Partea ii - DISPOZIŢII COMUNE APLICABILE FONDURILOR ESI - Regulamentul 1303/17-dec-2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

Acte UE

Jurnalul Oficial 347L

În vigoare
Versiune de la: 1 Martie 2024
PARTEA II:DISPOZIŢII COMUNE APLICABILE FONDURILOR ESI
Art. 4: Principii generale
(1)Fondurile ESI oferă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea intervenţiilor de la nivel naţional, regional şi local, pentru a îndeplini strategia Uniunii pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi prin misiuni specifice fondurilor, în conformitate cu obiectivele lor stabilite prin tratate, inclusiv coeziunea economică, socială şi teritorială, ţinând seama de Orientările integrate privind Europa 2020 relevante şi de recomandările specifice relevante adresate fiecărei ţări şi adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum şi de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE şi, acolo unde este cazul, la nivel naţional, cu programul naţional de reformă.
(2)Ţinând cont de contextul specific al fiecărui stat membru, Comisia şi statele membre se asigură că sprijinul din partea fondurilor ESI este consecvent cu politicile relevante, cu principiile orizontale menţionate la articolele 5, 7 şi 8 şi cu priorităţile Uniunii şi că acesta este complementar altor instrumente ale Uniunii.
(3)Sprijinul din partea fondurilor ESI este aplicat în strânsă cooperare între Comisie şi statele membre, în conformitate cu principiului subsidiarităţii.
(4)Statele membre, la nivelul teritorial corespunzător, în conformitate cu cadrul lor instituţional, juridic şi financiar, şi organismele desemnate de ele în acest scop sunt responsabile pentru pregătirea şi implementarea programelor şi îndeplinirea sarcinilor care le revin, în parteneriat cu partenerii relevanţi menţionaţi la articolul 5, în conformitate cu prezentul regulament şi cu normele specifice fondurilor.
(5)Măsurile pentru implementarea şi utilizarea fondurilor ESI, şi în special resursele financiare şi administrative necesare pentru pregătirea şi implementarea de programe, în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea, evaluarea, gestiunea şi controlul respectă principiul proporţionalităţii, având în vedere nivelul contribuţiei alocate şi ţin seama de obiectivul general de reducere a sarcinii administrative pentru organismele implicate în managementul şi controlul programelor.
(6)În conformitate cu responsabilităţile lor, Comisia şi statele membre asigură coordonarea dintre fondurile ESI, precum şi dintre fondurile ESI şi alte politici, strategii şi instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv cele din cadrul acţiunii externe a Uniunii.
(7)Partea din bugetul Uniunii alocată fondurilor ESI este executată în cadrul gestiunii partajate între statele membre şi Comisie, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar, cu excepţia cuantumului sprijinului din Fondul de coeziune transferat către MIE menţionat la articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament, a acţiunilor inovatoare la iniţiativa Comisiei în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul privind FEDR, a asistenţei tehnice la iniţiativa Comisiei şi sprijinul pentru gestiune directă în conformitate cu regulamentul FEPAM.

(8)Comisia şi statele membre respectă principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 33, cu articolul 36 alineatul (1) şi cu articolul 61 din Regulamentul financiar.

(9)Comisia şi statele membre asigură eficacitatea fondurilor ESI în cursul pregătirii şi implementării, în legătură cu monitorizarea, raportarea şi evaluarea.
(10)Comisia şi statele membre îşi îndeplinesc rolurile care le revin în legătură cu fondurile ESI, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor.
Art. 5: Parteneriat şi guvernanţă pe mai multe niveluri
(1)Pentru acordul de parteneriat şi pentru fiecare program, fiecare stat membru încheie un parteneriat cu autorităţile regionale şi locale competente, în conformitate cu cadrul său instituţional şi juridic. Parteneriatul include şi partenerii următori:
a)autorităţi urbane şi alte autorităţi publice competente;
b)parteneri economici şi sociali; şi
c)organisme relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecţiei mediului, organizaţii neguvernamentale şi organisme însărcinate cu promovarea integrării sociale, egalităţii de gen şi nediscriminării.
(2)În conformitate cu abordarea bazată pe guvernanţa pe mai multe niveluri, partenerii menţionaţi la alineatul (1) sunt implicaţi de către statele membre în pregătirea acordurilor de parteneriat şi a rapoartelor de progres privind progresele înregistrate pe toată durata pregătirii şi implementării programelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare pentru programe, în conformitate cu articolul 48.
(3)Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 149 pentru a oferi un cod european de conduită privind parteneriatul (denumit în continuare «codul de conduită»), în scopul sprijinirii şi al facilitării activităţii desfăşurate de statele membre pentru organizarea parteneriatului în conformitate cu alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol. Codul de conduită stabileşte cadrul în care statele membre urmăresc implementarea parteneriatului, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic, precum şi cu competenţele lor naţionale şi regionale. Codul de conduită, respectând pe deplin principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, stabileşte următoarele elemente:
a)principiile de bază privind procedurile transparente de urmat în vederea identificării partenerilor relevanţi, inclusiv, dacă este cazul, organizaţiile lor umbrelă, cu scopul de a ajuta statele membre la desemnarea celor mai reprezentativi parteneri relevanţi, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic;
b)principiile de bază şi bunele practici privind implicarea diferitelor categorii de parteneri relevanţi în pregătirea acordurilor de parteneriat şi a programelor, stabilite la alineatul (1), informaţiile ce trebuie oferite cu privire la implicarea lor, precum şi în diferitele etape ale implementării;
c)bunele practici privind formularea normelor referitoare la apartenenţa la comitetele de monitorizare şi la procedurile interne ale acestora, care trebuie decise, după cum este cazul, de statele membre sau de comitetele de monitorizare a programelor în conformitate cu prevederile pertinente ale prezentului regulament şi cu normele specifice fondurilor;
d)principalele obiective şi bunele practici în cazurile în care autoritatea de management implică partenerii relevanţi în pregătirea cererilor de propuneri şi, în special, bunele practici pentru evitarea conflictelor potenţiale de interese în cazurile în care există posibilitatea ca partenerii relevanţi să fie şi beneficiari potenţiali şi pentru implicarea partenerilor relevanţi în pregătirea rapoartelor de progres şi în legătură cu monitorizarea şi evaluarea programelor în conformitate cu dispoziţiile relevante din prezentul regulament şi cu normele specifice fondurilor;
e)domeniile, temele şi bunele practici orientative privind modul în care autorităţile competente din statele membre pot utiliza fondurile ESI, inclusiv asistenţa tehnică pentru consolidarea capacităţii instituţionale a partenerilor relevanţi în conformitate cu dispoziţiile pertinente din prezentul regulament şi cu normele specifice fondurilor;
f)rolul Comisiei în diseminarea bunelor practici;
g)principiile de bază şi bunele practici apte să sprijine statele membre în ceea ce priveşte evaluarea implementării parteneriatelor şi a valorii adăugate.
Prevederile codului de conduită nu contrazic, în niciun fel, dispoziţiile pertinente din prezentul regulament sau normele specifice fondurilor.
(4)Comisia notifică până la 18 aprilie 2014 concomitent Parlamentului European şi Consiliului actul delegat menţionat la alineatul (3) de la prezentul articol, referitor la codul european de conduită privind parteneriatul. Actul delegat respectiv nu poate specifica o dată de aplicare anterioară datei la care a fost adoptat.
(5)O încălcare a oricăreia dintre obligaţiile impuse statelor membre fie prin acest articol, fie printr-un act delegat adoptat în temeiul alineatului (3) din prezentul articol nu poate constitui o neregulă care să conducă la o corecţie financiară în temeiul articolului 85.
(6)Cel puţin o dată pe an, pentru fiecare fond ESI, Comisia consultă organizaţiile care reprezintă partenerii la nivelul Uniunii în ceea ce priveşte executarea contribuţiei din partea fondului ESI respectiv şi raportează Parlamentului European şi Consiliului cu privire la rezultate.
Art. 6: Conformitatea cu dreptul Uniunii şi legislaţia naţională
Operaţiunile sprijinite de fondurile ESI sunt conforme cu dreptul Uniunii şi cu legislaţia naţională care vizează punerea sa în aplicare (denumite în continuare «dreptul aplicabil al Uniunii» şi «legislaţia naţională aplicabilă»).
Art. 7: Promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea
Statele membre şi Comisia asigură luarea în considerare şi promovarea egalităţii dintre bărbaţi şi femei şi a integrării perspectivei egalităţii de gen pe toată durata pregătirii şi implementării a programelor, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea şi evaluarea.
Statele membre şi Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii şi implementării programelor. Pe toată durata pregătirii şi implementării programelor se va ţine seama în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.
Art. 8: Dezvoltarea durabilă
Obiectivele fondurilor ESI sunt urmărite în concordanţă cu principiul dezvoltării durabile şi al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, în conformitate cu articolul 11 şi cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, având în vedere principiul «poluatorul plăteşte».
Statele membre şi Comisia se asigură că cerinţele privind protecţia mediului, utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, rezistenţa în faţa dezastrelor şi prevenirea şi gestionarea riscurilor sunt luate în considerare în cursul pregătirii şi punerii în aplicare a acordurilor de parteneriat şi programelor. Statele membre furnizează informaţii privind sprijinul pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, utilizând metodologia bazată pe categoriile de intervenţii, domenii de interes sau măsuri, după cum este cazul pentru fiecare fond ESI. Această metodologie constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat în cadrul fondurilor ESI la un nivel ce reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice. Ponderea specifică atribuită se diferenţiază în funcţie de contribuţia semnificativă sau moderată pe care sprijinul o aduce la obiectivele privind schimbările climatice. Atunci când sprijinul nu contribuie deloc sau are o contribuţie nesemnificativă la aceste obiective, se atribuie ponderea zero. În cazul FEDR, FSE şi Fondul de coeziune, ponderile se corelează cu categoriile de intervenţii stabilite în nomenclatura adoptată de Comisie. În cadrul FEADR, ponderile se corelează cu domeniile de interes stabilite în Regulamentul privind FEADR, iar în cazul FEPAM, cu măsurile stabilite în Regulamentul privind FEPAM.
Comisia stabileşte condiţii uniforme pentru fiecare dintre fondurile ESI pentru aplicarea metodologiei menţionate la al doilea paragraf prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).
Art. 9: Obiective tematice
Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii precum şi la misiunile specifice fondului în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economică, socială şi teritorială, fiecare fond ESI sprijină următoarele obiective tematice:
1.consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;
2.îmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi creşterea calităţii TIC;
3.îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii (pentru FEPAM);
4.sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele;
5.promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor;
6.conservarea şi protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7.promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore;
8.promovarea sustenabilităţii şi calităţii locurilor de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;
9.promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare;
10.investiţiile în educaţie, formare şi formare profesională pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii;
11.consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o administraţie publică eficientă.
Obiectivele tematice sunt transpuse în priorităţi specifice pentru fiecare dintre fondurile ESI şi sunt stabilite în normele specifice fondurilor.
Priorităţile stabilite pentru fiecare fond ESI în normele specifice fondurilor se referă în special la utilizarea adecvată a fiecărui fond ESI în domeniile migraţiei şi azilului. În acest context se asigură, după caz, coordonarea cu Fondul pentru azil, migraţie şi integrare instituit prin Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (*).
(*)Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, de modificare a Deciziei 2008/381/CE a Consiliului şi de abrogare a Deciziilor nr. 573/2007/CE şi nr. 575/2007/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului (JO L 150, 20.5.2014, p. 168).

Art. 10: Cadrul strategic comun
(1)Pentru a promova dezvoltarea armonioasă, echilibrată şi durabilă a Uniunii, se instituie un cadru strategic comun (CSC), în conformitate cu anexa I la prezentul regulament. CSC stabileşte principii directoare strategice pentru facilitarea procesului de programare şi a coordonării sectoriale şi teritoriale a intervenţiei Uniunii în temeiul fondurilor ESI şi cu celelalte politici şi instrumente relevante ale Uniunii în conformitate cu ţintele şi obiectivele strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ţinând cont de provocările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii.
(2)Principiile directoare strategice, conform celor stabilite în CSC, se stabilesc în concordanţă cu scopul şi în cadrul sferei de aplicare a sprijinului oferit de fiecare fond ESI şi în conformitate cu normele care reglementează funcţionarea fiecărui fond ESI, astfel cum sunt definite în prezentul regulament şi în normele specifice fondurilor. CSC nu impune statelor membre obligaţii suplimentare faţă de cele stabilite în cadrul politicilor sectoriale relevante ale Uniunii.
(3)CSC facilitează preparativele în vederea acordului de parteneriat şi a programelor în conformitate cu principiile proporţionalităţii şi subsidiarităţii şi ţinând cont de competenţele naţionale şi regionale pentru a se decide în privinţa politicii specifice şi adecvate şi a măsurilor de coordonare.
Art. 11: Conţinut
CSC stabileşte:
(a)mecanisme pentru asigurarea contribuţiei fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi la coerenţa şi consecvenţa programării fondurilor ESI în raport cu recomandările relevante specifice fiecărei ţări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE şi cu recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE şi, atunci când este cazul la nivel naţional, cu programul naţional de reformă;
(b)modalităţi de promovare a utilizării integrate a fondurilor ESI;
(c)modalităţi de coordonare a fondurilor ESI cu alte politici şi instrumente relevante ale Uniunii, inclusiv instrumentele externe pentru cooperare;
(d)principii orizontale menţionate la articolele 5, 7 şi 8 şi obiective de politică transversale pentru implementarea fondurilor ESI;
(e)dispoziţii pentru abordarea provocărilor cheie la nivel teritorial pentru zonele urbane, rurale, de coastă şi de pescuit, provocărilor demografice ale regiunilor sau necesităţile specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave şi permanente, menţionate la articolul 174 din TFUE, precum şi a provocărilor specifice regiunilor ultraperiferice în înţelesul articolului 349 din TFUE;
(f)domeniile prioritare pentru activităţile de cooperare din cadrul fondurilor ESI, după caz, având în vedere strategiile macro-regionale şi strategiile privind bazinele maritime.
Art. 12: Reexaminare
Dacă intervin modificări majore ale situaţiei sociale şi economice din Uniune sau se efectuează modificări ale strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a CSC sau Parlamentul European ori Consiliul, acţionând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, îi pot cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, pentru a completa sau modifica secţiunile 4 şi 7 din anexa I, acolo unde este necesar pentru a ţine seama de modificările suferite de politicile sau instrumentele Uniunii menţionate în secţiunea 4 sau de modificările survenite în activităţile de cooperare menţionate în secţiunea 7 sau pentru a ţine seama de introducerea unor noi politici, instrumente sau activităţi de cooperare ale Uniunii.
Art. 13: Orientări pentru beneficiari
(1)Comisia elaborează orientări privind modalităţile efective de acces şi utilizare a fondurilor ESI şi modalităţile de exploatare a complementarităţii cu alte instrumente ale politicilor relevante ale Uniunii.
(2)Orientările se elaborează până la 30 iunie 2014 şi oferă, pentru fiecare obiectiv tematic, o imagine de ansamblu asupra instrumentelor pertinente disponibile la nivelul Uniunii, cu surse detaliate de informaţii, cu exemple de bune practici de combinare a instrumentelor de finanţare disponibile în cadrul domeniilor de politică şi între acestea, cu descrierea autorităţilor relevante şi a organismelor implicate în gestionarea fiecărui instrument, cu o listă de verificare destinată beneficiarilor potenţiali pentru a-i ajuta să identifice cele mai adecvate surse de finanţare.
(3)Orientările se pun la dispoziţia publicului pe site-urile direcţiilor generale pertinente ale Comisiei. Comisia şi autorităţile de management, acţionând în conformitate cu normele specifice fondurilor şi în colaborare cu Comitetul Regiunilor, asigură difuzarea orientărilor în rândul potenţialilor beneficiari.
Art. 14: Pregătirea acordului de parteneriat
(1)Fiecare stat membru pregăteşte un acord de parteneriat pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020.
(2)Acordul de parteneriat este elaborat de statele membre în cooperare cu partenerii menţionaţi la articolul 5. Acordul de parteneriat este elaborat în dialog cu Comisia. Statele membre redactează acordul de parteneriat pe baza unor proceduri transparente în raport cu publicul şi în concordanţă cu cadrul lor instituţional şi juridic.
(3)Acordul de parteneriat acoperă toate contribuţiile fondurilor ESI în statul membru în cauză.
(4)Fiecare stat membru transmite acordul său de parteneriat Comisiei până la 22 aprilie 2014.
(5)Atunci când unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor nu intră în vigoare sau se preconizează că nu va (vor) intra în vigoare până la 22 februarie 2014, acordul de parteneriat prezentat de un statul membru menţionat la alineatul (4) nu este necesar să conţină elementele specificate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) punctele (ii), (iii), (iv) şi (v) pentru fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere sau de întârzierea preconizată a respectivului regulamentul specific unui fond.
Art. 15: Conţinutul acordului de parteneriat
(1)Acordul de parteneriat prevede:
a)proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi cu misiunile specifice fondurilor în conformitate cu obiectivele lor bazate pe tratat, printre care coeziunea economică, socială şi teritorială, inclusiv:
(i)o analiză a decalajelor, nevoilor de dezvoltare şi potenţialelor de creştere cu raportare la obiectivele tematice şi la provocările teritoriale şi ţinând cont de programul naţional de reformă, după caz, şi de recomandările specifice relevante adresate fiecărei ţări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE şi de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE;
(ii)un rezumat al evaluărilor ex ante ale programelor sau al principalelor constatări ale evaluării ex ante a acordului de parteneriat atunci când evaluarea ex ante a acordului de parteneriat este realizată de statul membru din proprie iniţiativă;
(iii)obiective tematice selectate, şi, pentru fiecare dintre obiectivele tematice selectate, un rezumat al principalelor rezultate preconizate pentru fiecare dintre fondurile ESI;
(iv)alocarea orientativă a contribuţiei Uniunii la nivel naţional, în funcţie de obiective tematice, pentru fiecare dintre fondurile ESI, precum şi suma totală indicativă avută în vedere pentru obiectivele privind schimbările climatice;
(v)aplicarea principiilor orizontale menţionate la articolele 5, 7 şi 8 şi a obiectivelor de politică pentru implementarea fondurilor ESI;
(vi)lista programelor din cadrul FEDR, FSE şi Fondului de coeziune, cu excepţia celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, precum şi a programelor FEADR şi FEPAM, cu alocările anuale orientative pentru fiecare fond ESI;
(vii)informaţii privind alocarea în ceea ce priveşte cuantumul rezervei de performanţă, defalcat pe fond ESI şi, dacă este cazul, pe categorii de regiuni, precum şi privind resursele excluse în scopul calculării rezervei de performanţă în temeiul articolului 20;
b)modalităţi de asigurare a unei aplicări efective a fondurilor ESI, inclusiv:
(i)modalităţile, în concordanţă cu cadrul instituţional al statelor membre, care asigură coordonarea între fondurile ESI şi alte instrumente de finanţare ale Uniunii şi naţionale, precum şi cu BEI;
(ii)informaţiile necesare pentru verificarea ex ante a respectării normelor privind adiţionalitatea astfel cum sunt definite în partea a treia;
(iii)un rezumat al evaluării îndeplinirii condiţionalităţii ex ante aplicabile în conformitate cu articolul 19 şi anexa XI la nivel naţional şi, în cazurile în care condiţiile ex ante nu sunt îndeplinite, a acţiunilor de întreprins, organismele responsabile, precum şi calendarul pentru implementarea respectivelor acţiuni;
(iv)metodologia şi mecanismele de asigurare a consecvenţei în ceea ce priveşte funcţionarea cadrului de performanţă în conformitate cu articolul 21;
(v)o evaluare a necesităţii consolidării capacităţii administrative a autorităţilor implicate în gestionarea şi controlul programelor şi, dacă este cazul, a beneficiarilor, precum şi un rezumat al acţiunilor de întreprins în acest scop, dacă acesta este necesar;
(vi)un rezumat al acţiunilor planificate în programe, inclusiv un calendar orientativ pentru realizarea unei reduceri a sarcinii administrative pentru beneficiari;
c)modalităţile principiului parteneriatului, astfel cum se menţionează la articolul 5;
d)o listă orientativă a partenerilor menţionaţi la articolul 5 şi un rezumat al acţiunilor întreprinse pentru a-i implica în conformitate cu articolul 5 şi rolul acestora în pregătirea acordului de parteneriat şi a raportului de progres, astfel cum este menţionat la articolul 52.
(2)Acordul de parteneriat indică şi:
a)o abordare integrată a dezvoltării teritoriale susţinută din fondurile ESI sau un rezumat al abordărilor integrate ale dezvoltării teritoriale pe baza conţinutului programelor, stabilind:
(i)modalităţile de asigurare a unei abordări integrate privind utilizarea fondurilor ESI pentru dezvoltarea teritorială a unor zone subregionale specifice, în special modalităţile de punere în aplicare a articolelor 32 şi 33 şi 36 însoţite de principiile de identificare a zonelor urbane în care urmează să fie implementate acţiuni integrate în favoarea dezvoltării urbane sustenabile;
(ii)principalele domenii prioritare în materie de cooperare în cadrul fondurilor ESI, ţinând seama, după caz, de strategiile macroregionale şi de strategiile privind bazinele maritime;
(iii)acolo unde este cazul, o abordare integrată a nevoilor specifice ale zonelor geografice cel mai grav afectate de sărăcie sau ale grupurilor-ţintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau de excludere socială, acordându-se o deosebită atenţie comunităţilor marginalizate, persoanelor cu handicap, persoanelor aflate în şomaj pe termen lung şi tineretului care nu este încadrat profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare;
(iv)acolo unde este cazul, o abordare integrată a provocărilor demografice ale regiunilor sau a necesităţilor specifice ale zonelor geografice care suferă de pe urma unor handicapuri naturale sau demografice grave şi permanente, astfel cum sunt menţionate la articolul 174 din TFUE;
b)modalităţi de asigurare a unei implementări eficiente a fondurilor ESI, inclusiv o evaluare a sistemelor existente pentru schimbul electronic de date şi un rezumat al acţiunilor planificate pentru a permite în mod treptat tuturor schimburilor de informaţii dintre beneficiari şi autorităţile responsabile de managementul şi controlul programelor să se desfăşoare prin schimb electronic de date.
Art. 16: Adoptarea şi modificarea acordului de parteneriat
(1)Comisia evaluează conformitatea acordului de parteneriat cu prezentul regulament, ţinând seama de programul naţional de reformă, după caz, de recomandările relevante specifice adresate fiecărei ţări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, şi de recomandările relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi de evaluările ex ante ale programelor, şi formulează observaţii în termen de trei luni de la data transmiterii, de către statul membru, a acordului său de parteneriat. Statul membru în cauză furnizează toate informaţiile suplimentare necesare şi, după caz, revizuieşte acordul de parteneriat.
(2)Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a elementelor acordului de parteneriat care intră sub incidenţa articolului 15 alineatul (1) şi a articolului 15 alineatul (2), în cazul în care un stat membru a utilizat dispoziţiile de la articolul 96 alineatul (8), pentru elementele care necesită o decizie a Comisiei în temeiul articolului 96 alineatul (10), în termen de maximum patru luni de la data depunerii de către statul membru a acordului său de parteneriat, cu condiţia ca orice observaţii formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător. Acordul de parteneriat intră în vigoare cel mai devreme la 1 ianuarie 2014.
(3)Comisia pregăteşte un raport privind rezultatul negocierilor referitoare la acordurile de parteneriat şi la programe, incluzând o prezentare de ansamblu a aspectelor cheie pentru fiecare stat membru, până la 31 decembrie 2015. Respectivul raport este înaintat concomitent Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor.
(4)În cazul în care un stat membru propune o modificare a elementelor din acordul de parteneriat vizate de decizia Comisiei menţionată la alineatul (2), Comisia realizează o evaluare în conformitate cu alineatul (1) şi, după caz, adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a modificării în termen de trei luni de la data transmiterii propunerii de modificare de către statul membru.
(41)Dacă este cazul, statul membru prezintă în fiecare an, până la 31 ianuarie, un acord de parteneriat modificat în urma aprobării de către Comisie, în anul calendaristic precedent, a modificărilor aduse unuia sau mai multor programe.
Comisia adoptă în fiecare an, până la 31 martie, o decizie prin care confirmă că modificările aduse acordului de parteneriat reflectă modificările aduse unuia sau mai multor programe aprobate de Comisie în cursul anului calendaristic precedent.
Această decizie poate include modificarea altor elemente din acordul de parteneriat în temeiul unei propuneri menţionate la alineatul (4), cu condiţia ca propunerea să fie prezentată Comisiei până la data de 31 decembrie a anului calendaristic precedent.

(5)În cazul în care un stat membru modifică elemente din acordul de parteneriat care nu sunt vizate de decizia Comisiei menţionată la alineatul (2), statul membru aduce acest lucru la cunoştinţa Comisiei în termen de o lună de la data deciziei de a opera modificarea.
Art. 17: Adoptarea unui acord de parteneriat revizuit în cazul intrării în vigoare cu întârziere a unui regulament specific unui fond
(1)Atunci când se aplică articolul 14 alineatul (5), fiecare stat membru prezintă Comisiei un acord de parteneriat revizuit care să includă elementele lipsă din acordul de parteneriat pentru fondul ESI în cauză, în termen de două luni de la data intrării în vigoare a regulamentului specific fondului care a suferit întârzieri.
(2)Comisia evaluează coerenţa dintre acordul de parteneriat revizuit şi prezentul regulament în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) şi adoptă o decizie, prin acte delegate, prin care aprobă acordul de parteneriat în conformitate cu articolul 16 alineatul (2).
Art. 18: Concentrarea tematică
În conformitate cu normele specifice fondurilor, statele membre îşi concentrează sprijinul asupra intervenţiilor care generează cel mai ridicat nivel de valoare adăugată în ceea ce priveşte strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ţinând seama de provocările teritoriale cheie pentru diversele tipuri de teritorii, în concordanţă cu CSC, provocările identificate în programele naţionale de reformă, acolo unde este cazul, şi în recomandările specifice relevante adresate fiecărei ţări în temeiul articolului 121 alineatul (2) din TFUE şi în recomandările relevante ale Consiliului adoptate în temeiul articolului 148 alineatul (4) din TFUE. Dispoziţiile privind concentrarea tematică în temeiul normelor specifice fondurilor nu se aplică asistenţei tehnice.
Art. 19: Condiţionalităţi ex ante
(1)Statele membre evaluează în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic şi în contextul pregătirii programelor şi, după caz, a acordului de parteneriat, dacă condiţionalităţile ex ante prevăzute în normele specifice fondurilor corespunzătoare şi condiţionalizăţile ex ante generale prevăzute în anexa XI partea II sunt aplicabile obiectivelor specifice urmărite în cadrul priorităţilor programelor lor şi dacă sunt îndeplinite condiţionalităţile ex ante aplicabile.
Condiţionalităţile ex ante se aplică numai în măsura şi cu condiţia respectării definiţiei prevăzute la articolul 2 punctul 33 referitor la obiectivele specifice urmărite în cadrul priorităţilor programului. Evaluarea aplicabilităţii, fără a aduce atingere definiţiei prevăzute la articolul 2 punctul 33, ţine seama de principiul proporţionalităţii în conformitate cu articolul 4 alineatul (5), având în vedere nivelul contribuţiei alocate, după caz. Evaluarea îndeplinirii se limitează la criteriile prevăzute în normele specifice fondurilor, precum şi în anexa XI partea II.
(2)Acordul de parteneriat cuprinde un rezumat al evaluării îndeplinirii condiţionalităţilor ex ante aplicabile la nivel naţional şi pentru cele care, în temeiul evaluării menţionate la alineatul (1), nu sunt îndeplinite la data transmiterii acordului de parteneriat, acţiunile care urmează să fie realizate, organismele responsabile şi calendarul de implementare a acţiunilor în cauză. Fiecare program stabileşte care dintre condiţionalităţile ex ante prevăzute în normele relevante specifice fondurilor şi care dintre condiţionalităţile generale ex ante prevăzute la anexa XI partea II sunt aplicabile în cazul său şi care dintre acestea, conform evaluării menţionate la alineatul (1), sunt îndeplinite la data transmiterii acordului şi a programelor de parteneriat. În cazul în care nu se îndeplinesc condiţionalităţile ex ante aplicabile, programul cuprinde o descriere a acţiunilor care urmează să fie realizate, în care se indică organismele responsabile şi se expune calendarul de implementare a acţiunilor în cauză. Statele membre îndeplinesc respectivele condiţionalităţi ex ante până la 31 decembrie 2016, cel târziu, şi raportează cu privire la îndeplinirea lor cel târziu în raportul anual de implementare din 2017 în conformitate cu articolul 50 alineatul (4) sau în raportul de progres din 2017, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) litera (c).
(3)Comisia evaluează coerenţa şi adecvarea informaţiilor furnizate de statele membre în ceea ce priveşte aplicabilitatea condiţionalităţilor ex ante şi îndeplinirea condiţionalităţilor ex ante aplicabile în cadrul evaluării programelor şi, după caz, a acordului de parteneriat.
În conformitate cu articolul 4 alineatul (5), această evaluare a aplicabilităţii efectuată de către Comisie ţine seama de principiul proporţionalităţii având în vedere nivelul contribuţiei alocate, după caz. Evaluarea efectuată de către Comisie privind îndeplinirea se limitează la criteriile enunţate în normele specifice fondurilor, precum şi în anexa XI partea II, şi respectă competenţele naţionale şi regionale de decizie privind măsurile politice specifice şi adecvate, inclusiv privind conţinutul strategiilor.
(4)În cazul unui dezacord între Comisie şi un stat membru privind aplicabilitatea unei condiţionalităţi ex ante la obiectivul specific al priorităţilor unui program sau la îndeplinirea acestuia, Comisia demonstrează atât aplicabilitatea în conformitate cu definiţia de la articolul 2 punctul 33, cât şi neîndeplinirea condiţionalităţii ex ante.
(5)Comisia poate decide, atunci când adoptă un program, să suspende integral sau parţial plăţile intermediare pentru prioritatea relevantă a programului respectiv, în aşteptarea finalizării acţiunilor menţionate la alineatul (2) dacă este necesar să se evite aducerea de prejudicii grave eficacităţii şi eficienţei îndeplinirii obiectivelor specifice ale priorităţii în cauză. Nefinalizarea unor acţiuni menite să ducă la realizarea unei condiţionalităţi ex ante aplicabile, care nu a fost îndeplinită la data depunerii acordului de parteneriat şi a programelor respective, până la termenul prevăzut la alineatul (2), constituie un motiv de suspendare a plăţilor intermediare de către Comisie pentru priorităţile programului în cauză care sunt afectate. În ambele cazuri, domeniul de aplicare suspendării este proporţional cu măsurile care trebuie luate şi cu fondurile expuse riscului.
(6)Alineatul (5) nu se aplică în cazul unui acord între Comisie şi statul membru privind inaplicabilitatea unei condiţionalităţi ex ante sau privind faptul că o condiţionalitate ex ante aplicabilă a fost îndeplinită, astfel cum se precizează în aprobarea programului şi a acordului de parteneriat sau în absenţa observaţiilor Comisiei în termen de 60 de zile de la prezentarea raportului relevant prevăzut la alineatul (2).
(7)Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăţilor intermediare pentru o prioritate dacă un stat membru a desfăşurat acţiuni referitoare la îndeplinirea condiţionalităţii ex ante aplicabile programului în cauză şi care nu fuseseră îndeplinite la momentul luării deciziei de suspendare de către Comisie. De asemenea, Comisia ridică fără întârziere suspendarea dacă, în urma modificării programului legat de prioritatea în cauză, condiţionalitatea ex ante respectivă nu mai este aplicabilă.
(8)Alineatele (1)-(7) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană.
Art. 20: Rezerva de performanţă
6 % din resursele alocate FEDR, FSE şi Fondului de coeziune în cadrul obiectivului «Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă» menţionate la articolul 89 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament, precum şi FEADR şi măsurile finanţate în cadrul gestiunii partajate din Regulamentul privind FEPAM, constituie o rezervă de performanţă care se stabileşte în cadrul acordului de parteneriat şi al programelor şi se alocă unor priorităţi specifice în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament.
Următoarele resurse sunt excluse de la calcularea rezervei de performanţă:
(a)resursele alocate iniţiativei YEI, astfel cum sunt definite în programul operaţional în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul privind FSE;
(b)resursele alocate asistenţei tehnice la iniţiativa Comisiei,
(c)resursele transferate de la pilonul 1 al PAC către FEADR în temeiul articolului 7 alineatul (2) şi al articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013;
(d)transferurile către FEADR în temeiul articolelor 10b, 136 şi 136b din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului pentru anii calendaristici 2013 şi, respectiv, 2014,
(e)resursele transferate din Fondul de coeziune MIE în conformitate cu articolul 92 alineatul (6) din prezentul regulament;
(f)resursele transferate către Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în conformitate cu articolul 92 alineatul (7) din prezentul regulament;
(g)resursele alocate pentru acţiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile în conformitate cu articolul 92 alineatul (8) din prezentul regulament.
Art. 21: Examinarea performanţelor
(1)Comisia, în cooperare cu statele membre, examinează performanţele programelor în fiecare stat membru în 2019 (denumită în continuare «examinarea performanţelor»), făcându-se trimitere la cadrul de performanţă stabilit în programele respective. Metoda de stabilire a cadrului de performanţă este prezentată în anexa II.
(2)Examinarea performanţelor se referă la îndeplinirea obiectivelor de etapă ale programelor la nivelul priorităţilor, pe baza informaţiilor şi evaluărilor prezentate în raportul anual de implementare prezentat de statele membre în 2019.
Art. 22: Aplicarea cadrului de performanţă
(1)Rezerva de performanţă reprezintă între 5 şi 7 % din alocarea pentru fiecare prioritate dintr-un program, cu excepţia priorităţilor care vizează asistenţa tehnică şi programelor dedicate instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 39. Cuantumul total al rezervei de performanţă alocată pentru fiecare fond ESI şi categorie de regiune este de 6 %. Cuantumul corespunzător rezervei de performanţă se menţionează în programe defalcat pe priorităţi şi, dacă este cazul, pe fond ESI şi categorii de regiuni.
(2)Pe baza examinării performanţelor, Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare şi în termen de două luni de la primirea rapoartelor anuale de implementare pentru 2019, o decizie care stabileşte, pentru fiecare fond ESI şi fiecare stat membru, programele şi priorităţile care şi-au atins obiectivele de etapă, prezentând informaţiile defalcate pe fonduri ESI şi pe categorii de regiuni ori de câte ori o prioritate acoperă mai multe fonduri ESI sau categorii de regiuni.
(3)Rezerva de performanţă se alocă doar programelor şi priorităţilor care şi-au îndeplinit obiectivele de etapă. Cuantumul rezervei de performanţă stabilit pentru fiecare dintre priorităţile care şi-au îndeplinit obiectivele de etapă se consideră definitiv alocat pe baza deciziei Comisiei menţionate la alineatul (2).
(4)În cazul priorităţilor care nu şi-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre propun realocarea cuantumului corespunzător rezervei de performanţă priorităţilor enumerate în decizia Comisiei menţionată la alineatul (2), precum şi alte modificări ale programului ce decurg din realocarea rezervei de performanţă, în termen de trei luni de la adoptarea deciziei menţionate la alineatul (2).
Comisia aprobă modificarea programelor în cauză, în conformitate cu articolul 30 alineatele (3) şi (4). Dacă un stat membru nu transmite informaţiile în conformitate cu articolul 50 alineatele (5) şi (6), rezerva de performanţă pentru programele sau priorităţile în cauză nu se alocă programelor sau priorităţilor în cauză.
(5)Propunerile statelor membre de realocare a rezervei de performanţă sunt consecvente cu cerinţele de concentrare tematică şi alocările minime prevăzute în prezentul regulament şi normele specifice fondurilor. Prin derogare, dacă una sau mai multe priorităţi legate de cerinţele de concentrare tematică sau alocările minime nu şi-au îndeplinit obiectivele de etapă, statele membre pot propune o realocare a rezervei care nu respectă cerinţele menţionate şi alocările minime.
(6)Atunci când, în urma examinării performanţelor pentru o prioritate, apar dovezi că a eşuat în mod grav atingerea obiectivelor de etapă referitoare la acea prioritate privind exclusiv indicatorii financiari, indicatorii de realizare şi etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanţă şi că această situaţie a fost cauzată de deficienţe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consultări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins acţiunea corectivă necesară pentru a aborda aceste deficienţe, Comisia poate suspenda integral sau parţial o plată intermediară a priorităţii unui program în conformitate cu procedura stabilită de normele specifice fondurilor, nu mai devreme de cinci luni de la respectiva comunicare.
Comisia ridică fără întârziere suspendarea plăţilor intermediare atunci când statul membru întreprinde acţiunea corectivă necesară. Atunci când acţiunea corectivă priveşte transferul alocărilor financiare către alte programe sau priorităţi care şi-au îndeplinit obiectivele de etapă, Comisia aprobă, printr-un act de punere în aplicare, modificarea necesară a programelor vizate în conformitate cu articolul 30 alineatul (2). Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2), într-un astfel de caz, Comisia hotărăşte în ceea ce priveşte modificarea în termen de cel mult două luni de la prezentarea cererii de modificare a statului membru.
(7)În cazul în care Comisia, pe baza examinării raportului final privind implementarea programului, stabileşte că a existat o neîndeplinire gravă a ţintelor referitoare numai la indicatorii financiari, indicatorii de realizare şi etapele-cheie de implementare stabilite în cadrul de performanţă din cauza unor deficienţe de implementare clar identificate, pe care Comisia le-a comunicat în prealabil în temeiul articolului 50 alineatul (8) în urma unor consultări strânse cu statul membru vizat, iar statul membru nu a întreprins acţiunea corectivă necesară pentru a aborda aceste deficienţe, Comisia poate impune, fără a aduce atingere articolului 85, corecţii financiare în legătură cu priorităţile în cauză, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
Atunci când aplică corecţii financiare, Comisia ia în considerare, cu respectarea principiului proporţionalităţii, nivelul de absorbţie şi factorii externi care au contribuit la neîndeplinirea respectivă.
Corecţiile financiare nu se aplică atunci când ţintele nu sunt atinse din cauza impactului socioeconomic sau a factorilor de mediu, a unor schimbări semnificative de ordin economic sau ambiental survenite în statul membru în cauză sau din motive de forţă majoră care afectează grav implementarea respectivelor priorităţi.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 cu scopul de a stabili norme detaliate privind criteriile de determinare a nivelului corecţiei financiare care trebuie aplicată.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte modalităţile detaliate pentru a asigura o abordare consecventă în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor de etapă şi a ţintelor din cadrul de performanţă pentru fiecare prioritate şi evaluarea atingerii obiectivelor de etapă şi a ţintelor. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).
Art. 23: Măsuri de corelare între eficacitatea fondurilor ESI şi buna guvernanţă economică
(1)Comisia poate solicita unui stat membru să îşi revizuiască acordul de parteneriat şi programele relevante şi să propună modificări la acestea, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului sau pentru a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creşterii şi competitivităţii în statele membre care beneficiază de asistenţă financiară.
O astfel de solicitare poate fi făcută din următoarele motive:
a)pentru a sprijini punerea în aplicare a unei recomandări relevante adresată fiecărei ţări şi adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE şi a unei recomandări relevante a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, adresată statului membru în cauză;
b)pentru a sprijiniri punerea în aplicare a recomandărilor relevante ale Consiliului, adresate statului membru în cauză şi adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (1), cu condiţia ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice; sau
(1)Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cu condiţia ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).
c)pentru a maximiza impactul fondurilor ESI disponibile asupra creşterii şi competitivităţii, dacă un stat membru îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
(i)asistenţa financiară a Uniunii îi este furnizată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (2);
(2)Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (JO L 118, 12.5.2010, p. 1).
(ii)asistenţa financiară îi este furnizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului (3);
(3)Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înfiinţare a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1).
(iii)beneficiază de o asistenţă financiară care declanşează programul de ajustare macroeconomică în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (4) sau care declanşează o decizie a Consiliului în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.
(4)Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1).
În sensul celui de al doilea paragraf litera (c), fiecare dintre condiţiile respective este considerată îndeplinită dacă asistenţa în cauză este acordată statului membru înainte sau după 21 decembrie 2013 şi îi este în continuare disponibilă.
(2)Orice solicitare adresată de Comisie statelor membre în conformitate cu alineatul (1) este justificată, cu trimitere la necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor relevante sau de a maximiza impactul fondurilor ESI asupra creşterii şi competitivităţii, după caz, şi indică programele şi priorităţile pe care Comisia le consideră vizate şi natura modificărilor preconizate. Astfel de solicitări nu sunt adresate înainte de 2015 sau după 2019 şi nu vizează aceleaşi programe în doi ani consecutivi.
(3)Statul membru răspunde la solicitarea menţionată la alineatul (1) în termen de două luni de la primirea acesteia, menţionând modificările la acordul de parteneriat şi programe pe care le consideră necesare şi motivele acestor modificări, identificând programele vizate şi prezentând natura modificărilor propuse şi efectele lor preconizate asupra punerii în aplicare a recomandărilor şi asupra utilizării fondurilor ESI. Dacă este cazul, Comisia face observaţii în termen de o lună de la primirea răspunsului.
(4)Statul membru depune propunerea de modificare a acordului de parteneriat şi a programelor relevante în termen de două luni de la trimiterea răspunsului menţionat la alineatul (3).
(5)În cazul în care Comisia nu a formulat observaţii sau este pe deplin satisfăcută că observaţiile sale au fost luate în considerare în mod corespunzător, Comisia adoptă o decizie de aprobare a modificărilor la acordul de parteneriat şi la programele relevante, fără întârzieri nejustificate, în orice caz nu mai târziu de trei luni după depunerea lor de către statul membru în conformitate cu alineatul (4).
(6)Dacă statul membru nu ia măsuri eficace ca răspuns la solicitarea ce îi este adresată în conformitate cu alineatul (1) în termenele prevăzute la alineatele (3) şi (4), Comisia poate să propună Consiliului, prin acte de punere în aplicare şi în termen de trei luni de la formularea observaţiilor prevăzute la alineatul (3) sau după depunerea propunerii statului membru prevăzută la alineatul (4), suspendarea parţială sau integrală a plăţilor pentru programele sau priorităţile în cauză. În propunerea sa, Comisia prezintă motivele care se bazează concluzia sa conform căreia statul membru nu a luat măsuri eficace. La elaborarea propunerii sale, Comisia ţine seama de toate informaţiile relevante şi acordă atenţia cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (15), precum şi oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.
Consiliul decide asupra propunerii respective prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare se aplică doar pentru cererile de plată depuse după data adoptării actului de punere în aplicare respectiv.
(7)Domeniul de aplicare şi nivelul suspendării plăţilor impuse în conformitate cu alineatul (5) sunt proporţionale şi eficace, asigurând egalitatea de tratament între statele membre, în special în ceea ce priveşte impactul suspendării asupra economiei statului membru vizat. Programele care urmează să facă obiectul suspendării se determină pe baza nevoilor identificate în solicitarea menţionată la alineatele (1) şi (2).
Suspendarea plăţilor nu depăşeşte 50 % din plăţile pentru fiecare dintre programele vizate. Decizia poate prevedea creşterea nivelului suspendării până la 100 % din plăţi dacă statul membru nu ia măsuri eficace ca răspuns la o solicitare primită în conformitate cu alineatul (1) în termen de trei luni de la suspendarea plăţilor menţionată la alineatul (6).
(8)În cazul în care statul membru a propus amendamente la acordul de parteneriat şi la programele relevante la solicitarea Comisiei, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, decide ridicarea suspendării plăţilor.
(9)Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare parţială sau integrală a angajamentelor sau a plăţilor pentru programele unui stat membru dacă:
a)Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau cu articolul 126 alineatul (11) din TFUE, că statul membru în cauză nu a întreprins acţiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv;
b)Consiliul adoptă două recomandări succesive în cadrul aceleiaşi proceduri de dezechilibru, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, pe motiv că statul membru a transmis un plan de acţiuni corective nesatisfăcător;
c)Consiliul adoptă două decizii succesive în cadrul aceleiaşi proceduri de dezechilibru în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 prin care constată un caz de nerespectare de către statul membru pe motiv că acesta nu a întreprins acţiunile corective recomandate;
d)Comisia concluzionează că statul membru nu a luat măsuri de implementare a programului de ajustare menţionat în Regulamentul (UE) nr. 407/2010 sau în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 şi, prin urmare, decide să nu autorizeze plata asistenţei financiare acordate statului membru respectiv;
e)Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.
La elaborarea propunerii sale, Comisia respectă dispoziţiile alineatului (11) şi ţine seama de toate informaţiile relevante în acest sens, şi acordă atenţia cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (15), precum şi oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.
Se acordă prioritate suspendării angajamentelor; plăţile se suspendă numai în cazul în care se urmăreşte adoptarea unor măsuri imediate şi în caz de neconformitate semnificativă. Suspendarea plăţilor se aplică cererilor de plată depuse pentru programele în cauză după data deciziei de suspendare.
(10)O propunere a Comisiei privind suspendarea angajamentelor în conformitate cu alineatul (9) se consideră adoptată de Consiliu cu excepţia cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la depunerea ei de către Comisie. Suspendarea angajamentelor se aplică angajamentelor din fondurile ESI pentru statul membru în cauză începând cu 1 ianuarie a anului care urmează deciziei de suspendare.
Consiliul adoptă decizia, printr-un act de punere în aplicare, pe baza propunerii Comisiei privind suspendarea plăţilor menţionate la alineatul (9).
(11)Domeniul de aplicare şi nivelul suspendării angajamentelor sau plăţilor impuse în conformitate cu alineatul (10) sunt proporţionale, asigură egalitatea de tratament între statele membre şi ţin cont de circumstanţele economice şi sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul şomajului din statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii şi de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Impactul suspendării asupra programelor de importanţă critică pentru corectarea condiţiilor economice sau sociale nefavorabile este un factor specific care se ia în seamă.
Dispoziţiile detaliate pentru determinarea domeniului de aplicare şi a nivelului suspendărilor sunt prevăzute în anexa III. Suspendarea angajamentelor se face până la cel mai mic dintre următoarele două praguri:
a)maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exerciţiu financiar la primul caz de nerespectare a procedurii de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) şi maximum 25 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exerciţiu financiar în primul caz de nerespectare a planului de acţiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a acţiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c).
Nivelul suspendării creşte treptat până la maximum 100 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exerciţiu financiar în cazul unei proceduri de deficit excesiv şi până la 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exerciţiu financiar în cazul unei proceduri de dezechilibru excesiv, în funcţie de gravitatea nerespectării;
b)maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (a) şi maximum 0,25 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare a planului de acţiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau de nerespectare a acţiunilor corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (c).
Dacă nerespectarea acţiunilor corective menţionată la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) persistă, procentajul acestei plafonări faţă de PIB se majorează treptat până la:
- maximum 1 % din PIB-ul nominal pentru nerespectarea persistentă a unei proceduri de deficit excesiv în conformitate cu alineatul (9) primul paragraf litera (a); şi
- maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru nerespectarea persistentă a unei proceduri de dezechilibru excesiv conform alineatului (9) primul paragraf litera (b) sau (c), în funcţie de gravitatea nerespectării;
c)maximum 50 % din angajamentele aferente fondurilor ESI pentru următorul exerciţiu financiar sau maximum 0,5 % din PIB-ul nominal pentru primul caz de nerespectare conform alineatul (9) primul paragraf literele (d) şi (e).
La determinarea nivelului suspendării şi pentru a alege suspendarea angajamentelor sau a plăţilor, se ţine seama de etapa în care se află programul, în special de perioada rămasă pentru utilizarea fondurilor după rebugetarea angajamentelor suspendate.
(12)Fără a aduce atingere normelor privind dezangajările prevăzute la articolele 86-88, Comisia ridică fără întârziere suspendarea angajamentelor dacă:
a)procedura privind deficitul excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (1) sau Consiliul a decis în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE să abroge decizia privind existenţa unui deficit excesiv;
(1)Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).
b)Consiliul a aprobat planul de acţiune corectivă prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, procedura de dezechilibru excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul menţionat anterior sau Consiliul a închis procedura de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din regulamentul menţionat anterior;
c)Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru aplicarea programului de ajustare menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.
Atunci când ridică suspendarea angajamentelor Comisia reînscrie în buget angajamentele suspendate în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013.
Consiliul adoptă decizia de ridicare a suspendării plăţilor la propunerea Comisiei dacă sunt îndeplinite condiţiile aplicabile prevăzute la primul paragraf literele (a), (b) şi (c).
(13)Alineatele (6)-(12) nu se aplică Regatului Unit în măsura în care suspendarea angajamentelor sau plăţilor are legătură cu aspecte menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a), (b) şi (c) punctul (iii) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a), (b) sau (c).
(14)Prezentul articol nu se aplică programelor din cadrul obiectivului «Cooperarea teritorială europeană».
(15)Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special, Comisia informează imediat Parlamentul European atunci când una dintre condiţiile prevăzute la alineatul (6) sau la alineatul (9) primul paragraf literele (a)-(e) este îndeplinită pentru un stat membru, dând detalii despre fondurile ESI şi programele care ar putea face obiectul unei suspendări a angajamentelor sau a plăţilor.
Parlamentul European poate invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea prezentului articol, ţinând seama în special de informaţiile transmise în conformitate cu primul paragraf.
Comisia transmite propunerea de suspendare a angajamentelor sau plăţilor sau propunerea de ridicare a suspendării Parlamentului European şi Consiliului imediat după adoptarea sa. Parlamentul European poate invita Comisia să explice motivele care stau la baza propunerii sale.
(16)În 2017, Comisia analizează aplicarea prezentului articol. În acest sens, Comisia elaborează un raport pe care îl transmite Parlamentului European şi Consiliului, însoţit, dacă este necesar, de o propunere legislativă.
(17)Dacă intervin modificări majore ale situaţiei sociale şi economice din Uniune, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a punerii în aplicare a prezentului articol sau Parlamentul European ori Consiliul, acţionând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, îi poate cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.
Art. 24: Mărirea cuantumului plăţilor pentru un stat membru având probleme bugetare temporare
(1)La cererea unui stat membru, plăţile intermediare pot fi mărite cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanţare aplicabilă fiecărei priorităţi pentru FEDR, FSE şi Fondul de coeziune sau fiecărei măsuri pentru FEADR şi FEPAM.
În cazul în care un stat membru îndeplineşte una dintre următoarele condiţii după 21 decembrie 2013, rata de cofinanţare mărită, care nu poate depăşi 100 %, se aplică cererilor sale de plată pentru perioada de până la 30 iunie 2016:
a)dacă statul membru în cauză beneficiază de un împrumut din partea Uniunii în temeiul Regulamentului (UE) nr. 407/2010;
b)dacă statul membru în cauză beneficiază de asistenţă financiară pe termen mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002, cu condiţia implementării unui program de ajustare macroeconomică;
c)dacă asistenţa financiară se pune la dispoziţia statului membru în cauză, cu condiţia implementării unui program de ajustare macroeconomică, astfel cum se specifică în Regulamentul (UE) nr. 472/2013.
În cazul în care un stat membru îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la paragraful al doilea după 30 iunie 2016, rata de cofinanţare mărită se aplică cererilor sale de plată pentru perioada de până la 30 iunie a anului următor anului calendaristic în care se încheie asistenţa financiară aferentă.
Prezentul alineat nu se aplică programelor care fac obiectul regulamentului CTE.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (1), sprijinul Uniunii prin plăţile intermediare şi prin plăţile soldului final nu poate depăşi:
a)cheltuielile publice; sau
b)suma maximă a contribuţiei din partea fondurilor ESI pentru fiecare prioritate în cazul FEDR, FSE şi Fondului de coeziune sau pentru fiecare măsură în cazul FEADR şi FEPAM, astfel cum se prevede în decizia Comisiei de aprobare a programului,
în funcţie de care dintre aceste sume este mai mică.

Art. 25: Gestionarea asistenţei tehnice pentru statele membre
(1)La solicitarea unui stat membru în temeiul articolului 11 din Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), o parte din resursele prevăzute la articolul 59 din prezentul regulament şi programate în conformitate cu normele specifice fondurilor pot fi transferate, cu acordul Comisiei, către asistenţa tehnică la iniţiativa Comisiei pentru implementarea măsurilor în legătură cu statul membru în cauză în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) al treilea paragraf litera (l) din prezentul regulament prin gestiune directă sau indirectă.
(*)Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 şi (UE) nr. 1305/2013 (JO L 129, 19.5.2017, p. 1)

(2)Resursele menţionate la alineatul (1) vin în completarea sumelor prevăzute în conformitate cu plafoanele stabilite în normele specifice fondurilor pentru asistenţa tehnică la iniţiativa Comisiei. În cazul în care un plafon privind asistenţa tehnică la iniţiativa statelor membre este stabilit în normele specifice fondurilor, suma care urmează să fie transferată este inclusă la calcularea respectării plafonului respectiv.
(3)Un stat membru solicită transferul menţionat la alineatul (1) pentru un anumit an calendaristic până la data de 31 ianuarie a anului în care urmează să se efectueze un transfer. Cererea este însoţită de o propunere de modificare a programului sau a programelor din care se va efectua transferul respectiv. Se aduc modificări corespunzătoare acordului de parteneriat, în conformitate cu articolul 30 alineatul (2), care stabilesc suma totală transferată Comisiei în fiecare an.
În cazul în care un stat membru îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) la 1 ianuarie 2014, acesta poate transmite cererea pentru anul respectiv în acelaşi timp cu transmiterea acordului său de parteneriat, care stabileşte suma ce urmează să fie transferată pentru asistenţa tehnică la iniţiativa Comisiei.
(4)Resursele transferate de către un stat membru în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol se supun regulii dezangajării prevăzute la articolul 136 din prezentul regulament şi la articolul 38 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Art. 25a: Măsuri excepţionale pentru utilizarea fondurilor ESI ca reacţie la epidemia de COVID-19
(1)Prin derogare de la articolul 60 alineatul (1) şi de la articolul 120 alineatul (3) primul şi al patrulea paragraf, la solicitarea statului membru, se poate aplica o rată de cofinanţare de 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată în cursul exerciţiului contabil care începe la 1 iulie 2020 şi se încheie la 30 iunie 2021, pentru una sau mai multe axe prioritare dintr-un program sprijinit de FEDR, FSE sau de Fondul de coeziune.
Cererile de modificare a ratei de cofinanţare se depun în conformitate cu procedura de modificare a programelor prevăzută la articolul 30 şi sunt însoţite de programul sau programele revizuit(e). Rata de cofinanţare de 100 % se aplică numai dacă modificarea relevantă a programului operaţional este aprobată de Comisie înainte de a fi depusă cererea finală de plată intermediară în conformitate cu articolul 135 alineatul (2).
Înainte de a depune prima cerere de plată pentru exerciţiul contabil care începe la 1 iulie 2021, statele membre notifică tabelul menţionat la articolul 96 alineatul (2) litera (d) punctul (ii), confirmând rata de cofinanţare care a fost aplicabilă în cursul exerciţiului contabil care se încheie la 30 iunie 2020 pentru priorităţile vizate de creşterea temporară până la 100 %.
(11)Prin derogare de la articolul 60 alineatul (1) şi de la articolul 120 alineatul (3) primul şi al patrulea paragraf, se poate aplica o rată de cofinanţare de 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată pentru exerciţiul contabil care începe la 1 iulie 2021 şi se încheie la 30 iunie 2022, pentru una sau mai multe axe prioritare dintr-un program care beneficiază de sprijin din FEDR, din FSE sau din Fondul de coeziune.
Prin derogare de la articolul 30 alineatele (1) şi (2) şi de la articolul 96 alineatul (10), aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % nu necesită o decizie a Comisiei de aprobare a unei modificări a programului. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite în urma aprobării de către comitetul de monitorizare. Rata de cofinanţare de 100 % se aplică numai în cazul în care tabelele financiare sunt transmise Comisiei înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară pentru exerciţiul contabil care începe la 1 iulie 2021 şi se încheie la 30 iunie 2022, în conformitate cu articolul 135 alineatul (2).
Totalul plăţilor suplimentare care rezultă din aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % nu depăşeşte 5 miliarde EUR în 2022 şi 1 miliard EUR în 2023.
Comisia efectuează plăţi intermediare prin aplicarea ratei de cofinanţare aplicabile axelor prioritare în cauză înainte de transmiterea menţionată la al doilea paragraf. Prin derogare de la articolul 135 alineatul (5), Comisia efectuează plăţile suplimentare care rezultă din aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % în urma primirii tuturor cererilor finale de plată intermediară pentru exerciţiul contabil 2021/2022, dacă este necesar pe o bază proporţională pentru a respecta plafoanele prevăzute la al treilea paragraf.
Prin derogare de la articolul 139 alineatul (7), sumele rămase rezultate din aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % care, pentru a respecta plafoanele stabilite la al treilea paragraf, nu pot fi plătite după acceptarea conturilor se plătesc în anul 2024 sau ulterior.

(12)Prin derogare de la articolul 60 alineatul (1) şi de la articolul 120 alineatul (3) primul şi al patrulea paragraf, se poate aplica o rată de cofinanţare de 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată pentru întregul exerciţiu contabil care începe la 1 iulie 2023 şi se încheie la 30 iunie 2024, pentru una sau mai multe axe prioritare dintr-un program care beneficiază de sprijin din FEDR, din FSE sau din Fondul de coeziune.
Prin derogare de la articolul 30 alineatele (1) şi (2) şi de la articolul 96 alineatul (10), aplicarea ratei de cofinanţare de 100 % nu necesită o decizie a Comisiei de aprobare a unei modificări a programului. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite în urma aprobării de către comitetul de monitorizare. Rata de cofinanţare de 100 % se aplică numai în cazul în care tabelele financiare sunt transmise Comisiei înainte de depunerea cererii finale de plată intermediară pentru ultimul exerciţiu contabil care începe la 1 iulie 2023 şi se încheie la 30 iunie 2024, în conformitate cu articolul 135 alineatul (2).

(2)Ca reacţie la epidemia de COVID-19, resursele disponibile pentru programare pentru anul 2020 destinate obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă pot, la solicitarea statului membru, să fie transferate între FEDR, FSE şi Fondul de coeziune, indiferent de procentele menţionate la articolul 92 alineatul (1) literele (a)-(d).
În scopul realizării acestor transferuri, cerinţele prevăzute la articolul 92 alineatul (4) nu se aplică.
Transferurile nu afectează resursele alocate iniţiativei «Locuri de muncă pentru tineri» în conformitate cu articolul 92 alineatul (5) sau ajutorului destinat celor mai defavorizate persoane în temeiul obiectivului privind investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă în conformitate cu articolul 92 alineatul (7).
Resursele transferate între FEDR, FSE şi Fondul de coeziune în temeiul prezentului alineat se execută în conformitate cu normele aplicabile fondului către care sunt transferate resursele.
(3)Prin derogare de la articolul 93 alineatul (1) şi în plus faţă de posibilitatea prevăzută la articolul 93 alineatul (2), resursele disponibile pentru programare pentru anul 2020 pot, la solicitarea unui stat membru, să fie transferate între categorii de regiuni, ca reacţie la epidemia de COVID-19.
(4)Cererile de transfer în temeiul alineatelor (2) şi (3) din prezentul articol se depun în conformitate cu procedura de modificare a programelor prevăzută la articolul 30, se justifică în mod corespunzător şi sunt însoţite de programul sau programele revizuit(e) identificând sumele transferate per fond şi per categorie de regiuni, atunci când este cazul.
(5)Prin derogare de la articolul 18 din prezentul regulament şi de la regulamentele specifice fiecărui fond, alocările financiare stabilite în cererile de modificare a programelor depuse, sau în transferurile transmise în temeiul articolului 30 alineatul (5) din prezentul regulament, începând cu data de 24 aprilie 2020 nu fac obiectul cerinţelor privind concentrarea tematică stabilite în prezentul regulament sau în regulamentele specifice fiecărui fond.
(6)Prin derogare de la articolul 16, începând cu data de 24 aprilie 2020, acordurile de parteneriat nu se modifică, iar modificările programelor nu implică modificarea acordurilor de parteneriat.
Prin derogare de la articolul 26 alineatul (1), de la articolul 27 alineatul (1) şi de la articolul 30 alineatele (1) şi (2), începând cu data de 24 aprilie 2020, nu se verifică coerenţa programelor şi a punerii lor în aplicare cu acordurile de parteneriat.
(7)Pentru operaţiunile care consolidează capacităţile de reacţie în situaţii de criză în contextul epidemiei de COVID-19, menţionate la articolul 65 alineatul (10) al doilea paragraf, nu se aplică articolul 65 alineatul (6).
Prin derogare de la articolul 125 alineatul (3) litera (b), astfel de operaţiuni pot fi selectate pentru sprijin din FEDR sau FSE înainte de aprobarea programului modificat.
(8)În sensul articolului 87 alineatul (1) litera (b), atunci când epidemia de COVID-19 este invocată ca motiv de forţă majoră, informaţiile privind sumele pentru care nu s-a putut efectua o cerere de plată se furnizează la nivel agregat per prioritate pentru operaţiunile cu costuri totale eligibile mai mici de 1 000 000 EUR.
(9)Raportul anual privind implementarea programului pentru anul 2019, menţionat la articolul 50 alineatul (1), se depune până la 30 septembrie 2020 pentru toate fondurile ESI, prin derogare de la termenele stabilite în regulamentele specifice fondurilor. Transmiterea în 2020 a raportului de sinteză care urmează să fie pregătit de Comisie, în conformitate cu articolul 53 alineatul (1), poate fi amânată în consecinţă.
(10)Prin derogare de la articolul 37 alineatul (2) litera (g), nu se solicită nicio revizuire sau actualizare a evaluărilor ex-ante în cazul în care sunt necesare modificări ale instrumentelor financiare pentru a reacţiona în mod eficace la epidemia de COVID-19.
(11)În cazul în care instrumentele financiare furnizează IMM-urilor sprijin sub formă de capital de lucru în temeiul articolului 37 alineatul (4) al doilea paragraf din prezentul regulament, nu se solicită planuri de afaceri noi sau actualizate ori documente şi dovezi echivalente care să permită verificarea faptului că sprijinul furnizat prin instrumente financiare a fost utilizat în scopul preconizat, ca parte din documentele justificative.
Prin derogare de la Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, acest sprijin poate fi furnizat de asemenea din FEADR în cadrul măsurilor menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 şi care sunt relevante pentru implementarea instrumentelor financiare. Aceste cheltuieli eligibile nu depăşesc 200 000 EUR.
(12)În sensul articolului 127 alineatul (1) al doilea paragraf, epidemia de COVID-19 constituie un caz justificat corespunzător pe care autorităţile de audit îl pot invoca, pe baza aprecierii lor profesionale, pentru a utiliza o metodă de eşantionare nestatistică pentru exerciţiul contabil care începe la 1 iulie 2019 şi se încheie la 30 iunie 2020.
(13)În scopul aplicării articolului 30 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (*5), condiţia ca creditele să servească aceluiaşi obiectiv nu se aplică în cazul transferurilor realizate în temeiul alineatelor (2) şi (3) din prezentul articol.
(*5)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

Art. 25b: Măsuri excepţionale de utilizare a fondurilor pentru a sprijini IMM-urile afectate în mod deosebit de creşterea preţurilor la energie, gospodăriile vulnerabile, precum şi schemele privind reducerea timpului de muncă şi alte scheme echivalente
(1)Ca măsură excepţională strict necesară pentru a face faţă crizei energetice rezultate în urma impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, FEDR poate sprijini finanţarea capitalului circulant sub formă de granturi acordate IMM-urilor afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie, în cadrul priorităţii de investiţii menţionate la articolul 5 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013. IMM-urile afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie sunt cele eligibile pentru a primi ajutoare pentru costurile suplimentare generate de creşterile extrem de mari ale preţurilor la gaze naturale şi la energie electrică în baza cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat.
Ca măsură excepţională suplimentară strict necesară pentru a face faţă crizei energetice rezultate în urma impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, FSE poate sprijini gospodăriile vulnerabile să îşi acopere costurile pentru consumul de energie, chiar şi în absenţa unor măsuri active corespunzătoare, în cadrul priorităţii de investiţii menţionate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.
(2)Operaţiunile care furnizează sprijinul menţionat la alineatul (1) pot fi finanţate fie din FEDR, fie din FSE, pe baza normelor aplicabile celuilalt fond. În plus, atunci când aceste operaţiuni contribuie la una dintre priorităţile de investiţii menţionate la alineatul (1), acestea pot fi finanţate din Fondul de coeziune pe baza normelor aplicabile fie FEDR, fie FSE. În plus, FEDR şi Fondul de coeziune pot finanţa, de asemenea, accesul la piaţa muncii prin păstrarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi ale lucrătorilor independenţi prin intermediul schemelor privind reducerea timpului de muncă şi al altor scheme echivalente, pe baza normelor aplicabile FSE în cadrul priorităţii de investiţii menţionate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (v) din Regulamentul (UE) nr. 1304/2013.
(3)Operaţiunile care furnizează sprijinul menţionat la alineatele (1) şi (2) sunt programate exclusiv în cadrul unei noi axe prioritare specifice. Axa prioritară specifică poate include finanţare din FEDR şi FSE de la diferite categorii de regiuni, precum şi din Fondul de coeziune. Sprijinul furnizat din resurse REACT-EU, în sensul articolului 92a, se programează în cadrul unei axe prioritare specifice separate care contribuie la prioritatea de investiţii menţionată la articolul 92b alineatul (9) al treilea paragraf.
Cuantumurile alocate axelor prioritare specifice menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat nu depăşesc 10 % din totalul resurselor FEDR, ale FSE şi ale Fondului de coeziune, inclusiv resurse REACT-EU din cadrul obiectivului «Investiţii pentru creştere şi locuri de muncă», alocate statului membru în cauză pentru perioada de programare 2014-2020, astfel cum se prevede în actele de punere în aplicare relevante ale Comisiei. Prin derogare de la articolul 120 alineatul (3) primul şi al doilea paragraf, se aplică o rată de cofinanţare de 100 % axei sau axelor prioritare specifice.
(4)Cererile de modificare a unui program operaţional existent, prezentate de un stat membru în vederea introducerii unei axe sau a unor axe prioritare specifice menţionate la alineatul (3), conţin o motivaţie corespunzătoare şi sunt însoţite de programul revizuit. Elementele enumerate la articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctele (v) şi (vii) nu sunt obligatorii în descrierea axei sau axelor prioritare din programul operaţional revizuit.
(5)Prin derogare de la articolul 65 alineatul (9), cheltuielile pentru operaţiunile de sprijinire a finanţării capitalului circulant sub formă de granturi acordate IMM-urilor afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie, pentru operaţiunile care furnizează sprijin gospodăriilor vulnerabile pentru a le ajuta să îşi acopere costurile consumului de energie, precum şi pentru schemele privind reducerea timpului de muncă şi alte scheme echivalente sunt eligibile de la 1 februarie 2022. Articolul 65 alineatul (6) nu se aplică cu privire la astfel de operaţiuni şi scheme.
(6)Prin derogare de la articolul 125 alineatul (3) litera (b), operaţiunile de sprijinire a finanţării capitalului circulant sub formă de granturi acordate IMM-urilor afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie, operaţiunile care furnizează sprijin gospodăriilor vulnerabile pentru a le ajuta să îşi acopere costurile consumului de energie, precum şi schemele privind reducerea timpului de muncă şi alte scheme echivalente pot fi selectate pentru a beneficia de sprijin din partea FEDR, a FSE sau a Fondului de coeziune înainte de aprobarea programului revizuit.
(7)Pentru operaţiunile de sprijinire a finanţării capitalului circulant sub formă de granturi acordate IMM-urilor afectate în mod deosebit de creşterile preţurilor la energie, implementate în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul statului membru, se aplică numai articolul 70 alineatul (2) primul paragraf litera (d). Prin derogare de la articolul 70 alineatul (4), operaţiunilor sprijinite din FSE care furnizează sprijin gospodăriilor vulnerabile pentru a le ajuta să îşi acopere costurile consumului de energie, precum şi schemelor privind reducerea timpului de muncă şi altor scheme echivalente, implementate în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul statului membru li se aplică de asemenea articolul 70 alineatul (2) primul paragraf litera (d).
(8)Plăţile totale efectuate de Comisie către statele membre din FEDR, FSE şi Fondul de coeziune, cu excepţia resurselor REACT-EU, pentru priorităţile specifice menţionate la alineatul (3) nu depăşesc 5 000 000 000 EUR în 2023. Cuantumurile se plătesc sub rezerva disponibilităţii fondurilor în cadrul plafoanelor cadrului financiar multianual 2014-2020.
(9)Prezentul articol nu se aplică programelor din cadrul obiectivului «Cooperarea teritorială europeană».

Art. 26: Pregătirea programelor
(1)Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul programelor, în conformitate cu acordul de parteneriat. Fiecare program acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020.
(2)Programele sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea, în cooperare cu partenerii menţionaţi la articolul 5. Statele membre elaborează programele bazate pe proceduri transparente în raport cu publicul, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic.
(3)Statele membre şi Comisia cooperează pentru a asigura coordonarea eficace în cadrul pregătirii şi implementării programelor pentru fondurile ESI, inclusiv, acolo unde este cazul, programele multifonduri pentru fonduri, ţinând seama de principiul proporţionalităţii.
(4)Programele sunt transmise Comisiei de statele membre în termen de trei luni de la prezentarea acordului de parteneriat. Programele de cooperare teritorială europeană sunt transmise până la 22 septembrie 2014. Toate programele sunt însoţite de evaluări ex ante, astfel cum se prevede la articolul 55.
(5)În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor pentru fondurile ESI intră în vigoare între 22 februarie 2014 şi 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la depunerea acordului de parteneriat revizuit menţionat la articolul 17 alineatul (1).
(6)În cazul în care unul sau mai multe regulamente specifice fondurilor ESI intră în vigoare după 22 iunie 2014, programul sau programele sprijinite de fondul ESI afectat de intrarea în vigoare cu întârziere a regulamentului specific fondului se depun în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a regulamentului specific fondului care a suferit întârzieri.
Art. 27: Conţinutul programelor
(1)Fiecare program stabileşte o strategie pentru contribuţia programului la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în concordanţă cu prezentul regulament, normele specifice fondurilor şi cu conţinutul acordului de parteneriat.
Fiecare program include măsuri luate pentru a asigura implementarea eficace, eficientă şi coordonată a fondurilor ESI şi a acţiunilor în vederea reducerii sarcinii administrative a beneficiarilor.
(2)Fiecare program defineşte priorităţile stabilind obiective specifice, creditele bugetare aferente contribuţiei din partea fondurilor ESI şi cofinanţarea naţională corespunzătoare, inclusiv sumele aferente rezervei de performanţă, care poate fi publică sau privată, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(3)Atunci când statele membre şi regiunile participă la strategii macro-regionale sau la strategii aferente bazinelor maritime, programul relevant stabileşte contribuţia intervenţiilor planificate la aceste strategii, în funcţie de nevoile zonei acoperite de program astfel cum este identificat de statul membru.
(4)Fiecare prioritate stabileşte indicatori şi ţinte corespunzătoare, exprimaţi în termeni calitativi sau cantitativi, în conformitate cu normele specifice fondurilor, pentru a evalua progresul înregistrat în implementarea programului în vederea atingerii obiectivelor ca bază pentru monitorizarea, evaluarea şi examinarea performanţelor. Printre respectivii indicatori se numără:
a)indicatori financiari referitori la cheltuielile alocate;
b)indicatori de realizare referitori la operaţiunile care primesc contribuţii;
c)indicatori de rezultat referitori la prioritatea în cauză.
Pentru fiecare fond ESI, normele specifice fondurilor stabilesc indicatori comuni şi pot formula prevederi în legătură cu indicatori specifici fiecărui program.
(5)Fiecare program, cu excepţia celor care acoperă numai asistenţa tehnică, include o descriere a acţiunilor de întreprins, în conformitate cu normele specifice fondurilor, luând în considerare principiile enunţate la articolele 5, 7 şi 8.
(6)Fiecare program, cu excepţia celor în cazul cărora asistenţa tehnică este efectuată în cadrul unui program specific, stabileşte suma orientativă a contribuţiei care se va utiliza pentru obiectivele în materie de schimbări climatice, pe baza metodologiei menţionate la articolul 8.
(7)Statele membre elaborează proiectul de program în conformitate cu normele specifice fondurilor.
Art. 28: Dispoziţii specifice privind conţinutul programelor dedicate instrumentelor comune pentru garanţii neplafonate şi securitizare prin care se asigură o asistenţă de capital implementate de BEI
(1)Prin derogare de la articolul 27, programele dedicate menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) includ:
a)elementele prevăzute la articolul 27 alineatul (1) primul paragraf şi la alineatele (2), (3) şi (4) din articolul respectiv în ceea ce priveşte principiile stabilite la articolul 5;
b)identificarea organismelor menţionate la articolele 125, 126 şi 127 din prezentul regulament şi la articolul 65 alineatul (2) din Regulamentul privind FEADR ca fiind relevante pentru fondul în cauză;
c)pentru fiecare condiţionalitate ex ante stabilită în conformitate cu articolul 19 şi cu anexa XI şi aplicabilă programului, o evaluare a îndeplinirii condiţionalităţii ex ante la data depunerii acordului de parteneriat şi a programului, iar în cazurile în care condiţionalitatea ex ante nu este îndeplinită, o descriere a acţiunilor prevăzute pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex ante în cauză, indicând organismele responsabile şi un calendar pentru realizarea acestor acţiuni, în conformitate cu rezumatul prezentat în acordul de parteneriat.
(2)Prin derogare de la articolul 55, evaluarea ex ante menţionată la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (a) este considerată ca fiind evaluarea ex ante a respectivelor programe.
(3)În sensul programelor menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament, articolul 6 alineatul (2) şi articolul 59 alineatele (5) şi (6) din Regulamentul privind FEADR nu se aplică. Pe lângă elementele menţionate la alineatul (1) din prezentul articol, numai dispoziţiile prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (c) punctul (i), litera (f), litera (h), litera (i) şi litera (m) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind FEADR se aplică în cazul programelor din cadrul FEADR.
Art. 29: Procedura de adoptare a programelor
(1)Comisia evaluează coerenţa programelor în raport cu prezentul regulament şi cu normele specifice fondurilor, contribuţia efectivă a acestora la obiectivele tematice selectate şi la priorităţile Uniunii specifice fiecărui fond ESI, precum şi coerenţa cu acordul de parteneriat, ţinând cont de recomandările relevante specifice adresate fiecărei ţări, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, şi de recomandările pertinente ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi de evaluarea ex ante. Evaluarea abordează, în special, gradul de adecvare a strategiei programului, obiectivele corespunzătoare, indicatorii, ţintele şi alocarea resurselor bugetare.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), Comisia nu trebuie să evalueze coerenţa programelor operaţionale dedicate YEI menţionate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FSE şi a programelor operaţionale dedicate menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament cu acordul de parteneriat, în cazul în care statul membru nu îşi prezintă acordul de parteneriat la data depunerii respectivelor programe dedicate.
(3)Comisia formulează observaţii în termen de trei luni de la data prezentării programului. Statul membru furnizează Comisiei toate informaţiile suplimentare necesare şi, după caz, revizuieşte programul propus.
(4)În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă fiecare program în termen de şase luni de la transmiterea acestuia de către statul membru în cauză, cu condiţia ca orice observaţii formulate de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător, dar nu înainte de 1 ianuarie 2014 sau de adoptarea de către Comisie a unei decizii de aprobare a acordului de parteneriat.
Prin derogare de la cerinţele menţionate în primul paragraf, programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană pot fi aprobate de Comisie înainte de adoptarea deciziei de aprobare a acordului de parteneriat, iar programele operaţionale dedicate YEI menţionate la articolul 18 al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul privind FES şi programele dedicate menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament pot fi aprobate de Comisie înainte de depunerea acordului de parteneriat.
Art. 30: Modificarea programelor
(1)Cererile de modificare a programelor transmise de un stat membru sunt justificate în mod corespunzător şi prezintă, în special, impactul preconizat al modificărilor aduse programului asupra realizării strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi a obiectivelor specifice definite în program, având în vedere prezentul regulament şi normele specifice fondurilor, principiile orizontale, menţionate la articolele 5, 7 şi 8, precum şi acordul de parteneriat. Cererile sunt însoţite de programul revizuit.
(2)Comisia evaluează informaţiile furnizate în conformitate cu alineatul (1), ţinând cont de justificarea oferită de statul membru. Comisia poate face observaţii în termen de o lună de la transmiterea programului revizuit şi statul membru furnizează Comisiei toate informaţiile suplimentare necesare. În conformitate cu normele specifice fondurilor, Comisia aprobă cererile de modificare a unui program cât mai curând posibil, dar în termen de cel mult trei luni de la transmiterea acestora de către statul membru, cu condiţia ca orice observaţii făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător.
Atunci când modificarea unui program afectează informaţiile furnizate în acordul de parteneriat, se aplică procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (4a).

(3)Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (2), în cazul în care cererea de modificare este transmisă Comisiei cu scopul de a realoca rezerva de performanţă în urma examinării performanţelor, Comisia face observaţii numai în situaţiile în care consideră că alocarea propusă nu este în conformitate cu normele aplicabile, nu corespunde nevoilor de dezvoltare ale statului membru sau ale regiunii în cauză sau implică un risc semnificativ ca obiectivele şi ţintele stabilite în propunere să nu poată fi îndeplinite. Comisia aprobă o cerere de modificare a unui program cât mai curând posibil şi în termen de cel mult două luni de la transmiterea acestei cereri de către statul membru, cu condiţia ca orice observaţii făcute de Comisie să fi fost luate în considerare în mod corespunzător.

(4)Prin derogare de la alineatul (2), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice pentru modificarea programelor operaţionale.
(5)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2), pentru programele sprijinite de FEDR, Fondul de coeziune şi FSE, statul membru poate transfera în cursul perioadei de programare, începând cu 1 februarie 2020, o sumă de până la 8 % din alocarea aferentă unei priorităţi şi nu mai mult de 4 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiaşi fond şi a aceluiaşi program.
Aceste transferuri nu afectează anii precedenţi. Aceste transferuri sunt considerate a fi nesubstanţiale şi nu necesită o decizie de modificare a programului din partea Comisiei. Cu toate acestea, transferurile respectă toate cerinţele de reglementare şi sunt aprobate în prealabil de comitetul de monitorizare. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite.

(6)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2), pentru programele sprijinite de FEDR, FSE sau Fondul de coeziune, statul membru poate transfera alocări financiare între diferite obiective tematice în cadrul aceleiaşi priorităţi a aceluiaşi fond şi a aceleiaşi categorii de regiuni din acelaşi program.
Astfel de transferuri sunt considerate a fi nesubstanţiale şi nu necesită o decizie de modificare a programului din partea Comisiei. Cu toate acestea, transferurile respective trebuie să respecte toate cerinţele de reglementare şi se aprobă în prealabil de comitetul de monitorizare. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite.
(7)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2), aplicarea unei rate de cofinanţare de până la 100 % în temeiul articolului 120 alineatul (9) pentru o axă prioritară care promovează integrarea socioeconomică a resortisanţilor din ţările terţe şi care a fost stabilită în cadrul unui program, inclusiv pentru cele consacrate operaţiunilor care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse, nu necesită o decizie de modificare a programului din partea Comisiei. Modificarea se aprobă în prealabil de comitetul de monitorizare. Statul membru transmite Comisiei tabelele financiare revizuite.

Art. 31: Participarea BEI
(1)BEI poate, la cererea statelor membre, să participe la pregătirea acordului de parteneriat, precum şi la activităţile legate de pregătirea operaţiunilor, în special pentru proiectele majore, instrumentele financiare şi PPP.
(2)Comisia poate să consulte BEI înaintea adoptării acordului de parteneriat sau a programelor.
(3)Comisia poate să invite BEI să analizeze calitatea tehnică, sustenabilitatea economică şi financiară şi viabilitatea proiectelor majore şi să ofere asistenţă în ceea ce priveşte instrumentele financiare care urmează a fi aplicate sau elaborate.
(4)La aplicarea dispoziţiilor prezentului regulament, Comisia poate să acorde granturi sau contracte de servicii BEI, acoperind iniţiative implementate pe o bază multianuală. Angajarea contribuţiilor din bugetul Uniunii pentru astfel de granturi sau contracte de servicii se efectuează anual.
Art. 32: Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii
(1)Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii beneficiază de sprijin FEADR, fiind în acest context denumită dezvoltare locală LEADER, şi poate beneficia de sprijin prin FEDR, FSE sau FEPAM. În sensul prezentului capitol, respectivele fonduri sunt denumite în continuare «fondurile ESI în cauză».
(2)Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii:
a)se axează pe anumite zone subregionale;
b)este plasată sub responsabilitatea grupurilor de acţiune locală formate din reprezentanţi ai intereselor socioeconomice locale ale sectoarelor public şi privat şi în cadrul cărora, la nivel decizional, nici autorităţile publice, astfel cum sunt definite conform normelor naţionale, nici un singur grup de interese nu deţine mai mult de 49 % din drepturile de vot;
c)este realizată prin strategii de dezvoltare locală pe zone integrate şi multisectoriale;
d)este elaborată ţinând cont de necesităţile şi potenţialul local şi include caracteristici inovatoare în context local, colaborare în reţea şi, după caz, cooperare.
(3)Contribuţia fondurilor ESI în cauză la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii este consecventă şi coordonată între fondurile ESI în cauză. Acest lucru se asigură în special prin coordonarea activităţilor de consolidare a capacităţilor, de selecţie, de aprobare şi de finanţare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii şi a grupurilor de acţiune locală.
(4)În cazul în care comitetul responsabil cu selecţionarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii, instituit în temeiul articolului 33 alineatul (3), hotărăşte că implementarea strategiei selecţionate de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii necesită sprijin din partea mai multor fonduri, acesta poate desemna, în conformitate cu normele şi procedurile naţionale, un fond principal care să suporte toate costurile pregătitoare, de funcţionare şi animare prevăzute la articolul 35 alineatul (1) literele (a), (d) şi (e) pentru strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.

(5)Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii susţinută din fondurile ESI în cauză se realizează în cadrul uneia sau mai multor priorităţi ale programului sau programelor relevante, în conformitate cu normele specifice fondurilor ale fondurilor ESI în cauză.
Art. 33: Strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii
(1)O strategie de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii conţine cel puţin următoarele elemente:
a)definirea zonei şi a populaţiei care fac obiectul strategiei;
b)analiza necesităţilor de dezvoltare şi a potenţialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor;
c)o descriere a strategiei şi a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat şi inovator al strategiei şi o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ţinte măsurabile pentru realizări şi rezultate. În legătură cu rezultatele, ţintele pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Strategia este coerentă cu programele relevante ale tuturor fondurilor ESI în cauză implicate;
d)o descriere a procesului de implicare a comunităţii în elaborarea strategiei;
e)un plan de acţiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acţiuni;
f)o descriere a procedurilor de gestionare şi monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează capacitatea grupului de acţiune locală de implementare a strategiei, însoţită de o descriere a procedurilor specifice de evaluare;
g)planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea planificată din fiecare fond ESI în cauză.
(2)Statele membre stabilesc criterii pentru selecţia strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.
(3)Strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii sunt alese de un comitet constituit în acest scop de către autoritatea sau autorităţile de management responsabile şi sunt aprobate de autoritatea sau autorităţile de management responsabile.
(4)Prima rundă de selectare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii se finalizează în termen de doi ani de la data aprobării acordului de parteneriat. După această dată, statele membre pot selecta strategii suplimentare de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii, dar nu ulterior datei de 31 decembrie 2017.
(5)Decizia de aprobare a unei strategii de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii stabileşte alocările pentru fiecare fond ESI în cauză. Decizia stabileşte, de asemenea, responsabilităţile în materie de gestionare şi sarcinile de control în condiţiile programului sau programelor în raport cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.
(6)Populaţia zonei la care se face referire la alineatul (1) litera (a) nu poate fi mai mică de 10 000 de locuitori şi nu poate depăşi 150 000 de locuitori. Cu toate acestea, în cazuri justificate în mod corespunzător şi pe baza unei propuneri a unui stat membru, Comisia poate adopta sau modifica aceste limite de populaţie în decizia sa luată în temeiul articolului 16 alineatul (2) sau (4), de aprobare sau, respectiv, de modificare a acordului de parteneriat în cazul statului membru respectiv, pentru a lua în consideraţie zonele slab sau dens populate sau pentru a asigura coerenţa teritorială a zonelor acoperite de strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.
Art. 34: Grupuri de acţiune locală
(1)Grupurile de acţiune locală elaborează şi implementează strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.
Statele membre definesc rolurile respective ale grupului de acţiune locală şi autorităţile responsabile pentru implementarea programelor relevante, cu privire la toate sarcinile de implementare legate de strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.
(2)Autoritatea sau autorităţile de management responsabile se asigură că grupurile de acţiune locală fie aleg un partener din cadrul grupului în calitate de partener principal pentru aspectele administrative şi financiare, fie se reunesc în cadrul unei structuri comune legal constituite.
(3)Sarcinile grupurilor de acţiune locală sunt următoarele:
a)consolidarea capacităţii actorilor locali, inclusiv a potenţialilor beneficiari, de a dezvolta şi a implementa operaţiunile, inclusiv prin promovarea capacităţii lor de a pregăti şi a gestiona proiectele lor;

b)elaborarea unei proceduri de selecţie nediscriminatorii şi transparente, care să evite conflictele de interese, să garanteze faptul că cel puţin 50 % din voturile exprimate în contextul deciziilor de selecţie provin de la parteneri care nu au statutul de autorităţi publice şi să permită selecţia prin procedură scrisă;

c)elaborarea şi aprobarea unor criterii obiective şi nediscriminatorii de selecţie a operaţiunilor, care să asigure coerenţa cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii prin acordarea unei priorităţi sporite operaţiunilor care au o contribuţie mai mare la atingerea obiectivelor şi ţintelor strategiei;

d)elaborarea şi publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte;

e)primirea şi evaluarea cererilor de contribuţii;
f)selectarea operaţiunilor şi stabilirea cuantumului contribuţiei şi, după caz, prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală a eligibilităţii înainte de aprobare;
g)monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii şi a operaţiunilor sprijinite şi efectuarea de activităţi specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.
În cazul în care grupurile de acţiune locală îndeplinesc sarcini care nu sunt acoperite de primul paragraf literele (a)-(g) şi care intră în responsabilitatea autorităţii de management, a autorităţii de certificare sau a agenţiei de plăţi, respectivele grupuri de acţiune locală sunt desemnate drept organisme intermediare în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(4)Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la alineatul (3) litera (b), grupul de acţiune locală poate avea statut de beneficiar şi poate implementa operaţiuni în conformitate cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.
(5)În cazul activităţilor de cooperare ale grupurilor de acţiune locală, menţionate la articolul 35 alineatul (1) litera (c), sarcinile stabilite la alineatul (3) litera (f) de la prezentul articol pot fi efectuate de autoritatea de management responsabilă.
Art. 35: Sprijin din partea fondurilor ESI pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii
(1)Sprijinul din fondurile ESI în cauză pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii acoperă:
a)costurile activităţilor de sprijin pregătitoare constând din edificarea capacităţilor, formare profesională şi participare la reţele în vederea elaborării şi implementării unei strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.
Aceste costuri pot să includă unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
(i)acţiuni de formare pentru părţile interesate locale;
(ii)studii asupra zonei în cauză;
(iii)costuri aferente proiectării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii, inclusiv costuri de consultanţă şi costuri aferente acţiunilor legate de consultarea părţilor interesate în scopul pregătirii strategiei;
(iv)costurile administrative (de funcţionare şi de personal) ale unei organizaţii care solicită sprijin pregătitor în cursul etapei de pregătire;
(v)sprijin pentru proiectele-pilot mici.
Un astfel de sprijin pregătitor este eligibil indiferent dacă strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii concepută de grupul de acţiune local care beneficiază de sprijin este sau nu selectată pentru finanţare de către comitetul de selecţie instituit în conformitate cu articolul 33 alineatul (3);
b)implementarea operaţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii;
c)pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale grupului de acţiune locală;
d)costuri de funcţionare legate de gestionarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii, constând în costuri curente, costuri de personal şi de formare, costuri privind relaţiile publice, costuri de natură financiară, precum şi costurile legate de activităţile de monitorizare şi de evaluare a strategiei respective, astfel cum sunt menţionate la articolul 34 alineatul (3) litera (g);
e)animarea strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii, pentru a facilita comunicarea între părţile interesate, în vederea furnizării de informaţii şi a promovării strategiei, precum şi pentru a sprijini potenţialii beneficiari în vederea dezvoltării operaţiunilor şi a pregătirii cererilor.
(2)Sprijinul pentru costurile de funcţionare şi pentru animarea strategiei, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (1) literele (d) şi (e) nu poate depăşi 25 % din cheltuielile publice totale efectuate în cadrul strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii.
Art. 36: Investiţia teritorială integrată
(1)În cazul în care o strategie de dezvoltare urbană sau o altă strategie teritorială ori un pact teritorial, menţionate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul privind FSE, necesită o abordare integrată care implică investiţii din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune în mai multe axe prioritare din unul sau mai multe programe operaţionale, acţiunile relevante pot fi desfăşurate ca o investiţie teritorială integrată («ITI»).
Acţiunile desfăşurate ca o ITI pot fi completate cu sprijin financiar acordat din FEADR sau din FEPAM.
(2)În cazul în care o investiţie teritorială integrată este sprijinită din FSE, FEDR sau Fondul de coeziune, programul operaţional (programele operaţionale) relevant(e) descrie (descriu) abordarea în materie de utilizare a instrumentului ITI şi alocările financiare orientative din fiecare axă prioritară, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
În cazul în care o investiţie teritorială integrată este completată cu sprijin financiar din FEADR sau FEPAM, alocarea financiară orientativă şi măsurile vizate se specifică în programul (programele) relevant(e), în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(3)Statul membru sau autoritatea de management poate delega anumite sarcini legate de gestionarea şi implementarea unei ITI, în conformitate cu normele specifice fondurilor, unuia sau mai multor organisme intermediare, inclusiv autorităţilor locale, organismelor de dezvoltare regională sau organizaţiilor neguvernamentale.

(4)Statul membru sau autorităţile de management relevante se asigură că sistemul de monitorizare pentru program(e) prevede identificarea operaţiunilor şi a realizărilor unei priorităţi care contribuie la o ITI.
Art. 37: Instrumente financiare
(1)Fondurile ESI pot fi utilizate pentru a sprijini instrumentele financiare din cadrul unui program, inclusiv atunci când sunt organizate prin fonduri ale fondurilor, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul unei priorităţi.
Instrumentele financiare sunt implementate pentru a sprijini investiţii cu privire la care se preconizează că sunt viabile din punct de vedere financiar şi nu atrag finanţare suficientă din sursele pieţei. Atunci când aplică prezentul titlu, autorităţile de management, organismele care implementează fondurile de fonduri şi organismele care implementează instrumente financiare se conformează legislaţiei aplicabile, în special cu privire la ajutorul de stat şi achiziţiile publice.
(2)Sprijinul instrumentelor financiare se face pe baza unei evaluări ex ante prin care s-au stabilit probe privind deficienţele pieţei sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim, precum şi nivelul estimat şi proporţiile necesităţilor de investiţii publice, inclusiv tipurile de instrumente financiare care urmează a fi sprijinite. O astfel de evaluare ex ante include:
a)o analiză a deficienţelor pieţei, a situaţiilor de investiţii sub nivelul optim şi a necesităţilor de investiţii pentru domeniile de acţiune şi obiectivele tematice sau priorităţile de investiţii care urmează a fi abordate pentru a contribui la atingerea obiectivelor specifice stabilite în cadrul unei priorităţi şi care urmează a fi sprijinite prin instrumente financiare. Respectiva analiză se bazează pe metodologia disponibilă referitoare la bunele practici;
b)o evaluare a valorii adăugate a instrumentelor financiare care sunt luate în considerare pentru sprijin prin fondurile ESI, consecvenţa în raport cu alte forme de intervenţie publică care se adresează aceleiaşi pieţe, posibile implicaţii privind ajutoarele de stat, proporţionalitatea intervenţiei şi a măsurilor preconizate pentru a minimiza denaturarea pieţei;
c)o estimare a resurselor publice şi private suplimentare care ar putea fi aduse de instrumentul financiar până la nivelul destinatarului final (efectul de pârghie preconizat), inclusiv, după caz, o evaluare a nevoii de remunerare preferenţială şi a nivelului acesteia pentru a atrage resurse de contrapartidă de la investitorii privaţi şi/sau o descriere a mecanismelor care vor fi utilizate pentru a stabili necesitatea unei astfel de remunerări preferenţiale şi gradul acesteia, precum un proces de evaluare competitiv sau suficient de independent;
d)o evaluare a învăţămintelor desprinse din instrumentele similare şi evaluările ex ante desfăşurate de statul membru în trecut şi modul în care astfel de învăţăminte vor fi aplicate în viitor;
e)strategia de investiţii propusă, inclusiv examinarea opţiunilor pentru modalităţile de implementare în înţelesul articolului 38, produsele financiare care urmează a fi oferite, destinatarii finali avuţi în vedere şi combinaţia preconizată cu sprijinul pentru grant, după caz;
f)o specificare a rezultatelor scontate şi a modului în care se preconizează că instrumentul financiar vizat va contribui la realizarea obiectivelor specifice stabilite în cadrul priorităţii relevante, inclusiv a indicatorilor pentru respectiva contribuţie;
g)prevederi care să permită revizuirea şi actualizarea evaluării ex ante, după cum este necesar, în timpul implementării oricărui instrument financiar implementat pe baza unei astfel de evaluări, în cazul în care, în cursul fazei de implementare, autoritatea de management consideră că evaluarea ex ante nu mai poate reprezenta în mod fidel condiţiile pieţei existente la momentul implementării.
(3)Evaluarea ex ante menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol poate ţine seama de evaluarea ex ante menţionată la articolul 209 alineatul (2) primul paragraf litera (h) şi al doilea paragraf din Regulamentul financiar şi se poate derula în mai multe etape. În orice eventualitate, evaluarea se finalizează înainte ca autoritatea de management să decidă să acorde o contribuţie la un instrument financiar din partea unui program.
Rezumatul constatărilor şi concluziilor evaluărilor ex ante cu privire la instrumentele financiare se publică în termen de trei luni de la data de finalizare a acestora.
Evaluarea ex ante se transmite comitetului de monitorizare în scopuri de informare în conformitate cu normele specifice fondurilor.

(4)În cazul în care instrumentele financiare sprijină finanţarea unor întreprinderi, inclusiv a unor IMM-uri, sprijinul vizează înfiinţarea de noi întreprinderi, capitalul de debut, şi anume, capitalul iniţial şi capitalul de pornire, capitalul de extindere, capitalul pentru consolidarea activităţilor generale ale unei întreprinderi, sau realizarea unor noi proiecte, pătrunderea pe noi pieţe sau realizarea de noi evoluţii de către întreprinderile existente, fără a aduce atingere normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat şi în conformitate cu normele specifice fondurilor. Sprijinul respectiv poate include investiţii în activele corporale sau necorporale, precum şi fond de rulment în limitele normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, în vederea stimulării sectorului privat ca furnizor de finanţare pentru întreprinderi. Acesta poate include, de asemenea, costurile transferului drepturilor de proprietate în întreprinderi, cu condiţia ca acest tip de transfer să aibă loc între investitori independenţi.
Instrumentele financiare pot să ofere sprijin şi sub formă de capital de lucru pentru IMM-uri, dacă acest lucru este necesar, ca măsură temporară menită să ofere o reacţie eficace la o criză de sănătate publică.

(5)Investiţiile care urmează să fie sprijinite prin instrumente financiare nu sunt încheiate în mod fizic sau implementate integral la data deciziei de a investi.
(6)În cazul în care instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură care au drept obiectiv sprijinirea dezvoltării urbane sau a reabilitării urbane ori investiţiile în infrastructură similare care au drept obiectiv diversificarea activităţilor diferite de cele agricole desfăşurate în mediul rural, un astfel de sprijin poate include suma necesară pentru reorganizarea unui portofoliu de creanţe în raport cu infrastructuri care fac parte din noua investiţie, în limitele unui plafon de maximum 20 % din cuantumul total al contribuţiei la program din partea instrumentului financiar în favoarea investiţiei.
(7)Instrumentele financiare pot fi combinate cu granturi, subvenţionarea dobânzii şi contribuţii la comisioanele de garantare. Atunci când sprijinul din fonduri ESI este furnizat prin instrumente financiare şi este combinat într-o singură operaţiune, cu alte forme de sprijin direct legate de instrumentele financiare care vizează aceiaşi destinatari finali, inclusiv asistenţa tehnică, subvenţiile pentru dobânzi şi pentru comisioanele de garantare, dispoziţiile aplicabile instrumentelor financiare se aplică tuturor formelor de sprijin din cadrul respectivei operaţiuni. În astfel de cazuri, se respectă normele Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat şi se păstrează evidenţe contabile separate pentru fiecare formă de sprijin.
(8)Destinatarii finali sprijiniţi printr-un instrument financiar al unui fond ESI pot primi, de asemenea, asistenţă dintr-o altă prioritate sau dintr-un alt program al fondurilor ESI sau dintr-un alt instrument sprijinit de bugetul Uniunii, inclusiv din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) instituit prin Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), în conformitate cu normele Uniunii aplicabile privind ajutoarele de stat, după caz. În acest caz, se păstrează evidenţe separate pentru fiecare sursă de asistenţă, iar sprijinul prin intermediul unui instrument financiar al unui fond ESI face parte dintr-o operaţiune cu cheltuieli eligibile distincte faţă de alte surse de asistenţă.
(*)Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiţii strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiţii şi Portalul european de proiecte de investiţii şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 şi (UE) nr. 1316/2013 - Fondul european pentru investiţii strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).

(9)Combinarea de sprijin furnizat prin granturi şi instrumente financiare, astfel cum se menţionează la alineatele (7) şi (8), sub rezerva normelor Uniunii aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat, poate acoperi aceleaşi elemente de cheltuieli, cu condiţia ca suma tuturor formelor de sprijin combinate să nu depăşească suma totală a cheltuielilor vizate. Granturile nu se utilizează pentru a rambursa sprijinul primit de la instrumentele financiare. Instrumentele financiare nu se utilizează pentru a prefinanţa granturi.
(10)Contribuţiile în natură nu reprezintă cheltuieli eligibile în cazul instrumentelor financiare, cu excepţia contribuţiilor sub forma unor terenuri sau bunuri imobiliare în cazul investiţiilor destinate sprijinirii dezvoltării rurale, a dezvoltării sau reabilitării urbane, unde terenurile sau bunurile imobiliare fac parte din investiţie. Astfel de contribuţii sub forma unor terenuri sau imobile sunt eligibile numai dacă sunt îndeplinite condiţiile de la articolul 69 alineatul (1).
(11)TVA-ul nu constituie o cheltuială eligibilă a unei operaţiuni, cu excepţia cazului în care TVA-ul nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul. Tratamentul aplicat TVA-ului la nivelul investiţiilor efectuate de destinatarii finali nu este luat în considerare în vederea stabilirii eligibilităţii cheltuielilor din cadrul instrumentului financiar. Cu toate acestea, în cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi de la alineatele (7) şi (8) din prezentul articol, dispoziţiile articolului 69 alineatul (3) se aplică grantului.
(12)În sensul aplicării prezentului articol, normele aplicabile ale Uniunii în domeniul ajutoarelor de stat sunt cele în vigoare la momentul în care autoritatea de management sau organismul care implementează fondul de fonduri angajează pe cale contractuală contribuţii de program pentru un instrument financiar sau atunci când instrumentul financiar angajează pe cale contractuală contribuţii de program pentru destinatari finali, după caz.
(13)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate care să stabilească norme specifice suplimentare privind achiziţionarea de terenuri şi combinarea de asistenţă tehnică cu instrumente financiare.
Art. 38: Implementarea instrumentelor financiare
(1)Atunci când aplică articolul 37, autorităţile de management pot oferi o contribuţie financiară pentru următoarele instrumente financiare:
a)instrumentele financiare instituite la nivelul Uniunii, gestionate direct sau indirect de Comisie;
b)instrumentele financiare instituite la nivel naţional, transnaţional, regional sau transfrontalier, gestionate de autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia.
c)instrumentele financiare care combină o astfel de contribuţie cu produse financiare ale BEI în cadrul FEIS, în conformitate cu articolul 39a.

(2)Contribuţiile fondurilor ESI la instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (a) se introduc în conturi separate şi sunt utilizate, în acord cu obiectivele fondurilor ESI respective, în scopul de a sprijini acţiuni şi destinatari finali în concordanţă cu programul sau programele din care sunt efectuate aceste contribuţii.
Contribuţiile la instrumentele financiare la care se face referire la primul paragraf fac obiectul dispoziţiilor prezentului regulament, în lipsa unor exceptări prevăzute explicit.
Al doilea paragraf nu aduce atingere normelor care reglementează instituirea şi funcţionarea instrumentelor financiare în condiţiile Regulamentului financiar, cu excepţia cazului în care respectivele norme intră în conflict cu normele prezentului regulament, caz în care prevalează prezentul regulament.
(3)Pentru instrumentele financiare prevăzute la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate oferi o contribuţie financiară pentru următoarele instrumente financiare:
a)instrumente financiare care respectă clauzele şi condiţiile standard stabilite de Comisie în conformitate cu al doilea paragraf din prezentul alineat;
b)instrumentele financiare deja existente sau nou create care sunt concepute special în vederea atingerii obiectivelor specifice instituite în cadrul priorităţii relevante.
Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind clauzele şi condiţiile standard pe care trebuie să le respecte instrumentele financiare menţionate la primul paragraf litera (a). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).
(4)În cazul în care sprijină instrumente financiare menţionate la alineatul (1) litera (b), autoritatea de management poate:
a)să investească în capitalul entităţilor juridice existente sau nou create, inclusiv cele finanţate din alte fonduri ESI, dedicate implementării instrumentelor financiare în conformitate cu obiectivele fondurilor ESI respective, care vor îndeplini sarcini de implementare; sprijinul pentru astfel de entităţi este limitat la sumele necesare pentru a implementa noile investiţii în conformitate cu articolul 37 şi într-o manieră care să fie conformă cu obiectivele prezentului regulament;
b)să încredinţeze sarcinile de implementare:
(i)BEI;
(ii)instituţiilor financiare internaţionale în care un stat membru este acţionar sau instituţiilor financiare cu sediul într-un stat membru, care vizează realizarea intereselor publice sub controlul unei autorităţi publice;
(iii)unui organism reglementat de dreptul public sau privat; sau
c)să îndeplinească sarcinile de implementare în mod direct, în cazul instrumentelor financiare constând numai în împrumuturi sau garanţii. În cazul respectiv autoritatea de management este considerată beneficiarul astfel cum este definit în articolul 2 punctul 10.
Atunci când implementează instrumentul financiar, organismele menţionate la primul paragraf literele (a)-(d) de la prezentul alineat asigură conformitatea cu legislaţia aplicabilă şi cu cerinţele prevăzute la articolul 155 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul financiar

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de stabilire a unor norme specifice suplimentare privind rolul, răspunderea şi responsabilităţile organismelor care implementează instrumentele financiare, criteriile de selecţie aferente şi produsele care ar putea fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare, în conformitate cu articolul 37. Până la 22 aprilie 2014, Comisia notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului respectivele acte delegate.
(5)Atunci când implementează fonduri ale fondurilor, organismele menţionate la alineatul (4) primul paragraf literele (a) şi (b) pot încredinţa la rândul lor o parte din sarcinile de implementare unor intermediari financiari, cu condiţia ca aceste organisme să garanteze, sub propria răspundere, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 140 alineatele (1), (2) şi (4) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecţionaţi pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.
(6)Organismele menţionate la alineatul (4) primul paragraf litera (b) cărora le-au fost încredinţate sarcini de implementare deschid conturi fiduciare în nume propriu şi în numele autorităţii de management sau înfiinţează instrumentul financiar ca entitate separată de finanţare în cadrul unei instituţii financiare. În cazul unei entităţi separate de finanţare, se face o distincţie contabilă între resursele din programe investite în instrumentul financiar şi celelalte resurse disponibile în instituţia financiară. Activele deţinute în conturi fiduciare şi astfel de entităţi de finanţare sunt administrate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, respectă normele prudenţiale corespunzătoare şi dispun de lichidităţi adecvate.
(7)Atunci când un instrument financiar este implementat în temeiul alineatului (4) primul paragraf literele (a) şi (b), sub rezerva structurii de implementare a instrumentului financiar, clauzele şi condiţiile pentru contribuţiile din programe la instrumentul financiar se stabilesc în acordurile de finanţare în conformitate cu anexa IV la următoarele niveluri:
a)după caz, între reprezentanţii mandataţi corespunzător ai autorităţii de management şi organismul care implementează fondul de fonduri; şi
b)între reprezentanţii mandataţi corespunzător ai autorităţii de management sau, dacă este cazul, organismul care implementează fondul de fonduri şi organismul care implementează instrumentul financiar.
(8)Pentru instrumentele financiare implementate în temeiul alineatului (4) primul paragraf litera (c), clauzele şi condiţiile pentru contribuţiile din programe la instrumente financiare se stabilesc într-un document de strategie elaborat în conformitate cu anexa IV, care urmează a fi analizat de comitetul de monitorizare.
(9)Contribuţiile publice şi private de la nivel naţional, inclusiv, dacă este cazul, contribuţiile în natură menţionate la articolul 37 alineatul (10), pot fi furnizate la nivelul fondului de fonduri, la nivelul instrumentului financiar sau la nivelul destinatarilor finali, în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(10)Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc condiţii uniforme privind modalităţile detaliate de transfer şi gestionare a contribuţiilor din programe de către organismele menţionate la alineatul (4) primul paragraf de la prezentul articol şi la articolul 39a alineatul (5). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).

Art. 39: Contribuţia FEDR şi FEADR la instrumentele financiare comune de garantare şi securitizare neplafonate, destinate IMM-urilor şi implementate de BEI
(1)În sensul prezentului articol, «finanţare prin îndatorare» înseamnă împrumuturi, leasing sau garanţii.
(2)Statele membre pot recurge la FEDR şi FEADR pentru a realiza o contribuţie financiară la instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, care sunt gestionate în mod indirect de Comisie, sarcinile de implementare fiind încredinţate BEI în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iii) şi al articolului 139 alineatul (4) din Regulamentul financiar, în ceea ce priveşte următoarele activităţi:
a)garanţii neplafonate prin care se asigură o asistenţă de capital intermediarilor financiari pentru noile portofolii de finanţare prin îndatorare a IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament;
b)securitizarea, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 61 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (1), a oricăruia dintre următoarele elemente:
(1)Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(i)portofolii existente de finanţare prin îndatorare a IMM-urilor şi a altor întreprinderi cu mai puţin de 500 de salariaţi;
(ii)noi portofolii de finanţare prin îndatorare a IMM-urilor.
Contribuţia financiară menţionată în primul paragraf literele (a) şi (b) din prezentul alineat contribuie la tranşele subordonate şi/sau mezanin ale portofoliilor menţionate la literele respective, cu condiţia ca intermediarul financiar respectiv să reţină o cotă suficientă a riscului legat de aceste portofolii, care să fie cel puţin egală cu cerinţa de reţinere a riscului prevăzută în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (2) şi în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, pentru a se asigura alinierea adecvată a intereselor. În cazul unei securitizări în temeiul primului paragraf litera (b) din prezentul alineat, intermediarul financiar are obligaţia să acorde noi finanţări prin îndatorare IMM-urilor eligibile în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din prezentul regulament.
(2)Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE (JO L 176, 26.6.2013, p. 338).
Fiecare stat membru care doreşte să recurgă la astfel de instrumente financiare contribuie cu o sumă proporţională cu necesităţile de finanţare ale IMM-urilor din statul membru în cauză şi cu cererea estimată de finanţare prin îndatorare a IMM-urilor, ţinând seama de evaluarea ex ante menţionată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), care nu este, în niciun caz, mai mare de 7 % din suma alocată din fondurile FEDR şi FEADR statului membru în cauză. Contribuţia agregată din FEDR şi FEADR a tuturor statelor membre participante este supusă unui plafon global de 8 500 000 000 EUR (la preţurile din 2011).
În cazul în care, după consultarea BEI, Comisia consideră că valoarea totală a contribuţiei minime la instrument, care reprezintă suma contribuţiilor tuturor statelor membre participante, nu este suficientă având în vedere masa critică minimă stabilită în evaluarea ex ante menţionată la alineatul (4) primul paragraf litera (a), implementarea instrumentului financiar se anulează, iar contribuţiile sunt returnate statelor membre.
În cazul în care un stat membru şi BEI nu ajung la un acord în ceea ce priveşte condiţiile acordului de finanţare menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, statul membru în cauză prezintă o cerere de modificare a programului menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) şi realocă contribuţia altor programe şi priorităţi în conformitate cu cerinţele de concentrare tematică.
În cazul în care sunt satisfăcute condiţiile pentru a se pune capăt contribuţiei statului membru la instrument stabilite în acordul de finanţare încheiat între statul membru în cauză şi BEI conform alineatului (4) primul paragraf litera (c), statul membru în cauză prezintă o cerere de modificare a programului menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (b) şi realocă restul contribuţiei altor programe şi priorităţi în conformitate cu cerinţele de concentrare tematică.
În cazul în care se pune capăt participării unui stat membru la instrumentul financiar, programul poate fi modificat, iar angajamentele bugetare neutilizate sunt dezangajate şi pot fi reprogramate pentru alte programe şi priorităţi în conformitate cu cerinţele de concentrare tematică. Creditele sunt puse din nou la dispoziţie în acest scop.
(3)IMM-urile care beneficiază de noi finanţări prin îndatorare ca rezultat al constituirii unui nou portofoliu de către intermediarul financiar în contextul instrumentului financiar menţionat la alineatul (2) sunt considerate destinatari finali ai contribuţiei din FEDR şi FEADR la instrumentul financiar în cauză.
(4)Contribuţia financiară menţionată la alineatul (2) respectă următoarele condiţii:
a)prin derogare de la articolul 37 alineatul (2), aceasta se bazează pe o evaluare ex ante efectuată la nivelul Uniunii de către BEI şi Comisie.
Pe baza surselor de date disponibile cu privire la finanţarea prin îndatorare a băncilor şi la IMM-uri, evaluarea ex ante va viza, printre altele, o analiză a nevoilor de finanţare ale IMM-urilor la nivelul Uniunii, condiţiile şi nevoile de finanţare a IMM-urilor, precum şi o indicaţie privind decalajul în finanţarea IMM-urilor din fiecare stat membru, un profil al situaţiei economice şi financiare a sectorului IMM-urilor la nivel de stat membru, masa critică minimă a contribuţiilor agregate, un interval pentru volumul total estimat al creditelor generate pe baza acestor contribuţii şi valoarea adăugată;
b)este acordată de fiecare stat membru participant în cadrul unei axe prioritare distincte, în cadrul unui program în cazul contribuţiei FEDR sau al unui singur program naţional specific pentru fiecare contribuţie financiară de la FEDR şi FEADR, program care sprijină obiectivul tematic stabilit la articolul 9 primul paragraf punctul 3;

c)se supune condiţiilor stabilite într-un acord de finanţare încheiat între fiecare stat membru participant şi BEI, care vizează, printre altele, următoarele aspecte:
(i)sarcinile şi obligaţiile BEI, inclusive remunerarea;
(ii)nivelul minim al efectului de pârghie care trebuie atins în cadrul obiectivelor de etapă clar stabilite în cursul perioadei de eligibilitate menţionate la articolul 65 alineatul (2);
(iii)condiţiile pentru noile finanţări prin îndatorare;
(iv)dispoziţii privind activităţile neeligibile şi criteriile de excludere;
(v)calendarul plăţilor;
(vi)penalităţile în cazul neîndeplinirii obligaţiilor de către intermediarii financiari;
(vii)selectarea intermediarilor financiari;
(viii)monitorizarea, raportarea şi evaluarea;
(ix)vizibilitatea;
(x)condiţiile pentru rezilierea acordului.
În scopul implementării instrumentului, BEI încheie contracte cu intermediari financiari selectaţi;
d)în cazul în care acordul de finanţare menţionat la litera (c) nu este încheiat în termen de şase luni de la adoptarea programului menţionat la litera (b), statul membru respectiv are dreptul să realoce contribuţia în cauză altor programe şi priorităţi în conformitate cu cerinţele de concentrare tematică.
În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă un act de punere în aplicare de stabilire a modelului de acord de finanţare menţionat la primul paragraf litera (c). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).
(5)În cadrul obiectivelor de etapă stabilite în acordul de finanţare menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), fiecare stat membru participant realizează un nivel minim al efectului de pârghie, care reprezintă raportul dintre noua finanţare prin îndatorare acordată IMM-urilor eligibile de către intermediarii financiari şi contribuţia corespunzătoare din partea FEDR şi FEADR din statul membru respectiv la instrumentele financiare. Nivelul minim al efectului de levier poate varia între diversele state membre participante.
În cazul în care nu realizează nivelul minim al efectului de pârghie stabilit în acordul de finanţare menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (c), intermediarul financiar este obligat, prin dispoziţii contractuale, să plătească penalităţi statului membru participant, în conformitate cu condiţiile stabilite în acordul de finanţare.
Nerealizarea de către intermediarul financiar a nivelului minim al efectului de pârghie stabilit în acordul de finanţare nu afectează nici garanţiile emise, nici tranzacţiile de securitizare corespunzătoare.
(6)Prin derogare de la articolul 38 alineatul (2) primul paragraf, contribuţiile financiare menţionate la alineatul (2) din prezentul articol pot fi plasate în conturi separate corespunzătoare diferitelor state membre sau, în cazul în care două sau mai multe state membre participante îşi dau acordul în acest sens, într-un cont unic pentru toate statele membre în cauză, care este folosit în conformitate cu obiectivele specifice ale programelor de la care provin contribuţiile.
(7)În ceea ce priveşte contribuţiile financiare menţionate la alineatul (2) din prezentul articol, prin derogare de la articolul 41 alineatele (1) şi (2), statul membru în cauză solicită plata din partea Comisiei în baza cuantumului integral care trebuie plătit de statul membru către BEI în conformitate cu calendarul stabilit în acordul de finanţare menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) din prezentul articol. Aceste solicitări de plată se bazează pe sumele solicitate de BEI considerate necesare pentru acoperirea angajamentelor aferente contractelor de garantare sau operaţiunilor de securitizare care trebuie finalizate în următoarele trei luni. Statele membre efectuează plăţile către BEI fără întârziere şi, în orice caz, înainte ca BEI să îşi asume angajamente.
(8)La închiderea programului, cheltuielile eligibile sunt reprezentate de cuantumul total al contribuţiilor din program plătite efectiv către instrumentul financiar, corespunzând următoarelor:
a)pentru activităţile menţionate la alineatul (2) primul paragraf litera (a) din prezentul articol, resurselor menţionate la articolul 42 alineatul (1) primul paragraf litera (b);
b)pentru activităţile menţionate la prezentul articol alineatul (2) primul paragraf litera (b), cuantumului agregat al noii finanţări prin îndatorare rezultate din tranzacţii de securitizare, plătite direct sau indirect IMM-urilor eligibile în perioada de eligibilitate prevăzută la articolul 65 alineatul (2).
(9)În sensul articolelor 44 şi 45, garanţiile nesolicitate şi sumele recuperate în legătură cu garanţiile neplafonate şi, respectiv, operaţiunile de securitizare se consideră resurse restituite instrumentelor financiare. La închiderea instrumentelor financiare, încasările nete obţinute în urma lichidării, după deducerea costurilor, comisioanelor şi a plăţilor datorate creditorilor care sunt prioritare faţă de sumele contribuite de FEDR şi FEADR, se restituie statelor membre respective proporţional cu contribuţiile lor la instrumentul financiar respectiv.
(10)Raportul menţionat la articolul 46 alineatul (1) conţine următoarele elemente suplimentare:
a)sprijinul total acordat de către FEDR şi FEADR instrumentului financiar în legătură cu garanţiile neplafonate sau operaţiunile de securitizare, în funcţie de program şi de prioritate sau măsură;
b)progresele realizate în crearea de noi finanţări prin îndatorare pentru IMM-urile eligibile, în conformitate cu articolul 37 alineatul (4).
(11)În pofida articolului 93 alineatul (1), resursele alocate instrumentelor în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol pot fi folosite pentru a acorda noi finanţări prin îndatorare IMM-urilor pe întregul teritoriu al statului membru respectiv, indiferent de categoria regiunii, cu excepţia cazului în care acordul de finanţare menţionat la alineatul (4) primul paragraf litera (c) prevede dispoziţii contrare.
(12)Articolul 70 nu se aplică programelor create pentru implementarea instrumentelor financiare menţionate la prezentul articol.
Art. 39a: Contribuţia fondurilor ESI la instrumentele financiare care combină această contribuţie cu produsele financiare ale BEI în cadrul Fondului european pentru investiţii strategice
(1)Pentru a atrage investiţii suplimentare din partea sectorului privat, autorităţile de management pot utiliza fondurile ESI pentru a acorda o contribuţie la instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (c), cu condiţia ca acest lucru să contribuie, între altele, la atingerea obiectivelor fondurilor ESI şi la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
(2)Contribuţia menţionată la alineatul (1) nu depăşeşte 25 % din valoarea totală a sprijinului acordat destinatarilor finali. În regiunile mai puţin dezvoltate menţionate la articolul 120 alineatul (3) primul paragraf litera (b), contribuţia financiară poate depăşi 25 % în cazurile justificate în mod corespunzător de evaluările menţionate la articolul 37 alineatul (2) sau la alineatul (3) de la prezentul articol, dar nu depăşeşte 40 %. Valoarea totală a sprijinului menţionată la prezentul alineat cuprinde cuantumul total al împrumuturilor noi şi al împrumuturilor garantate, precum şi investiţiile de capital propriu şi cvasicapital propriu acordate destinatarilor finali. Împrumuturile garantate menţionate la prezentul alineat se iau în considerare doar în măsura în care resursele fondurilor ESI sunt angajate pentru contracte de garantare calculate pe baza unei evaluări ex ante a riscului prudente, care priveşte mai multe împrumuturi noi.
(3)Prin derogare de la articolul 37 alineatul (2), contribuţiile efectuate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol se pot baza pe evaluarea prealabilă, referitoare inclusiv la respectarea obligaţiei de diligenţă, efectuată de BEI în vederea contribuţiei sale la produsul financiar din cadrul FEIS.
(4)Rapoartele prezentate de autorităţile de management în temeiul articolului 46 din prezentul regulament cu privire la operaţiunile care cuprind instrumente financiare menţionate la prezentul articol se bazează pe informaţiile păstrate de BEI pentru elaborarea, în temeiul articolului 16 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) 2015/1017, a rapoartelor proprii, completate cu informaţiile suplimentare prevăzute la articolul 46 alineatul (2) din prezentul regulament. Cerinţele prevăzute la prezentul alineat trebuie să permită condiţii de raportare uniforme, în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) din prezentul regulament.
(5)Atunci când contribuie la instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (c), autoritatea de management poate lua oricare dintre următoarele măsuri:
a)să investească în capitalul unei entităţi juridice existente sau nou-create dedicate executării investiţiilor la destinatarii finali convergente cu obiectivele fondurilor ESI care va îndeplini sarcini de implementare;
b)să încredinţeze sarcini de implementare în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) primul paragraf literele (b) şi (c).
Organismul căruia i se încredinţează sarcinile de implementare, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, fie deschide un cont fiduciar în nume propriu şi în numele autorităţii de management, fie înfiinţează o entitate de finanţare separată în cadrul instituţiei pentru a realiza contribuţia din partea programului. În cazul unei entităţi de finanţare separate, se face o distincţie contabilă între resursele din program investite în instrumentul financiar şi celelalte resurse disponibile în cadrul instituţiei. Activele deţinute în conturi fiduciare şi astfel de entităţi de finanţare separate se administrează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, cu respectarea normelor prudenţiale corespunzătoare, şi dispun de lichidităţi adecvate.
În sensul prezentului articol, un instrument financiar se poate prezenta, de asemenea, sub forma unei platforme de investiţii sau poate fi parte a unei astfel de platforme, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2015/1017, cu condiţia ca platforma de investiţii să ia forma unui vehicul cu scop special sau a unui cont gestionat.
(6)Atunci când implementează instrumentele financiare prevăzute la articolul 38 alineatul (1) litera (c) din prezentul regulament, organismele menţionate la prezentul articol alineatul (5) asigură conformitatea cu legislaţia aplicabilă şi cu cerinţele prevăzute la articolul 155 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul financiar.
(7)Până la 3 noiembrie 2018, Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor norme specifice suplimentare privind rolul, răspunderea şi responsabilităţile organismelor care implementează instrumentele financiare, criteriile de selecţie aferente şi produsele care pot fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare, în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) litera (c).
(8)Atunci când implementează fonduri de fonduri, organismele menţionate la prezentul articol alineatul (5) pot încredinţa la rândul lor o parte din sarcinile lor de implementare unor intermediari financiari, cu condiţia ca astfel de organisme să garanteze, pe propria răspundere, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 33 alineatul (1) şi la articolul 209 alineatul (2) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecţionaţi pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.
(9)În cazul în care, pentru implementarea instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (c), autorităţile de management contribuie cu resursele din program aferente fondurilor ESI la un instrument existent al cărui administrator de fonduri a fost deja selecţionat de către BEI, de o instituţie financiară internaţională în care este acţionar un stat membru sau de o bancă ori o instituţie aflată în proprietate publică, înregistrată ca entitate juridică care desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional şi care îndeplineşte condiţiile stabilite la articolul 38 alineatul (4) primul paragraf litera (b) punctul (iii), acestea încredinţează respectivului administrator de fonduri sarcini de implementare prin atribuirea unui contract în regim de gestiune directă.
(10)Prin derogare de la articolul 41 alineatele (1) şi (2), pentru contribuţiile la instrumentele financiare prevăzute la prezentul articol alineatul (9), cererile de plăţi intermediare se prezintă progresiv, în conformitate cu calendarul de plăţi stabilit în acordul de finanţare. Calendarul de plăţi menţionat în prima teză de la prezentul alineat corespunde calendarului de plăţi convenit pentru alţi investitori în cadrul aceluiaşi instrument financiar.
(11)Clauzele şi condiţiile pentru contribuţiile efectuate în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) litera (c) se stabilesc în acordurile de finanţare, în conformitate cu anexa IV, la următoarele niveluri:
a)dacă este cazul, între reprezentanţii mandataţi corespunzător ai autorităţii de management şi organismul care implementează fondul de fonduri;
b)între reprezentanţii mandataţi corespunzător ai autorităţii de management sau, dacă este cazul, între organismul care implementează fondul de fonduri şi organismul care implementează instrumentul financiar.
(12)În cazul contribuţiilor acordate în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol platformelor de investiţii care beneficiază de contribuţii din partea instrumentelor create la nivelul Uniunii, se asigură consecvenţa cu normele privind ajutoarele de stat, în conformitate cu articolul 209 alineatul (2) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar.
(13)În cazul instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (c) care iau forma unui instrument de garantare, statele membre pot decide ca fondurile ESI să contribuie, după caz, la diferite tranşe ale portofoliilor de împrumuturi acoperite inclusiv prin intermediul garanţiei UE în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1017.
(14)Pentru sprijinirea operaţiunilor implementate prin intermediul instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (c), în cadrul unui program se poate institui o prioritate separată pentru FEDR, FSE, Fondul de coeziune şi FEPAM, iar pentru FEADR, un tip de operaţiune separat, cu o rată de cofinanţare de până la 100 %.
(15)În pofida articolului 70 şi a articolului 93 alineatul (1), contribuţiile efectuate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol pot fi utilizate pentru a genera noi finanţări prin îndatorare şi capitaluri proprii pe întreg teritoriul statului membru, indiferent de categoriile de regiuni, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în acordul de finanţare.
(16)Până la 31 decembrie 2019, Comisia efectuează o analiză a aplicării prezentului articol şi, dacă este cazul, prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere legislativă.

Art. 40: Gestionarea şi controlul instrumentelor financiare
(1)Autorităţile desemnate în conformitate cu articolul 124 din prezentul regulament şi cu articolul 65 din Regulamentul privind FEADR nu efectuează verificări la faţa locului la nivelul BEI sau al altor instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru pentru instrumentele financiare implementate de către acestea.
Cu toate acestea, autorităţile desemnate efectuează verificări în conformitate cu articolul 125 alineatul (5) din prezentul regulament şi controale în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 la nivelul altor organisme care implementează instrumentele financiare în jurisdicţia statelor lor membre respective.
BEI şi alte instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru prezintă autorităţilor desemnate un raport de control la fiecare cerere de plată. De asemenea, acestea furnizează Comisiei şi autorităţilor desemnate un raport anual de audit elaborat de auditorii externi ai acestora. Obligaţiile de raportare menţionate nu aduc atingere obligaţiilor de raportare, inclusiv în ceea ce priveşte performanţa instrumentelor financiare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 46 alineatele (1) şi (2) din prezentul regulament.
Comisia este împuternicită să adopte un act de punere în aplicare privind modelele de rapoarte de control şi de rapoarte anuale de audit menţionate la prezentul alineat al treilea paragraf.
Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menţionată la articolul 150 alineatul (2).

(2)Fără a aduce atingere articolului 127 din prezentul regulament şi articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, organismele responsabile cu auditarea programelor nu efectuează audituri la nivelul BEI sau al altor instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru pentru instrumentele financiare implementate de către acestea.
Organismele responsabile cu auditarea programelor efectuează audituri ale operaţiunilor şi ale sistemelor de gestiune şi de control la nivelul altor organisme care implementează instrumentele financiare în statele lor membre respective şi la nivelul destinatarilor finali cu respectarea condiţiilor prevăzute la alineatul (3).
Comisia poate efectua audituri la nivelul organismelor menţionate la alineatul (1) în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru a obţine o asigurare rezonabilă având în vedere riscurile identificate.
(21)În ceea ce priveşte instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) şi la articolul 39 care au fost instituite printr-un acord de finanţare semnat înainte de 2 august 2018, se aplică normele prevăzute în prezentul articol aplicabile la momentul semnării acordului de finanţare, prin derogare de la prezentul articol alineatele (1) şi (2).

(3)Organismele responsabile de auditarea programelor pot efectua audituri la nivelul destinatarilor finali numai atunci când survin una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a)nu sunt disponibile, la nivelul autorităţii de management ori la nivelul organismelor care implementează instrumente financiare, documente justificative care demonstrează că s-a acordat sprijin din instrumentul financiar destinatarilor finali şi că acesta a fost folosit în scopul preconizat în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
b)există dovezi conform cărora documentele disponibile la nivelul autorităţii de management sau la nivelul organismelor care implementează instrumente financiare nu reprezintă o imagine adevărată şi exactă a sprijinului acordat.
(4)Până la 3 noiembrie 2018, Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor norme specifice suplimentare privind gestiunea şi controlul instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) literele (b) şi (c), tipurile de controale care trebuie efectuate de autorităţile de management şi de audit, dispoziţiile referitoare la păstrarea documentelor justificative şi elementele care trebuie demonstrate prin documente justificative.

(5)Organismele care implementează instrumente financiare sunt responsabile de disponibilitatea documentelor justificative şi nu impun destinatarilor finali cerinţe de ţinere a evidenţei care depăşesc cadrul necesar ce le permite să îşi îndeplinească respectiva responsabilitate.
Art. 41: Cereri de plată inclusiv cheltuielile pentru instrumente financiare
(1)În ceea ce priveşte instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) şi instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) literele (a) şi (b), cererile eşalonate de plăţi intermediare se depun pentru contribuţii din programe plătite instrumentului financiar în cursul perioadei de eligibilitate prevăzute la articolul 65 alineatul (2) (denumită în continuare «perioada de eligibilitate») în conformitate cu următoarele condiţii:
a)suma contribuţiei din program plătită instrumentului financiar inclusă în fiecare cerere de plată intermediară transmisă în cursul perioadei de eligibilitate nu depăşeşte 25 % din suma totală a contribuţiilor din program angajate pentru instrumentul financiar în temeiul acordului de finanţare relevant, corespunzând cheltuielilor în înţelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) şi (d) care se preconizează că vor fi plătite în cursul perioadei de eligibilitate. Cererile de plată intermediară transmise după perioada de eligibilitate includ suma totală a cheltuielilor eligibile în înţelesul articolului 42;
b)fiecare cerere de plată intermediară menţionată la prezentul alineat litera (a) poate include până la 25 % din suma totală a cofinanţării naţionale, astfel cum se menţionează la articolul 38 alineatul (9), cu privire la care se preconizează că urmează a fi plătită instrumentului financiar, sau la nivelul destinatarilor finali pentru cheltuieli în înţelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) şi (d), în cursul perioadei de eligibilitate;
c)cererile ulterioare de plată intermediară transmise în cursul perioadei de eligibilitate se fac exclusiv:
(i)pentru cea de a doua cerere de plată intermediară, atunci când cel puţin 60 % din suma inclusă în prima cerere de plată intermediară s-a cheltuit sub formă de cheltuieli eligibile în înţelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) şi (d);
(ii)pentru cea de a treia cerere de plată intermediară, precum şi pentru următoarele, atunci când cel puţin 85 % din sumele incluse în cererile anterioare de plată intermediară s-au cheltuit sub formă de cheltuieli eligibile în înţelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) şi (d);
d)fiecare cerere de plată intermediară care include cheltuieli referitoare la instrumente financiare prezintă separat suma totală a contribuţiilor din program plătite instrumentelor financiare şi sumele plătite sub formă de cheltuieli eligibile în înţelesul articolului 42 alineatul (1) literele (a), (b) şi (d).
La momentul închiderii programului, cererea de plată a soldului final include suma totală a cheltuielilor eligibile, astfel cum se menţionează la articolul 42.
(2)În ceea ce priveşte instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (b) implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (c), cererile de plată intermediară şi plata soldului final includ suma totală a plăţilor efectuate de autoritatea de management pentru investiţii în destinatarii finali, astfel cum se menţionează la articolul 42 alineatul (1) literele (a) şi (b).
(3)Comisia este împuternicită să adopte, acte delegate în conformitate cu articolul 149, normele referitoare la retragerea plăţilor către instrumentele financiare şi la adaptările efectuate în consecinţă la cererile de plată.
(4)Comisia, pentru a asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, adoptă acte de punere în aplicare prin care stabileşte modelele de utilizat în cazul prezentării către Comisie, împreună cu cererile de plată, a unor informaţii suplimentare privind instrumentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).
Art. 42: Cheltuielile eligibile la închidere
(1)La închiderea programului, cheltuielile eligibile ale instrumentului financiar sunt reprezentate de suma totală a contribuţiilor din program plătită efectiv sau, în cazul garanţiilor angajate, de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate, corespunzând următoarelor:
a)plăţi către destinatarii finali şi, în cazurile menţionate la articolul 37 alineatul (7), plăţi în beneficiul destinatarilor finali;
b)resurse angajate pentru contracte de garantare, indiferent dacă sunt datorate sau deja scadente, în vederea onorării posibilelor solicitări ale garanţiei pentru acoperirea pierderilor, calculate pe baza unei evaluări prudente ex ante, acoperind un număr mare de noi împrumuturi subiacente sau alte instrumente de risc pentru noi investiţii în destinatarii finali;
c)subvenţii ale dobânzii sau contribuţii la comisioanele de garantare capitalizate, datorate pentru o perioadă de cel mult 10 ani după perioada de eligibilitate, utilizate în combinaţie cu instrumente financiare, plătite într-un cont de garanţie creat special în acest scop, pentru rambursarea efectivă după perioada de eligibilitate, dar în ceea ce priveşte împrumuturi sau instrumente purtătoare de risc rambursate pentru investiţii în destinatari finali în perioada de eligibilitate;
d)rambursarea costurilor de gestionare suportate sau a plăţii onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru a stabili normele specifice cu privire la înfiinţarea unui sistem de capitalizare a tranşelor anuale pentru subvenţiile pentru dobânzi sau contribuţiile la comisioanele de garantare menţionate la primul paragraf litera (c).
(2)În ceea ce priveşte instrumentele bazate pe participaţii şi microcreditele, costurile sau comisioanele de gestionare capitalizate care trebuie plătite pentru o perioadă de maximum şase ani de la expirarea perioadei de eligibilitate, în ceea ce priveşte investiţiile în destinatari finali care au avut loc în respectiva perioadă de eligibilitate şi care nu pot fi acoperite de dispoziţiile articolelor 44 sau 45, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanţie creat special în acest scop.
(3)În cazul instrumentelor bazate pe participaţii care vizează întreprinderile menţionate la articolul 37 alineatul (4), al căror acord de finanţare menţionat la articolul 38 alineatul (7) litera (b) a fost semnat înainte de 31 decembrie 2018 şi care au investit, către finele perioadei de eligibilitate, cel puţin 55 % din resursele programului angajate în cadrul acordului de finanţare corespunzător, un cuantum limitat de plăţi destinate investiţiilor în destinatari finali, care trebuie efectuate în cursul unei perioade de cel mult patru ani de la sfârşitul perioadei de eligibilitate, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanţie creat special în acest scop, cu condiţia respectării normelor privind ajutoarele de stat şi a tuturor condiţiilor prevăzute mai jos.
Suma vărsată în contul de garanţie:
a)se foloseşte exclusiv pentru investiţii ulterioare în destinatarii finali care au beneficiat de investiţii iniţiale sub formă de participaţii de la instrumentul financiar în cadrul perioadei de eligibilitate, care nu au fost încă plătite parţial sau integral;
b)se foloseşte exclusiv pentru investiţii ulterioare care trebuie efectuate în conformitate cu standardele pieţei şi acordurile contractuale bazate pe standardele pieţei şi este limitată la minimul necesar pentru a stimula investiţiile şi din partea sectorului privat, asigurându-se, în acelaşi timp, continuitatea finanţării pentru întreprinderile vizate astfel încât atât investitorii publici, cât şi cei privaţi să poată beneficia de investiţii;
c)nu depăşeşte 20 % din cheltuielile eligibile ale instrumentului bazat pe participaţii menţionat la alineatul (1) primul paragraf litera (a) din care se deduc limita maximă a resurselor de capital şi câştigurile reatribuite respectivului instrument bazat pe participaţii în cursul perioadei de eligibilitate.
Toate sumele vărsate în contul de garanţie care nu sunt utilizate pentru investiţii în destinatarii finali plătite în cursul perioadei menţionate la primul paragraf se utilizează în conformitate cu articolul 45.

(4)Cheltuielile eligibile dezvăluite în conformitate cu alineatele (1), (2) şi (3) nu depăşesc suma dintre:
a)valoarea totală a contribuţiei plătite din fondurile ESI în sensul alineatelor (1), (2) şi (3); şi
b)cofinanţarea naţională corespunzătoare.
(5)În cazul în care sunt percepute de către organismul care implementează fondul de fonduri sau de către organismele care implementează instrumente financiare în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (c) şi al articolului 38 alineatul (4) primul paragraf literele (a), (b) şi (c), costurile şi onorariile de gestionare menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (d) de la prezentul articol şi la alineatul (2) din prezentul articol nu depăşesc pragurile definite în actul delegat menţionat la alineatul (6) din prezentul articol. În timp ce costurile de gestionare includ elemente de costuri direct sau indirect rambursate pe baza dovezilor cheltuielilor, onorariile de gestionare se calculează pe baza unui preţ convenit pentru serviciile prestate, stabilit printr-un proces competitiv pe piaţă, după caz. Costurile şi onorariile de gestionare se bazează pe o metodologie de calcul bazată pe performanţă.
Costurile şi comisioanele de gestionare pot include comisioane de intermediere. Atunci când comisioanele de intermediere sau orice parte din acestea este percepută de la destinatarii finali, aceasta nu se declară ca fiind o cheltuială eligibilă.
Costurile şi comisioanele de gestionare, inclusiv cele suportate pentru lucrările pregătitoare legate de instrumentul financiar înainte de semnarea acordului de finanţare corespunzător sunt eligibile de la data semnării acordului de finanţare corespunzător.

(6)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, care stabilesc normele specifice de determinare a criteriilor de stabilire a costurilor şi a comisioanelor de gestionare pe baza performanţelor şi pragurilor aplicabile, precum şi norme privind rambursarea costurilor şi a comisioanelor de gestionare capitalizate pentru instrumentele bazate pe participaţii şi microcredite.
Art. 43: Dobânzi şi alte câştiguri generate de contribuţiile din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare
(1)Contribuţiile din partea fondurilor ESI plătite instrumentelor financiare se plasează în conturi deschise la instituţii financiare din statele membre şi se investesc cu titlu temporar, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.
(2)Dobânzile şi celelalte câştiguri care pot fi atribuite contribuţiei din partea fondurilor ESI plătite instrumentelor financiare se utilizează în aceleaşi scopuri, inclusiv pentru rambursarea costurilor de gestionare suportate sau pentru plata comisioanelor de gestionare a instrumentului financiar, în conformitate cu articolul 42 primul paragraf alineatul (1) litera (d) şi în conformitate cu articolul 42 alineatele (2) şi (3), ca sumele plătite iniţial din fondurile ESI, fie în cadrul aceluiaşi instrument financiar, fie în urma lichidării instrumentului financiar, în alte instrumente financiare sau forme de contribuţie, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorităţi, până la sfârşitul perioadei de eligibilitate.
(3)Autoritatea de management se asigură că se păstrează evidenţe adecvate privind utilizarea dobânzilor şi a altor câştiguri.
Art. 44: Reutilizarea resurselor care pot fi atribuite contribuţiei din partea fondurilor ESI până la sfârşitul perioadei de eligibilitate
(1)Resursele restituite instrumentelor financiare din investiţii sau din disponibilizări ale resurselor angajate pentru contracte de garanţie, inclusiv rambursările şi câştigurile de capital şi alte venituri sau profituri, precum dobânzi, comisioane de garantare, dividende, câştiguri din capital sau orice alte venituri generate de investiţii, care pot fi atribuite contribuţiei din partea fondurilor ESI, se utilizează din nou în următoarele scopuri, în limita sumelor necesare şi în ordinea convenită în acordurile de finanţare relevante:
a)alte investiţii prin aceleaşi sau alte instrumente financiare, în conformitate cu obiectivele specifice stabilite în cadrul unei priorităţi;
b)după caz, remunerarea preferenţială a investitorilor privaţi sau a investitorilor publici care funcţionează după principiul economiei de piaţă, care furnizează resurse de contrapartidă corespunzătoare contribuţiei din partea fondurilor ESI pentru instrumentul financiar sau care coinvestesc la nivelul destinatarilor finali;
c)după caz, rambursarea costurilor de gestionare suportate şi plata onorariilor de gestionare aferente instrumentului financiar.
Necesitatea şi nivelul de remunerare preferenţială în temeiul primului paragraf litera (b) se specifică în evaluarea ex ante. Remunerarea preferenţială nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru a crea stimulente pentru a atrage resurse de contrapartidă private şi nu compensează în exces investitorii privaţi sau investitorii publici care funcţionează după principiul economiei de piaţă. Alinierea intereselor este asigurată printr-o partajare adecvată a riscului şi profitului şi are loc pe baze comerciale normale şi să fie compatibilă cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat.
(2)Autoritatea de management se asigură că se păstrează evidenţe adecvate privind reutilizarea resurselor menţionate la alineatul (1).
Art. 45: Reutilizarea resurselor după sfârşitul perioadei de eligibilitate
Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura că resursele rambursate instrumentelor financiare, inclusiv rambursările şi câştigurile de capital, precum şi alte câştiguri sau profituri generate în cursul unei perioade de cel puţin opt ani de la sfârşitul perioadei de eligibilitate care pot fi atribuite contribuţiei din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare în conformitate cu articolul 37, sunt reutilizate în conformitate cu obiectivele programului sau programelor, fie în cadrul aceluiaşi instrument financiar, fie, în urma ieşirii respectivelor resurse din instrumentul financiar, în alte instrumente financiare, cu condiţia ca în ambele cazuri o evaluare a condiţiilor de piaţă să demonstreze necesitatea continuă a unor astfel de investiţii sau a altor forme de contribuţie.
Art. 46: Raport privind implementarea instrumentelor financiare
(1)Autoritatea de management trimite Comisiei un raport specific care acoperă operaţiunile ce cuprind instrumente financiare, sub forma unei anexe la raportul anual de implementare.
(2)Raportul specific menţionat la alineatul (1) include, pentru fiecare instrument financiar, următoarele informaţii:
a)identificarea programului şi a priorităţii sau măsurii în cadrul cărora se furnizează contribuţia din partea fondurilor ESI;
b)descrierea instrumentului financiar şi a măsurilor de implementare;
c)identificarea organismelor care implementează instrumente financiare şi a organismelor care implementează fonduri de fonduri, după caz, astfel cum sunt menţionate la articolul 38 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c);

d)suma totală a contribuţiilor programului pe prioritate sau măsură plătită instrumentului financiar;
e)suma totală a contribuţiei plătite destinatarilor finali sau în beneficiul destinatarilor finali sau angajate în contractele de garantare de instrumentul financiar pentru investiţii la nivelul destinatarilor finali, precum şi costurile de gestionare suportate sau comisioanele de gestionare plătite, pe program şi pe prioritate sau măsură;
f)performanţa instrumentului financiar, inclusiv progresul înregistrat în înfiinţarea sa şi în selectarea organismelor de implementare a instrumentului financiar, incluzând organismul de implementare a fondului de fonduri;
g)dobânzile şi alte câştiguri generate de sprijinul din partea fondurilor ESI acordat instrumentului financiar şi resursele programului restituite instrumentelor financiare din investiţii, astfel cum se menţionează la articolele 43 şi 44, precum şi sumele utilizate pentru tratamentul diferenţiat, astfel cum se menţionează la articolul 43a;

h)progresele înregistrate în obţinerea efectului de levier preconizat al investiţiilor efectuate de instrumentul financiar;

i)valoarea investiţiilor de capital, în ceea ce priveşte anii anteriori;
j)contribuţia instrumentului financiar la îndeplinirea indicatorilor priorităţii sau măsurii în cauză.
Informaţiile de la primul paragraf literele (h) şi (j) pot fi incluse numai în anexa la rapoartele anuale de implementare transmise în 2017 şi 2019, precum şi în raportul final de implementare. Obligaţiile de raportare stabilite la primul paragraf literele (a)-(j), nu se aplică la nivelul destinatarilor finali.
(3)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă, acte de punere în aplicare de stabilire a modelelor care trebuie utilizate pentru rapoartele prezentate Comisiei privind instrumentele financiare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).
(4)În fiecare an, începând din 2016, în termen de şase luni de la termenul-limită de depunere a rapoartelor anuale de implementare menţionate la articolul 111 alineatul (1) pentru FEDR, FSE şi FC, la articolul 75 din Regulamentul privind FEADR pentru FEADR şi în dispoziţiile aplicabile din normele specifice fondurilor pentru FEPAM, Comisia furnizează rezumate ale datelor privind progresul înregistrat în finanţarea şi în implementarea instrumentelor financiare, transmise de autorităţile de management în conformitate cu prezentul articol. Respectivele rezumate sunt transmise Parlamentului European şi Consiliului şi sunt puse la dispoziţia publicului.
Art. 47: Comitetul de monitorizare
(1)În termen de trei luni de la data notificării statului membru privind decizia Comisiei de adoptare a unui program, acesta instituie, în conformitate cu propriul cadru instituţional, juridic şi financiar, un comitet de monitorizare a implementării programului, în acord cu autoritatea de management (denumit în continuare «comitetul de monitorizare»).
Un stat membru poate institui un singur comitet de monitorizare care să acopere mai multe programe cofinanţate din fondurile ESI.
(2)Fiecare comitet de monitorizare stabileşte şi adoptă propriul regulament de procedură în conformitate cu cadrul instituţional, juridic şi financiar al statului membru în cauză.
(3)Comitetul de monitorizare a unui program în cadrul obiectivului de cooperare teritorială european este instituit de statele membre care participă la un program de cooperare şi de ţările terţe, atunci când acestea acceptă invitaţia de a participa la programul de cooperare, în acord cu autoritatea de management, în termen de trei luni de la data notificării statelor membre cu privire la decizia de adoptare a programului de cooperare. Comitetul de monitorizare respectiv îşi elaborează şi îşi adoptă regulamentul de procedură.
Art. 48: Compoziţia comitetului de monitorizare
(1)Componenţa comitetului de monitorizare este decisă de statul membru, cu condiţia ca comitetul de monitorizare să fie compus din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statului membru şi ai organismelor intermediare şi din reprezentanţi ai partenerilor menţionaţi la articolul 5. Reprezentanţii partenerilor sunt delegaţi să participe la comitetul de monitorizare de către respectivii parteneri pe baza unor proceduri transparente. Fiecare membru al comitetului de monitorizare poate avea drept de vot.
Componenţa comitetului de monitorizare a unui program aferent obiectivului de cooperare teritorială europeană este convenită de statele membre care participă la program şi ţările terţe, atunci când acestea au acceptat invitaţia de a participa la programul de cooperare. În componenţa comitetului de monitorizare intră reprezentanţi relevanţi ai statelor membre şi ai oricărei alte ţări terţe. Comitetul de monitorizare poate include reprezentanţi ai GECT care să întreprindă activităţi legate de program, în zona acoperită de program.
(2)Lista membrilor comitetului de monitorizare se publică.
(3)Comisia participă la lucrările comitetului de monitorizare cu titlu consultativ.
(4)Atunci când contribuie la un program, BEI poate participa la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultant.
(5)Comitetul de monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorităţii de management.
Art. 49: Funcţiile comitetului de monitorizare
(1)Comitetul de monitorizare se reuneşte cel puţin o dată pe an şi examinează implementarea programului şi progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acestuia. În acest scop, comitetul ia în considerare datele financiare, indicatorii comuni şi specifici fiecărui program, inclusiv modificările valorice cu privire la indicatorii de rezultat şi progresele în vederea atingerii valorilor-ţintă cuantificate şi a obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanţă menţionat la articolul 21 alineatul (1) şi, dacă este cazul, rezultatele analizelor calitative.
(2)Comitetul de monitorizare examinează toate aspectele care afectează evoluţia programului, inclusiv concluziile examinării performanţelor.
(3)Comitetul de monitorizare este consultat şi, dacă consideră că este cazul, emite un aviz cu privire la orice modificare a programului propusă de autoritatea de management.
(4)Comitetul de monitorizare poate adresa observaţii autorităţii de management în ceea ce priveşte implementarea şi evaluarea programului, incluzând acţiuni legate de reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari. Acesta poate, de asemenea, să facă observaţii cu privire la vizibilitatea sprijinului din partea fondurilor ESI şi la sensibilizarea în legătură cu rezultatele unui astfel de sprijin. El monitorizează acţiunile întreprinse ca urmare a observaţiilor sale.

Art. 50: Rapoartele de implementare
(1)Din 2016 până în 2023 inclusiv, fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport anual privind implementarea programului în exerciţiul financiar precedent. Fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport final privind implementarea programului pentru FEDR, FSE şi Fondul de coeziune şi un raport anual de implementare pentru FEADR şi FEPAM până la termenul stabilit în normele specifice fondurilor.
(2)Rapoartele de implementare anuale prezintă informaţii cheie privind punerea în aplicare a programului şi a priorităţilor acestuia, prin referire la datele financiare, indicatorii comuni şi indicatorii specifici programelor, valorile-ţintă cuantificate, inclusiv, dacă este cazul, modificările valorice ale indicatorilor de rezultat şi, începând cu raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017, ale obiectivelor de etapă definite în cadrul de performanţă. Datele transmise se referă la valori ale indicatorilor pentru operaţiunile puse pe deplin în aplicare şi, de asemenea, atunci când este posibil, în funcţie de stadiul implementării, pentru operaţiunile selectate. Ele precizează, de asemenea, o sinteză a constatărilor tuturor evaluărilor programului care au devenit disponibile în cursul exerciţiului financiar precedent, orice probleme care afectează evoluţia programului, precum şi măsurile luate. Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2016 poate descrie, de asemenea, dacă este cazul, acţiunile desfăşurate pentru îndeplinirea condiţionalităţii ex ante.
(3)Prin derogare de la alineatul (2), normele specifice privind datele care trebuie transmise pentru FSE pot fi stabilite în Regulamentul privind FSE.
(4)Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2017 stabileşte şi evaluează informaţiile menţionate la alineatul (2) şi progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor programului, inclusiv contribuţia fondurilor ESI la schimbarea valorică a indicatorilor de rezultat, dacă există date disponibile din evaluări relevante. Raportul anual de implementare prezintă acţiunile întreprinse pentru condiţionalităţile ex ante neîndeplinite la momentul adoptării programelor. Acesta evaluează, de asemenea, implementarea acţiunilor pentru a se ţine seama de principiile enunţate la articolele 7 şi 8, rolul partenerilor menţionaţi la articolul 5 în ceea ce priveşte implementarea programului şi prezintă informaţii privind sprijinul utilizat pentru atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice.
(5)Raportul anual de implementare care trebuie prezentat în 2019 şi raportul final de implementare pentru fondurile ESI includ, pe lângă informaţiile şi evaluarea menţionate la alineatele (2) şi (4), informaţii şi evaluări privind progresele înregistrate în atingerea obiectivelor programului şi contribuţia acestuia la îndeplinirea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
(6)Pentru a fi considerate admisibile, rapoartele anuale de implementare menţionate la alineatele (1)-(4) cuprind toate informaţiile menţionate la alineatele respective şi în normele specifice fondurilor.
Dacă raportul de implementare anual nu este admisibil, Comisia informează statul membru în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acestuia; în caz contrar, acesta se consideră admisibil.
(7)Comisia examinează rapoartele de implementare anuale şi finale şi transmite statului membru observaţiile sale în termen de două luni de la primirea raportului de implementare anual şi în termen de cinci luni de la primirea raportului de implementare final. În cazul în care Comisia nu prezintă observaţii în aceste termene, raportul este considerat ca fiind acceptat.
(8)Comisia poate adresa observaţii autorităţii de management privind chestiuni care afectează în mod semnificativ implementarea programului. În cazul în care se fac astfel de observaţii, autoritatea de management furnizează toate informaţiile necesare cu privire la aceste observaţii şi, după caz, informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile luate.
(9)Se pun la dispoziţia publicului rapoartele de implementare anuale şi finale, precum şi un rezumat pentru cetăţeni al conţinutului acestora.
Art. 51: Reuniunea anuală de reexaminare
(1)Începând din 2016 şi până în 2023 inclusiv, se organizează o reuniune de revizuire anuală între Comisie şi fiecare stat membru pentru analizarea performanţelor fiecărui program, ţinând seama de raportul anual de implementare şi de observaţiile Comisiei, după caz. În cadrul reuniunii se revizuiesc, de asemenea, activităţile de comunicare şi de informare ale programului, în special rezultatele şi eficacitatea măsurilor luate pentru a informa publicul cu privire la rezultatele şi valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor ESI.

(2)Reuniunea anuală de reexaminare poate viza mai multe programe. În 2017 şi 2019, reuniunea anuală de reexaminare vizează toate programele din statul membru şi ia în considerare, de asemenea, rapoartele de progres prezentate de statul membru în conformitate cu articolul 52 în anii respectivi.
(3)Prin derogare de la articolul (1), statul membru şi Comisia pot conveni să organizeze o reuniune de anuală de reexaminare pentru un program pentru anii diferiţi de 2017 şi 2019.
(4)Reuniunea anuală de reexaminare este prezidată de Comisie sau, dacă statul membru solicită acest lucru, este coprezidată de statul membru şi de Comisie.
(5)Statul membru se asigură că, în urma reuniunii anuale de reexaminare, observaţiile Comisiei referitoare la chestiunile care afectează în mod semnificativ implementarea programului sunt luate în considerare în mod corespunzător şi, dacă este cazul, informează Comisia în termen de trei luni cu privire la măsurile luate.
Art. 52: Raportul de progres
(1)Statul membru transmite Comisiei până la datele de 31 august 2017 şi 31 august 2019 un raport de progres înregistrate în legătură cu punerea în aplicare a acordului de parteneriat până la 31 decembrie 2016 şi, respectiv, până la 31 decembrie 2018.
(2)Raportul de progres înregistrate conţine informaţii şi o evaluare cu privire la:
a)modificarea necesităţilor de dezvoltare din statul membru după adoptarea acordului de parteneriat;
b)progresele înregistrate către realizarea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi a misiunilor specifice fondurilor menţionate la articolul 4 alineatul (1), prin contribuţia fondurilor ESI la obiectivele tematice selectate şi, în special, în ceea ce priveşte obiectivele de etapă stabilite pentru fiecare program în cadrul de performanţă şi contribuţiile utilizate pentru obiectivele legate de schimbările climatice;
c)dacă acţiunile întreprinse pentru a îndeplini condiţionalităţile ex ante aplicabile stabilite în acordul de parteneriat neîndeplinite la data adoptării acordului de parteneriat au fost implementate în conformitate cu calendarul stabilit. Acest punct se aplică numai în cazul raportului de progres înregistrate care se transmite în 2017;
d)implementarea mecanismelor de asigurare a coordonării între fondurile ESI şi alte instrumente de finanţare ale Uniunii şi naţionale şi cu BEI;
e)implementarea abordării integrate a dezvoltării teritoriale sau un rezumat al implementării abordărilor integrate pe baza programelor, inclusiv progresele înregistrate către realizarea domeniilor prioritare stabilite pentru cooperare;
f)după caz, acţiunile întreprinse pentru consolidarea capacităţii autorităţilor din statele membre şi a beneficiarilor în privinţa administrării şi utilizării fondurilor ESI;
g)acţiunile întreprinse şi progresele realizate în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari;
h)rolul partenerilor menţionaţi la articolul 5 în punerea în aplicare a acordului de parteneriat;
i)un rezumat al acţiunilor întreprinse în legătură cu aplicarea principiilor orizontale menţionate la articolele 5, 7 şi 8, precum şi obiectivele de politică transversale pentru implementarea fondurilor ESI.
(3)În cazul în care Comisia determină, în termen de două luni de la data transmiterii raportului de progres, că informaţiile prezentate sunt incomplete sau neclare într-un mod care afectează semnificativ calitatea şi fiabilitatea evaluării în cauză, aceasta poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru, cu condiţia ca respectiva solicitare să nu cauzeze întârzieri nejustificate şi ca Comisia să ofere motive pentru a justifica presupusa lipsă de calitate şi de fiabilitate. Statul membru furnizează Comisiei informaţiile solicitate în termen de trei luni şi, după caz, revizuieşte în mod corespunzător raportul de progres.
(4)În vederea asigurării unor condiţii uniforme privind punerea în aplicare a prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a modelului de utilizat la prezentarea raportului de progres. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menţionată la articolul 150 alineatul (2).
Art. 53: Rapoartele Comisiei şi dezbaterile privind fondurile ESI
(1)Cu începere din 2016, Comisia transmite anual Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor un raport de sinteză referitor la programele care ţin de fondurile ESI bazat pe rapoartele de implementare anuale prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 50, precum şi o sinteză a rezultatelor evaluărilor disponibile ale programelor. În 2017 şi 2019, raportul de sinteză va face parte din raportul strategic menţionat la alineatul (2).
(2)În 2017 şi 2019, Comisia elaborează un raport strategic care reprezintă rezumatul rapoartelor de progres prezentate de statele membre, pe care îl prezintă, până la 31 decembrie 2017 şi, respectiv, 31 decembrie 2019, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor, iar respectivele instituţii vor fi invitate să organizeze o dezbatere pe marginea acestui raport.
(3)Consiliul dezbate raportul strategic în special cu privire la contribuţia fondurilor ESI la realizarea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi este invitat să-şi prezinte opinia în cadrul reuniunii de primăvară a Consiliului European.
(4)Cu începere din 2018, Comisia va include, din doi în doi ani, în raportul său anual de progres prezentat reuniunii de primăvară a Consiliului European, o secţiune rezumând cele mai recente rapoarte menţionate la alineatele (1) şi (2), în special cu privire la contribuţia fondurilor ESI la progresele realizate în implementarea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
Art. 54: Dispoziţii generale
(1)Evaluările se efectuează pentru îmbunătăţirea calităţii elaborării şi implementării programelor, precum şi în vederea aprecierii eficacităţii, eficienţei şi impactului acestora. Impactul programelor se evaluează în lumina misiunii fiecărui fond ESI, în raport cu ţintele din cadrul strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi, având în vedere amploarea programului, în raport cu PIB-ul şi şomajul din zona vizată de program, după caz.
(2)Statele membre pun la dispoziţie resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor şi asigură instituirea de proceduri pentru generarea şi colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni şi, după caz, specifici ai programelor.
(3)Evaluările sunt efectuate de către experţi interni sau externi independenţi din punct de vedere funcţional de autorităţile responsabile pentru implementarea programului. Imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia oferă orientări privind modul de a realiza evaluările.
(4)Toate evaluările se pun la dispoziţia publicului.
Art. 55: Evaluarea ex ante
(1)Statele membre efectuează evaluări ex ante în vederea creşterii calităţii elaborării fiecărui program.
(2)Evaluările ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorităţii însărcinate cu pregătirea programelor. Evaluările se transmit Comisiei împreună cu un rezumat, concomitent cu programul. Normele specifice fondurilor pot stabili pragurile sub care evaluarea ex ante poate fi combinată cu evaluarea pentru alt program.
(3)Evaluările ex ante analizează:
a)contribuţia la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, având în vedere obiectivele şi priorităţile tematice selectate, luând în considerare nevoile naţionale şi regionale şi potenţialul de dezvoltare, precum şi învăţămintele desprinse din perioadele de programare anterioare;
b)coerenţa internă a programului sau activităţii propuse şi relaţia sa cu alte instrumente relevante;
c)coerenţa alocării resurselor bugetare cu obiectivele programului;
d)coerenţa dintre obiectivele tematice selectate, priorităţile şi obiectivele corespunzătoare ale programelor şi CSC, acordul de parteneriat şi recomandările specifice corespunzătoare adresate fiecărei ţări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE şi, dacă este cazul la nivel naţional, programul naţional de reformă;
e)relevanţa şi claritatea indicatorilor propuşi ai programelor;
f)modul în care realizările estimate vor contribui la rezultate;
g)caracterul realist al valorilor-ţintă cuantificate ale indicatorilor, având în vedere sprijinul preconizat din partea fondurilor ESI;
h)motivarea formei de sprijin propuse;
i)adecvarea resurselor umane şi a capacităţii administrative pentru gestionarea programului;
j)adecvarea procedurilor de monitorizare a programului şi de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor;
k)adecvarea obiectivelor de etapă selectate pentru cadrul de performanţă;
l)adecvarea măsurilor planificate pentru a promova egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi a preveni orice discriminare, în special în ceea ce priveşte accesul pentru persoanele cu handicap;
m)adecvarea măsurilor planificate pentru promovarea dezvoltării durabile;
n)măsuri planificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari.
(4)Evaluările ex ante includ, după caz, cerinţele privind evaluarea strategică de mediu stabilite în Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (1), ţinând seama de nevoile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
(1)Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).
Art. 56: Evaluarea în timpul perioadei de programare
(1)Autoritatea de management sau statul membru elaborează un plan de evaluare care poate include mai multe programe. Acesta se transmite în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(2)Statele membre se asigură că sunt disponibile capacităţi de evaluare corespunzătoare.
(3)În timpul perioadei de programare, autoritatea de management asigură efectuarea evaluărilor, inclusiv a evaluărilor privind eficacitatea, eficienţa şi impactul fiecărui program, pe baza planului de evaluare, precum şi faptul că fiecare evaluare este supusă aplicării de măsuri ulterioare corespunzătoare în conformitate cu normele specifice fondurilor. Cel puţin o dată pe durata perioadei de programare, o evaluare analizează modul în care contribuţiile din partea fondurilor ESI au contribuit la obiectivele fiecărei priorităţi. Toate evaluările sunt examinate de comitetul de monitorizare şi trimise Comisiei.
(4)Comisia poate efectua, din proprie iniţiativă, evaluări ale programelor. Comisia informează autoritatea de management, iar rezultatele sunt trimise autorităţii de management şi prezentate comitetului de monitorizare în cauză.
(5)Alineatele (1), (2) şi (3) din prezentul articol nu se aplică programelor dedicate menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
Art. 57: Evaluarea ex post
(1)Evaluările ex post sunt efectuate de Comisie sau de statele membre în strânsă cooperare cu Comisia. Evaluările ex post analizează eficacitatea şi eficienţa fondurilor ESI şi contribuţia acestora la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ţinând seama de obiectivele stabilite în strategia respectivă a Uniunii şi în conformitate cu cerinţele specifice stabilite în normele specifice fondurilor.
(2)Evaluările ex post se finalizează până la 31 decembrie 2024.
(3)Evaluările ex post ale programelor dedicate menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) se efectuează de către Comisie şi se finalizează până la 31 decembrie 2019.
(4)Până la 31 decembrie 2025, Comisia pregăteşte, pentru fiecare fond ESI, un raport de sinteză în care sunt prezentate pe scurt principalele concluzii ale evaluărilor ex post.
Art. 58: Asistenţă tehnică la iniţiativa Comisiei
(1)La iniţiativa Comisiei, fondurile ESI pot contribui la asistenţa de pregătire, de monitorizare, administrativă şi tehnică, precum şi la măsurile de evaluare, audit şi control necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.
Măsurile menţionate la primul paragraf pot fi implementate fie direct de către Comisie, fie indirect, de către alte entităţi şi persoane decât statele membre, în conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar.

Măsurile menţionate la primul paragraf pot include, în special:
a)asistenţă pentru elaborarea şi evaluarea proiectelor, inclusiv cu BEI;
b)sprijin pentru consolidare instituţională şi consolidarea capacităţii administrative, pentru gestionarea eficace a fondurilor ESI;
c)studii legate de rapoartele Comisiei privind fondurile ESI şi raportul privind coeziunea;
d)măsurile legate de analiza, gestionarea, monitorizarea, schimbul de informaţii şi implementarea fondurilor ESI, precum şi măsuri referitoare la implementarea sistemelor de control, asistenţă tehnică şi administrativă;
e)evaluări, rapoarte ale experţilor, statistici şi studii, inclusiv cele cu caracter general, privind funcţionarea curentă şi viitoare a fondurilor ESI, care pot să fie efectuate, după caz, de către BEI;
f)acţiuni de difuzare a informaţiilor, reţele de sprijin, efectuarea unor activităţi de comunicare cu un accent deosebit pe rezultate şi pe valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor ESI, precum şi acţiuni de sensibilizare şi de promovare a cooperării şi a schimbului de experienţă, inclusiv cu ţări terţe;

g)instalarea, funcţionarea şi interconectarea sistemelor informatice de gestionare, monitorizare, audit, control şi evaluare;
h)acţiuni vizând îmbunătăţirea metodelor de evaluare şi a schimbului de informaţii privind practicile de evaluare;
i)acţiuni legate de activitatea de audit;
j)consolidarea capacităţii naţionale şi regionale în ceea ce priveşte planificarea investiţiilor, evaluarea necesităţilor, pregătirea, elaborarea şi implementarea instrumentelor financiare, a planurilor de acţiune comune şi a proiectelor majore, inclusiv iniţiativele comune cu BEI;
k)difuzarea bunelor practici pentru a ajuta statele membre să consolideze capacitatea partenerilor corespunzători menţionaţi la articolul 5 şi a organizaţiilor-umbrelă ale acestora;
l)acţiuni finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2017/825 menite să contribuie la realizarea strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
Comisia alocă cel puţin 15 % din resursele menţionate la prezentul articol pentru a spori atât eficienţa în comunicarea către public, cât şi sinergiile dintre activităţile de comunicare întreprinse la iniţiativa Comisiei, prin extinderea bazei de informaţii privind rezultatele, în special printr-o colectare şi difuzare mai eficace a datelor, prin evaluări şi rapoarte şi, în special, prin evidenţierea contribuţiei fondurilor ESI la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor, prin sporirea vizibilităţii sprijinului din partea fondurilor ESI şi prin sensibilizarea publicului cu privire la rezultatele şi la valoarea adăugată a sprijinului respectiv. Măsurile de informare, de comunicare şi de asigurare a vizibilităţii privind rezultatele şi valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor ESI, cu un accent deosebit pe operaţiuni, sunt continuate după încheierea programelor, acolo unde este cazul. Astfel de măsuri contribuie, de asemenea, la comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament.
În funcţie de scopul lor, măsurile menţionate la prezentul articol pot fi finanţate fie drept cheltuieli operaţionale, fie drept cheltuieli administrative.

(2)Atunci când are în vedere o contribuţie din partea fondurilor ESI, Comisia îşi stabileşte în fiecare an, prin acte de punere în aplicare, planurile privind tipul de acţiuni legate de măsurile enumerate la alineatul (1).
Art. 59: Asistenţa tehnică la iniţiativa statelor membre
(1)La iniţiativa unui stat membru, fondurile ESI pot să sprijine acţiuni de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare şi comunicare, colaborare în reţea, soluţionare a reclamaţiilor, control şi audit. Fondurile ESI pot fi utilizate de statul membru pentru a sprijini acţiuni de reducere a sarcinii administrative pentru beneficiari, inclusiv sisteme de schimb electronic de date şi acţiuni de consolidare a capacităţii autorităţilor şi beneficiarilor din statele membre de a administra şi utiliza aceste fonduri. Fondurile ESI pot fi de asemenea utilizate pentru a susţine acţiuni pentru consolidarea capacităţii partenerilor corespunzători, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) litera (e), şi pentru a susţine schimburi de bune practici între aceşti parteneri. Acţiunile menţionate în prezentul paragraf se pot referi la perioadele de programare precedente şi ulterioare.
(11)Fiecare fond ESI poate finanţa operaţiuni de asistenţă tehnică eligibile în temeiul oricăruia dintre celelalte fonduri ESI.

(2)Normele specifice fondurilor pot adăuga sau exclude acţiuni care pot fi finanţate prin asistenţa tehnică din fiecare fond ESI.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (2), statele membre pot implementa acţiunile menţionate la alineatul (1) prin atribuirea directă a unui contract către:
a)BEI;
b)o instituţie financiară internaţională în cadrul căreia este acţionar un stat membru;
c)o bancă sau o instituţie aflată în proprietate publică, astfel cum este menţionată la articolul 38 alineatul (4) primul paragraf litera (b) punctul (iii).

Art. 60: Determinarea ratelor de cofinanţare
(1)Decizia Comisiei de adoptare a unui program stabileşte rata sau ratele de cofinanţare şi suma maximă a contribuţiei din partea fondurilor ESI în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(2)Măsurile de asistenţă tehnică aplicate la iniţiativa sau în numele Comisiei se pot finanţa în procent de 100 %.
Art. 61: Operaţiuni generatoare de venituri nete ulterior finalizării lor
(1)Prezentul articol se aplică operaţiunilor care generează venituri nete ulterior finalizării lor. În sensul prezentului articol, «venituri nete» înseamnă intrările de numerar plătite direct de utilizatori pentru bunurile sau serviciile oferite în cadrul operaţiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri ori plăţile pentru servicii minus eventualele costuri de funcţionare şi de înlocuire a echipamentelor cu durată scurtă de viaţă suportate pe parcursul perioadei corespunzătoare. Economiile la costurile de funcţionare generate de operaţiune, cu excepţia economiilor la costurile care decurg din punerea în aplicare a măsurilor de eficienţă energetică, se tratează drept venituri nete, cu excepţia cazului în care sunt compensate de o reducere egală a subvenţiilor de funcţionare.
În cazul în care costul de investiţie nu este integral eligibil pentru cofinanţare, veniturile nete menţionate la primul paragraf sunt alocate în mod proporţional părţilor eligibile şi celor neeligibile din costul de investiţie.

(2)Cheltuielile eligibile ale operaţiunii care urmează a fi cofinanţată din resursele fondurilor ESI se reduc în prealabil în funcţie de potenţialul operaţiunii de a genera venituri nete pe parcursul unei perioade de referinţă specifice care acoperă atât implementarea operaţiunii, cât şi perioada ulterioară finalizării acesteia.
(3)Veniturile nete potenţiale ale operaţiunii se determină în prealabil utilizând una dintre următoarele metode selectate de autoritatea de management pentru un sector, un subsector sau un tip de operaţiune:
a)aplicarea unui procent forfetar din veniturile nete pentru sectorul sau subsectorul aplicabil operaţiunii, astfel cum este definit în anexa V sau în oricare dintre actele delegate menţionate în al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf;
a1)aplicarea unui procent forfetar din veniturile nete stabilit de un stat membru pentru un sector sau un subsector care nu este inclus la litera (a). Înainte să aplice rata forfetară, autoritatea de audit competentă verifică dacă aceasta a fost stabilită printr-o metodă justă, echitabilă şi verificabilă, bazată pe date istorice sau criterii obiective;

b)calcularea veniturilor nete actualizate ale operaţiunii, ţinând seama de perioada de referinţă adecvată pentru sectorul sau subsectorul aplicabil operaţiunii, de rentabilitatea aşteptată în mod normal de la categoria de investiţii în cauză, de aplicarea principiului «poluatorul plăteşte» şi, după caz, de consideraţii de echitate legate de prosperitatea relativă a statului membru sau a regiunii în cauză.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142, în cazurile justificate în mod corespunzător, în vederea modificării anexei V prin ajustarea ratelor forfetare stabilite în aceasta, ţinând seama de date istorice, de potenţialul de recuperare a costurilor, precum şi de principiul «poluatorul plăteşte», dacă este cazul.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 142 de stabilire a ratelor forfetare pentru sectoare sau subsectoare din domeniul TIC, al CDI şi al eficienţei energetice. Comisia notifică Parlamentului European şi Consiliului actele delegate până la 30 iunie 2015.
În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, în cazurile justificate în mod corespunzător, privind adăugarea de sectoare sau subsectoare, inclusiv subsectoare ale sectoarelor din anexa V, care intră sub incidenţa obiectivelor tematice definite la articolul 9 primul paragraf şi care sunt finanţate din fondurile ESI.
Atunci când se aplică metoda menţionată la primul paragraf litera (a), toate veniturile nete generate în cursul implementării operaţiunii şi după finalizarea acesteia se consideră a fi luate în calcul prin aplicarea ratei forfetare şi, prin urmare, nu sunt deduse ulterior din cheltuielile eligibile ale operaţiunii.
În cazul în care o rată forfetară pentru un nou sector sau subsector a fost stabilită prin adoptarea unui act delegat în conformitate cu al treilea şi al patrulea paragraf, o autoritate de management poate alege să aplice metoda prevăzută la primul paragraf litera (a) pentru noile operaţiuni legate de sectorul sau subsectorul în cauză.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 149, de stabilire a metodelor menţionate la primul paragraf litera (b). Atunci când se aplică această metodă, veniturile nete generate în cursul implementării operaţiunii, rezultate din surse de venituri care nu au fost luate în considerare în momentul determinării veniturilor nete potenţiale ale operaţiunii, sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operaţiunii cel târziu în momentul prezentării de către beneficiar a cererii finale de plată.
(4)Metoda prin care se deduc veniturile nete din cheltuielile operaţiunii incluse în cererea de plată depusă la Comisie se stabileşte în conformitate cu normele naţionale.
(5)Ca alternativă la aplicarea metodelor prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol, rata maximă de cofinanţare menţionată la articolul 60 alineatul (1) poate fi redusă, la cererea unui stat membru, pentru o prioritate sau o măsură în cazul căreia toate operaţiunile sprijinite ar putea aplica o rată forfetară uniformă, în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol. Reducerea nu trebuie să fie mai mică decât cuantumul calculat prin înmulţirea ratei maxime de cofinanţare a Uniunii, aplicabilă în temeiul normelor specifice fondurilor, cu rata forfetară corespunzătoare menţionată la litera menţionată.

(6)Dacă nu este posibil din punct de vedere obiectiv să se stabilească în prealabil veniturile pe baza oricăreia dintre metodele prevăzute la alineatul (3) sau (5), veniturile nete generate în termen de trei ani de la finalizarea unei operaţiuni sau până la termenul de trimitere a documentelor pentru închiderea programului stabilită în normele specifice fondurilor, oricare dintre aceste date este mai apropiată, se deduc din cheltuielile declarate Comisiei.
(7)Alineatele (1)-(6) nu se aplică:
a)operaţiunilor sau părţilor de operaţiuni finanţate exclusiv din FSE;
b)operaţiunilor al căror cost total eligibil înainte de aplicarea alineatelor (1)-(6) nu depăşeşte 1 000 000 EUR;
c)asistenţei rambursabile care face obiectul obligaţiei de rambursare integrală şi premiilor;
d)asistenţei tehnice;
e)finanţării pentru instrumente financiare sau din partea lor;
f)operaţiunilor în cazul cărora finanţarea publică ia forma sumelor forfetare sau a costurilor unitare conform baremului standard;
g)operaţiunilor implementate în cadrul unui plan de acţiune comun;
h)operaţiunilor în cazul cărora sumele sau ratele finanţării sunt definite în anexa II la Regulamentul privind FEADR.
Fără a aduce atingere prezentului alineat primul paragraf litera (b), în cazul în care un stat membru aplică alineatul (5), el poate include în prioritatea sau măsura corespunzătoare operaţiunile ale căror costuri totale eligibile înainte de aplicarea alineatelor (1)-(6) nu depăşesc 1 000 000 EUR.
(8)În plus, alineatele (1)-(6) nu se aplică operaţiunilor pentru care sprijinul acordat prin program constituie ajutor de stat.

Art. 62: PPP
Fondurile ESI pot fi folosite pentru a sprijini operaţiuni PPP. Aceste operaţiuni PPP respectă legislaţia aplicabilă, în special în ceea ce priveşte ajutorul de stat şi achiziţiile publice.
Art. 63: Beneficiarii operaţiunilor PPP
(1)În legătură cu o operaţiune PPP şi prin derogare de la articolul 2 punctul 10, un beneficiar poate fi:
a)fie organismul de drept public care iniţiază operaţiunea,
b)fie un organism reglementat de dreptul privat al unui stat membru (denumit în continuare «partenerul privat») selectat sau care urmează să fie selectat pentru implementarea operaţiunii.
(2)Organismul de drept public care iniţiază operaţiunea PPP poate propune ca partenerul privat care urmează a fi selectat după aprobarea operaţiunii să fie beneficiarul finanţării acordate din fondurile ESI. În acest caz, pentru ca decizia de aprobare să poată fi luată, autoritatea de management se asigură că partenerul privat selectat îndeplineşte şi îşi asumă toate obligaţiile corespunzătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament.
(3)Partenerul privat selectat pentru a implementa operaţiunea poate fi înlocuit în calitatea sa de beneficiar în timpul implementării atunci când acest lucru se impune în conformitate cu clauzele şi condiţiile PPP sau ale acordului de finanţare încheiat între partenerul privat şi instituţia financiară care cofinanţează operaţiunea. În acest caz, partenerul privat sau organismul de drept public de înlocuire devine beneficiar cu condiţia ca autoritatea de management să aibă certitudinea că partenerul de înlocuire îndeplineşte şi îşi asumă toate obligaţiile corespunzătoare care revin unui beneficiar în temeiul prezentului regulament.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149, prin care se stabilesc norme suplimentare privind înlocuirea unui beneficiar şi privind responsabilităţile aferente.
(5)Înlocuirea unui beneficiar nu este considerată drept o modificare a proprietăţii în sensul articolului 71 alineatul (1) litera (b) dacă respectă condiţiile aplicabile prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol şi în actul delegat adoptat în temeiul alineatului (4) din prezentul articol.
Art. 64: Finanţarea pentru operaţiunile PPP
(1)În cazul unei operaţiuni PPP al cărei beneficiar este un organism de drept public, cheltuielile din cadrul unei operaţiuni PPP care au fost suportate şi achitate de partenerul privat pot fi considerate, prin derogare de la articolul 65 alineatul (2), ca fiind suportate şi achitate de un beneficiar şi pot fi incluse într-o cerere de plată adresată Comisiei, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)beneficiarul a încheiat un acord PPP cu un partener privat;
b)autoritatea de management a verificat că cheltuielile declarate de beneficiar au fost plătite de partenerul privat şi că operaţiunea respectă legislaţia Uniunii şi legislaţia naţională aplicabile, programul, precum şi condiţiile pentru finanţarea operaţiunii.
(2)Plăţile către beneficiari efectuate cu privire la cheltuielile incluse într-o cerere de plată în conformitate cu alineatul (1) sunt vărsate într-un cont de garanţie creat în acest scop în numele beneficiarului.
(3)Fondurile vărsate în contul de garanţie menţionat la alineatul (2) se utilizează pentru plăţi în conformitate cu acordul PPP, inclusiv pentru plăţile care trebuie efectuate în cazul rezilierii acordului PPP.
(4)Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 de stabilire a cerinţelor minime care trebuie incluse în acordurile PPP şi care sunt necesare pentru aplicarea derogării stabilite la alineatul (1) din prezentul articol, inclusiv a dispoziţiilor referitoare la rezilierea acordului PPP, şi pentru asigurarea unei documentaţii adecvate pentru audit.
Art. 65: Eligibilitatea
(1)Eligibilitatea cheltuielilor se stabileşte pe baza normelor naţionale, cu excepţia cazului în care există norme specifice în cadrul sau în temeiul prezentului regulament sau în normele specifice fondurilor.
(2)Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuţie din partea fondurilor ESI dacă au fost suportate de un beneficiar şi plătite între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2014, oricare dintre aceste date este mai apropiată, şi 31 decembrie 2023. În plus, cheltuielile sunt eligibile pentru contribuţii din FEADR numai dacă ajutorul relevant este plătit efectiv de către agenţia de plăţi în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2023.
(3)Prin derogare de la alineatul (2), cheltuielile din cadrul YEI sunt eligibile de la 1 septembrie 2013.
(4)În cazul costurilor rambursate în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c), acţiunile care constituie baza de rambursare se desfăşoară între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2023.
(5)Prin derogare de la alineatul (4), data iniţială pentru costurile rambursate în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (c) pentru acţiuni din cadrul YEI este 1 septembrie 2013.
(6)Operaţiunile nu sunt selectate pentru sprijin din partea fondurilor ESI dacă au fost încheiate în mod fizic sau implementate integral înainte de depunerea de către beneficiar a cererii de finanţare în cadrul programului la autoritatea de management, indiferent dacă toate plăţile aferente au fost efectuate de către beneficiar.
(7)Prezentul articol nu aduce atingere normelor privind eligibilitatea asistenţei tehnice la iniţiativa Comisiei, astfel cum sunt stabilite la articolul 58.
(8)Prezentul alineat se aplică operaţiunilor care generează venituri nete în cursul implementării lor şi cărora nu li se aplică dispoziţiile articolului 61 alineatele (1)-(6).
Cheltuielile eligibile ale operaţiunii care urmează să fie cofinanţată din fondurile ESI se reduc cu veniturile nete care nu sunt luate în calcul în momentul aprobării operaţiunii şi care sunt generate în mod direct numai în cursul implementării acesteia, cel târziu în momentul prezentării de către beneficiar a cererii finale de plată. În cazul în care nu toate costurile sunt eligibile pentru cofinanţare, veniturile nete sunt alocate în mod proporţional părţilor eligibile şi celor neeligibile din costul respectiv.
Prezentul alineat nu se aplică:
a)asistenţei tehnice;
b)instrumentelor financiare;
c)asistenţei rambursabile care face obiectul obligaţiei de rambursare integrală;
d)premiilor;
e)operaţiunilor care fac obiectul normelor privind ajutorul de stat;
f)operaţiunilor în cazul cărora finanţarea publică ia forma unor sume forfetare sau a unor costuri unitare standard, cu condiţia ca veniturile nete să fie luate în considerare ex ante;
g)operaţiunilor implementate în cadrul unui plan de acţiune comun, cu condiţia ca veniturile nete să fie luate în considerare ex ante;
h)operaţiunilor în cazul cărora sumele sau ratele finanţării sunt definite în anexa II la Regulamentul privind FEADR; sau
i)operaţiunilor în cazul cărora costul total eligibil nu depăşeşte 100 000 EUR.
În sensul prezentului articol şi al articolului 61, eventualele plăţi primite de beneficiar în baza unor penalităţi contractuale ca urmare a unei încălcări a contractului încheiat între beneficiar şi o parte terţă sau ca urmare a retragerii ofertei unei părţi terţe selectate în cadrul unei proceduri de achiziţii publice («depozit») nu sunt considerate venituri şi nu sunt deduse din cheltuielile eligibile ale operaţiunii.

(9)Cheltuielile care devin eligibile în urma modificării programului sunt eligibile numai de la data transmiterii către Comisie a cererii de modificare sau, în cazul aplicării articolului 96 alineatul (11), de la data intrării în vigoare a deciziei de modificare a programului.
Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot deroga de la primul paragraf.
(10)Prin derogare de la alineatul (9), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM proceduri specifice privind data începerii perioadei de eligibilitate.
Prin derogare de la alineatul (9), cheltuielile pentru operaţiunile de sprijinire a capacităţilor de reacţie în situaţii de criză în contextul epidemiei de COVID-19 sunt eligibile începând cu 1 februarie 2020.

Prin derogare de la alineatul (9), cheltuielile pentru operaţiunile care vizează provocările legate de migraţie ca urmare a agresiunii militare a Federaţiei Ruse sunt eligibile începând cu 24 februarie 2022.

(101)Alineatul (6) nu se aplică operaţiunilor care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse.
De asemenea, alineatul (6) nu se aplică operaţiunilor care beneficiază de sprijin din partea FEPAM şi care vizează consecinţele acestei agresiuni asupra sectorului pescuitului şi acvaculturii.
Prin derogare de la articolul 125 alineatul (3) litera (b), astfel de operaţiuni pot fi selectate pentru sprijin din partea FEDR, a FSE, a Fondului de coeziune sau a FEPAM înainte de aprobarea programului modificat.

(11)O operaţiune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau din partea unuia sau mai multor programe şi din partea altor instrumente ale Uniunii, cu condiţia ca cheltuielile declarate într-o cerere de plată pentru unul dintre fondurile ESI să nu fie declarate pentru sprijin din partea unui alt fond sau instrument al Uniunii sau pentru sprijin din partea aceluiaşi fond în cadrul unui alt program. Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrate într-o cerere de plată pentru un fond ESI se poate calcula proporţional pentru fiecare fond ESI şi pentru programul sau programele în cauză, în conformitate cu documentul care stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijin.

Art. 66: Forme de sprijin
Fondurile ESI sunt utilizate pentru a furniza sprijin sub formă de granturi, premii, asistenţă rambursabilă, instrumente financiare sau o combinaţie între acestea.
În cazul asistenţei rambursabile, sprijinul rambursat organismului care l-a oferit sau altei autorităţi competente din statul membru se contabilizează separat sau este separat prin coduri contabile şi se reutilizează în acelaşi scop sau în conformitate cu obiectivele programului.
Art. 67: Tipuri de granturi şi de asistenţă rambursabilă
(1)Granturile şi asistenţa rambursabilă pot lua oricare din următoarele forme:
a)rambursarea costurilor eligibile suportate şi plătite efectiv împreună cu, după caz, contribuţii în natură şi cheltuieli de amortizare;
b)bareme standard pentru costurile unitare;
c)sume forfetare;

d)finanţare forfetară, stabilită prin aplicarea unui procentaj la una sau mai multe categorii definite de costuri. Normele specifice fondurilor pot limita formele granturilor şi metodele de calcul aplicabile anumitor operaţiuni.
e)finanţare care nu este legată de costurile operaţiunilor relevante, ci se bazează pe îndeplinirea condiţiilor aferente obţinerii de progrese în materie de punere în aplicare sau de realizare a obiectivelor programelor, astfel cum se prevede în actul delegat adoptat în conformitate cu alineatul (5a).
În cazul formei de finanţare menţionate la primul paragraf litera (e), auditul vizează exclusiv verificarea îndeplinirii condiţiilor de rambursare.

(2)Prin derogare de la alineatul (1), se pot stabili prin Regulamentul privind FEPAM forme suplimentare de granturi şi alte metode de calcul.
(21)Pentru o operaţiune sau un proiect care nu intră sub incidenţa alineatului (4) prima teză şi care primesc sprijin din partea FEDR şi a FSE, granturile şi asistenţa rambursabilă în cazul cărora sprijinul public nu depăşeşte 100 000 EUR iau forma unor bareme standard pentru costurile unitare, sumele forfetare sau ratele forfetare, cu excepţia operaţiunilor care beneficiază de sprijin în cadrul unui ajutor de stat care nu constituie ajutor de minimis.
În cazul în care se foloseşte finanţarea la rate forfetare, categoriile de costuri la care se aplică rata forfetară pot fi rambursate în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a).
Pentru operaţiunile sprijinite prin FEADR, FEDR sau FSE, în cazul în care se utilizează rata forfetară menţionată la articolul 68b alineatul (1), indemnizaţiile şi salariile plătite participanţilor pot fi rambursate în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol.
Prezentul alineat face obiectul dispoziţiilor tranzitorii prevăzute la articolul 152 alineatul (7).

(3)Opţiunile menţionate la alineatul (1) pot fi combinate doar atunci când fiecare acoperă o categorie diferită de costuri sau atunci când sunt utilizate pentru proiecte diferite care fac parte dintr-o operaţiune sau în una din etapele succesive ale unei operaţiuni.
(4)Dacă o operaţiune sau un proiect care face parte dintr-o operaţiune se implementează exclusiv prin achiziţii publice de lucrări, de bunuri sau de servicii, se aplică numai alineatul (1) primul paragraf literele (a) şi (e). Dacă achiziţia publică în cadrul unei operaţiuni sau al unui proiect care face parte dintr-o operaţiune se limitează la anumite categorii de costuri, toate opţiunile menţionate la alineatul (1) se pot aplica întregii operaţiuni sau întregului proiect care face parte dintr-o operaţiune.

(5)Sumele menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) şi (d) se stabilesc într-unul din următoarele moduri:
a)o metodă de calcul justă, echitabilă şi verificabilă, bazată pe oricare dintre următoarele:
(i)date statistice, alte informaţii obiective sau avizele experţilor;
(ii)date istorice verificate privind beneficiarii individuali;
(iii)aplicarea practicilor uzuale ale beneficiarilor individuali de contabilizare a costurilor;
a1)un proiect de buget întocmit de la caz la caz şi convenit ex ante de către autoritatea de management sau, în cazul FEADR, de către autoritatea responsabilă pentru selecţia operaţiunilor, în cazul în care sprijinul public nu depăşeşte 100 000 EUR;

b)în conformitate cu normele de aplicare a baremelor corespunzătoare de costuri unitare, sume forfetare şi rate fixe aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operaţiune şi beneficiari;
c)în conformitate cu normele de aplicare a baremelor corespunzătoare de costuri unitare, sume forfetare şi rate fixe aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanţate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operaţiune şi de beneficiar;
d)rate stabilite prin prezentul regulament sau de normele specifice fondurilor;
e)metode specifice de determinare a sumelor stabilite în conformitate cu normele specifice fondurilor.
(51)Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de completare a prezentului regulament în ceea ce priveşte definirea baremelor standard pentru costurile unitare sau finanţările la rate forfetare menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (d) de la prezentul articol, metodele aferente menţionate la alineatul (5) litera (a) de la prezentul articol şi forma de sprijin menţionată la alineatul (1) primul paragraf litera (e) de la prezentul articol, precizând modalităţile detaliate referitoare la condiţiile de finanţare şi la aplicarea acestora.

(6)Documentul care prevede condiţiile privind contribuţia pentru fiecare operaţiune stabileşte metoda care trebuie aplicată pentru a determina costurile de funcţionare şi condiţiile pentru plata grantului.
Art. 68: Finanţarea la rate forfetare a costurilor indirecte pentru granturi şi asistenţa rambursabilă
Dacă implementarea unei operaţiuni generează costuri indirecte, acestea pot fi calculate la o rată forfetară în unul dintre următoarele moduri:
(a)o rată forfetară de până la 25 % din costurile directe eligibile, cu condiţia ca rata să fie calculată pe baza unei metode de calcul juste, echitabile şi verificabile sau a unei metode aplicate în cadrul schemelor de grant finanţate în întregime de statul membru pentru un tip similar de operaţiune şi de beneficiar;
(b)o rată forfetară de până la 15 % din costurile directe eligibile cu personalul, fără ca statul membru să fie obligat să facă un calcul pentru a determina rata aplicabilă;
(c)o rată forfetară aplicată costurilor directe eligibile pe baza metodelor existente şi a ratelor corespunzătoare, aplicabilă în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operaţiune şi de beneficiar.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 149 pentru a completa dispoziţiile privind rata forfetară şi metodele aferente menţionate la prezentul alineat primul paragraf litera (c).
Art. 68a: Costuri cu personalul în cazul granturilor şi al asistenţei rambursabile
(1)Costurile directe cu personalul ale unei operaţiuni pot fi calculate la o rată forfetară de până la 20 % din costurile directe, altele decât cele cu personalul. Statele membre nu sunt obligate să facă un calcul pentru a stabili rata aplicabilă, cu condiţia ca costurile directe ale operaţiunii să nu includă contractele de achiziţii publice de lucrări a căror valoare depăşeşte pragul prevăzut la articolul 4 litera (a) din Directiva 2014/24/UE.
(2)În vederea stabilirii costurilor cu personalul, remuneraţia pe oră se poate calcula prin împărţirea valorii celei mai recente a costurilor brute anuale documentate cu forţa de muncă la 1 720 de ore pentru persoanele care lucrează cu normă întreagă sau la o valoare proporţională cu cele 1 720 de ore pentru persoanele care lucrează cu fracţiune de normă.
(3)La aplicarea remuneraţiei pe oră calculate în conformitate cu alineatul (2), numărul total de ore declarat pentru o persoană pentru un an dat nu depăşeşte numărul de ore utilizate pentru calculul remuneraţiei pe oră respective.
Primul paragraf nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană pentru costurile cu membrii personalului referitoare la persoane fizice care lucrează în cadrul operaţiunii în baza unui contract cu fracţiune de normă.
(4)În cazul în care nu sunt disponibile, costurile brute anuale cu forţa de muncă pot fi deduse din costurile brute documentate cu forţa de muncă disponibile sau din contractul de muncă, operându-se ajustările corespunzătoare pentru o perioadă de 12 luni.
(5)Costurile cu personalul referitoare la persoanele fizice care lucrează în cadrul operaţiunii în baza unui contract cu fracţiune de normă se pot calcula ca procent fix din costurile brute cu forţa de muncă, în funcţie de procentul fix de timp lucrat pe lună în cadrul operaţiunii, fără obligaţia de a se stabili un sistem separat de înregistrare a timpului de lucru. Angajatorul emite pentru angajaţi un document în care se indică procentul fix respectiv.
Art. 68b: Finanţarea la rate forfetare pentru alte costuri decât cele cu personalul
(1)Pentru a acoperi costurile eligibile rămase ale unei operaţiuni, se poate folosi o rată forfetară de până la 40 % din costurile directe eligibile cu personalul fără ca statul membru să fie obligat să facă vreun calcul pentru a stabili rata aplicabilă.
Pentru operaţiunile sprijinite prin FSE, FEDR sau FEADR, salariile şi indemnizaţiile plătite participanţilor sunt considerate costuri eligibile suplimentare care nu sunt incluse în rata forfetară.
(2)Rata forfetară menţionată la alineatul (1) nu se aplică pentru costurile cu personalul calculate pe baza unei rate forfetare.

Art. 68c: Costul unitar pentru operaţiunile care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse
Pentru implementarea operaţiunilor care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse, statele membre pot include în cheltuielile declarate în cererile de plată un cost unitar legat de nevoile de bază şi de sprijinul acordat persoanelor care au primit protecţie temporară sau altă protecţie adecvată în temeiul dreptul intern, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului (*) şi cu Directiva 2001/55/CE a Consiliului (**). Acest cost unitar este de 100 EUR pe săptămână pentru fiecare săptămână completă sau parţială în care persoana se află în statul membru în cauză. Costul unitar poate fi utilizat pentru maximum 26 de săptămâni în total, începând cu data sosirii persoanei în Uniune.
(*)Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare (JO L 71, 4.3.2022, p. 1).
(**)Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).

[textul din Art. 68^C din partea II, titlul VII, capitolul III a fost abrogat la 26-oct-2022 de Art. 1, punctul 3. din Regulamentul 2039/19-oct-2022]
[textul din Art. 68^C din partea II, titlul VII, capitolul III a fost abrogat la 26-oct-2022 de Art. 1, punctul 3. din Regulamentul 2039/19-oct-2022]
Sumele calculate pe această bază sunt considerate drept sprijin public plătit beneficiarilor şi drept cheltuieli eligibile, în sensul aplicării prezentului regulament.

Art. 69: Norme specifice de eligibilitate pentru granturi şi pentru asistenţa rambursabilă
(1)Contribuţiile în natură sub forma prestării de lucrări, furnizării de bunuri, servicii, terenuri şi imobile pentru care nu au fost efectuate plăţi în numerar justificate de facturi sau documente cu valoare justificativă echivalentă pot constitui cheltuieli eligibile cu condiţia ca astfel să prevadă normele de eligibilitate ale fondurilor ESI şi ale programului şi să fie îndeplinite următoarele criterii:
a)contribuţia publică destinată unei operaţiuni care include contribuţii în natură nu depăşeşte valoarea totală a cheltuielilor eligibile, cu excepţia contribuţiilor în natură, la încheierea operaţiunii;
b)valoarea atribuită contribuţiilor în natură nu depăşeşte costurile în general acceptate pe piaţa în cauză;
c)valoarea şi aplicarea contribuţiei poate face obiectul unei evaluări şi al unei verificări independente;
d)în cazul furnizării de terenuri sau imobile, se poate face o plată în numerar în vederea unui contract de închiriere la o valoare nominală pe an care să nu depăşească o unitate monetară a statului membru respectiv;
e)în cazul contribuţiilor în natură sub formă de muncă neremunerată, valoarea muncii este determinată luând în considerare timpul consacrat verificat şi rata remuneraţiei pentru o muncă echivalentă.
Valoarea terenului sau a bunului imobiliar menţionate la prezentul alineat primul paragraf litera (d) se certifică de un expert independent calificat sau de un organism oficial autorizat în mod corespunzător şi nu depăşeşte limita prevăzută la alineatul (3) litera (b).
(2)Costurile de amortizare pot fi considerate eligibile dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite:
a)normele de eligibilitate ale programului permit acest lucru;
b)valoarea cheltuielilor este dovedită corespunzător prin documente justificative cu valoare probatorie echivalentă facturilor în cazul rambursării sub forma menţionată la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf litera (a);
c)costurile se raportează exclusiv la perioada de sprijin pentru operaţiune;
d)granturile publice nu au contribuit la achiziţionarea activelor amortizate.
(3)Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribuţie din partea fondurilor ESI şi din suma de sprijin transferată de la Fondul de coeziune la MIE astfel cum se prevede la articolul 92 alineatul (6):
a)dobânzi debitoare, cu excepţia celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenţii pentru dobândă sau a unei subvenţii pentru comisioanele de garantare;
b)achiziţionarea de terenuri neconstruite şi de terenuri construite cu o sumă mai mare de 10 % din cheltuielile totale eligibile ale operaţiunii în cauză. În cazul siturilor abandonate şi al siturilor utilizate anterior pentru activităţi industriale care conţin clădiri, această limită se majorează la 15 %. În cazuri excepţionale şi justificate corespunzător, această limită poate fi majorată peste procentajele respective indicate mai sus pentru operaţiunile privind protecţia mediului;
c)taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul.
Art. 70: Eligibilitatea operaţiunilor în funcţie de localizare
(1)Sub rezerva derogărilor menţionate la alineatul (2) şi a normelor specifice fondurilor, operaţiunile sprijinite prin fondurile ESI sunt situate în zona vizată de program.
Operaţiunile referitoare la furnizarea de servicii pentru cetăţeni sau întreprinderi care acoperă întregul teritoriu al unui stat membru sunt considerate ca fiind situate în toate zonele vizate de program dintr-un stat membru. În astfel de cazuri, cheltuielile se alocă proporţional zonelor relevante vizate de program, pe baza unor criterii obiective.
Al doilea paragraf de la prezentul alineat nu se aplică programului naţional menţionat la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 şi nici programului specific pentru crearea şi operarea reţelei rurale naţionale menţionat la articolul 54 alineatul (1) din regulamentul menţionat.
(2)Autoritatea de management poate accepta ca o operaţiune să fie implementată în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, dacă toate condiţiile de mai jos sunt îndeplinite:
a)operaţiunea se realizează în beneficiul zonei vizate de program;
b)cuantumul total din partea FEDR, a Fondului de coeziune, a FEADR sau a FEPAM, alocat în cadrul programului pentru operaţiunile situate în afara zonei vizate de program, nu depăşeşte 15 % din sprijinul din partea FEDR, a Fondului de coeziune, a FEADR sau a FEPAM la nivelul priorităţii la momentul adoptării programului;
c)comitetul de monitorizare şi-a dat acordul pentru operaţiunea sau tipurile de operaţiuni în cauză;
d)obligaţiile autorităţilor pentru program în ceea ce priveşte gestiunea, controlul şi auditul operaţiunii sunt îndeplinite de autorităţile responsabile pentru programul în cadrul căruia operaţiunea respectivă beneficiază de sprijin, sau încheie acorduri cu autorităţile din zona în care operaţiunea este implementată.
În cazul în care operaţiunile finanţate din fonduri şi din FEPAM sunt implementate în afara zonei vizate de program, în conformitate cu prezentul alineat, şi aduc beneficii atât în interiorul, cât şi în afara zonei vizate de program, astfel de cheltuieli se alocă proporţional pentru respectivele zone, pe baza unor criterii obiective.
În cazul în care operaţiunile vizează obiectivul tematic menţionat la articolul 9 primul paragraf punctul 1 şi sunt implementate în afara statului membru, dar pe teritoriul Uniunii, se aplică numai primul paragraf literele (b) şi (d) de la prezentul alineat.
În cazul în care operaţiunile care beneficiază de sprijin din partea FEDR, a FSE sau a Fondului de coeziune şi care vizează provocările legate de migraţie generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse sunt implementate în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul statului membru, se aplică numai primul paragraf litera (d).

(3)Pentru operaţiunile care vizează asistenţa tehnică sau măsuri de informare, de comunicare şi de asigurare a vizibilităţii şi activităţi promoţionale, precum şi pentru operaţiunile privind obiectivul tematic menţionat la articolul 9 primul paragraf punctul 1, cheltuielile pot fi suportate în afara Uniunii cu condiţia să fie necesare pentru implementarea satisfăcătoare a operaţiunii.
(4)Alineatele (1), (2) şi (3) nu se aplică programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană. Alineatele (2) şi (3) nu se aplică operaţiunilor sprijinite de FSE, cu excepţia alineatului (2) al patrulea paragraf.

Art. 71: Caracterul durabil al operaţiunilor
(1)În cazul unei operaţiuni constând în investiţii în infrastructură sau producţie, contribuţia din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de cinci ani de la efectuarea plăţii finale către beneficiar sau în termenul prevăzut de normele privind ajutorul de stat, după caz, face obiectul uneia dintre următoarele:
a)încetarea sau delocalizarea unei activităţi productive în afara zonei vizate de program;
b)o modificare a proprietăţii asupra unui element de infrastructură care dă un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau unui organism public;
c)o modificare substanţială care afectează natura, obiectivele sau condiţiile de realizare şi care ar determina subminarea obiectivelor iniţiale ale acesteia.
Sumele plătite în mod necuvenit pentru operaţiune sunt recuperate de statul membru proporţional cu perioada pentru care cerinţele nu au fost îndeplinite.
Statele membre pot reduce la trei ani perioada limită stabilită la primul paragraf în situaţii care vizează menţinerea investiţiilor sau a locurilor de muncă create de IMM-uri.
(2)În cazul unei operaţiuni constând în investiţii în infrastructură sau producţie, contribuţia din partea fondurilor ESI se rambursează dacă, în termen de 10 ani de la efectuarea plăţii finale către beneficiar, activitatea de producţie în cauză este delocalizată în afara Uniunii, cu excepţia situaţiei în care beneficiarul este un IMM. În cazul în care contribuţia din partea fondurilor ESI ia forma unui ajutor de stat, perioada de 10 ani se înlocuieşte cu termenul-limită aplicabil conform normelor privind ajutorul de stat.
(3)În cazul operaţiunilor sprijinite de FSE şi al operaţiunilor sprijinite de alte fonduri ESI care nu constau în investiţii în infrastructură sau producţie, contribuţia din partea fondului se rambursează numai dacă operaţiunile fac obiectul unei obligaţii de menţinere a investiţiei în temeiul normelor aplicabile privind ajutorul de stat şi are loc o încetare sau delocalizare a activităţii de producţie în termenul prevăzut de respectivele norme.
(4)Alineatele (1), (2) şi (3) de la prezentul articol nu se aplică în cazul contribuţiilor la instrumente financiare sau prin instrumente financiare sau pentru achiziţionarea prin leasing în temeiul articolului 45 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 şi niciunei operaţiuni a cărei activitate de producţie încetează ca urmare a unui faliment fără caracter fraudulos.

(5)Alineatele (1), (2) şi (3) nu se aplică persoanelor fizice care beneficiază de sprijin pentru investiţii şi, după finalizarea operaţiunii de investiţii, devin eligibile şi beneficiază de sprijin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (1), dacă investiţiile în cauză sunt legate în mod direct de tipul de activitate identificată ca fiind eligibilă pentru sprijin din partea Fondului european de ajustare la globalizare.
(1)Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 855).
Art. 72: Principiile generale ale sistemelor de gestiune şi control
În conformitate cu articolul 4 alineatul (8), sistemele de gestiune şi control constau în:
(a)descrierea funcţiilor fiecăruia dintre organismele implicate în domeniul gestiunii şi controlului, repartizarea funcţiilor în interiorul fiecărui organism;
(b)respectarea principiului separării funcţiilor între aceste organisme şi în interiorul fiecăruia dintre ele;
(c)proceduri pentru a garanta corectitudinea şi regularitatea cheltuielilor declarate;
(d)sisteme informatice de contabilitate, de stocare şi transmitere a datelor financiare şi a datelor privind indicatorii, de monitorizare şi de raportate;
(e)sisteme de raportare şi monitorizare, în cazul în care organismul responsabil încredinţează îndeplinirea sarcinilor unui alt organism;
(f)dispoziţii privind auditul funcţionării sistemelor de gestiune şi control;
(g)sisteme şi proceduri care garantează o pistă de audit adecvată;
(h)prevenirea, detectarea şi corectarea neregulilor, inclusiv a fraudei, şi recuperarea sumelor plătite necuvenit, împreună cu dobânzile de întârziere.
Art. 73: Responsabilităţile în cadrul gestiunii partajate
În conformitate cu principiul gestiunii partajate, statele membre şi Comisia răspund de gestiunea şi controlul programelor în funcţie de responsabilităţile lor respective prevăzute în prezentul regulament şi în normele specifice fondurilor.
Art. 74: Responsabilităţile statelor membre
(1)Statele membre îndeplinesc sarcinile de gestiune, de control şi de audit şi îşi asumă responsabilităţile aferente, care sunt stabilite de normele privind gestiunea partajată prevăzute în Regulamentul financiar şi normele specifice fondurilor.
(2)Statele membre asigură configurarea sistemelor lor de gestiune şi control pentru programe în conformitate cu normele specifice fondurilor şi funcţionarea eficace a acestor sisteme.
(3)Statele membre asigură existenţa unor măsuri eficace pentru examinarea reclamaţiilor privind fondurile ESI. Sfera de acţiune, normele şi procedurile referitoare la aceste mecanisme ţin de responsabilitatea statelor membre, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic. La cererea Comisiei, statele membre examinează reclamaţiile depuse la Comisie care se încadrează în sfera de acţiune a mecanismelor lor. Statele membre informează Comisia, la cerere, cu privire la rezultatele examinărilor respective.
(4)Toate schimburile oficiale de informaţii între statul membru şi Comisie sunt efectuate utilizând un sistem de schimb electronic de date. Comisia adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a clauzelor şi condiţiilor pe care respectivul sistem de schimb electronic de date trebuie să le respecte. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 150 alineatul (3).
Art. 75: Competenţele şi responsabilităţile Comisiei
(1)Comisia verifică, pe baza informaţiilor disponibile, ţinând seama inclusiv de informaţiile privind desemnarea organismelor responsabile de gestiune şi control, documentele furnizate în fiecare an, în temeiul articolul 63 alineatele (5), (6) şi (7) din Regulamentul financiar, de către organismele desemnate respective, rapoartele de control, rapoartele de implementare anuale şi auditurile realizate de organismele naţionale şi ale Uniunii, dacă statele membre au instituit sisteme de gestiune şi control care respectă prezentul regulament şi normele specifice fondurilor şi dacă aceste sisteme funcţionează în mod eficace pe durata implementării programelor.

(2)Funcţionarii sau reprezentanţii autorizaţi ai Comisiei pot efectua audituri la faţa locului sau controale după un preaviz de cel puţin 12 zile lucrătoare adresat autorităţii naţionale competente, cu excepţia cazurilor de urgenţă. Comisia respectă principiul proporţionalităţii, având în vedere necesitatea de a evita repetarea inutilă a auditurilor sau a controalelor realizate de către statele membre, nivelul de risc pentru bugetul Uniunii şi necesitatea de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, în conformitate cu normele specifice fondurilor. Aceste audituri sau controale pot include, în special, verificarea funcţionării eficace a sistemelor de gestiune şi control în cadrul unui program sau unei părţi a acestuia, precum şi evaluarea bunei gestiuni financiare a operaţiunilor din cadrul programelor. Funcţionarii statului membru sau reprezentanţii autorizaţi ai acestuia pot să participe la aceste audituri sau controale.
Funcţionarii Comisiei sau reprezentanţii autorizaţi ai acesteia, abilitaţi în mod corespunzător pentru a efectua audituri sau controale la faţa locului, au acces la toate dosarele, documentele şi metadatele necesare, indiferent de suportul de stocare al acestora, care au legătură cu cheltuielile sprijinite de fondurile ESI sau cu sistemele de gestiune şi control. Statele membre furnizează Comisiei copii ale unor astfel de dosare, documente şi metadate, la cerere.
Competenţele prevăzute la prezentul alineat nu afectează aplicarea dispoziţiilor naţionale care rezervă anumite acte agenţilor specific desemnaţi de legislaţia naţională. Funcţionarii Comisiei sau reprezentanţii săi autorizaţi nu participă, printre altele, la vizite la domiciliu sau la interogarea oficială a persoanelor în temeiul legislaţiei naţionale. Cu toate acestea, aceşti funcţionari şi reprezentanţi au acces la informaţiile obţinute în acest mod, fără a aduce atingere competenţelor instanţelor judecătoreşti naţionale şi respectând pe deplin drepturile fundamentale ale subiecţilor juridici în cauză.
(21)Comisia furnizează autorităţii naţionale competente:
a)proiectul de raport de audit al auditului sau al controlului la faţa locului în termen de trei luni de la data finalizării respectivului audit sau control;
b)raportul final de audit în termen de trei luni de la primirea unui răspuns complet din partea autorităţii naţionale competente la proiectul de raport de audit al auditului sau controlului la faţa locului în cauză.
Rapoartele menţionate la primul paragraf literele (a) şi (b) se pun la dispoziţie în termenele prevăzute la literele menţionate în cel puţin una dintre limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii.
Termenul prevăzut la primul paragraf litera (a) nu include perioada care începe în ziua următoare datei la care Comisia trimite statului membru solicitarea de informaţii suplimentare şi care durează până când statul membru răspunde la solicitarea respectivă.
Prezentul alineat nu se aplică FEADR.

(3)Comisia poate cere unui stat membru să întreprindă acţiunile necesare pentru a garanta buna funcţionare a sistemelor sale de gestiune şi control sau să verifice corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu normele specifice fondurilor.
Art. 76: Angajamentele bugetare
Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program sunt realizate în tranşe anuale pentru fiecare fond pe parcursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020. Angajamentele bugetare care corespund rezervei de performanţă pentru fiecare program se realizează separat, din restul fondurilor alocate programului.
Decizia Comisiei de adoptare a unui program constituie o decizie de finanţare în sensul articolul 110 alineatul (1) din Regulamentul financiar şi, odată notificată către statul membru respectiv, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului menţionat.

Pentru fiecare program, angajamentele bugetare pentru prima rată urmează adoptării programului de către Comisie.
Angajamentele bugetare pentru ratele ulterioare vor fi realizate de Comisie înaintea datei de 1 mai a fiecărui an, pe baza deciziei menţionate la al doilea paragraf, din prezentul articol cu excepţia cazurilor în care se aplică articolul 16 din Regulamentul financiar.
În urma aplicării cadrului de performanţă în conformitate cu articolul 22, în cazul priorităţilor care nu şi-au îndeplinit obiectivele de etapă, Comisia dezangajează, după caz, creditele corespunzătoare angajate în cadrul programelor în cauză ca parte a rezervei de performanţă şi le pun la dispoziţie, din nou, pentru programele ale căror fonduri au fost majorate ca urmare a unei modificări aprobate de Comisie în conformitate cu articolul 22 alineatul (5).
Art. 77: Norme comune în materie de plăţi
(1)Plăţile efectuate de Comisie reprezentând contribuţii din fondurile ESI pentru fiecare program se realizează în conformitate cu creditele bugetare şi sub rezerva fondurilor disponibile. Fiecare plată se atribuie angajamentului bugetar deschis cel mai devreme al fondului în cauză.
(2)Plăţile aferente angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performanţă nu se efectuează înainte de alocarea definitivă a rezervei de performanţă, în conformitate cu articolul 22 alineatele (3) şi (4).
(3)Plăţile se efectuează sub formă de prefinanţare, plăţi intermediare şi plata soldului final.
(4)Pentru formele de sprijin în temeiul articolului 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b), (c) şi (d) şi al articolelor 68 şi 69, costurile calculate pe baza normelor aplicabile se consideră cheltuieli eligibile.
Art. 78: Norme comune pentru calculul plăţilor intermediare şi plata soldului final
Normele specifice fondurilor prevăd norme pentru calculul sumei rambursate cu titlu de plăţi intermediare şi al soldului final. Această sumă va fi o funcţie specifică a ratei de cofinanţare aplicabile cheltuielilor eligibile.
Art. 79: Cereri de plată
(1)Procedura specifică şi informaţiile care trebuie furnizate în cererile de plată cu privire la fiecare fond ESI sunt stabilite de normele specifice fondurilor.
(2)Cererea de plată care se transmite Comisiei conţine toate informaţiile necesare Comisiei pentru a întocmi situaţii contabile în conformitate cu articolul 82 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

Art. 80: Folosirea monedei euro
Sumele din programele prezentate de statele membre, previziunile de cheltuieli, cererile de plată, conturile şi cheltuielile menţionate în rapoartele de implementare anuale şi finale sunt exprimate în euro.
Art. 81: Plata prefinanţărilor iniţiale
(1)În urma deciziei Comisiei de adoptare a unui program, Comisia plăteşte o sumă de prefinanţare iniţială pentru întreaga perioadă de programare. Suma prefinanţării iniţiale este plătită în tranşe în funcţie de necesităţile bugetare. Nivelul corespunzător tranşelor este definit de normele specifice fondurilor.
(2)Prefinanţarea iniţială se utilizează numai pentru plăţile către beneficiari în cadrul implementării programului. Ea se pune la dispoziţie fără întârziere organismului responsabil în acest sens.
Art. 82: Verificarea şi închiderea conturilor aferente prefinanţării iniţiale
Sumele plătite cu titlu de prefinanţare sunt verificate şi închise integral în conturile Comisiei cel târziu la momentul încheierii programului.
Art. 83: Întreruperea termenului de plată
(1)Termenul de plată pentru o cerere de plată intermediară poate fi întrerupt de către ordonatorul de credite delegat, în sensul Regulamentului financiar, pentru o perioadă maximă de şase luni, în următoarele cazuri:
a)în urma unor informaţii furnizate de un organism de audit naţional sau al Uniunii, există dovezi clare care indică o deficienţă semnificativă în funcţionarea sistemului de gestiune şi control;
b)ordonatorul de credite delegat trebuie să efectueze verificări suplimentare în urma informaţiilor care ajung la cunoştinţa sa şi care îi semnalează că cheltuielile indicate într-o cerere de plată sunt legate de o neregulă având consecinţe financiare grave;
c)nu a fost prezentat unul dintre documentele prevăzute la articolul 63 alineatele (5), (6) şi (7) din Regulamentul financiar. Statul membru poate accepta prelungirea perioadei de întrerupere cu încă trei luni.
Normele specifice fondurilor pentru FEPAM pot stabili o bază suplimentară pentru întreruperea plăţilor legată de neconformitatea cu normele aplicabile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului, care trebuie să fie proporţională, având în vedere natura, gravitatea, durata şi recurenţa neconformităţii.

(2)Ordonatorul de credite delegat limitează perioada de întrerupere la o parte din cheltuielile acoperite de cererea de plată afectată de elementele menţionate la alineatul (1) primul paragraf, cu excepţia cazului în care este imposibil să se identifice partea din cheltuieli care este afectată. Ordonatorul de credite delegat informează de îndată, în scris, statul membru şi autoritatea de management în legătură cu motivul întreruperii şi îi invită să remedieze situaţia. Ordonatorul de credite delegat pune capăt întreruperii imediat ce au fost luate măsurile necesare.
Art. 84: Termenul-limită pentru examinarea şi acceptarea conturilor de către Comisie
Până la data de 31 mai a anului următor sfârşitului perioadei contabile, Comisia aplică, în conformitate cu articolul 63 alineatul (8) din Regulamentul financiar, proceduri pentru examinarea şi acceptarea conturilor şi informează statul membru vizat dacă acceptă sau nu conturile ca fiind complete, exacte şi corecte, în conformitate cu normele specifice fondurilor.

Art. 85: Corecţii financiare realizate de Comisie
(1)Comisia realizează corecţii financiare prin anularea totală sau parţială a contribuţiei Uniunii la un program şi prin efectuarea recuperărilor de la statele membre pentru a exclude de la finanţarea de către Uniune a cheltuielilor care nu respectă legislaţia aplicabilă.
(2)O încălcare a legislaţiei aplicabile determină o corecţie financiară numai pentru cheltuielile care au fost declarate Comisiei şi în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a)încălcarea a afectat selectarea de către organismul responsabil a operaţiunii pentru sprijin din partea fondurilor ESI sau, în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, nu este posibil să se stabilească această impact, există riscul justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect;
b)încălcarea a afectat cuantumul cheltuielilor declarate în vederea rambursării din bugetul Uniunii sau, în cazurile în care, din cauza naturii încălcării, nu este posibil să se stabilească impactul său financiar, dar există riscul justificat ca încălcarea să fi avut un astfel de efect.
(3)Atunci când ia o decizie cu privire la o corecţie financiară în temeiul alineatului (1), Comisia respectă principiul proporţionalităţii, ţinând seama de natura şi de gravitatea încălcării legislaţiei aplicabile şi de implicaţiile financiare ale acesteia pentru bugetul Uniunii. Comisia informează sistematic Parlamentul European cu privire la deciziile luate privind aplicarea de corecţii financiare.
(4)Criteriile şi procedurile privind aplicarea corecţiilor financiare sunt prevăzute de normele specifice fondurilor.
Art. 86: Principii
(1)Toate programele sunt prezentate în vederea unei proceduri de dezangajare stabilite pe baza faptului că sumele legate de un angajament care nu sunt acoperite de prefinanţare sau de o cerere de plată pe o perioadă definită, inclusiv orice cerere de plată care este supusă, integral sau parţial, unei întreruperi a termenului de plată sau unei suspendări, sunt dezangajate.
(2)Angajamentul legat de ultimul an al perioadei se dezangajează în conformitate cu regulile care trebuie respectate pentru închiderea programelor.
(3)Normele specifice fondurilor precizează domeniul precis de aplicare al normei privind dezangajarea pentru fiecare fond ESI.
(4)Partea de angajamente încă deschise se dezangajează în cazul în care oricare dintre documentele necesare pentru închidere nu a fost prezentat Comisiei până la termenul stabilit în normele specifice fondurilor.
(5)Angajamentelor bugetare care corespund rezervei de performanţă li se poate aplica doar procedura de dezangajare prevăzută la alineatul (4).
Art. 87: Exceptare de la dezangajare
(1)Suma care face obiectul dezangajării se reduce cu sumele echivalente acelei părţi a angajamentului bugetar pentru care:
a)operaţiunile sunt suspendate printr-o procedură juridică sau o cale de atac administrativă cu efect de suspendare; sau
b)nu a fost posibil să se facă o cerere de plată din motive de forţă majoră care afectează în mod grav implementarea integrală sau parţială a programului.
Autorităţile naţionale care invocă forţa majoră în temeiul primului paragraf litera (b) demonstrează consecinţele directe ale acesteia asupra aplicării parţiale sau integrale a programului.
În sensul literelor (a) şi (b) de la primul paragraf, reducerea poate fi cerută o dată, în cazul în care suspendarea sau forţa majoră a durat până la un an, sau de un număr de ori corespunzător duratei forţei majore, sau de un număr de ori egal cu numărul de ani dintre data deciziei legale sau administrative care a suspendat aplicarea operaţiunii şi data deciziei legale sau administrative definitive.
(2)Până la 31 ianuarie, statul membru trimite Comisiei informaţii privind excepţiile menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) şi (b), pentru suma de declarat până la sfârşitul anului precedent.
Art. 88: Procedură
(1)Comisia informează în timp util statul membru şi autoritatea de management ori de câte ori există un risc de aplicare a regulii dezangajării prevăzute la articolul 86.
(2)Pe baza informaţiilor primite până la 31 ianuarie, Comisia informează statul membru şi autoritatea de management în legătură cu cuantumul dezangajării care rezultă din informaţiile pe care le deţine.
(3)Statul membru dispune de un termen de două luni pentru a îşi da acordul privind suma care urmează să se dezangajeze sau pentru a îşi prezenta observaţiile.
(4)Statul membru transmite Comisiei, până la 30 iunie, un plan de finanţare revizuit care reflectă suma redusă a sprijinului pentru una sau mai multe priorităţi ale programului în cursul exerciţiului financiar în cauză, ţinând seama de alocarea în funcţie de fond sau de categoria regiunii, atunci când este cazul. În lipsa acestui plan, Comisia revizuieşte planul de finanţare în sensul reducerii contribuţiei din partea fondurilor ESI pentru exerciţiul financiar în cauză. Această reducere se alocă fiecărei priorităţi în mod proporţional.
(5)Comisia modifică decizia de adoptare a programului, prin acte de punere în aplicare, cel târziu până la 30 septembrie.