Partea i - REGULAMENTUL FINANCIAR - Regulamentul 1046/18-iul-2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 193L

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 9 Noiembrie 2022

PARTEA I:REGULAMENTUL FINANCIAR

TITLUL I:OBIECT, DEFINIŢII ŞI PRINCIPII GENERALE

4."act de bază" înseamnă un act juridic, altul decât o recomandare sau un aviz, care asigură un temei juridic pentru o acţiune şi pentru execuţia cheltuielilor corespunzătoare înregistrate în buget, a garanţiei bugetare sau a asistenţei financiare furnizate din buget şi care poate avea oricare dintre următoarele forme:

6."mecanism sau platformă de finanţare mixtă" înseamnă un cadru de cooperare instituit între Comisie şi instituţii de dezvoltare sau alte instituţii de finanţare publice în vederea combinării unor forme de ajutor nerambursabil şi/sau instrumente financiare şi/sau garanţii bugetare din buget cu forme de sprijin rambursabil din partea instituţiilor de dezvoltare sau a altor instituţii de finanţare publice, precum şi din partea unor instituţii de finanţare din sectorul privat şi a investitorilor din sectorul privat;

10."contract imobiliar" înseamnă un contract care are ca obiect achiziţionarea, schimbul, închirierea pe termen lung, uzufructul, leasingul, închirierea sau închirierea în vederea cumpărării, cu sau fără opţiunea de cumpărare, a unor terenuri, a unor clădiri sau a altor bunuri imobile. Acesta acoperă atât clădirile existente, cât şi clădirile nefinalizate, cu condiţia ca respectivul candidat să fi obţinut o autorizaţie de construire valabilă pentru ele. Acesta nu acoperă clădiri proiectate în conformitate cu specificaţiile autorităţii contractante care sunt vizate de contracte de achiziţii de lucrări;

14."contract de concesiune" înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în sensul articolelor 174 şi 178, pentru a încredinţa executarea de lucrări sau prestarea şi gestionarea de servicii unui operator economic (denumit în continuare "concesiune") şi pentru care:

(b)atribuirea contractului de concesiune presupune transferul către concesionar a unui risc de exploatare în ceea ce priveşte exploatarea respectivelor lucrări sau servicii, care cuprinde riscul aferent cererii sau riscul aferent ofertei ori ambele. Se consideră că concesionarul îşi asumă un risc de exploatare atunci când, în condiţii normale de exploatare, nu i se garantează recuperarea investiţiilor efectuate sau a costurilor suportate pentru exploatarea lucrărilor sau a serviciilor în cauză;

19."control" înseamnă orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea, eficienţa şi economia operaţiunilor, fiabilitatea informaţiilor raportate, protejarea activelor şi a informaţiilor, prevenirea, detectarea şi corectarea fraudelor şi a neregulilor şi monitorizarea acestora, precum şi buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente, ţinându-se seama de caracterul multianual al programelor, precum şi de natura plăţilor respective. Controalele pot presupune diverse verificări, precum şi punerea în aplicare a oricăror politici şi proceduri în vederea atingerii obiectivelor menţionate la prima teză;

21."criză" înseamnă:

51."contract de achiziţii publice" înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante în sensul articolelor 174 şi 178, pentru a obţine, în schimbul unui preţ plătit integral sau parţial de la buget, furnizarea de bunuri mobile sau imobile, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, cuprinzând:

Art. 3: Conformitatea legislaţiei secundare cu prezentul regulament

(2)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la alineatul (1), orice propunere sau modificare a unei propuneri prezentate autorităţii legislative care face derogare de la dispoziţiile prezentului regulament, altele decât cele prevăzute în titlul II, sau de la actele delegate adoptate în temeiul acestuia precizează respectivele derogări şi, în cuprinsul considerentelor şi al expunerii de motive din propunerile sau modificările respective, motivele specifice care justifică astfel de derogări.

TITLUL II:BUGETUL ŞI PRINCIPIILE BUGETARE

CAPITOLUL 1:Principiile unităţii şi exactităţii bugetare

Art. 7: Domeniul de aplicare al bugetului

(1)Pentru fiecare exerciţiu financiar, bugetul prevede şi autorizează toate veniturile şi cheltuielile considerate necesare pentru Uniune. Acesta cuprinde:

(2)Bugetul conţine credite diferenţiate, formate din credite de angajament şi credite de plată, şi credite nediferenţiate. Creditele autorizate pentru exerciţiul financiar constau în:

Art. 8: Norme speciale care reglementează principiile unităţii şi exactităţii bugetare

CAPITOLUL 2:Principiul anualităţii

Art. 10: Contabilizarea bugetară a veniturilor şi a creditelor

(5)Prin derogare de la alineatele (3) şi (4):

Art. 11: Angajarea creditelor

(2)Începând cu data de 15 octombrie a unui exerciţiu financiar, următoarele cheltuieli se pot angaja în avans din creditele prevăzute pentru exerciţiul financiar următor:

Art. 12: Anularea şi reportarea creditelor

(2)Următoarele credite se pot reporta printr-o decizie adoptată în temeiul alineatului (3), dar numai în exerciţiul financiar următor:

d)creditele neangajate referitoare la acţiunile menţionate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

Reportările de credite neangajate astfel cum sunt menţionate la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat nu depăşesc, în limita a 2 % din creditele iniţiale votate de Parlamentul European şi de Consiliu, cuantumul ajustării plăţilor directe aplicate în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în cursul exerciţiului financiar precedent. Creditele reportate se returnează la liniile bugetare de finanţare a acţiunilor menţionate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(3)Instituţia în cauză a Uniunii îşi adoptă decizia privind reportările astfel cum se menţionează la alineatul (2) până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor. Aceasta informează Parlamentul European şi Consiliul, până la data de 15 martie a respectivului exerciţiu, cu privire la decizia de reportare adoptată. Aceasta precizează, de asemenea, pentru fiecare linie bugetară, modul în care s-au aplicat criteriile prevăzute la alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) şi (c) în cazul fiecărei reportări.

(4)Creditele se reportează automat în cazul:

b)creditelor corespunzătoare veniturilor alocate interne. Aceste credite se pot reporta numai în exerciţiul financiar următor şi se pot angaja până la data de 31 decembrie a respectivului exerciţiu, cu excepţia veniturilor alocate interne din închirieri şi vânzarea de clădiri şi terenuri, care se pot reporta până când sunt utilizate în totalitate. Creditele de angajament astfel cum sunt menţionate în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 şi în Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (²), care sunt disponibile la 31 decembrie, obţinute din rambursarea plăţilor de prefinanţare se pot reporta până la închiderea programului şi se pot utiliza atunci când este necesar, cu condiţia să nu mai fie disponibile alte credite de angajament;

Art. 13: Dispoziţii detaliate privind anularea şi reportarea creditelor

(1)Creditele de angajament şi creditele nediferenţiate menţionate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a) pot fi reportate numai dacă angajamentele nu au putut fi realizate înainte de data de 31 decembrie a exerciţiului financiar din motive independente de ordonatorul de credite şi dacă etapele pregătitoare sunt suficient de avansate pentru a permite să se preconizeze în mod rezonabil că angajamentul va fi realizat până la data de 31 martie a exerciţiului financiar următor sau, în ceea ce priveşte proiectele imobiliare, până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar următor.

(2)Etapele pregătitoare menţionate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a), care trebuie finalizate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar în scopul de a permite reportarea pentru exerciţiul financiar următor, sunt în special:

Art. 14: Dezangajări

Art. 15: Reconstituirea creditelor care corespund dezangajărilor

(2)În plus faţă de situaţia menţionată la alineatul (1) din prezentul articol, creditele care corespund dezangajărilor se reconstituie în cazul:

Art. 16: Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului

(2)Se pot asuma angajamente pe capitole până la maximum o pătrime din creditele totale autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exerciţiul financiar precedent, plus o doisprezecime pentru fiecare lună scursă.

(4)În cazul în care continuitatea acţiunii Uniunii şi nevoile de gestiune impun acest lucru, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate autoriza cheltuieli care depăşesc o doisprezecime provizorie, dar care nu depăşesc în total patru doisprezecimi provizorii, cu excepţia unor cazuri justificate corespunzător, atât pentru angajamente, cât şi pentru plăţi, în plus faţă de cele puse în mod automat la dispoziţie în conformitate cu alineatele (1) şi (2). Fără întârziere, Consiliul transmite Parlamentului European decizia sa de autorizare.

(5)Dacă, pentru un anumit capitol, autorizarea a patru doisprezecimi provizorii acordate în conformitate cu alineatul (4) nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru a evita o întrerupere în acţiunea Uniunii în domeniul acoperit de capitolul în cauză, se poate autoriza în mod excepţional depăşirea sumelor creditelor înregistrate în capitolul corespunzător din bugetul exerciţiului financiar precedent. Parlamentul European şi Consiliul hotărăsc în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatul (4). Cu toate acestea, în niciun caz nu se poate depăşi cuantumul total al creditelor disponibile din bugetul exerciţiului financiar precedent sau din proiectul de buget propus.

CAPITOLUL 3:Principiul echilibrului

Art. 18: Soldul exerciţiului financiar

(2)Estimările veniturilor sau creditelor de plată menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol se înregistrează în buget în cursul procedurii bugetare şi într-o scrisoare rectificativă prezentată în temeiul articolului 42 din prezentul regulament. Estimările se stabilesc în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului (¹).

CAPITOLUL 4:Principiul unităţii de cont

Art. 19: Utilizarea monedei euro

(2)Fără a se aduce atingere dispoziţiilor specifice prevăzute în normele sectoriale sau în contracte, acorduri de grant, acorduri de contribuţie şi acorduri de finanţare specifice, ordonatorul de credite competent efectuează conversia utilizând cursul de schimb zilnic pentru euro publicat în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data la care departamentul de ordonanţare întocmeşte ordinul de plată sau de recuperare.

CAPITOLUL 5:Principiul universalităţii

Art. 21: Venituri alocate

(2)Următoarele elemente constituie venituri alocate externe:

g)veniturile provenite din activităţile cu caracter concurenţial desfăşurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) care pot lua oricare dintre următoarele forme:

(3)Următoarele elemente constituie venituri alocate interne:

Art. 22: Structura pentru înregistrarea veniturilor alocate şi constituirea creditelor corespunzătoare

(1)Fără a se aduce atingere alineatului (2) al doilea paragraf litera (c) de la prezentul articol şi nici articolului 24, structura pentru înregistrarea în buget a veniturilor alocate include:

(2)Creditele corespunzătoare veniturilor alocate sunt puse la dispoziţie automat, atât ca credite de angajament, cât şi ca credite de plată, după încasarea veniturilor de către instituţia Uniunii, cu excepţia oricăruia dintre următoarele cazuri:

Art. 23: Contribuţiile din partea statelor membre la programe de cercetare

Art. 24: Venituri alocate rezultate din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii

(1)Structura bugetară pentru înregistrarea veniturilor din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii este următoarea:

Art. 25: Donaţii

(2)Acceptarea unei donaţii în valoare de cel puţin 50 000 EUR, care implică cheltuieli financiare, inclusiv costuri subsecvente, care depăşesc 10 % din valoarea donaţiei acordate, se supune spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului. Parlamentul European şi Consiliul iau o hotărâre în termen de două luni de la primirea unei cereri pentru o astfel de aprobare din partea instituţiilor Uniunii în cauză. Dacă nu s-a formulat nicio obiecţie în acest termen, instituţiile Uniunii în cauză iau o decizie definitivă cu privire la acceptarea donaţiei. Instituţiile Uniunii în cauză explică în cererea lor către Parlamentul European şi Consiliu cheltuielile financiare rezultate din acceptarea de donaţii în favoarea Uniunii.

Art. 26: Sponsorizarea corporativă

(2)Pe baza unor norme interne specifice, care se publică pe site-urile lor, instituţiile şi organele Uniunii pot accepta, în mod excepţional, sponsorizarea corporativă, cu condiţia ca:

Art. 27: Norme privind deducerile şi ajustări datorate cursului de schimb

(1)Se pot face următoarele deduceri din cererile de plată, care apoi sunt ordonanţate la valoarea netă:

CAPITOLUL 6:Principiul specificităţii

Art. 28: Dispoziţii generale

(2)Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii pot transfera credite în cadrul bugetului sub rezerva condiţiilor specifice prevăzute la articolele 29-32.

Cuantumul care trebuie luat în considerare pentru calcularea limitelor menţionate la articolele 29, 30 şi 31 este suma transferurilor care urmează să fie efectuate în cadrul liniei bugetare de la care se fac transferurile, după ajustarea operată ca urmare a transferurilor anterioare. Cuantumul corespunzător transferurilor pe care le efectuează autonom Comisia sau orice altă instituţie a Uniunii în cauză fără o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului nu se ia în considerare.

Propunerile de transferuri şi toate informaţiile adresate Parlamentului European şi Consiliului cu privire la transferurile efectuate în temeiul articolelor 29, 30 şi 31 sunt însoţite de documente justificative corespunzătoare şi detaliate care prezintă cele mai recente informaţii disponibile pentru executarea creditelor şi estimări ale necesarului până la sfârşitul exerciţiului financiar, atât pentru liniile bugetare către care se transferă creditele, cât şi pentru cele de la care se transferă acestea.

Art. 29: Transferuri efectuate de alte instituţii ale Uniunii decât Comisia

Art. 30: Transferuri efectuate de Comisie

(1)În cadrul propriei secţiuni din buget, Comisia poate efectua în mod autonom:

g)transferuri de credite de la postul bugetar al unei garanţii bugetare la postul bugetar al unei alte garanţii bugetare, în cazurile excepţionale în care resursele provizionate din cadrul fondului comun de provizionare ale acesteia din urmă sunt insuficiente pentru a plăti o cerere de executare a garanţiei şi sub rezerva restabilirii ulterioare a cuantumului transferat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 212 alineatul (4).

(2)În cadrul propriei secţiuni din buget, Comisia poate decide să efectueze următoarele transferuri de credite de la un titlu la altul, cu condiţia să informeze imediat Parlamentul European şi Consiliul cu privire la decizia luată:

Art. 31: Propuneri de transferuri prezentate Parlamentului European şi Consiliului de către instituţiile Uniunii

(2)Comisia poate prezenta Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 10 ianuarie a exerciţiului financiar următor, propuneri de transfer al creditelor de plată către fonduri executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepţia FEGA. Transferul creditelor de plată se poate efectua de la orice post bugetar. În astfel de cazuri, termenul de şase săptămâni menţionat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni.

Art. 32: Transferuri reglementate de dispoziţii speciale

(2)Parlamentul European şi Consiliul iau deciziile cu privire la transferurile destinate să permită utilizarea rezervei pentru ajutoare de urgenţă la propunerea Comisiei.

CAPITOLUL 7:Principiul bunei gestiuni financiare şi performanţa

Art. 33: Performanţa şi principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii

(1)Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare şi, prin urmare, se execută cu respectarea următoarelor principii:

(2)În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, utilizarea creditelor se axează pe performanţă şi, în acest scop:

Art. 34: Evaluări

(2)Evaluările ex ante, care contribuie la elaborarea de programe şi activităţi, se bazează pe dovezi privind performanţa programelor sau a activităţilor conexe şi identifică şi analizează aspectele care trebuie abordate, valoarea adăugată a implicării Uniunii, obiectivele, efectele preconizate ale diferitelor opţiuni şi modalităţile de monitorizare şi de evaluare.

(3)Evaluările retrospective evaluează performanţa programului sau a activităţii, inclusiv aspecte precum eficacitatea, eficienţa, coerenţa, relevanţa şi valoarea adăugată a UE. Evaluările retrospective se bazează pe informaţiile generate de modalităţile de monitorizare şi de indicatorii stabiliţi pentru acţiunea în cauză. Acestea se efectuează cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual şi, dacă este posibil, la un moment care să ofere suficient timp pentru a se ţine cont de constatările lor în evaluările ex ante sau evaluările impactului care contribuie la elaborarea de programe şi activităţi conexe.

Art. 35: Fişa financiară obligatorie

(1)Orice propunere sau iniţiativă prezentată autorităţii legislative de către Comisie, de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate (denumit în continuare "Înaltul Reprezentant") sau de către un stat membru care poate avea un impact asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, este însoţită de o fişă financiară care prezintă estimările creditelor de plată şi de angajament printr-o evaluare a diferitelor opţiuni de finanţare disponibile, precum şi de o evaluare ex ante sau o evaluare a impactului, în conformitate cu articolul 34.

(3)Pentru a reduce riscurile de fraudă, de nereguli şi de neîndeplinire a obiectivelor, fişa financiară prezintă informaţii privind sistemul de control intern instituit, o estimare a costurilor şi a beneficiilor controalelor presupuse de un astfel de sistem şi o evaluare a nivelului preconizat al riscului de eroare, precum şi informaţii privind măsurile existente sau planificate de prevenire a fraudei şi de protecţie împotriva acesteia.

Art. 36: Controlul intern al execuţiei bugetare

(2)În scopul execuţiei bugetare, controlul intern se aplică la toate nivelurile gestiunii şi se concepe pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea următoarelor obiective:

(3)Un control intern eficace se bazează pe cele mai bune practici internaţionale şi include, în special, următoarele elemente:

(4)Un control intern eficient se bazează pe următoarele elemente:

CAPITOLUL 8:Principiul transparenţei

Art. 37: Publicarea conturilor şi a bugetelor

(2)Preşedintele Parlamentului European dispune publicarea bugetului şi a bugetelor rectificative, astfel cum au fost adoptate definitiv, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 38: Publicarea de informaţii referitoare la destinatari şi a altor informaţii

(2)Cu excepţia cazurilor menţionate la alineatele (3) şi (4), următoarele informaţii se publică, cu respectarea corespunzătoare a cerinţelor de confidenţialitate şi de securitate, în special a protecţiei datelor cu caracter personal:

(3)Informaţiile menţionate la primul paragraf de la alineatul (2) nu se publică pentru:

d)cazurile în care divulgarea riscă să ameninţe drepturile şi libertăţile persoanelor sau entităţilor vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă atingere intereselor comerciale ale destinatarilor.

(4)Persoanele sau entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) publică informaţii privind destinatarii în conformitate cu normele şi procedurile proprii, în măsura în care normele respective sunt considerate echivalente în urma evaluării efectuate de către Comisie în temeiul articolului 154 alineatul (4) primul paragraf litera (e) şi cu condiţia ca orice publicare de date cu caracter personal să facă obiectul unor garanţii echivalente cu cele stabilite la prezentul articol.

Organismele desemnate în temeiul articolului 63 alineatul (3) publică informaţiile în conformitate cu normele sectoriale. Aceste norme sectoriale pot, în conformitate cu temeiul juridic corespunzător, să deroge de la alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol, în special în ceea ce priveşte publicarea datelor cu caracter personal, atunci când acest lucru se justifică pe baza criteriilor menţionate la alineatul (3) al treilea paragraf de la prezentul articol şi ţinând seama de caracteristicile specifice ale sectorului în cauză.

(5)Informaţiile menţionate la alineatul (1) se publică pe site-urile instituţiilor Uniunii până la data de 30 iunie a exerciţiului care urmează exerciţiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic.

TITLUL III:ÎNTOCMIREA ŞI STRUCTURA BUGETULUI

CAPITOLUL 1:Întocmirea bugetului

Art. 39: Estimările veniturilor şi ale cheltuielilor

Art. 41: Proiectul de buget

(1)Până la data de 1 septembrie a exerciţiului care precede exerciţiul execuţiei bugetului, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere care conţine proiectul de buget. Comisia transmite propunerea respectivă parlamentelor naţionale, spre informare.

(2)Pentru a furniza previziuni mai precise şi mai fiabile referitoare la implicaţiile bugetare ale legislaţiei în vigoare şi ale propunerilor legislative în curs, Comisia anexează la proiectul de buget o programare financiară indicativă pentru exerciţiile următoare, structurată pe categorii de cheltuieli, domenii de politică şi linii bugetare. Programarea financiară completă vizează categoriile de cheltuieli reglementate la punctul 30 din Acordul interinstituţional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară (¹). Se furnizează date sintetice pentru categoriile de cheltuieli care nu sunt reglementate la punctul 30 din acordul interinstituţional menţionat.

(3)Comisia anexează la proiectul de buget:

b)orice document de lucru pe care îl consideră util în legătură cu schemele de personal ale instituţiilor Uniunii, în care se indică cea mai recentă schemă de personal autorizată şi care prezintă:

h)fişe de program sau orice alte documente relevante cuprinzând următoarele:

(4)În cazul în care recurge la instrumente financiare, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare instrument financiar, următoarele:

l)resursele provizionate în fondul comun de provizionare şi, după caz, soldul contului fiduciar.

(5)Atunci când Uniunea acordă o garanţie bugetară, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare garanţie bugetară şi pentru fondul comun de provizionare:

(6)În cazul în care recurge la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru detaliat cu privire la activităţile sprijinite prin intermediul respectivelor fonduri fiduciare, inclusiv:

(7)Comisia anexează la proiectul de buget o listă care conţine deciziile sale prin care se aplică amenzi în domeniul dreptului concurenţei şi precizează cuantumul fiecărei amenzi aplicate, împreună cu informaţiile care arată dacă amenzile au devenit definitive sau dacă fac obiectul sau ar putea încă face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi, în cazul în care este posibil, informaţii privind data la care se preconizează că fiecare amendă va deveni definitivă.

(10)În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului (¹), Comisia transmite Parlamentului European şi Consiliului, împreună cu proiectul de buget, un document de lucru care prezintă, în mod exhaustiv:

(11)De asemenea, documentul de lucru menţionat la alineatul (10) prezintă:

d)o imagine detaliată a întregului personal din delegaţiile Uniunii la momentul prezentării proiectului de buget, inclusiv o defalcare pe zone geografice, gen, fiecare ţară şi misiune în parte, făcând distincţie între posturile din schema de personal, agenţii contractuali, agenţii locali şi experţii naţionali detaşaţi, precum şi a creditelor solicitate în proiectul de buget pentru astfel de categorii de personal, cu estimările corespunzătoare privind numărul persoanelor ocupate în echivalent normă întreagă pe baza creditelor solicitate.

Art. 42: Scrisori rectificative la proiectul de buget

Pe baza oricăror informaţii noi care nu erau disponibile în momentul întocmirii proiectului de buget, din proprie iniţiativă sau la cererea unei alte instituţii a Uniunii, fiecare cu privire la propria sa secţiune, Comisia poate prezenta simultan Parlamentului European şi Consiliului una sau mai multe scrisori rectificative la proiectul de buget înainte de convocarea Comitetului de conciliere menţionat la articolul 314 din TFUE. Astfel de scrisori pot include şi o scrisoare rectificativă de actualizare, în special, a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii.

Art. 43: Obligaţii care le revin statelor membre în urma adoptării bugetului

Art. 44: Proiectele de bugete rectificative

(1)Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative care sunt axate în principal pe venituri în următoarele împrejurări:

(2)În aceleaşi circumstanţe ca la alineatul (1), cererile de bugete rectificative ale altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se transmit Comisiei.

(3)Cu excepţia unor circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător sau în cazul mobilizării Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, pentru care se poate prezenta un proiect de buget rectificativ în orice moment al exerciţiului financiar, Comisia prezintă simultan Parlamentului European şi Consiliului proiectele de bugete rectificative până la data de 1 septembrie a fiecărui exerciţiu financiar. Comisia poate anexa un aviz la cererile de bugete rectificative ale altor instituţii ale Uniunii.

CAPITOLUL 2:Structura şi prezentarea bugetului

Art. 47: Nomenclatorul bugetar

(2)Situaţia cheltuielilor din secţiunea din buget aferentă Comisiei se prezintă pe baza unui nomenclator adoptat de Parlamentul European şi de Consiliu, care prevede o clasificare în funcţie de destinaţia cheltuielilor.

(4)Atunci când sunt prezentate în funcţie de destinaţii, creditele administrative pentru fiecare titlu se clasifică după cum urmează:

Art. 49: Provizioane

(1)Fiecare secţiune din buget poate să includă un titlu denumit "provizioane". În titlul respectiv se înscriu credite în oricare dintre următoarele cazuri:

b)există motive serioase de incertitudine cu privire la caracterul adecvat al creditelor sau la posibilitatea executării, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, a creditelor înregistrate la liniile bugetare respective.

Art. 52: Prezentarea bugetului

(1)Bugetul prezintă:

a)în situaţia generală a veniturilor şi cheltuielilor:

c)în ceea ce priveşte personalul:

d)în ceea ce priveşte asistenţa financiară şi garanţiile bugetare:

Art. 53: Norme privind schemele de personal

(1)Schemele de personal menţionate la articolul 52 alineatul (1) litera (c) constituie o limită absolută pentru fiecare instituţie sau organ al Uniunii. Nu se poate face nicio încadrare de personal peste limita stabilită.

c)instituţia sau organul Uniunii să fi participat împreună cu alte instituţii şi organe ale Uniunii la o analiză comparativă iniţiată prin exerciţiul de evaluare a personalului Comisiei.

TITLUL IV:EXECUŢIA BUGETARĂ

CAPITOLUL 1:Dispoziţii generale

Art. 57: Informaţii privind transferurile de date cu caracter personal în scopuri de audit

În orice apel lansat în contextul granturilor, al achiziţiilor sau al premiilor puse în aplicare în cadrul gestiunii directe, potenţialii beneficiari, candidaţi, ofertanţi şi participanţi sunt informaţi, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 că, în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii, datele lor cu caracter personal pot fi transferate serviciilor de audit intern, Curţii de Conturi sau Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum şi între ordonatorii de credite ai Comisiei, agenţiile executive menţionate la articolul 69 din prezentul regulament şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 din prezentul regulament.

Art. 58: Actul de bază şi excepţii

(2)Prin derogare de la alineatul (1) şi sub rezerva condiţiilor stabilite la alineatele (3), (4) şi (5), următoarele credite se pot executa în absenţa unui act de bază, cu condiţia ca acţiunile destinate finanţării să intre sub incidenţa competenţelor Uniunii:

d)creditele pentru acţiuni punctuale sau pentru acţiuni de durată nedeterminată, întreprinse de Comisie în virtutea sarcinilor care decurg din prerogativele sale la nivel instituţional în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom, altele decât dreptul său de iniţiativă legislativă în materie de propuneri astfel cum se menţionează la litera (b) de la prezentul alineat, precum şi în virtutea competenţelor sale specifice care îi sunt atribuite direct de articolele 154, 156, 159 şi 160 din TFUE, articolul 168 alineatul (2), articolul 171 alineatul (2), articolul 173 alineatul (2) din TFUE, articolul 175 al doilea paragraf din TFUE, articolul 181 alineatul (2) din TFUE, articolul 190 din TFUE, articolul 210 alineatul (2) şi articolul 214 alineatul (6) din TFUE şi articolele 70 şi 77-85 din Tratatul Euratom;

(4)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (b), acţiunile pregătitoare urmează o abordare coerentă şi pot lua forme diferite. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget pentru cel mult trei exerciţii financiare consecutive. Procedura de adoptare a actului de bază relevant se încheie înainte de sfârşitul celui de-al treilea exerciţiu financiar. În cursul procedurii respective, angajarea creditelor corespunde caracteristicilor specifice ale acţiunii pregătitoare în ceea ce priveşte activităţile prevăzute, obiectivele urmărite şi destinatarii acesteia. În consecinţă, cuantumul creditelor angajate nu corespunde cuantumului celor prevăzute pentru finanţarea acţiunii definitive propriu-zise.

(5)În ceea ce priveşte creditele menţionate la alineatul (2) litera (c), măsurile pregătitoare se limitează la o perioadă scurtă şi sunt destinate stabilirii condiţiilor pentru acţiunile Uniunii în îndeplinirea obiectivelor PESC şi pentru adoptarea instrumentelor juridice necesare.

Art. 59: Execuţia bugetară de către alte instituţii ale Uniunii decât Comisia

(3)Acordurile la nivelul serviciilor menţionate la alineatul (2) pot, de asemenea, să fie încheiate între departamente ale instituţiilor Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene, organisme sau persoane cărora li se încredinţează punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din Tratatul UE, precum şi cu Biroul secretarului general al Consiliului superior al şcolilor europene. Comisia şi celelalte instituţii ale Uniunii raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la acordurile la nivelul serviciilor pe care le încheie cu alte instituţii ale Uniunii.

Art. 60: Delegarea competenţelor de execuţie bugetară

(2)În plus faţă de alineatul (1), Comisia îşi poate delega competenţele de execuţie bugetară pentru creditele operaţionale înscrise în propria sa secţiune din buget şefilor delegaţiilor Uniunii şi, pentru a asigura continuitatea activităţii în caz de absenţă, şefilor adjuncţi ai delegaţiilor Uniunii. O astfel de delegare nu aduce atingere responsabilităţii şefilor delegaţiilor Uniunii pentru execuţia bugetară. În cazul în care absenţa unui şef al delegaţiei Uniunii depăşeşte patru săptămâni, Comisia îşi revizuieşte decizia de delegare a competenţelor de execuţie bugetară. Atunci când acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi ai Comisiei, şefii delegaţiilor Uniunii şi, în absenţa acestora, şefii adjuncţi ai delegaţiilor aplică normele utilizate de Comisie pentru execuţia bugetului şi le revin aceleaşi sarcini, obligaţii şi responsabilităţi ca oricărui alt ordonator de credite subdelegat al Comisiei.

(3)SEAE poate, în mod excepţional, să îşi delege competenţele de execuţie bugetară pentru creditele administrative aferente propriei secţiuni din buget personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii, atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura continuitatea în administrarea unor astfel de delegaţii în absenţa ordonatorului de credite competent al SEAE din ţara în care îşi are sediul delegaţia acestuia. În cazurile excepţionale în care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi ai SEAE, membrii personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii aplică normele interne ale SEAE pentru execuţia bugetului şi le revin aceleaşi sarcini, obligaţii şi responsabilităţi ca oricărui alt ordonator de credite subdelegat al SEAE.

Art. 61: Conflictul de interese

(1)Actorilor financiari în sensul capitolului 4 de la prezentul titlu şi celorlalte persoane, inclusiv autorităţi naţionale la orice nivel, implicate în execuţia bugetară în cadrul gestiunii directe, indirecte şi partajate a bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum şi în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese şi cele ale Uniunii. De asemenea, aceştia iau măsurile adecvate pentru a preveni apariţia unui conflict de interese în ceea ce priveşte funcţiile aflate în responsabilitatea lor şi pentru a aborda situaţiile care pot fi, în mod obiectiv, percepute ca un conflict de interese.

(2)În cazul în care există un risc de conflict de interese care implică un membru al personalului unei autorităţi naţionale, persoana în cauză sesizează superiorul său ierarhic cu privire la acest aspect. Atunci când un astfel de risc există pentru personalul care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, persoana în cauză sesizează ordonatorul de credite delegat relevant. Superiorul ierarhic sau ordonatorul de credite delegat relevant confirmă în scris dacă se constată existenţa unui conflict de interese. Atunci când se constată existenţa unui conflict de interese, autoritatea împuternicită să facă numiri sau autoritatea naţională relevantă se asigură că persoana în cauză încetează toate activităţile în legătură cu respectiva chestiune. Ordonatorul de credite delegat relevant sau autoritatea naţională relevantă se asigură că orice măsuri ulterioare adecvate se iau în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

CAPITOLUL 2:Metode de execuţie

Art. 62: Metode de execuţie bugetară

(1)Comisia execută bugetul în unul dintre următoarele moduri:

c)indirect ("gestiune indirectă"), astfel cum se prevede la articolele 125-149 şi 154-159, atunci când se prevede astfel în actul de bază sau în cazurile menţionate la articolul 58 alineatul (2) literele (a)-(d), prin delegarea sarcinilor de execuţie bugetară către:

În ceea ce priveşte litera (c) punctul (vi) de la primul paragraf, cuantumul garanţiilor financiare solicitate poate fi prevăzut în actul de bază relevant şi poate fi limitat la cuantumul maxim al contribuţiei Uniunii la organismul în cauză. În cazul în care există mai mulţi garanţi, repartizarea cuantumului datoriei totale care urmează să fie acoperită de garanţii se precizează în acordul de contribuţie, care poate să prevadă că răspunderea fiecărui garant în parte este proporţională cu cota contribuţiei sale la organismul în cauză.

(2)În scopul gestiunii directe, Comisia poate utiliza instrumentele menţionate la titlurile VII, VIII, IX, X şi XII.

Art. 63: Gestiunea partajată cu statele membre

(1)În cazul în care Comisia execută bugetul prin gestiune partajată, sarcinile legate de execuţia bugetară se deleagă statelor membre. Comisia şi statele membre respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenţei şi nediscriminării şi asigură vizibilitatea acţiunilor Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. În acest scop, Comisia şi statele membre îşi îndeplinesc obligaţiile care le revin în materie de control şi de audit şi îşi asumă responsabilităţile care rezultă din acestea, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. În normele sectoriale se stabilesc dispoziţii complementare.

(2)În îndeplinirea sarcinilor legate de execuţia bugetului, statele membre adoptă toate măsurile necesare, inclusiv legislative, de reglementare şi administrative, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii, şi anume:

d)cooperează, în conformitate cu prezentul regulament şi cu normele sectoriale, cu Comisia, OLAF, Curtea de Conturi şi, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului (¹), cu Parchetul European (EPPO).

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, statele membre, respectând, totodată, principiul proporţionalităţii şi în conformitate cu prezentul articol şi cu normele sectoriale relevante, efectuează controale ex ante şi ex post şi, dacă este cazul, verificări la faţa locului pe eşantioane reprezentative şi/sau eşantioane bazate pe riscuri ale operaţiunilor. De asemenea, acestea recuperează fondurile plătite în mod necuvenit şi iniţiază procedurile judiciare necesare în acest scop.

(3)În conformitate cu criteriile şi procedurile specificate în normele sectoriale, statele membre desemnează, la nivelul adecvat, organismele responsabile de gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii. Organismele respective pot îndeplini, de asemenea, sarcini care nu au legătură cu gestiunea fondurilor Uniunii şi pot încredinţa o parte din aceste sarcini altor organisme.

(4)Organismele desemnate în temeiul alineatului (3):

(5)Organismele desemnate în conformitate cu alineatul (3) pun la dispoziţia Comisiei, până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor:

(6)Conturile menţionate la alineatul (5) litera (a) includ prefinanţarea şi sumele pentru care sunt în curs sau au fost deja încheiate proceduri de recuperare. Conturile sunt însoţite de o declaraţie de gestiune prin care se confirmă că, în opinia responsabililor cu gestiunea fondurilor:

(7)Conturile menţionate la alineatul (5) litera (a) şi rezumatul menţionat la litera (b) de la respectivul alineat sunt însoţite de avizul unui organism independent de audit, emis în conformitate cu standardele de audit acceptate pe plan internaţional. Acest aviz stabileşte dacă conturile redau o imagine corectă şi fidelă, dacă cheltuielile prezentate Comisiei spre rambursare sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare şi dacă sistemele de control existente funcţionează în mod corespunzător. Avizul menţionează, de asemenea, dacă auditul pune sub semnul întrebării afirmaţiile din cuprinsul declaraţiei de gestiune menţionate la alineatul (6).

(8)Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt utilizate în conformitate cu normele aplicabile, Comisia:

CAPITOLUL 3:Oficiile europene şi organele Uniunii

Secţiunea 1:Oficiile europene

Art. 64: Sfera de competenţă a oficiilor europene

Art. 65: Credite referitoare la oficiile europene

(1)Creditele autorizate pentru execuţia sarcinilor obligatorii ale fiecărui oficiu european se înscriu la o linie bugetară specială în cadrul secţiunii din buget aferente Comisiei şi se stabilesc în detaliu într-o anexă la secţiunea respectivă.

Art. 66: Sarcini neobligatorii

(1)Pentru sarcinile neobligatorii menţionate la articolul 64 alineatul (2) litera (b), un oficiu european:

Art. 67: Evidenţele contabile ale oficiilor europene

(2)Comentariile referitoare la linia bugetară specifică, la care sunt înscrise creditele totale pentru fiecare oficiu european căruia i s-au delegat competenţe de ordonator de credite în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a), prezintă o estimare a costurilor serviciilor prestate de oficiul în cauză fiecăreia dintre instituţiile Uniunii, organele Uniunii şi celelalte oficii europene în cauză. Această estimare se bazează pe evidenţa contabilă prevăzută la prezentul articol alineatul (1).

Secţiunea 2:Agenţiile şi organele Uniunii

Art. 69: Agenţii executive

(1)Comisia poate delega agenţiilor executive competenţe pentru a pune în aplicare, parţial sau integral, un program sau un proiect al Uniunii, inclusiv proiecte-pilot şi acţiuni pregătitoare şi execuţia cheltuielilor administrative, în numele şi sub răspunderea sa, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (¹). Agenţiile executive sunt instituite printr-o decizie a Comisiei şi au personalitate juridică în temeiul dreptului Uniunii. Acestea primesc o contribuţie anuală.

Art. 70: Organele instituite în temeiul TFUE şi al Tratatului Euratom

(6)Un auditor extern independent verifică dacă în conturile anuale ale fiecăruia dintre organele menţionate la prezentul articol alineatul (1) sunt prezentate în mod corespunzător veniturile, cheltuielile şi situaţia financiară a acestuia, înainte ca acestea să fie consolidate în conturile finale ale Comisiei. În absenţa unor dispoziţii contrare în actul de bază relevant, Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual specific pentru fiecare organ, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 287 alineatul (1) din TFUE. La întocmirea raportului respectiv, Curtea de Conturi ia în considerare activitatea de audit desfăşurată de auditorul extern independent, precum şi măsurile luate pe baza constatărilor auditorului.

Art. 71: Organismele de parteneriat public-privat

CAPITOLUL 4:Actorii financiari

Secţiunea 2:Ordonatorul de credite

Art. 73: Ordonatorul de credite

Art. 74: Competenţele şi funcţiile ordonatorului de credite

(2)În sensul prezentului articol alineatul (1), în conformitate cu articolul 36 şi cu standardele minime adoptate de fiecare instituţie a Uniunii şi ţinând seama în mod corespunzător de riscurile asociate mediului de gestiune şi naturii acţiunilor finanţate, ordonatorul de credite delegat stabileşte structura organizatorică şi sistemele interne de control adecvate pentru îndeplinirea funcţiilor sale. Instituirea acestei structuri şi a acestor sisteme se bazează pe o analiză exhaustivă a riscurilor, care ţine seama de consideraţiile privind raportul cost-eficacitate şi performanţa acestora.

(5)Pentru a preveni erorile şi neregulile înainte ca operaţiunile să fie autorizate şi pentru a reduce riscurile de neîndeplinire a obiectivelor, fiecare operaţiune face obiectul a cel puţin unui control ex ante referitor la aspectele sale operaţionale şi financiare, pe baza unei strategii de control multianuale care ia în considerare riscurile.

Frecvenţa şi intensitatea controalelor ex ante sunt stabilite de ordonatorul de credite competent, ţinând seama atât de rezultatele controalelor anterioare, cât şi de consideraţiile bazate pe analiza riscurilor şi de cele privind raportul cost-eficacitate, pe baza propriei analize a riscurilor a ordonatorului de credite. În cazul în care există îndoieli, ordonatorul de credite competent pentru validarea operaţiunilor respective solicită, în cadrul controlului ex ante, informaţii suplimentare sau efectuează un control la faţa locului în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile.

(6)Ordonatorul de credite delegat poate efectua controale ex post pentru a detecta şi a corecta erorile şi neregulile din cadrul operaţiunilor după ce acestea au fost autorizate. Aceste controale, care pot fi organizate pe bază de sondaj, în funcţie de riscuri, ţin seama de rezultatele controalelor anterioare, precum şi de consideraţiile privind raportul cost-eficacitate şi performanţa.

(7)Ordonatorii de credite competenţi şi personalul competent pentru execuţia bugetară au competenţele profesionale necesare.

(8)Dacă un membru al personalului implicat în gestiunea financiară şi controlul operaţiunilor consideră că o decizie pe care trebuie să o aplice sau să o accepte la solicitarea superiorului său implică nereguli sau contravine principiului bunei gestiuni financiare ori normelor profesionale pe care trebuie să le respecte, acesta îşi informează superiorul ierarhic. Dacă informarea se face în scris, superiorul ierarhic răspunde în scris. În cazul în care superiorul ierarhic nu ia măsuri sau confirmă decizia ori instrucţiunea iniţială, iar membrul personalului consideră că această confirmare nu constituie un răspuns rezonabil la preocuparea sa, membrul personalului informează în scris ordonatorul de credite delegat. În cazul în care ordonatorul de credite delegat nu răspunde într-un interval rezonabil, date fiind circumstanţele cazului şi, în orice caz, în termen de o lună, membrul personalului informează comitetul relevant menţionat la articolul 143.

În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, membrul personalului informează autorităţile şi organismele desemnate în Statutul funcţionarilor şi în deciziile instituţiilor Uniunii privind clauzele şi condiţiile investigaţiilor interne referitoare la prevenirea fraudei, a corupţiei şi a oricărei alte activităţi ilegale care dăunează intereselor Uniunii. În contractele cu auditorii externi care auditează gestiunea financiară a Uniunii se include obligaţia auditorului extern de a informa ordonatorul de credite delegat cu privire la orice activitate ilegală, de fraudă sau de corupţie suspectată care poate prejudicia interesele Uniunii.

(9)Ordonatorul de credite delegat prezintă instituţiei Uniunii de care aparţine un raport anual de activitate cu privire la îndeplinirea funcţiilor care îi revin, raport care cuprinde informaţii financiare şi de gestiune, inclusiv rezultatele controalelor, în care declară că, exceptând situaţiile în care se specifică altfel în cadrul unor obiecţii emise cu privire la anumite domenii de venituri şi de cheltuieli, a obţinut o asigurare rezonabilă conform căreia:

c)procedurile de control instituite oferă garanţiile necesare cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

Raportul anual de activitate include informaţii privind operaţiunile desfăşurate, în raport cu obiectivele şi consideraţiile privind performanţa stabilite în planurile strategice, riscurile asociate respectivelor operaţiuni, utilizarea resurselor furnizate, precum şi eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern. Raportul include o evaluare globală a costurilor şi a beneficiilor controalelor, precum şi informaţii referitoare la măsura în care cheltuielile operaţionale autorizate contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii şi generează o valoare adăugată europeană. Comisia pregăteşte un rezumat al rapoartelor anuale de activitate pentru exerciţiul precedent.

Rapoartele anuale de activitate pentru exerciţiul financiar ale ordonatorilor de credite şi, după caz, ale ordonatorilor de credite delegaţi ai instituţiilor Uniunii, organelor Uniunii, oficiilor şi agenţiilor europene se publică până la data de 1 iulie a exerciţiului financiar următor pe site-ul instituţiei Uniunii, organului Uniunii, oficiului sau agenţiei europene respective, într-o formă uşor accesibilă, cu respectarea consideraţiilor de confidenţialitate şi de securitate justificate în mod corespunzător.

(10)Ordonatorul de credite delegat înregistrează, pentru fiecare exerciţiu financiar, contractele încheiate prin procedurile de negociere în conformitate cu punctul 11.1 literele (a)-(f) şi la punctul 39 din anexa I. Dacă proporţia procedurilor de negociere în raport cu numărul contractelor atribuite de acelaşi ordonator de credite delegat creşte considerabil faţă de exerciţiile anterioare sau dacă proporţia în cauză este în mod clar mai mare decât media înregistrată pentru instituţia Uniunii, ordonatorul de credite competent prezintă instituţiei Uniunii un raport în care precizează toate măsurile luate pentru inversarea tendinţei respective. Fiecare instituţie a Uniunii trimite Parlamentului European şi Consiliului un raport privind procedurile de negociere. În cazul Comisiei, raportul respectiv se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menţionate la prezentul articol alineatul (9).

Art. 75: Păstrarea documentelor justificative de către ordonatorii de credite

Art. 76: Competenţele şi funcţiile şefilor delegaţiilor Uniunii

(1)Atunci când şefii delegaţiilor Uniunii acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), aceştia se află în subordinea Comisiei, ca instituţie a Uniunii responsabilă de definirea, exercitarea, monitorizarea şi evaluarea funcţiilor şi a responsabilităţilor care le revin în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi şi cooperează strâns cu Comisia în ceea ce priveşte execuţia adecvată a fondurilor, pentru a asigura, în special, legalitatea şi regularitatea operaţiunilor financiare, respectarea principiului bunei gestiuni financiare în gestionarea fondurilor şi protecţia efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Aceştia intră sub incidenţa normelor interne ale Comisiei şi a Cartei Comisiei pentru executarea sarcinilor de gestiune financiară care le-au fost subdelegate. Pentru îndeplinirea funcţiilor care le revin, aceştia pot beneficia de asistenţă din partea personalului Comisiei din delegaţiile Uniunii.

(3)Şefii delegaţiilor Uniunii care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), prezintă rapoarte ordonatorului lor de credite delegat, astfel încât acesta din urmă să poată integra rapoartele în cauză în raportul său anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9). Rapoartele prezentate de şefii delegaţiilor Uniunii cuprind informaţii privind eficienţa şi eficacitatea sistemelor de control intern instituite în cadrul delegaţiei lor, precum şi informaţii privind gestiunea operaţiunilor care le-au fost subdelegate, şi oferă asigurarea prevăzută la articolul 92 alineatul (5) al treilea paragraf. Rapoartele respective se anexează la raportul anual de activitate al ordonatorului de credite delegat şi se pun la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului, ţinându-se cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidenţial.

Secţiunea 3:Contabilul

Art. 77: Competenţele şi funcţiile contabilului

(1)Fiecare instituţie a Uniunii desemnează un contabil care răspunde, în instituţia respectivă, de următoarele aspecte:

Art. 78: Numirea şi eliberarea din funcţie a contabilului

Art. 80: Normele contabile

Art. 82: Ţinerea contabilităţii

(3)Înainte de adoptarea conturilor de către instituţia Uniunii sau de către organul Uniunii menţionat la articolul 70, contabilul le semnează, certificând astfel că a obţinut o asigurare rezonabilă conform căreia acestea redau o imagine corectă a situaţiei financiare a instituţiei Uniunii sau a organului Uniunii menţionat la articolul 70.

(4)Ordonatorul de credite delegat trimite contabilului, în conformitate cu normele adoptate de către contabil, informaţiile financiare şi de gestiune necesare pentru îndeplinirea funcţiilor contabilului.

(5)Ordonatorul de credite competent îl informează pe contabil cu privire la toate evoluţiile sau modificările semnificative ale unui sistem de gestiune financiară, ale unui sistem de inventariere sau ale unui sistem de evaluare a activelor şi a pasivelor, dacă sistemul respectiv furnizează date pentru contabilitatea instituţiei Uniunii sau dacă este utilizat în scopul justificării datelor acesteia, astfel încât contabilul să poată verifica dacă se respectă criteriile de validare.

(10)Documentele justificative referitoare la sistemul contabil şi la întocmirea conturilor prevăzute la articolul 241 se păstrează pentru o perioadă de cel puţin cinci ani de la data la care Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune aferentă exerciţiului financiar la care se referă documentele.

Art. 83: Conţinutul şi ţinerea contabilităţii bugetare

(1)Contabilitatea bugetară prezintă, pentru fiecare subdiviziune din buget:

Art. 84: Contabilitatea generală

Art. 85: Conturi bancare

(3)În contextul punerii în aplicare a unui program sau a unei acţiuni, se pot deschide conturi fiduciare în numele Comisiei pentru a permite gestionarea acestor conturi de către o entitate în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (ii), (iii), (v) sau (vi).

Art. 86: Gestionarea trezoreriei

(3)Plăţile se efectuează prin virament bancar, prin cec sau din conturile de avans sau, în cazul în care contabilul autorizează în mod expres acest lucru, prin carte de debit, prin debitare directă sau prin alte mijloace de plată, în conformitate cu normele stabilite de contabil.

Art. 87: Inventarierea activelor

(1)Instituţiile şi agenţiile Uniunii sau organele Uniunii menţionate în prezentul titlu capitolul 3 secţiunea 2 întocmeşte inventare cantitative şi valorice ale tuturor imobilizărilor corporale, necorporale şi financiare care le aparţin, în conformitate cu un model instituit de contabilul Comisiei.

Secţiunea 4:Administratorul contului de avans

Art. 88: Conturi de avans

(1)Conturile de avans pot fi constituite pentru plata cheltuielilor în cazul în care, din cauza cuantumurilor limitate implicate, este practic imposibil sau ineficient să se efectueze operaţiuni de plată prin proceduri bugetare. Conturile de avans pot fi constituite, de asemenea, pentru colectarea altor venituri decât resursele proprii.

Art. 89: Crearea şi administrarea conturilor de avans

(1)Crearea unui cont de avans şi numirea unui administrator al contului de avans fac obiectul unei decizii a contabilului instituţiei Uniunii, pe baza unei propuneri motivate în mod corespunzător a ordonatorului de credite competent. Decizia respectivă stabileşte responsabilităţile şi obligaţiile administratorului contului de avans şi ale ordonatorului de credite.

Administratorii conturilor de avans sunt aleşi din rândul funcţionarilor sau, dacă este necesar şi doar în cazuri bine întemeiate, din rândul altor membri ai personalului sau în conformitate cu condiţiile stabilite în normele interne ale Comisiei, din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, cu condiţia ca contractele de muncă ale acestora să garanteze un nivel echivalent de protecţie în ceea ce priveşte răspunderea aplicabilă personalului în conformitate cu articolul 95. Administratorii conturilor de avans sunt aleşi ţinând seama de cunoştinţele, competenţele şi calificările speciale ale acestora dovedite pe baza diplomelor de studii sau a experienţei profesionale corespunzătoare sau în urma participării la un program adecvat de formare.

(2)În propunerile de decizii de constituire a unui cont de avans, ordonatorul de credite competent asigură că:

(6)Contabilul efectuează verificări sau dispune efectuarea de verificări de către un membru al personalului din propriul său departament sau din departamentul de ordonanţare împuternicit în mod expres în acest scop. De regulă, aceste verificări sunt efectuate la faţa locului şi, atunci când este necesar, inopinat, pentru a verifica existenţa fondurilor alocate administratorilor conturilor de avans şi a evidenţelor contabile şi pentru a controla respectarea termenului stabilit în ceea ce priveşte regularizarea tranzacţiilor de avans. Contabilul comunică rezultatele verificărilor respective ordonatorului de credite competent.

CAPITOLUL 5:Răspunderea actorilor financiari

Secţiunea 1:Norme generale

Art. 90: Retragerea delegării de competenţe şi suspendarea funcţiilor actorilor financiari

Art. 91: Răspunderea actorilor financiari în cazul activităţilor ilegale, de fraudă sau de corupţie

(2)Fără a se aduce atingere articolelor 92, 94 şi 95 din prezentul regulament, fiecare ordonator de credite competent, contabil sau administrator al contului de avans răspunde disciplinar şi pecuniar în conformitate cu Statutul funcţionarilor sau, pentru membrii personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar astfel cum se menţionează la articolul 89 alineatul (1) din prezentul regulament, în conformitate cu contractele lor de muncă. În eventualitatea unor activităţi ilegale, de fraudă sau de corupţie care pot prejudicia interesele Uniunii, se sesizează autorităţile şi organismele desemnate de legislaţia aplicabilă, în special OLAF.

Secţiunea 2:Norme aplicabile ordonatorilor de credite competenţi

Art. 92: Norme aplicabile ordonatorilor de credite

(2)Răspunderea pecuniară se aplică în special dacă ordonatorul de credite competent, în mod intenţionat sau dintr-o neglijenţă gravă:

(3)Un ordonator de credite delegat sau subdelegat care primeşte o instrucţiune cu forţă de constrângere despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, în special din cauză că instrucţiunea nu poate fi pusă în aplicare cu resursele care i-au fost alocate, informează în scris autoritatea de la care a primit delegarea sau subdelegarea cu privire la aceasta. Dacă instrucţiunea este confirmată în scris, iar confirmarea este primită în timp util şi este suficient de clară, făcând trimitere explicită la punctele pe care ordonatorul de credite delegat sau subdelegat le-a contestat, ordonatorul de credite delegat sau subdelegat este exonerat de răspundere. Acesta execută instrucţiunea, cu excepţia cazului în care aceasta este în mod evident ilegală sau constituie o încălcare a standardelor de siguranţă relevante.

(5)În cazul subdelegării şefilor delegaţiilor Uniunii şi adjuncţilor acestora, ordonatorul de credite delegat este răspunzător de definirea sistemelor interne de gestiune şi de control instituite, precum şi de asigurarea eficienţei şi eficacităţii acestora. Şefii delegaţiilor Uniunii sunt responsabili de instituirea şi funcţionarea în mod adecvat a acestor sisteme, în conformitate cu instrucţiunile ordonatorului de credite delegat, precum şi de gestionarea fondurilor şi a operaţiunilor pe care le desfăşoară în cadrul delegaţiei Uniunii din subordinea lor. Înainte de a-şi prelua funcţia, aceştia participă la cursuri specifice de formare privind sarcinile şi responsabilităţile ce le revin ordonatorilor de credite, precum şi privind execuţia bugetară.

Art. 93: Tratarea neregulilor financiare comise de un membru al personalului

(1)Fără a se aduce atingere competenţelor OLAF şi autonomiei administrative a instituţiilor Uniunii, a organelor Uniunii, a oficiilor europene sau a organelor sau persoanelor cărora li s-a încredinţat punerea în aplicare a unor acţiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE în ceea ce priveşte membrii personalului lor şi ţinând cont în mod corespunzător de protecţia denunţătorilor, comitetul menţionat la articolul 143 este sesizat, pentru a emite un aviz cu privire la orice încălcare a dispoziţiilor prezentului regulament sau a unei dispoziţii privind gestiunea financiară ori verificarea operaţiunilor care rezultă dintr-o acţiune sau dintr-o omisiune a unui membru al personalului, de către:

b)ordonatorul de credite competent, inclusiv şefii delegaţiilor Uniunii şi, în absenţa acestora, adjuncţii acestora, care acţionează în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi în conformitate cu articolul 60 alineatul (2).

(2)Solicitarea unui aviz din partea comitetului în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf se însoţeşte de o descriere a faptelor şi a acţiunii sau omisiunii în privinţa cărora comitetul este chemat să se pronunţe, precum şi de documente justificative relevante, inclusiv rapoarte cu privire la eventuale anchete care au avut loc. Ori de câte ori este posibil, informaţiile se prezintă sub formă anonimizată.

(3)În cazurile menţionate la prezentul articol alineatul (1), comitetul menţionat la articolul 143 este competent să evalueze dacă, pe baza elementelor care i-au fost prezentate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol şi a informaţiilor suplimentare primite, s-au comis nereguli financiare. Pe baza avizului comitetului, instituţia Uniunii, organul Uniunii, oficiul european sau organul sau persoana în cauză decide cu privire la acţiunile ulterioare corespunzătoare, în conformitate cu Statutul funcţionarilor. În cazul în care detectează probleme sistemice, comitetul face o recomandare ordonatorului de credite şi ordonatorului de credite delegat, cu condiţia ca acesta din urmă să nu fie membrul personalului în cauză, precum şi auditorului intern.

(4)Atunci când emite avizul menţionat la prezentul articol alineatul (1), comitetul este alcătuit din membrii menţionaţi la articolul 143 alineatul (2), precum şi din următorii trei membri suplimentari, care sunt numiţi luându-se în considerare necesitatea evitării conflictelor de interese:

Secţiunea 3:Norme aplicabile contabililor şi administratorilor conturilor de avans

Art. 94: Norme aplicabile contabililor

Art. 95: Norme aplicabile administratorilor conturilor de avans

CAPITOLUL 6:Operaţiuni de venituri

Secţiunea 1:Punerea la dispoziţie a resurselor proprii

Art. 96: Resurse proprii

Secţiunea 2:Estimarea creanţelor

Art. 97: Estimarea creanţelor

(2)Cuantumul estimativ al creanţei este ajustat de către ordonatorul de credite competent de îndată ce acesta ia notă de un eveniment care modifică măsura sau situaţia care a condus la efectuarea estimării.

Secţiunea 3:Constatarea creanţelor

Art. 98: Constatarea creanţelor

(2)O creanţă identificată ca fiind certă, lichidă şi exigibilă se constată printr-un ordin de recuperare prin care ordonatorul de credite competent îi dă dispoziţie contabilului să recupereze cuantumul. Acesta este urmat de o notă de debit trimisă debitorului, cu excepţia cazurilor în care se renunţă imediat la recuperarea creanţei, în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf. Atât ordinul de recuperare, cât şi nota de debit sunt întocmite de ordonatorul de credite competent.

(3)Pentru constatarea unei creanţe, ordonatorul de credite competent se asigură că:

(4)Nota de debit informează debitorul că:

f)dacă, după ce a luat toate măsurile prevăzute la prezentul paragraf literele (a)-(e), cuantumul nu a fost recuperat integral, instituţia Uniunii efectuează recuperarea prin executarea unei decizii obţinute fie în conformitate cu articolul 100 alineatul (2), fie printr-o acţiune în justiţie.

În cazul în care, în urma verificării datelor despre debitor sau pe baza altor informaţii relevante disponibile la momentul respectiv, este clar că datoria se încadrează în cazurile menţionate la articolul 101 alineatul (2) primul paragraf litera (a) sau (b) sau că nota de debit nu a fost trimisă în conformitate cu prezentul articol alineatul (2), ordonatorul de credite decide, după ce a constatat creanţa, să renunţe în mod direct la recuperarea creanţei, în conformitate cu articolul 101, fără a mai trimite o notă de debit, cu acordul contabilului.

Art. 99: Dobânda penalizatoare

(2)Cu excepţia cazului menţionat la prezentul articol alineatul (4), rata dobânzii pentru creanţele neplătite la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care datoria devine scadentă, majorată cu:

(4)În cazul amenzilor sau al altor sancţiuni, rata dobânzii pentru creanţele neplătite la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a altor sancţiuni, majorată cu:

Secţiunea 4:Ordonanţarea recuperărilor

Art. 100: Ordonanţarea recuperărilor

(2)O instituţie a Uniunii poate constata în mod oficial o creanţă imputabilă altor persoane decât statele membre printr-o decizie care constituie titlu executoriu în sensul articolului 299 din TFUE.

În situaţii excepţionale, justificate de protecţia eficientă şi oportună a intereselor financiare ale Uniunii, celelalte instituţii ale Uniunii pot solicita Comisiei să adopte o astfel de decizie executorie în beneficiul lor în legătură cu creanţele generate în relaţia cu personalul sau în relaţie cu membri sau foşti membri ai unei instituţii a Uniunii, cu condiţia ca respectivele instituţii să fi convenit cu Comisia cu privire la modalităţile practice de aplicare a prezentului articol.

Sunt considerate situaţii excepţionale cazurile în care nu există nicio perspectivă de recuperare a creanţei de către instituţia Uniunii în cauză prin intermediul unei plăţi voluntare sau prin compensare, astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1), iar condiţiile de renunţare la recuperarea creanţei în temeiul articolului 101 alineatele (2) şi (3) nu sunt îndeplinite. În toate cazurile, decizia executorie specifică faptul că sumele revendicate se înregistrează în secţiunea din buget aferente instituţiei respective a Uniunii, care acţionează în calitate de ordonator de credite. Venitul se înscrie ca venit general, cu excepţia situaţiei în care constituie venit alocat, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (3).

Secţiunea 5:Recuperarea

Art. 101: Norme privind recuperările

(1)Contabilul se ocupă de ordinele de recuperare a creanţelor constatate în mod corespunzător de ordonatorul de credite competent. Contabilul depune toate eforturile pentru a se asigura că Uniunea îşi încasează veniturile şi se asigură că drepturile Uniunii sunt respectate.

(2)Ordonatorul de credite competent poate renunţa integral sau parţial la o creanţă constatată numai în următoarele cazuri:

(3)În cazurile menţionate la alineatul (2) primul paragraf litera (c), ordonatorul de credite competent acţionează în conformitate cu procedurile instituite în prealabil în cadrul instituţiei Uniunii de care aparţine şi aplică, în toate circumstanţele, următoarele criterii obligatorii:

(6)Ordonatorul de credite competent poate anula, integral sau parţial, o creanţă constatată. Anularea parţială a unei creanţe constatate nu presupune renunţarea la cealaltă parte a dreptului constatat al Uniunii.

(8)Comisia aplică corecţii financiare statelor membre pentru a exclude din finanţarea din bugetul Uniunii cheltuielile care sunt efectuate cu încălcarea legislaţiei aplicabile. Comisia îşi bazează corecţiile financiare pe identificarea sumelor cheltuite în mod necuvenit şi a implicaţiilor financiare asupra bugetului. În cazul în care aceste sume nu pot fi identificate cu exactitate, Comisia poate aplica corecţii extrapolate sau forfetare, în conformitate cu normele sectoriale.

Art. 102: Recuperarea prin compensare

(1)În cazul în care debitorul are asupra Uniunii sau asupra unei agenţii executive, atunci când aceasta execută bugetul, o creanţă care este certă, în sensul articolului 98 alineatul (3) litera (a), lichidă şi exigibilă pentru o sumă stabilită printr-un ordin de plată, contabilul recuperează prin compensare creanţa constatată, după ajungerea la scadenţa menţionată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).

(2)Înainte de efectuarea unei recuperări în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, contabilul consultă ordonatorul de credite competent şi informează debitorii implicaţi, inclusiv cu privire la căile de atac, în conformitate cu articolul 133.

Art. 103: Procedura de recuperare în urma neefectuării plăţii în mod voluntar

Art. 104: Termenul suplimentar pentru efectuarea plăţii

(b)pentru protejarea drepturilor Uniunii, debitorul depune o garanţie financiară, acceptată de contabilul instituţiei Uniunii, care acoperă creanţa exigibilă, atât în ceea ce priveşte principalul, cât şi dobânda.

Art. 105: Termenul de prescripţie

(5)Orice acţiune în justiţie referitoare la o creanţă, astfel cum este menţionată la alineatul (2), inclusiv acţiunile introduse în faţa unei instanţe care declară ulterior că nu are competenţă în materie, întrerupe termenul de prescripţie. Un nou termen de prescripţie de cinci ani începe să curgă numai de la data pronunţării unei hotărâri cu forţă de res judicata sau de la data la care se ajunge la o soluţionare extrajudiciară a aceleiaşi acţiuni între aceleaşi părţi.

Art. 107: Amenzi, alte sancţiuni şi dobânzi acumulate impuse de instituţiile Uniunii

(2)Sumele menţionate la alineatul (1) se înregistrează în buget cât mai curând posibil după epuizarea tuturor căilor de atac. În circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător sau în cazul în care epuizarea tuturor căilor de atac are loc după data de 1 septembrie a exerciţiului financiar în curs, sumele se pot înregistra în buget în exerciţiul financiar următor.

Art. 108: Recuperarea amenzilor şi a altor sancţiuni impuse de instituţiile Uniunii

(1)În cazul în care se introduce o acţiune în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene împotriva unei decizii prin care o instituţie a Uniunii impune o amendă sau o altă sancţiune în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom şi până la epuizarea tuturor căilor de atac, debitorul fie plăteşte cu titlu provizoriu sumele respective în contul bancar desemnat de contabilul Comisiei, fie depun o garanţie financiară acceptată de contabilul Comisiei. Garanţia este independentă de obligaţia plăţii amenzii sau a altei sancţiuni şi se execută la cerere. Aceasta acoperă principalul creanţei şi dobânda datorată, astfel cum se prevede la articolul 99 alineatul (4).

(3)După epuizarea tuturor căilor de atac şi în cazul în care amenda sau altă sancţiune a fost confirmată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene sau în cazul în care decizia de a impune o astfel de amendă sau o altă sancţiune nu mai poate face obiectul unei căi de atac în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, se ia una dintre următoarele măsuri:

b)în cazul în care s-a depus o garanţie financiară, aceasta se execută, iar sumele corespunzătoare se înregistrează în buget.

În cazul în care cuantumul amenzii sau al altei sancţiuni a fost majorat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prezentul alineat primul paragraf literele (a) şi (b) se aplică în limita cuantumurilor prevăzute în decizia iniţială a instituţiei Uniunii sau, dacă este cazul, în limita cuantumului prevăzut într-o hotărâre anterioară pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul aceleiaşi proceduri. Contabilul Comisiei colectează suma corespunzătoare majorării şi dobânda datorată, astfel cum se prevede la articolul 99 alineatul (4), care se înregistrează în buget.

(4)După epuizarea tuturor căilor de atac şi în cazul în care amenda sau o altă sancţiune a fost anulată sau cuantumul ei a fost redus, se ia una dintre următoarele măsuri:

Art. 109: Dobânzi compensatorii

Fără a se aduce atingere articolului 99 alineatul (2) şi articolului 116 alineatul (5) şi pentru alte cazuri decât amenzile şi alte sancţiuni astfel cum sunt menţionate la articolele 107 şi 108, în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau ca urmare a unei soluţionări pe cale amiabilă, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operaţiuni de refinanţare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. Rata dobânzii nu poate fi negativă. Dobânda se calculează de la data plăţii cuantumului care trebuie rambursat până la data la care este prevăzută rambursarea.

CAPITOLUL 7:Operaţiuni de cheltuieli

Art. 110: Deciziile de finanţare

(1)Un angajament bugetar este precedat de o decizie de finanţare adoptată de către instituţia Uniunii sau de autoritatea delegată de către aceasta. Deciziile de finanţare sunt anuale sau multianuale.

(2)Decizia de finanţare constituie, în acelaşi timp, programul de lucru anual sau multianual şi se adoptă, după caz, cât mai curând posibil după adoptarea proiectului de buget şi, în principiu, cel târziu la data de 31 martie a exerciţiului de execuţie. În cazul în care actul de bază relevant prevede modalităţi specifice pentru adoptarea unei decizii de finanţare sau a unui program de lucru sau a ambelor, modalităţile respective se aplică părţii din decizia de finanţare care constituie programul de lucru, în conformitate cu cerinţele actului de bază respectiv. Partea care constituie programul de lucru se publică pe site-ul instituţiei în cauză a Uniunii imediat după ce este adoptat şi înainte de a fi pus în aplicare. Decizia de finanţare precizează cuantumul total vizat şi conţine o descriere a acţiunilor care urmează să fie finanţate. În aceasta se precizează:

(3)În plus faţă de elementele menţionate la alineatul (2), decizia de finanţare stabileşte următoarele:

(4)Ordonatorul de credite delegat poate adăuga informaţii suplimentare considerate adecvate fie în respectiva decizie de finanţare care constituie programul de lucru, fie în orice alt document publicat pe site-ul instituţiei Uniunii.

Art. 111: Operaţiuni de cheltuieli

(1)Fiecare cheltuială se angajează, se lichidează, se ordonanţează şi se plăteşte.

(2)Angajamentele bugetare se constituie şi angajamentele juridice se asumă de acelaşi ordonator de credite, cu excepţia cazurilor justificate. În special, în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar, angajamentele juridice pot fi asumate de şefii delegaţiilor Uniunii sau, în absenţa acestora, de adjuncţii acestora, pe baza instrucţiunilor primite de la ordonatorul de credite competent al Comisiei, care rămâne, cu toate acestea, pe deplin răspunzător pentru operaţiunea subiacentă. Personalul angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor şi al operaţiunilor de ajutor umanitar poate semna angajamente juridice privind plăţile executate din conturile de avans cu o valoare de maximum 2 500 EUR.

b)în cazul operaţiunilor de ajutor umanitar, al operaţiunilor de protecţie civilă şi al ajutorului pentru gestionarea crizelor, atunci când pentru desfăşurarea eficientă a intervenţiei Uniunii este necesară asumarea imediată de către Uniune a unui angajament juridic cu terţi şi dacă nu este posibilă constituirea în prealabil a unui angajament bugetar individual.

(3)Ordonatorul de credite competent lichidează cheltuielile prin acceptarea faptului că o cheltuială este înregistrată în buget, după ce verifică documentele justificative care atestă dreptul creditorului, în conformitate cu condiţiile stabilite în angajamentul juridic, atunci când există un angajament juridic. În acest scop, ordonatorul de credite competent:

(4)Decizia de lichidare este exprimată prin semnătură electronică securizată, în conformitate cu articolul 146, de către ordonatorul de credite sau de către un angajat competent din punct de vedere tehnic, împuternicit în mod corespunzător printr-o decizie oficială a ordonatorului de credite sau, în mod excepţional, pentru circuitul pe hârtie, ia forma unei ştampile care cuprinde şi semnătura respectivă.

c)pentru plăţile intermediare şi plata soldului în cazul granturilor: acţiunea sau programul de lucru desfăşurat de către beneficiar respectă din toate punctele de vedere acordul de grant, iar, atunci când este cazul, costurile declarate de beneficiar sunt eligibile.

(5)Pentru a ordonanţa cheltuielile, ordonatorul de credite competent, după ce verifică disponibilitatea creditelor, emite un ordin de plată pentru a da dispoziţie contabilului să plătească cuantumul unei cheltuieli care a fost lichidată anterior.

Art. 112: Tipuri de angajamente bugetare

(1)Angajamentele bugetare se încadrează în una dintre următoarele categorii:

c)provizorii: pentru a acoperi cheltuielile de gestionare curente pentru FEGA astfel cum se menţionează la articolul 11 alineatul (2) şi cheltuielile administrative curente, în cazul în care nu se cunoaşte definitiv care este cuantumul sau cine sunt beneficiarii finali.

(4)Un angajament bugetar global se execută fie prin încheierea unui acord de finanţare, care permite la rândul său asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice ulterioare, fie prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice.

(6)Angajamentele bugetare provizorii se execută prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice care dau naştere unui drept la plăţi ulterioare. Cu toate acestea, în cazul cheltuielilor aferente gestionării personalului, cheltuielilor aferente membrilor sau foştilor membri ai unei instituţii a Uniunii sau al cheltuielilor de comunicare angajate de instituţii ale Uniunii pentru acoperirea evenimentelor Uniunii sau în cazurile prevăzute la punctul 14.5 din anexa I, acestea pot fi executate direct prin plăţi fără asumarea unor angajamente juridice anterioare.

Art. 113: Angajamente pentru creditele FEGA

(4)În termen de două luni de la primirea declaraţiilor transmise de statele membre, cheltuielile efectuate de autorităţile şi organismele menţionate în normele referitoare la FEGA fac obiectul unui angajament pe capitole, articole şi posturi. Astfel de angajamente se pot face după expirarea termenului de două luni, atunci când este necesară o procedură de transfer al creditelor aferente liniilor bugetare corespunzătoare. Cu excepţia cazurilor în care statele membre nu au efectuat încă plata sau în care eligibilitatea este incertă, sumele se impută ca plăţi în acelaşi termen de două luni.

Art. 114: Termenele pentru angajamente

(2)Angajamentele bugetare globale acoperă costul total al angajamentelor juridice corespunzătoare asumate până la data de 31 decembrie a exerciţiului n+1.

(3)Al treilea şi al patrulea paragraf de la alineatul (2) nu se aplică următoarelor programe multianuale care sunt puse în aplicare prin angajamente fracţionate:

(6)Cuantumul unui angajament bugetar care nu a antrenat nicio plată în sensul articolului 115 într-o perioadă de doi ani de la asumarea angajamentului juridic se dezangajează, cu excepţia cazului în care cuantumul respectiv face obiectul unei acţiuni judiciare aflate pe rolul unei instanţe de judecată sau al unui organism arbitral, a cazului în care angajamentul juridic ia forma unui acord de finanţare cu o ţară terţă sau a cazului în care există dispoziţii speciale în cadrul normelor sectoriale.

Art. 115: Tipuri de plăţi

(2)Plata se efectuează după ce a fost demonstrat faptul că acţiunea relevantă este conformă cu contractul, cu acordul sau cu actul de bază şi acoperă una sau mai multe din următoarele operaţiuni:

b)plata sumei datorate în unul dintre următoarele moduri:

(5)Plăţile de prefinanţare sunt lichidate la intervale regulate de ordonatorul de credite competent, în funcţie de natura economică a proiectului, şi cel mai târziu la încheierea proiectului în cauză. Lichidarea se efectuează pe baza informaţiilor privind costurile suportate sau pe baza confirmării îndeplinirii condiţiilor de plată în conformitate cu articolul 125, validată de ordonatorul de credite în conformitate cu articolul 111 alineatul (3).

Art. 116: Termenele pentru plăţi

(1)Plăţile se efectuează în termen de:

(3)Cererea de plată se înregistrează de către departamentul autorizat al ordonatorului de credite competent cât mai curând posibil şi se consideră ca fiind primită la data la care este înregistrată.

(4)Ordonatorul de credite competent poate suspenda termenul de plată atunci când:

b)nu s-au prezentat documente justificative adecvate.

Dacă ordonatorul de credite competent intră în posesia unor informaţii care pun la îndoială eligibilitatea cheltuielii care face obiectul unei cereri de plată, acesta poate suspenda termenul de plată pentru a verifica, inclusiv prin intermediul unor controale la faţa locului, dacă respectiva cheltuială este eligibilă. Perioada rămasă pentru efectuarea plăţii începe să curgă de la data la care se primesc informaţiile solicitate sau documentele revizuite sau de la data la care se efectuează verificările suplimentare necesare, inclusiv controale la faţa locului.

(5)Mai puţin în cazul statelor membre, a BEI şi a FEI, la expirarea termenelor prevăzute la alineatul (1), creditorul are dreptul la plata unei dobânzi, în următoarele condiţii:

CAPITOLUL 8:Auditorul intern

Art. 117: Numirea auditorului intern

(2)În scopul realizării auditului intern al SEAE, şefii delegaţiilor Uniunii, acţionând în calitate de ordonatori de credite subdelegaţi, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), sunt supuşi competenţelor de verificare ale auditorului intern al Comisiei pentru activităţile de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.

Art. 118: Competenţele şi funcţiile auditorului intern

(1)Auditorul intern oferă consiliere instituţiei Uniunii din care face parte în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin emiterea unor avize independente privind calitatea sistemelor de gestiune şi de control şi a unor recomandări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de aplicare a operaţiunilor şi pentru promovarea bunei gestiuni financiare.

Art. 120: Independenţa auditorului intern

Art. 121: Răspunderea auditorului intern

Art. 122: Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Art. 123: Comitetele de monitorizare a auditurilor interne

TITLUL V:NORME COMUNE

CAPITOLUL 1:Norme aplicabile gestiunii directe, indirecte şi partajate

Art. 125: Formele contribuţiei Uniunii

(1)Contribuţiile Uniunii cu gestiune directă, partajată şi indirectă ajută la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii şi a unor rezultate specificate şi pot avea oricare dintre următoarele forme:

f)o combinaţie între formele menţionate la literele (a)-(e).

Contribuţiile Uniunii prevăzute la litera (a) de la primul paragraf al prezentului alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 181, cu normele sectoriale sau cu o decizie a Comisiei şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale. Contribuţiile Uniunii prevăzute la literele (c), (d) şi (e) de la primul paragraf al prezentului alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe şi indirecte, în conformitate cu articolul 181 sau cu legislaţia sectorială şi, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale.

Art. 126: Valabilitatea transversală a evaluărilor

Art. 127: Valabilitatea transversală a auditurilor

Fără a aduce atingere posibilităţilor existente de efectuare a unor audituri suplimentare, dacă un auditor independent a efectuat un audit referitor la situaţiile financiare şi rapoartele care prezintă utilizarea unei contribuţii a Uniunii, bazat pe standarde de audit acceptate la nivel internaţional care oferă o asigurare rezonabilă, auditul respectiv stă la baza asigurării generale, astfel cum se specifică mai detaliat, dacă este cazul, în normele sectoriale, cu condiţia să existe dovezi suficiente ale independenţei şi competenţei auditorului. În acest scop, raportul auditorului independent şi documentaţia de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziţia Parlamentului European, a Comisiei, a Curţii de Conturi şi a autorităţilor de audit din statele membre.

Art. 129: Cooperarea în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii

(1)Orice persoană sau entitate care primeşte fonduri din partea Uniunii cooperează pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi, drept condiţie pentru primirea fondurilor, acordă accesul şi drepturile necesare pentru ordonatorul de credite responsabil pentru EPPO faţă de statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, pentru OLAF, pentru Curtea de Conturi şi, după caz, pentru autorităţile naţionale relevante să îşi exercite în mod exhaustiv competenţele care le revin. În cazul OLAF, astfel de drepturi includ dreptul de a efectua investigaţii, inclusiv verificări şi inspecţii la faţa locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹).

CAPITOLUL 2:Norme aplicabile gestiunii directe şi indirecte

Secţiunea 1:Norme privind procedurile şi gestiunea

Art. 130: Parteneriatele-cadru financiare

(1)Comisia poate încheia acorduri-cadru de parteneriat financiar pentru o cooperare pe termen lung cu persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Fără a aduce atingere alineatului (4) litera (c) de la prezentul articol, acordurile-cadru de parteneriat financiar se revizuiesc cel puţin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual. În temeiul unor astfel de acorduri se pot semna acorduri de contribuţie sau acorduri de grant.

(2)Obiectivul unui acord-cadru de parteneriat financiar este de a facilita realizarea obiectivelor politicilor Uniunii prin stabilizarea termenilor contractuali ai cooperării. Acordul-cadru de parteneriat financiar precizează formele cooperării financiare şi include obligaţia de a stabili, în acordurile specifice semnate în temeiul acordului-cadru de parteneriat financiar, modalităţile de monitorizare a realizării obiectivelor specifice. Respectivele acorduri indică, de asemenea, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, măsura în care Comisia se poate baza pe sistemele şi procedurile, inclusiv procedurile de audit, ale persoanelor sau entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau ale beneficiarilor.

(4)În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin granturi specifice:

(5)Un acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice poate prevedea recurgerea la sistemele şi procedurile beneficiarului în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol în cazul în care sistemele şi procedurile au fost evaluate în conformitate cu articolul 154 alineatele (2), (3) şi (4). Într-un astfel de caz, articolul 196 alineatul (1) litera (d) nu se aplică. În cazul în care procedurile beneficiarului de acordare de finanţări terţilor, menţionate la articolul 154 alineatul (4) primul paragraf litera (d), au obţinut o evaluare pozitivă din partea Comisiei, articolele 204 şi 205 nu se aplică.

Art. 131: Suspendare, reziliere şi reducere

(3)Ordonatorul de credite competent poate suspenda plăţile sau punerea în aplicare a angajamentului juridic în cazul în care:

c)neregulile, fraudele sau încălcările obligaţiilor pun sub semnul întrebării fiabilitatea sau eficacitatea sistemelor de control intern ale unei persoane sau entităţi care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

(4)În plus faţă de măsurile menţionate la alineatul (2) sau (3), ordonatorul de credite competent poate reduce grantul, premiul, contribuţia prevăzută în acordul de contribuţie sau preţul datorat prevăzut într-un contract proporţional cu gravitatea neregulilor, a fraudelor sau a încălcărilor obligaţiilor, inclusiv în cazul în care activităţile în cauză nu au fost efectuate sau au fost efectuate necorespunzător, parţial sau cu întârziere.

Art. 132: Păstrarea evidenţelor

(3)Evidenţele şi documentele se păstrează fie sub formă de originale sau copii legalizate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerinţele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele şi pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele nu sunt necesare.

Art. 133: Procedura contradictorie şi căi de atac

Art. 134: Subvenţiile pentru dobândă şi subvenţiile pentru comisioanele de garantare

Secţiunea 2:Sistemul de detectare timpurie şi de excludere

Art. 135: Protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin detectarea riscurilor, excluderea şi impunerea de sancţiuni financiare

(1)Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia instituie şi aplică un sistem de detectare timpurie şi de excludere.

(2)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere se aplică:

(3)Decizia de înregistrare a informaţiilor privind detectarea timpurie a riscurilor, astfel cum este menţionată la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) de la prezentul articol, de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) şi/sau de impunere a unei sancţiuni financiare împotriva unui destinatar este luată de către ordonatorul de credite competent. Informaţiile referitoare la astfel de decizii se înregistrează în baza de date menţionată la articolul 142 alineatul (1). În cazul în care astfel de decizii sunt adoptate în temeiul articolului 136 alineatul (4), informaţiile înregistrate în baza de date includ informaţiile privind persoanele menţionate la alineatul menţionat.

(4)Decizia de excludere a persoanelor sau entităţilor menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol sau de impunere a unor sancţiuni financiare împotriva unui destinatar se întemeiază pe o hotărâre definitivă sau, în situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1), pe o decizie administrativă definitivă sau pe o încadrare juridică preliminară a comitetului menţionat la articolul 143 în situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (2), pentru a asigura o evaluare centralizată a situaţiilor respective. În cazurile menţionate la articolul 141 alineatul (1), ordonatorul de credite competent respinge participantul de la o anumită procedură de atribuire.

Art. 136: Criterii de excludere şi decizii privind excluderea

(1)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) de la participarea la procedurile de atribuire reglementate de prezentul regulament sau de la selectarea pentru execuţia de fonduri ale Uniunii atunci când persoana sau entitatea respectivă se află în una sau mai multe din următoarele situaţii de excludere:

c)printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă deoarece a încălcat actele cu putere de lege şi normele administrative sau standardele etice aplicabile sectorului profesional din care face parte persoana sau entitatea ori deoarece se face vinovată de o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când o astfel de conduită trădează o intenţie frauduloasă sau o neglijenţă gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:

d)printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de oricare dintre următoarele:

(ii)corupţie, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2017/1371, sau corupţie activă, în sensul articolului 3 din Convenţia privind lupta împotriva corupţiei care implică funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, elaborată în temeiul Actului Consiliului din 26 mai 1997 (³), sau acte menţionate la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului (⁴), sau corupţie, astfel cum este definită în alte legi aplicabile;

(2)În absenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive sau, după caz, a unei decizii administrative definitive în cazurile menţionate la alineatul (1) literele (c), (d), (f), (g) şi (h) de la prezentul articol ori în cazul menţionat la alineatul (1) litera (e) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) pe baza unei încadrări juridice preliminare a unei conduite astfel cum este menţionată la literele respective, ţinând cont de faptele stabilite sau de alte constatări incluse în recomandarea comitetului menţionat la articolul 143.

Încadrarea preliminară menţionată la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere evaluării conduitei respectivei persoane sau entităţi menţionate la articolul 135 alineatul (2) de către autorităţile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. Ordonatorul de credite competent îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude persoana sau entitatea menţionată la articolul 135 alineatul (2) şi/sau de a impune o sancţiune financiară unui destinatar în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive. În cazurile în care hotărârea judecătorească definitivă sau decizia administrativă definitivă nu stabileşte durata excluderii, ordonatorul de credite competent stabileşte durata respectivă pe baza faptelor stabilite şi a constatărilor şi ţinând cont de recomandarea comitetului menţionat la articolul 143.

În cazul în care, printr-o astfel de hotărâre judecătorească definitivă sau decizie administrativă definitivă, se stabileşte că persoana sau entitatea menţionată la articolul 135 alineatul (2) nu este vinovată de conduita care face obiectul încadrării juridice preliminare pe baza căreia respectiva persoană sau entitate a fost exclusă, ordonatorul de credite competent pune capăt fără întârziere excluderii respective şi/sau rambursează, după caz, cuantumul aferent oricărei sancţiuni financiare impuse.

(3)Deciziile ordonatorului de credite competent luate în temeiul articolelor 135-142 sau, după caz, recomandările comitetului menţionat la articolul 143 se adoptă cu respectarea principiului proporţionalităţii, luând în considerare în special:

(4)Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) în cazul în care:

(5)În cazurile menţionate la prezentul articol alineatul (2), ordonatorul de credite competent poate exclude provizoriu o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2), fără recomandarea prealabilă a comitetului menţionat la articolul 143, atunci când participarea persoanei sau entităţii în cauză la o procedură de atribuire sau selectarea sa pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii ar constitui o ameninţare gravă şi iminentă la adresa intereselor financiare ale Uniunii. În aceste cazuri, ordonatorul de credite competent sesizează imediat comitetul menţionat la articolul 143 şi ia o decizie definitivă în termen de 14 zile de la primirea recomandării comitetului.

(6)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 143, nu exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) de la participarea la o procedură de atribuire sau de la selectarea pentru execuţia unor fonduri ale Uniunii în cazul în care:

c)o astfel de excludere ar fi disproporţionată având în vedere criteriile menţionate la prezentul articol alineatul (3).

(7)Măsurile de remediere menţionate la alineatul (6) primul paragraf litera (a) includ în special:

(8)Ordonatorul de credite competent, ţinând cont, după caz, de recomandarea revizuită a comitetului menţionat la articolul 143, îşi revizuieşte fără întârziere decizia de a exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) din oficiu sau la cererea persoanei ori a entităţii respective, dacă aceasta din urmă a luat măsuri de remediere suficiente pentru a-şi demonstra fiabilitatea sau dacă a furnizat elemente noi care demonstrează că situaţia de excludere menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol nu mai există.

Art. 137: Declaraţia şi dovada privind inexistenţa unei situaţii de excludere

(1)Participanţii declară dacă se află într-una dintre situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (1) şi la articolul 141 alineatul (1) şi, după caz, dacă au luat măsurile de remediere menţionate la articolul 136 alineatul (6) primul paragraf litera (a).

b)beneficiarii reali ai participantului, astfel cum sunt definiţi la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849.

(2)Ori de câte ori se solicită de către ordonatorul de credite competent şi în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii, participantul, subcontractantul sau entitatea pe a cărei capacitate intenţionează să se bazeze candidatul sau ofertantul furnizează:

b)informaţii privind persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care deţin competenţe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce priveşte participantul respectiv, inclusiv privind persoanele şi entităţile care fac parte din structura de proprietate sau de control şi beneficiarii reali, şi dovezi adecvate că niciuna dintre persoanele respective nu se află într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (c)-(f);

(3)Dacă este cazul şi în conformitate cu dreptul intern, ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în niciuna dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (f), (g) şi (h), un extras recent din cazierul judiciar sau, în absenţa acestuia, un document echivalent eliberat recent de către o autoritate judiciară sau administrativă din ţara în care îşi are sediul principal, din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor în cauză.

Ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) nu se află în una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (a) şi (b), un certificat emis recent de autoritatea competentă din ţara în care îşi are sediul principal. În cazul în care în ţara în care îşi are sediul principal nu se eliberează asemenea tipuri de certificate, participantul poate furniza o declaraţie sub jurământ făcută în faţa unei autorităţi judiciare sau a unui notar ori, în lipsa acesteia, o declaraţie solemnă făcută în faţa unei autorităţi administrative sau a unui organism profesional calificat din ţara în care îşi are sediul principal.

(4)Ordonatorul de credite competent renunţă la obligaţia ca un participant sau o entitate menţionată la alineatul (2) să prezinte documentele justificative menţionate la alineatele (2) şi (3):

(5)Alineatele (1)-(4) de la prezentul articol nu se aplică persoanelor şi entităţilor care execută fonduri ale Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) şi nici organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71.

În cazul instrumentelor financiare şi în absenţa unor norme şi proceduri pe deplin echivalente cu cele menţionate la articolul 154 alineatul (4) primul paragraf litera (d), destinatarii finali şi intermediarii furnizează persoanei sau entităţii care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) o declaraţie semnată pe propria răspundere prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (a)-

Art. 138: Sancţiuni financiare

(1)Pentru a asigura un efect disuasiv, ţinând cont, după caz, de recomandarea comitetului menţionat la articolul 143, ordonatorul de credite competent poate impune o sancţiune financiară unui destinatar care şi-a asumat un angajament juridic şi care se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 136 alineatul (1) litera (c), (d), (e) sau (f).

Art. 139: Durata excluderii şi termenul de prescripţie

(1)Durata excluderii nu depăşeşte:

(2)Termenul de prescripţie pentru excluderea şi/sau impunerea de sancţiuni financiare unei persoane sau entităţi menţionate la articolul 135 alineatul (2) este de cinci ani, calculat începând cu oricare dintre următoarele date:

b)data la care se pronunţă hotărârea judecătorească definitivă a unei instanţe naţionale sau decizia administrativă definitivă în cazurile menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (b), (c), (d), (g) şi (h).

Termenul de prescripţie este întrerupt de un act al unei autorităţi naţionale, al Comisiei, al OLAF, al EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, al comitetului menţionat la articolul 143 din prezentul regulament sau al oricărei entităţi implicate în execuţia bugetară, dacă acest act este notificat persoanei sau entităţii menţionate la articolul 135 alineatul (2) din prezentul regulament şi se referă la investigaţii sau proceduri judiciare. Un nou termen de prescripţie începe să curgă din ziua următoare întreruperii.

Art. 140: Publicarea de informaţii referitoare la excludere şi la sancţiunile financiare

(1)Pentru a spori, atunci când este necesar, efectul disuasiv al excluderii şi/sau al sancţiunii financiare, sub rezerva unei decizii a ordonatorului de credite competent, Comisia publică pe site-ul său următoarele informaţii referitoare la excludere şi, după caz, la sancţiunea financiară în cazurile menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (c)-(h):

c)durata excluderii şi/sau cuantumul sancţiunii financiare.

Dacă decizia privind excluderea şi/sau sancţiunea financiară a fost luată pe baza încadrării preliminare menţionate la articolul 136 alineatul (2), se precizează că nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, nicio decizie administrativă definitivă în acest sens. În astfel de cazuri, se publică fără întârziere informaţii privind eventualele căi de atac, stadiul şi rezultatul acestora, precum şi privind orice decizie revizuită a ordonatorului de credite competent. În cazul în care s-a impus o sancţiune financiară, se precizează, de asemenea, dacă aceasta a fost plătită.

(2)Informaţiile menţionate la prezentul articol alineatul (1) nu se publică în niciuna dintre următoarele situaţii:

Art. 141: Respingerea de la o procedură de atribuire

(1)Ordonatorul de credite competent respinge de la o procedură de atribuire un participant care:

c)a fost implicat anterior în pregătirea documentelor utilizate în cadrul procedurii de atribuire, în cazul în care acest lucru presupune o încălcare a principiului egalităţii de tratament, inclusiv o denaturare a concurenţei, care nu poate fi remediată în alt mod.

Ordonatorul de credite competent comunică celorlalţi participanţi la procedura de atribuire informaţiile relevante care au fost transmise în contextul participării persoanei în cauză la pregătirea procedurii de atribuire sau care au rezultat în urma implicării sale în acest proces, astfel cum se menţionează la litera (c) de la primul paragraf. Înainte de orice astfel de respingere, participantului i se oferă posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în pregătirea procedurii de atribuire nu încalcă principiul egalităţii de tratament.

Art. 142: Sistemul de detectare timpurie şi de excludere

(1)Informaţiile transmise în cadrul sistemului de detectare timpurie şi de excludere menţionat la articolul 135 se centralizează într-o bază de date instituită de Comisie (denumită în continuare "baza de date") şi se gestionează în conformitate cu dreptul la viaţă privată şi cu alte drepturi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Informaţiile privind cazurile de detectare timpurie, excludere şi/sau sancţiuni financiare se introduc în baza de date de către ordonatorul de credite competent, după notificarea persoanei sau a entităţii în cauză menţionate la articolul 135 alineatul (2). O astfel de notificare poate fi amânată în circumstanţe excepţionale în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru care ar trebui păstrată confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime de păstrare a confidenţialităţii încetează să existe.

(2)Sistemul de detectare timpurie şi de excludere se bazează pe fapte şi constatări, astfel cum sunt menţionate la articolul 136 alineatul (2) al patrulea paragraf şi pe transmiterea informaţiilor către Comisie, în special de către:

a)EPPO, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, sau de către OLAF, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, în cazul în care o investigaţie în curs sau finalizată a Oficiului, arată că ar putea fi oportun să se întreprindă măsuri sau acţiuni asigurătorii pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ţinând cont în mod corespunzător de respectarea drepturilor procedurale şi fundamentale şi de protecţia denunţătorilor;

(3)Cu excepţia cazurilor în care informaţiile urmează să fie transmise în conformitate cu normele sectoriale, informaţiile care urmează să fie transmise în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol includ:

(4)Comisia transmite fără întârziere informaţiile menţionate la alineatul (3) ordonatorilor proprii de credite şi celor ai agenţiilor sale executive, tuturor celorlalte instituţii ale Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene şi agenţii, prin intermediul bazei de date menţionate la alineatul (1), pentru a le permite să efectueze verificarea necesară cu privire la procedurile lor de atribuire în curs şi la angajamentele lor juridice existente.

(6)În cadrul raportului anual al Comisiei către Parlamentul European şi către Consiliu în temeiul articolului 325 alineatul (5) din TFUE, Comisia furnizează informaţii agregate cu privire la deciziile luate de ordonatorii de credite în temeiul articolelor 135-142 din prezentul regulament. Raportul respectiv furnizează, de asemenea, informaţii suplimentare referitoare la orice decizie luată de ordonatorii de credite în temeiul articolului 136 alineatul (6) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament şi al articolului 140 alineatul (2) din prezentul regulament şi la orice decizie luată de ordonatorii de credite de a se abate de la recomandarea comitetului în temeiul articolului 143 alineatul (6) al treilea paragraf din prezentul regulament.

Art. 143: Comitetul

(2)Comitetul este compus din:

(3)Preşedintele este ales din rândul foştilor membri ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ai Curţii de Conturi sau din rândul foştilor funcţionari care au avut cel puţin rangul de director general în cadrul unei instituţii a Uniunii, alta decât Comisia. Preşedintele este selectat pe baza calităţilor sale personale şi profesionale, a unei vaste experienţe în domeniul juridic şi financiar şi a competenţei, independenţei şi integrităţii de care a dat dovadă. Mandatul este de cinci ani şi nu se poate reînnoi. Preşedintele este numit în funcţia de consilier special în sensul articolului 5 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene. Preşedintele prezidează toate reuniunile comitetului. Preşedintele este independent în exercitarea atribuţiilor sale. Preşedintele nu se află într-un conflict de interese între atribuţiile sale în calitate de preşedinte şi orice alte atribuţii oficiale.

(5)Comitetul garantează, înainte de a adopta recomandări, dreptul persoanei sau al entităţii în cauză menţionate la articolul 135 alineatul (2) de a prezenta observaţii cu privire la faptele sau constatările menţionate la articolul 136 alineatul (2) şi la încadrarea juridică preliminară. Exercitarea dreptului de a prezenta observaţii poate fi amânată în circumstanţe excepţionale în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru care ar trebui păstrată confidenţialitatea unei investigaţii sau a unor proceduri judiciare naţionale, până în momentul în care respectivele motive legitime încetează să existe.

(6)Recomandarea comitetului de a exclude şi/sau de a impune o sancţiune financiară conţine, după caz, următoarele elemente:

e)o evaluare a eventualelor măsuri de remediere luate de persoana sau entitatea menţionată la articolul 135 alineatul (2).

(7)La cererea ordonatorului de credite competent, comitetul îşi revizuieşte recomandarea pe parcursul perioadei de excludere în cazurile menţionate la articolul 136 alineatul (8) sau în urma notificării unei hotărâri judecătoreşti definitive sau a unei decizii administrative definitive prin care se stabilesc motivele excluderii în situaţiile în care o astfel de hotărâre sau o astfel de decizie nu stabileşte durata excluderii, astfel cum se menţionează la articolul 136 alineatul (2) al doilea paragraf.

(9)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are competenţa nelimitată de a exercita controlul judiciar al deciziilor prin care ordonatorul de credite exclude o persoană sau o entitate menţionată la articolul 135 alineatul (2) şi/sau impune o sancţiune financiară unui destinatar, inclusiv competenţa de a anula excluderea, de a reduce sau a extinde durata acesteia şi/sau de a anula, a reduce sau a majora sancţiunea financiară impusă. Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 nu se aplică atunci când decizia ordonatorului de credite de a exclude sau de a impune o sancţiune financiară este luată pe baza unei recomandări a comitetului.

Art. 144: Funcţionarea bazei de date pentru sistemul de detectare timpurie şi de excludere

Secţiunea 3:Sisteme informatice şi e-guvernare

Art. 146: Gestionarea electronică a operaţiunilor

(1)În cazul în care operaţiunile de venituri şi cheltuieli sau schimburile de documente sunt gestionate prin intermediul unor sisteme computerizate, documentele pot fi semnate printr-o procedură computerizată sau electronică care să ofere o autentificare a semnatarului. Astfel de sisteme informatice includ o descriere completă şi actualizată a sistemului, care defineşte conţinutul tuturor câmpurilor de date, descrie modul în care este tratată fiecare operaţiune şi explică în detaliu modul în care sistemul informatic garantează existenţa unei piste de audit complete pentru fiecare operaţiune.

Art. 147: E-guvernarea

(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 stabilesc şi aplică standarde uniforme pentru schimbul electronic de informaţii cu participanţii. În special, acestea elaborează şi aplică, în măsura posibilului, soluţii pentru transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor prezentate în cadrul procedurilor de atribuire şi, în acest scop, creează un "spaţiu unic pentru schimburi de date electronice" destinat participanţilor. Comisia raportează periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la progresele înregistrate în această privinţă.

Art. 148: Sisteme electronice de schimb de informaţii

(2)Sistemele electronice de schimb de informaţii îndeplinesc următoarele condiţii:

(3)Datele transmise sau primite prin intermediul unui astfel de sistem se bucură de prezumţia legală a integrităţii datelor şi a exactităţii datei şi a orei de transmitere sau de primire a datelor indicate de sistem.

Art. 149: Transmiterea documentelor aferente cererii

(1)Modalităţile de transmitere a documentelor aferente cererii se stabilesc de către ordonatorul de credite competent, care poate alege o modalitate exclusivă de transmitere.

(2)Comisia se asigură, prin mijloace corespunzătoare şi în conformitate cu articolul 147 alineatul (1), că participanţii pot prezenta documentele aferente cererii şi orice documente justificative în format electronic. Sistemele electronice de comunicaţii utilizate pentru schimburile de comunicări şi informaţii sunt nediscriminatorii, general disponibile şi interoperabile cu produsele din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor utilizate în general şi nu restricţionează accesul participanţilor la procedura de atribuire.

(3)Dispozitivele de primire în format electronic a documentelor aferente cererii garantează, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, că:

CAPITOLUL 3:Norme aplicabile gestiunii directe

Art. 150: Comitetul de evaluare

(3)Membrii comitetului de evaluare care evaluează cererile de grant sau ofertele reprezintă cel puţin două entităţi organizaţionale ale instituţiilor Uniunii sau ale organelor Uniunii menţionate la articolele 68, 70 şi 71, fără nicio legătură ierarhică între ele, din care cel puţin una nu este subordonată ordonatorului de credite competent. În cazul în care reprezentanţele şi unităţile locale din afara Uniunii, cum ar fi o delegaţie, un birou sau o antenă a Uniunii dintr-o ţară terţă, şi organele Uniunii menţionate la articolele 68, 70 şi 71 nu au entităţi separate, cerinţa privind entităţile organizaţionale fără nicio legătură ierarhică între ele nu se aplică.

Art. 151: Clarificarea şi corectarea documentelor aferente cererii

Art. 152: Garanţii

(1)Cu excepţia contractelor şi a granturilor a căror valoare nu depăşeşte 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita, dacă acest lucru este proporţional şi în urma unei analize a riscurilor pe care ordonatorul de credite a efectuat-o, depunerea unei garanţii de către:

(3)Garanţia este emisă de către o bancă sau o instituţie financiară autorizată acceptată de ordonatorul de credite competent.

Art. 153: Garanţia de prefinanţare

TITLUL VI:GESTIUNEA INDIRECTĂ

Art. 154: Gestiunea indirectă

(1)Selectarea persoanelor şi a entităţilor cărora li se încredinţează executarea fondurilor sau a garanţiilor bugetare ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) este transparentă, justificată de natura acţiunii şi nu generează niciun conflict de interese. În cazul entităţilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (v), (vi) şi (vii), pentru selectare se ţine seama şi de capacitatea lor financiară şi operaţională.

(3)Înainte de semnarea acordurilor de contribuţie, a acordurilor de finanţare sau a acordurilor de garantare, Comisia asigură un nivel de protecţie a intereselor financiare ale Uniunii echivalent cu cel prevăzut atunci când Comisia execută bugetul în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a). Comisia asigură acest lucru prin efectuarea unei evaluări a sistemelor, a normelor şi a procedurilor persoanelor sau entităţilor care execută fondurile Uniunii dacă intenţionează să se bazeze pe aceste sisteme, norme şi proceduri pentru punerea în aplicare a acţiunii sau prin luarea unor măsuri de supraveghere adecvate în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.

(4)În conformitate cu principiul proporţionalităţii şi ţinând seama în mod corespunzător de natura acţiunii şi de riscurile financiare implicate, Comisia evaluează dacă persoanele şi entităţile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):

f)asigură o protecţie a datelor cu caracter personal echivalentă cu cea menţionată la articolul 5.

(6)Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante astfel cum se menţionează la alineatele (3) şi (4):

(7)În cazul în care sistemele, normele sau procedurile persoanelor sau ale entităţilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sunt evaluate ca fiind adecvate, contribuţiile Uniunii acordate acestor persoane sau entităţi pot fi executate în conformitate cu prezentul titlu. În cazul în care astfel de persoane sau entităţi participă la o cerere de propuneri, ele respectă normele aferente cererilor de propuneri din titlul VIII. În acest caz, ordonatorul de credite poate decide să semneze un acord de contribuţie sau un acord de finanţare în locul unui acord de grant.

Art. 155: Execuţia fondurilor şi garanţiile bugetare ale Uniunii

(1)Persoanele şi entităţile care execută fonduri sau garanţii bugetare ale Uniunii transmit Comisiei:

c)o declaraţie de gestiune care cuprinde informaţiile menţionate la litera (a) şi, după caz, la litera (b) care atestă că:

d)un rezumat al rapoartelor finale de audit şi al controalelor realizate, care să includă o analiză a naturii şi a amplorii erorilor şi deficienţelor identificate în cadrul sistemelor, precum şi măsurile de remediere luate sau planificate.

Documentele menţionate la primul paragraf sunt însoţite de un aviz al unui organism independent de audit, elaborat în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internaţional. În aviz se stabileşte dacă sistemele de control instituite funcţionează în mod corespunzător şi sunt eficace din punctul de vedere al costurilor şi dacă operaţiunile subiacente sunt conforme cu legile şi reglementările în vigoare. În aviz se precizează şi dacă auditul formulează rezerve cu privire la afirmaţiile din declaraţia de gestiune menţionată la primul paragraf litera (c). În lipsa unui astfel de aviz, ordonatorul de credite poate încerca să obţină un nivel de asigurare echivalent prin alte mijloace independente.

Obligaţiile prevăzute la prezentul alineat nu aduc atingere acordurilor încheiate cu BEI, cu FEI, cu organizaţii din statele membre, cu organizaţii internaţionale şi cu ţări terţe. În ceea ce priveşte declaraţia de gestiune, aceste acorduri includ cel puţin obligaţia entităţilor respective de a pune la dispoziţia Comisiei, în fiecare an, o declaraţie din care să rezulte că, în cursul exerciţiului financiar în cauză, fondurile Uniunii au fost utilizate şi înregistrate în contabilitate în conformitate cu articolul 154 alineatele (3) şi (4) şi cu obligaţiile stabilite în acordurile respective. O astfel de declaraţie poate fi inclusă în raportul final dacă acţiunea pusă în aplicare se limitează la 18 luni.

(2)Atunci când execută fonduri ale Uniunii, persoanele şi entităţile:

b)atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X, nu desfăşoară operaţiuni noi sau reînnoite cu entităţi înregistrate sau stabilite în jurisdicţiile enumerate în cadrul politicii Uniunii relevante privind jurisdicţiile necooperante, ori care sunt identificate ca ţări terţe cu grad înalt de risc în sensul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849, ori care nu respectă în mod efectiv standardele fiscale ale Uniunii sau cele convenite la nivel internaţional referitoare la transparenţă şi la schimbul de informaţii.

(3)Atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în conformitate cu titlul X, persoanele şi entităţile aplică principiile şi standardele prevăzute de dreptul Uniunii cu privire la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹) şi în Directiva (UE) 2015/849. Acestea condiţionează finanţarea acordată în temeiul prezentului regulament de publicarea informaţiilor privind beneficiarii reali în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 şi publică datele de raportare pentru fiecare ţară în parte în sensul articolului 89 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (²).

(4)Comisia verifică dacă fondurile sau garanţiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate în conformitate cu condiţiile prevăzute în acordurile relevante. În cazul în care costurile persoanei sau ale entităţii sunt rambursate pe baza unei opţiuni simplificate în materie de costuri în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e), articolul 181 alineatele (1)-(5) şi articolele 182-185 se aplică mutatis mutandis. În cazul în care fondurile sau garanţiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate cu încălcarea obligaţiilor prevăzute în acordurile relevante, se aplică articolul 131.

(6)În acordurile de contribuţie, acordurile de finanţare şi acordurile de garantare se stabilesc clar responsabilităţile şi obligaţiile persoanei sau entităţii care execută fondurile Uniunii, inclusiv obligaţiile prevăzute la articolul 129 şi condiţiile de plată a contribuţiei. Aceste acorduri stabilesc de asemenea, dacă este cazul, remuneraţia convenită de comun acord, care este proporţională cu condiţiile în temeiul cărora acţiunile sunt executate, ţinând cont în mod corespunzător de crizele şi de fragilitate şi care, în situaţii adecvate, se bazează pe performanţă. Acordurile respective includ, de asemenea, norme privind raportarea către Comisie a modului de îndeplinire a sarcinilor, rezultatele preconizate, inclusiv indicatori pentru măsurarea performanţei, şi obligaţia ca persoanele sau entităţile care execută fonduri ale Uniunii să informeze fără întârziere Comisia cu privire la cazurile de fraudă şi nereguli detectate şi măsurile subsecvente acestora.

Art. 156: Gestiunea indirectă cu organizaţii internaţionale

(3)Comisia poate adopta o decizie justificată în mod corespunzător prin care asimilează o organizaţie non-profit unei organizaţii internaţionale, cu condiţia ca aceasta să îndeplinească următoarele condiţii:

Art. 157: Gestiunea indirectă cu organizaţii din statele membre

Art. 158: Gestiunea indirectă cu ţări terţe

Art. 159: Operaţiunile de finanţare mixtă

TITLUL VII:ACHIZIŢII ŞI CONCESIUNI

CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune

Art. 160: Principii aplicabile contractelor şi domeniul de aplicare

(2)Toate contractele se atribuie prin proceduri care să asigure o concurenţă cât mai largă, cu excepţia cazului în care se recurge la procedura menţionată la articolul 164 alineatul (1) litera (d).

Art. 161: Anexa privind achiziţiile şi delegarea de competenţe

În anexa I la prezentul regulament sunt stabilite norme detaliate privind achiziţiile. Pentru a se asigura că instituţiile Uniunii, atunci când atribuie contracte în nume propriu, aplică aceleaşi standarde ca cele impuse autorităţilor contractante reglementate prin Directivele 2014/23/UE şi 2014/24/UE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 269 din prezentul regulament pentru a modifica anexa I la prezentul regulament cu scopul de a alinia anexa menţionată la modificările aduse directivelor menţionate şi de a introduce ajustările tehnice aferente.

Art. 162: Contracte mixte şi vocabularul comun privind achiziţiile publice

Art. 163: Măsuri de publicitate

Art. 164: Procedurile de achiziţii

(1)Procedurile de achiziţii pentru atribuirea unor contracte de concesiune sau a unor contracte de achiziţii publice, inclusiv a unor contracte-cadru, iau una din următoarele forme:

(3)În cazul procedurilor restrânse, al dialogurilor competitive, al procedurilor competitive cu negociere şi al parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare furnizând informaţiile solicitate de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă îi invită să prezinte o ofertă pe toţi candidaţii care satisfac criteriile de selecţie şi care nu se află în niciuna dintre situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (1) şi la articolul 141 alineatul (1).

(4)În toate procedurile care implică negociere, autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi eventualele oferte ulterioare depuse de aceştia sau părţi ale acestora, cu excepţia ofertelor lor finale, pentru a le îmbunătăţi conţinutul. Cerinţele minime şi criteriile specificate în documentele achiziţiei nu fac obiectul negocierii.

(5)Autoritatea contractantă poate utiliza:

e)procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv pentru contractele de concesiune, pentru contractele de servicii menţionate în anexa XIV la Directiva 2014/24/UE, în cazurile în care s-au prezentat doar oferte neregulamentare sau inacceptabile ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă după ce procedura iniţială s-a încheiat şi în cazurile în care acest lucru este justificat de circumstanţe specifice legate, printre altele, de natura sau complexitatea obiectului contractului sau de tipul specific de contract, după cum se detaliază în anexa I la prezentul regulament;

Art. 165: Achiziţii interinstituţionale şi achiziţii comune

(1)Atunci când un contract sau un contract-cadru prezintă interes pentru două sau mai multe instituţii ale Uniunii, agenţii executive sau organe ale Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 şi ori de câte ori este posibil să se obţină o eficienţă sporită, autorităţile contractante în cauză pot desfăşura procedura şi asigura gestionarea contractului sau a contractului-cadru ulterior la nivel interinstituţional, sub conducerea uneia dintre autorităţile contractante.

(2)Atunci când un contract sau un contract-cadru este necesar pentru punerea în aplicare a unei acţiuni comune de către o instituţie a Uniunii şi una sau mai multe autorităţi contractante din statele membre, procedura de achiziţii poate fi desfăşurată în comun de către instituţia Uniunii şi autorităţile contractante.

În cazul în care partea care îi revine autorităţii contractante a unui stat membru sau care este gestionată de aceasta este mai mare ori egală cu 50 % din valoarea totală estimată a contractului sau în alte cazuri justificate corespunzător, instituţia Uniunii poate decide că procedurii de achiziţii comune i se aplică normele procedurale aplicabile autorităţii contractante dintr-un stat membru, cu condiţia ca normele respective să poată fi considerate echivalente cu cele ale instituţiei Uniunii.

Art. 166: Pregătirea unei proceduri de achiziţii

(2)În documentele achiziţiei, autoritatea contractantă indică obiectul achiziţiei, incluzând o descriere a nevoilor sale şi a caracteristicilor necesare ale lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziţionate şi precizează criteriile de excludere, de selecţie şi de atribuire aplicabile. Autoritatea contractantă indică, de asemenea, elementele care definesc cerinţele minime pe care trebuie să le respecte toate ofertele. Printre cerinţele minime se numără respectarea obligaţiilor de drept al mediului, de drept social şi de dreptul muncii stabilite prin dreptul Uniunii, prin dreptul intern, prin acorduri colective sau prin convenţiile internaţionale aplicabile în domeniul social şi al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE.

Art. 167: Atribuirea contractelor

(1)Contractele se atribuie pe baza criteriilor de atribuire, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi verificat următoarele:

(4)Autoritatea contractantă atribuie contractele pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, utilizând una dintre următoarele trei metode de atribuire: cel mai mic preţ, cel mai mic cost sau cel mai bun raport calitate/preţ.

Art. 168: Depunere, comunicare electronică şi evaluare

(2)În cazul în care consideră acest lucru adecvat şi proporţional, autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor să depună o garanţie pentru a se asigura că ofertele prezentate nu vor fi retrase înainte de semnarea contractului. Garanţia solicitată reprezintă între 1 şi 2 % din valoarea totală estimată a contractului.

(5)Ordonatorul de credite poate renunţa la cerinţa de desemnare a unui comitet de evaluare, astfel cum se prevede la articolul 150 alineatul (2), în următoarele cazuri:

Art. 169: Contacte pe parcursul procedurii de achiziţii

Art. 170: Decizia de atribuire şi informarea candidaţilor sau a ofertanţilor

(2)Autoritatea contractantă notifică tuturor candidaţilor sau ofertanţilor ale căror cereri de participare sau oferte au fost respinse motivele pe care s-a întemeiat decizia, precum şi data la care expiră perioadele de aşteptare menţionate la articolul 175 alineatul (2) şi la articolul 178 alineatul (1).

(3)Autoritatea contractantă informează fiecare ofertant care nu se află într-o situaţie de excludere menţionată la articolul 136 alineatul (1), care nu este respins în temeiul articolului 141, a cărui ofertă este conformă cu documentele achiziţiei şi care formulează o cerere în scris, cu privire la oricare dintre următoarele:

Art. 172: Executarea şi modificările contractului

(3)Un contract, un contract-cadru sau un contract specific atribuit în temeiul unui contract-cadru poate fi modificat fără o nouă procedură de achiziţii în oricare dintre cazurile următoare:

a)pentru lucrări, produse sau servicii suplimentare asigurate de contractantul iniţial care au devenit necesare şi care nu au fost incluse în procedura de achiziţii iniţială, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile următoare:

c)dacă valoarea modificării se situează sub pragurile următoare:

d)dacă sunt îndeplinite ambele condiţii următoare:

Art. 173: Garanţii de bună execuţie şi garanţii sub forma reţinerii unei sume de bani

(2)O garanţie sub forma reţinerii unei sume de bani echivalente cu maximum 10 % din valoarea totală a contractului se poate constitui prin deduceri din plăţile intermediare, în momentul în care şi pe măsură ce acestea se efectuează, sau printr-o deducere din plata finală.

CAPITOLUL 2:Dispoziţii aplicabile contractelor atribuite de instituţiile Uniunii în nume propriu

Art. 174: Autoritatea contractantă

(1)Instituţiile Uniunii, agenţiile executive şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 sunt considerate autorităţi contractante în ceea ce priveşte contractele atribuite în nume propriu, cu excepţia cazului în care efectuează o achiziţie de la un organism central de achiziţie. Departamentele instituţiilor Uniunii nu sunt considerate autorităţi contractante dacă încheie între ele acorduri la nivel de servicii.

Art. 175: Praguri aplicabile şi perioada de aşteptare

Art. 176: Norme privind accesul la procedurile de achiziţii

CAPITOLUL 3:Dispoziţii aplicabile achiziţiilor din domeniul acţiunilor externe

Art. 178: Achiziţii pentru acţiuni externe

(1)Dispoziţiile generale referitoare la achiziţii prevăzute în capitolul 1 din prezentul titlu se aplică contractelor reglementate de prezentul capitol, sub rezerva dispoziţiilor speciale referitoare la modalităţile de atribuire a contractelor externe prevăzute în capitolul 3 din anexa I. Articolele 174-177 nu se aplică în cazul achiziţiilor care fac obiectul prezentului capitol.

Art. 179: Norme privind accesul la achiziţiile din domeniul acţiunilor externe

TITLUL VIII:GRANTURI

CAPITOLUL 1:Domeniul de aplicare şi forma granturilor

Art. 180: Domeniul de aplicare şi forma granturilor

(3)Granturile pot lua oricare dintre formele prevăzute la articolul 125 alineatul (1).

Art. 181: Sumele forfetare, costurile unitare şi finanţarea la rate forfetare

(4)Decizia de autorizare conţine cel puţin următoarele:

c)descrierea metodelor de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare. Metodele respective se bazează pe unul dintre următoarele elemente:

e)în cazul în care sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare nu se bazează pe performanţe şi/sau pe rezultate, o justificare privind motivul pentru care o abordare bazată pe performanţe şi/sau pe rezultate nu este posibilă sau adecvată.

(5)Decizia de autorizare se aplică pe durata programului sau a programelor, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.

(6)Ordonatorul de credite competent poate autoriza sau impune, sub formă de rate forfetare, finanţarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 7 % din costurile directe totale eligibile ale acţiunii. O rată forfetară mai ridicată poate fi autorizată printr-o decizie motivată a Comisiei. Ordonatorul de credite competent raportează în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9) cu privire la orice astfel de decizie adoptată, rata forfetară autorizată şi motivele care au stat la baza deciziei.

Art. 182: Sume forfetare unice

Art. 183: Verificări şi controale asupra beneficiarilor referitoare la sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare

(1)Cel târziu înainte de plata soldului, ordonatorul de credite competent verifică îndeplinirea condiţiilor care determină plata sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, obţinerea de performanţe şi/sau de rezultate. În plus, îndeplinirea condiţiilor respective poate fi supusă unor controale ex post.

Cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare, stabilit ex ante prin aplicarea metodei autorizate de către ordonatorul de credite competent sau de către Comisie în conformitate cu articolul 181, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a verifica îndeplinirea condiţiilor care determină plata, astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, şi de a reduce grantul în conformitate cu articolul 131 alineatul (4) în cazul în care condiţiile respective nu sunt îndeplinite sau în caz de nereguli, de fraudă sau de încălcare a altor obligaţii. În cazul în care sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc pe baza practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, se aplică articolul 18 5 alineatul (2).

Art. 184: Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau ratelor forfetare

Metoda de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare, datele subiacente şi cuantumurile rezultate, precum şi caracterul adecvat al acestor cuantumuri din perspectiva performanţelor şi/sau a rezultatelor obţinute, se evaluează periodic şi, dacă este cazul, se ajustează în conformitate cu articolul 181. Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale evaluărilor depind de evoluţia şi natura costurilor, în special, ţinându-se seama de modificările substanţiale ale preţurilor pieţei şi de alte circumstanţe relevante.

Art. 185: Practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului

(2)În cazul în care conformitatea practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului cu condiţiile prevăzute la articolul 181 alineatul (4) se stabileşte ex ante, cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare, stabilit prin aplicarea practicilor respective, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a reduce grantul în conformitate cu articolul 131 alineatul (4).

Art. 186: Costurile eligibile

(1)Granturile nu depăşesc un plafon global exprimat ca valoare absolută ("cuantumul maxim al grantului") care se stabileşte pe baza:

c)cuantumului total al costurilor eligibile estimate, stabilit în mod clar în prealabil sub forma unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare astfel cum se menţionează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e).

(3)Costurile eligibile suportate efectiv de beneficiar, astfel cum sunt menţionate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b), îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

(4)În cererile de propuneri se precizează categoriile de costuri considerate eligibile pentru finanţare din partea Uniunii.

e)costurile salariale ale personalului administraţiilor naţionale, în măsura în care aceste costuri corespund costului activităţilor pe care autoritatea publică respectivă nu le-ar desfăşura dacă nu s-ar derula proiectul în cauză.

Art. 187: Entităţi afiliate şi beneficiari unici

(1)În scopul prezentului titlu, următoarele entităţi sunt considerate entităţi afiliate beneficiarului:

(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în cererea de propuneri, entităţile afiliate unui beneficiar pot participa la punerea în aplicare a acţiunii, cu condiţia ca ambele condiţii să fie îndeplinite:

CAPITOLUL 2:Principii

Art. 189: Transparenţă

(3)În urma publicării menţionate la alineatele (1) şi (2), la solicitarea Parlamentului European şi a Consiliului, Comisia le transmite acestora un raport privind:

Art. 190: Cofinanţare

(2)Contribuţiile în natură din partea unor terţi sub forma activităţii voluntarilor, cărora li se atribuie o valoare în conformitate cu articolul 181 alineatul (8), se prezintă drept costuri eligibile în bugetul estimat. Acestea se prezintă separat de alte costuri eligibile. Activitatea voluntarilor poate însemna până la 50 % din cofinanţare. Pentru calcularea respectivului procent, contribuţiile în natură şi alte cofinanţări se bazează pe estimări furnizate de solicitant.

Art. 191: Principiul acordării necumulative şi interzicerea dublei finanţări

Art. 192: Principiul nonprofitului

(2)În sensul alineatului (1), profitul se defineşte drept un surplus, calculat la plata soldului, de încasări faţă de costurile eligibile ale acţiunii sau ale programului de lucru, în cazul în care încasările se limitează la grantul Uniunii şi la veniturile generate de respectiva acţiune sau de respectivul program de lucru.

(3)Alineatul (1) nu se aplică:

Art. 193: Principiul neretroactivităţii

(2)Se poate acorda un grant pentru o acţiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acţiunii înainte de semnarea acordului de grant.

b)unui caz de extremă urgenţă pentru măsurile menţionate la articolul 195 primul paragraf litera (a) sau (b), situaţie în care o intervenţie timpurie a Uniunii ar fi de importanţă majoră.

CAPITOLUL 3:Procedura de acordare a grantului şi acordul de grant

Art. 194: Conţinutul şi publicarea cererilor de propuneri

(1)În cererile de propuneri se precizează:

(2)Datele menţionate la alineatul (1) litera (e) se stabilesc pe baza următoarelor perioade:

b)pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanţii, maximum trei luni de la data informării solicitanţilor selectaţi.

(3)Cererile de propuneri se publică pe site-urile instituţiilor Uniunii şi prin orice alt mijloc adecvat, inclusiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care este necesar să se asigure publicitate suplimentară în rândul potenţialilor beneficiari. Cererile de propuneri pot fi publicate sub rezerva adoptării deciziei de finanţare menţionate la articolul 110, inclusiv în exerciţiul care precedă execuţia bugetară. Orice modificare a conţinutului cererilor de propuneri se publică în aceleaşi condiţii.

Art. 195: Derogări de la cererile de propuneri

(g)BEI sau FEI pentru acţiunile de asistenţă tehnică. În astfel de cazuri, articolul 196 alineatul (1) literele (a)-(d) nu se aplică.

Art. 196: Conţinutul cererilor de grant

(1)Cererea de grant conţine următoarele:

c)informaţiile necesare pentru a demonstra capacitatea financiară şi operaţională a solicitantului de a pune în aplicare acţiunea sau programul de lucru propus şi, în cazul în care ordonatorul de credite competent decide acest lucru pe baza unei evaluări a riscurilor, documente justificative care să confirme respectivele informaţii, cum ar fi contul de profit şi pierderi şi bilanţul pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare pentru care conturile au fost închise.

d)în cazul în care cererea vizează un grant pentru o acţiune a cărei valoare depăşeşte 750 000 EUR sau un grant de funcţionare care depăşeşte 100 000 EUR, un raport de audit întocmit de un auditor extern autorizat, dacă este disponibil, şi întotdeauna în cazurile în care dreptul Uniunii sau dreptul intern impune un audit statutar, care certifică conturile pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile. În toate celelalte cazuri, solicitantul prezintă o declaraţie pe propria răspundere, semnată de reprezentantul său autorizat, prin care certifică valabilitatea conturilor sale pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile.

e)o descriere a acţiunii sau a programului de lucru şi un buget estimat, care:

Art. 197: Criterii de eligibilitate

(2)Oricare dintre solicitanţii următori sunt eligibili să participe la o cerere de propuneri:

c)entităţile care nu au personalitate juridică în temeiul legislaţiei naţionale aplicabile, cu condiţia ca reprezentanţii acestora să aibă capacitatea de a-şi asuma obligaţii legale în numele entităţilor şi ca entităţile să ofere garanţii privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice. În special solicitantul are o capacitate financiară şi operaţională echivalentă cu cea a persoanelor juridice. Reprezentanţii solicitantului demonstrează că respectivele condiţii sunt îndeplinite.

Art. 198: Criterii de selecţie

(4)Capacitatea financiară şi operaţională se verifică în special pe baza analizei informaţiilor sau a documentelor justificative menţionate la articolul 196.

(5)Verificarea capacităţii financiare nu se aplică:

Art. 200: Procedura de evaluare

(4)La finalizarea lucrărilor, membrii comitetului de evaluare semnează un proces-verbal al tuturor propunerilor examinate, care conţine o evaluare a calităţii acestora şi le identifică pe cele care pot beneficia de finanţare.

Art. 201: Acordul de grant

(2)În acordul de grant se includ cel puţin următoarele:

CAPITOLUL 4:Execuţia granturilor

Art. 202: Cuantumul grantului şi amploarea constatărilor auditului

(2)În cazul în care controalele sau auditurile constată nereguli, fraude sau o încălcare a obligaţiilor sistemice sau recurente care pot fi imputate beneficiarului şi care afectează semnificativ mai multe granturi acordate beneficiarului respectiv în condiţii similare, ordonatorul de credite competent poate suspenda execuţia acordului de grant sau a plăţilor aferente tuturor granturilor în cauză sau, după caz, poate rezilia acordurile de grant în cauză cu beneficiarul respectiv, având în vedere gravitatea celor constatate.

(4)Atunci când nu este posibil sau realizabil să se cuantifice exact cuantumul costurilor neeligibile pentru fiecare grant vizat, sumele care trebuie reduse sau recuperate pot fi stabilite prin extrapolarea ratei de reducere sau de recuperare aplicate granturilor în cazul cărora s-au demonstrat nereguli, fraude sau încălcări ale obligaţiilor sistemice sau recurente sau, atunci când costurile neeligibile nu pot servi drept bază pentru stabilirea sumelor care trebuie reduse sau recuperate, prin aplicarea unei rate forfetare, ţinând seama de principiul proporţionalităţii. Beneficiarului i se oferă posibilitatea de a propune o metodă sau o rată alternativă motivată corespunzător înainte de efectuarea reducerii sau a recuperării.

Art. 203: Documentele justificative pentru cererile de plată

(2)Pentru fiecare grant, prefinanţarea poate fi fracţionată în mai multe tranşe în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Cererea de transferare a unei noi tranşe de prefinanţare se însoţeşte de o declaraţie a beneficiarului privind utilizarea prefinanţării anterioare. Tranşa se plăteşte integral dacă s-a utilizat cel puţin 70 % din cuantumul total al oricărei prefinanţări anterioare. În caz contrar, tranşa se reduce cu sumele care mai trebuie consumate până la atingerea pragului respectiv.

(4)Pentru justificarea plăţilor intermediare sau a plăţii soldurilor de orice valoare, ordonatorul de credite competent poate solicita un certificat referitor la situaţiile financiare ale acţiunii sau ale programului de lucru şi la conturile subiacente. Un astfel de certificat se solicită pe baza unei evaluări a riscurilor în cadrul căreia se ţine seama, în special, de valoarea grantului, de valoarea plăţii, de natura beneficiarului şi de natura activităţilor care beneficiază de sprijin.

Certificatul atestă, în conformitate cu metodologia aprobată de ordonatorul de credite competent şi pe baza procedurilor convenite conforme cu standardele internaţionale, că toate costurile declarate de beneficiar în situaţiile financiare pe care se bazează cererea de plată sunt reale, sunt înregistrate cu exactitate şi sunt eligibile în conformitate cu acordul de grant. În cazuri specifice şi justificate în mod corespunzător, ordonatorul de credite competent poate solicita certificatul sub forma unui aviz sau sub orice altă formă care respectă standardele internaţionale.

(5)Pentru justificarea oricărei plăţi, ordonatorul de credite competent poate solicita, pe baza unei evaluări a riscurilor, un raport de verificare operaţională, întocmit de un terţ independent aprobat de ordonatorul de credite competent. În raportul de verificare operaţională se precizează că verificarea operaţională s-a efectuat în conformitate cu o metodologie aprobată de ordonatorul de credite competent şi se menţionează dacă acţiunea sau programul de lucru s-a pus efectiv în aplicare în conformitate cu condiţiile stabilite în acordul de grant.

Art. 204: Sprijinul financiar acordat terţilor

Art. 205: Contractele de executare

(1)Fără a aduce atingere Directivei 2014/24/UE şi Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (¹), în cazul în care punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract de achiziţii publice, beneficiarul poate atribui contractul de achiziţii publice în conformitate cu practicile sale obişnuite de achiziţii, cu condiţia ca contractul de achiziţii publice să fie atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic sau, după caz, ofertei cu preţul cel mai scăzut, evitându-se în acelaşi timp orice conflict de interese.

(2)În cazul în care punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract de achiziţii publice cu o valoare mai mare de 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita beneficiarului, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător, să respecte norme speciale pe lângă cele menţionate la alineatul (1).

TITLUL IX:PREMII

Art. 206: Norme generale

Art. 207: Regulile de concurs, acordarea şi publicarea

(1)În cadrul regulilor de concurs:

(5)Toate premiile acordate în cursul unui exerciţiu financiar se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4).

TITLUL X:INSTRUMENTE FINANCIARE, GARANŢII BUGETARE ŞI ASISTENŢĂ FINANCIARĂ

CAPITOLUL 1:Dispoziţii comune

Art. 208: Domeniul de aplicare şi punerea în aplicare

(4)Atunci când instrumentele financiare sau garanţiile bugetare sunt executate în cadrul gestiunii indirecte, Comisia încheie acorduri cu entităţi în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) şi (vi). În cazul în care sistemele, normele şi procedurile respectivelor entităţi au fost evaluate în temeiul articolului 154 alineatul (4), aceste entităţi pot să se bazeze în întregime pe respectivele sisteme, norme şi proceduri. Atunci când execută instrumente financiare şi garanţii bugetare în cadrul gestiunii indirecte, respectivele entităţi pot încheia acorduri cu intermediari financiari care sunt selectaţi în conformitate cu proceduri echivalente cu cele aplicate de Comisie. Respectivele entităţi transpun cerinţele prevăzute la articolul 155 alineatul (2) în acordurile respective.

Comisia rămâne responsabilă de asigurarea conformităţii cadrului de executare a instrumentelor financiare cu principiul bunei gestiuni financiare şi sprijină realizarea obiectivelor de politică definite şi încadrate în timp, măsurabile în termeni de performanţe şi/sau rezultate. Comisia poartă răspunderea pentru executarea instrumentelor financiare, fără a se aduce atingere răspunderii juridice şi contractuale a entităţilor cărora li s-au încredinţat sarcini, în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi cu articolul 129.

Art. 209: Principii şi condiţii aplicabile instrumentelor financiare şi garanţiilor bugetare

(2)Instrumentele financiare şi garanţiile bugetare:

g)în cazul în care entităţile de executare sau contrapărţile implicate în executare trebuie remunerate, prevăd ca această remunerare să se bazeze pe performanţă şi cuprind:

h)se bazează pe evaluări ex ante, efectuate cu titlu individual sau ca parte a unui program, în conformitate cu articolul 34, cuprinzând explicaţii privind alegerea tipului de operaţiune financiară ţinând cont de obiectivele de politică urmărite şi de riscurile financiare şi economiile pentru bugetul Uniunii pe care le antrenează respectiva alegere.

(3)Fără a aduce atingere normelor sectoriale legate de gestiunea partajată, veniturile, inclusiv dividendele, câştigurile de capital, comisioanele de garanţie şi dobânzile la împrumuturi şi la cuantumurile din conturi fiduciare rambursate Comisiei sau la conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare şi atribuibile sprijinului de la buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanţii bugetare sunt înregistrate în buget după deducerea costurilor şi onorariilor de gestiune.

Rambursările anuale, inclusiv rambursările de capital, garanţiile eliberate şi rambursările de capital principal al împrumuturilor rambursate Comisiei sau conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanţii bugetare şi atribuibile sprijinului de la buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanţii bugetare constituie venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) şi sunt folosite pentru acelaşi instrument financiar sau aceeaşi garanţie bugetară, fără a aduce atingere articolului 215 alineatul (5), pentru o perioadă care nu depăşeşte perioada de angajament bugetar plus doi ani, dacă nu se specifică altfel într-un act de bază.

(4)Ordonatorul de credite competent pentru un instrument financiar, o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară întocmeşte o situaţie financiară care acoperă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie, în conformitate cu articolul 243, cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu Standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS).

Pentru instrumentele financiare şi garanţiile bugetare executate în cadrul gestiunii indirecte, ordonatorul de credite competent se asigură că situaţiile financiare neauditate care acoperă perioada 1 ianuarie-31 decembrie şi care sunt întocmite în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80 şi cu IPSAS, precum şi orice alte informaţii necesare pentru a întocmi situaţiile financiare în conformitate cu articolul 82 alineatul (2) sunt furnizate de entităţile prevăzute la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) şi (vi) până la data de 15 februarie a exerciţiului financiar următor, iar situaţiile financiare auditate sunt furnizate de entităţile respective până la data de 15 mai a exerciţiului financiar următor.

Art. 210: Datoria financiară a Uniunii

(1)Datoria financiară şi plăţile totale nete din buget nu depăşesc în niciun moment:

(3)În scopul evaluării anuale prevăzute la articolul 41 alineatul (5) litera (j), datoriile contingente care rezultă din garanţiile bugetare sau asistenţa financiară suportate de buget se consideră sustenabile dacă evoluţia lor multianuală preconizată este compatibilă cu limitele stabilite prin regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 alineatul (2) din TFUE şi cu plafonul creditelor anuale pentru plăţi prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Decizia 2014/335/UE, Euratom.

Art. 211: Constituirea de provizioane pentru datoriile financiare

(2)Stabilirea ratei de provizionare se bazează pe o evaluare calitativă şi cantitativă de către Comisie a riscurilor financiare care decurg dintr-o garanţie bugetară sau o asistenţă financiară acordată unei ţări terţe, evaluare care se efectuează în conformitate cu principiul prudenţei, conform căruia activele şi profiturile nu se supraestimează, iar pasivele şi pierderile nu se subestimează.

În absenţa unor dispoziţii contrare în actul de bază de instituire a garanţiei bugetare sau a asistenţei financiare acordate unei ţări terţe, rata de provizionare se bazează pe provizionarea globală necesară în avans pentru acoperirea pierderilor preconizate nete, alături de o rezervă de siguranţă adecvată. Fără a aduce atingere competenţelor Parlamentului European şi Consiliului, provizionarea globală se constituie în decursul perioadei prevăzute în situaţia financiară pertinentă, astfel cum se prevede la articolul 35.

(4)La constituirea provizioanelor contribuie următoarele resurse:

(6)În cazul în care provizioanele pentru o garanţie bugetară depăşesc cuantumul provizionării rezultate din rata de provizionare menţionată la alineatul (1) de la prezentul articol, se utilizează resursele menţionate la alineatul (4) primul paragraf literele (b), (c) şi (d) de la prezentul articol legate de garanţia respectivă, în limitele perioadei eligibile prevăzute în actul de bază, fără a depăşi, totuşi, faza de constituire a provizionării şi fără a aduce atingere articolului 213 alineatul (4), pentru a restabili garanţia bugetară la valoarea sa iniţială.

(7)Comisia informează imediat Parlamentul European şi Consiliul şi poate propune măsuri adecvate de realimentare sau o majorare a ratei de provizionare în cazul în care:

Art. 212: Fondul comun de provizionare

(1)Provizioanele constituite pentru a acoperi datoriile financiare care decurg din instrumentele financiare, garanţiile bugetare sau asistenţa financiară se păstrează într-un fond comun de provizionare.

Până la 30 iunie 2019, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului o evaluare externă independentă a avantajelor şi dezavantajelor de a încredinţa Comisiei, BEI sau amândurora gestiunea financiară a activelor fondului comun de provizionare, ţinând seama de criteriile tehnice şi instituţionale relevante folosite în compararea serviciilor de gestionare a activelor, inclusiv infrastructura tehnică, o comparaţie a costurilor aferente serviciilor furnizate, structura instituţională, raportarea, performanţa, răspunderea şi experienţa Comisiei şi a BEI şi celelalte mandate de gestionare a activelor pentru buget. Evaluarea este însoţită, după caz, de o propunere legislativă.

(2)Profiturile sau pierderile globale rezultate din investirea resurselor deţinute în fondul comun de provizionare se alocă proporţional între instrumentele financiare, garanţiile bugetare sau asistenţa financiară respectivă.

Administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare poate încheia acorduri repo, utilizând resursele fondului comun de provizionare ca garanţie, pentru a efectua plăţi din fond în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că această procedură este mai avantajoasă pentru buget decât cesionarea de resurse în termenul cererii de plată. Durata sau perioada de reînnoire a acordurilor repo legate de o plată se limitează la minimul necesar pentru a se reduce la minimum pierderea din buget.

Art. 213: Rata efectivă de provizionare

(2)Rata efectivă de provizionare aplicabilă reprezintă un procentaj din fiecare rată de provizionare iniţială stabilită în conformitate cu articolul 211 alineatul (2) al doilea paragraf. Aceasta se aplică numai cuantumului resurselor din fondul comun de provizionare prevăzut pentru plata cererilor de executare a garanţiei pe o perioadă de un an. Aceasta prevede un raport - sub forma unui procentaj - dintre cuantumul în numerar şi echivalente de numerar din fondul comun de provizionare necesar pentru onorarea cererilor de executare a garanţiei şi cuantumul total în numerar şi echivalente de numerar care ar fi necesar în fiecare fond de garantare pentru onorarea cererilor de executare a garanţiei dacă resursele se păstrează şi se gestionează separat, ambele cuantumuri prezentând un risc de lichiditate echivalent. Raportul respectiv nu scade sub 95 %. Calcularea ratei efective de provizionare ia în considerare:

c)condiţiile pieţei.

(4)După calcularea ratei efective de provizionare anuale în conformitate cu prezentul articol alineatele (1) şi (2), se efectuează următoarele operaţiuni în contextul procedurii bugetare şi se prezintă în documentul de lucru menţionat la articolul 41 alineatul (5) litera (h):

(5)După consultarea contabilului, Comisia stabileşte orientările aplicabile gestionării resurselor din fondul comun de provizionare în conformitate cu normele prudenţiale corespunzătoare şi excluzând operaţiunile cu instrumente financiare derivate în scopuri speculative. Orientările se anexează la acordul cu administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare.

CAPITOLUL 2:Dispoziţii specifice

Secţiunea 1:Instrumente financiare

Art. 215: Norme şi punere în aplicare

(4)Atunci când Uniunea participă la un instrument financiar în calitate de acţionar minoritar, Comisia asigură respectarea prezentului titlu în conformitate cu principiul proporţionalităţii, în funcţie de dimensiunea şi valoarea participării Uniunii la instrument. Cu toate acestea, indiferent de dimensiunea şi valoarea participării Uniunii la instrument, Comisia asigură respectarea articolului 129, a articolului 155, a articolului 209 alineatele (2) şi (4), a articolului 250 şi, în ceea ce priveşte situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) litera (d), a titlului V capitolul 2 secţiunea 2.

(7)Entităţile însărcinate cu executarea instrumentelor financiare pot deschide conturi fiduciare în sensul articolului 8 5 alineatul (3) în numele Uniunii. Entităţile respective transmit extrasele de cont corespunzătoare serviciului responsabil din cadrul Comisiei. Plăţile în conturile fiduciare sunt efectuate de către Comisie pe baza unor cereri de plată motivate corespunzător prin previziuni de plată, ţinându-se seama de soldurile disponibile în conturile fiduciare şi de necesitatea de a evita existenţa unor solduri excesive în aceste conturi.

Art. 216: Instrumentele financiare executate direct de către Comisie

(1)Instrumentele financiare pot fi executate direct în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), prin oricare dintre următoarele mijloace:

(3)Administratorii de vehicule investiţionale special concepute menţionate la alineatul (1) litera (a) şi intermediarii financiari sau destinatarii finali ai instrumentelor financiare sunt selectaţi ţinându-se seama în mod corespunzător de natura instrumentului financiar care urmează să fie executat, de experienţa şi capacitatea financiară şi operaţională a entităţilor în cauză şi de viabilitatea economică a proiectelor destinatarilor finali. Această selecţie este transparentă, justificată prin argumente obiective şi nu generează niciun conflict de interese.

Art. 217: Tratamentul contribuţiilor din fondurile executate în cadrul gestiunii partajate

Secţiunea 2:Garanţii bugetare

Art. 218: Norme pentru garanţiile bugetare

(2)Contribuţiile statelor membre la garanţiile bugetare în temeiul articolului 208 alineatul (2) pot fi furnizate sub formă de garanţii sau de numerar.

Art. 219: Executarea garanţiilor bugetare

(6)Contrapărţile furnizează anual Comisiei:

Secţiunea 3:Asistenţă financiară

Art. 220: Norme şi punere în aplicare

(5)Comisia încheie cu ţara beneficiară un acord ce cuprinde dispoziţii care:

Art. 220^a: Strategia de finanţare diversificată

(1)Comisia pune în aplicare o strategie de finanţare diversificată care include împrumuturile autorizate în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (*) şi, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, operaţiuni de împrumut şi de gestionare a datoriei pentru a finanţa programe de asistenţă financiară. Strategia de finanţare diversificată este pusă în aplicare prin intermediul tuturor operaţiunilor necesare care vizează o prezenţă regulată pe piaţa de capital, se bazează pe punerea în comun a instrumentelor de finanţare şi utilizează o rezervă comună de lichidităţi.

TITLUL XI:CONTRIBUŢII ÎN BENEFICIUL PARTIDELOR POLITICE EUROPENE

Art. 222: Principii

(3)Contribuţiile nu se utilizează pentru a acorda, direct sau indirect, un avantaj personal, în numerar sau în natură, niciunui membru sau membru al personalului unui partid politic european. Contribuţiile nu se utilizează pentru a finanţa, direct sau indirect, activităţi ale terţilor, în special ale partidelor politice naţionale sau ale fundaţiilor politice de la nivel european sau naţional, sub formă de granturi, donaţii, credite sau orice alt acord similar. În sensul prezentului alineat, entităţile asociate partidelor politice europene nu sunt considerate părţi terţe în cazul în care astfel de entităţi fac parte din organizarea administrativă a partidelor politice europene, astfel cum se prevede în statutele acestora din urmă. Contribuţiile nu se utilizează pentru niciunul dintre scopurile excluse prin articolul 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(6)Partidele politice europene care beneficiază de o contribuţie nu beneficiază nici direct, nici indirect, de alte fonduri din buget. Sunt interzise în special donaţiile din bugetele grupurilor politice din Parlamentul European. Aceleaşi cheltuieli nu sunt finanţate în niciun caz de două ori din buget.

(7)În cazul în care, la sfârşitul unui exerciţiu financiar în care a beneficiat de un grant de funcţionare, o fundaţie politică europeană astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 înregistrează un excedent de venituri faţă de cheltuieli, o parte din acest excedent, care nu poate depăşi 25 % din venitul total pentru acel exerciţiu, poate fi reportată în exerciţiul financiar următor, cu condiţia ca aceasta să fie utilizată înainte de încheierea primului trimestru al exerciţiului respectiv.

Art. 224: Cererea de contribuţii

Art. 225: Procedura de acordare

(7)Ordonatorul de credite competent informează în scris solicitanţii cu privire la decizia referitoare la cererile lor. Dacă cererea de finanţare este respinsă sau sumele solicitate nu sunt acordate în parte sau în totalitate, ordonatorul de credite competent comunică motivele pentru care a respins cererea sau nu a acordat cuantumurile solicitate, făcând trimitere în special la criteriile de eligibilitate şi de acordare menţionate la alineatul (5) de la prezentul articol şi la articolul 224 alineatul (4). Dacă cererea este respinsă, ordonatorul de credite competent îl informează pe solicitant cu privire la căile de atac administrative şi/sau judiciare pe care le are la dispoziţie, astfel cum se prevede la articolul 133 alineatul (2).

Art. 226: Forma contribuţiilor

Art. 227: Garanţii

În cazul în care consideră că acest lucru este adecvat şi proporţional, ordonatorul de credite competent poate, de la caz la caz şi pe baza unei analize a riscurilor, să solicite unui partid politic european să depună o garanţie în avans pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanţării numai atunci când din analiza riscurilor reiese că partidul politic european prezintă un risc iminent de a se afla într-una dintre situaţiile de excludere menţionate la articolul 136 alineatul (1) literele (a) şi (d) din prezentul regulament sau atunci când o decizie a Autorităţii pentru partidele politice europene şi fundaţiile politice europene înfiinţate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 (denumită în continuare "autoritatea") a fost comunicată Parlamentului European şi Consiliului în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

Art. 228: Utilizarea contribuţiilor

Art. 229: Raportul privind utilizarea contribuţiilor

Art. 230: Cuantumul contribuţiei

(5)În cazul în care partidul politic european nu mai figurează în registrul menţionat la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau a făcut obiectul uneia dintre sancţiunile prevăzute la articolul 27 din regulamentul respectiv, ordonatorul de credite competent poate suspenda, reduce sau suprima contribuţia şi poate recupera cuantumurile plătite necuvenit în temeiul acordului menţionat la articolul 225 alineatul (8) din prezentul regulament, proporţional cu gravitatea erorilor, a neregulilor, a fraudei sau a altor încălcări ale obligaţiilor referitoare la utilizarea contribuţiei, după ce partidului politic european i s-a oferit posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.

Art. 231: Control şi sancţiuni

Art. 232: Păstrarea evidenţelor

Art. 233: Selectarea organismelor de audit externe sau a experţilor de audit externi

TITLUL XII:ALTE INSTRUMENTE DE EXECUŢIE A BUGETULUI

Art. 234: Fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

(1)Pentru acţiunile de urgenţă şi acţiunile ulterioare unor situaţii de urgenţă necesare pentru a reacţiona la o criză sau pentru acţiunile tematice, Comisia poate institui fonduri fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe (denumite în continuare "fonduri fiduciare ale Uniunii") în temeiul unui acord încheiat cu alţi donatori.

În sensul celui de al treilea şi al patrulea paragraf de la prezentul alineat, Comisia pune la dispoziţia Parlamentului European şi a Consiliului proiectele sale de decizii privind instituirea unui fond fiduciar al Uniunii. Astfel de proiecte de decizii includ o descriere a obiectivelor fondului fiduciar al Uniunii, motivele instituirii sale în conformitate cu alineatul (3), o indicaţie privind durata sa şi acordurile preliminare cu alţi donatori. Proiectele de decizii cuprind, de asemenea, un proiect de acord constitutiv care trebuie încheiat cu alţi donatori.

(2)Comisia transmite comisiei competente proiectele sale de decizii privind finanţarea unui fond fiduciar al Uniunii atunci când acest lucru este prevăzut în actul de bază în temeiul căruia se efectuează contribuţia Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii. Comisia competentă nu este invitată să se pronunţe cu privire la aspectele care au fost deja transmise Parlamentului European şi Consiliului pentru consultare sau pentru aprobare în temeiul celui de al treilea, al patrulea şi, respectiv, al cincilea paragraf de la alineatul (1).

(3)Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie şi se execută cu respectarea următoarelor condiţii:

(4)Pentru fiecare fond fiduciar al Uniunii se instituie un consiliu prezidat de Comisie pentru a asigura o reprezentare echitabilă a donatorilor şi pentru a decide cu privire la utilizarea fondurilor. Consiliul include un reprezentant din fiecare stat membru care nu este contribuitor în calitate de observator. Normele privind componenţa consiliului şi regulamentul intern al acestuia se stabilesc în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii. Normele respective prevăd necesitatea obţinerii unui vot favorabil din partea Comisiei în vederea adoptării finale a deciziei privind utilizarea fondurilor.

(5)Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie pentru o durată limitată, astfel cum este stabilit în acordul lor de constituire. Respectiva durată poate fi prelungită printr-o decizie a Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1) la cererea consiliului fondului fiduciar al Uniunii respectiv şi în urma prezentării de către Comisie a unui raport care să justifice prelungirea şi care să confirme în special faptul că sunt respectate condiţiile prevăzute la alineatul (3).

Parlamentul European şi/sau Consiliul pot solicita Comisiei să întrerupă acordarea de credite pentru un fond fiduciar al Uniunii sau să revizuiască acordul de constituire în vederea lichidării unui fond fiduciar al Uniunii, dacă este cazul, în special pe baza informaţiilor prezentate în documentul de lucru menţionat la articolul 41 alineatul (6). În acest caz, fondurile rămase se returnează proporţional la buget cu titlu de venituri generale, precum şi statelor membre contribuitoare şi altor donatori.

Art. 235: Execuţia fondurilor fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

(3)Fondurile se angajează şi se plătesc de către actorii financiari ai Comisiei, în sensul titlului IV capitolul 4. Contabilul Comisiei îndeplineşte şi rolul contabilului fondurilor fiduciare ale Uniunii. Acestuia îi revine responsabilitatea de a stabili procedurile contabile şi planul de conturi comune pentru toate fondurile fiduciare ale Uniunii. Auditorul intern al Comisiei, OLAF şi Curtea de Conturi exercită aceleaşi competenţe cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii ca şi în cazul altor acţiuni întreprinse de Comisie.

(4)Contribuţiile Uniunii şi ale altor donatori se depun într-un cont bancar specific şi nu se includ în buget. Contul bancar specific al fondului financiar al Uniunii este deschis şi închis de către contabil. Toate operaţiunile efectuate în cursul exerciţiului în contul bancar specific se contabilizează în mod corespunzător în conturile fondului fiduciar al Uniunii.

(5)Comisia este autorizată să utilizeze maximum 5 % din cuantumurile plasate în fondul fiduciar al Uniunii pentru a-şi acoperi costurile de gestiune din exerciţiul în care a început utilizarea contribuţiilor menţionate la alineatul (4). În pofida primei teze şi pentru a se evite decontarea de două ori a costurilor, costurile de gestiune care decurg din contribuţia Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii se acoperă din contribuţia respectivă numai în măsura în care costurile respective nu au fost deja acoperite de alte linii bugetare. Pe durata fondului fiduciar al Uniunii, aceste comisioane de gestiune sunt asimilate veniturilor alocate în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii).

Art. 236: Utilizarea sprijinului bugetar

(1)În cazul în care acest lucru este prevăzut în actele de bază relevante, Comisia poate acorda sprijin bugetar unei ţări terţe dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(4)Acordurile financiare corespunzătoare încheiate cu ţara terţă cuprind:

Art. 237: Experţi externi remuneraţi

TITLUL XIII:CONTURILE ANUALE ŞI ALTE RAPOARTE FINANCIARE

CAPITOLUL 1:Conturile anuale

Secţiunea 1:Cadrul contabil

Art. 241: Structura conturilor

Art. 243: Situaţii financiare

(1)Situaţiile financiare se prezintă în milioane de euro şi, în conformitate cu normele contabile menţionate la articolul 80, cuprind:

(2)Notele la situaţiile financiare completează şi comentează informaţiile prezentate în situaţiile menţionate la alineatul (1) şi furnizează toate informaţiile suplimentare prevăzute de normele contabile menţionate la articolul 80 şi de practica contabilă acceptată la nivel internaţional, în cazul în care aceste informaţii sunt relevante pentru activităţile Uniunii. Notele conţin cel puţin următoarele informaţii:

Secţiunea 2:Rapoarte privind execuţia bugetară

Art. 244: Rapoarte privind execuţia bugetară

(3)Rapoartele privind execuţia bugetară conţin:

Secţiunea 3:Calendarul conturilor anuale

Art. 245: Conturi provizorii

Art. 246: Aprobarea conturilor consolidate finale

(2)Contabilii instituţiilor Uniunii altele decât Comisia şi organisme menţionate la articolul 241 transmit contabilului Comisiei, până la data de 15 iunie, informaţiile contabile necesare, în modul şi formatul stabilite de acesta din urmă, în vederea întocmirii conturilor consolidate finale.

(3)Contabilul fiecărei instituţii a Uniunii şi al fiecărui organism menţionat la articolul 241 transmite Curţii de Conturi şi, în copie, contabilului Comisiei, la aceeaşi dată la care transmite conturile finale, o scrisoare cuprinzând declaraţiile conducerii cu privire la conturile finale respective.

(4)Contabilul Comisiei întocmeşte conturile consolidate finale pe baza informaţiilor prezentate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol de către toate celelalte instituţii ale Uniunii în afara Comisiei şi de către organismele menţionate la articolul 241.

CAPITOLUL 2:Rapoarte financiare şi de răspundere integrate

Art. 247: Rapoarte financiare şi de răspundere integrate

(1)Până la data de 31 iulie a următorului exerciţiu financiar, Comisia comunică Parlamentului European şi Consiliului un set integrat de rapoarte financiare şi de răspundere, care include:

b)raportul anual privind gestiunea şi performanţa, care oferă un rezumat clar şi concis al realizărilor în materie de control intern şi gestiune financiară menţionate în rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de credite delegat şi incluzând informaţii cu privire la principalele mecanisme de guvernanţă ale Comisiei, precum şi:

CAPITOLUL 3:Rapoarte bugetare şi alte rapoarte financiare

Art. 248: Rapoarte lunare privind execuţia bugetară

Pe lângă situaţiile şi rapoartele anuale prevăzute la articolele 243 şi 244, contabilul Comisiei transmite lunar Parlamentului European şi Consiliului cifre, agregate cel puţin la nivel de capitol, precum şi defalcate separat pe capitole, articole şi posturi, cu privire la execuţia bugetară, în ceea ce priveşte atât veniturile, cât şi cheltuielile referitoare la ansamblul creditelor disponibile. Aceste cifre furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate.

Art. 249: Raportul anual privind gestiunea bugetară şi financiară

Art. 252: Raportarea cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acţiuni externe

TITLUL XIV:AUDITUL EXTERN ŞI DESCĂRCAREA DE GESTIUNE

CAPITOLUL 1:Auditul extern

Art. 255: Norme şi proceduri în materie de audit

(2)În îndeplinirea sarcinilor sale, Curtea de Conturi poate consulta, în condiţiile menţionate la articolul 257, toate documentele şi informaţiile privind gestiunea financiară a departamentelor sau a organismelor în ceea ce priveşte operaţiunile finanţate sau cofinanţate de Uniune. Curtea de Conturi are competenţa de a audia orice funcţionar responsabil de o operaţiune de venituri sau de cheltuieli şi de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate pentru departamentele sau organele respective. În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituţiile naţionale de audit sau, dacă acestea nu dispun de competenţele necesare, cu departamentele naţionale competente. Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de audit ale statelor membre cooperează într-un spirit de încredere reciprocă, păstrându-şi totodată independenţa.

Art. 257: Dreptul de acces al Curţii de Conturi

(1)Instituţiile Uniunii, organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi destinatarii acordă Curţii de Conturi toate facilităţile şi îi furnizează toate informaţiile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Toate aceste părţi pun la dispoziţia Curţii de Conturi, la cererea acesteia, toate documentele privind atribuirea şi executarea contractelor finanţate de la buget şi toate conturile de numerar sau de materiale, toate evidenţele contabile şi toate documentele justificative, precum şi documentele administrative relevante, toate documentele referitoare

la venituri şi cheltuieli, toate inventarele, toate organigramele departamentelor, pe care Curtea de Conturi le consideră necesare pentru a verifica conturile anuale şi rapoartele privind execuţia bugetară, pe bază de documente sau de audituri la faţa locului, şi, în acelaşi scop, toate documentele şi datele create sau păstrate în format electronic. Dreptul de acces al Curţii de Conturi include accesul la sistemul informatic utilizat pentru administrarea veniturilor sau cheltuielilor care fac obiectul auditului, în cazul în care un astfel de acces este relevant pentru audit.

(2)Funcţionarii ale căror operaţiuni sunt verificate de Curtea de Conturi:

Art. 258: Raportul anual al Curţii de Conturi

(1)Până la data de 30 iunie, Curtea de Conturi transmite Comisiei şi altor instituţii în cauză ale Uniunii orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze în raportul său anual. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii. Fiecare instituţie a Uniunii adresează Curţii de Conturi propriul răspuns până la data de 15 octombrie. Răspunsurile altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se trimit în acelaşi timp şi Comisiei.

Art. 259: Rapoarte speciale ale Curţii de Conturi

(1)Curtea de Conturi transmite instituţiei Uniunii sau organismului în cauză orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze într-un raport special. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii.

Instituţia Uniunii sau organismul în cauză informează Curtea de Conturi, în general, în termen de şase săptămâni de la transmiterea observaţiilor respective, cu privire la eventualele răspunsuri pe care doreşte să le formuleze în legătură cu observaţiile respective. Perioada respectivă se suspendă în cazuri justificate corespunzător, în special atunci când, pe parcursul procedurii contradictorii, este necesar ca instituţia Uniunii sau organismul în cauză să obţină un feedback de la statele membre pentru a-şi finaliza răspunsul.

(2)Avizele menţionate la articolul 287 alineatul (4) al doilea paragraf din TFUE care nu se referă la propuneri sau proiecte care fac obiectul procedurii legislative de consultare pot fi publicate de Curtea de Conturi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Curtea de Conturi decide în privinţa publicării după consultarea instituţiei Uniunii care a solicitat avizul sau la care se referă acesta. Avizele publicate sunt însoţite de eventualele comentarii ale instituţiilor în cauză ale Uniunii.

CAPITOLUL 2:Descărcarea de gestiune

Art. 260: Calendarul procedurii de descărcare de gestiune

Art. 261: Procedura de descărcare de gestiune

(2)În vederea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul European examinează conturile, situaţiile financiare şi raportul de evaluare menţionate la articolul 318 din TFUE, după ce Consiliul a făcut deja acest lucru. De asemenea, Parlamentul European examinează raportul anual întocmit de Curtea de Conturi, însoţit de răspunsurile instituţiilor Uniunii care fac obiectul auditului, precum şi rapoartele speciale relevante ale Curţii de Conturi cu privire la exerciţiul financiar în cauză şi declaraţia de asigurare a Curţii de Conturi privind fiabilitatea conturilor şi legalitatea şi regularitatea operaţiunilor subiacente.

Art. 262: Măsuri luate în urma descărcării de gestiune

(2)La solicitarea Parlamentului European sau a Consiliului, instituţiile Uniunii şi organele Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 prezintă un raport privind măsurile luate ţinând cont de observaţiile şi comentariile respective şi, în special, privind dispoziţiile date departamentelor lor care sunt responsabile cu execuţia bugetară. Statele membre cooperează cu Comisia, informând-o în privinţa măsurilor luate pentru a da curs observaţiilor, astfel încât Comisia să le poată lua în considerare la întocmirea propriului raport. Rapoartele instituţiilor Uniunii şi ale organelor Uniunii menţionate la articolele 70 şi 71 se transmit, de asemenea, Curţii de Conturi.

TITLUL XV:CREDITE ADMINISTRATIVE

Art. 264: Dispoziţii generale

(2)Prezentul titlu se aplică creditelor administrative menţionate la articolul 47 alineatul (4) şi celor ale instituţiilor Uniunii, altele decât Comisia.

Art. 266: Dispoziţii speciale privind proiectele imobiliare

(1)Fiecare instituţie a Uniunii prezintă Parlamentului European şi Consiliului, până la data de 1 iunie a fiecărui exerciţiu, un document de lucru privind politica sa imobiliară, care conţine următoarele informaţii:

(2)În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru buget, instituţia Uniunii în cauză informează Parlamentul European şi Consiliul cât mai curând cu putinţă şi în orice caz înainte de a se întreprinde orice prospectare a pieţei locale, în cazul contractelor imobiliare, sau înainte de a se lansa invitaţii de participare la procedura de ofertare, în cazul lucrărilor de construcţie, cu privire la suprafaţa construită necesară şi la planificarea provizorie.

(3)În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru buget, instituţia Uniunii în cauză prezintă Parlamentului European şi Consiliului proiectul imobiliar, în special estimarea detaliată a costurilor şi finanţarea, inclusiv orice utilizare posibilă a veniturilor alocate interne menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (e), precum şi o listă a proiectelor de contracte preconizate a fi utilizate, şi solicită aprobarea acestora înainte de a încheia contracte. La cererea instituţiei Uniunii în cauză, documentele prezentate care se referă la proiectul imobiliar sunt tratate în condiţii de confidenţialitate.

(4)În situaţii de forţă majoră, justificate în mod corespunzător, informaţiile prevăzute la alineatul (2) pot fi prezentate odată cu proiectul imobiliar. Parlamentul European şi Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de două săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituţii. Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de două săptămâni, cu excepţia cazului în care Parlamentul European şi/sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menţionat.

(5)Reprezintă proiecte imobiliare care pot avea implicaţii financiare semnificative pentru buget următoarele:

f)prelungirea sau reînnoirea contractelor imobiliare existente, inclusiv uzufructul şi închirierile pe termen lung, în aceleaşi condiţii sau în condiţii mai favorabile, cu un cost anual de cel puţin 3 000 000 EUR.

(6)Fără a aduce atingere articolului 17, un proiect de achiziţie imobiliară poate fi finanţat prin intermediul unui împrumut care face obiectul unei aprobări prealabile de către Parlamentul European şi Consiliu.

Art. 267: Procedura de informare rapidă şi procedura de aprobare prealabilă

(2)Procedura de informare rapidă stabilită la articolul 266 alineatul (2) şi procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 266 alineatele (3) şi (4) se aplică şi în cazul clădirilor rezidenţiale dacă achiziţia, renovarea structurală, construcţia de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente în acelaşi interval de timp depăşeşte 2 000 000 EUR, iar preţul reprezintă peste 110 % din preţul sau chiria locală obişnuită pentru proprietăţi comparabile. Parlamentul European şi Consiliul pot solicita din partea instituţiei responsabile a Uniunii orice informaţie referitoare la clădirile rezidenţiale.

(3)În circumstanţe politice excepţionale sau urgente, procedura de informare rapidă menţionată la articolul 266 alineatul (2) referitoare la proiectele imobiliare ale delegaţiilor sau oficiilor Uniunii din ţări terţe poate fi lansată împreună cu proiectul imobiliar în temeiul articolului 266 alineatul (3). În astfel de cazuri, procedurile de informare rapidă şi de aprobare prealabilă se aplică în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL XVI:CERERILE DE INFORMAŢII ŞI ACTELE DELEGATE

Art. 269: Exercitarea delegării

(2)Se conferă Comisiei competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 161 şi articolul 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2020. Comisia redactează un raport cu privire la delegarea competenţei de a adopta acte delegate cel târziu la 31 decembrie 2018. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioadele corespunzătoare următoarelor cadre financiare multianuale, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade corespunzătoare respectivului cadru financiar multianual.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 161 şi articolul 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 70 alineatul (1), articolului 71 al treilea paragraf, articolului 161 şi articolului 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează nicio obiecţie în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European şi Consiliu sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecţii. Termenul respectiv se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.