Decizia 2004/676/CE/24-sep-2004 privind statutul agenţilor din cadrul Agenţiei Europene de Apărare
Acte UE
Editia Speciala a Jurnalului Oficial
Ieşit din vigoare Versiune de la: 29 Ianuarie 2007
Decizia 2004/676/CE/24-sep-2004 privind statutul agenţilor din cadrul Agenţiei Europene de Apărare
Dată act: 24-sept-2004
Emitent: Consiliul Uniunii Europene
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Acţiunea comună 2004/551/PESC a Consiliului din 12 iulie 2004 privind instituirea Agenţiei Europene de Apărare (1) şi, în special, articolul 11 alineatul (3) punctul 3.1 al acesteia,
(1)JOL 245, 17.7.2004, p. 17.
DECIDE:
-****-
Art. 1
(1)Prezentul statut se aplică agenţilor angajaţi prin contract de Agenţia Europeană de Apărare (denumiţi în continuare "agenţi" şi respectiv "agenţie").
Respectivii agenţi au statut:
- de agenţi temporari;
- de agenţi contractuali.
(2)În sensul prezentului statut, autoritatea împuternicită să încheie contracte de muncă (denumită în continuare "AAIC") se defineşte în conformitate cu dispoziţiile relevante ale Acţiunii comune 2004/551/PESC.
(3)Se consideră că orice trimitere din prezentul statut la o persoană de sex masculin reprezintă totodată o trimitere la o persoană de sex feminin şi viceversa, cu excepţia cazului în care contextul indică în mod clar altfel.
Art. 2
În sensul prezentului statut, "agenţii temporari" reprezintă agenţii angajaţi în vederea ocupării, cu titlu temporar, a unor posturi incluse pe lista de posturi anexată la bugetul agenţiei.
Art. 3
Agenţii temporari nu se angajează pe o perioadă mai mare de patru ani, dar perioada de încadrare în muncă poate fi mai scurtă. Contractele agenţilor se pot reînnoi o singură dată, pe o perioadă de maximum doi ani, cu condiţia ca posibilitatea de reînnoire să fi fost prevăzută în contractul iniţial şi în limitele prevăzute în respectivul contract. După încheierea perioadei menţionate anterior, raporturile de muncă ale acestora în calitate de agenţi temporari încetează în mod obligatoriu în sensul prezentelor dispoziţii.
Art. 4
Agenţii temporari nu pot fi angajaţi în alte scopuri decât pentru a ocupa, în conformitate cu prezentul statut, posturile vacante incluse pe lista de posturi anexată la bugetul agenţiei.
Art. 5
(1)La punerea în aplicare a prezentului statut, se interzice orice discriminare pe bază de sex, origine rasială, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, handicap, vârstă sau orientare sexuală.
În sensul prezentului statut, cuplurile necăsătorite sunt tratate la fel ca cele căsătorite, sub rezerva îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din anexa V.
(2)Pentru a asigura în mod concret deplina egalitate dintre bărbaţi şi femei în viaţa profesională, fapt ce constituie un element esenţial de care trebuie să se ţină seama la punerea în aplicare a tuturor aspectelor din prezentul statut, principiul egalităţii de tratament nu împiedică agenţia să menţină sau să adopte măsuri care prevăd avantaje specifice destinate să faciliteze exercitarea unei activităţi profesionale de către sexul subreprezentat sau să prevină ori să compenseze dezavantajele din cariera profesională.
(3)După consultarea comitetului personalului, agenţia stabileşte măsuri şi acţiuni de promovare a şanselor egale pentru bărbaţi şi femei în domeniile reglementate de prezentul statut şi adoptă dispoziţii adecvate, în special în vederea remedierii inegalităţilor de facto care afectează şansele femeilor în domeniile respective.
(4)În sensul alineatului (1) din prezentul articol, se consideră că o persoană suferă de un handicap în cazul în care prezintă un handicap fizic sau mintal permanent sau care este posibil să fie permanent. Handicapul se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37.
O persoană cu handicap îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 36 alineatul (2) litera (d) în cazul în care poate îndeplini principalele funcţii ale postului, printr-o gestionare adecvată a situaţiei.
"Gestionarea adecvată" în raport cu principalele funcţii ale postului reprezintă măsurile adecvate, după caz, ce permit unei persoane cu handicap să aibă acces, să participe sau să avanseze în post sau să beneficieze de formare profesională, cu excepţia cazului în care astfel de măsuri ar crea angajatorului dificultăţi disproporţionate.
(5)În cazul în care persoanele reglementate prin prezentul statut, care se consideră nedreptăţite ca urmare a faptului că nu li s-a aplicat principiul tratamentului egal, astfel cum a fost definit anterior, stabilesc fapte din care se poate presupune existenţa unei discriminări directe sau indirecte, agenţia are responsabilitatea de a dovedi că nu a existat nici o încălcare a principiului tratamentului egal. Prezenta dispoziţie nu se aplică în procedurile disciplinare.
(6)Respectând principiul nediscriminării şi principiul proporţio-nalităţii, orice limitare a punerii în aplicare a acestor principii trebuie justificată în mod obiectiv şi rezonabil şi trebuie să răspundă unor obiective legitime de interes general în cadrul politicii privind personalul.
Art. 6
(1)Agenţii temporari activi au acces la măsurile cu caracter social adoptate de agenţie şi la serviciile furnizate de comitetul personalului. Foştii agenţi temporari pot avea acces la măsuri speciale limitate cu caracter social.
(2)Agenţii temporari activi beneficiază de condiţii de lucru corespunzătoare, care respectă standarde de sănătate şi securitate cel puţin echivalente cu cerinţele minime aplicabile în temeiul măsurilor adoptate în acest domeniu în conformitate cu tratatele.
Art. 7
(1)Posturile reglementate de prezentul statut se clasifică, în funcţie de natura şi importanţa funcţiilor la care se raportează, într-o grupă de funcţii de administratori (denumită în continuare "AD") şi o grupă de funcţii de asistenţi (denumită în continuare "AST").
(2)Grupa de funcţii AD cuprinde 12 grade, corespunzătoare funcţiilor de conducere, de consiliere, precum şi funcţiilor de natură lingvistică şi ştiinţifică. Grupa de funcţii AST cuprinde 11 grade, corespunzătoare funcţiilor de execuţie, tehnice şi sarcinilor administrative.
(3)Orice numire în funcţie necesită minimum:
a)pentru grupa de funcţii AST:
(i)studii superioare absolvite cu diplomă sau
(ii)studii medii absolvite cu diplomă care să asigure accesul la învăţământul superior şi o experienţă profesională corespunzătoare de minimum trei ani sau
(iii)în cazul în care acest lucru se justifică în interes de serviciu, formare profesională sau experienţă profesională la un nivel echivalent.
b)pentru gradele 5 şi 6 din grupa de funcţii AD:
(i)un nivel de studii care să corespundă unui ciclu complet de studii universitare de cel puţin trei ani absolvite cu diplomă sau
(ii)în cazul în care acest lucru se justifică în interes de serviciu, formare profesională la un nivel echivalent;
c)pentru gradele 7-16 din grupa de funcţii AD:
(i)un nivel de studii care să corespundă unui ciclu complet de studii universitare absolvite cu diplomă, în cazul în care durata normală a respectivelor studii este de patru ani sau mai mult sau
(ii)un nivel de studii care să corespundă unui ciclu complet de studii universitare absolvite cu diplomă şi experienţă profesională corespunzătoare de cel puţin un an, în cazul în care durata normală a studiilor universitare este de cel puţin trei ani sau
(iii)în cazul în care acest lucru se justifică în interes de serviciu, formare profesională la un nivel echivalent.
(4)În anexa VII este prezentat un tabel descriptiv al diferitelor tipuri de posturi. Pe baza acestui tabel, agenţia stabileşte sarcinile şi atribuţiile aferente fiecărui tip de post, după consultarea comitetului personalului.
Art. 8
(1)Acţionând exclusiv în interes de serviciu şi fără a ţine seama de cetăţenie, AAIC atribuie, prin numire sau prin transfer, fiecărui agent temporar un post din grupa de funcţii corespunzătoare gradului său.
Agentul temporar poate solicita transferul în cadrul agenţiei.
(2)Agentul temporar poate fi invitat să ocupe provizoriu un post din grupa sa de funcţii care corespunde unui grad superior gradului său. începând cu a patra lună a interimatului, primeşte o indemnizaţie diferenţiată egală cu diferenţa dintre indemnizaţia aferentă gradului şi treptei sale şi remuneraţia de care ar beneficia pentru treapta în care ar fi încadrat în cazul în care ar fi numit în gradul corespunzător postului pentru care asigură interimatul.
Durata interimatului este de maximum un an, cu excepţia cazului în care, în mod direct sau indirect, acesta are ca obiect înlocuirea unui agent temporar detaşat în alt post în interes de serviciu, chemat să satisfacă serviciul militar ori aflat în concediu de boală de lungă durată.
Art. 9
(1)Contractul agentului temporar trebuie să precizeze gradul şi treapta de încadrare a acestuia.
(2)Numirea unui agent temporar într-un post căruia îi corespunde un grad superior celui în care fusese angajat se consemnează într-un act adiţional la contractul de angajare.
Art. 10
(1)Agentul temporar trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile şi să acţioneze exclusiv în interesele agenţiei; agentul temporar nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea nici unui guvern, autoritate, organizaţie sau persoană din afara agenţiei. Agentul temporar îşi îndeplineşte atribuţiile încredinţate în mod obiectiv, imparţial şi respectându-şi datoria de loialitate faţă de agenţie.
(2)Fără permisiunea autorităţii împuternicite să încheie contracte, agentul temporar nu poate accepta, din partea unui guvern sau a oricărei alte surse din afara agenţiei, titluri onorifice, decoraţii, favoruri, cadouri ori remuneraţii de orice fel, cu excepţia cazului în care acestea îi sunt acordate pentru servicii prestate fie înainte de numirea sa, fie în cursul unui concediu special pentru îndeplinirea serviciului militar sau a altui serviciu naţional şi în legătură cu astfel de serviciu.
Art. 11
(1)În exercitarea atribuţiilor sale şi cu excepţia cazurilor menţionate în cele ce urmează, agentul temporar nu se angajează în nici o activitate în care are, în mod direct sau indirect, un interes personal, care să îi afecteze independenţa, în special un interes de ordin financiar sau familial.
(2)Agentul temporar căruia, în exercitarea atribuţiilor sale, îi revine sarcina de a se ocupa de una dintre activităţile menţionate anterior, informează de îndată autoritatea abilitată să încheie contracte de angajare. Aceasta adoptă măsurile care se impun şi, în special, poate elibera agentul temporar de responsabilităţile care îi revin în respectiva activitate.
(3)Agentul temporar nu poate păstra sau dobândi, în mod direct sau indirect, în întreprinderile aflate sub autoritatea agenţiei sau care se află în relaţie cu aceasta, nici un interes a cărui natură sau importanţă i-ar putea afecta independenţa în exercitarea atribuţiilor sale.
Art. 12
Agentul temporar se abţine de la orice act sau comportament care poate aduce atingere demnităţii funcţiei sale.
Art. 13
(1)Agentul temporar se abţine de la orice formă de hărţuire morală sau sexuală.
(2)Agentul temporar care este victima unei hărţuiri morale sau sexuale nu suferă nici un prejudiciu din partea agenţiei. Agentul temporar care a adus dovezi ce indică o hărţuire ă morală sau sexuală nu suferă nici un prejudiciu din partea agenţiei în măsura în care a acţionat cu bună-credinţă.
(21)Prin "hărţuire psihologică" se înţelege orice conduită abuzivă îndelungată, repetată sau sistematică, ce se manifestă prin comportament, limbaj vorbit sau scris, gesturi sau alte acte care sunt intenţionate şi care aduc atingere personalităţii, demnităţii sau integrităţii fizice sau psihice ale unei persoane.
(4)Prin "hărţuire sexuală" se înţelege un comportament cu conotaţii sexuale, care este nedorită de persoana căreia i se adresează şi care are ca scop sau efect jignirea respectivei persoane sau crearea unui mediu intimidant, ostil, jignitor sau deranjant. Hărţuirea sexuală se tratează ca discriminare pe bază de sex.
Art. 14
(1)Sub rezerva articolului 16, un agent temporar care doreşte să desfăşoare o activitate exterioară, remunerată sau nu, ori să îndeplinească o funcţie în afara agenţiei solicită în prealabil autorizaţia din partea AAIC. Autorizaţia i se refuză numai în cazul în care activitatea sau funcţia în cauză este de natură să împiedice exercitarea atribuţiilor agentului temporar sau este incompatibilă cu interesele agenţiei.
(2)Agentul temporar notifică AAIC orice modificare intervenită în activitatea sau funcţia menţionată anterior după solicitarea autorizării în temeiul alineatului (1). Autorizaţia poate fi retrasă în cazul în care activitatea sau funcţia în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile menţionate la alineatul (1) ultima teză.
Art. 15
În cazul în care soţul/soţia unui agent temporar exercită o activitate profesională remunerată, agentul temporar informează AAIC în acest sens printr-o declaraţie. În cazul în care respectiva activitate se dovedeşte incompatibilă cu cea a agentului temporar şi în cazul în care agentul temporar nu este în măsură să ofere garanţii că aceasta se va încheia într-un anumit termen, AAIC, după consultarea comitetului personalului, decide dacă agentul temporar este menţinut în funcţie sau este transferat într-un alt post.
Art. 16
(1)Agentul temporar care intenţionează să candideze pentru o funcţie publică notifică AAIC în acest sens. AAIC decide dacă, în interes de serviciu:
a)agentul temporar în cauză trebuie să prezinte o cerere de concediu pentru interese personale sau
b)agentului temporar în cauză trebuie să i se acorde un concediu anual sau
c)agentul temporar în cauză poate fi autorizat să îşi exercite activitatea cu normă redusă sau
d)agentul temporar în cauză poate continua să îşi exercite activitatea la fel ca şi înainte.
(2)Agentul temporar ales sau desemnat într-o funcţie publică notifică de îndată AAIC în acest sens. În funcţie de interesul de serviciu, de importanţa funcţiei în cauză, de obligaţiile pe care aceasta le presupune, precum şi de remuneraţia şi de rambursarea cheltuielilor la care aceasta dă dreptul, AAIC ia una dintre deciziile menţionate la alineatul (1). În cazul în care agentului temporar i se acordă un concediu pentru interese personale sau dacă acesta este autorizat să îşi exercite activitatea cu normă redusă, perioada unui astfel de concediu sau a unui astfel de program corespunde duratei mandatului agentului temporar.
Art. 17
După încetarea ă raporturilor de muncă, agentul temporar continuă să respecte datoria de a avea un comportament integru şi discret în ceea ce priveşte acceptarea anumitor funcţii sau avantaje.
Agentul temporar care doreşte să exercite o activitate profesională, remunerată sau nu, în termen de doi ani de la data încetării raporturilor de muncă, informează agenţia în acest sens. În cazul în care respectiva activitate are legătură cu activitatea exercitată de agentul temporar în cauză în decursul ultimilor trei ani de muncă şi poate fi incompatibilă cu interesele legitime ale agenţiei, AAIC poate, în interes de serviciu, fie să îi interzică să exercite respectiva activitate, fie să oblige agentul temporar la respectarea anumitor condiţii, pe care le consideră adecvate. După consultarea comitetului personalului, agenţia notifică decizia luată în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii declaraţiei. La expirarea acestui termen, lipsa unei notificări se consideră o decizie implicită de acceptare.
Art. 18
(1)Agentul temporar se abţine de la orice dezvăluire neautorizată a informaţiilor primite în exercitarea atribuţiilor sale, cu excepţia cazului în care respectivele informaţii au fost deja făcute publice sau sunt accesibile publicului.
(2)Agentul temporar are această obligaţie şi după încetarea ă raporturilor de muncă.
Art. 19
(1)Agentul temporar are dreptul la libertatea de exprimare, cu respectarea strictă a principiilor de loialitate şi imparţialitate.
(2)Fără a aduce atingere articolelor 12 şi 18, agentul temporar care intenţionează să publice sau să dea spre publicare, singur sau în colaborare, orice text al cărui obiect priveşte activitatea agenţiei, informează în prealabil AAIC.
În cazul în care AAIC este în măsură să demonstreze că publicarea poate aduce o gravă atingere intereselor legitime ale agenţiei, aceasta informează agentul temporar cu privire la decizia sa, în scris, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii informaţiei, ă Dacă nici o decizie nu este notificată în termenul specificat, se consideră că AAIC nu ridică nici o obiecţie.
Art. 20
(1)Toate drepturile aferente lucrărilor efectuate de agentul temporar în exercitarea atribuţiilor sale reprezintă proprietatea agenţiei la care se raportează respectivele lucrări. Agenţia are dreptul de a pretinde drepturile de autor corespunzătoare lucrărilor în cauză.
(2)Orice invenţie a unui agent temporar, realizată în exercitarea atribuţiilor sale sau în legătură cu acestea, reprezintă proprietatea de drept a agenţiei. Agenţia poate, pe speze proprii, să solicite şi să obţină brevete pentru respectiva invenţie în toate ţările. Până la proba contrarie, se consideră ă că orice invenţie privind activitatea agenţiei realizată de un agent temporar în decursul anului ulterior încetării raporturilor de muncă a fost concepută în exercitarea atribuţiilor sale sau în legătură cu acestea. În cazul în care invenţiile fac obiectul unor brevete, se menţionează numele inventatorului sau inventatorilor.
(3)După caz, agenţia poate acorda agentului temporar autor al unei invenţii brevetate o primă a cărei valoare o stabileşte.
Art. 21
În cadrul procedurilor juridice, agentul temporar nu dezvăluie, fără o autorizare din partea AAIC, sub nici un motiv, informaţii care i-au fost aduse la cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor sale. Autorizarea îi este refuzată numai în cazul în care acest lucru este impus de interesele agenţiei, iar refuzul nu poate atrage consecinţe de natură penală pentru agentul temporar în cauză. Agentul temporar are această obligaţie şi după încetarea ă raporturilor de muncă.
Dispoziţiile paragrafului precedent nu se aplică în cazul unui agent temporar sau al unui fost agent temporar care depune mărturie în faţa comisiei pentru contestaţii sau în faţa comisiei de disciplină în ceea ce priveşte o chestiune privind un agent temporar sau un fost agent temporar.
Art. 22
Agentul temporar îşi stabileşte domiciliul fie la locul de muncă, fie la o distanţă care să nu-i afecteze exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale. Agentul temporar notifică AAIC adresa sa şi o informează de îndată cu privire la orice schimbare de adresă.
Art. 23
Indiferent de poziţia sa ierarhică, agentul temporar asistă şi acordă consiliere superiorilor săi; agentul temporar este responsabil de executarea sarcinilor care i se atribuie.
Agentul temporar responsabil de activitatea unui serviciu răspunde în faţa superiorilor săi în ceea ce priveşte autoritatea care i s-a conferit şi executarea ordinelor pe care le-a dat. Responsabilitatea subordonaţilor săi nu îl scuteşte în nici un fel de propriile responsabilităţi.
Art. 24
(1)Agentul temporar care primeşte ordine pe care le consideră că prezintă nereguli sau a căror executare o consideră susceptibilă de a conduce la grave inconveniente îşi informează de îndată superiorul ierarhic direct cu privire la aceasta; acesta, în cazul în care informaţia îi este prezentată în scris, îi răspunde, de asemenea, în scris. Sub rezerva alineatului (2), în cazul în care superiorul ierarhic direct confirmă ordinul, iar agentul temporar consideră că o astfel de confirmare nu constituie un răspuns satisfăcător la motivele îngrijorării sale, agentul temporar prezintă problema, în scris, autorităţii ierarhice imediat superioare. În cazul în care aceasta confirmă ordinul în scris, agentul temporar are obligaţia de a-l executa, cu excepţia cazului în care este în mod evident ilegal sau contrar normelor de securitate aplicabile.
(2)În cazul în care superiorul ierarhic direct consideră că ordinul trebuie executat de îndată, agentul temporar are obligaţia de a-l executa, cu excepţia cazului în care este în mod evident ilegal sau contrar normelor de securitate aplicabile. La cererea agentului temporar, superiorul ierarhic direct are obligaţia de a da orice astfel de ordin în scris.
Art. 25
Unui agent temporar poate avea obligaţia de a acoperi, în totalitate sau parţial, prejudiciul suferit de agenţie din cauza unor grave abateri pe care acesta le-a comis în exercitarea sau cu ocazia exercitării atribuţiilor sale.
AAIC prezintă o decizie motivată în conformitate cu procedura prevăzută în materie de aspecte disciplinare.
Comisia de apel are competenţă jurisdicţională deplină în litigiile apărute în temeiul prezentei dispoziţii.
Art. 26
(1)Agentul temporar care, în exercitarea sau cu ocazia exercitării atribuţiilor sale, are la cunoştinţă fapte din care se poate presupune existenţa unei posibile activităţi ilegale, în special fraudă sau corupţie, în detrimentul intereselor agenţiei, sau o conduită în raport cu exercitarea atribuţiilor sale care poate constitui o gravă neîndeplinire a obligaţiilor agenţilor temporari ai agenţiei, informează de îndată fie superiorul ierarhic direct, fie, în cazul în care consideră necesar, directorul agenţiei, în acest sens.
Informaţiile menţionate la primul paragraf se prezintă în scris.
(2)Agentul temporar care a comunicat informaţiile prevăzute la alineatul (1) nu suferă nici un prejudiciu din partea agenţiei, în măsura în care a acţionat cu bună-credinţă.
(3)Alineatele (1) şi (2) nu se aplică documentelor, actelor, rapoartelor, notelor sau informaţiilor, indiferent de forma acestora, create sau comunicate agentului temporar în cadrul examinării clauzelor judecătoreşti aflate pe rol sau clasate sau deţinute în scopul unei astfel de examinări.
Art. 27
(1)Agentul temporar care divulgă informaţiile menţionate la articolul 26 Preşedintelui Consiliului Uniunii Europene sau Preşedintelui Parlamentului European nu suferă nici un prejudiciu din partea agenţiei, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:
a)agentul temporar consideră, cu bună-credinţă, că informaţiile divulgate şi orice acuzaţii aferente sunt în întregime întemeiate şi
b)agentul temporar a comunicat în prealabil agenţiei aceleaşi informaţii şi a acordat agenţiei termenul pe care aceasta l-a stabilit, ţinând seama de complexitatea cazului, pentru a lua măsurile care se impun. Agentul temporar este informat cu privire la acest termen, în mod corespunzător, în termen de şaizeci de zile.
(2)Termenul prevăzut la alineatul (1) nu se aplică în cazul în care agentul temporar poate demonstra că acest termen nu este rezonabil, ţinând seama de circumstanţele cazului.
(3)Alineatele (1) şi (2) nu se aplică documentelor, actelor, rapoartelor, notelor sau informaţiilor indiferent de forma acestora, create sau comunicate agentului temporar în cadrul examinării clauzelor judecătoreşti aflate pe rol sau clasate sau deţinute în scopul unei astfel de examinări.
Art. 28
Agenţia asistă agentul temporar, în special în procedurile împotriva autorilor de ameninţări, insulte, acte sau declaraţii defăimătoare sau atac la persoană şi proprietate ăi, la care agentul sau familia sa este supus ca urmare a calităţii şi atribuţiilor pe care le deţine.
Agenţia repară prejudiciile pe care agentul temporar le suferă în astfel de cazuri, în măsura în care agentul temporar, în mod intenţionat sau printr-o gravă neglijenţă, nu a stat la originea prejudiciilor în cauză şi nu a putut să obţină repararea prejudiciilor din partea autorului acestora.
Art. 29
Agenţia facilitează perfecţionarea profesională a agentului temporar în măsura în care aceasta este compatibilă cu buna funcţionare a serviciului şi în conformitate cu propriile interese.
De o astfel de perfecţionare se ţine seama în scopul promovării în carieră.
Art. 30
Agenţii temporari beneficiază de dreptul la asociere; în special, aceştia pot fi membri ai organizaţiilor sindicale sau profesionale.
Art. 31
Agentul temporar poate prezenta AAIC întrebări cu privire la aspectele reglementate de prezentul statut.
Orice decizie individuală luată în temeiul prezentului statut se comunică de îndată, în scris, agentului temporar în cauză. Orice decizie care afectează în mod negativ un agent temporar trebuie motivată.
Deciziile individuale privind desemnarea, numirea în funcţie, promovarea, transferul, stabilirea funcţiei administrative şi încetarea raporturilor de muncă ale unui agent temporar se publică în cadrul agenţiei. Publicaţia este accesibilă tuturor membrilor personalului, pentru o perioadă de timp corespunzătoare.
Art. 32
Dosarul personal al agentului temporar cuprinde:
(a)toate documentele privind statutul său administrativ şi toate rapoartele privind competenţa, eficienţa sau comportamentul său;
(b)orice observaţii formulate de agentul temporar cu privire la respectivele documente.
Documentele se înregistrează, se numerotează şi se arhivează în ordine, fără discontinuităţi; agenţia nu poate utiliza sau cita documentele menţionate la litera (a) împotriva unui agent temporar în cazul în care acestea nu au fost comunicate respectivului agent temporar înainte de a fi arhivate.
Comunicarea oricărui document se certifică prin semnătura agentului temporar sau, în lipsa acesteia, prin scrisoare recomandată trimisă la ultima adresă comunicată de agent.
Dosarul personal al agentului temporar nu poate conţine nici o referire la activităţile şi opiniile sale politice, sindicale, filozofice sau religioase, la originea sa rasială sau etnică ori la orientarea sa sexuală.
Cu toate acestea, paragraful anterior nu interzice introducerea în dosar a actelor şi documentelor administrative cunoscute de agentul temporar, care sunt necesare punerii în aplicare a prezentului statut.
Fiecărui agent temporar îi corespunde un singur dosar personal.
Agentul temporar are dreptul, chiar şi după încetarea raporturilor de muncă, de a lua la cunoştinţă toate documentele din dosarul său şi de a face copii după acestea.
Dosarul personal este confidenţial şi nu poate fi consultat decât la sediul administrativ sau pe un suport electronic securizat. Cu toate acestea, dosarul personal este înmânat comisiei de apel în cazul în care se înaintează o acţiune care îl priveşte pe agentul temporar.
Art. 33
Agentul temporar are dreptul de a lua cunoştinţă dosarul său medical, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de agenţie.
Art. 34
Orice decizie de solicitare a reparării prejudiciilor suferite de agenţie ca urmare a unei abateri personale grave, în conformitate cu dispoziţiile articolului 25, este luată de AAIC după respectarea formalităţilor prevăzute în caz de concediere din motive de abatere gravă.
Deciziile individuale privind agenţii temporari se publică în condiţiile prevăzute la articolul 31.
Art. 35
Privilegiile şi imunităţile de care beneficiază agenţii temporari se acordă exclusiv în interesul agenţiei. Agenţii temporari nu sunt scutiţi de obligaţia de a se achita de obligaţiile lor private sau de a respecta legile şi regulamentele poliţieneşti în vigoare.
De fiecare dată când privilegiile şi imunităţile fac obiectul unui litigiu, agentul temporar în cauză informează de îndată agenţia.
Art. 36
(1)Încadrarea agenţilor temporari în muncă trebuie să asigure agenţiei serviciile persoanelor cu cele mai înalte calităţi de competenţă, eficienţă şi integritate, recrutate pe bază geografică cât mai largă dintre resortisanţii statelor membre care participă la agenţie.
Agenţii temporari sunt selectaţi fără deosebire de rasă, convingeri politice, filozofice sau religioase, sex sau orientare sexuală şi indiferent de starea lor civilă sau de situaţia familială.
Nicio funcţie nu poate fi rezervată resortisanţilor unui anumit stat membru.
(2)Un agent temporar poate fi încadrat în muncă numai în cazul în care:
a)este resortisant al unuia dintre statele membre participante la agenţie şi beneficiază de drepturi depline de cetăţean;
b)şi-a îndeplinit toate obligaţiile care îi revin în temeiul legislaţiei privind serviciul militar;
c)prezintă garanţiile morale necesare exercitării atribuţiilor sale;
d)are condiţia fizică necesară pentru exercitarea atribuţiilor sale şi
e)face dovada cunoaşterii temeinice a uneia dintre limbile statelor membre participante şi a cunoaşterii satisfăcătoare a unei alte limbi a statelor membre participante, în măsura necesară îndeplinirii îndatoririlor sale.
(3)Dacă este cazul, Comitetul director adoptă dispoziţii speciale privind procedurile de recrutare a agenţilor temporari în cadrul Acţiunii comune 2004/551/PESC.
Art. 37
Înainte de a fi încadrat în muncă, agentul temporar este supus unui examen medical de către un medic consilier autorizat de agenţie, astfel încât agenţia să se asigure că îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 36 alineatul (2) litera (d).
În cazul unui aviz medical negativ primit ca urmare a examenului medical prevăzut la primul paragraf, candidatul poate solicita, în termen de 20 de zile de la data la care agenţia i-a notificat respectivul aviz, examinarea cazului său de către o comisie medicală compusă din trei medici aleşi de AAIC dintre medicii consilieri autorizaţi de agenţie. Medicul consilier care a emis avizul negativ iniţial este audiat de comisia medicală. Candidatul poate să prezinte comisiei medicale avizul unui medic ales chiar de candidat. În cazul în care avizul comisiei medicale confirmă concluziile examenului medical prevăzut la primul paragraf, onorariile şi cheltuielile aferente sunt suportate de candidat în proporţie de 50 %.
Art. 38
Un agent temporar poate fi obligat să efectueze o perioadă de probă cu o durată de cel mult şase luni.
În cazul în care, în cursul perioadei de probă, agentul temporar este împiedicat să-şi exercite atribuţiile timp de cel puţin o lună, ca urmare a unei boli sau a unui accident, AAIC poate prelungi durata perioadei de probă cu o perioadă corespunzătoare.
Cu cel puţin o lună înainte de expirarea perioadei de probă, se întocmeşte un raport de evaluare a capacităţii agentului temporar de a exercita atribuţiile asociate funcţiei sale, precum şi asupra conduitei şi eficienţei sale în serviciu. Raportul se comunică persoanei în cauză, care are dreptul de a-şi prezenta observaţiile în scris. Agentul temporar care nu a făcut dovada calităţilor necesare menţinerii în funcţie este concediat.
Cu toate acestea, în mod excepţional, AAIC poate prelungi perioada de probă cu cel mult şase luni transferând eventual agentul temporar într-un alt departament.
În cazul în care activitatea agentului temporar aflat în perioada de probă se dovedeşte, în mod evident, necorespunzătoare, raportul asupra activităţii sale se poate întocmi în orice moment al perioadei de probă. Raportul se comunică persoanei în cauză, care are dreptul de a-şi prezenta observaţiile în scris. Pe baza acestui raport, AAIC poate decide concedierea agentului temporar înainte de terminarea perioadei de probă, cu preaviz de o lună.
Art. 39
(1)Agentul temporar recrutat este încadrat la prima treaptă a gradului său.
Pentru a ţine seama de experienţa profesională a agentului în cauză, AAIC poate acorda un spor de vechime de maxim 24 de luni. Pentru ca prezentul articol să producă efecte, se adoptă dispoziţii generale de aplicare.
(2)Agentul temporar care are o vechime de doi ani într-o treaptă a gradului său avansează în mod automat în treapta următoare a gradului respectiv.
Agentul temporar numit şef de unitate, director sau director general beneficiază, în măsura în care şi-a îndeplinit noile sale atribuţii într-o manieră satisfăcătoare pe durata primelor nouă luni, de o promovare într-o treaptă superioară a gradului respectiv cu intrare în vigoare de la data numirii sale. Această promovare presupune o mărire a salariului lunar de bază egală cu procentul de progresie dintre prima şi a doua treaptă a fiecărui grad.
(3)În cazul în care un agent temporar este numit într-un post căruia îi corespunde un grad superior, în conformitate cu dispoziţiile articolului 9 alineatul (2), agentul în cauză este încadrat la prima treaptă a gradului respectiv. Cu toate acestea, agenţii temporari cu grade între AD 9 şi AD 13 care exercită atribuţii de şef de unitate şi care sunt numiţi într-un grad superior sunt încadraţi la a doua treaptă a noului lor grad. Aceeaşi derogare se aplică oricărui agent temporar promovat într-o funcţie de director sau director general.
Art. 40
Competenţa, eficienţa şi conduita în serviciu ale fiecărui agent temporar fac obiectul unui raport periodic întocmit cel puţin o dată la doi ani. Directorul adoptă dispoziţii care prevăd dreptul de face recurs în cadrul procedurii de raportare, drept care trebuie exercitat înaintea depunerii unei plângeri, în conformitate cu articolul 167 alineatul (2).
[textul din Art. 40 din titlul II, capitolul 3 a fost abrogat la 29-ian-2007 de Art. 1, punctul 7. din Decizia 2007/215/CE/29-ian-2007]
Raportul se comunică agentului temporar în cauză. Acesta are dreptul de a anexa la raport toate observaţiile pe care le consideră relevante.
Art. 41
Pentru fiecare copil, un agent temporar are dreptul, fără a beneficia de salariul de bază, la un concediu pentru creşterea copilului de maximum şase luni, care va fi luat în primii 12 ani după naşterea sau adopţia copilului. Durata concediului se poate dubla în cazul familiilor monoparentale recunoscute în temeiul dispoziţiilor generale de aplicare adoptate de agenţie. Durata minimă a fiecărei perioade de concediu este de o lună.
Pe perioada concediului pentru creşterea copilului, agentul temporar îşi menţine afilierea la sistemul de asigurări sociale; ei continuă să cumuleze drepturi la pensie şi îşi păstrează dreptul la alocaţia pentru creşterea copilului, precum şi la alocaţia şcolară. De asemenea, îşi menţine postul şi are în continuare dreptul la avansare într-o treaptă superioară sau la promovare în grad. Concediul poate fi luat sub forma unei încetări a activităţii sau a unei reduceri a acesteia la jumătate de normă. În cazul concediului pentru creşterea copilului luat sub forma unei reduceri a activităţii la jumătate de normă, perioada maximă prevăzută la primul paragraf se dublează. în timpul concediului pentru creşterea copilului, agentul temporar are dreptul la o indemnizaţie lunară de 798,77 EUR sau de 50 % din această sumă în cazul reducerii activităţii la jumătate de normă, dar nu pot presta nici o altă activitate remunerată. Contribuţia la sistemul de asigurări sociale prevăzut la articolele 67 şi 68 este suportată în întregime de agenţie şi se calculează pe baza salariului de bază al agentului temporar.
Cu toate acestea, în cazul concediului pentru creşterea copilului luat sub forma unei reduceri a activităţii la jumătate de normă, prezenta dispoziţie se aplică doar pentru diferenţa dintre salariul de bază integral şi salariul de bază redus proporţional. Pentru partea din salariul de bază plătită efectiv, contribuţia agentului temporar se calculează aplicând aceleaşi procentaje ca în cazul în care şi-ar exercita activitatea cu normă întreagă.
Indemnizaţia lunară se ridică la 1 065,02 EUR sau la 50 % din această sumă în cazul unui concediu sub forma unei reduceri la jumătate de normă a activităţii, în cazul familiilor monoparentale menţionate la primul paragraf, precum şi pe timpul primelor trei luni ale concediului pentru creşterea copilului în cazul în care concediul este luat de tată în timpul concediului de maternitate sau de oricare dintre părinţi imediat după concediul de maternitate, respectiv în timpul concediului de adopţie sau imediat după acesta. Sumele indicate la prezentul articol se ajustează în aceleaşi condiţii ca şi remuneraţia.
Art. 42
În cazul în care soţul/soţia, o rudă pe linia ascendentă sau pe linia descendentă, un frate sau o soră al/a unui agent temporar suferă o boală gravă sau un handicap grav, dovedite prin certificat medical, agentul temporar în cauză are dreptul la o perioadă de concediu de familie fără plata salariului de bază. Durata totală a acestui tip de concediu la nivelul întregii cariere a agentului temporar nu poate depăşi nouă luni.
Se aplică articolul 41 paragraful al doilea.
Art. 43
Agenţii temporari activi sunt în orice moment la dispoziţia agenţiei. Cu toate acestea, durata normală a programului de lucru nu poate depăşi 42 de ore pe săptămână, efectuate în conformitate cu un orar general stabilit de AAIC. În cadrul acestui program, AAIC poate, după consultarea prealabilă a comitetului personalului, să stabilească orare de lucru corespunzătoare pentru anumite grupuri de agenţi temporari încadraţi în funcţii specifice.
În plus, ca urmare a cerinţelor serviciului sau a normelor de securitate la locul de muncă, unui agent temporar i se poate solicita să rămână la dispoziţia agenţiei la locul de muncă sau la domiciliu în afara duratei normale a programului de lucru. După consultarea comitetului personalului, agenţia adoptă norme de aplicare a prezentului paragraf.
Art. 44
(1)La cerere, agenţii temporari pot fi autorizaţi să îşi exercite activitatea cu normă redusă.
AAIC poate acorda o astfel de autorizaţie în măsura în care aceasta este compatibilă cu interesele de serviciu.
(2)Agenţii temporari au dreptul la autorizaţie în următoarele cazuri:
a)pentru a se ocupa de un copil cu vârsta sub 9 ani:
b)pentru a se ocupa de un copil cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 ani, în cazul în care reducerea timpului de lucru nu depăşeşte 20 % din timpul normal de lucru;
c)pentru a se ocupa de soţ/soţie, de o rudă pe linia ascendentă sau pe linia descendentă, de un frate sau de o soră cu o boală gravă sau cu un handicap grav;
d)pentru a participa la cursuri de formare complementară sau
e)după ce a împlinit vârsta de 55 de ani, în timpul ultimilor 5 ani înainte de pensionare.
În cazul în care agentul temporar solicită autorizaţia de a-şi exercita activitatea cu normă redusă în scopul de a urma o formare complementară sau întrucât a împlinit vârsta de 5 5 de ani, AAIC nu-i poate respinge cererea şi nici nu poate amâna data intrării în vigoare a autorizaţiei decât în cazuri excepţionale sau din motive legate de interese de serviciu imperative.
În cazul în care acest drept se exercită în vederea îngrijirii soţului/soţiei, a unei rude pe linia ascendentă sau pe linia descendentă, a unui frate sau a unei surori cu o boală gravă sau cu un handicap grav sau pentru a urma o formare complementară, durata cumulată a perioadelor de exercitare a activităţii cu normă redusă nu trebuie să depăşească cinci ani la nivelul întregii cariere a agentului temporar.
(3)AAIC răspunde cererii agentului temporar în termen de 60 de zile.
(4)Normele care reglementează exercitarea activităţii cu normă redusă, precum şi cele care reglementează procedura de acordare a autorizaţiei sunt prevăzute în anexa II.
Art. 45
Agentul temporar poate fi autorizat să îşi exercite activitatea cu jumătate de normă sub forma împărţirii activităţii, în posturi identificate de AAIC ca adecvate pentru acest mod de lucru. Autorizaţia de exercitare a activităţii cu jumătate de normă prin împărţirea activităţii nu este limitată în timp. Cu toate acestea, în interes de serviciu, AAIC poate retrage autorizaţia, cu un preaviz de şase luni. De asemenea, AAIC poate retrage autorizaţia, cu un preaviz de şase luni, la cererea agentului temporar în cauză. La expirarea acestui termen agentul temporar în cauză poate fi transferat într-un un alt post.
- Articolul 53 şi, cu excepţia celei de-a treia teze de la paragraful al doilea, articolul 3 din anexa II sunt se aplică. AAIC poate adopta dispoziţiile de aplicare a prezentului articol.
Art. 46
Agentul temporar nu poate fi obligat să efectueze ore de lucru suplimentare decât în caz de urgenţă sau de surplus excepţional de muncă; munca de noapte sau orice muncă în zilele de duminică sau în timpul sărbătorilor legale poate fi autorizată doar în conformitate cu procedura adoptată de AAIC. Numărul total de ore de lucru suplimentare solicitate spre efectuare unui agent temporar nu poate depăşi 150 de ore în timpul unei perioade de şase luni.
Orele de lucru suplimentare efectuate de agenţii temporari cu funcţii din grupa AD sau AST, gradele 5-11, nu dau dreptul la compensare sau la remunerare.
În temeiul condiţiilor stabilite în anexa IV, orele de lucru suplimentare efectuate de agenţii temporari cu grade de la AST 1 la AST 4 le dau acestora dreptul la un concediu de odihnă compensatoriu sau, în cazul în care cerinţele serviciului nu permit acordarea concediului de odihnă compensatoriu în luna următoare celei în care au fost efectuate orele de lucru suplimentare, la o remuneraţie.
Art. 47
Agentul temporar care, în cadrul unui serviciu cu program continuu sau în care se lucrează în schimburi, stabilit de AAIC în baza cerinţelor de serviciu sau a normelor de securitate la locul de muncă şi considerat de AAIC ca având caracter regulat şi permanent, este obligat să lucreze cu regularitate pe timp de noapte, în zilele de sâmbătă, duminică sau în timpul sărbătorilor legale, poate beneficia de indemnizaţii.
AAIC stabileşte categoriile de agenţi temporari care pot beneficia de astfel de indemnizaţii, condiţiile de atribuire a acestora şi sumele aferente.
Durata normală de lucru a unui agent temporar care lucrează în schimburi nu poate depăşi numărul total de ore de lucru normale efectuate în decursul unui an.
Art. 48
Agentul temporar poate beneficiază de indemnizaţii în cazul în care este obligat, în conformitate cu o decizie luată de AAIC în baza cerinţelor de serviciu sau a normelor de securitate la locul de muncă, să rămână la dispoziţia agenţiei la locul de muncă sau la domiciliu în afara duratei normale de muncă.
AAIC stabileşte categoriile de agenţi temporari care pot beneficia de astfel de indemnizaţii, condiţiile de acordare a acestora şi sumele aferente.
Art. 49
Pentru a ţine seama de condiţii de muncă deosebit de grele, anumitor agenţi temporari li se pot acorda indemnizaţii speciale.
Agenţia stabileşte categoriile de agenţi temporari care pot beneficia de astfel de indemnizaţii, condiţiile de atribuire ale acestora şi sumele aferente.
Art. 50
Agentul temporar are dreptul la un concediu anual de minimum 24 de zile lucrătoare şi maximum 30 de zile lucrătoare pe an calendaristic, în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca şi cele adoptate de comun acord între instituţiile Comunităţii.
Pe lângă acest concediu anual, agentul temporar poate beneficia la cerere, în mod excepţional, de un concediu special. Dispoziţiile de acordare a acestor concedii sunt stabilite în anexa III.
Art. 51
În plus faţă de concediile prevăzute la articolul 50, femeile însărcinate pot beneficia, pe baza unui certificat medical, de un concediu de 20 de săptămâni. Concediul începe cel mai devreme cu şase săptămâni înainte de data probabilă a naşterii menţionată în certificat şi se încheie cel mai devreme la 14 săptămâni după data naşterii. In cazul unei naşteri multiple sau premature sau în cazul naşterii unui copil cu handicap, durata concediului este de 24 de săptămâni. în sensul prezentei dispoziţii, naşterea prematură este naşterea care are loc înainte de sfârşitul celei de-a treizeci şi patra săptămâni de sarcină.
Art. 52
(1)Agentul temporar care aduce dovezi în sprijinul faptului că nu îşi pot exercita atribuţiile din motiv de boală sau de accident poate beneficia de concediu de boală.
Agentul temporar în cauză notifică agenţiei incapacitatea sa în cel mai scurt timp posibil, precizând adresa la care se află. În cazul în care lipseşte mai mult de trei zile, agentul temporar este obligat să prezinte un certificat medical. Certificatul medical se trebuie trimis cel mai târziu în a cincea zi de neprezentare la locul de muncă, termenul fiind calculat pe baza ştampilei poştale. În caz contrar, absenţa agentului temporar se consideră nejustificată, cu excepţia cazului în care certificatul nu este trimis din motive independente de voinţa agentului temporar în cauză.
Agentul temporar aflat în concediu de boală poate fi supus, în orice moment, unui examen medical organizat de agenţie. În cazul în care acest examen nu poate avea loc din motive imputabile agentului temporar în cauză, absenţa acestuia se consideră nejustificată de la data la care era prevăzut examenul respectiv.
În cazul în care, în urma examenului medical se ajunge la concluzia că agentul temporar în cauză este capabil să-şi exercite atribuţiile, absenţa acestuia se consideră nejustificată de la data examenului medical, sub rezerva paragrafului următor.
În cazul în care agentul temporar în cauză consideră concluziile examenului medical organizat de AAIC ca fiind nejustificate din punct de vedere medical, agentul sau un medic acţionând în numele său poate înainta agenţiei, în termen de două zile, o cerere prin care să solicite examinarea cazului de către un medic independent.
Agenţia transmite imediat cererea unui alt medic desemnat de comun acord între medicul agentului temporar şi medicul consilier al agenţiei. În cazul în care, în termen de cinci zile, nu se ajunge la un astfel de acord, agenţia selectează o persoană de pe lista medicilor independenţi alcătuită în fiecare an în acest scop de comun acord între AAIC şi comitetul personalului. Agentul temporar în cauză poate contesta alegerea agenţiei în termen de două zile lucrătoare, caz în care agenţia alege o altă persoană de pe listă, această nouă alegere fiind definitivă.
Avizul medicului independent, emis după consultarea prealabilă a medicului agentului temporar şi a medicului consilier autorizat de agenţie, are caracter obligatoriu. În cazul în care avizul medicului independent confirmă concluziile examenului medical organizat de agenţie, absenţa agentului temporar se consideră nejustificată de la data examenului menţionat anterior. În cazul în care avizul medicului independent nu confirmă concluziile respectivului examen medical, absenţa se consideră justificată în toate privinţele.
(2)În cazul în care absenţele din motive de boală de cel mult trei zile, neînsoţite de certificat medical, depăşesc un total număr total de 12 zile într-o perioadă de 12 luni, agentul temporar este obligat să prezinte un certificat medical pentru fiecare nouă absenţă din motiv de boală. Absenţa se consideră nejustificată începând cu a treisprezecea zi de absenţă din motiv de boală fără certificat medical.
(3)Fără a se aduce atingere aplicării dispoziţiilor privind procedurile disciplinare, dacă este cazul, orice absenţă considerată nejustificată în temeiul alineatelor (1) şi (2) se scade din durata concediului anual al agentului temporar în cauză. În cazul în care concediul a fost epuizat, agentul temporar în cauză pierde dreptul la remunerarea activităţii sale pentru perioada corespunzătoare.
(4)AAIC poate înainta comisiei de invaliditate cazul oricărui agent temporar ale cărui concedii de boală cumulate depăşesc 12 luni într-o perioadă de trei ani.
(5)Agentul temporar poate fi trimis în concediu din oficiu în urma unui examen medical efectuat de medicul-consilier al agenţiei, în cazul în care starea sa de sănătate necesită acest lucru sau în cazul în care un membru al familiei din locuinţa sa suferă de o boală contagioasă.
În caz de litigiu se aplică procedura prevăzută la alineatul (1), paragrafele cinci - şapte.
(6)Agentul temporar se supune anual unei vizite medicale preventive efectuate fie de medicul-consilier al agenţiei, fie de un medic la alegerea agentului temporar în cauză.
În al doilea caz, onorariile medicului sunt rambursate de către agenţie, până la concurenţa unei sume maxime stabilite de AAIC pentru o perioadă de cel mult trei ani.
Art. 53
Pentru agenţii temporari autorizaţi să-şi exercite activitatea cu normă redusă, concediul anual se reduce proporţional, pentru perioada în care aceştia îşi exercită activitatea în acest mod.
Art. 54
Cu excepţia cazurilor de boală sau de accident, agentul temporar nu poate absenta fără permisiunea prealabilă a superiorului ierarhic imediat. Fără a se aduce atingere aplicării eventuale a măsurilor disciplinare, orice absenţă nejustificată stabilită în mod corespunzător se scade din durata concediului anual al agentului temporar în cauză. În cazul epuizării concediului, agentul temporar în cauză pierde dreptul la remunerarea activităţii sale pentru perioada corespunzătoare.
În cazul în care un agent temporar doreşte să-şi petreacă concediul medical în alt loc decât cel unde este încadrat în muncă, el trebuie să obţină permisiunea prealabilă în acest sens din partea AAIC.
Concediul special, concediul pentru creşterea copilului şi concediul de familie nu se pot prelungi peste durata contractului.
Cu toate acestea, concediul medical plătit, prevăzut la articolul 52, nu depăşeşte trei luni sau durata serviciilor prestate de agentul temporar, în cazul în care aceasta din urmă este mai lungă. Concediul medical nu se poate prelungi peste durata contractului agentului temporar.
La expirarea termenelor menţionate anterior, agentul temporar al cărui contract nu se reziliază este inclus într-un program de concediu fără plată, chiar dacă acesta nu-şi poate relua încă funcţiile.
Cu toate acestea, agentul temporar care contractează o boală profesională sau este victima unui accident survenit în timpul exercitării atribuţiilor sale beneficiază în continuare de întreaga sa remuneraţie pe timpul perioadei în care este inapt de muncă, atâta timp cât nu i se acordă alocaţia de invaliditate prevăzută la articolul 76.
Art. 56
(1)În cazuri excepţionale, agentul temporar poate beneficia, la cerere, de concediu fără plată pentru probleme personale cu caracter imperios. AAIC stabileşte durata unui astfel de concediu, care nu poate depăşi un sfert din durata de muncă efectuată deja de agentul temporar în cauză şi nici nu poate fi mai mare de:
- trei luni, în cazul în care agentul temporar are o vechime mai mică de patru ani;
- 12 luni, în celelalte cazuri.
(2)Durata concediului acordat în conformitate cu alineatul (1) nu se ia în considerare la aplicarea dispoziţiilor articolului 59 alineatul (9).
(3)Pe perioada concediului fără plată, se suspendă asigurarea de sănătate şi de accident prevăzută la articolul 67.
Cu toate acestea, agentul temporar care nu desfăşoară o activitate remunerată poate, pe baza unei cereri formulate cel târziu în luna următoare celei în care începe concediul fără plată, să beneficieze în continuare de asigurarea împotriva riscurilor prevăzute la articolul 6 7, cu condiţia să plătească, pe durata concediului, jumătate din valoarea contribuţiilor prevăzute la acest articol; contribuţia se calculează pe baza ultimului salariu de bază al agentului temporar în cauză.
În plus, un agent temporar care face dovada imposibilităţii sale de a cumula drepturi la pensie în cadrul unui alt sistem de pensii poate, la cerere, să continue să cumuleze drepturi la pensie, pe durata concediului fără plată, cu condiţia să plătească o contribuţie de trei ori mai mare decât cea prevăzută la articolul 89; contribuţiile se calculează pe baza salariului de bază al agentului temporar, aferent gradului şi treptei sale.
Art. 57
Beneficiază de concediu pentru îndeplinirea obligaţiilor militare agentul temporar încorporat pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, chemat să execute serviciul utilitar alternativ, obligat să efectueze o perioadă de instrucţie militară sau reîncorporat; perioada acestui concediu nu poate, în nici un caz, să depăşească durata contractului.
Agentul temporar încorporat pentru efectuarea serviciului militar obligatoriu sau chemat să efectueze serviciul utilitar alternativ încetează să beneficieze de remunerare, dar continuă să beneficieze, în temeiul prezentului statut, de dreptul la avansare într-o treaptă superioară. De asemenea, agentul temporar respectiv îşi menţine dreptul la indemnizaţia de încetare a activităţii dacă, după îndeplinirea serviciului militar în termen sau a serviciului utilitar alternativ, efectuează plata retroactivă a contribuţiilor la sistemul de pensii.
Agentul temporar obligat să efectueze o perioadă de instrucţie militară sau reîncorporat, beneficiază, pe perioada instrucţiei sau a reîncorporării, de remuneraţie, din care se deduce valoarea soldei primite.
Art. 58
Remuneraţia agenţilor temporari cuprinde salariul de bază, alocaţiile familiale şi indemnizaţiile.
Art. 59
(1)Remuneraţia agenţilor temporari se exprimă în euro. Coeficienţii corectori, reţinerile, revizia anuală şi ajustările se stabilesc în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca cele prevăzute la articolele 63, 64, 65, 65a şi 66a din Statutul funcţionarilor Comunităţilor europene prevăzut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (1) şi denumit în continuare "Statutul funcţionarilor CE" şi de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 260/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a condiţiilor şi a procedurii de aplicare a impozitului stabilit în beneficiul Comunităţilor europene (2). Reţinerile prevăzute în Statutul funcţionarilor CE se plătesc la bugetul agenţiei, cu excepţia contribuţiilor la sistemele de asigurări de sănătate, de accident şi de şomaj.
(1)JO L 56, 4.3.1968, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).
(2)JO L 56, 4.3.1968, p. 8. Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1750/2002 (JO L 264, 2.10.2002, p. 15).
(2)Salariile de bază se stabilesc în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca şi cele prevăzute la articolul 66 din Statutul funcţionarilor CE.
(3)Alocaţiile familiale cuprind:
a)alocaţia pentru locuinţă;
b)alocaţia pentru creşterea copilului;
c)alocaţia şcolară.
(4)Agenţii temporari care beneficiază de alocaţiile familiale menţionate la prezentul articol sunt obligaţi să declare alocaţiile de aceeaşi natură care le sunt plătite din alte surse; acestea din urmă se scad din alocaţiile plătite în temeiul articolelor 1, 2 şi 3 din anexa V.
(5)Alocaţia creşterea copilului se poate dubla printr-o decizie specială motivată, adoptată de AAIC pe baza unor documente medicale care fac dovada că respectivul copil suferă de un handicap mintal sau fizic care îl obligă pe agentul temporar la cheltuieli foarte mari.
(6)În cazul în care, în temeiul articolelor 1, 2 şi 3 din anexa V, alocaţiile familiale menţionate anterior se acordă unei alte persoane decât agentului temporar, respectivele alocaţii se plătesc în moneda ţării de reşedinţă a persoanei în cauză, calculate, după caz, pe baza cursurilor de schimb prevăzute la articolul 6 3 paragraful al doilea din Statutul funcţionarilor CE. Acestea sunt afectate de coeficientul corector stabilit pentru ţara respectivă, dacă aceasta este membră a Uniunii Europene, sau de un coeficient corector egal cu 100, dacă ţara de reşedinţă este situată în afara Uniunii Europene.
Alineatele (4) şi (5) se aplică în cazul alocaţiilor familiale acordate persoanei menţionate mai sus.
(7)Indemnizaţia de expatriere este egală cu 16 % din totalul salariului de bază, al alocaţiei pentru locuinţă şi al alocaţiei creşterea copilului la care are dreptul un agent temporar. Valoarea minimă a indemnizaţiei de expatriere este de 442,78 EUR pe lună.
(8)În cazul decesului unui agent temporar, soţul/soţia care îi supravieţuieşte sau copiii aflaţi în întreţinerea sa primesc în întregime remuneraţia decedatului până la sfârşitul celei de-a treia luni care urmează lunii în care a survenit decesul.
În cazul decesului unei persoane care beneficiază de alocaţie de invaliditate, dispoziţiile menţionate anterior se aplică în ceea ce priveşte alocaţia decedatului.
(9)[textul din Art. 59, alin. (9) din titlul II, capitolul 5 a fost abrogat la 29-ian-2007 de Art. 1, punctul 8. din Decizia 2007/215/CE/29-ian-2007]
Art. 60
Condiţiile de acordare a alocaţiilor familiale şi a indemnizaţiei de expatriere se stabilesc în conformitate cu articolele 1, 2, 3 şi 4 din anexa V.
Art. 61
Sub rezerva articolelor 62-65, agentul temporar are dreptul, în conformitate cu articolele 5-16 din anexa V, la rambursarea cheltuielilor suportate cu ocazia încadrării în muncă, cu ocazia transferului sau a încetării raporturilor de muncă, precum şi la rambursarea cheltuielilor suportate în cursul sau cu ocazia exercitării atribuţiilor sale.
Art. 62
Agentul temporar încadrat în muncă pentru o perioadă de cel puţin 12 luni au dreptul, în condiţiile prevăzute la articolul 9 din anexa V, la rambursarea cheltuielilor suportate cu ocazia schimbării domiciliului.
Art. 63
(1)Un agent temporar încadrat în muncă pentru o perioadă de cel puţin un an beneficiază, în condiţiile prevăzute la articolul 5 din anexa V, de o indemnizaţie de instalare în valoare de:
- o treime din valoarea prevăzută la articolul 5 din anexa V, pentru o durată previzibilă a serviciului de cel puţin un an, dar mai mică de doi ani;
- două treimi din valoarea prevăzută la articolul 5 din anexa V, pentru o durată previzibilă a serviciului de cel puţin doi ani, dar mai mică de trei ani;
- trei treimi din valoarea prevăzută la articolul 5 din anexa V, pentru o durată previzibilă a serviciului de trei ani sau mai mult.
(2)Indemnizaţia de reinstalare prevăzută la articolul 6 din anexa V se acordă agentului temporar care are o vechime în serviciu de cel puţin patru ani. Agentul temporar care are o vechime mai mare de un an, dar mai mică de patru ani beneficiază de o indemnizaţie de reinstalare a cărei valoare este proporţională cu durata serviciului efectuat, anii incompleţi nefiind luaţi în considerare.
(3)Cu toate acestea, indemnizaţia de instalare prevăzută la alineatul (1) şi indemnizaţia de reinstalare prevăzută la alineatul (2) nu pot avea valori mai mici decât:
a)976,85 EUR pentru un agent temporar care are dreptul la alocaţie pentru locuinţă şi
b)580,83 EUR pentru un agent temporar care nu are dreptul la alocaţie pentru locuinţă.
În cazul în care un ambii soţi agenţi temporari ai agenţiei, au amândoi dreptul la indemnizaţie de instalare sau la indemnizaţie de reinstalare, aceasta se plăteşte doar aceluia dintre ei care are salariul de bază mai mare.
În cazul în care soţul/soţia unui agent temporar al agenţiei este agent temporar sau alt agent al Comunităţilor Europene având dreptul la indemnizaţie de instalare sau la indemnizaţie de reinstalare şi beneficiind de un salariu de bază mai mare, indemnizaţia respectivă nu mai este plătită agentului temporar în cauză.
Art. 64
Diurna este cea prevăzută la articolul 10 din anexa V. Cu toate acestea, agentul temporar încadrat în muncă pentru o perioadă determinată mai mică de 12 luni care dovedeşte că îi este imposibil să continue să locuiască la vechiul său domiciliu are dreptul la diurnă pe întreaga durată a contractului său şi timp de maximum un an.
Art. 65
- Articolul 8 din anexa V privind rambursarea anuală a cheltuielilor de călătorie de la locul de muncă la locul de origine se aplică numai în cazul agenţilor temporari care au efectuat cel puţin nouă luni de muncă.
Art. 66
Plata sumelor datorate se efectuează în conformitate cu dispoziţiile articolelor 17 şi 18 din anexa V.
Art. 67
(1)În timpul exercitării atribuţiilor sale, în timpul concediului de boală şi al concediului fără plată prevăzute la articolele 16 şi 56, în condiţiile stabilite de aceste articole sau atunci când beneficiază de alocaţie de invaliditate, agentul temporar, soţul/soţia sa, în cazul în care soţul/soţia în cauză nu poate beneficia de prestaţii de aceeaşi natură sau de acelaşi nivel în temeiul altor acte cu putere de lege şi norme administrative, copiii săi sau alte persoane aflate în întreţinerea sa în sensul articolului 2 din anexa V, precum şi beneficiarii unei pensii de urmaş, sunt asiguraţi în caz de boală în limita a 80 % din cheltuielile suportate şi sub rezerva aceloraşi dispoziţii ca şi cele stabilite de comun acord de către instituţiile comunitare în temeiul articolului 72 din Statutul funcţionarilor CE. Procentul menţionat anterior se ridică la 85 % pentru următoarele prestaţii: consultaţii şi vizite medicale, intervenţii chirurgicale, spitalizare, produse farmaceutice, radiologie, analize, teste de laborator şi proteze pe bază de reţetă medicală, cu excepţia protezelor dentare. Procentul menţionat anterior se ridică la 100 % în caz de tuberculoză, poliomielită, cancer, afecţiuni mintale şi alte afecţiuni recunoscute de AAIC ca fiind de gravitate comparabilă, precum şi pentru examene de depistare şi pentru naşteri. Cu toate acestea, rambursarea în procent de 100 % nu se aplică în cazul bolilor profesionale sau al accidentelor care au determinat aplicarea articolului 68.
Partenerul necăsătorit al agentului temporar se consideră ca soţ/soţie în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, dacă sunt îndeplinite primele trei condiţii de la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din anexa V.
O treime din contribuţia necesară pentru a această asigurare îi revine agentului temporar, fără ca suma respectivă să depăşească 2 % din salariul de bază al acestuia.
(2)Agentul temporar ale cărui raporturi de muncă încetează şi care nu exercită activităţi remunerate poate solicita, cel mai târziu în cursul lunii următoare celei în care a avut loc încetarea raporturilor de muncă, să i se acorde în continuare dreptul la asigurarea de sănătate prevăzută la alineatul (1), pentru o perioadă de cel mult şase luni de la încetarea raporturilor de muncă. Contribuţia prevăzută la alineatul (1) se calculează pe baza ultimului salariu de bază al agentului temporar, jumătate din sumă fiind suportată de acesta.
Prin decizia AAIC, adoptată în urma consultării medicului consilier al agenţiei, termenul de o lună acordat pentru înaintarea cererii şi limita de şase luni prevăzută la primul paragraf nu se aplică în cazul în care persoana în cauză suferă de o afecţiune gravă sau prelungită contractată înaintea încetării raporturilor de muncă şi pe care a notificat-o agenţiei înaintea expirării perioadei de şase luni menţionate la primul paragraf, cu condiţia ca persoana în cauză să se supună unui examen medical organizat de agenţie.
(3)Fostul soţ/fosta soţie al/a agentului temporar, copilul care a încetat să se afle în întreţinerea acestuia şi persoana care a încetat să fie considerată ca fiind copil în întreţinerea sa în sensul articolului 2 din anexa V, în cazul în care nu exercită activităţi remunerate, pot continua să beneficieze, pentru o perioadă de maximum un an, de asigurarea de sănătate prevăzută la alineatul (1), în calitate de persoane asigurate prin asigurarea agentului temporar respectiv; pentru asigurarea respectivă nu se percepe nici o contribuţie. Perioada menţionată anterior începe la data la care divorţul este definitiv, respectiv la data pierderii calităţii de copil aflat în întreţinere sau de persoană considerată copilul aflat în întreţinere.
(4)Agentul temporar care a rămas în serviciul agenţiei până la vârsta de 6 3 de ani sau care beneficiază de alocaţie de invaliditate are dreptul la prestaţiile prevăzute la alineatul (1) după încetarea raporturilor de muncă. Contribuţia se calculează pe baza pensiei sau a alocaţiei.
Aceleaşi dispoziţii se aplică şi în cazul persoanelor care beneficiază de pensie de urmaş ca urmare a decesului unui agent temporar în activitate sau rămas în serviciul agenţiei până la vârsta de 6 3 de ani sau ca urmare a decesului unei persoane care beneficiază de alocaţie de invaliditate. Contribuţia se calculează pe baza pensiei de urmaş.
(5)Persoanelor care beneficiază de pensie de orfan nu li se asigură prestaţiile prevăzute la alineatul (1) decât la cerere. Contribuţia se calculează pe baza pensiei de orfan.
(6)În cazul persoanelor care beneficiază de pensie de urmaş, contribuţia prevăzută la alineatele (4) şi (5) nu poate fi mai mică decât cea calculată pe baza salariului de bază corespunzător gradului 1,treapta 1.
(7)Dacă valoarea cheltuielilor nerambursate pentru o perioadă de 12 luni depăşeşte jumătate din salariul de bază lunar al agentului temporar, AAIC acordă o rambursare specială în condiţiile stabilite de dispoziţiile prevăzute la alineatul (1), ţinând seama de situaţia familială a agentului în cauză.
(8)Beneficiarul este obligat să declare valoarea rambursărilor acordate sau a celor pe care le poate pretinde în cadrul unui alt sistem de asigurări de sănătate prevăzut de dispoziţiile legale sau de reglementare, pentru el însuşi sau pentru persoanele acoperite de asigurarea sa.
În cazul în care valoarea totală a rambursărilor depăşeşte valoarea rambursărilor prevăzute la alineatul (1), diferenţa se deduce din suma ce trebuie rambursată în temeiul alineatului (1), cu excepţia rambursărilor obţinute în temeiul unui sistem complementar privat de asigurări de sănătate care acoperă acea parte din cheltuieli ce nu este rambursabilă de către sistemul de asigurări de sănătate al agenţiei.
Art. 68
(1)În timpul exercitării atribuţiilor sale, în timpul concediului de boală şi al concediilor fără plată prevăzute la articolele 16 şi 56, în condiţiile stabilite de aceste articole, agentul temporar beneficiază, de la data încadrării sale în muncă, de asigurare contra riscului de boală profesională şi de asigurare contra riscurilor de accident, sub rezerva aceloraşi dispoziţii ca şi cele stabilite de comun acord de instituţiile comunitare în temeiul articolului 73 din Statutul funcţionarilor CE. El contribuie în mod obligatoriu, în limita a 0,1 % din salariul său de bază, la acoperirea riscurilor non-ocupaţionale.
Riscurile neacoperite sunt definite de dispoziţiile prevăzute anterior.
(2)Prestaţiile garantate sunt următoarele:
a)în caz de deces:
Plata către persoanele enumerate mai jos a unei sume forfetare egale cu de cinci ori salariul de bază anual al decedatului, calculat pe baza salariilor lunare acordate în perioada celor 12 luni dinaintea accidentului:
- soţului/soţiei şi copiii agentului temporar decedat, în conformitate cu dispoziţiile legale în materie de succesiune aplicabile agentului temporar; cu toate acestea, suma plătibilă soţului/soţiei nu poate fi mai mică de 25 % din suma forfetară;
- în cazul în care nu există persoane care să intre în categoria menţionată anterior, celorlalţi descendenţi în conformitate cu dispoziţiile legale în materie de succesiune aplicabile agentului temporar;
- în cazul în care nu există persoane care să intre în cele două categorii menţionate anterior, rudelor de pe linia ascendentă, în conformitate cu dispoziţiile legale în materie de succesiune aplicabile agentului temporar;
- în cazul în care nu există persoane care să intre în cele trei categorii menţionate anterior, agenţiei;
b)în caz de invaliditate permanentă totală:
Plata către agentul temporar a unei sume forfetare egale cu de opt ori salariul său de bază anual, calculat pe baza salariilor lunare acordate în perioada celor 12 luni dinaintea accidentului.
c)în caz de invaliditate permanentă parţială:
Plata către agentul temporar a unui procent din suma prevăzută la litera (b), calculată pe baza baremului stabilit prin normele prevăzute la alineatul (1).
În condiţiile stabilite prin prezentele dispoziţii, plăţile menţionate anterior pot fi substituite printr-o anuitate.
Prestaţiile menţionate anterior pot fi cumulate cu cele prevăzute în secţiunea B.
(3)De asemenea, sunt acoperite, în condiţiile stabilite de dispoziţiile prevăzute la alineatul (1), cheltuielile medicale, farmaceutice, de spitalizare, chirurgicale, de protezare, de radiografie, de masaj, de ortopedie, clinice şi de transport, precum şi toate cheltuielile similare suportate în urma unui accident sau a unei boli profesionale.
Cu toate acestea, rambursarea se efectuează doar după de epuizarea şi pentru a completa suma plătită agentului temporar în aplicarea dispoziţiilor articolului 67.
Art. 69
(1)Contribuţiile agentului temporar şi ale agenţiei la sistemul de asigurări de sănătate şi de accident se varsă integral la sistemul de asigurări de sănătate şi de accident stabilit de Statutul funcţionarilor CE.
(2)Cu toate acestea, în cazul în care examenul medical prevăzut la articolul 36 arată că agentul temporar suferă de o boală sau de invaliditate, AAIC poate decide excluderea cheltuielilor care rezultă ca urmare a unei astfel de boli sau invalidităţi de la rambursarea cheltuielilor prevăzută la articolul 67.
În cazul în care aduce dovezi în sprijinul imposibilităţii sale de a obţine acoperire în cadrul unui alt sistem de asigurări de sănătate prevăzut de dispoziţii legale sau de reglementare, agentul temporar poate, pe baza unei cereri prezentate cel târziu în cursul lunii următoare expirării contractului, să beneficieze în continuare de asigurarea de sănătate prevăzută la articolele 6 7 şi 6 8 pentru o perioadă de cel mult şase luni de la expirarea contractului. Contribuţia prevăzută la articolul 67 alineatul (2) se calculează pe baza ultimului său salariu de bază, urmând ca agentul temporar să suporte jumătate din aceasta.
(3)Dacă este cazul, la sfârşitul unei perioade de şase ani, Consiliul revizuieşte şi ajustează valoarea contribuţiei, în funcţie de riscul de boală şi de accident, în ceea ce-i priveşte pe agenţii temporari din cadrul agenţiei.
(4)Prin decizia AAIC adoptată în urma consultării medicului consilier autorizat de agenţie, termenul de o lună pentru înaintarea cererii şi termenul de şase luni prevăzut la alineatul (2) nu se aplică în cazul în care agentul temporar în cauză suferă de o afecţiune gravă sau prelungită contractată înaintea părăsirii serviciului şi pe care a notificat-o agenţiei înainte de expirarea perioadei de şase luni menţionate la alineatul (2), cu condiţia ca persoana în cauză să se supună unui examen medical organizat de agenţie.
Art. 70
(1)Un fost agent temporar care rămâne fără ocupaţie ca urmare a încetării raporturilor de muncă în cadrul agenţiei şi care:
- nu beneficiază de o alocaţie de invaliditate suportată de agenţie;
- nu şi-a întrerupt activitatea în urma unei demisii sau ca urmare a rezilierii contractului din motive disciplinare;
- a efectuat minimum şase luni de muncă şi
- este rezident într-un stat membru UE,
beneficiază de o alocaţie de şomaj lunar, în condiţiile stabilite în continuare.
În cazul în are dreptul la ajutor de şomaj în cadrul unui sistem naţional, fostul agent temporar în cauză este obligat să notifice acest lucru agenţiei. În acest caz, valoarea respectivului ajutor se deduce din ajutorul plătit în temeiul alineatului (3).
(2)Pentru a beneficia de alocaţia de şomaj menţionată anterior, fostul agent temporar trebuie:
a)să fie înregistrat, la cererea sa, în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă din statul membru UE unde are domiciliul stabil, ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă;
b)să îndeplinească obligaţiile prevăzute de legislaţia statului membru UE în cauză pentru persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj în temeiul respectivei legislaţii;
c)să transmită lunar agenţiei un certificat emis de autoritatea naţională competentă, în care să precizeze dacă a îndeplinit sau nu obligaţiile şi condiţiile prevăzute la literele (a) şi (b).
Agenţia poate acorda sau menţine ajutorul chiar şi în cazul în care fostul agent temporar nu îndeplineşte obligaţiile naţionale menţionate la litera (b), în caz de boală, accident, maternitate, invaliditate, în cazul unei situaţii recunoscute ca similară sau în cazul unei dispense acordate de autoritatea naţională competentă de la îndeplinirea respectivelor obligaţii.
Comitetul director adoptă dispoziţiile necesare pentru aplicarea prezentului articol.
(3)Alocaţia de şomaj se calculează pe baza salariului de bază obţinut de fostul agent temporar în momentul încetării activităţii. Valoarea ajutorului se stabileşte astfel:
a)60 % din salariul de bază pentru o perioadă iniţială de 12 luni;
b)45 % din salariul de bază pentru lunile 13-24.
Cu excepţia perioadei iniţiale de şase luni în cursul căreia se aplică limita inferioară prezentată în continuare, timp în care limita superioară nu se aplică, sumele astfel definite nu pot fi mai mici de 1 171,52 EUR şi nici mai mari de 2 343,04 EUR. Limitele menţionate anterior se ajustează în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca şi cele care figurează la articolul 66 din Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene, în conformitate cu articolul 65 din prezentul statut.
(4)Perioada pe timpul căreia unui fost agent temporar i se poate plăti alocaţia de şomaj este de maximum 24 de luni de la data încetării activităţii şi nu poate depăşi, în nici un caz, o treime din durata efectiv lucrată. Cu toate acestea, în cazul în care, în cursul respectivei perioade, un fost agent temporar încetează să îndeplinească condiţiile prevăzute la alineatele (1) şi (2), plata alocaţia de şomaj se suspendă. Alocaţia se plăteşte din nou în cazul în care, înainte de expirarea acestei perioade, fostul agent temporar îndeplineşte din nou condiţiile menţionate anterior fără să fi obţinut dreptul la un ajutor de şomaj naţional.
(5)Fostul agent temporar care are dreptul la alocaţie de şomaj beneficiază de alocaţii familiale în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca şi cele prevăzute la articolul 6 7 din Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene. Alocaţia pentru locuinţă se calculează pe baza alocaţiei de şomaj, în condiţiile stabilite la articolul 1 din anexa V.
Agentul temporar în cauză se obligă să declare toate indemnizaţiile de acest gen care îi sunt plătite lui/ei sau soţiei sale/soţului său din alte surse; aceste indemnizaţii se deduc din cele plătite în temeiul prezentului articol.
Un fost agent temporar care are dreptul la alocaţie de şomaj beneficiază, în condiţiile stabilite de articolul 67, de asigurare de sănătate fără a fi nevoit să suporte nici o contribuţie.
(6)Alocaţia de şomaj şi alocaţiile familiale se plătesc din Fondul special de şomaj, în EUR. Nu se aplică nici un coeficient corector.
(7)Agenţii temporari contribuie cu o treime la finanţarea sistemului de asigurări de şomaj. Contribuţia respectivă se stabileşte la 0,81 % din salariul de bază al agentului temporar în cauză, după deducerea unei indemnizaţii forfetare în valoare de 1 065,02 şi fără a ţine seama de coeficientul corector prevăzut la articolul 64 din Statutul funcţionarilor CE.
Contribuţia se deduce lunar din salariul agentului temporar în cauză şi se plăteşte, împreună cu celelalte două treimi suportate de agenţie, către Fondul special de şomaj instituit în conformitate cu articolul 28a din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor, prevăzut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (denumit în continuare "Regimul aplicabil celorlalţi agenţi"). Dacă este cazul, la sfârşitul unei perioade de 6 ani, agenţia revizuieşte şi ajustează valoarea contribuţiei, în funcţie de riscul de şomaj, în ceea ce-i priveşte pe agenţii temporari din cadrul agenţiei.
(8)Alocaţia de şomaj plătită unui fost agent temporar rămas fără loc de muncă face obiectul aceloraşi dispoziţii ca şi cele stabilite de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 260/68.
(9)Autorităţile naţionale competente pentru ocuparea forţei de muncă şi şomaj, acţionând în conformitate cu legislaţia lor internă, şi agenţia cooperează în mod eficient pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a prezentului articol.
(10)Normele de aplicare a prezentului articol fac obiectul aceloraşi dispoziţii ca şi cele stabilite de comun acord între instituţiile comunitare, fără a aduce atingere dispoziţiilor ultimului paragraf de la alineatul (2).
Art. 71
(1)La naşterea unui copil al unui agent temporar, persoana care îngrijeşte efectiv copilul primeşte o indemnizaţie de 198,31 EUR.
Aceeaşi indemnizaţie se poate acorda unui agent temporar care adoptă un copil cu o vârstă mai mică de cinci ani şi care se află în întreţinerea respectivului agent, în sensul articolului 2 alineatul (2) din anexa V.
(2)Indemnizaţia menţionată anterior se acordă, de asemenea, în cazul întreruperii sarcinii după minimum şapte luni.
(3)Beneficiarul unei alocaţii pentru naşterea unui copil este obligat să declare toate indemnizaţiile de aceeaşi natură primite din alte surse pentru acelaşi copil; aceste indemnizaţii se deduc din indemnizaţia menţionată anterior. În cazul în care ambii părinţi sunt agenţi temporari ai agenţiei, indemnizaţia se acordă o singură dată.
Art. 72
În cazul decesului unui agent temporar, al soţului/soţiei acestuia, al copiilor aflaţi în întreţinerea sa sau a altor persoane aflate în întreţinerea sa în sensul articolului 2 din anexa V, care au locuit împreună cu agentul temporar, cheltuielile ocazionate de transportul corpului persoanei decedate de la locul de desfăşurare a activităţii la locul de origine al agentului temporar sunt rambursate de agenţie.
Cu toate acestea, în cazul în care un agent temporar decedează în timpul unei misiuni, agenţia rambursează costurile de transport al corpului persoanei decedate de la locul decesului până la locul de origine al agentului temporar decedat.
Art. 73
Pe durata contractului sau după expirarea acestuia, agentul temporar poate primi cadouri, împrumuturi sau avansuri, în cazul în care este incapabil să-şi exercite atribuţiile ca urmare a unei boli grave şi prelungite, a unui handicap sau a unui accident survenit pe durata încadrării sale în muncă şi în măsura în care dovedeşte că nu beneficiază de asigurare în cadrul unui alt sistem de asigurări sociale care acoperă aceste riscuri.
Art. 74
Agenţii temporari sunt asiguraţi împotriva riscului de deces sau de invaliditate care poate surveni pe durata contractului de muncă, în conformitate cu dispoziţiile de mai jos.
Prestaţiile şi garanţiile prevăzute în prezenta secţiune se suspendă în cazul în care remuneraţia pe care o primeşte un agent temporar în conformitate cu contractul său de muncă se suspendă temporar în temeiul prezentului statut.
Art. 75
În cazul în care examenul medical efectuat înaintea încadrării în muncă a agentului temporar arată că acesta din urmă suferă de boală sau de invaliditate, AAIC poate decide să nu îl admită ca beneficiar al garanţiilor prevăzute în materie de invaliditate sau deces, în ceea ce priveşte urmările şi consecinţele unei astfel de boli sau invalidităţi, decât la expirarea unei perioade de cinci ani de la data încadrării sale în muncă.
Agentul temporar poate înainta recurs împotriva respectivei decizii la comisia de invaliditate care va fi înfiinţată de agenţie. În temeiul unui acord între agenţie şi Consiliul Uniunii Europene, agenţia poate face apel la comisia de invaliditate a Consiliului.
Art. 76
(1)Agentul temporar care suferă de invaliditate totală şi care, din această cauză, este obligat să-şi suspende serviciul în cadrul agenţiei, beneficiază pe toată perioada de invaliditate de o alocaţie de invaliditate a cărei valoare se stabileşte după cum urmează.
În cazul în care agentul temporar beneficiar al unei alocaţii de invaliditate, împlineşte 6 5 de ani, se aplică dispoziţiile generale referitoare la acordarea indemnizaţiei de încetare a activităţii. Indemnizaţia de încetare a activităţii se calculează pe baza salariului corespunzător treptei şi gradului deţinute de agent la momentul la care a survenit invaliditatea.
(2)Alocaţia de invaliditate este de 70 % din ultimul salariu de bază al agentului temporar. Cu toate acestea, ea nu poate fi mai mică decât minimul de subzistenţă, respectiv decât salariul de bază al unui agent temporar al CE încadrat în prima treaptă a gradului 1. Alocaţia de invaliditate este condiţionată de contribuţia la sistemul de pensii, calculată pe baza alocaţiei menţionate anterior.
(3)În cazul în care invaliditatea agentului temporar rezultă în urma unui accident survenit în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale, în urma unei boli profesionale, în urma unui act de sacrificiu personal înfăptuit în interes public sau în urma faptului că şi-a riscat propria viaţă pentru a salva viaţa unei alte persoane, alocaţia de invaliditate nu poate fi mai mică de 120 % din minimul de subzistenţă. În astfel de cazuri, agenţia suportă plata contribuţiei la sistemul de pensii.
(4)În cazul invalidităţii provocate în mod deliberat de agentul temporar, AAIC poate decide ca acesta să primească doar indemnizaţia prevăzută la articolul 85.
(5)Agentul temporar care beneficiază de o alocaţie de invaliditate are, dreptul la alocaţiile familiale stabilite în conformitate cu articolul 59 alineatul (3). În conformitate cu anexa V, alocaţia pentru locuinţă se calculează pe baza alocaţiei beneficiarului.
Art. 77
(1)Starea de invaliditate se stabileşte de către comisia de invaliditate menţionată la articolul 75.
(2)Agenţia îi poate solicita beneficiarului unei alocaţii de invaliditate să se supună unor examene periodice pentru a se asigura că îndeplineşte în continuare condiţiile de acordare a respectivei alocaţii. în cazul în care comisia de invaliditate stabileşte că respectivele condiţii nu mai sunt îndeplinite, agentul temporar în cauză îşi reia serviciul în cadrul agenţiei, cu condiţia să nu-i fi expirat contractul de muncă.
Cu toate acestea, dacă încadrarea persoanei în cauză în muncă în cadrul agenţiei se dovedeşte imposibilă, contractul său se poate rezilia sub rezerva plăţii unei sume ce corespunde remuneraţiei care ar fi fost plătită pe perioada preavizului şi, după caz, ce corespunde indemnizaţiei de încetare a activităţii prevăzute la articolul 95. Se aplică, de asemenea, articolul 85.
Art. 78
Succesorii în drepturi ai agentului temporar decedat, stabiliţi în conformitate cu aceleaşi prevederi menţionate la capitolul 3 din anexa VI, beneficiază de pensie de urmaş în temeiul articolelor 79-82.
În cazul în care un fost agent temporar care beneficiază de o alocaţie de invaliditate decedează, succesorii în drepturi ai agentului temporar decedat, în conformitate cu dispoziţiile capitolului 3 din anexa VI, beneficiază de pensia de urmaş prevăzută în anexa menţionată anterior.
În cazul dispariţiei, de mai mult de un an, a unui agent temporar sau a unui fost agent temporar care beneficiază de alocaţie de invaliditate, pensiile provizorii acordate soţului/soţiei şi persoanelor recunoscute ca aflate în întreţinerea sa se stabilesc în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca şi cele prevăzute la capitolele 5 şi 6 din anexa VIII la Statutul funcţionarilor CE.
Art. 79
Dreptul la plata pensiei intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează celei în care a survenit decesul sau, dacă este cazul, în prima zi a lunii care urmează perioadei în care soţul/soţia care supravieţuieşte decedatului, orfanii sau persoanele aflate în întreţinerea sa beneficiază de retribuţiile sale în temeiul articolului 59 alineatul (8).
Art. 80
Soţul/soţia care supravieţuieşte agentului temporar beneficiază de pensie de urmaş în condiţiile prevăzute la capitolul 3 din anexa VI. Valoarea pensiei nu poate fi mai mică de 3 5 % din ultimul salariu de bază lunar primit de agentul temporar şi nici mai mică decât salariul de bază al unui agent temporar CE încadrat la gradul 1 prima treaptă.
Beneficiarul unei pensii de urmaş are dreptul, în condiţiile prevăzute în anexa V, la alocaţiile familiale menţionate la articolul 59 alineatul (3). Cu toate acestea, valoarea alocaţiei pentru creşterea copilului este dublă faţă de alocaţia prevăzută la articolul 59 alineatul (3) litera (b).
Art. 81
În cazul în care agentul temporar sau beneficiarul unei alocaţii de invaliditate a decedat fără a lăsa în urma sa un soţ/o soţie având dreptul la o pensie de urmaş, copiii aflaţi în întreţinerea sa în sensul articolului 2 din anexa V beneficiază, în momentul decesului agentului, de o pensie de orfan, în condiţiile prevăzute la articolul 10 din anexa VI.
Acelaşi drept la pensie se recunoaşte şi copiilor care îndeplinesc aceleaşi condiţii, în caz de deces sau de recăsătorie a soţului/soţiei ce beneficiază de o pensie de urmaş.
În cazul în care agentul temporar sau beneficiarul unei alocaţii de invaliditate decedează, iar condiţiile prevăzute la primul paragraf nu sunt îndeplinite, copiii aflaţi în întreţinerea sa, în sensul articolului 2 din anexa V, au dreptul la o pensie de orfan în condiţiile prevăzute la articolul 10 din anexa VI; cu toate acestea, valoarea pensiei se stabileşte la jumătate din valoarea prevăzută de dispoziţiile articolului menţionat.
Pensia de orfan a persoanelor considerate ca aflate în întreţinerea agentului temporar în sensul articolului 2 alineatul (4) din anexa V nu trebuie să depăşească dublul valorii alocaţiei pentru creşterea copilului.
Decesul unui părinte natural care este înlocuit de un părinte adoptiv nu dă dreptul la pensie de orfan.
Orfanul beneficiază de alocaţie şcolară în condiţiile stabilite la articolul 3 din anexa V.
Art. 82
În caz de divorţ sau de coexistenţă a mai multor categorii de urmaşi care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei de urmaş, aceasta se repartizează în condiţiile prevăzute în anexa VI.
Art. 83
(1)Fără a aduce atingere altor dispoziţii, în special celor privind sumele minime de care beneficiază persoanele cu drept la pensie
de urmaş, valoarea totală a pensiilor de urmaş plus alocaţiile familiale din care se deduc impozitul şi alte reţineri obligatorii, pe care o poate pretinde soţul supravieţuitor şi alţi succesori în drepturi nu poate depăşi următoarele:
a)în cazul decesului unui agent temporar aflat în activitate sau aflat în concediu pentru interese personale, pentru efectuarea serviciului militar, în concediu pentru creşterea copilului sau în concediu de familie, valoarea remuneraţiei de bază la care ar fi avut dreptul agentul temporar în cauză, la aceeaşi treaptă şi grad, dacă ar fi rămas în viaţă, plus toate alocaţiile familiale care i s-ar fi plătit în cazul respectiv, din care se deduc impozitul şi celelalte reţineri obligatorii;
b)pentru perioada ulterioară datei la care agentul temporar menţionat la litera (a) ar fi împlinit vârsta de 65 de ani, valoarea indemnizaţiei de încetare a activităţii la care persoana în cauză, dacă ar fi rămas în viaţă, ar fi avut dreptul de la data respectivă, pentru aceeaşi treaptă şi grad la care se încadra la momentul decesului, plus alocaţiile familiale care i s-ar fi plătit agentului în cauză, din care se deduc impozitul şi alte reţineri obligatorii;
c)în cazul decesului unui fost agent temporar beneficiar al unei alocaţii de invaliditate, valoarea pensiei la care ar fi avut dreptul agentul cel în cauză, dacă ar fi rămas în viaţă, la respectiva sumă adunându-se, respectiv scăzându-se elementele prevăzute la litera (b).
(2)În scopul aplicării alineatului (1), se face abstracţie de coeficienţii corectori care ar putea afecta diferitele sume în cauză.
(3)Valoarea maximă definită la literele (a)-(c) de la alineatul (1) se repartizează între persoanele cu drept la pensie de urmaş proporţional cu drepturile acestora, făcându-se abstracţie de alineatul (1).
- Articolul 84 alineatul (1) al doilea şi al treilea paragraf se aplică sumelor astfel repartizate.
Art. 84
(1)Pensiile menţionate anterior se calculează pe baza baremelor salariale în vigoare în prima zi a lunii din care se aplică dreptul la pensie.
Nici un coeficient corector nu se aplică pensiilor.
Pensiile exprimate în EUR se plătesc în una dintre monedele menţionate la articolul 29 din anexa VI.
(2)În cazul în care, în conformitate cu articolul 59, remuneraţiile sunt ajustate, aceeaşi ajustare se aplică pensiilor.
(3)Dispoziţiile de la alineatele (1) şi (2) se aplică prin analogie beneficiarilor unei alocaţii de invaliditate.
Art. 85
În momentul încetării activităţii, agentul temporar are dreptul la plata indemnizaţiei de încetare a activităţii sau la transferul echivalentului actuarial al drepturilor la pensie în condiţiile prevăzute la articolul 1 din anexa VI.
Art. 86
În cazul în care un agent temporar a exercitat opţiunea prevăzută la articolul 90, indemnizaţia de încetare a activităţii se reduce proporţional cu perioada pentru care s-au reţinut sumele respective.
Primul paragraf nu se aplică agentului temporar care, în termen de trei luni de la aplicarea prezentului statut, solicită reluarea plăţii sumelor plus dobânda compusă aferentă, stabilită la 3,5 % pe an, rata putând fi revizuită în conformitate cu procedura stabilită la articolul 87.
Art. 87
(1)Rata pentru calculul dobânzii compuse este rata efectivă menţionată la alineatele (2) şi (3) şi, după caz, se revizuieşte cu ocazia evaluărilor actuariale efectuate o dată la cinci ani.
(2)Ratele dobânzilor care trebuie luate în considerare la calculul actuarial se bazează pe ratele anuale medii ale dobânzilor observate pentru datoria publică pe termen lung din statele membre UE, astfel cum au fost publicate de Comisia Comunităţilor Europene. Pentru a calcula rata dobânzii corespunzătoare fără inflaţie, necesară calculelor actuariale se utilizează un indice adecvat al preţurilor la consum.
(3)Rata anuală efectivă care se ia în considerare la calculul actuarial este media ratelor reale medii ale dobânzii pentru cei 12 ani ce precedă anul în curs.
Secţiunea D:Finanţarea sistemului de asigurări de invaliditate şi de viaţă şi a sistemului de pensii
Art. 88
(1)Prestaţiile plătite în cadrul sistemului de asigurări sociale prevăzut în secţiunile B şi C se suportă din bugetul agenţiei. Statele membre care participă la agenţie garantează în mod solidar plata respectivelor prestaţii, în conformitate cu baremul stabilit pentru finanţarea acestor cheltuieli.
(2)Salariile şi alocaţiile de invaliditate se supun, în toate cazurile, deducerilor contribuţiilor la sistemul de asigurări sociale prevăzut în secţiunea B.
(3)Finanţarea sistemului de asigurări sociale prevăzut la secţiunile B şi C se face în condiţiile prevăzute la articolul 89 din prezentul statut şi la articolele 21 şi 22 din anexa VI.
(4)Contribuţiile agenţilor temporari şi ale agenţiei la programul de asigurări sociale prevăzut în secţiunile B şi C se plătesc integral la bugetul agenţiei.
Art. 89
Agenţii temporari contribuie cu o treime la plata cheltuielilor de finanţare a sistemului de pensii. Această contribuţie este de 9,25 % din salariul de bază al agentului temporar, fără a lua în considerare coeficienţii corectori prevăzuţi la articolul 59. Contribuţia se deduce lunar din salariul agentului temporar în cauză. Contribuţia se ajustează în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca şi cele stabilite în anexa XII din Statutul funcţionarilor CE.
Art. 90
În conformitate cu condiţiile stabilite de agenţie, un agent temporar poate solicita agenţiei să efectueze toate plăţile pe care acesta trebuie să le efectueze pentru constituirea sau menţinerea drepturilor de pensie în ţara sa de origine. În egală măsură, agenţia poate decide să efectueze toate plăţile pe care un agent temporar trebuie să le efectueze pentru constituirea sau menţinerea drepturilor de pensie în ţara sa de origine, chiar şi în absenţa unei cereri din partea acestuia. în acest caz, agenţia trebuie să-şi justifice decizia în mod corespunzător.
Plăţile menţionate anterior nu pot depăşi dublul valorii prevăzute la articolul 89 şi se suportă din bugetul agenţiei.
Art. 91
Sistemul de asigurări de invaliditate sau sistemul pensiilor de urmaş sunt prevăzute la articolele 19-23 din anexa VI.
Art. 92
(1)Plata prestaţiilor se efectuează în conformitate cu articolele 8 3 şi 84 din prezentul statut şi cu articolul 28 din anexa VI.
(2)Toate sumele datorate agenţiei de un agent temporar în cadrul sistemului de asigurări menţionat anterior, la data la care prestaţiile devin plătibile, se deduc din cuantumul prestaţiilor care îi revin agentului sau succesorilor săi în drepturi. Deducerea se poate eşalona pe mai multe luni.
Art. 93
(1)În cazul în care cauza decesului, a accidentului sau a bolii ale căror victimă este o persoană reglementată prin prezentul statut este imputabilă unui terţ, agenţia se subrogă de drept, în limita obligaţiilor statutare ce îi revin ca urmare a evenimentului care a cauzat decesul respectiv, accidentul respectiv sau boala respectivă, victimei sau succesorilor acesteia în drepturile şi acţiunile lor împotriva terţului responsabil.
(2)În domeniul acoperit de subrogarea menţionată la alineatul (1) intră în special:
- menţinerea plăţii remuneraţiilor, în conformitate cu articolul 5 2, către agentul temporar, pe perioada incapacităţii de muncă temporare a acestuia;
- plăţile efectuate în conformitate cu articolul 59 alineatul (8), în urma decesului unui agent temporar sau al unei persoane care beneficiază de alocaţie de invaliditate;
- prestaţiile plătite în temeiul articolelor 67 şi 68 şi al normelor de punere în aplicare, în ceea ce priveşte asigurarea de sănătate şi de accident;
- plata cheltuielilor de transport al corpului persoanei decedate, în conformitate cu articolul 72;
- alocaţiile familiale suplimentare plătite în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) şi cu articolul 2 alineatele (3) şi (5) din anexa V pentru un copil aflat în întreţinere care suferă de o afecţiune gravă, de o infirmitate sau de un handicap;
- alocaţiile de invaliditate plătite ca urmare a unui accident sau a unei boli care duce la invaliditate permanentă şi îl împiedică, astfel, pe agentul temporar să îşi exercite atribuţiile;
- pensiile de urmaş plătite ca urmare a decesului unui agent temporar sau al unui fost agent temporar, ca urmare a decesului soţului/soţiei agentului temporar sau al/a unui fost agent temporar, cu drept de pensie, atunci când soţul/soţia nu este agent temporar;
- pensia de orfan plătită fără limită de vârstă, copilului unui agent temporar sau al unui fost agent temporar, în cazul în care copilul suferă de o boală gravă, de o infirmitate sau de un handicap care îl împiedică să-şi câştige existenţa după decesul persoanei în întreţinerea căreia s-a aflat.
(3)Cu toate acestea, agenţia nu se subrogă drepturilor de indemnizaţie pentru repararea prejudiciilor cu caracter pur personal, cum ar fi, în special, prejudiciul moral, pretium doloris, precum şi prejudiciile aduse aspectului estetic şi relaţiilor sociale care depăşesc valoarea indemnizaţiei care ar fi fost acordată pentru aceste prejudicii în temeiul articolului 68.
(4)Dispoziţiile alineatelor (1), (2) şi (3) nu pot constitui obstacole în exercitarea unei acţiuni directe din partea agenţiei.
Art. 94
Orice plată a unei sume necuvenite se recuperează, în cazul în care beneficiarul avea cunoştinţă de faptul că nu exista nici un motiv pentru plata respectivei sume sau în cazul în care faptul că plata respectivă se efectua în mod necuvenit era atât de evident, încât beneficiarul ei nu putea să nu-l observe.
Cererea de recuperare se întocmeşte în termen de cinci ani de la efectuarea plăţii. În cazul în care AAIC este în măsură să stabilească faptul că beneficiarul a indus în eroare administraţia cu bună ştiinţă, în scopul de a obţine suma în cauză, cererea de recuperare nu rămâne valabilă chiar dacă termenul menţionat anterior a expirat.
Art. 95
Pe lângă încetarea activităţii ca urmare a decesului agentului temporar, contractul de muncă poate înceta:
(a)la sfârşitul lunii în care agentul temporar împlineşte vârsta de 6 5 de ani;
(b)la data stabilită în contract sau
(c)la sfârşitul perioadei de preaviz specificate în contract, dându-i-se agentului temporar posibilitatea de a rezilia contractul înainte de termen. Perioada de preaviz nu poate fi mai scurtă de o lună pe an lucrat şi, în orice caz, trebuie să se încadreze între minim o lună şi maxim trei luni.
Pentru agentul temporar al cărui contract a fost reînnoit, perioada maximă este de şase luni. Cu toate acestea, perioada de preaviz nu poate începe să curgă în timpul concediului de maternitate sau de boală, cu condiţia ca acest concediu de boală să nu depăşească trei luni. De asemenea, perioada de preaviz se suspendă pe timpul concediului de maternitate sau de boală sub rezerva limitelor menţionate anterior. În cazul în care agenţia reziliază contractul, agentul temporar are dreptul la o compensaţie egală cu o treime din salariul său de bază pe perioada cuprinsă între data la care îşi încheie activitatea şi data la care i-ar expira contractul sau
(d)în cazul în care agentul temporar nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 3 6 alineatul (2) litera (a) şi sub rezerva aplicării derogării prevăzute la articolul în cauză. În cazul în care nu se acordă derogarea în cauză, se aplică perioada de preaviz menţionată la litera (c).
Art. 96
Agenţia poate rezilia contractul de muncă fără preaviz:
(a)în timpul sau la sfârşitul perioadei de probă, în condiţiile prevăzute la articolul 38;
(b)în cazul în care agentul temporar nu poate să-şi reia atribuţiile la sfârşitul unei perioade de concediu de boală plătit, în condiţiile prevăzute la articolul 52. În cazul acesta, agentul temporar beneficiază de o indemnizaţie egală cu salariul său de bază plus alocaţiile familiale, corespunzătoare a două zile pentru fiecare lună lucrată.
Art. 97
(1)După terminarea procedurii disciplinare prevăzute la titlul V, contractul de muncă al agentului temporar se poate rezilia fără preaviz pe motive disciplinare în caz de neîndeplinire gravă a obligaţiilor sale, în mod deliberat sau din neglijenţă. AAIC adoptă o decizie motivată după ce agentului temporar în cauză i s-a acordat posibilitatea de a se apăra.
Înaintea rezilierii contractului, agentul temporar poate fi suspendat, în conformitate cu articolul 160.
(2)În cazul în care contractul se reziliază în conformitate cu alineatul (1), AAIC poate decide:
a)să limiteze indemnizaţia prevăzută la articolul 85 la rambursarea contribuţiei prevăzute la articolul 88, majorată cu dobânda compusă, la rata de 3,5 % pe an;
b)să reţină integral sau parţial indemnizaţia de reinstalare prevăzută la articolul 6 3 alineatul (2).
Art. 98
(1)Agenţia reziliază contractul de muncă al agentului temporar fără preaviz, în cazul în care constată:
a)că, la momentul încadrării sale în muncă, agentul temporar în cauză a furnizat cu bună ştiinţă informaţii false privind calificările sale profesionale, experienţa sau competenţa de a satisface cerinţele de la articolul 36 alineatul (2) şi
b)că informaţiile false furnizate au fost un factor decisiv pentru încadrarea sa în muncă.
(2)În aceste cazuri, după audierea agentului temporar în cauză şi după derularea procedurii disciplinare prevăzute la titlul V, AAIC pronunţă rezilierea contractului de muncă.
Înainte de rezilierea contractului, agentul temporar în cauză poate fi suspendat în condiţiile prevăzute la articolul 160.
Se aplică dispoziţiile articolului 97 alineatul (2).
Art. 99
Fără a aduce atingere articolelor 97 şi 98, orice caz de neîndeplinire de către agentul temporar sau de către fostul agent temporar a obligaţiilor în temeiul prezentului statut, în mod deliberat sau din neglijenţă, îl expune pe agentul temporar în cauză la o sancţiune disciplinară în condiţiile prevăzute la titlul V din prezentul statut.
Art. 100
În sensul prezentului statut, "agent contractual" reprezintă agentul care nu este încadrat în unul dintre posturile incluse în schema de personal anexată la bugetul agenţiei şi care este angajat pentru a îndeplini atribuţii fie cu normă întreagă, fie cu normă redusă.
Art. 101
(1)Agentul contractual este remunerat din creditele globale prevăzute în acest sens în bugetul agenţiei.
(2)Comitetul director adoptă, după caz, dispoziţii specifice care reglementează recurgerea la agenţi contractuali în cadrul Acţiunii comune 2004/551/PESC.
(3)În fiecare an, agenţia prezintă în cadrul procedurii bugetare o situaţie estimativă cu privire la necesitatea angajării de agenţi contractuali, pe grupe de funcţii.
Art. 102
(1)Agenţii contractuali sunt repartizaţi în patru grupe de funcţii care corespund atribuţiilor pe care le îndeplinesc. Fiecare grupă de funcţii este împărţită în grade şi trepte.
(2)Corespondenţa dintre diferitele atribuţii şi grupele de funcţii este redată în tabelul de mai jos:
Grupa de funcţii | Grad | Atribuţii |
IV | 13-18 | Atribuţii de natură administrativă, de consiliere, lingvistică şi atribuţii de natură tehnică îndeplinite sub supravegherea unui agent temporar. |
III | 8-12 | Atribuţii de execuţie, de redactare, de evidenţă contabilă şi alte atribuţii de natură tehnică îndeplinite sub supravegherea unui agent temporar. |
II | 4-7 | Atribuţii de birou şi de secretariat, administrarea activităţii birourilor şi alte funcţii de natură tehnică îndeplinite sub supravegherea unui agent temporar. |
I | 1-3 | Funcţii de sprijin administrativ şi activităţi manuale îndeplinite sub supravegherea unui agent temporar. |
(3)Pe baza tabelului de mai sus, agenţia stabileşte atribuţiile şi competenţele asociate fiecărui tip de funcţie.
(4)Dispoziţiile articolului 6 se aplică prin analogie.
Art. 104
(1)Agenţii contractuali sunt selectaţi dintr-o zonă geografică cât mai largă, din rândul resortisanţilor statelor membre participante la agenţie, fără deosebire de originea rasială sau etnică, convingeri politice, filozofice sau religioase, vârstă sau handicap, sex sau orientare sexuală şi indiferent de starea lor civilă sau de situaţia familială.
(2)Pentru ca o persoană să fie recrutată în calitate de agent contractual trebuie întrunite cel puţin următoarele condiţii:
a)pentru grupa de funcţii I, absolvirea învăţământului obligatoriu;
b)pentru grupele de funcţii II şi III:
(i)studii superioare absolvite cu diplomă sau
(ii)studii medii absolvite cu diplomă care să asigure accesul la învăţământul superior şi o experienţă profesională corespunzătoare de minim trei ani sau
(iii)în cazul în care acest lucru se justifică în interes de serviciu, formare profesională sau experienţă profesională la un nivel echivalent;
c)pentru grupa de funcţii IV:
(i)un nivel de studii care să corespundă unui ciclu complet de studii universitare de cel puţin trei absolvit cu diplomă sau
(ii)în cazul în care acest lucru se justifică în interes de serviciu, formare profesională la un nivel echivalent.
(3)Un agent contractual poate fi încadrat în muncă numai în cazul în care:
a)este resortisant al unuia dintre statele membre participante la agenţie şi beneficiază de drepturi depline de cetăţean;
b)şi-a îndeplinit toate obligaţiile care îi revin în temeiul legislaţiei privind serviciul militar;
c)prezintă garanţiile morale necesare exercitării atribuţiilor sale;
d)are condiţia fizică necesară pentru exercitarea atribuţiilor sale şi
e)face dovada faptului că deţine cunoştinţe aprofundate în ceea ce priveşte una dintre limbile Uniunii Europene şi cunoştinţe satisfăcătoare în ceea ce priveşte o altă limbă a Uniunii Europene, în măsura necesară exercitării atribuţiilor sale.
(4)În momentul încheierii contractului iniţial, AAIC poate renunţa la obligativitatea prezentării de către persoana interesată a documentelor justificative prin care se certifică faptul că sunt întrunite condiţiile prevăzute la alineatele (2) şi (3) literele (a), (b) şi (c), în cazul în care perioada de încadrare în muncă nu depăşeşte trei luni.
(5)Dacă este cazul, Comitetul director adoptă dispoziţii speciale care reglementează procedurile de recrutare a agenţilor contractuali în cadrul Acţiunii comune 2004/551/PESC.
Art. 105
Înainte de a fi încadrat în muncă, agentul contractual este supus unui examen medical de către un medic consilier autorizat de agenţie, astfel încât agenţia să se asigure că agentul contractual în cauză îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 104 alineatul (3) litera (d).
- Articolul 37 se aplică prin analogie.
Art. 106
(1)Agentul contractual al cărui contract se încheie pe o perioadă de cel puţin un an efectuează o perioadă de probă de cel puţin şase luni pentru grupa de funcţii I şi de cel puţin nouă luni pentru celelalte grupe de funcţii.
(2)În cazul în care, în perioada de probă, agentul contractual nu îşi poate exercita atribuţiile ca urmare a unei boli sau a unui accident pe o durată de o lună sau mai mult, AAIC poate prelungi durata perioadei de probă cu o perioadă corespunzătoare.
(3)Cu cel puţin o lună înainte de încheierea perioadei de probă se întocmeşte un raport de evaluare a capacităţii agentului contractual de a îndeplini atribuţiile asociate funcţiei sale, precum şi a eficienţei şi conduitei sale în serviciu. Raportul se aduce la cunoştinţa persoanei interesate, care are dreptul de a-şi prezenta observaţiile în scris. Agentul contractual care nu a făcut dovada calităţilor necesare pentru a rămâne în funcţie este concediat. Cu toate acestea " în mod excepţional, AAIC poate prelungi durata perioadei de probă cu cel mult şase luni, transferând eventual agentul contractual într-un alt departament.
(4)În cazul în care activitatea agentului contractual aflat în perioada de probă se dovedeşte, în mod evident, necorespunzătoare, raportul se poate întocmi în orice moment al perioadei de probă. Raportul se aduce la cunoştinţa persoanei în cauză, care are dreptul de a-şi formula observaţiile în scris. Pe baza acestui raport, AAIC poate decide concedierea agentului contractual înainte de încheierea perioadei de probă, cu preaviz de o lună.
(5)Agentul contractual concediat în perioada de probă are dreptul la o compensaţie egală cu o treime din salariul de bază pentru fiecare lună lucrată în perioada de probă.
Art. 107
Contractele agenţilor contractuali se pot încheia pe o durată determinată de minim trei luni şi maxim patru ani. Contractele pot fi prelungite o singură dată pe o perioadă determinată de maxim cinci ani. Durata cumulată a contractului iniţial şi a primei prelungiri nu poate fi mai mică de şase luni pentru grupa de funcţii I şi, respectiv, de nouă luni pentru celelalte grupe de funcţii.
Art. 108
(1)Agentul contractual poate fi recrutat doar pentru:
(i)gradele 13, 14 sau 16 pentru grupa de funcţii IV;
(ii)gradele 8, 9 sau 10 pentru grupa de funcţii III;
(iii)gradele 4 sau 5 pentru grupa de funcţii II;
(iv)gradul 1 pentru grupa de funcţii I.
Încadrarea în fiecare grupă de funcţii se efectuează în funcţie de calificările şi experienţa agentului. Pentru a răspunde nevoilor specifice ale agenţiei, se poate lua în considerare situaţia de pe piaţa muncii din Uniunea Europeană. Agentul contractual recrutat este încadrat în prima treaptă a gradului său.
(2)Agentul contractual care schimbă funcţia în cadrul unui grup de funcţii nu poate fi încadrat la un grad sau o treaptă inferioare celor corespunzătoare funcţii anterioare.
Agentul contractual care accede la un grup de funcţii superior este încadrat la un grad şi la o treaptă care dă dreptul la o remuneraţie cel puţin egală celei de care beneficia prin contractul precedent.
Art. 109
(1)Articolul 40 primul paragraf se aplică prin analogie agenţilor contractuali încadraţi în muncă pe o perioadă de minimum un an.
(2)Agentul contractual cu o vechime de doi ani într-o treaptă a gradului său accede în mod automat la treapta următoare a gradului respectiv.
(3)Încadrarea unui agent contractual la un grad imediat superior în cadrul aceleiaşi grupe de funcţii se face în urma deciziei agenţiei. Pentru agentul contractual decizia presupune încadrarea la prima treaptă din gradul imediat superior. O astfel de promovare se efectuează prin selecţie din rândul agenţilor contractuali angajaţi pe o durată de cel puţin trei ani şi care au cel puţin doi ani vechime în gradul respectiv, după o analiză comparativă a rezultatelor lor şi a rapoartelor asupra activităţii lor. După analiza comparativă a rezultatelor, AAIC ia în considerare în mod special rapoartele de evaluare a agenţilor contractuali, utilizarea, în exercitarea atribuţiilor lor, a altor limbi decât limba pentru care au făcut dovada cunoaşterii aprofundate în conformitate cu articolul 104 alineatul (3) litera (e) şi, dacă este necesar, nivelul responsabilităţilor exercitate.
(4)Agentul contractual nu poate accede la o grupă de funcţii superioară decât prin participarea la o procedură generală de selecţie.
Art. 111
Articolele 58-66 se aplică prin analogie, sub rezerva modificărilor prevăzute la articolele 112 şi 113.
Art. 112
Grila salariilor de bază se stabileşte conform grilei prevăzute la articolul 93 din "Regimul aplicabil celorlalţi agenţi" ai CE.
Art. 113
Prin derogare de la articolul 63 alineatul (3), indemnizaţia de instalare prevăzută la alineatul (1) şi indemnizaţia de reinstalare prevăzută la alineatul (2) din articolul menţionat anterior nu pot fi mai mici de:
- 734,76 EUR pentru agentul contractual care are dreptul la alocaţie pentru locuinţă şi
- 435, 62 EUR pentru agentul contractual care nu are dreptul la alocaţie pentru locuinţă.
Art. 114
Articolele 67-69 se aplică prin analogie. Cu toate acestea, articolul 67 alineatele (4) şi (5) nu se aplică agentului contractual care a rămas în serviciul agenţiei până la vârsta de 6 3 de ani, cu excepţia cazului în care a fost încadrat în muncă pe o perioadă mai mare de 3 ani în calitate de agent contractual.
Art. 115
(1)Un fost agent contractual care rămâne fără ocupaţie ca urmare a încetării raporturilor de muncă în cadrul agenţiei şi care:
a)nu beneficiază de alocaţie de invaliditate suportată de către agenţie;
b)nu şi-a întrerupt activitatea în urma demisiei sau ca urmare a rezilierii contractului din motive disciplinare;
c)a efectuat minimum şase luni de muncă;
d)este rezident într-un stat membru UE,
beneficiază de alocaţie de şomaj lunar, în condiţiile stabilite în continuare.
In cazul în care are dreptul la ajutor de şomaj în cadrul unui sistem naţional, fostul agent contractual în cauză este obligat să notifice acest lucru agenţiei. În acest caz, valoarea respectivului ajutor se deduce din ajutorul plătit în temeiul alineatului (3).
(2)Pentru a beneficia de alocaţia de şomaj menţionat anterior, fostul agent contractual trebuie:
a)să fie înregistrat, la cererea sa, în evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă din statul membru UE unde are domiciliul stabil, ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă;
b)să îndeplinească obligaţiile prevăzute de legislaţia statului membru UE în cauză pentru persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj în temeiul respectivei legislaţii;
c)să transmită lunar agenţiei un certificat emis de autoritatea naţională competentă pentru ocuparea forţei de muncă în care să se precizeze dacă a îndeplinit sau nu obligaţiile şi condiţiile prevăzute la literele (a) şi (b).
Agenţia poate acorda sau menţine ajutorul chiar şi în cazul în care fostul agent contractual nu îndeplineşte obligaţiile naţionale menţionate la litera (b), în caz de boală, accident, maternitate, invaliditate sau în cazul unei situaţii recunoscute ca similară sau în cazul unei dispense acordate de autoritatea naţională competentă de la îndeplinirea respectivelor obligaţii.
Comitetul director adoptă dispoziţiile necesare pentru aplicarea prezentului articol.
(3)Alocaţia de şomaj se calculează pe baza salariului de bază obţinut de fostul agent contractual în momentul încetării activităţii. Valoarea ajutorului se stabileşte astfel:
a)60 % din salariul de bază pentru o perioadă iniţială de 12 luni;
b)45 % din salariul de bază pentru lunile 13-24;
c)30 % din salariul de bază pentru lunile 25-36.
Cu excepţia perioadei iniţiale de şase luni în cursul căreia se aplică limita inferioară prezentată în continuare, timp în care limita superioară nu se aplică, sumele astfel definite nu pot fi mai mici de 878,64 EUR şi nici mai mari de 1 757,28 EUR. Limitele menţionate anterior se ajustează în acelaşi mod ca grila salarială prevăzută la articolul 66 din Statutul funcţionarilor CE, în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca cele care figurează la articolul 6 5 din respectivul statut.
(4)Perioada pe timpul căreia unui fost agent contractual i se poate plăti alocaţia de şomaj este de maximum 36 de luni de la data încetării activităţii şi nu poate depăşi, în nici un caz, o treime din durata efectivă lucrată. Cu toate acestea, în cazul în care, în cursul respectivei perioade, un fost agent contractual încetează să îndeplinească condiţiile prevăzute la alineatele (1) şi (2), plata alocaţiei de şomaj se suspendă. Alocaţia se plăteşte din nou în cazul în care, înainte de expirarea acestei perioade, fostul agent contractual îndeplineşte din nou condiţiile menţionate anterior fără să fi obţinut dreptul la un ajutor de şomaj naţional.
(5)Fostul agent contractual care are dreptul la alocaţie de şomaj beneficiază de alocaţii familiale în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca cele prevăzute la articolul 67 din Statutul funcţionarilor CE. Alocaţia pentru locuinţă se calculează pe baza alocaţiei de şomaj, în condiţiile stabilite la articolul 1 din anexa V la prezentul statut.
Agentul contractual în cauză se obligă să declare toate indemnizaţiile de acest gen care îi sunt plătite lui/ei sau soţiei sale/soţului său din alte surse; astfel de indemnizaţii se deduc din cele plătite în temeiul prezentului articol.
Un fost agent contractual care are dreptul la alocaţie de şomaj beneficiază, în condiţiile stabilite de articolul 67, care se aplică prin analogie, de asigurare de sănătate fără a fi nevoit să plătească nici o contribuţie.
(6)Alocaţia de şomaj şi alocaţiile familiale se plătesc din Fondul special de şomaj, în EUR. Nu se aplică nici un coeficient corector.
(7)Agenţii contractuali contribuie cu o treime la finanţarea sistemului de asigurări de şomaj. Contribuţia respectivă se stabileşte la 0,81 % din salariul de bază al agentului contractual în cauză, după deducerea unei indemnizaţii forfetare în valoare de 798,77 EUR şi fără a ţine seama de coeficientul corector prevăzut la articolul 64 din Statutul funcţionarilor CE. Contribuţia se deduce lunar din salariul agentului contractual în cauză şi se plăteşte, împreună cu celelalte două treimi suportate de agenţie, către Fondul special de şomaj instituit în conformitate cu articolul 28a din "Regimul aplicabil celorlalţi agenţi" ai CE. Dacă este cazul, la sfârşitul unei perioade de 6 ani, Consiliul revizuieşte şi ajustează valoarea contribuţiei, în funcţie de riscul de şomaj, în ceea ce-i priveşte pe agenţii contractuali din cadrul agenţiei.
(8)Alocaţia de şomaj plătite unui fost agent contractual rămas fără loc de muncă face obiectul aceloraşi dispoziţii ca şi cele stabilite de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 260/68.
(9)Autorităţile naţionale competente pentru ocuparea forţei de muncă şi şomaj, acţionând în conformitate cu legislaţia lor internă, şi agenţia cooperează în mod eficient pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a prezentului articol.
(10)Normele de aplicare adoptate în conformitate cu articolul 70 alineatul (10) se aplică prezentului articol, fără a aduce atingere dispoziţiilor stabilite la prezentul articol alineatul (2) paragraful al treilea.
- Articolul 116 Articolele 71 şi 72 se aplică prin analogie.
Art. 117
Pe durata contractului sau după expirarea acestuia, agentul contractual poate primi cadouri, împrumuturi sau avansuri, în cazul în care este incapabil să-şi exercite atribuţiile ca urmare a unei boli grave şi prelungite, a unui handicap sau a unui accident survenit pe durata încadrării sale în muncă şi în măsura în care dovedeşte că nu beneficiază de asigurare în cadrul unui alt sistem de asigurări sociale care acoperă aceste riscuri.
Art. 118
Agenţii contractuali sunt asiguraţi împotriva riscului de deces şi de invaliditate care poate surveni pe durata contractului de muncă, în conformitate cu dispoziţiile de mai jos.
Prestaţiile şi garanţiile prevăzute în prezenta secţiune se suspendă în cazul în care remuneraţia pe care o primeşte un agent contractual în conformitate cu contractul său de muncă se suspendă temporar în temeiul prezentului statut.
Art. 119
În cazul în care examenul medical efectuat înaintea încadrării în muncă a agentului contractual arată că acesta din urmă suferă de boală sau de invaliditate, AAIC poate să decidă să nu îl admită ca beneficiar al garanţiilor prevăzute în materie de invaliditate sau deces, în ceea ce priveşte riscurile rezultate ca urmare a unei astfel de boli sau invalidităţi, decât la expirarea unei perioade de cinci ani de la data încadrării sale în muncă.
Agentul contractual poate să facă recurs împotriva respectivei decizii la comisia de invaliditate menţionată la articolul 75 din prezentul statut.
Art. 120
(1)Agentul contractual care suferă de invaliditate totală şi care, din această cauză, este obligat să-şi suspende serviciul în cadrul agenţiei, beneficiază pe toată perioada de invaliditate de o alocaţie de invaliditate a cărei valoare se stabileşte după cum urmează.
În cazul în care un agent contractual, beneficiar al unei alocaţii de invaliditate, împlineşte 6 5 de ani, se aplică dispoziţiile generale referitoare la acordarea indemnizaţiei de încetare a activităţii. Indemnizaţia de încetare a activităţii se calculează pe baza salariului corespunzător treptei şi gradului deţinute de agent la momentul la care a survenit invaliditatea.
(2)Alocaţia de invaliditate este de 70 % din ultimul salariu de bază al agentului contractual. Cu toate acestea, ea nu poate fi mai mică decât salariul de bază al unui agent contractual încadrat în grupa de funcţii I, gradul 1, treapta 1. Alocaţia de invaliditate este condiţionată de contribuţia la sistemul de pensii, calculată pe baza alocaţiei menţionate anterior.
(3)În cazul în care invaliditatea agentului contractual rezultă în urma unui accident survenit în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale, în urma unei boli profesionale, în urma unui act de sacrificiu personal înfăptuit în interes public sau în urma faptului că şi-a riscat propria viaţă pentru a salva viaţa unei alte persoane, alocaţia de invaliditate nu poate fi mai mică de 120 % din salariul de bază lunar corespunzător unui agent contractual încadrat în grupa de funcţii I, gradul 1, treapta 1. În acest caz, contribuţia la sistemul de pensii este va fi suportată de bugetul fostului angajator.
(4)În cazul invalidităţii provocate în mod deliberat de agentul contractual, AAIC poate decide ca acesta să primească doar subvenţia prevăzută la articolul 128.
(5)Agentul contractual care beneficiază de o alocaţie de invaliditate are dreptul la alocaţiile familiale prevăzute la articolul 59 alineatul (3), în conformitate cu anexa V; alocaţia pentru locuinţă se calculează pe baza alocaţiei beneficiarului.
Art. 121
(1)Starea de invaliditate se stabileşte de către comisia de invaliditate prevăzută la articolul 75.
(2)Dreptul la alocaţia de invaliditate intră în vigoare din ziua următoare zilei în care contractul agentului contractual încetează, în conformitate cu articolele 95 şi 96, care se aplică prin analogie.
(3)Agenţia îi poate solicita beneficiarului unei alocaţii de invaliditate să se supună unor examene periodice pentru a se asigura că îndeplineşte în continuare condiţiile de acordare a respectivei alocaţii. în cazul în care comisia de invaliditate stabileşte că respectivele condiţii nu mai sunt îndeplinite, agentul contractual în cauză îşi reia serviciul în cadrul agenţiei, cu condiţia să nu-i fi expirat contractul de muncă.
Cu toate acestea, dacă încadrarea persoanei în cauză în muncă în cadrul agenţiei se dovedeşte imposibilă, contractul său se poate rezilia sub rezerva plăţii unei sume care corespunde remuneraţiei care ar fi fost plătită pe perioada preavizului şi, după caz, care corespunde indemnizaţiei de încetare a activităţii prevăzută la articolul 95. Se aplică, de asemenea, articolul 128.
Art. 122
(1)Succesorii în drepturi ai agentului contractual decedat, stabiliţi în conformitate cu aceleaşi prevederi menţionate la capitolul 3 din anexa VI, beneficiază de pensie de urmaş în condiţiile prevăzute la articolele 123-126.
(2)În cazul în care un fost agent contractual care beneficiază de o alocaţie de invaliditate decedează, succesorii în drepturi ai agentului contractual decedat, în conformitate cu dispoziţiile capitolului 3 din anexa VI, beneficiază de pensia de urmaş prevăzută în anexa menţionată anterior.
(3)În cazul dispariţiei de mai mult de un an a unui agent contractual sau a unui fost agent contractual care beneficiază de alocaţie de invaliditate, pensiile provizorii acordate soţului/soţiei şi persoanelor recunoscute ca aflate în întreţinerea sa se stabilesc în conformitate cu aceleaşi dispoziţii ca şi cele prevăzute la capitolele 5 şi 6 din anexa VIII la Statutul funcţionarilor CE.
Art. 123
Dreptul la plata pensiei intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează celei în care a survenit decesul sau, dacă este cazul, în prima zi a lunii care urmează perioadei în care soţul/soţia decedatului, orfanii sau persoanele aflate în întreţinerea sa beneficiază de retribuţiile sale în temeiul articolului 59 alineatul (8).
Art. 124
Soţul/soţia care supravieţuieşte agentului contractual beneficiază de pensie de urmaş în prevăzute la capitolul 3 din anexa VI. Valoarea pensiei nu poate fi mai mică de 3 5 % din ultimul salariu de bază lunar primit de agentul contractual şi nici mai mică decât salariul de bază al unui agent contractual CE încadrat în grupa de funcţii I, gradul 1, prima treaptă.
Beneficiarul unei pensii de urmaş are dreptul, în condiţiile prevăzute în anexa V, la alocaţiile familiale menţionate la articolul 59 alineatul (3). Cu toate acestea, valoarea alocaţiei pentru creşterea copilului este dublă faţă de alocaţia prevăzută la articolul 59 alineatul (3) litera (b).
Art. 125
(1)În cazul în care un agent contractual sau un fost agent contractual beneficiar al unei alocaţii de invaliditate decedează fără a lăsa în urma sa un soţ/o soţie având dreptul la pensie de urmaş, copiii aflaţi în întreţinerea sa au dreptul la o pensie de orfan, în condiţiile stabilite la articolul 81, care se aplică prin analogie.
(2)Acelaşi drept la pensie se recunoaşte şi copiilor care îndeplinesc aceleaşi condiţii, în caz de deces sau de recăsătorie a soţului/soţiei ce beneficiază de o pensie de urmaş.
(3)În cazul în care un agent contractual sau un fost agent contractual beneficiar al unei alocaţii de invaliditate decedează, iar condiţiile prevăzute la alineatul (1) nu sunt îndeplinite, se aplică, prin analogie, dispoziţiile articolului 81 paragraful al treilea.
(4)Pensia de orfan a persoanelor considerate ca aflate în întreţinerea agentului contractual în sensul articolului 2 alineatul (4) din anexa V nu trebuie să depăşească dublul valorii alocaţiei pentru creşterea copilului. Cu toate acestea, dreptul la pensie încetează în cazul în care un terţ este obligat să plătească o pensie alimentară în temeiul legislaţiei interne.
(5)Decesul unui părinte natural care este înlocuit de un părinte adoptiv nu dă dreptul la pensie de orfan.
(6)Orfanul beneficiază de alocaţie şcolară în condiţiile stabilite la articolul 3 din anexa V.
Art. 126
În caz de divorţ sau de coexistenţă a mai multor categorii de urmaşi care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei de urmaş, aceasta se repartizează în condiţiile prevăzute la capitolul 3 din anexa VI.
Art. 128
În momentul încetării activităţii, agentul contractual are dreptul la plata unei indemnizaţii de încetare a activităţii sau la transferul echivalentului actuarial al drepturilor la pensie în condiţiile prevăzute la articolul 1 din anexa VI.
Art. 129
(1)În cazul în care un agent contractual a exercitat opţiunea prevăzută la articolul 131, indemnizaţia de încetare a activităţii se reduce proporţional cu perioada pentru care s-au reţinut sumele respective.
(2)Alineatul precedent nu se aplică agentului contractual care, în termen de trei luni de la aplicarea prezentului statut, solicită reluarea plăţii sumelor plus dobânda compusă aferentă stabilită la 3,5 % pe an, rata putând fi revizuită în conformitate cu procedura stabilită la articolul 8 7.
Secţiunea D:Contribuţii la sistemul de asigurări de invaliditate şi de viaţă şi a sistemului de pensii
Art. 131
În conformitate cu condiţiile stabilite de agenţie, un agent contractual poate solicita agenţiei să efectueze toate plăţile pe care acesta trebuie să le efectueze pentru constituirea sau menţinerea drepturilor de pensie, a ajutorului de şomaj, a asigurării de invaliditate, a asigurării de viaţă şi de sănătate în ţara în care a fost acoperit de aceste sisteme ultima dată. În egală măsură, agenţia poate decide să efectueze toate plăţile pe care un agent contractual trebuie să le efectueze pentru constituirea sau menţinerea drepturilor de pensie în ţara sa de origine, chiar şi în absenţa unei cereri din partea respectivului agent contractual. În acest caz, agenţia trebuie să-şi justifice decizia în mod corespunzător. Pe durata de aplicare a respectivelor contribuţii, agentul contractual nu beneficiază de sistemul de asigurări de sănătate al agenţiei. De asemenea, pe perioada de aplicare a respectivelor contribuţii, agentul contractual nu este asigurat prin sistemele de asigurări de viaţă şi de invaliditate şi nu dobândeşte drepturi în cadrul sistemelor de asigurări de şomaj şi de pensie ale agenţiei.
Perioada efectivă a plăţilor de acest fel pentru orice agent contractual este de maximum 6 luni. Cu toate acestea, agenţia poate decide să prelungească perioada respectivă ă la un an. Plăţile se fac din bugetul agenţiei. Plăţile efectuate pentru constituirea sau menţinerea unor drepturi de pensie nu pot depăşi dublul ratei prevăzute la articolul 89.
Art. 132
Sistemul de asigurări de invaliditate sau sistemul pensiilor de urmaş este prevăzut la articolele 19-23 din anexa VI.
Art. 133
(1)Articolele 83 şi 84 din prezentul statut se aplică prin analogie, ca şi articolul 29 din anexa VI.
(2)Toate sumele datorate agenţiei de un agent contractual în cadrul sistemului de asigurări menţionat anterior, la data la care prestaţiile devin plătibile, se deduc din cuantumul prestaţiilor care îi revin agentului sau succesorilor săi în drepturi. Deducerea se poate eşalona pe mai multe luni.
Art. 136
Articolele 95-99 se aplică prin analogie agenţilor contractuali.
În cazul în care se iau măsuri disciplinare împotriva unui agent contractual, comisia de disciplină prevăzută la articolul 142 se reuneşte cu participarea a doi membri suplimentari din aceeaşi grupă de funcţii şi de grad echivalent cu cel al agentului contractual în cauză. Cei doi membri suplimentari sunt numiţi în conformitate cu o procedură ad hoc convenită de AAIC şi de comitetul personalului.
Art. 137
(1)Comitetul personalului se instituie în conformitate cu normele stabilite de comitetul director.
(2)Comitetul personalului reprezintă interesele angajaţilor în raporturile cu agenţia şi păstrează în permanenţă legătura dintre agenţie şi angajaţi. Contribuie la buna desfăşurare a activităţii prin faptul că oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere.
Comitetul personalului informează organele competente ale agenţiei despre orice dificultate legată de interpretarea şi aplicarea prezentului statut şi poate fi consultat cu privire la orice aspecte de această natură.
Comitetul personalului înaintează organelor competente ale agenţiei sugestii privind organizarea şi desfăşurarea activităţii, precum şi propuneri de ameliorare a condiţiilor de muncă ale angajaţilor sau a condiţiilor de viaţă în general.
Comitetul personalului participă la administrarea şi supravegherea organismelor cu caracter social instituite de agenţie în interesul angajaţilor. Cu acordul agenţiei, poate institui servicii cu caracter social de acest tip.
Art. 138
(1)Neîndeplinirea de către un agent sau de către un fost agent a obligaţiilor ce îi revin în temeiul prezentului statut, cu bună ştiinţă sau din neglijenţă, îl face pasibil de sancţiuni disciplinare.
(2)În cazul în care AAIC i se aduc la cunoştinţă probe despre eventualitatea neîndeplinirii obligaţiilor în sensul alineatului (1), aceasta poate iniţia o anchetă administrativă pentru a verifica abaterea presupusă.
Art. 139
(1)În cazul în care, în cadrul anchetei interne, se constată posibilitatea implicării personale a unui agent sau a unui fost agent, persoana respectivă este imediat informată cu privire la aceasta, cu condiţia ca acest lucru să nu prejudicieze buna desfăşurare a anchetei. În orice caz, la încheierea anchetei, nu se pot formula concluzii privitoare la un anumit agent fără ca agentul implicat să aibă ocazia de a-şi prezenta punctul de vedere asupra faptelor care îi sunt atribuite. În concluzii se menţionează observaţiile agentului respectiv.
(2)În cazurile care, în scopul anchetei, impun menţinerea caracterului secret absolut şi care implică recurgerea la proceduri de anchetă care ţin de competenţa unei autorităţi judiciare naţionale, îndeplinirea obligaţiei de a invita agentul să îşi exprime punctul de vedere poate fi amânată de comun acord cu AAIC. În astfel de situaţii, nu se poate iniţia nici o procedură disciplinară înainte ca agentul să aibă ocazia de a-şi prezenta punctul de vedere.
(3)În cazul în care, în urma unei anchete interne, nu se aduce nici o învinuire agentului la adresa căruia s-au formulat acuzaţii, ancheta se închide fără a se lua nicio măsură, prin decizia şefului agenţiei, care informează în scris agentul în legătură cu aceasta. Agentul poate solicita ca decizia să fie anexată la dosarul său personal.
(4)AAIC aduce la cunoştinţa agentului în cauză încheierea anchetei şi îi comunică, de asemenea, concluziile raportului de anchetă, iar la cerere şi sub rezerva apărării intereselor legitime ale terţilor, comunică toate documentele legate direct de acuzaţiile formulate împotriva lui.
Art. 140
Pe baza raportului de anchetă, după ce a comunicat agentului toate documentele aflate la dosar şi după audierea agentului implicat, AAIC:
(a)poate decide că nu se poate formula nicio acuzaţie la adresa agentului respectiv, caz în care agentul este informat despre aceasta în scris sau
(b)poate decide, chiar în cazul neîndeplinirii sau al neîndeplinirii presupuse a obligaţiilor, să nu adopte nicio sancţiune disciplinară şi, după caz, poate adresa agentului un avertisment sau
(c)în cazul neîndeplinirii obligaţiilor în conformitate cu articolul 138:
(i)poate decide iniţierea procedurii disciplinare stabilite în secţiunea D din prezentul titlu sau
(ii)poate decide iniţierea procedurii disciplinare în faţa comisiei de disciplină.
Art. 141
Agentul contractual care, din considerente obiective, nu poate fi audiat în conformitate cu dispoziţiile prezentului titlu poate fi invitat să îşi exprime opiniile în scris sau poate fi reprezentat printr-o persoană pe care o desemnează.
Art. 142
(1)În cadrul agenţiei se instituie o comisie de disciplină. Din comisia de disciplină face parte cel puţin un membru, care poate îndeplini funcţia de preşedinte, ales din rândul angajaţilor Consiliului Uniunii Europene.
(2)Comisia de disciplină este alcătuit dintr-un preşedinte şi patru membri permanenţi care pot fi înlocuiţi de supleanţi, dintre care cel puţin un supleant trebuie să facă parte din aceeaşi grupă de funcţii ca cea din care face parte agentul care face obiectul procedurii disciplinare.
Art. 143
(1)AAIC şi comitetul personalului prevăzut la articolul 137 numesc fiecare, simultan, doi membri permanenţi şi doi supleanţi.
(2)Preşedintele şi supleantul preşedintelui sunt numiţi de AAIC.
(3)Preşedintele, membrii şi supleanţi sunt numiţi pe o perioadă de trei ani. Cu toate acestea, agenţia poate stabili un mandat mai scurt pentru membri şi supleanţi, însă nu mai scurt de un an.
(4)Agentul contractual implicat are dreptul de a recuza un membru al comisiei de disciplină în termen de cinci zile de la constituirea comisiei. La rândul ei, agenţia are, de asemenea, dreptul de a recuza un membru al comisiei de disciplină.
În perioada de timp menţionată anterior, membrii comisiei de disciplină pot solicita să fie scutiţi de exercitarea atribuţiilor din considerente legitime şi se retrag în cazul în care există un conflict de interese.
Art. 145
(1)In exercitarea atribuţiilor lor, preşedintele şi membrii comisiei de disciplină beneficiază de independenţă totală.
(2)Deliberările şi lucrările comisiei de disciplină sunt secrete.
Art. 146
(1)AAIC poate impune următoarele sancţiuni:
a)avertisment scris;
b)mustrare;
c)suspendarea avansării într-o treaptă superioară pe o perioadă cuprinsă între o lună şi douăzeci şi trei de luni;
d)retrogradare în treaptă;
e)retrogradare temporară pe o perioadă cuprinsă între cincisprezece zile şi un an;
f)retrogradarea în cadrul aceleaşi grupe de funcţii;
g)încadrarea într-o grupă de funcţii inferioară, cu sau fără retrogradare;
h)destituirea din funcţie şi, după caz, o reţinere, pentru o perioadă determinată, din alocaţia de invaliditate; efectele sancţiunii nu se pot aplica şi succesorilor în drepturi ai agentului contractual. Cu toate acestea, în cazul unei astfel de reţineri, venitul fostului agent nu poate fi inferior minimului de subzistenţă corespunzător salariului de bază al unui agent temporar încadrat la gradul 1 prima treaptă, cumulat, după caz, cu alocaţiile familiale.
(2)În cazul în care agentul beneficiază de alocaţie de invaliditate, AAIC poate decide reţinerea, pentru o perioadă determinată, a unui procent din alocaţia sa de invaliditate; efectele acestei sancţiuni nu se pot aplica şi succesorilor în drepturi ai agentului contractual. Cu toate acestea, venitul agentului contractual nu poate fi inferior minimului de subzistenţă corespunzător salariului de bază al unui agent temporar încadrat la gradul 1 prima treaptă, cumulat cu alocaţiile familiale.
(3)Acelaşi caz de abatere disciplinară nu poate atrage mai multe sancţiuni disciplinare.
Art. 147
Sancţiunea disciplinară aplicată este proporţională cu gravitatea abaterii. Pentru a stabili gradul de gravitate al abaterii şi pentru a decide ce sancţiune disciplinară se impune se iau în considerare următoarele elemente:
(a)natura abaterii şi circumstanţele în care a fost săvârşită,
(b)dimensiunile prejudiciului adus integrităţii, reputaţiei şi intereselor agenţiei,
(c)gravitatea intenţiei sau neglijenţei în abaterea săvârşită,
(d)motivele care l-au determinat pe agent să săvârşească abaterea,
(e)gradul şi vechimea în muncă a agentului,
(f)măsura în care agentul este personal responsabil,
(g)nivelul atribuţiilor şi responsabilităţile agentului,
(h)dacă agentul este la prima abatere sau dacă a mai săvârşit abateri în trecut,
(i)comportamentul agentului pe perioada întregii sale cariere.
Art. 148
AAIC poate decide aplicarea unei sancţiuni sub forma unui avertisment scris sau a unei mustrări fără a consulta comisei de disciplină. Agentul în cauză este audiat înainte ca AAIC să impună astfel de acţiuni.
Art. 149
(1)AAIC prezintă comisiei de disciplină un raport în care prezintă în mod clar faptele reclamate şi, după caz, circumstanţele în care acestea au fost săvârşite, inclusiv toate circumstanţele agravante sau atenuante.
(2)Raportul se comunică agentului în cauză şi preşedintelui comisiei de disciplină, care prezintă raportul membrilor comisiei de disciplină.
Art. 150
(1)Din momentul în care primeşte raportul, agentul în cauză are dreptul să obţină dosarul personal complet şi să facă copii după toate documentele relevante pentru procedură, inclusiv cele care îl disculpă.
(2)Agentul în cauză dispune de cel puţin 15 zile de la data primirii raportului de iniţiere a procedurii disciplinare pentru a-şi pregăti apărarea.
(3)Agentul în cauză poate fi asistat de o persoană pe care o desemnează personal.
Art. 151
(1)In cazul în care, în prezenţa preşedintelui comisiei de disciplină, agentul în cauză recunoaşte săvârşirea abaterii şi acceptă fără rezerve raportul menţionat la articolul 148 din prezentul statut, AAIC poate retrage cazul de la comisia de disciplină în temeiul principiului proporţionalităţii între natura abaterii şi sancţiunea propusă. După retragerea cazului de la comisia de disciplină, preşedintele emite un aviz cu privire la sancţiunea propusă.
(2)În conformitate cu procedura descrisă anterior, AAIC poate impune, prin derogare de la articolul 148, una dintre sancţiunile prevăzute la articolul 146 alineatul (1) literele (a)-(d).
(3)Agentul este informat în prealabil de consecinţele atrase de recunoaşterea săvârşirii abaterii.
Art. 152
înainte de prima şedinţă a comisiei de disciplină, preşedintele conferă unuia dintre membrii comisiei sarcina de a pregăti un raport general asupra cazului şi îi informează în legătură cu aceasta şi pe ceilalţi membri ai comisiei de disciplină.
Art. 153
(1)Agentul în cauză este audiat de comisia de disciplină; la audiere, acesta îşi poate exprima punctul de vedere în scris sau verbal, direct sau prin reprezentant şi poate cita martori.
(2)Agenţia este reprezentată în faţa comisiei de disciplină de un membru mandatat de AAIC în acest sens care dispune de aceleaşi drepturi ca şi agentul în cauză.
Art. 154
(1)În cazul în care comisia de disciplină consideră că nu dispune de informaţii suficient de clare asupra acuzaţiilor aduse agentului sau asupra circumstanţelor în care au fost săvârşite faptele, comisia solicită deschiderea unei proceduri contradictorii.
(2)Preşedintele comisiei de disciplină sau unul dintre membrii acesteia conduce ancheta în numele comisiei. În scopul anchetei, comisia de disciplină poate solicita orice document legat de cazul pe care îl cercetează. Agenţia răspunde oricărei solicitări de acest fel în termenul stabilit de comisia de disciplină. În cazul în care solicitarea se adresează unui agent, se consemnează orice refuz de a răspunde solicitării.
Art. 155
În urma consultării documentelor depuse, a analizării declaraţiilor verbale sau scrise şi a rezultatelor anchetei efectuate, comisia de disciplină adoptă prin vot majoritar un aviz motivat asupra realităţii faptelor reclamate şi, după caz, asupra sancţiunilor care trebuie aplicate pentru săvârşirea respectivelor fapte. Avizul este semnat de toţi membrii comisiei de disciplină. Fiecare membru al comisiei poate anexa la aviz un punct de vedere divergent. Comisia de disciplină transmite avizul AAIC şi agentului în cauză în termen de două luni de la data primirii raportului din partea AAIC, sub rezerva că termenul menţionat anterior corespunde gradului de complexitate al cazului. În cazul în care ancheta s-a desfăşurat la iniţiativa comisiei de disciplină, termenul este de patru luni, sub rezerva că termenul menţionat anterior corespunde gradului de complexitate al cazului.
Art. 156
(1)Preşedintele comisiei de disciplină nu participă la vot în cazurile prezentate spre rezolvare comisiei, cu excepţia problemelor procedurale sau în situaţii de egalitate de voturi.
(2)Preşedintele asigură punerea în aplicare a deciziilor comisiei de disciplină şi aduce la cunoştinţa tuturor membrilor toate informaţiile şi toate documentele referitoare la caz.
Art. 157
Secretarul întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor comisiei de disciplină. Martorii semnează procesul-verbal de consemnare a mărturiei lor.
Art. 158
(1)Cheltuielile efectuate în cadrul procedurii disciplinare la iniţiativa agentului, în special onorariul plătit persoanei pe care agentul a desemnat-o pentru a-l asista sau pentru a-i asigura apărarea, sunt suportate de agent în cazul în care în urma procedurii disciplinare se impune una dintre sancţiunile prevăzute la articolul 146 din prezentul statut.
(2)Cu toate acestea, în cazuri excepţionale, atunci când cheltuiala ar fi inechitabilă pentru agentul în cauză, AAIC poate dispune contrar dispoziţiilor alineatului (1).
Art. 159
(1)După audierea agentului, AAIC adoptă o decizie în conformitate cu articolele 146 şi 147 din prezentul statut în termen de două luni de la data primirii avizului comisiei de disciplină. Decizia trebuie să fie motivată.
(2)În cazul în care AAIC decide să închidă cazul fără a impune sancţiuni disciplinare, informează imediat, în scris, agentul în legătură cu aceasta. La rândul său, agentul respectiv poate solicita ca decizia să fie inclusă în dosarul său personal.
Art. 160
(1)În cazul în care AAIC acuză un agent de abatere gravă, fie că este vorba de neîndeplinirea obligaţiilor profesionale, fie de încălcarea legii, agenţia poate suspenda imediat persoana acuzată de săvârşirea abaterii pe o perioadă determinată sau nedeterminată.
(2)AAIC adoptă decizia menţionată anterior după audierea agentului în cauză, cu excepţia situaţiilor excepţionale.
Art. 161
(1)În decizia de suspendare a agentului trebuie menţionat dacă, în perioada suspendării, agentul primeşte remuneraţia integrală sau dacă i se aplică o reţinere salariale, al cărei cuantum trebuie stabilit prin aceeaşi decizie. Suma plătită agentului respectiv nu poate fi în nici un caz mai mică decât minimul de subzistenţă corespunzător salariului de bază al unui agent temporar încadrat la gradul 1 prima treaptă, cumulat, după caz, cu alocaţiile familiale.
(2)Situaţia unui agent suspendat trebuie clarificată definitiv în maximum şase luni de la data la care măsura de suspendare a intrat în vigoare. În cazul în care, până la expirarea termenului de şase luni, nu se adoptă nici o decizie, agentul în cauză redobândeşte dreptul la remuneraţie integrală, sub rezerva alineatului (3). '
(3)Reţinerea salarială poate fi aplicată pe o perioadă mai lungă decât perioada de şase luni prevăzută la alineatul (2) în cazul în care agentul în cauză este urmărit penal pentru aceleaşi fapte şi este arestat în cadrul urmăririi penale. În acest caz, agentul primeşte din nou remuneraţia integrală numai din momentul în care instanţa competentă a hotărât eliberarea sa.
(4)Sumele reţinute în temeiul alineatului (1) se restituite agentului contractual în cazul în care decizia definitivă nu impune nici o sancţiune disciplinară sau impune o sancţiune sub forma unui avertisment scris, a unei mustrări sau a unei amânări a avansării într-o treaptă superioară; dacă nu se aplică nici o sancţiune, restituirea se efectuează cu aplicarea unei dobânzi compuse la rata definită la articolul 87.
Art. 162
În cazul în care agentul contractual este urmărit în justiţie pentru aceleaşi fapte, decizia finală se adoptă după ce hotărârea pronunţată de către instanţa competentă este definitivă.
Art. 163
Agentul sancţionat printr-o altă măsură disciplinară decât eliberarea din funcţie poate solicita, în termen de trei ani în cazul unui avertisment scris sau al unei mustrări sau în termen de şase ani în cazul altei sancţiuni, ştergerea din dosarul său personal a oricărei referiri la sancţiunile impuse. AAIC decide dacă aprobă cererea.
Art. 164
În cazul în care ies la iveală noi fapte susţinute de probe relevante, procedura disciplinară poate fi redeschisă la iniţiativa AAIC sau la cererea agentului contractual implicat.
Art. 165
În cazul în care nu s-a formulat nici o acuzaţie împotriva agentului în conformitate cu articolul 159, agentul are dreptul, la cerere, la remedierea prejudiciului suferit printr-o publicitate adecvată făcută deciziei AAIC.
Art. 167
(1)Persoanele cărora li se aplică prezentul statut pot depune la AAIC o cerere de adoptare a unei decizii în ceea ce le priveşte. În termen de patru luni de la data depunerii cererii, AAIC comunică persoanei în cauză decizia motivată. În cazul în care, la expirarea termenului menţionat anterior, nu se dă nici un răspuns, lipsa acestuia se interpretează ca o decizie implicită de respingere a cererii, care poate fi contestată în conformitate cu alineatul următor.
(2)Persoanele cărora li se aplică prezentul statut pot depune la AAIC o reclamaţie împotriva unui act care le afectează în mod negativ în cazul în care autoritatea menţionată anterior adoptă o decizie sau în cazul în care nu adoptă măsurile stabilite prin prezentul statut. Reclamaţia se depune în termen de trei luni. Perioada se calculează cu începere de la:
- data publicării actului, în cazul unei măsuri cu caracter general;
- data comunicării deciziei persoanei în cauză, însă în nici un caz ulterior datei la care persoana respectivă a luat a cunoştinţă decizia, dacă este vorba de o măsură cu caracter individual; cu toate acestea, în cazul în care un act afectează în mod negativ o altă persoană decât destinatarul, termenul se calculează pentru cealaltă persoană de la data la care aceasta a luat la cunoştinţă decizia, însă nu mai târziu de data publicării;
- data expirării termenului stabilit pentru acordarea unui răspuns, dacă reclamaţia se referă la o decizie implicită de respingere a cererii în sensul alineatului (1).
În termen de patru luni de la data depunerii reclamaţiei, AAIC notifică persoanei în cauză decizia motivată. În cazul în care, la expirarea perioadei menţionate anterior nu se acordă nici un răspuns, lipsa acestuia se interpretează ca o decizie implicită de respingere a reclamaţiei, care poate fi atacată prin recurs în conformitate cu articolul 169.
Art. 168
(1)Se instituie o comisie de apel competentă să soluţioneze orice litigiu între agenţie şi persoanele cărora li se aplică prezentul statut.
(2)Comisia de apel este alcătuită din patru judecători numiţi de Consiliul Uniunii Europene pe o perioadă de şase ani din rândul candidaţilor propuşi de statele membre participante, după consultarea prealabilă a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. Cu toate acestea, în prima comisie de apel constituită, doi judecători sunt numiţi pentru un mandat de trei ani şi doi judecători pentru un mandat de şase ani. În cazul în care comisia de apel nu întruneşte majoritatea în adoptarea unei decizii, preşedintele are drept de vot decisiv.
(3)Judecătorii comisiei de apel aleg din rândul lor un preşedinte pentru un mandat de trei ani. Mandatul poate fi reînnoit.
(4)La fiecare trei ani, o parte din judecători sunt înlocuiţi. Judecătorii înlocuiţi pot fi numiţi din nou.
(5)Judecătorii comisiei de apel sunt independenţi şi nu primesc instrucţiuni.
(6)Pe perioada mandatului, judecătorii nu pot deţine alte funcţii în cadrul agenţiei.
(7)Comisia de apel numeşte un grefier şi stabileşte normele care reglementează statutul acestuia.
Art. 169
(1)Se poate formula recurs la comisia de apel numai dacă:
- în prealabil, s-a depus o reclamaţie la AAIC, în conformitate cu articolul 167 alineatul (2), în termenul prevăzut la articolul menţionat anterior şi
- reclamaţia a fost respinsă printr-o decizie expresă sau implicită.
(2)Recursul prevăzut la alineatul (1) trebuie înaintat în termen de trei luni. Termenul se calculează:
- de la data notificării deciziei adoptate ca răspuns la reclamaţia formulată;
- de la data expirării termenului de acordare a unui răspuns, în cazul în care se atacă o decizie implicită de respingere a reclamaţiei depuse în conformitate cu articolul 167 alineatul (2); cu toate acestea, în cazul în care o reclamaţie este respinsă prin decizie expresă după ce a fost respinsă în prealabil prin decizie implicită, însă anterior expirării termenului de înaintare a recursului, perioada de formulare a recursului se calculează din nou de la data respectivă.
(3)Prin derogare de la alineatul (1) al prezentului articol, după ce a formulat o reclamaţie către AAIC în temeiul articolului 167 alineatul (2), persoana în cauză poate să înainteze imediat un recurs la comisia de apel, cu condiţia ca recursul să fie însoţit de o cerere de suspendare a executării actului atacat sau de adoptare a unor măsuri interimare. În acest caz, procedura referitoare la acţiunea principală înaintată comisiei de apel se suspendă până în momentul în care se adoptă o decizie implicită sau explicită de respingere a reclamaţiei.
(4)În limitele şi în condiţiile stabilite de regulamentul de procedură, părţile pot fi asistate de o persoană desemnată de ele.
(5)Comisia de apel îşi stabileşte regulamentul de procedură, care trebuie aprobat de Consiliul Uniunii Europene în acord cu Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. Comisia de apel poate modifica regulamentul de procedură. Modificările trebuie aprobate de Consiliu în acord cu Curtea de Justiţie.
(6)Până la intrarea în vigoare a regulamentului de procedură al comisiei de apel, aceasta aplică mutatis mutandis regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene.
(7)Comisia de apel statuează privitor la cheltuielile de judecată. Sub rezerva dispoziţiilor specifice din regulamentul de procedură, partea care nu are câştig de cauză suportă cheltuielile în cazul în care comisia de apel decide astfel.
Art. 170
(1)Dispoziţiile prezentului statut cu privire la drepturi şi obligaţii (articolele 10-34 şi 103), condiţiile de angajare [articolele 36-40, cu excepţia articolului 36 alineatul (2) litera (a), şi articolele 104-109, cu excepţia articolului 104 alineatul (3) litera (a)], condiţiile de muncă (articolele 41-57 şi articolul 110), încetarea activităţii (articolele 95-99 şi articolul 136) şi procedura disciplinară (articolele 138-166) pot fi modificate, în măsura în care este necesar, de către comitetul director al agenţiei, care hotărăşte în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) punctul 1.10 şi cu articolul 11 alineatul (3) punctul 3.1 din Acţiunea comună 2004/551/PESC. Modificările propuse se transmit Consiliului. Modificările se consideră aprobate cu excepţia cazului în care Consiliul decide, în termen de două luni şi cu majoritate calificată, să le modifice.
(2)Modificările aduse celorlalte dispoziţii ale prezentului statut, în special cele referitoare la remuneraţie, indemnizaţii şi prestaţii de asigurări sociale, sunt adoptate de Consiliu cu unanimitate la propunerea Comitetului director.
Art. 171
În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului statut sau de la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, în funcţie de care eveniment survine mai întâi, Consiliul Uniunii Europene examinează şi modifică prezentul statut sau adoptă o decizie privind expirarea sa, după caz.
Art. 172
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 24 septembrie 2004.
Pentru Consiliu Preşedintele L. J. BRINKHORST |
ANEXA I:STATUTUL MEMBRILOR COMISIEI DE APEL
Art. 1
Membrii comisiei de apel sunt aleşi din rândul persoanelor a căror independenţă este fără echivoc şi care sunt consilieri juridici a căror competenţă este recunoscută, în special în domeniul drepturilor şi obligaţiilor funcţionarilor publici. Selecţia judecătorilor trebuie să ţină seama atât de diversitatea geografică şi demografică din statele membre participante la agenţie, cât şi de diversitatea sistemelor juridice.
Art. 2
în afara cazurilor de reînnoire periodică şi a cazurilor de deces, îndatoririle membrilor comisiei de apel încetează în momentul în care aceştia demisionează. Atunci când un membru al comisiei de apel demisionează, adresează scrisoarea de demisie preşedintelui comisiei de apel pentru a fi transmisă şefului agenţiei. În urma acestei notificări, se creează un loc vacant în cadrul comisiei de recurs.
Art. 3
Membrii comisiei de apel a căror activitate încetează înainte de expirarea mandatului lor sunt înlocuiţi pe perioada restantă a respectivului mandat.
Art. 4
în momentul instalării în funcţie, membrii comisiei de apel îşi iau angajamentul în mod solemn, în şedinţă publică, că îşi vor exercita atribuţiile cu imparţialitate şi cu deplină conştiinţă şi că vor respecta caracterul confidenţial al deliberărilor.
Art. 5
Membrii comisiei de apel beneficiază de imunitate juridică pentru actele înfăptuite de ei în calitate oficială. Aceştia beneficiază de imunitate şi după terminarea mandatului.
Art. 6
Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, stabileşte regimul financiar al membrilor comisiei de apel.
ANEXA II:ACTIVITATE CU NORMĂ REDUSĂ
Art. 1
Cererea de aprobare a activităţii cu normă redusă se înaintează de către agent superiorului ierarhic cu cel puţin două luni înainte de data solicitată, cu excepţia cazurilor de urgenţă justificate corespunzător.
Autorizaţia se acordă pentru o perioadă de minim o lună şi maxim trei ani, fără a aduce atingere cazurilor menţionate la articolul 16 şi la articolul 44 alineatul (2) litera (e) din statut.
Autorizaţia poate fi reînnoită în aceleaşi condiţii. Cererile de reînnoire se depun de către agentul în cauză cu cel puţin două luni înainte de expirarea perioadei pentru care s-a acordat aprobarea. Durata activităţii cu normă redusă nu poate fi mai mică decât jumătate din durata normală de activitate cu normă întreagă.
Activitatea cu normă redusă începe de la data de întâi a lunii, cu excepţia cazurilor justificate corespunzător.
Art. 2
La cererea agentului în cauză, AAIC poate suspenda autorizaţia de desfăşurare a activităţii cu normă redusă înainte de expirarea perioadei pentru care aceasta a fost acordată. Data la care se suspendă activitatea cu normă redusă nu poate surveni la mai mult de două luni de la data propusă de agent sau la mai mult de patru luni în cazul în care activitatea cu normă redusă a fost autorizată pentru mai mult de un an.
În cazuri excepţionale şi în interes de serviciu, AAIC poate suspenda autorizaţia de desfăşurare a activităţii cu normă redusă înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată, acordând agentului un preaviz de două luni.
Art. 3
în perioada în care este autorizat să-şi exercite activitatea cu normă redusă, agentul are dreptul la un procent din remuneraţie corespunzător cu norma redusă lucrată. Cu toate acestea, procentul nu se aplică alocaţiei creşterea copilului, cuantumului de bază al alocaţiei pentru locuinţă şi alocaţiei şcolare.
Cuantumul contribuţiei la sistemul asigurărilor de sănătate se calculează pe baza salariului de bază al unui agent care îşi desfăşoară activitatea cu normă întreagă. Cuantumul contribuţiei la fondul de pensii se calculează pe baza salariului de bază pe care îl primeşte agentul care lucrează cu normă redusă. Agentul poate solicita calcularea cuantumului la fondul de pensii pe baza salariului de bază plătit unui agent care lucrează cu normă întreagă, în conformitate cu articolul 89 din statut. În sensul articolului 1 din anexa VI, drepturile dobândite se calculează proporţional cu procentul contribuţiilor plătite.
În perioada desfăşurării activităţii cu normă redusă, agentul nu poate efectua ore suplimentare şi nici nu poate exercita alte activităţi remunerate decât cele prevăzute la articolul 16 din statut.
ANEXA III:CONCEDII
Secţiunea 1:Concediul anual
Art. 1
La intrarea în serviciu şi la încetarea raporturilor de muncă se acordă dreptul la un concediu de două zile lucrătoare pentru fiecare lună întreagă de lucru, iar pentru fracţiuni de lună lucrate, dreptul la un concediu de două zile lucrătoare în cazul în care perioada în care s-a lucrat este mai mare de 15 zile şi de o zi lucrătoare în cazul în care aceasta este de 15 zile sau mai puţin.
Art. 2
Concediul anual se poate lua o singură dată sau în mai multe tranşe, în funcţie de preferinţa agentului şi ţinându-se seama de cerinţele serviciului. Acesta trebuie să fie de cel puţin două săptămâni consecutive. Concediul anual se acordă agenţilor încadraţi în serviciu numai după trei luni de lucru, putându-se acorda înainte de încheierea acestei perioade în cazuri excepţionale, justificate corespunzător.
Art. 3
În cazul în care, în timpul concediului anual, un agent contractează o boală care l-ar împiedica să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu în cazul în care nu s-ar afla în concediu, concediul anual se prelungeşte cu durata bolii, justificată corespunzător prin certificat medical.
Art. 4
în cazul în care, din alte motive decât cerinţele de serviciu, un agent nu şi-a epuizat concediul anual înainte de sfârşitul anului calendaristic în curs, perioada de concediu transferată în anul următor nu poate depăşi 12 zile.
În cazul în care un agent nu şi-a epuizat concediul anual până la data încetării raporturilor de muncă, acestuia i se plăteşte, cu titlu de compensaţie, la încetarea activităţii, o sumă egală cu a treizecea parte din remuneraţia sa lunară pentru fiecare zi de concediu de care nu a beneficiat.
La încetarea raporturilor de muncă ale unui agent care a beneficiat, până în momentul plecării sale, de un concediu anual care depăşise numărul de zile la care avea dreptul, se efectuează o reţinere, care se calculează aşa cum este indicat la paragraful al doilea.
Art. 5
În cazul în care un agent, din motive de serviciu, este chemat la serviciu pe durata concediului său anual sau în cazul în care i se anulează autorizaţia de concediu, valoarea, motivată corespunzător, a cheltuielilor datorate acestui fapt i se rambursează şi i se acordă un nou concediu aferent duratei călătoriei.
Secţiunea 2:Concedii speciale
Art. 6
În afară de concediul anual, agentului i se poate acorda, la cerere, un concediu special. În special, cazurile menţionate mai jos dau dreptul la acest concediu, în limitele următoare:
- căsătoria agentului: patru zile;
- schimbarea reşedinţei agentului: până la două zile;
- boală gravă a soţului/soţiei: până la trei zile;
- decesul soţului: patru zile;
- boală gravă a unei rude pe linie ascendentă: până la două zile;
- decesul unei rude pe linie ascendentă: două zile;
- căsătoria unui copil: două zile;
- naşterea unui copil: 10 zile, care trebuie luate pe durata celor 14 săptămâni ulterioare naşterii;
- decesul soţiei pe durata concediului de maternitate: un număr de zile care corespunde perioadei restante din concediul de maternitate; dacă soţia nu este agent, durata restantă a concediului de maternitate se stabileşte prin aplicarea, prin analogie, a dispoziţiilor articolului 51 din statut;
- boală gravă a unui copil: până la două zile;
- boală foarte gravă a unui copil atestată de un medic sau spitalizarea unui copil în vârstă de cel mult 12 ani: până la cinci zile;
- decesul unui copil: patru zile;
- adopţia unui copil: 20 de săptămâni şi până la 24 de săptămâni în cazul adopţiei unui copil handicapat.
Fiecare copil adoptat dă dreptul la o singură perioadă de concediu special, care se poate împărţi între părinţii adoptivi, în cazul în care aceştia sunt amândoi agenţi. Concediul nu se acordă decât în cazul în care soţul/soţia agentului exercită cel puţin o activitate remunerată cu jumătate de normă. În cazul în care soţul/soţia lucrează în afara agenţiei şi beneficiază de un concediu similar, se deduce numărul corespunzător de zile din drepturile agentului.
AAIC poate, după caz, să acorde un concediu special suplimentar în cazul în care legislaţia internă a ţării în care are loc procedura de adopţie şi care nu este ţara în care este angajat agentul, necesită şederea unuia sau a ambilor părinţi adoptivi pe durata procedurilor de adopţie.
Se acordă un concediu special de 10 zile în cazul în care agentul nu are dreptul la un concediu special total de 20 sau de 24 de săptămâni în temeiul primei teze de la prezenta liniuţă; acest concediu suplimentar nu se acordă decât o singură dată pentru fiecare copil adoptat.
În afară de aceasta, agenţia poate acorda un concediu special în cazul unei perfecţionări profesionale, în limita prevăzută în programul de perfecţionare profesională stabilit de agenţie în conformitate cu articolul 29 din statut.
În sensul prezentului articol, partenerul necăsătorit al unui agent este considerat soţ al acestuia în cazul în care sunt îndeplinite primele trei condiţii prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din anexa V.
Secţiunea 3:Concediul aferent duratei călătoriei
Art. 7
Durata concediului prevăzut la secţiunea 1 se prelungeşte cu un număr de zile de concediu aferent duratei călătoriei calculat pe baza distanţei pe calea ferată dintre locul efectuării concediului şi locul de desfăşurare a activităţii, în următoarele condiţii:
- între 50 şi 250 de km: o zi pentru transportul dus-întors;
- între 251 şi 600 de km: două zile pentru transportul dus-întors;
- între 601 şi 900 de km: trei zile pentru transportul dus-întors;
- între 901 şi 1 400 de km: patru zile pentru transportul dus-întors;
- între 1 401 şi 2 000 de km: cinci zile pentru transportul dus-întors;
- peste 2 000 de km: şase zile pentru transportul dus-întors.
În cazul concediului anual, locul efectuării concediului, în sensul prezentului articol, este locul de origine.
Dispoziţiile anterioare se aplică agenţilor al căror loc de muncă se găseşte pe teritoriul statelor membre UE. În cazul în care locul de muncă se găseşte în afara acestui teritoriu, concediul aferent duratei călătoriei se stabileşte prin decizie specială, după caz.
În cazul concediilor speciale prevăzute la secţiunea 2, concediul aferent duratei călătoriei se stabileşte prin decizie specială, după caz.
ANEXA IV:MODALITĂŢI DE COMPENSARE ŞI DE REMUNERARE A ORELOR SUPLIMENTARE
Art. 1
În limitele stabilite la articolul 4 7 din statut, orele suplimentare efectuate de agenţii cu gradele AST 1 -AST 4 dau dreptul la compensaţii sau la remuneraţii în următoarele condiţii:
(a)fiecare oră suplimentară dă dreptul la compensaţie prin acordarea unei ore şi jumătate de timp liber; cu toate acestea, în cazul în care ora suplimentară este efectuată între orele 22:00 şi 7:00 sau într-o zi de duminică ori de sărbătoare legală, aceasta se compensează prin acordarea a două ore de timp liber; la acordarea timpului liber compensatoriu se ţine seama de cerinţele de serviciu şi de preferinţele persoanei în cauză;
(b)în cazul în care cerinţele de serviciu nu au permis această compensaţie înaintea încheierii lunii următoare celei în care s-au efectuat orele suplimentare, AAIC autorizează remunerarea orelor suplimentare necompensate cu 0,56 % din salariul lunar de bază pentru fiecare oră suplimentară, pe baza elementelor stabilite la litera (a);
(c)pentru a obţine compensarea sau remunerarea unei ore suplimentare, este necesar ca perioada lucrată suplimentară să fi fost mai lungă de 30 de minute.
Art. 2
Timpul necesar pentru a ajunge la locul unei misiuni nu se poate considera perioadă lucrată suplimentară în sensul prezentei anexe. Orele de lucru la locul misiunii care depăşesc numărul normal pot fi compensate sau, eventual, remunerate prin decizia AAIC.
Art. 3
Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 1 şi 2, orele suplimentare efectuate de anumite grupe de agenţi cu gradul AST 1 -AST 4, care lucrează în condiţii speciale, pot fi remunerate sub forma unei indemnizaţii forfetare, a cărei valoare şi ale cărei modalităţi de acordare sunt stabilite de AAIC, după consultarea comitetului personalului.
ANEXA V:NORME PRIVIND REMUNERAREA ŞI RAMBURSAREA CHELTUIELILOR
Secţiunea 1:Alocaţiile familiale
Art. 1
(1)Alocaţia pentru locuinţă se stabileşte la o sumă de bază de 149,39 EUR, majorată cu 2 %din salariul lunar de bază al agentului.
(2)La alocaţia pentru locuinţă are dreptul:
a)agentul căsătorit;
b)agentul văduv, divorţat, separat legal sau celibatar care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii în sensul articolului 2 alineatele (2) şi (3);
c)agentul înregistrat ca partener stabil în cadrul unei uniuni consensuale, cu următoarele condiţii:
(i)cuplul să furnizeze un document oficial recunoscut ca atare de un stat membru UE sau de orice autoritate competentă a unui stat membru UE, care să ateste statutul lor de parteneri în cadrul unei uniuni consensuale;
(ii)nici unul dintre parteneri să nu fie căsătorit şi nici angajat într-o altă uniune consensuală;
(iii)partenerii să nu aibă unul dintre următoarele grade de rudenie: părinţi, copii, bunici, nepoţi, fraţi, surori, mătuşi, unchi, nepoţi, gineri şi nurori;
(iv)cuplul să nu aibă acces la căsătorie civilă într-un stat membru UE; se consideră că un cuplu are acces la căsătorie civilă în sensul prezentului punct numai în cazul în care membrii cuplului îndeplinesc toate condiţiile stabilite de legislaţia unui stat membru UE care autorizează căsătoria unui astfel de cuplu;
d)prin decizie specială şi motivată a AAIC, luată pe baza documentelor doveditoare, agentul care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la literele (a), (b) şi (c) îşi asumă, cu toate acestea, efectiv, sarcinile de cap de familie.
(3)În cazul în care soţul/soţia unui agent exercită o activitate profesională remunerată cu un venit anual mai mare -înainte de aplicarea impozitului - decât salariul de bază anual al unui agent cu gradul 3 treapta a doua, ponderat cu coeficientul corector stabilit pentru ţara în care soţul/soţia îşi desfăşoară activitatea, agentul care are dreptul la alocaţie pentru locuinţă nu beneficiază de această alocaţie decât prin decizie specială a AAIC. Cu toate acestea, beneficiul alocaţiei se menţine în toate cazurile atunci când cuplul are în întreţinere unul sau mai mulţi copii.
(4)În cazul în care, în temeiul dispoziţiilor alineatelor (1), (2) şi (3), doi soţi angajaţi de agenţie au amândoi dreptul la alocaţia pentru locuinţă, aceasta se plăteşte numai soţului al cărui salariu de bază este mai mare.
(5)În cazul în care agentul are dreptul la alocaţia pentru locuinţă numai în temeiul alineatului (2) litera (b), iar toţi copiii aflaţi în întreţinerea sa, în sensul articolului 2 alineatele (2) şi (3), sunt încredinţaţi, în temeiul dispoziţiilor legale sau prin decizia unei instanţe judecătoreşti sau a autorităţii administrative competente, unei alte persoane, alocaţia pentru locuinţă se plăteşte acesteia din urmă în numele agentului. Pentru copiii majori aflaţi în întreţinerea agentului, această condiţie se consideră îndeplinită în cazul în care aceştia locuiesc în mod obişnuit cu celălalt părinte.
Cu toate acestea, în cazul în care copiii agentului sunt încredinţaţi mai multor persoane, alocaţia pentru locuinţă se împarte între acestea proporţional cu numărul de copii pe care îi au în întreţinere.
În cazul în care persoana căreia trebuie să i se plătească alocaţia pentru locuinţă în numele agentului, în temeiul dispoziţiilor precedente, are dreptul la alocaţie în temeiul calităţii sale de agent, acesteia i se plăteşte numai alocaţia a cărei valoare este mai mare dintre cele două.
Art. 2
(1)Agentul care are unul sau mai mulţi copii în întreţinere beneficiază, în condiţiile enumerate la alineatele (2) şi (3), de o alocaţie de 326,44 EUR pe lună pentru fiecare copil aflat în întreţinerea sa.
(2)Se consideră ca fiind "copil aflat în întreţinere" copilul legitim, natural sau adoptat al agentului sau al soţului/soţiei acestuia, în cazul în care copilul este întreţinut efectiv de agent.
Acelaşi lucru este valabil pentru copilul care a făcut obiectul unei cereri de adopţie şi pentru care s-a iniţiat procedura de adopţie.
Orice copil faţă de care agentul are o obligaţie de pensie alimentară care rezultă dintr-o decizie judecătorească fondată pe legislaţia unui stat membru UE privind protecţia minorilor se consideră copil aflat în întreţinerea agentului.
(3)Alocaţia se acordă:
a)din oficiu, pentru copilul care nu a împlinit încă vârsta de 18 ani;
b)la cererea motivată a agentului interesat, pentru copilul cu vârsta între 18 şi 26 de ani care urmează o formare educaţională sau profesională.
(4)În mod excepţional, se poate considera copil aflat în întreţinerea agentului, prin decizie specială şi motivată a AAIC, luată pe baza documentelor doveditoare, orice persoană pentru care agentul are obligaţia legală de a plăti pensie alimentară şi a cărei întreţinere îi impune acestuia cheltuieli deosebite.
(5)Prorogarea plăţii alocaţiei se dobândeşte fără limită de vârstă în cazul în care copilul suferă de o boală gravă sau de o infirmitate care îl împiedică să se întreţină singur, alocaţia plătindu-se pe toată durata respectivei boli sau infirmităţi.
(6)Un copil aflat în întreţinere în sensul prezentului articol, dă dreptul la plata unei singure alocaţii pentru creşterea copilului.
(7)În cazul în care copilul aflat în întreţinere, în sensul alineatelor (2) şi (3), este încredinţat, în temeiul dispoziţiilor legale sau prin decizia unei instanţe judecătoreşti sau a autorităţii administrative competente, unei alte persoane, alocaţia i se plăteşte acesteia din urmă în numele agentului.
Art. 2a
Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1), valoarea alocaţiei pentru creşterea copilului se înlocuieşte, pentru perioadele de mai jos, cu următoarele valori:
1.2.2007-31.12.2007 302,35 EUR
1.1.2008-31.12.2008 315,53 EUR
Baremul anterior face obiectul unei revizuiri cu ocazia fiecărei examinări a nivelului remuneraţiilor efectuate în conformitate cu articolul 59 din statutul personalului.
Art. 3
(1)În condiţiile stabilite de dispoziţiile generale de aplicare a prezentului articol, agentul beneficiază de o alocaţie şcolară destinată să acopere cheltuielile de şcolarizare, în limita unui plafon lunar de 221,50 EUR, pentru fiecare copil aflat în întreţinerea sa în sensul articolului 2 alineatul (2) din prezenta anexă, în vârstă de cel puţin cinci ani şi care frecventează în mod regulat, cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ primar sau secundar superior cu plată sau ale unei instituţii de învăţământ superior. Condiţia ca instituţia de învăţământ să fie una cu plată nu se aplică rambursării cheltuielilor de transport şcolar.
Dreptul la alocaţia şcolară intră în vigoare în prima zi a lunii în care copilul începe să frecventeze o instituţie de învăţământ primar şi expiră la sfârşitul lunii în care copilul împlineşte 26 de ani.
Alocaţia se plăteşte cu dublarea plafonului menţionat la primul paragraf pentru:
- agentul al cărui loc de muncă se află la cel puţin 50 km distanţă:
fie de o şcoală europeană,
fie de o instituţie de învăţământ în limba sa maternă, pe care copilul o frecventează din motive pedagogice imperioase, justificate corespunzător;
- agentul al cărui loc de muncă se află la cel puţin 50 km distanţă de o instituţie de învăţământ superior din ţara sa de cetăţenie şi de limbă maternă, cu condiţia ca acest copil să frecventeze efectiv o instituţie de învăţământ superior care se află la cel puţin 50 km distanţă de locul de muncă al agentului şi ca agentul să beneficieze de indemnizaţia de expatriere; ultima condiţie nu se aplică în cazul în care nu există o astfel de instituţie în ţara de cetăţenie a agentului sau în cazul în care copilul frecventează o instituţie de învăţământ superior într-o altă ţară decât cea în care se află locul de muncă al agentului;
- în aceleaşi condiţii ca pentru prima şi a doua liniuţă, persoanelor care au dreptul la alocaţie, dar nu sunt în serviciu, ţinându-se seama de domiciliu şi nu de locul de muncă.
Condiţia ca instituţia de învăţământ să fie una cu plată nu se aplică alocaţiei menţionate la al treilea paragraf.
În cazul în care copilul pentru care se acordă alocaţia şcolară este încredinţat, în temeiul dispoziţiilor legale sau prin decizia unei instanţe judecătoreşti sau a autorităţii administrative competente, unei alte persoane, alocaţia şcolară i se plăteşte acesteia din urmă în numele agentului. În acest caz, distanţa de cel puţin 50 km prevăzută la al treilea paragraf se calculează de la domiciliul persoanei căreia îi este încredinţat copilul.
(2)Pentru fiecare copil aflat în întreţinerea agentului, în sensul articolului 2 alineatul (2), care este în vârstă de cel puţin cinci ani sau care nu frecventează încă, în mod regulat, cursurile de zi ale unei instituţii de învăţământ primar sau secundar, valoarea alocaţiei se stabileşte după cum urmează:
1.2.2007-31.8.2007 48,17 EUR
1.9.2007-31.8.2008 64,24 EUR
1.9.2008 şi ulterior 80,30 EUR
Baremul anterior face obiectul unei revizuiri cu ocazia fiecărei reanalizări a nivelului remuneraţiilor efectuate în conformitate cu articolul 59 din statutul personalului.
Secţiunea 2:Indemnizaţia de expatriere
Art. 4
(1)Indemnizaţia de expatriere egală cu 16 % din valoarea totală a salariului de bază plus alocaţia pentru locuinţă şi alocaţia pentru creşterea copilului se acordă:
a)agentului:
- care nu are şi nu a avut niciodată cetăţenia statului pe teritoriul căruia se află locul său de muncă şi
- care, în mod obişnuit, nu a locuit şi nu şi-a exercitat activitatea profesională principală, în perioada de cinci ani care expiră cu şase luni înainte de începerea activităţii sale pe teritoriul european al statului respectiv. În conformitate cu prezenta dispoziţie, situaţiile ce rezultă din serviciile efectuate pentru un alt stat sau o organizaţie internaţională nu se iau în considerare.
(b)agentului care, indiferent dacă are sau dacă a avut cetăţenia statului pe teritoriul căruia se găseşte locul său de muncă, în perioada de 10 ani care expiră la începerea activităţii sale, a locuit în mod obişnuit în afara teritoriului european al statului respectiv dintr-un alt motiv decât exercitarea atribuţiilor în serviciul unui stat sau al unei organizaţii internaţionale.
Indemnizaţia de expatriere nu poate fi mai mică de 442,78 EUR pe lună.
(2)Agentul care nu are şi nu a avut niciodată cetăţenia statului pe teritoriul căruia se găseşte locul său de muncă şi care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatul (1) are dreptul la o indemnizaţie de reşedinţă în afara ţării de origine egală cu un sfert din indemnizaţia de expatriere.
(3)Pentru aplicarea alineatelor (1) şi (2), agentul care, prin căsătorie, a obţinut automat cetăţenia statului pe teritoriul căruia se află locul său de muncă, beneficiază de acelaşi tratament ca agentul menţionat la alineatul (1) litera (a) prima liniuţă.
Secţiunea 3:Rambursarea cheltuielilor
Subsecţiunea A:INDEMNIZAŢIA DE INSTALARE
Art. 5
(1)O indemnizaţie de instalare egală cu salariul de bază pe două luni, în cazul în care agentul are dreptul la alocaţia pentru locuinţă, sau egală cu salariul de bază pe o lună, în alte cazuri, se acordă agentului numit în funcţie care îşi justifică schimbarea de reşedinţă pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la articolul 22 din statut.
În cazul în care doi soţi care sunt agenţi au amândoi dreptul la indemnizaţia de instalare, aceasta se plăteşte numai soţului al cărui salariu de bază este mai mare.
Indemnizaţia de instalare este ponderată cu coeficientul corector stabilit pentru locul de muncă al agentului.
(2)O indemnizaţie de instalare echivalentă se plăteşte, la schimbarea locului de muncă, agentului care trebuie să-şi schimbe reşedinţa pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la articolul 22 din statut.
(3)Indemnizaţia de instalare se calculează pe baza stării civile şi a salariului agentului fie la data de titularizare a acestuia, fie la cea a transferului la un alt loc de muncă.
Indemnizaţia de instalare se plăteşte la prezentarea documentelor care justifică instalarea agentului la locul său de muncă, împreună cu familia acestuia, în cazul în care agentul are dreptul la alocaţia pentru locuinţă.
(4)În cazul în care un agent care are dreptul la alocaţia pentru locuinţă nu se instalează împreună cu familia la locul de muncă, acesta nu primeşte decât jumătate din indemnizaţia la care ar fi avut dreptul în mod normal; a doua jumătate i se plăteşte la instalarea familiei la locul său de muncă, dacă aceasta are loc în termenele prevăzute la articolul 9 alineatul (3). În cazul în care această instalare nu are loc sau agentul este transferat la locul de reşedinţă al familiei sale, agentul respectiv nu are dreptul la indemnizaţie de instalare.
(5)Agentul titular care a primit indemnizaţia de instalare care părăseşte de bună voie serviciul agenţiei în termen de doi ani de la data începerii activităţii, trebuie să ramburseze, la părăsirea serviciului, o parte a indemnizaţiei primite, calculată proporţional cu perioada rămasă din termenul respectiv de doi ani.
(6)Agentul care beneficiază de indemnizaţia de instalare trebuie să declare indemnizaţiile similare pe care le primeşte din alte surse; acestea se deduc din indemnizaţia prevăzută la prezentul articol.
Subsecţiunea B:INDEMNIZAŢIA DE REINSTALARE
Art. 6
(1)La încetarea raporturilor de muncă, agentul titular care demonstrează că şi-a schimbat reşedinţa are dreptul la o indemnizaţie de reinstalare egală cu salariul său de bază pe două luni, în cazul în care agentul are dreptul la alocaţia pentru locuinţă, sau egală cu salariul său de bază pe o lună, în alte cazuri, sub rezerva efectuării a patru ani de serviciu şi în cazul în care acesta nu beneficiază de o indemnizaţie similară la noul loc de muncă. În cazul în care doi soţi care sunt agenţi au amândoi dreptul la indemnizaţia de reinstalare, aceasta se plăteşte numai soţului al cărui salariu de bază este mai mare.
Pentru calcularea vechimii în serviciu se iau în considerare anii de activitate, de concediu pentru satisfacerea serviciului militar şi de concediu pentru creşterea copilului sau concediu familial.
Indemnizaţia de reinstalare este ponderată cu coeficientul corector stabilit pentru ultimul loc de muncă al agentului.
(2)În caz de deces al unui agent titular, indemnizaţia de reinstalare se plăteşte soţului supravieţuitor sau, în lipsa acestuia, persoanelor aflate în întreţinere în sensul articolului 2, chiar şi în cazul în care condiţia vechimii în serviciu prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol nu este îndeplinită.
(3)Indemnizaţia de reinstalare se calculează pe baza stării civile şi a salariului agentului în momentul încetării raporturilor de muncă.
(4)Indemnizaţia de reinstalare se plăteşte la prezentarea documentelor care justifică reinstalarea agentului şi a familiei sale sau, în caz de deces al agentului, doar reinstalarea familiei sale, într-o localitate situată la minimum 70 km de locul de muncă al agentului.
Reinstalarea agentului sau, în cazul decesului său, a familiei sale are loc la cel mult trei ani de la încetarea raporturilor de muncă ale agentului.
Acest termen nu se aplică succesorilor în drepturi dacă aceştia pot dovedi că nu au avut cunoştinţă de dispoziţiile menţionate anterior.
Subsecţiunea C:CHELTUIELI DE CĂLĂTORIE
Art. 7
(1)Agentul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de călătorie, pentru el, soţul său/soţia sa şi persoanele aflate în întreţinerea sa şi care locuiesc efectiv împreună cu el:
a)cu ocazia intrării în serviciu, de la locul recrutării până la locul de muncă;
b)cu ocazia încetării raporturilor de muncă în sensul articolului 9 5 din statut, de la locul de muncă până la locul de origine definit la alineatul (3) din prezentul articol;
c)cu ocazia oricărui transfer care atrage după sine schimbarea locului de desfăşurare a activităţii.
În cazul decesului unui agent, soţul supravieţuitor şi persoanele aflate în întreţinerea sa au dreptul la rambursarea cheltuielilor de călătorie în aceleaşi condiţii.
Cheltuielile de călătorie includ, de asemenea, costul rezervării biletelor, al transportului bagajelor şi după caz, al cazării.
(2)Suma de rambursat se calculează pe baza itinerarului obişnuit cel mai scurt şi cel mai economic, cu trenul, la clasa I, între locul de muncă şi locul recrutării sau locul de origine.
În cazul în care itinerarul menţionat la primul paragraf depăşeşte 500 km sau în cazul în care acesta presupune traversarea unei mări, agentul în cauză are dreptul, pe baza prezentării biletelor de călătorie, la rambursarea cheltuielilor de călătorie cu avionul la clasa business sau echivalentă. în cazul în care se foloseşte un mijloc de transport diferit de cele menţionate anterior, rambursarea se face pe baza preţului biletului de tren, cu excepţia vagoanelor de dormit. În cazul în care calculul nu se poate face pe această bază, modalitatea de rambursare se stabileşte prin decizie specială a AAIC.
(3)Locul de origine al agentului se stabileşte la începerea activităţii acestuia, ţinându-se seama de locul recrutării sau de centrul său de interese. Acest mod de stabilire a locului de origine al agentului poate fi revizuit ulterior prin decizie specială a AAIC, în timp ce agentul în cauză este în serviciu sau la încetarea activităţii sale. Cu toate acestea, cât timp agentul în cauză este în serviciu, decizia respectivă nu poate interveni decât în situaţii excepţionale şi după prezentarea, de către agentul în cauză, a documentelor prin care îşi justifică cererea.
Cu toate acestea, efectul revizuirii nu poate fi schimbarea centrului de interese al agentului din interiorul în exteriorul teritoriilor statelor membre UE sau al ţărilor şi teritoriilor enumerate în anexa II din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
Art. 8
(1)Agentul are dreptul anual, pentru sine şi, în cazul în care are dreptul la alocaţia pentru locuinţă, pentru soţ/soţie şi pentru persoanele aflate în întreţinerea sa în sensul articolului 2 din prezenta anexă, la rambursarea cheltuielilor de călătorie de la locul de muncă până la locul de origine definit la articolul 7 din prezenta anexă.
În cazul în care doi soţi sunt agenţi AAIC, fiecare dintre aceştia are dreptul personal şi pentru persoanele aflate în întreţinere, la plata forfetară a cheltuielilor de călătorie, în conformitate cu dispoziţiile menţionate anterioar; fiecare persoană aflată în întreţinere are dreptul la o singură plată. În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere, plata se stabileşte la cererea soţilor, în funcţie de locul de origine al unuia dintre soţi.
În cazul căsătoriei survenite în timpul anului în curs şi care are drept efect acordarea dreptului la alocaţia pentru locuinţă, cheltuielile de călătorie datorate soţului se calculează proporţional cu perioada dintre data căsătoriei şi sfârşitul anului în curs.
Eventualele modificări ale bazei de calcul ce rezultă dintr-o schimbare a situaţiei familiale intervenite după data plăţii sumelor în cauză nu îl obligă pe agentul în cauză la rambursare.
Cheltuielile de călătorie ale copiilor cu vârsta cuprinsă între doi şi zece ani se calculează pe baza jumătăţii indemnizaţiei pentru distanţa parcursă în kilometri şi a jumătăţii sumei forfetare suplimentare, considerându-se, în sensul calculului respectiv, că copiii au împlinit vârsta de doi, respectiv 10 ani la data de 1 ianuarie a anului în curs.
(2)Plata forfetară se efectuează pe baza unei indemnizaţii calculate pe baza distanţei în kilometri între locul de muncă al unui agent şi locul său de recrutare sau de origine; distanţa se calculează în conformitate cu metoda stabilită la articolul 7 alineatul (2) primul paragraf.
Indemnizaţia pe distanţa parcursă în kilometri se stabileşte astfel: 0 EUR pentru fiecare km din intervalul 0-200 km 0,3320 EUR pentru fiecare km din intervalul 201-1 000 km 0,5533 EUR pentru fiecare km din intervalul 1 001-2 000 km 0,3320 EUR pentru fiecare km din intervalul 2 001-3 000 km
0,1106 EUR pentru fiecare km din intervalul 3 001-4 000 km
0,0532 EUR pentru fiecare km din intervalul 4 001-10 000 km
0 EUR pentru fiecare km care depăşeşte 10 000 km.
La indemnizaţia pentru distanţa în kilometri menţionată anterior se adaugă o sumă forfetară suplimentară, astfel:
166 EUR în cazul în care distanţa pe cale ferată dintre locul de muncă şi locul de origine este între 725 km şi 1 450 km;
331,99 EUR în cazul în care distanţa pe cale ferată dintre locul de muncă şi locul de origine este mai mare de 1 450 km.
Indemnizaţia pentru distanţa parcursă în kilometri şi suma forfetară suplimentară menţionate anterior se ajustează în fiecare an în aceeaşi proporţie ca remuneraţia.
(3)Agentul care, în cursul unui an calendaristic, îşi încetează activitatea dintr-o altă cauză decât decesul sau care este în concediu pentru interese personale, are dreptul, în cazul în care perioada de activitate în serviciul agenţiei este, în cursul anului, mai scurtă de nouă luni, numai la o parte din plata prevăzută la alineatul (1), calculată proporţional cu perioada petrecută activ în serviciu.
(4)Dispoziţiile precedente se aplică agentului al cărui loc de muncă se situează pe teritoriul unui stat membru UE. Agentul al cărui loc de muncă se situează în afara teritoriului unui stat membru UE are dreptul, pentru el şi, în cazul în care are dreptul la alocaţia pentru locuinţă, pentru soţul său/soţia sa şi pentru persoanele aflate în întreţinerea sa în sensul articolului 2, în fiecare an calendaristic, la rambursarea cheltuielilor de călătorie până la locul său de origine sau la rambursarea cheltuielilor de călătorie până în alt loc, în limita cheltuielilor de călătorie până la locul său de origine. Cu toate acestea, în cazul în care soţul său/soţia sa şi persoanele aflate în întreţinerea sa în sensul articolului 2 alineatul (2) nu locuiesc împreună cu agentul la locul său muncă, aceştia au dreptul, în fiecare an calendaristic, la rambursarea cheltuielilor de călătorie din locul de origine până la locul de muncă sau la un alt loc, în cazul în limita cheltuielilor de călătorie de la locul de origine până la locul de muncă.
Rambursarea acestor cheltuieli de călătorie se efectuează sub formă de plată forfetară, corespunzătoare costului călătoriei cu avionul la clasa imediat superioară clasei economice.
Subsecţiunea D:CHELTUIELI DE MUTARE
Art. 9
(1)Cheltuielile efectuate pentru mutarea mobilierului şi a obiectelor personale, inclusiv cheltuielile de asigurare pentru acoperirea riscurilor simple (deteriorare, furt, incendiu), se rambursează agentului în cazul în care acesta este obligat să-şi schimbe reşedinţa pentru a se conforma dispoziţiilor articolului 22 din statut, dacă nu a beneficiat de rambursarea aceloraşi cheltuieli din altă sursă. Rambursarea se efectuează în limitele unui deviz aprobat în prealabil. Cel puţin două devize se prezintă serviciilor competente ale agenţiei, care, în cazul în care estimează că suma menţionată în devize depăşeşte un nivel rezonabil, pot alege o altă întreprindere care prestează servicii de mutare. În acest caz, valoarea rambursării la care agentul are dreptul poate fi limitată la valoarea devizului prezentat de întreprinderea prestatoare de servicii de mutare selectată de agenţie.
(2)La încetarea activităţii sau în caz de deces, cheltuielile de mutare se rambursează de la locul de muncă la locul de origine.
În cazul în care agentul decedat este celibatar, cheltuielile respective se rambursează succesorilor în drepturi.
(3)Mutarea se face de către agentul titular în anul următor expirării perioadei sale de probă.
La încetarea raporturilor de muncă, mutarea trebuie să aibă loc în termenul de trei ani prevăzut la articolul 6 alineatul (4) paragraful al doilea.
Cheltuielile de mutare intervenite după expirarea termenelor prevăzute anterior nu se pot rambursa decât în situaţii excepţionale şi prin decizie specială a AAIC.
Subsecţiunea E:DIURNA
Art. 10
(1)Agentul care demonstrează faptul că a fost obligat să-şi schimbe reşedinţa pentru a îndeplini obligaţiile de la articolul 22 din statut are dreptul, pe durata precizată la alineatul (2), la o diurnă a cărei valoare se stabileşte după cum urmează:
agentul care are dreptul la alocaţia pentru locuinţă: 34,31 EUR; agentul care nu are dreptul la alocaţia pentru locuinţă: 27,67 EUR.
Baremul anterior face obiectul unei revizuiri cu ocazia fiecărei examinări a nivelului remuneraţiilor efectuate în conformitate cu articolul 59 din statut.
(2)Durata acordării diurnei se stabileşte după cum urmează:
a)pentru agentul care nu are dreptul la alocaţia pentru locuinţă: 120 de zile;
b)pentru agentul care are dreptul la alocaţia pentru locuinţă: 180 de zile sau, în cazul în care agentul în cauză se află în perioada de probă, durata perioadei de probă plus o lună.
În cazul în care doi soţi care sunt agenţi au amândoi dreptul la diurnă, perioada pentru care se acordă diurna în conformitate cu litera (b) se aplică soţului cu salariul de bază cel mai mare. Perioada prevăzută la litera (a) se aplică celuilalt soţ.
În nici un caz nu se acordă diurnă după data la care agentul şi-a efectuat mutarea în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la articolului 22 din statut.
Subsecţiunea F:CHELTUIELILE DE MISIUNE
Art. 11
(1)Agentul care călătoreşte cu un ordin de misiune are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport şi la diurnă în condiţiile prevăzute în continuare.
(2)Prin ordinul de misiune se stabileşte, în special, durata probabilă a misiunii, pe baza căreia se calculează avansul ce poate fi obţinut de agent în funcţie de diurna prevăzută. Cu excepţia unei decizii speciale, acest avans nu se plăteşte în cazul în care misiunea nu este prevăzută să dureze mai mult de 24 de ore şi are loc într-o ţară în care se utilizează moneda utilizată la locul de muncă al agentului în cauză.
(3)Cu excepţia cazurilor speciale, care se stabilesc prin decizie specială şi, în special, în caz de întrerupere a concediului sau de rechemare din concediu, cheltuielile de misiune se limitează la costul cel mai economic disponibil pentru deplasările între locul de muncă şi cel al misiunii, fără obligaţia agentului de a-şi prelungi semnificativ şederea la locul misiunii.
Art. 12
(1)Transportul pe calea ferată
Cheltuielile de transport pentru misiunile efectuate pe calea ferată se rambursează la prezentarea documentelor justificative, pe baza preţului biletului pentru traseul efectuat la clasa I, pe itinerarul cel mai scurt dintre locul de muncă şi locul misiunii.
(2)Transportul cu avionul
Agenţii sunt autorizaţi să călătorească cu avionul în cazul în care distanţa dus-întors este de cel puţin 800 km calculaţi pe calea ferată.
(3)Transportul cu vaporul
Clasele de călătorie pe vapor şi suplimentele de cabină ce pot fi rambursate se stabilesc de AAIC de la caz la caz, în funcţie de durata şi de costul călătoriei.
(4)Transportul cu automobilul
Cheltuielile de transport corespunzătoare se rambursează în mod forfetar pe baza preţului biletului de tren, în conformitate cu alineatul (1); nu se plăteşte nici un alt supliment.
Cu toate acestea, în cazul în care agentul efectuează o misiune în împrejurări speciale pentru care mijloacele de transport public prezintă inconveniente certe, AAIC poate decide să acorde agentului o indemnizaţie pe kilometru parcurs, în loc să ramburseze cheltuielile de călătorie prevăzute la alineatele (1) şi (3).
Art. 13
(1)Diurna de misiune include în mod forfetar toate cheltuielile suportate de persoana aflată în misiune: micul dejun, cele două mese principale şi celelalte cheltuieli curente, inclusiv transportul local. Cheltuielile de cazare, inclusiv taxele locale, se rambursează la prezentarea documentelor justificative, în limita unui plafon maxim stabilit pentru fiecare ţară.
(2)_
a)Baremul pentru statelor membre UE este după cum urmează:
(în euro) | ||
Destinaţia | Diurna | Plafonul cheltuielilor de cazare (hotel) |
Belgia | 84,06 | 117,08 |
Republica Cehă | 55,00 | 175,00 |
Danemarca | 91,70 | 148,07 |
Germania | 74,14 | 97,03 |
Estonia | 70,00 | 120,00 |
Grecia | 66,04 | 99,63 |
Spania | 68,89 | 126,57 |
Franţa | 72,58 | 97,27 |
Irlanda | 80,94 | 139,32 |
Italia | 60,34 | 114,33 |
Cipru | 50,00 | 110,00 |
Letonia | 85,00 | 165,00 |
Lituania | 80,00 | 170,00 |
Luxemburg | 82,00 | 106,92 |
Ungaria | 50,00 | 165,00 |
Malta | 60,00 | 115,00 |
Ţările de Jos | 78,26 | 131,76 |
Austria | 74,47 | 128,58 |
Polonia | 60,00 | 210,00 |
Portugalia | 68,91 | 124,89 |
Slovenia | 60,00 | 110,00 |
Slovacia | 50,00 | 125,00 |
Finlanda | 92,34 | 140,98 |
Suedia | 92,91 | 141,77 |
Regatul Unit | 86,89 | 149,03 |
În cazul în care agentului în misiune i se oferă o masă sau cazare oferite ori rambursate de către una dintre instituţiile comunitare, de o autoritate sau de un organism terţ, agentul în cauză trebuie să declare acest lucru. Se aplică deducerile corespunzătoare.
b)Baremul aplicabil misiunilor în ţările situate în afara teritoriului european al statelor membre UE se stabileşte şi se adaptează periodic de către AAIC.
(3)Sumele prevăzute la alineatul (2) litera (a) se reexaminează o dată la doi ani pe baza reexaminării efectuate în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din anexa VII la Statutul funcţionarilor CE.
Subsecţiunea G:RAMBURSAREA FORFETARĂ A CHELTUIELILOR
Art. 15
(1)În cazul în care natura sarcinilor încredinţate anumitor agenţi îi determină pe aceştia să efectueze în mod regulat cheltuieli de protocol, AAIC poate acorda o indemnizaţie forfetară, a cărei sumă o stabileşte.
În cazuri speciale, AAIC poate, de asemenea, să decidă ca agenţia să suporte de asemenea o parte a cheltuielilor de cazare a agenţilor în cauză.
(2)Pentru agenţii care, ca urmare a unor instrucţiuni speciale, efectuează ocazional cheltuieli de protocol în scopuri de serviciu, valoarea indemnizaţiei de protocol se stabileşte de la caz la caz, pe baza documentelor justificative şi în condiţiile stabilite de AAIC.
Art. 16
Prin decizia AAIC, membrii personalului cu funcţii superioare de conducere (directori generali sau echivalenţi ai acestora cu gradul AD 16 sau AD 15 şi directori sau echivalenţi ai acestora cu gradul AD 15 sau AD 14) care nu dispun de maşină de serviciu pot primi o indemnizaţie forfetară, ce nu poate depăşi 892,42 EUR pe an, pentru acoperirea cheltuielilor lor de deplasare în interiorul perimetrului oraşului în care sunt angajaţi.
Respectiva indemnizaţie se poate acorda, prin decizie motivată a AAIC, agentului ale cărui atribuţii impun deplasări efectuate cu regularitate, pe care este autorizat să le efectueze cu maşina sa personală.
Secţiunea 4:Plata sumelor datorate
Art. 17
(1)Remuneraţia se plăteşte agenţilor la data de 15 a fiecărei luni pentru luna curentă. Valoarea respectivei remuneraţii se rotunjeşte în sus până la cea mai apropiată unitate de cent.
(2)În cazul în care nu se datorează remuneraţia integrală pentru luna în curs, aceasta se împarte în fracţiuni egale cu a treizecea parte şi
a)în cazul în care numărul real de zile care se plătesc este mai mic sau egal cu 15, numărul de fracţiuni datorate este egal cu numărul real de zile care se plătesc;
b)în cazul în care numărul real de zile care se plătesc este mai mare de 15, numărul de fracţiuni datorate este egal cu diferenţa dintre 30 şi numărul real de zile care nu se plătesc.
(3)În cazul în care dreptul la alocaţii familiale şi la indemnizaţia de expatriere ia naştere după data începerii activităţii, agentul beneficiază de acest drept începând din prima zi a lunii în cursul căreia a luat naştere dreptul. În cazul în care dreptul respectiv încetează, agentul beneficiază de acesta până în ultima zi a lunii în cursul căreia dreptul respectiv încetează.
Art. 18
(1)Sumele datorate agentului se plătesc în locul şi în moneda ţării în care agentul îşi exercită atribuţiile.
(2)În aceleaşi condiţii cu cele stabilite printr-o reglementare adoptată de instituţiile comunitare în temeiul articolului 17 alineatul (2) din anexa VII la Statutul funcţionarilor CE, agentul poate să transfere în mod regulat o parte a retribuţiilor sale într-un alt stat membru UE prin intermediul agenţiei.
În conformitate cu prima teză a prezentului alineat, pot face obiectul unui astfel de transfer, separat sau împreună:
a)pentru fiecare copil aflat în întreţinere şi care frecventează o instituţie de învăţământ dintr-un alt stat membru UE, suma maximă pentru fiecare copil aflat în întreţinere, care corespunde valorii alocaţiei şcolare primite efectiv pentru copilul respectiv;
b)la prezentarea documentelor justificative valabile, plăţi regulate pentru orice altă persoană care locuieşte în statul membru UE în cauză şi faţă de care agentul demonstrează că are obligaţii în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau a unei decizii a autorităţii administrative competente.
Transferurile menţionate la litera (b) nu pot depăşi 5 % din salariul de bază al agentului.
(3)Transferurile prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol se efectuează la acelaşi curs de schimb cu cele menţionate la articolul 6 3 al doilea paragraf din Statutul funcţionarilor CE. Sumele transferate sunt ponderate cu un coeficient reprezentând diferenţa dintre coeficientul corector valabil pentru ţara spre care se efectuează transferul, în conformitate cu definiţia de la articolul 3 alineatul (5) litera (b) din anexa XI la Statutul funcţionarilor CE, şi coeficientul corector aplicat remuneraţiei agentului, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) litera (a) din anexa XI la Statutul funcţionarilor CE.
(4)În afara transferurilor menţionate la alineatele (1)-(3), agentul poate să solicite un transfer regulat către un alt stat membru UE, la cursul de schimb lunar şi fără aplicarea vreunui coeficient. Acest transfer nu poate să depăşească 25 % din salariul de bază al agentului.
ANEXA VI:INDEMNIZAŢIA DE ÎNCETARE A ACTIVITĂŢII ŞI PENSIA
CAPITOLUL 1:Indemnizaţia de încetare a activităţii
Art. 1
(1)Agentul care îşi încetează definitiv activitatea dintr-un alt motiv decât decesul sau invaliditatea are dreptul, la încetarea activităţii:
a)în cazul în care a efectuat mai puţin de un an de serviciu, la plata unei indemnizaţii de încetare a activităţii egală cu de trei ori sumele reţinute din salariul său de bază în cadrul contribuţiilor la sistemul de pensii, deducere efectuată din sumele plătite în temeiul articolelor 90 şi 131 din statutul personalului;
b)în celelalte cazuri, acesta are dreptul:
1.la transferul echivalentului actuarial, actualizat la data transferului efectiv, al drepturilor sale la pensie pentru limită de vârstă dobândite în cadrul agenţiei, efectuat la fondul de pensii al unei autorităţi sau organizaţii sau la o casă de pensii prin care agentul îşi primeşte dreptul la pensie pentru limită de vârstă în temeiul activităţii sale salariate sau nesalariate sau
2.la plata echivalentului actuarial al unei asigurări private sau al unui fond de pensii ales de agent care garantează:
(i)că agentul în cauză nu poate beneficia de rambursări de capital;
(ii)că agentul în cauză primeşte o rentă lunară începând cu vârsta de cel puţin 60 de ani şi cel mult 65 de ani;
(iii)că persoanele aflate în întreţinerea sa beneficiază de pensii de urmaş;
(iv)că transferul către o altă societate sau fond este autorizat doar în cazul în care respectivul fond îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctele (i), (ii) şi (iii).
(2)Prin derogare de la alineatul (1) litera (b), agentul care, de la intrarea sa în funcţie, a efectuat plăţi pentru constituirea sau menţinerea drepturilor sale la pensie în sistemul naţional de pensii, la o asigurare privată sau la un fond de pensii ales de agent care îndeplinesc condiţiile menţionate la alineatul (1) şi care îşi încetează definitiv activitatea dintr-un alt motiv decât decesul sau invaliditatea, are dreptul, la încetarea activităţii, la plata unei indemnizaţii de încetare a activităţii egale cu echivalentul actuarial al drepturilor sale la pensie dobândite în timpul serviciului în cadrul Agenţiei Europene de Apărare. În acest caz, sumele plătite pentru constituirea sau menţinerea drepturilor sale la pensie în sistemul naţional de pensii, în temeiul articolelor 90 sau 131, sunt deduse din indemnizaţia de încetare a activităţii.
(3)În cazul în care agentul îşi încetează definitiv activitatea prin eliberare din funcţie, indemnizaţia de încetare a activităţii care se plăteşte sau, după caz, echivalentul actuarial care se transferă se stabileşte în funcţie de decizia luată pe baza articolului 146 din statut.
CAPITOLUL 2:Alocaţia de invaliditate
Art. 2
(1)Sub rezerva dispoziţiilor articolului 7 5 din statut, agentul în vârstă de până la 6 5 de ani care, pe parcursul perioadei în care a dobândit dreptul la pensie, este recunoscut de comisia de invaliditate ca suferind de invaliditate permanentă totală care îl pune în imposibilitatea de a exercita funcţiile care corespund unui loc de muncă din cariera sa şi care, din acest motiv, trebuie să-şi încheie serviciul la agenţie, are dreptul, pe durata incapacităţii sale, la alocaţia de invaliditate prevăzută la articolul 76 din statut.
(2)Beneficiarul unei alocaţii de invaliditate nu poate exercita nici o activitate profesională remunerată, decât cu autorizaţia prealabilă a AAIC. În acest caz, partea din orice venit rezultat din această activitate profesională remunerată care, cumulată cu alocaţia de invaliditate, depăşeşte ultima remuneraţie globală percepută în activitate, stabilită pe baza grilei de salarizare în vigoare în prima zi a lunii pentru care se plăteşte alocaţia, se deduce din alocaţia respectivă.
Agentul în cauză are obligaţia de a furniza, la cerere, dovezile scrise necesare şi de a notifica agenţia cu privire la orice element ce poate modifica dreptul său la alocaţie.
Art. 3
Până la data la care fostul agent care beneficiază de o alocaţie de invaliditate nu a împlinit vârsta de 6 3 de ani, agenţia îl poate supune periodic unor examene medicale, pentru a se asigura că acesta întruneşte în continuare condiţiile necesare pentru a beneficia de respectiva alocaţie.
CAPITOLUL 3:Pensia de urmaş
Art. 4
Soţul care supravieţuieşte unui agent decedat în timpul serviciului, aflat în concediu pentru interese personale, în concediu pentru satisfacerea serviciului militar sau în concediu pentru creşterea copilului sau concediu familial beneficiază, în cazul în care, la data decesului, era căsătorit cu acesta de cel puţin un an şi sub rezerva dispoziţiilor articolului 75 din statut şi ale articolului 11 din prezenta anexă, de o pensie de urmaş egală cu 60 % din drepturile la pensia de limită de vârstă acumulate de agent până la data decesului său.
Condiţia de durată a căsătoriei prevăzută anterior nu se aplică în cazul în care există unul sau mai mulţi copii rezultaţi din respectiva căsătorie sau dintr-o căsătorie anterioară a agentului, cu condiţia ca soţul supravieţuitor să întreţină sau să fi întreţinut respectivii copii sau în cazul în care decesul agentului a survenit ca urmare a unei infirmităţi sau unei boli contractate cu ocazia exercitării atribuţiilor sale ori în urma unui accident.
Art. 5
Soţul supravieţuitor al unui fost agent titular care a beneficiat de o alocaţie de invaliditate, cu condiţia să fi fost căsătorit cu acesta la data acordării respectivei alocaţii, are dreptul, sub rezerva dispoziţiilor articolului 8, la o pensie de urmaş egală cu 60 % din alocaţia de invaliditate de care beneficia soţul său în ziua decesului.
Cea mai mică valoare a pensiei de urmaş este 35% din ultimul salariu de bază; cu toate acestea, valoarea pensiei de urmaş nu poate depăşi, în nici un caz, valoarea alocaţiei de invaliditate de care beneficia agentul în ziua decesului.
Art. 6
în sensul articolelor 4 şi 5, condiţia de durată a căsătoriei nu se aplică în cazul în care căsătoria, chiar efectuată după încetarea activităţii agentului, a durat cel puţin cinci ani.
Art. 7
(1)Pensia de orfan prevăzută la articolul 81 primul, al doilea şi al treilea paragraf din statut se stabileşte, pentru primul orfan, la opt zecimi din pensia de urmaş la care ar fi avut dreptul soţul supravieţuitor al agentului sau al fostului agent beneficiar al unei alocaţii de invaliditate, făcându-se abstracţie de reducerile prevăzute la articolul 10 din prezenta anexă.
Aceasta nu poate fi mai mică decât minimul de subzistenţă, sub rezerva dispoziţiilor articolului 8.
(2)Pensia astfel stabilită se majorează, pentru fiecare dintre copiii aflaţi în întreţinere, începând cu al doilea, cu o sumă egală cu dublul alocaţiei pentru creşterea copilului.
Orfanul are dreptul la alocaţia şcolară în condiţiile prevăzute la articolul 3 din anexa V.
(3)Valoarea totală a pensiei şi a alocaţiilor astfel obţinute se împarte în părţi egale între orfanii care au dreptul la ele.
Art. 8
în caz de coexistenţă a soţului supravieţuitor şi a orfanilor dintr-o căsătorie anterioară sau a altor succesori în drepturi, pensia totală, calculată pentru un soţ supravieţuitor care are aceste persoane în întreţinere, se împarte între grupurile de persoane implicate în mod proporţional cu pensiile care ar fi fost atribuite diferitelor categorii considerate separat.
În caz de coexistenţă a unor orfani proveniţi din căsătorii diferite, pensia totală, calculată ca şi cum orfanii provin dintr-o singură căsătorie, se împarte între grupurile de persoane implicate în mod proporţional cu pensiile care ar fi fost plătite diferitelor categorii considerate separat.
Pentru calcularea repartizării menţionate anterior, copiii proveniţi dintr-o căsătorie anterioară a unuia dintre soţi şi recunoscuţi ca aflându-se în întreţinere în sensul articolului 2 din anexa V sunt incluşi în categoria copiilor proveniţi din căsătoria cu agentul sau cu fostul agent beneficiar al unei alocaţii de invaliditate.
În cazul menţionat la paragraful al doilea din prezentul articol, rudele pe linie ascendentă recunoscute ca aflându-se în întreţinere în condiţiile stabilite la articolul 2 din anexa V sunt asimilate copiilor aflaţi în întreţinere şi, în ceea ce priveşte calculul repartizării, sunt incluşi în categoria descendenţilor.
Art. 9
Dreptul la pensia de urmaş intră în vigoare din prima zi a lunii calendaristice care urmează decesului agentului sau fostului agent beneficiar al unei alocaţii de invaliditate. Cu toate acestea, în cazul în care decesul agentului sau al persoanei beneficiare a unei alocaţii de invaliditate dau dreptul la plata prevăzută la articolul 5 9 alineatul (8) din statut, acest drept nu intră în vigoare decât în prima zi a celei de-a patra luni care urmează lunii în care a survenit decesul.
Dreptul la pensia de urmaş expiră la sfârşitul lunii calendaristice în cursul căreia a intervenit decesul beneficiarului dreptului la pensia de urmaş sau în cursul căreia acesta din urmă nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru a beneficia de pensie. În mod similar, dreptul la o pensie de orfan expiră în cazul în care beneficiarul încetează să mai fie considerat copil aflat în întreţinere în sensul articolului 2 din anexa V.
Art. 10
În cazul în care diferenţa de vârstă dintre agentul sau fostul agent beneficiar al unei alocaţii de invaliditate decedat şi soţul/soţia acestuia, minus durata căsătoriei lor, este mai mare de 10 ani, pensia de urmaş stabilită conform dispoziţiilor precedente se reduce, pentru fiecare an întreg de diferenţă, astfel:
- cu 1 % între 10 şi 20 de ani;
- cu 2 % între 20 şi 25 de ani (exclusiv acesta din urmă);
- cu 3 % între 25 şi 30 de ani (exclusiv acesta din urmă);
- cu 4 % între 30 şi 35 de ani (exclusiv acesta din urmă);
- cu 5 % de la 35 de ani în sus.
Art. 11
Soţul supravieţuitor care se recăsătoreşte pierde dreptul la pensia de urmaş. Acesta beneficiază de plata imediată a unei sume în capital egale cu dublul valorii anuale a pensiei sale de urmaş, cu condiţia să nu fie aplicabile dispoziţiile articolului 81 paragraful al doilea din statut.
Art. 12
Soţul divorţat al unui agent sau al unui fost agent are dreptul la pensia de urmaş definită în prezentul capitol, cu condiţia ca, la decesul fostului său soţ, să justifice că are dreptul la o pensie alimentară din partea fostului soţ în cauză, acordată fie prin hotărâre judecătorească, fie prin convenţie încheiată între foştii soţi, înregistrată oficial şi pusă în aplicare.
Cu toate acestea, pensia de urmaş nu poate depăşi pensia alimentară, la valoarea la care era aceasta acordată la momentul decesului fostului soţ, aceasta fiind ajustată în conformitate cu normele prevăzute la articolul 84 din statut.
Soţul divorţat îşi pierde dreptul în cazul în care s-a recăsătorit înaintea decesului fostului său soţ. În cazul recăsătoriei intervenite după decesul fostului soţ, se aplică dispoziţiile articolului 11.
Art. 13
În cazul în care, în urma decesului unui agent, rămân mai mulţi soţi divorţaţi care au dreptul la pensie de urmaş sau unul ori mai mulţi soţi divorţaţi şi un soţ supravieţuitor care au dreptul la pensia de urmaş, această pensie se împarte proporţional cu durata căsătoriilor respective. Se aplică dispoziţiile articolului 12 paragrafele al doilea şi al treilea.
În caz de renunţare la pensie sau în caz de deces al unuia dintre beneficiari, partea sa se adaugă părţilor celorlalţi beneficiari, cu excepţia cazului în care sunt implicate drepturile la pensie ale copiilor orfani în temeiul articolului 81 paragraful al doilea din statut.
Reducerile pentru diferenţele de vârstă prevăzute la articolul 10 se aplică separat pensiilor stabilite în conformitate cu prezentul articol.
Art. 14
În cazul în care dreptul la pensie al soţului divorţat încetează prin aplicarea dispoziţiilor articolului 19 din prezenta anexă, pensia totală se acordă soţului supravieţuitor, cu condiţia să nu fie aplicabile dispoziţiile articolului 81 paragraful al doilea.
CAPITOLUL 4:Pensii provizorii
Art. 15
Soţul sau persoanele considerate ca aflându-se în întreţinerea unui agent în serviciu, aflat în concediu pentru interese personale, în concediu pentru satisfacerea serviciului militar, în concediu pentru creşterea copilului sau concediu familial şi care a dispărut de mai mult de un an pot obţine, cu titlu provizoriu, lichidarea drepturilor la pensia de urmaş care li s-ar acorda în temeiul prezentei anexe.
Art. 16
Soţul sau persoanele considerate ca aflându-se în întreţinerea unui fost agent beneficiar al unei alocaţii de invaliditate pot obţine, cu titlu provizoriu, lichidarea drepturilor la pensia de urmaş care li s-ar acorda în temeiul prezentei anexe, în cazul în care agentul beneficiar al alocaţiei a dispărut de mai mult de un an.
Art. 17
Dispoziţiile articolului 16 se aplică persoanelor considerate ca aflându-se în întreţinerea unei persoane beneficiare a unei pensii de urmaş sau în posesia unor astfel de drepturi şi care a dispărut de mai mult de un an.
Art. 18
Pensiile provizorii prevăzute la articolele 15, 16 şi 17 sunt transformate în pensii definitive în cazul în care se stabileşte în mod oficial decesul agentului sau se stabileşte prin hotărâre judecătorească având autoritate de lucru judecat faptul că agentul este dispărut.
CAPITOLUL 5:Majorarea pensiei pentru copiii aflaţi în întreţinere
Art. 19
Dispoziţiile articolului 80 paragraful al doilea din statut se aplică beneficiarilor unei pensii provizorii.
Articolele 80 şi 81 din statut se aplică, de asemenea, copiilor născuţi la mai puţin de 300 de zile de la decesul agentului sau al fostului agent beneficiar al unei alocaţii de invaliditate.
Art. 20
Acordarea unei pensii de urmaş, a unei alocaţii de invaliditate sau a unei pensii provizorii nu conferă beneficiarului lor dreptul la o indemnizaţie de expatriere.
CAPITOLUL 6:Finanţarea sistemului de pensii
Art. 21
Salariile şi alocaţiile de invaliditate se supun deducerilor corespunzătoare contribuţiei la sistemul de pensii prevăzut la articolele 74-87 din statut.
Art. 22
Agentul aflat în concediu pentru interese personale, care continuă să cumuleze drepturi la pensie în condiţiile prevăzute la articolul 56 alineatul (3) din statut, continuă să plătească contribuţia menţionată la articolul 21 din prezenta anexă, în funcţie de salariul aferent treptei şi gradului său.
Toate prestaţiile la care pot avea dreptul agentul în cauză sau succesorii săi în drepturi, în cadrul prezentului sistem de pensii, se calculează pe baza salariului menţionat.
Art. 23
Contribuţiile deduse în mod corespunzător nu se pot rambursa. Cele deduse în mod incorect nu oferă nici un drept la pensie; ele se rambursează fără dobândă, la cererea agentului în cauză sau a succesorilor săi în drepturi.
CAPITOLUL 7:Calcularea pensiilor
Art. 24
Calcularea pensiei de urmaş sau a celei provizorii ori a alocaţiei de invaliditate este responsabilitatea agenţiei. Calculul detaliat al acesteia se notifică agentului sau succesorilor săi în drepturi în acelaşi timp cu decizia de acordare a pensiei.
Alocaţia de invaliditate nu se poate cumula cu salariul plătit din bugetul general al agenţiei. De asemenea, aceasta nu este compatibilă cu nici o remuneraţie plătită în temeiul unei angajări într-o instituţie sau o agenţie a Comunităţilor.
Art. 25
Pensiile se pot recalcula în orice moment în caz de eroare sau de omisiune, indiferent de natura acesteia.
Acestea pot fi modificate sau eliminate în cazul în care acordarea s-a făcut în condiţii ce contravin dispoziţiilor statutului sau ale prezentei anexe.
Art. 26
În cazul în care succesorii în drepturi ai unui agent sau ai unui fost agent beneficiar al unei alocaţii de invaliditate şi care a decedat nu au cerut acordarea pensiei sau a alocaţiei în termen de un an de la data decesului, dreptul acestor persoane încetează, cu excepţia cazurilor de forţă majoră stabilite în mod corespunzător.
Art. 27
Fostul agent şi succesorii săi în drepturi care beneficiază de pensiile prevăzute de prezentul sistem sunt obligaţi să furnizeze dovezile scrise care le pot fi solicitate şi să notifice agenţiei orice element care le poate modifica drepturile la pensie.
Art. 28
Agentul al cărui drept la pensie este suprimat în totalitate sau parţial cu titlu temporar, în conformitate cu dispoziţiile articolului 146 din statut, are dreptul de a solicita o rambursare a contribuţiilor sale la sistemul de pensii, proporţională cu reducerea aplicată pensiei sale.
CAPITOLUL 8:Plata prestaţiilor
Art. 29
Prestaţiile prevăzute de prezentul sistem de pensii se plătesc lunar, la termenul stabilit. Virarea prestaţiilor este asigurată de agenţie.
Prestaţiile plătite pensionarilor rezidenţi în Uniunea Europeană se plătesc în euro, la o bancă din ţara de reşedinţă din Uniunea Europeană.
Pensia plătită pensionarilor rezidenţi în afara Uniunii Europene se plăteşte în euro, la o bancă din ţara de reşedinţă. În mod excepţional, pensia se poate plăti în euro la o bancă din ţara în care agenţia îşi are sediul sau în moneda locală a ţării de reşedinţă a pensionarului, prin conversie la ultimul curs de schimb folosit pentru punerea în aplicare a bugetului agenţiei.
Prezentul articol se aplică prin analogie beneficiarilor unei alocaţii de invaliditate.
ANEXA VII:TIPURI DE POSTURI ÎN FIECARE GRUPA DE FUNCŢII, ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 7 ALINEATUL (3)
Grupa de funcţii AD | Grupa de funcţii AST | ||
Director general | AD 16 | ||
Director general/director | AD 15 | ||
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: director/şef de unitate/consilier/expert lingvist; expert economic; expert juridic; expert medical; expert ştiinţific; expert în cercetare; expert financiar; expert în audit | AD 14 | ||
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: şef de unitate/consilier/expert lingvist; expert economic; expert juridic; expert medical; expert ştiinţific; expert în cercetare; expert financiar; expert în audit | AD 13 | ||
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: şef de unitate/traducător principal, economist principal; jurist principal; medic principal; cercetător ştiinţific principal; cercetător principal; gestionar financiar principal; auditor principal | AD 12 | ||
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: şef de unitate/traducător principal, economist principal; jurist principal; medic principal; cercetător ştiinţific principal; cercetător principal; gestionar financiar principal; auditor principal | AD 11 | AST 11 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: asistent personal (a.p.); angajat administrativ principal; tehnician principal; informatician principal |
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: şef de unitate/traducător senior, economist cu calificări superioare; jurist cu calificări superioare; medic cu calificări superioare; cercetător ştiinţific cu calificări superioare; cercetător cu calificări superioare; gestionar financiar cu calificări superioare; auditor cu calificări superioare | AD 10 | AST 10 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: asistent personal (a.p.); angajat administrativ principal; tehnician principal; informatician principal |
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: şef de unitate/traducător cu calificări superioare, economist cu calificări superioare; jurist cu calificări superioare; medic cu calificări superioare; cercetător ştiinţific cu calificări superioare; cercetător cu calificări superioare; gestionar financiar cu calificări superioare; auditor cu calificări superioare | AD 9 | AST 9 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: asistent personal (a.p.); angajat administrativ principal; tehnician principal; informatician principal |
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: traducător, economist; jurist; medic; cercetător ştiinţific; cercetător; gestionar financiar; auditor | AD 8 | AST 8 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: angajat administrativ cu calificări superioare; documentarist cu calificări superioare; tehnician cu calificări superioare; informatician cu calificări superioare |
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: traducător, economist; jurist; medic; cercetător ştiinţific; cercetător; gestionar financiar; auditor | AD 7 | AST 7 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: angajat administrativ cu calificări superioare; documentarist cu calificări superioare; tehnician cu calificări superioare; informatician cu calificări superioare |
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: traducător adjunct, economist adjunct; jurist adjunct; medic adjunct; cercetător ştiinţific adjunct; cercetător adjunct; gestionar financiar adjunct; | AD 6 | AST 6 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: angajat administrativ; documentarist; tehnician; informatician |
Administrator cu funcţia, de exemplu, de: traducător adjunct, economist adjunct; jurist adjunct; medic adjunct; cercetător ştiinţific adjunct; cercetător adjunct; gestionar financiar adjunct; | AD 5 | AST 5 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: angajat administrativ; documentarist; tehnician; informatician |
AST 4 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: angajat administrativ adjunct; documentarist adjunct; tehnician adjunct; informatician adjunct | ||
AST 3 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: angajat administrativ adjunct; documentarist adjunct; tehnician adjunct; informatician adjunct | ||
AST 2 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: angajat administrativ arhivar; agent tehnic; agent IT | ||
AST 1 | Asistent cu funcţia, de exemplu de: angajat administrativ agent; agent tehnic; agent IT | ||
Publicat în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial cu numărul 0 din data de 1 ianuarie 2007