Capitolul 1 - Auditul extern - Regulamentul 1046/18-iul-2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 193L

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 9 Noiembrie 2022
CAPITOLUL 1:Auditul extern
Art. 254: Auditul extern efectuat de Curtea de Conturi
Parlamentul European, Consiliul şi Comisia informează Curtea de Conturi, cât mai curând posibil, cu privire la toate deciziile şi normele adoptate în temeiul articolelor 12, 16, 21, 29, 30, 32 şi 43.
Art. 255: Norme şi proceduri în materie de audit
(1)Examinarea de către Curtea de Conturi a legalităţii şi conformităţii tuturor veniturilor încasate şi a tuturor cheltuielilor efectuate are loc în conformitate cu tratatele, bugetul, prezentul regulament, actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament şi toate celelalte acte relevante adoptate în temeiul tratatelor. Respectiva examinare poate ţine seama de caracterul multianual al programelor şi al sistemelor de supraveghere şi de control aferente acestora.
(2)În îndeplinirea sarcinilor sale, Curtea de Conturi poate consulta, în condiţiile menţionate la articolul 257, toate documentele şi informaţiile privind gestiunea financiară a departamentelor sau a organismelor în ceea ce priveşte operaţiunile finanţate sau cofinanţate de Uniune. Curtea de Conturi are competenţa de a audia orice funcţionar responsabil de o operaţiune de venituri sau de cheltuieli şi de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate pentru departamentele sau organele respective. În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituţiile naţionale de audit sau, dacă acestea nu dispun de competenţele necesare, cu departamentele naţionale competente. Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de audit ale statelor membre cooperează într-un spirit de încredere reciprocă, păstrându-şi totodată independenţa.
Pentru a obţine toate informaţiile necesare îndeplinirii sarcinilor care i-au fost atribuite prin tratate sau prin actele adoptate în temeiul acestora, Curtea de Conturi poate fi prezentă, la cererea sa, la operaţiunile de audit efectuate în cadrul execuţiei bugetare de către sau în numele oricărei instituţii a Uniunii.
La cererea Curţii de Conturi, fiecare instituţie a Uniunii autorizează instituţiile financiare care deţin depozite ale Uniunii să permită Curţii de Conturi să verifice dacă datele externe corespund situaţiei contabile.
(3)În vederea îndeplinirii sarcinilor sale, Curtea de Conturi notifică instituţiilor Uniunii şi autorităţilor cărora li se aplică prezentul regulament lista cu numele membrilor personalului său împuterniciţi să efectueze auditul la instituţiile respective.
Art. 256: Verificări privind titlurile de valoare şi numerarul
Curtea de Conturi veghează ca toate titlurile de valoare şi numerarul din depozite şi din casă să fie verificate pe baza documentelor justificative semnate de depozitari sau pe baza unor procese-verbale privind situaţia casei şi a portofoliului. Curtea de Conturi poate efectua ea însăşi aceste verificări.
Art. 257: Dreptul de acces al Curţii de Conturi
(1)Instituţiile Uniunii, organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi destinatarii acordă Curţii de Conturi toate facilităţile şi îi furnizează toate informaţiile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Toate aceste părţi pun la dispoziţia Curţii de Conturi, la cererea acesteia, toate documentele privind atribuirea şi executarea contractelor finanţate de la buget şi toate conturile de numerar sau de materiale, toate evidenţele contabile şi toate documentele justificative, precum şi documentele administrative relevante, toate documentele referitoare
la venituri şi cheltuieli, toate inventarele, toate organigramele departamentelor, pe care Curtea de Conturi le consideră necesare pentru a verifica conturile anuale şi rapoartele privind execuţia bugetară, pe bază de documente sau de audituri la faţa locului, şi, în acelaşi scop, toate documentele şi datele create sau păstrate în format electronic. Dreptul de acces al Curţii de Conturi include accesul la sistemul informatic utilizat pentru administrarea veniturilor sau cheltuielilor care fac obiectul auditului, în cazul în care un astfel de acces este relevant pentru audit.
Organismele de audit intern şi alte servicii relevante ale administraţiilor naţionale acordă Curţii de Conturi toate facilităţile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.
(2)Funcţionarii ale căror operaţiuni sunt verificate de Curtea de Conturi:
a)prezintă atât documentele cu privire la casă, alte fonduri, titluri de valoare sau materiale de orice fel, cât şi documentele justificative cu privire la gestionarea fondurilor care le-au fost încredinţate, precum şi toate registrele, evidenţele şi documentele relevante;
b)prezintă corespondenţa şi orice alte documente solicitate în vederea efectuării integrale a auditului menţionat la articolul 255.
Informaţiile furnizate în temeiul literei (b) de la primul paragraf pot fi solicitate numai de către Curtea de Conturi.
(3)Curtea de Conturi este împuternicită să verifice documentele referitoare la veniturile şi cheltuielile Uniunii păstrate de departamentele instituţiilor Uniunii şi, în special, de departamentele cu responsabilitate decizională în privinţa acestor venituri şi cheltuieli, de organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi de persoanele fizice sau juridice care beneficiază de plăţi de la buget.
(4)Sarcina de a verifica legalitatea şi conformitatea veniturilor încasate şi cheltuielilor efectuate şi de a controla buna gestiune financiară se aplică şi utilizării, de către organismele exterioare instituţiilor Uniunii, a fondurilor Uniunii primite sub formă de contribuţii.
(5)Finanţările de la bugetul Uniunii pentru destinatari din afara instituţiilor Uniunii necesită din partea respectivilor destinatari acordul în scris sau, în lipsa acordului acestora, acordul contractanţilor sau subcontractanţilor, cu privire la efectuarea unui audit de către Curtea de Conturi cu privire la utilizarea fondurilor acordate.
(6)Comisia pune la dispoziţia Curţii de Conturi, la cererea acesteia, orice informaţie cu privire la operaţiunile de împrumut şi de credit.
(7)Utilizarea sistemelor informatice integrate nu are ca efect reducerea accesului Curţii de Conturi la documentele justificative. Ori de câte ori este posibil din punct de vedere tehnic, Curţii de Conturi i se permite accesul electronic la datele şi documentele necesare pentru audit, în clădirile proprii şi cu respectarea normelor de securitate relevante.
Art. 258: Raportul anual al Curţii de Conturi
(1)Până la data de 30 iunie, Curtea de Conturi transmite Comisiei şi altor instituţii în cauză ale Uniunii orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze în raportul său anual. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii. Fiecare instituţie a Uniunii adresează Curţii de Conturi propriul răspuns până la data de 15 octombrie. Răspunsurile altor instituţii ale Uniunii decât Comisia se trimit în acelaşi timp şi Comisiei.
(2)Raportul anual al Curţii de Conturi conţine o evaluare a bunei gestiuni financiare.
(3)Raportul anual al Curţii de Conturi conţine o secţiune pentru fiecare instituţie a Uniunii şi pentru fondul comun de provizionare. Curtea de Conturi poate adăuga orice raport de sinteză sau observaţii generale pe care le consideră necesare.
(4)Curtea de Conturi transmite autorităţilor responsabile cu aprobarea descărcării de gestiune şi celorlalte instituţii ale Uniunii, până la data de 15 noiembrie, raportul său anual însoţit de răspunsurile instituţiilor Uniunii şi asigură publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 259: Rapoarte speciale ale Curţii de Conturi
(1)Curtea de Conturi transmite instituţiei Uniunii sau organismului în cauză orice observaţii care, în opinia sa, ar trebui să figureze într-un raport special. Aceste observaţii rămân confidenţiale şi fac obiectul unei proceduri contradictorii.
Instituţia Uniunii sau organismul în cauză informează Curtea de Conturi, în general, în termen de şase săptămâni de la transmiterea observaţiilor respective, cu privire la eventualele răspunsuri pe care doreşte să le formuleze în legătură cu observaţiile respective. Perioada respectivă se suspendă în cazuri justificate corespunzător, în special atunci când, pe parcursul procedurii contradictorii, este necesar ca instituţia Uniunii sau organismul în cauză să obţină un feedback de la statele membre pentru a-şi finaliza răspunsul.
Răspunsurile instituţiei Uniunii sau ale organismului în cauză abordează în mod direct şi exclusiv observaţiile Curţii de Conturi.
La cererea Curţii de Conturi sau a instituţiei Uniunii sau a organismului în cauză, răspunsurile pot fi examinate de Parlamentul European şi de Consiliu după publicarea raportului.
Curtea de Conturi se asigură că rapoartele speciale se întocmesc şi se adoptă într-un interval de timp adecvat, care nu depăşeşte, în general, 13 luni.
Rapoartele speciale, însoţite de răspunsurile instituţiei Uniunii sau ale organismului în cauză, se transmit de îndată Parlamentului European şi Consiliului, iar fiecare dintre cele două instituţii decide, dacă este cazul împreună cu Comisia, cu privire la măsurile care se impun.
Curtea de Conturi ia toate măsurile necesare pentru a garanta că răspunsurile la observaţiile sale, formulate de fiecare instituţie a Uniunii sau organism în cauză, precum şi calendarul pentru întocmirea raportului special sunt publicate împreună cu raportul special.
(2)Avizele menţionate la articolul 287 alineatul (4) al doilea paragraf din TFUE care nu se referă la propuneri sau proiecte care fac obiectul procedurii legislative de consultare pot fi publicate de Curtea de Conturi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Curtea de Conturi decide în privinţa publicării după consultarea instituţiei Uniunii care a solicitat avizul sau la care se referă acesta. Avizele publicate sunt însoţite de eventualele comentarii ale instituţiilor în cauză ale Uniunii.