Capitolul ii - Formele sprijinului din partea statelor membre - Regulamentul 1060/24-iun-2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize
Acte UE
Jurnalul Oficial 231L
În vigoare Versiune de la: 30 Iunie 2024 până la: 30 Iunie 2026
CAPITOLUL II:Formele sprijinului din partea statelor membre
Art. 52: Forme de sprijin
Statele membre utilizează contribuţia din fonduri pentru a oferi beneficiarilor sprijin sub formă de granturi, instrumente financiare sau premii sau o combinaţie între acestea.
Art. 53: Forme de granturi
(1)Granturile oferite de statele membre beneficiarilor pot lua oricare dintre următoarele forme:
a)rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv de un beneficiar sau de partenerul privat din operaţiunile PPP şi plătite pentru implementarea operaţiunilor, a contribuţiilor în natură şi a amortizării;
b)costuri unitare;
c)sume forfetare;
d)finanţare la rate forfetare;
e)o combinaţie între formele menţionate la literele (a)-(d), cu condiţia ca fiecare formă să acopere categorii diferite de costuri sau ca acestea să fie utilizate pentru proiecte diferite care fac parte dintr-o operaţiune sau pentru etape succesive ale unei operaţiuni;
f)finanţare nelegată de costuri, cu condiţia ca astfel de granturi să fie acoperite printr-o rambursare a contribuţiei Uniunii în temeiul articolului 95.
(2)În cazul în care costul total al unei operaţiuni nu depăşeşte 200 000 EUR, contribuţia acordată beneficiarului din FEDR, FSE+, FTJ, FAMI, FSI şi IMFV ia forma costurilor unitare, a sumelor forfetare sau a ratelor forfetare, cu excepţia operaţiunilor pentru care sprijinul constituie ajutor de stat. Atunci când se utilizează finanţarea la rate forfetare, numai categoriile de costuri cărora li se aplică rata forfetară pot fi rambursate în conformitate cu alineatul (1) litera (a).
Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, autoritatea de management poate conveni să excepteze de la cerinţa prevăzută la paragraful menţionat anumite operaţiuni din domeniul cercetării şi inovării, cu condiţia ca comitetul de monitorizare să fi aprobat în prealabil o astfel de exceptare. În plus, indemnizaţiile şi salariile plătite participanţilor pot fi rambursate în conformitate cu alineatul (1) litera (a).
(3)Cuantumurile aferente formelor de granturi menţionate la alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) se stabilesc în unul dintre următoarele moduri:
a)o metodă de calcul justă, echitabilă şi verificabilă, bazată pe:
(i)date statistice, alte informaţii obiective sau avize ale experţilor;
(ii)datele istorice verificate ale beneficiarilor individuali;
(iii)aplicarea practicilor uzuale ale beneficiarilor individuali de contabilizare a costurilor;
b)un proiect de buget întocmit de la caz la caz şi convenit ex ante de către organismul care selectează operaţiunea, în cazul în care costul total al operaţiunii nu depăşeşte 200 000 EUR;
c)în conformitate cu normele de aplicare a costurilor unitare, a sumelor forfetare şi a ratelor forfetare corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor Uniunii pentru un tip similar de operaţiune;
d)în conformitate cu normele de aplicare a costurilor unitare, a sumelor forfetare şi a ratelor forfetare corespunzătoare aplicate în cadrul sistemelor de granturi finanţate integral de statul membru în cauză pentru un tip similar de operaţiune;
e)rate forfetare şi metode specifice stabilite în prezentul regulament sau în regulamentele specifice fiecărui fond ori pe baza acestora.
Art. 54: Finanţare la rate forfetare pentru costurile indirecte în cadrul granturilor
Atunci când se utilizează o rată forfetară pentru a acoperi costurile indirecte ale unei operaţiuni, la baza acesteia poate sta unul dintre următoarele elemente:
(a)maximum 7 % din costurile directe eligibile, caz în care statul membru nu are obligaţia de a efectua un calcul pentru a stabili rata aplicabilă;
(b)maximum 15 % din costurile directe cu personalul eligibile, caz în care statul membru nu are obligaţia de a efectua un calcul pentru a stabili rata aplicabilă;
(c)maximum 25 % din costurile directe eligibile, cu condiţia ca rata să fie calculată în conformitate cu articolul 53 alineatul (3) litera (a).
În plus, în cazul în care un stat membru a calculat o rată forfetară în conformitate cu articolul 67 alineatul (5) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, respectiva rată forfetară poate fi utilizată pentru o operaţiune similară în sensul literei (c) de la prezentul articol.
Art. 55: Costuri directe cu personalul în cadrul granturilor
(1)Costurile directe cu personalul ale unei operaţiuni pot fi calculate la o rată forfetară de maximum 20 % din costurile directe, altele decât costurile directe cu personalul ale acelei operaţiuni, fără ca statul membru să aibă obligaţia de a efectua un calcul pentru a stabili rata aplicabilă, cu condiţia ca costurile directe ale operaţiunii să nu includă contractele de achiziţii publice de lucrări sau contractele de bunuri sau servicii a căror valoare depăşeşte pragurile prevăzute la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (49) sau la articolul 15 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (50).
(49)Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(50)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
În cazul în care se aplică o rată forfetară în conformitate cu primul paragraf pentru FAMI, FSI şi IMFV, rata forfetară respectivă se aplică numai costurilor directe ale operaţiunii care nu fac obiectul achiziţiilor publice.
(2)Pentru a stabili costurile directe cu personalul, remuneraţia pe oră se poate calcula în unul dintre următoarele moduri:
a)prin împărţirea celei mai recente valori documentate a costurilor brute anuale cu forţa de muncă la 1 720 de ore pentru persoanele care lucrează cu normă întreagă sau la o valoare proporţională cu cele 1 720 de ore pentru persoanele care lucrează cu fracţiune de normă;
b)prin împărţirea celei mai recente valori documentate a costurilor brute lunare cu forţa de muncă la media timpului de lucru lunar al persoanei în cauză, în conformitate cu normele naţionale aplicabile menţionate în contractul de angajare sau de muncă sau în decizia de numire (ambele fiind denumite "document de angajare").
(3)La aplicarea remuneraţiei pe oră calculate în conformitate cu alineatul (2), numărul total de ore declarat pentru o persoană pentru un an sau o lună dată să nu depăşească numărul de ore utilizat pentru calculul respectivei remuneraţii pe oră.
(4)În cazul în care nu sunt disponibile, costurile brute anuale cu forţa de muncă pot fi deduse din costurile brute cu forţa de muncă documentate disponibile sau din documentul de angajare, operându-se ajustările corespunzătoare pentru o perioadă de 12 luni.
(5)Costurile cu personalul aferente persoanelor care lucrează cu fracţiune de normă în cadrul operaţiunii se pot calcula ca procent fix din costurile brute cu forţa de muncă, corespunzător unui procent fix din timpul lucrat pe lună în cadrul operaţiunii, fără obligaţia de a institui un sistem separat de înregistrare a timpului de lucru. Angajatorul emite pentru angajaţi un document în care se indică procentul fix respectiv.
Art. 56: Finanţare la rate forfetare pentru costurile eligibile, altele decât costurile directe cu personalul în cadrul granturilor
(1)Pentru a acoperi restul costurilor eligibile ale unei operaţiuni, poate fi folosită o rată forfetară de maximum 40 % din costurile directe cu personalul eligibile. Statul membru nu are obligaţia de a efectua un calcul pentru a stabili rata aplicabilă.
(2)Pentru operaţiunile sprijinite din FEDR, FSE+, FTJ, FAMI, FSI şi de IMFV, salariile şi indemnizaţiile plătite participanţilor sunt considerate costuri eligibile suplimentare care nu sunt incluse în rata forfetară.
(3)Rata forfetară menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol nu se aplică în cazul costurilor cu personalul calculate pe baza unei rate forfetare, astfel cum se menţionează la articolul 55 alineatul (1).
Art. 57: Granturi supuse unor condiţii
(1)Statele membre pot acorda beneficiarilor granturi supuse unor condiţii, rambursabile integral sau parţial, după cum se precizează în documentul care stabileşte condiţiile acordării sprijinului.
(2)Rambursările sunt efectuate de beneficiar în condiţiile convenite între autoritatea de management şi beneficiar.
(3)Până la 31 decembrie 2030, statele membre reutilizează resursele restituite de beneficiar în acelaşi scop sau în conformitate cu obiectivele programului în cauză, sub formă de granturi supuse unor condiţii sau sub forma unui instrument financiar sau sub o altă formă de sprijin. Cuantumurile restituite şi informaţiile cu privire la reutilizarea acestora figurează în raportul final privind performanţa.
(4)Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că resursele sunt păstrate în conturi separate sau sunt înregistrate sub coduri contabile adecvate.
(5)Resursele Uniunii restituite de beneficiari în orice moment, dar care nu au fost reutilizate până la 31 decembrie 2030 se rambursează către bugetul Uniunii în conformitate cu articolul 88.
Art. 58: Instrumente financiare
(1)Autorităţile de management pot oferi o contribuţie din partea unuia sau a mai multor programe pentru instrumente financiare deja existente sau nou create, stabilite la nivel naţional, regional, transnaţional sau transfrontalier şi executate în mod direct de autoritatea de management sau sub responsabilitatea acesteia, care contribuie la realizarea unor obiective specifice.
(2)Instrumentele financiare oferă sprijin destinatarilor finali numai pentru investiţiile în active corporale şi necorporale, precum şi pentru investiţiile în capital circulant, preconizate a fi viabile din punct de vedere financiar şi care nu găsesc o finanţare suficientă din sursele de pe piaţă. Acest sprijin este în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii privind ajutoarele de stat.
Un astfel de sprijin este oferit numai pentru acele componente ale investiţiilor care nu sunt finalizate fizic sau implementate integral la data deciziei de investiţii.
(3)Sprijinul adecvat din fonduri prin intermediul instrumentelor financiare se acordă pe baza unei evaluări ex ante efectuate sub responsabilitatea autorităţii de management. Evaluarea ex ante se finalizează înainte ca autorităţile de management să acorde contribuţii din partea unui program pentru instrumente financiare.
Evaluarea ex ante include cel puţin următoarele elemente:
a)cuantumul propus al contribuţiei programului pentru un instrument financiar şi efectul de levier estimat, însoţite de o scurtă justificare;
b)produsele financiare propuse care urmează a fi oferite, inclusiv eventuala necesitate a unui tratament diferenţiat al investitorilor;
c)grupul ţintă propus al destinatarilor finali;
d)contribuţia preconizată a instrumentului financiar la îndeplinirea obiectivelor specifice.
Evaluarea ex ante poate fi revizuită sau actualizată, poate viza o parte sau întreg teritoriul statului membru şi se poate baza pe evaluări ex ante existente sau actualizate.
(4)Sprijinul acordat destinatarilor finali poate fi combinat cu sprijinul din partea oricărui fond sau a altui instrument al Uniunii şi poate acoperi acelaşi element de cheltuieli. În acest caz, cheltuiala care a beneficiat de sprijin acordat de un fond prin intermediul unui instrument financiar, în cadrul unei operaţiuni privind instrumentul financiar, nu poate fi declarată Comisiei pentru a beneficia de sprijin sub o altă formă sau din partea unui alt fond sau instrument al Uniunii.
(5)Instrumentele financiare pot fi combinate cu sprijin din partea programelor sub formă de granturi, într-o operaţiune unică privind instrumentul financiar, în cadrul unui acord de finanţare unic, atunci când cele două forme diferite de sprijin sunt furnizate de organismul care execută instrumentul financiar. În acest caz, respectivei operaţiuni unice privind instrumentul financiar i se aplică normele aplicabile instrumentelor financiare. Sprijinul din partea programelor sub formă de granturi este necesar instrumentului financiar şi este corelat în mod direct cu acesta şi nu depăşeşte valoarea investiţiilor sprijinite de produsul financiar.
(6)În cazul unui sprijin combinat în conformitate cu alineatele (4) şi (5), se păstrează evidenţe separate pentru fiecare sursă de sprijin.
(7)Suma tuturor formelor de sprijin combinat nu depăşeşte cuantumul total al elementului de cheltuieli vizat. Granturile nu se utilizează pentru a rambursa sprijinul primit de la instrumentele financiare. Instrumentele financiare nu se utilizează pentru a prefinanţa granturi.
Art. 59: Execuţia instrumentelor financiare
(1)Instrumentele financiare executate în mod direct de autoritatea de management pot oferi doar împrumuturi sau garanţii. Autoritatea de management stabileşte termenele şi condiţiile contribuţiei programului la instrumentul financiar într-un document de strategie care include elementele prevăzute în anexa X.
(2)Instrumentele financiare executate sub responsabilitatea autorităţii de management pot fi oricare dintre următoarele:
a)o investiţie din resursele programului în capitalul unei entităţi juridice;
b)entităţi de finanţare separate sau conturi fiduciare.
Autoritatea de management selectează organismul de execuţie a unui instrument financiar.
(3)Autoritatea de management poate atribui în mod direct un contract pentru executarea unui instrument financiar:
a)BEI;
b)instituţiilor financiare internaţionale în cadrul cărora este acţionar un stat membru;
c)unei bănci sau instituţii aflate în proprietate publică, constituită ca entitate juridică care desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional, care îndeplineşte toate condiţiile următoare:
(i)nu există participare directă a capitalului privat, cu excepţia formelor nemajoritare sau nedecisive de participare a capitalului privat cerute de dispoziţiile legislative naţionale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influenţă decisivă asupra băncii sau instituţiei relevante, precum şi cu excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu exercită nicio influenţă asupra deciziilor privind gestiunea curentă a instrumentului financiar sprijinit de fonduri;
(ii)operează în temeiul unui mandat public, încredinţat de autoritatea relevantă dintr-un stat membru la nivel naţional sau regional, care include, ca domeniu de activitate exclusiv sau parţial, desfăşurarea de activităţi de dezvoltare economică ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor fondurilor;
(iii)desfăşoară, ca domeniu de activitate exclusiv sau parţial, activităţi de dezvoltare economică care contribuie la îndeplinirea obiectivelor fondurilor în regiuni, domenii de politică sau sectoare care, în general, nu au deloc sau nu au într-o măsură suficientă acces la finanţare din sursele de pe piaţă;
(iv)funcţionează fără a pune accentul principal pe maximizarea profitului, dar asigură viabilitatea financiară pe termen lung a activităţilor sale;
(v)garantează că atribuirea directă a unui contract menţionată la litera (b) nu oferă beneficii directe sau indirecte pentru activităţi comerciale, prin măsuri corespunzătoare în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
(vi)este supravegheată de o autoritate independentă, în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
d)altor organisme care intră, de asemenea, sub incidenţa articolului 12 din Directiva 2014/24/UE.
(4)În cazul în care organismul selectat de autoritatea de management execută un fond de participare, acest organism poate selecta la rândul său alte organisme care să execute fonduri specifice.
(5)Prevederile şi condiţiile de acordare a contribuţiilor din partea programelor pentru instrumentele financiare executate în conformitate cu alineatul (2) se stabilesc prin acorduri de finanţare între:
a)reprezentanţii mandataţi corespunzător ai autorităţii de management şi organismul care execută un fond de participare, dacă este cazul;
b)reprezentanţii mandataţi corespunzător ai autorităţii de management sau, dacă este cazul, organismul care execută un fond de participare şi organismul care execută un fond specific.
Acordurile de finanţare menţionate includ toate elementele prevăzute în anexa X.
(6)Răspunderea financiară a autorităţii de management nu depăşeşte cuantumul angajat de autoritatea de management pentru instrumentul financiar în cadrul acordurilor de finanţare relevante.
(7)Organismele care execută instrumentele financiare în cauză sau, în contextul garanţiilor, organismul care oferă împrumuturile suport îi sprijină pe destinatarii finali ţinând cont în mod corespunzător de obiectivele programului şi de potenţialul de viabilitate financiară al investiţiei, astfel cum este justificat în planul de afaceri sau într-un document echivalent. Selecţia destinatarilor finali este transparentă şi nu generează conflicte de interese.
(8)Cofinanţarea naţională a unui program poate fi furnizată fie de către autoritatea de management, fie la nivelul fondurilor de participare, la nivelul fondurilor specifice sau la nivelul investiţiilor în favoarea destinatarilor finali, în conformitate cu normele specifice fiecărui fond. Atunci când cofinanţarea naţională este furnizată la nivelul investiţiilor în favoarea destinatarilor finali, organismul care execută instrumentele financiare păstrează documente justificative care să demonstreze eligibilitatea cheltuielilor subiacente.
(9)Autoritatea de management, atunci când execută în mod direct instrumentul financiar în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, sau organismul care execută instrumentul financiar în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol ţine conturi separate sau menţine un cod contabil pentru fiecare prioritate sau, în cazul FEAMPA, pentru fiecare obiectiv specific şi, dacă este cazul, pentru fiecare categorie de regiuni pentru fiecare contribuţie din partea programelor şi separat pentru resursele menţionate la articolul 60 şi, respectiv, la articolul 62.
Art. 60: Dobânzi şi alte câştiguri generate de sprijinul din fonduri pentru instrumentele financiare
(1)Sprijinul din fonduri plătit către instrumente financiare se plasează în conturi din instituţii financiare cu sediul în statele membre şi este gestionat în conformitate gestiunea activă a trezoreriei şi cu principiul bunei gestiuni financiare.
(2)Dobânzile şi alte câştiguri care pot fi atribuite sprijinului din fonduri plătit către instrumente financiare se utilizează în cadrul aceluiaşi obiectiv sau aceloraşi obiective ca sprijinul iniţial din fonduri, inclusiv pentru plăţile reprezentând comisioane de gestiune şi rambursări ale costurilor de gestiune suportate de organismele care execută instrumentul financiar în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) litera (d), fie în cadrul aceluiaşi instrument financiar, fie, după lichidarea instrumentului financiar, în cadrul altor instrumente financiare sau al altor forme de sprijin, pentru noi investiţii în favoarea destinatarilor finali, până la sfârşitul perioadei de eligibilitate.
(3)Dobânzile şi alte câştiguri menţionate la alineatul (2) care nu sunt utilizate în conformitate cu dispoziţia respectivă se deduc din conturile prezentate pentru ultimul an financiar.
Art. 61: Tratamentul diferenţiat al investitorilor
(1)Sprijinul din fonduri pentru instrumentele financiare investite în destinatarii finali şi orice tip de venituri generate de investiţiile respective, inclusiv resursele restituite, care pot fi atribuite sprijinului din fonduri pot fi utilizate pentru tratamentul diferenţiat al investitorilor care îşi desfăşoară activitatea după principiul economiei de piaţă printr-o partajare adecvată a riscurilor şi a profiturilor, ţinând cont de principiul bunei gestiuni financiare.
(2)Nivelul unui astfel de tratament diferenţiat nu depăşeşte nivelul necesar pentru a crea stimulente pentru atragerea resurselor private, stabilit printr-un proces competitiv sau printr-o evaluare independentă.
Art. 62: Reutilizarea resurselor care pot fi atribuite sprijinului din fonduri
(1)Resursele restituite, înainte de încheierea perioadei de eligibilitate, instrumentelor financiare din investiţii în favoarea destinatarilor finali sau din disponibilizări ale resurselor rezervate pentru contractele de garanţie, inclusiv rambursările de capital şi orice tip de venituri generate care pot fi atribuite sprijinului din fonduri, se reutilizează în cadrul aceloraşi sau al altor instrumente financiare pentru noi investiţii în favoarea destinatarilor finali, pentru a acoperi pierderile în valoare nominală ale contribuţiei fondurilor la instrumentul financiar care rezultă din dobânzi negative, dacă aceste pierderi se produc în pofida unei gestiuni active a trezoreriei, sau pentru orice costuri şi comisioane de gestiune asociate acestor noi investiţii, ţinând cont de principiul bunei gestiuni financiare.
(2)Statele membre adoptă măsurile necesare pentru ca resursele menţionate la alineatul (1) şi restituite instrumentelor financiare în cursul unei perioade de cel puţin opt ani după încheierea perioadei de eligibilitate să fie reutilizate în conformitate cu obiectivele de politică ale programului sau programelor prin care au fost instituite, fie în cadrul aceluiaşi instrument financiar, fie, după ieşirea respectivelor resurse din instrumentul financiar, în cadrul altor instrumente financiare sau al altor forme de sprijin.