Regulamentul 1060/24-iun-2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize

Acte UE

Jurnalul Oficial 231L

În vigoare

Versiune de la: 30 Iunie 2024 până la: 30 Iunie 2026

Dată act: 24-iun-2021

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)Articolul 174 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în vederea consolidării coeziunii sale economice, sociale şi teritoriale, Uniunea urmăreşte reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate, precum şi că o atenţie deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziţia industrială, precum şi regiunilor afectate de dezavantaje naturale sau demografice grave şi permanente. Regiunile respective beneficiază în mod deosebit în urma politicii de coeziune. Articolul 175 din TFUE prevede că Uniunea susţine realizarea obiectivelor respective prin acţiunea pe care o întreprinde prin intermediul Fondului european de orientare şi garantare agricolă - secţiunea "Orientare", al Fondului social european, al Fondului european de dezvoltare regională, al Băncii Europene de Investiţii şi al altor instrumente. Articolul 322 din TFUE constituie temeiul pentru adoptarea normelor financiare care stabilesc procedura pentru stabilirea şi execuţia bugetului şi pentru prezentarea şi verificarea conturilor, precum şi normele de organizare a controlului răspunderii participanţilor la execuţia bugetului.

(2)Pentru a continua în mod coordonat şi armonizat execuţia prin gestiune partajată a fondurilor Uniunii, şi anume cea a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european Plus (FSE+), a Fondului de coeziune, a Fondului pentru o tranziţie justă (FTJ), precum şi a măsurilor finanţate prin gestiune partajată în cadrul Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură (FEAMPA), a Fondului pentru azil, migraţie şi integrare (FAMI), a Fondului pentru securitate internă (FSI) şi a Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (IMFV), ar trebui ca pentru toate aceste fonduri (în comun denumite în continuare "fondurile") să fie stabilite norme financiare în temeiul articolului 322 din TFUE, care să precizeze în mod clar domeniul de aplicare al dispoziţiilor relevante. Pe lângă acestea, ar trebui să fie stabilite dispoziţii comune în temeiul articolului 177 din TFUE, care să prevadă norme specifice de politică aplicabile FEDR, FSE+, Fondului de coeziune, FTJ şi FEAMPA.

(6)În execuţia fondurilor ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii prevăzute la articolul 5 din TUE, ţinându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui să respecte, de asemenea, obligaţiile prevăzute în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi în Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap şi să asigure accesul în conformitate cu articolul 9 din convenţia menţionată şi cu dreptul Uniunii de armonizare a cerinţelor privind accesul la produse şi servicii. În acest context, fondurile ar trebui să fie executate într-un mod care să promoveze tranziţia de la îngrijirea instituţionalizată la îngrijirea în familie şi în comunitate. Statele membre şi Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităţilor, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi integrarea perspectivei de gen, precum şi combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală. Fondurile nu ar trebui să sprijine acţiuni care contribuie la orice formă de segregare sau excludere, iar atunci când finanţează proiecte de infrastructură ar trebui să se asigure accesul pentru persoanele cu handicap. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile şi al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, în conformitate cu articolul 11 şi cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ţinându-se cont de principiul "poluatorul plăteşte", de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU şi de Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (⁵) (denumit în continuare "Acordul de la Paris"). Pentru a proteja integritatea pieţei interne, operaţiunile în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 şi 108 din TFUE. Sărăcia reprezintă o provocare deosebit de importantă la nivelul Uniunii. Prin urmare, obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite cu scopul de a contribui la eradicarea sărăciei. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite cu scopul de a oferi un sprijin adecvat, în special autorităţilor locale şi regionale din zonele costiere şi urbane, pentru abordarea provocărilor socioeconomice în legătură cu integrarea resortisanţilor ţărilor terţe şi cu scopul de a oferi un sprijin adecvat zonelor şi comunităţilor defavorizate din mediul urban.

(7)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European şi de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁶) (denumit în continuare "Regulamentul financiar") şi stabilesc în special procedura de stabilire şi execuţie a bugetului Uniunii prin granturi, achiziţii publice, premii, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanţii bugetare, asistenţă financiară şi rambursări către experţii externi, instituind totodată controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii.

(8)Atunci când se stabileşte un termen în care Comisia trebuie să întreprindă orice fel de acţiuni în privinţa statelor membre, Comisia ar trebui să ţină seama de toate informaţiile şi documentele necesare în timp util şi în mod eficient. În cazul în care contribuţiile sub orice formă prezentate de statele membre în temeiul prezentului regulament sunt incomplete sau nu respectă cerinţele prezentului regulament şi ale regulamentelor specifice fiecărui fond şi, prin urmare, nu permit Comisiei să întreprindă acţiuni pe deplin documentate, termenul respectiv ar trebui să fie suspendat până în momentul în care statele membre respectă cerinţele legale. În plus, întrucât Comisia este împiedicată să efectueze plăţi pentru cheltuielile suportate de beneficiari şi plătite în cadrul implementării operaţiunilor în legătură cu obiective specifice pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile favorizante, cheltuieli care sunt incluse în cererile de plată, termenul acordat Comisiei pentru efectuarea plăţilor pentru astfel de cheltuieli nu ar trebui să înceapă să curgă.

(9)Pentru a contribui la priorităţile Uniunii, fondurile ar trebui să-şi direcţioneze sprijinul către un număr limitat de obiective de politică, în conformitate cu misiunile lor specifice care rezultă din obiectivele lor prevăzute în tratat. Obiectivele de politică pentru FAMI, FSI şi IMFV ar trebui să fie stabilite în regulamentele specifice fiecărui fond. FTJ şi orice resurse din FEDR şi FSE+ care sunt transferate în mod voluntar ca sprijin complementar către FTJ ar trebui să contribuie la un obiectiv specific unic.

(10)Pentru a reflecta importanţa combaterii schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, fondurile ar trebui să contribuie la integrarea acţiunilor climatice şi la atingerea unei ţinte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile din bugetul Uniunii în sprijinul îndeplinirii obiectivelor climatice. În acest context, fondurile ar trebui să sprijine activităţi care respectă standardele şi priorităţile Uniunii în materie de climă şi mediu şi care nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁷). Programarea şi execuţia fondurilor ar trebui să includă mecanisme adecvate care să asigure imunizarea la schimbările climatice a investiţiilor în infrastructură care beneficiază de sprijin.

(11)Reflectând importanţa combaterii declinului biodiversităţii, fondurile ar trebui să contribuie la integrarea acţiunilor în materie de biodiversitate în politicile Uniunii şi la realizarea obiectivului general ambiţios de a aloca pentru obiectivele în materie de biodiversitate 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual (CFM) în 2024 şi 10 % din cheltuielile anuale din CFM în 2026 şi 2027, luând în considerare totodată suprapunerile existente între obiectivele climatice şi cele în materie de biodiversitate.

(14)Principiul parteneriatului reprezintă un element esenţial al execuţiei fondurilor, care se bazează pe abordarea de tip "guvernanţă pe mai multe niveluri" şi care asigură implicarea autorităţilor regionale, locale, urbane şi a altor autorităţi publice, a societăţii civile, a partenerilor economici şi sociali şi, după caz, a organizaţiilor de cercetare şi a universităţilor. Pentru a asigura continuitatea în organizarea parteneriatului, Codul european de conduită privind parteneriatul pentru acordurile de parteneriat şi programele sprijinite de fondurile de investiţii şi structurale europene stabilit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei (⁸) (denumit în continuare "codul european de conduită privind parteneriatul") ar trebui să se aplice în continuare fondurilor.

(15)La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice, inclusiv principiile Pilonului european al drepturilor sociale, oferă un cadru pentru identificarea priorităţilor naţionale în materie de reforme şi monitorizarea implementării acestora. Statele membre îşi dezvoltă propriile strategii naţionale multianuale în materie de investiţii, în sprijinul acestor reforme. Strategiile menţionate ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naţionale de reformă anuale, ca modalitate de stabilire şi coordonare a proiectelor de investiţii prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanţare la nivel naţional sau din partea Uniunii, sau prin ambele. Strategiile respective ar trebui, de asemenea, să servească la utilizarea în mod coerent a finanţării din partea Uniunii şi la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din fonduri, prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁹) şi prin Programul InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁰) (denumit în continuare "Regulamentul InvestEU").

(16)La pregătirea documentelor de programare, statele membre ar trebui să ţină seama de recomandările relevante specifice fiecărei ţări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE şi de recomandările relevante adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi de recomandările complementare formulate de Comisie în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹¹) şi, în ceea ce priveşte FAMI, FSI şi IMFV, de alte recomandări relevante ale Uniunii adresate statului membru. În cursul perioadei de programare 2021-2027 (denumită în continuare "perioada de programare"), statele membre ar trebui să prezinte periodic comitetului de monitorizare şi Comisiei progresele înregistrate în implementarea programelor în sprijinul recomandărilor specifice fiecărei ţări. În cursul evaluării intermediare, statele membre ar trebui să examineze, printre altele, necesitatea de a opera modificări ale programelor pentru a ţine cont de noile provocări identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei ţări, adoptate sau modificate de la începutul perioadei de programare.

(¹¹)Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(17)În ceea ce priveşte atât propriile programe, inclusiv în cursul evaluării intermediare, cât şi nevoile financiare alocate investiţiilor în tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon, statele membre ar trebui să aibă în vedere conţinutul planurilor lor naţionale integrate privind energia şi clima care urmează să fie elaborate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, precum şi rezultatul procesului care conduce la formularea de recomandări ale Uniunii referitoare la aceste planuri.

(18)Acordul de parteneriat, pregătit de fiecare stat membru, ar trebui să constituie un document strategic concis care să orienteze negocierile dintre Comisie şi statul membru în cauză referitoare la elaborarea programelor din cadrul FEDR, al FSE+, al Fondului de coeziune, al FTJ şi al FEAMPA. Pentru a simplifica procesul de aprobare, Comisia ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii în evaluarea sa, în special în ceea ce priveşte durata acordului de parteneriat şi solicitările de informaţii suplimentare. Pentru a reduce sarcina administrativă, nu ar trebui să fie necesar să se modifice acordurile de parteneriat în cursul perioadei de programare. Cu toate acestea, dacă doreşte, statul membru ar trebui să poată prezenta Comisiei un acord de parteneriat modificat, pentru a se ţine seama de rezultatul evaluării intermediare. Pentru a facilita programarea şi a evita suprapunerea conţinuturilor documentelor de programare, un acord de parteneriat poate fi inclus în cadrul unui program.

(21)Pentru a se asigura condiţiile prealabile necesare pentru utilizarea eficace şi eficientă a sprijinului acordat de Uniune prin intermediul fondurilor, ar trebui să se stabilească o listă limitată de condiţii favorizante, precum şi un set concis şi exhaustiv de criterii obiective pentru evaluarea acestora. Fiecare condiţie favorizantă ar trebui să fie legată de un obiectiv specific şi ar trebui să devină aplicabilă în mod automat atunci când obiectivul specific este selectat pentru sprijin. Fără a se aduce atingere normelor privind dezangajarea, atunci când aceste condiţii nu sunt îndeplinite, cheltuielile în legătură cu operaţiunile din cadrul obiectivelor specifice aferente nu ar trebui să fie rambursate de către Comisie. În vederea menţinerii unui cadru investiţional favorabil, îndeplinirea în permanenţă a condiţiilor favorizante ar trebui să fie monitorizată periodic. La cererea unui stat membru, BEI ar trebui să poată contribui la evaluarea îndeplinirii condiţiilor favorizante. De asemenea, este important să se asigure faptul că operaţiunile selectate pentru a beneficia de sprijin sunt implementate în conformitate cu strategiile şi documentele de planificare existente care atestă îndeplinirea condiţiilor favorizante, asigurându-se astfel faptul că toate operaţiunile cofinanţate sunt aliniate la cadrul de politică al Uniunii.

(24)Statul membru ar trebui să efectueze o evaluare intermediară pentru fiecare program sprijinit din FEDR, FSE+, Fondul de coeziune şi FTJ. Această evaluare ar trebui să asigure o veritabilă ajustare a programelor pe baza performanţelor acestora, oferind totodată oportunitatea de a se ţine seama de noile provocări şi de recomandările relevante specifice fiecărei ţări, emise în 2024, precum şi de progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naţionale integrate privind energia şi clima şi a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. În scopul evaluării intermediare, ar trebui să se ţină seama şi de situaţia socioeconomică a statului membru sau a regiunii în cauză, inclusiv de orice evoluţie financiară, economică sau socială negativă majoră sau de provocările demografice, precum şi de progresele înregistrate în direcţia atingerii ţintelor privind contribuţia în domeniul climei la nivel naţional. Comisia ar trebui să elaboreze un raport privind rezultatul evaluării intermediare, care să includă evaluarea sa referitoare la aplicarea costurilor şi comisioanelor de gestiune în cadrul instrumentelor financiare gestionate de organisme selectate prin atribuire directă.

(25)Mecanismele care asigură o legătură între politicile de finanţare ale Uniunii şi guvernanţa economică a Uniunii ar trebui să fie perfecţionate în continuare, astfel încât să-i permită Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de suspendare parţială sau integrală a angajamentelor sau a plăţilor pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru atunci când statul membru în cauză nu întreprinde acţiuni eficace în contextul procesului de guvernanţă economică. Obligaţia Comisiei de a propune o suspendare ar trebui suspendată atunci şi atât timp cât este activată aşa-numita clauză derogatorie generală din cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere. Pentru a asigura o implementare uniformă şi având în vedere importanţa efectelor financiare ale măsurilor impuse, ar trebui conferite competenţe de executare Consiliului, iar acesta ar trebui să acţioneze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a facilita adoptarea deciziilor necesare pentru asigurarea de acţiuni eficace în contextul procesului de guvernanţă economică, ar trebui utilizat votul cu majoritate calificată inversă. Având în vedere tipul de operaţiuni care sunt sprijinite de FSE+ şi de programele Interreg, FSE+ şi programele respective ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al mecanismelor respective.

(26)Pentru a permite o reacţie rapidă la circumstanţe excepţionale sau neobişnuite, astfel cum sunt menţionate în Pactul de stabilitate şi de creştere, care pot apărea în timpul perioadei de programare, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei pentru a adopta măsuri temporare cu scopul de a facilita utilizarea fondurilor ca răspuns la aceste circumstanţe. Comisia ar trebui să adopte măsurile cele mai adecvate având în vedere circumstanţele excepţionale sau neobişnuite cu care se confruntă un stat membru, menţinând în acelaşi timp obiectivele fondurilor. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor respective şi să evalueze caracterul adecvat al acestora.

(27)Este necesar să se stabilească cerinţe comune în ceea ce priveşte conţinutul programelor, ţinându-se seama de natura specifică a fiecărui fond. Aceste cerinţe comune pot fi completate de norme specifice fiecărui fond. Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹²) (denumit în continuare «Regulamentul Interreg») ar trebui să stabilească dispoziţii specifice privind conţinutul programelor Interreg.

(29)Pentru a spori eficacitatea FTJ, ar trebui să fie posibil să fie puse la dispoziţia FTJ, în mod voluntar, resurse complementare din FEDR şi FSE+. Aceste resurse complementare ar trebui să fie furnizate prin intermediul unui transfer voluntar specific din fondurile respective către FTJ, ţinându-se seama de dificultăţile legate de tranziţie care trebuie soluţionate, prevăzute în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă. Cuantumurile care urmează să fie transferate ar trebui să fie furnizate din resursele alocate categoriilor de regiuni în care se încadrează teritoriile identificate în planurile teritoriale pentru o tranziţie justă. Având în vedere aceste modalităţi specifice de utilizare a resurselor FTJ, pentru constituirea resurselor FTJ ar trebui să se aplice exclusiv mecanismul de transfer specific. De asemenea, este necesar să se clarifice faptul că, în ceea ce priveşte FTJ şi resursele FEDR şi FSE+ transferate către FTJ, care devin de asemenea sprijin din FTJ, ar trebui să se aplice numai prezentul regulament şi Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹³) (denumit în continuare «Regulamentul FTJ»). Nici Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁴) (denumit în continuare «Regulamentul FEDR şi Fondul de coeziune»), nici Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁵) (denumit în continuare «Regulamentul FSE+») nu ar trebui să se aplice în cazul sprijinului complementar. Prin urmare, resursele FEDR transferate ca sprijin complementar către FTJ ar trebui excluse din baza de calcul a cerinţelor de concentrare tematică prevăzute în Regulamentul FEDR şi Fondul de coeziune şi din baza de calcul a alocărilor minime pentru dezvoltarea urbană durabilă, astfel cum se prevede în Regulamentul FEDR şi Fondul de coeziune. Acelaşi lucru este valabil şi pentru resursele FSE+ transferate ca sprijin complementar către FTJ în ceea ce priveşte cerinţele de concentrare tematică prevăzute în Regulamentul FSE+.

(30)Pentru consolidarea abordării privind dezvoltarea teritorială integrată, investiţiile sub formă de instrumente teritoriale, cum ar fi investiţiile teritoriale integrate, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii - denumită "LEADER" - din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) sau orice alt instrument teritorial care sprijină iniţiative concepute de statul membru ar trebui să se bazeze pe strategiile de dezvoltare locală şi teritorială. Acelaşi lucru ar trebui să se aplice şi iniţiativelor conexe, cum ar fi iniţiativa "Sate inteligente". În scopul investiţiilor teritoriale integrate şi al instrumentelor teritoriale concepute de statele membre, ar trebui să se stabilească cerinţe minime privind conţinutul strategiilor teritoriale. Aceste strategii teritoriale ar trebui să fie elaborate şi aprobate sub responsabilitatea autorităţilor sau organismelor competente. Pentru a se asigura implicarea autorităţilor sau a organismelor competente în implementarea strategiilor teritoriale, autorităţile sau organismele respective ar trebui să fie responsabile cu selectarea operaţiunilor ce urmează a fi sprijinite sau ar trebui să fie implicate în respectivul proces de selecţie. Atunci când promovează iniţiative privind turismul durabil, strategiile teritoriale ar trebui să asigure un echilibru adecvat între nevoile rezidenţilor şi cele ale turiştilor, cum ar fi interconectarea reţelelor de piste pentru biciclete şi a reţelelor feroviare.

(31)Pentru a aborda în mod eficace provocările în materie de dezvoltare din zonele rurale, ar trebui să se faciliteze sprijinul coordonat din fonduri şi din FEADR. Statele membre şi regiunile ar trebui să se asigure că intervenţiile sprijinite prin intermediul fondurilor şi al FEADR sunt complementare şi sunt implementate în mod coordonat, în vederea creării de sinergii şi în scopul de a se reduce costurile şi sarcina administrativă pentru organismele de gestionare şi pentru beneficiari.

(32)Pentru o mai bună mobilizare a potenţialului la nivel local, este necesar să se consolideze şi să se faciliteze dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii. Aceasta ar trebui să ţină seama de nevoile şi de potenţialul de la nivel local, precum şi de caracteristicile socioculturale relevante, şi ar trebui să prevadă schimbări structurale, să consolideze capacităţile comunităţilor şi să stimuleze inovarea. Ar trebui să se consolideze cooperarea strânsă şi utilizarea integrată a fondurilor şi a FEADR pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Este esenţial ca grupurilor de acţiune locală care reprezintă interesele comunităţii să le revină responsabilitatea pentru elaborarea şi implementarea strategiilor privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii. Pentru ca strategiile privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii să poată beneficia mai uşor de un sprijin coordonat din mai multe fonduri şi din FEADR şi pentru a facilita implementarea acestor strategii, ar trebui să fie facilitată utilizarea abordării bazate pe un fond principal. Atunci când FEADR este selectat ca fond principal, acesta ar trebui să respecte normele stabilite pentru abordarea bazată pe un fond principal.

(33)Pentru a se reduce sarcina administrativă, ar trebui să fie posibilă implementarea asistenţei tehnice la iniţiativa statelor membre, legată de implementarea programelor, prin utilizarea unei rate forfetare pe baza progreselor înregistrate în implementarea programelor, care poate să acopere şi sarcini orizontale. Totuşi, pentru a simplifica execuţia pentru FAMI, FSI şi IMFV şi pentru programele Interreg, ar trebui să se utilizeze exclusiv abordarea bazată pe rata forfetară. Pentru a facilita gestiunea financiară, statele membre ar trebui să poată indica unul sau mai multe organisme cărora ar trebui să li se facă rambursările aferente. Întrucât respectivele rambursări se bazează pe aplicarea unei rate forfetare, controalele şi auditurile ar trebui să se limiteze la verificarea îndeplinirii condiţiilor care determină rambursarea contribuţiei Uniunii, însă cheltuielile subiacente nu ar trebui să facă obiectul unui control sau unui audit. Totuşi, în cazul în care se preferă continuitatea cu perioada 2014-2020, statului membru ar trebui să i se ofere, de asemenea, posibilitatea de a continua să primească rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv de beneficiar şi plătite în cadrul operaţiunilor de implementare a asistenţei tehnice prin intermediul unuia sau al mai multor programe separate sau al uneia sau mai multor priorităţi din cadrul programelor. Statul membru ar trebui să îşi exprime, în acordul său de parteneriat, opţiunea cu privire la forma contribuţiei Uniunii pentru asistenţa tehnică pentru întreaga perioadă de programare. Indiferent de alegerea făcută, ar trebui să fie posibil ca asistenţa tehnică să poată fi completată de măsuri specifice de consolidare a capacităţilor administrative, utilizându-se metode de rambursare nelegate de costuri. Ar trebui de asemenea să fie posibil ca acţiunile şi rezultatele preconizate, precum şi plăţile corespunzătoare ale Uniunii să poată fi convenite într-o foaie de parcurs şi să conducă la plăţi pentru rezultate pe teren.

(34)Atunci când un stat membru propune Comisiei ca o prioritate din cadrul unui program sau o parte a acesteia să fie sprijinită printr-o schemă de finanţare care nu are legătură cu costurile, acţiunile, rezultatele preconizate şi condiţiile convenite ar trebui să aibă legătură cu investiţii reale efectuate în cadrul programelor cu gestiune partajată din statul membru sau regiunea în cauză. În contextul respectiv, ar trebui să se asigure respectarea principiului bunei gestiuni financiare. În special, în ceea ce priveşte caracterul adecvat al cuantumurilor care au legătură cu îndeplinirea condiţiilor respective sau de obţinerea rezultatelor, Comisia şi statul membru ar trebui să se asigure că resursele utilizate sunt adecvate pentru investiţiile realizate. În cazul în care o schemă de finanţare nelegată de costuri este utilizată într-un program, costurile subiacente în legătură cu implementarea schemei respective nu ar trebui să facă obiectul unor controale sau audituri, deoarece Comisia furnizează un acord ex ante privind cuantumurile în legătură cu îndeplinirea condiţiilor sau de obţinerea rezultatelor, în cadrul programului sau al unui act delegat. Controalele şi auditurile ar trebui în schimb să se limiteze la verificarea îndeplinirii condiţiilor sau a obţinerii rezultatelor care determină rambursarea contribuţiei Uniunii.

(35)Pentru a examina performanţele programelor, statele membre ar trebui să înfiinţeze comitete de monitorizare care ar trebui să includă reprezentanţi ai partenerilor relevanţi. În cazul FEDR, al FSE+, al Fondului de coeziune şi al FEAMPA, rapoartele anuale de implementare ar trebui să fie înlocuite printr-un dialog de politică structurat anual, bazat pe cele mai recente informaţii şi date privind implementarea programului, puse la dispoziţie de statul membru. Ar trebui să se organizeze o reuniune de evaluare şi pentru programele din cadrul FTJ.

(36)În temeiul punctelor 22 şi 23 din Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹⁶), fondurile ar trebui să fie evaluate pe baza informaţiilor colectate în conformitate cu cerinţe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum şi o reglementare excesivă. Cerinţele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele fondurilor la faţa locului. Respectivele cerinţe ar trebui să permită, de asemenea, monitorizarea sprijinului acordat egalităţii de gen.

(39)Autorităţile responsabile de programe, beneficiarii şi părţile interesate din statele membre ar trebui să desfăşoare acţiuni de conştientizare privind realizările finanţărilor din partea Uniunii şi să informeze publicul larg în consecinţă. Activităţile vizând transparenţa, comunicarea şi vizibilitatea sunt esenţiale pentru a da vizibilitate pe teren acţiunilor Uniunii şi ar trebui să se bazeze pe informaţii adevărate, exacte şi actualizate. Pentru ca respectivele cerinţe să poată fi aplicate, autorităţile responsabile de programe şi, în caz de neconformitate, Comisia ar trebui să poată aplica măsuri de remediere.

(40)Autorităţile de management ar trebui să publice, pe site-ul internet aferent programului prin care se acordă sprijin operaţiunii, informaţii structurate privind operaţiunile şi beneficiarii selectaţi, ţinând în acelaşi timp cont de cerinţele referitoare la protecţia datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁷).

(41)Pentru a simplifica utilizarea fondurilor şi a reduce riscul de eroare, ar trebui să se stabilească atât forma contribuţiei furnizate de Uniune statelor membre, cât şi forma sprijinului furnizat de statele membre beneficiarilor. De asemenea, ar trebui să fie posibil ca autorităţile de management să ofere granturi sub formă de finanţare nelegată de costuri, în cazul în care aceste granturi sunt acoperite prin rambursarea contribuţiei Uniunii pe baza aceleiaşi forme, pentru a spori experienţa legată de o astfel de posibilitate de simplificare.

(42)În ceea ce priveşte granturile acordate beneficiarilor, statele membre ar trebui să recurgă tot mai mult la opţiuni simplificate în materie de costuri. Pragul pentru utilizarea obligatorie a opţiunilor simplificate în materie de costuri ar trebui să fie corelat cu costul total al operaţiunii, pentru a se asigura acelaşi tratament tuturor operaţiunilor inferioare acestui prag, indiferent dacă sprijinul este public sau privat. În cazul în care o autoritate de management intenţionează să propună utilizarea unei opţiuni simplificate în materie de costuri în cadrul unei cereri de propuneri, ar trebui să fie posibil ca aceasta să consulte comitetul de monitorizare. Cuantumurile şi ratele stabilite de statele membre trebuie să fie un indicator fiabil al costurilor reale. Ajustările periodice reprezintă o bună practică în contextul implementării de programe multianuale pentru a se ţine seama de factorii care influenţează ratele şi cuantumurile. Pentru a facilita adoptarea opţiunilor simplificate în materie de costuri, prezentul regulament ar trebui să prevadă, de asemenea, metode şi rate care să poată fi utilizate fără a obliga statele membre să efectueze un calcul sau să stabilească o metodologie.

(44)Pentru a optimiza adoptarea investiţiilor de mediu cofinanţate, ar trebui să se asigure sinergii cu Programul LIFE pentru mediu şi politici climatice, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/783 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁸), în special prin proiectele strategice integrate şi proiectele strategice privind natura ale Programului LIFE, precum şi cu proiectele finanţate în cadrul Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹⁹) ("Regulamentul Orizont Europa") şi în cadrul altor programe ale Uniunii.

(45)Pentru a asigura claritate juridică, ar trebui să fie precizată perioada de eligibilitate a cheltuielilor sau a costurilor în legătură cu operaţiunile sprijinite din fonduri în temeiul prezentului regulament şi să fie restricţionat sprijinul acordat operaţiunilor finalizate. Ar trebui, de asemenea, să fie precizată data de la care cheltuielile devin eligibile pentru sprijin din fonduri, în cazul în care se adoptă noi programe sau al modificării unor programe existente, inclusiv posibilitatea excepţională de a prelungi perioada de eligibilitate la debutul unui dezastru natural, în cazul în care există o nevoie urgentă de a mobiliza resurse pentru a răspunde unui astfel de dezastru. În acelaşi timp, implementarea programului ar trebui să ofere flexibilitate în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor pentru operaţiunile care contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului, indiferent dacă acestea sunt implementate în afara unui stat membru sau a Uniunii sau în aceeaşi categorie de regiuni din cadrul unui stat membru.

(47)Pentru a asigura eficacitatea, corectitudinea şi impactul durabil al fondurilor, ar trebui să existe dispoziţii care să garanteze că investiţiile în infrastructură sau investiţiile productive sunt de lungă durată şi care să împiedice utilizarea fondurilor pentru obţinerea de avantaje necuvenite. Autorităţile de management ar trebui să fie în special atente să nu favorizeze relocarea atunci când selectează operaţiunile şi să trateze ca nereguli sumele plătite în mod necuvenit operaţiunilor care nu se conformează cerinţei de durabilitate.

(49)Pentru a optimiza valoarea adăugată a investiţiilor finanţate integral sau parţial de la bugetul Uniunii, ar trebui să se urmărească realizarea unor sinergii în special între fonduri şi alte instrumente relevante, inclusiv Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi rezerva de ajustare la Brexit. Aceste sinergii ar trebui să fie obţinute prin mecanisme-cheie uşor de utilizat, şi anume prin recunoaşterea ratelor forfetare aplicabile costurilor eligibile în cadrul Orizont Europa pentru operaţiuni similare, precum şi prin posibilitatea de a combina, în cadrul aceleiaşi operaţiuni, finanţări provenite de la diferite instrumente ale Uniunii, atât timp cât se evită dubla finanţare. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme privind finanţarea complementară din fonduri.

(51)Decizia autorităţilor de management de a finanţa măsuri de sprijin prin instrumente financiare ar trebui să fie luată pe baza unei evaluări ex ante. Prezentul regulament ar trebui să stabilească elementele obligatorii ale evaluărilor ex ante, pentru care ar trebui să se pună la dispoziţie informaţii orientative disponibile la data finalizării lor, şi ar trebui să permită statelor membre să utilizeze evaluările ex ante efectuate pentru perioada 2014-2020, actualizate acolo unde este necesar, pentru a se evita sarcina administrativă şi întârzierile în stabilirea instrumentelor financiare.

(52)Pentru a facilita execuţia anumitor tipuri de instrumente financiare pentru care se are în vedere un sprijin prin programe sub formă de granturi, inclusiv sub formă de rabaturi de capital, normele privind instrumentele financiare pot fi aplicate unei astfel de combinaţii în cadrul unei operaţiuni unice privind instrumentul financiar. Cu toate acestea, ar trebui stabilite condiţiile pentru un astfel de sprijin prin programe, precum şi condiţii specifice care să prevină dubla finanţare.

(53)În deplină conformitate cu normele aplicabile ajutorului de stat şi achiziţiilor publice care au fost clarificate în cursul perioadei de programare 2014-2020, autorităţile de management ar trebui să poată decide cu privire la cele mai adecvate opţiuni de execuţie a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice ale regiunilor-ţintă. În plus, pentru a se asigura continuitatea cu perioada de programare 2014-2020, autorităţile de management ar trebui să poată executa instrumente financiare prin atribuirea directă a unui contract către BEI şi către instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru. Autorităţile de management ar trebui, de asemenea, să poată atribui contracte în mod direct băncilor sau instituţiilor aflate în proprietate publică care îndeplinesc aceleaşi condiţii stricte care sunt prevăzute în Regulamentul financiar pentru perioada de programare 2014-2020. Prezentul regulament ar trebui să prevadă condiţii clare pentru a asigura că posibilitatea atribuirii directe rămâne compatibilă cu principiile pieţei interne. În acest cadru, Comisia ar trebui să ofere sprijin auditorilor, autorităţilor de management şi beneficiarilor pentru a asigura respectarea normelor privind ajutoarele de stat.

(54)Având în vedere faptul că rata dobânzii s-a menţinut o perioadă îndelungată la un nivel scăzut şi pentru a nu penaliza în mod nejustificat organismele care execută instrumente financiare, este necesar, sub rezerva efectuării unei gestiuni active a trezoreriei de către aceste organisme, să se permită finanţarea dobânzii negative generate ca urmare a investiţiilor din fonduri din resursele restituite instrumentului financiar. Prin gestiunea activă a trezoreriei, organismele care execută instrumente financiare ar trebui să încerce să optimizeze rentabilitatea şi să reducă la minimum cheltuielile, în limitele unui nivel acceptabil de risc.

(55)În conformitate cu principiul şi normele gestiunii partajate, statele membre şi Comisia ar trebui să fie responsabile cu gestiunea şi controlul programelor şi să ofere asigurări în ceea ce priveşte utilizarea legală şi corectă a fondurilor. Întrucât responsabilitatea principală pentru gestiunea şi controlul menţionate ar trebui să revină statelor membre şi tot ele ar trebui să se asigure că operaţiunile sprijinite de fonduri respectă legislaţia aplicabilă, ar trebui să fie precizate obligaţiile care le revin în această privinţă. Ar trebui să se stabilească, de asemenea, competenţele şi responsabilităţile care revin Comisiei în acest context.

(60)Deoarece autorităţii de management îi revine principala răspundere pentru execuţia eficace şi eficientă a fondurilor şi, prin urmare, îndeplineşte o gamă largă de funcţii, ar trebui să fie stabilite în detaliu funcţiile sale în legătură cu selectarea operaţiunilor, gestionarea programelor şi sprijinul acordat comitetului de monitorizare. Procedurile pentru selectarea operaţiunilor pot fi concurenţiale sau neconcurenţiale cu condiţia ca procedurile utilizate şi criteriile aplicate să fie nediscriminatorii, favorabile incluziunii şi transparente, iar operaţiunile selectate să valorifice la maximum contribuţia finanţării Uniunii şi să fie corelate cu principiile orizontale prevăzute în prezentul regulament. În vederea realizării obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, statele membre ar trebui să asigure imunizarea la schimbările climatice a investiţiilor în infrastructură şi să acorde prioritate operaţiunilor care respectă principiul "eficienţa energetică înainte de toate" atunci când selectează astfel de investiţii.

(61)Ar trebui să fie optimizate sinergiile dintre fonduri şi instrumentele gestionate direct. Ar trebui să fie facilitată acordarea de sprijin pentru operaţiunile cărora li s-a acordat deja o "marcă de excelenţă" sau care au fost cofinanţate de Orizont Europa, printr-o contribuţie din fonduri. Condiţiile care au fost deja evaluate la nivelul Uniunii, înainte de acordarea etichetei de calitate "marcă de excelenţă" sau înainte de cofinanţarea prin Orizont Europa, nu ar trebui să fie evaluate din nou, atât timp cât operaţiunile respectă un set limitat de cerinţe stabilite în prezentul regulament. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să faciliteze respectarea normelor adecvate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (²⁰).

(62)Pentru a se asigura un echilibru adecvat între execuţia efectivă şi eficace a fondurilor, pe de o parte, şi costurile şi sarcinile administrative aferente, pe de altă parte, frecvenţa, sfera şi obiectul controalelor de gestiune ar trebui să se bazeze pe o evaluare a riscurilor care să ţină cont de factori cum ar fi numărul, tipul, dimensiunea şi conţinutul operaţiunilor implementate, beneficiarii, precum şi nivelul de risc identificat cu ocazia controalelor de gestiune şi a auditurilor anterioare. Controalele de gestiune ar trebui să fie proporţionale cu riscurile care rezultă din respectiva evaluare a riscurilor, iar auditurile ar trebui să fie proporţionale cu nivelul de risc pentru bugetul Uniunii.

(63)Autoritatea de audit ar trebui să efectueze audituri şi să se asigure de faptul că opinia de audit furnizată Comisiei este fiabilă. Această opinie de audit ar trebui să ofere o asigurare Comisiei cu privire la trei aspecte, şi anume legalitatea şi regularitatea cheltuielilor declarate, funcţionarea eficace a sistemelor de gestiune şi control, precum şi integralitatea, acurateţea şi veridicitatea conturilor. În cazul în care un audit bazat pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional şi care oferă o asigurare rezonabilă a fost efectuat de un auditor independent cu privire la situaţiile financiare şi rapoartele care stabilesc utilizarea unei contribuţii a Uniunii, auditul respectiv ar trebui să stea la baza asigurării generale furnizate Comisiei de către autoritatea de audit, în măsura în care există suficiente dovezi ale independenţei şi competenţei auditorului în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar.

(70)Pentru protejarea intereselor financiare şi a bugetului Uniunii, ar trebui să fie stabilite şi implementate măsuri proporţionate la nivelul statelor membre şi al Comisiei. Comisia ar trebui să poată să întrerupă termenele de plată, să suspende plăţile intermediare şi să aplice corecţii financiare atunci când condiţiile respective sunt îndeplinite. Comisia ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii, ţinând seama de natura, gravitatea şi frecvenţa neregulilor şi de implicaţiile financiare ale acestora pentru bugetul Uniunii. În cazul în care nu este posibil ca Comisia să cuantifice cu exactitate valoarea cheltuielilor care prezintă nereguli pentru a aplica corecţii financiare în legătură cu cazuri individuale, aceasta ar trebui să aplice o corecţie financiară forfetară sau extrapolată statistic. Ar trebui să fie posibilă suspendarea plăţilor intermediare, pe baza unui aviz motivat emis de Comisie în temeiul articolului 258 din TFUE, cu condiţia să existe o legătură suficient de directă între obiectul avizului motivat şi cheltuielile în cauză, astfel încât legalitatea şi regularitatea acestor cheltuieli să fie pusă în pericol.

(71)Statele membre ar trebui să prevină, să depisteze şi să trateze cu eficacitate orice nereguli comise de către operatori economici, inclusiv fraudele. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (²¹) şi cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (²²) şi (Euratom, CE) nr. 2185/96 (²³) ale Consiliului, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competenţa de a efectua investigaţii administrative, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupţie sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (²⁴), Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze şi să urmărească penal cazuri de fraudă şi alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului (²⁵). Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare astfel încât orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare şi să permită accesul reprezentanţilor Comisiei, ai OLAF, ai Curţii de Conturi şi, în ceea ce priveşte statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO, şi să se asigure că orice terţ implicat în execuţia fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să raporteze cu promptitudine Comisiei neregulile depistate, inclusiv fraudele, şi măsurile subsecvente luate cu privire la aceste nereguli şi cu privire la investigaţiile OLAF.

(73)Pentru a asigura o mai bună protecţie a bugetului Uniunii şi a instrumentului Next Generation EU împotriva neregulilor, inclusiv fraudele, ar trebui introduse măsuri standardizate de colectare, comparare şi agregare a informaţiilor şi cifrelor referitoare la destinatarii finanţării din partea Uniunii în scopuri de control şi audit, în conformitate cu Acordul interinstituţional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară, precum şi privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (²⁶). Pentru a asigura controale şi audituri eficace, este necesară colectarea de date referitoare la cei care beneficiază în cele din urmă, direct sau indirect, de finanţare din partea Uniunii în cadrul gestiunii partajate, inclusiv date referitoare la beneficiarii reali ai destinatarilor finanţării din partea Uniunii.

(74)Pentru a consolida protecţia bugetului Uniunii împotriva neregulilor, inclusiv a fraudelor, este necesară prelucrarea datelor cu caracter personal ale beneficiarilor reali care sunt persoane fizice. În special, este necesar să poată fi identificaţi beneficiarii reali care sunt persoane fizice ce profită în ultimă instanţă de nereguli, inclusiv fraude, pentru a se detecta, investiga şi urmări în mod eficient astfel de fraude sau remedierea neregulilor. În acest scop, şi pentru a simplifica şi a reduce sarcina administrativă, statelor membre ar trebui să li se permită să îşi îndeplinească obligaţiile privind informaţiile referitoare la beneficiarii reali prin utilizarea datelor stocate în registrele deja utilizate în scopul Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (²⁷). În această privinţă, scopurile prelucrării datelor cu caracter personal ale beneficiarilor reali în temeiul prezentului regulament, şi anume prevenirea, depistarea, corectarea şi raportarea neregulilor, inclusiv a fraudelor, sunt compatibile cu scopurile prelucrării datelor cu caracter personal prevăzute în Directiva (UE) 2015/849.

(76)Pentru a acorda statelor membre timpul necesar pentru a declara Comisiei cheltuielile până la nivelul disponibil al resurselor în cazul adoptării noilor norme sau programe din cadrul gestiunii partajate după 1 ianuarie 2021, cuantumurile corespunzătoare alocărilor neutilizate în anul 2021 ar trebui transferate în proporţii egale către anii 2022-2025, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (²⁸).

(77)Pentru a promova obiectivele TFUE referitoare la coeziunea economică, socială şi teritorială, obiectivul Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică ar trebui să sprijine toate regiunile. Pentru a se oferi un sprijin echilibrat şi gradual şi pentru a se reflecta nivelul de dezvoltare economică şi socială, resursele din cadrul obiectivului respectiv ar trebui să fie alocate din FEDR şi FSE+, utilizându-se o cheie de alocare care să se bazeze predominant pe produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Statele membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este sub 90 % din media Uniunii ar trebui să beneficieze de sprijin din Fondul de coeziune în cadrul obiectivului Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică.

(78)Resursele pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) ar trebui să fie alocate statelor membre pe baza metodologiei de alocare care ia în considerare în special densitatea populaţiei în zonele de frontieră. În plus, pentru a se asigura continuitatea programelor existente, regulamentul relevant specific fondului în cauză ar trebui să prevadă dispoziţii specifice care să definească zonele vizate de program şi eligibilitatea regiunilor în cadrul diferitelor componente ale Interreg.

(79)Pentru desemnarea regiunilor şi zonelor eligibile pentru sprijin din fonduri ar trebui să fie stabilite criterii obiective. În acest scop, identificarea regiunilor şi a zonelor la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (²⁹), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2016/2066 al Comisiei (³⁰).

(81)Proiectele reţelei transeuropene de transport care intră sub incidenţa Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 şi (UE) nr. 283/2014 ("Regulamentul MIE") continuă să fie finanţate din Fondul de coeziune, atât prin gestiune partajată, cât şi prin modul de executare directă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE). Pornind de la abordarea de succes din perioada de programare 2014-2020, în acest scop ar trebui transferat un cuantum de 10 000 000 000 EUR din Fondul de coeziune către MIE.

(83)Pentru a se asigura o alocare adecvată pentru categoriile de regiuni şi, ca principiu, alocările totale pentru statele membre destinate regiunilor mai puţin dezvoltate, regiunilor de tranziţie şi regiunilor mai dezvoltate nu ar trebui să fie transferabile între categorii. Cu toate acestea, pentru a răspunde necesităţilor statelor membre de a aborda provocări specifice, statele membre ar trebui să poată solicita un transfer din alocările lor pentru regiunile mai dezvoltate sau regiunile de tranziţie către regiunile mai puţin dezvoltate şi din alocările pentru regiunile mai dezvoltate către regiuni de tranziţie, iar în acest caz, ar trebui să justifice această alegere. Pentru a se asigura resurse financiare suficiente pentru regiunile mai puţin dezvoltate, ar trebui să fie stabilit un plafon pentru transferurile către regiuni mai dezvoltate sau regiuni de tranziţie. Transferabilitatea resurselor între obiective nu ar trebui să fie posibilă, cu excepţia cazurilor strict prevăzute în prezentul regulament.

(85)În contextul circumstanţelor unice şi specifice din insula Irlanda şi cu scopul de a sprijini cooperarea nord-sud în temeiul Acordului din Vinerea Mare, un program transfrontalier "PEACE PLUS" urmează să continue şi să dezvolte activităţile programelor anterioare, PEACE şi Interreg, desfăşurate între comitatele de graniţă din Irlanda şi Irlanda de Nord. Ţinând cont de importanţa sa practică, respectivul program ar trebui să fie sprijinit printr-o alocare specifică pentru a susţine în continuare acţiunile în favoarea păcii şi reconcilierii iar o cotă adecvată din suma alocată Irlandei în cadrul Interreg ar trebui să fie alocată, la rândul ei, programului.

(86)Este necesar să se stabilească, pentru fiecare categorie de regiuni, după caz, ratele maxime ale cofinanţării în domeniul politicii de coeziune, pentru a se garanta respectarea principiului cofinanţării printr-un nivel adecvat al sprijinului naţional public sau privat. Aceste rate ar trebui să reflecte nivelul de dezvoltare economică al regiunilor sub aspectul PIB-ului pe cap de locuitor, în raport cu media UE-27, asigurându-se în acelaşi timp că schimbarea categoriei acestora nu determină un tratament mai puţin favorabil.

(88)În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesenţiale ale prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se delege competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce priveşte modificarea elementelor conţinute în anumite anexe la prezentul regulament, şi anume pentru dimensiunile şi codurile aferente tipurilor de intervenţii, modelele pentru acordurile de parteneriat şi programe, modelele pentru transmiterea datelor, modelul pentru previziunile privind cererile de plată adresate Comisiei, utilizarea emblemei Uniunii, elementele pentru acordurile de finanţare şi documentele de strategie, sistemul de schimb electronic de date între statele membre şi Comisie, modelele pentru descrierea sistemului de gestiune şi control, pentru declaraţia de gestiune, pentru opinia anuală de audit, pentru raportul anual de control, pentru raportul anual de audit pentru instrumentele financiare executate de BEI sau de alte instituţii financiare internaţionale, pentru strategia de audit, pentru cererile de plată, pentru conturi, pentru normele detaliate şi modelul pentru raportarea neregulilor şi pentru determinarea nivelului corecţiilor financiare.

(89)Comisiei ar trebui să i se delege competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce priveşte modificarea codului european de conduită privind parteneriatul în sensul adaptării codului de conduită respectiv la prezentul regulament, stabilirea la nivelul Uniunii a costurilor unitare, a sumelor forfetare, a ratelor forfetare şi a finanţărilor nelegate de costuri, aplicabile tuturor statelor membre, precum şi stabilirea de metodologii de eşantionare standardizate, gata de utilizare.

(90)Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări transparente, adecvate cu toate părţile interesate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(91)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru adoptarea acordurilor de parteneriat, pentru adoptarea sau modificarea programelor, precum şi pentru aplicarea de corecţii financiare, Comisiei ar trebui să i se confere competenţe de executare. Competenţele de executare în ceea ce priveşte stabilirea defalcării alocărilor financiare pentru FEDR, FSE+ şi Fondul de coeziune ar trebui să fie adoptate fără a se recurge la procedura comitetului, având în vedere că acestea reflectă pur şi simplu aplicarea unei metodologii de calcul predefinite. De asemenea, competenţele de executare în ceea ce priveşte măsurile temporare de utilizare a fondurilor ca răspuns la circumstanţe excepţionale ar trebui să fie adoptate fără a se recurge la procedura comitetului, dat fiind că domeniul de aplicare este determinat de Pactul de stabilitate şi de creştere şi se limitează la măsurile stabilite în prezentul regulament.

(92)Competenţele de executare referitoare la modelul pentru raportul final privind performanţa ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (³¹). Deşi actul de punere în aplicare are un caracter general, având în vedere faptul că prin intermediul lor se stabilesc doar aspecte tehnice, formulare şi modele, pentru adoptarea sa ar trebui să se aplice procedura de consultare.

(93)Întrucât Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (³²) sau orice act aplicabil perioadei de programare 2014-2020 ar trebui să se aplice în continuare programelor şi operaţiunilor sprijinite de fondurile vizate de perioada de programare 2014-2020 şi întrucât se preconizează că perioada de punere în aplicare a regulamentului menţionat se va prelungi în perioada de programare vizată de prezentul regulament şi pentru a se asigura continuitatea implementării anumitor operaţiuni aprobate de respectivul regulament, ar trebui să fie stabilite dispoziţii de etapizare. Fiecare etapă individuală a operaţiunii etapizate, care urmăreşte acelaşi obiectiv general, ar trebui să fie implementată în conformitate cu normele perioadei de programare în cadrul căreia primeşte finanţarea, în timp ce autoritatea de management poate proceda la alegerea celei de a doua etape pe baza procedurii de selecţie desfăşurate în perioada de programare 2014-2020 pentru operaţiunea relevantă, cu condiţia să se asigure ea însăşi că sunt respectate condiţiile prevăzute în prezentul regulament pentru implementarea etapizată.

(³²)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(94)Deoarece obiectivele prezentului regulament, şi anume consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi stabilirea de norme financiare comune pentru partea din bugetul Uniunii executată prin gestiune partajată, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, din cauza amplorii decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a provocărilor specifice cu care se confruntă regiunile defavorizate, a limitării resurselor financiare ale statelor membre şi ale regiunilor şi din cauza necesităţii de a dispune de un cadru de executare coerent, care să acopere mai multe fonduri ale Uniunii care fac obiectul gestiunii partajate, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

TITLUL I:OBIECTIVE ŞI NORME GENERALE PRIVIND SPRIJINUL

CAPITOLUL I:Obiect, definiţii şi norme generale

Art. 1: Obiect şi domeniu de aplicare

(1)Prezentul regulament stabileşte:

(6)Regulamentele specifice fiecărui fond, enumerate în continuare, pot să stabilească norme de completare a prezentului regulament, care să nu contravină prezentului regulament:

Art. 2: Definiţii

1."recomandări relevante specifice fiecărei ţări" înseamnă recomandări ale Consiliului referitoare la provocările structurale, adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) şi cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi recomandările suplimentare ale Comisiei emise în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999, care este oportun să fie abordate prin investiţii multianuale ce intră în domeniul de aplicare al fondurilor, astfel cum este prevăzut în regulamentele specifice fiecărui fond;

9."beneficiar" înseamnă:

(d)în contextul ajutoarelor de minimis acordate în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1407/2013 (³⁷) sau (UE) nr. 717/2014 (³⁸) ale Comisiei, statul membru poate decide că beneficiarul în sensul prezentului regulament este organismul care acordă ajutorul, în cazul în care acesta este responsabil cu iniţierea sau atât cu iniţierea cât şi cu implementarea operaţiunii;

24."coeficient de multiplicare", în contextul instrumentelor de garanţie, înseamnă raportul, stabilit pe baza unei evaluări ex ante prudente a riscurilor în ceea ce priveşte fiecare produs de garanţie care urmează să fie oferit, dintre valoarea noilor împrumuturi sau a noilor investiţii suport de capital sau cvasicapital care au fost plătite şi cuantumul contribuţiei programului, rezervat pentru contractele de garanţie pentru a acoperi pierderile prevăzute şi neprevăzute rezultate din respectivele noi împrumuturi sau noi investiţii de capital sau cvasicapital;

28."contribuţie publică" înseamnă orice contribuţie la finanţarea unor operaţiuni, care provine de la bugetul autorităţilor publice naţionale, regionale sau locale sau al oricărei grupări europene de cooperare teritorială (GECT) înfiinţate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (³⁹), de la bugetul Uniunii pus la dispoziţia fondurilor, de la bugetul unor organisme de drept public sau al unor asociaţii de autorităţi publice sau organisme de drept public, iar în scopul calculării ratei de cofinanţare pentru programele sau priorităţile FSE+, ea poate include orice resurse financiare vărsate în mod colectiv de angajatori şi lucrători;

41."principiul «eficienţa energetică înainte de toate»" înseamnă că în planificarea energetică şi în deciziile privind politicile şi investiţiile se ţine seama în mod strict de măsurile alternative rentabile privind eficienţa energetică, care vizează eficientizarea cererii şi a ofertei de energie, în special prin economiile de energie la nivelul utilizării finale rentabile din punctul de vedere al costurilor, prin iniţiative de reacţie din partea cererii şi prin eficientizarea conversiei, transportului şi a distribuţiei de energie, fiind îndeplinite totodată obiectivele deciziilor respective;

45.«marcă de excelenţă» înseamnă eticheta de calitate conferită de Comisie faţă de o propunere, care atestă că propunerea care a fost evaluată în cadrul unei cereri de propuneri în temeiul unui instrument al Uniunii este considerată compatibilă cu cerinţele minime de calitate ale respectivului instrument al Uniunii, dar nu a putut fi finanţată în absenţa resurselor bugetare disponibile pentru respectiva cerere de propuneri, şi ar putea beneficia de sprijin din alte surse de finanţare ale Uniunii sau naţionale; sau «marca de suveranitate» menţionată la articolul 4 din Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*7).

Art. 3: Calcularea termenelor pentru acţiunile Comisiei

Art. 4: Prelucrarea şi protejarea datelor cu caracter personal

Statele membre şi Comisia sunt autorizate să prelucreze date cu caracter personal numai în cazul în care acest lucru este necesar în scopul îndeplinirii obligaţiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, îndeosebi în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea, comunicarea, publicarea, evaluarea, gestiunea financiară, controalele şi auditurile şi, după caz, stabilirea eligibilităţii participanţilor. Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴⁰), în funcţie de aplicabilitatea acestora.

CAPITOLUL II:Obiective şi principii de politică pentru sprijinul din fonduri

Art. 5: Obiective de politică

(1)FEDR, FSE+, Fondul de coeziune şi FEAMPA sprijină următoarele obiective de politică:

e)o Europă mai aproape de cetăţeni, prin promovarea dezvoltării durabile şi integrate a tuturor tipurilor de teritorii şi de iniţiative locale.

Art. 6: Ţintele climatice şi mecanismul de ajustare a acţiunilor climatice

În cazul în care, ca urmare a modificării unui program din cadrul Platformei de Tehnologii Strategice pentru Europa (platforma STEP) instituite prin Regulamentul (UE) 2024/795, contribuţia Fondului de coeziune în domeniul climei ar depăşi obiectivul de 37 % din alocarea sa totală, cuantumul care depăşeşte acest obiectiv poate fi luat în considerare la calcularea contribuţiei FEDR în domeniul climei în scopul atingerii obiectivului de 30 % din alocarea sa totală. Cuantumurile care depăşesc obiectivul FEDR privind contribuţia în domeniul climei de 30 % din alocarea sa totală pot fi luate în considerare la calcularea contribuţiei Fondului de coeziune în domeniul climei.

(3)Statul membru şi Comisia monitorizează periodic respectarea ţintelor privind contribuţia în domeniul climei, pe baza cheltuielilor totale eligibile declarate de beneficiari autorităţii de management, defalcate pe tipuri de intervenţii în conformitate cu articolul 42, şi pe baza datelor transmise de statul membru. În cazul în care monitorizarea indică progrese insuficiente în direcţia atingerii ţintei privind contribuţia în domeniul climei, statul membru şi Comisia convin asupra unor măsuri de remediere în cadrul reuniunii anuale de evaluare.

Art. 7: Gestiunea partajată

(2)În conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf literele (a) şi (c) din Regulamentul financiar, Comisia execută prin gestiune directă sau indirectă cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune transferat Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), Iniţiativei europene privind dezvoltarea urbană şi investiţiilor interregionale pentru inovare, cuantumul sprijinului din FSE+ transferat cooperării transnaţionale, precum şi cuantumurile contribuţiei la Programul InvestEU şi asistenţa tehnică acordată la iniţiativa Comisiei.

Art. 8: Parteneriat şi guvernanţă pe mai multe niveluri

(1)Pentru acordul de parteneriat şi pentru fiecare program, fiecare stat membru organizează şi implementează un parteneriat cuprinzător în conformitate cu cadrul său instituţional şi juridic şi ţinând seama de particularităţile fondurilor. Parteneriatul respectiv include cel puţin următorii parteneri:

(2)Parteneriatul constituit în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol funcţionează în conformitate cu principiul guvernanţei pe mai multe niveluri şi cu o abordare ascendentă. Statul membru implică partenerii menţionaţi la alineatul (1) în pregătirea acordurilor de parteneriat şi pe toată durata pregătirii, implementării şi evaluării programelor, inclusiv prin participarea la comitetele de monitorizare în conformitate cu articolul 39.

Art. 9: Principii orizontale

TITLUL II:ABORDAREA STRATEGICĂ

CAPITOLUL I:Acordul de parteneriat

Art. 10: Pregătirea şi transmiterea acordului de parteneriat

Art. 11: Conţinutul acordului de parteneriat

(1)Acordul de parteneriat conţine următoarele elemente:

b)pentru fiecare dintre obiectivele de politică selectate şi pentru obiectivul specific al FTJ:

Art. 12: Aprobarea acordului de parteneriat

(1)Comisia evaluează acordul de parteneriat şi conformitatea acestuia cu prezentul regulament şi cu normele specifice fiecărui fond, cu respectarea principiului proporţionalităţii, luând în considerare caracterul strategic al documentului, numărul de programe vizate şi cuantumul total al resurselor alocate statului membru în cauză. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în special, modul în care statul membru intenţionează să abordeze recomandările relevante specifice fiecărei ţări, planul său naţional integrat privind energia şi clima, precum şi Pilonul european al drepturilor sociale.

Art. 13: Modificarea acordului de parteneriat

Art. 14: Utilizarea FEDR, a FSE+, a Fondului de coeziune şi a FEAMPA prin intermediul Programului InvestEU

(1)Statele membre pot aloca, în acordul de parteneriat, un cuantum de maximum 2 % din alocarea naţională iniţială pentru FEDR, FSE+, Fondul de coeziune şi, respectiv, FEAMPA drept contribuţie care urmează a fi vărsată Programului InvestEU şi furnizată prin garanţia UE şi Platforma de consiliere InvestEU în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul InvestEU. Statele membre, cu acordul autorităţii de management în cauză, pot aloca un cuantum suplimentar de maximum 3 % din alocarea naţională iniţială a fiecăruia dintre aceste fonduri după 1 ianuarie 2023, prin intermediul uneia sau mai multor cereri de modificare a programului.

(3)Cuantumurile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol se utilizează pentru provizionarea părţii din garanţia UE aflate în compartimentul statului membru şi pentru Platforma de consiliere InvestEU la încheierea acordului de contribuţie în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul InvestEU. Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare acord de contribuţie pot fi realizate de către Comisie în tranşe anuale pe parcursul perioadei 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027.

(4)În pofida articolului 12 din Regulamentul financiar, în cazul în care, în termen de patru luni de la data deciziei Comisiei de adoptare a acordului de parteneriat, nu s-a încheiat un acord de contribuţie, potrivit articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul InvestEU, pentru cuantumul menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol, alocat în acordul de parteneriat, cuantumul corespunzător se alocă unui program sau unor programe din cadrul fondului contribuitor şi al categoriei de regiuni, după caz, în urma unei cereri din partea statului membru.

(5)În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2021/523, în cazul în care, în termen de 12 luni de la încheierea acordului de contribuţie, nu s-a încheiat un acord de garanţie, acordul de contribuţie încetează sau se prelungeşte de comun acord.

În cazul în care participarea unui stat membru la Fondul InvestEU este întreruptă, cuantumurile în cauză plătite fondului comun de provizionare cu titlu de provizion se recuperează ca venituri alocate interne în temeiul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar. Statul membru în cauză depune o cerere pentru una sau mai multe modificări ale programului pentru a utiliza cuantumurile recuperate şi cuantumurile alocate anilor calendaristici viitori în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol. Rezilierea sau modificarea acordului de contribuţie se încheie simultan cu adoptarea deciziilor de modificare a programului sau programelor în cauză.

(6)În cazul în care un acord de garanţie, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul InvestEU, nu a fost pus în aplicare în mod corespunzător în termen de patru ani de la încheierea sa, acordul de contribuţie se modifică. Statul membru poate solicita ca cuantumurile care au fost plătite cu titlu de contribuţii la garanţia UE în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol şi sunt angajate în acordul de garanţie, dar care nu acoperă împrumuturi suport, investiţii de capital sau alte instrumente purtătoare de risc, să fie tratate în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

CAPITOLUL II:Condiţii favorizante şi cadru de performanţă

Art. 15: Condiţii favorizante

(1)Prezentul regulament prevede condiţii favorizante pentru obiectivele specifice.

(2)Atunci când pregăteşte un program sau introduce un nou obiectiv specific ca parte a modificării unui program, statul membru evaluează dacă sunt îndeplinite condiţiile favorizante în legătură cu obiectivul specific selectat. O condiţie favorizantă este îndeplinită atunci când sunt respectate toate criteriile aferente. Statul membru identifică, în fiecare program sau în modificarea programului, condiţiile favorizante îndeplinite şi cele neîndeplinite şi furnizează o justificare atunci când consideră că o condiţie favorizantă a fost îndeplinită.

(4)Cât mai curând posibil, dar în cel mult trei luni de la primirea informaţiilor menţionate la alineatul (3), Comisia efectuează o evaluare şi informează statul membru în cazul în care este de acord cu statul membru cu privire la îndeplinirea condiţiei favorizante.

(6)Statul membru se asigură de îndeplinirea şi de respectarea condiţiilor favorizante pe întreg parcursul perioadei de programare. El informează Comisia în legătură cu orice modificare care are un impact asupra îndeplinirii condiţiilor favorizante.

Art. 16: Cadrul de performanţă

(1)Fiecare stat membru stabileşte un cadru de performanţă pentru a permite monitorizarea, raportarea şi evaluarea performanţelor programului în cursul implementării acestuia şi pentru a contribui la măsurarea performanţelor globale ale fondurilor.

Art. 17: Metodologia pentru stabilirea cadrului de performanţă

Art. 18: Evaluarea intermediară şi cuantumul de flexibilitate

(1)Pentru programele sprijinite de FEDR, FSE+, Fondul de coeziune şi FTJ, statul membru evaluează fiecare program, ţinând cont de următoarele elemente:

(3)Dacă se consideră necesar în urma evaluării intermediare a programului sau în cazul în care sunt identificate noi provocări în temeiul alineatului (1) litera (a), statul membru prezintă Comisiei evaluarea menţionată la alineatul (2), împreună cu programul modificat.

(4)În cazul în care, în urma evaluării intermediare, statul membru consideră că programul nu trebuie modificat, Comisia:

CAPITOLUL III:Măsuri referitoare la buna guvernanţă economică şi la circumstanţe excepţionale sau neobişnuite

Art. 19: Măsuri de corelare a eficacităţii fondurilor cu buna guvernanţă economică

(1)Comisia poate solicita unui stat membru să revizuiască şi să propună modificări ale programelor relevante, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor pertinente ale Consiliului.

b)a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor pertinente ale Consiliului, adresate statului membru în cauză şi adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴¹), cu condiţia ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice.

(3)Statul membru transmite răspunsul său la solicitarea menţionată la alineatul (1) în termen de două luni de la primirea acesteia, prezentând modificările pe care le consideră necesare în programele relevante şi motivele acestor modificări, identificând programele vizate şi subliniind natura modificărilor propuse, precum şi efectele lor preconizate asupra punerii în aplicare a recomandărilor şi asupra execuţiei fondurilor. Dacă este cazul, Comisia formulează observaţii în termen de o lună de la primirea răspunsului.

(6)Dacă statul membru nu întreprinde acţiuni eficace ca răspuns la o solicitare adresată în conformitate cu alineatul (1), în termenele prevăzute la alineatele (3) şi (4), Comisia poate prezenta Consiliului, în termen de trei luni de la formularea observaţiilor prevăzute la alineatul (3) sau de la prezentarea propunerii statului membru prevăzută la alineatul (4), o propunere de suspendare parţială sau integrală a plăţilor pentru programele sau priorităţile în cauză. În propunerea sa, Comisia prezintă motivele pe care se bazează concluzia sa conform căreia statul membru nu a întreprins acţiuni eficace. La elaborarea propunerii sale, Comisia ţine seama de toate informaţiile relevante şi acordă atenţia cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (14), precum şi oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.

(7)Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare integrală sau parţială a angajamentelor sau a plăţilor pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a întreprins acţiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv, cu excepţia cazului în care constată existenţa unei recesiuni economice grave în zona euro sau în întreaga Uniune, în înţelesul articolului 3 alineatul (5) şi al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (⁴²).

(8)Comisia poate prezenta Consiliului o propunere de suspendare integrală sau parţială a angajamentelor sau a plăţilor pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru în următoarele cazuri:

d)atunci când Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴⁴) sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

(10)O propunere de decizie a Comisiei privind suspendarea angajamentelor se consideră adoptată de Consiliu cu excepţia cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la prezentarea ei de către Comisie.

(11)Sfera de aplicare şi nivelul suspendării care se aplică angajamentelor sau plăţii trebuie să fie proporţionale, să respecte egalitatea de tratament între statele membre şi să ţină cont de circumstanţele economice şi sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul şomajului şi de nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale din statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii, precum şi de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Impactul suspendării asupra programelor de importanţă critică pentru corectarea condiţiilor economice sau sociale nefavorabile este un factor specific care se ia în seamă.

(12)Suspendarea care se aplică angajamentelor face obiectul unui plafon maxim de 25 % din angajamentele pentru fonduri aferente următorului an calendaristic sau de 0,25 % din PIB-ul nominal, reţinându-se valoarea cea mai mică, în oricare dintre următoarele cazuri:

(13)Consiliul ridică suspendarea angajamentelor la propunerea Comisiei, în următoarele cazuri:

d)atunci când Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru implementarea programului de ajustare macroeconomică menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau a măsurilor solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

Consiliul adoptă, pe baza unei propuneri a Comisiei, o decizie privind ridicarea suspendării plăţilor atunci când sunt îndeplinite condiţiile aplicabile prevăzute la primul paragraf. O propunere din partea Comisiei în vederea unei decizii de ridicare a suspendării angajamentelor se consideră ca fiind adoptată de către Consiliu, cu excepţia cazului în care Consiliul decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare, să respingă cu o majoritate calificată propunerea respectivă în termen de o lună de la prezentarea propunerii de către Comisie.

(14)Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special, atunci când una dintre condiţiile prevăzute la alineatul (6), (7) sau (8) este îndeplinită în privinţa unui stat membru, Comisia informează imediat Parlamentul European şi furnizează detalii referitoare la fondurile şi programele care ar putea face obiectul unei suspendări.

Art. 20: Măsuri temporare pentru utilizarea fondurilor ca răspuns la circumstanţe excepţionale sau neobişnuite

(1)În cazul în care, după 1 iulie 2021, Consiliul constată producerea unui eveniment neobişnuit aflat în afara controlului unuia sau mai multor state membre, care are un impact major asupra poziţiei financiare a administraţiei publice, sau existenţa unei recesiuni economice grave în zona euro sau în întreaga Uniune, astfel cum se menţionează la articolul 5 alineatul (1) al zecelea paragraf, la articolul 6 alineatul (3) al patrulea paragraf, la articolul 9 alineatul (1) al zecelea paragraf şi la articolul 10 alineatul (3) al patrulea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (⁴⁵), sau constată producerea unor evenimente economice negative neprevăzute cu consecinţe nefavorabile majore pentru finanţele publice, astfel cum se menţionează la articolul 3 alineatul (5) şi la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, Comisia poate adopta, prin intermediul unei decizii de punere în aplicare şi pentru o perioadă de maximum 18 luni, una sau mai multe dintre măsurile următoare, cu condiţia ca acestea să fie strict necesare pentru a reacţiona în astfel de circumstanţe excepţionale sau neobişnuite:

TITLUL III:PROGRAMARE

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale privind fondurile

Art. 21: Pregătirea şi prezentarea programelor

Art. 22: Conţinutul programelor

(2)Un program este format din una sau mai multe priorităţi. Fiecare prioritate corespunde unui obiectiv de politică unic, obiectivului specific al FTJ sau asistenţei tehnice implementate în temeiul articolului 36 alineatul (4) sau al articolului 37. O prioritate poate utiliza sprijin din unul sau mai multe fonduri, cu excepţia cazului în care primeşte sprijin din FTJ sau se referă la asistenţa tehnică implementată în temeiul articolului 36 alineatul (4) sau al articolului 37. O prioritate care corespunde unui obiectiv de politică este formată din unul sau mai multe obiective specifice. Aceluiaşi obiectiv de politică sau obiectivului specific al FTJ pot să-i corespundă mai multe priorităţi.

(3)Fiecare program stabileşte:

a)un rezumat al principalelor provocări, ţinând cont de:

d)pentru fiecare obiectiv specific:

g)un plan de finanţare care să conţină:

k)autorităţile responsabile de program şi organismul sau, în cazul asistenţei tehnice în temeiul articolului 36 alineatul (5), acolo unde se aplică, organismele care primesc plăţi din partea Comisiei.

(4)Prin derogare de la alineatul (3) literele (b)-(e), pentru fiecare obiectiv specific al programelor sprijinite din FAMI, FSI şi de IMFV se furnizează următoarele:

Art. 23: Aprobarea programelor

(1)Comisia evaluează programul şi conformitatea sa cu prezentul regulament şi cu regulamentele specifice fiecărui fond, iar în cazul FEDR, FSE+, al Fondului de coeziune, FTJ şi al FEAMPA, inclusiv coerenţa programului cu acordul de parteneriat relevant. În evaluarea sa, Comisia ia în considerare, în special, recomandările relevante specifice fiecărei ţări, provocările relevante identificate în planul naţional integrat privind energia şi clima şi principiile Pilonului european al drepturilor sociale, precum şi modul în care acestea sunt abordate.

Art. 24: Modificarea programelor

(5)Pentru programele sprijinite din FEDR, FSE+, Fondul de coeziune şi FTJ, pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera un cuantum de maximum 8 % din alocarea iniţială a unei priorităţi şi nu mai mult de 4 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiaşi fond sprijinind acelaşi program. Pentru programele sprijinite din FEDR, FSE+ şi FTJ, transferul vizează numai alocările pentru aceeaşi categorie de regiuni.

Aceste transferuri nu afectează anii precedenţi. Transferurile şi modificările aferente sunt considerate a fi nesubstanţiale şi nu necesită din partea Comisiei o decizie de aprobare a modificării programului. Cu toate acestea, transferurile respectă toate cerinţele legale şi se aprobă în prealabil de către comitetul de monitorizare în temeiul articolului 40 alineatul (2) litera (d). Statul membru prezintă Comisiei tabelul modificat menţionat la articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (ii), (iii) sau (iv), după caz, împreună cu toate modificările aferente programului.

(8)Pentru programele sprijinite din FEDR, FSE+ sau Fondul de coeziune, statul membru poate prezenta o modificare a unui program în conformitate cu prezentul articol, solicitând ca măsurile care contribuie la obiectivele prevăzute la articolul 21c alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241 să fie incluse într-un program, în cazul în care un astfel de sprijin contribuie la obiectivele specifice ale fondului în cauză, astfel cum sunt prevăzute în regulamentele specifice fiecărui fond. Cuantumurile solicitate pentru astfel de măsuri se programează în cadrul unui obiectiv specific în conformitate cu regulamentele specifice fiecărui fond şi sunt incluse în cadrul unei priorităţi. Respectivele cuantumuri nu depăşesc în total limita de 7,5 % din alocarea naţională iniţială pentru fiecare fond.

(9)Prin derogare de la articolul 18 din prezentul Regulament, atunci când priorităţile dedicate investiţiilor care contribuie la obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2024/795 au fost incluse într-un program ca urmare a aprobării unei modificări a programului prezentate de statul membru până la 31 august 2024, priorităţile respective nu se iau în considerare în scopul evaluării intermediare. Decizia de aprobare a unor astfel de modificări ale programelor poate include o alocare definitivă a totalităţii sau a unei părţi din cuantumul de flexibilitate pentru anii 2026 şi 2027 pentru a aborda priorităţile dedicate investiţiilor care contribuie la obiectivele platformei STEP. În cazul în care întregul cuantum de flexibilitate al unui program este alocat definitiv unor astfel de priorităţi, evaluarea intermediară nu se efectuează pentru programul respectiv.

Art. 25: Sprijin comun din FEDR, din FSE+, din Fondul de coeziune şi din FTJ

(2)FEDR şi FSE+ pot finanţa, în mod complementar şi sub rezerva unei limite de 15 % din finanţarea provenită de la fondurile respective pentru fiecare prioritate a unui program, o parte sau totalitatea unei operaţiuni în cazul căreia cheltuielile sunt eligibile pentru sprijin din celălalt fond pe baza normelor de eligibilitate aplicate fondului respectiv, cu condiţia ca acele costuri să fie necesare pentru implementare. Această opţiune nu se aplică resurselor FEDR şi FSE+ care sunt transferate către FTJ în conformitate cu articolul 27.

Art. 26: Transferul de resurse

(1)Statele membre pot solicita, în acordul de parteneriat sau într-o cerere de modificare a unui program, cu acordul comitetului de monitorizare a programului în temeiul articolului 40 alineatul (2) litera (d), transferul a până la 5 % din alocarea naţională iniţială a fiecărui fond către orice alt instrument care face obiectul gestiunii directe sau indirecte, în cazul în care o astfel de posibilitate este prevăzută în actul de bază al unui astfel de instrument.

Statele membre pot solicita, de asemenea, în acordul de parteneriat sau în cererea de modificare a unui program, un transfer suplimentar de maximum 20 % din alocarea naţională iniţială pentru fiecare fond între FEDR, FSE+ sau Fondul de coeziune, în limita resurselor globale ale statului membru din cadrul obiectivului Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică. Statele membre a căror rată medie totală a şomajului pentru perioada 2017-2019 este sub 3 % pot solicita un astfel de transfer suplimentar de maximum 25 % din alocarea naţională iniţială.

(4)După consultarea cu statul membru vizat, Comisia se opune unei cereri de transfer incluse în modificarea aferentă a programului, atunci când un astfel de transfer ar compromite îndeplinirea obiectivelor programului de la care ar urma să fie transferate resursele.

(7)În cazul în care Comisia nu şi-a asumat un angajament juridic în cadrul gestiunii directe sau indirecte pentru resursele transferate în conformitate cu alineatul (1), resursele neangajate corespunzătoare pot fi transferate înapoi către fondul din care au fost transferate iniţial şi alocate unuia sau mai multor programe.

(1)Resursele transferate din Fondul social pentru climă, instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*), sunt executate în conformitate cu prezentul regulament şi cu dispoziţiile care reglementează fondul către care sunt transferate resursele respective, iar aceste transferuri sunt definitive. Astfel de resurse constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 şi se adaugă resurselor menţionate la articolul 110 din prezentul regulament.

(2)În cazul în care statele membre execută resursele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol în cadrul gestiunii partajate, acestea prezintă modificări ale programelor în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament privind unul sau mai multe programe. Statele membre planifică utilizarea acestor resurse pentru a-şi îndeplini obiectivele climatice stabilite pentru bugetul Uniunii în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament. Resursele respective contribuie la atingerea obiectivelor relevante ale Fondului social pentru climă, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2023/955 şi sunt utilizate pentru a sprijini măsurile şi investiţiile prevăzute la articolul 8 din regulamentul respectiv. Acestea sunt programate în cadrul uneia sau mai multor priorităţi specifice corespunzătoare unuia sau mai multor obiective specifice ale fondului către care sunt transferate resursele, precum şi pentru una sau mai multe categorii de regiuni, după caz, cu indicarea defalcării anuale a resurselor. Acestea nu se iau în considerare la calcularea conformităţii cu cerinţele privind concentrarea tematică, astfel cum sunt prevăzute în normele specifice fondurilor.

Art. 26^a: Sprijinul pentru obiectivele prevăzute la articolul 21c alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241

(1)Statele membre care transmit Comisiei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, planuri de redresare şi rezilienţă care conţin un capitol privind REPowerEU pot solicita, printr-o modificare a unui program în temeiul articolului 24 din prezentul regulament, ca până la 7,5 % din alocarea lor naţională iniţială în cadrul FEDR, al FSE+ şi al Fondului de coeziune să fie inclusă în priorităţile care contribuie la obiectivele prevăzute la articolul 21c alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cu condiţia ca un astfel de sprijin să contribuie la obiectivele specifice ale fondului în cauză, astfel cum sunt prevăzute în regulamentele specifice fiecărui fond. Posibilitatea unei astfel de cereri nu aduce atingere posibilităţii de transfer de resurse prevăzute la articolul 26 din prezentul regulament.

Art. 27: Transferul de resurse din FEDR şi FSE+ către FTJ

(1)Statele membre pot solicita, în mod voluntar, completarea cuantumului resurselor disponibile pentru FTJ în cadrul obiectivului Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul FTJ, cu resurse din FEDR, FSE+ sau o combinaţie a acestora, aferente categoriei de regiuni în care se încadrează teritoriul în cauză. Totalul resurselor FEDR şi FSE+ transferate către FTJ nu depăşeşte de trei ori cuantumul alocat din FTJ, menţionat la articolul 110 alineatul (1) litera (g). Resursele transferate fie din FEDR, fie din FSE+ nu depăşesc 15 % din cuantumul alocat din FEDR şi, respectiv, FSE+ statului membru în cauză. În cadrul cererilor respective, statele membre stabilesc cuantumul total transferat pentru fiecare an, defalcat pe categorii de regiuni.

CAPITOLUL II:Dezvoltarea teritorială

Art. 28: Dezvoltarea teritorială integrată

Art. 29: Strategii teritoriale

(1)Strategiile teritoriale implementate în temeiul articolului 28 litera (a) sau (c) conţin următoarele elemente:

Art. 31: Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii

(2)Statul membru se asigură că dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii:

(3)Atunci când sprijinul acordat strategiilor menţionate la alineatul (2) litera (c) este disponibil din mai multe fonduri, autorităţile de management competente organizează o cerere comună pentru selectarea acestor strategii şi înfiinţează un comitet mixt pentru toate fondurile în cauză, pentru a monitoriza implementarea strategiilor respective. Autorităţile de management competente pot alege unul dintre fondurile în cauză pentru a sprijini toate costurile de pregătire, gestiune şi animare menţionate la articolul 34 alineatul (1) literele (a) şi (c), în legătură cu aceste strategii.

Art. 32: Strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii

(1)Autorităţile de management competente se asigură că fiecare strategie menţionată la articolul 31 alineatul (2) litera (c) prevede următoarele elemente:

Art. 33: Grupuri de acţiune locală

(3)Următoarele sarcini sunt îndeplinite în mod exclusiv de către grupurile de acţiune locală:

Art. 34: Sprijin din fondurile pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii

(1)Statele membre se asigură că există sprijin din fondurile pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii pentru:

CAPITOLUL III:Asistenţa tehnică

Art. 35: Asistenţa tehnică la iniţiativa Comisiei

(2)Acţiunile menţionate la alineatul (1) pot include, în special:

(3)Comisia alocă cel puţin 15 % din resurse pentru asistenţa tehnică la iniţiativa Comisiei pentru realizarea unei eficienţe sporite în comunicarea către public, cât şi sinergiile dintre activităţile de comunicare întreprinse la iniţiativa Comisiei, prin extinderea bazei de informaţii privind rezultatele, în special printr-o colectare şi difuzare mai eficace a datelor, prin evaluări şi rapoarte şi, în special, prin evidenţierea contribuţiei fondurilor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, prin sporirea vizibilităţii sprijinului din fonduri şi prin sensibilizarea publicului cu privire la rezultatele şi la valoarea adăugată a sprijinului respectiv. Măsurile de informare, de comunicare şi de asigurare a vizibilităţii privind rezultatele şi valoarea adăugată a sprijinului din fonduri, cu accent deosebit pe operaţiuni, sunt continuate după încheierea programelor, acolo unde este cazul. Aceste măsuri contribuie, de asemenea, la comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele generale ale prezentului regulament.

(7)În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, în cazurile justificate în mod corespunzător precizate în decizia de finanţare şi pentru o perioadă limitată, acţiunile de asistenţă tehnică la iniţiativa Comisiei sprijinite în temeiul prezentului regulament în cadrul gestiunii directe şi costurile aferente pot fi considerate ca fiind eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă aceste acţiuni au fost puse în aplicare şi au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

Art. 36: Asistenţa tehnică acordată statelor membre

(1)La iniţiativa unui stat membru, fondurile pot sprijini acţiuni care pot viza perioade de programare precedente şi ulterioare şi care sunt necesare pentru administrarea şi utilizarea eficace a respectivelor fonduri, inclusiv pentru consolidarea capacităţilor partenerilor menţionaţi la articolul 8 alineatul (1), precum şi pentru a oferi finanţare în vederea îndeplinirii, printre altele, a unor funcţii precum pregătirea, instruirea, gestionarea, monitorizarea, evaluarea, asigurarea vizibilităţii şi comunicarea.

(3)Contribuţia Uniunii pentru asistenţa tehnică într-un stat membru se efectuează în temeiul articolului 51 litera (b) sau (e), după caz.

(4)În cazul în care contribuţia Uniunii pentru asistenţa tehnică într-un stat membru este rambursată în temeiul articolului 51 litera (b), se aplică următoarele elemente:

(5)În cazul în care contribuţia Uniunii pentru asistenţa tehnică este rambursată în temeiul articolului 51 litera (e), se aplică următoarele elemente:

a)cuantumul fondurilor alocate pentru asistenţă tehnică se identifică ca parte a alocărilor financiare ale fiecărei priorităţi a programului în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) litera (g) punctul (ii), iar pentru FEAMPA, ale fiecărui obiectiv specific în conformitate cu litera (g) punctul (iii) de la respectivul alineat; acesta nu ia forma unei priorităţi separate sau a unui program specific, cu excepţia programelor sprijinite din FAMI, FSI sau de IMFV, pentru care ia forma unui obiectiv specific;

b)rambursarea se efectuează prin aplicarea procentelor prevăzute la punctele (i)-(vii) în cazul cheltuielilor eligibile incluse în fiecare cerere de plată în temeiul articolului 91 alineatul (3) litera (a) sau (c), după caz, şi de la acelaşi fond la care se rambursează cheltuielile eligibile, către unul sau mai multe organisme care primesc plăţi de la Comisie în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) litera (k);

Art. 37: Finanţare nelegată de costuri pentru asistenţa tehnică acordată statelor membre

TITLUL IV:MONITORIZARE, EVALUARE, COMUNICARE ŞI VIZIBILITATE

CAPITOLUL I:Monitorizare

Art. 38: Comitetul de monitorizare

Art. 39: Componenţa comitetului de monitorizare

(1)Fiecare stat membru stabileşte componenţa comitetului de monitorizare şi asigură o reprezentare echilibrată a autorităţilor şi organismelor intermediare relevante ale statului membru şi a reprezentanţilor partenerilor menţionaţi la articolul 8 alineatul (1), printr-un proces transparent.

Art. 40: Funcţiile comitetului de monitorizare

(1)Comitetul de monitorizare examinează:

(2)Comitetul de monitorizare aprobă:

Art. 41: Evaluarea anuală a performanţei

(3)Pentru programele sprijinite din FEDR, FSE+, Fondul de coeziune, FTJ şi FEAMPA, statul membru pune la dispoziţia Comisiei, cu cel puţin o lună înainte de reuniunea de evaluare, informaţii concise cu privire la elementele enumerate la articolul 40 alineatul (1). Respectivele informaţii se bazează pe cele mai recente date aflate la dispoziţia statului membru.

Art. 42: Transmiterea datelor

(1)Statul membru sau autoritatea de management transmite Comisiei, în format electronic, date cumulative pentru fiecare program până la 31 ianuarie, 30 aprilie, 31 iulie, 30 septembrie şi 30 noiembrie în fiecare an, cu excepţia datelor prevăzute la alineatul (2) litera (b) şi la alineatul (3), care se transmit în format electronic până la 31 ianuarie şi 31 iulie în fiecare an, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa VII.

(2)Datele sunt defalcate pentru fiecare prioritate pe obiective specifice şi, după caz, pe categorii de regiuni şi se referă la:

(3)Pentru instrumentele financiare se furnizează, de asemenea, date cu privire la următoarele:

Art. 43: Raportul final privind performanţa

(3)Comisia examinează raportul final privind performanţa şi informează autoritatea de management cu privire la eventualele observaţii în termen de cinci luni de la data primirii raportului. Atunci când se formulează astfel de observaţii, autoritatea de management furnizează toate informaţiile necesare cu privire la aceste observaţii şi, dacă este cazul, informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile luate. Comisia informează autoritatea de management cu privire la acceptarea raportului, în termen de două luni de la primirea tuturor informaţiilor necesare. În cazul în care Comisia nu informează autoritatea de management în aceste termene, raportul este considerat ca fiind acceptat.

CAPITOLUL II:Evaluare

Art. 44: Evaluări efectuate de statul membru

(1)Statul membru sau autoritatea de management efectuează evaluări ale programelor din perspectiva unuia sau a mai multor dintre următoarele criterii: eficacitate, eficienţă, relevanţă, coerenţă şi valoarea adăugată pentru Uniune, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul de calitate al elaborării şi implementării programelor. Evaluările pot viza şi alte criterii relevante, cum ar fi caracterul inclusiv, nediscriminarea şi vizibilitatea; de asemenea, ele pot viza mai multe programe.

Art. 45: Evaluarea de către Comisie

CAPITOLUL III:Vizibilitate, transparenţă şi comunicare

SECŢIUNEA I:Vizibilitatea sprijinului din fonduri

Art. 48: Responsabili cu comunicarea şi reţele de comunicare

(1)Fiecare stat membru desemnează un coordonator pentru comunicare pentru activităţile de vizibilitate, transparenţă şi comunicare în legătură cu sprijinul din fonduri, inclusiv pentru programele din cadrul obiectivului Cooperare teritorială europeană (Interreg), în cazul în care statul membru respectiv găzduieşte autoritatea de management. Coordonatorul pentru comunicare poate fi numit la nivelul organismului definit la articolul 71 alineatul (6) şi coordonează măsurile de comunicare şi vizibilitate între programe.

SECŢIUNEA II:Transparenţa execuţiei fondurilor şi comunicarea cu privire la programe

Art. 49: Responsabilităţile autorităţii de management

(2)Autoritatea de management se asigură că pe site-ul internet menţionat la alineatul (1) sau pe portalul unic de internet menţionat la articolul 46 litera (b) este publicat un calendar al cererilor de propuneri planificate, care este actualizat de cel puţin trei ori pe an şi conţine următoarele date orientative:

(3)Autoritatea de management publică pe site-ul de internet lista operaţiunilor selectate pentru sprijin din fonduri în cel puţin una dintre limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii şi actualizează lista respectivă cel puţin la fiecare patru luni. Fiecare operaţiune are un cod unic. Lista conţine următoarele date:

(4)Datele menţionate la alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol se publică pe site-ul internet menţionat la alineatul (1) sau pe portalul unic de internet menţionat la articolul 46 litera (b) din prezentul regulament, în formate deschise şi prelucrabile automat, potrivit articolului 5 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴⁸), care permit sortarea, căutarea, extragerea, compararea şi reutilizarea datelor.

(6)Autoritatea de management se asigură că materialele de comunicare şi vizibilitate, inclusiv cele de la nivelul beneficiarilor, sunt puse la dispoziţia instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, la cererea acestora, şi că se acordă Uniunii o licenţă fără redevenţe, neexclusivă şi irevocabilă pentru utilizarea acestor materiale şi a oricăror drepturi preexistente aferente acestora, în conformitate cu anexa IX. Acest lucru nu implică costuri suplimentare semnificative şi nici o sarcină administrativă semnificativă pentru beneficiari sau pentru autoritatea de management.

(7)În cazul în care sprijinul este programat pentru obiectivele platformei STEP menţionate la articolul 2 din Regulamentul.(UE) 2024/795, autoritatea de management se asigură că toate informaţiile care urmează să fie publicate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol sunt transmise, de asemenea, Comisiei în formatul prevăzut la alineatul (4) de la prezentul articol pentru a fi publicate pe Portalul pentru suveranitate înfiinţat în temeiul articolul 6 din Regulamentul (UE) 2024/795, inclusiv un calendar al cererilor de propuneri planificate care este actualizat cel puţin de trei ori pe an, precum şi linkul către cererile de propuneri la data publicării lor.

Art. 50: Responsabilităţile beneficiarilor

(1)Beneficiarii şi organismele care execută instrumentele financiare menţionează sprijinul din partea fondurilor pentru operaţiune, inclusiv resursele reutilizate în conformitate cu articolul 62, prin:

c)expunerea, de la începerea implementării fizice a operaţiunilor care implică investiţii fizice sau de la instalarea echipamentelor achiziţionate, a unor plăci sau panouri rezistente, clar vizibile publicului, care conţin emblema Uniunii în conformitate cu caracteristicile tehnice stabilite în anexa IX şi informaţii cu privire la:

d)în cazul operaţiunilor care nu se încadrează la litera (c), prin expunerea într-un loc uşor vizibil publicului cel puţin a unui afiş cu dimensiunea minimă A3 sau a unui afişaj electronic echivalent conţinând informaţii despre operaţiune care evidenţiază sprijinul din partea fondurilor; în cazul în care beneficiarul este o persoană fizică, acesta se asigură, în măsura posibilului, că sunt disponibile informaţii adecvate care evidenţiază sprijinul din partea fondurilor, într-un loc vizibil publicului sau prin intermediul unui afişaj electronic;

e)în cazul operaţiunilor de importanţă strategică şi al operaţiunilor al căror cost total depăşeşte 10 000 000 EUR, prin organizarea unui eveniment sau a unei activităţi de comunicare, după caz, cu implicarea Comisiei şi a autorităţii de management competente în timp util.

TITLUL V:SPRIJINUL FINANCIAR DIN FONDURI

CAPITOLUL I:Formele contribuţiei Uniunii

Art. 51: Formele contribuţiei Uniunii la programe

CAPITOLUL II:Formele sprijinului din partea statelor membre

SECŢIUNEA I:Forme de granturi

Art. 53: Forme de granturi

(1)Granturile oferite de statele membre beneficiarilor pot lua oricare dintre următoarele forme:

(2)În cazul în care costul total al unei operaţiuni nu depăşeşte 200 000 EUR, contribuţia acordată beneficiarului din FEDR, FSE+, FTJ, FAMI, FSI şi IMFV ia forma costurilor unitare, a sumelor forfetare sau a ratelor forfetare, cu excepţia operaţiunilor pentru care sprijinul constituie ajutor de stat. Atunci când se utilizează finanţarea la rate forfetare, numai categoriile de costuri cărora li se aplică rata forfetară pot fi rambursate în conformitate cu alineatul (1) litera (a).

(3)Cuantumurile aferente formelor de granturi menţionate la alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) se stabilesc în unul dintre următoarele moduri:

Art. 54: Finanţare la rate forfetare pentru costurile indirecte în cadrul granturilor

Art. 55: Costuri directe cu personalul în cadrul granturilor

(1)Costurile directe cu personalul ale unei operaţiuni pot fi calculate la o rată forfetară de maximum 20 % din costurile directe, altele decât costurile directe cu personalul ale acelei operaţiuni, fără ca statul membru să aibă obligaţia de a efectua un calcul pentru a stabili rata aplicabilă, cu condiţia ca costurile directe ale operaţiunii să nu includă contractele de achiziţii publice de lucrări sau contractele de bunuri sau servicii a căror valoare depăşeşte pragurile prevăzute la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁴⁹) sau la articolul 15 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵⁰).

(2)Pentru a stabili costurile directe cu personalul, remuneraţia pe oră se poate calcula în unul dintre următoarele moduri:

Art. 56: Finanţare la rate forfetare pentru costurile eligibile, altele decât costurile directe cu personalul în cadrul granturilor

Art. 57: Granturi supuse unor condiţii

SECŢIUNEA II:Instrumente financiare

Art. 58: Instrumente financiare

(2)Instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali numai pentru investiţiile în active corporale şi necorporale, precum şi pentru investiţiile în capital circulant, preconizate a fi viabile din punct de vedere financiar şi care nu găsesc o finanţare suficientă din sursele de pe piaţă. Acest sprijin este în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii privind ajutoarele de stat.

(3)Sprijinul adecvat din fonduri prin intermediul instrumentelor financiare se acordă pe baza unei evaluări ex ante efectuate sub responsabilitatea autorităţii de management. Evaluarea ex ante se finalizează înainte ca autorităţile de management să acorde contribuţii din partea unui program pentru instrumente financiare.

(5)Instrumentele financiare pot fi combinate cu sprijin din partea programelor sub formă de granturi, într-o operaţiune unică privind instrumentul financiar, în cadrul unui acord de finanţare unic, atunci când cele două forme diferite de sprijin sunt furnizate de organismul care execută instrumentul financiar. În acest caz, respectivei operaţiuni unice privind instrumentul financiar i se aplică normele aplicabile instrumentelor financiare. Sprijinul din partea programelor sub formă de granturi este necesar instrumentului financiar şi este corelat în mod direct cu acesta şi nu depăşeşte valoarea investiţiilor sprijinite de produsul financiar.

Art. 59: Execuţia instrumentelor financiare

(3)Autoritatea de management poate atribui în mod direct un contract pentru executarea unui instrument financiar:

c)unei bănci sau instituţii aflate în proprietate publică, constituită ca entitate juridică care desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional, care îndeplineşte toate condiţiile următoare:

(i)nu există participare directă a capitalului privat, cu excepţia formelor nemajoritare sau nedecisive de participare a capitalului privat cerute de dispoziţiile legislative naţionale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influenţă decisivă asupra băncii sau instituţiei relevante, precum şi cu excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu exercită nicio influenţă asupra deciziilor privind gestiunea curentă a instrumentului financiar sprijinit de fonduri;

(5)Prevederile şi condiţiile de acordare a contribuţiilor din partea programelor pentru instrumentele financiare executate în conformitate cu alineatul (2) se stabilesc prin acorduri de finanţare între:

(8)Cofinanţarea naţională a unui program poate fi furnizată fie de către autoritatea de management, fie la nivelul fondurilor de participare, la nivelul fondurilor specifice sau la nivelul investiţiilor în favoarea destinatarilor finali, în conformitate cu normele specifice fiecărui fond. Atunci când cofinanţarea naţională este furnizată la nivelul investiţiilor în favoarea destinatarilor finali, organismul care execută instrumentele financiare păstrează documente justificative care să demonstreze eligibilitatea cheltuielilor subiacente.

(9)Autoritatea de management, atunci când execută în mod direct instrumentul financiar în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, sau organismul care execută instrumentul financiar în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol ţine conturi separate sau menţine un cod contabil pentru fiecare prioritate sau, în cazul FEAMPA, pentru fiecare obiectiv specific şi, dacă este cazul, pentru fiecare categorie de regiuni pentru fiecare contribuţie din partea programelor şi separat pentru resursele menţionate la articolul 60 şi, respectiv, la articolul 62.

Art. 60: Dobânzi şi alte câştiguri generate de sprijinul din fonduri pentru instrumentele financiare

(2)Dobânzile şi alte câştiguri care pot fi atribuite sprijinului din fonduri plătit către instrumente financiare se utilizează în cadrul aceluiaşi obiectiv sau aceloraşi obiective ca sprijinul iniţial din fonduri, inclusiv pentru plăţile reprezentând comisioane de gestiune şi rambursări ale costurilor de gestiune suportate de organismele care execută instrumentul financiar în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (d), fie în cadrul aceluiaşi instrument financiar, fie, după lichidarea instrumentului financiar, în cadrul altor instrumente financiare sau al altor forme de sprijin, pentru noi investiţii în favoarea destinatarilor finali, până la sfârşitul perioadei de eligibilitate.

Art. 61: Tratamentul diferenţiat al investitorilor

Art. 62: Reutilizarea resurselor care pot fi atribuite sprijinului din fonduri

(1)Resursele restituite, înainte de încheierea perioadei de eligibilitate, instrumentelor financiare din investiţii în favoarea destinatarilor finali sau din disponibilizări ale resurselor rezervate pentru contractele de garanţie, inclusiv rambursările de capital şi orice tip de venituri generate care pot fi atribuite sprijinului din fonduri, se reutilizează în cadrul aceloraşi sau al altor instrumente financiare pentru noi investiţii în favoarea destinatarilor finali, pentru a acoperi pierderile în valoare nominală ale contribuţiei fondurilor la instrumentul financiar care rezultă din dobânzi negative, dacă aceste pierderi se produc în pofida unei gestiuni active a trezoreriei, sau pentru orice costuri şi comisioane de gestiune asociate acestor noi investiţii, ţinând cont de principiul bunei gestiuni financiare.

(2)Statele membre adoptă măsurile necesare pentru ca resursele menţionate la alineatul (1) şi restituite instrumentelor financiare în cursul unei perioade de cel puţin opt ani după încheierea perioadei de eligibilitate să fie reutilizate în conformitate cu obiectivele de politică ale programului sau programelor prin care au fost instituite, fie în cadrul aceluiaşi instrument financiar, fie, după ieşirea respectivelor resurse din instrumentul financiar, în cadrul altor instrumente financiare sau al altor forme de sprijin.

CAPITOLUL III:Norme de eligibilitate

Art. 63: Eligibilitate

(2)Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuţie din fonduri dacă au fost suportate de un beneficiar sau de partenerul privat din cadrul unei operaţiuni PPP şi plătite în cadrul implementării operaţiunilor, între data transmiterii programului către Comisie sau data de 1 ianuarie 2021, oricare dintre aceste date survine prima, şi 31 decembrie 2029.

(3)Pentru FEDR, cheltuielile aferente operaţiunilor care vizează mai multe categorii de regiuni, astfel cum se prevede la articolul 108 alineatul (2), dintr-un stat membru se alocă pentru categoriile de regiuni în cauză în mod proporţional, pe baza unor criterii obiective.

(6)Operaţiunile nu sunt selectate pentru sprijin din fonduri dacă au fost finalizate fizic sau implementate integral înainte de depunerea cererii de finanţare în cadrul programului, indiferent dacă au fost efectuate sau nu toate plăţile aferente. Prezentul alineat nu se aplică compensaţiilor din cadrul FEAMPA pentru costurile suplimentare din regiunile ultraperiferice în temeiul articolului 24 din Regulamentul FEAMPA şi nici sprijinului din finanţarea suplimentară pentru regiunile ultraperiferice în temeiul articolului 110 alineatul (1) litera (e) din prezentul regulament.

(7)Cheltuielile care devin eligibile în urma unei modificări a programului sunt eligibile de la data prezentării cererii corespunzătoare către Comisie.

(9)O operaţiune poate beneficia de sprijin din unul sau mai multe fonduri sau din partea unuia sau a mai multor programe şi din partea altor instrumente ale Uniunii. În astfel de cazuri, cheltuielile declarate într-o cerere de plată pentru unul dintre fonduri nu se declară pentru niciunul dintre următoarele:

Art. 64: Costuri neeligibile

(1)Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru o contribuţie din fonduri:

c)taxa pe valoarea adăugată ("TVA"), cu următoarele excepţii:

(iii)investiţiile efectuate de destinatarii finali în contextul instrumentelor financiare; în cazul în care aceste investiţii sunt sprijinite prin instrumente financiare combinate cu sprijin din partea programului sub formă de grant, astfel cum se menţionează la articolul 58 alineatul (5), TVA-ul nu este eligibil pentru partea din costul investiţiei care corespunde sprijinului din partea programului sub formă de grant, cu excepţia cazului în care TVA-ul aferent costului investiţiei nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul sau a cazului în care partea din costul investiţiei care corespunde sprijinului acordat din partea programului sub formă de grant este mai mică de 5 000 000 EUR (inclusiv TVA);

Art. 65: Caracterul durabil al operaţiunilor

(1)Statul membru rambursează contribuţia din fonduri la o operaţiune constând în investiţii în infrastructură sau în investiţii productive, în cazul în care, în termen de cinci ani de la efectuarea plăţii finale către beneficiar sau în termenul prevăzut de normele privind ajutoarele de stat, după caz, respectiva operaţiune face obiectul oricăreia dintre următoarele:

c)o modificare substanţială care afectează natura, obiectivele sau condiţiile de implementare a operaţiunii şi care ar conduce la subminarea obiectivelor iniţiale ale acesteia.

Art. 67: Norme de eligibilitate specifice pentru granturi

(1)Contribuţiile în natură sub forma furnizării de lucrări, bunuri, servicii, terenuri şi proprietăţi imobiliare pentru care nu au fost efectuate plăţi justificate de facturi sau documente cu valoare probatorie echivalentă pot fi eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

e)în cazul contribuţiilor în natură sub formă de muncă neremunerată, valoarea muncii este determinată luând în considerare timpul consacrat verificat şi rata remuneraţiei pentru o muncă echivalentă.

(2)Costurile de amortizare pentru care nu a fost efectuată nicio plată justificată prin facturi pot fi considerate ca fiind eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

Art. 68: Norme de eligibilitate specifice pentru instrumentele financiare

(1)Cheltuielile eligibile aferente unui instrument financiar sunt reprezentate de cuantumul total al contribuţiei din partea programului plătite pentru sau, în cazul garanţiilor, rezervate pentru contractele de garanţie, de instrumentul financiar în perioada de eligibilitate, atunci când acest cuantum corespunde:

(2)În cazul în care un instrument financiar este executat în perioade de programare succesive, sprijinul, incluzând costurile şi comisioanele de gestiune, poate fi acordat destinatarilor finali sau în beneficiul acestora, pe baza acordurilor încheiate în perioada de programare precedentă, cu condiţia ca acest sprijin să respecte normele de eligibilitate ale următoarei perioade de programare. În astfel de cazuri, eligibilitatea cheltuielilor prezentate în cererile de plată se stabileşte în conformitate cu normele perioadei de programare respective.

(3)În cazul prevăzut la alineatul (1) litera (b), dacă entitatea care beneficiază de garanţii nu a plătit destinatarilor finali cuantumul planificat al noilor împrumuturi sau investiţii de capital sau cvasicapital în conformitate cu coeficientul de multiplicare, cheltuielile eligibile sunt reduse proporţional. Coeficientul de multiplicare poate fi reexaminat, dacă acest lucru este justificat de modificări ulterioare ale condiţiilor de piaţă. O astfel de reexaminare nu are efect retroactiv.

(4)În cazul prevăzut la alineatul (1) litera (d), comisioanele de gestiune sunt bazate pe performanţă.

În cazul în care organismele care execută un fond de participare sunt selectate prin atribuire directă a contractului în temeiul articolului 59 alineatul (3), cuantumul costurilor şi al comisioanelor de gestiune plătite organismelor respective care poate fi declarat drept cheltuieli eligibile este supus unui prag de maximum 5 % din cuantumul total al contribuţiilor programului plătite destinatarilor finali sub formă de împrumuturi sau rezervate pentru contractele de garanţie şi de maximum 7 % din cuantumul total al contribuţiilor programului plătite destinatarilor finali sub formă de investiţii de capital sau cvasicapital.

În cazul în care organismele care execută un fond specific sunt selectate prin atribuire directă a contractului în temeiul articolului 59 alineatul (3), cuantumului costurilor şi al comisioanelor de gestiune plătite organismelor respective care pot fi declarat ca fiind cheltuieli eligibile i se aplică un prag de maximum 7 % din cuantumul total al contribuţiilor programului plătite destinatarilor finali sub formă de împrumuturi sau rezervate pentru contractele de garanţie şi de maximum 15 % din cuantumul total al contribuţiilor programului plătite destinatarilor finali sub formă de investiţii de capital sau cvasicapital.

TITLUL VI:GESTIUNE ŞI CONTROL

CAPITOLUL I:Reguli generale de gestiune şi control

Art. 69: Responsabilităţile statelor membre

(2)Statele membre asigură legalitatea şi regularitatea cheltuielilor incluse în conturile transmise Comisiei şi întreprind toate măsurile necesare pentru a preveni, a depista şi a corecta neregulile, inclusiv fraudele, şi a le raporta. Respectivele măsuri includ colectarea de informaţii cu privire la beneficiarii reali ai finanţării din partea Uniunii, în conformitate cu anexa XVII. Normele referitoare la colectarea şi prelucrarea unor astfel de date sunt compatibile cu normele aplicabile privind protecţia datelor. Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă şi Curtea de Conturi deţin accesul necesar la respectivele informaţii.

(7)Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a asigura examinarea efectivă a plângerilor referitoare la fonduri. Sfera de acţiune, normele şi procedurile referitoare la respectivele măsuri ţin de responsabilitatea statelor membre, în conformitate cu cadrul lor instituţional şi juridic. Acest lucru nu aduce atingere posibilităţii generale a cetăţenilor şi a părţilor interesate de a adresa plângeri Comisiei. La cererea Comisiei, statele membre examinează plângerile înaintate acesteia care se încadrează în sfera de acţiune a programelor lor şi informează Comisia cu privire la rezultatele respectivelor examinări.

(8)Statele membre se asigură că orice schimb de informaţii între beneficiari şi autorităţile responsabile de programe se efectuează prin intermediul unor sisteme de schimb electronic de date, în conformitate cu anexa XIV.

Art. 70: Competenţele şi responsabilităţile Comisiei

(4)În ceea ce priveşte auditurile la faţa locului, se aplică, în plus, următoarele dispoziţii:

d)Comisia transmite raportul de audit în termen de trei luni de la data primirii unui răspuns complet din partea autorităţii competente a statului membru la constatările preliminare ale auditului; răspunsul statului membru este considerat complet dacă, în termen de două luni de la data primirii acestui răspuns, Comisia nu solicită să i se furnizeze informaţii suplimentare sau un document revizuit.

Art. 71: Autorităţile responsabile de programe

(1)În sensul articolului 63 alineatul (3) din Regulamentul financiar, statele membre desemnează, pentru fiecare program, o autoritate de management şi o autoritate de audit. În cazul în care un stat membru încredinţează funcţia de contabilitate unui alt organism decât autoritatea de management, în conformitate cu articolul 72 alineatul (2) din prezentul regulament, organismul în cauză este identificat, de asemenea, drept autoritate responsabilă de program. Aceleaşi autorităţi pot fi responsabile de mai multe programe.

CAPITOLUL II:Sisteme standard de gestiune şi control

Art. 72: Funcţiile autorităţii de management

(1)Autorităţii de management îi revine răspunderea pentru gestionarea programului în scopul realizării obiectivelor acestuia. În mod concret, acesteia îi revin următoarele funcţii:

Art. 73: Selectarea operaţiunilor de către autoritatea de management

(1)Pentru selectarea operaţiunilor, autoritatea de management stabileşte şi aplică criterii şi proceduri nediscriminatorii şi transparente, care asigură accesibilitatea pentru persoanele cu handicap şi egalitatea de gen şi ţin seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de principiul dezvoltării durabile şi de politica Uniunii în domeniul mediului, în conformitate cu articolul 11 şi cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE.

(2)La selectarea operaţiunilor, autoritatea de management:

e)se asigură că operaţiunile selectate care intră sub incidenţa Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (⁵¹) fac obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului sau al unei proceduri de verificare şi că evaluarea soluţiilor alternative a fost luată în considerare în mod corespunzător, pe baza cerinţelor directivei respective;

j)asigură imunizarea la schimbările climatice a investiţiilor în infrastructură care au o durată de viaţă preconizată de cel puţin cinci ani.

(4)Pentru operaţiunile cărora li s-a acordat o "marcă de excelenţă" sau care au fost selectate în cadrul unui program cofinanţat de Orizont Europa, autoritatea de management poate decide să acorde sprijin direct din FEDR sau FSE+, cu condiţia ca operaţiunile respective să îndeplinească cerinţele prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) şi (g).

Art. 74: Gestionarea programului de către autoritatea de management

(1)Autoritatea de management:

a)desfăşoară controale de gestiune pentru a verifica dacă produsele şi serviciile cofinanţate au fost furnizate, dacă operaţiunea respectă legislaţia aplicabilă, programul şi condiţiile de acordare a sprijinului pentru această operaţiune şi:

f)întocmeşte declaraţia de gestiune în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XVIII.

Art. 76: Funcţia de contabilitate

(1)Funcţia de contabilitate constă în următoarele sarcini:

Art. 77: Funcţiile autorităţii de audit

(3)Autoritatea de audit întocmeşte şi transmite Comisiei:

b)un raport anual de control care îndeplineşte cerinţele de la articolul 63 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul financiar, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XX la prezentul regulament, care susţine opinia anuală de audit menţionată la litera (a) de la prezentul alineat şi care prezintă o sinteză a constatărilor, inclusiv o analiză a naturii şi amplorii erorilor şi deficienţelor sistemelor, precum şi măsurile corective propuse şi puse în aplicare şi rata totală de eroare şi rata de eroare reziduală rezultate pentru cheltuielile înregistrate în conturile prezentate Comisiei.

Art. 78: Strategia de audit

(1)Autoritatea de audit elaborează, după consultarea autorităţii de management, o strategie de audit pe baza unei evaluări a riscului, ţinând seama de descrierea sistemului de gestiune şi control prevăzută la articolul 69 alineatul (11), care vizează auditurile de sistem şi auditurile operaţiunilor. Strategia de audit include audituri de sistem ale autorităţilor de management şi ale autorităţilor responsabile de funcţia de contabilitate nou identificate. Aceste audituri se efectuează în termen de 21 de luni de la decizia de aprobare a programului sau a modificării programului, prin care se desemnează o astfel de autoritate. Strategia de audit se elaborează în conformitate cu modelul prevăzut în anexa XXII şi se actualizează anual după primul raport anual de control şi prima opinie de audit furnizate Comisiei. Strategia poate viza unul sau mai multe programe.

Art. 79: Audituri ale operaţiunilor

(2)În cazul în care populaţia constă în mai puţin de 300 de unităţi de eşantionare, poate fi utilizată o metodă de eşantionare nestatistică, în funcţie de raţionamentul profesional al autorităţii de audit. În astfel de cazuri, eşantionul trebuie să fie suficient de mare pentru a permite autorităţii de audit să elaboreze o opinie de audit valabilă. Metoda de eşantionare nestatistică acoperă minimum 10 % dintre unităţile de eşantionare din populaţia anului financiar, selectate în mod aleatoriu.

(3)Auditurile operaţiunilor includ verificări la faţa locului privind implementarea fizică a operaţiunii numai în cazul în care acest lucru este impus de tipul de operaţiune în cauză.

Art. 80: Dispoziţii privind auditul unic

(1)La efectuarea auditurilor, Comisia şi autorităţile de audit ţin seama în mod corespunzător de principiile auditului unic şi proporţionalităţii în raport cu nivelul de risc pentru bugetul Uniunii. Se urmăreşte în felul acesta în special evitarea duplicării auditurilor şi a controalelor de gestiune pentru aceleaşi cheltuieli declarate Comisiei, în vederea minimizării costului controalelor de gestiune şi al auditurilor şi a sarcinii administrative asupra beneficiarilor.

(3)Înainte de prezentarea conturilor pentru anul financiar în care se finalizează operaţiunea, Comisia sau autoritatea de audit nu efectuează mai mult de un audit în ceea ce priveşte operaţiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depăşeşte 400 000 EUR pentru FEDR sau Fondul de coeziune, 350 000 EUR pentru FTJ, 300 000 EUR pentru FSE+ sau 200 000 EUR pentru FEAMPA, FAMI, FSI sau IMFV.

Alte operaţiuni nu fac obiectul mai mult de unui audit pe an financiar efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru anul financiar în care se finalizează operaţiunea. Operaţiunile nu fac obiectul unui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit an dacă în anul respectiv s-a efectuat deja un audit de către Curtea de Conturi, cu condiţia ca rezultatele auditului efectuat de Curtea de Conturi cu privire la operaţiunile respective să poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a-şi îndeplini sarcinile care le revin.

Art. 81: Controale de gestiune şi audituri ale instrumentelor financiare

(1)Autoritatea de management efectuează controale de gestiune la faţa locului în conformitate cu articolul 74 alineatul (1) numai la nivelul organismelor care execută instrumentul financiar şi, în contextul fondurilor de garantare, la nivelul organismelor care oferă noile împrumuturi suport. Autoritatea de management poate să se bazeze pe controalele efectuate de organisme externe şi să nu efectueze controale de gestiune la faţa locului, cu condiţia să dispună de dovezi suficiente privind competenţa organismelor externe respective.

(3)Autoritatea de audit efectuează audituri de sistem şi audituri ale operaţiunilor în conformitate cu articolul 77, 79 sau 83, după caz, la nivelul organismelor care execută instrumentul financiar şi, în contextul fondurilor de garantare, la nivelul organismelor care oferă noile împrumuturi suport. Rezultatele auditului efectuat de auditorii externi ai organismelor care execută instrumentul financiar pot fi luate în considerare de către autoritatea de audit în scopul asigurării generale şi, pe această bază, autoritatea de audit poate decide să îşi limiteze propria activitate de audit.

(4)În contextul fondurilor de garantare, organismele responsabile de auditul programelor pot efectua audituri ale organismelor care oferă noi împrumuturi suport numai în cazul apariţiei uneia sau mai multora dintre următoarele situaţii:

(5)Autoritatea de audit nu efectuează audituri la nivelul BEI sau al altor instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru, pentru instrumentele financiare executate de către acestea.

Art. 82: Disponibilitatea documentelor

CAPITOLUL III:Utilizarea sistemelor de gestiune naţionale

Art. 83: Modalităţi consolidate proporţionate

(b)prin derogare de la articolul 77 alineatul (1) în ceea ce priveşte auditurile de sistem şi de la articolul 79 alineatele (1) şi (3) în ceea ce priveşte auditurile operaţiunilor, autoritatea de audit îşi poate limita activitatea de audit la audituri ale operaţiunilor care acoperă un eşantion stabilit pe baza unei selecţii statistice de 30 de unităţi de eşantionare pentru programul sau grupul de programe în cauză.

Art. 84: Condiţii pentru aplicarea modalităţilor consolidate proporţionate

(1)Statul membru poate aplica modalităţile consolidate proporţionate menţionate la articolul 83 în orice moment în timpul perioadei de programare, în cazul în care Comisia a confirmat în rapoartele de activitate anuale, publicate în ultimii doi ani care precedă o astfel de decizie a statului membru, că sistemul de gestiune şi control al programului funcţionează în mod eficient şi că rata totală de eroare pentru fiecare an este de cel mult 2 %. Atunci când evaluează funcţionarea eficientă a sistemului de gestiune şi control al programului, Comisia ţine seama de participarea statului membru în cauză la cooperarea consolidată privind instituirea Parchetului European.

(2)La începutul perioadei de programare, statul membru poate să aplice modalităţile consolidate proporţionate menţionate la articolul 83, în cazul în care condiţiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol sunt îndeplinite pentru un program similar implementat în perioada 2014-2020 şi în cazul în care modalităţile de gestiune şi control instituite pentru programul din perioada 2021-2027 se bazează în mare măsură pe cele din programul precedent. În acest caz, modalităţile se aplică de la începutul programului.

Art. 85: Ajustarea în timpul perioadei de programare

TITLUL VII:GESTIUNE FINANCIARĂ, PREZENTAREA ŞI EXAMINAREA CONTURILOR ŞI CORECŢII FINANCIARE

CAPITOLUL I:Gestiune financiară

SECŢIUNEA I:Norme contabile generale

Art. 86: Angajamente bugetare

(1)Decizia de aprobare a programului, în conformitate cu articolul 23, constituie o decizie de finanţare în sensul articolului 110 alineatul (1) din Regulamentul financiar, iar notificarea acesteia către statul membru în cauză constituie un angajament juridic.

Decizia respectivă indică contribuţia totală a Uniunii pe fond şi pe an. Cu toate acestea, pentru programele din cadrul obiectivului Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică, un cuantum reprezentând 50 % din contribuţia pentru anii 2026 şi 2027 ("cuantum de flexibilitate") se reţine pentru fiecare program în fiecare stat membru şi se alocă definitiv programului numai după adoptarea deciziei Comisiei în urma evaluării intermediare în conformitate cu articolul 18.

Art. 88: Rambursare

SECŢIUNEA II:Norme aplicabile plăţilor către statele membre

Art. 90: Prefinanţare

(2)Prefinanţarea pentru fiecare fond se plăteşte în tranşe anuale, înainte de data de 1 iulie a fiecărui an, sub rezerva disponibilităţii fondurilor, după cum urmează:

(5)Cuantumurile plătite cu titlu de prefinanţare pentru anii 2021 şi 2022, cu excepţia prefinanţării suplimentare menţionate la alineatul (2) al treilea paragraf de la prezentul articol, sunt lichidate din conturile Comisiei în fiecare an. Toate celelalte cuantumuri plătite cu titlu de prefinanţare sunt lichidate din conturile Comisiei cel târziu odată cu ultimul an fiscal, în conformitate cu articolul 100.

Art. 91: Cererile de plată

(1)Statul membru prezintă un număr maxim de şase cereri de plată pentru fiecare program, fond şi an financiar. În fiecare an, se poate prezenta câte o cerere de plată în orice moment în fiecare perioadă cuprinsă între următoarele date: 28 februarie, 31 mai, 31 iulie, 31 octombrie, 30 noiembrie şi 31 decembrie.

(3)Cererile de plată se transmit Comisiei în conformitate cu modelul stabilit în anexa XXIII şi includ, pentru fiecare prioritate şi, după caz, pe categorie de regiuni:

(4)Prin derogare de la alineatul (3) litera (a), se aplică următoarele:

(5)Prin derogare de la alineatul (3), în cazul ajutoarelor de stat, cererea de plată poate include avansuri achitate beneficiarului de către organismul care acordă ajutorul în următoarele condiţii cumulative:

c)avansurile respective să fie acoperite de cheltuielile achitate de beneficiari în implementarea operaţiunii şi susţinute prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare probatorie echivalentă în termen de trei ani de la sfârşitul anului plăţii avansului sau cel târziu la 31 decembrie 2029, oricare dintre aceste date survine prima, în caz contrar următoarea cerere de plată fiind corectată în consecinţă.

Art. 92: Elemente specifice instrumentelor financiare în cererile de plată

(2)În cazul în care sunt executate instrumente financiare în conformitate cu articolul 59 alineatul (2), cererile de plată care includ cheltuieli pentru instrumentele financiare se transmit în conformitate cu următoarele condiţii:

Art. 93: Norme comune în materie de plăţi

(2)Fiecare plată se atribuie celui mai devreme deschis angajament bugetar al fondului şi al categoriei de regiune în cauză. Comisia rambursează cu titlu de plăţi intermediare 95 % din cuantumurile incluse în cererea de plată, care rezultă din aplicarea ratei de cofinanţare pentru fiecare prioritate la cheltuielile totale eligibile sau la contribuţia publică, după caz. Comisia determină cuantumurile restante de rambursat sau care urmează să fie recuperate la calcularea soldului conturilor în conformitate cu articolul 100.

(5)Sprijinul acordat de fonduri pentru o prioritate sub forma plăţii soldului din ultimul an financiar nu depăşeşte niciunul dintre următoarele cuantumuri:

(6)La cererea unui stat membru, plăţile intermediare pot fi majorate cu 10 % peste rata de cofinanţare aplicabilă fiecărei priorităţi pentru fonduri, în cazul în care un stat membru îndeplineşte una dintre următoarele condiţii după 1 iulie 2021:

Art. 94: Contribuţia Uniunii bazată pe costuri unitare, sume forfetare şi rate forfetare

(2)Pentru a utiliza o contribuţie a Uniunii la program bazată pe costuri unitare, sume forfetare şi rate forfetare, statele membre prezintă Comisiei o propunere în conformitate cu modelele din anexele V şi VI, ca parte din prezentarea programului sau a unei cereri de modificare a acestuia.

(3)Decizia de aprobare a programului sau a modificării acestuia stabileşte tipurile de operaţiuni vizate de rambursarea pe bază de costuri unitare, sume forfetare şi rate forfetare, definiţia şi cuantumurile acoperite de respectivele costuri unitare, sumele forfetare şi ratele forfetare, precum şi metodele de ajustare a cuantumurilor.

Art. 95: Contribuţia Uniunii bazată pe finanţări nelegate de costuri

(1)Comisia poate rambursa contribuţia Uniunii la o prioritate a programelor sau la părţi ale acesteia pe bază de finanţare nelegată de costuri în conformitate cu articolul 51, pe baza cuantumurilor aprobate prin decizia menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol sau prevăzute în actul delegat menţionat la alineatul (4) de la prezentul articol. Pentru a utiliza o contribuţie a Uniunii la program bazată pe finanţări nelegate de costuri, statele membre prezintă Comisiei o propunere în conformitate cu modelele din anexele V şi VI, ca parte a programului sau a unei cereri de modificare a acestuia. Propunerea conţine următoarele informaţii:

SECŢIUNEA III:Întreruperi şi suspendări

Art. 96: Întreruperea termenului de plată

Art. 97: Suspendarea plăţilor

(1)Comisia poate suspenda integral sau parţial plăţile, cu excepţia prefinanţării, după ce a acordat statului membru posibilitatea de a prezenta observaţii, dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii:

CAPITOLUL II:Transmiterea şi examinarea conturilor

Art. 98: Conţinutul conturilor şi prezentarea acestora

(1)Pentru fiecare an fiscal pentru care s-au depus cereri de plată, statul membru transmite Comisiei, până la data de 15 februarie, următoarele documente ("pachetul de asigurare") care privesc anul fiscal precedent:

(3)Conturile includ la nivelul fiecărei priorităţi şi, după caz, la nivelul fiecărui fond şi al fiecărei categorii de regiuni:

a)cuantumul total al cheltuielilor eligibile înregistrate în sistemele contabile ale organismului care asigură funcţia de contabilitate care au fost incluse în cererea de plată finală pentru anul fiscal şi cuantumul total al contribuţiei publice corespunzătoare furnizate sau care urmează să fie furnizată în legătură cu obiectivele specifice pentru care sunt îndeplinite condiţiile favorizante şi cu operaţiunile în legătură cu obiectivele specifice pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile favorizante, dar care contribuie la îndeplinirea condiţiilor favorizante;

(6)Statele membre deduc din conturi, în mod concret:

Art. 100: Calcularea soldului

(1)Atunci când stabileşte cuantumul exigibil din partea fondurilor pentru anul fiscal şi ajustările corespunzătoare în raport cu plăţile efectuate către statul membru, Comisia ia în considerare:

(2)În cazul în care există un cuantum care trebuie recuperat de la statul membru, acesta face obiectul unui ordin de recuperare emis de Comisie, care se execută, atunci când este posibil, prin compensare cu cuantumurile datorate statului membru în contul plăţilor ulterioare destinate aceluiaşi program. Această recuperare nu constituie o corecţie financiară şi nu reduce sprijinul acordat programului din partea fondurilor. Cuantumul recuperat constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Regulamentul financiar.

Art. 101: Procedura de examinare a conturilor

Art. 102: Procedura contradictorie pentru examinarea conturilor

(1)În cazul în care autoritatea de audit furnizează o opinie de audit cu rezerve sau contrară din cauza unor motive care privesc integralitatea, acurateţea şi veridicitatea conturilor, Comisia solicită statului membru să revizuiască aceste conturi şi să retransmită documentele menţionate la articolul 98 alineatul (1) în termen de o lună.

CAPITOLUL III:Corecţii financiare

Art. 103: Corecţii financiare efectuate de statele membre

(5)Prin derogare de la alineatele (1), (2) şi (3), în cadrul operaţiunilor care includ instrumente financiare, o contribuţie anulată în conformitate cu prezentul articol, ca urmare a unei nereguli individuale, poate fi reutilizată în cadrul aceleiaşi operaţiuni, în următoarele condiţii:

b)în cazul în care neregula care conduce la anularea contribuţiei este depistată la nivelul organismului care execută fondul specific, atunci când un instrument financiar este executat prin intermediul unei structuri cu un fond de participare, numai pentru alte organisme care execută fonduri specifice.

(6)Organismele care execută instrumente financiare rambursează statelor membre contribuţiile din program afectate de nereguli, împreună cu dobânda şi orice alte câştiguri generate de respectivele contribuţii.

Art. 104: Corecţii financiare efectuate de Comisie

(1)Comisia efectuează corecţii financiare prin reducerea sprijinului din fonduri pentru un program dacă ajunge la concluzia că:

(4)Luând în considerare amploarea, frecvenţa şi implicaţiile financiare ale neregulilor sau deficienţelor grave, Comisia decide cu privire la o corecţie financiară prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în termen de zece luni de la data audierii sau de la data prezentării informaţiilor suplimentare solicitate de Comisie.

CAPITOLUL IV:Dezangajarea

Art. 105: Principii şi norme în materie de dezangajare

Art. 106: Excepţii de la normele în materie de dezangajare

(1)Cuantumul care face obiectul dezangajării se reduce cu cuantumurile echivalente acelei părţi a angajamentului bugetar pentru care:

Art. 107: Procedura de dezangajare

(3)Statul membru transmite Comisiei, până la 30 iunie, un plan de finanţare modificat care să reflecte, pentru anul calendaristic în cauză, cuantumul redus al sprijinului pentru una sau mai multe priorităţi ale programului. Pentru programele sprijinite de mai multe fonduri, cuantumul sprijinului se reduce pentru fiecare fond proporţional cu cuantumurile vizate de dezangajare care nu au fost utilizate în anul calendaristic în cauză.

TITLUL VIII:CADRUL FINANCIAR

Art. 108: Acoperirea geografică a sprijinului pentru obiectivul Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică

(2)Resursele din FEDR şi FSE+ pentru obiectivul Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică se alocă între următoarele trei categorii de regiuni de nivelul NUTS 2:

c)regiuni mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 100 % din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 ("regiuni mai dezvoltate").

Art. 109: Resurse pentru coeziunea economică, socială şi teritorială

(1)Resursele pentru coeziunea economică, socială şi teritorială disponibile pentru angajamente bugetare pentru perioada 2021-2027 în temeiul CFM sunt de 330 234 776 621 EUR la preţurile din 2018 pentru FEDR, FSE+ şi Fondul de coeziune şi de 7 500 000 000 EUR la preţurile din 2018 pentru FTJ.

(2)Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie prin care stabileşte defalcarea anuală a resurselor globale pentru FEDR, FSE+ şi Fondul de coeziune, pentru fiecare stat membru în cadrul obiectivului Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică şi, după caz, pentru fiecare categorie de regiuni, în conformitate cu metodologiile prevăzute în anexa XXVI.

Art. 110: Resurse pentru obiectivul Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică şi pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg)

(1)Resursele pentru obiectivul Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică în temeiul CFM se ridică la 97,6 % din resursele globale (şi anume, un total de 329 684 776 621 EUR) şi se alocă după cum urmează:

(3)Cuantumul sprijinului din Fondul de coeziune care urmează să fie transferat către MIE este de 10 000 000 000 EUR. Acesta este cheltuit pentru proiecte de infrastructură de transport, luând în considerare nevoile de investiţii în infrastructură ale statelor membre şi ale regiunilor, prin lansarea de cereri de propuneri specifice în conformitate cu Regulamentul MIE exclusiv în statele membre eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune.

Pentru a sprijini statele membre care sunt eligibile pentru finanţare din Fondul de coeziune şi care ar putea întâmpina dificultăţi în conceperea unor proiecte care să aibă un nivel suficient de maturitate sau de calitate, ori ambele, şi care prezintă suficientă valoare adăugată pentru Uniune, se acordă o atenţie deosebită asistenţei tehnice care vizează consolidarea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor publice în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea proiectelor enumerate în Regulamentul MIE.

Art. 111: Transferabilitatea resurselor

(1)Comisia poate accepta propunerea unui stat membru, formulată în momentul transmiterii acordului de parteneriat sau în contextul evaluării intermediare, de a transfera:

b)din alocările pentru regiunile mai dezvoltate sau regiunile de tranziţie către regiuni mai puţin dezvoltate şi din alocările pentru regiunile mai dezvoltate către regiuni de tranziţie.

Prin derogare de la primul paragraf litera (a), Comisia poate accepta un transfer suplimentar de maximum 10 % din alocările totale pentru regiunile mai puţin dezvoltate către regiuni de tranziţie sau regiuni mai dezvoltate în cazul statelor membre al căror VNB pe cap de locuitor, măsurat în SPC pentru perioada 2015-2017, este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27. Resursele oricărui transfer suplimentar sunt utilizate pentru a contribui la obiectivele de politică menţionate la articolul 5 alineatul (1) literele (a) şi (b).

(3)Pentru a susţine contribuţia eficace a fondurilor la acţiunile menţionate la articolul 5 alineatul (2) şi prin derogare de la alineatul (2) de la prezentul articol, Comisia poate, în circumstanţe justificate în mod corespunzător şi sub rezerva respectării condiţiei prevăzute la alineatul (4) de la prezentul articol, să accepte, prin intermediul unui act de punere în aplicare, propunerea unui stat membru, formulată cu ocazia transmiterii pentru prima dată a acordului de parteneriat, de a transfera o parte din creditele sale destinate obiectivului Cooperare teritorială europeană (Interreg) către obiectivul Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică.

Art. 112: Stabilirea ratelor de cofinanţare

(3)Rata de cofinanţare pentru obiectivul Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică la nivelul fiecărei priorităţi nu poate depăşi:

e)40 % pentru regiunile mai dezvoltate.

(7)În cazul în care în cadrul unui program se stabileşte o prioritate separată pentru sprijinirea operaţiunilor de promovare a integrării socioeconomice a resortisanţilor din ţările terţe, se aplică o rată de cofinanţare de până la 100 % cheltuielilor declarate în cererile de plată până la sfârşitul anului fiscal care se încheie la 30 iunie 2024. După această dată, se aplică rata de cofinanţare stabilită în program în conformitate cu ratele maxime de cofinanţare prevăzute la alineatele (3) şi (4).

Cel puţin 30 % din alocarea financiară a unei astfel de priorităţi separate se atribuie operaţiunilor ai căror beneficiari sunt autorităţi locale sau organizaţii ale societăţii civile care îşi desfăşoară activitatea în comunităţile locale. Statele membre raportează cu privire la îndeplinirea acestei condiţii în raportul final privind performanţa prevăzut la articolul 43. În cazul în care această condiţie nu este îndeplinită, rambursarea de către Comisie în cadrul priorităţii în cauză se reduce proporţional pentru a se asigura că această condiţie este respectată la calcularea soldului final care urmează să fie plătit programului.

TITLUL IX:DELEGAREA DE COMPETENŢE, DISPOZIŢII DE PUNERE ÎN APLICARE, DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

CAPITOLUL I:Delegarea de competenţe şi dispoziţii de punere în aplicare

Art. 114: Exercitarea delegării de competenţe

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 79 alineatul (4), la articolul 94 alineatul (4), la articolul 95 alineatul (4), la articolul 113 şi la articolul 117 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 79 alineatul (4), al articolului 94 alineatul (4), al articolului 95 alineatul (4), al articolului 113 şi al articolului 117 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Acest termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL II:Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 117: Dispoziţii tranzitorii

Art. 118: Condiţii aplicabile operaţiunilor care fac obiectul unei implementări etapizate

(1)Autoritatea de management poate proceda la selectarea unei operaţiuni care constituie a doua etapă a unei operaţiuni selectate pentru sprijin şi începute în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cu condiţia să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

Art. 118^a: Condiţii aplicabile operaţiunilor care fac obiectul unei implementări etapizate şi care au fost selectate pentru sprijin înainte de 29 iunie 2022 în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013

(1)Fără a aduce atingere articolului 118, în cazul în care o operaţiune cu un cost total de peste 1 000 000 EUR care a fost selectată pentru sprijin şi care a început înainte de 29 iunie 2022 în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 şi al Regulamentelor specifice fiecărui fond, (UE) nr. 1301/2013 (*), (UE) nr. 1304/2013 (**), (UE) nr. 1300/2013 (***), (UE) nr. 1299/2013 (****) şi (UE) nr. 508/2014 (*****) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, operaţiunea respectivă este considerată eligibilă pentru sprijin în temeiul prezentului regulament şi al regulamentelor corespunzătoare specifice fiecărui fond în perioada de programare 2021-2027.

ANEXA I:Dimensiuni şi coduri aferente tipurilor de intervenţii pentru FEDR, FSE+, Fondul de coeziune şi FTJ - articolul 22 alineatul (5)

DOMENIU DE INTERVENŢIE³		Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor legate de schimbările climatice	Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor de mediu
Obiectivul de politică 1: O Europă mai competitivă şi mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente şi a conectivităţii TIC regionale
001	Investiţii în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în microîntreprinderi legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0%	0%
002	Investiţii în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în întreprinderi mici şi mijlocii (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0%	0%
¹Pentru obiectivul specific de a permite regiunilor şi cetăţenilor să facă faţă efectelor sociale, asupra ocupării forţei de muncă, economice şi de mediu ale tranziţiei către ţintele energetice şi climatice ale Uniunii pentru 2030 şi o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în temeiul acordului de la Paris, sprijinit de FTJ, se pot folosi domenii de intervenţie din cadrul oricăror obiective de politică, cu condiţia ca să fie coerente cu articolul 8 şi articolul 9 din Regulamentul FTJ şi să fie conforme cu planul teritorial pentru o tranziţie justă aplicabil. Pentru acest obiectiv specific, coeficientul pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor privind combaterea schimbărilor climatice este stabilit la 100% pentru toate domeniile de intervenţie utilizate. ²În cazul în care cuantumul recunoscut al unui stat membru din Planul de redresare şi rezilienţă alocat în sprijinul obiectivelor climatice a fost majorat în urma aplicării articolului 18 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/241, în cadrul politicii de coeziune se aplică o majorare proporţională identică a nivelului contribuţiei statului membru respectiv în sprijinul obiectivelor climatice. ³Domeniile de intervenţie sunt grupate în funcţie de obiectivele de politică, dar utilizarea lor nu este limitată la acestea. Orice domeniu de intervenţie poate fi folosit în cadrul oricărui obiectiv de politică. În special pentru obiectivul de politică 5 se pot alege toate codurile dimensiunilor din cadrul obiectivelor de politică 1-4, pe lângă cele enumerate în cadrul obiectivului de politică 5.
003	Investiţii în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în întreprinderi mari¹ legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0%	0%
004	Investiţii în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în centre publice de cercetare şi de învăţământ superior legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0%	0%
005	Investiţii în active necorporale în microîntreprinderi legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0%	0%
006	Investiţii în active necorporale în IMM-uri (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0%	0%
007	Investiţii în active necorporale în întreprinderi mari legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0%	0%
008	Investiţii în active necorporale în centre publice de cercetare şi de învăţământ superior legate direct de activităţi de cercetare şi inovare	0%	0%
009	Activităţi de cercetare şi inovare în microîntreprinderi, inclusiv colaborarea în reţea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate)	0%	0%
¹“Întreprinderi mari” înseamnă toate întreprinderile care nu sunt IMM-uri sau întreprinderi mici cu capitalizare medie.
010	Activităţi de cercetare şi inovare în IMM-uri, inclusiv colaborarea în reţea	0%	0%
011	Activităţi de cercetare şi inovare în întreprinderi mari, inclusiv colaborarea în reţea	0%	0%
012	Activităţi de cercetare şi inovare în centre publice de cercetare, în învăţământul superior şi în centre de competenţe, inclusiv colaborarea în reţea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate)	0%	0%
013	Digitalizarea IMM-urilor (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start- up-uri în domeniul TIC, B2B)	0%	0%
014	Digitalizarea întreprinderilor mari (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start- up-uri în domeniul TIC, B2B)	0%	0%
015	Digitalizarea IMM-urilor sau a întreprinderilor mari (inclusiv comerţ electronic, activităţi economice electronice şi procese economice în reţea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web şi start-up-uri în domeniul TIC, B2B) care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau criteriile de eficienţă energetică¹	40%	0%
016	Soluţii TIC, servicii electronice şi aplicaţii pentru administraţia publică	0%	0%
017	Soluţii TIC, servicii electronice şi aplicaţii guvernamentale care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau criteriile de eficienţă energetică ²	40%	0%
018	Servicii şi aplicaţii TI dedicate competenţelor digitale şi incluziunii digitale	0%	0%
019	Servicii şi aplicaţii de e-sănătate (inclusiv e- îngrijire, internetul obiectelor dedicat activităţii fizice şi asistenţei pentru autonomie la domiciliu)	0%	0%
020	Infrastructuri de afaceri pentru IMM-uri (inclusiv parcuri şi situri industriale)	0%	0%
¹Dacă obiectivul măsurii este ca în cadrul activităţii să se prelucreze sau să se colecteze date pentru a permite reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră care să ducă la reduceri substanţiale demonstrate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă; sau dacă obiectivul măsurii impune centrelor de date să respecte “Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date”. ²Dacă obiectivul măsurii este ca în cadrul activităţii să se proceseze sau să se colecteze date pentru a permite reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră care au ca rezultat economii substanţiale de emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă; sau dacă obiectivul măsurii impune centrelor de date să respecte “Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date”.
021	Dezvoltarea comercială şi internaţionalizarea IMM- urilor, inclusiv investiţii productive	0%	0%
022	Sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiţii productive	0%	0%
023	Dezvoltarea competenţelor pentru specializare inteligentă, tranziţie industrială, antreprenoriat şi adaptabilitatea întreprinderilor la schimbare	0%	0%
024	Servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri şi grupuri de IMM-uri (inclusiv servicii de management, marketing şi proiectare)	0%	0%
025	Incubare, sprijinirea întreprinderilor de tip spin-off şi spin-out şi a start-up-urilor	0%	0%
026	Sprijin pentru clusterele de inovare, inclusiv între întreprinderi, organizaţii de cercetare şi autorităţi publice şi reţele de afaceri, în primul rând în beneficiul IMM-urilor	0%	0%
027	Procese de inovare în IMM-uri (inovare la nivel de proces, la nivel organizaţional, la nivel de marketing, la nivel de co-creare şi de utilizator şi inovare bazată pe cerere)	0%	0%
028	Transfer de tehnologie şi cooperare între întreprinderi, centre de cercetare şi sectorul învăţământului superior	0%	0%
029	Procese de cercetare şi inovare, transfer de tehnologie şi cooperare între întreprinderi, centre de cercetare şi universităţi, cu accent pe economia cu emisii reduse de dioxd de carbon, pe rezilienţă şi pe adaptarea la schimbările climatice	100 %	40%
030	Procese de cercetare şi inovare, transfer de tehnologie şi cooperare între întreprinderi cu accent pe economia circulară	40%	100 %
031	Finanţarea capitalului circulant în cadrul IMM- urilor sub formă de granturi pentru a răspunde unei situaţii de urgenţă¹	0%	0%
032	TIC: Reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (reţea magistrală/de backhaul)	0%	0%
033	TIC: Reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la punctul de distribuţie din locul de deservire pentru proprietăţile cu mai multe apartamente)	0%	0%
¹Acest cod poate fi utilizat numai atunci când se implementează măsuri temporare pentru utilizarea FEDR ca răspuns la circumstanţe excepţionale, în temeiul articolului 5 alineatul (6) din Regulamentul FEDR şi Fondul de coeziune.
034	TIC: Reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la punctul de distribuţie din locul de deservire pentru locuinţe şi spaţii comerciale)	0%	0%
035	TIC: Reţea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanţe echivalente celor ale unei instalaţii de fibră optică, până la staţia de bază pentru comunicaţii wireless avansate)	0%	0%
036	TIC: Alte tipuri de infrastructuri TIC (inclusiv resurse informatice/echipamente la scară mare, centre de date, senzori şi alte echipamente wireless)	0%	0%
037	TIC: Alte tipuri de infrastructuri TIC (inclusiv resurse informatice/echipamente la scară mare, centre de date, senzori şi alte echipamente wireless) care respectă criteriile de reducere a emisiilor de dioxd de carbon şi criteriile de eficienţă energetică¹	40 %	0%
¹Dacă obiectivul măsurii este ca în cadrul activităţii să se proceseze sau să colecteze date pentru a permite reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră care au ca rezultat economii substanţiale de emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă; sau dacă obiectivul măsurii impune centrelor de date să respecte “Codul european de conduită privind eficienţa energetică a centrelor de date”.
Obiectivul de politică 2: O Europă mai ecologică, rezilientă, cu emisii reduse de dioxd de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziţiei către o energie nepoluantă şi echitabilă, a investiţiilor verzi şi albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea, a prevenirii şi gestionării riscurilor, precum şi a unei mobilităţi urbane durabile
038	Eficienţă energetică şi proiecte demonstrative în IMM-uri şi măsuri de sprijin	40%	40%
039	Eficienţă energetică şi proiecte demonstrative în întreprinderi mari şi măsuri de sprijin	40%	40%
040	Eficienţă energetică şi proiecte demonstrative în IMM-uri sau în întreprinderi mari şi măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficienţă energetică¹	100 %	40 %
041	Renovarea fondului locativ existent în vederea creşterii eficienţe i energetice, proiecte demonstrative şi măsuri de sprijin	40%	40%
042	Renovarea fondului locativ existent în vederea creşterii eficienţe i energetice, proiecte demonstrative şi măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficienţă energetică²	100 %	40 %
¹Dacă obiectivul măsurii este (a) de a realiza, în medie, cel puţin o renovare de amploare moderată, aşa cum este definită în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor (JO L 127, 16.5.2019, p. 34), sau (b) de a realiza, în medie, o reducere de cel puţin 30 % a emisiilor directe şi indirecte de gaze cu efect de seră în comparaţie cu emisiile ex-ante. ²Dacă obiectivul măsurii este de a realiza, în medie, cel puţin o renovare de amploare moderată, aşa cum este definită în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei. Renovarea clădirilor include şi infrastructura, în sensul domeniilor de intervenţie 120-127.
043	Construirea de clădiri noi eficiente din punct de vedere energetic¹	40%	40%
044	Renovarea în vederea creşterii eficienţei energetice sau măsuri de eficienţă energetică legate de infrastructurile publice, proiecte demonstrative şi măsuri de sprijin	40 %	40 %
045	Renovarea în vederea creşterii eficienţei energetice sau măsuri de eficienţă energetică legate de infrastructurile publice, proiecte demonstrative şi măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficienţă energetică ²	100 %	40 %
046	Sprijin pentru entităţile care oferă servicii ce contribuie la economia cu emisii reduse de dioxid de carbon şi la rezilienţa la schimbările climatice, inclusiv măsuri de sensibilizare	100 %	40 %
¹Dacă obiectivul măsurilor priveşte construirea de clădiri noi cu un necesar de energie primară cu cel puţin 20 % mai mic decât cerinţa privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (directive naţionale). Construirea de clădiri noi eficiente din punct de vedere energetic include şi infrastructura, în sensul domeniilor de intervenţie 120-127. ²Dacă obiectivul măsurii este de a realiza, în medie (a) cel puţin o renovare de amploare moderată, aşa cum este definită în Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei, sau (b) o reducere de cel puţin 30 % a emisiilor directe şi indirecte de gaze cu efect de seră în comparaţie cu emisiile ex-ante. Renovarea clădirilor include şi infrastructura, în sensul domeniilor de intervenţie 120-127.
047	Energie din surse regenerabile: energia eoliană	100 %	40%
048	Energie din surse regenerabile: energia solară	100 %	40%
049	Energie din surse regenerabile: biomasa¹	40%	40%
050	Energie din surse regenerabile: biomasă cu reduceri mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră ²	100 %	40%
051	Energie din surse regenerabile: energia marină	100 %	40%
052	Alte forme de energie din surse regenerabile (inclusiv energia geotermică)	100 %	40%
053	Sisteme energetice inteligente (inclusiv reţele inteligente şi sisteme TIC) şi stocarea aferentă	100 %	40%
054	Cogenerare şi încălzire şi răcire centralizate de înaltă eficienţă	40%	40%
¹Dacă obiectivul măsurii priveşte producţia de energie electrică sau termică din biomasă, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82). ²Dacă obiectivul măsurii priveşte producţia de energie electrică sau termică din biomasă, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001; şi dacă obiectivul măsurii este de a realiza în instalaţie o reducere cu cel puţin 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biomasei în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi cu omologul său combustibil fosil relativ prevăzute în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001. Dacă obiectivul măsurii priveşte producţia de biocombustibili din biomasă (cu excepţia culturilor alimentare şi furajere), în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001; şi dacă obiectivul măsurii este de a realiza în instalaţie o reducere cu cel puţin 65 % a emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biomasei în acest scop în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi cu omologul său combustibil fosil relativ prevăzut în anexa V la Directiva (UE) 2018/2001.
055¹	Cogenerare de înaltă eficienţă, termoficare şi răcire centralizate eficiente, cu emisii reduse pe durata ciclului de viaţă ²	100 %	40%
056	Înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de cărbune cu sisteme de încălzire pe bază de gaz, în scopul atenuării schimbărilor climatice	0%	0%
057	Distribuţia şi transportul gazelor naturale care înlocuiesc cărbunele	0%	0%
058	Măsuri de adaptare la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor legate de climă: inundaţii şi alunecări de teren (inclusiv sensibilizare, sisteme şi infrastructuri de protecţie civilă şi de gestionare a dezastrelor, abordări ecosistemice)	100%	100%
059	Măsuri de adaptare la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor legate de climă: incendii (inclusiv sensibilizare, sisteme şi infrastructuri de protecţie civilă şi de gestionare a dezastrelor, abordări ecosistemice)	100%	100%
¹Acest domeniu nu poate fi utilizat în cazul în care se acordă sprijin pentru combustibili fosili în baza articolului 7 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul FEDR şi Fondul de coeziune. ²În cazul cogenerării de înaltă eficienţă, dacă obiectivul măsurii este de a obţine emisii pe durata ciclului de viaţă mai mici de 100gCO2e/kWh sau termoficare/răcire produsă din căldura reziduală. În cazul termoficării/răcirii centralizate, dacă infrastructura aferentă respectă Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1) sau dacă infrastructura existentă este renovată pentru a corespunde definiţiei termoficării şi răcirii centralizate eficiente sau dacă proiectul este un sistem-pilot avansat (sisteme de control şi de gestionare a energiei, internetul obiectelor) sau duce la un regim de temperatură mai scăzută în sistemul de termoficare şi răcire centralizat.
060	Măsuri de adaptare la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor legate de climă: altele, de exemplu furtuni şi secetă (inclusiv sensibilizare, sisteme şi infrastructuri de protecţie civilă şi de gestionare a dezastrelor, abordări ecosistemice)	100%	100%
061	Prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale care nu au legătură cu clima (de exemplu cutremurele) şi ale riscurilor legate de activităţile umane (de exemplu accidentele tehnologice), inclusiv sensibilizare, sisteme şi infrastructuri de protecţie civilă şi de gestionare a dezastrelor, abordări ecosistemice	0%	100%
062	Furnizarea de apă destinată consumului uman (infrastructuri de extracţie, tratare, stocare şi distribuţie, măsuri legate de eficienţă, alimentare cu apă potabilă)	0%	100%
063	Furnizarea de apă destinată consumului uman (infrastructuri de extracţie, tratare, stocare şi distribuţie, măsuri legate de eficienţă, alimentare cu apă potabilă) care respectă criteriile de eficienţă¹	40%	100%
¹Dacă obiectivul măsurii este ca sistemul construit să aibă un consum mediu de energie < = 0,5 kWh sau un indice de pierderi în infrastructură (ILI) < = 1,5, iar activitatea de renovare să scadă consumul mediu de energie cu peste 20 % sau să reducă pierderile cu peste 20 %.
064	Gospodărirea apelor şi conservarea resurselor de apă (inclusiv managementul bazinelor hidrografice, măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice, reutilizare, reducerea scurgerilor)	40 %	100 %
065	Colectarea şi epurarea apelor uzate	0%	100 %
066	Colectarea şi epurarea apelor uzate, care respectă criteriile de eficienţă energetică¹	40%	100 %
067	Gestionarea deşeurilor menajere: măsuri de prevenire, minimizare, sortare, reutilizare şi reciclare	40%	100 %
068	Gestionarea deşeurilor menajere: tratarea deşeurilor reziduale	0%	100 %
069	Gestionarea deşeurilor comerciale şi industriale: măsuri de prevenire, minimizare, sortare, reutilizare şi reciclare	40%	100 %
070	Gestionarea deşeurilor comerciale şi industriale: deşeuri reziduale şi deşeuri periculoase	0%	100 %
071	Promovarea utilizării materialelor reciclate ca materii prime	0%	100 %
072	Utilizarea materialelor reciclate ca materii prime care respectă criteriile de eficienţă ²	100 %	100 %
073	Reabilitarea siturilor industriale şi a terenurilor contaminate	0%	100 %
¹Dacă obiectivul măsurii este ca întregul sistem de epurare a apelor uzate construit să aibă un consum net de energie egal cu zero sau ca reînnoirea sistemului de epurare a apelor uzate să ducă la o scădere a consumului mediu de energie cu cel puţin 10 % (numai prin măsuri de eficienţă energetică şi nu prin modificări substanţiale sau modificări ale sarcinii). ²Dacă obiectivul măsurii este de a transforma cel puţin 50%, în greutate, din deşeurile nepericuloase colectate separat şi tratate în materii prime secundare.
074	Reabilitarea siturilor industriale şi a terenurilor contaminate care respectă criteriile de eficienţă¹	40%	100 %
075	Sprijinirea proceselor de producţie ecologice şi a utilizării eficiente a resurselor în IMM-uri	40%	40%
076	Sprijinirea proceselor de producţie ecologice şi a utilizării eficiente a resurselor în întreprinderile mari	40%	40%
077	Măsuri privind calitatea aerului şi reducerea zgomotului	40%	100 %
078	Protejarea, restaurarea şi utilizarea durabilă a siturilor Natura 2000	40%	100 %
079	Protecţia naturii şi a biodiversităţii, patrimoniul natural şi resursele naturale, infrastructura verde şi cea albastră	40%	100 %
080	Alte măsuri care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul conservării şi restaurării zonelor naturale cu potenţial ridicat de absorbţie şi stocare a dioxdului de carbon, de exemplu prin reumidificarea mlaştinilor, captarea gazelor provenite din depozitele de deşeuri	100 %	100 %
081	Infrastructuri de transport urban curate ²	100 %	40%
¹Dacă obiectivul măsurii este transformarea siturilor industriale şi a terenurilor contaminate într-un absorbant natural de carbon. ²Prin infrastructuri de transport urban curate se înţelege infrastructuri care permit exploatarea materialului rulant cu emisii zero.
082	Material rulant de transport urban curat¹	100 %	40%
083	Infrastructuri pentru biciclişti	100 %	100 %
084	Digitali zarea transportului urban	0%	0%
085	Digitalizarea transporturilor, atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: transport urban	40%	0%
086	Infrastructuri pentru combustibili alternativi ²	100 %	40%
Obiectivul de politică 3: O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilităţii
087³	Autostrăzi şi drumuri nou construite sau reabilitate - reţeaua centrală TEN-T	0%	0%
088	Autostrăzi şi drumuri nou construite sau reabilitate - reţeaua globală TEN-T	0%	0%
089	Legături rutiere secundare nou construite sau reabilitate către reţeaua rutieră şi nodurile TEN-T	0%	0%
090	Alte drumuri de acces naţionale, regionale şi locale nou construite sau reabilitate	0%	0%
091	Autostrăzi şi drumuri reconstruite sau modernizate - reţeaua centrală TEN-T	0%	0%
¹Prin material rulant de transport urban curat se înţelege material rulant cu emisii zero. ²Dacă obiectivul măsurii este în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001. ³Pentru domeniile de intervenţie 087-091, domeniile de intervenţie 081, 082 şi 086 pot fi folosite pentru elemente ale măsurilor care se referă la intervenţii legate de combustibilii alternativi, inclusiv încărcarea vehiculelor electrice sau transportul public.
092	Autostrăzi şi drumuri reconstruite sau modernizate - reţeaua globală TEN-T	0%	0%
093	Alte drumuri reconstruite sau modernizate (autostrăzi, drumuri naţionale, regionale sau locale)	0%	0%
094	Digitalizarea transporturilor: căile rutiere	0%	0%
095	Digitalizarea transporturilor, atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: căile rutiere	40%	0%
096	Căi ferate nou construite sau reabilitate - reţeaua centrală TEN-T	100 %	40%
097	Căi ferate nou construite sau reabilitate - reţeaua globală TEN-T	100 %	40%
098	Alte căi ferate nou construite sau reabilitate	40%	40%
099	Alte căi ferate nou construite sau reabilitate - electrice/cu zero emisii¹	100 %	40%
100	Căi ferate reconstruite sau modernizate - reţeaua centrală TEN-T	100 %	40%
101	Căi ferate reconstruite sau modernizate - reţeaua globală TEN-T	100 %	40%
102	Alte căi ferate reconstruite sau modernizate	40%	40%
¹Dacă obiectivul măsurii priveşte sistemele de cale electrificate şi subsistemele asociate sau dacă există un plan de electrificare sau acesta va fi adecvat pentru folosire de către trenurile cu emisii zero la ţeava de evacuare în termen de 10 ani.
103	Alte căi ferate reconstruite sau modernizate - electrice/cu zero emisii¹	100 %	40%
104	Digitalizarea transporturilor: căile ferate	40%	0%
105	Sistemul european de management al traficului feroviar (ErTMs)	40%	40%
106	Active feroviare mobile	0%	40%
107	Active feroviare mobile cu emisii zero/electrice¹	100 %	40%
108	Transporturi multimodale (TEN-T)	40%	40%
109	Transporturi multimodale (neurbane)	40%	40%
110	Porturi maritime (TEN-T)	0%	0%
111	Porturi maritime (TEN-T), cu excepţia instalaţiilor dedicate transportului de combustibili fosili	40%	0%
¹Se aplică şi trenurilor hibrid.
112	Alte porturi maritime	0%	0%
113	Alte porturi maritime, cu excepţia instalaţiilor dedicate transportului de combustibili fosili	40%	0%
114	Căi navigabile şi porturi interioare (TEN-T)	0%	0%
115	Căi navigabile interioare şi porturi interioare (TEN-T), cu excepţia instalaţiilor dedicate transportului de combustibili fosili	40%	0%
116	Căi navigabile şi porturi interioare (regionale şi locale)	0%	0%
117	Căi navigabile interioare şi porturi interioare (regionale şi locale), cu excepţia instalaţiilor dedicate transportului de combustibili fosili	40%	0%
118	Sisteme de securitate, de siguranţă şi de management al traficului aerian pentru aeroporturile existente	0%	0%
119	Digitalizarea transporturilor: alte moduri de transport	0%	0%
120	Digitalizarea transporturilor, atunci când urmăreşte în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: alte moduri de transport	40%	0%
Obiectivul de politică 4: O Europă mai socială şi mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale
121	Infrastructuri pentru educaţia şi îngrijirea timpurie	0%	0%
122	Infrastructuri pentru învăţământul primar şi secundar	0%	0%
123	Infrastructuri pentru învăţământul terţiar	0%	0%
124	Infrastructuri pentru educaţie şi formare profesională şi pentru educaţia adulţilor	0%	0%
125	Infrastructuri de locuit pentru migranţi, refugiaţi şi persoane care solicită sau se află sub protecţie internaţională	0%	0%
126	Infrastructuri de locuit (altele decât cele pentru migranţi, refugiaţi şi persoane care solicită sau se află sub protecţie internaţională)	0%	0%
127	Alte infrastructuri sociale care contribuie la incluziunea socială în cadrul comunităţii	0%	0%
128	Infrastructuri de sănătate	0%	0%
129	Echipamente medicale	0%	0%
130	Active mobile în domeniul sănătăţii	0%	0%
131	Digitalizarea în asistenţa medicală	0%	0%
132	Echipamente şi materiale critice necesare pentru a răspunde unei situaţii de urgenţă	0%	0%
133	Infrastructuri de primire temporară pentru migranţi, refugiaţi şi persoane care solicită sau se află sub protecţie internaţională	0%	0%
134	Măsuri de îmbunătăţire a accesului la locuri de muncă	0%	0%
135	Măsuri de promovare a accesului la locuri de muncă pentru şomerii de lungă durată	0%	0%
136	Sprijin specific pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor şi pentru integrarea socioeconomică a tinerilor	0%	0%
137	Sprijin pentru activităţile independente şi start-up- uri	0%	0%
138	Sprijin pentru economia socială şi întreprinderile sociale	0%	0%
139	Măsuri de modernizare şi consolidare a instituţiilor şi serviciilor pieţei forţei de muncă pentru evaluarea şi anticiparea nevoilor de competenţe şi pentru asigurarea unei asistenţe prompte şi personalizate	0%	0%
140	Sprijin pentru corelarea cererii şi a ofertei şi pentru tranziţiile de pe piaţa forţei de muncă	0%	0%
141	Sprijin pentru mobilitatea forţei de muncă	0%	0%
142	Măsuri de promovare a participării femeilor pe piaţa forţei de muncă şi de reducere a segregării de gen pe piaţa forţei de muncă	0%	0%
143	Măsuri de promovare a echilibrului între viaţa profesională şi cea privată, inclusiv acces la servicii de îngrijire a copiilor şi a persoanelor dependente	0%	0%
144	Măsuri pentru un mediu de lucru sănătos şi bine adaptat care să vizeze riscurile pentru sănătate, inclusiv promovarea activităţii fizice	0%	0%
145	Sprijin pentru dezvoltarea de competenţe digitale	0%	0%
146	Sprijin pentru adaptarea la schimbare a lucrătorilor, întreprinderilor şi antreprenorilor	0%	0%
147	Măsuri de încurajare a îmbătrânirii active şi în condiţii bune de sănătate	0%	0%
148	Sprijin pentru educaţia şi îngrijirea timpurie (cu excepţia infrastructurilor)	0%	0%
149	Sprijin pentru învăţământul primar şi secundar (cu excepţia infrastructurilor)	0%	0%
150	Sprijin pentru învăţământul terţiar (cu excepţia infrastructurilor)	0%	0%
151	Spriinul pentru educaţia adulţilor (cu excepţia infrastructurilor)	0%	0%
152	Măsuri de promovare a egalităţii de şanse şi a participării active în societate	0%	0%
153	Modalităţi de integrare şi reinserţie pe piaţa forţei de muncă pentru persoanele defavorizate	0%	0%
154	Măsuri pentru îmbunătăţirea accesului unor grupuri marginalizate, cum ar fi romii, la educaţie şi locuri de muncă şi pentru promovarea incluziunii sociale a acestora	0%	0%
155	Sprijin pentru societatea civilă care lucrează cu comunităţi marginalizate, cum ar fi romii	0%	0%
156	Acţiuni specifice pentru a spori participarea pe piaţa forţei de muncă a resortisanţilor ţărilor terţe	0%	0%
157	Măsuri de integrare socială a resortisanţilor ţărilor terţe	0%	0%
158	Măsuri de facilitare a accesului egal şi în timp util la servicii de calitate, durabile şi accesibile financiar	0%	0%
159	Măsuri de îmbunătăţire a prestării serviciilor de îngrijire în cadrul familiei şi al comunităţii	0%	0%
160	Măsuri de îmbunătăţire a accesibilităţii, eficacităţii şi rezilienţei sistemelor de sănătate (cu excepţia infrastructurii)	0%	0%
161	Măsuri de îmbunătăţire a accesului la servicii de îngrijire pe termen lung (cu excepţia infrastructurii)	0%	0%
162	Măsuri de modernizare a sistemelor de protecţie socială, inclusiv promovarea accesului la protecţia socială	0%	0%
163	Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate şi a copiilor	0%	0%
164	Combaterea privaţiunilor materiale prin asistenţă alimentară şi/sau materială pentru persoanele cele mai defavorizate, inclusiv măsuri de însoţire	0%	0%
Obiectivul de politică 5: O Europă mai aproape de cetăţeni, prin promovarea dezvoltării durabile şi integrate a tuturor tipurilor de teritorii şi a iniţiativelor locale
165	Protejarea, dezvoltarea şi promovarea activelor turistice publice şi a serviciilor turistice	0%	0%
166	Protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului cultural şi a serviciilor culturale	0%	0%
167	Protejarea, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului natural şi a ecoturismului în afara siturilor Natura 2000	0%	100 %
168	Regenerarea fizică şi securitatea spaţiilor publice	0%	0%
169	Iniţiative privind dezvoltarea teritorială, inclusiv pregătirea strategiilor teritoriale	0%	0%
Alte coduri legate de obiectivele de politică 1-5
170	Îmbunătăţirea capacităţii autorităţilor responsabile de programe şi a organismelor implicate în execuţia fondurilor	0%	0%
171	Dezvoltarea cooperării cu parteneri din interiorul şi din afara statului membru	0%	0%
172	Finanţare încrucişată în cadrul FEDR (sprijin acordat acţiunilor de tip FSE+, necesare pentru implementarea părţii FEDR a operaţiunii şi legate direct de aceasta)	0%	0%
173	Consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor publice şi ale părţilor interesate de a implementa proiecte şi iniţiative de cooperare teritorială într-un context transfrontalier, transnaţional, maritim şi interregional	0%	0%
174	Interreg: managementul trecerii frontierelor şi gestionarea mobilităţii şi a migraţiei	0%	0%
175	Regiuni ultraperiferice: compensarea oricăror costuri suplimentare cauzate de deficitul de accesibilitate şi de fragmentarea teritorială	0%	0%
176	Regiuni ultraperiferice: acţiuni specifice pentru compensarea costurilor suplimentare cauzate de factori legaţi de dimensiunea pieţei	0%	0%
177	Regiuni ultraperiferice: sprijin pentru compensarea costurilor suplimentare cauzate de condiţiile climatice şi de dificultăţile de relief	40%	40%
178	Regiuni ultraperiferice: aeroporturi	0%	0%
Asistenţă tehnică
179	Informare şi comunicare	0%	0%
180	Pregătire, implementare, monitorizare şi control	0%	0%
181	Evaluare şi studii, colectare de date	0%	0%
182	Consolidarea capacităţilor autorităţilor statelor membre, ale beneficiarilor şi ale partenerilor relevanţi	0%	0%

DOMENIU DE INTERVENŢIE³		Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor legate de schimbările climatice	Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor de mediu
“Alte coduri legate de operaţiunile care fac obiectul implementării etapizate în temeiul articolului 118a
183	Gestionarea deşeurilor menajere: depozitarea deşeurilor	0%	100%
184	Stocarea şi transportul energiei electrice	100%	40%
185	Gaze naturale: stocare, transport şi distribuţie	0%	0%
186	Aeroporturi	0%	0%
187	Investiţii productive în întreprinderile mari legate de economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon	40%	0%

MECANISM TERITORIAL DE PUNERE ÎN PRACTICĂ ŞI ABORDARE TERITORIALĂ
Investiţii teritoriale integrate (ITI)		ITI axate pe dezvoltarea urbană durabilă
01	Cartiere urbane	x
02	Municipii, oraşe şi suburbii	x
03	Zone urbane funcţionale	x
04	Zone rurale
05	Zone de munte
06	Insule şi zone de coastă
07	Zone slab populate
08	Alte tipuri de teritorii vizate
Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC)		DLRC axată pe dezvoltarea urbană durabilă
09	Cartiere urbane	x
10	Municipii, oraşe şi suburbii	x
11	Zone urbane funcţionale	x
12	Zone rurale
13	Zone de munte
14	Insule şi zone de coastă
15	Zone slab populate
16	Alte tipuri de teritorii vizate
Alte tipuri de instrumente teritoriale		Alt tip de instrument teritorial axat pe dezvoltarea urbană durabilă
17	Cartiere urbane	x
18	Municipii, oraşe şi suburbii	x
19	Zone urbane funcţionale	x
20	Zone rurale
21	Zone de munte
22	Insule şi zone de coastă
23	Zone slab populate
24	Alte tipuri de teritorii vizate
Alte abordări¹
25	Cartiere urbane
26	Municipii, oraşe şi suburbii
27	Zone urbane funcţionale
28	Zone rurale
29	Zone de munte
30	Insule şi zone de coastă
31	Zone slab populate
32	Alte tipuri de teritorii vizate
33	Nicio orientare teritorială
¹Alte abordări aplicate în cadrul altor obiective de politică decât obiectivul de politică 5 şi nu sub formă de investiţii teritoriale integrate sau de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.

01	Agricultură şi silvicultură
02	Pescuit
03	Acvacultura
04	Alte sectoare ale economiei albastre
05	Fabricarea de produse alimentare şi băuturi
06	Industria textilă şi a produselor textile
07	Fabricarea echipamentelor de transport
08	Fabricarea computerelor şi a produselor electronice şi optice
09	Alte industrii prelucrătoare nespecificate
10	Construcţii
11	Industria minieră şi extractivă
12	Energie electrică, gaz, abur, apă caldă şi aer condiţionat
13	Alimentare cu apă, canalizare, gestionarea deşeurilor şi decontaminare
14	Transport şi depozitare
15	Activităţi de informare şi comunicare, inclusiv telecomunicaţii
16	Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul
17	Activităţi de turism, servicii de cazare şi alimentaţie
18	Activităţi financiare şi de asigurări
19	Activităţi imobiliare, de închiriere şi de prestare de servicii pentru întreprinderi
20	Administraţie publică
21	Educaţie
22	Activităţi pentru sănătatea umană
23	Activităţi de asistenţă socială, servicii comunitare, sociale şi personale
24	Activităţi legate de mediu
25	Arte, divertisment, sectoare creative şi activităţi recreative
26	Alte servicii nespecificate

TEMĂ SECUNDARĂ ÎN CADRUL FSE+		Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor legate de schimbările climatice
01	Contribuţie la competenţele şi locurile de muncă verzi şi la economia verde	100 %
02	Dezvoltarea competenţelor şi a locurilor de muncă digitale	0%
03	Investiţii în cercetare şi inovare şi specializare inteligentă	0%
04	Investiţii în întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri)	0%
05	Nediscriminare	0%
06	Combaterea sărăciei în rândul copiilor	0%
07	Consolidarea capacităţilor partenerilor sociali	0%
08	Consolidarea capacităţilor organizaţiilor societăţii civile	0%
09	Nu se aplică	0%
10	Abordarea provocărilor identificate în cadrul semestrului european¹	0%
¹Inclusiv în programele naţionale de reformă şi în recomandările relevante specifice fiecărei ţări (adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) şi cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE).

STRATEGII MACROREGIONALE ŞI STRATEGII PENTRU BAZINELE MARITIME
01	Strategia pentru regiunea Mării Adriatice şi a Mării Ionice
02	Strategia pentru regiunea alpină
03	Strategia pentru regiunea Mării Baltice
04	Strategia pentru regiunea Dunării
05	Strategia pentru Oceanul Arctic
06	Strategia pentru regiunea atlantică
07	Strategia pentru Marea Neagră
08	Strategia pentru Marea Mediterană
09	Strategia pentru Marea Nordului
10	Strategia pentru Mediterana de Vest
11	Nicio contribuţie la strategii macroregionale sau la strategii pentru bazinele maritime

DOMENIU DE INTERVENŢIE		Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor legate de schimbările climatice	Coeficient pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor de mediu
145a	Sprijin pentru dezvoltarea competenţelor sau accesul la locuri de muncă în domeniul tehnologiilor digitale şi al inovaţiilor în tehnologii profunde, al biotehnologiilor.	0 %	0 %
145b	Sprijin pentru dezvoltarea competenţelor sau accesul la locuri de muncă în domeniul tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.	100 %	40 %
188	Investiţii productive în întreprinderi mari legate în principal de domeniul tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.	100 %	40 %
189	Investiţii productive în IMM-uri legate în principal de domeniul tehnologiilor curate şi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.	100 %	40 %
190	Investiţii productive în întreprinderi mari legate în principal de domeniul biotehnologiilor.	0 %	0 %
191	Investiţii productive în IMM-uri legate în principal de domeniul biotehnologiilor.	0 %	0 %
192	Investiţii productive în întreprinderi mari legate în principal de domeniul tehnologiilor digitale şi al inovaţiilor în tehnologii profunde.	0 %	0 %
193	Investiţii productive în IMM-uri legate în principal de domeniul tehnologiilor digitale şi al inovaţiilor în tehnologii profunde.	0 %	0 %

ANEXA II:Model de acord de parteneriat - articolul 10 alineatul (6)¹

2.Opţiuni de politică, coordonare şi complementaritate¹

3.Contribuţia la garanţia bugetară din cadrul InvestEU, cu justificare¹

	Categorie de regiuni	Componenta 1 Infrastructură durabilă (a)	Componenta 2 Cercetare, inovare şi digitalizare (b)	Componenta 3 IMM (c)	Componenta 4 Investiţii sociale şi competenţe (d)	Total (f)=(a)+(b)+(c)+(d)
FEDR	Mai dezvoltate
	Mai puţin dezvoltate
	De tranziţie
FSE+	Mai dezvoltate
	Mai puţin dezvoltate
	De tranziţie
Fondul de coeziune
FEAMPA
Total
Câmp de text [3 500] [justificare luând în considerare modul în care aceste cuantumuri contribuie la realizarea obiectivelor de politică selectate în cadrul acordului de parteneriat în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul InvestEU]

4.Transferuri¹

4.1.Transfer între categorii de regiuni

4.2.Transferuri către instrumente care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte

4.3.Transferuri între FEDR, FSE+ şi Fondul de coeziune sau către un alt fond sau alte fonduri

4.4.Transfer de resurse din FEDR şi din FSE+ ca sprijin complementar către FTJ, cu justificare¹

4.5.Transferuri de la obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) la obiectivul Investiţii pentru ocuparea forţei de muncă şi creştere economică

5.Forma contribuţiei Uniunii pentru asistenţa tehnică

6.Concentrare tematică

6.2.Trimitere: articolul 11 alineatul (1) litera (c) din RDC şi articolul 7 din Regulamentul FSE+

Statul Membru respectă cerinţele privind concentrarea tematică

...% incluziune socială

Programate în cadrul obiectivelor specifice de la articolul 4 literele (h) - (1) din Regulamentul FSE+

Programe FSE+ planificate

...% sprijin pentru cele mai defavorizate persoane

Programate în cadrul obiectivelor specifice (m) şi, în cazuri justificate corespunzător, al obiectivelor specifice de la articolul 4 litera (1) din Regulamentul FSE+

Programe FSE+ planificate

...% sprijin pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor

Programate în cadrul obiectivelor specifice de la articolul 4 literele (a), (f) şi (1) din Regulamentul FSE+

Programe FSE+ planificate

...% sprijin pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor

Programate în cadrul obiectivelor specifice de la articolul 4 literele (f), (h) - (1) din Regulamentul FSE+

Programe FSE+ planificate

... % consolidarea capacităţilor partenerilor sociali şi ale ONG-urilor

Programate în cadrul tuturor obiectivelor specifice, cu excepţia articolului 4 litera (m) din Regulamentul FSE+

Programe FSE+ planificate

7.Alocarea financiară preliminară din fiecare dintre fondurile vizate în cadrul acordului de parteneriat pentru fiecare obiectiv de politică, pentru obiectivul specific al FTJ şi pentru asistenţa tehnică, la nivel naţional şi, după caz, la nivel regional

Obiective de politică, obiectivul specific al FTJ sau asistenţa tehnică

FEDR

Alocare la nivel national din Fondul de coeziune

FTJ**

FSE+

Alocare la nivel naţional din FEAMP A

Total

Alocare la nivel naţional

Categorie de regiuni

Alocare pe categorie de regiuni

Alocare la nivel naţional

Resurse în temeiul articolului 3 din Regulamentul FTJ

Resurse în temeiul articolului 4 din Regulamentul FTJ

Alocare la nivel naţional

Categorie de regiuni

Alocare pe categorie de regiuni

Obiectivul de politică 1

Mai dezvoltate

De tranziţie

Mai puţin dezvoltate

Ultraperiferice şi nordice slab populate