Regulamentul 1046/18-iul-2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 193L

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 9 Noiembrie 2022

Dată act: 18-iul-2018

Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European

(1)După trei ani de punere în aplicare, ar trebui aduse noi modificări normelor financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (denumit în continuare "bugetul") pentru a se elimina dificultăţile legate de execuţie prin creşterea flexibilităţii, pentru a se simplifica modalităţile de acordare a finanţării pentru părţile interesate şi servicii, pentru a se pune accentul mai mult pe rezultate şi pentru a se îmbunătăţi accesibilitatea, transparenţa şi responsabilitatea. Prin urmare, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁵) ar trebui abrogat şi înlocuit cu prezentul regulament.

(2)Pentru a reduce complexitatea normelor financiare aplicabile bugetului şi pentru a include normele relevante într-un singur regulament, Comisia ar trebui să abroge Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 (⁶). Din motive de claritate, principalele norme din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 ar trebui incluse în prezentul regulament, iar alte norme ar trebui incluse în orientările pentru servicii.

(9)Conceptul de performanţă în ceea ce priveşte bugetul ar trebui să fie clarificat. Performanţa ar trebui legată de aplicarea directă a principiului bunei gestiuni financiare. De asemenea, ar trebui definit principiul bunei gestiuni financiare şi ar trebui stabilită o legătură între obiectivele stabilite şi indicatorii de performanţă, rezultate şi economie, eficienţă şi eficacitate în utilizarea creditelor. Din motive de securitate juridică, evitând totodată conflictele cu cadrele de performanţă existente ale diferitelor programe, ar trebui definită terminologia legată de performanţă, în special realizările şi rezultatele.

(10)În conformitate cu Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹), legislaţia Uniunii ar trebui să fie de înaltă calitate şi ar trebui să se concentreze pe domeniile în care are cea mai mare valoare adăugată pentru cetăţeni şi este cât mai eficace şi eficientă cu putinţă în realizarea obiectivelor comune de politică ale Uniunii. Evaluarea programelor de cheltuieli existente şi a celor noi, precum şi a activităţilor existente şi noi care presupun cheltuieli semnificative poate contribui la atingerea respectivelor obiective.

(11)În conformitate cu principiul transparenţei consacrat la articolul 15 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), instituţiile Uniunii trebuie să acţioneze în mod cât mai deschis cu putinţă. În ceea ce priveşte execuţia bugetului, aplicarea principiului menţionat implică faptul că cetăţenii ar trebui să ştie unde şi în ce scop sunt cheltuite fondurile Uniunii. Astfel de informaţii promovează dezbaterea democratică, contribuie la participarea cetăţenilor la procesul decizional al Uniunii, consolidează controlul instituţional şi supravegherea cheltuielilor Uniunii şi contribuie la creşterea credibilităţii acesteia. Comunicarea ar trebui să fie mai precisă şi să urmărească sporirea vizibilităţii contribuţiei Uniunii pentru cetăţeni. Obiectivele menţionate ar trebui să fie realizate prin publicarea, preferabil folosind instrumente moderne de comunicare, a unor informaţii relevante privind toţi destinatarii fondurilor finanţate din buget, care să ţină seama de interesele legitime ale respectivilor destinatari în materie de confidenţialitate şi securitate şi, în ceea ce priveşte persoanele fizice, de dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal. Prin urmare, instituţiile Uniunii ar trebui să adopte o abordare selectivă în ceea ce priveşte publicarea informaţiilor, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Deciziile de publicare ar trebui să se bazeze pe criterii relevante, pentru a se furniza informaţii de interes real.

(12)Fără a se aduce atingere normelor privind protecţia datelor cu caracter personal, ar trebui să se urmărească o transparenţă maximă în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la destinatari,. Informaţiile privind destinatarii fondurilor Uniunii executate prin gestiune directă ar trebui să fie publicate pe un site dedicat al instituţiilor Uniunii, precum sistemul de transparenţă financiară, şi ar trebui să includă cel puţin numele şi localitatea destinatarului, cuantumul angajat din punct de vedere juridic şi scopul măsurii. Informaţiile respective ar trebui să ia în considerare criterii relevante, cum ar fi periodicitatea, tipul şi importanţa măsurii.

(13)Comisia ar trebui să fie în măsură să execute bugetul în mod indirect, prin intermediul unor organizaţii din statele membre. Din motive de securitate juridică, este, prin urmare, oportun să se definească o organizaţie dintr-un stat membru ca fiind o entitate stabilită într-un stat membru ca organism de drept public, sau ca fiind un organism reglementat de dreptul privat căruia i-a fost încredinţată o misiune de serviciu public şi căruia i s-au oferit garanţii financiare adecvate de către statul membru respectiv. Sprijinul financiar furnizat unor astfel de organisme de drept privat de către un stat membru în conformitate cu cerinţele existente prevăzute în dreptul Uniunii sub o formă stabilită de statul membru respectiv şi care nu necesită neapărat o garanţie bancară ar trebui considerat ca reprezentând o garanţie financiară adecvată.

(14)În cazul premiilor, granturilor şi contractelor atribuite în urma deschiderii unei proceduri publice concurenţiale şi, în special, în cazul concursurilor, al cererilor de propuneri şi al cererilor de oferte, pentru a respecta principiile TFUE şi, mai ales, principiile transparenţei, proporţionalităţii, egalităţii de tratament şi nediscriminării, ar trebui să fie publicate numele şi localitatea destinatarilor fondurilor Uniunii. O astfel de publicare ar trebui să contribuie la controlul procedurilor de atribuire de către candidaţii respinşi în cadrul procedurii concurenţiale.

(16)În majoritatea cazurilor care fac obiectul prezentului regulament, publicarea se referă la persoane juridice. Atunci când sunt vizate persoane fizice, publicarea datelor cu caracter personal ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii dintre valoarea cuantumului acordat şi necesitatea de a controla utilizarea optimă a fondurilor. În astfel de cazuri, publicarea regiunii corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) este în concordanţă cu obiectivul publicării informaţiilor privind destinatarii şi asigură egalitatea de tratament între state membre de dimensiuni diferite, respectând, totodată, dreptul destinatarilor la viaţă privată şi, în special, la protecţia datelor lor cu caracter personal.

(17)Din motive de securitate juridică şi în conformitate cu principiul proporţionalităţii, ar trebui să se specifice situaţiile în care nu ar trebui să aibă loc publicarea. De exemplu, nu ar trebui să fie publicate informaţiile privind bursele de studii sau alte forme de sprijin direct acordat persoanelor fizice aflate cel mai mult în nevoie, privind anumite contracte cu o valoare foarte mică sau privind sprijinul financiar sub un anumit prag prevăzut prin instrumente financiare sau în cazurile în care divulgarea riscă să ameninţe drepturile şi libertăţile persoanelor fizice vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă prejudicii intereselor comerciale ale destinatarilor. Cu toate acestea, în cazul granturilor, nu ar trebui să existe nicio scutire specială de la obligaţia de a publica informaţiile pe baza unui prag specific pentru a menţine practica actuală şi pentru a permite transparenţa.

(18)În cazul în care datele cu caracter personal ale destinatarilor sunt publicate în scopul transparenţei în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor Uniunii şi controlul procedurilor de atribuire, destinatarii respectivi ar trebui să fie informaţi cu privire la o astfel de publicare, precum şi cu privire la drepturile lor şi la procedurile aplicabile pentru exercitarea drepturilor respective, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 45/2001 (¹) şi (UE) 2016/679 (²) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.

(19)Pentru a asigura faptul că principiul egalităţii de tratament este respectat pentru toţi destinatarii, informaţiile referitoare la persoanele fizice ar trebui, de asemenea, să fie publicate în conformitate cu obligaţia impusă statelor membre de a asigura un grad ridicat de transparenţă cu privire la contractele care depăşesc pragurile prevăzute în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (³).

(20)În cazul gestiunii indirecte şi partajate, persoanele, entităţile sau organismele desemnate care execută fonduri ale Uniunii ar trebui să pună la dispoziţie informaţii privind destinatarii şi destinatarii finali. În cazul gestiunii partajate, informaţiile ar trebui să fie publicate în conformitate cu norme sectoriale specifice. Comisia ar trebui să pună la dispoziţie informaţii privind un site unic, inclusiv o menţiune privind adresa acestuia, unde se pot găsi informaţiile privind destinatarii şi destinatarii finali.

(22)În vederea promovării bunelor practici în execuţia Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi a Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), precum şi a Fondului european de garantare agricolă (FEGA), Comisia ar trebui, în scop informativ, să poată pune la dispoziţia organismelor responsabile de activităţi de gestiune şi de control un ghid metodologic fără caracter obligatoriu care să prezinte abordarea şi strategiile sale de control, inclusiv listele de verificare şi exemple de bune practici. Ghidul respectiv ar trebui actualizat ori de câte ori este necesar.

(23)Este necesar să se prevadă posibilitatea încheierii de către instituţiile Uniunii a unor acorduri între acestea la nivelul serviciilor, pentru a facilita executarea creditelor acestora şi, de asemenea, posibilitatea de a încheia astfel de acorduri între departamentele instituţiilor Uniunii, organele Uniunii, oficiile europene, organele sau persoanele cărora li se încredinţează punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul politicii externe şi de securitate comune (PESC) în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană (Tratatul UE) şi Biroul secretarului general al Consiliului superior al şcolilor europene pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare.

(24)Este oportun să se stabilească procedura pentru înfiinţarea de noi oficii europene şi să se stabilească o distincţie între sarcinile obligatorii şi neobligatorii ale unor astfel de oficii. Ar trebui introdusă posibilitatea ca instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi alte oficii europene să delege competenţele de ordonator de credite directorului unui oficiu european. Oficiile europene ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a încheia acorduri la nivelul serviciilor pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare. Este o să se stabilească norme specifice pentru ţinerea de evidenţe contabile, dispoziţii de autorizare a contabilului Comisiei să delege o parte din sarcinile sale personalului acestor oficii, precum şi proceduri de operare pentru conturile bancare pe care Comisia ar trebui să poată să le deschidă în numele unui oficiu european.

(26)Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că directorii agenţiilor executive acţionează în calitate de ordonatori de credite delegaţi atunci când gestionează creditele operaţionale ale programelor delegate agenţiilor lor. Pentru a asigura un impact maxim al creşterilor de eficienţă care decurg din centralizarea globală a anumitor servicii de sprijin ar trebui să se prevadă în mod explicit posibilitatea ca agenţiile executive să execute cheltuielile administrative.

(30)Ar trebui, de asemenea, să se stabilească sarcinile, responsabilităţile şi principiile procedurilor de urmat de către ordonatorii de credite. Ordonatorii de credite delegaţi ar trebui să se asigure că ordonatorii de credite subdelegaţi şi personalul lor primesc informaţii şi formare privind standardele de control, precum şi metodele şi tehnicile respective şi că sunt luate măsuri pentru a asigura funcţionarea sistemului de control. Ordonatorul de credite delegat ar trebui să raporteze instituţiei Uniunii de care aparţine cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor sub forma unui raport anual. Raportul respectiv ar trebui să includă informaţiile financiare şi de gestiune necesare pentru a sprijini declaraţia de asigurare a ordonatorului în cauză referitoare la îndeplinirea funcţiilor sale, inclusiv informaţiile privind performanţa generală a operaţiunilor efectuate. Documentele justificative referitoare la operaţiunile efectuate ar trebui păstrate pentru cel puţin cinci ani. Diversele forme de proceduri de negociere pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice ar trebui să facă obiectul unui raport special din partea ordonatorului de credite delegat adresat instituţiei Uniunii în cauză şi al unui raport de la respectiva instituţie a Uniunii către Parlamentul European şi Consiliu, întrucât procedurile respective reprezintă derogări de la procedurile obişnuite de atribuire.

(32)Delegarea de către Comisie a competenţelor de execuţie bugetară pentru creditele operaţionale înscrise în propria sa secţiune din buget către adjuncţii şefilor de delegaţii ale Uniunii ar trebui să fie limitată la situaţiile în care executarea respectivelor sarcini de către adjuncţii şefilor de delegaţii ale Uniunii este strict necesară pentru a asigura continuitatea activităţii pe durata absenţei şefilor de delegaţii ale Uniunii. Adjuncţiilor şefilor de delegaţii ale Uniunii nu ar trebui să li se permită să exercite respectivele competenţe în mod sistematic sau din motive care ţin de diviziunea activităţii interne.

(33)Contabilul ar trebui să fie responsabil cu buna executare a plăţilor, cu încasarea veniturilor şi cu recuperarea creanţelor. Contabilul ar trebui să gestioneze trezoreria, conturile bancare şi dosarele terţilor, să ţină evidenţa contabilă şi să fie responsabil cu întocmirea situaţiilor financiare ale instituţiilor Uniunii. Contabilul Comisiei ar trebui să fie singura persoană care are dreptul să stabilească normele contabile şi planurile de conturi armonizate, în timp ce contabilii tuturor celorlalte instituţii ale Uniunii ar trebui să stabilească procedurile contabile aplicabile în instituţiile lor.

(36)Ar trebui stabilite condiţiile de utilizare a conturilor de avans, un sistem de gestiune care constituie o excepţie de la procedurile bugetare uzuale şi care se referă numai la sume limitate şi ar trebui precizate sarcinile şi responsabilităţile administratorilor conturilor de avans, precum şi cele ale ordonatorului de credite şi ale contabilului în ceea ce priveşte controlul conturilor de avans. Curtea de Conturi ar trebui informată cu privire la orice numire a unui administrator al contului de avans. Din motive de eficienţă, în delegaţiile Uniunii ar trebui să se constituie conturi de avans pentru creditele înscrise atât în secţiunile din buget aferente Comisiei, cât şi în cele ale SEAE. De asemenea, este oportun să se permită, în condiţii specifice, utilizarea conturilor de avans în delegaţiile Uniunii pentru plăţile cu o valoare limitată, conform procedurilor bugetare. În ceea ce priveşte numirea administratorilor conturilor de avans ar trebui să fie posibil ca aceştia să fie selectaţi şi din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul operaţiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor şi a celor de ajutor umanitar ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor Uniunii Europene şi Regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii, stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (¹) (denumit în continuare "Statutul funcţionarilor").

(37)Pentru a ţine cont de situaţia existentă în domeniul operaţiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor şi a celor de ajutor umanitar ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, precum şi de dificultăţile tehnice de a avea toate angajamentele juridice semnate de ordonatorul de credite competent, ar trebui să se permită personalului angajat de Comisie în acest domeniu să îşi asume angajamente juridice cu o valoare foarte mică, de până la 2 500 EUR, care sunt legate de plăţile efectuate din conturile de avans, iar şefilor de delegaţii ale Uniunii sau adjuncţilor acestora să îşi asume angajamente juridice la solicitarea ordonatorului de credite competent al Comisiei.

(38)Odată definite sarcinile şi responsabilităţile actorilor financiari, aceştia pot fi ţinuţi răspunzători numai în condiţiile prevăzute de Statutul funcţionarilor. În cadrul instituţiilor Uniunii au fost constituite grupuri specializate în domeniul neregulilor financiare în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012. Însă, având în vedere numărul limitat de cazuri care le sunt prezentate, precum şi din motive de eficienţă, este oportun ca funcţiile lor să fie transferate unui grup interinstituţional instituit în temeiul regulamentului menţionat (denumit în continuare "grupul"). Grupul ar trebui să fie creat cu scopul de a evalua cererile şi de a emite recomandări cu privire la nevoia de a lua decizii privind excluderea şi impunerea de sancţiuni financiare în cazurile care îi sunt sesizate de Comisie sau de alte instituţii şi organe ale Uniunii, fără a aduce atingere autonomiei administrative a acestora în ceea ce priveşte personalul lor. Respectivul transfer vizează şi evitarea dublării eforturilor şi reducerea riscurilor de conflict între recomandări sau avize, în cazurile în care sunt implicaţi atât un operator economic, cât şi un membru al personalului unei instituţii sau al unui organ al Uniunii. Este necesar să se menţină procedura prin care un ordonator de credite să poată solicita confirmarea unei instrucţiuni despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, fiind astfel exonerat de orice răspundere. Componenţa grupului ar trebui modificată atunci când îndeplineşte acest rol. Grupul nu ar trebui să aibă competenţe de investigare.

(39)În ceea ce priveşte veniturile, este necesar să se abordeze ajustările negative ale resurselor proprii reglementate de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului (¹). Cu excepţia cazului resurselor proprii, este necesar să se menţină sarcinile existente şi controalele care ţin de responsabilitatea ordonatorilor de credite în diferitele etape ale procedurii: întocmirea unei estimări a creanţelor, emiterea ordinelor de recuperare, expedierea notei de debit care informează debitorul cu privire la constatarea creanţei şi decizia, dacă este necesar, de a renunţa la creanţă în conformitate cu criteriile care garantează respectarea bunei gestiuni financiare pentru a asigura o colectare eficientă a veniturilor.

(40)Ordonatorul de credite ar trebui să poată să renunţe total sau parţial la recuperarea unei creanţe constatate în cazul în care debitorul face obiectul unor proceduri de insolvenţă, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), în special în cazul acordurilor amiabile, al concordatelor şi al altor proceduri similare.

(47)Pentru a asigura gestionarea activelor, vizându-se, totodată, generarea unui randament pozitiv, este necesar ca cuantumurile referitoare la amenzi sau alte sancţiuni impuse în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom, cum ar fi amenzile în domeniul concurenţei care sunt contestate, să fie încasate provizoriu şi să se investească în active financiare şi să se stabilească destinaţia profitului obţinut din aceste investiţii. Întrucât Comisia nu este singura instituţie a Uniunii care are dreptul de a impune amenzi sau alte sancţiuni, este necesar să se stabilească dispoziţii privind astfel de amenzi sau alte sancţiuni impuse de alte instituţii ale Uniunii şi să se stabilească norme pentru recuperarea lor care ar trebui să fie echivalente cu cele aplicabile Comisiei.

(48)Pentru a se garanta faptul că toate informaţiile necesare pentru adoptarea deciziilor de finanţare se află la dispoziţia Comisiei, este necesar să se stabilească cerinţele minime referitoare la conţinutul deciziilor de finanţare privind granturile, achiziţiile, fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe (denumite în continuare "fonduri fiduciare ale Uniunii"), premiile, instrumentele financiare, mecanismele de finanţare mixtă şi garanţiile bugetare. În acelaşi timp, pentru a oferi o perspectivă pe termen mai lung destinatarilor potenţiali, este necesar să se permită adoptarea deciziilor de finanţare pe o perioadă mai mare de un exerciţiu financiar, specificând în acelaşi timp că punerea în aplicare se efectuează sub rezerva disponibilităţii creditelor bugetare pentru exerciţiile financiare respective. În plus, este necesar să se reducă numărul de elemente necesare pentru decizia de finanţare. În sensul obiectivului simplificării, decizia de finanţare ar trebui să constituie, în acelaşi timp, un program de lucru anual sau multianual. Întrucât contribuţiile la organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 sunt deja stabilite în buget, nu ar trebui să fie obligatorie adoptarea unei anumite decizii de finanţare în acest sens.

(53)Este oportun ca dispoziţiile privind lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor să fie integrate într-un singur articol şi să se introducă o definiţie a dezangajărilor. Deoarece tranzacţiile se efectuează în sisteme computerizate, semnarea unei menţiuni "bun de plată" pentru a exprima decizia de lichidare ar trebui să fie înlocuită cu o semnătură electronică securizată, cu excepţia unui număr limitat de cazuri. Este, de asemenea, necesar să se clarifice faptul că lichidarea cheltuielilor se aplică tuturor costurilor eligibile, inclusiv costurilor care nu sunt asociate cu o cerere de plată, precum în cazul pentru lichidarea prefinanţărilor.

(55)Fiecare instituţie a Uniunii ar trebui să înfiinţeze un comitet de monitorizare a auditurilor interne însărcinat cu asigurarea independenţei auditorului intern, monitorizarea calităţii activităţii de audit intern şi asigurarea faptului că serviciile sale iau în considerare în mod adecvat recomandările auditului intern şi extern şi le dau curs. Componenţa respectivului comitet de monitorizare a auditurilor interne ar trebui să fie stabilită de fiecare instituţie a Uniunii în parte, ţinând seama de autonomia sa organizaţională şi de importanţa consilierii din partea experţilor independenţi.

(56)Ar trebui pus un accent mai mare pe performanţa şi rezultatele proiectelor finanţate din buget. Prin urmare, în afară de formele de contribuţie din partea Uniunii deja bine stabilite (rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv, costurile unitare, sumele forfetare şi finanţarea la rate forfetare), este oportun să se definească o formă suplimentară de finanţare, care să nu fie legată de costurile operaţiunilor relevante. Forma suplimentară de finanţare ar trebui să se bazeze pe îndeplinirea anumitor condiţii ex ante sau pe rezultatele obţinute, măsurate prin raportare la jaloane stabilite anterior sau prin indicatori de performanţă.

(57)În cazul în care efectuează evaluări ale capacităţii operaţionale şi financiare a destinatarilor fondurilor Uniunii sau ale sistemelor şi procedurilor acestora, Comisia ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe evaluările deja realizate de ea însăşi, de alte entităţi sau donatori, cum ar fi agenţiile naţionale şi organizaţiile internaţionale, pentru a evita duplicarea evaluărilor aceloraşi destinatari. Ar trebui să se recurgă la posibilitatea de a recunoaşte valabilitatea transversală a evaluărilor efectuate de alte entităţi în cazul în care astfel de evaluări au fost realizate respectându-se condiţii echivalente celor prevăzute în prezentul regulament pentru metoda de execuţie aplicabilă. Prin urmare, pentru a stimula recunoaşterea valabilităţii transversale a evaluărilor între donatori, Comisia ar trebui să promoveze recunoaşterea standardelor recunoscute la nivel internaţional sau a celor mai bune practici internaţionale.

(58)De asemenea, este important să se evite situaţiile în care destinatarii fondurilor Uniunii să fie auditaţi de mai multe ori de către entităţi diferite în ceea ce priveşte utilizarea respectivelor fonduri. Prin urmare, ar trebui să fie posibil să se recurgă la audituri deja efectuate de auditori independenţi, cu condiţia să existe dovezi suficiente ale competenţei şi independenţei acestora şi cu condiţia ca activitatea de audit să se bazeze pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional care să ofere o asigurare rezonabilă şi ca auditurile respective să fi fost efectuate cu privire la situaţiile financiare şi la rapoartele care descriu modul în care a fost utilizată contribuţia din partea Uniunii. Astfel de audituri ar trebui să constituie aşadar baza asigurării globale cu privire la utilizarea fondurilor Uniunii. În acest scop, este important să se garanteze faptul că raportul auditorului independent şi documentaţia de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziţia Parlamentului European, a Comisiei, a Curţii de Conturi şi a autorităţilor de audit ale statelor membre.

(60)Pentru a oferi un mecanism de cooperare pe termen lung cu destinatarii, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a semna acorduri-cadru de parteneriat financiar. Parteneriatele-cadru financiare ar trebui să fie puse în aplicare prin intermediul unor granturi sau prin acorduri de contribuţie cu persoane şi entităţi care execută fonduri ale Uniunii. În acest scop, ar trebui specificat conţinutul minim al acestor acorduri de contribuţie. Parteneriatele-cadru financiare nu ar trebui să restrângă în mod nejustificat accesul la finanţare din partea Uniunii.

(62)Prin prezentul regulament ar trebui să se stabilească perioade standard în care documentele referitoare la contribuţiile din partea Uniunii ar trebui să fie păstrate de către destinatari, astfel încât să se evite cerinţele contractuale divergente sau disproporţionate, dar să existe suficient timp pentru a permite Comisiei, Curţii de Conturi şi Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) să aibă acces la datele şi documentele respective şi să efectueze verificările ex post şi auditurile. În plus, orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii ar trebui să aibă obligaţia de a coopera în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii.

(65)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere ar trebui să se aplice participanţilor, destinatarilor, entităţilor pe ale căror capacităţi intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul, subcontractanţilor unui contractant, oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri din partea Uniunii în cazul în care bugetul este executat prin gestiune indirectă, oricărei persoane sau entităţi care primeşte fonduri din partea Uniunii prin intermediul instrumentelor financiare executate prin gestiune directă, participanţilor sau destinatarilor despre care au furnizat informaţii entităţile care execută bugetul prin gestiune partajată şi sponsorilor.

(66)Ar trebui să se clarifice faptul că, în cazul în care decizia de a înscrie o persoană sau o entitate în baza de date a sistemului de detectare timpurie şi de excludere este luată pe baza unei situaţii de excludere referitoare la o persoană fizică sau juridică care face parte din organul administrativ, de conducere sau de control al persoanei sau al entităţii respective ori care are competenţe de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce priveşte persoana sau entitatea respectivă ori ale unei persoane fizice sau juridice care îşi asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile persoanei sau entităţii respective ori ale unei persoane fizice care este esenţială pentru atribuire sau pentru executarea angajamentului juridic, informaţiile înregistrate în baza de date trebuie să includă informaţiile privind persoanele menţionate.

(67)Decizia privind excluderea unei persoane sau entităţi de la participarea la procedurile de atribuire sau impunerea unei sancţiuni financiare în sarcina unei persoane sau a unei entităţi, precum şi decizia privind publicarea informaţiilor aferente ar trebui să fie luate de ordonatorii de credite competenţi, având în vedere autonomia lor în materie administrativă. În absenţa unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, precum şi în cazurile referitoare la o nerespectare gravă a contractului, ordonatorii de credite competenţi ar trebui să ia decizia pe baza unei încadrări juridice preliminare, ţinând cont de recomandarea grupului. Grupul ar trebui, de asemenea, să evalueze durata unei excluderi în cazurile în care durata nu a fost stabilită prin hotărârea definitivă sau prin decizia administrativă definitivă.

(70)O persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă de către ordonatorul de credite competent atunci când s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă, de nerespectarea, intenţionată sau nu, a obligaţiilor legate de plata contribuţiilor la fondul asigurărilor sociale sau a impozitelor, de înfiinţarea unei entităţi într-o altă jurisdicţie cu intenţia de a eluda obligaţiile fiscale, sociale sau orice altă obligaţie juridică, de fraudarea bugetului, de corupţie, de conduită legată de o organizaţie infracţională, de spălare de bani sau finanţarea terorismului, de infracţiuni teroriste sau infracţiuni în legătură cu activităţile teroriste, de exploatarea prin muncă a copiilor sau de alte infracţiuni privind traficul de persoane ori de comiterea unor nereguli. De asemenea, o persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă în situaţiile de nerespectare gravă a unui angajament juridic sau de faliment.

(71)Atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entităţi sau la impunerea unei sancţiuni financiare în sarcina unei persoane sau unei entităţi şi la publicarea informaţiilor aferente, ordonatorul de credite competent ar trebui să asigure respectarea principiului proporţionalităţii ţinând cont, în special, de gravitatea situaţiei, de impactul său bugetar, de perioada scursă de la respectiva conduită, de durata conduitei şi de caracterul repetitiv al acesteia, de caracterul intenţionat al conduitei sau de gradul de neglijenţă arătat şi de măsura în care persoana sau entitatea colaborează cu autoritatea competentă relevantă şi de contribuţia respectivei persoane sau entităţi la investigaţie.

(72)De asemenea, ordonatorul de credite competent ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude o persoană sau o entitate în cazul în care o persoană fizică sau juridică care îşi asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile operatorului economic este în faliment sau într-o situaţie similară de insolvenţă sau respectiva persoană fizică sau juridică nu îşi îndeplineşte obligaţiile de plată a contribuţiilor la asigurările sociale sau a impozitelor, în cazul în care astfel de situaţii au un impact asupra situaţiei financiare a operatorului economic respectiv.

(74)Având în vedere principiul proporţionalităţii, ar trebui să se stabilească o distincţie între cazurile în care se poate impune o sancţiune financiară ca alternativă la excludere, pe de o parte, şi cazurile în care gravitatea conduitei destinatarului în cauză în legătură cu încercarea de a obţine nejustificat fonduri ale Uniunii justifică impunerea unei sancţiuni financiare în plus faţă de excludere, astfel încât să se asigure un efect disuasiv, pe de altă parte. De asemenea, ar trebui definit cuantumul maxim al sancţiunii financiare care poate să fie impusă de autoritatea contractantă.

(79)Este important să se poată consolida efectul disuasiv obţinut prin excludere şi prin sancţiunea financiară. În acest sens, efectul disuasiv ar trebui consolidat prin posibilitatea de a publica informaţiile referitoare la excludere şi/sau la sancţiunea financiară, cu respectarea cerinţelor privind protecţia datelor stabilite în Regulamentele (CE) nr. 45/2001 şi (UE) 2016/679. O astfel de publicare ar trebui să contribuie la asigurarea nerepetării aceleiaşi conduite. Din motive de securitate juridică şi în conformitate cu principiul proporţionalităţii, ar trebui să se specifice situaţiile în care nu ar trebui să aibă loc o publicare. În evaluarea sa, ordonatorul de credite competent ar trebui să ţină cont de eventualele recomandări din partea grupului. În ceea ce priveşte persoanele fizice, datele cu caracter personal ar trebui să fie publicate doar în circumstanţe excepţionale, justificate de gravitatea conduitei sau de impactul acesteia asupra intereselor financiare ale Uniunii.

(82)Informaţiile privind detectarea timpurie a riscurilor şi privind deciziile de excludere şi de impunere a unor sancţiuni financiare unei persoane sau unei entităţi ar trebui centralizate. În acest sens, informaţiile aferente ar trebui stocate într-o bază de date instituită şi gestionată de Comisie, în calitate de proprietar al sistemului centralizat. Acest sistem ar trebui să funcţioneze în conformitate cu dreptul la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal.

(83)Deşi Comisiei ar trebui să îi revină responsabilitatea de a institui şi de a opera sistemul de detectare timpurie şi de excludere, alte instituţii şi organe ale Uniunii, precum şi toate persoanele şi entităţile care execută fondurile Uniunii prin gestiune directă, partajată şi indirectă ar trebui să participe la respectivul sistem prin transmiterea informaţiilor relevante către Comisie. Ordonatorul de credite competent şi grupul ar trebui să garanteze dreptul la apărare al persoanei sau entităţii. Acelaşi drept ar trebui să fie acordat persoanei sau entităţii în contextul unei detectări timpurii, în cazul în care o acţiune preconizată de ordonatorul de credite ar putea afecta negativ drepturile persoanei sau ale entităţii vizate. În cazuri de fraudă, corupţie sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii care nu fac încă obiectul unei hotărâri definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată amâna notificarea persoanei sau entităţii iar grupul ar trebui să poată amâna dreptul persoanei sau entităţii de a-şi prezenta observaţiile. O astfel de amânare ar trebui să fie justificată doar în cazul în care există motive legitime puternice de păstrare a confidenţialităţii investigaţiei sau al procedurilor judiciare naţionale.

(87)Progresele înregistrate în direcţia schimbului electronic de informaţii şi a transmiterii electronice a documentelor, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice electronice, după caz, care constituie o măsură majoră de simplificare, ar trebui să fie însoţite de condiţii clare de acceptare a sistemelor care urmează să fie utilizate, astfel încât să se instituie un mediu solid din punct de vedere juridic, menţinându-se totodată flexibilitatea gestionării fondurilor Uniunii pentru participanţi, destinatari şi ordonatorii de credite, astfel cum se prevede în prezentul regulament.

(89)În conformitate cu principiul bunei administrări, ordonatorul de credite ar trebui să solicite clarificări sau documentele lipsă, respectând în acelaşi timp principiul egalităţii de tratament şi fără modificarea substanţială a documentelor aferente cererii. Ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a decide să nu procedeze astfel numai în cazuri justificate în mod corespunzător. În plus, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a corecta o eroare materială evidentă sau de a solicita participantului să o corecteze.

(90)Buna gestiune financiară ar trebui să impună Comisiei să se protejeze prin solicitarea de garanţii în etapa plăţii prefinanţărilor. Obligaţia contractanţilor şi a beneficiarilor de a depune garanţii nu ar trebui să fie automată, ci ar trebui să se bazeze pe o analiză a riscurilor. Dacă, în cursul execuţiei, ordonatorul de credite constată că un garant nu este sau nu mai este autorizat să emită garanţii în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita înlocuirea garanţiei.

(92)Dispoziţiile referitoare la evaluarea ex ante a pilonilor cu privire la persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii prin gestiune indirectă ar trebui revizuite pentru a permite Comisiei să se bazeze cât mai mult posibil pe sistemele, normele şi procedurile respectivelor persoane şi entităţi care au fost considerate echivalente celor utilizate de Comisie. În plus, este important să se clarifice faptul că, în cazul în care evaluarea evidenţiază existenţa unor domenii în care procedurile existente nu sunt suficiente pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să poată semna acorduri de contribuţie luând totodată măsuri de supraveghere adecvate. De asemenea, este important să se clarifice care sunt cazurile în care Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante a pilonilor pentru a semna acorduri de contribuţie.

(101)La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, prezentul regulament ar trebui să permită efectuarea unor consultări ale pieţei înainte de a lansa o procedură de achiziţii. Pentru a se asigura că un parteneriat pentru inovare este utilizat numai în cazul în care lucrările, produsele sau serviciile dorite nu există pe piaţă sau ca o activitate de dezvoltare aproape-de-piaţă, în prezentul regulament ar trebui prevăzută o obligaţie de a se efectua o astfel de consultare preliminară a pieţei înainte de a se utiliza un parteneriat pentru inovare.

(103)Pentru a se asigura că, la executarea contractelor, operatorii economici îndeplinesc obligaţiile aplicabile de drept al mediului, de drept social şi de drept al muncii stabilite prin dreptul Uniunii, în legislaţia naţională, în contractele colective sau în convenţiile internaţionale în domeniul social şi al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE, obligaţiile respective ar trebui să facă parte din cerinţele minime definite de autoritatea contractantă şi ar trebui să fie integrate în contractele semnate de autoritatea contractantă.

(104)Este oportun să se identifice şi să se trateze în mod separat diferitele cazuri care în mod obişnuit sunt numite situaţii de "conflict de interese". Noţiunea de "conflict de interese" ar trebui utilizată exclusiv în cazurile în care o persoană sau o entitate cu responsabilităţi în ceea ce priveşte execuţia, auditul sau controlul bugetului, un funcţionar sau un agent al unei instituţii a Uniunii sau o autoritate naţională de la orice nivel se află într-o astfel de situaţie. Încercările de a influenţa în mod necorespunzător o procedură de atribuire sau de a obţine informaţii confidenţiale ar trebui considerate drept o abatere profesională gravă care poate conduce la respingerea din cadrul procedurii de atribuire şi/sau la excluderea de la fondurile Uniunii. În plus, operatorii economici s-ar putea afla în situaţia în care nu ar trebui să fie selectaţi pentru a executa un contract din cauza unui conflict de interese profesional. De exemplu, o întreprindere nu ar trebui să evalueze un proiect la care a participat sau un auditor nu ar trebui să fie în măsură să auditeze conturile pe care anterior le-a certificat.

(105)În conformitate cu Directiva 2014/24/UE, ar trebui să fie posibil să se verifice dacă un operator economic este exclus, să se aplice criterii de selecţie şi de atribuire a contractelor, precum şi să se verifice conformitatea cu documentele achiziţiei, indiferent de ordine. Prin urmare, ar trebui să fie posibilă respingerea ofertelor pe baza criteriilor de atribuire fără o verificare prealabilă a ofertantului respectiv în ceea ce priveşte criteriile de excludere sau de selecţie.

(107)În interesul securităţii juridice, este necesar să se clarifice dacă criteriile de selecţie sunt strict legate de evaluarea candidaţilor sau a ofertanţilor şi dacă criteriile de atribuire sunt strict legate de evaluarea ofertelor. În special, calificările şi experienţa personalului desemnat să execute contractul ar trebui să fie utilizate doar drept criteriu de selecţie, şi nu drept criteriu de atribuire, deoarece acest lucru ar introduce un risc de suprapunere şi de dublă evaluare a aceluiaşi element. În plus, dacă astfel de calificări şi experienţă ar fi folosite ca un criteriu de atribuire, orice schimbare în ceea ce priveşte personalul desemnat să execute contractul, chiar şi în cazul în care acest lucru este justificat de motive de boală sau de o schimbare a postului, ar pune sub semnul întrebării condiţiile în care a fost atribuit contractul, creând, în felul acesta, insecuritate juridică.

(108)Achiziţiile Uniunii ar trebui să aibă ca scop asigurarea utilizării eficace, transparente şi adecvate a fondurilor Uniunii, reducând totodată sarcina administrativă a destinatarilor fondurilor Uniunii. În acest sens, achiziţiile electronice ar trebui să contribuie la utilizarea mai eficientă a fondurilor Uniunii şi ar trebui să îmbunătăţească accesul la contracte pentru toţi operatorii economici. Toate instituţiile Uniunii care desfăşoară proceduri de achiziţii ar trebui să publice pe site-urile lor norme clare privind achiziţiile, cheltuielile şi monitorizarea, precum şi toate contractele atribuite, inclusiv valoarea acestora.

(114)La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, este necesar să se clarifice condiţiile în care se poate modifica un contract în cursul executării sale, fără a fi nevoie de o nouă procedură de achiziţii. În special, nu ar trebui să fie necesară o nouă procedură de achiziţii în cazurile referitoare la modificările de natură administrativă, succesiunea cu titlu universal şi aplicarea unor clauze sau opţiuni de revizuire clare şi fără echivoc care nu modifică cerinţele minime ale procedurii iniţiale. O nouă procedură de achiziţii ar trebui să fie impusă în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului iniţial, în special cu privire la domeniul de aplicare şi la conţinutul drepturilor şi obligaţiilor reciproce ale părţilor, inclusiv în ceea ce priveşte distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip denotă intenţia părţilor de a renegocia clauze sau condiţii esenţiale ale contractului respectiv, în special în cazul în care clauzele sau condiţiile modificate ar fi avut o influenţă asupra rezultatului procedurii dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială.

(115)Este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanţie de bună execuţie pentru lucrări, produse şi servicii complexe, pentru a asigura respectarea obligaţiilor contractuale substanţiale, precum şi o bună execuţie pe toată durata contractului. De asemenea, este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanţie sub forma unei sume de bani reţinute pentru a acoperi perioada de răspundere contractuală, în conformitate cu practica obişnuită în sectoarele în cauză.

(116)Pentru a determina pragurile şi procedurile aplicabile, este necesar să se clarifice dacă instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii sunt considerate autorităţi contractante. Acestea nu ar trebui considerate autorităţi contractante atunci când efectuează o achiziţie de la un organism central de achiziţie. În plus, instituţiile Uniunii formează o singură entitate juridică şi departamentele acestora nu pot încheia contracte, ci doar acorduri la nivelul serviciilor, între ele.

(117)Este oportun să se includă o trimitere în prezentul regulament la cele două praguri care sunt prevăzute în Directiva 2014/24/UE şi care se aplică lucrărilor, produselor şi, respectiv, serviciilor. Din motive de simplificare, precum şi pentru o bună gestiune financiară, aceste praguri ar trebui, de asemenea, să se aplice contractelor de concesiune, date fiind particularităţile nevoilor în materie de atribuire de contracte ale instituţiilor Uniunii. Prin urmare, o revizuire a respectivelor praguri prevăzute în Directiva 2014/24/UE ar trebui să fie direct aplicabilă achiziţiilor efectuate în temeiul prezentului regulament.

(123)Pentru a se realiza un echilibru între nevoia de transparenţă şi o mai mare coerenţă a normelor privind achiziţiile, pe de o parte, şi necesitatea de a oferi flexibilitate cu privire la anumite aspecte tehnice legate de respectivele norme, pe de altă parte, normele tehnice privind achiziţiile ar trebui să fie stabilite într-o anexă la prezentul regulament, iar competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificările aduse anexei respective.

(124)Este necesar să se clarifice domeniul de aplicare al titlului privind granturile, în special în ceea ce priveşte tipul de acţiune sau organismul eligibil pentru granturi, precum şi în ceea ce priveşte angajamentele juridice care pot fi utilizate pentru a acoperi granturile. În special, deciziile de grant ar trebui eliminate treptat ca urmare a utilizării limitate a acestora şi a introducerii treptate a granturilor electronice. Structura ar trebui să fie simplificată prin mutarea dispoziţiilor privind instrumentele care nu sunt granturi în alte părţi ale prezentului regulament. Natura organismelor care pot primi granturi de funcţionare ar trebui clarificată prin a nu mai face referire la organisme care urmăresc un obiectiv de interes general al Uniunii deoarece respectivele organisme sunt acoperite de noţiunea de organisme care au un obiectiv ce se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii şi o susţine.

(127)Experienţa rezultată din utilizarea finanţărilor sub forma unor sume forfetare, a unor costuri unitare sau la rate forfetare a indicat faptul că astfel de forme de finanţare simplifică în mod semnificativ procedurile administrative şi reduc în mod considerabil riscul de eroare. Independent de domeniul de intervenţie a Uniunii, sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare constituie forme adecvate de finanţare şi în special în cazul acţiunilor standardizate şi recurente, cum ar fi mobilitatea sau activităţile de formare. În plus, întrucât cooperarea instituţională între administraţiile publice ale statelor membre şi ale ţărilor beneficiare sau partenere (înfrăţirea instituţională) este pusă în aplicare de către instituţiile statelor membre, utilizarea opţiunilor simplificate în materie de costuri este justificată şi ar trebui să favorizeze implicarea acestora. Pentru asigurarea unei mai mari eficienţe, statele membre şi alţi destinatari ai fondurilor Uniunii ar trebui să poată recurge mai frecvent la opţiunile simplificate în materie de costuri. În contextul menţionat, condiţiile pentru utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare şi a ratelor forfetare ar trebui să devină mai flexibile. Este necesar să se prevadă în mod explicit stabilirea unor sume forfetare unice care să acopere toate costurile eligibile ale acţiunii sau ale programului de lucru. În plus, pentru a susţine axarea pe rezultate, ar trebui să se acorde prioritate finanţării bazate pe realizări. Sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare bazate pe contribuţii ar trebui să rămână o opţiune în cazul în care cele pe baza realizărilor nu sunt posibile sau adecvate.

(130)Chiar dacă ar trebui să se atingă potenţialul utilizării mai frecvente a formelor simplificate de finanţare, ar trebui să se asigure respectarea principiului bunei gestiuni financiare şi în special a principiilor economiei, eficienţei şi excluderii dublei finanţări. În acest scop, formele simplificate de finanţare ar trebui să asigure că resursele utilizate sunt adecvate pentru obiectivele care trebuie să fie îndeplinite, că nu se finanţează aceleaşi costuri de mai multe ori de la buget, că principiul cofinanţării este respectat şi că se evită supracompensarea generală a destinatarilor. Prin urmare, formele simplificate de finanţare ar trebui să se bazeze pe date statistice sau contabile, pe mijloace obiective similare sau pe avize ale experţilor. În plus, ar trebui să se aplice în continuare verificări, controale şi evaluări periodice adecvate.

(131)Ar trebui clarificată diferenţa dintre sfera de aplicare a verificărilor şi controalelor şi sfera evaluărilor periodice a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare. Verificările şi controalele respective ar trebui să se axeze pe îndeplinirea condiţiilor care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, pe obţinerea de realizări şi/sau rezultate. Condiţiile respective nu ar trebui să necesite raportarea cu privire la costurile suportate efectiv de beneficiar. În cazul în care cuantumurile sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale finanţării la rate forfetare au fost stabilite ex ante de ordonatorul de credite competent sau de Comisie, acestea nu ar trebui contestate în cursul controalelor ex post. Acest lucru ar trebui să nu împiedice reducerea unui grant în caz de executare necorespunzătoare, parţială sau cu întârziere ori în cazul unor nereguli, fraude sau încălcări ale altor obligaţii. În special, un grant ar trebui să fie redus în cazul în care condiţiile care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare nu au fost îndeplinite. Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale evaluării periodice ar trebui să depindă de evoluţia şi natura costurilor, în special ţinându-se seama de modificările substanţiale ale preţurilor pieţei şi de alte circumstanţe relevante. Evaluarea periodică ar putea conduce la ajustări ale sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale ratelor forfetare aplicabile în cadrul acordurilor viitoare, dar nu ar trebui să fie utilizată pentru punerea sub semnul întrebării a valorii sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare care a fost deja convenită. Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare ar putea necesita accesul la conturile beneficiarului în scopuri statistice şi metodologice iar un astfel de acces este, de asemenea, necesar în scopul prevenirii şi detectării fraudelor.

(132)Pentru a facilita participarea organizaţiilor mici la punerea în aplicare a politicilor Uniunii în condiţiile unei disponibilităţi limitate a resurselor, este necesar ca valoarea muncii prestate de voluntari să fie recunoscută drept costuri eligibile. În consecinţă, astfel de organizaţii ar trebui să se poată baza într-o mai mare măsură pe activitatea voluntarilor cu scopul de a contribui la cofinanţarea acţiunii sau a programului de lucru. Fără a aduce atingere ratei maxime de cofinanţare specificate în actul de bază, în astfel de cazuri, grantul din partea Uniunii ar trebui să se limiteze la costurile eligibile estimate, altele decât cele care acoperă activitatea voluntarilor. Întrucât munca voluntarilor este o activitate furnizată de terţi fără ca beneficiarul să le plătească o remuneraţie, limitarea evită rambursarea unor costuri pe care beneficiarul nu le-a suportat. În plus, valoarea activităţii voluntarilor nu ar trebui să depăşească 50 % din contribuţiile în natură şi orice altă cofinanţare.

(134)În principiu, granturile ar trebui să fie acordate în urma unei cereri de propuneri. În cazul în care sunt permise excepţii, acestea ar trebui să fie interpretate şi aplicate în mod restrictiv în ceea ce priveşte domeniul de aplicare şi durata. Posibilitatea excepţională de a acorda granturi fără organizarea unei cereri de propuneri către organisme cu un monopol de facto sau de jure, ar trebui să fie utilizată doar în cazul în care organismele în cauză sunt singurele capabile să pună în aplicare tipurile relevante de activităţi sau au fost învestite cu un astfel de monopol prin lege sau de către o autoritate publică.

(135)În contextul trecerii la granturile electronice şi la achiziţiile publice electronice, solicitanţilor şi ofertanţilor ar trebui să li se solicite să furnizeze o dovadă a statutului lor juridic şi a viabilităţii lor financiare doar o singură dată într-o anumită perioadă şi nu ar trebui să li se impună să prezinte din nou documente justificative la fiecare procedură de atribuire. Prin urmare, este necesar să se alinieze cerinţele referitoare la numărul de ani pentru care vor fi solicitate documentele în cadrul procedurilor de atribuire a granturilor sau al procedurilor de achiziţii.

(138)Premiile ar trebui să se atribuie în conformitate cu principiile transparenţei şi egalităţii de tratament. În acest context, ar trebui stipulate caracteristicile minime ale concursurilor, în special modalităţile pentru plata premiului către câştigători după acordare, şi mijloacele de publicare corespunzătoare. De asemenea, este necesară stabilirea unei proceduri de acordare clar definite, de la depunerea candidaturilor la furnizarea informaţiilor solicitanţilor şi la notificarea solicitantului câştigător, care să reflecte procedura de acordare a granturilor.

(140)În ultimii ani, Uniunea a utilizat tot mai mult instrumente financiare care permit un efect de levier mai mare pentru buget, însă generează totodată un risc financiar pentru buget. Aceste instrumente financiare includ nu doar instrumentele financiare care intră sub incidenţa Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, ci şi alte instrumente, cum ar fi garanţiile bugetare şi asistenţa financiară, care anterior erau reglementate doar de normele stabilite în actele de bază respective ale acestora. Este important să se stabilească un cadru comun care să asigure omogenitatea principiilor aplicabile acestui set de instrumente şi regruparea lor în cadrul unui nou titlu în prezentul regulament, care să cuprindă, pe lângă normele existente aplicabile instrumentelor financiare, secţiuni privind garanţiile bugetare şi asistenţa financiară pentru statele membre sau ţările terţe.

(144)Ar trebui să fie definite instrumentele care pot intra sub incidenţa titlului X, cum ar fi împrumuturile, garanţiile, investiţiile în capitaluri proprii, investiţiile în cvasicapitaluri şi instrumentele de partajare a riscurilor. Definiţia instrumentelor de partajare a riscurilor ar trebui să permită includerea îmbunătăţirii bonităţii pentru obligaţiunile de finanţare a proiectelor, acoperirea riscului legat de rambursarea datoriei în cadrul unui proiect şi atenuarea riscului de credit al deţinătorilor de obligaţiuni prin îmbunătăţirea bonităţii sub forma unui împrumut sau a unei garanţii.

(149)Execuţia instrumentelor financiare şi a garanţiilor bugetare finanţate din buget ar trebui să fie conformă cu politica Uniunii privind jurisdicţiile necooperante în scopuri fiscale şi cu actualizările acesteia, astfel cum sunt prevăzute în actele juridice relevante ale Uniunii şi în concluziile Consiliului, în special în concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind criteriile pentru întocmirea listei UE de jurisdicţii necooperante în scopuri fiscale şi procesul de întocmire a acestei liste (¹) şi în anexa la acestea, precum şi în concluziile Consiliului din 5 decembrie 2017 privind lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale (²) şi în anexele la acestea.

(151)Uniunea a lansat recent iniţiative importante bazate pe garanţii bugetare, cum ar fi Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) sau Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD). Aceste instrumente se caracterizează prin faptul că generează o datorie contingentă pentru Uniune şi implică provizioane de fonduri pentru punerea la dispoziţie a unei rezerve de lichidităţi care să permită bugetului să răspundă într-o manieră ordonată obligaţiilor de plată ce ar putea decurge din aceste datorii contingente. Pentru a garanta ratingul de credit al Uniunii şi, prin urmare, capacitatea sa de a furniza finanţare eficace, este esenţial ca autorizarea, provizionarea şi monitorizarea datoriilor contingente să urmeze un set solid de norme care ar trebui să se aplice tuturor garanţiilor bugetare.

(152)Datoriile contingente care rezultă din garanţiile bugetare pot să acopere o gamă variată de operaţiuni de finanţare şi de investiţii. Posibilitatea ca o garanţie bugetară să fie cerută spre executare nu poate fi programată cu certitudine absolută pe bază anuală, ca în cazul împrumuturilor care au un calendar predefinit de rambursare. Prin urmare, este indispensabil să se stabilească un cadru pentru autorizarea şi monitorizarea datoriilor contingente care să asigure respectarea deplină, în orice moment, a plafonului pentru creditele de plată anuale stabilit în Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului (³).

(153)Cadrul respectiv ar trebui, de asemenea, să prevadă gestiunea şi controlul, inclusiv prezentarea de rapoarte periodice privind expunerea financiară a Uniunii. Rata de provizionare a datoriilor financiare ar trebui stabilită pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor financiare care decurg din instrumentul aferent. Sustenabilitatea datoriilor contingente ar trebui evaluată anual în cadrul procedurii bugetare. Ar trebui stabilit un mecanism de alertă timpurie pentru a se evita o penurie de provizioane menite să acopere datoriile financiare.

(154)Utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor financiare, a garanţiilor bugetare şi a asistenţei financiare necesită mobilizarea şi provizionarea unui volum semnificativ de credite de plată. Pentru a produce efectul de levier, asigurând totodată un nivel adecvat de protecţie împotriva datoriilor financiare, este important să se optimizeze cuantumul provizioanelor necesare şi să se sporească eficienţa prin punerea în comun a acestor provizioane într-un fond comun de provizionare. În plus, utilizarea mai flexibilă a acestor provizioane puse în comun permite o rată de provizionare globală eficace, care asigură protecţia solicitată cu un volum optimizat de resurse.

(155)Pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a fondului comun de provizionare pentru perioada de programare de după 2020, Comisia ar trebui să prezinte, până la 30 iunie 2019, o evaluare externă independentă a avantajelor şi dezavantajelor pe care le prezintă încredinţarea gestiunii financiare a activelor fondului comun de provizionare către Comisie, către BEI, sau o combinaţie a celor două, ţinând seama de criteriile tehnice şi instituţionale relevante utilizate în compararea serviciilor de gestionare a activelor, inclusiv de infrastructura tehnică, compararea costurilor pentru serviciile furnizate, structura instituţională, raportarea, performanţa, răspunderea şi competenţele fiecărei instituţii, precum şi celelalte mandate de gestionare a activelor pentru buget. Evaluarea ar trebui să fie însoţită, după caz, de o propunere legislativă.

(156)Normele aplicabile în cazul constituirii de provizioane şi al fondului comun de pro vizionare ar trebui să ofere un cadru solid de control intern. Orientările aplicabile gestionării resurselor în fondul comun de provizionare ar trebui stabilite de către Comisie, după consultarea contabilului Comisiei. Ordonatorii de credite ai instrumentelor financiare, ai garanţiilor bugetare sau ai asistenţei financiare ar trebui să monitorizeze în mod activ datoriile financiare aflate în responsabilitatea lor, iar administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare ar trebui să gestioneze numerarul şi activele fondului în conformitate cu normele şi procedurile stabilite de contabilul Comisiei.

(157)Garanţiile bugetare şi asistenţa financiară ar trebui să respecte acelaşi set de principii care a fost stabilit pentru instrumentele financiare. Garanţiile bugetare, în special, ar trebui să fie irevocabile, necondiţionate şi la cerere. Acestea ar trebui să fie executate prin gestiune indirectă sau, numai în cazuri excepţionale, prin gestiune directă. Ele ar trebui să acopere numai operaţiunile de finanţare şi de investiţii, iar contrapărţile lor ar trebui să contribuie cu propriile resurse la operaţiunile acoperite.

(158)Asistenţa financiară acordată statelor membre sau ţărilor terţe ar trebui să fie sub forma unui împrumut, a unei linii de credit sau a oricărui alt instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului. În acest scop, Comisia ar trebui să fie împuternicită, în actul de bază relevant, să ia cu împrumut fondurile necesare de pe pieţele de capital sau de la instituţiile financiare, evitându-se implicarea Uniunii în orice transformare a scadenţelor care ar expune-o la un risc de rată a dobânzii sau la vreun alt risc comercial.

(159)Dispoziţiile privind instrumentele financiare ar trebui să se aplice cât mai curând posibil pentru a realiza simplificarea şi eficienţa cerute. Dispoziţiile referitoare la garanţiile bugetare şi la asistenţa financiară, precum şi la fondul comun de provizionare ar trebui să se aplice începând cu cadrul financiar multianual de după 2020. Acest calendar va permite pregătirea temeinică a noilor instrumente de gestionare a datoriilor contingente, precum şi o aliniere între principiile enunţate în titlul X şi, pe de o parte, propunerea de cadru financiar multianual de după 2020 iar pe de altă parte, programele specifice legate de respectivul cadru.

(160)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) stabileşte norme referitoare, printre altele, la finanţarea partidelor politice şi a fundaţiilor politice la nivel european, în special în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare, acordarea şi distribuirea fondurilor, donaţiilor şi contribuţiilor, finanţarea campaniilor aferente alegerilor pentru Parlamentul European, cheltuielile rambursabile, interzicerea anumitor finanţări, conturile, raportarea şi auditul, executarea şi controlul, sancţiunile, cooperarea dintre Autoritatea pentru partidele şi fundaţiile politice europene, ordonatorul de credite al Parlamentului European şi statele membre şi transparenţa.

(163)Deşi sprijinul financiar se acordă fără obligaţia unui program anual de lucru, partidele politice europene ar trebui să justifice ex post utilizarea eficientă a fondurilor din partea Uniunii. În special, ordonatorul de credite competent ar trebui să verifice dacă fondurile au fost utilizate pentru a plăti cheltuieli rambursabile, astfel cum s-a stabilit în cererea de contribuţii, în termenele stabilite în prezentul regulament. Contribuţiile în beneficiul partidelor politice europene ar trebui cheltuite până la sfârşitul exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost acordate, după care eventualele fonduri necheltuite ar trebui să fie recuperate de către ordonatorul de credite competent.

(164)Fondurile din partea Uniunii acordate pentru finanţarea costurilor de funcţionare ale partidelor politice europene nu ar trebui să fie utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special pentru a finanţa direct sau indirect părţi terţe precum partidele politice naţionale. Partidele politice europene ar trebui să utilizeze contribuţiile pentru a plăti un procent din cheltuielile actuale şi viitoare, şi nu cheltuieli sau datorii contractate înainte de depunerea cererilor de contribuţii.

(169)Pentru a consolida rolul Parlamentului European şi al Consiliului, ar trebui clarificată procedura de înfiinţare a unor fonduri fiduciare ale Uniunii. De asemenea, este necesar să se specifice principiile aplicabile contribuţiilor la fondurile fiduciare ale Uniunii, în special importanţa obţinerii unor contribuţii din partea altor donatori, care justifică instituirea acestor fonduri în ceea ce priveşte valoarea adăugată. Este necesar, de asemenea, să se clarifice responsabilităţile actorilor financiari şi ale Consiliului de administraţie al fondului fiduciar al Uniunii şi să se definească norme care să asigure o reprezentare echitabilă a donatorilor participanţi în cadrul Consiliului de administraţie al fondului fiduciar al Uniunii şi un vot favorabil obligatoriu din partea Comisiei pentru utilizarea fondurilor. Totodată, este important să se stabilească mai în detaliu cerinţele de raportare aplicabile fondurilor fiduciare ale Uniunii.

(172)Ar trebui îmbunătăţit modul în care instituţiile Uniunii raportează în prezent informaţii privind proiectele imobiliare către Parlamentul European şi Consiliu. Instituţiile Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a finanţa noi proiecte imobiliare cu veniturile primite pentru clădirile deja vândute. În consecinţă, ar trebui introdusă o trimitere la dispoziţiile privind veniturile alocate interne în dispoziţiile privind proiectele imobiliare. Acest lucru ar permite satisfacerea nevoilor în schimbare în politica imobiliară a instituţiilor Uniunii, reducându-se costurile şi introducându-se un grad mai mare de flexibilitate.

(173)Pentru a adapta normele aplicabile anumitor organe ale Uniunii, normele detaliate cu privire la achiziţii şi condiţiile detaliate şi raportul minim pentru rata efectivă de provizionare, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei cu privire la regulamentul financiar-cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom, la regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat, modificările aduse anexei I la prezentul regulament, condiţiile detaliate şi metodologia de calcul al ratei efective de provizionare şi modificarea raportului minim definit al ratei efective de provizionare, care nu ar trebui stabilită la un nivel mai mic de 85 %. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(174)Pentru a se garanta faptul că programul Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială (EaSI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) oferă rapid resurse adecvate în scopul de a susţine priorităţile politice în schimbare, cotele orientative pentru fiecare dintre cele trei axe şi procentajele minime pentru fiecare dintre priorităţile tematice în cadrul fiecărei axe ar trebui să permită o mai mare flexibilitate, menţinând în acelaşi timp un nivel ambiţios de utilizare pentru parteneriatele transfrontaliere EURES. Acest lucru ar trebui să îmbunătăţească gestionarea EaSI şi să permită direcţionarea resurselor bugetare asupra unor acţiuni care produc rezultate sociale şi de ocupare a forţei de muncă mai bune.

(175)Pentru a facilita investiţiile în infrastructurile de turism cultural şi durabil, fără a aduce atingere aplicării actelor juridice ale Uniunii în domeniul mediului, în special a Directivelor 2001/42/CE (¹) şi 2011/92/UE (²) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, după caz, ar trebui clarificate anumite restricţii în ceea ce priveşte anvergura sprijinului în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (³) pentru astfel de investiţii. Prin urmare, este necesar să se introducă restricţii clare în ceea ce priveşte limitarea amplorii contribuţiei FEDR la astfel de investiţii de la 2 august 2018.

(177)În vederea facilitării punerii în aplicare a operaţiunilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (⁴), ar trebui extinsă sfera potenţialilor beneficiari. Prin urmare, autorităţilor de management ar trebui să li se permită să considere persoanele fizice drept beneficiari şi ar trebui elaborată o definiţie mai flexibilă a beneficiarilor în contextul ajutorului de stat.

(⁴)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(179)Cu scopul de a garanta o bună gestiune financiară a FEDR, FSE, Fondului de coeziune, FEADR şi FEPAM (denumite în continuare "fonduri structurale şi de investiţii europene" - "fonduri ESI") care sunt executate prin gestiune partajată şi de a clarifica obligaţiile statelor membre, principiile generale prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 ar trebui să se refere la principiile prevăzute în prezentul regulament privind controlul intern al execuţiei bugetare şi evitarea conflictelor de interese.

(180)În vederea maximizării sinergiilor între toate fondurile Uniunii pentru a răspunde într-un mod eficace provocărilor legate de migraţie şi azil, ar trebui să se garanteze faptul că, atunci când obiectivele tematice sunt transpuse în priorităţi în cadrul normelor specifice fondurilor, aceste priorităţi reflectă utilizarea adecvată a fiecărui fond ESI pentru respectivele domenii. După caz, ar trebui să se asigure coordonarea cu Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (FAMI).

(183)În scopul de a facilita realizarea investiţiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii şi a investiţiilor teritoriale integrate (ITI), ar trebui clarificate rolurile şi responsabilităţile grupurilor de acţiune locală în ceea ce priveşte strategiile de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii, respectiv ale autorităţilor locale, ale organismelor de dezvoltare regională sau ale organizaţiilor neguvernamentale în ceea ce priveşte ITI, în ceea ce priveşte alte organisme ale programului. Desemnarea unui organism intermediar în conformitate cu normele specifice fondurilor ar trebui solicitată numai în cazurile în care organismele competente execută sarcini suplimentare care intră în responsabilitatea autorităţii de management sau de certificare sau a agenţiei de plăţi.

(185)Numeroase state membre au înfiinţat bănci sau instituţii aflate în proprietate publică care îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui mandat de politică publică pentru promovarea unor activităţi de dezvoltare economică. Astfel de bănci sau instituţii aflate în proprietate publică au caracteristici specifice care le diferenţiază de băncile comerciale private în ceea ce priveşte tipul de proprietate, mandatul lor de dezvoltare şi faptul că nu se axează cu precădere pe maximizarea profiturilor. Rolul principal al acestor bănci sau instituţii aflate în proprietate publică este de a atenua disfuncţionalităţile pieţei, atunci când în anumite regiuni sau în anumite domenii de politică sau sectoare de activitate serviciile financiare nu sunt asigurate într-o măsură suficientă de băncile comerciale. Respectivele bănci sau instituţii aflate în proprietate publică sunt cele mai în măsură să promoveze accesul la fondurile ESI, menţinând în acelaşi timp neutralitatea concurenţială. Rolul şi caracteristicile lor specifice pot permite statelor membre să crească utilizarea instrumentelor financiare, în vederea maximizării impactului fondurilor ESI în economia reală. Un astfel de rezultat ar fi în concordanţă cu politica Comisiei de a facilita rolul acestor bănci sau instituţii aflate în proprietate publică în calitate de administratori de fonduri, atât în contextul implementării fondurilor ESI, cât şi în ceea ce priveşte combinarea fondurilor ESI cu finanţarea din partea FEIS, astfel cum se prevede în special în Planul de investiţii pentru Europa. Fără a aduce atingere contractelor deja atribuite pentru implementarea instrumentelor financiare în conformitate cu legislaţia aplicabilă, este justificat să se clarifice faptul că autorităţile de management pot să atribuie contracte în mod direct unor astfel de bănci sau instituţii aflate în proprietate publică. Totuşi, pentru a se asigura că posibilitatea de atribuire directă rămâne compatibilă cu principiile pieţei interne, ar trebui să fie stabilite condiţii stricte care trebuie îndeplinite de către băncile sau instituţiile aflate în proprietate publică.

Astfel de condiţii ar trebui să includă faptul că nu poate exista participare privată directă la capital, cu excepţia formelor nemajoritare sau nedecisive de participare a capitalului privat în conformitate cu cerinţele prevăzute în Directiva 2014/24/UE. Mai mult, şi strict limitat la domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, o bancă sau instituţie aflată în proprietate publică ar trebui de asemenea să aibă posibilitatea să implementeze instrumente financiare în cazul în care participarea capitalului privat nu exercită nicio influenţă asupra deciziilor privind gestiunea curentă a instrumentelor financiare sprijinite de fondurile ESI.

(186)Pentru a se menţine posibilitatea ca FEDR şi FEADR să contribuie la instrumente financiare comune de garanţie neplafonată şi de securitizare în favoarea IMM-urilor, este necesar să se prevadă posibilitatea ca statele membre să utilizeze FEDR şi FEADR pentru a contribui la astfel de instrumente pe parcursul întregii perioade de programare şi să se actualizeze dispoziţiile relevante referitoare la respectiva opţiune, precum cele privind evaluările ex ante şi analizele şi să se introducă pentru FEDR posibilitatea programării la nivel de axă prioritară.

(187)Adoptarea Regulamentului (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) a urmărit să dea statelor membre posibilitatea să utilizeze fondurile ESI pentru a contribui la finanţarea proiectelor eligibile sprijinite prin FEIS. Ar trebui introdusă în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 o dispoziţie specifică pentru a stabili termenii şi condiţiile care vor permite o mai bună interacţiune şi complementaritate care să faciliteze posibilitatea de a combina fondurile ESI cu produse financiare ale BEI în cadrul garanţiei UE aferente FEIS.

(189)Pentru a simplifica şi a armoniza cerinţele în materie de control şi de audit şi pentru a îmbunătăţi responsabilitatea instrumentelor financiare implementate de către BEI şi alte instituţii financiare internaţionale, este necesar să se modifice dispoziţiile privind gestiunea şi controlul instrumentelor financiare în vederea facilitării procesului de asigurare. Respectiva modificare nu ar trebui să se aplice instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) şi la articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 care au fost stabilite printr-un acord de finanţare semnat înainte de 2 august 2018. Pentru astfel de instrumente financiare, ar trebui să se aplice în continuare articolul 40 din regulamentul menţionat, în forma aplicabilă în momentul semnării acordului de finanţare.

(190)În scopul de a asigura condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce priveşte modelele rapoartelor de control şi ale rapoartelor anuale de audit menţionate la articolul 40 alineatul (1) din regulamentul menţionat, ar trebui conferite competenţe de executare Comisiei. Competenţele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

(191)Pentru a asigura consecvenţa cu felul în care au fost tratate corecţiile financiare în perioada de programare 2007-2013, este necesar să se clarifice faptul că, în cazul instrumentelor financiare, ar trebui să fie posibil să se permită o contribuţie anulată ca urmare a unei nereguli individuale care urmează să fie reutilizată pentru cheltuieli reglementare în cadrul aceleiaşi operaţiuni, astfel încât corecţia financiară aferentă să nu aibă drept consecinţă o pierdere netă pentru operaţiunea privind instrumentul financiar.

(193)Pentru a încuraja investitorii care îşi desfăşoară activitatea după principiul economiei de piaţă să coinvestească în proiecte de interes public, ar trebui introdus conceptul de tratament diferenţiat al investitorilor, care permite în anumite condiţii ca fondurile ESI să ocupe o poziţie subordonată faţă de un investitor care îşi desfăşoară activitatea după principiul economiei de piaţă şi faţă de produsele financiare ale BEI care sunt acoperite de garanţia UE aferentă FEIS. În acelaşi timp, ar trebui stabilite condiţiile de aplicare a unui astfel de tratament diferenţiat atunci când se execută fondurile ESI.

(200)Ca urmare a adoptării cu întârziere a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (²) şi a faptului că nivelurile de intensitate a ajutorului au fost stabilite prin regulamentul menţionat, este necesar să se stabilească anumite derogări în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru FEPAM în ceea ce priveşte operaţiunile generatoare de venituri. Dat fiind faptul că respectivele derogări prevăd condiţii mai favorabile pentru anumite operaţiuni generatoare de venituri în cazul cărora cuantumurile sau ratele sprijinului sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 508/2014, este necesar să se stabilească o altă dată de aplicare a acestor derogări pentru a se asigura egalitatea de tratament a operaţiunilor sprijinite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013.

(207)Pentru a se asigura o aplicare pe scară largă a opţiunilor simplificate în materie de costuri, ar trebui stabilită utilizarea obligatorie a unor bareme standard de costuri unitare, sume forfetare sau rate forfetare pentru operaţiuni sau proiecte care fac parte dintr-o operaţiune care primeşte sprijin din partea FEDR şi a FSE sub un anumit prag, sub rezerva dispoziţiilor tranzitorii relevante. Autorităţii de management sau comitetului de monitorizare pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană ar trebui să i se acorde posibilitatea de a prelungi perioada tranzitorie cu o perioadă pe care o consideră adecvată dacă consideră că o astfel de obligaţie creează o sarcină administrativă disproporţionată. O astfel de obligaţie nu ar trebui să se aplice operaţiunilor care beneficiază de sprijin în cadrul unui ajutor de stat care nu constituie ajutor de minimis. Pentru astfel de operaţiuni, toate formele de granturi şi de asistenţă rambursabilă ar trebui să rămână o opţiune. În acelaşi timp, pentru toate fondurile ESI ar trebui introdusă utilizarea proiectelor de buget ca metodologie suplimentară de stabilire a costurilor simplificate.

(208)Pentru a facilita o aplicare mai timpurie şi mai bine orientată a opţiunilor simplificate în materie de costuri, competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce priveşte completarea Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 cu norme specifice suplimentare privind rolul, răspunderea şi responsabilităţile organismelor care implementează instrumentele financiare, criteriile de selecţie aferente şi produsele care pot fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare, completarea dispoziţiilor Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 privind baremele standard pentru costuri unitare sau finanţarea la rate forfetare şi metoda de calcul justă, echitabilă şi verificabilă cu ajutorul căreia acestea ar putea fi stabilite, precum şi specificarea modalităţilor detaliate privind finanţarea bazată mai degrabă pe îndeplinirea condiţiilor legate de progresele înregistrate în implementarea sau realizarea obiectivelor programelor decât pe costuri şi pe aplicarea lor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestora au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(209)În vederea reducerii sarcinii administrative, ar trebui intensificată utilizarea ratelor forfetare, care nu necesită stabilirea unei metodologii de către statele membre. Prin urmare, ar trebui introduse alte două rate forfetare: una pentru calcularea cheltuielilor directe cu personalul, iar cealaltă pentru calcularea costurilor eligibile rămase, pe baza cheltuielilor cu personalul. În plus, ar trebui oferite clarificări suplimentare privind metodele de calculare a cheltuielilor cu personalul.

(222)Pentru a se garanta faptul că întreaga perioadă de programare pentru Regulamentele (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013 şi (UE) nr. 223/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (²) este reglementată de un set coerent de norme, este necesar ca unele dintre modificările aduse regulamentelor menţionate să se aplice de la 1 ianuarie 2014. Prin adoptarea unei aplicări retroactive a respectivelor modificări, este luat în considerare principiul încrederii legitime.

(223)Pentru a se accelera implementarea instrumentelor financiare care combină sprijinul prin fondurile ESI cu produsele financiare ale BEI în cadrul garanţiei UE aferente FEIS şi pentru a se prevedea un temei juridic continuu pentru semnarea unor acorduri de finanţare care să permită utilizarea de conturi de garanţie pentru instrumentele bazate pe participaţii, este necesar ca unele dintre modificările aduse prezentului regulament să se aplice începând cu 1 ianuarie 2018. Adoptarea unei aplicări retroactive a respectivelor modificări asigură facilitarea avansată a finanţării proiectelor prin intermediul unui sprijin combinat din partea fondurilor ESI şi din partea FEIS şi evitarea unui vid juridic între data expirării anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 şi data intrării în vigoare a prelungirii acestora în temeiul prezentului regulament.

(225)Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar trebui să continue, după 31 decembrie 2017, să acorde temporar sprijin tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (NEET), care locuiesc în regiuni afectate în mod disproporţionat de concedieri masive. Pentru a permite acordarea de asistenţă continuă către NEET, modificarea la Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), care asigură această asistenţă, ar trebui să se aplice începând de la 1 ianuarie 2018.

(226)Pentru unul sau mai multe sectoare ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) ar trebui să poată fi instituite, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), mecanisme de finanţare mixtă. Aceste mecanisme de finanţare mixtă ar putea să finanţeze operaţiuni de finanţare mixtă, care sunt acţiuni ce combină forme de sprijin nerambursabile, cum ar fi sprijin din bugetele statelor membre, al granturilor MIE, al fondurilor ESI, şi instrumente financiare din bugetul Uniunii, inclusiv combinaţii între instrumentele bazate pe participaţii ale MIE şi instrumentele de datorie ale MIE, pe de o parte, şi finanţarea din partea grupului BEI, a băncilor naţionale de promovare, a instituţiilor de dezvoltare sau a altor instituţii de finanţare, din partea investitorilor, şi sprijin financiar privat. Finanţarea din partea grupului BEI ar trebui să includă finanţarea acordată de BEI în cadrul FEIS iar sprijinul financiar privat ar trebui să includă atât contribuţii financiare directe cât şi indirecte, precum şi sprijin primit prin parteneriate de tip public-privat.

(227)Conceperea şi instituirea mecanismelor de finanţare mixtă ar trebui să se bazeze pe o evaluare ex ante efectuată în conformitate cu prezentul regulament şi ar trebui să reflecte învăţămintele desprinse din implementarea "Cererii de finanţare mixtă" a MIE menţionată în Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 20 ianuarie 2017 de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2014)1921 de instituire a unui program de lucru multianual 2014-2020 pentru acordarea de asistenţă financiară în domeniul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) - Sectorul transporturi. Mecanismele de finanţare mixtă ale MIE ar trebui să fie stabilite de programele de lucru multianuale şi/sau anuale şi adoptate în conformitate cu articolele 17 şi 25 din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Comisia ar trebui să garanteze transparenţa şi transmiterea în timp util Parlamentului European şi Consiliului a rapoartelor sale privind punerea în aplicare a oricărui mecanism de finanţare mixtă al MIE.

(231)Mecanismele de finanţare mixtă ale MIE ar trebui să vizeze sporirea efectului multiplicator al cheltuielilor Uniunii prin atragerea de resurse suplimentare din partea investitorilor privaţi, asigurând astfel un grad maxim de implicare a investitorilor privaţi. În plus, ele ar trebui să garanteze faptul că acţiunile sprijinite devin viabile din punct de vedere economic şi financiar şi contribuie la atragerea de investiţii. Ele ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii de atingere a ţintelor stabilite în cadrul Conferinţei de la Paris privind schimbările climatice (COP 21), la crearea de locuri de muncă şi la conectivitatea transfrontalieră. Este important ca, atunci când se folosesc atât MIE, cât şi FEIS pentru finanţarea unor acţiuni, Curtea de Conturi să examineze dacă a fost asigurată buna gestiune financiară, în conformitate cu articolul 287 din TFUE şi articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013.

(237)Ţinându-se seama de rata foarte ridicată de execuţie a MIE în sectorul transporturilor şi pentru a se sprijini punerea în aplicare a proiectelor cu cea mai mare valoare adăugată pentru reţeaua transeuropeană de transport în ceea ce priveşte coridoarele reţelei centrale, a proiectelor transfrontaliere, a proiectelor privind celelalte secţiuni ale reţelei centrale şi a proiectelor eligibile în cadrul priorităţilor orizontale astfel cum sunt enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, este necesar să se permită în mod excepţional utilizarea cu mai multă flexibilitate a programului de lucru multianual, permiţându-se cuantumului pachetului financiar să ajungă până la 9 5 % din resursele bugetare financiare menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. Cu toate acestea, este important să se ofere sprijin suplimentar în perioada rămasă de punere în aplicare a MIE priorităţilor cuprinse în programele anuale de lucru.

(239)În temeiul Regulamentului (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), numai granturile şi achiziţiile pot fi în prezent utilizate pentru a sprijini acţiuni în domeniul infrastructurilor de servicii digitale. Pentru a se asigura funcţionarea cât mai eficientă a infrastructurilor pentru servicii digitale, ar trebui puse la dispoziţie şi alte instrumente financiare pentru sprijinirea unor astfel de acţiuni, actualmente utilizate în cadrul MIE, inclusiv instrumente financiare inovatoare.

(244)Având în vedere necesitatea aplicării coerente a normelor financiare relevante în cadrul exerciţiului financiar, este recomandat în principiu ca partea întâi a prezentului regulament (Regulamentul financiar) să înceapă să aplice de la începutul unui exerciţiu financiar. Cu toate acestea, pentru a garanta că simplificarea considerabilă prevăzută de prezentul regulament, atât în ceea ce priveşte Regulamentul financiar, cât şi modificările aduse normelor sectoriale, aduce avantaje beneficiarilor fondurilor Uniunii cât mai devreme cu putinţă, este oportun să se prevadă, în mod excepţional, ca prezentul regulament să se aplice de la intrarea sa în vigoare. În acelaşi timp, pentru a lăsa un termen suplimentar pentru adaptarea la noile norme, instituţiile Uniunii ar trebui să continue să aplice Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 până la sfârşitul exerciţiului financiar 2018 în ceea ce priveşte punerea în aplicare a creditelor lor administrative.

PARTEA I:REGULAMENTUL FINANCIAR

TITLUL I:OBIECT, DEFINIŢII ŞI PRINCIPII GENERALE

Art. 2: Definiţii

4."act de bază" înseamnă un act juridic, altul decât o recomandare sau un aviz, care asigură un temei juridic pentru o acţiune şi pentru execuţia cheltuielilor corespunzătoare înregistrate în buget, a garanţiei bugetare sau a asistenţei financiare furnizate din buget şi care poate avea oricare dintre următoarele forme:

6."mecanism sau platformă de finanţare mixtă" înseamnă un cadru de cooperare instituit între Comisie şi instituţii de dezvoltare sau alte instituţii de finanţare publice în vederea combinării unor forme de ajutor nerambursabil şi/sau instrumente financiare şi/sau garanţii bugetare din buget cu forme de sprijin rambursabil din partea instituţiilor de dezvoltare sau a altor instituţii de finanţare publice, precum şi din partea unor instituţii de finanţare din sectorul privat şi a investitorilor din sectorul privat;

10."contract imobiliar" înseamnă un contract care are ca obiect achiziţionarea, schimbul, închirierea pe termen lung, uzufructul, leasingul, închirierea sau închirierea în vederea cumpărării, cu sau fără opţiunea de cumpărare, a unor terenuri, a unor clădiri sau a altor bunuri imobile. Acesta acoperă atât clădirile existente, cât şi clădirile nefinalizate, cu condiţia ca respectivul candidat să fi obţinut o autorizaţie de construire valabilă pentru ele. Acesta nu acoperă clădiri proiectate în conformitate cu specificaţiile autorităţii contractante care sunt vizate de contracte de achiziţii de lucrări;

14."contract de concesiune" înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în sensul articolelor 174 şi 178, pentru a încredinţa executarea de lucrări sau prestarea şi gestionarea de servicii unui operator economic (denumit în continuare "concesiune") şi pentru care:

(b)atribuirea contractului de concesiune presupune transferul către concesionar a unui risc de exploatare în ceea ce priveşte exploatarea respectivelor lucrări sau servicii, care cuprinde riscul aferent cererii sau riscul aferent ofertei ori ambele. Se consideră că concesionarul îşi asumă un risc de exploatare atunci când, în condiţii normale de exploatare, nu i se garantează recuperarea investiţiilor efectuate sau a costurilor suportate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor în cauză;

19."control" înseamnă orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea, eficienţa şi economia operaţiunilor, fiabilitatea informaţiilor raportate, protejarea activelor şi a informaţiilor, prevenirea, detectarea şi corectarea fraudelor şi a neregulilor şi monitorizarea acestora, precum şi buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, ţinându-se seama de caracterul multianual al programelor, precum şi de natura plăţilor respective. Controalele pot presupune diverse verificări, precum şi punerea în aplicare a oricăror politici şi proceduri în vederea atingerii obiectivelor menţionate la prima teză;

21."criză" înseamnă:

51."contract de achiziţii publice" înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în sensul articolelor 174 şi 178, pentru a obţine, în schimbul unui preţ plătit integral sau parţial de la buget, furnizarea de bunuri mobile sau imobile, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, cuprinzând:

Art. 3: Conformitatea legislaţiei secundare cu prezentul regulament

(2)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la alineatul (1), orice propunere sau modificare a unei propuneri prezentate autorităţii legislative care face derogare de la dispoziţiile prezentului regulament, altele decât cele prevăzute în titlul II, sau de la actele delegate adoptate în temeiul acestuia precizează respectivele derogări şi, în cuprinsul considerentelor şi al expunerii de motive din propunerile sau modificările respective, motivele specifice care justifică astfel de derogări.

TITLUL II:BUGETUL ŞI PRINCIPIILE BUGETARE

CAPITOLUL 1:Principiile unităţii şi exactităţii bugetare

Art. 7: Domeniul de aplicare al bugetului

(1)Pentru fiecare exerciţiu financiar, bugetul prevede şi autorizează toate veniturile şi cheltuielile considerate necesare pentru Uniune. Acesta cuprinde:

(2)Bugetul conţine credite diferenţiate, formate din credite de angajament şi credite de plată, şi credite nediferenţiate. Creditele autorizate pentru exerciţiul financiar constau în:

Art. 8: Norme speciale care reglementează principiile unităţii şi exactităţii bugetare

CAPITOLUL 2:Principiul anualităţii

Art. 10: Contabilizarea bugetară a veniturilor şi a creditelor

(5)Prin derogare de la alineatele (3) şi (4):

Art. 11: Angajarea creditelor

(2)Începând cu data de 15 octombrie a unui exerciţiu financiar, următoarele cheltuieli se pot angaja în avans din creditele prevăzute pentru exerciţiul financiar următor:

Art. 12: Anularea şi reportarea creditelor

(2)Următoarele credite se pot reporta printr-o decizie adoptată în temeiul alineatului (3), dar numai în exerciţiul financiar următor:

d)creditele neangajate referitoare la acţiunile menţionate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

Reportările de credite neangajate astfel cum sunt menţionate la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat nu depăşesc, în limita a 2 % din creditele iniţiale votate de Parlamentul European şi de Consiliu, cuantumul ajustării plăţilor directe aplicate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în cursul exerciţiului financiar precedent. Creditele reportate se returnează la liniile bugetare de finanţare a acţiunilor menţionate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(3)Instituţia în cauză a Uniunii îşi adoptă decizia privind reportările astfel cum se menţionează la alineatul (2) până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor. Aceasta informează Parlamentul European şi Consiliul, până la data de 15 martie a respectivului exerciţiu, cu privire la decizia de reportare adoptată. Aceasta precizează, de asemenea, pentru fiecare linie bugetară, modul în care s-au aplicat criteriile prevăzute la alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) în cazul fiecărei reportări.

(4)Creditele se reportează automat în cazul:

b)creditelor corespunzătoare veniturilor alocate interne. Aceste credite se pot reporta numai în exerciţiul financiar următor şi se pot angaja până la data de 31 decembrie a respectivului exerciţiu, cu excepţia veniturilor alocate interne din închirieri şi vânzarea de clădiri şi terenuri, care se pot reporta până când sunt utilizate în totalitate. Creditele de angajament astfel cum sunt menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 şi în Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), care sunt disponibile la 31 decembrie, obţinute din rambursarea plăţilor de prefinanţare se pot reporta până la închiderea programului şi se pot utiliza atunci când este necesar, cu condiţia să nu mai fie disponibile alte credite de angajament;

Art. 13: Dispoziţii detaliate privind anularea şi reportarea creditelor

(1)Creditele de angajament şi creditele nediferenţiate menţionate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a) pot fi reportate numai dacă angajamentele nu au putut fi realizate înainte de data de 31 decembrie a exerciţiului financiar din motive independente de ordonatorul de credite şi dacă etapele pregătitoare sunt suficient de avansate pentru a permite să se preconizeze în mod rezonabil că angajamentul va fi realizat până la data de 31 martie a exerciţiului financiar următor sau, în ceea ce priveşte proiectele imobiliare, până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar următor.

(2)Etapele pregătitoare menţionate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a), care trebuie finalizate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în scopul de a permite reportarea pentru exerciţiul financiar următor, sunt în special:

Art. 14: Dezangajări

Art. 15: Reconstituirea creditelor care corespund dezangajărilor

(2)În plus faţă de situaţia menţionată la alineatul (1) din prezentul articol, creditele care corespund dezangajărilor se reconstituie în cazul:

Art. 16: Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului

(2)Se pot asuma angajamente pe capitole până la maximum o pătrime din creditele totale autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exerciţiul financiar precedent, plus o doisprezecime pentru fiecare lună scursă.

(4)În cazul în care continuitatea acţiunii Uniunii şi nevoile de gestiune impun acest lucru, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate autoriza cheltuieli care depăşesc o doisprezecime provizorie, dar care nu depăşesc în total patru doisprezecimi provizorii, cu excepţia unor cazuri justificate corespunzător, atât pentru angajamente, cât şi pentru plăţi, în plus faţă de cele puse în mod automat la dispoziţie în conformitate cu alineatele (1) şi (2). Fără întârziere, Consiliul transmite Parlamentului European decizia sa de autorizare.

(5)Dacă, pentru un anumit capitol, autorizarea a patru doisprezecimi provizorii acordate în conformitate cu alineatul (4) nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru a evita o întrerupere în acţiunea Uniunii în domeniul acoperit de capitolul în cauză, se poate autoriza în mod excepţional depăşirea sumelor creditelor înregistrate în capitolul corespunzător din bugetul exerciţiului financiar precedent. Parlamentul European şi Consiliul hotărăsc în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatul (4). Cu toate acestea, în niciun caz nu se poate depăşi cuantumul total al creditelor disponibile din bugetul exerciţiului financiar precedent sau din proiectul de buget propus.

CAPITOLUL 3:Principiul echilibrului

Art. 18: Soldul exerciţiului financiar

(2)Estimările veniturilor sau creditelor de plată menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol se înregistrează în buget în cursul procedurii bugetare şi într-o scrisoare rectificativă prezentată în temeiul articolului 42 din prezentul regulament. Estimările se stabilesc în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului (¹).

CAPITOLUL 4:Principiul unităţii de cont

Art. 19: Utilizarea monedei euro

(2)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor specifice prevăzute în normele sectoriale sau în contracte, acorduri de grant, acorduri de contribuţie şi acorduri de finanţare specifice, ordonatorul de credite competent efectuează conversia utilizând cursul de schimb zilnic pentru euro publicat în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data la care departamentul de ordonanţare întocmeşte ordinul de plată sau de recuperare.

CAPITOLUL 5:Principiul universalităţii

Art. 21: Venituri alocate

(2)Următoarele elemente constituie venituri alocate externe:

g)veniturile provenite din activităţile cu caracter concurenţial desfăşurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) care pot lua oricare dintre următoarele forme:

(3)Următoarele elemente constituie venituri alocate interne:

Art. 22: Structura pentru înregistrarea veniturilor alocate şi constituirea creditelor corespunzătoare

(1)Fără a se aduce atingere alineatului (2) al doilea paragraf litera (c) de la prezentul articol şi nici articolului 24, structura pentru înregistrarea în buget a veniturilor alocate include:

(2)Creditele corespunzătoare veniturilor alocate sunt puse la dispoziţie automat, atât ca credite de angajament, cât şi ca credite de plată, după încasarea veniturilor de către instituţia Uniunii, cu excepţia oricăruia dintre următoarele cazuri:

Art. 23: Contribuţiile din partea statelor membre la programe de cercetare

Art. 24: Venituri alocate rezultate din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii

(1)Structura bugetară pentru înregistrarea veniturilor din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii este următoarea:

Art. 25: Donaţii

(2)Acceptarea unei donaţii în valoare de cel puţin 50 000 EUR, care implică cheltuieli financiare, inclusiv costuri subsecvente, care depăşesc 10 % din valoarea donaţiei acordate, se supune spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului. Parlamentul European şi Consiliul iau o hotărâre în termen de două luni de la primirea unei cereri pentru o astfel de aprobare din partea instituţiilor Uniunii în cauză. Dacă nu s-a formulat nicio obiecţie în acest termen, instituţiile Uniunii în cauză iau o decizie definitivă cu privire la acceptarea donaţiei. Instituţiile Uniunii în cauză explică în cererea lor către Parlamentul European şi Consiliu cheltuielile financiare rezultate din acceptarea de donaţii în favoarea Uniunii.

Art. 26: Sponsorizarea corporativă

(2)Pe baza unor norme interne specifice, care se publică pe site-urile lor, instituţiile şi organele Uniunii pot accepta, în mod excepţional, sponsorizarea corporativă, cu condiţia ca:

Art. 27: Norme privind deducerile şi ajustări datorate cursului de schimb

(1)Se pot face următoarele deduceri din cererile de plată, care apoi sunt ordonanţate la valoarea netă:

CAPITOLUL 6:Principiul specificităţii

Art. 28: Dispoziţii generale

(2)Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii pot transfera credite în cadrul bugetului sub rezerva condiţiilor specifice prevăzute la articolele 29-32.

Cuantumul care trebuie luat în considerare pentru calcularea limitelor menţionate la articolele 29, 30 şi 31 este suma transferurilor care urmează să fie efectuate în cadrul liniei bugetare de la care se fac transferurile, după ajustarea operată ca urmare a transferurilor anterioare. Cuantumul corespunzător transferurilor pe care le efectuează autonom Comisia sau orice altă instituţie a Uniunii în cauză fără o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului nu se ia în considerare.

Propunerile de transferuri şi toate informaţiile adresate Parlamentului European şi Consiliului cu privire la transferurile efectuate în temeiul articolelor 29, 30 şi 31 sunt însoţite de documente justificative corespunzătoare şi detaliate care prezintă cele mai recente informaţii disponibile pentru executarea creditelor şi estimări ale necesarului până la sfârşitul exerciţiului financiar, atât pentru liniile bugetare către care se transferă creditele, cât şi pentru cele de la care se transferă acestea.

Art. 29: Transferuri efectuate de alte instituţii ale Uniunii decât Comisia

Art. 30: Transferuri efectuate de Comisie

(1)În cadrul propriei secţiuni din buget, Comisia poate efectua în mod autonom:

g)transferuri de credite de la postul bugetar al unei garanţii bugetare la postul bugetar al unei alte garanţii bugetare, în cazurile excepţionale în care resursele provizionate din cadrul fondului comun de provizionare ale acesteia din urmă sunt insuficiente pentru a plăti o cerere de executare a garanţiei şi sub rezerva restabilirii ulterioare a cuantumului transferat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 212 alineatul (4).

(2)În cadrul propriei secţiuni din buget, Comisia poate decide să efectueze următoarele transferuri de credite de la un titlu la altul, cu condiţia să informeze imediat Parlamentul European şi Consiliul cu privire la decizia luată:

Art. 31: Propuneri de transferuri prezentate Parlamentului European şi Consiliului de către instituţiile Uniunii

(2)Comisia poate prezenta Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 10 ianuarie a exerciţiului financiar următor, propuneri de transfer al creditelor de plată către fonduri executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepţia FEGA. Transferul creditelor de plată se poate efectua de la orice post bugetar. În astfel de cazuri, termenul de şase săptămâni menţionat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni.

Art. 32: Transferuri reglementate de dispoziţii speciale

(2)Parlamentul European şi Consiliul iau deciziile cu privire la transferurile destinate să permită utilizarea rezervei pentru ajutoare de urgenţă la propunerea Comisiei.

CAPITOLUL 7:Principiul bunei gestiuni financiare şi performanţa

Art. 33: Performanţa şi principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii

(1)Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare şi, prin urmare, se execută cu respectarea următoarelor principii:

(2)În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, utilizarea creditelor se axează pe performanţă şi, în acest scop:

Art. 34: Evaluări

(2)Evaluările ex ante, care contribuie la elaborarea de programe şi activităţi, se bazează pe dovezi privind performanţa programelor sau a activităţilor conexe şi identifică şi analizează aspectele care trebuie abordate, valoarea adăugată a implicării Uniunii, obiectivele, efectele preconizate ale diferitelor opţiuni şi modalităţile de monitorizare şi de evaluare.

(3)Evaluările retrospective evaluează performanţa programului sau a activităţii, inclusiv aspecte precum eficacitatea, eficienţa, coerenţa, relevanţa şi valoarea adăugată a UE. Evaluările retrospective se bazează pe informaţiile generate de modalităţile de monitorizare şi de indicatorii stabiliţi pentru acţiunea în cauză. Acestea se efectuează cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual şi, dacă este posibil, la un moment care să ofere suficient timp pentru a se ţine cont de constatările lor în evaluările ex ante sau evaluările impactului care contribuie la elaborarea de programe şi activităţi conexe.

Art. 35: Fişa financiară obligatorie

(1)Orice propunere sau iniţiativă prezentată autorităţii legislative de către Comisie, de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (denumit în continuare "Înaltul Reprezentant") sau de către un stat membru care poate avea un impact asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, este însoţită de o fişă financiară care prezintă estimările creditelor de plată şi de angajament printr-o evaluare a diferitelor opţiuni de finanţare disponibile, precum şi de o evaluare ex ante sau o evaluare a impactului, în conformitate cu articolul 34.

(3)Pentru a reduce riscurile de fraudă, de nereguli şi de neîndeplinire a obiectivelor, fişa financiară prezintă informaţii privind sistemul de control intern instituit, o estimare a costurilor şi a beneficiilor controalelor presupuse de un astfel de sistem şi o evaluare a nivelului preconizat al riscului de eroare, precum şi informaţii privind măsurile existente sau planificate de prevenire a fraudei şi de protecţie împotriva acesteia.

Art. 36: Controlul intern al execuţiei bugetare

(2)În scopul execuţiei bugetare, controlul intern se aplică la toate nivelurile gestiunii şi se concepe pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea următoarelor obiective:

(3)Un control intern eficace se bazează pe cele mai bune practici internaţionale şi include, în special, următoarele elemente:

(4)Un control intern eficient se bazează pe următoarele elemente:

CAPITOLUL 8:Principiul transparenţei

Art. 37: Publicarea conturilor şi a bugetelor

(2)Preşedintele Parlamentului European dispune publicarea bugetului şi a bugetelor rectificative, astfel cum au fost adoptate definitiv, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 38: Publicarea de informaţii referitoare la destinatari şi a altor informaţii

(2)Cu excepţia cazurilor menţionate la alineatele (3) şi (4), următoarele informaţii se publică, cu respectarea corespunzătoare a cerinţelor de confidenţialitate şi de securitate, în special a protecţiei datelor cu caracter personal:

(3)Informaţiile menţionate la primul paragraf de la alineatul (2) nu se publică pentru:

d)cazurile în care divulgarea riscă să ameninţe drepturile şi libertăţile persoanelor sau entităţilor vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă atingere intereselor comerciale ale destinatarilor.

(4)Persoanele sau entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) publică informaţii privind destinatarii în conformitate cu normele şi procedurile proprii, în măsura în care normele respective sunt considerate echivalente în urma evaluării efectuate de către Comisie în temeiul articolului 154 alineatul (4) primul paragraf litera (e) şi cu condiţia ca orice publicare de date cu caracter personal să facă obiectul unor garanţii echivalente cu cele stabilite la prezentul articol.

Organismele desemnate în temeiul articolului 63 alineatul (3) publică informaţiile în conformitate cu normele sectoriale. Aceste norme sectoriale pot, în conformitate cu temeiul juridic corespunzător, să deroge de la alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol, în special în ceea ce priveşte publicarea datelor cu caracter personal, atunci când acest lucru se justifică pe baza criteriilor menţionate la alineatul (3) al treilea paragraf de la prezentul articol şi ţinând seama de caracteristicile specifice ale sectorului în cauză.

(5)Informaţiile menţionate la alineatul (1) se publică pe site-urile instituţiilor Uniunii până la data de 30 iunie a exerciţiului care urmează exerciţiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic.

TITLUL III:ÎNTOCMIREA ŞI STRUCTURA BUGETULUI

CAPITOLUL 1:Întocmirea bugetului

Art. 39: Estimările veniturilor şi ale cheltuielilor

Art. 41: Proiectul de buget

(1)Până la data de 1 septembrie a exerciţiului care precede exerciţiul execuţiei bugetului, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere care conţine proiectul de buget. Comisia transmite propunerea respectivă parlamentelor naţionale, spre informare.

(2)Pentru a furniza previziuni mai precise şi mai fiabile referitoare la implicaţiile bugetare ale legislaţiei în vigoare şi ale propunerilor legislative în curs, Comisia anexează la proiectul de buget o programare financiară indicativă pentru exerciţiile următoare, structurată pe categorii de cheltuieli, domenii de politică şi linii bugetare. Programarea financiară completă vizează categoriile de cheltuieli reglementate la punctul 30 din Acordul interinstituţional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară (¹). Se furnizează date sintetice pentru categoriile de cheltuieli care nu sunt reglementate la punctul 30 din acordul interinstituţional menţionat.

(3)Comisia anexează la proiectul de buget:

b)orice document de lucru pe care îl consideră util în legătură cu schemele de personal ale instituţiilor Uniunii, în care se indică cea mai recentă schemă de personal autorizată şi care prezintă:

h)fişe de program sau orice alte documente relevante cuprinzând următoarele:

(4)În cazul în care recurge la instrumente financiare, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare instrument financiar, următoarele:

l)resursele provizionate în fondul comun de provizionare şi, după caz, soldul contului fiduciar.

(5)Atunci când Uniunea acordă o garanţie bugetară, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare garanţie bugetară şi pentru fondul comun de provizionare:

(6)În cazul în care recurge la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru detaliat cu privire la activităţile sprijinite prin intermediul respectivelor fonduri fiduciare, inclusiv:

(7)Comisia anexează la proiectul de buget o listă care conţine deciziile sale prin care se aplică amenzi în domeniul dreptului concurenţei şi precizează cuantumul fiecărei amenzi aplicate, împreună cu informaţiile care arată dacă amenzile au devenit definitive sau dacă fac obiectul sau ar putea încă face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi, în cazul în care este posibil, informaţii privind data la care se preconizează că fiecare amendă va deveni definitivă.

(10)În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului (¹), Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului, împreună cu proiectul de buget, un document de lucru care prezintă, în mod exhaustiv:

(11)De asemenea, documentul de lucru menţionat la alineatul (10) prezintă:

d)o imagine detaliată a întregului personal din delegaţiile Uniunii la momentul prezentării proiectului de buget, inclusiv o defalcare pe zone geografice, gen, fiecare ţară şi misiune în parte, făcând distincţie între posturile din schema de personal, agenţii contractuali, agenţii locali şi experţii naţionali detaşaţi, precum şi a creditelor solicitate în proiectul de buget pentru astfel de categorii de personal, cu estimările corespunzătoare privind numărul persoanelor ocupate în echivalent normă întreagă pe baza creditelor solicitate.

Art. 42: Scrisori rectificative la proiectul de buget

Pe baza oricăror informaţii noi care nu erau disponibile în momentul întocmirii proiectului de buget, din proprie iniţiativă sau la cererea unei alte instituţii a Uniunii, fiecare cu privire la propria sa secţiune, Comisia poate prezenta simultan Parlamentului European şi Consiliului una sau mai multe scrisori rectificative la proiectul de buget înainte de convocarea Comitetului de conciliere menţionat la articolul 314 din TFUE. Astfel de scrisori pot include şi o scrisoare rectificativă de actualizare, în special, a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii.

Art. 43: Obligaţii care le revin statelor membre în urma adoptării bugetului

Art. 44: Proiectele de bugete rectificative

(1)Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative care sunt axate în principal pe venituri în următoarele împrejurări:

(2)În aceleaşi circumstanţe ca la alineatul (1), cererile de bugete rectificative ale altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se transmit Comisiei.

(3)Cu excepţia unor circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător sau în cazul mobilizării Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, pentru care se poate prezenta un proiect de buget rectificativ în orice moment al exerciţiului financiar, Comisia prezintă simultan Parlamentului European şi Consiliului proiectele de bugete rectificative până la data de 1 septembrie a fiecărui exerciţiu financiar. Comisia poate anexa un aviz la cererile de bugete rectificative ale altor instituţii ale Uniunii.

CAPITOLUL 2:Structura şi prezentarea bugetului

Art. 47: Nomenclatorul bugetar

(2)Situaţia cheltuielilor din secţiunea din buget aferentă Comisiei se prezintă pe baza unui nomenclator adoptat de Parlamentul European şi de Consiliu, care prevede o clasificare în funcţie de destinaţia cheltuielilor.

(4)Atunci când sunt prezentate în funcţie de destinaţii, creditele administrative pentru fiecare titlu se clasifică după cum urmează:

Art. 49: Provizioane

(1)Fiecare secţiune din buget poate să includă un titlu denumit "provizioane". În titlul respectiv se înscriu credite în oricare dintre următoarele cazuri:

b)există motive serioase de incertitudine cu privire la caracterul adecvat al creditelor sau la posibilitatea executării, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, a creditelor înregistrate la liniile bugetare respective.

Art. 52: Prezentarea bugetului

(1)Bugetul prezintă:

a)în situaţia generală a veniturilor şi cheltuielilor:

c)în ceea ce priveşte personalul:

d)în ceea ce priveşte asistenţa financiară şi garanţiile bugetare:

Art. 53: Norme privind schemele de personal

(1)Schemele de personal menţionate la articolul 52 alineatul (1) litera (c) constituie o limită absolută pentru fiecare instituţie sau organ al Uniunii. Nu se poate face nicio încadrare de personal peste limita stabilită.

c)instituţia sau organul Uniunii să fi participat împreună cu alte instituţii şi organe ale Uniunii la o analiză comparativă iniţiată prin exerciţiul de evaluare a personalului Comisiei.

TITLUL IV:EXECUŢIA BUGETARĂ

CAPITOLUL 1:Dispoziţii generale

Art. 57: Informaţii privind transferurile de date cu caracter personal în scopuri de audit

În orice apel lansat în contextul granturilor, al achiziţiilor sau al premiilor puse în aplicare în cadrul gestiunii directe, potenţialii beneficiari, candidaţi, ofertanţi şi participanţi sunt informaţi, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 că, în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii, datele lor cu caracter personal pot fi transferate serviciilor de audit intern, Curţii de Conturi sau Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum şi între ordonatorii de credite ai Comisiei, agenţiile executive menţionate la articolul 69 din prezentul regulament şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 din prezentul regulament.

Art. 58: Actul de bază şi excepţii

(2)Prin derogare de la alineatul (1) şi sub rezerva condiţiilor stabilite la alineatele (3), (4) şi (5), următoarele credite se pot executa în absenţa unui act de bază, cu condiţia ca acţiunile destinate finanţării să intre sub incidenţa competenţelor Uniunii:

d)creditele pentru acţiuni punctuale sau pentru acţiuni de durată nedeterminată, întreprinse de Comisie în virtutea sarcinilor care decurg din prerogativele sale la nivel instituţional în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom, altele decât dreptul său de iniţiativă legislativă în materie de propuneri astfel cum se menţionează la litera (b) de la prezentul alineat, precum şi în virtutea competenţelor sale specifice care îi sunt atribuite direct de articolele 154, 156, 159 şi 160 din TFUE, articolul 168 alineatul (2), articolul 171 alineatul (2), articolul 173 alineatul (2) din TFUE, articolul 175 al doilea paragraf din TFUE, articolul 181 alineatul (2) din TFUE, articolul 190 din TFUE, articolul 210 alineatul (2) şi articolul 214 alineatul (6) din TFUE şi articolele 70 şi 77-85 din Tratatul Euratom;

(4)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (b), acţiunile pregătitoare urmează o abordare coerentă şi pot lua forme diferite. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget pentru cel mult trei exerciţii financiare consecutive. Procedura de adoptare a actului de bază relevant se încheie înainte de sfârşitul celui de-al treilea exerciţiu financiar. În cursul procedurii respective, angajarea creditelor corespunde caracteristicilor specifice ale acţiunii pregătitoare în ceea ce priveşte activităţile prevăzute, obiectivele urmărite şi destinatarii acesteia. În consecinţă, cuantumul creditelor angajate nu corespunde cuantumului celor prevăzute pentru finanţarea acţiunii definitive propriu-zise.

(5)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (c), măsurile pregătitoare se limitează la o perioadă scurtă şi sunt destinate stabilirii condiţiilor pentru acţiunile Uniunii în îndeplinirea obiectivelor PESC şi pentru adoptarea instrumentelor juridice necesare.

Art. 59: Execuţia bugetară de către alte instituţii ale Uniunii decât Comisia

(3)Acordurile la nivelul serviciilor menţionate la alineatul (2) pot, de asemenea, să fie încheiate între departamente ale instituţiilor Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene, organisme sau persoane cărora li se încredinţează punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din Tratatul UE, precum şi cu Biroul secretarului general al Consiliului superior al şcolilor europene. Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la acordurile la nivelul serviciilor pe care le încheie cu alte instituţii ale Uniunii.

Art. 60: Delegarea competenţelor de execuţie bugetară

(2)În plus faţă de alineatul (1), Comisia îşi poate delega competenţele de execuţie bugetară pentru creditele operaţionale înscrise în propria sa secţiune din buget şefilor delegaţiilor Uniunii şi, pentru a asigura continuitatea activităţii în caz de absenţă, şefilor adjuncţi ai delegaţiilor Uniunii. O astfel de delegare nu aduce atingere responsabilităţii şefilor delegaţiilor Uniunii pentru execuţia bugetară. În cazul în care absenţa unui şef al delegaţiei Uniunii depăşeşte patru săptămâni, Comisia îşi revizuieşte decizia de delegare a competenţelor de execuţie bugetară. Atunci când acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi ai Comisiei, şefii delegaţiilor Uniunii şi, în absenţa acestora, şefii adjuncţi ai delegaţiilor aplică normele utilizate de Comisie pentru execuţia bugetului şi le revin aceleaşi sarcini, obligaţii şi responsabilităţi ca oricărui alt ordonator de credite subdelegat al Comisiei.

(3)SEAE poate, în mod excepţional, să îşi delege competenţele de execuţie bugetară pentru creditele administrative aferente propriei secţiuni din buget personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii, atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura continuitatea în administrarea unor astfel de delegaţii în absenţa ordonatorului de credite competent al SEAE din ţara în care îşi are sediul delegaţia acestuia. În cazurile excepţionale în care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi ai SEAE, membrii personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii aplică normele interne ale SEAE pentru execuţia bugetului şi le revin aceleaşi sarcini, obligaţii şi responsabilităţi ca oricărui alt ordonator de credite subdelegat al SEAE.

Art. 61: Conflictul de interese

(1)Actorilor financiari în sensul capitolului 4 de la prezentul titlu şi celorlalte persoane, inclusiv autorităţi naţionale la orice nivel, implicate în execuţia bugetară în cadrul gestiunii directe, indirecte şi partajate a bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum şi în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese şi cele ale Uniunii. De asemenea, aceştia iau măsurile adecvate pentru a preveni apariţia unui conflict de interese în ceea ce priveşte funcţiile aflate în responsabilitatea lor şi pentru a aborda situaţiile care pot fi, în mod obiectiv, percepute ca un conflict de interese.

(2)În cazul în care există un risc de conflict de interese care implică un membru al personalului unei autorităţi naţionale, persoana în cauză sesizează superiorul său ierarhic cu privire la acest aspect. Atunci când un astfel de risc există pentru personalul care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, persoana în cauză sesizează ordonatorul de credite delegat relevant. Superiorul ierarhic sau ordonatorul de credite delegat relevant confirmă în scris dacă se constată existenţa unui conflict de interese. Atunci când se constată existenţa unui conflict de interese, autoritatea împuternicită să facă numiri sau autoritatea naţională relevantă se asigură că persoana în cauză încetează toate activităţile în legătură cu respectiva chestiune. Ordonatorul de credite delegat relevant sau autoritatea naţională relevantă se asigură că orice măsuri ulterioare adecvate se iau în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

CAPITOLUL 2:Metode de execuţie

Art. 62: Metode de execuţie bugetară

(1)Comisia execută bugetul în unul dintre următoarele moduri:

c)indirect ("gestiune indirectă"), astfel cum se prevede la articolele 125-149 şi 154-159, atunci când se prevede astfel în actul de bază sau în cazurile menţionate la articolul 58 alineatul (2) literele (a)-(d), prin delegarea sarcinilor de execuţie bugetară către:

În ceea ce priveşte litera (c) punctul (vi) de la primul paragraf, cuantumul garanţiilor financiare solicitate poate fi prevăzut în actul de bază relevant şi poate fi limitat la cuantumul maxim al contribuţiei Uniunii la organismul în cauză. În cazul în care există mai mulţi garanţi, repartizarea cuantumului datoriei totale care urmează să fie acoperită de garanţii se precizează în acordul de contribuţie, care poate să prevadă că răspunderea fiecărui garant în parte este proporţională cu cota contribuţiei sale la organismul în cauză.

(2)În scopul gestiunii directe, Comisia poate utiliza instrumentele menţionate la titlurile VII, VIII, IX, X şi XII.

Art. 63: Gestiunea partajată cu statele membre

(1)În cazul în care Comisia execută bugetul prin gestiune partajată, sarcinile legate de execuţia bugetară se deleagă statelor membre. Comisia şi statele membre respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei şi nediscriminării şi asigură vizibilitatea acţiunilor Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. În acest scop, Comisia şi statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile care le revin în materie de control şi de audit şi îşi asumă responsabilităţile care rezultă din acestea, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. În normele sectoriale se stabilesc dispoziţii complementare.

(2)În îndeplinirea sarcinilor legate de execuţia bugetului, statele membre adoptă toate măsurile necesare, inclusiv legislative, de reglementare şi administrative, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii, şi anume:

d)cooperează, în conformitate cu prezentul regulament şi cu normele sectoriale, cu Comisia, OLAF, Curtea de Conturi şi, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului (¹), cu Parchetul European (EPPO).

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, statele membre, respectând, totodată, principiul proporţionalităţii şi în conformitate cu prezentul articol şi cu normele sectoriale relevante, efectuează controale ex ante şi ex post şi, dacă este cazul, verificări la faţa locului pe eşantioane reprezentative şi/sau eşantioane bazate pe riscuri ale operaţiunilor. De asemenea, acestea recuperează fondurile plătite în mod necuvenit şi iniţiază procedurile judiciare necesare în acest scop.

(3)În conformitate cu criteriile şi procedurile specificate în normele sectoriale, statele membre desemnează, la nivelul adecvat, organismele responsabile de gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii. Organismele respective pot îndeplini, de asemenea, sarcini care nu au legătură cu gestiunea fondurilor Uniunii şi pot încredinţa o parte din aceste sarcini altor organisme.

(4)Organismele desemnate în temeiul alineatului (3):

(5)Organismele desemnate în conformitate cu alineatul (3) pun la dispoziţia Comisiei, până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor:

(6)Conturile menţionate la alineatul (5) litera (a) includ prefinanţarea şi sumele pentru care sunt în curs sau au fost deja încheiate proceduri de recuperare. Conturile sunt însoţite de o declaraţie de gestiune prin care se confirmă că, în opinia responsabililor cu gestiunea fondurilor:

(7)Conturile menţionate la alineatul (5) litera (a) şi rezumatul menţionat la litera (b) de la respectivul alineat sunt însoţite de avizul unui organism independent de audit, emis în conformitate cu standardele de audit acceptate pe plan internaţional. Acest aviz stabileşte dacă conturile redau o imagine corectă şi fidelă, dacă cheltuielile prezentate Comisiei spre rambursare sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare şi dacă sistemele de control existente funcţionează în mod corespunzător. Avizul menţionează, de asemenea, dacă auditul pune sub semnul întrebării afirmaţiile din cuprinsul declaraţiei de gestiune menţionate la alineatul (6).

(8)Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt utilizate în conformitate cu normele aplicabile, Comisia:

CAPITOLUL 3:Oficiile europene şi organele Uniunii

Secţiunea 1:Oficiile europene

Art. 64: Sfera de competenţă a oficiilor europene

Art. 65: Credite referitoare la oficiile europene

(1)Creditele autorizate pentru execuţia sarcinilor obligatorii ale fiecărui oficiu european se înscriu la o linie bugetară specială în cadrul secţiunii din buget aferente Comisiei şi se stabilesc în detaliu într-o anexă la secţiunea respectivă.

Art. 66: Sarcini neobligatorii

(1)Pentru sarcinile neobligatorii menţionate la articolul 64 alineatul (2) litera (b), un oficiu european:

Art. 67: Evidenţele contabile ale oficiilor europene

(2)Comentariile referitoare la linia bugetară specifică, la care sunt înscrise creditele totale pentru fiecare oficiu european căruia i s-au delegat competenţe de ordonator de credite în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a), prezintă o estimare a costurilor serviciilor prestate de oficiul în cauză fiecăreia dintre instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi celelalte oficii europene în cauză. Această estimare se bazează pe evidenţa contabilă prevăzută la prezentul articol alineatul (1).

Secţiunea 2:Agenţiile şi organele Uniunii

Art. 69: Agenţii executive

(1)Comisia poate delega agenţiilor executive competenţe pentru a pune în aplicare, parţial sau integral, un program sau un proiect al Uniunii, inclusiv proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare şi execuţia cheltuielilor administrative, în numele şi sub răspunderea sa, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (¹). Agenţiile executive sunt instituite printr-o decizie a Comisiei şi au personalitate juridică în temeiul dreptului Uniunii. Acestea primesc o contribuţie anuală.

Art. 70: Organele instituite în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom

(6)Un auditor extern independent verifică dacă în conturile anuale ale fiecăruia dintre organele menţionate la prezentul articol alineatul (1) sunt prezentate în mod corespunzător veniturile, cheltuielile şi situaţia financiară a acestuia, înainte ca acestea să fie consolidate în conturile finale ale Comisiei. În absenţa unor dispoziţii contrare în actul de bază relevant, Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual specific pentru fiecare organ, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 287 alineatul (1) din TFUE. La întocmirea raportului respectiv, Curtea de Conturi ia în considerare activitatea de audit desfăşurată de auditorul extern independent, precum şi măsurile luate pe baza constatărilor auditorului.

Art. 71: Organismele de parteneriat public-privat

CAPITOLUL 4:Actorii financiari

Secţiunea 2:Ordonatorul de credite

Art. 73: Ordonatorul de credite

Art. 74: Competenţele şi funcţiile ordonatorului de credite

(2)În sensul prezentului articol alineatul (1), în conformitate cu articolul 36 şi cu standardele minime adoptate de fiecare instituţie a Uniunii şi ţinând seama în mod corespunzător de riscurile asociate mediului de gestiune şi naturii acţiunilor finanţate, ordonatorul de credite delegat stabileşte structura organizatorică şi sistemele interne de control adecvate pentru îndeplinirea funcţiilor sale. Instituirea acestei structuri şi a acestor sisteme se bazează pe o analiză exhaustivă a riscurilor, care ţine seama de consideraţiile privind raportul cost-eficacitate şi performanţa acestora.

(5)Pentru a preveni erorile şi neregulile înainte ca operaţiunile să fie autorizate şi pentru a reduce riscurile de neîndeplinire a obiectivelor, fiecare operaţiune face obiectul a cel puţin unui control ex ante referitor la aspectele sale operaţionale şi financiare, pe baza unei strategii de control multianuale care ia în considerare riscurile.

Frecvenţa şi intensitatea controalelor ex ante sunt stabilite de ordonatorul de credite competent, ţinând seama atât de rezultatele controalelor anterioare, cât şi de consideraţiile bazate pe analiza riscurilor şi de cele privind raportul cost-eficacitate, pe baza propriei analize a riscurilor a ordonatorului de credite. În cazul în care există îndoieli, ordonatorul de credite competent pentru validarea operaţiunilor respective solicită, în cadrul controlului ex ante, informaţii suplimentare sau efectuează un control la faţa locului în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile.

(6)Ordonatorul de credite delegat poate efectua controale ex post pentru a detecta şi a corecta erorile şi neregulile din cadrul operaţiunilor după ce acestea au fost autorizate. Aceste controale, care pot fi organizate pe bază de sondaj, în funcţie de riscuri, ţin seama de rezultatele controalelor anterioare, precum şi de consideraţiile privind raportul cost-eficacitate şi performanţa.

(7)Ordonatorii de credite competenţi şi personalul competent pentru execuţia bugetară au competenţele profesionale necesare.

(8)Dacă un membru al personalului implicat în gestiunea financiară şi controlul operaţiunilor consideră că o decizie pe care trebuie să o aplice sau să o accepte la solicitarea superiorului său implică nereguli sau contravine principiului bunei gestiuni financiare ori normelor profesionale pe care trebuie să le respecte, acesta îşi informează superiorul ierarhic. Dacă informarea se face în scris, superiorul ierarhic răspunde în scris. În cazul în care superiorul ierarhic nu ia măsuri sau confirmă decizia ori instrucţiunea iniţială, iar membrul personalului consideră că această confirmare nu constituie un răspuns rezonabil la preocuparea sa, membrul personalului informează în scris ordonatorul de credite delegat. În cazul în care ordonatorul de credite delegat nu răspunde într-un interval rezonabil, date fiind circumstanţele cazului şi, în orice caz, în termen de o lună, membrul personalului informează comitetul relevant menţionat la articolul 143.

În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, membrul personalului informează autorităţile şi organismele desemnate în Statutul funcţionarilor şi în deciziile instituţiilor Uniunii privind clauzele şi condiţiile investigaţiilor interne referitoare la prevenirea fraudei, a corupţiei şi a oricărei alte activităţi ilegale care dăunează intereselor Uniunii. În contractele cu auditorii externi care auditează gestiunea financiară a Uniunii se include obligaţia auditorului extern de a informa ordonatorul de credite delegat cu privire la orice activitate ilegală, de fraudă sau de corupţie suspectată care poate prejudicia interesele Uniunii.

(9)Ordonatorul de credite delegat prezintă instituţiei Uniunii de care aparţine un raport anual de activitate cu privire la îndeplinirea funcţiilor care îi revin, raport care cuprinde informaţii financiare şi de gestiune, inclusiv rezultatele controalelor, în care declară că, exceptând situaţiile în care se specifică altfel în cadrul unor obiecţii emise cu privire la anumite domenii de venituri şi de cheltuieli, a obţinut o asigurare rezonabilă conform căreia:

c)procedurile de control instituite oferă garanţiile necesare cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

Raportul anual de activitate include informaţii privind operaţiunile desfăşurate, în raport cu obiectivele şi consideraţiile privind performanţa stabilite în planurile strategice, riscurile asociate respectivelor operaţiuni, utilizarea resurselor furnizate, precum şi eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern. Raportul include o evaluare globală a costurilor şi a beneficiilor controalelor, precum şi informaţii referitoare la măsura în care cheltuielile operaţionale autorizate contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii şi generează o valoare adăugată europeană. Comisia pregăteşte un rezumat al rapoartelor anuale de activitate pentru exerciţiul precedent.

Rapoartele anuale de activitate pentru exerciţiul financiar ale ordonatorilor de credite şi, după caz, ale ordonatorilor de credite delegaţi ai instituţiilor Uniunii, organelor Uniunii, oficiilor şi agenţiilor europene se publică până la data de 1 iulie a exerciţiului financiar următor pe site-ul instituţiei Uniunii, organului Uniunii, oficiului sau agenţiei europene respective, într-o formă uşor accesibilă, cu respectarea consideraţiilor de confidenţialitate şi de securitate justificate în mod corespunzător.

(10)Ordonatorul de credite delegat înregistrează, pentru fiecare exerciţiu financiar, contractele încheiate prin procedurile de negociere în conformitate cu punctul 11.1 literele (a)-(f) şi la punctul 39 din anexa I. Dacă proporţia procedurilor de negociere în raport cu numărul contractelor atribuite de acelaşi ordonator de credite delegat creşte considerabil faţă de exerciţiile anterioare sau dacă proporţia în cauză este în mod clar mai mare decât media înregistrată pentru instituţia Uniunii, ordonatorul de credite competent prezintă instituţiei Uniunii un raport în care precizează toate măsurile luate pentru inversarea tendinţei respective. Fiecare instituţie a Uniunii trimite Parlamentului European şi Consiliului un raport privind procedurile de negociere. În cazul Comisiei, raportul respectiv se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menţionate la prezentul articol alineatul (9).

Art. 75: Păstrarea documentelor justificative de către ordonatorii de credite

Art. 76: Competenţele şi funcţiile şefilor delegaţiilor Uniunii

(1)Atunci când şefii delegaţiilor Uniunii acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), aceştia se află în subordinea Comisiei, ca instituţie a Uniunii responsabilă de definirea, exercitarea, monitorizarea şi evaluarea funcţiilor şi a responsabilităţilor care le revin în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi şi cooperează strâns cu Comisia în ceea ce priveşte execuţia adecvată a fondurilor, pentru a asigura, în special, legalitatea şi regularitatea operaţiunilor financiare, respectarea principiului bunei gestiuni financiare în gestionarea fondurilor şi protecţia efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Aceştia intră sub incidenţa normelor interne ale Comisiei şi a Cartei Comisiei pentru executarea sarcinilor de gestiune financiară care le-au fost subdelegate. Pentru îndeplinirea funcţiilor care le revin, aceştia pot beneficia de asistenţă din partea personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii.

(3)Şefii delegaţiilor Uniunii care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), prezintă rapoarte ordonatorului lor de credite delegat, astfel încât acesta din urmă să poată integra rapoartele în cauză în raportul său anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9). Rapoartele prezentate de şefii delegaţiilor Uniunii cuprind informaţii privind eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern instituite în cadrul delegaţiei lor, precum şi informaţii privind gestiunea operaţiunilor care le-au fost subdelegate, şi oferă asigurarea prevăzută la articolul 92 alineatul (5) al treilea paragraf. Rapoartele respective se anexează la raportul anual de activitate al ordonatorului de credite delegat şi se pun la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului, ţinându-se cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidenţial.

Secţiunea 3:Contabilul

Art. 77: Competenţele şi funcţiile contabilului

(1)Fiecare instituţie a Uniunii desemnează un contabil care răspunde, în instituţia respectivă, de următoarele aspecte:

Art. 78: Numirea şi eliberarea din funcţie a contabilului

Art. 80: Normele contabile

Art. 82: Ţinerea contabilităţii

(3)Înainte de adoptarea conturilor de către instituţia Uniunii sau de către organul Uniunii menţionat la articolul 70, contabilul le semnează, certificând astfel că a obţinut o asigurare rezonabilă conform căreia acestea redau o imagine corectă a situaţiei financiare a instituţiei Uniunii sau a organului Uniunii menţionat la articolul 70.

(4)Ordonatorul de credite delegat trimite contabilului, în conformitate cu normele adoptate de către contabil, informaţiile financiare şi de gestiune necesare pentru îndeplinirea funcţiilor contabilului.

(5)Ordonatorul de credite competent îl informează pe contabil cu privire la toate evoluţiile sau modificările semnificative ale unui sistem de gestiune financiară, ale unui sistem de inventariere sau ale unui sistem de evaluare a activelor şi a pasivelor, dacă sistemul respectiv furnizează date pentru contabilitatea instituţiei Uniunii sau dacă este utilizat în scopul justificării datelor acesteia, astfel încât contabilul să poată verifica dacă se respectă criteriile de validare.

(10)Documentele justificative referitoare la sistemul contabil şi la întocmirea conturilor prevăzute la articolul 241 se păstrează pentru o perioadă de cel puţin cinci ani de la data la care Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune aferentă exerciţiului financiar la care se referă documentele.

Art. 83: Conţinutul şi ţinerea contabilităţii bugetare

(1)Contabilitatea bugetară prezintă, pentru fiecare subdiviziune din buget:

Art. 84: Contabilitatea generală

Art. 85: Conturi bancare

(3)În contextul punerii în aplicare a unui program sau a unei acţiuni, se pot deschide conturi fiduciare în numele Comisiei pentru a permite gestionarea acestor conturi de către o entitate în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (ii), (iii), (v) sau (vi).

Art. 86: Gestionarea trezoreriei

(3)Plăţile se efectuează prin virament bancar, prin cec sau din conturile de avans sau, în cazul în care contabilul autorizează în mod expres acest lucru, prin carte de debit, prin debitare directă sau prin alte mijloace de plată, în conformitate cu normele stabilite de contabil.

Art. 87: Inventarierea activelor

(1)Instituţiile şi agenţiile Uniunii sau organele Uniunii menţionate în prezentul titlu capitolul 3 secţiunea 2 întocmeşte inventare cantitative şi valorice ale tuturor imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare care le aparţin, în conformitate cu un model instituit de contabilul Comisiei.

Secţiunea 4:Administratorul contului de avans

Art. 88: Conturi de avans

(1)Conturile de avans pot fi constituite pentru plata cheltuielilor în cazul în care, din cauza cuantumurilor limitate implicate, este practic imposibil sau ineficient să se efectueze operaţiuni de plată prin proceduri bugetare. Conturile de avans pot fi constituite, de asemenea, pentru colectarea altor venituri decât resursele proprii.

Art. 89: Crearea şi administrarea conturilor de avans

(1)Crearea unui cont de avans şi numirea unui administrator al contului de avans fac obiectul unei decizii a contabilului instituţiei Uniunii, pe baza unei propuneri motivate în mod corespunzător a ordonatorului de credite competent. Decizia respectivă stabileşte responsabilităţile şi obligaţiile administratorului contului de avans şi ale ordonatorului de credite.

Administratorii conturilor de avans sunt aleşi din rândul funcţionarilor sau, dacă este necesar şi doar în cazuri bine întemeiate, din rândul altor membri ai personalului sau în conformitate cu condiţiile stabilite în normele interne ale Comisiei, din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, cu condiţia ca contractele de muncă ale acestora să garanteze un nivel echivalent de protecţie în ceea ce priveşte răspunderea aplicabilă personalului în conformitate cu articolul 95. Administratorii conturilor de avans sunt aleşi ţinând seama de cunoştinţele, competenţele şi calificările speciale ale acestora dovedite pe baza diplomelor de studii sau a experienţei profesionale corespunzătoare sau în urma participării la un program adecvat de formare.

(2)În propunerile de decizii de constituire a unui cont de avans, ordonatorul de credite competent asigură că:

(6)Contabilul efectuează verificări sau dispune efectuarea de verificări de către un membru al personalului din propriul său departament sau din departamentul de ordonanţare împuternicit în mod expres în acest scop. De regulă, aceste verificări sunt efectuate la faţa locului şi, atunci când este necesar, inopinat, pentru a verifica existenţa fondurilor alocate administratorilor conturilor de avans şi a evidenţelor contabile şi pentru a controla respectarea termenului stabilit în ceea ce priveşte regularizarea tranzacţiilor de avans. Contabilul comunică rezultatele verificărilor respective ordonatorului de credite competent.

CAPITOLUL 5:Răspunderea actorilor financiari

Secţiunea 1:Norme generale

Art. 90: Retragerea delegării de competenţe şi suspendarea funcţiilor actorilor financiari

Art. 91: Răspunderea actorilor financiari în cazul activităţilor ilegale, de fraudă sau de corupţie

(2)Fără a se aduce atingere articolelor 92, 94 şi 95 din prezentul regulament, fiecare ordonator de credite competent, contabil sau administrator al contului de avans răspunde disciplinar şi pecuniar în conformitate cu Statutul funcţionarilor sau, pentru membrii personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar astfel cum se menţionează la articolul 89 alineatul (1) din prezentul regulament, în conformitate cu contractele lor de muncă. În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, se sesizează autorităţile şi organismele desemnate de legislaţia aplicabilă, în special OLAF.

Secţiunea 2:Norme aplicabile ordonatorilor de credite competenţi

Art. 92: Norme aplicabile ordonatorilor de credite

(2)Răspunderea pecuniară se aplică în special dacă ordonatorul de credite competent, în mod intenţionat sau dintr-o neglijenţă gravă:

(3)Un ordonator de credite delegat sau subdelegat care primeşte o instrucţiune cu forţă de constrângere despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, în special din cauză că instrucţiunea nu poate fi pusă în aplicare cu resursele care i-au fost alocate, informează în scris autoritatea de la care a primit delegarea sau subdelegarea cu privire la aceasta. Dacă instrucţiunea este confirmată în scris, iar confirmarea este primită în timp util şi este suficient de clară, făcând trimitere explicită la punctele pe care ordonatorul de credite delegat sau subdelegat le-a contestat, ordonatorul de credite delegat sau subdelegat este exonerat de răspundere. Acesta execută instrucţiunea, cu excepţia cazului în care aceasta este în mod evident ilegală sau constituie o încălcare a standardelor de siguranţă relevante.

(5)În cazul subdelegării şefilor delegaţiilor Uniunii şi adjuncţilor acestora, ordonatorul de credite delegat este răspunzător de definirea sistemelor interne de gestiune şi de control instituite, precum şi de asigurarea eficienţei şi eficacităţii acestora. Şefii delegaţiilor Uniunii sunt responsabili de instituirea şi funcţionarea în mod adecvat a acestor sisteme, în conformitate cu instrucţiunile ordonatorului de credite delegat, precum şi de gestionarea fondurilor şi a operaţiunilor pe care le desfăşoară în cadrul delegaţiei Uniunii din subordinea lor. Înainte de a-şi prelua funcţia, aceştia participă la cursuri specifice de formare privind sarcinile şi responsabilităţile ce le revin ordonatorilor de credite, precum şi privind execuţia bugetară.

Art. 93: Tratarea neregulilor financiare comise de un membru al personalului

(1)Fără a se aduce atingere competenţelor OLAF şi autonomiei administrative a instituţiilor Uniunii, a organelor Uniunii, a oficiilor europene sau a organelor sau persoanelor cărora li s-a încredinţat punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE în ceea ce priveşte membrii personalului lor şi ţinând cont în mod corespunzător de protecţia denunţătorilor, comitetul menţionat la articolul 143 este sesizat, pentru a emite un aviz cu privire la orice încălcare a dispoziţiilor prezentului regulament sau a unei dispoziţii privind gestiunea financiară ori verificarea operaţiunilor care rezultă dintr-o acţiune sau dintr-o omisiune a unui membru al personalului, de către:

b)ordonatorul de credite competent, inclusiv şefii delegaţiilor Uniunii şi, în absenţa acestora, adjuncţii acestora, care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi în conformitate cu articolul 60 alineatul (2).

(2)Solicitarea unui aviz din partea comitetului în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf se însoţeşte de o descriere a faptelor şi a acţiunii sau omisiunii în privinţa cărora comitetul este chemat să se pronunţe, precum şi de documente justificative relevante, inclusiv rapoarte cu privire la eventuale anchete care au avut loc. Ori de câte ori este posibil, informaţiile se prezintă sub formă anonimizată.

(3)În cazurile menţionate la prezentul articol alineatul (1), comitetul menţionat la articolul 143 este competent să evalueze dacă, pe baza elementelor care i-au fost prezentate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol şi a informaţiilor suplimentare primite, s-au comis nereguli financiare. Pe baza avizului comitetului, instituţia Uniunii, organul Uniunii, oficiul european sau organul sau persoana în cauză decide cu privire la acţiunile ulterioare corespunzătoare, în conformitate cu Statutul funcţionarilor. În cazul în care detectează probleme sistemice, comitetul face o recomandare ordonatorului de credite şi ordonatorului de credite delegat, cu condiţia ca acesta din urmă să nu fie membrul personalului în cauză, precum şi auditorului intern.

(4)Atunci când emite avizul menţionat la prezentul articol alineatul (1), comitetul este alcătuit din membrii menţionaţi la articolul 143 alineatul (2), precum şi din următorii trei membri suplimentari, care sunt numiţi luându-se în considerare necesitatea evitării conflictelor de interese:

Secţiunea 3:Norme aplicabile contabililor şi administratorilor conturilor de avans

Art. 94: Norme aplicabile contabililor

Art. 95: Norme aplicabile administratorilor conturilor de avans

CAPITOLUL 6:Operaţiuni de venituri

Secţiunea 1:Punerea la dispoziţie a resurselor proprii

Art. 96: Resurse proprii

Secţiunea 2:Estimarea creanţelor

Art. 97: Estimarea creanţelor

(2)Cuantumul estimativ al creanţei este ajustat de către ordonatorul de credite competent de îndată ce acesta ia notă de un eveniment care modifică măsura sau situaţia care a condus la efectuarea estimării.

Secţiunea 3:Constatarea creanţelor

Art. 98: Constatarea creanţelor

(2)O creanţă identificată ca fiind certă, lichidă şi exigibilă se constată printr-un ordin de recuperare prin care ordonatorul de credite competent îi dă dispoziţie contabilului să recupereze cuantumul. Acesta este urmat de o notă de debit trimisă debitorului, cu excepţia cazurilor în care se renunţă imediat la recuperarea creanţei, în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf. Atât ordinul de recuperare, cât şi nota de debit sunt întocmite de ordonatorul de credite competent.

(3)Pentru constatarea unei creanţe, ordonatorul de credite competent se asigură că:

(4)Nota de debit informează debitorul că:

f)dacă, după ce a luat toate măsurile prevăzute la prezentul paragraf literele (a)-(e), cuantumul nu a fost recuperat integral, instituţia Uniunii efectuează recuperarea prin executarea unei decizii obţinute fie în conformitate cu articolul 100 alineatul (2), fie printr-o acţiune în justiţie.

În cazul în care, în urma verificării datelor despre debitor sau pe baza altor informaţii relevante disponibile la momentul respectiv, este clar că datoria se încadrează în cazurile menţionate la articolul 101 alineatul (2) primul paragraf litera (a) sau (b) sau că nota de debit nu a fost trimisă în conformitate cu prezentul articol alineatul (2), ordonatorul de credite decide, după ce a constatat creanţa, să renunţe în mod direct la recuperarea creanţei, în conformitate cu articolul 101, fără a mai trimite o notă de debit, cu acordul contabilului.

Art. 99: Dobânda penalizatoare

(2)Cu excepţia cazului menţionat la prezentul articol alineatul (4), rata dobânzii pentru creanţele neplătite la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care datoria devine scadentă, majorată cu:

(4)În cazul amenzilor sau al altor sancţiuni, rata dobânzii pentru creanţele neplătite la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a altor sancţiuni, majorată cu:

Secţiunea 4:Ordonanţarea recuperărilor

Art. 100: Ordonanţarea recuperărilor

(2)O instituţie a Uniunii poate constata în mod oficial o creanţă imputabilă altor persoane decât statele membre printr-o decizie care constituie titlu executoriu în sensul articolului 299 din TFUE.

În situaţii excepţionale, justificate de protecţia eficientă şi oportună a intereselor financiare ale Uniunii, celelalte instituţii ale Uniunii pot solicita Comisiei să adopte o astfel de decizie executorie în beneficiul lor în legătură cu creanţele generate în relaţia cu personalul sau în relaţie cu membri sau foşti membri ai unei instituţii a Uniunii, cu condiţia ca respectivele instituţii să fi convenit cu Comisia cu privire la modalităţile practice de aplicare a prezentului articol.

Sunt considerate situaţii excepţionale cazurile în care nu există nicio perspectivă de recuperare a creanţei de către instituţia Uniunii în cauză prin intermediul unei plăţi voluntare sau prin compensare, astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1), iar condiţiile de renunţare la recuperarea creanţei în temeiul articolului 101 alineatele (2) şi (3) nu sunt îndeplinite. În toate cazurile, decizia executorie specifică faptul că sumele revendicate se înregistrează în secţiunea din buget aferente instituţiei respective a Uniunii, care acţionează în calitate de ordonator de credite. Venitul se înscrie ca venit general, cu excepţia situaţiei în care constituie venit alocat, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (3).

Secţiunea 5:Recuperarea

Art. 101: Norme privind recuperările

(1)Contabilul se ocupă de ordinele de recuperare a creanţelor constatate în mod corespunzător de ordonatorul de credite competent. Contabilul depune toate eforturile pentru a se asigura că Uniunea îşi încasează veniturile şi se asigură că drepturile Uniunii sunt respectate.

(2)Ordonatorul de credite competent poate renunţa integral sau parţial la o creanţă constatată numai în următoarele cazuri:

(3)În cazurile menţionate la alineatul (2) primul paragraf litera (c), ordonatorul de credite competent acţionează în conformitate cu procedurile instituite în prealabil în cadrul instituţiei Uniunii de care aparţine şi aplică, în toate circumstanţele, următoarele criterii obligatorii:

(6)Ordonatorul de credite competent poate anula, integral sau parţial, o creanţă constatată. Anularea parţială a unei creanţe constatate nu presupune renunţarea la cealaltă parte a dreptului constatat al Uniunii.

(8)Comisia aplică corecţii financiare statelor membre pentru a exclude din finanţarea din bugetul Uniunii cheltuielile care sunt efectuate cu încălcarea legislaţiei aplicabile. Comisia îşi bazează corecţiile financiare pe identificarea sumelor cheltuite în mod necuvenit şi a implicaţiilor financiare asupra bugetului. În cazul în care aceste sume nu pot fi identificate cu exactitate, Comisia poate aplica corecţii extrapolate sau forfetare, în conformitate cu normele sectoriale.

Art. 102: Recuperarea prin compensare

(1)În cazul în care debitorul are asupra Uniunii sau asupra unei agenţii executive, atunci când aceasta execută bugetul, o creanţă care este certă, în sensul articolului 98 alineatul (3) litera (a), lichidă şi exigibilă pentru o sumă stabilită printr-un ordin de plată, contabilul recuperează prin compensare creanţa constatată, după ajungerea la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).

(2)Înainte de efectuarea unei recuperări în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, contabilul consultă ordonatorul de credite competent şi informează debitorii implicaţi, inclusiv cu privire la căile de atac, în conformitate cu articolul 133.

Art. 103: Procedura de recuperare în urma neefectuării plăţii în mod voluntar

Art. 104: Termenul suplimentar pentru efectuarea plăţii

(b)pentru protejarea drepturilor Uniunii, debitorul depune o garanţie financiară, acceptată de contabilul instituţiei Uniunii, care acoperă creanţa exigibilă, atât în ceea ce priveşte principalul, cât şi dobânda.

Art. 105: Termenul de prescripţie

(5)Orice acţiune în justiţie referitoare la o creanţă, astfel cum este menţionată la alineatul (2), inclusiv acţiunile introduse în faţa unei instanţe care declară ulterior că nu are competenţă în materie, întrerupe termenul de prescripţie. Un nou termen de prescripţie de cinci ani începe să curgă numai de la data pronunţării unei hotărâri cu forţă de res judicata sau de la data la care se ajunge la o soluţionare extrajudiciară a aceleiaşi acţiuni între aceleaşi părţi.

Art. 107: Amenzi, alte sancţiuni şi dobânzi acumulate impuse de instituţiile Uniunii

(2)Sumele menţionate la alineatul (1) se înregistrează în buget cât mai curând posibil după epuizarea tuturor căilor de atac. În circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător sau în cazul în care epuizarea tuturor căilor de atac are loc după data de 1 septembrie a exerciţiului financiar în curs, sumele se pot înregistra în buget în exerciţiul financiar următor.

Art. 108: Recuperarea amenzilor şi a altor sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii

(1)În cazul în care se introduce o acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene împotriva unei decizii prin care o instituţie a Uniunii impune o amendă sau o altă sancţiune în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom şi până la epuizarea tuturor căilor de atac, debitorul fie plăteşte cu titlu provizoriu sumele respective în contul bancar desemnat de contabilul Comisiei, fie depun o garanţie financiară acceptată de contabilul Comisiei. Garanţia este independentă de obligaţia plăţii amenzii sau a altei sancţiuni şi se execută la cerere. Aceasta acoperă principalul creanţei şi dobânda datorată, astfel cum se prevede la articolul 99 alineatul (4).

(3)După epuizarea tuturor căilor de atac şi în cazul în care amenda sau altă sancţiune a fost confirmată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene sau în cazul în care decizia de a impune o astfel de amendă sau o altă sancţiune nu mai poate face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, se ia una dintre următoarele măsuri:

b)în cazul în care s-a depus o garanţie financiară, aceasta se execută, iar sumele corespunzătoare se înregistrează în buget.

În cazul în care cuantumul amenzii sau al altei sancţiuni a fost majorat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prezentul alineat primul paragraf literele (a) şi (b) se aplică în limita cuantumurilor prevăzute în decizia iniţială a instituţiei Uniunii sau, dacă este cazul, în limita cuantumului prevăzut într-o hotărâre anterioară pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul aceleiaşi proceduri. Contabilul Comisiei colectează suma corespunzătoare majorării şi dobânda datorată, astfel cum se prevede la articolul 99 alineatul (4), care se înregistrează în buget.

(4)După epuizarea tuturor căilor de atac şi în cazul în care amenda sau o altă sancţiune a fost anulată sau cuantumul ei a fost redus, se ia una dintre următoarele măsuri:

Art. 109: Dobânzi compensatorii

Fără a se aduce atingere articolului 99 alineatul (2) şi articolului 116 alineatul (5) şi pentru alte cazuri decât amenzile şi alte sancţiuni astfel cum sunt menţionate la articolele 107 şi 108, în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau ca urmare a unei soluţionări pe cale amiabilă, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. Rata dobânzii nu poate fi negativă. Dobânda se calculează de la data plăţii cuantumului care trebuie rambursat până la data la care este prevăzută rambursarea.

CAPITOLUL 7:Operaţiuni de cheltuieli

Art. 110: Deciziile de finanţare

(1)Un angajament bugetar este precedat de o decizie de finanţare adoptată de către instituţia Uniunii sau de autoritatea delegată de către aceasta. Deciziile de finanţare sunt anuale sau multianuale.

(2)Decizia de finanţare constituie, în acelaşi timp, programul de lucru anual sau multianual şi se adoptă, după caz, cât mai curând posibil după adoptarea proiectului de buget şi, în principiu, cel târziu la data de 31 martie a exerciţiului de execuţie. În cazul în care actul de bază relevant prevede modalităţi specifice pentru adoptarea unei decizii de finanţare sau a unui program de lucru sau a ambelor, modalităţile respective se aplică părţii din decizia de finanţare care constituie programul de lucru, în conformitate cu cerinţele actului de bază respectiv. Partea care constituie programul de lucru se publică pe site-ul instituţiei în cauză a Uniunii imediat după ce este adoptat şi înainte de a fi pus în aplicare. Decizia de finanţare precizează cuantumul total vizat şi conţine o descriere a acţiunilor care urmează să fie finanţate. În aceasta se precizează:

(3)În plus faţă de elementele menţionate la alineatul (2), decizia de finanţare stabileşte următoarele:

(4)Ordonatorul de credite delegat poate adăuga informaţii suplimentare considerate adecvate fie în respectiva decizie de finanţare care constituie programul de lucru, fie în orice alt document publicat pe site-ul instituţiei Uniunii.

Art. 111: Operaţiuni de cheltuieli

(1)Fiecare cheltuială se angajează, se lichidează, se ordonanţează şi se plăteşte.

(2)Angajamentele bugetare se constituie şi angajamentele juridice se asumă de acelaşi ordonator de credite, cu excepţia cazurilor justificate. În special, în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, angajamentele juridice pot fi asumate de şefii delegaţiilor Uniunii sau, în absenţa acestora, de adjuncţii acestora, pe baza instrucţiunilor primite de la ordonatorul de credite competent al Comisiei, care rămâne, cu toate acestea, pe deplin răspunzător pentru operaţiunea subiacentă. Personalul angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar poate semna angajamente juridice privind plăţile executate din conturile de avans cu o valoare de maximum 2 500 EUR.

b)în cazul operaţiunilor de ajutor umanitar, al operaţiunilor de protecţie civilă şi al ajutorului pentru gestionarea crizelor, atunci când pentru desfăşurarea eficientă a intervenţiei Uniunii este necesară asumarea imediată de către Uniune a unui angajament juridic cu terţi şi dacă nu este posibilă constituirea în prealabil a unui angajament bugetar individual.

(3)Ordonatorul de credite competent lichidează cheltuielile prin acceptarea faptului că o cheltuială este înregistrată în buget, după ce verifică documentele justificative care atestă dreptul creditorului, în conformitate cu condiţiile stabilite în angajamentul juridic, atunci când există un angajament juridic. În acest scop, ordonatorul de credite competent:

(4)Decizia de lichidare este exprimată prin semnătură electronică securizată, în conformitate cu articolul 146, de către ordonatorul de credite sau de către un angajat competent din punct de vedere tehnic, împuternicit în mod corespunzător printr-o decizie oficială a ordonatorului de credite sau, în mod excepţional, pentru circuitul pe hârtie, ia forma unei ştampile care cuprinde şi semnătura respectivă.

c)pentru plăţile intermediare şi plata soldului în cazul granturilor: acţiunea sau programul de lucru desfăşurat de către beneficiar respectă din toate punctele de vedere acordul de grant, iar, atunci când este cazul, costurile declarate de beneficiar sunt eligibile.

(5)Pentru a ordonanţa cheltuielile, ordonatorul de credite competent, după ce verifică disponibilitatea creditelor, emite un ordin de plată pentru a da dispoziţie contabilului să plătească cuantumul unei cheltuieli care a fost lichidată anterior.

Art. 112: Tipuri de angajamente bugetare

(1)Angajamentele bugetare se încadrează în una dintre următoarele categorii:

c)provizorii: pentru a acoperi cheltuielile de gestionare curente pentru FEGA astfel cum se menţionează la articolul 11 alineatul (2) şi cheltuielile administrative curente, în cazul în care nu se cunoaşte definitiv care este cuantumul sau cine sunt beneficiarii finali.

(4)Un angajament bugetar global se execută fie prin încheierea unui acord de finanţare, care permite la rândul său asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice ulterioare, fie prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice.

(6)Angajamentele bugetare provizorii se execută prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice care dau naştere unui drept la plăţi ulterioare. Cu toate acestea, în cazul cheltuielilor aferente gestionării personalului, cheltuielilor aferente membrilor sau foştilor membri ai unei instituţii a Uniunii sau al cheltuielilor de comunicare angajate de instituţii ale Uniunii pentru acoperirea evenimentelor Uniunii sau în cazurile prevăzute la punctul 14.5 din anexa I, acestea pot fi executate direct prin plăţi fără asumarea unor angajamente juridice anterioare.

Art. 113: Angajamente pentru creditele FEGA

(4)În termen de două luni de la primirea declaraţiilor transmise de statele membre, cheltuielile efectuate de autorităţile şi organismele menţionate în normele referitoare la FEGA fac obiectul unui angajament pe capitole, articole şi posturi. Astfel de angajamente se pot face după expirarea termenului de două luni, atunci când este necesară o procedură de transfer al creditelor aferente liniilor bugetare corespunzătoare. Cu excepţia cazurilor în care statele membre nu au efectuat încă plata sau în care eligibilitatea este incertă, sumele se impută ca plăţi în acelaşi termen de două luni.

Art. 114: Termenele pentru angajamente

(2)Angajamentele bugetare globale acoperă costul total al angajamentelor juridice corespunzătoare asumate până la data de 31 decembrie a exerciţiului n+1.

(3)Al treilea şi al patrulea paragraf de la alineatul (2) nu se aplică următoarelor programe multianuale care sunt puse în aplicare prin angajamente fracţionate:

(6)Cuantumul unui angajament bugetar care nu a antrenat nicio plată în sensul articolului 115 într-o perioadă de doi ani de la asumarea angajamentului juridic se dezangajează, cu excepţia cazului în care cuantumul respectiv face obiectul unei acţiuni judiciare aflate pe rolul unei instanţe de judecată sau al unui organism arbitral, a cazului în care angajamentul juridic ia forma unui acord de finanţare cu o ţară terţă sau a cazului în care există dispoziţii speciale în cadrul normelor sectoriale.

Art. 115: Tipuri de plăţi

(2)Plata se efectuează după ce a fost demonstrat faptul că acţiunea relevantă este conformă cu contractul, cu acordul sau cu actul de bază şi acoperă una sau mai multe din următoarele operaţiuni:

b)plata sumei datorate în unul dintre următoarele moduri:

(5)Plăţile de prefinanţare sunt lichidate la intervale regulate de ordonatorul de credite competent, în funcţie de natura economică a proiectului, şi cel mai târziu la încheierea proiectului în cauză. Lichidarea se efectuează pe baza informaţiilor privind costurile suportate sau pe baza confirmării îndeplinirii condiţiilor de plată în conformitate cu articolul 125, validată de ordonatorul de credite în conformitate cu articolul 111 alineatul (3).

Art. 116: Termenele pentru plăţi

(1)Plăţile se efectuează în termen de:

(3)Cererea de plată se înregistrează de către departamentul autorizat al ordonatorului de credite competent cât mai curând posibil şi se consideră ca fiind primită la data la care este înregistrată.

(4)Ordonatorul de credite competent poate suspenda termenul de plată atunci când:

b)nu s-au prezentat documente justificative adecvate.

Dacă ordonatorul de credite competent intră în posesia unor informaţii care pun la îndoială eligibilitatea cheltuielii care face obiectul unei cereri de plată, acesta poate suspenda termenul de plată pentru a verifica, inclusiv prin intermediul unor controale la faţa locului, dacă respectiva cheltuială este eligibilă. Perioada rămasă pentru efectuarea plăţii începe să curgă de la data la care se primesc informaţiile solicitate sau documentele revizuite sau de la data la care se efectuează verificările suplimentare necesare, inclusiv controale la faţa locului.

(5)Mai puţin în cazul statelor membre, a BEI şi a FEI, la expirarea termenelor prevăzute la alineatul (1), creditorul are dreptul la plata unei dobânzi, în următoarele condiţii:

CAPITOLUL 8:Auditorul intern

Art. 117: Numirea auditorului intern

(2)În scopul realizării auditului intern al SEAE, şefii delegaţiilor Uniunii, acţionând în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), sunt supuşi competenţelor de verificare ale auditorului intern al Comisiei pentru activităţile de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.

Art. 118: Competenţele şi funcţiile auditorului intern

(1)Auditorul intern oferă consiliere instituţiei Uniunii din care face parte în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin emiterea unor avize independente privind calitatea sistemelor de gestiune şi de control şi a unor recomandări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de aplicare a operaţiunilor şi pentru promovarea bunei gestiuni financiare.

Art. 120: Independenţa auditorului intern

Art. 121: Răspunderea auditorului intern

Art. 122: Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Art. 123: Comitetele de monitorizare a auditurilor interne

TITLUL V:NORME COMUNE

CAPITOLUL 1:Norme aplicabile gestiunii directe, indirecte şi partajate

Art. 125: Formele contribuţiei Uniunii

(1)Contribuţiile Uniunii cu gestiune directă, partajată şi indirectă ajută la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii şi a unor rezultate specificate şi pot avea oricare dintre următoarele forme:

f)o combinaţie între formele menţionate la literele (a)-(e).

Contribuţiile Uniunii prevăzute la litera (a) de la primul paragraf al prezentului alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 181, cu normele sectoriale sau cu o decizie a Comisiei şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale. Contribuţiile Uniunii prevăzute la literele (c), (d) şi (e) de la primul paragraf al prezentului alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 181 sau cu legislaţia sectorială şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale.

Art. 126: Valabilitatea transversală a evaluărilor

Art. 127: Valabilitatea transversală a auditurilor

Fără a aduce atingere posibilităţilor existente de efectuare a unor audituri suplimentare, dacă un auditor independent a efectuat un audit referitor la situaţiile financiare şi rapoartele care prezintă utilizarea unei contribuţii a Uniunii, bazat pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional care oferă o asigurare rezonabilă, auditul respectiv stă la baza asigurării generale, astfel cum se specifică mai detaliat, dacă este cazul, în normele sectoriale, cu condiţia să existe dovezi suficiente ale independenţei şi competenţei auditorului. În acest scop, raportul auditorului independent şi documentaţia de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziţia Parlamentului European, a Comisiei, a Curţii de Conturi şi a autorităţilor de audit din statele membre.

Art. 129: Cooperarea în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii

(1)Orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii cooperează pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi, drept condiţie pentru primirea fondurilor, acordă accesul şi drepturile necesare pentru ordonatorul de credite responsabil pentru EPPO faţă de statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, pentru OLAF, pentru Curtea de Conturi şi, după caz, pentru autorităţile naţionale relevante să îşi exercite în mod exhaustiv competenţele care le revin. În cazul OLAF, astfel de drepturi includ dreptul de a efectua investigaţii, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

CAPITOLUL 2:Norme aplicabile gestiunii directe şi indirecte

Secţiunea 1:Norme privind procedurile şi gestiunea

Art. 130: Parteneriatele-cadru financiare

(1)Comisia poate încheia acorduri-cadru de parteneriat financiar pentru o cooperare pe termen lung cu persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Fără a aduce atingere alineatului (4) litera (c) de la prezentul articol, acordurile-cadru de parteneriat financiar se revizuiesc cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual. În temeiul unor astfel de acorduri se pot semna acorduri de contribuţie sau acorduri de grant.

(2)Obiectivul unui acord-cadru de parteneriat financiar este de a facilita realizarea obiectivelor politicilor Uniunii prin stabilizarea termenilor contractuali ai cooperării. Acordul-cadru de parteneriat financiar precizează formele cooperării financiare şi include obligaţia de a stabili, în acordurile specifice semnate în temeiul acordului-cadru de parteneriat financiar, modalităţile de monitorizare a realizării obiectivelor specifice. Respectivele acorduri indică, de asemenea, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, măsura în care Comisia se poate baza pe sistemele şi procedurile, inclusiv procedurile de audit, ale persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau ale beneficiarilor.

(4)În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin granturi specifice:

(5)Un acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice poate prevedea recurgerea la sistemele şi procedurile beneficiarului în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol în cazul în care sistemele şi procedurile au fost evaluate în conformitate cu articolul 154 alineatele (2), (3) şi (4). Într-un astfel de caz, articolul 196 alineatul (1) litera (d) nu se aplică. În cazul în care procedurile beneficiarului de acordare de finanţări terţilor, menţionate la articolul 154 alineatul (4) primul paragraf litera (d), au obţinut o evaluare pozitivă din partea Comisiei, articolele 204 şi 205 nu se aplică.

Art. 131: Suspendare, reziliere şi reducere

(3)Ordonatorul de credite competent poate suspenda plăţile sau punerea în aplicare a angajamentului juridic în cazul în care:

c)neregulile, fraudele sau încălcările obligaţiilor pun sub semnul întrebării fiabilitatea sau eficacitatea sistemelor de control intern ale unei persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

(4)În plus faţă de măsurile menţionate la alineatul (2) sau (3), ordonatorul de credite competent poate reduce grantul, premiul, contribuţia prevăzută în acordul de contribuţie sau preţul datorat prevăzut într-un contract proporţional cu gravitatea neregulilor, a fraudelor sau a încălcărilor obligaţiilor, inclusiv în cazul în care activităţile în cauză nu au fost efectuate sau au fost efectuate necorespunzător, parţial sau cu întârziere.

Art. 132: Păstrarea evidenţelor

(3)Evidenţele şi documentele se păstrează fie sub formă de originale sau copii legalizate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerinţele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele şi pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele nu sunt necesare.

Art. 133: Procedura contradictorie şi căi de atac

Art. 134: Subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare

Secţiunea 2:Sistemul de detectare timpurie şi de excludere

Art. 135: Protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin detectarea riscurilor, excluderea şi impunerea de sancţiuni financiare

(1)Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia instituie şi aplică un sistem de detectare timpurie şi de excludere.

(2)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere se aplică:

(3)Decizia de înregistrare a informaţiilor privind detectarea timpurie a riscurilor, astfel cum este menţionată la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) de la prezentul articol, de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) şi/sau de impunere a unei sancţiuni financiare împotriva unui destinatar este luată de către ordonatorul de credite competent. Informaţiile referitoare la astfel de decizii se înregistrează în baza de date menţionată la articolul 142 alineatul (1). În cazul în care astfel de decizii sunt adoptate în temeiul articolului 136 alineatul (4), informaţiile înregistrate în baza de date includ informaţiile privind persoanele menţionate la alineatul menţionat.

(4)Decizia de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol sau de impunere a unor sancţiuni financiare împotriva unui destinatar se întemeiază pe o hotărâre definitivă sau, în situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1), pe o decizie administrativă definitivă sau pe o încadrare juridică preliminară a comitetului menţionat la articolul 143 în situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (2), pentru a asigura o evaluare centralizată a situaţiilor respective. În cazurile menţionate la articolul 141 alineatul (1), ordonatorul de credite competent respinge participantul de la o anumită procedură de atribuire.

Art. 136: Criterii de excludere şi decizii privind excluderea

(1)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) de la participarea la procedurile de atribuire reglementate de prezentul regulament sau de la selectarea pentru execuţia de fonduri ale Uniunii atunci când persoana sau entitatea respectivă se află în una sau mai multe din următoarele situaţii de excludere:

c)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă deoarece a încălcat actele cu putere de lege şi normele administrative sau standardele etice aplicabile sectorului profesional din care face parte persoana sau entitatea ori deoarece se face vinovată de o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când o astfel de conduită trădează o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:

d)printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de oricare dintre următoarele:

(ii)corupţie, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2017/1371, sau corupţie activă, în sensul articolului 3 din Convenţia privind lupta împotriva corupţiei care implică funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, elaborată în temeiul Actului Consiliului din 26 mai 1997 (³), sau acte menţionate la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului (⁴), sau corupţie, astfel cum este definită în alte legi aplicabile;

(2)În absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive sau, după caz, a unei decizii administrative definitive în cazurile menţionate la alineatul (1) literele (c), (d), (f), (g) şi (h) de la prezentul articol ori în cazul menţionat la alineatul (1) litera (e) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) pe baza unei încadrări juridice preliminare a unei conduite astfel cum este menţionată la literele respective, ţinând cont de faptele stabilite sau de alte constatări incluse în recomandarea comitetului menţionat la articolul 143.

Încadrarea preliminară menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere evaluării conduitei respectivei persoane sau entităţi menţionate la articolul 135 alineatul (2) de către autorităţile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. Ordonatorul de credite competent îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude persoana sau entitatea menţionată la articolul 135 alineatul (2) şi/sau de a impune o sancţiune financiară unui destinatar în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive. În cazurile în care hotărârea judecătorească definitivă sau decizia administrativă definitivă nu stabileşte durata excluderii, ordonatorul de credite competent stabileşte durata respectivă pe baza faptelor stabilite şi a constatărilor şi ţinând cont de recomandarea comitetului menţionat la articolul 143.

În cazul în care, printr-o astfel de hotărâre judecătorească definitivă sau decizie administrativă definitivă, se stabileşte că persoana sau entitatea menţionată la articolul 135 alineatul (2) nu este vinovată de conduita care face obiectul încadrării juridice preliminare pe baza căreia respectiva persoană sau entitate a fost exclusă, ordonatorul de credite competent pune capăt fără întârziere excluderii respective şi/sau rambursează, după caz, cuantumul aferent oricărei sancţiuni financiare impuse.

(3)Deciziile ordonatorului de credite competent luate în temeiul articolelor 135-142 sau, după caz, recomandările comitetului menţionat la articolul 143 se adoptă cu respectarea principiului proporţionalităţii, luând în considerare în special:

(4)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) în cazul în care:

(5)În cazurile menţionate la prezentul articol alineatul (2), ordonatorul de credite competent poate exclude provizoriu o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2), fără recomandarea prealabilă a comitetului menţionat la articolul 143, atunci când participarea persoanei sau entităţii în cauză la o procedură de atribuire sau selectarea sa pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii ar constitui o ameninţare gravă şi iminentă la adresa intereselor financiare ale Uniunii. În aceste cazuri, ordonatorul de credite competent sesizează imediat comitetul menţionat la articolul 143 şi ia o decizie definitivă în termen de 14 zile de la primirea recomandării comitetului.

(6)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 143, nu exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) de la participarea la o procedură de atribuire sau de la selectarea pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii în cazul în care:

c)o astfel de excludere ar fi disproporţionată având în vedere criteriile menţionate la prezentul articol alineatul (3).

(7)Măsurile de remediere menţionate la alineatul (6) primul paragraf litera (a) includ în special:

(8)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea revizuită a comitetului menţionat la articolul 143, îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) din oficiu sau la cererea persoanei ori a entităţii respective, dacă aceasta din urmă a luat măsuri de remediere suficiente pentru a-şi demonstra fiabilitatea sau dacă a furnizat elemente noi care demonstrează că situaţia de excludere menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol nu mai există.

Art. 137: Declaraţia şi dovada privind inexistenţa unei situaţii de excludere

(1)Participanţii declară dacă se află într-una dintre situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (1) şi la articolul 141 alineatul (1) şi, după caz, dacă au luat măsurile de remediere menţionate la articolul 136 alineatul (6) primul paragraf litera (a).

b)beneficiarii reali ai participantului, astfel cum sunt definiţi la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849.

(2)Ori de câte ori se solicită de către ordonatorul de credite competent şi în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii, participantul, subcontractantul sau entitatea pe a cărei capacitate intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul furnizează:

b)informaţii privind persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care deţin competenţe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce priveşte participantul respectiv, inclusiv privind persoanele şi entităţile care fac parte din structura de proprietate sau de control şi beneficiarii reali, şi dovezi adecvate că niciuna dintre persoanele respective nu se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (c)-(f);

(3)Dacă este cazul şi în conformitate cu dreptul intern, ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în niciuna dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (f), (g) şi (h), un extras recent din cazierul judiciar sau, în absenţa acestuia, un document echivalent eliberat recent de către o autoritate judiciară sau administrativă din ţara în care îşi are sediul principal, din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor în cauză.

Ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (a) şi (b), un certificat emis recent de autoritatea competentă din ţara în care îşi are sediul principal. În cazul în care în ţara în care îşi are sediul principal nu se eliberează asemenea tipuri de certificate, participantul poate furniza o declaraţie sub jurământ făcută în faţa unei autorităţi judiciare sau a unui notar ori, în lipsa acesteia, o declaraţie solemnă făcută în faţa unei autorităţi administrative sau a unui organism profesional calificat din ţara în care îşi are sediul principal.

(4)Ordonatorul de credite competent renunţă la obligaţia ca un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) să prezinte documentele justificative menţionate la alineatele (2) şi (3):

(5)Alineatele (1)-(4) de la prezentul articol nu se aplică persoanelor şi entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) şi nici organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71.

În cazul instrumentelor financiare şi în absenţa unor norme şi proceduri pe deplin echivalente cu cele menţionate la articolul 154 alineatul (4) primul paragraf litera (d), destinatarii finali şi intermediarii furnizează persoanei sau entităţii care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) o declaraţie semnată pe propria răspundere prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (a)-

Art. 138: Sancţiuni financiare

(1)Pentru a asigura un efect disuasiv, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 143, ordonatorul de credite competent poate impune o sancţiune financiară unui destinatar care şi-a asumat un angajament juridic şi care se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 136 alineatul (1) litera (c), (d), (e) sau (f).

Art. 139: Durata excluderii şi termenul de prescripţie

(1)Durata excluderii nu depăşeşte:

(2)Termenul de prescripţie pentru excluderea şi/sau impunerea de sancţiuni financiare unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 135 alineatul (2) este de cinci ani, calculat începând cu oricare dintre următoarele date:

b)data la care se pronunţă hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe naţionale sau decizia administrativă definitivă în cazurile menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (b), (c), (d), (g) şi (h).

Termenul de prescripţie este întrerupt de un act al unei autorităţi naţionale, al Comisiei, al OLAF, al EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, al comitetului menţionat la articolul 143 din prezentul regulament sau al oricărei entităţi implicate în execuţia bugetară, dacă acest act este notificat persoanei sau entităţii menţionate la articolul 135 alineatul (2) din prezentul regulament şi se referă la investigaţii sau proceduri judiciare. Un nou termen de prescripţie începe să curgă din ziua următoare întreruperii.

Art. 140: Publicarea de informaţii referitoare la excludere şi la sancţiunile financiare

(1)Pentru a spori, atunci când este necesar, efectul disuasiv al excluderii şi/sau al sancţiunii financiare, sub rezerva unei decizii a ordonatorului de credite competent, Comisia publică pe site-ul său următoarele informaţii referitoare la excludere şi, după caz, la sancţiunea financiară în cazurile menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (c)-(h):

c)durata excluderii şi/sau cuantumul sancţiunii financiare.

Dacă decizia privind excluderea şi/sau sancţiunea financiară a fost luată pe baza încadrării preliminare menţionate la articolul 136 alineatul (2), se precizează că nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, nicio decizie administrativă definitivă în acest sens. În astfel de cazuri, se publică fără întârziere informaţii privind eventualele căi de atac, stadiul şi rezultatul acestora, precum şi privind orice decizie revizuită a ordonatorului de credite competent. În cazul în care s-a impus o sancţiune financiară, se precizează, de asemenea, dacă aceasta a fost plătită.

(2)Informaţiile menţionate la prezentul articol alineatul (1) nu se publică în niciuna dintre următoarele situaţii:

Art. 141: Respingerea de la o procedură de atribuire

(1)Ordonatorul de credite competent respinge de la o procedură de atribuire un participant care:

c)a fost implicat anterior în pregătirea documentelor utilizate în cadrul procedurii de atribuire, în cazul în care acest lucru presupune o încălcare a principiului egalităţii de tratament, inclusiv o denaturare a concurenţei, care nu poate fi remediată în alt mod.

Ordonatorul de credite competent comunică celorlalţi participanţi la procedura de atribuire informaţiile relevante care au fost transmise în contextul participării persoanei în cauză la pregătirea procedurii de atribuire sau care au rezultat în urma implicării sale în acest proces, astfel cum se menţionează la litera (c) de la primul paragraf. Înainte de orice astfel de respingere, participantului i se oferă posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în pregătirea procedurii de atribuire nu încalcă principiul egalităţii de tratament.

Art. 142: Sistemul de detectare timpurie şi de excludere

(1)Informaţiile transmise în cadrul sistemului de detectare timpurie şi de excludere menţionat la articolul 135 se centralizează într-o bază de date instituită de Comisie (denumită în continuare "baza de date") şi se gestionează în conformitate cu dreptul la viaţă privată şi cu alte drepturi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Informaţiile privind cazurile de detectare timpurie, excludere şi/sau sancţiuni financiare se introduc în baza de date de către ordonatorul de credite competent, după notificarea persoanei sau a entităţii în cauză menţionate la articolul 135 alineatul (2). O astfel de notificare poate fi amânată în circumstanţe excepţionale în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru care ar trebui păstrată confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime de păstrare a confidenţialităţii încetează să existe.

(2)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere se bazează pe fapte şi constatări, astfel cum sunt menţionate la articolul 136 alineatul (2) al patrulea paragraf şi pe transmiterea informaţiilor către Comisie, în special de către:

a)EPPO, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, sau de către OLAF, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, în cazul în care o investigaţie în curs sau finalizată a Oficiului, arată că ar putea fi oportun să se întreprindă măsuri sau acţiuni asigurătorii pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ţinând cont în mod corespunzător de respectarea drepturilor procedurale şi fundamentale şi de protecţia denunţătorilor;

(3)Cu excepţia cazurilor în care informaţiile urmează să fie transmise în conformitate cu normele sectoriale, informaţiile care urmează să fie transmise în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol includ:

(4)Comisia transmite fără întârziere informaţiile menţionate la alineatul (3) ordonatorilor proprii de credite şi celor ai agenţiilor sale executive, tuturor celorlalte instituţii ale Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene şi agenţii, prin intermediul bazei de date menţionate la alineatul (1), pentru a le permite să efectueze verificarea necesară cu privire la procedurile lor de atribuire în curs şi la angajamentele lor juridice existente.

(6)În cadrul raportului anual al Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu în temeiul articolului 325 alineatul (5) din TFUE, Comisia furnizează informaţii agregate cu privire la deciziile luate de ordonatorii de credite în temeiul articolelor 135-142 din prezentul regulament. Raportul respectiv furnizează, de asemenea, informaţii suplimentare referitoare la orice decizie luată de ordonatorii de credite în temeiul articolului 136 alineatul (6) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament şi al articolului 140 alineatul (2) din prezentul regulament şi la orice decizie luată de ordonatorii de credite de a se abate de la recomandarea comitetului în temeiul articolului 143 alineatul (6) al treilea paragraf din prezentul regulament.

Art. 143: Comitetul

(2)Comitetul este compus din:

(3)Preşedintele este ales din rândul foştilor membri ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ai Curţii de Conturi sau din rândul foştilor funcţionari care au avut cel puţin rangul de director general în cadrul unei instituţii a Uniunii, alta decât Comisia. Preşedintele este selectat pe baza calităţilor sale personale şi profesionale, a unei vaste experienţe în domeniul juridic şi financiar şi a competenţei, independenţei şi integrităţii de care a dat dovadă. Mandatul este de cinci ani şi nu se poate reînnoi. Preşedintele este numit în funcţia de consilier special în sensul articolului 5 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene. Preşedintele prezidează toate reuniunile comitetului. Preşedintele este independent în exercitarea atribuţiilor sale. Preşedintele nu se află într-un conflict de interese între atribuţiile sale în calitate de preşedinte şi orice alte atribuţii oficiale.

(5)Comitetul garantează, înainte de a adopta recomandări, dreptul persoanei sau al entităţii în cauză menţionate la articolul 135 alineatul (2) de a prezenta observaţii cu privire la faptele sau constatările menţionate la articolul 136 alineatul (2) şi la încadrarea juridică preliminară. Exercitarea dreptului de a prezenta observaţii poate fi amânată în circumstanţe excepţionale în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru care ar trebui păstrată confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime încetează să existe.

(6)Recomandarea comitetului de a exclude şi/sau de a impune o sancţiune financiară conţine, după caz, următoarele elemente:

e)o evaluare a eventualelor măsuri de remediere luate de persoana sau entitatea menţionată la articolul 135 alineatul (2).

(7)La cererea ordonatorului de credite competent, comitetul îşi revizuieşte recomandarea pe parcursul perioadei de excludere în cazurile menţionate la articolul 136 alineatul (8) sau în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive prin care se stabilesc motivele excluderii în situaţiile în care o astfel de hotărâre sau o astfel de decizie nu stabileşte durata excluderii, astfel cum se menţionează la articolul 136 alineatul (2) al doilea paragraf.

(9)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are competenţa nelimitată de a exercita controlul judiciar al deciziilor prin care ordonatorul de credite exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) şi/sau impune o sancţiune financiară unui destinatar, inclusiv competenţa de a anula excluderea, de a reduce sau a extinde durata acesteia şi/sau de a anula, a reduce sau a majora sancţiunea financiară impusă. Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 nu se aplică atunci când decizia ordonatorului de credite de a exclude sau de a impune o sancţiune financiară este luată pe baza unei recomandări a comitetului.

Art. 144: Funcţionarea bazei de date pentru sistemul de detectare timpurie şi de excludere

Secţiunea 3:Sisteme informatice şi e-guvernare

Art. 146: Gestionarea electronică a operaţiunilor

(1)În cazul în care operaţiunile de venituri şi cheltuieli sau schimburile de documente sunt gestionate prin intermediul unor sisteme computerizate, documentele pot fi semnate printr-o procedură computerizată sau electronică care să ofere o autentificare a semnatarului. Astfel de sisteme informatice includ o descriere completă şi actualizată a sistemului, care defineşte conţinutul tuturor câmpurilor de date, descrie modul în care este tratată fiecare operaţiune şi explică în detaliu modul în care sistemul informatic garantează existenţa unei piste de audit complete pentru fiecare operaţiune.

Art. 147: E-guvernarea

(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 stabilesc şi aplică standarde uniforme pentru schimbul electronic de informaţii cu participanţii. În special, acestea elaborează şi aplică, în măsura posibilului, soluţii pentru transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor prezentate în cadrul procedurilor de atribuire şi, în acest scop, creează un "spaţiu unic pentru schimburi de date electronice" destinat participanţilor. Comisia raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în această privinţă.

Art. 148: Sisteme electronice de schimb de informaţii

(2)Sistemele electronice de schimb de informaţii îndeplinesc următoarele condiţii:

(3)Datele transmise sau primite prin intermediul unui astfel de sistem se bucură de prezumţia legală a integrităţii datelor şi a exactităţii datei şi a orei de transmitere sau de primire a datelor indicate de sistem.

Art. 149: Transmiterea documentelor aferente cererii

(1)Modalităţile de transmitere a documentelor aferente cererii se stabilesc de către ordonatorul de credite competent, care poate alege o modalitate exclusivă de transmitere.

(2)Comisia se asigură, prin mijloace corespunzătoare şi în conformitate cu articolul 147 alineatul (1), că participanţii pot prezenta documentele aferente cererii şi orice documente justificative în format electronic. Sistemele electronice de comunicaţii utilizate pentru schimburile de comunicări şi informaţii sunt nediscriminatorii, general disponibile şi interoperabile cu produsele din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor utilizate în general şi nu restricţionează accesul participanţilor la procedura de atribuire.

(3)Dispozitivele de primire în format electronic a documentelor aferente cererii garantează, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, că:

CAPITOLUL 3:Norme aplicabile gestiunii directe

Art. 150: Comitetul de evaluare

(3)Membrii comitetului de evaluare care evaluează cererile de grant sau ofertele reprezintă cel puţin două entităţi organizaţionale ale instituţiilor Uniunii sau ale organelor Uniunii menţionate la articolele 68, 70 şi 71, fără nicio legătură ierarhică între ele, din care cel puţin una nu este subordonată ordonatorului de credite competent. În cazul în care reprezentanţele şi unităţile locale din afara Uniunii, cum ar fi o delegaţie, un birou sau o antenă a Uniunii dintr-o ţară terţă, şi organele Uniunii menţionate la articolele 68, 70 şi 71 nu au entităţi separate, cerinţa privind entităţile organizaţionale fără nicio legătură ierarhică între ele nu se aplică.

Art. 151: Clarificarea şi corectarea documentelor aferente cererii

Art. 152: Garanţii

(1)Cu excepţia contractelor şi a granturilor a căror valoare nu depăşeşte 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita, dacă acest lucru este proporţional şi în urma unei analize a riscurilor pe care ordonatorul de credite a efectuat-o, depunerea unei garanţii de către:

(3)Garanţia este emisă de către o bancă sau o instituţie financiară autorizată acceptată de ordonatorul de credite competent.

Art. 153: Garanţia de prefinanţare

TITLUL VI:GESTIUNEA INDIRECTĂ

Art. 154: Gestiunea indirectă

(1)Selectarea persoanelor şi a entităţilor cărora li se încredinţează executarea fondurilor sau a garanţiilor bugetare ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) este transparentă, justificată de natura acţiunii şi nu generează niciun conflict de interese. În cazul entităţilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (v), (vi) şi (vii), pentru selectare se ţine seama şi de capacitatea lor financiară şi operaţională.

(3)Înainte de semnarea acordurilor de contribuţie, a acordurilor de finanţare sau a acordurilor de garantare, Comisia asigură un nivel de protecţie a intereselor financiare ale Uniunii echivalent cu cel prevăzut atunci când Comisia execută bugetul în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a). Comisia asigură acest lucru prin efectuarea unei evaluări a sistemelor, a normelor şi a procedurilor persoanelor sau entităţilor care execută fondurile Uniunii dacă intenţionează să se bazeze pe aceste sisteme, norme şi proceduri pentru punerea în aplicare a acţiunii sau prin luarea unor măsuri de supraveghere adecvate în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

(4)În conformitate cu principiul proporţionalităţii şi ţinând seama în mod corespunzător de natura acţiunii şi de riscurile financiare implicate, Comisia evaluează dacă persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):

f)asigură o protecţie a datelor cu caracter personal echivalentă cu cea menţionată la articolul 5.

(6)Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante astfel cum se menţionează la alineatele (3) şi (4):

(7)În cazul în care sistemele, normele sau procedurile persoanelor sau ale entităţilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sunt evaluate ca fiind adecvate, contribuţiile Uniunii acordate acestor persoane sau entităţi pot fi executate în conformitate cu prezentul titlu. În cazul în care astfel de persoane sau entităţi participă la o cerere de propuneri, ele respectă normele aferente cererilor de propuneri din titlul VIII. În acest caz, ordonatorul de credite poate decide să semneze un acord de contribuţie sau un acord de finanţare în locul unui acord de grant.

Art. 155: Execuţia fondurilor şi garanţiile bugetare ale Uniunii

(1)Persoanele şi entităţile care execută fonduri sau garanţii bugetare ale Uniunii transmit Comisiei:

c)o declaraţie de gestiune care cuprinde informaţiile menţionate la litera (a) şi, după caz, la litera (b) care atestă că:

d)un rezumat al rapoartelor finale de audit şi al controalelor realizate, care să includă o analiză a naturii şi a amplorii erorilor şi deficienţelor identificate în cadrul sistemelor, precum şi măsurile de remediere luate sau planificate.

Documentele menţionate la primul paragraf sunt însoţite de un aviz al unui organism independent de audit, elaborat în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internaţional. În aviz se stabileşte dacă sistemele de control instituite funcţionează în mod corespunzător şi sunt eficace din punctul de vedere al costurilor şi dacă operaţiunile subiacente sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare. În aviz se precizează şi dacă auditul formulează rezerve cu privire la afirmaţiile din declaraţia de gestiune menţionată la primul paragraf litera (c). În lipsa unui astfel de aviz, ordonatorul de credite poate încerca să obţină un nivel de asigurare echivalent prin alte mijloace independente.

Obligaţiile prevăzute la prezentul alineat nu aduc atingere acordurilor încheiate cu BEI, cu FEI, cu organizaţii din statele membre, cu organizaţii internaţionale şi cu ţări terţe. În ceea ce priveşte declaraţia de gestiune, aceste acorduri includ cel puţin obligaţia entităţilor respective de a pune la dispoziţia Comisiei, în fiecare an, o declaraţie din care să rezulte că, în cursul exerciţiului financiar în cauză, fondurile Uniunii au fost utilizate şi înregistrate în contabilitate în conformitate cu articolul 154 alineatele (3) şi (4) şi cu obligaţiile stabilite în acordurile respective. O astfel de declaraţie poate fi inclusă în raportul final dacă acţiunea pusă în aplicare se limitează la 18 luni.

(2)Atunci când execută fonduri ale Uniunii, persoanele şi entităţile:

b)atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X, nu desfăşoară operaţiuni noi sau reînnoite cu entităţi înregistrate sau stabilite în jurisdicţiile enumerate în cadrul politicii Uniunii relevante privind jurisdicţiile necooperante, ori care sunt identificate ca ţări terţe cu grad înalt de risc în sensul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849, ori care nu respectă în mod efectiv standardele fiscale ale Uniunii sau cele convenite la nivel internaţional referitoare la transparenţă şi la schimbul de informaţii.

(3)Atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X, persoanele şi entităţile aplică principiile şi standardele prevăzute de dreptul Uniunii cu privire la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) şi în Directiva (UE) 2015/849. Acestea condiţionează finanţarea acordată în temeiul prezentului regulament de publicarea informaţiilor privind beneficiarii reali în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 şi publică datele de raportare pentru fiecare ţară în parte în sensul articolului 89 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²).

(4)Comisia verifică dacă fondurile sau garanţiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate în conformitate cu condiţiile prevăzute în acordurile relevante. În cazul în care costurile persoanei sau ale entităţii sunt rambursate pe baza unei opţiuni simplificate în materie de costuri în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e), articolul 181 alineatele (1)-(5) şi articolele 182-185 se aplică mutatis mutandis. În cazul în care fondurile sau garanţiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate cu încălcarea obligaţiilor prevăzute în acordurile relevante, se aplică articolul 131.

(6)În acordurile de contribuţie, acordurile de finanţare şi acordurile de garantare se stabilesc clar responsabilităţile şi obligaţiile persoanei sau entităţii care execută fondurile Uniunii, inclusiv obligaţiile prevăzute la articolul 129 şi condiţiile de plată a contribuţiei. Aceste acorduri stabilesc de asemenea, dacă este cazul, remuneraţia convenită de comun acord, care este proporţională cu condiţiile în temeiul cărora acţiunile sunt executate, ţinând cont în mod corespunzător de crizele şi de fragilitate şi care, în situaţii adecvate, se bazează pe performanţă. Acordurile respective includ, de asemenea, norme privind raportarea către Comisie a modului de îndeplinire a sarcinilor, rezultatele preconizate, inclusiv indicatori pentru măsurarea performanţei, şi obligaţia ca persoanele sau entităţile care execută fonduri ale Uniunii să informeze fără întârziere Comisia cu privire la cazurile de fraudă şi nereguli detectate şi măsurile subsecvente acestora.

Art. 156: Gestiunea indirectă cu organizaţii internaţionale

(3)Comisia poate adopta o decizie justificată în mod corespunzător prin care asimilează o organizaţie non-profit unei organizaţii internaţionale, cu condiţia ca aceasta să îndeplinească următoarele condiţii:

Art. 157: Gestiunea indirectă cu organizaţii din statele membre

Art. 158: Gestiunea indirectă cu ţări terţe

Art. 159: Operaţiunile de finanţare mixtă

TITLUL VII:ACHIZIŢII ŞI CONCESIUNI

CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune

Art. 160: Principii aplicabile contractelor şi domeniul de aplicare

(2)Toate contractele se atribuie prin proceduri care să asigure o concurenţă cât mai largă, cu excepţia cazului în care se recurge la procedura menţionată la articolul 164 alineatul (1) litera (d).

Art. 161: Anexa privind achiziţiile şi delegarea de competenţe

În anexa I la prezentul regulament sunt stabilite norme detaliate privind achiziţiile. Pentru a se asigura că instituţiile Uniunii, atunci când atribuie contracte în nume propriu, aplică aceleaşi standarde ca cele impuse autorităţilor contractante reglementate prin Directivele 2014/23/UE şi 2014/24/UE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 269 din prezentul regulament pentru a modifica anexa I la prezentul regulament cu scopul de a alinia anexa menţionată la modificările aduse directivelor menţionate şi de a introduce ajustările tehnice aferente.

Art. 162: Contracte mixte şi vocabularul comun privind achiziţiile publice

Art. 163: Măsuri de publicitate

Art. 164: Procedurile de achiziţii

(1)Procedurile de achiziţii pentru atribuirea unor contracte de concesiune sau a unor contracte de achiziţii publice, inclusiv a unor contracte-cadru, iau una din următoarele forme:

(3)În cazul procedurilor restrânse, al dialogurilor competitive, al procedurilor competitive cu negociere şi al parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare furnizând informaţiile solicitate de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă îi invită să prezinte o ofertă pe toţi candidaţii care satisfac criteriile de selecţie şi care nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (1) şi la articolul 141 alineatul (1).

(4)În toate procedurile care implică negociere, autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi eventualele oferte ulterioare depuse de aceştia sau părţi ale acestora, cu excepţia ofertelor lor finale, pentru a le îmbunătăţi conţinutul. Cerinţele minime şi criteriile specificate în documentele achiziţiei nu fac obiectul negocierii.

(5)Autoritatea contractantă poate utiliza:

e)procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv pentru contractele de concesiune, pentru contractele de servicii menţionate în anexa XIV la Directiva 2014/24/UE, în cazurile în care s-au prezentat doar oferte neregulamentare sau inacceptabile ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă după ce procedura iniţială s-a încheiat şi în cazurile în care acest lucru este justificat de circumstanţe specifice legate, printre altele, de natura sau complexitatea obiectului contractului sau de tipul specific de contract, după cum se detaliază în anexa I la prezentul regulament;

Art. 165: Achiziţii interinstituţionale şi achiziţii comune

(1)Atunci când un contract sau un contract-cadru prezintă interes pentru două sau mai multe instituţii ale Uniunii, agenţii executive sau organe ale Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 şi ori de câte ori este posibil să se obţină o eficienţă sporită, autorităţile contractante în cauză pot desfăşura procedura şi asigura gestionarea contractului sau a contractului-cadru ulterior la nivel interinstituţional, sub conducerea uneia dintre autorităţile contractante.

(2)Atunci când un contract sau un contract-cadru este necesar pentru punerea în aplicare a unei acţiuni comune de către o instituţie a Uniunii şi una sau mai multe autorităţi contractante din statele membre, procedura de achiziţii poate fi desfăşurată în comun de către instituţia Uniunii şi autorităţile contractante.

În cazul în care partea care îi revine autorităţii contractante a unui stat membru sau care este gestionată de aceasta este mai mare ori egală cu 50 % din valoarea totală estimată a contractului sau în alte cazuri justificate corespunzător, instituţia Uniunii poate decide că procedurii de achiziţii comune i se aplică normele procedurale aplicabile autorităţii contractante dintr-un stat membru, cu condiţia ca normele respective să poată fi considerate echivalente cu cele ale instituţiei Uniunii.

Art. 166: Pregătirea unei proceduri de achiziţii

(2)În documentele achiziţiei, autoritatea contractantă indică obiectul achiziţiei, incluzând o descriere a nevoilor sale şi a caracteristicilor necesare ale lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate şi precizează criteriile de excludere, de selecţie şi de atribuire aplicabile. Autoritatea contractantă indică, de asemenea, elementele care definesc cerinţele minime pe care trebuie să le respecte toate ofertele. Printre cerinţele minime se numără respectarea obligaţiilor de drept al mediului, de drept social şi de dreptul muncii stabilite prin dreptul Uniunii, prin dreptul intern, prin acorduri colective sau prin convenţiile internaţionale aplicabile în domeniul social şi al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE.

Art. 167: Atribuirea contractelor

(1)Contractele se atribuie pe baza criteriilor de atribuire, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi verificat următoarele:

(4)Autoritatea contractantă atribuie contractele pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, utilizând una dintre următoarele trei metode de atribuire: cel mai mic preţ, cel mai mic cost sau cel mai bun raport calitate/preţ.

Art. 168: Depunere, comunicare electronică şi evaluare

(2)În cazul în care consideră acest lucru adecvat şi proporţional, autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor să depună o garanţie pentru a se asigura că ofertele prezentate nu vor fi retrase înainte de semnarea contractului. Garanţia solicitată reprezintă între 1 şi 2 % din valoarea totală estimată a contractului.

(5)Ordonatorul de credite poate renunţa la cerinţa de desemnare a unui comitet de evaluare, astfel cum se prevede la articolul 150 alineatul (2), în următoarele cazuri:

Art. 169: Contacte pe parcursul procedurii de achiziţii

Art. 170: Decizia de atribuire şi informarea candidaţilor sau a ofertanţilor

(2)Autoritatea contractantă notifică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor ale căror cereri de participare sau oferte au fost respinse motivele pe care s-a întemeiat decizia, precum şi data la care expiră perioadele de aşteptare menţionate la articolul 175 alineatul (2) şi la articolul 178 alineatul (1).

(3)Autoritatea contractantă informează fiecare ofertant care nu se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 136 alineatul (1), care nu este respins în temeiul articolului 141, a cărui ofertă este conformă cu documentele achiziţiei şi care formulează o cerere în scris, cu privire la oricare dintre următoarele:

Art. 172: Executarea şi modificările contractului

(3)Un contract, un contract-cadru sau un contract specific atribuit în temeiul unui contract-cadru poate fi modificat fără o nouă procedură de achiziţii în oricare dintre cazurile următoare:

a)pentru lucrări, produse sau servicii suplimentare asigurate de contractantul iniţial care au devenit necesare şi care nu au fost incluse în procedura de achiziţii iniţială, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile următoare:

c)dacă valoarea modificării se situează sub pragurile următoare:

d)dacă sunt îndeplinite ambele condiţii următoare:

Art. 173: Garanţii de bună execuţie şi garanţii sub forma reţinerii unei sume de bani

(2)O garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani echivalente cu maximum 10 % din valoarea totală a contractului se poate constitui prin deduceri din plăţile intermediare, în momentul în care şi pe măsură ce acestea se efectuează, sau printr-o deducere din plata finală.

CAPITOLUL 2:Dispoziţii aplicabile contractelor atribuite de instituţiile Uniunii în nume propriu

Art. 174: Autoritatea contractantă

(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 sunt considerate autorităţi contractante în ceea ce priveşte contractele atribuite în nume propriu, cu excepţia cazului în care efectuează o achiziţie de la un organism central de achiziţie. Departamentele instituţiilor Uniunii nu sunt considerate autorităţi contractante dacă încheie între ele acorduri la nivel de servicii.

Art. 175: Praguri aplicabile şi perioada de aşteptare

Art. 176: Norme privind accesul la procedurile de achiziţii

CAPITOLUL 3:Dispoziţii aplicabile achiziţiilor din domeniul acţiunilor externe

Art. 178: Achiziţii pentru acţiuni externe

(1)Dispoziţiile generale referitoare la achiziţii prevăzute în capitolul 1 din prezentul titlu se aplică contractelor reglementate de prezentul capitol, sub rezerva dispoziţiilor speciale referitoare la modalităţile de atribuire a contractelor externe prevăzute în capitolul 3 din anexa I. Articolele 174-177 nu se aplică în cazul achiziţiilor care fac obiectul prezentului capitol.

Art. 179: Norme privind accesul la achiziţiile din domeniul acţiunilor externe

TITLUL VIII:GRANTURI

CAPITOLUL 1:Domeniul de aplicare şi forma granturilor

Art. 180: Domeniul de aplicare şi forma granturilor

(3)Granturile pot lua oricare dintre formele prevăzute la articolul 125 alineatul (1).

Art. 181: Sumele forfetare, costurile unitare şi finanţarea la rate forfetare

(4)Decizia de autorizare conţine cel puţin următoarele:

c)descrierea metodelor de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare. Metodele respective se bazează pe unul dintre următoarele elemente:

e)în cazul în care sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare nu se bazează pe performanţe şi/sau pe rezultate, o justificare privind motivul pentru care o abordare bazată pe performanţe şi/sau pe rezultate nu este posibilă sau adecvată.

(5)Decizia de autorizare se aplică pe durata programului sau a programelor, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.

(6)Ordonatorul de credite competent poate autoriza sau impune, sub formă de rate forfetare, finanţarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 7 % din costurile directe totale eligibile ale acţiunii. O rată forfetară mai ridicată poate fi autorizată printr-o decizie motivată a Comisiei. Ordonatorul de credite competent raportează în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9) cu privire la orice astfel de decizie adoptată, rata forfetară autorizată şi motivele care au stat la baza deciziei.

Art. 182: Sume forfetare unice

Art. 183: Verificări şi controale asupra beneficiarilor referitoare la sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare

(1)Cel târziu înainte de plata soldului, ordonatorul de credite competent verifică îndeplinirea condiţiilor care determină plata sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, obţinerea de performanţe şi/sau de rezultate. În plus, îndeplinirea condiţiilor respective poate fi supusă unor controale ex post.

Cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare, stabilit ex ante prin aplicarea metodei autorizate de către ordonatorul de credite competent sau de către Comisie în conformitate cu articolul 181, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a verifica îndeplinirea condiţiilor care determină plata, astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, şi de a reduce grantul în conformitate cu articolul 131 alineatul (4) în cazul în care condiţiile respective nu sunt îndeplinite sau în caz de nereguli, de fraudă sau de încălcare a altor obligaţii. În cazul în care sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc pe baza practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, se aplică articolul 18 5 alineatul (2).

Art. 184: Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau ratelor forfetare

Metoda de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare, datele subiacente şi cuantumurile rezultate, precum şi caracterul adecvat al acestor cuantumuri din perspectiva performanţelor şi/sau a rezultatelor obţinute, se evaluează periodic şi, dacă este cazul, se ajustează în conformitate cu articolul 181. Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale evaluărilor depind de evoluţia şi natura costurilor, în special, ţinându-se seama de modificările substanţiale ale preţurilor pieţei şi de alte circumstanţe relevante.

Art. 185: Practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului

(2)În cazul în care conformitatea practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului cu condiţiile prevăzute la articolul 181 alineatul (4) se stabileşte ex ante, cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare, stabilit prin aplicarea practicilor respective, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a reduce grantul în conformitate cu articolul 131 alineatul (4).

Art. 186: Costurile eligibile

(1)Granturile nu depăşesc un plafon global exprimat ca valoare absolută ("cuantumul maxim al grantului") care se stabileşte pe baza:

c)cuantumului total al costurilor eligibile estimate, stabilit în mod clar în prealabil sub forma unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare astfel cum se menţionează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e).

(3)Costurile eligibile suportate efectiv de beneficiar, astfel cum sunt menţionate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b), îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

(4)În cererile de propuneri se precizează categoriile de costuri considerate eligibile pentru finanţare din partea Uniunii.

e)costurile salariale ale personalului administraţiilor naţionale, în măsura în care aceste costuri corespund costului activităţilor pe care autoritatea publică respectivă nu le-ar desfăşura dacă nu s-ar derula proiectul în cauză.

Art. 187: Entităţi afiliate şi beneficiari unici

(1)În scopul prezentului titlu, următoarele entităţi sunt considerate entităţi afiliate beneficiarului:

(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în cererea de propuneri, entităţile afiliate unui beneficiar pot participa la punerea în aplicare a acţiunii, cu condiţia ca ambele condiţii să fie îndeplinite:

CAPITOLUL 2:Principii

Art. 189: Transparenţă

(3)În urma publicării menţionate la alineatele (1) şi (2), la solicitarea Parlamentului European şi a Consiliului, Comisia le transmite acestora un raport privind:

Art. 190: Cofinanţare

(2)Contribuţiile în natură din partea unor terţi sub forma activităţii voluntarilor, cărora li se atribuie o valoare în conformitate cu articolul 181 alineatul (8), se prezintă drept costuri eligibile în bugetul estimat. Acestea se prezintă separat de alte costuri eligibile. Activitatea voluntarilor poate însemna până la 50 % din cofinanţare. Pentru calcularea respectivului procent, contribuţiile în natură şi alte cofinanţări se bazează pe estimări furnizate de solicitant.

Art. 191: Principiul acordării necumulative şi interzicerea dublei finanţări

Art. 192: Principiul nonprofitului

(2)În sensul alineatului (1), profitul se defineşte drept un surplus, calculat la plata soldului, de încasări faţă de costurile eligibile ale acţiunii sau ale programului de lucru, în cazul în care încasările se limitează la grantul Uniunii şi la veniturile generate de respectiva acţiune sau de respectivul program de lucru.

(3)Alineatul (1) nu se aplică:

Art. 193: Principiul neretroactivităţii

(2)Se poate acorda un grant pentru o acţiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acţiunii înainte de semnarea acordului de grant.

b)unui caz de extremă urgenţă pentru măsurile menţionate la articolul 195 primul paragraf litera (a) sau (b), situaţie în care o intervenţie timpurie a Uniunii ar fi de importanţă majoră.

CAPITOLUL 3:Procedura de acordare a grantului şi acordul de grant

Art. 194: Conţinutul şi publicarea cererilor de propuneri

(1)În cererile de propuneri se precizează:

(2)Datele menţionate la alineatul (1) litera (e) se stabilesc pe baza următoarelor perioade:

b)pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanţii, maximum trei luni de la data informării solicitanţilor selectaţi.

(3)Cererile de propuneri se publică pe site-urile instituţiilor Uniunii şi prin orice alt mijloc adecvat, inclusiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care este necesar să se asigure publicitate suplimentară în rândul potenţialilor beneficiari. Cererile de propuneri pot fi publicate sub rezerva adoptării deciziei de finanţare menţionate la articolul 110, inclusiv în exerciţiul care precedă execuţia bugetară. Orice modificare a conţinutului cererilor de propuneri se publică în aceleaşi condiţii.

Art. 195: Derogări de la cererile de propuneri

(g)BEI sau FEI pentru acţiunile de asistenţă tehnică. În astfel de cazuri, articolul 196 alineatul (1) literele (a)-(d) nu se aplică.

Art. 196: Conţinutul cererilor de grant

(1)Cererea de grant conţine următoarele:

c)informaţiile necesare pentru a demonstra capacitatea financiară şi operaţională a solicitantului de a pune în aplicare acţiunea sau programul de lucru propus şi, în cazul în care ordonatorul de credite competent decide acest lucru pe baza unei evaluări a riscurilor, documente justificative care să confirme respectivele informaţii, cum ar fi contul de profit şi pierderi şi bilanţul pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare pentru care conturile au fost închise.

d)în cazul în care cererea vizează un grant pentru o acţiune a cărei valoare depăşeşte 750 000 EUR sau un grant de funcţionare care depăşeşte 100 000 EUR, un raport de audit întocmit de un auditor extern autorizat, dacă este disponibil, şi întotdeauna în cazurile în care dreptul Uniunii sau dreptul intern impune un audit statutar, care certifică conturile pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile. În toate celelalte cazuri, solicitantul prezintă o declaraţie pe propria răspundere, semnată de reprezentantul său autorizat, prin care certifică valabilitatea conturilor sale pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile.

e)o descriere a acţiunii sau a programului de lucru şi un buget estimat, care:

Art. 197: Criterii de eligibilitate

(2)Oricare dintre solicitanţii următori sunt eligibili să participe la o cerere de propuneri:

c)entităţile care nu au personalitate juridică în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, cu condiţia ca reprezentanţii acestora să aibă capacitatea de a-şi asuma obligaţii legale în numele entităţilor şi ca entităţile să ofere garanţii privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice. În special solicitantul are o capacitate financiară şi operaţională echivalentă cu cea a persoanelor juridice. Reprezentanţii solicitantului demonstrează că respectivele condiţii sunt îndeplinite.

Art. 198: Criterii de selecţie

(4)Capacitatea financiară şi operaţională se verifică în special pe baza analizei informaţiilor sau a documentelor justificative menţionate la articolul 196.

(5)Verificarea capacităţii financiare nu se aplică:

Art. 200: Procedura de evaluare

(4)La finalizarea lucrărilor, membrii comitetului de evaluare semnează un proces-verbal al tuturor propunerilor examinate, care conţine o evaluare a calităţii acestora şi le identifică pe cele care pot beneficia de finanţare.

Art. 201: Acordul de grant

(2)În acordul de grant se includ cel puţin următoarele:

CAPITOLUL 4:Execuţia granturilor

Art. 202: Cuantumul grantului şi amploarea constatărilor auditului

(2)În cazul în care controalele sau auditurile constată nereguli, fraude sau o încălcare a obligaţiilor sistemice sau recurente care pot fi imputate beneficiarului şi care afectează semnificativ mai multe granturi acordate beneficiarului respectiv în condiţii similare, ordonatorul de credite competent poate suspenda execuţia acordului de grant sau a plăţilor aferente tuturor granturilor în cauză sau, după caz, poate rezilia acordurile de grant în cauză cu beneficiarul respectiv, având în vedere gravitatea celor constatate.

(4)Atunci când nu este posibil sau realizabil să se cuantifice exact cuantumul costurilor neeligibile pentru fiecare grant vizat, sumele care trebuie reduse sau recuperate pot fi stabilite prin extrapolarea ratei de reducere sau de recuperare aplicate granturilor în cazul cărora s-au demonstrat nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor sistemice sau recurente sau, atunci când costurile neeligibile nu pot servi drept bază pentru stabilirea sumelor care trebuie reduse sau recuperate, prin aplicarea unei rate forfetare, ţinând seama de principiul proporţionalităţii. Beneficiarului i se oferă posibilitatea de a propune o metodă sau o rată alternativă motivată corespunzător înainte de efectuarea reducerii sau a recuperării.

Art. 203: Documentele justificative pentru cererile de plată

(2)Pentru fiecare grant, prefinanţarea poate fi fracţionată în mai multe tranşe în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Cererea de transferare a unei noi tranşe de prefinanţare se însoţeşte de o declaraţie a beneficiarului privind utilizarea prefinanţării anterioare. Tranşa se plăteşte integral dacă s-a utilizat cel puţin 70 % din cuantumul total al oricărei prefinanţări anterioare. În caz contrar, tranşa se reduce cu sumele care mai trebuie consumate până la atingerea pragului respectiv.

(4)Pentru justificarea plăţilor intermediare sau a plăţii soldurilor de orice valoare, ordonatorul de credite competent poate solicita un certificat referitor la situaţiile financiare ale acţiunii sau ale programului de lucru şi la conturile subiacente. Un astfel de certificat se solicită pe baza unei evaluări a riscurilor în cadrul căreia se ţine seama, în special, de valoarea grantului, de valoarea plăţii, de natura beneficiarului şi de natura activităţilor care beneficiază de sprijin.

Certificatul atestă, în conformitate cu metodologia aprobată de ordonatorul de credite competent şi pe baza procedurilor convenite conforme cu standardele internaţionale, că toate costurile declarate de beneficiar în situaţiile financiare pe care se bazează cererea de plată sunt reale, sunt înregistrate cu exactitate şi sunt eligibile în conformitate cu acordul de grant. În cazuri specifice şi justificate în mod corespunzător, ordonatorul de credite competent poate solicita certificatul sub forma unui aviz sau sub orice altă formă care respectă standardele internaţionale.

(5)Pentru justificarea oricărei plăţi, ordonatorul de credite competent poate solicita, pe baza unei evaluări a riscurilor, un raport de verificare operaţională, întocmit de un terţ independent aprobat de ordonatorul de credite competent. În raportul de verificare operaţională se precizează că verificarea operaţională s-a efectuat în conformitate cu o metodologie aprobată de ordonatorul de credite competent şi se menţionează dacă acţiunea sau programul de lucru s-a pus efectiv în aplicare în conformitate cu condiţiile stabilite în acordul de grant.

Art. 204: Sprijinul financiar acordat terţilor

Art. 205: Contractele de executare

(1)Fără a aduce atingere Directivei 2014/24/UE şi Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹), în cazul în care punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract de achiziţii publice, beneficiarul poate atribui contractul de achiziţii publice în conformitate cu practicile sale obişnuite de achiziţii, cu condiţia ca contractul de achiziţii publice să fie atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic sau, după caz, ofertei cu preţul cel mai scăzut, evitându-se în acelaşi timp orice conflict de interese.

(2)În cazul în care punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract de achiziţii publice cu o valoare mai mare de 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita beneficiarului, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător, să respecte norme speciale pe lângă cele menţionate la alineatul (1).

TITLUL IX:PREMII

Art. 206: Norme generale

Art. 207: Regulile de concurs, acordarea şi publicarea

(1)În cadrul regulilor de concurs:

(5)Toate premiile acordate în cursul unui exerciţiu financiar se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4).

TITLUL X:INSTRUMENTE FINANCIARE, GARANŢII BUGETARE ŞI ASISTENŢĂ FINANCIARĂ

CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune

Art. 208: Domeniul de aplicare şi punerea în aplicare

(4)Atunci când instrumentele financiare sau garanţiile bugetare sunt executate în cadrul gestiunii indirecte, Comisia încheie acorduri cu entităţi în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) şi (vi). În cazul în care sistemele, normele şi procedurile respectivelor entităţi au fost evaluate în temeiul articolului 154 alineatul (4), aceste entităţi pot să se bazeze în întregime pe respectivele sisteme, norme şi proceduri. Atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în cadrul gestiunii indirecte, respectivele entităţi pot încheia acorduri cu intermediari financiari care sunt selectaţi în conformitate cu proceduri echivalente cu cele aplicate de Comisie. Respectivele entităţi transpun cerinţele prevăzute la articolul 155 alineatul (2) în acordurile respective.

Comisia rămâne responsabilă de asigurarea conformităţii cadrului de executare a instrumentelor financiare cu principiul bunei gestiuni financiare şi sprijină realizarea obiectivelor de politică definite şi încadrate în timp, măsurabile în termeni de performanţe şi/sau rezultate. Comisia poartă răspunderea pentru executarea instrumentelor financiare, fără a se aduce atingere răspunderii juridice şi contractuale a entităţilor cărora li s-au încredinţat sarcini, în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi cu articolul 129.

Art. 209: Principii şi condiţii aplicabile instrumentelor financiare şi garanţiilor bugetare

(2)Instrumentele financiare şi garanţiile bugetare:

g)în cazul în care entităţile de executare sau contrapărţile implicate în executare trebuie remunerate, prevăd ca această remunerare să se bazeze pe performanţă şi cuprind:

h)se bazează pe evaluări ex ante, efectuate cu titlu individual sau ca parte a unui program, în conformitate cu articolul 34, cuprinzând explicaţii privind alegerea tipului de operaţiune financiară ţinând cont de obiectivele de politică urmărite şi de riscurile financiare şi economiile pentru bugetul Uniunii pe care le antrenează respectiva alegere.

(3)Fără a aduce atingere normelor sectoriale legate de gestiunea partajată, veniturile, inclusiv dividendele, câştigurile de capital, comisioanele de garanţie şi dobânzile la împrumuturi şi la cuantumurile din conturi fiduciare rambursate Comisiei sau la conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare şi atribuibile sprijinului de la buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanţii bugetare sunt înregistrate în buget după deducerea costurilor şi onorariilor de gestiune.

Rambursările anuale, inclusiv rambursările de capital, garanţiile eliberate şi rambursările de capital principal al împrumuturilor rambursate Comisiei sau conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare şi atribuibile sprijinului de la buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanţii bugetare constituie venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) şi sunt folosite pentru acelaşi instrument financiar sau aceeaşi garanţie bugetară, fără a aduce atingere articolului 215 alineatul (5), pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada de angajament bugetar plus doi ani, dacă nu se specifică altfel într-un act de bază.

(4)Ordonatorul de credite competent pentru un instrument financiar, o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară întocmeşte o situaţie financiară care acoperă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie, în conformitate cu articolul 243, cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu Standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS).

Pentru instrumentele financiare şi garanţiile bugetare executate în cadrul gestiunii indirecte, ordonatorul de credite competent se asigură că situaţiile financiare neauditate care acoperă perioada 1 ianuarie-31 decembrie şi care sunt întocmite în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu IPSAS, precum şi orice alte informaţii necesare pentru a întocmi situaţiile financiare în conformitate cu articolul 82 alineatul (2) sunt furnizate de entităţile prevăzute la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) şi (vi) până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor, iar situaţiile financiare auditate sunt furnizate de entităţile respective până la data de 15 mai a exerciţiului financiar următor.

Art. 210: Datoria financiară a Uniunii

(1)Datoria financiară şi plăţile totale nete din buget nu depăşesc în niciun moment:

(3)În scopul evaluării anuale prevăzute la articolul 41 alineatul (5) litera (j), datoriile contingente care rezultă din garanţiile bugetare sau asistenţa financiară suportate de buget se consideră sustenabile dacă evoluţia lor multianuală preconizată este compatibilă cu limitele stabilite prin regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 alineatul (2) din TFUE şi cu plafonul creditelor anuale pentru plăţi prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Decizia 2014/335/UE, Euratom.

Art. 211: Constituirea de provizioane pentru datoriile financiare

(2)Stabilirea ratei de provizionare se bazează pe o evaluare calitativă şi cantitativă de către Comisie a riscurilor financiare care decurg dintr-o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară acordată unei ţări terţe, evaluare care se efectuează în conformitate cu principiul prudenţei, conform căruia activele şi profiturile nu se supraestimează, iar pasivele şi pierderile nu se subestimează.

În absenţa unor dispoziţii contrare în actul de bază de instituire a garanţiei bugetare sau a asistenţei financiare acordate unei ţări terţe, rata de provizionare se bazează pe provizionarea globală necesară în avans pentru acoperirea pierderilor preconizate nete, alături de o rezervă de siguranţă adecvată. Fără a aduce atingere competenţelor Parlamentului European şi Consiliului, provizionarea globală se constituie în decursul perioadei prevăzute în situaţia financiară pertinentă, astfel cum se prevede la articolul 35.

(4)La constituirea provizioanelor contribuie următoarele resurse:

(6)În cazul în care provizioanele pentru o garanţie bugetară depăşesc cuantumul provizionării rezultate din rata de provizionare menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol, se utilizează resursele menţionate la alineatul (4) primul paragraf literele (b), (c) şi (d) de la prezentul articol legate de garanţia respectivă, în limitele perioadei eligibile prevăzute în actul de bază, fără a depăşi, totuşi, faza de constituire a provizionării şi fără a aduce atingere articolului 213 alineatul (4), pentru a restabili garanţia bugetară la valoarea sa iniţială.

(7)Comisia informează imediat Parlamentul European şi Consiliul şi poate propune măsuri adecvate de realimentare sau o majorare a ratei de provizionare în cazul în care:

Art. 212: Fondul comun de provizionare

(1)Provizioanele constituite pentru a acoperi datoriile financiare care decurg din instrumentele financiare, garanţiile bugetare sau asistenţa financiară se păstrează într-un fond comun de provizionare.

Până la 30 iunie 2019, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o evaluare externă independentă a avantajelor şi dezavantajelor de a încredinţa Comisiei, BEI sau amândurora gestiunea financiară a activelor fondului comun de provizionare, ţinând seama de criteriile tehnice şi instituţionale relevante folosite în compararea serviciilor de gestionare a activelor, inclusiv infrastructura tehnică, o comparaţie a costurilor aferente serviciilor furnizate, structura instituţională, raportarea, performanţa, răspunderea şi experienţa Comisiei şi a BEI şi celelalte mandate de gestionare a activelor pentru buget. Evaluarea este însoţită, după caz, de o propunere legislativă.

(2)Profiturile sau pierderile globale rezultate din investirea resurselor deţinute în fondul comun de provizionare se alocă proporţional între instrumentele financiare, garanţiile bugetare sau asistenţa financiară respectivă.

Administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare poate încheia acorduri repo, utilizând resursele fondului comun de provizionare ca garanţie, pentru a efectua plăţi din fond în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că această procedură este mai avantajoasă pentru buget decât cesionarea de resurse în termenul cererii de plată. Durata sau perioada de reînnoire a acordurilor repo legate de o plată se limitează la minimul necesar pentru a se reduce la minimum pierderea din buget.

Art. 213: Rata efectivă de provizionare

(2)Rata efectivă de provizionare aplicabilă reprezintă un procentaj din fiecare rată de provizionare iniţială stabilită în conformitate cu articolul 211 alineatul (2) al doilea paragraf. Aceasta se aplică numai cuantumului resurselor din fondul comun de provizionare prevăzut pentru plata cererilor de executare a garanţiei pe o perioadă de un an. Aceasta prevede un raport - sub forma unui procentaj - dintre cuantumul în numerar şi echivalente de numerar din fondul comun de provizionare necesar pentru onorarea cererilor de executare a garanţiei şi cuantumul total în numerar şi echivalente de numerar care ar fi necesar în fiecare fond de garantare pentru onorarea cererilor de executare a garanţiei dacă resursele se păstrează şi se gestionează separat, ambele cuantumuri prezentând un risc de lichiditate echivalent. Raportul respectiv nu scade sub 95 %. Calcularea ratei efective de provizionare ia în considerare:

c)condiţiile pieţei.

(4)După calcularea ratei efective de provizionare anuale în conformitate cu prezentul articol alineatele (1) şi (2), se efectuează următoarele operaţiuni în contextul procedurii bugetare şi se prezintă în documentul de lucru menţionat la articolul 41 alineatul (5) litera (h):

(5)După consultarea contabilului, Comisia stabileşte orientările aplicabile gestionării resurselor din fondul comun de provizionare în conformitate cu normele prudenţiale corespunzătoare şi excluzând operaţiunile cu instrumente financiare derivate în scopuri speculative. Orientările se anexează la acordul cu administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare.

CAPITOLUL 2:Dispoziţii specifice

Secţiunea 1:Instrumente financiare

Art. 215: Norme şi punere în aplicare

(4)Atunci când Uniunea participă la un instrument financiar în calitate de acţionar minoritar, Comisia asigură respectarea prezentului titlu în conformitate cu principiul proporţionalităţii, în funcţie de dimensiunea şi valoarea participării Uniunii la instrument. Cu toate acestea, indiferent de dimensiunea şi valoarea participării Uniunii la instrument, Comisia asigură respectarea articolului 129, a articolului 155, a articolului 209 alineatele (2) şi (4), a articolului 250 şi, în ceea ce priveşte situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) litera (d), a titlului V capitolul 2 secţiunea 2.

(7)Entităţile însărcinate cu executarea instrumentelor financiare pot deschide conturi fiduciare în sensul articolului 8 5 alineatul (3) în numele Uniunii. Entităţile respective transmit extrasele de cont corespunzătoare serviciului responsabil din cadrul Comisiei. Plăţile în conturile fiduciare sunt efectuate de către Comisie pe baza unor cereri de plată motivate corespunzător prin previziuni de plată, ţinându-se seama de soldurile disponibile în conturile fiduciare şi de necesitatea de a evita existenţa unor solduri excesive în aceste conturi.

Art. 216: Instrumentele financiare executate direct de către Comisie

(1)Instrumentele financiare pot fi executate direct în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), prin oricare dintre următoarele mijloace:

(3)Administratorii de vehicule investiţionale special concepute menţionate la alineatul (1) litera (a) şi intermediarii financiari sau destinatarii finali ai instrumentelor financiare sunt selectaţi ţinându-se seama în mod corespunzător de natura instrumentului financiar care urmează să fie executat, de experienţa şi capacitatea financiară şi operaţională a entităţilor în cauză şi de viabilitatea economică a proiectelor destinatarilor finali. Această selecţie este transparentă, justificată prin argumente obiective şi nu generează niciun conflict de interese.

Art. 217: Tratamentul contribuţiilor din fondurile executate în cadrul gestiunii partajate

Secţiunea 2:Garanţii bugetare

Art. 218: Norme pentru garanţiile bugetare

(2)Contribuţiile statelor membre la garanţiile bugetare în temeiul articolului 208 alineatul (2) pot fi furnizate sub formă de garanţii sau de numerar.

Art. 219: Executarea garanţiilor bugetare

(6)Contrapărţile furnizează anual Comisiei:

Secţiunea 3:Asistenţă financiară

Art. 220: Norme şi punere în aplicare

(5)Comisia încheie cu ţara beneficiară un acord ce cuprinde dispoziţii care:

Art. 220^a: Strategia de finanţare diversificată

(1)Comisia pune în aplicare o strategie de finanţare diversificată care include împrumuturile autorizate în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (*) şi, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, operaţiuni de împrumut şi de gestionare a datoriei pentru a finanţa programe de asistenţă financiară. Strategia de finanţare diversificată este pusă în aplicare prin intermediul tuturor operaţiunilor necesare care vizează o prezenţă regulată pe piaţa de capital, se bazează pe punerea în comun a instrumentelor de finanţare şi utilizează o rezervă comună de lichidităţi.

TITLUL XI:CONTRIBUŢII ÎN BENEFICIUL PARTIDELOR POLITICE EUROPENE

Art. 222: Principii

(3)Contribuţiile nu se utilizează pentru a acorda, direct sau indirect, un avantaj personal, în numerar sau în natură, niciunui membru sau membru al personalului unui partid politic european. Contribuţiile nu se utilizează pentru a finanţa, direct sau indirect, activităţi ale terţilor, în special ale partidelor politice naţionale sau ale fundaţiilor politice de la nivel european sau naţional, sub formă de granturi, donaţii, credite sau orice alt acord similar. În sensul prezentului alineat, entităţile asociate partidelor politice europene nu sunt considerate părţi terţe în cazul în care astfel de entităţi fac parte din organizarea administrativă a partidelor politice europene, astfel cum se prevede în statutele acestora din urmă. Contribuţiile nu se utilizează pentru niciunul dintre scopurile excluse prin articolul 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(6)Partidele politice europene care beneficiază de o contribuţie nu beneficiază nici direct, nici indirect, de alte fonduri din buget. Sunt interzise în special donaţiile din bugetele grupurilor politice din Parlamentul European. Aceleaşi cheltuieli nu sunt finanţate în niciun caz de două ori din buget.

(7)În cazul în care, la sfârşitul unui exerciţiu financiar în care a beneficiat de un grant de funcţionare, o fundaţie politică europeană astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 înregistrează un excedent de venituri faţă de cheltuieli, o parte din acest excedent, care nu poate depăşi 25 % din venitul total pentru acel exerciţiu, poate fi reportată în exerciţiul financiar următor, cu condiţia ca aceasta să fie utilizată înainte de încheierea primului trimestru al exerciţiului respectiv.

Art. 224: Cererea de contribuţii

Art. 225: Procedura de acordare

(7)Ordonatorul de credite competent informează în scris solicitanţii cu privire la decizia referitoare la cererile lor. Dacă cererea de finanţare este respinsă sau sumele solicitate nu sunt acordate în parte sau în totalitate, ordonatorul de credite competent comunică motivele pentru care a respins cererea sau nu a acordat cuantumurile solicitate, făcând trimitere în special la criteriile de eligibilitate şi de acordare menţionate la alineatul (5) de la prezentul articol şi la articolul 224 alineatul (4). Dacă cererea este respinsă, ordonatorul de credite competent îl informează pe solicitant cu privire la căile de atac administrative şi/sau judiciare pe care le are la dispoziţie, astfel cum se prevede la articolul 133 alineatul (2).

Art. 226: Forma contribuţiilor

Art. 227: Garanţii

În cazul în care consideră că acest lucru este adecvat şi proporţional, ordonatorul de credite competent poate, de la caz la caz şi pe baza unei analize a riscurilor, să solicite unui partid politic european să depună o garanţie în avans pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanţării numai atunci când din analiza riscurilor reiese că partidul politic european prezintă un risc iminent de a se afla într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (a) şi (d) din prezentul regulament sau atunci când o decizie a Autorităţii pentru partidele politice europene şi fundaţiile politice europene înfiinţate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 (denumită în continuare "autoritatea") a fost comunicată Parlamentului European şi Consiliului în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

Art. 228: Utilizarea contribuţiilor

Art. 229: Raportul privind utilizarea contribuţiilor

Art. 230: Cuantumul contribuţiei

(5)În cazul în care partidul politic european nu mai figurează în registrul menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau a făcut obiectul uneia dintre sancţiunile prevăzute la articolul 27 din regulamentul respectiv, ordonatorul de credite competent poate suspenda, reduce sau suprima contribuţia şi poate recupera cuantumurile plătite necuvenit în temeiul acordului menţionat la articolul 225 alineatul (8) din prezentul regulament, proporţional cu gravitatea erorilor, a neregulilor, a fraudei sau a altor încălcări ale obligaţiilor referitoare la utilizarea contribuţiei, după ce partidului politic european i s-a oferit posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.

Art. 231: Control şi sancţiuni

Art. 232: Păstrarea evidenţelor

Art. 233: Selectarea organismelor de audit externe sau a experţilor de audit externi

TITLUL XII:ALTE INSTRUMENTE DE EXECUŢIE A BUGETULUI

Art. 234: Fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

(1)Pentru acţiunile de urgenţă şi acţiunile ulterioare unor situaţii de urgenţă necesare pentru a reacţiona la o criză sau pentru acţiunile tematice, Comisia poate institui fonduri fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe (denumite în continuare "fonduri fiduciare ale Uniunii") în temeiul unui acord încheiat cu alţi donatori.

În sensul celui de al treilea şi al patrulea paragraf de la prezentul alineat, Comisia pune la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului proiectele sale de decizii privind instituirea unui fond fiduciar al Uniunii. Astfel de proiecte de decizii includ o descriere a obiectivelor fondului fiduciar al Uniunii, motivele instituirii sale în conformitate cu alineatul (3), o indicaţie privind durata sa şi acordurile preliminare cu alţi donatori. Proiectele de decizii cuprind, de asemenea, un proiect de acord constitutiv care trebuie încheiat cu alţi donatori.

(2)Comisia transmite comisiei competente proiectele sale de decizii privind finanţarea unui fond fiduciar al Uniunii atunci când acest lucru este prevăzut în actul de bază în temeiul căruia se efectuează contribuţia Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii. Comisia competentă nu este invitată să se pronunţe cu privire la aspectele care au fost deja transmise Parlamentului European şi Consiliului pentru consultare sau pentru aprobare în temeiul celui de al treilea, al patrulea şi, respectiv, al cincilea paragraf de la alineatul (1).

(3)Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie şi se execută cu respectarea următoarelor condiţii:

(4)Pentru fiecare fond fiduciar al Uniunii se instituie un consiliu prezidat de Comisie pentru a asigura o reprezentare echitabilă a donatorilor şi pentru a decide cu privire la utilizarea fondurilor. Consiliul include un reprezentant din fiecare stat membru care nu este contribuitor în calitate de observator. Normele privind componenţa consiliului şi regulamentul intern al acestuia se stabilesc în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii. Normele respective prevăd necesitatea obţinerii unui vot favorabil din partea Comisiei în vederea adoptării finale a deciziei privind utilizarea fondurilor.

(5)Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie pentru o durată limitată, astfel cum este stabilit în acordul lor de constituire. Respectiva durată poate fi prelungită printr-o decizie a Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1) la cererea consiliului fondului fiduciar al Uniunii respectiv şi în urma prezentării de către Comisie a unui raport care să justifice prelungirea şi care să confirme în special faptul că sunt respectate condiţiile prevăzute la alineatul (3).

Parlamentul European şi/sau Consiliul pot solicita Comisiei să întrerupă acordarea de credite pentru un fond fiduciar al Uniunii sau să revizuiască acordul de constituire în vederea lichidării unui fond fiduciar al Uniunii, dacă este cazul, în special pe baza informaţiilor prezentate în documentul de lucru menţionat la articolul 41 alineatul (6). În acest caz, fondurile rămase se returnează proporţional la buget cu titlu de venituri generale, precum şi statelor membre contribuitoare şi altor donatori.

Art. 235: Execuţia fondurilor fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

(3)Fondurile se angajează şi se plătesc de către actorii financiari ai Comisiei, în sensul titlului IV capitolul 4. Contabilul Comisiei îndeplineşte şi rolul contabilului fondurilor fiduciare ale Uniunii. Acestuia îi revine responsabilitatea de a stabili procedurile contabile şi planul de conturi comune pentru toate fondurile fiduciare ale Uniunii. Auditorul intern al Comisiei, OLAF şi Curtea de Conturi exercită aceleaşi competenţe cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii ca şi în cazul altor acţiuni întreprinse de Comisie.

(4)Contribuţiile Uniunii şi ale altor donatori se depun într-un cont bancar specific şi nu se includ în buget. Contul bancar specific al fondului financiar al Uniunii este deschis şi închis de către contabil. Toate operaţiunile efectuate în cursul exerciţiului în contul bancar specific se contabilizează în mod corespunzător în conturile fondului fiduciar al Uniunii.

(5)Comisia este autorizată să utilizeze maximum 5 % din cuantumurile plasate în fondul fiduciar al Uniunii pentru a-şi acoperi costurile de gestiune din exerciţiul în care a început utilizarea contribuţiilor menţionate la alineatul (4). În pofida primei teze şi pentru a se evite decontarea de două ori a costurilor, costurile de gestiune care decurg din contribuţia Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii se acoperă din contribuţia respectivă numai în măsura în care costurile respective nu au fost deja acoperite de alte linii bugetare. Pe durata fondului fiduciar al Uniunii, aceste comisioane de gestiune sunt asimilate veniturilor alocate în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii).

Art. 236: Utilizarea sprijinului bugetar

(1)În cazul în care acest lucru este prevăzut în actele de bază relevante, Comisia poate acorda sprijin bugetar unei ţări terţe dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(4)Acordurile financiare corespunzătoare încheiate cu ţara terţă cuprind:

Art. 237: Experţi externi remuneraţi

TITLUL XIII:CONTURILE ANUALE ŞI ALTE RAPOARTE FINANCIARE

CAPITOLUL 1:Conturile anuale

Secţiunea 1:Cadrul contabil

Art. 241: Structura conturilor

Art. 243: Situaţii financiare

(1)Situaţiile financiare se prezintă în milioane de euro şi, în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80, cuprind:

(2)Notele la situaţiile financiare completează şi comentează informaţiile prezentate în situaţiile menţionate la alineatul (1) şi furnizează toate informaţiile suplimentare prevăzute de normele contabile menţionate la articolul 80 şi de practica contabilă acceptată la nivel internaţional, în cazul în care aceste informaţii sunt relevante pentru activităţile Uniunii. Notele conţin cel puţin următoarele informaţii:

Secţiunea 2:Rapoarte privind execuţia bugetară

Art. 244: Rapoarte privind execuţia bugetară

(3)Rapoartele privind execuţia bugetară conţin:

Secţiunea 3:Calendarul conturilor anuale

Art. 245: Conturi provizorii

Art. 246: Aprobarea conturilor consolidate finale

(2)Contabilii instituţiilor Uniunii altele decât Comisia şi organisme menţionate la articolul 241 transmit contabilului Comisiei, până la data de 15 iunie, informaţiile contabile necesare, în modul şi formatul stabilite de acesta din urmă, în vederea întocmirii conturilor consolidate finale.

(3)Contabilul fiecărei instituţii a Uniunii şi al fiecărui organism menţionat la articolul 241 transmite Curţii de Conturi şi, în copie, contabilului Comisiei, la aceeaşi dată la care transmite conturile finale, o scrisoare cuprinzând declaraţiile conducerii cu privire la conturile finale respective.

(4)Contabilul Comisiei întocmeşte conturile consolidate finale pe baza informaţiilor prezentate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol de către toate celelalte instituţii ale Uniunii în afara Comisiei şi de către organismele menţionate la articolul 241.

CAPITOLUL 2:Rapoarte financiare şi de răspundere integrate

Art. 247: Rapoarte financiare şi de răspundere integrate

(1)Până la data de 31 iulie a următorului exerciţiu financiar, Comisia comunică Parlamentului European şi Consiliului un set integrat de rapoarte financiare şi de răspundere, care include:

b)raportul anual privind gestiunea şi performanţa, care oferă un rezumat clar şi concis al realizărilor în materie de control intern şi gestiune financiară menţionate în rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de credite delegat şi incluzând informaţii cu privire la principalele mecanisme de guvernanţă ale Comisiei, precum şi:

CAPITOLUL 3:Rapoarte bugetare şi alte rapoarte financiare

Art. 248: Rapoarte lunare privind execuţia bugetară

Pe lângă situaţiile şi rapoartele anuale prevăzute la articolele 243 şi 244, contabilul Comisiei transmite lunar Parlamentului European şi Consiliului cifre, agregate cel puţin la nivel de capitol, precum şi defalcate separat pe capitole, articole şi posturi, cu privire la execuţia bugetară, în ceea ce priveşte atât veniturile, cât şi cheltuielile referitoare la ansamblul creditelor disponibile. Aceste cifre furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate.

Art. 249: Raportul anual privind gestiunea bugetară şi financiară

Art. 252: Raportarea cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

TITLUL XIV:AUDITUL EXTERN ŞI DESCĂRCAREA DE GESTIUNE

CAPITOLUL 1:Auditul extern

Art. 255: Norme şi proceduri în materie de audit

(2)În îndeplinirea sarcinilor sale, Curtea de Conturi poate consulta, în condiţiile menţionate la articolul 257, toate documentele şi informaţiile privind gestiunea financiară a departamentelor sau a organismelor în ceea ce priveşte operaţiunile finanţate sau cofinanţate de Uniune. Curtea de Conturi are competenţa de a audia orice funcţionar responsabil de o operaţiune de venituri sau de cheltuieli şi de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate pentru departamentele sau organele respective. În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituţiile naţionale de audit sau, dacă acestea nu dispun de competenţele necesare, cu departamentele naţionale competente. Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de audit ale statelor membre cooperează într-un spirit de încredere reciprocă, păstrându-şi totodată independenţa.

Art. 257: Dreptul de acces al Curţii de Conturi

(1)Instituţiile Uniunii, organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi destinatarii acordă Curţii de Conturi toate facilităţile şi îi furnizează toate informaţiile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Toate aceste părţi pun la dispoziţia Curţii de Conturi, la cererea acesteia, toate documentele privind atribuirea şi executarea contractelor finanţate de la buget şi toate conturile de numerar sau de materiale, toate evidenţele contabile şi toate documentele justificative, precum şi documentele administrative relevante, toate documentele referitoare

la venituri şi cheltuieli, toate inventarele, toate organigramele departamentelor, pe care Curtea de Conturi le consideră necesare pentru a verifica conturile anuale şi rapoartele privind execuţia bugetară, pe bază de documente sau de audituri la faţa locului, şi, în acelaşi scop, toate documentele şi datele create sau păstrate în format electronic. Dreptul de acces al Curţii de Conturi include accesul la sistemul informatic utilizat pentru administrarea veniturilor sau cheltuielilor care fac obiectul auditului, în cazul în care un astfel de acces este relevant pentru audit.

(2)Funcţionarii ale căror operaţiuni sunt verificate de Curtea de Conturi:

Art. 258: Raportul anual al Curţii de Conturi

(1)Până la data de 30 iunie, Curtea de Conturi transmite Comisiei şi altor instituţii în cauză ale Uniunii orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze în raportul său anual. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii. Fiecare instituţie a Uniunii adresează Curţii de Conturi propriul răspuns până la data de 15 octombrie. Răspunsurile altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se trimit în acelaşi timp şi Comisiei.

Art. 259: Rapoarte speciale ale Curţii de Conturi

(1)Curtea de Conturi transmite instituţiei Uniunii sau organismului în cauză orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze într-un raport special. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii.

Instituţia Uniunii sau organismul în cauză informează Curtea de Conturi, în general, în termen de şase săptămâni de la transmiterea observaţiilor respective, cu privire la eventualele răspunsuri pe care doreşte să le formuleze în legătură cu observaţiile respective. Perioada respectivă se suspendă în cazuri justificate corespunzător, în special atunci când, pe parcursul procedurii contradictorii, este necesar ca instituţia Uniunii sau organismul în cauză să obţină un feedback de la statele membre pentru a-şi finaliza răspunsul.

(2)Avizele menţionate la articolul 287 alineatul (4) al doilea paragraf din TFUE care nu se referă la propuneri sau proiecte care fac obiectul procedurii legislative de consultare pot fi publicate de Curtea de Conturi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Curtea de Conturi decide în privinţa publicării după consultarea instituţiei Uniunii care a solicitat avizul sau la care se referă acesta. Avizele publicate sunt însoţite de eventualele comentarii ale instituţiilor în cauză ale Uniunii.

CAPITOLUL 2:Descărcarea de gestiune

Art. 260: Calendarul procedurii de descărcare de gestiune

Art. 261: Procedura de descărcare de gestiune

(2)În vederea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul European examinează conturile, situaţiile financiare şi raportul de evaluare menţionate la articolul 318 din TFUE, după ce Consiliul a făcut deja acest lucru. De asemenea, Parlamentul European examinează raportul anual întocmit de Curtea de Conturi, însoţit de răspunsurile instituţiilor Uniunii care fac obiectul auditului, precum şi rapoartele speciale relevante ale Curţii de Conturi cu privire la exerciţiul financiar în cauză şi declaraţia de asigurare a Curţii de Conturi privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

Art. 262: Măsuri luate în urma descărcării de gestiune

(2)La solicitarea Parlamentului European sau a Consiliului, instituţiile Uniunii şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 prezintă un raport privind măsurile luate ţinând cont de observaţiile şi comentariile respective şi, în special, privind dispoziţiile date departamentelor lor care sunt responsabile cu execuţia bugetară. Statele membre cooperează cu Comisia, informând-o în privinţa măsurilor luate pentru a da curs observaţiilor, astfel încât Comisia să le poată lua în considerare la întocmirea propriului raport. Rapoartele instituţiilor Uniunii şi ale organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 se transmit, de asemenea, Curţii de Conturi.

TITLUL XV:CREDITE ADMINISTRATIVE

Art. 264: Dispoziţii generale

(2)Prezentul titlu se aplică creditelor administrative menţionate la articolul 47 alineatul (4) şi celor ale instituţiilor Uniunii, altele decât Comisia.

Art. 266: Dispoziţii speciale privind proiectele imobiliare

(1)Fiecare instituţie a Uniunii prezintă Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 1 iunie a fiecărui exerciţiu, un document de lucru privind politica sa imobiliară, care conţine următoarele informaţii:

(2)În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru buget, instituţia Uniunii în cauză informează Parlamentul European şi Consiliul cât mai curând cu putinţă şi în orice caz înainte de a se întreprinde orice prospectare a pieţei locale, în cazul contractelor imobiliare, sau înainte de a se lansa invitaţii de participare la procedura de ofertare, în cazul lucrărilor de construcţie, cu privire la suprafaţa construită necesară şi la planificarea provizorie.

(3)În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru buget, instituţia Uniunii în cauză prezintă Parlamentului European şi Consiliului proiectul imobiliar, în special estimarea detaliată a costurilor şi finanţarea, inclusiv orice utilizare posibilă a veniturilor alocate interne menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (e), precum şi o listă a proiectelor de contracte preconizate a fi utilizate, şi solicită aprobarea acestora înainte de a încheia contracte. La cererea instituţiei Uniunii în cauză, documentele prezentate care se referă la proiectul imobiliar sunt tratate în condiţii de confidenţialitate.

(4)În situaţii de forţă majoră, justificate în mod corespunzător, informaţiile prevăzute la alineatul (2) pot fi prezentate odată cu proiectul imobiliar. Parlamentul European şi Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de două săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituţii. Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de două săptămâni, cu excepţia cazului în care Parlamentul European şi/sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menţionat.

(5)Reprezintă proiecte imobiliare care pot avea implicaţii financiare semnificative pentru buget următoarele:

f)prelungirea sau reînnoirea contractelor imobiliare existente, inclusiv uzufructul şi închirierile pe termen lung, în aceleaşi condiţii sau în condiţii mai favorabile, cu un cost anual de cel puţin 3 000 000 EUR.

(6)Fără a aduce atingere articolului 17, un proiect de achiziţie imobiliară poate fi finanţat prin intermediul unui împrumut care face obiectul unei aprobări prealabile de către Parlamentul European şi Consiliu.

Art. 267: Procedura de informare rapidă şi procedura de aprobare prealabilă

(2)Procedura de informare rapidă stabilită la articolul 266 alineatul (2) şi procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 266 alineatele (3) şi (4) se aplică şi în cazul clădirilor rezidenţiale dacă achiziţia, renovarea structurală, construcţia de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente în acelaşi interval de timp depăşeşte 2 000 000 EUR, iar preţul reprezintă peste 110 % din preţul sau chiria locală obişnuită pentru proprietăţi comparabile. Parlamentul European şi Consiliul pot solicita din partea instituţiei responsabile a Uniunii orice informaţie referitoare la clădirile rezidenţiale.

(3)În circumstanţe politice excepţionale sau urgente, procedura de informare rapidă menţionată la articolul 266 alineatul (2) referitoare la proiectele imobiliare ale delegaţiilor sau oficiilor Uniunii din ţări terţe poate fi lansată împreună cu proiectul imobiliar în temeiul articolului 266 alineatul (3). În astfel de cazuri, procedurile de informare rapidă şi de aprobare prealabilă se aplică în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL XVI:CERERILE DE INFORMAŢII ŞI ACTELE DELEGATE

Art. 269: Exercitarea delegării

(2)Se conferă Comisiei competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 161 şi articolul 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2020. Comisia redactează un raport cu privire la delegarea competenţei de a adopta acte delegate cel târziu la 31 decembrie 2018. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioadele corespunzătoare următoarelor cadre financiare multianuale, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade corespunzătoare respectivului cadru financiar multianual.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 161 şi articolul 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 70 alineatul (1), articolului 71 al treilea paragraf, articolului 161 şi articolului 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează nicio obiecţie în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European şi Consiliu sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecţii. Termenul respectiv se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

PARTEA II:MODIFICĂRI ALE NORMELOR SECTORIALE

Art. 270: Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1296/2013

2.Articolul 14 se înlocuieşte cu următorul text:

3.Articolul 19 se înlocuieşte cu următorul text:

4.Articolul 25 se înlocuieşte cu următorul text:

5.La articolul 32, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Programele de lucru se adoptă, atunci când este necesar, pentru perioade de trei ani şi cuprind o descriere a acţiunilor care trebuie finanţate, procedura utilizată pentru selecţia acţiunilor care urmează să fie sprijinite de Uniune, acoperirea geografică, publicul-ţintă şi un calendar orientativ de punere în aplicare. Programele de lucru indică, de asemenea, cuantumul alocat fiecărui obiectiv specific. Programele de lucru consolidează coerenţa programului prin precizarea legăturilor dintre cele trei axe."

Art. 271: Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1301/2013

1.Articolul 3 alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)se adaugă următorul paragraf:

"Investiţiile în infrastructurile de turism cultural şi durabil astfel cum sunt menţionate la primul paragraf litera (e) de la prezentul alineat sunt considerate a fi la scară mică şi eligibile pentru sprijin dacă contribuţia FEDR la operaţiune nu depăşeşte 10 000 000 EUR. Respectivul plafon se majorează până la 20 000 000 EUR în cazul infrastructurilor considerate patrimoniu cultural, în sensul articolului 1 din Convenţia UNESCO din 1972 privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural."

3.În anexa I, în tabel, textul care începe cu "Infrastructuri sociale" până la sfârşitul tabelului se înlocuieşte cu următorul text:

"Infrastructuri sociale
Îngrijirea copiilor şi educaţia	persoane	Capacitatea infrastructurilor de îngrijire a copiilor sau de educaţie care beneficiază de sprijin
Sănătate	persoane	Populaţie care beneficiază de servicii de sănătate îmbunătăţite
Locuinţe	unităţi locative	Locuinţe reabilitate
	unităţi locative	Locuinţe reabilitate, dintre care pentru migranţi şi refugiaţi (excluzând centrele de primire)
Migranţi şi refugiaţi	persoane	Capacitatea infrastructurilor de sprijinire a migranţilor şi a refugiaţilor (exceptând locuinţele)
Indicatori specifici pentru dezvoltarea urbană
	persoane	Populaţie care locuieşte în zone cu strategii de dezvoltare urbană integrate
	metri pătraţi	Spaţii deschise create sau reabilitate în zonele urbane
	metri pătraţi	Clădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urbane

Art. 272: Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1303/2013

1.În considerentul 10, a doua teză se înlocuieşte cu următorul text:

2.Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)punctul 10 se înlocuieşte cu următorul text:

(b)punctul 31 se înlocuieşte cu următorul text:

"31.«strategie macroregională» înseamnă un cadru integrat convenit de Consiliu şi, după caz, aprobat de Consiliul European, care poate beneficia de sprijin din partea fondurilor ESI şi nu numai, menit să abordeze provocări comune cu care se confruntă o zonă geografică definită şi care afectează state membre şi ţări terţe situate în aceeaşi zonă geografică, care beneficiază astfel de o cooperare consolidată ce contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale;"

4.La articolul 9 se adaugă următorul paragraf:

5.La articolul 16 se introduce următorul alineat:

7.La articolul 32, alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) În cazul în care comitetul responsabil cu selecţionarea strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii, instituit în temeiul articolului 33 alineatul (3), hotărăşte că implementarea strategiei selecţionate de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunităţii necesită sprijin din partea mai multor fonduri, acesta poate desemna, în conformitate cu normele şi procedurile naţionale, un fond principal care să suporte toate costurile pregătitoare, de funcţionare şi animare prevăzute la articolul 35 alineatul (1) literele (a), (d) şi (e) pentru strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii."

8.Articolul 34 alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)literele (a)-(d) se înlocuiesc cu următorul text:

10.Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:

"(c) o estimare a resurselor publice şi private suplimentare pe care le-ar putea eventual mobiliza instrumentul financiar până la nivelul destinatarului final (efectul de levier preconizat), inclusiv, după caz, o evaluare a necesităţii şi a amplorii unui tratament diferenţiat, astfel cum este menţionat la articolul 43a, pentru a atrage resurse de contraparte din partea investitorilor care îşi desfăşoară activitatea după principiul economiei de piaţă şi/sau o descriere a mecanismelor care vor fi utilizate pentru a stabili necesitatea şi amploarea unui astfel de tratament diferenţiat, cum ar fi un proces de evaluare competitiv sau care să ofere suficiente garanţii de independenţă;"

(b)la alineatul (3), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

(c)alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:

"(8) Destinatarii finali sprijiniţi printr-un instrument financiar al unui fond ESI pot primi, de asemenea, asistenţă dintr-o altă prioritate sau dintr-un alt program al fondurilor ESI sau dintr-un alt instrument sprijinit de bugetul Uniunii, inclusiv din Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) instituit prin Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), în conformitate cu normele Uniunii aplicabile privind ajutoarele de stat, după caz. În acest caz, se păstrează evidenţe separate pentru fiecare sursă de asistenţă, iar sprijinul prin intermediul unui instrument financiar al unui fond ESI face parte dintr-o operaţiune cu cheltuieli eligibile distincte faţă de alte surse de asistenţă.

11.Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (4) se modifică după cum urmează:

- nu există participare privată directă la capital, cu excepţia formelor nemajoritare sau nedecisive de participare a capitalului privat cerute de dispoziţiile legislative naţionale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influenţă decisivă asupra băncii sau instituţiei relevante, precum şi cu excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu exercită nicio influenţă asupra deciziilor privind gestiunea curentă a instrumentelor financiare sprijinite de fondurile ESI;

(c)alineatele (5) şi (6) se înlocuiesc cu următorul text:

"(5) Atunci când implementează fonduri de fonduri, organismele menţionate la alineatul (4) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) de la prezentul articol pot încredinţa la rândul lor o parte din sarcinile lor de implementare unor intermediari financiari, cu condiţia ca aceste organisme să garanteze, pe propria răspundere, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 33 alineatul (1) şi la articolul 209 alineatul (2) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecţionaţi pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.

(6) Organismele menţionate la alineatul (4) primul paragraf literele (b) şi (c) cărora li s-au încredinţat sarcini de implementare deschid conturi fiduciare în nume propriu şi în numele autorităţii de management sau instituie instrumentul financiar ca entitate separată de finanţare în cadrul instituţiei. În cazul unei entităţi de finanţare separate, se face o distincţie contabilă între resursele din program investite în instrumentul financiar şi celelalte resurse disponibile în cadrul instituţiei. Activele deţinute în conturi fiduciare şi astfel de entităţi separate de finanţare se administrează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, cu respectarea normelor prudenţiale corespunzătoare, şi dispun de lichidităţi adecvate."

12.Articolul 39 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2) primul paragraf, partea introductivă se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) Statele membre pot utiliza FEDR şi FEADR în cursul perioadei de eligibilitate stabilite la articolul 65 alineatul (2) din prezentul regulament pentru a acorda o contribuţie financiară la instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, care se află în gestiunea indirectă a Comisiei împreună cu BEI, în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (iii) din Regulamentul financiar şi al articolului 208 alineatul (4) din Regulamentul financiar, în ceea ce priveşte următoarele activităţi:"

(b)la alineatul (4) primul paragraf:

Pe baza surselor de date disponibile cu privire la finanţarea prin îndatorare a băncilor şi la IMM-uri, evaluarea ex ante vizează, printre altele, o analiză a nevoilor de finanţare ale IMM-urilor la nivelul relevant, condiţiile şi nevoile de finanţare a IMM-urilor, precum şi o indicaţie privind decalajul în finanţarea IMM-urilor, un profil al situaţiei economice şi financiare a sectorului IMM-urilor la nivelul relevant, masa critică minimă a contribuţiilor agregate, un interval aferent volumului total estimat al împrumuturilor generat de aceste contribuţii, precum şi valoarea adăugată;"

(c)alineatele (7) şi (8) se înlocuiesc cu următorul text:

"(7) În ceea ce priveşte contribuţiile financiare menţionate la prezentul articol alineatul (2), prin derogare de la articolul 41 alineatele (1) şi (2), statul membru în cauză solicită plata din partea Comisiei în baza cuantumului integral care trebuie plătit de statul membru către BEI în conformitate cu calendarul stabilit în acordul de finanţare menţionat la prezentul articol alineatul (4) primul paragraf litera (c). Aceste cereri de plată se bazează pe sumele solicitate de BEI considerate necesare pentru acoperirea angajamentelor aferente acordurilor de garantare sau tranzacţiilor de securitizare care trebuie finalizate în următoarele trei luni. Statele membre efectuează plăţile către BEI fără întârziere şi, în orice caz, înainte ca BEI să îşi asume angajamente.

13.Se introduce următorul articol:

(2) Contribuţia menţionată la alineatul (1) nu depăşeşte 25 % din valoarea totală a sprijinului acordat destinatarilor finali. În regiunile mai puţin dezvoltate menţionate la articolul 120 alineatul (3) primul paragraf litera (b), contribuţia financiară poate depăşi 25 % în cazurile justificate în mod corespunzător de evaluările menţionate la articolul 37 alineatul (2) sau la alineatul (3) de la prezentul articol, dar nu depăşeşte 40 %. Valoarea totală a sprijinului menţionată la prezentul alineat cuprinde cuantumul total al împrumuturilor noi şi al împrumuturilor garantate, precum şi investiţiile de capital propriu şi cvasicapital propriu acordate destinatarilor finali. Împrumuturile garantate menţionate la prezentul alineat se iau în considerare doar în măsura în care resursele fondurilor ESI sunt angajate pentru contracte de garantare calculate pe baza unei evaluări ex ante a riscului prudente, care priveşte mai multe împrumuturi noi.

(4) Rapoartele prezentate de autorităţile de management în temeiul articolului 46 din prezentul regulament cu privire la operaţiunile care cuprind instrumente financiare menţionate la prezentul articol se bazează pe informaţiile păstrate de BEI pentru elaborarea, în temeiul articolului 16 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) 2015/1017, a rapoartelor proprii, completate cu informaţiile suplimentare prevăzute la articolul 46 alineatul (2) din prezentul regulament. Cerinţele prevăzute la prezentul alineat trebuie să permită condiţii de raportare uniforme, în conformitate cu articolul 46 alineatul (3) din prezentul regulament.

Organismul căruia i se încredinţează sarcinile de implementare, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, fie deschide un cont fiduciar în nume propriu şi în numele autorităţii de management, fie înfiinţează o entitate de finanţare separată în cadrul instituţiei pentru a realiza contribuţia din partea programului. În cazul unei entităţi de finanţare separate, se face o distincţie contabilă între resursele din program investite în instrumentul financiar şi celelalte resurse disponibile în cadrul instituţiei. Activele deţinute în conturi fiduciare şi astfel de entităţi de finanţare separate se administrează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, cu respectarea normelor prudenţiale corespunzătoare, şi dispun de lichidităţi adecvate.

(8) Atunci când implementează fonduri de fonduri, organismele menţionate la prezentul articol alineatul (5) pot încredinţa la rândul lor o parte din sarcinile lor de implementare unor intermediari financiari, cu condiţia ca astfel de organisme să garanteze, pe propria răspundere, că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 33 alineatul (1) şi la articolul 209 alineatul (2) din Regulamentul financiar. Intermediarii financiari sunt selecţionaţi pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.

(9) În cazul în care, pentru implementarea instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (c), autorităţile de management contribuie cu resursele din program aferente fondurilor ESI la un instrument existent al cărui administrator de fonduri a fost deja selecţionat de către BEI, de o instituţie financiară internaţională în care este acţionar un stat membru sau de o bancă ori o instituţie aflată în proprietate publică, înregistrată ca entitate juridică care desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional şi care îndeplineşte condiţiile stabilite la articolul 38 alineatul (4) primul paragraf litera (b) punctul (iii), acestea încredinţează respectivului administrator de fonduri sarcini de implementare prin atribuirea unui contract în regim de gestiune directă.

14.Articolul 40 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:

BEI şi alte instituţii financiare internaţionale în care este acţionar un stat membru prezintă autorităţilor desemnate un raport de control la fiecare cerere de plată. De asemenea, acestea furnizează Comisiei şi autorităţilor desemnate un raport anual de audit elaborat de auditorii externi ai acestora. Obligaţiile de raportare menţionate nu aduc atingere obligaţiilor de raportare, inclusiv în ceea ce priveşte performanţa instrumentelor financiare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 46 alineatele (1) şi (2) din prezentul regulament.

(b)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) Până la 3 noiembrie 2018, Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de completare a prezentului regulament prin stabilirea unor norme specifice suplimentare privind gestiunea şi controlul instrumentelor financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) literele (b) şi (c), tipurile de controale care trebuie efectuate de autorităţile de management şi de audit, dispoziţiile referitoare la păstrarea documentelor justificative şi elementele care trebuie demonstrate prin documente justificative."

(c)se introduce următorul alineat:

"(5^a) Prin derogare de la articolul 143 alineatul (4) din prezentul regulament şi de la articolul 56 al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, în cadrul operaţiunilor ce cuprind instrumente financiare, o contribuţie anulată în conformitate cu articolul 143 alineatul (2) din prezentul regulament sau în conformitate cu articolul 56 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 ca urmare a unei nereguli individuale, poate fi reutilizată în cadrul aceleiaşi operaţiuni, în următoarele condiţii:

15.Articolul 41 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) primul paragraf, partea introductivă se înlocuieşte cu textul următor:

"(1) În ceea ce priveşte instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) literele (a) şi (c) şi în ceea ce priveşte instrumentele financiare menţionate la articolul 38 alineatul (1) litera (b), implementate în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) primul paragraf literele (a), (b) şi (c), cererile eşalonate de plată intermediară se depun pentru contribuţii din programe plătite instrumentului financiar în cursul perioadei de eligibilitate prevăzute la articolul 65 alineatul (2) («perioada de eligibilitate»), în conformitate cu următoarele condiţii:"

(b)alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

16.Articolul 42 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (3), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) În cazul instrumentelor bazate pe participaţii care vizează întreprinderile menţionate la articolul 37 alineatul (4), al căror acord de finanţare menţionat la articolul 38 alineatul (7) litera (b) a fost semnat înainte de 31 decembrie 2018 şi care au investit, către finele perioadei de eligibilitate, cel puţin 55 % din resursele programului angajate în cadrul acordului de finanţare corespunzător, un cuantum limitat de plăţi destinate investiţiilor în destinatari finali, care trebuie efectuate în cursul unei perioade de cel mult patru ani de la sfârşitul perioadei de eligibilitate, pot fi considerate cheltuieli eligibile dacă sunt vărsate într-un cont de garanţie creat special în acest scop, cu condiţia respectării normelor privind ajutoarele de stat şi a tuturor condiţiilor prevăzute mai jos."

(b)la alineatul (5), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"(5) În cazul în care sunt percepute de către organismul care implementează fondul de fonduri sau de către organismele care implementează instrumente financiare în temeiul articolului 38 alineatul (1) litera (c) şi al articolului 38 alineatul (4) primul paragraf literele (a), (b) şi (c), costurile şi onorariile de gestionare menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (d) de la prezentul articol şi la alineatul (2) din prezentul articol nu depăşesc pragurile definite în actul delegat menţionat la alineatul (6) din prezentul articol. În timp ce costurile de gestionare includ elemente de costuri direct sau indirect rambursate pe baza dovezilor cheltuielilor, onorariile de gestionare se calculează pe baza unui preţ convenit pentru serviciile prestate, stabilit printr-un proces competitiv pe piaţă, după caz. Costurile şi onorariile de gestionare se bazează pe o metodologie de calcul bazată pe performanţă."

17.Se introduce următorul articol:

(1) Sprijinul din partea fondurilor ESI pentru instrumentele financiare investite în destinatarii finali şi câştigurile sau alte venituri sau profituri, precum dobânzile, comisioanele de garantare, dividendele, câştigurile de capital sau orice alte venituri generate de investiţiile respective, care pot fi atribuite sprijinului din partea fondurilor ESI, poate fi utilizat pentru tratamentul diferenţiat al investitorilor care îşi desfăşoară activitatea după principiul economiei de piaţă, precum şi al BEI în contextul utilizării garanţiei UE în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1017. Un astfel de tratament diferenţiat este justificat de necesitatea de a atrage resurse de contraparte private şi de a mobiliza finanţarea din sectorul public.

18.La articolul 44, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Fără a aduce atingere articolului 43a, resursele restituite instrumentelor financiare din investiţii sau din disponibilizări ale resurselor angajate pentru contracte de garantare, inclusiv rambursările şi câştigurile de capital şi alte venituri sau profituri, precum dobânzile, comisioanele de garantare, dividendele, câştigurile de capital sau orice alte venituri generate de investiţii, care pot fi atribuite sprijinului din partea fondurilor ESI, se utilizează din nou în următoarele scopuri, în limita sumelor necesare şi în ordinea convenită în acordurile de finanţare relevante:

19.La articolul 46 alineatul (2), primul paragraf se modifică după cum urmează:

(b)literele (g) şi (h) se înlocuiesc cu următorul text:

20.La articolul 49, alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

21.La articolul 51, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Începând din 2016 şi până în 2023 inclusiv, se organizează o reuniune de revizuire anuală între Comisie şi fiecare stat membru pentru analizarea performanţelor fiecărui program, ţinând seama de raportul anual de implementare şi de observaţiile Comisiei, după caz. În cadrul reuniunii se revizuiesc, de asemenea, activităţile de comunicare şi de informare ale programului, în special rezultatele şi eficacitatea măsurilor luate pentru a informa publicul cu privire la rezultatele şi valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor ESI."

24.La articolul 58, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(c)al patrulea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Comisia alocă cel puţin 15 % din resursele menţionate la prezentul articol pentru a spori atât eficienţa în comunicarea către public, cât şi sinergiile dintre activităţile de comunicare întreprinse la iniţiativa Comisiei, prin extinderea bazei de informaţii privind rezultatele, în special printr-o colectare şi difuzare mai eficace a datelor, prin evaluări şi rapoarte şi, în special, prin evidenţierea contribuţiei fondurilor ESI la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor, prin sporirea vizibilităţii sprijinului din partea fondurilor ESI şi prin sensibilizarea publicului cu privire la rezultatele şi la valoarea adăugată a sprijinului respectiv. Măsurile de informare, de comunicare şi de asigurare a vizibilităţii privind rezultatele şi valoarea adăugată a sprijinului din partea fondurilor ESI, cu un accent deosebit pe operaţiuni, sunt continuate după încheierea programelor, acolo unde este cazul. Astfel de măsuri contribuie, de asemenea, la comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament."

25.Articolul 59 se modifică după cum urmează:

26.Articolul 61 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Prezentul articol se aplică operaţiunilor care generează venituri nete ulterior finalizării lor. În sensul prezentului articol, «venituri nete» înseamnă intrările de numerar plătite direct de utilizatori pentru bunurile sau serviciile oferite în cadrul operaţiunii, cum ar fi taxele suportate direct de utilizatori pentru utilizarea infrastructurii, vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri ori plăţile pentru servicii minus eventualele costuri de funcţionare şi de înlocuire a echipamentelor cu durată scurtă de viaţă suportate pe parcursul perioadei corespunzătoare. Economiile la costurile de funcţionare generate de operaţiune, cu excepţia economiilor la costurile care decurg din punerea în aplicare a măsurilor de eficienţă energetică, se tratează drept venituri nete, cu excepţia cazului în care sunt compensate de o reducere egală a subvenţiilor de funcţionare."

(c)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

"(5) Ca alternativă la aplicarea metodelor prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol, rata maximă de cofinanţare menţionată la articolul 60 alineatul (1) poate fi redusă, la cererea unui stat membru, pentru o prioritate sau o măsură în cazul căreia toate operaţiunile sprijinite ar putea aplica o rată forfetară uniformă, în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol. Reducerea nu trebuie să fie mai mică decât cuantumul calculat prin înmulţirea ratei maxime de cofinanţare a Uniunii, aplicabilă în temeiul normelor specifice fondurilor, cu rata forfetară corespunzătoare menţionată la litera menţionată."

27.Articolul 65 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (8), al treilea paragraf se modifică după cum urmează:

(b)alineatul (11) se înlocuieşte cu următorul text:

"(11) O operaţiune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau mai multor fonduri ESI sau din partea unuia sau mai multor programe şi din partea altor instrumente ale Uniunii, cu condiţia ca cheltuielile declarate într-o cerere de plată pentru unul dintre fondurile ESI să nu fie declarate pentru sprijin din partea unui alt fond sau instrument al Uniunii sau pentru sprijin din partea aceluiaşi fond în cadrul unui alt program. Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrate într-o cerere de plată pentru un fond ESI se poate calcula proporţional pentru fiecare fond ESI şi pentru programul sau programele în cauză, în conformitate cu documentul care stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijin."

28.Articolul 67 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(b)se introduce următorul alineat:

(c)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) Dacă o operaţiune sau un proiect care face parte dintr-o operaţiune se implementează exclusiv prin achiziţii publice de lucrări, de bunuri sau de servicii, se aplică numai alineatul (1) primul paragraf literele (a) şi (e). Dacă achiziţia publică în cadrul unei operaţiuni sau al unui proiect care face parte dintr-o operaţiune se limitează la anumite categorii de costuri, toate opţiunile menţionate la alineatul (1) se pot aplica întregii operaţiuni sau întregului proiect care face parte dintr-o operaţiune."

(d)alineatul (5) se modifică după cum urmează:

(e)se introduce următorul alineat:

"(5^a) Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 149, acte delegate de completare a prezentului regulament în ceea ce priveşte definirea baremelor standard pentru costurile unitare sau finanţările la rate forfetare menţionate la alineatul (1) primul paragraf literele (b) şi (d) de la prezentul articol, metodele aferente menţionate la alineatul (5) litera (a) de la prezentul articol şi forma de sprijin menţionată la alineatul (1) primul paragraf litera (e) de la prezentul articol, precizând modalităţile detaliate referitoare la condiţiile de finanţare şi la aplicarea acestora."

29.Articolul 68 se înlocuieşte cu următorul text:

30.Se introduc următoarele articole:

31.Articolul 70 se înlocuieşte cu următorul text:

33.Articolul 75 se modifică după cum urmează:

(b)se introduce următorul alineat:

38.La articolul 98, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

39.Articolul 102 se modifică după cum urmează:

(b)se adaugă următorul alineat:

40.La articolul 104, alineatele (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

42.La articolul 106, primul paragraf se modifică după cum urmează:

(a)punctul 1 se înlocuieşte cu următorul text:

"1.o descriere a obiectivelor planului de acţiune comun şi a felului în care acesta contribuie la obiectivele programului sau la recomandările relevante specifice ţării şi la orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Uniunii, în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum şi cu recomandările relevante ale Consiliului de care statele membre trebuie să ţină seama în politicile lor de ocupare a forţei de muncă, în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE;"

(d)punctele 6, 7 şi 8 se înlocuiesc cu următorul text:

43.La articolul 107, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) Decizia menţionată la alineatul (2) indică beneficiarul şi obiectivele planului de acţiune comun, obiectivele de etapă, dacă este cazul, şi ţintele privind performanţele şi rezultatele, costurile atingerii respectivelor obiective de etapă şi ţinte privind performanţele şi rezultatele, precum şi planul de finanţare pentru fiecare program operaţional şi fiecare axă prioritară, inclusiv suma totală eligibilă şi cuantumul cheltuielilor publice, perioada de implementare a planului de acţiune comun şi, după caz, acoperirea geografică şi grupurile-ţintă ale planului de acţiune comun."

44.La articolul 108 alineatul (1), primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Statul membru sau autoritatea de management instituie un comitet director al planului de acţiune comun, care poate să fie distinct de comitetul de monitorizare a programelor operaţionale corespunzătoare. Comitetul director se întruneşte de cel puţin două ori pe an şi este subordonat autorităţii de management. Dacă este cazul, autoritatea de management informează comitetul de monitorizare relevant cu privire la rezultatele activităţii comitetului director şi la progresele realizate în ceea ce priveşte implementarea planului de acţiune comun, în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) litera (e) şi cu articolul 125 alineatul (2) litera (a)."

46.Articolul 110 se modifică după cum urmează:

47.Articolul 114 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Autoritatea de management sau statele membre întocmesc un plan de evaluare pentru unul sau mai multe programe operaţionale. Planul de evaluare este prezentat comitetului de monitorizare în termen de cel mult un an de la adoptarea programului operaţional. În cazul programelor specifice menţionate la articolul 39 alineatul (4) primul paragraf litera (b) adoptate înainte de 2 august 2018, planul de evaluare este prezentat comitetului de monitorizare în termen de cel mult un an de la data menţionată."

49.Articolul 115 se modifică după cum urmează:

50.La articolul 116, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

"(3) Prin derogare de la alineatul (2) al treilea paragraf de la prezentul articol, autoritatea de management informează comitetul sau comitetele de monitorizare responsabile, cel puţin o dată pe an, cu privire la progresele înregistrate în implementarea strategiei de comunicare, astfel cum se menţionează la articolul 110 alineatul (1) litera (c), şi la analiza sa privind rezultatele respectivei implementări, precum şi cu privire la activităţile şi măsurile de informare şi comunicare care sporesc vizibilitatea fondurilor planificate pentru anul următor. Comitetul de monitorizare emite un aviz cu privire la activităţile şi măsurile planificate pentru anul următor, inclusiv cu privire la modalităţi de creştere a eficacităţii activităţilor de comunicare destinate publicului."

51.La articolul 107, alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) Comisia instituie reţele la nivelul Uniunii formate din membrii desemnaţi de statele membre pentru a garanta schimbul de informaţii privind rezultatele implementării strategiilor de comunicare, schimbul de experienţă cu privire la implementarea măsurilor de informare şi de comunicare şi schimbul de bune practici, precum şi, după caz, pentru a permite planificarea în comun sau coordonarea activităţilor de comunicare atât între statele membre, cât şi cu Comisia. Cel puţin o dată pe an, reţelele dezbat şi evaluează eficacitatea măsurilor de informare şi comunicare şi propun recomandări pentru a îmbunătăţi acoperirea şi impactul activităţilor de comunicare şi pentru a sensibiliza publicul cu privire la rezultatele şi la valoarea adăugată a respectivelor activităţi."

52.Articolul 119 se modifică după cum urmează:

(c)alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) În cazul fondurilor structurale, în cazul în care alocările menţionate la alineatul (1) sunt utilizate pentru sprijinirea ansamblului operaţiunilor de asistenţă tehnică referitoare la mai multe categorii de regiuni, cheltuielile legate de operaţiuni pot fi implementate în cadrul unei axe prioritare prin combinarea diferitelor categorii de regiuni şi pot fi atribuite proporţional, ţinându-se seama fie de alocările respective pentru diferitele categorii de regiuni din programul operaţional, fie de alocarea din cadrul fiecărei categorii de regiuni ca procent din alocarea totală către statul membru."

53.La articolul 122 alineatul (2), al patrulea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"În cazul în care sumele plătite în mod necuvenit unui beneficiar pentru o operaţiune nu pot fi recuperate din vina sau neglijenţa unui stat membru, acest stat membru este responsabil de rambursarea sumelor în cauză către bugetul Uniunii. Statele membre pot decide să nu recupereze o sumă plătită în mod necuvenit dacă suma care trebuie recuperată de la beneficiar, fără dobândă, reprezintă o contribuţie din partea fondurilor care nu depăşeşte 250 EUR la o operaţiune în cursul unui exerciţiu contabil."

55.Articolul 125 se modifică după cum urmează:

(b)primul paragraf de la alineatul (4) se modifică după cum urmează:

58.Articolul 131 se înlocuieşte cu următorul text:

(2) Cheltuielile eligibile incluse într-o cerere de plată sunt susţinute prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare de dovadă echivalentă, cu excepţia formelor de sprijin menţionate la articolul 67 alineatul (1) primul paragraf literele (b)-(e) din prezentul regulament, la articolele 68, 68a şi 68b din prezentul regulament, la articolul 69 alineatul (1) din prezentul regulament şi la articolul 109 din prezentul regulament, precum şi la articolul 14 din Regulamentul privind FSE. În cazul acestor forme de sprijin, cuantumurile incluse într-o cerere de plată sunt costurile calculate pe baza aplicabilă.

c) avansurile respective să fie acoperite de cheltuielile achitate de beneficiar sau, în cazul în care statele membre au decis că beneficiarul este organismul care acordă ajutorul în temeiul articolului 2 punctul 10 litera (a), de cheltuielile achitate de organismul care primeşte ajutorul în procesul de punere în practică a operaţiunii şi sprijinite prin facturi achitate sau documente contabile cu valoare justificativă echivalentă în termen de trei ani din anul plăţii avansului sau la 31 decembrie 2023, oricare dintre aceste date este mai devreme.

64.La articolul 148, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Operaţiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile nu depăşeşte 400 000 EUR pentru FEDR şi Fondul de coeziune, 300 000 EUR pentru FSE sau 200 000 EUR pentru FEPAM nu se supun la mai mult de un audit efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exerciţiul contabil în care se finalizează operaţiunea. Nu se supun alte operaţiuni la mai mult de un audit pe exerciţiu contabil efectuat fie de autoritatea de audit, fie de Comisie înainte de prezentarea conturilor pentru exerciţiul contabil în care se finalizează operaţiunea. Operaţiunile nu se supun niciunui audit efectuat de Comisie sau de autoritatea de audit într-un anumit exerciţiu dacă în exerciţiul respectiv s-a efectuat deja un audit de către Curtea de Conturi Europeană, cu condiţia ca rezultatele activităţii de audit desfăşurate de Curtea de Conturi Europeană cu privire la operaţiunile respective să poată fi utilizate de autoritatea de audit sau de Comisie pentru a-şi îndeplini sarcinile care le revin.

Prin derogare de la primul paragraf, operaţiunile pentru care totalul cheltuielilor eligibile este între 200 000 EUR şi 400 000 EUR pentru FEDR şi Fondul de coeziune, între 150 000 EUR şi 300 000 EUR pentru FSE şi între 100 000 EUR şi 200 000 EUR pentru FEPAM pot să fie supuse la mai mult de un audit dacă autoritatea de audit concluzionează, pe baza aprecierii sale profesionale, că nu se poate emite sau întocmi o opinie de audit pe baza metodelor de eşantionare statistice sau nestatistice menţionate la articolul 127 alineatul (1) fără a se efectua mai mult de un audit al operaţiunii respective."

65.Articolul 149 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (2) şi (3) se înlocuiesc cu următorul text:

"(2) Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 39a alineatul (7), articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea şi al şaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 67 alineatul (5a), articolul 68 al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) şi (8) şi articolul 144 alineatul (6) se conferă Comisiei de la 21 decembrie 2013 la 31 decembrie 2020.

(3) Delegarea de competenţe menţionată la articolul 5 alineatul (3), articolul 12 al doilea paragraf, articolul 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolul 37 alineatul (13), articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolul 39a alineatul (7), articolul 40 alineatul (4), articolul 41 alineatul (3), articolul 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 42 alineatul (6), articolul 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea şi al şaptelea paragraf, articolul 63 alineatul (4), articolul 64 alineatul (4), articolul 67 alineatul (5a), articolul 68 al doilea paragraf, articolul 101 al patrulea paragraf, articolul 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolul 125 alineatul (8) primul paragraf, articolul 125 alineatul (9), articolul 127 alineatele (7) şi (8) şi articolul 144 alineatul (6) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare."

(c)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:

"(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 5 alineatul (3), articolului 12 al doilea paragraf, articolului 22 alineatul (7) al patrulea paragraf, articolului 37 alineatul (13), articolului 38 alineatul (4) al treilea paragraf, articolului 39a alineatul (7), articolului 40 alineatul (4), articolului 41 alineatul (3), articolului 42 alineatul (1) al doilea paragraf, articolului 42 alineatul (6), articolului 61 alineatul (3) al doilea, al treilea, al patrulea şi al şaptelea paragraf, articolului 63 alineatul (4), articolului 64 alineatul (4), articolului 67 alineatului (5a), articolului 68 al doilea paragraf, articolului 101 al patrulea paragraf, articolului 122 alineatul (2) al cincilea paragraf, articolului 125 alineatul (8) primul paragraf, articolului 125 alineatul (9), articolului 127 alineatele (7) şi (8) şi articolului 144 alineatul (6) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului."

66.La articolul 152, se adaugă următorul alineat:

În cazul în care consideră că articolul 67 alineatul (2a) creează o sarcină administrativă disproporţionată, autoritatea de management sau comitetul de monitorizare pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană poate decide să prelungească perioada tranzitorie menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat pentru o perioadă pe care o consideră adecvată. Autoritatea de management sau comitetul de monitorizare pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană informează Comisia cu privire la decizia susmenţionată înainte de expirarea perioadei tranzitorii iniţiale.

67.Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)secţiunea 1 se modifică după cum urmează:

(b)secţiunea 2 se modifică după cum urmează:

68.Anexa XII se modifică după cum urmează:

(c)subsecţiunea 2.1 se modifică după cum urmează;

(d)subsecţiunea 2.2 se modifică după cum urmează:

(e)la subsecţiunea 3.1 punctul 2, litera (f) se înlocuieşte cu următorul text:

"(f) responsabilitatea beneficiarilor de a informa publicul cu privire la scopul operaţiunii şi la sprijinul din partea fondurilor la operaţiune, în conformitate cu subsecţiunea 2.2, începând din momentul în care beneficiarului i se oferă documentul care stabileşte condiţiile aplicabile sprijinului pentru operaţiune menţionat la articolul 125 alineatul (3) litera (c). Autoritatea de management poate solicita beneficiarilor potenţiali să propună, în cererile transmise, activităţi de comunicare orientative pentru sporirea vizibilităţii fondurilor proporţionale cu dimensiunea operaţiunii."

Art. 273: Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1304/2013

3.În anexa I, punctul 1 se înlocuieşte cu următorul text:

(+)Autorităţile de management instituie un sistem care înregistrează şi stochează datele individuale ale participanţilor în format electronic, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Modalităţile referitoare la prelucrarea datelor prevăzute de statele membre sunt conforme cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31), în special articolele 7 şi 8.

Datele raportate în dreptul indicatorilor marcaţi cu simbolul «**» sunt o categorie specială de date, conform articolului 8 din Directiva 95/46/CE. Sub rezerva unor garanţii corespunzătoare, statele membre pot prevedea, pentru un motiv de interes public important, derogări suplimentare faţă de cele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE fie în legislaţia internă, fie prin decizia autorităţii de supraveghere [articolul 8 alineatul (4) din Directiva 95/46/CE].

Art. 274: Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1309/2013

1.La considerentul (24), prima teză se înlocuieşte cu următorul text:

2.La articolul 4, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) Pe pieţele mici ale forţei de muncă sau în împrejurări excepţionale, în special în ceea ce priveşte cererile colective care implică IMM-uri, justificate în mod corespunzător de către statul membru solicitant, o cerere pentru o contribuţie financiară în temeiul prezentului articol poate fi considerată admisibilă chiar dacă criteriile prevăzute la alineatul (1) litera (a) sau (b) nu sunt îndeplinite în totalitate, atunci când concedierile au un impact grav asupra ocupării forţei de muncă şi asupra economiei locale, regionale sau naţionale. Statul membru solicitant precizează care dintre criteriile de intervenţie stabilite la alineatul (1) literele (a) şi (b) nu sunt îndeplinite în totalitate. Pentru cererile colective care implică IMM-uri situate într-o regiune, atunci când statul membru solicitant demonstrează că IMM-urile sunt principalele sau singurele tipuri de întreprinderi din regiunea respectivă, cererea poate acoperi, în mod excepţional, IMM-uri care îşi desfăşoară activitatea în sectoare economice diferite definite la nivelul de diviziune NACE Rev. 2. Cuantumul total al contribuţiilor pentru împrejurări excepţionale nu poate depăşi 15 % din cuantumul maxim anual al FEG."

3.La articolul 6, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

"(2) Prin derogare de la articolul 2, statele membre solicitante pot furniza servicii personalizate cofinanţate de FEG unui număr de NEET cu vârsta sub 25 de ani sau, în cazul în care statele membre decid astfel, cu vârsta sub 30 de ani, la data depunerii cererii, cel mult egal cu numărul beneficiarilor vizaţi, acordându-se prioritate persoanelor disponibilizate sau a căror activitate a încetat, cu condiţia ca cel puţin o parte din disponibilizări în sensul articolului 3 să aibă loc în regiuni de nivel NUTS 2 ale căror rate ale şomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani erau de cel puţin 20 % pe baza celor mai recente date anuale disponibile. Sprijinul poate fi acordat NEET cu vârsta sub 25 de ani sau, în cazul în care statele membre decid astfel, cu vârsta sub 30 de ani, din respectivele regiuni de nivel NUTS 2."

5.La articolul 15, alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) În cazul în care a ajuns la concluzia că se îndeplinesc condiţiile pentru acordarea unei contribuţii financiare din partea FEG, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a FEG se ia de comun acord de Parlamentul European şi de Consiliu în termen de o lună de la sesizarea Parlamentului European şi a Consiliului. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată şi Parlamentul European hotărăşte cu majoritatea membrilor săi şi trei cincimi din voturile exprimate.

Art. 275: Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1316/2013

1.Se introduce următorul capitol:

(5) Sprijinul acordat în cadrul unui mecanism de finanţare mixtă al MIE sub formă de granturi şi instrumente financiare trebuie să respecte condiţiile de eligibilitate şi de asistenţă financiară prevăzute la articolul 7. Cuantumul asistenţei financiare care urmează să fie acordată operaţiunilor de finanţare mixtă sprijinite printr-un mecanism de finanţare mixtă al MIE se modulează pe baza unei analize cost-beneficiu, a disponibilităţii resurselor bugetare ale Uniunii şi a necesităţii de a maximiza efectul de levier al finanţării acordate de Uniune. Niciun grant acordat nu depăşeşte ratele de finanţare prevăzute la articolul 10.

(7) Uniunea, statele membre şi alţi investitori pot contribui la mecanismele de finanţare mixtă ale MIE cu condiţia să existe un acord al Comisiei cu privire la specificările criteriilor de eligibilitate pentru operaţiunile de finanţare mixtă şi/sau strategia de investiţii a mecanismelor de finanţare mixtă ale MIE care pot fi necesare ca urmare a acestei contribuţii suplimentare şi pentru a corespunde cerinţelor prezentului regulament atunci când se desfăşoară proiecte de interes comun. Aceste resurse suplimentare se execută de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatul (3).

Art. 276: Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 223/2014

1.La articolul 9, se adaugă următorul alineat:

2.La articolul 23, alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

"(6) O operaţiune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau a mai multor programe operaţionale cofinanţate prin acest fond şi din partea altor instrumente ale Uniunii, cu condiţia ca pentru cheltuielile declarate într-o cerere de plată pentru fond să nu fie declarate pentru sprijin din partea unui alt instrument al Uniunii sau sprijin din partea aceluiaşi fond în cadrul altui program. Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrat într-o cerere de plată pentru acest fond se poate calcula proporţional pentru programul sau programele în cauză în conformitate cu documentul care stabileşte condiţiile pentru a beneficia de sprijin."

4.Articolul 26 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (2), literele (d) şi (e) se înlocuiesc cu următorul text:

5.La articolul 27, alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

"(4) La iniţiativa statelor membre şi în condiţiile respectării unui plafon de 5 % din sumele alocate din fond la momentul adoptării programului operaţional, prin programul operaţional se pot finanţa pregătirea, gestionarea, monitorizarea, asistenţa administrativă şi tehnică, auditul, informarea, măsurile de control şi evaluare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Se pot finanţa, de asemenea, asistenţa tehnică şi consolidarea capacităţilor organizaţiilor partenere."

6.La articolul 30 alineatul (2), al patrulea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"În cazul în care sumele plătite în mod necuvenit unui beneficiar pentru o operaţiune nu pot fi recuperate din vina sau neglijenţa unui stat membru, acest stat membru este responsabil de rambursarea sumelor în cauză către bugetul Uniunii. Statele membre pot decide să nu recupereze o sumă plătită în mod necuvenit dacă suma care trebuie recuperată de la beneficiar, fără dobândă, reprezintă o contribuţie din partea fondului la o operaţiune care nu depăşeşte 250 EUR în cursul unui exerciţiu contabil."

7.La articolul 32 alineatul (4), litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

8.La articolul 42, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

9.La articolul 51, alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

Art. 277: Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 283/2014

2.Articolul 5 se modifică după cum urmează:

3.La articolul 8, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

"(1) Pe baza informaţiilor primite în temeiul articolului 22 al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, statele membre şi Comisia fac schimb de informaţii şi de bune practici referitoare la progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv utilizarea instrumentelor financiare. Acolo unde este cazul, statele membre implică autorităţile locale şi regionale în acest proces. Comisia publică o evaluare anuală a acestor informaţii şi o transmite Parlamentului European şi Consiliului."

Art. 278: Modificarea Deciziei nr. 541/2014/UE

"(3) Programele de finanţare instituite prin Regulamentele (UE) nr. 377/2014 şi (UE) nr. 1285/2013 şi prin Decizia 2013/743/UE pot contribui la finanţarea acţiunilor menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, în limitele programelor respective şi în conformitate cu scopurile şi obiectivele lor. Aceste contribuţii se cheltuiesc în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 377/2014. Comisia evaluează înainte de sfârşitul cadrului financiar multianual 2014-2020 noile norme financiare simplificate în temeiul prezentului alineat şi contribuţia lor la obiectivele cadrului de sprijin pentru SST."

PARTEA III:DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art. 279: Dispoziţii tranzitorii

(1)Angajamentele juridice pentru granturile care execută bugetul în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020 pot continua să ia forma deciziilor de grant. Dispoziţiile titlului VIII aplicabile acordurilor de grant se aplică mutatis mutandis şi deciziilor de grant. Comisia revizuieşte utilizarea deciziilor de grant în temeiul cadrului financiar multianual de după 2020, ţinând cont în special de progresele realizate până la acel moment în ceea ce priveşte semnătura electronică şi gestionarea electronică a granturilor.

(4)Pentru contribuţiile financiare din partea FEG, inclusiv sprijin pentru NEET, pentru care termenul prevăzut la articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 nu a expirat până la 1 ianuarie 2018, Comisia evaluează dacă serviciile personalizate oferite NEET sunt eligibile pentru cofinanţare din partea FEG după data de 31 decembrie 2017. În cazul în care concluzionează că acesta este cazul, Comisia modifică deciziile aferente privind contribuţia financiară în mod corespunzător.

Art. 281: Abrogare

Art. 282: Intrare în vigoare şi aplicare

(3)Prin derogare de la alineatul (2) de la prezentul articol:

h)informaţiile cu privire la media anuală a numărului de persoane ocupate în echivalent normă întreagă menţionată la articolul 41 alineatul (3) litera (b) punctul (iii), precum şi informaţiile cu privire la valoarea estimată a veniturilor alocate reportate din exerciţiile precedente, menţionată la articolul 41 alineatul (8) litera (b) se furnizează pentru prima dată împreună cu proiectul de buget ce va fi prezentat în 2021.

ANEXA I:

CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune

SECŢIUNEA 1:Contracte-cadru şi publicitate

1.Contracte-cadru şi contracte specifice

1.3.Atunci când un contract-cadru urmează să fie încheiat cu mai mulţi operatori economici ("contract-cadru multiplu"), acesta poate lua forma unor contracte separate, semnate în condiţii identice cu fiecare contractant.

(c)parţial fără reluarea procedurii concurenţiale, în conformitate cu litera (a), şi parţial cu reluarea procedurii concurenţiale pentru contractanţi, în conformitate cu litera (b), în cazul în care autoritatea contractantă a stipulat respectiva posibilitate în documentele achiziţiei aferente contractului-cadru.

1.4.Un contract-cadru multiplu cu reluarea procedurii concurenţiale se încheie cu cel puţin trei operatori economici, cu condiţia să existe un număr suficient de oferte admisibile, astfel cum se menţionează la punctul 29.3.

Atunci când atribuie un contract specific prin reluarea procedurii concurenţiale între contractanţi, autoritatea contractantă îi consultă în scris şi stabileşte un termen suficient pentru a permite depunerea ofertelor specifice. Ofertele specifice se prezintă în scris. Autoritatea contractantă atribuie fiecare contract specific ofertantului care prezintă oferta specifică cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în baza criteriilor de atribuire stabilite în documentele achiziţiei aferente contractului-cadru.

1.5.În sectoarele în care se înregistrează o tendinţă de evoluţie rapidă a preţurilor şi a tehnologiei, contractele-cadru fără reluarea procedurii concurenţiale conţin o clauză care prevede fie o evaluare la jumătatea perioadei, fie un sistem de analiză comparativă. În cazul în care, după evaluarea la jumătatea perioadei, condiţiile stabilite iniţial nu mai corespund evoluţiei preţurilor sau a tehnologiei, autoritatea contractantă nu utilizează contractul-cadru în cauză şi ia măsurile corespunzătoare pentru a-l rezilia.

2.Publicitatea procedurilor pentru contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 175 alineatul (1) din prezentul regulament sau pentru contractele care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE

2.2.Autoritatea contractantă îşi poate face cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile planificate pentru exerciţiul financiar prin publicarea unui anunţ de intenţie. Acesta acoperă o perioadă de maximum 12 luni de la data la care anunţul se transmite Oficiului pentru Publicaţii al Uniunii Europene (denumit în continuare "Oficiul pentru Publicaţii").

2.3.Autoritatea contractantă trimite Oficiului pentru Publicaţii un anunţ de atribuire privind rezultatele procedurii în termen de cel mult 30 de zile de la semnarea unui contract sau a unui contract-cadru cu o valoare egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 175 alineatul (1).

2.4.Autoritatea contractantă publică un anunţ de atribuire:

3.Publicitatea procedurilor pentru contracte a căror valoare este mai mică decât pragurile menţionate la articolul 175 alineatul (1) din prezentul regulament sau pentru contracte care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE

3.1.Procedurile cu o valoare estimată a contractului mai mică decât pragurile menţionate la articolul 175 alineatul (1) fac obiectul unei publicităţi adecvate. Această publicitate implică publicitate adecvată ex ante pe internet sau un anunţ de participare sau, în cazul contractelor atribuite în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 13, publicarea unui anunţ de cerere de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Respectiva obligaţie nu se aplică procedurii descrise la punctul 11 şi nici procedurii de negociere a contractelor cu o valoare foarte scăzută stabilite la punctul 14.4.

3.3.Informaţiile privind atribuirea contractului conţin numele contractantului, cuantumul angajat din punct de vedere juridic şi obiectul contractului, iar în cazul contractelor directe şi al contractelor specifice, trebuie să respecte articolul 38 alineatul (3).

4.Publicarea anunţurilor

5.Alte forme de publicitate

SECŢIUNEA 2:Proceduri de achiziţii

6.Numărul minim de candidaţi şi modalităţile de negociere

7.Parteneriatul pentru inovare

7.1.Un parteneriat pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs inovator, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum şi achiziţionarea ulterioară a lucrărilor, produselor sau serviciilor rezultate, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor de performanţă şi costurilor maxime convenite de autorităţile contractante cu partenerii.

7.2.Înainte de lansarea unui parteneriat pentru inovare, autoritatea contractantă consultă piaţa, astfel cum se prevede la punctul 15, pentru a se asigura că lucrările, produsele sau serviciile respective nu există pe piaţă sau ca activitate de dezvoltare aproape-de-piaţă.

În documentele achiziţiei, autoritatea contractantă descrie nevoile în materie de lucrări, produse sau servicii inovatoare care nu pot fi satisfăcute prin achiziţionarea unor lucrări, produse sau servicii deja disponibile pe piaţă. Autoritatea indică acele elemente ale descrierii care definesc cerinţele minime. Informaţiile furnizate sunt suficient de precise pentru a le permite operatorilor economici să identifice natura şi sfera de aplicare a soluţiei necesare şi să decidă dacă depun sau nu o cerere de participare la procedură.

7.3.În cadrul documentelor achiziţiei, autoritatea contractantă defineşte normele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuală.

8.Concursuri de proiecte

8.2.Juriul este numit de către ordonatorul de credite competent. Acesta este format exclusiv din persoane fizice independente faţă de candidaţii la concurs. Atunci când, pentru a participa la concurs, li se cere candidaţilor să aibă o anumită calificare profesională, cel puţin o treime din membrii juriului trebuie să aibă aceeaşi calificare sau o calificare echivalentă.

9.Sistemul dinamic de achiziţii

9.3.Autoritatea contractantă acordă fiecărui operator economic, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii, posibilitatea de a solicita să participe la sistem. Aceasta îşi finalizează evaluarea cererilor în termen de 10 zile lucrătoare din momentul în care le primeşte. Respectivul termen poate fi prelungit la 15 zile lucrătoare în cazuri justificate. Autoritatea contractantă nu poate însă prelungi perioada de evaluare decât dacă între timp nu s-a emis nicio invitaţie de participare la procedura de ofertare.

10.Dialogul competitiv

10.2.Autoritatea contractantă deschide un dialog cu candidaţii care îndeplinesc criteriile de selecţie în scopul identificării şi stabilirii celor mai adecvate mijloace de satisfacere a nevoilor identificate. Aceasta poate discuta toate aspectele achiziţiei cu candidaţii selectaţi în cursul dialogului respectiv, dar nu poate să îşi modifice nevoile, cerinţele şi criteriile de atribuire, astfel cum se prevede la punctul 10.1.

10.3.Autoritatea contractantă continuă dialogul până când este în măsură să identifice soluţia sau soluţiile care pot răspunde nevoilor sale.

11.Utilizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare

11.1.Atunci când autoritatea contractantă utilizează procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, aceasta respectă modalităţile de negociere prevăzute la articolul 164 alineatul (4) şi la punctul 6.5.

(i)în cazul livrărilor suplimentare destinate fie unei înlocuiri parţiale a produselor sau a instalaţiilor, fie extinderii produselor sau a instalaţiilor existente, atunci când schimbarea unui furnizor ar obliga autoritatea contractantă să achiziţioneze produse cu caracteristici tehnice diferite care ar cauza incompatibilitate sau ar crea dificultăţi tehnice de utilizare şi întreţinere disproporţionate. În cazul în care instituţiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, durata unor astfel de contracte nu depăşeşte trei ani;

(i)pentru contractele declarate secrete sau a căror executare trebuie să fie însoţită de măsuri de securitate speciale, în conformitate cu dispoziţiile administrative în vigoare, sau atunci când protejarea intereselor esenţiale ale Uniunii impune acest lucru, cu condiţia ca interesele esenţiale în cauză să nu poată fi garantate prin alte măsuri; astfel de măsuri pot consta în cerinţe de protejare a naturii confidenţiale a informaţiilor pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziţie în procedura de achiziţii;

11.4.În cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf litera (e), proiectul de bază precizează care sunt eventualele servicii sau lucrări noi şi condiţiile în care vor fi atribuite. De îndată ce proiectul de bază este supus procedurii de ofertare, se face cunoscută posibilitatea utilizării procedurii de negociere, iar valoarea totală estimată a serviciilor sau a lucrărilor ulterioare se ia în considerare la aplicarea pragurilor menţionate la articolul 175 alineatul (1) sau la articolul 178 alineatul (1) în domeniul acţiunilor externe. În cazul în care instituţiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, o astfel de procedură se utilizează numai în timpul executării contractului iniţial şi cel târziu în termen de trei ani de la încheierea acestuia.

12.Utilizarea unei proceduri competitive cu negociere sau a dialogului competitiv

12.1.Atunci când utilizează procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv, autoritatea contractantă respectă modalităţile de negociere prevăzute la articolul 164 alineatul (4) şi la punctul 6.5. Autoritatea contractantă poate utiliza respectivele proceduri indiferent de valoarea estimată a contractului, în următoarele cazuri:

12.2.O ofertă este considerată neregulamentară în următoarele cazuri:

13.Procedura cu cerere de exprimare a interesului

13.1.Pentru contractele cu o valoare aflată sub pragurile menţionate la articolul 175 alineatul (1) sau la articolul 178 alineatul (1) şi fără a aduce atingere punctelor 11 şi 12, autoritatea contractantă poate utiliza o cerere de exprimare a interesului pentru:

13.3.Atunci când urmează să se atribuie un contract, autoritatea contractantă îi invită pe toţi candidaţii sau vânzătorii înscrişi pe lista sau sublista în cauză:

14.Contracte cu valoare medie, scăzută şi foarte scăzută

15.Consultarea preliminară a pieţei

16.Documentele achiziţiei

16.1.Documentele achiziţiei conţin:

16.2.Invitaţia de participare la procedura de ofertare conţine:

16.3.Caietul de sarcini conţine:

16.4.Proiectul de contract conţine:

17.Specificaţii tehnice

17.2.Caracteristicile menţionate la punctul 17.1 pot include, după caz:

17.3.Specificaţiile tehnice sunt formulate în unul dintre următoarele moduri:

17.5.În cazul în care recurge la opţiunea prevăzută la punctul 17.3 litera (b) de a formula specificaţiile tehnice în termeni de performanţă sau de cerinţe funcţionale, autoritatea contractantă nu respinge o ofertă care respectă un standard naţional care transpune un standard european, un agrement tehnic european, o specificaţie tehnică comună, un standard internaţional sau sisteme tehnice de referinţă stabilite de un organism european de standardizare dacă aceste caracteristici corespund performanţelor sau cerinţelor funcţionale pe care le-a stabilit.

17.6.În cazul în care intenţionează să achiziţioneze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, o autoritate contractantă poate impune o etichetă specifică sau cerinţe specifice prevăzute de o etichetă, cu condiţia ca toate condiţiile de mai jos să fie îndeplinite:

17.7.Autoritatea contractantă acceptă orice alte mijloace de probă adecvate diferite de cele menţionate la punctul 17.6, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare şi nici posibilitatea de a le obţine sau de a obţine o etichetă specifică în termenele stabilite, din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiţia ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate îndeplinesc cerinţele etichetei specifice sau cerinţele specifice indicate de autoritatea contractantă.

17.8.Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu fac trimitere la un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producţie specifică, fapt care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor produse sau operatori economici.

18.Criterii de excludere şi de selecţie

18.2.Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei criteriile de selecţie, nivelurile minime de capacitate şi dovezile necesare pentru a demonstra respectiva capacitate. Toate cerinţele sunt legate de obiectul contractului şi sunt proporţionale cu acesta.

18.3.În ceea ce priveşte capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, autoritatea contractantă poate impune unui operator economic obligaţia de a îndeplini cel puţin una dintre următoarele condiţii:

18.4.La primirea cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă acceptă DEAU sau, în lipsa acestuia, o declaraţie pe propria răspundere conform căreia ofertantul sau candidatul îndeplineşte criteriile de selecţie. În cazul contractelor cu o valoare foarte scăzută, se poate renunţa la cerinţa de a prezenta un DEAU sau o declaraţie pe propria răspundere.

18.5.Autoritatea contractantă poate, în funcţie de evaluarea riscurilor efectuată de aceasta, să hotărască să nu solicite dovada capacităţii juridice, regulamentare, financiare, economice, tehnice şi profesionale a operatorului economic în următoarele cazuri:

18.6.Un operator economic poate, dacă este cazul şi pentru un anumit contract, să se bazeze pe capacităţile altor entităţi, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorităţii contractante că va dispune de resursele necesare pentru executarea contractului, prezentând angajamentul respectivelor entităţi în acest sens.

19.Capacitatea economică şi financiară

19.1.Pentru a asigura faptul că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesară pentru a executa contractul, autoritatea contractantă poate cere în special ca:

19.3.Autoritatea contractantă defineşte în documentele achiziţiei elementele pe care trebuie să le furnizeze un operator economic pentru a-şi demonstra capacitatea economică şi financiară. Aceasta poate cere în special unul sau mai multe dintre următoarele documente:

20.Capacitatea tehnică şi profesională

20.2.Autoritatea contractantă defineşte în documentele achiziţiei elementele pe care trebuie să le furnizeze un operator economic pentru a-şi demonstra capacitatea tehnică şi profesională. Aceasta poate cere unul sau mai multe dintre următoarele documente:

20.3.Dacă produsele sau serviciile sunt complexe sau, în mod excepţional, sunt necesare pentru un scop special, dovada capacităţii tehnice şi profesionale se poate face prin intermediul unei verificări efectuate de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de către un organism oficial competent din ţara în care este stabilit operatorul economic, cu acordul organismului în cauză. Aceste verificări vizează capacitatea tehnică şi de producţie a furnizorului şi, dacă este necesar, mijloacele de studiu şi de cercetare şi măsurile de control al calităţii.

20.4.Atunci când solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calităţii, inclusiv cu privire la accesibilitatea pentru persoanele cu handicap, autoritatea contractantă face trimitere la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Autoritatea contractantă acceptă şi alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calităţii de la un operator economic care poate demonstra că nu are acces la astfel de certificate sau nu are posibilitatea de a obţine aceste certificate în termenele relevante, din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiţia ca operatorul economic să dovedească faptul că măsurile de asigurare a calităţii propuse respectă standardele de asigurare a calităţii cerute.

20.5.Atunci când solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste faptul că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, autoritatea contractantă face trimitere la sistemul de management de mediu şi audit al Uniunii Europene sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaţionale relevante emise de organisme acreditate. În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la astfel de certificate sau nu a avut posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă acceptă şi alte dovezi ale unor măsuri de management de mediu, cu condiţia ca operatorul economic să dovedească faptul că respectivele măsuri sunt echivalente cu cele impuse în temeiul sistemului sau al standardului de management de mediu aplicabil.

21.Criterii de atribuire

21.1.Criteriile de calitate pot include elemente cum ar fi meritul tehnic, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, proiectarea pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare, procesul de producţie, furnizare şi de tranzacţionare şi orice alt proces specific în orice stadiu al ciclului de viaţă al lucrărilor, produselor sau serviciilor, organizarea personalului desemnat să execute contractul, serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică sau condiţiile de livrare, cum ar fi data de livrare, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie.

21.2.Autoritatea contractantă precizează, în documentele achiziţiei, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care se aplică metoda preţului cel mai mic. Aceste ponderi se pot exprima ca un interval al cărui întindere maximă trebuie să fie adecvată.

21.4.Calcularea costurilor pe ciclu de viaţă acoperă parţial sau integral următoarele costuri, în măsura în care sunt relevante, pe durata ciclului de viaţă al lucrărilor, produselor sau serviciilor:

21.5.În cazul în care evaluează costurile folosind o abordare ce are la bază costul pe ciclu de viaţă, autoritatea contractantă indică în documentele achiziţiei datele pe care trebuie să le furnizeze ofertanţii şi metoda pe care o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viaţă pe baza datelor respective.

22.Utilizarea licitaţiilor electronice

22.2.În procedurile deschise, restrânse sau competitive cu negociere, autoritatea contractantă poate decide ca atribuirea unui contract de achiziţii publice să fie precedată de o licitaţie electronică în cazul în care documentele achiziţiei se pot stabili cu exactitate.

22.3.Autoritatea contractantă care decide să organizeze o licitaţie electronică precizează acest lucru în anunţul de participare.

22.5.Invitaţia este însoţită de rezultatul unei evaluări complete a ofertei relevante.

În invitaţie se precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în licitaţia electronică pentru a se determina modificările automate ale clasamentului în funcţie de noile preţuri şi/sau de noile valori prezentate. Formula respectivă include ponderarea tuturor criteriilor stabilite pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, astfel cum se menţionează în documentele achiziţiei. În acest scop, eventualele intervale valorice se reduc în prealabil la o valoare determinată.

22.6.În cursul fiecărei runde a unei licitaţii electronice, autoritatea contractantă comunică instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile necesare pentru a le permite acestora să îşi aprecieze, în orice moment, poziţia în clasament. Aceasta poate, de asemenea, dacă acest lucru a fost indicat anterior, să comunice şi alte informaţii referitoare la alte preţuri sau valori prezentate şi să anunţe numărul de ofertanţi în oricare dintre rundele licitaţiei. Cu toate acestea, nu poate dezvălui, în nicio rundă a unei licitaţii electronice, identitatea ofertanţilor.

22.7.Autoritatea contractantă închide o licitaţie electronică în unul sau în mai multe dintre următoarele moduri:

23.Oferte anormal de mici

23.1.În cazul în care, pentru un anumit contract, preţul sau costurile propuse în ofertă par anormal de mici, autoritatea contractantă solicită în scris detalii privind elementele constitutive ale preţului sau ale costurilor pe care aceasta le consideră relevante şi îi oferă ofertantului posibilitatea de a prezenta observaţii.

24.Termene pentru primirea ofertelor şi a cererilor de participare

24.1.Termenele sunt mai lungi decât termenele minime stabilite la prezentul punct atunci când ofertele pot fi redactate doar după o vizită la faţa locului sau după consultarea la faţa locului a documentelor justificative ale documentelor achiziţiei.

24.6.În procedurile cu cerere de exprimare a interesului menţionate la punctul 13.1, termenul este:

25.Accesul la documentele achiziţiei şi termenul pentru furnizarea informaţiilor suplimentare

25.1.Autoritatea contractantă oferă acces direct şi gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziţiei de la data publicării anunţului de participare sau, pentru procedurile fără anunţ de participare şi pentru cele menţionate la punctul 13, de la data trimiterii invitaţiei de participare la procedura de ofertare.

26.Termene în cazuri de urgenţă

26.1.Atunci când o urgenţă bine justificată face imposibilă respectarea termenelor minime prevăzute la punctele 24.2 şi 24.3 pentru procedurile deschise sau restrânse, autoritatea contractantă poate stabili:

27.Cataloage electronice

27.3.În cazul în care s-a încheiat un contract-cadru multiplu în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, autoritatea contractantă poate prevedea ca reluarea procedurii concurenţiale pentru contractele specifice să se realizeze pe baza cataloagelor actualizate, utilizând una dintre metodele următoare:

27.4.În cazul în care se utilizează metoda menţionată la punctul 27.3 litera (b), autoritatea contractantă notifică contractanţilor data şi ora la care intenţionează să colecteze informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului specific în cauză şi le oferă contractanţilor posibilitatea de a refuza această colectare de informaţii.

28.Deschiderea ofertelor şi a cererilor de participare

28.2.În cazul în care valoarea unui contract este egală sau mai mare decât pragurile menţionate la articolul 175 alineatul (1), ordonatorul de credite competent numeşte o comisie de deschidere a ofertelor. Ordonatorul de credite poate elimina respectiva obligaţie, pe baza unei analize a riscurilor, atunci când procedura concurenţială se reia în contextul unui contract-cadru şi în cazurile menţionate la punctul 11.1 al doilea paragraf, cu excepţia literelor (d) şi (g) de la paragraful menţionat.

28.6.Procesul-verbal de deschidere a ofertelor primite se semnează de către persoana sau persoanele responsabile de deschidere sau de membri ai comisiei de deschidere. În procesul-verbal se identifică ofertele care respectă articolul 149, precum şi pe cele care nu respectă aceste cerinţe, şi precizează motivele pentru care s-au respins ofertele, astfel cum se prevede la articolul 168 alineatul (4). Procesul-verbal respectiv poate fi semnat printr-un sistem electronic care oferă o identificare suficientă a semnatarului.

29.Evaluarea ofertelor şi a cererilor de participare

30.Rezultatele evaluării şi decizia de atribuire

30.1.Rezultatul evaluării constă într-un raport de evaluare care conţine propunerea de atribuire a contractului. Raportul de evaluare se datează şi semnează de către persoana sau persoanele care au efectuat evaluarea sau de către membrii comitetului de evaluare. Raportul poate fi semnat printr-un sistem electronic care oferă o identificare suficientă a semnatarului.

30.2.Raportul de evaluare conţine următoarele informaţii:

30.3.În continuare, autoritatea contractantă adoptă o decizie de atribuire, prezentând unul dintre următoarele elemente:

30.4.Ordonatorul de credite poate să fuzioneze conţinutul raportului de evaluare şi al deciziei de atribuire într-un singur document şi să îl semneze, în oricare dintre următoarele cazuri:

31.Informaţii pentru candidaţi şi ofertanţi

31.1.Autoritatea contractantă comunică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor, simultan şi individual, prin mijloace electronice, deciziile adoptate în ceea ce priveşte rezultatul procedurii, cât mai curând posibil, după una dintre următoarele etape:

CAPITOLUL 2:Dispoziţii aplicabile contractelor atribuite de instituţiile Uniunii în nume propriu

32.Organismul central de achiziţie

33.Loturi

34.Modalităţile de estimare a valorii unui contract

34.2.În cazul contractelor-cadru şi al sistemelor dinamice de achiziţii, valoarea care trebuie luată în calcul este valoarea maximă a tuturor contractelor avute în vedere pentru întreaga durată a contractului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii.

34.4.În cazul contractelor de achiziţii de servicii care nu precizează un preţ total sau al contractelor de achiziţii de produse care au ca obiect leasingul, închirierea în numele unui terţ, închirierea sau cumpărarea de produse în rate, baza de calcul pentru valoarea estimată a contractului este:

34.5.În cazul contractelor de achiziţii de servicii sau de produse care sunt atribuite periodic sau care urmează să fie reînnoite într-o perioadă determinată, calculul valorii estimate a contractului se bazează pe una dintre următoarele valori:

34.7.În cazul contractelor de concesiune, valoarea este cifra totală de afaceri estimată a concesionarului generată pe durata contractului.

35.Perioada de aşteptare dinaintea semnării contractului

35.1.Această perioadă începe de la una dintre datele următoare:

Dacă este necesar, autoritatea contractantă poate suspenda semnarea contractului în scopul efectuării unei analize suplimentare, în cazul în care acest lucru este justificat de solicitările sau observaţiile formulate de candidaţii sau ofertanţii necâştigători sau lezaţi sau de orice altă informaţie relevantă primită în perioada stabilită la articolul 175 alineatul (3). În caz de suspendare, toţi candidaţii sau ofertanţii sunt informaţi în termen de trei zile lucrătoare de la data deciziei de suspendare.

CAPITOLUL 3:Achiziţii în domeniul acţiunilor externe

36.Dispoziţii speciale privind pragurile şi modalităţile de atribuire a contractelor în domeniul acţiunilor externe

Punctul 2, cu excepţia punctului 2.5, punctele 3, 4 şi 6, punctul 12.1 litera (a) şi literele (c)-(f), punctul 12.4, punctul 13.3, punctele 14 şi 15, punctele 17.3-17.7, punctele 20.4 şi 23.3, punctul 24, punctele 25.2 şi 25.3, punctele 26, 28 şi 29, cu excepţia punctului 29.3, nu se aplică în cazul contractelor de achiziţii publice încheiate de autorităţile contractante menţionate la articolul 178 alineatul (2) sau în numele acestora. Punctele 32, 33 şi 34 nu se aplică în cazul achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe. Punctul 35 se aplică achiziţiilor în domeniul acţiunilor externe. În scopul celui de al doilea paragraf de la punctul 35.1, durata perioadei de aşteptare este cea stabilită la articolul 178 alineatul (1).

37.Publicitatea

38.Praguri şi proceduri

38.2.În funcţie de praguri, se utilizează următoarele proceduri de achiziţii:

38.3.În cadrul procedurii restrânse menţionate la punctul 38.1 litera (a), anunţul de participare precizează numărul de candidaţi care urmează să fie invitaţi să depună oferte. Pentru contractele de achiziţii de servicii sunt invitaţi cel puţin patru candidaţi. Numărul candidaţilor cărora li se permite să depună oferte trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală.

38.5.În cadrul procedurii competitive cu negociere menţionate la punctul 38.1 litera (d), autoritatea contractantă întocmeşte o listă cu minimum trei ofertanţi la alegere, fără publicarea unui anunţ.

39.Utilizarea procedurii de negociere pentru contractele de achiziţii de servicii, de produse şi de lucrări

39.1.Autorităţile contractante pot utiliza procedura de negociere pe baza unei singure oferte în următoarele cazuri:

41.Termenele pentru proceduri

ANEXA II:Tabel de corespondenţă

Regulamentul (EU, Euratom) nr. 966/2012	Prezentul regulament
Articolul 1 alineatul (1)	Articolul 1
Articolul 1 alineatul (2)	Articolul 68
Articolul 2	Articolul 2
Articolul 3	Articolul 3
Articolul 4	Articolul 4
Articolul 5	Articolul 5
Articolul 6	Articolul 6
Articolul 7	Articolul 7
Articolul 8	Articolul 8
Articolul 9	Articolul 9
Articolul 10	eliminat
Articolul 11	Articolul 10
Articolul 12	Articolul 11
Articolul 13	Articolul 12
Articolul 14	Articolul 12 alineatul (3)
Articolul 15	Articolul 14
Articolul 16	Articolul 16
Articolul 17	Articolul 17
Articolul 18	Articolul 18
Articolul 19	Articolul 19
Articolul 20	Articolul 20
Articolul 21	Articolul 21
Articolul 22	Articolul 25
Articolul 23	Articolul 27
Articolul 24	Articolul 28
Articolul 25	Articolul 29
Articolul 26	Articolul 30
Articolul 27	Articolul 31
Articolul 28	Articolul 28 alineatul (2)
Articolul 29	Articolul 32
Articolul 30	Articolul 33
Articolul 31	Articolul 3 5
Articolul 32	Articolul 36
Articolul 33	Articolul 35 alineatul (4)
Articolul 34	Articolul 37
Articolul 35	Articolul 38
Articolul 36	Articolul 39
Articolul 37	Articolul 40
Articolul 38	Articolul 41
Articolul 39	Articolul 42
Articolul 40	Articolul 43
Articolul 41	Articolul 44
Articolul 42	Articolul 45
Articolul 43	Articolul 46
Articolul 44	Articolul 47
Articolul 45	Articolul 48
Articolul 46	Articolul 49
Articolul 47	Articolul 50
Articolul 48	Articolul 51
Articolul 49	Articolul 52
Articolul 50	Articolul 53
Articolul 51	Articolul 54
Articolul 52	Articolul 5 5
Articolul 53	Articolul 56
Articolul 54	Articolul 58
Articolul 55	Articolul 59
Articolul 56	Articolul 60
Articolul 57	Articolul 61
Articolul 58	Articolul 62
Articolul 59	Articolul 63
Articolul 60	Articolul 154
Articolul 61	Articolul 154
Articolul 62	Articolul 69
Articolul 63	Articolul 62 alineatul (3)
Articolul 64	Articolul 72
Articolul 65	Articolul 73
Articolul 66	Articolul 74
Articolul 67	Articolul 76
Articolul 68	Articolul 77
Articolul 69	Articolul 79
Articolul 70	Articolul 88
Articolul 71	Articolul 90
Articolul 72	Articolul 91
Articolul 73	Articolul 92
Articolul 74	Articolul 94
Articolul 75	Articolul 95
Articolul 76	Articolul 96
Articolul 77	Articolul 97
Articolul 78	Articolul 98
Articolul 79	Articolul 100
Articolul 80	Articolul 101
Articolul 81	Articolul 105
Articolul 82	Articolul 106
Articolul 83	Articolul 107
Articolul 84 alineatul (1)	Articolul 111 alineatul (1)
Articolul 84 alineatul (2)	Articolul 110 alineatul (1)
Articolul 84 alineatul (3) primul paragraf	Articolul 110 alineatul (2)
Articolul 84 alineatul (3) al doilea paragraf	Articolul 110 alineatul (3) litera (e)
Articolul 85 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 2 punctul 8.
Articolul 85 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 2 punctul 37
Articolul 85 alineatul (1) al treilea paragraf	Articolul 111 alineatul (2)
Articolul 85 alineatul (2)	-
Articolul 85 alineatul (3)	Articolul 112 alineatul (1)
Articolul 85 alineatul (4)	Articolul 112 alineatul (2)
Articolul 86 alineatele (1), (2) şi (3)	Articolul 111 alineatul (2)
Articolul 86 alineatul (4) primul paragraf	Articolul 114 alineatul (2) primul paragraf
Articolul 86 alineatul (4) al doilea paragraf	Articolul 114 alineatul (1)
Articolul 86 alineatul (4) al treilea paragraf	Articolul 111 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 86 alineatul (4) al patrulea paragraf	Articolul 112 alineatul (5)
Articolul 86 alineatul (5) primul paragraf	Articolul 114 alineatul (4)
Articolul 86 alineatul (5) al doilea paragraf	Articolul 114 alineatul (5)
Articolul 86 alineatul (5) al treilea paragraf	Articolul 114 alineatul (6)
Articolul 87 alineatul (1)	Articolul 111 alineatul (1)
Articolul 88	Articolul 111 alineatul (3)
Articolul 89 alineatul (1)	Articolul 111 alineatul (5)
Articolul 89 alineatul (2)	-
Articolul 90	Articolul 115
Articolul 91	Articolul 115 alineatul (1)
Articolul 92	Articolul 116
Articolul 93	Articolul 146
Articolul 94	Articolul 146
Articolul 95	Articolul 147
Articolul 96	Articolul 151
Articolul 97	Articolul 133
Articolul 98	Articolul 117
Articolul 99	Articolul 118
Articolul 100	Articolul 120
Articolul 101	Articolele 2 şi 162
Articolul 102	Articolul 160
Articolul 103	Articolul 163
Articolul 104	Articolul 164
Articolul 104a	Articolul 165
Articolul 105	Articolul 166
Articolul 105a	Articolul 135
Articolul 106	Articolele 136-140
Articolul 107	Articolul 141
Articolul 108	Articolele 142 şi 143
Articolul 110	Articolul 167
Articolul 111	Articolul 168
Articolul 112	Articolul 169
Articolul 113	Articolul 170
Articolul 114	Articolul 171
Articolul 114a	Articolul 172
Articolul 115	Articolul 173
Articolul 116	Articolul 131
Articolul 117	Articolul 174
Articolul 118	Articolul 175
Articolul 119	Articolul 176
Articolul 120	Articolul 177
Articolul 121	Articolul 180
Articolul 122	Articolul 187
Articolul 123	Articolul 125
Articolul 124	Articolul 181
Articolul 125	Articolele 190, 191 şi 193
Articolul 126	Articolul 186
Articolul 127	Articolul 190
Articolul 128	Articolul 189
Articolul 129	Articolul 191
Articolul 130	Articolul 193
Articolul 131	Articolul 196
Articolul 132	Articolul 198
Articolul 133	Articolul 200
Articolul 134	Articolele 152 şi 153
Articolul 135 alineatele (1), (5), (6) şi (7)	Articolul 202
Articolul 135 alineatele (2), (3) şi (4)	Articolul 131
Articolul 135 alineatele (8) şi (9)	-
Articolul 136	Articolul 132
Articolul 137	Articolele 204 şi 205
Articolul 138	Articolul 206
Articolul 139	Articolul 208
Articolul 140	Articolul 209
Articolul 141	Articolul 241
Articolul 142	Articolul 249
Articolul 143	Articolul 80
Articolul 144	Articolul 80
Articolul 145	Articolul 243
Articolul 146	Articolul 244
Articolul 147	Articolul 245
Articolul 148	Articolul 246
Articolul 149	Articolul 250
Articolul 150	Articolul 248
Articolul 151	Articolul 82 alineatele (7), (8) şi (9)
Articolul 152	-
Articolul 153	Articolul 84
Articolul 154	Articolul 84
Articolul 155	Articolul 243 alineatul (3)
Articolul 156	Articolul 80 alineatul (3)
Articolul 157	Articolul 87
Articolul 158	Articolul 254
Articolul 159	Articolul 255
Articolul 160	Articolul 256
Articolul 161	Articolul 257
Articolul 162	Articolul 258
Articolul 163	Articolul 259
Articolul 164	Articolul 260
Articolul 165	Articolul 261
Articolul 166	Articolul 262
Articolul 167	Articolul 263
Articolul 168	-
Articolul 169 alineatul (1)	-
Articolul 169 alineatul (2)	Articolul 12 alineatul (1)
Articolul 169 alineatul (3)	Articolul 12 alineatul (2) litera (d)
Articolul 170 alineatul (1)	-
Articolul 170 alineatul (2)	Articolul 116 alineatul (1)
Articolul 170 alineatul (3)	Articolul 11 alineatul (2)
Articolul 171 alineatul (1)	Articolul 116 alineatul (4)
Articolul 171 alineatul (2)	Articolul 116 alineatul (2)
Articolul 171 alineatul (3)	Articolul 116 alineatul (5)
Articolul 172	Articolul 10 alineatul (5) litera (a)
Articolul 173 alineatul (1)	Articolul 30 alineatul (1) al treilea paragraf
Articolul 173 alineatul (2)	Articolul 31 alineatul (5)
Articolul 174	-
Articolul 175	-
Articolul 176	-
Articolul 177 alineatele (1), (2) şi (3)	-
Articolul 177 alineatul (4)	Articolul 12 alineatul (4) litera (b)
Articolul 177 alineatul (5)	Articolul 10 alineatul (5) litera (b)
Articolul 178 alineatul (1)	Articolul 14 alineatul (2)
Articolul 178 alineatul (2)	Articolul 15 alineatul (1)
Articolul 178 alineatul (3)	Articolul 15 alineatul (2)
Articolul 178a	-
Articolul 179 alineatul (1)	Articolul 30 alineatul (1) litera (f)
Articolul 179 alineatele (2) şi (3)	Articolul 31 alineatul (2)
Articolul 180	-
Articolul 181 alineatul (1)	-
Articolul 181 alineatul (2)	Articolul 21 alineatul (2) litera (b)
Articolul 181 alineatul (3)	Articolul 30 alineatul (1) litera (e)
Articolul 181 alineatul (4)	Articolul 237 alineatul (5)
Articolul 182	Articolul 15 alineatul (3)
Articolul 183 alineatul (1)	Articolul 160 alineatul (4)
Articolul 183 alineatul (2)	Articolul 12 alineatul (4) litera (c) şi articolul 21 alineatul (2) litera (g)
Articolul 183 alineatul (3)	-
Articolul 183 alineatul (4)	Articolul 145, articolul 152 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 167 alineatul (2) şi articolul 176 alineatul (2)
Articolul 183 alineatul (5)	Articolul 160 alineatul (5)
Articolul 183 alineatul (6)	Articolul 30 alineatul (1) litera (d)
Articolele 184 şi 18 5	-
Articolul 186	Articolul 236
Articolul 187	Articolele 234 şi 235
Articolul 188	-
Articolul 189 alineatele (1) şi (4)	-
Articolul 189 alineatele (2) şi (3)	Articolul 114 alineatele (2) şi (3)
Articolul 190	Articolul 178
Articolul 191	Articolul 179
Articolul 192	Articolul 190 alineatul (3)
Articolul 193	-
Articolul 194	Articolul 129
Articolul 195	Articolul 64
Articolul 196	Articolul 65
Articolul 197	Articolul 65 alineatul (2)
Articolul 198	Articolul 67
Articolul 199	Articolul 66 alineatul (2)
Articolul 200	Articolul 66 alineatul (3)
Articolul 201	Articolul 264
Articolul 202	Articolul 11 alineatul (2) şi articolul 265
Articolul 203	Articolele 264 şi 266
Articolul 204	Articolul 237
Articolul 204a	Articolul 221
Articolul 204b	Articolul 222
Articolul 204c	Articolul 223
Articolul 204d	Articolul 224
Articolul 204e	Articolul 225
Articolul 204f	Articolul 225
Articolul 204g	Articolul 226
Articolul 204h	Articolul 226
Articolul 204i	Articolul 226
Articolul 204j	Articolul 227
Articolul 204k	Articolul 228
Articolul 204l	Articolul 229
Articolul 204m	Articolul 230
Articolul 204n	Articolul 231
Articolul 204o	Articolul 232
Articolul 204p	Articolul 233
Articolul 205	Articolul 279
Articolul 206	Articolul 268
Articolul 207	-
Articolul 208	Articolul 70
Articolul 209	Articolul 71
Articolul 210	Articolul 269
Articolul 211	Articolul 280
Articolul 212	Articolul 281
Articolul 213	-
Articolul 214	Articolul 282