Art. 269. - Art. 269: Exercitarea delegării - Regulamentul 1046/18-iul-2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012

Acte UE

Jurnalul Oficial 193L

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 9 Noiembrie 2022

Art. 269: Exercitarea delegării

(2)Se conferă Comisiei competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 161 şi articolul 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2020. Comisia redactează un raport cu privire la delegarea competenţei de a adopta acte delegate cel târziu la 31 decembrie 2018. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioadele corespunzătoare următoarelor cadre financiare multianuale, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade corespunzătoare respectivului cadru financiar multianual.

(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 161 şi articolul 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 70 alineatul (1), articolului 71 al treilea paragraf, articolului 161 şi articolului 213 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează nicio obiecţie în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European şi Consiliu sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecţii. Termenul respectiv se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.