Secţiunea 1 - Cerinţe generale - Directiva 2011/61/UE/08-iun-2011 privind administratorii fondurilor de investiţii alternative şi de modificare a Directivelor 2003/41/CE şi 2009/65/CE şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 1095/2010
Acte UE
Jurnalul Oficial 174L
În vigoare Versiune de la: 25 Iunie 2024
SECŢIUNEA 1:Cerinţe generale
Art. 12: Principii generale
(1)Statele membre se asigură că AFIA respectă în permanenţă dispoziţiile următoare:
a)acţionează cu onestitate, competenţă, grijă, diligenţă şi echitate în desfăşurarea activităţilor lor;
b)acţionează în interesul FIA sau al investitorilor FIA pe care le administrează şi al integrităţii pieţei;
c)deţin şi utilizează eficient resursele şi procedurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţilor lor;
d)iau toate măsurile rezonabile pentru a evita conflictele de interese şi, în cazul în care acestea nu pot fi evitate, pentru a identifica, a gestiona şi a monitoriza şi, după caz, a face publice conflictele de interese cu scopul de a le împiedica să afecteze negativ interesele FIA şi ale investitorilor acestora şi de a garanta că FIA pe care le administrează sunt tratate în mod echitabil;
e)se conformează tuturor reglementărilor aplicabile desfăşurării activităţilor lor, astfel încât să promoveze interesul FIA sau al investitorilor FIA pe care le administrează şi integritatea pieţei;
f)tratează toţi investitorii FIA în mod echitabil.
Investitorii într-un FIA obţin tratament preferenţial doar dacă acest tratament preferenţial este menţionat în regulile sau în actul constitutiv ale FIA în cauză.
(2)AFIA autorizaţi să presteze şi serviciul de administrare de portofolii în mod discreţionar menţionat la articolul 6 alineatul (4) litera (a):
a)nu sunt autorizaţi să investească întregul portofoliu al clientului sau o parte a acestuia în unităţi sau acţiuni ale FIA pe care le administrează, cu excepţia cazului în care primesc aprobarea generală prealabilă a clientului;
b)în ceea ce priveşte serviciile menţionate la articolul 6 alineatul (4), intră sub incidenţa Directivei 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (1).
(1)JO L 84, 26.3.1997, p. 22.
(3)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează criteriile care trebuie utilizate de autorităţile competente relevante pentru a stabili dacă AFIA îşi respectă obligaţiile prevăzute la alineatul (1).
(4)În scopul alineatului (1) primul paragraf litera (f), până la 16 octombrie 2025, ESMA prezintă Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei un raport de evaluare a costurilor percepute de AFIA de la investitorii FIA pe care le administrează şi în care explică motivele nivelului acestor costuri şi ale eventualelor diferenţe dintre acestea, inclusiv diferenţele care rezultă din natura FIA în cauză. În cadrul respectivei evaluări, ESMA analizează, în cadrul stabilit prin articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, caracterul adecvat şi eficacitatea criteriilor stabilite în instrumentele de convergenţă ale ESMA privind supravegherea costurilor.
În scopul întocmirii raportului respectiv şi în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, autorităţile competente furnizează ESMA, o singură dată, date privind costurile, inclusiv toate taxele, comisioanele şi cheltuielile care sunt suportate direct sau indirect de investitori sau de AFIA în legătură cu operaţiunile FIA şi care urmează să fie alocate direct sau indirect FIA. Autorităţile competente pun respectivele date la dispoziţia ESMA în limitele competenţelor lor, care includ competenţa de a solicita AFIA să furnizeze informaţiile prevăzute la articolul 46 alineatul (2) din prezenta directivă.
Art. 13: Remunerarea
(1)Statele membre solicită AFIA să aplice politici şi practici de remunerare pentru categoriile de personal, ale căror activităţi profesionale au un impact semnificativ asupra profilului său de risc sau asupra profilurilor de risc ale FIA pe care le administrează, inclusiv pentru cadrele superioare de conducere, persoanele care îşi asumă riscurile şi cele cu funcţii de control, precum şi orice angajat ce primeşte o remuneraţie totală care îl plasează în aceeaşi categorie de remunerare cu persoanele aflate în funcţii de conducere şi persoanele care îşi asumă riscurile, care să fie compatibile cu o administrare solidă şi eficace a riscurilor şi să promoveze acest tip de administrare şi care să nu încurajeze asumarea de riscuri incompatibilă cu profilurile de risc, cu regulile sau cu actul constitutiv ale FIA pe care le administrează.
AFIA stabilesc politicile şi practicile de remunerare în conformitate cu dispoziţiile din anexa II.
(2)AEVMP elaborează ghiduri cu privire la politicile solide de remunerare conforme cu principiile prevăzute în anexa II. Ghidurile ţin seama de principiile politicilor solide de remunerare menţionate în Recomandarea 2009/384/CE, de dimensiunea AFIA şi a FIA pe care aceştia le administrează, de organizarea lor internă şi de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor lor. AEVMP cooperează strâns cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) (ABE)
Art. 14: Conflicte de interese
(1)Statele membre solicită AFIA să ia toate măsurile rezonabile în vederea identificării conflictelor de interese care apar în cursul administrării FIA între:
a)AFIA, inclusiv directorii şi angajaţii acestuia sau orice altă persoană legată direct sau indirect de AFIA prin control, şi FIA administrat de AFIA sau investitorii acestui FIA;
b)FIA sau investitorii acestui FIA şi un alt FIA sau investitorii acestui FIA;
c)FIA sau investitorii acestui FIA şi un alt client al AFIA;
d)FIA sau investitorii acestui FIA şi un OCPVM administrat de AFIA sau investitorii acestui OPCVM; sau
e)doi clienţi ai AFIA.
AFIA menţin şi aplică dispoziţii organizatorice şi administrative eficace, în vederea adoptării tuturor măsurilor rezonabile destinate să identifice, să prevină, să gestioneze şi să monitorizeze conflictele de interese pentru a le împiedica să afecteze negativ interesele FIA şi ale investitorilor lor.
AFIA separă, în cadrul mediului lor de lucru, sarcinile şi responsabilităţile care pot fi considerate incompatibile sau care pot eventual genera conflicte de interese sistematice. AFIA evaluează dacă condiţiile lor de funcţionare pot implica orice alte conflicte importante de interese şi îi informează în acest sens pe investitorii FIA.
(2)În cazul în care dispoziţiile organizatorice luate de AFIA pentru a identifica, a preveni, a gestiona şi a monitoriza conflictele de interese nu sunt suficiente pentru a garanta, cu o certitudine rezonabilă, că riscul de a afecta interesele investitorilor va fi evitat, AFIA îi informează în mod clar pe aceştia, înainte de a acţiona în numele lor, în legătură cu natura generală sau sursa acestor conflicte de interese şi elaborează politici şi proceduri adecvate.
(21)În cazul în care un AFIA administrează sau intenţionează să administreze un FIA la iniţiativa unui terţ, inclusiv în cazurile în care respectivul FIA utilizează numele unui iniţiator terţ sau în cazul în care un AFIA numeşte un iniţiator terţ ca delegat în temeiul articolului 20, AFIA prezintă autorităţilor competente din statul său membru de origine, ţinând seama de eventualele conflicte de interese, explicaţii detaliate şi dovezi detaliate cu privire la respectarea alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol. AFIA precizează în special măsurile rezonabile pe care le-a luat pentru a preveni conflictele de interese care decurg din relaţia cu terţul sau, în cazul în care conflictele respective nu pot fi prevenite, modul în care identifică, administrează, monitorizează şi, după caz, face publice respectivele conflicte de interese, astfel încât acestea să nu afecteze în mod negativ interesele FIA şi ale investitorilor săi.
(3)Atunci când AFIA, acţionând pentru un FIA, utilizează serviciile unui broker principal, condiţiile se prevăd în scris într-un contract. În contract se stipulează în special posibilitatea transferului şi a reutilizării activelor FIA, care respectă regulile sau actul constitutiv ale FIA. Contractul prevede informarea depozitarului cu privire la contractul în cauză.
AFIA acţionează cu competenţa, grija şi diligenţa necesare în selectarea şi numirea brokerilor principali cu care se încheie un contract.
(4)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează,:
a)tipurile de conflicte de interese menţionate la alineatul (1);
b)măsurile rezonabile care trebuie să fie luate de AFIA în ceea ce priveşte structurile şi procedurile organizaţionale şi administrative pentru a identifica, a preveni, a gestiona, a monitoriza şi a face publice conflictele de interese.
Art. 15: Administrarea riscurilor
(1)AFIA separă din punct de vedere funcţional şi ierarhic funcţiile de administrare a riscurilor de unităţile operaţionale, inclusiv de funcţiile de administrare a portofoliului.
Separarea funcţională şi ierarhică a funcţiilor de administrare a riscurilor în conformitate cu primul paragraf este verificată de autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA conform principiului proporţionalităţii, înţelegându-se că AFIA poate demonstra, în orice caz, că măsurile specifice de protecţie împotriva conflictelor de interese permit desfăşurarea independentă a activităţilor de administrare a riscurilor şi că procesul de administrare a riscurilor satisface cerinţele de la prezentul articol şi prezintă o eficacitate constantă.
(2)AFIA implementează sisteme adecvate de administrare a riscurilor pentru a identifica, evalua, administra şi monitoriza în mod corespunzător toate riscurile relevante pentru strategia de investiţii a fiecărui FIA şi la care este sau poate fi expus fiecare FIA. Mai exact, AFIA nu trebuie să se bazeze în mod exclusiv sau mecanic pe ratinguri de credit emise de agenţiile de rating de credit definite la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credite (*), pentru a evalua bonitatea activelor FIA.
(*)JO L 302, 17.11.2009, p. 1.
AFIA evaluează sistemele de administrare a riscurilor cu o frecvenţă adecvată, cel puţin o dată pe an, şi le adaptează atunci când este necesar.
(3)AFIA trebuie cel puţin:
a)să implementeze o procedură documentată şi actualizată regulat de verificare prealabilă când investesc în numele FIA, conform strategiei de investiţii, obiectivelor şi profilului de risc ale FIA;
b)să se asigure că riscurile asociate fiecărei poziţii de investiţii a FIA şi efectul general al acestora asupra portofoliului FIA pot fi permanent identificate, evaluate, administrate şi monitorizate în mod corespunzător, inclusiv prin utilizarea unor proceduri adecvate de simulări de criză;
c)să se asigure că profilul de risc al FIA corespunde dimensiunii, structurii portofoliului şi strategiilor şi obiectivelor de investiţii ale FIA stabilite în regulile sau actul constitutiv ale acestuia, în prospect şi în documentele de ofertă.
d)pentru activităţile de acordare de împrumuturi, să pună în aplicare politici, proceduri şi procese eficiente pentru acordarea de credite,
În sensul primului paragraf litera (d), în cazul în care AFIA administrează FIA care se angajează în acordarea de împrumuturi, inclusiv atunci când respectivele FIA obţin expunere la împrumuturi prin intermediul unor terţi, AFIA trebuie, de asemenea, să pună în aplicare politici, proceduri şi procese eficiente pentru evaluarea riscului de credit şi pentru administrarea şi monitorizarea portofoliului lor de credite, să menţină politicile, procedurile şi procesele respective actualizate şi eficiente, precum şi să le revizuiască cu regularitate şi cel puţin o dată pe an.
Fără a aduce atingere articolului 12 alineatul (1) litera (b), cerinţele prevăzute la primul paragraf litera (d) şi la al doilea paragraf de la prezentul alineat nu se aplică acordării de împrumuturi din partea acţionarilor în cazul în care valoarea noţională a acestor împrumuturi nu depăşeşte în total 150 % din capitalul FIA.
(31)(3a)Ţinând cont de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor FIA, autorităţile competente monitorizează caracterul adecvat al proceselor AFIA de evaluare a creditelor, evaluează utilizarea referirilor la ratingurile de credit, astfel cum sunt menţionate la alineatul (2) primul paragraf, în cadrul politicilor lor de investiţii cu privire la FIA şi, atunci când este cazul, încurajează atenuarea impactului acestor referiri, în vederea reducerii bazării exclusive şi mecanice pe astfel de ratinguri de credit.
(4)AFIA stabilesc nivelul maxim al efectului de levier pe care îl pot utiliza pentru fiecare FIA pe care îl administrează, precum şi drepturile de reutilizare a garanţiilor colaterale sau de orice alt tip acordate în cadrul acordului privind utilizarea efectului de levier, ţinând cont, printre altele, de:
a)tipul de FIA;
b)strategia de investiţii a FIA;
c)sursele de levier ale FIA;
d)orice altă interconexiune sau relaţie relevantă cu alte instituţii prestatoare de servicii financiare care ar putea genera riscuri sistemice;
e)necesitatea de a limita expunerea faţă de o singură contrapartidă;
f)măsura în care levierul este garantat;
g)raportul dintre active şi pasive;
h)volumul, natura şi importanţa activităţilor AFIA pe pieţele în cauză.
(41)AFIA se asigură că, în cazul în care un FIA pe care îl administrează acordă împrumuturi, valoarea noţională a împrumuturilor acordate unui singur debitor de către FIA respectiv nu depăşeşte în total 20 % din capitalul FIA, în cazul în care debitorul este unul dintre următoarele:
a)o întreprindere financiară, astfel cum este definită la articolul 13 punctul 25 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*5);
(*5)Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).
b)un FIA; sau
c)un OPCVM.
Restricţia prevăzută la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere pragurilor, restricţiilor şi condiţiilor prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 345/2013 (*6), (UE) nr. 346/2013 (*7) şi (UE) 2015/760 (*8) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.
(*6)Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc (JO L 115, 25.4.2013, p. 1).
(*7)Regulamentul (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social (JO L 115, 25.4.2013, p. 18).
(*8)Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiţii pe termen lung (JO L 123, 19.5.2015, p. 98).
(42)AFIA se asigură că efectul de levier al unui FIA care acordă împrumuturi pe care îl administrează reprezintă cel mult:
a)175 %, în cazul în care FIA respectiv este de tip deschis;
b)300 %, în cazul în care FIA respectiv este de tip închis.
Efectul de levier al unui FIA care acordă împrumuturi se exprimă ca raportul dintre expunerea FIA respectiv, calculată în conformitate cu metoda angajamentului, astfel cum este definită în actele delegate adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (3), şi valoarea activului său net.
Acordurile de împrumut care sunt acoperite integral de angajamentele contractuale de capital ale investitorilor în FIA care acordă împrumuturi nu sunt considerate expuneri în scopul calculării raportului menţionat la al doilea paragraf.
În cazul în care un FIA care acordă împrumuturi încalcă cerinţele prevăzute la prezentul alineat, iar încălcarea este în afara controlului AFIA care îl administrează, AFIA ia într-un termen adecvat măsurile necesare pentru a rectifica poziţia, ţinând seama în mod corespunzător de interesele investitorilor în acel FIA care acordă împrumuturi.
Fără a aduce atingere competenţelor autorităţilor competente menţionate la articolul 25 alineatul (3), cerinţele prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică unui FIA care acordă împrumuturi ale cărui activităţi de creditare constau exclusiv în acordarea de împrumuturi acordate de acţionar, cu condiţia ca valoarea noţională a împrumuturilor respective să nu depăşească în total 150 % din capitalul FIA.
(43)Limita de investiţii de 20 % prevăzută la alineatul (4a):
a)se aplică până la data specificată în regulile, actul constitutiv sau prospectul FIA, care nu poate depăşi 24 de luni de la data primei subscrieri de unităţi sau acţiuni ale FIA;
b)încetează să se mai aplice din momentul în care AFIA începe să vândă active ale FIA în scopul răscumpărării unităţilor sau acţiunilor ca parte a lichidării FIA; şi
c)este suspendată temporar în cazul în care capitalul FIA este majorat sau redus.
Suspendarea menţionată la primul paragraf de la litera (c) este limitată în timp la perioada strict necesară, ţinând seama în mod corespunzător de interesele investitorilor în FIA şi, în orice caz, nu durează mai mult de 12 luni.
(44)Data de aplicare menţionată la alineatul (4c) primul paragraf litera (a) ţine seama de particularităţile şi caracteristicile specifice ale activelor în care urmează să investească FIA. În circumstanţe excepţionale, autorităţile competente pentru AFIA pot aproba o prelungire a termenului respectiv cu cel mult încă 12 luni, cu condiţia prezentării unui plan de investiţii motivat în mod corespunzător.
(45)AFIA se asigură că FIA pe care îl administrează nu acordă împrumuturi următoarelor entităţi:
a)AFIA sau personalului respectivului AFIA;
b)depozitarului FIA sau entităţilor cărora depozitarul le-a delegat funcţii cu privire la FIA în conformitate cu articolul 21;
c)unei entităţi căreia AFIA i-a delegat funcţii în conformitate cu articolul 20 sau personalului respectivei entităţi;
d)unei entităţi din cadrul aceluiaşi grup, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 11 din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (*9), ca AFIA, cu excepţia cazului în care entitatea respectivă este o întreprindere financiară care finanţează exclusiv debitori care nu sunt menţionaţi la literele (a), (b) şi (c) de la prezentul alineat.
(*9)Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(46)În cazul în care un FIA acordă împrumuturi, veniturile obţinute din împrumuturi, din care se scad toate taxele admisibile pentru administrarea acestora, se atribuie respectivului FIA în întregime. Toate costurile şi cheltuielile asociate cu administrarea împrumuturilor sunt dezvăluite în conformitate cu articolul 23.
(47)Fără a aduce atingere altor instrumente din dreptul Uniunii, un stat membru poate interzice unui FIA care acordă împrumuturi să acorde împrumuturi consumatorilor astfel cum sunt definiţi la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*10) pe teritoriul său şi poate interzice FIA să administreze creditele acordate acestor consumatori pe teritoriul său. O astfel de interdicţie nu afectează distribuirea în Uniune a FIA care acordă împrumuturi consumatorilor sau care administrează credite acordate consumatorilor.
(*10)Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (JO L 133, 22.5.2008, p. 66).
(48)Statele membre interzic AFIA să administreze FIA care se angajează în acordarea de împrumuturi, în cazul în care întreaga strategie de investiţii a FIA respective sau o parte a respectivei strategii este de a acorda împrumuturi cu unicul scop de a transfera împrumuturile sau expunerile respective unor terţi.
(49)AFIA se asigură că FIA pe care îl administrează reţine 5 % din valoarea noţională a fiecărui împrumut pe care respectivul FIA l-a acordat şi pe care apoi l-a transferat către terţi. Procentul respectiv din fiecare împrumut se reţine:
a)până la scadenţă, pentru împrumuturile a căror scadenţă este o perioadă de până la opt ani sau pentru împrumuturile acordate consumatorilor, indiferent de scadenţa acestora; şi
b)pentru o perioadă de cel puţin opt ani pentru alte împrumuturi.
Prin derogare de la primul paragraf, cerinţa prevăzută la paragraful respectiv nu se aplică în cazul în care:
(a)AFIA începe să vândă active ale FIA în scopul răscumpărării unităţilor sau acţiunilor ca parte a lichidării FIA;
(b)vânzarea împrumutului este necesară în scopul respectării măsurilor restrictive adoptate în temeiul articolului 215 din TFUE sau a cerinţelor referitoare la produse;
(c)vânzarea împrumutului este necesară pentru a permite AFIA să pună în aplicare strategia de investiţii a FIA pe care îl administrează în interesul investitorilor FIA; sau
(d)vânzarea împrumutului se datorează unei deteriorări a riscului asociat împrumutului, constatată de AFIA în cadrul procesului său de diligenţă şi de administrare a riscurilor menţionat la articolul 15 alineatul (3), iar cumpărătorul este informat despre această deteriorare atunci când cumpără împrumutul.
La cererea autorităţilor competente din statul său membru de origine, AFIA demonstrează că îndeplineşte condiţiile pentru aplicarea derogării relevante prevăzute la al doilea paragraf.
(5)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:
a)sistemele de administrare a riscurilor care trebuie utilizate de AFIA în funcţie de riscurile la care sunt expuşi în numele FIA pe care le administrează;
b)frecvenţa corespunzătoare a revizuirii sistemului de administrare a riscurilor;
c)modul în care funcţia de administrare a riscurilor este separată din punct de vedere funcţional şi ierarhic de unităţile operaţionale, inclusiv de funcţia de administrare a portofoliului;
d)măsurile specifice de protecţie împotriva conflictelor de interese menţionate la alineatul (1) al doilea paragraf;
e)cerinţele prevăzute la alineatul (3).
Măsurile care specifică sistemele de administrare a riscurilor menţionate la primul paragraf litera (a) trebuie să asigure împiedicarea AFIA de a se baza în mod exclusiv sau mecanic pe ratinguri de credit, astfel cum sunt menţionate la alineatul (2) primul paragraf, pentru a evalua bonitatea activelor FIA.
Art. 16: Administrarea lichidităţilor
(1)Pentru fiecare FIA administrat şi care nu este un FIA de tip închis care nu utilizează efectul de levier, AFIA utilizează un sistem adecvat de administrare a lichidităţilor şi adoptă proceduri care le permit să monitorizeze riscul de lichiditate al FIA şi să garanteze că profilul de lichiditate al investiţiilor FIA respectă obligaţiile sale de bază.
AFIA realizează în mod regulat simulări de criză, în condiţii normale şi în condiţii excepţionale de lichiditate, care le permit să evalueze riscul de lichiditate al FIA şi să monitorizeze în consecinţă riscul de lichiditate al FIA.
(2)AFIA se asigură că, pentru fiecare FIA administrat, strategia de investiţii, profilul de lichiditate şi politica de răscumpărare sunt coerente.
(21)AFIA se asigură că FIA care acordă împrumuturi pe care îl administrează este de tip închis.
Prin derogare de la primul paragraf, un FIA care acordă împrumuturi poate fi de tip deschis, cu condiţia ca AFIA care îl administrează să poată demonstra autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA că sistemul de administrare a riscului de lichiditate al FIA este compatibil cu strategia sa de investiţii şi cu politica sa de răscumpărare.
Cerinţa prevăzută la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere pragurilor, restricţiilor şi condiţiilor prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 345/2013, (UE) nr. 346/2013 şi (UE) 2015/760.
(22)Pentru a se asigura că respectă alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, un AFIA care administrează un FIA de tip deschis selectează cel puţin două instrumente adecvate de administrare a lichidităţilor dintre cele menţionate în anexa V punctele 2-8, după evaluarea caracterului adecvat al instrumentelor respective în raport cu strategia de investiţii urmărită, cu profilul de lichiditate şi cu politica de răscumpărare a FIA. AFIA include instrumentele respective în regulile sau în actele constitutive ale FIA pentru o posibilă utilizare în interesul investitorilor FIA. Respectiva selecţie nu poate include numai instrumentele menţionate în anexa V punctele 5 şi 6.
Prin derogare de la primul paragraf, un AFIA poate decide să selecteze numai un singur instrument de administrare a lichidităţilor dintre cele menţionate în anexa V punctele 2-8 pentru un FIA pe care îl administrează, dacă FIA respectiv este autorizat ca fond de piaţă monetară în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European şi al Consiliului (*11).
(*11)Regulamentul (UE) 2017/1131 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind fondurile de piaţă monetară (JO L 169, 30.6.2017, p. 8).
AFIA pune în aplicare politici şi proceduri detaliate pentru activarea şi dezactivarea oricărui instrument selectat de administrare a lichidităţilor şi măsurile operaţionale şi administrative pentru utilizarea unui astfel de instrument. Selecţia menţionată la primul şi al doilea paragraf, precum şi politicile şi procedurile detaliate privind activarea şi dezactivarea se comunică autorităţilor competente din statul membru de origine al AFIA.
Răscumpărarea în natură, astfel cum este menţionată în anexa V punctul 8, este activată numai pentru a realiza răscumpărările solicitate de investitorii profesionişti şi dacă răscumpărarea în natură corespunde unei cote proporţionale din activele deţinute de FIA.
Prin derogare de la al patrulea paragraf de la prezentul alineat, răscumpărarea în natură nu trebuie să nu corespundă unei cote proporţionale din activele deţinute de FIA, dacă FIA respectiv este distribuit exclusiv către investitori profesionişti sau dacă scopul politicii de investiţii a respectivului FIA este de a reproduce componenţa unui anumit indice de acţiuni sau obligaţiuni şi dacă FIA respectiv este un fond tranzacţionat la bursă, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 46 din Directiva 2014/65/UE.
(23)Un AFIA care administrează un FIA de tip deschis poate, în interesul investitorilor FIA, să suspende temporar subscrierea, răscumpărarea şi rambursarea unităţilor sau acţiunilor FIA menţionate în anexa V punctul 1 sau, în cazul în care aceste instrumente sunt incluse în regulile sau în actele constitutive ale FIA, să activeze sau să dezactiveze alte instrumente de administrare a lichidităţilor selectate din anexa V punctele 2-8, în conformitate cu alineatul (2b) de la prezentul articol. AFIA poate, de asemenea, în interesul investitorilor FIA, să activeze conturile pentru active nelichide menţionate în anexa V punctul 9.
AFIA recurge la o suspendare a subscrierilor, răscumpărărilor şi rambursărilor sau la conturile pentru active nelichide prevăzute la primul paragraf doar în cazuri excepţionale, atunci când circumstanţele o cer şi în cazul în care se justifică având în vedere interesele investitorilor FIA.
(24)AFIA notifică fără întârziere autorităţilor competente din statul său membru de origine următoarele:
a)când AFIA activează sau dezactivează instrumentul de administrare a lichidităţilor menţionat în anexa V punctul 1;
b)când AFIA activează sau dezactivează oricare dintre instrumentele de administrare a lichidităţilor menţionate în anexa V punctele 2-8, într-un mod care nu se desfăşoară în cursul normal al activităţii, astfel cum se prevede în regulile sau în actele constitutive ale FIA.
AFIA notifică, într-un interval de timp rezonabil, înainte de a activa sau dezactiva instrumentul de administrare a lichidităţilor menţionat în anexa V punctul 9, autorităţile competente din statul său membru de origine cu privire la o asemenea activare sau dezactivare.
Autorităţile competente din statul membru de origine al AFIA informează fără întârziere autorităţile competente din statul membru gazdă al AFIA, ESMA şi, dacă există riscuri potenţiale pentru stabilitatea şi integritatea sistemului financiar, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) înfiinţat prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (*12), cu privire la orice notificări primite în conformitate cu prezentul alineat. ESMA are competenţa de a partaja informaţiile primite în temeiul prezentului alineat cu autorităţile competente.
(*12)Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar şi de înfiinţare a unui Comitet european pentru risc sistemic (JO L 331, 15.12.2010, p. 1).
(25)Statele membre se asigură că AFIA care administrează FIA de tip deschis dispun cel puţin de instrumentele de administrare a lichidităţilor prevăzute în anexa V.
(26)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili cerinţele pe care trebuie să le respecte FIA care acordă împrumuturi pentru a-şi menţine o structură de tip deschis. Respectivele cerinţe includ un sistem solid de administrare a lichidităţilor, disponibilitatea activelor lichide şi simulări de criză, precum şi o politică de răscumpărare adecvată având în vedere profilul de lichiditate al FIA care acordă împrumuturi. Cerinţele respective ţin seama, de asemenea, în mod corespunzător de expunerile la împrumuturile subiacente, de perioada medie de rambursare a împrumuturilor şi de granularitatea şi componenţa generală a portofoliilor FIA care acordă împrumuturi.
(27)ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza caracteristicile instrumentelor de administrare a lichidităţilor prevăzute în anexa V.
La elaborarea respectivelor proiecte de standarde tehnice de reglementare, ESMA ţine seama de diversitatea strategiilor de investiţii şi a activelor-suport ale FIA. Respectivele standarde nu limitează capacitatea AFIA de a utiliza orice instrument adecvat de administrare a lichidităţilor pentru toate clasele de active, jurisdicţiile şi condiţiile de piaţă.
(28)Până la 16 aprilie 2025, ESMA elaborează orientări privind selectarea şi calibrarea de către AFIA a instrumentelor de administrare a lichidităţilor pentru administrarea riscului de lichiditate şi pentru atenuarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Respectivele orientări recunosc faptul că responsabilitatea principală pentru administrarea riscului de lichiditate revine AFIA. Orientările includ indicaţii cu privire la circumstanţele în care pot fi activate conturile pentru active nelichide, astfel cum se menţionează în anexa V punctul 9. În orientări se acordă suficient timp pentru adaptare înainte de a deveni aplicabile, în special pentru FIA existente.
(29)ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menţionate la alineatele (2f) şi (2g) de la prezentul articol până la 16 aprilie 2025.
Se deleagă Comisiei competenţa de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menţionate la alineatele (2f) şi (2g) în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(3)Comisia adoptă prin intermediul unor acte delegate, în conformitate cu articolul 56 şi în condiţiile prevăzute la articolele 57 şi 58, măsuri care precizează:
a)sistemele şi procedurile de administrare a lichidităţilor; şi
b)alinierea strategiei de investiţii, a profilului de lichiditate şi a politicii de răscumpărare prevăzută la alineatul (2).
Art. 17
În cazul în care sunt expuşi la o securitizare care nu mai îndeplineşte cerinţele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), AFIA trebuie, în interesul investitorilor în FIA-urile în cauză, să acţioneze şi să ia măsuri de remediere, după caz.
(*)Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată, şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 şi (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).