Regulamentul 1303/17-dec-2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 347L

În vigoare

Versiune de la: 1 Martie 2024

Dată act: 17-dec-2013

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Articolul 174 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale şi teritoriale, Uniunea urmăreşte reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate, precum şi că se acordă o atenţie deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziţia industrială, şi regiunilor afectate de un handicap natural şi demografic grav şi permanent. Articolul 175 din TFUE prevede că Uniunea trebuie să susţină realizarea acestor obiective prin acţiunea pe care o întreprinde prin intermediul Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă, secţiunea «Orientare», al Fondului social european, al Fondului european de dezvoltare regională, al Băncii Europene de Investiţii şi al altor instrumente.

(2)Pentru a îmbunătăţi coordonarea şi a armoniza implementarea fondurilor care furnizează contribuţii în temeiul politicii de coeziune, şi anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) şi Fondul de coeziune, cu implementarea fondului pentru dezvoltarea rurală, şi anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), şi cu cea a fondului pentru sectorul maritim şi al pescuitului, şi anume măsurile finanţate în cadrul gestiunii partajate prevăzută în Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), ar trebui să fie stabilite dispoziţii comune pentru toate aceste fonduri (denumite în continuare «fondurile structurale şi de investiţii europene - fondurile ESI»). În plus, prezentul regulament conţine dispoziţii generale care se aplică pentru FEDR, FSE şi Fondul de coeziune, dar nu se aplică FEADR şi FEPAM, precum şi dispoziţii generale aplicabile pentru FEDR, FSE, Fondul de coeziune şi FEPAM, dar care nu se aplică pentru FEADR. Având în vedere particularităţile fiecărui fond ESI, este necesar ca norme specifice aplicabile fiecărui fond ESI şi obiectivului de cooperare teritorială europeană în cadrul FEDR să fie specificate în regulamente separate.

(3)În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, în cadrul căruia a fost adoptată Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, este necesar ca Uniunea şi statele membre să realizeze o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, promovând în acelaşi timp dezvoltarea armonioasă a Uniunii şi reducerea decalajelor regionale. Fondurile ESI ar trebui să joace un rol important în realizarea obiectivelor Strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

(9)Prezentul regulament este organizat în cinci părţi: prima parte stabileşte obiectul şi definiţiile, a doua parte conţine normele aplicabile tuturor fondurilor ESI, a treia parte include dispoziţii care se aplică numai FEDR, FSE şi Fondul de coeziune (denumite în continuare «fondurile»), a patra parte conţine dispoziţii aplicabile doar fondurilor şi FEPAM, iar a cincea include dispoziţiile finale. Pentru a asigura consecvenţa în interpretare între diversele părţi ale prezentului regulament şi între prezentul regulament şi regulamentele specifice fondurilor, este important să se precizeze clar relaţiile dintre ele. În plus, anumite norme specifice stabilite în normele specifice fondurilor pot fi complementare dispoziţiilor din prezentul regulament, dar ar trebui să deroge de la dispoziţiile corespunzătoare din prezentul regulament doar dacă derogarea în cauză este prevăzută în mod expres în prezentul regulament.

(10)În temeiul articolului 317 din TFUE şi în contextul gestiunii partajate, ar trebui stabilite condiţii care să permită Comisiei să îşi exercite competenţele de executare a bugetului Uniunii şi să se precizeze responsabilităţile legate de cooperarea cu statele membre. Aplicarea acestor condiţii ar trebui să permită Comisiei să se asigure că fondurile ESI sunt utilizate de către statele membre în mod legal şi corespunzător şi în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, în sensul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (*) (denumit în continuare «Regulamentul financiar»). Statele membre, la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul lor instituţional, juridic şi financiar şi organismele desemnate de ele în acest sens ar trebui să fie responsabile pentru pregătirea şi implementarea programelor. Aceste condiţii ar trebui, de asemenea, să garanteze că se acordă atenţie necesităţii de a asigura complementaritatea şi coerenţa intervenţiei relevante a Uniunii, de a respecta principiul proporţionalităţii şi de a lua în considerare scopul general de a reduce sarcina administrativă.

(11)Pentru acordul de parteneriat şi, respectiv, pentru fiecare program, fiecare stat membru ar trebui să organizeze un parteneriat cu reprezentanţii autorităţilor regionale, locale, urbane competente şi ai altor autorităţi publice, cu partenerii economici şi sociali şi cu alte organisme relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv partenerii în domeniul protecţiei mediului, organizaţiile neguvernamentale şi organismele responsabile pentru promovarea incluziunii sociale, a egalităţii între femei şi bărbaţi şi a nediscriminării, inclusiv, după caz, cu «organizaţii-umbrelă» ale acestor autorităţi şi organisme. Scopul acestor parteneriate este asigurarea respectării principiului guvernanţei pe mai multe niveluri şi a principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii şi a caracteristicilor specifice diferitelor cadre instituţionale şi legale ale statelor membre, precum şi asigurarea asumării intervenţiilor programate de către părţile interesate şi valorificarea experienţei şi know-how-ului actorilor relevanţi. Statele membre ar trebui să identifice cei mai relevanţi parteneri reprezentativi. Printre aceştia ar trebui să se numere instituţiile, organizaţiile şi grupurile care au capacitatea de a influenţa pregătirea sau care ar putea fi afectate de pregătirea şi implementarea programelor. În acest context, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a identifica, după caz, ca parteneri relevanţi, «organizaţii-umbrelă» care sunt asociaţii, federaţii sau confederaţii ale unor autorităţi regionale, locale şi urbane relevante sau alte organisme, în conformitate cu dreptul şi practicile naţionale aplicabile.

Comisia ar trebui împuternicită să adopte un act delegat care să prevadă un cod european de conduită privind parteneriatul pentru a sprijini şi facilita organizarea, de către statele membre, a parteneriatului, în scopul de a garanta implicarea partenerilor relevanţi în pregătirea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea acordurilor de parteneriat şi a programelor, în mod consecvent. Acest act delegat adoptat nu ar trebui interpretat, în nicio situaţie şi în niciun fel, astfel încât să producă un efect retroactiv şi nici nu ar trebui să constituie baza pentru stabilirea unor nereguli care să conducă la corecţii financiare. Actul delegat adoptat nu ar trebui să prevadă o dată de aplicare anterioară datei adoptării sale. Actul delegat adoptat ar trebui să permită statelor membre să decidă care sunt modalităţile detaliate cele mai adecvate pentru implementarea parteneriatului în conformitate cu cadrul lor juridic şi instituţional, precum şi cu competenţele lor naţionale şi regionale, cu condiţia ca obiectivele acestuia, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament, să fie îndeplinite.

(13)În contextul efortului său de mărire a coeziunii economice, teritoriale şi sociale, Uniunea ar trebui, în toate etapele de implementare a fondurilor ESI, să urmărească eliminarea inegalităţilor şi promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi, integrarea aspectelor legate de gen şi combaterea discriminării pe criterii de sex, origine etnică sau rasială, religie sau credinţă, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE), articolul 10 din TFUE şi articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ţinând seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, precum şi articolul 5 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale care prevede că nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o muncă forţată sau obligatorie.

(14)Obiectivele fondurilor ESI ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile şi al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, în conformitate cu articolul 11 şi cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, având în vedere principiul «poluatorul plăteşte». În acest scop, statele membre ar trebui să furnizeze informaţii cu privire la sprijinul acordat obiectivelor legate de schimbările climatice, în conformitate cu intenţia de a aloca cel puţin 20 % din bugetul Uniunii acestor obiective, utilizând o metodologie bazată pe categoriile de intervenţie, domeniile de interes sau pe măsuri adoptate de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare care să reflecte principiul proporţionalităţii.

(15)Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi la misiunile specifice fondului în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economică, socială şi teritorială, fondurile ESI ar trebui să îşi direcţioneze sprijinul către un număr limitat de obiective tematice comune. Domeniul de aplicare precis al fondurilor ESI ar trebui stabilit în normele specifice fondurilor. Ar trebui să fie posibilă limitarea domeniului de aplicare numai la unele dintre obiectivele tematice definite în prezentul regulament.

(16)Pentru a optimiza contribuţia din partea fondurilor ESI şi pentru a elabora principii directoare strategice care să faciliteze procesul de programare la nivelul statelor membre şi la nivel regional, ar trebui să fie instituit un cadru strategic comun (CSC). CSC ar trebui să faciliteze coordonarea sectorială şi teritorială a intervenţiei Uniunii în temeiul fondurilor ESI şi coordonarea cu celelalte politici şi instrumente relevante ale Uniunii, în concordanţă cu ţintele şi obiectivele strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ţinând seama de provocările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii.

(17)CSC ar trebui să stabilească modul în care fondurile ESI vor contribui la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, la măsurile de promovare a utilizării integrate a fondurilor ESI, la măsurile de coordonarea între fondurile ESI şi alte politici şi instrumente relevante ale Uniunii, la principiile orizontale şi la obiectivele politice transversale pentru implementarea fondurilor ESI, la măsurile pentru abordarea provocărilor teritoriale cheie şi domeniile de interes pentru, activităţile de cooperare din cadrul fondurilor ESI.

(18)Statele membre şi regiunile se confruntă tot mai des cu provocări legate de impactul globalizării, de preocupările din domeniul mediului şi al energiei, de îmbătrânirea populaţiei şi schimbările demografice, de transformările tehnologice şi cerinţele în materie de inovare, precum şi de inegalităţile sociale. Din cauza caracterului complex şi corelat al acestor provocări, fondurile ESI ar trebui să sprijine soluţii integrate, multisectoriale şi multidimensionale. În acest context şi pentru a spori eficacitatea şi eficienţa politicilor, ar trebui să fie posibilă combinarea fondurilor ESI în pachete integrate adaptate pentru a răspunde nevoilor teritoriale specifice.

(19)Se aşteaptă ca scăderea populaţiei active, combinată cu creşterea proporţiei de pensionari, precum şi problemele asociate cu dispersia populaţiei să continue să exercite presiuni, printre altele asupra structurilor educaţionale şi de asistenţă socială ale statelor membre şi, prin urmare, asupra competitivităţii economice a Uniunii. Adaptarea la astfel de schimbări demografice constituie una dintre provocările esenţiale cu care se vor confrunta statele membre şi regiunile în următorii ani şi, ca atare, ar trebui să se acorde o atenţie deosebit de mare regiunilor celor mai afectate de schimbările demografice.

(20)Pe baza CSC, fiecare stat membru ar trebui să pregătească, în cooperare cu partenerii săi şi în dialog cu Comisia, un acord de parteneriat. Acordul de parteneriat ar trebui să transpună elementele prevăzute de CSC în contextul naţional şi să prevadă angajamente ferme privind îndeplinirea obiectivelor Uniunii prin programarea fondurilor ESI. Acordul de parteneriat ar trebui să prevadă dispoziţii pentru a asigura alinierea cu Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratate, dispoziţii pentru a asigura o implementare eficace şi eficientă a fondurilor ESI şi dispoziţii privind aplicarea principiului parteneriatului şi a unei abordări integrate a dezvoltării teritoriale. Ar trebui să se facă o distincţie între elementele esenţiale ale acordului de parteneriat care sunt supuse deciziei Comisiei şi alte elemente care nu sunt supuse deciziei Comisiei şi care pot fi modificate de statele membre. Este necesar să se aibă în vedere măsuri specifice pentru prezentarea şi adoptarea acordului de parteneriat şi a programelor în cazul în care s-ar amâna sau s-ar preconiza amânarea intrării în vigoare a unuia sau mai multor regulamente specifice fondurilor. Acest lucru implică adoptarea unor dispoziţii care să permită prezentarea şi adoptarea acordului de parteneriat chiar şi în absenţa anumitor elemente în legătură cu un fond sau cu fondurile ESI afectate de întârziere şi prezentarea ulterioară a unui acord de parteneriat revizuit după intrarea în vigoare a regulamentului sau a regulamentelor specifice fondurilor afectate de întârzieri. Deoarece programele cofinanţate de un fond ESI afectat de întârzieri ar trebui depuse şi adoptate, în acest caz, doar după intrarea în vigoare a regulamentului specific fondului în cauză, ar trebui prevăzute termene adecvate pentru depunerea programelor afectate.

(21)Statele membre ar trebui să-şi concentreze sprijinul pentru a asigura o contribuţie semnificativă la obiectivele Uniunii, în conformitate cu necesităţile lor specifice de dezvoltare la nivel naţional şi regional. Ar trebui definite condiţionalităţi ex ante, precum şi un set concis şi exhaustiv de criterii obiective pentru evaluarea lor, pentru a garanta existenţa condiţiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficace şi eficientă a sprijinului Uniunii. În acest sens, ar trebui aplicată o condiţionalitate ex ante pentru o prioritate a unui anumit program numai atunci când are o legătură veritabilă şi directă cu realizarea eficace şi eficientă a unui obiectiv specific al unei priorităţi de investiţii sau al unei priorităţi a Uniunii precum şi un impact direct asupra realizării obiectivului în cauză, dat fiind că nu toate obiectivele specifice sunt în mod necesar corelate cu o condiţionalitate ex ante prevăzută în normele specifice fondurilor. Analiza aplicabilităţii unei condiţionalităţi ex ante ar trebui să ţină seama de principiul proporţionalităţii faţă de nivelul sprijinului alocat, dacă este cazul. Îndeplinirea condiţionalităţii ex ante aplicabile ar trebui să fie evaluată de statele membre atunci când pregătesc programele şi, după caz, acordul de parteneriat. Comisia ar trebui să evalueze coerenţa şi caracterul adecvat al informaţiilor furnizate de către statul membru. În cazul în care o condiţionalitate ex ante aplicabilă nu este îndeplinită în termenul stabilit, Comisia ar trebui să aibă competenţa de a suspenda plăţile intermediare pentru priorităţile relevante ale programului, în condiţii clar definite.

(22)În 2019, Comisia ar trebui să realizeze, în cooperare cu statele membre, o examinare a performanţelor pe baza unui cadru de performanţă. Cadrul de performanţă ar trebui definit pentru fiecare program, pentru a monitoriza progresele în direcţia atingerii obiectivelor şi ţintelor stabilite pentru fiecare prioritate în cursul perioadei de programare 2014-2020 (denumită în continuare «perioada de programare»). Pentru a se asigura că bugetul Uniunii nu este risipit sau folosit în mod ineficient, atunci când există dovezi că o prioritate nu îndeplineşte nici pe departe obiectivele de etapă referitoare doar la indicatorii financiari, indicatorii de realizare şi etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanţă, din cauza unor deficienţe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil, iar statul membru nu a întreprins măsurile corective necesare, Comisia ar trebui să poată suspenda plăţile pentru program sau, la sfârşitul perioadei de programare, să poată aplica corecţii financiare. La aplicarea corecţiilor financiare ar trebui să se ia în considerare, cu respectarea principiului proporţionalităţii, nivelul de absorbţie şi factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea obiectivelor. Corecţiile financiare nu ar trebui să se aplice atunci când ţintele nu sunt atinse din cauza impactului socioeconomic sau a factorilor de mediu, a unor schimbări semnificative de ordin economic sau de mediu survenite într-un stat membru sau din motive de forţă majoră care afectează grav realizarea respectivelor priorităţi. Indicatorii de rezultat nu ar trebui să fie luaţi în considerare în scopul suspendărilor sau al corecţiilor financiare.

(23)Pentru a facilita concentrarea pe performanţe şi pe atingerea obiectivelor Strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, pentru fiecare stat membru ar trebui să se constituie o rezervă pentru performanţă, constând în 6 % din totalul alocărilor pentru obiectivul «investiţii pentru creştere şi locuri de muncă», precum şi pentru FEADR, şi pentru măsurile finanţate în cadrul gestiunii partajate în conformitate cu un viitor act juridic al Uniunii privind stabilirea condiţiilor pentru sprijinul financiar pentru politica pentru afaceri maritime şi pescuit pentru perioada de programare 2014-2020 (denumit în continuare «Regulamentul privind FEPAM»). Având în vedere diversitatea şi caracterul lor plurinaţional, nu ar trebui să existe o rezervă de performanţă pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană. Resursele alocate iniţiativei «Locuri de muncă pentru tineri» (YEI), în sensul definiţiei din programul operaţional în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) (denumit în continuare «Regulamentul privind FSE»); asistenţei tehnice la iniţiativa Comisiei; transferurilor de la pilonul 1 al PAC către FEADR în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (²); transferurilor către FEADR în temeiul dispoziţiilor privind ajustarea voluntară a plăţilor directe în 2013 şi privind transferul către FEADR prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (³) pentru anii calendaristici 2013 şi 2014; transferurilor din Fondul de coeziune către Mecanismul pentru Interconectarea Europei; transferurilor din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, astfel cum este definit într-un viitor act juridic al Uniunii şi acţiunilor inovatoare pentru dezvoltarea urbană durabilă în conformitate cu articolul 92 alineatul (8) ar trebui să fie excluse la calcularea rezervei de performanţă.

(24)Este necesar să se consolideze legătura dintre politica de coeziune şi guvernanţa economică a Uniunii pentru a garanta că eficacitatea cheltuielilor în temeiul fondurilor ESI este susţinută de politici economice solide şi că fondurile ESI pot, dacă este necesar, să fie redirecţionate pentru abordarea problemelor economice cu care se confruntă un stat membru. În cadrul primei componente de măsuri de corelare a eficacităţii fondurilor ESI cu buna guvernanţă economică, Comisia ar trebui să fie în măsură să solicite introducerea unor modificări ale acordului de parteneriat şi ale programelor pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra creşterii şi competitivităţii în statele membre care beneficiază de o asistenţă financiară relevantă. Reprogramarea ar trebui să fie folosită numai în cazurile în care aceasta ar putea într-adevăr să influenţeze în mod direct corectarea aspectelor problematice identificate în recomandările relevante ale Consiliului în cadrul mecanismelor de guvernanţă economică, cu scopul de a evita reprogramarea frecventă, care ar submina previzibilitatea gestionării fondurilor. În cadrul celei de a doua componente de măsuri care leagă fondurile ESI de o guvernanţă economica sănătoasă, în cazul în care un stat membru nu reuşeşte să ia măsuri eficace în contextul procesului de guvernanţă economică, Comisia ar trebui să propună Consiliului să suspende parţial sau total angajamentele sau plăţile pentru programele statului membru respectiv. Este necesar să se stabilească proceduri diferite pentru suspendarea angajamentelor şi a plăţilor. Cu toate acestea, în ambele cazuri, atunci când prezintă o propunere de suspendare, Comisia ar trebui să ţină seama de toate informaţiile relevante şi să acorde atenţia cuvenită oricăror elemente apărute pe baza dialogului structurat cu Parlamentul European şi oricăror opinii exprimate în cadrul acestui dialog.

(26)Având în vedere importanţa crucială a principiului cofinanţării pentru utilizarea fondurilor ESI astfel încât să se asigure asumarea politicilor pe teren, şi în conformitate cu aplicarea proporţională a suspendărilor, orice decizie de suspendare în cadrul celei de-a doua componente de măsuri care leagă fondurile ESI de o guvernanţă economică sănătoasă ar trebui luată ţinând seama de cerinţele specifice aplicabile statului membru în cauză pentru asigurarea cofinanţării pentru programele finanţate din fondurile ESI. Suspendările sunt încetate, iar fondurile sunt puse din nou la dispoziţia statului membru în cauză de îndată ce acesta ia măsurile necesare.

(27)Fondurile ESI ar trebui să fie implementate prin programe care să vizeze perioada de programare în conformitate cu acordul de parteneriat. Programele ar trebui să fie întocmite de statele membre pe baza unor proceduri transparente şi în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic. Statele membre şi Comisia ar trebui să coopereze pentru a asigura coordonarea şi coerenţa modalităţilor de programare pentru fondurile ESI. Deoarece conţinutul programelor este corelat îndeaproape cu cel al acordului de parteneriat, programele ar trebui să fie prezentate în termen de trei luni de la prezentarea acordului de parteneriat. Pentru prezentarea programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană ar trebui prevăzut un termen de nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, pentru a se ţine seama de caracterul plurinaţional al programelor respective. În special, ar trebui să se facă diferenţa între elementele de bază ale acordului de parteneriat şi ale programelor care ar trebui să facă obiectul unei decizii a Comisiei şi alte elemente care nu fac obiectul deciziei Comisiei şi care pot fi modificate sub răspunderea statului membru. Programarea ar trebui să asigure coerenţa cu CSC şi cu acordul de parteneriat, coordonarea dintre fondurile ESI, precum şi cu celelalte instrumente de finanţare existente şi contribuţia Băncii Europene de Investiţii, dacă este cazul.

(29)Este necesar să se stabilească proceduri clare pentru evaluarea, adoptarea şi modificarea programelor de către Comisie. Pentru a asigura coerenţa între acordul de parteneriat şi programe, ar trebui să se specifice faptul că programele, cu excepţia programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, nu pot fi aprobate înainte de adoptarea de către Comisie a unei decizii de aprobare a acordului de parteneriat. Pentru a reduce sarcina administrativă pentru statele membre, orice aprobare a unei modificări a anumitor părţi a unui program de către Comisie ar trebui să ducă automat la o modificare a părţilor relevante ale acordului de parteneriat. În plus, mobilizarea imediată a resurselor alocate YEI ar trebui să fie, de asemenea, garantată prin stabilirea unor norme speciale privind procedura de prezentare şi aprobare a programelor operaţionale dedicate YEI menţionate în Regulamentul privind FSE.

(30)Pentru a optimiza valoarea adăugată a investiţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul Uniunii în domeniul cercetării şi al inovării, ar trebui create sinergii în special între funcţionarea fondurilor ESI şi cea a programului Orizont 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), respectându-se totodată obiectivele specifice ale acestora. Printre mecanismele-cheie destinate obţinerii acestor sinergii ar trebui să se numere recunoaşterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile din Orizont 2020 pentru operaţiuni şi beneficiari similari, precum şi posibilitatea de a combina în aceeaşi operaţiune finanţările provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, inclusiv fondurile ESI şi Orizont 2020, evitând totodată dubla finanţare. Pentru a consolida capacităţile în domeniul cercetării şi inovării ale actorilor naţionali şi regionali şi pentru a atinge obiectivul de a crea o «cale către excelenţă» în regiunile mai puţin dezvoltate şi în statele membre şi regiunile cu un nivel insuficient de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), ar trebui instituite sinergii strânse între fondurile ESI şi Orizont 2020 în cadrul tuturor priorităţilor relevante ale programului.

(31)Coeziunea teritorială a fost adăugată alături de obiectivele privind coeziunea economică şi socială din TFUE, şi este necesar să se abordeze rolul oraşelor, delimitările geografice funcţionale şi zonele subregionale care se confruntă cu probleme geografice sau demografice specifice. În acest scop, şi pentru a mobiliza mai bine potenţialul la nivel local, este necesar să se consolideze şi să se faciliteze dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii prin stabilirea unor norme comune şi asigurarea unei coordonări strânse între toate fondurile ESI relevante. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii ar trebui să ţină seama de nevoile şi potenţialul de la nivel local, precum şi de caracteristicile socioculturale relevante. Responsabilitatea pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii ar trebui să revină grupurilor de acţiune locală care reprezintă interesele comunităţii, acesta constituind un principiu esenţial. Modalităţile detaliate privind definirea suprafeţei şi a populaţiei care fac obiectul strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii ar trebui să fie stabilite în programele relevante în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(32)Pentru a facilita o abordare fezabilă a integrării dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii în procesul de programare, dezvoltarea locală poate să se facă în cadrul unui obiectiv tematic unic care să urmărească fie promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, fie promovarea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă, în ciuda faptului că acţiunile finanţate ca parte a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii ar putea contribui la toate celelalte obiective tematice.

(35)Instrumentele financiare sprijinite de fondurile ESI ar trebui să fie utilizate pentru a răspunde anumitor nevoi ale pieţei într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu obiectivele programelor, şi nu ar trebui să excludă finanţarea privată. Prin urmare, decizia de a finanţa măsurile de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare ar trebui să fie luată pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficienţele pieţei sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim, precum şi nivelul estimat şi proporţiile necesităţilor de investiţii publice. Elementele esenţiale ale evaluărilor ex ante ar trebui definite în mod clar în prezentul regulament. Având în vedere caracterul detaliat al evaluării ex ante, ar trebui să se prevadă posibilitatea ca realizarea evaluării ex ante să fie efectuată în etape, precum şi revizuirea şi actualizarea evaluării ex ante pe parcursul implementării.

(36)Instrumentele financiare ar trebui concepute şi implementate astfel încât să promoveze participarea substanţială a investitorilor din sectorul privat şi a instituţiilor financiare pe o bază adecvată în ceea ce priveşte partajarea riscurilor. Pentru a fi suficient de atractive pentru sectorul privat, este esenţial ca instrumentele financiare să fie concepute şi implementate în mod flexibil. Prin urmare, autorităţile de management ar trebui să decidă cu privire la cele mai adecvate forme de implementare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale regiunilor vizate, în conformitate cu obiectivele programului relevant, rezultatele evaluării ex ante şi normele aplicabile în materie de ajutoare de stat. În cazurile în care este aplicabilă o astfel de măsură, această flexibilitate ar trebui să prevadă şi posibilitatea de a se reutiliza parţial resursele restituite de-a lungul perioadei de eligibilitate, pentru a se prevedea remunerarea preferenţială a investitorilor privaţi sau a investitorilor publici care funcţionează după principiul economiei de piaţă. O astfel de remunerare parţială ar trebui să ţină seama de standardele de piaţă şi să garanteze că orice ajutor de stat respectă legislaţia Uniunii şi legislaţia naţională aplicabile şi este limitat la valoarea minimă necesară pentru a compensa lipsa capitalului privat disponibil, luând în considerare disfuncţionalităţile pieţei sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim.

(37)Pentru a lua în considerare caracterul rambursabil al sprijinului acordat prin intermediul instrumentelor financiare şi pentru a se asigura alinierea la practicile de pe piaţă, sprijinul din fondurile ESI acordat destinatarilor finali sub formă de investiţii de capitaluri proprii sau de cvasicapitaluri, împrumuturi sau garanţii sau alte instrumente de partajare a riscurilor ar trebui să poată acoperi în întregime investiţiile efectuate de destinatarii finali, fără a diferenţia costurile legate de TVA. În consecinţă, modul de luare în considerare a TVA la nivelul destinatarului final ar trebui să fie relevant pentru determinarea eligibilităţii cheltuielilor aferente subvenţiilor numai în cazurile în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi.

(39)Pentru a se asigura că resursele alocate instrumentelor financiare în favoarea IMM-urilor ating o masă critică eficace şi eficientă de noi finanţări prin îndatorare pentru IMM-uri, ar trebui să fie posibilă utilizarea acelor resurse pe întregul teritoriu al statului membru în cauză fără a se ţine seama de categoriile de regiuni de pe acest teritoriu. Cu toate acestea, ar trebui să existe şi posibilitatea negocierii acordului de finanţare dintre statul membru şi BEI pentru a permite o restituire proporţională unei regiuni sau unui grup de regiuni din acelaşi stat membru, ca parte a unui singur program naţional specific pentru fiecare contribuţie din FEDR şi FEADR.

(42)Autorităţile de management ar trebui să dispună de flexibilitatea necesară pentru a contribui cu resurse din programe la instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii şi gestionate, în mod direct sau indirect, de către Comisie sau la instrumentele create la nivel naţional, regional, transnaţional sau transfrontalier şi gestionate de autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia. Autorităţile de management ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a implementa instrumentele financiare în mod direct, prin intermediul unor fonduri existente sau nou create sau prin fonduri ale unor fonduri.

(43)Pentru a se asigura dispoziţii de control proporţionate şi a se garanta valoarea adăugată a instrumentelor financiare, destinatarii finali vizaţi nu ar trebui să fie descurajaţi de existenţa unei sarcini administrative excesive. Organismele responsabile de auditarea programelor ar trebui, în primul rând, să efectueze audituri la nivelul autorităţilor de management şi al organismelor de implementare a instrumentelor financiare, inclusiv fondurile de fonduri. Pot exista însă cazuri specifice în care documentele necesare pentru finalizarea unor astfel de audituri nu sunt disponibile la nivelul autorităţilor de management sau la nivelul organismelor de implementare a instrumentelor financiare sau în cazul în care aceste documente nu constituie o evidenţă exactă a sprijinului oferit. Prin urmare, în astfel de cazuri specifice, este necesară stabilirea anumitor dispoziţii care să permită de asemenea efectuarea de audituri şi la nivelul destinatarilor finali.

(44)Cuantumul resurselor transferate în orice moment de la fondurile ESI către instrumentele financiare ar trebui să corespundă cuantumului necesar efectuării investiţiilor planificate şi plăţilor către destinatarii finali, incluzând costurile şi comisioanele de gestionare. În consecinţă, cererile de plăţi intermediare ar trebui onorate treptat. Suma care trebuie plătită sub formă de plată intermediară ar trebui să facă obiectul unui plafon maxim de 25 % din suma totală a contribuţiilor din program angajate pentru instrumentul financiar în temeiul acordului de finanţare relevant, plăţile intermediare ulterioare fiind condiţionate de utilizarea pentru cheltuieli eligibile a unui procentaj minim din sumele efective incluse în cererile anterioare.

(45)Este necesară stabilirea de norme specifice privind sumele care urmează a fi acceptate drept cheltuieli eligibile la închiderea unui program, pentru a se asigura că sumele, inclusiv costurile şi comisioanele de gestionare plătite din fondurile ESI către instrumentele financiare, sunt utilizate efectiv pentru investiţii către destinatarii finali. Normele ar trebui să fie suficient de flexibile pentru a permite sprijinirea de instrumente bazate pe participaţii în beneficiul întreprinderilor vizate şi, prin urmare, ar trebui să ţină seama de anumite caracteristici specifice acestor instrumente bazate pe participaţii pentru întreprinderi, cum ar fi practicile de piaţă în legătură cu furnizarea de finanţare ulterioară în domeniul fondurilor de capital de risc. Sub rezerva condiţiilor prevăzute în prezentul regulament, întreprinderile vizate ar trebui să poată beneficia în continuare de sprijinul din Fondurile ESI pentru astfel de instrumente după terminarea perioadei de eligibilitate.

(47)În general, sprijinul din fondurile ESI nu ar trebui utilizat pentru finanţarea investiţiilor care au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi. Totuşi, în cazul investiţiilor în infrastructuri care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltării urbane sau a reabilitării urbane ori în cazul investiţiilor în infrastructuri similare care au drept obiectiv diversificarea activităţilor de alte tipuri decât cele agricole desfăşurate în mediul rural, ar putea fi necesar un anumit cuantum de sprijin pentru reorganizarea unui portofoliu de creanţe în raport cu infrastructuri care fac parte dintr-o nouă investiţie. În astfel de cazuri, ar trebui să fie posibilă utilizarea sprijinului din fondurile ESI pentru reorganizarea unui portofoliu de creanţe în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contribuţiei la program din partea instrumentului financiar în favoarea investiţiei.

(48)Statele membre ar trebui să monitorizeze programele pentru a evalua implementarea lor şi progresele înregistrate în direcţia realizării obiectivelor programului. În acest scop, statele membre ar trebui să instituie comitete de monitorizare, în conformitate cu propriile cadre instituţionale, legale şi financiare, şi să se definească structura şi funcţiile acestora în ceea ce priveşte fondurile ESI. Având în vedere caracterul specific al programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, ar trebui să fie stabilite norme specifice pentru comitele de monitorizare pentru respectivele programe. Ar putea fi instituite comitete de monitorizare comune pentru a facilita coordonarea între fondurile ESI. Pentru asigurarea eficacităţii, un comitet de monitorizare ar trebui să aibă competenţa de a adresa observaţii autorităţilor de management în ceea ce priveşte implementarea şi evaluarea programului, inclusiv acţiunile legate de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari şi ar trebui să monitorizeze acţiunile adoptate ca urmare a observaţiilor sale.

(49)Este necesară alinierea modalităţilor de monitorizare şi raportare pentru fondurile ESI pentru a simplifica modalităţile de gestiune la toate nivelurile. Este important să se asigure cerinţe de raportare proporţionale, dar şi disponibilitatea unor informaţii cuprinzătoare privind progresele înregistrate în punctele-cheie de reexaminare. Prin urmare, este necesar ca cerinţele privind raportarea să reflecte necesităţile în materie de informaţii din anumiţi ani şi să fie aliniate cu programarea examinării performanţelor.

(51)Pentru a permite Comisiei să monitorizeze progresele realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii, precum şi a misiunilor specifice fondurilor, conform obiectivelor lor bazate pe tratate, statele membre ar trebui să prezinte rapoarte de progres în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acordurilor lor de parteneriat. Pe baza acestor rapoarte, Comisia ar trebui să pregătească un raport strategic de progres, în 2017 şi în 2019. Pentru a asigura dezbateri politice strategice periodice referitoare la contribuţia fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii privind creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi pentru a îmbunătăţi calitatea cheltuielilor şi eficacitatea politicii în conformitate cu semestrul european, rapoartele strategice ar trebui să fie discutate în Consiliu. Pe baza acestor dezbateri, Consiliul ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce o contribuţie la evaluarea care are loc la reuniunea de primăvară a Consiliului European cu privire la rolul tuturor politicilor şi instrumentelor Uniunii în generarea unei creşteri economice durabile care creează locuri de muncă în întreaga Uniune.

(52)Este necesar să se evalueze eficacitatea, eficienţa şi impactul asistenţei din fondurile ESI, pentru a îmbunătăţi calitatea elaborării şi a implementării a programelor şi pentru a determina impactul programelor în ceea ce priveşte ţintele strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi, având în vedere dimensiunea programului în raport cu produsul intern brut (PIB) şi cu ţintele legate de şomaj din zona vizată de program, după caz. Ar trebui precizate responsabilităţile statelor membre şi ale Comisiei în acest sens.

(54)Ar trebui elaborat un plan de evaluare de către autoritatea de management sau statul membru. Ar trebui ca planul de evaluare să poată viza mai multe programe. În timpul perioadei de programare, autorităţile de management ar trebui să se asigure de efectuarea unor evaluări pentru a examina eficacitatea, eficienţa şi impactul unui program. Ar trebui să se informeze comitetul de monitorizare şi Comisia în legătură cu rezultatele evaluărilor, pentru a facilita deciziile în materie de gestionare.

(55)Ar trebui să desfăşoare evaluări ex post pentru a examina eficacitatea şi eficienţa fondurilor ESI şi impactul lor asupra obiectivelor generale ale fondurilor ESI şi ale strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ţinându-se seama de obiectivele stabilite pentru această strategie a Uniunii. Comisia ar trebui să elaboreze, pentru fiecare dintre fondurile ESI, un raport de sinteză în care să fie prezentate pe scurt principalele concluzii ale evaluărilor ex post.

(57)Pentru a asigura o utilizare eficientă a resurselor Uniunii şi pentru a evita finanţarea excesivă a operaţiunilor generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor, ar trebui utilizate diferite metode de stabilire a veniturilor nete generate de astfel de operaţiuni, inclusiv o abordare simplificată bazată pe sume forfetare pentru sectoare sau subsectoare. Sumele forfetare ar trebui să se bazeze pe datele istorice aflate la dispoziţia Comisiei, pe potenţialul de recuperare a costurilor şi pe principiul «poluatorul plăteşte», după caz. Ar trebui să se prevadă, de asemenea, extinderea sumelor forfetare la sectoare noi, introducerea unor subsectoare sau revizuirea sumelor pentru operaţiuni viitoare atunci când date noi devin disponibile prin intermediul unui act delegat. Utilizarea sumelor forfetare ar putea fi adecvată în special în cazul operaţiunilor din domeniile tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), al CDI şi al eficienţei energetice. În plus, pentru a se asigura aplicarea principiului proporţionalităţii şi a se ţine seama de alte dispoziţii de reglementare sau contractuale care ar putea să se aplice, este necesar să se stabilească derogările de la aceste norme.

(58)Este important să se asigure o abordare proporţionată şi să evite verificarea repetată a necesităţilor de finanţare în cazul operaţiunilor care generează venituri nete după finalizare şi care sunt supuse, de asemenea, normelor privind ajutoarele de stat, având în vedere că normele în cauză stabilesc şi ele limite pentru sprijinul care poate fi acordat. Prin urmare, normele privind calcularea veniturilor nete nu ar trebui să se aplice în cazurile în care este vorba de un ajutor de minimis, de ajutoare de stat acordate unor IMM-uri care sunt supuse unei limite privind intensitatea sau cuantumul ajutorului sau de ajutoare de stat compatibile acordate unor întreprinderi mari şi în care s-a făcut o evaluare individuală a necesităţilor de finanţare în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat. Cu toate acestea, fiecare stat membru ar trebui să aibă posibilitatea să aplice metodele de calculare a veniturilor nete în cazurile prevăzute de dispoziţiile de drept intern.

(59)Parteneriatele public-privat (PPP) pot constitui mijloace eficace de implementare a unor operaţiuni care asigură îndeplinirea unor obiective în materie de politici publice prin faptul că grupează diferite forme de resurse publice şi private. Pentru a facilita utilizarea fondurilor ESI în vederea finanţării de operaţiuni structurate sub formă de PPP, prezentul regulament ar trebui să ţină seama de anumite caracteristici specifice ale PPP-urilor prin adaptarea unora dintre dispoziţiile comune ale fondurilor ESI.

(60)Ar trebui să se specifice datele iniţiale şi finale de eligibilitate a cheltuielilor, astfel încât să existe o normă uniformă şi echitabilă aplicabilă utilizării fondurilor ESI în întreaga Uniune. Pentru a se facilita execuţia programelor, ar trebui să se specifice faptul că data începând cu care cheltuielile devin eligibile poate fi o dată anterioară datei de 1 ianuarie 2014, în cazul în care statul membru în cauză prezintă un program înaintea acestei date. Luând în considerare nevoia urgentă de a mobiliza resursele alocate YEI, pentru a sprijini aplicarea imediată a acesteia, în mod excepţional, data începând cu care cheltuielile devin eligibile pentru această iniţiativă ar trebui să fie 1 septembrie 2013. Pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor ESI şi pentru a reduce riscul pentru bugetul Uniunii, este necesar să se instituie restricţii privind contribuţiile pentru operaţiunile finalizate.

(61)În conformitate cu principiul subsidiarităţii şi sub rezerva anumitor excepţii prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), de Regulamentul privind FSE, de Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), de Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (³), de Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴) şi de Regulamentul privind FEPAM, statele membre ar trebui să adopte norme la nivel naţional privind eligibilitatea cheltuielilor.

(62)În vederea simplificării utilizării fondurilor ESI şi a reducerii riscului de eroare, concomitent cu asigurarea unei diferenţieri atunci când este necesar pentru a reflecta elementele specifice politicilor, se recomandă să se definească formele de contribuţie, condiţiile armonizate de rambursare a granturilor şi a asistenţei rambursabile, finanţările prin sume forfetare, normele specifice de eligibilitate pentru granturi şi asistenţă rambursabilă şi condiţiile specifice privind eligibilitatea operaţiunilor, în funcţie de zonă.

(64)Pentru a garanta eficacitatea, corectitudinea şi impactul durabil al intervenţiilor din partea fondurilor ESI, ar trebui instituite dispoziţii care să garanteze că investiţiile în întreprinderi şi infrastructură sunt de durată şi să se prevină utilizarea fondurilor ESI pentru avantaje necuvenite. Experienţa a arătat că o perioadă de cinci ani reprezintă o perioadă minimă adecvată care se poate aplica, cu excepţia cazurilor în care normele privind ajutoarele de stat prevăd o perioadă diferită. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul proporţionalităţii, ar putea fi justificată o perioadă mai scurtă, de trei ani, atunci când investiţia vizează menţinerea unor investiţii sau a unor locuri de muncă create de IMM-uri. În cazul unei operaţiuni care constă în investiţii în infrastructură sau în producţie şi care nu are ca beneficiar un IMM, o astfel de operaţiune ar trebui să ramburseze contribuţia din fondurile ESI dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plăţii finale către beneficiar, activitatea de producţie în cauză este delocalizată în afara Uniunii. Este adecvat să se excludă acţiunile sprijinite de FSE şi cele care nu implică investiţii productive sau investiţi în infrastructură de la cerinţa generală privind caracterul durabil, cu excepţia cazurilor în care aceste cerinţe sunt derivate din normele aplicabile privind ajutoarele de stat, şi să se excludă contribuţiile la sau din instrumentele financiare. Sumele plătite nejustificat ar trebui să fie recuperate şi ar trebui să facă obiectul procedurilor aplicabile neregulilor.

(66)În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre şi Comisia ar trebui să răspundă de managementul şi controlul programelor. Aplicarea şi controlul operaţiunilor din cadrul programelor ar trebui să revină în principal statelor membre, prin sistemele lor de gestiune şi control. Pentru a consolida eficienţa controlului asupra selecţiei şi realizării operaţiunilor şi a funcţionării sistemului de gestiune şi control, ar trebui specificate funcţiile autorităţii de management.

(67)Statele membre ar trebui să îndeplinească obligaţiile de gestiune, de control şi de audit şi să îşi asume responsabilităţile aferente astfel cum sunt prevăzute de normele privind gestiunea partajată stabilite în prezentul regulament, în Regulamentul financiar şi în normele specifice fondurilor. Statele membre ar trebui să se asigure, în conformitate cu condiţiile prevăzute în prezentul regulament, că s-au luat măsuri eficace pentru examinarea reclamaţiilor privind fondurile ESI. În conformitate cu principiul subsidiarităţii, la cererea Comisiei, statele membre ar trebui să examineze reclamaţiile depuse la Comisie care se încadrează în sfera de acţiune a mecanismelor lor şi să informeze Comisia cu privire la rezultatele examinărilor la cerere.

(68)Ar trebui să fie stabilite competenţele şi responsabilităţile Comisiei în ceea ce priveşte verificarea funcţionării eficiente a sistemelor de gestiune şi control, precum şi în ceea ce priveşte solicitarea întreprinderii de acţiuni de către statele membre. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă competenţa de a efectua audituri la faţa locului şi controale vizând aspecte legate de buna gestiune financiară, pentru a avea capacitatea să formuleze concluzii privind performanţa fondurilor ESI.

(70)Plata de prefinanţare la începutul programelor garantează că un stat membru are mijloacele necesare pentru a oferi sprijin beneficiarilor încă de la începutul implementării programului, astfel încât respectivii beneficiari să primească avansuri atunci când acestea sunt necesare pentru realizarea investiţiilor planificate, iar rambursările să fie efectuate rapid după depunerea cererilor de plată. Prin urmare, ar trebui stabilite dispoziţii privind sumele iniţiale de prefinanţare din fondurile ESI. Prefinanţarea iniţială ar trebui lichidată în totalitate la închiderea programului.

(71)Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să se prevadă măsuri limitate în timp şi care să permită ordonatorului delegat să întrerupă plăţile în cazul în care există probe clare care sugerează o deficienţă semnificativă care afectează buna funcţionare a sistemelor de gestiune şi control, probe privind nereguli legate de o cerere de plată sau nu au fost prezentate documente necesare pentru examinarea şi acceptarea conturilor. Durata întreruperii ar trebui să fie de maximum şase luni, cu o posibilă prelungire a perioadei respective până la nouă luni cu acordul statului membru, pentru a permite soluţionarea cauzelor întreruperii şi a evita astfel aplicarea de suspendări.

(72)Pentru a proteja bugetul Uniunii, este posibil ca Comisia să fie nevoită să aplice corecţii financiare. Pentru a asigura securitatea juridică pentru statele membre, este important să se definească circumstanţele în care nerespectarea dreptului Uniunii şi a legislaţiei naţionale care vizează aplicarea acestuia poate determina corecţii financiare din partea Comisiei. Pentru a se asigura că eventualele rectificări financiare pe care Comisia le impune statelor membre sunt legate de protecţia intereselor financiare ale Uniunii, acestea ar trebui să se limiteze la cazurile în care încălcarea dreptului Uniunii aplicabil sau a legislaţiei naţionale care vizează aplicarea dreptului relevant al Uniunii priveşte eligibilitatea, regularitatea, gestiunea sau controlul operaţiunilor şi cheltuielilor corespunzătoare declarate Comisiei. Pentru a garanta proporţionalitatea, este important ca, atunci când decide asupra unei corecţii financiare, Comisia să ia în considerare natura şi gravitatea încălcării şi implicaţiile financiare aferente pentru bugetul Uniunii.

(73)Pentru a încuraja disciplina financiară, ar trebui definite modalităţile de dezangajare pentru oricare parte a angajamentului bugetar pentru un program, în special dacă o sumă poate fi exclusă din dezangajare, îndeosebi atunci când întârzierile în implementare rezultă din circumstanţe independente de partea în cauză, excepţionale sau neprevăzute şi ale căror consecinţe nu pot fi evitate în ciuda eforturilor făcute sau în situaţii în care s-a depus o cerere de plată, dar pentru care termenul de plată a fost întrerupt sau plata a fost suspendată.

(74)Procedura de dezangajare constituie, de asemenea, o componentă necesară a mecanismului de alocare a rezervei de performanţă, iar în astfel de cazuri ar trebui să fie posibil să se reconstituie creditele în vederea angajării ulterioare a acestora în cadrul altor programe şi priorităţi. De asemenea, în cazul implementării anumitor instrumente financiare specifice în favoarea IMM-urilor, dacă dezangajările au fost provocate de întreruperea participării unui stat membru în cadrul acestor instrumente financiare, ar trebui să se prevadă reconstituirea ulterioară a creditelor în vederea angajării acestora în cadrul altor programe. Având în vedere că va fi necesară introducerea unor dispoziţii suplimentare în cuprinsul Regulamentului financiar, pentru a permite o astfel de reconstituire a creditelor, aceste proceduri ar trebui să devină aplicabile numai după intrarea în vigoare a modificării respective aduse Regulamentului financiar.

(75)Sunt necesare dispoziţii generale suplimentare în legătură cu funcţionarea specifică a fondurilor. În special, pentru a spori valoarea lor adăugată şi pentru a susţine contribuţia lor la priorităţile strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi pentru misiunile specifice fondurilor în temeiul obiectivelor prevăzute în tratat, funcţionarea fondurilor ar trebui simplificată şi concentrată asupra obiectivului «investiţii pentru creştere şi locuri de muncă» şi a obiectivului «cooperare teritorială europeană».

(77)Promovarea obiectivelor de coeziune economică, socială şi teritorială, prevăzute în TFUE, presupune că obiectivul «investiţii pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă» ar trebui să includă toate regiunile. Pentru a oferi o asistenţă echilibrată şi nuanţată şi pentru a reflecta nivelul de dezvoltare economică şi socială, resursele pentru acest obiectiv ar trebui alocate din FEDR şi FSE între regiunile mai puţin dezvoltate, regiunile de tranziţie şi regiunile mai dezvoltate în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor raportat la media UE-27. Pentru a garanta caracterul durabil pe termen lung al investiţiilor din fondurile structurale, pentru a consolida dezvoltarea înregistrată şi a stimula creşterea economică şi coeziunea socială a regiunilor Uniunii, regiunile ale căror PIB pe cap de locuitor pentru perioada de programare 2007-2013 era mai mic de 75 % din media UE-25 pentru perioada de referinţă dar al căror PIB pe cap de locuitor a devenit mai mare de 75 % din media UE-27 ar trebui să primească cel puţin 60 % din alocarea lor anuală orientativă medie pentru 2007-2013. Alocarea totală din FEDR, FSE şi Fondul de coeziune pentru un stat membru ar trebui să corespundă unui procent de cel puţin 55 % din alocarea totală individuală a acestuia pentru perioada 2007-2013. Statele membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din cel al mediei Uniunii ar trebui să beneficieze de asistenţă pentru obiectivul «investiţii pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă» din Fondul de coeziune.

(78)Ar trebui stabilite criterii obiective de definire a regiunilor şi zonelor eligibile pentru sprijin din partea fondurilor. În acest scop, identificarea regiunilor şi a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), modificat prin Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei (²).

(79)În scopul stabilirii unui cadru financiar adecvat pentru fonduri, Comisia ar trebui să stabilească, prin acte de punere în aplicare, defalcarea anuală orientativă a creditelor de angajament disponibile în conformitate cu o metodă obiectivă şi transparentă, în vederea orientării către regiunile a căror dezvoltare a rămas în urmă, inclusiv cele care primesc sprijin tranzitoriu. Pentru a ţine seama de situaţia extrem de dificilă a statelor membre care suferă din cauza crizei şi în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (³), Comisia ar trebui să reanalizeze alocările tuturor statelor membre în 2016 pe baza celor mai recente statistici disponibile în acel moment şi, în cazul în care există o divergenţă cumulată de peste +/- 5 %, să le reajusteze. Ajustările necesare ar trebui să fie distribuite în părţi egale pe parcursul perioadei 2017-2020.

(80)Pentru a încuraja accelerarea necesară a dezvoltării infrastructurii în transport şi energie, precum şi a TIC în Uniune, se recomandă crearea unui Mecanism pentru Interconectarea Europei (MIE), în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴). Ar trebui să se acorde sprijin din Fondul de coeziune pentru proiectele de realizare a reţelelor de bază sau pentru proiectele şi activităţile orizontale identificate în partea I din anexa la respectivul regulament.

(82)Este necesară stabilirea limitelor resurselor pentru obiectivul «investiţii pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă» şi adoptarea de criterii obiective de alocare către regiuni şi state membre. Statele membre ar trebui să concentreze sprijinul, pentru a asigura că sunt direcţionate suficiente investiţii către ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, mobilitatea forţei de muncă, cunoaştere, incluziunea socială şi combaterea sărăciei, garantând astfel că cota din FSE, ca procentaj din resursele totale combinate disponibile pentru fondurile structurale şi Fondul de coeziune la nivelul Uniunii, exceptând sprijinul acordat din Fondul de coeziune pentru infrastructura de transport în cadrul MIE şi sprijinul din fondurile structurale pentru ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane, nu este mai mică de 23,1 % în statele membre.

(83)Având în vedere prioritatea urgentă de a aborda şomajul în rândul tinerilor în cele mai afectate regiuni ale Uniunii, precum şi în Uniune în integralitatea sa, se instituie o YEI, creată şi finanţată printr-o alocare specifică şi prin investiţii orientate din FSE, care să se adauge la susţinerea deja considerabilă acordată prin intermediul fondurilor ESI şi să o consolideze. YEI ar trebui să aibă ca scop sprijinirea tinerilor, în special pe cei fără loc de muncă, educaţie sau formare care locuiesc în regiunile eligibile. YEI ar trebui să fie implementată ca parte a obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă.

(87)Pentru a asigura un impact economic real, contribuţia din partea fondurilor nu ar trebui să se substituie cheltuielilor structurale publice sau echivalente ale statelor membre în temeiul prezentului regulament. În plus, pentru a se asigura că sprijinul din partea fondurilor ia în considerare contextul economic general, nivelul cheltuielilor publice ar trebui să fie stabilit în funcţie de condiţiile macroeconomice generale în care se acordă finanţarea, pe baza indicatorilor prevăzuţi de programele de stabilitate şi de convergenţă prezentate anual de către statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (¹). Verificarea de către Comisie a principiului adiţionalităţii ar trebui să se concentreze asupra statelor membre în care regiunile mai puţin dezvoltate acoperă cel puţin 15 % din populaţie, din cauza nivelului resurselor financiare alocate acestora.

(88)Este necesară stabilirea unor dispoziţii suplimentare privind programarea, gestiunea, monitorizarea şi controlul programelor operaţionale care beneficiază de contribuţii din fonduri, în scopul de a consolida orientarea către rezultate. În special, este necesar să se stabilească cerinţe detaliate pentru conţinutul programelor operaţionale. Acest lucru ar trebui să faciliteze prezentarea unei logici de intervenţie consecvente pentru a aborda necesităţile de dezvoltare identificate, a stabili cadrul pentru evaluarea performanţelor şi pentru a sprijini implementarea eficace şi eficientă a fondurilor. Ca principiu general, o axă prioritară ar trebui să cuprindă un obiectiv tematic, un fond şi o categorie de regiuni. După caz şi pentru a spori eficacitatea în cadrul unei abordări integrate coerente din punct de vedere tematic, ar trebui ca o axă prioritară să poată viza mai multe categorii de regiuni şi să poată combina una sau mai multe priorităţi de investiţii complementare din FEDR, FSE şi Fondul de coeziune în cadrul unuia sau al mai multor obiective tematice.

(90)Pentru a reconcilia necesitatea unor programe operaţionale concise care să prevadă angajamente clare din partea statelor membre cu necesitatea asigurării flexibilităţii de ajustare la circumstanţele în schimbare, ar trebui să se facă o distincţie între elementele esenţiale ale programului operaţional care sunt supuse deciziei Comisiei şi alte elemente care nu sunt supuse deciziei Comisiei şi care pot fi modificate de statele membre. În consecinţă, ar trebui să se prevadă proceduri care să permită modificarea acestor elemente neesenţiale fără o decizie a Comisiei.

(92)Proiectele majore reprezintă o parte substanţială din cheltuielile Uniunii şi au frecvent o importanţă strategică în ceea ce priveşte realizarea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Prin urmare, este justificat ca operaţiunile care depăşesc anumite praguri să continue să facă obiectul unor proceduri de aprobare specifice în temeiul prezentului regulament. Pragul ar trebui instituit în legătură cu costul eligibil total după luarea în considerare a veniturilor nete preconizate, cu un prag mai ridicat pentru proiectele din domeniul transporturilor din cauza mărimii de obicei mai mari a investiţiilor din respectivul sector. Pentru a se asigura claritatea, este oportun să se precizeze conţinutul cererii pentru un proiect major în acest scop. Cererea ar trebui să conţină informaţiile necesare pentru a da asigurări că contribuţia financiară din fonduri nu va conduce la o pierdere semnificativă de locuri de muncă în amplasamente existente din Uniune.

(93)Pentru a se promova pregătirea şi implementarea unor proiecte majore pe o bază economică şi tehnică solidă şi pentru a se încuraja utilizarea recomandărilor experţilor într-o fază incipientă, în cazul în care experţi independenţi sprijiniţi de Comisie prin asistenţă tehnică sau, în acord cu Comisia, de alţi experţi independenţi sunt în măsură să ofere indicaţii clare privind fezabilitatea şi viabilitatea economică a proiectului major, ar trebui simplificată procedura de aprobare de către Comisie. Comisia ar trebui să fie în măsură să refuze aprobarea contribuţiei financiare doar în cazul în care constată o deficienţă semnificativă la nivelul analizei independente a calităţii.

(95)Din motive de asigurare a continuităţii implementării, pentru a evita o sarcină administrativă inutilă şi pentru a asigura alinierea cu decizia Comisiei privind orientările referitoare la închiderea perioadei de programare 2007-2013, se stabilesc dispoziţii de etapizare pentru proiectele majore aprobate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (¹) a căror perioadă de implementare se preconizează că va depăşi perioada de programare reglementată de prezentul regulament. Sub rezerva anumitor condiţii, ar trebui să existe o procedură accelerată pentru notificarea şi aprobarea unei a doua etape sau a unei etape ulterioare a unui proiect major a cărui etapă anterioară sau ale cărui etape anterioare au fost aprobate de Comisie în cadrul perioadei de programare 2007-2013. Fiecare etapă a operaţiunii etapizate, care urmăreşte acelaşi obiectiv general, ar trebui să fie implementată în conformitate cu normele perioadei de programare relevante.

(96)Pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a implementa o parte a unui program operaţional utilizând o abordare bazată pe rezultate, este util să se prevadă un plan de acţiune comun care să cuprindă un proiect sau un grup de proiecte de realizat de către un beneficiar pentru a contribui la obiectivele programului operaţional. Pentru a simplifica şi consolida orientarea către rezultate a fondurilor, gestionarea planului de acţiune comun ar trebui să se bazeze exclusiv pe obiective de etapă, realizări şi rezultate stabilite de comun acord, astfel cum este definit în decizia Comisiei de adoptare a planului de acţiune comun. Controlul şi auditul unui plan de acţiune comun ar trebui să fie, de asemenea, limitate la întrebarea dacă îşi îndeplineşte obiectivele de etapă, realizările şi rezultatele. Prin urmare, este necesar să se stabilească dispoziţii privind elaborarea sa, conţinutul, adoptarea, gestiunea şi controlul financiar al planurilor de acţiune comune.

(101)Este important ca realizările fondurilor Uniunii să fie aduse în atenţia publicului larg şi să organizeze campanii de sensibilizare cu privire la obiectivele politicii de coeziune. Cetăţenii ar trebui să aibă dreptul să cunoască modul în care sunt investite resursele financiare ale Uniunii. Responsabilitatea privind comunicarea informaţiilor corespunzătoare către public ar trebui să revină atât autorităţilor de management, cât şi beneficiarilor, precum şi instituţiilor şi organismelor consultative ale Uniunii. Pentru a îmbunătăţi eficienţa comunicării către public şi pentru a asigura o sinergie mai amplă şi mai puternică între activităţile de comunicare întreprinse la iniţiativa Comisiei, resursele alocate acţiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituţionale a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

(103)În vederea asigurării unei difuzări la scară largă a informaţiilor privind realizările fondurilor şi contribuţia Uniunii la aceste realizări, precum şi a informării potenţialilor beneficiari în privinţa oportunităţilor de finanţare, prezentul regulament ar trebui să definească, ţinând seama de dimensiunea programelor operaţionale în conformitate cu principiul proporţionalităţii, norme detaliate privind măsurile de informare şi comunicare, precum şi anumite caracteristici tehnice ale unor astfel de măsuri.

(104)Pentru a asigura concentrarea alocării pentru fiecare fond asupra strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi a misiunilor specifice fondului în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratate, este necesar să se stabilească plafoane pentru alocarea destinată asistenţei tehnice a statului membru. Este, de asemenea, necesar să se asigure faptul că, prin cadrul juridic pentru programarea asistenţei tehnice, se facilitează crearea unor mecanisme de implementare simplificate, în contextul în care statele membre implementează mai multe fonduri în paralel şi ar trebui ca acest cadru să poată viza mai multe categorii de regiuni.

(106)Este necesar ca statele membre să desemneze o autoritate de management, o autoritate de certificare şi o autoritate de audit independentă din punct de vedere funcţional pentru fiecare program operaţional. Pentru a oferi flexibilitate statelor membre în ceea ce priveşte instituirea sistemelor de control, este adecvat să se prevadă posibilitatea ca funcţiile autorităţii de certificare să fie îndeplinite de autoritatea de management. Ar trebui, de asemenea, să se permită ca statele membre să poată desemna organisme intermediare care să efectueze anumite sarcini ale autorităţii de management sau ale autorităţii de certificare. Statele membre ar trebui în acest caz să precizeze responsabilităţile şi funcţiile organismelor respective.

(107)Pentru a ţine cont de organizarea specifică a sistemelor de gestiune şi control pentru fonduri şi FEPAM şi de necesitatea de a asigura o abordare proporţională, ar trebui stabilite dispoziţii specifice în ceea ce priveşte desemnarea autorităţii de management şi a autorităţii de certificare. Pentru a se evita o sarcină administrativă inutilă, verificarea ex ante a conformităţii cu criteriile de desemnare indicate în prezentul regulament ar trebui să se limiteze la autoritatea de management şi de certificare şi, în anumite condiţii stabilite în prezentul regulament, nu ar trebui să fie necesară nicio activitate de audit suplimentară dacă sistemul este, în esenţă, acelaşi ca în perioada de programare 200-2013. Nu ar trebui să existe cerinţe pentru aprobarea desemnării de către Comisie. Totuşi, pentru a consolida securitatea juridică, statele membre ar trebui să aibă opţiunea de a prezenta Comisiei documente privind desemnarea, în anumite condiţii stabilite în prezentul regulament. Monitorizarea conformităţii cu criteriile de desemnare, realizată prin măsuri de audit şi de control, ar trebui să conducă, în cazul în care se constată nerespectarea criteriilor, la măsuri de remediere şi, eventual, la încetarea desemnării.

(110)Autoritatea de audit ar trebui să se asigure că se efectuează audituri ale sistemelor de gestiune şi control pe un eşantion adecvat de operaţiuni şi pe conturi. Este necesar să se stabilească responsabilităţile şi funcţiile autorităţii de audit. Auditurile cheltuielilor declarate ar trebui efectuate asupra unui eşantion reprezentativ de operaţiuni pentru a permite extrapolarea rezultatelor. Ca regulă generală, ar trebui utilizată o metodă de eşantionare statistică pentru a obţine un eşantion reprezentativ fiabil. Cu toate acestea, autorităţile de audit ar trebui să poată utiliza, în circumstanţe justificate corespunzător, o metodă de eşantionare nestatistică, cu condiţia să fie respectate condiţiile prevăzute în prezentul regulament.

(112)În completarea regulilor comune privind gestiunea financiară pentru fondurile ESI, ar trebui stabilite dispoziţii suplimentare pentru fonduri şi FEPAM. În special, pentru a garanta o asigurare rezonabilă pentru Comisie înainte de acceptarea conturilor, cererile de plăţi intermediare ar trebui să fie rambursate la o rată de 90 % din suma rezultată prin aplicarea ratei de cofinanţare pentru fiecare prioritate, astfel cum s-a stabilit în decizia de adoptare a programului operaţional, la cheltuielile eligibile pentru prioritate. Sumele restante datorate ar trebui să fie plătite statelor membre după acceptarea conturilor, cu condiţia ca Comisia să fie în măsură că concluzioneze că conturile sunt complete, exacte şi corecte.

(113)Beneficiarii ar trebui să primească sprijinul integral în termen de 90 de zile de la data la care au depus cererea de plată, sub rezerva disponibilităţii fondurilor din prefinanţarea iniţială şi anuală şi plăţile intermediare. Autoritatea de management ar trebui să poată întrerupe termenul dacă documentele justificative sunt incomplete sau dacă există dovezi ale unor nereguli care necesită investigaţii suplimentare. Prefinanţarea iniţială şi anuală ar trebui asigurate astfel încât statele membre să dispună de mijloace suficiente pentru implementarea programelor în temeiul unor astfel de modalităţi. Prefinanţarea anuală ar trebui lichidată în fiecare an la momentul acceptării conturilor.

(116)Pentru a aplica cerinţele Regulamentului financiar în cadrul gestiunii financiare a fondurilor şi a FEPAM, este necesar să se instituie proceduri pentru pregătirea, examinarea şi acceptarea conturilor care să asigure un temei clar pentru aceste modalităţi şi să le confere securitate juridică. În plus, pentru a putea să îşi îndeplinească în mod adecvat responsabilităţile, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude sumele care fac obiectul unor evaluări în curs privind legalitatea şi regularitatea lor.

(122)Frecvenţa auditurilor operaţiunilor ar trebui să fie proporţională cu nivelul contribuţiei Uniunii din fonduri şi din FEPAM. În special, numărul auditurilor efectuate ar trebui să fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o operaţiune nu depăşeşte 200 000 EUR pentru FEDR şi pentru Fondul de coeziune, 150 000 EUR pentru FSE şi 100 000 EUR pentru FEPAM. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri oricând există indicii privind o neregulă sau o fraudă sau, în urma închiderii unei operaţiuni finalizate, în cadrul unui eşantion de audit. Comisia ar trebui să poată examina pista de audit a autorităţii de audit sau să ia parte la auditurile la faţa locului realizate de autoritatea de audit. Atunci când nu obţine asigurările necesare privind funcţionarea eficace a autorităţii de audit prin aceste mijloace, Comisia ar trebui să poată repeta activitatea de audit în cazurile în care acest lucru este conform cu standardele de audit acceptate la nivel internaţional. Pentru ca nivelul auditării de către Comisie să fie proporţional cu riscul, Comisia ar trebui să-şi poată reduce activitatea de audit în ceea ce priveşte programele operaţionale în cazul cărora nu există deficienţe semnificative sau dacă autoritatea de audit este fiabilă. Pentru a reduce sarcina administrativă asupra beneficiarilor, ar trebui introduse norme specifice pentru a reduce riscul suprapunerii între audituri ale aceloraşi operaţiuni efectuate de diferite instituţii, şi anume de Curtea de Conturi Europeană, de Comisie şi de autoritatea de audit.

(123)Pentru a completa şi a modifica anumite elemente neesenţiale din prezentul regulament, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte un cod de conduită european privind parteneriatul, completările şi modificările aduse secţiunilor 4 şi 7 din CSC, criteriile de determinare a nivelului corecţiei financiare care trebuie aplicată, normele specifice privind achiziţionarea de terenuri şi combinarea de asistenţă tehnică cu instrumente financiare, rolul, răspunderea şi responsabilităţile organismelor care implementează instrumentele financiare, gestiunea şi controlul instrumentelor financiare, retragerea plăţilor către instrumentele financiare, şi adaptările efectuate în consecinţă la cererile de plată, instituirea unui sistem de capitalizare a ratelor anuale pentru instrumentele financiare, normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor şi a comisioanelor de gestionare pe baza performanţelor şi pragurilor aplicabile, precum şi norme privind rambursarea costurilor şi a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participaţii şi microcredite, ajustarea ratei forfetare pentru operaţiunile generatoare de venituri nete în anumite sectoare, precum şi stabilirea unei taxe forfetare pentru anumite sectoare sau subsectoare în domeniile TIC, cercetare, dezvoltare şi inovare şi eficienţă energetică şi adăugarea de sectoare sau subsectoare, metodologia de calcul a valorii actuale a venitului net actualizat pentru operaţiunile generatoare de venituri, norme suplimentare privind înlocuirea unui beneficiar în cadrul operaţiunilor PPP, cerinţele minime pentru a fi inclus în acordurile PPP care sunt necesare pentru aplicarea unei derogări privind eligibilitatea cheltuielilor, definirea ratei forfetare aplicate costurilor indirecte aferente granturilor pe baza metodelor existente şi a ratelor corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii, metodologia care trebuie utilizată în efectuarea analizei calităţii unui proiect major, criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate, datele care trebuie furnizate şi condiţiile şi procedurile care trebuie aplicate pentru a stabili dacă sumele care sunt de nerecuperat se rambursează în baza responsabilităţii statelor membre, datele care trebuie înregistrate şi stocate sub formă electronică în cadrul sistemului de monitorizare stabilit de autorităţile de gestionare, cerinţele minime privind pistele de audit, sfera de aplicare şi conţinutul auditurilor şi metodologia pentru eşantionare, utilizarea datelor colectate cu ocazia auditurilor, criterii pentru identificarea deficienţelor semnificative în funcţionarea eficace a sistemelor de gestiune şi control, pentru stabilirea nivelului de corecţie financiară care trebuie aplicat şi pentru aplicarea corecţiilor financiare forfetare sau extrapolate. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi. Atunci când pregăteşte şi elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util şi adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European şi Consiliu.

(124)În ceea ce priveşte toate fondurile ESI, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, prin acte de punere în aplicare, decizii de aprobare a elementelor acordurilor de parteneriat şi a modificărilor acordurilor de parteneriat, decizii de aprobare a elementelor din acordul de parteneriat revizuit, decizii privind programele şi priorităţile care şi-au atins obiectivele de etapă şi pot beneficia de alocarea rezervei de performanţă, decizii privind modificarea programelor ca urmare a acţiunilor corective privind transferul alocaţiilor financiare către alte programe, decizii privind planurile anuale de acţiune care urmează să fie finanţate din asistenţa tehnică la iniţiativa Comisiei şi, în cazul dezangajării, decizii de modificare a deciziilor de adoptare a programelor; şi în privinţa FEDR, FSE şi Fondul de coeziune, decizii de identificare a regiunilor şi statelor membre care îndeplinesc criteriile investiţiilor pentru creştere şi locuri de muncă, decizii de stabilire a defalcării anuale a creditelor de angajament către statele membre, decizii de stabilire a sumei de transferat din alocarea Fondului de coeziune a fiecărui stat membru către MIE, decizii de stabilire a sumei de transferat din alocarea din fondurile structurale ale fiecărui stat membru pentru ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane, decizii de acceptare a transferurilor de părţi de credite pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană către obiectivul de investiţii pentru creştere şi locuri de muncă, decizii privind efectuarea sau nu a unei corecţii financiare în cazul nerespectării principiului adiţionalităţii, decizii de adoptare şi modificare a programelor operaţionale, decizii de refuz a contribuţiei financiare pentru un proiect major, decizii privind aprobarea unei contribuţii financiare la un proiect major selecţionat şi prelungirea termenului pentru realizarea condiţiei legate de aprobarea proiectelor majore şi decizii privind planuri de acţiune comune; şi în privinţa FEDR, FSE, Fondului de coeziune şi FEPAM, decizii privind neacceptarea conturilor şi privind suma exigibilă în cazul în care conturile nu sunt acceptate, decizii de suspendare a plăţilor intermediare şi decizii privind corecţiile financiare.

(125)Pentru a asigura condiţii uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei cu privire la modelul care se utilizează atunci când este transmis raportul de progres, modelul de program operaţional pentru fonduri, metodologia care se utilizează la efectuarea analizei cost-beneficii a proiectelor majore, formatul pentru informaţiile privind proiectele majore, modelul planului de acţiune comun, modelul rapoartelor de implementare anuale şi finale, frecventa raportării neregulilor şi formatul care se utilizează pentru raportare, modelul pentru declaraţia de gestiune şi modelele pentru strategia de audit, avizul şi raportul anual de control. Respectivele competenţe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

(126)Pentru a asigura participarea şi implicarea adecvată a statelor membre atunci când Comisia îşi exercită competenţele de executare în vederea punerii în aplicare a prezentului regulament în anumite domenii de politică deosebit de sensibile legate de fondurile ESI şi pentru a consolida rolul statelor membre în adoptarea de condiţii uniforme în acest sens sau a altor măsuri de executare cu implicaţii semnificative sau cu un impact potenţial semnificativ asupra economiei naţionale, a bugetului naţional ori a bunei funcţionări a administraţiei publice din statele membre, actele de punere în aplicare referitoare la metodologia de furnizare a informaţiilor privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, măsurile detaliate pentru a asigura o abordare consecventă în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor de etapă şi a ţintelor din cadrul de performanţă pentru fiecare prioritate şi evaluarea atingerii obiectivelor de etapă şi a ţintelor, clauze şi condiţii standard pentru monitorizarea instrumentelor financiare, acordurile detaliate pentru transferul şi gestionarea contribuţiilor la program gestionate de organismele care implementează instrumentele financiare, un model de acord de finanţare privind instrumentele financiare comune de garantare şi securitizare neplafonate destinate IMM-urilor, modelele de utilizat atunci când se furnizează informaţii suplimentare privind instrumentele financiare în cadrul cererilor de plăţi către Comisie şi atunci când se raportează cu privire la instrumentele financiare Comisiei, clauzele şi condiţiile pentru sistemul electronic de schimb de date aferent sistemului de gestiune şi control, nomenclatura pe baza căreia se pot defini categorii de intervenţii pentru axa prioritară în programele operaţionale, formatul de notificare a unui proiect major selectat, caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare şi comunicare pentru operare şi instrucţiunile pentru crearea emblemei şi pentru definirea culorilor sale standard, modelul de utilizat atunci când se transmit date financiare Comisiei în scopuri de monitorizare, dispoziţii detaliate privind schimbul de informaţii între beneficiari şi autorităţile de management, autorităţile de certificare, autorităţile de audit şi organismele intermediare, modelul de raport şi de aviz al organismului independent de audit şi descrierea funcţiilor şi procedurilor în vigoare pentru autorităţile de management şi, după caz, pentru autorităţile de certificare, specificaţiile tehnice pentru sistemul de gestiune şi control, modelul de cereri de plăţi şi modelul pentru conturi ar trebui adoptate în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(127)Adoptarea anumitor acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 ar putea avea un impact şi implicaţii atât de importante pentru statele membre încât se justifică o excepţie de la regula generală. Conform acestei excepţii, în cazurile în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu ar trebui să adopte proiectul de act de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare vizează stabilirea metodologiei pentru furnizarea de informaţii privind sprijinul pentru obiectivele din domeniul schimbărilor climatice, determinarea metodologiei pentru obiectivele de etapă din cadrul de performanţă, stabilirea clauzelor şi condiţiilor standard pentru instrumentele financiare, stabilirea modalităţilor detaliate de transfer şi gestionare a contribuţiilor la programe pentru anumite instrumente financiare; adoptarea modelului pentru acordul de finanţare privind instrumentele financiare comune de garantare neplafonată şi securitizare în favoarea IMM-urilor, stabilirea modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instrumentele financiare, stabilirea nomenclaturii pe baza căreia se pot defini categorii de intervenţii pentru axa prioritară în programele operaţionale; privind caracteristicile tehnice ale măsurilor de informare şi comunicare referitoare la operaţiune şi instrucţiunile pentru crearea logo-ului şi definirea culorilor standard; stabilirea specificaţiilor tehnice pentru înregistrarea şi stocarea datelor în legătură cu sistemul de gestiune şi control. Prin urmare, acestor acte de punere în aplicare ar trebui să li se aplice articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(128)Deoarece prezentul regulament înlocuieşte Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, regulamentul în cauză ar trebui abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui să afecteze continuarea sau modificarea proiectelor în cauză, până la închiderea acestora, sau a asistenţei aprobate de către Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 sau a oricăror alte dispoziţii legislative aplicabile asistenţei respective la 31 decembrie 2013. Prin urmare, cererile prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 ar trebui să rămână valabile. De asemenea, ar trebui să se stabilească norme tranzitorii speciale prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 în ceea ce priveşte situaţiile în care o autoritate de management poate să exercite funcţiile autorităţii de certificare pentru programele operaţionale, implementate în condiţiile cadrului legislativ anterior, în scopul evaluării Comisiei în conformitate cu articolul 73 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 atunci când se aplică articolul 123 alineatul (5) din prezentul regulament şi privind procedura de aprobare a proiectelor majore în temeiul articolului 102 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament.

(129)Întrucât obiectivul prezentului regulament, şi anume consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, ţinând seama de amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni, de rămânerea în urmă a regiunilor celor mai defavorizate şi de mijloacele financiare limitate de care dispun statele membre şi regiunile, dar, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul UE. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

PARTEA I:OBIECT ŞI DEFINIŢII

Art. 1: Obiect

Prezentul regulament stabileşte norme comune aplicabile Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune, Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), care funcţionează în temeiul unui cadru comun (denumite în continuare «fondurile structurale şi de investiţii europene» - «fondurile ESI»). De asemenea, prezentul regulament stabileşte dispoziţiile necesare pentru asigurarea eficacităţii fondurilor ESI şi coordonarea între acestea şi cu alte instrumente ale Uniunii. Normele comune aplicabile fondurilor ESI sunt stabilite în partea a doua.

- Partea a treia stabileşte normele generale privind FEDR, FSE (denumite împreună «fondurile structurale») şi Fondul de coeziune privind sarcinile, obiectivele prioritare şi organizarea fondurilor structurale şi a Fondului de coeziune (denumite în continuare «fondurile»), criteriile pe care trebuie să le îndeplinească statele membre şi regiunile astfel încât să fie eligibile pentru contribuţie din partea fondurilor, resursele financiare disponibile şi criteriile pentru alocarea lor.

6.un act juridic viitor al Uniunii de stabilire a condiţiilor pentru sprijinul financiar pentru politica în domeniul afacerilor maritime şi al pescuitului pentru perioada de programare 2014-2020 (denumit în continuare «Regulamentul privind FEPAM»).

- Partea a doua din prezentul regulament se aplică tuturor fondurilor ESI, cu excepţia cazurilor în care prevede derogări în mod explicit. Partea a treia şi partea a patra din prezentul regulament stabilesc dispoziţii complementare celor din partea a doua pentru fonduri şi, respectiv, pentru fonduri şi FEPAM şi poate permite în mod explicit derogări de la regulamentele specifice fondurilor în cauză. Regulamentele specifice fondurilor pot stabili norme complementare părţii a doua din prezentul regulament pentru fondurile ESI, părţii a treia din prezentul regulament pentru fonduri şi părţii a patra din prezentul regulament pentru fonduri şi FEPAM. Normele complementare din regulamentele specifice fondurilor nu contravin părţilor a doua, a treia şi a patra din prezentul regulament. În cazul unor dubii privind aplicarea acestor dispoziţii, partea a doua a prezentului regulament prevalează asupra normelor specifice fondurilor, iar părţile a doua, a treia şi a patra din prezentul regulament prevalează asupra regulamentelor specifice fondurilor.

Art. 2: Definiţii

1.«Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii» înseamnă ţintele şi obiectivele comune care orientează acţiunea statelor membre şi a Uniunii stabilite în concluziile adoptate de Consiliul European de la 17 iunie 2010 ca anexa I (Noua strategie europeană pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, ţintele principale ale UE), în Recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 (¹) şi în Decizia 2010/707/UE a Consiliului (²), precum şi orice revizuire a acestor ţinte şi obiective comune;

3.«strategie de specializare inteligentă» înseamnă strategii naţionale sau regionale în domeniul inovării care stabilesc priorităţi în scopul de a crea un avantaj competitiv prin dezvoltarea punctelor tari proprii cercetării şi inovării şi prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor în vederea abordării coerente a oportunităţilor emergente şi a evoluţiilor pieţei, evitând suprapunerea şi fragmentarea eforturilor; o astfel de strategie de specializare inteligentă poate lua forma unui cadru politic strategic în domeniul cercetării şi inovării (C&I) la nivel naţional sau regional sau poate fi inclusă într-un astfel de cadru;

9.«operaţiune» înseamnă un proiect, un contract, o acţiune sau un grup de proiecte selectate de autorităţile de management ale programelor în cauză sau sub responsabilitatea acestora, care contribuie la realizarea obiectivelor unei priorităţi sau unor priorităţi aferente; în contextul instrumentelor financiare, o operaţiune este constituită de contribuţiile financiare dintr-un program la instrumentele financiare şi la sprijinul financiar ulterior oferit de respectivele instrumente financiare;

10.«beneficiar» înseamnă un organism public sau privat şi, exclusiv în scopul Regulamentului privind FEADR şi al Regulamentului FEPAM, o persoană fizică responsabilă pentru iniţierea sau care iniţiază şi implementează operaţiunile; şi în contextul sistemelor de ajutor de stat, conform definiţiei de la punctul 13 din prezentul articol, organismul care primeşte ajutorul; şi în contextul instrumentelor financiare de la partea a doua titlul IV din prezentul regulament, înseamnă organismul care implementează instrumentul financiar sau fondul de fonduri, după caz;

13.«ajutor de stat» înseamnă ajutorul care intră sub incidenţa articolului 107 alineatul (1) din TFUE care, în scopul prezentului regulament, se consideră că include şi ajutorul de minimis în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei (¹), al Regulamentului (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei (²) şi al Regulamentului (CE) nr. 875/2007 al Comisiei (³);

15.«cheltuieli publice» înseamnă orice contribuţie publică la finanţarea unor operaţiuni, care provine de la bugetul autorităţilor naţionale, regionale sau locale, bugetul Uniunii alocat fondurilor ESI, bugetul unor organisme de drept public sau bugetul unor asociaţii de autorităţi publice sau organisme de drept public şi, pentru calcularea ratei de cofinanţare pentru programele FSE sau priorităţi, poate include orice resurse financiare la care contribuie în mod colectiv angajatorii şi lucrătorii;

16.«organism de drept public» înseamnă orice organism de drept public în înţelesul articolului 1 punctul 9 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴) şi orice grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) înfiinţată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵), indiferent dacă în raport cu dispoziţiile naţionale de punere în aplicare relevante GECT este considerat un organism de drept public sau de drept privat;

20.«acord de parteneriat» înseamnă un document pregătit de un stat membru cu implicarea partenerilor, în conformitate cu abordarea bazată pe guvernanţa pe mai multe niveluri, care stabileşte strategia, priorităţile şi modalităţile statului membru în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor ESI într-un mod efectiv şi eficient, astfel încât să urmeze strategia Uniunii privind creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii; acordul de parteneriat este aprobat de Comisie în urma unei evaluări şi a unui dialog cu statul membru în cauză;

26.«cont de garanţie» înseamnă un cont bancar reglementat de un acord scris între autoritatea de management sau un organism intermediar şi organismul care implementează instrumentul financiar sau, în cazul unei operaţiuni PPP, un acord scris între organismul de drept public beneficiar şi partenerul privat aprobat de autoritatea de management (sau un organism intermediar) deschis special pentru a menţine fonduri care să fie plătite după perioada de eligibilitate în cazul unui instrument financiar, sau în cursul perioadei de eligibilitate şi/sau după perioada de eligibilitate în cazul unei operaţiuni PPP, exclusiv în scopurile prevăzute la articolul 42 alineatul (1), articolul 42 alineatul (2), articolul 42 alineatul (3) şi articolul 64, sau un cont bancar înfiinţat în condiţii care oferă garanţii echivalente pentru plăţile din fonduri;

35.«recomandări relevante specifice fiecărei ţări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE» şi «recomandări relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE» înseamnă recomandări privind dificultăţile structurale care este oportun să fie abordate prin intermediul unor investiţii multianuale care se înscriu în mod direct în domeniul de aplicare al fondurilor ESI, astfel cum se prevede în regulamentele specifice fondurilor;

Art. 3: Calcularea termenelor pentru deciziile Comisiei

Atunci când, în conformitate cu articolul 16 alineatele (2) şi (4), articolul 29 alineatul (4), articolul 30 alineatele (2) şi (3), articolul 102 alineatul (2), articolul 107 alineatul (2) şi articolul 108 alineatul (3), se stabileşte un termen pentru adoptarea sau modificarea de către Comisie a unei decizii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, termenul respectiv nu include perioada care începe în ziua următoare datei la care Comisia transmite observaţiile sale către statul membru şi se încheie la data la care statul membru a răspunde la observaţii.

PARTEA II:DISPOZIŢII COMUNE APLICABILE FONDURILOR ESI

TITLUL I:PRINCIPII PRIVIND CONTRIBUŢIA UNIUNII LA FONDURILE ESI

Art. 4: Principii generale

(1)Fondurile ESI oferă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea intervenţiilor de la nivel naţional, regional şi local, pentru a îndeplini strategia Uniunii pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi prin misiuni specifice fondurilor, în conformitate cu obiectivele lor stabilite prin tratate, inclusiv coeziunea economică, socială şi teritorială, ţinând seama de Orientările integrate privind Europa 2020 relevante şi de recomandările specifice relevante adresate fiecărei ţări şi adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum şi de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE şi, acolo unde este cazul, la nivel naţional, cu programul naţional de reformă.

(5)Măsurile pentru implementarea şi utilizarea fondurilor ESI, şi în special resursele financiare şi administrative necesare pentru pregătirea şi implementarea de programe, în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea, evaluarea, gestiunea şi controlul respectă principiul proporţionalităţii, având în vedere nivelul contribuţiei alocate şi ţin seama de obiectivul general de reducere a sarcinii administrative pentru organismele implicate în managementul şi controlul programelor.

(7)Partea din bugetul Uniunii alocată fondurilor ESI este executată în cadrul gestiunii partajate între statele membre şi Comisie, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar, cu excepţia cuantumului sprijinului din Fondul de coeziune transferat către MIE menţionat la articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament, a acţiunilor inovatoare la iniţiativa Comisiei în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul privind FEDR, a asistenţei tehnice la iniţiativa Comisiei şi sprijinul pentru gestiune directă în conformitate cu regulamentul FEPAM.

Art. 5: Parteneriat şi guvernanţă pe mai multe niveluri

(1)Pentru acordul de parteneriat şi pentru fiecare program, fiecare stat membru încheie un parteneriat cu autorităţile regionale şi locale competente, în conformitate cu cadrul său instituţional şi juridic. Parteneriatul include şi partenerii următori:

(3)Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 149 pentru a oferi un cod european de conduită privind parteneriatul (denumit în continuare «codul de conduită»), în scopul sprijinirii şi al facilitării activităţii desfăşurate de statele membre pentru organizarea parteneriatului în conformitate cu alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol. Codul de conduită stabileşte cadrul în care statele membre urmăresc implementarea parteneriatului, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic, precum şi cu competenţele lor naţionale şi regionale. Codul de conduită, respectând pe deplin principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, stabileşte următoarele elemente:

d)principalele obiective şi bunele practici în cazurile în care autoritatea de management implică partenerii relevanţi în pregătirea cererilor de propuneri şi, în special, bunele practici pentru evitarea conflictelor potenţiale de interese în cazurile în care există posibilitatea ca partenerii relevanţi să fie şi beneficiari potenţiali şi pentru implicarea partenerilor relevanţi în pregătirea rapoartelor de progres şi în legătură cu monitorizarea şi evaluarea programelor în conformitate cu dispoziţiile relevante din prezentul regulament şi cu normele specifice fondurilor;

Art. 7: Promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea

Art. 8: Dezvoltarea durabilă

Statele membre şi Comisia se asigură că cerinţele privind protecţia mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, rezistenţa în faţa dezastrelor şi prevenirea şi gestionarea riscurilor sunt luate în considerare în cursul pregătirii şi punerii în aplicare a acordurilor de parteneriat şi programelor. Statele membre furnizează informaţii privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, utilizând metodologia bazată pe categoriile de intervenţii, domenii de interes sau măsuri, după cum este cazul pentru fiecare fond ESI. Această metodologie constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat în cadrul fondurilor ESI la un nivel ce reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice. Ponderea specifică atribuită se diferenţiază în funcţie de contribuţia semnificativă sau moderată pe care sprijinul o aduce la obiectivele privind schimbările climatice. Atunci când sprijinul nu contribuie deloc sau are o contribuţie nesemnificativă la aceste obiective, se atribuie ponderea zero. În cazul FEDR, FSE şi Fondul de coeziune, ponderile se corelează cu categoriile de intervenţii stabilite în nomenclatura adoptată de Comisie. În cadrul FEADR, ponderile se corelează cu domeniile de interes stabilite în Regulamentul privind FEADR, iar în cazul FEPAM, cu măsurile stabilite în Regulamentul privind FEPAM.

TITLUL II:ABORDAREA STRATEGICĂ

CAPITOLUL I:Obiective tematice ale fondurilor ESI şi ale cadrului strategic comun

Art. 9: Obiective tematice

11.consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o administraţie publică eficientă.

Art. 10: Cadrul strategic comun

(1)Pentru a promova dezvoltarea armonioasă, echilibrată şi durabilă a Uniunii, se instituie un cadru strategic comun (CSC), în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. CSC stabileşte principii directoare strategice pentru facilitarea procesului de programare şi a coordonării sectoriale şi teritoriale a intervenţiei Uniunii în temeiul fondurilor ESI şi cu celelalte politici şi instrumente relevante ale Uniunii în conformitate cu ţintele şi obiectivele strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ţinând cont de provocările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii.

Art. 11: Conţinut

(a)mecanisme pentru asigurarea contribuţiei fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi la coerenţa şi consecvenţa programării fondurilor ESI în raport cu recomandările relevante specifice fiecărei ţări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE şi cu recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE şi, atunci când este cazul la nivel naţional, cu programul naţional de reformă;

Art. 12: Reexaminare

Art. 13: Orientări pentru beneficiari

(2)Orientările se elaborează până la 30 iunie 2014 şi oferă, pentru fiecare obiectiv tematic, o imagine de ansamblu asupra instrumentelor pertinente disponibile la nivelul Uniunii, cu surse detaliate de informaţii, cu exemple de bune practici de combinare a instrumentelor de finanţare disponibile în cadrul domeniilor de politică şi între acestea, cu descrierea autorităţilor relevante şi a organismelor implicate în gestionarea fiecărui instrument, cu o listă de verificare destinată beneficiarilor potenţiali pentru a-i ajuta să identifice cele mai adecvate surse de finanţare.

CAPITOLUL II:Acordul de parteneriat

Art. 14: Pregătirea acordului de parteneriat

(5)Atunci când unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor nu intră în vigoare sau se preconizează că nu va (vor) intra în vigoare până la 22 februarie 2014, acordul de parteneriat prezentat de un statul membru menţionat la alineatul (4) nu este necesar să conţină elementele specificate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (ii), (iii), (iv) şi (v) pentru fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere sau de întârzierea preconizată a respectivului regulamentul specific unui fond.

Art. 15: Conţinutul acordului de parteneriat

(1)Acordul de parteneriat prevede:

a)proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratat, printre care coeziunea economică, socială şi teritorială, inclusiv:

b)modalităţi de asigurare a unei aplicări efective a fondurilor ESI, inclusiv:

(2)Acordul de parteneriat indică şi:

a)o abordare integrată a dezvoltării teritoriale susţinută din fondurile ESI sau un rezumat al abordărilor integrate ale dezvoltării teritoriale pe baza conţinutului programelor, stabilind:

Art. 16: Adoptarea şi modificarea acordului de parteneriat

(1)Comisia evaluează conformitatea acordului de parteneriat cu prezentul regulament, ţinând seama de programul naţional de reformă, după caz, de recomandările relevante specifice adresate fiecărei ţări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, şi de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi de evaluările ex ante ale programelor, şi formulează observaţii în termen de trei luni de la data transmiterii, de către statul membru, a acordului său de parteneriat. Statul membru în cauză furnizează toate informaţiile suplimentare necesare şi, după caz, revizuieşte acordul de parteneriat.

(2)Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a elementelor acordului de parteneriat care intră sub incidenţa articolului 15 alineatul (1) şi a articolului 15 alineatul (2), în cazul în care un stat membru a utilizat dispoziţiile de la articolul 96 alineatul (8), pentru elementele care necesită o decizie a Comisiei în temeiul articolului 96 alineatul (10), în termen de maximum patru luni de la data depunerii de către statul membru a acordului său de parteneriat, cu condiţia ca orice observaţii formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Acordul de parteneriat intră în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2014.

(4¹)Dacă este cazul, statul membru prezintă în fiecare an, până la 31 ianuarie, un acord de parteneriat modificat în urma aprobării de către Comisie, în anul calendaristic precedent, a modificărilor aduse unuia sau mai multor programe.

Art. 17: Adoptarea unui acord de parteneriat revizuit în cazul intrării în vigoare cu întârziere a unui regulament specific unui fond

CAPITOLUL III:Concentrarea tematică, condiţionalităţi ex ante şi examinarea performanţelor

Art. 18: Concentrarea tematică

În conformitate cu normele specifice fondurilor, statele membre îşi concentrează sprijinul asupra intervenţiilor care generează cel mai ridicat nivel de valoare adăugată în ceea ce priveşte strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ţinând seama de provocările teritoriale cheie pentru diversele tipuri de teritorii, în concordanţă cu CSC, provocările identificate în programele naţionale de reformă, acolo unde este cazul, şi în recomandările specifice relevante adresate fiecărei ţări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din TFUE şi în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din TFUE. Dispoziţiile privind concentrarea tematică în temeiul normelor specifice fondurilor nu se aplică asistenţei tehnice.

Art. 19: Condiţionalităţi ex ante

(1)Statele membre evaluează în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic şi în contextul pregătirii programelor şi, după caz, a acordului de parteneriat, dacă condiţionalităţile ex ante prevăzute în normele specifice fondurilor corespunzătoare şi condiţionalizăţile ex ante generale prevăzute în anexa XI partea II sunt aplicabile obiectivelor specifice urmărite în cadrul priorităţilor programelor lor şi dacă sunt îndeplinite condiţionalităţile ex ante aplicabile.

Condiţionalităţile ex ante se aplică numai în măsura şi cu condiţia respectării definiţiei prevăzute la articolul 2 punctul 33 referitor la obiectivele specifice urmărite în cadrul priorităţilor programului. Evaluarea aplicabilităţii, fără a aduce atingere definiţiei prevăzute la articolul 2 punctul 33, ţine seama de principiul proporţionalităţii în conformitate cu articolul 4 alineatul (5), având în vedere nivelul contribuţiei alocate, după caz. Evaluarea îndeplinirii se limitează la criteriile prevăzute în normele specifice fondurilor, precum şi în anexa XI partea II.

(2)Acordul de parteneriat cuprinde un rezumat al evaluării îndeplinirii condiţionalităţilor ex ante aplicabile la nivel naţional şi pentru cele care, în temeiul evaluării menţionate la alineatul (1), nu sunt îndeplinite la data transmiterii acordului de parteneriat, acţiunile care urmează să fie realizate, organismele responsabile şi calendarul de implementare a acţiunilor în cauză. Fiecare program stabileşte care dintre condiţionalităţile ex ante prevăzute în normele relevante specifice fondurilor şi care dintre condiţionalităţile generale ex ante prevăzute la anexa XI partea II sunt aplicabile în cazul său şi care dintre acestea, conform evaluării menţionate la alineatul (1), sunt îndeplinite la data transmiterii acordului şi a programelor de parteneriat. În cazul în care nu se îndeplinesc condiţionalităţile ex ante aplicabile, programul cuprinde o descriere a acţiunilor care urmează să fie realizate, în care se indică organismele responsabile şi se expune calendarul de implementare a acţiunilor în cauză. Statele membre îndeplinesc respectivele condiţionalităţi ex ante până la 31 decembrie 2016, cel târziu, şi raportează cu privire la îndeplinirea lor cel târziu în raportul anual de implementare din 2017 în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) sau în raportul de progres din 2017, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) litera (c).

(3)Comisia evaluează coerenţa şi adecvarea informaţiilor furnizate de statele membre în ceea ce priveşte aplicabilitatea condiţionalităţilor ex ante şi îndeplinirea condiţionalităţilor ex ante aplicabile în cadrul evaluării programelor şi, după caz, a acordului de parteneriat.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (5), această evaluare a aplicabilităţii efectuată de către Comisie ţine seama de principiul proporţionalităţii având în vedere nivelul contribuţiei alocate, după caz. Evaluarea efectuată de către Comisie privind îndeplinirea se limitează la criteriile enunţate în normele specifice fondurilor, precum şi în anexa XI partea II, şi respectă competenţele naţionale şi regionale de decizie privind măsurile politice specifice şi adecvate, inclusiv privind conţinutul strategiilor.

(5)Comisia poate decide, atunci când adoptă un program, să suspende integral sau parţial plăţile intermediare pentru prioritatea relevantă a programului respectiv, în aşteptarea finalizării acţiunilor menţionate la alineatul (2) dacă este necesar să se evite aducerea de prejudicii grave eficacităţii şi eficienţei îndeplinirii obiectivelor specifice ale priorităţii în cauză. Nefinalizarea unor acţiuni menite să ducă la realizarea unei condiţionalităţi ex ante aplicabile, care nu a fost îndeplinită la data depunerii acordului de parteneriat şi a programelor respective, până la termenul prevăzut la alineatul (2), constituie un motiv de suspendare a plăţilor intermediare de către Comisie pentru priorităţile programului în cauză care sunt afectate. În ambele cazuri, domeniul de aplicare suspendării este proporţional cu măsurile care trebuie luate şi cu fondurile expuse riscului.

(7)Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăţilor intermediare pentru o prioritate dacă un stat membru a desfăşurat acţiuni referitoare la îndeplinirea condiţionalităţii ex ante aplicabile programului în cauză şi care nu fuseseră îndeplinite la momentul luării deciziei de suspendare de către Comisie. De asemenea, Comisia ridică fără întârziere suspendarea dacă, în urma modificării programului legat de prioritatea în cauză, condiţionalitatea ex ante respectivă nu mai este aplicabilă.

Art. 20: Rezerva de performanţă

6 % din resursele alocate FEDR, FSE şi Fondului de coeziune în cadrul obiectivului «Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă» menţionate la articolul 89 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament, precum şi FEADR şi măsurile finanţate în cadrul gestiunii partajate din Regulamentul privind FEPAM, constituie o rezervă de performanţă care se stabileşte în cadrul acordului de parteneriat şi al programelor şi se alocă unor priorităţi specifice în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament.

Art. 21: Examinarea performanţelor

Art. 22: Aplicarea cadrului de performanţă

(1)Rezerva de performanţă reprezintă între 5 şi 7 % din alocarea pentru fiecare prioritate dintr-un program, cu excepţia priorităţilor care vizează asistenţa tehnică şi programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39. Cuantumul total al rezervei de performanţă alocată pentru fiecare fond ESI şi categorie de regiune este de 6 %. Cuantumul corespunzător rezervei de performanţă se menţionează în programe defalcat pe priorităţi şi, dacă este cazul, pe fond ESI şi categorii de regiuni.

(2)Pe baza examinării performanţelor, Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare şi în termen de două luni de la primirea rapoartelor anuale de implementare pentru 2019, o decizie care stabileşte, pentru fiecare fond ESI şi fiecare stat membru, programele şi priorităţile care şi-au atins obiectivele de etapă, prezentând informaţiile defalcate pe fonduri ESI şi pe categorii de regiuni ori de câte ori o prioritate acoperă mai multe fonduri ESI sau categorii de regiuni.

(4)În cazul priorităţilor care nu şi-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre propun realocarea cuantumului corespunzător rezervei de performanţă priorităţilor enumerate în decizia Comisiei menţionată la alineatul (2), precum şi alte modificări ale programului ce decurg din realocarea rezervei de performanţă, în termen de trei luni de la adoptarea deciziei menţionate la alineatul (2).

(6)Atunci când, în urma examinării performanţelor pentru o prioritate, apar dovezi că a eşuat în mod grav atingerea obiectivelor de etapă referitoare la acea prioritate privind exclusiv indicatorii financiari, indicatorii de realizare şi etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanţă şi că această situaţie a fost cauzată de deficienţe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consultări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins acţiunea corectivă necesară pentru a aborda aceste deficienţe, Comisia poate suspenda integral sau parţial o plată intermediară a priorităţii unui program în conformitate cu procedura stabilită de normele specifice fondurilor, nu mai devreme de cinci luni de la respectiva comunicare.

Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăţilor intermediare atunci când statul membru întreprinde acţiunea corectivă necesară. Atunci când acţiunea corectivă priveşte transferul alocărilor financiare către alte programe sau priorităţi care şi-au îndeplinit obiectivele de etapă, Comisia aprobă, printr-un act de punere în aplicare, modificarea necesară a programelor vizate în conformitate cu articolul 30 alineatul (2). Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2), într-un astfel de caz, Comisia hotărăşte în ceea ce priveşte modificarea în termen de cel mult două luni de la prezentarea cererii de modificare a statului membru.

(7)În cazul în care Comisia, pe baza examinării raportului final privind implementarea programului, stabileşte că a existat o neîndeplinire gravă a ţintelor referitoare numai la indicatorii financiari, indicatorii de realizare şi etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanţă din cauza unor deficienţe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consultări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins acţiunea corectivă necesară pentru a aborda aceste deficienţe, Comisia poate impune, fără a aduce atingere articolului 85, corecţii financiare în legătură cu priorităţile în cauză, în conformitate cu normele specifice fondurilor.

CAPITOLUL IV:Măsuri vizând buna guvernantă economică

Art. 23: Măsuri de corelare între eficacitatea fondurilor ESI şi buna guvernanţă economică

(1)Comisia poate solicita unui stat membru să îşi revizuiască acordul de parteneriat şi programele relevante şi să propună modificări la acestea, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creşterii şi competitivităţii în statele membre care beneficiază de asistenţă financiară.

b)pentru a sprijiniri punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, adresate statului membru în cauză şi adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), cu condiţia ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; sau

c)pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra creşterii şi competitivităţii, dacă un stat membru îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

(2)Orice solicitare adresată de Comisie statelor membre în conformitate cu alineatul (1) este justificată, cu trimitere la necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante sau de a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creşterii şi competitivităţii, după caz, şi indică programele şi priorităţile pe care Comisia le consideră vizate şi natura modificărilor preconizate. Astfel de solicitări nu sunt adresate înainte de 2015 sau după 2019 şi nu vizează aceleaşi programe în doi ani consecutivi.

(3)Statul membru răspunde la solicitarea menţionată la alineatul (1) în termen de două luni de la primirea acesteia, menţionând modificările la acordul de parteneriat şi programe pe care le consideră necesare şi motivele acestor modificări, identificând programele vizate şi prezentând natura modificărilor propuse şi efectele lor preconizate asupra punerii în aplicare a recomandărilor şi asupra utilizării fondurilor ESI. Dacă este cazul, Comisia face observaţii în termen de o lună de la primirea răspunsului.

(6)Dacă statul membru nu ia măsuri eficace ca răspuns la solicitarea ce îi este adresată în conformitate cu alineatul (1) în termenele prevăzute la alineatele (3) şi (4), Comisia poate să propună Consiliului, prin acte de punere în aplicare şi în termen de trei luni de la formularea observaţiilor prevăzute la alineatul (3) sau după depunerea propunerii statului membru prevăzută la alineatul (4), suspendarea parţială sau integrală a plăţilor pentru programele sau priorităţile în cauză. În propunerea sa, Comisia prezintă motivele care se bazează concluzia sa conform căreia statul membru nu a luat măsuri eficace. La elaborarea propunerii sale, Comisia ţine seama de toate informaţiile relevante şi acordă atenţia cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (15), precum şi oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.

(7)Domeniul de aplicare şi nivelul suspendării plăţilor impuse în conformitate cu alineatul (5) sunt proporţionale şi eficace, asigurând egalitatea de tratament între statele membre, în special în ceea ce priveşte impactul suspendării asupra economiei statului membru vizat. Programele care urmează să facă obiectul suspendării se determină pe baza nevoilor identificate în solicitarea menţionată la alineatele (1) şi (2).

(9)Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare parţială sau integrală a angajamentelor sau a plăţilor pentru programele unui stat membru dacă:

e)Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

(10)O propunere a Comisiei privind suspendarea angajamentelor în conformitate cu alineatul (9) se consideră adoptată de Consiliu cu excepţia cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la depunerea ei de către Comisie. Suspendarea angajamentelor se aplică angajamentelor din fondurile ESI pentru statul membru în cauză începând cu 1 ianuarie a anului care urmează deciziei de suspendare.

(11)Domeniul de aplicare şi nivelul suspendării angajamentelor sau plăţilor impuse în conformitate cu alineatul (10) sunt proporţionale, asigură egalitatea de tratament între statele membre şi ţin cont de circumstanţele economice şi sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul şomajului din statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii şi de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Impactul suspendării asupra programelor de importanţă critică pentru corectarea condiţiilor economice sau sociale nefavorabile este un factor specific care se ia în seamă.

a)maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exerciţiu financiar la primul caz de nerespectare a procedurii de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) şi maximum 25 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exerciţiu financiar în primul caz de nerespectare a planului de acţiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a acţiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c).

b)maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) şi maximum 0,25 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a planului de acţiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a acţiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c).

(12)Fără a aduce atingere normelor privind dezangajările prevăzute la articolele 86-88, Comisia ridică fără întârziere suspendarea angajamentelor dacă:

c)Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru aplicarea programului de ajustare menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

(15)Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special, Comisia informează imediat Parlamentul European atunci când una dintre condiţiile prevăzute la alineatul (6) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a)-(e) este îndeplinită pentru un stat membru, dând detalii despre fondurile ESI şi programele care ar putea face obiectul unei suspendări a angajamentelor sau a plăţilor.

Art. 24: Mărirea cuantumului plăţilor pentru un stat membru având probleme bugetare temporare

(1)La cererea unui stat membru, plăţile intermediare pot fi mărite cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanţare aplicabilă fiecărei priorităţi pentru FEDR, FSE şi Fondul de coeziune sau fiecărei măsuri pentru FEADR şi FEPAM.

c)dacă asistenţa financiară se pune la dispoziţia statului membru în cauză, cu condiţia implementării unui program de ajustare macroeconomică, astfel cum se specifică în Regulamentul (UE) nr. 472/2013.

Art. 25: Gestionarea asistenţei tehnice pentru statele membre

(1)La solicitarea unui stat membru în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), o parte din resursele prevăzute la articolul 59 din prezentul regulament şi programate în conformitate cu normele specifice fondurilor pot fi transferate, cu acordul Comisiei, către asistenţa tehnică la iniţiativa Comisiei pentru implementarea măsurilor în legătură cu statul membru în cauză în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) al treilea paragraf litera (l) din prezentul regulament prin gestiune directă sau indirectă.

(3)Un stat membru solicită transferul menţionat la alineatul (1) pentru un anumit an calendaristic până la data de 31 ianuarie a anului în care urmează să se efectueze un transfer. Cererea este însoţită de o propunere de modificare a programului sau a programelor din care se va efectua transferul respectiv. Se aduc modificări corespunzătoare acordului de parteneriat, în conformitate cu articolul 30 alineatul (2), care stabilesc suma totală transferată Comisiei în fiecare an.

CAPITOLUL V:Măsuri excepţionale pentru utilizarea fondurilor ESI ca reacţie la epidemia de COVID-19

Art. 25^a: Măsuri excepţionale pentru utilizarea fondurilor ESI ca reacţie la epidemia de COVID-19

(1)Prin derogare de la articolul 60 alineatul (1) şi de la articolul 120 alineatul (3) primul şi al patrulea paragraf, la solicitarea statului membru, se poate aplica o rată de cofinanţare de 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată în cursul exerciţiului contabil care începe la 1 iulie 2020 şi se încheie la 30 iunie 2021, pentru una sau mai multe axe prioritare dintr-un program sprijinit de FEDR, FSE sau de Fondul de coeziune.

(1¹)Prin derogare de la articolul 60 alineatul (1) şi de la articolul 120 alineatul (3) primul şi al patrulea paragraf, se poate aplica o rată de cofinanţare de 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată pentru exerciţiul contabil care începe la 1 iulie 2021 şi se încheie la 30 iunie 2022, pentru una sau mai multe axe prioritare dintr-un program care beneficiază de sprijin din FEDR, din FSE sau din Fondul de coeziune.

Prin derogare de la articolul 30 alineatele (1) şi (2) şi de la articolul 96 alineatul (10), aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % nu necesită o decizie a Comisiei de aprobare a unei modificări a programului. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite în urma aprobării de către comitetul de monitorizare. Rata de cofinanţare de 100 % se aplică numai în cazul în care tabelele financiare sunt transmise Comisiei înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară pentru exerciţiul contabil care începe la 1 iulie 2021 şi se încheie la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 135 alineatul (2).

Comisia efectuează plăţi intermediare prin aplicarea ratei de cofinanţare aplicabile axelor prioritare în cauză înainte de transmiterea menţionată la al doilea paragraf. Prin derogare de la articolul 135 alineatul (5), Comisia efectuează plăţile suplimentare care rezultă din aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % în urma primirii tuturor cererilor finale de plată intermediară pentru exerciţiul contabil 2021/2022, dacă este necesar pe o bază proporţională pentru a respecta plafoanele prevăzute la al treilea paragraf.

(1²)Prin derogare de la articolul 60 alineatul (1) şi de la articolul 120 alineatul (3) primul şi al patrulea paragraf, se poate aplica o rată de cofinanţare de 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată pentru întregul exerciţiu contabil care începe la 1 iulie 2023 şi se încheie la 30 iunie 2024, pentru una sau mai multe axe prioritare dintr-un program care beneficiază de sprijin din FEDR, din FSE sau din Fondul de coeziune.

Prin derogare de la articolul 30 alineatele (1) şi (2) şi de la articolul 96 alineatul (10), aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % nu necesită o decizie a Comisiei de aprobare a unei modificări a programului. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite în urma aprobării de către comitetul de monitorizare. Rata de cofinanţare de 100 % se aplică numai în cazul în care tabelele financiare sunt transmise Comisiei înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară pentru ultimul exerciţiu contabil care începe la 1 iulie 2023 şi se încheie la 30 iunie 2024, în conformitate cu articolul 135 alineatul (2).

(2)Ca reacţie la epidemia de COVID-19, resursele disponibile pentru programare pentru anul 2020 destinate obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă pot, la solicitarea statului membru, să fie transferate între FEDR, FSE şi Fondul de coeziune, indiferent de procentele menţionate la articolul 92 alineatul (1) literele (a)-(d).

(11)În cazul în care instrumentele financiare furnizează IMM-urilor sprijin sub formă de capital de lucru în temeiul articolului 37 alineatul (4) al doilea paragraf din prezentul regulament, nu se solicită planuri de afaceri noi sau actualizate ori documente şi dovezi echivalente care să permită verificarea faptului că sprijinul furnizat prin instrumente financiare a fost utilizat în scopul preconizat, ca parte din documentele justificative.

(13)În scopul aplicării articolului 30 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*5), condiţia ca creditele să servească aceluiaşi obiectiv nu se aplică în cazul transferurilor realizate în temeiul alineatelor (2) şi (3) din prezentul articol.

Art. 25^b: Măsuri excepţionale de utilizare a fondurilor pentru a sprijini IMM-urile afectate în mod deosebit de creşterea preţurilor la energie, gospodăriile vulnerabile, precum şi schemele privind reducerea timpului de muncă şi alte scheme echivalente

(1)Ca măsură excepţională strict necesară pentru a face faţă crizei energetice rezultate în urma impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, FEDR poate sprijini finanţarea capitalului circulant sub formă de granturi acordate IMM-urilor afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie, în cadrul priorităţii de investiţii menţionate la articolul 5 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013. IMM-urile afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie sunt cele eligibile pentru a primi ajutoare pentru costurile suplimentare generate de creşterile extrem de mari ale preţurilor la gaze naturale şi la energie electrică în baza cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat.

(2)Operaţiunile care furnizează sprijinul menţionat la alineatul (1) pot fi finanţate fie din FEDR, fie din FSE, pe baza normelor aplicabile celuilalt fond. În plus, atunci când aceste operaţiuni contribuie la una dintre priorităţile de investiţii menţionate la alineatul (1), acestea pot fi finanţate din Fondul de coeziune pe baza normelor aplicabile fie FEDR, fie FSE. În plus, FEDR şi Fondul de coeziune pot finanţa, de asemenea, accesul la piaţa muncii prin păstrarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi ale lucrătorilor independenţi prin intermediul schemelor privind reducerea timpului de muncă şi al altor scheme echivalente, pe baza normelor aplicabile FSE în cadrul priorităţii de investiţii menţionate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (v) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.

(3)Operaţiunile care furnizează sprijinul menţionat la alineatele (1) şi (2) sunt programate exclusiv în cadrul unei noi axe prioritare specifice. Axa prioritară specifică poate include finanţare din FEDR şi FSE de la diferite categorii de regiuni, precum şi din Fondul de coeziune. Sprijinul furnizat din resurse REACT-EU, în sensul articolului 92a, se programează în cadrul unei axe prioritare specifice separate care contribuie la prioritatea de investiţii menţionată la articolul 92b alineatul (9) al treilea paragraf.

Cuantumurile alocate axelor prioritare specifice menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat nu depăşesc 10 % din totalul resurselor FEDR, ale FSE şi ale Fondului de coeziune, inclusiv resurse REACT-EU din cadrul obiectivului «Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă», alocate statului membru în cauză pentru perioada de programare 2014-2020, astfel cum se prevede în actele de punere în aplicare relevante ale Comisiei. Prin derogare de la articolul 120 alineatul (3) primul şi al doilea paragraf, se aplică o rată de cofinanţare de 100 % axei sau axelor prioritare specifice.

(5)Prin derogare de la articolul 65 alineatul (9), cheltuielile pentru operaţiunile de sprijinire a finanţării capitalului circulant sub formă de granturi acordate IMM-urilor afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie, pentru operaţiunile care furnizează sprijin gospodăriilor vulnerabile pentru a le ajuta să îşi acopere costurile consumului de energie, precum şi pentru schemele privind reducerea timpului de muncă şi alte scheme echivalente sunt eligibile de la 1 februarie 2022. Articolul 65 alineatul (6) nu se aplică cu privire la astfel de operaţiuni şi scheme.

(6)Prin derogare de la articolul 125 alineatul (3) litera (b), operaţiunile de sprijinire a finanţării capitalului circulant sub formă de granturi acordate IMM-urilor afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie, operaţiunile care furnizează sprijin gospodăriilor vulnerabile pentru a le ajuta să îşi acopere costurile consumului de energie, precum şi schemele privind reducerea timpului de muncă şi alte scheme echivalente pot fi selectate pentru a beneficia de sprijin din partea FEDR, a FSE sau a Fondului de coeziune înainte de aprobarea programului revizuit.

(7)Pentru operaţiunile de sprijinire a finanţării capitalului circulant sub formă de granturi acordate IMM-urilor afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie, implementate în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul statului membru, se aplică numai articolul 70 alineatul (2) primul paragraf litera (d). Prin derogare de la articolul 70 alineatul (4), operaţiunilor sprijinite din FSE care furnizează sprijin gospodăriilor vulnerabile pentru a le ajuta să îşi acopere costurile consumului de energie, precum şi schemelor privind reducerea timpului de muncă şi altor scheme echivalente, implementate în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul statului membru li se aplică de asemenea articolul 70 alineatul (2) primul paragraf litera (d).

TITLUL III:PROGRAMARE

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale privind fondurile ESI

Art. 26: Pregătirea programelor

Art. 27: Conţinutul programelor

(4)Fiecare prioritate stabileşte indicatori şi ţinte corespunzătoare, exprimaţi în termeni calitativi sau cantitativi, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru a evalua progresul înregistrat în implementarea programului în vederea atingerii obiectivelor ca bază pentru monitorizarea, evaluarea şi examinarea performanţelor. Printre respectivii indicatori se numără:

Art. 28: Dispoziţii specifice privind conţinutul programelor dedicate instrumentelor comune pentru garanţii neplafonate şi securitizare prin care se asigură o asistenţă de capital implementate de BEI

(1)Prin derogare de la articolul 27, programele dedicate menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) includ:

c)pentru fiecare condiţionalitate ex ante stabilită în conformitate cu articolul 19 şi cu anexa XI şi aplicabilă programului, o evaluare a îndeplinirii condiţionalităţii ex ante la data depunerii acordului de parteneriat şi a programului, iar în cazurile în care condiţionalitatea ex ante nu este îndeplinită, o descriere a acţiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex ante în cauză, indicând organismele responsabile şi un calendar pentru realizarea acestor acţiuni, în conformitate cu rezumatul prezentat în acordul de parteneriat.

(3)În sensul programelor menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament, articolul 6 alineatul (2) şi articolul 59 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul privind FEADR nu se aplică. Pe lângă elementele menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, numai dispoziţiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (i), litera (f), litera (h), litera (i) şi litera (m) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind FEADR se aplică în cazul programelor din cadrul FEADR.

Art. 29: Procedura de adoptare a programelor

(1)Comisia evaluează coerenţa programelor în raport cu prezentul regulament şi cu normele specifice fondurilor, contribuţia efectivă a acestora la obiectivele tematice selectate şi la priorităţile Uniunii specifice fiecărui fond ESI, precum şi coerenţa cu acordul de parteneriat, ţinând cont de recomandările relevante specifice adresate fiecărei ţări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, şi de recomandările pertinente ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi de evaluarea ex ante. Evaluarea abordează, în special, gradul de adecvare a strategiei programului, obiectivele corespunzătoare, indicatorii, ţintele şi alocarea resurselor bugetare.

(4)În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă fiecare program în termen de şase luni de la transmiterea acestuia de către statul membru în cauză, cu condiţia ca orice observaţii formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător, dar nu înainte de 1 ianuarie 2014 sau de adoptarea de către Comisie a unei decizii de aprobare a acordului de parteneriat.

Prin derogare de la cerinţele menţionate în primul paragraf, programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană pot fi aprobate de Comisie înainte de adoptarea deciziei de aprobare a acordului de parteneriat, iar programele operaţionale dedicate YEI menţionate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FES şi programele dedicate menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament pot fi aprobate de Comisie înainte de depunerea acordului de parteneriat.

Art. 30: Modificarea programelor

(1)Cererile de modificare a programelor transmise de un stat membru sunt justificate în mod corespunzător şi prezintă, în special, impactul preconizat al modificărilor aduse programului asupra realizării strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi a obiectivelor specifice definite în program, având în vedere prezentul regulament şi normele specifice fondurilor, principiile orizontale, menţionate la articolele 5, 7 şi 8, precum şi acordul de parteneriat. Cererile sunt însoţite de programul revizuit.

(2)Comisia evaluează informaţiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ţinând cont de justificarea oferită de statul membru. Comisia poate face observaţii în termen de o lună de la transmiterea programului revizuit şi statul membru furnizează Comisiei toate informaţiile suplimentare necesare. În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă cererile de modificare a unui program cât mai curând posibil, dar în termen de cel mult trei luni de la transmiterea acestora de către statul membru, cu condiţia ca orice observaţii făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător.

(3)Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (2), în cazul în care cererea de modificare este transmisă Comisiei cu scopul de a realoca rezerva de performanţă în urma examinării performanţelor, Comisia face observaţii numai în situaţiile în care consideră că alocarea propusă nu este în conformitate cu normele aplicabile, nu corespunde nevoilor de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii în cauză sau implică un risc semnificativ ca obiectivele şi ţintele stabilite în propunere să nu poată fi îndeplinite. Comisia aprobă o cerere de modificare a unui program cât mai curând posibil şi în termen de cel mult două luni de la transmiterea acestei cereri de către statul membru, cu condiţia ca orice observaţii făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător.

(5)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2), pentru programele sprijinite de FEDR, Fondul de coeziune şi FSE, statul membru poate transfera în cursul perioadei de programare, începând cu 1 februarie 2020, o sumă de până la 8 % din alocarea aferentă unei priorităţi şi nu mai mult de 4 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiaşi fond şi a aceluiaşi program.

(6)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2), pentru programele sprijinite de FEDR, FSE sau Fondul de coeziune, statul membru poate transfera alocări financiare între diferite obiective tematice în cadrul aceleiaşi priorităţi a aceluiaşi fond şi a aceleiaşi categorii de regiuni din acelaşi program.

(7)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2), aplicarea unei rate de cofinanţare de până la 100 % în temeiul articolului 120 alineatul (9) pentru o axă prioritară care promovează integrarea socioeconomică a resortisanţilor din ţările terţe şi care a fost stabilită în cadrul unui program, inclusiv pentru cele consacrate operaţiunilor care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse, nu necesită o decizie de modificare a programului din partea Comisiei. Modificarea se aprobă în prealabil de comitetul de monitorizare. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite.

Art. 31: Participarea BEI

CAPITOLUL II:Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii

Art. 32: Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii

(2)Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii:

(4)În cazul în care comitetul responsabil cu selecţionarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii, instituit în temeiul articolului 33 alineatul (3), hotărăşte că implementarea strategiei selecţionate de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii necesită sprijin din partea mai multor fonduri, acesta poate desemna, în conformitate cu normele şi procedurile naţionale, un fond principal care să suporte toate costurile pregătitoare, de funcţionare şi animare prevăzute la articolul 35 alineatul (1) literele (a), (d) şi (e) pentru strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.

Art. 33: Strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii

(1)O strategie de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii conţine cel puţin următoarele elemente:

(6)Populaţia zonei la care se face referire la alineatul (1) litera (a) nu poate fi mai mică de 10 000 de locuitori şi nu poate depăşi 150 000 de locuitori. Cu toate acestea, în cazuri justificate în mod corespunzător şi pe baza unei propuneri a unui stat membru, Comisia poate adopta sau modifica aceste limite de populaţie în decizia sa luată în temeiul articolului 16 alineatul (2) sau (4), de aprobare sau, respectiv, de modificare a acordului de parteneriat în cazul statului membru respectiv, pentru a lua în consideraţie zonele slab sau dens populate sau pentru a asigura coerenţa teritorială a zonelor acoperite de strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.

Art. 34: Grupuri de acţiune locală

(3)Sarcinile grupurilor de acţiune locală sunt următoarele:

g)monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii şi a operaţiunilor sprijinite şi efectuarea de activităţi specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.

Art. 35: Sprijin din partea fondurilor ESI pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii

(1)Sprijinul din fondurile ESI în cauză pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii acoperă:

a)costurile activităţilor de sprijin pregătitoare constând din edificarea capacităţilor, formare profesională şi participare la reţele în vederea elaborării şi implementării unei strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.

CAPITOLUL III:Dezvoltarea teritorială

Art. 36: Investiţia teritorială integrată

(1)În cazul în care o strategie de dezvoltare urbană sau o altă strategie teritorială ori un pact teritorial, menţionate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul privind FSE, necesită o abordare integrată care implică investiţii din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune în mai multe axe prioritare din unul sau mai multe programe operaţionale, acţiunile relevante pot fi desfăşurate ca o investiţie teritorială integrată («ITI»).

(2)În cazul în care o investiţie teritorială integrată este sprijinită din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune, programul operaţional (programele operaţionale) relevant(e) descrie (descriu) abordarea în materie de utilizare a instrumentului ITI şi alocările financiare orientative din fiecare axă prioritară, în conformitate cu normele specifice fondurilor.

TITLUL IV:INSTRUMENTE FINANCIARE

Art. 37: Instrumente financiare

(1)Fondurile ESI pot fi utilizate pentru a sprijini instrumentele financiare din cadrul unui program, inclusiv atunci când sunt organizate prin fonduri ale fondurilor, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul unei priorităţi.

Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiţii cu privire la care se preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar şi nu atrag finanţare suficientă din sursele pieţei. Atunci când aplică prezentul titlu, autorităţile de management, organismele care implementează fondurile de fonduri şi organismele care implementează instrumente financiare se conformează legislaţiei aplicabile, în special cu privire la ajutorul de stat şi achiziţiile publice.

(2)Sprijinul instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficienţele pieţei sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim, precum şi nivelul estimat şi proporţiile necesităţilor de investiţii publice, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite. O astfel de evaluare ex ante include:

c)o estimare a resurselor publice şi private suplimentare care ar putea fi aduse de instrumentul financiar până la nivelul destinatarului final (efectul de pârghie preconizat), inclusiv, după caz, o evaluare a nevoii de remunerare preferenţială şi a nivelului acesteia pentru a atrage resurse de contrapartidă de la investitorii privaţi şi/sau o descriere a mecanismelor care vor fi utilizate pentru a stabili necesitatea unei astfel de remunerări preferenţiale şi gradul acesteia, precum un proces de evaluare competitiv sau suficient de independent;

(3)Evaluarea ex ante menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol poate ţine seama de evaluarea ex ante menţionată la articolul 209 alineatul (2) primul paragraf litera (h) şi al doilea paragraf din Regulamentul financiar şi se poate derula în mai multe etape. În orice eventualitate, evaluarea se finalizează înainte ca autoritatea de management să decidă să acorde o contribuţie la un instrument financiar din partea unui program.

(4)În cazul în care instrumentele financiare sprijină finanţarea unor întreprinderi, inclusiv a unor IMM-uri, sprijinul vizează înfiinţarea de noi întreprinderi, capitalul de debut, şi anume, capitalul iniţial şi capitalul de pornire, capitalul de extindere, capitalul pentru consolidarea activităţilor generale ale unei întreprinderi, sau realizarea unor noi proiecte, pătrunderea pe noi pieţe sau realizarea de noi evoluţii de către întreprinderile existente, fără a aduce atingere normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat şi în conformitate cu normele specifice fondurilor. Sprijinul respectiv poate include investiţii în activele corporale sau necorporale, precum şi fond de rulment în limitele normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, în vederea stimulării sectorului privat ca furnizor de finanţare pentru întreprinderi. Acesta poate include, de asemenea, costurile transferului drepturilor de proprietate în întreprinderi, cu condiţia ca acest tip de transfer să aibă loc între investitori independenţi.

(6)În cazul în care instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltării urbane sau a reabilitării urbane ori investiţiile în infrastructură similare care au drept obiectiv diversificarea activităţilor diferite de cele agricole desfăşurate în mediul rural, un astfel de sprijin poate include suma necesară pentru reorganizarea unui portofoliu de creanţe în raport cu infrastructuri care fac parte din noua investiţie, în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contribuţiei la program din partea instrumentului financiar în favoarea investiţiei.

(7)Instrumentele financiare pot fi combinate cu granturi, subvenţionarea dobânzii şi contribuţii la comisioanele de garantare. Atunci când sprijinul din fonduri ESI este furnizat prin instrumente financiare şi este combinat într-o singură operaţiune, cu alte forme de sprijin direct legate de instrumentele financiare care vizează aceiaşi destinatari finali, inclusiv asistenţa tehnică, subvenţiile pentru dobânzi şi pentru comisioanele de garantare, dispoziţiile aplicabile instrumentelor financiare se aplică tuturor formelor de sprijin din cadrul respectivei operaţiuni. În astfel de cazuri, se respectă normele Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat şi se păstrează evidenţe contabile separate pentru fiecare formă de sprijin.

(8)Destinatarii finali sprijiniţi printr-un instrument financiar al unui fond ESI pot primi, de asemenea, asistenţă dintr-o altă prioritate sau dintr-un alt program al fondurilor ESI sau dintr-un alt instrument sprijinit de bugetul Uniunii, inclusiv din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) instituit prin Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), în conformitate cu normele Uniunii aplicabile privind ajutoarele de stat, după caz. În acest caz, se păstrează evidenţe separate pentru fiecare sursă de asistenţă, iar sprijinul prin intermediul unui instrument financiar al unui fond ESI face parte dintr-o operaţiune cu cheltuieli eligibile distincte faţă de alte surse de asistenţă.

(9)Combinarea de sprijin furnizat prin granturi şi instrumente financiare, astfel cum se menţionează la alineatele (7) şi (8), sub rezerva normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, poate acoperi aceleaşi elemente de cheltuieli, cu condiţia ca suma tuturor formelor de sprijin combinate să nu depăşească suma totală a cheltuielilor vizate. Granturile nu se utilizează pentru a rambursa sprijinul primit de la instrumentele financiare. Instrumentele financiare nu se utilizează pentru a prefinanţa granturi.

(10)Contribuţiile în natură nu reprezintă cheltuieli eligibile în cazul instrumentelor financiare, cu excepţia contribuţiilor sub forma unor terenuri sau bunuri imobiliare în cazul investiţiilor destinate sprijinirii dezvoltării rurale, a dezvoltării sau reabilitării urbane, unde terenurile sau bunurile imobiliare fac parte din investiţie. Astfel de contribuţii sub forma unor terenuri sau imobile sunt eligibile numai dacă sunt îndeplinite condiţiile de la articolul 69 alineatul (1).

(11)TVA-ul nu constituie o cheltuială eligibilă a unei operaţiuni, cu excepţia cazului în care TVA-ul nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul. Tratamentul aplicat TVA-ului la nivelul investiţiilor efectuate de destinatarii finali nu este luat în considerare în vederea stabilirii eligibilităţii cheltuielilor din cadrul instrumentului financiar. Cu toate acestea, în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi de la alineatele (7) şi (8) din prezentul articol, dispoziţiile articolului 69 alineatul (3) se aplică grantului.

Art. 38: Implementarea instrumentelor financiare

(1)Atunci când aplică articolul 37, autorităţile de management pot oferi o contribuţie financiară pentru următoarele instrumente financiare:

(2)Contribuţiile fondurilor ESI la instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (a) se introduc în conturi separate şi sunt utilizate, în acord cu obiectivele fondurilor ESI respective, în scopul de a sprijini acţiuni şi destinatari finali în concordanţă cu programul sau programele din care sunt efectuate aceste contribuţii.

(3)Pentru instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate oferi o contribuţie financiară pentru următoarele instrumente financiare:

b)instrumentele financiare deja existente sau nou create care sunt concepute special în vederea atingerii obiectivelor specifice instituite în cadrul priorităţii relevante.

(4)În cazul în care sprijină instrumente financiare menţionate la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate:

a)să investească în capitalul entităţilor juridice existente sau nou create, inclusiv cele finanţate din alte fonduri ESI, dedicate implementării instrumentelor financiare în conformitate cu obiectivele fondurilor ESI respective, care vor îndeplini sarcini de implementare; sprijinul pentru astfel de entităţi este limitat la sumele necesare pentru a implementa noile investiţii în conformitate cu articolul 37 şi într-o manieră care să fie conformă cu obiectivele prezentului regulament;

c)să îndeplinească sarcinile de implementare în mod direct, în cazul instrumentelor financiare constând numai în împrumuturi sau garanţii. În cazul respectiv autoritatea de management este considerată beneficiarul astfel cum este definit în articolul 2 punctul 10.

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de stabilire a unor norme specifice suplimentare privind rolul, răspunderea şi responsabilităţile organismelor care implementează instrumentele financiare, criteriile de selecţie aferente şi produsele care ar putea fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare, în conformitate cu articolul 37. Până la 22 aprilie 2014, Comisia notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului respectivele acte delegate.

(5)Atunci când implementează fonduri ale fondurilor, organismele menţionate la alineatul (4) primul paragraf literele (a) şi (b) pot încredinţa la rândul lor o parte din sarcinile de implementare unor intermediari financiari, cu condiţia ca aceste organisme să garanteze, sub propria răspundere, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 140 alineatele (1), (2) şi (4) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecţionaţi pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.

(6)Organismele menţionate la alineatul (4) primul paragraf litera (b) cărora le-au fost încredinţate sarcini de implementare deschid conturi fiduciare în nume propriu şi în numele autorităţii de management sau înfiinţează instrumentul financiar ca entitate separată de finanţare în cadrul unei instituţii financiare. În cazul unei entităţi separate de finanţare, se face o distincţie contabilă între resursele din programe investite în instrumentul financiar şi celelalte resurse disponibile în instituţia financiară. Activele deţinute în conturi fiduciare şi astfel de entităţi de finanţare sunt administrate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, respectă normele prudenţiale corespunzătoare şi dispun de lichidităţi adecvate.

(7)Atunci când un instrument financiar este implementat în temeiul alineatului (4) primul paragraf literele (a) şi (b), sub rezerva structurii de implementare a instrumentului financiar, clauzele şi condiţiile pentru contribuţiile din programe la instrumentul financiar se stabilesc în acordurile de finanţare în conformitate cu anexa IV la următoarele niveluri:

Art. 39: Contribuţia FEDR şi FEADR la instrumentele financiare comune de garantare şi securitizare neplafonate, destinate IMM-urilor şi implementate de BEI

(2)Statele membre pot recurge la FEDR şi FEADR pentru a realiza o contribuţie financiară la instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, care sunt gestionate în mod indirect de Comisie, sarcinile de implementare fiind încredinţate BEI în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iii) şi al articolului 139 alineatul (4) din Regulamentul financiar, în ceea ce priveşte următoarele activităţi:

b)securitizarea, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 61 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), a oricăruia dintre următoarele elemente:

Contribuţia financiară menţionată în primul paragraf literele (a) şi (b) din prezentul alineat contribuie la tranşele subordonate şi/sau mezanin ale portofoliilor menţionate la literele respective, cu condiţia ca intermediarul financiar respectiv să reţină o cotă suficientă a riscului legat de aceste portofolii, care să fie cel puţin egală cu cerinţa de reţinere a riscului prevăzută în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²) şi în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru a se asigura alinierea adecvată a intereselor. În cazul unei securitizări în temeiul primului paragraf litera (b) din prezentul alineat, intermediarul financiar are obligaţia să acorde noi finanţări prin îndatorare IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament.

Fiecare stat membru care doreşte să recurgă la astfel de instrumente financiare contribuie cu o sumă proporţională cu necesităţile de finanţare ale IMM-urilor din statul membru în cauză şi cu cererea estimată de finanţare prin îndatorare a IMM-urilor, ţinând seama de evaluarea ex ante menţionată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), care nu este, în niciun caz, mai mare de 7 % din suma alocată din fondurile FEDR şi FEADR statului membru în cauză. Contribuţia agregată din FEDR şi FEADR a tuturor statelor membre participante este supusă unui plafon global de 8 500 000 000 EUR (la preţurile din 2011).

În cazul în care sunt satisfăcute condiţiile pentru a se pune capăt contribuţiei statului membru la instrument stabilite în acordul de finanţare încheiat între statul membru în cauză şi BEI conform alineatului (4) primul paragraf litera (c), statul membru în cauză prezintă o cerere de modificare a programului menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) şi realocă restul contribuţiei altor programe şi priorităţi în conformitate cu cerinţele de concentrare tematică.

(4)Contribuţia financiară menţionată la alineatul (2) respectă următoarele condiţii:

a)prin derogare de la articolul 37 alineatul (2), aceasta se bazează pe o evaluare ex ante efectuată la nivelul Uniunii de către BEI şi Comisie.

Pe baza surselor de date disponibile cu privire la finanţarea prin îndatorare a băncilor şi la IMM-uri, evaluarea ex ante va viza, printre altele, o analiză a nevoilor de finanţare ale IMM-urilor la nivelul Uniunii, condiţiile şi nevoile de finanţare a IMM-urilor, precum şi o indicaţie privind decalajul în finanţarea IMM-urilor din fiecare stat membru, un profil al situaţiei economice şi financiare a sectorului IMM-urilor la nivel de stat membru, masa critică minimă a contribuţiilor agregate, un interval pentru volumul total estimat al creditelor generate pe baza acestor contribuţii şi valoarea adăugată;

c)se supune condiţiilor stabilite într-un acord de finanţare încheiat între fiecare stat membru participant şi BEI, care vizează, printre altele, următoarele aspecte:

d)în cazul în care acordul de finanţare menţionat la litera (c) nu este încheiat în termen de şase luni de la adoptarea programului menţionat la litera (b), statul membru respectiv are dreptul să realoce contribuţia în cauză altor programe şi priorităţi în conformitate cu cerinţele de concentrare tematică.

(5)În cadrul obiectivelor de etapă stabilite în acordul de finanţare menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), fiecare stat membru participant realizează un nivel minim al efectului de pârghie, care reprezintă raportul dintre noua finanţare prin îndatorare acordată IMM-urilor eligibile de către intermediarii financiari şi contribuţia corespunzătoare din partea FEDR şi FEADR din statul membru respectiv la instrumentele financiare. Nivelul minim al efectului de levier poate varia între diversele state membre participante.

(7)În ceea ce priveşte contribuţiile financiare menţionate la alineatul (2) din prezentul articol, prin derogare de la articolul 41 alineatele (1) şi (2), statul membru în cauză solicită plata din partea Comisiei în baza cuantumului integral care trebuie plătit de statul membru către BEI în conformitate cu calendarul stabilit în acordul de finanţare menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol. Aceste solicitări de plată se bazează pe sumele solicitate de BEI considerate necesare pentru acoperirea angajamentelor aferente contractelor de garantare sau operaţiunilor de securitizare care trebuie finalizate în următoarele trei luni. Statele membre efectuează plăţile către BEI fără întârziere şi, în orice caz, înainte ca BEI să îşi asume angajamente.

(8)La închiderea programului, cheltuielile eligibile sunt reprezentate de cuantumul total al contribuţiilor din program plătite efectiv către instrumentul financiar, corespunzând următoarelor:

(9)În sensul articolelor 44 şi 45, garanţiile nesolicitate şi sumele recuperate în legătură cu garanţiile neplafonate şi, respectiv, operaţiunile de securitizare se consideră resurse restituite instrumentelor financiare. La închiderea instrumentelor financiare, încasările nete obţinute în urma lichidării, după deducerea costurilor, comisioanelor şi a plăţilor datorate creditorilor care sunt prioritare faţă de sumele contribuite de FEDR şi FEADR, se restituie statelor membre respective proporţional cu contribuţiile lor la instrumentul financiar respectiv.

Art. 39^a: Contribuţia fondurilor ESI la instrumentele financiare care combină această contribuţie cu produsele financiare ale BEI în cadrul Fondului european pentru investiţii strategice

(2)Contribuţia menţionată la alineatul (1) nu depăşeşte 25 % din valoarea totală a sprijinului acordat destinatarilor finali. În regiunile mai puţin dezvoltate menţionate la articolul 120 alineatul (3) primul paragraf litera (b), contribuţia financiară poate depăşi 25 % în cazurile justificate în mod corespunzător de evaluările menţionate la articolul 37 alineatul (2) sau la alineatul (3) de la prezentul articol, dar nu depăşeşte 40 %. Valoarea totală a sprijinului menţionată la prezentul alineat cuprinde cuantumul total al împrumuturilor noi şi al împrumuturilor garantate, precum şi investiţiile de capital propriu şi cvasicapital propriu acordate destinatarilor finali. Împrumuturile garantate menţionate la prezentul alineat se iau în considerare doar în măsura în care resursele fondurilor ESI sunt angajate pentru contracte de garantare calculate pe baza unei evaluări ex ante a riscului prudente, care priveşte mai multe împrumuturi noi.

(4)Rapoartele prezentate de autorităţile de management în temeiul articolului 46 din prezentul regulament cu privire la operaţiunile care cuprind instrumente financiare menţionate la prezentul articol se bazează pe informaţiile păstrate de BEI pentru elaborarea, în temeiul articolului 16 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) 2015/1017, a rapoartelor proprii, completate cu informaţiile suplimentare prevăzute la articolul 46 alineatul (2) din prezentul regulament. Cerinţele prevăzute la prezentul alineat trebuie să permită condiţii de raportare uniforme, în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) din prezentul regulament.

(5)Atunci când contribuie la instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (c), autoritatea de management poate lua oricare dintre următoarele măsuri:

b)să încredinţeze sarcini de implementare în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) primul paragraf literele (b) şi (c).

Organismul căruia i se încredinţează sarcinile de implementare, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, fie deschide un cont fiduciar în nume propriu şi în numele autorităţii de management, fie înfiinţează o entitate de finanţare separată în cadrul instituţiei pentru a realiza contribuţia din partea programului. În cazul unei entităţi de finanţare separate, se face o distincţie contabilă între resursele din program investite în instrumentul financiar şi celelalte resurse disponibile în cadrul instituţiei. Activele deţinute în conturi fiduciare şi astfel de entităţi de finanţare separate se administrează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, cu respectarea normelor prudenţiale corespunzătoare, şi dispun de lichidităţi adecvate.

(8)Atunci când implementează fonduri de fonduri, organismele menţionate la prezentul articol alineatul (5) pot încredinţa la rândul lor o parte din sarcinile lor de implementare unor intermediari financiari, cu condiţia ca astfel de organisme să garanteze, pe propria răspundere, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 33 alineatul (1) şi la articolul 209 alineatul (2) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecţionaţi pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.

(9)În cazul în care, pentru implementarea instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (c), autorităţile de management contribuie cu resursele din program aferente fondurilor ESI la un instrument existent al cărui administrator de fonduri a fost deja selecţionat de către BEI, de o instituţie financiară internaţională în care este acţionar un stat membru sau de o bancă ori o instituţie aflată în proprietate publică, înregistrată ca entitate juridică care desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional şi care îndeplineşte condiţiile stabilite la articolul 38 alineatul (4) primul paragraf litera (b) punctul (iii), acestea încredinţează respectivului administrator de fonduri sarcini de implementare prin atribuirea unui contract în regim de gestiune directă.

(11)Clauzele şi condiţiile pentru contribuţiile efectuate în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) litera (c) se stabilesc în acordurile de finanţare, în conformitate cu anexa IV, la următoarele niveluri:

Art. 40: Gestionarea şi controlul instrumentelor financiare

(1)Autorităţile desemnate în conformitate cu articolul 124 din prezentul regulament şi cu articolul 65 din Regulamentul privind FEADR nu efectuează verificări la faţa locului la nivelul BEI sau al altor instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru pentru instrumentele financiare implementate de către acestea.

BEI şi alte instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru prezintă autorităţilor desemnate un raport de control la fiecare cerere de plată. De asemenea, acestea furnizează Comisiei şi autorităţilor desemnate un raport anual de audit elaborat de auditorii externi ai acestora. Obligaţiile de raportare menţionate nu aduc atingere obligaţiilor de raportare, inclusiv în ceea ce priveşte performanţa instrumentelor financiare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 46 alineatele (1) şi (2) din prezentul regulament.

(2)Fără a aduce atingere articolului 127 din prezentul regulament şi articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, organismele responsabile cu auditarea programelor nu efectuează audituri la nivelul BEI sau al altor instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru pentru instrumentele financiare implementate de către acestea.

(3)Organismele responsabile de auditarea programelor pot efectua audituri la nivelul destinatarilor finali numai atunci când survin una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

(4)Până la 3 noiembrie 2018, Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor norme specifice suplimentare privind gestiunea şi controlul instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) literele (b) şi (c), tipurile de controale care trebuie efectuate de autorităţile de management şi de audit, dispoziţiile referitoare la păstrarea documentelor justificative şi elementele care trebuie demonstrate prin documente justificative.

Art. 41: Cereri de plată inclusiv cheltuielile pentru instrumente financiare

(1)În ceea ce priveşte instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) şi instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) literele (a) şi (b), cererile eşalonate de plăţi intermediare se depun pentru contribuţii din programe plătite instrumentului financiar în cursul perioadei de eligibilitate prevăzute la articolul 65 alineatul (2) (denumită în continuare «perioada de eligibilitate») în conformitate cu următoarele condiţii:

a)suma contribuţiei din program plătită instrumentului financiar inclusă în fiecare cerere de plată intermediară transmisă în cursul perioadei de eligibilitate nu depăşeşte 25 % din suma totală a contribuţiilor din program angajate pentru instrumentul financiar în temeiul acordului de finanţare relevant, corespunzând cheltuielilor în înţelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) şi (d) care se preconizează că vor fi plătite în cursul perioadei de eligibilitate. Cererile de plată intermediară transmise după perioada de eligibilitate includ suma totală a cheltuielilor eligibile în înţelesul articolului 42;

c)cererile ulterioare de plată intermediară transmise în cursul perioadei de eligibilitate se fac exclusiv:

Art. 42: Cheltuielile eligibile la închidere

(1)La închiderea programului, cheltuielile eligibile ale instrumentului financiar sunt reprezentate de suma totală a contribuţiilor din program plătită efectiv sau, în cazul garanţiilor angajate, de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate, corespunzând următoarelor:

c)subvenţii ale dobânzii sau contribuţii la comisioanele de garantare capitalizate, datorate pentru o perioadă de cel mult 10 ani după perioada de eligibilitate, utilizate în combinaţie cu instrumente financiare, plătite într-un cont de garanţie creat special în acest scop, pentru rambursarea efectivă după perioada de eligibilitate, dar în ceea ce priveşte împrumuturi sau instrumente purtătoare de risc rambursate pentru investiţii în destinatari finali în perioada de eligibilitate;

(2)În ceea ce priveşte instrumentele bazate pe participaţii şi microcreditele, costurile sau comisioanele de gestionare capitalizate care trebuie plătite pentru o perioadă de maximum şase ani de la expirarea perioadei de eligibilitate, în ceea ce priveşte investiţiile în destinatari finali care au avut loc în respectiva perioadă de eligibilitate şi care nu pot fi acoperite de dispoziţiile articolelor 44 sau 45, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanţie creat special în acest scop.

(3)În cazul instrumentelor bazate pe participaţii care vizează întreprinderile menţionate la articolul 37 alineatul (4), al căror acord de finanţare menţionat la articolul 38 alineatul (7) litera (b) a fost semnat înainte de 31 decembrie 2018 şi care au investit, către finele perioadei de eligibilitate, cel puţin 55 % din resursele programului angajate în cadrul acordului de finanţare corespunzător, un cuantum limitat de plăţi destinate investiţiilor în destinatari finali, care trebuie efectuate în cursul unei perioade de cel mult patru ani de la sfârşitul perioadei de eligibilitate, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanţie creat special în acest scop, cu condiţia respectării normelor privind ajutoarele de stat şi a tuturor condiţiilor prevăzute mai jos.

c)nu depăşeşte 20 % din cheltuielile eligibile ale instrumentului bazat pe participaţii menţionat la alineatul (1) primul paragraf litera (a) din care se deduc limita maximă a resurselor de capital şi câştigurile reatribuite respectivului instrument bazat pe participaţii în cursul perioadei de eligibilitate.

(5)În cazul în care sunt percepute de către organismul care implementează fondul de fonduri sau de către organismele care implementează instrumente financiare în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (c) şi al articolului 38 alineatul (4) primul paragraf literele (a), (b) şi (c), costurile şi onorariile de gestionare menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (d) de la prezentul articol şi la alineatul (2) din prezentul articol nu depăşesc pragurile definite în actul delegat menţionat la alineatul (6) din prezentul articol. În timp ce costurile de gestionare includ elemente de costuri direct sau indirect rambursate pe baza dovezilor cheltuielilor, onorariile de gestionare se calculează pe baza unui preţ convenit pentru serviciile prestate, stabilit printr-un proces competitiv pe piaţă, după caz. Costurile şi onorariile de gestionare se bazează pe o metodologie de calcul bazată pe performanţă.

Art. 43: Dobânzi şi alte câştiguri generate de contribuţiile din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare

(2)Dobânzile şi celelalte câştiguri care pot fi atribuite contribuţiei din partea fondurilor ESI plătite instrumentelor financiare se utilizează în aceleaşi scopuri, inclusiv pentru rambursarea costurilor de gestionare suportate sau pentru plata comisioanelor de gestionare a instrumentului financiar, în conformitate cu articolul 42 primul paragraf alineatul (1) litera (d) şi în conformitate cu articolul 42 alineatele (2) şi (3), ca sumele plătite iniţial din fondurile ESI, fie în cadrul aceluiaşi instrument financiar, fie în urma lichidării instrumentului financiar, în alte instrumente financiare sau forme de contribuţie, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorităţi, până la sfârşitul perioadei de eligibilitate.

Art. 44: Reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuţiei din partea fondurilor ESI până la sfârşitul perioadei de eligibilitate

(1)Resursele restituite instrumentelor financiare din investiţii sau din disponibilizări ale resurselor angajate pentru contracte de garanţie, inclusiv rambursările şi câştigurile de capital şi alte venituri sau profituri, precum dobânzi, comisioane de garantare, dividende, câştiguri din capital sau orice alte venituri generate de investiţii, care pot fi atribuite contribuţiei din partea fondurilor ESI, se utilizează din nou în următoarele scopuri, în limita sumelor necesare şi în ordinea convenită în acordurile de finanţare relevante:

c)după caz, rambursarea costurilor de gestionare suportate şi plata onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar.

Necesitatea şi nivelul de remunerare preferenţială în temeiul primului paragraf litera (b) se specifică în evaluarea ex ante. Remunerarea preferenţială nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru a crea stimulente pentru a atrage resurse de contrapartidă private şi nu compensează în exces investitorii privaţi sau investitorii publici care funcţionează după principiul economiei de piaţă. Alinierea intereselor este asigurată printr-o partajare adecvată a riscului şi profitului şi are loc pe baze comerciale normale şi să fie compatibilă cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat.

Art. 45: Reutilizarea resurselor după sfârşitul perioadei de eligibilitate

Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura că resursele rambursate instrumentelor financiare, inclusiv rambursările şi câştigurile de capital, precum şi alte câştiguri sau profituri generate în cursul unei perioade de cel puţin opt ani de la sfârşitul perioadei de eligibilitate care pot fi atribuite contribuţiei din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare în conformitate cu articolul 37, sunt reutilizate în conformitate cu obiectivele programului sau programelor, fie în cadrul aceluiaşi instrument financiar, fie, în urma ieşirii respectivelor resurse din instrumentul financiar, în alte instrumente financiare, cu condiţia ca în ambele cazuri o evaluare a condiţiilor de piaţă să demonstreze necesitatea continuă a unor astfel de investiţii sau a altor forme de contribuţie.

Art. 46: Raport privind implementarea instrumentelor financiare

(2)Raportul specific menţionat la alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar, următoarele informaţii:

(4)În fiecare an, începând din 2016, în termen de şase luni de la termenul-limită de depunere a rapoartelor anuale de implementare menţionate la articolul 111 alineatul (1) pentru FEDR, FSE şi FC, la articolul 75 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR şi în dispoziţiile aplicabile din normele specifice fondurilor pentru FEPAM, Comisia furnizează rezumate ale datelor privind progresul înregistrat în finanţarea şi în implementarea instrumentelor financiare, transmise de autorităţile de management în conformitate cu prezentul articol. Respectivele rezumate sunt transmise Parlamentului European şi Consiliului şi sunt puse la dispoziţia publicului.

TITLUL V:MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

CAPITOLUL I:Monitorizarea

Secţiunea I:Monitorizarea programelor

Art. 47: Comitetul de monitorizare

(3)Comitetul de monitorizare a unui program în cadrul obiectivului de cooperare teritorială european este instituit de statele membre care participă la un program de cooperare şi de ţările terţe, atunci când acestea acceptă invitaţia de a participa la programul de cooperare, în acord cu autoritatea de management, în termen de trei luni de la data notificării statelor membre cu privire la decizia de adoptare a programului de cooperare. Comitetul de monitorizare respectiv îşi elaborează şi îşi adoptă regulamentul de procedură.

Art. 48: Compoziţia comitetului de monitorizare

(1)Componenţa comitetului de monitorizare este decisă de statul membru, cu condiţia ca comitetul de monitorizare să fie compus din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statului membru şi ai organismelor intermediare şi din reprezentanţi ai partenerilor menţionaţi la articolul 5. Reprezentanţii partenerilor sunt delegaţi să participe la comitetul de monitorizare de către respectivii parteneri pe baza unor proceduri transparente. Fiecare membru al comitetului de monitorizare poate avea drept de vot.

Componenţa comitetului de monitorizare a unui program aferent obiectivului de cooperare teritorială europeană este convenită de statele membre care participă la program şi ţările terţe, atunci când acestea au acceptat invitaţia de a participa la programul de cooperare. În componenţa comitetului de monitorizare intră reprezentanţi relevanţi ai statelor membre şi ai oricărei alte ţări terţe. Comitetul de monitorizare poate include reprezentanţi ai GECT care să întreprindă activităţi legate de program, în zona acoperită de program.

Art. 49: Funcţiile comitetului de monitorizare

(1)Comitetul de monitorizare se reuneşte cel puţin o dată pe an şi examinează implementarea programului şi progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni şi specifici fiecărui program, inclusiv modificările valorice cu privire la indicatorii de rezultat şi progresele în vederea atingerii valorilor-ţintă cuantificate şi a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanţă menţionat la articolul 21 alineatul (1) şi, dacă este cazul, rezultatele analizelor calitative.

Art. 50: Rapoartele de implementare

(2)Rapoartele de implementare anuale prezintă informaţii cheie privind punerea în aplicare a programului şi a priorităţilor acestuia, prin referire la datele financiare, indicatorii comuni şi indicatorii specifici programelor, valorile-ţintă cuantificate, inclusiv, dacă este cazul, modificările valorice ale indicatorilor de rezultat şi, începând cu raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017, ale obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanţă. Datele transmise se referă la valori ale indicatorilor pentru operaţiunile puse pe deplin în aplicare şi, de asemenea, atunci când este posibil, în funcţie de stadiul implementării, pentru operaţiunile selectate. Ele precizează, de asemenea, o sinteză a constatărilor tuturor evaluărilor programului care au devenit disponibile în cursul exerciţiului financiar precedent, orice probleme care afectează evoluţia programului, precum şi măsurile luate. Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2016 poate descrie, de asemenea, dacă este cazul, acţiunile desfăşurate pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex ante.

(4)Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017 stabileşte şi evaluează informaţiile menţionate la alineatul (2) şi progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor programului, inclusiv contribuţia fondurilor ESI la schimbarea valorică a indicatorilor de rezultat, dacă există date disponibile din evaluări relevante. Raportul anual de implementare prezintă acţiunile întreprinse pentru condiţionalităţile ex ante neîndeplinite la momentul adoptării programelor. Acesta evaluează, de asemenea, implementarea acţiunilor pentru a se ţine seama de principiile enunţate la articolele 7 şi 8, rolul partenerilor menţionaţi la articolul 5 în ceea ce priveşte implementarea programului şi prezintă informaţii privind sprijinul utilizat pentru atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice.

Art. 51: Reuniunea anuală de reexaminare

(1)Începând din 2016 şi până în 2023 inclusiv, se organizează o reuniune de revizuire anuală între Comisie şi fiecare stat membru pentru analizarea performanţelor fiecărui program, ţinând seama de raportul anual de implementare şi de observaţiile Comisiei, după caz. În cadrul reuniunii se revizuiesc, de asemenea, activităţile de comunicare şi de informare ale programului, în special rezultatele şi eficacitatea măsurilor luate pentru a informa publicul cu privire la rezultatele şi valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor ESI.

Secţiunea II:Progresul strategic

Art. 52: Raportul de progres

(2)Raportul de progres înregistrate conţine informaţii şi o evaluare cu privire la:

(3)În cazul în care Comisia determină, în termen de două luni de la data transmiterii raportului de progres, că informaţiile prezentate sunt incomplete sau neclare într-un mod care afectează semnificativ calitatea şi fiabilitatea evaluării în cauză, aceasta poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru, cu condiţia ca respectiva solicitare să nu cauzeze întârzieri nejustificate şi ca Comisia să ofere motive pentru a justifica presupusa lipsă de calitate şi de fiabilitate. Statul membru furnizează Comisiei informaţiile solicitate în termen de trei luni şi, după caz, revizuieşte în mod corespunzător raportul de progres.

Art. 53: Rapoartele Comisiei şi dezbaterile privind fondurile ESI

(1)Cu începere din 2016, Comisia transmite anual Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor un raport de sinteză referitor la programele care ţin de fondurile ESI bazat pe rapoartele de implementare anuale prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 50, precum şi o sinteză a rezultatelor evaluărilor disponibile ale programelor. În 2017 şi 2019, raportul de sinteză va face parte din raportul strategic menţionat la alineatul (2).

CAPITOLUL II:Evaluarea

Art. 54: Dispoziţii generale

(1)Evaluările se efectuează pentru îmbunătăţirea calităţii elaborării şi implementării programelor, precum şi în vederea aprecierii eficacităţii, eficienţei şi impactului acestora. Impactul programelor se evaluează în lumina misiunii fiecărui fond ESI, în raport cu ţintele din cadrul strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi, având în vedere amploarea programului, în raport cu PIB-ul şi şomajul din zona vizată de program, după caz.

Art. 55: Evaluarea ex ante

(3)Evaluările ex ante analizează:

Art. 56: Evaluarea în timpul perioadei de programare

(3)În timpul perioadei de programare, autoritatea de management asigură efectuarea evaluărilor, inclusiv a evaluărilor privind eficacitatea, eficienţa şi impactul fiecărui program, pe baza planului de evaluare, precum şi faptul că fiecare evaluare este supusă aplicării de măsuri ulterioare corespunzătoare în conformitate cu normele specifice fondurilor. Cel puţin o dată pe durata perioadei de programare, o evaluare analizează modul în care contribuţiile din partea fondurilor ESI au contribuit la obiectivele fiecărei priorităţi. Toate evaluările sunt examinate de comitetul de monitorizare şi trimise Comisiei.

Art. 57: Evaluarea ex post

TITLUL VI:ASISTENŢA TEHNICĂ

Art. 58: Asistenţă tehnică la iniţiativa Comisiei

(1)La iniţiativa Comisiei, fondurile ESI pot contribui la asistenţa de pregătire, de monitorizare, administrativă şi tehnică, precum şi la măsurile de evaluare, audit şi control necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.

l)acţiuni finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/825 menite să contribuie la realizarea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Comisia alocă cel puţin 15 % din resursele menţionate la prezentul articol pentru a spori atât eficienţa în comunicarea către public, cât şi sinergiile dintre activităţile de comunicare întreprinse la iniţiativa Comisiei, prin extinderea bazei de informaţii privind rezultatele, în special printr-o colectare şi difuzare mai eficace a datelor, prin evaluări şi rapoarte şi, în special, prin evidenţierea contribuţiei fondurilor ESI la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor, prin sporirea vizibilităţii sprijinului din partea fondurilor ESI şi prin sensibilizarea publicului cu privire la rezultatele şi la valoarea adăugată a sprijinului respectiv. Măsurile de informare, de comunicare şi de asigurare a vizibilităţii privind rezultatele şi valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor ESI, cu un accent deosebit pe operaţiuni, sunt continuate după încheierea programelor, acolo unde este cazul. Astfel de măsuri contribuie, de asemenea, la comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.

Art. 59: Asistenţa tehnică la iniţiativa statelor membre

(1)La iniţiativa unui stat membru, fondurile ESI pot să sprijine acţiuni de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare şi comunicare, colaborare în reţea, soluţionare a reclamaţiilor, control şi audit. Fondurile ESI pot fi utilizate de statul membru pentru a sprijini acţiuni de reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari, inclusiv sisteme de schimb electronic de date şi acţiuni de consolidare a capacităţii autorităţilor şi beneficiarilor din statele membre de a administra şi utiliza aceste fonduri. Fondurile ESI pot fi de asemenea utilizate pentru a susţine acţiuni pentru consolidarea capacităţii partenerilor corespunzători, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) litera (e), şi pentru a susţine schimburi de bune practici între aceşti parteneri. Acţiunile menţionate în prezentul paragraf se pot referi la perioadele de programare precedente şi ulterioare.

TITLUL VII:CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR ESI

CAPITOLUL I:Contribuţia din partea fondurilor ESI

Art. 61: Operaţiuni generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor

(1)Prezentul articol se aplică operaţiunilor care generează venituri nete ulterior finalizării lor. În sensul prezentului articol, «venituri nete» înseamnă intrările de numerar plătite direct de utilizatori pentru bunurile sau serviciile oferite în cadrul operaţiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri ori plăţile pentru servicii minus eventualele costuri de funcţionare şi de înlocuire a echipamentelor cu durată scurtă de viaţă suportate pe parcursul perioadei corespunzătoare. Economiile la costurile de funcţionare generate de operaţiune, cu excepţia economiilor la costurile care decurg din punerea în aplicare a măsurilor de eficienţă energetică, se tratează drept venituri nete, cu excepţia cazului în care sunt compensate de o reducere egală a subvenţiilor de funcţionare.

(3)Veniturile nete potenţiale ale operaţiunii se determină în prealabil utilizând una dintre următoarele metode selectate de autoritatea de management pentru un sector, un subsector sau un tip de operaţiune:

b)calcularea veniturilor nete actualizate ale operaţiunii, ţinând seama de perioada de referinţă adecvată pentru sectorul sau subsectorul aplicabil operaţiunii, de rentabilitatea aşteptată în mod normal de la categoria de investiţii în cauză, de aplicarea principiului «poluatorul plăteşte» şi, după caz, de consideraţii de echitate legate de prosperitatea relativă a statului membru sau a regiunii în cauză.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a metodelor menţionate la primul paragraf litera (b). Atunci când se aplică această metodă, veniturile nete generate în cursul implementării operaţiunii, rezultate din surse de venituri care nu au fost luate în considerare în momentul determinării veniturilor nete potenţiale ale operaţiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operaţiunii cel târziu în momentul prezentării de către beneficiar a cererii finale de plată.

(5)Ca alternativă la aplicarea metodelor prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol, rata maximă de cofinanţare menţionată la articolul 60 alineatul (1) poate fi redusă, la cererea unui stat membru, pentru o prioritate sau o măsură în cazul căreia toate operaţiunile sprijinite ar putea aplica o rată forfetară uniformă, în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol. Reducerea nu trebuie să fie mai mică decât cuantumul calculat prin înmulţirea ratei maxime de cofinanţare a Uniunii, aplicabilă în temeiul normelor specifice fondurilor, cu rata forfetară corespunzătoare menţionată la litera menţionată.

(7)Alineatele (1)-(6) nu se aplică:

CAPITOLUL II:Norme speciale privind contribuţia fondurilor ESI la PPP

Art. 63: Beneficiarii operaţiunilor PPP

(3)Partenerul privat selectat pentru a implementa operaţiunea poate fi înlocuit în calitatea sa de beneficiar în timpul implementării atunci când acest lucru se impune în conformitate cu clauzele şi condiţiile PPP sau ale acordului de finanţare încheiat între partenerul privat şi instituţia financiară care cofinanţează operaţiunea. În acest caz, partenerul privat sau organismul de drept public de înlocuire devine beneficiar cu condiţia ca autoritatea de management să aibă certitudinea că partenerul de înlocuire îndeplineşte şi îşi asumă toate obligaţiile corespunzătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament.

Art. 64: Finanţarea pentru operaţiunile PPP

(1)În cazul unei operaţiuni PPP al cărei beneficiar este un organism de drept public, cheltuielile din cadrul unei operaţiuni PPP care au fost suportate şi achitate de partenerul privat pot fi considerate, prin derogare de la articolul 65 alineatul (2), ca fiind suportate şi achitate de un beneficiar şi pot fi incluse într-o cerere de plată adresată Comisiei, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

CAPITOLUL III:Eligibilitatea cheltuielilor şi caracterul durabil

Art. 65: Eligibilitatea

(8)Prezentul alineat se aplică operaţiunilor care generează venituri nete în cursul implementării lor şi cărora nu li se aplică dispoziţiile articolului 61 alineatele (1)-(6).

Cheltuielile eligibile ale operaţiunii care urmează să fie cofinanţată din fondurile ESI se reduc cu veniturile nete care nu sunt luate în calcul în momentul aprobării operaţiunii şi care sunt generate în mod direct numai în cursul implementării acesteia, cel târziu în momentul prezentării de către beneficiar a cererii finale de plată. În cazul în care nu toate costurile sunt eligibile pentru cofinanţare, veniturile nete sunt alocate în mod proporţional părţilor eligibile şi celor neeligibile din costul respectiv.

i)operaţiunilor în cazul cărora costul total eligibil nu depăşeşte 100 000 EUR.

(10)Prin derogare de la alineatul (9), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice privind data începerii perioadei de eligibilitate.

(10¹)Alineatul (6) nu se aplică operaţiunilor care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse.

(11)O operaţiune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau din partea unuia sau mai multor programe şi din partea altor instrumente ale Uniunii, cu condiţia ca cheltuielile declarate într-o cerere de plată pentru unul dintre fondurile ESI să nu fie declarate pentru sprijin din partea unui alt fond sau instrument al Uniunii sau pentru sprijin din partea aceluiaşi fond în cadrul unui alt program. Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrate într-o cerere de plată pentru un fond ESI se poate calcula proporţional pentru fiecare fond ESI şi pentru programul sau programele în cauză, în conformitate cu documentul care stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijin.

Art. 67: Tipuri de granturi şi de asistenţă rambursabilă

(1)Granturile şi asistenţa rambursabilă pot lua oricare din următoarele forme:

(2¹)Pentru o operaţiune sau un proiect care nu intră sub incidenţa alineatului (4) prima teză şi care primesc sprijin din partea FEDR şi a FSE, granturile şi asistenţa rambursabilă în cazul cărora sprijinul public nu depăşeşte 100 000 EUR iau forma unor bareme standard pentru costurile unitare, sumele forfetare sau ratele forfetare, cu excepţia operaţiunilor care beneficiază de sprijin în cadrul unui ajutor de stat care nu constituie ajutor de minimis.

(4)Dacă o operaţiune sau un proiect care face parte dintr-o operaţiune se implementează exclusiv prin achiziţii publice de lucrări, de bunuri sau de servicii, se aplică numai alineatul (1) primul paragraf literele (a) şi (e). Dacă achiziţia publică în cadrul unei operaţiuni sau al unui proiect care face parte dintr-o operaţiune se limitează la anumite categorii de costuri, toate opţiunile menţionate la alineatul (1) se pot aplica întregii operaţiuni sau întregului proiect care face parte dintr-o operaţiune.

(5)Sumele menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) şi (d) se stabilesc într-unul din următoarele moduri:

(5¹)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de completare a prezentului regulament în ceea ce priveşte definirea baremelor standard pentru costurile unitare sau finanţările la rate forfetare menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (d) de la prezentul articol, metodele aferente menţionate la alineatul (5) litera (a) de la prezentul articol şi forma de sprijin menţionată la alineatul (1) primul paragraf litera (e) de la prezentul articol, precizând modalităţile detaliate referitoare la condiţiile de finanţare şi la aplicarea acestora.

Art. 68: Finanţarea la rate forfetare a costurilor indirecte pentru granturi şi asistenţa rambursabilă

Art. 68^a: Costuri cu personalul în cazul granturilor şi al asistenţei rambursabile

(3)La aplicarea remuneraţiei pe oră calculate în conformitate cu alineatul (2), numărul total de ore declarat pentru o persoană pentru un an dat nu depăşeşte numărul de ore utilizate pentru calculul remuneraţiei pe oră respective.

Art. 68^b: Finanţarea la rate forfetare pentru alte costuri decât cele cu personalul

Art. 68^c: Costul unitar pentru operaţiunile care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse

Pentru implementarea operaţiunilor care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse, statele membre pot include în cheltuielile declarate în cererile de plată un cost unitar legat de nevoile de bază şi de sprijinul acordat persoanelor care au primit protecţie temporară sau altă protecţie adecvată în temeiul dreptul intern, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (*) şi cu Directiva 2001/55/CE a Consiliului (**). Acest cost unitar este de 100 EUR pe săptămână pentru fiecare săptămână completă sau parţială în care persoana se află în statul membru în cauză. Costul unitar poate fi utilizat pentru maximum 26 de săptămâni în total, începând cu data sosirii persoanei în Uniune.

Art. 69: Norme specifice de eligibilitate pentru granturi şi pentru asistenţa rambursabilă

(1)Contribuţiile în natură sub forma prestării de lucrări, furnizării de bunuri, servicii, terenuri şi imobile pentru care nu au fost efectuate plăţi în numerar justificate de facturi sau documente cu valoare justificativă echivalentă pot constitui cheltuieli eligibile cu condiţia ca astfel să prevadă normele de eligibilitate ale fondurilor ESI şi ale programului şi să fie îndeplinite următoarele criterii:

(2)Costurile de amortizare pot fi considerate eligibile dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite:

(3)Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribuţie din partea fondurilor ESI şi din suma de sprijin transferată de la Fondul de coeziune la MIE astfel cum se prevede la articolul 92 alineatul (6):

b)achiziţionarea de terenuri neconstruite şi de terenuri construite cu o sumă mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale operaţiunii în cauză. În cazul siturilor abandonate şi al siturilor utilizate anterior pentru activităţi industriale care conţin clădiri, această limită se majorează la 15 %. În cazuri excepţionale şi justificate corespunzător, această limită poate fi majorată peste procentajele respective indicate mai sus pentru operaţiunile privind protecţia mediului;

Art. 70: Eligibilitatea operaţiunilor în funcţie de localizare

(1)Sub rezerva derogărilor menţionate la alineatul (2) şi a normelor specifice fondurilor, operaţiunile sprijinite prin fondurile ESI sunt situate în zona vizată de program.

(2)Autoritatea de management poate accepta ca o operaţiune să fie implementată în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, dacă toate condiţiile de mai jos sunt îndeplinite:

d)obligaţiile autorităţilor pentru program în ceea ce priveşte gestiunea, controlul şi auditul operaţiunii sunt îndeplinite de autorităţile responsabile pentru programul în cadrul căruia operaţiunea respectivă beneficiază de sprijin, sau încheie acorduri cu autorităţile din zona în care operaţiunea este implementată.

Art. 71: Caracterul durabil al operaţiunilor

(1)În cazul unei operaţiuni constând în investiţii în infrastructură sau producţie, contribuţia din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de cinci ani de la efectuarea plăţii finale către beneficiar sau în termenul prevăzut de normele privind ajutorul de stat, după caz, face obiectul uneia dintre următoarele:

c)o modificare substanţială care afectează natura, obiectivele sau condiţiile de realizare şi care ar determina subminarea obiectivelor iniţiale ale acesteia.

(2)În cazul unei operaţiuni constând în investiţii în infrastructură sau producţie, contribuţia din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plăţii finale către beneficiar, activitatea de producţie în cauză este delocalizată în afara Uniunii, cu excepţia situaţiei în care beneficiarul este un IMM. În cazul în care contribuţia din partea fondurilor ESI ia forma unui ajutor de stat, perioada de 10 ani se înlocuieşte cu termenul-limită aplicabil conform normelor privind ajutorul de stat.

(5)Alineatele (1), (2) şi (3) nu se aplică persoanelor fizice care beneficiază de sprijin pentru investiţii şi, după finalizarea operaţiunii de investiţii, devin eligibile şi beneficiază de sprijin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), dacă investiţiile în cauză sunt legate în mod direct de tipul de activitate identificată ca fiind eligibilă pentru sprijin din partea Fondului european de ajustare la globalizare.

TITLUL VIII:GESTIUNE ŞI CONTROL

CAPITOLUL I:Sistemele de gestiune şi control

Art. 72: Principiile generale ale sistemelor de gestiune şi control

Art. 74: Responsabilităţile statelor membre

(3)Statele membre asigură existenţa unor măsuri eficace pentru examinarea reclamaţiilor privind fondurile ESI. Sfera de acţiune, normele şi procedurile referitoare la aceste mecanisme ţin de responsabilitatea statelor membre, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic. La cererea Comisiei, statele membre examinează reclamaţiile depuse la Comisie care se încadrează în sfera de acţiune a mecanismelor lor. Statele membre informează Comisia, la cerere, cu privire la rezultatele examinărilor respective.

CAPITOLUL II:Competenţele şi responsabilităţile Comisiei

Art. 75: Competenţele şi responsabilităţile Comisiei

(1)Comisia verifică, pe baza informaţiilor disponibile, ţinând seama inclusiv de informaţiile privind desemnarea organismelor responsabile de gestiune şi control, documentele furnizate în fiecare an, în temeiul articolul 63 alineatele (5), (6) şi (7) din Regulamentul financiar, de către organismele desemnate respective, rapoartele de control, rapoartele de implementare anuale şi auditurile realizate de organismele naţionale şi ale Uniunii, dacă statele membre au instituit sisteme de gestiune şi control care respectă prezentul regulament şi normele specifice fondurilor şi dacă aceste sisteme funcţionează în mod eficace pe durata implementării programelor.

(2)Funcţionarii sau reprezentanţii autorizaţi ai Comisiei pot efectua audituri la faţa locului sau controale după un preaviz de cel puţin 12 zile lucrătoare adresat autorităţii naţionale competente, cu excepţia cazurilor de urgenţă. Comisia respectă principiul proporţionalităţii, având în vedere necesitatea de a evita repetarea inutilă a auditurilor sau a controalelor realizate de către statele membre, nivelul de risc pentru bugetul Uniunii şi necesitatea de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Aceste audituri sau controale pot include, în special, verificarea funcţionării eficace a sistemelor de gestiune şi control în cadrul unui program sau unei părţi a acestuia, precum şi evaluarea bunei gestiuni financiare a operaţiunilor din cadrul programelor. Funcţionarii statului membru sau reprezentanţii autorizaţi ai acestuia pot să participe la aceste audituri sau controale.

Competenţele prevăzute la prezentul alineat nu afectează aplicarea dispoziţiilor naţionale care rezervă anumite acte agenţilor specific desemnaţi de legislaţia naţională. Funcţionarii Comisiei sau reprezentanţii săi autorizaţi nu participă, printre altele, la vizite la domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în temeiul legislaţiei naţionale. Cu toate acestea, aceşti funcţionari şi reprezentanţi au acces la informaţiile obţinute în acest mod, fără a aduce atingere competenţelor instanţelor judecătoreşti naţionale şi respectând pe deplin drepturile fundamentale ale subiecţilor juridici în cauză.

(2¹)Comisia furnizează autorităţii naţionale competente:

b)raportul final de audit în termen de trei luni de la primirea unui răspuns complet din partea autorităţii naţionale competente la proiectul de raport de audit al auditului sau controlului la faţa locului în cauză.

TITLUL IX:GESTIUNEA FINANCIARĂ, EXAMINAREA ŞI ACCEPTAREA CONTURILOR ŞI CORECŢIILE FINANCIARE, DEZANGAJAREA

CAPITOLUL I:Gestiunea financiară

Art. 76: Angajamentele bugetare

Art. 77: Norme comune în materie de plăţi

Art. 81: Plata prefinanţărilor iniţiale

Art. 83: Întreruperea termenului de plată

(1)Termenul de plată pentru o cerere de plată intermediară poate fi întrerupt de către ordonatorul de credite delegat, în sensul Regulamentului financiar, pentru o perioadă maximă de şase luni, în următoarele cazuri:

c)nu a fost prezentat unul dintre documentele prevăzute la articolul 63 alineatele (5), (6) şi (7) din Regulamentul financiar. Statul membru poate accepta prelungirea perioadei de întrerupere cu încă trei luni.

(2)Ordonatorul de credite delegat limitează perioada de întrerupere la o parte din cheltuielile acoperite de cererea de plată afectată de elementele menţionate la alineatul (1) primul paragraf, cu excepţia cazului în care este imposibil să se identifice partea din cheltuieli care este afectată. Ordonatorul de credite delegat informează de îndată, în scris, statul membru şi autoritatea de management în legătură cu motivul întreruperii şi îi invită să remedieze situaţia. Ordonatorul de credite delegat pune capăt întreruperii imediat ce au fost luate măsurile necesare.

CAPITOLUL II:Examinarea şi acceptarea conturilor

CAPITOLUL III:Corecţiile financiare

Art. 85: Corecţii financiare realizate de Comisie

(2)O încălcare a legislaţiei aplicabile determină o corecţie financiară numai pentru cheltuielile care au fost declarate Comisiei şi în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

CAPITOLUL IV:Dezangajarea

Art. 86: Principii

Art. 87: Exceptare de la dezangajare

(1)Suma care face obiectul dezangajării se reduce cu sumele echivalente acelei părţi a angajamentului bugetar pentru care:

b)nu a fost posibil să se facă o cerere de plată din motive de forţă majoră care afectează în mod grav implementarea integrală sau parţială a programului.

Art. 88: Procedură

(4)Statul membru transmite Comisiei, până la 30 iunie, un plan de finanţare revizuit care reflectă suma redusă a sprijinului pentru una sau mai multe priorităţi ale programului în cursul exerciţiului financiar în cauză, ţinând seama de alocarea în funcţie de fond sau de categoria regiunii, atunci când este cazul. În lipsa acestui plan, Comisia revizuieşte planul de finanţare în sensul reducerii contribuţiei din partea fondurilor ESI pentru exerciţiul financiar în cauză. Această reducere se alocă fiecărei priorităţi în mod proporţional.

PARTEA III:DISPOZIŢII GENERALE APLICABILE FEDR, FSE ŞI FONDULUI DE COEZIUNE

TITLUL I:OBIECTIVE ŞI CADRUL FINANCIAR

CAPITOLUL I:Misiune, obiective şi acoperirea geografică a contribuţiilor

Art. 89: Misiune şi obiective

Art. 90: Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă

(2)Resursele pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă sunt repartizate între următoarele trei categorii de regiuni de nivelul NUTS 2:

(3)Fondul de coeziune sprijină statele membre în cauză al căror VNB pe cap de locuitor, măsurat în PPC şi calculat pe baza datelor aferente perioadei 2008-2010 din Uniune, este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE-27 pentru aceeaşi perioadă de referinţă.

(5)În 2016, Comisia revizuieşte eligibilitatea statelor membre pentru a primi susţinere din Fondul de coeziune pe baza cifrelor referitoare la VNB-ul Uniunii pentru perioada 2012-2014 pentru UE-27. Statele membre al căror VNB nominal pe cap de locuitor scade sub 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor pentru UE-27 devin eligibile pentru a primi susţinere din Fondul de coeziune, iar statele membre care erau eligibile pentru Fondul de coeziune şi al căror VNB nominal pe cap de locuitor depăşeşte 90 % devin neeligibile, beneficiind de asistenţă din Fondul de coeziune pe o bază tranzitorie şi specifică.

CAPITOLUL II:Cadrul financiar

Art. 91: Resurse pentru coeziunea economică, socială şi teritorială

(1)Resursele pentru coeziunea economică, socială şi teritorială disponibile pentru angajamentul bugetar corespunzător perioadei 2014-2020 sunt de 330 105 627 309 EUR la preţurile din 2011, în conformitate cu repartizarea anuală stabilită în anexa VI, din care 325 938 694 233 EUR reprezintă resursele globale alocate pentru FEDR, FSE şi Fondul de coeziune, iar 4 166 933 076 EUR reprezintă o alocare specifică pentru YEI. În scopul programării şi includerii ulterioare în bugetul Uniunii, cuantumul resurselor pentru coeziunea economică, socială şi teritorială se indexează cu 2 % pe an.

(2)Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de stabilire a repartizării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi

(3)După ce se deduc sprijinul acordat MIE menţionat la articolul 92 alineatul (6) şi ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane menţionat la articolul 92 alineatul (7), se alocă pentru asistenţa tehnică acordată la iniţiativa Comisiei 0,35 % din resursele globale, din care maximum 112 233 000 EUR în preţuri curente se alocă pentru Programul de sprijin pentru reforme structurale instituit prin Regulamentul (UE) 2017/825 în vederea utilizării în cadrul domeniului de aplicare şi al scopului respectivului program.

Art. 92: Resurse pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă şi pentru obiectivul privind cooperarea teritorială europeană

(1)Resursele pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă se ridică la 96,09 % din resursele globale (şi anume, un total de 317 073 545 392 EUR) şi se alocă după cum urmează:

(3)În 2016, Comisia revizuieşte, în cadrul ajustării sale tehnice pentru anul 2017, în conformitate cu articolele 6 şi 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013, totalul fondurilor alocate în cadrul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă fiecărui stat membru pentru perioada 2017-2020, aplicând metoda de alocare stabilită la punctele 1-16 din anexa VII pe baza celor mai recente statistici disponibile şi a comparaţiei, pentru statele membre supuse plafonării, dintre PIB-ul naţional cumulat înregistrat pentru anii 2014-2015 şi PIB-ul naţional cumulat pentru aceeaşi perioadă estimat în 2012 în conformitate cu punctul 10 din anexa VII. În cazul în care există o divergenţă cumulată de peste +/- 5 % între alocările revizuite şi alocările totale, alocările totale se ajustează în mod corespunzător. În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013, ajustările trebuie să fie distribuite în mod egal pe parcursul anilor 2017-2020, iar plafoanele corespunzătoare din cadrul financiar se modifică în consecinţă. Efectul net total al ajustărilor, indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative, nu depăşeşte 4 000 000 000 EUR. După ajustarea tehnică, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, care stabileşte repartizarea anuală revizuită a resurselor globale pentru fiecare stat membru.

(4)Pentru a se asigura că sunt direcţionate suficiente investiţii către ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, mobilitatea forţei de muncă, cunoaştere, incluziunea socială şi combaterea sărăciei, cota de resurse ale fondurilor structurale disponibilă pentru programarea programelor operaţionale în cadrul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă, alocată de FSE în fiecare stat membru, nu este mai mică decât cota din FSE corespunzătoare pentru respectivul stat membru, prevăzută în programele operaţionale pentru obiectivul privind convergenţa, competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă pentru perioada de programare 2007-2013. La respectiva cotă se adaugă o sumă suplimentară pentru fiecare stat membru, stabilită în conformitate cu metoda prevăzută în anexa IX, pentru a se asigura că cota din FSE exprimată sub formă de procente din totalul resurselor combinate pentru fonduri la nivelul Uniunii, excluzând finanţarea din Fondul de coeziune pentru infrastructura de transport din cadrul MIE, menţionată la alineatul (6), şi finanţarea din fondurile structurale pentru ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane menţionată la alineatul (7), din statele membre nu este mai mică de 23,1 %. În sensul prezentului alineat, investiţiile furnizate din FSE către YEI se consideră a fi parte a cotei din fondurile structurale alocate FSE.

(5)Resursele pentru YEI se ridică la 4 166 933 076 EUR, din care 23,7 milioane EUR constituie resursele suplimentare pentru 2020. Resursele respective se completează cu un sprijin specific din FSE, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul FSE.

Statele membre care beneficiază de resursele suplimentare destinate alocării specifice pentru YEI pot solicita transferul a până la 50 % din aceste resurse suplimentare către FSE, pentru a constitui sprijinul specific corespunzător din FSE, astfel cum se prevede la articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul FSE. Un astfel de transfer se efectuează către diferitele categorii de regiuni în funcţie de clasificarea regiunilor eligibile pentru majorarea alocării specifice pentru YEI. Statele membre solicită transferul în cererea de modificare a programelor în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din prezentul regulament. Resursele alocate pentru exerciţiile anterioare nu pot fi transferate.

(6)Cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune care urmează să fie transferat către MIE este de 10 000 000 000 EUR. Acesta este cheltuit pentru proiecte de infrastructură de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 exclusiv în statele membre eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune.

Normele aplicabile sectorului transporturilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 se aplică cererilor specifice menţionate la al patrulea paragraf. Până la 31 decembrie 2016, selecţia proiectelor eligibile pentru finanţare respectă alocările naţionale din cadrul Fondului de coeziune. Începând cu 1 ianuarie 2017, resursele transferate MIE care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructură de transport sunt puse la dispoziţia tuturor statelor membre eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune, în vederea finanţării proiectelor de infrastructură de transport în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.

Pentru a sprijini statele membre eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune care pot întâmpina dificultăţi în conceperea de proiecte cu o suficientă maturitate, calitate, sau ambele, şi care aduc suficientă valoare adăugată pentru Uniune, se acordă o atenţie specială acţiunilor de sprijinire a programelor destinate consolidării capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor publice legate de dezvoltarea şi implementarea proiectelor menţionate în partea I din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Pentru a asigura cel mai înalt nivel de absorbţie a fondurilor transferate în toate statele membre eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune, Comisia poate organiza cereri suplimentare.

(7)Contribuţia din fondurile structurale pentru ajutorul destinat celor mai defavorizate persoane în temeiul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă este de cel puţin 2 500 000 000 EUR şi poate fi majorată cu până la 1 000 000 000 EUR printr-un sprijin suplimentar stabilit în mod voluntar de către statele membre.

(10)În sensul prezentului articol, al articolelor 18, 91, 93, 95, 99, 120, al anexei I şi al anexei X la prezentul regulament, precum şi în sensul articolului 4 din Regulamentul privind FEDR, al articolului 4 şi al articolelor 16-23 din Regulamentul privind FSE, al articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul privind CTE, regiunea ultraperiferică Mayotte se consideră o regiune de nivelul NUTS 2 care se încadrează în categoria regiunilor mai puţin dezvoltate. În sensul articolului 3 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul privind CTE, Mayotte şi Saint Martin se consideră regiuni de nivelul NUTS 3.

Art. 92^a: Resursele REACT-EU

Art. 92^b: Măsuri de implementare pentru resursele REACT-EU

(1)Resursele REACT-EU se pun la dispoziţie în temeiul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă.

(2)Resursele REACT-EU sunt puse la dispoziţie pentru angajamentele bugetare aferente anilor 2021 şi 2022, în completarea resurselor globale prevăzute la articolul 91, după cum urmează:

Operaţiunile care urmează să fie sprijinite de resursele REACT-EU pot fi selectate pentru sprijin până la sfârşitul anului 2023. Dispoziţiile de aplicare treptată prevăzute într-un regulament de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, şi de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil şi migraţie, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului pentru managementul frontierelor şi vize sunt aplicabile operaţiunilor sprijinite din resursele REACT-EU.

(5)Prin derogare de la dispoziţiile articolului 76 primul paragraf, angajamentele bugetare pentru resursele REACT-EU aferente fiecărui program operaţional vizat trebuie efectuate pentru fiecare fond pentru anii 2021 şi 2022.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 92 alineatul (7), se propune ca o parte a resurselor REACT-EU să fie utilizată, dacă statul membru în cauză consideră necesar, pentru a spori sprijinul acordat Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD), cu scopul de a gestiona situaţia persoanelor care au fost afectate într-o măsură fără precedent de criza provocată de pandemia de COVID-19. O parte din resursele REACT-EU pot fi, de asemenea, utilizate pentru a creşte sprijinul pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor. În ambele cazuri, creşterea poate fi propusă înainte sau în acelaşi timp cu alocarea către FEDR şi FSE.

După alocarea iniţială, la cererea unui stat membru privind modificarea unui program operaţional în temeiul articolului 30 alineatul (1), resursele REACT-EU pot fi transferate între FEDR şi FSE, independent de procentele menţionate la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c), cu păstrarea capacităţii operaţionale a FSE la nivelul Uniunii. Prezentul paragraf nu se aplică resurselor FEDR alocate programelor de cooperare transfrontalieră din cadrul obiectivului «Cooperare teritorială europeană».

(6)Un procentaj de până la 4 % din resursele REACT-EU totale din cadrul FEDR şi al FSE poate fi alocat asistenţei tehnice la iniţiativa statelor membre, în cadrul oricărui program operaţional existent sprijinit de FEDR sau de FSE sau unui program sau programe operaţionale noi menţionate la alineatul (10).

(7)Prin derogare de la dispoziţiile articolului 81 alineatul (1) şi ale articolului 134 alineatul (1), prefinanţarea iniţială, care trebuie plătită în urma deciziei Comisiei de adoptare a unui program operaţional sau de aprobare a modificării unui program operaţional pentru alocarea resurselor REACT-EU, reprezintă 11 % din resursele REACT-EU alocate programelor pentru anul 2021.

În cazul în care decizia Comisiei de aprobare a programului operaţional sau a modificării programului operaţional pentru alocarea resurselor REACT-EU pentru 2021 a fost adoptată după 31 decembrie 2021, iar prefinanţarea aferentă nu a fost plătită, cuantumul prefinanţării iniţiale menţionat la primul şi al doilea paragraf de la prezentul alineat se plăteşte în 2022. Cuantumul plătit ca prefinanţare iniţială menţionat la primul şi al doilea paragraf de la prezentul alineat este descărcat integral din contabilitatea Comisiei cel târziu la momentul încheierii programului operaţional

(8)Resursele REACT-EU care nu sunt alocate asistenţei tehnice sunt utilizate în temeiul obiectivului tematic menţionat la alineatul (9) primul paragraf pentru a sprijini operaţiunile care sprijină ameliorarea efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 şi al consecinţelor sale sociale şi care pregătesc o redresare verde, digitală şi rezilientă a economiei.

Statele membre pot aloca resursele REACT-EU fie uneia sau mai multor axe prioritare separate din cadrul unui program sau al unor programe operaţionale existente în temeiul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă sau din cadrul unui program sau al unor programe de cooperare transfrontalieră existente în temeiul obiectivului privind cooperarea teritorială europeană, fie unui program sau unor programe operaţionale noi menţionate la alineatul (10) din prezentul articol în temeiul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă. Prin derogare de la articolul 26 alineatul (1), programul acoperă perioada până la 31 decembrie 2022, sub rezerva dispoziţiilor alineatului (4) din prezentul articol.

În ceea ce priveşte FEDR, resursele REACT-EU sunt utilizate în primul rând pentru a sprijini investiţiile în produse şi servicii destinate serviciilor de sănătate sau în infrastructura socială, pentru a oferi sprijin sub formă de capital de lucru sau sprijin pentru investiţii în favoarea investiţiilor IMM-urilor în sectoare cu un potenţial mare de creare de locuri de muncă, pentru a sprijini investiţii care să contribuie la tranziţia către o economie digitală şi verde, pentru a sprijini investiţii în infrastructura care oferă servicii de bază cetăţenilor, precum şi pentru a susţine măsuri de sprijin economic în regiunile care depind cel mai mult de sectoarele cel mai afectate de criza provocată de COVID-19.

În ceea ce priveşte FSE, resursele REACT-EU sunt utilizate în primul rând pentru a sprijini accesul la piaţa muncii prin păstrarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi ale lucrătorilor independenţi, inclusiv prin regimuri de şomaj tehnic, chiar şi atunci când sprijinul respectiv nu este combinat cu măsuri active pe piaţa muncii, cu excepţia cazului în care respectivele măsuri sunt impuse de dreptul intern. Resursele REACT-EU sprijină crearea de locuri de muncă şi locurile de muncă de calitate, în special pentru persoanele aflate în situaţii vulnerabile, şi extind măsurile de angajare a tinerilor, în concordanţă cu Garanţia pentru tineret consolidată. Investiţiile în educaţie, formarea profesională şi dezvoltarea competenţelor sunt orientate spre dubla tranziţie verde şi digitală.

(9)Cu excepţia asistenţei tehnice menţionate la alineatul (6) din prezentul articol şi a resurselor REACT-EU utilizate pentru FEAD sau pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, menţionate la alineatul (5) al şaptelea paragraf din prezentul articol, resursele REACT-EU sprijină operaţiunile din cadrul noului obiectiv tematic «Sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 şi al consecinţelor sale sociale şi pregătirea unei redresări verzi, digitale şi reziliente a economiei», care completează obiectivele tematice prevăzute la articolul 9.

În cazul în care în cadrul unui program operaţional existent sunt stabilite una sau mai multe axe prioritare separate, care corespund obiectivului tematic menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat, elementele enumerate la articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctele (v) şi (vii) din prezentul regulament şi la articolul 8 alineatul (2) litera (b) punctele (v) şi (vi) din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 nu sunt necesare pentru descrierea axei prioritare din programul operaţional revizuit.

Prin derogare de la dispoziţiile articolului 30 alineatul (1) din prezentul regulament, cererile de modificare a unui program, prezentate de un stat membru, se justifică în mod corespunzător şi prezintă, în particular, impactul preconizat al modificărilor aduse programului asupra sprijinirii ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 şi al consecinţelor sale sociale şi asupra pregătirii unei redresări verzi, digitale şi reziliente a economiei. Respectivele cereri sunt însoţite de programul revizuit.

(10)Prin derogare de la articolul 26 alineatul (4), noi programe operaţionale dedicate în cadrul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă pot fi elaborate de statele membre în temeiul noului obiectiv tematic menţionat la alineatul (9) primul paragraf de la prezentul articol. Nu este necesară efectuarea niciunei evaluări ex ante astfel cum este prevăzut la articolul 55.

(12)Prin derogare de la dispoziţiile articolului 120 alineatul (3) primul şi al doilea paragraf, în cazul axei sau al axelor prioritare sprijinite de resursele REACT-EU programate în temeiul obiectivului tematic menţionat la alineatul (9) primul paragraf de la prezentul articol se poate aplica o rată de cofinanţare de până la 100 %. Pe lângă indicatorii comuni prevăzuţi în normele specifice fiecărui fond, statele membre utilizează, după caz, indicatorii specifici ai programului privind COVID-19 puşi la dispoziţie de către Comisie.

(13)Următoarele dispoziţii nu se aplică resurselor REACT-EU:

(14)În îndeplinirea responsabilităţilor care le revin în ceea ce priveşte informarea, comunicarea şi vizibilitatea în conformitate cu articolul 115 alineatele (1) şi (3) şi cu anexa XII, statele membre şi autorităţile de management se asigură că beneficiarii potenţiali, beneficiarii, participanţii, destinatarii finali ai instrumentelor financiare şi publicul larg sunt conştienţi de existenţa, volumul şi sprijinul suplimentar provenit din resursele REACT-EU.

Art. 93: Netransferabilitatea resurselor între categoriile de regiuni

(2)Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate accepta, în circumstanţe justificate în mod corespunzător, legate de implementarea unuia sau mai multor obiective tematice, o propunere a unui stat membru - cu ocazia transmiterii pentru prima dată de către acesta a acordului de parteneriat sau, în circumstanţe justificate în mod corespunzător, cu ocazia alocării rezervei de performanţă sau a unei revizuiri semnificative a acordului de parteneriat - să transfere până la 3 % din creditul total pentru o categorie de regiuni către alte categorii de regiuni.

Art. 94: Netransferabilitatea resurselor între obiective

(2)Prin derogare de la alineatul (1), Comisia poate, pentru a susţine contribuţia eficace a fondurilor la misiunile menţionate la articolul 89 alineatul (1), în circumstanţe justificate în mod corespunzător şi sub rezerva respectării condiţiei prevăzute la alineatul (3), să accepte, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o propunere a unui stat membru cu ocazia transmiterii pentru prima dată de către acesta a acordului de parteneriat, să transfere o parte din creditele sale destinate obiectivului de cooperare teritorială europeană către obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă.

Art. 95: Adiţionalitatea

(1)În sensul prezentului articol şi al anexei X, se aplică următoarele definiţii:

1.«formarea brută de capital fix» înseamnă toate achiziţiile producătorilor rezidenţi, minus cedările, de active fixe într-o anumită perioadă şi anumite adaosuri la valoarea activelor neproduse realizate în cadrul activităţii productive a unităţilor productive sau instituţionale, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului (¹);

(3)Statele membre menţin pentru perioada 2014-2020 un nivel mediu anual de cheltuieli structurale publice sau asimilabile cel puţin egal cu nivelul de referinţă stabilit în acordul de parteneriat.

La stabilirea nivelului de referinţă menţionat la primul paragraf, Comisia şi statele membre iau în considerare condiţiile macroeconomice generale şi circumstanţele specifice sau excepţionale, precum privatizările sau un nivel excepţional al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile ale unui stat membru în perioada de programare 2007-2013 şi evoluţia altor indicatori privind investiţiile publice. De asemenea, ele iau în considerare modificările alocărilor naţionale din fonduri în raport cu perioada 2007-2013.

(4)Verificarea menţinerii în această perioadă a nivelului de cheltuieli structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă se efectuează exclusiv în statele membre în care regiunile mai puţin dezvoltate şi regiunile de tranziţie reprezintă cel puţin 15 % din totalul populaţiei.

(6)Dacă, în urma verificării ex post, Comisia stabileşte că un stat membru nu şi-a menţinut nivelul de referinţă al cheltuielilor structurale publice sau asimilabile în temeiul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă stabilit în acordul de parteneriat şi astfel cum este prezentat în anexa X, Comisia poate aplica o corecţie financiară, corelată cu gravitatea neconformităţii, adoptând o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Atunci când decide dacă să efectueze o corecţie financiară, Comisia ia în considerare dacă situaţia economică a statului membru s-a modificat în mod semnificativ în raport cu momentul verificării intermediare. Normele detaliate referitoare la ratele de corecţie financiară sunt stabilite la punctul 3 din anexa X.

TITLUL II:PROGRAMARE

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale privind fondurile

Art. 96: Conţinutul, adoptarea şi modificarea programelor operaţionale în cadrul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă

(1)Un program operaţional constă din axe prioritare. O axă prioritară vizează un fond şi o categorie de regiuni, exceptând cazul Fondului de coeziune, şi corespunde, fără a aduce atingere articolului 59, unui obiectiv tematic şi cuprinde una sau mai multe priorităţi de investiţii privind obiectivul tematic respectiv, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Dacă este cazul şi pentru a îşi spori impactul şi eficacitatea printr-o abordare coerentă din punct de vedere tematic, o axă prioritară poate:

(2)Un program operaţional contribuie la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi stabileşte:

a)o justificare pentru alegerea obiectivelor tematice, a priorităţilor de investiţii aferente şi a alocărilor financiare, ţinând seama de acordul de parteneriat, pe baza identificării necesităţilor regionale şi, după caz, naţionale, inclusiv necesitatea de abordare a dificultăţilor identificate în recomandările specifice corespunzătoare adresate fiecărei ţări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum şi recomandările corespunzătoare ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, ţinând seama de evaluarea ex ante în conformitate cu articolul 55;

b)pentru fiecare axă prioritară în afară de asistenţa tehnică:

c)pentru fiecare axă prioritară privind asistenţa tehnică:

d)un plan de finanţare care cuprinde următoarele tabele:

(ii)tabele care să specifice, pentru întreaga perioadă de programare, pentru programul operaţional respectiv şi pentru fiecare axă prioritară, suma alocării financiare totale a contribuţiei din partea fiecărui fond, precum şi suma aferentă cofinanţării naţionale, care să identifice sumele legate de rezerva de performanţă. Pentru axele prioritare care vizează mai multe categorii de regiuni, tabelele specifică suma alocării financiare totale din fonduri şi cofinanţarea naţională pentru fiecare categorie de regiuni.

(3)Ţinând seama de conţinutul şi obiectivele acesteia, un program operaţional descrie, abordarea integrată a dezvoltării teritoriale, avându-se în vedere acordul de parteneriat şi arătând modul în care respectivul program operaţional contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale şi a rezultatelor sale preconizate, specificând, după caz, următoarele:

(4)În plus, în programul operaţional se precizează următoarele:

(6)Programul operaţional stabileşte şi următoarele, avându-se în vedere conţinutul acordului de parteneriat şi ţinând seama de cadrul instituţional şi legal al statelor membre:

b)pentru fiecare condiţionalitate ex ante stabilită în conformitate cu articolul 19 şi cu anexa XI şi aplicabilă programului operaţional, o evaluare a faptului dacă condiţionalitatea ex ante este îndeplinită la data depunerii acordului de parteneriat şi a programului operaţional, iar în cazurile în care condiţionalitatea ex ante nu este îndeplinită, o descriere a acţiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex ante în cauză, organismele responsabile şi un calendar pentru îndeplinirea acestor acţiuni, în conformitate cu rezumatul prezentat împreună cu acordul de parteneriat;

(7)Fiecare program operaţional, cu excepţia celor în care se desfăşoară asistenţă tehnică în cadrul unui program operaţional specific, sub rezerva evaluării justificate corespunzător de către statul membru a pertinenţei acestora pentru conţinutul şi obiectivele programelor operaţionale, include o descriere a:

b)acţiunilor specifice de promovare a şanselor egale şi de prevenire a formelor de discriminare bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii, elaborării şi implementarea programului operaţional şi, în special, în ceea ce priveşte accesul la finanţare, luând în considerare nevoile diferitelor grupuri-ţintă expuse riscului de astfel de discriminări şi, în special, cerinţele pentru a garanta accesibilitatea pentru persoanele cu handicap;

c)contribuţiei programului operaţional la promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi, atunci când este cazul, a măsurilor menite să asigure integrarea perspectivei de gen la nivelul de program operaţional şi de operaţiune.

(10)Fără a aduce atingere articolului 30 alineatele (5), (6) şi (7), Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, prin care aprobă toate elementele programului operaţional, inclusiv orice modificări viitoare, care intră sub incidenţa prezentului articol, cu excepţia celor care intră sub incidenţa alineatului (2) primul paragraf litera (b) punctul (vi), litera (c) punctul (v) şi litera (e), a alineatelor (4) şi (5), a alineatului (6) literele (a) şi (c) şi a alineatului (7), care rămân în responsabilitatea statelor membre.

Art. 97: Dispoziţii specifice pentru programarea sprijinului pentru instrumentele comune pentru garanţii neplafonate şi securitizări în contextul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă

Art. 98: Contribuţii comune din partea fondurilor în cadrul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă

(4)Operaţiunile care vizează provocările legate de migraţie ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse pot fi finanţate fie din FEDER, fie din FSE, pe baza normelor aplicabile celuilalt fond.

În cazul în care o axă prioritară specifică face uz de posibilitatea prevăzută la primul şi la al doilea paragraf, cel puţin 30 % din alocarea financiară a axei prioritare respective se atribuie operaţiunilor ai căror beneficiari sunt autorităţi locale sau organizaţii ale societăţii civile care îşi desfăşoară activitatea în comunităţile locale, ori ambele. Statele membre raportează cu privire la îndeplinirea acestei condiţii în raportul final de implementare prevăzut la articolul 50 alineatul (1) şi la articolul 111. În cazul în care această condiţie nu este îndeplinită, rambursarea de către Comisie în cadrul axei prioritare în cauză se reduce proporţional pentru a se asigura respectarea acestei condiţii la calcularea soldului final care urmează să fie plătit programului.

În cazul în care trebuie raportate date privind participanţii pentru operaţiunile din cadrul axei prioritare menţionate la al treilea paragraf, datele respective se bazează pe estimări fundamentate şi se limitează la numărul total de persoane care beneficiază de sprijin şi la numărul de copii cu vârsta sub 18 ani. Aceleaşi cerinţe de raportare se aplică şi altor axe prioritare sprijinite de FSE care sprijină numai operaţiuni care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse.

Art. 99: Gradul de acoperire geografică al programelor operaţionale în contextul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă

CAPITOLUL II:Proiecte majore

Art. 100: Conţinut

FEDR şi Fondul de coeziune pot să finanţeze, în cadrul unui program operaţional sau al unor programe operaţionale care au făcut obiectul unei decizii a Comisiei în temeiul articolului 96 alineatul (10) din prezentul regulament sau în temeiul articolului 8 alineatul (12) din Regulamentul privind CTE, o operaţiune care include un ansamblu de lucrări, activităţi sau servicii, destinate să îndeplinească prin ele însele o funcţie indivizibilă cu caracter economic sau tehnic precis, care urmăreşte obiective clar identificate şi al cărei cost total eligibil depăşeşte 50 000 000 EUR şi, în cazul operaţiunilor care contribuie la obiectivul tematic prevăzut la articolul 9 primul paragraf punctul 7, al cărei cost total eligibil depăşeşte 75 000 000 EUR (denumită în continuare «proiect major»). Instrumentele financiare nu sunt considerate a fi proiecte majore.

Art. 101: Informaţii necesare în vederea aprobării unui proiect major

(i)un calendar de execuţie a proiectului major şi, în cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de programare, tranşele pentru care se cere o contribuţie din partea fondurilor pe perioada de programare.

Art. 102: Decizia privind un proiect major

(1)În cazul în care un proiect major a fost evaluat pozitiv într-o analiză a calităţii de către experţi independenţi, pe baza evaluării lor a informaţiilor menţionate la articolul 101 primul paragraf, autoritatea de management poate continua cu selecţia proiectului major în conformitate cu articolul 125 alineatul (3). Autoritatea de management notifică Comisiei proiectul major selecţionat. Notificarea respectivă cuprinde următoarele elemente:

a)documentul menţionat la articolul 125 alineatul (3) litera (c), care prevede:

b)analiza calităţii efectuată de experţi independenţi, cuprinzând indicaţii clare privind fezabilitatea şi viabilitatea economică a proiectului major.

(2)În alte cazuri decât cele menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia evaluează proiectul major pe baza informaţiilor menţionate la articolul 101 pentru a stabili dacă contribuţia financiară solicitată pentru proiectul major selecţionat de către autoritatea de management în conformitate cu articolul 125 alineatul (3) este justificată. Comisia adoptă o decizie privind aprobarea contribuţiei financiare pentru proiectul major selecţionat, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cel târziu în termen de trei luni de la data transmiterii informaţiilor menţionate la articolul 101.

(3)Aprobarea de către Comisie în temeiul alineatului (1) al doilea paragraf şi al alineatului (2) este condiţionată de încheierea primului contract de lucrări sau, în cazul unor operaţiuni implementate în cadrul unor structuri de PPP, de semnarea acordului de PPP între organismul public şi organismul privat în termen de trei ani de la data aprobării. La cererea motivată în mod corespunzător a statului membru, în special în cazul întârzierilor cauzate de proceduri administrative şi juridice legate de implementarea proiectelor majore, formulată în perioada de trei ani, Comisia poate adopta o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la prelungirea perioadei cu maximum doi ani.

(7)În cazul în care un proiect major este evaluat de experţi independenţi în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, cheltuielile referitoare la acest proiect major pot fi incluse într-o cerere de plată după ce autoritatea de management a informat Comisia că a transmis experţilor independenţi informaţiile cerute în temeiul articolului 101.

Art. 103: Decizia cu privire la un proiect major care face obiectul unei implementări etapizate

(1)Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) al treilea paragraf şi de la articolul 102 alineatele (1) şi (2), procedurile prevăzute la alineatele (2), (3) şi (4) ale prezentului articol se aplică unei operaţiuni care îndeplineşte următoarele condiţii:

(3)Contribuţia financiară la proiectul major selecţionat de autoritatea de management este considerată ca fiind aprobată de către Comisie în lipsa unei decizii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, de refuzare a contribuţiei financiare pentru proiectul major în termen de trei luni de la data notificării menţionate la alineatul (2). Comisia refuză contribuţia financiară numai în cazul în care au avut loc modificări substanţiale ale informaţiilor menţionate la alineatul (1) litera (d) sau dacă proiectul major nu este conform cu axa prioritară relevantă a programului sau a programelor operaţionale vizate.

CAPITOLUL III:Planul de acţiune comun

Art. 104: Domeniul de aplicare

(1)Un plan de acţiune comun este o operaţiune a cărei amploare este definită şi care este gestionată în funcţie de realizările şi rezultatele pe care trebuie să le obţină. Acesta conţine un proiect sau un grup de proiecte care nu constau în furnizarea de infrastructură sub responsabilitatea beneficiarului, ca parte a programului sau programelor operaţionale. Realizările şi rezultatele unui plan de acţiune comun se stabilesc de comun acord între statul membru şi Comisie şi contribuie la obiectivele specifice ale programelor operaţionale şi alcătuiesc baza contribuţiei din partea fondurilor. Rezultatele se referă la efectele directe ale planului de acţiune comun. Beneficiarul unui plan de acţiune comun este un organism de drept public. Planurile de acţiune comune nu sunt considerate a fi proiecte majore.

Art. 106: Conţinutul planurilor de acţiune comune

1.o descriere a obiectivelor planului de acţiune comun şi a felului în care acesta contribuie la obiectivele programului sau la recomandările relevante specifice ţării şi la orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum şi cu recomandările relevante ale Consiliului de care statele membre trebuie să ţină seama în politicile lor de ocupare a forţei de muncă, în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE;

8.dispoziţiile de implementare a acestuia, inclusiv următoarele:

9.dispoziţiile financiare ale acestuia, inclusiv următoarele:

(c)planul de finanţare, pe program operaţional şi axe prioritare, inclusiv suma totală eligibilă şi suma obţinută din cheltuielile publice.

Art. 107: Decizia privind planul de acţiune comun

(1)Comisia evaluează planul de acţiune comun pe baza informaţiilor menţionate la articolul 106 pentru a determina dacă se justifică contribuţia din partea fondurilor.

(3)Decizia menţionată la alineatul (2) indică beneficiarul şi obiectivele planului de acţiune comun, obiectivele de etapă, dacă este cazul, şi ţintele privind performanţele şi rezultatele, costurile atingerii respectivelor obiective de etapă şi ţinte privind performanţele şi rezultatele, precum şi planul de finanţare pentru fiecare program operaţional şi fiecare axă prioritară, inclusiv suma totală eligibilă şi cuantumul cheltuielilor publice, perioada de implementare a planului de acţiune comun şi, după caz, acoperirea geografică şi grupurile-ţintă ale planului de acţiune comun.

Art. 108: Comitetul director şi modificarea planului de acţiune comun

(1)Statul membru sau autoritatea de management instituie un comitet director al planului de acţiune comun, care poate să fie distinct de comitetul de monitorizare a programelor operaţionale corespunzătoare. Comitetul director se întruneşte de cel puţin două ori pe an şi este subordonat autorităţii de management. Dacă este cazul, autoritatea de management informează comitetul de monitorizare relevant cu privire la rezultatele activităţii comitetului director şi la progresele realizate în ceea ce priveşte implementarea planului de acţiune comun, în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) litera (e) şi cu articolul 125 alineatul (2) litera (a).

(3)Cererile de modificare a planurilor de acţiune comune prezentate de către un stat membru Comisiei sunt motivate în mod corespunzător. Comisia evaluează dacă cererea de modificare este justificată, ţinând seama de informaţiile furnizate de statul membru. Comisia poate face observaţii şi statul membru furnizează Comisiei toate informaţiile suplimentare necesare. Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unui act de punere în aplicare, cu privire la o cerere de modificare în termen de cel mult trei luni de la prezentarea oficială a cererii de către statul membru, cu condiţia ca orice observaţii făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. În cazul în care este aprobată, modificarea intră în vigoare de la data la care a fost luată decizia, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în decizie.

Art. 109: Gestiunea financiară şi controlul planului de acţiune comun

TITLUL III:MONITORIZAREA, EVALUAREA, INFORMAREA ŞI COMUNICAREA

CAPITOLUL I:Monitorizare şi evaluare

Art. 110: Funcţiile comitetului de monitorizare

(1)Comitetul de monitorizare examinează în special:

(2)Prin derogare de la articolul 49 alineatul (3), comitetul de monitorizare examinează şi aprobă:

Art. 111: Rapoarte de implementare pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă

(4)Rapoartele anuale de implementare prezentate în 2017 şi 2019 stabilesc şi evaluează informaţiile solicitate în temeiul articolului 50 alineatele (4) şi respectiv (5), informaţiile menţionate la alineatul (3) din prezentul articol, precum şi următoarele informaţii:

c)implicarea partenerilor în implementarea, monitorizarea şi evaluarea programului operaţional.

Prin derogare de la primul şi de la al doilea paragraf, şi în vederea asigurării unei consecvenţe între acordul de parteneriat şi raportul de progres, statele membre care au cel mult un program operaţional pentru fiecare fond pot include informaţiile referitoare la condiţiile ex ante menţionate la articolul 50 alineatul (4), informaţiile necesare în temeiul articolului 50 alineatul (5) şi informaţiile menţionate la al doilea paragraf literele (a), (b), (c) şi (h) din prezentul alineat în raportul de progres în locul rapoartelor anuale de implementare prezentate în 2017 şi 2019 şi, respectiv, al raportului final de implementare, fără a aduce atingere articolului 110 alineatul (2) litera (b).

Art. 112: Transmiterea datelor financiare

Art. 113: Raportul privind coeziunea

Art. 114: Evaluarea

(1)Autoritatea de management sau statele membre întocmesc un plan de evaluare pentru unul sau mai multe programe operaţionale. Planul de evaluare este prezentat comitetului de monitorizare în termen de cel mult un an de la adoptarea programului operaţional. În cazul programelor specifice menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) adoptate înainte de 2 august 2018, planul de evaluare este prezentat comitetului de monitorizare în termen de cel mult un an de la data menţionată.

CAPITOLUL II:Informare, comunicare şi vizibilitate

Art. 115: Informare, comunicare şi vizibilitate

(1)Statele membre şi autorităţile de management sunt responsabile pentru:

(2)În vederea asigurării transparenţei privind sprijinul acordat de către fonduri, statele membre sau autorităţile de management menţin o listă de operaţiuni, defalcată pe programe operaţionale şi pe fonduri, sub formă de foaie de calcul cu date, care permite sortarea, căutarea, extragerea, compararea şi publicarea cu uşurinţă a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Lista de operaţiuni este accesibilă prin intermediul site-ului internet unic sau al portalului de internet unic şi include o enumerare şi o scurtă descriere a tuturor programelor operaţionale din statul membru respectiv.

Art. 116: Strategia de comunicare

(2)Strategia de comunicare este înaintată comitetului de monitorizare spre aprobare în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) litera (d) cel târziu la şase luni de la adoptarea programului (programelor) operaţional(e) vizat(e).

(3)Prin derogare de la alineatul (2) al treilea paragraf de la prezentul articol, autoritatea de management informează comitetul sau comitetele de monitorizare responsabile, cel puţin o dată pe an, cu privire la progresele înregistrate în implementarea strategiei de comunicare, astfel cum se menţionează la articolul 110 alineatul (1) litera (c), şi la analiza sa privind rezultatele respectivei implementări, precum şi cu privire la activităţile şi măsurile de informare şi comunicare care sporesc vizibilitatea fondurilor planificate pentru anul următor. Comitetul de monitorizare emite un aviz cu privire la activităţile şi măsurile planificate pentru anul următor, inclusiv cu privire la modalităţi de creştere a eficacităţii activităţilor de comunicare destinate publicului.

Art. 117: Responsabilii cu informarea şi comunicarea, precum şi reţelele acestora

(4)Comisia instituie reţele la nivelul Uniunii formate din membrii desemnaţi de statele membre pentru a garanta schimbul de informaţii privind rezultatele implementării strategiilor de comunicare, schimbul de experienţă cu privire la implementarea măsurilor de informare şi de comunicare şi schimbul de bune practici, precum şi, după caz, pentru a permite planificarea în comun sau coordonarea activităţilor de comunicare atât între statele membre, cât şi cu Comisia. Cel puţin o dată pe an, reţelele dezbat şi evaluează eficacitatea măsurilor de informare şi comunicare şi propun recomandări pentru a îmbunătăţi acoperirea şi impactul activităţilor de comunicare şi pentru a sensibiliza publicul cu privire la rezultatele şi la valoarea adăugată a respectivelor activităţi.

TITLUL IV:ASISTENŢA TEHNICĂ

Art. 119: Asistenţa tehnică a statelor membre

(4)În cazul fondurilor structurale, în cazul în care alocările menţionate la alineatul (1) sunt utilizate pentru sprijinirea ansamblului operaţiunilor de asistenţă tehnică referitoare la mai multe categorii de regiuni, cheltuielile legate de operaţiuni pot fi implementate în cadrul unei axe prioritare prin combinarea diferitelor categorii de regiuni şi pot fi atribuite proporţional, ţinându-se seama fie de alocările respective pentru diferitele categorii de regiuni din programul operaţional, fie de alocarea din cadrul fiecărei categorii de regiuni ca procent din alocarea totală către statul membru.

TITLUL V:CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ DIN PARTEA FONDURILOR

Art. 120: Determinarea ratelor de cofinanţare

(3)Rata de cofinanţare la nivelul fiecărei axe prioritare şi, unde este cazul, în funcţie de categoria regiunii şi a fondului a programelor operaţionale în cadrul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă nu este mai mare de:

c)80 % pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale statelor membre, altele decât cele menţionate la litera (b) şi pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor folosit ca criteriu de eligibilitate în perioada de programare 2007-2013 a reprezentat sub 75 % din media UE-25, dar al căror PIB pe cap de locuitor depăşeşte 75 % din PIB-ul mediu al UE-27, precum şi pentru regiunile definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1083/2006 care beneficiază de sprijin tranzitoriu pentru perioada de programare 2007-2013;

e)50 % pentru regiunile mai dezvoltate, altele decât cele menţionate la litera (c).

Art. 121: Ajustarea ratelor de cofinanţare

4.gradul de acoperire a suprafeţelor cu deficienţe naturale sau demografice grave şi permanente, deficienţele fiind definite după cum urmează:

PARTEA IV:DISPOZIŢII GENERALE APLICABILE FONDURILOR ŞI FEPAM

TITLUL I:GESTIUNE ŞI CONTROL

CAPITOLUL I:Sistemele de gestiune şi control

Art. 122: Responsabilităţile statelor membre

(2)Statele membre au obligaţia de a preveni, detecta şi corecta neregulile şi recuperează sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile eventuale de întârziere. Acestea informează Comisia de neregulile care depăşesc 10 000 EUR în contribuţii din oricare dintre fonduri sau din FEPAM şi o menţin informată cu privire la evoluţia semnificativă a procedurilor administrative şi juridice.

c)cazurile care sunt depistate şi corectate de autoritatea de management sau de autoritatea de certificare anterior includerii cheltuielilor în cauză într-o cerere de plată transmisă Comisiei.

(3)Statele membre se asigură ca, până la 31 decembrie 2015 cel târziu, toate schimburile de informaţii între beneficiari şi o autoritate de management, o autoritate de certificare, o autoritate de audit, precum şi organismele intermediare să poată fi efectuate prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date.

CAPITOLUL II:Autorităţile de management şi control

Art. 123: Desemnarea autorităţilor

(5)Pentru fondurile care au legătură cu obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă şi pentru FEPAM, cu condiţia respectării principiului separării funcţiilor, autoritatea de management, autoritatea de certificare, dacă este cazul, şi autoritatea de audit pot face parte din acelaşi organism sau autoritate publică.

Cu toate acestea, atunci când cuantumul total al contribuţiei din partea fondurilor la un program operaţional depăşeşte 250 000 000 EUR sau cuantumul total al contribuţiei din partea FEPAM depăşeşte 100 000 000 EUR, autoritatea de audit poate face parte din acelaşi organism sau autoritate publică din care face parte autoritatea de management în cazul în care, în conformitate cu dispoziţiile aplicabile pentru perioada de programare anterioară, Comisia a informat statele membre, înainte de data adoptării programului operaţional respectiv, că se poate baza în principal pe opinia sa de audit sau în cazul în care Comisia are certitudinea, pe baza experienţei perioadei de programare precedente, că organizarea şi responsabilitatea instituţională a autorităţii de audit oferă garanţii adecvate în ceea ce priveşte fiabilitatea şi independenţa sa funcţională.

Art. 124: Procedura de desemnare a autorităţii de management şi a autorităţii de certificare

(2)Desemnarea menţionată la alineatul (1) se întemeiază pe un raport şi un aviz din partea unui organism de audit independent care evaluează îndeplinirea de către autorităţi a criteriilor privind mediul de control intern, gestionarea riscurilor, activităţile de control şi gestiune şi monitorizarea prevăzute în anexa XIII. Organismul de audit independent este autoritatea de audit sau un organism de drept public sau de drept privat care dispune de capacitatea de audit necesară, fiind independent de autoritatea de management şi, după caz, de autoritatea de certificare, şi care îşi desfăşoară activitatea ţinând seama de standardele de audit recunoscute la nivel internaţional. În cazul în care organismul de audit independent concluzionează că partea sistemului de gestiune şi control referitoare la autoritatea de management sau la autoritatea de certificare este, în esenţă, identică cu cea din perioada de programare anterioară şi că, pe baza activităţii de audit desfăşurate în conformitate cu dispoziţiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 şi Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului (¹), există dovezi privind funcţionarea eficace a acesteia în perioada respectivă, acesta poate conchide că criteriile aplicabile sunt îndeplinite, fără a desfăşura o activitate de audit suplimentară.

(3)Atunci când cuantumul total al contribuţiei din partea fondurilor pentru un program operaţional depăşeşte 250 000 000 EUR din partea FEPAM pentru un program operaţional depăşeşte 100 000 000 EUR, Comisia poate solicita, în termen de o lună de la notificarea desemnării menţionate la alineatul (1), raportul şi opinia organismului de audit independent menţionat la alineatul (2) şi descrierea funcţiilor şi a procedurilor existente care vizează autoritatea de management sau, după caz, autoritatea de certificare. Comisia ia decizia de a solicita sau nu documentele respective pe baza evaluării riscurilor, ţinând seama de informaţiile privind modificările semnificative cu privire la funcţiile şi procedurile autorităţii de management sau, după caz, ale autorităţii de certificare în comparaţie cu cele în vigoare pentru perioada de programare anterioară, precum şi de dovezi relevante privind funcţionarea eficace a acestora.

(4)Atunci când cuantumul total al contribuţiei din partea fondurilor pentru un program operaţional depăşeşte 250 000 000 EUR sau din partea FEPAM pentru un program operaţional depăşeşte 10 000 000 EUR şi există modificări importante ale funcţiilor şi procedurilor autorităţii de management sau, după caz, ale autorităţii de certificare în comparaţie cu cele în vigoare în perioada de programare anterioară, statul membru poate să transmită Comisiei, din proprie iniţiativă, documentele menţionate la alineatul (3) în termen de două luni de la notificarea desemnării menţionate la alineatul (1). Comisia face observaţii cu privire la documentele respective în termen de trei luni de la primirea acestora.

(5)În cazul în care rezultatele auditului şi ale controlului arată că autoritatea desemnată nu mai îndeplineşte criteriile menţionate la alineatul (2), statul membru stabileşte, la un nivel corespunzător, în funcţie de gravitatea problemei, o perioadă de probă în cursul căreia se adoptă măsurile de remediere necesare.

Statul membru informează Comisia fără întârziere atunci când o autoritate desemnată este supusă unei perioade de probă, oferind informaţii cu privire la respectiva perioadă de probă, atunci când perioada de probă se încheie în urma implementării măsurilor de remediere, precum şi atunci când încetează calitatea de autoritate desemnată a unei autorităţi. Notificarea privind plasarea de către statul membru a unui organism desemnat într-o perioadă de probă, fără a aduce atingere aplicării articolului 83, nu întrerupe tratarea cererilor de plăţi intermediare.

(7)Pentru a stabili condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind modelul pentru raportul şi opinia organismului de audit independent, precum şi descrierea funcţiilor şi a procedurilor în vigoare care vizează autoritatea de management şi, după caz, autoritatea de certificare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).

Art. 125: Funcţiile autorităţii de management

(2)În ceea ce priveşte gestionarea programului operaţional, autoritatea de management:

(3)În ceea ce priveşte selectarea operaţiunilor, autoritatea de management:

(4)În ceea ce priveşte gestiunea financiară şi controlul programului operaţional, autoritatea de management:

(5)Verificările efectuate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (a) includ următoarele proceduri:

(8)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a normelor care specifică informaţiile în raport cu datele care trebuie înregistrate şi stocate sub formă electronică în cadrul sistemului de monitorizare creat în temeiul alineatului (2) litera (d) din prezentul articol.

Art. 126: Funcţiile autorităţii de certificare

Art. 127: Funcţiile autorităţii de audit

(1)Autoritatea de audit se asigură că se efectuează audituri ale bunei funcţionări a sistemului de gestiune şi control din cadrul programului operaţional şi ale unui eşantion adecvat de operaţiuni pe baza cheltuielilor declarate. Cheltuielile declarate sunt auditate pe baza unui eşantion reprezentativ şi, ca regulă generală, a metodelor de eşantionare statistice.

(4)Autoritatea de audit stabileşte, în termen de opt luni de la data adoptării unui program operaţional, elaborarea unei strategii de audit pentru efectuarea auditurilor. Strategia de audit stabileşte metodologia de audit, metoda de eşantionare pentru auditurile operaţiunilor şi planificarea auditurilor pentru exerciţiul contabil în curs şi pentru cei doi ani contabili ulteriori. Strategia de audit se actualizează în fiecare an începând din 2016 până la 2024, inclusiv. În cazul în care un sistem comun de gestiune şi control se aplică la mai multe programe operaţionale, poate fi pregătită o strategie de audit unică pentru programele operaţionale în cauză. Autoritatea de audit prezintă Comisiei strategia de audit, la cerere.

(5)Autoritatea de audit elaborează:

CAPITOLUL III:Cooperarea cu autorităţile de audit

Art. 128: Cooperarea cu autorităţile de audit

TITLUL II:GESTIUNEA FINANCIARĂ, PREGĂTIREA, EXAMINAREA ŞI ACCEPTAREA CONTURILOR ŞI CORECŢIILE FINANCIARE

CAPITOLUL I:Gestiunea financiară

Art. 130: Norme comune în materie de calculare a plăţilor intermediare şi de plată a soldului final

(3)Prin derogare de la alineatul (2), contribuţia din partea fondurilor sau din partea FEPAM prin plăţi ale soldului final pentru fiecare prioritate per fond şi per categorie de regiuni în ultimul exerciţiu contabil nu depăşeşte cu mai mult de 15 % contribuţia din partea fondurilor sau din partea FEPAM pentru fiecare prioritate per fond şi per categorie de regiuni astfel cum este stabilită în decizia Comisiei de aprobare a programului operaţional. În sensul prezentului alineat, alocarea specială suplimentară pentru regiunile ultraperiferice, prevăzută la articolul 92 alineatul (1) litera (e), este considerată ca făcând parte din alocarea FEDER pentru categoria de regiuni din care face parte regiunea ultraperiferică vizată.

Art. 131: Cererile de plată

(1)Cererile de plată includ, pentru fiecare prioritate:

b)cuantumul total al cheltuielilor publice suportate în cadrul implementării operaţiunilor, astfel cum este înscris în sistemul contabil al autorităţii de certificare.

(2)Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plată sunt susţinute prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare justificativă echivalentă, cu excepţia formelor de sprijin menţionate la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b)-(e), la articolele 68, 68a, 68b şi 68c, la articolul 69 alineatul (1) şi la articolul 109 din prezentul regulament, precum şi la articolul 14 din Regulamentul privind FSE. În cazul acestor forme de sprijin, cuantumurile incluse într-o cerere de plată sunt costurile calculate pe baza aplicabilă.

(4)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, în cazul ajutorului de stat, cererea de plată poate include avansuri achitate beneficiarului de către organismul care acordă ajutorul sau, în cazul în care statele membre au decis că beneficiarul este organismul care acordă ajutorul în temeiul articolului 2 punctul 10 litera (a), achitate de către beneficiar organismului care primeşte ajutorul, în următoarele condiţii cumulative:

c)avansurile respective să fie acoperite de cheltuielile achitate de beneficiar sau, în cazul în care statele membre au decis că beneficiarul este organismul care acordă ajutorul în temeiul articolului 2 punctul 10 litera (a), de cheltuielile achitate de organismul care primeşte ajutorul în procesul de punere în practică a operaţiunii şi sprijinite prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare justificativă echivalentă în termen de trei ani din anul plăţii avansului sau la 31 decembrie 2023, oricare dintre aceste date este mai devreme.

(5)Fiecare cerere de plată care include avansuri de tipul celor menţionate la alineatul (4) de la prezentul articol prezintă separat:

Art. 132: Plăţile către beneficiari

(1)Sub rezerva disponibilităţii fondurilor din prefinanţarea iniţială şi anuală şi plăţile intermediare, autoritatea de management să asigură că beneficiarul primeşte valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile datorate în întregime şi cel târziu la 90 de zile de la data depunerii cererii de plată de către beneficiar.

(2)Termenul de plată menţionat la alineatul (1) poate fi întrerupt de autoritatea de management în oricare dintre următoarele cazuri justificate corespunzător:

Art. 133: Folosirea monedei euro

(1)Statele membre care nu au adoptat moneda euro la data înaintării cererii de plată transformă în euro sumele cheltuielilor suportate în monedă naţională. Sumele respective se convertesc în euro pe baza cursului de schimb contabil lunar al Comisiei valabil pe parcursul lunii în care s-au înregistrat cheltuielile respective în conturile autorităţii de certificare a programului operaţional în cauză. Cursul de schimb se publică pe cale electronică de către Comisie în fiecare lună.

Art. 134: Plata prefinanţărilor

(1)Suma prefinanţării iniţiale este plătită în tranşe după cum urmează:

a)în 2014: 1 % din cuantumul contribuţiei din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operaţional sau 1,5 % din cuantumul contribuţiei din partea fondurilor şi FEPAM pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operaţional atunci când un stat membru primeşte asistenţă financiară începând cu 2010 în conformitate cu articolele 122 şi 143 din TFUE sau din partea Facilităţii europene de stabilitate financiară (FESF), ori primeşte asistenţă financiară la 31 decembrie 2013 în conformitate cu articolele 136 şi 143 din TFUE;

b)în 2015: 1 % din cuantumul contribuţiei din partea fondurilor pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operaţional sau 1,5 % din cuantumul contribuţiei din partea fondurilor şi FEPAM pentru întreaga perioadă de programare pentru programul operaţional atunci când un stat membru primeşte asistenţă financiară începând cu 2010 în conformitate cu articolele 122 şi 143 din TFUE sau din partea FESF, ori primeşte asistenţă financiară la 31 decembrie 2014 în conformitate cu articolele 136 şi 143 din TFUE;

(3)Atunci când se calculează cuantumul prefinanţării iniţiale menţionat la alineatul (1), cuantumul sprijinului pentru întreaga perioadă de programare nu include sumele din rezerva de performanţă care au fost alocate iniţial programului operaţional.

Art. 135: Termenele limită de prezentare a cererilor de plată intermediară şi pentru plata acestora

(6)Prin derogare de la alineatul (2), termenul pentru trimiterea cererii finale de plată intermediară pentru ultimul exerciţiul contabil este 31 iulie 2025. Ultima cerere pentru o plată intermediară transmisă până la 31 iulie 2025 se consideră a fi cererea finală pentru o plată intermediară pentru ultimul exerciţiul contabil.

Art. 136: Dezangajarea

CAPITOLUL II:Pregătirea, examinarea, şi acceptarea conturilor, închiderea programelor operaţionale şi suspendarea plăţilor

Secţiunea I:Pregătirea, examinarea şi acceptarea conturilor

Art. 137: Pregătirea conturilor

(1)Conturile menţionate la articolul 63 alineatul (5) litera (a) şi articolul 63 alineatul (6) din Regulamentul financiar se prezintă Comisiei pentru fiecare program operaţional. Conturile acoperă exerciţiul contabil şi includ la nivelul fiecărei axe prioritare şi, după caz, la nivelul fiecărui fond şi al fiecărei categorii de regiuni:

a)cuantumul total al cheltuielilor eligibile care au fost înregistrate în sistemele contabile ale autorităţii de certificare care au fost incluse în cererile de plată adresate Comisiei în conformitate cu articolul 131 şi articolul 135 alineatul (2) până la data de 31 iulie care urmează sfârşitului exerciţiului contabil, suma totală a cheltuielilor publice corespondente efectuate în cursul implementării operaţiunilor şi suma totală a plăţilor corespunzătoare efectuate către beneficiari în temeiul articolului 132 alineatul (1);

Art. 138: Transmiterea informaţiilor

Art. 139: Examinarea şi acceptarea conturilor

(4)Dacă, din motive ce pot fi atribuite statelor membre, Comisia nu este în măsură să accepte conturile până la termenul stabilit la articolul 84, Comisia notifică statelor membre acest lucru, precizând motivele în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol şi acţiunile care trebuie întreprinse, precum şi termenul de finalizare a acestora. La sfârşitul termenului de finalizare a acţiunilor în cauză, Comisia informează statul membru dacă este sau nu în măsură să accepte conturile.

(6)Pe baza conturilor acceptate, Comisia calculează suma exigibilă din partea fondurilor şi a FEPAM pentru exerciţiul contabil şi ajustările care decurg de aici în raport cu plăţile efectuate către statul membru respectiv. Comisia ia în considerare:

(7)După realizarea calculării menţionate la alineatul (6), Comisia închide prefinanţarea anuală respectivă şi plăteşte eventualele sume suplimentare datorate în termen de 30 de zile de la acceptarea conturilor. În cazul în care există o sumă de recuperat din partea statului membru, aceasta face obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie, care se execută, atunci când este posibil, prin compensare cu sumele datorate statului membru în contul plăţilor ulterioare către acelaşi program operaţional. O astfel de recuperare nu constituie o corecţie financiară şi nu reduce sprijinul acordat programului operaţional din partea fondurilor şi a FEPAM. Suma recuperată constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 177 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

(8)În cazul în care, după aplicarea procedurii prevăzute la alineatul (4), Comisia nu este în măsură să accepte conturile, Comisia stabileşte, pe baza informaţiilor disponibile şi în conformitate cu alineatul (6), suma exigibilă din partea fondurilor şi a FEPAM pentru exerciţiul contabil şi informează statul membru în cauză în acest sens. În cazul în care statul membru notifică Comisia cu privire la acordul său în termen de două luni de la transmiterea informaţiilor din partea Comisiei, se aplică alineatul (7). În lipsa acestui acord, Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în care stabileşte suma exigibilă din partea fondurilor şi a FEPAM pentru exerciţiul contabil. O astfel de decizie nu constituie o corecţie financiară şi nu reduce sprijinul acordat programului operaţional din partea fondurilor şi a FEPAM. Pe baza deciziei respective, Comisia aplică ajustările plăţilor efectuate către statele membre în conformitate cu alineatul (7).

Art. 140: Disponibilitatea documentelor

(1)Fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie de ajutoare de stat, autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative privind cheltuielile sprijinite din fonduri şi din FEPAM privind operaţiunile pentru care cheltuielile totale eligibile se cifrează la mai puţin de 1 000 000 EUR sunt puse la dispoziţia Comisiei şi a Curţii de Conturi Europene, la cerere, pe o perioadă de trei ani începând cu data de 31 decembrie de după data depunerii conturilor în care sunt incluse cheltuielile aferente operaţiunii respective.

Secţiunea II:Încheierea programelor operaţionale

Art. 141: Depunerea documentelor de încheiere şi plata soldului final

Secţiunea III:Suspendarea plăţilor

Art. 142: Suspendarea plăţilor

(1)Toate sau o parte din plăţile intermediare la nivelul priorităţilor sau al programelor operaţionale pot fi suspendate de către Comisie, dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiţii:

f)există dovezi care rezultă din examinarea performanţelor pentru o prioritate că a eşuat în mod grav atingerea obiectivelor de etapă referitoare la acea prioritate privind indicatorii financiari, indicatorii de realizare şi etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanţă, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 22.

CAPITOLUL III:Corecţiile financiare

Secţiunea I:Corecţii financiare efectuate de statele membre

Art. 143: Corecţii financiare efectuate de statele membre

(2)Statele membre efectuează corecţiile financiare necesare pentru neregulile individuale sau sistemice constatate în operaţiuni sau în programele operaţionale. Corecţiile financiare constau în anularea totală sau parţială a contribuţiei publice la un program operaţional sau la o operaţiune. Statul membru ţine seama de natura şi de gravitatea neregulilor şi a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri sau pentru FEPAM şi aplică o corecţie proporţională. Corecţiile financiare sunt înregistrate în conturi pentru exerciţiul contabil în care este decisă anularea.

Secţiunea II:Corecţii financiare realizate de comisie

Art. 144: Criterii ale corecţiilor financiare

(1)Comisia efectuează corecţiile financiare prin intermediul actelor de punere în aplicare, prin anularea, integrală sau parţială, a contribuţiei UE la un program operaţional în conformitate cu articolul 85, în cazul în care, după efectuarea examinărilor necesare, ajunge la concluzia că:

c)cheltuielile conţinute într-o declaraţie de cheltuieli prezintă nereguli şi nu au fost corectate de statul membru înainte de deschiderea procedurii de corecţie în temeiul prezentului alineat.

Art. 145: Procedură

(2)În cazul în care Comisia propune o corecţie financiară pe baza unei extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea să demonstreze, prin examinarea documentelor în cauză, că nivelul real al neregulii este mai mic decât cel din evaluarea Comisiei. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita sfera de cuprindere a acestei examinări la o proporţie corespunzătore sau la un eşantion adecvat din respectiva documentaţie. Cu excepţia cazurilor justificate corespunzător, termenul acordat pentru această examinare nu depăşeşte o perioadă suplimentară de două luni după termenul de două luni menţionat la alineatul (1).

(6)În scopul aplicării corecţiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin acte de punere în aplicare, în termen de şase luni de la data audierii sau de la data primirii informaţiilor suplimentare, în cazul în care statul membru este de acord să prezinte astfel de informaţii suplimentare în urma audierii. Comisia ţine cont de toate informaţiile şi observaţiile prezentate pe parcursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, perioada de şase luni începe la două luni după data trimiterii de către Comisie a scrisorii de invitaţie la audiere.

(7)În cazul în care Comisia, în exercitarea responsabilităţilor ce îi revin conform articolului 75, sau Curtea de Conturi Europeană detectează nereguli care demonstrează existenţa unei deficienţe semnificative în funcţionarea sistemelor de gestiune şi control, corecţia financiară aferentă reduce contribuţia din partea fondurilor sau din FEPAM la programul operaţional.

b)a făcut obiectul unor măsuri adecvate de remediere aplicate de statul membru.

Art. 146: Obligaţiile statelor membre

Art. 147: Rambursarea

TITLUL III:CONTROLUL PROPORŢIONAL AL PROGRAMELOR OPERAŢIONALE

Art. 148: Controlul proporţional al programelor operaţionale

(1)Operaţiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depăşeşte 400 000 EUR pentru FEDR şi Fondul de coeziune, 300 000 EUR pentru FSE sau 200 000 EUR pentru FEPAM nu se supun la mai mult de un audit efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exerciţiul contabil în care se finalizează operaţiunea. Nu se supun alte operaţiuni la mai mult de un audit pe exerciţiu contabil efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exerciţiul contabil în care se finalizează operaţiunea. Operaţiunile nu se supun niciunui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit exerciţiu dacă în exerciţiul respectiv s-a efectuat deja un audit de către Curtea de Conturi Europeană, cu condiţia ca rezultatele activităţii de audit desfăşurate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la operaţiunile respective să poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a-şi îndeplini sarcinile care le revin.

Prin derogare de la primul paragraf, operaţiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile este între 200 000 EUR şi 400 000 EUR pentru FEDR şi Fondul de coeziune, între 150 000 EUR şi 300 000 EUR pentru FSE şi între 100 000 EUR şi 200 000 EUR pentru FEPAM pot să fie supuse la mai mult de un audit dacă autoritatea de audit concluzionează, pe baza aprecierii sale profesionale, că nu se poate emite sau întocmi o opinie de audit pe baza metodelor de eşantionare statistice sau nestatistice menţionate la articolul 127 alineatul (1) fără a se efectua mai mult de un audit al operaţiunii respective.

(2)Pentru programele operaţionale pentru care opinia celui mai recent audit indică faptul că nu există deficienţe semnificative, Comisia poate conveni cu autoritatea de audit, în cadrul reuniunii menţionate la articolul 128 alineatul

(4)În pofida alineatului (1), autoritatea de audit şi Comisia pot efectua audituri ale operaţiunilor în cazul în care o evaluare a riscurilor sau un audit al Curţii de Conturi Europene detectează un anumit risc de nereguli sau de fraudă, în cazul existenţei unor dovezi ale unor deficienţe semnificative în funcţionarea eficace a sistemului de gestiune şi control al programului operaţional în cauză şi în perioada menţionată la articolul 140 alineatul (1). Pentru a evalua activitatea unei autorităţi de audit, Comisia poate verifica pista de audit a autorităţii de audit sau poate lua parte la auditurile la faţa locului ale autorităţii de audit şi poate efectua audituri ale operaţiunilor atunci când acest lucru este necesar, în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internaţional, pentru a obţine asigurări cu privire la funcţionarea eficace a autorităţii de audit.

PARTEA V:DELEGAREA DE COMPETENŢE, DISPOZIŢII DE PUNERE ÎN APLICARE ŞI DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

CAPITOLUL I:Delegarea de competenţe şi dispoziţii de punere în aplicare

Art. 149: Exercitarea delegării

(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 39a alineatul (7), articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea şi al şaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 67 alineatul (5a), articolul 68 al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) şi (8) şi articolul 144 alineatul (6) se conferă Comisiei de la 21 decembrie 2013 la 31 decembrie 2020.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 39a alineatul (7), articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea şi al şaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 67 alineatul (5a), articolul 68 al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) şi (8) şi articolul 144 alineatul (6) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(5)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3), articolului 12 al doilea paragraf, articolului 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolului 37 alineatul (13), articolului 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolului 39a alineatul (7), articolului 40 alineatul (4), articolului 41 alineatul (3), articolului 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolului 42 alineatul (6), articolului 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea şi al şaptelea paragraf, articolului 63 alineatul (4), articolului 64 alineatul (4), articolului 67 alineatului (5a), articolului 68 al doilea paragraf, articolului 101 al patrulea paragraf, articolului 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolului 125 alineatul (8) primul paragraf, articolului 125 alineatul (9), articolului 127 alineatele (7) şi (8) şi articolului 144 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Art. 150: Procedura Comitetului

(3)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Atunci când comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare în ceea ce priveşte competenţele de punere în aplicare menţionate la articolul 8 al treilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al cincilea paragraf, articolul 38 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 38 alineatul (10), articolul 39 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 46 alineatul (3), articolul 96 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 115 alineatul (4) şi la articolul 125 alineatul (8) al doilea paragraf şi se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL II:Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 152: Dispoziţii tranzitorii

(1)Prezentul regulament nu afectează nici continuarea, nici modificarea, inclusiv anularea integrală sau parţială, a asistenţei aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 sau cu alte dispoziţii legislative aplicabile acestei asistenţe la 31 decembrie 2013. Regulamentul respectiv sau o astfel de legislaţie aplicabilă, continuă să se aplice în mod corespunzător după 31 decembrie 2013 asistenţei sau operaţiunilor în cauză până la finalizarea lor. În sensul prezentului alineat, asistenţa include programele operaţionale şi programele majore.

(3)În cazul în care un anumit stat membru uzează de opţiunea prevăzută la articolul 123 alineatul (3), acesta poate înainta Comisiei o cerere, solicitând ca autoritatea de management să îndeplinească funcţiile unei autorităţi de certificare, prin derogare de la articolul 59 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, în ceea ce priveşte programele operaţionale corespunzătoare puse în practică în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006. Cererea se înaintează împreună cu o evaluare efectuată de autoritatea de audit. În cazul în care, pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de autoritatea de audit şi a propriilor sale audituri, Comisia este încredinţată de faptul că sistemele de gestiune şi control ale respectivelor programe operaţionale funcţionează eficace şi că funcţionarea lor nu va fi afectată de îndeplinirea de către autoritatea de management a funcţiilor unei autorităţi de certificare, aceasta informează statul membru respectiv cu privire la acordul său în termen de două luni de la data primirii cererii.

(7)Autoritatea de management sau comitetul de monitorizare pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană poate decide să nu aplice articolul 67 alineatul (2a) pentru o perioadă maximă de 12 luni de la 2 august 2018.

În cazul în care consideră că articolul 67 alineatul (2a) creează o sarcină administrativă disproporţionată, autoritatea de management sau comitetul de monitorizare pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană poate decide să prelungească perioada tranzitorie menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat pentru o perioadă pe care o consideră adecvată. Autoritatea de management sau comitetul de monitorizare pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană informează Comisia cu privire la decizia susmenţionată înainte de expirarea perioadei tranzitorii iniţiale.

Art. 154: Intrarea în vigoare

ANEXA I:CADRUL STRATEGIC COMUN

1.INTRODUCERE

Pentru a promova dezvoltarea armonioasă, echilibrată şi durabilă a Uniunii şi a maximiza contribuţia fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi misiunile specifice fondurilor ESI, inclusiv coeziunea economică, socială şi teritorială, este necesar să se asigure că angajamentele politice asumate în contextul Strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii sunt susţinute de investiţii prin fondurile ESI şi alte instrumente ale Uniunii. Prin urmare, în conformitate cu articolul 10 şi cu respectarea priorităţilor şi a obiectivelor prevăzute în regulamentele specifice fondurilor, cadrul strategic comun (CSC) oferă principii de orientare strategică pentru a realiza o abordare integrată a dezvoltării utilizând fondurile ESI coordonate cu alte instrumente şi politici ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele strategice şi cu obiectivele principale ale Strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi, după caz, cu iniţiativele emblematice, ţinând cont de principalele provocări teritoriale şi de contextele naţionale, regionale şi locale specifice.

2.CONTRIBUŢIA FONDURILOR ESI LA STRATEGIA UNIUNII PENTRU O CREŞTERE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ŞI FAVORABILĂ INCLUZIUNII ŞI COERENŢA CU GUVERNANŢA ECONOMICĂ A UNIUNII

b)2. În conformitate cu obiectivele tematice prevăzute la articolul 9 primul paragraf, pentru a asigura masa critică necesară creşterii şi creării de locuri de muncă, statele membre concentrează sprijinul în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament şi cu normele specifice fondurilor privind concentrarea tematică şi asigură eficacitatea cheltuielilor. Statele membre acordă prioritate cheltuielilor favorabile creşterii economice, inclusiv cheltuielilor în materie de educaţie, cercetare, inovare şi eficienţă energetică şi cheltuielilor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare şi pentru asigurarea durabilităţii în materie de mediu, gestionarea resurselor naturale şi combaterea schimbărilor climatice, precum şi pentru modernizarea administraţiei publice. Ele iau în considerare, de asemenea, menţinerea sau consolidarea acoperirii şi eficacităţii serviciilor de ocupare a forţei de muncă şi a politicilor active privind piaţa muncii pentru a combate şomajul, cu accent asupra tinerilor, precum şi pentru a aborda consecinţele sociale ale crizei şi a promova incluziunea socială.

c)3. Pentru a asigura consecvenţa cu priorităţile stabilite în contextul semestrului european, în pregătirea acordurilor lor de parteneriat, statele membre planifică utilizarea fondurilor ESI ţinând seama de programele naţionale de reformă, după caz, şi de cele mai recente recomandări specifice fiecărei ţări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE şi de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE în conformitate cu rolurile şi obligaţiile lor respective. Atunci când este necesar, statele membre iau, de asemenea, în considerare recomandările relevante ale Consiliului bazate pe Pactul de stabilitate şi de creştere şi pe programele de ajustare economică.

3.ABORDAREA INTEGRATĂ A FONDURILOR ESI ŞI DISPOZIŢII PRIVIND UTILIZAREA LOR

3.1.Introducere

a)1. În temeiul articolului 15 alineatul (2) litera (a), acordul de parteneriat indică o abordare integrată a dezvoltării teritoriale. Statele membre se asigură că selecţia obiectivelor tematice şi a investiţiilor, precum şi priorităţile Uniunii abordează necesităţile de dezvoltare şi provocările teritoriale într-un mod integrat, în conformitate cu analiza care figurează în secţiunea 6.4. Statele membre urmăresc să valorifice la maximum posibilităţile de a asigura utilizarea coordonată şi integrată a fondurilor ESI.

3.2.Coordonare şi complementaritate

a)1. Statele membre şi autorităţile de management responsabile de implementarea fondurilor ESI trebuie să conlucreze strâns la pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea şi evaluarea acordului de parteneriat şi a programelor. În special, ele trebuie să se asigure că sunt întreprinse următoarele acţiuni:

3.3.Încurajarea abordărilor integrate

a)1. Atunci când este cazul, statele membre combină fondurile ESI în pachete integrate la nivel local, regional sau naţional, care sunt concepute astfel încât să răspundă unor provocări teritoriale specifice pentru a sprijini realizarea obiectivelor stabilite în acordul de parteneriat şi în programe. Acest lucru se poate realiza utilizând investiţiile teritoriale integrate (ITI), operaţiunile integrate, planurile de acţiune comune şi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.

c)3. În conformitate cu dispoziţiile relevante din normele specifice fondurilor, pentru a spori impactul şi eficacitatea în cadrul unei abordări integrate coerente din punct de vedere tematic, o axă prioritară poate viza mai multe categorii de regiuni, poate combina una sau mai multe priorităţi de investiţii complementare din FEDR, Fondul de coeziune şi FSE într-un singur obiectiv tematic şi, în cazuri justificate, poate combina una sau mai multe priorităţi de investiţii complementare din cadrul unor obiective tematice diferite pentru a obţine contribuţia maximă la axa prioritară respectivă.

d)4. Statele membre promovează, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic şi cu articolul 32, dezvoltarea de abordări locale şi subregionale. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii este implementată în contextul unei abordări strategice pentru a se asigura că definirea necesităţilor locale «de la bază spre vârf» ţine cont de priorităţile stabilite la un nivel mai ridicat. Prin urmare, statele membre definesc abordarea dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii luată de FEADR şi, după caz, pentru FEDR, FSE sau FEPAM în temeiul articolului 15 alineatul (2) şi indică în cadrul acordului de parteneriat principalele provocări care urmează a fi abordate în acest mod, principalele obiective şi priorităţi pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, tipurile de teritorii care urmează să fie acoperite, rolul specific care urmează să fie atribuit grupurilor de acţiune locală în ceea ce priveşte punerea în practică a unor strategii şi rolul prevăzut pentru FEADR şi, după caz, pentru FEDR, FSE sau FEPAM în implementarea strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, în diferite tipuri de teritorii precum zone rurale, urbane şi zone de coastă precum şi mecanismele de coordonare corespunzătoare.

4.COORDONAREA ŞI SINERGIILE DINTRE FONDURILE ESI ŞI ALTE POLITICI ŞI INSTRUMENTE ALE UNIUNII

4.1.Introducere

a)1. În conformitate cu responsabilităţile lor respective, statele membre şi Comisia iau în considerare impactul politicilor Uniunii la nivel naţional şi regional, precum şi asupra coeziunii sociale, economice şi teritoriale, în vederea promovării sinergiilor şi a coordonării eficiente şi a identificării şi promovării celor mai adecvate mijloace de a utiliza fondurile europene pentru a sprijini investiţii locale, regionale şi naţionale. Statele membre asigură şi complementaritatea dintre politicile şi instrumentele Uniunii şi acţiunile de la nivel naţional, regional şi local.

b)2. În conformitate cu articolul 4 alineatul (6) şi cu responsabilităţile lor respective, statele membre şi Comisia asigură coordonarea dintre fondurile ESI şi alte instrumente relevante ale Uniunii la nivel european şi la nivelul statelor membre. Ele iau măsurile necesare pentru a garanta, în fazele de programare şi de implementare, coerenţa între acţiunile sprijinite de fondurile ESI şi obiectivele altor politici ale Uniunii. În acest scop, ele urmăresc să ia în considerare următoarele aspecte:

4.2.Coordonarea cu politica agricolă comună şi politica comună în domeniul pescuitului

b)2. FEPAM vizează îndeplinirea obiectivelor politicii comune reformate în domeniul pescuitului şi ale politicii maritime integrate. Prin urmare, statele membre utilizează FEPAM pentru a sprijini eforturile de îmbunătăţire a colectării de date şi de consolidare a controlului, şi se asigură că se caută, de asemenea, sinergii în sprijinul priorităţilor politicii maritime integrate, cum ar fi cunoaşterea mediului marin, planificarea spaţială maritimă, gestionarea integrată a zonelor de coastă, supravegherea maritimă integrată, protecţia mediului marin şi a biodiversităţii şi adaptarea la efectele adverse ale schimbărilor climatice asupra zonelor de coastă.

4.3.Orizont 2020 şi alte programe ale Uniunii gestionate la nivel central în domeniile cercetării şi inovării

a)1. Statele membre şi Comisia ţin cont în mod corespunzător de consolidarea coordonării, a sinergiilor şi a complementarităţilor dintre fondurile ESI şi Orizont 2020, programul pentru competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (COSME) în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), şi alte programe relevante de finanţare ale Uniunii gestionate la nivel central, stabilind totodată o diviziune clară a domeniilor de intervenţie între acestea.

b)2. Statele membre elaborează strategii naţionale şi/sau regionale de «specializare inteligentă» în conformitate cu programul naţional de reformă, după caz. Aceste strategii pot lua forma unui cadru strategic de politică, naţional sau regional, în materie de cercetare şi dezvoltare (C & I) pentru «specializare inteligentă» sau pot fi incluse într-un astfel de cadru. Aceste strategii sunt elaborate prin implicarea autorităţilor de gestionare naţionale sau regionale şi a părţilor interesate, cum ar fi universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior, industrie şi partenerii sociali în procesul de determinare antreprenorial. Autorităţile direct vizate de Orizont 2020 sunt asociate îndeaproape la acest proces. Strategiile de specializare inteligentă includ:

c)3. Statele membre încurajează utilizarea dispoziţiilor din prezentul regulament care permit combinarea fondurilor ESI cu resursele prevăzute pentru Orizont 2020 în programele relevante utilizate pentru a implementa anumite părţi din strategiile menţionate la punctul 2. Un sprijin comun este acordat autorităţilor naţionale şi regionale la elaborarea şi implementarea unor astfel de strategii, pentru a identifica posibilităţile de finanţare comună infrastructurilor de C & I de interes european, a promova colaborarea internaţională, sprijinul metodologic prin intermediul evaluărilor inter pares, al schimbului de bune practici şi al formării profesionale transregionale.

d)4. Statele membre şi, după caz, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), regiunile iau în considerare următoarele măsuri suplimentare vizând deblocarea potenţialului lor de excelenţă în domeniul C&I, în mod complementar şi creator de sinergii cu Orizont 2020, în special prin intermediul programelor comune de finanţare. Măsurile respective trebuie să constea în:

(g)găzduirea programelor de înaltă calitate pentru mobilitatea internaţională a cercetătorilor prin cofinanţare din partea programului de «Acţiuni Marie Sklodowska-Curie».

4.4.Finanţarea unor proiecte demonstrative în temeiul rezervei pentru noi intraţi (NER) 300 (¹)

(¹)Decizia 2010/670/UE a Comisiei din 3 noiembrie 2010 de stabilire a criteriilor şi măsurilor pentru finanţarea proiectelor demonstrative comerciale care vizează captarea şi stocarea geologică a CO₂ în condiţii de siguranţă din punct de vedere al mediului, precum şi a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Comunitate, stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 290, 6.11.2010, p. 39).

4.5.Programul pentru mediu şi politici climatice (LIFE) (²) şi acquis-ul în domeniul mediului

b)2. Statele membre promovează şi, după caz şi în conformitate cu articolul 4, garantează complementaritatea şi coordonarea cu programul LIFE, în special cu proiectele integrate în domeniile naturii, biodiversităţii, apei, deşeurilor, aerului, atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la schimbările climatice. Această coordonare este realizată prin măsuri precum promovarea activităţilor de finanţare prin fondurile ESI care completează proiectele integrate în cadrul programului LIFE, precum şi prin promovarea utilizării de soluţii, metode şi abordări validate în cadrul programului LIFE, printre altele, inclusiv prin investiţii în infrastructura verde, eficienţa energetică, ecoinovare, soluţiile bazate pe ecosistem şi adoptarea de tehnologii inovatoare asociate.

4.6.Erasmus (³)

4.7.Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială (EaSI) (¹)

a)1. Statele membre promovează şi garantează, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6), o coordonare eficace între programul Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială (EaSI) şi sprijinul acordat de fondurile ESI în cadrul obiectivelor tematice legate de ocuparea forţei de muncă şi de incluziunea socială. Coordonarea respectivă include coordonarea sprijinului acordat în temeiul axei EURES din EaSI acţiunilor menite să sporească mobilitatea transnaţională a forţei de muncă susţinute de FSE pentru a promova mobilitatea geografică a lucrătorilor şi a spori posibilităţile de ocupare a forţei de muncă, precum şi coordonarea între sprijinul provenit din fondurile ESI pentru activităţile independente, spiritul antreprenorial, crearea de întreprinderi şi întreprinderile sociale şi sprijinul acordat din EaSI în cadrul axei «microfinanţare şi antreprenoriat social».

4.8.Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE) (²)

a)1. Pentru a maximiza valoarea adăugată europeană în domeniile transporturilor, telecomunicaţiilor şi energiei, statele membre şi Comisia se asigură că intervenţiile prin FEDR şi Fondul de coeziune sunt planificate în strânsă colaborare cu sprijinul acordat prin MIE, astfel încât să se asigure complementaritatea, să se evite duplicarea eforturilor şi să se asigure caracterul optim al legăturilor dintre diferitele tipuri de infrastructură atât la nivel local, regional şi naţional, cât şi la nivelul Uniunii. Se asigură o eficienţă maximă a diferitelor instrumente de finanţare pentru proiectele cu relevanţă la nivelul Uniunii şi pentru piaţa internă, care generează cea mai mare valoare adăugată la nivel european şi care promovează coeziunea socială, economică şi teritorială, în special acele proiecte de implementare a reţelelor prioritare de transport, de energie şi de infrastructuri digitale, astfel cum au fost identificate în cadrele politice respective privind reţele transeuropeene, pentru a construi noi infrastructuri şi a moderniza substanţial infrastructura existentă.

b)2. În domeniul transporturilor, planificarea investiţiilor se bazează pe cererea reală şi preconizată în materie de transport şi identifică verigi lipsă şi blocaje, luând în considerare, în cadrul unei abordări coerente, evoluţia legăturilor transfrontaliere ale Uniunii şi creând legături între regiunile din cadrul unui stat membru. Investiţiile în conectivitatea regională la reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) globală şi la reţeaua TEN-T centrală garantează faptul că zonele urbane şi rurale beneficiază de oportunităţile create de reţelele majore.

d)4. Statele membre se concentrează asupra formelor de transport şi de mobilitate urbană durabile, precum şi asupra investiţiilor în domeniile care oferă cea mai mare valoare adăugată europeană, ţinând cont de nevoia de a îmbunătăţi calitatea, accesibilitatea şi fiabilitatea serviciilor de transport pentru a promova transportul public. Odată identificate, investiţiile sunt clasificate pe priorităţi în funcţie de contribuţia lor la mobilitate, la durabilitate, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, şi la spaţiul european unic al transporturilor, în conformitate cu viziunea stabilită în Cartea albă a Comisiei intitulată «Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor - Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor», subliniind faptul că în sectorul transporturilor este necesară o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Contribuţia proiectelor la reţelele europene sustenabile de transport de mărfuri prin dezvoltarea căilor navigabile interne ar trebui promovată pe baza unei evaluări prealabile a impactului lor asupra mediului.

f)6. Statele membre şi Comisia implementează mecanisme corespunzătoare de coordonare şi de asistenţă tehnică pentru a asigura complementaritatea şi planificarea eficientă a măsurilor în domeniul TIC în vederea utilizării pe deplin a diferitelor instrumente ale Uniunii (fonduri ESI, MIE, reţele transeuropene, Orizont 2020) pentru finanţarea reţelelor în bandă largă şi a infrastructurilor serviciilor digitale. Alegerea celui mai adecvat instrument de finanţare ia în considerare potenţialul generator de venituri al operaţiunii şi nivelul său de risc, pentru a asigura utilizarea cât mai eficace a fondurilor publice. În cadrul evaluării cererilor de sprijin din partea fondurilor ESI, fiecare stat membru ar trebui să ia în considerare evaluările operaţiunilor legate de cele care au fost depuse pentru MIE, dar care nu au fost selectate, fără a aduce atingere deciziei finale de selecţie adoptate de autoritatea de management.

4.9.Instrumentul de asistenţă pentru preaderare, Instrumentul european de vecinătate şi Fondul european de dezvoltare

5.PRINCIPIILE ORIZONTALE MENŢIONATE LA ARTICOLELE 5, 7 ŞI 8 ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE INTERSECTORIALE

5.1.Parteneriat şi guvernanţă pe mai multe niveluri

a)1. În conformitate cu articolul 5, statele membre respectă principiul de parteneriat şi guvernanţă pe mai multe niveluri pentru a facilita obţinerea coeziunii sociale, economice şi teritoriale şi realizarea priorităţilor Uniunii privind o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Respectarea principiilor respective necesită o acţiune coordonată, în special între diferitele niveluri de guvernanţă, efectuată în conformitate cu principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii şi în parteneriat, inclusiv printr-o cooperare operaţională şi instituţională, în ceea ce priveşte pregătirea şi punerea în aplicare a acordului de parteneriat şi pregătirea şi implementarea programelor.

5.2.Dezvoltarea durabilă

a)1. În toate etapele implementării, statele membre şi autorităţile de management asigură integrarea dezvoltării durabile în fondurile ESI, cu respectarea principiului dezvoltării durabile astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul UE, precum şi a obligaţiei de a integra cerinţele privind protecţia mediului în conformitate cu prevederile articolului 11 şi cu principiul «poluatorul plăteşte», astfel cum este prevăzut la articolul 191 alineatul (2) din TFUE.

c)3. Investiţiile sunt coerente cu ierarhizarea soluţiilor de gestionare a apei, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹) şi pun accentul pe opţiunile de gestionare a cererii. Soluţiile de aprovizionare alternative se iau în considerare doar în cazul în care potenţialul de economisire a apei şi de creştere a eficienţei a fost epuizat. Intervenţia publică în sectorul gestionării deşeurilor completează eforturile depuse de sectorul privat, în special în ceea ce priveşte responsabilitatea producătorilor. Investiţiile încurajează abordările inovatoare care promovează niveluri ridicate de reciclare. Investiţiile sunt coerente cu ierarhia deşeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (²). Cheltuielile legate de biodiversitate şi de protejarea resurselor naturale sunt conforme cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului (³).

5.3.Promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea

a)1. În conformitate cu articolul 7, statele membre şi Comisia urmăresc obiectivul egalităţii între bărbaţi şi femei şi adoptă măsuri adecvate pentru a preveni orice discriminare în cursul perioadei de pregătire, implementare, monitorizare şi evaluare a operaţiunilor, în cadrul programelor cofinanţate din fondurile ESI. În scopul realizării obiectivelor articolului 7, statele membre descriu acţiunile care urmează a fi întreprinse, în special în ceea ce priveşte selectarea operaţiunilor, stabilirea obiectivelor pentru intervenţii, precum şi modalităţile de monitorizare şi de raportare. Dacă este cazul, statele membre efectuează, de asemenea, analize din punctul de vedere al egalităţii între femei şi bărbaţi. În particular, FSE sprijină acţiuni specifice orientate în acest sens.

b)2. Statele membre asigură, în conformitate cu articolele 5 şi 7, participarea organismelor relevante responsabile de promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi a nediscriminării în parteneriat şi asigură structuri adecvate în conformitate cu practicile naţionale care să ofere consiliere privind egalitatea între femei şi bărbaţi, nediscriminare şi accesibilitate, pentru a furniza expertiza necesară în pregătirea, monitorizarea şi evaluarea fondurilor ESI.

5.4.Accesibilitatea

a)1. Statele membre şi Comisia, în conformitate cu articolul 7, adoptă măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare bazată pe handicap. Prin acţiuni întreprinse pe tot parcursul ciclului de viaţă al programului, autorităţile de management se asigură că toate produsele, bunurile, serviciile şi infrastructurile care sunt deschise sau furnizate publicului şi sunt cofinanţate de fondurile ESI sunt accesibile tuturor cetăţenilor, inclusiv celor cu handicap, în conformitate cu dreptul aplicabil, contribuind astfel la garantarea unui mediu fără obstacole pentru persoanele cu handicap şi persoanele în vârstă. În special, se asigură accesibilitatea la mediul fizic, la transporturi, la TIC pentru promovarea incluziunii grupurilor defavorizate, inclusiv a persoanelor cu handicap. Acţiunile care trebui întreprinse pot include orientarea investiţiilor asupra garantării accesului în clădirile existente şi la serviciile recunoscute.

5.5.Abordarea schimbărilor demografice

a)1. Provocările rezultate din evoluţia demografică, mai ales cele legate de reducerea populaţiei active, de creşterea ponderii pensionarilor prin raportare la populaţia totală şi de depopulare, sunt luate în considerare la toate nivelurile. Statele membre utilizează fondurile ESI în conformitate cu strategiile naţionale sau regionale relevante, atunci când aceste strategii există, pentru a aborda problemele demografice şi pentru a genera creştere economică într-o societate în curs de îmbătrânire.

b)2. Statele membre utilizează fondurile ESI în conformitate cu strategiile naţionale sau regionale relevante pentru a facilita incluziunea tuturor categoriile de vârstă, inclusiv printr-un acces îmbunătăţit la educaţie şi la structurile de asistenţă socială, cu scopul de a consolida ofertele de locuri de muncă pentru persoanele în vârstă şi pentru tineri, şi punând accentul pe regiunile cu o rată ridicată a şomajului în rândul tinerilor faţă de rata medie a Uniunii. Investiţiile în infrastructurile de sănătate trebuie să aibă ca obiectiv asigurarea unei vieţi active lungi şi sănătoase pentru toţi cetăţenii Uniunii.

c)3. Pentru abordarea provocărilor din regiunile cele mai afectate de schimbările demografice, statele membre identifică în mod special măsuri pentru:

6.DISPOZIŢII PRIVIND ABORDAREA PRINCIPALELOR PROVOCĂRI TERITORIALE

6.4.Pentru a asigura o abordare teritorială integrată a provocărilor teritoriale, statele membre se asigură că programele finanţate de fondurile ESI reflectă diversitatea regiunilor europene în ceea ce priveşte caracteristicile legate de ocuparea forţei de muncă şi de piaţa muncii, interdependenţele dintre diferitele sectoare, modelele de navetă, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările demografice, caracteristicile legate de cultură, relief şi patrimoniu, vulnerabilitatea la schimbările climatice şi impacturile acestora, constrângerile legate de utilizarea terenurilor şi de resurse, potenţialul de utilizare mai sustenabilă a resurselor naturale, inclusiv a celor regenerabile, structurile instituţionale şi de guvernare, conectivitatea şi accesibilitatea, precum şi legăturile dintre zonele rurale şi cele urbane. Prin urmare, în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (a), statele membre şi regiunile parcurg următoarele etape pentru pregătirea acordurilor de parteneriat şi a programelor acestora:

(a)o analiză a caracteristicilor, a potenţialului şi a capacităţii de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii, în special în ceea ce priveşte principalele provocări identificate în Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, în programele naţionale de reformă, după caz, în recomandările specifice pentru fiecare ţară adoptate în temeiul articolului 121 alineatul (2) din TFUE şi în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE;

6.5.Pentru a lua în considerare obiectivul coeziunii teritoriale, statele membre şi regiunile se asigură în mod special că abordarea generală de a promova o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în zonele în cauză:

7.ACTIVITĂŢILE DE COOPERARE

7.1.Coordonare şi complementaritate

d)4. După caz, statele membre se asigură că obiectivele strategiilor macroregionale şi privind bazinele maritime fac parte din planificarea strategică globală în cadrul acordurilor de parteneriat, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament şi în cadrul programelor din regiunile şi statele membre implicate, în conformitate cu dispoziţiile relevante ale normelor specifice fondurilor. De asemenea, statele membre încearcă să se asigure că, în cazul instituirii unor strategii macroregionale şi privind bazinele maritime, fondurile ESI sprijină implementarea lor în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament şi cu dispoziţiile relevante ale normelor specifice fondurilor, precum şi în conformitate cu necesităţile din zona vizată de program identificate de statele membre. Pentru a asigura o implementare eficientă, se asigură, de asemenea, o coordonare cu alte instrumente finanţate de Uniune, precum şi cu alte instrumente relevante.

7.2.Cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi interregională în cadrul FEDR

a)1. Statele membre şi regiunile urmăresc să utilizeze cooperarea pentru a obţine masa critică, printre altele, în domeniul TIC şi al cercetării şi inovării şi să promoveze, de asemenea, dezvoltarea de abordări comune de specializare inteligentă şi de parteneriate între instituţiile educaţionale. Cooperarea interregională include, după caz, promovarea cooperării şi a schimburilor între grupuri inovatoare care desfăşoară activităţi intense de cercetare şi a schimburilor între instituţii de cercetare, ţinând cont de experienţa «Regiunilor cunoaşterii» şi a «Potenţialului de cercetare în regiunile de convergenţă şi cele ultraperiferice» din cadrul celui de Al şaptelea program-cadru pentru cercetare.

b)2. Statele membre şi regiunile încearcă, în domeniile în cauză, să profite de cooperarea transfrontalieră şi transnaţională pentru:

7.3.Contribuţia programelor principale la strategiile macroregionale şi privind bazinele maritime

a)1. În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament şi cu dispoziţiile relevante ale normelor specifice fondurilor, statele membre urmăresc să asigure mobilizarea cu succes a finanţării din partea Uniunii pentru strategiile macroregionale şi privind bazinele maritime, în conformitate cu necesităţile din zona vizată de program identificate de statele membre. Asigurarea mobilizării cu succes a finanţării se poate realiza, printre alte acţiuni, prin stabilirea operaţiunilor prioritare care rezultă din strategiile macroregionale şi privind bazinele maritime, organizând cereri specifice pentru ele sau acordând prioritate acestor operaţiuni în procesul de selecţie prin identificarea operaţiunilor care pot fi finanţate în comun din diferite programe.

c)3. Statele membre promovează, după caz, utilizarea fondurilor ESI în contextul strategiilor macroregionale, pentru crearea de coridoare de transport europene, inclusiv pentru sprijinirea modernizării vămilor, prevenirea, pregătirea şi reacţia la catastrofe naturale, gestionarea apei la nivelul bazinelor râurilor, infrastructura ecologică, cooperarea maritimă integrată transfrontalieră şi transsectorială, reţelele de cercetare şi inovare şi TIC, precum şi gestionarea resurselor marine comune în bazinul maritim şi protejarea biodiversităţii marine.

ANEXA II:METODĂ PENTRU STABILIREA CADRULUI DE PERFORMANŢĂ

1.Cadrul de performanţă constă în obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare prioritate, cu excepţia priorităţilor dedicate asistenţei tehnice şi programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39, pentru 2018, ţintele stabilite pentru 2023. Obiectivele de etapă şi ţintele sunt prezentate în conformitate cu formatul stabilit în tabelul 1.

2.Obiectivele de etapă sunt ţinte intermediare direct legate de realizarea obiectivului specific al unei priorităţi, dacă este cazul, care exprimă progresul care se intenţionează să fie înregistrat pentru îndeplinirea ţintei stabilite pentru sfârşitul perioadei. Obiectivele de etapă stabilite pentru 2018 includ indicatori financiari, indicatori de realizare şi, dacă este cazul, indicatori de rezultat, care sunt strâns legaţi de intervenţiile de politică sprijinite. Indicatorii de rezultat nu sunt luaţi în considerare în sensul articolului 22 alineatele (6) şi (7). Obiectivele de etapă pot fi, de asemenea, stabilite pentru etapele-cheie de implementare.

3.Obiectivele de etapă şi ţintele sunt:

ANEXA III:DISPOZIŢII PENTRU DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE ŞI A NIVELULUI SUSPENDĂRII ANGAJAMENTELOR SAU PLĂŢILOR ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 23 ALINEATUL (11)

1.DETERMINAREA NIVELULUI SUSPENDĂRII ANGAJAMENTELOR

(f)în cazul în care suspendarea vizează angajamente pentru 2018, 2019 sau 2020, se aplică o reducere nivelului obţinut prin aplicarea articolului 23 alineatul (11), după cum urmează:

2.DETERMINAREA DOMENIULUI DE APLICARE AL SUSPENDĂRII ANGAJAMENTELE PE PROGRAME ŞI PRIORITĂŢI

(iv)programele sau priorităţile de importanţă critică pentru soluţionarea unor condiţii economice şi sociale nefavorabile. Aceste programe sau priorităţi includ programele sau priorităţile care sprijină investiţiile de importanţă deosebită pentru Uniune legate de YEI. Programele sau priorităţile pot fi considerate de importanţă deosebită atunci când sprijină investiţii legate de punerea în aplicare a recomandărilor adresate statelor membre în cauză în cadrul semestrului european sau alte priorităţi care susţin reducerea sărăciei sau instrumentele financiare pentru competitivitatea IMM-urilor.

ANEXA IV:IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE: ACORDURILE DE FINANŢARE

1.Atunci când un instrument financiar este implementat în temeiul articolului 39a şi al articolului 38 alineatul (4) primul paragraf literele (a), (b) şi (c), acordul de finanţare include clauzele şi condiţiile pentru contribuţiile din partea programului la instrumentul financiar şi include cel puţin următoarele elemente:

(e)cerinţe de audit, precum cerinţe minime privind păstrarea documentaţiei la nivelul instrumentului financiar (şi la nivelul fondului de fonduri, după caz), şi cerinţe referitoare la păstrarea de evidenţe contabile separate pentru diferitele forme de sprijin, cu respectarea articolului 37 alineatele (7) şi (8), după caz, inclusiv dispoziţii şi cerinţe referitoare la accesul la documente al autorităţilor de audit ale statele membre, al auditorilor Comisiei şi al Curţii de Conturi Europene pentru a asigura o pistă de audit clară în conformitate cu articolul 34;

2.Documentele de strategie menţionate la articolul 38 alineatul (8) pentru instrumentele financiare implementate în temeiul articolului 38 alineatul (4) primul paragraf litera (d) includ cel puţin următoarele elemente

ANEXA VII:METODOLOGIA DE ALOCARE

I.Metoda de alocare pentru regiunile mai puţin dezvoltate eligibile pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă, menţionat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (a)

1.Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru reprezintă suma alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, calculate conform următoarelor etape:

(b)aplicarea unui procent la suma absolută menţionată anterior pentru a determina pachetul financiar al regiunii în cauză; procentul respectiv se modulează pentru a reflecta prosperitatea relativă, măsurată în funcţie de PPC, comparativ cu media UE-27, a statului membru în care se situează regiunea eligibilă, şi anume:

II.Metoda de alocare pentru regiunile aflate în tranziţie eligibile pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă, menţionat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (b)

2.Alocarea corespunzătoare fiecărui stat membru reprezintă suma alocărilor pentru fiecare dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, calculate conform următoarelor etape:

(a)stabilirea intensităţii teoretice minime şi maxime a ajutorului pentru fiecare regiune de tranziţie eligibilă. Nivelul minim al sprijinului este determinat de intensitatea medie a ajutorului pe cap de locuitor pentru fiecare stat membru înainte de aplicarea sistemului de siguranţă regional, alocat regiunilor mai dezvoltate ale statului membru respectiv. În cazul în care statul membru nu mai are regiuni dezvoltate, nivelul minim al sprijinului este determinat de intensitatea medie iniţială a ajutorului pe cap de locuitor pentru toate regiunile mai dezvoltate, şi anume 19,80 EUR pe cap de locuitor pe an. Nivelul maxim al sprijinului se referă la o regiune teoretică al cărei PIB pe cap de locuitor se ridică la 75 % din media UE-27 şi se calculează prin metoda definită la punctul 1 literele (a) şi (b). Din suma obţinută prin această metodă, se ia în considerare 40 %.

III.Metoda de alocare pentru regiunile mai dezvoltate eligibile pentru obiectivul privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă, menţionat la articolul 90 alineatul (2) primul paragraf litera (c)

4.Partea fiecărui stat membru vizat este reprezentată de suma părţilor fiecăreia dintre regiunile sale eligibile de nivelul NUTS 2, determinate pe baza următoarelor criterii, ponderate după cum urmează:

IV.Metoda de alocare pentru statele membre eligibile pentru Fondul de coeziune în temeiul articolului 90 alineatul (3)

5.Valoarea iniţială totală a pachetului financiar teoretic total se obţine prin înmulţirea unei intensităţi medii anuale a ajutorului pe cap de locuitor de 48 EUR cu populaţia eligibilă. Partea din acest pachet financiar teoretic alocată a priori fiecărui stat membru eligibil corespunde unui procent bazat pe populaţia, suprafaţa şi prosperitatea naţională a statului şi se obţine în conformitate cu următoarele etape:

7.Creditele alocate din Fondul de coeziune pentru statele membre menţionate articolului 90 alineatul (3) paragraful al doilea scad treptat pe o perioadă de şapte ani. Acest sprijin de tranziţie va fi în valoare de 48 EUR pe cap de locuitor în 2014, aplicat la populaţia totală a statului membru. Sumele din anii următori vor fi exprimate ca procent din suma definită pentru 2014, procentele fiind de 71 % în 2015, 42 % în 2016, 21 % în 2017, 17 % în 2018, 13 % în 2019 şi 8 % în 2020.

V.Metoda de alocare pentru obiectivul de cooperare teritorială menţionat la articolul 4 din Regulamentul privind CTE

8.Alocarea pe stat membru a resurselor care acoperă cooperarea transfrontalieră şi transnaţională, inclusiv contribuţia din FEDR pentru Instrumentul european de vecinătate şi Instrumentul de asistenţă pentru preaderare se stabileşte ca suma ponderată a părţii populaţiei din regiunile de graniţă şi partea populaţiei totale din fiecare stat membru. Ponderea este determinată de părţile respective ale componentelor transfrontaliere şi transnaţionale. Părţile componentelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională sunt de 77,9 %, respectiv 22,1 %.

VI.Metoda de alocare pentru finanţarea suplimentară pentru regiunile menţionate la articolul 92 alineatul (1) litera (e)

VII.Nivelul maxim de transferuri din fondurile care sprijină coeziunea

10.Pentru a contribui la o concentrare corespunzătoare a finanţării pentru coeziune asupra regiunilor şi statelor membre mai puţin dezvoltate şi la reducerea disparităţilor dintre intensitatea medie a ajutorului pe cap de locuitor, nivelul maxim al transferurilor (plafon) din fonduri către fiecare stat membru este de 2,35 % din PIB-ul statului membru. Plafonul se va aplica pe o bază anuală, sub rezerva ajustărilor necesare ca urmare a concentrării la începutul perioadei a finanţării pentru YEI, şi va reduce proporţional, dacă este cazul, toate transferurile (cu excepţia celor pentru regiunile mai dezvoltate şi pentru «obiectivul cooperarea teritorială europeană») către statul membru vizat, astfel încât să se obţină nivelul maxim al transferurilor. Pentru statele membre care au aderat la Uniune înainte de 2013 şi a căror creştere medie reală a PIB-ului în perioada 2008-2010 a fost mai mică de - 1 %, nivelul maxim al transferurilor va fi de 2,59 %.

VIII.Dispoziţii complementare

14.Pentru toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor (în PPC) folosit drept criteriu de eligibilitate pentru perioada de programare 2007-2013 şi a fost mai mic de 75 % din media UE-25, dar al căror PIB pe cap de locuitor depăşeşte 75 % din media UE-27, nivelul minim al sprijinului pentru perioada 2014-2020 din cadrul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă va corespunde în fiecare an cu 60 % din alocarea anuală orientativă medie anterioară în cadrul obiectivului de convergenţă, calculată de Comisie în cadrul financiar multianual pentru perioada 2007-2013.

17.Pentru a combate efectele pe care criza economică din statele membre ale zonei euro le-a avut asupra nivelului lor de prosperitate al acestor state şi pentru a încuraja creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în aceste state membre, fondurile structurale vor prevedea următoarele alocări suplimentare:

18.În vederea recunoaşterii provocărilor reprezentate de situaţia statelor membre insulare şi de izolarea anumitor părţi ale Uniunii, Malta şi Cipru primesc, după aplicarea metodei de calculare menţionate la punctul 16, un pachet suplimentar de 200 000 000 EUR şi, respectiv, 150 000 000 EUR în cadrul obiectivului «investiţii pentru creştere şi locuri de muncă», distribuit după cum urmează: o treime pentru Fondul de coeziune şi două treimi pentru fondurile structurale.

19.Pentru a facilita adaptarea anumitor regiuni fie la schimbarea statutului lor de eligibilitate, fie la efectele pe termen lung ale evoluţiilor recente din economia lor, se efectuează următoarele alocări suplimentare:

ANEXA VII^a:METODOLOGIA ALOCĂRII RESURSELOR REACT-EU – ARTICOLUL 92b ALINEATUL (4)

1.Partea provizorie a fiecărui stat membru din resursele REACT-EU este determinată ca fiind suma ponderată a părţilor determinate pe baza următoarelor criterii, ponderate după cum urmează:

(a)Un factor corespunzător PIB-ului (pondere de 2/3), obţinut prin aplicarea următorilor paşi:

(c)Un factor corespunzător şomajului în rândul tinerilor (pondere de 1/9), exprimat ca medie între:

2.Regulile prevăzute la alineatul (1) trebuie să nu aibă ca rezultat alocări per stat membru pentru întreaga perioadă 2021-2022 mai mari decât:

(c)alocările pentru statele membre al căror VNB mediu pe cap de locuitor (în SPC) pentru perioada 2015-2017 este de peste 90 % şi mai mic sau egal cu 109 % din media UE-27: procentajul se obţine printr-o interpolare liniară între 0,07 % şi 2,60 % din PIB-ul real al acestora în 2019, ceea ce conduce la o reducere proporţională a procentului de plafonare în conformitate cu creşterea prosperităţii.

3.În scopul calculării distribuţiei resurselor REACT-EU pentru anul 2021:

(c)alocarea maximă care rezultă din aplicarea alineatului (2) se înmulţeşte cu partea resurselor REACT-EU pentru anul 2021 din totalul resurselor REACT-EU pentru anii 2021 şi 2022.

4.În scopul calculării distribuţiei resurselor REACT-EU pentru anul 2022:

ANEXA VIII:METODOLOGIA PRIVIND ALOCAREA SPECIFICĂ PENTRU INIŢIATIVA PRIVIND OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN RÂNDUL TINERILOR MENŢIONATĂ LA ARTICOLUL 91

I.Repartizarea alocării specifice pentru YEI este determinată în conformitate cu următoarele etape:

1.Se identifică numărul de tineri şomeri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani în regiunile de nivelul NUTS 2 eligibile, astfel cum sunt definite la articolul 16 din Regulamentul privind FSE, şi anume în regiunile de nivelul NUTS 2 care au rate ale şomajului în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani de peste 25 % în 2012, şi, în cazul statelor membre în care rata şomajului în rândul tinerilor a crescut cu peste 30 % în 2012, se iau în considerare regiunile care au rate ale şomajului în rândul tinerilor de peste 20 % în 2012 (denumite în continuare «regiuni eligibile»).

ANEXA IX:METODOLOGIA DE STABILIRE A COTEI MINIME DE FSE

ANEXA X:ADIŢIONALITATEA

1.CHELTUIELI STRUCTURALE PUBLICE SAU ASIMILABILE

În statele membre în care regiunile mai puţin dezvoltate reprezintă cel puţin 65 % din populaţie, cifra utilizată pentru determinarea cheltuielilor structurale publice sau asimilabile este cifra privind formarea brută de capital fix raportată în programele de stabilitate şi de convergenţă întocmite de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1466/97 în vederea prezentării strategiilor lor bugetare pe termen mediu. Cifra care va fi utilizată este cea raportată în contextul soldului bugetului general, al datoriilor de stat şi al previziunilor bugetare ale autorităţilor publice, fiind prezentată ca procentaj din PIB.

2.VERIFICAREA

2.1.Verificarea ex ante

(d)Statele membre în care regiunile mai puţin dezvoltate reprezintă peste 15 % şi sub 65 % din populaţie furnizează Comisiei şi informaţii cu privire la metoda utilizată pentru estimarea formării brute de capital fix în aceste regiuni. În acest sens, statele membre utilizează datele privind investiţiile publice la nivel regional, dacă sunt disponibile. În cazul în care aceste date nu sunt disponibile sau în alte cazuri justificate corespunzător, inclusiv atunci când, pentru perioada 2014-2020, statul membru a modificat semnificativ împărţirea regională în sensul definiţiei din Regulamentul (CE) nr. 1059/2013, formarea brută de capital fix poate fi estimată aplicând indicatori privind cheltuielile publice regionale sau populaţia regională la datele privind investiţiile publice la nivel naţional.

2.2.Verificarea intermediară

3.RATELE DE CORECŢIE FINANCIARĂ DUPĂ VERIFICAREA EX POST

În cazul în care Comisia decide să realizeze o corecţie financiară în conformitate cu articolul 95 alineatul (6), rata de corecţie financiară se obţine scăzând 3 % din diferenţa dintre nivelul de referinţă din acordul de parteneriat şi nivelul atins, exprimată ca procentaj din nivelul de referinţă, şi apoi prin împărţirea rezultatului la 10. Corecţia financiară se stabileşte aplicând această rată a corecţiei financiare la contribuţia din fondurile pentru statul membru în cauză în cazul regiunilor mai puţin dezvoltate şi al regiunilor de tranziţie, pentru întreaga perioadă de programare.

ANEXA XI:Condiţionalităţi ex ante

PARTEA I:Condiţii tematice ex ante

Obiective tematice

Priorităţi de investiţii

Condiţionalitate ex ante

Criterii de îndeplinire

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării

(ţinta C & D)

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul 1]

FEDR:

- Toate priorităţile de investiţii din cadrul obiectivului tematic nr. 1

1.1. Cercetare şi inovare: Existenţa unei strategii naţionale sau regionale de specializare inteligentă, în conformitate cu programul naţional de reformă, care să echilibreze cheltuielile private cu cercetarea şi inovarea şi care să fie conformă cu caracteristicile sistemelor naţionale sau regionale eficiente în domeniul cercetării şi al inovării.

- Implementarea unei strategii naţionale sau regionale de specializare inteligentă care:

- se bazează pe o analiză de identificare a punctelor forte şi a punctelor slabe (analiză de tip SWOT) sau pe o analiză similară, cu scopul de a îşi concentra resursele asupra unui număr limitat de priorităţi în materie de cercetare şi inovare;

- prezintă măsurile necesare pentru a stimula investiţiile private în activităţile de CDT;

- conţine un mecanism de monitorizare.

- A fost adoptat un cadru care evidenţiază resursele bugetare disponibile pentru cercetare şi inovare.

FEDR:

- Consolidarea cercetării şi inovării (C & I), a infrastructurii şi a capacităţilor de dezvoltare a excelenţei în domeniul C & I, precum şi promovarea centrelor de competenţă, în special a celor de interes european.

1.2. Infrastructura de cercetare şi inovare Existenţa unui plan multianual pentru înscrierea în buget şi prioritizarea investiţiilor.

- A fost adoptat un plan multianual pentru înscrierea în buget şi prioritizarea investiţiilor legate de priorităţile Uniunii şi, dacă este cazul, de Forumul pentru o strategie europeană privind infrastructurile în domeniul cercetării - ESFRI.

2. Sporirea utilizării şi a calităţii şi accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor [ţinta în domeniul benzii largi (broadband)]

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul 2]

FEDR:

- Dezvoltarea de produse şi servicii TIC, a comerţului electronic şi a cererii de TIC.

- Consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-învăţare, e-incluziune, e-cultură şi e-sănătate.

2.1. Dezvoltarea digitală: Un cadru strategic de politică referitor la dezvoltarea digitală pentru stimularea serviciilor bazate pe TIC publice şi private de bună calitate, accesibile şi interoperabile şi pentru sporirea utilizării de către cetăţeni, inclusiv de categoriile vulnerabile, precum şi de întreprinderi şi de administraţiile publice, inclusiv referitor la iniţiativele transfrontaliere.

- Existenţa unui cadru strategic de politică pentru dezvoltarea digitală, de exemplu, în cadrul strategiei naţionale sau regionale de specializare inteligentă care conţine:

- înscrierea în buget şi prioritizarea acţiunilor prin intermediul unei analize de tip SWOT sau unei analize similare în conformitate cu tabloul de bord al Agendei digitale pentru Europa;

- ar trebui să fi fost efectuată o analiză a contribuţiei de echilibrare a cererii şi a ofertei de TIC;

- indicatori de măsurare a evoluţiei intervenţiilor în domenii precum cel al alfabetizării digitale, e-incluziunii, e-accesibilităţii şi evoluţia în e-sănătate, în limitele articolului 168 din TFUE, care sunt aliniate la strategiile sectoriale ale Uniunii, naţionale sau regionale existente şi relevante;

- evaluarea necesităţilor în materie de consolidare a construirii capacităţilor TIC.

FEDR:

- Extinderea implementării benzii largi, introducerea de reţele de mare viteză şi sprijinirea adoptării tehnologiilor emergente şi a reţelelor pentru economia digitală.

2.2. Infrastructura pentru reţeaua de generaţie următoare (Next Generation Network - NGN): Existenţa unor planuri naţionale sau regionale privind NGN care să ţină seama de acţiunile regionale în vederea atingerii ţintelor Uniunii în materie de acces internet de mare viteză, care se concentrează asupra unor domenii în care piaţa nu reuşeşte să ofere o infrastructură deschisă, la un cost rezonabil şi la un nivel al calităţii în conformitate cu normele UE în materie de concurenţă şi de ajutoare de stat, şi care să poată furniza servicii accesibile grupurilor de persoane vulnerabile.

- Existenţa unui plan naţional sau regional de generaţie următoare care conţine:

- un plan de investiţii în infrastructură bazat pe o analiză economică care ia în considerare existenţa infrastructurilor private şi publice şi a planurilor de investiţii;

- modele de investiţii durabile care să conducă la intensificarea concurenţei şi care asigură accesul la infrastructură şi servicii deschise, convenabile, de calitate şi în pas cu progresele viitoare;

- măsuri pentru a stimula investiţiile private.

3. Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri)

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul

FEDR:

- Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice de noi idei şi prin stimularea creării de firme noi, inclusiv prin intermediul incubatoarelor de afaceri

- Sprijinirea capacităţii IMM- urilor de a se creşte pe pieţele regionale, naţionale şi internaţionale şi de a se implica în procesele de inovare.

3.1. Au fost efectuate acţiuni specifice pentru a sprijini promovarea spiritului antreprenorial luând în considerare Actul privind micile întreprinderi (Small Business Act - SBA).

- Acţiunile specifice sunt:

- s-au adoptat măsuri pentru a reduce timpul şi costurile necesare pentru a crea o întreprindere, având în vedere obiectivele SBA;

- s-au adoptat măsuri pentru a reduce timpul necesar pentru a obţine licenţele şi autorizaţiile pentru a iniţia şi desfăşura activitatea specifică a unei întreprinderi, având în vedere obiectivele SBA;

- s-a adoptat un mecanism de monitorizare a implementării măsurilor din SBA care au fost aplicate şi de evaluare a impactului pe care legislaţia îl are asupra IMM-urilor.

4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul 4]

FEDR + Fondul de coeziune:

- Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice şi în sectorul locuinţelor.

4.1. Pentru construcţia sau renovarea clădirilor, s-au derulat acţiuni de promovare a eficienţei în utilizarea energiei de către utilizatorul final şi investiţii eficiente din punctul de vedere al costurilor în eficienţa energetică.

- Acţiunile constau în:

- măsurile de asigurare a existenţei unor cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor consecvente cu articolul 3, articolul 4 şi articolul 5 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹);

- măsurile necesare pentru instituirea unui sistem de certificare a performanţei energetice a clădirilor în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2010/31/UE;

- măsuri de asigurare a unei planificări strategice privind eficienţa energetică în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²);

- măsuri în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (³) privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice pentru a asigura instalarea de contoare individuale la clienţii finali, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi proporţional în raport cu potenţialele economii de energie.

FEDR + Fondul de coeziune:

- Promovarea utilizării cogenerării cu randament ridicat a energiei termice şi a energiei electrice, pe baza cererii utile.

4.2. Au fost întreprinse acţiuni de promovare a unei cogenerări cu randament ridicat a energiei termice şi a energiei electrice.

- Acţiunile constau în:

- Sprijinul pentru cogenerare se bazează pe cererea de energie termică utilă şi pe economiile de energie primară, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) şi articolul 9 alineatul (1) literele (a) şi (b) din Directiva 2004/8/CE, statele membre sau organismele lor competente au evaluat cadrul legislativ şi normativ existent, cu privire la procedurile de autorizare sau alte proceduri în vederea:

(a) încurajării proiectării de unităţi de cogenerare, în vederea satisfacerii cererilor de căldură utilă justificate din punct de vedere economic şi a evitării unui volum mai mare de căldură decât căldura utilă; şi

(b) reducerii barierelor normative şi de alt tip care stau în calea sporirii cogenerării.

FEDR + Fondul de coeziune:

- Promovarea producţiei şi a distribuţiei de energie obţinută din surse regenerabile.

4.3. Au fost întreprinse acţiuni de promovare a producţiei şi distribuţiei de energie din surse regenerabile (⁴).

- Scheme de sprijin transparente, priorităţi privind accesul la reţea sau accesul garantat şi prioritate pentru expediere, precum şi norme standardizate privind suportarea separată şi în comun a costurilor adaptărilor tehnice care au fost făcute publice, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) şi articolul 16 alineatele (2) şi (3) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴).

- Un stat membru a adoptat un plan naţional de acţiune în domeniul energiei regenerabile, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE.

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice şi prevenirea şi gestiunea riscurilor

(Ţinta privind schimbările climatice) [prevăzută la articolul 9 primul paragraf punctul 5]

FEDR + Fondul de coeziune:

- Promovarea investiţiilor destinate abordării unor riscuri specifice, asigurarea rezistenţei în faţa dezastrelor şi dezvoltarea unor sisteme de gestionare a dezastrelor.

5.1. Prevenirea şi gestionarea riscurilor: Existenţa evaluărilor naţionale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor, luând în considerare adaptarea la schimbările climatice

- Efectuarea unei evaluări naţionale sau regionale a riscurilor care să includă următoarele elemente:

- o descriere a procesului, metodologiei, metodelor şi datelor nesensibile utilizate la evaluarea riscurilor, precum şi a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investiţiilor;

- o descriere a scenariilor de risc unic şi de riscuri multiple;

- ţine seama, după caz, de strategiile naţionale de adaptare la schimbările climatice.

6. Conservarea şi protejarea mediului şi promovarea eficientei resurselor

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul 6]

FEDR + Fondul de coeziune:

- Investiţii în sectorul apei, pentru a îndeplini cerinţele acquis-ului de mediu al Uniunii şi pentru a răspunde unor nevoi de investiţii identificate de statele membre, care depăşesc aceste cerinţe.

6.1. Sectorul apei: Existenţa: (a) a unei politici tarifare privind apele care prevede stimulente corespunzătoare pentru ca utilizatorii să utilizeze eficient resursele de apă; şi (b) a unei contribuţii adecvate a diferitelor utilizări ale apei pentru recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei la o rată stabilită de planul adoptat de gestionare a bazinelor hidrografice pentru investiţii sprijinite prin diferite programe.

- În sectoarele sprijinite prin FEDR şi Fondul de coeziune, un stat membru asigură contribuţia diferitelor utilizări ale apei la recuperarea costurilor serviciilor de utilizare a apei, pe sector, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) prima liniuţă din Directiva 2000/60/CE, ţinând seama, după caz, de efectele sociale, de mediu şi economice ale recuperării, precum şi de condiţiile geografice şi climatice ale regiunii/ regiunilor afectate.

- Adoptarea unui plan de gestionare a bazinului hidrografic, pentru districtul în care se situează un bazin hidrografic, în conformitate cu articolul 13 din Directiva 2000/60/CE.

FEDR + Fondul de coeziune:

- Investiţii în sectorul deşeurilor, pentru a îndeplini cerinţele acquis-ului de mediu al Uniunii şi pentru a răspunde unor nevoi de investiţii identificate de statele membre care depăşesc aceste cerinţe.

6.2. Sectorul deşeurilor: Promovarea unor investiţii sustenabile din punct de vedere economic şi de mediu în sectorul deşeurilor, în special prin elaborarea de planuri de gestionare a deşeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi cu ierarhia deşeurilor.

- În temeiul articolului 11 alineatul (5) din Directiva 2008/98/CE, s-a transmis Comisiei un raport de implementare cu privire la progresele înregistrate în atingerea ţintelor de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE.

- Existenţa unuia sau mai multor planuri de gestionare a deşeurilor, astfel cum se prevede la articolul 28 din Directiva 2008/98/CE.

- Existenţa unor programe de prevenire a acumulării de deşeuri, în conformitate cu articolul 29 din Directiva 2008/98/CE.

- măsurile necesare pentru a atinge până în 2020 obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare şi reciclare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE.

7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul 7]

FEDR + Fondul de coeziune:

- Sprijinirea unui spaţiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiţii în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

- Dezvoltarea şi reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate şi interoperabile şi promovarea măsurilor de reducere a zgomotului.

- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, şi care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare şi a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale şi infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional şi local.

FEDR:

- Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.

7.1. Transporturi: Existenţa unuia sau mai multor planuri sau cadre cuprinzătoare pentru investiţii în transporturi, în conformitate cu cadrul instituţional al statelor membre (inclusiv transportul public la nivel local şi regional), care să sprijine dezvoltarea infrastructurii şi să îmbunătăţească conectivitatea la reţelele globale şi de bază TEN-T.

- Existenţa unuia sau mai multor planuri sau cadre cuprinzătoare pentru investiţiile în transporturi care îndeplinesc cerinţele legale pentru evaluarea strategică de mediu şi care prevăd:

- contribuţia la zona de transport unic la nivel european, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵), inclusiv priorităţile pentru investiţii în:

- reţeaua TEN-T de bază şi reţeaua globală, în cazul în care se preconizează investiţii din partea FEDR şi a Fondului de coeziune; şi

- conectivitatea secundară;

- un flux realist şi matur de proiecte pentru care se preconizează sprijin din partea FEDR şi a Fondului de coeziune.

- Măsuri care să asigure capacitatea unor organisme intermediare şi beneficiari de a asigura fluxul de proiecte.

FEDR + Fondul de coeziune:

- Sprijinirea unui spaţiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiţii în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

- Dezvoltarea şi reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate şi interoperabile şi promovarea măsurilor de reducere a zgomotului.

- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de transport care respectă mediul. inclusiv a celor cu zgomot redus, şi care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare şi a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale şi infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional şi local.

FEDR:

- Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.

7.2. Transportul feroviar: Existenţa în planurile sau cadrele cuprinzătoare de transport a unei secţiuni explicite privind dezvoltarea transportului feroviar, în conformitate cu cadrul instituţional al statelor membre (inclusiv privind transportul public la nivel local şi regional), care să sprijine dezvoltarea infrastructurii şi să îmbunătăţească conectivitatea la reţelele globale şi de bază TEN-T. Investiţiile acoperă activele mobile, interoperabilitatea şi consolidarea capacităţilor.

- Existenţa unei secţiuni privind dezvoltarea transportului feroviar în planurile sau cadrelor de transport prevăzute anterior care să îndeplinească cerinţele legale pentru evaluarea strategică de mediu şi care să prevadă un flux realist şi matur de proiecte (inclusiv un calendar, un cadru bugetar).

- Măsuri care să asigure capacitatea unor organisme intermediare şi beneficiari de a asigura fluxul de proiecte.

FEDR + Fondul de coeziune:

- Sprijinirea unui spaţiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiţii în TEN-T.

- Dezvoltarea şi reabilitarea unor sisteme feroviare complete, de înaltă calitate şi interoperabile şi promovarea măsurilor de reducere a zgomotului.

- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus) şi care au emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare şi a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale şi infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional şi local.

7.3. Alte mijloace de transport, inclusiv căi navigabile interioare şi transportul maritim, porturi, legături multimodale şi infrastructuri aeroportuare: Existenţa în planul sau planurile sau cadrul sau cadrele cuprinzătoare de transport a unei secţiuni specifice privind căile navigabile interioare şi transportul maritim, porturile, legăturile multimodale şi infrastructurile aeroportuare, care contribuie la îmbunătăţirea conectivităţii la reţelele globale şi de bază TEN-T şi la promovarea mobilităţii regionale şi locale durabile.

- Existenţa în planul sau planurile sau cadrul sau cadrele de transport a unei secţiuni privind căile navigabile interioare şi transportul maritim, porturile, legăturile multimodale şi infrastructurile aeroportuare, care:

- să îndeplinească cerinţele legale aplicabile evaluărilor strategice de mediu;

- să stabilească un flux de proiecte realiste şi mature (inclusiv un calendar şi cadrul bugetar).

- Măsuri care să asigure capacitatea unor organisme intermediare şi beneficiari de a asigura fluxul de proiecte.

FEDR:

- Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.

FEDR:

- Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a securităţii aprovizionării prin dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribuţie, stocare şi transport al energiei şi prin integrarea descentralizării producţiei de energie din surse regenerabile.

7.4. Dezvoltarea de sisteme inteligente de distribuţie, stocare şi transport al energiei electrice.

Existenţa unor planuri cuprinzătoare pentru investiţii în infrastructura energetică inteligentă şi a unor măsuri de reglementare care să contribuie la îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a securităţii aprovizionării.

- S-au adoptat planuri cuprinzătoare care descriu priorităţile privind infrastructura energetică naţională care sunt:

- în conformitate cu articolul 22 din Directiva 2009/72/CE şi articolul 22 din Directiva 2009/73/CE, unde este cazul; şi

- în conformitate cu planurile relevante de investiţii regionale prevăzute la articolul 12 şi cu planul de dezvoltare a reţelei la nivelul Uniunii pe o perioadă de 10 ani, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶) şi Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷); şi

- care să fie compatibile cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁸) privind orientările referitoare la infrastructurile energetice transeuropene [TEN-E].

- Aceste planuri conţin:

- un flux realist şi matur de proiecte pentru care se preconizează sprijin din partea FEDR;

- măsuri de atingere a obiectivelor de coeziune socială şi economică şi protecţie a mediului înconjurător, în conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Directiva 2009/72/CE şi articolul 3 alineatul (7) din Directiva 2009/73/CE;

- măsuri de optimizare a utilizării energiei electrice şi de promovare a eficienţei energetice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (11) din Directiva 2009/72/CE şi articolul 3 alineatul (8) din Directiva 2009/73/CE.

8. Promovarea sustenabilităţii şi calităţii locurilor de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă

(Ţinta privind forţa de muncă)

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul 8]

FSE:

- Accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi pentru persoanele inactive, inclusiv pentru şomerii pe termen lung şi pentru persoanele îndepărtate de piaţa muncii, inclusiv prin iniţiative locale de angajare şi sprijin pentru mobilitatea forţei de muncă.

8.1. Politicile active în domeniul pieţei forţei de muncă sunt concepute şi aplicate prin prisma orientărilor privind ocuparea forţei de muncă.

- Serviciile de ocupare a forţei de muncă au capacitatea de a furniza şi furnizează:

- măsuri personalizate, active şi preventive, în ceea ce priveşte piaţa muncii, într-un stadiu incipient, care sunt disponibile pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, axându-se în acelaşi timp pe persoanele cu cel mai mare risc de excluziune socială, inclusiv pe persoanele din comunităţile marginalizate;

- informaţii cuprinzătoare şi transparente privind noile locuri de muncă vacante şi oportunităţile de angajare, ţinând seama de necesităţile în schimbare ale pieţei muncii.

- Serviciile de ocupare a forţei de muncă au încheiat acorduri de cooperare oficiale şi neoficiale cu părţile interesate relevante.

FSE:

- Activităţi independente, spirit antreprenorial şi deschiderea unei afaceri, inclusiv a unor întreprinderi inovatoare, de dimensiuni mici, mijlocii şi micro.

FEDR:

- Sprijinirea constituirii de incubatoare de afaceri şi sprijinirea investiţiilor în favoarea activităţilor independente, a microîntreprinderilor şi a creării de întreprinderi.

8.2. Activităţi independente, spirit antreprenorial şi deschiderea unei afaceri: existenţa unui cadru strategic de politică pentru întreprinderile nou-înfiinţate favorabile incluziunii.

- Existenţa unui cadru strategic de politică pentru sprijinirea întreprinderilor nou-înfiinţate favorabile incluziunii, care cuprinde următoarele elemente:

- măsuri adoptate pentru a reduce timpul şi costurile necesare pentru a crea o întreprindere, având în vedere obiectivele SBA;

- măsuri adoptate pentru a reduce timpul necesar pentru a obţine licenţele şi autorizaţiile pentru a iniţia şi desfăşura activitatea specifică a unei întreprinderi, având în vedere obiectivele SBA;

- acţiuni care asigură legătura între servicii adecvate de dezvoltare a întreprinderilor şi servicii financiare (accesul la capital), inclusiv pentru grupuri defavorizate, zone defavorizate, sau ambele dacă este nevoie.

FSE:

- Modernizarea instituţiilor pieţei muncii, precum serviciile publice şi private de ocupare a forţei de muncă, şi îmbunătăţirea gradului de satisfacere a nevoilor pieţei muncii, inclusiv prin măsuri de stimulare a mobilităţii transnaţionale a lucrătorilor, precum şi prin programe de mobilitate şi printr-o mai bună cooperare între instituţii şi părţile interesate relevante.

FEDR:

- investiţii în infrastructurile destinate serviciilor de ocupare a forţei de muncă.

8.3. Instituţiile pieţei forţei de muncă sunt modernizate şi consolidate în lumina Orientărilor privind ocuparea forţei de muncă.

Reformele instituţiilor pieţei forţei de muncă vor fi precedate de un cadru strategic de politică clar şi o evaluare ex ante care să includă şi dimensiunea de gen.

- Acţiuni pentru reformarea serviciilor de ocupare a forţei de muncă, care au ca scop de a le conferi acestora capacitatea de a furniza:

- informaţii cuprinzătoare şi transparente privind noile locuri de muncă vacante şi oportunităţile de angajare, ţinând seama de necesităţile în schimbare ale pieţei muncii.

- Reforma serviciilor de ocupare a forţei de muncă va include crearea de reţele de cooperare oficială sau informală cu părţile interesate relevante.

FSE:

- Îmbătrânire activă şi în condiţii bune de sănătate.

8.4. Îmbătrânire activă şi în condiţii bune de sănătate: Politicile de îmbătrânire activă sunt concepute în lumina Orientărilor privind ocuparea forţei de muncă

- Părţile interesate relevante sunt implicate în elaborarea şi monitorizarea strategiilor de îmbătrânire activă, în vederea păstrării lucrătorilor în vârstă pe piaţa muncii şi a promovării ocupării profesionale a acestora.

- Un stat membru a instituit măsuri de promovare a îmbătrânirii active.

FSE:

- Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, întreprinderilor şi antreprenorilor.

8.5. Adaptarea la schimbări a lucrătorilor, întreprinderilor şi antreprenorilor: Existenţa unor politici care vizează favorizarea anticipării şi bunei gestionări a modificărilor şi restructurărilor.

- Existenţa unor instrumente de sprijinire a partenerilor sociali şi a autorităţilor publice în vederea dezvoltării şi monitorizării unor metode proactive de schimbare şi restructurare, care cuprind măsuri:

- de promovare a anticipării schimbărilor;

- de promovare a pregătirii şi gestionării procesului de restructurare.

FSE:

- Integrarea durabilă pe piaţa muncii a tinerilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluderii sociale şi a tinerilor din comunităţile marginalizate, inclusiv prin executarea garanţiei pentru tineri.

8.6. Existenţa unui cadru strategic de politică pentru promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, inclusiv prin executarea garanţiei pentru tineret.

Această condiţionalitate ex ante se aplică doar pentru aplicarea YEI.

- Există un cadru strategic de politică cuprinzător pentru promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor care:

- se bazează pe dovezi care măsoară rezultatele pentru tinerii care nu au un loc de muncă, nu urmează studii sau nu participă la formare profesională şi care constituie fundamentul pentru elaborarea de politici specifice şi pentru monitorizarea evoluţiei;

- identifică autoritatea publică relevantă responsabilă de gestionarea măsurilor de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor şi de coordonarea parteneriatelor la toate nivelurile şi în toate sectoarele;

- implică toate părţile interesate care sunt relevante în abordarea şomajului în rândul tinerilor;

- permite o intervenţie şi activare timpurie;

- cuprinde măsuri de sprijin pentru accesul la integrarea pe piaţa muncii, îmbunătăţirea competenţelor, mobilitatea forţei de muncă şi integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează studii sau cursuri de formare.

9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei discriminări

(ţinta privind combaterea sărăciei)

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul 9]

FSE:

- Incluziunea activă, inclusiv în vederea promovării egalităţii de şanse, a participării active şi a îmbunătăţirii capacităţii de inserţie profesională.

FEDR:

- Investiţii în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la servicii sociale, culturale şi de recreere, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de comunitate.

- Oferirea de sprijin revitalizării fizice, economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din regiunile urbane şi rurale.

9.1. Existenţa şi implementarea unui cadru strategic de politică naţională pentru reducerea sărăciei care vizează incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piaţa muncii în lumina Orientărilor privind ocuparea forţei de muncă.

- Existenţa unui cadru strategic de politică naţională pentru reducerea sărăciei, care vizează incluziunea activă şi care:

- constituie o bază justificativă suficientă pentru elaborarea unor politici de reducere a sărăciei şi de monitorizare a evoluţiilor;

- conţine măsuri de sprijinire a atingerii ţintei privind sărăcia şi excluziunea socială la nivel naţional (definită în Programul Naţional de Reformă), care include promovarea locurilor de muncă durabile şi de calitate pentru persoanele cele mai expuse riscului de excluziune socială, inclusiv pentru persoanele din comunităţile marginalizate;

- implică părţile interesate relevante în combaterea sărăciei;

- în funcţie de nevoile identificate, include măsuri pentru trecerea de la îngrijirea instituţională la cea bazată pe comunitate.

- La cerere şi dacă este justificat, părţile interesate relevante vor primi asistenţă pentru prezentarea de proiecte şi pentru implementarea şi gestionarea proiectelor selectate.

FSE:

- Integrarea socioeconomică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii.

FEDR:

- Investiţii în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin accesul la serviciile sociale, culturale şi de recreere, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de comunităţi.

- Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică şi socială a comunităţilor defavorizate din regiunile urbane şi rurale.

- Investiţii în educaţie, formare şi formare profesionala pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi de formare.

9.2. Existenţa unui cadru strategic de politică naţională privind incluziunea romilor

- Existenţa unui cadru strategic de politică naţională privind incluziunea romilor care:

- stabileşte obiective naţionale realizabile pentru integrarea romilor în scopul eliminării decalajului faţă de restul populaţiei. Aceste ţinte ar trebui să vizeze cele patru obiective ale UE de integrare a romilor legate de accesul la educaţie, ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale şi locuinţe;

- identifică, acolo unde este cazul, microregiunile defavorizate sau cartierele segregate în care comunităţile trăiesc în condiţiile cele mai precare, folosind indicatori socioeconomici şi teritoriali deja existenţi (şi anume nivelul educaţional foarte scăzut, şomajul pe termen lung etc.);

- include metode puternice de monitorizare pentru a evalua impactul acţiunilor de integrare a romilor, precum şi un mecanism de revizuire pentru a permite adaptarea strategiei;

- este concepută, implementată şi monitorizată în strânsă cooperare şi în cadrul unui dialog permanent cu organizaţiile societăţii civile romă, cu autorităţile regionale şi locale.

- La cerere şi dacă este justificat, părţile interesate relevante vor primi asistenţă pentru prezentarea de proiecte şi implementarea şi gestionarea proiectelor selectate.

FSE:

- Îmbunătăţirea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general.

9.3. Sănătate: Existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru sănătate în limitele articolului 168 din TFUE, care asigură sustenabilitate din punct de vedere economic.

- Existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru sănătate care conţine:

- măsuri coordonate pentru îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate;

- măsuri de stimulare a eficienţei în sectorul sănătăţii, prin aplicarea de modele de prestare a serviciilor şi infrastructură;

- conţine un sistem de monitorizare şi revizuire.

FEDR:

- Investiţii în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate, promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreere, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de comunităţi.

- Un stat membru sau o regiune a adoptat un cadru care specifică resursele bugetare disponibile estimative şi o concentrare eficientă din punctul de vedere al costurilor a resurselor asupra nevoilor stabilite ca priorităţi pentru sănătate.

10. Investiţii în educaţie, formare şi formare profesională pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii

(ţinta privind educaţia)

[prevăzută la articolul 9 primul paragraf punctul 10]

FSE:

- reducerea şi prevenirea abandonului şcolar timpuriu şi promovarea accesului egal la învăţământul preşcolar, primar şi secundar de înaltă calitate, inclusiv la parcursuri de învăţare (formale, neformale şi informale) pentru reintegrarea în educaţie şi formare.

FEDR:

- Investiţii în educaţie, formare şi formare profesionala pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi de formare.

10.1. Abandonul şcolar timpuriu: Existenţa unui cadru strategic de politică pentru a reduce abandonul şcolar timpuriu (AST) în limitele articolului 165 din TFUE.

- Existenţa unui sistem pentru colectarea şi analizarea datelor şi informaţiilor privind AST la nivelurile relevante care:

- constituie o bază justificativă suficientă pentru elaborarea unor politici specifice şi monitorizarea evoluţiilor.

- Se instituie un cadru strategic de politică privind AST care:

- se bazează pe dovezi;

- acoperă sectoarele educaţionale relevante, inclusiv dezvoltarea copiilor cu vârste fragede şi vizează în special grupurile vulnerabile care sunt cel mai expuse riscului de AST, inclusiv persoanele din comunităţile marginalizate, şi conţine măsuri de prevenire, intervenţie şi compensare;

- implică toate sectoarele de politică şi părţile interesate relevante pentru combaterea AST.

FSE:

- Îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei învăţământului terţiar şi a celui echivalent şi a accesului la acestea în vederea creşterii participării şi a nivelului de instruire, în special pentru grupurile defavorizate.

10.2. Învăţământul superior: Existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru creşterea nivelului de instruire până la forme de învăţământ superior, sporirea calităţii şi eficienţei în limitele articolului 165 din TFUE.

- Existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru învăţământul superior care include următoarele elemente:

- atunci când este necesar, măsuri de creştere a participării şi a nivelului de instruire care:

- cresc participarea la învăţământul superior în rândul persoanelor cu venituri mici şi al altor grupuri slab reprezentate, acordând o atenţie deosebită grupurilor defavorizate, inclusiv persoanelor din comunităţi marginalizate;

FEDR:

- Investiţii în educaţie, formare şi formare profesionala pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi de formare.

- reduc ratele de abandon/ sporesc ratele de absolvire;

- măsuri care încurajează conţinutul inovator şi crearea de programe;

- măsuri de creştere a capacităţii de inserţie profesională şi a spiritului antreprenorial care:

- încurajează dezvoltarea «competenţelor transversale», inclusiv spiritul antreprenorial, în programele relevante de învăţământ superior;

- reduc diferenţele dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte opţiunile de învăţământ şi profesionale.

FSE:

- Consolidarea accesului egal la învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, neformale şi informale, actualizarea cunoştinţelor, a competenţelor şi a aptitudinilor forţei de muncă şi promovarea unor parcursuri de învăţare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională şi validarea competenţelor dobândite.

FEDR:

- Investiţii în educaţie, formare şi formare profesională pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi de formare.

10.3. Învăţarea pe tot parcursul vieţii: Existenţa unui cadru strategic de politică naţională şi/sau regională pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii în limitele articolului 165 din TFUE.

- Existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii care conţine măsuri:

- de sprijinire a serviciilor de dezvoltare şi conectare pentru ÎPV, inclusiv de implementare a acestor servicii şi de îmbunătăţire a competenţelor (validare, consiliere, educaţie şi formare), precum şi obţinerea implicării părţilor interesate relevante şi încheierea de parteneriate cu acestea;

- pentru îmbunătăţirea competenţelor diverselor grupuri-ţintă în care acestea sunt identificate ca priorităţi în cadrele strategice de politică naţională sau regională (de exemplu, ale tinerilor care urmează cursuri de formare profesională, ale adulţilor, ale părinţilor care reintră pe piaţa muncii, ale lucrătorilor subcalificaţi şi în vârstă, ale migranţilor şi ale altor grupuri dezavantajate, în special ale persoanelor cu handicap);

- măsuri pentru a spori accesul la ÎPV inclusiv prin eforturi de implementare eficace a instrumentelor care favorizează transparenţa (de exemplu, Cadrul european al calificărilor, Cadrul naţional al calificărilor, Sistemul european de credite pentru educaţie şi formare profesională, Cadrul european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţia şi formarea profesională);

- măsuri de sporire a relevanţei educaţiei şi formării pentru piaţa muncii şi de adaptare a acestora la necesităţile grupurilor-ţintă identificate (de exemplu, tineri care urmează cursuri de formare profesională, adulţi, părinţi care reintră pe piaţa muncii, lucrători subcalificaţi şi în vârstă, migranţi şi alte grupuri dezavantajate, în special persoane cu handicap).

FSE:

- Sporirea relevanţei pe piaţa muncii a sistemelor de educaţie şi formare, facilitarea tranziţiei de la educaţie la piaţa muncii şi consolidarea sistemelor de educaţie şi formare profesională, precum şi a calităţii lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competenţelor, adaptarea programelor de învăţământ şi instituirea şi dezvoltarea unor sisteme de formare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învăţare duală şi programe de ucenicie.

FEDR:

- Investiţii în educaţie, formare şi formare profesionala pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi de formare.

10.4. Existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională (EFP), în limitele articolului 165 din TFUE.

- Existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie profesională, în limitele articolului 165 din TFUE, care include măsuri pentru următoarele elemente:

- îmbunătăţirea relevanţei pe piaţa muncii a sistemelor de EFP, în strânsă colaborare cu părţile interesante relevante, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competenţelor, adaptarea programelor de învăţământ şi consolidarea dispoziţiilor privind formarea la locul de muncă, în diversele sale forme;

- creşterea calităţii şi a atractivităţii EFP, inclusiv prin elaborarea unei abordări naţionale pentru asigurarea calităţii EFP (de exemplu în conformitate cu Cadrul european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţia şi formarea profesională) şi de utilizare a instrumentelor de asigurare a transparenţei şi de recunoaştere, cum ar fi Sistemul european de credite pentru educaţie şi formare profesională (EC- VET).

11. Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o administraţie publică eficientă

[menţionate la articolul 9 primul paragraf punctul 11]

FSE:

- Investiţii în capacitatea instituţională şi în eficienţa administraţiilor şi a serviciilor publice la nivel naţional, regional şi local în perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune reglementări şi a bunei guvernanţe.

FEDR:

- Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o administraţie publică eficientă prin acţiuni de consolidare a capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor şi serviciilor publice vizate de implementarea FEDR, precum şi prin sprijinirea acţiunilor din cadrul FSE de consolidare a capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice.

Fondul de coeziune:

- Existenţa unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienţei administrative a statelor membre, inclusiv reforma administraţiei publice.

- Existenţa sau procesul de implementare a unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienţei administrative a autorităţilor publice ale statului membru şi a competenţelor acestora în următoarele aspecte:

- o analiză şi o planificare strategică a acţiunilor de reformă juridică, organizaţională şi/sau procedurală;

- dezvoltarea unor sisteme de management al calităţii;

- acţiuni integrate de simplificare şi raţionalizare a procedurilor administrative;

- elaborarea şi implementarea unor strategii şi politici privind resursele umane care să acopere principalele decalaje identificate în acest domeniu;

- dezvoltarea de competenţe la toate nivelurile ierarhiei profesionale din cadrul autorităţilor publice;

- dezvoltarea de proceduri şi instrumente de monitorizare şi evaluare.

(¹) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(²) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(³) Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice şi de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului (JO L 114, 27.4.2006, p. 64).

(⁴) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

(⁵) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(⁶) Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003 (JO L 211, 14.8.2009, p. 15).

(⁷) Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (JO L 211, 14.8.2009, p. 36).

(⁸) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 şi (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).

PARTEA II:Condiţionalităţi ex ante generale

Domeniul	Condiţionalitate ex ante	Criterii de îndeplinire
1. Antidiscriminare	Existenţa unei capacităţi administrative pentru punerea în aplicare şi aplicarea legislaţiei antidiscriminare a Uniunii şi a politicii în materie de fonduri ESI	- Măsuri în conformitate cu cadrul instituţional şi juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea unui tratament egal pentru toate persoanele pe tot parcursul pregătirii şi realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea în activităţile conexe fondurilor ESI. - Măsuri pentru formarea personalului autorităţilor implicat în gestionarea şi controlul fondurilor ESI în domeniul legislaţiei şi politicilor antidiscriminare ale UE.
2. Gen	Existenţa unei capacităţi administrative pentru punerea în aplicare şi aplicarea legislaţiei Uniunii privind egalitatea de gen şi a politicii în materie de fonduri ESI	- Măsuri în conformitate cu cadrul instituţional şi juridic al statelor membre pentru implicarea organismelor responsabile pentru promovarea egalităţii de gen pe tot parcursul pregătirii şi realizării programelor, inclusiv furnizarea de consiliere privind egalitatea de gen în activităţile conexe fondurilor ESI. - Măsuri pentru formarea personalului autorităţilor implicat în gestionarea şi controlul fondurilor ESI în domeniul legislaţiei şi politicilor Uniunii în materie de egalitate de gen şi de integrare a dimensiunii de gen.
3. Invaliditate	Existenţa capacităţii administrative pentru punerea în aplicare şi aplicarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) în domeniul fondurilor ESI în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului (¹).	- Măsuri în conformitate cu cadrul instituţional şi juridic al statelor membre pentru consultarea şi implicarea organismelor responsabile pentru protecţia drepturilor persoanelor cu handicap sau a organizaţiilor reprezentative ale persoanelor cu handicap sau a altor părţi interesante relevante pe tot parcursul pregătirii şi realizării programelor. - Măsuri pentru formarea personalului autorităţilor implicat în gestionarea şi controlul fondurilor ESI în domeniul legislaţiei aplicabile a Uniunii şi în domeniul legislaţiei şi politicilor naţionale privind persoanele cu handicap, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea practică a UNCRPD, reflectată în legislaţia Uniunii şi cea naţională, după caz. - Măsuri pentru asigurarea monitorizării aplicării articolului 9 din UNCRPD în legătură cu fondurile ESI pe tot parcursul pregătirii şi realizării programelor.
4. Achiziţiile publice	Existenţa unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achiziţiilor publice în ceea ce priveşte fondurile ESI.	- Măsuri pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii din domeniul achiziţiilor publice prin intermediul unor mecanisme adecvate. - Măsuri de asigurare a procedurilor transparente de atribuire a contractelor.
4. Achiziţiile publice		- Măsuri de formare profesională şi difuzare a informaţiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. - Măsuri de asigurare a capacităţii administrative de punere în aplicare şi aplicare a normelor Uniunii din domeniul achiziţiilor publice.
5. Ajutoare de stat	Existenţa unor măsuri de aplicare eficace a normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat în ceea ce priveşte fondurile ESI.	- Măsuri referitoare la aplicarea eficace a normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. - Măsuri de formare profesională şi difuzare a informaţiilor pentru personalul implicat în implementarea fondurilor ESI. - Măsuri de asigurare a capacităţii administrative de punere în aplicare şi aplicarea normelor Uniunii din domeniul ajutoarelor de stat.
6. Legislaţia de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact As-sessment - EIA) şi evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA)	Existenţa unor măsuri de aplicare eficace a legislaţiei Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA şi SEA.	- Măsuri referitoare la aplicarea eficace a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²) (EIA) şi a Directivei 2001/42/Ce a Parlamentului European şi a Consiliului (³) (SEA). - Măsuri de formare profesională şi difuzare de informaţii pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA şi SEA. - Măsuri de asigurare a unei capacităţi administrative suficiente.
7. Sistemele statistice şi indicatorii de rezultat	Existenţa unei baze statistice necesare pentru a efectua evaluări ale eficacităţii şi impactului programelor. Existenţa unui sistem de indicatori de rezultat necesari pentru selectarea acţiunilor care contribuie în modul cel mai eficient la obţinerea rezultatelor dorite, monitorizarea progreselor înregistrate în obţinerea rezultatelor şi efectuarea evaluării impactului.	- Existenţa unor măsuri privind colectarea şi agregarea rapidă a datelor statistice, cu următoarele elemente: - identificarea surselor şi mecanismelor de asigurare a validării statistice; - măsuri de publicare şi de disponibilitate publică a datelor agregate; - Un sistem eficient de indicatori de rezultat care să includă: - selectarea indicatorilor de rezultat pentru fiecare program care să ofere informaţii cu privire la motivele pentru care au fost selectate acţiunile politice finanţate prin program; - stabilirea de ţinte pentru aceşti indicatori; - respectarea, pentru fiecare indicator, a cerinţelor următoare: robusteţea şi validarea statistică, claritatea interpretării normative, capacitatea de reacţie la politică, colectarea în timp util a datelor. - Proceduri pentru a se asigura că toate operaţiunile finanţate prin program adoptă un sistem eficace de indicatori.
(¹) Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (JO L 23, 27.1.2010, p. 35). (²) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1). (³) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

ANEXA XII:INFORMAREA, COMUNICAREA ŞI VIZIBILITATEA SPRIJINULUI DIN PARTEA FONDURILOR

1.LISTA OPERAŢIUNILOR

2.MĂSURI DE INFORMARE ŞI COMUNICARE ŞI MĂSURI DE SPORIRE A VIZIBILITĂŢII PENTRU PUBLIC

2.1.Responsabilităţile statului membru şi ale autorităţii de management

b)2. Statul membru sau autoritatea de management au responsabilitatea de a organiza cel puţin următoarele măsuri de informare şi comunicare:

c)3. Autoritatea de management implică, după caz, în măsurile de informare şi comunicare, în conformitate cu legile şi practicile naţionale, următoarele organisme:

2.2.Responsabilităţile beneficiarilor

a)1.Toate măsurile de informare şi comunicare şi măsurile de sporire a vizibilităţii fondurilor asigurate de beneficiar menţionează sprijinul din partea fondurilor la operaţiune prin afişarea:

b)2. În cursul implementării unei operaţiuni, beneficiarul informează publicul larg cu privire la contribuţia obţinută din partea fondurilor prin:

c)3. Pentru acţiunile susţinute de FSE şi, în cazuri adecvate, pentru operaţiunile sprijinite de FEDR sau de Fondul de coeziune, beneficiarul se asigură de faptul că cei care participă la o operaţiune au fost informaţi cu privire la această finanţare.

e)5. În termen de cel mult trei luni de la finalizarea unei operaţiuni, beneficiarul expune o placă sau un panou permanent, de dimensiuni considerabile, într-un loc uşor vizibil publicului pentru fiecare operaţiune care îndeplineşte următoarele criterii:

3.ACŢIUNI DE INFORMARE A BENEFICIARILOR POTENŢIALI ŞI A BENEFICIARILOR

3.1.Măsuri de informare a beneficiarilor potenţiali

b)2. Autoritatea de management se asigură că beneficiarii potenţiali au acces la informaţiile relevante, inclusiv la informaţii actualizate, după caz, şi, ţinând cont de accesibilitatea serviciilor de comunicare electronice sau de alt tip pentru anumiţi beneficiari potenţiali, cu privire la cel puţin următoarele:

(f)responsabilitatea beneficiarilor de a informa publicul cu privire la scopul operaţiunii şi la sprijinul din partea fondurilor la operaţiune, în conformitate cu subsecţiunea 2.2, începând din momentul în care beneficiarului i se oferă documentul care stabileşte condiţiile aplicabile sprijinului pentru operaţiune menţionat la articolul 125 alineatul (3) litera (c). Autoritatea de management poate solicita beneficiarilor potenţiali să propună, în cererile transmise, activităţi de comunicare orientative pentru sporirea vizibilităţii fondurilor proporţionale cu dimensiunea operaţiunii.

4.ELEMENTE DIN STRATEGIA DE COMUNICARE

ANEXA XIII:CRITERII DE DESEMNARE PENTRU AUTORITATEA DE MANAGEMENT ŞI AUTORITATEA DE CERTIFICARE

1.MEDIUL DE CONTROL INTERN

3.ACTIVITĂŢI DE GESTIUNE ŞI CONTROL

(A)Autoritatea de management

(B)Autoritatea de certificare

4.MONITORIZAREA

ANEXA XIV:TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006	Prezentul regulament
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2	Articolul 2
Articolele 3 şi 4	Articolul 89
Articolele 5, 6 şi 8	Articolul 90
Articolul 7	-
Articolul 9	Articolele 4 şi 6
Articolul 10	Articolul 4 alineatul (1)
Articolul 11	Articolul 5
Articolul 12	Articolul 4 alineatul (4)
Articolul 13	Articolul 4 alineatul (5)
Articolul 14	Articolul 4 alineatele (7) şi (8) şi articolul 73
Articolul 15	Articolul 95
Articolul 16	Articolul 7
Articolul 17	Articolul 8
Articolul 18	Articolul 91
Articolele 19-21	Articolul 92
Articolul 22	Articolele 93 şi 94
Articolul 23	Articolul 92 alineatul (6)
Articolul 24	Articolul 91 alineatul (3)
Articolul 25	Articolele 10 şi 11
Articolul 26	Articolul 12
Articolul 27	Articolul 15
Articolul 28	Articolele 14 şi 16
Articolul 29	Articolul 52
Articolul 30	Articolul 53
Articolul 31	Articolul 113
Articolul 32	Articolele 26, 29 şi articolul 96 alineatele (9) şi (10)
Articolul 33	Articolul 30 şi articolul 96 alineatul (11)
Articolul 34	Articolul 98
Articolul 35	Articolul 99
Articolul 36	Articolul 31
Articolul 37	Articolul 27 şi articolul 96 alineatele (1)-(8)
Articolul 38	-
Articolul 39	Articolul 100
Articolul 40	Articolul 101
Articolul 41	Articolele 102 şi 103
Articolul 42	Articolul 123 alineatul (7)
Articolul 43	-
Articolul 43a	Articolul 67
Articolul 43b	Articolul 67
Articolul 44	Articolele 37-46
Articolul 45	Articolele 58 şi 118
Articolul 46	Articolele 59 şi 119
Articolul 47	Articolul 54
Articolul 48	Articolul 55, articolul 56 alineatele (1)-(3), articolul 57 şi articolul 114 alineatele (1) şi (2)
Articolul 49	Articolul 56 alineatul (4), articolul 57 şi articolul 114 alineatul (3)
Articolul 50	Articolele 20-22
Articolul 51	-
Articolul 52	Articolul 121
Articolele 53 şi 54	Articolele 60 şi 120
Articolul 55	Articolul 61
Articolul 56	Articolele 65-70
Articolul 57	Articolul 71
Articolul 58	Articolul 73
Articolul 59	Articolul 123
Articolul 60	Articolul 125
Articolul 61	Articolul 126
Articolul 62	Articolul 127
Articolul 63	Articolul 47
Articolul 64	Articolul 48
Articolul 65	Articolul 110
Articolul 66	Articolul 49
Articolul 67	Articolele 50 şi 111
Articolul 68	Articolele 51 şi 112
Articolul 69	Articolele 115-117
Articolul 70	Articolele 74 şi 122
Articolul 71	Articolul 124
Articolul 72	Articolul 75
Articolul 73	Articolul 128
Articolul 74	Articolul 148
Articolul 75	Articolul 76
Articolul 76	Articolele 77 şi 129
Articolul 77	Articolele 78 şi 130
Articolele 78 şi 78a	Articolul 131
Articolul 79	-
Articolul 80	Articolul 132
Articolul 81	Articolele 80 şi 133
Articolul 82	Articolele 81 şi 134
Articolul 83	-
Articolul 84	Articolul 82
Articolele 85-87	Articolul 135
Articolul 88	-
Articolul 89	Articolul 141
Articolul 90	Articolul 140
Articolul 91	Articolul 83
Articolul 92	Articolul 142
Articolul 93	Articolele 86 şi 136
Articolul 94	-
Articolul 95	-
Articolul 96	Articolul 87
Articolul 97	Articolul 88
Articolul 98	Articolul 143
Articolul 99	Articolele 85 şi 144
Articolul 100	Articolul 145
Articolul 101	Articolul 146
Articolul 102	Articolul 147
Articolele 103 şi 104	Articolul 150
Articolul 105	Articolul 152
Articolul 105a	-
Articolul 106	Articolul 151
Articolul 107	Articolul 153
Articolul 108	Articolul 154

ANEXA XV:

1.Declaraţia comună a Consiliului şi a Comisiei cu privire la articolul 67

Consiliul şi Comisia convin că articolul 67 alineatul (4), care exclude aplicarea costurilor simplificate menţionate la articolul 67 alineatul (1) literele (b)-(d) în cazurile în care o operaţiune sau un proiect care face parte dintr-o operaţiune este pus în aplicare exclusiv prin proceduri de achiziţii publice, nu aduce atingere punerii în aplicare a unei operaţiuni prin intermediul unor proceduri de achiziţii publice care au drept rezultat efectuarea plăţilor de către beneficiar contractantului pe baza unor costuri unitare predefinite. Consiliul şi Comisia convin că costurile determinate şi plătite de beneficiar pe baza acestor costuri unitare stabilite prin proceduri de achiziţii publice constituie costuri reale suportate şi plătite efectiv de către beneficiar în temeiul articolului 67 alineatul (1) litera (a).

2.Declaraţia comună a Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei privind revizuirea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în materie de reconstituire a creditelor

Parlamentul European, Consiliul şi Comisia sunt de acord să includă în revizuirea Regulamentului financiar, vizând alinierea Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului la cadrul financiar multianual 2014-2020, şi dispoziţii necesare pentru aplicarea mecanismelor de alocare a rezervei de performanţă şi referitor la executarea instrumentelor financiare de la articolul 39 (Iniţiativa IMM) în temeiul Regulamentului de stabilire a dispoziţiilor comune aplicabile fondurilor structurale şi de investiţii europene (ESIF) privind reconstituirea de:

3.Declaraţia comună a Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei privind articolul 1

4.Declaraţia comună a Parlamentului European şi a Consiliului privind excluderea oricăror măsuri retroactive în ceea ce priveşte aplicarea articolului 5 alineatul (3)

- în ceea ce priveşte aplicarea articolelor 14 alineatul (2), 15 alineatul (1) litera (c) şi 26 alineatul (2) din Regulamentul de stabilire a dispoziţiilor comune aplicabile fondurilor structurale şi de investiţii europene, acţiunile întreprinse de statele membre pentru implicarea partenerilor menţionaţi la articolul 5 alineatul (1) în pregătirea acordului de parteneriat şi a programelor menţionate la articolul 5 alineatul (2) includ toate acţiunile desfăşurate în mod concret de statele membre, indiferent de momentul în care survin, precum şi acţiunile desfăşurate de acestea înainte de intrarea în vigoare a respectivului regulament şi înainte de data intrării în vigoare a actului delegat pentru un cod de conduită european adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din acelaşi regulament, în cursul etapelor pregătitoare ale unei proceduri de programare a unui stat membru, cu condiţia îndeplinirii obiectivelor principiului de parteneriat stabilit în acest regulament. În acest context, statele membre, în conformitate cu competenţele lor naţionale şi regionale, vor decide cu privire atât la conţinutul acordului de parteneriat propus, cât şi al proiectelor de program propuse, în conformitate cu dispoziţiile pertinente din respectivul regulament şi cu normele specifice fondului;

- actul delegat de stabilire a unui cod de conduită european, adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3), nu va produce, în niciun caz, nici direct, nici indirect, efecte retroactive, în special cu privire la procedura de aprobare a acordului de parteneriat şi a programelor, deoarece legiuitorii UE nu intenţionează să îi confere Comisiei competenţa de a respinge aprobarea acordului de parteneriat şi a programelor numai şi exclusiv pe baza vreunei neconformităţi cu codul de conduită european adoptat în conformitate cu articolul 5 alineatul (3);

- Parlamentul European şi Consiliul invită Comisia să le pună la dispoziţie proiectul textului actului delegat de adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3) cât mai curând posibil, cel târziu la data la care Consiliul adoptă acordul politic cu privire la Regulamentul de stabilire a dispoziţiilor comune aplicabile fondurilor structurale şi de investiţii europene sau la data la care proiectul de raport referitor la regulamentul respectiv este supus la vot în plenul Parlamentului European, în funcţie de care dintre acestea este mai apropiată.

Prioritatea	Indicatorul sau, dacă este cazul, etapa-cheie de implementare şi unitatea de măsură	Obiectivul de etapă pentru 2018	Ţinta pentru 2023

	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020	Total
EUR, preţuri din 2011	34 108 069 924	55 725 174 682	46 044 910 736	48 027 317 164	48 341 984 652	48 811 933 191	49 046 236 960	330 10 5 6 27 309

	Sectorul	Rate forfetare
1	RUTIER	30 %
2	FEROVIAR	20 %
3	TRANSPORT URBAN	20 %
4	APĂ	25 %
5	DEŞEURI SOLIDE	20 %