Directiva 2011/61/UE/08-iun-2011 privind administratorii fondurilor de investiţii alternative şi de modificare a Directivelor 2003/41/CE şi 2009/65/CE şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 1095/2010

Acte UE

Jurnalul Oficial 174L

În vigoare

Versiune de la: 25 Iunie 2024

Dată act: 8-iun-2011

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(2)Impactul AFIA asupra pieţelor pe care îşi desfăşoară activitatea este în mare parte benefic, însă recentele dificultăţi financiare au scos în evidenţă faptul că activităţile AFIA pot servi la răspândirea sau amplificarea riscurilor în sistemul financiar. Răspunsurile naţionale necoordonate îngreunează administrarea eficientă a respectivelor riscuri. Prin urmare, scopul prezentei directive este de a stabili cerinţe comune de autorizare şi de supraveghere a AFIA pentru a defini o abordare coerentă a riscurilor legate de aceasta şi a impactului lor asupra investitorilor şi pieţelor din Uniune.

(3)Recentele dificultăţi de pe pieţele financiare au scos în evidenţă faptul că multe dintre strategiile AFIA sunt vulnerabile la unele sau mai multe riscuri importante referitoare la investitori, alţi participanţi pe piaţă şi pieţe. Pentru a avea dispoziţii comune şi cuprinzătoare privind supravegherea, este necesar să se creeze un cadru capabil să încadreze respectivele riscuri, ţinând seama de diferitele tipuri de strategii şi tehnici de investiţii utilizate de AFIA. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să se aplice AFIA care administrează toate tipurile de fonduri care nu intră sub incidenţa Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (⁴), indiferent de modul legal sau contractual prin care li s-a încredinţat această responsabilitate AFIA. Pe baza unei autorizaţii obţinute în temeiul prezentei directive, AFIA nu ar trebui să aibă dreptul de a administra OPCVM-uri în sensul Directivei 2009/65/CE.

(4)Scopul prezentei directive este de a asigura o piaţă internă pentru AFIA şi un cadru de reglementare şi supraveghere armonizat şi riguros pentru activităţile desfăşurate în Uniune de toate AFIA, inclusiv cele care îşi au sediul social într-un stat membru (AFIA din UE) şi cele care îşi au sediul social într-o ţară terţă (AFIA din afara UE). Deoarece consecinţele practice şi posibilele dificultăţi generate de un cadru de reglementare armonizat şi o piaţă internă a Uniunii pentru AFIA din afara UE care desfăşoară activităţi de administrare şi/sau de distribuire în Uniune şi pentru AFIA din UE care administrează fondurile de investiţii alternative (FIA) din afara UE sunt incerte şi dificil de prevăzut din cauza lipsei de experienţă anterioară în acest domeniu, ar trebui creat un mecanism de revizuire. Se intenţionează ca, după o perioadă de tranziţie de doi ani, un sistem armonizat de paşapoarte europene să devină aplicabil AFIA din afara UE care desfăşoară activităţi de administrare şi/sau de distribuire în Uniune şi pentru AFIA din UE care administrează FIA din afara UE, după intrarea în vigoare a unui act delegat adoptat de Comisie în acest sens. Se intenţionează ca sistemul armonizat respectiv să coexiste, pe durata unei perioade de tranziţie de trei ani, cu sistemele naţionale ale statelor membre, sub rezerva îndeplinirii unor anumite condiţii armonizate minime. După această perioadă de trei ani de coexistenţă, se intenţionează ca sistemele naţionale să fie desfiinţate la intrarea în vigoare a unui viitor act delegat al Comisiei.

(6)Domeniul de aplicare al prezentei directive ar trebui să fie limitat la entităţile care administrează FIA ca obiect principal de activitate - indiferent dacă FIA este de tip deschis sau de tip închis, indiferent de forma juridică de constituire a FIA şi indiferent dacă FIA este admis la tranzacţionare sau nu - care atrag fonduri de la o serie de investitori în vederea investirii respectivelor fonduri în interesul respectivilor investitori în conformitate cu o politică de investiţii definită.

(8)Entităţile care nu sunt considerate AFIA în conformitate cu prezenta directivă nu sunt incluse în domeniul de aplicare al acesteia. Prin urmare, prezenta directivă nu ar trebui să se aplice holdingurilor în sensul definiţiei din prezenta directivă. Cu toate acestea, nu ar trebui excluşi din domeniul de aplicare al prezentei directivei administratorii unor fonduri de capital privat sau AFIA care administrează FIA ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. De asemenea, prezenta directivă ar trebui să nu se aplice administrării fondurilor de pensii, schemelor de participare sau de economii ale angajaţilor, instituţiilor supranaţionale, băncilor centrale naţionale sau administraţiilor naţionale, regionale şi locale ori organismelor sau instituţiilor care administrează fonduri care susţin sistemele de asigurări sociale şi de pensii, entităţilor cu scop special de securitizare şi nici contractelor de asigurări şi asociaţiilor în participaţiune.

(9)Firmele de investiţii autorizate în temeiul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare (¹) şi instituţiile de credit autorizate în temeiul Directivei 2006/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006 privind iniţierea şi exercitarea activităţii instituţiilor de credit (²) nu ar trebui să fie obligate să obţină o autorizaţie în temeiul prezentei directive pentru a furniza servicii de investiţii, cum ar fi administrarea de portofolii individuale în ceea ce priveşte FIA. Cu toate acestea, firmele de investiţii ar trebui să poată, direct sau indirect, să ofere unităţi sau acţiuni ale unui FIA ori să plaseze astfel de unităţi sau acţiuni unor investitori din Uniune numai în măsura în care unităţile ori acţiunile pot fi distribuite în conformitate cu prezenta directivă. La transpunerea prezentei directive în dreptul intern, statele membre ar trebui să ţină seama de această cerinţă şi ar trebui să se asigure că firmele de investiţii stabilite într-o ţară terţă care pot să furnizeze, în conformitate cu dreptul intern relevant, servicii de investiţii în ceea ce priveşte FIA intră şi ele sub incidenţa respectivei cerinţe. Furnizarea serviciilor de investiţii legate de FIA de către aceste entităţi nu ar trebui să aibă niciodată drept efect încălcarea de facto a dispoziţiilor prezentei directive prin transformarea AFIA într-o entitate de tip "cutie poştală", indiferent dacă AFIA este stabilit în Uniune sau într-o ţară terţă.

(10)Prezenta directivă nu reglementează FIA. Prin urmare, FIA ar trebui să poată fi reglementate şi supravegheate în continuare la nivel naţional. Reglementarea structurii sau a compoziţiei portofoliilor FIA administrate de AFIA la nivelul Uniunii ar fi disproporţionată, iar realizarea unei armonizări atât de exhaustive ar fi dificilă din cauza numeroaselor tipuri de FIA administrate de AFIA. Prin urmare, prezenta directivă nu împiedică statele membre să adopte sau să continue să aplice cerinţe naţionale legate de FIA stabilite pe teritoriul lor. Faptul că un stat membru poate impune FIA stabilite pe teritoriul său cerinţe suplimentare faţă de cele aplicabile în alte state membre nu ar trebui să împiedice exercitarea drepturilor AFIA autorizaţi în temeiul prezentei directive în alte state membre de a distribui către investitorii profesionali din Uniune acţiuni sau unităţi ale anumitor FIA stabilite în alt stat membru decât statul membru care impune cerinţe suplimentare şi care, prin urmare, nu intră sub incidenţa acestor cerinţe suplimentare şi nu trebuie să le respecte.

(11)Conform mai multor dispoziţii prevăzute în prezenta directivă, AFIA sunt obligaţi să asigure respectarea unor cerinţe care, în cazul anumitor structuri de fonduri, nu ţin de responsabilitatea AFIA. Un exemplu în acest sens îl constituie structurile de fond în care responsabilitatea de numire a depozitarului îi revine FIA sau unei alte entităţi care acţionează în numele FIA. În astfel de cazuri, AFIA nu deţine controlul final cu privire la numirea efectivă a unui depozitar, cu excepţia cazului în care FIA este administrat intern. Întrucât prezenta directivă nu reglementează FIA, ea nu poate obliga un FIA să numească un depozitar. În cazurile în care un AFIA nu asigură conformitatea cu cerinţele aplicabile pentru care este responsabil FIA sau o altă entitate care acţionează în numele FIA, autorităţile competente ar trebui să impună AFIA să ia măsurile necesare pentru remedierea situaţiei. În cazul în care, în ciuda măsurilor respective, neconformitatea persistă şi în măsura în care este vorba despre un AFIA din UE sau un AFIA autorizat din afara UE care administrează un FIA din UE, AFIA ar trebui să îşi înceteze activitatea de administrator al FIA în cauză. În cazul în care AFIA nu îşi încetează activitatea de administrator, autorităţile competente din statul membru de origine al acestuia ar trebui să îi solicite încetarea activităţii, iar acţiunile sau unităţile FIA respectiv ar trebui să nu mai poată fi distribuite în Uniune. Aceeaşi interdicţie ar trebui să se aplice şi în cazul AFIA autorizate din afara UE care distribuie acţiuni sau unităţi ale unui FIA din afara UE.

(13)Sub rezerva excepţiilor şi restricţiilor prevăzute în prezenta directivă, aceasta ar trebui să se aplice tuturor AFIA din UE care administrează FIA din UE sau FIA din afara UE, indiferent dacă acţiunile sau unităţile acestora sunt distribuite sau nu în Uniune, AFIA din afara UE care administrează FIA din UE, indiferent dacă acţiunile sau unităţile acestora sunt distribuite sau nu în Uniune, şi AFIA din afara UE care distribuie în Uniune acţiuni sau unităţi ale FIA din UE sau FIA din afara UE.

(15)Autorizarea AFIA din UE în conformitate cu prezenta directivă vizează administrarea de FIA din UE stabilite în statul membru de origine al AFIA. Sub rezerva unor cerinţe suplimentare de notificare, acest lucru include distribuirea către investitori profesionali din Uniune a acţiunilor sau unităţilor unor FIA din UE administrate de AFIA din UE şi administrarea unor FIA din UE stabilite într-un alt stat membru decât statul membru de origine al AFIA. Prezenta directivă prevede, de asemenea, condiţiile în care AFIA autorizate din UE pot distribui acţiuni sau unităţi ale unor FIA din afara UE către investitori profesionali din Uniune şi condiţiile în care un AFIA din afara UE poate obţine o autorizaţie pentru a administra FIA din UE şi/sau a distribui acţiuni sau unităţi ale unor FIA către investitori profesionali din Uniune pe baza unui paşaport. În cursul unei perioade care se doreşte a fi tranzitorie, statele membre ar trebui să poată permite, de asemenea, AFIA din UE să distribuie acţiuni sau unităţi ale unor FIA din afara UE numai pe teritoriul lor şi/sau să permită AFIA din afara UE să administreze FIA din UE şi/sau să distribuie acţiuni sau unităţi ale unor FIA către investitori profesionali, numai pe teritoriul lor, în condiţiile prevăzute de dreptul intern, în măsura în care sunt îndeplinite anumite condiţii minime prevăzute în prezenta directivă.

(17)Prezenta directivă prevede, de asemenea, un regim mai puţin strict pentru AFIA care administrează FIA a căror valoare cumulată nu depăşeşte pragul de 100 de milioane EUR, precum şi pentru AFIA care administrează doar FIA care nu utilizează efectul de levier şi care nu acordă investitorilor dreptul la răscumpărare pentru o perioadă de cinci ani, dacă valoarea cumulată a FIA pe care le administrează nu depăşeşte pragul de 500 de milioane EUR. Deşi este puţin probabil ca activităţile AFIA în cauză să aibă consecinţe individuale semnificative pentru stabilitatea financiară, combinaţia poate determina ca activităţile acestora să genereze riscuri sistemice. În consecinţă, AFIA în cauză nu ar trebui să facă obiectul autorizării ca atare, ci al unei înregistrări în statele lor membre de origine şi ar trebui, printre altele, să furnizeze autorităţilor competente informaţiile relevante privind principalele instrumente pe care le tranzacţionează, principalele expuneri şi cele mai importante concentrări ale FIA pe care le administrează. Cu toate acestea, pentru a putea beneficia de drepturile conferite prin prezenta directivă, ar trebui să se permită ca AFIA mai mici să fie trataţi drept AFIA cu condiţia respectării procedurii privind opţiunea de participare prevăzute în prezenta directivă. Această derogare nu ar trebui să limiteze capacitatea statelor membre de a impune cerinţe mai stricte AFIA care nu au exercitat opţiunea de participare.

(19)Imediat ce acest lucru este permis în temeiul prezentei directive, un AFIA din afara UE care intenţionează să administreze un FIA din UE şi/sau să distribuie acţiuni sau unităţi ale unui FIA în Uniune pe baza unui paşaport sau un AFIA din UE care intenţionează să distribuie acţiuni sau unităţi ale unui FIA din afara UE în Uniune pe baza unui paşaport ar trebui, de asemenea, să fie autorizat în temeiul prezentei directive. Cel puţin în perioada de tranziţie, un stat membru ar trebui de asemenea să poată permite unui AFIA din afara UE să distribuie unităţi sau acţiuni ale FIA în respectivul stat membru şi să poată autoriza un AFIA din UE să distribuie unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE în respectivul stat membru în măsura în care sunt respectate condiţiile minime prevăzute în prezenta directivă.

(20)În funcţie de forma sa juridică, FIA ar trebui să poată fi administrat extern sau intern. Ar trebui să se considere că FIA este administrat intern atunci când funcţiile de administrare sunt îndeplinite de organul de conducere sau de orice altă resursă internă a FIA. Atunci când forma juridică a FIA permite administrarea internă, iar organismul de conducere al FIA decide să nu numească un AFIA extern, FIA este, de asemenea, AFIA şi, prin urmare, ar trebui să respecte cerinţele impuse AFIA prin prezenta directivă şi să fie autorizat ca atare. Cu toate acestea, un AFIA care este un FIA administrat intern nu ar trebui să fie autorizat ca administrator extern al unui alt FIA sau al altor FIA. Ar trebui să se considere că un FIA este administrat extern atunci când o persoană juridică din exterior a fost numită drept administrator de către FIA sau pentru FIA, aceasta devenind, prin numirea respectivă, responsabilă de administrarea FIA. Atunci când a fost numit un AFIA extern pentru a administra un anumit FIA, nu ar trebui să se considere că respectivul AFIA asigură servicii de investiţii referitoare la administrarea de portofolii, în sensul definiţiilor de la articolul 4 alineatul (1) punctul 9 din Directiva 2004/39/CE, ci că asigură administrarea portofoliului colectiv în conformitate cu prezenta directivă.

(21)Administrarea FIA ar trebui să însemne prestarea, cel puţin, a unor servicii de administrare a investiţiilor. AFIA unic care urmează a fi numit în conformitate cu prezenta directivă nu ar trebui în niciun caz să fie autorizat să administreze portofoliul, dacă nu furnizează serviciul de administrare a riscului, sau invers. Sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite în prezenta directivă, un AFIA autorizat nu ar trebui să fie împiedicat să desfăşoare şi activităţi de administrare şi distribuire a acţiunilor şi unităţilor FIA sau să desfăşoare activităţi legate de activele FIA. Un AFIA extern nu ar trebui să fie împiedicat să furnizeze şi serviciul de administrare a portofoliilor de investiţii în temeiul unor mandate acordate de investitori în mod discreţionar şi individualizat, inclusiv a portofoliilor deţinute de fondurile de pensii şi de instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale reglementate prin Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (¹), să presteze servicii conexe privind consultanţa de investiţii, păstrarea şi administrarea legate de unităţile organismelor de plasament colectiv şi preluarea şi transmiterea ordinelor. În temeiul autorizării prevăzute în Directiva 2009/65/CE, unui AFIA extern ar trebui să i se permită să administreze şi OPCVM.

(23)Este necesar să se prevadă aplicarea unor cerinţe minime de capital pentru a asigura continuitatea şi regularitatea serviciilor de administrare de FIA prestate de AFIA şi pentru a acoperi posibila expunere a AFIA la riscurile legate de răspunderea profesională în cadrul activităţii lor, inclusiv administrarea de FIA în temeiul unui mandat delegat. AFIA ar trebui să fie liberi să aleagă să îşi acopere eventualele riscuri legate de răspunderea profesională din fonduri proprii sau prin intermediul unei asigurări adecvate de răspundere profesională.

(24)În scopul contracarării impactului potenţial negativ pe care structurile de remunerare concepute deficitar îl au asupra bunei administrări a riscurilor şi asupra controlului comportamentelor care implică asumarea de riscuri de către persoane, ar trebui să existe o obligaţie explicită pentru AFIA de a concepe şi de a menţine politici şi practici de remunerare compatibile cu o administrare sigură şi eficace a riscurilor pentru categoriile de angajaţi ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al FIA pe care le administrează. Printre aceste categorii de personal ar trebui să se numere persoanele cu funcţii de conducere, persoanele care îşi asumă riscuri şi cele cu funcţii de control, precum şi orice angajat care primeşte o remuneraţie totală care îl plasează în aceeaşi categorie de remunerare cu persoanele cu funcţii de conducere şi persoanele care îşi asumă riscuri.

(27)Pentru a promova convergenţa practicilor de supraveghere în evaluarea politicilor şi practicilor de remunerare, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru pieţe şi valori mobiliare) stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (³) (AEVMP) ar trebui să asigure existenţa unor ghiduri privind politicile de remunerare sănătoase în sectorul AFIA. Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴) ar trebui să îi ofere sprijin la elaborarea acestor ghiduri.

(28)Dispoziţiile referitoare la remunerare ar trebui să nu aducă atingere exercitării pe deplin a drepturilor fundamentale garantate de tratate, în special articolului 153 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), principiilor generale din dreptul contractual şi dreptul muncii de la nivel naţional, legislaţiei aplicabile privind drepturile şi participarea acţionarilor şi responsabilităţile generale ale organelor administrative şi de supraveghere din cadrul instituţiilor vizate, precum şi, dacă este cazul, dreptului partenerilor sociali de a încheia şi aplica acorduri colective în conformitate cu legislaţia şi cutumele naţionale.

(29)O evaluare fiabilă şi obiectivă este esenţială pentru protejarea intereselor investitorilor. AFIA utilizează metodologii şi sisteme diferite de evaluare a activelor, în funcţie de activele şi pieţele pe care investesc cu precădere. Deşi este oportună recunoaşterea acestor diferenţe, ar trebui să se impună în toate cazurile obligaţia ca AFIA să utilizeze proceduri de evaluare care să permită o evaluare adecvată a activelor FIA. Procesul de evaluare a activelor şi de calculare a valorii activului net ar trebui să fie independent din punct de vedere funcţional de administrarea portofoliului de către AFIA şi politica de remunerare a AFIA, iar alte măsuri ar trebui să asigure prevenirea conflictelor de interese şi a unei influenţe inadecvate asupra angajaţilor. Sub rezerva anumitor condiţii, AFIA ar trebui să poată numi un evaluator extern pentru îndeplinirea funcţiei de evaluare.

(30)Sub rezerva unor restricţii şi cerinţe stricte, inclusiv a existenţei unor motive obiective, un AFIA ar trebui să poată delega exercitarea în numele său a unora dintre funcţiile ce îi revin în temeiul prezentei directive, astfel încât să îşi sporească eficienţa în desfăşurarea activităţii. Subdelegarea ar trebui să fie permisă, la rândul său, sub rezerva îndeplinirii aceloraşi condiţii. AFIA ar trebui însă să rămână în orice moment responsabil pentru exercitarea corespunzătoare a funcţiilor delegate şi respectarea prezentei directive.

(33)Dispoziţiile prezentei directive privind numirea şi sarcinile depozitarului ar trebui să se aplice tuturor FIA administrate de un AFIA care intră sub incidenţa prezentei directive şi, prin urmare, tuturor modelelor de afaceri ale FIA. Acestea ar trebui, totuşi, să fie adaptate la caracteristicile specifice fiecărui model de afaceri. Pentru anumite modele de afaceri, anumite sarcini ce revin depozitarului sunt mai importante decât pentru altele, în funcţie de tipul de active în care investesc FIA şi de sarcinile legate de activele în cauză.

(34)Pentru FIA care nu au drepturi de răscumpărare exercitabile într-o perioadă de cinci ani de la investiţiile iniţiale şi care, în conformitate cu principala lor politică de investiţii, nu investesc în general în active care trebuie păstrate în custodie în conformitate cu prezenta directivă sau investesc în general în emitenţi sau societăţi necotate pentru a putea obţine controlul asupra societăţilor respective în conformitate cu prezenta directivă, cum ar fi fonduri de capital privat, fonduri de capital de risc sau fonduri imobiliare, statele membre ar trebui să poată permite numirea unui notar, a unui avocat, a unui registratar sau a altei entităţi pentru îndeplinirea funcţiilor de depozitar. În astfel de cazuri, funcţiile de depozitar ar trebui să fie parte a activităţilor profesionale sau comerciale pentru care entitatea numită face obiectul unei obligaţii de înregistrare profesională recunoscută de lege sau unor dispoziţii legale ori de reglementare sau unor reguli de deontologie profesională şi furnizează suficiente garanţii financiare şi profesionale că este în măsură să îndeplinească în mod eficace funcţiile de depozitar în cauză şi angajamentele inerente acestor funcţii. Aceste dispoziţii ţin seama de practicile actuale pentru anumite tipuri de fonduri închise. Cu toate acestea, pentru toate celelalte FIA, depozitarul ar trebui să fie o instituţie de credit, o firmă de investiţii sau o altă entitate permisă de Directiva 2009/65/CE, având în vedere importanţa funcţiei de custodie. Exclusiv în cazul FIA din afara UE, depozitarul ar trebui, de asemenea, să poată fi o instituţie de credit sau orice altă entitate de aceeaşi natură ca entităţile menţionate în prezentul considerent, cu condiţia să facă obiectul unei reglementări prudenţiale şi unei supravegheri eficace care au aceleaşi efecte ca dispoziţiile din legislaţia Uniunii şi care sunt efectiv aplicate.

(35)Depozitarul ar trebui să aibă sediul social sau o sucursală în aceeaşi ţară cu FIA. Un FIA din afara UE ar trebui să poată avea depozitarul stabilit în ţara terţă relevantă doar dacă sunt îndeplinite anumite condiţii suplimentare. Pe baza criteriilor stabilite în actele delegate, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsuri de punere în aplicare care să confirme că reglementarea prudenţială şi măsurile de supraveghere dintr-o ţară terţă au aceleaşi efecte ca legislaţia Uniunii şi sunt aplicate efectiv. În plus, în cazul în care autorităţile competente nu se pun de acord cu privire la aplicarea corectă a celorlalte condiţii suplimentare, ar trebui să se aplice procedura de mediere stabilită la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Alternativ, în cazul FIA din afara UE depozitarul ar trebui, de asemenea, să poată fi stabilit în statul membru de origine sau în statul membru de referinţă al AFIA care administrează FIA.

(37)Depozitarul ar trebui să fie responsabil pentru monitorizarea adecvată a fluxurilor de numerar ale FIA şi, în special, pentru asigurarea corectitudinii înregistrării, în conturile deschise în numele FIA, în numele AFIA care acţionează în numele FIA sau în numele depozitarului care acţionează în numele FIA, a fondurilor şi a numerarului investitorilor aparţinând FIA sau aparţinând AFIA care acţionează în numele FIA. Depozitarul ar trebui, de asemenea, să fie responsabil pentru păstrarea activelor FIA, inclusiv păstrarea în custodie a instrumentelor financiare care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente financiare deschis în registrul depozitarului şi a tuturor instrumentelor financiare care pot fi livrate fizic depozitarului, şi pentru verificarea dreptului de proprietate asupra tuturor activelor FIA sau ale AFIA care acţionează în numele FIA. Pentru a se asigura că banii investitorilor sunt înregistraţi în conturile de numerar, depozitarul ar trebui să ia în considerare principiile stabilite la articolul 16 din Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cerinţele organizatorice şi condiţiile de funcţionare ale întreprinderilor de investiţii şi termenii definiţi în sensul directivei menţionate (¹).

(39)Ar trebui să fie posibil ca depozitarul să poată delega unei părţi terţe păstrarea activelor, parte terţă care, la rândul său, ar trebui să poată delega această funcţie. Cu toate acestea, delegarea şi subdelegarea ar trebui să fie justificate în mod obiectiv şi supuse unor cerinţe stricte în ceea ce priveşte eligibilitatea părţii terţe căreia i se încredinţează funcţia delegată şi în ceea ce priveşte abilităţile, grija şi diligenţa de care ar trebui să dea dovadă depozitarul atunci când selectează, numeşte şi monitorizează această parte terţă.

(41)Încredinţarea custodiei activelor unui operator de sistem de decontare a valorilor mobiliare în sensul definiţiei din Directiva 98/26/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare (²) sau încredinţarea furnizării de servicii similare unor sisteme de decontare a valorilor mobiliare din ţări terţe nu ar trebui considerat a fi o delegare de funcţii de custodie.

(42)Restricţiile şi cerinţele stricte prevăzute pentru delegarea sarcinilor de către depozitar ar trebui să se aplice delegării funcţiilor sale specifice în calitate de depozitar, adică funcţiilor de monitorizare a fluxurilor de numerar, de păstrare a activelor şi de supraveghere. Delegarea sarcinilor de sprijin conexe sarcinilor sale de depozitar, cum ar fi funcţii administrative sau tehnice executate de depozitar ca parte a sarcinilor sale de depozitar, nu este supusă restricţiilor şi cerinţelor specifice din prezenta directivă.

(43)Directiva ţine seama, de asemenea, de faptul că multe FIA, în special fondurile speculative, utilizează în prezent un broker principal. Prezenta directivă permite FIA să utilizeze în continuare unul sau mai mulţi brokeri principali. Cu toate acestea, cu excepţia cazului în care a separat funcţional şi ierarhic executarea funcţiilor sale de depozitar de sarcinile sale de broker principal, iar potenţialele conflicte de interese au fost identificate, gestionate şi comunicate în mod adecvat investitorilor FIA, un broker principal nu ar trebui să fie numit depozitar, deoarece brokerii principali intervin ca contrapartide ale FIA şi, prin urmare, nu pot acţiona în acelaşi timp în interesul FIA, conform cerinţelor impuse unui depozitar. Depozitarii ar trebui să poată delega sarcini de custodie unuia sau mai multor brokeri principali sau altor părţi terţe. În plus faţă de sarcinile de custodie delegate, brokerilor principali ar trebui să li se permită să realizeze pentru FIA servicii de broker principal. Serviciile de broker principal în cauză nu ar trebui să facă parte din delegare.

(44)Depozitarul ar trebui să fie răspunzător pentru pierderile suferite de AFIA, FIA şi investitori. Prezenta directivă distinge între pierderea de instrumente financiare păstrate în custodie şi orice alte pierderi. În situaţia pierderii, alta decât de instrumente financiare păstrate în custodie, depozitarul ar trebui să fie răspunzător în caz de intenţie sau neglijenţă. În situaţia în care depozitarul păstrează active în custodie, iar aceste active sunt pierdute, depozitarul ar trebui să fie răspunzător, cu excepţia cazului în care pierderea intervine ca rezultat al unui eveniment exterior în afara controlului său rezonabil ale cărui consecinţe nu le-ar fi putut evita în ciuda tuturor eforturilor sale rezonabile de a le contracara. În acest context, un depozitar nu ar trebui, de exemplu, să poată invoca anumite situaţii interne, cum ar fi o acţiune frauduloasă a unui angajat, pentru a fi exonerat de răspundere.

(45)În cazul în care depozitarul deleagă sarcini de custodie, acesta ar trebui să fie răspunzător pentru pierderea instrumentelor financiare aflate în custodia unei părţi terţe. Cu toate acestea, în cazul în care depozitarului i se permite în mod expres să se exonereze de răspundere cu respectarea unui transfer contractual de răspundere către partea terţă în cauză, în temeiul unui contract scris încheiat între depozitar şi FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA, în care exonerarea de răspundere este justificată în mod obiectiv şi partea terţă poate fi considerată răspunzătoare pentru pierdere în temeiul unui contract încheiat între depozitar şi partea terţă, depozitarul ar trebui să poată fi exonerat de răspundere dacă poate dovedi că a manifestat competenţa, grija şi diligenţa necesare şi că sunt îndeplinite cerinţele specifice privind delegarea. Impunând cerinţa unui transfer contractual de răspundere către partea terţă, prezenta directivă intenţionează să confere efecte externe unui astfel de contract, atribuind părţii terţe răspunderea directă faţă de FIA sau faţă de investitorii FIA pentru pierderea instrumentelor financiare păstrate în custodie.

(46)În plus, în cazul în care legislaţia ţării terţe impune păstrarea în custodie a anumitor instrumente financiare de către o entitate locală şi nu există entităţi locale care să îndeplinească toate cerinţele pentru delegarea sarcinilor de depozitar, depozitarul ar trebui să poată fi exonerat de răspundere dacă: regulile sau actul constitutiv ale FIA în cauză permit în mod expres o astfel de exonerare; investitorii au fost informaţi în mod expres cu privire la exonerare şi la circumstanţele care justifică exonerarea înainte de a investi; FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA a solicitat depozitarului să delege custodia instrumentelor financiare în cauză unei entităţi locale; există un contract scris între depozitar şi FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA care permite în mod expres o astfel de exonerare; şi există un contract scris între depozitar şi terţa parte care transferă în mod expres răspunderea depozitarului asupra terţei părţi în cauză şi oferă FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA posibilitatea de a solicita terţei părţi despăgubiri pentru pierderea instrumentelor financiare sau oferă depozitarului posibilitatea de a solicita despăgubirile respective în numele lor.

(49)Având în vedere că este posibil pentru un AFIA să utilizeze efectul de levier şi să contribuie, în anumite condiţii, la acumularea de riscuri sistemice sau de pieţe dezordonate, ar trebui impuse cerinţe speciale pentru AFIA care utilizează efectul de levier. Informaţiile necesare pentru a depista, a monitoriza şi a răspunde acestor riscuri nu au fost colectate în mod uniform în Uniune şi nici comunicate între statele membre astfel încât să ajute la identificarea surselor potenţiale de risc pentru stabilitatea pieţelor financiare din Uniune. Pentru a remedia această situaţie, ar trebui să se aplice cerinţe speciale pentru AFIA care utilizează în mod substanţial efectul de levier la nivelul FIA. AFIA în cauză ar trebui să fie obligaţi să publice informaţii privind nivelul global al efectului de levier utilizat, efectul de levier generat din împrumutul de numerar şi valori mobiliare şi efectul de levier generat din poziţii deţinute în instrumente financiare derivate, reutilizarea activelor şi principalele surse de levier în cadrul fondurilor lor de investiţii alternative. Informaţiile colectate de autorităţile competente ar trebui comunicate altor autorităţi din Uniune, AEVMP şi Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) înfiinţat prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar şi de înfiinţare a unui Comitet european pentru risc sistemic (¹) facilitând astfel analiza colectivă a impactului instrumentelor cu efect de levier ale FIA administrate de AFIA asupra sistemului financiar din Uniune, precum şi răspunsul comun la acesta. Dacă unul sau mai multe FIA administrate de un AFIA ar putea să devină o sursă importantă de risc de contrapartidă pentru o instituţie de credit sau pentru o altă instituţie importantă din punct de vedere sistemic din alte state membre, aceste informaţii ar trebui comunicate, de asemenea, autorităţilor relevante.

(50)Pentru a asigura o evaluare adecvată a riscurilor induse de utilizarea efectului de levier de către un AFIA în legătură cu FIA pe care le administrează, AFIA ar trebui să demonstreze că limitele efectului de levier pentru fiecare FIA pe care îl administrează sunt rezonabile şi că respectă în orice moment limitele respective. În cazul în care stabilitatea şi integritatea sistemului financiar poate fi ameninţată, autorităţile competente din statele membre de origine ale AFIA ar trebui să poată impune limite ale nivelului de levier care poate fi utilizat de un AFIA în FIA pe care le administrează. AEVMP şi CERS ar trebui să fie informate cu privire la acţiunile întreprinse în acest sens.

(53)Atunci când AFIA administrează FIA care se află în situaţia de a exercita controlul asupra unui emitent ale cărui acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, informaţiile ar trebui comunicate în general în conformitate cu Directiva 2004/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare (¹) şi cu Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (²). Cerinţe specifice ar trebui să se aplice AFIA care administrează FIA care exercită controlul asupra unei societăţi necotate. Pentru a garanta transparenţa în ceea ce priveşte societatea controlată, ar trebui să se aplice cerinţe mai stricte de transparenţă, publicare şi raportare. În plus, rapoartele anuale ale FIA relevante ar trebui completate cu informaţii privind societatea controlată sau informaţiile suplimentare în cauză ar trebui să fie incluse în raportul anual al societăţii controlate. Informaţiile în cauză ar trebui să fie puse la dispoziţia reprezentanţilor angajaţilor sau, în cazul în care nu există reprezentanţi, direct angajaţilor, precum şi investitorilor FIA relevant.

(54)Cerinţele specifice de informare a angajaţilor din anumite societăţi se aplică în cazurile în care FIA obţin controlul asupra societăţilor în cauză în conformitate cu prezenta directivă. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, AFIA nu are controlul asupra FIA, cu excepţia situaţiei în care este vorba despre un FIA administrat intern. În plus, în conformitate cu principiile generale ale dreptului societăţilor comerciale, nu există o relaţie directă între acţionari şi reprezentanţii angajaţilor sau, în cazul în care nu există reprezentanţi, direct cu angajaţii. Pentru aceste motive, unui acţionar sau administratorului său, respectiv FIA şi AFIA, nu se i pot impune, în conformitate cu prezenta directivă, cerinţe de informare directă a reprezentanţilor angajaţilor, sau, în cazul în care nu există reprezentanţi, direct a angajaţilor. În ceea ce priveşte cerinţele de informare a reprezentanţilor angajaţilor, sau, în cazul în care nu există reprezentanţi, direct a angajaţilor, prezenta directivă ar trebui să impună AFIA în cauză obligaţia de a depune toate eforturile pentru a se asigura că, consiliul de administraţie al societăţii respective comunică informaţiile relevante reprezentanţilor angajaţilor, sau, în cazul în care nu există reprezentanţi, direct angajaţilor.

(56)În cazul în care un AFIA administrează unul sau mai multe FIA care obţin controlul asupra unei societăţi necotate, AFIA ar trebui să prezinte autorităţilor competente din statul său membru de origine informaţii privind finanţarea achiziţiei. Această obligaţie de a furniza informaţii privind finanţarea ar trebui să se aplice şi atunci când un AFIA administrează FIA care obţin controlul asupra unui emitent ale cărui acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

(57)În cazul în care un AFIA administrează unul sau mai multe FIA care obţin controlul asupra unei societăţi necotate sau asupra unui emitent, AFIA ar trebui, pentru o perioadă de 24 de luni de la obţinerea controlului asupra societăţii de către FIA, în primul rând, să nu poată să faciliteze, să sprijine sau să solicite distribuţia, reducerea capitalului, răscumpărarea de acţiuni şi/sau achiziţionarea de acţiuni proprii de către societatea în cauză în conformitate cu prezenta directivă; în al doilea rând, în măsura în care AFIA este autorizat să voteze pentru FIA în cadrul organelor de conducere ale societăţii, nu votează în favoarea distribuţiei, reducerii capitalului, răscumpărării de acţiuni şi/sau achiziţionării de acţiuni proprii de către societatea în cauză în conformitate cu prezenta directivă; şi, în al treilea rând, va depune, în orice caz, toate eforturile pentru a preveni distribuţia, reducerea capitalului, răscumpărarea de acţiuni şi/sau achiziţionarea de acţiuni proprii de către societatea în cauză în conformitate cu prezenta directivă. La transpunerea prezentei directive în dreptul naţional, statele membre ar trebui să ţină seama de obiectivul de reglementare al dispoziţiilor din capitolul V secţiunea 2 din prezenta directivă şi, în acest context, să acorde atenţia cuvenită necesităţii asigurării unui mediu concurenţial echitabil între FIA din UE şi FIA din afara UE la obţinerea controlului asupra unor societăţi din Uniune.

(58)Cerinţele de notificare şi publicare şi măsurile specifice de protecţie împotriva dezmembrării activelor în caz de control asupra unei societăţi necotate sau asupra unui emitent ar trebui să facă obiectul unei excepţii generale pentru controlul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii şi asupra unor entităţi cu scop special care vizează achiziţionarea, deţinerea sau administrarea de bunuri imobiliare. În plus, cerinţele menţionate nu vizează publicarea unor informaţii care fac obiectul unui drept de proprietate care ar crea un dezavantaj pentru AFIA faţă de potenţialii competitori, cum ar fi fondurile suverane de investiţii, sau faţă de competitori care ar putea încerca să scoată societatea ţintă din afaceri utilizând informaţiile respective în avantajul lor. Obligaţiile de notificare şi publicare a informaţiilor ar trebui să se aplice, aşadar, cu respectarea condiţiilor şi restricţiilor privind informaţiile confidenţiale prevăzute în Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare şi consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (³) şi fără a aduce atingere Directivelor 2004/25/CE şi 2004/109/CE. Acest lucru înseamnă că statele membre ar trebui să prevadă că, în limitele şi în condiţiile prevăzute în dreptul intern, reprezentanţii angajaţilor şi orice persoană care le oferă asistenţă nu sunt autorizaţi să dezvăluie angajaţilor şi terţilor informaţii care ar putea leza interesele legitime ale societăţii şi care le-au fost comunicate în mod expres în condiţii de confidenţialitate. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să poată autoriza reprezentanţii angajaţilor şi orice persoană care le oferă asistenţă să comunice informaţii confidenţiale angajaţilor şi terţilor care sunt supuşi unei obligaţii de confidenţialitate. Statele membre ar trebui să prevadă că AFIA relevanţi nu solicită comunicarea de informaţii de către consiliul de administraţie reprezentanţilor angajaţilor sau, în cazul în care nu există reprezentanţi direct angajaţilor, în situaţia în care, prin natura lor, informaţiile în cauză ar putea, conform unor criterii obiective, să dăuneze grav funcţionării societăţii vizate sau să îi provoace prejudicii. Cerinţele de notificare şi publicare şi măsurile specifice de protecţie împotriva dezmembrării activelor ar trebui, de asemenea, să se aplice fără a aduce atingere oricăror norme mai stricte adoptate de statele membre.

(59)Prezenta directivă prevede, de asemenea, condiţiile în care AFIA din UE pot distribui unităţi sau acţiuni ale FIA din UE către investitori profesionali din Uniune. Distribuirea în aceste condiţii de către un AFIA din UE ar trebui să fie permisă numai în măsura în care AFIA în cauză respectă prezenta directivă, iar distribuirea de acţiuni sau unităţi se face pe baza unui paşaport, fără să aducă atingere distribuirii de unităţi sau acţiuni ale unor FIA de către AFIA care se încadrează în limitele prevăzute în prezenta directivă. Ar trebui să fie posibil ca statele membre să permită distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA de către AFIA care se încadrează în aceste limite, în temeiul unor dispoziţii naţionale.

(60)Ar trebui să fie posibil ca unităţile sau acţiunile unui FIA să poată fi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din Uniune sau oferite sau puse la dispoziţie de către părţi terţe care acţionează în numele AFIA într-un anumit stat membru doar dacă AFIA care administrează FIA este, la rândul său, autorizat să distribuie unităţi sau acţiuni ale FIA în respectivul stat membru. În plus, distribuirea FIA către investitori din Uniune poate fi reglementată, de asemenea, de alte dispoziţii de drept intern sau de la nivelul Uniunii, cum ar fi Directiva 2003/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare (¹) şi Directiva 2004/39/CE.

(62)După intrarea în vigoare a actelor delegate adoptate de Comisie în această privinţă, care va interveni, în principiu, ţinând seama de recomandările emise de AEVMP, la doi ani de la termenul de transpunere a prezentei directive, AFIA autorizaţi din UE care intenţionează să distribuie acţiuni sau unităţi ale unor FIA din afara UE către investitori profesionali în statul lor membru de origine şi/sau în alte state membre ar trebui să poată face acest lucru pe baza unui paşaport, în măsura în care respectă prezenta directivă. Dreptul în cauză ar trebui să fie obiectul procedurilor de notificare şi este determinat de îndeplinirea condiţiilor referitoare la ţara terţă a FIA din afara UE.

(63)Pentru o perioadă de tranziţie care, în principiu, având în vedere recomandările emise de AEVMP, va fi încheiată prin intermediul unui act delegat la trei ani de la înfiinţarea paşaportului european pentru AFIA din afara UE, AFIA din UE care intenţionează să distribuie acţiuni sau unităţi ale unor FIA din afara UE în anumite state membre ale Uniunii, dar fără un paşaport, ar trebui să primească permisiunea statului membru relevant în acest sens, dar numai în măsura în care respectă prezenta directivă, cu excepţia cerinţelor privind depozitarul. Cu toate acestea, astfel de AFIA din UE ar trebui să se asigure că sunt numite una sau mai multe entităţi care să îndeplinească sarcinile de depozitar. În plus, ar trebui să fie instituite mecanisme adecvate de cooperare pentru supravegherea riscurilor sistemice, în conformitate cu standardele internaţionale, între autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA şi autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE pentru a se asigura schimburi eficiente de informaţii care să le permită autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA să îşi îndeplinească atribuţiile care le revin în conformitate cu prezenta directivă. Acordurile de cooperare nu ar trebui folosite drept barieră pentru a împiedica distribuirea FIA din afara UE într-un stat membru. În plus, ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE nu ar trebui să fie inclusă în categoria de ţări şi teritorii necooperante de către Grupul de Acţiune Financiară Internaţională de luptă împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului (GAFI).

(64)După intrarea în vigoare a unui act delegat adoptat de Comisie în această privinţă, care ar trebui să intervină, în principiu, ţinând seama de recomandările emise de AEVMP, la doi ani de la termenul de transpunere a prezentei directive, un principiu de bază al prezentei directive ar trebui să fie acela că un AFIA din afara UE stabilit într-o ţară terţă urmează să beneficieze de drepturile conferite în temeiul prezentei directive, cum ar fi dreptul de a distribui unităţi sau acţiuni ale unor FIA pe teritoriul Uniunii pe baza unui paşaport, dacă respectă prezenta directivă. Acest lucru ar trebui să asigure condiţii echitabile de concurenţă între AFIA din UE şi AFIA din afara UE. Prin urmare, prezenta directivă prevede o autorizare aplicabilă AFIA din afara UE, procedură care va deveni aplicabilă după intrarea în vigoare a actului delegat adoptat de Comisie în acest sens. Pentru a asigura aplicarea acestor obligaţii, autorităţile competente ale unui stat membru ar trebui să asigure respectarea prezentei directive. Pentru astfel de AFIA din afara UE, autorităţile competente de supraveghere ar trebui să fie autorităţile competente din statul membru de referinţă, în sensul definiţiei din prezenta directivă.

(65)Prin urmare, în cazul în care un AFIA din afara UE intenţionează să administreze FIA din UE şi/sau să distribuie acţiuni sau unităţi ale unor FIA în Uniune pe baza unui paşaport, acesta ar trebui să fie obligat să respecte prezenta directivă, astfel încât să fie supus aceloraşi obligaţii ca AFIA din UE. În circumstanţe absolut excepţionale, dacă şi în măsura în care respectarea unei dispoziţii a prezentei directive este incompatibilă cu legea aplicabilă AFIA din afara UE sau FIA din afara UE ale cărui acţiuni sau unităţi sunt distribuite în Uniune, atunci ar trebui ca AFIA din afara UE să poată fi scutit de obligaţia de a respecta dispoziţia relevantă din prezenta directivă dacă poate demonstra că: este imposibil să combine respectarea unei dispoziţii din prezenta directivă cu respectarea unei dispoziţii obligatorii din legislaţia aplicabilă AFIA din afara UE sau FIA din afara UE ale cărui acţiuni sau unităţi sunt distribuite în Uniune; legislaţia aplicabilă unui AFIA din afara UE sau unui FIA din afara UE prevede o normă echivalentă care are acelaşi obiectiv de reglementare şi oferă acelaşi nivel de protecţie pentru investitorii FIA relevant; şi AFIA din afara UE sau FIA din afara UE respectă norma echivalentă în cauză.

(67)AEVMP ar trebui să ofere recomandări pentru identificarea statului membru de referinţă şi pentru derogări în privinţa incompatibilităţii cu o normă echivalentă. Ar trebui să se aplice cerinţele specifice pentru schimbul de informaţii dintre autorităţile competente din statul membru de referinţă şi autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA. În plus, în caz de dezacord între autorităţile competente din statele membre referitor la identificarea statului membru de referinţă, la aplicarea derogărilor în cazurile de incompatibilitate între respectarea prezentei directive şi respectarea normelor echivalente dintr-o ţară terţă şi la evaluarea măsurii în care sunt îndeplinite cerinţele specifice privind ţara terţă a AFIA din afara UE şi din ţara terţă a FIA din afara UE, ar trebui să se aplice procedura de mediere prevăzută la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(69)Pentru o perioadă de tranziţie care, în principiu, având în vedere recomandările AEVMP, va fi încheiată prin intermediul unui act delegat la trei ani de la înfiinţarea paşaportului european pentru AFIA din afara UE, AFIA din afara UE care intenţionează să distribuie acţiuni sau unităţi ale unui FIA doar în anumite state membre şi fără un paşaport, ar trebui să primească permisiunea statelor membre relevante în acest sens, dar numai în măsura în care sunt îndeplinite anumite condiţii minime. AFIA din afara UE în cauză ar trebui să facă cel puţin obiectul unor norme similare celor aplicabile AFIA din UE care administrează FIA din UE în ceea ce priveşte informarea investitorilor. Pentru a facilita monitorizarea riscului sistemic, AFIA din afara UE în cauză ar trebui, de asemenea, să facă obiectul obligaţiilor de raportare faţă de autorităţile competente ale statelor membre în care sunt distribuite unităţi sau acţiuni ale FIA. Prin urmare, astfel de AFIA ar trebui să respecte cerinţele de transparenţă stabilite în prezenta directivă şi obligaţiile privind AFIA care administrează FIA care obţin controlul asupra unor societăţi necotate şi a unor emitenţi. În plus, ar trebui să existe acorduri adecvate de cooperare pentru supravegherea riscurilor sistemice, în conformitate cu standardele internaţionale, între autorităţile competente din statele membre în care sunt distribuite acţiunile sau unităţile FIA, dacă este cazul, autorităţile competente pentru FIA din UE respective şi autorităţile de supraveghere din ţara terţă unde este stabilit AFIA din afara UE şi, dacă este cazul, autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE, pentru a se asigura schimburi eficiente de informaţii care să le permită autorităţilor competente din statele membre relevante să îşi îndeplinească atribuţiile care le revin în conformitate cu prezenta directivă. Acordurile de cooperare nu ar trebui folosite drept barieră pentru a împiedica distribuirea fondurilor din ţările terţe într-un stat membru. În fine, ţara terţă în care este stabilit AFIA din afara UE şi, ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE nu ar trebui să fie incluse în categoria ţărilor şi teritoriilor necooperante de către GAFI.

(71)Statele membre ar trebui să poată permite distribuirea pe teritoriul lor a acţiunilor sau unităţilor tuturor sau ale anumitor tipuri de FIA administrate de AFIA către investitorii de retail. Dacă un stat membru permite distribuirea acţiunilor sau unităţilor anumitor tipuri de FIA, statul membru în cauză ar trebui să facă o evaluare de la caz la caz pentru a determina dacă un anumit FIA ar trebui considerat un tip de FIA ale cărui acţiuni sau unităţi pot fi distribuite către investitorii de retail pe teritoriul său. Fără a aduce atingere aplicării altor instrumente ale dreptului Uniunii, statele membre ar trebui să poată impune, în aceste cazuri, obligaţii mai stricte pentru FIA şi AFIA drept condiţie preliminară pentru distribuirea către investitorii de retail decât este cazul pentru FIA ale căror acţiuni sau unităţi sunt distribuite către investitorii profesionali pe teritoriul lor, indiferent dacă acţiunile sau unităţile FIA sunt distribuite pe piaţa naţională sau pe piaţa transfrontalieră. În cazul în care un stat membru permite distribuirea acţiunilor sau unităţilor FIA către investitorii de retail pe teritoriul său, această posibilitate ar trebui să fie disponibilă indiferent de statul membru în care este stabilit AFIA care administrează FIA, iar statele membre nu ar trebui să impună cerinţe mai stricte sau suplimentare pentru FIA din UE stabilite în alt stat membru ale căror acţiuni sau unităţi sunt distribuite pe piaţa transfrontalieră decât pentru FIA ale căror acţiuni sau unităţi sunt distribuite pe piaţa naţională. În plus, AFIA, firmele de investiţii autorizate în temeiul Directivei 2004/39/CE şi instituţiile de credit autorizate în temeiul Directivei 2006/48/CE care furnizează servicii de investiţii pentru clienţii de retail ar trebui să ia în considerare orice cerinţe suplimentare atunci când evaluează dacă un anumit FIA este corespunzător sau adecvat pentru un anumit client de retail sau dacă este un instrument financiar complex sau noncomplex.

(72)Este necesară clarificarea competenţelor şi obligaţiilor autorităţilor competente responsabile cu punerea în aplicare a prezentei directive şi consolidarea mecanismelor necesare pentru asigurarea unei cooperări trans-frontaliere eficace în domeniul supravegherii. În anumite circumstanţe, ar trebui să fie posibil pentru autorităţile competente din statele membre gazdă ale AFIA să ia măsuri directe de supraveghere a respectării dispoziţiilor pentru care sunt responsabile. Pentru alte dispoziţii, ar trebui să li se permită autorităţilor competente din statele membre gazdă, în anumite circumstanţe, să solicite măsuri din partea autorităţilor competente din statele membre de origine şi să intervină în cazul în care nu sunt luate măsurile în cauză.

(74)AEVMP ar trebui să elaboreze proiecte de reglementare a standardelor tehnice referitoare la conţinutul acordurilor de cooperare care trebuie încheiate de statul membru de origine sau de statul membru de referinţă al AFIA şi autorităţile de supraveghere relevante din ţările terţe şi la procedurile de realizare a schimburilor de informaţii. Proiectele de standarde tehnice de reglementare ar trebui să garanteze că, în temeiul acestor acorduri de cooperare, autorităţile competente din statul membru de origine şi din statul membru gazdă urmează să primească toate informaţiile necesare pentru a-şi putea exercita competenţele de supraveghere şi de investigare în temeiul prezentei directive. AEVMP ar trebui, de asemenea, să aibă un rol de mediator în negocierea şi încheierea acordurilor de cooperare. De exemplu, AEVMP ar trebui să poată să îşi utilizeze rolul de mediator pentru a elabora un format standard pentru aceste acorduri de cooperare.

(76)Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale şi este conformă cu principiile recunoscute în special în TFUE şi în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), în special dreptul la protecţia datelor personale recunoscut prin articolul 16 din TFUE şi articolul 8 din Cartă. Schimbul sau transmiterea de informaţii de către autorităţile competente ar trebui să se facă în conformitate cu normele privind transferul datelor personale prevăzute de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (¹). Schimbul sau transmiterea de informaţii de către AEVMP ar trebui să se facă în conformitate cu normele privind transferul datelor personale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a acestor date (²), care se aplică integral prelucrării datelor personale în scopul prezentei directive.

(77)În cazul în care sunt necesare condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (³).

(78)Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE, în cazurile expres prevăzute de prezenta directivă. În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a stabili metodele de utilizare a efectului de levier, în sensul definiţiei din prezenta directivă, inclusiv eventualele structuri financiare şi/sau juridice care implică părţi terţe controlate de FIA relevant, în cazul în care structurile respective au fost înfiinţate cu scopul specific de a crea, direct sau indirect, un efect de levier la nivelul FIA. În special, pentru fondurile de capital privat şi pentru fondurile de capital de risc, aceasta înseamnă că nu se intenţionează ca efectul de levier existent la nivelul unei companii din portofoliu să fie inclus în momentul în care se face trimitere la astfel de structuri financiare sau juridice.

(79)Ar trebui, de asemenea, să se adopte acte delegate pentru a stabili modul în care se calculează pragurile pentru un regim mai puţin strict şi modul în care trebuie consideraţi AFIA ale căror active aflate în administrare, inclusiv orice active dobândite prin utilizarea efectului de levier, în unul şi acelaşi an calendaristic, depăşesc ocazional şi/sau se situează sub pragul corespunzător; pentru a stabili obligaţiile de înregistrare pentru AFIA care se încadrează sub praguri, obligaţiile de furnizare de informaţii pentru a monitoriza în mod eficace riscul sistemic în cazul unor astfel de AFIA şi obligaţiile de notificare a autorităţilor competente relevante în cazul în care aceştia nu mai îndeplinesc condiţiile pentru aplicarea regimului mai puţin strict.

(80)Ar trebui, de asemenea, să se adopte acte delegate pentru a clarifica metodele de utilizare a efectului de levier, inclusiv eventualele structuri financiare şi/sau juridice care implică părţi terţe controlate de FIA relevant şi metoda de calcul a levierului; pentru a stabili riscurile pe care trebuie să le acopere fondurile proprii şi asigurarea de răspundere civilă profesională, condiţiile pentru a determina caracterul corespunzător al fondurilor proprii suplimentare sau acoperirea furnizată de asigurarea de răspundere civilă profesională şi modalitatea de determinare a adaptărilor permanente ale fondurilor proprii suplimentare sau ale acoperirii furnizate de asigurarea de răspundere civilă profesională. De asemenea, ar trebui să se adopte acte delegate pentru a stabili criteriile utilizate de autorităţile competente atunci când evaluează dacă AFIA îşi respectă obligaţiile referitoare la exercitarea activităţii, obligaţia care le revine de a acţiona în interesul FIA, al investitorilor FIA pe care le administrează şi al integrităţii pieţei; pentru a deţine şi de a utiliza în mod eficace resursele şi procedurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor lor; pentru a lua toate măsurile rezonabile pentru a evita conflictele de interese şi, în cazul în care acestea nu pot fi evitate, pentru a identifica, a gestiona şi a monitoriza şi, după caz, a face publice conflictele de interese cu scopul de a le împiedica să afecteze negativ interesele FIA şi ale investitorilor acestora şi de a garanta că FIA pe care le administrează sunt tratate în mod echitabil, de a se conforma tuturor reglementărilor aplicabile în desfăşurarea activităţilor lor, astfel încât să promoveze interesele FIA sau ale investitorilor FIA pe care le administrează şi integritatea pieţei şi de a trata toţi investitorii FIA în mod echitabil.

(81)Ar trebui, de asemenea, să se adopte acte delegate pentru a preciza tipurile de conflicte de interese pe care AFIA trebuie să le identifice, precum şi măsurile rezonabile pe care AFIA trebuie să le ia în ceea ce priveşte structurile şi procedurile organizatorice şi administrative pentru identificarea, prevenirea, gestionarea, monitorizarea şi divulgarea conflictelor de interese. Ar trebui să se adopte acte delegate şi pentru a preciza funcţiile de administrare a riscurilor care urmează a fi utilizate; frecvenţa adecvată pentru examinarea sistemului de administrare a riscurilor; modul în care funcţia de administrare a riscurilor ar trebui să fie separată din punct de vedere funcţional şi ierarhic de unităţile operaţionale, inclusiv de funcţia de administrare a portofoliului; măsurile specifice de protecţie împotriva conflictelor de interese şi cerinţele de administrare a riscurilor care trebuie aplicate de AFIA. Ar trebui să se adopte acte delegate şi pentru a descrie sistemele şi procedurile de administrare a lichidităţilor pe care ar trebui să le utilizeze AFIA, alinierea strategiei de investiţii, profilul de lichiditate şi politica de răscumpărare. Ar trebui să se adopte acte delegate şi pentru a stabili cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească iniţiatorii, sponsorii sau creditorii iniţiali de instrumente financiare securitizate pentru ca AFIA să aibă dreptul de a investi în asemenea instrumente emise după 1 ianuarie 2011.

(82)Ar trebui, de asemenea, să se adopte acte delegate pentru a stabili cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească AFIA atunci când investesc în asemenea instrumente financiare securitizate; pentru a stabili procedurile administrative şi contabile, modalităţile de control şi protecţie pentru prelucrarea datelor electronice şi mecanisme adecvate de control intern; pentru a stabili procedurile care să asigure o evaluare corectă a activelor şi calcularea valorii activului net pe unitate sau pe acţiune al FIA, garanţiile profesionale pe care evaluatorul extern trebuie să le poată prezenta şi frecvenţa evaluării corespunzătoare pentru FIA de tip deschis.

(83)Ar trebui, de asemenea, să se adopte acte delegate pentru a stabili condiţiile în care ar trebui aprobată delegarea funcţiilor AFIA şi condiţiile în care AFIA şi-a delegat atât de multe funcţii încât a devenit o societate de tip "cutie poştală" şi nu mai poate fi considerat administrator al FIA; în ceea ce priveşte depozitarii, pentru a stabili criteriile pe baza cărora se evaluează în ce măsură reglementarea prudenţială şi măsurile de supraveghere din ţările terţe în care sunt stabiliţi depozitarii au aceleaşi efecte ca dispoziţiile din dreptul Uniunii şi sunt efectiv puse în aplicare, detaliile care ar trebui incluse într-un acord standard, condiţiile pentru desfăşurarea funcţiilor de depozitar, inclusiv tipul de instrumente financiare care sunt incluse în sfera sarcinilor de custodie ale depozitarului, condiţiile în care depozitarul îşi poate exercita sarcinile de custodie pentru instrumentele financiare înregistrate la un depozitar central şi condiţiile în care depozitarul păstrează instrumentele financiare emise sub formă nominativă şi înregistrate la un emitent sau într-un registru, sarcinile de diligenţă ale depozitarilor, obligaţia de segregare, condiţiile şi circumstanţele în care instrumentele financiare păstrate în custodie ar trebui considerate pierdute, ce se înţelege prin evenimente exterioare în afara controlului rezonabil, ale căror consecinţe ar fi fost inevitabile în ciuda tuturor eforturilor rezonabile de a le contracara şi condiţiile şi circumstanţele în care există un motiv obiectiv de a încheia un contract de exonerare de răspundere. Ar trebui să se adopte acte delegate şi pentru a preciza conţinutul şi formatul raportului anual pe care AFIA trebuie să îl pună la dispoziţie pentru fiecare FIA pe care îl administrează şi a stabili obligaţiile AFIA de a furniza informaţii investitorilor şi rapoarte autorităţilor competente, precum şi frecvenţa acestora.

(84)Ar trebui, de asemenea, să se adopte acte delegate pentru a stabili cazurile în care se consideră că efectul de levier este utilizat în mod considerabil şi principiile pe care ar trebui să le utilizeze autorităţile competente atunci când iau în considerare plafonarea efectului de levier pe care AFIA îl poate aplica. Ar trebui, de asemenea, să se adopte acte delegate pentru a stabili mecanismele de cooperare în legătură cu AFIA din afara UE şi/sau cu FIA din afara UE pentru a elabora un cadru comun în vederea facilitării instituirii respectivelor mecanisme de cooperare cu ţările terţe. Ar trebui, de asemenea, să se adopte acte delegate pentru a preciza conţinutul schimburilor de informaţii cu privire la AFIA dintre autorităţile competente şi a impune furnizarea anumitor informaţii AEVMP.

(85)În funcţie de recomandările emise de AEVMP în acest sens şi de criteriile stabilite în prezenta directivă, ar trebui, de asemenea, să se adopte un act delegat pentru a extinde paşaportul european al AFIA din UE care distribuie în Uniune acţiuni sau unităţi ale unor FIA din afara UE şi la AFIA din afara UE care administrează şi/sau distribuie acţiuni sau unităţi ale unor FIA în Uniunea Europeană, precum şi un act delegat care ar trebui să prevadă încetarea aplicării regimurilor naţionale privind plasamentele private în acest sens.

(86)Parlamentul European şi Consiliul ar trebui să poată formula obiecţiuni la actul delegat în termen de trei luni de la data notificării. La iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului, ar trebui să se poată prelungi acest termen cu trei luni în privinţa domeniilor de interes importante. Ar trebui, de asemenea, să fie posibil pentru Parlamentul European şi Consiliu să informeze celelalte instituţii în legătură cu intenţia lor de a nu formula obiecţiuni. Aprobarea rapidă a actelor delegate prin această procedură prezintă o importanţă deosebită în cazurile în care trebuie respectate termene limită, de exemplu, pentru a permite statelor membre să transpună actele delegate în termenul de transpunere prevăzut în prezenta directivă, dacă este cazul.

(88)La doi ani de la termenul de transpunere a prezentei directive, AEVMP ar trebui să emită un aviz cu privire la funcţionarea paşaportului european în vigoare în acel moment şi la funcţionarea regimurilor naţionale de plasament privat. AEVMP ar trebui, de asemenea, să emită un aviz în ceea ce priveşte extinderea paşaportului AFIA din UE care distribuie în Uniune acţiuni sau unităţi ale unor FIA din afara UE şi la AFIA din afara UE care administrează şi/sau distribuie acţiuni sau unităţi ale unor FIA în Uniune. Comisia ar trebui să adopte un act delegat în termen de trei luni de la primirea recomandărilor şi avizului emise de AEVMP, ţinând cont de criteriile enumerate în prezenta directivă şi de obiectivele acesteia, printre altele cele privind piaţa internă, protecţia investitorilor şi monitorizarea eficace a riscului sistemic, stabilind data la care normele privind extinderea paşaportului prevăzute în prezenta directivă ar trebui să devină aplicabile în toate statele membre.

(89)La reuniunea la nivel înalt din aprilie 2009 de la Londra, liderii G20 au convenit ca fondurile speculative şi administratorii lor să fie înregistraţi şi să fie obligaţi să comunice permanent informaţii adecvate autorităţilor de supraveghere şi de reglementare. Aceştia ar trebui să fie supuşi unor măsuri de supraveghere pentru a se garanta că administrează în mod adecvat riscurile. În iunie 2010 la Toronto, liderii G20 şi-au reafirmat angajamentul în această direcţie şi s-au angajat, de asemenea, să accelereze aplicarea unor măsuri stricte pentru îmbunătăţirea transparenţei şi a supravegherii legale asupra fondurilor speculative în mod consecvent la nivel internaţional şi nediscriminatoriu. În sprijinul obiectivelor G20, Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori Mobiliare a emis în iunie 2009 principii la nivel înalt cu privire la supravegherea fondurilor speculative pentru a ghida dezvoltarea de reglementări consecvente la nivel internaţional în acest domeniu. La 16 septembrie 2010, Consiliul European a convenit asupra necesităţii ca Europa să îşi apere interesele şi valorile într-un mod mai ferm şi într-un spirit de reciprocitate şi de beneficiu reciproc în contextul relaţiilor externe ale Uniunii şi să ia măsuri, printre altele, pentru a asigura un acces mai larg pe piaţă pentru societăţile europene şi pentru a consolida cooperarea în materie de reglementare cu partenerii comerciali majori. Comisia se va strădui să garanteze că aceste angajamente vor fi implementate în mod similar şi de partenerii internaţionali ai Uniunii.

(90)La trei ani de la intrarea în vigoare a actelor delegate în temeiul cărora paşaportul european urmează să se aplice tuturor AFIA, AEVMP ar trebui să emită un aviz cu privire la funcţionarea paşaportului aflat în vigoare în acel moment şi la funcţionarea regimurilor naţionale de plasament privat. Ar trebui, de asemenea, să emită recomandări cu privire la încetarea aplicării regimurilor naţionale în cauză. Comisia ar trebui să adopte un act delegat în termen de trei luni de la primirea recomandărilor şi avizului emis de AEVMP, ţinând seama de criteriile enumerate în prezenta directiva şi de obiectivele acesteia, printre altele cele privind piaţa internă, protecţia investitorilor şi monitorizarea eficace a riscului sistemic, stabilind data de la care regimurile naţionale prevăzute în prezenta directivă s-ar încheia în toate statele membre.

(91)La patru ani de la termenul de transpunere a prezentei directive, pe baza unei consultări publice şi în urma discuţiilor cu autorităţile competente, Comisia ar trebui să înceapă examinarea aplicării şi domeniul de aplicare al prezentei directive. Examinarea ar trebui să vizeze experienţa acumulată în aplicarea directivei, impactul acesteia asupra investitorilor, a FIA şi a AFIA, în interiorul Uniunii şi în ţările terţe, şi măsura în care au fost atinse obiectivele prezentei directive, propunând, dacă este necesar, modificări corespunzătoare. Examinarea ar trebui să includă un studiu general asupra aplicării normelor stabilite de prezenta directivă şi a experienţei acumulate în cadrul aplicării acestora. În cadrul acestei examinări, Comisia ar trebui să analizeze funcţiile AEVMP şi a autorităţilor competente din Uniune care contribuie la supravegherea eficace a tuturor AFIA care operează pe pieţele Uniunii în contextul prezentei directive, inclusiv, printre altele - în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 - posibilitatea de a-i conferi AEVMP noi responsabilităţi în domeniul autorizării şi supravegherii AFIA din afara UE. În acest context, Comisia ar trebui să evalueze costurile şi beneficiile implicate încredinţarea de astfel de sarcini AEVMP.

(92)Prezenta directivă are ca obiectiv crearea unui cadru care să fie în măsură să contracareze riscurile potenţiale care pot fi generate de activităţile AFIA şi asigurarea unei monitorizări eficace a acestor riscuri de către autorităţile competente din Uniune. Este necesar să se prevadă un cadru strict de reglementare şi de supraveghere care să nu lase lacune în reglementările financiare. În acest sens, se face trimitere la cerinţele existente de diligenţă aplicabile investitorilor profesionali în conformitate cu reglementările relevante care le sunt aplicabile. În plus, Comisia este invitată să revadă legislaţia relevantă referitoare la investitorii profesionali pentru a răspunde nevoii de cerinţe mai stricte referitoare la procedura de verificare prealabilă care urmează să fie aplicată de investitorii profesionali europeni care investesc din proprie iniţiativă în produse financiare din afara UE, cum ar fi, printre altele, FIA din afara UE.

(94)Deoarece obiectivul prezentei directive, mai precis asigurarea unui nivel înalt de protecţie a investitorilor prin stabilirea unui cadru comun de autorizare şi supraveghere a AFIA, nu poate fi atins în mod satisfăcător de statele membre, după cum o demonstrează deficienţele legislaţiilor naţionale şi ale supravegherii existente a acestor actori, şi, prin urmare, poate fi atins mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, prevăzut la articolul menţionat anterior, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

CAPITOLUL I:DISPOZIŢII GENERALE

Art. 2: Domeniul de aplicare

(3)Prezenta directivă nu se aplică următoarelor entităţi:

c)instituţiilor supranaţionale, precum Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii, Fondul European de Investiţii, instituţiile europene de finanţare a dezvoltării şi băncile bilaterale de dezvoltare, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, altor instituţii supranaţionale şi organizaţii internaţionale similare, în cazul în care aceste instituţii sau organizaţii administrează unul sau mai multe FIA şi în măsura în care FIA în cauză acţionează în interes public;

Art. 3: Derogări

(2)Fără a aduce atingere aplicării articolului 41, alineatele (3) şi (4) din prezentul articol sunt singurele care se aplică în cazul următorilor AFIA:

b)AFIA care fie direct, fie indirect printr-o societate de care AFIA este legat printr-o administrare sau un control comun sau printr-o participaţie directă sau indirectă importantă, administrează portofolii de FIA ale căror active administrate nu depăşesc în total un prag de 500 de milioane EUR în cazul în care portofoliile FIA sunt compuse din FIA care nu utilizează efectul de levier, iar drepturile de răscumpărare nu pot fi exercitate într-o perioadă de cinci ani de la data investiţiei iniţiale în fiecare FIA.

(3)Statele membre se asigură că AFIA menţionaţi la alineatul (2) îndeplinesc cel puţin următoarele cerinţe:

e)informează autorităţile competente din statele lor membre de origine în cazul în care nu mai întrunesc condiţiile menţionate la alineatul (2).

(6)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:

Art. 4: Definiţii

(1)În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiţii, cu excepţia cazului în care prezenta directivă prevede altfel în mod expres:

a)"FIA" înseamnă organisme de plasament colectiv, inclusiv compartimentele de investiţii ale acestora, care:

aea) «precomercializare» înseamnă furnizarea directă sau indirectă de informaţii sau comunicări privind strategii de investiţii sau idei de investiţii de către un AFIA din UE sau în numele acestuia către potenţiali investitori profesionişti domiciliaţi sau îşi au sediul social în Uniune pentru a testa interesul lor faţă de un FIA sau un compartiment care nu este încă stabilit sau care este stabilit, dar în legătură cu care nu s-a emis încă notificarea privind comercializarea în conformitate cu articolul 31 sau 32, în statul membru în care potenţialii investitori îşi au domiciliul sau sediul social, şi care nu echivalează în fiecare caz cu un plasament sau cu oferta investitorului de a investi în unităţile sau acţiunile respectivului FIA sau compartiment;

e)"legături strânse" înseamnă o situaţie în care cel puţin două persoane fizice sau juridice sunt legate prin:

g)"autorităţile competente" în legătură cu un depozitar înseamnă:

(iv)dacă depozitarul este o entitate menţionată la articolul 21 alineatul (3) al treilea paragraf din prezenta directivă, autorităţile naţionale din statul membru în care entitatea în cauză îşi are sediul social şi care sunt împuternicite în temeiul unui act cu putere de lege sau al unei norme administrative să supravegheze aceste entităţi sau organul oficial competent să înregistreze sau să supravegheze aceste entităţi în temeiul normelor de deontologie profesională care le sunt aplicabile;

o)"holding" înseamnă o societate care deţine participaţii la una sau mai multe alte societăţi şi al cărei obiectiv comercial este de a aplica una sau mai multe strategii de afaceri prin intermediul filialelor sale, al societăţilor sale asociate sau al participaţiilor sale pentru a contribui la valoarea lor pe termen lung, şi care:

r)"stat membru gazdă al unui AFIA" înseamnă oricare dintre următoarele:

z)"stat membru de referinţă" înseamnă statul membru determinat în conformitate cu articolul 37 alineatul (4);

af) "broker principal" înseamnă o instituţie de credit, o firmă de investiţii reglementată sau altă entitate supusă unor reglementări prudenţiale şi unei supravegheri constante care oferă servicii unor investitori profesionali, în special pentru finanţarea sau executarea unor tranzacţii cu instrumente financiare în calitate de contrapartidă, şi care poate furniza şi alte servicii, cum ar fi compensarea şi decontarea tranzacţiilor, servicii de custodie, împrumuturi de valori mobiliare, servicii personalizate de asistenţă tehnologică şi operaţională;

(4)Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe) (AEVMP) elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a determina tipurile de AFIA, atunci când acest lucru este relevant pentru punerea în aplicare a prezentei directive şi pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a prezentei directive.

Art. 5: Determinarea AFIA

(1)Statele membre se asigură că fiecare FIA care intră sub incidenţa prezentei directive are un singur AFIA, care este responsabil pentru respectarea prezentei directive. AFIA este:

(2)În cazul în care un AFIA extern nu este în măsură să asigure respectarea prezentei directive, pentru care este responsabil un FIA sau a o altă entitate care acţionează în numele unui FIA, AFIA respectiv informează de îndată autorităţile competente din statul său membru de origine şi, dacă este cazul, autorităţile competente pentru FIA din UE în cauză. Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA impun AFIA să ia măsurile necesare pentru remedierea situaţiei.

(3)În cazul în care, fără a aduce atingere măsurilor menţionate la alineatul (2), neconformitatea persistă şi în măsura în care priveşte un AFIA din UE sau un FIA din UE, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA îi impun acestuia să înceteze activitatea de AFIA al FIA în cauză. În acest caz, acţiunile sau unităţile respectivului FIA nu mai sunt distribuite în Uniune. În cazul în care este vorba despre un AFIA din afara UE care administrează un FIA din afara UE, acţiunile sau unităţile respectivului FIA nu mai sunt distribuite în Uniune. Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează de îndată autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA.

CAPITOLUL II:AUTORIZAREA AFIA

Art. 6: Condiţii pentru iniţierea activităţilor de AFIA

(4)Prin derogare de la alineatul (2), statele membre pot autoriza un AFIA extern să furnizeze următoarele servicii:

b)servicii conexe care cuprind:

(5)AFIA nu sunt autorizaţi în temeiul prezentei directive să presteze:

(8)Firmele de investiţii autorizate în temeiul Directivei 2004/39/CE şi instituţiile de credit autorizate în temeiul Directivei 2006/48/CE nu sunt obligate să obţină o autorizaţie în temeiul prezentei directive pentru a furniza servicii de investiţii, cum ar fi administrarea de portofolii individuale în ceea ce priveşte FIA. Cu toate acestea, firmele de investiţii, în mod direct sau indirect, oferă sau plasează unităţi sau acţiuni ale FIA unor investitori din Uniune, numai în măsura în care unităţile sau acţiunile pot fi distribuite în conformitate cu prezenta directivă.

Art. 7: Cererea de autorizare

(2)Statele membre impun ca AFIA care solicită autorizarea să furnizeze autorităţilor competente din statul membru de origine următoarele informaţii privind AFIA:

a)informaţii despre persoanele care conduc în mod efectiv activitatea AFIA, în special în ceea ce priveşte funcţiile menţionate în anexa I, inclusiv:

c)un program de activitate care prezintă structura organizatorică a AFIA, inclusiv informaţii despre modul în care AFIA intenţionează să îşi respecte obligaţiile care îi revin în temeiul capitolelor II, III, IV şi, după caz, în temeiul capitolelor V-VIII din prezenta directivă, precum şi obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 3 alineatul (1), al articolului 6 alineatul (1) litera (a) şi al articolului 13 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*4), şi o descriere detaliată a resurselor umane şi tehnice adecvate care vor fi utilizate de AFIA în acest scop;

e)informaţii privind dispoziţiile luate pentru delegarea şi subdelegarea către terţi a funcţiilor în conformitate cu articolul 20, cuprinzând cel puţin următoarele informaţii:

(3)Statele membre impun ca AFIA care solicită autorizarea să furnizeze autorităţilor competente din statul membru de origine următoarele informaţii privind FIA pe care intenţionează să le administreze:

(4)În cazul în care o societate de administrare este autorizată în conformitate cu Directiva 2009/65/CE (denumită în continuare "societate de administrare a OPCVM") şi solicită autorizarea în calitate de AFIA în temeiul prezentei directive, autorităţile competente nu solicită societăţii de administrare a OPCVM să furnizeze informaţii sau documente pe care aceasta le-a furnizat deja pentru autorizarea în temeiul Directivei 2009/65/CE, dacă informaţiile şi documentele în cauză sunt în continuare actuale.

(5)Autorităţile competente informează trimestrial ESMA cu privire la autorizaţiile acordate sau retrase în conformitate cu prezentul capitol, precum şi cu privire la orice modificare a listei FIA administrate sau ale căror unităţi sau acţiuni sunt distribuite în Uniune de către AFIA autorizaţi.

(8)Până la 16 aprilie 2029, ESMA prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport de analiză a practicilor de piaţă privind delegarea şi conformitatea cu alineatele (1)-(5) de la prezentul articol şi cu articolul 20, pe baza, printre altele, a datelor raportate autorităţilor competente în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) litera (d) şi a exercitării competenţelor de convergenţă în materie de supraveghere ale ESMA. Raportul respectiv analizează, de asemenea, conformitatea cu cerinţele de fond ale prezentei directive.

Art. 8: Condiţii de acordare a autorizaţiei

(1)Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA acordă autorizaţia doar dacă:

c)persoanele care conduc în mod efectiv activitatea AFIA au o bună reputaţie şi o experienţă suficientă inclusiv în legătură cu strategiile de investiţii urmărite de FIA administrate de AFIA; identitatea persoanelor respective şi a oricărei persoane care le succedă în funcţie este comunicată de îndată autorităţilor competente din statele membre de origine ale AFIA, iar activitatea AFIA este decisă de cel puţin două persoane fizice care îndeplinesc astfel de condiţii, care fie sunt angajate cu normă întreagă de AFIA, fie sunt membri executivi sau membri ai organului de conducere al AFIA care au sarcina de a conduce cu normă întreagă activitatea respectivului AFIA şi care sunt domiciliaţi în Uniune;

(2)Autorităţile competente din celelalte state membre implicate sunt consultate anterior autorizării următorilor AFIA:

(5)Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează solicitantul în scris, în termen de trei luni de la data depunerii unei cereri complete, dacă i s-a acordat sau nu autorizaţia. Autorităţile competente pot prelungi acest termen cu maximum trei luni suplimentare, în cazul în care consideră necesar, având în vedere circumstanţele specifice cazului şi după ce au notificat AFIA cu privire la aceasta.

(6)În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol, AEVPM poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a determina:

Art. 9: Capital iniţial şi fonduri proprii

(5)Independent de alineatul (3), valoarea fondurilor proprii ale AFIA nu este niciodată inferioară valorii prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*7).

(6)Statele membre pot autoriza AFIA să nu asigure până la 50 % din fondurile proprii suplimentare menţionate la alineatul (3) în cazul în care aceştia beneficiază de o garanţie egală cu suma specificată emisă de o instituţie de credit sau de o societate de asigurare care are sediul social într-un stat membru sau într-o ţară terţă, cu condiţia să facă obiectul unor norme prudenţiale pe care autorităţile competente le consideră echivalente cu cele prevăzute în legislaţia Uniunii.

(7)Pentru a acoperi eventualele riscuri de răspundere civilă profesională aferente activităţilor pe care AFIA le pot desfăşura în temeiul prezentei directive, atât FIA administrate intern, cât şi AFIA externi:

(9)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri în legătură cu alineatul (7) de la prezentul articol, care precizează:

Art. 10: Modificarea domeniului de aplicare al autorizaţiei

(2)Dacă autorităţile competente din statul membru de origine decid să impună restricţii sau să respingă respectivele schimbări, acestea informează AFIA în termen de o lună de la primirea notificării. Autorităţile competente pot prelungi acest termen cu până la o lună, în cazul în care consideră necesar datorită circumstanţelor specifice cazului şi după ce au notificat AFIA cu privire la aceasta. Modificările sunt puse în aplicare dacă autorităţile competente nu se opun schimbărilor în decursul perioadei de evaluare prevăzute.

Art. 11: Retragerea autorizaţiei

CAPITOLUL III:CONDIŢII DE FUNCŢIONARE A AFIA

SECŢIUNEA 1:Cerinţe generale

Art. 12: Principii generale

(1)Statele membre se asigură că AFIA respectă în permanenţă dispoziţiile următoare:

(2)AFIA autorizaţi să presteze şi serviciul de administrare de portofolii în mod discreţionar menţionat la articolul 6 alineatul (4) litera (a):

(4)În scopul alineatului (1) primul paragraf litera (f), până la 16 octombrie 2025, ESMA prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport de evaluare a costurilor percepute de AFIA de la investitorii FIA pe care le administrează şi în care explică motivele nivelului acestor costuri şi ale eventualelor diferenţe dintre acestea, inclusiv diferenţele care rezultă din natura FIA în cauză. În cadrul respectivei evaluări, ESMA analizează, în cadrul stabilit prin articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, caracterul adecvat şi eficacitatea criteriilor stabilite în instrumentele de convergenţă ale ESMA privind supravegherea costurilor.

În scopul întocmirii raportului respectiv şi în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, autorităţile competente furnizează ESMA, o singură dată, date privind costurile, inclusiv toate taxele, comisioanele şi cheltuielile care sunt suportate direct sau indirect de investitori sau de AFIA în legătură cu operaţiunile FIA şi care urmează să fie alocate direct sau indirect FIA. Autorităţile competente pun respectivele date la dispoziţia ESMA în limitele competenţelor lor, care includ competenţa de a solicita AFIA să furnizeze informaţiile prevăzute la articolul 46 alineatul (2) din prezenta directivă.

Art. 13: Remunerarea

(1)Statele membre solicită AFIA să aplice politici şi practici de remunerare pentru categoriile de personal, ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului său de risc sau asupra profilurilor de risc ale FIA pe care le administrează, inclusiv pentru cadrele superioare de conducere, persoanele care îşi asumă riscurile şi cele cu funcţii de control, precum şi orice angajat ce primeşte o remuneraţie totală care îl plasează în aceeaşi categorie de remunerare cu persoanele aflate în funcţii de conducere şi persoanele care îşi asumă riscurile, care să fie compatibile cu o administrare solidă şi eficace a riscurilor şi să promoveze acest tip de administrare şi care să nu încurajeze asumarea de riscuri incompatibilă cu profilurile de risc, cu regulile sau cu actul constitutiv ale FIA pe care le administrează.

(2)AEVMP elaborează ghiduri cu privire la politicile solide de remunerare conforme cu principiile prevăzute în anexa II. Ghidurile ţin seama de principiile politicilor solide de remunerare menţionate în Recomandarea 2009/384/CE, de dimensiunea AFIA şi a FIA pe care aceştia le administrează, de organizarea lor internă şi de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor lor. AEVMP cooperează strâns cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) (ABE)

Art. 14: Conflicte de interese

(1)Statele membre solicită AFIA să ia toate măsurile rezonabile în vederea identificării conflictelor de interese care apar în cursul administrării FIA între:

e)doi clienţi ai AFIA.

(2¹)În cazul în care un AFIA administrează sau intenţionează să administreze un FIA la iniţiativa unui terţ, inclusiv în cazurile în care respectivul FIA utilizează numele unui iniţiator terţ sau în cazul în care un AFIA numeşte un iniţiator terţ ca delegat în temeiul articolului 20, AFIA prezintă autorităţilor competente din statul său membru de origine, ţinând seama de eventualele conflicte de interese, explicaţii detaliate şi dovezi detaliate cu privire la respectarea alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol. AFIA precizează în special măsurile rezonabile pe care le-a luat pentru a preveni conflictele de interese care decurg din relaţia cu terţul sau, în cazul în care conflictele respective nu pot fi prevenite, modul în care identifică, administrează, monitorizează şi, după caz, face publice respectivele conflicte de interese, astfel încât acestea să nu afecteze în mod negativ interesele FIA şi ale investitorilor săi.

(3)Atunci când AFIA, acţionând pentru un FIA, utilizează serviciile unui broker principal, condiţiile se prevăd în scris într-un contract. În contract se stipulează în special posibilitatea transferului şi a reutilizării activelor FIA, care respectă regulile sau actul constitutiv ale FIA. Contractul prevede informarea depozitarului cu privire la contractul în cauză.

Art. 15: Administrarea riscurilor

(1)AFIA separă din punct de vedere funcţional şi ierarhic funcţiile de administrare a riscurilor de unităţile operaţionale, inclusiv de funcţiile de administrare a portofoliului.

Separarea funcţională şi ierarhică a funcţiilor de administrare a riscurilor în conformitate cu primul paragraf este verificată de autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA conform principiului proporţionalităţii, înţelegându-se că AFIA poate demonstra, în orice caz, că măsurile specifice de protecţie împotriva conflictelor de interese permit desfăşurarea independentă a activităţilor de administrare a riscurilor şi că procesul de administrare a riscurilor satisface cerinţele de la prezentul articol şi prezintă o eficacitate constantă.

(2)AFIA implementează sisteme adecvate de administrare a riscurilor pentru a identifica, evalua, administra şi monitoriza în mod corespunzător toate riscurile relevante pentru strategia de investiţii a fiecărui FIA şi la care este sau poate fi expus fiecare FIA. Mai exact, AFIA nu trebuie să se bazeze în mod exclusiv sau mecanic pe ratinguri de credit emise de agenţiile de rating de credit definite la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credite (^*), pentru a evalua bonitatea activelor FIA.

(3)AFIA trebuie cel puţin:

d)pentru activităţile de acordare de împrumuturi, să pună în aplicare politici, proceduri şi procese eficiente pentru acordarea de credite,

În sensul primului paragraf litera (d), în cazul în care AFIA administrează FIA care se angajează în acordarea de împrumuturi, inclusiv atunci când respectivele FIA obţin expunere la împrumuturi prin intermediul unor terţi, AFIA trebuie, de asemenea, să pună în aplicare politici, proceduri şi procese eficiente pentru evaluarea riscului de credit şi pentru administrarea şi monitorizarea portofoliului lor de credite, să menţină politicile, procedurile şi procesele respective actualizate şi eficiente, precum şi să le revizuiască cu regularitate şi cel puţin o dată pe an.

(3¹)(3^a)Ţinând cont de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor FIA, autorităţile competente monitorizează caracterul adecvat al proceselor AFIA de evaluare a creditelor, evaluează utilizarea referirilor la ratingurile de credit, astfel cum sunt menţionate la alineatul (2) primul paragraf, în cadrul politicilor lor de investiţii cu privire la FIA şi, atunci când este cazul, încurajează atenuarea impactului acestor referiri, în vederea reducerii bazării exclusive şi mecanice pe astfel de ratinguri de credit.

(4)AFIA stabilesc nivelul maxim al efectului de levier pe care îl pot utiliza pentru fiecare FIA pe care îl administrează, precum şi drepturile de reutilizare a garanţiilor colaterale sau de orice alt tip acordate în cadrul acordului privind utilizarea efectului de levier, ţinând cont, printre altele, de:

(4¹)AFIA se asigură că, în cazul în care un FIA pe care îl administrează acordă împrumuturi, valoarea noţională a împrumuturilor acordate unui singur debitor de către FIA respectiv nu depăşeşte în total 20 % din capitalul FIA, în cazul în care debitorul este unul dintre următoarele:

c)un OPCVM.

(4²)AFIA se asigură că efectul de levier al unui FIA care acordă împrumuturi pe care îl administrează reprezintă cel mult:

b)300 %, în cazul în care FIA respectiv este de tip închis.

(4³)Limita de investiţii de 20 % prevăzută la alineatul (4a):

(4⁵)AFIA se asigură că FIA pe care îl administrează nu acordă împrumuturi următoarelor entităţi:

d)unei entităţi din cadrul aceluiaşi grup, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*9), ca AFIA, cu excepţia cazului în care entitatea respectivă este o întreprindere financiară care finanţează exclusiv debitori care nu sunt menţionaţi la literele (a), (b) şi (c) de la prezentul alineat.

(4⁷)Fără a aduce atingere altor instrumente din dreptul Uniunii, un stat membru poate interzice unui FIA care acordă împrumuturi să acorde împrumuturi consumatorilor astfel cum sunt definiţi la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*10) pe teritoriul său şi poate interzice FIA să administreze creditele acordate acestor consumatori pe teritoriul său. O astfel de interdicţie nu afectează distribuirea în Uniune a FIA care acordă împrumuturi consumatorilor sau care administrează credite acordate consumatorilor.

(4⁹)AFIA se asigură că FIA pe care îl administrează reţine 5 % din valoarea noţională a fiecărui împrumut pe care respectivul FIA l-a acordat şi pe care apoi l-a transferat către terţi. Procentul respectiv din fiecare împrumut se reţine:

b)pentru o perioadă de cel puţin opt ani pentru alte împrumuturi.

(5)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:

Art. 16: Administrarea lichidităţilor

(1)Pentru fiecare FIA administrat şi care nu este un FIA de tip închis care nu utilizează efectul de levier, AFIA utilizează un sistem adecvat de administrare a lichidităţilor şi adoptă proceduri care le permit să monitorizeze riscul de lichiditate al FIA şi să garanteze că profilul de lichiditate al investiţiilor FIA respectă obligaţiile sale de bază.

(2¹)AFIA se asigură că FIA care acordă împrumuturi pe care îl administrează este de tip închis.

(2²)Pentru a se asigura că respectă alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, un AFIA care administrează un FIA de tip deschis selectează cel puţin două instrumente adecvate de administrare a lichidităţilor dintre cele menţionate în anexa V punctele 2-8, după evaluarea caracterului adecvat al instrumentelor respective în raport cu strategia de investiţii urmărită, cu profilul de lichiditate şi cu politica de răscumpărare a FIA. AFIA include instrumentele respective în regulile sau în actele constitutive ale FIA pentru o posibilă utilizare în interesul investitorilor FIA. Respectiva selecţie nu poate include numai instrumentele menţionate în anexa V punctele 5 şi 6.

Prin derogare de la al patrulea paragraf de la prezentul alineat, răscumpărarea în natură nu trebuie să nu corespundă unei cote proporţionale din activele deţinute de FIA, dacă FIA respectiv este distribuit exclusiv către investitori profesionişti sau dacă scopul politicii de investiţii a respectivului FIA este de a reproduce componenţa unui anumit indice de acţiuni sau obligaţiuni şi dacă FIA respectiv este un fond tranzacţionat la bursă, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 46 din Directiva 2014/65/UE.

(2³)Un AFIA care administrează un FIA de tip deschis poate, în interesul investitorilor FIA, să suspende temporar subscrierea, răscumpărarea şi rambursarea unităţilor sau acţiunilor FIA menţionate în anexa V punctul 1 sau, în cazul în care aceste instrumente sunt incluse în regulile sau în actele constitutive ale FIA, să activeze sau să dezactiveze alte instrumente de administrare a lichidităţilor selectate din anexa V punctele 2-8, în conformitate cu alineatul (2b) de la prezentul articol. AFIA poate, de asemenea, în interesul investitorilor FIA, să activeze conturile pentru active nelichide menţionate în anexa V punctul 9.

(2⁴)AFIA notifică fără întârziere autorităţilor competente din statul său membru de origine următoarele:

b)când AFIA activează sau dezactivează oricare dintre instrumentele de administrare a lichidităţilor menţionate în anexa V punctele 2-8, într-un mod care nu se desfăşoară în cursul normal al activităţii, astfel cum se prevede în regulile sau în actele constitutive ale FIA.

Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează fără întârziere autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA, ESMA şi, dacă există riscuri potenţiale pentru stabilitatea şi integritatea sistemului financiar, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) înfiinţat prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*12), cu privire la orice notificări primite în conformitate cu prezentul alineat. ESMA are competenţa de a partaja informaţiile primite în temeiul prezentului alineat cu autorităţile competente.

(2⁶)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili cerinţele pe care trebuie să le respecte FIA care acordă împrumuturi pentru a-şi menţine o structură de tip deschis. Respectivele cerinţe includ un sistem solid de administrare a lichidităţilor, disponibilitatea activelor lichide şi simulări de criză, precum şi o politică de răscumpărare adecvată având în vedere profilul de lichiditate al FIA care acordă împrumuturi. Cerinţele respective ţin seama, de asemenea, în mod corespunzător de expunerile la împrumuturile subiacente, de perioada medie de rambursare a împrumuturilor şi de granularitatea şi componenţa generală a portofoliilor FIA care acordă împrumuturi.

(2⁷)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza caracteristicile instrumentelor de administrare a lichidităţilor prevăzute în anexa V.

(2⁸)Până la 16 aprilie 2025, ESMA elaborează orientări privind selectarea şi calibrarea de către AFIA a instrumentelor de administrare a lichidităţilor pentru administrarea riscului de lichiditate şi pentru atenuarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Respectivele orientări recunosc faptul că responsabilitatea principală pentru administrarea riscului de lichiditate revine AFIA. Orientările includ indicaţii cu privire la circumstanţele în care pot fi activate conturile pentru active nelichide, astfel cum se menţionează în anexa V punctul 9. În orientări se acordă suficient timp pentru adaptare înainte de a deveni aplicabile, în special pentru FIA existente.

Art. 17

SECŢIUNEA 2:Cerinţe organizaţionale

Art. 18: Principii generale

(1)Statele membre solicită ca AFIA să utilizeze în orice moment resursele umane şi tehnice adecvate şi corespunzătoare necesare pentru buna administrare a FIA.

Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA, ţinând seama, de asemenea, de natura FIA administrat de AFIA, solicită în special ca AFIA să aibă proceduri administrative şi contabile solide şi dispozitive de control şi de protecţie pentru prelucrarea electronică a datelor, inclusiv cu privire la reţele şi sisteme informatice instituite şi gestionate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*3), precum şi mecanisme adecvate de control intern, incluzând, în special, norme privind tranzacţiile personale ale angajaţilor săi sau privind deţinerea ori administrarea investiţiilor cu scopul de a investi pe cont propriu şi garantând, cel puţin, că fiecare tranzacţie în care sunt implicate FIA poate fi reconstituită în ceea ce priveşte originea sa, părţile la aceasta, natura sa, precum şi momentul şi locul în care a fost efectuată şi că activele FIA administrate de AFIA sunt investite în conformitate cu regulile sau actul constitutiv ale FIA şi dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 19: Evaluare

(3)AFIA se asigură, de asemenea, că valoarea activului net pe unitate sau pe acţiune a FIA este calculată şi comunicată investitorilor în conformitate cu prezentul articol, dreptul intern aplicabil şi cu regulile sau actul constitutiv ale FIA.

(4)AFIA se asigură că funcţia de evaluare este exercitată fie de:

b)AFIA însuşi, cu condiţia ca sarcina de evaluare să fie independentă din punct de vedere funcţional de administrarea portofoliului şi de politica de remunerare şi ca alte măsuri să garanteze limitarea conflictelor de interese şi prevenirea influenţei nejustificate asupra angajaţilor.

(5)În cazul în care funcţia de evaluare este exercitată de un evaluator extern, AFIA trebuie să demonstreze că:

(10)AFIA sunt responsabili de corecta evaluare a activelor FIA, precum şi de calcularea valorii activului net şi de publicarea acestei valori a activului net. Prin urmare, numirea de către AFIA a unui evaluator extern nu poate afecta în niciun caz răspunderea AFIA faţă de FIA şi de investitorii acestuia.

(11)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:

SECŢIUNEA 3:Delegarea funcţiilor AFIA

Art. 20: Delegarea

(1)AFIA care intenţionează să delege unor terţi sarcina de a îndeplini, în numele lor, una sau mai multe dintre funcţiile menţionate în anexa I sau unul sau mai multe dintre serviciile menţionate la articolul 6 alineatul (4) notifică acest lucru autorităţilor competente din statul lor membru de origine înainte ca dispoziţiile privind delegarea să intre în vigoare. Trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

f)AFIA trebuie să poată demonstra că delegatul este calificat şi capabil să exercite funcţiile şi să presteze serviciile în cauză, că a fost selecţionat cu toată atenţia cuvenită şi că AFIA poate să monitorizeze în mod eficace şi în orice moment activitatea delegată, să dea în orice moment instrucţiuni suplimentare delegatului şi să retragă delegarea cu efect imediat atunci când acest lucru este în interesul investitorilor.

(2)Administrarea portofoliului sau administrarea riscurilor nu este delegată:

b)oricărei alte entităţi ale cărei interese pot intra în conflict cu cele ale AFIA sau ale investitorilor FIA, cu excepţia cazului în care entitatea în cauză a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea sarcinilor sale de administrare a portofoliului sau de administrare a riscurilor de celelalte sarcini ale sale potenţial conflictuale, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA.

(5)Nu se atribuie o subdelegare a administrării de portofoliu sau a administrării de riscuri:

b)oricărei alte entităţi ale cărei interese pot intra în conflict cu cele ale AFIA sau ale investitorilor FIA, decât în cazul în care entitatea în cauză a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea sarcinilor sale de administrare a portofoliului sau de administrare a riscurilor de celelalte sarcinilor ale sale potenţial conflictuale, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA.

(6¹)Prin derogare de la alineatele (1)-(6) de la prezentul articol, în cazul în care funcţia de distribuţie menţionată în anexa I punctul 2 litera (b) este îndeplinită de unul sau mai mulţi distribuitori care acţionează în nume propriu şi care distribuie FIA în conformitate cu Directiva 2014/65/UE sau prin produse de investiţii bazate pe asigurări în conformitate cu Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului (^*13), o asemenea funcţie nu este considerată a fi o delegare supusă cerinţelor de la prezentul articol alineatele (1)-(6), indiferent de eventualele acorduri de distribuţie încheiate între AFIA şi distribuitor.

SECŢIUNEA 4:Depozitarul

Art. 21: Depozitarul

(3)Depozitarul este:

b)o firmă de investiţii cu sediul social în Uniune, care face obiectul cerinţelor privind adecvarea capitalului conform articolului 20 alineatul (1) din Directiva 2006/49/CE, inclusiv al cerinţelor de capital pentru riscurile operaţionale, şi este autorizată în temeiul Directivei 2004/39/CE şi care prestează, de asemenea, servicii conexe de păstrare şi administrare a instrumentelor financiare în numele clienţilor în conformitate cu secţiunea B punctul 1 din anexa I la directiva 2004/39/CE; astfel de firme de investiţii deţin, în orice caz, fonduri proprii cel puţin egale cu valoarea capitalului iniţial menţionat la articolul 9 din Directiva 2006/49/CE; sau

c)o altă categorie de instituţii care face obiectul reglementării prudenţiale şi al supravegherii continue şi care, la 21 iulie 2011, se încadrează în categoriile de instituţii stabilite de statele membre ca fiind eligibile pentru funcţia de depozitar, în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Directiva 2009/65/CE;

În plus, statele membre pot permite, în relaţia cu FIA care nu au drepturi de răscumpărare exercitabile într-o perioadă de cinci ani de la data investiţiilor iniţiale şi care, în conformitate cu principala lor politică de investiţii, nu investesc în general în active care trebuie păstrate în custodie în conformitate cu alineatul (8) litera (a) sau investesc în general în emitenţi sau societăţi necotate pentru a putea obţine controlul asupra societăţilor respective în conformitate cu articolul 26, ca depozitarul să poată fi o entitate care îndeplineşte funcţii de depozitar ca parte a activităţilor sale profesionale sau comerciale, pentru care face obiectul înregistrării profesionale obligatorii recunoscute prin lege sau al unor dispoziţii legale ori reglementare sau al unor norme de conduită profesională şi care poate furniza suficiente garanţii financiare şi profesionale care să îi permită să îndeplinească în mod eficace funcţiile de depozitar în cauză şi angajamentele inerente acestor funcţii.

(4)Pentru a evita conflictele de interese dintre depozitar, AFIA şi/sau FIA şi/sau investitorii săi:

b)un broker principal care acţionează drept contrapartidă pentru un FIA nu acţionează ca depozitar pentru FIA în cauză decât în cazul în care a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea funcţiilor sale de depozitar de sarcinile sale de broker principal, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA. Delegarea de către depozitar a sarcinilor sale de custodie unui astfel de broker principal în conformitate cu alineatul (11) este permisă dacă sunt îndeplinite condiţiile relevante.

(5¹)Prin derogare de la alineatul (5) litera (a), statul membru de origine al unui FIA din UE poate permite autorităţilor sale competente să autorizeze ca o instituţie menţionată la alineatul (3) primul paragraf litera (a) şi stabilită într-un alt stat membru să fie numită drept depozitar, cu condiţia să fie îndeplinite următoarele condiţii:

b)valoarea totală a activelor încredinţate spre păstrare de pe piaţa naţională a depozitarilor din statul membru de origine a FIA, astfel cum se menţionează la alineatul (8) de la prezentul articol, în numele FIA din UE autorizate sau înregistrate în temeiul dreptului intern aplicabil în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (k) punctul (i) şi administrate de un AFIA din UE, nu depăşeşte 50 de miliarde EUR sau echivalentul acestei sume în orice altă monedă.

(6)Fără a aduce atingere cerinţelor prevăzute la alineatul (3), numirea unui depozitar stabilit într-o ţară terţă este, în toate cazurile, supusă următoarelor condiţii:

c)ţara terţă în care este stabilit depozitarul nu este identificată ca ţară terţă cu grad înalt de risc în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (^*14);

d)statele membre în care se intenţionează distribuirea de unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE şi, în măsura în care sunt diferite, statul membru de origine al AFIA au semnat un acord cu ţara terţă în care este stabilit depozitarul care respectă în totalitate standardele stabilite la articolul 26 din Convenţia-model OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi asigură un schimb eficace de informaţii în domeniul fiscal, inclusiv eventuale acorduri fiscale multilaterale, iar ţara terţă respectivă nu este menţionată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale.

e)depozitarul răspunde prin contract faţă de FIA sau faţă de investitorii FIA în conformitate cu alineatele (12) şi (13) şi acceptă în mod expres să respecte alineatul (11).

Prin derogare de la partea introductivă de la primul paragraf, condiţiile de la literele (c) şi (d) de la paragraful respectiv se aplică la numirea depozitarului. Dacă o ţară terţă în care este stabilit un depozitar este identificată ca ţară terţă cu grad înalt de risc în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (c), sau este adăugată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (d), după numirea depozitarului, se numeşte un nou depozitar într-un termen adecvat, ţinând seama în mod corespunzător de interesele investitorilor. Această perioadă nu depăşeşte doi ani.

(7)Depozitarul se asigură în general că fluxurile de numerar ale FIA sunt monitorizate adecvat şi se asigură în special că toate plăţile efectuate de investitori sau în numele acestora la subscrierea de unităţi sau acţiuni ale unui FIA au fost încasate şi că numerarul FIA este înregistrat integral în conturile de numerar deschise în numele FIA sau în numele AFIA care acţionează în numele FIA sau în numele depozitarului care acţionează în numele FIA la o entitate menţionată la articolul 18 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Directiva 2006/73/CE sau la o altă entitate de aceeaşi natură pe piaţa relevantă în care sunt necesare conturi în numerar, cu condiţia ca entitatea respectivă să fie supusă unei reglementări prudenţiale şi unei supravegheri eficace care au aceleaşi efecte cu legislaţia Uniunii şi care sunt aplicate efectiv şi în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 16 din Directiva 2006/73/CE.

(8)Activele FIA sau ale AFIA care acţionează în numele FIA sunt încredinţate depozitarului spre păstrare după cum urmează:

a)în cazul instrumentelor financiare care pot fi păstrate în custodie:

(ii)în acest scop, depozitarul se asigură că toate instrumentele financiare care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente financiare deschis în evidenţele depozitarului sunt înregistrate în evidenţele depozitarului în conturi separate în conformitate cu principiile stabilite la articolul 16 din Directiva 2006/73/CE, deschise în numele FIA sau al AFIA care acţionează în numele FIA, astfel încât să poată fi în orice moment identificate clar ca aparţinând FIA în conformitate cu legislaţia aplicabilă;

b)în cazul altor active:

(9)Pe lângă sarcinile menţionate la alineatele (7) şi (8), depozitarul:

(10)În contextul rolurilor lor respective, AFIA şi depozitarul acţionează în mod onest, echitabil, profesionist şi independent şi în interesul FIA şi al investitorilor FIA.

Depozitarul nu desfăşoară activităţi cu privire la FIA sau la AFIA care acţionează în numele FIA care pot crea conflicte de interese între FIA, investitorii în FIA, AFIA şi depozitarul însuşi, cu excepţia cazului în care depozitarul a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea sarcinilor sale de depozitar de celelalte sarcini ale sale potenţial conflictuale, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA.

(11)Depozitarul nu deleagă unor părţi terţe funcţiile sale descrise la prezentul articol, cu excepţia celor menţionate la alineatul (8).

c)depozitarul să dea dovadă de competenţa, precauţia şi diligenţa necesare atunci când selectează şi numeşte o un terţ căruia intenţionează să îi delege o parte din sarcinile sale, cu excepţia cazului în care terţul respectiv este un depozitar central de titluri de valoare care acţionează în calitate de CSD investitor, astfel cum este definit în actul delegat adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (3) şi al articolului 48 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, şi să dea dovadă în continuare de competenţa, precauţia şi diligenţa necesare când verifică periodic şi supraveghează permanent terţul căruia i-a delegat o parte din sarcinile sale şi măsurile luate de terţ în legătură cu sarcinile care i-au fost delegate;

d)depozitarul să se asigure că partea terţă îndeplineşte permanent condiţiile de mai jos în cursul efectuării sarcinilor care i-au fost delegate:

Fără a aduce atingere literei (d) punctul (ii) paragraful al doilea, în cazul în care legislaţia ţării terţe impune păstrarea în custodie a anumitor instrumente financiare de către o entitate locală şi nicio entitate locală nu îndeplineşte cerinţele privind delegarea prevăzute la punctul menţionat, depozitarul îşi poate delega sarcinile unei astfel de entităţi locale numai în măsura în care se prevede în legislaţia ţării terţe şi numai atât timp cât nu există entităţi locale care să îndeplinească cerinţele delegării, sub rezerva îndeplinirii următoarelor cerinţe:

În sensul prezentului articol, prestarea de servicii de către un depozitar central de titluri de valoare care acţionează în calitate de CSD emitent, astfel cum este definit în actul delegat adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (3) şi al articolului 48 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, nu se consideră o delegare a funcţiilor de custodie ale depozitarului. În sensul prezentului articol, prestarea de servicii de către un depozitar central de titluri de valoare care acţionează în calitate de CSD investitor, astfel cum este definit în actul delegat respectiv, este considerată o delegare a funcţiilor de custodie ale depozitarului.

(12)Depozitarul răspunde faţă de FIA sau faţă de investitorii FIA pentru pierderea de către depozitar ori de către o parte terţă căreia i s-a delegat custodia a instrumentelor financiare păstrate în custodie în conformitate cu alineatul (8) litera (a).

(13)Răspunderea depozitarului nu este afectată de delegările menţionate la alineatul (11).

(14)În plus, în cazul în care legislaţia ţării terţe impune păstrarea în custodie a anumitor instrumente financiare de către o entitate locală şi nu există entităţi locale care să îndeplinească cerinţele privind delegarea prevăzute la alineatul (11) litera (d) punctul (ii), depozitarul poate fi exonerat de răspundere dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(16)La cerere, depozitarul pune la dispoziţia autorităţilor sale competente, a autorităţilor competente pentru FIA şi a autorităţilor competente pentru AFIA orice informaţii pe care le-a obţinut în cursul îndeplinirii sarcinilor sale.

(17)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:

c)condiţiile de exercitare a funcţiilor de depozitar în conformitate cu alineatele (7), (8) şi (9), inclusiv:

CAPITOLUL IV:CERINŢE PRIVIND TRANSPARENŢA

Art. 22: Raportul anual

(1)AFIA face public, pentru fiecare FIA din UE pe care îl administrează şi pentru fiecare FIA ale cărui acţiuni sau unităţi le distribuie în Uniune, un raport anual pentru fiecare exerciţiu financiar în termen de şase luni de la sfârşitul exerciţiului. Raportul anual se pune la dispoziţia investitorilor la cerere. Raportul anual se pune la dispoziţia autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA şi, după caz, din statul membru de origine al FIA.

(2)Raportul anual conţine cel puţin:

(3)Informaţiile contabile din rapoartele anuale sunt pregătite în conformitate cu standardele de contabilitate din statul membru de origine al FIA sau în conformitate cu standardele de contabilitate din ţara terţă în care FIA este stabilit şi cu normele contabile stabilite în regulile sau în actul constitutiv ale FIA.

Art. 23: Informarea investitorilor

(1)AFIA furnizează investitorilor FIA înainte de a investi în FIA, pentru fiecare FIA din UE pe care îl administrează şi pentru fiecare FIA ale cărui acţiuni sau unităţi le distribuie în Uniune, în conformitate cu regulile sau actul constitutiv ale FIA, următoarele informaţii, precum şi modificările substanţiale ale acestora:

a)denumirea FIA, o descriere a strategiei de investiţii şi a obiectivelor FIA, informaţii cu privire la locul unde este stabilit FIA de tip "master" şi locul unde sunt stabilite fondurile de bază, dacă FIA este un fond de fonduri, o descriere a tipurilor de active în care FIA poate investi, tehnicile pe care acesta le poate utiliza toate riscurile asociate, orice restricţie aplicabilă privind investiţiile, situaţiile în care FIA poate utiliza efectul de levier, tipurile şi sursele de levier autorizate şi riscurile asociate acestuia, orice restricţie în utilizarea efectului de levier şi orice acorduri de reutilizare a activelor şi a garanţiilor, precum şi informaţii privind nivelul maxim al efectului de levier pe care AFIA este îndreptăţit să îl utilizeze pentru FIA;

(4)Pentru fiecare FIA din UE pe care îl administrează şi pentru fiecare FIA ale cărui acţiuni sau unităţi le distribuie în Uniune, AFIA comunică periodic investitorilor:

(5)AFIA care administrează FIA din UE care utilizează efectul de levier sau AFIA care distribuie în Uniune acţiuni sau unităţi ale unuia sau mai multor FIA care utilizează efectul de levier, comunică periodic pentru fiecare astfel de FIA:

Art. 24: Obligaţii de raportare către autorităţile competente

(1)AFIA raportează periodic autorităţilor competente din statul membru de origine pieţele pe care operează şi instrumentele pe care le tranzacţionează în numele FIA pe care le administrează.

(2)Pentru fiecare FIA din UE pe care îl administrează şi pentru fiecare FIA ale cărui unităţi sau acţiuni le distribuie în Uniune, AFIA transmite autorităţilor competente din statul său membru de origine următoarele:

d)informaţii referitoare la dispoziţiile privind delegarea referitoare la funcţiile de administrare a portofoliului sau de administrare a riscurilor, după cum urmează:

(4)Un AFIA care administrează unul sau mai multe FIA care utilizează în mod considerabil efectul de levier furnizează în mod regulat autorităţilor competente ale statului său membru de origine informaţii referitoare la nivelul global al efectului de levier utilizat de fiecare FIA administrat, o defalcare pe efect de levier rezultat din împrumuturi de numerar sau valori imobiliare şi pe efect de levier încorporat în instrumente financiare derivate, precum şi măsura în care activele FIA au fost reutilizate în temeiul unor acorduri care au dat naştere efectului de levier.

(5)Atunci când monitorizarea eficace a riscului sistemic o impune, autorităţile competente din statul membru de origine pot solicita alte informaţii pe lângă cele descrise la prezentul articol, atât periodic, cât şi ad-hoc. Autorităţile competente informează AEVMP cu privire la obligaţiile de furnizare a unor informaţii suplimentare.

(5¹)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează:

c)frecvenţa şi calendarul de raportare.

(5²)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în care precizează:

c)metodele şi acordurile pentru transmiterea rapoartelor menţionate la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, inclusiv metode şi acorduri pentru a ameliora standardizarea datelor, precum şi pentru partajarea şi utilizarea eficientă a datelor deja raportate în orice cadru de raportare al Uniunii de orice autoritate competentă relevantă, la nivelul Uniunii sau la nivel naţional, ţinând cont de constatările raportului întocmit în conformitate cu articolul 69-a alineatul (2);

CAPITOLUL V:AFIA CARE ADMINISTREAZĂ ANUMITE TIPURI DE FIA

SECŢIUNEA 1:AFIA care administrează FIA cu efect de levier

Art. 25: Utilizarea informaţiilor de către autorităţile competente, cooperarea în domeniul supravegherii şi plafonarea efectului de levier

(2)Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA se asigură că toate informaţiile colectate în temeiul articolului 24 referitoare la toate AFIA pe care le supraveghează şi informaţiile colectate în temeiul articolului 7 sunt puse la dispoziţia altor autorităţi competente relevante, ESMA, EBA, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale), înfiinţată prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*15) (denumite în mod colectiv «autorităţile europene de supraveghere» sau «AES») şi CERS, ori de câte ori este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin, prin procedurile prevăzute la articolul 50.

Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA furnizează fără întârziere informaţii prin procedurile prevăzute la articolul 50 şi în mod bilateral autorităţilor competente din alte state membre direct vizate, în cazul în care un AFIA aflat în responsabilitatea lor sau un FIA administrat de respectivul AFIA ar putea constitui o sursă importantă de risc de contrapartidă pentru o instituţie de credit sau pentru alte instituţii cu relevanţă sistemică din alte state membre sau pentru stabilitatea sistemului financiar dintr-un alt stat membru.

(3)AFIA demonstrează că limitele efectului de levier stabilite de acesta pentru fiecare FIA pe care îl administrează sunt rezonabile şi că le respectă în permanenţă. Autorităţile competente evaluează riscurile aferente utilizării efectului de levier de către un AFIA în privinţa FIA pe care îl administrează şi, atunci când se consideră necesar pentru asigurarea stabilităţii şi integrităţii sistemului financiar, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA, după notificarea AEVMP, a CERS şi a autorităţilor competente pentru FIA în cauză, plafonează efectul de levier pe care AFIA sunt îndreptăţiţi să îl utilizeze sau alte restricţii asupra administrării AFIA cu privire la FIA administrat pentru a limita măsura în care utilizarea efectului de levier contribuie la crearea de riscuri sistemice în sistemul financiar sau a riscului de pieţe dezordonate. Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează în mod corespunzător AEVMP, CERS şi autorităţile competente pentru FIA cu privire la măsurile luate în acest sens, prin procedurile prevăzute la articolul 50.

(4)Notificarea menţionată la alineatul (3) se realizează cu cel puţin zece zile lucrătoare înainte ca măsura propusă să intre în vigoare sau să fie reînnoită. Notificarea include detalii privind măsura propusă, motivele pentru adoptarea măsurii şi momentul prevăzut pentru intrarea ei în vigoare. În situaţii excepţionale, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA pot decide ca măsura propusă să intre în vigoare în perioada menţionată în prima teză.

(7)Pe baza informaţiilor primite în conformitate cu alineatul (2) şi ţinând cont de recomandarea CERS, AEVMP poate hotărî că efectul de levier utilizat de un AFIA sau de un grup de AFIA reprezintă un risc semnificativ pentru stabilitatea şi integritatea sistemului financiar şi poate emite o recomandare către autorităţile competente în care precizează măsurile corective care trebuie luate, inclusiv plafonarea efectului de levier îndreptăţit a fi utilizat de AFIA sau de grupul de AFIA în cauză. AEVMP informează imediat autorităţile competente implicate, CERS şi Comisia cu privire la cele hotărâte.

(8)Dacă o autoritate competentă propune să se ia măsuri contrare recomandării AEVMP menţionate la alineatul (6) sau (7), autoritatea informează AEVMP în acest sens şi îşi explică motivele. AEVMP poate da publicităţii faptul că o autoritate competentă nu respectă sau intenţionează să nu respecte recomandarea emisă de ea. De asemenea, AEVMP poate decide, de la caz la caz, să publice motivele prezentate de autoritatea competentă cu privire la nerespectarea recomandării sale. Autorităţile competente vizate primesc o notificare prealabilă cu privire la această publicare.

SECŢIUNEA 2:Obligaţiile AFIA care administrează FIA care obţin controlul asupra unor societăţi necotate şi a unor emitenţi

Art. 26: Domeniul de aplicare

(5)În sensul prezentei secţiuni, în cazul unei societăţi necotate, controlul înseamnă peste 50 % din drepturile de vot ale societăţilor.

b)o persoană fizică sau juridică care acţionează în nume propriu, dar reprezentând FIA sau o societate controlată de FIA;

Art. 27: Notificarea obţinerii unor participaţii semnificative şi a controlului asupra unor societăţi necotate

(2)Statele membre solicită ca, în cazul în care, individual sau în comun, un FIA obţine controlul asupra unei societăţi necotate în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) coroborat cu alineatul (5) al articolului respectiv, AFIA care administrează FIA respectiv să îi notifice în legătură cu obţinerea controlului pe următorii:

(3)Notificarea prevăzută la alineatul (2) conţine următoarele informaţii suplimentare:

(4)În notificarea adresată societăţii necotate, AFIA solicită consiliului de administraţie al societăţii să îi informeze fără întârziere pe reprezentanţii angajaţilor sau, în cazul în care nu există asemenea reprezentanţi, pe angajaţii înşişi, cu privire la obţinerea controlului de către FIA administrat de AFIA şi să le transmită informaţiile menţionate la alineatul (3). AFIA depune toate eforturile pentru a se asigura că reprezentanţii angajaţilor sau, în cazul în care nu există asemenea reprezentanţi, angajaţii înşişi sunt informaţi în mod corespunzător de către consiliul de administraţie în conformitate cu prezentul articol.

Art. 28: Comunicarea de informaţii în cazul obţinerii controlului

(1)Statele membre solicită ca, în cazul în care, individual sau în comun, un FIA obţine controlul asupra unei societăţi necotate sau a unui emitent în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) coroborat cu alineatul (5) de la articolul respectiv, AFIA care administrează FIA respectiv să comunice informaţiile menţionate la alineatul (2) din prezentul articol:

(2)AFIA comunică:

(3)În notificarea adresată societăţii în conformitate cu alineatul (1) litera (a), AFIA solicită consiliului de administraţie al societăţii să le comunice fără întârziere reprezentanţilor angajaţilor sau, în cazul în care nu există asemenea reprezentanţi, angajaţilor înşişi informaţiile menţionate la alineatul (1). AFIA depune toate eforturile pentru a se asigura că reprezentanţii angajaţilor sau, în cazul în care nu există asemenea reprezentanţi, angajaţii înşişi sunt informaţi în mod corespunzător de către consiliul de administraţie în conformitate cu prezentul articol.

(4)Statele membre solicită ca, în cazul în care, individual sau în comun, un FIA obţine controlul asupra unei societăţi necotate în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) coroborat cu alineatul (5) de la articolul respectiv, AFIA care administrează FIA respectiv comunică sau se asigură că FIA, sau AFIA care acţionează în numele FIA, comunică intenţiile FIA cu privire la activitatea viitoare a societăţii necotate, precum şi consecinţele probabile asupra locurilor de muncă, inclusiv orice modificare substanţială a condiţiilor de angajare:

b)acţionarilor societăţii necotate ale căror identitate şi adresă AFIA le cunoaşte sau pot fi comunicate de societatea necotată ori prin intermediul unui registru la care AFIA are sau poate obţine acces.

Art. 29: Dispoziţii speciale privind raportul anual al FIA care exercită controlul asupra unor societăţi necotate

(1)Statele membre solicită ca, în cazul în care, individual sau în comun, un FIA obţine controlul asupra unei societăţi necotate în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) coroborat cu alineatul (5) de la articolul respectiv, AFIA care administrează FIA respectiv:

(2)Informaţiile suplimentare care trebuie incluse în raportul anual al societăţii sau al FIA, în conformitate cu alineatul (1), cuprind cel puţin o analiză justă a evoluţiei activităţii societăţii care prezintă situaţia la sfârşitul perioadei vizate de raportul anual. Raportul indică, de asemenea:

(3)AFIA care administrează FIA în cauză:

Art. 30: Dezmembrarea activelor

(1)Statele membre solicită ca, în cazul în care, individual sau în comun, un FIA obţine controlul asupra unei societăţi necotate sau a unui emitent în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) coroborat cu alineatul (5) de la articolul respectiv, în perioada de 24 de luni de la obţinerea controlului asupra societăţii de către FIA, AFIA care administrează FIA respectiv:

(2)Obligaţiile impuse AFIA în conformitate cu alineatul (1) vizează următoarele:

a)orice distribuţie către acţionari făcută în cazul în care, la data închiderii ultimului exerciţiu financiar, valoarea netă a activelor prezentată în conturile anuale ale societăţii este sau, ca urmare a unei astfel de distribuţii, ar deveni mai mică decât valoarea capitalului subscris plus rezervele care nu pot fi distribuite conform legii sau statutului, înţelegându-se că, în cazul în care partea nevărsată a capitalului subscris nu este inclusă în activele prezentate în bilanţ, această valoare se deduce din valoarea capitalului subscris;

(3)În sensul alineatului (2):

CAPITOLUL VI:DREPTURILE AFIA DIN UE DE A DISTRIBUI ŞI DE A ADMINISTRA FIA DIN UE ÎN UNIUNE

Art. 30^a: Condiţii privind precomercializarea în Uniune de către un AFIA din UE

(1)Statele membre se asigură că un AFIA autorizat din UE poate desfăşura activităţi de precomercializare în Uniune, cu excepţia cazului în care informaţiile prezentate potenţialilor investitori profesionişti:

c)echivalează cu documentele constitutive, cu un prospect sau cu documentele de ofertă ale unui FIA încă nestabilit aflate în forma finală.

(2)AFIA din UE se asigură că investitorii nu achiziţionează unităţi sau acţiuni ale unui FIA prin precomercializare şi că investitorii contactaţi în cadrul precomercializării pot achiziţiona numai unităţi sau acţiuni ale respectivului FIA prin comercializarea permisă în temeiul articolului 31 sau 32.

Statele membre se asigură că un AFIA din UE trimite autorităţilor competente din statul său membru de origine, în termen de două săptămâni de la începerea precomercializării, o scrisoare neoficială, pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice. Scrisoarea respectivă precizează statele membre şi perioadele în care are loc sau a avut loc precomercializarea şi include o scurtă descriere a precomercializării, inclusiv informaţiile privind strategiile de investiţii prezentate şi, după caz, o listă a FIA şi a compartimentelor FIA care fac sau au făcut obiectul precomercializării. Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA din UE informează de îndată autorităţile competente din statele membre în care AFIA din UE efectuează sau a efectuat o precomercializare. Autorităţile competente din statul membru în care are sau a avut loc precomercializarea pot solicita autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA din UE să furnizeze informaţii suplimentare privind precomercializarea care are sau a avut loc pe teritoriul său.

(3)O parte terţă se angajează în precomercializarea în numele unui AFIA din UE autorizat doar în cazul în care este autorizată ca firmă de investiţii în conformitate cu Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*), ca instituţie de credit în conformitate cu Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (**), ca societate de administrare a OPCVM-urilor în conformitate cu Directiva 2009/65/CE, ca AFIA în conformitate cu prezenta directivă, sau ca agent afiliat în conformitate cu Directiva 2014/65/UE. O astfel de parte terţă este supusă condiţiilor prevăzute la prezentul articol.

Art. 31: Distribuirea de unităţi sau acţiuni ale FIA din UE în statul membru de origine al AFIA

(1)Statele membre se asigură că un AFIA din UE autorizat poate distribui către investitori profesionali în statul membru de origine al AFIA unităţi sau acţiuni ale oricărui FIA din UE pe care îl administrează, imediat ce sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la prezentul articol.

(3)În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii dosarului complet de notificare în conformitate cu alineatul (2), autorităţile competente ale statului membru de origine al AFIA informează AFIA dacă poate începe distribuirea acţiunilor sau unităţilor FIA identificat în notificarea menţionată la alineatul (2). Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA împiedică distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA doar dacă modul de administrare a FIA de către AFIA nu respectă sau nu va respecta prezenta directivă ori dacă AFIA nu respectă sau nu va respecta prezenta directivă. În cazul unei decizii pozitive, AFIA poate începe distribuirea acţiunilor sau unităţilor FIA în statul său membru de origine de la data notificării în acest sens a autorităţilor competente.

(4)În caz de modificare substanţială a informaţiilor comunicate în conformitate cu alineatul (2), AFIA notifică acest lucru în scris autorităţilor competente din statul său membru de origine, cu cel puţin o lună înainte de implementarea modificării respective în cazul oricăror modificări planificate de AFIA sau imediat după apariţia unei modificări neplanificate.

În cazul în care o modificare planificată este pusă în aplicare fără a aduce atingere primului şi celui de al doilea paragraf sau dacă a avut loc o modificare neplanificată în urma căreia modul de administrare a FIA de către AFIA nu mai respectă prezenta directivă ori AFIA nu mai respectă prezenta directivă, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA iau toate măsurile necesare în conformitate cu articolul 46, inclusiv, dacă este necesar, interzicerea expresă a distribuirii acţiunilor sau unităţilor FIA.

(5)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza:

Art. 32: Distribuirea de unităţi sau acţiuni ale FIA din UE în alte state membre decât statul membru de origine al AFIA

(1)Statele membre se asigură că un AFIA din UE autorizat poate distribui către investitorii profesionali din alte state membre decât statul membru de origine al AFIA unităţi sau acţiuni ale unui FIA din UE pe care îl administrează, imediat ce sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la prezentul articol.

(3)În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii dosarului complet de notificare menţionat la alineatul (2), autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA transmit dosarul complet de notificare autorităţilor competente din statele membre în care se intenţionează distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA. Transmiterea are loc numai dacă modul de administrare a FIA de către AFIA respectă şi va respecta în continuare prezenta directivă şi dacă AFIA respectă prezenta directivă.

(4)La transmiterea dosarului de notificare, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA notifică, fără întârziere, AFIA cu privire la transmitere. AFIA poate începe distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA în statul membru gazdă al AFIA de la data respectivei notificări.

(7)În caz de modificare substanţială a informaţiilor comunicate în conformitate cu alineatul (2), AFIA notifică acest lucru în scris autorităţilor competente din statul său membru de origine, cu cel puţin o lună înainte de punerea în aplicare a modificării planificate sau imediat după apariţia unei modificări neplanificate.

În cazul în care, ca urmare a unei modificări planificate, administrarea FIA de către AFIA nu mai respectă prezenta directivă ori în cazul în care AFIA nu mai respectă în alt mod prezenta directivă, autorităţile competente relevante din statul membru de origine al AFIA informează AFIA, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea tuturor informaţiilor menţionate la primul paragraf, că trebuie să nu pună în aplicare respectiva modificare. În acest caz, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA notifică în consecinţă autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA.

În cazul în care o modificare planificată este pusă în aplicare în pofida primului şi celui de al doilea paragraf sau dacă a avut loc o modificare neplanificată în urma căreia modul de administrare a FIA de către AFIA nu ar mai respecta prezenta directivă ori AFIA nu ar mai respecta prezenta directivă, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA iau toate măsurile necesare în conformitate cu articolul 46, inclusiv, dacă este necesar, interzicerea expresă a distribuirii acţiunilor sau unităţilor FIA şi notifică autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA în consecinţă, fără întârzieri nejustificate.

(8)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza:

Art. 32^a: Retragerea notificării acordurilor de comercializare de unităţi sau acţiuni ale tuturor sau ale unor FIA din UE în alte state membre decât statul membru de origine al AFIA

(1)Statele membre se asigură că un AFIA din UE poate retrage notificarea acordurilor de comercializare de unităţi sau acţiuni ale tuturor sau ale unor FIA ale sale într-un stat membru în privinţa căruia a făcut o notificare în conformitate cu articolul 32, în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

a)cu excepţia cazului unor FIA de tip închis şi a fondurilor reglementate de Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), este făcută o ofertă generală de răscumpărare sau de rambursare, fără taxe sau deduceri, a tuturor unităţilor sau acţiunilor FIA de acest fel deţinute de investitori în statul membru respectiv, oferta în cauză este disponibilă în mod public timp de cel puţin 30 de zile lucrătoare şi este adresată, direct sau prin intermediari financiari, în mod individual tuturor investitorilor din statul membru respectiv a căror identitate este cunoscută;

c)orice acorduri contractuale cu intermediari sau delegaţi financiari sunt modificate sau reziliate cu efect de la data retragerii notificării, pentru a preveni o nouă oferire sau plasare, directă sau indirectă, a unităţilor sau acţiunilor identificate în notificarea menţionată la alineatul (2).

(3)Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA verifică dacă notificarea trimisă de AFIA în conformitate cu alineatul (2) este completă. În termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la primirea unei notificări complete, autorităţile competente ale statului membru de origine al AFIA transmit respectiva notificare autorităţilor competente ale statului membru identificat în notificarea menţionată la alineatul (2) şi ESMA.

(7)Fără a aduce atingere altor competenţe de supraveghere prevăzute la articolul 45 alineatul (3), de la data transmiterii prevăzută la alineatul (5) de la prezentul articol, autorităţile competente ale statului membru identificat în notificarea menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol nu solicită AFIA în cauză să demonstreze conformitatea cu actele cu putere de lege şi actele administrative naţionale care reglementează cerinţele de comercializare menţionate la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2019/1156 al Parlamentului European şi al Consiliului (**).

Art. 33: Condiţii pentru administrarea FIA din UE stabilite în alte state membre

(4)În termen de o lună de la primirea documentaţiei complete în conformitate cu alineatul (2) sau în termen de două luni de la primirea documentaţiei complete în conformitate cu alineatul (3), autorităţile competente din statul membru de origine transmit această documentaţie completă autorităţilor competente din statul membru gazdă al AFIA. Transmiterea are loc numai dacă modul de administrare a FIA de către AFIA respectă şi va respecta în continuare prezenta directivă şi dacă AFIA respectă prezentă directivă.

(6)În caz de modificare a informaţiilor comunicate în conformitate cu alineatul (2) şi, după caz, cu alineatul (3), AFIA notifică acest lucru în scris autorităţilor competente din statul său membru de origine, cu cel puţin o lună înainte de punerea în aplicare a modificării planificate sau imediat după ce a avut loc o modificare neplanificată.

În cazul în care o modificare planificată este pusă în aplicare în pofida primului şi celui de-al doilea paragraf sau dacă a avut loc o modificare neplanificată în urma căreia modul de administrare a FIA de către AFIA nu ar mai respecta prezenta directivă ori AFIA nu ar mai respecta prezenta directivă, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA iau toate măsurile necesare în conformitate cu articolul 46 şi informează, în mod corespunzător, autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA, fără întârzieri nejustificate.

(8)În vederea asigurării unor condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formatele, modelele şi procedurile standard pentru transmiterea informaţiilor în conformitate cu alineatele (2) şi (3).

CAPITOLUL VII:NORME SPECIFICE REFERITOARE LA ŢĂRILE TERŢE

Art. 34: Condiţiile pentru AFIA din UE care administrează FIA din afara UE ale căror unităţi sau acţiuni nu sunt distribuite în statele membre

(1)Statele membre se asigură că un AFIA din UE autorizat poate administra FIA din afara UE ale căror unităţi sau acţiuni nu sunt distribuite în Uniune cu următoarele condiţii:

Art. 35: Condiţii pentru distribuirea în Uniune, pe baza unui paşaport, a unităţilor sau acţiunilor unui FIA din afara UE administrat de un AFIA din UE

(2)AFIA respectă toate cerinţele stabilite în prezenta directivă, cu excepţia capitolului VI. În plus, se aplică următoarele condiţii:

c)ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE a semnat un acord cu statul membru de origine al AFIA autorizat şi cu fiecare stat membru în care se intenţionează distribuirea de unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE, care respectă în totalitate standardele stabilite la articolul 26 din Convenţia-model OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi asigură un schimb eficace de informaţii în domeniul fiscal, inclusiv eventuale acorduri fiscale multilaterale, iar ţara terţă respectivă nu este menţionată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;

(4)În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii notificării complete în temeiul alineatului (3), autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează AFIA dacă poate începe distribuirea pe teritoriul acestuia a acţiunilor sau unităţilor FIA identificat în notificarea menţionată la alineatul (3). Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA împiedică distribuirea acţiunilor sau unităţilor FIA respectiv doar dacă modul de administrare a FIA de către AFIA nu respectă sau nu va respecta prezenta directivă ori dacă AFIA nu va respecta sau nu respectă prezenta directivă. În cazul unei decizii pozitive, AFIA poate începe comercializarea acţiunilor sau unităţilor FIA în statul său membru de origine de la data notificării de către autorităţile competente în acest sens.

(6)În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii dosarului complet de notificare menţionat la alineatul (5), autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA transmit dosarul complet de notificare autorităţilor competente din statul membru în care se intenţionează distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA. Transmiterea are loc numai dacă modul de administrare a FIA de către AFIA respectă şi va respecta în continuare prezenta directivă şi dacă AFIA respectă prezenta directivă.

(7)La transmiterea dosarului de notificare, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA notifică fără întârziere AFIA cu privire la transmitere. AFIA poate începe distribuirea acţiunilor sau unităţilor FIA în statele membre gazdă relevante ale AFIA de la data respectivei notificări din partea autorităţilor competente.

(10)În caz de modificare substanţială a informaţiilor comunicate în conformitate cu alineatul (3) sau alineatul (5), AFIA anunţă acest lucru în scris autorităţilor competente din statul său membru de origine cu cel puţin o lună înainte de punerea în aplicare a modificării planificate sau imediat după apariţia unei modificări neplanificate.

În cazul în care o modificare planificată este pusă în aplicare fără a aduce atingere primului şi celui de-al doilea paragraf sau dacă a avut loc o modificare neplanificată în urma căreia modul de administrare a FIA de către AFIA nu ar mai respecta prezenta directivă ori AFIA nu ar mai respecta prezenta directivă, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA iau toate măsurile necesare în conformitate cu articolul 46, inclusiv, dacă este necesar, interzicerea expresă a distribuirii acţiunilor sau unităţilor FIA.

În cazul în care modificările sunt acceptabile deoarece nu afectează conformitatea modului de administrare a FIA de către AFIA cu prezenta directivă ori respectarea de către AFIA a prezentei directive, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează, fără întârziere, AVMP în măsura în care modificările privesc încetarea distribuirii unităţilor sau acţiunilor anumitor FIA sau distribuirea unităţilor sau acţiunilor unor FIA suplimentare şi, după caz, autorităţile competente din statele membre gazdă ale AFIA în legătură cu respectivele modificări.

(13)AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili conţinutul minim al acordurilor de cooperare menţionate la alineatul (2) litera (a) pentru a se asigura că autorităţile competente din statul membru de origine şi autorităţile competente din statul membru gazdă primesc informaţii suficiente pentru a-şi putea exercita competenţele de supraveghere şi de investigare în temeiul prezentei directive.

(14)În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol, AEVPM elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili procedurile de coordonare şi de schimb de informaţii între autorităţile competente din statul membru de origine şi autorităţile competente din statele membre gazdă ale AFIA.

(16)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza:

Art. 36: Condiţii pentru distribuirea în statele membre, fără paşaport, a unităţilor sau acţiunilor unui FIA din afara UE administrat de un AFIA din UE

(1)Fără a aduce atingere articolului 35, statele membre pot permite unui AFIA din UE autorizat să distribuie către investitori profesionali, exclusiv pe teritoriul lor, unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE pe care le administrează şi ale FIA de tip "feeder" care nu respectă cerinţele prevăzute la articolul 31 alineatul (1) al doilea paragraf, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:

a)AFIA respectă toate cerinţele stabilite în prezenta directivă, cu excepţia articolului 21. AFIA în cauză se asigură totuşi că sunt desemnate una sau mai multe entităţi pentru a efectua sarcinile prevăzute la articolul 21 alineatele (7), (8) şi (9). AFIA nu îndeplineşte funcţiile menţionate. AFIA furnizează autorităţilor sale de supraveghere informaţii privind identitatea entităţilor responsabile de efectuarea sarcinilor prevăzute la articolul 21 alineatele (7), (8) şi (9);

b)există acorduri adecvate de cooperare în scopul supravegherii riscului sistemic şi în conformitate cu standardele internaţionale, între autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA şi autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE, pentru a se asigura cel puţin un schimb eficient de informaţii care să permită autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA să îşi îndeplinească atribuţiile care le revin în temeiul prezentei directive;

d)ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE a semnat un acord cu statul membru de origine al AFIA autorizat şi cu fiecare stat membru în care se intenţionează distribuirea de unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE, care respectă în totalitate standardele stabilite la articolul 26 din Convenţia-model OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi asigură un schimb eficace de informaţii în domeniul fiscal, inclusiv eventuale acorduri fiscale multilaterale, iar ţara terţă respectivă nu este menţionată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;

Art. 37: Autorizarea AFIA din afara UE care intenţionează să administreze FIA din UE şi/sau să distribuie unităţi sau acţiuni ale unor FIA pe care le administrează în Uniune, în conformitate cu articolul 39 sau cu articolul 40

(2)Un AFIA din afara UE, care intenţionează să obţină autorizaţia prealabilă astfel cum este prevăzut la alineatul (1), respectă prezenta directivă, cu excepţia capitolului VI. În cazul şi în măsura în care respectarea unei dispoziţii din prezenta directivă este incompatibilă cu legislaţia aplicabilă AFIA din afara UE şi/sau FIA din afara UE ale cărui unităţi sau acţiuni sunt distribuite în Uniune, AFIA nu este ţinută să respecte respectiva dispoziţie din prezenta directivă dacă poate demonstra că:

(3)Un AFIA din afara UE care intenţionează să obţină autorizaţia prealabilă menţionată la alineatul (1) dispune de un reprezentant legal stabilit în statul său membru de referinţă. Reprezentantul legal este punctul de contact al AFIA în Uniune şi orice corespondenţă oficială dintre autorităţile competente şi AFIA şi dintre investitorii din UE ai respectivului fond şi AFIA în conformitate cu prezenta directivă se efectuează prin intermediul acestui reprezentant legal. Reprezentantul legal îndeplineşte împreună cu AFIA funcţia de asigurare a conformităţii în ceea ce priveşte activităţile de administrare şi de distribuire desfăşurate de AFIA în temeiul prezentei directive.

(4)Statul membru de referinţă al AFIA din afara UE se stabileşte după cum urmează:

a)dacă AFIA din afara UE intenţionează să administreze numai un singur FIA din UE sau mai multe astfel de fonduri din UE stabilite în acelaşi stat membru şi nu intenţionează să distribuie unităţi sau acţiuni ale FIA în conformitate cu articolul 39 sau cu articolul 40 în Uniune, atunci statul membru de origine al acestui fond sau al acestor fonduri este considerat statul membru de referinţă, iar autorităţile competente din acest stat membru sunt autorităţile competente pentru procedura de autorizare şi pentru supravegherea AFIA;

c)dacă AFIA din afara UE intenţionează să distribuie unităţi sau acţiuni ale unui singur FIA din UE într-un singur stat membru al Uniunii Europene, atunci statul membru de referinţă se stabileşte după cum urmează:

e)dacă AFIA din afara UE intenţionează să distribuie unităţi sau acţiuni ale unui singur FIA din UE, dar în state membre diferite, atunci statul membru de referinţă se stabileşte după cum urmează:

g)dacă AFIA din afara UE intenţionează să distribuie unităţi sau acţiuni ale mai multor FIA din UE în Uniunea Europeană, atunci statul membru de referinţă se stabileşte după cum urmează:

h)dacă AFIA din afara UE intenţionează să distribuie unităţi sau acţiuni ale mai multor FIA din UE şi din afara UE ori ale mai multor astfel de fonduri din afara UE în Uniune, atunci statul membru de referinţă este statul membru în care AFIA intenţionează să desfăşoare o distribuire efectivă pentru cea mai mare parte a fondurilor respective.

În conformitate cu criteriile stabilite la primul paragraf litera (b), litera (c) punctul (i), litera (e), litera (f) şi litera (g) punctul (i), este posibilă existenţa a mai mult de un singur stat membru de referinţă. Într-un astfel de caz, statele membre solicită ca AFIA din afara UE care intenţionează să administreze FIA din UE fără a distribui unităţi sau acţiuni ale acestor fonduri şi/sau să distribuie acţiuni sau unităţi ale FIA pe care le administrează în Uniune în conformitate cu articolul 39 sau cu articolul 40, să depună o cerere pe lângă autorităţile competente din toate statele membre care pot fi state membre de referinţă în conformitate cu criteriile stabilite la literele respective pentru a se stabili statul membru de referinţă din rândul lor. Autorităţile competente respective decid împreună statul membru de referinţă pentru AFIA din afara UE în termen de o lună de la primirea unei cereri în acest sens. Autorităţile competente din statul membru care este desemnat stat membru de referinţă informează fără întârziere AFIA din afara UE în legătură cu această desemnare. Dacă AFIA din afara UE nu este informat corespunzător cu privire la decizia autorităţilor competente relevante în termen de şapte zile de la luarea deciziei sau dacă autorităţile competente relevante nu au luat o decizie în termen de o lună, AFIA din afara UE îşi poate alege statul membru de referinţă pe baza criteriilor stabilite în prezentul alineat.

(5)Statele membre solicită AFIA din afara UE care intenţionează să administreze FIA din UE fără a distribui unităţi sau acţiuni ale acestora şi/sau să distribuie, în conformitate cu articolul 39 sau cu articolul 40, unităţi sau acţiuni ale FIA pe care le administrează în Uniunea Europeană să depună o cerere de autorizare pe lângă statul său membru de referinţă.

După primirea cererii de autorizare, autorităţile competente evaluează dacă modul în care AFIA şi-a stabilit statul membru de referinţă respectă criteriile stabilite la alineatul (4). În cazul în care autorităţile competente constată nerespectarea acestor criterii, acestea refuză cererea de autorizare a AFIA din afara UE şi explică motivele refuzului. În cazul în care autorităţile competente constată respectarea criteriilor de la alineatul (4), acestea informează în acest sens AEVMP şi solicită AEVMP să emită un aviz cu privire la evaluarea efectuată de ele. În notificarea adresată AEVMP, autorităţile competente includ justificarea prezentată de AFIA cu privire la evaluarea sa privind statul membru de referinţă şi prezintă informaţii referitoare la strategia de marketing a AFIA.

Dacă autorităţile competente propun acordarea autorizaţiei în pofida avizului negativ al AEVMP menţionat la al treilea paragraf, acestea informează AEVMP în acest sens şi îşi explică motivele. AEVMP dă publicităţii faptul că autorităţile competente nu respectă sau intenţionează să nu respecte avizul emis de ea. De asemenea, AEVMP poate decide, de la caz la caz, să publice motivele prezentate de autorităţile competente cu privire la nerespectarea avizului respectiv. Autorităţile competente primesc o notificare prealabilă cu privire la această publicare.

Dacă autorităţile competente propun acordarea autorizaţiei în pofida avizului negativ al AEVMP menţionat la al treilea paragraf, iar AFIA intenţionează să distribuie unităţi sau acţiuni ale FIA pe care îl administrează în alte state membre decât statul membru de referinţă, atunci autorităţile competente din statul membru de referinţă informează în acest sens şi autorităţile competente din statele membre vizate şi îşi explică motivele. După caz, autorităţile competente din statul membru de referinţă informează şi autorităţile competente din statele membre de origine ale FIA administrate de AFIA cu privire la decizia lor şi îşi explică motivele.

(7)Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la alineatul (8), autorizaţia nu poate fi eliberată dacă nu sunt îndeplinite următoarele condiţii suplimentare:

f)ţara terţă în care este stabilit AFIA din afara UE a semnat un acord cu statul membru de referinţă, care respectă în totalitate standardele stabilite la articolul 26 din Convenţia-model OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi asigură un schimb eficace de informaţii în domeniul fiscal, inclusiv eventuale acorduri fiscale multilaterale, iar ţara terţă respectivă nu este menţionată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;

g)exercitarea efectivă de către autorităţile competente a funcţiilor lor de supraveghere în temeiul prezentei directive nu este obstrucţionată de actele cu putere de lege sau de actele administrative ale unei ţări terţe care se aplică AFIA şi nici de limitări ale competenţelor de supraveghere şi de investigare ale autorităţilor de supraveghere din ţările terţe.

Dacă ţara terţă în care este stabilit AFIA din afara UE este identificată ca ţară terţă cu grad înalt de risc în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (e), sau este adăugată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (f), după momentul autorizării AFIA din afara UE, AFIA din afara UE ia, într-un termen adecvat, măsurile necesare pentru a remedia situaţia FIA pe care le administrează, ţinând seama în mod corespunzător de interesele investitorilor. Această perioadă nu depăşeşte doi ani;

(8)Autorizarea se acordă în conformitate cu dispoziţiile capitolului II, care se aplică mutatis mutandis, înţelegându-se că:

a)informaţiile menţionate la articolul 7 alineatul (2) sunt completate cu:

(iii)dovezi scrise bazate pe standardele tehnice de reglementare elaborate de AEVMP potrivit cărora legislaţia relevantă a ţării terţe prevede o normă care este echivalentă cu dispoziţiile a căror respectare este imposibilă, care are acelaşi obiectiv de reglementare şi oferă acelaşi nivel de protecţie pentru investitorii fondului în cauză şi AFIA respectă norma echivalentă în cauză; aceste dovezi scrise sunt însoţite de un aviz juridic cu privire la existenţa dispoziţiei obligatorii incompatibile relevante în legislaţia ţării terţe şi includ o descriere a obiectivului de reglementare urmărit şi a naturii protecţiei oferite investitorilor; şi

e)articolul 8 alineatul (5) al doilea paragraf se citeşte cu includerea unei trimiteri la "informaţiile menţionate la articolul 37 alineatul (8) litera (a)".

(9)În cazul în care autorităţile competente din statul membru de referinţă consideră că AFIA se poate baza pe alineatul (2) pentru a obţine o derogare de la respectarea anumitor dispoziţii ale prezentei directive, atunci acestea notifică fără întârziere AEVMP în acest sens. Autorităţile respective documentează această evaluare cu informaţiile furnizate de AFIA în conformitate cu alineatul (8) litera (a) punctele (ii) şi (iii).

În termen de o lună de la primirea notificării menţionate la primul paragraf, AEVMP emite un aviz către autorităţile competente cu privire la cererea de derogare de la respectarea dispoziţiilor directivei bazată pe incompatibilitatea în conformitate cu alineatul (2). Avizul se poate referi în special la îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea unei astfel de derogări, pe baza informaţiilor furnizate de AFIA în conformitate cu alineatul (8) litera (a) punctele (ii) şi (iii) şi a standardelor tehnice de reglementare privind echivalenţa. AEVMP depune eforturi pentru a crea o cultură europeană comună a supravegherii şi practici de supraveghere consecvente, precum şi pentru a asigura abordări consecvente la nivelul autorităţilor competente în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor prezentului alineat.

Dacă autorităţile competente din statul membru de referinţă propun acordarea autorizaţiei în pofida avizului negativ al AEVMP menţionat la al doilea paragraf, acestea informează AEVMP în acest sens şi îşi explică motivele. AEVMP dă publicităţii faptul că autorităţile competente nu respectă sau intenţionează să nu respecte avizul emis de ea. De asemenea, AEVMP poate decide, de la caz la caz, să publice motivele prezentate de autorităţile competente cu privire la nerespectarea avizului respectiv. Autorităţile competente în cauză primesc o notificare prealabilă cu privire la această publicare.

(10)Autorităţile competente din statul membru de referinţă informează fără întârziere AEVMP cu privire la procesul de autorizare iniţială, la orice modificări ale autorizaţiei AFIA şi la orice retragere a autorizaţiei.

(11)Stabilirea statului membru de referinţă nu este afectată de activitatea economică ulterioară a AFIA în Uniune. Totuşi, în cazul în care AFIA îşi schimbă strategia de marketing în următorii doi ani după autorizarea sa iniţială şi dacă această schimbare ar fi afectat stabilirea statului membru de referinţă în cazul în care strategia modificată ar fi fost strategia iniţială, atunci AFIA informează autorităţile competente din statul membru de referinţă iniţial cu privire la această schimbare înainte să îşi implementeze strategia şi indică noul stat membru de referinţă în conformitate cu criteriile stabilite la alineatul (4) şi pe baza noii strategii. AFIA îşi justifică evaluarea prezentându-şi noua strategie de marketing statelor membre de referinţă iniţiale. În acelaşi timp, AFIA furnizează informaţii cu privire la reprezentantul său legal, inclusiv numele şi locul în care este stabilit. Reprezentantul legal este stabilit în noul stat membru de referinţă.

Statul membru de referinţă iniţial evaluează dacă stabilirea realizată de AFIA în conformitate cu primul paragraf este corectă şi notifică AEVMP cu privire la această evaluare. AEVMP emite un aviz cu privire la evaluarea realizată de autorităţile competente. În notificarea adresată AEVMP, autorităţile competente includ justificarea prezentată de AFIA cu privire la evaluarea sa privind statul membru de referinţă şi prezintă informaţii referitoare la noua strategie de marketing a AFIA.

În cazul în care autorităţile competente din statul membru de referinţă iniţial sunt de acord cu evaluarea realizată de AFIA, atunci acestea informează şi autorităţile competente din noul stat membru de referinţă cu privire la schimbare. Statul membru de referinţă iniţial transferă, fără întârziere, o copie a autorizaţiei şi a dosarului de supraveghere al AFIA către noul stat membru de referinţă. De la data transmiterii autorizaţiei şi a dosarului de supraveghere, autorităţile competente din noul stat membru de referinţă devin competente să autorizeze şi supravegheze AFIA.

b)în cazul în care AFIA distribuie unităţi sau acţiuni ale FIA pe care le administrează în alte state membre decât statul membru de referinţă iniţial, atunci autorităţile competente din statul membru de referinţă iniţial informează în acest sens şi autorităţile competente din statele membre vizate şi explică motivele. După caz, autorităţile competente din statul membru de referinţă informează şi autorităţile competente din statele membre de origine ale FIA administrate de AFIA cu privire la decizia lor şi explică motivele.

(12)În cazul în care din evoluţia activităţii economice curente a AFIA în Uniune pe parcursul a doi ani de la autorizare reiese că strategia de marketing, astfel cum a fost prezentată de AFIA la momentul autorizării, nu a fost respectată, reiese că AFIA a făcut declaraţii false în legătură cu strategia sau AFIA nu a respectat alineatul (11) în momentul în care şi-a schimbat strategia de marketing, atunci autorităţile competente din statul membru de referinţă iniţial solicită AFIA să indice statul membru de referinţă corect pe baza strategiei de marketing pe care o aplică efectiv. Procedura prevăzută la alineatul (11) se aplică mutatis mutandis. Dacă AFIA nu se conformează cererii autorităţilor competente, acestea retrag autorizaţia AFIA.

(17)AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili conţinutul minim al acordurilor de cooperare menţionate la alineatul (7) litera (d) pentru a se asigura că autorităţile competente din statul membru de referinţă şi autorităţile competente din statele membre gazdă primesc informaţii suficiente pentru a-şi putea exercita competenţele de supraveghere şi de investigare în temeiul prezentei directive.

(18)În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol, AEVPM elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili procedurile de coordonare şi de schimb de informaţii între autorităţile competente din statul membru de referinţă şi autorităţile competente din statele membre gazdă ale AFIA.

(21)În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, AEVMP asigură un rol de coordonare generală între autorităţile competente din statul membru de referinţă al AFIA din afara UE şi autorităţile competente din statele membre gazdă ale AFIA în cauză. În special, AEVMP poate:

(23)Pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare cu privire la următoarele:

Art. 38: Evaluarea ("peer review") a autorizării şi a supravegherii AFIA din afara UE

(3)Evaluarea ("peer review") include în special o evaluare:

Art. 39: Condiţii pentru distribuirea în Uniune, pe baza unui paşaport, a unităţilor sau acţiunilor unui FIA din UE administrat de un AFIA din afara UE

(3)În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii notificării complete în temeiul alineatului (2), autorităţile competente din statul membru de referinţă al AFIA informează AFIA dacă poate începe distribuirea pe teritoriul acestuia a acţiunilor sau unităţilor fondului identificat în notificarea menţionată la alineatul (2). Autorităţile competente din statul membru de referinţă al AFIA pot împiedica distribuirea unităţilor sau acţiunilor fondului respectiv doar dacă modul de administrare a fondului de către AFIA nu este sau nu va fi conform cu prezenta directivă ori dacă AFIA în general nu respectă sau nu va respecta prezenta directivă. În cazul unei decizii pozitive, AFIA poate începe distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA în statul său membru de referinţă de la data notificării în acest sens efectuate de către autorităţile competente.

(5)În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii dosarului complet de notificare menţionat la alineatul (4), autorităţile competente din statul membru de referinţă transmit dosarul complet de notificare autorităţilor competente din statele membre unde se intenţionează distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA. Transmiterea are loc numai dacă modul de administrare a fondului de către AFIA respectă şi va respecta în continuare prezenta directivă şi dacă AFIA respectă prezenta directivă.

(6)La transmiterea dosarului de notificare, autorităţile competente din statul membru de referinţă al AFIA notifică fără întârziere AFIA cu privire la transmitere. AFIA poate începe distribuirea acţiunilor sau unităţilor FIA în statele membre gazdă relevante ale AFIA de la data respectivei notificări.

(9)În caz de modificare substanţială a informaţiilor comunicate în conformitate cu alineatul (2) şi/sau cu alineatul (4), AFIA notifică acest lucru în scris autorităţilor competente din statul său membru de referinţă, cu cel puţin o lună înainte de punerea în aplicare a modificării planificate sau imediat după apariţia unei modificări neplanificate.

În cazul în care modificările sunt acceptabile deoarece nu afectează conformitatea modului de administrare a FIA de către AFIA cu prezenta directivă ori respectarea de către AFIA a prezentei directive, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează, fără întârziere, AEVMP în măsura în care modificările privesc încetarea distribuirii unităţilor sau acţiunilor anumitor FIA sau distribuirea unităţilor sau acţiunilor unor FIA suplimentare şi, după caz, autorităţile competente din statele membre gazdă în legătură cu respectivele modificări.

(10)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili:

Art. 40: Condiţii pentru distribuirea în Uniunea Europeană, pe baza unui paşaport, a unităţilor sau acţiunilor unui FIA din afara UE administrat de un AFIA din afara UE

(2)În completarea cerinţelor prezentei directive privind AFIA din UE, în cazul AFIA din afara UE trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

c)ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE a semnat un acord cu statul membru de referinţă şi cu fiecare stat membru în care se intenţionează distribuirea de unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE, care respectă în totalitate standardele stabilite la articolul 26 din Convenţia-model OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi asigură un schimb eficace de informaţii în domeniul fiscal, inclusiv eventuale acorduri fiscale multilaterale, iar ţara terţă respectivă nu este menţionată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;

(4)În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii notificării complete în temeiul alineatului (3), autorităţile competente din statul membru de referinţă al AFIA informează AFIA dacă poate începe distribuirea pe teritoriul acestuia a acţiunilor sau unităţilor fondului identificat în notificarea menţionată la alineatul (3). Autorităţile competente din statul membru de referinţă al AFIA pot împiedica distribuirea unităţilor sau acţiunilor fondului respectiv doar dacă modul de administrare a fondului de către AFIA nu respectă sau nu va respecta prezenta directivă ori dacă AFIA nu respectă sau nu va respecta prezenta directivă. În cazul unei decizii pozitive, AFIA poate începe distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA în statul său membru de referinţă de la data notificării în acest sens de către autorităţile competente.

(6)În termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii dosarului complet de notificare menţionat la alineatul (5), autorităţile competente din statul membru de referinţă transmit dosarul complet de notificare autorităţilor competente din statele membre unde se intenţionează distribuirea unităţilor sau acţiunilor FIA. Transmiterea are loc numai dacă modul de administrare a fondului de către AFIA respectă şi va respecta în continuare prezenta directivă şi dacă, în general, AFIA respectă prezenta directivă.

(7)La transmiterea dosarului de notificare, autorităţile competente din statul membru de referinţă al AFIA notifică fără întârziere AFIA cu privire la transmitere. AFIA poate începe distribuirea acţiunilor sau unităţilor FIA în statele membre gazdă relevante ale AFIA de la data respectivei notificări.

(10)În caz de modificare substanţială a informaţiilor comunicate în conformitate cu alineatul (3) sau cu alineatul (5), AFIA notifică acest lucru în scris autorităţilor competente din statul său membru de referinţă, cu cel puţin o lună înainte de punerea în aplicare a modificării planificate sau imediat după o modificare neplanificată.

În cazul în care modificările sunt acceptabile deoarece nu afectează conformitatea modului de administrare a FIA de către AFIA cu prezenta directivă ori respectarea de către AFIA a prezentei directive, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează, fără întârziere, AEVMP în măsura în care modificările privesc încetarea distribuirii unităţilor sau acţiunilor anumitor FIA sau distribuirea unităţilor sau acţiunilor unor FIA suplimentare şi, după caz, autorităţile competente din statele membre gazdă ale AFIA în legătură cu respectivele modificări.

(13)AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili conţinutul minim al acordurilor de cooperare menţionate la alineatul (2) litera (a) pentru a se asigura că autorităţile competente din statul membru de referinţă şi autorităţile competente din statele membre gazdă primesc informaţii suficiente pentru a-şi putea exercita competenţele de supraveghere şi de investigare în temeiul prezentei directive.

(14)În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol, AEVPM elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili procedurile de coordonare şi de schimb de informaţii între autorităţile competente din statul membru de referinţă şi autorităţile competente din statele membre gazdă ale AFIA.

(16)Pentru a asigura condiţii uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili:

Art. 41: Condiţii pentru administrarea unui FIA stabilit în alte state membre decât statul membru de referinţă de către un AFIA din afara UE

(2)Orice AFIA din afara UE care intenţionează să administreze pentru prima dată un FIA din UE stabilit într-un alt stat membru decât statul său membru de referinţă transmite autorităţilor competente din statul său membru de referinţă următoarele informaţii:

(4)Autorităţile competente din statul membru de referinţă transmit, în termen de o lună de la primirea documentaţiei complete în conformitate cu alineatul (2) sau în termen de două luni de la primirea documentaţiei complete în conformitate cu alineatul (3), această documentaţie completă autorităţilor competente din statul membru gazdă al AFIA. Transmiterea are loc numai dacă modul de administrare a FIA de către AFIA respectă şi va respecta în continuare prezenta directivă şi dacă AFIA respectă prezenta directivă.

(6)În caz de modificare a informaţiilor comunicate în conformitate cu alineatul (2) şi, dacă este relevant, cu alineatul (3), AFIA notifică acest lucru în scris autorităţilor competente din statul său membru de referinţă, cu cel puţin o lună înainte de punerea în aplicare a modificării planificate sau imediat după o modificare neplanificată.

În cazul în care o modificare planificată este pusă în aplicare fără a aduce atingere primului şi celui de al doilea paragraf sau dacă a avut loc o modificare neplanificată în urma căreia modul de administrare a FIA de către AFIA nu mai respectă prezenta directivă ori AFIA nu mai respectă prezenta directivă, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA iau toate măsurile necesare în conformitate cu articolul 46, inclusiv, dacă este necesar, interzicerea explicită a distribuirii acţiunilor sau unităţilor FIA.

Art. 42: Condiţii pentru distribuirea în statele membre, fără a deţine un paşaport, a unităţilor sau acţiunilor unui FIA administrat de un AFIA din afara UE

(1)Fără a aduce atingere articolelor 37, 39 şi 40, statele membre pot permite AFIA din afara UE să distribuie către investitori profesionali, exclusiv pe teritoriul lor, unităţi sau acţiuni ale FIA pe care le administrează, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:

a)AFIA din afara UE respectă dispoziţiile articolelor 22, 23 şi 24 în cazul fiecărui FIA ale cărui unităţi sau acţiuni le distribuie în temeiul prezentului articol, precum şi dispoziţiile articolelor 26-30 în cazul în care un FIA ale cărui unităţi sau acţiuni sunt distribuite de AFIA respectiv în temeiul prezentului articol intră sub incidenţa articolului 26 alineatul (1). Autorităţile competente şi investitorii FIA menţionaţi la articolele respective sunt consideraţi a fi cei din statele membre în care sunt distribuite unităţi sau acţiuni ale FIA;

b)sunt încheiate acorduri adecvate de cooperare în vederea supravegherii riscului sistemic, conforme cu standardele internaţionale, între autorităţile competente din statele membre în care sunt distribuite unităţi sau acţiuni ale FIA şi, după caz, autorităţile competente ale FIA din UE în cauză şi autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit AFIA din afara UE, precum şi, după caz, autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE, pentru a asigura un schimb eficient de informaţii care să le permită autorităţilor competente să îşi îndeplinească atribuţiile care le revin în conformitate cu prezenta directivă;

d)ţara terţă în care este stabilit AFIA din afara UE sau FIA din afara UE a semnat un acord cu statul membru în care se intenţionează distribuirea de unităţi sau acţiuni ale AFIA din afara UE, care respectă în totalitate standardele stabilite la articolul 26 din Convenţia-model OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi asigură un schimb eficace de informaţii în domeniul fiscal, inclusiv eventuale acorduri fiscale multilaterale, iar ţara terţă respectivă nu este menţionată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale;

CAPITOLUL VIII:DISTRIBUIREA CĂTRE INVESTITORII DE RETAIL

Art. 43: Distribuirea de către un AFIA a unităţilor sau a acţiunilor unui FIA către investitorii de retail

(1)Fără a aduce atingere altor instrumente ale dreptului Uniunii Europene, statele membre pot permite AFIA să distribuie către investitorii de retail de pe teritoriul lor unităţi sau acţiuni ale FIA pe care le administrează în conformitate cu prezenta directivă, indiferent dacă acţiunile sau unităţile FIA sunt distribuite pe piaţa naţională sau pe piaţa transfrontalieră sau dacă aceste FIA sunt stabilite în UE sau într-o ţară terţă.

În aceste cazuri, statele membre pot impune FIA sau AFIA obligaţii mai stricte decât cele aplicabile FIA ale căror acţiuni sau unităţi sunt distribuite către investitori profesionali de pe teritoriul lor în conformitate cu prezenta directivă. Cu toate acestea, statele membre nu pot impune FIA din UE stabilite într-un alt stat membru şi ale căror acţiuni sau unităţi sunt distribuite pe piaţa transfrontalieră cerinţe suplimentare sau mai stricte decât pentru FIA ale căror acţiuni sau unităţi sunt distribuite pe piaţa naţională.

(2)Până la 22 iulie 2014, statele membre care permit distribuirea de acţiuni sau unităţi ale FIA către investitorii de retail de pe teritoriul lor informează Comisia şi AEVMP cu privire la:

(3)Statele membre se asigură că un AFIA autorizat din UE poate distribui unităţi sau acţiuni ale unui FIA din UE care investeşte predominant în acţiunile unei anumite societăţi către angajaţii societăţii respective sau ai entităţilor sale afiliate în cadrul schemelor de economii ale angajaţilor sau al schemelor de participare a angajaţilor, la nivel naţional sau transfrontalier.

Art. 43^a: Structuri puse la dispoziţia investitorilor de retail

(1)Fără a aduce atingere articolului 26 din Regulamentul (UE) 2015/760, statele membre se asigură că AFIA pune la dispoziţie, în fiecare stat membru în care intenţionează să comercializeze unităţi sau acţiuni ale unui FIA către investitori de retail, structuri menite să efectueze următoarele sarcini:

(3)AFIA se asigură că structurile pentru îndeplinirea sarcinilor menţionate la alineatul (1), inclusiv pe cale electronică, sunt puse la dispoziţie:

b)chiar de către AFIA, de către o parte terţă care face obiectul reglementărilor şi supravegherii aplicabile sarcinilor care urmează să fie efectuate, sau de către ambii.

CAPITOLUL IX:AUTORITĂŢI COMPETENTE

SECŢIUNEA 1:Desemnare, competenţe şi căi de atac

Art. 44: Desemnarea autorităţilor competente

Art. 45: Responsabilitatea autorităţilor competente din statele membre

(3)Autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA pot solicita unui AFIA care administrează sau distribuie unităţi sau acţiuni ale unor FIA pe teritoriul acestuia, prin intermediul unei sucursale sau altfel, să furnizeze informaţiile necesare pentru supravegherea respectării de către AFIA a normelor aplicabile care ţin de responsabilitatea autorităţilor competente respective.

(4)În cazul în care autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA constată că un AFIA, care administrează şi/sau distribuie unităţi sau acţiuni ale unui FIA pe teritoriul acestuia prin intermediul unei sucursale sau nu, încalcă una dintre normele în legătură cu care acestea au o responsabilitate în ceea ce priveşte supravegherea respectării, atunci autorităţile respective solicită AFIA în cauză să pună capăt încălcării respective şi să informeze autorităţile competente din statul membru de origine cu privire la aceasta.

(5)În cazul în care AFIA în cauză refuză să furnizeze autorităţilor competente din statul său membru gazdă informaţiile care intră în sfera de responsabilitate a acestora sau nu ia măsurile necesare pentru a pune capăt încălcării menţionate la alineatul (4), atunci autorităţile competente din statul său membru gazdă informează în consecinţă autorităţile competente din statul membru de origine al acestuia. În cel mai scurt timp, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA:

(6)În cazul în care, în pofida măsurilor luate de autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA în temeiul alineatului (5) sau întrucât aceste măsuri se dovedesc inadecvate sau nu sunt disponibile în statul membru respectiv, AFIA refuză în continuare să furnizeze informaţiile solicitate de autorităţile competente din statul său membru gazdă în conformitate cu alineatul (3) ori persistă în încălcarea actelor cu putere de lege sau a normelor administrative menţionate la alineatul (4) şi aflate în vigoare în statul său membru gazdă, atunci, după ce au informat autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA, autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA pot lua măsurile adecvate, inclusiv cele prevăzute la articolele 46 şi 48, pentru a preveni sau a sancţiona neregulile viitoare şi pentru a împiedica AFIA în cauză să efectueze noi operaţiuni în statul său membru gazdă. Dacă funcţia asigurată în statul membru gazdă al AFIA este administrarea unor FIA, statul membru gazdă poate solicita AFIA să înceteze administrarea acelor FIA.

(7)În cazul în care autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA au motive clare şi demonstrabile să creadă că AFIA încalcă obligaţiile care îi revin în temeiul normelor în legătură cu care acestea nu au o responsabilitate în ceea ce priveşte supravegherea respectării, atunci ele comunică aceste constatări autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA, care iau măsurile necesare, inclusiv, dacă acest lucru se impune, solicitarea de informaţii suplimentare din partea autorităţilor de supraveghere competente din ţările terţe.

(8)În cazul în care, în pofida măsurilor luate de autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA ori întrucât aceste măsuri se dovedesc inadecvate ori statul membru de origine al AFIA nu acţionează într-un termen rezonabil, AFIA continuă să acţioneze într-un mod care aduce prejudicii clare intereselor investitorilor FIA în cauză şi stabilităţii financiare sau integrităţii pieţei statului membru gazdă al AFIA, atunci, după ce au informat autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA, autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA pot lua măsurile adecvate necesare pentru a proteja investitorii FIA în cauză şi stabilitatea financiară şi integritatea pieţei statului membru gazdă, aceste măsuri incluzând posibilitatea de a interzice AFIA să mai distribuie acţiuni sau unităţi ale FIA în cauză în statul membru gazdă.

Art. 46: Competenţele autorităţilor competente

(2)Autorităţile competente au următoarele competenţe:

Art. 47: Prerogativele şi competenţele AEVMP

(2)Obligaţia de a păstra secretul profesional se aplică tuturor persoanelor care lucrează sau care au lucrat pentru ESMA, pentru autorităţile competente sau pentru oricare alte persoane cărora ESMA le-a delegat sarcini, inclusiv auditorilor şi experţilor cu care ESMA a lucrat. Informaţiile care intră sub incidenţa secretului profesional nu sunt divulgate niciunei alte persoane sau autorităţi, cu excepţia cazului în care divulgarea este necesară în cadrul procedurilor judiciare sau în cazuri reglementate de dreptul fiscal.

(3)Toate informaţiile schimbate în temeiul prezentei directive între autorităţile competente, AES şi CERS sunt considerate confidenţiale, cu excepţia situaţiilor în care:

c)informaţiile divulgate sunt utilizate într-un rezumat sau într-o formă agregată, în care participanţii individuali la pieţele financiare nu pot fi identificaţi.

(4)În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile stabilite la alineatul (5), AEVMP poate solicita autorităţii competente sau autorităţilor competente să ia oricare dintre măsurile următoare, după caz:

d)în interesul investitorilor, în circumstanţe excepţionale şi după consultarea AFIA, să impună AFIA din afara UE care distribuie în Uniune FIA pe care le administrează sau AFIA din UE care administrează FIA din afara UE să activeze sau să dezactiveze instrumentul de administrare a lichidităţilor menţionat în anexa V punctul 1, în cazul în care există riscuri pentru protecţia investitorilor sau pentru stabilitatea financiară care, dintr-o perspectivă rezonabilă şi echilibrată, impun o astfel de activare sau dezactivare.

(5)AEVMP poate lua o decizie în temeiul alineatului (4) şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la alineatul (6) dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii:

(6)Măsurile luate de autoritatea competentă sau de autorităţile competente în temeiul alineatului (4):

(8)AEVMP notifică autorităţile competente din statul membru de referinţă al AFIA din afara UE şi autorităţile competente din statele membre gazdă ale AFIA din afara UE în cauză cu privire la decizia de a solicita autorităţii competente sau autorităţilor competente să impună sau să reînnoiască o măsură menţionată la alineatul (4). Notificarea cuprinde cel puţin următoarele informaţii:

Art. 48: Sancţiuni administrative

(1)Statele membre stabilesc normele privind măsurile şi sancţiunile aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor naţionale adoptate în temeiul prezentei directive şi iau toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea normelor respective. Fără a aduce atingere procedurilor privind retragerea unei autorizaţii sau dreptului lor de a aplica sancţiuni penale, statele membre se asigură, în conformitate cu legislaţia lor internă, că pot fi adoptate măsurile adecvate sau că pot fi aplicate sancţiuni administrative adecvate împotriva persoanelor responsabile de o încălcare a dispoziţiilor adoptate în vederea punerii în aplicare a prezentei directive. Statele membre acţionează astfel încât aceste măsuri să fie eficace, proporţionale şi cu efect de descurajare.

Art. 49: Dreptul la o cale de atac

(2)Statele membre se asigură că orice decizie luată în temeiul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative adoptate în conformitate cu prezenta directivă este justificată în mod corespunzător şi poate face obiectul unui recurs în justiţie.

SECŢIUNEA 2:Cooperarea dintre diferitele autorităţi competente

Art. 50: Obligaţia de a coopera

(4)Autorităţile competente din statele membre îşi comunică de îndată între ele, precum şi către AEVMP, informaţiile necesare pentru a-şi îndeplini atribuţiile care le revin în temeiul prezentei directive.

Autorităţile competente din statul membru de origine trimit statelor membre gazdă ale AFIA în cauză o copie a acordurilor de cooperare relevante pe care le-au încheiat în conformitate cu articolele 35, 37 şi/sau 40. În conformitate cu dispoziţiile prevăzute în standardele tehnice de reglementare aplicabile menţionate la articolul 35 alineatul (14), la articolul 37 alineatul (17) şi la articolul 40 alineatul (14), autorităţile competente din statul membru de origine trimit informaţiile primite de la autorităţile de supraveghere din ţările terţe în conformitate cu acordurile de cooperare încheiate cu acestea în ceea ce priveşte AFIA sau, după caz, în temeiul articolului 45 alineatul (6) sau alineatul (7) autorităţilor competente din statul membru gazdă al AFIA în cauză.

Dacă o autoritate competentă dintr-un stat membru gazdă consideră că acordul de cooperare încheiat între statul membru de origine al AFIA respectiv în conformitate cu articolele 35, 37 şi/sau 40 are un conţinut care nu respectă cerinţele prevăzute de standardele tehnice de reglementare aplicabile, autorităţile competente în cauză pot sesiza în acest sens AEVMP, care poate acţiona în conformitate cu prerogativele care i-au fost conferite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(5)În cazul în care autorităţile competente dintr-un stat membru au motive rezonabile să suspecteze că un AFIA care nu face obiectul supravegherii lor comite sau a comis acte care încalcă prezenta directivă, acestea notifică împrejurarea ESMA, autorităţilor competente din statul membru de origine şi celor din statul membru gazdă al AFIA în cauză, într-un mod cât mai detaliat posibil. Autorităţile competente care au primit informaţiile adoptă măsurile necesare şi comunică ESMA şi autorităţilor competente care le-au transmis notificarea rezultatele intervenţiei lor şi, în măsura posibilului, elementele importante apărute între timp. Prezentul alineat nu aduce atingere competenţelor autorităţilor competente care au trimis notificarea.

(5⁵)În cazul în care autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA nu acţionează în conformitate cu avizul ESMA menţionat la alineatul (5d) sau nu intenţionează să respecte avizul respectiv, acestea informează ESMA şi autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA în acest sens, precizând motivele nerespectării sau intenţiei lor de a nu se conforma. În cazul unei ameninţări grave la adresa protecţiei investitorilor, a bunei funcţionări şi a integrităţii pieţelor financiare sau a stabilităţii întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părţi a acestuia şi cu excepţia cazului în care o astfel de publicare contravine intereselor legitime ale deţinătorilor de unităţi sau ale acţionarilor FIA sau ale publicului, ESMA poate face public faptul că autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA nu respectă sau nu intenţionează să respecte avizul său, împreună cu motivele prezentate de autorităţile competente respective pentru nerespectarea sau intenţia lor de a nu se conforma. ESMA analizează dacă beneficiile publicării ar depăşi amplificarea ameninţărilor la adresa protecţiei investitorilor, a bunei funcţionări şi a integrităţii pieţelor financiare sau a stabilităţii întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părţi a acestuia care rezultă din publicarea respectivă şi informează în prealabil autorităţile competente ale statului membru gazdă al AFIA cu privire la o asemenea publicare.

(5⁶)Dacă au motive întemeiate, autorităţile competente din statul membru gazdă al unui AFIA pot solicita autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA să îşi exercite, fără întârziere, competenţele în temeiul articolului 46 alineatul (2), cu excepţia literei (j) de la alineatul respectiv, precizând motivele solicitării lor într-un mod cât mai detaliat posibil şi informând în acest sens ESMA şi, în cazul în care există riscuri potenţiale pentru stabilitatea şi integritatea sistemului financiar, CERS.

(5⁷)Dacă un stat membru a recurs la derogarea care permite numirea unui depozitar stabilit în alt stat membru, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (5a), şi dacă autorităţile competente din statul membru de origine al unui FIA sau, în cazul în care FIA nu este reglementat, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA care administrează FIA au motive întemeiate să suspecteze că un depozitar care nu este supus supravegherii respectivelor autorităţi competente comite sau a comis acte care încalcă prezenta directivă, autorităţile competente respective notifică fără întârziere acest lucru ESMA şi autorităţilor competente pentru depozitarul în cauză, într-un mod cât mai detaliat posibil. Autorităţile competente care au primit informaţiile adoptă măsurile necesare şi comunică rezultatele intervenţiei lor ESMA şi autorităţilor competente care le-au transmis notificarea. Prezentul alineat nu aduce atingere competenţelor autorităţilor competente care au trimis notificarea.

(6)Pentru a asigura aplicarea uniformă a dispoziţiilor prezentei directive privind schimbul de informaţii, ESMA poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile pentru schimbul de informaţii între autorităţile competente relevante, AES, CERS şi membrii SEBC, sub rezerva dispoziţiilor aplicabile ale prezentei directive.

(7)Până la 16 aprilie 2026, ESMA elaborează orientări care oferă indicaţii pentru a îndruma autorităţile competente în exercitarea competenţelor prevăzute la articolul 46 alineatul (2) litera (j), precum şi indicaţii cu privire la situaţiile care ar putea conduce la prezentarea cererilor menţionate la alineatele (5b) şi (5f). Atunci când elaborează aceste orientări, ESMA ia în considerare implicaţiile potenţiale ale unei astfel de intervenţii de supraveghere pentru protecţia investitorilor şi stabilitatea financiară într-un alt stat membru sau în Uniune. Respectivele orientări recunosc faptul că responsabilitatea principală pentru administrarea riscului de lichiditate revine AFIA.

Art. 51: Transferul şi păstrarea de date cu caracter personal

Art. 52: Divulgarea de informaţii către ţările terţe

(1)Autoritatea competentă dintr-un stat membru poate transfera date şi analize de date către o ţară terţă pentru fiecare caz în parte, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 25 sau la articolul 26 din Directiva 95/46/CE, iar autoritatea competentă din statul membru se asigură că transferul este necesar în sensul prezentei directive. Ţara terţă în cauză nu transferă datele către o altă ţară terţă fără acordul expres în scris al autorităţii competente din statul membru.

Art. 53: Schimbul de informaţii referitoare la posibilele consecinţe sistemice ale activităţii AFIA

(1)Autorităţile competente din statele membre responsabile cu autorizarea şi/sau supravegherea AFIA în temeiul prezentei directive comunică informaţii autorităţilor competente din alte state membre în cazurile în care acest lucru este relevant pentru monitorizarea şi reacţia la implicaţiile potenţiale ale activităţii unui AFIA individual sau a mai multor AFIA luate împreună asupra stabilităţii instituţiilor financiare importante din punct de vedere sistemic şi a funcţionării ordonate a pieţelor pe care activează AFIA. AEVMP şi CERS sunt, de asemenea, informate şi transmit aceste informaţii autorităţilor competente din celelalte state membre.

Art. 54: Cooperarea în activităţile de supraveghere

(1)Autorităţile competente dintr-un stat membru pot solicita cooperarea autorităţilor competente dintr-un alt stat membru în cadrul unei activităţi de supraveghere sau în scopul unei verificări la faţa locului sau în cadrul unei investigaţii pe teritoriul acestuia din urmă în cadrul competenţelor conferite de prezenta directivă.

(2)În cazul menţionat la alineatul (1) litera (a), autoritatea competentă din statul membru care a solicitat cooperarea poate cere ca membri ai propriului personal să asiste personalul care efectuează verificarea sau investigaţia. Verificarea sau investigaţia face însă obiectul controlului general al statului membru pe teritoriul căruia aceasta se desfăşoară.

(3)Statele membre pot refuza să facă schimb de informaţii sau să dea curs unei solicitări de cooperare în vederea efectuării unei investigaţii sau a unei verificări la faţa locului doar în următoarele situaţii:

Art. 55: Soluţionarea litigiilor

CAPITOLUL X:DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 56: Exercitarea competenţelor delegate

(1)Competenţa de a adopta actele delegate menţionate la articolele 3, 4, 9, 12, 14-25, 34-37, 40, 42, 53, 67 şi 68 este conferită Comisiei pentru o perioadă de patru ani de la 21 iulie 2011. Comisia prezintă un raport privind competenţele delegate cel târziu cu şase luni înaintea de încheierea perioadei de patru ani. Delegarea de competenţă se reînnoieşte automat pentru perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul o revocă în conformitate cu articolul 57.

Art. 57: Revocarea delegării

Art. 58: Obiecţiuni la actele delegate

(2)În cazul în care, la expirarea perioadei menţionate la alineatul (1), nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu sau opus actului delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi intră în vigoare la data prevăzută în dispoziţiile acestuia.

Art. 61: Dispoziţii tranzitorii

(4)În măsura în care administrează FIA de tip închis, iar perioada de subscriere pentru investitorii acestora s-a încheiat înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive şi fondurile sunt constituite pentru o perioadă care expiră cel mai târziu la trei ani de la 22 iulie 2013, AFIA pot continua totuşi să administreze astfel de FIA fără să trebuiască să se conformeze dispoziţiilor prezentei directive, cu excepţia articolului 22 şi a articolelor 26-30, sau să depună o cerere de autorizare în temeiul prezentei directive.

(6)Se consideră că AFIA care administrează FIA care acordă împrumuturi şi care au fost constituite înainte de 15 aprilie 2024 respectă articolul 15 alineatele (4a)-(4d) şi articolul 16 alineatul (2a) până la 16 aprilie 2029.

Până la 16 aprilie 2029, în cazul în care valoarea noţională a împrumuturilor acordate de un FIA unui singur debitor sau efectul de levier al unui FIA depăşeşte limitele menţionate la articolul 15 alineatele (4a) şi, respectiv, (4b), AFIA care administrează FIA respective nu măresc valoarea respectivă sau efectul de levier respectiv. Dacă valoarea noţională a împrumuturilor acordate de un FIA unui singur debitor sau efectul de levier al unui FIA este sub limitele menţionate la articolul 15 alineatele (4a) şi, respectiv, (4b), AFIA care administrează FIA respective nu măresc valoarea respectivă sau efectul de levier respectiv peste respectivele limite.

Art. 63: Modificări ale Directivei 2009/65/CE

1.Se introduce următorul articol:

În vederea garantării coerenţei transsectoriale şi a eliminării divergenţelor dintre interesele firmelor care «transformă» împrumuturile în valori mobiliare tranzacţionabile şi alte instrumente financiare (iniţiatori) şi OPCVM care investesc în respectivele valori mobiliare sau în alte instrumente financiare, Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 112a şi în condiţiile prevăzute la articolele 112b şi 112c, măsuri care stabilesc obligaţii în următoarele domenii:

2.La articolul 112, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2)Competenţa de a adopta actele delegate menţionate la articolele 12, 14, 23, 33, 43, 51, 60, 61, 62, 64, 75, 78, 81, 95 şi 111 este conferită Comisiei pentru o perioadă de patru ani de la 4 ianuarie 2011. Competenţa de a adopta actele delegate menţionate la articolul 50a este conferită Comisiei pentru o perioadă de patru ani de la 21 iulie 2011. Comisia prezintă un raport privind competenţele delegate cel târziu cu şase luni înaintea de încheierea perioadei de patru ani. Delegarea de competenţe se reînnoieşte automat pentru perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul o revocă în conformitate cu articolul 112a."

Art. 64: Modificare a Regulamentului (CE) nr. 1060/2009

"(1)Instituţiile de credit, astfel cum sunt definite în Directiva 2006/48/CE, firmele de investiţii, astfel cum sunt definite în Directiva 2004/39/CE, societăţile de asigurări generale care intră sub incidenţa Primei Directive 73/239/CEE a Consiliului din 24 iulie 1973 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind iniţierea şi exercitarea activităţii de asigurare generală directă (*), societăţile de asigurări de viaţă, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind asigurarea de viaţă (**), societăţile de reasigurare, astfel cum sunt definite în Directiva 2005/68/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2005 privind reasigurarea (***), OPCVM, astfel cum sunt definite în Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (****), instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, astfel cum sunt definite în Directiva 2003/41/CE şi fondurile de investiţii alternative astfel cum sunt definite în Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiţii alternative (*****) pot utiliza ratinguri de credit în scopuri de reglementare numai dacă acestea sunt acordate de agenţii de rating de credit stabilite în Uniune şi înregistrate în conformitate cu prezentul regulament.

Art. 66: Transpunere

Art. 67: Act delegat referitor la aplicarea articolului 35 şi articolelor 37-41

(1)Până la 22 iulie 2015, AEVMP prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei:

a)un aviz referitor la funcţionarea paşaportului european pentru AFIA din UE care administrează şi/sau distribuie unităţi sau acţiuni ale unor FIA din UE în temeiul articolelor 32 şi 33 şi la modul în care are loc distribuirea în statele membre de unităţi sau acţiuni ale unor FIA din afara UE de către AFIA din UE şi administrarea şi/sau distribuirea în statele membre de unităţi sau acţiuni ale unor FIA de către AFIA din afara UE în temeiul regimurilor naţionale aplicabile prevăzute la articolele 36 şi 42; şi

(2)AEVMP îşi bazează avizul şi recomandările cu privire la aplicarea paşaportului în ceea ce priveşte distribuirea în statele membre de unităţi sau acţiuni ale unor FIA din afara UE de către AFIA din UE şi administrarea şi/sau distribuirea în statele membre de unităţi sau acţiuni ale unor FIA de către AFIA din afara UE pe următoarele aspecte, printre altele:

a)în ceea ce priveşte funcţionarea paşaportului european pentru AFIA din UE care administrează şi/sau distribuie unităţi sau acţiuni ale unor FIA din UE:

b)în ceea ce priveşte distribuirea în statele membre de unităţi sau acţiuni ale unor FIA din afara UE de către AFIA din UE şi administrarea şi/sau distribuirea în statele membre de unităţi sau acţiuni ale unor FIA de către AFIA din afara UE, în conformitate cu regimurile naţionale aplicabile:

(iii)existenţa şi eficacitatea acordurilor de cooperare pentru supravegherea riscului sistemic, conforme cu standardele internaţionale, dintre autorităţile competente din statul membru în care unităţile sau acţiunile FIA sunt distribuite şi, după caz, autorităţile competente ale statului membru de origine al FIA din UE şi autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit AFIA din afara UE şi, după caz, autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE;

(3)În acest sens, de la intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare conformării cu prezenta directivă şi până la emiterea avizului AEVMP menţionat la alineatul (1) litera (a), autorităţile competente din statele membre comunică trimestrial AEVMP informaţii privind AFIA care administrează şi/sau distribuie unităţi sau acţiuni ale unor FIA sub supravegherea lor, fie în temeiul regimului paşapoartelor prevăzut de prezenta directivă, fie în temeiul regimurilor lor naţionale, precum şi informaţii necesare pentru evaluarea elementelor menţionate la alineatul (2).

(4)În cazul în care consideră că nu există obstacole semnificative legate de protecţia investitorilor, perturbarea pieţei, concurenţă şi monitorizarea riscului sistemic, de natură să împiedice aplicarea paşaportului european în ceea ce priveşte distribuirea în statele membre de unităţi sau acţiuni ale unor FIA din afara UE de către AFIA din UE şi administrarea şi/sau distribuirea în statele membre de unităţi sau acţiuni ale unor FIA de către AFIA din afara UE în conformitate cu normele prevăzute la articolul 35 şi articolele 37-41, AEVMP emite un aviz pozitiv în acest sens.

(6)În termen de trei luni de la primirea recomandărilor şi avizului pozitiv ale AEVMP şi ţinând seama de criteriile enumerate la alineatul (2) şi de obiectivele prezentei directive, cum ar fi cele referitoare la piaţa internă, protecţia investitorilor şi monitorizarea eficace a riscului sistemic, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, precizând data la care normele prevăzute la articolul 35 şi articolele 37-41 devin aplicabile în toate statele membre.

În cazul în care se ridică obiecţiuni în conformitate cu articolul 58 la actul delegat menţionat la primul paragraf, Comisia adoptă din nou actul delegat în temeiul căruia normele stabilite la articolul 35 şi la articolele 37-41 devin aplicabile în toate statele membre, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, la o dată ulterioară pe care Comisia o consideră adecvată în acest sens, ţinând seama de criteriile enumerate la alineatul (2) şi de obiectivele prezentei directive, cum ar fi cele privind piaţa internă, protecţia investitorilor şi monitorizarea eficace a riscului sistemic.

Art. 68: Act delegat privind încetarea aplicării articolelor 36 şi 42

(1)În termen de trei ani de la intrarea în vigoare a actului delegat menţionat la articolul 67 alineatul (6), în temeiul căruia normele stabilite la articolul 35 şi articolele 37-41 au devenit aplicabile în toate statele membre, AEVMP prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei:

a)un aviz referitor la funcţionarea paşaportului european pentru AFIA din UE care distribuie în Uniune unităţi sau acţiuni ale unor FIA din afara UE în temeiul articolului 35 şi pentru AFIA din afara UE care administrează şi/sau distribuie în Uniune unităţi sau acţiuni ale unor FIA în temeiul articolelor 37-41 şi referitor la distribuirea în statele membre de către AFIA din UE de unităţi sau acţiuni ale unor FIA din afara UE şi la administrarea şi/sau distribuirea în statele membre de către AFIA din afara UE de unităţi sau acţiuni ale unor FIA în temeiul regimurilor naţionale aplicabile prevăzute la articolele 36 şi 42; şi

(2)AEVMP îşi bazează avizul şi recomandările cu privire la încetarea existenţei regimurilor naţionale prevăzute la articolele 36 şi 42 pe următoarele aspecte, printre altele:

a)în ceea ce priveşte funcţionarea paşaportului european pentru AFIA din UE care distribuie în Uniune unităţi sau acţiuni ale unor FIA din afara UE şi pentru AFIA din afara UE care administrează şi/sau distribuie în Uniune unităţi sau acţiuni ale unor FIA:

(iii)existenţa şi eficacitatea acordurilor de cooperare pentru supravegherea riscului sistemic, conforme cu standardele internaţionale, dintre autorităţile competente din statul membru în care unităţile sau acţiunile FIA sunt distribuite şi, după caz, autorităţile competente ale statului membru de origine al FIA din UE în cauză, autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit AFIA din afara UE şi, după caz, autorităţile de supraveghere din ţara terţă în care este stabilit FIA din afara UE;

(3)În acest sens, de la intrarea în vigoare a actului delegat menţionat la articolul 67 alineatul (6) şi până la emiterea avizului AEVMP menţionat la alineatul (1) punctul (i) din prezentul articol, autorităţile competente din statele membre comunică trimestrial AEVMP informaţii privind AFIA care administrează şi/sau distribuie unităţi sau acţiuni ale unor FIA sub supravegherea lor, fie în temeiul regimului paşapoartelor prevăzut de prezenta directivă, fie în temeiul regimurilor lor naţionale.

(4)În cazul în care AEVMP consideră că nu există obstacole semnificative legate de protecţia investitorilor, perturbarea pieţei, concurenţă sau monitorizarea riscului sistemic, de natură să împiedice încetarea existenţei regimurilor naţionale în temeiul articolelor 36 şi 42 şi să facă din paşaportul european pentru distribuirea de unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE de către AFIA din UE în Uniune şi administrarea şi/sau distribuirea de unităţi sau acţiuni ale unor FIA de către AFIA din afara UE în Uniune în conformitate cu normele prevăzute la articolul 35 şi la articolele 37-41 singurul regim posibil pentru desfăşurarea acestor activităţi de către AFIA relevanţi în Uniune, atunci aceasta va emite un aviz pozitiv în acest sens.

(6)În termen de trei luni de la primirea recomandărilor şi avizului pozitiv ale AEVMP şi ţinând seama de criteriile enumerate la alineatul (2) şi de obiectivele prezentei directive, cum ar fi piaţa internă, protecţia investitorilor şi monitorizarea eficace a riscului sistemic, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, precizând data la care regimurile naţionale prevăzute la articolele 36 şi 42 trebuie să îşi înceteze existenţa, iar regimul paşapoartelor europene prevăzut la articolul 35 şi articolele 37-41 devine regimul unic şi obligatoriu aplicabil în toate statele membre.

Dacă se ridică obiecţiuni în conformitate cu articolul 58 la actul delegat menţionat la primul paragraf, Comisia adoptă din nou actul delegat în temeiul căruia regimurile naţionale prevăzute la articolele 36 şi 42 îşi încetează existenţa, iar regimul paşapoartelor europene prevăzut la articolul 35 şi la articolele 3741 devine regimul unic şi obligatoriu aplicabil în toate statele membre, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, la o dată ulterioară pe care Comisia o consideră adecvată în acest sens, ţinând seama de criteriile enumerate la alineatul (2) şi de obiectivele prezentei directive, cum ar fi cele privind piaţa internă, protecţia investitorilor şi monitorizarea eficace a riscului sistemic.

Art. 69: Examinare

(1)Până la 22 iulie 2017, pe baza unei consultări publice şi în urma discuţiilor cu autorităţile competente, Comisia lansează o examinare a aplicării şi a domeniului de aplicare al prezentei directive. Examinarea vizează experienţa acumulată în aplicarea directivei, impactul acesteia asupra investitorilor, a FIA şi a AFIA, în Uniune şi în ţările terţe şi măsura în care au fost atinse obiectivele directivei. În cazul în care este necesar, Comisia propune modificările necesare. Examinarea include un studiu general asupra aplicării normelor prevăzute de prezenta directivă şi a experienţei acumulate în cadrul aplicării acestora, inclusiv:

l)impactul prezentei directive asupra protecţiei societăţilor necotate sau a emitenţilor prevăzută la articolele 26-30 din prezenta directivă şi asupra condiţiilor egale de concurenţă dintre FIA şi alţi investitori după obţinerea de participaţii majore în cadrul acestor societăţi sau emitenţi sau după obţinerea controlului asupra lor.

(2)În acest sens, statele membre furnizează anual Comisiei informaţii cu privire la AFIA care administrează şi/sau distribuie unităţi sau acţiuni ale FIA sub supravegherea lor, fie în temeiul regimului paşapoartelor prevăzut de prezenta directivă, fie în temeiul regimurilor naţionale, precizând data la care regimul paşapoartelor europene a fost transpus şi, după caz, aplicat în jurisdicţia lor.

(4)După finalizarea examinării, Comisia prezintă fără întârziere un raport Parlamentului European şi Consiliului. Dacă este cazul, Comisia prezintă propuneri, inclusiv modificări la prezenta directivă, care ţin seama de obiectivele prezentei directive şi de efectele acesteia asupra protecţiei investitorilor, de perturbarea pieţei şi de concurenţă, de monitorizarea riscului sistemic şi de impactul potenţial asupra investitorilor, a FIA sau a AFIA, interiorul Uniuni şi în ţările terţe.

Art. 69^a: Altă revizuire

(1)Până la 16 aprilie 2029 şi în urma raportului întocmit de ESMA în conformitate cu articolul 7 alineatul (8), Comisia iniţiază o analiză a funcţionării normelor prevăzute în prezenta directivă şi a experienţei dobândite în aplicarea acestora. Analiza respectivă include o evaluare a următoarelor aspecte:

e)caracterul adecvat al cerinţelor aplicabile AFIA care administrează un FIA la iniţiativa unui terţ, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2a), precum şi necesitatea unor garanţii suplimentare pentru a preveni eludarea cerinţelor respective şi, în special, dacă dispoziţiile prezentei directive privind conflictele de interese sunt eficace şi adecvate pentru a identifica, a administra, a monitoriza şi, dacă este cazul, a face publice conflictele de interese care decurg din relaţia dintre AFIA şi iniţiatorul terţ;

(2)Până la 16 aprilie 2026, ESMA prezintă Comisiei un raport privind evoluţia colectării integrate de date în materie de supraveghere, care se axează pe modul de:

Art. 69^b: Punerea la dispoziţie a informaţiilor în punctul unic de acces european

(b)sunt însoţite de următoarele metadate:

ANEXA I:

2.Alte funcţii pe care AFIA le poate îndeplini în plus în cadrul administrării colective a unui FIA:

(c)activităţi legate de activele FIA, şi nume servicii necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de administrare ale AFIA, administrarea infrastructurilor, administrarea bunurilor imobiliare, consultanţă acordată entităţilor cu privire la structura capitalului, strategia industrială şi aspectele conexe acesteia, consultanţă şi servicii în privind fuziunile şi achiziţiile de entităţi, precum şi alte servicii legate de administrarea FIA şi a societăţilor şi a altor active în care a investit.

ANEXA II:POLITICI DE REMUNERARE

1.La stabilirea şi aplicarea politicilor privind remuneraţia totală, inclusiv a salariilor şi a plăţilor discreţionare pentru pensii, pentru acele categorii de personal ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al AFIA sau al FIA pe care le administrează, inclusiv pentru persoanele aflate în funcţii de conducere, persoanele care îşi asumă riscurile şi cele cu funcţii de control, precum şi orice angajat ce primeşte o remuneraţie totală care îl plasează în aceeaşi categorie de remunerare cu persoanele aflate în funcţii de conducere şi persoanele care îşi asumă riscurile, AFIA respectă principiile de mai jos într-un mod şi într-o măsură adecvată în raport cu dimensiunea sa, cu organizarea sa internă, precum şi cu natura, amploarea şi complexitatea activităţilor sale:

(m)în funcţie de structura juridică a FIA şi de regulile sale sau actul său constitutiv, un procent semnificativ, care este de cel puţin 50 % din orice remuneraţie variabilă, constă în unităţi sau acţiuni ale FIA în cauză ori în drepturi de proprietate echivalente ori în instrumente legate de acţiuni ori în instrumente echivalente, altele decât numerarul, cu excepţia cazului în care administrarea FIA reprezintă mai puţin de 50 % din portofoliul total administrat de AFIA, minimul de 50 % neaplicându-se în acest caz.

Instrumentele menţionate la prezenta literă fac obiectul unei politici adecvate de reţinere menite să armonizeze stimulentele cu interesele AFIA, ale FIA administrat şi ale investitorilor unor astfel de FIA. Statele membre sau autorităţile competente ale acestora pot limita tipurile acestor instrumente sau modul în care acestea sunt concepute sau pot interzice anumite instrumente, după caz. Acest principiu se aplică atât procentului din componenta variabilă a remuneraţiei care este amânat în conformitate cu litera (n), cât şi procentului din componenta variabilă a remuneraţiei care nu este amânat;

(n)un procentaj substanţial, în orice caz de cel puţin 40 % din componenta variabilă a remuneraţiei, se amână pe o perioadă corespunzătoare din punctul de vedere al ciclului de viaţă şi al politicii de răscumpărare a FIA vizat şi este aliniat corect naturii riscurilor asumate de FIA vizat.

(o)remuneraţia variabilă, inclusiv partea amânată, este plătită sau se acordă numai dacă este sustenabilă în funcţie de situaţia financiară a AFIA în ansamblu şi este justificată de performanţa unităţii operaţionale, a FIA şi a persoanei în cauză.

(p)politica de pensii este compatibilă cu strategia de afaceri, obiectivele, valorile şi interesele pe termen lung ale AFIA şi ale FIA administrat.

2.Principiile stabilite la punctul 1 se aplică oricărui tip de remuneraţie plătit de AFIA, oricărei sume plătite direct de FIA, inclusiv comisioanelor de performanţă, sau oricărei cesiuni de unităţi sau de acţiuni ale FIA, pentru acele categorii de personal ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului lor de risc sau asupra profilului de risc al FIA pe care le administrează, inclusiv persoanele aflate în funcţii de conducere, persoanele care îşi asumă riscurile şi cele cu funcţii de control, precum şi orice angajat ce primeşte o remuneraţie totală care îl plasează în aceeaşi categorie de remunerare cu persoanele aflate în funcţii de conducere şi persoanele care îşi asumă riscurile.

3.AFIA importante din punctul de vedere al dimensiunii lor sau al dimensiunii FIA pe care le administrează, al organizării şi naturii lor interne, al sferei şi complexităţii activităţilor lor instituie un comitet de remunerare. Comitetul de remunerare se constituie într-un mod care să îi permită să exercite o analiză competentă şi independentă a politicilor şi practicilor de remunerare şi a stimulentelor create în vederea administrării riscurilor.

Comitetul de remunerare răspunde de pregătirea deciziilor privind remunerarea, inclusiv a deciziilor care au implicaţii asupra riscurilor şi asupra administrării riscurilor AFIA sau ale FIA în cauză şi care trebuie luate de organul de conducere în cadrul funcţiei sale de supraveghere. Comitetul de remunerare este prezidat de un membru al organului de conducere care nu deţine funcţii executive în cadrul AFIA respectiv. Membrii comitetului de remunerare sunt membri ai organului de conducere care nu deţin funcţii executive în cadrul AFIA respectiv.

ANEXA III:DOCUMENTAŢIA ŞI INFORMAŢII CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN CAZUL ÎN CARE SE INTENŢIONEAZĂ DISTRIBUIREA ÎN STATUL MEMBRU DE ORIGINE AL AFIA

ANEXA IV:DOCUMENTAŢIA ŞI INFORMAŢII CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN CAZUL ÎN CARE SE INTENŢIONEAZĂ DISTRIBUIREA ÎN ALTE STATE MEMBRE DECÂT STATUL MEMBRU DE ORIGINE AL AFIA

ANEXA V:INSTRUMENTE DE ADMINISTRARE A LICHIDITĂŢILOR DE CARE DISPUN AFIA CARE ADMINISTREAZĂ FIA DE TIP DESCHIS