Acordul 2141/25-iun-2024 de parteneriat şi cooperare consolidat între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Kârgâză, pe de altă parte
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 13 Septembrie 2024
Acordul 2141/25-iun-2024 de parteneriat şi cooperare consolidat între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Kârgâză, pe de altă parte
Dată act: 25-iun-2024
Emitent: Uniunea Europeana
REGATUL BELGIEI,
REPUBLICA BULGARIA,
REPUBLICA CEHĂ,
REGATUL DANEMARCEI,
REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,
REPUBLICA ESTONIA,
IRLANDA,
REPUBLICA ELENĂ,
REGATUL SPANIEI,
REPUBLICA FRANCEZĂ,
REPUBLICA CROAŢIA,
REPUBLICA ITALIANĂ,
REPUBLICA CIPRU,
REPUBLICA LETONIA,
REPUBLICA LITUANIA,
MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,
UNGARIA,
REPUBLICA MALTA,
REGATUL ŢĂRILOR DE JOS,
REPUBLICA AUSTRIA,
REPUBLICA POLONĂ,
REPUBLICA PORTUGHEZĂ,
ROMÂNIA,
REPUBLICA SLOVENIA,
REPUBLICA SLOVACĂ,
REPUBLICA FINLANDA,
REGATUL SUEDIEI,
părţi contractante la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumite în continuare "statele membre",
şi
UNIUNEA EUROPEANĂ,
pe de o parte,
şi REPUBLICA KÂRGÂZĂ,
pe de altă parte,
în continuare denumite împreună "părţile",
AVÂND ÎN VEDERE legăturile lor puternice şi valorile lor comune,
AVÂND ÎN VEDERE dorinţa lor de a consolida cooperarea reciproc avantajoasă instituită în trecut prin Acordul de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Kârgâză, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 9 februarie 1995,
AVÂND ÎN VEDERE dorinţa lor de a-şi îmbunătăţi relaţiile pentru a reflecta noile realităţi politice şi economice şi progresul parteneriatului lor,
EXPRIMÂNDU-ŞI dorinţa comună de a-şi consolida, aprofunda şi diversifica cooperarea la toate nivelurile cu privire la aspecte bilaterale, regionale şi internaţionale de interes reciproc,
REAFIRMÂNDU-ŞI angajamentul de a consolida promovarea, protejarea şi punerea în aplicare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi respectul pentru principiile democratice, pentru statul de drept şi pentru buna guvernanţă, precum şi dezvoltarea democraţiei parlamentare,
CONFIRMÂNDU-ŞI angajamentul faţă de principiile înscrise în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite (denumită în continuare "Carta ONU"), Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată prin Rezoluţia A/RES/217 (III) A a Adunării Generale a ONU la 10 decembrie 1948 (denumită în continuare "DUDO"), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (denumită în continuare "OSCE"), în special Actul final de la Helsinki adoptat la 1 august 1975 cu ocazia Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (denumit în continuare "Actul final de la Helsinki al OSCE"), Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice adoptat prin Rezoluţia 2200A (XXI) a Adunării Generale a ONU din 16 decembrie 1966 şi Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale adoptat prin Rezoluţia 2200A (XXI) a Adunării Generale a ONU din 16 decembrie 1966, precum şi faţă de principiile şi normele dreptului internaţional,
REITERÂNDU-ŞI angajamentul de a promova în mod activ pacea şi securitatea internaţională, precum şi de a se angaja într-un multilateralism eficace şi în soluţionarea paşnică a diferendelor, în special prin cooperarea în cadrul ONU şi al OSCE,
AVÂND ÎN VEDERE dorinţa lor de a continua dezvoltarea dialogului politic periodic privind aspectele bilaterale şi internaţionale de interes reciproc,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor faţă de obligaţiile internaţionale de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători ai acestora,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a-şi consolida cooperarea în domeniul justiţiei, libertăţii şi securităţii, inclusiv în domeniul combaterii corupţiei,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a contribui, prin cooperarea lor amplă într-un spectru larg de domenii de interes comun, la dezvoltarea politică, socioeconomică şi instituţională a Republicii Kârgâze,
AVÂND ÎN VEDERE dorinţa lor de a-şi consolida relaţiile economice pe baza principiilor unei economii de piaţă libere şi de a crea un climat favorabil extinderii relaţiilor bilaterale în materie de comerţ şi de investiţii, precum şi a conectivităţii,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a respecta drepturile şi obligaţiile care decurg din calitatea de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (denumită în continuare "OMC"), precum şi angajamentul lor faţă de punerea în aplicare în mod transparent şi nediscriminatoriu a drepturilor şi obligaţiilor respective,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a respecta principiul dezvoltării durabile şi de a colabora în vederea atingerii obiectivelor documentului final intitulat "Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă" al summitului ONU pentru adoptarea agendei de dezvoltare post-2015, adoptată prin Rezoluţia A/RES/70/1 a Adunării Generale a ONU la 25 septembrie 2015 (denumită în continuare "Agenda 2030"), ţinând seama în mod corespunzător de programele lor interne,
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a asigura durabilitatea şi protecţia mediului, precum şi punerea în aplicare a acordurilor multilaterale de mediu la care sunt părţi, precum şi angajamentul lor de a consolida cooperarea în domeniile mediului şi reducerii riscului de dezastre, precum şi în toate domeniile politicilor climatice, în concordanţă cu obiectivele Acordului de la Paris în temeiul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 12 decembrie 2015 (denumit în continuare "Acordul de la Paris privind schimbările climatice"),
AVÂND ÎN VEDERE angajamentul lor de a promova cooperarea transfrontalieră şi interregională,
LUÂND ACT de faptul că, în cazul în care părţile decid, în cadrul prezentului acord, să încheie acorduri specifice în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, încheiate de Uniunea Europeană în temeiul părţii a treia titlul V din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ("TFUE") ulterior intrării în vigoare a prezentului acord, dispoziţiile unor astfel de viitoare acorduri specifice nu vor fi obligatorii pentru Irlanda, cu excepţia cazului în care Uniunea Europeană, simultan cu Irlanda, în ceea ce priveşte relaţiile sale bilaterale anterioare, notifică Republicii Kârgâze faptul că Irlanda şi-a asumat obligaţii în temeiul unor astfel de viitoare acorduri specifice ca parte a Uniunii Europene, în conformitate cu Protocolul nr. 21 privind poziţia Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană ("TUE") şi la TFUE; luând act, de asemenea, că orice măsuri interne ulterioare ale Uniunii Europene care sunt adoptate în temeiul părţii a treia titlul V din TFUE pentru punerea în aplicare a prezentului acord nu vor fi obligatorii pentru Irlanda, cu excepţia cazului în care Irlanda şi-a notificat intenţia de a participa la astfel de măsuri sau de a le accepta în conformitate cu Protocolul nr. 21; şi luând act şi de faptul că astfel de acorduri viitoare sau astfel de măsuri interne ulterioare ale Uniunii Europene vor intra în domeniul de aplicare al Protocolului (nr. 22) privind poziţia Danemarcei, anexat la TUE şi la TFUE,
CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:
-****-
Art. 1: Obiective
(1)Prezentul acord stabileşte un parteneriat şi o cooperare consolidate între părţi, bazate pe valori comune, interese comune şi ambiţia de a-şi consolida relaţiile în toate domeniile de aplicare a acordului, în beneficiul lor reciproc.
(2)Această cooperare este un proces între părţi care contribuie la dezvoltarea durabilă, pace, stabilitate şi securitate, printr-o convergenţă sporită în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate, cooperarea politică şi economică şi multilateralismul eficace.
Art. 2: Principii generale
(1)Respectarea principiilor democratice şi a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în special în Carta ONU, DUDO, Actul final de la Helsinki al OSCE şi alte instrumente internaţionale referitoare la drepturile omului la care participă părţile, precum şi respectarea principiilor statului de drept, reprezintă fundamentul politicilor interne şi internaţionale ale părţilor şi constituie un element esenţial al prezentului acord.
(2)Părţile îşi reafirmă respectul faţă de principiile bunei guvernanţe, inclusiv combaterea corupţiei la toate nivelurile.
(3)Părţile îşi reiterează angajamentul faţă de principiile economiei de piaţă, promovând dezvoltarea durabilă şi combaterea schimbărilor climatice.
(4)Părţile se angajează în favoarea combaterii diferitelor forme de criminalitate organizată transnaţională şi de terorism, a proliferării armelor de distrugere în masă (denumite în continuare "ADM") şi a vectorilor purtători ai acestora, precum şi în favoarea multilateralismului eficace.
(5)Părţile pun în aplicare prezentul acord pe baza valorilor comune, a principiilor dialogului, încrederii şi respectului reciproc, cooperării regionale, multilateralismului eficace şi respectării obligaţiilor lor internaţionale care decurg, în special, din calitatea lor de membri ai ONU şi OSCE.
Art. 3: Obiectivele dialogului politic
Părţile dezvoltă un dialog politic eficace în toate domeniile de interes reciproc, inclusiv politica externă şi de securitate şi reforma internă. Obiectivele dialogului politic sunt:
a)sporirea eficacităţii cooperării politice şi a convergenţei în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate şi promovarea, menţinerea şi consolidarea păcii şi a stabilităţii şi securităţii regionale şi internaţionale pe baza unui multilateralism eficace;
b)consolidarea democraţiei şi a dezvoltării politice, precum şi a dezvoltării durabile socioeconomice şi instituţionale în Republica Kârgâză;
c)consolidarea respectării principiilor democratice, a statului de drept şi a bunei guvernanţe, a drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a principiului nediscriminării şi intensificarea cooperării în aceste domenii;
d)dezvoltarea dialogului şi aprofundarea cooperării în domeniul securităţii şi apărării;
e)promovarea soluţionării paşnice a conflictelor şi a principiilor integrităţii teritoriale, inviolabilităţii frontierelor, suveranităţii şi independenţei;
f)îmbunătăţirea condiţiilor de cooperare regională.
Art. 4: Democraţia şi statul de drept
Părţile consolidează dialogul şi cooperarea în scopul:
a)asigurării aplicării principiilor democratice şi a statului de drept;
b)dezvoltării, consolidării şi sporirii stabilităţii, eficacităţii şi responsabilităţii instituţiilor democratice;
c)continuării reformei judiciare şi juridice şi a funcţionării eficace a instituţiilor în domeniile asigurării aplicării legii şi administrării justiţiei, astfel încât să se asigure accesul egal la justiţie şi dreptul la un proces echitabil (inclusiv drepturile procedurale ale suspecţilor, acuzaţilor şi victimelor), să se garanteze independenţa, responsabilitatea, calitatea şi eficienţa sistemului judiciar, a urmăririi penale şi a asigurării respectării legii;
d)promovării e-guvernării şi continuării reformei administraţiei publice pentru a construi o guvernanţă responsabilă, eficientă şi transparentă la nivel naţional, regional şi local;
e)consolidării proceselor electorale şi a capacităţilor organismelor de gestionare a alegerilor;
f)asigurării combaterii eficace a corupţiei la toate nivelurile.
Art. 5: Drepturile omului şi libertăţile fundamentale
Părţile cooperează pentru promovarea şi protejarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi consolidează dialogul şi cooperarea în scopul:
a)asigurării respectării drepturilor omului, a principiului nediscriminării şi a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor şi grupurilor vulnerabile;
b)asigurării protecţiei libertăţilor fundamentale, inclusiv a libertăţii de exprimare, a libertăţii de întrunire şi de asociere, precum şi a libertăţii mass-mediei şi a libertăţii religioase;
c)promovării drepturilor economice, sociale şi culturale:
d)promovării egalităţii de gen, promovării, protejării şi respectării drepturilor fetelor şi ale femeilor, inclusiv prin asigurarea participării lor active în sfera publică şi privată;
e)consolidării instituţiilor naţionale din domeniul drepturilor omului, inclusiv prin participarea acestora la procesele decizionale;
f)consolidării cooperării în cadrul organismelor Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru drepturile omului şi al procedurilor speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului, inclusiv monitorizarea adecvată a recomandărilor acestora în conformitate cu legislaţia naţională a părţilor.
Art. 6: Societatea civilă
Părţile cooperează pentru a consolida societatea civilă şi rolul acesteia în dezvoltarea economică, socială şi politică a unei societăţi democratice deschise, în special prin:
a)consolidarea capacităţii, a independenţei şi a transparenţei organizaţiilor societăţii civile;
b)încurajarea implicării societăţii civile în procesele de legiferare şi de elaborare a politicilor prin stabilirea unui dialog deschis, transparent şi regulat între instituţiile publice, pe de o parte, şi reprezentanţii societăţii civile, pe de altă parte;
c)încurajarea consolidării contactelor, a schimbului de informaţii şi de experienţă, inclusiv prin seminare şi consultări între toate sectoarele societăţii civile din Uniunea Europeană şi din Republica Kârgâză, inclusiv prin punerea în aplicare a prezentului acord.
Art. 7: Politica externă şi de securitate
(1)Părţile îşi reafirmă angajamentul faţă de principiile şi normele de drept internaţional, inclusiv cele consacrate în Carta ONU şi în Actul final de la Helsinki al OSCE, şi faţă de promovarea acestor principii şi norme în relaţiile lor bilaterale şi multilaterale.
(2)Părţile îşi intensifică dialogul şi cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate, inclusiv în ceea ce priveşte diverse aspecte ale politicii de securitate şi apărare, şi abordează, în special, aspecte legate de prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, reducerea riscurilor, securitatea cibernetică, funcţionarea eficientă a sectorului de securitate, stabilitatea regională, dezarmare, neproliferare, controlul armelor şi controlul exporturilor.
Art. 8: Infracţiunile grave care afectează comunitatea internaţională
(1)Părţile reafirmă faptul că cele mai grave infracţiuni care afectează întreaga comunitate internaţională nu trebuie să rămână nepedepsite şi că trebuie asigurată urmărirea penală eficace a acestora prin adoptarea de măsuri la nivel intern şi internaţional.
(2)Părţile consideră că înfiinţarea şi funcţionarea eficace a Curţii Penale Internaţionale constituie o evoluţie importantă pentru pacea şi justiţia internaţionale. Părţile îşi consolidează cooperarea în ceea ce priveşte promovarea păcii şi a justiţiei internaţionale. Părţile promovează universalitatea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi vor discuta chestiunea ratificării şi a punerii în aplicare, ţinând seama de cadrele lor juridice şi constituţionale.
(3)Părţile convin să coopereze îndeaproape pentru a preveni genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război prin utilizarea cadrelor bilaterale şi multilaterale corespunzătoare.
Art. 9: Prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor
Părţile cooperează în ceea ce priveşte prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor şi acţionează împotriva conflictelor din regiune pentru a crea un mediu de pace şi stabilitate.
Art. 10: Cooperarea regională şi soluţionarea paşnică a conflictelor
(1)Părţile îşi intensifică eforturile comune de îmbunătăţire a condiţiilor pentru continuarea cooperării regionale în domenii-cheie precum apa, energia, mediul şi schimbările climatice, gestionarea integrată a resurselor de apă şi hidroenergie, managementul frontierelor care facilitează fluxul transfrontalier de persoane şi mărfuri, precum şi dezvoltarea democratică şi durabilă, contribuind astfel la relaţiile de bună vecinătate, la stabilitate şi securitate în Asia Centrală. Părţile depun eforturi în vederea soluţionării paşnice a conflictelor.
(2)Eforturile menţionate la alineatul (1) urmăresc obiectivul de menţinere a păcii şi securităţii internaţionale, astfel cum este consacrat în Carta ONU, în Actul final de la Helsinki al OSCE şi în alte acte multilaterale relevante la care părţile aderă.
Art. 11: Combaterea proliferării ADM
(1)Părţile consideră că proliferarea ADM şi a vectorilor purtători ai acestora, atât către actorii statali, cât şi către cei nestatali, reprezintă una dintre cele mai grave ameninţări la adresa stabilităţii şi securităţii internaţionale. Părţile convin, prin urmare, să coopereze şi să contribuie la combaterea proliferării ADM şi a vectorilor purtători ai acestora prin respectarea în totalitate şi prin punerea în aplicare la nivel naţional a obligaţiilor care le revin în temeiul tratatelor şi acordurilor internaţionale privind dezarmarea şi neproliferarea şi al altor obligaţii internaţionale relevante. Părţile convin că această dispoziţie reprezintă un element esenţial al prezentului acord.
(2)Mai mult, părţile convin să coopereze şi să contribuie la combaterea proliferării ADM şi a vectorilor purtători ai acestora prin:
a)luarea de măsuri în vederea semnării sau a ratificării instrumentelor internaţionale relevante ori a aderării la acestea, după caz, şi în vederea punerii în aplicare pe deplin a acestora;
b)stabilirea unui sistem eficace de control al exporturilor naţionale, care să controleze atât exporturile, cât şi tranzitul bunurilor legate de armele de distrugere în masă, inclusiv un control al utilizării finale a tehnologiilor cu dublă utilizare legată de armele de distrugere în masă, şi care să prevadă sancţiuni eficace în cazul nerespectării controalelor exporturilor.
(3)Părţile convin să stabilească un dialog politic periodic care să însoţească şi să consolideze aceste elemente.
Art. 12: Armele de calibru mic şi armamentul uşor şi controlul exporturilor de arme convenţionale
(1)Părţile recunosc că fabricarea, transferul şi circulaţia ilicite de arme de calibru mic şi armament uşor (denumite în continuare "SALW"), inclusiv muniţia aferentă, precum şi acumularea în exces a acestora, gestionarea lor necorespunzătoare, stocurile securizate în mod neadecvat şi răspândirea necontrolată a acestor arme reprezintă în continuare o ameninţare gravă la adresa păcii şi securităţii internaţionale.
(2)Părţile convin să respecte şi să pună în aplicare pe deplin obligaţiile care le revin de a soluţiona problema comerţului ilicit cu SALW, inclusiv cu muniţia aferentă, în temeiul acordurilor internaţionale în vigoare, al rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, precum şi al angajamentelor pe care şi le-au asumat în cadrul altor instrumente internaţionale aplicabile în acest domeniu, cum ar fi Programul de acţiune al ONU pentru prevenirea, combaterea şi eradicarea comerţului ilicit cu arme de calibru mic şi armament uşor sub toate aspectele sale, adoptat la 20 iulie 2001.
(3)Părţile recunosc importanţa sistemelor de control intern pentru transferurile de arme convenţionale, în conformitate cu standardele internaţionale existente. Părţile recunosc importanţa aplicării acestor controale într-un mod responsabil, pentru a contribui astfel la pacea, securitatea şi stabilitatea internaţională şi regională, la reducerea suferinţei umane, precum şi la prevenirea deturnării armelor convenţionale.
(4)Prin urmare, părţile se angajează să coopereze şi să asigure coordonarea, complementaritatea şi sinergia în eforturile lor de reglementare sau de îmbunătăţire a reglementării comerţului internaţional cu arme convenţionale, precum şi de prevenire, combatere şi eradicare a comerţului ilicit cu arme. Părţile convin să stabilească un dialog politic periodic, care să însoţească şi să consolideze acest demers.
Art. 13: Protecţia datelor cu caracter personal
(1)Părţile recunosc importanţa promovării şi asigurării drepturilor fundamentale la viaţă privată şi la protecţia datelor cu caracter personal, ca factor central al încrederii cetăţenilor în economia digitală şi ca element esenţial pentru dezvoltarea în continuare a schimburilor comerciale şi a cooperării în materie de aplicare a legii.
(2)Părţile cooperează pentru a asigura protecţia şi aplicarea efectivă a acestor drepturi, inclusiv în contextul prevenirii şi combaterii terorismului şi a altor infracţiuni transnaţionale. Cooperarea poate include consolidarea capacităţilor, asistenţa tehnică şi schimbul de informaţii şi de expertiză, precum şi alte forme.
(3)Părţile cooperează pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal, prin schimbul de cele mai bune practici şi de experienţă, luând în considerare instrumentele juridice şi standardele europene şi internaţionale. Ca modalitate de a facilita cooperarea, Republica Kârgâză va depune eforturi pentru aderarea la Convenţia Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la 28 ianuarie 1981, şi la Protocolul adiţional la Convenţia pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autorităţile de control şi fluxul transfrontalier al datelor, încheiat la 8 noiembrie 2001, precum şi pentru punerea în aplicare a convenţiei menţionate şi a protocolului adiţional la aceasta.
Art. 14: Cooperarea în domeniul migraţiei, al azilului şi al managementului frontierelor
(1)Părţile reafirmă importanţa stabilirii unui dialog amplu cu privire la toate aspectele legate de migraţie, inclusiv migraţia legală, după caz, protecţia internaţională şi combaterea migraţiei ilegale, precum şi combaterea introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane.
(2)Cooperarea se bazează pe o evaluare a nevoilor specifice, efectuată prin consultare reciprocă între părţi, şi este pusă în aplicare în conformitate cu legislaţia relevantă în vigoare a părţilor. Aceasta se axează, în special, pe:
a)abordarea cauzelor profunde ale migraţiei;
b)elaborarea şi punerea în aplicare a legislaţiei şi practicilor naţionale în materie de protecţie internaţională, în vederea respectării dispoziţiilor Convenţiei privind statutul refugiaţilor, adoptată la 28 iulie 1951, şi ale Protocolului privind statutul refugiaţilor, încheiat la 31 ianuarie 1967;
c)reamintirea Declaraţiei de la New York pentru refugiaţi şi migranţi, adoptată prin Rezoluţia A/RES/71/1 a Adunării Generale a ONU la 19 septembrie 2016;
d)normele în materie de admisie, drepturile şi statutul persoanelor admise, tratamentul echitabil şi integrarea persoanelor care nu au cetăţenia statului-gazdă aflate în situaţie de şedere legală, educaţia, formarea şi măsurile de combatere a rasismului şi a xenofobiei;
e)stabilirea unei politici preventive eficace împotriva migraţiei ilegale, a introducerii ilegale de migranţi şi a traficului de persoane, care să includă mijloacele de combatere a reţelelor de persoane care introduc ilegal migranţi şi de traficanţi şi de asigurare a protecţiei victimelor acestui tip de trafic în cadrul instrumentelor internaţionale relevante;
f)aspecte cum ar fi organizarea, formarea, bunele practici şi alte măsuri operaţionale în domeniile gestionării migraţiei, în special a migraţiei ilegale, securităţii documentelor, politicii în domeniul vizelor, precum şi sistemelor de management al frontierelor şi sistemelor de informaţii privind migraţia.
Art. 15: Readmisia şi combaterea migraţiei ilegale
(1)În cadrul cooperării lor care vizează prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, părţile convin că:
a)Republica Kârgâză readmite orice resortisant al său care nu îndeplineşte sau nu mai îndeplineşte condiţiile în vigoare privind intrarea, prezenţa sau şederea pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, la cererea acestuia din urmă şi fără alte formalităţi;
b)fiecare stat membru al Uniunii Europene readmite orice resortisant al său care nu îndeplineşte sau nu mai îndeplineşte condiţiile în vigoare privind intrarea, prezenţa sau şederea pe teritoriul Republicii Kârgâze, la cererea acesteia din urmă şi fără alte formalităţi;
c)statele membre ale Uniunii Europene şi Republica Kârgâză furnizează resortisanţilor lor documente de călătorie corespunzătoare în acest scop sau acceptă utilizarea documentului european de călătorie instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) Regulamentul (UE) 2016/1953 al Parlamentului European şi al Consiliului (1) în scopul returnării. În cazul în care persoana care urmează a fi readmisă nu este în posesia niciunui document sau a unei alte dovezi a cetăţeniei sale, reprezentanţele diplomatice şi consulare competente ale statului membru în cauză sau ale Republicii Kârgâze, la cererea Republicii Kârgâze sau a statului membru în cauză, cooperează pe deplin în vederea stabilirii cetăţeniei persoanei respective.
(1)Regulamentul (UE) Regulamentul (UE) 2016/1953 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind instituirea unui document european de călătorie pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală şi de abrogare a Recomandării Consiliului din 30 noiembrie 1994 (JO UE L 311, 17.11.2016, p. 13).
(2)Părţile convin să încheie, la cerere, un acord între Uniunea Europeană şi Republica Kârgâză, prin care să reglementeze obligaţiile specifice pentru statele membre ale Uniunii Europene şi Republica Kârgâză în ceea ce priveşte readmisia, inclusiv dispoziţii detaliate privind readmisia resortisanţilor altor ţări şi a apatrizilor. De asemenea, părţile pot lua în considerare, în cazul în care condiţiile permit acest lucru, o posibilă negociere a unui acord între Uniunea Europeană şi Republica Kârgâză privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetăţenii Uniunii Europene şi ai Republicii Kârgâze.
Art. 16: Combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului
(1)Părţile cooperează în vederea prevenirii şi a combaterii eficace a utilizării instituţiilor lor financiare şi a întreprinderilor şi profesiilor nefinanciare desemnate pentru spălarea produselor provenite din activităţi infracţionale şi pentru finanţarea terorismului.
(2)În acest scop, părţile fac schimb de informaţii în cadrul legislaţiei lor respective şi cooperează pentru a asigura punerea în aplicare efectivă şi deplină a recomandărilor Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI) şi a altor standarde adoptate de organismele internaţionale relevante care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu. Cooperarea respectivă poate include, printre altele, identificarea, depistarea, sechestrarea, confiscarea şi recuperarea activelor sau a fondurilor provenite din veniturile obţinute din infracţiuni.
Art. 17: Drogurile ilicite
(1)Părţile cooperează pentru a asigura o abordare echilibrată, bazată pe dovezi şi integrată în ceea ce priveşte drogurile ilicite, precum şi noile substanţe psihoactive.
(2)Politicile şi acţiunile în materie de droguri sunt menite să consolideze structurile de prevenire şi combatere a drogurilor ilicite, să reducă furnizarea, traficul şi cererea de droguri ilicite şi să abordeze consecinţele de ordin sanitar şi social ale utilizării de droguri ilicite, în vederea reducerii efectelor nocive. Părţile cooperează pentru a preveni deturnarea precursorilor chimici utilizaţi la fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a substanţelor psihotrope, precum şi a substanţelor psihoactive noi.
(3)Părţile convin asupra metodelor de cooperare necesare pentru atingerea obiectivelor menţionate la alineatul (1). Acţiunile se bazează pe principiile convenite de comun acord, prevăzute în convenţiile relevante ale ONU privind controlul drogurilor, precum şi pe recomandările stabilite în documentul final intitulat "Angajamentul nostru comun pentru abordarea şi combaterea eficientă a problemei drogurilor la nivel mondial", adoptat prin Rezoluţia A/RES/S-30/1 a Adunării Generale a ONU la 19 aprilie 2016, acesta fiind cel mai recent consens internaţional privind politica internaţională în materie de droguri, pentru a face bilanţul punerii în aplicare a angajamentelor asumate pentru abordarea şi combaterea în comun a problemei drogurilor la nivel mondial.
Art. 18: Combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei
(1)Părţile cooperează în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea activităţilor infracţionale şi ilegale, inclusiv a activităţilor transnaţionale, organizate sau nu, cum ar fi:
a)introducerea ilegală de migranţi şi traficul de persoane;
b)contrabanda şi traficul de arme de foc, inclusiv de SALW;
c)contrabanda şi traficul de droguri ilicite;
d)contrabanda şi traficul de bunuri;
e)activităţile economice şi financiare ilegale, cum ar fi contrafacerea, frauda fiscală şi fraudele legate de achiziţiile publice;
f)deturnarea de fonduri în cadrul unor proiecte finanţate de donatori internaţionali;
g)corupţia activă şi pasivă, atât în sectorul privat, cât şi în cel public;
h)falsificarea de documente şi prezentarea de declaraţii false;
i)criminalitatea informatică.
(2)Părţile consolidează cooperarea bilaterală, regională şi internaţională între organismele de aplicare a legii, inclusiv formarea şi schimbul de experienţă. Părţile pun în aplicare în mod eficace standardele internaţionale relevante, în special pe cele consacrate în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate adoptată prin Rezoluţia A/RES/55/25 a Adunării Generale a ONU la 8 ianuarie 2001 şi protocoalele la aceasta.
(3)Părţile cooperează în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei în concordanţă cu standardele internaţionale relevante, în special cu cele consacrate în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei adoptată prin Rezoluţia A/RES/58/4 a Adunării Generale a ONU la 31 octombrie 2003 şi cu recomandările care decurg din evaluările efectuate pe baza acestei convenţii.
Art. 19: Combaterea terorismului
(1)Părţile reafirmă importanţa luptei împotriva terorismului şi a prevenirii acestuia şi convin să colaboreze la nivel bilateral, regional şi internaţional pentru a preveni şi a combate terorismul în toate formele şi manifestările sale.
(2)Părţile convin asupra faptului că este esenţial ca lupta împotriva terorismului să se realizeze cu respectarea deplină a statului de drept şi în deplină conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv cu dreptul internaţional al drepturilor omului, cu dreptul internaţional al refugiaţilor şi cu dreptul internaţional umanitar, cu principiile Cartei ONU, precum şi cu toate instrumentele internaţionale relevante în materie de combatere a terorismului.
(3)Părţile subliniază importanţa ratificării universale şi a punerii în aplicare a tuturor convenţiilor şi protocoalelor ONU legate de combaterea terorismului. Părţile convin să promoveze dialogul cu privire la proiectul de convenţie generală privind terorismul internaţional şi să coopereze în vederea punerii în aplicare a Strategiei globale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de combatere a terorismului, adoptată prin Rezoluţia A/RES/60/288 a Adunării Generale a ONU la 8 septembrie 2006, precum şi a tuturor rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.
(4)Părţile reafirmă importanţa unei abordări judiciare şi de asigurare a respectării legii în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului şi convin să coopereze în domeniul prevenirii şi al eradicării terorismului, în special prin:
a)schimbul de informaţii referitoare la grupurile teroriste, terorişti şi reţelele lor de sprijin, în conformitate cu reglementările internaţionale şi naţionale, îndeosebi în ceea ce priveşte protecţia datelor şi a vieţii private;
b)schimbul de experienţă în ceea ce priveşte prevenirea şi eradicarea terorismului, mijloacele, metodele şi aspectele tehnice ale acestora, precum şi în ceea ce priveşte formarea, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
c)schimbul de opinii privind radicalizarea şi recrutarea şi privind modalităţile de combatere a radicalizării şi de promovare a deradicalizării şi a reabilitării;
d)schimbul de opinii şi de experienţă în ceea ce priveşte circulaţia şi deplasările transfrontaliere ale unor persoane suspectate de terorism, precum şi în ceea ce priveşte ameninţările teroriste;
e)schimbul de bune practici în materie de protecţie a drepturilor omului în lupta împotriva terorismului, în special în ceea ce priveşte procedurile penale;
f)asigurarea incriminării infracţiunilor de terorism şi luarea de măsuri de combatere a finanţării terorismului;
g)adoptarea unor măsuri împotriva ameninţării pe care o reprezintă terorismul de natură chimică, biologică, radiologică şi nucleară şi întreprinderea măsurilor necesare pentru a preveni achiziţia, transferul şi utilizarea în scopuri teroriste a materialelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare, precum şi pentru a preveni actele ilegale îndreptate împotriva instalaţiilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare de mare risc.
(5)Cooperarea se bazează pe evaluările disponibile relevante şi se desfăşoară prin consultarea reciprocă dintre părţi.
Art. 20: Cooperarea judiciară şi juridică
(1)Părţile consolidează cooperarea existentă privind asistenţa judiciară reciprocă şi extrădarea pe baza acordurilor internaţionale relevante. Părţile consolidează mecanismele existente şi, după caz, iau în considerare dezvoltarea de noi mecanisme pentru a facilita cooperarea internaţională în acest domeniu. Cooperarea respectivă include, după caz, aderarea la instrumentele internaţionale relevante şi punerea în aplicare a acestora, precum şi o cooperare mai strânsă cu Eurojust.
(2)Părţile dezvoltă o cooperare judiciară şi juridică în materie civilă şi comercială, în special, în ceea ce priveşte negocierea, ratificarea şi punerea în aplicare a convenţiilor multilaterale privind cooperarea judiciară în materie civilă, inclusiv a convenţiilor Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat.
Art. 21: Protecţia consulară
Autorităţile diplomatice şi consulare ale oricărui stat membru al Uniunii Europene reprezentat acordă protecţie oricărui resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene care nu are o reprezentanţă permanentă în Republica Kârgâză în măsură să ofere efectiv protecţie consulară într-un anumit caz, în aceleaşi condiţii ca în cazul resortisanţilor respectivului stat membru.
În vederea stabilirii unei proceduri coordonate care să le permită resortisanţilor Republicii Kârgâze să beneficieze de protecţie consulară în statele membre ale Uniunii Europene în care Republica Kârgâză nu are o reprezentanţă permanentă în măsură să ofere efectiv protecţie consulară într-un anumit caz, se renunţă la cerinţa ca oficiile consulare ale Republicii Kârgâze stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene să transmită o notificare în temeiul articolului 7 din Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare, adoptată la 24 aprilie 1963.
Art. 22: Obiective
Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:
a)extinderea, diversificarea şi facilitarea comerţului între părţi, în special prin dispoziţii privind regimul vamal şi facilitarea comerţului, barierele tehnice în calea comerţului, precum şi măsurile sanitare şi fitosanitare, menţinând, în acelaşi timp, dreptul fiecărei părţi de a legifera în vederea atingerii obiectivelor de politică publică;
b)facilitarea comerţului cu servicii şi a investiţiilor între părţi, inclusiv prin intermediul transferului liber al plăţilor curente şi al circulaţiei capitalurilor;
c)deschiderea efectivă şi reciprocă a pieţelor de achiziţii publice ale părţilor;
d)promovarea inovării şi a creativităţii prin asigurarea unei protecţii adecvate şi eficiente a tuturor drepturilor de proprietate intelectuală;
e)promovarea condiţiilor care favorizează concurenţa nedenaturată în cadrul activităţilor economice ale părţilor, în special în ceea ce priveşte comerţul şi investiţiile dintre acestea;
f)dezvoltarea comerţului internaţional într-un mod care să contribuie la dezvoltarea durabilă în dimensiunile sale economice, sociale şi de mediu;
g)stabilirea unui mecanism eficace, echitabil şi previzibil de soluţionare a litigiilor privind interpretarea şi aplicarea prezentului titlu.
Art. 23: Definiţii
În sensul prezentului titlu:
a)"Acordul privind agricultura" înseamnă Acordul privind agricultura inclus în anexa 1A la Acordul OMC;
b)"Acordul privind procedurile de acordare a licenţelor de import" înseamnă Acordul privind procedurile de acordare a licenţelor de import inclus în anexa 1A la Acordul OMC;
c)"Acordul antidumping" înseamnă Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994, inclus în anexa 1A la Acordul OMC;
d)"zile" înseamnă zile calendaristice, inclusiv weekenduri şi sărbători;
e)"Tratatul privind Carta energiei" înseamnă Tratatul privind Carta energiei, întocmit la Lisabona la 17 decembrie 1994;
f)"existent" înseamnă în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului acord;
g)"GATT 1994" înseamnă Acordul general pentru tarife şi comerţ din 1994, inclus în anexa 1A la Acordul OMC;
h)"GATS" înseamnă Acordul General privind Comerţul cu Servicii inclus în anexa 1B la Acordul OMC;
i)"măsură" include orice măsură luată de o parte sub formă de act cu putere de lege, de normă administrativă, de normă, de procedură, de decizie, de acţiune administrativă sau sub orice altă formă (2);
(2)Pentru mai multă certitudine, termenul "măsură" include omisiunea de a acţiona.
j)"măsuri luate de o parte" înseamnă orice măsuri adoptate sau menţinute de (3):
(3)Pentru mai multă certitudine, termenul "măsuri luate de o parte" vizează măsurile luate de entităţile enumerate la litera (j) punctele (i) şi (ii), care sunt adoptate sau menţinute prin impunerea, dirijarea sau controlarea, în mod direct sau indirect, a comportamentului altor entităţi în legătură cu respectivele măsuri.
(i)administraţii sau autorităţi centrale, regionale sau locale; şi
(ii)organisme neguvernamentale în exercitarea competenţelor care le-au fost delegate de administraţiile sau autorităţile centrale, regionale sau locale;
k)"persoană" înseamnă o persoană fizică sau juridică;
l)"Convenţia de la Kyoto revizuită" înseamnă Convenţia internaţională pentru simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale, încheiată la Kyoto la 18 mai 1973, astfel cum a fost modificată;
m)"Acordul privind măsurile de salvgardare" înseamnă Acordul privind măsurile de salvgardare inclus în anexa 1A la Acordul OMC;
n)"Acordul SMC" înseamnă Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii inclus în anexa 1A la Acordul OMC;
o)"Acordul SPS" înseamnă Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare inclus în anexa 1A la Acordul OMC;
p)"Acordul BTC" înseamnă Acordul privind barierele tehnice în calea comerţului inclus în anexa 1A la Acordul OMC;
q)"ţară terţă" înseamnă o ţară sau un teritoriu care se situează în afara domeniului geografic de aplicare a prezentului acord;
r)"Acordul privind facilitarea comerţului" înseamnă Acordul privind facilitarea comerţului din anexa 1A la Acordul OMC;
s)"Acordul TRIPS" înseamnă Acordul privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală inclus în anexa 1C la Acordul OMC;
t)"Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor" înseamnă Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor, încheiată la Viena la 23 mai 1969;
u)"Declaraţia de la Arusha a Organizaţiei Mondiale a Vămilor" înseamnă Declaraţia Consiliului de Cooperare Vamală privind buna guvernanţă şi integritatea vămilor, astfel cum a fost revizuită ultima dată în iunie 2003;
v)"OMC" înseamnă Organizaţia Mondială a Comerţului;
w)"Acordul OMC" înseamnă Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, încheiat la 15 aprilie 1994.
Art. 24: Relaţia cu alte acorduri internaţionale
(1)Părţile îşi afirmă drepturile şi obligaţiile pe care le au una faţă de alta în temeiul Acordului OMC şi al oricăror altor acorduri la care ambele sunt părţi.
(2)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează ca obligând-o pe vreuna dintre părţi să acţioneze într-un mod incompatibil cu obligaţiile care îi revin în temeiul Acordului OMC.
Art. 25: Trimiteri la acte cu putere de lege şi norme administrative, precum şi la alte acorduri
(1)Orice trimitere din prezentul titlu la acte cu putere de lege şi norme administrative, fie în general, fie prin trimitere la un anumit statut, regulament sau directivă, se interpretează ca trimitere la actele cu putere de lege şi normele administrative modificate, cu excepţia cazului în care se prevede altfel.
(2)Orice trimitere sau încorporare, prin intermediul unei trimiteri, în prezentul titlu, la alte acorduri sau instrumente juridice, în totalitate sau în parte, se interpretează, cu excepţia cazului în care se prevede altfel, ca incluzând:
a)anexele, protocoalele, notele de subsol, notele interpretative şi notele explicative aferente; şi
b)acordurile succesoare la care părţile au aderat sau modificările care sunt obligatorii pentru părţi, cu excepţia cazului în care trimiterea se referă la drepturi existente.
Art. 26: Dreptul de acţiune în temeiul dreptului intern
O parte nu prevede un drept de acţiune în conformitate cu dreptul său împotriva celeilalte părţi, pe motiv că o măsură a celeilalte părţi este incompatibilă cu prezentul acord.
Art. 27: Sarcini specifice ale Consiliului de cooperare care acţionează în configuraţia "Comerţ"
(1)Atunci când îndeplineşte oricare dintre sarcinile care îi sunt conferite în legătură cu prezentul titlu, Consiliul de cooperare este compus din reprezentanţi ai părţilor responsabili cu aspectele legate de comerţ, în conformitate cu cadrele juridice respective ale părţilor, sau din persoane desemnate de aceştia.
(2)Consiliul de cooperare, acţionând în configuraţia sa "Comerţ":
a)are competenţa de a adopta decizii în vederea actualizării sau a modificării următoarelor elemente, pe baza consimţământului reciproc, respectând în mod corespunzător finalizarea procedurilor interne ale părţilor, astfel cum se prevede în legislaţia lor:
(i)anexa 2;
(ii)anexele 8-A, 8-B şi 8-C;
(iii)anexa 9;
(iv)anexele 14-A şi 14-B;
(v)protocolul;
actualizările şi modificările respective sunt confirmate de schimbul de note diplomatice dintre părţi şi intră în vigoare la data acestuia, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel;
b)poate adopta decizii în vederea interpretării dispoziţiilor din prezentul titlu;
c)poate adopta decizii de înfiinţare a unor subcomitete suplimentare faţă de cele prevăzute în prezentul titlu, compuse din reprezentanţi ai părţilor, şi le poate atribui acestora responsabilităţi care ţin de competenţa sa; Consiliul de cooperare poate decide, de asemenea, modificarea funcţiilor atribuite subcomitetelor pe care le înfiinţează, precum şi dizolvarea acestora.
(3)Consiliul de cooperare, acţionând în configuraţia sa "Comerţ", adoptă decizii şi formulează recomandările corespunzătoare în urma finalizării procedurilor interne ale părţilor, astfel cum se prevede în legislaţia acestora.
(4)În cazul în care nu sunt disponibile reuniuni ale Consiliului de cooperare, deciziile menţionate la alineatul (2) pot fi adoptate prin procedură scrisă.
Art. 28: Sarcini specifice ale Comitetului de cooperare care acţionează în configuraţia "Comerţ"
(1)Atunci când îndeplineşte oricare dintre sarcinile care îi sunt conferite prin prezentul titlu, Comitetul de cooperare este compus din reprezentanţi ai părţilor responsabili cu aspectele legate de comerţ sau din persoanele desemnate de aceştia.
(2)Comitetul de cooperare acţionând în configuraţia "Comerţ" are, în special, următoarele sarcini:
a)asistă Consiliul de cooperare în îndeplinirea sarcinilor sale referitoare la chestiuni legate de comerţ;
b)răspunde de implementarea şi de punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului titlu; în acest sens şi fără a aduce atingere drepturilor stabilite în capitolul 14, oricare dintre părţi poate supune atenţiei Comitetului de cooperare orice chestiune legată de aplicarea sau interpretarea prezentului titlu;
c)supraveghează elaborarea ulterioară a prezentului titlu, după caz, şi evaluează rezultatele obţinute în urma aplicării sale;
d)caută modalităţi adecvate de prevenire şi soluţionare a problemelor care ar putea apărea în alte condiţii în domeniile reglementate de prezentul titlu; şi
e)supraveghează activitatea tuturor subcomitetelor înfiinţate în temeiul prezentului titlu.
(3)În îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, Comitetul de cooperare poate prezenta propuneri privind necesitatea de a adopta deciziile de a efectua actualizări sau modificări, astfel cum se menţionează la articolul 27 alineatul (2) litera (a), sau de a emite interpretări, astfel cum se menţionează la articolul 27 alineatul (2) litera (b), atunci când nu sunt disponibile reuniuni ale Consiliului de cooperare.
(4)Comitetul de cooperare, acţionând în configuraţia sa "Comerţ", adoptă decizii şi formulează recomandările corespunzătoare în urma finalizării procedurilor interne ale părţilor, astfel cum se prevede în legislaţia acestora.
Art. 29: Coordonatori
(1)Uniunea Europeană şi Republica Kârgâză numesc fiecare un coordonator pentru prezentul titlu în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului acord şi îşi notifică reciproc datele de contact ale coordonatorilor.
(2)Coordonatorii stabilesc în comun ordinea de zi şi efectuează toate celelalte pregătiri necesare pentru reuniunile Consiliului de cooperare şi ale Comitetului de cooperare în conformitate cu prezentul capitol şi dau curs deciziilor acestor organisme, după caz.
Art. 30: Subcomitete
(1)Subcomitetele sunt alcătuite din reprezentanţi ai Uniunii Europene, pe de o parte, şi din reprezentanţi ai Republicii Kârgâze, pe de altă parte.
(2)Subcomitetele se reunesc în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului acord şi, ulterior, o dată pe an sau la cererea oricăreia dintre părţi sau a Comitetului de cooperare, la un nivel corespunzător. În cazul reuniunilor faţă în faţă, acestea au loc alternativ la Bruxelles sau la Bişkek. Reuniunile pot avea loc, de asemenea, prin orice mijloace tehnice de care dispun părţile.
(3)Subcomitetele sunt coprezidate de reprezentanţii părţilor.
Art. 31: Domeniul de aplicare
Cu excepţia cazului în care în prezentul acord se prevede altfel, prezentul capitol se aplică schimburilor comerciale cu mărfuri ale unei părţi.
Art. 32: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
a)"tranzacţii consulare" înseamnă procedura de obţinere, din partea unui consul al părţii importatoare pe teritoriul părţii exportatoare sau pe teritoriul unui terţ, a unei facturi consulare sau a unei vize consulare pentru o factură comercială, un certificat de origine, un manifest, o declaraţie de export a unui expeditor sau orice alt document vamal în legătură cu importul mărfurilor;
b)"taxă vamală" înseamnă orice taxă sau impunere de orice tip, instituită pentru importul unei mărfi sau în legătură cu acesta; aceasta nu include:
(i)nicio impunere echivalentă unei taxe interne aplicate în conformitate cu articolul 34;
(ii)nicio taxă antidumping, de salvgardare specială, compensatorie sau de salvgardare aplicată în conformitate cu GATT 1994, Acordul antidumping, Acordul privind agricultura, Acordul SMC şi Acordul privind măsurile de salvgardare, după caz;
(iii)nicio taxă sau altă impunere la importul unei mărfi sau în legătură cu acesta, care este limitată ca valoare la costul aproximativ al serviciilor furnizate;
c)"procedură de acordare a licenţelor de export" înseamnă o procedură administrativă care necesită depunerea unei cereri sau a altor documente (altele decât cele necesare în general în scopul vămuirii) la organul (organele) administrativ(e) competent(e), ca o condiţie prealabilă pentru exportul de pe teritoriul părţii exportatoare;
d)"marfă a unei părţi" înseamnă o marfă internă în înţelesul din GATT 1994;
e)"Sistemul armonizat" sau "SA" înseamnă Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, inclusiv toate notele juridice şi modificările acestuia, elaborat de Organizaţia Mondială a Vămilor;
f)"procedură de acordare a licenţelor de import" înseamnă o procedură administrativă care necesită depunerea unei cereri sau a altor documente (altele decât cele necesare în general în scopul vămuirii) la organul (organele) administrativ(e) competent(e), ca o condiţie prealabilă pentru importul pe teritoriul părţii importatoare;
g)"marfă reprelucrată" înseamnă o marfă încadrată în capitolele 84, 85, 87, 90 sau la poziţia 9402 din Sistemul armonizat:
(i)care este compusă în întregime sau parţial din părţi obţinute din mărfuri care au fost deja utilizate;
(ii)ale cărei condiţii de performanţă şi utilizare sunt similare cu cele ale mărfii echivalente în stare nouă; şi
(iii)care beneficiază de aceeaşi garanţie ca şi marfa echivalentă în stare nouă.
Art. 33: Clauza naţiunii celei mai favorizate
(1)Fiecare parte acordă clauza naţiunii celei mai favorizate mărfurilor celeilalte părţi în conformitate cu articolul I din GATT 1994, inclusiv cu notele şi dispoziţiile suplimentare ale acestuia, care sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2)Alineatul (1) nu se aplică în cazul tratamentului preferenţial acordat de oricare dintre părţi mărfurilor dintr-o ţară terţă în conformitate cu Acordul OMC.
Art. 34: Tratamentul naţional
Fiecare parte acordă tratament naţional mărfurilor celeilalte părţi în conformitate cu articolul III din GATT 1994, inclusiv cu notele şi dispoziţiile suplimentare ale acestuia. În acest scop, articolul III din GATT 1994 şi notele şi dispoziţiile suplimentare ale acestuia sunt încorporate în prezentul acord şi devin parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
Art. 35: Restricţii la import şi la export
Niciuna dintre părţi nu adoptă şi nu menţine alte interdicţii sau restricţii decât taxele, impozitele sau alte impuneri aplicate prin intermediul contingentelor, al licenţelor de import sau de export ori al altor măsuri, la importul oricărei mărfi a celeilalte părţi sau la exportul ori vânzarea oricărei mărfi destinate teritoriului celeilalte părţi, cu excepţia celor în conformitate cu articolul XI din GATT 1994, inclusiv cu notele şi dispoziţiile suplimentare ale acestuia. În acest scop, articolul XI din GATT 1994 şi notele şi dispoziţiile suplimentare ale acestuia sunt încorporate în prezentul acord şi devin parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
Art. 36: Taxe, impozite sau alte impuneri la export
(1)Niciuna dintre părţi nu introduce şi nu menţine nicio taxă, niciun impozit şi nicio altă impunere de orice tip instituită pentru exportul unei mărfi către cealaltă parte sau în legătură cu exportul unei mărfi către cealaltă parte şi nicio altă măsură cu efect echivalent, alta decât cele pentru mărfuri, în conformitate cu lista din anexa 2 la prezentul acord. Prezenta dispoziţie nu se aplică mărfurilor aflate în tranzit pe teritoriul unei părţi în sensul articolului V din GATT 1994 sau mărfurilor care, în conformitate cu un acord internaţional încheiat între Republica Kârgâză şi o parte terţă, au fost importate în Republica Kârgâză fără impunerea de taxe la export care altfel ar fi putut fi impuse de partea terţă respectivă la exportul către Uniunea Europeană în conformitate, după caz, cu lista de concesii tarifare a terţului respectiv anexată la GATT 1994 sau cu orice angajamente bilaterale cu Uniunea Europeană.
(2)Nicio dispoziţie a prezentului articol nu împiedică o parte să impună, la exportul unei mărfi către cealaltă parte, o taxă sau o impunere permisă în temeiul articolului 38.
Art. 37: Controalele exporturilor de produse cu dublă utilizare
Părţile fac schimb de informaţii şi de bune practici cu privire la controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare, în vederea promovării convergenţei controlului exporturilor din Uniunea Europeană şi din Republica Kârgâză.
Art. 38: Taxe şi formalităţi
(1)Articolul VIII din GATT 1994 şi notele sale interpretative, precum şi orice excepţie şi exceptare de la obligaţii şi derogări de la acestea prevăzute la articolul VIII din GATT 1994 aplicabile în temeiul Acordului OMC sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2)Fiecare parte publică prompt toate taxele şi impunerile pe care le aplică în legătură cu importul sau exportul, astfel încât să permită guvernelor, comercianţilor şi altor părţi interesate să ia cunoştinţă de ele.
(3)Fiecare parte reexaminează periodic taxele şi impunerile pe care le aplică, în scopul de a reduce numărul şi diversitatea lor, atunci când este posibil.
(4)Niciuna dintre părţi nu prevede tranzacţii consulare, deci nici taxe şi impuneri conexe, în legătură cu importul oricărei mărfi a celeilalte părţi.
Art. 39: Mărfuri reprelucrate
(1)O parte trebuie să facă tot posibilul pentru a acorda mărfurilor reprelucrate ale celeilalte părţi un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă mărfurilor echivalente în stare nouă.
(2)Dacă una dintre părţi adoptă sau menţine interdicţii de import şi export sau restricţii asupra mărfurilor utilizate, partea respectivă trebuie să facă tot posibilul pentru a nu aplica aceste măsuri mărfurilor reprelucrate.
(3)O parte poate solicita ca mărfurile reprelucrate să fie identificate ca atare pentru distribuţie sau vânzare pe teritoriul său şi ca acestea să îndeplinească toate cerinţele tehnice în vigoare aplicabile mărfurilor echivalente în stare nouă.
Art. 40: Admiterea temporară a mărfurilor
O parte acordă celeilalte părţi e scutire de la plata impunerilor şi a taxelor la import aferente mărfurilor admise temporar, în cazurile şi în conformitate cu procedurile prevăzute în orice convenţii internaţionale privind admiterea temporară a mărfurilor pe care partea în cauză are obligaţia să le respecte. Scutirea respectivă se aplică în conformitate cu legislaţia fiecărei părţi.
Art. 41: Tranzit
- Articolul V din GATT 1994 este încorporat în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta. Părţile iau toate măsurile necesare pentru a facilita tranzitul de produse energetice, în conformitate cu principiul libertăţii de tranzit şi cu articolul 7 alineatele (1) şi (3) din Tratatul privind Carta energiei.
Art. 42: Monopoluri la import şi la export
Niciuna dintre părţi nu desemnează şi nu menţine un monopol desemnat la import sau la export. În sensul prezentului articol, monopol la import sau la export înseamnă dreptul exclusiv sau autorizaţia exclusivă, acordată de una dintre părţi unei entităţi, de a importa o marfă din cealaltă parte sau de a exporta o marfă către cealaltă parte (4).
(4)Pentru mai multă certitudine, prezentul articol nu aduce atingere capitolului 6 şi nu include un drept care rezultă din acordarea unui drept de proprietate intelectuală.
Art. 43: Marcajul originii
(1)În cazul în care solicită o marcă de origine la importul de produse din Uniunea Europeană, Republica Kârgâză acceptă marcajul originii "Made in EU" ("Fabricat în UE") sau echivalentul acestuia într-o limbă prevăzută în cerinţele din Republica Kârgâză privind marcajul originii, în condiţii care nu sunt mai puţin favorabile decât cele aplicate mărcilor de origine ale statelor membre ale Uniunii Europene.
(2)În sensul mărcii de origine "Made in UE", Republica Kârgâză tratează Uniunea Europeană ca un teritoriu unic.
Art. 44: Proceduri de acordare a licenţelor de import
Fiecare parte adoptă şi administrează procedurile de acordare a licenţelor de import în conformitate cu articolele 1, 2 şi 3 din Acordul privind procedurile de acordare a licenţelor de import. În acest scop, articolele 1, 2 şi 3 din Acordul privind procedurile de acordare a licenţelor de import sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
Art. 45: Proceduri de acordare a licenţelor de export (5)
(5)Pentru mai multă certitudine, nicio dispoziţie a prezentului articol nu impune unei părţi să acorde o licenţă de export şi nici nu împiedică o parte să pună în aplicare obligaţiile sau angajamentele care îi revin în temeiul rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, precum şi al regimurilor multilaterale de neproliferare şi al aranjamentelor de control al exporturilor.
(1)Fiecare parte, în conformitate cu competenţele sale (6), asigură transparenţa în ceea ce priveşte procedurile de acordare a licenţelor de export şi publică orice nouă procedură de acordare a licenţelor de export sau orice modificare a unei proceduri existente de acordare a licenţelor de export, astfel încât să permită guvernelor, comercianţilor şi altor părţi interesate să ia cunoştinţă de ele. Această publicare are loc, ori de câte ori este posibil, cu cel puţin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a oricărei noi proceduri de acordare a licenţelor de export sau a oricărei modificări a oricărei proceduri existente de acordare a licenţelor de export şi, în orice caz, nu mai târziu de data la care procedura sau modificarea respectivă intră în vigoare.
(6)În ceea ce priveşte Republica Kârgâză, prezentul articol se aplică doar în ceea ce priveşte măsurile aplicate de Republica Kârgâză în mod unilateral, în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative aplicate pe teritoriul său.
(2)Publicarea procedurilor de acordare a licenţelor de export conţine următoarele informaţii:
a)textele procedurilor de acordare a licenţelor de export sau orice modificări aduse acestora;
b)mărfurile care fac obiectul fiecărei proceduri de acordare a unei licenţe de export;
c)pentru fiecare procedură, descrierea procesului de solicitare a unei licenţe de export şi a criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a fi eligibil să solicite o licenţă de export, cum ar fi deţinerea unei licenţe de activitate, efectuarea ori menţinerea unei investiţii sau operarea într-o anumită formă de stabilire pe teritoriul unei părţi;
d)punctul sau punctele de contact de unde persoanele interesate pot obţine mai multe informaţii referitoare la condiţiile pentru obţinerea unei licenţe de export;
e)organul sau organele administrative la care trebuie să se depună cererea sau alte documente pertinente;
f)o descriere a oricărei (oricăror) măsuri pe care procedura de acordare a licenţelor de export este concepută să o (le) pună în aplicare;
g)perioada în care fiecare procedură de acordare a licenţelor de export va fi în vigoare, cu excepţia cazului în care procedura va rămâne în vigoare până la retragerea sau revizuirea sa printr-o nouă publicare;
h)dacă partea intenţionează să utilizeze o procedură de acordare a licenţelor de export pentru a administra un contingent la export, cantitatea totală şi, dacă este cazul, valoarea contingentului şi datele de deschidere şi de închidere a acestuia; şi
i)orice scutiri sau excepţii de la cerinţa de a obţine o licenţă de export, modul de solicitare sau utilizare a respectivelor scutiri sau excepţii şi criteriile de acordare a acestora.
(3)În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului acord, fiecare parte îi notifică celeilalte părţi procedurile proprii existente de acordare a licenţelor de export. O parte care adoptă o nouă procedură de acordare a licenţelor de export sau modifică orice procedură existentă de acordare a licenţelor de export notifică celeilalte părţi procedura sau modificarea în termen de 60 de zile de la publicare. Notificarea include o trimitere la sursa (sursele) unde sunt publicate informaţiile solicitate în temeiul alineatului (2) şi include, după caz, adresa site-ului web oficial relevant.
Art. 46: Măsuri de apărare comercială
Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul:
a)- articolului XIX din GATT 1994;
b)Acordului privind măsurile de salvgardare;
c)- articolului 5 din Acordul privind agricultura;
d)- articolului VI din GATT 1994;
e)Acordului antidumping; şi
f)Acordului SMC.
Art. 47: Transparenţa instrumentelor de apărare comercială
(1)Părţile convin că instrumentele de apărare comercială (măsuri de salvgardare antidumping, antisubvenţii şi globale) ar trebui utilizate în deplină conformitate cu cerinţele OMC relevante şi pe baza unui sistem echitabil şi transparent.
(2)Înainte de luarea unei decizii finale cu privire la măsurile antidumping sau compensatorii, părţile garantează comunicarea tuturor faptelor esenţiale examinate care stau la baza deciziei de aplicare a măsurilor, fără a aduce atingere articolului 6.5 din Acordul antidumping şi articolului 12.4 din Acordul SMC. Comunicările se efectuează în scris şi acordă părţilor interesate timp suficient pentru a formula observaţii.
(3)Fiecărei părţi interesate i se oferă posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere în cursul anchetelor antidumping şi antisubvenţii, cu condiţia ca acest lucru să nu întârzie în mod inutil desfăşurarea anchetelor.
(4)Prezentul articol nu face obiectul capitolului 14 din prezentul titlu.
Art. 48: Cooperarea vamală
(1)Părţile îşi consolidează cooperarea în domeniul vamal pentru a garanta un mediu comercial transparent, a facilita comerţul, a întări securitatea lanţului de aprovizionare, a promova siguranţa consumatorilor, a împiedica fluxurile de mărfuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală şi a combate contrabanda şi frauda.
(2)În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la alineatul (1) şi în limita resurselor disponibile, părţile cooperează, printre altele, pentru:
a)a îmbunătăţi legislaţia în domeniul vamal şi a armoniza şi a simplifica procedurile vamale, în conformitate cu convenţiile şi standardele internaţionale aplicabile în domeniul vamal şi al facilitării comerţului, inclusiv cu cele elaborate de OMC (inclusiv Acordul privind facilitarea comerţului), Organizaţia Mondială a Vămilor (în special Convenţia de la Kyoto revizuită), şi ţinând seama de instrumentele şi de bunele practici dezvoltate de Uniunea Europeană, inclusiv de orientările practice în domeniul vamal;
b)a stabili sisteme vamale moderne, inclusiv tehnologii moderne de vămuire; dispoziţii privind operatorii economici autorizaţi; analize şi controale automate bazate pe riscuri; proceduri simplificate pentru acordarea liberului de vamă; audit postvămuire; transparenţa în determinarea valorii în vamă şi dispoziţii pentru parteneriatele dintre autorităţile vamale şi întreprinderi;
c)a asigura facilitarea şi controlul efectiv al operaţiunilor de transbordare şi al celor de tranzit pe teritoriile lor respective; a asigura cooperarea şi coordonarea între toate autorităţile şi agenţiile vizate de pe teritoriile lor respective, pentru a facilita traficul în tranzit; şi a aprofunda, atunci când este relevant şi adecvat, posibilităţile de asigurare a compatibilităţii sistemelor lor de tranzit vamal;
d)a încuraja cele mai înalte standarde de etică profesională, în special la frontieră, prin aplicarea unor măsuri care să reflecte principiile Declaraţiei de la Arusha a Organizaţiei Mondiale a Vămilor;
e)a face schimb de cele mai bune practici şi a oferi asistenţă tehnică pentru planificare şi pentru asigurarea celor mai înalte standarde de etică profesională;
f)a face schimb, după caz, de informaţii şi date relevante, respectând în acelaşi timp normele fiecărei părţi privind confidenţialitatea datelor sensibile şi protecţia datelor cu caracter personal;
g)a participa, atunci când este relevant şi adecvat, la acţiuni vamale coordonate între autorităţile lor vamale.
Art. 49: Asistenţa administrativă reciprocă
Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute la prezentul acord, în special la articolul 48, părţile îşi acordă reciproc asistenţă administrativă în domeniul vamal, în conformitate cu protocolul.
Art. 50: Determinarea valorii în vamă
(1)Pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul comerţului dintre părţi, se aplică articolele 1-17 din Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din GATT 1994, inclus în anexa 1A la Acordul OMC. În acest scop, dispoziţiile respective sunt încorporate în prezentul acord şi fac parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2)Părţile cooperează în vederea adoptării unei abordări comune privind chestiunile legate de determinarea valorii în vamă.
Art. 51: Obiectiv
Prezentul capitol are ca obiectiv facilitarea comerţului cu mărfuri între părţi prin prevenirea, identificarea şi eliminarea barierelor tehnice inutile în calea comerţului.
Art. 52: Domeniul de aplicare
(1)Prezentul capitol se aplică elaborării, adoptării şi aplicării tuturor standardelor, reglementărilor tehnice, precum şi procedurilor de evaluare a conformităţii, astfel cum au fost definite în Acordul BTC, care pot avea un impact asupra schimburilor comerciale de mărfuri între părţi.
(2)În pofida alineatului (1) prezentul capitol nu se aplică:
a)specificaţiilor pentru achiziţii elaborate de organismele guvernamentale pentru nevoile de producţie sau de consum ale acestor organisme; sau
b)măsurilor sanitare şi fitosanitare, astfel cum au fost definite în anexa A la Acordul SPS, care intră sub incidenţa capitolului 5 din prezentul acord.
Art. 53: Relaţia cu Acordul BTC
Părţile îşi afirmă drepturile şi obligaţiile reciproce existente în conformitate cu Acordul BTC, care este inclus în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
Art. 54: Reglementări tehnice
(1)Fiecare parte efectuează, în conformitate cu normele şi procedurile aplicabile părţii respective, o evaluare a impactului normativ al reglementărilor tehnice planificate, luând în considerare alternativele de reglementare şi de altă natură disponibile la reglementarea tehnică propusă care pot îndeplini obiectivele legitime ale părţii în conformitate cu articolul 2.2 din Acordul BTC.
(2)Fiecare parte utilizează standardele internaţionale relevante ca bază pentru reglementările sale tehnice, cu excepţia cazului în care poate demonstra că respectivele standarde internaţionale ar constitui mijloace ineficace sau inadecvate de îndeplinire a obiectivelor legitime urmărite.
(3)În cazul în care nu a utilizat standardele internaţionale ca bază pentru reglementările sale tehnice, o parte, la cererea celeilalte părţi, ia măsuri pentru a se asigura că orice abatere substanţială de la standardul internaţional relevant este identificată şi explică motivele pentru care aceste standarde au fost considerate inadecvate sau ineficace pentru scopul urmărit.
(4)Fiecare parte îşi reexaminează reglementările tehnice pentru a spori convergenţa acestora cu standardele internaţionale relevante, luând în considerare, printre altele, orice nouă evoluţie a standardelor internaţionale relevante sau orice modificare a împrejurărilor care au condus la divergenţe faţă de un standard internaţional relevant.
(5)Atunci când elaborează reglementări tehnice majore care pot avea un efect semnificativ asupra comerţului, fiecare parte ia măsuri pentru a se asigura, în conformitate cu normele şi procedurile sale respective, că există proceduri care le permit persoanelor să îşi aducă contribuţia în cadrul unei dezbateri publice, cu excepţia cazurilor în care apar sau riscă să apară probleme urgente de siguranţă, sănătate, protecţie a mediului sau securitate naţională, şi că rezultatele acestor discuţii sunt făcute publice.
Art. 55: Standarde
(1)În vederea armonizării standardelor pe o bază cât mai largă posibil, fiecare parte încurajează organismele de standardizare stabilite pe teritoriul său şi organismele regionale de standardizare în care aceasta sau organismele de standardizare stabilite pe teritoriul său sunt membre:
a)să participe, în limita resurselor de care dispun, la elaborarea standardelor internaţionale de către organismele internaţionale de standardizare competente;
b)să utilizeze standardele internaţionale relevante ca bază pentru standardele pe care le elaborează, exceptând cazurile în care aceste standarde internaţionale sunt ineficace sau inadecvate, de exemplu, din cauza unui nivel de protecţie insuficient a factorilor climatici sau geografici esenţiali sau a unor probleme tehnologice fundamentale;
c)să evite dublarea sau suprapunerea cu activităţile organismelor internaţionale de standardizare;
d)să revizuiască, la intervale regulate, standardele naţionale sau regionale care nu au la bază standarde internaţionale relevante, pentru a spori convergenţa lor cu aceste standarde internaţionale;
e)să coopereze cu organismele de standardizare relevante ale celeilalte părţi în ceea ce priveşte activităţile internaţionale de standardizare; această cooperare poate avea loc în cadrul organismelor internaţionale de standardizare sau la nivel regional; şi
f)să încurajeze cooperarea bilaterală între acestea şi organismele de standardizare ale celeilalte părţi.
(2)Părţile ar trebui să facă schimb de informaţii cu privire la procesele lor de standardizare şi la gradul de utilizare a standardelor internaţionale, regionale sau subregionale ca bază pentru standardele lor naţionale.
(3)În cazul în care cerinţele standardelor devin obligatorii în cadrul unui proiect de reglementare tehnică sau al unei proceduri de evaluare a conformităţii, se îndeplinesc obligaţiile de transparenţă prevăzute la articolul 58 din prezentul acord şi la articolul 2 sau articolul 5 din Acordul BTC.
(4)Standardele internaţionale adoptate de Organizaţia Internaţională de Standardizare, Comisia Electrotehnică Internaţională, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, Comisia Codex Alimentarius înfiinţată de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură sunt considerate standarde internaţionale relevante în sensul articolelor 2 şi 5 din Acordul BTC şi al anexei 3 la acordul respectiv, fără a exclude utilizarea altor standarde internaţionale.
(5)Un standard elaborat de alte organizaţii internaţionale ar putea fi considerat, de asemenea, drept standard internaţional relevant în sensul articolelor 2 şi 5 din Acordul BTC şi al anexei 3 la acordul respectiv, cu condiţia ca acesta să fi fost elaborat:
a)de către un organism de standardizare care urmăreşte stabilească un consens între:
(i)delegaţiile naţionale ale membrilor OMC participanţi care reprezintă toate organismele naţionale de standardizare de pe teritoriul lor care au adoptat sau urmează să adopte standarde în domeniul vizat de activitatea de standardizare internaţională; sau
(ii)organismele guvernamentale ale membrului OMC participant; şi
b)în conformitate cu Decizia Comitetului pentru principiile aplicabile elaborării standardelor, orientărilor şi recomandărilor internaţionale în legătură cu articolele 2 şi 5 din Acordul BTC şi cu anexa 3 la acordul respectiv.
Art. 56: Evaluarea conformităţii
(1)Dispoziţiile prevăzute la articolul 52 cu privire la elaborarea, adoptarea şi aplicarea reglementărilor tehnice se aplică mutatis mutandis procedurilor de evaluare a conformităţii.
(2)În cazul în care o parte solicită evaluarea conformităţii ca garanţie pozitivă că un produs respectă o reglementare tehnică, partea respectivă selectează proceduri de evaluare a conformităţii (7) proporţionale cu riscurile implicate, astfel cum au fost stabilite pe baza evaluării riscurilor, inclusiv, după caz, utilizarea declaraţiei de conformitate a furnizorului.
(7)Pentru Republica Kârgâză, procedurile de evaluare a conformităţii sunt stabilite prin reglementări tehnice.
(3)În cazul în care o parte solicită evaluarea conformităţii de către o parte terţă ca asigurare pozitivă că un produs respectă o reglementare tehnică şi nu a rezervat această sarcină unei autorităţi guvernamentale, astfel cum se prevede la alineatul (4), partea respectivă:
a)utilizează în mod preferenţial acreditarea pentru recunoaşterea organismelor de evaluare a conformităţii;
b)utilizează în mod optim standardele internaţionale pentru acreditare şi evaluarea conformităţii, precum şi acordurile internaţionale care implică organismele de acreditare ale părţilor, de exemplu prin intermediul mecanismelor Cooperării Internaţionale pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC) şi ale Forumului internaţional de acreditare (IAF);
c)ia în considerare posibilitatea de a adera la orice acorduri sau înţelegeri internaţionale funcţionale pentru armonizarea sau facilitarea acceptării rezultatelor evaluării conformităţii sau de a încuraja organismele sale de evaluare a conformităţii să adere la astfel de acorduri sau înţelegeri, după caz;
d)se asigură că operatorii economici au posibilitatea de a alege între organismele de evaluare a conformităţii acceptate de autorităţile unei părţi pentru un anumit produs;
e)se asigură că organismele de evaluare a conformităţii sunt independente de producători, importatori şi operatorii economici în general şi că nu există conflicte de interese între organismele de acreditare şi organismele de evaluare a conformităţii;
f)permite organismelor de evaluare a conformităţii să utilizeze subcontractanţi pentru a efectua încercări sau inspecţii în legătură cu evaluarea conformităţii; şi
g)publică pe un site web unic o listă a organismelor pe care le-a desemnat să efectueze evaluarea conformităţii şi informaţii relevante cu privire la domeniul de aplicare al desemnării fiecărui astfel de organism.
(4)Nicio dispoziţie de la alineatul (3) litera (f) nu se interpretează ca interzicând unei părţi să solicite subcontractanţilor să îndeplinească aceleaşi cerinţe pe care organismul de evaluare a conformităţii cu care au încheiat un contract ar trebui să le îndeplinească pentru a efectua el însăşi încercările sau inspecţiile care fac obiectul contractului.
(5)Nicio dispoziţie a prezentului articol nu împiedică una dintre părţi să impună ca evaluarea conformităţii pentru anumite produse să fie efectuată de către anumite autorităţi guvernamentale. În astfel de cazuri, partea respectivă:
a)limitează taxele de evaluare a conformităţii la costul aproximativ al serviciilor furnizate şi, la cererea solicitantului unei evaluări a conformităţii, explică modul în care taxele pe care le percepe pentru acea evaluare a conformităţii sunt limitate la costul aproximativ al serviciilor furnizate; şi
b)face publice taxele de evaluare a conformităţii.
(6)La trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, părţile iniţiază discuţii privind acceptarea unei declaraţii de conformitate a furnizorului ca dovadă a conformităţii cu reglementările tehnice existente, în special în următoarele domenii:
a)aspecte legate de siguranţa echipamentelor electrice şi electronice;
b)aspecte legate de siguranţa maşinilor;
c)compatibilitatea electromagnetică a echipamentelor;
d)eficienţa energetică, inclusiv cerinţele în materie de proiectare ecologică; şi
e)restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.
Art. 57: Cooperarea în domeniul barierelor tehnice în calea comerţului
(1)Părţile îşi consolidează cooperarea în ceea ce priveşte standardele, reglementările tehnice, metrologia, supravegherea pieţei, acreditarea şi procedurile de evaluare a conformităţii, pentru îmbunătăţirea înţelegerii reciproce a sistemelor lor şi pentru facilitarea accesului la pieţele lor. În acest scop, părţile urmăresc să identifice şi să dezvolte mecanisme şi iniţiative de cooperare care să fie adecvate pentru anumite aspecte şi sectoare şi care pot include, printre altele:
a)schimbul de informaţii şi de experienţă privind elaborarea şi aplicarea reglementărilor lor tehnice şi a procedurilor lor de evaluare a conformităţii;
b)încurajarea cooperării dintre organismele lor responsabile de metrologie, standardizare, evaluarea conformităţii şi acreditare; şi
c)schimbul de informaţii privind evoluţiile din cadrul forurilor regionale şi multilaterale relevante în materie de standarde, reglementări tehnice, proceduri de evaluare a conformităţii şi acreditare.
(2)În vederea promovării schimburilor comerciale dintre ele, părţile:
a)încearcă să reducă diferenţele care există între ele cu privire la reglementările tehnice, metrologie, standardizare, supravegherea pieţei, acreditare şi procedurile de evaluare a conformităţii, inclusiv prin încurajarea utilizării instrumentelor relevante convenite la nivel internaţional;
b)promovează, în conformitate cu normele internaţionale, utilizarea acreditării pentru a contribui la evaluarea competenţei tehnice a organismelor de evaluare a conformităţii şi a activităţilor acestora; şi
c)promovează participarea şi, dacă este posibil, aderarea Republicii Kârgâze şi a organismelor sale naţionale relevante la organizaţiile europene şi internaţionale a căror activitate este legată de standarde, evaluarea conformităţii, acreditare, metrologie şi alte funcţii conexe.
Art. 58: Transparenţa
(1)La transmiterea unei propuneri de reglementare tehnică sau de procedură de evaluare a conformităţii către Registrul central de notificări al OMC, o parte acordă celeilalte părţi un termen de cel puţin 60 de zile pentru a prezenta observaţii scrise, cu excepţia cazului în care apar sau riscă să apară probleme urgente de siguranţă, sănătate, protecţie a mediului sau securitate naţională. O parte examinează o cerere rezonabilă de a prelungi perioada pentru prezentarea de observaţii.
(2)Dacă o parte primeşte de la cealaltă parte observaţii scrise privind propunerea sa de reglementare tehnică sau de procedură de evaluare a conformităţii, partea respectivă:
a)la cererea celeilalte părţi, discută observaţiile scrise cu participarea autorităţii sale de reglementare competente, într-un moment în care acestea pot fi luate în considerare; şi
b)răspunde în scris la observaţii până cel târziu la data publicării reglementării tehnice sau a procedurii de evaluare a conformităţii.
(3)Fiecare parte publică pe un site web răspunsurile sale la observaţiile pe care le primeşte în urma notificării menţionate la alineatul (1), până cel târziu la data publicării reglementării tehnice sau a procedurii de evaluare a conformităţii adoptate.
(4)Fiecare parte oferă, la cererea celeilalte părţi, informaţii privind obiectivele, temeiul juridic şi justificarea pentru o reglementare tehnică sau o procedură de evaluare a conformităţii pe care partea a adoptat-o sau îşi propune să o adopte.
(5)Fiecare parte se asigură că reglementările tehnice şi procedurile de evaluare a conformităţii pe care le-a adoptat sunt publicate pe un site web, în mod gratuit.
(6)Fiecare parte oferă informaţii referitoare la adoptarea şi intrarea în vigoare a reglementării tehnice şi a procedurii de evaluare a conformităţii şi la textul final adoptat printr-un addendum la notificarea iniţială transmisă către OMC.
(7)Este prevăzut un interval rezonabil între publicarea reglementărilor tehnice şi intrarea acestora în vigoare, pentru a le permite operatorilor economici ai celeilalte părţi să se adapteze. Prin expresia "interval rezonabil" se înţelege o perioadă de cel puţin şase luni, cu excepţia cazurilor în care aceasta ar fi un mijloc ineficient de realizare a obiectivelor legitime urmărite.
(8)O parte examinează pozitiv o cerere rezonabilă din partea celeilalte părţi, primită înainte de sfârşitul perioadei de prezentare a observaţiilor care urmează transmiterii către OMC a unei propuneri de reglementare tehnică, astfel cum se menţionează la alineatul (1), de prelungire a perioadei de timp dintre adoptarea reglementării tehnice şi intrarea sa în vigoare, cu excepţia cazurilor în care întârzierea ar fi un mijloc ineficient pentru îndeplinirea obiectivelor legitime urmărite.
Art. 59: Marcare şi etichetare
(1)Părţile convin ca o reglementare tehnică să poată include sau să poată viza exclusiv cerinţe privind marcarea sau etichetarea. În astfel de cazuri, părţile aplică principiile prevăzute la articolul 2.2 din Acordul BTC.
(2)În cazul în care o parte solicită marcarea sau etichetarea obligatorie a produselor:
a)partea respectivă cere numai informaţiile relevante pentru consumatorii sau utilizatorii produsului pentru indicarea conformităţii produsului cu cerinţele tehnice obligatorii;
b)partea respectivă nu impune aprobarea, înregistrarea sau certificarea prealabilă a etichetelor sau marcajelor produselor şi nici achitarea vreunei taxe drept condiţie prealabilă pentru introducerea pe piaţa sa a unor produse care altminteri îndeplinesc cerinţele sale tehnice obligatorii, cu excepţia cazului în care acest lucru este necesar având în vedere riscurile pe care le prezintă produsele pentru sănătatea sau viaţa oamenilor, a animalelor sau a plantelor, pentru mediu sau pentru securitatea naţională;
c)în cazul în care impune operatorilor economici utilizarea unui număr unic de identificare, partea respectivă eliberează un astfel de număr operatorilor economici ai celeilalte părţi fără întârzieri nejustificate şi în mod nediscriminatoriu;
d)cu condiţia ca elementele enumerate mai jos să nu inducă în eroare, să nu fie contradictorii sau generatoare de confuzii în legătură cu informaţiile solicitate în partea care importă mărfurile, partea respectivă permite:
(i)informaţii în alte limbi, pe lângă limba obligatorie în partea care importă mărfurile;
(ii)nomenclaturi, pictograme, simboluri sau grafice acceptate la nivel internaţional; şi
(iii)informaţii suplimentare, pe lângă cele obligatorii în partea care importă mărfurile;
e)partea respectivă acceptă ca etichetarea, inclusiv etichetarea suplimentară sau corecturile aduse etichetării, să aibă loc în antrepozite vamale sau în alte zone desemnate ca alternativă la etichetarea din ţara de origine; şi
f)dacă este cazul, partea respectivă va lua în considerare acceptarea etichetelor nepermanente sau detaşabile ori marcarea sau etichetarea în documentaţia însoţitoare, mai degrabă decât ataşarea fizică pe produs.
Art. 60: Consultări
(1)O parte poate solicita consultări cu cealaltă parte cu privire la orice chestiune referitoare la prezentul capitol, prin transmiterea unei cereri scrise către coordonatorul pentru capitolul privind BTC al celeilalte părţi. Părţile depun toate eforturile pentru a soluţiona problema într-un mod reciproc satisfăcător şi pot convoca Comitetul de cooperare în acest scop.
(2)Pentru mai multă certitudine, prezentul articol nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor în temeiul capitolului 14.
Art. 61: Coordonatorul pentru capitolul privind BTC
(1)Fiecare parte numeşte un coordonator pentru capitolul privind BTC şi informează cealaltă parte în cazul în care apar modificări. Coordonatorii pentru capitolul privind BTC lucrează în comun pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului capitol şi cooperarea între părţi în toate chestiunile legate de Acordul BTC.
(2)Printre funcţiile fiecărui coordonator pentru capitolul privind BTC se numără:
a)monitorizarea punerii în aplicare şi a administrării prezentului capitol, inclusiv orice aspect legat de elaborarea, adoptarea, aplicarea sau asigurarea respectării standardelor, a reglementărilor tehnice şi a procedurilor de evaluare a conformităţii;
b)comunicarea cu coordonatorul pentru capitolul privind BTC al celeilalte părţi cu privire la iniţiativele luate de părţi pentru consolidarea cooperării în ceea ce priveşte elaborarea şi îmbunătăţirea standardelor, a reglementărilor tehnice şi a procedurilor de evaluare a conformităţii şi schimbul de informaţii cu privire la evoluţiile din cadrul forurilor neguvernamentale, regionale şi multilaterale legate de standarde, reglementări tehnice şi proceduri de evaluare a conformităţii.
(3)Coordonatorii pentru capitolul privind BTC comunică între ei prin orice metodă convenită care este adecvată pentru îndeplinirea funcţiilor lor.
Art. 62: Obiectiv
Obiectivul prezentului capitol este de a stabili principiile aplicabile măsurilor sanitare şi fitosanitare (denumite în continuare "SPS") în cadrul schimburilor comerciale dintre părţi, precum şi de a coopera cu privire la bunăstarea animalelor, protecţia plantelor şi rezistenţa la antimicrobiene. Principiile stabilite în prezentul capitol se aplică de către părţi într-un mod care facilitează comerţul şi evită crearea de bariere nejustificate în calea comerţului dintre ele, menţinând în acelaşi timp nivelul fiecărei părţi de protecţie a vieţii sau sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor.
Art. 63: Obligaţii multilaterale
Părţile îşi reafirmă drepturile şi obligaţiile asumate în temeiul Acordului SPS.
Art. 64: Principii
(1)Părţile se asigură că măsurile SPS sunt elaborate şi aplicate pe baza principiilor proporţionalităţii, transparenţei, nediscriminării şi justificării ştiinţifice, ţinând seama de standardele internaţionale [Convenţia internaţională pentru protecţia plantelor, semnată la Roma la 6 decembrie 1951 (denumită în continuare "CIPP"), Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (denumită în continuare "OIE") şi Comisia Codex Alimentarius (denumită în continuare "Codex Alimentarius")].
(2)Fiecare parte se asigură că măsurile sale SPS nu creează discriminări arbitrare sau nejustificate între teritoriul său şi teritoriul celeilalte părţi în măsura în care prevalează condiţii identice sau similare. Măsurile SPS nu se aplică într-un mod care să constituie o restricţie disimulată asupra comerţului dintre părţi.
(3)Fiecare parte se asigură că măsurile, procedurile sau controalele SPS sunt puse în aplicare, iar solicitările de informaţii primite din partea unei autorităţi competente a celeilalte părţi sunt soluţionate fără întârzieri nejustificate şi într-un mod care nu este mai puţin favorabil pentru produsele importate decât pentru produsele interne similare.
Art. 65: Cerinţe de import
(1)Cerinţele de import ale părţii importatoare se aplică întregului teritoriu al părţii exportatoare, sub rezerva articolului 64.
(2)Cerinţele de import prevăzute în certificatele care pot fi necesare pentru comerţul cu produse alimentare şi produse agricole între părţi se bazează pe principiile CIPP, OIE şi Codex Alimentarius şi pe standardele relevante ale acestora, cu excepţia cazului în care cerinţele de import sunt susţinute de o evaluare a riscurilor bazată pe date ştiinţifice, efectuată în conformitate cu normele internaţionale aplicabile prevăzute în Acordul SPS.
(3)Cerinţele prevăzute în licenţele de import astfel cum sunt emise de Republica Kârgâză nu conţin condiţii sanitare şi veterinare mai stricte decât cele prevăzute în certificatele menţionate la alineatul (2). Fiecare parte ar trebui să aplice certificate de import armonizate care sunt gestionate la nivel central şi care sunt aplicabile întregului teritoriu al părţii exportatoare.
Art. 66: Măsuri legate de sănătatea animalelor şi a plantelor
În conformitate cu Acordul SPS şi cu standardele, orientările sau recomandările CIPP, OIE şi Codex Alimentarius relevante:
a)părţile recunosc conceptul de zone indemne de dăunători sau boli şi zone cu o prevalenţă redusă a dăunătorilor sau a bolilor;
b)partea importatoare îşi bazează măsurile sanitare aplicabile părţii exportatoare al cărei teritoriu este afectat de un dăunător sau de o boală pe decizia de zonare luată de partea exportatoare, cu condiţia ca nivelul adecvat de protecţie al părţii importatoare să fie atins;
c)atunci când stabilesc zonele indemne de dăunători sau boli şi zonele cu o prevalenţă redusă a dăunătorilor sau a bolilor, părţile iau în considerare factori cum ar fi situarea geografică, ecosistemele, supravegherea epidemiologică şi eficacitatea controalelor sanitare sau fitosanitare din aceste zone.
Art. 67: Inspecţii şi audituri
Inspecţiile şi auditurile efectuate de către partea importatoare pe teritoriul părţii exportatoare pentru a evalua şi a recunoaşte sistemele de inspecţie şi de certificare ale acesteia din urmă se efectuează în conformitate cu standardele, orientările şi recomandările CIPP, OIE şi Codex Alimentarius relevante. Costurile aferente inspecţiilor şi auditurilor se suportă de către partea care efectuează auditurile şi inspecţiile.
Art. 68: Schimbul de informaţii şi cooperarea
(1)Părţile discută şi fac schimb de informaţii cu privire la măsurile SPS existente şi la măsurile existente în materie de bunăstare a animalelor, precum şi cu privire la elaborarea şi punerea în aplicare a acestora. În astfel de discuţii şi schimburi de informaţii se ţine cont, după caz, de Acordul SPS şi de standardele, orientările sau recomandările CIPP, OIE şi Codex Alimentarius.
(2)Părţile convin să coopereze cu privire la aspecte legate de siguranţa alimentară, sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, protecţia plantelor şi rezistenţa la antimicrobiene prin schimbul de informaţii, de cunoştinţe de specialitate şi de experienţă în vederea consolidării capacităţilor în aceste domenii. O astfel de cooperare poate include asistenţă tehnică.
(3)La cererea oricăreia dintre părţi, părţile stabilesc în timp util un dialog pe teme SPS pentru a examina chestiuni legate de SPS şi alte aspecte urgente reglementate de prezentul capitol. Comitetul de cooperare poate adopta norme pentru desfăşurarea unor astfel de dialoguri.
(4)Părţile desemnează şi actualizează cu regularitate punctele de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile reglementate de prezentul capitol.
Art. 69: Transparenţă
Fiecare parte:
a)urmăreşte transparenţa în ceea ce priveşte măsurile SPS aplicabile comerţului şi, în mod special, în ceea ce priveşte cerinţele SPS aplicate importurilor care provin de la cealaltă parte;
b)la cererea celeilalte părţi şi în termen de două luni de la data cererii respective, comunică cerinţele aplicabile importului de produse specifice şi indică dacă este necesar să se efectueze o evaluare a riscurilor; şi
c)notifică punctului de contact al celeilalte părţi, fără întârzieri nejustificate, prin poştă, fax sau e-mail, orice risc grav sau semnificativ pentru sănătatea animalelor sau a plantelor, inclusiv orice urgenţe alimentare legate de mărfurile comercializate între părţi.
Art. 70: Obiectiv, domeniu de aplicare şi incidenţă
(1)Părţile, afirmându-şi angajamentele asumate în cadrul Acordului OMC, stabilesc prin prezentul acord dispoziţiile necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor reciproce în ceea ce priveşte comerţul cu servicii şi investiţiile.
(2)Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu se interpretează ca impunând vreo obligaţie privind achiziţiile publice care intră sub incidenţa capitolului 9.
(3)Prezentul capitol nu se aplică subvenţiilor acordate de oricare dintre părţi.
(4)Părţile îşi reafirmă dreptul de reglementare pe teritoriul lor respectiv, în vederea realizării unor obiective politice legitime, cum ar fi protecţia sănătăţii publice, serviciile sociale, educaţia publică, siguranţa, mediul, inclusiv schimbările climatice, moralitatea publică, protecţia socială sau a consumatorilor, protecţia vieţii private şi a datelor şi promovarea şi protejarea diversităţii culturale.
(5)Prezentul capitol nu se aplică măsurilor referitoare la persoanele fizice care doresc să intre pe piaţa forţei de muncă a părţilor şi nici măsurilor privind cetăţenia, rezidenţa sau angajarea cu titlu permanent.
(6)Prezentul capitol nu împiedică nicio parte să aplice măsuri pentru reglementarea admiterii sau a şederii temporare a persoanelor fizice pe teritoriul său, inclusiv măsuri necesare pentru a proteja integritatea frontierelor sale şi pentru a asigura trecerea ordonată a frontierelor sale de către persoanele fizice, cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie aplicate într-o manieră care să anuleze sau să reducă avantajele ce decurg pentru cealaltă parte din prezentul capitol. Simpla solicitare a unei vize pentru resortisanţii persoane fizice ai unei ţări, fără a solicita acelaşi lucru şi pentru resortisanţii altor ţări nu se consideră ca fiind o anulare sau o reducere a avantajelor care decurg din prezentul capitol.
(7)În sensul prezentului capitol, nu se ţine seama de tratamentul acordat de una dintre părţi:
a)în temeiul unui acord care liberalizează substanţial comerţul cu servicii (inclusiv stabilirea în domeniul serviciilor) şi care îndeplineşte criteriile prevăzute la articolele V şi Va din GATS sau al unui acord care liberalizează substanţial stabilirea în alte activităţi economice şi care îndeplineşte aceleaşi criterii în ceea ce priveşte activităţile respective;
b)care rezultă din măsuri ce prevăd recunoaşterea, inclusiv a standardelor sau a criteriilor pentru autorizarea, acordarea de licenţe sau certificarea unei persoane fizice sau a unei întreprinderi în vederea desfăşurării unei activităţi economice, sau a unor măsuri prudenţiale.
(8)Prezentul capitol nu se aplică sectorului audiovizual.
Art. 71: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
a)"activitate desfăşurată în exercitarea autorităţii guvernamentale" înseamnă o activitate, inclusiv un serviciu prestat, care nu este desfăşurată pe bază comercială şi nici în concurenţă cu unul sau mai mulţi operatori economici;
b)"sucursală" înseamnă un loc de desfăşurare a activităţii stabilit într-o parte, care nu are personalitate juridică, cu aparenţa permanenţei, de exemplu prelungirea unei societăţi-mamă stabilite în cealaltă parte, care are propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a putea purta negocieri de afaceri cu terţii astfel încât aceştia din urmă, deşi cunosc faptul că, dacă este necesar, există o legătură juridică între sucursală şi societatea-mamă cu sediul în cealaltă parte, nu sunt obligaţi să aibă relaţii direct cu societatea-mamă, ci pot efectua tranzacţii comerciale la locul de desfăşurare a activităţii care reprezintă prelungirea societăţii-mamă;
c)"prestare transfrontalieră de servicii" înseamnă prestarea unui serviciu:
(i)de pe teritoriul unei părţi pe teritoriul celeilalte părţi; sau
(ii)pe teritoriul unei părţi către un consumator de servicii al celeilalte părţi;
d)"activitate economică" înseamnă orice serviciu sau activitate cu caracter industrial, comercial sau profesional, sau o activitate artizanală, cu excepţia serviciilor prestate sau a activităţilor desfăşurate în exercitarea autorităţii guvernamentale;
e)"întreprindere" înseamnă o persoană juridică, o sucursală sau o reprezentanţă înfiinţată prin stabilire;
f)"stabilire" înseamnă înfiinţarea sau achiziţionarea unei persoane juridice, inclusiv prin intermediul participării la capital sau înfiinţarea unei sucursale sau a unei reprezentanţe, în Uniunea Europeană sau în Republica Kârgâză, în vederea formării sau menţinerii unor legături economice de durată;
g)"persoană transferată în cadrul aceleiaşi companii" înseamnă o persoană fizică ce a fost angajată de o persoană juridică a unei părţi sau a fost asociată a acesteia, pe o perioadă de cel puţin un an imediat înaintea datei la care solicită intrarea şi şederea temporară pe teritoriul celeilalte părţi, şi care este transferată temporar într-o întreprindere de pe teritoriul celeilalte părţi care face parte din acelaşi grup ca prima persoană juridică, inclusiv reprezentanţa, filiala, sucursala sau societatea-mamă a acesteia, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:
(i)persoana fizică în cauză aparţine uneia din următoarele categorii:
A.directori sau cadre de conducere: persoane care ocupă posturi de conducere, care asigură în principal managementul întreprinderii, sub supravegherea sau îndrumarea generală a consiliului de administraţie sau a acţionarilor întreprinderii sau a echivalenţilor acestora şi exercită cel puţin următoarele funcţii:
1.conduc întreprinderea sau un departament al acesteia;
2.supraveghează şi controlează activitatea desfăşurată de către alţi membri ai personalului care exercită funcţii de supraveghere, de specialitate sau de conducere; şi
3.exercită autoritatea personală de a recruta şi a concedia personalul sau de a face recomandări privind recrutarea, concedierea personalului sau luarea altor măsuri privind personalul;
B.specialişti: persoane care deţin cunoştinţe de specialitate esenţiale pentru producţia, echipamentele de cercetare, tehnicile, procesele, procedurile sau managementul întreprinderii; sau
C.angajaţi stagiari: persoane care deţin o diplomă universitară şi care sunt transferate temporar în scopul dezvoltării carierei sau pentru a obţine formare în tehnici sau metode de afaceri; (8)
(8)Întreprinderii-gazdă i se poate solicita să prezinte, spre aprobare prealabilă, un program de formare care să acopere durata şederii, demonstrând că scopul şederii este formarea profesională. Pentru AT, CZ, DE, FR, ES, HU şi LT, formarea trebuie să aibă legătură cu diploma universitară obţinută.
(ii)pentru Uniunea Europeană, la evaluarea cunoştinţelor menţionate la punctul (i) litera (B), se iau în considerare nu numai cunoştinţele specifice întreprinderii, ci şi deţinerea unui nivel înalt de calificare într-un tip de activitate sau meserie care necesită cunoştinţe tehnice specifice, inclusiv apartenenţa la o profesie acreditată;
h)"investitor" al unei părţi înseamnă orice persoană fizică sau juridică a părţii respective care doreşte să desfăşoare sau desfăşoară o activitate economică prin stabilire în cealaltă parte;
i)"persoană juridică" înseamnă orice entitate juridică constituită în mod corespunzător sau altfel organizată în temeiul legislaţiei aplicabile, cu scop lucrativ sau nu, aflată în proprietate publică sau privată, inclusiv orice corporaţie, trust, societate de persoane, întreprindere comună, societate cu asociat unic sau asociaţie;
j)"persoană juridică a unei părţi" înseamnă o persoană juridică constituită în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene sau a statelor sale membre sau cu legislaţia Republicii Kârgâze şi care îşi are sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfăşurare a activităţii pe teritoriul Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kârgâze; în cazurile în care o persoană juridică constituită în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene sau a statelor sale membre sau cu legislaţia Republicii Kârgâze are numai sediul social sau administraţia centrală pe teritoriul Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kârgâze, aceasta nu este considerată persoană juridică a unei părţi decât dacă desfăşoară operaţiuni comerciale substanţiale pe teritoriul Uniunii Europene sau, respectiv, pe teritoriul Republicii Kârgâze; dispoziţiile prezentului capitol se aplică, de asemenea, companiilor maritime stabilite în afara Uniunii Europene sau a Republicii Kârgâze şi controlate de resortisanţi ai unui stat membru al Uniunii Europene, respectiv ai Republicii Kârgâze, dacă navele lor sunt înregistrate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Republica Kârgâză şi arborează pavilionul acelui stat membru al Uniunii Europene sau al Republicii Kârgâze;
k)"persoană fizică din Uniunea Europeană" şi "persoană fizică din Republica Kârgâză" înseamnă un resortisant al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene şi, respectiv, un resortisant al Republicii Kârgâze, în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative interne ale respectivului stat membru al Uniunii Europene (9) sau, respectiv, ale Republicii Kârgâze;
(9)Definiţia noţiunii de "persoană fizică din Uniunea Europeană" include, de asemenea, o persoană fizică având reşedinţa permanentă în Republica Letonia, care nu este cetăţean al Republicii Letonia sau al altui stat, dar care are dreptul, în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative din Republica Letonia, să i se elibereze un paşaport pentru non-cetăţeni.
l)"exploatare" înseamnă conducerea, administrarea, menţinerea, folosirea, beneficierea şi vânzarea sau o altă formă de cedare a unei întreprinderi;
m)"servicii" înseamnă toate serviciile prestate (10), indiferent de sector, cu excepţia serviciilor prestate în exercitarea autorităţii guvernamentale;
(10)Pentru o mai mare claritate, în sensul prezentului capitol, serviciile sunt considerate a fi cele enumerate în versiunea cea mai recentă a documentului MTN.GNS/W/120 al OMC în versiunea sa actualizată.
n)"prestator de servicii" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care doreşte să presteze sau prestează un serviciu;
o)"filială a unei persoane juridice a unei părţi" înseamnă o persoană juridică controlată de o altă persoană juridică din partea respectivă;
p)"prestarea unui serviciu" înseamnă producerea, distribuţia, comercializarea, vânzarea şi furnizarea unui serviciu.
Art. 72: Clauza naţiunii celei mai favorizate şi tratamentul naţional
(1)În ceea ce priveşte stabilirea şi exploatarea unei întreprinderi pentru a desfăşura activităţi economice pe teritoriul său, Uniunea Europeană acordă investitorilor din Republica Kârgâză şi întreprinderilor acestora un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat investitorilor din orice ţară terţă şi întreprinderilor acestora.
(2)În ceea ce priveşte stabilirea şi exploatarea unei întreprinderi pentru a desfăşura activităţi economice pe teritoriul său, Republica Kârgâză acordă investitorilor din Uniunea Europeană şi întreprinderilor acestora un tratament nu mai puţin favorabil decât cel acordat propriilor investitori şi întreprinderilor acestora sau investitorilor oricărei ţări terţe şi întreprinderilor acestora, oricare dintre acestea este mai favorabil.
(3)Pentru mai multă certitudine, tratamentul menţionat la alineatele (1) şi (2) nu include procedurile de soluţionare a litigiilor dintre investitori şi stat prevăzute în alte acorduri internaţionale. Dispoziţiile de fond din alte acorduri internaţionale încheiate de o parte cu o parte terţă nu constituie în sine un tratament prevăzut la prezentul articol. Măsurile luate de o parte în temeiul acestor dispoziţii (11) pot constitui tratamentul menţionat la alineatele (1) şi (2) şi, prin urmare, pot duce la o încălcare a prezentului articol.
(11)Pentru mai multă certitudine, simpla transpunere formală a dispoziţiilor respective de către o parte în dreptul său, în măsura în care acest lucru este necesar pentru încorporarea lor în ordinea juridică internă, nu constituie în sine o măsură.
(4)Dispoziţiile prevăzute la alineatele (1), (2) sau (3) din prezentul articol nu se aplică transportului aerian, maritim sau pe căi navigabile interioare.
Art. 73: Restricţie orizontală privind serviciile
(1)În pofida oricărei alte dispoziţii din prezentul capitol, o parte nu ar trebui să fie obligată să acorde, în ceea ce priveşte sectoarele sau măsurile reglementate de GATS, un tratament mai favorabil decât cel pe care partea respectivă este obligată să îl acorde în temeiul GATS, în ceea ce priveşte fiecare sector şi subsector de servicii şi fiecare mod de prestare.
(2)Pentru mai multă certitudine, în ceea ce priveşte serviciile, listele de angajamente specifice ale părţilor în cadrul GATS, inclusiv rezervele şi, pentru Uniunea Europeană, anexa la acesta privind excepţiile de la articolul II (lista de scutiri pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate) se încorporează în prezentul acord, fac parte integrantă din acesta şi se aplică.
Art. 74: Excepţia prudenţială
(1)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează ca împiedicând o parte să adopte sau să menţină măsuri prudenţiale, cum ar fi protecţia investitorilor, deponenţilor, asiguraţilor sau persoanelor faţă de care prestatorul de servicii financiare are o obligaţie fiduciară, sau să asigure integritatea şi stabilitatea sistemului financiar. În cazul în care nu sunt conforme cu dispoziţiile prezentului acord, astfel de măsuri nu se utilizează drept mijloc de a eluda angajamentele sau obligaţiile părţii în temeiul prezentului acord.
(2)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează ca impunând unei părţi divulgarea de informaţii referitoare la afacerile şi la conturile unor clienţi individuali sau de orice informaţii confidenţiale sau protejate deţinute de organismele publice.
Art. 75: Refuzul acordării de beneficii
O parte poate refuza acordarea beneficiilor prevăzute în prezentul capitol unei persoane juridice a celeilalte părţi sau unei întreprinderi înfiinţate de persoana juridică respectivă pe teritoriul său, în cazul în care partea care refuză acordarea adoptă sau menţine măsuri legate de menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, inclusiv de protecţia drepturilor omului, care:
a)interzic tranzacţiile cu persoana juridică respectivă sau cu întreprinderea acesteia; ori
b)ar fi încălcate sau eludate dacă beneficiile prevăzute în prezentul capitol ar fi acordate persoanei juridice sau întreprinderii acesteia, inclusiv în cazul în care măsurile interzic tranzacţiile cu o persoană fizică care deţine sau controlează respectiva persoană juridică sau întreprinderea acesteia.
Art. 76: Persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii
(1)Fiecare parte permite investitorilor celeilalte părţi să angajeze în întreprinderile lor persoane fizice ale celeilalte părţi, cu condiţia ca aceşti angajaţi să fie persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii.
(2)Intrarea şi şederea temporară a persoanelor fizice menţionate la alineatul (1) se efectuează pentru următoarele perioade:
a)pentru directori sau cadre de conducere, o perioadă de până la trei ani;
b)pentru specialişti, o perioadă de până la trei ani; şi
c)pentru angajaţi stagiari, o perioadă de până la un an.
(3)Toate celelalte cerinţe în temeiul actelor cu putere de lege şi actelor administrative ale părţilor în ceea ce priveşte intrarea, şederea, munca şi măsurile de securitate socială continuă să se aplice, inclusiv reglementările privind perioada de şedere, salariile minime, precum şi contractele colective de salarizare.
(4)Prezentul articol nu se aplică în cazurile în care intenţia sau efectul prezenţei temporare a unei persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii este de a perturba sau de a influenţa în alt mod rezultatul oricărui litigiu sau al oricărei negocieri în materie de muncă sau de gestionare.
Art. 77: Liberalizarea progresivă a investiţiilor
Părţile recunosc importanţa acordării reciproce a tratamentului naţional pentru investitori în ceea ce priveşte stabilirea şi exploatarea întreprinderilor pe teritoriile lor respective şi vor analiza posibilitatea unei evoluţii în acest sens, în condiţii reciproc avantajoase şi în lumina recomandărilor Comitetului de cooperare.
Art. 78: Clauza suspensivă
(1)Fiecare parte depune toate eforturile necesare pentru a evita luarea unor măsuri sau întreprinderea unor acţiuni care să impună condiţii de stabilire şi de exploatare a întreprinderilor investitorilor celeilalte părţi pe teritoriul său mai restrictive decât cele din ziua anterioară datei semnării prezentului acord.
(2)Acţionând în spiritul parteneriatului şi al cooperării şi având în vedere capitolul 13, Republica Kârgâză informează Uniunea Europeană cu privire la intenţia sa de a adopta noi acte cu putere de lege sau norme administrative care pot face condiţiile de stabilire sau exploatare a întreprinderilor investitorilor din Uniunea Europeană în Republica Kârgâză mai restrictive decât cele din ziua anterioară datei semnării prezentului acord.
(3)Uniunea Europeană poate solicita Republicii Kârgâze să comunice proiectele de noi acte cu putere de lege sau norme administrative menţionate la alineatul (2) şi să iniţieze consultări cu privire la astfel de proiecte.
(4)În cazul în care noile acte cu putere de lege sau norme administrative introduse în Republica Kârgâză ar face în aşa fel încât condiţiile de exploatare a întreprinderilor investitorilor din Uniunea Europeană să devină mai restrictive decât situaţia existentă la data semnării prezentului acord, aceste acte cu putere de lege sau norme administrative nu se aplică timp de trei ani de la intrarea lor în vigoare întreprinderilor deja stabilite în Republica Kârgâză la data intrării lor în vigoare.
(5)Pentru mai multă certitudine, măsurile fiscale aplicate de Republica Kârgâză în mod nediscriminatoriu nu sunt considerate a fi mai restrictive în sensul alineatului (4).
Art. 79: Prestarea transfrontalieră de servicii
(1)Părţile se angajează, în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol, să ia măsurile necesare pentru a permite treptat prestarea transfrontalieră de servicii între părţi, ţinând seama de dezvoltarea sectoarelor lor de servicii.
(2)Consiliul de cooperare formulează recomandări pentru punerea în aplicare a prezentului articol.
Art. 80: Cooperarea pentru un sector al serviciilor orientat către piaţă în Republica Kârgâză
Părţile cooperează în scopul dezvoltării unui sector al serviciilor orientat către piaţă în Republica Kârgâză.
Art. 81: Servicii de transport maritim
(1)Părţile aplică principiul accesului nerestricţionat pe pieţele şi la schimburile comerciale maritime internaţionale pe baze comerciale şi în mod nediscriminatoriu.
(2)La aplicarea principiului menţionat la alineatul (1), părţile:
a)se abţin să introducă, în acordurile bilaterale viitoare încheiate cu ţări terţe privind serviciile de transport maritim, clauze de partajare a încărcăturilor, inclusiv comerţul în vrac de mărfuri uscate şi lichide şi traficul de linie, şi reziliază, într-un interval rezonabil de timp, orice astfel de clauze de partajare a încărcăturilor existente în acorduri precedente; şi
b)abrogă şi se abţin să introducă, de la intrarea în vigoare a prezentului acord, orice măsură unilaterală şi orice obstacol administrativ, tehnic şi de alt tip care ar putea constitui restricţii disimulate sau ar putea avea efecte discriminatorii asupra libertăţii de a presta servicii în domeniul transportului maritim internaţional.
Art. 82: Alte servicii de transport
În vederea asigurării dezvoltării coordonate a transporturilor între părţi, adaptate la nevoile lor comerciale, acorduri specifice, negociate între părţi după intrarea în vigoare a prezentului acord, pot aborda condiţiile de acces reciproc pe piaţă şi de prestare de servicii în domeniul transportului rutier, feroviar şi pe căi navigabile interioare şi, dacă este cazul, în domeniul transportului aerian.
Art. 83: Contul curent
Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului acord, părţile permit orice plăţi referitoare la tranzacţiile aferente contului curent al balanţei de plăţi dintre părţi, într-o monedă liber convertibilă şi în conformitate cu Statutul Fondului Monetar Internaţional adoptat la Conferinţa monetară şi financiară a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 22 iulie 1944, după caz.
Art. 84: Circulaţia capitalurilor
(1)În ceea ce priveşte tranzacţiile aferente contului de capital şi contului financiar din balanţa de plăţi, de la data intrării în vigoare a prezentului acord fiecare parte asigură libera circulaţie a capitalurilor referitoare la investiţiile directe realizate în conformitate cu legislaţia aplicabilă pe teritoriul său şi cu dispoziţiile capitolului 6, precum şi lichidarea şi repatrierea respectivului capital investit şi a oricărui profit generat de acesta.
(2)Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale prezentului acord, niciuna dintre părţi nu introduce noi restricţii cu privire la circulaţia capitalurilor şi plăţile curente între rezidenţii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai Republicii Kârgâze şi nu înăspreşte restricţiile prevăzute de regimurile existente.
(3)Părţile se consultă în vederea facilitării circulaţiei capitalurilor între ele pentru a promova comerţul şi investiţiile.
Art. 85: Aplicarea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative referitoare la circulaţia capitalurilor, plăţi sau transferuri
(1)Articolele 83 şi 84 nu împiedică o parte să aplice propriile acte cu putere de lege şi norme administrative referitoare la:
a)faliment, insolvenţă sau protejarea drepturilor creditorilor;
b)emiterea, comercializarea sau tranzacţionarea instrumentelor financiare;
c)raportarea financiară sau înregistrarea contabilă a circulaţiei capitalurilor, a plăţilor sau a transferurilor atunci când acest lucru este necesar pentru a veni în sprijinul autorităţilor de aplicare a legii sau al autorităţilor de reglementare financiară;
d)infracţiuni sau delicte ori practici înşelătoare sau frauduloase;
e)asigurarea respectării ordinelor sau hotărârilor pronunţate în cadrul procedurilor judecătoreşti; sau
f)sistemele de securitate socială, sistemele publice de pensii sau de economisire obligatorie.
(2)Actele cu putere de lege şi normele administrative menţionate la alineatul (1) nu se aplică în mod arbitrar sau discriminatoriu ori într-un mod care constituie în alt fel o restricţie disimulată a circulaţiei capitalurilor, a plăţilor sau a transferurilor.
Art. 86: Măsuri de salvgardare temporare
(1)În circumstanţe excepţionale în care se înregistrează dificultăţi grave ale funcţionării politicii monetare şi a cursului de schimb, în cazul Republicii Kârgâze sau al unui stat membru al Uniunii Europene care nu a adoptat moneda euro, sau ale funcţionării uniunii economice şi monetare, în cazul Uniunii Europene, ori în cazul unor ameninţări în acest sens, partea în cauză poate adopta sau menţine măsuri de salvgardare cu privire la circulaţia capitalurilor, plăţi şi transferuri pentru o perioadă care nu depăşeşte şase luni.
(2)Măsurile menţionate la alineatul (1) se limitează la ceea ce este strict necesar.
Art. 87: Restricţii în caz de dificultăţi în ceea ce priveşte balanţa de plăţi şi finanţarea externă
(1)În cazul în care o parte se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăţi majore în ceea ce priveşte balanţa de plăţi sau finanţarea externă, partea respectivă poate adopta sau menţine măsuri restrictive în ceea ce priveşte circulaţia capitalurilor, plăţile sau transferurile. (12)
(12)În cazul Uniunii Europene, astfel de măsuri pot fi luate de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene în alte situaţii decât cele menţionate la articolul 86, care afectează economia respectivului stat membru al Uniunii Europene.
(2)Măsurile menţionate la alineatul (1):
a)sunt conforme cu Statutul Fondului Monetar Internaţional, după caz;
b)nu depăşesc ceea ce este necesar pentru a face faţă dificultăţilor grave legate de balanţa de plăţi sau finanţarea externă ori riscului de apariţie a unor astfel de dificultăţi;
c)sunt temporare şi sunt eliminate progresiv pe măsură ce circumstanţele menţionate la alineatul (1) se ameliorează;
d)evită afectarea inutilă a intereselor comerciale, economice sau financiare ale celeilalte părţi;
e)nu tratează cealaltă parte într-un mod mai puţin favorabil decât o parte necontractantă în situaţii similare.
(3)În cazul comerţului cu mărfuri, fiecare parte poate adopta măsuri restrictive pentru a-şi proteja poziţia financiară externă sau balanţa de plăţi. Astfel de măsuri trebuie să fie conforme cu GATT 1994 şi cu Înţelegerea privind dispoziţiile referitoare la balanţa de plăţi din Acordul general pentru tarife şi comerţ din 1994.
(4)În cazul comerţului cu servicii, fiecare parte poate adopta măsuri restrictive pentru a-şi proteja poziţia financiară externă sau balanţa de plăţi. Astfel de măsuri trebuie să fie conforme cu articolul XII din Acordul GATS.
(5)O parte care menţine sau care a adoptat măsuri menţionate la alineatele (1) şi (2) i le notifică celeilalte părţi cu promptitudine.
(6)În cazul în care se adoptă sau se menţin restricţii în conformitate cu prezentul articol, se organizează de urgenţă consultări în cadrul Comitetului de cooperare, cu excepţia cazului în care au loc consultări în cadrul altor foruri. Consultările evaluează dificultatea privind balanţa de plăţi sau privind finanţarea externă care a condus la măsurile respective, luând în considerare, printre altele, factori precum:
a)natura şi amploarea dificultăţilor legate de balanţa de plăţi sau de finanţarea externă;
b)mediul economic şi comercial extern; şi
c)măsurile corective alternative care pot fi disponibile.
(7)În cadrul consultărilor menţionate la alineatul (6) se examinează conformitatea oricărei măsuri restrictive cu alineatele (1) şi (2). Sunt acceptate toate constatările relevante de natură statistică sau factuală prezentate de Fondul Monetar Internaţional în cazul în care sunt disponibile, iar concluziile iau în considerare evaluarea de către Fondul Monetar Internaţional a balanţei de plăţi şi a situaţiei financiare externe a părţii în cauză.
Art. 88: Obiective
Obiectivele prezentului capitol sunt:
a)facilitarea producţiei şi a comercializării de produse şi servicii inovatoare şi creative între părţi, contribuind astfel la dezvoltarea unei economii mai durabile şi mai favorabile incluziunii pentru părţi;
b)facilitarea şi reglementarea comerţului dintre părţi, precum şi reducerea denaturărilor şi a obstacolelor din calea acestui comerţ; şi
c)atingerea unui nivel adecvat şi efectiv de protecţie şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală.
Art. 89: Natura obligaţiilor şi domeniul de aplicare al acestora
(1)Părţile pun în aplicare tratatele internaţionale privind drepturile de proprietate intelectuală la care sunt părţi, inclusiv Acordul TRIPS. Prezentul capitol completează şi precizează drepturile şi obligaţiile care le revin părţilor în temeiul Acordului TRIPS şi al altor tratate internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale la care sunt părţi.
(2)În sensul prezentului capitol, termenul "drepturi de proprietate intelectuală" se referă la toate categoriile de proprietate intelectuală menţionate la articolele 92-136 din prezentul acord şi la secţiunile 1-7 din partea a II-a a Acordului TRIPS.
(3)Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală include protecţia împotriva concurenţei neloiale, astfel cum este menţionată la articolul 10a din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 20 martie 1883, astfel cum a fost modificată la 28 septembrie 1979 (denumită în continuare "Convenţia de la Paris").
(4)Prezentul capitol nu împiedică nicio parte să aplice legislaţia sa care introduce standarde mai ridicate pentru protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu prezentul capitol.
Art. 90: Epuizare
(1)Fiecare parte prevede un regim de epuizare pe plan naţional sau regional a drepturilor de proprietate intelectuală, în conformitate cu legislaţia sa în ceea ce priveşte drepturile de autor, drepturile conexe şi mărcile.
(2)În domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe, epuizarea drepturilor se aplică numai în cazul distribuirii către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a originalului operelor sau a altor obiecte protejate sau a copiilor acestora.
Art. 91: Tratamentul naţional
(1)În ceea ce priveşte drepturile de proprietate intelectuală reglementate de prezentul capitol, fiecare parte acordă resortisanţilor celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă propriilor resortisanţi în ceea ce priveşte protecţia (13) drepturilor de proprietate intelectuală, sub rezerva excepţiilor prevăzute deja în:
(13)În sensul prezentului alineat, termenul "protecţie" include aspectele legate de disponibilitatea, dobândirea, domeniul de aplicare, menţinerea şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi aspectele legate de utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală abordate în mod specific în prezentul capitol. În plus, în sensul prezentului alineat, termenul "protecţie" include şi măsuri de prevenire a eludării măsurilor tehnologice eficace şi măsuri referitoare la informaţiile privind regimul drepturilor.
a)Convenţia de la Paris;
b)Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice, adoptată la 9 septembrie 1886 (denumită în continuare "Convenţia de la Berna");
c)Convenţia internaţională pentru protecţia artiştilor interpreţi sau executanţi, a producătorilor de fonograme şi a organismelor de radiodifuziune, încheiată la Roma la 26 octombrie 1961 (denumită în continuare "Convenţia de la Roma"); sau
d)Tratatul asupra proprietăţii intelectuale în materie de circuite integrate, adoptat la Washington la 26 mai 1989.
În ceea ce priveşte artiştii interpreţi sau executanţi, producătorii de fonograme şi organismele de radiodifuziune, obligaţia menţionată la primul paragraf se aplică numai în ceea ce priveşte drepturile prevăzute în prezentul acord.
(2)O parte se poate prevala de excepţiile deja prevăzute în instrumentele internaţionale menţionate la alineatul (1) în ceea ce priveşte procedurile sale judiciare şi administrative, inclusiv de a solicita unui resortisant al celeilalte părţi să desemneze un domiciliu pentru notificarea sau comunicarea pe teritoriul său sau să numească un agent pe teritoriul său, cu condiţia ca aceste excepţii:
a)să fie necesare pentru asigurarea respectării actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale părţii care nu sunt incompatibile cu prezentul capitol; şi
b)să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui o restricţie disimulată asupra comerţului.
(3)Alineatul (1) nu se aplică procedurilor prevăzute în acordurile multilaterale încheiate sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (denumită în continuare "OMPI") privind dobândirea sau menţinerea drepturilor de proprietate intelectuală.
SUBSECŢIUNEA 1:DREPTURILE DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE
Art. 92: Acorduri internaţionale
(1)Fiecare parte îşi reafirmă angajamentul faţă de următoarele tratate, pe care le respectă:
a)Convenţia de la Berna;
b)Convenţia de la Roma;
c)Tratatul OMPI privind dreptul de autor (TDA), adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996;
d)Tratatul OMPI privind interpretările şi execuţiile şi fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996; şi
e)Tratatul de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficienţe de vedere sau cu dificultăţi de citire a materialelor imprimate, adoptat la Marrakesh la 28 iunie 2013.
(2)Fiecare parte respectă Tratatul de la Beijing privind interpretările şi execuţiile audiovizuale, adoptat la Beijing la 24 iunie 2012, şi depune toate eforturile rezonabile pentru a-l ratifica sau a adera la acesta.
Art. 93: Autori
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al autorilor de a autoriza sau de a interzice:
a)reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă a operelor lor;
b)orice formă de distribuţie către public, prin vânzarea originalului sau a copiilor operelor lor ori prin alte mijloace;
c)orice comunicare către public a operelor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv punerea la dispoziţia publicului a operelor lor, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment ales în mod individual; şi
d)închirierea comercială către public a originalului sau a copiilor operelor lor.
Art. 94: Artişti interpreţi sau executanţi
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al artiştilor interpreţi sau executanţi de a autoriza sau de a interzice:
a)fixarea (14) interpretărilor sau a execuţiilor lor;
(14)"fixare" înseamnă încorporarea sunetelor sau a reprezentărilor acestora sau încorporarea audiovizuală a unor imagini mobile, însoţite sau nu de sunete, sau a reprezentărilor acestora, pe un suport care permite perceperea lor, reproducerea lor sau comunicarea lor cu ajutorul unui dispozitiv.
b)reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă, a fixărilor interpretărilor sau execuţiilor lor;
c)distribuirea către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a fixărilor interpretărilor sau execuţiilor lor;
d)punerea la dispoziţia publicului a fixărilor interpretărilor sau execuţiilor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment ales în mod individual;
e)radiodifuzarea prin mijloace fără fir şi comunicarea către public a interpretărilor sau a execuţiilor lor, cu excepţia cazului în care interpretarea sau execuţia este ea însăşi deja o interpretare sau o execuţie radiodifuzată sau efectuată pornind de la o fixare; şi
f)închirierea comercială către public a fixării interpretărilor sau execuţiilor lor.
Art. 95: Producătorii de fonograme
Fiecare parte prevede dreptul exclusiv al producătorilor de fonograme de a autoriza sau de a interzice:
a)reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, totală sau parţială, prin orice mijloc şi sub orice formă a fonogramelor lor;
b)distribuirea către public, prin vânzare sau prin alte mijloace, a fonogramelor lor, inclusiv a copiilor acestora;
c)punerea la dispoziţia publicului a fonogramelor lor, prin mijloace cu fir sau fără fir, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment ales în mod individual; şi
d)închirierea comercială către public a fonogramelor lor.
Art. 96: Organisme de radiodifuziune
Fiecare parte prevede pentru organismele de radiodifuziune dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice următoarele:
a)fixarea emisiunilor lor, indiferent dacă aceste emisiuni se transmit prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit;
b)reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloc şi sub orice formă, totală sau parţială, a fixărilor emisiunilor lor, indiferent dacă aceste emisiuni se transmit prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit;
c)punerea la dispoziţia publicului, prin mijloace cu fir sau fără fir, a fixărilor emisiunilor lor, indiferent dacă aceste emisiuni se transmit prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc şi în orice moment ales în mod individual;
d)distribuirea către public, prin vânzare sau în alt mod, a fixărilor emisiunilor lor, inclusiv a copiilor acestora, indiferent dacă emisiunile se transmit prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit; şi
e)reluarea emisiunilor lor prin mijloace fără fir, precum şi comunicarea către public a emisiunilor lor, dacă respectiva comunicare este făcută în locuri accesibile publicului prin plata unei taxe de intrare.
Art. 97: Radiodifuzarea şi comunicarea publică a fonogramelor publicate în scopuri comerciale (15)
(15)Fiecare parte poate acorda artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme drepturi mai extinse în ceea ce priveşte radiodifuzarea şi comunicarea publică a fonogramelor publicate în scopuri comerciale.
(1)Fiecare parte prevede pentru artiştii interpreţi sau executanţi şi pentru producătorii de fonograme dreptul la o remuneraţie echitabilă, în cazul în care o fonogramă publicată în scop comercial sau o reproducere a fonogramei respective este folosită pentru radiodifuzare sau pentru comunicare către public.
(2)Fiecare parte se asigură că remuneraţia prevăzută la alineatul (1) este repartizată între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme. În absenţa unui acord între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme, fiecare parte poate stabili condiţiile de repartizare a remuneraţiei între aceştia.
Art. 98: Durata protecţiei
(1)Drepturile unui autor asupra unei opere se aplică pe întreaga durată de viaţă a autorului şi timp de 70 de ani după decesul autorului, indiferent de data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziţia publicului.
(2)Protecţia unei compoziţii muzicale cu text încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supravieţuitor dintre următoarele persoane, indiferent dacă acestea au fost sau nu desemnate drept coautori: textierul şi compozitorul, cu condiţia ca ambele contribuţii să fi fost create în mod specific pentru respectiva compoziţie muzicală cu text.
(3)În cazul în care dreptul de autor aparţine în comun colaboratorilor la o operă, durata menţionată la alineatul (1) se calculează de la data decesului ultimului supravieţuitor dintre autori.
(4)În cazul operelor anonime sau publicate sub pseudonim, durata protecţiei este de 70 de ani de la data la care opera a fost pusă în mod legal la dispoziţia publicului. Cu toate acestea, în cazul în care pseudonimul adoptat de autor nu lasă nici o îndoială asupra identităţii sale sau în cazul în care autorul îşi dezvăluie identitatea în perioada menţionată în prima teză a prezentului alineat, durata de protecţie care se aplică este cea indicată la alineatul (1).
(5)Durata de protecţie a unei opere cinematografice sau audiovizuale încetează după 70 de ani de la decesul ultimului supravieţuitor dintre următoarele persoane, indiferent dacă acestea au fost sau nu desemnate drept coautori:
a)regizorul sau realizatorul principal;
b)autorul scenariului;
c)autorul dialogului; şi
d)compozitorul muzicii create special pentru a fi utilizată în opera cinematografică sau audiovizuală.
Republica Kârgâză poate exclude sau adăuga una sau mai multe persoane pe această listă în legislaţia sa.
(6)Drepturile organismelor de radiodifuziune expiră după 50 de ani de la prima difuzare a unei emisiuni, indiferent dacă emisiunea respectivă a fost difuzată prin mijloace cu fir sau fără fir, inclusiv prin cablu sau prin satelit.
(7)Drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi expiră după 50 ani de la data fixării interpretării sau a execuţiei. Totuşi, în cazul în care fixarea interpretării sau a execuţiei face obiectul unei publicări legale sau al unei comunicări legale către public în decursul acestei perioade, durata protecţiei se calculează de la data primei publicări sau comunicări către public, luând în considerare, în mod cronologic, prima dintre aceste date.
În ceea ce priveşte fixarea interpretării sau a execuţiei pe o fonogramă, durata protecţiei este de 70 de ani de la data primei publicări sau comunicări către public.
(8)Drepturile producătorilor de fonograme expiră după 50 de ani de la efectuarea fixării. Totuşi, în cazul în care în această perioadă fonograma face obiectul unei publicări legale, drepturile expiră după 70 ani de la prima astfel de publicare. În cazul în care nu a avut loc o publicare legală în perioada menţionată la prima teză, iar fonograma face obiectul unei comunicări publice legale în această perioadă, drepturile respective expiră după 70 de ani de la data primei comunicări publice legale. Fiecare parte poate adopta măsuri pentru a se asigura că profitul generat în cursul celor 20 de ani de protecţie ulteriori perioadei de 50 de ani este împărţit în mod echitabil între artiştii interpreţi sau executanţi şi producătorii de fonograme.
(9)Duratele prevăzute la prezentul articol se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc evenimentul.
(10)Fiecare parte poate stabili durate de protecţie mai îndelungate decât cele prevăzute la prezentul articol.
(11)În termen de cel mult doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Republica Kârgâză stabileşte duratele de protecţie menţionate la prezentul articol.
Art. 99: Dreptul de suită
(1)Fiecare parte prevede, în beneficiul autorului unei opere originale de artă grafică sau plastică, un drept de suită, definit ca un drept inalienabil la care nu se poate renunţa, nici chiar anticipat, de a încasa o redevenţă pe baza preţului de vânzare obţinut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări a operei de către autor.
(2)Dreptul menţionat la alineatul (1) se aplică tuturor actelor de revânzare care implică, în calitate de vânzători, cumpărători sau intermediari, profesionişti ai pieţei obiectelor de artă, precum saloane, galerii de artă şi, în general, orice comerciant de opere de artă.
(3)Fiecare parte poate prevedea că dreptul menţionat la alineatul (1) nu se aplică actelor de revânzare în cadrul cărora vânzătorul a achiziţionat opera direct de la autorul acesteia cu mai puţin de trei ani înainte de data revânzării în cauză şi dacă preţul de revânzare nu depăşeşte o anumită sumă minimă.
(4)Procedura de percepere a remuneraţiei şi a cuantumului acesteia este un aspect care se stabileşte prin legislaţia internă.
Art. 100: Gestiunea colectivă a drepturilor
(1)Părţile promovează cooperarea între societăţile lor de gestiune colectivă, pentru a stimula disponibilitatea operelor şi a altor obiecte protejate pe teritoriile părţilor şi transferul veniturilor provenite din drepturi între societăţile lor de gestiune colectivă pentru utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate de acest fel.
(2)Fiecare parte promovează transparenţa societăţilor de gestiune colectivă, în special cu privire la veniturile provenite din drepturi pe care le colectează, deducerile pe care le aplică asupra veniturilor provenite din drepturi pe care le colectează, utilizarea veniturilor provenite din drepturi pe care le colectează, politica de repartizare şi repertoriul lor.
(3)Fiecare parte se angajează să se asigure că, în cazul în care o societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul uneia dintre părţi reprezintă, în temeiul unui acord de reprezentare, o altă societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul celeilalte părţi, societatea de gestiune colectivă care asigură reprezentarea nu îi discriminează pe titularii de drepturi ai societăţii de gestiune colectivă pe care o reprezintă.
(4)Fiecare parte depune eforturi pentru a prevedea că, în cazul în care o societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul unei părţi reprezintă o altă societate de gestiune colectivă stabilită pe teritoriul celeilalte părţi prin intermediul unui acord de reprezentare, societatea de gestiune colectivă care asigură reprezentarea achită cu exactitate, cu regularitate şi cu diligenţă sumele datorate organizaţiilor de gestiune colectivă reprezentate şi, în acelaşi timp, furnizează organizaţiei de gestiune colectivă pe care o reprezintă informaţii privind cuantumul veniturilor provenite din drepturi pe care le colectează în numele acesteia şi deducerile aplicate asupra acestor venituri provenite din drepturi.
Art. 101: Excepţii şi limitări
Fiecare parte restrânge limitările sau excepţiile privind drepturile stabilite la articolele 93-96 la anumite cazuri speciale care nu aduc atingere exploatării normale a operei sau a altui obiect protejat şi nici nu cauzează un prejudiciu nejustificat intereselor legitime ale titularilor de drepturi.
Art. 102: Protecţia măsurilor tehnologice
(1)Fiecare parte prevede o protecţie juridică împotriva eludării măsurilor tehnologice eficace, pe care persoana respectivă o efectuează cu bună ştiinţă sau având motive întemeiate să ştie că eludează o măsură tehnologică eficace.
(2)Fiecare parte prevede o protecţie juridică împotriva fabricării, a importului, a distribuirii, a vânzării, a închirierii, a publicităţii în scopul vânzării sau al închirierii ori împotriva posesiunii în scopuri comerciale a dispozitivelor, a produselor sau a componentelor ori împotriva prestării de servicii care:
a)fac obiectul unei promovări, publicităţi sau comercializări în scopul eludării unei măsuri tehnologice eficace;
b)au numai un scop semnificativ limitat sau o utilizare semnificativă limitată din punct de vedere comercial, altul (alta) decât eludarea unei măsuri tehnologice eficace; sau
c)sunt proiectate, produse, adaptate sau realizate în principal în scopul de a permite sau de a facilita eludarea unei măsuri tehnologice eficace.
(3)În sensul prezentei subsecţiuni, sintagma "măsuri tehnologice" înseamnă orice tehnologie, dispozitiv sau componentă care, în cadrul funcţionării sale normale, este proiectată pentru a preveni sau a limita, în ceea ce priveşte operele sau alte obiecte protejate, acte care nu sunt autorizate de titularul dreptului de autor sau al unui drept conex, conform legislaţiei naţionale. Măsurile tehnologice sunt considerate "eficace" dacă utilizarea unei opere protejate sau a unui alt obiect protejat este controlată de către titularii de drepturi prin aplicarea unui control al accesului sau a unui procedeu de protecţie, cum ar fi criptarea, bruierea sau alte transformări ale operei ori ale altui obiect protejat, sau prin aplicarea unui mecanism de control al copierii, care îndeplineşte obiectivul de protecţie.
(4)În pofida protecţiei juridice prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, în absenţa unor măsuri voluntare luate de titularii de drepturi, fiecare parte poate lua măsuri corespunzătoare, dacă este necesar, pentru a se asigura că protecţia juridică adecvată împotriva eludării măsurilor tehnologice eficace prevăzută în conformitate cu prezentul articol nu îi împiedică pe beneficiarii excepţiilor sau limitărilor stabilite în conformitate cu articolul 101 să se bucure de respectivele excepţii sau limitări.
Art. 103: Obligaţii referitoare la informaţiile privind regimul drepturilor
(1)Fiecare parte asigură protecţie juridică împotriva oricărei persoane care, în cunoştinţă de cauză, desfăşoară fără autoritate oricare dintre următoarele acte, în cazul în care persoana respectivă ştie sau are motive întemeiate să ştie că, procedând astfel, săvârşeşte, permite, facilitează sau ascunde o încălcare a unui drept de autor sau a oricăror drepturi conexe prevăzute în legislaţia naţională:
a)eliminarea sau modificarea oricăror informaţii în format electronic privind regimul drepturilor; şi
b)distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere sau a altor obiecte protejate în temeiul prezentei subsecţiuni, din care au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic.
(2)În sensul prezentului articol, sintagma "informaţii privind regimul drepturilor" înseamnă orice informaţie furnizată de titularii de drepturi care identifică opera sau alt obiect protejat menţionat la prezentul articol, autorul sau orice alt titular al drepturilor şi informaţii despre clauzele şi condiţiile de utilizare a operei sau a altui obiect protejat, precum şi orice număr sau cod care reprezintă astfel de informaţii.
(3)Alineatul (2) se aplică atunci când informaţiile privind regimul drepturilor sunt asociate unei copii a unei opere sau a altui obiect protejat menţionat la prezentul articol ori apar în legătură cu o comunicare publică a operei sau a obiectului protejat respectiv.
SUBSECŢIUNEA 2:MĂRCI
Art. 104: Acorduri internaţionale
Fiecare parte:
a)aderă la Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989, astfel cum a fost modificat la 3 octombrie 2006 şi la 12 noiembrie 2007;
b)respectă Tratatul privind dreptul mărcilor, încheiat la Geneva la 27 octombrie 1994, şi Aranjamentul de la Nisa din 15 iunie 1957 privind clasificarea internaţională a produselor şi serviciilor în vederea înregistrării mărcilor; şi
c)depune toate eforturile rezonabile pentru a adera la Tratatul de la Singapore privind dreptul mărcilor, încheiat la Singapore la 27 martie 2006.
Art. 105: Semne care pot să constituie o marcă
(1)Pot constitui mărci toate semnele, în special cuvintele, inclusiv numele de persoane, sau desenele şi modelele, literele, numerele, culorile, forma produsului sau a ambalajului produsului sau sunetele, cu condiţia ca astfel de semne:
a)să permită distingerea produselor sau serviciilor unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; şi
b)să poată fi reprezentate, în registrul mărcilor ţinut de fiecare parte, într-un mod care să permită autorităţilor competente şi publicului să stabilească cu claritate şi precizie obiectul protecţiei conferite titularului respectivei mărci.
(2)În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Republica Kârgâză depune eforturi pentru a face posibilă înregistrarea sunetului ca marcă.
Art. 106: Drepturi conferite de o marcă, inclusiv asupra produselor aflate în tranzit
(1)Marca înregistrată conferă titularului său drepturi exclusive. Titularul are dreptul să împiedice orice terţ să utilizeze, fără acordul său, în cadrul operaţiunilor comerciale orice semn:
a)identic cu marca înregistrată pentru produse sau servicii identice cu cele pentru care este înregistrată marca;
b)în cazul căruia, întrucât este identic sau similar cu marca înregistrată şi întrucât produsele sau serviciile acoperite de această marcă sunt identice sau similare cu cele acoperite de semn, există un risc de confuzie din partea publicului, care include riscul de asociere între semn şi marca înregistrată.
(2)Titularul unei mărci înregistrate este îndreptăţit să interzică oricărui terţ, în cursul unei operaţiuni comerciale, să introducă produse în partea în care este înregistrată marca fără ca acestea să fie puse în liberă circulaţie în partea respectivă, atunci când produsele respective, inclusiv ambalajele, provin din ţări terţe şi poartă, fără a fi autorizate, o marcă care este identică cu marca înregistrată pentru produsele respective sau care nu poate fi diferenţiată, în aspectele sale esenţiale, de acea marcă. (16)
(16)Părţile pot lua măsuri suplimentare adecvate pentru a asigura tranzitul neperturbat al medicamentelor generice.
(3)Dreptul titularului mărcii, prevăzut la alineatul (2), se stinge dacă, în cursul procedurilor de constatare a contrafacerii mărcii înregistrate, declarantul sau deţinătorul produselor prezintă dovezi potrivit cărora titularul mărcii înregistrate nu este îndreptăţit să interzică introducerea produselor pe piaţă în ţara de destinaţie finală.
Art. 107: Procedura de înregistrare
(1)Fiecare parte prevede un sistem pentru înregistrarea mărcilor, în care fiecare decizie negativă finală adoptată de autoritatea competentă în materie de mărci, inclusiv deciziile de refuz parţial, se motivează în mod corespunzător şi se comunică în scris părţii relevante, care are posibilitatea de a o contesta.
(2)Fiecare parte oferă terţilor posibilitatea de a se opune cererilor de înregistrare a mărcilor sau, după caz, înregistrărilor de mărci. Aceste proceduri de opoziţie sunt contradictorii.
(3)Fiecare parte furnizează o bază de date electronică aflată la dispoziţia publicului care conţine cererile de înregistrare de mărci şi înregistrările de mărci. În termen de cel mult doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Republica Kârgâză furnizează o bază de date electronică a cererilor de înregistrare de mărci menţionată la prima teză a prezentului alineat, cu condiţia ca Uniunea Europeană să fi oferit asistenţă tehnică adecvată, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene.
Art. 108: Mărcile notorii
Pentru a pune în aplicare protecţia mărcilor notorii, astfel cum este menţionată la articolul 6a din Convenţia de la Paris şi la articolul 16 alineatele (2) şi (3) din Acordul TRIPS, fiecare parte aplică Recomandarea comună referitoare la dispoziţiile privind protecţia mărcilor notorii, adoptată de Adunarea Uniunii de la Paris pentru Protecţia Proprietăţii Industriale şi de Adunarea generală a OMPI în cadrul celei de a treizeci şi patra serii de sesiuni ale adunărilor statelor membre ale OMPI, care a avut loc în perioada 20-29 septembrie 1999.
Art. 109: Excepţii de la drepturile conferite de o marcă
(1)Fiecare parte:
a)prevede excepţii limitate de la drepturile conferite de o marcă, precum utilizarea corectă a termenilor descriptivi, inclusiv a indicaţiilor geografice; şi
b)poate prevedea alte excepţii limitate de la drepturile conferite de o marcă.
Atunci când prevede excepţiile limitate menţionate la primul paragraf literele (a) şi (b), fiecare parte ţine seama de interesele legitime ale titularului mărcii şi ale terţilor.
(2)O marcă nu îndreptăţeşte titularul să interzică unui terţ utilizarea, în cadrul operaţiunilor comerciale, a următoarelor elemente, atâta timp cât acestea sunt folosite conform practicilor loiale în domeniul industrial sau comercial:
a)numele sau adresa terţului, în cazul în care respectivul terţ este o persoană fizică;
b)semnele sau indicaţiile privind felul, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, provenienţa geografică sau data fabricaţiei produsului ori a furnizării serviciului sau a altor caracteristici ale produsului ori serviciului; şi
c)marca, atunci când se impune indicarea destinaţiei unui produs sau a unui serviciu, în special ca accesorii sau piese detaşate.
(3)Dreptul conferit de marcă nu permite titularului său să interzică unui terţ utilizarea, în cadrul operaţiunilor comerciale, a unui drept anterior cu aplicabilitate locală dacă acest drept este recunoscut prin legislaţia părţii în cauză şi în limita teritoriului în care este recunoscut.
Art. 110: Cauze de decădere
(1)Fiecare parte prevede că titularul unei mărci poate fi decăzut din drepturile sale dacă, pe o durată neîntreruptă de cel puţin trei ani, marca respectivă nu a făcut obiectul unei utilizări efective pe teritoriul relevant în cauză pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată şi dacă nu există motive întemeiate pentru a nu fi fost utilizată.
(2)Nimeni nu poate pretinde ca titularul mărcii să fie decăzut din drepturi în cazul în care, între expirarea duratei minime de trei ani şi depunerea cererii de decădere, marca a început sau a reînceput să fie utilizată efectiv.
(3)Începerea sau reluarea utilizării făcută într-un interval de timp de trei luni înainte de prezentarea unei cereri de revocare, interval de timp care începe să curgă cel mai devreme la expirarea duratei neîntrerupte de cinci ani de neutilizare, nu este luată în considerare atunci când pregătirile pentru începerea sau reluarea utilizării intervin doar după ce titularul a luat la cunoştinţă de eventuala depunere a cererii de revocare.
(4)Titularul unei mărci poate fi decăzut din drepturile sale atunci când, după data înregistrării sale, marca:
a)a devenit, prin activitatea sau inactivitatea titularului său, denumirea comercială obişnuită a unui produs sau serviciu pentru care este înregistrată;
b)în urma utilizării de către titularul acesteia sau cu acordul titularului pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată, poate induce în eroare publicul, în special în ceea ce priveşte natura, calitatea sau originea geografică a acestor produse sau servicii.
Art. 111: Cereri formulate cu rea-credinţă
O marcă poate fi declarată nulă în cazul în care cererea de înregistrare a mărcii a fost făcută cu rea-credinţă de către solicitant. Fiecare parte poate să prevadă, de asemenea, că o astfel de marcă nu trebuie să fie înregistrată.
SUBSECŢIUNEA 3:DESENE ŞI MODELE
Art. 112: Acorduri internaţionale
Uniunea Europeană îşi reafirmă angajamentul faţă de Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat la 2 iulie 1999, iar Republica Kârgâză respectă acest act.
Art. 113: Protecţia desenelor sau modelelor înregistrate
(1)Fiecare parte asigură protecţia desenelor sau modelelor create în mod independent care sunt noi şi originale. Această protecţie este asigurată prin înregistrare şi conferă titularului desenului sau modelului înregistrat un drept exclusiv în conformitate cu prezenta subsecţiune.
(2)Titularul unui desen sau model înregistrat are dreptul să împiedice terţii care nu au consimţământul său cel puţin să fabrice, să ofere spre vânzare, să vândă, să importe, să exporte, să deţină produse care conţin sau sunt însoţite de desenul sau modelul protejat ori să utilizeze articole care poartă sau încorporează desenul sau modelul protejat, atunci când aceste acţiuni sunt întreprinse în scopuri comerciale.
(3)Un desen sau un model aplicat unui produs sau încorporat într-un produs care constituie o parte componentă a unui produs complex este considerat ca fiind nou şi original:
a)dacă, după încorporarea în produsul complex, partea componentă rămâne vizibilă în timpul unei utilizări normale a produsului; şi
b)în măsura în care caracteristicile vizibile ale părţii componente îndeplinesc, în sine, condiţiile de noutate şi de originalitate.
(4)În sensul alineatului (3) litera (a), sintagma "utilizare normală" înseamnă utilizarea de către utilizatorul final, excluzând lucrările de întreţinere, de service sau de reparaţii.
(5)În sensul prezentului articol, o parte poate considera că un desen sau model care are un caracter individual este original.
Art. 114: Durata protecţiei
Fiecare parte se asigură că un desen sau model este protejat pentru o perioadă de cinci ani de la data depunerii cererii şi că titularul de drepturi are dreptul de a reînnoi durata protecţiei pentru una sau mai multe perioade de cinci ani, până la o durată totală de cel puţin 15 ani de la data depunerii.
Art. 115: Protecţia desenelor şi modelelor neînregistrate
(1)Fiecare parte prevede mijloace juridice pentru prevenirea utilizării desenelor sau modelelor neînregistrate, numai în cazul în care utilizarea contestată rezultă din copierea desenului sau modelului neînregistrat pe teritoriul său. Această utilizare include cel puţin oferirea spre vânzare, introducerea pe piaţă, importul sau exportul produsului.
(2)Republica Kârgâză asigură protecţia disponibilă pentru desenul sau modelul neînregistrat menţionat la alineatul (1) din prezentul articol în termen de cel mult 10 ani de la data la care prezentul titlu începe să se aplice, cu condiţia ca Uniunea Europeană să fi furnizat asistenţă tehnică, la cerere şi în conformitate cu nevoile Republicii Kârgâze, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene.
(3)Durata protecţiei disponibile pentru desenul sau modelului neînregistrat menţionat la alineatul (1) este de cel puţin trei ani de la data la care desenul sau modelul respectiv a fost pus la dispoziţia publicului într-una dintre părţi.
Art. 116: Excepţii şi excluderi
(1)Fiecare parte poate să prevadă excepţii limitate de la protecţia desenelor sau modelelor, inclusiv a celor neînregistrate, cu condiţia ca aceste excepţii să nu intre în conflict în mod nerezonabil cu exploatarea normală a desenelor sau modelelor protejate şi să nu aducă prejudicii nerezonabile intereselor legitime ale titularului desenului sau modelului protejat, ţinând seama de interesele legitime ale terţilor.
(2)Protecţia desenelor sau modelelor nu se extinde la un desen sau model numai pe baza considerentelor sale tehnice sau funcţionale. Un desen sau un model nu conferă drepturi asupra caracteristicilor aspectului unui produs care trebuie să fie reproduse obligatoriu în forma şi dimensiunile lor exacte pentru ca produsul în care este încorporat sau căruia i se aplică desenul sau modelul să poată fi racordat mecanic la un alt produs, să poată fi plasat în interiorul sau în jurul unui alt produs sau pus în contact cu un alt produs, astfel încât fiecare dintre produse să îşi îndeplinească funcţia proprie.
(3)Dreptul pentru un desen sau model nu conferă drepturi asupra unui desen sau model care contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.
(4)Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, în condiţiile stabilite la articolul 113 alineatul (1), un desen sau un model conferă drepturi asupra unui desen sau model care are drept obiectiv să permită asamblarea sau conectarea multiplă a unor produse interschimbabile în interiorul unui sistem modular.
Art. 117: Relaţia cu drepturile de autor
Fiecare parte se asigură că un desen sau model, inclusiv desenul sau modelul neînregistrat, poate beneficia de protecţie în temeiul legislaţiei sale privind drepturile de autor începând cu data la care desenul sau modelul a fost creat sau fixat sub orice formă. Fiecare parte stabileşte măsura şi condiţiile în care se poate conferi protecţia în cauză, inclusiv gradul de originalitate necesar.
SUBSECŢIUNEA 4:INDICAŢII GEOGRAFICE
Art. 118: Domeniul de aplicare
(1)În sensul prezentei subsecţiuni, "indicaţie geografică" înseamnă o indicaţie geografică astfel cum este definită la articolul 22 alineatul (1) din Acordul TRIPS. (17)
(17)Pentru mai multă certitudine, Republica Kârgâză îşi reafirmă angajamentele asumate în cadrul Acordului TRIPS, în special faptul că legislaţia sa care stabileşte o definiţie pentru denumirile de origine ale produselor este conformă cu articolul 22 alineatul (1) din Acordul TRIPS.
(2)Prezenta subsecţiune se aplică recunoaşterii şi protecţiei indicaţiilor geografice originare din teritoriile părţilor.
(3)Indicaţiile geografice ale unei părţi care trebuie să fie protejate de cealaltă parte intră sub incidenţa prezentei subsecţiuni numai dacă se încadrează în domeniul de aplicare al legislaţiei menţionate la articolul 119.
Art. 119: Proceduri
(1)În urma examinării legislaţiei Republicii Kârgâze enumerate în secţiunea A din anexa 8-A, Uniunea Europeană concluzionează că legislaţia respectivă conţine elementele pentru înregistrarea şi controlul indicaţiilor geografice prevăzute în secţiunea B din anexa 8-A.
(2)În urma examinării legislaţiei Uniunii Europene enumerate în secţiunea A din anexa 8-A, Republica Kârgâză concluzionează că legislaţia respectivă conţine elementele pentru înregistrarea şi controlul indicaţiilor geografice prevăzute în secţiunea B din anexa 8-A.
(3)După finalizarea unei proceduri de opoziţie în conformitate cu criteriile stabilite în anexa 8-B şi a unei examinări a indicaţiilor geografice pentru produsele din Uniunea Europeană care urmează să fie protejate în Republica Kârgâză enumerate în secţiunea A din anexa 8-C care au fost înregistrate de Uniunea Europeană în temeiul legislaţiei menţionate la alineatul (2) din prezentul articol, Republica Kârgâză protejează indicaţiile geografice respective în conformitate cu nivelul de protecţie prevăzut în prezenta subsecţiune.
(4)După finalizarea unei proceduri de opoziţie în conformitate cu criteriile stabilite în anexa 8-B şi a unei examinări a indicaţiilor geografice pentru produsele din Republica Kârgâză care urmează să fie protejate în Uniunea Europeană enumerate în secţiunea B din anexa 8-C care au fost înregistrate de Republica Kârgâză în temeiul legislaţiei menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, Uniunea Europeană protejează indicaţiile geografice respective în conformitate cu nivelul de protecţie prevăzut în prezenta subsecţiune.
Art. 120: Modificarea listei indicaţiilor geografice
Părţile pot modifica lista indicaţiilor geografice care urmează să fie protejate din anexa 8-C, în conformitate cu articolul 27. Se adaugă noi indicaţii geografice după finalizarea procedurii de opoziţie şi după examinarea acestora, astfel cum se menţionează la articolul 119 alineatul (3) sau (4).
Art. 121: Protecţia indicaţiilor geografice
(1)Indicaţiile geografice enumerate în anexa 8-C, inclusiv indicaţiile geografice adăugate în conformitate cu articolul 120, sunt protejate împotriva:
a)oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a unei denumiri protejate:
(i)pentru produse comparabile care nu sunt conforme specificaţiilor de produs ale denumirii protejate; sau
(ii)în măsura în care o astfel de utilizare exploatează reputaţia unei indicaţii geografice, inclusiv atunci când produsul respectiv este utilizat ca ingredient;
b)utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă este indicată adevărata origine a produsului sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă sau transliterată ori este însoţită de expresii precum "stil", "tip", "metodă", "manieră", "imitaţie", "gust", "similar" sau altele asemănătoare, inclusiv atunci când aceste produse sunt utilizate ca ingredient;
c)oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză, precum şi ambalarea produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie eronată cu privire la originea acestuia, inclusiv atunci când aceste produse sunt utilizate ca ingredient; şi
d)oricărei alte practici de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.
(2)Indicaţiile geografice enumerate în anexa 8-C, inclusiv cele adăugate în conformitate cu articolul 120, nu devin generice pe teritoriile părţilor.
(3)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu obligă o parte să protejeze o indicaţie geografică a celeilalte părţi care nu este protejată sau care încetează să mai fie protejată pe teritoriul de origine. Fiecare parte notifică celeilalte părţi faptul că o indicaţie geografică a încetat să mai fie protejată pe teritoriul părţii de origine respective. Notificarea respectivă se efectuează în conformitate cu articolul 154.
(4)Nicio dispoziţie a prezentului acord nu aduce atingere dreptului oricărei persoane de a utiliza, în cadrul operaţiunilor comerciale, propriul nume şi/sau numele predecesorului său în activităţile comerciale, cu excepţia cazului în care numele respectiv este folosit astfel încât să inducă în eroare publicul.
Art. 122: Dreptul de utilizare a indicaţiilor geografice
(1)O denumire protejată în temeiul prezentului acord poate fi utilizată de orice persoană fizică sau juridică ce comercializează un produs conform cu caietul de sarcini corespunzător.
(2)Odată ce o indicaţie geografică este protejată în temeiul prezentei subsecţiuni, utilizarea acestei denumiri protejate nu mai face obiectul niciunei înregistrări a utilizatorilor şi al niciunei taxe aferente.
Art. 123: Relaţia cu mărcile
(1)În cazul în care o indicaţie geografică este protejată în temeiul prezentului acord, părţile refuză înregistrarea unei mărci a cărei utilizare ar fi contrară articolului 121 alineatul (1), cu condiţia ca o cerere de înregistrare a mărcii să fie depusă după data depunerii cererii de protecţie a indicaţiei geografice pe teritoriul părţii în cauză.
(2)În cazul indicaţiilor geografice menţionate la articolul 119, data depunerii cererii de protecţie menţionate la alineatul (1) din prezentul articol este data intrării în vigoare a prezentului acord.
(3)Mărcile înregistrate cu încălcarea alineatului (1) se invalidează.
(4)În cazul indicaţiilor geografice menţionate la articolul 120, data depunerii cererii de protecţie menţionate la alineatul (1) din prezentul articol este data transmiterii către cealaltă parte a unei cereri de protecţie a indicaţiei geografice.
(5)Fără a aduce atingere alineatului (7) din prezentul articol, fiecare parte protejează indicaţiile geografice şi în cazul în care există o marcă prealabilă. O "marcă prealabilă" înseamnă o marcă a cărei utilizare este contrară articolului 121 alineatul (1) şi care a făcut obiectul unei cereri, a fost înregistrată sau consacrată prin utilizare, dacă această posibilitate este prevăzută de legislaţia în cauză, cu bună-credinţă, pe teritoriul uneia dintre părţi, anterior datei la care cererea de protecţie a indicaţiei geografice a fost depusă de cealaltă parte în temeiul prezentului acord.
(6)O marcă prealabilă poate continua să fie utilizată şi reînnoită în pofida protecţiei acordate indicaţiei geografice, cu condiţia să nu existe motive de anulare sau de revocare a mărcii respective în legislaţia fiecărei părţi referitoare la mărci. În astfel de cazuri, se permite utilizarea indicaţiei geografice protejate, precum şi utilizarea mărcilor relevante.
(7)O parte nu este obligată să protejeze o denumire ca indicaţie geografică în temeiul prezentului acord în cazul în care, având în vedere reputaţia şi renumele unei mărci, precum şi durata utilizării acesteia, denumirea respectivă este de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata identitate a produsului.
Art. 124: Asigurarea respectării protecţiei
Fiecare parte asigură respectarea protecţiei prevăzute la articolele 119-123 prin măsuri administrative şi judiciare adecvate sau la cererea unei părţi interesate pentru a preveni sau a opri utilizarea ilegală a unei indicaţii geografice protejate.
Art. 125: Norme generale
(1)Prezentul acord se aplică fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor în temeiul acordului OMC.
(2)O parte nu este obligată să protejeze ca indicaţie geografică o denumire în temeiul prezentului acord în cazul în care denumirea respectivă este în contradicţie cu denumirea unui soi de plante sau a unei rase de animale şi, în consecinţă, poate induce consumatorul în eroare cu privire la adevărata origine a produsului.
(3)O denumire omonimă care induce consumatorii în eroare făcându-i să creadă că produsul provine dintr-un alt teritoriu nu este protejată, chiar dacă denumirea este exactă în ceea ce priveşte teritoriul, regiunea sau locul din care este originar produsul în cauză. Fără a aduce atingere articolului 23 din Acordul TRIPS, părţile decid de comun acord cu privire la condiţiile practice de utilizare care vor permite diferenţierea indicaţiilor geografice omonime sau parţial omonime, ţinând seama de necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii în cauză şi de a evita inducerea în eroare a consumatorilor.
(4)Atunci când una dintre părţi, în contextul negocierilor bilaterale cu un terţ, propune protejarea unei indicaţii geografice a terţului care este omonimă sau parţial omonimă cu o indicaţie geografică a celeilalte părţi protejată în temeiul prezentului acord, partea respectivă poate informa cealaltă parte în acest sens şi îi poate acorda posibilitatea de a prezenta observaţii înainte ca indicaţia geografică a terţului să devină protejată.
(5)Orice problemă care decurge din caietele de sarcini ale indicaţiilor geografice protejate este tratată în cadrul Subcomitetului pentru drepturile de proprietate intelectuală menţionat la articolul 154.
(6)Protecţia indicaţiilor geografice protejate în temeiul prezentului acord poate fi anulată numai de către partea din care este originar produsul.
(7)Un caiet de sarcini menţionat în prezentul acord este cel aprobat, inclusiv orice modificare aprobată, la rândul ei, de către autorităţile părţii de pe teritoriul căreia este originar produsul.
Art. 126: Dispoziţii tranzitorii
(1)Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu obligă o parte să pună în aplicare protecţia acordată indicaţiilor geografice enumerate în anexa 8-C, astfel cum se prevede la articolele 118-125, pe parcursul unei perioade de tranziţie de maximum şapte ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.
(2)O parte refuză să înregistreze o marcă ce corespunde oricăreia dintre situaţiile menţionate la articolul 121 în legătură cu indicaţiile geografice protejate pentru produse similare, cu condiţia ca pentru marca respectivă să se depună o cerere de protecţie pe teritoriul în cauză după intrarea în vigoare a prezentului titlu.
(3)O marcă înregistrată cu încălcarea alineatului (2) se invalidează.
(4)După perioada de tranziţie prevăzută la alineatul (1), pentru o perioadă de tranziţie de trei ani, protecţia în temeiul prezentului acord a următoarelor indicaţii geografice pentru produsele din Uniunea Europeană nu împiedică utilizarea indicaţiilor geografice respective pentru a desemna şi a prezenta anumite produse comparabile originare din Republica Kârgâză:
a)[Transcrierea grecească] (Feta);
b)Calvados;
c)Asti;
d)Ceske pivo.
(5)După perioada de tranziţie prevăzută la alineatul (1), pentru o perioadă de tranziţie de opt ani, protecţia în temeiul prezentului acord a următoarelor indicaţii geografice pentru produsele din Uniunea Europeană nu împiedică utilizarea indicaţiilor geografice respective pentru a desemna şi a prezenta anumite produse comparabile originare din Republica Kârgâză:
a)Champagne;
b)Cognac.
(6)Produsele care au fost fabricate şi etichetate în conformitate cu legislaţia unei părţi înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord, dar care nu îndeplinesc cerinţele prezentului acord, pot fi vândute în continuare până la epuizarea stocurilor.
(7)Produsele care au fost fabricate şi etichetate, în conformitate cu legislaţia unei părţi, cu indicaţiile geografice enumerate la alineatele (4) şi (5) după intrarea în vigoare a prezentului acord şi înainte de încheierea perioadelor de tranziţie menţionate la alineatele (4) şi (5), dar care nu respectă cerinţele prezentei subsecţiuni, pot fi vândute în continuare până la epuizarea stocurilor.
Art. 127: Asistenţa tehnică
În scopul de a facilita punerea în aplicare a prezentei subsecţiuni în Republica Kârgâză, precum şi de a acorda asistenţă industriei din Republica Kârgâză, Uniunea Europeană acordă Republicii Kârgâze, sub rezerva cererii acesteia şi în funcţie de nevoile sale, asistenţă tehnică adecvată, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene.
SUBSECŢIUNEA 5:BREVETE
Art. 128: Acorduri internaţionale
Fiecare parte se asigură că procedurile prevăzute în Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, încheiat la Washington la 19 iunie 1970, sunt disponibile pe teritoriul său şi depune toate eforturile rezonabile pentru a se conforma Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva la 1 iunie 2000.
Art. 129: Brevetele şi sănătatea publică
(1)Părţile recunosc importanţa Declaraţiei privind Acordul TRIPS şi sănătatea publică, adoptată la Doha la 14 noiembrie 2001 de Conferinţa ministerială a OMC (denumită în continuare "Declaraţia de la Doha"). În interpretarea şi punerea în aplicare a drepturilor şi obligaţiilor care decurg din prezenta subsecţiune, fiecare parte asigură coerenţa cu Declaraţia de la Doha.
(2)Fiecare parte pune în aplicare articolul 31a din Acordul TRIPS, precum şi anexa la Acordul TRIPS şi apendicele la anexa la Acordul TRIPS, care a intrat în vigoare la 23 ianuarie 2017.
Art. 130: Protecţie suplimentară pentru medicamente (18)
(18)În sensul prezentului capitol, "medicament" înseamnă cel puţin orice substanţă sau combinaţie de substanţe care: (a) este prezentată ca având proprietăţi de tratare sau de prevenire a bolilor la oameni sau la animale; ori (b) poate fi folosită sau administrată oamenilor sau animalelor fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcţiilor fiziologice prin exercitarea unei acţiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical.
(1)Părţile recunosc că medicamentele protejate de un brevet pe teritoriile lor pot să facă obiectul unei proceduri de autorizare administrativă înainte de introducerea pe pieţele lor respective (denumită în continuare "procedura de autorizare a introducerii pe piaţă"). Părţile recunosc că perioada cuprinsă între depunerea cererii de brevet şi prima autorizare de introducere a produsului pe piaţă, astfel cum este definită în acest scop în legislaţia lor respectivă, poate să reducă durata protecţiei efective conferite de brevet.
(2)Fiecare parte prevede un mecanism adecvat şi eficace de despăgubire a titularului brevetului pentru reducerea duratei efective de valabilitate a brevetelor care rezultă din întârzieri nerezonabile (19) în acordarea primei autorizaţii de introducere pe piaţă pe teritoriul său respectiv în conformitate cu legislaţia sa.
(19)În sensul prezentului articol, o "întârziere nerezonabilă" înseamnă cel puţin o întârziere de peste doi ani a primului răspuns oferit solicitantului începând de la data depunerii cererii de acordare a autorizaţiei de introducere pe piaţă. La stabilirea întârzierii respective, nu este necesar să fie luate în considerare întârzierile care au loc la acordarea autorizaţiei de introducere pe piaţă ca urmare a unor perioade care pot fi atribuite solicitantului sau a oricărei perioade care nu face obiectul controlului autorităţii competente în materie de autorizare a introducerii pe piaţă.
(3)Ca alternativă la alineatul (2), o parte poate prevedea o durată suplimentară de protecţie pentru un medicament care este protejat de un brevet şi care a făcut obiectul unei proceduri de autorizare a introducerii pe piaţă, pentru o perioadă egală cu perioada scursă între data la care a fost depusă cererea de brevet şi data primei autorizaţii de introducere pe piaţă a produsului pe teritoriul părţii, redusă cu o perioadă de cinci ani. Durata unei astfel de protecţii suplimentare nu depăşeşte cinci ani. Această perioadă poate fi extinsă cu o prelungire suplimentară de şase luni în cazul unor medicamente care au făcut obiectul unor studii pediatrice, iar rezultatele studiilor respective se reflectă în informaţiile referitoare la produs.
Art. 131: Prelungirea duratei de protecţie conferită de un brevet în ceea ce priveşte produsele de protecţie a plantelor
(1)Fiecare parte stabileşte cerinţele în materie de siguranţă şi eficacitate înainte de a autoriza introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor.
(2)Părţile recunosc că produsele de protecţie a plantelor protejate de un brevet pe teritoriile lor respective pot să facă obiectul unei proceduri de autorizare administrativă înainte de introducerea pe pieţele lor. Părţile recunosc că perioada cuprinsă între depunerea cererii de brevet şi prima autorizare de a introduce produsul pe pieţele lor, astfel cum este definită în acest scop în legislaţia relevantă, poate să reducă perioada durata efective conferite de brevet.
(3)Fiecare parte prevede o durată suplimentară de protecţie pentru un produs de protecţie a plantelor care este protejat de un brevet şi a făcut obiectul unei proceduri de autorizare administrativă, pentru o perioadă egală cu perioada menţionată la a doua teză din alineatul (2), din care se scad cinci ani.
(4)În pofida alineatului (3), durata suplimentară de protecţie nu depăşeşte cinci ani.
SUBSECŢIUNEA 6:PROTECŢIA INFORMAŢIILOR NEDIVULGATE
Art. 132: Domeniul de aplicare al protecţiei secretelor comerciale
(1)Atunci când îşi îndeplineşte obligaţia de respectare a Acordului TRIPS, în special a articolului 39 alineatele (1) şi (2) din Acordul TRIPS, fiecare parte prevede proceduri judiciare şi măsuri reparatorii adecvate în materie civilă pentru orice deţinător de secrete comerciale, cu scopul de a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial şi de a obţine reparaţii pentru o astfel de acţiune ori de câte ori este efectuată într-un mod care contravine practicilor comerciale loiale.
(2)În sensul prezentei subsecţiuni:
a)"secret comercial" înseamnă informaţii care:
(i)sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau uşor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informaţii în cauză;
(ii)au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; şi
(iii)au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanţele date, luate de către persoana care deţine în mod legal controlul asupra informaţiilor respective, pentru a fi păstrate secrete;
b)"deţinătorul secretului comercial" înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce deţine în mod legal controlul asupra unui secret comercial.
(3)În sensul prezentei subsecţiuni, cel puţin următoarele forme de comportament sunt considerate contrare practicilor comerciale loiale:
a)dobândirea unui secret comercial fără acordul deţinătorului secretului comercial, ori de câte ori este săvârşită prin accesul neautorizat, însuşirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanţe sau fişiere electronice care se află în mod legal sub controlul deţinătorului secretului comercial şi care conţin secretul comercial sau din care poate fi dedus secretul comercial;
b)utilizarea sau divulgarea unui secret comercial ori de câte ori este săvârşită fără acordul deţinătorului secretului comercial, de o persoană despre care se constată că îndeplineşte oricare dintre următoarele condiţii:
(i)a dobândit secretul comercial într-un mod menţionat la litera (a);
(ii)încalcă un acord de confidenţialitate sau orice altă obligaţie de a nu divulga secretul comercial; ori
(iii)încalcă o obligaţie contractuală sau de altă natură care limitează utilizarea secretului comercial;
c)dobândirea, utilizarea sau divulgarea unui secret comercial, ori de câte ori este săvârşită de o persoană care, în momentul dobândirii, utilizării sau divulgării, avea cunoştinţă sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă, în circumstanţele date, de faptul că secretul comercial a fost obţinut, direct sau indirect, de la o altă persoană care a utilizat sau a divulgat secretul comercial în mod ilegal în înţelesul literei (b).
(4)Nicio dispoziţie a prezentei subsecţiuni nu se interpretează în sensul că impune oricărei părţi obligaţia de a considera oricare din următoarele forme de comportament ca fiind contrară practicilor comerciale loiale:
a)descoperirea sau crearea independentă;
b)ingineria inversă a unui produs de către o persoană care se află în mod legal în posesia acestuia şi căreia nu i se aplică nicio obligaţie valabilă din punct de vedere legal de a limita dobândirea informaţiilor relevante;
c)dobândirea, utilizarea sau divulgarea de informaţii impusă sau permisă de legislaţia unei părţi;
d)limitarea utilizării de către angajaţi a experienţei şi a competenţelor dobândite în mod onest ca urmare a desfăşurării normale a activităţii lor profesionale.
(5)Nicio dispoziţie a prezentei subsecţiuni nu se interpretează în sensul unei îngrădiri a libertăţii de exprimare şi de informare, inclusiv a libertăţii mass-mediei, astfel cum este protejată pe teritoriul aflat sub jurisdicţia fiecăreia dintre părţi.
Art. 133: Procedurile şi măsurile reparatorii în materie civilă pentru deţinătorii de secrete comerciale
(1)Fiecare parte se asigură că orice persoană care participă la procedurile judiciare în materie civilă menţionate la articolul 132 sau care are acces la documente ce fac parte din aceste proceduri nu are voie să folosească sau să divulge secrete comerciale sau presupuse secrete comerciale pe care autorităţile judiciare, ca răspuns la o cerere motivată corespunzător a unei părţi interesate, le-au calificat drept confidenţiale şi de care au luat cunoştinţă în urma acestei participări sau a acestui acces.
(2)În cadrul procedurilor judiciare în materie civilă menţionate la articolul 132, fiecare parte prevede că autorităţile sale judiciare sunt abilitate cel puţin:
a)să dispună măsuri provizorii pentru a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretelor comerciale într-un mod contrar practicilor comerciale loiale;
b)să dispună acţiuni în încetare pentru a preveni dobândirea, utilizarea sau divulgarea secretelor comerciale într-un mod contrar practicilor comerciale loiale;
c)să dispună ca persoana care ştia sau ar fi trebuit să ştie că dobândeşte, utilizează sau divulgă un secret comercial într-un mod contrar practicilor comerciale loiale să plătească deţinătorului secretului comercial daune-interese adecvate pentru a compensa prejudiciul real suferit ca urmare a dobândirii, a utilizării sau a divulgării ilegale a secretului comercial;
d)să ia măsuri specifice pentru a proteja confidenţialitatea oricărui secret comercial sau presupus secret comercial prezentat în cadrul procedurilor judiciare în materie civilă privind presupusa dobândire, utilizare şi divulgare a unui secret comercial într-un mod care contravine practicilor comerciale loiale; aceste măsuri specifice pot include, în conformitate cu dreptul unei părţi relevante, posibilitatea de:
(i)a limita accesul la anumite documente, în întregime sau în parte;
(ii)a restricţiona accesul la şedinţele de judecată şi la înregistrările sau transcrierile aferente acestora; şi
(iii)a pune la dispoziţie o versiune neconfidenţială a hotărârii judecătoreşti, din care au fost eliminate sau ocultate pasajele care conţin secrete comerciale şi
e)a impune sancţiuni oricărei persoane care participă la procedurile judiciare şi care nu respectă sau refuză să respecte hotărârile judecătoreşti privind protecţia secretului comercial sau a presupusului secret comercial.
(3)Părţile nu sunt obligate să prevadă procedurile judiciare în materie civilă şi măsurile reparatorii menţionate la articolul 132 în cazul în care faptele contrare practicilor comerciale loiale sunt săvârşite, în conformitate cu legislaţia relevantă a unei părţi, cu scopul de a dezvălui abateri, fapte ilegale sau activităţi ilegale ori în scopul protejării unui interes legitim recunoscut prin legislaţia lor.
Art. 134: Protecţia datelor pentru medicamente (20)
(20)În sensul prezentului articol, "interesul public" include sănătatea publică în conformitate cu Declaraţia de la Doha şi cu legislaţia internă.
(1)În vederea punerii în aplicare a articolului 39 din Acordul TRIPS şi în cursul asigurării unei protecţii eficiente împotriva concurenţei neloiale, astfel cum se prevede la articolul 10a din Convenţia de la Paris, fiecare parte protejează informaţiile comerciale confidenţiale prezentate în vederea obţinerii unei autorizaţii de introducere pe piaţă a medicamentelor (denumită în continuare "autorizaţie de introducere pe piaţă") împotriva divulgării către terţi, cu excepţia cazului în care se iau măsuri pentru a se asigura că datele sunt protejate împotriva utilizării comerciale neloiale şi cu excepţia cazului în care divulgarea este necesară pentru un interes public superior.
(2)În cazul în care o parte solicită, ca o condiţie pentru aprobarea introducerii pe piaţă a unui medicament, prezentarea unor date privind teste nepublicate sau a altor date nedezvăluite, a căror generare implică un efort considerabil, partea respectivă protejează astfel de date împotriva utilizării comerciale neloiale. În plus, fiecare parte protejează astfel de date împotriva divulgării, cu excepţia cazului în care este necesară protejarea interesului public.
(3)Fiecare parte se asigură că, pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, autoritatea responsabilă cu acordarea autorizaţiei de introducere pe piaţă nu acceptă nicio cerere ulterioară de acordare a unei autorizaţii de introducere pe piaţă care se referă la datele menţionate la alineatul (2) prezentate în cererea pentru prima autorizaţie de introducere pe piaţă fără consimţământul explicit al titularului primei autorizaţii de introducere pe piaţă, cu excepţia cazului în care acest lucru este necesar pentru protejarea interesului public.
Art. 135: Protecţia datelor pentru produsele de protecţie a plantelor
(1)Fiecare parte recunoaşte un drept temporar, denumit în continuare "protecţia datelor", al proprietarului unui raport de testare sau de studiu prezentat pentru prima oară în vederea obţinerii unei autorizaţii de introducere pe piaţă a unui produs de protecţie a plantelor. În această perioadă, raportul de testare sau de studiu nu va fi utilizat în favoarea unei alte persoane care doreşte să obţină o autorizaţie de introducere pe piaţă a unui produs de protecţie a plantelor, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că primul proprietar şi-a exprimat consimţământul explicit în acest sens.
(2)Raportul de testare sau de studiu ar trebui să fie:
a)necesar în scopul autorizării sau al modificării unei autorizaţii pentru a permite utilizarea pe alte culturi; şi
b)recunoscut ca fiind conform cu principiile de bună practică de laborator sau de bună practică experimentală.
(3)Durata de protecţie a datelor este de cel puţin 10 ani de la data primei autorizaţii eliberate de autoritatea respectivă pe teritoriul părţii în cauză. În cazul produselor de protecţie a plantelor cu risc scăzut, durata poate fi prelungită până la 13 ani.
(4)Durata de protecţia a datelor se prelungeşte cu trei luni pentru fiecare prelungire a autorizaţiei pentru utilizări minore în cazul în care cererile de autorizare sunt prezentate de titularul autorizaţiei după cel târziu cinci ani de la data primei autorizaţii. Durata totală de protecţie a datelor nu poate depăşi în niciun caz 13 ani. În cazul produselor de protecţie a plantelor cu risc scăzut, durata totală de protecţie a datelor nu poate depăşi în niciun caz 15 ani.
(5)Un raport de testare sau de studiu este protejat, de asemenea, dacă este necesar pentru reînnoirea sau revizuirea unei autorizaţii. În aceste cazuri, durata de protecţie a datelor este de 30 de luni.
(6)În pofida alineatelor (3), (4) şi (5), organismul public responsabil cu acordarea unei autorizaţii de introducere pe piaţă nu ia în considerare informaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) pentru nicio autorizaţie de introducere pe piaţă ulterioară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu pusă la dispoziţia publicului.
(7)Fiecare parte adoptă măsuri care să oblige solicitantul şi titularii de autorizaţii anterioare stabiliţi pe teritoriile lor să facă schimb de informaţii proprietare, astfel încât să se evite repetarea testelor pe animale vertebrate.
SUBSECŢIUNEA 7:SOIURI DE PLANTE
Art. 136: Dispoziţii generale
Fiecare parte protejează drepturile de proprietate asupra soiurilor de plante, în conformitate cu Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante (denumită în continuare "Convenţia UPOV"), inclusiv excepţiile opţionale de la dreptul amelioratorului prevăzute la articolul 15 alineatul (2) din Convenţia UPOV, şi cooperează pentru a promova şi a asigura respectarea acestor drepturi.
SUBSECŢIUNEA 1:PROCEDURI CIVILE ŞI ADMINISTRATIVE PENTRU ASIGURAREA RESPECTĂRII NORMELOR
Art. 137: Obligaţii generale
(1)Părţile îşi reafirmă angajamentele asumate în temeiul Acordului TRIPS, în special partea a III-a a acordului respectiv, şi prevăd măsurile, procedurile şi măsurile reparatorii necesare pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Măsurile, procedurile şi măsurile reparatorii respective sunt corecte şi echitabile şi nu presupun o complexitate sau costuri inutile, termene nerezonabile sau întârzieri nejustificate. În sensul secţiunii C din prezentul capitol, termenul "drepturi de proprietate intelectuală" nu include drepturile reglementate de secţiunea B subsecţiunea 6 din prezentul capitol.
(2)Măsurile, procedurile şi măsurile reparatorii menţionate la alineatul (1) sunt eficace, proporţionale şi disuasive şi se aplică astfel încât să se evite crearea de bariere în calea comerţului, iar părţile prevăd garanţii împotriva utilizării lor abuzive.
Art. 138: Persoanele care au dreptul de a solicita aplicarea de măsuri, proceduri şi măsuri reparatorii
Fiecare parte recunoaşte ca persoane eligibile să solicite aplicarea măsurilor, procedurilor şi măsurilor reparatorii menţionate în prezenta subsecţiune şi în partea a III-a a Acordului TRIPS următoarele categorii:
a)titularii de drepturi de proprietate intelectuală, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
b)toate celelalte persoane autorizate să utilizeze drepturile respective, în special beneficiarii de licenţe, în măsura în care acest lucru este permis şi conform cu legislaţia aplicabilă;
c)organismele de gestiune colectivă a drepturilor de proprietate intelectuală care sunt recunoscute cu regularitate ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis şi conform cu legislaţia aplicabilă;
d)organismele de apărare a intereselor profesionale care sunt recunoscute cu regularitate ca având dreptul de a-i reprezenta pe titularii drepturilor de proprietate intelectuală, în măsura în care acest lucru este permis de legislaţia aplicabilă şi conform cu aceasta.
Art. 139: Elemente de probă
(1)Fiecare parte se asigură că, încă înainte de demararea procedurilor de examinare pe fond a cauzei, autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună, la cererea unei persoane care a prezentat elemente de probă accesibile în mod rezonabil în sprijinul cererii conform căreia dreptul său de proprietate intelectuală a fost încălcat sau este pe cale de a fi încălcat, adoptarea de măsuri provizorii prompte şi eficiente pentru a păstra elementele de probă relevante în ceea ce priveşte presupusa încălcare, sub rezerva protejării informaţiilor confidenţiale. Atunci când dispun măsuri provizorii, autorităţile judiciare iau în considerare interesele legitime ale presupusului autor al încălcării.
(2)Măsurile provizorii menţionate la alineatul (1) pot include descrierea detaliată, cu sau fără prelevarea de eşantioane, ori confiscarea mărfurilor care fac obiectul presupusei încălcări şi, în cazurile adecvate, confiscarea materialelor şi a echipamentelor utilizate pentru a produce sau a distribui aceste mărfuri, precum şi a documentelor referitoare la acestea.
(3)Fiecare parte ia măsurile care se impun, în cazul în care un drept de proprietate intelectuală este încălcat la nivel comercial, pentru a permite autorităţilor judiciare să dispună, după caz şi în urma unei cereri în acest sens din partea unei persoane, comunicarea documentelor bancare, financiare sau comerciale aflate sub controlul persoanei adverse, sub rezerva protejării informaţiilor confidenţiale.
Art. 140: Dreptul la informare
(1)Fiecare parte se asigură că, în cadrul unor proceduri judiciare în materie civilă având ca obiect încălcarea unui drept de proprietate intelectuală şi ca urmare a unei cereri a reclamantului, justificată şi proporţională, autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună ca autorul încălcării sau orice altă persoană care este parte la un litigiu sau martor la acesta să furnizeze informaţii privind originea şi reţelele de distribuţie a mărfurilor sau serviciilor care încalcă un drept de proprietate intelectuală.
(2)În sensul alineatului (1), expresia "orice altă persoană" înseamnă o persoană:
a)despre care s-a constatat că deţine în scop comercial mărfuri care încalcă drepturi de proprietate intelectuală;
b)despre care s-a constatat că foloseşte în scop comercial servicii care încalcă drepturi de proprietate intelectuală;
c)despre care s-a constatat că prestează în scop comercial servicii utilizate în cadrul unor activităţi care încalcă drepturi de proprietate intelectuală; sau
d)care a fost semnalată, de către o persoană care desfăşoară o activitate menţionată la litera (a), (b) sau (c), ca fiind implicată în producerea, fabricarea sau distribuirea mărfurilor sau în furnizarea serviciilor.
(3)Informaţiile prevăzute la alineatul (1) includ, după caz:
a)numele şi adresele producătorilor, ale fabricanţilor, ale distribuitorilor, ale furnizorilor şi ale altor deţinători anteriori ai mărfurilor sau ai serviciilor, precum şi ale angrosiştilor şi ale vânzătorilor cu amănuntul destinatari; şi
b)informaţii privind cantităţile produse, fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi preţul obţinut pentru mărfurile sau serviciile în cauză.
(4)Alineatele (1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere legislaţiei fiecărei părţi care:
a)acordă titularului de drepturi dreptul de a primi informaţii suplimentare;
b)reglementează utilizarea informaţiilor comunicate în temeiul prezentului articol în procedurile judiciare în materie civilă;
c)reglementează răspunderea pentru utilizarea abuzivă a dreptului la informaţie;
d)oferă posibilitatea de a refuza furnizarea de informaţii care ar constrânge persoana menţionată la alineatul (1) să recunoască propria participare sau participarea rudelor apropiate la o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală; sau
e)reglementează protejarea confidenţialităţii surselor de informaţii sau prelucrarea datelor cu caracter personal.
Art. 141: Măsuri provizorii şi asigurătorii
(1)Fiecare parte se asigură că autorităţile judiciare sunt în măsură, la cererea reclamantului, să emită împotriva presupusului autor al încălcării o ordonanţă preşedinţială cu scopul de a preveni orice încălcare iminentă a unui drept de proprietate intelectuală, de a interzice, cu titlu provizoriu şi sub rezerva, dacă este cazul, a plăţii unei daune cominatorii atunci când legislaţia internă prevede acest lucru, ca prezumatele încălcări ale acestui drept să continue sau de a subordona continuarea lor constituirii unor garanţii destinate să asigure despăgubirea titularului dreptului. De asemenea, se poate emite o ordonanţă preşedinţială, în aceleaşi condiţii, împotriva unui intermediar ale cărui servicii, inclusiv servicii de internet, sunt utilizate de către un terţ pentru a încălca un drept de proprietate intelectuală.
(2)De asemenea, se poate emite o ordonanţă preşedinţială în vederea confiscării sau predării mărfurilor asupra cărora există o suspiciune privind încălcarea unui drept de proprietate intelectuală, pentru a împiedica introducerea sau circulaţia lor în circuitele comerciale.
(3)În cazul unei presupuse încălcări săvârşite în scop comercial, fiecare parte se asigură că, în cazul în care reclamantul dovedeşte că există circumstanţe care ar pune în pericol acoperirea prejudiciului, autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună, în conformitate cu dreptul intern, sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale presupusului autor al încălcării, inclusiv blocarea conturilor sale bancare şi a altor active. În acest scop, autorităţile competente pot dispune comunicarea unor documente bancare, financiare sau comerciale ori accesul corespunzător la informaţiile relevante.
Art. 142: Măsuri reparatorii
(1)Fiecare parte se asigură că, la cererea reclamantului şi fără a aduce atingere daunelor-interese datorate titularului de drepturi ca urmare a încălcării săvârşite, autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună, fără nicio despăgubire, distrugerea sau cel puţin scoaterea definitivă din circuitele comerciale a mărfurilor despre care s-a constatat că încalcă un drept de proprietate intelectuală. De asemenea, fiecare parte se asigură că, după caz, autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună distrugerea materialelor şi a instrumentelor utilizate predominant la crearea sau fabricarea mărfurilor respective.
(2)Autorităţile judiciare ale fiecărei părţi au competenţa de a dispune ca măsurile reparatorii menţionate la alineatul (1) să fie puse în aplicare pe cheltuiala autorului încălcării, cu excepţia cazului în care se invocă motive speciale care să împiedice acest lucru.
(3)Atunci când se examinează o cerere de măsuri reparatorii, se iau în considerare nevoia de proporţionalitate între gravitatea încălcării şi măsurile reparatorii dispuse, precum şi interesele terţilor.
Art. 143: Ordine în încetare
Fiecare parte se asigură că, atunci când s-a constatat, printr-o hotărâre judecătorească, o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare sunt în măsură să pronunţe împotriva autorului încălcării, precum şi a unui intermediar ale cărui servicii sunt utilizate de un terţ pentru încălcarea unui drept de proprietate intelectuală un ordin în încetare prin care interzic continuarea încălcării.
Art. 144: Măsuri alternative
Fiecare parte poate să prevadă că, în cazurile în care este necesar şi la cererea persoanei susceptibile să facă subiectul măsurilor reparatorii prevăzute la articolul 142 sau 143, autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună plata unei despăgubiri băneşti în favoarea părţii vătămate în locul aplicării măsurilor reparatorii prevăzute la articolele menţionate, dacă persoana respectivă a acţionat fără intenţie şi fără neglijenţă, dacă aplicarea măsurilor reparatorii în chestiune ar cauza persoanei respective un prejudiciu disproporţionat şi dacă despăgubirile băneşti acordate părţii vătămate par a fi, în mod rezonabil, satisfăcătoare.
Art. 145: Daune-interese
(1)Fiecare parte se asigură că, la cererea părţii vătămate, autorităţile judiciare au competenţa de a obliga autorul unei încălcări care a acţionat cu bună ştiinţă sau având motive rezonabile de a fi în cunoştinţă de cauză la plata către titularul dreptului a unor daune-interese adecvate pentru a compensa prejudiciul real suferit de titularul de drepturi ca urmare a încălcării. La stabilirea daunelor-interese, autorităţile judecătoreşti:
a)iau în considerare toţi factorii corespunzători, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv pierderea câştigurilor, suferite de partea vătămată, beneficiile realizate în mod neloial de către autorul încălcării şi, după caz, alte elemente decât factorii economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat de încălcarea respectivă titularului dreptului; sau
b)ca alternativă la litera (a), pot, atunci când este cazul, să stabilească o sumă forfetară pentru daune-interese, pe baza unor factori cum ar fi, cel puţin, valoarea redevenţelor sau a drepturilor care ar fi fost datorate dacă autorul încălcării ar fi cerut autorizaţia de a utiliza dreptul de proprietate intelectuală în cauză.
(2)În cazul în care autorul încălcării a săvârşit încălcarea nefiind în cunoştinţă de cauză sau neavând motive rezonabile de a fi în cunoştinţă de cauză, părţile pot să prevadă că autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună în favoarea părţii vătămate recuperarea câştigurilor sau plata de daune-interese, care pot fi prestabilite.
Art. 146: Cheltuieli de judecată
Fiecare parte se asigură că, în general, partea care cade în pretenţii suportă cheltuielile de judecată rezonabile şi proporţionale, precum şi alte cheltuieli efectuate de partea care a avut câştig de cauză referitoare la procedurile judiciare, cu excepţia situaţiei în care principiile de echitate nu permit acest lucru.
Art. 147: Publicarea hotărârilor judecătoreşti
Fiecare parte se asigură că, în cadrul acţiunilor în justiţie iniţiate în legătură cu încălcarea unui drept de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare sunt în măsură să dispună, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala autorului încălcării, luarea de măsuri corespunzătoare pentru difuzarea informaţiilor cu privire la hotărâre, inclusiv afişarea hotărârii, precum şi publicarea sa integrală sau parţială.
Art. 148: Prezumţia calităţii de autor sau de titular al dreptului
Părţile recunosc că, în scopul aplicării măsurilor, procedurilor şi măsurilor reparatorii prevăzute în prezenta secţiune, este suficient ca numele autorului să fie menţionat pe opera literară sau artistică în modul obişnuit pentru ca autorul operei respective să fie, până la proba contrară, considerat ca atare şi îndreptăţit, prin urmare, să introducă o acţiune în constatarea încălcării drepturilor. Prezentul articol se aplică mutatis mutandis titularilor drepturilor conexe dreptului de autor în ceea ce priveşte obiectul protejat de acestea.
Art. 149: Proceduri administrative
În măsura în care orice acţiune corectivă civilă poate fi ordonată ca urmare a procedurilor administrative cu privire la fondul unui caz, aceste proceduri sunt conforme cu principii echivalente, pe fond, cu cele enunţate în dispoziţiile relevante din prezenta secţiune.
SUBSECŢIUNEA 2:ASIGURAREA RESPECTĂRII LEGII LA FRONTIERE
Art. 150: Măsuri la frontieră
(1)În ceea ce priveşte mărfurile supuse controlului vamal, fiecare parte adoptă sau menţine proceduri prin care un titular de drepturi poate depune o cerere prin care solicită autorităţilor vamale să reţină sau să suspende acordarea liberului de vamă pentru mărfurile suspectate că încalcă drepturile de proprietate intelectuală, în special mărcilor, drepturilor de autor şi drepturilor conexe, indicaţiilor geografice, brevetelor, modelelor de utilitate, desenelor şi modelelor industriale, topografiilor circuitelor integrate şi drepturilor de proprietate asupra soiurilor de plante (denumite în continuare "mărfuri suspectate").
(2)Fiecare parte dispune de sisteme electronice pentru gestionarea de către autorităţile vamale a cererilor aprobate sau înregistrate. În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Republica Kârgâză asigură stabilirea unor astfel de sisteme electronice.
(3)Atunci când o parte percepe o taxă pentru acoperirea costurilor administrative care rezultă din cerere sau înregistrare, taxa respectivă este proporţională cu serviciul prestat şi cu costurile suportate.
(4)Fiecare parte se asigură că autorităţile sale vamale decid cu privire la aprobarea sau înregistrarea unei cereri într-un termen rezonabil, în conformitate cu legislaţia sa.
(5)Fiecare parte prevede că cererea menţionată la alineatul (1) se aplică în cazul transporturilor multiple.
(6)Fiecare parte se asigură că, în ceea ce priveşte mărfurile supuse controlului vamal, autorităţile sale vamale sunt în măsură să acţioneze din proprie iniţiativă pentru a reţine sau a suspenda acordarea liberului de vamă pentru mărfurile suspectate.
(7)Fiecare parte se asigură că autorităţile sale vamale utilizează analiza riscurilor pentru a identifica mărfurile suspectate.
(8)Fiecare parte dispune de proceduri care permit distrugerea mărfurilor suspectate, fără a fi necesare proceduri administrative sau judiciare prealabile pentru stabilirea formală a încălcărilor, în special în cazul în care persoanele în cauză sunt de acord sau nu se opun distrugerii. În cazurile în care mărfurile cu privire la care s-a stabilit că încalcă drepturile de proprietate intelectuală nu sunt distruse, fiecare parte se asigură că, în afara circumstanţelor excepţionale, astfel de mărfuri sunt îndepărtate din circuitele comerciale astfel încât să se evite orice prejudiciu care ar putea fi adus titularului de drepturi.
(9)În cazul în care se constată ulterior că mărfurile reţinute sau suspendate nu încalcă un drept de proprietate intelectuală, titularul de drepturi este răspunzător faţă de orice deţinător sau declarant al mărfurilor care a suferit prejudicii în această privinţă, în conformitate cu legislaţia aplicabilă a fiecărei părţi.
(10)Fiecare parte poate dispune de proceduri care permit distrugerea rapidă a mărcilor contrafăcute şi a mărfurilor piratate transmise prin mesageria poştală sau prin serviciile de curierat.
(11)Fiecare parte poate decide să nu aplice prezentul articol în cazul importului de mărfuri introduse pe piaţă într-o altă ţară de către titularii de drepturi sau cu consimţământul acestora. Părţile pot exclude de la aplicarea prezentului articol mărfurile cu caracter necomercial aflate în bagajele personale ale călătorilor.
(12)Fiecare parte se asigură că autorităţile sale vamale întreţin un dialog periodic şi promovează cooperarea cu părţile interesate relevante şi cu alte autorităţi cu atribuţii în asigurarea aplicării legislaţiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.
(13)Părţile cooperează în ceea ce priveşte comerţul internaţional cu mărfuri suspectate. În special, părţile convin să facă schimb de informaţii privind comerţul cu mărfuri suspectate care afectează cealaltă parte, fără a aduce atingere legislaţiei aplicabile privind protecţia datelor cu caracter personal în fiecare parte.
(14)Fără a aduce atingere altor forme de cooperare, în ceea ce priveşte încălcarea legislaţiei în materie de drepturi de proprietate intelectuală a cărei asigurare a respectării este de competenţa autorităţilor vamale în conformitate cu prezentul articol se aplică protocolul privind asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal.
(15)Subcomitetul pentru drepturile de proprietate intelectuală menţionat la articolul 154 este responsabil cu asigurarea funcţionării şi a punerii în aplicare corespunzătoare a prezentului articol, în special în ceea ce priveşte cooperarea dintre părţi.
Art. 151: Coerenţa cu GATT 1994 şi cu Acordul TRIPS
În vederea punerii în aplicare a măsurilor la frontieră pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile vamale, indiferent dacă acestea intră sau nu sub incidenţa prezentei subsecţiuni, părţile asigură coerenţa cu obligaţiile care le revin în temeiul GATT 1994 şi al Acordului TRIPS şi, în special, cu articolul V din GATT 1994 şi cu articolul 41 şi secţiunea 4 din partea a III-a a Acordului TRIPS.
Art. 152: Cooperarea
(1)Părţile convin să coopereze în vederea sprijinirii punerii în aplicare a angajamentelor şi obligaţiilor asumate în temeiul prezentului capitol.
(2)Cooperarea dintre părţi include următoarele activităţi:
a)schimbul de informaţii privind cadrul juridic referitor la drepturile de proprietate intelectuală şi normele relevante în materie de protecţie şi de asigurare a respectării acestora;
b)schimbul de experienţă între părţi cu privire la progresul legislativ;
c)schimbul de experienţă între părţi cu privire la asigurarea respectării, la nivel central şi subcentral, a drepturilor de proprietate intelectuală;
d)coordonarea pentru prevenirea exporturilor de mărfuri contrafăcute, inclusiv cu alte ţări;
e)asistenţa tehnică, consolidarea capacităţilor; schimb de personal şi formarea personalului;
f)protejarea şi apărarea drepturilor de proprietate intelectuală şi difuzarea de informaţii în această privinţă, printre altele către mediul de afaceri şi societatea civilă;
g)sensibilizarea consumatorilor şi a titularilor de drepturi; îmbunătăţirea cooperării instituţionale, în special între oficiile cu competenţă în materie de proprietate intelectuală;
h)sensibilizarea şi educarea publicului larg cu privire la politicile privind protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală;
i)promovarea protecţiei şi a asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală prin intermediul colaborării dintre sectorul public şi cel privat, cu implicarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
j)elaborarea unor strategii eficiente în vederea identificării publicului şi a programelor de comunicare pentru a sensibiliza consumatorii şi mijloacele de informare în masă cu privire la impactul încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv riscul pentru sănătate şi securitate şi legătura cu criminalitatea organizată.
(3)Fiecare parte poate face publice caietul de sarcini al produselor sau o fişă rezumat a acestuia, precum şi punctele de contact relevante pentru controlul sau gestionarea indicaţiilor geografice ale celeilalte părţi, care sunt protejate în temeiul subsecţiunii 4.
(4)Părţile păstrează legătura fie direct, fie prin intermediul Subcomitetului pentru drepturile de proprietate intelectuală menţionat la articolul 154, cu privire la toate aspectele legate de punerea în aplicare şi funcţionarea prezentului capitol.
Art. 153: Iniţiative voluntare ale părţilor interesate
Fiecare parte depune eforturi pentru a facilita iniţiative voluntare ale părţilor interesate de reducere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv prin internet şi pe alte pieţe, care să se axeze pe probleme concrete şi să caute soluţii practice realiste, echilibrate, proporţionale şi echitabile pentru toate părţile implicate, de exemplu în următoarele moduri:
a)fiecare parte depune eforturi pentru reunirea consensuală a părţilor interesate pe teritoriul său, cu scopul de a facilita iniţiativele voluntare pentru găsirea de soluţii şi eliminarea diferenţelor în ceea ce priveşte protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală şi reducerea încălcărilor;
b)părţile se străduiesc să facă schimb de informaţii cu privire la eforturile de facilitare a iniţiativelor voluntare ale părţilor interesate pe teritoriile lor; şi
c)părţile depun eforturi pentru a promova dialogul deschis şi cooperarea între părţile interesate ale fiecăreia dintre ele şi pentru a încuraja părţile interesate respective să caute soluţii comune şi să elimine împreună diferenţele în ceea ce priveşte protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală şi reducerea încălcărilor.
Art. 154: Dispoziţiile instituţionale
(1)Părţile înfiinţează un Subcomitet pentru drepturile de proprietate intelectuală (denumit în continuare "Subcomitetul pentru DPI"), format din reprezentanţi ai Uniunii Europene şi ai Republicii Kârgâze şi însărcinat să monitorizeze punerea în aplicare a prezentului capitol şi să intensifice cooperarea şi dialogul dintre părţi cu privire la drepturile de proprietate intelectuală.
(2)Subcomitetul pentru DPI se întruneşte la cererea oricăreia dintre părţi, prin rotaţie, în Uniunea Europeană şi în Republica Kârgâză, la o dată, într-un loc şi într-un mod, care poate include videoconferinţa, stabilite de comun acord de către părţi, dar nu mai târziu de 90 de zile de la prezentarea cererii.
Art. 155: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
a)"bunuri şi servicii comerciale" înseamnă bunuri şi servicii de tipul celor care sunt în general vândute sau oferite spre vânzare în comerţ altor cumpărători decât autorităţile publice, cumpărate de regulă de aceştia şi utilizate în alte scopuri decât cele ale autorităţilor publice;
b)"servicii de construcţie" înseamnă servicii al căror obiectiv este realizarea prin orice mijloc de lucrări civile sau de construcţie, pe baza diviziunii 51 din Clasificarea centrală a produselor a Organizaţiei Naţiunilor Unite;
c)"licitaţie electronică" înseamnă un proces repetitiv care implică utilizarea de mijloace electronice pentru prezentarea de către furnizori a unor preţuri noi şi/sau a unor valori noi pentru elementele netarifare cuantificabile ale licitaţiei care au legătură cu criteriile de evaluare, ceea ce duce la o clasificare sau la o reclasificare a ofertelor;
d)"în scris" sau "scris(ă)" înseamnă orice expresie scrisă cu litere sau cu cifre care poate fi citită, reprodusă şi comunicată ulterior şi include informaţiile transmise şi stocate prin mijloace electronice;
e)"licitaţie restrânsă" înseamnă o metodă de achiziţii publice prin care entitatea contractantă contactează unul sau mai mulţi furnizori aleşi de aceasta;
f)"măsură" înseamnă orice act cu putere de lege, reglementare, procedură, document de orientare ori practică administrativă sau orice acţiune a unei entităţi contractante legată de achiziţiile publice reglementate;
g)"listă multifuncţională" înseamnă o listă de furnizori calificaţi pe care entitatea contractantă intenţionează să o utilizeze de mai multe ori;
h)"anunţ de intenţie" înseamnă un anunţ publicat de o entitate contractantă prin care invită furnizorii interesaţi să depună o cerere de participare, o ofertă sau ambele;
i)"compensare" înseamnă orice condiţie sau măsură care încurajează dezvoltarea locală sau îmbunătăţeşte conturile balanţei de plăţi ale unei părţi, precum utilizarea conţinutului de origine naţională, acordarea de licenţe pentru tehnologie, investiţiile, comercializarea în contrapartidă şi măsuri sau cerinţe similare;
j)"licitaţie deschisă" înseamnă o metodă de achiziţii publice prin care toţi furnizorii interesaţi pot depune o ofertă;
k)"entitate contractantă" înseamnă o entitate care intră sub incidenţa subsecţiunii unei părţi din secţiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9;
l)"furnizor calificat" înseamnă un furnizor care este recunoscut de o entitate contractantă ca îndeplinind condiţiile de participare;
m)"licitaţie selectivă" înseamnă o metodă de achiziţie prin care numai furnizorii calificaţi sunt invitaţi de entitatea contractantă să depună o ofertă;
n)"serviciile" includ serviciile de construcţii, în absenţa unor dispoziţii contrare;
o)"standard" înseamnă un document aprobat de un organism recunoscut, care prevede, pentru utilizare comună şi repetată, norme, orientări sau caracteristici pentru bunuri sau servicii sau pentru procesele şi metodele de producţie aferente acestora, document a cărui respectare nu este obligatorie. Acesta poate, de asemenea, să includă sau să se refere exclusiv la cerinţe privind terminologia, simbolurile, ambalarea, marcarea sau etichetarea aplicabile unui bun, unui serviciu, unui proces sau unei metode de producţie;
p)"furnizor" înseamnă o persoană sau un grup de persoane care furnizează sau ar putea furniza bunuri sau servicii;
q)"specificaţie tehnică" înseamnă o cerinţă din cadrul licitaţiei care:
(i)prevede caracteristicile bunurilor sau ale serviciilor care fac obiectul achiziţiei publice, inclusiv calitatea, performanţa, siguranţa şi dimensiunile acestora sau procesele şi metodele de producţie ori de furnizare a acestora; sau
(ii)se referă la cerinţe privind terminologia, simbolurile, ambalarea, marcarea sau etichetarea aplicabile unui bun sau serviciu;
r)"CPC ONU" înseamnă Clasificarea centrală a produselor a Organizaţiei Naţiunilor Unite (Statistical Papers, seria M, nr. 77, Departamentul pentru afaceri economice şi sociale internaţionale, Oficiul de Statistică al Organizaţiei Naţiunilor Unite, New York, 1991).
Art. 156: Domeniul de aplicare
(1)Prezentul capitol se aplică oricărei măsuri în domeniul achiziţiilor publice reglementate, fie că este efectuată sau nu, exclusiv sau parţial, prin mijloace electronice.
(2)În sensul prezentului capitol, "achiziţie publică reglementată" înseamnă o procedură de achiziţie publică desfăşurată în scopuri guvernamentale:
a)pentru un bun, un serviciu sau orice combinaţie a acestora:
(i)astfel cum se specifică în anexa 9; şi
(ii)care nu sunt achiziţionate pentru a fi comercializate sau revândute ori pentru a fi utilizate în producţia sau furnizarea de bunuri sau servicii care se comercializează sau se revând;
b)prin orice mijloace contractuale, inclusiv: cumpărare; leasing şi închiriere sau cumpărare în rate, cu sau fără opţiune de cumpărare;
c)a cărei valoare, estimată în conformitate cu alineatele (6), (7) şi (8) din prezentul articol, este egală sau mai mare decât cea a pragului relevant specificat în secţiunile 1, 2 şi 3 din anexa 9, la momentul publicării unui anunţ în conformitate cu articolul 160;
d)de către o entitate contractantă; şi
e)care nu este exclusă în alt mod din domeniul de aplicare al alineatului (3) din prezentul articol sau al subsecţiunii părţii relevante din secţiunile 1, 2, 3 sau 5 din anexa 9.
(3)Cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în anexa 9, prezentul capitol nu se aplică:
a)achiziţiei sau închirierii de terenuri, de construcţii existente sau de alte bunuri imobile sau a drepturilor aferente;
b)acordurilor necontractuale sau oricărei forme de asistenţă pe care o acordă o parte, inclusiv acordurilor de cooperare, granturilor, împrumuturilor, infuziilor de capital, garanţiilor şi stimulentelor fiscale;
c)achiziţiilor sau cumpărării de servicii de consiliere fiscală sau de depozit, de servicii de lichidare şi gestionare pentru instituţii financiare reglementate sau de servicii legate de vânzarea, de amortizarea şi de distribuirea datoriei publice, inclusiv de împrumuturi şi de obligaţiuni de stat, de bonuri de trezorerie şi de alte titluri de valoare;
d)contractelor de ocupare a forţei de muncă în sectorul public;
e)achiziţiilor publice organizate:
(i)cu scopul specific de a acorda asistenţă internaţională, inclusiv ajutor pentru dezvoltare;
(ii)în temeiul procedurii sau condiţiei specifice prevăzute într-un acord internaţional referitor la staţionarea trupelor sau la punerea în aplicare în comun a unui proiect de către ţările semnatare; ori
(iii)în cadrul procedurii sau condiţiei specifice a unei organizaţii internaţionale sau finanţate prin granturi, împrumuturi sau alt tip de asistenţă internaţională, în cazul în care procedura sau condiţia aplicabilă nu ar fi conformă cu prezentul capitol.
(4)Angajamentele fiecărei părţi privind achiziţiile publice reglementate şi accesul la informaţii aferent sunt stabilite în anexa 9 după cum urmează:
a)în secţiunea 1, entităţile guvernamentale centrale ale căror achiziţii publice sunt reglementate de prezentul capitol, inclusiv pragurile aplicabile pentru bunurile şi serviciile vizate;
b)în secţiunea 2, entităţile guvernamentale subcentrale ale căror achiziţii publice sunt reglementate de prezentul capitol, inclusiv pragurile aplicabile pentru bunurile şi serviciile vizate;
c)în secţiunea 3, toate celelalte entităţi ale căror achiziţii publice sunt reglementate de prezentul capitol, inclusiv pragurile aplicabile pentru bunurile şi serviciile vizate;
d)în secţiunea 4, serviciile, altele decât cele de construcţii, care sunt reglementate de prezentul capitol;
e)în secţiunea 5, notele generale şi derogările; şi
f)în secţiunea 6, mijloacele media în care partea îşi publică anunţurile de achiziţii publice, anunţurile de atribuire a contractelor şi alte informaţii legate de sistemul său de achiziţii publice, astfel cum se prevede în prezentul capitol.
(5)În cazul în care, în contextul unei achiziţii publice reglementate, o entitate contractantă îi solicită unei persoane care nu intră sub incidenţa subsecţiunii unei părţi relevante din secţiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9 să organizeze proceduri de achiziţii publice în conformitate cu anumite cerinţe, articolul 4 din prezentul articol se aplică mutatis mutandis unor astfel de cerinţe.
Determinarea valorii
(6)La estimarea valorii unei achiziţii publice pentru a stabili dacă este o achiziţie publică reglementată, o entitate contractantă:
a)nu o împarte în mai multe achiziţii publice separate şi nici nu selectează sau utilizează o anumită metodă de evaluare pentru a estima valoarea unei achiziţii publice cu intenţia de a o exclude total sau parţial din domeniul de aplicare al prezentului capitol; şi
b)include valoarea totală maximă estimată a achiziţiei publice pe toată durata sa, indiferent dacă este atribuită unuia sau mai multor furnizori, luând în considerare toate formele de remunerare, inclusiv:
(i)prime, taxe, comisioane şi dobânzi; şi
(ii)în cazul în care achiziţia publică oferă posibilitatea unor opţiuni, valoarea totală a acestor opţiuni.
(7)În cazul în cazul în care o solicitare individuală de achiziţie conduce la atribuirea a mai mult de un contract sau la atribuirea de contracte în părţi separate (denumite în continuare "contracte recurente"), baza de calcul al valorii totale maxime estimate este:
a)valoarea contractelor recurente pentru acelaşi tip de bunuri sau servicii, atribuite în cursul ultimelor 12 luni sau în ultimul exerciţiu financiar al entităţii contractante, corectată, dacă este posibil, pentru a ţine seama de modificările anticipate de cantitate sau de valoare a bunurilor ori a serviciilor contractate pentru următoarele 12 luni; sau
b)valoarea estimată a contractelor recurente pentru acelaşi tip de bunuri sau servicii, care urmează a fi atribuite în cursul perioadei de 12 luni care urmează atribuirii contractului iniţial sau anului fiscal al entităţii contractante.
(8)În cazul achiziţiilor prin leasing, închiriere sau cumpărare în rate de bunuri şi servicii, sau al achiziţiilor pentru care nu se specifică un preţ total, baza pentru determinarea valorii este:
a)pentru contractele cu durată determinată:
(i)în cazul în care durata este egală sau mai mică de 12 luni, valoarea maximă totală estimată pentru întreaga durată a contractului; sau
(ii)în cazul în care durata este mai mare de 12 luni, valoarea maximă totală estimată, care include orice valoare reziduală estimată;
b)pentru contractele pe perioadă nedeterminată, tranşa lunară estimată înmulţită cu 48; şi
c)în cazul în care nu se poate stabili cu certitudine dacă durata contractului este determinată, se aplică litera (b).
Art. 157: Securitate şi excepţii de ordin general
(1)Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte să ia orice măsură sau să nu divulge informaţii pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor sale esenţiale de securitate în ceea ce priveşte achiziţiile:
a)de arme, muniţie sau material de război;
b)indispensabile pentru securitatea naţională; sau
c)în scopul apărării naţionale.
(2)Sub rezerva cerinţei ca astfel de măsuri să nu fie aplicate într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificabilă între părţi în cazurile în care există aceleaşi condiţii sau o restricţie disimulată în calea comerţului dintre părţi, nicio dispoziţie a prezentului capitol nu se interpretează ca împiedicând o parte să stabilească sau să aplice măsuri:
a)necesare pentru protejarea moralităţii, a ordinii sau a siguranţei publice;
b)necesare pentru protecţia vieţii sau a sănătăţii oamenilor, a animalelor sau a plantelor;
c)necesare pentru protejarea proprietăţii intelectuale; ori
d)legate de bunuri sau servicii furnizate de persoane cu handicap, instituţii filantropice sau prin munca deţinuţilor.
Art. 158: Principii generale
(1)În ceea ce priveşte orice măsură privind achiziţia publică reglementată, orice parte, inclusiv entităţile contractante ale acesteia, acordă de îndată şi necondiţionat bunurilor şi serviciilor celeilalte părţi şi furnizorilor celeilalte părţi care oferă mărfurile sau serviciile respective un tratament nu mai puţin favorabil decât tratamentul pe care partea respectivă, inclusiv entităţile contractante ale acesteia, îl acordă bunurilor, serviciilor şi furnizorilor proprii.
(2)În ceea ce priveşte orice măsură în domeniul achiziţiilor publice reglementate, orice parte, inclusiv entităţile contractante ale acesteia:
a)nu acordă unui furnizor stabilit pe plan local un tratament mai puţin favorabil decât cel acordat unui alt furnizor stabilit pe plan local, pe baza gradului de control străin sau de participare străină la capital; sau
b)nu discriminează un furnizor stabilit pe plan local pe baza faptului că bunurile sau serviciile oferite de furnizorul respectiv pentru o anumită achiziţie publică sunt mărfuri sau servicii ale celeilalte părţi.
(3)Fiecare parte se asigură că furnizorii celeilalte părţi care şi-au stabilit o prezenţă comercială pe teritoriul său prin constituirea, achiziţionarea sau menţinerea unei persoane juridice beneficiază, în ceea ce priveşte toate achiziţiile publice ale părţii pe teritoriul său, de un tratament nu mai puţin favorabil decât tratamentul acordat furnizorilor săi interni, în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative naţionale.
Se aplică excepţiile generale prevăzute la articolul 157.
(4)Atunci când organizează prin mijloace electronice o procedură de achiziţii publice reglementată, orice entitate contractantă:
a)se asigură că procedura de achiziţii publice se desfăşoară folosind sisteme şi software de tehnologie a informaţiilor, inclusiv cele legate de autentificarea şi criptarea informaţiilor, care sunt disponibile publicului larg şi interoperabile cu alte sisteme şi software de tehnologie a informaţiilor disponibile publicului larg;
b)menţine mecanisme care asigură integritatea cererilor de participare şi a ofertelor, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea momentului primirii ofertei şi prevenirea accesului necorespunzător; şi
c)utilizează mijloace electronice de informare şi comunicare pentru publicarea anunţurilor şi a documentaţiei de atribuire în cadrul procedurilor de achiziţii publice şi, în cea mai mare măsură posibilă, pentru depunerea ofertelor.
(5)Orice entitate contractantă organizează procedurile de achiziţii publice reglementate într-un mod transparent şi imparţial care:
a)respectă dispoziţiile prezentului capitol, utilizând metode precum licitaţia deschisă, licitaţia selectivă şi licitaţia restrânsă;
b)evită conflictele de interese; şi
c)împiedică practicile de corupţie.
(6)În scopul procedurilor de achiziţii publice reglementate, nicio parte nu poate aplica importurilor sau furnizării de bunuri sau servicii de la cealaltă parte reguli de origine diferite de regulile de origine pe care partea respectivă le aplică în acelaşi timp, în cursul schimburilor comerciale obişnuite, importurilor sau furnizării aceloraşi bunuri sau servicii.
(7)În ceea ce priveşte achiziţiile publice reglementate, orice parte, inclusiv entităţile sale contractante, nu are în vedere, nu solicită şi nici nu impune vreo operaţiune de compensare.
(8)Alineatele (1) şi (2) nu se aplică:
a)taxelor vamale şi impunerilor de orice natură aplicate la import sau în legătură cu importul;
b)metodei de percepere a acestor taxe şi impuneri vamale; şi
c)altor reglementări sau formalităţi de import şi măsurilor care afectează comerţul cu servicii, altele decât măsurile care guvernează achiziţiile publice reglementate.
(9)Fiecare parte se asigură că dispune de măsuri adecvate pentru a combate corupţia în cadrul achiziţiilor sale publice. Măsurile respective pot include proceduri prin care se asigură faptul că devin neeligibili pentru participarea la achiziţiile publice ale părţii, fie pe o perioadă nedeterminată, fie pentru o anumită perioadă de timp, furnizorii cu privire la care autorităţile judiciare sau autorităţile competente ale statului părţii respective au stabilit, printr-o hotărâre definitivă, că s-au angajat în acţiuni frauduloase sau în alte acţiuni ilegale în legătură cu achiziţiile publice pe teritoriul părţii respective. Fiecare parte se asigură, de asemenea, că dispune de politici şi proceduri pentru a elimina, în măsura posibilului, sau pentru a gestiona orice potenţial conflict de interese al persoanelor implicate în achiziţii publice sau care au influenţă asupra achiziţiilor publice.
Art. 159: Informaţii privind sistemul de achiziţii publice
(1)Fiecare parte:
a)publică prompt orice acte cu putere de lege, reglementări, hotărâri judecătoreşti, hotărâri administrative cu aplicare generală şi clauze contractuale standard care sunt obligatorii în temeiul unui act cu putere de lege sau al unei reglementări şi care sunt incluse ca referinţă în anunţuri, în documentaţia de atribuire şi în procedura de achiziţii privind achiziţiile publice reglementate şi orice modificări ale acestora, pe un suport electronic sau de hârtie desemnat oficial, care este difuzat pe scară largă şi rămâne accesibil publicului; şi
b)furnizează celeilalte părţi, la cerere, o explicaţie în acest sens.
(2)Fiecare parte enumeră în secţiunea 6 din anexa 9:
a)mijloacele electronice sau pe suport de hârtie folosite de partea respectivă pentru a publica informaţiile descrise la alineatul (1) litera (a) din prezentul articol;
b)mijloacele electronice sau pe suport de hârtie în care partea publică anunţurile prevăzute la articolul 160, articolul 162 alineatul (7) şi articolul 169 alineatul (2); şi
c)adresa sau adresele site-ului sau site-urilor web folosite de partea respectivă pentru a-şi publica anunţurile referitoare la contractele atribuite în temeiul articolului 169 alineatul (2).
(3)O parte notifică prompt Comitetului de cooperare orice modificare a informaţiilor care figurează, în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, în secţiunea 6 din anexa 9.
Art. 160: Anunţuri
(1)Toate anunţurile menţionate la prezentul articol (anunţul de intenţie, anunţul succint şi anunţul privind achiziţiile publice planificate) sunt direct accesibile, prin mijloace electronice, în mod gratuit, prin intermediul unui punct de acces online unic. În plus, anunţurile pot fi publicate, de asemenea, pe un suport de hârtie adecvat, care este difuzat pe scară largă, şi rămân uşor accesibile publicului, cel puţin până la expirarea termenului indicat în anunţ.
(2)Pentru fiecare achiziţie reglementată, orice entitate contractantă publică un anunţ de intenţie, cu excepţia situaţiilor prevăzute la articolul 166.
(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul capitol, fiecare anunţ de intenţie include:
a)denumirea şi adresa entităţii contractante şi alte informaţii necesare în vederea contactării entităţii contractante şi a obţinerii tuturor documentelor pertinente privind achiziţia publică, inclusiv informaţii privind costurile şi condiţiile de plată, dacă este cazul;
b)o descriere a achiziţiei publice, inclusiv natura şi cantitatea bunurilor sau serviciilor care urmează să facă obiectul achiziţiilor publice sau, atunci când cantitatea nu este cunoscută, cantitatea estimată;
c)în cazul contractelor recurente, dacă este posibil, o estimare a calendarului publicării următoarelor anunţuri de intenţie;
d)o descriere a eventualelor opţiuni;
e)termenul prevăzut pentru livrarea bunurilor sau a serviciilor sau durata contractului;
f)metoda de achiziţii publice care va fi utilizată şi dacă aceasta va presupune negociere sau desfăşurarea unei licitaţii electronice;
g)după caz, adresa şi eventualul termen pentru depunerea cererilor de participare;
h)adresa şi termenul pentru depunerea ofertelor;
i)limba sau limbile în care pot fi depuse ofertele sau cererile de participare, dacă acestea pot fi depuse într-o altă limbă decât o limbă oficială a părţii entităţii contractante;
j)o listă şi o scurtă descriere a oricăror condiţii privind participarea, inclusiv a oricăror cerinţe privind documente sau certificări specifice care trebuie prezentate de furnizori în legătură cu o astfel de participare, cu excepţia cazului în care aceste cerinţe sunt incluse în documentaţia de atribuire care este pusă la dispoziţie tuturor furnizorilor interesaţi odată cu anunţul de intenţie;
k)în cazul în care, în temeiul articolului 162, o entitate contractantă intenţionează să selecteze un număr limitat de furnizori calificaţi care să fie invitaţi să participe la licitaţie, criteriile care vor fi utilizate pentru a-i selecta şi, în cazurile aplicabile, orice limită privind numărul de furnizori calificaţi cărora li se va permite să depună oferte; şi
l)o menţiune cu privire la faptul că achiziţia publică este o achiziţie publică reglementată.
(4)Pentru fiecare achiziţie publică preconizată, entitatea contractantă publică un anunţ succint care este uşor accesibil, în acelaşi moment în care publică anunţul de intenţie, în una dintre limbile OMC. Anunţul succint conţine cel puţin următoarele informaţii:
a)obiectul contractului de achiziţii publice;
b)ultima zi în care se pot depune oferte sau, după caz, orice ultimă zi în care se pot depune cereri de participare sau cereri de includere pe o listă multifuncţională; şi
c)adresa de la care se pot solicita documentele referitoare la procedura de achiziţii publice.
(5)Entităţile contractante sunt încurajate să publice, cât mai devreme în fiecare an fiscal, prin mijloacele electronice şi, dacă este disponibil, pe suportul de hârtie menţionat în secţiunea 6 din anexa 9, un anunţ privind planurile lor viitoare referitoare la procedurile de achiziţii (denumit în continuare "anunţul privind achiziţiile publice planificate"). Anunţul privind achiziţiile publice planificate se publică, de asemenea, pe site-ul web dedicat punctului unic de acces menţionat în secţiunea 6 din anexa 9, sub rezerva alineatului (3) din prezentul articol. Anunţul ar trebui să includă obiectul achiziţiei publice şi data planificată pentru publicarea anunţului de intenţie.
(6)Orice entitate contractantă care intră sub incidenţa secţiunii B sau C poate utiliza un anunţ privind achiziţiile publice planificate ca anunţ de intenţie cu condiţia ca acesta să includă toate informaţiile prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol de care dispune entitatea contractantă, precum şi o declaraţie prin care furnizorii interesaţi ar trebui să îşi exprime faţă de entitatea contractantă interesul pentru procedura de achiziţie publică respectivă.
Art. 161: Condiţii de participare
(1)Orice entitate contractantă limitează condiţiile de participare la o procedură de achiziţii publice la condiţiile esenţiale pentru a asigura faptul că un furnizor dispune de capacităţile juridice şi financiare şi de abilităţile comerciale şi tehnice pentru a se achita de obligaţiile care îi revin în cazul în care este declarat câştigător al procedurii de achiziţii publice respective.
(2)Atunci când stabileşte condiţiile de participare, orice entitate contractantă:
a)nu impune condiţia ca, pentru ca un furnizor să participe la o procedură de achiziţii publice, acesta trebuie să fi câştigat anterior unul sau mai multe contracte atribuite de o entitate contractantă a unei anumite părţi; şi
b)poate solicita o experienţă anterioară relevantă dacă aceasta este esenţială pentru ca furnizorul să îndeplinească cerinţele procedurii de achiziţii publice (21).
(21)Pentru mai multă certitudine: în cazul în care o entitate contractantă solicită demonstrarea unei experienţe anterioare, este suficient ca furnizorul să demonstreze că această experienţă anterioară a fost dobândită pe orice teritoriu.
(3)Atunci când evaluează dacă un furnizor îndeplineşte condiţiile de participare, entitatea contractantă:
a)evaluează capacitatea financiară şi abilităţile comerciale şi tehnice ale furnizorului pe baza activităţilor economice ale furnizorului respectiv desfăşurate atât pe teritoriul părţii de care aparţine entitatea contractantă, cât şi în afara acestuia; şi
b)îşi bazează evaluarea pe condiţiile pe care le-a specificat în prealabil în anunţuri sau în documentaţia de atribuire.
(4)În cazul în care există dovezi justificative, o parte, inclusiv entităţile sale contractante, poate exclude un furnizor de la participarea la o procedură de achiziţii publice din motive precum:
a)falimentul;
b)falsul în declaraţii;
c)deficienţe semnificative sau persistente în îndeplinirea oricărei cerinţe sau obligaţii de fond în cadrul oricărui contract anterior;
d)sentinţe definitive privind comiterea unor infracţiuni grave sau a altor încălcări grave;
e)abateri profesionale sau fapte ori omisiuni care se reflectă negativ asupra integrităţii comerciale a furnizorului; sau
f)neplata impozitelor.
Art. 162: Calificarea furnizorilor
(1)Orice parte, inclusiv entităţile sale contractante, poate menţine un sistem de înregistrare în cadrul căruia furnizorii interesaţi sunt obligaţi să se înregistreze şi să furnizeze anumite informaţii. În acest caz, partea se asigură că furnizorii interesaţi au acces, în măsura posibilului, prin mijloace electronice, la informaţiile privind sistemul de înregistrare şi că pot solicita înregistrarea în orice moment. Entitatea contractantă îi informează într-un termen rezonabil cu privire la decizia de a aproba sau de a respinge această cerere. În cazul în care cererea este respinsă, decizia este motivată în mod corespunzător.
(2)Fiecare parte se asigură că:
a)entităţile sale contractante depun eforturi în vederea reducerii la minimum a diferenţelor în ceea ce priveşte propriile proceduri de calificare; şi
b)în cazul în care entităţile sale contractante menţin sisteme de înregistrare, entităţile contractante depun eforturi în vederea reducerii la minimum a diferenţelor în ceea ce priveşte propriile sisteme de înregistrare.
(3)O parte, inclusiv entităţile sale contractante, nu adoptă şi nici nu aplică un sistem de înregistrare sau o procedură de calificare care are drept scop sau efect crearea de obstacole inutile în calea participării furnizorilor celeilalte părţi în cadrul procedurii sale de ofertare.
(4)Atunci când intenţionează să utilizeze licitaţia selectivă, orice entitate contractantă:
a)include în anunţul de intenţie cel puţin informaţiile prevăzute la articolul 160 alineatul (3) literele (a), (b), (f), (g), (j), (k) şi (l) şi invită furnizorii să depună o cerere de participare; şi
b)până la începerea perioadei de depunere a ofertelor, pune la dispoziţia furnizorilor calificaţi cel puţin informaţiile prevăzute la articolul 160 alineatul (3) literele (c), (d), (e), (h) şi (i), cărora le notifică acest lucru în conformitate cu articolul 164 alineatul (3) litera (b).
(5)Orice entitate contractantă permite tuturor furnizorilor calificaţi să participe la o anumită procedură de achiziţii publice, exceptând situaţia în care entitatea contractantă menţionează în anunţul de intenţie o limitare a numărului de furnizori calificaţi cărora li se va permite să depună oferte şi criteriile de selecţie a numărului limitat de furnizori. O invitaţie de a depune o ofertă se adresează unui număr de furnizori calificaţi necesari pentru a asigura o concurenţă efectivă.
(6)În cazul în care documentaţia de atribuire nu este pusă la dispoziţia publicului de la data publicării anunţului menţionat la alineatul (4) litera (a), o entitate contractantă se asigură că documentele respective sunt concomitent puse la dispoziţia tuturor furnizorilor calificaţi selectaţi în conformitate cu alineatul (5).
(7)Orice entitate contractantă poate menţine o listă multifuncţională sub rezerva ca un anunţ prin care furnizorii interesaţi sunt invitaţi să solicite includerea pe listă:
a)să fie publicat anual pe suportul adecvat menţionat în secţiunea 6 din anexa 9; şi
b)în cazul în care este publicat prin mijloace electronice, să fie disponibil permanent în mijlocul de comunicare corespunzător indicat în secţiunea 6 din anexa 9.
(8)Anunţul prevăzut la alineatul (7) cuprinde:
a)o descriere a bunurilor sau a serviciilor ori a categoriilor acestora pentru care se poate folosi lista;
b)condiţiile de participare care trebuie îndeplinite de către furnizori pentru a figura pe listă şi metodele pe care entitatea contractantă le va utiliza pentru a verifica dacă un furnizor îndeplineşte aceste condiţii;
c)denumirea şi adresa entităţii contractante şi alte informaţii necesare în vederea contactării entităţii contractante şi obţinerii tuturor documentelor pertinente privind lista;
d)perioada de valabilitate a listei şi mijloacele de reînnoire sau de încetare a utilizării acesteia sau, în cazul în care nu se prevede perioada de valabilitate, o menţionare a metodei prin care se va notifica încetarea utilizării listei; şi
e)o menţiune conform căreia lista poate fi utilizată pentru achiziţiile publice reglementate.
(9)În pofida alineatului (7), atunci când valabilitatea unei liste multifuncţionale este de trei ani sau mai puţin, o entitate contractantă poate publica anunţul menţionat la alineatul (7) numai o dată, la începutul perioadei de valabilitate a listei, cu condiţia ca:
a)anunţul să precizeze perioada de valabilitate a listei şi faptul că nu vor mai fi publicate anunţuri ulterioare; şi
b)anunţul să fie publicat prin mijloace electronice şi să fie disponibil permanent în mijlocul de comunicare corespunzător indicat în secţiunea 6 din anexa 9.
(10)O entitate contractantă permite furnizorilor să solicite în orice moment să fie incluşi pe o listă multifuncţională şi îi include pe listă, într-un termen rezonabil de scurt, pe toţi furnizorii calificaţi.
(11)În cazul în care un furnizor care nu este inclus pe o listă multifuncţională depune o cerere de participare la o procedură de achiziţii publice bazată pe o listă multifuncţională, împreună cu toate documentele necesare, în termenul prevăzut la articolul 164 alineatul (2), entitatea contractantă examinează cererea. Entitatea contractantă nu poate refuza să ia în calcul furnizorul respectiv pentru procedura de achiziţie pe motiv că entitatea contractantă nu dispune de suficient timp pentru a examina cererea, decât în cazuri excepţionale când, având în vedere complexitatea achiziţiei, entitatea contractantă nu poate finaliza examinarea cererii în termenul prevăzut pentru prezentarea ofertelor.
(12)Orice entitate contractantă care intră sub incidenţa secţiunilor 2 şi 3 din anexa 9 poate utiliza ca anunţ de intenţie un anunţ prin care furnizorii interesaţi sunt invitaţi să solicite includerea pe o listă multifuncţională cu condiţia ca:
a)anunţul să fie publicat în conformitate cu alineatul (7) din prezentul articol şi să includă informaţiile prevăzute la alineatul (8) din prezentul articol, cât mai multe din informaţiile cerute la articolul 160 alineatul (2) şi o declaraţie conform căreia acesta reprezintă un anunţ de intenţie sau că numai furnizorii de pe lista multifuncţională vor primi anunţurile de achiziţie viitoare acoperite de lista multifuncţională; şi
b)entitatea contractantă să furnizeze prompt furnizorilor care şi-au exprimat interesul pentru o anumită procedură de achiziţii publice suficiente informaţii pentru a le permite să îşi evalueze interesul pentru procedura de achiziţii publice respectivă, inclusiv toate celelalte informaţii necesare în temeiul articolului 160 alineatul (2), în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile.
(13)Orice entitate contractantă care intră sub incidenţa secţiunilor 2 sau 3 din anexa 9 poate permite unui furnizor care a solicitat includerea pe o listă multifuncţională să depună o ofertă în cadrul unei anumite proceduri de achiziţii publice atunci când entitatea contractantă are suficient timp pentru a analiza dacă furnizorul respectiv îndeplineşte condiţiile de participare.
(14)Entitatea contractantă informează prompt orice furnizor care depune o cerere de participare la o procedură de achiziţii publice sau o solicitare de includere pe o listă multifuncţională cu privire la decizia entităţii contractante referitoare la respectiva cerere sau solicitare.
(15)În cazul în care o entitate contractantă respinge cererea unui furnizor de participare la o procedură de achiziţii publice sau solicitarea acestuia de includere pe o listă multifuncţională, nu mai recunoaşte un furnizor ca fiind un furnizor calificat sau îl elimină de pe o listă multifuncţională, entitatea contractantă îl informează prompt pe furnizor şi, la cererea acestuia, îi transmite o explicaţie în scris a motivelor deciziei sale.
Art. 163: Specificaţii tehnice şi documentaţia de atribuire
(1)Nicio parte, inclusiv entităţile sale contractante, nu pregăteşte, nu adoptă şi nu aplică nicio specificaţie tehnică şi nu stabileşte nicio procedură de evaluare a conformităţii care are drept scop sau efect crearea unor obstacole inutile în calea comerţului dintre părţi.
(2)Dacă este cazul, atunci când stabileşte specificaţiile tehnice pentru bunurile sau serviciile care fac obiectul procedurii de achiziţii publice, entitatea contractantă:
a)defineşte specificaţiile tehnice mai degrabă în termeni de performanţă şi cerinţe funcţionale decât de caracteristici de proiectare sau descriptive; şi
b)fundamentează specificaţiile tehnice pe standardele internaţionale, atunci când acestea există; în caz contrar, le fundamentează pe reglementări tehnice naţionale, pe standarde naţionale recunoscute sau pe coduri pentru construcţii.
(3)Atunci când în specificaţiile tehnice se menţionează caracteristici de proiectare sau descriptive, entitatea contractantă indică, atunci când este cazul, că va lua în considerare ofertele de bunuri sau servicii echivalente care îndeplinesc, în mod demonstrabil, cerinţele procedurii de achiziţii publice, incluzând formulări precum "sau echivalent(ă)" în documentaţia de atribuire.
(4)Entitatea contractantă nu stabileşte specificaţii tehnice care necesită sau care fac trimitere la o anumită marcă sau denumire comercială, brevet, drept de autor, desen sau model, tip, origine specifică ori la un anumit producător sau furnizor, cu excepţia cazului în care nu există o cale îndeajuns de precisă sau de inteligibilă pentru a descrie cerinţele procedurii de achiziţii publice respective şi cu condiţia includerii, de către entitatea contractantă, a unor formulări precum "sau echivalent(ă)" în documentaţia de atribuire.
(5)Entitatea contractantă nu solicită şi nici nu acceptă, într-o manieră care ar putea avea ca efect eliminarea concurenţei, din partea unei persoane care poate avea un interes comercial în ceea ce priveşte achiziţia respectivă, consiliere care poate fi folosită la elaborarea sau adoptarea specificaţiilor tehnice pentru o anumită achiziţie.
(6)Orice parte, inclusiv entităţile contractante ale acesteia, poate să pregătească, să adopte sau să aplice specificaţii tehnice pentru a promova conservarea resurselor naturale sau protejarea mediului, cu condiţia să facă acest lucru în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
Orice parte poate:
a)să permită entităţilor contractante să ţină seama de considerentele de mediu şi sociale pe tot parcursul procedurii de achiziţii publice, cu condiţia ca acestea să fie nediscriminatorii şi să aibă legătură cu obiectul contractului în cauză; şi
b)să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura respectarea obligaţiilor care îi revin în domeniile dreptului mediului, dreptului social şi dreptului muncii, inclusiv a obligaţiilor prevăzute în capitolul 10.
(7)O entitate contractantă le pune la dispoziţie furnizorilor documentaţia de atribuire, care include toate informaţiile necesare pentru a le permite acestora să pregătească şi să depună oferte admisibile. Cu excepţia cazului în care aceste informaţii sunt prevăzute deja în anunţul de intenţie, documentaţia de atribuire include o descriere completă privind:
a)achiziţia publică, inclusiv natura şi cantitatea bunurilor şi serviciilor care urmează a fi achiziţionate sau, în cazul în care cantitatea nu este cunoscută, cantitatea estimată şi orice cerinţe ce trebuie îndeplinite, inclusiv orice specificaţie tehnică, certificat de evaluare a conformităţii, planuri, desene sau materiale instructive;
b)toate condiţiile de participare, inclusiv o listă a informaţiilor şi a documentelor pe care furnizorii sunt obligaţi să le prezinte în ceea ce priveşte participarea;
c)toate criteriile de evaluare pe care entitatea contractantă le va aplica la atribuirea contractului şi, exceptând cazul în care preţul este singurul criteriu, importanţa relativă a criteriilor respective;
d)dacă entitatea contractantă va desfăşura procedura de achiziţie publică prin mijloace electronice, orice cerinţe privind autentificarea şi criptarea sau alte cerinţe legate de transmiterea informaţiilor şi a documentelor prin mijloace electronice;
e)dacă entitatea contractantă va organiza o licitaţie electronică, regulile, inclusiv privind identificarea elementelor ofertei legate de criteriile de evaluare, pe baza cărora va fi desfăşurată licitaţia;
f)dacă ofertele vor fi deschise în cadrul unei şedinţe publice, data, ora şi locul deschiderii şi, după caz, persoanele autorizate să fie prezente;
g)orice alte clauze sau condiţii, inclusiv condiţiile de plată şi orice limitare a mijloacelor prin care pot fi depuse ofertele, de exemplu pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice; şi
h)orice date la care trebuie furnizate mărfurile sau prestate serviciile stabilite în conformitate cu alineatul (8).
(8)La stabilirea datei de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor care fac obiectul procedurii de achiziţii publice, entitatea contractantă ţine seama de anumiţi factori precum complexitatea procedurii de achiziţii publice, nivelul de subcontractare necesar şi intervalul de timp realist necesar pentru producţia, scoaterea din stoc şi transportul bunurilor de la punctul de livrare sau pentru furnizarea serviciilor.
(9)Criteriile de evaluare specificate în documentaţia de atribuire pot include, printre altele, preţul şi alţi factori de cost, calitatea, valoarea tehnică, caracteristicile de mediu şi condiţiile de livrare.
(10)În cel mai scurt timp posibil, orice entitate contractantă:
a)pune la dispoziţie documentaţia de atribuire, astfel încât furnizorii interesaţi să dispună de suficient timp pentru a depune oferte admisibile;
b)furnizează, la cerere, documentaţia de atribuire oricărui furnizor interesat; şi
c)răspunde oricărei cereri rezonabile de informaţii relevante, adresată de orice furnizor interesat sau participant, cu condiţia ca aceste informaţii să nu ofere respectivului furnizor un avantaj faţă de ceilalţi furnizori.
(11)Atunci când, înaintea atribuirii unui contract, o entitate contractantă modifică criteriile sau cerinţele prevăzute în anunţul de intenţie sau în documentaţia de atribuire pusă la dispoziţia furnizorilor care participă la procedură ori modifică sau republică anunţul sau documentaţia de atribuire, entitatea respectivă transmite în scris orice astfel de modificări sau anunţul ori documentaţia de atribuire modificată sau republicată:
a)tuturor furnizorilor care participă la procedură în momentul modificării, al amendării sau al republicării, dacă aceştia sunt cunoscuţi de către entitatea contractantă, şi, în toate celelalte cazuri, în acelaşi mod în care au fost puse la dispoziţie informaţiile originale; şi
b)într-un termen adecvat, care să le permită furnizorilor respectivi să îşi modifice ofertele şi să le depună din nou, după caz.
Art. 164: Perioade de timp
(1)O entitate contractantă acordă furnizorilor, în conformitate cu propriile necesităţi rezonabile, suficient timp pentru a pregăti şi a depune cereri de participare şi oferte admisibile, ţinând seama de factori precum:
a)natura şi complexitatea procedurii de achiziţii publice;
b)măsura în care se anticipează că va fi necesară subcontractarea; şi
c)termenele necesare pentru a transmite oferte din puncte situate în străinătate sau în ţara respectivă unde nu sunt utilizate mijloace electronice.
Aceste perioade de timp, inclusiv orice prelungire a acestora, sunt aceleaşi pentru toţi furnizorii interesaţi sau participanţi.
(2)Orice entitate contractantă care utilizează licitaţia selectivă stabileşte că termenul pentru depunerea cererilor de participare nu poate fi, în principiu, mai scurt de 25 de zile de la data publicării anunţului de intenţie. În cazul în care respectarea unei astfel de termen nu este posibilă din cauza apariţiei unei situaţii urgente, justificate corespunzător de entitatea contractantă, termenul poate fi redus la nu mai puţin de zece zile.
(3)Cu excepţia alineatelor (4), (5), (7) şi (8), o entitate contractantă stabileşte că termenul de depunere a ofertelor nu poate fi mai scurt de 40 de zile de la data la care:
a)este publicat anunţul de intenţie, în cazul unei licitaţii deschise; sau
b)entitatea contractantă le comunică furnizorilor că vor fi invitaţi să prezinte oferte, indiferent dacă foloseşte sau nu o listă multifuncţională, în cazul licitaţiei selective.
(4)Orice entitate contractantă poate reduce perioada de depunere a ofertelor, stabilită în conformitate cu alineatul (3), la nu mai puţin de 10 zile în cazul în care:
a)entitatea contractantă a publicat un anunţ privind achiziţiile publice planificate, astfel cum se menţionează la articolul 160 alineatul (4), cu cel puţin 40 de zile şi cel mult 12 luni înainte de publicarea anunţului de intenţie, iar anunţul privind achiziţiile publice planificate conţine:
(i)o descriere a achiziţiei publice;
(ii)termenele aproximative de depunere a ofertelor sau a cererilor de participare;
(iii)o precizare a faptului că furnizorii interesaţi ar trebui să îşi exprime interesul cu privire la achiziţie faţă de entitatea contractantă;
(iv)adresa de la care se pot obţine documentele referitoare la procedura de achiziţii publice; şi
(v)cât mai multe din informaţiile prevăzute a fi incluse în anunţul de intenţie în conformitate cu articolul 160 alineatul (2), în măsura disponibilităţii acestora;
b)în cazul achiziţiilor publice recurente, entitatea contractantă indică într-un anunţ iniţial de intenţie faptul că în anunţurile ulterioare se vor preciza perioadele de depunere a ofertelor, în temeiul prezentului alineat; sau
c)respectarea termenului de depunere a ofertelor, stabilit în conformitate cu alineatul (3), nu este posibilă din cauza apariţiei unei situaţii urgente, justificate corespunzător de entitatea contractantă.
(5)O entitate contractantă poate reduce cu cinci zile termenul de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) pentru fiecare dintre următoarele situaţii:
a)anunţul de intenţie se publică prin mijloace electronice;
b)documentaţia de atribuire este pusă la dispoziţie prin mijloace electronice la data publicării anunţului de intenţie; şi
c)entitatea contractantă acceptă depunerea de oferte prin mijloace electronice.
(6)Utilizarea alineatului (5) coroborat cu alineatul (4) nu poate conduce în niciun caz la o reducere a termenului de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) la mai puţin de 10 zile de la data publicării anunţului de intenţie.
(7)În pofida oricărei alte dispoziţii din prezentul articol, orice entitate contractantă care achiziţionează bunuri sau servicii comerciale ori o combinaţie a acestora poate reduce termenul de ofertare stabilit în conformitate cu alineatul (3) la cel puţin 13 zile, cu condiţia să publice simultan prin mijloace electronice anunţul de intenţie şi documentaţia de atribuire. În plus, atunci când acceptă oferte de bunuri sau servicii comerciale prin mijloace electronice, entitatea contractantă poate reduce termenul de depunere a ofertelor stabilit în conformitate cu alineatul (3) la cel puţin 10 zile.
(8)Orice entitate contractantă care intră sub incidenţa secţiunii 2 sau 3 din anexa 9 care a selectat toţi furnizorii calificaţi sau un număr limitat al acestora poate stabili termenul de ofertare prin acord reciproc între entitatea contractantă şi furnizorii selectaţi. În absenţa unui acord, termenul nu poate fi mai scurt de 10 zile.
Art. 165: Negocierea
(1)Orice parte poate prevedea ca entităţile sale contractante să desfăşoare negocieri cu furnizorii în cazul în care:
a)entitatea contractantă şi-a manifestat intenţia de a purta negocieri în anunţul de intenţie prevăzut la articolul 160 alineatul (3) litera (f); sau
b)din evaluare rezultă că nicio ofertă nu este în mod clar cea mai avantajoasă în ceea ce priveşte criteriile specifice de evaluare stabilite în anunţul de intenţie sau în documentaţia de atribuire.
(2)Orice entitate contractantă:
a)se asigură că orice eliminare a furnizorilor care participă la negocieri se efectuează în conformitate cu criteriile de evaluare prevăzute în anunţul de intenţie sau în documentaţia de atribuire; şi
b)atunci când negocierile sunt încheiate, stabileşte, pentru restul furnizorilor participanţi, un termen comun de depunere a oricăror oferte noi sau revizuite.
Art. 166: Licitaţia restrânsă
(1)Cu condiţia să nu aplice prezenta dispoziţie în scopul evitării concurenţei între furnizori sau într-o manieră care să creeze o discriminare faţă de furnizorii celeilalte părţi ori o protecţie în favoarea furnizorilor interni, orice entitate contractantă poate recurge la licitaţia restrânsă şi poate opta să nu aplice articolele 160, 161 şi 162, articolul 163 alineatele (7)-(11) şi articolele 164-167 în oricare dintre următoarele situaţii:
a)cu condiţia ca cerinţele din documentaţia de atribuire să nu fie modificate semnificativ, dacă:
(i)nu a fost depusă nicio ofertă sau niciun furnizor nu a solicitat participarea;
(ii)nu a fost depusă nicio ofertă care să îndeplinească cerinţele esenţiale prevăzute în documentaţia de atribuire;
(iii)niciun furnizor nu a îndeplinit condiţiile de participare; sau
(iv)ofertele care au fost depuse au fost coluzive;
b)dacă bunurile sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit furnizor şi nu există bunuri sau servicii alternative sau substitutive rezonabile din oricare dintre următoarele motive:
(i)cerinţele vizează o operă de artă;
(ii)protejarea brevetelor, a drepturilor de autor sau a altor drepturi exclusive; ori
(iii)absenţa concurenţei din motive tehnice;
c)pentru livrări suplimentare efectuate de către furnizorul iniţial de bunuri sau servicii, care nu au fost incluse în procedura de achiziţii publice iniţială, dacă schimbarea furnizorului de astfel de bunuri sau servicii suplimentare:
(i)nu poate fi realizată din motive economice sau tehnice precum cerinţe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, programele informatice, serviciile sau instalaţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de achiziţii iniţiale; şi
(ii)ar cauza entităţii contractante inconveniente substanţiale sau ar spori semnificativ costurile suportate de entitatea contractantă;
d)dacă, şi doar în măsura în care este strict necesar, din motive de extremă urgenţă apărute ca urmare a unor evenimente care nu au putut fi prevăzute de către entitatea contractantă, bunurile sau serviciile nu ar putea fi obţinute la timp prin organizarea unei licitaţii deschise sau a unei licitaţii selective;
e)pentru bunuri achiziţionate pe o piaţă de materii prime;
f)dacă o entitate contractantă achiziţionează un prototip sau un bun sau un serviciu nou, care a fost dezvoltat la cererea sa şi pentru aceasta, în cursul unui anumit contract de cercetare, de experimentare, de studiu sau de dezvoltare iniţială; dezvoltarea iniţială a unui prototip sau a unui bun sau serviciu nou poate include producţia sau furnizarea limitată în scopul încorporării rezultatelor testelor de pe teren şi pentru a demonstra că bunul sau serviciul este adecvat pentru producţia sau furnizarea pe scară largă la standarde acceptate de calitate, însă nu include producţia sau furnizarea pe scară largă pentru a stabili viabilitatea comercială sau pentru a amortiza cheltuielile de cercetare şi dezvoltare;
g)pentru achiziţii efectuate în condiţii extrem de avantajoase disponibile numai pentru o perioadă foarte scurtă de timp, în cadrul unor vânzări neobişnuite de bunuri, cum sunt cele care rezultă dintr-o lichidare, o administrare judiciară sau un faliment, şi nu pentru achiziţiile curente de la furnizori obişnuiţi; sau
h)dacă un contract este atribuit câştigătorului unui concurs de proiectare, cu condiţia ca:
(i)modul în care a fost organizat concursul să respecte principiile prezentului capitol, în special cele referitoare la publicarea unui anunţ de intenţie; şi
(ii)participanţii să fie evaluaţi de un juriu independent, în vederea atribuirii unui contract de proiectare unui câştigător.
(2)Orice entitate contractantă întocmeşte un raport în scris cu privire la fiecare contract atribuit în conformitate cu alineatul (1). Raportul conţine denumirea entităţii contractante, valoarea şi tipul de bunuri sau servicii care fac obiectul procedurii de achiziţii şi o declaraţie în care se precizează circumstanţele şi condiţiile menţionate la alineatul (1) care au justificat utilizarea licitaţiei restrânse.
Art. 167: Licitaţii electronice
Orice entitate contractantă care intenţionează să organizeze o procedură de achiziţii publice reglementată prin intermediul unei licitaţii electronice pune la dispoziţia fiecărui participant, înainte de începerea licitaţiei electronice:
a)metoda de evaluare automată, inclusiv formula matematică, care se bazează pe criteriile de evaluare prevăzute în documentaţia de atribuire şi care va fi utilizată la clasificarea sau reclasificarea automată din timpul licitaţiei;
b)rezultatele oricărei evaluări iniţiale a elementelor ofertei sale atunci când contractul se atribuie pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase; şi
c)orice alte informaţii relevante referitoare la modul de desfăşurare a licitaţiei electronice.
Art. 168: Tratarea ofertelor şi atribuirea contractelor
(1)Orice entitate contractantă primeşte, deschide şi tratează toate ofertele în cadrul unor proceduri care garantează echitatea şi imparţialitatea procesului de achiziţii publice, precum şi confidenţialitatea ofertelor.
(2)Nicio entitate contractantă nu penalizează niciun furnizor a cărui ofertă este primită după termenul specificat pentru primirea ofertelor în cazul în care întârzierea se datorează exclusiv unei erori de tratare a ofertei de către entitatea contractantă.
(3)Orice entitate contractantă care oferă unui furnizor ocazia de a corecta erori neintenţionate de formă în perioada dintre deschiderea ofertelor şi atribuirea contractului oferă aceeaşi ocazie tuturor furnizorilor participanţi.
(4)Pentru a fi luată în considerare la atribuirea contractului, o ofertă trebuie să fie transmisă în scris şi, în momentul deschiderii ofertelor, trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale prevăzute în anunţuri şi în documentaţia de atribuire şi să îi aparţină unui furnizor calificat.
(5)Cu excepţia cazului în care constată că nu este în interesul public să atribuie un contract, orice entitate contractantă atribuie contractul furnizorului calificat cu privire la care entitatea contractantă a stabilit că are capacitatea de a duce la îndeplinire contractul şi că, pe baza doar a criteriilor de evaluare precizate în anunţuri şi în documentaţia de atribuire, a depus:
a)cea mai avantajoasă ofertă; sau
b)atunci când preţul este singurul criteriu, oferta care prevede cel mai mic preţ.
(6)Atunci când entitatea contractantă primeşte o ofertă care prevede un preţ neobişnuit de scăzut faţă de preţurile prevăzute în celelalte oferte depuse, aceasta poate verifica cu furnizorul că îndeplineşte condiţiile de participare şi poate duce la îndeplinire contractul. Entitatea contractantă poate verifica, de asemenea, dacă furnizorul a obţinut subvenţii. În acest caz, oferta poate fi respinsă numai din acest motiv, cu excepţia cazului în care furnizorul este în măsură să dovedească, într-un termen suficient stabilit de entitatea contractantă, că subvenţia a fost acordată în conformitate cu normele referitoare la subvenţii prevăzute în secţiunea B din capitolul 11.
(7)Nicio entitate contractantă nu utilizează opţiuni, nu anulează o procedură de achiziţii publice şi nu modifică contracte deja atribuite într-un mod care eludează obligaţiile prevăzute în prezentul capitol.
(8)Fiecare parte prevede, ca regulă generală, o perioadă de aşteptare între atribuirea şi încheierea unui contract, cu scopul de a acorda suficient timp ofertanţilor necâştigători pentru a reexamina şi a contesta decizia de atribuire.
Art. 169: Transparenţa informaţiilor privind procedura de achiziţii publice
(1)Entitatea contractantă informează prompt furnizorii participanţi cu privire la deciziile sale referitoare la atribuirea contractului şi, la cererea unui furnizor, transmite informaţiile respective în scris. Sub rezerva articolului 170 alineatele (2) şi (3), o entitate contractantă îi transmite, la cerere, unui furnizor a cărui ofertă nu a fost considerată câştigătoare, o explicaţie cu privire la motivele pentru care entitatea contractantă nu a selectat oferta sa şi cu privire la avantajele relative ale ofertei declarate câştigătoare.
(2)Orice entitate contractantă publică un anunţ pe suportul electronic sau pe suportul de hârtie adecvat, menţionat în secţiunea 6 din anexa 9, în termen de cel mult 72 de zile de la atribuirea fiecărui contract care intră sub incidenţa prezentului capitol. În cazul în care entitatea contractantă publică anunţul exclusiv pe suport electronic, informaţiile rămân uşor accesibile pentru o durată rezonabilă. Anunţul include cel puţin următoarele informaţii:
a)o descriere a bunurilor sau a serviciilor achiziţionate;
b)denumirea şi adresa entităţii contractante;
c)denumirea şi adresa furnizorului declarat câştigător;
d)valoarea ofertei declarate câştigătoare sau a ofertelor cu cel mai mare şi cel mai mic preţ luate în considerare la atribuirea contractului;
e)data atribuirii contractului; şi
f)tipul metodei de achiziţionare utilizate şi, în cazurile în care s-a utilizat licitaţia restrânsă în conformitate cu articolul 166, o descriere a circumstanţelor şi a condiţiilor menţionate la alineatul (1) din articolul respectiv, care justifică utilizarea licitaţiei restrânse.
(3)Pentru o perioadă de cel puţin trei ani de la data atribuirii unui contract, fiecare entitate contractantă păstrează:
a)documentaţia şi rapoartele procedurilor de achiziţii şi ale contractelor atribuite referitoare la achiziţiile publice reglementate, inclusiv rapoartele prevăzute la articolul 166; şi
b)date care asigură trasabilitatea adecvată a desfăşurării achiziţiilor publice reglementate prin mijloace electronice.
Art. 170: Divulgarea de informaţii
(1)La cererea celeilalte părţi, orice parte furnizează prompt orice informaţii necesare pentru a stabili dacă procedura de achiziţii publice reglementate s-a desfăşurat în mod corect, imparţial şi cu respectarea dispoziţiilor din prezentul capitol, inclusiv informaţii privind caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei declarate câştigătoare. În cazul în care divulgarea acestor informaţii ar putea aduce atingere concurenţei în cadrul viitoarelor proceduri de achiziţii publice, partea care primeşte informaţiile nu le divulgă niciunui furnizor decât după obţinerea consimţământului părţii care a furnizat informaţiile.
(2)În pofida oricărei alte dispoziţii din prezentul capitol, nicio parte, inclusiv entităţile contractante ale acesteia, nu pune la dispoziţia niciunui furnizor informaţii care ar putea aduce atingere concurenţei echitabile dintre furnizori.
(3)Nicio dispoziţie a prezentului capitol nu se interpretează ca reprezentând o obligaţie pentru oricare dintre părţi, inclusiv entităţile sale contractante, autorităţile sale şi organismele sale de control de a divulga informaţii confidenţiale, în cazul în care divulgarea acestora:
a)ar obstrucţiona aplicarea legii;
b)ar putea aduce atingere concurenţei echitabile dintre furnizori;
c)ar prejudicia interesele comerciale legitime ale anumitor persoane, inclusiv protecţia drepturilor de proprietate intelectuală; sau
d)ar contraveni în alt mod interesului public.
Art. 171: Procedurile de control interne
(1)Fiecare parte prevede o procedură de control administrativ sau judiciar efectuată în timp util, eficace, transparentă şi nediscriminatorie prin care un furnizor poate reclama, în contextul unei achiziţii publice reglementate în care furnizorul respectiv are sau a avut un interes:
a)o încălcare a prezentului capitol; sau
b)în cazul în care furnizorul nu are dreptul de a reclama direct o încălcare a prezentului capitol în temeiul legislaţiei unei părţi, nerespectarea măsurilor uneia dintre părţi de punere în aplicare a prezentului capitol.
Normele de procedură pentru toate contestaţiile se prezintă în scris şi sunt puse la dispoziţia publicului.
(2)În cazul în care un furnizor depune o reclamaţie în contextul unei achiziţii publice reglementate în care furnizorul are sau a avut un interes, prin care invocă existenţa unei încălcări sau nerespectări, astfel cum este menţionată la alineatul (1), partea în cauză îşi încurajează entitatea contractantă care se ocupă de procedura de achiziţii publice reglementate şi furnizorul să soluţioneze plângerea prin desfăşurarea de consultări. Entitatea contractantă analizează imparţial şi în timp util orice astfel de reclamaţie într-un mod care nu aduce atingere participării furnizorului în cauză la proceduri de achiziţii publice reglementate în curs sau viitoare ori dreptului acestuia de a cere măsuri corective în cadrul procedurii de control administrativ sau judiciar.
(3)Fiecărui furnizor i se acordă un interval de timp suficient pentru a pregăti şi a depune o contestaţie. Acest interval de timp suficient nu este în niciun caz mai scurt de zece zile de la data la care furnizorul a luat cunoştinţă de motivul contestaţie sau ar fi trebuit în mod rezonabil să ia cunoştinţă de acesta.
(4)Fiecare parte stabileşte sau desemnează cel puţin o autoritate administrativă sau judiciară imparţială, care este independentă de entităţile sale contractante, pentru a primi şi a analiza o contestaţie depusă de către un furnizor în contextul unei achiziţii publice reglementate.
(5)În cazul în care un alt organism decât una dintre autorităţile menţionate la alineatul (4) analizează iniţial o contestaţie, partea relevantă se asigură că furnizorul poate ataca decizia iniţială în faţa unei autorităţi administrative sau judiciare imparţiale care este independentă de entitatea contractantă a cărei achiziţie publică reglementată face obiectul contestaţiei.
(6)Fiecare parte se asigură că un organismul de soluţionare a contestaţiilor, menţionat la alineatul (5), care nu este o instanţă supune decizia sa procedurii de control judiciar sau dispune de proceduri care prevăd că:
a)entitatea contractantă trebuie să răspundă în scris contestaţiei şi să divulge toate documentele relevante organismului de soluţionare a contestaţiilor;
b)participanţii la proceduri (denumiţi în continuare "participanţii") au dreptul de a fi audiaţi înainte ca organismul de soluţionare a contestaţiilor să ia o hotărâre cu privire la contestaţie;
c)participanţii au dreptul să fie reprezentaţi şi însoţiţi;
d)participanţii au acces la toate procedurile;
e)participanţii au dreptul de a solicita ca procedurile să se desfăşoare în public şi să fie prezenţi martori; şi
f)organismul de soluţionare a contestaţiilor trebuie să adopte [hotărârile sau recomandările sale cu promptitudine, în scris, şi să includă] o explicaţie a motivelor care stau la baza fiecărei hotărâri sau recomandări.
(7)Fiecare parte adoptă sau menţine proceduri care prevăd măsuri interimare prompte pentru a menţine posibilitatea furnizorului de a participa la procedura de achiziţii publice reglementate. Astfel de măsuri interimare pot duce la suspendarea procesului de achiziţii publice. Procedurile pot prevedea că, atunci când se decide dacă ar trebui aplicate astfel de măsuri, se poate ţine cont de consecinţele negative majore asupra intereselor vizate, inclusiv asupra interesului public. Justeţea deciziei de a nu acţiona se motivează în scris.
De asemenea, fiecare parte adoptă sau menţine proceduri care prevăd acţiuni corective sau despăgubiri pentru pierderea sau daunele suferite, în cazurile în care un organism de soluţionare a contestaţiilor a stabilit că a avut loc o încălcare sau o nerespectare, astfel cum se menţionează la alineatul (1). Despăgubirea pentru pierderea sau daunele suferite se poate limita fie la costurile de pregătire a ofertei, fie la costurile aferente contestaţiei, fie la ambele.
Art. 172: Modificări şi rectificări ale domeniului de reglementare
(1)Orice parte poate propune modificarea clauzelor privind achiziţiilor sale publice prevăzute în anexa 9 sau rectificarea subsecţiunii relevante din secţiunile 1, 2 sau 3 din anexa 9.
(2)O parte care intenţionează să propună o modificare a anexei 9:
a)notifică acest lucru celeilalte părţi în scris; şi
b)include în notificare o propunere de ajustări compensatorii adecvate pentru cealaltă parte, în vederea menţinerii unui nivel de reglementare comparabil celui existent anterior modificării.
(3)În pofida alineatului (2) litera (b), nu este necesar ca o parte să furnizeze ajustări compensatorii dacă modificarea vizează o entitate contractantă asupra căreia partea a renunţat să exercite control sau influenţă ori dacă entitatea contractantă îşi va desfăşura activitatea în viitor ca o întreprindere comercială supusă concurenţei pe o piaţă la care accesul nu este restricţionat.
Se consideră că o parte exercită control sau influenţă asupra unei entităţi contractante dacă entitatea respectivă:
a)este finanţată, în cea mai mare parte, de stat sau de un organism controlat de stat;
b)face obiectul unui control de gestiune de către stat ori de către un organism controlat de stat; sau
c)are un consiliu de administraţie, de conducere sau de supraveghere alcătuit din membri desemnaţi în proporţie de peste 50 % de către stat sau de către un organism controlat de stat.
(4)Cealaltă parte trebuie să prezinte obiecţii în scris cu privire la o propunere de modificare a anexei 9, notificată în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, în cazul în care contestă faptul că:
a)o ajustare propusă în temeiul alineatului (2) litera (b) este adecvată pentru a menţine un nivel comparabil de reglementare stabilită de comun acord;
b)modificarea nu vizează o entitate contractantă asupra căreia partea a renunţat să exercite control sau influenţă, în temeiul alineatului (3); sau
c)entitatea contractantă în cauză funcţionează ca o întreprindere comercială supusă concurenţei pe o piaţă la care accesul nu este restricţionat.
În cazul în care nu se prezintă nicio obiecţie în scris în termen de 45 de zile de la data primirii notificării menţionate la alineatul (2) litera (a), se consideră că cealaltă parte a acceptat ajustarea sau modificarea.
(5)Următoarele modificări, în secţiunea 1, 2 sau 3 a anexei 9, ale subsecţiunii unei părţi sunt considerate a fi rectificări de natură pur formală, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere nivelului de reglementare stabilit de comun acord prevăzut în prezentul capitol:
a)o modificare a denumirii unei entităţi contractante;
b)fuziunea a două sau mai multe entităţi contractante; şi
c)separarea unei entităţi contractante în două sau mai multe entităţi care sunt toate adăugate entităţilor contractante vizate de aceeaşi secţiune din anexa 9.
Partea care efectuează o astfel de rectificare de natură pur formală nu este obligată să prevadă ajustări compensatorii.
(6)În cazul unor propuneri de rectificare, în secţiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9, a unei subsecţiuni a unei părţi, partea notifică cealaltă parte la fiecare doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului capitol.
(7)O parte poate notifica în scris celeilalte părţi o obiecţie la o rectificare propusă în termen de 45 de zile de la data la care a primit notificarea. O parte care depune o obiecţie îşi prezintă motivele pentru care consideră că propunerea de rectificare nu intră în domeniul de aplicare al alineatului (5) şi descrie efectul propunerii de rectificare asupra nivelului de reglementare stabilit de comun acord prevăzut în prezentul capitol. În cazul în care nicio astfel de obiecţie nu este transmisă în scris în termen de 45 de zile de la primirea notificării, se consideră că cealaltă parte este de acord cu propunerea de rectificare.
(8)În cazul în care cealaltă parte ridică obiecţii cu privire la modificarea sau rectificarea propusă, părţile încearcă să soluţioneze problema prin consultări. În cazul în care nu se ajunge la niciun acord în termen de 60 de zile de la data primirii obiecţiei, partea care doreşte să modifice sau să rectifice subsecţiunea sa din secţiunea 1, 2 sau 3 din anexa 9 poate deferi chestiunea procedurii de soluţionare a litigiilor în temeiul capitolului 14 pentru a stabili dacă obiecţia este justificată.
(9)De îndată ce părţile convin asupra oricărei modificări sau rectificări propuse, inclusiv în cazul în care o parte nu a ridicat obiecţii în termen de 45 de zile în conformitate cu alineatul (4) sau (7) ori în cazul în care problema a fost soluţionată prin procedura de soluţionare a litigiilor menţionată la alineatul (8), Consiliul de cooperare, acţionând în configuraţia sa "Comerţ", modifică anexa 9 în consecinţă.
Art. 173: Dispoziţii instituţionale
La cererea uneia dintre părţi, Comitetul de cooperare se reuneşte pentru a aborda aspecte legate de punerea în aplicare şi executarea prezentului capitol, precum şi a anexei 9, cum ar fi:
a)necesitatea unei modificări a anexei 9;
b)chestiuni referitoare la achiziţiile publice înaintate de către una din părţi;
c)orice alte aspecte referitoare la aplicarea prezentului capitol.
Art. 174: Perioada tranzitorie
Prezentul capitol încetează să se aplice la trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord.
Art. 175: Context şi obiective
(1)Părţile reamintesc Agenda 21 a Conferinţei ONU din 1992 privind mediul şi dezvoltarea, Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii (denumită în continuare "OIM") din 1998 privind principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă, Declaraţia ministerială a Consiliului Economic şi Social al ONU din 2006 privind ocuparea integrală a forţei de muncă şi munca decentă, Declaraţia OIM din 2008 privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă şi Agenda 2030 a ONU din 2015 pentru dezvoltare durabilă, împreună cu obiectivele sale de dezvoltare durabilă (denumite în continuare "ODD").
(2)Părţile îşi reafirmă angajamentul de a promova dezvoltarea comerţului şi a investiţiilor internaţionale astfel încât să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile şi la combaterea schimbărilor climatice. În acest context, părţile recunosc că dezvoltarea economică, dezvoltarea socială şi protecţia mediului sunt interdependente şi sunt componente ale dezvoltării durabile care se consolidează reciproc.
Art. 176: Dreptul de a reglementa şi nivelurile de protecţie
(1)Părţile recunosc dreptul fiecărei părţi de a-şi stabili propriile niveluri de protecţie internă a mediului şi a muncii, de a adopta sau de a modifica în consecinţă propria legislaţie şi propriile politici relevante, în conformitate cu standardele şi acordurile recunoscute la nivel internaţional şi în vederea realizării unor niveluri ridicate de protecţie a mediului şi a muncii.
(2)Părţile recunosc că este inoportună încurajarea comerţului sau a investiţiilor prin diminuarea sau reducerea nivelului de protecţie prevăzut în legislaţia lor în domeniul mediului sau în standardele şi legislaţia lor în domeniul muncii.
(3)Niciuna dintre părţi nu încearcă să încurajeze comerţul sau investiţiile prin derogarea de la legislaţia sa în domeniul mediului şi al muncii ori prin acţiuni susţinute sau repetate ori prin inacţiune, omiţând să asigure respectarea legislaţiei sale în domeniul mediului şi al muncii.
Art. 177: Acorduri multilaterale în domeniul mediului şi convenţii în domeniul muncii
(1)Părţile recunosc valoarea guvernanţei şi a acordurilor internaţionale în materie de mediu ca răspuns al comunităţii internaţionale la provocările de mediu globale sau regionale, precum şi a ocupării integrale şi productive a forţei de muncă, inclusiv dezvoltarea competenţelor şi munca decentă pentru toţi, ca element-cheie al dezvoltării durabile pentru toate ţările şi ca obiectiv prioritar al cooperării internaţionale.
(2)În acest context şi ţinând seama de articolele 259-265 din prezentul acord, părţile îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace acordurile multilaterale de mediu, inclusiv Acordul de la Paris privind schimbările climatice, pe care le-au ratificat.
(3)Ţinând seama de articolele 285-288 din prezentul acord, părţile îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod eficace convenţiile fundamentale ale OIM, precum şi alte convenţii ale OIM pe care le-au ratificat, precum şi de a menţine un sistem eficient de inspecţie a muncii, în conformitate cu angajamentele asumate în calitate de membri ai OIM.
Art. 178: Comerţul şi investiţiile în sprijinul dezvoltării durabile
(1)Părţile îşi reafirmă angajamentul de a consolida contribuţia comerţului la obiectivul dezvoltării durabile. În consecinţă, părţile convin să promoveze utilizarea sistemelor de asigurare a durabilităţii, cum ar fi comerţul echitabil şi etic sau etichetarea ecologică, responsabilitatea socială a întreprinderilor şi practicile de conduită responsabilă în afaceri, comerţul şi investiţiile în bunuri şi servicii de mediu, precum şi în produse şi tehnologii favorabile climei.
(2)Părţile fac schimb de informaţii şi de experienţă cu privire la acţiunile pe care le întreprind pentru a promova coerenţa şi susţinerea reciprocă dintre politicile comerciale, sociale şi de mediu şi consolidează dialogul şi cooperarea pe marginea aspectelor de dezvoltare durabilă care pot apărea în contextul relaţiilor lor comerciale.
(3)Dialogul şi cooperarea menţionate, care se desfăşoară între părţi, ar trebui să implice părţile interesate relevante, în special partenerii sociali, precum şi alte organizaţii ale societăţii civile, inclusiv prin intermediul cooperării cu societatea civilă înfiinţate în temeiul articolului 314, după caz.
Art. 179: Soluţionarea litigiilor
Articolele 223, 224 şi 225 nu se aplică în cazul litigiilor reglementate de prezentul capitol. Pentru orice astfel de litigiu, după ce comisia de arbitraj şi-a prezentat raportul final în temeiul articolelor 219 şi 220, părţile, ţinând seama de raportul respectiv, discută măsurile adecvate care trebuie puse în aplicare. Comitetul de cooperare monitorizează punerea în aplicare a unor astfel de măsuri şi ţine această chestiune sub observaţie, inclusiv prin intermediul mecanismului menţionat la articolul 178 alineatul (3).
Art. 180: Principii
Părţile recunosc importanţa unei concurenţe libere şi nedenaturate în relaţiile lor comerciale şi în relaţiile lor de investiţii. Părţile recunosc faptul că practicile comerciale anticoncurenţiale şi intervenţiile statului sunt susceptibile să denatureze buna funcţionare a pieţelor şi să reducă avantajele liberalizării comerţului şi a investiţiilor.
Art. 181: Neutralitatea concurenţială
Părţile aplică prezentul capitol tuturor întreprinderilor, publice şi private.
Art. 182: Activităţi economice
Prezentul capitol se aplică activităţilor economice.
În sensul prezentului capitol, "activităţi economice" înseamnă activităţile legate de oferirea de bunuri şi servicii pe o piaţă.
Art. 183: Cadrul legislativ
Fiecare parte adoptă sau menţine o legislaţie în domeniul concurenţei care se aplică tuturor întreprinderilor, în toate sectoarele economiei (22), şi care abordează, în mod eficace, următoarele practici:
(22)Pentru mai multă certitudine, în temeiul articolului 42 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, legislaţia în domeniul concurenţei în Uniunea Europeană se aplică sectorului agricol în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
a)acordurile orizontale şi verticale dintre întreprinderi, deciziile asociaţiilor de întreprinderi şi practicile concertate care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restricţionarea sau denaturarea concurenţei;
b)abuzul de poziţie dominantă din partea uneia sau mai multor întreprinderi; şi
c)concentrările dintre întreprinderi, care ar împiedica în mod semnificativ concurenţa efectivă, în special în urma creării sau a consolidării unei poziţii dominante.
Art. 184: Servicii de interes economic general
Părţile se asigură că întreprinderile cărora le-a fost încredinţată prestarea de servicii de interes economic general fac obiectul normelor prevăzute în prezenta secţiune, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea sarcinilor atribuite acestor întreprinderi. Sarcinile atribuite sunt transparente, iar orice limitare sau abatere de la aplicarea normelor prevăzute în prezenta secţiune nu depăşeşte ceea ce este strict necesar pentru îndeplinirea sarcinilor respective.
Art. 185: Punerea în aplicare
(1)Fiecare parte înfiinţează sau menţine o autoritate în domeniul concurenţei independentă din punctul de vedere al funcţionării care este responsabilă cu punerea integrală în aplicare şi asigurarea eficace a respectării legislaţiei sale în materie de concurenţă menţionate la articolul 183 şi care este dotată în mod corespunzător cu competenţele şi resursele necesare în acest scop.
(2)Fiecare parte aplică legislaţia sa în materie de concurenţă menţionată la articolul 183 într-un mod transparent, respectând principiile echităţii procedurale, inclusiv dreptul la apărare al întreprinderilor în cauză, în special dreptul de a fi audiat şi dreptul la exercitarea unei căi de atac.
Art. 186: Cooperarea
(1)Părţile recunosc că este în interesul lor comun să promoveze cooperarea în ceea ce priveşte politica în domeniul concurenţei şi asigurarea respectării legislaţiei.
(2)Pentru a facilita o astfel de cooperare, autorităţile de concurenţă ale părţilor pot face schimb de informaţii, sub rezerva normelor de confidenţialitate prevăzute în legislaţia părţilor.
(3)Autorităţile de concurenţă ale părţilor se străduiesc să îşi coordoneze, în măsura posibilului şi dacă este cazul, activităţile de asigurare a respectării legislaţiei referitoare la comportamente sau cazuri similare sau conexe.
Art. 187: Neaplicarea dispoziţiilor privind soluţionarea litigiilor
- Capitolul 14 nu se aplică prezentei secţiuni.
Art. 188: Definiţie şi domeniu de aplicare
(1)În sensul prezentei secţiuni, "o subvenţie" înseamnă o măsură care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 1 alineatul 1.1 din Acordul SMC, indiferent dacă este acordată unei întreprinderi care fabrică bunuri sau unei întreprinderi care prestează servicii (23).
(23)Această definiţie nu aduce atingere rezultatului oricăror discuţii viitoare din cadrul OMC cu privire la definiţia subvenţiilor pentru servicii. În funcţie de evoluţia acestor discuţii la nivelul OMC, părţile pot actualiza prezentul acord în această privinţă.
(2)Prezenta secţiune se aplică subvenţiilor care sunt specifice în sensul articolului 2 din Acordul SMC sau care intră sub incidenţa articolului 192 din prezentul acord.
(3)Părţile se asigură că subvenţiilor acordate întreprinderilor cărora le-a fost încredinţată prestarea de servicii de interes economic general li se aplică normele prevăzute în prezenta secţiune, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea sarcinilor atribuite acestor întreprinderi. Sarcinile atribuite sunt transparente, iar orice limitare sau abatere de la aplicarea normelor prevăzute în prezenta secţiune nu depăşeşte ceea ce este strict necesar pentru îndeplinirea sarcinilor respective.
(4)Articolul 191 din prezentul acord nu se aplică subvenţiilor legate de comerţul cu mărfuri care intră sub incidenţa anexei 1 la Acordul privind agricultura.
(5)Articolele 191 şi 192 nu se aplică sectorului audiovizual.
(6)Articolul 192 nu se aplică subvenţiilor convenite sau acordate în mod oficial înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord sau în termen de cinci ani de la această dată.
Art. 189: Relaţia cu OMC
Nicio dispoziţie a prezentei secţiuni nu aduce atingere drepturilor sau obligaţiilor care revin fiecărei părţi în temeiul Acordului SMC, al Acordului privind agricultura, al articolului XVI din GATT 1994 sau al articolului XV din GATS.
Art. 190: Transparenţa
(1)În ceea ce priveşte o subvenţie acordată sau menţinută pe teritoriul său, fiecare parte face publice următoarele informaţii:
a)temeiul juridic şi scopul subvenţiei;
b)forma subvenţiei;
c)cuantumul subvenţiei sau suma înscrisă în buget pentru subvenţie; şi
d)dacă este posibil, numele beneficiarului subvenţiei.
(2)O parte respectă alineatul (1) prin:
a)transmiterea unei notificări în temeiul articolului 25 din Acordul SMC, care este prezentată cel puţin o dată la doi ani;
b)transmiterea unei notificări în temeiul articolului 18 din Acordul privind agricultura; sau
c)asigurarea faptului că informaţiile menţionate la alineatul (1) sunt publicate de sine stătător sau în numele său pe un site web accesibil publicului până la data de 31 decembrie a anului calendaristic următor anului în care a fost acordată sau menţinută subvenţia.
Art. 191: Consultări
(1)În cazul în care o parte consideră că o subvenţie afectează sau poate afecta în mod negativ interesele sale comerciale sau în materie de liberalizare a investiţiilor, aceasta îşi poate exprima preocuparea în scris către cealaltă parte şi poate solicita informaţii suplimentare cu privire la această chestiune.
(2)Cererea menţionată la alineatul (1) include o explicaţie a modului în care subvenţia afectează sau poate afecta în mod negativ interesele părţii solicitante. Partea solicitantă poate solicita următoarele informaţii cu privire la subvenţie:
a)temeiul juridic şi obiectivul politicii sau scopul subvenţiei;
b)forma subvenţiei;
c)datele şi durata subvenţiei şi orice alte termene aferente subvenţiei;
d)cerinţele de eligibilitate pentru subvenţie;
e)suma totală sau suma anuală înscrisă în buget pentru subvenţie;
f)dacă este posibil, numele beneficiarului subvenţiei; şi
g)orice alte informaţii care permit evaluarea efectelor negative ale subvenţiei.
(3)Partea solicitată furnizează informaţiile solicitate în scris într-un termen rezonabil, în principiu de cel mult 60 de zile de la data transmiterii cererii. În cazul în care partea solicitată nu furnizează niciuna dintre informaţiile solicitate, partea respectivă explică absenţa acestor informaţii în răspunsul său scris în acelaşi termen.
(4)După primirea informaţiilor solicitate, partea solicitantă poate solicita consultări pe această temă. Consultările dintre părţi pentru a discuta preocupările ridicate se desfăşoară într-un termen rezonabil, în principiu de cel mult 60 de zile de la data transmiterii cererii de consultări.
(5)Părţile depun toate eforturile pentru a ajunge la o soluţie reciproc satisfăcătoare.
Art. 192: Subvenţii supuse condiţiilor
(1)În sensul prezentei secţiuni, sunt permise următoarele subvenţii, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor de mai jos:
a)subvenţiile prin intermediul cărora un guvern garantează datoriile sau pasivele anumitor întreprinderi, cu condiţia ca valoarea acestor datorii şi pasive sau durata unei astfel de garanţii să fie limitate; şi
b)subvenţiile acordate întreprinderilor insolvabile sau aflate în dificultate, sub diferite forme, cu condiţia ca:
(i)să existe un plan de restructurare credibil, bazat pe ipoteze realiste pentru a asigura restabilirea viabilităţii pe termen lung a întreprinderii insolvente sau aflate în dificultate într-un interval de timp rezonabil; şi
(ii)întreprinderea să contribuie la costurile de restructurare; întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt obligate să contribuie la costurile de restructurare.
(2)Alineatul (1) litera (b) nu se aplică subvenţiilor acordate întreprinderilor ca sprijin temporar de lichiditate sub formă de garanţii pentru împrumuturi sau împrumuturi în perioada necesară pentru pregătirea unui plan de restructurare. Un astfel de sprijin temporar de lichiditate se limitează la suma necesară pentru a menţine întreprinderea în activitate.
(3)Sunt permise subvenţiile pentru a asigura ieşirea ordonată de pe piaţă a unei întreprinderi.
(4)Prezentul articol nu se aplică subvenţiilor ale căror valori sau bugete cumulate sunt mai mici de 200 000 EUR per întreprindere pe o perioadă de trei ani consecutivi.
(5)Alineatul (1) nu se aplică subvenţiilor care sunt acordate pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unei părţi. O perturbare a economiei unei părţi este considerată gravă dacă este excepţională, temporară şi semnificativă.
(6)În măsura în care nu intră sub incidenţa articolului 188 alineatul (3), subvenţiile prevăzute pentru punerea în aplicare a programelor, în special în domeniul locuinţelor sociale şi al transportului feroviar de mărfuri, sunt exceptate de la respectarea condiţiilor menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, cu condiţia să aibă caracter social.
Art. 193: Utilizarea subvenţiilor
Fiecare parte se asigură că întreprinderile utilizează subvenţiile doar pentru obiectivul de politică pentru care au fost acordate (24).
(24)Pentru mai multă certitudine, atunci când o parte a instituit cadrul legislativ şi procedurile administrative relevante în acest sens, obligaţia este considerată ca fiind îndeplinită.
CAPITOLUL 12:ÎNTREPRINDERI DEŢINUTE DE STAT, ÎNTREPRINDERI CĂRORA LI S-AU CONFERIT DREPTURI SAU PRIVILEGII SPECIALE ŞI MONOPOLURI DESEMNATE
Art. 194: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
a)"acord" înseamnă Acordul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (denumită în continuare "OCDE") privind creditele la export care beneficiază de susţinere oficială sau un angajament ulterior, elaborat în cadrul sau în afara OCDE, care a fost adoptat de cel puţin 12 membri iniţiali ai OMC care erau participanţi la acord la 1 ianuarie 1979;
b)"activităţi comerciale" înseamnă activităţi al căror rezultat final este producerea unui bun sau prestarea unui serviciu, care vor fi vândute în cantităţi şi la preţuri stabilite de o întreprindere şi care sunt realizate cu o orientare către profit; (25)
(25)Pentru mai multă certitudine, acestea exclud activităţile unei întreprinderi: (a) care îşi desfăşoară activitatea fără scop lucrativ sau (b) care îşi desfăşoară activitatea pe principiul recuperării costurilor;
c)"considerente de ordin comercial" înseamnă preţ, calitate, disponibilitate, vandabilitate, transport şi alte clauze şi condiţii de achiziţionare sau de vânzare ori alţi factori care ar fi luaţi în considerare, în mod normal, în deciziile comerciale ale unei întreprinderi private care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu principiile economiei de piaţă în ramura de activitate relevantă sau sectorul relevant;
d)"monopol desemnat" înseamnă o entitate, inclusiv un consorţiu sau o agenţie guvernamentală, care, pe o piaţă relevantă de pe teritoriul unei părţi, este desemnată ca unic furnizor sau cumpărător al unui bun sau serviciu, fără a include o entitate căreia i s-a conferit un drept exclusiv de proprietate intelectuală, numai pentru motivul că i s-a conferit acest drept;
e)"a desemna" înseamnă a stabili sau a autoriza un monopol sau a extinde domeniul de aplicare al unui monopol astfel încât să acopere un bun sau un serviciu suplimentar;
f)"o întreprindere căreia i s-au acordat drepturi sau privilegii speciale" înseamnă o întreprindere, publică sau privată, căreia o parte i-a acordat, în drept sau în fapt, drepturi sau privilegii speciale prin desemnarea sau limitarea la două sau mai multe a numărului de întreprinderi autorizate să furnizeze un bun sau un serviciu, în funcţie de alte criterii decât criteriile obiective, proporţionale şi nediscriminatorii, afectând astfel în mod substanţial capacitatea oricărei alte întreprinderi de a furniza acelaşi bun sau serviciu în aceeaşi zonă geografică în condiţii în mod semnificativ echivalente;
g)"serviciu furnizat în exercitarea autorităţii guvernamentale" înseamnă un serviciu furnizat în exercitarea autorităţii guvernamentale conform definiţiei din GATS inclusiv, după caz, din anexa privind serviciile financiare la GATS;
h)"întreprindere deţinută de stat" înseamnă o întreprindere în care una dintre părţi:
(i)deţine direct peste 50 % din capitalul social;
(ii)controlează, direct sau indirect, exercitarea a peste 50 % din drepturile de vot;
(iii)are competenţa de a numi majoritatea membrilor consiliului de administraţie sau ai unui alt organ de conducere echivalent; ori
(iv)are competenţa de a exercita controlul asupra întreprinderii.
Art. 195: Domeniul de aplicare
(1)Părţile îşi confirmă drepturile şi obligaţiile care le revin în temeiul articolului XVII alineatele (1), (2) şi (3) din GATT 1994, al Înţelegerii privind interpretarea articolului XVII din GATT 1994, precum şi în temeiul articolului VIII alineatele (1), (2) şi (5) din GATS.
(2)Prezentul capitol se aplică întreprinderilor deţinute de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale şi monopolurilor desemnate care desfăşoară o activitate comercială. În cazul în care astfel de întreprinderi sau monopoluri desfăşoară atât activităţi comerciale, cât şi activităţi necomerciale, numai activităţile comerciale sunt reglementate de prezentul capitol.
(3)Prezentul capitol se aplică întreprinderilor deţinute de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale şi monopolurilor desemnate la toate nivelurile de guvernare.
(4)Prezentul capitol nu se aplică întreprinderilor deţinute de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori monopolurilor desemnate atunci când acţionează în calitate de entităţi contractante care intră sub incidenţa anexelor fiecărei părţi la apendicele I la Acordul privind achiziţiile publice, încheiat la Marrakesh la 15 aprilie 1994, care figurează în anexa 4 la Acordul OMC sau sub incidenţa anexei 9 la prezentul acord în scopuri guvernamentale, şi atunci când nu acţionează în vederea revânzării bunurilor sau serviciilor achiziţionate pe bază comercială sau în vederea utilizării bunurilor sau serviciilor achiziţionate în producţia de bunuri sau în prestarea de servicii în scopul vânzării comerciale.
(5)Prezentul capitol nu se aplică niciunui serviciu prestat în exercitarea autorităţii guvernamentale.
(6)Prezentul capitol nu se aplică întreprinderilor de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori monopolurilor desemnate care îţi desfăşoară activitatea exclusiv în producţia de produse militare şi din domeniul apărării. (26)
(26)Pentru mai multă certitudine, în măsura în care aceste întreprinderi sau monopoluri desfăşoară activităţi comerciale care nu au legătură cu activităţile militare sau din domeniul apărării, astfel de activităţi sunt reglementate de prezentul capitol.
(7)Prezentul capitol nu se aplică unei întreprinderi de stat, unei întreprinderi căreia i s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori unui monopol desemnat, dacă în oricare dintre ultimele trei exerciţii fiscale consecutive veniturile anuale provenite din activităţile comerciale ale întreprinderii sau ale monopolului în cauză au fost mai mici de 50 de milioane de drepturi speciale de tragere.
(8)Articolul 197 nu se aplică furnizării de servicii financiare de către o întreprindere deţinută de stat în temeiul unui mandat guvernamental, dacă această furnizare de servicii financiare:
a)sprijină exporturile sau importurile, cu condiţia ca serviciile respective:
(i)să nu urmărească să se substituie finanţărilor comerciale; sau
(ii)să nu fie oferite în condiţii mai favorabile decât cele care ar putea fi obţinute pentru servicii financiare comparabile pe piaţa comercială;
b)sprijină investiţiile private în afara teritoriului părţii, cu condiţia ca serviciile:
(i)să nu urmărească să se substituie finanţărilor comerciale; sau
(ii)să nu fie oferite în condiţii mai favorabile decât cele care ar putea fi obţinute pentru servicii financiare comparabile pe piaţa comercială; sau
c)să fie oferite în condiţii conforme cu acordul, cu condiţia să intre sub incidenţa acordului (27).
(27)Pentru mai multă claritate, părţile recunosc că Republica Kârgâză nu este un participant la acord, dar, cu toate acestea, părţile înţeleg că această dispoziţie conferă drepturi în mod egal părţilor la prezentul acord.
(9)Articolul 197 nu se aplică sectoarelor de servicii din afara domeniului de aplicare al prezentului acord, astfel cum se prevede în capitolul 6.
Art. 196: Dispoziţii generale
(1)Fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor care îi revin fiecărei părţi în temeiul prezentului capitol, nicio dispoziţie a prezentului capitol nu împiedică o parte să stabilească sau să menţină întreprinderi deţinute de stat, să acorde întreprinderilor drepturi sau privilegii speciale ori să desemneze sau să menţină monopoluri.
(2)Părţile nu obligă şi nu încurajează o întreprindere deţinută de stat, o întreprindere căreia i s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori un monopol desemnat să acţioneze într-o manieră incompatibilă cu prezentul capitol.
Art. 197: Tratament nediscriminatoriu şi consideraţii de ordin comercial
(1)Fiecare parte se asigură că întreprinderile deţinute de stat, întreprinderile cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale şi monopolurile desemnate, atunci când desfăşoară activităţi comerciale:
a)acţionează în conformitate cu considerente de ordin comercial în achiziţionarea sau vânzarea unui bun ori a unui serviciu, cu excepţia cazurilor în care îşi îndeplinesc oricare dintre obligaţiile aferente mandatului lor de serviciu public (28), de exemplu în ceea ce priveşte programele şi proiectele cu caracter social, care nu sunt incompatibile cu litera (b) sau (c);
(28)Pentru mai multă claritate, băncilor deţinute de stat li se poate conferi un mandat de serviciu public pentru a acorda împrumuturi preferenţiale pentru sectorul agricol. Astfel de împrumuturi sunt considerate sprijin intern pentru agricultură.
b)la achiziţionarea unui bun sau a unui serviciu:
(i)acordă unui bun sau serviciu furnizat de o întreprindere a celeilalte părţi un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă unui bun sau serviciu similar furnizat de întreprinderile sale; şi
(ii)acordă unui bun sau serviciu furnizat de o întreprindere a celeilalte părţi care este o investiţie vizată pe teritoriul său un tratament care nu este mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă unui bun sau serviciu similar furnizat de întreprinderile de pe piaţa relevantă de pe teritoriul său care sunt investiţii ale investitorilor părţii respective; şi
c)la vânzarea unui bun sau serviciu:
(i)acordă unei întreprinderi a celeilalte părţi un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă întreprinderilor sale; şi
(ii)acordă unei întreprinderi a celeilalte părţi care este o investiţie vizată pe teritoriul său un tratament nu mai puţin favorabil decât cel pe care îl acordă întreprinderilor de pe piaţa relevantă de pe teritoriul său care sunt investiţii ale investitorilor săi.
(2)Alineatul (1) nu împiedică întreprinderile deţinute de stat, întreprinderile cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori monopolurile desemnate:
a)să achiziţioneze sau să furnizeze bunuri ori servicii în condiţii diferite, inclusiv privind preţul, cu condiţia ca achiziţionarea sau furnizarea să fie în conformitate cu considerentele de ordin comercial; sau
b)să refuze să achiziţioneze sau să furnizeze bunuri ori servicii, cu condiţia ca acest refuz să fie în conformitate cu considerentele de ordin comercial.
Art. 198: Cadrul de reglementare
(1)Părţile depun eforturi pentru a respecta şi a utiliza în mod optim standardele internaţionale relevante, inclusiv Orientările OCDE privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor deţinute de stat.
(2)Fiecare parte se asigură că orice organism de reglementare pe care îl înfiinţează sau îl menţine sau orice organism pe care îl însărcinează cu o funcţie de reglementare:
a)este independent de oricare dintre întreprinderile pe care le reglementează organismul respectiv şi nu răspunde în faţa acestora, astfel încât să se asigure eficacitatea funcţiei de reglementare; şi
b)acţionează imparţial (29) cu privire la toate întreprinderile pe care acest organism le reglementează, inclusiv întreprinderile deţinute de stat, întreprinderile cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale şi monopolurile desemnate (30).
(29)Pentru mai multă certitudine, imparţialitatea cu care organismul de reglementare îşi exercită funcţiile de reglementare trebuie să fie evaluată în funcţie de metoda sau practica generală a organismului de reglementare respectiv.
(30)Pentru mai multă certitudine, în cazul sectoarelor în privinţa cărora părţile au convenit, în alte capitole, asupra unor obligaţii specifice referitoare la organismul de reglementare, prevalează dispoziţia relevantă din celelalte capitole.
(3)Fiecare parte aplică actele sale cu putere de lege şi actele administrative întreprinderilor deţinute de stat, întreprinderilor cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale şi monopolurilor desemnate în mod consecvent şi nediscriminatoriu.
Art. 199: Transparenţa
(1)O parte care are motive întemeiate să considere că interesele sale în temeiul prezentului capitol sunt afectate în mod negativ de activităţile comerciale ale unei întreprinderi deţinute de stat, ale unei întreprinderi căreia i s-au acordat drepturi sau privilegii speciale sau unui monopol desemnat al celeilalte părţi poate solicita în scris celeilalte părţi să furnizeze informaţii cu privire la operaţiunile întreprinderii sau monopolului legate de punerea în aplicare a prezentului capitol.
(2)Solicitările de informaţii menţionate la alineatul (1) menţionează:
a)întreprinderea sau monopolul în cauză;
b)bunurile sau serviciile şi pieţele în cauză;
c)interesele în temeiul prezentului capitol pe care partea solicitantă le consideră a fi afectate în mod negativ;
d)practicile desfăşurate de întreprindere sau de monopol care împiedică comerţul sau investiţiile între părţi într-un mod incompatibil cu prezentul capitol; şi
e)care dintre următoarele informaţii trebuie furnizate:
(i)proprietatea şi structura de vot a întreprinderii sau a monopolului, indicând procentul de acţiuni deţinute cumulativ de partea solicitată, de întreprinderile sale deţinute de stat, de întreprinderile cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori de monopolurile desemnate, precum şi procentul de drepturi de vot pe care le deţin cumulativ, în cadrul întreprinderii sau al monopolului;
(ii)o descriere a oricăror acţiuni speciale, drepturi de vot speciale sau alte drepturi speciale pe care le deţin partea solicitată, întreprinderile sale deţinute de stat, întreprinderile cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale ori monopolurile desemnate, în cazul în care aceste drepturi sunt diferite de cele aferente acţiunilor ordinare ale întreprinderii sau ale monopolului;
(iii)o descriere a structurii organizatorice a întreprinderii sau a monopolului şi componenţa consiliului de administraţie sau a oricărui alt organism echivalent;
(iv)o descriere a departamentelor guvernamentale sau a organismelor publice care reglementează sau monitorizează întreprinderea sau monopolul, o descriere a cerinţelor de raportare impuse întreprinderii sau monopolului de către departamentele sau organismele respective, precum şi drepturile şi practicile departamentelor guvernamentale sau ale organismelor publice în ceea ce priveşte numirea, revocarea sau remunerarea cadrelor superioare de conducere şi a membrilor consiliului de administraţie sau ai oricărui alt organ de conducere echivalent al întreprinderii sau al monopolului;
(v)venitul anual şi activele totale ale întreprinderii sau ale monopolului pe parcursul celei mai recente perioade de trei ani pentru care există informaţii disponibile;
(vi)orice derogare, imunitate şi măsură conexă de care beneficiază întreprinderea sau monopolul în temeiul actelor cu putere de lege şi al normelor administrative ale părţii solicitate; şi
(vii)orice informaţii suplimentare cu privire la întreprindere sau monopol care sunt disponibile publicului, inclusiv rapoartele financiare anuale şi auditurile efectuate de părţi terţe.
(3)În cazul în care partea solicitată nu dispune de informaţiile solicitate, partea respectivă comunică motivele în scris părţii solicitante.
Art. 200: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
a)"decizie administrativă" înseamnă o decizie cu efect juridic care afectează drepturile şi obligaţiile unei anumite persoane într-un caz individual şi se referă la o acţiune administrativă sau la neluarea unei măsuri sau decizii administrative, astfel cum se prevede în legislaţia părţii;
b)"persoană interesată" înseamnă orice persoană care este afectată sau poate fi afectată de o măsură cu aplicare generală;
c)"măsură cu aplicare generală" înseamnă dispoziţii legislative, reglementări, proceduri şi hotărâri administrative cu aplicare generală care ar putea avea un impact asupra oricărui aspect care intră sub incidenţa prezentului titlu.
Art. 201: Obiectiv
Recunoscând impactul pe care mediul lor de reglementare îl poate avea asupra schimburilor comerciale şi a investiţiilor dintre ele, părţile au drept obiectiv promovarea unui mediu de reglementare previzibil şi a unor proceduri eficiente pentru operatorii economici, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol.
Art. 202: Publicare
(1)Fiecare parte se asigură că o măsură cu aplicare generală cu privire la orice aspect care intră sub incidenţa prezentului titlu:
a)este publicată cu promptitudine prin intermediul unui suport desemnat în mod oficial şi, atunci când este fezabil, prin mijloace electronice sau este pusă la dispoziţie în alt mod, de aşa manieră încât să îi permită oricui să ia cunoştinţă de aceasta;
b)oferă o explicaţie a obiectivului şi a temeiului acestei măsuri; şi
c)prevede un interval de timp suficient între publicarea şi intrarea în vigoare a acestei măsuri, cu excepţia cazurilor când acest lucru nu este posibil din motive de urgenţă.
(2)Atunci când adoptă sau modifică acte cu putere de lege sau norme administrative cu aplicare generală cu privire la orice aspect care intră sub incidenţa prezentului titlu, fiecare parte, în conformitate cu normele şi procedurile sale respective:
a)publică într-o etapă timpurie adecvată proiectul de act cu putere de lege, proiectul de normă administrativă sau documentele de consultare care oferă detalii cu privire la obiectivul şi justificarea propunerii de act cu putere de lege sau de normă administrativă;
b)oferă posibilităţi rezonabile şi o perioadă de timp adecvată pentru ca persoanele interesate să îşi prezinte observaţiile; şi
c)se străduieşte să ia în considerare observaţiile primite.
Art. 203: Cereri de informaţii
(1)Fiecare parte stabileşte sau menţine mecanisme adecvate pentru a răspunde cererilor de informaţii din partea oricărei persoane referitoare la măsurile cu aplicare generală care sunt propuse sau sunt în vigoare, cu privire la orice aspect care intră sub incidenţa prezentului titlu.
(2)La cererea unei părţi, cealaltă parte furnizează prompt informaţii şi răspunde la întrebările referitoare la orice măsură cu aplicare generală sau la orice propunere de adoptare, modificare sau abrogare a oricărei măsuri cu aplicare generală cu privire la orice aspect care intră sub incidenţa prezentului titlu şi despre care partea solicitantă consideră că ar putea afecta funcţionarea prezentului acord.
Art. 204: Administrarea măsurilor cu aplicare generală
(1)Fiecare parte administrează în mod obiectiv, imparţial şi rezonabil toate măsurile cu aplicare generală cu privire la orice aspect reglementat de prezentul titlu.
(2)La aplicarea măsurilor menţionate la alineatul (1) anumitor persoane, bunuri sau servicii ale celeilalte părţi în cazuri individuale, fiecare parte:
a)se străduieşte să transmită, atunci când se iniţiază o procedură, un preaviz rezonabil, în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele sale administrative, persoanelor interesate care sunt direct afectate de procedură, inclusiv o descriere a naturii procedurii, o declaraţie a autorităţii juridice în temeiul căreia este iniţiată procedura, precum şi, după caz, o descriere generală a aspectelor în litigiu; şi
b)acordă persoanelor interesate o posibilitate rezonabilă de a prezenta faptele şi argumentele în sprijinul poziţiilor lor înaintea oricărei decizii administrative definitive, în măsura în care timpul, natura procedurilor şi interesul public o permit.
Art. 205: Reexaminare
(1)Fiecare parte stabileşte sau menţine instanţe sau proceduri judiciare, arbitrale sau administrative în scopul de a asigura o reexaminare promptă şi, dacă este cazul, corectarea unor decizii administrative cu privire la orice aspect care intră sub incidenţa prezentului titlu. Fiecare parte se asigură că procedurile sale de reexaminare sunt efectuate în mod nediscriminatoriu şi imparţial. Fiecare parte se asigură că instanţele sale care efectuează o astfel de reexaminare sunt imparţiale şi independente de oficiul sau autoritatea însărcinată cu asigurarea respectării normelor administrative şi nu au niciun interes substanţial în ceea ce priveşte soluţionarea problemei.
(2)Fiecare parte se asigură că părţile la procedurile menţionate la alineatul (1) au dreptul la:
a)o posibilitate rezonabilă de a-şi susţine sau apăra poziţiile respective; şi
b)o decizie bazată pe probele şi pe elementele depuse la dosar sau, în cazurile aplicabile, pe dosarul constituit de autoritatea administrativă competentă.
(3)Decizia menţionată la alineatul (2) litera (b) este pusă în aplicare, sub rezerva unei căi de atac sau a controlului de legalitate, astfel cum se prevede în legislaţia fiecărei părţi, de către oficiul sau autoritatea însărcinată cu asigurarea respectării normelor administrative.
Art. 206: Calitatea reglementării, performanţa şi bunele practici de reglementare
(1)Părţile recunosc principiile bunelor practici de reglementare şi promovează calitatea şi performanţa în materie de reglementare, inclusiv prin:
a)încurajarea utilizării evaluărilor impactului reglementărilor atunci când se elaborează iniţiative majore; şi
b)stabilirea sau menţinerea procedurilor de promovare a evaluării periodice retrospective a măsurilor lor cu aplicare generală.
(2)Părţile depun eforturi pentru a coopera în cadrul forurilor regionale şi multilaterale şi pentru a promova bunele practici de reglementare şi transparenţa în ceea ce priveşte comerţul şi investiţiile internaţionale în domeniile reglementate de prezentul titlu.
Art. 207: Dispoziţii specifice
Prezentul capitol se aplică fără a aduce atingere vreunei norme specifice în materie de transparenţă stabilite în alte capitole din prezentul titlu.
Art. 208: Obiectiv
Obiectivul prezentului capitol este de a prevedea un mecanism eficace şi eficient pentru evitarea şi soluţionarea litigiilor între părţi în legătură cu interpretarea şi aplicarea prezentului titlu pentru a se ajunge, dacă este posibil, la o soluţie convenită de comun acord.
Art. 209: Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică oricărui litigiu între părţi cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului titlu (denumite în continuare "dispoziţii vizate"), cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul titlu.
Art. 210: Definiţii
(1)În sensul capitolului 14 şi al anexelor 14-A şi 14-B:
a)"personal administrativ" înseamnă persoane, altele decât asistenţii, aflate sub conducerea şi controlul unui membru al comisiei de arbitraj;
b)"consilier" înseamnă o persoană angajată de o parte pentru a consilia sau a asista respectiva parte în cadrul procedurii de arbitraj;
c)"asistent" înseamnă o persoană care, în temeiul mandatului unui membru al comisiei de arbitraj şi sub coordonarea şi controlul unui membru al comisiei de arbitraj, desfăşoară activităţi de documentare sau îl asistă pe respectivul membru al comisiei de arbitraj în activitatea sa;
d)"candidat" înseamnă o persoană al cărei nume se află pe lista membrilor comisiei de arbitraj menţionată la articolul 214 şi care este luată în considerare pentru a fi selectată ca membru al unei comisii de arbitraj, în conformitate cu articolul 213;
e)"parte reclamantă" înseamnă o parte care solicită constituirea unei comisii de arbitraj în temeiul articolului 212;
f)"mediator" înseamnă o persoană care a fost selectată ca mediator în conformitate cu articolul 236;
g)"comisie de arbitraj" înseamnă o comisie constituită în temeiul articolului 213;
h)"membru al comisiei de arbitraj" înseamnă un membru al unei comisii de arbitraj;
i)"parte pârâtă" înseamnă o parte acuzată de încălcarea dispoziţiilor vizate;
j)"reprezentant" înseamnă un angajat sau orice persoană numită de un departament sau de o agenţie guvernamentală sau de orice altă entitate publică a unei părţi, care reprezintă partea respectivă în cadrul unui litigiu care intră sub incidenţa prezentului titlu.
Art. 211: Consultări
(1)Părţile depun eforturi pentru soluţionarea oricărui litigiu menţionat la articolul 209, prin iniţierea de consultări cu bună-credinţă, în scopul de a ajunge la o soluţie convenită de comun acord.
(2)O parte solicită consultări prin prezentarea unei cereri scrise celeilalte părţi, în care identifică măsura pusă în discuţie şi dispoziţiile vizate pe care le consideră aplicabile.
(3)Partea căreia îi este adresată cererea de consultări răspunde la aceasta prompt şi în orice caz în termen de maximum 10 zile de la data transmiterii cererii. Consultările se organizează în termen de maximum 30 de zile de la data transmiterii cererii şi au loc, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, pe teritoriul părţii căreia i-a fost adresată cererea. Consultările se consideră încheiate în termen de 30 de zile de la data transmiterii cererii, cu excepţia cazului în care părţile convin continuarea acestora.
(4)Consultările cu privire la chestiuni urgente, inclusiv cele privind bunurile perisabile sau bunurile sau serviciile sezoniere, se organizează în termen de 15 zile de la data transmiterii cererii. Consultările se consideră încheiate în termen de 15 zile de la data transmiterii cererii, cu excepţia cazului în care părţile convin continuarea acestora.
(5)În cursul consultărilor, fiecare parte furnizează celeilalte părţi suficiente informaţii factuale pentru a permite o examinare completă a modului în care măsura în cauză ar putea afecta aplicarea dispoziţiilor vizate. Fiecare parte se străduieşte să asigure participarea unor membri ai personalului autorităţilor sale publice competente care au cunoştinţe de specialitate în privinţa chestiunii care face obiectul consultărilor.
(6)Consultările, în special orice informaţii desemnate drept confidenţiale şi opiniile exprimate de părţi în cursul consultărilor, sunt confidenţiale şi nu aduc atingere drepturilor de care beneficiază părţile în cadrul oricăror proceduri ulterioare.
Art. 212: Iniţierea procedurilor comisiei de arbitraj
(1)O parte care a solicitat consultări în conformitate cu articolul 211 poate solicita constituirea unei comisii de arbitraj în cazul în care:
a)partea căreia îi este adresată cererea de consultări în conformitate cu articolul 211 nu răspunde la aceasta în termen de 10 zile de la data transmiterii cererii;
b)consultările nu au loc în termenele menţionate la articolul 211 alineatul (3) sau (4);
c)părţile convin să nu organizeze consultări; sau
d)consultările s-au încheiat şi nu s-a ajuns la nicio soluţie convenită de comun acord.
(2)Partea care solicită constituirea unei comisii de arbitraj (denumită în continuare "partea reclamantă") face acest lucru printr-o cerere scrisă adresată părţii despre care se presupune că încalcă dispoziţiile vizate (denumită în continuare "partea pârâtă"). Partea reclamantă identifică măsura în cauză în cererea sa şi explică modul în care măsura respectivă este incompatibilă cu dispoziţiile vizate, astfel încât temeiul juridic al plângerii să fie prezentat în mod clar.
Art. 213: Constituirea unei comisii de arbitraj
(1)O comisie de arbitraj se compune din trei membri.
(2)În termen de 14 zile de la data transmiterii cererii scrise de constituire a unei comisii de arbitraj, părţile se consultă pentru a ajunge la un acord privind componenţa comisiei de arbitraj.
(3)În cazul în care părţile nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la componenţa comisiei de arbitraj în termenul prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol, fiecare parte numeşte un membru al comisiei de arbitraj din sublista sa stabilită în temeiul articolului 214 în termen de cinci zile de la expirarea termenului prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol. Dacă o parte nu numeşte un membru al comisiei de arbitraj din sublista sa în termenul respectiv, copreşedintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă selectează membrul prin tragere la sorţi, în termen de cinci zile de la expirarea termenului respectiv, din sublista părţii care nu a numit un membru al comisiei de arbitraj. Copreşedintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă poate delega această selecţie prin tragere la sorţi a membrului comisiei de arbitraj.
(4)Dacă părţile nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la preşedintele comisiei de arbitraj în termenul prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol, copreşedintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă selectează preşedintele comisiei de arbitraj prin tragere la sorţi, în termen de cinci zile de la expirarea termenului respectiv, din sublista preşedinţilor stabilită în temeiul articolul 214. Copreşedintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă poate delega această selecţie prin tragere la sorţi a preşedintelui comisiei de arbitraj.
(5)Dacă nu a fost întocmită oricare dintre listele prevăzute la articolul 214 sau nu conţine suficiente nume în momentul formulării unei cereri în temeiul articolului 212, membrii comisiei de arbitraj sunt selectaţi în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
(6)Data constituirii comisiei de arbitraj este data la care toţi cei trei membri ai comisiei de arbitraj selectaţi şi-au notificat acceptarea acestei numiri în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
Art. 214: Lista membrilor comisiei de arbitraj
(1)Comitetul de cooperare stabileşte, în cel mult şase luni de la data intrării în vigoare a prezentului acord, o listă cu cel puţin 15 persoane fizice care doresc şi sunt în măsură să îndeplinească funcţia de membri ai unei comisii de arbitraj. Lista se compune din trei subliste:
a)o sublistă de persoane fizice stabilită pe baza propunerilor Uniunii Europene;
b)o sublistă de persoane fizice stabilită pe baza propunerilor Republicii Kârgâze; şi
c)o sublistă de persoane fizice care nu sunt resortisanţi ai niciuneia dintre părţi şi care doresc şi sunt în măsură să îndeplinească funcţia de preşedinte al comisiei de arbitraj.
(2)Fiecare sublistă cuprinde cel puţin cinci persoane fizice. Comitetul de cooperare se asigură că fiecare sublistă este menţinută permanent la acest număr minim de persoane fizice.
(3)Comitetul de cooperare poate întocmi liste suplimentare de persoane fizice care au cunoştinţe de specialitate în sectoarele specifice reglementate de prezentul titlu. Cu condiţia obţinerii consimţământului părţilor, aceste liste suplimentare se utilizează pentru a constitui comisia de arbitraj în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 213.
Art. 215: Cerinţe pentru membrii comisiei de arbitraj
(1)Fiecare membru al comisiei de arbitraj trebuie:
a)să aibă o experienţă confirmată în drept, comerţ internaţional şi alte domenii reglementate de prezentul titlu.;
b)să fie independent de fiecare parte şi să nu fie afiliat niciuneia dintre părţi şi să nu primească instrucţiuni din partea niciuneia dintre ele;
c)să îşi exercite funcţia în nume propriu şi să nu accepte instrucţiuni din partea niciunei organizaţii şi a niciunui guvern în ceea ce priveşte aspectele în litigiu; şi
d)să respecte Codul de conduită pentru membrii comisiilor de arbitraj şi pentru mediatori prevăzut în anexa 14-B.
(2)Preşedintele trebuie să aibă, de asemenea, experienţă în procedurile de soluţionare a litigiilor.
(3)În funcţie de obiectul unui anumit litigiu, părţile pot conveni să deroge de la cerinţele enumerate la alineatul (1) litera (a).
Art. 216: Funcţiile comisiei de arbitraj
Comisia de arbitraj:
a)efectuează o evaluare obiectivă a problemei pe care o cercetează, inclusiv o evaluare obiectivă a elementelor concrete ale cazului, a aplicabilităţii dispoziţiilor vizate şi a conformităţii cu acestea;
b)expune, în deciziile şi rapoartele sale, faptele constatate, aplicabilitatea dispoziţiilor vizate şi motivele care au stat la baza constatărilor şi a concluziilor sale; şi
c)ar trebui să se consulte la intervale regulate cu părţile şi să ofere oportunităţi adecvate pentru ajungerea la o soluţie convenită de comun acord.
Art. 217: Mandat
(1)Cu excepţia cazului în care părţile au convenit altfel, în termen de cinci zile de la data constituirii comisiei de arbitraj, aceasta din urmă are ca mandat:
"să examineze, din perspectiva dispoziţiilor relevante din prezentul titlu invocate de către părţi, chestiunea menţionată în cererea de constituire a comisiei de arbitraj, să formuleze constatări cu privire la conformitatea măsurii în cauză cu respectivele dispoziţii şi să prezinte un raport în conformitate cu articolele 219 şi 220. "
(2)În cazul în care convin cu privire la un alt mandat, părţile notifică mandatul convenit comisiei de arbitraj, în termenul prevăzut la alineatul (1).
Art. 218: Decizia privind chestiunile urgente
(1)Dacă o parte solicită acest lucru, comisia de arbitraj decide, în termen de 10 zile de la constituirea sa, dacă respectivul caz se referă sau nu la o chestiune urgentă.
(2)În caz de urgenţă, termenele aplicabile prevăzute în prezenta secţiune sunt reduse la jumătate din perioada prevăzută în aceasta, cu excepţia termenelor menţionate la articolele 213 şi 217.
Art. 219: Raportul intermediar
(1)În termen de cel mult 90 de zile de la data constituirii sale, comisia de arbitraj transmite părţilor un raport intermediar. În cazul în care comisia de arbitraj consideră că acest termen nu poate fi respectat, preşedintele comisiei de arbitraj notifică părţilor, în scris, acest lucru, precizând motivele întârzierii şi data la care comisia de arbitraj intenţionează să transmită raportul său intermediar. Comisia de arbitraj nu poate în niciun caz să transmită raportul său intermediar mai târziu de 120 de zile de la data constituirii sale.
(2)Fiecare parte poate adresa comisiei de arbitraj o cerere scrisă de reexaminare a unor aspecte precise ale raportului intermediar în termen de 10 zile de la data transmiterii acestuia. O parte poate prezenta observaţii la solicitarea celeilalte părţi în termen de şase zile de la transmiterea solicitării în cauză.
Art. 220: Raportul final
(1)În termen de 120 de zile de la data constituirii sale, comisia de arbitraj transmite părţilor raportul său final. În cazul în care comisia de arbitraj consideră că acest termen nu poate fi respectat, preşedintele comisiei de arbitraj notifică părţilor, în scris, acest lucru, precizând motivele întârzierii şi data la care comisia de arbitraj intenţionează să transmită raportul său final. Comisia de arbitraj nu poate în niciun caz să transmită raportul său final mai târziu de 150 de zile de la data constituirii sale.
(2)Raportul final include o discuţie cu privire la eventualele cereri scrise ale părţilor referitoare la raportul intermediar şi răspunde cu claritate la observaţiile părţilor.
Art. 221: Măsuri de conformare
(1)Partea pârâtă ia toate măsurile necesare pentru a se conforma cu promptitudine constatărilor şi concluziilor din raportul final, astfel încât să respecte dispoziţiile vizate.
(2)Partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante, în termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea raportului final, măsurile pe care le-a luat sau pe care intenţionează să le ia pentru a se conforma raportului final.
Art. 222: Termen rezonabil
(1)În cazul în care nu este posibilă conformarea imediată în conformitate cu articolul 221 alineatul (1), partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante, în termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea raportului final, durata termenului rezonabil pe care îl va solicita. Părţile depun eforturi pentru a conveni asupra termenului rezonabil necesar pentru a se conforma raportului final.
(2)În cazul în care părţile nu sunt în măsură să ajungă la un acord cu privire la termenul rezonabil menţionat la alineatul (1), partea reclamantă poate, cel mai devreme la 20 de zile de la transmiterea notificării menţionate la alineatul (1), să solicite în scris comisiei de arbitraj iniţiale să stabilească durata termenului rezonabil. Comisia de arbitraj transmite părţilor decizia sa în termen de 20 de zile de la data transmiterii solicitării.
(3)Partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante progresele înregistrate în ceea ce priveşte conformarea la raportul final cu cel puţin o lună înainte de expirarea termenului rezonabil stabilit în conformitate cu alineatul (2).
(4)Părţile pot conveni să prelungească termenul rezonabil stabilit în conformitate cu alineatul (2).
Art. 223: Reexaminarea conformităţii
(1)Partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante, până cel târziu la data expirării termenului rezonabil menţionat la articolul 222, orice măsuri luate pentru a se conforma raportului final.
(2)În cazul în care părţile nu sunt de acord cu privire la existenţa măsurilor luate pentru a se conforma raportului final sau la compatibilitatea acestor măsuri cu dispoziţiile vizate, partea reclamantă poate transmite comisiei de arbitraj iniţiale o solicitare scrisă de a lua o decizie în această privinţă. În solicitarea respectivă se precizează care este măsura în cauză şi se explică de ce măsura respectivă constituie o încălcare a dispoziţiile vizate, astfel încât să reiasă în mod clar temeiul juridic al plângerii. Comisia de arbitraj transmite părţilor decizia sa în termen de 46 de zile de la data transmiterii solicitării.
Art. 224: Măsuri corective temporare
(1)La cererea părţii reclamante şi după consultarea acesteia, partea pârâtă prezintă o ofertă de compensaţie temporară în cazul în care:
a)partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante că nu este posibil să se conformeze raportului final;
b)partea pârâtă nu transmite în scris o notificare referitoare la nicio măsură întreprinsă în vederea conformării la raportul final în termenul menţionat la articolul 221 alineatul (2) sau înainte de data expirării termenului rezonabil; ori
c)comisia de arbitraj consideră că nu a fost întreprinsă nicio măsură pentru a se asigura conformitatea sau că măsura întreprinsă în acest sens nu este compatibilă cu dispoziţiile vizate.
(2)În oricare dintre situaţiile menţionate la alineatul (1) literele (a), (b) şi (c), partea reclamantă poate transmite o notificare scrisă părţii pârâte cu privire la intenţia sa de a suspenda aplicarea obligaţiilor care decurg din dispoziţiile vizate în cazul în care:
a)partea reclamantă decide să nu transmită o cerere în temeiul alineatului (1); sau
b)în cazul în care partea reclamantă a înaintat o cerere în temeiul alineatului (1) din prezentul articol, părţile nu convin asupra unei compensaţii temporare în termen de 20 de zile de la expirarea termenului rezonabil menţionat la articolul 222 sau de la transmiterea deciziei comisiei de arbitraj în temeiul articolului 223 alineatul (2).
În notificare se precizează nivelul suspendării preconizate a obligaţiilor.
(3)Partea reclamantă poate suspenda obligaţiile în temeiul dispoziţiilor vizate la 10 de zile de la data transmiterii notificării menţionate la alineatul (2), cu excepţia cazului în care partea pârâtă a transmis o cerere în temeiul alineatului (5).
(4)Nivelul suspendării obligaţiilor nu depăşeşte nivelul echivalent cu anularea sau prejudiciile cauzate de încălcarea dispoziţiilor vizate.
(5)În cazul în care consideră că nivelul notificat de suspendare a obligaţiilor depăşeşte un nivel echivalent cu anularea sau prejudiciile cauzate de încălcare, partea pârâtă poate adresa o cerere scrisă comisiei de arbitraj iniţiale înainte de expirarea perioadei de 10 zile prevăzute la alineatul (3) pentru a lua o decizie în această privinţă. Comisia de arbitraj transmite părţilor decizia sa în termen de 30 de zile de la data transmiterii cererii. Obligaţiile nu se suspendă până când comisia de arbitraj nu îşi pronunţă decizia. Suspendarea obligaţiilor trebuie să fie conformă cu această decizie.
(6)Compensarea sau suspendarea obligaţiilor menţionată la prezentul articol este temporară şi nu se aplică după ce:
a)părţile au ajuns la o soluţie convenită de comun acord în temeiul articolului 240;
b)părţile au convenit că măsura întreprinsă în vederea conformării la raportul final asigură respectarea de către partea pârâtă a dispoziţiilor vizate; sau
c)orice măsură adoptată pentru a asigura conformitatea cu raportul final pe care comisia de arbitraj a considerat-o incompatibilă cu dispoziţiile vizate a fost retrasă sau modificată astfel încât să se asigure respectarea de către partea pârâtă a dispoziţiilor respective.
Art. 225: Evaluarea măsurilor întreprinse în vederea asigurării conformităţii după adoptarea măsurilor corective temporare
(1)Partea pârâtă notifică în scris părţii reclamante orice măsură adoptată pentru a se conforma raportului final în urma suspendării obligaţiilor sau în urma aplicării compensaţiei temporare, după caz. Cu excepţia cazurilor în care se aplică alineatul (2), partea reclamantă încetează suspendarea obligaţiilor în termen de 30 de zile de la transmiterea notificării. În cazurile în care a fost aplicată o compensaţie, cu excepţia cazurilor prevăzute la alineatul (2), partea pârâtă poate înceta aplicarea compensaţiei respective în termen de 30 de zile de la data la care a transmis notificarea privind conformarea sa.
(2)Dacă, în termen de 30 de zile de la data transmiterii notificării, părţile nu ajung la un acord cu privire la faptul că în urma luării măsurii notificate în conformitate cu alineatul (1) partea pârâtă se conformează dispoziţiilor vizate, partea reclamantă poate transmite comisiei de arbitraj iniţiale o solicitare scrisă de a lua o decizie în această privinţă. Comisia de arbitraj transmite părţilor decizia sa în termen de 46 de zile de la data transmiterii solicitării. În cazul în care comisia de arbitraj constată că măsura întreprinsă în vederea conformării la raportul final este compatibilă cu dispoziţiile vizate, suspendarea obligaţiilor sau, după caz, aplicarea compensaţiei ia sfârşit. Dacă este cazul, partea reclamantă ajustează nivelul suspendării obligaţiilor sau nivelul compensaţiei în funcţie de decizia comisiei de arbitraj.
(3)În cazul în care consideră că nivelul suspendării pus în aplicare de către partea reclamantă depăşeşte nivelul echivalent cu anularea sau prejudiciile cauzate de încălcare, partea pârâtă poate transmite comisiei de arbitraj iniţiale o solicitare scrisă de a lua o decizie în această privinţă. Comisia de arbitraj transmite decizia sa în termen de 46 de zile de la data transmiterii solicitării.
Art. 226: Înlocuirea membrilor comisiei de arbitraj
În cazul în care, în cursul procedurilor de soluţionare a litigiilor, un membru al comisiei de arbitraj nu poate participa, se retrage sau trebuie înlocuit deoarece nu respectă Codul de conduită pentru membrii comisiilor de arbitraj şi pentru mediatori prevăzut în anexa 14-B, se aplică procedura prevăzută la articolul 213. Termenele pentru transmiterea rapoartelor sau a deciziilor comisiei de arbitraj prevăzute în prezenta secţiune se prelungesc, dacă este necesar, pentru numirea noului membru al comisiei de arbitraj.
Art. 227: Regulamentul de procedură
(1)Procedurile comisiei de arbitraj sunt reglementate de prezentul capitol şi de regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
(2)Orice audiere a comisiei de arbitraj este deschisă publicului, în absenţa unor dispoziţii contrare din regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
Art. 228: Suspendare şi încetare
La cererea ambelor părţi, comisia de arbitraj îşi suspendă în orice moment activitatea, pentru o perioadă convenită de părţi şi care nu depăşeşte 12 luni consecutive. Comisia de arbitraj îşi reia activitatea înainte de încheierea perioadei de suspendare, la cererea scrisă a ambelor părţi, sau la sfârşitul perioadei de suspendare, la cererea scrisă a oricăreia dintre părţi. În acest din urmă caz, partea solicitantă notifică în scris cererea celeilalte părţi. În cazul în care niciuna dintre părţi nu solicită reluarea activităţii comisiei de arbitraj la sfârşitul perioadei de suspendare, autoritatea comisiei de arbitraj expiră, iar procedura de soluţionare a litigiilor se încheie. În cazul suspendării activităţii comisiei de arbitraj, perioadele relevante prevăzute în prezenta secţiune sunt prelungite cu o perioadă echivalentă cu cea în care a fost suspendată activitatea comisiei de arbitraj.
Art. 229: Primirea informaţiilor
(1)La cererea unei părţi sau din proprie iniţiativă, comisia de arbitraj poate solicita părţilor informaţiile relevante pe care le consideră necesare şi oportune. Părţile răspund cu promptitudine şi în mod complet la orice solicitare de astfel de informaţii venită din partea comisiei de arbitraj.
(2)La cererea unei părţi sau din proprie iniţiativă, comisia de arbitraj poate solicita orice informaţie pe care o consideră oportună din orice sursă. Comisia de arbitraj poate, de asemenea, să ceară avizul experţilor dacă îl consideră necesar, sub rezerva eventualelor clauze şi condiţii convenite de părţi, după caz.
(3)Persoanele fizice ale unei părţi sau persoanele juridice stabilite pe teritoriul unei părţi pot depune observaţii amicus curiae în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
(4)Orice informaţie obţinută de comisia de arbitraj în temeiul prezentului articol este comunicată părţilor. Părţile pot prezenta observaţii cu privire la aceste informaţii.
Art. 230: Norme de interpretare
Comisia de arbitraj interpretează dispoziţiile vizate în conformitate cu normele obişnuite de interpretare a dreptului public internaţional, inclusiv cu normele codificate în Convenţia de la Viena privind dreptul tratatelor. Comisia de arbitraj ţine seama, totodată, de interpretările relevante cuprinse în rapoartele grupurilor speciale de soluţionare a litigiilor ale OMC şi în rapoartele organului de apel, adoptate de Organul de soluţionare a litigiilor al OMC în temeiul Memorandumului de înţelegere privind soluţionarea litigiilor, inclus în anexa 2 la Acordul OMC (denumit în continuare "Memorandumul de înţelegere al OMC privind soluţionarea litigiilor"). Rapoartele şi deciziile comisiei de arbitraj nu pot extinde sau restrânge drepturile şi obligaţiile părţilor prevăzute în prezentul acord.
Art. 231: Rapoartele şi deciziile comisiei de arbitraj
(1)Deliberările comisiei de arbitraj rămân confidenţiale. Comisia de arbitraj face tot posibilul pentru ca rapoartele elaborate şi deciziile pronunţate să fie adoptate prin consens. În cazul în care acest lucru nu este posibil, comisia de arbitraj decide cu majoritate de voturi. În niciun caz nu se fac publice opiniile separate ale membrilor comisiei de arbitraj.
(2)Rapoartele şi deciziile comisiei de arbitraj sunt acceptate necondiţionat de către părţi. Acestea nu creează drepturi sau obligaţii în ceea ce priveşte persoanele fizice sau juridice.
(3)Fiecare parte face publice rapoartele şi deciziile comisiei de arbitraj, precum şi comunicările acesteia, sub rezerva protejării informaţiilor confidenţiale.
(4)Comisia de arbitraj şi părţile tratează drept confidenţiale orice informaţii transmise de una dintre părţi comisiei de arbitraj în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
Art. 232: Alegerea forului
(1)În cazul în care apare un litigiu privind o anumită măsură care constituie o presupusă încălcare a unei obligaţii în temeiul prezentului titlu şi a unei obligaţii în mod substanţial echivalente în temeiul unui alt acord internaţional la care ambele părţi au aderat, inclusiv Acordul OMC, partea reclamantă alege forul care soluţionează litigiul.
(2)Odată ce partea reclamantă a ales forul şi a iniţiat procedurile de soluţionare a litigiilor în temeiul prezentei secţiuni sau al unui alt acord internaţional, partea respectivă nu iniţiază proceduri de soluţionare a litigiilor în temeiul celuilalt acord internaţional cu privire la măsura specifică menţionată la alineatul (1), cu excepţia cazului în care forul ales iniţial nu se pronunţă din motive procedurale sau jurisdicţionale.
(3)În sensul prezentului articol:
a)se consideră că procedurile de soluţionare a litigiilor în temeiul prezentei secţiuni sunt iniţiate prin depunerea de către o parte a unei cereri de constituire a unei comisii de arbitraj prevăzute la articolul 212;
b)se consideră că procedurile de soluţionare a litigiilor în temeiul Acordului OMC sunt iniţiate în momentul depunerii de către o parte a unei cereri de constituire a unei comisii de arbitraj în temeiul articolului 6 din Memorandumul de înţelegere al OMC privind soluţionarea litigiilor;
c)se consideră că procedurile de soluţionare a litigiilor în temeiul oricărui alt acord internaţional sunt iniţiate în conformitate cu dispoziţiile relevante din respectivul acord.
(4)Fără a aduce atingere alineatului (2), nicio prevedere din prezentul acord nu trebuie să împiedice o parte să suspende obligaţiile autorizate de Organismul de soluţionare a litigiilor al OMC sau autorizate în temeiul procedurilor privind soluţionarea litigiilor ale altui acord internaţional la care au aderat ambele părţi aflate în litigiu. Acordul OMC sau orice alt acord internaţional încheiat între părţi nu trebuie invocat pentru a împiedica o parte să suspende obligaţiile care decurg din prezenta secţiune.
Art. 233: Obiectiv
Obiectivul mecanismului de mediere este de a facilita găsirea unei soluţii convenite de comun acord pe baza unei proceduri complete şi rapide, cu asistenţa unui mediator.
Art. 234: Solicitarea de informaţii
(1)În orice moment înainte de iniţierea procedurii de mediere, o parte poate solicita celeilalte părţi, în scris, informaţii cu privire la o măsură care are un impact negativ asupra comerţului sau a investiţiilor dintre părţi. Partea căreia i se adresează o astfel de cerere transmite, în termen de 20 de zile de la data transmiterii cererii, un răspuns scris care conţine observaţiile sale cu privire la informaţiile solicitate.
(2)În cazul în care estimează că nu va fi în măsură să transmită un răspuns în termen de 20 de zile de la data transmiterii cererii, partea căreia i se adresează cererea de informaţii notifică imediat părţii solicitante acest lucru, precizând motivele întârzierii şi furnizând o estimare a termenului cel mai scurt în care va fi în măsură să transmită răspunsul.
(3)În mod normal, se aşteaptă ca o parte să depună o cerere de informaţii în conformitate cu alineatul (1) înainte de iniţierea procedurii de mediere.
Art. 235: Iniţierea procedurii de mediere
(1)O parte poate solicita în orice moment iniţierea unei proceduri de mediere cu privire la o măsură care are un impact negativ asupra comerţului sau a investiţiilor dintre părţi.
(2)Cererea menţionată la alineatul (1) se formulează prin intermediul unei cereri scrise transmise celeilalte părţi. Cererea prezintă preocupările părţii solicitante în mod clar şi suficient de detaliat şi:
a)identifică măsura specifică în cauză;
b)conţine o expunere a efectelor negative pe care, în opinia părţii solicitante, le are sau le va avea măsura asupra comerţului sau a investiţiilor dintre părţi; şi
c)explică modul în care partea solicitantă consideră că efectele respective sunt legate de măsura în cauză.
(3)Procedura de mediere nu poate începe decât prin acordul părţilor pentru a se putea analiza soluţii convenite de comun acord şi a se lua în considerare orice recomandare şi soluţii propuse de către mediator. Partea căreia i se adresează cererea de iniţiere a unei proceduri de mediere examinează cererea cu bunăvoinţă şi transmite acceptarea sau respingerea în scris părţii solicitante în termen de 10 de zile de la data transmiterii acesteia. În cazul în care partea căreia i se adresează cererea nu transmite în scris acceptarea sau respingerea în termenul respectiv, cererea se consideră respinsă.
Art. 236: Selectarea mediatorului
(1)Părţile depun eforturi pentru a conveni asupra unui mediator în termen de 10 de zile de la iniţierea procedurii de mediere.
(2)În cazul în care părţile nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la mediator în termenul prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol, oricare dintre părţi poate solicita copreşedintelui Comitetului de cooperare din partea care solicită iniţierea unei proceduri de mediere să selecteze mediatorul prin tragere la sorţi, în termen de cinci zile de la solicitare, din sublista preşedinţilor stabilită în conformitate cu articolul 214. Copreşedintele Comitetului de cooperare din partea care solicită iniţierea unei proceduri de mediere poate delega această selecţie prin tragere la sorţi a mediatorului.
(3)În cazul în care sublista preşedinţilor prevăzută la articolul 214 alineatul (1) litera (c) nu a fost întocmită în momentul formulării unei cereri în temeiul articolului 235, mediatorul este selectat prin tragere la sorţi dintre persoanele fizice care au fost propuse în mod oficial de una dintre părţi sau de ambele părţi pentru sublista respectivă.
(4)Mediatorul nu poate fi resortisant al niciuneia dintre părţi, nici angajat de oricare dintre părţi, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel.
(5)Mediatorul respectă Codul de conduită pentru membrii comisiilor de arbitraj şi pentru mediatori prevăzut în anexa 14-B.
Art. 237: Regulamentul procedurii de mediere
(1)În termen de 10 zile de la data la care mediatorul a fost convenit în temeiul articolului 236 alineatul (1) sau a fost selectat în temeiul articolului 236 alineatul (2) sau (3), partea care a iniţiat procedura de mediere transmite mediatorului şi celeilalte părţi o descriere scrisă detaliată a preocupărilor sale, în special în ceea ce priveşte aplicarea măsurii în cauză şi posibilele sale efecte negative asupra comerţului sau investiţiilor dintre părţi. Cealaltă parte poate prezenta observaţii scrise cu privire la descrierea respectivă în termen de 20 de zile de la data transmiterii acesteia. Fiecare parte poate include orice informaţii pe care le consideră relevante în descrierea sau în observaţiile sale.
(2)Mediatorul asistă părţile în mod transparent pentru a clarifica măsura în cauză şi posibilele sale efecte negative asupra comerţului sau investiţiilor dintre părţi. În special, mediatorul poate să organizeze reuniuni ale părţilor, să consulte părţile împreună sau individual, să solicite asistenţă sau consultanţă din partea experţilor relevanţi şi a părţilor interesate şi să furnizeze orice sprijin suplimentar solicitat de părţi. Mediatorul se consultă cu părţile înainte de a solicita asistenţă sau de a se consulta cu experţii relevanţi şi cu părţile interesate.
(3)Mediatorul poate acorda consiliere şi propune o soluţie care să fie examinată de părţi. Părţile pot accepta sau respinge soluţia propusă sau pot conveni asupra unei soluţii diferite. Mediatorul nu acordă consiliere şi nu formulează observaţii referitoare la conformitatea măsurii în cauză cu prezentul titlu.
(4)Procedura de mediere are loc pe teritoriul părţii căreia i-a fost adresată cererea sau, de comun acord, în orice alt loc sau prin orice alt mijloc.
(5)Părţile depun eforturi pentru a ajunge la o soluţie convenită de comun acord în termen de 60 de zile de la data la care mediatorul a fost convenit în temeiul articolului 236 alineatul (1) sau a fost selectat în temeiul articolului 236 alineatul (2) sau (3). În aşteptarea unui acord final, părţile pot lua în considerare posibile soluţii provizorii, în special în cazul în care măsura se referă la bunuri perisabile sau la bunuri sau servicii sezoniere.
(6)O soluţie convenită de comun acord poate fi adoptată printr-o decizie a Comitetului de cooperare. Oricare dintre părţi poate condiţiona soluţia convenită de comun acord de îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest scop. Soluţiile convenite de comun acord sunt aduse la cunoştinţa publicului. Versiunea adusă la cunoştinţa publicului nu poate conţine informaţii pe care una dintre părţi le-a desemnat ca fiind confidenţiale.
(7)La cererea oricăreia dintre părţi, mediatorul transmite părţilor un proiect de raport faptic care cuprinde:
a)un scurt rezumat al măsurii specifice în cauză;
b)procedurile urmate; şi
c)după caz, soluţia convenită de comun acord, inclusiv posibilele soluţii provizorii.
Mediatorul prevede un termen de 15 zile în care părţile pot să trimită observaţii privind proiectul de raport faptic. După analizarea observaţiilor părţilor, mediatorul transmite părţilor, în termen de 15 zile, un raport faptic final. Raportul faptic final nu include nicio interpretare a dispoziţiilor prezentului titlu.
(8)Procedura se încheie:
a)prin adoptarea unei soluţii convenite de comun acord de către părţi, la data adoptării acesteia;
b)prin acordul comun al părţilor, în orice etapă a procedurii, la data respectivului acord;
c)printr-o declaraţie scrisă a mediatorului, după consultarea părţilor, atestând că eforturile suplimentare de mediere ar rămâne fără efect, la data respectivei declaraţii; sau
d)printr-o declaraţie scrisă a uneia dintre părţi după examinarea soluţiilor propuse în cadrul procedurii de mediere şi după examinarea recomandărilor şi a soluţiilor propuse de mediator, la data respectivei declaraţii.
Art. 238: Confidenţialitate
Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, toate etapele procedurii de mediere, inclusiv orice recomandare sau soluţie propusă, sunt confidenţiale. Fiecare parte poate aduce la cunoştinţa publicului publicului faptul că este în curs o procedură de mediere.
Art. 239: Relaţia cu procedurile de soluţionare a litigiilor
(1)Procedura de mediere nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor prevăzute în secţiunile B şi C din prezentul capitol sau în cadrul procedurilor de soluţionare a litigiilor în temeiul oricărui alt acord internaţional.
(2)O parte nu introduce ca probe şi nu se bazează, în alte proceduri de soluţionare a litigiilor prevăzute în prezentul titlu sau în orice alt acord internaţional, pe următoarele elemente, iar comisia de arbitraj nu ia în considerare:
a)poziţiile adoptate de cealaltă parte în cursul procedurii de mediere sau informaţiile colectate exclusiv în conformitate cu articolul 237 alineatul (2);
b)faptul că cealaltă parte şi-a arătat disponibilitatea de a accepta o soluţie în legătură cu măsura care face obiectul medierii; sau
c)recomandările sau propunerile formulate de mediator.
(3)Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, un mediator nu poate avea calitatea de membru al unei comisii de arbitraj în cadrul procedurilor de soluţionare a litigiilor în temeiul prezentului titlu sau al oricărui alt acord internaţional referitor la aceeaşi problemă pentru care a avut calitatea de mediator.
Art. 240: Soluţie convenită de comun acord
(1)Părţile pot ajunge, în orice moment, la o soluţie convenită de comun acord în privinţa oricărui litigiu care intră sub incidenţa articolului 209.
(2)În cazul în care se ajunge la o soluţie convenită de comun acord în cursul procedurii comisiei de arbitraj sau al unei proceduri de mediere, părţile notifică în comun soluţia respectivă preşedintelui comisiei de arbitraj sau mediatorului, după caz. După efectuarea acestei notificări, procedura comisiei de arbitraj sau procedura de mediere încetează.
(3)Fiecare parte ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare, în termenul convenit, soluţia convenită de comun acord.
(4)Înainte de expirarea termenului convenit, fiecare parte informează în scris cealaltă parte cu privire la orice măsură pe care a adoptat-o pentru a pune în aplicare soluţia convenită de comun acord.
Art. 241: Termene
(1)Toate termenele prevăzute în prezentul capitol se calculează în zile calendaristice începând din ziua următoare actului la care se referă.
(2)Orice termen menţionat în prezentul capitol poate fi modificat prin acordul reciproc al părţilor.
(3)În temeiul secţiunii C, comisia de arbitraj poate propune părţilor, în orice moment, să modifice orice termen menţionat în prezentul capitol, precizând motivele care stau la baza propunerii.
Art. 242: Costuri
(1)Fiecare parte suportă cheltuielile aferente participării sale la procedura comisiei de arbitraj sau la procedura de mediere.
(2)Părţile împart în comun şi în mod egal cheltuielile aferente aspectelor organizatorice, inclusiv remuneraţia şi cheltuielile membrilor comisiei de arbitraj şi ale mediatorului. Remuneraţia membrilor comisiei de arbitraj şi a mediatorului este în conformitate cu practica OMC şi se stabileşte în conformitate cu regulamentul de procedură prevăzut în anexa 14-A.
Art. 244: Excepţii generale
(1)În scopul capitolelor 2, 3, 6 şi 12, articolul XX din GATT 1994, inclusiv notele şi dispoziţiile suplimentare ale acestuia, este încorporat în prezentul acord şi face parte integrantă din acesta, mutatis mutandis.
(2)Sub rezerva cerinţei ca aceste măsuri să nu se aplice într-o manieră care ar constitui fie un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între părţile în care există astfel de condiţii sau o restricţie disimulată în calea liberalizării investiţiilor sau a comerţului cu servicii, nicio dispoziţie cuprinsă în capitolul 6 sau în capitolul 12 nu se interpretează ca împiedicând adoptarea sau aplicarea de către oricare dintre părţi a măsurilor necesare pentru:
a)protejarea securităţii publice sau a moralităţii publice ori pentru menţinerea ordinii publice; (31)
(31)Excepţiile legate de securitatea publică şi ordinea publică pot fi invocate numai atunci când există o ameninţare efectivă şi suficient de gravă la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societăţii.
b)protecţia vieţii sau a sănătăţii oamenilor, a animalelor sau a plantelor;
c)asigurarea respectării actelor cu putere de lege sau a normelor administrative care nu contravin dispoziţiilor prezentului acord, inclusiv a celor referitoare la:
(i)prevenirea practicilor înşelătoare şi frauduloase;
(ii)efectele unei neîndepliniri a obligaţiilor contractuale;
(iii)protecţia vieţii private a persoanelor în raport cu prelucrarea şi diseminarea datelor cu caracter personal şi protecţia confidenţialităţii dosarelor şi a conturilor personale; şi
(iv)siguranţă.
(3)Pentru mai multă certitudine, părţile înţeleg că, atât cât măsurile care intră sub incidenţa alineatelor (1) şi (2) din prezentul articol sunt altminteri incompatibile cu capitolele 6 şi 12:
a)măsurile menţionate la articolul XX litera (b) din GATT 1994 şi la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol includ măsurile de mediu care sunt necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor;
b)articolul XX litera (g) din GATT 1994 se aplică măsurilor legate de conservarea resurselor naturale biologice şi nebiologice epuizabile; şi
c)măsurile luate pentru a pune în aplicare acordurile multilaterale de mediu pot intra sub incidenţa articolului XX litera (b) sau (g) din GATT 1994 sau a alineatului (2) litera (b) din prezentul articol.
(4)Înainte ca o parte să adopte oricare dintre măsurile prevăzute la articolul XX literele (i) şi (j) din GATT 1994, partea respectivă furnizează celeilalte părţi toate informaţiile relevante, în vederea căutării unei soluţii acceptabile pentru părţi. Dacă nu se ajunge la un acord în termen de 30 de zile de la furnizarea informaţiilor respective, partea în cauză poate să aplice măsurile relevante. În cazul în care circumstanţe excepţionale şi critice care necesită o acţiune imediată fac imposibilă furnizarea de informaţii în prealabil, partea care intenţionează să ia măsurile poate aplica imediat măsurile de precauţie necesare pentru a face faţă situaţiei. Partea în cauză informează imediat în acest sens cealaltă parte.
Art. 245: Fiscalitate
(1)Nicio dispoziţie a prezentului titlu nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor Republicii Kârgâze, ale Uniunii Europene sau ale statelor sale membre în temeiul oricărei convenţii fiscale. În cazul unei incompatibilităţi între prezentul acord şi orice astfel de convenţie fiscală, convenţia fiscală prevalează în ceea ce priveşte dispoziţiile incompatibile.
(2)Articolele 33 şi 72 din prezentul acord nu se aplică unui avantaj acordat de o parte în temeiul unei convenţii fiscale.
(3)Sub rezerva cerinţei conform căreia măsurile de acest tip nu sunt puse în aplicare într-un mod care ar constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau nejustificată între părţi atunci când există condiţii similare sau o restricţie disimulată privind comerţul şi investiţiile, nicio dispoziţie a prezentului titlu nu se interpretează ca împiedicând adoptarea, menţinerea sau asigurarea aplicării de către o parte a oricărei măsuri menite să asigure impunerea sau colectarea echitabilă sau eficace a impozitelor directe care:
a)face o distincţie între contribuabilii care nu se găsesc în aceeaşi situaţie, în special în ceea ce priveşte reşedinţa lor sau locul unde capitalurile lor sunt investite; ori
b)urmăreşte să prevină frauda sau evaziunea fiscală în conformitate cu dispoziţiile oricărei convenţii fiscale sau ale oricărei legislaţii fiscale interne.
(4)În sensul prezentului articol:
a)"reşedinţă" înseamnă reşedinţa fiscală;
b)"convenţie fiscală" înseamnă o convenţie ce vizează evitarea dublei impuneri sau orice alt acord sau regim internaţional care se referă în întregime sau în principal la fiscalitate, la care Republica Kârgâză sau Uniunea Europeană sau statele sale membre sunt părţi.
Art. 246: Divulgarea de informaţii
(1)Nicio dispoziţie a prezentului titlu nu se interpretează ca impunând uneia dintre părţi să pună la dispoziţie informaţii confidenţiale a căror divulgare ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară interesului public într-un alt mod sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale anumitor întreprinderi publice sau private, cu excepţia cazului în care o comisie de arbitraj solicită astfel de informaţii confidenţiale în cadrul procedurii de soluţionare a litigiilor în temeiul capitolului 14. În astfel de cazuri, tratamentul informaţiilor confidenţiale este reglementat de dispoziţiile relevante din capitolul 14.
(2)Atunci când o parte transmite celeilalte părţi, inclusiv prin intermediul organismelor înfiinţate în temeiul prezentului acord, informaţii care sunt considerate confidenţiale în temeiul actelor sale cu putere de lege şi al normelor sale administrative, cealaltă parte tratează informaţiile respective ca fiind confidenţiale, cu excepţia cazului în care partea care transmite informaţiile convine altfel.
Art. 247: Derogări OMC
În cazul în care o obligaţie prevăzută în prezentul titlu este în mod substanţial echivalentă cu o obligaţie prevăzută în Acordul OMC, orice măsură luată în conformitate cu o derogare adoptată în temeiul articolului IX din Acordul OMC este considerată a fi în conformitate cu dispoziţia în mod substanţial echivalentă din prezentul acord.
Art. 248: Obiective generale de cooperare
(1)Părţile cooperează cu privire la reforma economică, îmbunătăţind înţelegerea comună a mecanismelor fundamentale ale economiei fiecăreia dintre ele, precum şi elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor economice.
(2)Republica Kârgâză ia măsuri suplimentare pentru a dezvolta o economie de piaţă funcţională şi durabilă, inclusiv pentru a îmbunătăţi climatul de investiţii şi a integra într-o măsură mai mare sectorul privat. Părţile colaborează în vederea asigurării unor politici macroeconomice solide şi a unei gestionări a finanţelor publice compatibile cu principiile fundamentale ale eficacităţii, transparenţei şi responsabilităţii.
Art. 249: Principii generale de cooperare
Părţile:
a)fac schimb de experienţă şi de bune practici legate de strategiile de dezvoltare durabilă, inclusiv promovarea drepturilor economice, sociale şi culturale;
b)fac schimb de informaţii privind tendinţele şi politicile macroeconomice, precum şi privind reformele structurale;
c)fac schimb de cunoştinţe de specialitate şi de bune practici în domenii precum finanţele publice, cadrele politicii monetare şi politicii privind cursul de schimb, politica referitoare la sectorul financiar şi statisticile economice;
d)fac schimb de informaţii şi de experienţă privind integrarea economică regională, inclusiv funcţionarea uniunii economice şi monetare europene;
e)revizuiesc statutul cooperării bilaterale în domeniul economic, financiar şi statistic.
Art. 250: Gestionarea finanţelor publice, controlul financiar şi auditul extern
Părţile cooperează în vederea dezvoltării în continuare a unor sisteme solide de gestionare a finanţelor publice pentru Republica Kârgâză, esenţiale pentru cadrul financiar al ţării în care guvernul Republicii Kârgâze îşi îndeplineşte obiectivele de politică economică şi socială în beneficiul cetăţenilor săi şi care se bazează pe cele mai bune principii şi practici, după cum urmează:
a)guvernul publică un cadru bugetar pe termen mediu pentru administraţia publică, care se bazează pe previziuni credibile şi acoperă o perioadă minimă de trei ani, iar toate instituţiile bugetare îşi desfăşoară activitatea în cadrul bugetar respectiv;
b)bugetul este formulat în concordanţă cu cadrul juridic naţional, cu credite de cheltuieli cuprinzătoare care sunt în concordanţă cu cadrul bugetar pe termen mediu şi sunt respectate;
c)autoritatea bugetară centrală sau autoritatea de trezorerie autorizată controlează la nivel central plata fondurilor din contul unic de trezorerie şi asigură disponibilitatea lichidităţilor;
d)există o strategie clară de administrare a datoriei, care este pusă în aplicare astfel încât obiectivul general al ţării privind datoria să fie respectat, iar costurile cu serviciul datoriei să fie ţinute sub control;
e)se asigură transparenţa şi controlul bugetar;
f)cadrul operaţional pentru controlul intern defineşte responsabilităţile şi competenţele şi este pus în aplicare de instituţiile bugetare în conformitate cu politica generală de control intern;
g)cadrul operaţional pentru auditul intern reflectă standardele internaţionale şi este aplicat în mod consecvent de către instituţiile guvernamentale;
h)reglementările privind achiziţiile publice sunt aliniate la principiile economiei, eficienţei, transparenţei, deschiderii şi responsabilităţii recunoscute la nivel internaţional şi există o capacitate instituţională şi administrativă centrală de a dezvolta, a pune în aplicare şi a monitoriza politica de achiziţii publice în mod eficace şi eficient;
i)sistemul de căi de atac este aliniat la acordurile şi reglementările internaţionale aplicabile, la bunele practici recunoscute la nivel internaţional în materie de independenţă, probitate şi transparenţă şi prevede tratarea rapidă şi competentă a plângerilor şi a sancţiunilor;
j)operaţiunile de achiziţii publice respectă principiile de bază ale egalităţii de tratament, nediscriminării, proporţionalităţii şi transparenţei şi asigură cea mai eficientă utilizare a fondurilor publice, iar autorităţile contractante dispun de capacităţi adecvate şi utilizează tehnici moderne de achiziţii publice;
k)independenţa, mandatul şi organizarea instituţiei supreme de audit sunt stabilite şi protejate de cadrele constituţionale şi juridice şi sunt respectate în practică;
l)instituţia supremă de audit aplică standardele într-un mod neutru şi obiectiv pentru a asigura audituri de înaltă calitate care au un impact pozitiv asupra guvernanţei şi funcţionării sectorului public.
Art. 251: Cooperarea în domeniul fiscal
Părţile recunosc şi se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanţe în domeniul fiscal, inclusiv standardele la nivel mondial privind transparenţa şi schimbul de informaţii, impozitarea echitabilă şi standardele minime pentru combaterea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor ("BEPS"). Părţile promovează buna guvernanţă în chestiuni fiscale, îmbunătăţesc cooperarea internaţională în domeniul fiscal şi facilitează colectarea veniturilor fiscale legitime.
Art. 252: Cooperarea în domeniul statistic
(1)Părţile promovează armonizarea metodelor şi a practicii statistice, inclusiv a colectării şi difuzării statisticilor, prin intermediul unui sistem statistic naţional durabil, eficient şi independent din punct de vedere profesional.
(2)Cooperarea în domeniul statistic se axează pe schimbul de cunoştinţe, promovarea bunelor practici şi respectarea principiilor fundamentale ale statisticilor oficiale adoptate prin Rezoluţia 68/261 a Adunării Generale a ONU din 29 ianuarie 2014 şi, după caz, a Codului revizuit de bune practici al statisticilor europene adoptat de Comitetul Sistemului Statistic European la 16 noiembrie 2017, inclusiv eventualele modificări ulterioare.
(3)Părţile fac schimb de bune practici în domeniul formării şi al consolidării capacităţilor în toate domeniile statistice.
Art. 253: Obiective generale de cooperare în domeniul energiei
(1)Părţile cooperează în domeniul energiei cu obiectivul de a promova utilizarea surselor regenerabile de energie, eficienţa energetică şi securitatea energetică.
(2)Cooperarea se bazează pe un parteneriat cuprinzător şi este ghidată de principiile interesului reciproc, reciprocităţii, transparenţei şi previzibilităţii, în conformitate cu principiile economiei de piaţă şi cu Tratatul privind Carta energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994.
(3)Această cooperare urmăreşte, de asemenea, promovarea cooperării regionale în domeniul energiei, acordând o atenţie deosebită integrării ţărilor din Asia Centrală între ele şi pe pieţele şi coridoarele internaţionale.
Art. 254: Cooperarea în sectorul energetic
Cooperarea în sectorul energetic vizează, printre altele, următoarele domenii:
a)consolidarea surselor regenerabile de energie, a eficienţei energetice şi a securităţii energetice, în special a fiabilităţii, siguranţei şi durabilităţii aprovizionării cu energie, prin promovarea cooperării regionale în domeniul energiei, inclusiv prin crearea unor pieţe regionale ale energiei şi prin facilitarea comerţului şi schimburilor intraregionale şi interregionale în domeniul energiei;
b)punerea în aplicare a strategiilor şi a politicilor în domeniul energiei, discutarea perspectivelor şi a scenariilor, inclusiv cu privire la condiţiile de piaţă globale pentru produsele energetice, precum şi îmbunătăţirea sistemului statistic în sectorul energetic;
c)crearea unui climat de investiţii atractiv şi stabil şi încurajarea investiţiilor reciproce în domeniul energiei pe o bază nediscriminatorie şi transparentă;
d)schimburile cu Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi alte instituţii şi instrumente financiare internaţionale relevante în domeniul energiei;
e)schimburi ştiinţifice şi tehnice pentru dezvoltarea tehnologiilor energetice, acordând o atenţie deosebită tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic şi ecologice;
f)colaborarea în cadrul forurilor, iniţiativelor şi instituţiilor multilaterale din domeniul energiei;
g)schimbul de cunoştinţe şi experienţă, precum şi transferul de tehnologie în domeniul inovării, inclusiv în domeniile gestionării şi tehnologiilor energetice.
Art. 255: Surse regenerabile de energie
Cooperarea se desfăşoară, printre altele, prin:
a)dezvoltarea surselor regenerabile de energie în mod economic şi ecologic, inclusiv cooperarea privind aspectele de reglementare, certificarea şi standardizarea, precum şi privind dezvoltarea tehnologică;
b)facilitarea schimburilor şi a cooperării în materie de cercetare dintre instituţiile, laboratoarele şi entităţile din sectorul privat din Uniunea Europeană şi din Republica Kârgâză, inclusiv prin intermediul unor programe comune, cu scopul de a pune în aplicare cele mai bune practici în vederea creării energiei viitorului şi a unei economii verzi;
c)desfăşurarea unor seminare, conferinţe şi programe de formare comune, schimbul de informaţii şi date statistice deschise, precum şi de informaţii privind dezvoltarea unor surse regenerabile de energie.
Art. 256: Eficienţa energetică şi economii de energie
Cooperarea pentru promovarea eficienţei energetice şi a economiilor de energie, inclusiv în ceea ce priveşte sectorul cărbunelui, arderea la faclă (şi utilizarea de gaze asociate), clădirile, aparatura şi transporturile, se efectuează, printre altele, prin:
a)schimbul de informaţii cu privire la politicile de eficienţă energetică, cadrele juridice şi de reglementare, precum şi planurile de acţiune;
b)facilitarea schimburilor de experienţă şi de know-how în materie de eficienţă energetică şi de economii de energie;
c)iniţierea şi punerea în aplicare de proiecte, inclusiv proiecte demonstrative, pentru introducerea de tehnologii şi soluţii inovatoare în materie de eficienţă energetică şi de economii de energie;
d)programe de formare şi cursuri de formare în domeniul eficienţei energetice în vederea realizării obiectivelor prezentului acord.
Art. 257: Obiective generale de cooperare în domeniul transporturilor
Părţile cooperează în domeniul transporturilor cu următoarele obiective:
a)promovarea complementarităţii între sectoarele lor de transport;
b)consolidarea conectivităţii regionale şi internaţionale durabile a reţelelor lor de transport;
c)promovarea unor operaţiuni de transport eficiente, desfăşurate în condiţii de siguranţă şi securitate;
d)dezvoltarea unor sisteme de transport durabile, inclusiv a aspectelor sociale şi de mediu ale acestora, în special în ceea ce priveşte schimbările climatice.
Art. 258: Cooperarea în domeniul transporturilor
Cooperarea în domeniul transporturilor cuprinde, printre altele:
a)schimbul de bune practici privind politicile de transport;
b)îmbunătăţirea circulaţiei pasagerilor şi a mărfurilor, creşterea fluidităţii fluxurilor de transport prin eliminarea obstacolelor administrative, tehnice şi de altă natură, precum şi urmărirea unei integrări mai strânse a pieţei;
c)îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi promovarea interoperabilităţii de-a lungul coridoarelor de transport;
d)schimbul de informaţii, desfăşurarea unor activităţi comune la nivel regional şi internaţional şi punerea în aplicare a acordurilor şi convenţiilor internaţionale aplicabile;
e)îmbunătăţirea siguranţei transporturilor şi a protecţiei mediului;
f)schimbul de experienţă în domeniul tehnologiilor verzi pentru sistemele de transport, inclusiv în ceea ce priveşte introducerea transportului ecologic;
g)interacţiunea în domeniul transportului aerian.
Art. 259: Obiective generale de cooperare în domeniul mediului
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în chestiuni de mediu, contribuind prin aceasta la dezvoltarea durabilă şi la buna guvernanţă în materie de protecţie a mediului şi de reducere a riscului de dezastre.
Art. 260: Cooperarea în domeniul mediului
(1)Cooperarea în domeniul mediului vizează conservarea, protejarea, îmbunătăţirea şi reabilitarea calităţii mediului, protecţia sănătăţii umane, utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi promovarea măsurilor la nivel internaţional pentru soluţionarea problemelor de mediu la nivel regional sau mondial, inclusiv în următoarele domenii:
a)guvernanţa în materie de mediu şi aspectele orizontale, inclusiv planificarea strategică, evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea strategică de mediu, educaţia şi formarea, sistemele de monitorizare şi de informare în domeniul mediului, inspecţiile şi asigurarea respectării legislaţiei, răspunderea pentru daunele aduse mediului, combaterea infracţiunilor împotriva mediului, accesul public la informaţiile legate de mediu, procesele de luare a deciziilor şi procedurile eficace de control administrativ şi jurisdicţional;
b)calitatea aerului;
c)calitatea apei şi gestionarea resurselor de apă, inclusiv îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a poluării apei;
d)gestionarea resurselor şi a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase;
e)utilizarea eficientă a resurselor, economia verde şi circulară;
f)protecţia naturii, inclusiv silvicultura şi conservarea biodiversităţii;
g)poluarea industrială şi pericolele industriale;
h)gestionarea substanţelor chimice;
i)reducerea riscurilor de dezastre.
(2)Cooperarea vizează, de asemenea, integrarea mediului în politicile sectoriale, altele decât politica de mediu, pentru a contribui la punerea în aplicare a Agendei 2030.
Art. 261: Integrarea mediului în alte sectoare
Părţile fac schimb de experienţă în ceea ce priveşte promovarea integrării mediului în alte sectoare, inclusiv schimbul de bune practici, aprofundarea cunoştinţelor şi competenţelor, educaţia în domeniul mediului şi sensibilizarea în domeniile menţionate în prezentul capitol.
Art. 262: Cooperarea în domeniul mediului la nivel regional şi internaţional
Părţile fac schimb de informaţii şi de expertiză şi accentuează cooperarea în domeniul mediului la nivel regional şi internaţional, precum şi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acordurilor multilaterale în domeniul mediului, ratificate de părţi.
Art. 263: Obiective generale de cooperare în domeniul schimbărilor climatice
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în domeniul combaterii schimbărilor climatice şi al adaptării la acestea. Cooperarea se desfăşoară ţinând seama de interesele părţilor, pe baza egalităţii şi a beneficiului reciproc, precum şi de interdependenţa existentă între angajamentele bilaterale şi multilaterale în acest domeniu.
Art. 264: Măsuri la nivel naţional, regional şi internaţional
Cooperarea promovează adoptarea de măsuri la nivel naţional, regional şi internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte:
a)atenuarea schimbărilor climatice;
b)adaptarea la schimbările climatice;
c)mecanismele de piaţă şi de altă natură pentru combaterea schimbărilor climatice;
d)promovarea unor tehnologii noi, inovatoare, sigure şi durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi a unor tehnologii de adaptare;
e)punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice după ratificarea acestuia de către părţi;
f)integrarea aspectelor legate de climă în politicile generale şi sectoriale;
g)activităţile de sensibilizare, educare şi formare.
Art. 265: Cooperarea în domeniul schimbărilor climatice
(1)Părţile se angajează, printre altele:
a)să facă schimb de informaţii şi de cunoştinţe de specialitate;
b)să pună în aplicare activităţi comune de cercetare şi schimburi de informaţii referitoare la tehnologii mai curate şi mai ecologice;
c)să pună în aplicare activităţi comune la nivel regional şi internaţional, inclusiv cu privire la acordurile de mediu multilaterale ratificate de părţi, cum ar fi Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 9 mai 1992 şi Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
(2)Cooperarea în domeniul schimbărilor climatice vizează, printre altele:
a)măsuri menite să consolideze capacitatea de a întreprinde acţiuni eficace în domeniul climei;
b)punerea în aplicare a unei strategii climatice şi a unui plan de acţiune pentru atenuarea pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice şi pentru adaptarea la acestea, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
c)elaborarea de evaluări ale vulnerabilităţii şi ale adaptării;
d)măsuri destinate promovării transferului de tehnologie;
e)măsuri legate de substanţele care diminuează stratul de ozon şi de gazele fluorurate.
(3)Părţile promovează cooperarea regională în domeniul schimbărilor climatice.
Art. 266: Obiective generale de cooperare în domeniul politicii industriale şi privind întreprinderile
Părţile depun eforturi pentru a-şi dezvolta şi a-şi consolida cooperarea în domeniul politicii industriale şi privind întreprinderile, îmbunătăţind astfel mediul de afaceri pentru toţi operatorii economici şi acordând o atenţie specială întreprinderilor mici şi mijlocii (denumite în continuare "IMM-uri").
Art. 267: Cooperarea în domeniul politicii industriale şi privind întreprinderile
Cooperarea în domeniul politicii industriale şi privind întreprinderile include, printre altele:
a)schimbul de informaţii şi de bune practici pentru a sprijini antreprenoriatul şi politicile de dezvoltare a IMM-urilor;
b)schimbul de informaţii şi de bune practici privind productivitatea şi eficienţa utilizării resurselor, inclusiv reducerea consumului de energie şi o producţie mai curată;
c)schimbul de informaţii şi de bune practici pentru a consolida rolul întreprinderilor şi al industriei în cadrul dezvoltării durabile şi respectarea drepturilor omului;
d)măsuri de sprijin public pentru sectoarele industriale, pe baza cerinţelor OMC şi a altor norme internaţionale aplicabile părţilor;
e)încurajarea dezvoltării politicii de inovare, prin schimbul de informaţii şi bune practici privind comercializarea rezultatelor cercetării şi dezvoltării (inclusiv instrumente de sprijin pentru întreprinderile nou-înfiinţate bazate pe tehnologie), dezvoltarea de clustere şi accesul la finanţare;
f)promovarea iniţiativelor de afaceri şi a cooperării industriale dintre întreprinderile din Uniunea Europeană şi din Republica Kârgâză;
g)promovarea unui mediu mai favorabil întreprinderilor, pentru a stimula potenţialul de creştere, schimburile comerciale şi oportunităţile de investiţii.
Art. 268: Obiectivele generale de cooperare în domeniul dreptului societăţilor comerciale
Părţile recunosc importanţa unui set eficace de norme şi practici în domeniile dreptului societăţilor comerciale şi guvernanţei corporative, precum şi în domeniile contabilităţii şi auditului, într-o economie de piaţă funcţională, care dispune de un mediu de afaceri previzibil şi transparent, şi subliniază importanţa promovării convergenţei în materie de reglementare în acest sector.
Art. 269: Cooperarea în domeniul dreptului societăţilor comerciale
Părţile cooperează în următoarele domenii:
a)schimbul de bune practici pentru asigurarea disponibilităţii informaţiilor referitoare la organizarea şi reprezentarea întreprinderilor înregistrate şi a posibilităţii de consultare a acestor informaţii într-un mod transparent şi uşor accesibil;
b)dezvoltarea în continuare a politicii privind guvernanţa corporativă în concordanţă cu standardele internaţionale, în special cu standardele OCDE;
c)continuarea punerii în aplicare şi aplicarea consecventă a Standardelor internaţionale de raportare financiară elaborate de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru conturile consolidate ale societăţilor cotate la bursă;
d)apropierea normelor contabile şi de raportare financiară, inclusiv în ceea ce priveşte IMM-urile;
e)schimbul de experienţă şi de bune practici în reglementarea şi supravegherea activităţilor de audit şi de contabilitate;
f)aplicarea standardelor internaţionale de audit şi a Codului etic al Federaţiei Internaţionale a Contabililor, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul profesional al auditorilor prin respectarea standardelor şi a normelor etice ale organizaţiilor profesionale, ale organizaţiilor de audit şi ale auditorilor.
Art. 270: Obiective generale de cooperare în domeniul serviciilor şi al pieţelor financiare
(1)Părţile convin cu privire la importanţa unei legislaţii şi a unor practici eficace şi cooperează în domeniul serviciilor şi al pieţelor financiare, cu următoarele obiective:
a)îmbunătăţirea reglementării serviciilor şi a pieţelor financiare;
b)asigurarea protecţiei eficace şi adecvate a investitorilor şi a consumatorilor de servicii financiare;
c)contribuţia la stabilitatea şi integritatea pieţelor financiare;
d)promovarea cooperării între diferiţi actori de pe pieţele financiare, inclusiv autorităţile de reglementare şi de supraveghere;
e)promovarea unei supravegheri independente şi eficace.
(2)Părţile promovează convergenţa în materie de reglementare cu standardele internaţionale pentru pieţe financiare solide.
Art. 271: Obiective generale de cooperare în domeniul economiei şi societăţii digitale
Părţile promovează cooperarea în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei şi a societăţii digitale, inclusiv în ceea ce priveşte infrastructura şi guvernanţa aferente, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor, prin disponibilitatea pe scară largă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (denumite în continuare "TIC") şi printr-o mai bună calitate a serviciilor electronice la preţuri accesibile, în special în domeniile comerţului, sănătăţii şi educaţiei, precum şi în domeniul guvernării şi administraţiei în general. Această cooperare vizează promovarea dezvoltării concurenţei pe pieţele TIC şi a deschiderii acestora, precum şi încurajarea investiţiilor în acest sector.
Art. 272: Cooperarea în domeniul economiei şi societăţii digitale
Cooperarea în domeniul economiei şi societăţii digitale vizează, printre altele:
a)schimbul de informaţii şi de bune practici privind punerea în aplicare a strategiilor digitale naţionale, inclusiv a iniţiativelor care vizează promovarea accesului la conexiuni în bandă largă, îmbunătăţirea normelor privind transferul transfrontalier de date şi securitatea reţelelor şi dezvoltarea serviciilor publice online (e-guvernare);
b)schimbul de informaţii, bune practici şi experienţă cu scopul de a promova elaborarea unui cadru de reglementare cuprinzător pentru comunicaţiile electronice, inclusiv rolul unei autorităţi naţionale de reglementare, de a încuraja o mai bună utilizare a resurselor spectrului şi de a promova interoperabilitatea infrastructurii de comunicaţii electronice în Uniunea Europeană şi în Republica Kârgâză.
Art. 273: Cooperarea dintre autorităţile de reglementare în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor
Părţile promovează cooperarea dintre autorităţile de reglementare din Uniunea Europeană şi organismul de stat autorizat din Republica Kârgâză în domeniul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, inclusiv al comunicaţiilor electronice, după caz.
Art. 274: Obiectivele generale de cooperare în domeniul turismului
Părţile cooperează în domeniul turismului, urmărind consolidarea dezvoltării unui sector competitiv şi durabil al turismului, ca factor generator de creştere economică, de emancipare, de ocupare a forţei de muncă şi de schimburi în sectorul turismului.
Art. 275: Principiile cooperării în domeniul turismului durabil
Cooperarea în domeniul turismului durabil se bazează pe următoarele principii:
a)respectarea integrităţii şi a intereselor comunităţilor locale, în special în zonele rurale;
b)importanţa conservării patrimoniului cultural, istoric şi natural; şi
c)interacţiunea pozitivă dintre turism şi conservarea mediului.
Art. 276: Cooperarea în domeniul turismului
Cooperarea în domeniul turismului cuprinde, printre altele:
a)schimbul de informaţii privind statisticile din turism, tehnologiile inovatoare, practicile comerciale şi noile cerinţe ale pieţei;
b)promovarea unor modele durabile şi responsabile de dezvoltare a turismului şi schimbul de bune practici, experienţă şi know-how;
c)schimbul de informaţii şi de bune practici în ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul turismului;
d)încurajarea intensificării contactelor dintre părţile interesate private, publice şi comunitare din statele membre ale Uniunii Europene şi din Republica Kârgâză.
Art. 277: Obiectivele generale de cooperare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale
Cooperarea dintre părţi în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale vizează, printre altele:
a)facilitarea înţelegerii reciproce a politicilor agricole şi de dezvoltare rurală;
b)schimbul de bune practici în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor administrative la nivel central şi local în planificarea, evaluarea şi punerea în aplicare a politicilor agricole şi de dezvoltare rurală;
c)promovarea modernizării şi dezvoltării durabile a producţiei agricole;
d)schimbul de cunoştinţe şi de bune practici în domeniul politicilor de dezvoltare rurală, cu scopul de a promova bunăstarea economică a comunităţilor rurale;
e)îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol, inclusiv dezvoltarea unor cooperative agricole, şi a eficienţei şi a transparenţei pieţelor;
f)schimbul de experienţă în ceea ce priveşte punerea în aplicare a politicilor de calitate, inclusiv a indicaţiilor geografice şi a mecanismelor de control, siguranţa alimentară şi dezvoltarea agriculturii ecologice;
g)promovarea diseminării cunoştinţelor şi furnizarea de servicii de informare publică pentru subiectele din sectorul agricol;
h)schimbul de experienţă în ceea ce priveşte politicile referitoare la dezvoltarea durabilă a industriei agroalimentare şi la prelucrarea şi distribuţia produselor agricole;
i)promovarea cooperării în cadrul proiectelor de investiţii şi inovaţii agroindustriale, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului creşterii animalelor şi al culturilor.
Art. 278: Cooperarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale
Părţile cooperează pentru a promova dezvoltarea agricolă şi rurală, în special prin schimbul de cunoştinţe şi de bune practici şi prin convergenţa progresivă a politicilor şi a legislaţiei, în domeniile de interes pentru părţi.
Art. 279: Obiective generale de cooperare în domeniile industriei miniere şi materiilor prime
Părţile îşi dezvoltă şi îşi consolidează cooperarea în domeniile industriei miniere şi producţiei de materii prime, având drept obiectiv promovarea înţelegerii reciproce, îmbunătăţirea mediului de afaceri, schimbul de informaţii şi cooperarea privind alte aspecte decât cele legate de energie, în special de extracţia minereurilor metalifere şi a mineralelor industriale.
Art. 280: Cooperarea în domeniile industriei miniere şi materiilor prime
Cooperarea în domeniul industriei miniere şi materiilor prime vizează, printre altele:
a)schimbul de informaţii cu privire la evoluţiile sectorului minier şi ale sectorului materiilor prime ale fiecărei părţi;
b)schimbul de informaţii cu privire la aspecte legate de comerţul cu materii prime, în vederea promovării schimburilor bilaterale;
c)schimbul de informaţii şi de bune practici în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a industriilor miniere, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea tehnologiilor curate în procesele miniere;
d)schimbul de informaţii şi de bune practici în ceea ce priveşte activităţile legate de securitate şi sănătate în industriile miniere;
e)schimbul de informaţii şi de bune practici în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor şi formarea în sectorul minier;
f)dezvoltarea unor iniţiative ştiinţifice şi tehnologice comune.
Art. 281: Domenii de cooperare în materie de cercetare şi inovare şi obiective generale
Părţile promovează cooperarea:
a)în toate domeniile activităţilor de cercetare ştiinţifică civilă şi de dezvoltare tehnologică, pe baza beneficiului reciproc şi cu condiţia ca drepturile de proprietate intelectuală să fie protejate în mod adecvat şi eficace; şi
b)pentru încurajarea inovării.
Art. 282: Cooperarea în domeniul cercetării şi inovării
Cooperarea în domeniul cercetării şi inovării vizează, printre altele:
a)dialogul în materie de politici şi schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnologice;
b)schimbul de informaţii şi de bune practici în ceea ce priveşte inovarea şi comercializarea cercetării şi a dezvoltării, inclusiv privind instrumentele de sprijin pentru întreprinderile nou-înfiinţate bazate pe tehnologie, dezvoltarea de clustere şi accesul la finanţare;
c)facilitarea accesului la programele respective în materie de cercetare şi inovare ale fiecăreia dintre părţi;
d)creşterea capacităţii de cercetare a entităţilor de cercetare din Republica Kârgâză şi facilitarea participării acestora la Programul-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene şi la alte potenţiale iniţiative finanţate de Uniunea Europeană;
e)dezvoltarea şi promovarea de proiecte comune de cercetare şi inovare;
f)promovarea comercializării rezultatelor obţinute în urma proiectelor comune de cercetare şi inovare;
g)facilitarea accesului noilor tehnologii la pieţele interne ale părţilor;
h)organizarea unor activităţi de formare şi programe de mobilitate pentru oameni de ştiinţă, cercetători şi alte categorii de personal implicate în activităţile de cercetare şi inovare ale părţilor;
i)facilitarea, în cadrul legislaţiei aplicabile, a liberei circulaţii a personalului de cercetare care participă la activităţile ce intră sub incidenţa prezentului acord şi a circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor destinate utilizării în cadrul acestor activităţi;
j)alte forme de cooperare în materie de cercetare şi inovare, inclusiv prin abordări şi iniţiative regionale, pe baza unui acord reciproc.
Art. 283: Sinergii cu alte activităţi
Cu ocazia desfăşurării activităţilor de cooperare prevăzute la articolul 282, ar trebui căutate sinergii cu activităţile finanţate de Centrul Internaţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi cu alte activităţi derulate în cadrul cooperării financiare dintre Uniunea Europeană şi Republica Kârgâză, astfel cum se prevede la articolul 304.
Art. 284: Cooperarea în domeniul protecţiei consumatorilor
Părţile recunosc importanţa asigurării unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi, în acest scop, depun eforturi pentru a coopera în domeniul politicii de protecţie a consumatorilor. Părţile convin că o astfel de cooperare în acest domeniu implică, în măsura posibilului:
a)schimbul de informaţii cu privire la cadrele lor respective de protecţie a consumatorilor, inclusiv cu privire la legislaţia în materie de protecţie a consumatorilor, siguranţa produselor de consum, despăgubirea consumatorilor, asigurarea respectării şi punerea în aplicare a legislaţiei privind protecţia consumatorilor şi sensibilizarea consumatorilor;
b)încurajarea dezvoltării asociaţiilor independente de consumatori şi a contactelor dintre reprezentanţii consumatorilor.
Art. 285: Obiective generale de cooperare în domeniile ocupării forţei de muncă, politicii sociale şi egalităţii de şanse
(1)Părţile, ţinând seama de Agenda 2030 şi de ODD nr. 8 al acesteia: promovează o creştere economică susţinută, favorabilă incluziunii şi durabilă, o ocupare integrală şi productivă a forţei de muncă şi condiţii de muncă decente pentru toţi şi recunosc faptul că ocuparea integrală şi productivă a forţei de muncă şi condiţiile de muncă decente pentru toţi sunt elemente-cheie ale dezvoltării durabile.
(2)Părţile intensifică dialogul şi cooperarea lor în scopul de a promova Agenda OIM privind munca decentă, politica privind ocuparea forţei de muncă, condiţiile de viaţă şi de muncă, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, dialogul social, protecţia socială, incluziunea socială, egalitatea de gen şi combaterea discriminării, contribuind astfel la promovarea unui număr sporit de locuri de muncă şi de o calitate mai bună, la reducerea sărăciei, la consolidarea coeziunii sociale, la dezvoltarea durabilă şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii.
(3)Părţile urmăresc intensificarea cooperării în materie de muncă decentă, ocuparea forţei de muncă şi politică socială în cadrul tuturor forurilor şi organizaţiilor relevante.
Art. 286: Convenţiile OIM şi implicarea părţilor interesate
(1)Părţile îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare convenţiile OIM aplicabile pe care le-au ratificat şi de a promova ratificarea în continuare a acestora.
(2)Părţile încurajează, în concordanţă cu Declaraţia OIM din 1998 cu privire la principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă şi cu Declaraţia OIM din 2008 privind justiţia socială pentru o globalizare echitabilă, implicarea tuturor părţilor interesate relevante, în special a partenerilor sociali, în dezvoltarea politicii lor sociale şi în cooperarea dintre Uniunea Europeană şi Republica Kârgâză în temeiul prezentului acord.
Art. 287: Cooperarea în domeniile ocupării forţei de muncă, politicii sociale şi egalităţii de şanse
Cooperarea în domeniile ocupării forţei de muncă, politicii sociale şi egalităţii de şanse, bazată pe schimbul de informaţii şi de bune practici, vizează, printre altele:
a)reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea coeziunii sociale; pieţe ale muncii favorabile incluziunii şi integrarea persoanelor vulnerabile;
b)promovarea unui număr sporit de locuri de muncă şi de o calitate mai bună, în special în vederea reducerii economiei informale şi a muncii informale şi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă;
c)îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, în special protecţia şi asigurarea respectării drepturilor lucrătorilor şi a nivelului de protecţie a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă;
d)consolidarea egalităţii de gen prin promovarea participării femeilor la viaţa socială şi economică şi prin asigurarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei în materie de ocupare a forţei de muncă, educaţie, formare, economie, societate şi în cadrul procesului decizional;
e)combaterea tuturor formelor de discriminare în domeniile ocupării forţei de muncă şi afacerilor sociale, în conformitate cu obligaţiile care îi revin fiecărei părţi în temeiul standardelor şi convenţiilor internaţionale;
f)creşterea nivelului de protecţie socială pentru toţi, precum şi modernizarea sistemelor de protecţie socială din punctul de vedere al calităţii, adecvării, accesibilităţii şi sustenabilităţii financiare;
g)participarea mai activă a partenerilor sociali şi promovarea dialogului social, inclusiv prin dezvoltarea capacităţii partenerilor sociali.
Art. 288: Cooperarea privind gestionarea responsabilă a lanţurilor de aprovizionare
(1)Părţile recunosc importanţa gestionării responsabile a lanţurilor de aprovizionare prin intermediul unui comportament responsabil în afaceri şi al unor practici responsabile în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor şi prin asigurarea unui mediu favorabil. Părţile sprijină diseminarea şi utilizarea instrumentelor internaţionale relevante, cum ar fi Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaţionale adoptate la 21 iunie 1976 ca parte a Declaraţiei privind investiţiile internaţionale şi întreprinderile multinaţionale, Declaraţia tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaţionale şi politica socială adoptată la Geneva la 16 noiembrie 1977, Pactul mondial al ONU lansat la New York la 26 iulie 2000 şi Principiile directoare privind afacerile şi drepturile omului aprobate de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU prin Rezoluţia 17/4 din 16 iunie 2011.
(2)Părţile fac schimb de informaţii, precum şi de bune practici şi, după caz, cooperează între ele, la nivel regional şi în cadrul forurilor internaţionale, cu privire la aspectele reglementate de prezentul articol.
Art. 289: Obiectivele generale de cooperare în domeniul sănătăţii
Părţile îşi dezvoltă cooperarea în domeniul sănătăţii publice, cu scopul de a ameliora nivelul de protecţie a sănătăţii umane şi de a reduce inegalităţile în materie de sănătate, în concordanţă cu valorile şi principiile comune în domeniul sănătăţii şi ca o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea durabilă şi creşterea economică.
Art. 290: Cooperarea în domeniul sănătăţii
Cooperarea în domeniul sănătăţii vizează prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile, inclusiv prin schimbul de informaţii privind sănătatea, promovarea unei abordări care să integreze sănătatea în cadrul tuturor politicilor, cooperarea cu organizaţiile internaţionale, în special cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (denumită în continuare "OMS"), şi promovarea punerii în aplicare a acordurilor internaţionale din domeniul sănătăţii, cum ar fi Convenţia-cadru a OMS pentru controlul tutunului încheiată la Geneva la 21 mai 2003 şi Regulamentul sanitar internaţional adoptat de Adunarea Mondială a Sănătăţii a OMS la 23 mai 2005.
Art. 291: Obiectivele generale de cooperare în domeniul educaţiei şi formării
(1)Părţile cooperează în domeniul educaţiei şi formării în vederea apropierii sistemelor de educaţie şi formare profesională din Republica Kârgâză de cele din Uniunea Europeană. Părţile cooperează pentru a promova învăţarea pe tot parcursul vieţii şi a încuraja colaborarea şi transparenţa la toate nivelurile de educaţie şi formare.
(2)Obiectivul cooperării dintre părţi în domeniul educaţiei şi formării este de a sprijini politica în materie de educaţie pe baza Agendei 2030 şi a ODD nr. 4, care vizează asigurarea unei educaţii incluzive şi de calitate pentru toţi şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii.
Art. 292: Cooperarea în domeniul educaţiei şi formării
Cooperarea în domeniul educaţiei şi formării se concentrează pe următoarele aspecte:
a)promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii, care este esenţială pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă şi care le poate permite cetăţenilor să participe pe deplin la viaţa socială;
b)modernizarea sistemelor de educaţie şi de formare, inclusiv a sistemelor de formare a funcţionarilor publici, îmbunătăţirea calităţii şi a relevanţei tuturor ciclurilor de învăţământ, precum şi îmbunătăţirea accesului la acestea, de la educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari până la învăţământul universitar;
c)promovarea convergenţei şi a reformelor coordonate în învăţământul superior;
d)consolidarea cooperării academice internaţionale şi îmbunătăţirea participării la programele de cooperare ale Uniunii Europene şi a mobilităţii studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor;
e)dezvoltarea în continuare a cadrului naţional al calificărilor pentru a îmbunătăţi transparenţa şi recunoaşterea calificărilor şi a competenţelor;
f)intensificarea cooperării pentru dezvoltarea în continuare a educaţiei şi formării profesionale, ţinând seama de bunele practici din Uniunea Europeană.
Art. 293: Cooperarea în domeniul politicii de tineret
Cooperarea în domeniul politicii de tineret sprijină Agenda 2030 şi punerea în aplicare a ODD-urilor acesteia.
Art. 294: Cooperarea în domeniul politicii de tineret
Părţile:
a)consolidează cooperarea şi schimburile în domeniile politicii de tineret şi educaţiei nonformale pentru tineri şi pentru lucrătorii de tineret;
b)facilitează participarea activă a tuturor tinerilor în cadrul societăţii;
c)sprijină mobilitatea tinerilor şi a lucrătorilor de tineret ca mijloc de promovare a dialogului intercultural şi a dobândirii de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe în afara sistemelor educaţionale formale, inclusiv pe bază de voluntariat; şi
d)promovează cooperarea dintre organizaţiile de tineret în vederea sprijinirii societăţii civile.
Art. 295: Cooperarea în domeniul culturii
(1)Părţile promovează cooperarea culturală în conformitate cu principiile consacrate în Convenţia asupra protecţiei şi promovării diversităţii expresiilor culturale, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (denumită în continuare "UNESCO") la 20 octombrie 2005, pentru a promova dialogul intercultural, diversitatea culturală, înţelegerea reciprocă şi cunoaşterea culturilor lor.
(2)Părţile iau măsurile necesare pentru a promova schimburile culturale şi pentru a încuraja iniţiativele comune în diferite domenii culturale şi pentru a face schimb de bune practici în domeniul formării şi al consolidării capacităţilor artiştilor şi profesioniştilor şi organizaţiilor din domeniul culturii.
(3)Părţile cooperează în cadrul tratatelor internaţionale multilaterale şi al organizaţiilor internaţionale, inclusiv UNESCO, pentru a sprijini diversitatea culturală şi a conserva şi valorifica patrimoniul cultural şi istoric.
Art. 296: Cooperarea în materie de politică în domeniul mass-mediei şi audiovizualului
(1)Părţile cooperează în materie de politică în domeniul mass-mediei şi audiovizualului, în special prin schimbul de informaţii şi de bune practici în ceea ce priveşte politicile în domeniul mass-mediei şi audiovizualului şi formarea jurnaliştilor şi a altor profesionişti din domeniul mass-mediei, cinematografiei şi audiovizualului.
(2)Părţile cooperează în vederea consolidării independenţei şi a profesionalismului mass-mediei, pe baza standardelor stabilite în convenţiile internaţionale aplicabile, inclusiv în convenţiile UNESCO şi ale Consiliului Europei, după caz.
(3)Părţile cooperează în materie de politică în domeniul mass-mediei şi audiovizualului în cadrul forurilor internaţionale, cum ar fi UNESCO şi OMC.
Art. 297: Cooperarea în domeniul sportului şi activităţii fizice
Părţile cooperează în domeniul sportului şi activităţii fizice pentru a încuraja un stil de viaţă sănătos, pentru a promova buna guvernanţă în cadrul valorilor sociale şi educaţionale şi pentru a combate ameninţările la adresa sportului, cum ar fi dopajul, aranjarea meciurilor, rasismul şi violenţa. Cooperarea în domeniul sportului şi activităţii fizice include schimbul de informaţii şi de bune practici, know-how-ul sportiv, gestionarea sportului şi marketingul.
Art. 298: Cooperarea în domeniul dezvoltării regionale
Părţile promovează înţelegerea reciprocă şi cooperarea bilaterală în domeniul politicii de dezvoltare regională, inclusiv metode de formulare şi de punere în aplicare a politicilor regionale, guvernanţa şi parteneriatul pe mai multe niveluri, cu un accent deosebit pe dezvoltarea zonelor defavorizate şi pe cooperarea teritorială, având ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, precum şi intensificarea schimbului de informaţii şi de experienţă între autorităţile naţionale, regionale şi locale, precum şi a participării actorilor socioeconomici şi a societăţii civile.
Art. 299: Politica regională şi cooperarea transfrontalieră
Părţile sprijină şi consolidează implicarea autorităţilor de la nivel local şi regional în cooperarea în materie de politică regională şi cooperarea transfrontalieră, pentru a promova înţelegerea reciprocă şi schimbul de informaţii, pentru a dezvolta măsuri de consolidare a capacităţilor, pentru a promova crearea unor structuri relevante şi a unui cadrul legislativ adaptat şi pentru a consolida reţelele economice şi de afaceri transfrontaliere.
Art. 300: Cooperarea transfrontalieră în alte domenii
Părţile consolidează şi încurajează dezvoltarea cooperării transfrontaliere şi în alte domenii care intră sub incidenţa prezentului acord, cum ar fi comerţul, transporturile, energia, apa, mediul, schimbările climatice, reţelele de comunicaţii, cultura, educaţia, cercetarea, turismul şi securitatea frontierelor.
Art. 301: Conectivitatea durabilă
Părţile promovează conectivitatea durabilă în regiunea Asiei Centrale şi în dincolo de aceasta. În acest scop, părţile cooperează în chestiuni de interes comun pentru a promova strategii şi iniţiative în materie de conectivitate care să fie sustenabile din punct de vedere economic, fiscal, ecologic şi social pe termen lung şi aliniate la normele şi reglementările convenite la nivel internaţional.
Art. 302: Cooperarea în domeniul apropierii legislaţiei
(1)Părţile consideră că un aspect important al consolidării legăturilor dintre Republica Kârgâză şi Uniunea Europeană este o convergenţă treptată a legislaţiei existente şi viitoare a Republicii Kârgâze cu cea a Uniunii Europene. Republica Kârgâză va urmări ca treptat legislaţia să devină compatibilă cu cea a Uniunii Europene, în domeniile convenite care fac obiectul prezentului acord.
(2)Această cooperare vizează, printre altele, dezvoltarea capacităţii administrative şi instituţionale a Republicii Kârgâze, în măsura necesară pentru punerea în aplicare a prezentului acord şi realizarea reformelor structurale şi a apropierii legislative necesare, după caz.
Art. 303: Asistenţa tehnică
Uniunea Europeană depune eforturi pentru a acorda Republicii Kârgâze asistenţă tehnică în vederea punerii în aplicare a măsurilor menţionate la articolul 302, printre altele prin intermediul:
a)schimbului de experţi;
b)furnizării de informaţii rapide, în special în domeniul legislaţiei relevante;
c)organizării de seminare;
d)unor activităţi de formare, inclusiv online.
Art. 304: Asistenţa financiară şi tehnică
(1)Pentru a atinge obiectivele prezentului acord, Republica Kârgâză poate primi asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sub formă de granturi şi împrumuturi, eventual în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii şi cu alte instituţii financiare internaţionale. Republica Kârgâză poate beneficia, de asemenea, de asistenţă tehnică.
(2)Asistenţa financiară poate fi acordată în conformitate cu instrumentele de finanţare relevante ale Uniunii Europene privind acţiunea externă. Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (32) se aplică în cazul finanţării acordate de către Uniunea Europeană.
(32)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO UE L 193, 30.7.2018, p. 1).
(3)Asistenţa financiară se bazează pe programele de acţiune anuale stabilite de Uniunea Europeană în urma consultărilor cu Republica Kârgâză.
(4)Uniunea Europeană şi Republica Kârgâză pot cofinanţa programe şi proiecte. Părţile coordonează programele şi proiectele privind cooperarea financiară şi tehnică şi fac schimb de informaţii privind toate sursele de asistenţă.
(5)Furnizarea de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene către Republica Kârgâză se bazează pe principiile eficacităţii ajutorului, astfel cum sunt prevăzute în Declaraţia de la Paris a OCDE privind eficacitatea ajutorului, adoptată la 2 martie 2005, în noul Consens european privind dezvoltarea semnat de Uniunea Europeană şi de statele sale membre la 7 iunie 2017, în rapoartele Curţii de Conturi Europene şi în învăţămintele desprinse din programele de cooperare puse în aplicare şi în desfăşurare ale Uniunii Europene în Republica Kârgâză.
Art. 305: Principii generale
(1)Părţile pun în aplicare asistenţa financiară în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare şi cooperează cu privire la asigurarea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene şi ale Republicii Kârgâze. Părţile iau măsuri eficace pentru prevenirea şi combaterea fraudei, a corupţiei şi a oricăror alte activităţi ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene şi ale Republicii Kârgâze.
(2)Fără a aduce atingere aplicării directe a articolului 308, orice alt acord sau instrument de finanţare care urmează să fie încheiat între părţi în cursul punerii în aplicare a prezentului acord prevede clauze specifice de cooperare financiară referitoare la verificări la faţa locului, inspecţii, controale şi măsuri antifraudă, inclusiv, printre altele, cele efectuate de Curtea de Conturi Europeană şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă (denumit în continuare "OLAF").
Art. 306: Coordonarea finanţatorilor
Pentru o utilizare optimă a resurselor disponibile, părţile se angajează să se asigure că Uniunea Europeană avansează contribuţii în strânsă coordonare cu contribuţiile provenite de la alte surse, ţări terţe şi instituţii financiare internaţionale. În acest scop, părţile fac periodic schimb de informaţii privind toate sursele de asistenţă. Asistenţa acordată de Uniunea Europeană poate fi cofinanţată de Republica Kârgâză.
Art. 307: Prevenire şi comunicare
(1)Atunci când execuţia fondurilor Uniunii Europene (denumite în continuare "fondurile UE") se încredinţează Republicii Kârgâze sau aceasta este un beneficiar al fondurilor UE în gestiune directă asigurată de Uniunea Europeană, autorităţile din Republica Kârgâză iau toate măsurile corespunzătoare pentru a preveni neregulile, frauda, corupţia şi orice alte activităţi ilegale în detrimentul fondurilor UE şi, după caz, al fondurilor de cofinanţare ale Republicii Kârgâze. În acest scop, Comisia Europeană şi autorităţile Republicii Kârgâze fac schimb, la cerere, de informaţii relevante.
(2)Autorităţile Republicii Kârgâze transmit Uniunii Europene informaţiile de care au luat cunoştinţă cu privire la cazuri presupuse sau reale de fraudă, corupţie, conflict de interese sau alte nereguli legate de fondurile UE. În mod similar, Uniunea Europeană transmite autorităţilor din Republica Kârgâză aceste informaţii în legătură cu fondurile de cofinanţare ale Republicii Kârgâze.
Art. 308: Cooperarea cu OLAF
(1)În cadrul prezentului acord, OLAF este autorizat să efectueze controale şi inspecţii la faţa locului pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupţie sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (33) şi cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 (34) şi (CE, Euratom) nr. 2988/95 (35) ale Consiliului.
(33)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO UE L 248, 18.9.2013, p. 1).
(34)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele şi inspecţiile la faţa locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităţilor Europene împotriva fraudei şi a altor abateri (JO CE L 292, 15.11.1996, p. 1).
(35)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (JO CE L 312, 23.12.1995, p. 1).
(2)Controalele şi inspecţiile la faţa locului sunt pregătite şi efectuate de OLAF în strânsă cooperare cu autorităţile competente din Republica Kârgâză. Funcţionarii autorităţilor competente din Republica Kârgâză pot participa la controalele şi inspecţiile la faţa locului.
(3)Dacă un operator economic se împotriveşte unui control sau unei inspecţii la faţa locului, autorităţile competente din Republica Kârgâză oferă OLAF asistenţa necesară pentru ca acesta să îşi poată îndeplini atribuţia de a efectua controale sau inspecţii la faţa locului.
(4)Autorităţile competente din Republica Kârgâză fac schimb cu OLAF, la cerere, de informaţii care ar putea fi relevante pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene.
(5)Pentru transferul şi prelucrarea datelor cu caracter personal, se aplică normele de protecţie a datelor ale părţii care efectuează transferul.
(6)OLAF poate conveni cu autorităţile competente din Republica Kârgâză asupra continuării cooperării în domeniul combaterii fraudei, inclusiv asupra încheierii unor acorduri administrative.
Art. 309: Investigarea şi urmărirea penală
Autorităţile competente din Republica Kârgâză asigură investigarea şi urmărirea penală a cazurilor presupuse şi reale de fraudă, corupţie şi orice alte activităţi ilegale în detrimentul fondurilor UE. Dacă este cazul, OLAF poate furniza autorităţilor competente din Republica Kârgâză asistenţă în îndeplinirea acestei sarcini.
Art. 310: Consiliul de cooperare
(1)Se înfiinţează un Consiliu de cooperare care urmăreşte realizarea obiectivelor prezentului acord şi supraveghează punerea în aplicare a acestuia. Consiliul examinează orice aspecte importante care decurg din prezentul acord, precum şi orice altă problemă bilaterală sau internaţională de interes comun.
(2)Consiliul de cooperare se reuneşte la intervale regulate, în mod normal în fiecare an.
(3)Consiliul de cooperare este compus din reprezentanţi ai părţilor la nivel ministerial. Consiliul de cooperare se reuneşte în toate configuraţiile necesare, cu acordul reciproc al părţilor.
(4)Consiliul de cooperare îşi stabileşte propriul regulament de procedură, precum şi regulamentul de procedură al Comitetului de cooperare.
(5)Consiliul de cooperare este prezidat, prin rotaţie, de un reprezentant al Uniunii Europene şi de un reprezentant al Republicii Kârgâze.
(6)Consiliul de cooperare are competenţa de a lua decizii şi de a formula recomandările corespunzătoare, astfel cum se prevede în prezentul acord. În cadrul domeniului de aplicare al titlurilor I, II, III, V şi VI, Consiliul de cooperare are, de asemenea, competenţa de a lua decizii şi de a formula recomandări, astfel cum convin părţile de comun acord. Deciziile sunt obligatorii pentru părţi. Consiliul de cooperare adoptă decizii şi formulează recomandări în urma finalizării procedurilor interne ale părţilor, astfel cum se prevede în legislaţia acestora.
(7)Consiliul de cooperare poate delega Comitetului de cooperare oricare dintre funcţiile sale.
Art. 311: Comitetul de cooperare
(1)Se înfiinţează un Comitet de cooperare care să asiste Consiliul de cooperare în îndeplinirea atribuţiilor sale.
(2)Comitetul de cooperare este prezidat, prin rotaţie, de un reprezentant al Uniunii Europene şi de un reprezentant al Republicii Kârgâze.
(3)Comitetul de cooperare este compus din reprezentanţi ai părţilor la nivel de înalţi funcţionari.
(4)Comitetul de cooperare se reuneşte o dată pe an sau de comun acord, la o dată şi cu o ordine de zi convenite în prealabil de către părţi, alternativ la Bruxelles şi la Bişkek. Pot fi convocate reuniuni extraordinare de comun acord, la cererea oricăreia dintre părţi.
(5)Comitetul de cooperare se poate reuni într-o configuraţie specifică pentru a aborda toate aspectele legate de titlul IV. Atunci când abordează aspecte legate de titlul IV, Comitetul de cooperare este compus din reprezentanţi ai fiecărei părţi responsabili de aspectele legate de comerţ.
(6)Comitetul de cooperare are competenţa de a adopta decizii astfel cum se prevede în prezentul acord sau în cazul în care această competenţă i-a fost delegată de Consiliul de cooperare. Deciziile sunt obligatorii pentru părţi. Comitetul de cooperare adoptă decizii şi formulează recomandări în urma finalizării procedurilor interne ale părţilor, astfel cum se prevede în legislaţia acestora. Atunci când exercită competenţe delegate, Comitetul de cooperare ia decizii în conformitate cu regulamentul de procedură al Consiliului de cooperare.
Art. 312: Subcomitete şi alte organisme
(1)Consiliul de cooperare poate înfiinţa subcomitete sau alte organisme care să asiste la îndeplinirea atribuţiilor sale şi să abordeze sarcini sau subiecte specifice. Acesta poate modifica sarcinile atribuite oricărui subcomitet sau organism ori poate dizolva un astfel de subcomitet sau alt organism.
(2)Consiliul de cooperare convine asupra mandatului subcomitetelor.
(3)Subcomitetele şi alte organisme prezintă periodic sau la cerere Comitetului de cooperare rapoarte cu privire la activităţile lor.
(4)Subcomitetele sau alte organisme se reunesc la cererea oricăreia dintre părţi sau a Comitetului de cooperare, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel.
(5)Înfiinţarea sau existenţa oricăruia dintre subcomitete şi a altor organisme nu împiedică niciuna dintre părţi să sesizeze direct Comitetul de cooperare cu privire la orice aspect.
Art. 313: Comisia parlamentară de cooperare
(1)Se înfiinţează o Comisie parlamentară de cooperare. Aceasta este un forum pentru reuniuni şi schimburi de opinii în scopul aprofundării şi consolidării relaţiilor dintre părţi.
(2)Comisia parlamentară de cooperare este formată din membri ai Parlamentului European şi din membri ai Jogorku Keneş (Consiliul Suprem) al Republicii Kârgâze.
(3)Comisia parlamentară de cooperare se reuneşte la intervale pe care le stabileşte ea însăşi.
(4)Comisia parlamentară de cooperare îşi stabileşte propriul regulament de procedură.
(5)Comisia parlamentară de cooperare este prezidată, prin rotaţie, de un reprezentant al Parlamentului European şi de un reprezentant al Jogorku Keneş (Consiliul Suprem) al Republicii Kârgâze, în conformitate cu regulamentul său de procedură.
(6)Comisia parlamentară de cooperare este informată cu privire la deciziile şi recomandările Consiliului de cooperare.
(7)Comisia parlamentară de cooperare poate adresa recomandări Consiliului de cooperare.
Art. 314: Participarea societăţii civile
În vederea informării şi consultării societăţii civile cu privire la punerea în aplicare a prezentului acord, astfel cum se prevede la articolul 6, părţile pot înfiinţa un organism specific în acest scop, în conformitate cu procedura definită la articolul 312.
Art. 315: Aplicarea teritorială
(1)Prezentul acord se aplică:
a)teritoriilor în care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în condiţiile stabilite în aceste Tratate; şi
b)teritoriului Republicii Kârgâze.
Trimiterile la "teritoriu" din prezentul acord se interpretează în acest sens, cu excepţia dispoziţiilor contrare exprese.
Trimiterile la "teritoriu" din prezentul acord includ spaţiul aerian şi marea teritorială, astfel cum se prevede în Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării încheiată la Montego Bay la 10 decembrie 1982.
(2)În privinţa dispoziţiilor prezentului acord referitoare la cooperarea vamală, prezentul acord se aplică, de asemenea, în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, acelor zone ale teritoriului vamal al Uniunii menţionate la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (36), care nu intră sub incidenţa alineatului (1) primul paragraf litera (a) din prezentul articol.
(36)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
Art. 316: Îndeplinirea obligaţiilor
(1)Părţile iau toate măsurile generale sau specifice necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile care le revin în temeiul prezentului acord.
(2)Dacă oricare dintre părţi consideră că cealaltă parte nu şi-a îndeplinit oricare dintre obligaţiile care îi revin în temeiul titlului IV, se aplică mecanismele specifice prevăzute în titlul respectiv.
(3)Dacă oricare dintre părţi consideră că cealaltă parte nu şi-a îndeplinit oricare dintre obligaţiile care sunt descrise ca elemente esenţiale ale prezentului acord la articolele 2 şi 11, aceasta poate lua măsurile corespunzătoare. În sensul prezentului alineat, "măsurile corespunzătoare" pot include suspendarea, parţială sau totală, a prezentului acord.
(4)Dacă oricare dintre părţi consideră că cealaltă parte nu şi-a îndeplinit oricare dintre obligaţiile din prezentul acord, cu excepţia celor care intră sub incidenţa alineatelor (2) şi (3) din prezentul articol, aceasta notifică cealaltă parte. Părţile organizează consultări sub auspiciile Consiliului de cooperare în vederea găsirii unei soluţii reciproc acceptabile. În cazul în care Consiliul de cooperare nu ajunge la o soluţie reciproc acceptabilă pentru ambele părţi, partea care a transmis notificarea poate lua măsurile corespunzătoare. În sensul prezentului alineat, "măsurile corespunzătoare" pot include doar suspendarea titlului I, II, III, V sau VI ori a prezentului titlu.
(5)Măsurile corespunzătoare menţionate la alineatele (3) şi (4) se iau cu respectarea deplină a dreptului internaţional şi trebuie să fie proporţionale cu neîndeplinirea obligaţiilor care decurg din prezentul acord. Trebuie să se acorde prioritate măsurilor care perturbă cel mai puţin funcţionarea prezentului acord.
Art. 317: Excepţii privind securitatea
Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează:
a)ca impunând unei părţi obligaţia de a furniza sau de a oferi acces la orice informaţie a cărei divulgare este considerată de partea respectivă contrară intereselor sale esenţiale în domeniul securităţii; sau
b)ca împiedicând o parte să întreprindă o acţiune pe care partea respectivă o consideră necesară pentru protecţia intereselor sale esenţiale în domeniul securităţii fiind:
(i)legată de producerea sau traficul de arme, muniţii şi material de război, precum şi de traficul şi tranzacţiile cu alte produse şi materiale, servicii şi tehnologii şi de activităţile economice, efectuate direct sau indirect, în scopul aprovizionării unei unităţi militare;
(ii)legată de materialele fisionabile şi fuzionabile ori materialele din care sunt obţinute acestea; sau
(iii)întreprinsă pe timp de război sau în alte situaţii de urgenţă în relaţiile internaţionale; sau
c)ca împiedicând o parte să întreprindă o acţiune în scopul de a-şi îndeplini obligaţiile internaţionale care îi revin în temeiul Cartei ONU pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale.
Art. 318: Intrarea în vigoare şi aplicarea cu titlu provizoriu
(1)Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni următoare datei la care părţile şi-au notificat reciproc finalizarea procedurilor interne necesare în acest scop.
(2)În pofida alineatului (1), părţile pot aplica prezentul acord, integral sau parţial, cu titlu provizoriu, în conformitate cu procedurile lor interne respective. Aplicarea cu titlu provizoriu începe în prima zi a celei de a doua luni următoare datei la care Uniunea Europeană şi Republica Kârgâză şi-au notificat reciproc următoarele:
a)în cazul Uniunii Europene: finalizarea procedurilor interne necesare în acest scop, indicând părţile din acord care se aplică cu titlu provizoriu; şi
b)în cazul Republicii Kârgâze: finalizarea procedurilor interne necesare în acest scop, confirmând acordul său cu privire la părţile din acord care se aplică cu titlu provizoriu.
(3)Oricare dintre părţi poate notifica în scris celeilalte părţi intenţia sa de a pune capăt aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord. O astfel de încetare produce efecte din prima zi a celei de a doua luni care urmează notificării respective.
(4)În sensul aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord, termenul "intrarea în vigoare a prezentului acord" înseamnă data aplicării cu titlu provizoriu. Consiliul de cooperare şi alte organisme înfiinţate în temeiul prezentului acord îşi pot exercita funcţiile în timpul aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord, în măsura în care aceste funcţii sunt necesare pentru a asigura aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord. Orice decizii adoptate în exercitarea funcţiilor acestora încetează să mai producă efecte în cazul în care aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord încetează în temeiul alineatului (3).
(5)În cazul în care, în conformitate cu alineatul (2), părţile aplică o dispoziţie a prezentului acord înainte de intrarea în vigoare a acestuia, orice trimitere la data de intrare în vigoare a prezentului acord care figurează într-o astfel de dispoziţie se înţelege ca desemnând data de la care părţile convin să aplice dispoziţia respectivă cu titlu provizoriu în conformitate cu alineatul (2).
(6)Notificările efectuate în conformitate cu prezentul articol se transmit, în ceea ce priveşte Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene şi, în ceea ce priveşte Republica Kârgâză, Ministerului Afacerilor Externe.
Art. 319: Alte acorduri
(1)Acordul de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Kârgâză, pe de altă parte, care a fost semnat la Bruxelles la 9 februarie 1995 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1999, se abrogă şi se înlocuieşte cu prezentul acord.
(2)Trimiterile la acordul menţionat la alineatul (1) în toate celelalte acorduri dintre părţi se interpretează ca trimiteri la prezentul acord.
(3)Părţile pot completa prezentul acord prin încheierea de acorduri specifice în orice domeniu de cooperare care intră sub incidenţa prezentului acord. Astfel de acorduri specifice fac parte integrantă din relaţiile bilaterale globale reglementate de prezentul acord şi fac obiectul unui cadru instituţional comun stabilit în prezentul acord.
Art. 320: Anexe, protocoale şi note de subsol
Anexele, protocoalele şi notele de subsol la prezentul acord constituie parte integrantă a acestuia.
Art. 321: Aderarea unor noi state membre la Uniunea Europeană
(1)Uniunea Europeană va informa Republica Kârgâză cu privire la orice cerere de aderare a unei ţări terţe la Uniunea Europeană.
(2)Uniunea Europeană notifică Republicii Kârgâze intrarea în vigoare a oricărui tratat privind aderarea unei ţări terţe la Uniunea Europeană (denumit în continuare "Tratatul de aderare").
(3)Un nou stat membru al Uniunii Europene aderă la prezentul acord în conformitate cu condiţiile stabilite de Consiliul de cooperare. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel la alineatul (4), aderarea produce efecte de la data aderării noului stat membru la Uniunea Europeană, iar prezentul acord se modifică printr-o decizie a Consiliului de cooperare de stabilire a condiţiilor de aderare.
(4)Titlul IV se aplică între noul stat membru al Uniunii Europene şi Republica Kârgâză de la data aderării acestui nou stat membru la Uniunea Europeană.
(5)Pentru a facilita punerea în aplicare a alineatului (4) din prezentul articol, de la data semnării Tratatului de aderare, Comitetul de cooperare, în configuraţia sa "Comerţ", examinează efectele aderării asupra prezentului acord. Comitetul de cooperare decide cu privire la modificările tehnice necesare ale anexelor 8-A, 8-C şi 9 la prezentul acord, precum şi cu privire la alte ajustări sau măsuri tranzitorii necesare. Orice decizie a Comitetului de cooperare intră în vigoare la data aderării noului stat membru la Uniunea Europeană.
Art. 322: Drepturile private
Nicio dispoziţie a prezentului acord nu se interpretează ca acordând drepturi sau impunând obligaţii asupra persoanelor, altele decât cele constituite între părţi în temeiul dreptului internaţional public, nici ca permiţând invocarea directă a prezentului acord în sistemele juridice interne ale părţilor.
Art. 323: Accesul public la documentele oficiale
Prezentul acord nu aduc atingere aplicării legislaţiei relevante a părţilor privind accesul public la documente.
Art. 325: Definiţia părţilor
În sensul prezentului acord, termenul "părţi" înseamnă Uniunea Europeană, sau statele membre ale acesteia, ori Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, în conformitate cu competenţele care le revin, pe de o parte, şi Republica Kârgâză, pe de altă parte.
Art. 326: Denunţare
Oricare dintre părţi poate notifica celeilalte părţi, printr-o notificare scrisă transmisă pe cale diplomatică, intenţia sa de a denunţa prezentul acord. Denunţarea intră în vigoare la şase luni de la data primirii notificării.
Art. 327: Texte autentice
Prezentul acord este întocmit în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, irlandeză, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză, kârgâză şi rusă, fiecare dintre aceste texte fiind în egală măsură autentic.
-****-
DREPT PENTRU CARE, subsemnaţii plenipotenţiari, pe deplin autorizaţi în acest scop, au semnat prezentul acord.
[Semnături olografe] |
ANEXA 2:TAXE, IMPOZITE SAU ALTE IMPUNERI LA EXPORT
Codul SA | Descriere | Nivelul taxei |
1206 00 100 0 | - destinate însămânţării | 10 %, dar nu mai puţin de 15 EUR/1 000 kg |
1206 00 910 0 | - - decorticate; în coji cu dungi albe sau gri | 10 %, dar nu mai puţin de 15 EUR/1 000 kg |
1206 00 990 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 15 EUR/1 000 kg |
2505 10 000 0 | nisipuri silicioase şi nisipuri cuarţoase | 50%, dar nu mai puţin de 100 EUR/1 000 kg |
2505 90 000 0 | altele | 50%, dar nu mai puţin de 100 EUR/1 000 kg |
2506 10 000 0 | - - cuarţ | 50%, dar nu mai puţin de 100 EUR/1 000 kg |
2514 00 000 0 | Ardezie, chiar degroşată sau simplu debitată prin tăiere cu ferăstrăul sau prin alt procedeu, în blocuri sau în plăci de formă pătrată sau dreptunghiulară | 50%, dar nu mai puţin de 100 EUR/1 000 kg |
2515 11 000 0 | - - brute sau degroşate | 100%, dar nu mai puţin de 50 EUR/1 000 kg |
2515 12 000 0 | - - simplu debitate, prin tăiere cu ferăstrăul sau prin alt procedeu, în blocuri sau în plăci de formă pătrată sau dreptunghiulară | 100%, dar nu mai puţin de 50 EUR/1 000 kg |
2515 20 000 0 | - ecausin şi alte pietre calcaroase pentru cioplit sau pentru construcţii; alabastru | 30%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
2516 11 000 0 | - granit: - - brut sau degroşat | 30%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
2516 12 000 0 | - granit: - - simplu debitat, cu ferăstrăul sau prin alte procedee, în blocuri sau plăci de formă pătrată sau dreptunghiulară | 30%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
2516 90 000 0 | - alte pietre pentru cioplit sau pentru construcţii | 30%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
2518 10 000 0 | - dolomită necalcinată, nesinterizată, denumită "crudă" | 30%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
2521 00 000 0 | Piatră de var pentru furnale; piatră de var şi alte roci calcaroase de tipul celor folosite pentru fabricarea varului sau a cimentului | 30%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
2601 11 000 0 | - - neaglomerate | 30%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
2601 12 000 0 | - - aglomerate | 30%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
2603 00 000 0 | Minereuri de cupru şi concentratele lor | 30%, dar nu mai puţin de 100 EUR/1 000 kg |
2604 00 000 0 | Minereuri de nichel şi concentratele lor | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2605 00 000 0 | Minereuri de cobalt şi concentratele lor | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2606 00 000 0 | Minereuri de aluminiu şi concentratele lor | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2607 00 000 1 | - cu un conţinut de plumb de minimum 45% în greutate | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2607 00 000 9 | - altele | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2608 00 000 0 | Minereuri de zinc şi concentratele lor | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2609 00 000 0 | Minereuri de staniu şi concentratele lor | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2610 00 000 0 | Minereuri de crom şi concentratele lor | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2611 00 000 0 | Minereuri de tungsten şi concentratele lor | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2613 10 000 0 | - prăjite | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2613 90 000 0 | - altele | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2616 90 000 0 | - altele | 30%, dar nu mai puţin de 100 EUR/1 000 kg |
2617 10 000 0 | - minereuri de antimoniu şi concentratele lor | 25%, dar nu mai puţin de 60 EUR/1 000 kg |
2617 90 000 0 | - altele | 50%, dar nu mai puţin de 100 EUR/1 000 kg |
2709 00 100 9 | - - altele | 5% |
2709 00 900 1 | - - densitatea ţiţeiului la 20 oC este mai mare de 887,6 kg/m3, dar nu mai mare de 994 kg/m3cu un conţinut de sulf de minimum 0,015% şi maximum 3,47% în greutate | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă (*****) |
2709 00 900 2 | - - densitatea ţiţeiului la 20 oC este de minimum 694,7 kg/m3, dar nu mai mare de 980 kg/m3cu un conţinut de sulf de minimum 0,04% şi maximum 5% în greutate | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2709 00 900 3 | - - densitatea ţiţeiului la 20 oC este de minimum 694,7 kg/m3, dar nu mai mare de 887,6 kg/m3cu un conţinut de sulf de minimum 0,04% şi maximum 1,5% în greutate | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2709 00 900 4 | - - - densitatea ţiţeiului la 20 oC este de minimum 750 kg/m3, dar nu mai mare de 900 kg/m3cu un conţinut de sulf de minimum 4% în greutate | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2709 00 900 9 | - - - altele | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 12 411 0 | - - - - - - - - - - cu cifra octanică (COR) sub 80 | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 12 412 0 | - - - - - - - - - - cu cifra octanică (COR) de minimum 80, dar sub 92 | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 12 413 0 | - - - - - - - - - - cu cifra octanică (COR) de minimum 92 | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 12 419 0 | - - - - - - - - - altele | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 12 450 0 | - - - - - - - - cu cifra octanică (COR) de minimum 95, dar sub 98 | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 12 490 0 | - - - - - - - - cu cifra octanică (COR) de minimum 98 | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 12 510 0 | - - - - - - - - cu cifra octanică (COR) sub 98 | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 12 590 0 | - - - - - - - - cu cifra octanică (COR) de minimum 98 | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 19 421 0 | - - - - - - - - vară | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 19 422 0 | - - - - - - - - iarnă | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 19 460 0 | - - - - - - cu un conţinut de sulf de peste 0,05%, dar de maximum 0,2% în greutate | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 19 510 9 | - - - - - - altele | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 19 550 9 | - - - - - - altele | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 19 620 9 | - - - - - - - altele | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 19 710 0 | - - - - - destinate a fi supuse unui tratament specific | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 19 980 0 | - - - - - - alte uleiuri lubrifiante şi alte uleiuri | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
2710 99 000 0 | - - altele | a se vedea nota de subsol (*****) pentru formulă |
4101 20 100 0 | - - piei proaspete | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4101 20 300 0 | - - piei sărate umed | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4101 20 500 0 | - - uscate sau sărate uscat | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4101 20 800 0 | - - altele | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4101 50 100 0 | - - proaspete | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4101 50 300 0 | - - sărate umed | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4101 50 500 0 | - - uscate sau sărate uscat | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4101 50 900 0 | - - altele | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4101 90 000 0 | - altele, inclusiv crupoanele, semicrupoanele şi flancurile | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4102 10 100 0 | - - de miel | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4102 10 900 0 | - - altele | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4102 21 000 0 | - - piclate | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4102 29 000 0 | - - altele | 20%, dar nu mai puţin de 200 EUR/1 000 kg |
4104 11 100 0 | - - - piei întregi de bovine (inclusiv de bivoli) cu o suprafaţă unitară de maximum 28 picioare pătrate (2,6 m2) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 11 510 0 | - - - - - piei întregi cu o suprafaţă unitară de peste 28 picioare pătrate (2,6 m2) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 11 590 0 | - - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 11 900 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 19 100 0 | - - - piei întregi de bovine (inclusiv de bivoli) cu o suprafaţă unitară de maximum 28 picioare pătrate (2,6 m2) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 19 510 0 | - - - - - piei întregi cu o suprafaţă unitară de peste 28 picioare pătrate (2,6 m2) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 19 590 0 | - - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 19 900 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 41 190 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 41 510 0 | - - - - - piei întregi cu o suprafaţă unitară de peste 28 picioare pătrate (2,6 m2) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 41 590 0 | - - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 41 900 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 49 190 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 49 510 0 | - - - - - piei întregi, cu o suprafaţă unitară de peste 28 picioare pătrate (2,6 m2) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 49 590 0 | - - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4104 49 900 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4105 10 000 0 | - în stare umedă (inclusiv pielea tăbăcită cu crom, wet-blue) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4105 30 900 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4106 21 000 0 | - în stare umedă (inclusiv pielea tăbăcită cu crom, wet-blue) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4106 22 900 0 | - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4106 40 900 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 11 110 0 | - - - - piele box de viţel (box-calf) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 11 190 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 11 900 0 | - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 12 110 0 | - - - - piele box de viţel (box-calf) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 12 190 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 12 910 0 | - - - - de bovine (inclusiv de bivoli) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 12 990 0 | - - - - de ecvidee | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 19 100 0 | - - - piei întregi de bovine (inclusiv de bivoli), cu o suprafaţă unitară de maximum 28 picioare pătrate (2,6 m2) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 19 900 0 | - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 91 100 0 | - - - pentru tălpi | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 91 900 0 | - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 92 100 0 | - - - de bovine (inclusiv de bivoli) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 92 900 0 | - - - de ecvidee | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 99 100 0 | - - - de bovine (inclusiv de bivoli) | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4107 99 900 0 | - - - de ecvidee | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4112 00 000 0 | Piei prelucrate după tăbăcire sau după uscare şi piei pergamentate, de ovine, epilate, chiar şpăltuite, altele decât cele de la poziţia 4114 | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4113 10 000 0 | - de caprine | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4113 90 000 0 | - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4114 10 100 0 | - - piei tăbăcite în grăsimi, de ovine | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4114 10 900 0 | - - piei tăbăcite în grăsimi, de alte animale | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4114 20 000 0 | - piei lăcuite sau lăcuite stratificate; piei metalizate | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4115 10 000 0 | - piele reconstituită pe bază de piele sau de fibre de piele, sub formă de plăci, foi sau benzi, chiar rulate | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4115 20 000 0 | - resturi sau alte deşeuri de piele sau de piele prelucrată sau de piele reconstituită, neutilizabile pentru fabricarea unor articole din piele; praf, pudră şi făină de piele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
4707 10 000 0 | - hârtii sau carton kraft nealbite sau hârtie sau cartoane ondulate | 10%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
4707 20 000 0 | - alte hârtii sau cartoane obţinute în principal din pastă chimică albită, necolorate în masă | 10%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
4707 30 100 0 | - - numere vechi sau nevândute de ziare, reviste, anuare telefonice, broşuri şi imprimate publicitare | 10%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
4707 30 900 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
4707 90 100 0 | - - altele, inclusiv deşeurile netriate | 10%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
4707 90 900 0 | - - altele, inclusiv deşeurile triate | 10%, dar nu mai puţin de 70 EUR/1 000 kg |
5101 11 000 0 | - - lână tunsă | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5101 19 000 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5101 21 000 0 | - - lână tunsă | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5101 29 000 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5101 30 000 0 | - carbonizată | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5102 20 000 0 | - păr grosier | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5103 10 100 0 | - - necarbonizate | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5103 10 900 0 | - - carbonizate | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5103 20 000 0 | - alte deşeuri de lână sau de păr fin de animale | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5103 30 000 0 | - deşeuri de păr grosier de animale | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5104 00 000 0 | Destrămătură de lână sau de păr fin sau grosier de animale | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5105 10 000 0 | - lână cardată | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5105 21 000 0 | - - "lână pieptănată în vrac" | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5105 29 000 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5105 39 000 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5105 40 000 0 | - păr grosier, pieptănat sau cardat | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5106 10 100 0 | - - nealbite | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5106 10 900 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5106 20 100 0 | - - cu un conţinut de lână şi de păr fin de animale de minimum 85% din greutate | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5106 20 910 0 | - - - nealbite | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5106 20 990 0 | - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5107 10 100 0 | - - nealbite | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5107 10 900 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5107 20 100 0 | - - - nealbite | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5107 20 300 0 | - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5107 20 510 0 | - - - - nealbite | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5107 20 590 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5107 20 910 0 | - - - - nealbite | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5107 20 990 0 | - - - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5108 10 100 0 | - - nealbite | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5108 10 900 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5108 20 100 0 | - - nealbite | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
5108 20 900 0 | - - altele | 10%, dar nu mai puţin de 90 EUR/1 000 kg |
7106 91 000 9 | - - - altele | 25% |
7106 92 000 0 | - - semiprelucrate | 25% |
7108 12 000 9 | - - - altele | 25% |
7108 13 800 0 | - - - altele | 15% |
7108 20 000 9 | - - altele | 15% |
7118 90 000 0 | - altele | 25% |
7204 10 000 0 | - deşeuri şi resturi de fontă | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 21 100 0 | - - - cu un conţinut de nichel de minimum 8% din greutate | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 21 900 0 | - - - altele | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 29 000 0 | - - altele | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 30 000 0 | - deşeuri şi resturi de fier sau de oţel cositorit | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 41 100 0 | - - - deşeuri de aşchiere, şpan, deşeuri de măcinare, pilitură | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 41 910 0 | - - - - sub formă de baloturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 41 990 0 | - - - - altele | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 49 100 0 | - - - fragmentate | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 49 300 0 | - - - - sub formă de baloturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 49 900 0 | - - - - altele | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7204 50 000 0 | - deşeuri lingotate | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7404 00 100 0 | - de cupru rafinat | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7404 00 910 0 | - - pe bază de cupru-zinc (alamă) | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7404 00 990 0 | - - altele | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7503 00 100 0 | - din nichel nealiat | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7503 00 900 0 | - din aliaje de nichel | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7602 00 110 0 | - - deşeuri de aşchiere, şpan, deşeuri de măcinare, pilitură; deşeuri de foi şi de benzi subţiri, colorate, acoperite sau lipite între ele, cu o grosime de maximum 0,2 mm (fără suport) | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7602 00 190 0 | - - altele (inclusiv rebuturile de fabricaţie) | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7602 00 900 0 | - resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7802 00 000 0 | Deşeuri şi resturi de plumb | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
7902 00 000 0 | Deşeuri şi resturi din zinc | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8101 97 000 0 | - - deşeuri şi resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8102 97 000 0 | - - deşeuri şi resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8103 30 000 0 | - deşeuri şi resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8104 20 000 0 | - deşeuri şi resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8105 30 000 0 | - deşeuri şi resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8106 00 100 0 | - Bismut sub formă brută; deşeuri şi resturi; pulberi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8107 30 000 0 | - deşeuri şi resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8108 30 000 0 | - deşeuri şi resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
8109 30 000 0 | - deşeuri şi resturi | 15%, dar nu mai puţin de 150 USD/1 000 kg |
(*****)
Formula pentru taxele la export pentru ţiţei | |
în cazul în care preţurile mondiale (W.p.) ale ţiţeiului sunt: | Nivelul taxei |
<= 109,5 USD/t | 0 |
> 109,5, dar <= 146 USD/t | <= 0,35 (W.p. - 109,5) USD/t |
> 146, dar <= 182,5 USD/t | <= 12,78 USD/t +0,45 (W.p. - 146) USD/t |
> 182,5 USD/t | <= 29,2 USD/t +0,65 (W.p. - 182,5) USD/t |
ANEXA 8A:INDICAŢII GEOGRAFICE - LEGISLAŢIA PĂRŢILOR ŞI ELEMENTE PENTRU ÎNREGISTRARE ŞI CONTROL
SECŢIUNEA A:LEGISLAŢIA PĂRŢILOR
Legislaţia Republicii Kârgâze
- Codul civil al Republicii Kârgâze (partea II secţiunea V şi actele de punere în aplicare a acestuia (1));
(1)"Erkin Too" 27.02.1998, N 18-25; "Vedomosti Jogorku Kenesha Kyrgyzskoi Respubliki", 1998, N6, p. 226.
- Legea Republicii Kârgâze privind mărcile, mărcile de serviciu şi denumirile de origine ale mărfurilor şi actele de punere în aplicare a acesteia (2).
(2)"Vedomosti Jogorku Kenesha Kyrgyzskoi Respubliki", 1998, N 3, p. 68; "Erkin Too" 28.01.1998, N 8-9; "Normativnye akty Kyrgyzskoi Respubliki", 1998, N 2; "Normativnye akty Kyrgyzskoi Respubliki", 02.2008, N 7.
Legislaţia Uniunii Europene
- Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare şi actele de punere în aplicare a acestuia (3);
(3)JO UE L 343, 14.12.2012, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (4), în special articolele 92-111 privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice, şi actele de punere în aplicare a acestuia;
(4)JO UE L 347, 20.12.2013, p. 671.
- Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (5) şi actele de punere în aplicare a acestuia;
(5)JO UE L 39, 13.2.2008, p. 16.
- Regulamentul (UE) 2019/787 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2019 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi etichetarea altor produse alimentare, protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, utilizarea alcoolului etilic şi a distilatelor de origine agricolă în băuturile alcoolice, şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 (6);
(6)JO UE L 130, 17.5.2019, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (7) şi actele de punere în aplicare a acestuia.
(7)JO UE L 84, 20.3.2014, p. 14.
SECŢIUNEA B:ELEMENTE PENTRU ÎNREGISTRAREA ŞI CONTROLUL INDICAŢIILOR GEOGRAFICE
- un registru în care sunt enumerate indicaţiile geografice protejate pe teritoriul respectiv;
- o procedură administrativă prin care se verifică dacă indicaţiile geografice identifică un produs ca fiind originar de pe un teritoriu, dintr-o regiune sau dintr-o localitate a uneia dintre părţi, atunci când o anumită calitate, reputaţia sau o altă caracteristică a produsului poate fi atribuită în mod esenţial originii geografice a acestuia;
- o cerinţă ca o denumire înregistrată să corespundă unuia sau mai multor produse specifice pentru care s-a stabilit un caiet de sarcini care poate fi modificat numai printr-o procedură administrativă adecvată;
- dispoziţii de control care se aplică producţiei;
- asigurarea respectării protecţiei denumirilor înregistrate, prin măsuri administrative adecvate luate de autorităţile publice;
- norme juridice care prevăd că o denumire înregistrată poate fi utilizată de orice persoană fizică sau juridică care comercializează produse conforme cu specificaţia corespunzătoare;
- dispoziţii privind înregistrarea, care pot include refuzarea înregistrării, a termenilor omonimi sau parţial omonimi cu termeni înregistraţi, cu termeni din limbajul cotidian utilizaţi ca denumiri comune pentru produse şi cu termeni care cuprind sau includ denumiri de soiuri de plante şi de rase de animale; aceste dispoziţii trebuie să ia în considerare interesele legitime ale tuturor părţilor interesate;
- norme privind relaţia dintre indicaţiile geografice şi mărcile comerciale, care să prevadă o exceptare limitată de la drepturile conferite în temeiul dreptului mărcilor, în sensul că existenţa unei mărci anterioare nu este un motiv care să împiedice înregistrarea şi utilizarea unei denumiri ca indicaţie geografică înregistrată, cu excepţia cazului în care, având în vedere notorietatea mărcii şi durata de timp în care aceasta fost utilizată, consumatorii ar fi induşi în eroare de înregistrarea şi utilizarea indicaţiei geografice pentru produse care nu sunt acoperite de marcă;
- dreptul oricărui producător stabilit în regiunea geografică care se supune sistemului de control de a produce produsul etichetat cu denumirea protejată, cu condiţia să respecte caietul de sarcini al produsului;
- o procedură de opoziţie prin care se pot lua în considerare interesele legitime ale utilizatorilor anteriori ai denumirilor, indiferent dacă acestea sunt protejate sau nu sub formă de proprietate intelectuală.
ANEXA 8B:CRITERII PENTRU PROCEDURA DE OPOZIŢIE
1.În procedura de opoziţie se includ următoarele elemente:
a)lista denumirilor, cu transcrierea corespunzătoare în caractere latine sau kârgâze;
b)tipul produsului;
c)o invitaţie:
(i)în cazul Uniunii Europene, adresată oricărei persoane fizice sau juridice, cu excepţia celor stabilite sau rezidente în Republica Kârgâză; sau
(ii)în cazul Republicii Kârgâze, adresată oricărei persoane fizice sau juridice, cu excepţia celor stabilite sau rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene,
care are un interes legitim, de a prezenta obiecţii cu privire la protecţia unei indicaţii geografice prin depunerea unei declaraţii motivate corespunzător.
2.Declaraţiile de opoziţie menţionate la punctul 3 trebuie să parvină Comisiei Europene sau Republicii Kârgâze în termen de două luni de la data publicării notei de informare.
3.Declaraţiile de opoziţie sunt admisibile numai dacă sunt primite în termenul prevăzut la punctul 2 şi:
a)în cazul în care demonstrează că protecţia denumirii propuse:
(i)ar intra în conflict cu denumirea unui soi de plante, inclusiv cu denumirea unui soi de struguri de vinificaţie sau a unei rase de animale, şi, în consecinţă, ar putea induce consumatorul în eroare cu privire la adevărata origine a produsului;
(ii)ar fi o denumire omonimă, care lasă consumatorului impresia greşită că produsele sunt originare dintr-un alt teritoriu;
(iii)având în vedere reputaţia şi renumele unei mărci, precum şi intervalul de timp în care a fost utilizată, ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata identitate a produsului sau
(iv)ar periclita existenţa unei denumiri total sau parţial identice sau a unei mărci sau a unor produse comercializate în mod legal timp de cel puţin cinci ani înainte de data publicării actului de opoziţie; sau
b)oferă detalii care indică faptul că denumirea pentru care se are în vedere protecţia şi înregistrarea este generică.
4.Criteriile enumerate la punctul 3 sunt evaluate de autorităţile competente şi în raport cu teritoriile respective ale părţii în cauză, care, în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, se referă numai la teritoriul sau teritoriile în care aceste drepturi sunt protejate.
ANEXA 8C:INDICAŢII GEOGRAFICE PENTRU PRODUSELE CARE URMEAZĂ SĂ FIE PROTEJATE
SECŢIUNEA A:INDICAŢII GEOGRAFICE PENTRU PRODUSELE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ CARE URMEAZĂ SĂ FIE PROTEJATE ÎN REPUBLICA KÂRGÂZĂ
1.Lista produselor agricole şi alimentare altele decât vinurile, băuturile spirtoase şi vinurile aromatizate
2.Lista de băuturi spirtoase
3.Lista de vinuri
SECŢIUNEA B:INDICAŢII GEOGRAFICE PENTRU PRODUSELE DIN REPUBLICA KÂRGÂZĂ CARE URMEAZĂ SĂ FIE PROTEJATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
- XXX
- XXX
ANEXA 9:ACHIZIŢII PUBLICE
SECŢIUNEA 1:ENTITĂŢI GUVERNAMENTALE CENTRALE
Praguri:
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă şi sub rezerva notelor la prezenta secţiune şi a notelor generale din secţiunea 5, capitolul 9 se aplică entităţilor contractante ale părţilor enumerate în subsecţiunile A şi B din prezenta secţiune în cazul în care valoarea achiziţiei este egală sau mai mare decât următoarele praguri:
(a)130 000 drepturi speciale de tragere (DST) pentru toate mărfurile;
(b)130 000 DST pentru serviciile specificate în secţiunea 4;
(c)5 000 000 DST pentru toate serviciile de construcţii enumerate în diviziunea 51 din CPC ONU.
SUBSECŢIUNEA A:UNIUNEA EUROPEANĂ
1.Entităţi vizate:
(a)ENTITĂŢI ALE UNIUNII EUROPENE
Consiliul Uniunii Europene
Comisia Europeană
Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE)
(b)AUTORITĂŢI CONTRACTANTE ALE STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
BELGIA
(i)Federale Overheidsdiensten (Services publics federaux):
FOD Kanselarij van de Eerste Minister (SPF Chancellerie du Premier Ministre)
FOD Kanselarij Personeel en Organisatie (SPF Personnel et Organisation)
FOD Budget en Beheerscontrole (SPF Budget et Controle de la Gestion)
FOD Informatie- en Communicatietechnologie (Fedict) (SPF Technologie de l'Information et de la Communication (Fedict))
FOD Buitenlandse Zaken, Buitenlandse Handel en Ontwikkelingssamenwerking (SPF Affaires etrangeres, Commerce exterieur et Cooperation au Developpement)
FOD Financien (SPF Finances)
FOD Mobiliteit en Vervoer (SPF Mobilite et Transports)
FOD Werkgelegenheid, Arbeid en sociaal overleg (SPF Emploi, Travail et Concertation sociale)
FOD Sociale Zekerheid en Openbare Instellingen van sociale Zekerheid (SPF Securite Sociale et Institutions publiques de Securite Sociale)
FOD Volksgezondheid, Veiligheid van de Voedselketen en Leefmilieu (SPF Sante publique, Securite de la Chaîne alimentaire et Environnement)
FOD Justitie (SPF Justice)
FOD Economie, KMO, Middenstand en Energie (SPF Economie, PME, Classes moyennes et Energie)
Programmatorische Overheidsdienst Maatschappelijke Integratie, Armoedsbestrijding en sociale Economie (Service public de Programmation Integration sociale, Lutte contre la pauvrete et Economie sociale)
Programmatorische federale Overheidsdienst Duurzame Ontwikkeling (Service public federal de Programmation Developpement durable)
Programmatorische federale Overheidsdienst Wetenschapsbeleid (Service public federal de Programmation Politique scientifique)
(ii)Regie der Gebouwen (Regie des Bâtiments):
Rijksinstituut voor de sociale Verzekeringen der Zelfstandigen (Institut national d'Assurance sociales pour travailleurs independants)
Rijksinstituut voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekering (Institut national d'Assurance Maladie-Invalidite)
Rijksdienst voor Pensioenen (Office national des Pensions)
Hulpkas voor Ziekte-en Invaliditeitsverzekering (Caisse auxiliaire d'Assurance Maladie-Invalidite)
Fonds voor Beroepsziekten (Fond des Maladies professionnelles)
Rijksdienst voor Arbeidsvoorziening (Office national de l'Emploi)
De Post (La Poste) (1)
(1)Activităţi poştale conform legii din 24 decembrie 1993.
BULGARIA
CEHIA
Ministerstvo dopravy (Ministerul Transporturilor)
Ministerstvo financi (Ministerul de Finanţe)
Ministerstvo kultury (Ministerul Culturii)
Ministerstvo pro mistni rozvoj (Ministerul Dezvoltării Regionale)
Ministerstvo prace a socialnich veci (Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale)
Ministerstvo prumyslu a obchodu (Ministerul Industriei şi Comerţului)
Ministerstvo spravedlnosti (Ministerul Justiţiei)
Ministerstvo skolstvi, mladeze a telovychovy (Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sporturilor)
Ministerstvo zahranicnich veci (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministerstvo zdravotnictvi (Ministerul Sănătăţii)
Ministerstvo zemedelstvi (Ministerul Agriculturii)
Ministerstvo zivotniho prostredi (Ministerul Mediului)
Poslanecka snemovna PCR (Camera Deputaţilor din Parlamentul Republicii Cehe)
Senat PCR (Senatul Parlamentului Republicii Cehe)
Kancelar prezidenta (Cancelaria Prezidenţială)
Cesky statisticky urad (Biroul Ceh de Statistică)
Cesky urad zememericsky a katastralni (Oficiul Ceh pentru Topografie, Cartografie şi Cadastru)
Urad prumysloveho vlastnictvi (Biroul de Proprietate Industrială)
Urad pro ochranu osobnich udaju (Oficiul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal)
Ceska akademie ved (Academia de Ştiinţe a Republicii Cehe)
Cesky bansky urad (Autoritatea Minieră din Republica Cehă)
Urad pro ochranu hospodarske souteze (Oficiul pentru Protecţia Concurenţei)
Sprava statnich hmotnych rezerv (Administraţia Rezervelor Materiale de Stat)
Statni urad pro jadernou bezpecnost (Oficiul Ceh pentru Siguranţa Nucleară)
Energeticky regulacni urad (Oficiul de Reglementare în domeniul Energiei)
Urad vlady Ceske republiky (Oficiul Guvernului Republicii Cehe)
Ustavni soud (Curtea Constituţională)
Nejvyssi soud (Curtea Supremă)
Nejvyssi spravni soud (Curtea Administrativă Supremă)
Nejvyssi statni zastupitelstvi (Biroul Procuraturii Supreme)
Nejvyssi kontrolni urad (Oficiul Suprem de Audit)
Kancelar Verejneho ochrance prav (Biroul Apărătorului Public al Drepturilor)
Grantova agentura Ceske republiky (Agenţia pentru Subvenţii a Republicii Cehe)
Statni urad inspekce prace (Oficiul de Stat pentru Inspecţia Muncii)
Cesky telekomunikacni urad (Oficiul Ceh de Telecomunicaţii)
Reditelstvi silnic a dalnic CR (RSD) (Direcţia de Drumuri şi Autostrăzi din Republica Cehă)
DANEMARCA
Folketinget (Parlamentul Danez)
Rigsrevisionen (Curtea Naţională de Conturi)
Statsministeriet (Cabinetul Primului Ministru)
Udenrigsministeriet (Ministerul Afacerilor Externe)
Beskaeftigelsesministeriet - 5 styrelser og institutioner (Ministerul Muncii - 5 agenţii şi instituţii)
Domstolsstyrelsen (Administraţia Instanţelor)
Finansministeriet - 5 styrelser og institutioner (Ministerul Finanţelor - 5 agenţii şi instituţii)
Ministeriet for Sundhed og Forebyggelse - Adskillige styrelser og institutioner, herunder Statens Serum Institut (Ministerul Internelor şi Sănătăţii - mai multe agenţii şi instituţii, inclusiv Statens Serum Institut)
Justitsministeriet - Rigspolitichefen, anklagemyndigheden samt 1 direktorat og et antal styrelser (Ministerul Justiţiei - Şeful Poliţiei Naţionale, 1 direcţie generală şi mai multe agenţii)
Kirkeministeriet - 10 stiftsovrigheder (Ministerul Cultelor - 10 autorităţi diocezane)
Kulturministeriet - 4 styrelser samt et antal statsinstitutioner (Ministerul Culturii - 4 departamente şi mai multe instituţii)
Miljoministeriet - 5 styrelser (Ministerul Mediului - 5 agenţii)
Ministeriet for Fodevarer, Landbrug og Fiskeri - 4 direktorater og institutioner (Ministerul Alimentaţiei, Agriculturii şi Pescuitului - 4 direcţii şi instituţii)
Ministeriet for Videnskab, Teknologi og Udviling - Adskillige styrelser og institutioner, forskningscenter Riso og Statens uddannelsesbygninger (Ministerul Ştiinţei, Tehnologiei şi Inovării - mai multe agenţii şi instituţii, inclusiv Laboratorul Naţional Risoe şi Instituţiile naţionale pentru cercetare şi educaţie din Danemarca)
Skatteministeriet - 1 styrelse og institutioner (Ministerul Afacerilor Fiscale - o agenţie şi mai multe instituţii)
Velfaerdsministeriet - 3 styrelser og institutioner (Ministerul Afacerilor Sociale - 3 agenţii şi mai multe instituţii)
Transportministeriet - 7 styrelser og institutioner, herunder Oresundsbrokonsortiet (Ministerul Transporturilor - 7 agenţii şi instituţii, inclusiv Oresundsbrokonsortiet)
Undervisningsministeriet - 3 styrelser, 4 undervisningsinstitutioner og 5 andre institutioner (Ministerul Educaţiei - 3 agenţii, 4 instituţii de învăţământ, 5 alte instituţii)
Okonomi- og Erhvervsministeriet - Adskillige styrelser og institutioner (Ministerul Economiei şi Afacerilor - mai multe agenţii şi instituţii)
Klima- og Energiministeriet - 3 styrelser og institutioner (Ministerul Climei şi Energiei - 3 agenţii şi instituţii)
GERMANIA
Auswartiges Amt (Oficiul Federal al Afacerilor Externe)
Bundeskanzleramt (Cancelaria Federală)
Bundesministerium fur Arbeit und Soziales (Ministerul Federal al Muncii şi Afacerilor Sociale)
Bundesministerium fur Bildung und Forschung (Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării)
Bundesministerium fur Ernahrung, Landwirtschaft und Verbraucherschutz (Ministerul Federal al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei Consumatorilor)
Bundesministerium der Finanzen (Ministerul Federal al Finanţelor)
Bundesministerium fur Gesundheit (Ministerul Federal al Sănătăţii)
Bundesministerium fur Familie, Senioren, Frauen und Jugend (Ministerul Federal al Familiei, Persoanelor în Vârstă, Femeilor şi Tineretului)
Bundesministerium der Justiz (Ministerul Federal al Justiţiei)
Bundesministerium fur Verkehr, Bau und Stadtentwicklung (Ministerul Federal al Transporturilor, Construcţiilor şi Dezvoltării Urbane)
Bundesministerium fur Wirtschaft und Technologie (Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiei)
Bundesministerium fur wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung (Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare)
Bundesministerium der Verteidigung (Ministerul Federal al Apărării)
Bundesministerium fur Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit (Ministerul Federal al Mediului, Protecţiei Naturii şi Siguranţei Reactoarelor Nucleare)
ESTONIA
Vabariigi Presidendi Kantselei (Cancelaria Prezidenţială a Republicii Estonia)
Eesti Vabariigi Riigikogu (Parlamentul Republicii Estonia)
Eesti Vabariigi Riigikohus (Curtea Supremă a Republicii Estonia)
Riigikontroll (Biroul Naţional de Audit al Republicii Estonia)
Oiguskantsler (Cancelarul Legislativ)
Riigikantselei (Cancelaria de Stat)
Rahvusarhiiv (Arhivele Naţionale ale Estoniei)
Haridus- ja Teadusministeerium (Ministerul Educaţiei şi Cercetării)
Justiitsministeerium (Ministerul Justiţiei)
Keskkonnaministeerium (Ministerul Mediului)
Kultuuriministeerium (Ministerul Culturii)
Majandus- ja Kommunikatsiooniministeerium (Ministerul Afacerilor Economice şi Comunicaţiilor)
Pollumajandusministeerium (Ministerul Agriculturii)
Rahandusministeerium (Ministerul de Finanţe)
Sotsiaalministeerium (Ministerul Afacerilor Sociale)
Valisministeerium (Ministerul Afacerilor Externe)
Keeleinspektsioon (Inspectoratul Lingvistic)
Riigiprokuratuur (Parchet)
Teabeamet (Consiliul Informaţiilor)
Maa-amet (Consiliul Funciar Estonian)
Keskkonnainspektsioon (Inspectoratul de Mediu)
Metsakaitse- ja Metsauuenduskeskus (Centrul de Silvicultură şi Protecţia Pădurilor)
Muinsuskaitseamet (Consiliul Patrimoniului)
Patendiamet (Oficiul de Brevete)
Tehnilise Jarelevalve Amet (Autoritatea pentru Supraveghere Tehnică din Estonia)
Tarbijakaitseamet (Consiliul pentru Protecţia Consumatorului)
Riigihangete Amet (Oficiul pentru Achiziţii Publice)
Taimetoodangu Inspektsioon (Inspectoratul pentru Producţia Vegetală)
Pollumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet (Registrul Agricol şi Biroul de Informare Agricolă)
Veterinaar- ja Toiduamet (Direcţia Generală Veterinară şi de Alimentaţie Publică)
Konkurentsiamet (Autoritatea de Concurenţă din Estonia)
Maksu -ja Tolliamet (Agenţia de Administrare Fiscală şi Vamală)
Statistikaamet (Institutul de Statistică din Estonia)
Kodakondsus- ja Migratsiooniamet (Consiliul pentru Cetăţenie şi Probleme de Emigrare)
Piirivalveamet (Direcţia Naţională a Poliţiei de Frontieră)
Politseiamet (Direcţia Naţională a Poliţiei)
Eesti Kohtuekspertiisi ja Instituut (Centrul de Servicii de Expertiză Criminalistică)
Keskkriminaalpolitsei (Secţia Centrală de Criminalistică)
Paasteamet (Direcţia Generală a Salvării)
Andmekaitse Inspektsioon (Inspectoratul pentru Protecţia Informaţiilor din Estonia)
Ravimiamet (Agenţia Naţională pentru Medicamente)
Sotsiaalkindlustusamet (Direcţia Asigurărilor Sociale)
Tooturuamet (Consiliul pentru piaţa muncii)
Tervishoiuamet (Consiliul pentru Îngrijirea Sănătăţii)
Tervisekaitseinspektsioon (Inspectoratul de Protecţie a Sănătăţii)
Tooinspektsioon (Inspectoratul de Muncă)
Lennuamet (Administraţia Aviaţiei Civile din Estonia)
Maanteeamet (Administraţia Drumurilor din Estonia)
Veeteede Amet (Administraţia Maritimă)
Julgestuspolitsei (Secţia Centrală de Aplicare a Legii)
IRLANDA
President's Establishment
Houses of the Oireachtas (Parliament)
Department of the Taoiseach (Prime Minister)
Central Statistics Office
Department of Finance
Office of the Comptroller and Auditor General
Office of the Revenue Commissioners
Office of Public Works
State Laboratory
Office of the Attorney General
Office of the Director of Public Prosecutions
Valuation Office
Commission for Public Service Appointments
Office of the Ombudsman
Chief State Solicitor's Office
Department of Justice, Equality and Law Reform
Courts Service
Office of the Commissioners of Charitable Donations and Bequests
Department of the Environment, Heritage and Local Government
Department of Education and Science
Department of Communications, Energy and Natural Resources
Department of Agriculture, Fisheries and Food
Department of Transport
Department of Health and Children
Department of Enterprise, Trade and Employment
Department of Arts, Sports and Tourism
Department of Foreign Affairs
Department of Social and Family Affairs
Department of Community, Rural and Gaeltacht (Gaelic-speaking regions) Affairs
Arts Council
National Gallery
GRECIA
SPANIA
Presidencia de Gobierno
Ministerio de Asuntos Exteriores y de Cooperacion
Ministerio de Justicia
Ministerio de Economia y Hacienda
Ministerio de Fomento
Ministerio de Educacion y Ciencia
Ministerio de Industria, Turismo y Comercio
Ministerio de Trabajo y Asuntos Sociales
Ministerio de Agricultura, Pesca y Alimentacion
Ministerio de la Presidencia
Ministerio de Administraciones Publicas
Ministerio de Cultura
Ministerio de Sanidad y Consumo
Ministerio de Medio Ambiente
Ministerio de Vivienda
FRANŢA
(i)Ministeres:
Services du Premier Ministre
Ministere charge de la sante, de la jeunesse et des sports
Ministere charge de la justice
Ministere charge des affaires etrangeres et europeennes
Ministere charge de l'education nationale
Ministere charge de l'economie, des finances et de l'emploi
Secretariat d'Etat aux transports
Secretariat d'Etat aux entreprises et au commerce exterieur
Ministere charge du travail, des relations sociales et de la solidarite
Ministere charge de la culture et de la communication
Ministere charge du budget, des comptes publics et de la fonction publique
Ministere charge de l'agriculture et de la peche
Ministere charge de l'enseignement superieur et de la recherche
Ministere charge de l'ecologie, du developpement et de l'amenagement durables
Secretariat d'Etat a la fonction publique
Ministere charge du logement et de la ville
Secretariat d'Etat a la cooperation et a la francophonie
Secretariat d'Etat a l'outre-mer
Secretariat d'Etat a la jeunesse et aux sports et de la vie associative
Secretariat d'Etat aux anciens combattants
Ministere charge de l'immigration, de l'integration, de l'identite nationale et du co-developpement
Secretariat d'Etat en charge de la prospective et de l'evaluation des politiques publiques
Secretariat d'Etat aux affaires europeennes
Secretariat d'Etat aux affaires etrangeres et aux droits de l'homme
Secretariat d'Etat a la consommation et au tourisme
Secretariat d'Etat a la politique de la ville
Secretariat d'Etat a la solidarite
Secretariat d'Etat en charge de l'emploi
Secretariat d'Etat en charge du commerce, de l'artisanat, des PME, du tourisme et des services
Secretariat d'Etat en charge du developpement de la region-capitale
Secretariat d'Etat en charge de l'amenagement du territoire
(ii)Etablissements publics nationaux:
Academie de France a Rome
Academie de marine
Academie des sciences d'outre-mer
Agence Centrale des Organismes de Securite Sociale - A.C.O.S.S.
Agences de l'eau
Agence de biomedecine
Agence pour l'enseignement du francais a l'etranger
Agence francaise de securite sanitaire des aliments
Agence francaise de securite sanitaire de l'environnement et du travail
Agence nationale de l'accueil des etrangers et des migrations
Agence Nationale pour l'Amelioration des Conditions de Travail - ANACT
Agence Nationale pour l'Amelioration de l'Habitat - ANAH
Agence nationale pour la cohesion sociale et l'egalite des chances
Agence nationale pour la garantie des droits des mineurs
Agence Nationale pour l'Indemnisation des Francais d'Outre-Mer - ANIFOM
Assemblee Permanente des Chambres d'Agriculture - APCA
Bibliotheque nationale de France
Bibliotheque nationale et universitaire de Strasbourg
Caisse des depots et consignations
Caisse Nationale des Autoroutes - CNA
Caisse Nationale Militaire de Securite Sociale - CNMSS
Caisse de garantie du logement locatif social
Casa de Velasquez
Centre d'enseignement zootechnique
Centre d'etudes de l'emploi
Centre hospitalier national des Quinze-Vingts
Centre international d'etudes superieures en sciences agronomiques - Montpellier Sup Agro
Centre des liaisons europeennes et internationales de securite sociale
Centre des monuments nationaux
Centre national d'art et de culture Georges Pompidou
Centre national des arts plastiques
Centre national de la cinematographie
Institut national superieur de formation et de recherche pour l'education des jeunes handicapes et les enseignements adaptes
Centre national d'Etudes et d'experimentation du Machinisme Agricole, du Genie Rural, des Eaux et des Forets - CEMAGREF
Ecole nationale superieure de Securite Sociale
Centre national du livre
Centre national de documentation pedagogique
Centre National des Oeuvres Universitaires et Scolaires - CNOUS
Centre national professionnel de la propriete forestiere
Centre National de la Recherche Scientifique - C.N.R.S
Centres d'Education Populaire et de Sport - CREPS
Centres Regionaux des Oeuvres Universitaires - CROUS
College de France
Conservatoire de l'espace littoral et des rivages lacustres
Conservatoire national des arts et metiers
Conservatoire national superieur de musique et de danse de Paris
Conservatoire national superieur de musique et de danse de Lyon
Conservatoire national superieur d'art dramatique
Ecole centrale de Lille
Ecole centrale de Lyon
Ecole centrale des arts et manufactures
Ecole francaise d'archeologie d'Athenes
Ecole francaise d'Extreme-Orient
Ecole francaise de Rome
Ecole des hautes etudes en sciences sociales
Ecole du Louvre
Ecole nationale d'administration
Ecole Nationale de l'Aviation Civile - ENAC
Ecole nationale des Chartes
Ecole nationale d'equitation
Ecole nationale du genie de l'eau et de l'environnement de Strasbourg
Ecoles nationales d'ingenieurs
Ecole nationale d'ingenieurs des industries des techniques agricoles et alimentaires de Nantes
Ecoles nationales d'ingenieurs des travaux agricoles
Ecole nationale de la magistrature
Ecoles nationales de la marine marchande
Ecole Nationale de la Sante Publique - ENSP
Ecole nationale de ski et d'alpinisme
Ecole nationale superieure des arts decoratifs
Ecole nationale superieure des arts et industries textiles Roubaix
Ecole nationale superieure des arts et techniques du theâtre
Ecoles nationales superieures d'arts et metiers
Ecole nationale superieure des beaux-arts
Ecole nationale superieure de ceramique industrielle
Ecole Nationale Superieure de l'Electronique et de ses Applications - ENSEA
Ecole nationale superieure des sciences de l'information et des bibliothecaires
Ecoles nationales veterinaires
Ecole nationale de voile
Ecoles normales superieures
Ecole polytechnique
Ecole de viticulture - Avize - Marne
Etablissement national d'enseignement agronomique de Dijon
Etablissement National des Invalides de la Marine - ENIM
Etablissement national de bienfaisance Koenigswarter
Fondation Carnegie
Fondation Singer-Polignac
Haras nationaux
Hopital national de Saint-Maurice
Institut francais d'archeologie orientale du Caire
Institut geographique national
Institut national des appellations d'origine
Institut national des hautes etudes de securite
Institut de veille sanitaire
Institut national d'enseignement superieur et de recherche agronomique et agroalimentaire de Rennes
Institut National d'Etudes Demographiques - I.N.E.D
Institut national d'horticulture
Institut national de la jeunesse et de l'education populaire
Institut national des jeunes aveugles - Paris
Institut national des jeunes sourds - Bordeaux
Institut national des jeunes sourds - Chambery
Institut national des jeunes sourds - Metz
Institut national des jeunes sourds - Paris
Institut National de Physique Nucleaire et de Physique des Particules - I.N.P.N.P.P
Institut national de la propriete industrielle
Institut National de la Recherche Agronomique - I.N.R.A
Institut National de la Recherche Pedagogique - I.N.R.P
Institut National de la Sante et de la Recherche Medicale - I.N.S.E.R.M
Institut National d'Histoire de l'Art - I.N.H.A.
Institut national des sciences de l'univers
Institut national des sports et de l'education physique
Instituts nationaux polytechniques
Instituts nationaux des sciences appliquees
Institut National de Recherche en Informatique et en Automatique - INRIA
Institut National de Recherche sur les Transports et leur Securite - INRETS
Institut de recherche pour le developpement
Instituts regionaux d'administration
Institut des sciences et des industries du vivant et de l'environnement - Agro Paris Tech
Institut superieur de mecanique de Paris
Institut universitaires de Formation des Maîtres
Musee de l'armee
Musee Gustave-Moreau
Musee du Quai Branly
Musee national de la marine
Musee national J.-J.-Henner
Musee national de la Legion d'honneur
Musee de la Poste
Museum national d'histoire naturelle
Musee Auguste-Rodin
Observatoire de Paris
Office francais de protection des refugies et apatrides
Office National des Anciens Combattants et des Victimes de Guerre - ONAC
Office national de la chasse et de la faune sauvage
Office national de l'eau et des milieux aquatiques
Office National d'Information sur les Enseignements et les Professions - ONISEP
Office universitaire et culturel francais pour l'Algerie
Palais de la decouverte
Parcs nationaux
Universites
(iii)Institutions, autorites et juridictions independantes:
Autorite de controle des assurances et des mutuelles
Autorite de controle des nuisances sonores aeroportuaires
Autorite de regulation des communications electroniques et des postes
Comite national d'evaluation des etablissements publics a caractere scientifique, culturel et professionnel
Defenseur des enfants
Haute autorite de lutte contre les discriminations et pour l'egalite
Haute autorite de sante
Mediateur de la Republique
(iv)Autres organismes publics nationaux:
Union des Groupements d'Achats Publics - UGAP
Agence Nationale Pour l'Emploi - A.N.P.E
Autorite independante des marches financiers
Caisse Nationale des Allocations Familiales - CNAF
Caisse Nationale d'Assurance Maladie des Travailleurs Salaries - CNAMS
Caisse Nationale d'Assurance-Vieillesse des Travailleurs Salaries - CNAVTS
CROAŢIA
Hrvatski sabor (Parlamentul Croat)
Predsjednik Republike Hrvatske (Preşedintele Republicii Croaţia)
Ured predsjednika Republike Hrvatske (Biroul Preşedintelui Republicii Croaţia)
Ured predsjednika Republike Hrvatske po prestanku obnasanja duznosti (Biroul Preşedintelui Republicii Croaţia după expirarea mandatului)
Vlada Republike Hrvatske (Guvernul Republicii Croaţia)
Uredi Vlade Republike Hrvatske (Birourile Guvernului Republicii Croaţia)
Ministarstvo gospodarstva (Ministerul Economiei)
Ministarstvo regionalnoga razvoja i fondova Europske unije (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene)
Ministarstvo financija (Ministerul de Finanţe)
Ministarstvo vanjskih i europskih poslova (Ministerul Afacerilor Externe şi Europene)
Ministarstvo pravosuda (Ministerul Justiţiei)
Ministarstvo uprave (Ministerul Administraţiei Publice)
Ministarstvo poduzetnistva i obrta (Ministerul Antreprenoriatului şi Meseriilor)
Ministarstvo rada i mirovinskog sustava (Ministerul Muncii şi Securităţii Sociale)
Ministarstvo pomorstva, prometa i infrastrukture (Ministerul Afacerilor Maritime, Transporturilor şi Infrastructurii)
Ministarstvo poljoprivrede (Ministerul Agriculturii)
Ministarstvo turizma (Ministerul Turismului)
Ministarstvo zastite okolisa i prirode (Ministerul Mediului şi Protecţiei Naturii)
Ministarstvo graditeljstva i prostornoga uredenja (Ministerul Construcţiilor şi Planificării Teritoriale)
Ministarstvo branitelja (Ministerul Afacerilor Veteranilor de Război)
Ministarstvo socijalne politike i mladih (Ministerul Politicii Sociale şi Tineretului)
Ministarstvo zdravlja (Ministerul Sănătăţii)
Ministarstvo znanosti, obrazovanja i sporta (Ministerul Ştiinţei, Educaţiei şi Sporturilor)
Ministarstvo kulture (Ministerul Culturii)
Drzavne upravne organizacije (Organizaţiile administrative de stat)
Uredi drzavne uprave u zupanijama (Birourile judeţene ale administraţiei de stat)
Ustavni sud Republike Hrvatske (Curtea Constituţională a Republicii Croaţia)
Vrhovni sud Republike Hrvatske (Curtea Supremă a Republicii Croaţia)
Sudovi (Instanţe judecătoreşti)
Drzavno sudbeno vijece (Consiliul Judiciar de Stat)
Drzavna odvjetnistva (Birourile Procuraturii de Stat)
Drzavnoodvjetnicko vijece (Consiliul Procurorilor de Stat)
Pravobraniteljstva (Birourile Avocatului Poporului)
Drzavna komisija za kontrolu postupaka javne nabave (Comisia de Stat pentru Supravegherea Procedurilor de Achiziţii Publice)
Drzavne agencije i uredi (Agenţii şi birouri ale statului)
Drzavni ured za reviziju (Oficiul Naţional de Audit)
ITALIA
(i)Organisme de achiziţie:
Presidenza del Consiglio dei Ministri (Preşedinţia Consiliului de Miniştri)
Ministero degli Affari Esteri (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministero della Giustizia e Uffici giudiziari - esclusi i giudici di pace (Ministerul Justiţiei şi Birourile Judiciare - altele decât giudici di pace)
Ministero dell'Economia e delle Finanze (Ministerul Economiei şi Finanţelor)
Ministero dello Sviluppo Economico (Ministerul Dezvoltării Economice)
Ministero del Commercio internazionale (Ministerul Comerţului Internaţional)
Ministero delle Comunicazioni (Ministerul Comunicaţiilor)
Ministero delle Politiche Agricole e Forestali (Ministerul Politicilor Agricole şi Forestiere)
Ministero dell'Ambiente e Tutela del Territorio e del Mare (Ministerul Mediului şi al Protecţiei Teritoriului şi a Mării)
Ministero delle Infrastrutture (Ministerul Infrastructurii)
Ministero dei Trasporti (Ministerul Transporturilor)
Ministero del Lavoro e delle politiche sociali e della Previdenza sociale (Ministerul Muncii, Politicilor Sociale şi Securităţii Sociale)
Ministero della Solidarieta sociale (Ministerul Solidarităţii Sociale)
Ministero della Salute (Ministerul Sănătăţii)
Ministero dell' Istruzione dell' universita e della ricerca (Ministerul Educaţiei, Universităţilor şi Cercetării)
Ministero per i Beni e le Attivita culturali comprensivo delle sue articolazioni periferiche (Ministerul Patrimoniului şi Activităţilor Culturale, inclusiv entităţile aflate în subordinea acestuia)
(ii)Alte organisme publice naţionale:
CONSIP (Concesionar de servicii informatice publice) (2)
(2)Acţionează ca entitate contractantă centrală pentru toate entităţile administraţiei publice italiene.
CIPRU
LETONIA
(i)Ministere, secretariate de stat cu însărcinări speciale şi instituţiile subordonate acestora:
Arlietu ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Afacerilor Externe şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Ekonomikas ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Economiei şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Finansu ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul de Finanţe şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Izglitibas un zinatnes ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Kulturas ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Culturii şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Labklajibas ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Afacerilor Sociale şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Satiksmes ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Transporturilor şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Tieslietu ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Justiţiei şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Veselibas ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Sănătăţii şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Vides aizsardzibas un regionalas attistibas ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Regională şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Zemkopibas ministrija un tas padotiba esosas iestades (Ministerul Agriculturii şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Ipasu uzdevumu ministra sekretariati un to padotiba esosas iestades (Ministere pentru Misiuni Speciale şi instituţiile aflate în subordinea acestora)
(ii)Alte instituţii de stat:
Augstaka tiesa (Curtea Supremă de Justiţie)
Centrala velesanu komisija (Comisia Electorală Centrală)
Finansu un kapitala tirgus komisija (Comisia pentru Piaţa Financiară şi de Capital)
Prokuratura un tas parraudziba esosas iestades (Parchetul şi instituţiile aflate sub controlul acesteia)
Saeimas un tas padotiba esosas iestades (Parlamentul şi instituţiile aflate în subordinea acestuia)
Satversmes tiesa (Curtea Constituţională)
Valsts kanceleja un tas parraudziba esosas iestades (Cancelaria de Stat şi instituţiile aflate sub controlul acesteia)
Valsts kontrole (Oficiul Naţional de Audit)
Valsts prezidenta kanceleja (Cancelaria Preşedintelui Statului)
(iii)Alte instituţii de stat care nu sunt subordonate ministerelor:
Tiesibsarga birojs (Biroul Avocatului Poporului)
Nacionala radio un televizijas padome (Consiliul Naţional de Radiodifuziune)
LITUANIA
(i)Prezidenturos kanceliarija (Cancelaria Preşedintelui)
(ii)Seimo kanceliarija (Cancelaria pentru Seimas):
Instituţii în subordinea Seimas:
Lietuvos mokslo taryba (Consiliul Ştiinţific)
Seimo kontrolieriu istaiga (Biroul Ombudsmanului Parlamentar)
Valstybe s kontrole (Oficiul Naţional de Audit)
Specialiuju tyrimu tarnyba (Serviciul de Investigaţii Speciale)
Valstybe s saugumo departamentas (Departamentul Securităţii Naţionale)
Konkurencijos taryba (Consiliul Concurenţei)
Lietuvos gyventoju genocido ir rezistencijos tyrimo centras (Centrul de Cercetare privind Genocidul şi Rezistenţa)
Vertybiniu popieriu komisija (Comisia Lituaniană a Valorilor Mobiliare)
Rysiu reguliavimo tarnyba (Autoritatea de Reglementare a Comunicaţiilor)
Nacionaline sveikatos taryba (Consiliul de Sănătate Naţională)
Etnine s kulturos globos taryba (Consiliul pentru Protejarea Culturii Etnice)
Lygiu galimybiu kontrolieriaus tarnyba (Biroul Ombudsmanului pentru Egalitatea de Şanse)
Valstybine kulturos paveldo komisija (Comisia Patrimoniului Cultural Naţional)
Vaiko teisiu apsaugos kontrolieriaus istaiga (Instituţia Ombudsmanului pentru Drepturile Copilului)
Valstybine kainu ir energetikos kontrole s komisija (Comisia Naţională de Control pentru Preţuri şi Energie)
Valstybine lietuviu kalbos komisija (Comisia de Stat pentru Limba Lituaniană)
Vyriausioji rinkimu komisija (Comitetul Electoral Central)
Vyriausioji tarnybine s etikos komisija (Comisia Principală pentru Etica Oficială)
Zurnalistu etikos inspektoriaus tarnyba (Biroul Inspectorului pentru Etica Jurnaliştilor)
(iii)Vyriausybe s kanceliarija (Cancelaria Guvernului):
Instituţii în subordinea guvernului:
Informacine s visuomene s ple tros komitetas (Comitetul pentru Dezvoltarea Societăţii Informaţionale)
Kuno kulturos ir sporto departamentas (Departamentul pentru Educaţie Fizică şi Sport)
Lietuvos archyvu departamentas (Departamentul Arhivelor din Lituania)
Mokestiniu gincu komisija (Comisia pentru Litigii Fiscale)
Statistikos departamentas (Departamentul de Statistică)
Tautiniu mazumu ir iseivijos departamentas (Departamentul pentru Minorităţile Naţionale şi Lituanienii din Diaspora)
Valstybine tabako ir alkoholio kontrole s tarnyba (Serviciul de Stat pentru Controlul Tutunului şi Alcoolului)
Viesuju pirkimu tarnyba (Oficiul pentru Achiziţii Publice)
Valstybine atomine s energetikos saugos inspekcija (Inspectoratul de Stat pentru Siguranţa Nucleară)
Valstybine duomenu apsaugos inspekcija (Inspectoratul de Stat pentru Protecţia Informaţiilor)
Valstybine losimu prieziuros komisija (Comisia Naţională de Supraveghere a Jocurilor de Noroc)
Valstybine maisto ir veterinarijos tarnyba (Serviciul de Stat pentru Alimentaţie şi Domeniul Veterinar)
Vyriausioji administraciniu gincu komisija (Comisia pentru Litigii Administrative Majore)
Draudimo prieziuros komisija (Comisia de Control al Asigurărilor)
Lietuvos valstybinis mokslo ir studiju fondas (Fundaţia Lituaniană de Stat pentru Ştiinţă şi Cercetare)
Konstitucinis Teismas (Curtea Constituţională)
(iv)Aplinkos ministerija (Ministerul Mediului):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Mediului:
Generaline misku ure dija (Direcţia Generală a Pădurilor de Stat)
Lietuvos geologijos tarnyba (Studiul Geologic al Lituaniei)
Lietuvos hidrometeorologijos tarnyba (Serviciul Hidrometeorologic din Lituania)
Lietuvos standartizacijos departamentas (Consiliul pentru Standarde al Lituaniei)
Nacionalinis akreditacijos biuras (Oficiul Naţional Lituanian de Acreditare)
Valstybine metrologijos tarnyba (Serviciul de Metrologie de Stat)
Valstybine saugomu teritoriju tarnyba (Serviciul de Stat pentru Arii Protejate)
Valstybine teritoriju planavimo ir statybos inspekcija (Amenajarea Teritoriului de Stat şi Inspectoratul pentru Construcţii)
(v)Finansu ministerija (Ministerul de Finanţe):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului de Finanţe:
Muitine s departamentas (Autorităţile vamale din Lituania)
Valstybe s dokumentu technologine s apsaugos tarnyba (Serviciul de Securitate Tehnologică pentru Documente de Stat)
Valstybine mokesciu inspekcija (Inspectoratul Fiscal de Stat)
Finansu ministerijos mokymo centras (Centrul de Formare din cadrul Ministerului de Finanţe)
(vi)Kulturos ministerija (Ministerul Culturii):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Culturii:
Kulturos paveldo departamentas (Departamentul pentru Patrimoniul Cultural Lituanian)
Valstybine kalbos inspekcija (Comisia Lingvistică de Stat)
(vii)Socialine s apsaugos ir darbo ministerija (Ministerul Muncii şi Securităţii Sociale):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Muncii şi Securităţii Sociale:
Garantinio fondo administracija (Administraţia Fondului de Garantare)
Valstybe s vaiko teisiu apsaugos ir ivaikinimo tarnyba (Serviciul de Stat pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie)
Lietuvos darbo birza (Bursa muncii lituaniană)
Lietuvos darbo rinkos mokymo tarnyba (Autoritatea de Formare pentru Piaţa Muncii din Lituania)
Trisale s tarybos sekretoriatas (Secretariatul Consiliului Tripartit)
Socialiniu paslaugu prieziuros departamentas (Departamentul de Monitorizare a Serviciilor Sociale)
Darbo inspekcija (Inspectoratul de Muncă)
Valstybinio socialinio draudimo fondo valdyba (Direcţia Naţională privind Fondul Asigurărilor Sociale)
Neigalumo ir darbingumo nustatymo tarnyba (Serviciul pentru Stabilirea Handicapului şi a Capacităţii de Muncă)
Gincu komisija (Comisia de Soluţionare a Litigiilor)
Technine s pagalbos neigaliesiems centras (Centrul de Stat de Tehnică Compensatorie pentru Persoanele cu Handicap)
Neigaliuju reikalu departamentas (Departamentul pentru Afacerile Persoanelor cu Handicap)
(viii)Susisiekimo ministerija (Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor:
Lietuvos automobiliu keliu direkcija (Administraţia Lituaniană a Drumurilor)
Valstybine gelezinkelio inspekcija (Inspectoratul de Stat al Căilor Ferate)
Valstybine keliu transporto inspekcija (Inspectoratul de Stat al Transporturilor Rutiere)
(ix)Sveikatos apsaugos ministerija (Ministerul Sănătăţii):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii:
Valstybine akreditavimo sveikatos prieziuros veiklai tarnyba (Agenţia de Stat pentru Acreditare Sanitară)
Valstybine ligoniu kasa (Fondul de Stat al Pacienţilor)
Valstybine medicininio audito inspekcija (Inspectoratul de Stat de Audit în Medicină)
Valstybine vaistu kontrole s tarnyba (Agenţia Naţională pentru Controlul Medicamentelor)
Valstybine teismo psichiatrijos ir narkologijos tarnyba (Serviciul Lituanian de Psihiatrie Medico-legală şi Narcologie)
Valstybine visuomene s sveikatos prieziuros tarnyba (Serviciul de Stat de Sănătate Publică)
Farmacijos departamentas (Departamentul de Farmacie)
Sveikatos apsaugos ministerijos Ekstremaliu sveikatai situaciju centras (Centrul Medical de Urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii)
Lietuvos bioetikos komitetas (Comitetul Lituanian de Bioetică)
Radiacine s saugos centras (Centrul de Protecţie împotriva Radiaţiilor)
(x)Svietimo ir mokslo ministerija (Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei:
Nacionalinis egzaminu centras (Centrul Naţional de Examinare)
Studiju kokybe s vertinimo centras (Centrul de Evaluare a Calităţii în Învăţământul Superior)
(xi)Teisingumo ministerija (Ministerul Justiţiei):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Justiţiei:
Nacionaline vartotoju teisiu apsaugos taryba (Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Consumatorilor)
Europos teise s departamentas (Departamentul de Legislaţie Europeană)
(xii)Ukio ministerija (Ministerul Economiei):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Economiei:
Imoniu bankroto valdymo departamentas (Departamentul de Gestionare a Falimentului Întreprinderilor)
Valstybine energetikos inspekcija (Inspectoratul de Stat pentru Energie)
Valstybine ne maisto produktu inspekcija (Inspectoratul de Stat pentru Produse Nealimentare)
Valstybinis turizmo departamentas (Departamentul Lituanian de Stat al Turismului)
(xiii)Uzsienio reikalu ministerija (Ministerul Afacerilor Externe):
Misiuni diplomatice şi birouri consulare în străinătate, precum şi reprezentanţe pe lângă organizaţii internaţionale
(xiv)Zeme s ukio ministerija (Ministerul Agriculturii):
Instituţii aflate în subordinea Ministerului Agriculturii:
Nacionaline moke jimo agentura (Agenţia Naţională de Plăţi)
Nacionaline zeme s tarnyba (Serviciul Naţional Funciar)
Valstybine augalu apsaugos tarnyba (Serviciul de Stat pentru Protecţia Plantelor)
Valstybine gyvuliu veislininkyste s prieziuros tarnyba (Serviciul de Stat pentru Supravegherea Reproducerii Animalelor)
Valstybine se klu ir grudu tarnyba (Serviciul de Stat pentru Seminţe şi Cereale)
Zuvininkyste s departamentas (Departamentul pentru Pescuit)
(xv)Instanţe:
Lietuvos Auksciausiasis Teismas (Curtea Supremă a Lituaniei)
Lietuvos apeliacinis teismas (Curtea de Apel din Lituania)
Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas (Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei)
Apygardu teismai (Instanţe regionale)
Apygardu administraciniai teismai (Instanţe regionale administrative)
Apylinkiu teismai (Instanţe districtuale)
Nacionaline teismu administracija (Administraţia naţională a instanţelor)
Generaline prokuratura (Parchetul General)
(xvi)Alte entităţi ale administraţiei publice centrale - instituţii, unităţi, agenţii:
Muitine s kriminaline tarnyba (Serviciul Judiciar Vamal)
Muitine s informaciniu sistemu centras (Centrul Vamal pentru Sistemele Informaţionale)
Muitine s laboratorija (Laboratorul Vamal)
Muitine s mokymo centras (Centrul de Formare în Domeniul Vamal)
LUXEMBURG
Ministere d'Etat
Ministere des Affaires Etrangeres et de l'Immigration
Ministere de l'Agriculture, de la Viticulture et du Developpement Rural
Ministere de l'Agriculture, de la Viticulture et du Developpement Rural: Administration des Services Techniques de l'Agriculture
Ministere des Classes moyennes, du Tourisme et du Logement
Ministere de la Culture, de l'Enseignement Superieur et de la Recherche
Ministere de l'Economie et du Commerce exterieur
Ministere de l'Education nationale et de la Formation professionnelle;
Ministere de l'Education nationale et de la Formation professionnelle: Lycee d'Enseignement Secondaire et d'Enseignement Secondaire Technique
Ministere de l'Egalite des chances
Ministere de l'Environnement
Ministere de l'Environnement: Administration de l'Environnement
Ministere de la Famille et de l'Integration
Ministere de la Famille et de l'Integration: Maisons de retraite
Ministere des Finances
Ministere de la Fonction publique et de la Reforme administrative
Ministere de la Fonction publique et de la Reforme administrative: Service Central des Imprimes et des Fournitures de l'Etat - Centre des Technologies de l'informatique de l'Etat
Ministere de la Justice
Ministere de la Justice: Etablissements Penitentiaires
Ministere de la Sante
Ministere de la Sante: Centre hospitalier neuropsychiatrique
Ministere de la Securite sociale
Ministere des Transports
Ministere du Travail et de l'Emploi
Ministere des Travaux publics
Ministere des Travaux publics: Bâtiments Publics - Ponts et Chaussees
UNGARIA
Nemzeti Eroforras Miniszterium (Ministerul Resurselor Naţionale)
Videkfejlesztesi Miniszterium (Ministerul Dezvoltării Rurale)
Nemzeti Fejlesztesi Miniszterium (Ministerul Dezvoltării Naţionale)
Kozigazgatasi es Igazsagugyi Miniszterium (Ministerul Administraţiei Publice şi Justiţiei)
Nemzetgazdasagi Miniszterium (Ministerul Economiei Naţionale)
Kulugyminiszterium (Ministerul Afacerilor Externe)
Miniszterelnoki Hivatal (Biroul Prim-Ministrului)
Kozponti Szolgaltatasi Foigazgatosag (Direcţia de Servicii Centrale)
MALTA
Ufficcju tal-Prim Ministru (Cabinetul prim-ministrului)
Ministeru ghall-Familja u Solidarjeta' Socjali (Ministerul Familiei şi Solidarităţii Sociale)
Ministeru ta' l-Edukazzjoni Zghazagh u Impjieg (Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Ocupării Forţei de Muncă)
Ministeru tal-Finanzi (Ministerul de Finanţe)
Ministeru tar-Rizorsi u l-Infrastruttura (Ministerul Resurselor şi Infrastructurii)
Ministeru tat-Turizmu u Kultura (Ministerul Turismului şi Culturii)
Ministeru ghall-Affarijiet Rurali u l-Ambjent (Ministerul Afacerilor Rurale şi Mediului)
Ministeru ghal Ghawdex (Ministerul Insulei Gozo)
Ministeru tas-Sahha, l-Anzjani u Kura fil-Kommunita' (Ministerul Sănătăţii, Persoanelor în Vârstă şi Îngrijirii Comunitare)
Ministeru ta' l-Affarijiet Barranin (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministeru ghall-Investimenti, Industrija u Teknologija ta' Informazzjoni (Ministerul Investiţiilor, Industriei şi Tehnologiei Informaţiilor)
Ministeru ghall-Kompetittiva u Komunikazzjoni (Ministerul Competitivităţii şi Comunicaţiilor)
Ministeru ghall-Izvilupp Urban u Toroq (Ministerul Dezvoltării Urbane şi Drumurilor)
L-Ufficcju tal-President (Biroul Preşedintelui)
Ufficcju ta 'l-iskrivan tal-Kamra tad-Deputati (Biroul Funcţionarului Camerei Reprezentanţilor)
ŢĂRILE DE JOS
Ministerie van Algemene Zaken (Ministerul Afacerilor Generale):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Bureau van de Wetenschappelijke Raad voor het Regeringsbeleid (Biroul Consiliului ştiinţific al politicii guvernamentale)
Rijksvoorlichtingsdienst (Serviciul de Informaţii al Guvernului Ţărilor de Jos)
Ministerie van Buitenlandse Zaken (Ministerul Afacerilor Externe):
Directoraat-generaal Regiobeleid en Consulaire Zaken - DGRC (Direcţia Generală pentru Politică Regională şi Afaceri Consulare)
Directoraat-generaal Politieke Zaken - DGPZ (Direcţia Generală pentru Afaceri Politice)
Directoraat-generaal Internationale Samenwerking - DGIS (Direcţia Generală pentru Cooperare Internaţională)
Directoraat-generaal Europese Samenwerking - DGES (Direcţia Generală pentru Cooperare Europeană)
Centrum tot Bevordering van de Import uit Ontwikkelingslanden - CBI (Centrul de promovare a importurilor din ţări în curs de dezvoltare)
Centrale diensten ressorterend onder S/PlvS (Servicii de asistenţă aflate în responsabilitatea Secretarului General şi a Secretarului General Adjunct)
Buitenlandse Posten - ieder afzonderlijk (diferitele misiuni străine)
Ministerie van Economische Zaken (Ministerul Afacerilor Economice):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Centraal Planbureau - CPB (Oficiul Neerlandez pentru Analiza Politicilor Economice)
Bureau voor de Industriele Eigendom - BIE (Biroul proprietăţii industriale)
SenterNovem (SenterNovem - Agenţia pentru Inovare Durabilă)
Staatstoezicht op de Mijnen - SodM (Inspectoratul naţional al minelor)
Nederlandse Mededingingsautoriteit - NMa (Autoritatea neerlandeză pentru concurenţă)
Economische Voorlichtingsdienst - EVD (Serviciul de informare economică)
Agentschap Telecom (Agenţia de Radiocomunicaţii)
Kenniscentrum Professioneel & Innovatief Aanbesteden, Netwerk voor Overheidsopdrachtgevers - PIANOo (Achiziţii publice profesionale şi inovatoare, Reţeaua pentru autorităţile contractante)
Regiebureau Inkoop Rijksoverheid (Coordonarea Achiziţiilor Publice)
Octrooicentrum Nederland (Oficiul de Brevete din Ţările de Jos)
Consumentenautoriteit (Autoritatea de Protecţie a Consumatorilor)
Ministerie van Financien (Ministerul de Finanţe):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Belastingdienst Automatiseringscentrum (Centrul informatic fiscal şi vamal)
Belastingdienst (Administraţia fiscală şi vamală)
de afzonderlijke Directies der Rijksbelastingen (diversele direcţii ale Administraţiei Fiscale şi Vamale pe teritoriul Ţărilor de Jos)
Fiscale Inlichtingen- en Opsporingsdienst (incl. Economische Controle dienst - ECD (Serviciul de informare şi investigare fiscală - inclusiv Serviciul de control economic)
Belastingdienst Opleidingen (Centrul de Pregătire al Administraţiei Fiscale şi Vamale)
Dienst der Domeinen (Serviciul pentru proprietăţi de stat)
Ministerie van Justitie (Ministerul Justiţiei):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Raad voor de Kinderbescherming (Serviciul de protecţie a copilului)
Centraal Justitie Incasso Bureau (Biroul central de încasare a amenzilor)
Openbaar Ministerie (Ministerul public)
Immigratie en Naturalisatiedienst (Serviciul pentru imigrare şi naturalizare)
Nederlands Forensisch Instituut (Institutul de Medicină Legală din Ţările de Jos)
Dienst Terugkeer & Vertrek (Serviciul de Repatriere şi Plecare)
Ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit (Ministerul Agriculturii, Naturii şi Calităţii Alimentelor):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Dienst Regelingen - DR [Serviciul Naţional pentru Punerea în Aplicare a Reglementărilor (Agenţie)]
Agentschap Plantenziektenkundige Dienst - PD [Serviciul pentru protecţia plantelor (Agenţie)]
Algemene Inspectiedienst - AID (Inspectoratul general)
Dienst Landelijk Gebied - DLG (Serviciul pentru Dezvoltare Rurală Durabilă)
Voedsel en Waren Autoriteit - VWA (Autoritatea pentru Siguranţa Alimentelor şi a Produselor de Consum)
Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschappen (Ministerul Educaţiei, Culturii şi Ştiinţelor):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Inspectie van het Onderwijs (Inspectoratul de Învăţământ)
Erfgoedinspectie (Inspectoratul de Patrimoniu)
Centrale Financien Instellingen (Agenţia Centrală pentru Finanţarea Instituţiilor)
Nationaal Archief (Arhivele Naţionale)
Adviesraad voor Wetenschaps- en Technologiebeleid (Consiliul consultativ pentru politica ştiinţifică şi tehnologică)
Onderwijsraad (Consiliul pentru educaţie)
Raad voor Cultuur (Consiliul pentru cultură)
Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid (Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Inspectie Werk en Inkomen (Inspectoratul de Muncă şi Venituri)
Agentschap SZW (Agenţia SZW)
Ministerie van Verkeer en Waterstaat (Ministerul Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Gospodăririi Apelor):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Directoraat-Generaal Transport en Luchtvaart (Direcţia Generală pentru Transport şi Aviaţie Civilă)
Directoraat-generaal Personenvervoer (Direcţia Generală pentru Transportul de Pasageri)
Directoraat-generaal Water (Direcţia Generală a Apelor)
Centrale diensten (Servicii centrale)
Shared services Organisatie Verkeer en Watersaat (Organizaţia pentru asigurarea de servicii partajate de transport şi gospodărirea apelor)
Koninklijke Nederlandse Meteorologisch Instituut KNMI (Institutul Meteorologic Regal din Ţările de Jos)
Rijkswaterstaat, Bestuur (Consiliul pentru Lucrări Publice şi Gospodărirea Apelor)
De afzonderlijke regionale Diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu regional individual al Direcţiei Generale Lucrări Publice şi Gestionarea Apei)
De afzonderlijke specialistische diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu specializat individual al Direcţiei Generale Lucrări Publice şi Gestionarea Apei)
Adviesdienst Geo-Informatie en ICT (Consiliu Consultativ pentru Geo-informaţii şi TIC)
Adviesdienst Verkeer en Vervoer - AVV (Consiliu Consultativ pentru Trafic şi Transport)
Bouwdienst (Serviciul pentru Construcţii)
Corporate Dienst (Serviciul Corporativ)
Data ICT Dienst (Serviciul pentru Date şi IT)
Dienst Verkeer en Scheepvaart (Serviciul pentru Trafic şi Transport Maritim)
Dienst Weg- en Waterbouwkunde - DWW (Serviciul pentru Inginerie Rutieră şi Hidraulică)
Rijksinstituut voor Kust en Zee - RIKZ (Institutul Naţional de Gospodărire a Zonelor de Coastă şi Marine)
Rijksinstituut voor Integraal Zoetwaterbeheer en Afvalwaterbehandeling - RIZA (Institutul Naţional pentru Gospodărirea Apelor Dulci şi Tratarea Apei)
Waterdienst (Serviciu pentru Ape)
Inspectie Verkeer en Waterstaat, Hoofddirectie (Inspectoratul pentru Transporturi şi Gospodărirea Apelor, Direcţia Principală)
Havenstaatcontrole (Autoritatea statală pentru controlul porturilor)
Directie Toezichtontwikkeling Communicatie en Onderzoek - TCO (Direcţia pentru Dezvoltarea Supravegherii Comunicării şi Cercetării)
Toezichthouder Beheer Eenheid Lucht (Unitatea de Management "Aer")
Toezichthouder Beheer Eenheid Water (Unitatea de Management "Apă")
Toezichthouder Beheer Eenheid Land (Unitatea de Management "Sol")
Ministerie van Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer (Ministerul pentru Locuinţe, Amenajarea Teritoriului şi Mediu):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Directoraat-generaal Wonen, Wijken en Integratie (Direcţia Generală pentru Locuinţe, Comunităţi şi Integrare)
Directoraat-generaal Ruimte (Direcţia Generală pentru Politica Spaţială)
Directoraat-general Milieubeheer (Direcţia Generală pentru Protecţia Mediului)
Rijksgebouwendienst (Agenţia de construcţii guvernamentale)
VROM Inspectie (Inspectorat)
Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport (Ministerul Sănătăţii, Bunăstării şi Sporturilor):
Bestuursdepartement (Administraţia centrală)
Inspectie Gezondheidsbescherming, Waren en Veterinaire Zaken (Inspectoratul pentru Protecţia Sănătăţii şi Sănătate Publică Veterinară)
Inspectie Gezondheidszorg (Inspectoratul pentru Sănătate)
Inspectie Jeugdhulpverlening en Jeugdbescherming (Inspectoratul de ajutor şi protecţie a tinerilor)
Rijksinstituut voor de Volksgezondheid en Milieu - RIVM (Institutul naţional de sănătate publică şi mediu)
Sociaal en Cultureel Planbureau (Biroul pentru planificare socială şi culturală)
Agentschap t.b.v. het College ter Beoordeling van Geneesmiddelen (Agenţia Consiliului de evaluare a medicamentelor)
Tweede Kamer der Staten-Generaal (A Doua Cameră a Adunării Stărilor Generale)
Eerste Kamer der Staten-Generaal (Prima Cameră a Adunării Stărilor Generale)
Raad van State (Consiliul de Stat)
Algemene Rekenkamer (Curtea de Conturi)
Nationale Ombudsman (Mediatorul Naţional)
Kanselarij der Nederlandse Orden (Cancelaria Ordinului Neerlandez)
Kabinet der Koningin (Cabinetul Reginei)
Raad voor de Rechtspraak en de Rechtbanken (Consiliul pentru Sistemul Judiciar şi Consultativ şi Instanţele Judecătoreşti)
AUSTRIA
Entităţi care fac în prezent obiectul acordului:
Bundeskanzleramt (Cancelaria Federală)
Bundesministerium fur europaische und internationale Angelegenheiten (Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale)
Bundesministerium fur Finanzen (Ministerul Federal de Finanţe)
Bundesministerium fur Gesundheit (Ministerul Federal al Sănătăţii)
Bundesministerium fur Justiz (Ministerul Federal al Justiţiei)
Bundesministerium fur Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft (Ministerul Federal al Agriculturii şi Pădurilor, Mediului şi Gestionării Apelor)
Bundesministerium fur Arbeit, Soziales und Konsumentenschutz (Ministerul Federal pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Protecţia Consumatorului)
Bundesministerium fur Unterricht, Kunst und Kultur (Ministerul Federal al Educaţiei, Artelor şi Culturii)
Bundesministerium fur Verkehr, Innovation und Technologie (Ministerul Federal al Comunicaţiilor, Inovării şi Tehnologiei)
Bundesministerium fur Wirtschaft, Familie und Jugend (Ministerul Federal al Economiei, Familiei şi Tineretului)
Bundesministerium fur Wissenschaft und Forschung (Ministerul Federal al Ştiinţei şi Cercetării)
Bundesamt fur Eich- und Vermessungswesen (Oficiul Federal pentru Etalonare şi Măsurare)
Osterreichische Forschungs- und Prufzentrum Arsenal Gesellschaft m.b.H (Centrul Austriac de Cercetare şi Testare a Arsenalului SRL)
Bundesanstalt fur Verkehr (Institutul Federal pentru Trafic)
Bundesbeschaffung G.m.b.H (Achiziţii Publice Federale SRL)
Bundesrechenzentrum G.m.b.H (Centrul Federal de Prelucrare a Datelor SRL)
Toate celelalte administraţii publice centrale, inclusiv agenţiile lor regionale şi locale, cu condiţia ca acestea să nu desfăşoare activităţi cu caracter industrial sau comercial
POLONIA
Kancelaria Prezydenta RP (Cancelaria Prezidenţială)
Kancelaria Sejmu RP (Cancelaria Sejm)
Kancelaria Senatu RP (Cancelaria Senatului)
Kancelaria Prezesa Rady Ministrow (Cancelaria Prim-Ministrului)
Sad Najwyzszy (Curtea Supremă)
Naczelny Sad Administracyjny (Curtea Administrativă Supremă)
Sady powszechne - rejonowe, okregowe i apelacyjne (instanţă comună - instanţă districtuală, instanţă regională, curtea de apel)
Trybunal Konstytucyjny (Curtea Constituţională)
Najwyzsza Izba Kontroli (Camera Supremă de Control)
Biuro Rzecznika Praw Obywatelskich (Biroul Apărătorului Drepturilor Omului)
Biuro Rzecznika Praw Dziecka (Biroul Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului)
Biuro Ochrony Rzadu (Biroul pentru Protecţia Guvernului)
Centralne Biuro Antykorupcyjne (Biroul Central Anticorupţie)
Ministerstwo Pracy i Polityki Spolecznej (Ministerul Muncii şi Politicii Sociale)
Ministerstwo Finansow (Ministerul de Finanţe)
Ministerstwo Gospodarki (Ministerul Economiei)
Ministerstwo Rozwoju Regionalnego (Ministerul Dezvoltării Regionale)
Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego (Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional)
Ministerstwo Edukacji Narodowej (Ministerul Educaţiei Naţionale)
Ministerstwo Rolnictwa i Rozwoju Wsi (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale)
Ministerstwo Skarbu Panstwa (Ministerul Trezoreriei Statului)
Ministerstwo Sprawiedliwosci (Ministerul Justiţiei)
Ministerstwo Transportu, Budownictwa i Gospodarki Morskiej (Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Economiei Maritime)
Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyzszego (Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului Superior)
Ministerstwo Srodowiska (Ministerul Mediului)
Ministerstwo Administracji i Cyfryzacji (Ministerul Administraţiei şi Digitizării)
Ministerstwo Spraw Zagranicznych (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministerstwo Zdrowia (Ministerul Sănătăţii)
Ministerstwo Sportu i Turystyki (Ministerul Sportului şi Turismului)
Urzad Patentowy Rzeczypospolitej Polskiej (Oficiul de Brevete din Republica Polonia)
Urzad Regulacji Energetyki (Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei din Polonia)
Urzad do Spraw Kombatantow i Osob Represjonowanych (Oficiul pentru veterani de război şi victimele represiunilor)
Urzad Transportu Kolejowego (Oficiul pentru Transporturi Feroviare)
Urzad Dozoru Technicznego (Oficiul de Inspecţie Tehnică)
Urzad Rejestracji Produktow Leczniczych, Wyrobow Medycznych i Produktow Biobojczych (Oficiul de înregistrare a produselor medicamentoase, a dispozitivelor medicale şi a produselor biocide)
Urzad do Spraw Cudzoziemcow (Oficiul pentru Străini)
Urzad Zamowien Publicznych (Oficiul de Achiziţii Publice)
Urzad Ochrony Konkurencji i Konsumentow (Oficiul pentru Concurenţă şi Protecţia Consumatorului)
Urzad Lotnictwa Cywilnego (Oficiul Aviaţiei Civile)
Urzad Komunikacji Elektronicznej (Oficiul de Comunicaţii Electronice)
Wyzszy Urzad Gorniczy (Autoritatea de Stat pentru Minerit)
Glowny Urzad Miar (Oficiul Principal de Metrologie)
Glowny Urzad Geodezji i Kartografii (Oficiul Principal de Geodezie si Cartografie)
Glowny Urzad Nadzoru Budowlanego (Oficiul General de Control în Construcţii)
Glowny Urzad Statystyczny (Oficiul Principal de Statistică)
Krajowa Rada Radiofonii i Telewizji (Consiliul Naţional al Audiovizualului)
Generalny Inspektor Ochrony Danych Osobowych (Inspectorul General pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal)
Panstwowa Komisja Wyborcza (Comisia Electorală de Stat)
Panstwowa Inspekcja Pracy (Inspectoratul Naţional de Muncă)
Rzadowe Centrum Legislacji (Centrul Legislativ Guvernamental)
Narodowy Fundusz Zdrowia (Fondul Naţional de Sănătate)
Polska Akademia Nauk (Academia de Ştiinţe a Poloniei)
Polskie Centrum Akredytacji (Centrul de Acreditare al Poloniei)
Polskie Centrum Badan i Certyfikacji (Centrul Polonez de Testare şi Certificare)
Polska Organizacja Turystyczna (Oficiul Naţional de Turism al Poloniei)
Polski Komitet Normalizacyjny (Comitetul Polonez de Standardizare)
Zaklad Ubezpieczen Spolecznych (Instituţia de Asigurări Sociale)
Komisja Nadzoru Finansowego (Autoritatea de Supraveghere Financiară Poloneză)
Naczelna Dyrekcja Archiwow Panstwowych (Sediul Central al Arhivelor Statului)
Kasa Rolniczego Ubezpieczenia Spolecznego (Fondul de Asigurări Sociale din Sectorul Agricol)
Generalna Dyrekcja Drog Krajowych i Autostrad (Direcţia Generală de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi)
Glowny Inspektorat Ochrony Roslin i Nasiennictwa (Inspectoratul Principal de Inspecţia Plantelor şi Protecţia Seminţelor)
Komenda Glowna Panstwowej Strazy Pozarnej (Sediul Naţional al Serviciului de Stat de Apărare împotriva Incendiilor)
Glowny Inspektorat Jakosci Handlowej Artykulow Rolno-Spozywczych (Inspectoratul Principal privind Calitatea Comercială a Produselor Agroalimentare)
Glowny Inspektorat Ochrony Srodowiska (Inspectoratul Principal pentru Protecţia Mediului)
Glowny Inspektorat Transportu Drogowego (Inspectoratul Principal pentru Transport Rutier)
Glowny Inspektorat Farmaceutyczny (Inspectoratul Farmaceutic Principal)
Glowny Inspektorat Sanitarny (Inspectoratul Sanitar Principal)
Glowny Inspektorat Weterynarii (Inspectoratul Veterinar Principal)
Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agenţia pentru Restructurarea şi Modernizarea Agriculturii)
Agencja Rynku Rolnego (Agenţia pentru Piaţa Agricolă)
Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agenţia Proprietăţii Agricole)
Panstwowa Agencja Atomistyki (Agenţia Naţională pentru Energie Atomică)
Polska Agencja Rozwiazywania Problemow Alkoholowych (Agenţia de Stat pentru Prevenirea Problemelor Legate de Alcool)
Agencja Rezerw Materialowych (Agenţia pentru Rezerve Materiale)
Narodowy Fundusz Ochrony Srodowiska i Gospodarki Wodnej (Fondul Naţional pentru Protecţia Mediului şi Gospodărirea Apelor)
Panstwowy Fundusz Rehabilitacji Osob Niepelnosprawnych (Fondul Naţional pentru Reabilitarea Persoanelor cu Handicap)
Instytut Pamieci Narodowej - Komisja Scigania Zbrodni Przeciwko Narodowi Polskiemu (Institutul Memoriei Naţionale - Comisia pentru Urmărirea Crimelor împotriva Naţiunii Poloneze)
Rada Ochrony Pamieci Walk i Meczenstwa (Comitetul pentru Protecţia Memoriei Luptei şi Martiriului)
Sluzba Celna Rzeczypospolitej Polskiej (Serviciul Vamal al Republicii Polonia)
Panstwowe Gospodarstwo Lesne "Lasy Panstwowe" (Întreprinderea Forestieră de Stat "Lasy Panstwowe")
Polska Agencja Rozwoju Przedsiebiorczosci (Agenţia Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor)
Samodzielne Publiczne Zaklady Opieki Zdrowotnej, jesli ich organem zalozycielskim jest minister, centralny organ administracji rzadowej lub wojewoda (unităţi publice autonome de gestionare a serviciilor sanitare stabilite de un ministru, organism guvernamental central sau regional)
PORTUGALIA
Presidencia do Conselho de Ministros (Preşedinţia Consiliului de Miniştri)
Ministerio das Financas (Ministerul Finanţelor)
Ministerio dos Negocios Estrangeiros e das Comunidades Portuguesas (Ministerul Afacerilor Externe şi al Comunităţilor Portugheze)
Ministerio da Justica (Ministerul Justiţiei)
Ministerio da Economia (Ministerul Economiei)
Ministerio da Agricultura, Desenvolvimento Rural e Pescas (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale şi Pescuitului)
Ministerio da Educacăo (Ministerul Educaţiei)
Ministerio da Ciencia e do Ensino Superior (Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului Superior)
Ministerio da Cultura (Ministerul Culturii)
Ministerio da Saude (Ministerul Sănătăţii)
Ministerio do Trabalho e da Solidariedade Social (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale)
Ministerio das Obras Publicas, Transportes e Habitacăo (Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţelor)
Ministerio das Cidades, Ordenamento do Territorio e Ambiente (Ministerul Oraşelor, Amenajării Teritoriale şi Mediului)
Ministerio para a Qualificacăo e o Emprego (Ministerul pentru Calificare şi Ocuparea Forţei de Muncă)
Presidencia da Republica (Preşedinţia Republicii)
Tribunal Constitucional (Curtea Constituţională)
Tribunal de Contas (Curtea de Conturi)
Provedoria de Justica (Avocatul Poporului)
ROMÂNIA
Administraţia Prezidenţială
Senatul României
Camera Deputaţilor
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Curtea Constituţională
Consiliul Legislativ
Curtea de Conturi
Consiliul Superior al Magistraturii
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Secretariatul General al Guvernului
Cancelaria Prim-Ministrului
Ministerul Afacerilor Externe
Ministerul Economiei şi Finanţelor
Ministerul Justiţiei
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Ministerul Transporturilor
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Ministerul Sănătăţii Publice
Ministerul Culturii şi Cultelor
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
Consiliul Naţional al Audiovizualului
Consiliul Concurenţei - CC
Direcţia Naţională Anticorupţie
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - ANRSC
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
Autoritatea Navală Română
Autoritatea Feroviară Română
Autoritatea Rutieră Română
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
Autoritatea Naţională pentru Tineret
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică
Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii
Autoritatea Naţională pentru Serviciile Societăţii Informaţionale
Autoritatea Electorală Permanentă
Agenţia pentru Strategii Guvernamentale
Agenţia Naţională a Medicamentului
Agenţia Naţională pentru Sport
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
Agenţia Română pentru Conservarea Energiei
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
Agenţia Română pentru Investiţii Străine
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială
Agenţia Naţională Anti-doping
Agenţia Nucleară
Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei
Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Bărbaţi şi Femei
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Agenţia Naţională Antidrog
SLOVENIA
Predsednik Republike Slovenije (Preşedintele Republicii Slovenia)
Drzavni zbor (Adunarea Naţională)
Drzavni svet (Consiliul Naţional)
Varuh clovekovih pravic (Avocatul Poporului)
Ustavno sodisce (Curtea Constituţională)
Racunsko sodisce (Curtea de Conturi)
Drzavna revizijska komisja (Comisia Naţională de Revizuire)
Slovenska akademija znanosti in umetnosti (Academia Slovenă de Ştiinţe şi Arte)
Vladne sluzbe (Serviciile Guvernului)
Ministrstvo za finance (Ministerul Finanţelor)
Ministrstvo za zunanje zadeve (Ministerul Afacerilor Externe)
Ministrstvo za pravosodje (Ministerul Justiţiei)
Ministrstvo za gospodarstvo (Ministerul Economiei)
Ministrstvo za kmetijstvo, gozdarstvo in prehrano (Ministerul Agriculturii, Silviculturii şi Alimentaţiei)
Ministrstvo za promet (Ministerul Transporturilor)
Ministrstvo za okolje, prostor in energijo (Ministerul Mediului, Planificării Spaţiale şi Energiei)
Ministrstvo za delo, druzino in socialne zadeve (Ministerul Muncii, Familiei şi Afacerilor Sociale)
Ministrstvo za zdravje (Ministerul Sănătăţii)
Ministrstvo za visoko solstvo, znanost in tehnologijo (Ministerul Învăţământului Superior, Ştiinţei şi Tehnologiei)
Ministrstvo za kulturo (Ministerul Culturii)
Ministerstvo za javno upravo (Ministerul Administraţiei Publice)
Vrhovno sodisce Republike Slovenije (Curtea Supremă a Republicii Slovenia)
Visja sodisca (Instanţe superioare)
Okrozna sodisca (Instanţe districtuale)
Okrajna sodisca (Instanţe regionale)
Vrhovno tozilstvo Republike Slovenije (Procurorul Suprem al Republicii Slovenia)
Okrozna drzavna tozilstva (Procurorii de Stat ai districtelor)
Druzbeni pravobranilec Republike Slovenije (Procurorul Social al Republicii Slovenia)
Drzavno pravobranilstvo Republike Slovenije (Procurorul Naţional al Republicii Slovenia)
Upravno sodisce Republike Slovenije (Curtea Administrativă a Republicii Slovenia)
Senat za prekrske Republike Slovenije (Senatul pentru Infracţiuni Minore al Republicii Slovenia)
Visje delovno in socialno sodisce v Ljubljani (Înalta Curte de Drept Social şi al Muncii)
Delovna in sodisca (Instanţe de muncă)
Upravne note (Unităţi administrative locale)
SLOVACIA
Ministerele şi alte autorităţi guvernamentale centrale indicate în Legea nr. 575/2001 Coll. privind structura activităţilor guvernului şi a autorităţilor administraţiei centrale de stat:
Ministerstvo hospodarstva Slovenskej republiky (Ministerul Economiei din Republica Slovacă)
Ministerstvo financii Slovenskej republiky (Ministerul de Finanţe din Republica Slovacă)
Ministerstvo dopravy, vystavby a regionalneho rozvoja Slovenskej republiky (Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale din Republica Slovacă)
Ministerstvo podohospodarstva a rozvoja vidieka Slovenskej republiky (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Republica Slovacă)
Ministerstvo spravodlivosti Slovenskej republiky (Ministerul Justiţiei din Republica Slovacă)
Ministerstvo zahranicnych veci Slovenskej republiky (Ministerul Afacerilor Externe din Republica Slovacă)
Ministerstvo prace, socialnych veci a rodiny Slovenskej republiky (Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale şi Familiei din Republica Slovacă)
Ministerstvo zivotneho prostredia Slovenskej republiky (Ministerul Mediului din Republica Slovacă)
Ministerstvo skolstva, vedy, vyskumu a sportu Slovenskej republiky (Ministerul Educaţiei, Ştiinţei, Cercetării şi Sportului din Republica Slovacă)
Ministerstvo kultury Slovenskej republiky (Ministerul Culturii din Republica Slovacă)
Ministerstvo zdravotnictva Slovenskej republiky (Ministerul Sănătăţii din Republica Slovacă)
Urad vlady Slovenskej republiky (Biroul Guvernamental al Republicii Slovace)
Protimonopolny urad Slovenskej republiky (Oficiul Antimonopol al Republicii Slovace)
Statisticky urad Slovenskej republiky (Oficiul de Statistică al Republicii Slovace)
Urad geodezie, kartografie a katastra Slovenskej republiky (Oficiul de Geodezie, Cartografiere şi Cadastru al Republicii Slovace)
Urad pre normalizaciu, metrologiu a skusobnictvo Slovenskej republiky (Oficiul de Standarde, Metrologie şi Testare al Republicii Slovace)
Urad pre verejne obstaravanie (Oficiul pentru Achiziţii Publice)
Urad priemyselneho vlastnictva Slovenskej republiky (Oficiul Proprietăţii Industriale din Republica Slovacă)
Sprava statnych hmotnych rezerv Slovenskej republiky (Administraţia Rezervelor Materiale de Stat din Republica Slovacă)
Kancelaria Prezidenta Slovenskej republiky (Biroul Preşedintelui Republicii Slovace)
Narodna rada Slovenskej republiky (Consiliul Naţional al Republicii Slovace)
Ustavny sud Slovenskej republiky (Curtea Constituţională a Republicii Slovace)
Najvyssi sud Slovenskej republiky (Curtea Supremă a Republicii Slovace)
Generalna prokuratura Slovenskej republiky (Biroul Procurorului General al Republicii Slovace)
Najvyssi kontrolny urad Slovenskej republiky (Oficiul Suprem de Audit al Republicii Slovace)
Telekomunikacny urad Slovenskej republiky (Oficiul de Telecomunicaţii al Republicii Slovace)
Postovy urad (Oficiul Poştei)
Urad na ochranu osobnych udajov (Oficiul pentru Protejarea Datelor Personale)
Kancelaria verejneho ochrancu prav (Biroul Avocatului Poporului)
Urad pre financny trh (Oficiul pentru Piaţa Financiară)
FINLANDA
Oikeuskanslerinvirasto - Justitiekanslersambetet (Biroul Cancelarului Justiţiei)
Liikenne- ja Viestintaministerio - Kommunikationsministeriet (Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor):
Viestintavirasto - Kommunikationsverket (Autoritatea Finlandeză de Reglementare în Domeniul Comunicaţiilor)
Ajoneuvohallintokeskus AKE - Fordonsforvaltningscentralen AKE (Administraţia Finlandeză a Vehiculelor)
Ilmailuhallinto - Luftfartsforvaltningen (Autoritatea Finlandeză pentru Aviaţie Civilă)
Ilmatieteen laitos - Meteorologiska institutet (Institutul Finlandez [de Meteorologie])
Merenkulkulaitos - Sjofartsverket (Administraţia Maritimă Finlandeză)
Merentutkimuslaitos - Havsforskningsinstitutet (Institutul Finlandez de Cercetări Marine)
Ratahallintokeskus RHK - Banforvaltningscentralen RHK (Administraţia Feroviară)
Rautatievirasto - Jarnvagsverket (Agenţia Feroviară Finlandeză)
Tiehallinto - Vagforvaltningen (Administraţia Rutieră)
Maa- ja Metsatalousministerio - Jord- Och Skogsbruksministeriet (Ministerul Agriculturii şi Silviculturii):
Elintarviketurvallisuusvirasto - Livsmedelssakerhetsverket (Autoritatea Finlandeză pentru Siguranţa Alimentară)
Maanmittauslaitos - Lantmateriverket (Institutul Naţional de Cartografiere din Finlanda)
Maaseutuvirasto - Landsbygdsverket (Agenţia Rurală)
Oikeusministerio - Justitieministeriet (Ministerul Justiţiei):
Tietosuojavaltuutetun toimisto - Dataombudsmannens byra (Biroul Avocatului Poporului pentru Protecţia Datelor)
Tuomioistuimet - Domstolar (Instanţe judecătoreşti)
Korkein oikeus - Hogsta domstolen (Curtea Supremă)
Korkein hallinto-oikeus - Hogsta forvaltningsdomstolen (Curtea Administrativă Supremă)
Hovioikeudet - hovratter (Curţi de apel)
Karajaoikeudet - tingsratter (Instanţe districtuale)
Hallinto-oikeudet - forvaltningsdomstolar (Instanţe administrative)
Markkinaoikeus - Marknadsdomstolen (Curtea Comercială)
Tyotuomioistuin - Arbetsdomstolen (Tribunalul pentru litigii de muncă)
Vakuutusoikeus - Forsakringsdomstolen (Tribunalul în materie de asigurări)
Kuluttajariitalautakunta - Konsumenttvistenamnden (Comisia pentru plângerile consumatorilor)
HEUNI - Yhdistyneiden Kansakuntien yhteydessa toimiva Euroopan kriminaalipolitiikan instituutti - HEUNI - Europeiska institutet for kriminalpolitik, verksamt i anslutning till Forenta Nationerna (Institutul European pentru Prevenirea şi Controlul Criminalităţii)
Konkurssiasiamiehen toimisto - Konkursombudsmannens byra (Biroul Avocatului Poporului pentru Faliment)
Oikeushallinnon palvelukeskus - Justitieforvaltningens servicecentral (Serviciul de Gestionare Juridică)
Oikeushallinnon tietotekniikkakeskus - Justitieforvaltningens datateknikcentral (Centrul Informatic Juridic Administrativ)
Oikeuspoliittinen tutkimuslaitos (Optula)- Rattspolitiska forskningsinstitutet (Institutul de Politici Juridice)
Oikeusrekisterikeskus - Rattsregistercentralen (Centrul Registrului Juridic)
Onnettomuustutkintakeskus - Centralen for undersokning av olyckor (Comisia de Investigare a Accidentelor)
Rikosseuraamusvirasto - Brottspafoljdsverket (Agenţia pentru Sancţiuni Penale)
Rikosseuraamusalan koulutuskeskus - Brottspafoljdsomradets utbildningscentral (Institutul de Formare pentru Serviciile de Penitenciar şi Eliberare Condiţionată)
Rikoksentorjuntaneuvosto Radet for brottsforebyggande (Consiliul Naţional de Prevenire a Criminalităţii)
Saamelaiskarajat - Sametinget (Parlamentul Saami)
Valtakunnansyyttajanvirasto - Riksaklagarambetet (Biroul Procurorului General)
Opetusministerio - Undervisningsministeriet (Ministerul Educaţiei):
Opetushallitus - Utbildningsstyrelsen (Consiliul Naţional al Educaţiei)
Valtion elokuvatarkastamo - Statens filmgranskningsbyra (Consiliul Finlandez de Clasificare a Filmelor)
Sosiaali- Ja Terveysministerio - Social- Och Halsovardsministeriet (Ministerul Afacerilor Sociale şi Sănătăţii):
Tyottomyysturvalautakunta - Besvarsnamnden for utkomstskyddsarenden (Camera de apel în materie de şomaj)
Sosiaaliturvan muutoksenhakulautakunta - Besvarsnamnden for socialtrygghet (Curtea de apel)
Laakelaitos - Lakemedelsverket (Agenţia Naţională a Medicamentului)
Terveydenhuollon oikeusturvakeskus - Rattsskyddscentralen for halsovarden (Autoritatea Naţională pentru Afaceri Medico-legale)
Sateilyturvakeskus - Stralsakerhetscentralen (Centrul Finlandez pentru Radiaţii şi Siguranţă Nucleară)
Kansanterveyslaitos - Folkhalsoinstitutet (Institutul Naţional de Sănătate Publică)
Laakehoidon kehittamiskeskus ROHTO - Utvecklingscentralen for lakemedelsbe-handling (Centrul pentru Dezvoltarea de Farmacoterapii ROHTO)
Sosiaali- ja terveydenhuollon tuotevalvontakeskus - Social- och halsovardens produkttillsynscentral (Agenţia Naţională pentru Controlul Produselor SSTV)
Sosiaali- ja terveysalan tutkimus- ja kehittamiskeskus Stakes - Forsknings- och utvecklingscentralen for social- och halsovarden Stakes (Centrul de cercetare şi dezvoltare în domeniul sanitar şi al asistenţei sociale STAKES)
Tyo- Ja Elinkeinoministerio - Arbets- Och Naringsministeriet (Ministerul Muncii şi Economiei):
Kuluttajavirasto - Konsumentverket (Agenţia Finlandeză pentru Protecţia Consumatorilor)
Kilpailuvirasto - Konkurrensverket (Autoritatea Finlandeză pentru Concurenţă)
Patentti- ja rekisterihallitus - Patent- och registerstyrelsen (Oficiul Finlandez de Brevetare şi Înregistrare)
Valtakunnansovittelijain toimisto - Riksforlikningsmannens byra (Biroul Naţional al Conciliatorilor)
Tyoneuvosto - Arbetsradet (Consiliul Muncii)
Energiamarkkinavirasto - Energimarknadsverket (Autoritatea pentru Piaţa de Energie)
Geologian tutkimuskeskus - Geologiska forskningscentralen (Serviciul de Cercetare Geologică al Finlandei)
Huoltovarmuuskeskus - Forsorjningsberedskapscentralen (Agenţia Naţională de Aprovizionare în Situaţii de Urgenţă)
Kuluttajatutkimuskeskus - Konsumentforskningscentralen (Centrul Naţional de Cercetare în rândul Consumatorilor)
Matkailun edistamiskeskus - MEK - Centralen for turistframjande (Comitetul Finlandez al Turismului)
Mittatekniikan keskus - MIKES - Matteknikcentralen (Centrul de Metrologie şi Acreditare)
Tekes - teknologian ja innovaatioiden kehittamiskeskus -Tekes - utvecklingscentralen for teknologi och innovationer (Agenţia Finlandeză de Finanţare pentru Tehnologie şi Inovare)
Turvatekniikan keskus - TUKES - Sakerhetsteknikcentralen (Autoritatea pentru Siguranţă în Domeniul Tehnologiei)
Valtion teknillinen tutkimuskeskus - VTT - Statens tekniska forskningscentral (Centrul de Cercetare Tehnică VTT din Finlanda)
Syrjintalautakunta - Nationella diskrimineringsnamnden (Tribunalul în materie de discriminare)
Vahemmistovaltuutetun toimisto - Minoritetsombudsmannens byra (Biroul Avocatului Poporului pentru Minorităţi)
Ulkoasiainministerio - utrikesministeriet (Ministerul Afacerilor Externe)
Valtioneuvoston kanslia - statsradets kansli (Biroul Prim-Ministrului)
Valtiovarainministerio/Finansministeriet (Ministerul Finanţelor)
Valtiokonttori - Statskontoret (Trezoreria de Stat)
Verohallinto - Skatteforvaltningen (Administraţia Fiscală)
Tullilaitos - Tullverket (Vama)
Tilastokeskus - Statistikcentralen (Oficiul de Statistică al Finlandei)
Valtion taloudellinen tutkimuskeskus - Statens ekonomiska forskiningscentral (Institutul Guvernamental de Cercetări Economice)
Vaestorekisterikeskus - Befolkningsregistercentralen (Centrul de Evidenţă a Populaţiei)
Ymparistoministerio - Miljoministeriet (Ministerul Mediului):
Suomen ymparistokeskus - Finlands miljocentral (Institutul Finlandez de Mediu)
Asumisen rahoitus- ja kehityskeskus - Finansierings- och utvecklingscentralen for boendet (Centrul pentru Dezvoltarea şi Finanţarea Locuinţelor din Finlanda)
Valtiontalouden Tarkastusvirasto - Statens Revisionsverk (Oficiul Naţional de Audit)
SUEDIA
Akademien for de fria konsterna (Academia Regală de Arte Frumoase)
Allmanna reklamationsnamnden (Consiliul Naţional pentru Plângerile Consumatorilor)
Arbetsdomstolen (Tribunalul pentru litigii de muncă)
Arbetsformedlingen (Serviciile suedeze de ocupare a forţei de muncă)
Arbetsgivarverk, statens (Agenţia Naţională pentru Administraţia de Stat)
Arbetslivsinstitutet (Institutul naţional pentru o viaţă activă)
Arbetmiljoverket (Autoritatea Suedeză pentru Mediul de Lucru)
Arvsfondsdelegationen (Comisia Fondului de Patrimoniu Suedez)
Arkitekturmuseet (Muzeul de Arhitectură)
Ljud och bildarkiv, statens (Arhivele Naţionale de Imagini şi Sunete)
Barnombudsmannen (Biroul Avocatului poporului pentru copii)
Bredning for utvardering av medicinsk Metodik, statens (Consiliul suedez pentru evaluarea tehnologiei în domeniul asistenţei medicale)
Kungliga biblioteket (Biblioteca Regală)
Biografbyra, statens (Consiliul naţional al cenzorilor de film)
Biografiskt lexikon, svenskt (Dicţionarul biografiei suedeze)
Bokforingsnamnden (Consiliul Naţional pentru Standarde Contabile)
Bolagsverket (Oficiul Registrului Întreprinderilor Suedeze) Bostadskreditnamnd, statens (BKN) (Consiliul naţional de garantare a creditelor pentru locuinţe)
Boverket (Consiliul naţional pentru locuinţe)
Brottsforebyggande radet (Consiliul naţional de prevenire a infracţiunilor)
Brottsoffermyndigheten (Autoritatea de asistenţă şi despăgubire a victimelor actelor criminale)
Centrala studiestodsnamnden (Comisia naţională de ajutor pentru studenţi)
Datainspektionen (Comisia naţională de inspectare a datelor)
Departementen [Ministere (Departamente guvernamentale]
Domstolsverket (Administraţia naţională a instanţelor)
Elsakerhetsverket (Administraţia naţională a siguranţei electrice)
Energimarknadsinspektionen (Inspectoratul suedez pentru pieţele energetice)
Exportkreditnamnden (Comisia de garantare a creditelor pentru export)
Finanspolitiska radet (Consiliul suedez pentru politică fiscală)
Finansinspektionen (Autoritatea de Supraveghere Financiară)
Fiskeriverket (Direcţia naţională pentru pescuit)
Folkhalsoinstitut, statens (Institutul Naţional de Sănătate Publică)
Forskningsradet for miljo, areella naringar och samhallsbyggande, Formas (Consiliul suedez de cercetare în domeniul mediului)
Fortifikationsverket (Administraţia naţională a fortificaţiilor)
Medlingsinstitutet (Oficiul Naţional de Mediere)
Forsakringskassan (Oficiul de Asigurări Sociale)
Geologiska undersokning, Sveriges (Serviciul de Cercetare Geologică al Suediei)
Geotekniska institut, statens (Institutul de Geotehnică)
Glesbygdsverket (Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală)
Grafiska institutet och institutet for hogre Kommunikations- och reklamutbildning (Institutul Grafic şi Institutul de Studii Superioare în Comunicaţii)
Granskningsnamnden for Radio och TV (Comisia Radioteleviziunii Suedeze)
Handelsflottans Kultur- och fritidsrad (Serviciul guvernamental suedez pentru marinari)
Handikappombudsmannen (Biroul Avocatului Poporului pentru persoanele cu handicap)
Haverikommission, statens (Comisia de anchetare a accidentelor)
Hovratterna (Curţi de apel) (6)
Hyres- och arendenamnder (Tribunale regionale pentru chirii şi închirieri) (12)
Halso- och sjukvardens ansvarsnamnd (Comitetul pentru responsabilitate medicală)
Hogskoleverket (Agenţia Naţională pentru Învăţământul Superior)
Hogsta domstolen (Curtea Supremă)
Institut for psikosocial miljomedicin, statens (Institutul suedez de medicină psihosocială şi sănătate)
Institut for tillvaxtpolitiska studier (Institutul naţional pentru studii regionale)
Institutet for rymdfysik (Institutul suedez de fizică a spaţiului)
Internationella programkontoret for utbildningsomradet (Biroul Programului internaţional pentru educaţie şi formare)
Migrationsverket (Oficiul Suedez pentru Migraţie)
Jordbruksverk, statens (Consiliul suedez pentru agricultură)
Justitiekanslern (Biroul Cancelarului Justiţiei)
Jamstalldhetsombudsmannen (Biroul Avocatului Poporului pentru şanse egale)
Kammarkollegiet (Consiliul Naţional Judiciar pentru Terenuri şi Fonduri Publice)
Kammarratterna (Curţi de apel administrative) (4)
Kemikalieinspektionen (Inspectoratul Naţional al Produselor Chimice)
Kommerskollegium (Consiliul Naţional pentru Comerţ)
Verket for inovationssystem - VINNOVA (Agenţia Suedeză pentru Sisteme de Inovare)
Konjunkturinstitutet (Institutul Naţional de Studii Economice)
Konkurrensverket (Autoritatea Suedeză pentru Concurenţă)
Konstfack (Colegiul de Arte, Artizanat şi Design)
Konsthogskolan (Şcoala Superioară de Arte Frumoase)
Nationalmuseum (Muzeul Naţional de Artă)
Konstnarsnamnden (Comitetul pentru subvenţii în domeniul artistic)
Konstrad, statens (Consiliul Naţional de Artă)
Konsumentverket (Consiliul naţional pentru politicile în materie de protecţia consumatorilor)
Kriminaltekniska laboratorium, statens (Laboratorul Naţional de Criminalistică)
Kriminalvarden (Serviciul de Penitenciar şi Eliberare Condiţionată)
Kriminalvardsnamnden (Consiliul Naţional pentru Eliberare Condiţionată)
Kronofogdemyndigheten (Autoritatea Suedeză de Executare)
Kulturrad, statens (Consiliul Naţional al Culturii)
Kustbevakningen (Garda suedeză de coastă)
Lantmateriverket (Institutul Naţional de Cartografiere şi Cadastru)
Livrustkammaren/Skoklosters slott/Hallwylska museet (Arsenalul Regal)
Livsmedelsverk, statens (Administraţia Naţională pentru Alimentaţie)
Lotteriinspektionen (Comisia Naţională a Jocurilor)
Lakemedelsverket (Agenţia pentru Produse Medicale)
Lansratterna (Tribunale departamentale administrative) (24)
Lansstyrelserna (Prefecturi) (24)
Pensionsverk, statens (Consiliul naţional al funcţionarilor de stat şi al pensiilor)
Marknadsdomstolen (Curtea Comercială)
Meteorologiska och hidrologiska institut, Sveriges (Institutul Meteorologic şi Hidrologic al Suediei)
Moderna museet (Muzeul de Artă Modernă)
Musiksamlingar, statens (Colecţiile Naţionale Suedeze de Muzică)
Myndigheten for handikappolitisk samordning (Agenţia suedeză pentru coordonarea politicilor pentru persoanele cu handicap)
Myndigheten for natverk och samarbete inom hogre utbildning (Agenţia suedeză pentru reţele şi cooperare în domeniul învăţământului superior)
Namnden for statligt stod till trossamfun (Comisia pentru subvenţii de stat acordate comunităţilor religioase)
Naturistoriska riksmuseet (Muzeul de Istorie Naturală)
Naturvardsverket (Agenţia suedeză de protecţie a naturii)
Nordiska Afrikainstitutet (Institutul nordic de studii africane)
Nordiska hogskolan for folkhalsovetenskap (Şcoala Nordică pentru Sănătate Publică)
Notarienamnden (Comitetul Notarilor)
Myndigheten for internationella adoptionsfragor (Consiliul Naţional Suedez pentru Adopţii Internaţionale)
Verket for naringslivsutvecling - NUTEK (Agenţia suedeză pentru creştere economică şi regională)
Ombudsmannen mot etnisk diskriminering (Biroul Avocatului Poporului împotriva discriminării etnice)
Patentbesvarsratten (Tribunalul administrativ pentru brevete)
Patent- och registreringsverket (Oficiul pentru Brevete şi Înregistrări)
Personadressregisternamnd statens, SPAR-namnden (Registrul de adrese ale persoanelor fizice)
Polarforskningssekretariatet (Secretariatul suedez pentru cercetare polară)
Presstodsnamnden (Comitetul de subvenţionare a presei)
Radet for Europeiska socialfonden i Sverige (Consiliul Fondului Social European în Suedia)
Radio- och TV-verket (Autoritatea Suedeză de Radio şi Televiziune)
Regeringskansliet (Birouri guvernamentale)
Regeringsratten (Curtea Administrativă Supremă)
Riksantikvarieambetet (Direcţia Naţională a Patrimoniului)
Riksarkivet (Arhivele Naţionale)
Riksdagsforvaltningen (Birou Administrativ Parlamentar)
Riksdagens ombudsman, JO (Ombudsmanii parlamentari)
Riksdagens revisorer (Auditorii parlamentari)
Riksgaldskontoret (Oficiul Naţional al Datoriilor Publice)
Rikspolisstyrelsen (Direcţia Naţională a Poliţiei)
Riksrevisionen (Oficiul Naţional de Audit)
Riksutstallningar, Stiftelsen (Serviciul de Expoziţii Itinerante)
Rymdstyrelsen (Direcţia Naţională Suedeză a Activităţilor Spaţiale)
Forskningsradet for arbetsliv och socialvetenskap (Consiliul Suedez pentru Viaţă Activă şi Cercetare Socială)
Raddningsverk, statens (Direcţia Naţională a Serviciilor de Salvare)
Rattshjalpsmyndigheten (Autoritatea Naţională de Asistenţă Judiciară)
Rattsmedicinalverket (Direcţia Naţională de Medicină Legală)
Sameskolstyrelsen och sameskolor [Consiliul şcolar Sami (Lapp), şcolile Sami (Lapp)]
Sjofartsverket (Administraţia Maritimă Suedeză)
Maritima museer, statens (Muzee naţionale de istorie a marinei)
Sakerhets- och intregritetsskyddsnamnden (Comisia Suedeză pentru Securitate şi Protecţia Integrităţii)
Skatteverket (Agenţia Fiscală Suedeză)
Skogsstyrelsen (Direcţia Naţională Forestieră)
Skolverk, statens (Agenţia Naţională pentru Educaţie)
Smittskyddsinstitutet (Institutul Suedez de Prevenire a Bolilor Infecţioase)
Socialstyrelsen (Direcţia Naţională de Sănătate şi Probleme Sociale)
Sprangamnesinspektionen (Inspectoratul pentru substanţe explozibile şi produse inflamabile)
Statistiska centralbyran (Oficiul de Statistică al Suediei)
Statskontoret (Agenţia pentru Dezvoltare Administrativă)
Stralsakerhetsmyndigheten (Autoritatea Naţională Suedeză pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor)
Styrelsen for internationellt utvecklingssamarbete, SIDA (Agenţia Suedeză de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare)
Styrelsen for psykologiskt forsvar (Direcţia Naţională pentru Apărare Psihologică şi Evaluarea Conformităţii)
Styrelsen for ackreditering och teknisk kontroll (Consiliul Suedez de Acreditare)
Svenska Institutet, stiftelsen (Institutul suedez)
Talboks- och punktskriftsbiblioteket (Biblioteca cărţilor vorbitoare şi a publicaţiilor în Braille)
Tingsratterna (Instanţe regionale şi orăşeneşti) (97)
Tjansteforslagsnamnden for domstolsvasendet (Comitetul pentru propuneri de numire a magistraţilor)
Totalforsvarets pliktverk (Comisia de înrolare în forţele armate)
Tullverket (Administraţia Suedeză a Vămilor)
Turistdelegationen (Direcţia Naţională de Turism din Suedia)
Ungdomsstyrelsen (Direcţia Naţională pentru Tineret)
Universitet och hogskolor (Universităţi şi colegii universitare)
Utlanningsnamnden (Comisia pentru Străini)
Utsadeskontroll, statens (Institutul Naţional de Testare şi Certificare a Seminţelor)
Vatten- och avloppsnamnd, statens (Tribunalul naţional pentru aprovizionarea cu apă şi pentru ape reziduale)
Verket for hogskoleservice (VHS) (Agenţia Naţională de Servicii pentru Instituţiile de Învăţământ Superior);Verket for naringslivsutveckling (NUTEK) (Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Economică şi Regională)
Vetenskapsradet (Consiliul Suedez de Cercetare)
Veterinarmedicinska anstalt, statens (Institutul Veterinar Naţional)
Vag- och transportforskningsinstitut, statens (Institutul de Cercetare Suedez în Domeniul Drumurilor Naţionale şi al Transporturilor)
Vaxtsortnamnd, statens (Oficiul Naţional al Soiurilor Vegetale)
Aklagarmyndigheten (Ministerul Public Suedez)
Krisberedskapsmyndigheten (Agenţia Suedeză pentru Gestionarea Situaţiilor de Urgenţă)
Overklagandenamnden for namndemannauppdrag (Comisia de apel a judecătorilor consultanţi)
2.Notă la subsecţiunea A
Orice entitate enumerată la punctul 1 litera (b) acoperă, de asemenea, orice entitate subordonată a respectivei autorităţi contractante ale unui stat membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca aceasta să nu aibă personalitate juridică separată.
SUBSECŢIUNEA B:REPUBLICA KÂRGÂZĂ
1.Entităţi vizate:
Parlamentul Republicii Kârgâze (Jogorku Keneş)
Direcţia administrativă a preşedintelui Republicii Kârgâze
Ministerul Afacerilor Externe din Republica Kârgâză
Ministerul Justiţiei din Republica Kârgâză
Ministerul Finanţelor din Republica Kârgâză
Ministerul Economiei şi Comerţului din Republica Kârgâză
Ministerul Agriculturii din Republica Kârgâză
Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor din Republica Kârgâză
Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Kârgâză
Ministerul Sănătăţii din Republica Kârgâză
Ministerul Culturii, Informaţiei, Sportului şi Tineretului din Republica Kârgâză
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Migraţiei din Republica Kârgâză
Ministerul Dezvoltării Digitale din Republica Kârgâză
Ministerul Energiei din Republica Kârgâză
Serviciul fiscal de stat din cadrul Ministerului Finanţelor din Republica Kârgâză
Serviciul vamal de stat din cadrul Ministerului Finanţelor din Republica Kârgâză
Ministerul Resurselor Naturale, Ecologiei şi Supravegherii Tehnice din Republica Kârgâză
Agenţia de Stat pentru Arhitectură, Construcţii, Locuinţe şi Servicii Comunale din cadrul Cabinetului de Miniştri al Republicii Kârgâze
Serviciul pentru reglementarea antimonopol din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului din Republica Kârgâză
Agenţia de Stat pentru Funcţia Publică şi Autonomia Locală din cadrul Cabinetului de Miniştri al Guvernului Republicii Kârgâze
Departamentul pentru reglementarea complexului combustibil şi energetic din cadrul Ministerului Energiei din Republica Kârgâză
Serviciul pentru reglementarea şi supravegherea pieţei financiare din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului din Republica Kârgâză
Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală şi Inovare din cadrul Cabinetului de Miniştri al Republicii Kârgâze
Serviciul de Stat pentru Informaţii Financiare din cadrul Ministerului Finanţelor din Republica Kârgâză
Fondul pentru rezervele materiale ale statului din cadrul Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă din Republica Kârgâză
Fondul pentru asigurări de sănătate obligatorii din cadrul Ministerului Sănătăţii din Republica Kârgâză
Fondul pentru gestionarea proprietăţii de stat din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului din Republica Kârgâză
Serviciul veterinar din cadrul Ministerului Agriculturii din Republica Kârgâză
Fondul Social al Republicii Kârgâze din cadrul Cabinetului de Miniştri al Republicii Kârgâze
Comitetul Statistic Naţional din Republica Kârgâză
Departamentul judiciar al Curţii Supreme a Republicii Kârgâze
Comisia Naţională de Atestare sub conducerea preşedintelui Republicii Kârgâze
Agenţia pentru Lichidarea Băncilor
Comisia de Stat pentru Culte a Republicii Kârgâze
Parchetul General din Republica Kârgâză
Curtea de Conturi din Republica Kârgâză
2.Notă la subsecţiunea B
Orice entitate care figurează pe lista de la punctul 1, reprezintă, de asemenea, orice entitate subordonată a entităţii respective a Republicii Kârgâze, cu condiţia ca aceasta să nu aibă personalitate juridică separată.
SECŢIUNEA 2:ENTITĂŢI GUVERNAMENTALE SUBCENTRALE
Praguri:
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă şi sub rezerva notelor la prezenta secţiune şi a notelor generale din secţiunea 5, capitolul 9 se aplică entităţilor contractante ale părţilor vizate de subsecţiunile A şi B din prezenta secţiune în cazul în care valoarea achiziţiei este egală sau mai mare decât următoarele praguri:
(a)200 000 DST pentru toate mărfurile;
(b)200 000 DST pentru serviciile specificate în secţiunea 4;
(c)5 000 000 DST pentru toate serviciile de construcţii enumerate în diviziunea 51 din CPC ONU.
SUBSECŢIUNEA A:UNIUNEA EUROPEANĂ
1.Entităţi vizate:
Toate autorităţile contractante regionale sau locale ale unităţilor administrative, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (denumit în continuare "Regulamentul NUTS") (3).
(3)JO UE L 154, 21.6.2003, p.1.
2.Notă la subsecţiunea A
a)În sensul prezentei secţiuni, "autorităţi contractante regionale" înseamnă entităţile contractante ale unităţilor administrative care se încadrează în nomenclatorul statistic comun al unităţilor teritoriale (denumit în continuare "NUTS") NUTS 1 şi NUTS 2, astfel cum sunt menţionate în Regulamentul NUTS.
b)În sensul prezentei secţiuni, "autorităţi contractante locale" înseamnă entităţile contractante ale unităţilor administrative de la nivelul NUTS 3 şi ale unităţilor administrative mai mici, astfel cum sunt menţionate în Regulamentul NUTS.
SUBSECŢIUNEA B:REPUBLICA KÂRGÂZĂ
1.Entităţi vizate:
a)ADMINISTRAŢII DE STAT REGIONALE:
Chui
Talas
Issyk-Kul
Jalal-Abad
Naryn
Osh
Batken
b)CENTRE REGIONALE (PRIMĂRII ŞI DISTRICTE ADMINISTRATIVE):
Primăria oraşului Bişkek
Primăria oraşului Osh
Primăria oraşului Talas
Primăria oraşului Kara-Kol
Primăria oraşului Jalal-Abad
Primăria oraşului Naryn
Primăria oraşului Batken
c)DISTRICTE ADMINISTRATIVE DIN BIŞKEK
Districtul Pervomaisky
Regiunea Sverdlovsk
Districtul Oktyabrsky
Districtul Leninsky
d)COMUNE URBANE (PRIMĂRII):
Tokmok
Kara-Balta
Kaindy
Shopokov
Kant
Orlovka
Kemin
Kara-Suu
Nookat
Uzgen
Naryn
Kara-Kul
Tash Kumyr
Maylu-Suu
Kerben
Kochkor-Ata
Kok-Jangak
Toktogul
Balykchy
Cholpon-Ata
Isfana
Aydarken
Kadamzhay
Kyzyl-Kiya
Sulukta
e)DISTRICTE
(i)Comune rurale din regiunea Chui:
Toate comunele rurale din districtul Alamedin (17 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Jayl (13 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Kemin (10 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Moskov (12 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Panfilov (6 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Sokuluk (19 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Chui (10 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Issyk- Ata (18 comune rurale)
(ii)Comune rurale din regiunea Issyk-Kul:
Toate comunele rurale din districtul Ak-Suu (13 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Jeti-Oguz (13 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Ton (9 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Typ (12 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Issyk-Kol (12 comune rurale)
(iii)Comune rurale din regiunea Talas:
Toate comunele rurale din districtul Bakai-Ata (8 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Kara-Buura (9 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Manas (6 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Talas (13 comune rurale)
(iv)Comune rurale din regiunea Osh:
Toate comunele rurale din districtul Alay (12 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Aravan (8 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Kara-Kulja (11 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Kara-Suu (16 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Nookat (15 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Uzgen (19 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Chon-Alay (3 comune rurale)
(v)Comune rurale din regiunea Naryn:
Toate comunele rurale din districtul Ak-Talaa (13 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul At-Bashi (11 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Jumgal (12 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Kochkor (11 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Naryn (6 comune rurale)
(vi)Comune rurale din regiunea Jalal-Abad:
Toate comunele rurale din districtul Aksy (12 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Ala-Buka (8 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Bazar-Korgon (9 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Nooken (8 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Suzak (13 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Toguz- Toro (4 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Toktogul (11 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Chatkal (2 comune rurale)
(vii)Comune rurale din regiunea Batken:
Toate comunele rurale din districtul Batken (10 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Kadamjai (11 comune rurale)
Toate comunele rurale din districtul Leylek (8 comune rurale)
2.Notă la subsecţiunea B
Entităţile guvernamentale subcentrale care figurează în prezenta subsecţiune şi astfel cum sunt definite în Legea nr. 149 privind autonomia locală din Republica Kârgâză din 3 august 2012 includ toate organismele şi organizaţiile subordonate care se află sub supravegherea sau controlul unei astfel de entităţi, cu condiţia ca acestea să nu aibă personalitate juridică distinctă.
SECŢIUNEA 3:ALTE ENTITĂŢI VIZATE
Praguri:
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă şi sub rezerva notelor la prezenta secţiune şi a notelor generale din secţiunea 5, capitolul 9 se aplică celorlalte entităţi contractante ale părţilor vizate de subsecţiunile A şi B din prezenta secţiune în cazul în care valoarea achiziţiei este egală sau mai mare decât următoarele praguri:
(a)400 000 DST pentru toate mărfurile;
(b)400 000 DST pentru serviciile specificate în secţiunea 4;
(c)5 000 000 DST pentru toate serviciile de construcţii enumerate în diviziunea 51 din CPC ONU.
SUBSECŢIUNEA A:UNIUNEA EUROPEANĂ
1.Entităţi vizate:
a)Pentru Uniunea Europeană, prezenta secţiune se referă la entităţile contractante ale căror achiziţii publice sunt reglementate de Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (4), care sunt autorităţi contractante în temeiul directivei respective, inclusiv cele reglementate de secţiunea 1 şi secţiunea 2 din prezenta anexă sau la întreprinderile publice, şi între activităţile cărora se numără oricare dintre următoarele activităţi sau o combinaţie a acestora:
(4)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO UE L 94, 28.3.2014, p. 243).
(i)punerea la dispoziţie sau exploatarea unor reţele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă sau alimentarea acestor reţele cu apă potabilă;
(ii)punerea la dispoziţie sau exploatarea unor reţele fixe destinate furnizării unui serviciu public în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de energie electrică sau alimentarea acestor reţele cu energie electrică;
(iii)punerea la dispoziţia transportatorilor aerieni de instalaţii aeroportuare sau alte instalaţii terminale;
(iv)punerea la dispoziţia operatorilor de transport maritim sau pe căile navigabile interioare de instalaţii portuare maritime sau de navigaţie interioară sau alte instalaţii terminale;
(v)punerea la dispoziţie sau exploatarea unor reţele destinate furnizării unui serviciu public în domeniul transportului feroviar urban, prin sisteme automate, cu tramvaie, troleibuze, autobuze sau al transportului pe cablu;
(vi)punerea la dispoziţie sau exploatarea reţelelor destinate prestării unui serviciu public în domeniul transportului feroviar.
b)Listele orientative ale autorităţilor contractante şi ale întreprinderilor publice din Uniunea Europeană care îndeplinesc criteriile prevăzute la litera (a) sunt prevăzute în anexa 3 la apendicele I al UE la Acordul OMC privind achiziţiile publice.
2.Note la subsecţiunea A
a)Achiziţiile publice pentru desfăşurarea unei activităţi enumerate la litera (a) punctele (i)-(vi) de la rubrica 1 nu sunt reglementate de capitolul 9 în cazul în care activitatea este expusă concurenţei pe piaţa în cauză.
b)Capitolul 9 nu se aplică achiziţiilor efectuate de entităţile contractante care intră sub incidenţa prezentei anexe în următoarele scopuri:
(i)pentru achiziţiile de apă şi pentru furnizarea energiei sau combustibililor în vederea producerii de energie;
(ii)în alte scopuri decât desfăşurarea activităţilor lor enumerate la litera (a) punctele (i)-(vi) de la rubrica 1 sau pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi într-o ţară din afara Spaţiului Economic European sau
(iii)revânzarea sau închirierea către părţi terţe, cu condiţia ca entitatea contractantă să nu aibă drepturi speciale sau exclusive de vânzare sau închiriere a obiectului unor astfel de contracte, iar alte entităţi să fie libere să vândă sau să închirieze în aceleaşi condiţii ca şi entitatea contractantă.
c)Alimentarea cu apă potabilă sau electricitate de către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, a reţelelor care prestează servicii publice nu se consideră ca fiind activitate în sensul literei (a) punctul (i) sau (ii) de la rubrica 1 în cazul în care:
(i)producţia apei potabile sau a electricităţii de către entitatea în cauză este destinată consumului necesar desfăşurării unei activităţi diferite de activităţile menţionate la litera (a) punctele (i)-(vi) de la rubrica 1; şi
(ii)alimentarea reţelei publice depinde numai de consumul propriu al entităţii şi nu a depăşit 30% din producţia totală de apă potabilă sau de energie a entităţii, având în vedere media ultimilor trei ani, inclusiv anul curent.
d)Sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la litera (e), capitolul 9 nu se aplică contractelor atribuite:
(i)de o entitate contractantă unei întreprinderi afiliate (5); sau
(5)"întreprindere afiliată" înseamnă orice întreprindere ale cărei conturi anuale sunt consolidate cu cele ale entităţii contractante în conformitate cu cerinţele Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului sau, în cazul entităţilor care nu intră sub incidenţa directivei menţionate, orice întreprindere asupra căreia entitatea contractantă poate exercita, direct sau indirect, o influenţă dominantă sau care poate exercita o influenţă dominantă asupra entităţii contractante sau care, ca şi entitatea contractantă, este supusă influenţei dominante a altei întreprinderi, în temeiul dreptului de proprietate, al participării financiare sau al normelor care o guvernează.
(ii)de o întreprindere comună, alcătuită exclusiv dintr-un număr de entităţi contractante în scopul desfăşurării de activităţi în sensul literei (a) punctele (i)-(vi) de la rubrica 1, către o întreprindere afiliată uneia dintre aceste entităţi contractante.
e)Litera (d) se aplică contractelor de servicii sau de aprovizionare cu condiţia ca cel puţin 80% din cifra medie de afaceri a întreprinderii afiliate corespunzătoare serviciilor sau aprovizionărilor în cei trei ani precedenţi să provină, respectiv, din prestarea unor astfel de servicii sau aprovizionări către întreprinderi afiliate acesteia.
f)Cu condiţia ca întreprinderea comună să fi fost înfiinţată pentru desfăşurarea activităţii în cauză pe o perioadă de cel puţin trei ani, iar instrumentul de înfiinţare a întreprinderii comune să stipuleze faptul că entităţile contractante care o alcătuiesc vor face parte din aceasta pentru o perioadă care acoperă cel puţin perioada menţionată, capitolul 9 nu se aplică contractelor atribuite:
(i)de o întreprindere comună, alcătuită exclusiv dintr-un număr de entităţi contractante în scopul desfăşurării de activităţi în sensul literei (a) punctele (i)-(vi) de la rubrica 1, către una dintre aceste entităţi contractante; sau
(ii)de o entitate contractantă unei astfel de întreprinderi comune din care face parte.
SUBSECŢIUNEA B:REPUBLICA KÂRGÂZĂ
Entităţi vizate:
Societatea deschisă pe acţiuni "Reţeaua electrică naţională din Kârgâzstan"
Societatea deschisă pe acţiuni "Centrale electrice"
Societatea pe acţiuni "Sever" şi alte societăţi de distribuţie
Societatea deschisă pe acţiuni "Bishkekteploset"
Întreprinderea de stat "Kyrgyzaeronavigatsiya"
Întreprinderea de stat "Societatea naţională Kyrgyz Temir Jolu" aflată în subordinea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor din Republica Kârgâză
Societatea deschisă pe acţiuni "Vostokelektro"
Societatea deschisă pe acţiuni "Jalalabatelectro"
Societatea deschisă pe acţiuni "Oshelectro"
Societatea deschisă pe acţiuni "Aeroportul internaţional Manas" (6)
(6)Societatea deschisă pe acţiuni "MANAS" include: 1) Aeroportul internaţional Manas; 2) Aeroportul Osh; 3) Aeroportul Jalal-Abad; 4) Aeroportul Tamchy şi 5) Aeroportul Batken.
Unitatea de producţie şi gestionare operaţională "Bishkekvodokanal" din cadrul Primăriei din Bişkek
Societatea publică de radiodifuziune din Republica Kârgâză
Zone economice libere din Republica Kârgâză
Întreprinderea de stat "Autogara Bişkek"
Întreprinderea de stat "Kyrgyz Avtobeketi"
Întreprinderea de stat "Kyrgyz Pochtasy"
SECŢIUNEA 4:SERVICII
În ceea ce priveşte Republica Kârgâză şi Uniunea Europeană:
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezenta anexă şi sub rezerva notelor generale din secţiunea 5, capitolul 9 se referă la următoarele servicii, care sunt identificate în conformitate cu CPC ONU, astfel cum figurează în Lista OMC de clasificare sectorială a serviciilor (MTN.GNS/W/120) (7), dacă sunt achiziţionate de entităţi care intră sub incidenţa secţiunilor 1-3 din prezenta anexă.
(7)Cu excepţia serviciilor pe care entităţile trebuie să le achiziţioneze de la o altă entitate în temeiul unui drept exclusiv stabilit printr-o lege, un regulament sau o prevedere administrativă publicată.
Descriere | Numărul de referinţă CPC ONU |
Servicii de întreţinere şi reparaţii | 6112, 6122, 633, 886 |
Servicii de transport terestru, inclusiv serviciile de transport cu vehicule blindate şi serviciile de curierat, cu excepţia transportului poştal | 712 (cu excepţia 71235), 7512, 87304 |
Servicii de transport aerian de călători şi de mărfuri, cu excepţia transportului poştal | 73 (cu excepţia 7321) |
Transport poştal terestru, cu excepţia transportului feroviar, şi transport poştal aerian | 71235, 7321 |
Servicii de telecomunicaţii | 752 |
Servicii financiare Servicii de asigurare Servicii bancare şi de investiţii (8) (8) Cu excepţia achiziţiilor sau cumpărării de servicii ale agenţiilor fiscale sau servicii de depozitare, servicii de lichidare şi servicii de administrare pentru instituţii financiare reglementate sau de servicii legate de vânzarea, răscumpărarea şi distribuirea datoriei publice, inclusiv de împrumuturi şi de obligaţiuni de stat, de bonuri de trezorerie sau de alte titluri de valori. | ex 81 812, 814 |
Servicii informatice şi servicii conexe | 84 |
Servicii de contabilitate, de audit şi de evidenţă contabilă | 862 |
Servicii de cercetare de piaţă şi anchete de opinie | 864 |
Servicii de consultanţă în management şi servicii conexe | 865, 866 (9) (9) Cu excepţia serviciilor de arbitraj şi de conciliere. |
Servicii de arhitectură; servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie; servicii de planificare urbană şi servicii de arhitectură peisagistică; servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică; servicii de testare şi analiză tehnică | 867 |
Servicii de publicitate | 871 |
Servicii de curăţenie a clădirilor şi servicii de administrare a clădirilor | 874; 82201-82206 |
Servicii de publicare şi tipărire contra unei taxe sau pe baza unui contract | 88442 |
Servicii de canalizare şi de eliminare a deşeurilor; servicii de salubritate şi servicii similare | 94 |
SECŢIUNEA 5:NOTE GENERALE ŞI DEROGĂRI
SUBSECŢIUNEA A:UNIUNEA EUROPEANĂ
1.Capitolul 9 nu se aplică următoarelor tipuri de achiziţii:
a)achiziţiile de produse agricole efectuate în cadrul programelor de asistenţă agricolă şi al programelor alimentare (de exemplu, ajutoare alimentare, inclusiv ajutoare umanitare urgente);
b)achiziţiile publice pentru cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe de către organisme de radiodifuziune şi contractele privind timpul de emisie; şi
c)achiziţiile efectuate de entităţile contractante vizate de secţiunile 1 şi 2, în legătură cu activităţile din domeniile apei potabile, energiei, transporturilor şi din sectorul poştal, cu excepţia cazului în care acestea intră sub incidenţa secţiunii 3.
2.În ceea ce priveşte Insulele Aland (Ahvenanmaa), se aplică condiţiile speciale prevăzute în Protocolul nr. 2 privind Insulele Aland la Tratatul de aderare a Finlandei la Uniunea Europeană.
SUBSECŢIUNEA B:REPUBLICA KÂRGÂZĂ
- Capitolul 9 nu se aplică următoarelor tipuri de achiziţii:
a)serviciile de construcţii şi bunurile achiziţionate de reprezentanţele diplomatice în străinătate;
b)produsele agricole obţinute în cadrul programelor de asistenţă agricolă şi al programelor alimentare;
c)achiziţiile publice legate de securitatea naţională;
d)achiziţiile publice legate de achiziţiile publice în domeniul apărării în scopul protejării secretelor de stat sau al prevenirii şi gestionării dezastrelor naturale;
e)achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii din "monopoluri naturale", astfel cum sunt definite de legislaţia relevantă a Republicii Kârgâze, la preţurile stabilite de autoritatea de reglementare competentă din Republica Kârgâză;
f)achiziţiile de lucrări şi servicii care, în conformitate cu legislaţia Republicii Kârgâze, pot fi furnizate exclusiv de organisme guvernamentale executive specifice, inclusiv de orice organisme subordonate, entităţi de stat sau persoane juridice din care 100% din acţiuni aparţin guvernului;
g)achiziţiile efectuate de o entitate vizată de secţiunile 1-3 în numele unei entităţi nevizate;
h)achiziţiile efectuate de entităţile contractante pentru părţi de bunuri sau servicii care nu sunt ele însele reglementate de prezenta anexă;
i)achiziţiile publice pentru cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe de către organisme de radiodifuziune şi contractele privind timpul de emisie;
j)achiziţiile efectuate de entităţile contractante vizate de secţiunile 1 şi 2, în legătură cu activităţile din domeniile apei potabile, energiei, transporturilor şi din sectorul poştal, cu excepţia cazului în care acestea intră sub incidenţa secţiunii 3.
SECŢIUNEA 6:MIJLOACELE DE INFORMARE UTILIZATE PENTRU PUBLICAREA INFORMAŢIILOR PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE
SUBSECŢIUNEA A:UNIUNEA EUROPEANĂ
1.Publicarea informaţiilor privind achiziţiile publice generale
Mijloacele de informare desemnate şi utilizate de Uniunea Europeană pentru îndeplinirea cerinţelor generale de publicare în temeiul articolului 159 alineatul (1) din prezentul acord şi menţionate la alineatul (2) litera (a) din articolul respectiv sunt următoarele:
a)LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
http://simap.ted.europa.eu
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
b)STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
BELGIA
(i)Acte cu putere de lege, reglementări regale, reglementări ministeriale, circulare ministeriale:
le Moniteur Belge
(ii)Jurisprudenţă:
Pasicrisie
BULGARIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
[Denumirea bulgară] (Monitorul Oficial)
(ii)Hotărâri judecătoreşti:
http://www.sac.government.bg
(iii)Decizii administrative cu aplicare generală şi orice proceduri:
http://www.aop.bg
http://www.cpc.bg
CEHIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Sbirka zakonu Ceske republiky (Colecţia legislativă a Republicii Cehe)
(ii)Hotărâri ale Oficiului pentru Protecţia Concurenţei:
Colecţia de hotărâri ale Oficiului pentru Protecţia Concurenţei
DANEMARCA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Lovtidende
(ii)Hotărâri judecătoreşti:
Ugeskrift for Retsvaesen
(iii)Hotărâri şi proceduri administrative:
Ministerialtidende
(iv)Hotărâri ale Comisiei daneze de soluţionare a plângerilor privind achiziţii publice:
Kendelser fra Klagenaevnet for Udbud
GERMANIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Bundesgesetzblatt
Bundesanzeiger
(ii)Hotărâri judecătoreşti:
Entscheidungsammlungen des: Bundesverfassungsgerichts; Bundesgerichtshofs; Bundesverwaltungsgerichts; Bundesfinanzhofs sowie der Oberlandesgerichte
ESTONIA
(i)Acte cu putere de lege, norme administrative şi decizii administrative cu aplicare generală:
Riigi Teataja - http://www.riigiteataja.ee
(ii)Procedurile referitoare la achiziţiile publice:
https://riigihanked.riik.ee
IRLANDA
Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Iris Oifigiuil (Monitorul Oficial al Guvernului Irlandei)
GRECIA
[Denumirea grecească] (Monitorul Oficial al Greciei)
SPANIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Boletin Oficial del Estado
(ii)Hotărâri judecătoreşti:
Nicio publicaţie oficială
FRANŢA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Journal Officiel de la Republique francaise
(ii)Jurisprudenţă:
Recueil des arrets du Conseil d'Etat
(iii)Revue des marches publics
CROAŢIA
Narodne novine - http://www.nn.hr
ITALIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Gazzetta Ufficiale
(ii)Jurisprudenţă:
Nicio publicaţie oficială
CIPRU
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
[Denumirea cipriotă] (Monitorul Oficial al Republicii)
(ii)Hotărâri judecătoreşti:
[Denumirea cipriotă] (Deciziile Înaltei Curţi Supreme - Imprimeria)
LETONIA
Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Latvijas vestnesis (Jurnal Oficial)
LITUANIA
(i)Acte cu putere de lege şi acte administrative:
Teise s aktu registras (Registrul de Acte Juridice)
(ii)Hotărâri judecătoreşti, jurisprudenţă:
Buletinul Curţii Supreme a Lituaniei "Teismu praktika"
Buletinul Curţii Administrative Supreme a Lituaniei "Administraciniu teismu praktika"
LUXEMBURG
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Memorial
(ii)Jurisprudenţă:
Pasicrisie
UNGARIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Magyar Kozlony (Monitorul Oficial al Republicii Ungaria)
(ii)Jurisprudenţă:
Kozbeszerzesi Ertesito - a Kozbeszerzesek Tanacsa Hivatalos Lapja (Buletinul Achiziţiilor Publice - Jurnalul Oficial al Consiliului pentru Achiziţii Publice)
MALTA
Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Government Gazette (Monitorul Oficial)
ŢĂRILE DE JOS
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Nederlandse Staatscourant sau Staatsblad
(ii)Jurisprudenţă:
Nicio publicaţie oficială
AUSTRIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Osterreichisches Bundesgesetzblatt
Amtsblatt zur Wiener Zeitung
(ii)Hotărâri judecătoreşti:
Entscheidungen des Verfassungsgerichtshofes, Verwaltungsgerichtshofes, Obersten Gerichtshofes, der Oberlandesgerichte, des Bundesverwaltungsgerichtes und der Landesverwaltungsgerichte - http://ris.bka.gv.at/Judikatur/
POLONIA
(i)Legislaţie:
Dziennik Ustaw Rzeczypospolitej Polskiej (Jurnalul de Legi - Republica Polonia)
(ii)Hotărâri judecătoreşti, jurisprudenţă:
"Zamowienia publiczne w orzecznictwie. Wybrane orzeczenia zespolu arbitrow i Sadu Okregowego w Warszawie" (Culegere de hotărâri ale comisiilor de arbitraj şi ale instanţelor regionale din Varşovia)
PORTUGALIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Diario da Republica Portuguesa 1a Serie A e 2a serie
(ii)Publicaţii judiciare:
Boletim do Ministerio da Justica
Colectânea de Acordos do Supremo Tribunal Administrativo
Colectânea de Jurisprudencia Das Relacoes
ROMÂNIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Monitorul Oficial al României
(ii)Hotărâri judecătoreşti, decizii administrative cu aplicare generală şi orice proceduri:
http://www.anrmap.ro
SLOVENIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Uradni list Republike Slovenije (Monitorul Oficial al Republicii Slovenia)
(ii)Hotărâri judecătoreşti:
Nicio publicaţie oficială
SLOVACIA
(i)Acte cu putere de lege şi norme administrative:
Zbierka zakonov (Colecţia legislativă)
(ii)Hotărâri judecătoreşti:
Nicio publicaţie oficială
FINLANDA
Suomen Saadoskokoelma - Finlands Forfattningssamling (Colecţia Statutelor Finlandei)
SUEDIA
Svensk Forfattningssamling (Codul statutar suedez)
2.Publicarea anunţurilor de achiziţii publice
Mijloacele electronice sau pe hârtie desemnate şi utilizate de Uniunea Europeană şi de statele sale membre pentru publicarea anunţurilor prevăzute la articolul 160, la articolul 162 alineatul (7) şi la articolul 169 alineatul (2) din prezentul acord, în temeiul articolului 159 alineatul (2) literele (b) şi (c) din prezentul acord, sunt următoarele:
a)LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi versiunea electronică a acestuia:
baza de date TED (Tenders Electronic Daily) http://ted.europa.eu (accesibil inclusiv de pe portalul http://simap.ted.europa.eu)
b)STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
BELGIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Le Bulletin des Adjudications
Alte publicaţii din presa de specialitate
BULGARIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
[Denumirea bulgară] (Monitorul Oficial)- http://dv.parliament.bg
Registrul Achiziţiilor Publice - http://www.aop.bg
CEHIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
DANEMARCA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
GERMANIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
ESTONIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
IRLANDA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Cotidiene: "Irish Independent", "Irish Times", "Irish Press", "Cork Examiner"
GRECIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Materiale din presa cotidiană, financiară, regională şi de specialitate
SPANIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
FRANŢA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Bulletin officiel des annonces des marches publics
CROAŢIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Elektronicki oglasnik javne nabave Republike Hrvatske (Anunţuri electronice privind achiziţiile publice din Republica Croaţia)
ITALIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
CIPRU
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Monitorul Oficial al Republicii
Cotidiene locale
LETONIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Latvijas vestnesis (Monitorul Oficial)
LITUANIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Centrine viesuju pirkimu informacine sistema (Portalul Central de Achiziţii Publice)
Suplimentul "Informaciniai pranesimai" la Monitorul Oficial ("Valstybe s zinios") al Republicii Lituania
LUXEMBURG
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Cotidiene
UNGARIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Kozbeszerzesi Ertesito - a Kozbeszerzesek Tanacsa Hivatalos Lapja (Buletinul Achiziţiilor Publice - Jurnalul Oficial al Consiliului pentru Achiziţii Publice)
MALTA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Government Gazette (Monitorul Oficial)
ŢĂRILE DE JOS
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
AUSTRIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Amtsblatt zur Wiener Zeitung
POLONIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Biuletyn Zamowien Publicznych (Buletinul Achiziţiilor Publice)
PORTUGALIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
ROMÂNIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Monitorul Oficial al României
Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - http://www.e-licitatie.ro
SLOVENIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Portal javnih narocil - http://www.enarocanje.si/?podrocje=portal
SLOVACIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Vestnik verejneho obstaravania (Jurnalul Achiziţiilor Publice)
FINLANDA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
Julkiset hankinnat Suomessa ja ETA-alueella, Virallisen lehden liite (Achiziţiile Publice în Finlanda şi în SEE, Supliment la Monitorul Oficial al Finlandei)
SUEDIA
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
3.Publicaţii privind contractele atribuite
Adresa site-ului web la care Uniunea Europeană îşi publică anunţurile privind contractele atribuite de entităţile care intră sub incidenţa secţiunilor 1-3 din prezenta anexă, astfel cum se prevede la articolul 168 alineatul (2) din prezentul acord şi în conformitate cu articolul 158 alineatul (2) litera (c) din prezentul acord, este următoarea:
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, versiunea online, Tenders Electronic Daily - http://ted.europa.eu
SUBSECŢIUNEA B:REPUBLICA KÂRGÂZĂ
1.Publicarea informaţiilor privind achiziţiile publice generale
Mijlocul de informare desemnat şi utilizat de Republica Kârgâză pentru îndeplinirea cerinţelor generale de publicare în temeiul articolului 159 alineatul (1) prezentul acord şi astfel cum se menţionează la articolul 159 alineatul (2) litera (a) din prezentul acord este următorul:
Ziarul republican de stat "Erkin Too"
2.Publicarea anunţurilor privind achiziţiile publice şi a anunţurilor privind contractele atribuite
Mijlocul de informare desemnat şi utilizat de Republica Kârgâză pentru publicarea anunţurilor prevăzute la articolul 160, la articolul 162 alineatul (7) şi la articolul 169 alineatul (2) din prezentul acord şi în temeiul articolului 159 alineatul (2) literele (b) şi (c) din prezentul acord este următorul:
Portalul web oficial al achiziţiilor publice: zakupki.gov.kg
ANEXA 14A:REGULAMENT DE PROCEDURĂ
I.Notificări
1.Orice cerere, aviz, comunicare scrisă sau alt document al:
a)comisiei de arbitraj se transmite părţilor în acelaşi timp;
b)unei părţi, care este adresat comisiei de arbitraj, este transmis în copie celeilalte părţi, în acelaşi timp;
c)unei părţi, care este adresat celeilalte părţi, este transmis în copie comisiei de arbitraj, în acelaşi timp.
2.Orice notificare menţionată la punctul 1 se efectuează pe cale electronică sau, după caz, prin orice alt mijloc de telecomunicaţii ce permite înregistrarea trimiterii notificării. În absenţa unor dovezi contrare, în cazul unei astfel de notificări, data primirii se consideră a fi aceeaşi cu data trimiterii. Versiunea pe suport de hârtie a documentului se trimite prin poştă.
3.Toate notificările se adresează Direcţiei Generale Comerţ a Comisiei Europene şi Ministerului Economiei şi Comerţului din Republica Kârgâză. În cazul în care părţile şi-au desemnat deja reprezentanţii în cadrul litigiului, toate notificările se adresează, de asemenea, reprezentanţilor respectivi.
4.Erorile minore de redactare din orice cerere, aviz, comunicare scrisă sau alt document asociat procedurilor comisiei de arbitraj pot fi corectate prin trimiterea unui nou document în care se indică în mod clar modificările.
5.Dacă ultima zi pentru transmiterea unui document coincide cu o zi nelucrătoare a instituţiilor Uniunii Europene sau a Republicii Kârgâze, termenul de transmitere a documentului se încheie în ziua lucrătoare imediat următoare.
II.Numirea membrilor comisiei de arbitraj
6.Dacă, în temeiul articolul 213, un membru al comisiei de arbitraj urmează să fie selectat prin tragere la sorţi, copreşedintele Comitetului de cooperare al părţii reclamante îl informează de îndată pe copreşedintele Comitetului de cooperare al părţii pârâte cu privire la data, ora şi locul de desfăşurare a tragerii la sorţi. Partea pârâtă poate să fie prezentă la tragerea la sorţi, dacă doreşte acest lucru. În orice caz, tragerea la sorţi se efectuează cu partea prezentă sau cu părţile prezente.
7.Copreşedintele Comitetului de cooperare al părţii reclamante trimite fiecărei persoane care a fost selectată să îndeplinească funcţia de membru al comisiei de arbitraj o notificare scrisă cu privire la numirea sa. Fiecare persoană confirmă părţilor disponibilitatea sa şi acordul său, în termen de cinci zile de la data la care a fost informată cu privire la numirea sa. Aceasta confirmă, de asemenea, că respectă Codul de conduită prevăzut în anexa 14-B.
8.Copreşedintele Comitetului de cooperare din partea reclamantă selectează membrul comisiei de arbitraj sau preşedintele prin tragere la sorţi, în termen de cinci zile de la expirarea termenului menţionat la articolul 213 alineatul (2), dacă sublistele relevante menţionate la articolul 214 alineatul (1):
a)nu au fost stabilite din rândul persoanelor care au fost propuse în mod oficial de către una dintre părţi sau de către ambele părţi pentru stabilirea respectivei subliste; sau
b)nu mai conţin cel puţin cinci persoane, dintre cele care rămân pe respectiva sublistă.
III.Reuniunea de organizare
9.Cu excepţia cazului în care convin altfel, părţile se reunesc cu comisia de arbitraj în termen de şapte zile de la constituirea acesteia, pentru a stabili aspectele pe care părţile sau comisia de arbitraj le consideră adecvate, inclusiv:
a)remuneraţia şi cheltuielile care trebuie plătite membrilor comisiei de arbitraj;
b)remuneraţia care trebuie plătită asistenţilor; cuantumul total al remuneraţiei asistentului sau asistenţilor fiecărui membru al comisiei de arbitraj nu depăşeşte 50% din remuneraţia respectivului membru;
c)calendarul procedurii.
Membrii comisiei de arbitraj şi reprezentanţii părţilor pot participa la reuniune prin telefon sau videoconferinţă.
IV.Comunicări scrise
10.Partea reclamantă transmite comunicările sale scrise în termen de cel mult 20 de zile de la data constituirii comisiei de arbitraj. Partea pârâtă transmite comunicările sale scrise în termen de cel mult 20 de zile de la data transmiterii comunicărilor scrise ale părţii reclamante.
V.Funcţionarea comisiei de arbitraj
11.Preşedintele comisiei de arbitraj prezidează toate reuniunile acesteia. Comisia de arbitraj poate delega preşedintelui autoritatea de a lua decizii administrative şi procedurale.
12.Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în capitolul 14 sau în prezentul regulament de procedură, comisia de arbitraj îşi poate desfăşura activităţile prin orice mijloace, inclusiv pe cale electronică ori prin telefon, sau, după caz, prin orice alt mijloc de telecomunicaţii.
13.Numai membrii comisiei de arbitraj pot să participe la deliberările comisiei de arbitraj, dar aceasta din urmă le poate permite asistenţilor membrilor să fie prezenţi la deliberări.
14.Redactarea oricărei decizii sau a oricărui raport rămâne responsabilitatea exclusivă a comisiei de arbitraj şi nu poate fi delegată.
15.În cazul în care apare o problemă procedurală care nu este reglementată de capitolul 14 şi de anexele la acesta, comisia de arbitraj, după consultarea părţilor, poate adopta o procedură adecvată compatibilă cu capitolul respectiv şi cu anexele la acesta.
16.În cazul în care consideră că este necesar să se modifice termenele procedurale, altele decât termenele prevăzute în capitolul 14, sau să se efectueze orice altă ajustare procedurală sau administrativă, comisia de arbitraj, după consultarea părţilor, le informează în scris cu privire la motivele modificării termenului sau ale altor ajustări procedurale sau administrative.
VI.Înlocuire
17.Dacă o parte consideră că un membru al comisiei de arbitraj nu respectă Codul de conduită prevăzut în anexa 14-B şi, din acest motiv, ar trebui înlocuit, partea respectivă notifică acest lucru celeilalte părţi în termen de 15 zile de la data la care a obţinut suficiente dovezi cu privire la presupusa nerespectare de către membru a Codului de conduită prevăzut în anexa 14-B.
18.Părţile se consultă reciproc în termen de 15 zile de la notificarea menţionată la punctul 17 din prezentul regulament de procedură. Părţile îl informează pe membrul comisiei de arbitraj cu privire la presupusa sa nerespectare a Codului de conduită şi îi pot solicita acestuia să ia măsurile necesare pentru remedierea situaţiei. Părţile pot, de asemenea, dacă ajung la un acord, să revoce membrul comisiei de arbitraj şi să selecteze un nou membru în conformitate cu articolul 213 din prezentul acord.
19.Dacă părţile nu ajung la un acord privind necesitatea de a înlocui un membru al comisiei de arbitraj, altul decât preşedintele comisiei de arbitraj, oricare dintre părţi poate solicita ca această chestiune să fie supusă atenţiei preşedintelui comisiei de arbitraj, a cărui decizie este definitivă.
Dacă preşedintele comisiei de arbitraj constată că un membru al comisiei nu respectă Codul de conduită prevăzut în anexa 14-B, se selectează un nou membru al comisiei de arbitraj în conformitate cu articolul 213 din prezentul acord.
20.Dacă părţile nu ajung la un acord în ceea ce priveşte necesitatea înlocuirii preşedintelui comisiei de arbitraj, oricare dintre părţi poate solicita ca această chestiune să fie supusă atenţiei uneia dintre persoanele rămase pe sublista preşedinţilor, stabilită în temeiul articolului 214. Numele acestei persoane este tras la sorţi de către copreşedintele Comitetului de cooperare al părţii solicitante sau de către delegatul copreşedintelui. Decizia persoanei selectate referitoare la necesitatea de a înlocui preşedintele este definitivă.
Dacă persoana selectată constată că preşedintele nu respectă Codul de conduită prevăzut în anexa 14-B, se selectează un nou preşedinte în conformitate cu articolul 213 din prezentul acord.
VII.Audieri
21.Pe baza calendarului stabilit în conformitate cu punctul 9, după consultarea părţilor şi a celorlalţi membri ai comisiei de arbitraj, preşedintele comisiei de arbitraj notifică părţilor data, ora şi locul audierii. Aceste informaţii sunt puse la dispoziţia publicului de către partea pe al cărei teritoriu are loc audierea, cu excepţia cazului în care audierea se desfăşoară într-o sesiune închisă publicului.
22.Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, audierea se desfăşoară la Bruxelles dacă partea reclamantă este Republica Kârgâză şi la Bişkek dacă partea reclamantă este Uniunea Europeană. Partea pârâtă suportă cheltuielile care decurg din administrarea logistică a audierii.
23.Comisia de arbitraj poate convoca audieri suplimentare în cazul în care părţile convin astfel.
24.Toţi membrii comisiei de arbitraj sunt prezenţi pe întreaga durată a unei audieri.
25.Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, următoarele persoane pot participa la audiere, indiferent dacă audierea este sau nu deschisă publicului:
a)reprezentanţii unei părţi;
b)consilieri;
c)asistenţi şi personal administrativ;
d)interpreţi, traducători şi grefieri ai comisiei de arbitraj şi
e)experţi invitaţi de comisia de arbitraj în temeiul articolului 229 alineatul (2).
26.Cu cel puţin cinci zile înainte de data unei audieri, fiecare parte trimite comisiei de arbitraj şi celeilalte părţi o listă cu numele reprezentanţilor săi care vor pleda sau vor face prezentări în cursul audierii în numele părţii respective, precum şi cu numele altor reprezentanţi şi consilieri care vor lua parte la audiere.
27.Comisia de arbitraj desfăşoară audierea în modul următor, asigurându-se că partea reclamantă şi partea pârâtă beneficiază de timp egal, atât în ceea ce priveşte pledoariile, cât şi obiecţiile:
Pledoarii
a)pledoaria părţii reclamante;
b)pledoaria părţii pârâte.
Obiecţii
a)replica părţii reclamante;
b)contrareplica părţii pârâte.
28.Comisia de arbitraj poate adresa întrebări directe oricărei părţi, în orice moment al audierii.
29.Comisia de arbitraj ia măsurile necesare în vederea realizării şi transmiterii către părţi, în cel mai scurt timp de la data audierii, a unei transcrieri sau a unei înregistrări audio a audierii. Părţile pot formula observaţii referitoare la transcriere, iar comisia de arbitraj poate lua în considerare aceste observaţii.
30.În termen de 10 zile de la data audierii, fiecare parte poate trimite o comunicare scrisă suplimentară cu privire la orice aspect abordat în cadrul audierii.
VIII.Întrebări scrise
31.Comisia de arbitraj poate, în orice moment al procedurii, să adreseze întrebări scrise unei părţi sau ambelor părţi. Orice întrebare adresată unei părţi se transmite în copie celeilalte părţi.
32.Fiecare parte transmite celeilalte părţi o copie a răspunsurilor sale la întrebările adresate de comisia de arbitraj. Cealaltă parte are posibilitatea de a prezenta observaţii în scris cu privire la răspunsurile părţii în termen de cinci zile de la data transmiterii copiei respective.
IX.Confidenţialitate
33.Fiecare parte şi comisia de arbitraj tratează informaţiile transmise de cealaltă parte comisiei de arbitraj ca fiind confidenţiale, dacă partea respectivă le-a desemnat ca fiind confidenţiale. Atunci când o parte prezintă comisiei de arbitraj comunicări scrise care conţin informaţii confidenţiale, partea respectivă furnizează, de asemenea, în termen de 15 zile, comunicări fără informaţiile confidenţiale şi care pot fi aduse la cunoştinţa publicului.
34.Nicio dispoziţie a prezentului regulament de procedură nu împiedică vreuna dintre părţi să îşi facă publice propriile opinii cu condiţia ca, atunci când face trimiteri la informaţiile comunicate de cealaltă parte, să nu dezvăluie nicio informaţie desemnată de cealaltă parte drept confidenţială.
35.Comisia de arbitraj se reuneşte în sesiuni închise publicului atunci când părţile convin astfel sau atunci când comunicările şi pledoariile uneia dintre părţi conţin informaţii comerciale confidenţiale.
36.Părţile păstrează caracterul confidenţial al audierilor comisiei de arbitraj în cazul în care audierile se desfăşoară în sesiuni închise publicului.
X.Contacte ex parte
37.Comisia de arbitraj nu se întâlneşte şi nu comunică cu o parte în absenţa celeilalte părţi.
38.Niciun membru al comisiei de arbitraj nu poate discuta despre aspecte care fac obiectul procedurii cu o parte sau ambele părţi în absenţa celorlalţi membri ai comisiei.
XI.Comunicări amicus curiae
39.Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, în termen de cinci zile de la data constituirii comisiei de arbitraj, aceasta poate primi comunicări scrise nesolicitate din partea unor persoane fizice ale unei părţi sau a unor persoane juridice stabilite pe teritoriul unei părţi, independente de guvernele părţilor, cu condiţia ca acestea:
a)să fie primite de către comisia de arbitraj în termen de 10 zile de la data constituirii comisiei de arbitraj;
b)să fie concise şi să nu depăşească în niciun caz 15 pagini dactilografiate la spaţiu dublu, inclusiv anexele;
c)să fie direct relevante pentru un aspect de fapt sau de drept aflat în atenţia comisiei de arbitraj;
d)să conţină o descriere a persoanei care transmite observaţiile, inclusiv, în cazul unei persoane fizice, cetăţenia, iar în cazul unei persoane juridice, locul de stabilire, natura activităţilor sale, statutul juridic, obiectivele sale generale şi sursa sa de finanţare;
e)să precizeze natura interesului pe care persoana respectivă îl are în legătură cu procedurile comisiei de arbitraj şi
f)să fie redactate în limbile alese de părţi, în conformitate cu punctele 43 şi 44.
40.Comunicările se notifică părţilor pentru ca acestea să îşi poată transmite observaţiile. Părţile pot prezenta observaţii comisiei de arbitraj în termen de 10 zile de la notificare.
41.Comisia de arbitraj include, în raportul său, toate comunicările primite în temeiul punctului 39. Comisia de arbitraj nu este obligată să răspundă, în raportul său, argumentelor prezentate în aceste comunicări. Totuşi, în cazul în care abordează aceste argumente în raportul său, comisia de arbitraj ia în considerare, de asemenea, orice observaţii formulate de părţi în conformitate cu punctul 40.
XII.Cazuri de urgenţă
42.În cazurile de urgenţă menţionate la articolul 218, comisia de arbitraj, după consultarea părţilor, ajustează, după caz, termenele menţionate în prezentul regulament de procedură. Comisia de arbitraj notifică părţilor astfel de ajustări.
XIII.Traducere şi interpretare
43.În cadrul consultărilor menţionate la articolul 211 şi cel târziu până la data reuniunii menţionate la punctul 9 din prezentul regulament de procedură, părţile depun eforturi pentru a ajunge la un acord în privinţa unei limbi de lucru comune care să fie utilizată în cadrul procedurilor înaintea comisiei de arbitraj.
44.În cazul în care părţile nu reuşesc să ajungă la un acord în privinţa unei limbi de lucru comune, fiecare parte îşi depune comunicările scrise în limba aleasă. Fiecare parte furnizează, în acelaşi timp, o traducere în limba aleasă de cealaltă parte, cu excepţia cazului în care comunicările sale sunt scrise în una din limbile de lucru ale OMC. Partea pârâtă ia măsurile necesare în vederea asigurării interpretării comunicărilor orale în limbile alese de părţi.
45.Rapoartele şi deciziile comisiei de arbitraj se comunică în limba (limbile) aleasă (alese) de părţi. În cazul în care părţile nu au convenit asupra unei limbi de lucru comune, raportul intermediar şi cel final al comisiei de arbitraj se redactează într-una din limbile de lucru ale OMC.
46.Oricare dintre părţi poate prezenta observaţii cu privire la exactitatea oricărei versiuni traduse a unui document elaborat în conformitate cu prezentul regulament de procedură.
47.Fiecare parte suportă costurile aferente traducerii comunicărilor sale scrise. Costurile aferente traducerii unei hotărâri sunt suportate în mod egal de către părţi.
XIV.Alte proceduri
48.Termenele prevăzute în prezentul regulament de procedură se ajustează de comun acord de către părţi pentru a corespunde termenelor speciale prevăzute pentru adoptarea unui raport sau a unei decizii de către comisia de arbitraj în cadrul procedurilor prevăzute la articolele 222-225.
ANEXA 14B:CODUL DE CONDUITĂ PENTRU MEMBRII COMISIEI DE ARBITRAJ ŞI MEDIATORI
I.Principii fundamentale
1.Pentru a menţine integritatea şi imparţialitatea mecanismului de soluţionare a litigiilor, fiecare candidat şi membru al comisiei de arbitraj:
a)se familiarizează cu prezentul cod de conduită;
b)este independent şi imparţial;
c)evită orice conflicte de interese directe şi indirecte;
d)evită orice încălcare şi orice aparenţă de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparţialitate;
e)respectă standarde înalte de conduită şi
f)nu este influenţat de interes personal, presiuni externe, considerente politice, opinia publică, loialitatea faţă de una dintre părţi şi teama de critici.
2.Un membru al comisiei de arbitraj nu poate, în mod direct sau indirect, să îşi asume o obligaţie sau să accepte beneficii care ar afecta sau ar putea să afecteze îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor sale.
3.Un membru al comisiei de arbitraj nu îşi foloseşte poziţia în cadrul comisiei de arbitraj pentru a promova interese personale sau private. Un membru al comisiei de arbitraj evită acţiunile care pot crea impresia că alte persoane se află într-o poziţie specială pentru a-l influenţa.
4.Un membru al comisiei de arbitraj nu permite ca judecata sau comportamentul său să fie influenţate de relaţii sau responsabilităţi financiare, de afaceri, profesionale, personale sau sociale anterioare sau actuale.
5.Un membru al comisiei de arbitraj evită să intre în orice relaţie sau să dobândească orice interes financiar susceptibil de a-i afecta independenţa ori imparţialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparenţă de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparţialitate.
II.Obligaţii de comunicare a informaţiilor
6.Înainte de acceptarea numirii sale ca membru al comisiei de arbitraj în temeiul articolului 213, un candidat căruia i s-a solicitat să participe ca membru al comisiei de arbitraj declară orice interese, relaţii sau aspecte care i-ar putea afecta independenţa ori imparţialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparenţă de încălcare a deontologiei sau de lipsă de imparţialitate în cursul procedurii. În acest scop, candidatul depune toate eforturile rezonabile pentru a se informa cu privire la existenţa unor astfel de interese, relaţii şi aspecte, inclusiv de ordin financiar, profesional ori legate de locul său de muncă sau de familia sa.
7.Obligaţia de comunicare a informaţiilor în temeiul punctului 6 reprezintă o obligaţie permanentă, care impune membrului comisiei de arbitraj comunicarea oricăror astfel de interese, relaţii sau aspecte care ar putea interveni în orice stadiu al procedurii.
8.Un candidat sau un membru al comisiei de arbitraj comunică Comitetului de cooperare, în vederea examinării de către părţi, orice aspecte privind încălcări reale sau potenţiale ale prezentului cod de conduită de îndată ce ia cunoştinţă de acestea.
III.Atribuţiile membrilor comisiei de arbitraj
9.După acceptarea numirii sale, un membru al comisiei de arbitraj este disponibil să îşi îndeplinească atribuţiile şi le va îndeplini cu atenţie şi promptitudine pe durata procedurilor, în mod onest şi cu profesionalism.
10.Un membru al comisiei de arbitraj analizează doar aspectele ridicate în cadrul procedurii comisiei de arbitraj care sunt necesare în vederea adoptării unei decizii şi nu poate delega această atribuţie niciunei alte persoane.
11.Un membru al comisiei de arbitraj ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că asistenţii şi personalul administrativ cunosc şi respectă obligaţiile ce le revin membrilor comisiei de arbitraj în temeiul părţilor II, III, IV şi VI din prezentul cod de conduită.
IV.Obligaţiile foştilor membri ai comisiei de arbitraj
12.Un fost membru al comisiei de arbitraj evită acţiunile care ar putea crea impresia că a favorizat una dintre părţi în îndeplinirea atribuţiilor sale sau că ar fi obţinut vreun beneficiu în urma deciziei comisiei de arbitraj.
13.Un fost membru al comisiei de arbitraj se conformează obligaţiilor prevăzute în partea VI din prezentul cod de conduită.
V.Confidenţialitate
14.Un membru al comisiei de arbitraj nu comunică, în niciun moment, informaţii care nu sunt destinate publicului referitoare la proceduri sau de care a luat cunoştinţă în cadrul procedurii pentru care a fost desemnat. Un membru al comisiei de arbitraj nu poate, în niciun caz, să comunice sau să utilizeze astfel de informaţii pentru a dobândi avantaje personale, pentru a favoriza alte persoane sau pentru a influenţa în mod negativ interesele altora.
15.Un membru al comisiei nu divulgă o decizie a comisiei de arbitraj sau părţi ale acesteia înainte de publicarea deciziei în conformitate cu capitolul 14.
16.Un membru al comisiei de arbitraj nu dezvăluie niciodată conţinutul deliberărilor comisiei de arbitraj sau opiniile vreunui membru al comisiei de arbitraj şi nici nu face vreo declaraţie cu privire la procedura pentru care a fost desemnat sau cu privire la aspectele care fac obiectul litigiului în cadrul procedurii.
VI.Cheltuieli
17.Un membru al comisiei de arbitraj păstrează o evidenţă şi întocmeşte un raport final cu privire la timpul dedicat procedurii şi la cheltuielile suportate, precum şi cu privire la timpul alocat şi la cheltuielile suportate de asistenţii şi de personalul său administrativ.
VII.Mediatori
18.Prezentul cod de conduită se aplică mutatis mutandis mediatorilor.
ANEXA 15:PROTOCOL PRIVIND ASISTENŢA ADMINISTRATIVĂ RECIPROCĂ ÎN DOMENIUL VAMAL
Art. 1: Definiţii
În sensul prezentului protocol:
a)"autoritate solicitantă" înseamnă o autoritate administrativă competentă care a fost desemnată în acest scop de către una dintre părţi şi care formulează o cerere de asistenţă pe baza prezentului protocol;
b)"legislaţie vamală" înseamnă orice act cu putere de lege şi orice normă administrativă aplicabilă pe teritoriul oricăreia dintre părţi, care reglementează importul, exportul, tranzitul mărfurilor şi plasarea lor sub orice alt regim sau procedură vamală, inclusiv măsurile de interdicţie, de restricţie şi de control;
c)"informaţie" înseamnă date, documente, imagini, rapoarte, comunicări sau copii autentificate, în orice format, inclusiv în format electronic, care au făcut sau nu obiectul unei operaţiuni de prelucrare sau analiză;
d)"operaţiune care încalcă legislaţia vamală" înseamnă orice încălcare sau tentativă de încălcare a legislaţiei vamale;
e)"persoană" înseamnă orice persoană fizică sau juridică;
f)"date cu caracter personal" înseamnă orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă;
g)"autoritate solicitată" înseamnă o autoritate administrativă competentă care a fost desemnată în acest scop de către una dintre părţi şi care primeşte o cerere de asistenţă pe baza prezentului protocol.
Art. 2: Domeniul de aplicare
(1)Părţile îşi acordă reciproc asistenţă în domeniile care ţin de competenţa lor, în conformitate cu modalităţile şi condiţiile stabilite de prezentul protocol, pentru a asigura aplicarea corectă a legislaţiei vamale, în special prin prevenirea operaţiunilor care contravin legislaţiei vamale, prin anchetarea şi prin combaterea acestora.
(2)Asistenţa în domeniul vamal prevăzută în prezentul protocol se aplică oricărei autorităţi administrative a oricăreia dintre părţi, care are competenţa necesară pentru aplicarea prezentului protocol. Această asistenţă nu aduce atingere dispoziţiilor care reglementează acordarea de asistenţă reciprocă în materie penală şi nici nu se aplică informaţiilor obţinute în temeiul competenţelor exercitate la cererea unei autorităţi judiciare, cu excepţia cazurilor în care comunicarea acestor informaţii este autorizată de respectiva autoritate.
(3)Prezentul protocol nu reglementează asistenţa în domeniul recuperării impunerilor, taxelor sau amenzilor.
Art. 3: Asistenţa la cerere
(1)La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată îi comunică acesteia toate informaţiile relevante care îi pot permite să se asigure că legislaţia vamală este aplicată corect, inclusiv informaţii privind activităţi constatate sau preconizate care constituie sau ar putea constitui o încălcare a legislaţiei vamale.
(2)La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată o informează pe aceasta:
a)dacă mărfurile exportate de pe teritoriul uneia dintre părţi au fost importate în mod corespunzător pe teritoriul celeilalte părţi, precizând, dacă este cazul, regimul vamal aplicat mărfurilor;
b)dacă mărfurile importate pe teritoriul uneia dintre părţi au fost exportate în mod corespunzător de pe teritoriul celeilalte părţi, precizând, dacă este cazul, regimul vamal aplicat mărfurilor.
(3)La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată ia măsurile necesare, în conformitate cu actele sale cu putere de lege şi normele sale administrative, pentru a asigura supravegherea specială:
a)a persoanelor despre care există motive rezonabile să se considere că sunt sau au fost implicate în operaţiuni care încalcă legislaţia vamală;
b)a mărfurilor transportate sau care pot fi transportate în aşa fel încât există motive întemeiate pentru a se considera că sunt destinate utilizării în cadrul unor operaţiuni care încalcă legislaţia vamală;(c) a locurilor în care sunt sau ar putea fi constituite stocuri de mărfuri astfel încât să existe motive rezonabile pentru a considera că aceste mărfuri sunt destinate utilizării în cadrul unor operaţiuni care încalcă legislaţia vamală şi
d)a mijloacelor de transport care sunt sau pot fi utilizate în aşa fel încât există motive întemeiate să se considere că sunt destinate utilizării în cadrul unor operaţiuni care încalcă legislaţia vamală.
Art. 4: Asistenţa spontană
Părţile îşi acordă reciproc asistenţă, din proprie iniţiativă şi în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative ale acestora, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru aplicarea corectă a legislaţiei vamale, furnizând informaţii obţinute cu privire la activităţile încheiate, planificate sau în curs care constituie sau par să constituie operaţiuni care încalcă legislaţia vamală şi care pot prezenta interes pentru cealaltă parte. Aceste informaţii trebuie să vizeze în special:
a)persoane, mărfuri şi mijloace de transport şi
b)noi mijloace sau metode utilizate pentru desfăşurarea unor operaţiuni care încalcă legislaţia vamală.
Art. 5: Forma şi conţinutul cererilor de asistenţă
(1)Cererile în temeiul prezentului protocol se formulează în scris, fie în format tipărit, fie în format electronic. Acestea sunt însoţite de documentele considerate necesare pentru a permite îndeplinirea cererii. În caz de urgenţă, autoritatea solicitată poate accepta cereri prezentate verbal, însă acestea trebuie confirmate imediat în scris de către autoritatea solicitantă.
(2)Cererile menţionate la alineatul (1) includ următoarele informaţii:
a)autoritatea solicitantă şi funcţionarul solicitant;
b)informaţiile şi/sau tipul de asistenţă solicitate;
c)obiectul şi motivul cererii;
d)actele cu putere de lege şi normele administrative, precum şi alte elemente juridice implicate;
e)indicaţii cât mai precise şi complete cu privire la persoanele care fac obiectul investigaţiilor;
f)un rezumat al faptelor relevante şi al anchetelor deja efectuate şi
g)orice detaliu suplimentar disponibil care să îi permită autorităţii solicitate să se conformeze cererii.
(3)Cererile se depun în una dintre limbile oficiale ale autorităţii solicitate sau într-o limbă acceptabilă pentru aceasta, limba engleză fiind întotdeauna o limbă acceptabilă. Această cerinţă nu se aplică documentelor care însoţesc cererea în conformitate cu alineatul (1).
(4)Dacă o cerere nu întruneşte cerinţele formale prevăzute la alineatele (1)-(3), autoritatea solicitată poate cere corectarea sau completarea acesteia; între timp, se pot dispune măsuri asigurătorii.
Art. 6: Îndeplinirea cererilor
(1)Pentru a răspunde unei cereri de asistenţă, autoritatea solicitată acţionează, în limitele competenţei şi resurselor sale disponibile, ca şi cum ar acţiona în nume propriu sau la cererea altei autorităţi a aceleiaşi părţi, furnizând informaţiile de care dispune deja şi efectuând sau asigurând efectuarea anchetelor corespunzătoare.
(2)Alineatul (1) se aplică, de asemenea, oricărei alte autorităţi căreia i-a fost adresată cererea de către autoritatea solicitată, atunci când aceasta din urmă nu poate acţiona pe cont propriu.
(3)Cererile de asistenţă se soluţionează în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative ale părţii solicitate.
Art. 7: Forma în care trebuie comunicate informaţiile
(1)Autoritatea solicitată comunică în scris rezultatele anchetelor autorităţii solicitante, anexând documentele, copiile legalizate sau orice alte acte relevante. Aceste informaţii pot fi furnizate în format electronic.
(2)Documentele originale se transmit în funcţie de cerinţele juridice ale fiecărei părţi, numai la cererea autorităţii solicitante, în cazurile în care copiile legalizate sunt insuficiente. Autoritatea solicitantă returnează documentele originale cu prima ocazie.
(3)În temeiul dispoziţiilor menţionate la alineatul (2), autoritatea solicitată furnizează autorităţii solicitante toate informaţiile referitoare la autenticitatea documentelor eliberate sau certificate de către agenţiile oficiale de pe teritoriul său în sprijinul unei declaraţii de mărfuri.
Art. 8: Prezenţa funcţionarilor uneia dintre părţi pe teritoriul celeilalte părţi
(1)Funcţionarii autorizaţi în mod corespunzător ai uneia dintre părţi pot, cu acordul celeilalte părţi şi în condiţiile stabilite de aceasta din urmă, să se prezinte la sediul autorităţii solicitate sau al oricărei alte autorităţi implicate menţionate la articolul 6 alineatul (1) din prezentul protocol, pentru a obţine informaţii cu privire la activităţi care constituie sau ar putea constitui operaţiuni care încalcă legislaţia vamală, informaţii de care autoritatea solicitantă are nevoie în scopul prezentului protocol.
(2)Funcţionarii unei părţi, abilitaţi în mod corespunzător, pot, cu acordul celeilalte părţi vizate şi în condiţiile stabilite de aceasta din urmă, să participe la anchetele desfăşurate pe teritoriul celeilalte părţi.
(3)Prezenţa funcţionarilor unei părţi pe teritoriul celeilalte părţi este exclusiv consultativă. Atunci când sunt prezenţi pe teritoriul celeilalte părţi, aceşti funcţionari:
a)sunt în măsură să facă dovada capacităţii lor oficiale în orice moment;
b)nu poartă uniformă şi nu poartă arme şi
c)beneficiază de aceeaşi protecţie precum cea acordată funcţionarilor celeilalte părţi, în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative aplicabile pe teritoriul celeilalte părţi.
Art. 9: Transmitere şi notificare
(1)La cererea autorităţii solicitante, autoritatea solicitată, în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative care sunt aplicabile autorităţii în cauză, ia toate măsurile necesare pentru a transmite orice document provenind de la autoritatea solicitantă sau pentru a notifica orice decizie a autorităţii solicitante care intră în domeniul de aplicare al prezentului protocol către un destinatar rezident sau stabilit pe teritoriul autorităţii solicitate.
(2)Cererile de transmitere de documente sau de notificare a deciziilor menţionate la alineatul (1) se redactează în scris în una dintre limbile oficiale ale autorităţii solicitate sau într-o limbă acceptată de această autoritate.
Art. 10: Schimbul automat de informaţii
(1)Părţile pot, de comun acord, în temeiul articolului 15 din prezentul protocol:
a)să facă schimb automat de informaţii care intră sub incidenţa prezentului protocol;
b)să facă schimb de informaţii specifice înainte de sosirea transporturilor pe teritoriul celeilalte părţi.
(2)Pentru a pune în aplicare schimburile menţionate la alineatul (1), părţile stabilesc acorduri privind tipul de informaţii pe care doresc să le schimbe, precum şi privind formatul şi frecvenţa transmiterii acestora.
Art. 11: Excepţii de la obligaţia de acordare de asistenţă
(1)Asistenţa poate fi refuzată sau poate fi condiţionată de îndeplinirea anumitor condiţii sau cerinţe în cazul în care o parte estimează că asistenţa în cadrul prezentului protocol:
a)ar putea aduce atingere suveranităţii Republicii Kârgâze sau a unui stat membru al Uniunii Europene căruia i-a fost solicitată asistenţa în temeiul prezentului protocol;
b)ar fi susceptibilă să aducă atingere ordinii publice, siguranţei sau altor interese esenţiale, în special în cazurile menţionate la articolul 12 alineatul (5) din prezentul protocol sau
c)ar viola un secret industrial, comercial sau profesional.
(2)Autoritatea solicitată poate amâna asistenţa pe motiv că această asistenţă ar interfera cu cercetările, cu urmăririle penale sau cu procedurile în curs. Într-un asemenea caz, autoritatea solicitată se consultă cu autoritatea solicitantă pentru a determina dacă este posibil să furnizeze asistenţa solicitată în modurile şi condiţiile pe care autoritatea solicitată le poate respecta.
(3)În cazul în care autoritatea solicitantă solicită asistenţă pe care ea însăşi nu ar putea să o furnizeze dacă i-ar fi solicitată, ea atrage atenţia asupra acestui fapt în cererea sa. În acest caz, autorităţii solicitate îi revine obligaţia de a decide cu privire la modul în care trebuie să răspundă la cererea în cauză.
(4)În cazurile menţionate la alineatele (1) şi (2), autoritatea solicitată comunică fără întârziere decizia şi motivele acesteia autorităţii solicitante.
Art. 12: Schimbul de informaţii şi confidenţialitatea
(1)Informaţiile primite prin aplicarea prezentului protocol sunt utilizate exclusiv în scopurile prevăzute în prezentul protocol.
(2)Utilizarea, în cadrul procedurilor administrative sau judiciare iniţiate ca urmare a constatării unor operaţiuni care încalcă legislaţia vamală, a informaţiilor obţinute în temeiul prezentului protocol este considerată ca fiind în scopul prezentului protocol. Prin urmare, părţile pot utiliza informaţiile obţinute şi documentele consultate în conformitate cu dispoziţiile prezentului protocol ca probe în procesele-verbale, rapoartele şi mărturiile lor, precum şi în procedurile şi acuzaţiile aduse în faţa instanţelor judecătoreşti. Autoritatea solicitată poate impune condiţia ca o astfel de utilizare să îi fie notificată înainte de a furniza informaţii sau de a acorda acces la documente.
(3)Atunci când una dintre părţi doreşte să folosească informaţiile obţinute în temeiul prezentului protocol în alte scopuri, partea respectivă trebuie să obţină în prealabil acordul scris al autorităţii care le-a furnizat. Utilizarea informaţiilor respective este supusă restricţiilor stabilite de autoritatea în cauză.
(4)Orice informaţie comunicată în temeiul prezentului protocol, indiferent de forma în care este comunicată, are caracter confidenţial sau este rezervată unei difuzări restrânse, în conformitate cu actele cu putere de lege şi normele administrative aplicabile pe teritoriul fiecăreia dintre părţi. Informaţiile respective se supun obligaţiei de respectare a secretului profesional şi beneficiază de protecţia acordată informaţiilor similare de actele cu putere de lege şi normele administrative relevante ale părţii care primeşte informaţiile respective. Părţile îşi comunică reciproc informaţii cu privire la actele cu putere de lege şi la normele lor administrative aplicabile.
(5)Datele cu caracter personal pot fi transferate numai în conformitate cu normele de protecţie a datelor ale părţii care furnizează datele. Fiecare parte informează cealaltă parte cu privire la normele relevante de protecţie a datelor şi, dacă este necesar, depune toate eforturile pentru a conveni asupra unor măsuri suplimentare de protecţie.
Art. 13: Experţi şi martori
În limitele autorizaţiei care i-a fost acordată, autoritatea solicitată îi poate autoriza pe funcţionarii săi să se înfăţişeze, în calitate de experţi sau de martori, în cadrul procedurilor judiciare sau administrative referitoare la aspectele reglementate de prezentul protocol şi să prezinte obiectele, documentele sau copiile legalizate ale acestora, care pot fi necesare pentru desfăşurarea procedurilor. Cererea de înfăţişare trebuie să specifice cu claritate autoritatea judiciară sau administrativă în faţa căreia trebuie să se înfăţişeze funcţionarul, cauza respectivă, precum şi titlul sau calitatea în care urmează să fie audiat.
Art. 14: Cheltuieli de asistenţă
(1)Sub rezerva alineatelor (2) şi (3), părţile renunţă la toate creanţele cu privire la rambursarea cheltuielilor ocazionate de executarea prezentului protocol.
(2)Cheltuielile şi indemnizaţiile plătite experţilor, martorilor, interpreţilor şi traducătorilor, alţii decât angajaţii din serviciile publice, sunt suportate, după caz, de partea solicitantă.
(3)În cazul în care sunt necesare cheltuieli extraordinare pentru îndeplinirea unei cereri, părţile stabilesc condiţiile şi modalităţile în baza cărora se va executa cererea, precum şi modul în care vor fi suportate cheltuielile respective.
Art. 15: Punere în aplicare
(1)Punerea în aplicare a prezentului protocol se încredinţează, pe de o parte, autorităţilor vamale din Republica Kârgâză şi, pe de altă parte, serviciilor competente ale Comisiei Europene şi autorităţilor vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene. Acestea decid cu privire la toate măsurile şi modalităţile practice necesare în vederea punerii în aplicare a prezentului protocol, luând în considerare actele cu putere de lege şi normele administrative aplicabile, în special în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
(2)După caz, părţile se informează reciproc şi se consultă cu privire la măsurile detaliate de punere în aplicare adoptate de fiecare parte în conformitate cu prezentul protocol, în special cu privire la serviciile autorizate în mod corespunzător şi la funcţionarii desemnaţi ca fiind competenţi să trimită şi să primească comunicările prevăzute în prezentul protocol.
(3)În Uniunea Europeană, prezentul protocol nu afectează comunicarea, între serviciile competente ale Comisiei Europene şi autorităţile vamale ale statelor membre ale Uniunii Europene, a oricărei informaţii obţinute în temeiul prezentului protocol.
Art. 16: Alte acorduri
Prezentul protocol prevalează asupra oricărui acord bilateral de asistenţă administrativă reciprocă în domeniul vamal între fiecare stat membru al Uniunii Europene şi Republica Kârgâză, în măsura în care acesta din urmă este incompatibil cu prezentul protocol.
Art. 17: Consultări
În ceea ce priveşte interpretarea şi punerea în aplicare a prezentului protocol, părţile se consultă reciproc, după caz, în cadrul Comitetului de cooperare înfiinţat în temeiul articolului 311 din prezentul acord.
Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 13 septembrie 2024