Art. 4. - Art. 4: Obligaţia de compensare - Regulamentul 648/04-iul-2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii
Acte UE
Jurnalul Oficial 201L
În vigoare Versiune de la: 27 Iunie 2025 până la: 29 Ianuarie 2027
Art. 4: Obligaţia de compensare
(1)Contrapărţile compensează toate contractele derivate extrabursiere aparţinând unei clase de instrumente financiare derivate extrabursiere desemnate ca supuse obligaţiei de compensare în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) în cazul în care contractele respective îndeplinesc cumulativ următoarele două condiţii:
a)au fost încheiate într-unul dintre următoarele moduri:
(i)între două contrapărţi financiare care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1) al doilea paragraf;
(ii)între o contraparte financiară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1) al doilea paragraf şi o contraparte nefinanciară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf;
(iii)între două contrapărţi nefinanciare care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf;
(iv)între o contraparte financiară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1) al doilea paragraf sau o contraparte nefinanciară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf, pe de o parte, şi o entitate stabilită într-o ţară terţă care ar fi supusă obligaţiei de compensare dacă ar fi stabilită în Uniune, pe de altă parte;
(v)între două entităţi stabilite într-una sau mai multe ţări terţe care ar face obiectul obligaţiei de compensare dacă ar fi stabilite în Uniune, cu condiţia ca contractul să aibă un efect direct, substanţial şi previzibil în Uniune sau în cazul în care o astfel de obligaţie este necesară sau oportună pentru a preveni eludarea oricăror dispoziţii ale prezentului regulament; şi
b)au fost încheiate sau novate la sau după data de la care obligaţia de compensare produce efecte, cu condiţia ca, la data la care au fost încheiate sau novate, ambele contrapărţi să îndeplinească condiţiile prevăzute la litera (a);
Obligaţia de compensare a tuturor contractelor derivate extrabursiere nu se aplică în cazul contractelor încheiate în situaţiile menţionate la primul paragraf litera (a) punctul (iv) între, pe de o parte, o contraparte financiară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 4a alineatul (1) al doilea paragraf sau o contraparte nefinanciară care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf, şi, pe de altă parte, un sistem de pensii care este stabilit într-o ţară terţă şi care funcţionează la nivel naţional, cu condiţia să fie autorizat, supravegheat şi recunoscut în temeiul dreptului intern, scopul său principal să fie furnizarea de pensii şi să fie exceptat de la obligaţia de compensare în temeiul dreptului intern respectiv.
(2)Fără a aduce atingere tehnicilor de atenuare a riscului prevăzute la articolul 11, contractele derivate extrabursiere care sunt tranzacţii intragrup în sensul descrierii de la articolul 3 nu fac obiectul obligaţiei de compensare.
Derogarea prevăzută la primul paragraf se aplică numai:
a)dacă două contrapărţi stabilite în Uniune care aparţin aceluiaşi grup au notificat mai întâi în scris autorităţilor competente respective faptul că intenţionează să recurgă la derogarea aplicabilă contractelor derivate extrabursiere încheiate între ele. Notificarea se face cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de utilizarea derogării. În termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, autorităţile competente se pot opune utilizării derogării dacă tranzacţiile încheiate între contrapărţi nu respectă condiţiile prevăzute la articolul 3, fără a se aduce atingere dreptului autorităţilor competente de a se opune utilizării derogării şi după expirarea perioadei de 30 de zile dacă respectivele condiţii nu mai sunt îndeplinite. Dacă există un dezacord între autorităţile competente, AEVMP poate să sprijine autorităţile respective în obţinerea unui acord în conformitate cu competenţele sale prevăzute la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010;
b)contractelor derivate extrabursiere încheiate între două contrapărţi care aparţin aceluiaşi grup, dar care sunt stabilite într-un stat membru şi într-o ţară terţă, în cazul în care contrapartida stabilită în Uniune a primit autorizarea de a aplica derogarea de la autoritatea sa competentă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării din partea contrapărţii stabilite în Uniune, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la articolul 3. Autoritatea competentă notifică această decizie AEVMP.
(3)Contractele derivate extrabursiere care fac obiectul obligaţiei de compensare în temeiul alineatului (1) sunt compensate printr-o CPC autorizată în temeiul articolului 14 sau recunoscută în temeiul articolului 25 în vederea compensării respectivei clase de instrumente financiare derivate extrabursiere şi sunt înscrise în registru în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (b).
În acest sens, o contraparte devine un membru compensator ori un client sau stabileşte mecanisme indirecte de compensare cu un membru compensator, cu condiţia ca respectivele mecanisme să nu mărească riscul de contraparte şi să garanteze că activele şi poziţiile contrapărţii beneficiază de o protecţie cu efect echivalent celei menţionate la articolele 39 şi 48.
(31)Fără a avea obligaţia de a încheia contracte, membrii compensatori şi clienţii care prestează servicii de compensare, în mod direct sau indirect, prestează aceste servicii în condiţii comerciale echitabile, rezonabile, nediscriminatorii şi transparente. Membrii compensatori şi clienţii iau toate măsurile rezonabile pentru a identifica, a preveni, a gestiona şi a monitoriza conflictele de interese, în special între unitatea de tranzacţionare şi unitatea de compensare, care pot afecta negativ prestarea unor servicii de compensare în condiţii echitabile, rezonabile, nediscriminatorii şi transparente. Astfel de măsuri sunt luate inclusiv în cazul în care serviciile de tranzacţionare şi de compensare sunt prestate de entităţi juridice diferite aparţinând aceluiaşi grup.
Membrii compensatori şi clienţii au dreptul de a controla riscurile legate de serviciile de compensare oferite.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 82 pentru a completa prezentul regulament precizând criteriile conform cărora condiţiile comerciale menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat sunt considerate a fi echitabile, rezonabile, nediscriminatorii şi transparente, pe baza:
a)cerinţelor de echitate şi transparenţă în ceea ce priveşte taxele, preţurile, politicile în materie de reduceri şi alte clauze şi condiţii contractuale generale privind lista de preţuri, fără a se aduce atingere confidenţialităţii acordurilor contractuale cu contrapărţile la nivel individual;
b)factorilor care constituie condiţii comerciale rezonabile pentru a asigura acorduri contractuale obiective şi raţionale;
c)cerinţelor care facilitează serviciile de compensare în mod echitabil şi fără discriminare, având în vedere costurile şi riscurile aferente, astfel încât orice diferenţe între preţurile percepute să fie proporţionale cu costurile, riscurile şi beneficiile; şi
d)criteriilor de control al riscurilor pentru membrul compensator sau pentru client, raportate la serviciile de compensare oferite.
(4)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care descrie contractele considerate a avea un efect direct, substanţial şi previzibil în Uniune sau cazurile în care se impune sau este oportună prevenirea eludării oricăror dispoziţii ale prezentului regulament, în conformitate cu alineatul (1) litera (a) punctul (v), precum şi tipurile de mecanisme contractuale indirecte care îndeplinesc condiţiile menţionate la alineatul (3) al doilea paragraf.
AEVMP înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 septembrie 2012.
Se deleagă Comisiei competenţa de a adopta standardele tehnice de reglementare menţionate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(5)Alineatul (1) din prezentul articol nu se aplică în cazul contractelor derivate extrabursiere care sunt încheiate de entităţi emitente de obligaţiuni garantate în legătură cu o obligaţiune garantată sau de o entitate special constituită în scopul securitizării în legătură cu o securitizare, în înţelesul Regulamentului (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), cu condiţia îndeplinirii următoarelor cerinţe:
(*)Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată, şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).
a)în ceea ce priveşte entităţile special constituite în scopul securitizării, entitatea special constituită în scopul securitizării emite exclusiv securitizări care îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 18, precum şi la articolele 19-22 sau articolele 23-26 şi din Regulamentul (UE) 2017/2402 [Regulamentul privind securitizarea];
b)contractul derivat extrabursier se utilizează exclusiv pentru acoperirea neconcordanţelor privind rata dobânzii sau de monede, aferente obligaţiunii garantate sau securitizării; şi
c)măsurile aferente obligaţiunii garantate sau securitizării atenuează în mod corespunzător riscul de crdit al contrapărţii în ceea ce priveşte contractele derivate extrabursiere încheiate de entitatea emitentă a obligaţiunii garantate sau de entitatea special constituită în scopul securitizării în legătură cu obligaţiunea garantată sau cu securitizarea.
(6)Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol şi ţinând seama de necesitatea de a preveni arbitrajul de reglementare, AES elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica criterii de stabilire a măsurilor din cadrul obligaţiunilor garantate sau al securitizărilor care atenuează în mod corespunzător riscul de credit al contrapărţii în înţelesul alineatului (5).
AES prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 18 iulie 2018.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezentul regulament prin adoptarea de standardele tehnice de reglementare menţionate la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 (UE) nr. 1094/2010 sau (UE) nr. 1095/2010.