Capitolul 1 - Domeniul de aplicare şi forma granturilor - Regulamentul 1046/18-iul-2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012
Acte UE
Jurnalul Oficial 193L
Ieşit din vigoare Versiune de la: 9 Noiembrie 2022
CAPITOLUL 1:Domeniul de aplicare şi forma granturilor
Art. 180: Domeniul de aplicare şi forma granturilor
(1)Prezentul titlu se aplică granturilor acordate în cadrul gestiunii directe.
(2)Granturile pot fi acordate pentru a finanţa următoarele:
a)o acţiune destinată să contribuie la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii ("grant pentru acţiuni");
b)funcţionarea unui organism care urmăreşte un obiectiv care se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii şi susţine această politică ("granturi de funcţionare").
Granturile de funcţionare iau forma unei contribuţii financiare la programul de lucru al organismului menţionat la primul paragraf litera (b).
(3)Granturile pot lua oricare dintre formele prevăzute la articolul 125 alineatul (1).
În cazul în care grantul ia forma finanţării nelegate de costuri în temeiul articolului 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a):
a)dispoziţiile referitoare la eligibilitate şi la verificarea costurilor prevăzute în prezentul titlu, în special articolele 182, 184 şi 185, articolul 186 alineatele (2), (3) şi (4), articolul 190, articolul 191 alineatul (3) şi articolul 203 alineatul (4) nu se aplică;
b)în ceea ce priveşte articolul 181, se aplică numai procedura şi cerinţele menţionate la alineatele (2) şi (3) de la articolul menţionat, alineatul (4) primul paragraf literele (a), şi (d) şi al doilea paragraf, precum şi alineatul (5) de la articolul menţionat.
(4)Fiecare instituţie a Uniunii poate acorda contracte de achiziţii publice sau granturi pentru activităţi de comunicare. Granturile se pot acorda în cazul în care utilizarea achiziţiilor nu este adecvată din cauza naturii activităţilor.
(5)JRC poate primi finanţări din alte credite decât cele pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică pentru participarea sa la proceduri de acordare de granturi finanţate integral sau parţial din buget. În astfel de cazuri, articolul 198 alineatul (4), în ceea ce priveşte capacitatea financiară, şi articolul 196 alineatul (1) literele (a)-(d) nu se aplică.
Art. 181: Sumele forfetare, costurile unitare şi finanţarea la rate forfetare
(1)În cazul în care grantul ia forma sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare, după cum se menţionează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (c), (d) sau (e), se aplică prezentul titlu, cu excepţia dispoziţiilor sau a părţilor de dispoziţii referitoare la verificarea costurilor eligibile suportate efectiv.
(2)Atunci când este posibil şi adecvat, sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc în aşa fel încât să permită plata acestora după obţinerea de performanţe şi/sau rezultate concrete.
(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul de bază, utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare este autorizată printr-o decizie a ordonatorului de credite responsabil, care acţionează în conformitate cu normele interne ale instituţiei Uniunii în cauză.
(4)Decizia de autorizare conţine cel puţin următoarele:
a)justificarea adecvării acestor forme de finanţare din perspectiva naturii acţiunilor sau a programelor de lucru sprijinite, precum şi a riscurilor de nereguli şi fraudă şi a costurilor controalelor;
b)identificarea costurilor sau a categoriilor de costuri acoperite de sumele forfetare, de costurile unitare sau de finanţarea la rate forfetare, care se consideră eligibile în conformitate cu articolul 186 alineatul (3) literele (c), (e) şi (f) şi cu articolul 186 alineatul (4) şi din care se exclud costurile neeligibile în temeiul normelor aplicabile ale Uniunii;
c)descrierea metodelor de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare. Metodele respective se bazează pe unul dintre următoarele elemente:
(i)date statistice, mijloace obiective similare sau avizul unui expert furnizat de experţi disponibili la nivel intern sau dobândit în conformitate cu normele aplicabile; sau
(ii)o abordare diferenţiată în funcţie de beneficiar, bazată pe date istorice certificate sau verificabile ale beneficiarului ori pe practicile sale obişnuite de contabilitate analitică;
d)în cazul în care este posibil, condiţiile esenţiale care determină plata, inclusiv, după caz, obţinerea de performanţe şi/sau rezultate;
e)în cazul în care sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare nu se bazează pe performanţe şi/sau pe rezultate, o justificare privind motivul pentru care o abordare bazată pe performanţe şi/sau pe rezultate nu este posibilă sau adecvată.
Metodele menţionate la primul paragraf litera (c) asigură:
(a)respectarea principiului bunei gestiuni financiare, în special caracterul adecvat al cuantumurilor respective în ceea ce priveşte performanţele şi/sau rezultatele obligatorii ţinând seama de veniturile preconizate a fi generate de acţiuni sau de programele de lucru;
(b)respectarea rezonabilă a principiilor cofinanţării şi al evitării dublei finanţări.
(5)Decizia de autorizare se aplică pe durata programului sau a programelor, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.
Decizia de autorizare poate acoperi utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare aplicabile mai multor programe de finanţare specifice în cazul în care natura activităţilor sau a cheltuielilor permite o abordare comună. În astfel de cazuri, decizia de autorizare poate fi adoptată de:
a)ordonatorii de credite competenţi, în cazul în care toate activităţile vizate se încadrează în domeniul lor de competenţă;
b)Comisie, în cazul în care acest lucru este adecvat având în vedere natura activităţilor sau a cheltuielilor ori numărul de ordonatori de credite vizaţi.
(6)Ordonatorul de credite competent poate autoriza sau impune, sub formă de rate forfetare, finanţarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 7 % din costurile directe totale eligibile ale acţiunii. O rată forfetară mai ridicată poate fi autorizată printr-o decizie motivată a Comisiei. Ordonatorul de credite competent raportează în raportul anual de activitate menţionat la articolul 74 alineatul (9) cu privire la orice astfel de decizie adoptată, rata forfetară autorizată şi motivele care au stat la baza deciziei.
(7)Proprietarii de IMM-uri şi alte persoane fizice care nu primesc salariu pot declara drept eligibile costurile cu personalul ocazionate de activitatea desfăşurată de ei înşişi în cadrul unei acţiuni sau al unui program de lucru, pe baza costurilor unitare autorizate în conformitate cu alineatele (1)-(6).
(8)Beneficiarii pot declara costurile cu personalul pentru activitatea desfăşurată de voluntari în cadrul unei acţiuni sau al unui program de lucru, pe baza costurilor unitare autorizate în conformitate cu alineatele (1)-(6).
Art. 182: Sume forfetare unice
(1)O sumă forfetară astfel cum este menţionată la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (d) poate acoperi toate costurile eligibile ale unei acţiuni sau ale unui program de lucru ("sumă forfetară unică").
(2)În conformitate cu articolul 181 alineatul (4), sumele forfetare unice pot fi determinate pe baza bugetului estimat al acţiunii sau al programului de lucru. Un buget astfel estimat trebuie să respecte principiile economiei, eficienţei şi eficacităţii. Respectarea acestor principii se verifică ex ante la momentul evaluării cererii de grant.
(3)La autorizarea sumelor forfetare unice, ordonatorul de credite competent respectă articolul 181.
Art. 183: Verificări şi controale asupra beneficiarilor referitoare la sumele forfetare, costurile unitare şi ratele forfetare
(1)Cel târziu înainte de plata soldului, ordonatorul de credite competent verifică îndeplinirea condiţiilor care determină plata sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, obţinerea de performanţe şi/sau de rezultate. În plus, îndeplinirea condiţiilor respective poate fi supusă unor controale ex post.
Cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare, stabilit ex ante prin aplicarea metodei autorizate de către ordonatorul de credite competent sau de către Comisie în conformitate cu articolul 181, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a verifica îndeplinirea condiţiilor care determină plata, astfel cum se menţionează la primul paragraf de la prezentul alineat, şi de a reduce grantul în conformitate cu articolul 131 alineatul (4) în cazul în care condiţiile respective nu sunt îndeplinite sau în caz de nereguli, de fraudă sau de încălcare a altor obligaţii. În cazul în care sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc pe baza practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, se aplică articolul 18 5 alineatul (2).
(2)Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale verificărilor şi controalelor pot depinde, printre altele, de natura acţiunii sau de beneficiar, inclusiv de neregulile sau fraudele din trecut care pot fi imputate beneficiarului respectiv.
(3)Condiţiile care determină plata sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare nu impun raportarea costurilor suportate efectiv de beneficiar.
(4)Plata grantului pe baza sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanţării la rate forfetare nu aduce atingere dreptului de acces al beneficiarilor la documentele statutare în scopurile menţionate la articolele 129 şi 184.
(5)În scopul verificărilor şi al controalelor menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, se aplică articolul 186 alineatul (3) literele (a) şi (b).
Art. 184: Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau ratelor forfetare
Metoda de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare, datele subiacente şi cuantumurile rezultate, precum şi caracterul adecvat al acestor cuantumuri din perspectiva performanţelor şi/sau a rezultatelor obţinute, se evaluează periodic şi, dacă este cazul, se ajustează în conformitate cu articolul 181. Frecvenţa şi domeniul de aplicare ale evaluărilor depind de evoluţia şi natura costurilor, în special, ţinându-se seama de modificările substanţiale ale preţurilor pieţei şi de alte circumstanţe relevante.
Art. 185: Practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului
(1)În cazul în care se autorizează recurgerea la practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, ordonatorul de credite competent poate evalua conformitatea acestor practici cu condiţiile prevăzute la articolul 181 alineatul (4). Evaluarea respectivă poate fi efectuată ex ante sau prin utilizarea unei strategii corespunzătoare de controale ex post.
(2)În cazul în care conformitatea practicilor obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului cu condiţiile prevăzute la articolul 181 alineatul (4) se stabileşte ex ante, cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanţării la rate forfetare, stabilit prin aplicarea practicilor respective, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a reduce grantul în conformitate cu articolul 131 alineatul (4).
(3)Ordonatorul de credite competent poate considera că practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului respectă condiţiile prevăzute la articolul 181 alineatul (4) dacă sunt acceptate de autorităţile naţionale în cadrul unor sisteme de finanţare comparabile.
Art. 186: Costurile eligibile
(1)Granturile nu depăşesc un plafon global exprimat ca valoare absolută ("cuantumul maxim al grantului") care se stabileşte pe baza:
a)cuantumului total al fondurilor care nu sunt legate de costuri în cazul menţionat la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a);
b)costurilor eligibile estimate, acolo unde este posibil, în cazul menţionat la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b);
c)cuantumului total al costurilor eligibile estimate, stabilit în mod clar în prealabil sub forma unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare astfel cum se menţionează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) şi (e).
Fără a aduce atingere actului de bază, granturile pot fi exprimate şi ca procent din costurile eligibile estimate, în cazul în care grantul ia forma precizată la primul paragraf litera (b), sau ca procent din sumele forfetare, costurile unitare sau finanţările la rate forfetare menţionate la primul paragraf litera (c).
În cazul în care grantul ia forma precizată la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat şi în cazul în care, date fiind particularităţile unei acţiuni, grantul poate fi exprimat doar ca valoare absolută, verificarea costurilor eligibile se efectuează în conformitate cu articolul 155 alineatul (4) şi, acolo unde este cazul, articolul 155 alineatul (5).
(2)Fără a aduce atingere ratei maxime de cofinanţare precizate în actul de bază:
a)grantul nu depăşeşte costurile eligibile;
b)în cazul în care grantul ia forma precizată la alineatul (1) primul paragraf litera (b) şi în cazul în care costurile eligibile estimate includ costurile aferente activităţii voluntarilor menţionate la articolul 181 alineatul (8), grantul nu depăşeşte costurile eligibile estimate, altele decât costurile aferente activităţii voluntarilor.
(3)Costurile eligibile suportate efectiv de beneficiar, astfel cum sunt menţionate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b), îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
a)sunt suportate pe durata acţiunii sau a programului de lucru, cu excepţia costurilor legate de rapoartele finale şi de certificatele de audit;
b)sunt indicate în bugetul general total estimat al acţiunii sau al programului de lucru;
c)sunt necesare pentru punerea în aplicare a acţiunii sau a programului de lucru care face obiectul grantului;
d)pot fi identificate şi verificate, în special fiind înregistrate în contabilitatea beneficiarului şi stabilite în conformitate cu standardele contabile aplicabile în ţara în care este stabilit beneficiarul şi cu practicile obişnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului;
e)respectă dispoziţiile legislaţiei fiscale şi sociale aplicabile;
f)sunt rezonabile şi justificate şi respectă principiile bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce priveşte economia şi eficienţa.
(4)În cererile de propuneri se precizează categoriile de costuri considerate eligibile pentru finanţare din partea Uniunii.
Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actul de bază şi în completarea alineatului (3) din prezentul articol, următoarele categorii de costuri sunt eligibile atunci când sunt declarate eligibile de către ordonatorul de credite competent în cadrul cererii de propuneri:
a)costurile legate de garanţia de prefinanţare depusă de beneficiar, atunci când garanţia respectivă este solicitată de către ordonatorul de credite competent în conformitate cu articolul 152 alineatul (1);
b)costurile legate de certificatele privind situaţiile financiare şi rapoartele de verificare operaţională, atunci când astfel de certificate sau rapoarte sunt solicitate de către ordonatorul de credite competent;
c)TVA-ul, atunci când este nerecuperabil în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul şi este plătit de un alt beneficiar decât o persoană neimpozabilă în sensul articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (1);
(1)Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).
d)costurile de amortizare, cu condiţia ca acestea să fie suportate efectiv de beneficiar;
e)costurile salariale ale personalului administraţiilor naţionale, în măsura în care aceste costuri corespund costului activităţilor pe care autoritatea publică respectivă nu le-ar desfăşura dacă nu s-ar derula proiectul în cauză.
În sensul celui de al doilea paragraf litera (c):
(a)TVA-ul este considerat nerecuperabil dacă, în conformitate cu legislaţia naţională, se poate atribui oricăreia dintre următoarele activităţi:
(i)activităţile scutite fără drept de deducere;
(ii)activităţile care nu intră în sfera de aplicare a TVA-ului;
(iii)activităţile astfel cum sunt menţionate la punctul (i) sau (ii) pentru care TVA-ul nu este deductibil, dar este rambursat prin intermediul unor sisteme specifice de rambursare sau al unor fonduri de compensare care nu sunt menţionate în Directiva 2006/112/CE, chiar dacă sistemul sau fondul respectiv este instituit prin legislaţia naţională privind TVA-ul;
(b)TVA-ul aferent activităţilor enumerate la articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE este considerat ca fiind plătit de un alt beneficiar decât o persoană neimpozabilă în sensul articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din directiva respectivă, indiferent dacă activităţile respective sunt considerate de statul membru în cauză ca activităţi desfăşurate de către organisme de drept public care acţionează în calitate de autorităţi publice;
Art. 187: Entităţi afiliate şi beneficiari unici
(1)În scopul prezentului titlu, următoarele entităţi sunt considerate entităţi afiliate beneficiarului:
a)entităţile care formează beneficiarul unic, în conformitate cu alineatul (2);
b)entităţile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, care nu se află într-una dintre situaţiile menţionate la articolul 136 alineatul (1) şi la articolul 141 alineatul (1) şi care au o legătură cu beneficiarul, în special o legătură juridică sau de capital, care nu este nici limitată la acţiune, nici stabilită în scopul unic al punerii în aplicare a acţiunii respective.
- Titlul V capitolul 2 secţiunea 2 se aplică şi entităţilor afiliate.
(2)În cazul în care mai multe entităţi îndeplinesc criteriile pentru a primi un grant şi formează împreună o entitate, respectiva entitate poate fi tratată ca beneficiar unic, inclusiv atunci când entitatea este înfiinţată în mod special pentru punerea în aplicare a acţiunii care urmează să fie finanţată prin intermediul grantului.
(3)Cu excepţia cazului în care se prevede altfel în cererea de propuneri, entităţile afiliate unui beneficiar pot participa la punerea în aplicare a acţiunii, cu condiţia ca ambele condiţii să fie îndeplinite:
a)entităţile în cauză sunt identificate în acordul de grant;
b)entităţile în cauză respectă normele aplicabile beneficiarului în temeiul acordului de grant în ceea ce priveşte:
(i)eligibilitatea costurilor sau a condiţiilor care declanşează plata;
(ii)drepturile de verificare şi audit ale Comisiei, ale OLAF şi ale Curţii de Conturi.
Costurile suportate de către aceste entităţi pot fi acceptate drept costuri eligibile suportate efectiv sau pot fi acoperite prin sumele forfetare, costurile unitare şi finanţarea la rate forfetare.