Capitolul iii - CONDIŢII DE FUNCŢIONARE A AFIA - Directiva 2011/61/UE/08-iun-2011 privind administratorii fondurilor de investiţii alternative şi de modificare a Directivelor 2003/41/CE şi 2009/65/CE şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 1095/2010
Acte UE
Jurnalul Oficial 174L
În vigoare Versiune de la: 25 Iunie 2024
CAPITOLUL III:CONDIŢII DE FUNCŢIONARE A AFIA
Art. 12: Principii generale
(1)Statele membre se asigură că AFIA respectă în permanenţă dispoziţiile următoare:
a)acţionează cu onestitate, competenţă, grijă, diligenţă şi echitate în desfăşurarea activităţilor lor;
b)acţionează în interesul FIA sau al investitorilor FIA pe care le administrează şi al integrităţii pieţei;
c)deţin şi utilizează eficient resursele şi procedurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor lor;
d)iau toate măsurile rezonabile pentru a evita conflictele de interese şi, în cazul în care acestea nu pot fi evitate, pentru a identifica, a gestiona şi a monitoriza şi, după caz, a face publice conflictele de interese cu scopul de a le împiedica să afecteze negativ interesele FIA şi ale investitorilor acestora şi de a garanta că FIA pe care le administrează sunt tratate în mod echitabil;
e)se conformează tuturor reglementărilor aplicabile desfăşurării activităţilor lor, astfel încât să promoveze interesul FIA sau al investitorilor FIA pe care le administrează şi integritatea pieţei;
f)tratează toţi investitorii FIA în mod echitabil.
Investitorii într-un FIA obţin tratament preferenţial doar dacă acest tratament preferenţial este menţionat în regulile sau în actul constitutiv ale FIA în cauză.
(2)AFIA autorizaţi să presteze şi serviciul de administrare de portofolii în mod discreţionar menţionat la articolul 6 alineatul (4) litera (a):
a)nu sunt autorizaţi să investească întregul portofoliu al clientului sau o parte a acestuia în unităţi sau acţiuni ale FIA pe care le administrează, cu excepţia cazului în care primesc aprobarea generală prealabilă a clientului;
b)în ceea ce priveşte serviciile menţionate la articolul 6 alineatul (4), intră sub incidenţa Directivei 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (1).
(1)JO L 84, 26.3.1997, p. 22.
(3)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează criteriile care trebuie utilizate de autorităţile competente relevante pentru a stabili dacă AFIA îşi respectă obligaţiile prevăzute la alineatul (1).
(4)În scopul alineatului (1) primul paragraf litera (f), până la 16 octombrie 2025, ESMA prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport de evaluare a costurilor percepute de AFIA de la investitorii FIA pe care le administrează şi în care explică motivele nivelului acestor costuri şi ale eventualelor diferenţe dintre acestea, inclusiv diferenţele care rezultă din natura FIA în cauză. În cadrul respectivei evaluări, ESMA analizează, în cadrul stabilit prin articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, caracterul adecvat şi eficacitatea criteriilor stabilite în instrumentele de convergenţă ale ESMA privind supravegherea costurilor.
În scopul întocmirii raportului respectiv şi în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, autorităţile competente furnizează ESMA, o singură dată, date privind costurile, inclusiv toate taxele, comisioanele şi cheltuielile care sunt suportate direct sau indirect de investitori sau de AFIA în legătură cu operaţiunile FIA şi care urmează să fie alocate direct sau indirect FIA. Autorităţile competente pun respectivele date la dispoziţia ESMA în limitele competenţelor lor, care includ competenţa de a solicita AFIA să furnizeze informaţiile prevăzute la articolul 46 alineatul (2) din prezenta directivă.
Art. 13: Remunerarea
(1)Statele membre solicită AFIA să aplice politici şi practici de remunerare pentru categoriile de personal, ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului său de risc sau asupra profilurilor de risc ale FIA pe care le administrează, inclusiv pentru cadrele superioare de conducere, persoanele care îşi asumă riscurile şi cele cu funcţii de control, precum şi orice angajat ce primeşte o remuneraţie totală care îl plasează în aceeaşi categorie de remunerare cu persoanele aflate în funcţii de conducere şi persoanele care îşi asumă riscurile, care să fie compatibile cu o administrare solidă şi eficace a riscurilor şi să promoveze acest tip de administrare şi care să nu încurajeze asumarea de riscuri incompatibilă cu profilurile de risc, cu regulile sau cu actul constitutiv ale FIA pe care le administrează.
AFIA stabilesc politicile şi practicile de remunerare în conformitate cu dispoziţiile din anexa II.
(2)AEVMP elaborează ghiduri cu privire la politicile solide de remunerare conforme cu principiile prevăzute în anexa II. Ghidurile ţin seama de principiile politicilor solide de remunerare menţionate în Recomandarea 2009/384/CE, de dimensiunea AFIA şi a FIA pe care aceştia le administrează, de organizarea lor internă şi de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor lor. AEVMP cooperează strâns cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) (ABE)
Art. 14: Conflicte de interese
(1)Statele membre solicită AFIA să ia toate măsurile rezonabile în vederea identificării conflictelor de interese care apar în cursul administrării FIA între:
a)AFIA, inclusiv directorii şi angajaţii acestuia sau orice altă persoană legată direct sau indirect de AFIA prin control, şi FIA administrat de AFIA sau investitorii acestui FIA;
b)FIA sau investitorii acestui FIA şi un alt FIA sau investitorii acestui FIA;
c)FIA sau investitorii acestui FIA şi un alt client al AFIA;
d)FIA sau investitorii acestui FIA şi un OCPVM administrat de AFIA sau investitorii acestui OPCVM; sau
e)doi clienţi ai AFIA.
AFIA menţin şi aplică dispoziţii organizatorice şi administrative eficace, în vederea adoptării tuturor măsurilor rezonabile destinate să identifice, să prevină, să gestioneze şi să monitorizeze conflictele de interese pentru a le împiedica să afecteze negativ interesele FIA şi ale investitorilor lor.
AFIA separă, în cadrul mediului lor de lucru, sarcinile şi responsabilităţile care pot fi considerate incompatibile sau care pot eventual genera conflicte de interese sistematice. AFIA evaluează dacă condiţiile lor de funcţionare pot implica orice alte conflicte importante de interese şi îi informează în acest sens pe investitorii FIA.
(2)În cazul în care dispoziţiile organizatorice luate de AFIA pentru a identifica, a preveni, a gestiona şi a monitoriza conflictele de interese nu sunt suficiente pentru a garanta, cu o certitudine rezonabilă, că riscul de a afecta interesele investitorilor va fi evitat, AFIA îi informează în mod clar pe aceştia, înainte de a acţiona în numele lor, în legătură cu natura generală sau sursa acestor conflicte de interese şi elaborează politici şi proceduri adecvate.
(21)În cazul în care un AFIA administrează sau intenţionează să administreze un FIA la iniţiativa unui terţ, inclusiv în cazurile în care respectivul FIA utilizează numele unui iniţiator terţ sau în cazul în care un AFIA numeşte un iniţiator terţ ca delegat în temeiul articolului 20, AFIA prezintă autorităţilor competente din statul său membru de origine, ţinând seama de eventualele conflicte de interese, explicaţii detaliate şi dovezi detaliate cu privire la respectarea alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol. AFIA precizează în special măsurile rezonabile pe care le-a luat pentru a preveni conflictele de interese care decurg din relaţia cu terţul sau, în cazul în care conflictele respective nu pot fi prevenite, modul în care identifică, administrează, monitorizează şi, după caz, face publice respectivele conflicte de interese, astfel încât acestea să nu afecteze în mod negativ interesele FIA şi ale investitorilor săi.
(3)Atunci când AFIA, acţionând pentru un FIA, utilizează serviciile unui broker principal, condiţiile se prevăd în scris într-un contract. În contract se stipulează în special posibilitatea transferului şi a reutilizării activelor FIA, care respectă regulile sau actul constitutiv ale FIA. Contractul prevede informarea depozitarului cu privire la contractul în cauză.
AFIA acţionează cu competenţa, grija şi diligenţa necesare în selectarea şi numirea brokerilor principali cu care se încheie un contract.
(4)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează,:
a)tipurile de conflicte de interese menţionate la alineatul (1);
b)măsurile rezonabile care trebuie să fie luate de AFIA în ceea ce priveşte structurile şi procedurile organizaţionale şi administrative pentru a identifica, a preveni, a gestiona, a monitoriza şi a face publice conflictele de interese.
Art. 15: Administrarea riscurilor
(1)AFIA separă din punct de vedere funcţional şi ierarhic funcţiile de administrare a riscurilor de unităţile operaţionale, inclusiv de funcţiile de administrare a portofoliului.
Separarea funcţională şi ierarhică a funcţiilor de administrare a riscurilor în conformitate cu primul paragraf este verificată de autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA conform principiului proporţionalităţii, înţelegându-se că AFIA poate demonstra, în orice caz, că măsurile specifice de protecţie împotriva conflictelor de interese permit desfăşurarea independentă a activităţilor de administrare a riscurilor şi că procesul de administrare a riscurilor satisface cerinţele de la prezentul articol şi prezintă o eficacitate constantă.
(2)AFIA implementează sisteme adecvate de administrare a riscurilor pentru a identifica, evalua, administra şi monitoriza în mod corespunzător toate riscurile relevante pentru strategia de investiţii a fiecărui FIA şi la care este sau poate fi expus fiecare FIA. Mai exact, AFIA nu trebuie să se bazeze în mod exclusiv sau mecanic pe ratinguri de credit emise de agenţiile de rating de credit definite la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credite (*), pentru a evalua bonitatea activelor FIA.
(*)JO L 302, 17.11.2009, p. 1.
AFIA evaluează sistemele de administrare a riscurilor cu o frecvenţă adecvată, cel puţin o dată pe an, şi le adaptează atunci când este necesar.
(3)AFIA trebuie cel puţin:
a)să implementeze o procedură documentată şi actualizată regulat de verificare prealabilă când investesc în numele FIA, conform strategiei de investiţii, obiectivelor şi profilului de risc ale FIA;
b)să se asigure că riscurile asociate fiecărei poziţii de investiţii a FIA şi efectul general al acestora asupra portofoliului FIA pot fi permanent identificate, evaluate, administrate şi monitorizate în mod corespunzător, inclusiv prin utilizarea unor proceduri adecvate de simulări de criză;
c)să se asigure că profilul de risc al FIA corespunde dimensiunii, structurii portofoliului şi strategiilor şi obiectivelor de investiţii ale FIA stabilite în regulile sau actul constitutiv ale acestuia, în prospect şi în documentele de ofertă.
d)pentru activităţile de acordare de împrumuturi, să pună în aplicare politici, proceduri şi procese eficiente pentru acordarea de credite,
În sensul primului paragraf litera (d), în cazul în care AFIA administrează FIA care se angajează în acordarea de împrumuturi, inclusiv atunci când respectivele FIA obţin expunere la împrumuturi prin intermediul unor terţi, AFIA trebuie, de asemenea, să pună în aplicare politici, proceduri şi procese eficiente pentru evaluarea riscului de credit şi pentru administrarea şi monitorizarea portofoliului lor de credite, să menţină politicile, procedurile şi procesele respective actualizate şi eficiente, precum şi să le revizuiască cu regularitate şi cel puţin o dată pe an.
Fără a aduce atingere articolului 12 alineatul (1) litera (b), cerinţele prevăzute la primul paragraf litera (d) şi la al doilea paragraf de la prezentul alineat nu se aplică acordării de împrumuturi din partea acţionarilor în cazul în care valoarea noţională a acestor împrumuturi nu depăşeşte în total 150 % din capitalul FIA.
(31)(3a)Ţinând cont de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor FIA, autorităţile competente monitorizează caracterul adecvat al proceselor AFIA de evaluare a creditelor, evaluează utilizarea referirilor la ratingurile de credit, astfel cum sunt menţionate la alineatul (2) primul paragraf, în cadrul politicilor lor de investiţii cu privire la FIA şi, atunci când este cazul, încurajează atenuarea impactului acestor referiri, în vederea reducerii bazării exclusive şi mecanice pe astfel de ratinguri de credit.
(4)AFIA stabilesc nivelul maxim al efectului de levier pe care îl pot utiliza pentru fiecare FIA pe care îl administrează, precum şi drepturile de reutilizare a garanţiilor colaterale sau de orice alt tip acordate în cadrul acordului privind utilizarea efectului de levier, ţinând cont, printre altele, de:
a)tipul de FIA;
b)strategia de investiţii a FIA;
c)sursele de levier ale FIA;
d)orice altă interconexiune sau relaţie relevantă cu alte instituţii prestatoare de servicii financiare care ar putea genera riscuri sistemice;
e)necesitatea de a limita expunerea faţă de o singură contrapartidă;
f)măsura în care levierul este garantat;
g)raportul dintre active şi pasive;
h)volumul, natura şi importanţa activităţilor AFIA pe pieţele în cauză.
(41)AFIA se asigură că, în cazul în care un FIA pe care îl administrează acordă împrumuturi, valoarea noţională a împrumuturilor acordate unui singur debitor de către FIA respectiv nu depăşeşte în total 20 % din capitalul FIA, în cazul în care debitorul este unul dintre următoarele:
a)o întreprindere financiară, astfel cum este definită la articolul 13 punctul 25 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*5);
(*5)Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
b)un FIA; sau
c)un OPCVM.
Restricţia prevăzută la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere pragurilor, restricţiilor şi condiţiilor prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 345/2013 (*6), (UE) nr. 346/2013 (*7) şi (UE) 2015/760 (*8) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.
(*6)Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc (JO L 115, 25.4.2013, p. 1).
(*7)Regulamentul (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social (JO L 115, 25.4.2013, p. 18).
(*8)Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiţii pe termen lung (JO L 123, 19.5.2015, p. 98).
(42)AFIA se asigură că efectul de levier al unui FIA care acordă împrumuturi pe care îl administrează reprezintă cel mult:
a)175 %, în cazul în care FIA respectiv este de tip deschis;
b)300 %, în cazul în care FIA respectiv este de tip închis.
Efectul de levier al unui FIA care acordă împrumuturi se exprimă ca raportul dintre expunerea FIA respectiv, calculată în conformitate cu metoda angajamentului, astfel cum este definită în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (3), şi valoarea activului său net.
Acordurile de împrumut care sunt acoperite integral de angajamentele contractuale de capital ale investitorilor în FIA care acordă împrumuturi nu sunt considerate expuneri în scopul calculării raportului menţionat la al doilea paragraf.
În cazul în care un FIA care acordă împrumuturi încalcă cerinţele prevăzute la prezentul alineat, iar încălcarea este în afara controlului AFIA care îl administrează, AFIA ia într-un termen adecvat măsurile necesare pentru a rectifica poziţia, ţinând seama în mod corespunzător de interesele investitorilor în acel FIA care acordă împrumuturi.
Fără a aduce atingere competenţelor autorităţilor competente menţionate la articolul 25 alineatul (3), cerinţele prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică unui FIA care acordă împrumuturi ale cărui activităţi de creditare constau exclusiv în acordarea de împrumuturi acordate de acţionar, cu condiţia ca valoarea noţională a împrumuturilor respective să nu depăşească în total 150 % din capitalul FIA.
(43)Limita de investiţii de 20 % prevăzută la alineatul (4a):
a)se aplică până la data specificată în regulile, actul constitutiv sau prospectul FIA, care nu poate depăşi 24 de luni de la data primei subscrieri de unităţi sau acţiuni ale FIA;
b)încetează să se mai aplice din momentul în care AFIA începe să vândă active ale FIA în scopul răscumpărării unităţilor sau acţiunilor ca parte a lichidării FIA; şi
c)este suspendată temporar în cazul în care capitalul FIA este majorat sau redus.
Suspendarea menţionată la primul paragraf de la litera (c) este limitată în timp la perioada strict necesară, ţinând seama în mod corespunzător de interesele investitorilor în FIA şi, în orice caz, nu durează mai mult de 12 luni.
(44)Data de aplicare menţionată la alineatul (4c) primul paragraf litera (a) ţine seama de particularităţile şi caracteristicile specifice ale activelor în care urmează să investească FIA. În circumstanţe excepţionale, autorităţile competente pentru AFIA pot aproba o prelungire a termenului respectiv cu cel mult încă 12 luni, cu condiţia prezentării unui plan de investiţii motivat în mod corespunzător.
(45)AFIA se asigură că FIA pe care îl administrează nu acordă împrumuturi următoarelor entităţi:
a)AFIA sau personalului respectivului AFIA;
b)depozitarului FIA sau entităţilor cărora depozitarul le-a delegat funcţii cu privire la FIA în conformitate cu articolul 21;
c)unei entităţi căreia AFIA i-a delegat funcţii în conformitate cu articolul 20 sau personalului respectivei entităţi;
d)unei entităţi din cadrul aceluiaşi grup, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*9), ca AFIA, cu excepţia cazului în care entitatea respectivă este o întreprindere financiară care finanţează exclusiv debitori care nu sunt menţionaţi la literele (a), (b) şi (c) de la prezentul alineat.
(*9)Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(46)În cazul în care un FIA acordă împrumuturi, veniturile obţinute din împrumuturi, din care se scad toate taxele admisibile pentru administrarea acestora, se atribuie respectivului FIA în întregime. Toate costurile şi cheltuielile asociate cu administrarea împrumuturilor sunt dezvăluite în conformitate cu articolul 23.
(47)Fără a aduce atingere altor instrumente din dreptul Uniunii, un stat membru poate interzice unui FIA care acordă împrumuturi să acorde împrumuturi consumatorilor astfel cum sunt definiţi la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*10) pe teritoriul său şi poate interzice FIA să administreze creditele acordate acestor consumatori pe teritoriul său. O astfel de interdicţie nu afectează distribuirea în Uniune a FIA care acordă împrumuturi consumatorilor sau care administrează credite acordate consumatorilor.
(*10)Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, p. 66).
(48)Statele membre interzic AFIA să administreze FIA care se angajează în acordarea de împrumuturi, în cazul în care întreaga strategie de investiţii a FIA respective sau o parte a respectivei strategii este de a acorda împrumuturi cu unicul scop de a transfera împrumuturile sau expunerile respective unor terţi.
(49)AFIA se asigură că FIA pe care îl administrează reţine 5 % din valoarea noţională a fiecărui împrumut pe care respectivul FIA l-a acordat şi pe care apoi l-a transferat către terţi. Procentul respectiv din fiecare împrumut se reţine:
a)până la scadenţă, pentru împrumuturile a căror scadenţă este o perioadă de până la opt ani sau pentru împrumuturile acordate consumatorilor, indiferent de scadenţa acestora; şi
b)pentru o perioadă de cel puţin opt ani pentru alte împrumuturi.
Prin derogare de la primul paragraf, cerinţa prevăzută la paragraful respectiv nu se aplică în cazul în care:
(a)AFIA începe să vândă active ale FIA în scopul răscumpărării unităţilor sau acţiunilor ca parte a lichidării FIA;
(b)vânzarea împrumutului este necesară în scopul respectării măsurilor restrictive adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE sau a cerinţelor referitoare la produse;
(c)vânzarea împrumutului este necesară pentru a permite AFIA să pună în aplicare strategia de investiţii a FIA pe care îl administrează în interesul investitorilor FIA; sau
(d)vânzarea împrumutului se datorează unei deteriorări a riscului asociat împrumutului, constatată de AFIA în cadrul procesului său de diligenţă şi de administrare a riscurilor menţionat la articolul 15 alineatul (3), iar cumpărătorul este informat despre această deteriorare atunci când cumpără împrumutul.
La cererea autorităţilor competente din statul său membru de origine, AFIA demonstrează că îndeplineşte condiţiile pentru aplicarea derogării relevante prevăzute la al doilea paragraf.
(5)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:
a)sistemele de administrare a riscurilor care trebuie utilizate de AFIA în funcţie de riscurile la care sunt expuşi în numele FIA pe care le administrează;
b)frecvenţa corespunzătoare a revizuirii sistemului de administrare a riscurilor;
c)modul în care funcţia de administrare a riscurilor este separată din punct de vedere funcţional şi ierarhic de unităţile operaţionale, inclusiv de funcţia de administrare a portofoliului;
d)măsurile specifice de protecţie împotriva conflictelor de interese menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf;
e)cerinţele prevăzute la alineatul (3).
Măsurile care specifică sistemele de administrare a riscurilor menţionate la primul paragraf litera (a) trebuie să asigure împiedicarea AFIA de a se baza în mod exclusiv sau mecanic pe ratinguri de credit, astfel cum sunt menţionate la alineatul (2) primul paragraf, pentru a evalua bonitatea activelor FIA.
Art. 16: Administrarea lichidităţilor
(1)Pentru fiecare FIA administrat şi care nu este un FIA de tip închis care nu utilizează efectul de levier, AFIA utilizează un sistem adecvat de administrare a lichidităţilor şi adoptă proceduri care le permit să monitorizeze riscul de lichiditate al FIA şi să garanteze că profilul de lichiditate al investiţiilor FIA respectă obligaţiile sale de bază.
AFIA realizează în mod regulat simulări de criză, în condiţii normale şi în condiţii excepţionale de lichiditate, care le permit să evalueze riscul de lichiditate al FIA şi să monitorizeze în consecinţă riscul de lichiditate al FIA.
(2)AFIA se asigură că, pentru fiecare FIA administrat, strategia de investiţii, profilul de lichiditate şi politica de răscumpărare sunt coerente.
(21)AFIA se asigură că FIA care acordă împrumuturi pe care îl administrează este de tip închis.
Prin derogare de la primul paragraf, un FIA care acordă împrumuturi poate fi de tip deschis, cu condiţia ca AFIA care îl administrează să poată demonstra autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA că sistemul de administrare a riscului de lichiditate al FIA este compatibil cu strategia sa de investiţii şi cu politica sa de răscumpărare.
Cerinţa prevăzută la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere pragurilor, restricţiilor şi condiţiilor prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 345/2013, (UE) nr. 346/2013 şi (UE) 2015/760.
(22)Pentru a se asigura că respectă alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, un AFIA care administrează un FIA de tip deschis selectează cel puţin două instrumente adecvate de administrare a lichidităţilor dintre cele menţionate în anexa V punctele 2-8, după evaluarea caracterului adecvat al instrumentelor respective în raport cu strategia de investiţii urmărită, cu profilul de lichiditate şi cu politica de răscumpărare a FIA. AFIA include instrumentele respective în regulile sau în actele constitutive ale FIA pentru o posibilă utilizare în interesul investitorilor FIA. Respectiva selecţie nu poate include numai instrumentele menţionate în anexa V punctele 5 şi 6.
Prin derogare de la primul paragraf, un AFIA poate decide să selecteze numai un singur instrument de administrare a lichidităţilor dintre cele menţionate în anexa V punctele 2-8 pentru un FIA pe care îl administrează, dacă FIA respectiv este autorizat ca fond de piaţă monetară în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European şi al Consiliului (*11).
(*11)Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piaţă monetară (JO L 169, 30.6.2017, p. 8).
AFIA pune în aplicare politici şi proceduri detaliate pentru activarea şi dezactivarea oricărui instrument selectat de administrare a lichidităţilor şi măsurile operaţionale şi administrative pentru utilizarea unui astfel de instrument. Selecţia menţionată la primul şi al doilea paragraf, precum şi politicile şi procedurile detaliate privind activarea şi dezactivarea se comunică autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA.
Răscumpărarea în natură, astfel cum este menţionată în anexa V punctul 8, este activată numai pentru a realiza răscumpărările solicitate de investitorii profesionişti şi dacă răscumpărarea în natură corespunde unei cote proporţionale din activele deţinute de FIA.
Prin derogare de la al patrulea paragraf de la prezentul alineat, răscumpărarea în natură nu trebuie să nu corespundă unei cote proporţionale din activele deţinute de FIA, dacă FIA respectiv este distribuit exclusiv către investitori profesionişti sau dacă scopul politicii de investiţii a respectivului FIA este de a reproduce componenţa unui anumit indice de acţiuni sau obligaţiuni şi dacă FIA respectiv este un fond tranzacţionat la bursă, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 46 din Directiva 2014/65/UE.
(23)Un AFIA care administrează un FIA de tip deschis poate, în interesul investitorilor FIA, să suspende temporar subscrierea, răscumpărarea şi rambursarea unităţilor sau acţiunilor FIA menţionate în anexa V punctul 1 sau, în cazul în care aceste instrumente sunt incluse în regulile sau în actele constitutive ale FIA, să activeze sau să dezactiveze alte instrumente de administrare a lichidităţilor selectate din anexa V punctele 2-8, în conformitate cu alineatul (2b) de la prezentul articol. AFIA poate, de asemenea, în interesul investitorilor FIA, să activeze conturile pentru active nelichide menţionate în anexa V punctul 9.
AFIA recurge la o suspendare a subscrierilor, răscumpărărilor şi rambursărilor sau la conturile pentru active nelichide prevăzute la primul paragraf doar în cazuri excepţionale, atunci când circumstanţele o cer şi în cazul în care se justifică având în vedere interesele investitorilor FIA.
(24)AFIA notifică fără întârziere autorităţilor competente din statul său membru de origine următoarele:
a)când AFIA activează sau dezactivează instrumentul de administrare a lichidităţilor menţionat în anexa V punctul 1;
b)când AFIA activează sau dezactivează oricare dintre instrumentele de administrare a lichidităţilor menţionate în anexa V punctele 2-8, într-un mod care nu se desfăşoară în cursul normal al activităţii, astfel cum se prevede în regulile sau în actele constitutive ale FIA.
AFIA notifică, într-un interval de timp rezonabil, înainte de a activa sau dezactiva instrumentul de administrare a lichidităţilor menţionat în anexa V punctul 9, autorităţile competente din statul său membru de origine cu privire la o asemenea activare sau dezactivare.
Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează fără întârziere autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA, ESMA şi, dacă există riscuri potenţiale pentru stabilitatea şi integritatea sistemului financiar, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) înfiinţat prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (*12), cu privire la orice notificări primite în conformitate cu prezentul alineat. ESMA are competenţa de a partaja informaţiile primite în temeiul prezentului alineat cu autorităţile competente.
(*12)Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar şi de înfiinţare a unui Comitet european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 1).
(25)Statele membre se asigură că AFIA care administrează FIA de tip deschis dispun cel puţin de instrumentele de administrare a lichidităţilor prevăzute în anexa V.
(26)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili cerinţele pe care trebuie să le respecte FIA care acordă împrumuturi pentru a-şi menţine o structură de tip deschis. Respectivele cerinţe includ un sistem solid de administrare a lichidităţilor, disponibilitatea activelor lichide şi simulări de criză, precum şi o politică de răscumpărare adecvată având în vedere profilul de lichiditate al FIA care acordă împrumuturi. Cerinţele respective ţin seama, de asemenea, în mod corespunzător de expunerile la împrumuturile subiacente, de perioada medie de rambursare a împrumuturilor şi de granularitatea şi componenţa generală a portofoliilor FIA care acordă împrumuturi.
(27)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza caracteristicile instrumentelor de administrare a lichidităţilor prevăzute în anexa V.
La elaborarea respectivelor proiecte de standarde tehnice de reglementare, ESMA ţine seama de diversitatea strategiilor de investiţii şi a activelor-suport ale FIA. Respectivele standarde nu limitează capacitatea AFIA de a utiliza orice instrument adecvat de administrare a lichidităţilor pentru toate clasele de active, jurisdicţiile şi condiţiile de piaţă.
(28)Până la 16 aprilie 2025, ESMA elaborează orientări privind selectarea şi calibrarea de către AFIA a instrumentelor de administrare a lichidităţilor pentru administrarea riscului de lichiditate şi pentru atenuarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Respectivele orientări recunosc faptul că responsabilitatea principală pentru administrarea riscului de lichiditate revine AFIA. Orientările includ indicaţii cu privire la circumstanţele în care pot fi activate conturile pentru active nelichide, astfel cum se menţionează în anexa V punctul 9. În orientări se acordă suficient timp pentru adaptare înainte de a deveni aplicabile, în special pentru FIA existente.
(29)ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la alineatele (2f) şi (2g) de la prezentul articol până la 16 aprilie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la alineatele (2f) şi (2g) în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(3)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:
a)sistemele şi procedurile de administrare a lichidităţilor; şi
b)alinierea strategiei de investiţii, a profilului de lichiditate şi a politicii de răscumpărare prevăzută la alineatul (2).
Art. 17
În cazul în care sunt expuşi la o securitizare care nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), AFIA trebuie, în interesul investitorilor în FIA-urile în cauză, să acţioneze şi să ia măsuri de remediere, după caz.
(*)Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată, şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).
Art. 18: Principii generale
(1)Statele membre solicită ca AFIA să utilizeze în orice moment resursele umane şi tehnice adecvate şi corespunzătoare necesare pentru buna administrare a FIA.
Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA, ţinând seama, de asemenea, de natura FIA administrat de AFIA, solicită în special ca AFIA să aibă proceduri administrative şi contabile solide şi dispozitive de control şi de protecţie pentru prelucrarea electronică a datelor, inclusiv cu privire la reţele şi sisteme informatice instituite şi gestionate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European şi al Consiliului (*3), precum şi mecanisme adecvate de control intern, incluzând, în special, norme privind tranzacţiile personale ale angajaţilor săi sau privind deţinerea ori administrarea investiţiilor cu scopul de a investi pe cont propriu şi garantând, cel puţin, că fiecare tranzacţie în care sunt implicate FIA poate fi reconstituită în ceea ce priveşte originea sa, părţile la aceasta, natura sa, precum şi momentul şi locul în care a fost efectuată şi că activele FIA administrate de AFIA sunt investite în conformitate cu regulile sau actul constitutiv ale FIA şi dispoziţiile legale în vigoare.
(*3)Regulamentul (UE) 2022/2554 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind rezilienţa operaţională digitală a sectorului financiar şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 909/2014 şi (UE) 2016/1011 (JO L 333, 27.12.2022, p. 1).
(2)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care stabilesc procedurile şi dispozitivele menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, altele decât procedurile şi dispozitivele pentru reţelele şi sistemele informatice.
Art. 19: Evaluare
(1)AFIA se asigură că, pentru fiecare FIA administrat, sunt stabilite proceduri adecvate şi consecvente astfel încât să se poată realiza o evaluare corespunzătoare şi independentă a activelor FIA în conformitate cu prezentul articol, cu dreptul intern aplicabil şi cu regulile sau actul constitutiv ale FIA.
(2)Normele aplicabile evaluării activelor şi calculării valorii activului net pe unitate sau pe acţiune a FIA sunt stabilite în legislaţia ţării unde este stabilit FIA şi/sau în regulile ori actul constitutiv ale acestuia.
(3)AFIA se asigură, de asemenea, că valoarea activului net pe unitate sau pe acţiune a FIA este calculată şi comunicată investitorilor în conformitate cu prezentul articol, dreptul intern aplicabil şi cu regulile sau actul constitutiv ale FIA.
Procedurile de evaluare utilizate asigură evaluarea activelor, precum şi calcularea valorii activului net pe unitate sau pe acţiune cel puţin o dată pe an.
Dacă FIA este de tip deschis, aceste evaluări şi calcule se efectuează, de asemenea, cu o frecvenţă adecvată atât activelor deţinute de FIA, cât şi frecvenţei sale de emisiune şi de răscumpărare.
Dacă FIA este de tip închis, aceste evaluări şi calcule se efectuează, de asemenea, în cazul majorării sau diminuării capitalului de către FIA în cauză.
Investitorii sunt informaţi cu privire la evaluări şi calcule astfel cum este stabilit în dispoziţiile relevante din regulile sau actul constitutiv ale FIA.
(4)AFIA se asigură că funcţia de evaluare este exercitată fie de:
a)un evaluator extern, care este o persoană juridică sau fizică independentă de FIA, de AFIA şi de orice altă persoană ce are legături strânse cu FIA sau AFIA; fie
b)AFIA însuşi, cu condiţia ca sarcina de evaluare să fie independentă din punct de vedere funcţional de administrarea portofoliului şi de politica de remunerare şi ca alte măsuri să garanteze limitarea conflictelor de interese şi prevenirea influenţei nejustificate asupra angajaţilor.
Depozitarul numit pentru un FIA nu poate fi numit ca evaluator extern al respectivului FIA decât în cazul în care a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea funcţiilor sale de depozitar de sarcinile sale de evaluator extern, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA.
(5)În cazul în care funcţia de evaluare este exercitată de un evaluator extern, AFIA trebuie să demonstreze că:
a)evaluatorul extern face obiectul înregistrării profesionale obligatorii recunoscute prin lege sau al unor dispoziţii legale sau reglementare sau al unor norme de conduită profesională;
b)evaluatorul extern poate oferi suficiente garanţii profesionale pentru a-şi putea îndeplini în mod eficace funcţia corespunzătoare de evaluare în conformitate cu alineatele (1), (2) şi (3); şi
c)numirea evaluatorului extern respectă dispoziţiile de la articolul 20 alineatele (1) şi (2) şi actele delegate adoptate în temeiul articolului 20 alineatul (7).
(6)Evaluatorul extern numit nu deleagă funcţia de evaluare unei părţi terţe.
(7)AFIA notifică numirea evaluatorului extern autorităţilor competente din statul lor membru de origine, care pot solicita numirea unui alt evaluator extern în locul acestuia, în cazul în care condiţiile prevăzute la alineatul (5) nu sunt sau nu mai sunt îndeplinite.
(8)Evaluarea se realizează cu imparţialitate, competenţă, grijă şi diligenţă.
(9)În cazul în care funcţia de evaluare nu este exercitată de un evaluator extern, autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA pot cere AFIA să dispună verificarea procedurilor sale de evaluare şi/sau a evaluărilor sale de către un evaluator extern sau, după caz, de către un auditor.
(10)AFIA sunt responsabili de corecta evaluare a activelor FIA, precum şi de calcularea valorii activului net şi de publicarea acestei valori a activului net. Prin urmare, numirea de către AFIA a unui evaluator extern nu poate afecta în niciun caz răspunderea AFIA faţă de FIA şi de investitorii acestuia.
Fără a aduce atingere primului paragraf şi indiferent de eventualele clauze contractuale care prevăd altfel, evaluatorul extern răspunde faţă de AFIA pentru pierderile suferite de AFIA ca urmare a neglijenţei evaluatorului extern sau a neîndeplinirii intenţionate a sarcinilor sale.
(11)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:
a)criteriile referitoare la procedurile pentru o evaluare corectă a activelor şi calcularea valorii activului net pe unitate sau pe acţiune;
b)garanţiile profesionale pe care evaluatorul extern trebuie să le poată prezenta pentru a exercita cu eficacitate funcţia de evaluare;
c)frecvenţa evaluărilor realizate de FIA de tip deschis, care este adecvată atât activelor deţinute de FIA, cât şi politicii sale de emisiune şi de răscumpărare.
Art. 20: Delegarea
(1)AFIA care intenţionează să delege unor terţi sarcina de a îndeplini, în numele lor, una sau mai multe dintre funcţiile menţionate în anexa I sau unul sau mai multe dintre serviciile menţionate la articolul 6 alineatul (4) notifică acest lucru autorităţilor competente din statul lor membru de origine înainte ca dispoziţiile privind delegarea să intre în vigoare. Trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a)AFIA trebuie să poată justifica întreaga sa structură de delegare cu motive obiective;
b)delegatul trebuie să dispună de resurse suficiente pentru a îndeplini sarcinile respective, iar persoanele care desfăşoară în mod efectiv activitatea delegatului trebuie să aibă o reputaţie suficient de bună şi o experienţă suficientă;
c)în cazul în care delegarea vizează administrarea de portofoliu sau administrarea de riscuri, trebuie acordată numai unor entităţi care sunt autorizate sau înregistrate cu scopul de administrare a activelor şi care sunt supuse unei supravegheri sau, în cazul în care această condiţie nu poate fi îndeplinită, trebuie acordată numai cu condiţia autorizării prealabile din partea autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA;
d)în cazul în care delegarea se referă la administrarea de portofoliu sau la administrarea de riscuri şi este acordată unei entităţi dintr-o ţară terţă, trebuie să fie asigurată, în plus faţă de cerinţele de la litera (c), cooperarea dintre autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA şi autoritatea de supraveghere a entităţii în cauză;
e)delegarea nu trebuie să împiedice buna desfăşurare a supravegherii AFIA şi, în special, nu trebuie să împiedice nici AFIA să acţioneze, nici FIA să fie administrat în interesul investitorilor săi;
f)AFIA trebuie să poată demonstra că delegatul este calificat şi capabil să exercite funcţiile şi să presteze serviciile în cauză, că a fost selecţionat cu toată atenţia cuvenită şi că AFIA poate să monitorizeze în mod eficace şi în orice moment activitatea delegată, să dea în orice moment instrucţiuni suplimentare delegatului şi să retragă delegarea cu efect imediat atunci când acest lucru este în interesul investitorilor.
AFIA evaluează în permanenţă serviciile furnizate de fiecare delegat.
(2)Administrarea portofoliului sau administrarea riscurilor nu este delegată:
a)depozitarului ori unui delegat al depozitarului; sau
b)oricărei alte entităţi ale cărei interese pot intra în conflict cu cele ale AFIA sau ale investitorilor FIA, cu excepţia cazului în care entitatea în cauză a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea sarcinilor sale de administrare a portofoliului sau de administrare a riscurilor de celelalte sarcini ale sale potenţial conflictuale, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA.
(3)Faptul că AFIA a delegat funcţii sau servicii unui terţ sau orice altă subdelegare nu afectează răspunderea AFIA faţă de clienţii săi, FIA şi investitorii săi. AFIA nu îşi deleagă funcţiile sau serviciile într-o asemenea măsură încât, în esenţă, să nu mai poată fi considerat administratorul FIA sau prestatorul serviciilor menţionate la articolul 6 alineatul (4) şi să devină o entitate de tip «cutie poştală».
(31)AFIA se asigură că îndeplinirea funcţiilor menţionate în anexa I şi furnizarea serviciilor menţionate la articolul 6 alineatul (4) au loc cu respectarea prezentei directive. Respectiva obligaţie se aplică indiferent de statutul de reglementare al oricărui delegat sau subdelegat sau de locul unde se află acesta.
(4)Terţul poate subdelega oricare dintre funcţiile sau serviciile care îi sunt delegate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)AFIA şi-a dat acordul prealabil pentru subdelegare;
b)AFIA a notificat autorităţile competente din statul său membru de origine înainte ca dispoziţiile privind subde-legarea să intre în vigoare;
c)condiţiile prevăzute la alineatul (1), toate trimiterile la "delegat" înţelegându-se ca trimiteri la "subdelegat".
(5)Nu se atribuie o subdelegare a administrării de portofoliu sau a administrării de riscuri:
a)depozitarului ori unui delegat al depozitarului; sau
b)oricărei alte entităţi ale cărei interese pot intra în conflict cu cele ale AFIA sau ale investitorilor FIA, decât în cazul în care entitatea în cauză a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea sarcinilor sale de administrare a portofoliului sau de administrare a riscurilor de celelalte sarcinilor ale sale potenţial conflictuale, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA.
Delegatul relevant evaluează în permanenţă serviciile furnizate de fiecare subdelegat.
(6)Atunci când subdelegatul deleagă oricare dintre funcţiile sau serviciile care i-au fost delegate, condiţiile prevăzute la alineatul (4) se aplică mutatis mutandis.
(61)Prin derogare de la alineatele (1)-(6) de la prezentul articol, în cazul în care funcţia de distribuţie menţionată în anexa I punctul 2 litera (b) este îndeplinită de unul sau mai mulţi distribuitori care acţionează în nume propriu şi care distribuie FIA în conformitate cu Directiva 2014/65/UE sau prin produse de investiţii bazate pe asigurări în conformitate cu Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului (*13), o asemenea funcţie nu este considerată a fi o delegare supusă cerinţelor de la prezentul articol alineatele (1)-(6), indiferent de eventualele acorduri de distribuţie încheiate între AFIA şi distribuitor.
(*13)Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuţia de asigurări (JO L 26, 2.2.2016, p. 19).
(7)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:
a)condiţiile pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute la alineatele (1), (2), (4) şi (5);
b)condiţiile în care AFIA îşi deleagă funcţiile într-o asemenea măsură încât devine o entitate de tip "cutie poştală" şi nu mai poate fi considerat administrator al FIA în conformitate cu alineatul (3).
Art. 21: Depozitarul
(1)Pentru fiecare FIA administrat, AFIA se asigură că se numeşte un depozitar unic în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
(2)Numirea depozitarului face obiectul unui contract scris. Printre altele, contractul reglementează fluxul informaţiilor considerate necesare pentru a permite depozitarului să îşi îndeplinească funcţiile pentru FIA pentru care a fost numit depozitar, în conformitate cu prezenta directivă şi cu alte acte cu putere de lege sau acte administrative relevante.
(3)Depozitarul este:
a)o instituţie de credit cu sediul social în Uniune şi autorizată în conformitate cu Directiva 2006/48/CE;
b)o firmă de investiţii cu sediul social în Uniune, care face obiectul cerinţelor privind adecvarea capitalului conform articolului 20 alineatul (1) din Directiva 2006/49/CE, inclusiv al cerinţelor de capital pentru riscurile operaţionale, şi este autorizată în temeiul Directivei 2004/39/CE şi care prestează, de asemenea, servicii conexe de păstrare şi administrare a instrumentelor financiare în numele clienţilor în conformitate cu secţiunea B punctul 1 din anexa I la directiva 2004/39/CE; astfel de firme de investiţii deţin, în orice caz, fonduri proprii cel puţin egale cu valoarea capitalului iniţial menţionat la articolul 9 din Directiva 2006/49/CE; sau
c)o altă categorie de instituţii care face obiectul reglementării prudenţiale şi al supravegherii continue şi care, la 21 iulie 2011, se încadrează în categoriile de instituţii stabilite de statele membre ca fiind eligibile pentru funcţia de depozitar, în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Directiva 2009/65/CE;
Exclusiv în cazul FIA din afara UE şi fără a aduce atingere dispoziţiilor de la alineatul (5) litera (b), depozitarul poate fi, de asemenea, o instituţie de credit sau orice altă entitate de aceeaşi natură ca entităţile menţionate la literele (a) şi (b) de la primul paragraf al prezentului alineat, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor de la alineatul (6) litera (b).
În plus, statele membre pot permite, în relaţia cu FIA care nu au drepturi de răscumpărare exercitabile într-o perioadă de cinci ani de la data investiţiilor iniţiale şi care, în conformitate cu principala lor politică de investiţii, nu investesc în general în active care trebuie păstrate în custodie în conformitate cu alineatul (8) litera (a) sau investesc în general în emitenţi sau societăţi necotate pentru a putea obţine controlul asupra societăţilor respective în conformitate cu articolul 26, ca depozitarul să poată fi o entitate care îndeplineşte funcţii de depozitar ca parte a activităţilor sale profesionale sau comerciale, pentru care face obiectul înregistrării profesionale obligatorii recunoscute prin lege sau al unor dispoziţii legale ori reglementare sau al unor norme de conduită profesională şi care poate furniza suficiente garanţii financiare şi profesionale care să îi permită să îndeplinească în mod eficace funcţiile de depozitar în cauză şi angajamentele inerente acestor funcţii.
(4)Pentru a evita conflictele de interese dintre depozitar, AFIA şi/sau FIA şi/sau investitorii săi:
a)un AFIA nu acţionează ca depozitar;
b)un broker principal care acţionează drept contrapartidă pentru un FIA nu acţionează ca depozitar pentru FIA în cauză decât în cazul în care a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea funcţiilor sale de depozitar de sarcinile sale de broker principal, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA. Delegarea de către depozitar a sarcinilor sale de custodie unui astfel de broker principal în conformitate cu alineatul (11) este permisă dacă sunt îndeplinite condiţiile relevante.
(5)Depozitarul este stabilit în una dintre următoarele locaţii:
a)în cazul FIA din UE, în statul membru de origine al FIA;
b)în cazul FIA din afara UE, în ţara terţă în care este stabilit FIA sau în statul membru de origine al AFIA care administrează FIA sau în statul membru de referinţă al AFIA care administrează FIA.
(51)Prin derogare de la alineatul (5) litera (a), statul membru de origine al unui FIA din UE poate permite autorităţilor sale competente să autorizeze ca o instituţie menţionată la alineatul (3) primul paragraf litera (a) şi stabilită într-un alt stat membru să fie numită drept depozitar, cu condiţia să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a)autorităţile competente au primit o cerere motivată din partea AFIA de a permite numirea unui depozitar stabilit într-un alt stat membru, iar în cerere se demonstrează lipsa în statul membru de origine al FIA a unor servicii de depozitar care să poată răspunde în mod eficace nevoilor FIA în raport cu strategia sa de investiţii; şi
b)valoarea totală a activelor încredinţate spre păstrare de pe piaţa naţională a depozitarilor din statul membru de origine a FIA, astfel cum se menţionează la alineatul (8) de la prezentul articol, în numele FIA din UE autorizate sau înregistrate în temeiul dreptului intern aplicabil în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (k) punctul (i) şi administrate de un AFIA din UE, nu depăşeşte 50 de miliarde EUR sau echivalentul acestei sume în orice altă monedă.
Activele încredinţate spre păstrare depozitarilor care acţionează în temeiul articolului 36 alineatul (1) litera (a) şi activele proprii ale depozitarilor nu sunt luate în considerare în scopul de a stabili dacă este îndeplinită condiţia prevăzută la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat.
În pofida îndeplinirii condiţiilor prevăzute la primul şi al doilea paragraf, autorităţile competente permit numirea unui depozitar stabilit în alt stat membru numai după efectuarea unei evaluări de la caz la caz a lipsei de servicii de depozitar relevante în statul membru de origine al FIA în raport cu strategia de investiţii a FIA.
În cazul în care autorităţile competente permit numirea unui depozitar stabilit într-un alt stat membru, acestea informează ESMA în acest sens.
Prezentul alineat nu aduce atingere aplicării celorlalte alineate ale prezentului articol, cu excepţia alineatului (5) litera (a).
(6)Fără a aduce atingere cerinţelor prevăzute la alineatul (3), numirea unui depozitar stabilit într-o ţară terţă este, în toate cazurile, supusă următoarelor condiţii:
a)autorităţile competente din statele membre în care se intenţionează a fi distribuite unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE şi, în măsura în care este diferit, din statul membru de origine al AFIA au semnat acorduri de cooperare şi de schimb de informaţii cu autorităţile competente ale depozitarului;
b)depozitarul este supus unei reglementări prudenţiale, inclusiv unor cerinţe minime de capital, şi unor măsuri de supraveghere eficace care au aceleaşi efecte ca legislaţia Uniunii şi sunt aplicate efectiv;
c)ţara terţă în care este stabilit depozitarul nu este identificată ca ţară terţă cu grad înalt de risc în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului (*14);
(*14)Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
d)statele membre în care se intenţionează distribuirea de unităţi sau acţiuni ale FIA din afara UE şi, în măsura în care sunt diferite, statul membru de origine al AFIA au semnat un acord cu ţara terţă în care este stabilit depozitarul care respectă în totalitate standardele stabilite la articolul 26 din Convenţia-model OCDE pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi asigură un schimb eficace de informaţii în domeniul fiscal, inclusiv eventuale acorduri fiscale multilaterale, iar ţara terţă respectivă nu este menţionată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale.
e)depozitarul răspunde prin contract faţă de FIA sau faţă de investitorii FIA în conformitate cu alineatele (12) şi (13) şi acceptă în mod expres să respecte alineatul (11).
Prin derogare de la partea introductivă de la primul paragraf, condiţiile de la literele (c) şi (d) de la paragraful respectiv se aplică la numirea depozitarului. Dacă o ţară terţă în care este stabilit un depozitar este identificată ca ţară terţă cu grad înalt de risc în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (c), sau este adăugată în anexa I la Concluziile Consiliului privind lista UE revizuită a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (d), după numirea depozitarului, se numeşte un nou depozitar într-un termen adecvat, ţinând seama în mod corespunzător de interesele investitorilor. Această perioadă nu depăşeşte doi ani.
În cazul în care o autoritate competentă dintr-un alt stat membru nu este de acord cu evaluarea aplicării dispoziţiilor de la primul paragraf litera (a), (c) sau (e) de către autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA, autorităţile competente în cauză pot sesiza în acest sens AEVMP, care poate acţiona în conformitate cu prerogativele care i-au fost conferite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
Pe baza criteriilor menţionate la alineatul (17) litera (b), Comisia adoptă acte de punere în aplicare, confirmând că reglementarea prudenţială şi măsurile de supraveghere dintr-o ţară terţă au aceleaşi efecte ca legislaţia Uniunii şi sunt aplicate efectiv. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 59 alineatul (2).
(7)Depozitarul se asigură în general că fluxurile de numerar ale FIA sunt monitorizate adecvat şi se asigură în special că toate plăţile efectuate de investitori sau în numele acestora la subscrierea de unităţi sau acţiuni ale unui FIA au fost încasate şi că numerarul FIA este înregistrat integral în conturile de numerar deschise în numele FIA sau în numele AFIA care acţionează în numele FIA sau în numele depozitarului care acţionează în numele FIA la o entitate menţionată la articolul 18 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) din Directiva 2006/73/CE sau la o altă entitate de aceeaşi natură pe piaţa relevantă în care sunt necesare conturi în numerar, cu condiţia ca entitatea respectivă să fie supusă unei reglementări prudenţiale şi unei supravegheri eficace care au aceleaşi efecte cu legislaţia Uniunii şi care sunt aplicate efectiv şi în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 16 din Directiva 2006/73/CE.
În cazul în care conturile de numerar sunt deschise în numele depozitarului care acţionează în numele FIA, în aceste conturi nu se înregistrează numerarul entităţii menţionate la primul paragraf şi nici numerarul propriu al depozitarului.
(8)Activele FIA sau ale AFIA care acţionează în numele FIA sunt încredinţate depozitarului spre păstrare după cum urmează:
a)în cazul instrumentelor financiare care pot fi păstrate în custodie:
(i)depozitarul păstrează în custodie toate instrumentele financiare care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente financiare deschis în evidenţele depozitarului şi toate instrumentele financiare care pot fi livrate fizic depozitarului;
(ii)în acest scop, depozitarul se asigură că toate instrumentele financiare care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente financiare deschis în evidenţele depozitarului sunt înregistrate în evidenţele depozitarului în conturi separate în conformitate cu principiile stabilite la articolul 16 din Directiva 2006/73/CE, deschise în numele FIA sau al AFIA care acţionează în numele FIA, astfel încât să poată fi în orice moment identificate clar ca aparţinând FIA în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
b)în cazul altor active:
(i)depozitarul verifică dreptul de proprietate al FIA sau al AFIA care acţionează în numele FIA cu privire la respectivele active şi ţine evidenţa activelor cu privire la care are certitudinea că FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA deţine dreptul de proprietate;
(ii)pentru a verifica dacă FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA deţine dreptul de proprietate, depozitarul se bazează pe informaţii sau documente furnizate de FIA sau de AFIA şi, atunci când sunt disponibile, pe dovezi externe;
(iii)depozitarul îşi actualizează permanent evidenţa.
(9)Pe lângă sarcinile menţionate la alineatele (7) şi (8), depozitarul:
a)se asigură că vânzarea, emisiunea, răscumpărarea, rambursarea şi anularea de unităţi sau acţiuni ale FIA sunt realizate în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă şi cu regulile sau actul constitutiv ale FIA;
b)se asigură că valoarea unităţilor sau a acţiunilor FIA este calculată în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, cu regulile sau actul constitutiv ale FIA şi cu procedurile prevăzute la articolul 19;
c)îndeplineşte instrucţiunile AFIA, cu excepţia cazului în care acestea contravin legislaţiei naţionale aplicabile sau regulilor ori actului constitutiv ale FIA;
d)se asigură că, în tranzacţiile care implică activele FIA, contravaloarea este achitată FIA în termenele uzuale;
e)se asigură că veniturile FIA sunt folosite în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă şi cu regulile sau actul constitutiv ale FIA.
(10)În contextul rolurilor lor respective, AFIA şi depozitarul acţionează în mod onest, echitabil, profesionist şi independent şi în interesul FIA şi al investitorilor FIA.
Depozitarul nu desfăşoară activităţi cu privire la FIA sau la AFIA care acţionează în numele FIA care pot crea conflicte de interese între FIA, investitorii în FIA, AFIA şi depozitarul însuşi, cu excepţia cazului în care depozitarul a separat din punct de vedere funcţional şi ierarhic exercitarea sarcinilor sale de depozitar de celelalte sarcini ale sale potenţial conflictuale, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate şi comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA.
Activele menţionate la alineatul (7) nu sunt reutilizate de depozitar fără acordul prealabil al FIA sau al AFIA care acţionează în numele FIA.
(11)Depozitarul nu deleagă unor părţi terţe funcţiile sale descrise la prezentul articol, cu excepţia celor menţionate la alineatul (8).
Depozitarul poate delega unor părţi terţe funcţiile menţionate la alineatul (8), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:
a)sarcinile să nu fie delegate cu intenţia de a eluda cerinţele prezentei directive;
b)depozitarul să poată demonstra existenţa unui motiv obiectiv pentru delegare;
c)depozitarul să dea dovadă de competenţa, precauţia şi diligenţa necesare atunci când selectează şi numeşte o un terţ căruia intenţionează să îi delege o parte din sarcinile sale, cu excepţia cazului în care terţul respectiv este un depozitar central de titluri de valoare care acţionează în calitate de CSD investitor, astfel cum este definit în actul delegat adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (3) şi al articolului 48 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, şi să dea dovadă în continuare de competenţa, precauţia şi diligenţa necesare când verifică periodic şi supraveghează permanent terţul căruia i-a delegat o parte din sarcinile sale şi măsurile luate de terţ în legătură cu sarcinile care i-au fost delegate;
d)depozitarul să se asigure că partea terţă îndeplineşte permanent condiţiile de mai jos în cursul efectuării sarcinilor care i-au fost delegate:
(i)- partea terţă are structurile şi experienţa adecvate şi proporţionale cu natura şi complexitatea activelor FIA sau ale AFIA care acţionează în numele FIA care i-au fost încredinţate;
(ii)în ceea ce priveşte delegarea sarcinilor de custodie menţionate la alineatul (8) litera (a), partea terţă este supusă unei reglementări prudenţiale, inclusiv unor cerinţe minime de capital, şi unei supravegheri eficace în jurisdicţia în cauză, iar partea terţă este supusă unui control extern periodic pentru verifica dacă instrumentele financiare sunt în posesia sa;
(iii)- partea terţă separă activele clienţilor depozitarului de propriile sale active şi de activele depozitarului, astfel încât să poată fi identificate clar în orice moment ca aparţinând clienţilor unui anumit depozitar;
(iv)- partea terţă nu utilizează activele fără acordul prealabil al FIA sau al AFIA care acţionează în numele FIA şi fără o notificare prealabilă către depozitar; şi
(v)- partea terţă respectă obligaţiile şi interdicţiile generale prevăzute la alineatele (8) şi (10).
Fără a aduce atingere literei (d) punctul (ii) paragraful al doilea, în cazul în care legislaţia ţării terţe impune păstrarea în custodie a anumitor instrumente financiare de către o entitate locală şi nicio entitate locală nu îndeplineşte cerinţele privind delegarea prevăzute la punctul menţionat, depozitarul îşi poate delega sarcinile unei astfel de entităţi locale numai în măsura în care se prevede în legislaţia ţării terţe şi numai atât timp cât nu există entităţi locale care să îndeplinească cerinţele delegării, sub rezerva îndeplinirii următoarelor cerinţe:
(a)investitorii FIA în cauză trebuie să fie informaţi corespunzător că delegarea este necesară ca urmare a constrângerilor juridice din legislaţia ţării terţe şi a circumstanţelor care justifică delegarea, înainte de a face investiţia; şi
(b)FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA trebuie să solicite depozitarului să delege custodia instrumentelor financiare în cauză unei astfel de entităţi locale.
- Partea terţă poate subdelega, la rândul său, aceste funcţii, cu condiţia îndeplinirii aceloraşi cerinţe. În astfel de cazuri, alineatul (13) se aplică mutatis mutandis părţilor relevante.
În sensul prezentului articol, prestarea de servicii de către un depozitar central de titluri de valoare care acţionează în calitate de CSD emitent, astfel cum este definit în actul delegat adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (3) şi al articolului 48 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 909/2014, nu se consideră o delegare a funcţiilor de custodie ale depozitarului. În sensul prezentului articol, prestarea de servicii de către un depozitar central de titluri de valoare care acţionează în calitate de CSD investitor, astfel cum este definit în actul delegat respectiv, este considerată o delegare a funcţiilor de custodie ale depozitarului.
(12)Depozitarul răspunde faţă de FIA sau faţă de investitorii FIA pentru pierderea de către depozitar ori de către o parte terţă căreia i s-a delegat custodia a instrumentelor financiare păstrate în custodie în conformitate cu alineatul (8) litera (a).
În cazul pierderii unui instrument financiar din custodie, depozitarul returnează fără întârziere FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA un instrument financiar identic sau cu o valoare corespunzătoare. Depozitarul nu este răspunzător dacă poate dovedi că pierderea a intervenit ca rezultat al unui eveniment exterior în afara controlului său rezonabil, ale cărui consecinţe ar fi fost inevitabile în ciuda tuturor eforturilor sale rezonabile de a le contracara.
Depozitarul răspunde, de asemenea, faţă de FIA sau faţă de investitorii FIA pentru toate celelalte pierderi suferite de aceştia ca urmare a neîndeplinirii intenţionate sau din neglijenţă a obligaţiilor care îi revin în temeiul prezentei directive.
(13)Răspunderea depozitarului nu este afectată de delegările menţionate la alineatul (11).
Fără a aduce atingere primului paragraf de la prezentul alineat, în cazul pierderii unor instrumente financiare păstrate în custodie de o parte terţă în conformitate cu alineatul (11), depozitarul poate fi exonerat de răspundere dacă poate dovedi că:
a)sunt îndeplinite toate cerinţele pentru delegarea sarcinilor sale de custodie prevăzute la alineatul (11) al doilea paragraf;
b)un contract scris între depozitar şi partea terţă transferă în mod expres răspunderea depozitarului asupra persoanei terţe în cauză şi oferă FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA posibilitatea de a solicita părţii terţe despăgubiri pentru pierderea instrumentelor financiare sau depozitarului posibilitatea de a solicita despăgubirile respective în numele lor; şi
c)un contract scris între depozitar şi FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA permite în mod expres o exonerare a depozitarului şi stabileşte motivul obiectiv pentru o astfel de exonerare.
(14)În plus, în cazul în care legislaţia ţării terţe impune păstrarea în custodie a anumitor instrumente financiare de către o entitate locală şi nu există entităţi locale care să îndeplinească cerinţele privind delegarea prevăzute la alineatul (11) litera (d) punctul (ii), depozitarul poate fi exonerat de răspundere dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)regulile sau actul constitutiv ale FIA în cauză permit în mod expres o astfel de exonerare în condiţiile prevăzute la prezentul alineat;
b)investitorii FIA în cauză au fost informaţi în mod adecvat cu privire la exonerare şi circumstanţele care justifică exonerarea înainte de a face investiţia;
c)FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA a solicitat depozitarului să delege custodia instrumentelor financiare în cauză unei entităţi locale;
d)există un contract scris între depozitar şi FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA care permite în mod expres o astfel de exonerare; şi
e)există un contract scris între depozitar şi partea terţă care transferă în mod expres răspunderea depozitarului asupra entităţii locale în cauză şi oferă FIA sau AFIA care acţionează în numele FIA posibilitatea de a solicita entităţii locale despăgubiri pentru pierderea instrumentelor financiare sau depozitarului posibilitatea de a solicita despăgubirile respective în numele lor.
(15)Răspunderea faţă de investitorii FIA poate fi invocată direct sau indirect prin intermediul AFIA, în funcţie de natura juridică a raporturilor dintre depozitar, AFIA şi investitori.
(16)La cerere, depozitarul pune la dispoziţia autorităţilor sale competente, a autorităţilor competente pentru FIA şi a autorităţilor competente pentru AFIA orice informaţii pe care le-a obţinut în cursul îndeplinirii sarcinilor sale.
Dacă autorităţile competente pentru FIA sau pentru AFIA sunt diferite de cele competente pentru depozitar:
a)autorităţile competente pentru depozitar transmit fără întârziere autorităţilor competente pentru FIA şi AFIA orice informaţii relevante pentru exercitarea competenţelor de supraveghere ale autorităţilor respective; şi
b)autorităţile competente pentru FIA sau AFIA transmit fără întârziere autorităţilor competente pentru depozitar orice informaţii relevante pentru exercitarea competenţelor de supraveghere ale autorităţilor respective.
(17)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:
a)elementele care trebuie incluse în contractul scris menţionat la alineatul (2);
b)criteriile generale pentru a verifica dacă reglementarea prudenţială şi supravegherea din ţările terţe, menţionate la alineatul (6) litera (b), au aceleaşi efecte ca legislaţia Uniunii şi sunt aplicate efectiv;
c)condiţiile de exercitare a funcţiilor de depozitar în conformitate cu alineatele (7), (8) şi (9), inclusiv:
(i)tipul de instrumente financiare care trebuie incluse în sfera de aplicare a sarcinilor de custodie ale depozitarului în conformitate cu alineatul (8) litera (a);
(ii)condiţiile în care depozitarul îşi poate exercita sarcinile de custodie asupra instrumentelor financiare înregistrate la un depozitar central de titluri de valoare; şi
(iii)condiţiile în care depozitarul păstrează în custodie în conformitate cu alineatul (8) litera (b) instrumentele financiare emise în formă nominativă şi înregistrate la un emitent sau un registratar;
d)obligaţiile de diligenţă ale depozitarilor în conformitate cu alineatul (11) litera (c);
e)obligaţia de separare în conformitate cu alineatul (11) litera (d) punctul (iii);
f)condiţiile şi circumstanţele în care instrumentele financiare păstrate în custodie sunt considerate pierdute;
g)ce se înţelege prin evenimente exterioare în afara controlului rezonabil ale căror consecinţe ar fi fost inevitabile în ciuda tuturor eforturilor rezonabile de a le contracara, în conformitate cu alineatul (12);
h)condiţiile şi circumstanţele în care există un motiv obiectiv pentru a încheia un contract de exonerare de răspundere în conformitate cu alineatul (13).