baza tuturor elementelor următoare:
a)reputaţia şi soliditatea financiară a achizitorului potenţial;
b)reputaţia şi experienţa oricărei persoane care va conduce activitatea CPC în urma achiziţiei propuse;
c)capacitatea sau incapacitatea CPC de a respecta în permanenţă prezentul regulament;
d)existenţa unor motive rezonabile de a suspecta că, în legătură cu proiectul de achiziţie, este în curs sau a avut loc o faptă sau o tentativă de spălare de bani sau de finanţare a terorismului în sensul articolului (1) din Directiva 2005/60/CE sau că achiziţia propusă ar putea creşte riscul apariţiei unor asemenea fapte.
La evaluarea solidităţii financiare a achizitorului potenţial, autoritatea competentă acordă o atenţie specială tipului de activităţi desfăşurate şi preconizate în cadrul CPC vizate de achiziţia propusă.
La evaluarea capacităţii CPC de a respecta dispoziţiile prezentului regulament, autoritatea competentă verifică în special dacă grupul din care CPC va face parte are o structură care permite exercitarea unei supravegheri eficace, schimbul eficace de informaţii între autorităţile competente şi stabilirea repartizării responsabilităţilor între autorităţile competente.
Evaluarea realizată de autoritatea competentă în ceea ce priveşte notificarea prevăzută la articolul 31 alineatul (2) şi informaţiile menţionate la articolul 31 alineatul (3) fac obiectul unui aviz al colegiului menţionat la articolul 18, în temeiul articolului 19, şi al unui aviz al ESMA, în temeiul articolului 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc), emise în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17b.

(2)Autorităţile competente se pot opune achiziţiei propuse numai dacă există motive rezonabile în acest sens pe baza criteriilor prevăzute la alineatul (1) sau dacă informaţiile furnizate de achizitorul potenţial sunt incomplete.
(3)Statele membre nu impun condiţii prealabile în ceea ce priveşte nivelul participaţiei care urmează să fie achiziţionată şi nici nu permit autorităţilor lor competente să examineze achiziţia propusă din punctul de vedere al nevoilor economice ale pieţei.
(4)Statele membre fac publică o listă cu informaţiile necesare pentru a realiza evaluarea şi care trebuie furnizate autorităţilor competente în momentul notificării prevăzute la articolul 31 alineatul (2). Informaţiile solicitate sunt proporţionale şi adaptate la natura achizitorului potenţial şi a achiziţiei propuse. Statele membre nu solicită informaţii care nu prezintă relevanţă pentru o evaluare prudenţială.
(5)Prin derogare de la articolul 31 alineatele (2), (3) şi (4), în cazul în care două sau mai multe achiziţii sau majorări propuse de participaţii calificate pentru aceeaşi CPC au fost notificate autorităţii competente, aceasta tratează achizitorii potenţiali în mod nediscriminatoriu.
(6)Autorităţile competente relevante colaborează îndeaproape între ele pentru efectuarea evaluării, atunci când achizitorul potenţial este:
a)o altă CPC, o instituţie de credit, o întreprindere de asigurare, o întreprindere de reasigurare, o societate de investiţii, un operator de piaţă, un operator al unui sistem de decontare a titlurilor de valoare, o societate de administrare a unui OPCVM sau un administrator al unui fond de investiţii alternative autorizat într-un alt stat membru;
b)întreprinderea-mamă a altei CPC, a unei instituţii de credit, a unei întreprinderi de asigurare, a unei întreprinderi de reasigurare, a unei societăţi de investiţii, a unui operator de piaţă, a unui operator al unui sistem de decontare a titlurilor de valoare, a unei societăţi de administrare a unui OPCVM sau a unui administrator al unui fond de investiţii alternative autorizat într-un alt stat membru;
c)o persoană fizică sau juridică care controlează o altă CPC, o instituţie de credit, o întreprindere de asigurare, o întreprindere de reasigurare, o societate de investiţii, un operator de piaţă, un operator al unui sistem de decontare a titlurilor de valoare, o societate de administrare a unui OPCVM sau un administrator al unui fond de investiţii alternative autorizat într-un alt stat membru.
(7)Autorităţile competente îşi furnizează reciproc informaţii esenţiale sau relevante pentru evaluare, fără întârzieri nejustificate. Acestea îşi comunică, la cerere, orice informaţie relevantă şi, din proprie iniţiativă, orice informaţie esenţială. Orice decizie a autorităţii competente care a autorizat CPC vizată de achiziţia propusă indică eventualele opinii sau rezerve formulate de autoritatea competentă responsabilă de achizitorul potenţial.
Art. 33: Conflictul de interese
(1)CPC menţin şi aplică proceduri organizaţionale şi administrative scrise eficace pentru identificarea şi gestionarea conflictelor de interese care pot apărea între ele, inclusiv managerii şi personalul lor sau orice persoană legată de ele direct sau indirect prin capacităţi de control sau legături strânse, şi membrii lor compensatori sau clienţii acestora care le sunt cunoscuţi CPC. CPC menţin şi aplică proceduri adecvate pentru a soluţiona posibilele conflicte de interese.
(2)Atunci când procedurile organizaţionale sau administrative ale unei CPC în materie de gestionare a conflictelor de interese nu sunt suficiente pentru a garanta, cu un grad rezonabil de certitudine, prevenirea riscurilor de prejudiciere a intereselor unui membru compensator sau ale unui client, CPC în cauză îi descrie cu claritate membrului compensator natura generală sau sursele conflictelor de interese, înainte de a accepta noi tranzacţii din partea acestuia. În cazul în care clientul este cunoscut de CPC, aceasta informează clientul şi membrul compensator al cărui client este vizat.
(3)Atunci când CPC este o întreprindere-mamă sau o filială, procedurile scrise iau totodată în considerare toate circumstanţele de care CPC are sau ar trebui să aibă cunoştinţă şi care pot duce la un conflict de interese ce decurge din structura şi activităţile altor întreprinderi cu care CPC are o relaţie de întreprindere-mamă sau de filială.
(4)Regulile scrise stabilite conform alineatului (1) cuprind următoarele:
a)circumstanţele care constituie sau pot da naştere unui conflict de interese care riscă să prejudicieze interesele unuia sau ale mai multor membri compensatori sau clienţi;
b)procedurile care trebuie urmate şi măsurile care trebuie adoptate pentru gestionarea unui astfel de conflict.
(5)CPC iau toate măsurile rezonabile pentru a preveni utilizarea abuzivă a informaţiilor păstrate în sistemele lor şi împiedică utilizarea acestor informaţii pentru alte activităţi economice. O persoană fizică care are legături strânse cu CPC sau o persoană juridică cu care o CPC are o relaţie de întreprindere-mamă sau de filială nu utilizează informaţiile confidenţiale înregistrate de CPC respectivă în scop comercial, fără acordul scris prealabil al clientului căruia îi aparţin informaţiile confidenţiale respective.
Art. 34: Continuitatea activităţii
(1)CPC prevăd, aplică şi menţin o politică adecvată de continuitate a activităţii şi un plan adecvat de recuperare în caz de dezastru, care includ o politică de continuitate a activităţii TIC şi planuri de răspuns şi de recuperare în domeniul TIC instituite şi puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554, cu scopul de a asigura conservarea funcţiilor lor, reluarea rapidă a operaţiunilor şi îndeplinirea obligaţiilor.

(2)CPC stabilesc, aplică şi menţin o procedură adecvată pentru a asigura decontarea corectă şi la timp sau transferul activelor şi poziţiilor clienţilor şi ale membrilor compensatori în caz de retragere a autorizaţiei în urma unei decizii luate în temeiul articolului 20.
(3)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESMA, după consultarea membrilor SEBC, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează conţinutul şi cerinţele minime ale politicii de continuitate a activităţii şi ale planului de recuperare în caz de dezastru, excluzând politica de continuitate a activităţii TIC şi planurile de recuperare în caz de dezastru în domeniul TIC.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 35: Externalizarea
(1)Atunci când o CPC externalizează funcţii operaţionale, servicii sau activităţi, aceasta rămâne pe deplin răspunzătoare de îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament şi se asigură în orice moment că:
a)externalizarea nu atrage după sine delegarea responsabilităţii CPC;
b)relaţia CPC cu membrii săi compensatori şi obligaţiile CPC faţă de aceştia sau, dacă este cazul, faţă de clienţii lor, rămân neschimbate;
c)condiţiile de autorizare a CPC rămân neschimbate;
d)externalizarea nu împiedică exercitarea funcţiilor de supraveghere şi control, inclusiv accesul la faţa locului pentru a obţine orice informaţii relevante necesare pentru îndeplinirea acestor mandate;
e)externalizarea nu are ca efect privarea CPC de sistemele şi mijloacele de control necesare pentru gestionarea riscurilor cu care se confruntă;
f)furnizorul de servicii aplică cerinţe privind continuitatea activităţii echivalente celor pe care o CPC trebuie să le respecte în temeiul prezentului regulament;
g)CPC păstrează expertiza şi resursele necesare pentru a evalua calitatea serviciilor prestate şi adecvarea capitalului şi a structurii organizatorice a prestatorului de servicii şi pentru a superviza cu eficacitate funcţiile externalizate şi a gestiona riscurile aferente externalizării şi supervizează aceste funcţii şi gestionează riscurile respective în permanenţă;
h)CPC are acces direct la informaţiile relevante ale funcţiilor externalizate;
i)furnizorul de servicii cooperează cu autoritatea competentă în privinţa funcţiilor externalizate;
j)furnizorul de servicii protejează informaţiile confidenţiale legate de CPC, de membrii săi compensatori şi de clienţi sau, în cazul în care furnizorul de servicii este stabilit într-o ţară terţă, se asigură că standardele în materie de protecţie a datelor din respectiva ţară terţă sau standardele prevăzute în acordul încheiat între părţile implicate sunt comparabile cu standardele în materie de protecţie a datelor în vigoare în Uniune.
O CPC nu externalizează activităţi importante legate de gestionarea riscurilor fără aprobarea autorităţii competente. Decizia autorităţii competente face obiectul unui aviz al colegiului menţionat la articolul 18, în temeiul articolului 19, şi al unui aviz al ESMA, în temeiul articolului 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc), emise în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17b.

(2)Autoritatea competentă impune CPC obligaţia de a defini şi repartiza cu claritate drepturile şi obligaţiile sale şi cele ale prestatorului de servicii în cadrul unui acord scris.
(3)O CPC pune la dispoziţia autorităţii competente, a ESMA şi a colegiului menţionat la articolul 18, la cerere, toate informaţiile de care acestea au nevoie pentru a putea evalua conformitatea desfăşurării activităţilor externalizate cu prezentul regulament.

Art. 36: Dispoziţii generale
(1)Atunci când prestează servicii membrilor săi compensatori şi, dacă este cazul, clienţilor acestora, CPC acţionează corect şi cu profesionalism pentru a servi interesele acestor membri compensatori şi clienţi, şi aplică bune practici de gestionare a riscurilor.
(2)CPC dispune de reguli accesibile, transparente şi echitabile pentru gestionarea promptă a reclamaţiilor.
Art. 37: Condiţii de participare
(1)O CPC stabileşte, atunci când este cazul în funcţie de tipul de produs compensat, categoriile de membri compensatori admisibili şi criteriile de admitere, în funcţie de recomandările comitetului de risc în temeiul articolului 28 alineatul (3). Aceste criterii sunt nediscriminatorii, transparente şi obiective pentru a asigura accesul deschis şi echitabil la CPC şi garantează că membrii compensatori dispun de o capacitate operaţională şi de resurse financiare suficiente pentru a-şi îndeplini obligaţiile care decurg din participarea la o CPC. Criteriile care restricţionează accesul sunt permise numai în măsura în care au obiectivul de a controla riscul la care este expusă CPC. Fără a aduce atingere acordurilor de interoperabilitate încheiate în temeiul titlului V sau activităţilor de investiţii derulate în conformitate cu articolul 47, criteriile garantează că CPC-urile sau casele de compensare nu pot fi, direct sau indirect, membri compensatori ai CPC.
(11)O CPC acceptă contrapărţi nefinanciare în calitate de membri compensatori numai dacă respectivele contrapărţi nefinanciare sunt în măsură să demonstreze cum intenţionează să îndeplinească cerinţele de marjă şi să efectueze contribuţii la fondul de garantare, inclusiv în condiţii de criză a pieţei.
Autoritatea competentă a unei CPC care acceptă contrapărţi nefinanciare ca membri compensatori examinează cu regularitate mecanismele instituite de CPC pentru a monitoriza dacă este îndeplinită condiţia prevăzută la primul paragraf. Autoritatea competentă a CPC raportează anual colegiului menţionat la articolul 18 produsele compensate de contrapărţile nefinanciare respective, expunerea lor globală şi orice riscuri identificate.
O contraparte nefinanciară care acţionează în calitate de membru compensator al unei CPC poate furniza servicii de compensare pentru clienţi numai contrapărţilor nefinanciare care fac parte din acelaşi grup ca şi contrapartea nefinanciară respectivă şi poate deţine conturi la CPC numai pentru activele şi poziţiile deţinute pe cont propriu sau în contul contrapărţilor nefinanciare respective.
ESMA poate emite un aviz sau o recomandare cu privire la oportunitatea unor astfel de mecanisme în urma unei evaluări inter pares ad-hoc.

(2)CPC se asigură de aplicarea în permanenţă a criteriilor menţionate la alineatul (1) şi are acces rapid la informaţiile relevante pentru această evaluare. CPC efectuează, cel puţin o dată pe an, o examinare completă a respectării prezentului articol de către membrii săi compensatori.
CPC informează autoritatea competentă cu privire la orice evoluţie negativă semnificativă în ceea ce priveşte profilul de risc al oricăruia dintre membrii săi compensatori stabilită în contextul evaluării CPC menţionate la primul paragraf sau al oricărei alte evaluări cu o concluzie similară, inclusiv cu privire la o eventuală creştere a riscului pe care oricare dintre membrii săi compensatori îl prezintă pentru CPC, despre care CPC consideră că are potenţialul de a declanşa o procedură de neîndeplinire a obligaţiilor de plată.

(3)Membrii compensatori care compensează tranzacţii în numele clienţilor lor dispun de o capacitate operaţională şi de resurse financiare suplimentare suficiente pentru realizarea acestei activităţi. Normele CPC privind membrii compensatori permit colectarea de informaţii relevante de bază pentru identificarea, monitorizarea şi gestionarea concentraţiilor relevante de riscuri legate de furnizarea de servicii către clienţi. Membrii compensatori informează CPC, la cerere, în legătură cu criteriile şi dispoziţiile adoptate pentru a le permite clienţilor lor să aibă acces la serviciile CPC. Răspunderea pentru respectarea obligaţiilor de către clienţi rămâne în sarcina membrilor compensatori.
(4)CPC dispune de proceduri obiective şi transparente pentru suspendarea şi pentru retragerea în mod ordonat a membrilor compensatori care nu mai îndeplinesc criteriile menţionate la alineatul (1).
(5)CPC poate refuza accesul membrilor compensatori care îndeplinesc criteriile menţionate la alineatul (1) numai dacă motivează această decizie în scris şi pe baza unei analize exhaustive a riscurilor.
(6)O CPC poate impune membrilor compensatori obligaţii suplimentare specifice, cum ar fi participarea la licitaţii pentru poziţiile unui membru compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată. Aceste obligaţii suplimentare sunt proporţionale cu riscul creat de membrul compensator şi nu limitează participarea la anumite categorii de membri compensatori.
(7)ESMA, după consultarea ABE şi SEBC, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia elementele care trebuie să fie luate în considerare atunci când o CPC:
a)îşi stabileşte criteriile de admitere menţionate la alineatul (1);
b)evaluează capacitatea contrapărţilor nefinanciare care acţionează în calitate de membri compensatori de a îndeplini cerinţele de marjă şi contribuţiile la fondul de garantare menţionate la alineatul (1a).
Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de reglementare respective, ESMA ţine cont de:
(a)modalităţile şi condiţiile specifice prin care contrapărţile nefinanciare ar putea avea sau au deja acces la servicii de compensare, inclusiv ca membri compensatori direcţi în modele sponsorizate;
(b)necesitatea de a facilita accesul direct, supus unei abordări prudenţiale juste, al contrapărţilor nefinanciare la serviciile şi activităţile de compensare ale CPC-urilor;
(c)necesitatea de a asigura proporţionalitatea;
(d)necesitatea de a asigura o bună gestionare a riscurilor.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 38: Transparenţă
(1)O CPC şi membrii săi compensatori publică preţurile şi comisioanele aferente serviciilor prestate. Aceştia fac publice preţurile şi comisioanele aferente fiecărui serviciu prestat separat, inclusiv reducerile şi rabaturile şi condiţiile pentru a beneficia de acestea. CPC permit membrilor lor compensatori şi, dacă este cazul, clienţilor acestora, accesul separat la serviciile specifice prestate.
O CPC înregistrează separat costurile şi veniturile aferente serviciilor prestate şi pune informaţiile respective la dispoziţia ESMA şi a autorităţilor competente.
(2)O CPC îşi informează membrii compensatori şi clienţii în legătură cu riscurile aferente serviciilor furnizate.
(3)O CPC pune la dispoziţia ESMA, a membrilor lor compensatori şi autorităţilor lor competente informaţii despre preţuri utilizate pentru a calcula expunerile la sfârşitul zilei faţă de membrii compensatori.
O CPC publică volumele agregate ale tranzacţiilor compensate pentru fiecare clasă de instrumente compensate de CPC.
(4)O CPC publică cerinţele operaţionale şi tehnice legate de protocoalele de comunicare care cuprind conţinutul şi formatul mesajelor folosite pentru a interacţiona cu părţi terţe, inclusiv cerinţele operaţionale şi tehnice menţionate la articolul 7.
(5)O CPC publică situaţiile în care membrii compensatori au încălcat criteriile menţionate la articolul 37 alineatul (1) şi cerinţele prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, cu excepţia cazurilor în care autoritatea competentă consideră că divulgarea acestor informaţii ar constitui o ameninţare la adresa stabilităţii financiare sau a încrederii în pieţe, ar pune grav în pericol pieţele financiare sau ar cauza prejudicii disproporţionate părţilor implicate.
(6)O CPC pune la dispoziţia membrilor săi compensatori un instrument de simulare care să le permită să determine cuantumul marjei iniţiale suplimentare la nivel de portofoliu, pe care CPC ar putea să o solicite la compensarea unei noi tranzacţii, inclusiv simularea cerinţelor de marjă care li s-ar putea aplica în diferite scenarii. Instrumentul respectiv trebuie să fie accesibil numai printr-un acces securizat, iar rezultatele simulării nu antrenează răspunderea legală a CPC.
(7)O CPC furnizează membrilor săi compensatori într-un mod clar şi transparent informaţii despre modelele de calculare a marjei pe care le utilizează, inclusiv metodologiile pentru orice majorări. Informaţiile respective:
a)explică în mod clar cum este structurat şi cum funcţionează modelul de calcul al marjei iniţiale, inclusiv în condiţii de criză a pieţei;
b)descriu în mod clar principalele ipoteze şi limitări ale modelului de calcul al marjei iniţiale şi circumstanţele în care aceste premise nu mai sunt valabile;
c)sunt susţinute de documente justificative.
(8)Membrii compensatori care prestează servicii de compensare şi clienţii care prestează servicii de compensare le oferă clienţilor lor cel puţin următoarele:
a)informaţii despre modul în care funcţionează modelele de marjă ale CPC;
b)informaţii despre situaţiile şi condiţiile care ar putea declanşa apeluri în marjă;
c)informaţii despre procedurile aplicate pentru a stabili suma care urmează să fie depusă de clienţi; şi
d)o simulare a cerinţelor de marjă la care ar putea fi supuşi clienţii în diferite scenarii.
În scopurile de la litera (d), simularea cerinţelor de marjă include atât marjele cerute de CPC, cât şi eventualele marje suplimentare cerute de membrii compensatori şi de clienţii care prestează ei înşişi servicii de compensare. Rezultatele unei astfel de simulări nu sunt obligatorii.
La cererea unui membru compensator, o CPC furnizează, fără întârzieri nejustificate, membrului compensator respectiv informaţiile solicitate care să îi permită să se conformeze primului paragraf de la prezentul alineat, exceptând cazul când informaţiile respective sunt deja furnizate în temeiul alineatelor (1)-(7). Dacă este cazul, membrul compensator sau un client care furnizează servicii de compensare transmite informaţiile respective clienţilor săi.
(9)Membrii compensatori ai CPC şi clienţii care prestează servicii de compensare îşi informează în mod clar clienţii existenţi şi potenţiali în privinţa pierderilor potenţiale sau a altor costuri pe care aceştia le pot suporta ca urmare a aplicării procedurilor de gestionare a situaţiilor de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi a mecanismelor de alocare a pierderilor şi a poziţiilor în conformitate cu normele de funcţionare ale CPC, inclusiv în privinţa tipului de despăgubiri pe care le pot primi, ţinând seama de articolul 48 alineatul (7). Clienţii primesc informaţii suficient de detaliate pentru a se asigura faptul că aceştia înţeleg pierderile sau alte costuri pe care le-ar putea suporta în scenariul cel mai defavorabil cu care s-ar putea confrunta în cazul în care CPC ar lua măsuri de redresare.
(10)ESMA, consultându-se cu ABE şi SEBC, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia:
a)cerinţele pe care trebuie să le respecte instrumentul de simulare şi tipul de rezultate care trebuie furnizate în temeiul alineatului (6);
b)informaţiile pe care CPC-urile trebuie să le furnizeze membrilor compensatori despre transparenţa modelelor de marjă în temeiul alineatului (7);
c)informaţiile pe care membrii compensatori şi clienţii care furnizează servicii de compensare trebuie să le transmită clienţilor lor în temeiul alineatelor (7) şi (8); şi
d)cerinţele pe care trebuie să le respecte simularea marjelor care trebuie furnizată clienţilor şi tipul de rezultate care trebuie furnizate în temeiul alineatului (8);
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 39: Segregare şi portabilitate
(1)O CPC ţine o evidenţă şi o contabilitate separate care să îi permită, în orice moment şi fără întârziere, să facă distincţia în conturile deţinute la CPC între activele şi poziţiile deţinute pentru contul unui membru compensator şi activele şi poziţiile deţinute pentru contul oricărui alt membru compensator, precum şi în raport cu activele proprii.
(2)O CPC se oferă să ţină o evidenţă şi o contabilitate separate care să permită fiecărui membru compensator să facă distincţia în conturile deţinute la CPC între activele şi poziţiile membrului compensator respectiv şi cele deţinute pentru conturile clienţilor săi (procedură denumită în continuare "segregare de tip omnibus a clienţilor").
(3)O CPC se oferă să ţină o evidenţă şi o contabilitate separate care să permită fiecărui membru compensator să facă distincţia în conturile deţinute la CPC între activele şi poziţiile deţinute pentru contul unui client şi cele deţinute pentru conturile altor clienţi (procedură denumită în continuare "segregare per client"). La cerere, CPC oferă membrilor compensatori posibilitatea de a deschide mai multe conturi în numelor lor sau în numele clienţii lor.
(4)Membrii compensatori ţin o evidenţă şi o contabilitate separate care să le permită să facă distincţia, atât în conturile deţinute la o CPC, cât şi în conturile proprii, între activele şi poziţiile lor şi activele şi poziţiile deţinute pentru contul clienţilor lor la acea CPC.
(5)Membrii compensatori oferă clienţilor lor cel puţin posibilitatea de a alege între segregarea de tip omnibus a clienţilor şi segregarea per client şi îi informează cu privire la costurile şi nivelul de protecţie menţionate la alineatul (7) aferente fiecărei opţiuni. Clientul îşi confirmă alegerea în scris.
(6)În cazul în care un client optează pentru segregarea per client, orice marjă în exces peste cerinţa clientului este, de asemenea, depusă la CPC şi distinsă de marjele altor clienţi sau membri compensatori şi nu este expusă pierderilor legate de poziţiile înregistrate în alt cont.
(7)CPC şi membrii compensatori fac publice nivelurile de protecţie şi costurile aferente diferitelor niveluri de segregare pe care le oferă şi furnizează aceste servicii în condiţii comerciale rezonabile. Detaliile aferente diferitelor niveluri de segregare includ o descriere a principalelor implicaţii juridice ale nivelurilor respective de segregare oferite, inclusiv informaţii despre legislaţia în materie de insolvenţă aplicabilă în jurisdicţiile relevante.
(8)O CPC are dreptul să utilizeze contribuţiile legate de marje sau contribuţiile la fondul de garantare colectate printr-un contract de garanţie financiară fără transfer de proprietate, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2002/47/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 iunie 2002 privind contractele de garanţie financiară (1), cu condiţia ca utilizarea unor astfel de acorduri să fie prevăzută în normele lor de funcţionare. Membrii compensatori confirmă în scris acceptarea normelor de funcţionare. CPC face public acest drept de utilizare, care se exercită în conformitate cu articolul 47.
(1)JO L 168, 27.6.2002, p. 43.
(9)Cerinţa de a face distincţia dintre activele şi poziţiile din conturile deţinute la CPC este îndeplinită dacă:
a)activele şi poziţiile sunt înregistrate în conturi separate;
b)nu este posibilă compensarea (netting) poziţiilor înregistrate în diferite conturi;
c)activele care acoperă poziţiile înregistrate într-un cont nu sunt expuse pierderilor legate de poziţiile înregistrate în alt cont.
(10)Activele se referă la garanţiile deţinute pentru a acoperi poziţiile şi includ dreptul de transfer al activelor pentru o valoare echivalentă cu cea a garanţiei sau a veniturilor din realizarea oricărei garanţii, dar nu includ contribuţiile la fondul de garantare.
(11)Legislaţiile naţionale în materie de insolvenţă ale statelor membre nu împiedică o CPC să acţioneze în conformitate cu articolul 48 alineatele (5), (6) şi (7) în ceea ce priveşte activele şi poziţiile înregistrate în conturi, astfel cum se menţionează la alineatele (2)-(5) de la prezentul articol.

Art. 40: Administrarea expunerilor
O CPC măsoară şi evaluează lichiditatea şi expunerile de credit faţă de fiecare membru compensator şi, dacă este cazul, faţă de o altă CPC cu care a încheiat un acord de interoperabilitate, în timp cvasi-real. CPC are un acces rapid şi pe bază nediscriminatorie la sursele adecvate de stabilire a preţurilor pentru a-şi evalua expunerile în mod eficace. Acest acces se asigură la costuri rezonabile.
Fără a aduce atingere articolului 1 alineatelor (4) şi (5) şi cu obiectivul de a facilita compensarea centrală efectuată de entităţile din sectorul public, ESMA, până la 25 iunie 2026, emite ghiduri în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 în care precizează metoda care trebuie aplicată de CPC-urile autorizate în temeiul articolului 14 din prezentul regulament pentru a calcula eventualele expuneri şi contribuţii la resursele financiare ale CPC-urilor ale entităţilor din sectorul public care participă la astfel de CPC-uri, ţinând seama în mod corespunzător de mandatul entităţilor din sectorul public.

Art. 41: Cerinţe de marjă
(1)O CPC impune, solicită şi colectează marje de la membrii săi compensatori şi, dacă este cazul, de la CPC-urile cu care a încheiat acorduri de interoperabilitate, pentru a-şi limita expunerile de credit. Aceste marje se stabilesc astfel încât să fie suficiente pentru a acoperi expunerile posibile care, conform estimării CPC, vor apărea până la lichidarea poziţiilor corespondente. Marjele se stabilesc astfel încât să fie suficiente şi pentru a acoperi pierderile rezultate din cel puţin 99 % dintre variaţiile expunerilor într-un interval de timp adecvat şi să garanteze că o CPC îşi acoperă integral cu garanţii expunerile faţă de toţi membrii săi compensatori şi, dacă este cazul, faţă de CPC-uri cu care a încheiat acorduri de interoperabilitate, cel puţin zilnic. O CPC supraveghează şi revizuieşte în mod continuu nivelul marjelor sale pentru a reflecta astfel condiţiile pieţei la momentul respectiv, ţinând seama de eventualele efecte prociclice ale unor astfel de revizuiri.

(2)Pentru fixarea marjelor, o CPC adoptă modele şi parametri care să surprindă caracteristicile de risc ale produselor compensate şi să ia în calcul intervalul dintre colectările marjelor, lichiditatea pieţei şi posibilitatea apariţiei unor modificări pe durata tranzacţiei. Modelele şi parametrii se validează de către autoritatea competentă şi fac obiectul unui aviz emis de colegiul menţionat la articolul 18 în temeiul articolului 19 şi al unui aviz al ESMA în temeiul articolului 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc), emise în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17b.

(3)O CPC cere şi colectează marjele intrazilnic, cel puţin atunci când pragurile predefinite sunt depăşite. În cadrul acestei activităţi, o CPC ia în considerare, în măsura posibilităţilor, impactul potenţial al colectărilor şi plăţilor sale de marje intrazilnice asupra poziţiei lichidităţii participanţilor săi şi asupra rezilienţei CPC. O CPC nu deţine, în măsura posibilului, plăţi în marja de variaţie intrazilnică după ce a colectat toate aceste plăţi datorate.

(4)O CPC cere şi colectează marjele necesare pentru a acoperi riscurile provenind din poziţiile înregistrate în fiecare cont ţinut în conformitate cu articolul 39 în ceea ce priveşte instrumentele financiare specifice. O CPC poate calcula marjele în cazul unui portofoliu de instrumente financiare cu condiţia ca metodologia utilizată să fie una prudentă şi robustă.
(5)Pentru a se asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, după consultarea cu ABE şi SEBC, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează procentul şi intervalele de timp adecvate pentru perioada de lichidare şi pentru calcularea volatilităţii istorice menţionate la alineatul (1) care trebuie luate în considerare pentru diversele clase de instrumente financiare, ţinând cont de obiectivul de limitare a prociclicităţii şi de condiţiile în care practicile de stabilire a marjelor pentru un portofoliu menţionate la alineatul (4) pot fi aplicate.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 42: Fondul de garantare
(1)Pentru a limita şi mai mult expunerile de credit faţă de membrii săi compensatori, CPC menţine un fond de garantare prefinanţat pentru acoperirea pierderilor care depăşesc pierderile care urmează să fie acoperite prin cerinţele de marjă prevăzute la articolul 41 şi care decurg din situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a unuia sau mai multor membri compensatori, inclusiv deschiderea unei proceduri de insolvenţă.
CPC stabileşte o sumă minimă pentru valoarea fondului de garantare, sub care acesta nu poate scădea în nici un caz.
(2)O CPC stabileşte contribuţiile minime la fondul de garantare şi criteriile de calculare a contribuţiei fiecărui membru compensator. Contribuţiile sunt proporţionale cu expunerile fiecărui membru compensator.
(3)Fondul de garantare permite CPC cel puţin să reziste, în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile, la situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a membrului compensator faţă de care are cea mai mare expunere sau la situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a celui de al doilea şi a celui de al treilea membru compensator în ordinea mărimii expunerii, dacă suma expunerilor faţă de aceştia este mai mare. CPC elaborează scenarii pentru condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile. Scenariile iau în calcul şi perioadele cele mai volatile prin care au trecut pieţele pentru care CPC îşi oferă serviciile, precum şi o gamă de scenarii viitoare potenţiale. Scenariile iau în considerare vânzarea neaşteptată a resurselor financiare şi reducerea rapidă a lichidităţilor de pe piaţă.
(4)O CPC poate institui mai mult de un fond de garantare pentru diferite clase de instrumente pe care le compensează.
(5)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, după consultarea cu ABE şi în strânsă cooperare cu SEBC, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează cadrul pentru definirea condiţiilor de piaţă extreme, dar plauzibile menţionate la alineatul (3), care ar trebui utilizate pentru a determina dimensiunea fondului de garantare şi a celorlalte resurse financiare menţionate la articolul 43.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 43: Alte resurse financiare
(1)CPC dispune de suficiente resurse financiare prefinanţate disponibile pentru a acoperi pierderile potenţiale care depăşesc pierderile care urmează să fie acoperite de cerinţele de marjă menţionate la articolul 41 şi de fondul de garantare prevăzut la articolul 42. Astfel de resurse financiare prefinanţate includ resursele dedicate ale CPC, sunt disponibile gratuit pentru CPC şi nu se utilizează pentru îndeplinirea cerinţelor de capital menţionate la articolul 16.
(2)Fondul de garantare menţionat la articolul 42 şi celelalte resurse financiare menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol trebuie să permită în orice moment CPC să reziste situaţiei de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a cel puţin celor doi membri compensatori faţă de care aceasta are cele mai mari expuneri în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile.
(3)CPC poate cere membrilor compensatori care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată să furnizeze fonduri suplimentare în cazul apariţiei unei situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a unui alt membru compensator. Membrii compensatori ai unei CPC au o expunere limitată faţă de aceasta.
Art. 44: Controlul riscului de lichiditate
(1)O CPC are în permanenţă acces la un nivel adecvat de lichidităţi pentru a-şi desfăşura serviciile şi activităţile. În acest scop, CPC obţine liniile de credit necesare sau alte mijloace similare pentru a-şi acoperi nevoile de lichidităţi în cazul în care resursele financiare aflate la dispoziţia sa nu pot fi accesate imediat. Un membru compensator, o întreprindere-mamă sau o filială a respectivului membru compensator furnizează împreună cel mult 25 % din liniile de credit de care are nevoie CPC.
O CPC îşi evaluează zilnic nevoile potenţiale de lichidităţi. CPC ţine seama de riscul de lichiditate generat de situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată de către cel puţin cele două entităţi faţă de care are cele mai mari expuneri şi care sunt membri compensatori sau furnizori de lichidităţi, cu excepţia băncilor centrale.

(2)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, după consultarea autorităţilor relevante şi a membrilor SEBC, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează cadrul pentru gestionarea riscului de lichiditate la care CPC sunt expuse în conformitate cu alineatul (1).
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se delegă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 45: Ordinea utilizării resurselor în situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată
(1)O CPC utilizează marjele depuse de membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată cu prioritate faţă de celelalte resurse financiare pentru acoperirea pierderilor.
(2)Atunci când marjele depuse de membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată nu sunt suficiente pentru acoperirea pierderilor suportate de CPC, aceasta utilizează contribuţia la fondul de garantare a membrului respectiv pentru acoperirea pierderilor.
(3)O CPC utilizează contribuţiile la fondul de garantare ale membrilor compensatori care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi alte resurse financiare menţionate la articolul 43 alineatul (1) numai după epuizarea contribuţiilor membrului aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată.
(4)O CPC utilizează resursele proprii dedicate înainte de a utiliza contribuţiile la fondul de garantare ale membrilor compensatori care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată. O CPC nu utilizează marjele depuse de membrii compensatori care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată pentru a acoperi pierderile care rezultă din situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a unui alt membru compensator.
(5)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, după consultarea autorităţilor competente relevante şi a membrilor SEBC, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează metodologia pentru calculul şi menţinerea cuantumului resurselor proprii ale CPC care urmează să fie utilizate în conformitate cu alineatul (4).
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 45a: Restricţii temporare în cazul unei situaţii semnificative care nu presupune neîndeplinirea obligaţiilor de plată
(1)În cazul unei situaţii semnificative care nu presupune neîndeplinirea obligaţiilor de plată, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2021/23, autoritatea competentă poate solicita CPC să se abţină de la oricare dintre următoarele acţiuni, pentru o perioadă specificată de autoritatea competentă, care nu poate depăşi cinci ani:
a)efectuarea unei distribuiri de dividende sau asumarea unui angajament irevocabil de a efectua o distribuire de dividende, cu excepţia drepturilor la dividende menţionate în mod specific în Regulamentul (UE) 2021/23 ca o formă de compensare;
b)să răscumpere acţiuni ordinare;
c)să creeze o obligaţie de a plăti o remuneraţie variabilă, astfel cum este definită în politica de remunerare a CPC, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din prezentul regulament, beneficii discreţionare de tipul pensiilor sau indemnizaţii de plecare conducerii superioare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 29 din prezentul regulament.
Autoritatea competentă nu împiedică CPC să întreprindă niciuna dintre acţiunile menţionate la primul paragraf, dacă CPC este obligată din punct de vedere legal să întreprindă acţiunea respectivă, iar obligaţia datează dinaintea situaţiilor menţionate la primul paragraf.
(2)Autoritatea competentă poate decide să renunţe la restricţiile menţionate la alineatul (1) în cazul în care consideră că renunţarea la restricţiile respective nu ar reduce cantitatea sau disponibilitatea resurselor proprii ale CPC, în special resursele proprii disponibile pentru a fi utilizate ca măsură de recuperare.
(3)Până la 12 februarie 2022, ESMA elaborează proiecte orientări în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 care să precizeze circumstanţele în care autoritatea competentă poate solicita CPC să se abţină de la întreprinderea oricăreia dintre acţiunile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol.

Art. 46: Cerinţe în materie de garanţii
(1)O CPC acceptă garanţii foarte lichide cu un risc de credit şi de piaţă minim pentru acoperirea expunerilor iniţiale şi curente faţă de membrii compensatori.
O CPC poate accepta, dacă au fost îndeplinite condiţiile relevante, garanţii publice, garanţii ale băncilor publice ori garanţii ale băncilor comerciale, atâta vreme cât acestea sunt disponibile necondiţionat, la cerere, în perioada de lichidare menţionată la articolul 41.
O CPC stabileşte în normele sale de funcţionare nivelul minim acceptabil de garantare pentru garanţiile pe care le acceptă şi poate specifica faptul că poate accepta garanţii bancare publice sau garanţii bancare comerciale complet neacoperite de garanţii reale. O CPC poate accepta garanţii publice, garanţii bancare publice sau garanţii bancare comerciale numai pentru a-şi acoperi expunerea iniţială şi curentă faţă de membrii săi compensatori care sunt contrapărţi nefinanciare sau faţă de clienţi ai membrilor compensatori, cu condiţia ca respectivii clienţi să fie contrapărţi nefinanciare.
În cazul în care unei CPC i se furnizează active, garanţii publice, garanţii bancare publice sau garanţii bancare comerciale, CPC respectivă:
a)ţine seama de garanţiile bancare publice sau de garanţiile bancare comerciale când îşi calculează expunerea faţă de banca care este, de asemenea, un membru compensator care le emite;
b)supune garanţiile bancare publice sau garanţiile bancare comerciale care nu sunt acoperite de garanţii reale unor limite de concentrare;
c)aplică marje de ajustare adecvate la valoarea activelor, la garanţiile băncilor publice şi la garanţiile băncilor comerciale, care să reflecte posibilitatea ca valoarea acestora să scadă în intervalul dintre ultima lor reevaluare şi momentul în care se poate face presupunerea rezonabilă că vor fi lichidate sau executate, după caz;
d)ia în calcul riscul de lichiditate care rezultă în urma situaţiei de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a unui participant la piaţă şi riscul de concentrare pe anumite active când stabileşte garanţia acceptabilă şi marjele de ajustare corespunzătoare pentru CPC;
e)ţine cont de necesitatea de a reduce la minimum orice potenţial efect prociclic al unor asemenea revizuiri când revizuieşte nivelul marjelor de ajustare pe care le aplică activelor şi garanţiilor publice, garanţiilor bancare publice sau garanţiilor bancare comerciale acceptate.

(2)Dacă este adecvat şi suficient de prudent, o CPC poate accepta ca garanţie pentru acoperirea cerinţelor de marjă activul suport al contractului derivat sau al instrumentului financiar care generează expunerea CPC.
(3)ESMA elaborează, în cooperare cu ABE şi după consultarea CERS şi SEBC, proiecte de standarde tehnice de reglementare prin care precizează:
a)tipul de garanţii care pot fi considerate foarte lichide, cum ar fi fondurile băneşti, aurul, obligaţiunile de stat şi obligaţiunile corporative de foarte bună calitate şi obligaţiunile garantate;
b)marjele de ajustare menţionate la alineatul (1), ţinând seama de obiectivul de limitare a prociclicităţii acestora; şi
c)condiţiile relevante în care garanţiile publice, garanţiile bancare publice şi garanţiile băncilor comerciale pot fi acceptate ca garanţii în temeiul alineatului (1), inclusiv limite corespunzătoare de concentrare, cerinţe de calitate a creditelor şi cerinţe stricte de acoperire a riscului de corelare defavorabilă pentru garanţiile băncilor publice şi garanţiile băncilor comerciale.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 47: Politica de investiţii
(1)O CPC îşi investeşte resursele financiare numai în numerar sau în instrumente financiare foarte lichide, cu un risc de piaţă şi de credit minim. Investiţiile unei CPC trebuie să poată fi lichidate rapid, cu un efect negativ minim asupra preţurilor.
(2)Capitalul unei CPC, inclusiv rezultatul reportat şi rezervele sale, care nu este investit în conformitate cu alineatul (1) nu se ia în considerare în sensul articolului 16 alineatul (2) sau al articolului 45 alineatul (4).
(3)Instrumentele financiare depuse ca marje sau drept contribuţii la fondul de garantare se depozitează, atunci când este posibil, la operatori ai sistemelor de decontare a titlurilor de valoare care garantează protecţia deplină a instrumentelor financiare respective. Ca alternativă, pot fi utilizate alte mecanisme cu grad mare de siguranţă convenite cu instituţii financiare autorizate.
(4)Depunerile de fonduri băneşti ale unei CPC se realizează prin mecanisme cu grad mare de siguranţă convenite cu instituţii financiare autorizate sau, în mod alternativ, prin recurgerea la facilităţi de depozit permanent oferite de băncile centrale sau la alte mijloace comparabile asigurate de băncile centrale.
(5)În cazul în care o CCP efectuează un depozit de active pe lângă o parte terţă, aceasta se asigură că activele aparţinând membrilor compensatori pot fi identificate separat de activele aparţinând CPC şi de activele aparţinând respectivei părţi terţe, prin intermediul unor conturi intitulate diferit în registrele contabile ale părţii terţe sau prin orice alte măsuri echivalente care să ducă la asigurarea aceluiaşi nivel de protecţie. O CPC are acces rapid la instrumentele financiare în caz de necesitate.
(6)O CPC nu îşi investeşte capitalul sau sumele care rezultă din cerinţele prevăzute la articolele 41, 42, 43 sau 44 în propriile sale titluri de valoare sau în cele ale întreprinderii-mamă sau ale filialei sale.
(7)O CPC ţine cont de expunerile sale globale la riscul de credit faţă de debitorii individuali atunci când ia decizii de investiţii şi se asigură că expunerea globală faţă de oricare debitor individual se încadrează în limitele de concentrare acceptabile.
(8)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, după consultarea cu ABE şi SEBC, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează instrumentele financiare care pot fi considerate foarte lichide şi cu un risc de credit şi de piaţă minim în sensul alineatului (1), mecanismele cu grad ridicat de siguranţă menţionate la alineatele (3) şi (4) şi limitele de concentrare menţionate la alineatul (7).
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 48: Proceduri aplicabile în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată
(1)O CPC instituie procedurile detaliate care trebuie urmate atunci când un membru compensator nu îndeplineşte cerinţele de participare la CPC prevăzute la articolul 37 în termenul şi în conformitate cu procedurile pe care le-a stabilit. CPC defineşte în detaliu procedurile care trebuie urmate în cazul în care situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a unui membru compensator nu este declarată chiar de CPC. Procedurile respective se revizuiesc anual.
(2)O CPC intervine rapid pentru a limita pierderile şi presiunile asupra lichidităţii care apar în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi se asigură că închiderea poziţiilor unui membru compensator nu îi perturbă operaţiunile şi nu îi expune pe membrii compensatori care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată la pierderi pe care aceştia nu le pot anticipa sau controla.
(3)În cazul în care o CPC consideră că membrul compensator nu va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile viitoare, aceasta informează imediat autoritatea competentă înainte ca procedura de neîndeplinire a obligaţiilor de plată să fie declarată sau declanşată. Autoritatea competentă respectivă comunică imediat aceste informaţii AEVMP, membrilor relevanţi ai SEBC şi autorităţii responsabile de supravegherea membrului compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată.
(4)O CPC verifică caracterul executoriu al procedurilor pentru situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată. Aceasta ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că dispune de competenţa juridică necesară pentru a lichida poziţiile proprii ale membrului compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi a transfera sau lichida poziţiile clienţilor membrului respectiv.
(5)Atunci când în evidenţele şi conturile unei CPC sunt înregistrate active şi poziţii ca fiind deţinute pentru contul clienţilor unui membru compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată în conformitate cu articolul 39 alineatul (2), CPC se angajează prin contract, cel puţin, să declanşeze procedurile pentru a transfera activele şi poziţiile deţinute de membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată pentru contul tuturor clienţilor săi către un alt membru compensator desemnat de toţi acei clienţi şi transferă activele respective, cu excepţia cazului în care toţi clienţii obiectează înainte de încheierea transferului respectiv şi fără consimţământul membrului compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată. Acest alt membru compensator este obligat să accepte activele şi poziţiile respective numai în cazul în care a intrat anterior într-o relaţie contractuală cu clienţii respectivi prin care s-a angajat să procedeze astfel. Dacă transferul către acest alt membru compensator nu are loc, indiferent de motiv, într-un interval de timp prestabilit în normele sale de funcţionare, CPC poate lua toate măsurile permise de normele sale pentru a-şi gestiona în mod activ riscurile în raport cu poziţiile respective, inclusiv prin lichidarea activelor şi poziţiilor deţinute de membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată pentru conturile clienţilor săi.

(6)Atunci când activele şi poziţiile sunt înregistrate în evidenţele şi conturile unei CPC ca fiind deţinute pentru contul unui client al unui membru compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată în conformitate cu articolul 39 alineatul (3), CPC se angajează prin contract, cel puţin, să iniţieze procedurile pentru transferul, la cererea clientului şi fără consimţământul membrului compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată, al activelor şi poziţiilor deţinute pentru conturile clientului de membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată către un alt membru compensator desemnat de clientul respectiv. Acest alt membru compensator este obligat să accepte aceste active şi poziţii numai în cazul în care se află deja în relaţii contractuale precedente cu clientul respectiv, prin care şi-a luat angajamentul să procedeze astfel. În cazul în care transferul către acest alt membru compensator nu are loc, indiferent de motiv, într-un interval de timp prestabilit în normele sale de funcţionare, CPC poate lua toate măsurile permise în temeiul acestor norme pentru a-şi gestiona în mod activ riscurile în raport cu aceste poziţii, inclusiv prin lichidarea activelor şi poziţiilor deţinute de membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată pentru conturile clientului său.
(7)Garanţiile clienţilor între care se face distincţia în conformitate cu articolul 39 alineatele (2) şi (3) sunt utilizate exclusiv pentru a acoperi poziţiile deţinute pentru conturile acestora. Orice sold datorat de CPC după încheierea procesului de gestionare a situaţiei de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a membrului compensator de către CPC este restituit imediat clienţilor, dacă aceştia sunt cunoscuţi CPC, sau, în caz contrar, este restituit membrului compensator pentru conturile clienţilor săi.
(8)Dacă un membru compensator se află într-o situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi dacă o astfel de situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată are ca rezultat transferul integral sau parţial al activelor şi poziţiilor deţinute de clienţi de la membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată către un alt membru compensator, în conformitate cu alineatele (5) şi (6), acel alt membru compensator se poate baza, timp de trei luni de la data transferului respectiv, pe diligenţa necesară efectuată de membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată în temeiul capitolului II secţiunea 4 din Directiva (UE) 2015/849 în scopul de a se conforma cerinţelor directivei respective.
Dacă membrul compensator către care s-a efectuat transferul de active şi poziţii, astfel cum este menţionat la primul paragraf din prezentul alineat, face obiectul Regulamentului (UE) nr. 575/2013, acesta asigură conformitatea cu cerinţele de capital pentru expunerile membrilor compensatori faţă de clienţi în temeiul regulamentului respectiv într-un termen convenit cu autoritatea sa competentă, care nu poate depăşi trei luni de la data transferului respectiv.

Art. 49: Examinarea modelelor, teste de rezistenţă şi testări ex post (back testing)
(1)O CPC examinează periodic modelele şi parametrii adoptaţi pentru a-şi calcula cerinţele de marjă, contribuţiile la fondul de garantare, cerinţele în materie de garanţii şi alte mecanisme de control al riscului. CPC supune modelele unor teste de rezistenţă riguroase şi frecvente pentru a le evalua rezistenţa în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile şi efectuează testări ex post pentru a evalua fiabilitatea metodei adoptate. CPC obţine validarea independentă, informează autoritatea sa competentă şi ESMA în legătură cu rezultatele testelor efectuate şi obţine validarea din partea acestora în conformitate cu alineatele (1a)-(1e) înainte de a adopta orice modificare semnificativă a modelelor şi a parametrilor.
Dacă intenţionează să adopte o modificare a unui model sau a unui parametru menţionat la primul paragraf, o CPC întreprinde una dintre următoarele acţiuni:
a)în cazul în care consideră că modificarea dorită este semnificativă în temeiul alineatului (1i), CPC face o cerere de validare a modificării în conformitate cu procedura prevăzută la prezentul articol;
b)în cazul în care consideră că modificarea dorită nu este semnificativă în temeiul alineatului (1i) de la prezentul articol, CPC solicită validarea modificării în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 49a.

(11)Toate modificările aduse modelelor şi parametrilor care nu au fost evaluate în temeiul articolului 49a se evaluează în conformitate cu procedura prevăzută la prezentul articol.
În conformitate cu prezentul articol, modelele şi parametrii adoptaţi, inclusiv orice modificare semnificativă a acestora, fac obiectul unui aviz al colegiului menţionat la articolul 18.
ESMA se asigură că informaţiile cu privire la rezultatele testelor de rezistenţă sunt transmise AES, SEBC şi Comitetului unic de rezoluţie pentru a le permite să evalueze expunerea întreprinderilor financiare la situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a CPC-urilor.

(12)În cazul în care o CPC intenţionează să adopte orice modificare a unui model sau parametru menţionat la alineatul (1), aceasta depune o cerere de validare a unei astfel de modificări în format electronic prin intermediul bazei de date centrale. Cererea respectivă este transmisă imediat către autoritatea competentă a CPC, ESMA şi colegiul menţionat la articolul 18. CPC ataşează la cererea sa o validare independentă a modificării avute în vedere.
În termen de două zile lucrătoare de la depunerea unei astfel de cereri, se trimite către CPC o confirmare de primire a cererii prin intermediul bazei de date centrale.

(13)Autoritatea competentă a CPC şi ESMA evaluează fiecare, în termen de 10 zile lucrătoare de la confirmarea de primire a cererii, dacă cererea conţine documentele necesare şi dacă documentele respective conţin toate informaţiile necesare în temeiul alineatului (5) litera (d).
Dacă autoritatea competentă a CPC sau ESMA ajunge la concluzia că nu au fost transmise toate documentele sau informaţiile solicitate, autoritatea competentă a CPC cere CPC solicitante să prezinte documente sau informaţii suplimentare pe care autoritatea sau ESMA le-a identificat ca lipsind, prin intermediul bazei de date centrale. În acest caz, termenul prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat poate fi prelungit cu maximum 10 zile lucrătoare. Cererea este respinsă dacă autoritatea competentă a CPC sau ESMA ajung la concluzia că CPC nu a dat curs unei astfel de solicitări şi, în acest caz, autoritatea care a conchis că cererea trebuie respinsă informează cealaltă autoritate în consecinţă. Autoritatea competentă a CPC informează CPC cu privire la deciziile de respingere a cererii prin intermediul bazei de date centrale şi informează, de asemenea, CPC cu privire la documentele sau informaţiile care s-a constatat că lipsesc.

(14)În termen de 40 de zile lucrătoare de când ajunge la concluzia că toate documentele şi informaţiile au fost transmise în conformitate cu alineatul (1c):
a)autoritatea competentă efectuează o evaluare a riscurilor pe care le implică modificarea semnificativă şi transmite raportul său către ESMA şi colegiul menţionat la articolul 18; şi
b)ESMA efectuează o evaluare a riscurilor pe care le implică modificarea semnificativă şi transmite raportul său autorităţii competente a CPC şi colegiului menţionat la articolul 18.
În perioada menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat, autoritatea competentă a CPC, ESMA sau oricare dintre membrii colegiului menţionat la articolul 18 pot transmite întrebări, prin intermediul bazei de date centrale, direct către CPC solicitantă şi pot solicita informaţii suplimentare de la acesta şi stabileşte un termen până la care CPC solicitantă trebuie să furnizeze informaţii de acest tip.
În termen de 15 zile lucrătoare de la primirea rapoartelor menţionate la primul paragraf, colegiul menţionat la articolul 18 adoptă un aviz în temeiul articolului 19 şi îl transmite ESMA şi autorităţii competente. În pofida unei eventuale adoptări provizorii în conformitate cu alineatul (1g), autoritatea competentă şi ESMA nu adoptă o decizie de a acorda sau refuza validarea unor modificări semnificative ale modelelor şi parametrilor decât după ce colegiul menţionat la articolul 18 adoptă un astfel de aviz, exceptând cazul în care colegiul nu a adoptat avizul respectiv în termenul stabilit.

(15)În termen de 10 zile lucrătoare de când primeşte avizul colegiului menţionat la articolul 18 sau după ce expiră termenul pentru emiterea avizului respectiv, în funcţie de care dintre aceste date survine mai întâi, autoritatea competentă a CPC şi ESMA acordă sau refuză fiecare validarea, ţinând seama de rapoartele menţionate la alineatul (1d) primul paragraf de la prezentul articol şi de avizul respectiv, şi se informează reciproc în scris în acest sens, furnizând o explicaţie pe deplin motivată a acordării sau a refuzului. În cazul în care autoritatea competentă a CPC sau ESMA nu a validat modificarea, validarea se refuză.
În cazul în care autoritatea competentă a CPC sau ESMA nu este de acord cu avizul colegiului menţionat la articolul 18, inclusiv cu orice condiţii sau recomandări cuprinse într-un astfel de aviz, decizia sa conţine o motivare completă şi o explicaţie privind orice deviere semnificativă de la avizul respectiv sau de la condiţiile ori recomandările respective.
(16)Autoritatea competentă a CPC informează CPC, în termenul menţionat la alineatul (1e), dacă validările au fost acordate sau refuzate şi furnizează o explicaţie pe deplin motivată în acest sens.
(17)CPC nu poate adopta nicio modificare semnificativă a modelului sau parametrului menţionat la alineatul (1) înainte de a obţine validarea atât din partea autorităţii sale competente cât şi a ESMA.
Prin derogare de la primul paragraf, la cererea CPC, autoritatea competentă, cu acordul ESMA, poate permite adoptarea provizorie a unei modificări semnificative a unui model sau parametru înainte de acordarea validărilor, în cazuri justificate corespunzător. O astfel de modificare temporară este permisă numai pentru o anumită perioadă specificată în comun de autoritatea competentă a CPC şi de ESMA. După expirarea perioadei respective, CPC nu i se permite să utilizeze o astfel de modificare decât dacă ea a fost validată în temeiul prezentului articol.
(18)Modificările parametrilor care sunt rezultatul aplicării unei metodologii care face parte dintr-un model validat, fie ca urmare a unor contribuţii externe, fie ca urmare a unui exerciţiu periodic de revizuire sau calibrare, nu sunt considerate modificări ale modelelor şi parametrilor în sensul prezentului articol şi al articolului 49a.
(19)Se consideră că o modificare este semnificativă dacă se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)modificarea duce la o scădere sau o creştere considerabilă a resurselor financiare prefinanţate totale ale CPC, inclusiv a cerinţelor de marjă, a fondului de garantare şi a resurselor proprii dedicate menţionate la articolul 45 alineatul (4);
b)se modifică structura sau elementele structurale ale modelului de marjă;
c)o componentă a modelului de marjă, inclusiv un parametru de marjă sau o majorare, este introdusă, eliminată sau modificată într-un mod care conduce la o scădere sau la o creştere semnificativă a rezultatelor modelului de marjă la nivelul CPC;
d)se modifică metodologia utilizată pentru calcularea compensărilor de portofoliu, ceea ce duce la o scădere sau la o creştere considerabilă a cerinţelor de marjă totale pentru instrumentele financiare din portofoliu;
e)se modifică metodologia pentru definirea şi calibrarea scenariilor de teste de rezistenţă în scopul determinării dimensiunii fondurilor de garantare ale CPC şi a dimensiunii contribuţiilor individuale ale membrilor compensatori la fondurile de garantare respective, ceea ce duce la o scădere sau la o creştere semnificativă a dimensiunii oricăruia dintre fondurile de garantare sau a oricărei contribuţii individuale la fondul de garantare;
f)se modifică metodologia aplicată pentru evaluarea riscului de lichiditate, ceea ce duce la o scădere sau la o creştere semnificativă a necesarului de lichiditate estimat în orice monedă sau a necesarului total de lichiditate;
g)se modifică metodologia aplicată pentru determinarea riscului de concentrare pe care îl are o CPC faţă de o contraparte individuală, astfel încât expunerea globală a CPC faţă de contrapartea respectivă să scadă sau să crească în mod semnificativ;
h)se modifică metodologia aplicată pentru evaluarea garanţiilor sau calibrarea marjei de ajustare a garanţiilor, ceea ce duce la o scădere sau la o creştere semnificativă a valorii totale a garanţiilor;
i)modificarea ar putea avea un efect important asupra riscului global al CPC.

(2)O CPC testează periodic aspectele esenţiale ale procedurilor pentru situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că toţi membrii compensatori le înţeleg, şi dispun de mecanismele adecvate pentru a reacţiona în eventualitatea apariţiei unei situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată.
(3)O CPC face publice informaţiile esenţiale referitoare la modelul de gestionare a riscurilor şi la ipotezele adoptate pentru efectuarea testelor de rezistenţă menţionate la alineatul (1).
(4)Pentru a asigura armonizarea consecventă a prezentului articol, după consultarea cu ABE, cu celelalte autorităţi competente şi cu membrii SEBC, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează:
a)tipul de teste care trebuie efectuate pentru diferitele clase de instrumente financiare şi portofolii;
b)participarea membrilor compensatori sau a altor persoane la teste;
c)frecvenţa testelor;
d)orizonturile de timp pentru teste;
e)informaţiile esenţiale prevăzute la alineatul (3).
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(5)ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu membrii SEBC, proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia:
a)ce constituie o creştere sau o scădere semnificativă în sensul alineatului (1i) litera (a) şi literele (c)-(h);
b)elementele care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează dacă este îndeplinită una din condiţiile menţionate la alineatul (1i);
c)alte modificări ale modelelor care pot fi considerate ca fiind deja acoperite de modelul aprobat şi, prin urmare, nu sunt considerate o modificare a modelului şi nu fac obiectul procedurilor stabilite la prezentul articol sau la articolul 49a; şi
d)listele documentelor necesare care trebuie să însoţească o cerere de validare în temeiul alineatului (1c) de la prezentul articol şi al articolului 49a şi informaţiile pe care ar trebui să le conţină astfel de documente pentru a se demonstra că CPC respectă toate cerinţele relevante din prezentul regulament.
Documentele şi nivelul informaţiilor solicitate sunt proporţionale cu tipul de validare a modelului, dar conţin suficiente detalii pentru a asigura o analiză adecvată a modificării.
În sensul primului paragraf litera (a), ESMA poate stabili valori diferite pentru fiecare din literele de la alineatul (1i).
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(6)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza formatul electronic al cererii care trebuie depusă în baza de date centrală pentru validarea menţionată la alineatul (1b) de la prezentul articol şi la articolul 49a.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 49a: Procedura accelerată pentru modificări nesemnificative ale modelelor şi parametrilor CPC
(1)În cazul în care o CPC consideră că o modificare a unui model sau a unui parametru menţionat la articolul 49 alineatul (1) pe care intenţionează să o adopte nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul (1i) de la articolul respectiv, aceasta poate solicita ca cererea de validare a modificării să facă obiectul procedurii accelerate prevăzute la prezentul articol.
(2)Procedura accelerată se aplică unei propuneri de modificare a unui model sau a unui parametru dacă sunt îndeplinite următoarele două condiţii:
a)CPC a solicitat ca validarea unei modificări să fie evaluată în temeiul prezentului articol; şi
b)autoritatea competentă a CPC şi ESMA au concluzionat fiecare că modificarea propusă nu este semnificativă în temeiul alineatului (4).
(3)CPC îşi depune cererea, inclusiv toate documentele şi informaţiile necesare în temeiul articolului 49 alineatul (5) litera (d), în format electronic, prin intermediul bazei de date centrale. CPC furnizează toate informaţiile necesare pentru a demonstra din ce motiv modificarea propusă este considerată nesemnificativă şi, prin urmare, este eligibilă pentru evaluare în cadrul procedurii accelerate prevăzute la prezentul articol.
Se transmite CPC o confirmare de primire a cererii prin intermediul bazei de date centrale în termen de două zile lucrătoare de la depunerea cererii respective.
(4)Autoritatea competentă a CPC şi ESMA decid fiecare, în termen de 10 zile lucrătoare de la confirmarea de primire a cererii, dacă modificarea propusă este semnificativă sau nu.
(5)În cazul în care, în conformitate cu alineatul (4), autoritatea competentă a CPC sau ESMA a decis că modificarea este semnificativă, acestea se informează reciproc în scris în acest sens, iar cererea de validare a modificării respective nu face obiectul procedurii accelerate prevăzute la prezentul articol.
Autoritatea competentă a CPC notifică în acest sens CPC solicitantă prin intermediul bazei de date centrale, incluzând o explicaţie pe deplin motivată, în termen de două zile lucrătoare de la decizia luată în temeiul alineatului (4). În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea notificării, CPC fie retrage cererea, fie o completează pentru ca această să îndeplinească cerinţele unei cereri în temeiul articolului 49.
(6)În cazul în care, în conformitate cu alineatul (4), autoritatea competentă a CPC şi ESMA au decis că modificarea nu este semnificativă, ambele, în termen de trei zile lucrătoare de la decizia respectivă:
a)acordă validarea, dacă CPC respectă prezentul regulament, sau refuză validarea, dacă CPC nu respectă prezentul regulament; şi
b)se informează reciproc în scris, incluzând o explicaţie pe deplin motivată, dacă validarea a fost acordată sau refuzată.
Dacă una dintre ele nu a acordat validarea modelului, validarea se refuză.
(7)Autoritatea competentă a CPC informează în scris CPC solicitantă, prin intermediul bazei de date centrale, incluzând o explicaţie pe deplin motivată, în termen de două zile lucrătoare de la deciziile luate în temeiul alineatului (6), dacă validarea a fost acordată sau refuzată.

Art. 50: Decontarea
(1)Pentru decontarea tranzacţiilor, o CPC utilizează, atunci când este practic şi posibil, banii băncii centrale. Dacă nu sunt utilizaţi banii băncii centrale, se iau măsuri pentru limitarea strictă a riscului decontării fodurilor băneşti.
(2)O CPC precizează cu claritate obligaţiile proprii cu privire la livrările instrumentelor financiare, menţionând inclusiv dacă are obligaţia de a efectua sau de a primi livrarea unui instrument financiar sau dacă despăgubeşte participanţii pentru pierderile suferite în cursul procesului de livrare.
(3)Atunci când o CPC are obligaţia de a efectua sau primi livrări de instrumente financiare, aceasta elimină riscul principal prin utilizarea mecanismelor "livrare contra plată", în măsura posibilului.
Art. 50a: Calculul KCCP
1.Pentru scopul articolului 308 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 Iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii (*), o CPC calculează KCCP astfel cum se specifică la alineatul (2) de la prezentul articol pentru toate contractele şi tranzacţiile pe care le compensează pentru toţi membrii săi compensatori care fac obiectul unui anumit fond de garantare.
(*)OJ L 176, 27.6.2013, p. 1»
2.O CPC calculează capitalul ipotetic după cum urmează:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
KCCP = capitalul ipotetic;
i = indicele care desemnează membrul compensator;
EADi = valoarea expunerii CPC-ului faţă de membrul compensator i, inclusiv în ceea ce
priveşte propriile tranzacţii ale membrului compensator cu CPC-ul, tranzacţiile cu clienţii garantate de membrul compensator, precum şi toate valorile garanţiilor reale deţinute de CPC, inclusiv contribuţia prefinanţată a membrului compensator la fondul de garantare aferentă tranzacţiilor respective, în legătură cu evaluarea efectuată la sfârşitul perioadei de raportare în scopuri de reglementare înainte să se realizeze schimbul de marje care fac obiectul apelului în marjă final din ziua respectivă;
RW = o pondere de risc de 20 %; şi
rata de adecvare a capitalului = 8 %.

3.O CPC efectuează calculul de la alineatul (2) cel puţin trimestrial, sau chiar mai frecvent, dacă autorităţile competente ale membrilor săi compensatori care sunt instituţii îi solicită acest lucru.
4.ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care să specifice următoarele în sensul alineatului (3):
a)frecvenţa şi datele calcului prezentat la alineatul (2);
b)situaţiile în care autoritatea competentă a unei instituţii care acţionează ca membru compensator poate solicita frecvenţe de calcul şi de raportare mai mari decât cele menţionate la litera (a).
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 1 ianuarie 2014.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 50b: Reguli generale pentru calculul KCCP
Pentru calculul KCCP menţionat la articolul 50a alineatul (2), se aplică următoarele dispoziţii:
(a)CPC-urile calculează valoarea expunerilor pe care le au faţă de membrii compensatori după cum urmează:
(i)pentru expunerile care decurg din contractele şi tranzacţiile enumerate la articolul 301 alineatul (1) literele (a) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, CPC-urile calculează valoarea în conformitate cu metoda prevăzută în partea a treia titlul II capitolul 6 secţiunea 3 din regulamentul menţionat utilizând o perioadă de risc de marjă de 10 zile lucrătoare;
(ii)pentru expunerile care decurg din contractele şi tranzacţiile menţionate la articolul 301 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, CPC-urile calculează valoarea (EADi) în conformitate cu următoarea formulă:
EADi = max{EBRMi - IMi - DFi; 0}
unde:
EADi = valoarea expunerii;
1 = indicele care desemnează membrul compensator;
EBRMi = valoarea expunerii înaintea diminuării riscului, care este egală cu valoarea expunerii CPC-ului faţă de membrul compensator i provenită din toate contractele şi tranzacţiile cu membrul compensator respectiv, calculată fără a lua în considerare garanţia reală furnizată de membrul compensator respectiv;
IMi = marja iniţială furnizată CPC-ului de membrul compensator i;
DFi = contribuţia prefinanţată a membrului compensator i la fondul de garantare.
Toate valorile din această formulă sunt legate de evaluarea la sfârşitul zilei înainte ca marja apelată aferentă apelului în marjă final din ziua respectivă să fie schimbată;
(iii)în situaţiile menţionate la articolul 301 alineatul (1) al doilea paragraf a treia teză din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, CPC-urile calculează valoarea tranzacţiilor menţionate la prima teză a aceluiaşi paragraf în conformitate cu formula prevăzută la prezentul articol litera (a) punctul (ii) şi calculează EBRMi în conformitate cu partea a treia titlul V din regulamentul respectiv;
(b)pentru instituţiile care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 575/2013, seturile de compensare sunt aceleaşi cu cele definite la articolul 272 punctul 4 din regulamentul respectiv;
(c)o CPC care are expuneri faţă de unul sau mai multe CPC-uri tratează respectivele expuneri ca şi când ar fi expuneri faţă de membri compensatori şi include orice marjă sau orice contribuţie prefinanţată primită de la aceste CPC-uri în calculul KCCP;
(d)o CPC care are un acord contractual obligatoriu cu membrii săi compensatori care îi permite să utilizeze, total sau parţial, marja iniţială primită de la membrii săi compensatori ca şi când aceasta ar reprezenta contribuţii prefinanţate trebuie să considere marja iniţială respectivă ca fiind contribuţie prefinanţată pentru calculul de la alineatul (1), şi nu ca marjă iniţială;
(e)în cazul în care pentru un cont care conţine mai multe dintre tipurile de contracte şi tranzacţii menţionate la articolul 301 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se deţine o garanţie reală, CPC-urile trebuie să aloce marja iniţială furnizată de membrii lor compensatori sau de clienţi, după caz, proporţional cu EAD aferente respectivelor tipuri de contracte şi tranzacţii calculate în conformitate cu litera (a) de la prezentul alineat, fără a lua în considerare marja iniţială, la efectuarea calculului;
(f)CPC-urile care au mai mult de un fond de garantare efectuează calculul separat pentru fiecare fond de garantare;
(g)în cazul în care un membru compensator furnizează servicii de compensare pentru clienţi, iar tranzacţiile şi garanţiile reale ale clienţilor membrului compensator sunt deţinute în subconturi care sunt separate de cele ale activităţilor comerciale proprii ale membrului compensator, CPC-urile efectuează calculul EADi separat pentru fiecare subcont şi calculează EADi totală a membrului compensator ca fiind suma dintre EAD ale subconturilor clienţilor şi EAD a subcontului activităţilor comerciale proprii ale membrului compensator;
(h)în sensul literei (f), în cazul în care DFi nu sunt repartizate pe subconturi ale clienţilor şi subconturi ale activităţilor comerciale proprii ale membrului compensator, CPC-urile trebuie să aloce DFi pe subcont în conformitate cu ponderea corespunzătoare pe care o are marja iniţială a respectivului subcont în marja iniţială totală furnizată de membrul compensator sau pentru contul membrului compensator;
(i)CPC-urile nu efectuează calculul în conformitate cu articolul 50a alineatul (2) în cazul în care fondul de garantare acoperă doar tranzacţiile cu numerar.
În sensul prezentului articol litera (a) punctul (ii), CPC-ul utilizează metoda specificată la articolul 223 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 cu ajustările de volatilitate reglementate menţionate la articolul 224 din regulamentul menţionat, pentru a calcula valoarea expunerii.

Art. 50c: Raportarea informaţiilor
1.Pentru scopul articolului 308 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, o CPC raportează următoarele informaţii membrilor săi compensatori care sunt instituţii şi autorităţilor competente ale acestora:
a)capitalul ipotetic (KCCP);
b)suma contribuţiilor prefinanţate (DFCM);
c)suma resurselor sale financiare prefinanţate, pe trebuie să o utilizeze - prin lege sau ca urmare a unui acord contractual cu membrii săi compensatori - pentru a-şi acoperi pierderile generate de intrarea în stare de nerambursare a unuia sau a mai multora dintre membrii săi compensatori, înainte de a utiliza contribuţiile la fondul de garantare ale celorlalţi membri compensatori (DFCCP);
d)[textul din Art. 50^C, punctul 1., litera D. din titlul IV, capitolul 4 a fost abrogat la 28-iun-2021 de Art. 2, punctul 3. din Regulamentul 876/20-mai-2019]
e)
[textul din Art. 50^C, punctul 1., litera E. din titlul IV, capitolul 4 a fost abrogat la 28-iun-2021 de Art. 2, punctul 3. din Regulamentul 876/20-mai-2019]
2.CPC transmite notificări membrilor săi compensatori care sunt instituţii cel puţin trimestrial, sau chiar mai frecvent, dacă autorităţile competente ale acestor membri compensatori îi solicită acest lucru.
3.ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza următoarele:
a)modelul uniform pentru raportarea specificată la alineatul (1);
b)frecvenţa şi datele raportării specificate la alineatul (2);
c)situaţiile în care autoritatea competentă a unei instituţii care acţionează ca membru compensator poate solicita frecvenţe mai mari de raportare decât cele menţionate la litera (b).
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 1 ianuarie 2014.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
Art. 50d: Calculul elementelor specifice pe care trebuie să le raporteze CPC
În sensul articolului 50c, se aplică următoarele:
a)dacă normele unei CPC dispun că aceasta utilizează o parte sau toate resursele sale financiare în paralel cu contribuţiile prefinanţate ale membrilor săi compensatori într-un mod care face aceste resurse echivalente cu contribuţiile prefinanţate ale unui membru compensator în ceea ce priveşte modul în care acestea absorb pierderile suportate de CPC în cazul intrării în stare de nerambursare sau în insolvenţă a unuia sau mai multora dintre membrii săi compensatori, CPC adaugă cuantumul corespunzător al acestor resurse la DFCM;
b)dacă normele unei CPC dispun că aceasta utilizează o parte sau toate resursele sale financiare pentru a-şi acoperi pierderile generate de intrarea în stare de nerambursare a unuia sau a mai multora dintre membrii săi compensatori după ce şi-a epuizat fondul de garantare, dar înainte de a solicita contribuţiile angajate contractual ale membrilor săi compensatori, CPC adaugă cuantumul corespunzător al acestor resurse financiare suplimentare ( DFaCCP) la cuantumul total al contribuţiilor prefinanţate (DF) după cum urmează:
DF = DFCPC + DFCM + DFaCCP.
c)
[textul din Art. 50^D, litera C. din titlul IV, capitolul 4 a fost abrogat la 28-iun-2021 de Art. 2, punctul 4. din Regulamentul 876/20-mai-2019]
Art. 51: Acorduri de interoperabilitate
(1)O CPC poate încheia un acord de interoperabilitate cu o altă CPC dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la articolele 52, 53 şi 54.
(2)Atunci când încheie un acord de interoperabilitate cu o altă CPC pentru a presta servicii pentru un anumit loc de tranzacţionare, CPC are acces nediscriminatoriu atât la datele de care are nevoie pentru îndeplinirea funcţiilor sale de la locul de tranzacţionare respectiv, în măsura în care CPC respectă cerinţele operaţionale şi tehnice stabilite de locul de tranzacţionare, cât şi la sistemul de decontare corespunzător.
(3)Încheierea unui acord de interoperabilitate sau accesarea unui flux de date sau a unui sistem de decontare în sensul alineatelor (1) şi (2) nu poate fi respinsă sau restricţionată direct sau indirect decât pentru a controla riscurile care decurg din respectivul acord sau acces.
Art. 52: Gestionarea riscului
(1)CPC care încheie un acord de interoperabilitate:
a)prevăd politici, proceduri şi sisteme adecvate pentru a identifica, monitoriza şi gestiona în mod eficient riscurile care decurg din acord, astfel încât să îşi poată îndeplini obligaţiile în timp util;
b)convin asupra drepturilor şi obligaţiilor care le revin, inclusiv asupra legii aplicabile relaţiilor lor;
c)identifică, monitorizează şi administrează în mod eficient riscul de credit şi de lichiditate, astfel încât situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a unui membru compensator al unei CPC să nu afecteze o CPC interoperabilă;
d)identifică, monitorizează şi gestionează interdependenţele şi corelările care pot decurge dintr-un acord de interoperabilitate şi care pot afecta riscul de credit şi de lichiditate aferente concentrărilor membrilor compensatori şi resurselor financiare grupate.
În sensul literei (b) de la primul alineat, CPC utilizează aceleaşi reguli privind momentul introducerii ordinelor de transfer în sistemele lor şi momentul irevocabilităţii ca cele prevăzute în Directiva 98/26/CE, dacă este cazul.
În sensul literei (c) de la primul alineat, clauzele acordului definesc procesul de gestionare a consecinţelor unei situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a uneia dintre CPC cu care a fost încheiat un acord de interoperabilitate.
În sensul literei (d) de la primul alineat, CPC exercită un control riguros asupra reutilizării garanţiilor membrilor compensatori în cadrul acordului, dacă acest lucru este permis de autorităţile lor competente. Acordul descrie modul în care au fost luate în considerare aceste riscuri ţinând cont de necesitatea de a asigura o acoperire suficientă şi de a limita contagiunea.
(2)Atunci când modelele de gestionare a riscului utilizate de CPC pentru acoperirea expunerilor proprii faţă de membrii compensatori sau a expunerilor reciproce sunt diferite, CPC identifică diferenţele respective, evaluează riscurile care pot decurge din acestea şi iau măsuri, inclusiv asigurând resurse financiare suplimentare, pentru a limita impactul acestor diferenţe asupra acordului de interoperabilitate şi posibilele lor consecinţe în termeni de riscuri de contagiune şi, totodată, se asigură că aceste diferenţe nu afectează capacitatea fiecărei CPC de a gestiona consecinţele situaţiei de neîndeplinire a obligaţiilor de plată a unui membru compensator.
(3)Costurile asociate care decurg din alineatele (1) şi (2) sunt suportate de CPC care solicită interoperabilitatea sau accesul, cu excepţia cazului în care părţile au convenit diferit.
Art. 53: Furnizarea de marje între CPC
(1)O CPC distinge în conturile sale activele şi poziţiile deţinute pentru contul unei CPC cu care a încheiat un acord de interoperabilitate.
(2)În cazul în care o CPC care încheie un acord de interoperabilitate cu o altă CPC îi furnizează acelei CPC numai marje iniţiale în temeiul unui acord de garanţie financiară fără transfer de proprietate, CPC beneficiară nu are drept de utilizare asupra marjelor furnizate de cealaltă CPC.
(3)Garanţiile primite sub formă de instrumente financiare sunt depuse la operatorii sistemelor de decontare a titlurilor de valoare notificaţi în temeiul Directivei 98/26/CE.
(4)Activele menţionate la alineatele (1) şi (2) sunt puse la dispoziţia CPC beneficiare doar în caz de neîndeplinire a obligaţiilor de plată de către CPC care a furnizat garanţiile respective în contextul unui acord de interoperabilitate.
(5)În caz de neîndeplinire a obligaţiilor de plată de către CPC care a primit garanţiile respective în contextul unui acord de interoperabilitate, garanţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) sunt înapoiate în mod prompt CPC care le-a furnizat.
Art. 54: Aprobarea acordurilor de interoperabilitate
(1)Un acord de interoperabilitate sau orice modificare substanţială a unui acord de interoperabilitate aprobat în temeiul titlului V este supus aprobării prealabile a autorităţilor competente ale CPC-urilor implicate. Autorităţile competente ale CPC-urilor solicită avizul ESMA în temeiul articolului 24a alineatul (7) primul paragraf litera (bc) şi avizul colegiului menţionat la articolul 18 în temeiul articolului 19, emise în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 17b.

(2)Autorităţile competente aprobă acordul de interoperabilitate numai dacă CPC implicate au fost autorizate să efectueze operaţiuni de compensare în temeiul procedurii prevăzute la articolul 17 sau sunt recunoscute în temeiul articolului 25 sau sunt autorizate în temeiul unui regim naţional de autorizare preexistent pentru o perioadă de cel puţin trei ani, dacă sunt îndeplinite cerinţele de la articolul 52 şi dacă condiţiile tehnice pentru decontarea tranzacţiilor conform prevederilor acordului permit funcţionarea ordonată a pieţelor financiare, iar acordul nu compromite eficacitatea supravegherii.
(3)Dacă o autoritate competentă consideră că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la alineatul (2), aceasta explică în scris celorlalte autorităţi competente şi CPC implicate consideraţiile sale legate de riscuri. Autoritatea respectivă notifică totodată şi AEVMP, care emite un aviz asupra validităţii consideraţiilor legate de riscuri ca motive pentru a nu aproba acordul de interoperabilitate. Avizul AEVMP se pune la dispoziţia tuturor CPC implicate. Dacă avizul AEVMP diferă de cel al autorităţii competente, autoritatea competentă respectivă îşi reconsideră poziţia ţinând cont de avizul AEVMP.
(4)Până la 25 iunie 2026, ESMA emite ghiduri sau recomandări pentru asigurarea unor evaluări coerente, eficiente şi eficace ale acordurilor de interoperabilitate de către autorităţile naţionale competente, conform procedurii prevăzute la articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ESMA elaborează proiecte de astfel de ghiduri sau recomandări după consultarea membrilor SEBC.
(5)ESMA, după consultarea membrilor SEBC şi CERS, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a detalia cerinţele pentru ca CPC să gestioneze în mod adecvat riscurile care decurg din acordurile de interoperabilitate. În acest scop, ESMA ia în considerare ghidurile emise în temeiul alineatului (4) şi evaluează dacă dispoziţiile incluse în acestea sunt adecvate în cazul acordurilor de interoperabilitate care acoperă toate tipurile de produse sau contracte, inclusiv contractele derivate şi instrumentele nefinanciare.
ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf până la 25 decembrie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 55: Înregistrarea unui registru central de tranzacţii
(1)Registrele centrale de tranzacţii se înregistrează la AEVMP, în aplicarea articolului 9.
(2)Pentru a fi eligibile în vederea înregistrării în conformitate cu prezentul articol, registrele centrale de tranzacţii sunt în mod obligatoriu persoane juridice stabilite în Uniune şi îndeplinesc cerinţele prevăzute la titlul VII.
(3)Înregistrarea unui registru central de tranzacţii este valabilă pentru întregul teritoriu al Uniunii.
(4)Registrele centrale înregistrate respectă condiţiile înregistrării în orice moment. Registrele centrale de tranzacţii informează de îndată AEVMP în legătură cu orice modificare importantă a condiţiilor de înregistrare.
Art. 56: Cererea de înregistrare
(1)În sensul articolului 55 alineatul (1), registrele centrale de tranzacţii depun la ESMA oricare dintre următoarele elemente:
a)o cerere de înregistrare;
b)o cerere de extindere a înregistrării în cazul în care registrul central de tranzacţii este deja înregistrat în temeiul capitolului III din Regulamentul (UE) 2015/2365.

(2)În termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea cererii, AEVMP decide dacă aceasta este completă.
Dacă cererea nu este completă, AEVMP stabileşte un termen limită în care registrul central de tranzacţii este obligat să îi furnizeze informaţii suplimentare.
După ce constată că cererea este completă, AEVMP informează registrul central de tranzacţii în consecinţă.
(3)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează detaliile, altele decât cele pentru cerinţele legate de gestionarea riscurilor TIC, ale cererii de înregistrare menţionate la alineatul (1).
a)detaliile cererii de înregistrare menţionate la alineatul (1) litera (a);
b)detaliile cererii simplificate de extindere a înregistrării menţionate la alineatul (1) litera (b). ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 18 iunie 2020.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(4)Pentru a se asigura condiţii uniforme de aplicare a dispoziţiilor alineatului (1), ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza următoarele elemente:
a)formatul cererii de înregistrare menţionate la alineatul (1) litera (a);
b)formatul cererii de extindere a înregistrării menţionate la alineatul (1) litera (b).
În ceea ce priveşte litera (b) de la primul paragraf, ESMA elaborează un format simplificat.
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 18 iunie 2020.
Se conferă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 57: Notificarea autorităţilor competente şi consultarea cu acestea înainte de înregistrare
(1)În cazul în care un registru central de tranzacţii care solicită înregistrarea este o entitate autorizată sau înregistrată de către o autoritate competentă din statul membru în care este stabilită, AEVMP informează autoritatea competentă respectivă şi se consultă cu aceasta, fără întârziere, înainte de înregistrarea registrului central de tranzacţii.
(2)AEVMP şi autoritatea competentă relevantă îşi comunică reciproc toate informaţiile necesare în vederea înregistrării registrului central de tranzacţii, precum şi în vederea supravegherii respectării de către entitate a condiţiilor înregistrării sau autorizării sale în statul membru în care este stabilită.
Art. 58: Examinarea cererii
(1)În termen de 40 de zile lucrătoare de la notificarea menţionată la articolul 56 alineatul (2) al treilea paragraf, AEVMP examinează cererea de înregistrare din punctul de vedere al îndeplinirii de către registrul central de tranzacţii a articolelor 78-81 şi adoptă o decizie motivată de înregistrare sau o decizie de respingere a înregistrării.
(2)O decizie adoptată de AEVMP în conformitate cu alineatul (1) intră în vigoare în a cincea zi lucrătoare de la adoptarea sa.
Art. 59: Notificarea deciziilor AEVMP referitoare la înregistrare
(1)Atunci când adoptă o decizie de înregistrare sau o decizie de refuz sau de retragere a înregistrării, AEVMP notifică registrul central de tranzacţii în termen de cinci zile lucrătoare, oferind o explicaţie motivată a deciziei sale.
AEVMP notifică fără întârziere decizia sa autorităţii competente relevante menţionate la articolul 57 alineatul (1).
(2)AEVMP comunică Comisiei toate deciziile adoptate în conformitate cu alineatul (1).
(3)AEVMP publică pe site-ul său de internet o listă a registrelor centrale de tranzacţii înregistrate în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament. Lista se actualizează în termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea unei decizii în temeiul alineatului (1).
Art. 60: Exercitarea competenţelor menţionate la articolele 61-63
Competenţele conferite prin articolele 61-63 AEVMP sau oricărui funcţionar al AEVMP sau oricărei persoane autorizate de AEVMP nu se utilizează pentru solicitarea divulgării unor informaţii sau a unor documente care fac obiectul unui secret profesional.
Art. 61: Solicitarea de informaţii
(1)AEVMP poate solicita, printr-o cerere simplă sau printr-o decizie, registrelor centrale de tranzacţii şi părţilor terţe legate de acestea cărora registrele centrale de tranzacţii le-au externalizat funcţii sau activităţi operaţionale să furnizeze toate informaţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.
(2)Atunci când trimite o cerere simplă în vederea obţinerii de informaţii în temeiul alineatului (1), AEVMP:
a)face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al solicitării sale;
b)declară scopul solicitării;
c)specifică ce informaţii sunt solicitate;
d)stabileşte un termen pentru furnizarea informaţiilor;
e)informează persoana de la care sunt solicitate informaţiile cu privire la faptul că nu este obligată să furnizeze informaţiile, dar că, în cazul unui răspuns voluntar la cerere, informaţiile furnizate nu trebuie să fie incorecte şi să inducă în eroare; şi
f)indică amenda prevăzută la articolul 65 în coroborare cu anexa I secţiunea IV litera (a) pentru situaţiile în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare.
(3)Atunci când solicită furnizarea de informaţii în temeiul alineatului (1) prin intermediul unei decizii, AEVMP:
a)face trimitere la prezentul articol ca temei juridic al solicitării sale;
b)declară scopul solicitării;
c)specifică ce informaţii sunt solicitate;
d)stabileşte un termen pentru furnizarea informaţiilor;
e)menţionează penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 66 aplicabile în cazul în care informaţiile solicitate sunt furnizate incomplet;
f)indică amenda prevăzută la articolul 65 în coroborare cu anexa I secţiunea IV litera (a) pentru situaţiile în care răspunsurile la întrebările adresate sunt incorecte sau induc în eroare; şi
g)menţionează dreptul de a contesta decizia în faţa comisiei de apel a AEVMP şi de a solicita controlul legalităţii deciziei de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (denumită în continuare "Curtea de Justiţie"), în conformitate cu articolele 60 şi 61 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(4)Persoanele menţionate la alineatul (1) sau reprezentanţii acestora şi, în cazul persoanelor juridice sau al asociaţiilor fără personalitate juridică, persoanele autorizate prin lege sau prin statut să le reprezinte, furnizează informaţiile solicitate. Avocaţii autorizaţi în mod corespunzător să acţioneze pot furniza informaţiile în numele clienţilor lor. Aceştia din urmă rămân pe deplin răspunzători în cazul în care informaţiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau induc în eroare.
(5)AEVMP transmite fără întârziere o copie a cererii simple sau a deciziei sale autorităţii competente a statului membru pe teritoriul căruia sunt domiciliate sau stabilite persoanele menţionate la alineatul (1) vizate de cererea de informaţii.
Art. 62: Investigaţii generale
(1)Pentru a-şi îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, AEVMP poate efectua toate investigaţiile necesare cu privire la persoanele menţionate la articolul 61 alineatul (1). În acest scop, funcţionarii AEVMP şi alte persoane autorizate de aceasta sunt împuternicite:
a)să examineze toate evidenţele, datele, procedurile şi orice alte materiale relevante pentru executarea atribuţiilor sale, indiferent de suportul pe care sunt stocate;
b)să facă sau să obţină copii certificate ale acestor evidenţe, date, proceduri şi alte materiale sau extrase din acestea;
c)să convoace orice persoană menţionată la articolul 61 alineatul (1) sau reprezentanţii acesteia sau membrii personalului său şi să le solicite explicaţii verbale sau scrise cu privire la fapte sau documente referitoare la obiectul şi scopul inspecţiei şi să înregistreze răspunsurile;
d)să chestioneze orice altă persoană fizică sau juridică, care îşi dă acordul în acest sens, în scopul colectării de informaţii referitoare la obiectul unei investigaţii;
e)să solicite înregistrări ale convorbirilor telefonice şi ale schimburilor de date.
(2)Funcţionarii şi alte persoane autorizate de AEVMP pentru efectuarea investigaţiilor menţionate la alineatul (1) îşi exercită competenţele pe baza prezentării unei autorizaţii scrise în care se specifică obiectul şi scopul investigaţiei. De asemenea, autorizaţia respectivă menţionează penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 66 aplicabile în cazul în care evidenţele, datele, procedurile şi orice alte materiale solicitate sau răspunsurile la întrebările adresate persoanelor menţionate la articolul 61 alineatul (1) nu sunt furnizate ori sunt incomplete, precum şi amenzile prevăzute la articolul 65 în coroborare cu anexa I secţiunea IV litera (b), aplicabile în cazul furnizării unor răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate persoanelor menţionate la articolul 61 alineatul (1).
(3)Persoanele menţionate la articolul 61 alineatul (1) sunt obligate să se supună investigaţiilor dispuse în baza unei decizii a AEVMP. Decizia specifică obiectul şi scopul investigaţiei, penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 66, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum şi dreptul de a solicita controlul legalităţii deciziei de către Curtea de Justiţie.
(4)În timp util înainte de investigaţie, AEVMP informează autoritatea competentă din statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfăşoare investigaţia cu privire la investigaţia preconizată şi la identitatea persoanelor autorizate. La solicitarea AEVMP, funcţionarii autorităţii competente în cauză oferă asistenţă respectivelor persoane autorizate în îndeplinirea sarcinilor lor. De asemenea, funcţionarii autorităţii competente pot, la cerere, să participe la investigaţii.
(5)În cazul în care o solicitare a evidenţelor privind convorbirile telefonice sau privind schimburile de date menţionată la alineatul (1) litera (e) necesită ca o autoritate competentă naţională să fie autorizată de către o autoritate judiciară în conformitate cu normele interne, ESMA solicită, de asemenea, o astfel de autorizaţie. De asemenea, ESMA poate solicita o astfel de autorizaţie şi ca măsură de precauţie.

(6)Atunci când este solicitată autorizaţia menţionată la alineatul (5), autoritatea judiciară naţională verifică dacă decizia AEVMP este autentică şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare, nici excesive, având în vedere obiectul investigaţiilor. Atunci când verifică proporţionalitatea măsurilor coercitive, autoritatea judiciară naţională poate solicita AEVMP explicaţii detaliate referitoare, în special, la motivele AEVMP de a suspecta că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, la gravitatea presupusei încălcări şi la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară naţională nu pune în discuţie necesitatea investigaţiei şi nici nu poate solicita să i se furnizeze informaţii din dosarul AEVMP. Controlul legalităţii deciziei AEVMP este numai de competenţa Curţii de Justiţie în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 63: Inspecţiile la faţa locului
(1)Pentru a-şi îndeplini sarcinile în temeiul prezentului regulament, ESMA poate efectua toate inspecţiile la faţa locului necesare la orice sediu comercial sau pe orice terenuri sau proprietăţi ale persoanelor juridice menţionate la articolul 61 alineatul (1). Dacă este necesar pentru buna desfăşurare şi eficienţa inspecţiei, ESMA poate efectua inspecţia la faţa locului fără înştiinţare prealabilă.

(2)Funcţionarii şi alte persoane autorizate de ESMA să efectueze o inspecţie la faţa locului pot intra în orice sediu comercial sau pe orice terenuri sau proprietăţi ale persoanelor juridice care fac obiectul unei decizii de investigare adoptate de ESMA şi deţin toate competenţele menţionate la articolul 62 alineatul (1). De asemenea, aceştia au dreptul să sigileze orice sediu comercial şi orice registre sau evidenţe pe perioada şi în măsura necesară inspecţiei.

(3)Funcţionarii şi alte persoane autorizate de AEVMP să efectueze o inspecţie la faţa locului îşi exercită competenţele pe baza prezentării unei autorizaţii scrise în care se specifică obiectul şi scopul inspecţiei, precum şi penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 66 aplicabile în cazul în care persoanele vizate nu se supun inspecţiei. În timp util înainte de inspecţie, AEVMP notifică inspecţia autorităţii competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare aceasta.
(4)Persoanele menţionate la articolul 61 alineatul (1) se supun inspecţiilor la faţa locului dispuse printr-o decizie a AEVMP. Decizia specifică obiectul şi scopul inspecţiei, precizează data la care inspecţia urmează să înceapă şi indică penalităţile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 66, căile de atac disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1095/2010, precum şi dreptul de a solicita controlul legalităţii deciziei de către Curtea de Justiţie. AEVMP adoptă astfel de decizii după consultarea autorităţii competente a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare inspecţia.
(5)La cererea AEVMP, funcţionarii, precum şi persoanele autorizate sau desemnate de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia urmează să se desfăşoare inspecţia, acordă asistenţă în mod activ funcţionarilor şi altor persoane autorizate de AEVMP. În acest scop, aceştia dispun de competenţele prevăzute la alineatul (2). De asemenea, la cerere, funcţionarii autorităţii competente a statului membru în cauză pot să participe la inspecţiile la faţa locului.
(6)De asemenea, AEVMP poate solicita autorităţilor competente să efectueze în numele său sarcini de investigare specifice şi inspecţii la faţa locului, conform dispoziţiilor prezentului articol şi ale articolului 62 alineatul (1). În acest scop, autorităţile competente deţin aceleaşi competenţe ca şi AEVMP, în conformitate cu prezentul articol şi cu articolul 62 alineatul (1).
(7)Atunci când funcţionarii şi alte persoane care îi însoţesc, autorizate de AEVMP, constată că o persoană se opune inspecţiei dispuse în temeiul prezentului articol, autoritatea competentă a statului membru în cauză le acordă asistenţa necesară, solicitând, dacă este cazul, intervenţia poliţiei sau a unei autorităţi echivalente de aplicare a legii, astfel încât să le permită efectuarea inspecţiei la faţa locului.
(8)În cazul în care inspecţia la faţa locului prevăzută la alineatul (1) sau asistenţa prevăzută la alineatul (7) necesită ca o autoritate naţională competentă să fie autorizată de către o autoritate judiciară în conformitate cu normele interne, ESMA solicită, de asemenea, o astfel de autorizaţie. De asemenea, ESMA poate solicita o astfel de autorizaţie şi ca măsură de precauţie.

(9)Atunci când este solicitată autorizaţia menţionată la alineatul (8), autoritatea judiciară naţională verifică dacă decizia AEVMP este autentică şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sunt nici arbitrare şi nici excesive, având în vedere obiectul inspecţiei. Atunci când verifică proporţionalitatea măsurilor coercitive, autoritatea judiciară naţională poate solicita AEVMP explicaţii detaliate. O astfel de solicitare de explicaţii detaliate se poate referi, în special, la motivele AEVMP de a suspecta că a avut loc o încălcare a prezentului regulament, precum şi la gravitatea presupusei încălcări şi la natura implicării persoanei care face obiectul măsurilor coercitive. Cu toate acestea, autoritatea judiciară naţională nu poate controla necesitatea inspecţiei şi nici nu poate solicita să i se furnizeze informaţii din dosarul AEVMP. Controlul legalităţii deciziei AEVMP este numai de competenţa Curţii de Justiţie în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 64: Norme procedurale pentru luarea măsurilor de supraveghere şi impunerea amenzilor
(1)Atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, AEVMP constată că există indicii clare privind posibila existenţă a unor fapte care pot constitui una sau mai multe dintre încălcările enumerate în anexa I, AEVMP numeşte un agent de investigaţii independent din cadrul AEVMP pentru a cerceta chestiunea respectivă. Agentul numit nu poate să fie sau să fi fost implicat, direct sau indirect, în supravegherea sau în procesul de înregistrare a registrului central de tranzacţii vizat şi îşi îndeplineşte funcţiile independent de AEVMP.
(2)Agentul de investigaţii cercetează presupusele încălcări, ţinând seama de orice observaţii transmise de persoanele care fac obiectul investigaţiilor şi prezintă AEVMP un dosar complet cuprinzând constatările sale.
Pentru a-şi îndeplini sarcinile, agentul de investigaţii îşi poate exercita competenţa de a solicita informaţii în conformitate cu articolul 61 şi de a efectua investigaţii şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu articolele 62 şi 63. Atunci când face uz de aceste competenţe, agentul de investigaţii se conformează articolului 60.
În îndeplinirea sarcinilor sale, agentul de investigaţii are acces la toate documentele şi informaţiile colectate de AEVMP în cadrul activităţilor sale de supraveghere.
(3)După încheierea investigaţiei sale şi înainte de a înainta AEVMP dosarul cuprinzând constatările sale, agentul de investigaţii le oferă persoanelor care fac obiectul investigaţiilor posibilitatea de a fi audiate pe tema aspectelor cercetate. Agentul de investigaţii îşi întemeiază constatările numai pe fapte cu privire la care persoanele vizate au avut ocazia să facă observaţii.
Drepturile la apărare ale persoanelor vizate se respectă pe deplin pe parcursul investigaţiilor efectuate în temeiul prezentului articol.
(4)Atunci când transmite dosarul cu concluzii menţionat la alineatul (3) către ESMA, agentul de investigaţii notifică persoanele care fac obiectul investigaţiilor. Aceste persoane au drept de acces la dosar, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-şi proteja secretele comerciale. Dreptul de acces la dosar nu se aplică în cazul informaţiilor confidenţiale şi al documentelor interne de lucru ale ESMA.

(5)Pe baza dosarului cuprinzând constatările agentului de investigaţii şi, la cererea persoanelor vizate, după audierea persoanelor care fac obiectul investigaţiilor, în conformitate cu articolul 67, AEVMP decide dacă una sau mai multe dintre încălcările enumerate în anexa I au fost săvârşite de persoanele care au făcut obiectul investigaţiilor şi, după caz, ia o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 73 şi impune o amendă în conformitate cu articolul 65.
(6)Agentul de investigaţii nu participă la deliberările AEVMP şi nu intervine în niciun alt fel în procesul decizional al AEVMP.
(7)Comisia adoptă şi alte norme procedurale pentru exercitarea competenţei de a impune amenzi sau penalităţi cu titlu cominatoriu, inclusiv dispoziţii privind dreptul la apărare, dispoziţii temporale şi dispoziţii privind încasarea amenzilor şi a penalităţilor cu titlu cominatoriu, şi adoptă norme detaliate privind termenele de prescripţie pentru impunerea şi executarea sancţiunilor.
Normele menţionate la primul paragraf se adoptă prin acte delegate în conformitate cu articolul 82.
(8)ESMA sesizează autorităţile relevante în vederea unei investigaţii şi a eventualei urmăriri penale atunci când, în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament, constată că există indicii clare privind posibila existenţă a unor fapte despre care ştie că pot constitui o infracţiune în temeiul dreptului aplicabil. În plus, ESMA se abţine de la aplicarea unor amenzi sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu în cazul în care este conştientă de faptul că o achitare sau o condamnare anterioară în temeiul unor fapte identice sau al unor fapte în esenţă identice a dobândit deja autoritate de lucru judecat în urma unor proceduri penale în temeiul dreptului intern.

Art. 65: Amenzi
(1)Atunci când, în conformitate cu articolul 64 alineatul (5), AEVMP constată faptul că un registru central de tranzacţii a săvârşit, cu intenţie sau din neglijenţă, una dintre încălcările enumerate în anexa I, aceasta adoptă o decizie de aplicare a unei amenzi în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol.
O încălcare săvârşită de un registru central de tranzacţii este considerată ca fiind săvârşită cu intenţie dacă AEVMP a descoperit factori obiectivi care demonstrează faptul că registrul sau conducerea superioară a acestuia a acţionat în mod deliberat pentru a săvârşi încălcarea respectivă.

(2)Cuantumurile de bază pentru amenzile menţionate la alineatul (1) se încadrează între următoarele limite:
a)pentru încălcările menţionate în anexa I secţiunea I litera (c), în anexa I secţiunea II literele (c)-(g) şi în anexa I secţiunea III literele (a) şi (b), cuantumurile amenzilor sunt de minimum 10 000 EUR şi nu depăşesc 200 000 EUR;

b)pentru încălcările menţionate în anexa I secţiunea I literele (a), (b) şi (d)-(k) şi în anexa I secţiunea II literele (a), (b) şi (h), cuantumurile amenzilor sunt de minimum 5 000 EUR şi de maximum 100 000 EUR.
c)pentru încălcările menţionate în anexa I secţiunea IV, cuantumul amenzilor este de minimum 5 000 EUR şi de maximum 10 000 EUR.

(3)Cuantumurile de bază stabilite la alineatul (2) se ajustează, dacă este necesar, ţinându-se seama de circumstanţele agravante sau atenuante, în conformitate cu coeficienţii relevanţi stabiliţi în anexa II.
Coeficienţii agravanţi relevanţi se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulţi coeficienţi agravanţi, diferenţa dintre cuantumul de bază şi cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient agravant în parte se adaugă la cuantumul de bază.
Coeficienţii atenuanţi relevanţi se aplică unul câte unul la cuantumul de bază. În cazul în care sunt aplicabili mai mulţi coeficienţi atenuanţi, diferenţa dintre cuantumul de bază şi cuantumul care rezultă în urma aplicării fiecărui coeficient atenuant în parte se scade din cuantumul de bază.
(4)Fără a aduce atingere alineatelor (2) şi (3), valoarea amenzii nu depăşeşte 20 % din cifra de afaceri anuală a registrului central de tranzacţii în cauză, obţinută în exerciţiul financiar precedent, dar, în cazul în care registrul a obţinut direct sau indirect un beneficiu financiar în urma încălcării, cuantumul amenzii este cel puţin egal cu respectivul beneficiu.
În cazul în care o faptă sau o omisiune a unui registru central de tranzacţii constituie mai mult de o încălcare dintre cele enumerate în anexa I, se aplică numai cuantumul cel mai ridicat al amenzii, calculat în conformitate cu alineatele (2) şi (3), pentru una dintre încălcările respective.
Art. 66: Penalităţi cu titlu cominatoriu
(1)AEVMP impune, prin decizie, penalităţi cu titlu cominatoriu pentru a obliga:
a)un registru central de tranzacţii să pună capăt unei încălcări, în conformitate cu o decizie adoptată în temeiul articolului 73 alineatul (1) litera (a); sau
b)o persoană dintre cele menţionate la articolul 61 alineatul (1):
(i)să furnizeze informaţii complete solicitate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 61;
(ii)să se supună unei investigaţii şi, în special, să prezinte evidenţe, date şi proceduri complete sau orice alte materiale solicitate şi să completeze şi să rectifice alte informaţii furnizate în cadrul unei investigaţii lansate prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 62; sau
(iii)să se supună unei inspecţii la faţa locului dispuse prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 63.
(2)Penalităţile cu titlu cominatoriu sunt eficace şi proporţionale. Penalităţile cu titlu cominatoriu se aplică pentru fiecare zi de întârziere.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (2), valoarea penalităţilor cu titlu cominatoriu este de 3 % din cifra de afaceri medie zilnică din exerciţiul financiar precedent sau, în cazul persoanelor fizice, 2 % din venitul zilnic mediu din anul calendaristic precedent. Aceasta se calculează începând cu data prevăzută în decizia de impunere a penalităţii cu titlu cominatoriu.
(4)Penalităţile cu titlu cominatoriu pot fi impuse pentru o perioadă de maximum şase luni de la data notificării deciziei AEVMP. La sfârşitul perioadei, AEVMP reexaminează măsura.
Art. 67: Audierea persoanelor în cauză
(1)Înainte de adoptarea oricărei decizii în temeiul articolului 73 alineatul (1) şi a oricărei decizii privind penalităţile cu titlu cominatoriu în temeiul articolului 66, ESMA acordă persoanelor care fac obiectul respectivelor proceduri posibilitatea de a fi audiate cu privire la constatările sale. ESMA îşi întemeiază deciziile numai pe constatările asupra cărora persoanele care fac obiectul procedurilor au avut posibilitatea să formuleze observaţii.
Primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică deciziilor menţionate la articolul 73 alineatul (1) literele (a), (c) şi (d) în cazul în care sunt necesare acţiuni urgente pentru prevenirea unor daune importante şi iminente la adresa sistemului financiar sau la adresa integrităţii, transparenţei, eficienţei şi bunei funcţionări a pieţelor financiare, inclusiv a stabilităţii sau corectitudinii datelor raportate unui registru central de tranzacţii. Într-o asemenea situaţie, ESMA poate adopta o decizie provizorie şi acordă persoanelor în cauză posibilitatea de a fi audiate cât mai curând posibil după adoptarea deciziei.

(2)Drepturile la apărare ale persoanelor care fac obiectul procedurilor se respectă pe deplin pe durata procedurilor. Aceste persoane au drept de acces la dosarul AEVMP, sub rezerva interesului legitim al altor persoane de a-şi proteja secretele de afaceri. Dreptul de acces la un dosar nu se extinde şi la informaţii confidenţiale şi documente interne de lucru ale AEVMP.
Art. 68: Publicarea, natura, executarea şi alocarea amenzilor şi a penalităţilor cu titlu cominatoriu
(1)AEVMP face publice toate amenzile şi penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 65 şi 66, cu excepţia cazurilor în care publicarea lor ar perturba grav pieţele financiare sau ar aduce un prejudiciu disproporţionat părţilor implicate. Informaţiile astfel divulgate nu conţin date cu caracter personal în sensul Regulamentului (CE) nr. 45/2001.
(2)Amenzile şi penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 65 şi 66 au caracter administrativ.
(3)În cazul în care decide să nu impună amenzi sau penalităţi, AEVMP informează în acest sens Parlamentul European, Consiliul, Comisia şi autorităţile competente din statul membru respectiv, prezentând argumente în sprijinul deciziei sale.
(4)Amenzile şi penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate în temeiul articolelor 65 şi 66 sunt executorii.
Executarea este reglementată de normele de procedură civilă în vigoare în statul pe teritoriul căruia aceasta are loc. Ordinul de executare se anexează deciziei, fără îndeplinirea niciunei alte formalităţi decât cea a verificării autenticităţii deciziei de către autoritatea pe care guvernul fiecărui stat membru o desemnează în acest scop şi a cărei desemnare este adusă la cunoştinţa AEVMP şi a Curţii de Justiţie.
După îndeplinirea acestor formalităţi la cererea părţii interesate, aceasta poate începe executarea în conformitate cu dreptul intern, sesizând direct organul competent.
Executarea poate fi suspendată numai în temeiul unei decizii a Curţii de Justiţie. Cu toate acestea, plângerile privind executarea neregulamentară sunt de competenţa instanţelor statului membru în cauză.
(5)Cuantumurile amenzilor şi ale penalităţilor cu titlu cominatoriu se alocă bugetului general al Uniunii Europene.
Art. 69: Controlul efectuat de Curtea de Justiţie
Curtea de Justiţie are competenţă nelimitată în ceea ce priveşte examinarea deciziilor prin care AEVMP impune o amendă sau plata unor penalităţi cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate anula, reduce sau majora amenda sau penalităţile cu titlu cominatoriu aplicate.
Art. 70: Modificări ale anexei II
Pentru a ţine seama de evoluţiile de pe pieţele financiare, Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 82 privind măsurile de modificare a anexei II.
Art. 71: Retragerea înregistrării
(1)Fără a aduce atingere articolului 73, AEVMP retrage înregistrarea unui registru central de tranzacţii în următoarele cazuri în care registrul central de tranzacţii:
a)renunţă în mod expres la înregistrare sau nu a mai prestat servicii în ultimele şase luni;
b)a obţinut înregistrarea prin declaraţii false sau alte modalităţi neregulamentare;
c)nu mai îndeplineşte condiţiile în temeiul cărora a fost înregistrat.
(2)AEVMP notifică fără întârziere autorităţii competente relevante menţionate la articolul 57 alineatul (1) decizia de retragere a înregistrării unui registru central de tranzacţii.
(3)Autoritatea competentă a unui stat membru în care registrul central de tranzacţii prestează servicii şi desfăşoară activităţi poate cere AEVMP, în cazul în care consideră că nu mai este îndeplinită una dintre condiţiile de la alineatul (1), să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru retragerea înregistrării registrului de tranzacţii în cauză. Dacă decide să nu retragă înregistrarea registrului, AEVMP prezintă toate motivele deciziei sale.
(4)Autoritatea competentă menţionată la alineatul (3) este autoritatea desemnată în temeiul articolului 22.
Art. 72: Taxe de supraveghere
(1)AEVMP percepe taxe de la registrele centrale de tranzacţii în conformitate cu prezentul regulament şi cu actele delegate adoptate în temeiul alineatului (3). Taxele respective acoperă integral cheltuielile AEVMP aferente înregistrării şi supravegherii registrelor centrale de tranzacţii, precum şi rambursarea oricăror costuri pe care le pot suporta autorităţile competente în desfăşurarea activităţilor lor în temeiul prezentului regulament, în special ca urmare a delegării unor sarcini în conformitate cu articolul 74.
(2)Taxele aplicate unui registru central de tranzacţii acoperă toate costurile administrative rezonabile suportate de ESMA în legătură cu activităţile ESMA de înregistrare şi de supraveghere şi sunt proporţionale cu cifra de afaceri a respectivului registru central de tranzacţii şi cu tipul înregistrării şi al supravegherii exercitate de ESMA.

(3)Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 82 pentru a preciza mai detaliat tipurile de taxe, cazurile în care se percep taxe, valoarea lor şi modalitatea de plată a taxelor.
Art. 73: Măsuri de supraveghere adoptate de AEVMP
(1)Atunci când, în conformitate cu articolul 64 alineatul (5), AEVMP constată faptul că un registru central de tranzacţii a săvârşit una dintre încălcările enumerate în anexa I, aceasta ia una sau mai multe dintre următoarele decizii:
a)solicită registrului central de tranzacţii să pună capăt încălcării;
b)aplică amenzi în temeiul articolului 65;
c)emite anunţuri publice;
d)în ultimă instanţă, retrage înregistrarea registrului central de tranzacţii.
(2)Atunci când ia deciziile menţionate la alineatul (1), AEVMP ţine seama de natura şi gravitatea încălcării, având în vedere următoarele criterii:
a)durata şi frecvenţa încălcării;
b)dacă încălcarea a evidenţiat deficienţe grave sau sistemice ale procedurilor, ale sistemelor de gestionare sau ale mecanismelor de control intern ale întreprinderii;
c)dacă încălcarea a facilitat sau a dat naştere unor infracţiuni de natură financiară sau dacă acestea din urmă sunt imputabile în alt mod respectivei încălcări;
d)dacă încălcarea a fost săvârşită în mod intenţionat sau din neglijenţă.
(3)AEVMP notifică fără întârziere orice decizie adoptată în temeiul alineatului (1) registrului central de tranzacţii în cauză şi comunică decizia respectivă autorităţilor competente ale statelor membre şi Comisiei. AEVMP publică orice decizie de acest fel pe site-ul său de internet în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.
Atunci când îşi publică decizia, în conformitate cu primul paragraf, AEVMP face public, de asemenea, dreptul registrului central de tranzacţii în cauză de a formula o cale de atac cu privire la decizie şi, după caz, faptul că a fost iniţiată o astfel de cale de atac, precizând că aceasta nu are un efect suspensiv, precum şi posibilitatea suspendării de către Comisia de apel a AEVMP a aplicării deciziei contestate, în conformitate cu articolul 60 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Art. 74: Delegarea sarcinilor AEVMP către autorităţile competente
(1)Atunci când este necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a unei sarcini de supraveghere, AEVMP poate delega anumite sarcini de supraveghere autorităţii competente a unui stat membru în conformitate cu ghidurile emise de AEVMP în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Aceste sarcini de supraveghere specifice pot include, în special, competenţa de a prezenta cereri de informaţii în conformitate cu articolul 61 şi de a efectua investigaţii şi inspecţii la faţa locului în conformitate cu articolul 62 şi cu articolul 63 alineatul (6).
(2)Înainte de delegarea unei sarcini, AEVMP consultă autoritatea competentă relevantă. Această consultare are în vedere:
a)sfera de aplicare a sarcinii care urmează să fie delegată;
b)calendarul pentru îndeplinirea sarcinii; şi
c)transmiterea informaţiilor necesare de către AEVMP şi către aceasta.
(3)În conformitate cu reglementările referitoare la taxe adoptate de Comisie în temeiul articolului 72 alineatul (3), AEVMP rambursează autorităţii competente costurile suportate de aceasta în vederea îndeplinirii sarcinilor delegate.
(4)AEVMP examinează, la intervale corespunzătoare, decizia menţionată la alineatul (1). Delegarea unei sarcini poate fi revocată în orice moment.
(5)Delegarea sarcinilor nu afectează responsabilitatea AEVMP şi nu limitează capacitatea acesteia de a efectua şi de a supraveghea activitatea delegată. Responsabilităţile de supraveghere în temeiul prezentului regulament, inclusiv deciziile de înregistrare, evaluările finale şi deciziile ulterioare privind cazurile de încălcare a normelor, nu se deleagă.
Art. 75: Echivalenţă şi acorduri internaţionale
(1)Comisia poate adopta un act de punere în aplicare, în care precizează faptul că dispoziţiile juridice şi mecanismele de supraveghere ale unei ţări terţe garantează că:
a)registrele centrale de tranzacţii autorizate în acea ţară respectă cerinţe obligatorii din punct de vedere juridic echivalente cu cerinţele prevăzute în prezentul regulament;
b)registrele centrale de tranzacţii fac obiectul unei supravegheri şi al unui control al aplicării normelor eficace şi continue în ţara terţă respectivă; şi
c)există garanţii cu privire la păstrarea secretului profesional, inclusiv cu privire la protecţia secretelor de afaceri comunicate de autorităţi unor terţe părţi, şi acestea sunt cel puţin echivalente cu cele prevăzute în prezentul regulament.
Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 86 alineatul (2).
(2)Atunci când este necesar şi, în orice caz, după adoptarea unui act de punere în aplicare, în sensul alineatului (1), Comisia transmite recomandări Consiliului în vederea negocierii de acorduri internaţionale cu ţările terţe relevante în ceea ce priveşte schimbul de informaţii privind contractele derivate deţinute în registrele centrale de tranzacţii stabilite în respectiva ţară terţă şi accesul reciproc la aceste informaţii într-un mod care garantează faptul că autorităţile Uniunii, inclusiv AEVMP, beneficiază de un acces imediat şi continuu la toate informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor care le revin.
(3)După încheierea acordurilor menţionate la alineatul (2) şi în conformitate cu acestea, AEVMP stabileşte modalităţi de cooperare cu autorităţile competente din ţările terţe relevante. Modalităţile în cauză specifică cel puţin:
a)un mecanism pentru schimbul de informaţii între AEVMP şi orice alte autorităţi ale Uniunii care îşi exercită responsabilităţile în conformitate cu prezentul regulament, pe de o parte, şi autorităţile competente relevante ale ţărilor terţe în cauză, pe de altă parte; şi
b)procedurile de coordonare a activităţilor de supraveghere.
(4)AEVMP aplică Regulamentul (CE) nr. 45/2001 în ceea ce priveşte transferul de date cu caracter personal către o ţară terţă.
Art. 76: Modalităţi de cooperare
Autorităţile relevante ale ţărilor terţe care nu au niciun registru central de tranzacţii stabilit pe teritoriul lor pot contacta AEVMP în vederea stabilirii unor modalităţi de cooperare pentru a obţine acces la informaţiile privind contractele derivate deţinute în registrele centrale de tranzacţii din Uniune.
AEVMP poate stabili modalităţi de cooperare cu autorităţile relevante cu privire la accesul la informaţiile privind contractele derivate deţinute în registrele centrale de tranzacţii din Uniune, informaţii necesare acestora pentru a-şi îndeplini îndatoririle şi mandatele respective, cu condiţia existenţei unor garanţii cu privire la păstrarea secretului profesional, inclusiv cu privire la protecţia secretelor de afaceri comunicate de autorităţi unor terţe părţi.
Art. 76a: Acces direct reciproc la date
(1)În cazul în care acest lucru este necesar pentru exercitarea atribuţiilor care le revin, autorităţile relevante din ţările terţe în care se află unul sau mai multe registre centrale de tranzacţii au acces direct la informaţiile din registrele centrale de tranzacţii stabilite în Uniune, cu condiţia ca Comisia să fi adoptat un act de punere în aplicare în acest sens în conformitate cu alineatul (2).
(2)În urma prezentării unei cereri de către autorităţile menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 86 alineatul (2), pentru a stabili dacă toate condiţiile următoare sunt îndeplinite de cadrul juridic al ţării terţe al autorităţii solicitante:
a)registrele centrale de tranzacţii stabilite în respectiva ţară terţă sunt autorizate în mod corespunzător;
b)în ţara terţă respectivă are loc în mod continuu o supraveghere şi un control eficace al registrelor centrale de tranzacţii;
c)există garanţii cu privire la protecţia secretului profesional, inclusiv protecţia secretelor de afaceri comunicate de autorităţi unor terţe părţi, iar acestea sunt cel puţin echivalente cu cele prevăzute în prezentul regulament;
d)registrele centrale de tranzacţii autorizate în respectiva ţară terţă au o obligaţie juridică efectivă şi executorie de a acorda entităţilor menţionate la articolul 81 alineatul (3) acces direct şi imediat la date.

Art. 77: Recunoaşterea registrelor centrale de tranzacţii
(1)Un registru central de tranzacţii stabilit într-o ţară terţă poate presta servicii şi desfăşura activităţi pentru entităţi stabilite în Uniune în aplicarea articolului 9 numai după ce registrul respectiv a fost recunoscut de AEVMP în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (2).
(2)Un registru central de tranzacţii menţionat la alineatul (1) transmite AEVMP cererea sa de recunoaştere însoţită de toate informaţiile necesare, incluzând cel puţin informaţiile necesare pentru a putea verifica faptul că registrul central de tranzacţii este autorizat şi face obiectul unei supravegheri eficace într-o ţară terţă care:
a)a fost recunoscută de către Comisie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, în temeiul articolului 75 alineatul (1), ca având un cadru de reglementare şi de supraveghere echivalent şi cu forţă executorie;
b)a încheiat un acord internaţional cu Uniunea în temeiul articolului 75 alineatul (2); şi
c)a stabilit modalităţile de cooperare în temeiul articolului 75 alineatul (3), pentru a garanta că autorităţile Uniunii, inclusiv AEVMP, au acces imediat şi continuu la toate informaţiile necesare.
În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii, AEVMP evaluează dacă aceasta este completă. Dacă cererea nu este completă, AEVMP stabileşte un termen-limită în care registrul central de tranzacţii solicitant trebuie să îi furnizeze informaţii suplimentare.
În termen de 180 de zile lucrătoare de la depunerea unei cereri complete, AEVMP informează în scris registrul central de tranzacţii solicitant dacă recunoaşterea a fost acordată sau refuzată, oferind o explicaţie motivată a deciziei sale.
AEVMP publică pe site-ul său de internet o listă a registrelor centrale de tranzacţii recunoscute în conformitate cu prezentul regulament.
Art. 78: Cerinţe generale
(1)Registrele centrale de tranzacţii dispun de sisteme robuste de guvernanţă, care să includă o structură organizatorică clară, cu responsabilităţi bine definite, transparente şi coerente şi mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative şi contabile solide, care să împiedice orice divulgare a informaţiilor confidenţiale.
(2)Registrele centrale de tranzacţii menţin şi aplică reguli organizaţionale şi administrative scrise eficace pentru identificarea şi gestionarea conflictelor de interese care pot apărea în legătură cu managerii şi membrii personalului lor sau cu orice persoană legată de aceştia direct sau indirect prin legături strânse.
(3)Registrele centrale de tranzacţii instituie politici şi proceduri adecvate şi suficiente pentru a asigura respectarea tuturor dispoziţiilor prezentului regulament, inclusiv de către managerii şi angajaţii lor.
(4)Registrele centrale de tranzacţii menţin şi utilizează o structură organizatorică adecvată pentru a asigura continuitatea şi buna funcţionare în cursul prestării serviciilor şi al desfăşurării activităţilor. Ele utilizează sisteme, resurse şi proceduri adecvate şi proporţionate.
(5)În cazul în care un registru central de tranzacţii oferă servicii auxiliare, precum cele de confirmare a tranzacţiilor, de corelare a ordinelor în vederea executării tranzacţiilor (trade matching), de administrare a evenimentelor de credit, de reconciliere a portofoliilor sau de comprimare a acestora, registrul central de tranzacţii menţine respectivele servicii auxiliare separate la nivel operaţional de funcţia registrului central de tranzacţii de a colecta şi a păstra la nivel central evidenţele referitoare la instrumentele financiare derivate.
(6)Conducerea superioară şi membrii consiliului de administraţie al unui registru central de tranzacţii trebuie să aibă o bună reputaţie şi o experienţă suficientă pentru a asigura administrarea solidă şi prudentă a registrului.

(7)Registrele centrale de tranzacţii dispun de cerinţe de acces obiective, nediscriminatorii şi publice pentru întreprinderile care fac obiectul obligaţiei de raportare în temeiul articolului 9. Registrele centrale de tranzacţii acordă prestatorilor de servicii acces nediscriminatoriu la informaţiile deţinute de acestea, numai dacă contrapărţile relevante şi-au dat acordul în acest sens. Criteriile care restricţionează accesul sunt permise numai în măsura în care au obiectivul de a controla riscul la care sunt expuse datele păstrate de registrele centrale de tranzacţii.
(8)Registrele centrale de tranzacţii fac publice preţurile şi taxele aferente serviciilor prestate în temeiul prezentului regulament. Acestea fac publice preţurile şi taxele aferente fiecărui serviciu furnizat separat, inclusiv reducerile şi rabaturile şi condiţiile pentru a beneficia de acestea. Ele permit entităţilor care fac raportări să aibă acces separat la fiecare serviciu. Preţurile şi taxele percepute de registrele centrale de tranzacţii sunt stabilite în funcţie de costuri.
(9)Registrele centrale de tranzacţii stabilesc următoarele proceduri şi politici:
a)proceduri vizând reconcilierea efectivă a datelor între registrele centrale de tranzacţii;
b)proceduri de verificare a exhaustivităţii şi a corectitudinii datelor raportate;
c)politici privind transferul ordonat al datelor către alte registre centrale de tranzacţii dacă acesta este solicitat de contrapărţile sau de CPC-urile menţionate la articolul 9 sau în orice situaţie în care acest transfer este necesar.
(10)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare cu privire la:
a)procedurile vizând reconcilierea datelor între registrele centrale de tranzacţii;
b)procedurile care trebuie aplicate de registrul central de tranzacţii pentru a verifica respectarea cerinţelor de raportare de către contrapartea care efectuează raportări sau de către entitatea care le transmite şi pentru a verifica exhaustivitatea şi corectitudinea datelor raportate în temeiul articolului 9.
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 18 iunie 2020.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 79: Fiabilitatea operaţională
(1)Registrele centrale de tranzacţii identifică sursele de risc operaţional şi le reduc la minimum şi prin dezvoltarea unor sisteme, mijloace de control şi proceduri adecvate, inclusiv sisteme TIC gestionate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554.

(2)Registrele centrale de tranzacţii prevăd, aplică şi menţin o politică adecvată de continuitate a activităţii şi un plan adecvat de recuperare în caz de dezastru, care includ o politică de continuitate a activităţii TIC şi planuri de răspuns şi de recuperare în domeniul TIC instituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554, cu scopul de a asigura menţinerea funcţiilor lor, reluarea rapidă a operaţiunilor şi îndeplinirea obligaţiilor.

(3)Un registru central de tranzacţii a cărui înregistrare a fost retrasă asigură o înlocuire adecvată, inclusiv transferul datelor către alte registre centrale de tranzacţii şi redirecţionarea fluxurilor de informaţii către alte registre.
Art. 80: Salvgardare şi înregistrare
(1)[textul din Art. 80, alin. (1) din titlul VII a fost abrogat la 17-ian-2025 de Art. 60, punctul 5. din capitolul IX, sectiunea II din Regulamentul 2554/14-dec-2022]
(2)Registrele centrale de tranzacţii pot utiliza datele pe care le primesc în temeiul prezentului regulament în scopuri comerciale numai dacă contrapărţile relevante şi-au dat acordul în acest sens.
(3)Registrele centrale de tranzacţii înregistrează rapid informaţiile primite în temeiul articolului 9 şi le păstrează timp de cel puţin zece ani de la încetarea contractelor respective. Ele utilizează proceduri de înregistrare rapide şi eficiente pentru a documenta modificările aduse informaţiilor înregistrate.
(4)Registrele centrale de tranzacţii calculează poziţiile pentru fiecare clasă de instrumente derivate şi entitate declarantă pe baza detaliilor contractelor derivate raportate în conformitate cu articolul 9.
(5)Registrele centrale de tranzacţii permit părţilor la un contract să acceseze şi să corecteze informaţiile referitoare la contractul respectiv în timp util.
(51)La cerere, un registru central de tranzacţii acordă contrapărţilor care nu au obligaţia de raportare a informaţiilor referitoare la contractele lor derivate extrabursiere în temeiul articolului 9 alineatele (1a)-(1d), precum şi contrapărţilor şi CPC-urilor care şi-au delegat obligaţia de raportare în temeiul articolului 9 alineatul (1f) accesul la informaţiile raportate în numele lor.

(6)Registrele centrale de tranzacţii iau toate măsurile rezonabile pentru a preveni utilizarea abuzivă a informaţiilor păstrate în sistemele lor.
O persoană fizică care are o legătură strânsă cu un registru central de tranzacţii sau o persoană juridică cu care registrul respectiv are o relaţie de întreprindere-mamă sau de filială nu utilizează informaţiile confidenţiale înregistrate de un registru central de tranzacţii în scop comercial.
Art. 81: Transparenţă şi disponibilitatea datelor
(1)Registrele centrale de tranzacţii publică, la intervale regulate şi într-un mod uşor accesibil, poziţiile agregate pe clase de instrumente derivate pentru contractele care le sunt raportate.
(2)Registrele centrale de tranzacţii colectează şi păstrează date şi se asigură că entităţile menţionate la alineatul (3) au acces direct şi imediat la detaliile contractelor derivate de care au nevoie pentru a-şi îndeplini responsabilităţile şi mandatele.
(3)Registrele centrale de tranzacţii pun informaţiile necesare la dispoziţia următoarelor entităţi pentru a le permite să îşi îndeplinească responsabilităţile şi mandatele:
a)AEVMP;
b)ABE;
c)AEAPO;
d)CERS;
e)autoritatea competentă de supraveghere a CPC care accesează registrele centrale de tranzacţii;
f)autoritatea competentă care supraveghează locurile de tranzacţionare a contractelor raportate;
g)membrii relevanţi ai SEBC, inclusiv BCE atunci când îşi îndeplineşte atribuţiile în cadrul unui mecanism unic de supraveghere în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (*);
(*)Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuţii specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).
h)autorităţile relevante ale unei ţări terţe care a încheiat un acord internaţional cu Uniunea, în sensul articolului 75;
i)autorităţile de supraveghere desemnate în temeiul articolului 4 din Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (**);
(**)Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare (JO L 142, 30.4.2004, p. 12).
j)autorităţile de supraveghere a pieţei şi a valorilor mobiliare din Uniune ale căror responsabilităţi şi mandate de supraveghere vizează contracte, pieţe, participanţi şi activele-suport care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament;
k)autorităţile relevante ale unei ţări terţe care au încheiat un acord de cooperare cu AEVMP, în sensul articolului 76;
l)Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei instituită prin Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (***);
(***)Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (JO L 211, 14.8.2009, p. 1).
m)autorităţile de rezoluţie desemnate în temeiul articolului 3 din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (****);
(****)Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului şi a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE şi 2013/36/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).
n)Comitetul unic de rezoluţie instituit prin Regulamentul (UE) nr. 806/2014;
o)autorităţile competente sau autorităţile naţionale competente în sensul Regulamentelor (UE) nr. 1024/2013 şi (UE) nr. 909/2014 şi al Directivelor 2003/41/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE şi 2014/65/UE şi autorităţile de supraveghere în sensul Directivei 2009/138/CE;
p)autorităţile competente desemnate în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din prezentul regulament.

Registrele centrale de tranzacţii transmit date către autorităţile competente în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (*).
(*)Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 privind pieţele instrumentelor financiare şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).

q)autorităţile relevante ale unei ţări terţe cu privire la care a fost adoptat un act de punere în aplicare în temeiul articolului 76a.

r)autorităţile de rezoluţie desemnate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (UE) 2021/23.

t)autorităţile naţionale însărcinate cu realizarea politicii macroprudenţiale.

(4)AEVMP comunică celorlalte autorităţi interesate din Uniune informaţiile necesare pentru exercitarea funcţiilor lor.
(5)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, după consultarea membrilor SEBC, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează următoarele:
a)informaţiile care urmează a fi publicate sau puse la dispoziţie în conformitate cu alineatele (1) şi (3);
b)frecvenţa publicării informaţiilor menţionate la alineatul (1);
c)standardele operaţionale necesare pentru agregarea şi compararea datelor între registrele centrale de tranzacţii, precum şi pentru accesul entităţilor menţionate la alineatul (3) la aceste informaţii;
d)clauzele şi condiţiile, modalităţile şi documentele necesare în temeiul cărora registrele centrale de tranzacţii acordă accesul entităţilor menţionate la alineatul (3).
ESMA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 18 iunie 2020.
Atunci când elaborează respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare, ESMA se asigură că publicarea informaţiilor menţionate la alineatul (1) nu dezvăluie identitatea niciunei părţi la contract.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Art. 82: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 1 alineatul (6), articolul 3 alineatul (5), articolul 4 alineatul (3a), articolul 7a alineatul (7), articolul 11a alineatul (3a), articolul 11 alineatul (12a), articolul 25 alineatul (2a), articolul 25 alineatul (6a), articolul 25a alineatul (3), articolul 25d alineatul (3), articolul 25i alineatul (7), articolul 25o, articolul 64 alineatul (7), articolul 70 şi articolul 72 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de la 24 decembrie 2024.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 1 alineatul (6), articolul 3 alineatul (5), articolul 4 alineatul (3a), articolul 7a alineatul (7), articolul 11 alineatul (3a), articolul 11 alineatul (12a), articolul 25 alineatul (2a), articolul 25 alineatul (6a), articolul 25a alineatul (3), articolul 25d alineatul (3), articolul 25i alineatul (7), articolul 25o, articolul 64 alineatul (7), articolul 70 şi articolul 72 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia depune toate eforturile pentru consultarea ESMA şi, totodată, consultă experţii desemnaţi de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (6), articolului 3 alineatul (5), articolului 4 alineatul (3a), articolului 7a alineatul (7), articolului 11 alineatul (3a), articolului 11 alineatul (12a), articolului 25a alineatul (2a), articolului 25 alineatul (6a), articolului 25a alineatul (3), articolului 25d alineatul (3), articolului 25i alineatul (7), articolului 25o, articolului 64 alineatul (7), articolului 70 sau articolului 72 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Termenul respectiv se prelungeşte cu trei luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 83: Secretul profesional
(1)Obligaţia de a respecta secretul profesional se aplică tuturor persoanelor care lucrează sau au lucrat pentru autorităţile competente desemnate în conformitate cu articolul 22 şi pentru autorităţile menţionate la articolul 81 alineatul (3), pentru AEVMP, precum şi auditorilor şi experţilor mandataţi de autorităţile competente sau de AEVMP. Nicio informaţie confidenţială pe care aceste persoane au primit-o în exercitarea funcţiilor lor nu poate fi divulgată niciunei persoane sau autorităţi, decât într-o formă rezumată sau agregată care împiedică identificarea CPC, a registrelor centrale de tranzacţii sau a oricărei alte persoane, fără a se aduce atingere cazurilor reglementate de dreptul penal sau fiscal sau celorlalte dispoziţii ale prezentului regulament.
(2)În cazul în care o CPC a fost declarată în stare de faliment sau este lichidată forţat, informaţiile confidenţiale care nu privesc terţe părţi pot fi divulgate în cadrul unor proceduri civile sau comerciale, cu condiţia să fie necesare pentru derularea procedurii.
(3)Fără a aduce atingere cazurilor reglementate de dreptul penal sau de dreptul fiscal, autorităţile competente, AEVMP, organismele sau persoanele fizice sau juridice, altele decât autorităţile competente, care primesc informaţii confidenţiale în temeiul prezentului regulament le pot utiliza, în cazul autorităţilor competente, doar în executarea atribuţiilor lor şi pentru exercitarea funcţiilor lor, în limitele prezentului regulament sau, în cazul celorlalte autorităţi, organisme sau persoane fizice sau juridice, în scopurile pentru care aceste informaţii le-au fost comunicate sau în cadrul unor proceduri administrative sau judiciare legate în mod expres de exercitarea funcţiilor lor sau în ambele situaţii. Dacă AEVMP, autoritatea competentă sau orice altă autoritate, organism sau persoană care comunică informaţia îşi exprimă consimţământul în acest sens, autoritatea care a primit informaţia o poate utiliza în alte scopuri necomerciale.
(4)Informaţiile confidenţiale primite, schimbate sau transmise în temeiul prezentului regulament sunt supuse cerinţelor secretului profesional prevăzute la alineatele (1), (2) şi (3). Aceste condiţii nu împiedică însă AEVMP, autorităţile competente sau băncile centrale relevante să transmită sau să facă schimb de informaţii confidenţiale în conformitate cu prezentul regulament sau cu alte dispoziţii legislative aplicabile întreprinderilor de investiţii, instituţiilor de credit, fondurilor de pensii, OPCVM, AFIA, intermediarilor de asigurări şi reasigurări, întreprinderilor de asigurări, pieţelor reglementate sau operatorilor de pe piaţă, cu acordul autorităţii competente, al unei alte autorităţi, al unui alt organism sau al unei alte persoane fizice sau juridice care a comunicat aceste informaţii.
(5)Alineatele (1), (2) şi (3) nu împiedică autorităţile competente să transmită sau să facă schimb, în conformitate cu legislaţia naţională, de informaţii confidenţiale pe care nu le-au primit de la o autoritate competentă a altui stat membru.
Art. 84: Schimbul de informaţii
(1)AEVMP, autorităţile competente şi alte autorităţi relevante îşi comunică fără întârziere informaţiile necesare pentru a-şi îndeplini atribuţiile care le revin.
(2)Autorităţile competente, AEVMP, alte autorităţi relevante şi alte organisme sau persoane fizice şi juridice care primesc informaţii confidenţiale în exercitarea atribuţiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, le utilizează exclusiv pentru îndeplinirea atribuţiilor lor.
(3)Autorităţile competente comunică membrilor relevanţi ai SEBC informaţiile relevante pentru exercitarea atribuţiilor acestora.
Art. 85: Rapoarte şi examinări
(1)Până la 25 decembrie 2029, Comisia evaluează aplicarea prezentului regulament şi pregăteşte un raport general. Comisia transmite acest raport Parlamentului European şi Consiliului, eventual însoţit propuneri adecvate.

(11)Până la 17 iunie 2023, ESMA prezintă Comisiei un raport cu privire la:
a)impactul Regulamentului (UE) 2019/834 al Parlamentului European şi al Consiliului (*) asupra nivelului compensării efectuate de contrapărţile financiare şi nefinanciare şi asupra distribuţiei compensării în cadrul fiecărui tip de contrapărţi, în special în ceea ce priveşte contrapărţile financiare care au un volum limitat de activităţi cu instrumente financiare derivate extrabursiere şi în ceea ce priveşte gradul de adecvare al pragurilor de compensare menţionate la articolul 10 alineatul (4);
(*)Regulamentul (UE) 2019/834 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce priveşte obligaţia de compensare, suspendarea obligaţiei de compensare, cerinţele de raportare, tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate de o contraparte centrală, înregistrarea şi supravegherea registrelor centrale de tranzacţii şi cerinţele aplicabile registrelor centrale de tranzacţii (JO L 141, 28.5.2019, p. 42).
b)impactul Regulamentului (UE) 2019/834 asupra calităţii şi accesibilităţii datelor raportate către registrele centrale de tranzacţii, precum şi asupra calităţii informaţiilor puse la dispoziţie de registrele centrale de tranzacţii;
c)modificarea cadrului de raportare, inclusiv adoptarea şi punerea în aplicare a raportării delegate astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1a) şi, în special, impactul acesteia asupra sarcinii de raportare a contrapărţilor nefinanciare care nu fac obiectul obligaţiei de compensare;
d)accesibilitatea serviciilor de compensare, în special măsura în care cerinţa de a presta servicii de compensare, în mod direct sau indirect, în condiţii comerciale echitabile, rezonabile, nediscriminatorii şi transparente, menţionată la articolul 4 alineatul (3a), a facilitat în mod eficace accesul la compensare.

(2)
[textul din Art. 85, alin. (2) din titlul IX a fost abrogat la 24-dec-2024 de Art. 1, punctul 52., alin. (B) din Regulamentul 2987/27-nov-2024]
(3)Până la 18 decembrie 2020, Comisia pregăteşte un raport în care evaluează:
a)dacă obligaţiile de raportare a tranzacţiilor în temeiul articolului 26 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 şi în temeiul prezentului regulament creează o duplicare a obligaţiei de raportare a tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate non-extrabursiere şi dacă raportarea tranzacţiilor non-extrabursiere ar putea fi redusă sau simplificată pentru toate contrapărţile fără să se piardă în mod nejustificat informaţii;
b)dacă este necesar şi adecvat să se alinieze obligaţia de tranzacţionare pentru instrumentele financiare derivate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 cu modificările aduse prin Regulamentul (UE) 2019/834 obligaţiei de compensare pentru instrumente financiare derivate, în special în ceea ce priveşte categoriile de entităţi supuse obligaţiei de compensare;
c)dacă tranzacţiile care rezultă direct din serviciile de reducere a riscurilor posttranzacţionare, inclusiv de comprimare a portofoliului, ar trebui să fie exceptate de la obligaţia de compensare menţionată la articolul 4 alineatul (1), ţinându-se seama de măsura în care aceste servicii atenuează riscul, mai ales riscul de credit al contrapărţii şi riscul operaţional, de potenţialul de eludare a obligaţiei de compensare şi de posibilul efect de descurajare a compensării centrale.
Comisia transmite raportul menţionat la primul paragraf Parlamentului European şi Consiliului, eventual însoţit de propuneri adecvate.
(31)Până la 18 mai 2020, ESMA prezintă Comisiei un raport în care evaluează:
a)coerenţa dintre cerinţele de raportare pentru instrumentele financiare derivate non-extrabursiere în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 şi cele în temeiul articolului 9 din prezentul regulament, în ceea ce priveşte atât detaliile contractelor derivate care urmează să fie raportate, cât şi accesul entităţilor relevante la date şi dacă respectivele cerinţe ar trebui să fie aliniate;
b)dacă este fezabil să se simplifice şi mai mult lanţurile de raportare pentru toate contrapărţile, inclusiv pentru toţi clienţii indirecţi, ţinându-se seama de necesitatea ca raportarea să se facă în timp util şi de măsurile adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (4) din prezentul regulament şi în temeiul articolului 30 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014;
c)alinierea obligaţiei de tranzacţionare pentru instrumentele financiare derivate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 600/2014 cu modificările aduse prin Regulamentul (UE) 2019/834 obligaţiei de compensare pentru instrumente financiare derivate, în special în ceea ce priveşte categoriile de entităţi care sunt supuse obligaţiei de compensare;
d)în cooperare cu CERS, dacă tranzacţiile care rezultă în mod direct din serviciile de reducere a riscurilor posttranzacţionare, inclusiv de comprimare a portofoliului, ar trebui să fie exceptate de la obligaţia de compensare menţionată la articolul 4 alineatul (1); respectivul raport:
(i)examinează serviciile de comprimare a portofoliului şi alte servicii disponibile de reducere a riscurilor posttranzacţionare care nu contribuie la formarea preţurilor şi care reduc riscurile neasociate pieţei din portofoliile de instrumente financiare derivate fără a modifica riscul de piaţă al portofoliilor, cum ar fi tranzacţiile de reechilibrare;
(ii)explică scopurile şi funcţionarea unor astfel de servicii de reducere a riscurilor posttranzacţionare şi măsura în care acestea atenuează riscurile, în special riscul de credit al contrapărţii şi riscul operaţional, şi evaluează necesitatea de a compensa respectivele tranzacţii sau de a le excepta de la compensare, în vederea gestionării riscului sistemic; şi
(iii)evaluează în ce măsură orice exceptare a unor astfel de servicii de la obligaţia de compensare descurajează compensarea centrală şi poate duce la eludarea de către contrapărţi a obligaţiei de compensare;
e)dacă lista instrumentelor financiare care sunt considerate foarte lichide, cu risc de piaţă şi de credit minim, în conformitate cu articolul 47, ar putea fi extinsă şi dacă respectiva listă ar putea include unul sau mai multe fonduri de piaţă monetară, autorizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European şi al Consiliului (*).
(*)Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piaţă monetară (JO L 169, 30.6.2017, p. 8).

(4)
[textul din Art. 85, alin. (4) din titlul IX a fost abrogat la 24-dec-2024 de Art. 1, punctul 52., alin. (B) din Regulamentul 2987/27-nov-2024]
(5)AEVMP prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport anual referitor la sancţiunile impuse de autorităţile competente, inclusiv măsurile de supraveghere, amenzile şi penalităţile cu titlu cominatoriu.
(6)ESMA, în cooperare cu CERS şi de comun acord, în conformitate cu articolul 24b alineatul (3), cu băncile centrale de emisiune a tuturor monedelor din Uniune în care sunt denominate instrumentele financiare compensate sau care urmează să fie compensate prin CPC dintr-o ţară terţă la care face referire actul de punere în aplicare menţionat la articolul 25 alineatul (2c) al doilea paragraf, prezintă Comisiei un raport privind aplicarea dispoziţiilor respectivului act de punere în aplicare, care evaluează în special dacă este atenuat în mod suficient riscul la adresa stabilităţii financiare a Uniunii sau a unuia ori mai multor state membre ale acesteia. ESMA prezintă Comisiei raportul său în termen de 12 luni de la încheierea perioadei de adaptare stabilite în conformitate cu articolul 25 alineatul (2c) al patrulea paragraf litera (b). Acordul unei bănci centrale de emisiune se referă numai la moneda pe care o emite şi nu la raport în ansamblul său.
În termen de 12 luni de la transmiterea raportului menţionat la primul paragraf, Comisia elaborează un raport privind aplicarea dispoziţiilor respectivului act de punere în aplicare. Comisia transmite raportul său Parlamentului European şi Consiliului, însoţit de eventuale propuneri adecvate.
(7)Până la 25 decembrie 2026, ESMA prezintă Comisiei un raport privind posibilitatea şi fezabilitatea introducerii obligaţiei de segregare a conturilor în tot lanţul de compensare al contrapărţilor nefinanciare şi financiare. Raportul este însoţit de o analiză costuri-beneficii.
(8)Până la 25 decembrie 2026, ESMA prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport privind oportunitatea şi implicaţiile extinderii definiţiei unei CPC, astfel cum se menţionează la articolul 2 punctul 1 din prezentul regulament, la alte pieţe în afara pieţelor financiare, cum ar fi pieţele de mărfuri, inclusiv pieţele angro de energie, sau pieţele criptoactivelor care fac obiectul Regulamentului (UE) 2023/1114 al Parlamentului European şi al Consiliului (*5).
(*5)Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 mai 2023 privind pieţele criptoactivelor şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 şi (UE) nr. 1095/2010 şi a Directivelor 2013/36/UE şi (UE) 2019/1937 (JO L 150, 9.6.2023, p. 40).
(9)Până la 25 decembrie 2026, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului un raport în care evaluează condiţiile de concurenţă echitabile şi considerente legate de stabilitatea financiară, în raport cu accesul generalizat al băncilor centrale pentru CPC-urile din Uniune, fără condiţia deţinerii unei licenţe bancare. În acest context, Comisia ţine cont şi de situaţia din jurisdicţiile ţărilor terţe.
(10)Până la 25 decembrie 2027, ESMA prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport privind activitatea generală referitoare la tranzacţiile cu instrumente financiare derivate ale contrapărţilor financiare şi contrapărţilor nefinanciare care fac obiectul prezentului regulament, furnizând, printre altele, următoarele informaţii cu privire la contrapărţile financiare şi contrapărţile nefinanciare respective, făcând distincţie între natura lor financiară sau nefinanciară:
a)potenţialele riscuri pentru stabilitatea financiară a Uniunii ce pot rezulta dintr-o astfel de activitate;
b)poziţiile pe instrumentele financiare derivate pe mărfuri extrabursiere care depăşesc 1 miliard EUR, specificând valoarea exactă a poziţiilor respective;
c)volumul total al contractelor derivate pe energie tranzacţionate făcând distincţie, după caz, între contractele derivate pe energie tranzacţionate care sunt folosite pentru acoperirea riscului şi contractele derivate pe energie tranzacţionate care nu sunt folosite pentru acoperirea riscului;
d)volumul total al contractelor derivate pentru produse agricole tranzacţionate, făcând distincţie, după caz, între contractele derivate pentru produse agricole tranzacţionate care sunt folosite pentru acoperirea riscului şi contractele derivate pentru produse agricole tranzacţionate care nu sunt utilizate pentru acoperirea riscului;
e)ponderea contractelor derivate pe energie sau agricultură extrabursiere şi tranzacţionate la bursă care sunt decontate cu livrare fizică în volumul total al contractelor derivate pe energie sau agricultură tranzacţionate.
(11)Până la 25 decembrie 2026, ESMA, în colaborare cu CERS, înaintează Comisiei un raport. Raportul:
a)defineşte în detaliu noţiunea de prociclicitate în contextul articolului 41 pentru apelurile în marjă ale unei CPC şi al articolului 46 pentru marjele de ajustare aplicate garanţiilor deţinute de o CPC;
b)evaluează modul în care dispoziţiile privind antiprociclicitatea din prezentul regulament şi din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 al Comisiei (*6) au fost aplicate de-a lungul anilor şi dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a îmbunătăţi utilizarea instrumentelor antiprociclicitate;
(*6)Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind completarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, în ceea ce priveşte standarde tehnice de reglementare privind cerinţele pentru contrapărţile centrale (JO L 52, 23.2.2013, p. 41)
c)informează cu privire la modul în care instrumentele antiprociclicitate ar putea conduce sau nu la creşteri ale marjei care să fie mai mari decât cele obţinute fără aplicarea instrumentelor respective, ţinând seama de eventualele majorări sau compensări pe care o CPC este autorizată să le aplice în temeiul prezentului regulament.
La elaborarea raportului, ESMA evaluează, de asemenea, normele care se aplică CPC din ţări terţe şi practicile acestora, precum şi evoluţiile internaţionale în ceea ce priveşte prociclicitatea.
(12)Până la 25 decembrie 2027, ESMA evaluează, în strânsă cooperare cu CERS şi cu mecanismul comun de monitorizare, modul în care s-au aplicat articolele 15a, 17, 17a, 17b, 49 şi 49a.
În special, evaluarea respectivă stabileşte:
a)dacă modificările introduse prin Regulamentul (UE) 2024/2987 al Parlamentului European şi al Consiliului (*7) au obţinut efectul dorit în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii CPC-urilor din Uniune şi reducerea sarcinii de reglementare cu care acestea se confruntă;
(*7)Regulamentul (UE) 2024/2987 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2024 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 575/2013 şi (UE) 2017/1131 în ceea ce priveşte măsurile de diminuare a expunerilor excesive faţă de contrapărţi centrale din ţări terţe şi de îmbunătăţire a eficienţei pieţelor de compensare din Uniune (JO L, 2024/2987, 4.12.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2987/oj).
b)dacă modificările introduse prin Regulamentul (UE) 2024/2987 au redus durata necesară până la introducerea pe piaţă de noi servicii şi produse de compensare, fără a avea un impact negativ asupra riscului pentru CPC-uri, pentru membrii lor compensatori sau pentru clienţii lor;
c)dacă introducerea posibilităţii ca CPC-urile să pună în aplicare în mod direct modificările menţionate la articolul 15a a avut un impact negativ asupra profilului lor de risc sau dacă a sporit riscurile globale la adresa stabilităţii financiare a Uniunii şi dacă această posibilitate ar trebui să fie modificată.
ESMA înaintează Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport referitor la rezultatul evaluării respective.
(13)Până la 25 decembrie 2026, ESMA prezintă Comisiei un raport prin care evaluează dacă modificările aduse articolului 9 de Regulamentul (UE) 2024/2987 au permis ESMA, într-un mod suficient de clar, să îşi îndeplinească mai bine sarcinile şi dacă acestea au avut un impact negativ excesiv asupra participanţilor pe piaţă. Raportul este însoţit de o analiză costuri-beneficii.
(14)Până la 25 decembrie 2028, ESMA înaintează Comisiei un raport. Raportul respectiv evaluează, în cooperare cu CERS, dacă:
a)serviciile PTRR ar trebui considerate importante din punct de vedere sistemic;
b)furnizarea de servicii PTRR de către furnizorii de servicii PTRR a condus la o creştere a riscului pentru ecosistemul financiar al Uniunii; şi
c)exceptarea a condus la o eludare a obligaţiei de compensare menţionată la articolul 4.
În termen de 18 luni de la transmiterea raportului menţionat la primul paragraf, Comisia elaborează un raport referitor la aspectele prezentate de ESMA în raportul său. Comisia transmite raportul său Parlamentului European şi Consiliului, însoţit de eventuale propuneri adecvate.

Art. 86: Procedura Comitetului
(1)Comisia este asistată de Comitetul european pentru valori mobiliare, instituit prin Decizia 2001/528/CE a Comisiei (1). Respectivul comitet este un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(1)JO L 191, 13.7.2001, p. 45.
(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5.

Art. 87: Modificarea Directivei 98/26/CE
(1)La articolul 9 alineatul (1) din Directiva 98/26/CE se adaugă următorul paragraf:
"Atunci când un operator de sistem a oferit o garanţie unui alt operator de sistem în legătură cu un sistem interoperabil, drepturile operatorului de sistem care a oferit garanţia asupra acelei garanţii nu sunt afectate de procedura de insolvenţă deschisă împotriva operatorului de sistem beneficiar al garanţiei."
(2)Statele membre adoptă şi publică actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prevederilor de la alineatul (1) până la 17 august 2014. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conţin o trimitere la Directiva 98/26/CE sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Art. 88: Site-uri de internet
(1)AEVMP administrează un site de internet pe care publică detalii cu privire la:
a)contractele eligibile pentru obligaţia de compensare în temeiul articolului 5;
b)penalităţile impuse pentru încălcarea articolelor 4, 5 şi 7-11;
c)CPC autorizate să ofere servicii sau activităţi în Uniune şi care sunt stabilite în Uniune, precum şi serviciile sau activităţile pe care sunt autorizate să le presteze sau să le efectueze, inclusiv tipurile de instrumente financiare vizate de autorizaţia lor;
d)penalităţile impuse pentru încălcarea titlurilor IV şi V;
e)CPC autorizate să ofere servicii sau activităţi în Uniune care sunt stabilite în ţări terţe, precum şi serviciile sau activităţile pe care sunt autorizate să le presteze sau să le efectueze, inclusiv clasele de instrumente financiare vizate de autorizaţia lor;
f)registrele centrale de tranzacţii autorizate să ofere servicii sau să desfăşoare activităţi în Uniune;
g)penalităţile şi amenzile impuse în conformitate cu articolele 65 şi 66;
h)registrul public menţionat la articolul 6.
(2)În sensul dispoziţiilor alineatului 1 literele (b), (c) şi (d), autorităţile competente administrează site-uri de internet care conţin o trimitere către site-ul AEVMP.
(3)Toate site-urile de internet menţionate în prezentul articol sunt accesibile publicului, sunt actualizate cu regularitate şi oferă informaţii într-o formă clară.
Art. 89: Dispoziţii tranzitorii
(1)Până la 18 iunie 2021, obligaţia de compensare prevăzută la articolul 4 nu se aplică contractelor derivate extrabursiere care au efectul, măsurabil în mod obiectiv, de a reduce riscurile investiţiilor care sunt direct legate de solvabilitatea financiară a sistemelor de pensii şi nici entităţilor instituite pentru a oferi despăgubiri membrilor sistemelor de pensii respective în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de plată.
Obligaţia de compensare prevăzută la articolul 4 nu se aplică contractelor derivate extrabursiere menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, încheiate de sistemele de pensii de la 17 august 2018 până la 16 iunie 2019.
Contractele derivate extrabursiere încheiate de aceste entităţi în perioada respectivă, care în alte condiţii ar fi supuse obligaţiei de compensare în temeiul articolului 4, fac obiectul cerinţelor prevăzute la articolul 11.

*) Perioada de tranziţie prevăzută la articolul 89 alineatul (1) primul paragraf se prelungeşte până la 18 iunie 2022.

(2)În ceea ce priveşte sistemele de pensii menţionate la articolul 2 alineatul (10) literele (c) şi (d), exceptarea menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol este acordată de autoritatea competentă relevantă pentru anumite tipuri de entităţi sau tipuri de regimuri. După primirea cererii, autoritatea competentă notifică AEVMP şi AEAPO. În termen de treizeci de zile calendaristice de la primirea notificării, AEVMP, în consultare cu AEAPO, emite un aviz de evaluare a respectării de către tipurile de entităţi sau de regimuri a articolului 2 alineatul (10) literele (c) sau (d), precum şi a necesităţii justificate a acordării unei exceptări având în vedere dificultăţile întâmpinate în îndeplinirea cerinţelor privind marjele de variaţie. Autoritatea competentă acordă exceptarea numai în cazurile în care este pe deplin convinsă de faptul că tipurile de entităţi sau de regimuri respectă articolul 2 alineatul (10) literele (c) sau (d) şi că acestea întâmpină dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor privind marjele de variaţie. Autoritatea competentă ia o decizie în termen de zece zile lucrătoare de la primirea avizului AEVMP, luând în considerare în mod corespunzător avizul primit. În cazul în care autoritatea competentă nu este de acord cu avizul AEVMP, decizia sa trebuie să fie motivată în mod detaliat şi să includă o explicaţie a unei eventuale devieri importante de la aviz.
AEVMP publică pe site-ul său de internet o listă a tipurilor de entităţi şi de regimuri menţionate la articolul 2 alineatul (10) literele (c) şi (d) cărora li s-a acordat o exceptare în conformitate cu primul paragraf. Pentru a consolida şi mai mult coerenţa rezultatelor supravegherii, AEVMP desfăşoară o evaluare inter pares a entităţilor incluse pe listă în fiecare an, în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(3)O CPC care a fost autorizată în statul membru de stabilire să presteze servicii de compensare în conformitate cu legislaţia naţională a statului membru respectiv înainte de adoptarea de către Comisie a tuturor standardelor tehnice de reglementare prevăzute la articolele 4, 5, 8-11, 16, 18, 25, 26, 29, 34, 41, 42, 44, 45, 46, 47, 49, 56 şi 81 solicită autorizarea în temeiul articolului 14 în sensul prezentului regulament, în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a tuturor standardelor tehnice de reglementare în temeiul articolelor 16, 25, 26, 29, 34, 41, 42, 44, 45, 47 şi 49.
O CPC stabilită într-o ţară terţă, recunoscută pentru a presta servicii de compensare într-un stat membru în conformitate cu legislaţia naţională a statului membru respectiv înainte de adoptarea de către Comisie a tuturor standardelor tehnice de reglementare prevăzute la articolele 16, 26, 29, 34, 41, 42, 44, 45, 47 şi 49, solicită recunoaşterea în temeiul articolului 25 în sensul prezentului regulament, în termen de şase luni de la data la intrării în vigoare a tuturor standardelor tehnice de reglementare în temeiul articolelor 16, 26, 29, 34, 41, 42, 44, 45, 47 şi 49.
(31)ESMA îşi exercită competenţele în temeiul articolului 25 alineatele (2a), (2b) şi (2c) numai după data intrării în vigoare a actelor delegate menţionate la articolul 25 alineatul (2a) al doilea paragraf şi la articolul 25a alineatul (3) şi, în ceea ce priveşte CPC pentru care ESMA nu a adoptat o decizie de recunoaştere în temeiul articolului 25 înainte de 1 ianuarie 2020, numai după data intrării în vigoare a actului de punere în aplicare relevant menţionat la articolul 25 alineatul (6).
(32)ESMA instituie şi gestionează un colegiu în temeiul articolului 25c pentru toate CPC recunoscute în conformitate cu articolul 25 înainte de 1 ianuarie 2020 în termen de patru luni de la data intrării în vigoare a actului delegat menţionat la articolul 25 alineatul (2a) al doilea paragraf.
(33)ESMA reexaminează deciziile de recunoaştere adoptate în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) înainte de data intrării în vigoare a actelor delegate menţionate la articolul 25 alineatul (2a) al doilea paragraf şi la articolul 25a alineatul (3) în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a actului delegat menţionat la articolul 25 alineatul (2a) al doilea paragraf, în conformitate cu articolul 25 alineatul (5).
În cazul în care, în urma reexaminării menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, ESMA constată că o CPC recunoscută înainte de 1 ianuarie 2020 ar trebui calificată drept CPC de nivel 2 în conformitate cu articolul 25 alineatul (2a), ESMA stabileşte o perioadă de adaptare adecvată care nu depăşeşte 18 luni, până la finalul căreia CPC trebuie să respecte cerinţele menţionate la articolul 25 alineatul (2b). ESMA poate prelungi perioada de adaptare cu până la şase luni suplimentare în urma unei cereri motivate a CPC sau a oricărei autorităţi competente responsabile de supravegherea membrilor compensatori stabiliţi în Uniune, în cazul în care o astfel de prelungire este justificată de circumstanţe excepţionale şi de impactul asupra membrilor compensatori stabiliţi în Uniune.

(4)Până în momentul luării unei decizii în temeiul prezentului regulament cu privire la autorizarea sau recunoaşterea unei CPC, normele naţionale respective în materie de autorizare şi recunoaştere continuă să se aplice, iar CPC continuă să fie supravegheată de autoritatea competentă a statului său membru de stabilire sau de recunoaştere.
(5)În cazul în care o autoritate competentă a autorizat o CPC să compenseze o anumită clasă de instrumente financiare derivate în conformitate cu legislaţia naţională a statului său membru înainte de adoptarea de către Comisie a tuturor standardelor tehnice de reglementare prevăzute la articolele 16, 26, 29, 34, 41, 42, 45, 47 şi 49, autoritatea competentă a acelui stat membru notifică AEVMP respectiva autorizare în termen de o lună de la data intrării în vigoare a standardelor tehnice de reglementare prevăzute la articolul 5 alineatul (1).
În cazul în care o autoritate competentă a recunoscut o CPC, stabilită într-o ţară terţă, pentru a presta servicii de compensare în conformitate cu legislaţia naţională a statului său membru înainte de adoptarea de către Comisie a tuturor standardelor tehnice de reglementare prevăzute la articolele 16, 26, 29, 34, 41, 42, 44, 45, 47 şi 49, autoritatea competentă a respectivului stat membru notifică AEVMP respectiva recunoaştere în termen de o lună de la data intrării în vigoare a standardelor tehnice de reglementare prevăzute la articolul 5 alineatul (1).
(51)În cursul perioadei de tranziţie prevăzute la articolul 497 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, o CPC dintre cele menţionate la respectivul articol trebuie să includă, în informaţiile pe care le raportează în conformitate cu articolul 50c alineatul (1) din prezentul regulament, cuantumul total al marjei iniţiale, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 140 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pe care a primit-o de la membrii săi compensatori, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)CPC-ul în cauză nu are un fond de garantare;
b)CPC-ul în cauză nu dispune de un acord contractual obligatoriu cu membrii săi compensatori care să îi permită să utilizeze, integral sau parţial, marja iniţială primită de la respectivii membri compensatori ca şi când aceasta ar reprezenta contribuţii prefinanţate.

(6)Un registru central de tranzacţii care a fost autorizat sau înregistrat în statul membru de stabilire pentru a colecta şi a menţine evidenţele referitoare la instrumentele financiare derivate în conformitate cu legislaţia naţională a respectivului stat membru înainte de adoptarea de către Comisie a tuturor standardelor tehnice de reglementare şi de punere în aplicare prevăzute la articolele 9, 56 şi 81 solicită înregistrarea în temeiul articolului 55 în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a standardelor tehnice de reglementare şi de punere în aplicare respective.
Un registru central de tranzacţii stabilit într-o ţară terţă căruia i s-a permis să colecteze şi să menţină evidenţe referitoare la instrumentele financiare derivate într-un stat membru în conformitate cu legislaţia naţională a respectivului stat membru înainte de adoptarea de către Comisie a tuturor standardelor tehnice de reglementare şi de punere în aplicare prevăzute la articolele 9, 56 şi 81 solicită recunoaşterea în temeiul articolului 77 în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a standardelor tehnice de reglementare şi de punere în aplicare respective.
(7)Până în momentul luării unei decizii în temeiul prezentului regulament cu privire la înregistrarea sau recunoaşterea unui registru central de tranzacţii, continuă să se aplice normele naţionale respective în materie de autorizare, înregistrare şi recunoaştere, iar registrul central de tranzacţii continuă să fie supravegheat de autoritatea competentă a statului său membru de stabilire sau de recunoaştere.
(8)Un registru central de tranzacţii care a fost autorizat sau înregistrat în statul membru de stabilire pentru a colecta şi a menţine evidenţele referitoare la instrumentele financiare derivate în conformitate cu legislaţia naţională a respectivului stat membru înainte de adoptarea de către Comisie a tuturor standardelor tehnice de reglementare şi de punere în aplicare prevăzute la articolele 56 şi 81, poate fi utilizat în scopul respectării obligaţiei de raportare în temeiul articolului 9 până în momentul luării unei decizii cu privire la înregistrarea registrului central de tranzacţii în temeiul prezentului regulament.
Un registru central de tranzacţii stabilit într-o ţară terţă căruia i s-a permis să colecteze şi să menţină evidenţe referitoare la instrumentele financiare derivate în conformitate cu legislaţia naţională unui stat membru înainte de adoptarea de către Comisie a tuturor standardelor tehnice de reglementare şi de punere în aplicare prevăzute la articolele 56 şi 81, poate fi utilizat în scopul respectării obligaţiei de raportare în temeiul articolului 9 până în momentul luării unei decizii cu privire la recunoaşterea registrului central de tranzacţii în temeiul prezentului regulament.
(9)Fără a aduce atingere articolului 81 alineatul (3) litera (f), atunci când nu există un acord internaţional între o ţară terţă şi Uniune, în sensul articolului 75, un registru central de tranzacţii poate pune informaţiile necesare la dispoziţia autorităţilor relevante ale ţării terţe respective până la 17 august 2013, cu condiţia să notifice AEVMP în acest sens.
(10)În cazul în care o CPC este un membru compensator sau un client al unei alte CPC sau a stabilit acorduri de compensare indirectă, înainte de 24 decembrie 2024, aceasta intră sub incidenţa articolului 26 alineatul (1) la 25 decembrie 2026.
Prin derogare de la articolul 37 alineatul (1), o CPC poate permite altor CPC sau case de compensare care au fost membrii săi compensatori, direct sau indirect, ca, începând cu 31 decembrie 2023, să rămână membri săi compensatori cel târziu până la 25 decembrie 2026.
(11)Până la 25 decembrie 2025 sau 30 de zile de la anunţul menţionat la articolul 17c alineatul (1) al doilea paragraf, oricare dintre aceste date survine prima, schimbul de informaţii, transmiterea informaţiilor şi a documentaţiei, precum şi notificările care sunt necesare pentru utilizarea bazei centrale de date se efectuează prin utilizarea unor mecanisme alternative.
(12)O CPC autorizată în temeiul articolului 14 care a încheiat un acord de interoperabilitate privind instrumente financiare altele decât valorile mobiliare, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 44 din Directiva 2014/65/UE, şi instrumente ale pieţei monetare cu o altă CPC autorizată în temeiul articolului 14 sau cu o CPC dintr-o ţară terţă recunoscută în temeiul articolului 25 înainte de 24 decembrie 2024 solicită aprobarea autorităţilor sale competente în conformitate cu articolul 54 înainte de 25 decembrie 2026.
Un acord de interoperabilitate încheiat între o CPC autorizată în temeiul articolului 14 şi o CPC care nu este nici autorizată în temeiul articolului 14, nici recunoscută în temeiul articolului 25 încetează înainte de 25 iunie 2025. Dacă CPC cu care este încheiat acordul de interoperabilitate respectiv devine autorizată în temeiul articolului 14 sau recunoscută în temeiul articolului 25 înainte de 25 iunie 2025, CPC care sunt părţi la acordul de interoperabilitate respectiv solicită aprobarea autorităţilor lor competente în conformitate cu articolul 54 înainte de 25 iunie 2027.
(13)Prin derogare de la articolul 11 alineatul (3) al patrulea şi al cincilea paragraf şi de la articolul 11 alineatul (12a), până când ABE anunţă public crearea funcţiei sale centrale de validare, validarea modelelor pro forma este efectuată de către autorităţile competente.

Art. 90: Personalul şi resursele ESMA
Până la 25 decembrie 2027, ESMA îşi evaluează necesităţile de personal şi de resurse rezultate din asumarea competenţelor şi atribuţiilor sale în temeiul prezentului regulament şi prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.

Art. 91: Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Strasbourg, 4 iulie 2012.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Preşedintele

A.D. MAVROYIANNIS

ANEXA I:Lista încălcărilor menţionate la articolul 65 alineatul (1)
I.Încălcări legate de cerinţe organizaţionale sau de conflicte de interese:
(a)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (1) dacă nu dispune de sisteme robuste de guvernanţă, care să includă o structură organizatorică clară, cu responsabilităţi bine definite, transparente şi coerente şi mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative şi contabile solide, care să împiedice divulgarea informaţiilor confidenţiale;
(b)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (2) dacă nu menţine şi nu aplică reguli organizaţionale şi administrative scrise şi efective pentru identificarea şi gestionarea conflictelor de interese în legătură cu managerii şi membrii personalului lor sau cu orice persoană legată de aceştia direct sau indirect prin legături strânse;
(c)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (3) dacă nu instituie politici şi proceduri adecvate şi suficiente pentru a asigura respectarea tuturor dispoziţiilor prezentului regulament de către registru, inclusiv de către managerii şi angajaţii săi;
(d)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (4) dacă nu menţine şi nu utilizează o structură organizatorică adecvată pentru a asigura continuitatea şi buna sa funcţionare în cursul prestării serviciilor şi al desfăşurării activităţilor;
(e)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (5) dacă nu separă, la nivel operaţional, serviciile sale auxiliare de funcţia de colectare şi de păstrare la nivel central a evidenţelor referitoare la instrumentele financiare derivate;
(f)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (6) dacă nu se asigură că membrii consiliului său de administraţie şi conducerea sa superioară au o bună reputaţie şi o experienţă suficiente pentru a asigura administrarea solidă şi prudentă a registrului;

(g)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (7) dacă nu dispune de cerinţe de acces obiective, nediscriminatorii şi publice pentru furnizorii de servicii şi întreprinderile care fac obiectul obligaţiei de raportare în temeiul articolului 9;
(h)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (8) dacă nu publică preţurile şi taxele aferente serviciilor prestate în temeiul prezentului regulament, dacă nu permite entităţilor care fac raportări să aibă acces separat la fiecare serviciu sau dacă percepe preţuri şi taxe care nu sunt stabilite în funcţie de costuri.
(i)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (9) litera (a) dacă nu stabileşte proceduri adecvate pentru reconcilierea efectivă a datelor între registrele centrale de tranzacţii;
(j)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (9) litera (b) dacă nu stabileşte proceduri adecvate pentru verificarea exhaustivităţii şi a corectitudinii datelor raportate;
(k)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 78 alineatul (9) litera (c) dacă nu stabileşte politici adecvate privind transferul ordonat al datelor către alte registre centrale de tranzacţii, dacă acesta este solicitat de contrapărţile şi CPC-urile menţionate la articolul 9 sau în orice situaţie în care acest transfer este necesar.

II.Încălcări legate de cerinţe operaţionale:
(a)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 79 alineatul (1) dacă nu identifică sursele de risc operaţional şi nu reduce la minimum riscurile respective prin dezvoltarea unor sisteme, mijloace de control şi proceduri adecvate, inclusiv sisteme TIC gestionate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554;

(b)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 79 alineatul (2) dacă nu prevede, nu aplică sau nu menţine o politică adecvată de continuitate a activităţii şi un plan adecvat de redresare în caz de dezastru instituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554, cu scopul de a asigura menţinerea funcţiilor sale, reluarea rapidă a operaţiunilor şi îndeplinirea obligaţiilor;

(c)[textul din subpunctul II.., alin. (C) din anexa I a fost abrogat la 17-ian-2025 de Art. 60, punctul 6., alin. (B) din capitolul IX, sectiunea II din Regulamentul 2554/14-dec-2022]
(d)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 80 alineatul (2) dacă utilizează datele pe care le primeşte în temeiul prezentului regulament în scopuri comerciale, fără acordul contrapărţilor relevante;
(e)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 80 alineatul (3) dacă nu înregistrează rapid informaţiile primite în temeiul articolului 9 sau dacă nu le păstrează timp de cel puţin zece ani de la încetarea contractelor relevante sau dacă nu utilizează proceduri de înregistrare rapide şi eficiente pentru a documenta modificările aduse informaţiilor înregistrate;
(f)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 80 alineatul (4) dacă nu calculează poziţiile pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate şi entitate declarantă pe baza detaliilor contractelor derivate raportate conform articolului 9;
(g)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 80 alineatul (5) dacă nu le permite părţilor la un contract să acceseze şi să corecteze informaţiile referitoare la contractul respectiv în timp util;
(h)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 80 alineatul (6) dacă nu ia toate măsurile rezonabile pentru a preveni utilizarea abuzivă a informaţiilor păstrate în sistemele sale.
III.Încălcări legate de transparenţă şi disponibilitatea informaţiilor:
(a)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 81 alineatul (1) dacă nu publică la intervale regulate şi într-un mod uşor accesibil poziţii agregate pe clase de instrumente financiare derivate pentru contractele care îi sunt raportate;
(b)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 81 alineatul (2) dacă nu permite entităţilor menţionate la articolul 81 alineatul (3) un acces direct şi imediat la detaliile contractelor derivate de care au nevoie pentru aşi îndeplini responsabilităţile şi mandatele.
IV.Încălcări legate de obstacolele din calea activităţilor de supraveghere:
(a)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 61 alineatul (1) dacă furnizează informaţii incorecte sau care induc în eroare drept răspuns la o cerere simplă de informaţii înaintată de AEVMP în temeiul articolului 61 alineatul (2) sau la o decizie a AEVMP prin care solicită furnizarea de informaţii în temeiul articolului 61 alineatul (3);
(b)un registru central de tranzacţii oferă răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate în temeiul articolului 62 alineatul (1) litera (c);
(c)un registru central de tranzacţii nu se conformează în termenul stabilit unei măsuri de supraveghere adoptate de AEVMP în temeiul articolului 73.
(d)un registru central de tranzacţii încalcă articolul 55 alineatul (4) dacă nu informează ESMA în timp util cu privire la orice modificări importante ale condiţiilor de înregistrare.

ANEXA II:Lista coeficienţilor legaţi de anumite circumstanţe agravante sau atenuante, în vederea aplicării articolului 65 alineatul (3)
Următorii coeficienţi se aplică în mod cumulativ la cuantumurile de bază menţionate la articolul 65 alineatul (2):
I.Coeficienţi de ajustare legaţi de circumstanţe agravante:
(a)în cazul în care încălcarea a fost săvârşită în mod repetat, se aplică un coeficient suplimentar de 1,1 pentru fiecare dată când a fost repetată;
(b)în cazul în care încălcarea a fost săvârşită pe o perioadă mai mare de şase luni, se aplică un coeficient de 1,5;
(c)în cazul în care încălcarea a evidenţiat deficienţe sistemice în organizarea registrului central de tranzacţii, în special în ceea ce priveşte procedurile, sistemele de gestionare sau mecanismele de control intern, se aplică un coeficient de 2,2;
(d)în cazul în care încălcarea are un impact negativ asupra calităţii datelor pe care le păstrează registrul central de tranzacţii, se aplică un coeficient de 1,5;
(e)în cazul în care încălcarea a fost săvârşită în mod intenţionat, se aplică un coeficient de 2;
(f)în cazul în care nu s-a luat nicio măsură corectoare după ce s-a identificat încălcarea, se aplică un coeficient de 1,7;
(g)îîn cazul în care conducerea superioară a registrului central de tranzacţii nu a cooperat cu AEVMP în cadrul desfăşurării investigaţiilor acesteia, se aplică un coeficient de 1,5;

II.Coeficienţi de ajustare legaţi de circumstanţe atenuante:
(a)în cazul în care încălcarea a fost săvârşită timp de mai puţin de 10 zile lucrătoare, se aplică un coeficient de 0,9;
(b)în cazul în care conducerea superioară a registrului central de tranzacţii poate demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a preveni încălcarea, se aplică un coeficient de 0,7;

(c)în cazul în care registrul central de tranzacţii a furnizat AEVMP, fără întârziere şi în mod eficace, informaţii complete cu privire la încălcare, se aplică un coeficient de 0,4;
(d)în cazul în care registrul central de tranzacţii a luat din proprie iniţiativă măsuri pentru a se asigura că pe viitor nu mai pot fi săvârşite încălcări similare, se aplică un coeficient de 0,6.
ANEXA III:Lista încălcărilor menţionate la articolul 25j alineatul (1)
I.Încălcări legate de cerinţe de capital:
(a)CPC de nivel 2 încalcă articolul 16 alineatul (1) dacă nu dispun de un capital iniţial permanent şi disponibil de cel puţin 7,5 milioane EUR;
(b)CPC de nivel 2 încalcă articolul 16 alineatul (2) dacă nu dispun de un capital, inclusiv rezultatul reportat şi rezervele, care să fie proporţional cu riscul generat de activităţile lor şi suficient în orice moment pentru a asigura lichidarea sau restructurarea ordonată a activităţilor într-un interval de timp adecvat, precum şi de o protecţie corespunzătoare a CPC împotriva riscurilor de credit, de contraparte, de piaţă, operaţionale, juridice şi comerciale care nu sunt deja acoperite prin resurse financiare specifice, astfel cum sunt menţionate la articolele 41-44.
II.Încălcări legate de cerinţe organizatorice sau de conflicte de interese:
(a)CPC de nivel 2 încalcă articolul 26 alineatul (1) dacă nu dispun de mecanisme solide de guvernanţă, care să includă o structură organizatorică clară, cu responsabilităţi bine definite, transparente şi coerente, procese eficace de identificare, gestionare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care sunt sau ar putea fi expuse şi mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative şi contabile solide, sau dacă devin membru compensator, client sau încheie acorduri de compensare indirectă cu un membru compensator cu scopul de a desfăşura activităţi de compensare la o altă CPC, cu excepţia cazului în care astfel de activităţi de compensare sunt desfăşurate în temeiul unui acord de interoperabilitate aprobat în conformitate cu titlul V sau în cazul în care îşi desfăşoară politicile de investiţii în temeiul articolului 47;

(b)CPC de nivel 2 încalcă articolul 26 alineatul (2) dacă nu adoptă politici şi proceduri care să fie suficient de eficace pentru a asigura respectarea prezentului regulament, inclusiv de către propriii manageri şi angajaţi;
(c)CPC de nivel 2 încalcă articolul 26 alineatul (3) dacă nu menţin sau nu utilizează o structură organizatorică care să asigure continuitatea şi funcţionarea corespunzătoare în cursul prestării serviciilor şi al desfăşurării activităţilor lor sau dacă nu utilizează sisteme, resurse sau proceduri adecvate şi proporţionale, inclusiv sisteme TIC gestionate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554.

(d)CPC de nivel 2 încalcă articolul 26 alineatul (4) dacă nu menţin o separare clară între organizarea ierarhică pentru gestionarea riscului şi cea pentru celelalte operaţiuni pe care le desfăşoară;
(e)CPC de nivel 2 încalcă articolul 26 alineatul (5) dacă nu adoptă, aplică sau menţin o politică de remunerare care să promoveze o gestionare a riscurilor eficace şi solidă şi care să nu creeze stimulente pentru relaxarea standardelor în materie de riscuri;
(f)[textul din subpunctul II.., alin. (F) din anexa III a fost abrogat la 17-ian-2025 de Art. 60, punctul 7., alin. (B) din capitolul IX, sectiunea II din Regulamentul 2554/14-dec-2022]
(g)CPC de nivel 2 încalcă articolul 26 alineatul (7) dacă nu fac publice în mod gratuit sistemul lor de guvernanţă, regulile care le sunt aplicabile sau criteriile de eligibilitate pentru membrii compensatori;
(h)CPC de nivel 2 încalcă articolul 26 alineatul (8) dacă nu sunt supuse unor audituri frecvente şi independente sau dacă nu transmit rezultatele acestor audituri consiliilor lor de administraţie sau nu le pun la dispoziţia ESMA;
(i)CPC de nivel 2 încalcă articolul 27 alineatul (1) sau articolul 27 alineatul (2) al doilea paragraf dacă nu se asigură că personalul lor de conducere şi membrii consiliului lor de administraţie au o bună reputaţie şi o experienţă suficientă pentru a asigura administrarea solidă şi prudentă a CPC;
(j)CPC de nivel 2 încalcă articolul 27 alineatul (2) dacă nu garantează că cel puţin o treime, şi nu mai puţin de doi membri ai consiliului de administraţie respectiv sunt independenţi sau dacă nu invită reprezentanţi ai clienţilor membrilor compensatori la reuniunile consiliului de administraţie pentru chestiunile legate de articolele 38 şi 39 sau dacă corelează remunerarea membrilor independenţi şi a celorlalţi membri fără funcţie executivă ai consiliului de administraţie cu performanţa economică a CPC;
(k)CPC de nivel 2 încalcă articolul 27 alineatul (3) dacă nu stabilesc cu claritate rolurile şi responsabilităţile consiliului de administraţie şi nu pun procesul-verbal al şedinţelor consiliului de administraţie la dispoziţia ESMA şi a auditorilor;
(l)CPC de nivel 2 încalcă articolul 28 alineatul (1) dacă nu instituie un comitet de risc sau dacă acest comitet de risc nu este compus din reprezentanţi ai membrilor lor compensatori, din membri independenţi ai consiliului de administraţie şi din reprezentanţi ai clienţilor lor, dacă acest comitet de risc este compus astfel încât unul dintre aceste grupuri de reprezentanţi deţine majoritatea în comitetul de risc sau dacă nu informează ESMA în mod corespunzător cu privire la activităţile şi deciziile comitetului de risc, în cazul în care ESMA a solicitat să fie informată în mod corespunzător;
(m)CPC de nivel 2 încalcă articolul 28 alineatul (2) dacă nu stabilesc cu claritate mandatul comitetului de risc, sistemul de guvernanţă adoptat pentru a-i garanta independenţa, procedurile operaţionale, criteriile de admitere sau mecanismul de alegere a membrilor comitetului de risc, dacă nu pun la dispoziţia publicului sistemul de guvernanţă respectiv sau dacă nu au prevăzut ca acest comitet să fie prezidat de un membru independent al consiliului de administraţie, să fie în subordinea directă a consiliului de administraţie şi să se reunească în şedinţe regulate;
(n)CPC de nivel 2 încalcă articolul 28 alineatul (3) dacă nu permit comitetului de risc să adreseze recomandări consiliului de administraţie cu privire la măsurile care pot afecta gestionarea riscurilor CPC sau dacă nu depun eforturi rezonabile pentru a consulta comitetul de risc cu privire la evoluţiile care au un impact asupra gestionării riscurilor CPC în situaţii de urgenţă;
(o)CPC de nivel 2 încalcă articolul 28 alineatul (5) dacă nu informează de îndată ESMA în legătură cu orice decizie a consiliului de administraţie de a nu urma recomandările făcute de comitetul de risc;
(p)CPC de nivel 2 încalcă articolul 29 alineatul (1) dacă nu păstrează pentru o perioadă de cel puţin zece ani toate datele referitoare la serviciile prestate şi la activităţile desfăşurate, care sunt necesare pentru a permite ESMA să monitorizeze respectarea de către CPC a prezentului regulament;
(q)CPC de nivel 2 încalcă articolul 29 alineatul (2) dacă nu păstrează, pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la încetarea contractelor, toate informaţiile referitoare la contractele pe care le-au procesat, într-un mod care să permită identificarea clauzelor iniţiale ale unei tranzacţii înainte de compensarea acesteia de către CPC în cauză;
(r)CPC de nivel 2 încalcă articolul 29 alineatul (3) dacă nu pun la dispoziţia ESMA şi a membrilor relevanţi ai SEBC, la cerere, evidenţele şi informaţiile menţionate la articolul 29 alineatele (1) şi (2) sau toate informaţiile referitoare la poziţiile contractelor compensate, indiferent de locul de executare a tranzacţiilor;
(s)CPC de nivel 2 încalcă articolul 30 alineatul (1) dacă nu comunică sau comunică în mod fals ori incomplet către ESMA identitatea acţionarilor sau a asociaţilor, direcţi ori indirecţi, persoane fizice ori juridice, care deţin o participaţie calificată sau valoarea acestor participaţii;
(t)CPC de nivel 2 încalcă articolul 30 alineatul (4) dacă permit persoanelor menţionate la articolul 30 alineatul (1) să exercite o influenţă care poate prejudicia administrarea solidă şi prudentă a CPC;
(u)CPC de nivel 2 încalcă articolul 31 alineatul (1) dacă nu notifică sau notifică în mod fals ori incomplet ESMA modificările intervenite la nivelul conducerii sau dacă nu furnizează ESMA toate informaţiile necesare pentru a evalua respectarea articolului 27 alineatul (1) ori a articolului 27 alineatul (2) al doilea paragraf;
(v)CPC de nivel 2 încalcă articolul 33 alineatul (1) dacă nu menţin sau aplică proceduri organizaţionale şi administrative scrise eficace pentru identificarea şi gestionarea conflictelor de interese care pot apărea între ele, inclusiv între managerii şi personalul lor sau orice persoană legată de ele direct sau indirect prin capacităţi de control sau legături strânse, pe de o parte, şi membrii lor compensatori sau clienţii acestora care îi sunt cunoscuţi CPC, pe de altă parte, sau dacă nu menţin sau aplică proceduri adecvate pentru a soluţiona posibilele conflicte de interese;
(w)CPC de nivel 2 încalcă articolul 33 alineatul (2) dacă nu descriu cu claritate unui membru compensator sau unui client vizat al respectivului membru compensator care îi este cunoscut CPC natura generală sau sursele conflictelor de interese înainte de a accepta noi tranzacţii din partea respectivului membru compensator, atunci când procedurile organizaţionale sau administrative ale respectivei CPC în materie de gestionare a conflictelor de interese nu sunt suficiente pentru a garanta, cu un grad rezonabil de certitudine, prevenirea riscurilor de prejudiciere a intereselor unui membru compensator sau ale unui client;
(x)CPC de nivel 2 încalcă articolul 33 alineatul (3) dacă nu iau în considerare în procedurile lor scrise toate circumstanţele de care au sau ar trebui să aibă cunoştinţă şi care pot duce la un conflict de interese ce decurge din structura şi activităţile altor întreprinderi cu care CPC au o relaţie de întreprindere-mamă sau de filială;
(y)CPC de nivel 2 încalcă articolul 33 alineatul (5) dacă nu iau toate măsurile rezonabile pentru a preveni utilizarea abuzivă a informaţiilor păstrate în sistemele sale sau dacă împiedică utilizarea acestor informaţii pentru alte activităţi economice sau de către o persoană fizică care are legături strânse cu o CPC ori o persoană juridică care are o relaţie de întreprindere-mamă sau de filială cu CPC, care utilizează informaţiile confidenţiale înregistrate de CPC în cauză în scop comercial fără acordul prealabil al clientului căruia îi aparţin informaţiile confidenţiale respective;
(z)CPC de nivel 2 încalcă articolul 36 alineatul (1) dacă nu acţionează corect şi cu profesionalism pentru a servi interesele membrilor compensatori şi ale clienţilor acestora;
(a1)CPC de nivel 2 încalcă articolul 36 alineatul (2) dacă nu dispun de reguli accesibile, transparente şi echitabile pentru gestionarea promptă a reclamaţiilor;
(a2)CPC de nivel 2 încalcă articolul 37 alineatul (1) sau (2) dacă utilizează, în permanenţă, criterii de admisibilitate discriminatorii, netransparente sau subiective, dacă nu asigură în permanenţă, în alte moduri, accesul deschis şi echitabil la CPC în cauză, dacă nu garantează în permanenţă că membrii lor compensatori dispun de o capacitate operaţională şi de resurse financiare suficiente pentru a-şi îndeplini obligaţiile care decurg din participarea la CPC în cauză, dacă nu dispun de criterii de admisibilitate care să garanteze că CPC sau casele de compensare nu pot fi membri compensatori, în mod direct sau indirect, ai CPC sau dacă nu efectuează, cel puţin o dată pe an, o examinare completă a respectării respectivului articol de către membrii lor compensatori;
(a2^1) CPC de nivel 2 încalcă articolul 37 alineatul (1a) dacă acceptă contrapărţi nefinanciare în calitate de membri compensatori în cazul în care respectivele contrapărţi nu au demonstrat modul în care intenţionează să îndeplinească cerinţele de marjă şi contribuţiile la fondul de garantare sau prin faptul că nu revizuiesc mecanismele stabilite pentru a controla dacă se îndeplineşte condiţia ca respectivele contrapărţi nefinanciare să acţioneze în calitate de membri compensatori;

(a3)CPC de nivel 2 încalcă articolul 37 alineatul (4) dacă nu dispun de proceduri obiective şi transparente pentru suspendarea şi pentru retragerea în mod ordonat a membrilor compensatori care nu mai îndeplinesc criteriile menţionate la articolul 37 alineatul (1);
(a4)CPC de nivel 2 încalcă articolul 37 alineatul (5) dacă le refuză accesul membrilor compensatori care îndeplinesc criteriile menţionate la articolul 37 alineatul (1) fără ca refuzul accesului să fie motivat în scris în mod corespunzător şi bazat pe o analiză exhaustivă a riscurilor;
(a5)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (1) dacă nu permit accesul separat al clienţilor membrilor lor compensatori la serviciile specifice prestate;
(a6)CPC de nivel 2 încalcă articolul 39 alineatul (7) dacă nu oferă diferitele niveluri de segregare menţionate la alineatul respectiv în condiţii comerciale rezonabile.
III.Încălcări legate de cerinţe operaţionale:
(a)CPC de nivel 2 încalcă articolul 34 alineatul (1) dacă nu prevăd, aplică sau menţin o politică adecvată de continuitate a activităţii şi un plan adecvat de răspuns şi de recuperare instituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554, cu scopul de a asigura conservarea funcţiilor lor, reluarea rapidă a operaţiunilor şi îndeplinirea obligaţiilor CPC, care să permită cel puţin reluarea tuturor tranzacţiilor aflate în curs în momentul întreruperii, astfel încât CPC să poată continua să funcţioneze în condiţii de certitudine şi să efectueze decontarea la data stabilită;

(b)CPC de nivel 2 încalcă articolul 34 alineatul (2) dacă nu stabilesc, aplică sau menţin o procedură adecvată pentru a asigura decontarea corectă şi la timp sau transferul activelor şi poziţiilor clienţilor şi ale membrilor compensatori în caz de retragere a recunoaşterii în urma unei decizii în temeiul articolului 25;
(c)CPC de nivel 2 încalcă articolul 35 alineatul (1) al doilea paragraf dacă externalizează activităţi importante legate de gestionarea riscurilor CPC în cauză fără aprobarea ESMA;
(d)CPC de nivel 2 încalcă articolul 39 alineatul (1) dacă nu ţin o evidenţă şi o contabilitate separate care să le permită, în orice moment şi fără întârziere, să facă distincţia, în conturile deţinute la CPC, între activele şi poziţiile deţinute pentru contul unui membru compensator şi activele şi poziţiile deţinute pentru contul oricărui alt membru compensator, precum şi în raport cu activele proprii;
(e)CPC de nivel 2 încalcă articolul 39 alineatul (2) dacă nu se oferă să ţină, precum şi dacă nu ţin atunci când li se solicită, o evidenţă şi o contabilitate separate care să permită fiecărui membru compensator să facă distincţia, în conturile deţinute la CPC, între activele şi poziţiile membrului compensator respectiv şi cele deţinute pentru conturile clienţilor săi;
(f)CPC de nivel 2 încalcă articolul 39 alineatul (3) dacă nu se oferă să ţină, precum şi dacă nu ţin atunci când li se solicită, o evidenţă şi o contabilitate separate care să permită fiecărui membru compensator să facă distincţia, în conturile deţinute la CPC, între activele şi poziţiile deţinute pentru contul unui client şi cele deţinute pentru conturile altor clienţi sau dacă nu oferă membrilor lor compensatori posibilitatea de a deschide mai multe conturi în numele lor pentru clienţii lor, în cazul în care se solicită acest lucru;
(g)CPC de nivel 2 încalcă articolul 40 dacă nu măsoară şi nu evaluează lichiditatea şi expunerile la riscul de credit faţă de fiecare membru compensator şi, dacă este cazul, faţă de o altă CPC cu care au încheiat un acord de interoperabilitate, în timp cvasi-real, sau dacă nu au acces la sursele adecvate de stabilire a preţurilor pentru a-şi evalua expunerile în mod eficace, la costuri rezonabile;
(h)CPC de nivel 2 încalcă articolul 41 alineatul (1) dacă nu impun, solicită sau colectează marje de la membrii lor compensatori sau, dacă este cazul, de la CPC-uri cu care au încheiat acorduri de interoperabilitate, pentru a-şi limita expunerile de credit, sau dacă impun, solicită sau colectează marje care nu sunt suficiente pentru a acoperi expunerile posibile despre care CPC estimează că vor apărea până la lichidarea poziţiilor corespondente sau pentru a acoperi pierderile rezultate din cel puţin 99 % dintre variaţiile expunerilor într-un interval de timp adecvat ori marje care nu sunt suficiente pentru a garanta că CPC îşi acoperă integral cu garanţii expunerile faţă de toţi membrii lor compensatori, iar dacă este cazul, şi faţă de toate CPC-urile cu care au încheiat acorduri de interoperabilitate, cel puţin zilnic, sau dacă nu monitorizează şi nu revizuiesc în permanenţă nivelul marjelor pentru a reflecta condiţiile actuale ale pieţei ţinând seama de eventualele efecte prociclice;

(i)CPC de nivel 2 încalcă articolul 41 alineatul (2) dacă nu adoptă, pentru stabilirea cerinţelor lor de marjă, modele şi parametri care să surprindă caracteristicile de risc ale produselor compensate şi să ia în calcul intervalul dintre colectările marjelor, lichiditatea pieţei şi posibilitatea apariţiei unor modificări pe durata tranzacţiei;
(j)CPC de nivel 2 încalcă articolul 41 alineatul (3) dacă nu solicită şi nu colectează marje intrazilnic, cel puţin atunci când pragurile predefinite sunt depăşite, sau dacă menţin plăţi pentru marja de variaţie intrazilnică după ce au colectat toate plăţile de acest tip datorate, în loc să le transfere, dacă este posibil;

(k)CPC de nivel 2 încalcă articolul 42 alineatul (3) dacă nu menţin un fond de garantare care să le permită cel puţin să reziste, în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile, la situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată de către membrul compensator faţă de care au cele mai mari expuneri sau de către cel de al doilea şi cel de al treilea membru compensator în ordinea mărimii expunerii, dacă suma expunerilor faţă de aceştia este mai mare, sau dacă elaborează scenarii care nu iau în calcul şi perioadele cele mai volatile prin care au trecut pieţele pentru care CPC îşi oferă serviciile, precum şi o gamă de scenarii viitoare potenţiale, care iau în considerare vânzarea neaşteptată a resurselor financiare şi reducerea rapidă a lichidităţilor de pe piaţă;
(l)CPC de nivel 2 încalcă articolul 43 alineatul (2) dacă fondul lor de garantare menţionat la articolul 42 şi celelalte resurse financiare menţionate la articolul 43 alineatul (1) nu le permit să reziste situaţiei de neîndeplinire a obligaţiilor de plată de către cei doi membri compensatori faţă de care au cele mai mari expuneri în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile;
(m)CPC de nivel 2 încalcă articolul 44 alineatul (1) dacă nu au în permanenţă acces la un nivel adecvat de lichidităţi pentru a-şi desfăşura serviciile şi activităţile sau dacă nu îşi evaluează zilnic necesităţile potenţiale de lichidităţi;
(n)CPC de nivel 2 încalcă articolul 45 alineatele (1), (2) şi (3) dacă nu utilizează marjele depuse de membrul compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată cu prioritate faţă de celelalte resurse financiare pentru acoperirea pierderilor;
(o)CPC de nivel 2 încalcă articolul 45 alineatul (4) dacă nu utilizează resursele proprii dedicate înainte de a utiliza contribuţiile la fondul de garantare ale membrilor compensatori care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată;
(o1)CPC de nivel 2 încalcă articolul 45a alineatul (1) dacă adoptă oricare dintre măsurile enumerate la literele (a), (b) şi (c) de la alineatul respectiv în cazul în care ESMA a solicitat CPC să se abţină de la luarea unor astfel de măsuri pentru o perioadă specificată de ESMA;

(p)CPC de nivel 2 încalcă articolul 46 alineatul (1) dacă acceptă altceva decât garanţii foarte lichide cu un risc de credit şi de piaţă minim pentru acoperirea expunerilor iniţiale şi curente faţă de membrii compensatori, în situaţii în care nu sunt permise alte garanţii reale în conformitate cu actul delegat adoptat de Comisie în temeiul articolului 46 alineatul (3);
(p1)CPC de nivel 2 încalcă articolul 46 alineatul (1) dacă acceptă garanţii publice, garanţii ale băncilor publice sau garanţii ale băncilor comerciale, în cazul în care astfel de garanţii nu sunt disponibile necondiţionat, la cerere, în perioada de lichidare menţionată la articolul 41, sau dacă nu stabilesc, în normele lor de funcţionare, nivelul minim acceptabil de garantare pentru garanţiile pe care le acceptă sau dacă acceptă garanţii publice, garanţii ale băncilor publice sau garanţii ale băncilor comerciale pentru a acoperi alte expuneri decât expunerea lor iniţială şi curentă faţă de membrii lor compensatori care sunt contrapărţi nefinanciare sau faţă de clienţii membrilor compensatori, cu condiţia ca respectivii clienţi ai membrilor compensatori să fie contrapărţi nefinanciare sau dacă, în cazul în care CPC primesc garanţii publice, garanţii ale băncilor publice sau garanţii ale băncilor comerciale, nu respectă cerinţele prevăzute la al treilea paragraf literele (a)-(e) de la alineatul respectiv;

(q)CPC de nivel 2 încalcă articolul 47 alineatul (1) dacă îşi investesc resursele financiare în altceva decât în numerar sau instrumente financiare foarte lichide, cu un risc de piaţă şi de credit minim şi care pot fi lichidate rapid cu un efect negativ minim asupra preţurilor;
(r)CPC de nivel 2 încalcă articolul 47 alineatul (3) dacă nu depozitează instrumentele financiare depuse ca marje sau drept contribuţii la fondul de garantare la operatori ai sistemelor de decontare a titlurilor de valoare care garantează protecţia deplină a instrumentelor financiare respective, în cazul în care acestea sunt disponibile, sau dacă nu utilizează alte mecanisme cu grad mare de siguranţă convenite cu instituţii financiare autorizate;
(s)CPC de nivel 2 încalcă articolul 47 alineatul (4) dacă realizează depuneri de fonduri băneşti altfel decât prin mecanisme cu grad mare de siguranţă convenite cu instituţii financiare autorizate sau prin recurgerea la facilităţi de depozit permanent oferite de băncile centrale ori la alte mijloace comparabile asigurate de băncile centrale;
(t)CPC de nivel 2 încalcă articolul 47 alineatul (5) fie dacă efectuează depozite de active pe lângă o parte terţă fără să se asigure că activele aparţinând membrilor compensatori pot fi identificate separat de activele aparţinând CPC şi de activele aparţinând respectivei părţi terţe, prin intermediul unor conturi intitulate diferit în registrele contabile ale părţii terţe sau prin orice altă măsură echivalentă care să asigure acelaşi nivel de protecţie, fie dacă nu au acces rapid la instrumentele financiare atunci când este necesar;
(u)CPC de nivel 2 încalcă articolul 47 alineatul (6) dacă îşi investesc capitalul sau sumele care rezultă din cerinţele prevăzute la articolele 41-44 în propriile valori mobiliare sau în cele ale întreprinderilor-mamă sau ale filialelor lor;
(v)CPC de nivel 2 încalcă articolul 48 alineatul (1) dacă nu instituie procedurile detaliate care trebuie urmate atunci când un membru compensator nu îndeplineşte cerinţele de participare prevăzute la articolul 37 în termenul şi în conformitate cu procedurile pe care le-au stabilit, dacă nu definesc în detaliu procedurile care trebuie urmate în cazul în care situaţia de neîndeplinire a obligaţiilor de plată de către un membru compensator nu este declarată de CPC sau dacă nu revizuiesc anual procedurile respective;
(w)CPC de nivel 2 încalcă articolul 48 alineatul (2) dacă nu intervin rapid pentru a limita pierderile şi presiunile asupra lichidităţii care apar în situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată ale unui membru compensator şi nu se asigură că închiderea poziţiilor unui membru compensator nu îi perturbă operaţiunile şi nu îi expune pe membrii compensatori care nu se află în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată la pierderi pe care aceştia nu le pot anticipa sau controla;
(x)CPC de nivel 2 încalcă articolul 48 alineatul (3) dacă nu informează imediat ESMA înainte ca procedura de neîndeplinire a obligaţiilor de plată să fie declarată sau declanşată;
(y)CPC de nivel 2 încalcă articolul 48 alineatul (4) dacă nu verifică caracterul executoriu al procedurilor pentru situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi nu iau toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că dispun de competenţa juridică necesară pentru a lichida poziţiile proprii ale membrului compensator aflat în situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor de plată şi a transfera sau a lichida poziţiile clienţilor membrului respectiv;
(z)CPC de nivel 2 încalcă articolul 49 alineatul (1) dacă nu examinează periodic modelele şi parametrii adoptaţi pentru calcularea cerinţelor de marjă, a contribuţiilor la fondul de garantare, a cerinţelor în materie de garanţii sau a altor mecanisme de control al riscului, nu supun modelele unor teste de rezistenţă periodice şi riguroase pentru a le evalua rezilienţa în condiţii de piaţă extreme, dar plauzibile, nu efectuează testări ex post pentru a evalua fiabilitatea metodei adoptate, nu obţin validarea independentă, nu informează ESMA în legătură cu rezultatele testelor efectuate sau nu obţin validarea ESMA înainte de a adopta orice modificare semnificativă a modelelor sau parametrilor atunci când ESMA nu a permis adoptarea provizorie a respectivei modificări înainte de validarea sa;
(a1)CPC de nivel 2 încalcă articolul 49 alineatul (2) dacă nu testează periodic aspectele esenţiale ale procedurilor pentru situaţiile de neîndeplinire a obligaţiilor de plată sau nu iau toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că toţi membrii compensatori le înţeleg şi dispun de mecanismele adecvate pentru a reacţiona în eventualitatea apariţiei unei situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor de plată;
(a2)CPC de nivel 2 încalcă articolul 50 alineatul (1) dacă nu utilizează, atunci când este practic şi posibil, banii băncii centrale pentru decontarea tranzacţiilor sau nu iau măsuri pentru limitarea strictă a riscului decontării fondurilor băneşti în cazurile în care nu sunt utilizaţi banii băncii centrale;
(a3)CPC de nivel 2 încalcă articolul 50 alineatul (3) dacă nu elimină principalele riscuri prin utilizarea mecanismelor «livrare contra plată», în măsura posibilului, atunci când au obligaţia de a efectua sau primi livrări de instrumente financiare;
(a4)CPC de nivel 2 încalcă articolul 50a sau articolul 50b dacă nu calculează KCCP astfel cum se specifică în respectivele articole sau dacă nu respectă normele pentru calculul KCCP prevăzute la articolul 50a alineatul (2), la articolul 50b şi la articolul 50d;
(a5)CPC de nivel 2 încalcă articolul 50a alineatul (3) dacă nu efectuează calculul KCCP cel puţin trimestrial sau îl efectuează mai rar decât solicită ESMA în conformitate cu articolul 50a alineatul (3);
(a6)CPC de nivel 2 încalcă articolul 51 alineatul (2) dacă nu au acces nediscriminatoriu atât la datele de care au nevoie pentru îndeplinirea funcţiilor lor de la locul de tranzacţionare respectiv, în măsura în care CPC respectă cerinţele operaţionale şi tehnice stabilite de locul de tranzacţionare, cât şi la sistemul de decontare corespunzător;
(a7)CPC de nivel 2 încalcă articolul 52 alineatul (1) dacă încheie un acord de interoperabilitate fără să îndeplinească cerinţele prevăzute la literele (a)-(d) de la respectivul alineat;
(a8)CPC de nivel 2 încalcă articolul 53 alineatul (1) dacă nu disting în conturile lor activele şi poziţiile deţinute pentru contul unei alte CPC cu care au încheiat un acord de interoperabilitate;
(a9)CPC de nivel 2 încalcă articolul 54 alineatul (1) dacă încheie un acord de interoperabilitate sau dacă modifică în mod substanţial un acord de interoperabilitate aprobat în temeiul titlului V fără aprobarea prealabilă a ESMA;

IV.Încălcări legate de transparenţă şi disponibilitatea informaţiilor:
(a)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (1) dacă nu fac publice preţurile şi comisioanele aferente fiecărui serviciu prestat separat, inclusiv reducerile şi rabaturile şi condiţiile pentru a beneficia de acestea;
(b)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (1) dacă nu pun informaţiile privind costurile şi veniturile aferente serviciilor prestate la dispoziţia ESMA;
(c)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (2) dacă nu îşi informează propriii membri compensatori şi clienţii acestora în legătură cu riscurile aferente serviciilor furnizate;
(d)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (3) dacă nu pun la dispoziţia membrilor compensatori sau a ESMA informaţiile legate de preţuri utilizate la calcularea expunerilor la sfârşitul zilei faţă de membrii compensatori sau dacă nu fac public volumul agregat al tranzacţiilor compensate pentru fiecare instrument compensat de CPC în cauză;
(e)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (4) dacă nu fac publice cerinţele operaţionale şi tehnice legate de protocoalele de comunicare care cuprind conţinutul şi formatul mesajelor folosite pentru a interacţiona cu părţi terţe, inclusiv cerinţele operaţionale şi tehnice menţionate la articolul 7;
(f)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (5) dacă nu fac publice situaţiile de încălcare de către membrii compensatori a criteriilor menţionate la articolul 37 alineatul (1) sau a cerinţelor prevăzute la articolul 38 alineatul (1), cu excepţia cazurilor în care ESMA a considerat că divulgarea acestor informaţii ar constitui o ameninţare la adresa stabilităţii financiare sau a încrederii în pieţe sau ar pune grav în pericol pieţele financiare ori ar cauza prejudicii disproporţionate părţilor implicate;
(g)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (6) dacă nu le furnizează membrilor lor compensatori un instrument de simulare care să le permită să determine cuantumul marjei iniţiale suplimentare, la nivel de portofoliu, pe care CPC ar putea să o solicite la compensarea unei noi tranzacţii, inclusiv simularea cerinţelor de marjă la care ar putea fi supuşi în diferite scenarii, sau dacă nu pune la dispoziţie instrumentul respectiv printr-un acces securizat;

(h)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (7) dacă nu le furnizează membrilor lor compensatori informaţii privind modelele de calculare a marjei iniţiale pe care le utilizează astfel cum se detaliază la literele (a), (b) şi (c) de la alineatul respectiv, într-un mod clar şi transparent;
(h1)CPC de nivel 2 încalcă articolul 38 alineatul (8) dacă nu furnizează sau furnizează cu o întârziere semnificativă, ca răspuns la cererea unui membru compensator, informaţiile solicitate pentru a permite membrului compensator respectiv să respecte primul paragraf de la alineatul respectiv, în cazul în care informaţiile respective nu au fost deja furnizate.

(i)CPC de nivel 2 încalcă articolul 39 alineatul (7) dacă nu fac publice nivelurile de protecţie şi costurile aferente diferitelor niveluri de segregare pe care le oferă;
(j)CPC de nivel 2 încalcă articolul 49 alineatul (3) dacă nu fac publice informaţiile esenţiale referitoare la modelul de gestionare a riscurilor sau la ipotezele adoptate pentru efectuarea testelor de rezistenţă menţionate la articolul 49 alineatul (1);
(k)CPC de nivel 2 încalcă articolul 50 alineatul (2) dacă nu precizează cu claritate obligaţiile proprii cu privire la livrările instrumentelor financiare, menţionând inclusiv dacă au obligaţia de a efectua sau de a primi livrarea unui instrument financiar ori dacă despăgubesc participanţii pentru pierderile suferite în cursul procesului de livrare;
(l)CPC de nivel 2 încalcă articolul 50c alineatul (1) dacă nu raportează informaţiile menţionate la articolul 50c alineatul (1) literele (a)-(e) membrilor lor compensatori care sunt instituţii sau autorităţilor competente ale acestora;
(m)CPC de nivel 2 încalcă articolul 50c alineatul (2) dacă nu transmit, cel puţin trimestrial, notificări membrilor lor compensatori care sunt instituţii sau transmit notificări mai rar decât solicită ESMA în conformitate cu articolul 50c alineatul (2).
V.Încălcări legate de obstacolele din calea activităţilor de supraveghere:
(a)CPC încalcă articolul 25f prin faptul că nu furnizează informaţii ca răspuns la o decizie de solicitare de informaţii în temeiul articolului 25f alineatul (3) sau prin faptul că furnizează informaţii incorecte sau care induc în eroare drept răspuns la o cerere simplă de informaţii din partea ESMA în conformitate cu articolul 25f alineatul (2) sau la o decizie a ESMA prin care se solicită informaţii în conformitate cu articolul 25f alineatul (3);
(b)CPC de nivel 2 sau reprezentanţii lor oferă răspunsuri incorecte sau care induc în eroare la întrebările adresate în temeiul articolului 25g alineatul (1) litera (c);

(c)CPC de nivel 2 încalcă articolul 25g alineatul (1) litera (e) dacă nu dau curs solicitării ESMA de a prezenta evidenţe privind convorbirile telefonice sau privind traficul de date;

(d)CPC de nivel 2 nu se conformează în termenul stabilit unei măsuri de supraveghere impuse printr-o decizie adoptată de ESMA în temeiul articolului 25q;
(e)CPC de nivel 2 nu se supun unei inspecţii la faţa locului impuse prin intermediul unei decizii de inspecţie adoptate de ESMA în temeiul articolului 25h.
ANEXA IV:Lista coeficienţilor legaţi de anumite circumstanţe agravante sau atenuante, în vederea aplicării articolului 25j alineatul (3)
Următorii coeficienţi se aplică în mod cumulativ la cuantumurile de bază menţionate la articolul 25j alineatul (2):
I.Coeficienţi de ajustare legaţi de circumstanţe agravante:
(a)în cazul în care încălcarea a fost săvârşită în mod repetat, se aplică un coeficient suplimentar de 1,1 pentru fiecare dată când a fost repetată;
(b)în cazul în care încălcarea a fost săvârşită pe o perioadă mai mare de şase luni, se aplică un coeficient de 1,5;
(c)în cazul în care încălcarea a evidenţiat deficienţe sistemice în organizarea CPC, în special în ceea ce priveşte procedurile, sistemele de gestionare sau mecanismele de control intern, se aplică un coeficient de 2,2;
(d)în cazul în care încălcarea are un impact negativ asupra calităţii activităţilor şi serviciilor CPC, se aplică un coeficient de 1,5;
(e)în cazul în care încălcarea a fost săvârşită în mod intenţionat, se aplică un coeficient de 2;
(f)în cazul în care nu s-a luat nicio măsură corectivă după ce s-a identificat încălcarea, se aplică un coeficient de 1,7;
(g)în cazul în care personalul de conducere al CPC nu a cooperat cu ESMA în cadrul desfăşurării investigaţiilor acesteia, se aplică un coeficient de 1,5.
II.Coeficienţi de ajustare legaţi de circumstanţe atenuante:
(a)în cazul în care încălcarea a fost săvârşită timp de mai puţin de 10 zile lucrătoare, se aplică un coeficient de 0,9;
(b)în cazul în care personalul de conducere al CPC poate demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a preveni încălcarea, se aplică un coeficient de 0,7;
(c)în cazul în care CPC a furnizat ESMA, fără întârziere şi în mod eficace, informaţii complete cu privire la încălcare, se aplică un coeficient de 0,4;
(d)în cazul în care CPC a luat de bunăvoie măsuri pentru a se asigura că astfel de încălcări nu mai pot fi săvârşite în viitor, se aplică un coeficient de 0,6.

Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 201L din data de 27 iulie 2012
*) Abrevierea "AEVMP" se înlocuieşte cu abrevierea "ESMA" în tot cuprinsul regulamentului.