Directiva 2006/87/CE/12-dec-2006 de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Noiembrie 2013
Directiva 2006/87/CE/12-dec-2006 de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului
Dată act: 12-dec-2006
Emitent: Parlamentul European;Consiliul Uniunii Europene
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 71 alineatul (1),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 157, 25.5.1998, p. 17.
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (2),
(2)Avizul Parlamentului European din 16 septembrie 1999 (JO C 54, 25.2.2000, p. 79), Poziţia comună a Consiliului din 23 februarie 2006 (JO C 166 E, 18.7.2006, p. 1), Poziţia Parlamentului European din 5 iulie 2006 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 23 octombrie 2006.
Întrucât:
(1)Directiva 82/714/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1982 de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară (3) a introdus condiţii armonizate privind eliberarea certificatelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară în toate statele membre, excluzând totuşi operaţiunile efectuate pe Rin. Cu toate acestea, la nivel european, au rămas în vigoare diferite cerinţe tehnice pentru navele de navigaţie interioară. Până în prezent, coexistenţa mai multor reglementări internaţionale şi naţionale a împiedicat eforturile de a asigura recunoaşterea reciprocă a certificatelor naţionale de navigare fără necesitatea unei inspecţii suplimentare a navelor străine. În plus, standardele prevăzute de Directiva 82/714/CEE, parţial, nu mai reflectă dezvoltarea tehnologică actuală.
(3)JO L 301, 28.10.1982, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Actul de aderare din 2003.
(2)Cerinţele tehnice prevăzute în anexele la Directiva 82/714/CEE cuprind în principal dispoziţiile prevăzute de Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin, în versiunea omologată de Comisia centrală pentru navigare pe Rin (CCNR) în 1982. Condiţiile şi cerinţele tehnice privind eliberarea de certificate de navigaţie interioară prevăzute la articolul 22 din Convenţia revizuită privind navigaţia pe Rin au fost revizuite periodic între timp şi sunt recunoscute ca reflectând dezvoltarea tehnologică actuală. Din motive de concurenţă şi de siguranţă, se doreşte, în special pentru promovarea armonizării la nivel european, adoptarea sferei de aplicare şi a conţinutului cerinţelor tehnice respective pentru întreaga reţea comunitară de căi navigabile interioare. În acest sens, este necesar să se ţină seama de schimbările survenite în reţeaua menţionată anterior.
(3)Certificatele comunitare de navigaţie interioară care atestă conformitatea deplină a navelor cu cerinţele tehnice revizuite menţionate anterior trebuie să fie valabile pe toate căile navigabile interioare comunitare.
(4)Este oportună garantarea unui grad mai mare de armonizare a condiţiilor privind eliberarea de către statele membre a certificatelor suplimentare de navigaţie interioară comunitară pentru operaţiunile efectuate pe căile navigabile din zonele 1 şi 2 (estuare), precum şi pentru operaţiunile de pe căile navigabile din zona 4.
(5)Pentru siguranţa transportului de pasageri, este oportun ca sfera de aplicare a Directivei 82/714/CEE să cuprindă şi navele de pasageri care transportă mai mult de 12 pasageri, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului privind inspecţia navelor pe Rin.
(6)Pentru siguranţă, armonizarea standardelor ar trebui să se producă la un nivel ridicat şi este necesar să fie realizată astfel încât să nu aibă ca rezultat reducerea standardelor de siguranţă în cazul vreunei căi navigabile interioare comunitare.
(7)Este necesar să se prevadă un regim tranzitoriu pentru navele în folosinţă care nu deţin încă un certificat comunitar de navigaţie interioară atunci când fac obiectul primei inspecţii tehnice în conformitate cu cerinţele tehnice revizuite stabilite prin prezenta directivă.
(8)Între anumite limite şi în funcţie de categoria navei în cauză, este necesar să se stabilească perioada de valabilitate a certificatelor comunitare de navigaţie interioară pentru fiecare caz în parte.
(9)Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive trebuie să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei (1).
(1)JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).
(10)Este necesar ca măsurile prevăzute de Directiva 76/135/CEE a Consiliului din 20 ianuarie 1976 privind recunoaşterea reciprocă a certificatelor de navigaţie pentru navele de navigaţie interioară (2) să rămână în vigoare în cazul navelor care nu fac obiectul prezentei directive.
(2)JO L 21, 29.1.1976, p. 10. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 78/1016/CEE (JO L 349, 13.12.1978, p. 31).
(11)Având în vedere că anumite nave intră în sfera de aplicare a Directivei 94/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 1994 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la ambarcaţiunile de agrement (3), precum şi a prezentei directive, este necesar ca anexele la aceste două directive să fie adaptate pe baza procedurilor relevante ale comitetului, cât mai curând posibil, în cazul în care există contradicţii sau incompatibilităţi între dispoziţiile directivelor respective.
(3)JO L 164, 30.6.1994, p. 15. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).
(12)În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituţional pentru o mai bună legiferare (4), statele membre sunt încurajate să întocmească, pentru propriul uz şi în interesul Comunităţii, propriile tabele care indică, în măsura în care este posibil, corespondenţa dintre prezenta directivă şi măsurile de transpunere, şi să le facă publice.
(4)JO C 321, 31.12.2003, p. 1.
(13)Directiva 82/714/CEE ar trebui să fie abrogată,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1: Clasificarea căilor navigabile
(1)În sensul prezentei directive, căile navigabile interioare comunitare se clasifică după cum urmează:
a)zonele 1, 2, 3 şi 4:
(i)zonele 1 şi 2: căile navigabile enumerate în anexa I capitolul 1;
(ii)zona 3: căile navigabile enumerate în anexa I capitolul 2; (iii) zona 4: căile navigabile enumerate în anexa I capitolul 3;
b)zona R: acelea dintre căile navigabile menţionate la litera (a) pentru care se eliberează certificate în conformitate cu articolul 22 din Convenţia revizuită privind navigaţia pe Rin, având în vedere faptul articolul respectiv se redactează la intrarea în vigoare a prezentei directive.
(2)După consultarea Comisiei, orice stat membru poate modifica clasificarea căilor navigabile proprii în zonele indicate în anexa I. Aceste modificări se notifică Comisiei cu cel puţin şase luni înainte de intrarea în vigoare a acestora; Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
Art. 2: Domeniul de aplicare
(1)În conformitate cu articolul 1.01 din anexa II, prezenta directivă se aplică pentru următoarele ambarcaţiuni:
a)navele având o lungime (L) egală sau mai mare de 20 de metri;
b)navele pentru care produsul dintre lungime (L), lăţime (B) şi pescaj (T) reprezintă un volum de 100 m3 sau mai mult.
(2)În conformitate cu articolul 1.01 din anexa II, prezenta directivă se aplică, de asemenea, pentru toate ambarcaţiunile următoare:
a)remorchere şi împingătoare destinate remorcării sau împingerii ambarcaţiunilor menţionate la alineatul (1) sau a unor echipamente plutitoare sau destinate deplasării unor astfel de ambarcaţiuni plutitoare;
b)nave pentru transportul de pasageri care transportă mai mult de 12 pasageri, pe lângă echipaj;
c)echipamente plutitoare.
(3)Următoarele ambarcaţiuni nu fac obiectul prezentei directive:
a)feriboturile;
b)ambarcaţiunile militare;
c)navele maritime, inclusiv remorcherele şi împingătoarele maritime, care:
(i)navighează sau staţionează în zone fluvio-maritime;
(ii)navighează temporar pe căi navigabile interioare, cu condiţia să deţină:
- un certificat care dovedeşte conformitatea cu Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS) sau un act echivalent, un certificat care dovedeşte conformitatea cu Convenţia internaţională din 1966 asupra liniilor de încărcare sau un act echivalent, şi un certificat internaţional privind prevenirea poluării cu hidrocarburi (IOPP) care dovedeşte conformitatea cu Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) sau
- în cazul navelor de pasageri care nu fac obiectul convenţiilor menţionate la prima liniuţă, un certificat privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri eliberat în conformitate cu Directiva 98/18/CE a Consiliului din 17 martie 1998 privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri (1) sau
(1)JO L 144, 15.5.1998, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2003/75/CE a Comisiei (JO L 190, 30.7.2003, p. 6).
- în cazul ambarcaţiunilor de agrement care nu fac obiectul convenţiilor menţionate la prima liniuţă, un certificat din partea ţării al cărei pavilion îl arborează acestea.
Art. 3: Obligaţia de deţinere a unui certificat
(1)Ambarcaţiunile care navighează pe căi navigabile interioare comunitare menţionate la articolul 1 au obligaţia de a deţine:
a)atunci când navighează pe o cale navigabilă din zona R:
- fie un certificat eliberat în conformitate cu articolul 22 din Convenţia revizuită privind navigaţia pe Rin,
- fie un certificat comunitar de navigaţie interioară eliberat sau reînnoit după 30 decembrie 2008 şi care atestă, fără a aduce atingere dispoziţiilor tranzitorii din anexa II capitolul 24, deplina conformitate a ambarcaţiunii cu cerinţele tehnice prevăzute în anexa II, pentru care echivalenţa cu cerinţele tehnice prevăzute pentru aplicarea convenţiei menţionate anterior a fost stabilită pe baza normelor şi procedurilor aplicabile;
b)atunci când navighează pe alte căi navigabile, un certificat comunitar de navigaţie interioară, inclusiv, după caz, specificaţiile menţionate la articolul 5.
(2)Certificatul comunitar de navigaţie interioară se întocmeşte după modelul prevăzut în anexa V partea I şi se eliberează în conformitate cu prezenta directivă.
Art. 4: Certificate comunitare suplimentare de navigaţie interioară
(1)Toate navele care deţin un certificat valabil, eliberat în conformitate cu articolul 22 din Convenţia revizuită privind navigaţia pe Rin, pot naviga pe căile navigabile ale Comunităţii numai în temeiul respectivului certificat, sub rezerva dispoziţiilor articolului 5 alineatul (5) din prezenta directivă.
(2)Cu toate acestea, toate navele care deţin certificatul prevăzut la alineatul (1) trebuie să deţină, de asemenea, un certificat comunitar suplimentar de navigaţie interioară:
a)în cazul în care navighează pe căile navigabile din zonele 3 şi 4, în cazul în care doresc să beneficieze de cerinţele tehnice reduse aplicabile pe căile navigabile respective;
b)în cazul în care navighează pe căile navigabile din zonele 1 şi 2 sau, în cazul navelor de pasageri, atunci când navighează pe căi navigabile din zona 3 care nu au nici o legătură cu căile navigabile interioare ale altui stat membru, în măsura în care statul membru în cauză a adoptat cerinţe tehnice suplimentare pentru căile navigabile respective, în conformitate cu articolul 5 alineatele (1), (2) şi (3).
(3)Certificatul comunitar suplimentar de navigaţie interioară se întocmeşte după modelul prezentat în anexa V partea II şi este eliberat de autorităţile competente la prezentarea certificatului prevăzut la alineatul (1) şi în condiţiile stabilite de respectivele autorităţi în ceea ce priveşte căile navigabile respective.
Art. 5: Cerinţe tehnice suplimentare sau reduse pentru anumite zone
(1)Fiecare stat membru poate adopta, după consultarea Comisiei şi, după caz, în conformitate cu cerinţele Convenţiei revizuite privind navigaţia pe Rin, cerinţe tehnice suplimentare faţă de cele prevăzute în anexa II pentru navele care navighează pe căile navigabile din zonele 1 şi 2 de pe teritoriul acestuia.
(2)În ceea ce priveşte navele de pasageri care se deplasează pe căile navigabile din zona 3 de pe teritoriul statului membru şi care nu au nici o legătură cu căile navigabile interioare ale altui stat membru, fiecare stat membru poate păstra cerinţele tehnice suplimentare faţă de cele prevăzute în anexa II. Modificările aduse cerinţelor tehnice au nevoie de acordul prealabil al Comisiei.
(3)Cerinţele suplimentare se limitează la situaţiile prezentate în anexa III. Cerinţele suplimentare în cauză sunt comunicate cu cel puţin şase luni înainte de intrarea acestora în vigoare Comisiei, care informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
(4)Îndeplinirea de către nave a cerinţelor suplimentare se menţionează în certificatul comunitar de navigaţie interioară prevăzut la articolul 3 sau, în cazul în care se aplică articolul 4 alineatul (2), în certificatul comunitar suplimentar de navigaţie interioară. Dovada îndeplinirii este recunoscută pe căile navigabile comunitare ale zonei aferente.
(5)_
a)În cazul în care aplicarea dispoziţiilor tranzitorii prevăzute în anexa II capitolul 24a provoacă reducerea standardelor naţionale de siguranţă existente, orice stat membru poate renunţa la dispoziţiile tranzitorii în ceea ce priveşte navele de pasageri care navighează pe căi navigabile interioare care nu nici o legătură cu căile navigabile interioare ale altui stat membru. În astfel de situaţii, statul membru poate solicita ca navele respective care navighează pe căile sale navigabile interioare care nu au legătură cu alte căi navigabile ale altui stat membru să îndeplinească integral cerinţele tehnice prevăzute în anexa II de la 30 decembrie 2008.
b)Statul membru care aplică dispoziţia menţionată la litera (a) informează Comisia despre decizia sa şi pune la dispoziţia acesteia detalii privind standardele naţionale relevante care se aplică pentru navele de pasageri care navighează pe căile sale navigabile interioare. Comisia informează statele membre cu privire la acestea.
c)îndeplinirea cerinţelor unui stat membru privind navigarea pe căile sale navigabile interioare care nu au legătură cu alte căi navigabile se menţionează în certificatul comunitar de navigaţie interioară menţionat la articolul 3 sau, în cazul în care se aplică articolul 4 alineatul (2), în certificatul comunitar suplimentar de navigaţie interioară.
(6)Ambarcaţiunile care navighează numai pe căile navigabile din zona 4 îndeplinesc cerinţele reduse menţionate în anexa II capitolul 19b pe toate căile navigabile din zona respectivă. Respectarea cerinţelor reduse se menţionează în certificatul comunitar de navigaţie interioară menţionat la articolul 3.
(7)După consultarea Comisiei, fiecare stat membru poate permite reducerea cerinţelor tehnice prevăzute în anexa II în cazul ambarcaţiunilor care navighează exclusiv pe căile navigabile din zonele 3 şi 4 de pe teritoriul acestuia.
Reducerea respectivă se limitează la situaţiile indicate în anexa IV. În cazul în care caracteristicile tehnice ale unei ambarcaţiuni corespund cerinţelor tehnice reduse, acest lucru se menţionează în certificatul comunitar de navigaţie interioară sau, în cazul în care se aplică articolul 4 alineatul (2), în certificatul comunitar suplimentar de navigaţie interioară.
Reducerile cerinţelor tehnice prevăzute în anexa II se notifică Comisiei cu cel puţin şase luni înainte de intrarea acestora în vigoare; Comisia informează celelalte state membre.
Art. 6:
[textul din Art. 6 a fost abrogat la 20-oct-2008 de Art. 11 din Directiva 2008/68/CE/24-sept-2008]
Art. 7: Derogări
(1)Statele membre pot autoriza derogări de la dispoziţiile prezentei directive, integral sau parţial, pentru:
(a)navele, remorcherele, împingătoarele şi echipamente plutitoare care se deplasează pe căi navigabile care nu sunt legate prin căi navigabile interioare de alte căi navigabile ale altor state membre;
(b)navele a căror capacitate brută de transport nu depăşeşte 350 de tone sau navele care nu sunt destinate transportului de mărfuri şi care au un deplasament de mai puţin de 100 m3, care au fost date în exploatare înainte de 1 ianuarie 1950 şi care navighează exclusiv pe căi navigabile naţionale.
(2)În ceea ce priveşte navigaţia pe căile navigabile naţionale, statele membre pot autoriza derogări de la una sau mai multe dispoziţii ale prezentei directive în cazul unor voiajă scurte de interes local sau în zona portuară. Derogările respective, precum şi voiajele sau zona pentru care se aplică acestea, se menţionează în certificatul navei.
(3)Comisia este informată cu privire la derogările autorizate în conformitate cu alineatele (1) şi (2) şi comunică acest lucru celorlalte state membre.
(4)Orice stat membru care, în urma derogărilor acordate în conformitate cu alineatele (1) şi (2), nu deţine nave care, în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive, se deplasează pe căile sale navigabile, nu are obligaţia de a respecta dispoziţiile articolelor 9, 10 şi 12.
Art. 8: Eliberarea certificatelor comunitare de navigaţie interioară
(1)Certificatul comunitar de navigaţie interioară se eliberează pentru navele date în exploatare începând cu 30 decembrie 2008, în urma unei inspecţii tehnice efectuate înainte de punerea în exploatare a navei respective, cu scopul de a verifica dacă aceasta îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în anexa II.
(2)Certificatul comunitar de navigaţie interioară se eliberează navelor care nu intră în domeniul de aplicare a Directivei 82/714/CEE, dar care intră sub incidenţa prezentei directive, în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) şi (2), în urma unei inspecţii tehnice efectuate la data expirării certificatului actual al navei, în orice caz nu mai târziu de 30 decembrie 2018, cu scopul de a verifica dacă nava îndeplineşte cerinţele tehnice prevăzute în anexa II. În statele membre în care perioada de valabilitate a certificatului naţional în vigoare este mai scurtă de 5 ani, certificatul respectiv poate fi eliberat pe o perioadă de până la 5 ani după 30 decembrie 2008.
Cazurile de nerespectare a cerinţelor tehnice prevăzute în anexa II se menţionează în certificatul comunitar de navigaţie interioară, în cazul în care autorităţile competente consideră că aceste deficienţe nu reprezintă un pericol evident, navele menţionate la primul paragraf pot continua să navigheze până în momentul în care componentele sau secţiunile navei care nu îndeplinesc cerinţele sunt înlocuite sau modificate, după care componentele sau secţiunile respective trebuie să respecte cerinţele prevăzute în anexa II.
(3)În sensul prezentului articol, este prezumată existenţa unui pericol evident în special atunci când cerinţele privind siguranţa structurală a navei, navigaţia, manevrabilitatea sau caracteristicile speciale ale acesteia sunt afectate în conformitate cu anexa II. Derogările permise în anexa II nu sunt considerate drept deficienţe care reprezintă un pericol evident.
Înlocuirea pieselor existente cu piese identice sau cu piese având tehnologie şi proiectare echivalente în timpul reparaţiilor şi întreţinerii de rutină nu este considerată înlocuire în sensul prezentului articol.
(4)Îndeplinirea de către o navă a cerinţelor suplimentare menţionate la articolul 5 alineatele (1), (2) şi (3) este verificată, după caz, în timpul inspecţiilor tehnice prevăzute la prezentul articol alineatele (1) şi (2) sau în timpul inspecţiei tehnice efectuate la cererea proprietarului navei.
Art. 9: Autorităţi competente
(1)Certificatele comunitare de navigaţie interioară pot fi eliberate de autorităţile competente ale oricărui stat membru.
(2)Fiecare stat membru întocmeşte o listă cu autorităţile competente autorizate să elibereze certificatele comunitare de navigaţie interioară şi comunică lista respectivă Comisiei. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
Art. 10: Efectuarea inspecţiilor tehnice
(1)Inspecţia tehnică menţionată la articolul 8 se efectuează de către autorităţile competente, care pot să nu supună nava, în totalitate sau parţial, inspecţiei tehnice, în măsura în care, dintr-un atestat valabil eliberat de către o societate de clasificare recunoscută în conformitate cu articolul 1.01 din anexa II, rezultă că nava îndeplineşte, în totalitate sau parţial, cerinţele tehnice prevăzute în anexa II. Societăţile de clasificare sunt recunoscute numai în cazul în care respectă criteriile precizate în anexa VII partea I.
(2)Fiecare stat membru întocmeşte o listă cu autorităţile competente autorizate să efectueze inspecţii tehnice şi comunică lista Comisiei. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
Art. 11: Valabilitatea certificatelor comunitare de navigaţie interioară
(1)Perioada de valabilitate a certificatelor comunitare de navigaţie interioară se stabileşte pentru fiecare caz în parte de către autoritatea competentă autorizată să elibereze certificatele respective în conformitate cu anexa II.
(2)Fiecare stat membru poate elibera, în situaţiile menţionate la articolele 12 şi 16, precum şi la anexa II, certificate comunitare provizorii de navigaţie interioară. Certificatele comunitare provizorii se întocmesc după modelul indicat în anexa V partea III.
Art. 12: Înlocuirea certificatelor comunitare de navigaţie interioară
Fiecare stat membru stabileşte condiţiile în care poate fi înlocuit un certificat comunitar de navigaţie interioară valabil care a fost pierdut sau deteriorat.
Art. 13: Reînnoirea certificatelor comunitare de navigaţie interioară
(1)Certificatul comunitar de navigaţie interioară se reînnoieşte la expirarea perioadei sale de valabilitate, în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolul 8.
(2)Pentru reînnoirea certificatelor comunitare de navigaţie interioară eliberate înainte de 30 decembrie 2008, se aplică dispoziţiile tranzitorii prevăzute în anexa II.
(3)Pentru reînnoirea certificatelor comunitare de navigaţie interioară eliberate după 30 decembrie 2008, se aplică dispoziţiile tranzitorii prevăzute în anexa II care au intrat în vigoare după eliberarea certificatelor respective.
Art. 14: Prelungirea valabilităţii certificatelor comunitare de navigaţie interioară
În mod excepţional, valabilitatea certificatului comunitar de navigaţie interioară poate fi prelungită fără efectuarea unei inspecţii tehnice în conformitate cu anexa II de către autoritatea care 1-a eliberat sau 1-a reînnoit. Această prelungire trebuie să fie menţionată în certificatul comunitar.
Art. 15: Eliberarea de noi certificate comunitare de navigaţie interioară
În cazul unor modificări sau reparaţii semnificative care afectează siguranţa structurală a navei, navigaţia, manevrabilitatea sau caracteristicile speciale ale acesteia în conformitate cu anexa II, nava trebuie să fie inspectată tehnic încă o dată, înainte de a pleca în altă cursă, în conformitate cu dispoziţiile articolului 8. În urma acestei inspecţii, se eliberează un nou certificat comunitar de navigaţie interioară în care se menţionează caracteristicile tehnice ale navei sau se modifică în mod corespunzător certificatul existent. În cazul în care certificatul respectiv este eliberat în alt stat membru decât cel care a eliberat sau a reînnoit certificatul iniţial, autoritatea competentă care a eliberat sau reînnoit certificatul în cauză este informată în termen de o lună cu privire la acest lucru.
Art. 16: Refuzul de a elibera sau de a reînnoi, precum şi retragerea certificatelor comunitare de navigaţie interioară
Orice decizie privind refuzul de a elibera sau de a reînnoi un certificat comunitar de navigaţie interioară trebuie motivată. Persoana în cauză este informată cu privire la acest lucru şi cu indicarea căilor de atac şi a termenelor aferente în statul membru în cauză.
Orice certificat comunitar de navigaţie interioară valabil poate fi retras de către autoritatea competentă care 1-a eliberat sau 1-a reînnoit, în cazul în care nava nu mai îndeplineşte cerinţele tehnice specificate în certificat.
Art. 17: Inspecţii suplimentare
În conformitate cu anexa VIII, autorităţile competente ale unui stat membru pot să verifice în orice moment dacă o navă deţine un certificat valabil în sensul prezentei directive şi dacă îndeplineşte cerinţele prevăzute în certificat sau dacă nava prezintă un pericol evident pentru persoanele aflate la bord, pentru mediu sau pentru navigaţie. Autorităţile competente iau măsurile necesare în conformitate cu anexa VIII.
Art. 18: Recunoaşterea certificatelor de navigabilitate ale ambarcaţiunilor din ţări terţe
Până la încheierea acordurilor privind recunoaşterea reciprocă a certificatelor de navigabilitate între Comunitate şi ţările terţe, autorităţile competente ale unui stat membru pot recunoaşte certificatele de navigabilitate ale navelor din ţări terţe în scopul navigaţiei pe căile navigabile din statul membru respectiv.
Eliberarea certificatelor comunitare de navigaţie interioară pentru nave din ţări terţe se efectuează în conformitate cu articolul 8 alineatul (1).
Art. 19: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de Comitetul instituit în temeiul articolului 7 din Directiva 91/672/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 privind recunoaşterea reciprocă a brevetelor naţionale ale conducătorilor de navă pentru transportul de mărfuri şi călători pe căile navigabile interioare (1) (denumit în continuare "comitetul").
(1)JO L 373, 31.12.1991, p. 29. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.
(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.
(3)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (l)-(4) şi alineatul (5) litera (b), precum şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.
Perioadele prevăzute la articolul 5a alineatul (3) litera (c), alineatul (4) litera (b) şi alineatul (4) litera (e) din Decizia 1999/468/CE se stabilesc la douăzeci şi una de zile, cincisprezece zile şi, respectiv, o lună.
(4)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1), (2), (4) şi (6), precum şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8.

Art. 20: Adaptarea anexelor şi recomandări privind certificatele provizorii
(1)Orice modificări care sunt necesare pentru a adapta anexele la prezenta directivă la progresul tehnic sau la evoluţiile în domeniu care decurg din activitatea unor organizaţii internaţionale, în special a Comisiei centrale pentru navigaţia pe Rin (CCNR), pentru a garanta că cele două certificate menţionate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) sunt eliberate pe baza unor cerinţe tehnice care asigură un nivel echivalent de siguranţă sau pentru a ţine seama de situaţiile menţionate la articolul 5, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 19 alineatul (3). Din motive imperative de urgenţă, Comisia poate recurge la procedura de urgenţă menţionată la articolul 19 alineatul (4).
Aceste modificări trebuie efectuate rapid, pentru a garanta că cerinţele tehnice necesare pentru eliberarea certificatului comunitar de navigaţie interioară recunoscut pentru navigaţia pe Rin oferă un nivel de siguranţă echivalent cu cel necesar pentru eliberarea certificatului prevăzut la articolul 22 din Convenţia revizuită privind navigaţia pe Rin.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (1), Comisia adoptă omologările prevăzute la articolul 5 alineatul (2) în conformitate cu procedura menţionată la articolul 19 alineatul (2).
(3)Comisia decide cu privire la recomandările din partea Comitetului privind eliberarea certificatelor comunitare provizorii de navigaţie interioară în conformitate cu articolul 2.19 din anexa II.

Art. 21: Aplicabilitatea Directivei 76/135/CEE
În cazul navelor care nu intră sub incidenţa articolului 2 alineatele (1) şi (2) din prezenta directivă, dar care intră sub incidenţa articolului 1 litera (a) din Directiva 76/135/CEE, se aplică dispoziţiile respectivei directive.
Art. 22: Cerinţe naţionale suplimentare sau reduse
Cerinţele suplimentare în vigoare într-un stat membru înainte de 30 decembrie 2008 pentru nave care se deplasează pe teritoriul său pe căi navigabile din zonele 1 şi 2 sau cerinţele tehnice reduse pentru nave care navighează pe teritoriul său pe căi navigabile din zonele 3 şi 4 şi care erau în vigoare în statul membru respectiv înainte de data menţionată anterior rămân în vigoare până la adoptarea unor cerinţe suplimentare în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) sau a unor cerinţe reduse în conformitate cu articolul 5 alineatul (7) din cerinţele tehnice prevăzute în anexa II, dar numai până la 30 iunie 2009.
Art. 23: Transpunerea
(1)Statele membre care au căi navigabile interioare, în conformitate cu articolul 1 alineatul (1), pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive de la 30 decembrie 2008. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2)Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispoziţiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.
Art. 24: Sancţiuni
Statele membre stabilesc un sistem de sancţiuni pentru încălcarea dispoziţiilor naţionale adoptate în temeiul prezentei directive şi iau toate măsurile necesare pentru a garanta aplicarea sancţiunilor respective. Sancţiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare.
Art. 25: Abrogarea Directivei 82/714/CEE
Directiva 82/714/CEE se abrogă de la 30 decembrie 2008.
Art. 26: Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Art. 27: Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre care deţin căi navigabile interioare astfel cum se menţionează la articolul 1 alineatul (1).
-****-
Adoptată la Strasbourg, 12 decembrie 2006.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

Josep BORRELL FONTELLES

Pentru Consiliu

Preşedintele

Mauri PEKKARINEN

LISTA ANEXELOR

Anexa I

Lista căilor navigabile interioare comunitare repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 şi 4

Anexa II

Cerinţe tehnice minime aplicabile navelor care navighează pe căile navigabile din zonele 1, 2, 3 si 4

Anexa III

Domenii în care pot fi adoptate dispoziţii tehnice suplimentare aplicabile navelor care navighează pe căile navigabile interioare din zonele 1 si 2

Anexa IV

Domenii care pot face obiectul unor cerinţe tehnice reduse aplicabile navelor care navighează pe căile navigabile din zonele 3 si 4

Anexa V

Model de certificat comunitar pentru navele de navigaţie interioară

Anexa VI

Model de registru de certificate comunitare pentru navele de navigaţie interioară

Anexa VII

Societăţi de clasificare

Anexa VIII

Regulament de procedură pentru efectuarea inspecţiilor

Anexa IX

Cerinţe aplicabile luminilor de semnalizare, aparatelor radar şi indicatoarelor vitezei de giraţie

ANEXA I:Lista căilor navigabile interioare comunitare repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 şi 4
CAPITOLUL 1:
Subcapitolul 1:Zona 1
I.Republica Federală Germania

Ems:

de la linia care leagă vechiul far Greetsiel şi cheiul vestic de la intrarea în port la Eemshaven înspre larg până la 53°30' latitudine nordică şi 6°45' longitudine estică, şi anume uşor în afara zonei de transbordare pentru navele de mărfuri uscate în Alte Ems (*)

(*)În cazul navelor al căror port de origine se află în altă parte, este necesar să se ţină seama de articolul 32 din Tratatul Ems-Dollart din 8 aprilie 1960 (BGBl. 1963 II, p. 602).
II.Republica Polonă
Partea Golfului Pomorska la sud de linia care leagă Nord Perd de pe insula Rugen şi farul Niechorze.
Partea Golfului Gdariska la sud de linia care leagă farul Hei şi geamandura care marchează intrarea în portul Baltijsk.
III.Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
1.SCOŢIA

Blue Mull Sound

Între Gutcher şi Belmont

Yell Sound

Între Tofts Voe şi Ulsta

Sullom Voe

În interiorul liniei care leagă limita nord-estică a Insulei Gluss de limita nordică a Calback Ness

Dales Voe

Iarna:

În interiorul liniei care leagă limita nordică a Kebister Ness de Coasta Breiwick la l°10,8' longitudine vestică

Dales Voe Vara:

a se vedea Lerwick

Lerwick Iarna:

în zona mărginită la nord de linia dintre Scottle Holm şi Scarfi Taing de pe insula Bressay şi la sud de linia care se întinde între farul Twageos Point şi Whalpa Taing de pe insula Bressay

Lerwick Vara:

În zona mărginită la nord de linia dintre Brim Ness şi colţul nord-estic al Inner Score şi la sud de linia care leagă capătul sudic al Ness of Sound de Kirkabisterness

Kirkwall

Între Kirkwall şi Rousay - nu la est de linia dintre Point of Graand (Egilsay) şi Galt Ness (Shapinsay) sau dintre Head of Work (continent) prin zona farului Helliar Holm până la Coasta Shapinsay; nu la nord-vest de vârful din sud-est al Insulei Eynhallow, nu spre larg şi dincolo de linia dintre coasta Rousay la 59°10,5' latitudine nordică, 002°57,l' longitudine vestică şi coasta Egilsay la 59°10' latitudine nordică, 002°56,4' longitudine vestică

Stromness

Spre Scapa, dar nu dincolo de Scapa Flow

Scapa Flow

Într-o zonă mărginită de liniile care se întind de la Point of Cletts de pe insula Hoy până la punctul topografic Thomson's Hill de pe insula Fara şi de acolo spre cheiul Gibraltar de pe insula Flotta; de la cheiul St Vincent de pe insula Flotta spre punctul cel mai vestic al Calf of Flotta; de la punctul cel mai estic al Calf of a Flotta până la Needle Point de pe insula South Ronaldsay şi de la Ness de pe continent până la farul Point of Oxan de pe insula Graemsay şi de acolo până la Bu Point de pe insula Hoy; şi în largul apelor din Zona 2

Balnakiel Bay

Între Eilean Dubh şi A'Chleit

Cromarty Firth

În interiorul liniei care leagă North Sutor de digul de larg Nairn şi în largul apelor din Zona 2

Inverness

În interiorul liniei care leagă North Sutor de digul de larg Nairn şi în largul apelor din Zona 2

Râul Tay - Dundee

În interiorul liniei care leagă Broughty Castle de Tayport şi în largul apelor din Zona 2

Estuarul Forth şi râul Forth

În interiorul liniei care leagă Kirkcaldy şi Râul Portobello şi în largul apelor din Zona 2

Estuarul Solway

În interiorul liniei care se întinde de la Southerness Point până la Silloth

Loch Ryan

În interiorul liniei de la Finnart's Point până la Milleur Point şi în largul apelor din Zona 2

The Clyde

Limita exterioară:

linia de la Skipness până la un punct situat la o milă sud de Garroch Head şi de acolo până la Farland Head

Limita interioară în timpul iernii:

linia de la farul Cloch până la cheiul Dunoon

Limita interioară în timpul verii:

linia de la Bogany Point, insula Bute până la Skelmorlie Castle şi linia de la Ardlamont Point până la extremitatea sudică a Golfului Ettrick în interiorul Kyles of Bute

Observaţie: Limita interioară menţionată anterior pe timpul verii este extinsă între 5 iunie şi 5 septembrie (inclusiv ambele date) printr-o linie situată la distanţă de două mile depărtare de coasta Ayrshire la Skelmorlie Castle până la Tomont End, Cumbrae, şi o linie de la Portachur Point, Cumbrae până la Inner Brigurd Point, Ayrshire

Oban

într-o zonă mărginită la nord de o linie care leagă farul Dunollie Point şi Ard na Chruidh şi la sud de o linie de la Rudha Seanach până la Ard na Cuile

Kyle of Lochalsh

Prin Loch Alsh până la capul Loch Duich

Loch Gairloch

Iarna:

niciuna

Vara:

la sud de linia care se întinde la est de la Rubha na Moine până la Eilan Horrisdale şi de acolo până la Rubha nan Eanntag

2.IRLANDA DE NORD

Belfast Lough

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei de la Carrickfergus până la Bangor şi în largul apelor din Zona 2

Loch Neagh

La o distanţă mai mare de 2 mile de ţărm

3.COASTA DE EST A ANGLIEI

Râul Humber

Iarna:

în interiorul liniei de la New Holland până la Pauli

Vara:

în interiorul liniei care leagă cheiul Cleethorpes de biserica Patrington

şi în largul apelor din Zona 2

4.ŢARA GALILOR ŞI COASTA DE VEST A ANGLIEI

Râul Severn

Iarna:

în interiorul liniei de la Blacknore Point până la Caldicot Pili, Porstkewett

Vara:

în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm şi de acolo până la Brean Down

şi în largul apelor din Zona 2

Râul Wye

Iarna:

în interiorul liniei de la Blacknore Point până la Caldicot Pili, Porstkewett

Vara:

în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm şi de acolo până la Brean Down

şi în largul apelor din Zona 2

Newport

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm şi de acolo până la Brean Down

şi în largul apelor din Zona 2

Cardiff

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm şi de acolo până la Brean Down

şi în largul apelor din Zona 2

Barry

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm şi de acolo până la Brean Down

şi în largul apelor din Zona 2

Swansea

În interiorul unei linii care leagă capetele dinspre mare ale digurilor de larg

Strâmtoarea Menai

În interiorul strâmtorii Menai, de la linia care leagă farul de pe insula Llanddwyn de Dinas Dinlleu şi de la liniile care leagă extremitatea sudică a insulei Puffin de Trwyn DuPoint şi gara din Llanfairfechan, şi în largul apelor din Zona 2

Râul Dee

Iarna:

în interiorul liniei care leagă Hilbre Point şi Point of Air

Vara:

în interiorul liniei care leagă Formby Point şi Point of Air

şi în largul apelor din Zona 2

Râul Mersey

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei care leagă Formby Point şi Point of Air

şi în largul apelor din Zona 2

Preston şi Southport

În interiorul liniei de la Southport până la Blackpool în interiorul ţărmurilor şi în largul apelor din Zona 2

Fleetwood

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei de la Rossal Point până la Humphrey Head şi în largul apelor din Zona 2

Râul Lune

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei de la Rossal Point până la Humphrey Head şi în largul apelor din Zona 2

Heysham

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei de la Rossal Point până la Humphrey Head

Morecambe

Iarna:

niciuna

Vara:

în interiorul liniei de la Rossal Point până la Humphrey Head

Workington

în interiorul liniei de la Southerness Point până la Silloth şi în largul apelor din Zona 2

5.SUDUL ANGLIEI

Râul Colne, Colchester

Iarna:

în interiorul liniei care leagă Colne Point şi Whitstable

Vara:

în interiorul liniei care leagă Clacton Pier şi Reculvers

Râul Blackwater

Iarna:

în interiorul liniei care leagă Colne Point şi Whitstable

Vara:

în interiorul liniei care leagă Clacton Pier şi Reculvers şi în largul apelor din Zona 2

Râul Crouch şi râul Roach

Iarna:

în interiorul liniei care leagă Colne Point şi Whitstable

Vara:

în interiorul liniei care leagă Clacton Pier şi Reculvers şi în largul apelor din Zona 2

Râul Tamisa şi afluenţii acestuia

Iarna:

în interiorul liniei care leagă Colne Point şi Whitstable

Vara:

în interiorul liniei care leagă Clacton Pier şi Reculvers şi în largul apelor din Zona 2

Râul Medway şi Swale

Iarna:

în interiorul liniei care leagă Colne Point şi Whitstable

Vara:

în interiorul liniei care leagă Clacton Pier şi Reculvers şi în largul apelor din Zona 2

Chichester

În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) şi la vest între Needles şi Hurst Point şi în largul apelor din Zona 2

Portul Langstone

În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) şi la vest între Needles şi Hurst Point şi în largul apelor din Zona 2

Portsmouth

În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) şi la vest între Needles şi Hurst Point şi în largul apelor din Zona 2

Bembridge, Insula Wight

În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) şi la vest între Needles şi Hurst Point şi în largul apelor din Zona 2

Cowes, Insula Wight

În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) şi la vest între Needles şi Hurst Point şi în largul apelor din Zona 2

Southampton

În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) şi la vest între Needles şi Hurst Point şi în largul apelor din Zona 2

Râul Beaulieu

În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) şi la vest între Needles şi Hurst Point

şi în largul apelor din Zona 2

Lacul Keyhaven

În interiorul insulei Wight într-o zonă mărginită de linii care se întind la est între turnul bisericii (West Wittering) până la Trinity Church (Bembridge) şi la vest între Needles şi Hurst Point şi în largul apelor din Zona 2

Weymouth

În interiorul portului Portland şi între râul Wey şi Portul Portland

Plymouth

În interiorul liniei care leagă Cawsand de digul de larg până la Staddon şi în largul apelor din Zona 2

Falmouth

Iarna:

în interiorul liniei care leagă St Anthony Head şi Rosemullion

Vara:

în interiorul liniei care leagă St Anthony Head şi Nare Point şi în largul apelor din Zona 2

Râul Camei

În interiorul liniei care leagă Stepper Point şi Trebetherick Point şi în largul apelor din Zona 2

Bridgewater

În interiorul barierelor şi spre largul apelor din zona 2

Râul Avon (Avon)

Iarna:

în interiorul liniei care leagă Blacknore Point şi Caldicot Pili, Portskewett

Vara:

în interiorul liniei de la cheiul Barry Dock până la Steepholm şi de acolo până la Brean Down

şi în largul apelor din zona 2

Subcapitolul 2:Zona 2
I.Republica Cehă

Barajul lacului Lipno

II.Republica Federală Germania

Ems

De la linia care traversează Ems în apropiere de intrarea în portul Papenburg care leagă staţia de pompare din Diemen şi deschiderea digului de la Halte până la linia de legătură dintre vechiul far Greetsiel şi cheiul vestic de la intrarea în port la Eemshaven

Jade

În interiorul liniei care leagă farul din Schillig şi turnul bisericii din Langwarden

Weser

De la marginea nord-vestică a podului de cale ferată din Bremen până la linia care leagă turnurile bisericilor din Langwarden şi Cappel, inclusiv braţele secundare Westergate, Rekumer Loch, Rechter Nebernarm şi Schweiburg

Elba

De la limita inferioară a portului Hamburg până la linia care leagă baliza sferică din Dose şi marginea vestică a digului Friedrichskoog (Dieksand), inclusiv Nebenelbe şi afluenţii Este, Liihe, Schwinge, Oste, Pinnau, Kriickau şi Stor (în fiecare caz de la gura fluviului până la baraj)

Meldorfer Bucht

În interiorul liniei care leagă marginea vestică a digului Friedrichskoog (Dieksand) şi capul digului vestic de la Biisum

Eider

De la canalul Gieselau până la barajul Eider

Flensburger Forde

În interiorul liniei care leagă farul din Kegnăs şi Birknack

Schlei

În interiorul liniei care leagă capetele digului din Schleimiinde

Eckernforder Bucht

În interiorul liniei care leagă Bocknis-Eck şi vârful din nord-est al continentului în apropiere de Dănisch Nienhof

Kieler Forde

În interiorul liniei care leagă farul din Biilk şi monumentul comemorativ al marinei din Laboe

Nord-Ostsee-Kanal (Canalul Kiel)

De la linia care leagă capetele de diguri de la Brunsbiittel până la linia care leagă semnalele luminoase de intrare din Kiel-Holtenau, inclusiv Obereidersee şi Enge, Audorfer See, Borgstedter See şi Enge, Schirnauer See, Flemhuder See şi canalul navigabil din Achterwehrer

Trave

De la capătul din nord-vest al podului mobil de cale ferată şi marginea din nord a podului Holstenbriicke (Stadttrave) din Liibeck până la linia care leagă capătul interior sudic şi capătul exterior nordic al digului din Travemiinde, inclusiv Potenitzer Wiek, Dassower See şi Altarmen de pe insula Teerhof

Leda

De la intrarea în avanportul ecluzei maritime din Leer până la gura râului

Hunte

Din portul Oldenburg şi de la 140 de metri în aval de Amalienbriicke din Oldenburg până la gura râului

Lesum

De la podul de cale ferată din Bremen-Burg până la gura râului

Este

De la bieful aval al ecluzei din Buxtehude până la barajul Este

Liihe

De la bieful aval al morii Au din Horneburg până la barajul Liihe

Schwinge

De la ecluza Salztor din Stade până la barajul Schwinge

Oste

De la marginea din nord-est a stăvilarului de moară din Bremervorde până la barajul Oste

Pinnau

De la marginea din sud-vest a podului de cale ferată din Pinneberg până la barajul Pinnau

Kriickau

De la marginea din sud-vest a podului de pe şoseaua Wedenkamp din Elmshorn până la barajul Kriickau

Stor

De la mira hidrometrică din Rensing până la barajul Stor

Freiburger Hafenpriel

De la marginea estică a ecluzei din Freiburg pe Elba până la gura râului

Wismarbucht, Kirchsee, Breitling, Salzhaff şi zona portuară din Wismar

Warnow, inclusiv Breitling şi braţele secundare

Apele împrejmuite de continent, de peninsulele DarE şi Zingst şi de insulele Hiddensee şi Rugen (inclusiv zona portuară Stralsund)

În larg până la linia care leagă Hoher Wieschendorf Huk şi farul din Timmendorf şi linia care leagă farul din Gollwitz de pe insula Poel şi vârful sudic al peninsulei Wustrow

În aval de Miihlendamm pornind de la marginea nordică a podului Geinitzbriicke din Rostock spre mare până la linia care leagă punctele nordice ale digurilor de vest şi est din Warnemunde

Se întind spre mare între

- peninsula Zingst şi insula Bock: până la 54°26'42" latitudine nordică

- insulele Bock şi Hiddensee: până la linia care leagă vârful nordic al insulei Bock şi vârful sudic al insulei Hiddensee

- insula Hiddensee şi insula Riigen (Bug): până la linia care leagă extremitatea sud-estică a Neubessin şi Buger Haken

Greifswalder Bodden şi zona portuară Greifswald, inclusiv Ryck

În larg până la linia care leagă vârful estic al Thiessower Haken (Siidperd) şi vârful estic al insulei Ruden şi de acolo până la vârful nordic al insulei Usedom (54°10'37"N, 13°47'51"E)

Apele împrejmuite de continent şi de insula Usedom (Peenestrom, inclusiv zona portuară Wolgast, Achterwasser şi Stettiner Haff)

Spre est până la graniţa cu Republica Polonă în Stettiner Haff

Observaţie: În cazul navelor al căror port de origine se află în alt stat, este necesar să se ţină seama de articolul 32 din Tratatul Ems-Dollart din 8 aprilie 1960 (BGB1. 1963 II, p. 602).

III.Republica Franceză

Dordogne

În aval de podul de piatră, la Libourne

Garonne şi Gironde

În aval de podul de piatră, la Bordeaux

Loara (Loire)

În aval de podul Haudaudine de pe braţul secundar Madeleine şi în aval de podul Pirmil de pe braţul secundar Pirmil

Ron (Ron)

În aval de podul Trinquetaille din Arles şi în continuare spre Marsilia

Sena (Seine)

În aval de podul Jeanne-d'Arc din Rouen

IV.Republica Ungară

Lacul Balaton

V.Regatul Ţărilor de Jos

Dollard

Eems

Waddenzee: inclusiv legăturile cu Marea Nordului

[Jsselmeer: inclusiv Markermeer şi IJmeer, exceptând Gouwzee

Nieuwe Waterweg şi Scheur

Canalul Calland la vest de portul Benelux

Hollands Diep

Breeddiep, Beerkanaal şi porturile legate

Haringvliet şi Vuile Gat: inclusiv căile navigabile situate între Goeree Overflakkee, pe de o parte, şi Voorne Putten şi Hoeksche Waard, pe de altă parte

Hellegat

Volkerak

Krammer

Grevelingenmeer şi Brouwerschavensche Gat: inclusiv toate căile navigabile situate între Schouwen Duiveland şi Goeree Overflakkee

Keten, Mastgat, Zijpe, Krabbenkreek, Scheldt-ul oriental şi Roompot: inclusiv căile navigabile situate între Walcheren, Noord Beveland şi Zuid Beveland, pe de o parte, şi Schouwen Duiveland şi Tholen, pe de altă parte, cu excepţia canalului Scheldt Rin

Scheldt şi Scheldt ui occidental şi gura acestuia de vărsare în mare: inclusiv căile navigabile situate între Zeeland Flanders, pe de o parte, şi Walcheren şi Zuid-Beveland, pe de altă parte, cu excepţia canalului Scheldt Rin

VI.Republica Polonă

Laguna Stettin (Szczecin)

Laguna Kamieri

Laguna Vistula (Wisla)

Golful Puck

Lacul de acumulare Wloclawski

Lacul Sniardwy

Lacul Niegocin

Lacul Mamry

VII.Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
1.SCOŢIA

Scapa Flow

Într-o zonă mărginită de liniile care se întind de la Wharth de pe insula Flotta până la turnul Martello de pe South Walls şi de la Point Cletts de pe insula Hoy până la punctul topografic Thomson's Hill de pe insula Fara şi de acolo până la cheiul Gibraltar de pe insula Flotta

Kyle of Durness

La sud de Eilean Dubh

Cromarty Firth

În interiorul liniei care leagă North Sutor şi South Sutor

Inverness

În interiorul liniei care leagă Fort George şi Chanonry Point

Findhorn Bay

În interiorul limbii de pământ

Aberdeen

În interiorul liniei care leagă South Jetty şi Abercromby Jetty

Bazinul Montrose

La vest de linia care duce la farul din Scurdie Ness de la nord la sud peste intrarea în port

Râul Tay - Dundee

În interiorul liniei de la bazinul tidal (bazin de pescuit) din Dundee până la Craig Head, East Newport

Estuarul Forth şi râul Forth

În interiorul Estuarului Forth, dar nu la est de podul de cale ferată din Forth

Dumfries

În interiorul liniei care leagă Airds Point şi Scar Point

Loch Ryan

În interiorul liniei care leagă Cairn Point şi Kircolm Point

Portul Ayr

În interiorul barierei

The Clyde

Deasupra apelor din zona 1

Kyles of Bute

Între Colintraive şi Rhubodach

Portul Campbeltown

În interiorul liniei care leagă Macringan's Point şi Ottercharach Point

Loch Etive

În interiorul Loch Etive, deasupra cascadei Lora

Loch Leven

Deasupra podului din Ballachulish

Loch Linnhe

La nord de farul Corran Point

Loch Eil

Întregul lac

Canalul Caledonian

Loch Lochy, Loch Oich şi Loch Ness

Kyle of Lochalsh

În zona Kyle Akin, nu la vest de farul din Eilean Ban şi nici la est de Eileanan Dubha

Loch Carron

Între Stromemore şi Strome Ferry

Loch Broom, Ullapool

În interiorul liniei de la farul Ullapool Point până la Aultnaharrie

Kylesku

Peste Loch Cairnbawn în zona situată între punctul cel mai estic din Garbh Eilean şi punctul cel mai vestic din Eilean na Rainich

Portul Stornoway

În interiorul liniei de la farul din Arnish Point până la farul din Golful Sandwick, pe partea din nord-vest

Sound of Scalpay

Nu este situat la est de Berry Cove (Scalpay) şi nici la vest de Croc a Loin (Harris)

North Harbour, Scalpay şi Portul Tarbert

La distanţă de o milă de ţărmul insulei Harris

Loch Awe

Întregul lac

Loch Katrine

Întregul lac

Loch Lomond

Întregul lac

Loch Tay

Întregul lac

Loch Loyal

Întregul lac

Loch Hope

Întregul lac

Loch Shin

Întregul lac

Loch Assynt

Întregul lac

Loch Glascarnoch

Întregul lac

Loch Fannich

Întregul lac

Loch Maree

Întregul lac

Loch Gairloch

Întregul lac

Loch Monar

Întregul lac

Loch Mullardach

Întregul lac

Loch Cluanie

Întregul lac

Loch Loyne

Întregul lac

Loch Garry

Întregul lac

Loch Quoich

Întregul lac

Loch Arkaig

Întregul lac

Loch Morar

Întregul lac

Loch Shiel

Întregul lac

Loch Earn

Întregul lac

Loch Rannoch

Întregul lac

Loch Tummel

Întregul lac

Loch Ericht

Întregul lac

Loch Fionn

Întregul lac

Loch Glass

Întregul lac

Loch Rimsdale/nan Clar

Întregul lac

2.IRLANDA DE NORD

Strangford Lough

În interiorul liniei care leagă Cloghy Point şi Dogtail Point

Belfast Lough

În interiorul liniei care leagă Holywood şi Macedon Point

Larne

În interiorul liniei care leagă cheiul din Larne de digul plutitor de pe insula Magee

Râul Bann

De la capetele dinspre mare ale digurilor de larg până la podul din Toome

Lough Erne

Partea superioară şi inferioară a Lough Erne

Lough Neagh

La distanţă de două mile de coastă

3.COASTA DE EST A ANGLIEI

Berwick

În interiorul digurilor de larg

Warkworth

În interiorul digurilor de larg

Blyth

În interiorul capetelor digurilor exterioare

Râul Tyne

Dunston Staithes până la capetele digului din Tyne

Râul Wear

Fatfield până la capetele digului din Sunderland

Seaham

În interiorul digurilor de larg

Hartlepool

În interiorul liniei care leagă Middleton Jetty şi capul vechiului dig

În interiorul liniei care leagă capul digului din nord şi capul digului din sud

Râul Tees

În interiorul liniei care se întinde la vest de Government Jetty până la barajul din Tees

Whitby

În interiorul capetelor de dig din Whitby

Râul Humber

În interiorul liniei care leagă North Ferriby şi South Ferriby

Grimsby Dock

În interiorul unei linii care leagă digul vestic al bazinului tidal şi digul estic al bazinelor de pescuit, North Quay

Boston

În New Cut

Râul Dutch

Întregul canal

Râul Huli

De la Beverley Beck până la râul Humber

Kielder Water

Întregul lac

Râul Ouse

Sub ecluza din Naburn

Râul Trent

Sub ecluza din Cromwell

Râul Wharfe

De la confluenţa cu râul Ouse până la podul din Tadcaster

Scarborough

În interiorul capetelor digului din Scarborough

4.ŢARA GALILOR ŞI COASTA DE VEST A ANGLIEI

Râul Severn

La nord de linia care se întinde la vest de Sharpness Point (51°43,4' N) până la barajele din Llanthony şi Maisemore şi în largul apelor din Zona 3

Râul Wye

La Chepstow, la nord de 51°38,0' N până la Monmouth

Newport

La nord de cablurile electrice aeriene care se intersectează la Fifoots Points

Cardiff

În interiorul liniei care leagă South Jetty şi Penarth Head

şi apele împrejmuite la vest de barajul golfului Cardiff

Bany

În interiorul liniei care leagă capetele dinspre mare ale digurilor de larg

Port Talbot

În interiorul liniei care leagă capetele dinspre mare ale digurilor de larg de pe râul Afran dincolo de docurile închise

Neath

În interiorul liniei care se întinde la nord de capătul dinspre mare al debarcaderului pentru nave cisternă din golful Baglan (51°37,2' N, 3°50,5' V)

Llanelli şi Burry Port într-o zonă mărginită de linia care leagă digul vestic din Buny Port şi Whiteford Point

Milford Haven

În interiorul liniei care leagă South Hook Point şi Thorn Point

Fishguard

În interiorul liniei care leagă capetele dinspre mare ale digurilor de larg nordic şi estic

Cardigan

În interiorul strâmtorii de la Pen-Yr-Ergyd

Aberystwyth

În interiorul extremităţilor dinspre mare ale digurilor de larg

Aberdyfi

În interiorul liniei care leagă gara din Aberdyfi de baliza din Twyni Bach

Barmouth

În interiorul liniei care leagă gara din Barmouth de Penrhyn Point

Portmadoc

În interiorul liniei de la Harlech Point până la Graig Ddu

Holyhead

într-o zonă mărginită de principalul dig de larg şi de linia trasată de la capul digului de larg până la Brynglas Point, golful Towyn

Strâmtoarea Menai

În strâmtoarea Menai, între linia care leagă Aber Menai Point şi Belan Point şi linia care leagă cheiul Beaumaris şi Pen-y-Coed Point

Conway

În interiorul liniei de la Mussel Hill până la Tremlyd Point

Llandudno

În interiorul digului de larg

Rhyl

În interiorul digului de larg

Râul Dee

Deasupra Connah's Quay până la punctul de extracţie a apei din Barrelwell Hill

Râul Mersey

În interiorul liniei care leagă farul din Rock şi bazinul nord-vestic din Seaforth, cu excepţia altor bazine

Preston şi Southport

În interiorul liniei care leagă Lytham şi Southport şi În interiorul docurilor din Preston

Fleetwood

În interiorul liniei de la Low Light până la Knott

Râul Lune

În interiorul liniei care leagă Sunderland Point şi Chapel Hill până la docul Glasson inclusiv

Barrow

În interiorul liniei care leagă Haws Point, insula Walney până la calea de halaj a insulei Roa

Whitehaven

În interiorul digului de larg

Workington

În interiorul digului de larg

Maryport

În interiorul digului de larg

Carlisle

În interiorul liniei care leagă Point Carlisle şi Torduff

Coniston Water

Întregul lac

Derwentwater

Întregul lac

Ullswater

Întregul lac

Windermere

Întregul lac

5.SUDUL ANGLIEI

Blakeney şi Morston - port şi căi de acces

La est de linia care se întinde la sud de Blakeney Point până la intrarea râului Stiffkey

Râul Orwell şi râul Stour

Râul Orwell se întinde în interiorul liniei de la digul de larg din Blackmanshead până la Landguard Point şi în largul apelor din Zona 3

Râul Blackwater

Toate căile navigabile din interiorul liniei care leagă extremitatea de sud-vest a insulei Mersea până la Sales Point

Râul Crouch şi râul Roach

Râul Crouch se întinde în interiorul liniei de la Holliwell Point până la Foulness Point, inclusiv râul Roach

Fluviul Tamisa şi afluenţii acestuia

Fluviul Tamisa deasupra liniei trasate de la nord la sud prin extremitatea estică a digului din Denton Wharf, Gravesend până la ecluza din Teddington

Râul Medway şi Swale

Râul Medway de la linia trasată de la Garrison Point până la Grain Tower şi până la ecluza din Allington; şi Swale de la Whitstable până la râul Medway

Râul Stour (Kent)

Râul Stour deasupra gurii de vărsare până la debarcarea la Flagstaff Reach

Portul Dover

În interiorul liniei trasate între intrările dinspre est şi vest în port

Râul Rother

Râul Rother deasupra staţiei de semnalizare a mareei de la Camber până la ecluza din Scots Float şi până la ecluza de intrare de pe râul Brede

Râul Adur şi canalul Southwick

În interiorul liniei trasate de la intrarea în portul Shoreham până la ecluza canalului Southwick şi până la extremitatea vestică a cheiului Tarmac

Râul Arun

Râul Arun deasupra digului din Littlehampton până la portul de ambarcaţiuni din Littlehampton

Râul Ouse (Sussex) Newhaven

Râul Ouse de la linia trasată de-a lungul digurilor de la intrarea în portul Newhaven până la extremitatea nordică a North Quay

Brighton

Partea exterioară a portului de ambarcaţiuni din Brighton în interiorul liniei care leagă capătul sudic al West Quay şi capătul nordic al South Quay

Chichester

În interiorul liniei trasate între Eastoke Point şi turnul bisericii (West Wittering) şi în largul apelor din Zona 3

Portul Langstone

În interiorul liniei trasate între Eastney Point şi Gunner Point

Portsmouth

În interiorul liniei trasate peste intrarea în port de la portul Blockhouse până la Round Tower

Bembridge, Insula Wight

În interiorul portului Brading

Cowes, Insula Wight

Râul Medina în interiorul liniei care leagă farul digului de larg de pe ţărmul estic şi farul de pe ţărmul vestic

South ampton

În interiorul liniei de la Calshot Castle până la farul din Hook

Râul Beaulieu

În interiorul Beaulieu River, nu la est de linia trasată de la nord la sud peste Inchmery House

Lacul Keyhaven

În interiorul liniei trasate la nord de farul din Hurst Point până la ţinuturile mlăştinoase din Keyhaven

Christchurch

The Run

Poole

În interiorul liniei feribotului Chain Ferry între Sandbanks şi South Haven Point

Exeter

În interiorul liniei trasate de la est la vest între Warren Point şi staţia costieră de salvare faţă în faţă cu Checkstone Ledge

Teignmouth

În port

Râul Dart

În interiorul liniei care leagă Kettle Point şi Battery Point

Râul Salcombe

În interiorul liniei care leagă Splat Point şi Limebury Point

Plymouth

În interiorul liniei care leagă digul din Mount Batten şi Raveness Point prin insulele Drake; Râul Yealm în interiorul liniei care leagă Warren Point şi Misery Point

Fowey

În port

Falmouth

În interiorul liniei care leagă St. Anthony Head şi Pendennis Point

Râul Camei

În interiorul liniei care leagă Gun Point şi Brea Hill

Râurile Taw şi Torridge

În interiorul unei linii orientate la 200° faţă de farul de pe Crow Point până la ţărm pe Skern Point

Bridgewater

La sud de linia trasată la est de Stert Point (51°13,0' N)

Râul Avon (Avon)

În interiorul liniei care leagă digul din Avonmouth şi Wharf Point, până la digul din Netham

CAPITOLUL 2:
Subcapitolul 3:Zona 3
I.Regatul Belgiei

Scheldt - partea maritimă (în aval de rada Anvers)

I1.Republica Bulgaria
Dunărea: de la kilometrul 845,650 la kilometrul 374,100

II.Republica Cehă

Elba (Labe): de 1a ecluza Ústi nad Labem-Střekov până 1a ecluza Lovosice

Lacuri artificiale: Baska, Brněnska (Kniničky), Horka (Straž pod Ralskem), Hracholusky, Jesenice, Nechranice, Olesna, Orlik, Pastviny, Plumov, Rozkos, Seč, Skalka, Slapy, Těrlicko, Zermanice

Lacul Machovo

Zona acvatică Velké Zernoseky

Heleşteie: Oleksovice, Svět, Velké Dařko

Lacuri de exploatare pietriş: Dolni Benesov, Ostrožna Nova Ves a Tovačov

III.Republica Federală Germania

Dunărea: De la Kelheim (kilometrul 2 414,72) până la frontiera germano-austriacă

Rin: De la frontiera germano-elveţiană până la frontiera germano-olandeză

Elba: De la gura canalului Elba-Seiten până 1a limita inferioară a portului Hamburg

Müritz

IV.Republica Franceză

Rin

Republica Ungară

Dunărea: de la kilometrul 1812 la kilometrul 1433

Dunărea Moson: de la kilometrul 14 la kilometrul 0

Dunărea Szentendre: de la kilometrul 32 la kilometrul 0

Dunărea Rackeve: de la kilometrul 58 la kilometrul 0

Râul Tisa: de la kilometrul 685 la kilometrul 160

Râul Drava: de la kilometrul 198 la kilometrul 70

Râul Bodrog: de la kilometrul 51 la kilometrul 0

Râul Kettős-Körös: de la kilometrul 23 la kilometrul 0

Râul Harmas-Körös: de la kilometrul 91 la kilometrul 0

Canalul Sio: de la kilometrul 23 la kilometrul 0

Lacul Velence

Lacul Fertő

IV.1 Republica Croaţia
Dunărea: de la kilometrul 1 295 + 500 la kilometrul 1 433 Râul Drava de la kilometrul 0 la kilometrul 198 + 600 Râul Sava: de la kilometrul 211 la kilometrul 594 Râul Kupa: de la kilometrul 0 la kilometrul 5 + 900 Râul Una: de la kilometrul 0 la kilometrul 15";

V.Regatul Ţărilor de Jos

Rin

Sneekermeer, Koevordermeer, Heegermeer, Fluessen, Slotermeer, Tjeukemeer, Beulakkerwijde, Belterwijde, Ramsdiep, Ketelmeer, Zwartemeer, Veluwemeer, Eemmeer, Alkmaardermeer, Gouwzee, Buiten IJ afgesloten IJ Noordzeekanaal, Portul IJmuiden, zona portuară Rotterdam, Nieuwe Maas, Noord, Oude Maas, Beneden Merwede, Nieuwe Merwede, Dordsche Kil, Boven Merwede, Waal, canalul Bijlandsch, Boven Rijn, canalul Pannersdensch, Geldersche IJssel, Neder Rijn, Lek, canalul Amsterdam-Rin, Veerse Meer, canalul Scheldt Rin până 1a gura de vărsare în Volkerak, Amer, Bergsche Maas, Meuse în aval de Venlo, Gooimeer, Europort, Calandkanaal (1a est de portul Benelux), Hartelkanaal

VI.Republica Austria

Dunărea: de la frontiera cu Germania până la frontiera cu Slovacia

Inn: de 1a gura de vărsare până la hidrocentrala din Passau-Ingling

Traun: de 1a gura de vărsare până la kilometrul 1,80

Enns: de 1a gura de vărsare până la kilometrul 2,70

March: până la kilometrul 6,00

VII.Republica Polonă

- Râul Biebrza de 1a estuarul canalului Augustowski până 1a estuarul râului Narwia

- Râul Brda de 1a punctul de legătură cu canalul Bydgoski în Bydgoszcz până 1a estuarul râului Vistula (Wisla)

- Râul Bug de 1a estuarul râului Muchawiec până 1a estuarul râului Narwia

- Lacul Dąbie până 1a frontiera cu apele maritime interioare

- Canalul Augustowski de 1a legătura cu râul Biebrza până 1a frontiera statului, împreună cu toate lacurile situate de-a lungul cursului canalului

- Canalul Bartnicki de 1a lacul Ruda Woda până 1a lacul Bartęžek, inclusiv lacul Bartęžek

- Canalul Bydgoski

- Canalul Elbląski de 1a lacul Družno până 1a lacul Jeziorak şi lacul Szeląg Wielki, inclusiv acestea, şi lacurile situate pe cursul canalului, şi drumul secundar în direcţia Zalewo de 1a lacul Jeziorak până 1a lacul Ewingi, inclusiv

- Canalul Gliwicki şi canalul Kędzierzynski

- Canalul Jagiellonski de 1a legătura cu râul Elbląg până 1a râul Nogat

- Canalul tączanski

- Canalul Slesinski, inclusiv lacurile situate pe traseul acestuia şi lacul Goplo

- Canalul Zeranski

- Râul Martwa Wisla de 1a rîul Vistula (Wisla) din Przegalina până 1a frontiera cu apele maritime interioare

- Râul Narew de 1a estuarul rîului Biebrza până 1a estuarul râului Vistula, inclusiv lacul Zegrzynski

- Rîul Nogat de 1a rîul Vistula până 1a estuarul lagunei Vistula

- Râul Noteć (superior) de 1a lacul Goplo până 1a legătura cu canalul Gornonotecki şi canalul Gornonotecki, şi râul Noteć (inferior) de 1a legătura cu canalul Bydgoski până 1a estuarul râului Warta

- Rîul Nysa tužycka din Gubin până 1a estuarul râului Oder (Odra)

- Râul Oder din oraşul Raciborz până 1a legătura cu râul Oder de est care devine râul Regalica începând de 1a tăierea de cot Klucz-Ustowo, împreună cu râul respectiv şi braţele secundare ale acestuia până 1a lacul Dąbie, precum şi un traseu secundar al râului Oder de 1a ecluza din Opatowice până 1a ecluza din oraşul Wroclaw

- Râul Oder de vest de 1a barajul din Widuchowa (704,1 km ai râului Oder) până 1a frontiera cu apele maritime interioare, inclusiv braţele secundare, precum şi tăierea de cot Klucz-Ustowo care leagă râul Oder de est cu râul Oder de vest

- Râul Parnica şi tăierea de cot Parnicki de 1a râul Oder de vest până 1a frontiera cu apele maritime interioare

- Râul Pisa de 1a lacul Ros până 1a estuarul râului Narew

- Râul Szkarpawa de 1a râul Vistula până 1a estuarul lagunei Vistula

- Râul Warta de 1a lacul Slesinskie până 1a estuarul râului Oder

- Sistemul Wielkie Jeziora Mazurskie, cuprinzând lacurile care sunt legate de râurile şi canalele ce reprezintă un traseu principal de 1a lacul Ros (inclusiv) din Pisz până 1a canalul Wegorzewski (inclusiv acesta) din Wegorzewo, împreună cu lacurile: Seksty, Mikolajskie, Talty, Tahowisko, Kotek, Szymon, Szymoneckie, Jagodne, Boczne, Tajty, Kisajno, Dargin, tabap, Kirsajty şi Swiecajty, şi canalele Gizycki, Niegocinski şi Piekna Gora, şi o prelungire secundară a lacului Rynskie (inclusiv) din Ryn până 1a lacul Nidzkie (până 1a 3 km, care formează graniţa cu rezervaţia naturală "lacul Nidzkie"), împreună cu lacurile: Beldany, Guzianka Mala şi Guzianka Wielka

- Râul Vistula de 1a estuarul râului Przemsza până 1a legătura cu canalul tączanski, precum şi de 1a gura de vărsare a acestui canal în Skawina până 1a estuarul râului Vistula şi până 1a golful Gdansk, cu excepţia lacului artificial Wloclawski

VII1. România
Dunărea: de la frontiera sârbo-română (kilometrul 1 075) până la Marea Neagră pe braţul Sulina
Canalul Dunăre-Marea Neagră (64,410 kilometri lungime): de la gura de confluenţă cu fluviul Dunărea, la kilometrul 299,300 al Dunării de la Cernavodă (respectiv kilometrul 64,410 al Canalului), până la portul Constanţa Sud-Agigea (kilometrul «0» al Canalului).
Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari (34,600 kilometri lungime): de la gura de confluenţă cu Canalul Dunăre-Marea Neagră, la kilometrul 29,410 de la Poarta Albă (respectiv kilometrul 27,500 al Canalului), până la portul Midia (kilometrul «0» al Canalului).

VIII.Republica Slovacă

Dunărea: de 1a Devin (km 1 880,26) până 1a frontiera slovaco-ungară

IX.Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
1.SCOŢIA

Leith (Edinburgh)

În interiorul digurilor de larg

Glasgow

Strathclyde Loch

Canalul Crinan

de la Crinan până 1a Ardrishaig

Canalul Caledonian

Secţiunile de canal

2.IRLANDA DE NORD

Râul Lagan De la barajul din Lagan până 1a Stranmillis

3.ESTUL ANGLIEI

Râul Wear (neafectat de maree)

Vechiul pod de cale ferată, Durham până 1a podul Prebends, Durham

Râul Tees

În amonte de barajul Tees

Grimsby Dock

În interiorul ecluzelor

Immingham Dock

În interiorul ecluzelor

Hull Docks

În interiorul ecluzelor

Boston Dock

În interiorul porţilor ecluzelor

Aire şi Calder Navigation

Bazinele portuare din Goole până 1a Leeds; confluenţa cu Leeds şi canalul Liverpool; confluenţa Bank Dole până 1a Selby (ecluza râului Ouse); confluenţa Castleford până 1a Wakefield (ecluza descendentă)

Râul Ancholme

De 1a ecluza din Ferriby până 1a Brigg

Calder şi canalul Hebble

Wakefield (ecluza descendentă) până 1a ecluza din Broadcut Top

Râul Foss

De 1a confluenţa (Blue Bridge) cu râul Ouse până 1a Monk Bridge

Canalul Fossdyke

Confluenţa cu râul Trent până 1a Brayford Pool

Goole Dock

În interiorul porţilor ecluzelor

Hornsea Mere

Întregul canal

Râul Hull

De 1a ecluza Struncheon Hill până 1a Beverley Beck

Canalul Market Weighton

De 1a ecluza râului Humber până 1a ecluza din Sod Houses

New Junction Canal

Întregul canal

Rîul Ouse

De 1a ecluza Naburn până 1a Nun Monkton

Canalul Sheffield şi South Yorkshire

De 1a ecluza din Keadby până 1a ecluza din Tinsley

Râul Trent

De 1a ecluza Cromwell până 1a Shardlow

Râul Witham

De 1a ecluza Boston până 1a Brayford Poole (Lincoln)

4.ŢARA GALILOR ŞI VESTUL ANGLIEI

Râul Severn

Deasupra Llanthony şi barajele Maisemore

Râul Wye

Deasupra Monmouth

Cardiff

Lacul Roath Park

Port Talbot

În interiorul bazinelor închise

Swansea

În interiorul bazinelor închise

Râul Dee

Deasupra punctului de extracţie a apei din Barrelwell Hill

Râul Mersey

Bazinele portuare (cu excepţia bazinului Seaforth)

Râul Lune

Deasupra bazinului Glasson

Râul Avon (Midland)

De la ecluza din Tewkesbury până la Evesham

Gloucester

Bazinele oraşului Gloucester, canalul Gloucester/Sharpness

Lacul Hollingworth

Întregul lac

Manchester Ship Canal

Întregul canal şi bazinele Salford, inclusiv râul Inveli

Lacul Pickmere

Întregul lac

Râul Tawe

Între barajul maritim/portul de ambarcaţiuni şi stadionul sportiv din Morfa

Lacul Rudyard

Întregul lac

Râul Weaver

În jos de Northwich

5.SUDUL ANGLIEI

Râul Nene

Wisbech Cut şi râul Nene până 1a ecluza Dog-in-a-Doublet

Râul Great Ouse

Kings Lynn Cut şi râul Great Ouse în jos de podul rutier din West Lynn

Yarmouth

Estuarul râului Yare de 1a linia trasată între capetele digurilor de intrare 1a nord şi sud, inclusiv Breydon Water

Lowestoft

Portul Lowestoft în jos de ecluza Mutford până 1a linia trasată între digurile de intrare în portul exterior

Râurile Alde şi Ore

Deasupra intrării pe râul Ore până 1a Westrow Point

Râul Deben

Deasupra intrării pe râul Deben până 1a Felixstowe Ferry

Râul Orwell şi râul Stour

De 1a linia trasată între Fagbury Point şi Shotley Point pe râul Orwell până 1a docul Ipswich; şi de 1a linia trasată pe direcţia nord/sud prin Erwarten Ness pe râul Stour până 1a Manningtree

Chelmer şi Canalul Blackwater

La est de ecluza din Beeleigh

Râul Tamisa şi afluenţii acestuia

Râul Tamisa deasupra ecluzei Teddington până 1a Oxford

Râul Adur şi Canalul Southwick

Râul Adur deasupra extremităţii vestice a debarcaderului Tarmac, şi în interiorul Canalului Southwick

Râul Arun

Râul Arun deasupra portului de ambarcaţiuni Littlehampton

Râul Ouse (Sussex), Newhaven

Râul Ouse deasupra extremităţii nordice a North Quay

Bewl Water

Întregul lac

Grafham Water

Întregul lac

Rutland Water

Întregul lac

Lacul Thorpe Park

Întregul lac

Chichester

La est de linia care leagă Cobnor Point şi Chalkdock Point

Christchurch

În interiorul portului Christchurch exceptând Run

Canalul Exeter

Întregul canal

Râul Avon (Avon)

Bazinele oraşului Bristol de 1a digul din Netham până 1a barajul din Pulteney

CAPITOLUL 3:
Subcapitolul 4:Zona 4
I.Regatul Belgiei

Întreaga reţea belgiană, exceptând căile navigabile din Zona 3

II.Republica Cehă

Toate căile navigabile care nu sunt indicate 1a Zonele 1, 2 şi 3

III.Republica Federală Germania

Toate căile navigabile interioare, cu excepţia celor din Zonele 1, 2 şi 3

IV.Republica Franceză

Întreaga reţea franceză, exceptând căile navigabile din Zonele 1, 2 şi 3

IV.1 Republica Croaţia
Toate celelalte căi navigabile care nu au fost incluse în zona 3

V.Republica Italiană
Toate căile navigabile naţionale

VI.Republica Lituania

Întreaga reţea lituaniană

VII.Marele Ducat al Luxemburgului

Mosela

VIII.Republica Ungară

Toate celelalte căi navigabile care nu au fost incluse în Zonele 2 şi 3

IX.Regatul Ţărilor de Jos

Toate celelalte râuri, canale şi mări interioare care nu au fost incluse în Zonele 1, 2 şi 3

X.Republica Austria

Thaya: până 1a Bernhardsthal

March: În amonte de km 6,00

XI.Republica Polonă

Toate celelalte căi navigabile care nu au fost incluse în Zonele 1, 2 şi 3

XI1. România
Toate celelalte căi navigabile care nu au fost incluse în zona 3

XII.Republica Slovacă

Toate celelalte căi navigabile care nu au fost incluse în Zona 3

XIII.Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
1.SCOŢIA

Ratho şi Linlithgow Union Canal: Întregul canal

Glasgow: Forth şi Clyde Canal

Monkland Canal, secţiuni din Faskine şi Drumpellier

Hogganfield Loch

2.ESTUL ANGLIEI

Râul Ancholme

Brigg până 1a ecluza Harram Hill

Calder şi canalul Hebble

Ecluza Broadcut Top până 1a podul Sowerby

Canalul Chesterfield

De la West Stockwith până la Worksop

Canalul Cromford

Întregul canal

Râul Derwent

De la confluenţa cu râul Ouse până 1a podul Stamford

Driffield Navigation

De la ecluza Struncheon Hill până la Great Driffield

Canalul Erewash

Ecluza din Trent până 1a ecluza din Langley Mill

Huddersfield Canal

Confluenţa cu Calder şi Hebble la Coopers Bridge până la Huddersfield Narrow Canal la Huddersfield

Între Ashton-Under-Lyne şi Huddersfield

Leeds şi canalul Liverpool

De la ecluza râului Leeds până la debarcaderul din Skipton

Lacul Light Water Valley

Întregul lac

The Mere, Scarborough

Întregul lac

Râul Ouse

În amonte de bazinul Nun Monkton

Canalul Pocklington

De 1a confluenţa cu râul Derwent până 1a Melbourne Basin

Sheffield şi Canalul South Yorkshire

Ecluza Tinsley până 1a Sheffield

Râul Soar

Confluenţa cu Trent până 1a Loughborough

Trent şi canalul Mersey

De la Shardlow până 1a ecluza Dellow Lane

Râul Ure şi canalul Ripon

De la confluenţa cu râul Ouse până 1a canalul Ripon (Ripon Basin)

Canalul Ashton

Întregul canal

3.ŢARA GALILOR ŞI VESTUL ANGLIEI

Râul Avon (Midland)

În sus de Evesham

Birmingham Canal Navigation

Întregul canal

Birmingham şi canalul Fazeley

Întregul canal

Canalul Coventry

Întregul canal

Grand Union Canal (de 1a confluenţa cu Napton până 1a Birmingham şi Fazeley)

Întreaga secţiune de canal

Kennet şi Avon Canal (de 1a Bath până 1a Newbury)

Întreaga secţiune de canal

Canalul Lancaster

Întregul canal

Leeds şi Canalul Liverpool

Întregul canal

Canalul Llangollen

Întregul canal

Canalul Caldon

Întregul canal

Canalul Peak Forest

Întregul canal

Canalul Macclesfield

Întregul canal

Monmouthshire şi canalul Brecon

Întregul canal

Canalul Montgomery

Întregul canal

Canalul Rochdale

Întregul canal

Canalul Swansea

Întregul canal

Neath si Canalul Tennant

Întregul canal

Shropshire Union Canal

Întregul canal

Staffordshire şi Canalul Worcester

Întregul canal

Canalul Stratford-upon-Avon

Întregul canal

Râul Trent

Întregul râu

Trent şi canalul Mersey

Întregul canal

Râul Weaver

În sus de Northwich

Worcester şi Birmingham Canal

Întregul canal

4.SUDUL ANGLIEI

Râul Nene

În amonte de digul din Dog-in-a-Doublet

Râul Great Ouse

Kings Lynn deasupra podului rutier din West Lynn; râul Great Ouse şi toate căile navigabile aferente Fenland, inclusiv râul Cam şi Middle Level Navigation

Cursurile de apă Norfolk şi Suffolk

Toate râurile, cursurile de apă, canalele şi căile navigabile tidale şi netidale din interiorul Norfolk şi Suffolk Broads, inclusiv Oulton Broad, şi râurile Waveney, Yare, Bure, Ant şi Thurne, cu excepţia celor specificate 1a Yarmouth şi Lowestoft

Rîul Blyth

Râul Blyth, până 1a intrarea în Blythburgh

Râurile Alde şi Ore

Pe râul Alde în amonte de Westrow Point

Râul Deben

Râul Deben în amonte de Felixstowe Ferry

Râul Orwell şi râul Stour

Toate căile navigabile de pe râul Stour în amonte de Manningtree

Chelmer şi canalul Blackwater

La vest de ecluza din Beeleigh

Râul Tamisa şi afluenţii acestuia

Râul Stort şi râul Lee în amonte de Bow Creek; Grand Union Canal în amonte de ecluza Brentford şi Regents Canal în amonte de Limehouse Basin şi toate canalele aferente; râul Wey în amonte de ecluza Tamisei; Kennet şi Avon Canal; Râul Tamisa în amonte de Oxford; Canalul Oxford

Râul Medway şi Swale

Râul Medway în amonte de ecluza Allington

Râul Stour (Kent)

Râul Stour în amonte de zona de acostare de 1a Flagstaff Reach

Portul Dover

Întregul port

Râul Rother

Râul Rother şi canalul Royal Military în amonte de ecluza Scots Float şi râul Brede deasupra ecluzei de intrare

Brighton

Partea interioară a portului de ambarcaţiuni Brighton în amonte de ecluză

Lacul Wickstead Park

Întregul lac

Kennet şi canalul Avon

Întregul canal

Grand Union Canal

Întregul canal

Râul Avon (Avon)

Deasupra barajului Pulteney

Canalul Bridgewater

Întregul canal

ANEXA II:CERINŢE TEHNICE MINIME APLICABILE NAVELOR CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE DIN ZONELE 1, 2, 3 ŞI 4
CUPRINS

PARTEA I

CAPITOLUL 1

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1.01 - Definiţii

Art. 1.02 - (fără obiect)

Art. 1.03 - (fără obiect)

Art. 1.04 - (fără obiect)

Art. 1.05 - (fără obiect)

Art. 1.06 - Cerinţe cu caracter temporar

Art. 1.07 - Instrucţiuni administrative

CAPITOLUL 2

PROCEDURĂ

Art. 2.01 - Organisme de inspecţie

Art. 2.02 - Solicitarea unei inspecţii

Art. 2.03 - Prezentarea ambarcaţiunii pentru inspecţie

Art. 2.04 - (fără obiect)

Art. 2.05 - Certificatul comunitar provizoriu

Art. 2.06 - Perioada de valabilitate a certificatului comunitar

Art. 2.07 - Menţiuni şi modificări în certificatul comunitar

Art. 2.08 - (fără obiect)

Art. 2.09 - Inspecţie periodică

Art. 2.10 - Inspecţie 1a cerere

Art. 2.11 - (fără obiect)

Art. 2.12 -(fără obiect)

Art. 2.13 -(fără obiect)

Art. 2.14 - (fără obiect)

Art. 2.15 - Cheltuieli

Art. 2.16 - Informaţii

Art. 2.17 - Registrul pentru certificate comunitare

Art. 2.18 - Numărul oficial

Art. 2.19 - Echivalenţe şi derogări

PARTEA II

CAPITOLUL 3

CERINŢE ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR NAVALE

Art. 3.01 - Cerinţe fundamentale

Art. 3.02 - Rezistenţă şi stabilitate

Art. 3.03 - Coca

Art. 3.04 - Sălile maşinilor, sălile cazanelor şi tancurile de combustibil

CAPITOLUL 4

DISTANŢA DE SIGURANŢĂ, BORD LIBER ŞI MĂRCI DE PESCAJ

Art. 4.01 - Distanţa de siguranţă

Art. 4.02 - Bord liber

Art. 4.03 - Bord liber minim

Art. 4.04 - Mărci de pescaj

Art. 4.05 - Pescajul maxim al navelor încărcate ale căror cale nu sunt întotdeauna închise etanş contra stropilor de apă sau rezistente 1a intemperii

Art. 4.06 - Scări de pescaj

CAPITOLUL 5

MANEVRABILITATEA

Art. 5.01 - Dispoziţii generale

Art. 5.02 - Teste de navigaţie

Art. 5.03 - Zona de testare

Art. 5.04 - Gradul de încărcare a navelor şi convoaielor în timpul testelor de navigaţie

Art. 5.05 - Folosirea instrumentelor de 1a bord pentru testul de navigaţie

Art. 5.06 - Viteza prescrisă (1a marş înainte)

Art. 5.07 - Capacitatea de oprire

Art. 5.08 - Capacitatea de a naviga 1a marş înapoi

Art. 5.09 - Capacitatea de a evita

Art. 5.10 - Capacitatea de virare

CAPITOLUL 6

INSTALAŢIA DE GUVERNARE A NAVEI

Art. 6.01 - Cerinţe generale

Art. 6.02 - Dispozitivul de comandă a transmisiei de cârmă

Art. 6.03 - Dispozitivul de comandă a transmisiei de cârmă acţionat hidraulic

Art. 6.04 - Blocul de alimentare

Art. 6.05 - Transmisie de cârmă cu comandă manuală

Art. 6.06 - Instalaţii cu elice orientabilă, cu jet de apă, cu propulsor cicloidal şi cu elice de manevră din prova

Art. 6.07 - Indicatoare şi dispozitive de control

Art. 6.08 - Regulatoarele vitezei de giraţie

Art. 6.09 - Procedura de omologare

CAPITOLUL 7

TIMONERIA

Art. 7.01 - Dispoziţii generale

Art. 7.02 - Vedere liberă

Art. 7.03 - Cerinţe generale privind echipamentele de comandă, de indicare şi de control

Art. 7.04 - Cerinţe speciale privind echipamentele de comandă, de indicare şi de control ale motoarelor principale şi ale instalaţiei de guvernare

Art. 7.05 - Lumini de semnalizare, semnale luminoase şi semnale acustice

Art. 7.06 - Aparate radar şi indicatoare ale vitezei de giraţie

Art. 7.07 - Instalaţii radiotelefonice pentru nave cu timonerii proiectate în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană

Art. 7.08 - Mijloace de comunicaţie internă 1a bord

Art. 7.09 - Sistemul de alarmă

Art. 7.10 - Încălzirea şi aerisirea

Art. 7.11 - Echipamente pentru manevrarea ancorelor de 1a pupa

Art. 7.12 - Timonerii retractabile

Art. 7.13 - Menţionarea în certificatul comunitar a navelor a căror timonerie a fost proiectată în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană

CAPITOLUL 8

CONSTRUCŢIA MOTOARELOR

Art. 8.01 - Dispoziţii generale

Art. 8.02 - Echipamente de siguranţă

Art. 8.03 - Centrala electrică

Art. 8.04 - Sistemul de eşapament al motorului

Art. 8.05 - Tancuri de combustibil, ţevi şi accesorii

Art. 8.06 - Depozitarea uleiului de lubrifiere, ţevi şi accesorii

Art. 8.07 - Depozitarea uleiurilor utilizate de sistemele de transmisie, precum şi de sistemele de comandă şi de activare a sistemelor de încălzire, ţevi şi accesorii

Art. 8.08 - Pompe de santină şi sisteme de drenare

Art. 8.09 - Dispozitive de colectare a apelor uleioase şi a uleiurilor uzate

Art. 8.10 - Zgomotul produs de nave

CAPITOLUL 8a - (fără obiect)

CAPITOLUL 9

INSTALAŢII ELECTRICE

Art. 9.01 - Dispoziţii generale

Art. 9.02 - Sistemele de alimentare cu energie electrică

Art. 9.03 - Protejarea împotriva contactului fizic, intruziunii unor obiecte solide şi infiltrării apei

Art. 9.04 - Protecţia împotriva exploziilor

Art. 9.05 - Legarea 1a masă

Art. 9.06 - Tensiuni maxime admise

Art. 9.07 - Sisteme de distribuţie

Art. 9.08 - Racordarea 1a ţărm şi alte reţele externe

Art. 9.09 - Furnizarea de energie electrică către alte nave

Art. 9.10 - Generatoare şi motoare

Art. 9.11 - Acumulatori

Art. 9.12 - Instalaţii de comutare

Art. 9.13 - Disjunctoare de siguranţă

Art. 9.14 - Armătura instalaţiei

Art. 9.15 - Cabluri

Art. 9.16 - Instalaţii de iluminare

Art. 9.17 - Lumini de semnalizare

Art. 9.18 - (fără obiect)

Art. 9.19 - Sisteme de alarmă şi de siguranţă pentru instalaţiile mecanice

Art. 9.20 - Aparatură electronică

Art. 9.21 - Compatibilitatea electromagnetică

CAPITOLUL 10

ECHIPAMENTE

Art. 10.01 - Echipamente de ancorare

Art. 10.02 - Alte echipamente

Art. 10.03 - Extinctoare portabile

Art. 10.03a - Sisteme de stingere a incendiilor instalate permanent în spaţiile de locuit, timonerii şi spaţiile pentru pasageri

Art. 10.03b - Sisteme de stingere a incendiilor instalate permanent în sălile maşinilor, sălile cazanelor şi compartimentele pompelor

Art. 10.04 - Bărci de serviciu

Art. 10.05 - Colaci de salvare şi veste de salvare

CAPITOLUL 11

SIGURANŢA LA POSTURILE DE LUCRU

Art. 11.01 - Dispoziţii generale

Art. 11.02 - Protecţie împotriva căderii

Art. 11.03 - Dimensiunile posturilor de lucru

Art. 11.04 - Punţi laterale

Art. 11.05 - Acces la posturile de lucru

Art. 11.06 - Ieşiri şi ieşiri de urgenţă

Art. 11.07 - Scări verticale, trepte şi dispozitive similare

Art. 11.08 - Spaţii interioare

Art. 11.09 - Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Art. 11.10 - Capace de bocaport

Art. 11.11 - Troliuri

Art. 11.12 - Macarale

Art. 11.13 - Depozitarea lichidelor inflamabile

CAPITOLUL 12

SPAŢIILE DE LOCUIT

Art. 12.01 - Dispoziţii generale

Art. 12.02 - Cerinţe speciale de proiectare a spaţiilor de locuit

Art. 12.03 - Instalaţii sanitare

Art. 12.04 - Bucătării

Art. 12.05 - Apa potabilă

Art. 12.06 - Încălzirea şi aerisirea

Art. 12.07 - Alte instalaţii din spaţiile de locuit

CAPITOLUL 13

ECHIPAMENTE DE ÎNCĂLZIRE, DE GĂTIT ŞI DE REFRIGERARE CARE FUNCŢIONEAZĂ CU ARDERE DE COMBUSTIBIL

Art. 13.01 - Dispoziţii generale

Art. 13.02 - Utilizarea de combustibili lichizi, echipamente cu ardere pe bază de petrol

Art. 13.03 - Sobe cu arzător cu vaporizare şi aparate de încălzire cu arzător cu pulverizare

Art. 13.04 - Sobe cu combustibil lichid cu injecţie

Art. 13.05 - Aparate de încălzire cu combustibil lichid cu pulverizare

Art. 13.06 - Aparate de încălzire cu tiraj forţat

Art. 13.07 - încălzirea cu combustibili solizi

CAPITOLUL 14

INSTALAŢII CU GAZ LICHEFIAT PENTRU UZ DOMESTIC

Art. 14.01 - Dispoziţii generale

Art. 14.02 - Instalaţii

Art. 14.03 - Recipiente

Art. 14.04 - Amplasarea şi amenajarea instalaţiilor de alimentare

Art. 14.05 - Recipiente de rezervă şi recipiente goale

Art. 14.06 - Regulatoare de presiune

Art. 14.07 - Presiunea

Art. 14.08 - Ţevi şi tuburi flexibile

Art. 14.09 - Sistemul de distribuţie

Art. 14.10 - Aparate cu consum de gaz şi instalarea acestora

Art. 14.11 - Aerisirea şi evacuarea gazelor de ardere

Art. 14.12 - Instrucţiuni de utilizare şi de siguranţă

Art. 14.13 - Testul de omologare

Art. 14.14 - Teste

Art. 14.15 - Atestare

CAPITOLUL 15

CERINŢE SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE PASAGERI

Art. 15.01 - Dispoziţii generale

Art. 15.02 - Coca navelor

Art. 15.03 - Stabilitatea

Art. 15.04 - Distanţa de siguranţă şi bordul liber

Art. 15.05 - Număr maxim admis de pasageri

Art. 15.06 - Spaţii şi zone destinate pasagerilor

Art. 15.07 - Sistemul de propulsie

Art. 15.08 - Dispozitive şi echipamente de siguranţă

Art. 15.09 - Echipamente de salvare

Art. 15.10 - Instalaţii electrice

Art. 15.11 - Protecţia împotriva incendiilor

Art. 15.12 - Stingerea incendiilor

Art. 15.13 - Organizarea în condiţii de siguranţă

Art. 15.14 - Colectarea şi eliminarea apelor uzate

Art. 15.15 - Derogări pentru anumite nave de pasageri

CAPITOLUL 15a

CERINŢE SPECIFICE PENTRU NAVELE DE PASAGERI CU VELE

Art. 15a.01 - Aplicarea părţii II

Art. 15a.02 - Excepţii pentru anumite nave de pasageri cu vele

Art. 15a.03 - Cerinţe de stabilitate pentru navele cu vele

Art. 15a.04 - Cerinţe privind construcţia navelor şi cerinţe mecanice

Art. 15a.05 - Dispoziţii generale privind greementul

Art. 15a.06 - Dispoziţii generale privind catargele şi scondrii

Art. 15a.07 - Dispoziţii speciale privind catargele

Art. 15a.08 - Dispoziţii speciale privind arborii gabier

Art. 15a.09 - Dispoziţii speciale privind bompresele

Art. 15a.10 - Dispoziţii speciale privind bastoanele de bompres

Art. 15a.11 - Dispoziţii speciale privind ghiurile velei mari

Art. 15a.12 - Dispoziţii speciale privind picurile

Art. 15a.13 - Dispoziţii generale privind greementul fix şi curent

Art. 15a.14 - Dispoziţii speciale privind greementul fix

Art. 15a.15 - Dispoziţii speciale privind greementul curent

Art. 15a.l6 - Armături şi părţi ale greementului

Art. 15a.l7 - Vele

Art. 15a.18 - Echipament

Art. 15a.19 - Verificare

CAPITOLUL 16

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE AMBARCAŢIUNILOR CE URMEAZĂ SĂ FACĂ PARTE DINTR-UN CONVOI ÎMPINS SAU REMORCAT SAU DINTR-0 FORMAŢIUNE ÎN CUPLU

Art. 16.01 - Ambarcaţiuni adecvate pentru împins

Art. 16.02 - Ambarcaţiuni adecvate pentru a fi împinse

Art. 16.03 - Ambarcaţiuni adecvate pentru propulsia formaţiunilor în cuplu

Art. 16.04 - Ambarcaţiuni adecvate pentru a fi propulsate în convoaie

Art. 16.05 - Ambarcaţiuni adecvate pentru remorcare

Art. 16.06 - Teste de navigare pentru convoaie

Art. 16.07 - Menţiuni în certificatul comunitar

CAPITOLUL 17

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE ECHIPAMENTELOR PLUTITOARE

Art. 17.01 - Dispoziţii generale

Art. 17.02 - Derogări

Art. 17.03 - Cerinţe suplimentare

Art. 17.04 - Distanţă de siguranţă reziduală

Art. 17.05 - Bord liber rezidual

Art. 17.06 - Probă de înclinare

Art. 17.07 - Confirmarea stabilităţii

Art. 17.08 - Confirmarea stabilităţii în cazul reducerii bordului liber rezidual

Art. 17.09 - Mărci de pescaj şi scări de pescaj

Art. 17.10 - Echipament plutitor fără confirmarea stabilităţii

CAPITOLUL 18

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR TEHNICE

Art. 18.01 - Condiţii de funcţionare

Art. 18.02 - Aplicarea părţii II

Art. 18.03 - Derogări

Art. 18.04 - Distanţă de siguranţă şi bord liber

Art. 18.05 - Bărci de serviciu

CAPITOLUL 19

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR ISTORICE (Fără obiect)

CAPITOLUL 19a

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE BARJELOR DE CANAL (Fără obiect)

CAPITOLUL 19b

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR CARE CIRCULĂ PE CĂILE NAVIGABILE DIN ZONA 4

Art. 19b.01 - Aplicarea capitolului 4

CAPITOLUL 20

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR MARITIME (Fără obiect)

CAPITOLUL 21

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE AMBARCAŢIUNILOR DE AGREMENT

Art. 21.01 - Dispoziţii generale

Art. 21.02 - Aplicarea părţii II

Art. 21.03 - (Fără obiect)

CAPITOLUL 22

STABILITATEA NAVELOR CARE TRANSPORTĂ CONTAINERE

Art. 22.01 - Dispoziţii generale

Art. 22.02 - Condiţii limită şi metode de calcul pentru confirmarea stabilităţii în cazul transportului de containere mobile

Art. 22.03 - Condiţii limită şi metode de calcul pentru confirmarea stabilităţii în cazul transportului de containere fixe

Art. 22.04 - Procedură de evaluare a stabilităţii la bord

CAPITOLUL 22a

CERINŢE SPECIFICE PENTRU AMBARCAŢIUNILE CU O LUNGIME MAI MARE DE 110 M

Art. 22a.01 - Aplicarea părţii I

Art. 22a.02 - Aplicarea părţii II

Art. 22a.03 - Rezistenţă

Art. 22a.04 - Flotabilitate şi stabilitate

Art. 22a.05 - Cerinţe suplimentare

Art. 22a.06 - Aplicarea părţii IV în caz de transformare

CAPITOLUL 22b

CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR DE MARE VITEZĂ

Art. 22b.01 - Dispoziţii generale

Art. 22b.02 - Aplicarea părţii I

Art. 22b.03 - Aplicarea părţii II

Art. 22b.04 - Scaune şi centuri de siguranţă

Art. 22b.05 - Bord liber

Art. 22b.06 - Flotabilitate, stabilitate şi compartimentare

Art. 22b.07 - Timoneria

Art. 22b.08 - Echipament suplimentar

Art. 22b.09 - Zone închise

Art. 22b.10 - Ieşiri şi căi de evacuare

Art. 22b.11 - Protecţie împotriva incendiilor şi stingerea incendiilor

Art. 22b.12 - Dispoziţii tranzitorii

PARTEA III

CAPITOLUL 23

ECHIPAREA NAVELOR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ECHIPAJUL

Art. 23.01 - (Fără obiect)

Art. 23.02 - (Fără obiect)

Art. 23.03 - (Fără obiect)

Art. 23.04 - (Fără obiect)

Art. 23.05 - (Fără obiect)

Art. 23.06 - (Fără obiect)

Art. 23.07 - (Fără obiect)

Art. 23.08 - (Fără obiect)

Art. 23.09 - Echipamentul navelor

Art. 23.10 - (Fără obiect)

Art. 23.11 - (Fără obiect)

Art. 23.12 - (Fără obiect)

Art. 23.13 - (Fără obiect)

Art. 23.14 - (Fără obiect)

Art. 23.15 - (Fără obiect)

PARTEA IV

CAPITOLUL 24

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art. 24.01 - Aplicabilitatea dispoziţiilor tranzitorii în cazul ambarcaţiunilor care sunt deja în exploatare

Art. 24.02 - Derogare pentru ambarcaţiunile care sunt deja în exploatare

Art. 24.03 - Derogare pentru ambarcaţiunile construite până la 1 aprilie 1976, inclusiv

Art. 24.04 - Alte derogări

Art. 24.05 - (Fără obiect)

Art. 24.06 - Derogări pentru ambarcaţiunile nemenţionate la articolul 24.01

Art. 24.07 - (Fără obiect)

CAPITOLUL 24a

DISPOZIŢII TRANZITORII SUPLIMENTARE PENTRU AMBARCAŢIUNILE CARE NU NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE DIN ZONA R

Art. 24a.01 - Aplicarea dispoziţiilor tranzitorii ambarcaţiunilor aflate deja în exploatare şi valabilitatea certificatelor comunitare existente

Art. 24a.02 - Derogări pentru ambarcaţiunile aflate deja în exploatare

Art. 24a.03 - Derogări pentru ambarcaţiunile a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985

Art. 24a.04 - Alte derogări

APENDICELE I - SEMNE DE SIGURANŢĂ

APENDICELE II - INSTRUCŢIUNI ADMINISTRATIVE

*) Cuprinsul se modifică după cum urmează:
- Titlul articolului 2.18 se înlocuieşte cu:
*) Cuprinsul se modifică după cum urmează:
- Titlul capitolului 8a are următorul text:
*) Cuprinsul se modifică după cum urmează:
- se introduce următorul capitol 14a:
- CAPITOLUL 14a: STAŢII DE TRATARE A APELOR UZATE LA BORDUL NAVELOR DE PASAGERI
- Articolul 14a.01 - Definiţii
- Articolul 14a.02 - Dispoziţii generale
- Articolul 14a.03 - Cererea de aprobare de tip
- Articolul 14a.04 - Procedura de aprobare de tip
- Articolul 14a.05 - Modificări ale aprobărilor de tip
- Articolul 14a.06 - Conformitatea
- Articolul 14a.07 - Acceptarea aprobărilor echivalente
- Articolul 14a.08 - Verificarea numerelor de serie
- Articolul 14a.09 - Conformitatea producţiei
- Articolul 14a. 10 - Neconformitatea cu tipul aprobat de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei
- Articolul 14a. 11 - Măsurarea eşantioanelor aleatorii/Încercarea specială
- Articolul 14a. 12 - Autorităţile competente şi serviciile tehnice
- se adaugă următoarele menţiuni:
Apendicele VI - Staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei - Dispoziţii suplimentare şi modele de certificate
Apendicele VII - Staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei - Procedura de încercare

EMISII DE GAZE ŞI PARTICULE POLUANTE DE LA MOTOARELE DIESEL
- După titlul capitolului 8a, se introduc următoarele articole referitoare la capitolul 8a:
- Articolul 8a.01- Definiţii
- Articolul 8a.02 - Dispoziţii generale
- Articolul 8a.03 - Aprobări de tip recunoscute
- Articolul 8a.04 - Încercarea privind instalarea, încercarea intermediară şi specială
- Articolul 8a.05 - Servicii tehnice
- Titlul articolului 10.03a se înlocuieşte cu următorul text:
Instalaţii fixe de stingere a incendiului pentru protecţia încăperilor de locuit, timoneriilor şi încăperilor pentru pasageri
- Titlul articolului 10.03b se înlocuieşte cu următorul text:
Instalaţii fixe de stingere a incendiului pentru protecţia încăperilor de maşini, încăperilor de căldări şi a compartimentului pompelor
- După articolul 24.07, se introduce următorul titlu:
- Articolul 24.08 -Dispoziţie tranzitorie la articolul 2.18
- După articolul 24a.04, se introduce următorul titlu:
- Articolul 24a.05 -Dispoziţie tranzitorie la articolul 2.18
- După apendicele II se adaugă următoarele apendice:
-APENDICELE III -MODELUL NUMĂRULUI EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
- APENDICELE IV - DATE PENTRU IDENTIFICAREA NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
- APENDICELE V - PROTOCOL PRIVIND PARAMETRII MOTORULUI

- Articolul 2.18 - Număr unic de identificare al vasului european.
- Titlul articolului 6.09 se înlocuieşte cu:
- Articolul 6.09 - Omologare şi inspecţii periodice
- Se introduce următorul articol 10.03c:
- Articolul 10.03c - Sisteme pentru stingerea incendiilor instalate permanent pentru protejarea obiectelor

PARTEA I:
CAPITOLUL 1:DISPOZIŢII GENERALE
Art. 101: Definiţii
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:
Categorii de nave
1."ambarcaţiune": navă sau alt echipament plutitor;
2."navă": navă de navigaţie interioară sau navă maritimă;
3."navă de navigaţie interioară": navă destinată exclusiv sau în special navigaţiei interioare;
4."navă maritimă": navă autorizată pentru navigaţie maritimă;
5."navă autopropulsată": cargou sau tanc;
6."tanc": navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe şi construită pentru a naviga independent, ce utilizează propriile mijloace mecanice de propulsie;
7."cargou": navă, diferită de nava tanc autopropulsată, destinată transportului de mărfuri şi construită pentru a naviga independent, ce utilizează propriile mijloace mecanice de propulsie;
8."barjă de canal": navă de navigaţie interioară cu o lungime care nu depăşeşte 38,5 m şi o lăţime care nu depăşeşte 5,05 m şi care navighează de obicei pe canalul Rin-Rhone;
9."remorcher": navă special construită pentru a efectua remorcări;
10."împingător": navă construită special pentru a asigura propulsia unui convoi împins;
11."barjă": barjă obişnuită sau barjă tanc;
12."barjă tanc": navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe, construită pentru a fi remorcată, care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate;
13."barjă obişnuită": orice navă, alta decât barja tanc, destinată transportului de mărfuri şi construită pentru a fi remorcată, care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate;
14."şlep": şlep tanc, şlep pentru transportul de mărfuri generale sau barjă de navă maritimă;
15."şlep tanc": navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe, construită sau modificată în mod special pentru a fi împinsă, care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate, atunci când nu face parte dintr-un convoi împins;
16."şlep pentru transport de mărfuri generale": orice navă, alta decât un şlep tanc, destinată transportului de mărfuri şi construită sau modificată în mod special pentru a fi împinsă, care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate, atunci când nu face parte dintr-un convoi împins;
17."barjă de navă maritimă": şlep construit pentru a fi transportat la bordul navelor maritime şi pentru a naviga pe căile navigabile interioare;
18."navă de pasageri": navă pentru voiaje de zi sau navă cu cabine de dormit, construită şi dotată pentru a transporta mai mult de 12 pasageri;
19."navă de pasageri cu vele": navă de pasageri construită şi dotată şi pentru navigaţie cu vele;
20."navă pentru voiaje de zi": navă de pasageri care nu este dotată cu cabine de dormit pentru pasageri;
21."navă cu cabine": navă de pasageri dotată cu cabine de dormit pentru pasageri;
22."navă de mare viteză": navă autopropulsată capabilă să atingă viteze de peste 40 km/h în raport cu apa;
23."echipament plutitor": construcţie plutitoare care transportă echipament de lucru, de exemplu, macarale, drage, bigi sau elevatoare;
24."navă tehnică": navă construită şi dotată în mod corespunzător pentru utilizare pe şantiere, de exemplu draga, şalanda de nămol sau şalanda ponton, nava ponton sau de descărcat roci;
25."ambarcaţiune de agrement nautic": orice navă, alta decât nava de pasageri, destinată să fie utilizată în scopuri sportive sau recreative;
26."barcă de serviciu": barcă destinată pentru transport, operaţiuni de salvare, de recuperare şi în alte scopuri utilitare;
27."instalaţie plutitoare": o construcţie plutitoare care în mod normal nu este deplasată, de exemplu, ştrandurile plutitoare, docurile, debarcaderele, hangarele pentru nave;
28."material plutitor": plută sau altă structură, obiect sau alt ansamblu apt să navigheze, altele decât nave, echipamente plutitoare sau instalaţii plutitoare;
Grupuri de ambarcaţiuni
29."convoi": un convoi rigid sau un convoi remorcat;
30."formaţiune": modul de alcătuire a unui convoi;
31."convoi rigid": convoi împins sau o formaţiune în cuplu;
32."convoi împins": un ansamblu rigid de nave, din care cel puţin una este poziţionată în faţa navei care asigură puterea pentru propulsie a convoiului, denumită (denumite) împingător (împingătoare); un convoi rigid este considerat, de asemenea, un convoi compus dintr-o navă împingător şi o navă împinsă, care sunt cuplate astfel încât să permită o articulaţie ghidată;
33."formaţiune în cuplu": un ansamblu de nave cuplate rigid lateral, bord în bord, niciuna dintre ele nefiind poziţionată în faţa navei care propulsează ansamblul;
34."convoi remorcat": o grupare formată din una sau mai multe nave, instalaţii plutitoare sau construcţii plutitoare remorcate de una sau mai multe nave autopropulsate care fac(e) parte din convoi;
Zone specifice la bordul navelor
35."sala maşinilor principale": spaţiul în care sunt instalate motoarele de propulsie;
36."sala maşinilor": spaţiul în care sunt instalate motoarele cu combustie;
37."sala cazanelor": spaţiul în care există o instalaţie care funcţionează pe bază de combustibil şi care este folosită pentru a produce vapori sau pentru a încălzi un fluid;
38."suprastructură închisă": construcţie etanşă, rigidă şi continuă formată din pereţi rigizi lipiţi de punte în mod etanş şi permanent;
39."timonerie": spaţiul în care se află toate mecanismele de control şi de monitorizare necesare pentru comanda navei;
40."spaţiu de locuit": spaţiu destinat persoanelor care locuiesc în mod normal la bord, inclusiv bucătării, spaţii pentru depozitare de provizii, toalete şi spălătoare, spălătorii, vestibuluri şi culoare, cu excepţia timoneriei;
41."zona pentru pasageri": porţiuni la bord destinate pasagerilor şi spaţii închise, de exemplu saloane, birouri, magazine, saloane de coafură, uscătorii, spălătorii, saune, toalete, spălătoare de mâini, culoare, pasaje de legătură şi scări deschise;
42."centrul de comandă": o timonerie, un spaţiu în care se află o centrală electrică pentru situaţii de urgenţă sau părţi din aceasta sau un spaţiu cu un centru de comandă în care se află permanent personalul de bord sau membri ai echipajului şi care acţionează, de exemplu, echipamentul de alarmă în caz de incendiu, comanda la distanţă a uşilor sau a barierelor de incendiu;
43."casa scărilor": puţul unei scări interioare sau al unui lift;
44."salon": spaţiu de locuit sau spaţiu destinat pasagerilor. La bordul navelor de pasageri, bucătăriile nu sunt considerate saloane;
45."bucătărie": spaţiu dotat cu sobă de gătit sau cu un aparat similar;
46."magazie": spaţiu pentru depozitarea lichidelor inflamabile sau spaţiu cu o suprafaţă de peste 4 m2 pentru depozitarea proviziilor;
47."cală": parte a unei nave, delimitată la prova şi la pupa de pereţi de compartimentare, deschisă sau închisă prin capace de bocaport, destinată depozitării de mărfuri ambalate sau în vrac sau depozitării tancurilor care nu fac parte din coca navei;
48."tanc fix": tanc unit de navă, ai cărui pereţi pot fi una cu coca sau pot fi separaţi de coca navei;
49."post de lucru": spaţiu în care membrii echipajului îşi desfăşoară activităţile, incluzând pasarela, biga de marfă şi barca de serviciu;
50."culoar": zonă pentru deplasarea normală a persoanelor şi a mărfurilor;
51."zonă sigură": zona delimitată la exterior de o suprafaţă verticală care se întinde la o distanţă de 1/5 BWL în paralel cu coca la nivelul pescajului maxim;
52.«zone pentru adunare»: zone ale navei care sunt protejate special şi în care se adună persoanele în eventualitatea unui pericol;

53."zone de evacuare": fac parte din punctele de repliere ale navei de unde se pot desfăşura operaţiunile de evacuare a persoanelor;
Termeni de tehnică navală
54."planul pescajului maxim": planul de plutire care corespunde pescajului maxim la care nava este autorizată să navigheze;
55."distanţa de siguranţă": distanţa dintre planul pescajului maxim şi planul paralel care trece prin punctul cel mai de jos deasupra căruia nava respectivă nu mai este considerată etanşă la apă;
56."distanţa de siguranţă reziduală": distanţa verticală disponibilă, în cazul în care nava se înclină, dintre nivelul apei şi punctul cel mai de jos al părţii imersate, dincolo de care nava respectivă nu mai este considerată etanşă la apă;
57."bord liber (f)": distanţa dintre planul pescajului maxim şi planul paralel care trece prin punctul cel mai de jos al bordului sau, în lipsa acestuia, prin punctul cel mai de jos al marginii superioare a bordajului navei;
58."bord liber rezidual": distanţa verticală disponibilă, în cazul în care nava se înclină, dintre nivelul apei şi suprafaţa superioară a punţii în punctul cel mai de jos al părţii imersate sau, în lipsa acesteia, punctul cel mai de jos al suprafeţei superioare a părţii fixe a navei;
59."linie de supraimersiune": linie imaginară trasată pe bordajul lateral la o distanţă de cel puţin 10 cm sub puntea pereţilor de compartimentare şi la o distanţă de cel puţin 10 cm sub punctul cel mai jos neetanş al bordajului lateral. În absenţa punţii pereţilor de compartimentare, se foloseşte linia trasată la o distanţă de cel puţin 10 cm sub linia cea mai joasă până la care bordajul exterior este etanş;
60."deplasament de imersiune": volumul de imersiune al navei, în m3;
61."deplasament": masa totală a navei, inclusiv masa încărcăturii, în t;
62."coeficient de fineţe (CB)": raportul dintre volumul de imersiune şi produsul dintre lungimea LWL, lăţimea BWL şi pescajul T;
63."plan lateral deasupra liniei de plutire (Av)": planul lateral deasupra liniei de plutire în m2;
64."puntea pereţilor de compartimentare": puntea până la care ajung pereţii de compartimentare etanşi prevăzuţi şi de la care se măsoară bordul liber;
65."perete de compartimentare": perete având o anumită înălţime, de obicei vertical, care compartimentează nava şi este delimitat de fundul navei, bordaj sau alţi pereţi de compartimentare;
66."perete de compartimentare transversal": perete de compartimentare care se întinde dintr-o parte în cealaltă a navei;
67."perete": suprafaţă de separare, de obicei verticală;
68."perete de separare": perete neetanş;
69."lungime (L)": lungimea maximă a cocii navei măsurată în m, cu excepţia cârmei şi a bompresului;
70."lungimea maximă (LOA)": lungimea maximă a navei măsurată în m, inclusiv toate instalaţiile fixate, de exemplu, piese ale instalaţiei de guvernare a navei sau ale centralei electrice, dispozitive mecanice sau altele asemănătoare;
71."lungimea liniei de plutire (LWL)": lungimea cocii măsurată în m la pescaj maxim;
72."lăţime (B)": lăţimea maximă a cocii în m, măsurată în exteriorul bordajului (exceptând roţile cu zbaturi, brâiele de acostare etc);
73..lăţime maximă (BOA)": lăţimea maximă a navei în m, inclusiv întregul echipament fix, de exemplu roţile cu zbaturi, brâiele de acostare, aparatele mecanice şi altele asemănătoare;
74."lăţimea liniei de plutire (BWL)": lăţimea cocii măsurată în m din exteriorul bordajului lateral, la linia de pescaj maxim;
75."înălţime (H)": distanţa verticală cea mai mică măsurată în m între punctul cel mai de jos al cocii sau al chilei şi punctul cel mai de jos al punţii pe partea laterală a navei;
76.«pescajul (T)»: distanţa verticală în m între faţa inferioară a tablelor fundului, fără a lua în considerare chila sau alţi apendici ficşi, şi planul pescajului maxim;
761.«pescajul total (TOA)»: distanţa verticală în m între faţa inferioară a tablelor fundului, incluzând chila şi sau alţi apendici ficşi şi planul pescajului maxim;

77."perpendiculară prova": linia verticală la intersecţia din faţă dintre cocă şi linia pescajului maxim;
78."lăţime liberă a punţii laterale": distanţa dintre linia verticală care trece prin partea cea mai proeminentă a ramei de bocaport de pe puntea laterală şi linia verticală care trece prin marginea interioară a zonei de protecţie
Instalaţia de guvernare a navei
79."instalaţia de guvernare a navei": Întregul echipament necesar pentru guvernarea navei, de exemplu pentru a asigura manevrabilitatea prevăzută la capitolul 5;
80."cârma": cârma sau cârmele, dotată (dotate) cu ax, inclusiv sectorul cârmei şi componentele care sunt legate de cârmă;
81."transmisia de cârmă": parte a instalaţiei de guvernare a navei care declanşează mişcarea cârmei;
82."dispozitiv de comandă": acţionarea transmisiei de cârmă, între blocul de alimentare şi transmisia de cârmă;
83."blocul de alimentare": alimentarea cu energie a transmisiei de cârmă şi a dispozitivului de comandă prin intermediul unei reţele aflate la bord, pe bază de baterii sau pe baza unui motor cu combustie internă;
84."comanda direcţiei": piesele componente şi schema electrică pentru funcţionarea direcţiei prin acţionare mecanică;
85."dispozitivul de control al transmisiei de cârmă": asigură controlul transmisiei de cârmă, al dispozitivului de comandă a acesteia şi a blocului de alimentare;
86."comandă manuală": sistem prin care acţionarea manuală a timonei pune în mişcare cârma pe baza transmisiei mecanice, fără a fi necesară o sursă suplimentară de energie electrică;
87."comandă manuală hidraulică": comandă manuală care declanşează o transmisie hidraulică;
88."regulator al vitezei de giraţie": echipament care determină şi menţine în mod automat o anumită viteză de giraţie a navei pe baza unor valori preselectate;
89."timonă proiectată pentru navigaţie radar comandată de către o singură persoană": o timonă astfel instalată încât, în timpul navigaţiei radar, nava poate fi manevrată de o singură persoană;
Proprietăţile elementelor de construcţie şi ale materialelor
90."etanş la apă": element de construcţie sau dispozitiv capabil să oprească pătrunderea apei;
91."etanş contra stropilor de apă şi rezistent la intemperii": element de construcţie sau dispozitiv astfel conceput încât în condiţii normale nu permite pătrunderea apei decât în cantităţi neglijabile;
92."etanş la gaz": element de construcţie sau dispozitiv astfel conceput încât să oprească pătrunderea gazului şi a vaporilor;
93."necombustibil": orice substanţă care nici nu arde, nici nu produce vapori inflamabili în cantităţi care să provoace aprinderea spontană la temperaturi de aproximativ 750 °C;
94."ignifug": material care se aprinde cu greu sau a cărui suprafaţă limitează cel puţin răspândirea flăcărilor în conformitate cu procedura de testare menţionată la articolul 15.11 alineatul (1) litera (c);
95."rezistenţă la foc": proprietatea elementelor de construcţie sau a dispozitivelor certificată pe baza procedurii de control menţionate la articolul 15.11 alineatul (1) litera (d);
96."Cod privind procedurile de testare antiincendiu": codul internaţional de punere în aplicare a procedurilor de testare antiincendiu adoptat de Comitetul de siguranţă maritimă al OMI în conformitate cu rezoluţia MSC.61(67);
Alte definiţii
97.«societate de clasificare»: o societate de clasificare care a fost recunoscută în conformitate cu criteriile şi procedurile prevăzute în anexa VII;
97a. «lumini de navigaţie»: lumini provenite de la lămpi de semnalizare, destinate să indice prezenţa navelor;
97b. «semnale luminoase»: prezenţe luminoase utilizate în completarea semnalelor optice sau acustice.

971.«lumini de navigaţie»: prezenţe luminoase ale luminilor de navigaţie pentru identificarea construcţiei navale;
972.«semnale luminoase»: prezenţe luminoase care însoţesc semnalele optice sau acustice;

98."aparat radar": dispozitiv electronic de asistare a navigaţiei, care detectează şi afişează mediul ambiant şi traficul;
99."Sistemul de vizualizare a hărţilor electronice şi informaţiilor pentru navigaţia interioară (ECDIS)": sistem standardizat de vizualizare a hărţilor electronice de navigaţie pe apele interioare şi a informaţiilor aferente, care afişează informaţii selectate de pe hărţile electronice exclusiv pentru apele interioare şi, opţional, informaţii furnizate de alţi senzori ai navei;
100."dispozitiv ECDIS pentru navigaţia interioară": dispozitiv de vizualizare a hărţilor electronice de navigaţie pe apele interioare care poate fi folosit în două moduri diferite: modul "informare" şi modul "navigare";
101."mod informare": utilizarea ECDIS pentru navigaţia interioară numai în scopuri informative, fără suprapunerea imaginii radar;
102."mod navigare": utilizarea ECDIS pentru navigaţia interioară cu o suprapunere a imaginii radar în scopul guvernării unei nave;
103."personal de bord": toţi angajaţii aflaţi la bordul unei nave de pasageri care nu sunt membri ai echipajului;
104."persoane cu mobilitate redusă": persoane care întâmpină anumite probleme atunci când folosesc mijloace de transport în comun, de exemplu persoane în vârstă, persoane cu handicap şi persoane cu dizabilităţi senzoriale, persoane în scaune rulante, femei însărcinate şi persoane care însoţesc copii mici;
105."certificat comunitar": certificat eliberat de autoritatea competentă pentru o navă de navigaţie interioară, indicând conformitatea acesteia cu cerinţele tehnice prevăzute de prezenta directivă.
106.«expert»: persoană recunoscută de autoritatea competentă sau de o instituţie autorizată, care are cunoştinţe de specialitate în domeniul relevant, obţinute pe baza formării şi experienţei profesionale, care este pe deplin familiară cu normele şi reglementările relevante şi cu normele tehnice general acceptate (de exemplu, standarde EN, legislaţie relevantă, norme tehnice ale altor state membre ale Uniunii Europene) şi care este capabilă să examineze şi să evalueze la nivel de expert sistemele şi echipamentele relevante;
107.«persoană competentă»: persoană care a obţinut suficiente cunoştinţe în domeniul relevant, pe baza formării şi experienţei profesionale, care este suficient de familiară cu normele şi reglementările relevante şi cu normele tehnice general acceptate (de exemplu, standarde EN, legislaţie relevantă, norme tehnice ale altor state membre ale Uniunii Europene) pentru a fi capabilă să evalueze siguranţa operaţională a sistemelor şi echipamentelor relevante.

Art. 102
(fără obiect)
Art. 103
(fără obiect)
Art. 104
(fără obiect)
Art. 105
(fără obiect)
Art. 106: Cerinţe cu caracter temporar
Cerinţele temporare destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive prin completarea acesteia pot fi adoptate, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 19 alineatul (4) din prezenta directivă " atunci când este imperativ să se permită derogări de la dispoziţiile prezentei directive sau să se permită efectuarea unor teste, în sensul adaptării la progresul tehnic a transportului pe căi navigabile interioare. Cerinţele respective se publică şi sunt valabile pe o perioadă de cel mult trei ani. Acestea intră în vigoare în acelaşi timp şi se anulează în aceleaşi condiţii în toate statele membre.

Art. 107: Instrucţiuni administrative
Pentru a facilita şi uniformiza punerea în aplicare a prezentei directive, pot fi adoptate instrucţiuni administrative obligatorii privind inspecţia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă.
CAPITOLUL 2:PROCEDURĂ
Art. 201: Organisme de inspecţie
(1)Organismele de inspecţie sunt înfiinţate de statele membre.
(2)Organismele de inspecţie sunt formate dintr-un preşedinte şi din experţi.
Din fiecare organism fac parte cel puţin următoarele categorii de experţi:
a)un funcţionar administrativ responsabil cu navigaţia interioară;
b)un expert în construcţia navelor de navigaţie interioară şi a motoarelor acestora;
c)un expert naval ce deţine un permis de comandant de navă pentru căi navigabile interioare, care îl autorizează pe deţinător să conducă nava care urmează să fie inspectată.

(3)Preşedintele şi experţii din cadrul fiecărui organism sunt desemnaţi de autorităţile din statul în care organismul respectiv a fost înfiinţat. În momentul în care îşi preiau atribuţiile, preşedintele şi experţii trebuie să declare în scris că îşi îndeplinesc obligaţiile în mod pe deplin independent. Funcţionarii nu au obligaţia de a face nici o declaraţie.
(4)Organismele de inspecţie pot fi asistate de experţi specialişti în conformitate cu dispoziţiile naţionale aplicabile.
Art. 202: Solicitarea unei inspecţii
(1)Procedura privind depunerea cererii pentru inspecţie şi stabilirea locului şi datei de desfăşurare a inspecţiei respective intră în competenţa autorităţilor care eliberează certificatul comunitar. Autoritatea competentă stabileşte ce documente trebuie prezentate. Procedura se desfăşoară astfel încât să se garanteze că inspecţia se poate efectua într-o perioadă rezonabilă de timp de la data depunerii cererii.
(2)Proprietarul unei ambarcaţiuni care nu intră sub incidenţa prezentei directive sau reprezentantul acestuia poate solicita un certificat comunitar. Cererea acestuia este soluţionată în cazul în care nava în cauză îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezenta directivă.
Art. 203: Prezentarea ambarcaţiunii pentru inspecţie
(1)Proprietarul sau reprezentantul acestuia prezintă ambarcaţiunea fără încărcătură, curată şi echipată. După caz, proprietarul oferă asistenţă în timpul inspecţiei, de exemplu, pune la dispoziţie o ambarcaţiune de serviciu adecvată şi personal şi descoperă părţi ale cocii sau instalaţii care nu sunt direct accesibile sau vizibile.
(2)Cu ocazia primei inspecţii, organismul de inspecţie solicită o inspecţie pe uscat. Inspecţia pe uscat nu se mai face în cazul în care se prezintă un certificat de clasificare sau un certificat eliberat de o societate de clasificare autorizată care dovedeşte că respectiva construcţie îndeplineşte cerinţele prevăzute sau în cazul în care se prezintă un certificat care dovedeşte că o altă autoritate competentă a efectuat deja o inspecţie pe uscat în alte scopuri. În cazul unei inspecţii periodice sau al unei inspecţii prevăzute la articolul 15 din prezenta directivă, organismul de inspecţie poate solicita o inspecţie pe uscat.
În timpul primei inspecţii a navelor autopropulsate sau a convoaielor sau atunci când s-au efectuat modificări semnificative la echipamentul de propulsie sau de guvernare, organismul de inspecţie trebuie să efectueze curse de probă.
(3)Este posibil ca organismul de inspecţie să solicite şi alte teste, precum şi documente suplimentare. Prezenta dispoziţie se aplică, de asemenea, în timpul construcţiei ambarcaţiunii.
Art. 204
(fără obiect)
Art. 205: Certificatul comunitar provizoriu
(1)Autoritatea competentă poate elibera un certificat comunitar provizoriu pentru:
a)ambarcaţiunile care, cu permisiunea autorităţii competente, se deplasează spre o anumită destinaţie pentru a obţine un certificat comunitar;
b)ambarcaţiunile al căror certificat comunitar a fost retras temporar în unul dintre cazurile menţionate la articolul 2.07 sau la articolele 12 şi 16 din prezenta directivă;
c)ambarcaţiunile al căror certificat comunitar este în faza de elaborare în urma unei inspecţii;
d)ambarcaţiunile care nu îndeplinesc toate condiţiile necesare pentru obţinerea unui certificat comunitar în conformitate cu anexa V partea I;
e)ambarcaţiunile avariate în aşa măsură încât starea acestora nu mai corespunde cu certificatul comunitar;
f)construcţiile sau echipamentele plutitoare pe care autorităţile responsabile cu operaţiunile de transport special le autorizează să efectueze un astfel de transport, în conformitate cu reglementările aplicabile emise de autoritatea în domeniul navigaţiei din statele membre, în vederea obţinerii unui astfel de certificat comunitar;
g)ambarcaţiunile care, în conformitate cu articolul 2.19 alineatul (2), se respectă dispoziţiile prevăzute în partea II.
(2)Certificatul comunitar provizoriu se întocmeşte pe baza modelului prevăzut în anexa V partea III, în măsura în care navigabilitatea ambarcaţiunii, a instalaţiei plutitoare sau a materialului plutitor a fost garantată în mod corespunzător.
Certificatul cuprinde condiţiile considerate necesare de către autoritatea competentă şi este valabil:
a)în cazurile menţionate la alineatul (1) literele (a) şi (d)-(f), pentru o singură călătorie efectuată pe o perioadă corespunzătoare care să nu depăşească o lună;
b)în cazurile menţionate la alineatul (1) literele (b) şi (c), pentru o perioadă adecvată;
c)în cazurile menţionate la alineatul (1) litera (g), pe o perioadă de 6 luni. Certificatul comunitar provizoriu poate fi prelungit din şase în şase luni până la data la care comitetul ia o decizie.
Art. 206: Perioada de valabilitate a certificatului comunitar
(1)Perioada de valabilitate a certificatelor comunitare eliberate pentru navele noi în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive este stabilită de autoritatea competentă până la cel mult:
a)cinci ani pentru navele de pasageri;
b)10 ani pentru toate celelalte tipuri de ambarcaţiuni.
Perioada de valabilitate se menţionează în certificatul comunitar.
(2)În cazul navelor care se află deja în exploatare înainte de efectuarea inspecţiei, autoritatea competentă stabileşte perioada de valabilitate a certificatului comunitar pentru fiecare caz în parte, având în vedere rezultatele inspecţiei. Cu toate acestea, valabilitatea nu poate depăşi perioadele menţionate la alineatul (1).
Art. 207: Menţiuni şi modificări în certificatul comunitar
(1)Proprietarul unei construcţii navale sau reprezentantul său comunică autorităţii competente orice schimbare de nume sau de proprietar al construcţiei navale, orice modificare a tonajului, precum şi orice schimbare a înregistrării sau a portului de origine şi trimite Certificatul comunitar acestei autorităţi în vederea modificării.

(2)Orice autoritate competentă poate completa sau modifica certificatul comunitar.
(3)În cazul în care completează sau modifică un certificat comunitar, autoritatea competentă în cauză trebuie să comunice acest lucru autorităţii competente care a eliberat certificatul comunitar respectiv.
Art. 208
(fără obiect)
Art. 209: Inspecţie periodică
(1)Ambarcaţiunea trebuie să facă obiectul unei inspecţii periodice înainte de expirarea certificatului comunitar.
(2)În baza unei cereri motivate a proprietarului sau a reprezentantului acestuia, autoritatea competentă poate să acorde, în mod excepţional şi fără efectuarea unor inspecţii suplimentare, o prelungire a perioadei de valabilitate a certificatului comunitar pe o perioadă de cel mult şase luni. Prelungirea respectivă se acordă în scris şi se păstrează la bordul ambarcaţiunii.
(3)Autoritatea competentă stabileşte o nouă perioadă de valabilitate a certificatului comunitar în funcţie de rezultatele inspecţiei efectuate.
Perioada de valabilitate se menţionează în certificatul comunitar şi se comunică autorităţii care a eliberat certificatul comunitar respectiv.
(4)În cazul în care, în locul prelungirii perioadei de valabilitate, un certificat comunitar este înlocuit cu o nouă versiune, certificatul comunitar anterior este restituit autorităţii competente care 1-a eliberat.
Art. 210: Inspecţie la cerere
Proprietarul unei ambarcaţiuni sau reprezentantul acestuia poate solicita oricând o inspecţie în mod voluntar. Este necesar ca acestei cereri să i se dea curs.
Art. 211
(fără obiect)
Art. 212
(fără obiect)
Art. 213
(fără obiect)
Art. 214
(fără obiect)
Art. 215: Cheltuieli
Proprietarul unei ambarcaţiuni sau reprezentantul acestuia suportă toate cheltuielile aferente inspecţiei navei şi eliberării certificatului comunitar, în funcţie de un tarif special stabilit de fiecare stat membru.
Art. 216: Informaţii
Autoritatea competentă poate permite persoanelor care dovedesc un interes bine justificat să ia cunoştinţă de conţinutul unui certificat comunitar şi le poate pune la dispoziţie extrase sau copii legalizate ale certificatelor comunitare, menţionând statutul de autenticitate al respectivelor documente.
Art. 217: Registrul pentru certificate comunitare
(1)Autorităţile competente atribuie un număr de ordine certificatelor comunitare pe care le eliberează. Autorităţile ţin, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa VI, un registru cu toate certificatele comunitare pe care le eliberează.
(2)Autorităţile competente păstrează originalul sau o copie a tuturor certificatelor comunitare pe care le-au eliberat şi introduc în acestea orice informaţii şi modificări, precum şi anulările şi înlocuirile oricărui certificat comunitar. Acestea actualizează în mod corespunzător registrul menţionat la alineatul (1).
(3)În vederea aplicării măsurilor administrative de menţinere a siguranţei şi a uşurinţei în navigare, precum şi în vederea implementării articolelor 2.02 2.15 şi a articolelor 8, 10, 11, 12, 15, 16 şi 17 din prezenta directivă, se va permite accesul la registru, numai pentru citire, în conformitate cu modelul stabilit în anexa VI, autorităţilor competente din alte state membre, state semnatare ale Convenţiei de la Mannheim, şi, în măsura în care se garantează un nivel echivalent de securitate, statelor terţe, pe baza unor acorduri administrative.

Art. 218: Numărul unic de identificare al vasului european
(1)Numărul unic de identificare al vasului european (ENI), denumit în continuare număr de identificare al vasului european, este format din opt cifre arabe, conform apendicelui III.
(2)Autoritatea competentă care a emis certificatul comunitar introduce în acest certificat numărul de identificare al vasului european. Dacă ambarcaţiunea nu posedă, în momentul emiterii certificatului comunitar, un număr de identificare al vasului european, acesta va fi atribuit ambarcaţiunii de către autoritatea competentă a statului membru în care a fost înregistrată ambarcaţiunea sau unde aceasta îşi are portul de origine.
În ceea ce priveşte ambarcaţiunile aparţinând statelor în care nu este posibilă atribuirea unui număr de identificare al vasului european, numărul de identificare al vasului european care va fi introdus în certificatul comunitar va fi atribuit de autoritatea competentă care emite certificatul comunitar.
(3)Unei ambarcaţiuni i se poate atribui un singur număr de identificare al vasului european. Numărul de identificare al vasului european se emite o singură dată şi rămâne neschimbat pe toată durata de viaţă a ambarcaţiunii.
(4)Proprietarul unei ambarcaţiuni sau reprezentantul său vor solicita autorităţii competente atribuirea numărului de identificare al vasului european. Proprietarul sau reprezentantul său răspund de aplicarea pe ambarcaţiune a numărului de identificare al vasului european care a fost introdus în certificatul comunitar.
(6)Autorităţile competente menţionate la alineatul (5) înscriu fără întârziere în registrul electronic ţinut de Comisie («baza de date despre corpul navelor») fiecare număr european de identificare a navei atribuit, datele pentru identificarea navei prevăzute în apendicele IV şi orice modificări ale acestora. Aceste date pot fi utilizate de către autorităţile competente din alte state membre şi din statele semnatare ale Convenţiei de la Mannheim exclusiv în scopul aplicării de măsuri administrative în vederea menţinerii siguranţei şi facilitării navigaţiei şi în scopul aplicării articolelor 2.02-2.15 şi a articolului 2.18 alineatul (3) din prezenta anexă, precum şi a articolelor 8, 10, 11, 12, 15, 16 şi 17 din prezenta directivă.
În conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţia naţională, statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura confidenţialitatea şi fiabilitatea informaţiilor care le sunt trimise în temeiul prezentei directive şi folosesc aceste informaţii numai cu respectarea prevederilor prezentei directive.
Autoritatea competentă a unui stat membru poate transfera date cu caracter personal unei ţări terţe sau unei organizaţii internaţionale numai dacă sunt îndeplinite prevederile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*), mai exact cele ale articolelor 25 şi 26, şi numai de la caz la caz. Autoritatea competentă a statului membru trebuie să se asigure că transferul este necesar pentru scopurile menţionate în primul paragraf. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că ţara terţă sau organizaţia internaţională nu transferă datele către o altă ţară terţă sau organizaţie internaţională decât dacă primeşte o autorizare scrisă în acest sens şi dacă respectă condiţiile specificate de autoritatea competentă a statului membru.
(*)JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
Transferul de date cu caracter personal către o ţară terţă sau o organizaţie internaţională de către Comisie se realizează cu condiţia ca cerinţele articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (**) să fie îndeplinite şi numai de la caz la caz. Comisia se asigură că transferul este necesar pentru scopurile menţionate în primul paragraf. Comisia se asigură că ţara terţă sau organizaţia internaţională nu transferă datele către o altă ţară terţă sau organizaţie internaţională decât dacă primeşte o autorizare scrisă în acest sens şi dacă respectă condiţiile specificate de Comisie.
(**)JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(5)Fiecare stat membru va aduce la cunoştinţa Comisiei care sunt autorităţile competente responsabile cu atribuirea numerelor de identificare ale vaselor europene. Comisia va ţine un registru al acestor autorităţi competente şi al autorităţilor competente comunicate de state terţe şi va pune acest registru la dispoziţia statelor membre. La cerere, acest registru va fi pus şi la dispoziţia autorităţilor competente din state terţe.
(6)În conformitate cu alineatul (5), fiecare autoritate competentă va face toate demersurile necesare pentru a informa toate celelalte autorităţi competente menţionate în registrul ţinut în conformitate cu alineatul (5) cu privire la fiecare număr de identificare al vasului european pe care îl atribuie, precum şi la datele de identificare ale vasului, precizate în apendicele IV. Aceste date pot fi puse la dispoziţia autorităţilor competente ale altor state membre, ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Mannheim şi, în măsura în care se garantează un nivel echivalent de securitate, ale statelor terţe, pe baza unor acorduri administrative, pentru aplicarea măsurilor administrative privind menţinerea siguranţei şi a uşurinţei în navigare, precum şi pentru implementarea articolelor 2.02 2.15, a articolului 2.18 alineatul (3), precum şi a articolelor 8, 10, 11, 12, 15, 16 şi 17 din prezenta directivă.

Art. 2.19: Echivalenţe şi derogări
(1)În cazul în care dispoziţiile din partea II prevăd utilizarea sau existenţa la bordul unei ambarcaţiuni a anumitor materiale, instalaţii sau echipamente sau adoptarea unor măsuri de proiectare specifice sau a anumitor dispoziţii, autoritatea competentă poate permite utilizarea sau existenţa la bordul ambarcaţiunii respective a altor materiale, instalaţii sau echipamente sau adoptarea altor caracteristici de proiectare sau dispoziţii, în măsura în care acestea sunt recunoscute ca fiind echivalente în sensul procedurii menţionate la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă.
(2)În cazul în care, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă, comitetul nu a luat o decizie privind echivalenţa prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă poate elibera un certificat comunitar provizoriu.
În cazul eliberării unui certificat comunitar provizoriu în temeiul articolului 2.05 alineatul (1) litera (g), autorităţile competente comunică comitetului, în termen de o lună de la data eliberării certificatului, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă, denumirea şi numărul de identificare al vasului european al ambarcaţiunii, tipul derogării şi statul în care ambarcaţiunea este înmatriculată sau are portul de origine.

(3)În conformitate cu procedura menţionată la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă, autoritatea competentă poate elibera, pe baza recomandării comitetului, un certificat comunitar de probă pentru o perioadă determinată pentru o anumită ambarcaţiune, cuprinzând specificaţii tehnice noi care oferă derogări de la cerinţele prevăzute în partea II, cu condiţia ca specificaţiile respective să ofere o siguranţă echivalentă.
(4)Echivalenţele şi derogările menţionate la alineatele (1) şi (3) se introduc în certificatul comunitar. Comisiei i se aduce la cunoştinţă acest lucru.
PARTEA II:
CAPITOLUL 3:CERINŢE ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR NAVALE
Art. 301: Cerinţe fundamentale
Navele trebuie să fie construite în conformitate cu bunele practici de construcţie navală.
Art. 302: Rezistenţă şi stabilitate
(1)Coca trebuie să fie suficient de rezistentă la toate solicitările la care nava este supusă în condiţii normale.
a)Pentru navele noi sau pentru cele care suferă modificări semnificative care le afectează rezistenţa, este necesar ca rezistenţa corespunzătoare să fie demonstrată printr-o probă de calcul. Proba respectivă nu este necesară atunci când se prezintă certificatul de clasificare sau o declaraţie din partea unei societăţi de clasificare autorizate.
b)În cazul unei inspecţii în conformitate cu articolul 2.09, grosimea minimă a fundului navei, a santinei şi a bordajului lateral al navelor construite din oţel trebuie să fie mai mare sau egală cu cea mai mare dintre valorile rezultate din următoarele formule:
Pentru navele construite din oţel, grosimea minimă tmin este dată de valoarea maximă rezultată din următoarele formule:
1.pentru navele având o lungime mai mare de 40 m: t = f. b. c (2,3 + 0,04 L) [mm];
pentru navele având o lungime mai mică sau egală cu 40 m: tmin = f. b. c (1,5 + 0,06 L) [mm], cu toate acestea nu mai mică de 3,00 mm;
2.
unde:
a = distanţa între varange [mm];
f = coeficient pentru distanţa între varange:
f = 1 pentru a < 500 mm
f = 1 + 0,0013 (a - 500) pentru a > 500 mm
b = factor pentru fundul navei, bordaj sau santină
b = 1,0 pentru plăcile fundului navei şi bordajul lateral
b = 1,25 pentru pieile santinei.
se poate considera că f = 1 pentru distanţa dintre varange atunci când se calculează grosimea minimă a bordajului lateral. Cu toate acestea, grosimea minimă a plăcilor santinei nu poate fi în nici un caz mai mică decât grosimea plăcilor fundului navei şi a plăcilor bordajului lateral.
c = factor pentru tipul construcţiei:
c = 0,95 pentru navele cu fund dublu coferdam, situaţie în care peretele despărţitor dintre coferdam i cal este localizat vertical, aliniat cu rama de bocaport
c = 1,0 pentru toate celelalte tipuri de construcţie.
(c)Pentru navele cu construcţie longitudinală cu fund dublu şi coferdamuri, valoarea minimă calculată pentru grosimea bordajului pe baza formulelor menţionate la litera (b) poate fi redusă la o valoare calculată omologată de o societate de clasificare autorizată privind rezistenţa suficientă a cocii (rezistenţă longitudinală, laterală şi locală).
Plăcile se reînnoiesc în cazul în care fundul navei, santina sau bordajul lateral au valori care se situează sub valoarea admisă astfel stabilită.
Valorile minime calculate în conformitate cu metoda respectivă sunt valori limită care ţin seama de o uzură normală şi uniformă, cu condiţia utilizării unui tip de oţel adecvat pentru construcţia navală, iar elementele interne de construcţie, de exemplu, varangele, alte grinzi ale fundului, principalele elemente de construcţie longitudinale şi transversale sunt în stare bună, iar coca nu indică vreo supraîncărcare a rezistenţei longitudinale.
În momentul în care valorile respective sunt mai mici, este necesar ca plăcile în cauză să fie reparate sau înlocuite. Cu toate acestea, valorile mai mici, dar nu cu mai mult de 10 % din valorile calculate, sunt acceptate local pentru anumite porţiuni.
(2)În cazul în care coca este construită dintr-un alt material decât oţelul, se demonstrează pe baza calculelor că rezistenţa cocii (rezistenţa longitudinală, laterală şi locală) este cel puţin egală cu rezistenţa rezultată din utilizarea oţelului, pornind de la ipoteza grosimii minime în conformitate cu alineatul (1). Se poate renunţa la calculul de probă în cazul în care se prezintă un certificat de clasificare sau o declaraţie din partea unei societăţi de clasificare recunoscute.
(3)Este necesar ca stabilitatea navelor să corespundă scopului căruia îi sunt destinate.
Art. 303: Coca
(1)Este necesar să se ridice pereţi etanşi până la nivelul punţii sau, în absenţa acesteia, până la limita superioară a bordajului, amplasaţi după cum urmează:
a)Un perete de coliziune la o distanţă corespunzătoare de prova, astfel încât să se asigure flotabilitatea navei încărcate, având o distanţă de siguranţă reziduală de 100 mm în cazul în care pătrunde apă în compartimentul etanş amplasat deasupra peretelui de coliziune.
De regulă, se consideră că cerinţa menţionată la alineatul (1) a fost îndeplinită în măsura în care peretele de coliziune a fost amplasat la o distanţă care variază între 0,04 L şi 0,04 L + 2 m, măsurată de la perpendiculara prova la nivelul pescajului maxim.
În cazul în care distanţa depăşeşte 0,04 L + 2 m, cerinţa prevăzută la alineatul (1) este probată pe baza calculelor.
Distanţa poate fi redusă la 0,03 L. În acest caz, cerinţa prevăzută la alineatul (1) este probată pe baza calculelor, pornind de la ipoteza că încăperea amplasată deasupra peretelui de coliziune şi compartimentele adiacente au fost deja umplute cu apă.
b)Un perete de compartimentare în pic pupa, la o distanţă corespunzătoare de pupa, la navele a căror lungime totală este mai mare de 25 m.
(2)Deasupra părţii superioare a peretelui de coliziune nu se amplasează spaţii de locuit sau instalaţii necesare pentru siguranţa sau funcţionarea navei. Această cerinţă nu se aplică pentru echipamentul de ancorare.
(3)Spaţiile de locuit, sălile maşinilor şi sălile cazanelor, precum şi orice spaţii de lucru care fac parte din acestea trebuie să fie separate de cale prin pereţi de compartimentare transversali etanşi care ajung până la punte.
(4)Spaţiile de locuit trebuie să fie separate de sălile maşinilor, de sălile cazanelor şi de cale prin pereţi etanşi la gaz şi trebuie să fie accesibile direct de pe punte. În cazul în care nu este asigurat un asemenea acces, atunci spaţiile de locuit trebuie să dispună de o ieşire de urgenţă care duce direct pe punte.
(5)Pereţii de compartimentare menţionaţi la alineatele (1) şi (3) şi compartimentarea menţionată la alineatul (4) nu conţin deschideri.
Cu toate acestea, sunt permise uşi în peretele de compartimentare din pic pupa şi deschideri pentru trecerea liniilor de arbori şi a tubulaturilor atunci când acestea sunt realizate astfel încât să nu afecteze eficienţa pereţilor de compartimentare în cauză şi a structurilor de separare a spaţiilor. Uşi în peretele de compartimentare din pic pupa sunt permise numai atunci când se poate stabili prin monitorizare la distanţă din cabina timonei dacă sunt deschise sau închise, având pe ambele părţi următorul anunţ uşor lizibil:
"Închideţi uşa imediat după utilizare".
(6)Orificiile de admisie şi de evacuare a apei, precum şi ţevile racordate la acestea sunt realizate astfel încât să fie imposibilă orice pătrundere neintenţionată a apei în navă.
(7)Secţiunile dinspre prova ale navelor sunt construite astfel încât ancorele să nu iasă integral sau parţial în afara bordajului lateral.
Art. 304: Sălile maşinilor, sălile cazanelor şi tancurile de combustibil
(1)Sălile maşinilor sau sălile cazanelor trebuie să fie dispuse astfel încât echipamentul care se află în acestea să poată fi pus în funcţiune, utilizat şi întreţinut uşor şi în siguranţă.
(2)Tancurile de combustibil lichid sau de lubrifianţi şi compartimentele pentru pasageri, precum şi spaţiile de locuit nu trebuie să aibă pereţi comuni care, în condiţii normale de funcţionare, se află sub presiunea statică a lichidului.
(3)Pereţii de compartimentare, plafoanele şi uşile sălilor maşinilor sau ale sălilor cazanelor şi ale tancurilor de combustibil trebuie să fie din oţel sau dintr-un material echivalent neinflamabil.
Materialul izolant folosit în sălile maşinilor trebuie să fie protejat contra pătrunderii combustibilului sau a vaporilor de combustibil.
Toate deschiderile din pereţi, plafoane şi uşile de la sălile maşinilor, de la sălile cazanelor şi de la tancurile de combustibil trebuie să fie astfel construite încât să se poată închide din exterior. Dispozitivele de închidere trebuie să fie din oţel sau dintr-un material echivalent neinflamabil.
(4)Este necesar ca sălile maşinilor, sălile cazanelor şi alte zone în care se pot degaja gaze inflamabile sau toxice să fie ventilate în mod corespunzător.
(5)Tambuchiurile şi scările verticale care asigură accesul la sălile maşinilor, la sălile cazanelor şi la tancurile de combustibil trebuie să fie fixate definitiv şi construite din oţel sau dintr-un alt material la fel de solid şi neinflamabil.
(6)Este necesar ca sălile maşinilor şi sălile cazanelor să aibă două ieşiri, dintre care una poate fi ieşire de urgenţă. La a doua ieşire se poate renunţa în cazul în care:
a)suprafaţa totală (lungimea medie x lăţimea medie la nivelul podelei) a sălii maşinilor sau a sălii cazanelor nu depăşeşte 35 m2 şi
b)traseul de la orice punct din zona în care se desfăşoară operaţiunile de exploatare sau de întreţinere a instalaţiei şi până la ieşire sau la baza tambuchiului prin care se face accesul în exterior nu este mai lung de 5 m şi
c)lângă punctul de exploatare situat cel mai departe de ieşire se află un extinctor şi, de asemenea, prin derogare de la dispoziţiile articolului 10.03 alineatul (1) litera (e), în cazul în care puterea motoarelor nu depăşeşte 100 kW.
(7)Nivelul maxim admis al presiunii acustice în sala maşinilor este de 110 dB(A). Punctele de măsurare trebuie să fie selectate ţinându-se seama de întreţinerea necesară în cazul funcţionării normale a instalaţiei respective.
CAPITOLUL 4:DISTANŢA DE SIGURANŢĂ, BORD LIBER ŞI MĂRCI DE PESCAJ
Art. 401: Distanţa de siguranţă
(1)Este necesar ca distanţa de siguranţă să fie de cel puţin 300 mm.
(2)Pentru navele cu deschideri care nu pot fi închise etanş contra stropilor de apă şi rezistente la intemperii şi pentru navele care navighează cu calele neacoperite, distanţa de siguranţă este mărită astfel încât fiecare dintre deschiderile navei să fie amplasată la cel puţin 500 mm deasupra planului pescajului maxim.
Art. 402: Bord liber
(1)Bordul liber al navelor cu punte continuă, fără selatură şi fără suprastructuri, trebuie să fie de 150 mm.
(2)La navele cu selatură şi suprastructuri, bordul liber se calculează pe baza următoarei formule:
unde:
este un coeficient de corecţie care ţine seama de toate suprastructurile implicate;
v este un coeficient de corecţie pentru efectul selaturii prova care rezultă din existenţa suprastructurilor în sfertul prova al lungimii L a navei;
a este un coeficient de corecţie pentru efectul selaturii pupa care rezultă din existenţa suprastructurilor în sfertul pupa al lungimii L a navei;
Sev este selatură efectivă la prova în mm;
Sea este selatură efectivă la pupa în mm.
(3)Coeficientul a se calculează pe baza următoarei formule:
unde:
lem este lungimea efectivă în m a unei suprastructuri amplasate în partea din mijloc care corespunde unei jumătăţi de lungimi L a navei;
lev este lungimea efectivă în m a unei suprastructuri din sfertul prova din lungimea L a navei;
lea este lungimea efectivă în m a unei suprastructuri din sfertul pupa din lungimea L a navei.
Lungimea efectivă a unei suprastructuri se calculează pe baza următoarelor formule:
unde:
1 este lungimea efectivă în m a suprastructurii respective;
b este lăţimea în m a suprastructurii respective;
B1 este lăţimea navei în m, măsurată în exteriorul bordajului lateral vertical la nivelul punţii la jumătatea lungimii suprastructurii respective;
h este înălţimea în m a suprastructurii respective. Cu toate acestea, în cazul bocaporţilor, h este obţinut prin reducerea înălţimii ramei de bocaport cu jumătatea distanţei de siguranţă prevăzute la articolul 4.01 alineatele (1) şi (2). Lui h nu i se poate atribui, în nici un caz, o valoare care să depăşească 0,36 m.
În cazul în careare o valoare mai mică de 0,6, lungimea efectivă le a suprastructurii este zero.
(4)Coeficienţii pv şi pa se calculează pe baza următoarelor formule:
(5)Selatura efectivă de la pupa/prova Sev/Sea se calculează pe baza următoarelor formule:
unde:
Sv este selatura reală de la prova (în mm); cu toate acestea, Sv nu poate fi mai mare de 1 000 mm;
Sa este selatura reală de la pupa (în mm); cu toate acestea, Sa nu poate fi mai mare de 500 mm;
p este coeficientul calculat pe baza următoarei formule:
x este abscisa, măsurată de la extremitatea punctului în care selatura este egală cu 0,25 Sv sau 0,25 Sa (a se vedea figura).
Cu toate acestea, coeficientul p nu poate fi considerat mai mare de 1.
(6)În cazul în care a Sea este mai mare decât v Sev, valoarea lui v Sev se consideră a fi valoarea lui a Sea.
Art. 403: Bord liber minim
Ţinând seama de reducerile prevăzute la articolul 4.02, bordul liber minim nu trebuie să fie mai mic de 0 mm.
Art. 404: Mărci de pescaj
(1)Planul pescajului maxim se stabileşte astfel încât să fie asigurată respectarea specificaţiilor privind bordul liber minim şi distanţa minimă de siguranţă. Cu toate acestea, din motive de siguranţă, organismul de inspecţie poate stabili o valoare mai mare pentru distanţa de siguranţă sau bordul liber. Este necesar ca planul pescajului maxim să fie stabilit cel puţin pentru zona 3.
(2)Planul pescajului maxim se indică prin mărci de pescaj vizibile şi indelebile.
(3)Mărcile de pescaj pentru zona 3 se compun dintr-un dreptunghi cu o lungime de 300 mm şi o înălţime de 40 mm, a cărui bază este orizontală şi coincide cu planul pescajului maxim autorizat. Orice alte mărci de pescaj diferite includ un astfel de dreptunghi.
(4)Orice navă are cel puţin trei perechi de mărci de pescaj, dintre care una plasată la mijloc, iar celelalte două la o distanţă de prova, respectiv de pupa egală cu aproximativ o şesime din lungime.
Cu toate acestea,
a)în cazul navelor a căror lungime este mai mică de 40 de metri, sunt suficiente două perechi de mărci de pescaj situate la o distanţă faţă de prova, respectiv faţă de pupa, egală cu aproximativ un sfert din lungimea navei;
b)în cazul navelor care nu sunt destinate transportului de mărfuri, este suficientă o pereche de mărci de pescaj amplasată aproximativ la mijlocul navei.
(5)Mărcile sau indicaţiile care, în urma unei noi inspecţii, îşi pierd valabilitatea, trebuie să fie şterse sau marcate ca nevalabile sub supravegherea organismului de inspecţie. În cazul în care o marcă de pescaj a dispărut, aceasta poate fi înlocuită doar sub supravegherea organismului de inspecţie.
(6)Atunci când o navă a fost măsurată în conformitate cu Convenţia asupra măsurării tonajului navelor de navigaţie interioară din 1966 şi nivelul mărcilor de tonaj îndeplineşte cerinţele prezentei directive, mărcile de tonaj pot fi acceptate ca alternativă la mărcile de pescaj; acest lucru trebuie să fie menţionat în certificatul comunitar.
(7)Pentru navele care navighează în zone de navigaţie interioară, altele decât zona 3 (zonele 1, 2 sau 4), perechile de mărci de pescaj de la prova şi de la pupa prevăzute la alineatul (4) se completează prin adăugarea unei linii verticale pentru fiecare dintre acestea sau, în cazul mai multor zone, se adaugă spre prova navei mai multe linii de pescaj suplimentare cu o lungime de 150 mm, în funcţie de marca de pescaj pentru zona 3.
Linia verticală şi linia orizontală au o grosime de 30 mm. Alături de marca de pescaj dinspre prova navei, este necesar să fie indicată cifra zonei corespunzătoare, având dimensiunile de 60 x 40 mm (a se vedea figura 1).
Figura 1
Art. 405: Pescajul maxim al navelor încărcate ale căror cale nu sunt întotdeauna închise etanş contra stropilor de apă sau rezistente la intemperii
În cazul în care planul pescajului maxim al unei nave care navighează în zona 3 se stabileşte pornind de la ipoteza că este posibilă închiderea calelor astfel încât să fie etanşe contra stropilor de apă şi rezistente la intemperii şi în cazul în care distanţa dintre planul pescajului maxim şi partea superioară a ramei de bocaport este mai mică de 500 mm, atunci este necesar să se stabilească pescajul maxim pentru navigaţie cu calele neacoperite.
În certificatul comunitar trebuie făcută următoarea menţiune:
"în cazul în care bocaporturile calelor sunt neacoperite integral sau parţial, nava poate fi încărcată numai până la...mm sub mărcile de pescaj pentru zona 3."
Art. 406: Scări de pescaj
(1)Orice navă al cărei pescaj poate depăşi 1 metru trebuie să aibă pe fiecare parte spre pupa o scară de pescaj; nava respectivă poate avea şi scări de pescaj suplimentare.
(2)Punctul zero al fiecărei scări de pescaj trebuie să se afle vertical sub planul paralel cu planul pescajului maxim care trece prin punctul cel mai de jos al cocii sau al chilei, în cazul în care există. Distanţa verticală deasupra punctului zero este gradată în decimetri. De la nivelul minim de pescaj (pescajul corespunzător navei neîncărcate) până la 100 mm deasupra nivelului maxim de pescaj, aceste gradaţii sunt marcate prin cherneruire sau gravate şi vopsite cu două culori contrastante, astfel încât să fie foarte vizibile. Gradarea este indicată prin cifre marcate alături de scară, cel puţin la fiecare cinci decimetri, precum şi la capătul superior al acesteia.
(3)Cele două scări de tonaj de la pupa, afişate în conformitate cu Convenţia menţionată la articolul 4.04 alineatul (6), pot înlocui scările de pescaj, cu condiţia ca acestea să fie gradate în conformitate cu cerinţelor menţionate anterior şi, după caz, să fie adăugate cifre care să indice pescajul.
CAPITOLUL 5:MANEVRABILITATEA
Art. 501: Dispoziţii generale
Este necesar ca navele şi convoaiele să prezinte o navigabilitate şi o manevrabilitate corespunzătoare.
Navele fără propulsie proprie, destinate remorcării, trebuie să respecte cerinţele specifice stabilite de către organismul de inspecţie.
Navele cu propulsie proprie şi convoaiele trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolele 5.02-5.10.
Art. 502: Teste de navigaţie
(1)Navigabilitatea şi manevrabilitatea sunt verificate cu ajutorul unor teste de navigaţie. Se examinează, în special, conformitatea cu cerinţele prevăzute la articolele 5.06-5.10.
(2)Organismul de inspecţie poate renunţa parţial sau în totalitate la teste în cazul în care conformitatea cu cerinţele privind navigabilitatea şi manevrabilitatea a fost dovedită prin alte mijloace.
Art. 503: Zona de testare
(1)Testele de navigaţie prevăzute la articolul 5.02 trebuie să se desfăşoare în zone ale căilor navigabile interioare desemnate de către autorităţile competente.
(2)Zonele de testare respective trebuie să fie situate pe un tronson de apă curgătoare sau stătătoare pe cât posibil în linie dreaptă, cu o lungime de cel puţin 2 km şi o lăţime suficientă şi care să fie prevăzut cu repere foarte distincte pentru determinarea poziţiei navei.
(3)Este necesar ca organismul de inspecţie să aibă posibilitatea de a înregistra datele hidrologice, precum adâncimea apei, lăţimea canalului navigabil şi viteza medie a curentului în zona de navigaţie în funcţie de diferitele niveluri ale apei.
Art. 504: Gradul de încărcare a navelor şi convoaielor în timpul testelor de navigaţie
În timpul testelor de navigaţie, navele şi convoaiele destinate transportului de mărfuri sunt încărcate la cel puţin 70 % din capacitate, iar încărcătura lor este repartizată în aşa fel încât să asigure pe cât posibil o asietă orizontală. În cazul în care testele se desfăşoară cu o încărcătură mai mică, omologarea pentru a naviga în aval se limitează la această încărcătură.
Art. 505: Folosirea instrumentelor de la bord pentru testul de navigaţie
(1)În timpul testului de navigaţie pot fi folosite toate echipamentele menţionate la punctele 34 şi 52 din certificatul comunitar, care pot fi comandate de la postul de guvernare, cu excepţia ancorelor.
(2)Cu toate acestea, în timpul testului de întoarcere spre amonte prevăzut la articolul 5.10, se pot folosi ancorele de la prova.
Art. 506: Viteza prescrisă (la marş înainte)
(1)Navele şi convoaiele trebuie să atingă o viteză de cel puţin 13 km/h în raport cu apa. Condiţia menţionată anterior nu este obligatorie pentru remorcherele-împingător care navighează singure.
(2)Organismul de inspecţie poate acorda derogări pentru navele şi convoaiele care navighează numai în rade şi porturi.
(3)Organismul de inspecţie verifică dacă nava neîncărcată este capabilă să depăşească viteza de 40 km/h în raport cu apa. În cazul în care această capacitate poate fi confirmată, se efectuează următoarea înregistrare la punctul 52 din certificatul comunitar:
"Nava este capabilă să depăşească o viteză de 40 km/h în raport cu apa."
Art. 507: Capacitatea de oprire
(1)Navele şi convoaiele trebuie să fie capabile să se oprească cu prova în aval în timp util, rămânând suficient de manevrabile.
(2)Pentru navele sau convoaiele cu o lungime de maximum 86 m şi o lăţime de maximum 22,90 m, capacitatea de oprire menţionată anterior poate fi înlocuită cu capacitatea de virare.
(3)Capacitatea de oprire să fie dovedită prin manevre de oprire efectuate într-o zonă de testare în conformitate cu dispoziţiile articolului 5.03, iar capacitatea de virare prin manevre de virare în conformitate cu articolul 5.10.
Art. 508: Capacitatea de a naviga la marş înapoi
Atunci când manevra de oprire prevăzută la articolul 5.07 se desfăşoară în apă stătătoare, aceasta este urmată de o probă de navigaţie la marş înapoi.
Art. 509: Capacitatea de a evita
Navele şi convoaiele trebuie să aibă capacitatea de a evita în timp util. Capacitatea de a evita este dovedită prin manevre de evitare executate într-o zonă de testare menţionată la articolul 5.03.
Art. 510: Capacitatea de virare
Navele şi convoaiele care nu depăşesc 86 m în lungime sau 22,90 m în lăţime trebuie să poată vira în timp util. Capacitatea de virare menţionată anterior poate fi înlocuită prin capacitatea de oprire prevăzută la articolul 5.07. Capacitatea de virare este dovedită prin manevre de virare spre amonte.
CAPITOLUL 6:INSTALAŢIA DE GUVERNARE A NAVEI
Art. 601: Cerinţe generale
(1)Navele sunt echipate cu o instalaţie de guvernare sigură, care să asigure cel puţin manevrabilitatea prevăzută la capitolul 5.
(2)Instalaţiile de guvernare acţionate electric sunt concepute astfel încât cârma să nu îşi poată schimba poziţia în mod neintenţionat.
(3)Ansamblul instalaţiei de guvernare este proiectat astfel încât să permită înclinări transversale permanente de până la 15° şi temperaturi ambiante între -20 °C şi + 50 °C.
(4)Piesele componente ale instalaţiei de guvernare trebuie să fie suficient de solide încât să poată rezista în orice condiţii solicitărilor la care pot fi supuse în condiţii normale de utilizare. Nici o forţă externă aplicată cârmei nu trebuie să limiteze capacitatea de funcţionare a transmisiei de cârmă şi a dispozitivului de comandă al acesteia.
(5)Instalaţia de guvernare trebuie să conţină o transmisie de cârmă acţionată electric în cazul în care forţa necesară pentru acţionarea cârmei impune acest lucru.
(6)Este necesar ca o instalaţie de guvernare cu o transmisie de cârmă acţionată electric să fie protejată împotriva suprasarcinilor cu ajutorul unui sistem care să limiteze cuplul exercitat de dispozitivul de comandă.
(7)Etambreul cârmei este astfel proiectat încât să împiedice răspândirea lubrifianţilor care pot polua apa.
Art. 602: Dispozitivul de comandă a transmisiei de cârmă
(1)Dacă dispozitivul de comandă are transmisie de cârmă acţionată electric, va fi prezentă şi o a doua transmisie de cârmă independentă sau o cârmă manuală suplimentară. În cazul în care transmisia de cârmă a sistemului de cârmire nu funcţionează sau funcţionează defectuos, cea de-a doua transmisie de cârmă independentă sau cârma manuală trebuie să intre în funcţiune în cel mult 5 secunde.

(2)În cazul în care punerea în funcţiune a dispozitivului de comandă secundar nu se face în mod automat, este necesar să fie posibilă punerea în funcţiune a acestuia de către timonier, printr-o singură operaţiune, care să fie în acelaşi timp şi simplă şi rapidă.
(3)Dispozitivul secundar de comandă sau comanda manuală trebuie să asigure, de asemenea, manevrabilitatea prevăzută la capitolul 5.
Art. 603: Dispozitivul de comandă a transmisiei de cârmă acţionat hidraulic
(1)Nici un alt consumator electric nu poate fi conectat la dispozitivul de comandă a transmisiei de cârmă acţionat hidraulic.
(2)Tancurile de lichid hidraulic trebuie să fie echipate cu un sistem de avertizare care să monitorizeze scăderea nivelului uleiului sub nivelul minim de umplere necesar pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă.
(3)Dimensiunile, proiectarea şi aranjarea tubulaturii trebuie să excludă, pe cât posibil, deteriorarea mecanică sau deteriorarea produsă de foc.
(4)Furtunurile hidraulice
a)sunt permise numai dacă absorbţia vibraţiilor sau libertatea de mişcare a componentelor face utilizarea lor inevitabilă;
b)vor fi proiectate cel puţin pentru presiunea maximă de funcţionare;
c)vor fi reînnoite cel târziu o dată la opt ani.
(5)Cilindrii hidraulici, pompele hidraulice, motoarele hidraulice, precum şi motoarele electrice vor fi verificate cel puţin o dată la opt ani de către o firmă specializată şi vor fi reparate dacă este necesar.

Art. 604: Blocul de alimentare
(1)Instalaţiile de guvernare echipate cu două dispozitive electrice de comandă a transmisiei de cârmă trebuie să dispună de cel puţin două blocuri de alimentare.
(2)În cazul în care blocul secundar de alimentare care deserveşte dispozitivul electric de comandă a transmisiei de cârmă nu este disponibil în mod constant atunci când nava este în marş, acesta este suplinit de un dispozitiv-tampon cu o capacitate corespunzătoare pentru perioada necesară punerii în funcţiune a blocului principal.
(3)În cazul blocurilor de alimentare electrică, nici un alt consumator de energie nu poate fi alimentat la blocul principal al instalaţiei de guvernare.
Art. 605: Transmisie de cârmă cu comandă manuală
(1)Timona manuală nu poate fi comandată printr-un dispozitiv electric.
(2)Indiferent de poziţia cârmei, este necesar să se prevină întoarcerea timonei atunci când comanda manuală este cuplată în mod automat.
Art. 6.06: Instalaţii cu elice orientabilă, cu jet de apă, cu propulsor cicloidal şi cu elice de manevră din prova
(1)În cazul instalaţiilor cu elice orientabilă, cu jet de apă, cu propulsor cicloidal sau cu elice de manevră din prova a căror propulsie direcţionată poate fi modificată de la distanţă, prin acţionare electrică, hidraulică sau pneumatică, este necesar să existe două sisteme de acţionare, independente unul de celălalt, între timonerie şi instalaţia de orientare sau de propulsie, care să îndeplinească, mutatis mutandis, cerinţele prevăzute la articolele 6.01-6.05.
Sistemele respective nu intră sub incidenţa prezentului alineat în cazul în care nu sunt necesare pentru a se obţine manevrabilitatea prevăzută la capitolul 5 sau în cazul în care nu sunt necesare pentru testele de oprire.
(2)În cazul în care există două sau mai multe instalaţii cu elice orientabilă, cu jet de apă sau cu propulsor cicloidal, care sunt independente una de cealaltă, cel de-al doilea sistem de acţionare nu este necesar în cazul în care nava îşi păstrează manevrabilitatea prevăzută la capitolul 5 dacă unul dintre sisteme cedează.
Art. 607: Indicatoare şi dispozitive de control
(1)Este necesar ca poziţia cârmei să fie clar indicată la postul de guvernare. În cazul în care indicatorul de poziţie a cârmei este electric, acesta trebuie să aibă propria sa sursă de alimentare.
(2)Un sistem de alarmă optică şi acustică va fi prezent la postul de guvernare pentru a semnala următoarele:
a)scăderea nivelului uleiului din tancurile de lichid hidraulic sub nivelul minim admis în conformitate cu articolul 6.03 alineatul (2) şi scăderea presiunii de funcţionare a sistemului hidraulic;

b)defectarea sursei de energie electrică a comenzii direcţiei;
c)defectarea sursei de energie electrică a dispozitivelor de comandă;
d)defectarea regulatorului vitezei de giraţie;
e)defectarea dispozitivelor-tampon necesare.
Art. 608: Regulatoarele vitezei de giraţie
(1)Regulatoarele vitezei de giraţie şi componentele acestora trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 9.20.
(2)Buna funcţionare a regulatorului vitezei de giraţie trebuie să fie indicată la postul de guvernare cu ajutorul unui indicator luminos verde.
Este necesar să fie controlată orice absenţă a tensiunii de alimentare şi orice variaţii inacceptabile ale acesteia, precum şi orice reduceri inacceptabile ale vitezei de rotaţie a giroscopului.
(3)În cazul în care, pe lângă regulatorul vitezei de giraţie, există şi alte instalaţii de guvernare, este necesar să fie posibilă distingerea clară, de la postul de guvernare, a instalaţiei care a fost activată. Este necesar să fie posibilă trecerea imediată de la un sistem la altul. Regulatorul vitezei de giraţie nu trebuie să aibă nici o influenţă asupra celorlalte instalaţii de guvernare.
(4)Alimentarea cu energie electrică a regulatorului vitezei de giraţie trebuie să fie independentă de cea a altor consumatori.
(5)Giroscoapele, detectoarele şi indicatoarele vitezei de giraţie utilizate la regulatoarele vitezei de giraţie trebuie să îndeplinească cerinţele minime prevăzute în specificaţiile minime şi în condiţiile de testare referitoare la afişajul vitezei de giraţie pentru căile navigabile interioare, prevăzute în anexa IX.
Art. 609: Testul de omologare
(1)Instalarea corectă a instalaţiei de guvernare va fi verificată de un organism de inspecţie. În acest scop, organismul de inspecţie poate solicita următoarele documente:
a)descrierea instalaţiei de guvernare;
b)schiţe şi informaţii referitoare la dispozitivul de comandă şi la comanda direcţiei;
c)informaţii legate de dispozitivul de comandă;
d)schema de circuite electrice;
e)descrierea regulatorului vitezei de giraţie;
f)nstrucţiuni de manevrare şi întreţinere a instalaţiei de guvernare.
(2)Funcţionarea ansamblului instalaţiei de guvernare trebuie să fie verificată cu ajutorul unui test de navigaţie. În cazul în care este montat un regulator al vitezei de giraţie, este necesar să se verifice dacă se poate menţine fără probleme un curs prestabilit şi dacă pot fi parcurse curbele în condiţii de siguranţă.
(3)Instalaţiile de guvernare electrice vor fi verificate de un expert:
a)înainte de a fi puse în funcţiune;
b)în urma unei defecţiuni;
c)după orice modificare sau reparaţie;
d)în mod regulat, cel puţin o dată la trei ani.
(4)Inspecţia va acoperi cel puţin următoarele:
a)o verificare a conformităţii cu schiţele aprobate şi, cu ocazia inspecţiilor periodice, a eventualelor modificări la instalaţia de guvernare;
b)un test de funcţionare a instalaţiei de guvernare pentru toate condiţiile posibile de utilizare;
c)o verificare vizuală şi o verificare a etanşeităţii componentelor hidraulice, în special a valvelor, a ţevilor, a furtunurilor hidraulice, a cilindrilor hidraulici, a pompelor hidraulice şi a filtrelor hidraulice;
d)o verificare vizuală a componentelor electrice, în special a releelor, a motoarelor electrice şi a dispozitivelor de siguranţă;
e)o verificare a dispozitivelor de control optice şi acustice.
(5)Se va emite un certificat de inspecţie, semnat de inspector, în care se va menţiona data la care a fost efectuată inspecţia.

CAPITOLUL 7:TIMONERIA
Art. 701: Dispoziţii generale
(1)Timoneriile trebuie să fie astfel dispuse încât timonierul să îşi poată îndeplini în permanenţă sarcina cât timp nava se află în marş.
(2)În condiţii normale de exploatare, nivelul presiunii acustice a zgomotului produs de navă şi măsurat la nivelul capului timonierului aflat la postul de guvernare nu trebuie să depăşească 70 de dB(A).
(3)Atunci când o timonerie a fost proiectată în vederea navigaţiei radar de către o singură persoană, este necesar ca timonierul să fie în măsură să-şi îndeplinească sarcina stând aşezat şi toate instrumentele de control şi de afişaj necesare funcţionării navei trebuie să fie dispuse în aşa fel încât timonierul să le poată utiliza în mod confortabil cât timp nava se află în mers, fără a-şi părăsi poziţia şi fără a pierde din vedere ecranul radarului.
Art. 702: Vedere liberă
(1)Vizibilitatea din postul de comandă trebuie să fie suficient de liberă în toate direcţiile.
(2)Zona de vizibilitate obstrucţionată pentru timonier, din faţa navei, în stare neîncărcată, cu jumătate din provizii, însă fără balast, nu trebuie să depăşească dublul lungimii navei sau 250 m, luându-se în considerare valoarea cea mai mică, la suprafaţa apei.
Mijloacele optice şi electronice de reducere a zonei de vizibilitate obstrucţionate nu pot fi luate în considerare în timpul inspecţiei.
Pentru a reduce şi mai mult zona de vizibilitate obstrucţionată, se utilizează doar dispozitive electronice adecvate.
(3)Câmpul de vizibilitate liberă a timonierului, din poziţia normală a acestuia, este de cel puţin 240° la orizont şi de cel puţin 140° în interiorul semicercului din faţă.
Nici un cadru de fereastră, stâlp sau suprastructură nu trebuie să se afle în axa obişnuită de vizibilitate a timonierului.
Chiar şi în cazul în care este asigurat un câmp de vizibilitate liberă de cel puţin 240° la orizont, organismul de inspecţie poate solicita alte măsuri, în special instalarea unor dispozitive optice sau electronice adecvate, în cazul în care nu este asigurată o vizibilitate suficient de liberă spre înapoi.
Înălţimea muchiei inferioare a ferestrelor laterale trebuie să fie cât mai joasă posibil, iar înălţimea muchiei superioare a ferestrelor laterale şi a ferestrei din spate trebuie să fie cât mai înaltă posibil.
În vederea îndeplinirii cerinţelor prezentului articol privind vizibilitatea de la timonerie, se presupune că înălţimea la nivelul ochilor timonierului, considerată de la punte, este de 1 650 mm la postul de guvernare.
(4)Muchia superioară a ferestrelor din faţă ale timoneriei trebuie să fie situată suficient de sus pentru a permite unei persoane situate la postul de guvernare, cu o înălţime la nivelul ochilor de 1 800 mm, o vizibilitate liberă înainte la cel puţin 10 grade deasupra liniei orizontale de la înălţimea la nivelul ochilor.
(5)Este necesar ca, în orice condiţii meteorologice, fereastra din faţă să asigure o vizibilitate clară.
(6)Geamurile utilizate la ferestrele timoneriei trebuie să fie din sticlă securit şi să aibă un grad de transparenţă de cel puţin 75 %.
În vederea evitării reflexiilor, geamurile de la ferestrele din faţă de la puntea de navigaţie trebuie să fie antireflectorizante sau vor fi montate astfel încât să excludă în mod eficient reflexiile. Se consideră că această cerinţă este îndeplinită atunci când ferestrele sunt înclinate în raport cu planul vertical astfel încât să formeze un unghi exterior de minimum 100 şi maximum 250.

Art. 703: Cerinţe generale privind echipamentele de comandă, de indicare şi de control
(1)Este necesar ca echipamentul de comandă necesar pentru a conduce nava să poată fi pus uşor în poziţia de funcţionare. Poziţia respectivă trebuie să fie clară, fără ambiguităţi.
(2)Instrumentele de control trebuie să fie uşor de citit. Este necesar să fie posibilă ajustarea luminozităţii acestora în mod continuu, până la stingere. Sursele de lumină nu trebuie să jeneze, nici să altereze lizibilitatea instrumentelor de control.
(3)Este necesar să existe un sistem de testare a indicatoarelor şi a alarmelor luminoase.
(4)Este necesar să fie posibil să se stabilească în mod clar dacă un sistem este în funcţiune. În cazul în care funcţionarea acestuia este indicată cu ajutorul unui indicator luminos, acesta trebuie să aibă culoarea verde.
(5)Orice defecţiune sau problemă a sistemelor care se controlează este indicată cu ajutorul unor alarme luminoase roşii.
(6)O alarmă acustică trebuie să sune în acelaşi timp cu aprinderea unei alarme luminoase roşii. Alarmele acustice pot consta într-un semnal comun. Nivelul presiunii acustice pentru semnalul respectiv trebuie să depăşească nivelul maxim al presiunii acustice a zgomotului ambiental la nivelul postului de comandă cu cel puţin 3 dB(A).
(7)Este necesar ca alarmele acustice să poată fi închise după ce s-a constatat o defecţiune sau o problemă. O astfel de închidere nu trebuie să împiedice declanşarea semnalului de alarmă de către alte defecţiuni. Alarma luminoasă roşie se stinge doar atunci când defecţiunea a fost remediată.
(8)Dispozitivele de control şi de indicare sunt cuplate automat la o sursă alternativă de energie în cazul în care sursa lor proprie de energie se defectează.
Art. 704: Cerinţe speciale privind echipamentele de comandă, de indicare şi de control ale motoarelor principale şi ale instalaţiei de guvernare
(1)Este necesar să fie posibile comanda şi controlul motoarelor principale şi a instalaţiilor de guvernare de la postul de guvernare. Motoarele principale, echipate cu un ambreiaj care poate fi acţionat de la postul de guvernare, sau care acţionează o elice orientabilă care poate fi controlată de la postul de guvernare, trebuie să fie pornite şi oprite doar din sala maşinilor.
(2)Comanda fiecărui motor principal trebuie să fie asigurată de o singură manetă care să se deplaseze pe un arc de cerc într-un plan vertical, aproximativ paralel cu axa longitudinală a navei. Deplasarea manetei respective către prova navei trebuie să producă propulsia înainte, în timp ce deplasarea manetei către pupa trebuie să conducă la deplasarea navei înapoi. Angajarea ambreiajului şi inversarea direcţiei de propulsie trebuie să se facă în jurul poziţiei neutre a manetei respective. Este necesar ca poziţia neutră a levierului să fie indicată printr-un declic.
(3)Direcţia de propulsie a navei de către maşinile principale de propulsie, precum şi viteza de rotaţie a elicei sau a maşinilor principale de propulsie trebuie să fie indicate.

(4)Indicatoarele şi dispozitivele de control prevăzute la articolul 6.07 alineatul (2), articolul 8.03 alineatul (2) şi articolul 8.05 alineatul (13) sunt amplasate la postul de guvernare.
(5)Navele a căror timonerie este proiectată în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană sunt guvernate cu ajutorul unei manete. Maneta respectivă trebuie să fie uşor de deplasat cu mâna. Poziţia manetei în raport cu axa longitudinală a navei trebuie să corespundă exact poziţiei paletelor cârmei. Este necesar să fie posibilă decuplarea manetei în orice poziţie, fără ca prin aceasta să se modifice poziţia paletelor cârmei. Poziţia neutră a manetei trebuie să fie clar indicată de un declic.
(6)În cazul timoneriilor care au fost proiectate în vederea navigaţiei radar comandată de către o singură persoană şi în cazul în care nava este echipată cu cârme la prova sau cu cârme speciale, în special pentru deplasarea înapoi, acestea trebuie să fie acţionate de la timonerie, cu ajutorul unor manete speciale, care să îndeplinească, mutatis mutandis, cerinţele prevăzute la alineatul (5).
Cerinţa respectivă se aplică şi în cazul în care, în convoaie, se folosesc şi sisteme de guvernare ale altor nave decât cele care asigură propulsia convoiului.
(7)În cazul în care se utilizează regulatoare ale vitezei de giraţie, este necesar să fie posibilă decuplarea comenzii vitezei de giraţie în orice poziţie, fără ca aceasta să afecteze viteza selectată.
Maneta trebuie să se rotească într-un arc de cerc suficient de larg pentru a garanta o poziţionare suficient de precisă. Poziţia neutră trebuie să se distingă în mod clar de celelalte poziţii. Gradul de iluminare trebuie să poată fi reglat în mod continuu, fără trepte de reglaj.
(8)Echipamentul de comandă la distanţă pentru întreaga instalaţie de guvernare trebuie să fie instalat în mod permanent şi dispus astfel încât cursul selectat să fie clar vizibil. În cazul în care echipamentul de comandă la distanţă poate fi decuplat, acesta trebuie să fie echipat cu un dispozitiv de indicare care să afişeze condiţiile de exploatare, respectiv "în funcţiune" şi "scos din funcţiune". Dispunerea şi manipularea elementelor de comandă trebuie să fie funcţională.
În cazul sistemelor auxiliare instalaţiei de guvernare, de exemplu, elicele de manevră din prova, pot fi admise echipamente de comandă la distanţă care să nu fie instalate permanent, cu condiţia ca instalaţiile auxiliare respective să poată fi activate oricând de la timonerie, cu ajutorul unui dispozitiv de comandă.
(9)În cazul instalaţiilor cu elice orientabilă, cu jet de apă, cu propulsor cicloidal sau cu elice de manevră din prova, pot fi admise dispozitive echivalente dispozitivelor de comandă, de indicare şi de control.
Cerinţele prevăzute la alineatele (1)-(8) trebuie aplicate, mutatis mutandis, ţinând cont de caracteristicile specifice şi de dispunerile selectate pentru mecanismele de guvernare şi de propulsie mai sus amintite. În analogie cu alineatul (2), fiecare unitate trebuie să fie controlată de o manetă care să se deplaseze pe un arc de cerc aşezat într-un plan vertical aproximativ paralel cu direcţia de înaintare a unităţii. Din poziţia manetei, direcţia de înaintare care acţionează asupra navei trebuie să fie clară.
Dacă instalaţiile cu elice orientabile sau cu propulsoare cicloidale nu sunt controlate prin intermediul manetelor, comisia de inspecţie poate permite derogări de la alineatul (2). Aceste derogări sunt menţionate în certificatul comunitar din caseta 52.

Art. 705: Lumini de semnalizare, semnale luminoase şi semnale acustice
(1)Luminile de navigaţie, carcasele şi accesoriile acestora trebuie să aibă aplicat marcajul de conformitate prevăzut în Directiva 96/98/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind echipamentele maritime (*).
(*)JO L 46, 17.2.1997, p. 25.

(2)Luminile indicatoare obişnuite sau orice alte dispozitive echivalente, de exemplu, ledurile de control, utilizate pentru controlul luminilor de semnalizare, trebuie să fie instalate în timonerie, cu excepţia cazurilor în care controlul poate fi efectuat direct de la timonerie.
(3)La timoneriile proiectate în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană, ledurile de control sunt instalate pe panoul de control, în vederea monitorizării luminilor de semnalizare şi a semnalelor luminoase, întrerupătoarele luminilor de semnalizare sunt incluse în ledurile de control sau sunt situate lângă acestea şi clar asociate lor.
Aranjarea şi culoarea ledurilor de control pentru luminile de semnalizare şi pentru semnalele luminoase corespund poziţiei şi culorii reale a luminilor şi semnalelor respective.
Defectarea unei lumini de semnalizare sau a unui semnal luminos trebuie să producă fie stingerea ledului de control corespunzător, fie o semnalizare distinctă a ledului.
(4)În timoneriile proiectate în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană, este posibil ca activarea semnalelor acustice să se facă cu ajutorul unui întrerupător acţionat cu piciorul. Cerinţa respectivă nu se aplică semnalului "nu vă apropiaţi", în conformitate cu reglementările aplicabile emise de autorităţile de navigaţie din statele membre.
(5)Luminile de semnalizare trebuie să îndeplinească cerinţele menţionate în anexa IX partea I.
Art. 706: Aparate radar şi indicatoare ale vitezei de giraţie
(1)Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie îndeplinesc cerinţele prevăzute în anexa IX părţile I şi II. Respectarea acestor cerinţe se determină printr-o aprobare de tip eliberată de autoritatea competentă. Echipamentele ţinând de Sistemul electronic de afişare a hărţilor şi de informare pentru navigaţia interioară (Electronic Chart Display System, denumit în continuare "ECDIS") care pot fi utilizate în modul de navigaţie se consideră aparate radar de navigaţie.
Trebuie respectate cerinţele privind instalarea şi testarea operaţională a sistemelor radar de navigaţie şi a indicatoarelor vitezei de giraţie utilizate pe navele de navigaţie interioară, stabilite în anexa IX partea III.
Comisia Europeană publică registrul aparatelor radar de navigaţie şi al indicatoarelor vitezei de giraţie aprobate potrivit dispoziţiilor din anexa IX sau pe baza aprobărilor de tip recunoscute drept echivalente.

(2)În timoneriile proiectate în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană:
a)ecranul radarului nu trebuie să se abată sensibil de la axa vizuală a timonierului, în poziţia sa normală;
b)imaginea radarului trebuie să rămână perfect vizibilă, fără a fi nevoie de filtru sau de ecran, indiferent de condiţiile de iluminare din exteriorul timoneriei;
c)indicatorul vitezei de giraţie trebuie să fie instalat direct deasupra sau dedesubtul imaginii radar sau trebuie să fie încorporat în aceasta.
Art. 707: Instalaţii radiotelefonice pentru nave cu timonerii proiectate în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană
(1)În cazul navelor a căror timonerie a fost proiectată în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană, recepţia în reţeaua de la navă la navă şi recepţia informaţiilor nautice trebuie să se realizeze prin intermediul unui difuzor, iar emisia prin intermediul unui microfon fix. Trecerea de la emisie la recepţie şi invers trebuie să se realizeze prin apăsarea unui buton.
Nu este posibilă utilizarea microfoanelor din reţelele respective pentru reţeaua serviciului public.
(2)În cazul navelor a căror timonerie a fost proiectată în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană, echipate cu o instalaţie radiotelefonică conectată la reţeaua serviciului public, recepţia trebuie să fie posibilă de pe locul timonierului.
Art. 708: Mijloace de comunicaţie internă la bord
La bordul navelor a căror timonerie a fost proiectată în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană trebuie să existe mijloace de comunicaţie internă.
Este posibilă stabilirea unor legături de comunicaţii de la postul de guvernare:
(a)cu prova navei sau capul convoiului;
(b)cu pupa navei sau coada convoiului, în cazul în care nu este posibilă o comunicare directă de la postul de guvernare;
(c)cu cabinele de locuit ale echipajului;
(d)cu cabina comandantului.
Recepţia din toate poziţiile pentru comunicaţiile interne se face printr-un difuzor, iar emisia printr-un microfon fix. Legătura cu prova şi pupa navei sau cu capul şi coada convoiului poate fi de tip radiotelefonic.
Art. 709: Sistemul de alarmă
(1)Este necesar să existe un sistem de alarmă independent, care să permită emiterea unui semnal de alarmă în spaţiile de locuit, în sala maşinilor şi, după caz, în compartimentul separat al pompelor.
(2)Timonierul trebuie să aibă la îndemână un întrerupător pornit/oprit care să comande semnalul de alarmă; nu sunt admise întrerupătoarele care revin în mod automat la poziţia oprit atunci când nu mai sunt acţionate.
(3)Nivelul de presiune acustică a semnalului de alarmă trebuie să fie de cel puţin 75 dB(A) în spaţiile de locuit.
În sala maşinilor şi în compartimentul pompelor, semnalul de alarmă este o lumină intermitentă vizibilă din toate părţile şi clar sesizabilă din orice punct.
Art. 710: Încălzirea şi aerisirea
Timoneriile sunt echipate cu un sistem eficient de încălzire şi de aerisire, care să poată fi reglat.
Art. 711: Echipamente pentru manevrarea ancorelor de la pupa
La bordul navelor sau al convoaielor a căror timonerie a fost proiectată în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană şi care depăşesc 86 m în lungime sau 22,90 m în lăţime, timonierul trebuie să aibă posibilitatea de a lăsa la apă ancorele de la pupa din postul său obişnuit.
Art. 712: Timonerii retractabile
Timoneriile retractabile sunt echipate cu un sistem de coborâre de urgenţă.
Toate operaţiunile de coborâre trebuie să declanşeze în mod automat un semnal acustic de alarmă clar audibil. Prezenta cerinţă nu se aplică în cazurile în care riscul de rănire care poate apărea din cauza coborârii este prevenit prin caracteristici de proiectare adecvate.
Trebuie să fie posibil să se părăsească în siguranţă timoneria, indiferent de poziţia acesteia.
Art. 713: Menţionarea în certificatul comunitar a navelor a căror timonerie a fost proiectată în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană
În cazul în care o navă respectă dispoziţiile speciale pentru timonerii proiectate în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană, astfel cum sunt prevăzute la articolele 7.01, 7.04-7.08 şi 7.11, în certificatul comunitar se înscrie următoarea menţiune:
"Nava dispune de o timonerie proiectată în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană."
CAPITOLUL 8:CONSTRUCŢIA MOTOARELOR
Art. 8.01: Dispoziţii generale
(1)Motoarele şi instalaţiile auxiliare ale acestora sunt proiectate, construite şi instalate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu.
(2)Vasele sub presiune destinate funcţionării navei trebuie controlate de către un expert pentru a verifica siguranţa în exploatare a acestora:
a)înainte de a fi puse în exploatare pentru prima oară;
b)înainte de a fi repuse în exploatare în urma efectuării de modificări sau reparaţii; şi
c)în mod regulat, cel puţin o dată la cinci ani.
Inspecţia trebuie să cuprindă o inspecţie interioară şi una exterioară. Vasele sub presiune al căror interior nu poate fi inspectat în mod corespunzător sau a căror stare nu poate fi stabilită în mod clar în cursul inspecţiei interioare trebuie să fie supuse unor teste suplimentare nedistructive sau unui test hidraulic de presiune.
Se va elibera un certificat de inspecţie, semnat de expert, în care se menţionează data inspecţiei.
Alte instalaţii care necesită inspecţii regulate, în special cazanele cu aburi, alte vase sub presiune şi accesoriile acestora, precum şi ascensoarele, respectă reglementările aplicabile într-unul dintre statele membre ale Uniunii.

(3)Pot fi instalate doar motoare cu combustie internă care funcţionează cu combustibil având o temperatură de aprindere de peste 55 °C.
Art. 802: Echipamente de siguranţă
(1)Motoarele se instalează şi se echipează astfel încât să fie suficient de accesibile pentru manevrare şi întreţinere şi să nu pună în pericol persoanele care desfăşoară operaţiunile respective. Ar trebui să poată fi asigurate împotriva unei porniri neintenţionate.
(2)Motoarele principale, cele auxiliare, cazanele şi recipientele sub presiune şi accesoriile acestora trebuie să fie echipate cu dispozitive de siguranţă.
(3)În caz de urgenţă, ar trebui să fie posibilă oprirea maşinilor care acţionează ventilatoare suflante sau aspiratoare şi din afara locului în care sunt amplasate acestea, precum şi din afara sălii maşinilor.
(4)După caz, conexiunile dintre conductele de combustibil, de ulei de ungere şi de ulei utilizat de sistemele de transmitere a energiei, precum şi de sistemele de comandă şi de activare a sistemelor de încălzire trebuie să fie prevăzute cu paravane sau alte dispozitive de protecţie adecvate pentru a evita stropirea cu ulei sau scurgerile de ulei pe suprafeţe fierbinţi, în instalaţii cu priză de aer sau alte surse inflamabile. Numărul de conexiuni din astfel de tubulaturi trebuie să fie menţinut la minimum.
(5)Conductele externe de alimentare a motoarelor diesel cu combustibil la înaltă presiune trebuie protejate, între pompele de combustibil de înaltă presiune şi injectoarele de combustibil, printr-un sistem de colectare, capabil să reţină combustibilul în caz de defecţiune a conductei de înaltă presiune. Sistemul de colectare trebuie să includă mijloace de colectare a scurgerilor şi dispozitive de declanşare a unei alarme în caz de defectare a conductei de combustibil, exceptând cazul motoarelor cu cel mult doi cilindri, pentru care nu este necesară alarma. Nu este necesară utilizarea unor sisteme de colectare la motoarele care acţionează troliuri şi cabestane pe punţi deschise.
(6)Izolarea părţilor componente ale motorului trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 3.04 alineatul (3) al doilea paragraf.
Art. 803: Centrala electrică
(1)Propulsia navei trebuie să poată fi pornită, oprită sau inversată în mod rapid şi sigur.
(2)Următoarele aspecte trebuie să fie controlate cu ajutorul unor dispozitive adecvate care să declanşeze o alarmă de îndată ce a fost atins un nivel critic:
a)temperatura apei de răcire din motorul principal;
b)presiunea uleiului lubrifiant pentru motoarele şi transmisiile principale;
c)presiunea uleiului şi presiunea aerului din elementele de inversare ale motorului principal, din transmisiile reversibile sau din elice.
(3)În cazul navelor care au un singur motor principal, aceasta nu trebuie să se oprească automat decât pentru a asigura protecţie împotriva unei viteze excesive.
(4)În cazul navelor care au un singur motor principal, acesta poate fi echipat cu un dispozitiv de reducere automată a vitezei doar în cazul în care reducerea automată a vitezei este semnalizată atât optic, cât şi acustic la timonerie, precum şi în cazul în care dispozitivul de reducere automată a vitezei motorului poate fi oprit din postul timonierului.
(5)Trecerile liniilor de arbori trebuie să fie proiectate astfel încât să prevină scurgerea lubrifianţilor care pot polua apa.
Art. 804: Sistemul de eşapament al motorului
(1)Gazele de eşapament trebuie să fie complet evacuate de pe navă.
(2)Este necesar să fie luate toate măsurile corespunzătoare pentru a se evita pătrunderea gazelor de eşapament în diferite compartimente. În acest sens, ţevile de eşapament care trec prin spaţiile de locuit sau prin timonerie trebuie să fie acoperite cu un strat de protecţie etanş. Spaţiul dintre ţeava de eşapament şi învelişul respectiv trebuie să fie deschis şi să comunice cu aerul liber.
(3)Ţevile de eşapament sunt dispuse şi protejate astfel încât să nu poată declanşa un incendiu.
(4)În sala maşinilor, ţevile de eşapament sunt izolate corespunzător sau răcite. În exteriorul sălii maşinilor poate fi suficientă o protecţie împotriva contactului fizic.
Art. 805: Tancuri de combustibil, ţevi şi accesorii
(1)Combustibilul lichid este stocat în tancuri din oţel care sunt fie parte integrantă din cocă, fie fixate în mod solid pe aceasta. În cazul în care proiectarea navei o impune, poate fi utilizat un alt material, echivalent din punct de vedere al rezistenţei la foc. Prezentele cerinţe nu se aplică tancurilor cu o capacitate de maximum 12 litri, care au fost încorporate în elementele auxiliare în timpul fabricaţiei. Tancurile de combustibil nu trebuie să aibă compartimente comune cu rezervoarele de apă potabilă.
(2)Tancurile şi ţevile acestora, precum şi alte accesorii, trebuie să fie dispuse şi aranjate în aşa fel încât să nu permită pătrunderea accidentală a combustibilului sau a vaporilor de combustibil în interiorul navei. Supapele tancurilor, destinate extragerii de combustibil sau evacuării apei, trebuie să se închidă automat.
(3)Nici un fel de tancuri de combustibil nu pot fi instalate în faţa peretelui de coliziune.
(4)Tancurile de combustibil şi accesoriile acestora nu se instalează direct deasupra motoarelor sau a ţevilor de eşapament.
(5)Orificiile de umplere ale tancurilor de combustibil se marchează în mod distinctiv.
(6)Orificiul ţevii de umplere a tancului de combustibil este situat pe punte, cu excepţia tancurilor de consum zilnic. Ţeava de umplere este echipată cu un element de racord în conformitate cu standardul european EN 12827:1999.
Astfel de tancuri sunt echipate cu o ţeava de aerisire care să comunice cu aerul exterior de deasupra punţii, instalată în aşa fel încât să nu permită pătrunderea apei. Secţiunea transversală a ţevii de aerisire trebuie să fie de cel puţin 1,25 de ori mai mare decât secţiunea transversală a ţevii de umplere.
În cazul în care tancurile sunt interconectate, secţiunea transversală a ţevii de conectare trebuie să fie de cel puţin 1,25 de ori mai mare decât secţiunea transversală a ţevii de umplere.
(7)Ţevile pentru distribuţia combustibilului sunt prevăzute, la ieşirea din tanc, cu valve cu închidere rapidă care să poată fi acţionate de pe punte, chiar şi în situaţia în care spaţiile respective sunt închise.
Dacă dispozitivul de acţionare este disimulat, nu trebuie să fie posibilă blocarea capacului.
Dispozitivul de acţionare va fi marcat cu roşu. Dacă dispozitivul este disimulat, acesta va fi marcat cu un simbol pentru valva cu închidere rapidă, în conformitate cu figura 9 din apendicele I, cu o lungime laterală de cel puţin 10 cm.
Primul paragraf nu se aplică în cazul tancurilor de combustibil montate direct pe motor.

(8)Ţevile de combustibil, racordurile, robinete şi armăturile acestora sunt realizate din materiale care să reziste solicitărilor mecanice, chimice şi termice la care sunt susceptibile a fi supuse. Ţevile de combustibil nu trebuie supuse nici unei influenţe termice adverse şi trebuie să fie posibilă verificarea acestora pe întreaga lor lungime.
(9)Tancurile de combustibil sunt echipate cu un dispozitiv adecvat de măsurare a capacităţii. Dispozitivele de măsurare a capacităţii trebuie să fie lizibile până la nivelul maxim de umplere. Este necesar ca instrumentele de măsurat din sticlă să fie protejate eficient împotriva şocurilor, să fie prevăzute cu un dispozitiv automat de închidere la bază şi la vârf şi să fie conectate la tancuri deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul utilizat pentru instrumentele de măsurat din sticlă nu trebuie să se deformeze la temperaturi ambiante normale. Extremităţile tuburilor de sondă nu trebuie să se afle în spaţiile de locuit. Extremităţile tuburilor de sondare din sala maşinilor sau din sala cazanelor trebuie să fie echipate cu dispozitive adecvate de autoînchidere.
(10)_
a)Tancurile de combustibil trebuie să fie protejate pe perioada alimentării împotriva revărsărilor cu ajutorul unor dispozitive tehnice adecvate existente la bord şi care sunt înscrise la punctul 52 din certificatul comunitar.
b)În cazul în care se alimentează cu combustibil de la staţii de alimentare utilizând dispozitivele tehnice ale acestora în vederea prevenirii revărsărilor de combustibil la bord pe durata alimentării, nu mai sunt necesare echipamentele prevăzute la litera (a) şi la alineatul (11).
(11)În cazul în care tancurile de combustibil sunt echipate cu un dispozitiv de închidere automată, senzorii întrerup alimentarea când tancul este plin în proporţie de 97 %; echipamentul respectiv trebuie să dispună de un sistem de siguranţă integrat ("failsafe").
În cazul în care senzorul activează un contact electric, care poate întrerupe circuitul de alimentare de la staţia de alimentare prin intermediul unui semnal binar, semnalul este transmis către staţia de alimentare prin intermediul unei conexiuni a unui dispozitiv de cuplare etanş, care să îndeplinească cerinţele normei internaţionale CEI 60309-1:1999 pentru curent continuu între 40 şi 50 V DC, de culoare albă şi o poziţie de legătură la masă de tip ora 10.
(12)Tancurile de combustibil trebuie prevăzute cu deschideri care să aibă asigurări etanşe împotriva scurgerilor, în vederea permiterii operaţiunilor de curăţare şi verificare.
(13)Tancurile de combustibil care alimentează direct motoarele principale şi motoarele necesare pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a navei trebuie echipate cu un dispozitiv care să emită atât semnale vizuale, cât şi semnale acustice la timonerie în cazul în care nivelul de umplere nu este suficient pentru a asigura funcţionarea în continuare în condiţii de siguranţă.
Art. 806: Depozitarea uleiului de lubrifiere, ţevi şi accesorii
(1)Uleiul de lubrifiere se depozitează în tancuri din oţel care sunt fie parte integrantă din cocă, fie fixate în mod solid pe aceasta. În cazul în care proiectarea navei o impune, poate fi utilizat un alt material, echivalent în materie de rezistenţă la foc. Prezentele cerinţe nu se aplică tancurilor cu o capacitate de cel mult 25 litri. Tancurile de ulei de lubrifiere nu trebuie să aibă compartimente comune cu rezervoarele de apă potabilă.
(2)Tancurile de ulei de lubrifiere şi ţevile acestora, precum şi alte accesorii, sunt dispuse şi aranjate în aşa fel încât să nu permită pătrunderea accidentală a uleiului de lubrifiere sau a vaporilor de ulei de lubrifiere în interiorul navei.
(3)Nici un fel de tancuri de ulei de lubrifiere nu pot fi instalate în faţa peretelui de coliziune.
(4)Tancurile de ulei de lubrifiere şi accesoriile acestora nu se instalează direct deasupra motoarelor sau a ţevilor de eşapament.
(5)Orificiile de umplere a tancurilor de ulei de lubrifiere trebuie să fie marcate în mod distinctiv.
(6)Ţevile de ulei de lubrifiere, racordurile, robinete şi armăturile acestora sunt realizate din materiale care să reziste solicitărilor mecanice, chimice şi termice la care sunt susceptibile de a fi supuse. Ţevile nu trebuie supuse nici unei influenţe termice adverse şi trebuie să fie posibilă verificarea acestora pe întreaga lor lungime.
(7)Tancurile de ulei de lubrifiere se echipează cu un dispozitiv adecvat de măsurare a capacităţii. Dispozitivele de măsurare a capacităţii trebuie să fie lizibile până la nivelul maxim de umplere. Instrumentele de măsurat din sticlă sunt protejate eficient împotriva şocurilor, sunt prevăzute cu un dispozitiv automat de închidere la bază şi la vârf şi sunt conectate la tancuri, deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul utilizat pentru instrumentele de măsurat din sticlă nu trebuie să se deformeze la temperaturi ambiante normale. Extremităţile tuburilor de sondă nu trebuie să se afle în spaţiile de locuit. Tuburile de sondare din sala maşinilor sau din sala cazanelor sunt echipate la extremităţi cu dispozitive adecvate de autoînchidere.
Art. 807: Depozitarea uleiurilor utilizate de sistemele de transmisie, precum şi de sistemele de comandă şi de activare a sistemelor de încălzire, ţevi şi accesorii
(1)Uleiul utilizat de sistemele de transmisie, precum şi de sistemele de comandă şi de activare a sistemelor de încălzire se depozitează în tancuri din oţel care sunt fie parte integrantă din cocă, fie fixate în mod solid pe aceasta. În cazul în care proiectarea navei o impune, poate fi utilizat un alt material, echivalent în materie de rezistenţă la foc. Prezentele cerinţe nu se aplică tancurilor cu o capacitate de maximum 25 litri. Tancurile de ulei de acest tip nu trebuie să aibă compartimente comune cu rezervoarele de apă potabilă.
(2)Tancurile de ulei de acest tip şi ţevile acestora, precum şi alte accesorii, sunt dispuse şi aranjate în aşa fel încât să nu permită pătrunderea accidentală a uleiului respectiv sau a vaporilor de ulei de lubrifiere în interiorul navei.
(3)Nici un fel de tancuri de ulei de acest tip nu pot fi instalate în faţa peretelui de coliziune.
(4)Tancurile de ulei de acest tip şi accesoriile acestora nu se instalează direct deasupra motoarelor sau a ţevilor de eşapament.
(5)Orificiile de umplere a tancurilor de ulei de acest tip trebuie să fie marcate în mod distinctiv.
(6)Ţevile de ulei de acest tip, racordurile, robinete şi armăturile acestora sunt realizate din materiale care să reziste solicitărilor mecanice, chimice şi termice la care sunt susceptibile de a fi supuse. Ţevile nu trebuie supuse nici unei influenţe termice adverse şi trebuie să fie posibilă verificarea acestora pe întreaga lor lungime.
(7)Tancurile de ulei de acest tip se echipează cu un dispozitiv adecvat de măsurare a capacităţii. Dispozitivele de măsurare a capacităţii trebuie să fie lizibile până la nivelul maxim de umplere. Instrumentele de măsurat din sticlă sunt protejate eficient împotriva şocurilor, sunt prevăzute cu un dispozitiv automat de închidere la bază şi la vârf şi sunt conectate la tancuri deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul utilizat pentru instrumentele de măsurat din sticlă nu trebuie să se deformeze la temperaturi ambiante normale. Extremităţile tuburilor de sondă nu trebuie să se afle în spaţiile de locuit. Tuburile de sondare din sala maşinilor sau din sala cazanelor sunt echipate la extremităţi cu dispozitive adecvate de autoînchidere.
Art. 808: Pompe de santină şi sisteme de drenare
(1)Fiecare compartiment etanş trebuie golit în mod separat. Cu toate acestea, prezenta cerinţă nu se aplică compartimentelor etanşe care sunt sigilate ermetic în mod normal în timpul funcţionării.
(2)Navele cu echipaj sunt dotate cu două pompe de santină independente, care nu se instalează în acelaşi spaţiu. Cel puţin una dintre pompe este acţionată cu ajutorul unui motor. Cu toate acestea, în cazul navelor cu o putere mai mică de 225 kW sau o capacitate brută de transport mai mică de 350 t sau atunci când navele care nu au fost proiectate pentru transportul de mărfuri au un deplasament mai mic de 250 m3, este suficientă o pompă, care poate fi acţionată manual sau cu ajutorul unui motor.
Fiecare dintre pompele necesare se poate utiliza în fiecare compartiment etanş.
(3)Capacitatea minimă de pompare Q1 a primei pompe de santină se calculează cu ajutorul următoarei formule:
d1 este calculat cu ajutorul formulei:
Capacitatea minimă de pompare Q2 a celei de-a doua pompe de evacuare se calculează cu ajutorul următoarei formule:
d2 este calculat cu ajutorul formulei:
Cu toate acestea, valoarea d2 nu trebuie să depăşească valoarea d1.
Pentru calculul lui Q2, l este considerat ca fiind lungimea celui mai lung compartiment etanş.
În formulele anterioare:
1 este lungimea compartimentului etanş în cauză, [m];
d1 este diametrul interior calculat al tubulaturii de santină, [mm];
d2 este diametrul interior calculat al branşamentului de evacuare, [mm].
(4)În cazul în care pompele de santină sunt conectate la un sistem de drenare, ţevile de drenare trebuie să aibă un diametru interior de cel puţin d1 în mm, iar ţevile de ramificaţie un diametru interior de cel puţin d2 în mm.
În cazul navelor cu o lungime mai mică de 25 m, valorile d1 şi d2 pot fi reduse la 35 mm.
(5)Sunt admise doar pompe de santină cu autoamorsare.
(6)În orice compartiment drenabil cu fund plat cu o lăţime mai mare de 5 metri, este necesar să existe cel puţin un puţ de aspiraţie la tribord şi la babord.
(7)Drenarea compartimentului dinspre pupa trebuie să fie posibilă din sala maşinilor principale, cu ajutorul unei tubulaturi simple şi accesibile cu închidere automată.
(8)Ţevile de ramificaţie pentru compartimente individuale se racordează la tubulatura principală cu ajutorul unei supape de reţinere care să poată fi închisă.
Compartimentele sau alte spaţii care pot fi încărcate cu balast sunt racordate la instalaţia de drenare doar printr-un dispozitiv simplu de obturare. Prezenta cerinţă nu se aplică acelor cale care pot fi încărcate cu balast. Astfel de cale sunt umplute cu apă de balast cu ajutorul unor ţevi de balast permanent instalate şi independente de ţevile de drenare, sau cu ajutorul unor ţevi de ramificaţie care pot fi racordate la tubulatura principală de drenare cu ajutorul unor ţevi flexibile sau al unor adaptatori flexibili. Nu sunt admise, în acest scop, supape de admisie a apei situate pe fundul calelor.
(9)Fundul calelor trebuie să fie echipat cu dispozitive de măsurare.
(10)În cazul în care un sistem de drenare include ţevi montate în mod permanent, ţevile de drenare de pe fundul calelor, destinate colectării apelor uleioase, trebuie echipate cu dispozitive de închidere blocate în poziţia respectivă de către organismul de inspecţie. În certificatul comunitar se menţionează numărul şi poziţia dispozitivelor respective de închidere.
(11)Blocarea în poziţie a dispozitivelor de închidere, descrisă la alineatul (10), trebuie să fie considerată echivalentă cu o obturare. Cheia sau cheile pentru blocarea dispozitivelor de închidere sunt marcate corespunzător şi ţinute într-un loc uşor accesibil în sala maşinilor.
Art. 809: Dispozitive de colectare a apelor uleioase şi a uleiurilor uzate
(1)Este posibilă colectarea, la bordul navei, a apelor uleioase acumulate pe parcursul funcţionării. Santina sălii maşinilor este considerată a fi un astfel de loc de înmagazinare.
(2)În vederea colectării uleiurilor uzate, este necesar să existe, în sala maşinilor, unul sau mai multe recipiente specifice, a căror capacitate să fie de cel puţin 1,5 ori mai mare decât cantitatea de uleiuri uzate provenite din vasele de colectare ale tuturor motoarelor cu combustie internă şi a transmisiilor instalate, împreună cu fluidele hidraulice din tancurile de fluide hidraulice.
Racordurile utilizate în vederea golirii recipientelor specifice menţionate anterior trebuie să respecte standardul european EN 1305:1996.
(3)În cazul în care navele sunt folosite exclusiv pentru curse scurte, organismul de inspecţie poate acorda derogări de la cerinţele prevăzute la alineatul (2).
Art. 810: Zgomotul produs de nave
(1)Zgomotul produs de o navă în marş şi, mai ales, zgomotele de admisie a aerului în motoare şi zgomotele de eşapament trebuie să fie atenuate prin mijloace corespunzătoare.
(2)Zgomotul produs de o navă în marş, măsurat lateral la o distanţă de 25 metri de bordaj, nu trebuie să depăşească 75 dB(A).
(3)Cu excepţia operaţiunilor de transbordare, zgomotul produs de o navă care staţionează, măsurat lateral la o distanţă de 25 metri de bordaj, nu trebuie să depăşească 65 dB(A).
CAPITOLUL 8a:EMISII DE GAZE ŞI PARTICULE POLUANTE DE LA MOTOARELE DIESEL
Art. 8a^01: Definiţii
În prezentul capitol:
1.«motor» înseamnă un motor care funcţionează pe principiul aprinderii prin comprimare (motor diesel);
11.«motor de propulsie» înseamnă un motor pentru propulsia unei nave de navigaţie interioară, conform articolului 2 din Directiva 97/68/CE (1);
(1)JO L 59, 27.2.1998, p. 1.
12.«motor auxiliar» înseamnă un motor pentru utilizarea în alte scopuri decât propulsia unei nave de navigaţie interioară;
13.«motor de înlocuire» înseamnă un motor utilizat, reparat, care are ca scop înlocuirea unui motor funcţional în prezent şi care este de acelaşi model (motor cu cilindri în linie, motor cu cilindri în V) ca şi motorul ce va fi înlocuit, având acelaşi număr de cilindri şi a cărui putere şi turaţie nu diferă cu mai mult de 10 % faţă de puterea şi turaţia motorului ce va fi înlocuit;
2.«aprobare de tip» înseamnă procedura definită în articolul 2 a doua liniuţă din Directiva 97/68/CE, cu modificările ulterioare, prin care un stat membru certifică faptul că un tip de motor sau o familie de motoare satisface cerinţele tehnice relevante privind nivelul emisiei de gaze şi particule poluante produse de motor (motoare).
3.«încercarea privind instalarea» înseamnă procedura prin care autoritatea competentă se asigură că motorul instalat pe o navă de navigaţie interioară corespunde cerinţelor tehnice din prezentul capitol, cu privire la nivelul emisiei de gaze şi particule poluante, chiar şi în urma efectuării eventualelor modificări sau reglaje după emiterea aprobării de tip;
4.«încercarea intermediară» înseamnă procedura prin care autoritatea competentă se asigură că motorul instalat pe o navă de navigaţie interioară corespunde cerinţelor tehnice din prezentul capitol, cu privire la nivelul emisiei de gaze şi particule poluante, chiar şi în urma efectuării eventualelor modificări sau reglaje după încercarea privind instalarea;
5.«încercarea specială» înseamnă procedura prin care autoritatea competentă se asigură că, după fiecare modificare importantă la motorul unei nave de navigaţie interioară în ceea ce priveşte emisia de gaze şi particule poluante, motorul corespunde încă cerinţelor tehnice din prezentul capitol;
6.(fără obiect);
7.«familie de motoare» înseamnă o grupare de motoare efectuată de către producător, care, prin conceperea lor, se preconizează să aibă caracteristici similare de evacuare a emisiei de gaze şi particule poluante aşa cum este definit în articolul 2 a patra liniuţă din Directiva 97/68/CE, cu modificările ulterioare, şi care corespund cerinţelor regulilor conform articolului 8a.03;
8.(fără obiect);
9.(fără obiect);
10.(fără obiect);
11.«producător», în conformitate cu definiţia de la articolul 2 din Directiva 97/68/CE, cu modificările ulterioare, înseamnă persoana sau organismul responsabil faţă de autorităţile competente în materie de aprobare pentru toate aspectele aferente procesului de aprobare de tip şi pentru asigurarea conformităţii producţiei. Nu este necesar ca persoana sau organismul să fie direct implicate în toate etapele construirii motorului.
12.(fără obiect);
13.(fără obiect);
14.(fără obiect);
15.(fără obiect);
16.«protocol privind parametrii motorului» înseamnă documentul menţionat în apendicele V în care sunt înregistraţi în mod adecvat toţi parametrii, componentele şi reglajele motorului care afectează nivelul emisiei de gaze şi particule poluante, precum şi modificările aduse acestor parametri;
17.«Instrucţiunile producătorului motorului pentru controlul componentelor şi parametrilor motorului cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare» înseamnă documentul întocmit în scopul desfăşurării încercării privind instalarea şi a încercărilor intermediare sau speciale.
Art. 8a^02: Dispoziţii generale
1.Fără a aduce atingere cerinţelor Directivei 97/68/CE, dispoziţiile prezentului capitol se aplică tuturor motoarelor care au o putere nominală mai mare de 19 kW, instalate pe navele de navigaţie interioară sau în maşinile instalate la bord.
2.Motoarele trebuie să respecte cerinţele Directivei 97/68/CE.
3.Conformitatea cu valorile-limită ale emisiilor de gaze de evacuare din etapa aplicabilă se stabileşte pe baza unei aprobări de tip în conformitate cu articolul 8a.03.
4.Încercări privind instalarea:
a)După instalarea motorului la bord, însă înainte de a fi pus în funcţiune, trebuie efectuată o încercare privind instalarea. Această încercare care face parte din inspecţia iniţială a navei de navigaţie interioară sau dintr-o inspecţie specială determinată de instalarea motorului în cauză, are ca rezultat fie înregistrarea motorului în certificatul comunitar ce urmează să fie emis pentru prima dată, fie modificarea certificatului comunitar existent.
b)Comisia de inspecţie poate renunţa la încercarea privind instalarea în conformitate cu litera (a), în cazul în care un motor care are o putere nominală produsă PN mai mică de 130 kW este înlocuit cu un motor cu aceeaşi aprobare de tip. O condiţie preliminară este că proprietarul navei sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie să informeze comisia de inspecţie cu privire la înlocuirea motorului şi să depună o copie a aprobării de tip şi detalii cu privire la numărul de identificare al motorului nou-instalat. Comisia de inspecţie operează modificările adecvate în certificatul comunitar (a se vedea caseta 52).
5.Încercările intermediare asupra motorului se efectuează în contextul inspecţiei periodice, în conformitate cu articolul 2.09.
6.După fiecare modificare semnificativă a unui motor, în cazul în care astfel de modificări pot afecta emisia de gaze şi particule poluante provenind de la motor, trebuie efectuată, fără excepţie, o încercare specială.
6a.Rezultatele încercărilor în conformitate cu articolul 8a.02 alineatele (4)-(6) sunt înregistrate în protocolul privind parametrii motorului.
7.Comisia de inspecţie menţionează în certificatul comunitar, în caseta 52, numerele aprobării de tip şi numerele de identificare ale tuturor motoarelor care sunt instalate la bordul navei şi care intră sub incidenţa cerinţelor prezentului capitol. Pentru motoarele care fac obiectul articolului 9 alineatul (4) litera (a) din Directiva 97/68/CE, este suficient numărul de identificare.
8.În scopul îndeplinirii sarcinilor în conformitate cu prezentul capitol, autoritatea competentă poate apela la un serviciu tehnic.
Art. 8a^03: Aprobări de tip recunoscute
1.Următoarele aprobări de tip sunt recunoscute, cu condiţia ca utilizarea motorului să fie conformă cu aprobarea de tip corespunzătoare:
a)aprobări de tip în conformitate cu Directiva 97/68/CE;
b)aprobări de tip care, în conformitate cu Directiva 97/68/CE (2) sunt recunoscute ca fiind echivalente.
(2)Aprobările de tip alternative recunoscute în temeiul Directivei 97/68/CE sunt enumerate în anexa XII punctul 2 la Directiva 97/68/CE.
2.Pentru fiecare motor cu aprobarea de tip, trebuie păstrate la bord pentru a fi puse la dispoziţie următoarele documente sau copii ale acestora:
a)documentul privind aprobarea de tip;
b)instrucţiunile producătorului motorului pentru controlul componentelor şi al parametrilor motorului cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare;
c)protocolul privind parametrii motorului.
Art. 8a^04: Încercarea privind instalarea şi încercarea intermediară şi specială
1.În momentul efectuării încercării privind instalarea în conformitate cu articolul 8a.02 alineatul (4) şi în eventualitatea încercărilor intermediare efectuate în conformitate cu articolul 8a.02 alineatul (5) şi a încercărilor speciale efectuate în conformitate cu articolul 8a.02 alineatul (6), autoritatea competentă inspectează starea actuală a motorului cu privire la componentele, reglajele şi parametrii specificaţi în instrucţiuni în conformitate cu articolul 8a.01 alineatul (17).
În cazul în care autoritatea constată că motorul nu este conform cu tipul de motor aprobat sau cu familia de motoare aprobată, aceasta poate:
a)să solicite:
a1)adoptarea de măsuri pentru restabilirea conformităţii motorului;
b2)efectuarea modificărilor adecvate în documentul privind aprobarea de tip; sau
b)să dispună măsurarea emisiilor reale.
În cazul incapacităţii de a restabili conformitatea motorului sau în absenţa modificărilor corespunzătoare în documentul privind aprobarea de tip sau dacă măsurătorile indică neconformitatea cu valorile-limită de emisii, autoritatea competentă trebuie să refuze emiterea unui certificat comunitar sau trebuie să retragă orice certificat comunitar care a fost deja emis.
2.În cazul motoarelor dotate cu sisteme de post-tratare a gazelor de evacuare, se efectuează controale pentru a se stabili dacă aceste sisteme funcţionează în mod corespunzător în contextul încercării privind instalarea şi a încercărilor intermediare sau speciale.
3.Încercările în conformitate cu alineatul (1) se efectuează pe baza Instrucţiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor şi al parametrilor motorului cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare. Această instrucţiune, care trebuie întocmită de către producător şi aprobată de către autoritatea competentă, menţionează componentele care sunt relevante pentru emisia de gaze de evacuare, precum şi reglajele şi parametrii prin care se asigură conformitatea cu valorile limită ale emisiilor de gaze de evacuare. Instrucţiunea conţine cel puţin următoarele detalii:
a)tipul de motor şi, dacă este cazul, familia de motoare cu indicarea puterii nominale şi a turaţiei nominale;
b)lista de componente şi parametri ai motorului cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare;
c)caracteristici precise pentru identificarea componentelor permise cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare (de exemplu, numerele pieselor care apar pe componente);
d)parametrii motorului cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare, cum ar fi domeniile de reglaj pentru avansul injecţiei, temperatura admisibilă a apei de răcire, contrapresiunea maximă a gazelor de evacuare etc.
În cazul motoarelor echipate cu sisteme de post-tratare a gazelor de evacuare, instrucţiunea cuprinde şi proceduri de verificare a funcţionării eficiente a instalaţiei de post-tratare a gazelor de evacuare.
4.Instalarea motoarelor pe nave de navigaţie interioară trebuie să respecte restricţiile stabilite în domeniul de aplicare al aprobării de tip. De asemenea, depresiunea de admisie şi contrapresiunea gazelor de evacuare nu trebuie să depăşească valorile indicate pentru motorul aprobat.
5.Dacă motoarele instalate la bord fac parte dintr-o familie de motoare, nu se pot efectua niciun fel de reglaje sau modificări care ar putea să afecteze în mod negativ emisiile de gaze de evacuare şi particule sau care se află în afara domeniului de reglaj propus.
6.În cazul în care, în urma aprobării de tip, trebuie efectuate reglaje sau modificări la motor, acestea trebuie introduse în detaliu în protocolul privind parametrii motorului.
7.În cazul în care încercările privind instalarea şi încercările intermediare arată că, în ceea ce priveşte parametrii, componentele şi caracteristicile reglabile ale acestora, motoarele instalate la bord respectă specificaţiile prevăzute în instrucţiuni în conformitate cu articolul 8a.01 alineatul (17), atunci se poate presupune că şi emisiile de gaze de evacuare şi particule provenite de la motoare respectă valorile-limită de bază.
8.În cazul în care un motor a obţinut aprobarea de tip, autoritatea competentă poate reduce anvergura încercării privind instalarea şi a încercării intermediare în temeiul prezentelor dispoziţii. Totuşi, încercarea completă trebuie efectuată pentru cel puţin un cilindru sau un motor dintr-o familie de motoare, iar anvergura acestuia poate fi redusă numai în cazul în care există un motiv pentru a crede că toţi ceilalţi cilindri sau toate celelalte motoare se comportă în mod similar cu cilindrul sau cu motorul supus examinării.
Art. 8a^05: Servicii tehnice
1.Serviciile tehnice trebuie să se conformeze standardului european privind cerinţele generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări (EN ISO/IEC 17025:2000), având în vedere următoarele condiţii:
a)Producătorii de motoare nu pot fi recunoscuţi ca servicii tehnice.
b)În sensul prezentului capitol, un serviciu tehnic poate să utilizeze, cu aprobarea autorităţii competente, instalaţii de control din afara propriului său laborator de încercare.
c)În cazul în care autoritatea competentă solicită acest lucru, serviciile tehnice demonstrează că sunt recunoscute în Uniunea Europeană ca având dreptul să efectueze tipul de activităţi descrise în prezentul alineat.
d)Serviciile din ţările terfe pot fi notificate în calitate de serviciu tehnic recunoscut numai în cadrul unui acord bilateral sau multilateral între Uniunea Europeană şi respectivul stat terf.
2.Statele membre informează Comisia cu privire la denumirile şi adresele serviciilor tehnice care, împreună cu autoritatea naţională competentă din respectivul stat membru, sunt responsabile pentru aplicarea prezentului capitol. Comisia pune aceste informaţii la dispoziţia statelor membre.

CAPITOLUL 9:INSTALAŢII ELECTRICE
Art. 901: Dispoziţii generale
(1)În cazul în care nu există cerinţe speciale privind anumite componente ale unei instalaţii, nivelul de siguranţă este considerat suficient atunci când componentele respective au fost produse în conformitate cu un standard european în vigoare sau în conformitate cu cerinţele unei societăţi de clasificare agreate.
Documentele relevante se prezintă organismului de inspecţie.
(2)Documente conţinând următoarele, ştampilate de către organismul de inspecţie, se păstrează la bord:
a)scheme generale ale întregii instalaţii electrice;
b)diagrama întrerupătoarelor pentru principalul tablou electric, împreună cu cele mai importante date tehnice, precum intensitatea şi curentul nominal din dispozitivele de comandă şi de protecţie;
c)date privind tensiunea pentru aparatura şi echipamentele electrice;
d)tipuri de cabluri şi informaţii despre secţiunea transversală a conductorilor.
Nu este necesară păstrarea documentelor respective la bordul unei nave fără echipaj, însă acestea trebuie să fie disponibile în orice moment la proprietar.
(3)Instalaţia este proiectată pentru a rezista la o înclinare transversală permanentă de până la 15° şi la temperaturi ambiante interioare între 0 şi + 40 °C, respectiv temperaturi ambiante pe punte între - 20 °C şi + 40 °C. Este necesar să funcţioneze perfect în cadrul limitelor respective.
(4)Echipamentele şi aparatura electrică şi electronică trebuie să fie uşor accesibile şi uşor de întreţinut.
Art. 9.02: Sistemele de alimentare cu energie electrică
(1)În cazul navelor echipate cu un sistem electric, sistemul respectiv trebuie să aibă, în principiu, cel puţin două surse de alimentare, astfel încât, în cazul în care o sursă de alimentare se defectează, sursa rămasă să poată furniza energia electrică pentru consumatorii necesari pentru o navigaţie în condiţii de siguranţă, timp de cel puţin 30 de minute.
(2)Dimensionarea corespunzătoare a sursei de alimentare trebuie să poată fi demonstrată cu ajutorul unui bilanţ de putere. Se ia în considerare un factor de simultaneitate corespunzător.
(3)Fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatului (1), articolul 6.04 se aplică în cazul surselor de alimentare a instalaţiei de guvernare (a transmisiei de cârmă).
Art. 903: Protejarea împotriva contactului fizic, intruziunii unor obiecte solide şi infiltrării apei
Tipul protecţiei minime pentru componentele permanent instalate ale instalaţiei trebuie să fie în conformitate cu dispoziţiile din tabelul următor:

Amplasare

Tipul de protecţie minimă (în conformitate cu publicaţia CEI 60529: 1992)

Generatoare

Motoare

Transformatoare

Tablouri electrice Repartitoare Comutatoare

Accesorii

Echipamente de iluminat

Săli operaţionale, sala maşinilor, compartimentele instalaţiilor de guvernare

IP 22

IP 22

IP (1) 22

IP (2) (1) 22

IP 44

IP 22

Cale

IP 55

IP 55

Spaţii de depozitare pentru acumulatori şi vopsele

IP 44 şi (Ex) (3)

Punţi deschise şi posturi de guvernare deschise

IP 55

IP 55

IP 55

IP 55

Timonerie

IP 22

IP 22

IP 22

IP 22

IP 22

Spaţii de locuit, cu excepţia grupurilor sanitare şi spălătoarelor

IP 22

IP 20

IP 20

Grupuri sanitare şi spălătoare

IP 44

IP 44

IP 44

IP 55

IP 44

(1)În cazul aparatelor sau al tablourilor care nu au un asemenea tip de protecţie, amplasamentul acestora trebuie să îndeplinească cerinţele aplicabile pentru tipul respectiv de protecţie.
(2)În cazul aparatelor care degajă multă căldură: IP 12.
(3)Aparatură electrică de tip certificat de siguranţă, în conformitate cu
a)standardele europene EN 50014:1997; 50015:1998; 50016:2002; 50017:1998; 50018:2000; 50019:2000 şi 50020:2002
sau
b)publicaţia CEI 60079, începând cu 1 octombrie 2003.
Art. 904: Protecţia împotriva exploziilor
În spaţiile în care este probabil să se acumuleze gaze sau amestecuri de gaze potenţial explozive, de exemplu compartimentele destinate acumulatorilor sau depozitării substanţelor uşor inflamabile, nu poate fi instalat decât echipament electric protejat împotriva exploziilor. În aceste spaţii nu se instalează întrerupătoare de lumină sau comutatoare ale altor tipuri de aparatură electrică. Protecţia împotriva exploziei trebuie să ţină seama de caracteristicile gazelor sau amestecurilor de gaze potenţial explozive susceptibile să apară (grup cu potenţial exploziv, clasă de temperatură).
Art. 905: Legarea la masă
(1)Sistemele cu o tensiune de peste 50 V trebuie să fie legate la masă.
(2)Componentele metalice care sunt expuse contactului fizic şi care nu se află sub tensiune în timpul funcţionării normale, de exemplu ramele şi carcasele aparatelor şi ale echipamentelor de iluminare, trebuie să aibă legătură la masă separată, în cazul în care nu sunt deja montate astfel încât să fie în contact electric cu coca.
(3)Carcasele consumatorilor mobili de electricitate şi dispozitivele portabile trebuie să aibă legătură la masă pe durata funcţionării normale, prin intermediul unui conductor suplimentar de legare la masă încorporat în cablul de alimentare.
Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul utilizării unui transformator de separare a circuitului de protecţie, nici pentru aparatele echipate cu izolaţie de protecţie (izolaţie dublă).
(4)Secţiunea transversală a conductorilor de legare la masă nu trebuie să fie mai mică decât cea indicată în tabelul următor:

Secţiunea transversală a

Secţiunea transversală minimă a conductorilor de legare la masă

conductorilor exteriori

(mm2)

în interiorul cablurilor izolate (mm2)

montate separat

(mm2)

de la 0,5 la 4

aceeaşi secţiune ca şi cea a conductorului exterior

4

peste 4, până la 16

aceeaşi secţiune ca şi cea a conductorului exterior

aceeaşi secţiune ca şi cea a conductorului exterior

peste 16, până la 35

16

16

peste 35, până la 120

jumătate din secţiunea conductorului exterior

jumătate din secţiunea conductorului exterior

peste 120

70

70

Art. 906: Tensiuni maxime admise
(1)Nu trebuie să fie depăşite următoarele valori pentru tensiune:

Tipul instalaţiei

Tensiunea maximă admisă

Curent continuu

Curent alternativ monofazic

Curent alternativ trifazic

(a) Instalaţii de putere şi de încălzire, inclusiv prizele de curent cu utilizare generală

250 V

250 V

500 V

(b) Instalaţii de iluminat, de comunicaţii, de comandă şi de informare, inclusiv prizele de curent cu utilizare generală

250 V

250 V

-

(c) Prize de curent destinate alimentării dispozitivelor portabile folosite pe punţi deschise sau în spaţii metalice închise, înguste sau umede, altele decât cazane şi tancuri:

1. În cazul general

50 V (1)

50 V (1)

-

2. În cazul utilizării unui transformator de separare care nu alimentează decât un singur aparat

-

250 V (2)

-

3. În cazul utilizării dispozitivelor cu izolaţie întărită (izolaţie dublă)

250V

250 V

-

4. În cazul utilizării unor disjunctoare pentru circuitul principal de curent, < = 30 mA

-

250 V

500 V

(d) Consumatori mobili de energie, de exemplu, echipamentele electrice pentru containere, motoare, ventilatoare şi pompe mobile, care nu sunt deplasate în mod normal în timpul funcţionării şi ale căror părţi conductoare expuse contactului fizic au legătură la masă prin intermediul unui conductor de legare la masă încorporat în cablul de conectare şi care, în afara conductorului de legare la masă, mai este conectat la cocă prin poziţionarea specifică sau prin intermediul unui conductor suplimentar

250V

250V

500 V

(e) Prize de curent destinate alimentării aparatelor portabile utilizate în cazane şi tancuri

50 V (1)

50 V (1)

-

(1)În cazul în care tensiunea provine dintr-o reţea de tensiune superioară, se utilizează separarea galvanică (transformatori de protecţie).
(2)Toţi polii circuitului secundar trebuie să fie izolaţi de masă.
(2)Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (1), în cazul în care se iau măsurile de protecţie necesare, sunt admise tensiuni mai înalte:
a)pentru instalaţii de putere, în cazul în care puterea acestora o solicită;
b)pentru instalaţiile de bord speciale, de exemplu sisteme radio şi de aprindere.
Art. 907: Sisteme de distribuţie
(1)Pentru curent continuu şi curent alternativ monofazic, sunt autorizate următoarele sisteme de distribuţie:
a)sisteme cu două conductoare, din care unul are legătură la masă (Ll/N/PE);
b)sisteme cu un singur conductor, care folosesc principiul întoarcerii la cocă, numai pentru instalaţii locale (de exemplu, instalaţia de pornire pentru motoarele cu combustie, protecţia catodică) (Ll/PEN);
c)sisteme cu două conductoare care sunt izolate de cocă (L1/L2/PE).
(2)Pentru curent alternativ trifazic, sunt autorizate următoarele sisteme de distribuţie:
a)sisteme cu patru conductoare, cu legarea la masă a punctului neutru, care nu folosesc principiul reîntoarcerii la cocă (L1/L2/L3/N/PE) = (reţea TN-S) sau (reţea TT);
b)sisteme cu trei conductoare izolate de cocă (L1/L2/L3/PE) = (reţea IT);
c)sisteme cu trei conductoare, cu legarea la masă a punctului neutru, care folosesc principiul reîntoarcerii la cocă, dar care nu sunt totuşi autorizate pentru circuitele terminale (L1/L2/L3/PEN).
(3)Organismul de inspecţie poate permite utilizarea altor sisteme.
Art. 908: Racordarea la ţărm şi alte reţele externe
(1)Cablurile de alimentare provenind de la reţele de pe ţărm sau de la alte reţele externe şi care alimentează instalaţii de la bord trebuie să aibă o racordare permanentă la bord, sub forma unor borne fixe sau prize de curent fixe.
Cablurile de conectare nu trebuie să fie supuse la sarcină de tracţiune.
(2)Coca trebuie să poată fi efectiv legată la masă atunci când tensiunea conexiunii depăşeşte 50 V. Racordarea de legare la masă trebuie să fie marcată în mod specific.
(3)Dispozitivele de comutare ale racordării trebuie să fie dispuse astfel încât să prevină funcţionarea concomitentă a generatoarelor reţelei de la bord şi a unei alte reţele externe. Este necesar să fie permisă o scurtă perioadă de funcţionare concomitentă în cazul în care se trece de la un sistem la altul fără întreruperea tensiunii.
(4)Racordul trebuie să fie protejat împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinii.
(5)Tabloul electric principal trebuie să indice dacă racordul este sub tensiune.
(6)Este necesar să fie instalate dispozitive de indicare pentru a permite compararea polarităţii în cazul curentului continuu şi secvenţialitatea fazelor în cazul curentului alternativ trifazic, între racord şi reţeaua de la bord.
(7)Un tablou asociat racordului trebuie să indice:
a)măsurile necesare în vederea stabilirii racordului;
b)tipul de curent şi tensiunea nominală, precum şi frecvenţa în cazul curentului alternativ.
Art. 909: Furnizarea de energie electrică către alte nave
(1)Când se furnizează energie electrică către o altă navă, este necesar să se utilizeze un racord separat. În cazul în care se utilizează prize de curent de un calibru mai mare de 16 A în vederea furnizării de curent către o altă navă, este necesar să existe dispozitive (precum întrerupătoare şi blocări) pentru a se asigura conectarea şi deconectarea doar în absenţa tensiunii.
(2)Cablurile de racord nu trebuie să fie supuse nici unei tracţiuni.
(3)Art. 908 alineatele (3)-(7) se aplică mutatis mutandis.
Art. 910: Generatoare şi motoare
(1)Generatoarele, motoarele şi bobinajul acestora trebuie să fie accesibile pentru control, măsurători şi reparaţii. Tipul de protecţie este adaptat amplasamentului acestora (a se vedea articolul 9.03).
(2)Generatoarele acţionate de motorul principal, de arborele de elice sau de un sistem auxiliar destinat altor activităţi trebuie să fie proiectate ţinând seama de numărul de rotaţii care pot apărea pe parcursul funcţionării normale.
Art. 911: Acumulatori
(1)Este necesar ca acumulatorii să fie accesibili şi să fie aranjaţi astfel încât să nu se poată deplasa din cauza mişcărilor navei. Aceştia nu trebuie expuşi la căldură excesivă, la frig excesiv, la stropi de apă, aburi sau vapori.
Aceştia nu se instalează în timonerie, în spaţiile de locuit sau în cale. Această cerinţă nu se aplică acumulatorilor pentru aparate portabile sau acumulatorilor care necesită o putere electrică mai mică de 0,2 kW pentru încărcare.
(2)Acumulatorii care necesită o putere electrică mai mare de 2,0 kW pentru încărcare (calculată pe baza curentului maxim de încărcare şi a tensiunii nominale a acumulatorului, ţinând seama şi de curba de încărcare specifică a dispozitivului de încărcare) trebuie să fie instalaţi într-o încăpere specială. În cazul în care sunt amplasaţi pe punte, este suficientă instalarea acestora într-un dulap.
Acumulatorii care necesită o putere electrică ce nu depăşeşte 2,0 kW pentru încărcare pot fi instalaţi într-un dulap sau într-o cutie nu doar atunci când sunt amplasaţi pe punte, ci şi când sunt amplasaţi sub punte. Aceştia pot fi instalaţi, de asemenea, în sala maşinilor sau în orice alt loc bine aerisit, cu condiţia să fie protejaţi contra căderii unor obiecte şi contra infiltraţiilor de apă.
(3)Suprafeţele interioare ale tuturor încăperilor, dulapurilor sau cutiilor, etajerelor şi ale altor subansambluri de construcţie destinate în mod special acumulatorilor trebuie să fie protejate împotriva efectelor dăunătoare ale electroliţilor.
(4)Este necesar să fie luate măsuri în vederea asigurării unei aerisiri eficiente atunci când acumulatorii sunt instalaţi într-un compartiment, într-un dulap sau într-o cutie închisă. Este necesar să fie asigurată o aerisire forţată în cazul acumulatorilor din nichel-cadmiu care necesită o putere electrică mai mare de 2 kW pentru încărcare şi pentru acumulatorii cu plumb care necesită o putere electrică mai mare de 3 kW pentru încărcare.
Pătrunderea aerului trebuie să se facă prin partea inferioară, iar evacuarea acestuia prin partea superioară, astfel încât să fie asigurată evacuarea completă a gazelor.
Conductele de ventilaţie nu trebuie să cuprindă nici un fel de dispozitive care să împiedice pătrunderea liberă a aerului, de exemplu, supape de închidere.
(5)Debitul de aer necesar (Q) este calculat cu ajutorul următoarei formule:
unde:
1 = 1/4 din curentul maxim, în A, permis de dispozitivul de încărcare;
n = numărul de elemente.
În cazul acumulatorilor-tampon din cadrul reţelelor de la bord, pot fi acceptate de către organismul de inspecţie alte metode de calcul, ţinând seama de curba de încărcare specifică a dispozitivului de încărcare, cu condiţia ca metodele respective să se bazeze pe dispoziţiile unor societăţi de clasificare agreate sau pe standarde relevante.
(6)În cazul în care se foloseşte aerisirea naturală, secţiunea transversală a conductelor trebuie să fie suficientă pentru debitul de aer necesar, pentru care se ia în considerare o viteză de 0,5 m/secundă. Cu toate acestea, secţiunea transversală trebuie să fie de cel puţin 80 cm2 pentru acumulatorii cu plumb şi 120 cm2 pentru acumulatorii cu nichel-cadmiu.
(7)În cazul în care se foloseşte aerisirea forţată, trebuie să fie prevăzut un ventilator, de preferinţă unul cu dispozitiv de aspiraţie, al cărui motor să nu se afle în curentul de gaz sau în curentul de aer.
Ventilatoarele trebuie proiectate astfel încât să prevină formarea de scântei în cazul contactului dintre o paletă şi carcasa ventilatorului şi să evite orice încărcare electrostatică.
(8)Pe uşile compartimentelor, dulapurilor sau pe capacele cutiilor care conţin acumulatori trebuie aplicate indicaţii de tipul "Este interzis focul deschis, precum şi fumatul", în conformitate cu figura 2 din apendicele I, având un diametru minim de 10 cm.
Art. 912: Instalaţii de comutare
(1)Tablouri electrice
a)Aparatele, întrerupătoarele, siguranţele şi ecranele tablourilor electrice trebuie dispuse într-un mod clar vizibil şi este necesar să fie accesibile pentru întreţinere şi reparaţii.
Bornele pentru tensiuni de până la 50 V şi cele pentru tensiuni de peste 50 V trebuie să fie păstrate separat şi marcate corespunzător.
b)Pe tabloul electric, este necesar să fie aplicate plăcuţe indicatoare pentru identificarea circuitului pentru toate întrerupătoarele şi aparatele.
Este necesar să fie identificate intensitatea nominală şi circuitul siguranţelor.
c)În cazul în care sunt instalate aparate care funcţionează la o tensiune mai mare de 50 V în spatele uşilor, componentele conducătoare de curent ale aparatelor respective trebuie să fie protejate împotriva contactului accidental atunci când uşile sunt deschise.
d)Materialele care intră în construcţia tablourilor electrice trebuie să prezinte o rezistenţă mecanică adecvată, să fie durabile, greu inflamabile şi cu autostingere; acestea nu trebuie să fie higroscopice.
e)În cazul în care pe tablourile electrice sunt instalate siguranţe fuzibile HRC (siguranţe de putere înaltă), este necesar să existe accesorii şi echipamente de protecţie pentru persoanele care montează şi demontează siguranţele respective.
(2)Întrerupătoare, dispozitive de protecţie
a)Circuitele generatoarelor şi circuitele consumatorilor de curent trebuie să fie protejate împotriva scurtcircuitelor şi supraîncărcării la toţi conductorii care nu au legătură la masă. În acest scop pot fi utilizate dispozitive de întrerupere acţionate de scurtcircuite sau siguranţe.
Circuitele care alimentează motoarele electrice sau transmisiile de cârmă (instalaţiile de guvernare) şi circuitele de comandă ale acestora sunt protejate doar împotriva scurtcircuitelor. În cazul în care circuitele respective includ disjunctoare termice, acestea trebuie să fie neutralizate sau setate la cel puţin dublul intensităţii nominale.
b)Legăturile dinspre tabloul electric principal către consumatorii de energie care funcţionează la peste 16 A trebuie să includă un întrerupător de sarcină sau de tensiune.
c)Consumatorii de energie necesari pentru propulsia navei, pentru instalaţia de guvernare, pentru indicarea poziţiei cârmei, sistemele de navigaţie şi de siguranţă, precum şi consumatorii de energie cu o intensitate nominală mai mare de 16 A trebuie să fie alimentaţi prin circuite separate.
d)Circuitele consumatorilor de energie necesari pentru propulsia şi manevrarea navei trebuie să fie alimentate direct de la tabloul electric principal.
e)Echipamentele de întrerupere a circuitului trebuie să fie alese în funcţie de intensitatea nominală, de rezistenţa termică sau dinamică şi de capacitatea de întrerupere. Este necesar ca întrerupătoarele să taie simultan alimentarea tuturor conductorilor aflaţi sub tensiune. Poziţia de comutare trebuie să fie identificabilă.
f)Siguranţele trebuie să fie fuzibile şi realizate din porţelan sau dintr-un material echivalent. Este necesar să fie posibilă schimbarea acestora fără pericol şi fără contact direct din partea operatorului.
(3)Dispozitive de măsurare şi control
a)Circuitele generatorilor, acumulatorilor şi circuitele de distribuţie trebuie să fie echipate cu dispozitive de măsurare şi de control în cazul în care funcţionarea în siguranţă a instalaţiei o impune.
b)Reţelele fără legătură la masă, cu o tensiune mai mare de 50 V, trebuie să fie echipate cu un dispozitiv de control al izolării în raport cu masa, capabil să producă o alarmă optică, precum şi una acustică simultană.
În instalaţiile secundare precum circuitele de comandă, dispozitivul respectiv poate să lipsească.
(4)Amplasarea tablourilor electrice
a)Tablourile electrice trebuie să fie amplasate în locuri accesibile, bine aerisite şi să fie protejate împotriva deteriorărilor mecanice sau cauzate de apă.
Ţevile şi conductele de aer trebuie să fie dispuse astfel încât, în caz de scurgeri, tablourile electrice să nu se deterioreze. În cazul în care este inevitabilă instalarea acestora în apropierea tablourilor electrice, ţevile nu trebuie să aibă racorduri deconectabile în zona respectivă.
b)Dulapurile şi nişele în care sunt instalate dispozitive de comutare neprotejate trebuie să fie construite dintr-un material ignifug sau protejate de un înveliş metalic sau dintr-un alt material ignifug.
c)În cazul în care tensiunea este mai mare de 50 V, este necesar să fie amplasate grilaje sau covoare izolante în poziţia operatorului, în faţa tabloului electric principal.
Art. 913: Disjunctoare de siguranţă
Pentru arzătoarele de ulei, pompele cu combustibil, separatorii de combustibil şi ventilatoarele din sala maşinilor trebuie să fie instalate disjunctoare de siguranţă într-un loc exterior spaţiilor în care se găsesc echipamentele.
Art. 914: Armătura instalaţiei
(1)Locurile de intrare a cablurilor trebuie să fie dimensionate în funcţie de cablurile care urmează să fie branşate şi trebuie să corespundă tipurilor de cabluri utilizate.
(2)Este necesar ca prizele şi circuitele de distribuţie pentru tensiuni şi frecvenţe diferite să nu fie confundate.
(3)Întrerupătoarele trebuie să comande simultan toţi conductorii fără legătură la masă dintr-un circuit. Cu toate acestea, în reţelele fără legătură la masă pot fi autorizate întrerupătoare unipolare pentru circuitele de iluminare din spaţiile de locuit, cu excepţia spălătoriilor, a băilor, a spălătoarelor şi a altor spaţii cu umiditate.
(4)În cazul în care intensitatea depăşeşte 16 A, este necesar să fie posibilă blocarea prizelor prin intermediul unui întrerupător astfel încât fişa să nu poată fi introdusă sau scoasă decât atunci când priza nu este sub tensiune.
Art. 915: Cabluri
(1)Cablurile trebuie să fie ignifuge, cu autostingere, rezistente la apă şi la ulei.
În spaţiile de locuit, pot fi utilizate şi alte tipuri de cabluri, cu condiţia ca acestea să fie protejate în mod eficient, să fie ignifuge şi cu autostingere.
Standardele conform cărora se stabileşte dacă un cablu este ignifug sunt conforme cu:
a)publicaţiile CEI 60332-1:1993, 60332-3:2000 sau
b)reglementări echivalente recunoscute în unul dintre statele membre.
(2)Conductorii şi cablurile utilizate pentru circuitele de alimentare şi de iluminat trebuie să aibă o secţiune transversală minimă de 1,5 mm2.
(3)Armăturile şi învelişurile metalice ale cablurilor nu sunt utilizate, în condiţii normale de funcţionare, drept conductori sau pentru legarea la masă.
(4)Armătura şi învelişul metalic ale cablurilor din instalaţiile de putere şi de iluminat trebuie să aibă legare la masă cel puţin la unul dintre capete.
(5)Secţiunea transversală a conductorilor trebuie să ţină seama de temperatura finală maximă admisă (intensitatea maximă admisă) şi de căderea de tensiune admisă. Căderea de tensiune între tabloul electric principal şi punctul cel mai puţin favorabil din instalaţie nu trebuie să fie mai mare de 5 % pentru iluminat şi, respectiv, mai mare de 7 % pentru circuitele de putere şi de încălzire, în ceea ce priveşte tensiunea nominală.
(6)Cablurile trebuie să fie protejate împotriva deteriorării mecanice.
(7)Mijloacele de fixare a cablurilor trebuie să garanteze că sarcina de tracţiune asupra acestora rămâne în limitele admise.
(8)Atunci când cablurile trec prin pereţi de compartimentare sau prin punţi, rezistenţa mecanică, etanşeitatea la apă şi rezistenţa la foc a pereţilor de compartimentare şi a punţilor respective nu trebuie să fie afectate de penetrările cablurilor.
(9)Extremităţile şi punctele de îmbinare ale tuturor conductorilor trebuie să fie astfel realizate încât să păstreze proprietăţile electrice, mecanice, ignifuge iniţiale ale cablului şi, după caz, proprietăţile de rezistenţă la foc. Numărul punctelor de îmbinare ale cablurilor va fi menţinut la minimum

(10)Cablurile conectate la timonerii retractabile trebuie să fie suficient de flexibile şi să aibă o izolaţie suficient de flexibilă, până la - 20 °C, precum şi să fie rezistente la aburi şi vapori, la raze ultraviolete şi la ozon.
Art. 916: Instalaţii de iluminare
(1)Aparatele de iluminat trebuie să fie astfel instalate încât căldura pe care o degajă să nu poată aprinde obiectele sau componentele inflamabile din apropiere.
(2)Aparatele de iluminat de pe punţi deschise trebuie să fie astfel instalate încât să nu împiedice recunoaşterea luminilor de semnalizare.
(3)Atunci când sunt instalate două sau mai multe aparate de iluminat în sala maşinilor sau în sala cazanelor, acestea trebuie să fie alimentate de cel puţin două circuite distincte. Prezenta cerinţă se aplică şi în cazul spaţiilor în care sunt instalate echipamente de răcire, echipamente hidraulice sau motoare electrice.
Art. 917: Lumini de semnalizare
(1)Panourile de comandă pentru luminile de semnalizare se instalează în timonerie. Acestea sunt alimentate printr-un cablu independent de la tabloul electric principal sau prin două reţele secundare de distribuţie independente.
(2)Luminile de semnalizare sunt alimentate, protejate şi comutate în mod separat, de la panourile de comandă pentru luminile de semnalizare.
(3)Nici o defecţiune a instalaţiei de control, astfel cum este prevăzut la articolul 7.05 alineatul (2), nu trebuie să afecteze funcţionarea luminilor pe care le controlează.
(4)Pot fi alimentate, comutate şi controlate în comun câteva lumini care formează o unitate funcţională şi care sunt instalate împreună. Instalaţia de control trebuie să fie capabilă să identifice funcţionarea necorespunzătoare a oricăreia dintre luminile respective. Cu toate acestea, nu este posibil să se utilizeze ambele surse luminoase de la o lumină dublă (două lumini montate una deasupra celeilalte sau în acelaşi locaş) în mod simultan.
Art. 918
(fără obiect)
Art. 919
Sisteme de alarmă şi de siguranţă pentru instalaţiile mecanice
Sistemele de alarmă şi de siguranţă pentru controlul şi protecţia instalaţiilor mecanice trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)Sisteme de alarmă
Sistemele de alarmă trebuie să fie proiectate astfel încât nici o defecţiune a sistemului de alarmă să nu poată provoca o defecţiune a aparaturii sau a instalaţiei pe care o controlează.
Transmiţătorii binari sunt proiectaţi pe principiul curentului de repaus sau pe principiul curentului de sarcină controlată.
Alarmele optice trebuie să rămână vizibile până la remedierea defecţiunii; o alarmă care a fost sesizată trebuie să poată fi distinsă de o alarmă care nu a fost încă sesizată. Fiecare alarmă trebuie să includă şi o alarmă acustică. Este necesar să fie posibilă oprirea alarmelor acustice. Oprirea unei alarme acustice nu trebuie să împiedice declanşarea unui alt semnal, provocat de o altă cauză.
Pot fi autorizate derogări în cazul sistemelor de alarmă care cuprind mai puţin de cinci puncte de măsurare,
b)Sisteme de siguranţă
Sistemele de siguranţă sunt astfel proiectate încât să oprească sau să încetinească funcţionarea echipamentului afectat sau să avertizeze postul cu prezenţă permanentă a echipajului că trebuie să oprească funcţionarea înainte de a se atinge un nivel critic.
Transmiţătorii binari sunt proiectaţi pe principiul curentului de sarcină.
În cazul în care sistemele de siguranţă nu au fost proiectate astfel încât să se autocontroleze, funcţionarea lor trebuie să poată fi verificată.
Sistemele de siguranţă trebuie să fie independente de alte sisteme.
Art. 920: Aparatură electronică
(1)Dispoziţii generale
Condiţiile de testare prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol se aplică doar pentru dispozitivele electronice care sunt necesare pentru instalaţia de guvernare şi pentru centralele electrice ale navei, inclusiv perifericelor acestora.
(2)Condiţii de testare
a)Tensiunea produsă de următoarele teste nu trebuie să producă defecţiuni sau deteriorări ale dispozitivelor electronice. În conformitate cu standardele internaţionale relevante, precum publicaţia CEI 60092-504:2001, testele trebuie să fie efectuate, cu excepţia testării la rece, cu dispozitivul pornit. Testele respective trebuie să includă verificarea bunei funcţionări.
b)Variaţii ale tensiunii şi frecvenţei

Variaţii

continue

de scurtă durată

În general

Frecvenţă Tensiune

± 5%

± 10%

± 10% 5 s

±20% 1,5 s

Funcţionarea bateriilor

Tensiune

+ 30 %/ - 25 %

c)Testarea la cald
Eşantionul este adus la o temperatură de 55 °C într-un interval de o jumătate de oră. După ce s-a atins temperatura respectivă, aceasta este menţinută timp de 16 ore. Apoi se efectuează un test de funcţionare.
d)Testarea la rece
Eşantionul este oprit şi răcit la -25 °C, apoi menţinut la temperatura respectivă timp de două ore. Temperatura este ridicată apoi la 0 °C şi se efectuează un test de funcţionare.
e)Testarea de rezistenţă la vibraţii
Testarea de rezistenţă la vibraţii se efectuează de-a lungul celor trei axe, la frecvenţa de rezonanţă a dispozitivului sau a componentelor, pe o perioadă de 90 minute în fiecare caz. În cazul în care nu se observă o rezonanţă clară, testarea de rezistenţă la vibraţii este efectuată la 30 Hz.
Testarea de rezistenţă la vibraţii trebuie să fie efectuată printr-o oscilaţie sinusoidală între următoarele limite:
În general:
f = 2,0 la 13,2 Hz;a = ± 1 mm
(amplitudinea a = 1/2 din lăţimea unei vibraţii)
f = 13,2 Hz la 100 Hz: acceleraţie ± 0,7 g.
Aparatura care urmează să fie montată pe maşini diesel sau pe instalaţii de guvernare trebuie să fie testată după cum urmează:
f = 2,0 la 25 Hz; a = ± 1,6 mm
(amplitudinea a = 1/2 din lăţimea unei vibraţii)
f = 25 Hz la 100 Hz; acceleraţie ± 4 g.
Senzorii destinaţi a fi montaţi în ţevile de eşapament ale maşinilor diesel pot fi expuşi la tensiuni mult mai mari. Este necesar să se ţină seama de acest fapt pe parcursul testelor.
f)Testul de compatibilitate electromagnetică trebuie efectuat în temeiul publicaţiilor CEI 61000-4-2:1995, 61000-4-3:2002, 61000-4-4:1995, la gradul 3 al testelor.
g)Producătorul echipamentului electronic trebuie să ofere dovada că echipamentul este adecvat pentru condiţiile de testare respective. Un certificat din partea unei societăţi de clasificare agreate este, de asemenea, considerat o dovadă în acest sens.
Art. 921: Compatibilitatea electromagnetică
Funcţionarea sistemelor electrice şi electronice nu trebuie să fie afectată negativ de interferenţe electromagnetice. Alte măsuri generale, cu aceeaşi importanţă, trebuie să se refere la:
a)deconectarea căilor de transmisie între sursele de interferenţă şi dispozitivele afectate;
b)reducerea cauzelor perturbaţiei la sursa acestora;
c)reducerea sensibilităţii dispozitivelor afectate la interferenţe.
CAPITOLUL 10:ECHIPAMENTE
Art. 1001: Echipamente de ancorare
(1)Navele destinate transportului de mărfuri, cu excepţia barjelor de navă maritimă a căror lungime L nu depăşeşte 40 m, trebuie să fie echipate cu ancore de prova a căror masă totală P se obţine cu următoarea formulă:
unde
k este un coeficient care ţine seama de relaţia dintre lungimea L şi lăţimea B, precum şi de tipul de navă:
cu toate acestea, pentru şlepuri, se consideră k = c;
c este un coeficient empiric indicat în tabelul următor:

Tonaj brut în t

Coeficientul c

de până la 400 inclusiv

45

de la 400 la 650 inclusiv

55

de la 650 la 1 000 inclusiv

65

peste 1 000

70

Pentru navele al căror tonaj brut nu depăşeşte 400 t şi care, datorită modului de proiectare şi a scopului în care sunt utilizate, sunt exploatate doar pe sectoare scurte determinate, organismul de inspecţie poate decide că pentru ancorele de prova este necesară doar o masă egală cu două treimi din masa totală P.
(2)Navele de pasageri şi navele care nu sunt destinate transportului de mărfuri, cu excepţia împingătoarelor, trebuie să fie echipate cu ancore de prova, a căror masă totală P se obţine cu următoarea formulă:
unde
k este coeficientul corespunzător de la alineatul (1), dar pentru care, în vederea obţinerii valorii coeficientului empiric (c), se ia în considerare volumul de imersiune în m3 înscris în certificatul comunitar în loc de tonajul brut.
(3)Navele prevăzute la alineatul (1) a căror lungime maximă nu depăşeşte 86 m trebuie să fie echipate cu ancore de pupa, a căror masă totală să fie egală cu 25 % din masa P.
Navele a căror lungime maximă depăşeşte 86 m trebuie să fie echipate cu ancore de pupa, a căror masă totală să fie egală cu 50 % din masa P calculată în conformitate cu alineatul (1) sau (2).
Ancorele de pupa nu sunt necesare pentru:
a)navele pentru care masa ancorelor de pupa ar fi mai mică de 150 kg; în cazul navelor menţionate la alineatul (1) ultimul paragraf, trebuie să fie avută în vedere masa redusă a ancorelor de prova;
b)şlepuri.
(4)Navele destinate să propulseze convoaie rigide care nu depăşesc 86 m în lungime trebuie să fie echipate cu ancore de pupa a căror masă totală să fie egală cu 25 % din masa maximă P calculată în conformitate cu alineatul (1) pentru formaţiunile (considerate a fi o unitate nautică) admise şi înscrise în certificatul comunitar.
Navele destinate să propulseze convoaie rigide care depăşesc 86 m în lungime în aval trebuie să fie echipate cu ancore de pupa a căror masă totală să fie egală cu 50 % din masa maximă P calculată în conformitate cu alineatul (1) pentru formaţiunile (considerate a fi o unitate nautică) admise şi înscrise în certificatul comunitar.
(5)Masa ancorelor prevăzute în conformitate cu dispoziţiile alineatelor (l)-(4) poate fi redusă pentru anumite ancore speciale.
(6)Masa totală P prevăzută pentru ancorele de prova poate fi distribuită între una sau două ancore. Aceasta poate fi redusă cu 15 % în cazul în care nava este echipată cu o singură ancoră de prova şi nara se află la mijlocul navei.
Masa totală necesară pentru ancorele de pupa pentru împingătoare şi nave a căror lungime maximă depăşeşte 86 m poate fi distribuită între una sau două ancore.
Masa celei mai uşoare ancore nu poate fi mai mică de 45 % din masa totală.
(7)Nu sunt admise ancorele din fontă.
(8)Masa ancorelor trebuie să fie indicată pe acestea cu caractere în relief, în mod durabil.
(9)Ancorele având o masă de peste 50 kg trebuie să fie echipate cu troliuri.
(10)Fiecare dintre lanţurile ancorelor de prova trebuie să aibă o lungime minimă de:
a)40 m pentru navele care nu depăşesc 30 m în lungime;
b)cu 10 m mai mare decât lungimea navei, atunci când aceasta are o lungime mai mare de 30 m şi mai mică de 50 m;
c)60 m pentru navele având o lungime mai mare de 50 m.
Fiecare dintre lanţurile ancorelor de pupa trebuie să aibă o lungime de cel puţin 40 m. Cu toate acestea, în cazul navelor care trebuie să oprească cu prova în aval, acestea trebuie să aibă lanţuri ale ancorelor de pupa de cel puţin 60 m lungime fiecare.
(11)Rezistenţa minimă la tracţiune R a lanţurilor ancorelor se calculează cu ajutorul următoarei formule:
a)ancore având o masă de până la 500 kg:
b)ancore având o masă mai mare de 500 kg, dar care nu depăşeşte 2 000 kg:
c)ancore cu o masă mai mare de 2 000 kg:
unde
P' este masa teoretică a fiecărei ancore, determinată în conformitate cu alineatele (l)-(4) şi (6).
Rezistenţa la tracţiune a lanţurilor ancorelor trebuie să fie stabilită în conformitate cu un standard în vigoare într-un stat membru.
În cazul în care ancorele au o masă mai mare decât cea prevăzută la alineatele (l)-(6), rezistenţa la tracţiune a ancorei trebuie să fie determinată în funcţie de masa efectivă a ancorei.
Art. 1002: Alte echipamente
(1)La bord trebuie să existe cel puţin următoarele echipamente, în conformitate cu reglementările aplicabile, în vigoare în satele membre, ale autorităţii pentru navigaţie:
a)echipamente de radiotelefonie;
b)aparate şi dispozitive necesare pentru emiterea de semnale vizuale şi acustice şi pentru marcarea navei;
c)lumini de urgenţă independente pentru luminile de staţionare prevăzute.
Trebuie să existe, de asemenea, următoarele recipiente:
(a)un recipient marcat pentru deşeurile menajere;
(b)recipiente separate şi marcate, cu capac etanş, fabricate din oţel sau din alt material solid şi neinflamabil, cu dimensiuni adecvate şi o capacitate de cel puţin 10 l, pentru colectarea următoarelor:
(aa)cârpe de curăţat murdare de ulei;
(bb)deşeuri solide periculoase sau poluante;
(cc)deşeuri lichide periculoase sau poluante,
şi, în măsura în care poate apărea nevoia, pentru colectarea de:
(dd)reziduuri lichide;
(ee)alte deşeuri implicând ulei sau grăsime.

(2)În plus, echipamentul trebuie să cuprindă cel puţin:
a)Cabluri de acostare;
Navele trebuie să fie echipate cu trei cabluri de acostare. Lungimea minimă a acestora trebuie să fie următoarea:
- primul cablu: L + 20 m, dar nu mai mult de 100 m;
- al doilea cablu: 2/3 din lungimea primului cablu;
- al treilea cablu: 1/3 din lungimea primului cablu.
Cel mai scurt cablu nu este necesar la bordul navelor pentru care L este mai mică de 20 m.
Cablurile trebuie să aibă o rezistenţă la tracţiune Rs care se calculează cu ajutorul următoarelor formule:
Pentru cablurile necesare trebuie să existe la bord un certificat în conformitate cu standardul european EN 10204:1991, formularul nr. 3.1.
Cablurile respective pot fi înlocuite cu frânghii având aceeaşi lungime şi rezistenţă la tracţiune. Tensiunea la tracţiune minimă trebuie să fie înscrisă într-un certificat.
b)Cabluri de remorcare;
Remorcherele trebuie să fie echipate cu un număr de cabluri adaptat exploatării lor.
Cu toate acestea, cablul principal trebuie să aibă o lungime de cel puţin 100 m şi o rezistenţă la tracţiune, în kN, care să nu fie mai mică de o treime din puterea totală, în kW, a motorului (motoarelor) principal(e).
Navele autopropulsate şi împingătoarele care pot şi să remorcheze trebuie să fie echipate cu un cablu de remorcare având o lungime de cel puţin 100 m şi a cărui rezistenţă la tracţiune, în kN, să nu fie mai mică de un sfert din puterea totală, în kW, a motorului (motoarelor) principal(e).
c)O bandulă de aruncat;
d)O pasarelă de îmbarcare lată de cel puţin 0,4 m şi lungă de cel puţin 4 m, ale cărei margini laterale să fie semnalizate printr-o bandă de culoare deschisă; pasarela respectivă trebuie să fie echipată cu o balustradă.
Organismul de inspecţie poate permite pasarele mai scurte pentru navele mici;
e)O cange;
f)O trusă de prim ajutor corespunzătoare, al cărei conţinut să fie în conformitate cu un standard relevant dintr-un stat membru. Trusa de prim ajutor trebuie să fie păstrată în spaţiile de locuit sau în timonerie şi trebuie să fie depozitată astfel încât să fie accesibilă uşor şi în siguranţă în caz de necesitate. În cazul în care trusele de prim ajutor sunt depozitate într-un loc acoperit, locul respectiv trebuie să fie marcat cu un simbol indicând trusa de prim ajutor, în conformitate cu figura 8 din apendicele I, având o latură de cel puţin 10 cm lungime;
g)Un binoclu, cu un diametru al lentilelor de 7 x 50 sau mai mare;
h)Un afiş privind salvarea şi resuscitarea persoanelor căzute peste bord;
i)Un reflector de căutare care să poată fi acţionat de la timonerie.
(3)La bordul navelor a căror înălţime laterală deasupra liniei de plutire a navei fără încărcătură depăşeşte 1,50 m trebuie să existe o scară înclinată sau verticală.
Art. 1003: Extinctoare portabile
(1)Trebuie să existe cel puţin un extinctor portabil, în conformitate cu standardele europene EN 3-7: 2007 şi EN 3-8: 2007, în fiecare dintre următoarele locuri:
a)în timonerie;
b)în apropierea fiecărei intrări de pe punte în spaţiile de locuit;
c)în apropierea fiecărei intrări în spaţiile de serviciu care nu sunt accesibile din spaţiile de locuit şi care cuprind echipamente de încălzire, de gătit sau de refrigerare care utilizează combustibil solid sau lichid sau gaz lichefiat;
d)la fiecare intrare în sălile maşinilor şi în sălile cazanelor;
e)în puncte adecvate, sub punte, în sălile maşinilor şi în sălile cazanelor, astfel încât să nu existe, din nici o poziţie, o distanţă de mers mai mare de 10 metri până la un extinctor.
(2)În ceea ce priveşte extinctoarele portabile prevăzute la alineatul (1), se pot utiliza doar extinctoare cu praf în greutate de cel puţin 6 kg sau alte extinctoare portabile cu aceeaşi capacitate de stingere. Acestea trebuie să fie adecvate pentru incendii din clasele A, B şi C.
Prin derogare, în cazul navelor fără instalaţii de gaz lichefiat, sunt permise extinctoarele cu spumă pulverizată care formează o peliculă apoasă (AFFF-AR) rezistentă la îngheţ până la - 20 °C, chiar dacă nu sunt adecvate pentru incendiile din clasa C. Aceste extinctoare trebuie să aibă o capacitate minimă de 9 litri.
Toate extinctoarele trebuie să fie adecvate pentru stingerea incendiilor apărute la sisteme electrice de până la 1 000 V.

(3)În plus, se pot utiliza extinctoare cu praf, apă sau spumă, care sunt adecvate cel puţin pentru clasa de incendiu cel mai probabil să se producă în sălile pentru care sunt destinate.
(4)Se pot utiliza extinctoare portabile cu CO2 ca agent de stingere numai pentru stingerea incendiilor în bucătării şi la instalaţii electrice. Conţinutul extinctoarelor respective nu trebuie să depăşească 1 kg la 15 m3 ai sălii în care sunt amplasate.
(5)Extinctoarele portabile se verifică cel puţin o dată la fiecare doi ani de către o persoană competentă. Pe extinctor se aplică o etichetă de verificare, semnată de persoana competentă şi menţionând data inspecţiei.

(6)În cazul în care extinctoarele portabile sunt astfel instalate încât nu se află la vedere, suprafaţa care le acoperă trebuie să fie marcată cu un simbol pentru extinctoare, astfel cum se indică în figura 3 din apendicele I, şi care să aibă o latură de cel puţin 10 cm lungime.
Art. 1003^a: Instalaţii fixe de stingere a incendiului pentru protecţia încăperilor de locuit, timoneriilor şi încăperilor pentru pasageri
(1)În spaţiile de locuit, timonerie şi spaţiile pentru pasageri se asigură protecţia împotriva incendiilor doar cu ajutorul unor instalaţii adecvate, automate, de difuzare a apei sub presiune, ca sisteme de stingere a incendiilor permanent instalate.
(2)Instalarea sau modificarea sistemelor respective este efectuată doar de firme specializate.
(3)Sistemele trebuie să fie din oţel sau alte materiale neinflamabile echivalente.
(4)Sistemele trebuie să poată difuza apa la un debit de cel puţin 5 l/m2 pe minut pe suprafaţa celei mai mari săli protejate.
(5)Sistemele care difuzează cantităţi mai mici de apă trebuie să aibă o omologare în conformitate cu Rezoluţia A 800 (19) a OMI sau un alt standard recunoscut. Astfel de recunoaşteri, atunci când sunt destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentei directive, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 19 alineatul (3) din prezenta directivă. Omologarea se realizează de către o societate de clasificare autorizată sau de către o instituţie de testare acreditată. Instituţia de testare acreditată respectă standardul european privind cerinţele generale pentru competenţa laboratoarelor de testări şi etalonări (EN ISO/CEI 17025: 2000).

(6)Sistemele sunt verificate de către un expert:
a)înainte de a fi puse în exploatare pentru prima oară;
b)înainte de a fi repuse în exploatare, după ce au fost declanşate;
c)înainte de a fi repuse în exploatare în urma efectuării de modificări sau reparaţii majore; şi
d)în mod regulat, cel puţin o dată la doi ani.
Inspecţiile menţionate la litera (d) pot fi, de asemenea, efectuate de o persoană competentă din cadrul unei societăţi competente specializate în sisteme de stingere a incendiilor.

(7)Atunci când se efectuează verificarea, în conformitate cu alineatul (6), expertul sau persoana competentă trebuie să verifice dacă sistemul respectă cerinţele prezentului alineat.
Verificarea trebuie să includă, cel puţin:
a)inspecţia exterioară a întregului sistem;
b)testarea funcţionării sistemelor de siguranţă şi a duzelor;
c)testarea funcţionării rezervoarelor de presiune şi a sistemului de pompare.

(8)Se va elibera un certificat de inspecţie, semnat de expert sau de persoana competentă, în care se menţionează data inspecţiei.

(9)În certificatul comunitar trebuie să fie trecut numărul de sisteme instalate.
(10)[textul din Art. 10^03^A, alin. (10) din anexa II, partea II, capitolul 10 a fost abrogat la 23-sep-2008 de punctul 13., alin. (B) din anexa I din Directiva 2008/87/CE/22-sept-2008]
Art. 1003^b: Instalaţii fixe de stingere a incendiului pentru protecţia încăperilor de maşini, a încăperilor de căldări şi a compartimentului pompelor
(1)Agenţi de stingere
Pentru protejarea sălilor maşinilor, a sălilor cazanelor şi a sălii de pompe, pot fi utilizaţi următorii agenţi de stingere în instalaţiile de stingere a incendiilor instalate permanent:
a)CO2 (dioxid de carbon);
b)HFC 227 ea (heptafluorpropan);
c)IG-541 (52 % azot, 40 % argon, 8 % dioxid de carbon).
Permisiunea de a folosi alţi agenţi de stingere, atunci când această permisiune este destinată modificării unor elemente neesenţiale din prezenta directivă, se acordă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 19 alineatul (3) din prezenta directivă.

d)FK-5-1-12 (Dodecafluoro-2-metilpentan-3-on).

(2)Ventilare şi prize de aer
a)Aerul de combustie necesar pentru maşinile de propulsie nu trebuie să provină din spaţiile protejate cu sisteme de stingere a incendiilor instalate permanent. Prezenta dispoziţie nu se aplică în cazul în care există două săli ale maşinilor independente una de cealaltă şi separate ermetic sau în cazul în care există o sală a maşinilor separată, cu elice de manevră din prova, care să asigure, prin propria putere, posibilitatea navei de a-şi continua navigaţia în cazul unui incendiu în sala maşinilor principale.
b)Orice aerisire forţată existentă în sala protejată trebuie să se oprească în mod automat în cazul în care este declanşat sistemul de stingere a incendiilor.
c)Este necesar să existe dispozitive disponibile cu ajutorul cărora să poată fi închise rapid toate deschiderile care permit intrarea aerului sau ieşirea gazului din încăperea protejată. Este necesar să fie uşor de observat dacă deschiderile sunt deschise sau închise.
d)Aerul scăpat din supapele de suprapresiune în tancurile cu aer comprimat instalate în sălile maşinilor trebuie să fie evacuat în aer liber.
e)Subpresiunea sau suprapresiunea care rezultă din difuzarea agentului de stingere nu trebuie să distrugă elementele partiţiilor care înconjoară sala protejată. Este necesar să fie posibilă egalizarea presiunii fără pericol.
f)Spaţiile protejate trebuie să dispună de mijloace de extragere a agentului de stingere şi a gazelor de ardere. Mijloacele respective trebuie să poată fi acţionate din poziţii situate în afara spaţiilor protejate şi care să nu devină inaccesibile în caz de incendiu în spaţiile respective. În cazul în care există extractoare instalate permanent, este necesar să nu fie posibilă pornirea acestora în timp ce este stins incendiul.
(3)Sistemul de alarmă în caz de incendiu
Spaţiul protejat este supravegheat prin intermediul unui sistem adecvat de alarmă în caz de incendiu. Alarma trebuie să fie auzită în timonerie, în spaţiile de locuit şi în spaţiul protejat.
(4)Sistemul de tubulaturi
a)Agentul de stingere este evacuat şi distribuit din spaţiul protejat prin intermediul unui sistem fix de tubulaturi. Tubulatura instalată în interiorul spaţiului protejat, precum şi armăturile în legătură cu aceasta trebuie să fie din oţel. Ţevile racordate la tanc şi compensatorii sunt exceptate de la prezenta dispoziţie, cu condiţia ca materialele utilizate să aibă proprietăţi echivalente în caz de incendiu. Ţevile trebuie să fie protejate atât pe interior, cât şi pe exterior, împotriva coroziunii.
b)Duzele de distribuţie sunt dimensionate şi montate astfel încât agentul de stingere să fie uniform distribuit. În special, agentul de stingere trebuie să fie eficient şi sub podele.

(5)Dispozitivul de declanşare
a)Nu sunt admise sisteme de stingere a incendiilor cu declanşatoare automate.
b)Este necesar să fie posibilă declanşarea sistemului de stingere a incendiilor dintr-un loc convenabil, din afara spaţiului protejat.
c)Dispozitivele de declanşare trebuie să fie astfel instalate încât să poată fi acţionate chiar şi în caz de incendiu şi să poată evacua cantitatea necesară de agent de stingere chiar şi în caz de deteriorare prin foc sau explozie în spaţiul protejat.
Dispozitivele de declanşare nemecanice trebuie să fie alimentate de la două surse de energie independente. Sursele de energie respective trebuie să fie situate în afara încăperii protejate. Liniile de comandă din încăperea protejată trebuie să fie proiectate astfel încât să rămână funcţionale cel puţin 30 de minute în caz de incendiu. Prezenta cerinţă este considerată îndeplinită în cazul instalaţiilor electrice care respectă standardul CEI 60331-21:1999.
În cazul în care dispoziţiile de declanşare sunt instalate astfel încât nu sunt la vedere, suprafaţa care le acoperă trebuie să fie marcată cu un simbolul "Instalaţie de stingere a incendiilor", astfel cum se indică în figura 6 din apendicele I, care să aibă o latură de cel puţin 10 cm lungime şi cu următorul text scris cu roşu pe fond alb:
"Feuerloscheinrichtung
Installation d'extinction
Brandblusinstallatie
Fire-fighting installation".
d)În cazul în care sistemul de stingere a incendiilor este destinat pentru protejarea mai multor spaţii, dispozitivele de declanşare pentru fiecare spaţiu trebuie să fie separate şi clar identificabile.
e)În apropierea fiecărui dispozitiv de declanşare trebuie să fie afişate instrucţiuni de utilizare într-una dintre limbile statelor membre, în mod vizibil şi de o manieră durabilă. Acestea cuprind, în special, instrucţiuni privind:
aa) declanşarea sistemului de stingere a incendiilor:
bb) verificările necesare pentru a se asigura că toate persoanele au părăsit spaţiile protejate:
cc)acţiunile care trebuie să fie întreprinse de către echipaj în cazul în care sistemul de stingere a incendiilor este declanşat şi când se intră în încăperea protejată după declanşare sau inundare, în special în ceea ce priveşte posibila prezenţă a substanţelor periculoase;

dd) acţiunile care trebuie să fie întreprinse de către echipaj în caz de defectare a sistemului de stingere a incendiilor.
f)Instrucţiunile de utilizare trebuie să precizeze că, înainte de declanşarea sistemului de stingere a incendiilor, trebuie să fie oprite maşinile cu combustie care aspiră aer din spaţiul protejat.
(6)Sistemul de avertizare
a)Sistemele de stingere a incendiilor instalate permanent trebuie să fie prevăzute cu sisteme de avertizare optică şi acustică.
b)Sistemul de avertizare trebuie să se oprească automat imediat ce sistemul de stingere a incendiilor a fost declanşat. Semnalul de avertizare trebuie să dureze o anumită perioadă de timp înainte ca agentul de stingere să fie eliberat, fără a fi posibilă oprirea semnalului.
c)Semnalele de avertizare trebuie să fie clar vizibile în spaţiile protejate şi în exterior, în punctele de acces către acestea şi să poată fi clar auzite chiar şi în condiţiile de funcţionare care produc cel mai puternic zgomot posibil. Acestea trebuie să se distingă în mod clar de orice alte semnale optice şi acustice din spaţiile protejate.
d)Semnalele acustice de avertizare trebuie să poată fi clar auzite în spaţiile învecinate chiar şi atunci când uşile de legătură sunt închise şi în condiţiile de funcţionare care produc cel mai puternic zgomot posibil.
e)În cazul în care sistemul de avertizare nu are autoprotecţie în caz de scurtcircuitare, rupturi de cabluri şi căderi de tensiune, trebuie să poată fi controlat.
f)La fiecare intrare într-un spaţiu care poate fi umplut cu agent de stingere trebuie să existe un afiş clar vizibil cu următorul text scris cu roşu pe fond alb:
"Vorsicht, Feuerkpscheinrichtung!
Bei Ertonen des Warnsignals (Beschreibung des Signals) den Raum sofort verlassen!
Attention, installation d'extinction d'incendie!
Quitter immediatement ce local au signal (description du signal)
Let op, brandblusinstallatie!
Bij het in werking treden van het alarmsignaal (omschrijving van het signaal) deze ruimte onmiddellijk verlaten!
Warning, fire-fighting installation!
Leave the room as soon as the warning signal sounds (description of signal)."
(7)Tancuri sub presiune, armături şi tubulaturi sub presiune
a)Tancurile sub presiune, armăturile şi tubulaturile sub presiune trebuie să respecte reglementările în vigoare în unul dintre statele membre.
b)Tancurile sub presiune trebuie să fie instalate în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
c)Tancurile sub presiune, armăturile şi tubulaturile sub presiune nu se instalează în spaţiile pentru locuit.
d)Temperatura din dulapurile şi spaţiile în care sunt instalate tancuri sub presiune nu trebuie să depăşească 50 °C.
e)Dulapurile şi spaţiile aflate pe punte trebuie să fie bine fixate în locul lor şi să aibă guri de aerisire dispuse astfel încât, în cazul unei eventuale scurgeri din tancul sub presiune, să nu existe scăpări de gaz în interiorul navei.
Nu sunt admise legăturile directe cu alte spaţii.
(8)Cantitatea de agent de stingere
În cazul în care cantitatea de agent de stingere este destinată pentru mai multe spaţii protejate, cantitatea totală disponibilă de agent de stingere nu trebuie să fie mai mare decât cantitatea necesară pentru cel mai mare spaţiu protejat.
(9)Instalarea, verificarea şi documentaţia
a)Sistemul trebuie să fie instalat sau modificat doar de o firmă specializată în sisteme de stingere a incendiilor.
Este necesar să fie respectate cerinţele precizate de producătorul agentului de stingere şi de producătorul sistemului (fişa tehnică a produsului, fişa tehnică de siguranţă).
b)Sistemul trebuie să fie verificat de un expert:
(aa)înainte de a fi pus în exploatare pentru prima oară;
(bb)înainte de a fi repuse în exploatare, după ce a fost declanşat;
(cc)înainte de a fi repuse în exploatare în urma efectuării de modificări sau reparaţii majore; şi
(dd)în mod regulat, cel puţin o dată la doi ani.
Inspecţiile menţionate la litera (dd) pot fi, de asemenea, efectuate de o persoană competentă din cadrul unei societăţi competente specializate în sisteme de stingere a incendiilor.

c)În cadrul inspecţiei, expertul sau persoana competentă trebuie să verifice dacă sistemul respectă cerinţele prevăzute la prezentul articol.

d)Verificarea cuprinde cel puţin următoarele:
aa)inspecţia exterioară a întregului sistem;
bb)verificarea etanşeităţii tubulaturii;
cc)verificarea funcţionării sistemelor de declanşare şi de control;
dd)verificarea presiunii şi a conţinutului tancului;
ee)verificarea etanşeităţii şi a mijloacelor de închidere a încăperii protejate;
ff)verificarea sistemului de alarmă în caz de incendiu;
gg verificarea sistemului de avertizare.
e)Se va elibera un certificat de inspecţie, semnat de expert, în care să se menţioneze data inspecţiei.

(f)În certificatul comunitar trebuie să fie precizat numărul de sisteme de stingere a incendiilor instalate permanent.
(10)Sisteme de stingere a incendiilor ce utilizează CO2
Sistemele de stingere a incendiilor ce utilizează CO2 ca agent de stingere trebuie să respecte următoarele cerinţe, pe lângă cele prevăzute la alineatele (l)-(9):
a)tancurile cu CO2 trebuie să fie amplasate în afara încăperii protejate, într-un spaţiu sau într-un dulap separat în mod ermetic de alte spaţii. Uşile spaţiilor respective de amplasare trebuie să se deschidă spre exterior, să poată fi încuiate şi să fie marcate pe exterior cu un simbol pentru "Pericol general", în conformitate cu figura 4 din apendicele I, având cel puţin 5 cm înălţime, împreună cu marcajul "CO2", având aceeaşi culoare şi aceeaşi înălţime;
b)spaţiile de amplasare a bateriilor cu CO2 aflate sub punte trebuie să fie accesibile doar din aer liber. Spaţiile respective trebuie să aibă un sistem propriu, corespunzător, de aerisire artificială, cu tuburi de aspiraţie, complet separat de alte sisteme de aerisire aflate la bord;
c)tancurile cu CO2 nu sunt umplute la mai mult de 0,75 kg/l. Volumul specific al gazului CO2 depresurizat este considerat a fi de 0,56 m3/kg;
d)volumul de CO2 pentru un spaţiu protejat trebuie să fie de cel puţin 40 % din volumul brut al acestuia. Această cantitate trebuie să fie distribuită în 120 de secunde, buna desfăşurare putând fi verificată;
e)deschiderea supapelor tancului şi acţionarea supapelor de evacuare trebuie să fie operaţiuni de comandă separate;
f)perioada de timp dată, menţionată la alineatul (6) litera (b), trebuie să fie de cel puţin 20 de secunde. Este necesar să existe un dispozitiv sigur care să garanteze întârzierea respectivă înainte de eliberarea gazului CO2.
(11)Sistemele de stingere a incendiilor ce utilizează HFC-227ea
Sistemele de stingere a incendiilor care utilizează HFC-227 ea ca agent de stingere trebuie să respecte următoarele cerinţe, pe lângă cerinţele prevăzute la alineatele (l)-(9):
a)în cazul în care există mai multe spaţii protejate ce prezintă un volum brut diferit, fiecare spaţiu trebuie să fie prevăzut cu propriul său sistem de stingere a incendiilor;
b)fiecare butelie de HFC-227ea care este instalată în spaţiul protejat este echipată cu o supapă de suprapresiune. Aceasta trebuie să permită evacuarea, fără pericol, a conţinutului buteliei în spaţiul protejat, în cazul în care butelia a fost expusă la efectele focului, iar sistemul de stingere a incendiului nu a fost declanşat;
c)fiecare butelie trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de verificare a presiunii gazului;
d)buteliile nu sunt umplute la mai mult de 1,15 kg/l. Volumul specific al gazului HFC-227ea depresurizat este considerat a fi de 0,1374 m3/kg;
e)volumul de HFC-227ea pentru un spaţiu protejat trebuie să fie de cel puţin 8 % din volumul brut al acesteia. Această cantitate trebuie să fie distribuită în 10 secunde;
f)buteliile de HFC-227ea sunt prevăzute cu un dispozitiv de control al presiunii care să declanşeze un semnal de alarmă acustic şi optic în timonerie în cazul unor pierderi neautorizate de gaz propulsor. În cazul în care nu există timonerie, semnalul de alarmă respectiv trebuie să fie dat în afara spaţiului protejat;
g)după eliberarea gazului, concentraţia acestuia în spaţiul protejat nu trebuie să depăşească 10,5 %; (h) sistemul de stingere a incendiilor nu trebuie să conţină nici o componentă din aluminiu.
(12)Sistemele de stingere a incendiilor ce utilizează IG-541
Sistemele de stingere a incendiilor care utilizează IG-541 ca agent de stingere trebuie să respecte următoarele cerinţe, pe lângă cele prevăzute la alineatele (l)-(9):
a)în cazul în care există mai multe spaţii protejate, fiecare având un volum brut diferit, fiecare spaţiu trebuie să fie prevăzut cu propriul său sistem de stingere a incendiilor;
b)fiecare butelie de IG-541 instalată în spaţiul protejat trebuie să fie echipată cu o supapă de suprapresiune. Aceasta trebuie să permită evacuarea, fără pericol, a conţinutului buteliei în spaţiul protejat, în cazul în care butelia a fost expusă la efectele focului, iar sistemul de stingere a incendiului nu a fost declanşat;
c)fiecare butelie trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de verificare a conţinutului;
d)presiunea de umplere a buteliei nu trebuie să depăşească 200 bari la + 15 °C;
e)volumul de IG-541 pentru un spaţiu protejat trebuie să fie de cel puţin 44 %, dar nu mai mult de 50 % din volumul brut al acesteia Această cantitate trebuie să fie distribuită în 120 de secunde.
(13)FK-5-1-12 - sisteme de stingere a incendiilor
Sistemele de stingere a incendiilor care utilizează FK-5-1-12 ca agent de stingere vor respecta următoarele dispoziţii, pe lângă cerinţele de la alineatele (1)-(9):
a)în cazul în care există mai multe spaţii protejate ce prezintă un volum brut diferit, fiecare spaţiu trebuie să fie prevăzut cu propriul său sistem de stingere a incendiilor;
b)fiecare butelie de FK-5-1-12 instalată în spaţiul protejat este echipată cu o supapă de suprapresiune. Supapa de suprapresiune permite evacuarea, fără pericol, a conţinutului buteliei în spaţiul protejat, în cazul în care butelia a fost expusă la efectele focului, iar sistemul de stingere a incendiului nu a fost declanşat;
c)fiecare butelie trebuie să fie echipată cu un dispozitiv de verificare a presiunii gazului;
d)buteliile nu sunt umplute la mai mult de 1,00 kg/l. Volumul specific al gazului FK-5-1-12 depresurizat este considerat a fi 0,0719 m3/kg;
e)volumul de FK-5-1-12 pentru un spaţiu protejat trebuie să fie de cel puţin 5,5 % din volumul brut al acestuia. Această cantitate trebuie să fie distribuită în 10 secunde;
f)buteliile de FK-5-1-12 sunt prevăzute cu un dispozitiv de control al presiunii care să declanşeze un semnal de alarmă acustic şi optic în timonerie în cazul unor pierderi neautorizate de gaz propulsor. În cazul în care nu există timonerie, semnalul de alarmă respectiv trebuie să fie dat în afara spaţiului protejat;
g)după eliberarea gazului, concentraţia acestuia în spaţiul protejat nu trebuie să depăşească 10,0 %.

Art. 1003^c: Sisteme de stingere a incendiilor instalate permanent pentru protejarea obiectelor
Sistemele de stingere a incendiilor instalate permanent pentru protejarea obiectelor sunt permise numai pe baza recomandărilor Comitetului.

Art. 1004: Bărci de serviciu
(1)Următoarele nave trebuie să fie echipate cu barcă, în conformitate cu standardul european EN 1914:1997:
a)navele autopropulsate şi barjele cu o capacitate brută de transport de peste 150 t;
b)remorcherele şi împingătoarele cu un volum de imersiune de peste 150 m3;
c)echipamentele plutitoare;
d)navele de pasageri.
(2)O astfel de barcă trebuie să poată fi lansată de o singură persoană, în condiţii de siguranţă, în cel mult cinci minute de la prima acţiune manuală necesară. În cazul în care se utilizează un dispozitiv automat de lansare, acesta trebuie să fie sigur, să asigure o lansare rapidă şi să nu fie obstrucţionat în cazul defectării sursei sale de energie.
(3)Bărcile gonflabile se verifică în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
Art. 1005: Colaci de salvare şi veste de salvare
(1)La bordul navelor trebuie să existe cel puţin trei colaci de salvare, în conformitate cu standardul european EN 14144:2002. Aceştia trebuie să fie pregătiţi pentru utilizare imediată şi fixaţi pe punte în locuri adecvate, fără a fi ataşaţi de suporturile lor. Cel puţin un colac de salvare trebuie să se afle în imediata apropiere a timoneriei şi trebuie să fie echipat cu o lumină cu autoaprindere, alimentată cu baterii, care să nu se stingă în apă.
(2)Fiecare persoană aflată în mod normal la bordul navei trebuie să aibă la îndemână o vestă de salvare care îi este destinată personal, gonflabilă automat, în conformitate cu standardele europene EN 395: 1998, EN 396: 1998, EN ISO 12402-3: 2006 sau EN ISO 12402-4: 2006.
Pentru copii sunt admise şi veste de salvare care nu sunt gonflabile, în conformitate cu standardele menţionate anterior.
(3)Vestele de salvare sunt verificate în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
CAPITOLUL 11:SIGURANŢA LA POSTURILE DE LUCRU
Art. 1101: Dispoziţii generale
(1)Navele trebuie să fie construite, amenajate şi echipate în aşa fel încât să permită persoanelor să lucreze şi să se deplaseze în siguranţă pe navă.
(2)Echipamentele instalate în mod permanent, care sunt necesare pentru munca la bordul navei, trebuie să fie amenajate, dispuse şi protejate astfel încât să permită o acţionare, utilizare şi întreţinere uşoară şi sigură. După caz, componentele mobile sau care ating temperaturi ridicate sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie.
Art. 1102: Protecţie împotriva căderii
(1)Punţile şi punţile laterale trebuie să fie plate şi să nu aibă nici un punct în care să provoace împiedicarea; formarea de bălţi trebuie să fie imposibilă.
(2)Punţile, punţile laterale, podelele din sala maşinilor, palierele, scările înclinate şi partea superioară a babalelor punţii laterale trebuie să aibă suprafaţa antiderapantă.
(3)Părţile superioare ale babalelor punţii laterale şi orice obstacole de pe culoare, de exemplu, muchia treptelor, trebuie să fie vopsite cu o culoare contrastantă cu puntea.
(4)Marginile exterioare ale punţilor şi ale punţilor laterale trebuie să fie prevăzute cu parapete având o înălţime de cel puţin 0,90 m sau cu o bară de protecţie continuă, în conformitate cu standardul european EN 711: 1995. Posturile de lucru de pe care persoanele pot cădea de la o înălţime mai mare de 1 m trebuie să fie prevăzute cu parapete având o înălţime de cel puţin 0,90 m sau cu o bară de protecţie continuă, în conformitate cu standardul european EN 711: 1995. În cazul în care barele de protecţie de pe punţile laterale sunt retractabile,
a)pe lângă barele de protecţie, o balustradă continuă, cu diametrul de 0,02-0,04 m, se fixează de rama de babord la o înălţime de 0,7-1,1 m; şi
b)în puncte clar vizibile, în locul în care începe puntea laterală, se fixează semne de siguranţă în conformitate cu apendicele I, figura 10, având un diametru de cel puţin 15 cm.
În caz că nu există ramă de babord, se instalează o bară de protecţie fixă.
(41)(4a)Prin derogare de la alineatul (4), în cazul şlepurilor şi al barjelor fără cabină, nu sunt necesare parapete sau bare de protecţie dacă:
a)pe marginile exterioare ale punţilor şi ale punţilor exterioare au fost instalate protecţii pentru picioare;
b)au fost instalate balustrade pe ramele de babord, în conformitate cu alineatul (4) litera (a); şi
c)în puncte clar vizibile, pe punte, s-au fixat semne de siguranţă în conformitate cu apendicele I, figura 10, având un diametru de cel puţin 15 cm.
(42)(4b)Prin derogare de la alineatul (4), în cazul navelor cu punte netedă sau cu magazii cu puţ (trunk deck), nu este necesar ca barele de protecţie să fie instalate direct pe marginile exterioare ale punţilor sau pe punţile laterale, dacă:
a)culoarul trece peste punţile netede şi este înconjurat de bare de protecţie fixe, în conformitate cu standardul EN 711: 1995; şi
b)în puncte clar vizibile, în locurile de trecere către zone neprotejate de bare de protecţie, s-au fixat semne de siguranţă în conformitate cu apendicele I, figura 10, având un diametru de cel puţin 15 cm.

(5)La posturile de lucru de unde există pericolul căderii de la o înălţime mai mare de un metru, organismul de inspecţie poate solicita accesorii şi echipamente adecvate, care să asigure siguranţa muncii.
(6)Alineatele (4), (4a) şi (4b) reprezintă cerinţe temporare în conformitate cu articolul 1.06 şi vor fi valabile până la 1 decembrie 2016.

Art. 1103: Dimensiunile posturilor de lucru
Posturile de lucru trebuie să fie suficient de mari pentru a permite fiecărei persoane care lucrează acolo o libertate de mişcare adecvată.
Art. 1104: Punţi laterale
(1)Lăţimea liberă a punţii laterale trebuie să fie de cel puţin 0,60 m. Valoarea respectivă poate fi redusă la 0,50 m în anumite puncte care sunt necesare pentru manevrarea navei, de exemplu, prizele de apă pentru spălarea punţii. Aceasta poate fi redusă la 0,40 m la babale şi postamente.
(2)Până la o înălţime de 0,90 m deasupra punţii laterale, lăţimea liberă a punţii laterale poate fi redusă la 0,50 m, cu condiţia ca lăţimea liberă peste acest nivel, între marginea exterioară a cocii şi marginea interioară a calei, să nu fie mai mică de 0,65 m.

(3)Cerinţele prevăzute la alineatele (1) şi (2) se aplică până la o înălţime de 2,00 m deasupra punţii laterale.
(4)Alineatul (2) reprezintă o cerinţă temporară în conformitate cu articolul 1.06 şi va fi valabil până la 1 decembrie 2016.

Art. 1105: Acces la posturile de lucru
(1)Punctele de acces şi culoarele pentru deplasarea persoanelor şi a obiectelor trebuie să fie suficient de mari şi astfel amenajate încât:
a)în faţa deschiderii de acces să existe suficient spaţiu pentru a nu obstrucţiona circulaţia;
b)lăţimea liberă a culoarelor să corespundă destinaţiei postului de lucru şi să nu fie mai mică de 0,60 m, cu excepţia navelor cu o lăţime mai mică de 8 m, pentru care poate fi redusă la 0,50 m;
c)înălţimea liberă a culoarelor, inclusiv pragul, să nu fie mai mică de 1,90 m.
(2)Uşile se amenajează astfel încât să se poată deschide şi închide în siguranţă din orice parte. Acestea trebuie să fie protejate împotriva deschiderii şi închiderii accidentale.
(3)În punctele de acces, ieşirile şi culoarele unde există o diferenţă de nivel de peste 0,50 m, se instalează scări înclinate, scări verticale sau trepte adecvate.
(4)Posturile de lucru cu prezenţă permanentă a echipajului trebuie să fie echipate cu scări înclinate, în cazul în care există o diferenţă de nivel mai mare de 1,00 m. Prezenta cerinţă nu se aplică ieşirilor de urgenţă.
(5)Navele cu cală trebuie să aibă cel puţin un mijloc de acces instalat permanent la fiecare capăt al calei.
Prin derogare de la prima teză, mijloacele de acces instalate permanent pot să lipsească în cazul în care există cel puţin două scări mobile care să depăşească cu cel puţin trei stinghii rama de bocaport, la un unghi de înclinaţie de 60°.
Art. 1106: Ieşiri şi ieşiri de urgenţă
(1)Numărul, amenajarea şi dimensiunile ieşirilor, inclusiv a ieşirilor de urgenţă, ţine seama de destinaţia şi dimensiunile spaţiului. În cazul în care una dintre ieşiri este ieşire de urgenţă, aceasta trebuie să fie clar marcată în acest sens.
(2)Ieşirile de urgenţă sau ferestrele sau capacele spiraiurilor folosite ca ieşiri de urgenţă trebuie să aibă o deschidere liberă de cel puţin 0,36 m2, şi cea mai mică dimensiune trebuie să fie de cel puţin 0,50 m.
Art. 1107: Scări verticale, trepte şi dispozitive similare
(1)Scările înclinate şi scările verticale trebuie să fie bine fixate. Scările înclinate nu trebuie să aibă o lăţime mai mică de 0,60 m, iar lăţimea liberă dintre balustrade nu trebuie să fie mai mică de 0,60 m; treptele trebuie să aibă o adâncime de cel puţin 0,15 m; treptele trebuie să aibă o suprafaţă antiderapantă, iar scările cu mai mult de trei trepte trebuie să fie echipate cu balustrade.
(2)Scările verticale şi stinghiile prinse separat trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,30 m; stinghiile trebuie să fie la cel mult 0,30 m distanţă una de alta, iar distanţa dintre stinghii şi structuri trebuie să fie de cel puţin 0,15 m.
(3)Scările verticale şi stinghiile prinse separat trebuie să fie clar vizibile de sus şi trebuie să fie echipate cu mânere de siguranţă deasupra deschiderilor de acces.
(4)Scările mobile trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 0,40 m, şi o lăţime la bază de cel puţin 0,50 m; acestea trebuie să fie protejate împotriva răsturnării sau derapării; stinghiile trebuie să fie bine fixate în montanţi.
Art. 1108: Spaţii interioare
(1)Dimensiunile, amenajarea şi dispunerea spaţiilor interioare de lucru trebuie să fie corespunzătoare activităţii care se desfăşoară şi trebuie să respecte cerinţele de sănătate şi de siguranţă. Acestea trebuie să fie echipate cu lumină suficientă, fără a fi orbitoare, şi cu suficiente echipamente de aerisire. După caz, acestea sunt dotate cu echipamente de încălzire capabile să menţină o temperatură adecvată.
(2)Podelele spaţiilor interioare de lucru trebuie să fie solide şi durabile şi sunt proiectate astfel încât să se evite împiedicarea sau alunecarea. Deschiderile din punţi şi podele trebuie să fie asigurate, atunci când sunt deschise, împotriva pericolului de cădere, iar ferestrele şi spiraiurile trebuie să fie amenajate şi echipate astfel încât să poată fi manevrate şi curăţate în condiţii de siguranţă.
Art. 1109: Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
(1)Spaţiile de lucru trebuie să fie situate, echipate şi proiectate astfel încât membrii echipajului să nu fie expuşi vibraţiilor periculoase.
(2)Spaţiile permanente de lucru trebuie, în plus, să fie construite şi să aibă o izolare fonică astfel încât sănătatea şi siguranţa membrilor echipajului să nu fie afectate de zgomot.
(3)Pentru membrii echipajului care sunt expuşi în mod constant la un nivel de zgomot de peste 85 dB(A) trebuie să fie disponibile dispozitive individuale de protecţie acustică. În spaţiile de lucru în care nivelul de zgomot depăşeşte 90 dB(A), obligativitatea purtării unor dispozitive de protecţie acustică este semnalată cu ajutorul unui simbol "Purtaţi echipamente de protecţie acustică" cu un diametru de cel puţin 10 cm, în conformitate cu figura 7 din apendicele I.
Art. 1110: Capace de bocaport
(1)Capacele de bocaport trebuie să fie uşor accesibile şi să poată fi manevrate în condiţii de siguranţă. Componentele capacului de bocaport care cântăresc mai mult de 40 kg se proiectează astfel încât să gliseze sau să basculeze sau sunt echipate cu dispozitive mecanice de deschidere. Capacele de bocaport acţionate de un motor de ridicare sunt echipate cu dispozitive de ataşare adecvate şi uşor accesibile. Capacele de bocaport şi pragurile de sus care nu sunt interschimbabile trebuie să fie clar marcate, indicându-se bocaporturile de care aparţin şi poziţia corectă pe bocaporturile respective.
(2)Capacele de bocaport sunt protejate pentru a nu putea fi ridicate de vânt sau de dispozitivul de încărcare. Capacele glisante sunt echipate cu opritori care să prevină deplasarea orizontală accidentală cu mai mult de 0,40 m; acestea trebuie să poată fi blocate în poziţia lor finală. Este necesar să existe dispozitive adecvate pentru menţinerea capacelor de bocaport în poziţie.
(3)Alimentarea cu energie pentru capacele de bocaport acţionate mecanic este întreruptă automat atunci când întrerupătorul de comandă este eliberat.
(4)Capacele de bocaport trebuie să fie capabile să suporte sarcinile proiectate. Capacele de bocaport proiectate pentru a se merge pe ele trebuie să fie capabile să suporte sarcini concentrate de cel puţin 75 kg. Capacele de bocaport care nu sunt proiectate pentru a se merge pe ele trebuie să fie marcate corespunzător. Capacele de bocaport proiectate pentru a susţine încărcături pe punte trebuie să aibă marcată sarcina admisă în t/m2. În cazul în care sunt necesari suporţi pentru a se atinge sarcina maximă admisă, acest lucru se indică într-un loc adecvat; în acest caz, schiţele corespunzătoare se păstrează la bord.
Art. 1111: Troliuri
(1)Troliurile trebuie să fie proiectate astfel încât să permită desfăşurarea activităţilor în siguranţă. Acestea sunt echipate cu dispozitive care să prevină eliberarea neintenţionată a încărcăturii. Troliurile care nu se blochează în mod automat sunt echipate cu o piedică corespunzătoare forţei de tracţiune a acestora.
(2)Troliurile acţionate manual sunt echipate cu dispozitive care să prevină întoarcerea manivelei. Troliurile proiectate pentru a fi acţionate atât electric, cât şi manual, sunt proiectate astfel încât să garanteze că acţionarea electrică nu poate declanşa acţionarea manuală.
Art. 1112: Macarale
(1)Macaralele trebuie să fie construite în conformitate cu cele mai bune practici. Forţele care apar în timpul exploatării trebuie să fie transmise în condiţii de siguranţă către structura navei; acestea nu trebuie să afecteze negativ stabilitatea navei.
(2)Pe macarale trebuie să fie afişat un panou al producătorului care să conţină următoarele informaţii:
a)numele şi adresa producătorului;
b)marcajul CE, împreună cu anul de producţie;
c)indicarea seriei sau a tipului;
d)după caz, numărul de serie.
(3)Sarcina maximă admisă trebuie marcată în mod permanent şi clar lizibil pe macarale.
În cazul în care sarcina admisă nu depăşeşte 2 000 kg, este suficient ca pe macara să fie marcată în mod permanent şi clar lizibil sarcina admisă la cel mai lung braţ de încărcare.
(4)Este necesar să existe dispozitive de protecţie împotriva pericolului de strivire sau a efectului de foarfecă. Părţile exterioare ale macaralei trebuie să lase o distanţă de siguranţă de 0,5 m în sus, în jos şi în lateral, între ele şi orice obiect înconjurător. Distanţa de siguranţă în lateral nu este obligatorie în afara spaţiilor de lucru şi a culoarelor.
(5)Macaralele mecanice trebuie să fie protejate împotriva utilizării neautorizate. Macaralele respective trebuie pornite doar din poziţia de conducere a macaralei. Comanda trebuie să fie de tip întoarcere automată (butoane fără opritori); direcţia de funcţionare a acestora trebuie să fie clară, fără echivoc.
În caz de întrerupere a alimentării cu energie, încărcătura nu trebuie să cadă în mod necontrolat. Este necesar să fie prevenite mişcările neintenţionate ale macaralei.
Orice mişcare în sus a dispozitivului de ridicare şi orice depăşire a sarcinii admise trebuie să fie limitată prin intermediul unui dispozitiv adecvat. Orice mişcare în jos a dispozitivului de ridicare trebuie să fie limitată în orice condiţii de exploatare avute în vedere, în cazul în care sunt mai puţin de două tururi de cablu pe tambur. Mişcarea corespunzătoare în sens invers trebuie să fie posibilă şi după ce au fost activate dispozitivele automate de limitare.
Rezistenţa la tracţiune a cablurilor pentru încărcături mobile trebuie să corespundă valorii de 5 ori sarcina admisă a cablului. Construcţia cablului trebuie să fie fără defecte, iar cablul trebuie să fie adaptat pentru utilizarea pe macarale.
(6)Macaralele sunt inspectate de un expert:
a)înainte de a fi puse în exploatare pentru prima oară;
b)înainte de a fi repuse în exploatare în urma efectuării de modificări sau reparaţii majore; şi
c)în mod regulat, cel puţin o dată la 10 ani.
În cadrul acestor inspecţii, trebuie aduse dovezi ale rezistenţei şi stabilităţii adecvate, prin calcule şi prin încercări sub sarcină la bord.
În cazul în care sarcina admisă a macaralei nu depăşeşte 2 000 kg, expertul poate decide ca dovada prin calcule să fie parţial sau complet înlocuită printr-un test cu o sarcină de 1,25 ori mai mare decât sarcina admisă, efectuat pe traiectoria maximă a câmpului de acţiune.
Se va elibera un certificat de inspecţie, semnat de expert, în care se menţionează data inspecţiei.

(7)Macaralele sunt verificate în mod regulat şi, în orice caz, cel puţin o dată la fiecare 12 luni, de către o persoană competentă. În timpul verificării, starea de funcţionare în siguranţă a macaralei este stabilită printr-o inspecţie vizuală şi printr-o verificare a funcţionării.
Se va elibera un certificat de inspecţie, semnat de persoana competentă, în care se menţionează data inspecţiei.

(8)[textul din Art. 11^12, alin. (8) din anexa II, partea II, capitolul 11 a fost abrogat la 10-ian-2013 de punctul 14. din anexa I din Directiva 2012/48/UE/10-dec-2012]
(9)Macaralele cu o sarcină admisă mai mare de 2 000 kg, cele care sunt utilizate pentru transbordarea mărfurilor sau cele care sunt instalate la bordul cricurilor hidraulice, al pontoanelor şi al altor echipamente plutitoare sau nave din şantiere trebuie să respecte, în plus, cerinţele unuia dintre statele membre.
(10)Instrucţiunile de exploatare furnizate de producătorul macaralei se păstrează la bord. Acestea includ cel puţin următoarele informaţii:
a)câmpul de acţiune şi funcţiile comenzilor;
b)sarcina maximă admisă, ca funcţie a lungimii braţului de lucru;
c)înclinaţia maximă admisă a macaralei;
d)instrucţiuni de asamblare şi de întreţinere;
e)date tehnice generale.

Art. 1113: Depozitarea lichidelor inflamabile
În vederea depozitării lichidelor inflamabile cu un punct de aprindere mai mic de 55 °C, trebuie să existe pe punte un dulap realizat din materiale neinflamabile. Pe exteriorul acestuia trebuie să fie prevăzut simbolul "Este interzis focul deschis, precum şi fumatul", cu un diametru de cel puţin 10 cm, în conformitate cu figura 2 din apendicele I.
CAPITOLUL 12:SPAŢIILE DE LOCUIT
Art. 1201: Dispoziţii generale
(1)Navele trebuie să asigure spaţii de locuit pentru persoanele care se află în mod normal la bord, cel puţin pentru echipajul minim.
(2)Spaţiile de locuit trebuie să fie proiectate, amenajate şi echipate astfel încât să satisfacă nevoile de sănătate, siguranţă şi confort ale celor aflaţi la bord. Acestea trebuie să fie accesibile uşor şi în condiţii de siguranţă şi să fie izolate corespunzător împotriva căldurii şi frigului.
(3)Organismul de inspecţie poate autoriza derogări de la dispoziţiile prezentului capitol în cazul în care sănătatea şi siguranţa celor aflaţi la bord se asigură prin alte mijloace.
(4)Organismul de inspecţie înscrie în certificatul comunitar orice restricţii privind perioadele de funcţionare zilnică a navei şi modul de funcţionare a acesteia care rezultă din excepţiile prevăzute la alineatul (3).
Art. 1202: Cerinţe speciale de proiectare a spaţiilor de locuit
(1)Este necesar să fie posibilă aerisirea adecvată a spaţiilor de locuit chiar şi atunci când uşile sunt închise; mai mult, în camerele de zi trebuie să pătrundă lumina naturală din exterior în mod adecvat şi, pe cât posibil, trebuie să permită vederea spre exterior.
(2)În cazul în care nu există nici un fel de acces la spaţiile de locuit la nivelul punţii, iar diferenţa de nivel este mai mare sau egală cu 0,30 m, accesul la spaţiile de locuit trebuie să fie asigurat cu ajutorul unor scări înclinate.
(3)În partea din faţă a navei nu trebuie să existe nici o podea la mai mult de 1,20 m sub planul pescajului maxim.
(4)Spaţiile de locuit pe timp de zi colective şi cabinele pentru dormit trebuie să aibă cel puţin două ieşiri care să fie cât mai departe una de cealaltă şi care să servească drept ieşiri normale. Una dintre ieşiri poate fi proiectată drept ieşire de urgenţă. Prezenta cerinţă nu se aplică spaţiilor care au o ieşire directă pe punte sau într-un coridor care serveşte drept ieşire, cu condiţia ca respectivul coridor să aibă două ieşiri separate una de cealaltă, care să conducă la babord sau la tribord. Ieşirile de urgenţă, care pot să includă spiraiuri şi ferestre, trebuie să aibă o deschidere liberă de cel puţin 0,36 m2, şi cea mai mică dimensiune trebuie să fie de cel puţin 0,50 m şi să permită evacuarea rapidă în caz de urgenţă. Ieşirile normale trebuie să fie izolate şi acoperite cu materiale ignifuge, iar utilizarea ieşirilor normale trebuie să fie garantată în orice moment prin mijloace adecvate, de exemplu, scări verticale sau stinghii ataşate independent.
(5)Spaţiile de locuit trebuie să fie protejate împotriva zgomotelor şi vibraţiilor inadmisibile. Nivelul de presiune acustică nu trebuie să depăşească:
a)70 dB(A) în camerele de zi;
b)60 dB(A) în cabinele de dormit. Prezenta dispoziţie nu se aplică navelor care funcţionează exclusiv în afara perioadelor de odihnă a echipajului, conform dispoziţiilor legislaţiei naţionale a statelor membre. Restricţia privind perioada de funcţionare zilnică trebuie să fie înscrisă în certificatul comunitar.
(6)Înălţimea liberă pentru poziţia în picioare în spaţiile de locuit nu trebuie să fie mai mică de 2,00 m.
(7)Ca regulă generală, navele trebuie să aibă cel puţin o cameră de zi separată de cabinele de dormit.
(8)Suprafaţa liberă a podelei camerelor de zi nu trebuie să fie mai mică de 2 m2 per persoană şi, în orice caz, nu mai mică de 8 m2 în total (fără a lua în calcul mobila, cu excepţia meselor şi scaunelor).
(9)Volumul fiecărei camere de zi sau cabine de dormit nu trebuie să fie mai mic de 7 m3 fiecare.
(10)Volumul de aer per persoană trebuie să fie de cel puţin 3,5 m3 în spaţiile de locuit. În cabinele de dormit acesta trebuie să fie de cel puţin 5 m3 pentru primul ocupant şi cel puţin 3 m3 pentru fiecare ocupant suplimentar (fără a lua în calcul volumul mobilei). Cabinele de dormit trebuie să fie destinate, pe cât posibil, pentru cel mult două persoane. Paturile trebuie să fie la cel puţin 0,30 m deasupra podelei. Atunci când un pat este amplasat deasupra altuia, înălţimea liberă deasupra fiecărui pat nu trebuie să fie mai mică de 0,60 m.
(11)Uşile trebuie să aibă o deschidere ale cărei margini superioare să fie la cel puţin 1,90 m deasupra podelei şi o lăţime liberă de cel puţin 0,60 m. Înălţimea prescrisă poate fi obţinută cu ajutorul unor componente glisante sau rabatabile. Uşile trebuie să se deschidă spre exterior şi trebuie să fie posibilă deschiderea din ambele părţi. Pragurile nu trebuie să fie mai înalte de 0,40 m, dar trebuie, totuşi, să respecte dispoziţiile conţinute în alte norme de siguranţă.
(12)Scările înclinate trebuie să fie fixate în mod permanent şi accesibile în condiţii de siguranţă. Cerinţa se consideră îndeplinită atunci când:
a)acestea au o lăţime de cel puţin 0,60 m;
b)treptele au o adâncime de cel puţin 0,15 m;
c)suprafaţa treptelor este antiderapantă;
d)scările înclinate cu mai mult de trei trepte sunt echipate cu cel puţin o balustradă sau un mâner.
(13)Ţevile de gaze sau de lichide periculoase, în special cele aflate sub o asemenea presiune încât scurgerile au putea prezenta un pericol pentru persoane, nu sunt amplasate în spaţii de locuit sau în coridoare care conduc la spaţiile de locuit. Prezenta cerinţă nu se aplică ţevilor de abur şi ţevilor sistemelor hidraulice, cu condiţia ca acestea să aibă un înveliş metalic, nici ţevilor de la instalaţiile de gaz lichefiat pentru uz gospodăresc.
Art. 1203: Instalaţii sanitare
(1)Pe navele cu spaţii de locuit trebuie să fie asigurate cel puţin următoarele instalaţii sanitare:
a)o toaletă per unitate de locuit sau per şase membri ai echipajului; trebuie să fie posibilă aerisirea acestora cu aer proaspăt;
b)un lavoar cu ţeavă de scurgere şi care să fie racordat la apă rece potabilă şi apă caldă, per unitate de locuit sau per patru membri ai echipajului;
c)un duş sau o cadă de baie care să fie racordat(ă) la apă rece potabilă şi la apă caldă, per unitate de locuit sau per şase membri ai echipajului.
(2)Instalaţiile sanitare trebuie să se afle în vecinătatea spaţiilor de locuit. Toaletele nu trebuie să aibă acces direct la bucătării, săli de mese sau săli combinate bucătărie/sală de mese.
(3)Compartimentele toaletelor trebuie să aibă o suprafaţă minimă a podelei de 1 m2, nu mai puţin de 0,75 m în lăţime şi nu mai puţin de 1,10 m în lungime. Compartimentele toaletelor din cabinele pentru cel mult două persoane pot fi mai mici. În cazul în care o toaletă cuprinde un lavoar şi/sau un duş, suprafaţa podelei trebuie să fie mai mare cu cel puţin suprafaţa de podea ocupată de lavoar şi/sau duş (sau cadă de baie).
Art. 1204: Bucătării
(1)Bucătăriile pot fi combinate cu camerele de zi.
(2)Bucătăriile trebuie să cuprindă:
a)o sobă de gătit;
b)o chiuvetă cu scurgere;
c)o sursă de apă potabilă;
d)un frigider;
e)suficient spaţiu de depozitare şi spaţiu de lucru.
(3)Spaţiul de servire a mesei din sălile combinate bucătărie/sală de locuit trebuie să fie suficient de mare pentru numărul membrilor echipajului care o folosesc în mod normal în acelaşi timp. Scaunele nu trebuie să aibă o lăţime mai mică de 0,60 m.
Art. 1205: Apa potabilă
(1)Navele cu spaţii de locuit trebuie să fie prevăzute cu instalaţie de apă potabilă. Orificiile de umplere a rezervorului de apă potabilă şi furtunurile de apă potabilă trebuie să fie marcate ca fiind destinate exclusiv pentru circulaţia apei potabile. Gâturile de alimentare cu apă potabilă trebuie să fie amplasate deasupra punţii.
(2)Instalaţiile de apă potabilă trebuie:
a)să fie realizate, pe suprafaţa interioară, dintr-un material care rezistă la coroziune şi nu prezintă nici un pericol în plan fiziologic;
b)să nu aibă secţiuni de tubulatură în care nu este garantat un flux continuu de apă şi
c)să fie protejate împotriva încălzirii excesive.
(3)Pe lângă dispoziţiile alineatului (2), rezervoarele de apă potabilă trebuie:
a)să aibă o capacitate de cel puţin 150 l per persoană care trăieşte în mod normal la bord şi cel puţin per membru al echipajului minim;
b)să aibă o deschidere adecvată, care să poată fi încuiată, care să permită curăţarea interiorului;
c)să aibă un indicator de nivel al apei;
d)să aibă tuburi de aerisire care conduc la aer liber, prevăzute cu filtre corespunzătoare.
(4)Rezervoarele de apă potabilă nu trebuie să aibă pereţi comuni cu alte tancuri. Ţevile de apă potabilă nu trebuie să treacă prin tancuri care conţin alte lichide. Nu sunt autorizate conexiuni între sistemul alimentare cu apă potabilă şi alte ţevi. Ţevile prin care se transportă alte lichide sau gaz nu trebuie să treacă prin rezervoarele de apă potabilă.
(5)Recipientele de apă sub presiune pentru apa potabilă trebuie să funcţioneze doar cu aer comprimat necontaminat. În cazul în care aerul comprimat este obţinut cu ajutorul unor compresoare, trebuie să fie instalate filtre de aer adecvate şi separatori de hidrocarburi adecvaţi chiar înaintea recipientului sub presiune, în afară de cazul în care apa şi aerul sunt separate printr-o diafragmă.
Art. 1206: Încălzirea şi aerisirea
(1)Este necesar să fie posibilă încălzirea spaţiilor de locuit în conformitate cu destinaţia lor. Instalaţiile de încălzire trebuie să fie corespunzătoare condiţiilor meteorologice care pot apărea.
(2)Camerele de zi şi cabinele de dormit trebuie să fie aerisite corespunzător, chiar şi atunci când uşile sunt închise. Aerisirea trebuie să asigure o circulaţie adecvată a aerului în orice condiţii climatice.
(3)Spaţiile de locuit trebuie să fie proiectate şi amenajate astfel încât să se prevină, pe cât posibil, intrarea aerului viciat din alte spaţii ale navei, de exemplu, sălile maşinilor sau calele; în cazul în care se foloseşte aerisirea forţată, gurile de intrare a aerului trebuie să fie amplasate astfel încât să fie respectate cerinţele menţionate anterior.
Art. 1207: Alte instalaţii din spaţiile de locuit
(1)Fiecare membru al echipajului care locuieşte la bord trebuie să aibă un pat individual şi un dulap pentru haine prevăzut cu o încuietoare. Dimensiunile interioare ale patului trebuie să nu fie mai mici de 2,00 * 0,90 m.
(2)Este necesar să fie asigurate spaţii adecvate pentru depozitarea şi uscarea hainelor de lucru, însă nu în cabinele de dormit.
(3)Toate spaţiile de locuit trebuie să fie echipate cu iluminare electrică. Lămpile suplimentare, care funcţionează cu gaz sau cu combustibil lichid, pot fi utilizate numai în camerele de zi. Dispozitivele de iluminare care utilizează combustibil lichid trebuie să fie realizate din metal şi trebuie să ardă doar combustibili cu un punct de aprindere mai mare de 55 °C sau cu petrol lampant comercial. Acestea trebuie să fie amplasate sau ataşate astfel încât să nu prezinte pericol de incendiere.
CAPITOLUL 13:ECHIPAMENTE DE ÎNCĂLZIRE, DE GĂTIT ŞI DE REFRIGERARE CARE FUNCŢIONEAZĂ CU ARDERE DE COMBUSTIBIL
Art. 1301: Dispoziţii generale
(1)Echipamentele de încălzire, de gătit şi de refrigerare care funcţionează cu gaz lichefiat trebuie să respecte cerinţele prevăzute la capitolul 14.
(2)Echipamentele de încălzire, de gătit şi de refrigerare, împreună cu accesoriile acestora, trebuie să fie proiectate şi instalate astfel încât să nu fie periculoase, chiar şi în caz de supraîncălzire. Acestea trebuie să fie astfel instalate încât să nu poată fi răsturnate sau deplasate în mod accidental.
(3)Echipamentele menţionate la alineatul (2) nu se instalează în zonele în care sunt utilizate sau depozitate substanţe cu un punct de aprindere mai mic de 55 °C. Nici o ţeava de evacuare a instalaţiilor respective nu poate trece prin astfel de zone.
(4)Este necesar să fie asigurată alimentarea cu aer necesar pentru combustie.
(5)Aparatele de încălzire trebuie să fie bine racordate la coşuri pentru evacuarea fumului, care trebuie să fie echipate cu capace sau dispozitive care să permită protecţia împotriva vântului. Acestea trebuie să fie astfel dispuse încât să permită curăţarea.
Art. 13.02: Utilizarea de combustibili lichizi, echipamente cu ardere pe bază de petrol
(1)Echipamentele de încălzire, de gătit şi de refrigerare care utilizează combustibili lichizi pot funcţiona numai cu combustibili având un punct de aprindere mai mare de 55 °C.
(2)Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (1), aparatele de gătit şi aparatele de încălzire şi de refrigerare prevăzute cu arzătoare cu fitil şi care funcţionează cu petrol lampant comercial pot fi autorizate în spaţiile de locuit şi în timonerie, cu condiţia ca tancul de combustibil al acestora să nu aibă o capacitate mai mare de 12 litri.
(3)Aparatele echipate cu arzătoare cu fitil trebuie:
a)să fie echipate cu un tanc metalic de combustibil a cărui deschidere pentru umplere să poată fi încuiată şi care să nu aibă suduri cu cositor mai jos de nivelul maxim de umplere, care să fie proiectate şi instalate astfel încât tancul de combustibil să nu poată fi deschis sau golit în mod accidental;
b)să poată fi aprinse fără ajutorul unui alt combustibil lichid;
c)să fie instalate astfel încât să se asigure evacuarea în condiţii de siguranţă a gazelor de ardere.
Art. 1303: Sobe cu arzător cu vaporizare şi aparate de încălzire cu arzător cu pulverizare
(1)Sobele cu arzător cu vaporizare şi aparatele de încălzire cu arzător cu pulverizare trebuie să fie construite în conformitate cu cele mai bune practici.
(2)În cazul în care o sobă cu arzător cu vaporizare sau un aparat de încălzire cu arzător cu pulverizare este instalat(ă) într-o sală a maşinilor, alimentarea cu aer a aparatului de încălzit şi a maşinilor este proiectată astfel încât aparatul de încălzit şi maşinile să poată funcţiona bine şi în condiţii de siguranţă, independent unul de celălalt. După caz, se asigură o alimentare separată cu aer. Echipamentul este instalat astfel încât nici o flacără de la arzător să nu poată ajunge la alte componente ale instalaţiilor din sala maşinilor.
Art. 1304: Sobe cu combustibil lichid cu injecţie
(1)Este necesar să fie posibilă aprinderea sobelor cu combustibil lichid cu injecţie fără ajutorul unui alt combustibil lichid. Acestea trebuie să fie fixate deasupra unei tăvi metalice colectoare care să cuprindă toate părţile care conţin combustibil, ale cărei margini să aibă o înălţime de cel puţin 20 mm şi care să aibă o capacitate de cel puţin doi litri.
(2)În cazul sobelor cu combustibil lichid cu injecţie instalate într-o sală a maşinilor, marginile tăvii metalice colectoare descrise la alineatul (1) trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 200 mm. Cea mai joasă muchie a arzătorului cu injecţie este situată deasupra marginii tăvii colectoare. În plus, muchia superioară a tăvii colectoare se ridică la cel puţin 100 mm deasupra podelei.
(3)Sobele cu arzător cu vaporizare sunt echipate cu un regulator adecvat, care, indiferent de setări, să asigure un debit de combustibil practic constant către arzător şi care să prevină orice scurgere de lichid în caz de stingere a flăcării. Sunt considerate adecvate regulatoarele care funcţionează corespunzător chiar şi atunci când sunt expuse la vibraţii şi sunt înclinate până la 12° şi care au, în afară de un flotor de reglare a nivelului,
a)un al doilea flotor care să închidă alimentarea cu combustibil în mod sigur şi fiabil atunci când se depăşeşte nivelul permis sau
b)o ţeavă de preaplin, însă numai în cazul în care tava colectoare are o capacitate suficientă pentru a reţine cel puţin conţinutul tancului de combustibil.
(4)În cazul în care tancul de combustibil al unei sobe cu arzător cu injecţie este instalat separat:
a)diferenţa de nivel între tanc şi alimentarea arzătorului nu trebuie să depăşească diferenţa prevăzută în instrucţiunile de utilizare ale producătorului;
b)acesta este instalat astfel încât să fie protejat de o încălzire inacceptabilă;
c)trebuie să fie posibilă întreruperea alimentării cu combustibil de pe punte.
(5)Coşurile de evacuare a fumului ale sobelor cu arzător cu vaporizare trebuie să fie echipate cu un dispozitiv care să prevină inversarea tirajului.
Art. 1305: Aparate de încălzire cu combustibil lichid cu pulverizare
Aparatele de încălzire cu combustibil lichid cu pulverizare trebuie să respecte, în special, următoarele cerinţe:
a)trebuie să se asigure o aerisire adecvată a arzătorului înainte ca acesta să fie alimentat cu combustibil;
b)alimentarea cu combustibil trebuie să fie reglată de un termostat;
c)combustibilul trebuie să fie aprins de un dispozitiv electric sau de o flacără de veghe;
d)alimentarea cu combustibil trebuie să fie întreruptă de un dispozitiv de control al flăcării în cazul în care flacăra se stinge;
e)întrerupătorul principal trebuie să fie amplasat într-un punct uşor accesibil din afara sălii în care este instalat.
Art. 1306: Aparate de încălzire cu tiraj forţat
Aparatele de încălzire cu tiraj forţat cuprind o cameră de combustie în jurul căreia aerul încălzit este condus sub presiune către un sistem de distribuţie sau către o încăpere şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)în cazul în care combustibilul este pulverizat sub presiune, aerul de combustie se asigură prin intermediul unei suflante;
b)camera de combustie să fie bine aerisită înainte ca arzătorul să fie aprins. Aerisirea poate fi considerată completă atunci când suflanta de aer de combustie continuă să funcţioneze după ce flacăra s-a stins;
c)alimentarea cu combustibil trebuie să se întrerupă automat în cazul în care:
focul s-a stins;
alimentarea cu combustibil nu este suficientă;
aerul încălzit depăşeşte o temperatură reglată anterior sau
alimentarea cu energie a dispozitivelor de siguranţă se întrerupe.
În cazurile menţionate anterior, alimentarea cu combustibil nu se reia automat după ce a fost oprită;
d)este necesar să fie posibilă oprirea suflantei de aer de combustie şi a suflantei de aer cald din afara încăperii în care este instalat aparatul de încălzire;
e)în cazul în care aerul pentru încălzire este aspirat din exterior, gurile de aspirare trebuie să fie situate cât mai sus posibil deasupra punţii. Acestea trebuie să fie instalate astfel încât ploaia şi stropii de apă să nu poată pătrunde în interior;
f)ţevile de aer pentru încălzire trebuie să fie realizate din metal;
g)deschiderile prin care iese aerul pentru încălzire să nu poată fi închise complet;
h)scurgerile eventuale de combustibil să nu poată ajunge la ţevile cu aer pentru încălzire;
i)aparatele de încălzire cu tiraj forţat să nu aspire aerul pentru încălzire dintr-o sală a maşinilor.
Art. 1307: Încălzirea cu combustibili solizi
(1)Aparatele de încălzire cu combustibil solid sunt amplasate pe o placă metalică cu margini ridicate astfel încât nici un combustibil sau cenuşă fierbinte să nu cadă în afara plăcii.
Această cerinţă nu se aplică aparatelor instalate în compartimente construite din materiale necombustibile şi destinate exclusiv instalării de cazane.
(2)Cazanele cu combustibil solid sunt dotate cu regulatoare de tip termostat care să regleze debitul de aer de combustie.
(3)În vecinătatea fiecărui aparat de încălzire este amplasat un mijloc cu ajutorul căruia să poată fi stinsă rapid cenuşa.
CAPITOLUL 14:INSTALAŢII CU GAZ LICHEFIAT PENTRU UZ DOMESTIC
Art. 1401: Dispoziţii generale
(1)Instalaţiile cu gaz lichefiat constau în principal dintr-o instalaţie de alimentare compusă dintr-unul sau mai multe recipiente cu gaz şi unul sau mai multe regulatoare de presiune, un sistem de distribuţie şi un număr de aparate care funcţionează cu gaz.
Recipientele de rezervă şi recipientele goale din afara unităţii de alimentare nu sunt considerate ca făcând parte din instalaţie. Art. 14.05 li se aplică acestora mutatis mutandis.
(2)Instalaţiile pot funcţiona numai cu propan comercial.
Art. 1402: Instalaţii
(1)Instalaţiile cu gaz lichefiat sunt adaptate pentru funcţionarea cu propan şi sunt construite şi instalate în conformitate cu cele mai bune practici.
(2)Instalaţiile cu gaz lichefiat pot fi utilizate numai pentru uz domestic în spaţiile de locuit şi în timonerie şi pentru un uz similar pe navele de pasageri.
(3)La bord poate să existe un anumit număr de instalaţii separate. O aceeaşi instalaţie nu se utilizează pentru deservirea unor zone de locuit separate de o cală sau de un tanc fix.
(4)Nici o componentă a unei instalaţii cu gaz lichefiat nu se amplasează în sala maşinilor.
Art. 1403: Recipiente
(1)Sunt autorizate numai recipientele cu capacităţi admise cuprinse între 5 şi 35 de kg. În cazul navelor de pasageri, organismul de inspecţie poate admite utilizarea unor recipiente cu capacitate mai mare.
(2)Recipientele trebuie să aibă ştampila oficială care atestă că au fost acceptate după ce au trecut probele necesare.
Art. 1404: Amplasarea şi amenajarea instalaţiilor de alimentare
(1)Instalaţiile de alimentare sunt amplasate pe punte într-un dulap de sine stătător sau într-un dulap de perete, situat în exteriorul zonei de locuit, într-o astfel de poziţie încât să nu incomodeze deplasarea la bord. Cu toate acestea, instalaţiile de alimentare nu se montează pe tabla parapetului din prova sau pupa. Dulapul poate consta într-un dulap de perete încastrat în suprastructură, cu condiţia ca acesta să fie etanş la gaz şi să poată fi deschis numai din afara suprastructurii. Acesta trebuie să fie situat astfel încât tubulatura de distribuţie care duce spre punctele de consum de gaz să fie cât mai scurtă posibil.
Nu pot fi simultan în funcţiune mai multe recipiente decât numărul necesar pentru funcţionarea instalaţiei. Pot fi conectate mai multe recipiente numai în cazul în care se utilizează un întrerupător inversor. Pot fi conectate până la patru recipiente per instalaţie de alimentare. Numărul de recipiente aflate la bord, inclusiv recipientele de rezervă, nu trebuie să depăşească şase per instalaţie.
Pe navele de pasageri cu bucătării sau cantine pentru pasageri pot fi conectate până la şase recipiente. Numărul de recipiente aflate la bord, inclusiv recipientele de rezervă, nu trebuie să depăşească nouă per instalaţie.
Regulatoarele de presiune sau, în cazul unui regulator în două trepte, primul regulator de presiune trebuie să fie montat(e) pe perete în acelaşi dulap cu recipientele.
(2)Instalaţiile de alimentare trebuie să fie montate astfel încât orice scurgere de gaz să poată fi evacuată din dulap în exterior fără nici un risc de pătrundere în interiorul navei sau de intrare în contact cu o sursă de aprindere.
(3)Dulapurile trebuie să fie construite din materiale ignifuge şi trebuie să fie suficient de bine aerisite prin orificii în partea superioară şi în partea inferioară. Recipientele trebuie să fie aşezate vertical în dulap, astfel încât să nu poată fi răsturnate.
(4)Dulapurile trebuie să fie proiectate şi amplasate astfel încât temperatura recipientelor să nu poată depăşi 50 °C.
(5)Pe peretele exterior al dulapului sunt afişate cuvintele "Gaz lichefiat" şi un simbol "Este interzis focul deschis, precum şi fumatul", cu un diametru de cel puţin 10 cm, în conformitate cu figura 2 din apendicele I.
Art. 1405: Recipiente de rezervă şi recipiente goale
Recipientele de rezervă şi recipientele goale care nu se află în instalaţia de alimentare trebuie să fie depozitate în afara spaţiilor de locuit şi a timoneriei, într-un dulap construit în conformitate cu dispoziţiile articolului 14.04.
Art. 1406: Regulatoare de presiune
(1)Aparatele cu consum de gaz pot fi racordate la recipiente numai prin intermediul unui sistem de distribuţie echipat cu unul sau mai multe regulatoare de presiune care să reducă presiunea gazelor la nivelul presiunii de utilizare. Presiunea poate fi redusă într-o treaptă sau în două trepte. Toate regulatoarele de presiune sunt reglate permanent la o presiune determinată în conformitate cu articolul 14.07.
(2)Regulatoarele de presiune finală sunt prevăzute sau urmate imediat de un dispozitiv care să protejeze automat ţeava împotriva suprapresiunii în cazul funcţionării defectuoase a regulatorului de presiune. Este necesar să se asigure că, în cazul unei scurgeri în dispozitivul de protecţie, orice gaz scăpat poate fi evacuat în exterior fără nici un risc de pătrundere în interiorul navei sau de intrare în contact cu o sursă de aprindere; după caz, este montată o conductă specială în acest scop.
(3)Dispozitivele de protecţie şi orificiile de ventilare sunt protejate împotriva pătrunderii apei.
Art. 1407: Presiunea
(1)În cazul în care sunt utilizate sisteme de reglare în două trepte, valoarea presiunii medii nu trebuie să se situeze cu mai mult de 2,5 bari peste presiunea atmosferică.
(2)Presiunea la ieşirea din ultimul regulator de presiune nu trebuie să se situeze cu mai mult de 0,05 bari peste presiunea atmosferică, cu o toleranţă de 10%.
Art. 1408: Ţevi şi tuburi flexibile
(1)Tubulatura este realizată din ţevi de oţel sau de cupru permanent instalate.
Cu toate acestea, este necesar ca tubulatura de racordare la recipiente să fie din tuburi flexibile pentru presiuni înalte sau din tuburi în spirală, adecvate pentru propan. În cazul în care nu sunt permanent instalate, aparatele cu consum de gaz pot să fie racordate cu ajutorul unor tuburi flexibile adecvate, cu o lungime de cel mult un metru.
(2)Tubulatura trebuie să reziste la orice solicitări, în special referitoare la coroziune şi tensionare, care pot surveni la bord în condiţii normale de exploatare, iar caracteristicile şi dispunerea acesteia trebuie să fie astfel încât să asigure un debit satisfăcător al gazului la o presiune adecvată aparatelor cu consum de gaz.
(3)Tubulatura trebuie să aibă cât mai puţine îmbinări posibile. Atât ţevile, cât şi îmbinările trebuie să rămână etanşe la gaze indiferent de orice vibraţii şi dilataţii la care pot fi supuse.
(4)Tubulatura trebuie să fie uşor accesibilă, bine fixată şi protejată în fiecare punct în care poate fi supusă impactului sau frecării, în special la trecerile prin pereţi de compartimentare din oţel sau prin pereţi metalici. Întreaga suprafaţă exterioară a tubulaturii din oţel trebuie să fie tratată împotriva coroziunii.
(5)Tuburile flexibile şi îmbinările acestora trebuie să poată rezista oricăror solicitări care pot surveni în condiţii normale de exploatare la bord. Acestea trebuie să fie instalate astfel încât să nu fie tensionate, să nu se poată încălzi excesiv şi să poată fi inspectate pe întreaga lor lungime.
Art. 1409: Sistemul de distribuţie
(1)Întregul sistem de distribuţie trebuie să poată fi oprit cu ajutorul unei supape centrale care să fie în orice moment rapid şi uşor accesibilă.
(2)Fiecare aparat cu consum de gaz este alimentat de o ramificaţie separată a instalaţiei de distribuţie şi fiecare ramificaţie este comandată printr-un dispozitiv separat de închidere.
(3)Supapele sunt montate în puncte în care să fie la adăpost de intemperii şi de şocuri.
(4)După fiecare regulator de presiune se montează o conexiune de verificare. Este necesar să se asigure, prin intermediul unui dispozitiv de închidere, faptul că în timpul probelor de presiune regulatorul de presiune nu este expus la presiunea aferentă probei.
Art. 1410: Aparate cu consum de gaz şi instalarea acestora
(1)Singurele aparate care pot fi instalate sunt aparatele cu consum de propan omologate într-unui dintre statele membre şi echipate cu dispozitive care împiedică în mod eficient scurgerea gazelor, atât în cazul stingerii flăcării principale, cât şi a flăcării de veghe.
(2)Aparatele trebuie să fie amplasate şi racordate astfel încât să nu poată fi răsturnate sau deplasate în mod accidental şi să fie evitat orice risc de agăţare accidentală a tubulaturii de racordare.
(3)Aparatele de încălzit şi cele pentru încălzit apă, precum şi frigiderele sunt racordate la o conductă de evacuare a gazelor de ardere în aer liber.
(4)Instalarea aparatelor cu consum de gaz în timonerie este autorizată doar în cazul în care timoneria este construită astfel încât nici o scurgere de gaz nu ajunge în părţile inferioare ale navei, în special prin traseele de comandă care duc la sala maşinilor.
(5)Aparatele cu consum de gaz pot fi instalate în cabinele de dormit numai în cazul în care arderea are loc independent de aerul din cabine.
(6)Aparatele cu consum de gaz la care arderea depinde de aerul din spaţiile în care sunt amplasate sunt instalate în spaţii care să fie suficient de mari.
Art. 1411: Aerisirea şi evacuarea gazelor de ardere
(1)În spaţiile care conţin aparate cu consum de gaz a căror ardere se bazează pe aerul ambiant, alimentarea cu aer proaspăt şi evacuarea gazelor de ardere este asigurată prin intermediul unor deschideri de aerisire de dimensiuni corespunzătoare, cu o secţiune liberă de cel puţin 150 cm2 per deschidere.
(2)Deschiderile de aerisire nu trebuie să aibă vreun dispozitiv de închidere şi nu trebuie să conducă spre cabinele de dormit.
(3)Dispozitivele de evacuare trebuie să fie proiectate astfel încât să asigure evacuarea în siguranţă a gazelor de ardere. Acestea trebuie să fie sigure în funcţionare şi realizate din materiale necombustibile. Funcţionarea lor nu trebuie să fie afectată de aerisirea forţată.
Art. 1412: Instrucţiuni de utilizare şi de siguranţă
La bord, instrucţiunile de utilizare se afişează într-un loc corespunzător. Acestea cuprind cel puţin următoarele:
"Supapele de închidere ale recipientelor care nu sunt racordate la sistemul de distribuţie se închid, chiar şi în cazul în care se presupune că recipientele sunt goale";
"Tuburile flexibile se înlocuiesc de îndată ce starea lor impune acest lucru";
"Toate recipientele trebuie să rămână racordate, sau ţevile de racordare corespunzătoare sunt sigilate."
Art. 1413: Testul de omologare
Instalaţiile cu gaz lichefiat sunt verificate de un expert, în vederea verificării conformităţii acestora cu cerinţele prezentului capitol:
(a)înainte de a fi puse în exploatare pentru prima oară;
(b)înainte de a fi repuse în exploatare în urma efectuării de modificări sau reparaţii majore; şi
(c)cu ocazia fiecărei reînnoiri a atestării menţionate la articolul 14.15.
Se va elibera un certificat de inspecţie, semnat de expert, în care se menţionează data inspecţiei. O copie a certificatului de inspecţie se trimite organismului de inspecţie.

Art. 1414: Condiţii de testare
Testarea instalaţiei trebuie să fie efectuată în următoarele condiţii:
(1)Tubulatura de presiune medie între dispozitivul de închidere prevăzut la articolul 14.09 alineatul (4) al primului regulator de presiune şi supapele montate înaintea regulatorului de presiune finală:
a)test de presiune, realizat cu aer, cu un gaz inert sau cu un lichid la o presiune cu 20 de bari peste presiunea atmosferică;
b)test de etanşeitate, realizat cu aer sau cu un gaz inert la o presiune cu 3,5 bari peste presiunea atmosferică.
(2)Tubulatura la presiunea de utilizare între dispozitivul de închidere prevăzut la articolul 14.09 alineatul (4) al singurului regulator de presiune sau al regulatorului de presiune final şi supapele montate înaintea aparatelor cu consum de gaz:
test de etanşeitate, realizat cu aer sau cu un gaz inert la o presiune cu 1 bar peste presiunea atmosferică.
(3)Tubulatura situată între dispozitivul de închidere prevăzut la articolul 14.09 alineatul (4) al singurului regulator de presiune sau al regulatorului de presiune final şi comenzile aparatului cu consum de gaz:
test de etanşeitate la o presiune cu 0,15 bari peste presiunea atmosferică.
(4)La testele menţionate la alineatele (1) litera (b), (2) şi (3), tubulatura este considerată etanşă în cazul în care, după o perioadă de timp suficientă pentru a permite egalizarea cu temperatura ambiantă, nu se constată nici o scădere a presiunii de testare pe parcursul următoarelor 10 minute.
(5)Racordurile recipientelor, îmbinările din tubulatură şi alte armături supuse presiunii în recipiente, precum şi îmbinările dintre regulatoarele de presiune şi tubulatura de distribuţie:
test de etanşeitate realizat cu ajutorul unui produs spumant, la presiunea de funcţionare.
(6)Toate aparatele cu consum de gaz trebuie să fie puse în funcţiune la presiunea nominală şi trebuie să fie testate pentru a se verifica dacă arderea este satisfăcătoare şi neafectată, cu butoanele de reglare stabilite în diferite poziţii.
Dispozitivele de siguranţă în caz de stingere a flăcării trebuie să fie verificate în ceea ce priveşte buna lor funcţionare.
(7)După testul prevăzut la alineatul (6), la fiecare aparat cu consum de gaz racordat la o conductă de evacuare trebuie să se verifice dacă, după o funcţionare de cinci minute la presiunea nominală, cu ferestrele şi uşile închise şi cu dispozitivele de aerisire în funcţiune, există vreo scurgere de gaze de ardere prin gurile de aer în încăpere.
În cazul în care se constată că există o astfel de scurgere, cu excepţia celor de moment, trebuie să fie imediat descoperită cauza şi eliminată. Aparatul nu se omologhează în vederea utilizării înainte de a fi eliminate toate defectele.
Art. 1415: Atestare
(1)Certificatul comunitar trebuie să includă o atestare a faptului că instalaţiile cu gaz lichefiat îndeplinesc cerinţele prezentului capitol.
(2)Atestatul este eliberat de organismul de inspecţie, în urma testului de omologare prevăzut la articolul 14.13.
(3)Atestatul este valabil pentru o perioadă de cel mult trei ani. Atestatul poate fi reînnoit numai după un nou test de omologare efectuat în conformitate cu articolul 14.13.
În mod excepţional, în cazul în care proprietarul unei nave sau reprezentantul acestuia înaintează o solicitare motivată, organismul de inspecţie poate prelungi valabilitatea atestatului pentru cel mult trei luni fără efectuarea testului de omologare menţionat la articolul 14.13. O asemenea prelungire este înscrisă în certificatul comunitar.

CAPITOLUL 14a:STAŢII DE TRATARE A APELOR UZATE LA BORDUL NAVELOR DE PASAGERI
Art. 14a^01: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
1.«staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei» înseamnă o staţie de tratare a apelor uzate cu o construcţie compactă folosită pentru tratarea cantităţilor de ape reziduale menajere care se adună la bordul unei nave;
2.«aprobare de tip» înseamnă decizia prin care autoritatea competentă confirmă că staţia de tratare a apelor uzate operată la bordul unei nave îndeplineşte cerinţele tehnice din prezentul capitol;
3.«încercare specială» înseamnă procedura desfăşurată în conformitate cu articolul 14a.11 prin care autoritatea competentă garantează că staţia de tratare a apelor uzate operată la bordul unei nave îndeplineşte cerinţele din prezentul capitol;
4.«constructor» înseamnă persoana sau organismul responsabil faţă de autoritatea competentă pentru toate aspectele procedurii de aprobare de tip şi pentru asigurarea conformităţii producţiei. Nu este necesar ca persoana sau organismul să fie direct implicate în toate etapele construirii staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei. În cazul în care staţia originală de tratare a apelor uzate de la bordul unei nave face obiectul unor modificări sau modernizări după fabricarea sa iniţială destinată utilizării în scopul prezentului capitol, persoana sau organismul care a efectuat modificările sau post-echipările în cauză se consideră a fi constructorul;
5.«document informativ» înseamnă documentul prevăzut în apendicele VI partea II, în care sunt enumerate informaţiile pe care trebuie să le prezinte solicitantul;
6.«dosar informativ» înseamnă setul complet de date, schiţe, fotografii sau alte documente furnizate de un solicitant serviciului tehnic sau autorităţii competente, astfel cum se indică în documentul informativ;
7.«pachet informativ» înseamnă dosarul informativ însoţit de rapoartele de încercări sau de alte documente adăugate de serviciul tehnic sau de autoritatea competentă la dosarul informativ în cursul exercitării atribuţiilor acestora;
8.«certificat de aprobare de tip» înseamnă documentul redactat în conformitate cu apendicele VI partea III, prin care autoritatea competentă certifică aprobarea de tip;
9.«registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei» înseamnă documentul redactat în conformitate cu apendicele VI partea VIII, în care se înregistrează toţi parametrii, inclusiv componentele şi ajustările aduse staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei care influenţează nivelul de tratare a apelor uzate, inclusiv modificările aduse acesteia;
10.«manualul constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate» înseamnă documentul întocmit în conformitate cu articolul 14a.11 alineatul (4) în vederea executării încercării speciale;
11.«ape reziduale menajere» înseamnă apele reziduale care provin din bucătării, săli de mese, toalete şi spălătorii, precum şi apele uzate cu materii fecale;
12.«nămol de canalizare» înseamnă reziduurile care se adună în urma exploatării unei staţii de tratare a apelor uzate la bordul unei nave.
Art. 14a^02: Dispoziţii generale
(1)Prezentul capitol se aplică tuturor staţiilor de tratare a apelor uzate care sunt instalate la bordul navelor de pasageri.
(2)_
a)Staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei respectă valorile limită prevăzute în tabelul 1 pe parcursul încercării de tip.
Tabelul 1 - Valorile limită care trebuie respectate în exploatare la ieşirea din staţia de tratare a apelor uzate la bord (staţie de încercare) pe parcursul încercării de tip

Parametru

Concentraţie

Eşantion

Cerere biochimică de oxigen (CBO5) Standardele ISO 5815-1 şi 5815-2 (2003) (1)

20 mg/l

Eşantion compozit de 24h omogenizat

25 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

Cerere chimică de oxigen (CCO) (2) Standardul ISO 6060 (1989) (1)

100 mg/l

Eşantion compozit de 24h omogenizat

125 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

Carbon organic total (COT) Standardul EN 1484 (1997) (1)

35 mg/l

Eşantion compozit de 24h omogenizat

45 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

(1)Statele membre pot aplica proceduri echivalente.

(2)În scopul verificării, în locul cererii chimice de oxigen (CCO) se poate folosi ca referinţă şi carbonul organic total (COT).

b)Pe parcursul exploatării staţiei trebuie respectate valorile de control prevăzute în tabelul 2.
Tabelul 2 - Valorile de control care trebuie respectate la ieşirea din staţia de tratare a apelor uzate la bordul navelor de pasageri

Parametru

Concentraţie

Eşantion

Cerere biochimică de oxigen (CBO5) Standardele ISO 5815-1 şi 5815-2 (2003) (1)

25 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

Cerere chimică de oxigen (CCO) (2) Standardul ISO 6060 (1989) (1)

125 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

150 mg/l

Eşantion aleatoriu

Carbon organic total (COT) Standardul EN 1484 (1997) (1)

45 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

(1)Statele membre pot aplica proceduri echivalente.

(2)În scopul verificării, în locul cererii chimice de oxigen (CCO) se poate folosi ca referinţă şi carbonul organic total (COT).

c)Valorile prevăzute în tabelele 1 şi 2 nu trebuie depăşite în eşantionul aleatoriu.
(3)Procedurile care utilizează produse care conţin clor nu sunt admisibile.
De asemenea, nu este admisibilă diluarea apelor reziduale menajere pentru reducerea încărcăturii specifice şi, prin urmare, pentru eliminarea acestora.
(4)Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru depozitarea, conservarea (dacă este necesar) şi evacuarea nămolului de canalizare. Măsurile trebuie să includă, de asemenea, un plan de gestionare a nămolului de canalizare.
(5)Respectarea valorilor limită prevăzute în tabelul 1 de la alineatul (2) este confirmată printr-o încercare de tip şi stabilită pe baza unei aprobări de tip. Aprobarea de tip este certificată într-un certificat de aprobare de tip. Titularul certificatului sau reprezentantul său legal include o copie a certificatului de aprobare de tip alături de cererea de inspecţie în conformitate cu articolul 2.02. La bordul navei se păstrează o copie a certificatului de aprobare de tip, precum şi o copie a registrului parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei.
(6)După echiparea navei cu o staţie de tratare a apelor uzate, constructorul efectuează un test de funcţionare înainte de începerea serviciului programat. Staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei se înscrie la punctul 52 din certificatul navei împreună cu următoarele elemente:
a)denumire;
b)numărul aprobării de tip;
c)numărul de serie;
d)anul de fabricaţie.
(7)Orice modificări semnificative aduse unei staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei care influenţează tratarea apelor uzate sunt urmate întotdeauna de o încercare specială în conformitate cu articolul 14a.11 alineatul (3).
(8)Autoritatea competentă poate apela la un serviciu tehnic cu scopul de a îndeplini sarcinile descrise în prezentul capitol.
(9)Staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei este întreţinută în mod regulat în conformitate cu instrucţiunile constructorului cu scopul de a se asigura că este în stare perfectă de funcţionare. La bord se păstrează un carnet de întreţinere care atestă respectivele intervenţii.
Art. 14a^03: Cererea de aprobare de tip
(1)Constructorul înaintează autorităţii competente o cerere de aprobare de tip pentru un anumit tip de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei. Cererea este însoţită de un dosar informativ în conformitate cu articolul 14a.01 alineatul (6) şi de un proiect de registru al parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei în conformitate cu articolul 14a.01 alineatul (9), precum şi de proiectul de manual al constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate pentru tipul respectiv de staţie de tratare a apelor uzate în conformitate cu articolul 14a.01 alineatul (10). În ceea ce priveşte încercarea de tip, constructorul prezintă un prototip de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei.
(2)Dacă în cazul unei cereri de aprobare a unui tip de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei autoritatea competentă constată că cererea înaintată cu privire la prototipul de staţie prezentat nu este reprezentativă pentru caracteristicile respectivului tip de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei, astfel cum sunt descrise în apendicele VI partea II addendum I, se prezintă spre aprobare în conformitate cu alineatul (1) un alt prototip, suplimentar dacă este necesar, care urmează să fie desemnat de autoritatea competentă.
(3)O cerere de aprobare de tip pentru o staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei nu poate fi înaintată decât unei singure autorităţi competente. Se înaintează o cerere separată pentru fiecare tip de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei pentru care se solicită aprobarea.
Art. 14a^04: Procedura de aprobare de tip
(1)Autoritatea competentă care primeşte cererea eliberează aprobarea de tip pentru toate tipurile de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei care se conformează datelor din dosarul informativ şi care îndeplinesc cerinţele prezentului capitol. Îndeplinirea cerinţelor în cauză va fi examinată în conformitate cu apendicele VII.
(2)Pentru fiecare tip de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei pe care îl aprobă, autoritatea competentă completează toate punctele relevante din certificatul de aprobare de tip, al cărui model figurează în apendicele VI partea III, colectând sau verificând informaţiile din indexul pachetului informativ. Certificatele de aprobare de tip se numerotează în conformitate cu metoda descrisă în apendicele VI partea IV. Certificatul de aprobare de tip completat şi apendicele acestuia se trimit solicitantului.
(3)În cazul în care tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei care trebuie aprobat îşi îndeplineşte funcţia sau prezintă caracteristici specifice numai în relaţie cu alte componente ale navei pe care urmează să fie instalat şi, din această cauză, respectarea uneia sau mai multor cerinţe se poate verifica numai atunci când staţia respectivă pentru care se solicită aprobarea funcţionează în relaţie cu alte componente, reale sau simulate, ale navei, sfera aprobării de tip pentru respectiva staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei trebuie să fie restrânsă în consecinţă. În astfel de cazuri, toate restricţiile de utilizare şi toate cerinţele legate de instalare sunt detaliate în certificatul de aprobare de tip corespunzător staţiei în cauză.
(4)Fiecare autoritate competentă transmite următoarele documente:
a)lista cu tipurile de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei, inclusiv detaliile prevăzute în apendicele VI partea V, pentru care a acordat, a refuzat sau a retras aprobarea în perioada în cauză, către celelalte autorităţi competente de fiecare dată când această listă este modificată;
b)la solicitarea unei alte autorităţi competente,
(i)o copie a certificatului de aprobare de tip al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei, însoţită sau nu de pachetul informativ, pentru fiecare tip de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei pentru care a acordat, a refuzat sau a retras aprobarea şi; după caz,
(ii)lista cu staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei care au fost fabricate în conformitate cu aprobările de tip emise, astfel cum se prevede la articolul 14a.06 alineatul (3), şi care conţine detaliile menţionate în apendicele VI partea VI.
(5)Fiecare autoritate competentă trimite Comisiei, anual sau, suplimentar, la solicitarea acesteia, o copie a fişei datelor prevăzute în apendicele VI partea VII pentru tipurile de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei pentru care s-a eliberat o aprobare de la ultima notificare.
Art. 14a^05: Modificări ale aprobărilor de tip
(1)Autoritatea competentă care a acordat aprobarea de tip trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că va fi informată în legătură cu orice modificare a elementelor care apar în pachetul informativ.
(2)Cererea de modificare sau de prelungire a unei aprobări de tip trebuie să fie înaintată exclusiv autorităţii competente care a acordat aprobarea de tip iniţială.
(3)În cazul în care caracteristicile staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei descrise în pachetul informativ sau modificat, autoritatea competentă trebuie:
a)să publice, dacă este necesar, paginile revizuite din pachetul informativ indicând clar pe fiecare pagină revizuită natura modificării şi data republicării. De fiecare dată când se publică pagini revizuite, indexul pachetului informativ care este ataşat certificatului de aprobare de tip trebuie de asemenea actualizat în mod corespunzător;
b)să elibereze un certificat de aprobare de tip revizuit (cu un număr de prelungire), dacă orice informaţie conţinută de acesta s-a modificat (cu excepţia anexelor sale) sau dacă cerinţele minime ale prezentului capitol s-au schimbat de la data aprobării iniţiale. Certificatul de aprobare revizuit trebuie să indice clar motivul modificării şi data reeliberării.
În cazul în care autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip consideră că modificarea unui pachet informativ necesită noi probe sau încercări, aceasta trebuie să notifice acest lucru constructorului şi să elibereze documentele menţionate mai sus numai după finalizarea cu succes a noilor probe sau încercări.
Art. 14a^06: Conformitatea
(1)Constructorul trebuie să aplice pe fiecare staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei fabricată în conformitate cu aprobarea de tip marcajele indicate în apendicele VI partea I, inclusiv numărul aprobării de tip.
(2)În cazul în care aprobarea de tip conţine restricţii de utilizare în conformitate cu articolul 14a.04 alineatul (3), constructorul include informaţii detaliate cu privire la aceste restricţii şi toate cerinţele de instalare pentru fiecare unitate fabricată.
(3)La cerere, constructorul trimite autorităţii competente care a eliberat aprobarea de tip o listă cu numerele de serie ale tuturor staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navelor fabricate în conformitate cu cerinţele prevăzute de prezentul capitol de la data ultimei raportări sau din momentul intrării în vigoare a acestor dispoziţii, în termen de 45 de zile de la finalul fiecărui an calendaristic şi imediat după fiecare dată suplimentară specificată de autoritatea competentă. Lista trebuie să specifice corelaţiile dintre numerele de serie, tipurile corespunzătoare de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei şi numerele aprobărilor de tip. În plus, lista trebuie să conţină şi informaţii specifice, pentru cazurile în care constructorul încetează fabricarea unui tip aprobat de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei. Dacă autoritatea competentă nu solicită ca lista să îi fie trimisă în mod periodic, constructorul trebuie să păstreze datele înregistrate pe o perioadă de minimum 40 de ani.
Art. 14a^07: Acceptarea aprobărilor echivalente
Statele membre pot recunoaşte aprobările de tip pentru sistemele de tratare a apelor uzate la bordul navei bazate pe standarde diferite pentru utilizarea în apelor lor naţionale. Aceste aprobări de tip trebuie notificate Comisiei.
Art. 14a^08: Verificarea numerelor de serie
(1)Autoritatea competentă care eliberează o aprobare de tip se asigură - dacă este necesar, în colaborare cu celelalte autorităţi competente - că numerele de serie ale staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navelor fabricate în conformitate cu cerinţele din prezentul capitol sunt înregistrate şi verificate.
(2)Se poate efectua o verificare suplimentară a numerelor de serie odată cu verificarea conformităţii producţiei, după cum se prevede la articolul 14a.09.
(3)În ceea ce priveşte verificarea numerelor de serie, constructorul sau reprezentanţii autorizaţi ai acestuia aflaţi în statele membre trebuie să trimită prompt autorităţii competente, atunci când primesc solicitare în acest sens, toate informaţiile necesare referitoare la cumpărătorii lor direcţi, precum şi numerele de serie ale staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navelor care au fost raportate ca fiind fabricate în conformitate cu articolul 14a.06 alineatul (3).
(4)În cazul în care constructorul nu respectă cerinţele prevăzute la articolul 14a.06 atunci când autoritatea competentă îi solicită acest lucru, aprobarea tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei poate fi retrasă. În acest caz se utilizează procedura de notificare specificată la articolul 14a. 10 alineatul (4).
Art. 14a^09: Conformitatea producţiei
(1)Autoritatea competentă care eliberează o aprobare de tip se asigură din timp şi, dacă este necesar, în colaborare cu alte autorităţi competente că au fost adoptate măsurile corespunzătoare necesare pentru asigurarea unei verificări eficiente a conformităţii producţiei în legătură cu cerinţele din apendicele VI partea I.
(2)Autoritatea competentă care a acordat o aprobare de tip se asigură - dacă este necesar, în colaborare cu alte autorităţi competente - că măsurile specificate la alineatul (1) referitoare la dispoziţiile din apendicele VI partea I sunt în continuare suficiente şi că fiecare staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei care a primit un număr de aprobare de tip în conformitate cu cerinţele din prezentul capitol corespunde în continuare descrierii din certificatul de aprobare de tip şi din anexele acestuia pentru tipul aprobat de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei.
(3)Autoritatea competentă poate recunoaşte încercările comparabile efectuate de alte autorităţi competente ca fiind echivalente cu dispoziţiile de la alineatele (1) şi (2).
Art. 14a^10: Neconformitatea cu tipul aprobat de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei
(1)Se consideră neconforme cu tipul aprobat de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei cazurile de abateri de la caracteristicile din certificatul de aprobare de tip sau, după caz, de la pachetul informativ, care nu au fost aprobate în conformitate cu articolul 14a.05 alineatul (3) de autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip.
(2)În cazul în care autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip constată că staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei nu este conformă cu tipul de staţie pentru care a eliberat aprobarea, aceasta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei aflate în producţie sunt din nou conforme cu tipul aprobat de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei. Autoritatea competentă care a constatat neconformitatea trimite celorlalte autorităţi competente şi Comisiei o notificare cu privire la măsurile adoptate care pot să ajungă până la retragerea aprobării de tip.
(3)În cazul în care o autoritate competentă poate demonstra că staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei care poartă un număr de aprobare de tip nu sunt conforme cu tipul de staţie aprobat, aceasta poate solicita autorităţii competente care a eliberat aprobarea de tip să verifice dacă staţiile de tratare a apelor uzate aflate în producţie sunt conforme cu tipul aprobat. Astfel de măsuri trebuie luate în termen de şase luni de la data solicitării.
(4)Autorităţile competente se informează reciproc şi informează Comisia, în termen de o lună, cu privire la orice retragere a unei aprobări de tip şi la motivele respectivei retrageri.
Art. 14a^11: Măsurarea eşantioanelor aleatorii/Încercarea specială
(1)În termen de maximum trei luni de la darea în exploatare a navei de pasageri sau în cazul modernizării staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei după instalarea acesteia şi după efectuarea testului de funcţionare corespunzător, autoritatea competentă prelevează un eşantion aleatoriu pe parcursul exploatării navei de pasageri cu scopul de a verifica valorile prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2).
Autoritatea competentă desfăşoară, la intervale neregulate, verificări ale funcţionalităţii staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei prin măsurarea unor eşantioane aleatorii cu scopul de a verifica valorile prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2).
În cazul în care autoritatea competentă constată că valorile măsurătorilor unor eşantioane aleatorii nu respectă valorile prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2), aceasta poate solicita:
a)remedierea defectelor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare a acesteia;
b)restabilirea conformităţii staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu tipul aprobat; sau
c)efectuarea unei încercări speciale în conformitate cu alineatul (3).
În urma remedierii neconformităţilor şi după restabilirea conformităţii staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu tipul aprobat, autoritatea competentă poate efectua noi măsurători ale unor eşantioane aleatorii.
În cazul în care defecţiunile nu sunt remediate sau dacă nu se restabileşte conformitatea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu specificaţiile aprobării de tip, autoritatea competentă sigilează staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei şi solicită organismului de inspecţie să specifice acest lucru la punctul 52 din certificatul navei.
(2)Eşantioanele aleatorii se măsoară în conformitate cu specificaţiile din tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2).
(3)În cazul în care autoritatea competentă constată discrepanţe în privinţa staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei, care indică o abatere de la aprobarea de tip, autoritatea competentă efectuează o încercare specială pentru a stabili stadiul curent al staţiei respective în raport cu componentele specificate în registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei, calibrarea şi stabilirea parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei.
În cazul în care autoritatea competentă concluzionează că staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei nu este conformă cu tipul aprobat, aceasta poate adopta următoarele măsuri:
a)să solicite:
(i)restabilirea conformităţii staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei; sau
(ii)modificarea în consecinţă a aprobării de tip în conformitate cu articolul 14a.05; sau
b)să dispună alte măsurători în conformitate cu specificaţiile încercării prevăzute în apendicele VII.
Dacă conformitatea nu este restabilită, dacă aprobarea de tip nu este modificată în consecinţă sau dacă se constată, în urma efectuării măsurătorilor în conformitate cu litera (b), că nu se respectă valorile limită prevăzute în tabelul 1 de la articolul 14a.02 alineatul (2), autoritatea competentă sigilează staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei şi solicită organismului de inspecţie să specifice acest lucru la punctul 52 din certificatul navei.
(4)Încercările menţionate la alineatul (3) se efectuează pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate. Manualul, care trebuie redactat de constructor şi aprobat de autoritatea competentă, specifică componentele cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate, precum şi setările, criteriile de dimensionare şi parametrii care trebuie aplicaţi pentru a se asigura că se respectă în permanenţă valorile prevăzute în tabelele 1 şi 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2). Manualul include cel puţin următoarele informaţii:
a)o specificaţie a tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei însoţită de o descriere a proceselor şi de o indicaţie referitoare la eventuala necesitate de a instala tancurile de stocare a apelor reziduale în amonte faţă de staţie;
b)o listă cu componentele specifice tratării apelor uzate;
c)criteriile de proiectare şi de dimensionare, specificaţiile şi reglementările de dimensionare aplicate;
d)o reprezentare schematică a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei însoţită de elementele de identificare ale componentelor aprobate cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate (de exemplu, numerele pieselor de pe componente).
(5)O staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei care a fost oprită poate fi repusă în funcţiune doar după efectuarea unei încercări speciale, în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf.
Art. 14a^12: Autorităţile competente şi serviciile tehnice
Statele membre notifică Comisiei numele şi adresele autorităţilor competente şi ale serviciilor tehnice responsabile cu îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul capitol. Serviciile tehnice respectă standardul european «Cerinţe generale privind competenţa laboratoarelor de încercare şi calibrare» (EN ISO/IEC 17025:2005 - 8), luând în considerare următoarele cerinţe:
(a)constructorii staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei nu pot fi recunoscuţi drept servicii tehnice;
(b)în sensul prezentului capitol, un serviciu tehnic poate, cu acordul autorităţii competente, să folosească instalaţii din afara propriului laborator.

CAPITOLUL 15:CERINŢE SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE PASAGERI
Art. 1501: Dispoziţii generale
(1)Următoarele dispoziţii nu se aplică:
a)articolul 3.02 alineatul (1) litera (b);
b)articolele 4.01-4.03;
c)articolul 8.08 alineatul (2) teza a doua şi alineatul (7);
d)articolul 9.14 alineatul (3) a doua teză, pentru tensiuni nominale mai mari de 50V.
(2)Următoarele echipamente sunt interzise pe navele de pasageri:
a)lămpi care funcţionează cu gaz sau combustibil lichid prevăzute la articolul 12.07 alineatul (3);
b)sobe cu combustibil lichid cu injecţie prevăzute la articolul 13.04;
c)aparate de încălzire cu combustibil solid prevăzute la articolul 13.07;
d)dispozitive echipate cu arzătoare prevăzute la articolul 13.02 alineatele (2) şi (3) şi
e)dispozitive cu gaz lichefiat prevăzute la capitolul 14.
(3)Navele fără motorizare proprie nu pot primi licenţă pentru transportul de pasageri.
(4)Pe navele de pasageri sunt asigurate zone pentru persoane cu mobilitate redusă, în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol. În cazul în care aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol, care ţin seama de nevoile de siguranţă specifice ale persoanelor cu mobilitate redusă, sunt dificil de pus în practică sau antrenează costuri nerezonabile, organismul de inspecţie poate permite derogări de la dispoziţiile respective, pe baza recomandărilor, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă. Derogările respective trebuie să fie menţionate în certificatul comunitar.
Art. 1502: Coca navelor
(1)În cadrul inspecţiilor menţionate la articolul 2.09, este determinată grosimea bordajului exterior al navelor de pasageri din oţel, după cum urmează:
a)grosimea minimă tmin a fundului navei, a santinei şi a pereţilor laterali ai cocii navelor de pasageri trebuie să fie determinată în conformitate cu valoarea mai mare din formulele următoare:
În formulele respective:
f = 1 + 0,0013. (a - 500);
a = distanţa cuplurilor longitudinale sau transversale [mm], iar în cazul în care distanţa cuplurilor este mai mică de 400 mm, se consideră a = 400 mm;
b)este admisă situarea sub valoarea minimă determinată în conformitate cu litera (a) anterioară pentru grosimea bordajului în cazurile în care valoarea admisă a fost determinată şi atestată pe baza unei probe matematice a rezistenţei suficiente (longitudinală, transversală şi locală) pentru coca navei;
c)în nici un punct al bordajului exterior grosimea calculată în conformitate cu literele (a) sau (b) din prezentul articol nu poate fi mai mică de 3 mm;
d)în cazul în care grosimea fundului navei, a santinei şi a pereţilor laterali a scăzut sub valoarea minimă determinată în conformitate cu litera (a) sau (b), coroborată cu litera (c) anterioară, se procedează la înlocuirea bordajului.
(2)Numărul şi poziţia pereţilor de compartimentare sunt alese astfel încât, în caz de inundaţie, nava să plutească, în conformitate cu articolul 15.03 alineatele (7)-(l 3). Fiecare porţiune a structurii interne care afectează eficacitatea compartimentării navei trebuie să fie etanşă la apă şi trebuie să fie proiectată astfel încât să menţină integritatea compartimentului.
(3)Distanţa dintre peretele de coliziune şi perpendiculara prova trebuie să fie de cel puţin 0,04 LWL şi nu mai mult de 0,04 LWL + 2 m.
(4)Un perete de compartimentare transversal poate prezenta o nişă, în cazul în care toate punctele acesteia se găsesc în zona de siguranţă.
(5)Pereţii de compartimentare, care sunt luaţi în considerare la calculul stabilităţii în stare de avarie în conformitate cu articolul 15.03 alineatele (7)-(13), trebuie să fie etanşi la apă şi să fie instalaţi până la puntea pereţilor de compartimentare. În cazul în care nu există o punte a pereţilor de compartimentare, pereţii de compartimentare respectivi trebuie să se ridice până la o înălţime de cel puţin 20 cm deasupra liniei de supraimersiune.
(6)Numărul deschiderilor din pereţii de compartimentare respectivi trebuie să fie menţinut cât mai redus, atât cât permite tipul de construcţie şi funcţionarea normală a navei. Deschiderile şi perforările nu trebuie să afecteze negativ funcţia de etanşeitate la apă a pereţilor de compartimentare.
(7)Pereţii de coliziune nu trebuie să aibă nici o deschidere şi nici o uşă.
(8)Pereţii de compartimentare care separă sălile maşinilor de zonele pentru pasageri sau de zonele de locuit pentru echipaj şi personalul de pe navă nu trebuie să aibă uşi.

(9)Sunt permise uşi acţionate manual, fără comandă la distanţă, în pereţii de compartimentare menţionaţi la alineatul (5), doar în zonele care nu sunt accesibile pasagerilor. Acestea trebuie:
a)să rămână închise în permanenţă şi să fie deschise doar temporar pentru a permite accesul;
b)să fie echipate cu dispozitive adecvate care să permită închiderea lor rapidă şi în siguranţă;
c)să afişeze următoarea inscripţie pe ambele părţi ale uşilor: "Închideţi uşa imediat după utilizare".
(10)Uşile din pereţii de compartimentare menţionaţi la alineatul (5), care sunt deschise pe perioade lungi de timp, trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)uşile trebuie să poată fi închise din ambele părţi ale peretelui de compartimentare şi dintr-un punct uşor accesibil situat deasupra punţii pereţilor de compartimentare;
b)după închiderea prin comandă la distanţă, este necesar ca uşa să poată fi din nou deschisă local şi închisă în siguranţă. Închiderea nu trebuie obstrucţionată de covoare, bare la nivelul gleznelor sau alte obstacole;
(c)timpul aferent procesului de închidere prin comandă la distanţă este de cel puţin 30 de secunde, dar nu mai lung de 60 de secunde;
d)în timpul procedurii de închidere trebuie să sune o alarmă acustică automată lângă uşă;
e)acţionarea uşii şi alarma trebuie să poată funcţiona independent de sursa de alimentare cu energie de la bord. Este necesar să existe un dispozitiv la locul în care este amplasată comanda la distanţă care să indice dacă uşa este deschisă sau închisă.
(11)Uşile din pereţii de compartimentare menţionaţi la alineatul (5) şi dispozitivele de acţionare a acestora sunt amplasate în zona de siguranţă.
(12)Este necesar să existe un semnal de alarmă în timonerie care să indice care dintre uşile din pereţii de compartimentare menţionaţi la alineatul (5) sunt deschise.
(13)Capetele deschise ale tubulaturii şi ale conductelor de aerisire sunt astfel instalate încât, în caz de inundaţie, să nu permită inundarea altor spaţii sau rezervoare prin intermediul lor.
a)în cazul în care câteva compartimente sunt unite prin tubulaturi sau conducte de aerisire, respectivele tubulaturi şi conducte de aerisire trebuie să conducă într-un loc adecvat, situat deasupra liniei de plutire corespunzătoare celei mai grave inundaţii posibile.
b)Nu este necesar ca tubulaturile să respecte cerinţele prevăzute la litera (a), în cazul în care în tubulatură sunt montate dispozitive de închidere în locurile în care tubulatura trece prin pereţii de compartimentare, dispozitive care pot fi comandate la distanţă dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi.
c)În cazul în care o tubulatură nu are o ieşire deschisă într-un compartiment, tubulatura este considerată intactă în cazul în care compartimentul respectiv este avariat, în cazul în care se află în interiorul zonei sigure şi la mai mult de 0,50 m de la fundul navei.
14) Comanda la distanţă a uşilor din pereţii de compartimentare menţionată la alineatul (10) şi dispozitivele de închidere menţionate la alineatul (13) litera (b) situate deasupra punţii pereţilor de compartimentare sunt marcate clar în mod corespunzător.
15) În cazul în care sunt instalate funduri duble, înălţimea acestora este de cel puţin 0,60 m, iar în cazul în care sunt instalaţi pereţi laterali dubli, lăţimea spaţiului dintre aceştia este de cel puţin 0,60 m.
(16)Ferestrele pot fi situate sub nivelul liniei de supraimersiune în cazul în care sunt etanşe la apă, nu pot fi deschise, au o rezistenţă corespunzătoare şi respectă dispoziţiile articolului 15.06 alineatul (14).
Art. 1503: Stabilitatea
(1)Solicitantul trebuie să dovedească, prin calcule bazate pe rezultatele aplicării unui standard pentru stabilitatea în stare intactă, faptul că stabilitatea în stare intactă a navei este adecvată. Toate calculele sunt efectuate luându-se în considerare asieta liberă şi afundarea liberă. Datele navei fără încărcătură luate în considerare pentru calculul stabilităţii se determină cu ajutorul unei probe de înclinare

(2)Stabilitatea în stare intactă se dovedeşte pentru următoarele condiţii de încărcare standard:
a)la începutul călătoriei:
100 % pasageri, 98 % combustibil şi apă potabilă, 10 % apă uzată;
b)în timpul călătoriei:
100 % pasageri, 50 % combustibil şi apă potabilă, 50 % apă uzată;
c)la sfârşitul călătoriei:
100 % pasageri, 10 % combustibil şi apă potabilă, 98 % apă uzată;
d)navă neîncărcată:
fără pasageri, 10 % combustibil şi apă potabilă, fără apă uzată.
Pentru toate condiţiile standard de încărcare, tancurile de balast sunt considerate fie goale, fie pline, în conformitate cu condiţiile normale de funcţionare.
În plus, trebuie să fie dovedite cerinţele prevăzute la alineatul (3) litera (d) pentru următoarea condiţie de încărcare:

100 % pasageri, 50 % combustibil şi apă potabilă, 50 % apă uzată, toate celelalte tancuri de lichid (inclusiv cele de balast) sunt considerate umplute la 50 %.
[textul din Art. 15^03, alin. (2), litera D. din anexa II, partea II, capitolul 15 a fost abrogat la 23-sep-2008 de punctul 18., alin. (B) din anexa I din Directiva 2008/87/CE/22-sept-2008]
(3)Dovada privind stabilitatea în stare intactă adecvată, pe baza calculelor, trebuie să fie obţinută utilizând următoarele definiţii privind stabilitatea în stare intactă şi privind condiţiile standard de încărcare menţionate la alineatul (2) literele (a)-(d):
a)braţul maxim al cuplului de redresare hmax trebuie să se producă la un unghi de bandare de max> (mom + 3°) şi nu trebuie să fie mai mic de 0,20 m. Cu toate acestea, în cazul în care f < max, braţul de redresare la un unghi de inundare f nu poate fi mai mic de 0,20 m;

b)unghiul de inundare f nu poate fi mai mic de (mom + 3°);

c)în funcţie de poziţia f şi max, aria A de sub curba braţului cuplului de redresare trebuie să atingă cel puţin următoarele valori:

Cazul

A

1

max<</u> 15° sau f < 15°

0,05 m rad până la cel mai mic dintre unghiurile max sau < f

2

15° < max < 30°

max<</u> f

0,035 + 0,001 (30 - max) m.rad până la unghiul max

3

15° < f < 30°

max > f

0,035 + 0,001 (30 - f) m.rad până la unghiul f

4

max> 30° Şi f> 30°

0,035 m rad până la unghiul = 30°

unde:
hmax braţul maxim al cuplului de redresare;
unghiul de bandare;
f unghiul de inundare, adică unghiul de bandare de la care sunt imersate deschiderile din cocă, din suprastructuri sau din spaţiile pe de punte care nu pot fi închise astfel încât să fie etanşe la apă;
mom unghiul maxim de bandare în conformitate cu (e);
max unghiul de bandare corespunzător braţului maxim de redresare;
A aria de sub curba braţelor de redresare.

d)înălţimea metacentrică iniţială, GM0, corectată ţinând seama de efectul suprafeţelor libere din tancurile de lichid, nu trebuie să fie mai mică de 0,15 m;
e)în fiecare dintre următoarele două cazuri unghiul de bandare mom nu trebuie să depăşească 12°:
(aa)la aplicarea momentului de bandare datorat pasagerilor şi vântului, în conformitate cu alineatele (4) şi (5);
(bb)la aplicarea momentului de bandare datorat pasagerilor şi virării, în conformitate cu alineatele (4) şi (6).

f)pentru un moment de bandare rezultat din momentele datorate pasagerilor, vântului şi virării, în conformitate cu alineatele (4), (5) şi (6), bordul liber rezidual nu trebuie să fie mai mic de 200 mm;
g)pentru navele cu ferestre sau alte deschideri în cocă situate sub puntea pereţilor de compartimentare şi care nu se închid etanş la apă, distanţa de siguranţă reziduală trebuie să fie de cel puţin 100 mm la aplicarea celor trei momente de bandare rezultate de la litera (f).
(4)Momentul de bandare datorat concentrării de persoane pe o parte a navei trebuie să fie calculat în conformitate cu următoarea formulă:
unde:
P = masa totală a persoanelor de la bord în [t], calculată prin adăugarea numărului maxim admis de pasageri la numărul maxim al membrilor personalului de bord şi ai echipajului în condiţii normale de exploatare, presupunând că masa medie per persoană este de 0,075 t
y = distanţa laterală între centrul de greutate al masei totale de persoane P şi axa mediană în [m]
g = acceleraţia gravitaţională (g = 9,81 m/s2)
Pi = masa persoanelor concentrate pe suprafaţa Ai în [t]
unde
Ai = suprafaţa ocupată de persoane în [m2]
ni = număr de persoane per metru pătrat
ni = 3,75 pentru suprafeţele de punte liberă şi suprafeţele de punte cu mobilier mobil;
pentru suprafeţele de punte cu mobilier fix pentru stat aşezat, de exemplu, băncile, ni trebuie să fie calculat presupunând o suprafaţă de 0,50 m lăţime şi 0,75 m adâncime pentru un loc per persoană.

yi = distanţa laterală între centrul geometric al suprafeţei Ai şi axa mediană în [m].
Calculul trebuie să fie efectuat pentru o repliere de persoane atât la tribord, cât şi la babord.
Distribuţia persoanelor trebuie să corespundă celei mai puţin favorabile distribuţii din punctul de vedere al stabilităţii. În ceea ce priveşte cabinele, se consideră că acestea sunt neocupate pentru calculul momentului persoanelor.
Pentru calculul cazurilor de încărcare, centrul de greutate al unei persoane trebuie să fie considerat a fi situat la 1 m deasupra celui mai jos punct de la punte la 0,5 LWL, ignorând curbura punţii şi presupunând o masă de 0,075 t per persoană.
Nu este necesar calculul detaliat al suprafeţelor de pe punte care sunt ocupate de persoane, cu condiţia utilizării următoarelor valori:
în cazul navelor pentru voiaje de zi
pentru navele cu cabine
unde
Fmax = numărul maxim admis de pasageri la bord
în [m],
(5)Momentul de bandare datorat presiunii vântului (Mw) trebuie să fie calculat după cum urmează:
MW = PW x AW x (lw + T/2)[kNm]
unde:
Pw = presiunea specifică a vântului, de 0,25 kN/m2;
Aw = suprafaţa laterală a navei, exprimată în m2, deasupra planului de pescaj, în conformitate cu starea de încărcare avută în vedere;
lw = distanţa, exprimată în metri, dintre centrul de greutate al suprafeţei laterale AW şi planul de pescaj, în conformitate cu starea de încărcare avută în vedere.
La calcularea suprafeţei laterale trebuie să se ţină cont de tende sau alte instalaţii mobile similare prevăzute pentru a fi instalate pe punte.

(6)Momentul datorat forţei centrifuge (Mdr), provocat de virajul navei, trebuie să fie calculat după cum urmează:
unde
cdr = un coeficient de 0,45;
CB = coeficientul de fineţe (în cazul în care nu este cunoscut, se consideră 1,0);
v = viteza maximă a navei în m/s;
KG = distanţa în metri dintre centrul de greutate şi linia chilei, în [m].
Pentru navele de pasageri cu sisteme de propulsie menţionate la articolul 6.06, Mdr trebuie să fie derivat din teste la scară sau teste pe machetă sau din calculele corespunzătoare.
(7)Solicitantul trebuie să demonstreze, cu ajutorul unui calcul bazat pe metoda flotabilităţii pierdute, că stabilitatea în stare avariată a navei este adecvată în caz de inundare. Toate calculele trebuie să fie efectuate luându-se în considerare asieta liberă şi afundarea liberă.
(8)Flotabilitatea navei în caz de inundare trebuie să fie dovedită pentru condiţiile standard de încărcare menţionate la alineatul (2). În acest scop, dovada matematică a stabilităţii suficiente trebuie să fie determinată pentru cele trei stadii intermediare de inundare (25, 50 şi 75 % de creştere a nivelului apei) şi pentru nivelul final de inundare.
(9)Navele de pasageri trebuie să respecte standardul cu un compartiment şi standardul cu două compartimente.
Următoarele presupuneri referitoare la extinderea avariei sunt luate în calcul în caz de inundare:

"Standardul cu un compartiment

Standardul cu două compartimente

Dimensiunea breşei laterale

longitudinal l (m)

0,10 LWL, totuşi nu mai puţin de 4,00 m

0,05 LWL, totuşi nu mai puţin de 2,25 m

transversal b (m)

B/5

0,59

vertical h (m)

de la fundul navei până la vârf fără delimitare

Dimensiunea breşei de pe fundul navei

longitudinal l (m)

0,10 LWL, totuşi nu mai puţin de 4,00 m

0,05 LWL. totuşi nu mai puţin de 2,25 m

transversal b (m)

B/5

vertical h (m)

0,59; tubulaturile instalate în conformitate cu articolul 15.02 alineatul (13) litera (c) sunt considerate intacte

a)Pentru standardul cu un compartiment se poate presupune că pereţii de compartimentare sunt intacţi dacă distanţa dintre doi pereţi de compartimentare adiacenţi este mai mare decât lungimea breşei. Pereţii de compartimentare longitudinali aflaţi la o distanţă mai mică decât B/3 de cocă, măsurată perpendicular pe axa mediană de la peretele cocii la pescaj maxim nu trebuie luaţi în considerare în vederea calculelor. O nişă dintr-un perete de compartimentare transversal cu o lungime mai mare de 2,50 m este considerată ca fiind un perete de compartimentare longitudinal.

b)Pentru standardul cu două compartimente, fiecare perete de compartimentare de pe porţiunea avariei este considerat avariat. Aceasta înseamnă că poziţia pereţilor de compartimentare trebuie să fie aleasă astfel încât să se asigure faptul că nava de pasageri pluteşte după avarierea a două sau mai multe compartimente adiacente pe direcţie longitudinală.
c)Cel mai de jos punct al fiecărei deschideri care nu este etanşă la apă (de exemplu, uşi, ferestre, bocaporţi) trebuie să fie situat cu cel puţin 0,10 m deasupra liniei de plutire în stare avariată. Puntea pereţilor de compartimentare nu trebuie să fie imersată în stadiul final de inundare.
d)Se presupune că permeabilitatea este de 95 %. În cazul în care se dovedeşte prin calcule că permeabilitatea medie a oricărui compartiment este mai mică de 95 %, se poate utiliza valoarea calculată.
Valorile de reţinut nu trebuie însă să fie mai mici decât:

Saloane:

95%

Sălile maşinilor şi sălile cazanelor:

85%

Spaţii pentru bagaje şi magazii:

75%

Funduri duble, buncăre de combustibil, tancuri de balast şi de alte tipuri, în funcţie de destinaţia prevăzută, pot fi presupuse pline sau goale pentru flotarea navei la pescajul maxim:

0 sau 95 %.

[textul din Art. 15^03, alin. (9), litera D. din anexa II, partea II, capitolul 15 a fost abrogat la 23-sep-2008 de punctul 18., alin. (E) din anexa I din Directiva 2008/87/CE/22-sept-2008]
e)În cazul în care avarierea unei dimensiuni mai mici decât cea precizată anterior are efecte contrare mai mari cu privire la bandare sau la pierderea înălţimii metacentrice, astfel de avarieri trebuie să fie luate în considerare la calcule.
(10)Pentru toate stadiile intermediare de inundare menţionate la alineatul (8), trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:
a)unghiul de bandare cp în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar nu trebuie să depăşească 15°;
b)dincolo de bandare, în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar, partea pozitivă a curbei braţului de redresare trebuie să prezinte o valoare a braţului de redresare de GZ > = 0,02 m înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau înainte de a se atinge un unghi de bandare de 25°;
c)deschiderile care nu sunt etanşe la apă nu trebuie să fie imersate înainte de a se atinge bandarea în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar.
d)calcularea efectului suprafeţei libere în stadiile intermediare de inundare trebuie să se bazeze pe aria suprafeţei brute a compartimentelor avariate

(11)În timpul stadiului final de inundare, trebuie să fie respectate următoarele criterii, ţinându-se seama de momentul de bandare menţionat la alineatul (4):
a)unghiul de bandare E nu trebuie să depăşească 10°;
b)dincolo de poziţia de echilibru, partea pozitivă a curbei braţului de redresare trebuie să prezinte o valoare a braţului de redresare de GZR> 0,02 m şi o arie A > 0,0025 m.rad. Valorile minime respective pentru stabilitate trebuie să fie respectate până la imersarea primei deschideri neprotejate sau, în orice caz, înainte de a se atinge un unghi de bandare m de 25°.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]E reprezintă unghiul de bandare în faza finală de inundare luând în considerare momentul menţionat la alineatul (4);
m reprezintă unghiul la care dispare stabilitatea sau unghiul la care primele deschideri neprotejate sunt imersate sau 25°; se va folosi oricare dintre aceste valori este mai mică;
GZR reprezintă braţul de redresare rămas în faza finală de inundare luând în considerare momentul menţionat la alineatul (4);
GZK reprezintă braţul de bandare rezultat din momentul menţionat la alineatul (4).

c)deschiderile care nu sunt etanşe la apă nu trebuie să fie imersate înainte de a se atinge poziţia de echilibru; în cazul în care astfel de deschideri sunt imersate înainte de punctul respectiv, spaţiile către care asigură acces sunt considerate inundate în vederea calculării stabilităţii în stare de avarie.
(12)Dispozitivele de închidere care trebuie să se poată închide ermetic trebuie să fie marcate corespunzător.
(13)În cazul în care sunt prevăzute deschideri de echilibrare transversală pentru reducerea inundării asimetrice, trebuie să se respecte următoarele cerinţe:
a)pentru calculul inundării transversale, trebuie să se aplice Rezoluţia A.266 (VIII) a OMI;
b)acestea trebuie să funcţioneze automat;
c)acestea nu trebuie să fie echipate cu dispozitive de închidere;
d)timpul total alocat pentru compensare nu trebuie să depăşească 15 minute.
Art. 1504: Distanţa de siguranţă şi bordul liber
(1)Distanţa de siguranţă trebuie să fie cel puţin egală cu suma dintre:
a)imersarea laterală suplimentară, care, măsurată pe bordajul exterior, se produce la unghiul de bandare admis în conformitate cu articolul 15.03 alineatul (3) litera (e) şi
b)distanţa de siguranţă reziduală în conformitate cu articolul 15.03 alineatul (3) litera (g).
Pentru navele fără punte a pereţilor de compartimentare, distanţa de siguranţă trebuie să fie de cel puţin 500 mm.
(2)Bordul liber trebuie să fie cel puţin egal cu suma dintre:
a)imersarea laterală suplimentară, care, măsurată pe bordajul exterior, se produce la unghiul de bandare admis în conformitate cu articolul 15.03 alineatul (3) litera (e) şi
b)bordul liber rezidual în conformitate cu articolul 15.03 alineatul (3) litera (f).
În orice caz, bordul liber trebuie să fie de cel puţin 300 mm.
(3)Planul pescajului maxim se stabileşte astfel încât să asigure respectarea dispoziţiilor privind distanţa de siguranţă în conformitate cu alineatul (1) şi bordul liber în conformitate cu alineatul (2) şi articolele 15.02 şi 15.03.
(4)Din motive care ţin de siguranţă, organismul de inspecţie poate prevedea o distanţă de siguranţă mai mare sau un bord liber mai mare.
Art. 1505: Număr maxim admis de pasageri
(1)Organismul de inspecţie trebuie să stabilească numărul maxim admis de pasageri şi trebuie să înscrie numărul respectiv în certificatul comunitar.
(2)Numărul maxim admis de pasageri nu trebuie să depăşească următoarele valori:
a)numărul de pasageri pentru care s-a dovedit că există o zonă de evacuare, în conformitate cu articolul 15.06 alineatul (8);
b)numărul de pasageri care a fost luat în considerare la calculul stabilităţii, în conformitate cu articolul 15.03;
c)numărul de paturi disponibile pentru pasageri pe navele cu cabine, utilizate pentru călătorii care rămân pe navă peste noapte.
(3)Pentru navele cu cabine care sunt utilizate şi ca nave pentru voiaje de zi, numărul de pasageri trebuie să fie calculat pentru ambele utilizări, atât ca navă pentru voiaje de zi, cât şi ca navă cu cabine, şi înscris în certificatul comunitar ca atare.
(4)Numărul maxim admis de pasageri trebuie să fie indicat pe pancarte clar lizibile şi poziţionate în locuri uşor vizibile la bordul navei.
Art. 1506: Spaţii şi zone destinate pasagerilor
(1)Spaţiile destinate pasagerilor trebuie:
a)să fie localizate pe toate punţile, în spatele nivelului peretelui de coliziune şi, dacă se află sub puntea pereţilor de compartimentare, înaintea peretelui de compartimentare din pic pupa;
b)să fie separate de sălile maşinilor şi sălile cazanelor într-un mod etanş la gaz;
c)să fie amenajate astfel încât liniile de vizibilitate menţionate la articolul 7.02 să nu treacă prin ele.
Zonele de pe punte înconjurate de tende sau alte instalaţii mobile similare, situate nu numai deasupra, ci şi integral sau parţial în lateral, trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe ca şi încăperile închise destinate pasagerilor.

(2)Dulapurile şi spaţiile menţionate la articolul 11.13 şi destinate depozitării lichidelor inflamabile trebuie să fie în afara spaţiului destinat pasagerilor.
(3)Numărul şi lăţimea ieşirilor din spaţiile destinate pasagerilor trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)spaţiile sau grupurile de spaţii proiectate sau amenajate pentru 30 de pasageri sau mai mult sau care cuprind paturi pentru 12 pasageri sau mai mult trebuie să aibă cel puţin două ieşiri. Pe navele pentru voiaje de zi, una dintre ieşirile respective poate fi înlocuită de două ieşiri de urgenţă; spaţiile, cu excepţia cabinelor, şi grupurile de spaţii care au o singură ieşire trebuie să aibă cel puţin o ieşire de urgenţă;

b)în cazul în care spaţiile sunt situate sub puntea pereţilor de compartimentare, una dintre ieşiri trebuie să fie o uşă etanşă la apă într-un perete de compartimentare în conformitate cu articolul 15.02 alineatul (10), care să conducă într-un compartiment adiacent din care să se poată ajunge direct pe puntea superioară. Cealaltă ieşire trebuie să ducă direct sau, în cazurile autorizate în conformitate cu litera (a), să asigure ieşirea de urgenţă în aer liber sau pe puntea pereţilor de compartimentare. Prezenta cerinţă nu se aplică pentru cabine individuale;
c)ieşirile menţionate la literele (a) şi (b) trebuie să fie amenajate corespunzător şi să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,80 m şi, de asemenea, o înălţime liberă de cel puţin 2,00 m. Pentru uşile cabinelor pentru pasageri şi cele ale altor spaţii mici, lăţimea liberă poate fi redusă la 0,70 m;
d)în cazul spaţiilor sau grupurilor de spaţii proiectate pentru mai mult de 80 de pasageri, suma lăţimilor tuturor ieşirilor destinate pasagerilor şi care trebuie să fie utilizate de către aceştia în caz de urgenţă trebuie să fie de cel puţin 0,01 m per pasager;
e)în cazul în care lăţimea totală a ieşirilor este determinată de numărul de pasageri, lăţimea fiecărei ieşiri trebuie să fie de cel puţin 0,005 m per pasager;
f)ieşirile de urgenţă trebuie să aibă cea mai mică latură de cel puţin 0,60 m lungime sau un diametru minim de 0,70 m. Acestea trebuie să se deschidă în direcţia de evacuare şi trebuie să fie marcate pe ambele părţi;
g)ieşirile spaţiilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,90 m. Ieşirile utilizate în mod normal pentru îmbarcarea şi debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 1,50 m.
(4)Uşile spaţiilor destinate pasagerilor trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)cu excepţia uşilor care dau în coridoare de legătură, acestea trebuie să se poată deschide spre în afară sau să fie construite ca uşi glisante;
b)uşile cabinelor trebuie să fie construite astfel încât să poată fi descuiate şi din exterior, în orice moment;
c)uşile acţionate electric trebuie să poată fi deschise uşor în caz de defectare a sursei de energie care alimentează mecanismul;
d)pentru uşile destinate a fi utilizate de către persoane cu mobilitate redusă, trebuie să existe, din direcţia din care se deschid uşile, un spaţiu liber de cel puţin 0,60 m între muchia internă a cantului uşii de pe partea cu încuietoare şi un zid perpendicular adiacent.
(5)Coridoarele de legătură trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)acestea trebuie să aibă o lăţime de trecere de cel puţin 0,80 m. Dacă acestea conduc spre încăperi folosite de mai mult de 80 pasageri, ele trebuie să fie conforme dispoziţiilor alineatului (3) literele (d) şi (e) cu privire la lăţimea ieşirilor care conduc la coridoarele de legătură

b)înălţimea liberă a acestora nu trebuie să fie mai mică de 2,00 m;
c)coridoarele de legătură destinate a fi utilizate de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de 1,30 m. Coridoarele de legătură cu o lăţime mai mare de 1,50 m trebuie să aibă balustrade pe ambele părţi;
d)în cazul în care o parte a navei sau un spaţiu destinat pasagerilor este deservit de un singur coridor de legătură, lăţimea liberă a acestuia trebuie să fie de cel puţin 1,00 m;
e)coridoarele de legătură trebuie să fie lipsite de trepte;
f)acestea trebuie să conducă doar către punţi deschise, spaţii sau casa scărilor;
g)fundăturile din coridoarele de legătură nu trebuie să aibă mai mult de 2 metri.
(6)Pe lângă dispoziţiile alineatului (5), căile de evacuare trebuie să mai respecte şi următoarele cerinţe:
a)scările înclinate, ieşirile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie amplasate astfel încât, în caz de incendiu într-un anumit spaţiu, celelalte spaţii să poată fi evacuate în condiţii de siguranţă;
b)căile de evacuare trebuie să conducă, pe cel mai scurt drum, la spaţiile de evacuare menţionate la alineatul (8);
c)căile de evacuare nu trebuie să treacă prin sălile maşinilor sau prin bucătării;
d)de-a lungul căilor de evacuare, în nici un punct, nu se instalează stinghii, scări verticale sau alte dispozitive similare;
e)uşile căilor de evacuare trebuie să fie construite astfel încât să nu reducă lăţimea minimă a căii de evacuare menţionată la alineatul (5) litera (a) sau (d);
f)căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie clar indicate. Semnele trebuie să fie iluminate prin sistemul de iluminare de urgenţă.
(7)Căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă trebuie să aibă un sistem adecvat de ghidare în condiţii de siguranţă.
(8)Pentru toate persoanele de la bord trebuie să fie disponibile spaţii de repliere care să îndeplinească următoarele condiţii:
a)suprafaţa totală a spaţiilor de repliere (AS) trebuie să corespundă cel puţin valorii următoare:
Nave pentru voiaje de zi:
Nave cu cabine:
În formulele respective se aplică următoarea definiţie:
Fmax este numărul maxim admis de pasageri la bord;
b)fiecare zonă individuală de repliere sau zonă de evacuare trebuie să fie mai mare de 10 m2;
c)suprafeţele zonelor de repliere nu trebuie să aibă mobilier, nici mobil nici fix;
d)în cazul în care într-un spaţiu cu zone de repliere definite există mobilier mobil, acesta trebuie să fie fixat corespunzător pentru a preveni alunecarea;
e)în cazul în care sunt amplasate scaune fixe sau bănci într-o încăpere în care sunt definite zonele pentru adunare, numărul corespunzător de persoane nu trebuie să fie luat în considerare la calcularea suprafeţei totale a zonei pentru adunare menţionate la litera (a). Cu toate acestea, numărul de persoane pentru care sunt amplasate scaune fixe sau bănci într-o anumită încăpere nu trebuie să depăşească numărul de persoane pentru care există zonele pentru adunare în spaţiul respectiv;

f)mijloacele de salvare trebuie să fie uşor accesibile din zonele de evacuare;

g)trebuie să fie posibilă evacuarea persoanelor din zonele de evacuare respective în condiţii de siguranţă, folosind oricare din bordurile navei;

h)zonele pentru adunare trebuie să fie situate deasupra liniei de supraimersiune;

i)zonele pentru adunare şi zonele de evacuare trebuie să fie indicate ca atare în planul de siguranţă şi afişate prin marcaje la bordul navei;

j)dispoziţiile de la literele (d) şi (e) se aplică şi punţilor libere pe care sunt definite zone pentru adunare;

k)în cazul în care la bord sunt disponibile echipamente colective de salvare care sunt în conformitate cu articolul 15.09 alineatul (5), numărul de persoane pentru care sunt disponibile echipamentele respective poate fi ignorat la calcularea zonelor de repliere menţionate la litera (a);
l)cu toate acestea, în toate cazurile în care se aplică reduceri în conformitate cu literele (e), (j) şi (k), suprafaţa totală menţionată la litera (a) trebuie să fie suficientă pentru cel puţin 50 % din numărul maxim admis de pasageri.

(9)Scările înclinate şi podestele acestora din zonele pentru pasageri trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)să fie construite în conformitate cu standardul european EN 13056:2000;
b)să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,80 m sau, în cazul în care sunt conectate la coridoare de legătură sau spaţii utilizate de mai mult de 80 pasageri, de cel puţin 0,01 m per pasager;
c)să aibă o lăţime liberă de cel puţin 1,00 m în cazul în care reprezintă singurele mijloace de acces într-un spaţiu destinat pasagerilor;
d)să fie situate în interiorul zonei de siguranţă, în cazul în care nu există cel puţin o scară înclinată de oricare parte a navei, în acelaşi spaţiu;
e)în plus, scările destinate persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să respecte următoarele cerinţe:
(aa)înclinaţia scării nu trebuie să depăşească 38°;
(bb)scările trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,90 m;
(cc)nu sunt admise scările în spirală;
(dd)scările nu se montează într-o direcţie transversală faţă de navă;
(ee)balustradele scărilor se extind cu aproximativ 0,30 m dincolo de capetele de sus şi de jos ale scării, fără a restricţiona căile de acces;
(ff)balustradele, partea din faţă a cel puţin primei şi ultimei trepte, precum şi podeaua care acoperă capetele scărilor sunt scoase în evidenţă prin utilizarea de culori.
Ascensoarele destinate persoanelor cu mobilitate redusă şi echipamentele de ridicare, cum sunt dispozitivele de urcat scări şi platformele de ridicare, trebuie construite în conformitate cu un standard relevant sau o reglementare a unui stat membru.
(10)Părţile de punte destinate pasagerilor şi care nu sunt închise trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)este necesar să fie înconjurate de un parapet fix sau de o bară de protecţie înaltă de cel puţin 1,00 m sau de o bară în conformitate cu standardul european EN 711:1995, de construcţie tip PF, PG sau PZ. Parapetele şi balustradele de pe punte destinate persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 1,10 m;
b)deschiderile şi echipamentele pentru îmbarcare sau debarcare, precum şi deschiderile pentru încărcare şi descărcare trebuie să fie de aşa natură încât să poată fi fixate şi să aibă o lăţime liberă de cel puţin 1,00 m. Deschiderile utilizate în mod normal pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 1,50 m;
c)în cazul în care deschiderile şi echipamentele pentru îmbarcare sau debarcare nu pot fi observate de la timonerie, se asigură mijloace optice şi electronice în acest scop;
d)pasagerii care stau aşezaţi trebuie să nu întrerupă liniile de vizibilitate menţionate la articolul 7.02.
(11)Părţile navei care nu sunt destinate pasagerilor, în special accesul la timonerie, la troliuri şi la sălile maşinilor trebuie să fie de aşa natură încât să poată fi protejate împotriva intrării neautorizate. La oricare dintre punctele de acces respective trebuie să fie afişat, într-un loc clar vizibil, un semn în conformitate cu figura 1 din apendicele I.
(12)Pasarelele trebuie să fie construite în conformitate cu standardul european EN 14206:2003. Prin derogare de la articolul 10.02 alineatul (2) litera (d), lungimea acestora poate fi mai mică de 4 m.
(13)Zonele de circulaţie destinate persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de 1,30 m şi să fie lipsite de trepte şi praguri mai înalte de 0,025 m. Zidurile din zonele de circulaţie destinate persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să fie echipate cu balustrade la o înălţime de 0,90 m deasupra podelei.
(14)Uşile şi pereţii din sticlă din zonele de circulaţie, precum şi geamurile ferestrelor, trebuie să fie realizate din sticlă călită sau sticlă laminată. Acestea pot fi realizate şi din materiale sintetice, cu condiţia ca acestea să fie autorizate din punctul de vedere al protecţiei împotriva incendiilor.
Uşile transparente şi pereţii transparenţi care ajung până la podea, în zonele de circulaţie, trebuie să fie marcaţi vizibil.
(15)Suprastructurile sau acoperişurile acestora, constând integral din panouri panoramice şi incintele create din tende sau alte instalaţii mobile similare, precum şi substructurile acestora trebuie proiectate astfel încât să poată fi fabricate exclusiv din materiale care, în caz de accident, reduc cât mai mult posibil riscurile de rănire a persoanelor de la bord.

(16)Sistemele de apă potabilă trebuie să respecte cel puţin cerinţele prevăzute la articolul 12.05.
(17)Este necesar să existe toalete disponibile pentru pasageri. Cel puţin o toaletă trebuie să fie echipată pentru a fi utilizată de către persoane cu mobilitate redusă, în conformitate cu un standard relevant sau o reglementare dintr-un stat membru şi trebuie să fie accesibilă din zonele destinate persoanelor cu mobilitate redusă.
(18)Cabinele ale căror ferestre nu se deschid trebuie să fie racordate la un sistem de aerisire.
(19)Prin analogie, spaţiile în care sunt cazaţi membrii echipajului şi personalul de bord trebuie să respecte dispoziţiile prezentului articol.
Art. 1507: Sistemul de propulsie
Suplimentar, în afară de sistemul principal de propulsie, navele trebuie să mai fie echipate cu un al doilea sistem de propulsie independent, astfel încât să se asigure că, în caz de defecţiune la sistemul principal de propulsie, nava îşi poate continua ruta prin mijloace proprii.
Cel de-al doilea sistem de propulsie independent trebuie să fie amplasat într-o sală a maşinilor separată. În cazul în care ambele săli ale maşinilor au partiţii comune, acestea trebuie să fie construite în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2).
Art. 1508: Dispozitive şi echipamente de siguranţă
(1)Toate navele de pasageri trebuie să deţină un mijloc de comunicaţie internă în conformitate cu articolul 7.08. Acesta trebuie să fie disponibil în sălile operaţionale şi, în cazul în care nu există o comunicare directă de la timonerie, în zonele de acces şi de evacuare pentru pasageri menţionate la articolul 15.06 alineatul (8).
(2)Toţi pasagerii trebuie să fie în raza de acţiune a unui sistem de difuzoare. Sistemul trebuie să fie proiectat astfel încât să se asigure faptul că informaţia transmisă poate fi clar distinsă de zgomotul de fond. Difuzoarele sunt opţionale în cazul în care este posibilă comunicarea directă între timonerie şi spaţiile pentru pasageri.
(3)Nava trebuie să fie echipată cu un sistem de alarmă. Sistemul trebuie să cuprindă:
a)un sistem de alarmă care să permită pasagerilor, membrilor echipajului şi personalului de bord să alerteze comandantul navei şi echipajul.
Alarma respectivă se dă doar în spaţiile afectate comandantului navei şi echipajului; numai comandantul navei poate opri alarma. Alarma poate fi declanşată cel puţin din următoarele locuri:
(aa) din fiecare cabină;
(bb) din coridoare, ascensoare şi casa scărilor, cu o distanţă până la cel mai apropiat declanşator de cel mult 10 m şi cu cel puţin un declanşator per compartiment etanş la apă;
(cc) din saloane, săli de mese şi alte săli similare de recreare;
(dd) din toaletele destinate persoanelor cu mobilitate redusă;
(ee) din sălile maşinilor, bucătării şi alte spaţii similare în care există risc de incendiu;
(ff) din spaţiile de depozitare la rece şi din alte magazii.
Declanşatoarele alarmei trebuie să fie instalate la o înălţime între 0,85 m şi 1,10 m deasupra podelei;
b)un sistem de alarmă care să permită comandantului navei să alerteze pasagerii.
Alarma respectivă trebuie să se audă clar şi să nu poată fi confundată cu alt sunet, în toate spaţiile accesibile pasagerilor. Aceasta trebuie să poate fi declanşată de la timonerie şi dintr-un post cu prezenţă permanentă a echipajului;
c)un sistem de alarmă care să permită comandantului navei să alerteze membrii echipajului şi personalul de bord.
Sistemul de alarmă prevăzut la articolul 7.09 alineatul (1) trebuie să funcţioneze şi în sălile de recreare ale personalului de bord, spaţiile de depozitare la rece şi alte magazii.
Declanşatoarele alarmei trebuie să fie protejate împotriva utilizării neintenţionate.
(4)Fiecare compartiment etanş la apă trebuie să fie echipat cu o alarmă la nivelul santinei.
(5)Este necesar să fie disponibile la bord două pompe de santină motorizate.
(6)Trebuie să fie disponibilă o instalaţie de santină cu tubulatură instalată permanent.

(7)Spaţiile de depozitare la rece, chiar şi atunci când sunt încuiate, trebuie să poată fi deschise din interior.
(8)În cazul în care sunt amplasate sisteme cu CO2 în spaţii sub nivelul punţii, spaţiile respective trebuie să fie echipate cu un sistem de ventilaţie automată care să pornească automat atunci când uşa sau capacul spaţiului este deschis(ă). Conductele de aerisire trebuie să coboare la 0,05 m de la nivelul podelei spaţiului respectiv.
(9)Suplimentar, în afară de trusa de prim ajutor prevăzută la articolul 10.02 alineatul (2) litera (f), mai trebuie să existe şi alte truse de prim ajutor, într-un număr suficient. Trusele de prim ajutor şi depozitarea acestora trebuie să respecte cerinţele prevăzute la articolul 10.02 alineatul (2) litera (f).
Art. 1509: Echipamente de salvare
(1)Suplimentar, pe lângă colacii de salvare menţionaţi la articolul 10.05 alineatul (1), toate părţile punţii destinate pasagerilor şi care nu sunt închise trebuie să fie echipate cu colaci de salvare corespunzători, care vor fi poziţionaţi pe ambele părţi laterale ale vasului, la cel mult 20 m unul de celălalt. Colacii de salvare sunt consideraţi corespunzători, dacă respectă:
- standardul european EN 14144: 2003; sau
- Convenţia Internaţională privind siguranţa vieţii pe mare (SOLAS 1974) Capitolul III Regula 7.1 şi Codul Internaţional privind mijloacele de salvare - (LSA-) punctul 2.1.
Jumătate din colacii de salvare prevăzuţi trebuie să fie echipaţi cu o coardă flotantă lungă de cel puţin 30 m şi cu un diametru între 8 şi 11 mm. Cealaltă jumătate din colacii de salvare prevăzuţi trebuie să fie echipaţi cu lumină automată, care funcţionează cu baterii şi care să nu se stingă în apă.

(2)Suplimentar, pe lângă colacii de salvare prevăzuţi la alineatul (1), se vor afla la îndemâna personalului de bord dispozitive individuale de salvare, în conformitate cu articolul 10.05 alineatul (2). Pentru personalul de bord care nu are sarcini legate de siguranţă, sunt permise veste de salvare care nu sunt gonflabile sau care sunt gonflabile semiautomat, în conformitate cu standardele menţionate în articolul 10.05 alineatul (2).

(3)Navele de pasageri trebuie să dispună de echipamente adecvate care să permită persoanelor să fie transferate în condiţii de siguranţă în ape puţin adânci, pe ţărm sau pe o altă ambarcaţiune.
(4)Suplimentar, pe lângă echipamentele de salvare prevăzute la alineatele (1) şi (2), în conformitate cu articolul 10.05 alineatul (2), trebuie să fie disponibile echipamente de salvare individuale pentru 100 % din numărul maxim de pasageri admis. Sunt, de asemenea, permise vestele de salvare care nu sunt gonflabile sau care sunt gonflabile semiautomat, conform standardelor menţionate la articolul 10.05 alineatul (2).
[textul din Art. 15^09, alin. (4) din anexa II, partea II, capitolul 15 a fost abrogat la 23-sep-2008 de punctul 20., alin. (C) din anexa I din Directiva 2008/87/CE/22-sept-2008]
(5)Termenul "echipamente colective de salvare" se referă la bărcile de salvare prevăzute la articolul 10.04 şi la plutele de salvare.
Plutele de salvare trebuie:
a)să aibă o inscripţie prin care să se indice utilizarea prevăzută şi numărul de persoane pentru care sunt omologate;
b)să ofere suficiente locuri pe scaune pentru numărul admis de persoane;
c)să sigure o flotabilitate de cel puţin 750 N per persoană în apă dulce;
d)să fie prevăzute cu o frânghie legată de nava de pasageri pentru a preveni intrarea în derivă;
e)să fie realizate din materiale adecvate şi să fie rezistente la uleiuri şi produse petroliere, precum şi la temperaturi de până la 50 °C;
f)să adopte şi să menţină o traiectorie stabilă şi, în acest sens, să fie echipate cu dispozitive adecvate de ţinere pentru numărul indicat de persoane;
g)să aibă o culoare portocalie fluorescentă sau să aibă suprafeţe fluorescente, vizibile din toate părţile, de cel puţin 100 cm2;
h)să poată fi scoase din poziţia de depozitare şi lăsate la apă în mod rapid şi sigur de către o persoană sau să poată pluti liber din poziţia de depozitare;
i)să fie prevăzute cu mijloace adecvate de evacuare din zonele de evacuare menţionate la articolul 15.06 alineatul (8), pe plutele de salvare în cazul în care distanţa verticală între puntea zonelor de evacuare şi planul pescajului maxim este mai mare de 1 m.
(6)Echipamentele colective suplimentare de salvare sunt echipamente care asigură flotabilitatea câtorva persoane în apă. Acestea trebuie:
a)să aibă o inscripţie prin care să se indice utilizarea prevăzută şi numărul de persoane pentru care sunt omologate;
b)să sigure o flotabilitate de cel puţin 100 N per persoană în apă dulce;
c)să fie realizate din materiale adecvate şi să fie rezistente la uleiuri şi produse petroliere, precum şi la temperaturi de până la 50 °C;
d)să adopte şi să menţină o traiectorie stabilă şi, în acest sens, să fie echipate cu dispozitive adecvate de ţinere pentru numărul indicat de persoane;
e)să aibă o culoare portocalie fluorescentă sau să aibă suprafeţe fluorescente, vizibile din toate părţile, de cel puţin 100 cm2;
f)să poată fi scoase din poziţia de depozitare şi lăsate la apă în mod rapid şi sigur de către o persoană, sau să poată pluti liber din poziţia de depozitare.
(7)Echipamentele gonflabile colective de salvare mai trebuie, în plus:
a)să conţină cel puţin două compartimente de aer separate;
b)să se umfle automat sau manual când sunt lansate;
c)să adopte şi să menţină o traiectorie stabilă indiferent de sarcina suportată, chiar şi atunci când numai jumătate din compartimentele cu aer sunt umflate.
(8)Echipamentele de salvare trebuie să fie depozitate la bord în aşa fel încât să se poată ajunge la ele rapid şi în siguranţă. Spaţiile de depozitare acoperite trebuie să fie clar marcate.
(9)Echipamentele de salvare trebuie să fie verificate în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
(10)Barca de serviciu trebuie să fie echipată cu un motor şi cu un proiector de căutare.
(11)Este necesar să fie disponibilă şi o targă adecvată.
Art. 1510: Instalaţii electrice
(1)Iluminatul trebuie să fie asigurat exclusiv de instalaţii electrice.
(2)Art. 9.16 alineatul (3) se aplică şi culoarelor şi sălilor de agrement pentru pasageri.
(3)Pentru următoarele spaţii şi amplasamente trebuie să se asigure o iluminare corespunzătoare şi o iluminare de urgenţă:
a)spaţiile în care este depozitat echipamentul de salvare şi cele în care echipamentul respectiv este pregătit, în mod normal, pentru a fi utilizat;
b)căile de evacuare şi de acces pentru pasageri, inclusiv pasarelele, intrările şi ieşirile, coridoarele de legătură, ascensoarele şi scările de la spaţiile de locuit, cabinele şi spaţiile de locuit;
c)marcajele căilor de evacuare şi ieşirilor de urgenţă;
d)alte spaţii destinate persoanelor cu mobilitate redusă;
e)sălile operaţionale, sălile maşinilor, compartimentele instalaţiei de guvernare şi ieşirile acestora;
f)timoneria;
g)sala destinată sursei de energie de urgenţă;
h)punctele în care sunt amplasate extinctoarele şi comenzile echipamentelor de stingere a incendiilor; (i) spaţiile în care pasagerii, personalul de bord şi echipajul se repliază în caz de pericol.
(4)Este necesar să existe o centrală electrică de urgenţă, constând într-o sursă de energie de urgenţă şi un panou de control de urgenţă, care, în cazul unei defecţiuni a alimentării următoarelor echipamente electrice, poate prelua imediat rolul de sursă de energie de substituţie, în cazul în care echipamentul nu are propria sa sursă de alimentare:
a)lumini de semnalizare;
b)dispozitive de avertizare acustică;
c)iluminatul de urgenţă, în conformitate cu alineatul (3);
d)instalaţiile de radiotelefonie;
e)alarma, difuzoare şi sistemul de comunicare a mesajelor la bord;
f)proiectoarele de căutare menţionate la articolul 10.02 alineatul (2) litera (i);
g)sistemul de alarmă în caz de incendiu;
h)alte echipamente de siguranţă, de exemplu, sistemele de pulverizare automată a apei sau pompele pentru stins incendii;
i)ascensoare şi echipamente de ridicare în sensul articolului 15.06 alineatul (9) a doua teză.
(5)Aparatele de iluminat pentru iluminarea de urgenţă se marchează corespunzător.
(6)Centrala electrică de urgenţă trebuie să fie instalată în afara sălii maşinilor principale, în afara spaţiilor în care sunt amplasate sursele de energie menţionate la articolul 9.02 alineatul (1) şi în afara spaţiului în care se află tabloul electric principal; aceasta trebuie să fie separată de spaţiile respective prin compartimentare, în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2).
Cablurile care alimentează instalaţiile electrice în caz de urgenţă trebuie să fie instalate şi dispuse astfel încât să se menţină continuitatea alimentării instalaţiilor respective în caz de incendiu sau de inundare. Cablurile respective nu trebuie să treacă niciodată prin sala maşinilor principale, prin bucătării şi spaţii în care este instalată sursa principală de energie şi echipamentul de racordare al acesteia, cu excepţia cazurilor în care trebuie să se asigure echipamente de urgenţă în spaţiile respective.
Centrala electrică de urgenţă trebuie să fie instalată deasupra liniei de supraimersiune sau cât mai departe posibil de sursele de energie, conform articolului 9.02 alineatul (1), pentru a se asigura că, în caz de inundaţie, în conformitate cu articolul 15.03 alineatul (9), centrala nu este inundată odată cu aceste surse de energie.

(7)Următoarele echipamente sunt admise drept sursă de energie de urgenţă:
a)seturile de generatori auxiliari cu sursa lor independentă de alimentare cu combustibil şi cu sistem independent de răcire care, în cazul întreruperii energiei, să pornească şi să preia automat alimentarea cu energie într-un interval de 30 secunde sau, în cazul în care sunt amplasaţi în imediata apropiere a timoneriei sau a oricărui alt spaţiu cu prezenţă permanentă a membrilor echipajului, să poată fi porniţi manual sau
b)baterii de acumulatori care, în caz de întrerupere a energiei, să pornească automat sau, în cazul în care sunt amplasaţi în imediata apropiere a timoneriei sau a oricărui alt spaţiu cu prezenţă permanentă a membrilor echipajului, să poată fi porniţi manual. Aceştia trebuie să poată alimenta consumatorii de electricitate menţionaţi anterior pe durata de timp prescrisă, fără reîncărcare şi fără vreo reducere inacceptabilă a tensiunii.
(8)Perioada de funcţionare prevăzută pentru sursa de alimentare de urgenţă trebuie să fie stabilită în conformitate cu scopurile preconizate pentru nava de pasageri. Aceasta nu poate fi mai mică de 30 de minute.
(9)Izolarea rezistenţelor şi a legăturii la masă a sistemelor electrice trebuie să fie verificată cu ocazia inspecţiilor prevăzute la articolul 2.09.
(10)Sursele de energie electrică trebuie să fie independente una de cealaltă, în conformitate cu articolul 9.02 alineatul (1).
(11)O defecţiune a echipamentului de alimentare principal sau de urgenţă nu trebuie să afecteze siguranţa de funcţionare a celeilalte instalaţii.
Art. 1511: Protecţia împotriva incendiilor
(1)O instituţie de testare acreditată stabileşte dacă materialele şi componentele sunt corespunzătoare pentru protecţia împotriva incendiilor, pe baza unor metode de testare adecvate.
a)Instituţia de testare trebuie să respecte:
(aa) Codul privind procedurile de testare antiincendiu sau
(bb) standardul european EN ISO/CEI 17025:2000 privind cerinţele generale pentru competenţa laboratoarelor de testare şi de etalonare.
b)Metodele de testare recunoscute pentru a constata dacă un material este inflamabil sunt:
(aa) anexa 1 partea 1 din Codul privind procedurile de testare antiincendiu şi
(bb) Codul privind procedurile de testare antiincendiu sau reglementările echivalente ale unuia dintre statele membre.
c)Metodele de testare recunoscute pentru a constata dacă un material este greu inflamabil sunt:
(aa) cerinţele în domeniu stabilite în anexa 1 părţile 5 (Test de inflamabilitate a suprafeţelor), 6 (Test pentru învelişurile de pe punte), 7 (Test pentru textile şi materiale plastice suspendate), 8 (Test pentru mobile capitonate) şi 9 (Test pentru componente din paturi) din Codul privind procedurile de testare antiincendiu şi
(bb) reglementările echivalente ale unuia dintre statele membre.
d)Metodele de testare recunoscute pentru a constata rezistenţa la foc sunt:
(aa)Anexa I partea 3 din Codul privind procedurile de testare antiincendiu; şi

(bb) reglementările echivalente ale unuia dintre statele membre.
e)Organismul de inspecţie poate, în conformitate cu Codul privind procedurile de testare antiincendiu, să solicite un test pe un eşantion pentru a asigura respectarea dispoziţiilor alineatului (2) legate de rezistenţă şi de creşterea temperaturii.

(2)Pereţii interni de separare
a)între spaţii trebuie să fie proiectaţi în conformitate cu tabelele următoare:
aa) Tabel pentru pereţii interni de separare între spaţii în care nu este instalat niciun fel de sisteme de pulverizare a apei sub presiune, în conformitate cu articolul 10.03a.

Spaţii

Posturi de comandă

Scări

Zone de repliere

Saloane

Sălile maşinilor

Bucătării

Magazii

Posturi de comandă

-

A0

A0/B15 (1)

A30

A60

A60

A30/A60 (5)

Scări

 

-

A0

A30

A60

A60

A30

Zone de repliere

  

-

A30/B15 (2)

A60

A60

A30/A60 (5)

Saloane

   

-/A0/B15 (3)

A60

A60

A30

Sălile maşinilor

    

A60/A0 (4)

A60

A60

Bucătării

     

A0

A30/B15 (6)

Magazii

      

-

(1)Pereţii interni de separare între posturi de comandă şi zone interioare de repliere trebuie să corespundă tipului A0, iar în cazul zonelor de repliere exterioare doar tipului B15.

(2)Pereţii interni de separare între saloane şi zone interioare de repliere trebuie să corespundă tipului A30, iar în cazul zonelor de repliere exterioare doar tipului B15.

(3)Pereţii interni de separare între cabine, pereţii interni de separare între cabine şi coridoare şi pereţii interni verticali de separare care separă saloanele, în conformitate cu alineatul (10), trebuie să corespundă tipului B15 pentru spaţii echipate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune B0. Pereţii interni de separare între cabine şi saune trebuie să corespundă tipului A0 pentru spaţii echipate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune de tip B15.

(4)Pereţii interni de separare între sălile maşinilor, în conformitate cu articolul 15.07 şi cu articolul 15.10 alineatul (6), trebuie să corespundă tipului A60; în alte cazuri, trebuie să corespundă tipului A0.

(5)Pereţii interni de separare între spaţiile de depozitare a lichidelor inflamabile, posturile de comandă şi zonele de repliere trebuie să corespundă tipului A60 pentru spaţii echipate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune de tip A30.

(6)Tipul B15 este suficient pentru pereţii interni de separare între bucătării, pe de o parte, şi spaţii de depozitare la rece şi spaţii de depozitare a alimentelor, pe de altă parte.

bb) Tabel pentru pereţii interni de separare între spaţii în care sunt instalate sisteme de pulverizare a apei sub presiune, în conformitate cu articolul 10.03a.

Spaţii

Posturi de comandă

Scări

Zone de repliere

Saloane

Sălile maşinilor

Bucătării

Magazii

Posturi de comandă

-

A0

A0/B15 (1)

A0

A60

A30

A0/A30 (5)

Scări

 

-

A0

A0

A60

A30

A0

Zone de repliere

  

-

A30/B15 (2)

A60

A30

A0/A30 (5)

Saloane

   

-/B15/B 0 (3)

A60

A30

A0

Sălile maşinilor

    

A60/A0 (4)

A60

A60

Bucătării

     

-

A0/B15 (6)

Magazii

      

-

(1)Pereţii interni de separare între posturi de comandă şi zone interioare de repliere trebuie să corespundă tipului A0, iar în cazul zonelor de repliere exterioare doar tipului B15.

(2)Pereţii interni de separare între saloane şi zone interioare de repliere trebuie să corespundă tipului A30, iar în cazul zonelor de repliere exterioare doar tipului B15.

(3)Pereţii interni de separare între cabine, pereţii interni de separare între cabine şi coridoare şi pereţii interni verticali de separare care separă saloanele, în conformitate cu alineatul (10), trebuie să corespundă tipului B15 pentru spaţii echipate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune B0. Pereţii interni de separare între cabine şi saune trebuie să corespundă tipului A0 pentru spaţii echipate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune de tip B15.

(4)Pereţii interni de separare între sălile maşinilor, în conformitate cu articolul 15.07 şi cu articolul 15.10 alineatul (6), trebuie să corespundă tipului A60; în alte cazuri, trebuie să corespundă tipului A0.

(5)Pereţii interni de separare între spaţiile de depozitare a lichidelor inflamabile, posturile de comandă şi zonele de repliere trebuie să corespundă tipului A60 pentru spaţii echipate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune de tip A30.

(6)Tipul B15 este suficient pentru pereţii interni de separare între bucătării, pe de o parte, şi spaţii de depozitare la rece şi spaţii de depozitare a alimentelor, pe de altă parte.

b)Pereţii interni de separare de tip A sunt pereţi de compartimentare, pereţi şi punţi care îndeplinesc următoarele cerinţe:
(aa)sunt realizaţi din oţel sau un alt material echivalent;
(bb)sunt întăriţi în mod corespunzător;
(cc)sunt izolaţi cu materiale necombustibile omologate, astfel încât temperatura medie pe latura neexpusă la foc să nu crească cu mai mult de 140°C peste temperatura iniţială şi, în nici un punct al suprafeţei respective, inclusiv armături, temperatura să nu crească cu mai mult de 180°C peste temperatura iniţială, în decursul următoarelor perioade specificate:
Tipul A60 - 60 de minute;
Tipul A30 - 30 de minute;
Tipul A0 - 0 minute;
(dd)sunt construiţi astfel încât să prevină propagarea fumului şi a flăcărilor până la încheierea duratei normale de o oră a testului de incendiu;
c)pereţii interni de separare de tip B sunt pereţi de compartimentare, pereţi, punţi, plafoane sau straturi de acoperire care îndeplinesc următoarele cerinţe:
(aa)sunt realizaţi din materiale necombustibile omologate. Mai mult, toate materialele utilizate în producţia şi asamblarea componentelor trebuie să fie necombustibile, cu excepţia stratului de acoperire, care trebuie să fie cel puţin dintr-un material ignifug;
(bb)prezintă un grad de izolare de aşa natură, încât temperatura medie pe latura neexpusă la foc să nu crească cu mai mult de 140°C peste temperatura iniţială şi, în nici un punct al suprafeţei respective, inclusiv armături, temperatura să nu crească cu mai mult de 225°C peste temperatura iniţială, în decursul următoarelor perioade specificate:
Tipul B15 - 15 minute;
Tipul B0 - 0 minute.
(cc)sunt construiţi astfel încât să prevină propagarea fumului şi a flăcărilor până la încheierea primei jumătăţi de oră din testul normal de foc.

(3)Vopselele, lacurile şi alte tratamente ale suprafeţelor, precum şi materialul acoperitor pentru punţi utilizat în spaţii, cu excepţia sălilor maşinilor şi a magaziilor, trebuie să fie ignifug. Covoarele, materialele, draperiile şi alte materiale textile suspendate, precum şi mobilierul capitonat şi componentele paturilor trebuie să fie din materiale ignifuge, în cazul în care spaţiile în care se află nu sunt echipate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune în conformitate cu articolul 10.03a.
(4)Plafoanele saloanelor şi straturile de acoperire pentru pereţi, inclusiv substructurile acestora, trebuie să fie realizate din materiale necombustibile în cazul în care spaţiile în care se află nu sunt dotate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune în conformitate cu articolul 10.03a, cu excepţia suprafeţelor lor, care trebuie să fie construite cel puţin din materiale ignifuge. Prima teză nu se aplică saunelor.

(5)Mobilierul şi obiectele încastrate din saloane care servesc drept spaţii de repliere trebuie să fie realizate din materiale necombustibile în cazul în care spaţiile în care se află nu sunt echipate cu sisteme de pulverizare a apei sub presiune în conformitate cu articolul 10.03a.
(6)Vopselele, lacurile şi alte materiale utilizate pe suprafeţele interioare expuse nu trebuie să producă cantităţi excesive de fum sau de substanţe toxice. Această proprietate trebuie să fie dovedită în conformitate cu Codul privind procedurile de testare antiincendiu.
(7)Materialele de izolare din saloane trebuie să fie necombustibile. Prezenta dispoziţie nu se aplică izolaţiilor folosite pe ţevile care conţin agenţi de răcire. Suprafeţele materialelor de izolare utilizate la ţevile respective trebuie să fie cel puţin greu inflamabile.
(71)(7a)Tendele şi instalaţiile mobile similare care acoperă parţial sau integral puntea, precum şi structurile acestora trebuie să fie construite cel puţin din materiale ignifuge.

(8)În conformitate cu dispoziţiile alineatului (2), uşile din pereţii interni de compartimentare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)trebuie să respecte cerinţele prevăzute la alineatul (2), la fel ca şi pereţii interni de compartimentare;
b)trebuie să se închidă automat în cazul uşilor din pereţii interni de compartimentare menţionaţi la alineatul (10) sau în cazul uşilor despărţitoare din sălile maşinilor, bucătării şi casa scărilor;
c)uşile cu autoînchidere care rămân deschise în condiţii normale de funcţionare trebuie să se poată închide dintr-un spaţiu cu prezenţă permanentă a membrilor personalului de bord sau a membrilor echipajului; de îndată ce o uşă a fost închisă prin comandă la distanţă, trebuie să se poată redeschide uşa în condiţii de siguranţă, la faţa locului;
d)uşile etanşe la apă, menţionate la articolul 15.02, nu necesită izolare.
(9)Pereţii menţionaţi la alineatul (2) trebuie să fie continui de la o punte la alta sau să se termine în plafoane continue, care respectă aceleaşi cerinţe în materie de siguranţă ca şi cele prevăzute la alineatul (2).
(10)Următoarele spaţii pentru pasageri trebuie să fie divizate de pereţi interiori de compartimentare verticali, menţionaţi la alineatul (2):
a)zonele pentru pasageri cu o suprafaţă totală mai mare de 800 m2;
b)zonele pentru pasageri în care există cabine, la intervale de cel mult 40 m.
Pereţii interni de compartimentare verticali trebuie să fie etanşi la fum în condiţii normale de exploatare şi trebuie să fie continui de la o punte la alta.
(11)Spaţiile goale de deasupra plafoanelor, de dedesubtul podelelor şi din spatele straturilor de acoperire a zidurilor trebuie să fie separate la intervale de cel mult 14 m de paravane necombustibile care să asigure o protecţie eficientă împotriva focului chiar şi în caz de incendiu.
(12)Scările trebuie să fie realizate din oţel sau din alt material echivalent, necombustibil.
(13)Scările interioare şi ascensoarele trebuie să fie încastrate la toate nivelurile în ziduri, în conformitate cu alineatul (2). Sunt admise următoarele excepţii:
a)o scară care face legătura doar între două punţi nu trebuie să fie închisă în cazul în care pe una din punţi scara este prinsă în conformitate cu alineatul (2);
b)într-un salon, scările nu trebuie să fie într-o casă a scărilor închisă în cazul în care sunt amplasate în întregime în interiorul spaţiului respectiv şi
(aa) spaţiul respectiv se întinde doar deasupra a două punţi sau
(bb) în cazul în care există un sistem de pulverizare a apei sub presiune, în conformitate cu articolul 10.03a, instalat în spaţiul respectiv pe toate punţile, spaţiul este prevăzut cu un sistem de aspiraţie a fumului în conformitate cu alineatul (16), iar camera are acces de pe toate punţile către o casă a scărilor.
(14)Sistemele de aerisire şi sistemele de ventilaţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)să fie proiectate astfel încât să se asigure faptul că nu pot produce propagarea focului şi a fumului;
b)deschiderile pentru intrarea şi ieşirea aerului şi sistemele de ventilaţie trebuie să fie de aşa natură încât să nu poată fi oprite;
c)conductele de aerisire trebuie să fie realizate din oţel sau alt material echivalent necombustibil şi trebuie să fie bine racordate între ele şi la suprastructura navei;
d)în cazul în care conductele de aerisire cu o secţiune transversală mai mare de 0,02 m2 sunt trecute prin pereţi interiori de compartimentare menţionaţi la alineatul (2), de tipul A, sau prin pereţi interiori de compartimentare menţionaţi la alineatul (10), acestea trebuie să fie prevăzute cu bariere de incendiu care să poată fi acţionate dintr-un spaţiu cu prezenţă permanentă a membrilor personalului de bord sau a membrilor echipajului;
e)sistemele de aerisire pentru bucătării şi pentru sălile maşinilor trebuie să fie separate de sistemele de aerisire care deservesc alte spaţii;
f)conductele de aspiraţie a aerului trebuie să fie prevăzute cu deschideri care să se poată încuia, pentru inspecţie şi curăţare. Deschiderile respective trebuie să fie situate în apropierea barierelor de incendiu;
g)ventilatoarele încorporate trebuie să fie de aşa natură încât să poată fi oprite dintr-un post central din afara sălii maşinilor.
(15)Bucătăriile trebuie să fie echipate cu sisteme de aerisire şi cu sobe cu aspiraţie. Conductele de aspiraţie a aerului de la extractori trebuie să respecte cerinţele prevăzute la alineatul (14) şi, în plus, trebuie să fie echipate cu bariere de incendiu cu acţionare manuală la deschiderile de intrare a aerului.
(16)Posturile de comandă, casa scărilor şi spaţiile interne de evacuare trebuie să fie prevăzute cu sisteme de aspiraţie naturală sau mecanică a fumului. Sistemele de aspiraţie a fumului trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)trebuie să asigure o capacitate şi o fiabilitate corespunzătoare;
b)trebuie să respecte condiţiile de exploatare a navelor de pasageri;
c)în cazul în care sistemele de aspiraţie a fumului sunt utilizate şi pentru aerisirea generală a spaţiilor, aceasta nu trebuie să afecteze negativ funcţionarea lor ca sisteme de aspiraţie a fumului în caz de incendiu;
d)sistemele de aspiraţie a fumului trebuie să aibă un dispozitiv de declanşare acţionat manual;
e)sistemele mecanice de aspiraţie a fumului trebuie, în plus, să poată fi acţionate dintr-un spaţiu cu prezenţă permanentă a membrilor personalului de bord sau a membrilor echipajului;
f)sistemele naturale de aspiraţie a fumului trebuie să fie echipate cu un mecanism de deschidere, acţionat fie manual, fie cu ajutorul unei surse de energie internă a sistemului de aspiraţie;
g)dispozitivele de declanşare şi mecanismele de deschidere acţionate manual trebuie să fie accesibile din interiorul sau din exteriorul spaţiului protejat.
(17)Saloanele care nu sunt supravegheate permanent de către personalul de bord sau de către membrii echipajului, bucătăriile, sălile maşinilor şi alte spaţii care prezintă risc de incendiu trebuie să fie conectate la un sistem adecvat de alarmă în caz de incendiu. Existenţa unui incendiu şi situarea exactă a acestuia trebuie să fie semnalată automat într-un spaţiu cu prezenţă permanentă a membrilor personalului de bord sau a membrilor echipajului.
Art. 1512: Stingerea incendiilor
(1)În afara extinctoarelor portabile prevăzute la articolul 10.03, la bord mai trebuie să fie disponibile cel puţin următoarele extinctoare portabile:
a)un extinctor portabil pentru fiecare 120 m2 din suprafaţa brută a spaţiilor pentru pasageri;
b)un extinctor portabil per grup de 10 cabine, rotunjit în sus;
c)un extinctor portabil în fiecare bucătărie şi în vecinătatea oricărui spaţiu în care sunt depozitate sau utilizate lichide inflamabile. În cazul bucătăriilor, agentul de stingere trebuie să fie adecvat inclusiv pentru stingerea focului provocat de aprinderea unor grăsimi.
Respectivele extinctoare suplimentare trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la articolul 10.03 alineatul (2) şi trebuie să fie instalate şi distribuite pe navă astfel încât, în cazul declanşării unui incendiu în orice moment şi în orice punct, să existe un extinctor la îndemână. În fiecare bucătărie şi, de asemenea, în saloanele de coafură şi în parfumerii, trebuie să existe o pătură de stingere a focului uşor accesibilă.
(2)Navele de pasageri trebuie să fie echipate cu un sistem de hidrant care să cuprindă:
a)două pompe cu motor pentru stingere a incendiilor cu o capacitate suficientă, din care cel puţin una să fie instalată permanent;
b)o canalizare de stingere a incendiilor cu suficienţi hidranţi conectaţi permanent cu furtunuri având o lungime de cel puţin 20 m şi echipaţi cu o duză capabilă să producă atât o pulverizare, cât şi un jet de apă şi care să cuprindă un dispozitiv de închidere.
(3)Sistemele de hidrant trebuie să fie astfel proiectate şi dimensionate încât:
a)orice punct de pe navă să poată fi deservit de cel puţin doi hidranţi din locuri diferite, fiecare cu un furtun unic, având maximum 20 m lungime;
b)presiunea la hidranţi să fie de cel puţin 300 kPa şi
(c)pe toate punţile să poată fi obţinut un jet de apă cu lungimea de cel puţin 6 m.
În cazul în care se asigură un dulap pentru hidranţi, pe exteriorul acestuia trebuie să fie afişat un simbol "Furtun extinctor" similar celui indicat în figura 5 din apendicele I, cu o latură de cel puţin 10 cm lungime.
(4)Supapele hidranţilor cu înşurubare sau cu robinet trebuie să fie de aşa natură încât să poată fi fixate astfel încât fiecare furtun extinctor să poată fi separat şi deconectat în timpul utilizării pompelor de stingere a incendiului.
(5)Furtunurile pentru stingerea incendiilor trebuie să fie înfăşurate pe un suport cu racord axial.
(6)Materialele pentru echipamentele de stingere a incendiilor trebuie să fie ori rezistente la căldură, ori protejate corespunzător împotriva defecţiunilor care pot să apară atunci când sunt supuse la temperaturi ridicate.
(7)Ţevile şi hidranţii trebuie să fie amenajate astfel încât să se evite posibilitate de a îngheţa.
(8)Pompele de stingere a incendiului trebuie:
a)să fie instalate sau depozitate în spaţii separate;
b)să poată fi utilizate în mod independent una de cealaltă;
c)să fie capabilă, fiecare dintre ele, pe toate punţile, să menţină presiunea necesară la nivelul hidranţilor şi să asigure lungimea necesară a jetului de apă;
d)să fie instalate în faţa peretelui de compartimentare din pic pupa.
Pompele de stingere a incendiilor pot fi utilizate şi în scop general.
(9)Sălile maşinilor trebuie să fie prevăzute cu un sistem de stingere a incendiilor instalat permanent, în conformitate cu articolul 10.03b.
(10)La bordul navelor cu pasageri trebuie să se afle:
a)două seturi de aparate de respiraţie conforme cu standardul european EN 137:1993, cu măşti care să acopere întreaga faţă, conforme cu standardul european EN 136:1998;
b)două seturi de echipamente constând în cel puţin un costum de protecţie, cască, cizme, mănuşi, topor, levier, lanternă şi un cablu de ghidaj şi
c)patru măşti de fum.
Art. 1513: Organizarea în condiţii de siguranţă
(1)La bordul navelor trebuie să existe un dosar privind siguranţa. Acesta descrie sarcinile echipajului şi ale personalului de bord în următoarele situaţii:
a)avarie;
b)incendiu la bord;
c)evacuarea pasagerilor;
d)persoană la apă.
Pentru persoanele cu mobilitate redusă trebuie să fie avute în vedere măsuri specifice privind siguranţa.
Membrii echipajului şi personalul de bord desemnat în dosarul privind siguranţa trebuie să primească diferite sarcini, în funcţie de posturile ocupate. Este necesar să se asigure, mai ales, prin instrucţiuni clare date echipajului, că, în caz de pericol, toate uşile şi deschiderile din pereţii de compartimentare prevăzuţi la articolul 15.02 sunt imediat închise ermetic.
(2)Dosarul privind siguranţa cuprinde un plan de siguranţă în care sunt indicate clar şi precis, cel puţin:
a)spaţiile destinate persoanelor cu mobilitate redusă;
b)căile de evacuare, ieşirile de urgenţă şi zonele de repliere şi de evacuare prevăzute la articolul 15.06 alineatul (8);
c)echipamentele de salvare şi bărcile de serviciu;
d)extinctoarele şi sistemele de stingere şi de pulverizare a apei sub presiune;
e)alte echipamente de siguranţă;
f)sistemul de alarmă prevăzut la articolul 15.08 alineatul (3) litera (a);
g)sistemul de alarmă prevăzut la articolul 15.08 alineatul (3) literele (b) şi (c);
h)uşile din pereţii de compartimentare prevăzute la articolul 15.02 alineatul (5) şi poziţia comenzilor acestora, precum şi toate celelalte deschideri prevăzute la articolul 15.02 alineatele (9), (10) şi (13) şi la articolul 15.03 alineatul (12);
i)uşile prevăzute la articolul 15.11 alineatul (8);
j)barierele de incendiu;
k)sistemul de alarmă în caz de incendiu;
1) centrala electrică de urgenţă;
m)unităţile de comandă a sistemului de ventilaţie;
n)conexiunile la reţeaua terestră;
o)dispozitivele de închidere a instalaţiei de alimentare cu combustibil;
p)instalaţiile cu gaz lichefiat;
q)sistemele de adresare publică;
r)echipamentul radiotelefonic;
s)trusele de prim ajutor.
(3)Dosarul privind siguranţa prevăzut la alineatul (1) şi planul de siguranţă prevăzut la alineatul (2) trebuie:
(a)să poarte ştampila organismului de inspecţie şi
(b)să fie afişate într-un loc adecvat şi bine vizibil pe fiecare punte.
(4)În fiecare cabină trebuie să fie afişat un cod de conduită pentru pasageri, precum şi un plan de siguranţă al navei, cuprinzând doar informaţiile prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(f).
Respectivul cod de conduită trebuie să includă cel puţin:
a)desemnarea situaţiilor de urgenţă:
- incendiu;
- inundare;
- pericol general;
b)descrierea diferitelor semnale de alarmă;
c)instrucţiuni privind următoarele aspecte:
- căile de evacuare;
- ce trebuie făcut;
- necesitatea de a rămâne calm;
d)instrucţiuni privind următoarele aspecte:
- fumatul;
- utilizarea focului şi a flăcărilor deschise;
- deschiderea ferestrelor;
- utilizarea anumitor echipamente.
Detaliile respective trebuie să fie afişate în limbile engleză, franceză, germană şi olandeză.
Art. 1514: Colectarea şi eliminarea apelor uzate
(1)Navele de pasageri se echipează cu tancuri de depozitare a apei reziduale menajere în conformitate cu alineatul (2) al prezentului articol sau cu staţii corespunzătoare de tratare a apelor uzate la bordul navei în conformitate cu capitolul 14a.

(2)Tancurile de colectare a apei uzate trebuie să aibă o capacitate suficientă. Tancurile trebuie să fie echipate cu un dispozitiv care să indice nivelul conţinutului. Este necesar să existe la bord pompe sau ţevi pentru golirea tancurilor, prin care apa uzată să poată trece din ambele părţi laterale ale navei. Este necesar să fie posibilă trecerea apei uzate provenite de la alte nave.
Tubulatura trebuie să fie prevăzută cu un racord de evacuare a apelor uzate în conformitate cu standardul european EN 1306:1996.
Art. 1515: Derogări pentru anumite nave de pasageri
(1)Navele de pasageri autorizate să transporte până la maximum 50 de pasageri şi având o lungime LWL de maximum 25 m trebuie să demonstreze o stabilitate adecvată în stare de avarie, în conformitate cu articolul 15.03 alineatele (7) (13), sau, ca alternativă, trebuie să demonstreze că respectă următoarele criterii după inundarea simetrică:
a)imersarea navei nu trebuie să depăşească linia de supraimersiune şi

b)înălţimea metacentrică GMR nu trebuie să fie mai mică de 0,10 m.
Flotabilitatea reziduală necesară trebuie să fie asigurată prin alegerea corespunzătoare a materialelor utilizate pentru construcţia cocii sau cu ajutorul unor flotoare din spumă cu alveole mari, bine fixate de cocă. În cazul navelor cu o lungime mai mare de 15 m, flotabilitatea reziduală poate fi asigurată printr-o combinaţie de flotoare şi o compartimentare corespunzătoare cu standardul cu un compartiment prevăzut la articolul 15.03.
(2)Pentru navele de pasageri, în conformitate cu alineatul (1), organismul de inspecţie poate permite derogări minore de la înălţimea liberă solicitată la articolul 15.06 alineatul (3) litera (c) şi alineatul (5) litera (b). Derogarea nu trebuie să fie mai mare de 5 %. În cazul derogărilor, elementele relevante sunt indicate prin culori.
(3)Prin derogare de la articolul 15.03 alineatul (9), navele de pasageri care nu depăşesc 45 m în lungime şi care sunt autorizate să transporte maximum 250 de pasageri nu trebuie să aibă un standard cu două compartimente.
(4)(Fără obiect)
(5)Organismul de inspecţie poate accepta o derogare de la aplicarea articolului 10.04 în cazul navelor de pasageri autorizate să transporte maximum 250 de pasageri şi având o lungime LWL de cel mult 25 m, cu condiţia ca acestea să fie echipate cu o platformă, accesibilă din oricare parte laterală a navei, direct deasupra liniei de plutire, astfel încât să permită recuperarea persoanelor din apă. Navele de pasageri pot fi echipate cu o instalaţie comparabilă, în cazul în care respectă următoarele condiţii:
a)o persoană trebuie să fie suficientă pentru a acţiona instalaţia;
b)sunt admise instalaţiile mobile;
c)instalaţiile trebuie să fie în afara zonei de pericol a sistemelor de propulsie şi
d)trebuie să fie posibilă o comunicare eficientă între comandantul navei şi persoana care acţionează instalaţia.
(6)Organismul de inspecţie poate accepta o derogare de la aplicarea articolului 10.04 în cazul navelor de pasageri autorizate să transporte maximum 600 de pasageri şi având o lungime de cel mult 45 m, cu condiţia ca acestea să fie echipate cu o platformă, în conformitate cu alineatul (5) prima teză sau cu o instalaţie echivalentă, în conformitate cu alineatul (5) a doua teză. În plus, nava de pasageri trebuie să aibă:
a)ca propulsie principală: o elice orientabilă, un propulsor cicloidal sau un sistem de propulsie cu jet de apă sau
b)un sistem de propulsie principal cu două unităţi de propulsie sau
c)un sistem principal de propulsie şi o elice de manevră din prova.
(7)Prin derogare de la dispoziţiile articolului 15.02 alineatul (9), navelor de pasageri a căror lungime nu depăşeşte 45 m şi care sunt autorizate să transporte un număr maxim de pasageri corespunzător cel mult lungimii navei, în metri, li se permite să aibă la bord, în spaţiul pentru pasageri, o uşă în pereţii de compartimentare, controlată manual, fără comandă la distanţă, în conformitate cu articolul 15.02 alineatul (5), în cazul în care:
a)nava are o singură punte;
b)uşa respectivă este accesibilă direct de pe punte şi nu este situată la o distanţă mai mare de 10 m de punte;
c)muchia de jos a deschiderii uşii trebuie să fie situată cu cel puţin 30 cm deasupra podelei din spaţiul pentru pasageri şi
d)fiecare dintre compartimentele separate de uşă trebuie să fie prevăzut cu o alarmă la nivelul santinei.
(8)Pe navele de pasageri menţionate la alineatul (7), prin derogare de la articolul 15.06 alineatul (6) litera (c), o cale de evacuare poate trece printr-o bucătărie, atât timp cât este disponibilă o a doua cale de evacuare.
(9)Pentru navele de pasageri cu o lungime care nu depăşeşte 45 m, nu se aplică următoarele: dispoziţiile articolului 15.01 alineatul (2) litera (e), în cazul în care instalaţiile de gaz lichefiat sunt echipate cu sisteme de alarmă adecvate pentru concentraţiile de CO care reprezintă un pericol pentru sănătate şi pentru amestecurile de gaze cu potenţial explozibil.
(10)Următoarele dispoziţii nu se aplică navelor de pasageri cu o lungime LWL mai mică de 25 m:
a)articolul 15.04 alineatul (1) ultima teză;
b)articolul 15.06 alineatul (6) litera (c), pentru bucătării, atât timp cât este disponibilă o a doua cale de evacuare;
c)articolul 15.07.
(11)Pentru navele cu cabine care nu depăşesc 45 m în lungime, nu se aplică articolul 15.12 alineatul (10), cu condiţia ca măştile de fum să fie asigurate într-un număr corespunzător numărului de paturi şi să fie pregătite pentru utilizare imediată, în fiecare cabină.
CAPITOLUL 15a:CERINŢE SPECIFICE PENTRU NAVELE DE PASAGERI CU VELE
Art. 15a^01: Aplicarea părţii II
În afară de dispoziţiile părţii II, cerinţele din prezentul capitol se aplică navelor de pasageri cu vele.
Art. 15a^02: Excepţii pentru anumite nave de pasageri cu vele
(1)În cazul navelor de pasageri cu vele care au o LWL care nu depăşeşte 45 m şi un număr maxim admis de pasageri care nu depăşeşte LWL în metri întregi, nu se aplică următoarele dispoziţii:
a)articolul 3.03 alineatul (7), cu excepţia cazului în care ancorele nu sunt transportate în nările de ancorare;
b)articolul 10.02 alineatul (2) litera (d), în ceea ce priveşte lungimea;
c)articolul 15.08 alineatul (3) litera (a);
d)articolul 15.15 alineatul (9) litera (a).
(2)Prin derogare de la alineatul (1), numărul pasagerilor poate fi mărit la de 1,5 ori LWL în metri întregi, în cazul în care o permit greementul şi armătura punţii.
Art. 15a^03: Cerinţe de stabilitate pentru navele cu vele
(1)Pentru calcularea momentului de bandare, în conformitate cu articolul 15.03 alineatul (3), sunt luate în considerare velele strânse în vederea determinării centrului de greutate al navei.
(2)Luând în considerare toate condiţiile de încărcare în conformitate cu articolul 15.03 alineatul (2) şi folosind o dispunere standard a velelor, momentul de bandare cauzat de presiunea vântului nu trebuie să fie atât de mare încât să depăşească un unghi de bandare de 20°. În acelaşi timp:
a)pentru efectuarea calculului se aplică o presiune constantă a vântului de 0,07 kN/m2;
b)distanţa de siguranţă reziduală trebuie să fie de cel puţin 100 mm şi
c)bordul liber rezidual nu trebuie să fie negativ.
(3)Braţul de redresare a stabilităţii statice
a)atinge valoarea sa maximă la un unghi de bandare de 25° sau mai mare;
b)ajunge la cel puţin 200 mm la un unghi de bandare de 30° sau mai mare;
c)este pozitiv la un unghi de bandare de până la 60°.
(4)Aria de sub curba braţului de redresare nu trebuie să fie mai mică de
a)0,055 mrad până la 30°;
b)0,09 mrad până la 40° sau la un unghi la care o deschidere neprotejată atinge suprafaţa apei şi care este mai mic de 40°.
Între
c)30° şi 40° sau
d)30° şi unghiul la care o deschidere neprotejată atinge suprafaţa apei şi care este mai mic de 40°, respectiva arie nu trebuie să fie mai mică de 0,03 mrad.
Art. 15a^04: Cerinţe privind construcţia navelor şi cerinţe mecanice
(1)Prin derogare de la articolul 6.01 alineatul (3) şi de la articolul 9.01 alineatul (3), echipamentul trebuie să fie proiectat pentru ancorări de până la 20°.
(2)Prin derogare de la articolul 15.06 alineatul (5) litera (a) şi de la articolul 15.06 alineatul (9) litera (b), în cazul navelor de pasageri cu vele având o lungime care nu depăşeşte 25 m, organismul de inspecţie autorizează o lăţime liberă mai mică de 800 mm pentru culoarele de comunicare şi tambuchiuri. Cu toate acestea, lăţimea liberă trebuie să aibă cel puţin 600 mm.
(3)Prin derogare de la articolul 15.06 alineatul (10) litera (a), în anumite cazuri, organismul de inspecţie autorizează utilizarea balustradelor mobile în zone în care această măsură este necesară pentru a controla velele.
(4)În sensul articolului 15.07, velele reprezintă principalul sistem de propulsie.
(5)Prin derogare de la articolul 15.15 alineatul (7) litera (c), înălţimea marginii inferioare a zonei uşii poate fi redusă la 200 mm deasupra podelei zonei pentru pasageri. Odată deschisă, uşa trebuie să se închidă şi să se încuie automat.
(6)În cazul în care elicea navală merge în gol în timp ce nava navighează cu pânze, orice componentă periclitată a sistemului de propulsie este protejată împotriva oricărei eventuale avarii.
Art. 15a^05: Dispoziţii generale privind greementul
(1)Părţile greementului sunt dispuse astfel încât să se prevină uzura excesivă.
(2)În cazul în care se foloseşte alt tip de material decât lemnul sau în cazul în care sunt folosite tipuri speciale de greemente, o astfel de proiectare trebuie să garanteze aceleaşi niveluri de siguranţă, iar dimensiunile şi rezistenţa trebuie să aibă valorile prevăzute în prezentul capitol. Pentru a verifica rezistenţa
a)se efectuează un calcul al rezistenţei sau
b)se obţine o confirmare a unei rezistenţe suficiente de la o societate autorizată de clasificare sau
c)dimensionarea se bazează pe procedurile prevăzute într-un cadru de reglementare recunoscut (de exemplu, Middendorf, Kusk-Jensen).
Probele trebuie să fie prezentate organismului de inspecţie.
Art. 15a^06: Dispoziţii generale privind catargele şi scondrii
(1)Toţi scondrii sunt construiţi din material de calitate superioară.
(2)Lemnul pentru catarge trebuie:
a)să nu prezinte zone cu noduri;
b)să nu prezinte alburn în dimensiunile prevăzute;
c)în limita posibilului, să fie alcătuit din fibre longitudinale;
d)în limita posibilului, să nu prezinte părţi răsucite.
(3)În cazul în care bucăţile de lemn sunt fie din pin răşinos american, fie din duglas de calitate superioară, valorile diametrului din tabelele reproduse la articolele 15a.07-15a.12 pot fi reduse cu 5 %.
(4)În cazul în care bucăţile de lemn utilizate pentru catarge, arborii gabier, verfafoare, ghiuri şi bomprese nu au o secţiune transversală rotundă, respectivele bucăţi de lemn trebuie să aibă aceeaşi rezistenţă.
(5)Baza catargului, suportul de arbore central şi mecanismele de fixare pe punte, pe tablele de varangă şi pe etravă sau pe pupă sunt construite astfel încât să poată amortiza forţele care acţionează asupra lor sau să le poată transfera altor părţi ale structurii cu care sunt conectate.
(6)În funcţie de stabilitatea navei şi de forţele externe la care este supusă, precum şi de distribuţia suprafeţei velice disponibile, pe baza dimensiunilor prevăzute la articolele 15a.07-l 5a.l 2, organismul de inspecţie poate permite reducerea secţiunilor transversale ale scondrilor şi, după caz, ale greementului. Probele sunt prezentate în conformitate cu articolul 15a.05 alineatul (2).
(7)În cazul în care perioada de oscilare/legănare a navei, în secunde, este mai mică de trei sferturi din lăţimea ei, în metri, dimensiunile prevăzute la articolele 15a.07-l 5a. 12 trebuie mărite. Probele sunt prezentate în conformitate cu articolul 15a.05 alineatul (2).
(8)În tabelele reproduse la articolele 15a.07-15a.12 şi 15a.l4 sunt introduse posibile valori intermediare.
Art. 15a^07: Dispoziţii speciale privind catargele
(1)Catargele din lemn trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Lungimea (1)

(m)

Diametrul la punte

(cm)

Diametrul la crucetă

(cm)

Diametrul la butucul de catarg

(cm)

10

20

17

15

11

22

17

15

12

24

19

17

13

26

21

18

14

28

23

19

15

30

25

21

(1)Distanţa dintre crucetă şi punte

16

32

26

22

17

34

28

23

18

36

29

24

19

39

31

25

20

41

33

26

21

43

34

28

22

44

35

29

23

46

37

30

24

49

39

32

25

51

41

33

În cazul în care un catarg are două vergi, diametrele se măresc cu cel puţin 10%.
În cazul în care un catarg are mai mult de două vergi, diametrele se măresc cu cel puţin 15%.
În cazul catargelor fixate prin punte, diametrul la baza catargului este de cel puţin 75 % din diametrul catargului la nivelul punţii.
(2)Armăturile catargului, cercurile de catarg, crucetele şi butucii de catarg trebuie să fie calibrate corespunzător şi ataşate foarte bine.
Art. 15a^08: Dispoziţii speciale privind arborii gabier
(1)Arborii gabier din lemn trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Lungimea (1)

(m)

Diametrul la bază

(cm)

Diametrul la jumătatea q a lungimii (cm)

Diametrul la armătură (2)

(cm)

4

8

7

6

5

10

9

7

6

13

11

8

7

14

13

10

8

16

15

11

9

18

16

13

10

20

18

15

11

23

20

16

12

25

22

17

13

26

24

18

14

28

25

20

15

31

27

21

(1)Lungimea totală a arborelui gabier, fără vârful catargului.
(2)Diametrul arborelui gabier la nivelul armăturii vârfului catargului.
În cazul în care se ataşează vele pătrate unui arbore gabier, dimensiunile prevăzute în tabel se măresc cu 10 %.
(2)Suprapunerea dintre arborele gabier şi catarg trebuie să fie de cel puţin 10 ori diametrul necesar al piciorului arborelui gabier.
Art. 15a^09: Dispoziţii speciale privind bompresele
(1)Bompresele din lemn trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Lungimea (1)

(m)

Diametrul la etravă

(cm)

Diametrul la jumătatea lungimii

(cm)

4

14,5

12,5

5

18

16

6

22

19

7

25

23

8

29

25

9

32

29

10

36

32

11

39

35

12

43

39

(1)Lungimea totală a bompresului.
(2)Secţiunea interioară a bompresului trebuie să aibă o lungime de cel puţin patru ori diametrul bompresului la etravă.
(3)Diametrul bompresului în partea sa superioară este de cel puţin 60 % din diametrul bompresului la etravă.
Art. 15a^10: Dispoziţii speciale privind bastoanele de bompres
(1)Bastoanele de bompres din lemn trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Lungimea (1)

(m)

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Diametrul la etravă (cm)

7

10

14

17

21

24

28

31

35

(1)Lungimea totală a bastonului de bompres.
(2)În partea sa superioară, diametrul bastonului de bompres trebuie să fie de cel puţin 60 % din diametrul la etravă.
Art. 15a^11: Dispoziţii speciale privind ghiurile velei mari
(1)Ghiurile din lemn ale velei mari trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Lungimea (1) (m)

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

Diametrul (cm)

14

15

16

17

18

20

21

23

24

25

26

27

(1)Lungimea totală a ghiului velei mari.
(2)Diametrul la axul de rotaţie trebuie să fie de cel puţin 72 % din diametrul prevăzut în tabel.
(3)Diametrul la colţul de scotă trebuie să fie de cel puţin 85 % din diametrul prevăzut în tabel.
(4)Măsurat de la catarg, cel mai mare diametru trebuie să fie de două treimi din lungime.
(5)În cazul în care:
a)unghiul dintre ghiul velei mari şi marginea de cădere este mai mic de 65° şi scota principală este ataşată la capătul ghiului sau
b)punctul de conectare a scotei nu este în linie cu colţul de scotă,
în conformitate cu articolul 15a.05 alineatul (2), organismul de inspecţie poate impune un diametru mai mare.
(6)Pentru suprafeţele velice de mai puţin de 50 m2, organismul de inspecţie poate autoriza reduceri ale dimensiunilor prevăzute în tabel.
Art. 15a^12: Dispoziţii speciale privind picurile
(1)Picurile din lemn trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Lungimea (1) (m)

4

5

6

7

8

9

10

Diametrul (cm)

10

12

14

16

17

18

20

(1)Lungimea totală a picului.
(2)Lungimea liberă a picului nu poate fi mai mare de 75 %.
(3)Rezistenţa la rupere a cârligului trebuie să fie cel puţin egală cu de 1,2 ori rezistenţa la rupere a fungii de vârf a picului.
(4)Unghiul superior al cârligului trebuie să aibă o valoare maximă de 60°.
(5)În cazul în care, prin derogare de la alineatul (4), unghiul superior al cârligului este mai mare de 60°, rezistenţa la tracţiune trebuie să fie ajustată astfel încât să facă faţă forţelor care pot apărea.
(6)Pentru suprafeţele velice mai mici de 50 m2, organismul de inspecţie poate autoriza reduceri ale dimensiunilor prevăzute în tabel.
Art. 15a^13: Dispoziţii generale privind greementul fix şi curent
(1)Greementul fix şi curent trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe în ceea ce priveşte rezistenţa, după cum se prevede la articolele 15a.l4 şi 15a.l 5.
(2)Conexiunile prin cablu de sârmă pot fi sub formă de:
a)matisiri;
b)manşon de comprimare sau
c)manşon de etanşare.
Matisirile trebuie să fie firuite, iar extremităţile acoperite.
(3)Matisirile de ochi trebuie să fie prevăzute cu rodante.
(4)Parâmele trebuie să fie aranjate astfel încât să nu blocheze intrările sau tambuchiurile.
Art. 15a^14: Dispoziţii speciale privind greementul fix
(1)Velastraiurile şi şarturile trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Lungimea catargului (1) (m)

11

12

13

14

15

16

17

18

Rezistenţa la tracţiune a velastraiului (kN)

160

172

185

200

220

244

269

294

Rezistenţa la tracţiune a şarturilor (kN)

355

415

450

485

525

540

630

720

Numărul de cabluri şi parâme a şarturilor de fiecare parte

3

3

3

3

3

3

4

4

(1)Distanţa între partea superioară sau crucetă şi punte.
(2)Pataraţinele, arborii gabier, straiul focului, bastoanele de bompres şi straiele bompresului trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Lungimea catargului (1) (m)

< 13

13-18

> 18

Rezistenta la tracţiune a pataratinei

(kN)

89

119

159

Rezistenţa la tracţiune a arborelui gabier (kN)

89

119

159

Lungimea arborelui gabier (m)

< 6

6-8

> 8

Rezistenţa la tracţiune a straiului focului (kN)

58

89

119

Lungimea bastonului de bompres (m)

< 5

5-7

> 7

Rezistenţa la tracţiune a straielor bompresului (kN)

58

89

119

(1)Distanţa între partea superioară sau crucetă şi punte.
(3)Se preferă utilizarea metodei de răsucire a parâmei 6 x 7 FE din clasa de rezistenţă 1 550 N/mm2. Alternativ, în cadrul aceleiaşi clase, poate fi utilizată metoda de răsucire 6 x 36 SE sau 6 x 19 FE. Deoarece elasticitatea metodei de răsucire 6 x 19 este mai mare, se măresc cu 10 % rezistenţele la tracţiune. Este permisă utilizarea unei parâme diferite, cu condiţia ca aceasta să deţină proprietăţi asemănătoare.
(4)În cazul în care se utilizează un greement rigid, rezistenţele la tracţiune menţionate în tabel se măresc cu 30 %.
(5)Pentru greement, pot fi utilizate numai furci, ochi şi şuruburi.
(6)Şuruburile, furcile, ochii şi întinzătoarele cu filet trebuie să poată fi fixate în mod corespunzător.
(7)Rezistenţa la tracţiune a subarbei trebuie să fie de cel puţin de 1,2 ori rezistenţa la tracţiune a sartului bompresului şi a straiului focului.
(8)Pentru nave cu un volum de imersiune de mai puţin de 30 m3, organismul de inspecţie poate autoriza reduceri ale rezistenţelor la tracţiune din tabelul de mai jos:

Volumul de imersiune împărţit la numărul de catarge

(m3)

Reduceri

(%)

> 20 până la 30

20

10 până la 20

35

< 10

60

Art. 15a^15: Dispoziţii speciale privind greementul curent
(1)Pentru greementul curent pot fi utilizate parâme din fibre textile sau parâme din sârmă de oţel. Raportate la suprafaţa velică, rezistenţa minimă la tracţiune şi diametrul pentru greementul curent, parâmele trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Tipul de greement curent

Materialul parâmei

Suprafaţa velică (m2)

Rezistenţa minimă la tracţiune (kN)

Diametrul parâmei (mm)

Fungile velastraiului

Sârmă de oţel

până la 35

20

6

> 35

38

8

Fibră (polipropilenă-PP)

Diametrul parâmei de cel puţin 14 mm şi o rolă pentru cablu pentru fiecare 25 m2 sau pentru fiecare parte din aceasta

Fungile velei aurice Fungile velei gabier

Sârmă de oţel

până la 50

20

6

> 50 până la 80

30

8

> 80 până la 120

60

10

> 120 până la 160

80

12

Fibră (PP)

Diametrul parâmei de cel puţin 18 mm şi o rolă pentru cablu pentru fiecare 30 m2 sau pentru fiecare parte din aceasta

Pânzele velastraiului

Fibră (PP)

până la 40

14

> 40

18

Pentru suprafeţe velice mai mari de 30 m2, metoda de orientare a pânzei este concepută ca un palan sau pânza poate fi orientată cu ajutorul unui vinci

Pânzele velei aurice/gabier

Sârmă de oţel

< 100

60

10

100 până la 150

85

12

> 150

116

14

Pentru pânzele velei aurice sunt necesare elemente de legătură elastice

Fibră (PP)

Diametrul parâmei de cel puţin 18 mm şi cel puţin trei role pentru cablu. Acolo unde suprafaţa velică este mai mare de 60 m2, o rolă pentru cablu la 20 m2

(2)Greementul curent care face parte din ancorare trebuie să aibă o rezistenţă la tracţiune ce corespunde celei a straiului sau a şartului.
(3)În cazul în care se folosesc materiale altele decât cele prevăzute la alineatul (1), trebuie să fie respectate valorile de rezistenţă menţionate în tabelul de la alineatul (1).
Nu trebuie să fie folosite parâme din fibră de polietilenă.
Art. 15a^16: Armături şi părţi ale greementului
(1)În cazul în care se folosesc parâme din sârmă de oţel sau parâme din fibră, diametrul rolei pentru cablu (măsurată din centrul parâmei la centrul parâmei) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

Sârmă de oţel (mm)

6

7

8

9

10

11

12

Fibră (mm)

16

18

20

22

24

26

28

Rola parâmei (mm)

100

110

120

130

145

155

165

(2)Prin derogare de la alineatul (1), diametrul rolelor pentru cablu poate fi egal cu de şase ori diametrul sârmei de oţel, cu condiţia ca sârma de oţel să nu treacă peste role.
(3)Rezistenţa la tracţiune a armăturii (de exemplu, furci, ochi, întinzătoare de filet, plăci cu ochi, şuruburi, inele şi chei) trebuie să fie compatibilă cu rezistenţa la tracţiune a greementului fix sau curent care este ataşat la aceasta.
(4)Dispozitivele de fixare ale straiului şi ale sartului sunt proiectate astfel încât să preia forţele la care sunt supuse.
(5)La fiecare ochi poate fi ataşată numai o cheie de împreunare împreună cu straiul şi sartul corespunzător.
(6)Rolele fungilor şi balansinele trebuie să fie fixate bine de catarg, iar cârligele rotitoare utilizate în acest scop trebuie să fie în stare bună.
(7)Sistemele de prindere a şuruburilor cu ochi, tacheţilor, cavilelor şi a şinelor trebuie să fie proiectate astfel încât să reziste forţelor la care sunt supuse.
Art. 15a^17: Vele
(1)Este necesar să se asigure că velele pot fi strânse simplu, rapid şi în siguranţă.
(2)Suprafaţa velică trebuie să fie corespunzătoare tipului de navă şi volumului de imersiune.
Art. 15a^18: Echipament
(1)Navele care sunt echipate cu un baston de bompres sau cu bompres trebuie să dispună de o plasă a bompresului şi de un număr corespunzător de dispozitive de fixare şi de tensionare.
(2)Echipamentul în conformitate cu alineatul (1) nu este obligatoriu, în cazul în care bastonul de bompres sau bompresul este dotat cu zbir manual şi grandee de întinsură de dimensiuni adecvate astfel încât să permită ataşarea unui harnaşament de siguranţă la bord.
(3)Pentru lucrul pe greement trebuie să fie pus la dispoziţie un scaun pentru şeful de echipaj.
Art. 15a^19: Verificare
(1)O dată la 2,5 ani organismul de inspecţie trebuie să verifice greementul. Verificarea trebuie să includă, cel puţin:
a)velele, inclusiv grandeele, colţurile de scotă şi ochii de terţarole;
b)starea catargelor şi a scondrilor;
c)starea greementelor fixe şi curente şi a legăturilor cu sârmă de cablu;
d)dispozitivele pentru strângerea rapidă şi în siguranţă a straiului;
e)fixarea sigură a rolei fungilor şi a balansinelor;
f)fixarea suportului de arbore central şi alte puncte de fixare pentru greementele fixe şi curente ataşate la navă;
g)vinciurile folosite pentru manevrarea straiurilor;
h)alte instalaţii adecvate pentru navigare, de exemplu, derivoarele laterale şi armătura folosite pentru acţionarea acestora;
i)măsurile luate pentru a preveni uzura scondrilor, a greementului curent şi fix şi a velelor; (j) echipamentul prevăzut la articolul 15a.l8.
(2)Partea catargului din lemn care trece prin punte şi este situată sub punte trebuie să fie examinată la intervale stabilite de către organismul de inspecţie, însă cel puţin cu ocazia fiecărei inspecţii periodice în conformitate cu articolul 2.09. În acest scop, catargul trebuie să fie scos.
(3)La bord trebuie să se găsească un certificat al ultimei inspecţii efectuate în conformitate cu alineatul (1), iar respectivul certificat trebuie să fie emis, datat şi semnat de organismul de inspecţie.
CAPITOLUL 16:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE AMBARCAŢIUNILOR CE URMEAZĂ SĂ FACĂ PARTE DINTR-UN CONVOI ÎMPINS SAU REMORCAT SAU DINTR-O FORMAŢIUNE ÎN CUPLU
Art. 1601: Ambarcaţiuni adecvate pentru împins
(1)Ambarcaţiunile ce urmează a fi utilizate pentru împins trebuie să încorporeze un dispozitiv de împins corespunzător. Ele sunt proiectate şi echipate astfel încât:
a)să permită echipajului trecerea rapidă şi în siguranţă pe ambarcaţiunea împinsă cu ajutorul dispozitivelor de cuplare conectate;
b)să permită echipajului să ocupe o poziţie fixă faţă de ambarcaţiunea cuplată;
c)să prevină orice mişcare transversală între ambarcaţiuni.
(2)În cazul în care ambarcaţiunile sunt conectate cu cabluri, ambarcaţiunea care împinge este echipată cu cel puţin două vinciuri speciale sau cu dispozitive de cuplare echivalente pentru tensionarea cablurilor.
(3)Dispozitivele de cuplare trebuie să formeze un ansamblu rigid împreună cu ambarcaţiunea împinsă.
Atunci când convoaiele sunt formate dintr-o ambarcaţiune care împinge şi o singură ambarcaţiune împinsă, dispozitivele de cuplare pot admite o articulaţie controlată. Mecanismele de acţionare necesare absorb uşor forţele ce urmează a fi transmise şi pot fi controlate la fel de uşor şi în siguranţă. Respectivelor mecanisme de acţionare li se aplică mutatis mutandis articolele 6.02-6.04.
(4)Peretele de coliziune prova menţionat la articolul 3.03 alineatul (1) litera (a) nu este obligatoriu pentru împingător.
Art. 1602: Ambarcaţiuni adecvate pentru a fi împinse
(1)Nu se aplică şlepurilor fără instalaţie de guvernare, spaţii de locuit, săli ale maşinilor sau săli ale cazanelor următoarele:
a)capitolele 5-7 şi 12;
b)articolele 8.08 alineatele (2)-(8), articolul 10.02 şi articolul 10.05 alineatul (1).
În cazul în care există instalaţie de guvernare, spaţii de locuit, săli ale maşinilor şi săli ale cazanelor, se aplică cerinţele respective din prezenta anexă.
(2)Pe lângă acestea, barjele de navă maritimă a căror lungime nu depăşeşte 40 m trebuie să se conformeze următoarelor cerinţe:
a)pereţii de coliziune prova menţionaţi la articolul 3.03 alineatul (1) nu sunt obligatorii în cazul în care suprafaţa lor frontală poate suporta o greutate de 2,5 ori mai mare decât cea prevăzută pentru pereţii de coliziune prova de pe navele de navigaţie interioară cu acelaşi pescaj şi construite în conformitate cu cerinţele unei societăţi de clasificare desemnate;
b)prin derogare de la dispoziţiile articolului 8.08 alineatul (1), compartimentele fundului dublu la care accesul este dificil nu trebuie să aibă scurgere decât în cazul în care volumul lor depăşeşte 5 % din volumul de imersiune al barjei de navă maritimă la pescajul maxim autorizat pentru starea încărcată.
(3)Ambarcaţiunea ce urmează să fie împinsă trebuie să fie dotată cu dispozitive de cuplare care să asigure o cuplare sigură la cealaltă ambarcaţiune.
Art. 1603: Ambarcaţiuni adecvate pentru propulsia formaţiunilor în cuplu
Ambarcaţiunea care asigură propulsia formaţiunii în cuplu este necesar să fie echipată cu babale de amarare sau alte dispozitive de acest tip care, prin numărul şi dispoziţia lor, fac posibilă formaţia în cuplu în condiţii de siguranţă.
Art. 1604: Ambarcaţiuni adecvate pentru a fi propulsate în convoaie
Ambarcaţiunile ce urmează a fi propulsate în convoaie este necesar să fie echipate cu dispozitive de cuplare, babale de amarare sau alte dispozitive de acelaşi tip care, prin numărul şi dispoziţia lor, fac posibilă cuplarea la altă ambarcaţiune din convoi, în condiţii de siguranţă.
Art. 1605: Ambarcaţiuni adecvate pentru remorcare
(1)Ambarcaţiunile care urmează să fie utilizate pentru operaţiuni de remorcare trebuie să se conformeze următoarelor cerinţe:
a)dispozitivele de remorcare se montează astfel încât utilizarea lor să nu compromită siguranţa ambarcaţiunii, a echipajului sau a încărcăturii;
b)ambarcaţiunea care remorchează şi cea remorcată se echipează cu un cârlig de remorcare care să poată fi desprins în siguranţă de pe cabina timoneriei; aceasta nu se aplică în cazul în care modelul sau alte armături previn răsturnarea;
c)dispozitivele de remorcare constau în vinciuri sau un cârlig de remorcare. Dispozitivele de remorcare sunt amplasate în faţa planului propulsorului. Prezenta cerinţă nu se aplică ambarcaţiunilor care sunt conduse de instalaţii cu elice orientabilă sau cu propulsor cicloidal;
d)prin derogare de la cerinţele literei (c) pentru ambarcaţiunile care - în conformitate cu reglementările aplicabile ale autorităţii de navigaţie a statelor membre - oferă numai asistenţă la remorcare unei ambarcaţiuni motorizate, este suficient un dispozitiv de remorcare de tipul babalei de amarare sau alt dispozitiv asemănător. Litera (b) se aplică mutatis mutandis;
e)în cazul în care cablurile de remorcare pot fi fixate pe pupa navei, se folosesc inele deflectoare şi dispozitive de prindere a cablurilor.
(2)Ambarcaţiunile a căror lungime L depăşeşte 86 m nu sunt autorizate pentru remorcare în aval.
Art. 1606: Teste de navigare pentru convoaie
(1)Pentru a autoriza un împingător sau o navă autopropulsată să împingă un convoi rigid şi pentru a specifica aceasta pe certificatul comunitar, organismul de inspecţie are obligaţia de a decide dacă şi care formaţiuni trebuie să-i fie prezentate şi efectuează testele de navigare menţionate la articolul 5.02 pentru convoiul în formaţiunile pentru care s-a făcut cererea şi pe care organismul de inspecţie le consideră a fi cel mai puţin favorabile. Cerinţele prevăzute la articolele 5.02-5.10 trebuie să fie îndeplinite de respectivul convoi.
Organismul de inspecţie are obligaţia de a asigura că în cazul tuturor ambarcaţiunilor conexiunea rigidă este menţinută pe parcursul manevrelor prevăzute la capitolul 5.
(2)În cazul în care pe parcursul testelor menţionate la alineatul (1) există instalaţii specifice la bordul ambarcaţiunilor care urmează să fie împinse sau să împingă în cuplu, de exemplu, instalaţia de guvernare, unităţile de propulsie sau echipamentul de manevrare sau dispozitive de cuplare articulate, pentru a se conforma cerinţelor articolelor 5.02-5.10, sunt specificate pe certificatul comunitar pentru ambarcaţiunea care împinge convoiul următoarele informaţii: formaţia, poziţia, numele şi numărul de identificare al vasului european al respectivelor ambarcaţiuni care sunt echipate cu instalaţiile specifice utilizate.

Art. 16.07: Menţiuni în certificatul comunitar
(1)În cazul în care o ambarcaţiune urmează a împinge un convoi sau să fie împinsă într-un convoi, îndeplinirea cerinţelor aplicabile, prevăzute la articolele 16.01-16.06, este menţionată în certificatul comunitar.
(2)Următoarele informaţii sunt menţionate în certificatul comunitar pentru ambarcaţiunea propulsoare:
a)convoaiele şi formaţiunile care au fost acceptate;
b)tipurile de cuplare;
c)forţele maxime de cuplare determinate şi
d)după caz, rezistenţa minimă la tracţiune a cablurilor de cuplare pentru legătura longitudinală, precum şi numărul de tururi de cablu.
CAPITOLUL 17:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE ECHIPAMENTELOR PLUTITOARE
Art. 1701: Dispoziţii generale
Pentru construirea şi dotarea echipamentelor plutitoare se aplică capitolele 3, 7-14 şi 16. De asemenea, echipamentele plutitoare şi propriile mijloace de propulsie trebuie să respecte cerinţele capitolelor 5 şi 6. Unităţile de propulsie care permit numai deplasări scurte nu reprezintă mijloace de propulsie proprii.
Art. 1702: Derogări
(1)Organismul de inspecţie poate acorda derogări de la următoarele cerinţe:
a)articolul 3.03 alineatele (1) şi (2) este aplicabil mutatis mutandis;
b)articolul 7.02 este aplicabil mutatis mutandis;
c)nivelurile maxime ale presiunii acustice prevăzute la articolul 12.02 alineatul (5) a doua teză pot fi depăşite în timp ce mecanismul de rulare al echipamentului plutitor funcţionează, cu condiţia ca, în timpul funcţionării, să nu doarmă nimeni la bord în timpul nopţii;
d)se pot acorda derogări de la alte cerinţe privind structura, mecanismul sau echipamentul de rulare, cu condiţia să se ofere aceeaşi siguranţă în fiecare caz.
(2)Organismul de inspecţie poate scuti de aplicarea următoarelor cerinţe:
a)articolul 10.01 alineatul (1) nu se aplică în cazul în care în timpul funcţionării echipamentului plutitor respectivul echipament poate fi ancorat în siguranţă cu ajutorul unei ancore sau a pilonilor. Cu toate acestea, echipamentul plutitor şi propriile mijloace de propulsie trebuie să aibă cel puţin o ancoră care să se conformeze cerinţelor articolului 10.01 alineatul (1), unde un coeficient empiric k este considerat egal cu 45, iar cea mai mică înălţime este considerată a fi T;
b)articolul 12.02 alineatul (1) partea a doua a tezei nu se aplică în cazul în care spaţiul de locuit poate fi iluminat electric în mod corespunzător.
(3)Pe de altă parte, se aplică următoarele:
a)la articolul 8.08 alineatul (2) a doua teză, pompa de santină trebuie să fie motorizată;
b)la articolul 8.10 alineatul (3), zgomotul nu poate depăşi 65 dB(A) la o distanţă laterală de 25 m de la partea laterală a oricărui echipament plutitor staţionar în timp ce funcţionează mecanismul de rulare;
c)la articolul 10.03 alineatul (1), este necesar cel puţin încă un extinctor portabil în cazul în care mecanismul de rulare nefixat în mod permanent pe ambarcaţiune este amplasat pe punte;
d)la articolul 14.02 alineatul (2), pe lângă echipamentul pe bază de gaz lichefiat pentru uz intern, mai pot exista alte instalaţii pe bază de gaz lichefiat. Respectivele instalaţii şi accesoriile lor trebuie să se conformeze cerinţelor unuia dintre statele membre.
Art. 1703: Cerinţe suplimentare
(1)Echipamentul plutitor pe care sunt prezente persoane în timpul funcţionării este dotat cu un sistem de alarmă general. Semnalul de alarmă trebuie să fie uşor de diferenţiat de celelalte semnale şi, în cadrul spaţiilor de locuit şi în toate posturile de lucru, trebuie să producă un nivel de presiune acustică care să fie cu cel puţin 5 dB(A) mai mare decât nivelul maxim al presiunii acustice locale. Sistemul de alarmă trebuie să poată fi activat din timonerie şi din posturile principale de lucru.
(2)Echipamentul de lucru trebuie să fie suficient de rezistent încât să suporte sarcinile pe care trebuie să le susţină şi trebuie să se conformeze cerinţelor Directivei 98/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 privind apropierea legislaţiilor statelor membre în domeniul echipamentelor tehnice (1).
(1)JO L 207, 23.7.1998, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată de Directiva 98/79/CE (JO L 331, 7.12.1998, p. 1).
(3)Stabilitatea (rezistenţa la balansare) şi rezistenţa echipamentului de lucru şi, după caz, a elementelor accesorii, trebuie să suporte forţele care rezultă din bandarea, asieta şi mişcările corespunzătoare echipamentului plutitor.
(4)În cazul în care încărcăturile sunt ridicate cu ajutorul macaralelor, încărcătura maximă autorizată din punctul de vedere al stabilităţii şi al rezistenţei este afişată pe panouri amplasate pe punte şi în posturile de comandă. În cazul în care capacitatea de ridicare poate fi mărită prin conectarea de flotoare suplimentare, valorile autorizate atât cu, cât şi fără respectivele flotoare sunt precizate în mod clar.
Art. 1704: Distanţă de siguranţă reziduală
(1)În sensul prezentului capitol şi prin derogare de la articolul 1.01 din prezenta anexă, distanţa de siguranţă reziduală reprezintă cea mai scurtă distanţă verticală între suprafaţa apei şi partea cea mai joasă a echipamentului plutitor dincolo de care acesta nu mai este etanş la apă, având în vedere bandarea şi asieta ce rezultă din momentele menţionate la articolul 17.07 alineatul (4).
(2)Distanţa de siguranţă reziduală este suficientă în conformitate cu articolul 17.07 alineatul (1) pentru orice deschizătură etanşă contra stropilor de apă şi rezistentă la intemperii în cazul în care este de cel puţin 300 mm.
(3)Pentru o deschidere care nu este etanşă contra stropilor de apă şi rezistentă la intemperii, distanţa de siguranţă reziduală trebuie să fie de cel puţin 400 mm.
Art. 1705: Bord liber rezidual
(1)În sensul prezentului capitol şi prin derogare de la articolul 1.01 din prezenta anexă, bordul liber rezidual înseamnă cea mai scurtă distanţă verticală între suprafaţa apei şi partea superioară a punţii la marginea sa, având în vedere bandarea şi asieta ce rezultă din momentele menţionate la articolul 17.07 alineatul (4).
(2)Bordul liber rezidual este suficient în conformitate cu articolul 17.07 alineatul (1) în cazul în care este de cel puţin 300 mm.
(3)Bordul liber rezidual poate fi redus în cazul în care se demonstrează că au fost respectate cerinţele articolului 17.08.
(4)Atunci când forma flotorului diferă în mod vizibil de cea a unui ponton, cum e cazul flotorului cilindric sau atunci când secţiunea transversală a unei flotor are mai mult de patru părţi, organismul de inspecţie poate solicita sau autoriza un bord liber rezidual ce diferă de programul 2. Aceasta se aplică, de asemenea, echipamentului plutitor ce constă din mai multe flotoare.
Art. 1706: Probă de înclinare
(1)Confirmarea stabilităţii în conformitate cu articolele 17.07 şi 17.08 trebuie să se bazeze pe o probă de înclinare a navei efectuată în mod corespunzător.
(2)În cazul în care în timpul probei de înclinare a navei nu se pot obţine unghiuri corespunzătoare de bandare sau în cazul în care proba de înclinare determină dificultăţi tehnice nejustificate, aceasta poate fi înlocuită cu calculul centrului de greutate şi al greutăţii ambarcaţiunii. Rezultatul calculării greutăţii trebuie să fie verificat prin măsurarea pescajului, iar diferenţa nu trebuie să depăşească ± 5 %.
Art. 1707: Confirmarea stabilităţii
(1)Este necesar să fie confirmat că, atunci când se iau în considerare încărcăturile aplicate în timpul funcţionării mecanismului de rulare si în timp ce este în plină desfăşurare, bordul liber rezidual şi distanţa de siguranţă reziduală sunt suficiente. În acest scop, suma unghiurilor de asietă şi de bandare nu trebuie să depăşească 10°, iar fundul flotorului nu trebuie să iasă la suprafaţă.
(2)Confirmarea stabilităţii trebuie să includă următoarele date şi documente:
a)desene la scară ale flotoarelor şi ale mecanismului de rulare şi informaţii detaliate despre acestea, necesare confirmării stabilităţii, de exemplu, conţinutul tancurilor, căile de acces către interiorul navei;
b)date sau curbe hidrostatice;
c)curbele braţului de redresare pentru stabilitatea statică, în măsura în care este cerută de alineatul (5) de mai jos sau la articolul 17.08;
d)descrierea condiţiilor de funcţionare şi a datelor privind greutatea şi centrul de greutate, inclusiv în stare descărcată şi starea echipamentului în ceea ce priveşte transportul;
e)calcularea momentelor de bandare, de asietă şi de redresare, cu specificarea unghiurilor de asietă şi de bandare şi bordul liber rezidual corespunzător şi distanţele de siguranţă reziduale;
f)o compilare a rezultatelor calculelor cu specificarea limitelor de funcţionare şi a încărcăturilor maxime.
(3)Confirmarea stabilităţii trebuie să se bazeze pe cel puţin următoarele ipoteze privind încărcătura:
a)Masa specifică a produselor de dragaj pentru dragoare:
- nisipuri şi prundiş: 1,5 t/m3;
- nisipuri foarte umede: 2,0 t/m3;
- sol, în medie: 1,8 t/m3;
- amestec de nisip şi apă în canale: 1,3 t/m3;
b)pentru dragele cu graifăr, valorile prevăzute la litera (a) trebuie să fie crescute cu 15 %;
c)pentru dragele hidraulice trebuie să fie luată în considerare forţa maximă de ridicare.
(41)Confirmarea stabilităţii trebuie să ia în considerare momentele ce rezultă din:
a)încărcătură;
b)structura asimetrică;
c)presiunea vântului;
d)întoarcerea în timpul funcţionării echipamentului de plutire autopropulsat;
e)curentul transversal, în cazul în care este necesar;
f)balast şi provizii;
g)încărcăturile de pe punte şi, după caz, marfa;
h)suprafaţa liberă a lichidelor;
i)forţele de inerţie;
j)alte echipamente mecanice.
Este necesar să fie adăugate momentele care pot apărea în mod simultan.
(42)Momentul determinat de presiunea vântului trebuie să fie calculat după următoarea formulă:
unde:
c = coeficient de rezistenţă ce depinde de formă.
Pentru osaturile de navă, c = 1,2 şi pentru grinzile de punte cu secţiune totală c = 1,6. Ambele valori ţin seama de rafalele de vânt.
Toată aria marcată de linia de contur a osaturii este considerată aria suprafeţei expusă vântului; pw = presiunea specifică a vântului; aceasta este stabilită în mod uniform la 0,25 kN/m2;
A = planul lateral de deasupra planului pescajului maxim în m2;
lw = distanţa între centrul ariei planului lateral A şi planul pescajului maxim, în m.
(43)Pentru a putea determina momentele cauzate de întoarcere în timpul marşului, în conformitate cu alineatul (4.1) litera (d), pentru echipamentele plutitoare autopropulsate trebuie să fie utilizată formula prevăzută la articolul 15.03 alineatul (6).
(44)Momentul ce rezultă din curentul transversal, în conformitate cu alineatul (4.1) litera (e), trebuie să fie luat în considerare numai pentru echipamentul plutitor care este ancorat sau amarat împotriva curentului în timpul funcţionării.
(45)Este necesar să fie determinat cel mai puţin favorabil nivel de umplere a tancului din punctul de vedere al stabilităţii şi introdus în calcul momentul corespunzător atunci când se calculează momentele ce rezultă din balastul lichid şi din proviziile lichide, în conformitate cu alineatul (4.1) litera (f).
(46)Momentul ce rezultă din forţele de inerţie, în conformitate cu alineatul (4.1) litera (i), trebuie să fie luat în considerare ca atare în cazul în care mişcările încărcăturii şi mecanismul de rulare pot afecta stabilitatea.
(5)Momentele de redresare pentru flotoarele cu pereţi laterali verticali pot fi calculate folosind formula următoare
unde:
MG = înălţimea metacentrică, în m;
= unghiul de bandare, în grade.
Formula anterioară se aplică pentru unghiuri de bandare de până la 10° şi până la un unghi de bandare ce corespunde imersiunii marginii punţii sau ieşirii la suprafaţă a marginii fundului; unghiul cel mai mic este decisiv. Formula poate fi aplicată înclinării pereţilor laterali la unghiuri de până la 5°; de asemenea, condiţiile limită prevăzute la alineatele (3) şi (4) trebuie să fie aplicate.
În cazul în care forma specială a flotorului (flotoarelor) nu permite o astfel de simplificare, trebuie să fie solicitate curbele braţului de redresare în conformitate cu alineatul (2) litera (c).
Art. 1708: Confirmarea stabilităţii în cazul reducerii bordului liber rezidual
În cazul în care se utilizează un bord liber rezidual, în conformitate cu articolul 17.05 alineatul (3), trebuie să fie demonstrat, pentru toate condiţiile de funcţionare, că:
a)după corectare pentru suprafeţe libere ocupate de lichide, înălţimea metacentrică nu este mai mică de 0,15 m;
b)pentru unghiuri de bandare cu valori între 0° şi 30° există un braţ de redresare de cel puţin
n fiind unghiul de bandare de la care curba braţului de redresare afişează valori negative (limita stabilităţii); nu trebuie să fie mai mic de 20° sau 0,35 rad şi nu trebuie introdus în formulă pentru o valoare mai mare de 30° sau 0,52 rad, unde radianul (rad) (1° = 0,01745 rad) este unitatea lui 9°;
c)suma unghiurilor de asietă şi de bandare nu depăşeşte 10°;
d)se păstrează o distanţă de siguranţă reziduală conformă cu cerinţele articolului 17.04;
e)se păstrează un bord liber rezidual de cel puţin 0,05 m;
f)pentru unghiuri de bandare cu valori între 0 şi 30°, se păstrează un braţ rezidual de redresare de cel puţin
unde n este unghiul de bandare de la care curba braţului de redresare afişează valori negative; nu se introduce în formulă pentru o valoare mai mare de 30° sau 0,52 rad.
Braţul rezidual de redresare reprezintă diferenţa maximă dintre 0° şi 30° de bandare dintre curba braţului de redresare şi curba braţului de bandare. În cazul în care apa atinge o deschidere către interiorul navei la un unghi de bandare mai mic decât cel corespunzător diferenţei maxime dintre curbele braţului, este luat în considerare braţul care corespunde unghiului respectiv de bandare.
Art. 1709: Mărci de pescaj şi scări de pescaj
Mărcile de pescaj şi scările de pescaj se aplică în conformitate cu articolele 4.04 şi 4.06.
Art. 1710: Echipament plutitor fără confirmarea stabilităţii
(1)Aplicarea articolelor 17.04-17.08 nu este obligatorie pentru echipamentul plutitor:
a)al cărui mecanism de rulare nu poate modifica sub nici o formă bandarea sau asieta şi
b)pentru care orice deplasare a centrului de greutate poate fi exclusă în mod raţional.
(2)Cu toate acestea,
a)pentru o încărcare maximă, distanţa de siguranţă trebuie să fie de cel puţin 300 mm, iar bordul liber de cel puţin 150 mm;
b)pentru deschideri care nu pot fi etanşeizate contra stropilor de apă şi care nu sunt rezistente la intemperii, distanţa de siguranţă trebuie să fie de cel puţin 500 mm.
CAPITOLUL 18:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR TEHNICE
Art. 1801: Condiţii de funcţionare
Navele tehnice, desemnate ca atare în certificatul comunitar prevăzut în anexa V partea I sau partea II, pot naviga în exteriorul şantierelor doar atunci când nu sunt încărcate. Prezenta restricţie este introdusă în certificatul comunitar.
În acest scop, navele tehnice trebuie să deţină un certificat emis de autoritatea competentă care indică durata lucrărilor şi limitele geografice ale şantierului în care nava poate funcţiona.
Art. 1802: Aplicarea părţii II
Construcţia şi echipamentul navei tehnice trebuie să respecte dispoziţiile părţii II capitolele 3-14, cu excepţia cazurilor pentru care se fac menţiuni speciale în prezentul capitol.
Art. 1803: Derogări
(1)_
a)Art. 3.03 alineatul (1) se aplică mutatis mutandis
b)Capitolele 5 şi 6 se aplică mutatis mutandis în cazul în care este vorba despre o ambarcaţiune cu autopropulsie
c)Art. 10.02 alineatul (2) literele (a) şi (b) se aplică mutatis mutandis.
d)Organismul de inspecţie poate admite excepţii pentru celelalte cerinţe referitoare la construcţie, echipamente şi greement, cu condiţia să se poată demonstra în fiecare caz că acestea oferă condiţii de siguranţă echivalente.
(2)Organismul de inspecţie poate acorda derogări de la următoarele dispoziţii:
a)articolul 8.08 alineatele (2) până la (8), în cazul în care nu este nevoie de echipaj;
b)articolul 10.01 alineatele (1) şi (3), în cazul în care nava tehnică poate fi ancorată în siguranţă cu ajutorul ancorelor sau piloţilor. Cu toate acestea, navele tehnice cu autopropulsie trebuie să fie echipate cu cel puţin o ancoră care respectă cerinţele prevăzute la articolul 10.01 alineatul (1), coeficientul k luând valoarea 45, iar T fiind egal cu cea mai mică înălţime;
c)articolul 10.02 alineatul (1) litera (c), în cazul în care nu este vorba despre o navă tehnică cu autopropulsie.
Art. 1804: Distanţă de siguranţă şi bord liber
(1)În cazul în care nava şantier este utilizată drept şlep de recuperare sau şlep de alimentare, distanţa de siguranţă în exteriorul zonei calei trebuie să fie de cel puţin 300 mm, iar bordul liber de cel puţin 150 mm. Organismul de inspecţie poate permite existenţa unui bord liber mai mic în cazul în care sunt prezentate dovezi sub formă de calcule care să arate că stabilitatea este suficientă pentru o încărcătură cu masa specifică de 1,5 t/m3 şi că nici o parte laterală a punţii nu atinge apa. Se ia în considerare efectul unei încărcături lichide.
(2)Dispoziţiile articolelor 4.01 şi 4.02 se aplică mutatis mutandis în cazul navelor tehnice care nu fac obiectul alineatului (1). Organismul de inspecţie poate stabili valori diferite de cele anterioare pentru distanţa de siguranţă şi bordul liber.
Art. 1805: Bărci de serviciu
Nu este necesar ca nava tehnică să fie dotată cu o barcă de serviciu în cazul în care:
a)nu este prevăzută cu mijloace de propulsie sau
b)este disponibilă pe şantier o barcă de serviciu.
Prezenta derogare trebuie să fie menţionată în certificatul comunitar.
CAPITOLUL 19:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR ISTORICE
(Fără obiect)
CAPITOLUL 19a:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE BARJELOR DE CANAL
(Fără obiect)
CAPITOLUL 19b:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR CARE CIRCULĂ PE CĂILE NAVIGABILE DIN ZONA 4
Art. 19b^01: Aplicarea capitolului 4
(1)Prin derogare de la articolul 4.01 alineatele (1) şi (2), distanţa de siguranţă a uşilor şi deschiderilor cu excepţia capacelor de cală în cazul navelor care circulă pe căile navigabile din zona 4 este redusă după cum urmează:
a)în cazul deschiderilor care pot fi închise astfel încât să fie etanşe contra stropilor de apă şi rezistente la intemperii, la 150 mm;
b)în cazul deschiderilor care nu pot fi închise astfel încât să fie etanşe contra stropilor de apă şi rezistente la intemperii, la 200 mm.
(2)Prin derogare de la articolul 4.02, bordul liber minim în cazul navelor care circulă pe căile navigabile din zona 4 este de 0 mm, în cazul în care sunt respectate dimensiunile distanţei de siguranţă, în conformitate cu alineatul (1).
CAPITOLUL 20:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR MARITIME
(Fără obiect)
CAPITOLUL 21:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE AMBARCAŢIUNILOR DE AGREMENT
Art. 2101: Dispoziţii generale
- Articolele 21.02 şi 21.03 exclusiv se aplică ambarcaţiunilor de agrement în ceea ce priveşte construcţia şi echipamentul acestora.
Art. 2102: Aplicarea părţii II
(1)Ambarcaţiunile de agrement trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)capitolul 3:
- articolul 3.01, articolul 3.02 alineatul (1) litera (a) şi alineatul (2), articolul 3.03 alineatul (1) litera (a) şi alineatul (6) şi articolul 3.04 alineatul (1);
b)capitolul 5;
c)capitolul 6:
- articolul 6.01 alineatul (1) şi articolul 6.08;
d)capitolul 7:
- articolul 7.01 alineatele (1) şi (2), articolul 7.02, articolul 7.03 alineatele (1) şi (2), articolul 7.04 alineatul (1), articolul 7.05 alineatul (2), articolul 7.13, în cazul în care există o timonerie destinată navigaţiei radar comandate de către o singură persoană;
e)capitolul 8:
- articolul 8.01 alineatele (1) şi (2), articolul 8.02 alineatele (1) şi (2), articolul 8.03 alineatele (1) şi (3), articolul 8.04, articolul 8.05 alineatele (l)-(10) şi (13), articolul 8.08 alineatele (1), (2), (5), (7) şi'(10), articolul 8.09 alineatul (1) şi articolul 8.10;
f)capitolul 9:
- articolul 9.01 alineatul (1), mutatis mutandis;
g)capitolul 10:
- articolul 10.01 alineatele (2), (3) şi (5)-(14), articolul 10.02 alineatul (1) literele (a)-(c) şi alineatul (2) literele (a) şi (e)-(h), articolul 10.03 alineatul (1) literele (a), (b) şi (d); cu toate acestea, la bord trebuie să existe cel puţin două extinctoare; articolul 10.03 alineatele (2)-(6), articolul 10.03a, articolul 10.03b, articolul 10.03c şi articolul 10.05;

h)capitolul 13;
i)capitolul 14.
(2)În cazul ambarcaţiunilor de agrement care intră sub incidenţa Directivei 94/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 1994 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la ambarcaţiunile de agrement (1), atât prima inspecţie, cât şi inspecţiile periodice vizează în exclusivitate următoarele articole:
(1)JO L 164, 30.6.1994, p. 15. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.
a)articolul 6.08, în cazul în care există un indicator al vitezei de giraţie;
b)articolul 7.01 alineatul (2), articolul 7.02, articolul 7.03 alineatul (1) şi articolul 7.13, în cazul în care există o timonerie destinată navigaţiei radar comandate de către o singură persoană;
c)articolul 8.01 alineatul (2), articolul 8.02 alineatul (1), articolul 8.03 alineatul (3), articolul 8.05 alineatul (5), articolul 8.08 alineatul (2) şi articolul 8.10;
d)articolul 10.01 alineatele (2), (3), (6) şi (14), articolul 10.02 alineatul (1) literele (b) şi (c), alineatul (2) literele (a) şi (e)-(h), articolul 10.03 alineatul (1) literele (b) şi (d) şi alineatele (2)-(6) şi articolul 10.05

e)capitolul 13;
f)capitolul 14:
- (aa) articolul 14.12;
- (bb) articolul 14.13; testul de omologare care urmează punerii în funcţiune a instalaţiei cu gaz lichefiat se efectuează în conformitate cu cerinţele Directivei 94/25/CE şi un proces-verbal de omologare este prezentat organismului de inspecţie;
- (cc) articolele 14.14 şi 14.15; instalaţia cu gaz lichefiat trebuie să fie conformă cerinţelor Directivei 94/25/CE;
- (dd) capitolul 14 în întregime, în cazul în care instalaţia cu gaz lichefiat este montată după introducerea pe piaţă a ambarcaţiunii de agrement.
Art. 2103
(Fără obiect)
CAPITOLUL 22:STABILITATEA NAVELOR CARE TRANSPORTĂ CONTAINERE
Art. 2201: Dispoziţii generale
(1)Dispoziţiile prezentului capitol se aplică navelor care transportă containere, atunci când sunt necesare documente referitoare la stabilitate, în conformitate cu normele aplicabile ale autorităţii navale, în vigoare în statele membre.
Documentele referitoare la stabilitate trebuie să fie verificate de un organ de inspecţie sau prezentate spre verificare unei alte autorităţi şi ştampilate corespunzător.
(2)Documentele referitoare la stabilitate trebuie să furnizeze comandantului de navă informaţii clare în ceea ce priveşte stabilitatea navei pentru fiecare tip de încărcătură.
Documentele referitoare la stabilitate trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:
a)informaţii referitoare la coeficienţii de stabilitate admişi, valorile KG admise sau înălţimile admise pentru centrul de greutate al încărcăturii;
b)date referitoare la spaţiile care pot fi umplute cu apă de balast;
c)formulare pentru verificarea stabilităţii;
d)instrucţiuni de utilizare sau un exemplu de calcul destinate comandantului de navă.
(3)În cazul ambarcaţiunilor care pot transporta atât containere fixe, cât şi containere mobile, se prezintă metode de calcul separate, în vederea confirmării stabilităţii atât în cazul transportului containerelor fixe, cât şi mobile.
(4)Se consideră că o încărcătură de containere este fixată în cazul în care fiecare container este fixat de coca navei cu ajutorul unor ghidaje de container sau al unui echipament de fixare, iar poziţia sa nu se poate schimba în timpul călătoriei.
Art. 2202: Condiţii-limită şi metode de calcul pentru confirmarea stabilităţii în cazul transportului de containere mobile
(1)Toate metodele de calcul al stabilităţii navei în cazul containerelor mobile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii-limită:
a)înălţimea metacentrică MG nu trebuie să fie mai mică de 1,00 m.
b)Sub acţiunea concomitentă a forţei centrifuge care rezultă din întoarcerea navei, presiunea vântului şi suprafeţele libere ocupate de lichide, unghiul de bandare nu trebuie să depăşească 5°, iar marginea punţii nu trebuie să fie imersată.
c)Braţul de bandare care rezultă din forţa centrifugă provocată de întoarcerea navei se determină pe baza următoarei formule:
unde:
cKZ parametru (cKZ = 0,04) [s2/m];
v viteza maximă a navei în raport cu apa [m/s];
KG înălţimea centrului de greutate al navei încărcate peste baza sa [m];
T' pescajul navei încărcate [m],
d)Braţul de bandare care rezultă din presiunea vântului se determină pe baza următoarei formule:
unde:
ckw parametru (cKZ = 0,025) [t/m2];
A' planul lateral de deasupra planului de pescaj corespunzător, nava fiind încărcată [m2];
D' deplasamentul navei încărcate [t];
lw înălţimea centrului de greutate al planului lateral A' deasupra planului de pescaj corespunzător [m];
T' pescajul navei încărcate [m].
e)Braţul de bandare care rezultă din suprafeţele libere expuse apei de ploaie şi apelor uzate din cală sau din spaţiul cu fund dublu se determină pe baza următoarei formule:
unde:
cKfO parametru (cKfO = 0,015) [t/m2];
b lăţimea calei sau a secţiunii de cală în cauză [m]; (*)
1 lungimea calei sau a secţiunii de cală în cauză [m]; (*)
(*)Secţiunile de cală cu suprafeţe libere expuse apei rezultă din compartimentarea etanşă, longitudinală şi/sau transversală, care generează secţiuni independente.
D' deplasamentul navei încărcate [t],
f)Pentru fiecare condiţie de încărcare, se ia în considerare jumătate din rezerva de combustibil şi de apă potabilă.
(2)Se consideră că stabilitatea unei nave care transportă containere mobile este suficientă în cazul în care
efectiv este mai mic sau egal cu care rezultă din formulele care urmează. se calculează pentru diferite deplasamente, care acoperă întreaga gamă de pescaje.
a)
nu ia nici o valoare mai mică de 11,5 (11,5 = 1/tan 5°).
b)
Este determinantă cea mai mică valoare ape baza formulei (a) sau (b).
În această formulă:
înălţimea maximă admisă a centrului de greutate al navei încărcate deasupra bazei sale [m];
înălţimea metacentrului deasupra bazei [m] în conformitate cu formula de aproximare de la alineatul (3); F bordul liber efectiv la 1/2 L [m];
Z parametrul pentru forţa centrifugă care rezultă din giraţie
v viteza maximă a navei în raport cu apa [m/s];
Tm pescajul mediu corespunzător [m];
hKW braţul de bandare care rezultă din presiunea vântului lateral în conformitate cu alineatul (1) litera (d) [m];
hKfO suma braţelor de bandare care rezultă din suprafeţele libere ocupate de lichide în conformitate cu articolul 1 litera (e) [m].
(3)Formula de aproximare pentru
În situaţia în care nici o diagramă a curbelor hidrostatice nu este disponibilă, valoarea lui pentru calculul în conformitate cu alineatul (2) şi cu articolul 22.03 alineatul (2), poate fi determinată cu ajutorul următoarelor formule de aproximare:
a)în cazul navelor cu formă de ponton
b)în cazul altor nave
Art. 2203
Condiţii-limită şi metode de calcul pentru confirmarea stabilităţii în cazul transportului de containere fixe
(1)Toate metodele de calcul al stabilităţii navei în cazul containerelor fixe trebuie să îndeplinească următoarele condiţii-limită:
a)înălţimea metacentrică nu trebuie să fie mai mică de 0,50 m;
b)sub acţiunea concomitentă a forţei centrifuge care rezultă din întoarcerea navei, presiunea vântului şi suprafaţa liberă ocupată de lichide, nici o deschidere a cocii nu trebuie să fie imersată;
c)braţele de bandare care rezultă din forţa centrifugă provocată de întoarcerea navei, presiunea vântului şi suprafaţa liberă ocupată de lichide trebuie să fie determinate pe baza formulelor menţionate la articolul 22.02 alineatul (1) literele (c)-(e);
d)pentru fiecare condiţie de încărcare, se ia în considerare jumătate din rezerva de combustibil şi de apă potabilă.
(2)Se consideră că stabilitatea unei nave care transportă containere fixe este suficientă în cazul în care efectiv este mai mic sau egal cu care rezultă din formulele care urmează, acesta fiind calculat pentru diferite deplasamente care acoperă întreaga gamă de pescaje.
a)
nu ia nici o valoare mai mică de 6,6 şi
nici o valoare mai mică de 0.
b)
Cea mai mică valoare a pe baza formulei (a) sau (b) este determinantă.
În aceste formule, în afara termenilor definiţi anterior:
I momentul de inerţie transversal al suprafeţei liniei de plutire la Tm (m4) [a se vedea formula de aproximare de la alineatul (3)];
i momentul de inerţie transversal al suprafeţei liniei de plutire paralele cu baza, la înălţimea
volumul de imersiune al navei la Tm (m3);
F' bordul liber ideal F' = H' - T (m) sau [m], cea mai mică valoare fiind decisivă;
a distanţa verticală dintre marginea inferioară a deschiderii care, în cazul unei bandări, este prima imersată şi linia de plutire atunci când nava este în poziţie normală [m];
b distanţa dintre aceeaşi deschidere şi centrul navei [m];
H' înălţimea laterală ideală[m];
q suma volumelor rufurilor, tambuchiurilor, magaziilor cu puţ şi ale altor suprastructuri până la o înălţime maximă de 1,0 m deasupra H sau până la cea mai joasă deschidere a volumului în cauză, cea mai mică valoare fiind decisivă. Acele părţi din volume situate pe o rază de 0,05 L de la extremităţile navei nu se iau în calcul [m3].
(3)Formula de aproximare pentru I
În cazul în care nici o diagramă a curbelor hidrostatice nu este disponibilă, valoarea momentului de inerţie transversal I al suprafeţei liniei de plutire poate fi calculată cu ajutorul următoarelor formule de aproximare:
a)în cazul navelor cu formă de ponton
b)în cazul altor nave
Art. 2204: Procedură de evaluare a stabilităţii la bord
Procedura de evaluare a stabilităţii poate fi determinată pe baza documentelor menţionate la articolul 22.01 alineatul (2).
CAPITOLUL 22a:CERINŢE SPECIFICE PENTRU AMBARCAŢIUNILE CU O LUNGIME MAI MARE DE 110 M
Art. 22a^01: Aplicarea părţii I
În afara cerinţelor prevăzute la articolul 2.03 alineatul (3), în cazul ambarcaţiunilor cu o lungime mai mare de 110 m, cu excepţia navelor maritime, organismul de inspecţie, care are obligaţia de a emite ulterior certificatul comunitar, trebuie să fie informat de către proprietar sau de către reprezentantul acestuia înainte de începerea construcţiei (construcţia unei nave noi sau extinderea unei nave deja în exploatare). Organismul de inspecţie respectiv efectuează inspecţii în timpul fazei de construcţie. Aceste inspecţii nu se efectuează în cazul în care, înainte de începerea lucrărilor de construcţie, se prezintă un certificat prin care o societate de clasificare autorizată declară că supraveghează lucrările de construcţie respective.
Art. 22a^02: Aplicarea părţii II
În afara părţii II, articolele 22a.03-22a.05 se aplică ambarcaţiunilor cu o lungime mai mare de 110 m.
Art. 22a^03: Rezistenţă
Rezistenţa suficientă a cocii navei, în conformitate cu articolul 3.02 alineatul (1) litera (a) (rezistenţa longitudinală, laterală şi locală), este atestată printr-un certificat emis de o societate de clasificare autorizată.
Art. 22a^04: Flotabilitate şi stabilitate
(1)Alineatele (2)-(10) se aplică ambarcaţiunilor care au o lungime mai mare de 110 m, cu excepţia navelor de pasageri.
(2)Pentru calculul stabilităţii, valorile de bază - masa navei fără încărcătură şi poziţia centrului de greutate - se determină prin intermediul unei probe de înclinare efectuate în conformitate cu anexa I la rezoluţia MSC 267 (85) a OMI.
(3)Solicitantul trebuie să demonstreze, cu ajutorul unui calcul bazat pe metoda flotabilităţii pierdute, că stabilitatea şi flotabilitatea navei sunt adecvate în caz de inundare. Toate calculele trebuie să fie efectuate luându-se în considerare asieta liberă şi afundarea liberă.
Flotabilitatea şi stabilitatea suficiente ale navei în cazul unei inundări se dovedesc cu o încărcătură corespunzând liniei de plutire maxime, egal distribuită în toate calele, cu provizii maxime şi alimentată la maxim cu combustibil.
Pentru încărcături eterogene, calculul stabilităţii se efectuează pentru condiţiile de încărcare cele mai defavorabile. Acest calcul al stabilităţii se efectuează la bord.
În acest scop, trebuie determinată dovada matematică a unei stabilităţi suficiente pentru stadiile intermediare de inundare (25 %, 50 % şi 75 % de acumulare a apei de inundaţie şi, dacă este cazul, pentru stadiul imediat premergător echilibrului transversal) şi pentru stadiul final al inundării, în condiţiile de încărcare specificate mai sus.
(4)Se iau în considerare următoarele ipoteze pentru starea ulterioară avariei:
a)Dimensiunile avariei laterale:
dimensiune longitudinală: cel puţin 0,10 L;
dimensiune transversală: 0,59 m;
dimensiune verticală: de la fundul navei în sus, nelimitat.
b)Dimensiunile avariei la fundul navei:
dimensiune longitudinală: cel puţin 0,10 L;
dimensiune transversală: 3,00 m;
dimensiune verticală: de la bază, 0,39 m în sus, cu excepţia colectorului.
c)Toţi pereţii de compartimentare din zona avariată se consideră avariaţi la rândul lor, ceea ce înseamnă că alegerea compartimentării se efectuează astfel încât nava să rămână pe linia de plutire după inundarea a două sau mai multe compartimente adiacente pe direcţia longitudinală. În cazul sălii maşinilor principale, se ţine exclusiv seama de un compartiment, ceea ce înseamnă că se consideră că pereţii de compartimentare de la extremităţile sălii maşinilor nu sunt avariaţi.
În cazul unei avarii la fundul navei, se consideră că sunt inundate, de asemenea, şi compartimentele transversale adiacente.
d)Permeabilitate
Se consideră că permeabilitatea este de 95 %.
În cazul în care un calcul dovedeşte că permeabilitatea medie a unui compartiment este mai mică de 95 %, poate fi utilizată valoarea calculată.
Valorile trebuie să nu fie mai mici de:
- sălile maşinilor şi sălile operaţionale: 85 %;
- cale pentru marfă: 70 %;
- spaţiile cu fund dublu, tancuri de combustibil, tancuri de balast etc.; în acest caz se ia în considerare funcţia lor şi se stabileşte dacă acestea trebuie să fie considerate a fi pline sau goale, nava fiind pe linia sa de plutire maximă admisă: 0 sau 95 %.
e)Calcularea efectului suprafeţei libere în stadiile intermediare de inundare trebuie să se bazeze pe aria suprafeţei brute a compartimentelor avariate.
(5)Pentru toate stadiile intermediare de inundare menţionate la alineatul (3), trebuie să fie respectate următoarele criterii:
a)unghiul de bandare 9 în poziţia de echilibru din stadiul intermediar în cauză nu trebuie să depăşească 15° (5° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
b)dincolo de bandare, în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar, partea pozitivă a curbei braţului de redresare trebuie să prezinte o valoare a braţului de redresare de GZ > = 0,02 m (0,03 m în cazul în care containerele nu sunt fixate) înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau înainte de a se atinge un unghi de bandare 9 de 27° (15° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
c)deschiderile care nu sunt etanşe la apă nu trebuie să fie imersate înainte de a se atinge bandarea în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar.
(6)În cursul stadiului final al inundării trebuie îndeplinite următoarele criterii:
a)marginea inferioară a deschiderilor neetanşe la apă (de exemplu, uşi, ferestre, capace de acces) nu trebuie să se găsească la mai puţin de 0,10 m deasupra liniei de plutire ulterioare avariei;
b)unghiul de bandare 9 în poziţia de echilibru nu trebuie să depăşească 12° (5° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
c)dincolo de bandare, în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar, partea pozitivă a curbei braţului de redresare trebuie să prezinte o valoare a braţului de redresare de GZ > = 0,05 m, iar zona de sub curbă trebuie să atingă cel puţin 0,0065 m.rad înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau înainte de a se atinge un unghi de bandare 9 de 27° (10° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
d)dacă sunt imersate deschideri neetanşe la apă înainte de atingerea poziţiei de echilibru, spaţiile care permit accesul vor fi considerate inundate la calculul stabilităţii în situaţie de avarie.
(7)În cazul în care sunt prevăzute deschideri de echilibrare transversală pentru reducerea inundării asimetrice, trebuie să se respecte următoarele cerinţe:
a)pentru calculul inundării transversale, trebuie să se aplice Rezoluţia A.266 (VIII) a OMI;
b)acestea trebuie să funcţioneze automat;
c)acestea nu trebuie să fie echipate cu dispozitive de închidere;
d)timpul total alocat pentru egalizare nu trebuie să depăşească 15 minute.
(8)Dacă există posibilitatea închiderii etanşe la apă a deschiderilor prin care compartimentele neavariate pot fi inundate la rândul lor, dispozitivele de închidere trebuie să aibă înscrisă clar şi lizibil pe ambele părţi instrucţiunea următoare:
«A se închide imediat după trecere.»
(9)Se consideră că verificarea prin calcul în conformitate cu alineatele (3)-(7) a fost efectuată dacă se prezintă calcule ale stabilităţii în caz de avarie în conformitate cu partea 9 din regulamentul anexat Acordului european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căi navigabile interioare (denumit în continuare «ADN»), iar acestea au rezultate pozitive.
(10)Dacă este cazul, în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute la alineatul (3), se determină din nou planul pescajului maxim.

Art. 22a^05: Cerinţe suplimentare
(1)Ambarcaţiunile cu o lungime mai mare de 110 m trebuie:
a)să fie echipate cu un sistem de propulsie cu elice multiple, cu cel puţin două motoare independente de putere echivalentă şi cu un propulsor prova controlat din timonerie şi care funcţionează şi în cazul în care ambarcaţiunea este fără încărcătură sau
să fie echipate cu un sistem de propulsie cu o singură elice şi un propulsor prova controlat din timonerie şi
să dispună de o sursă autonomă de alimentare cu energie, care să asigure propulsarea ambarcaţiunii în cazul unei pene la sistemul principal de propulsie şi care să funcţioneze şi atunci când ambarcaţiunea este neîncărcată;
b)să fie echipate cu un sistem radar de navigaţie, precum şi cu un indicator al vitezei de giraţie, în conformitate cu articolul 7.06 alineatul (1);
c)să fie dotate cu un sistem de drenaj al santinei instalat în permanenţă, în conformitate cu articolul 8.08;
d)să îndeplinească cerinţele de la articolul 23.09 punctul 1.1.
(2)În cazul ambarcaţiunilor, cu excepţia navelor de pasageri, cu o lungime mai mare de 110 m şi care, în plus faţă de alineatul (1)
a)pot fi separate, în caz de avarie, în treimea din mijloc a navei, fără utilizarea de echipament de salvare masiv, părţile rezultate în urma separării navei rămânând pe linia de plutire;
b)deţin un certificat emis de o societate de clasificare autorizată privind flotabilitatea, poziţia asietei şi stabilitatea părţilor rezultate în urma separării şi care indică, de asemenea, nivelul de încărcare peste care nu se mai garantează flotabilitatea celor două părţi;
c)sunt construite sub formă de nave cu cocă dublă, în conformitate cu ADN, în cazul cărora se aplică partea 9 din ADN, secţiunile 9.1.0.91-9.1.0.95 pentru nave pentru mărfuri solide şi alineatul 9.3.2.11.7 şi secţiunile 9.3.2.13-9.3.2.15 sau alineatul 9.3.3.11.7 şi secţiunile 9.3.3.13-9.3.3.15 pentru navele-cisternă;

d)sunt echipate cu un sistem de propulsie cu elice multiple, în conformitate cu alineatul (1) litera (a), prima jumătate a tezei se completează la punctul 52 din certificatul comunitar faptul că îndeplinesc toate cerinţele de la literele (a)-(d).
(3)În cazul navelor de pasageri cu o lungime mai mare de 110 m şi care, în plus faţă de alineatul (1),
a)sunt construite sau transformate pentru a ajunge la clasa superioară sub supravegherea unei societăţi de clasificare autorizate, conformitatea este confirmată printr-un certificat emis de societatea de clasificare, în vreme ce menţinerea clasei nu este necesară;
b)fie
sunt dotate cu un fund dublu cu o înălţime minimă de 600 mm şi o compartimentare care garantează că, în caz de inundare a oricăror două compartimente adiacente şi etanşe la apă, nava nu se scufundă mai jos de linia de supraimersiune şi că se păstrează o distanţă de siguranţă reziduală de 100 mm,
fie
sunt dotate cu un fund dublu cu o înălţime minimă de 600 mm şi cu o cocă dublă, cu o distanţă de cel puţin 800 mm între peretele lateral al navei şi peretele de compartimentare longitudinal;
c)sunt echipate cu un sistem de propulsie cu elice multiple, cu cel puţin două motoare independente de putere egală şi cu un propulsor prova care poate fi controlat din timonerie şi care acţionează atât longitudinal, cât şi transversal;
d)sunt echipate cu ancoră pupa care poate fi controlată direct din timonerie,
se completează la punctul 52 din certificatul comunitar faptul că îndeplinesc toate cerinţele de la literele (a)-(d).
Art. 22a^06: Aplicarea părţii IV în caz de transformare
În cazul ambarcaţiunilor transformate în ambarcaţiuni cu o lungime mai mare de 110 m, organismul de inspecţie poate aplica dispoziţiile capitolului 24 exclusiv pe baza recomandărilor speciale ale comitetului.
CAPITOLUL 22b:CERINŢE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR DE MARE VITEZĂ
Art. 22b^01: Dispoziţii generale
(1)Navele de mare viteză nu se construiesc ca nave cu cabine.
(2)Următoarele instalaţii sunt interzise la bordul navelor de mare viteză:
a)dispozitivele dotate cu arzătoare cu fitil prevăzute la articolul 13.02;
b)sobele cu arzător cu vaporizare prevăzute la articolele 13.03 şi 13.04;
c)dispozitivele de încălzire pe bază de combustibil solid prevăzute la articolul 13.07;
d)instalaţiile pe bază de gaz lichefiat prevăzute la capitolul 14.
Art. 22b^02: Aplicarea părţii I
(1)În afară de dispoziţiile articolului 2.03, navele de mare viteză trebuie să fie construite şi clasificate sub supravegherea unei societăţi de clasificare autorizate care dispune de norme speciale destinate navelor de mare viteză şi în conformitate cu normele aplicabile ale acesteia. Clasa trebuie să fie menţinută.
(2)Prin derogare de la articolul 2.06, durata de valabilitate a certificatelor comunitare emise în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol este de maximum cinci ani.
Art. 22b^03: Aplicarea părţii II
(1)Fără a aduce atingere alineatului (2) şi articolului 22b.02 alineatul (2), se aplică navelor de mare viteză capitolele 3-15, cu excepţia următoarelor dispoziţii:
a)articolul 3.04 alineatul (6) paragraful al doilea;
b)articolul 8.08 alineatul (2) a doua teză;
c)articolul 11.02 alineatul (4) a doua şi a treia teză;
d)articolul 12.02 alineatul (4) a doua teză;
e)articolul 15.06 alineatul (3) litera (a) a doua teză.
(2)Prin derogare de la articolul 15.02 alineatul (9) şi de la articolul 15.15 alineatul (7), toate uşile pereţilor de compartimentare trebuie să poată fi comandate la distanţă.
(3)Prin derogare de la articolul 6.02 alineatul (1), în caz de defectare sau de funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de control al transmisiei de cârmă, un alt dispozitiv de control al transmisiei de cârmă sau un dispozitiv de comandă manuală trebuie să fie pus în funcţiune imediat.
(4)În afară de cerinţele din partea II, navele de mare viteză îndeplinesc cerinţele de la articolele 22b.04-22b.12.
Art. 22b^04: Scaune şi centuri de siguranţă
Este necesar să fie disponibile scaune pentru numărul maxim de pasageri admis la bord. Scaunele sunt echipate cu centuri de siguranţă. Centurile de siguranţă sunt facultative atunci când există protecţie corespunzătoare în caz de coliziune sau atunci când acestea nu sunt necesare, în temeiul capitolului 4 partea 6 din codul HSC 2000.
Art. 22b^05: Bord liber
Prin derogare de la articolele 4.02 şi 4.03, bordul liber măsoară cel puţin 500 mm.
Art. 22b^06: Flotabilitate, stabilitate şi compartimentare
În cazul navelor de mare viteză, se prezintă documente adecvate în ceea ce priveşte:
(a)caracteristicile de flotabilitate şi de stabilitate corespunzătoare care garantează siguranţa în caz de navigaţie cu volum de imersiune, atât în stare intactă, cât şi avariată;
(b)caracteristicile de stabilitate şi sistemele de stabilizare care garantează siguranţa ambarcaţiunii în caz de flotabilitate dinamică şi în faza de tranziţie;
(c)caracteristicile de stabilitate în caz de portantă dinamică şi în faza de tranziţie suficiente pentru a permite ambarcaţiunii să treacă în siguranţă în faza de volum de imersiune, în cazul unei defecţiuni la sistem.
Art. 22b^07: Timoneria
(1)Amenajare
a)Prin derogare de la articolul 7.01 alineatul (1), timoneriile sunt amenajate astfel încât timonierul şi un al doilea membru al echipajului să îşi poată oricând îndeplini sarcinile în timpul marşului.
b)Postul de guvernare este amenajat astfel încât să includă un post de lucru pentru persoanele menţionate la litera (a). Dispozitivele de navigare, de manevră, de monitorizare şi de comunicare şi alte mecanisme de comandă importante sunt dispuse suficient de aproape unele de altele încât să permită atât timonierului, cât şi celui de-al doilea membru al echipajului, din poziţia aşezat, obţinerea informaţiilor necesare şi manipularea corespunzătoare a mecanismelor şi a dispozitivelor. Următoarele cerinţe se aplică în toate cazurile:
(aa) postul de guvernare al timonierului este special amenajat în vederea navigaţiei radar comandate de către o singură persoană;
(bb) al doilea membru al echipajului trebuie să aibă la dispoziţie propriul ecran radar (secundar) în postul său de lucru şi trebuie să fie în măsură să intervină de la postul său pentru a transmite informaţii şi pentru a controla propulsia navei.
c)Persoanele menţionate la litera (a) trebuie să fie în măsură să acţioneze instalaţiile menţionate la litera (b), fără nici un impediment, inclusiv atunci când centurile de siguranţă sunt utilizate în mod corespunzător.
(2)Vedere liberă
a)Prin derogare de la articolul 7.02 alineatul (2), pentru timonierul în poziţie aşezat, unghiul mort din partea din faţă a provei nu trebuie să fie mai mare decât o lungime de navă, indiferent de cantitatea de încărcătură.
b)Prin derogare de la articolul 7.02 alineatul (3), totalul zonelor moarte din partea din faţă spre partea din spate, până la 22,5°, nu trebuie să depăşească 20° de fiecare parte. Fiecare zonă moartă în parte nu trebuie să depăşească 5°. Zona de vedere liberă dintre două zone moarte nu trebuie să fie mai mică de 10°.
(3)Dispozitive
Panourile dispozitivelor de acţionare şi monitorizare a instalaţiilor menţionate la articolul 22b.11 trebuie să fie dispuse în poziţii separate şi clar delimitate în timonerie. Aceeaşi regulă se aplică, după caz, instalaţiilor de lansare a echipamentelor de salvare colective.
(4)Iluminare
Lumina roşie este utilizată pentru zonele sau părţile de echipament care trebuie să fie iluminate în timpul utilizării.
(5)Ferestre
Este necesar să fie evitat fenomenul de reflexie. Este necesar să fie prevăzute dispozitive de evitare a orbirii cauzate de lumina solară.
(6)Materiale de suprafaţă
Utilizarea de materiale de suprafaţă cu efect de reflexie trebuie să fie evitată în timonerie.
Art. 22b^08: Echipament suplimentar
Ambarcaţiunile de mare viteză sunt prevăzute cu următoarele echipamente:
a)aparat radar şi un indicator al vitezei de giraţie, în conformitate cu articolul 7.06 alineatul (1);
b)echipamente de salvare individuale, uşor accesibile, în conformitate cu Standardul European EN 395:1998 pentru numărul maxim de persoane admis la bord.
Art. 22b^09: Zone închise
(1)Dispoziţii generale
Spaţiile şi spaţiile de locuit accesibile publicului, precum şi echipamentele aferente, trebuie să fie proiectate astfel încât orice persoană care le utilizează în mod corespunzător să nu se rănească în timpul unei porniri sau opriri atât normale, cât şi de urgenţă, sau în timpul unei manevre atât în condiţii normale de navigare, cât şi în condiţii de avarie sau de defecţiune.
(2)Comunicare
a)În vederea informării pasagerilor asupra măsurilor de siguranţă, toate navele de pasageri sunt prevăzute cu instalaţii acustice şi vizuale, vizibile şi audibile pentru toate persoanele de la bord.
b)Instalaţiile descrise la litera (a) permit comandantului navei să dea instrucţiuni pasagerilor.
c)Fiecare pasager trebuie să aibă, în aproprierea scaunului pe care îl ocupă, acces la instrucţiunile referitoare la situaţiile de urgenţă, care includ şi un plan al navei pe care sunt reprezentate toate ieşirile, căile de evacuare, echipamentele de urgenţă, echipamentele de salvare şi instrucţiunile de utilizare a vestelor de salvare.
Art. 22b^10: Ieşiri şi căi de evacuare
Căile de salvare şi de evacuare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)să garanteze accesul uşor, sigur şi rapid de la postul de guvernare până la spaţiile accesibile publicului, inclusiv spaţiile de locuit;
b)căile de salvare care duc la ieşirile de urgenţă trebuie să fie semnalate clar şi permanent;
c)toate ieşirile trebuie să fie semnalate în mod corespunzător. Funcţionarea mecanismului de deschidere trebuie să fie vizibilă atât din exterior, cât şi din interior;
d)căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie prevăzute cu un sistem de ghidare de siguranţă corespunzător;
e)lângă ieşiri trebuie să fie prevăzut un spaţiu suficient pentru un membru al echipajului.
Art. 22b^11: Protecţie împotriva incendiilor şi stingerea incendiilor
(1)Coridoarele, spaţiile şi spaţiile de locuit accesibile publicului, precum şi bucătăriile şi sălile maşinilor trebuie să fie conectate la un sistem de alarmă de incendiu corespunzător. Orice incendiu şi localizarea acestuia trebuie să fie semnalizate automat într-un spaţiu cu prezenţă permanentă a echipajului.
(2)Sălile maşinilor trebuie să fie echipate cu un sistem de stingere a incendiilor instalat în mod permanent, în conformitate cu articolul 10.03b.
(3)Spaţiile şi spaţiile de locuit accesibile publicului şi căile de salvare corespunzătoare acestora trebuie să fie echipate cu o instalaţie de stropire cu apă sub presiune, în conformitate cu articolul 10.03a. Apa utilizată trebuie să poată fi drenată rapid şi direct spre exterior.
Art. 22b^12: Dispoziţii tranzitorii
Navele de mare viteză, în sensul articolului 1.01 alineatul (22), care deţin un certificat comunitar valabil la data de 31 martie 2003 trebuie să îndeplinească următoarele dispoziţii din prezentul capitol:
a)articolele 22b.01, 22b.04, 22b.08, 22b.09, 22b.l0, 22b.11 alineatul (1)
în cazul reînnoirii certificatului comunitar;
b)la data de 1 aprilie 2013,
- articolul 22b.07 alineatele (1), (3), (4), (5) şi (6);
c)la data de 1 ianuarie 2023
toate celelalte dispoziţii.
PARTEA III:
CAPITOLUL 23:ECHIPAREA NAVELOR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ECHIPAJUL
Art. 2301
(Fără obiect)
Art. 2302
(Fără obiect)
Art. 2303
(Fără obiect)
Art. 2304
(Fără obiect)
Art. 2305
(Fără obiect)
Art. 2306
(Fără obiect)
Art. 2307
(Fără obiect)
Art. 2308
(Fără obiect)
Art. 2309: Echipamentul navelor
(1)În cazul navelor autopropulsate, al împingătoarelor, al convoaielor împinse şi al navelor de pasageri, organismul de inspecţie trebuie să menţioneze, la punctul 47 din certificatul comunitar, dacă acestea respectă sau nu dispoziţiile de la paragrafele 1.1 sau 1.2.
1.1.Standard S1
a)Sistemele de propulsie sunt dispuse astfel încât să permită schimbarea vitezei şi inversarea direcţiei de propulsie de la postul de guvernare.
Aparatele auxiliare, care răspund unor necesităţi operaţionale, trebuie să poată fi puse în funcţiune sau oprite de la postul de guvernare, cu excepţia cazului în care operaţiunea este automată sau maşinile funcţionează în permanenţă pe durata fiecărei călătorii.
b)Nivelurile critice
- ale temperaturii apei de răcire a motoarelor principale,
- ale presiunii uleiului lubrifiant pentru motoarele şi transmisiile principale,
- ale presiunii uleiului şi presiunii aerului din dispozitivele de inversare ale motoarelor principale, ale transmisiilor reversibile sau ale elicelor,
- ale nivelurilor santinei în sala motoarelor principale
trebuie să fie semnalate cu ajutorul unor instrumente care, în caz de defecţiune, declanşează semnale acustice şi vizuale în timonerie. Semnalele de alarmă acustice pot fi combinate într-un dispozitiv de avertizare sonoră. Aceste semnale se pot opri de îndată ce defecţiunea a fost constatată. Semnalele de alarmă vizuale nu se sting decât după repararea defecţiunilor care le-au declanşat.
c)Alimentarea cu combustibil, precum şi răcirea motoarelor principale trebuie să se facă automat.
d)Instalaţia de guvernare trebuie să poată fi manipulată de o singură persoană, chiar la pescaj maxim, fără a necesita un efort deosebit.
e)Transmiterea semnalelor vizuale şi acustice impuse de normele autorităţii naţionale sau internaţionale de navigaţie, după caz, trebuie să poată fi efectuată de la postul de guvernare.
f)Atunci când nu există comunicare directă între postul de guvernare şi sectorul prova, sectorul pupa, cabine şi sala maşinilor, se prevede un sistem de comunicare vocală. Pentru comunicarea cu sala maşinilor, acest sistem poate lua forma unui semnal optic sau acustic.
g)Barca de serviciu prevăzută poate fi lansată de un singur membru al echipajului, într-un interval de timp adecvat.
h)Este necesară prezenţa unui reflector de căutare care să poată fi acţionat de la postul de guvernare.
i)Efortul necesar pentru manevrarea manivelelor şi a altor părţi pivotante ale dispozitivelor de ridicare nu trebuie să fie mai mare de 160 N.
k)Troliurile de remorcare menţionate în certificatul comunitar trebuie să fie motorizate.
1) Pompele de santină şi pompele de spălare a punţii trebuie să fie motorizate.
m)Principalele dispozitive de comandă şi instrumente de monitorizare trebuie să fie dispuse în mod ergonomie.
n)Echipamentele menţionate la articolul 6.01 alineatul (1) trebuie să poată fi comandate la distanţă de la postul de guvernare.
1.2.Standard S2
a)Pentru navele autopropulsate care navighează izolat:
standardul S1 la care se adaugă echiparea cu un propulsor prova care poate fi pus în funcţiune de la postul de guvernare.
b)Pentru navele autopropulsate care asigură propulsia unei formaţiuni în cuplu:
standardul S1, la care se adaugă echiparea cu un propulsor prova care poate fi pus în funcţiune de la postul de guvernare.
c)Pentru navele autopropulsate care asigură propulsia unui convoi împins alcătuit din navă autopropulsată şi ambarcaţiunea din faţă:
standardul S1, la care se adaugă echiparea cu troliuri de cuplare cu funcţionare hidraulică sau electrică. Totuşi, acest echipament nu este necesar în cazul în care ambarcaţiunea din capul convoiului împins este echipată cu un propulsor prova care poate fi pus în funcţiune de la postul de guvernare al navei autopropulsate care asigură propulsia convoiului.
d)Pentru împingătoarele care asigură propulsia unui convoi împins:
standardul S1, la care se adaugă echiparea cu troliuri de cuplare cu funcţionare hidraulică sau electrică. Totuşi, acest echipament nu este necesar în cazul în care ambarcaţiunea din capul convoiului împins este echipată cu un propulsor prova care poate fi pus în funcţiune de la postul de guvernare al împingătorului.
e)Pentru navele de pasageri:
standardul SI, la care se adaugă echiparea cu un propulsor prova care poate fi pus în funcţiune de la postul de guvernare. Totuşi, acest echipament nu este necesar în cazul în care sistemul de propulsie şi instalaţia de guvernare ale navei de pasageri permit o maniabilitate echivalentă.
Art. 2310
(Fără obiect)
Art. 2311
(Fără obiect)
Art. 2312
(Fără obiect)
Art. 2313
(Fără obiect)
Art. 2314
(Fără obiect)
Art. 2315
(Fără obiect)
PARTEA IV:
CAPITOLUL 24:DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Art. 2401: Aplicabilitatea dispoziţiilor tranzitorii în cazul ambarcaţiunilor care sunt deja în exploatare
(1)Dispoziţiile articolelor 24.02-24.04 se aplică doar ambarcaţiunilor care prezintă, la data de 30 decembrie 2008, un certificat valabil al navei, în conformitate cu Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin intrat în vigoare la 31 decembrie 1994 sau care se aflau în construcţie sau în transformare la 31 decembrie 1994.
(2)Pentru ambarcaţiunile care nu sunt menţionate la alineatul (1) se aplică dispoziţiile articolului 24.06.
Art. 2402: Derogare pentru ambarcaţiunile care sunt deja în exploatare
(1)Fără a aduce atingere articolelor 24.03 şi 24.04, ambarcaţiunile care nu se conformează în totalitate dispoziţiilor prezentei directive:
a)trebuie să fie adaptate pentru a se conforma respectivelor dispoziţii în conformitate cu dispoziţiile tranzitorii menţionate în tabelul de mai jos şi
b)până în momentul în care sunt adaptate, trebuie să se conformeze Regulamentului privind inspecţia navelor pe Rin intrat în vigoare la 31 decembrie 1994.
(2)În tabelul menţionat în continuare se aplică următoarele definiţii:
- "NST": dispoziţia nu se aplică ambarcaţiunii care este deja în exploatare, cu excepţia cazului în care părţile în cauză sunt înlocuite sau transformate, adică dispoziţia se aplică numai ambarcaţiunilor noi (N) construite recent, părţilor schimbate (S) şi părţilor transformate (T). În cazul în care părţile existente sunt înlocuite prin piese de schimb, înlocuirea lor prin utilizarea aceleiaşi tehnologii şi a aceluiaşi tip nu reprezintă schimbare ("S") în sensul dispoziţiilor tranzitorii.
- "eliberare sau reînnoire a certificatului comunitar": dispoziţia trebuie îndeplinită la momentul următoarei eliberări sau reînnoiri a certificatului comunitar de după data indicată.

Art. şi alineatul

Conţinut

Termen-limită şi comentarii

CAPITOLUL 3

3.03 alineatul (1) litera (a)

Situaţia peretelui de coliziune

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (2)

Spaţiile de locuit

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

Echipamentul de siguranţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (4)

Separare etanşă la gaz a spaţiilor de locuit de sălile maşinilor, sălile cazanelor şi cale

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (5) al doilea paragraf

Monitorizarea uşilor în pereţii de compartimentare din pic pupa

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (7)

Ancore care nu ies în secţiunile superioare ale navelor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2041

3.04 alineatul (3) a doua teză

Material de izolare utilizat în sălile maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

alineatul (3) a treia şi a patra teză

Deschideri şi dispozitive de blocare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

3.04 alineatul (6)

Ieşiri din sălile maşinilor

Compartimentele motoarelor care nu sunt considerate ca fiind săli ale maşinilor în conformitate cu articolul 1.01 înainte de 1995 trebuie să fie dotate cu o a doua ieşire în cazul NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

CAPITOLUL 5

5.06 alineatul (1), prima teză

Viteza minimă

Pentru ambarcaţiunea construită înainte de 1996, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

CAPITOLUL 6

6.01 alineatul (1)

Manevrabilitate prevăzută la capitolul 5

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (3)

Bandare şi temperatura mediului ambiant

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (7)

Desene şi modele ale axului cârmei

Pentru ambarcaţiunea construită înainte de 1996: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

6.02 alineatul (2)

O singură operaţie suficientă pentru a manevra dispozitivul de comandă secundar

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (3)

Manevrabilitatea prevăzută în capitolul 5 asigurată de un al doilea dispozitiv de comandă/de o comandă manuală

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

6.03 alineatul (1)

Conectarea altor consumatori la dispozitivul de control hidraulic al transmisiei de cârmă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (2)

Tancuri de lichid hidraulic separate

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

6.05 alineatul (1)

Cârma comenzii manuale neacţionată de un dispozitiv de comandă electrică

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

6.06 alineatul (1)

Două sisteme independente de acţionare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

6.07 alineatul (2) litera (a)

Dispozitive de monitorizare pentru nivelul tancului de lichid hidraulic şi presiunea de serviciu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (2) litera (e)

Monitorizarea dispozitivelor de amortizare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

6.08 alineatul (1)

Cerinţe pentru echipamentul electric în conformitate cu articolul 9.20

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

CAPITOLUL 7

7.02 alineatul (3) al doilea paragraf

Vizibilitate liberă în axa vizuală a timonierului

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (5)

Nivel minim de transparenţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

7.03 alineatul (7)

Oprirea alarmelor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar, numai în cazul în care cabina timonei nu a fost proiectată pentru navigaţie cu ajutorul radarului de către o singură persoană

alineatul (8)

Comutator automat la o altă sursă de alimentare cu energie electrică

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

7.04 alineatul (1)

Comanda motoarelor principale şi a instalaţiei de guvernare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

alineatul (2)

Comanda motoarelor principale

În cazul în care cabinele timonei nu au fost proiectate pentru navigaţie radar comandată de către o singură persoană: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035 în cazul în care direcţia de deplasare poate fi obţinută în mod direct; 1.1.2010 pentru alte maşini

7.09

Sistemul de alarmă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

7.12 primul paragraf

Timonerii retractabile

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar Sistem de coborâre nehidraulic: cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

paragrafele al doilea şi al treilea

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

CAPITOLUL 8

8.01 alineatul (3)

Numai motoare cu ardere internă care funcţionează cu combustibil cu un punct de aprindere de peste 55 °C

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

8.02 alineatul (1)

Protejarea motoarelor împotriva pornirii neintenţionate

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (4)

Protecţie automată a pieselor motoarelor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

8.03 alineatul (2)

Dispozitive de monitorizare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (3)

Protecţie automată împotriva supraturaţiei

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (5)

Desene şi modele ale bucşelor axului

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

8.05 alineatul (1)

Tancuri din oţel pentru combustibilii lichizi

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (2)

Închidere automată a supapelor de tanc

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

alineatul (3)

Nici un tanc de combustibil amplasat înaintea peretelui de coliziune

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (4)

Nici un tanc de combustibil sau armăturile acestuia deasupra maşinilor sau a conductelor de eşapament

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010. Până atunci, evacuarea în siguranţă a combustibililor trebuie să fie asigurată cu ajutorul unor dispozitive corespunzătoare

alineatul (6) a treia până la a cincea teză

Instalarea şi măsurarea conductelor de aerisire şi a conductelor de legătură

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

8.05 alineatul (7)

Dispozitiv de oprire activat de pe punte

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (9) prima teză

Dispozitive de măsurare a capacităţii care să fie lizibile până la nivelul de umplere

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (13)

Controlul nivelului de umplere nu numai pentru motoarele principale, dar şi pentru alte motoare, control necesar pentru funcţionarea în siguranţă a navei

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

8.08 alineatul (8)

Un sistem simplu de oprire insuficient pentru conectarea spaţiilor de balastare la conductele de scurgere pentru calele care pot transporta balast

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (9)

Dispozitive de măsurare a santinei calei

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

8.09 alineatul (2)

Instalaţie pentru colectarea apei uleioase şi a depozitelor de ulei uzat

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

8.10 alineatul (3)

Limită de emisie de 65 dB(A) pentru navele care staţionează

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

CAPITOLUL 8a

Se aplică dispoziţiile tranzitorii din capitolul 8a din Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin

CAPITOLUL 9

9.01 alineatul (1) a doua teză

Documente relevante ce trebuie să fie prezentate organismului de inspecţie

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (2) a doua liniuţă

Diagramele de circuit pentru tablourile de comandă principal, de urgenţă şi de distribuţie trebuie să fie disponibile la bord

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (3)

Temperaturile mediului ambiant interior şi la nivelul punţii

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

9.02 alineatele (1)(3)

Sistemele de alimentare cu energie electrică

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

9.05 alineatul (4)

Secţiune transversală a conductorilor cu legătură la masă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.11 alineatul (4)

Ventilare eficientă atunci când acumulatorii sunt instalaţi într-un compartiment, carcasă sau cutie închisă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

9.12 alineatul (2) litera (d)

Instalaţii de conectare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (3) litera (b)

Dispozitive de detectare a ţărmului emiţând atât semnale de alarmă vizuale, cât şi acustice

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

9.13

Întrerupătoare de urgenţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

9.14 alineatul (3) a doua teză

Interzicerea întrerupătoarelor unipolare în spălătorii, băi, spălătoare şi alte spaţii cu umiditate

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

9.15 alineatul (2)

Secţiune transversală minimă de 1,5 mm2 a fiecărui cablu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (9)

Cabluri conectate la timonerii retractabile

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

9.16 alineatul (3) a doua teză

Circuit secundar

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.19

Sisteme de alarmă şi de siguranţă pentru echipamentul mecanic

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.20

Echipament electronic

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

9.21

Compatibilitate electromagnetică

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

CAPITOLUL 10

10.01

Echipamentul de ancorare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

10.02 alineatul (2) litera (a)

Certificat pentru amarare şi alte cabluri

A se înlocui primul cablu de pe navă: NST, cel târziu la 1.1.2008

Al doilea şi al treilea cablu: 1.1.2013

10.03 alineatul (1)

Standard european

Pentru înlocuire, cel târziu la 1.1.2010

alineatul (2)

Adecvare pentru incendii din clasele A, B şi C

Pentru înlocuire, cel târziu la 1.1.2010

alineatul (4)

Relaţia dintre conţinutul de CO2 şi mărimea spaţiului

Pentru înlocuire, cel târziu la 1.1.2010

10.03 litera (a)

Sisteme de stingere a incendiilor instalate în mod permanent în spaţiile de locuit, în timonerii şi în spaţiile pentru pasageri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

10.03 litera (b)

Sisteme de stingere a incendiilor instalate în mod permanent în sălile maşinilor, sălile cazanelor şi compartimentule pompelor

(1)

10.04

Aplicarea standardelor europene pentru ambarcaţiunile de serviciu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

10.05 alineatul (2)

Veste de salvare gonflabile

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010. Vestele de salvare care au fost la bord la 30.9.2003 pot fi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

(1)1. Sistemele permanente de stingere a incendiilor cu CO2 instalate înainte de 1 octombrie 1980 pot fi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1 ianuarie 2035, în cazul în care acestea sunt în conformitate cu cerinţele articolului 7.03 alineatul (5) din Regulamentul de control al navelor de pe Rin intrat în vigoare la 1 aprilie 1976.

2. Sistemele permanente de stingere a incendiilor cu CO2 instalate între 1 aprilie 1992 şi 31 decembrie 1994 pot rămâne în utilizare până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1 ianuarie 2035, în cazul în care acestea se conformează cerinţelor articolului 7.03 alineatul (5) din Regulamentul de control al navelor de pe Rin intrat în vigoare la 31 decembrie 1994.

3. Până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1 ianuarie 2035, rămân valabile recomandările CCNR publicate între 1 aprilie 1992 şi 31 decembrie 1994 în ceea ce priveşte articolul 7.03 alineatul (5) din Regulamentul de control al navelor de pe Rin intrat în vigoare la 31 decembrie 1994.

4. Art. 10.03b alineatul (2) litera (a) se aplică numai până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1 ianuarie 2035 în cazul în care respectivele instalaţii au fost montate pe nave construite după 1 octombrie 1992.

CAPITOLUL 11

11.02 alineatul (4)

Echipamentul marginilor externe ale punţii, punţi laterale şi posturi de lucru

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

11.04

Punţile laterale

(1) Prima eliberare sau reînnoire a certificatului comunitar după 1.1.2035, atunci când este mai mare de 7,30 m

11.05 alineatul (1)

Accesul la posturile de lucru

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatele (2) şi (3)

Uşi şi căi de acces, ieşiri şi culoare unde există o diferenţă mai mare de 0,50 m faţă de nivelul podelei

Eliberare sau reînnoire a certificatului comunitar

alineatul (4)

Scări în posturi de lucru cu prezenţă permanentă a echipajului

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

11.06 alineatul (2)

Ieşiri şi ieşiri în caz de urgenţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

11.07 alineatul (1) a doua teză

Scări verticale, trepte şi dispozitive similare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatele (2) şi (3)

Eliberare sau reînnoire a certificatului comunitar

11.10

Capace de bocaport

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

11.11

Vinciuri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

11.12 alineatele (2)(6) şi (8)(10)

Granice: placa producătorului, încărcături maxime admise, test de calcul, inspectare de către experţi, certificate la bord

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

11.13

Depozitarea lichidelor inflamabile

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

CAPITOLUL 12

12.01 alineatul (1)

Spaţii de locuit pentru persoanele care se află în mod obişnuit la bord

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

12.02 alineatul (3)

Starea podelelor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (4)

Spaţii de locuit şi de dormit

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (6)

înălţimea liberă a spaţiilor de locuit

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (8)

Zona liberă a podelei în cadrul spaţiilor de locuit colective

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (9)

Volumul spaţiilor interioare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (10)

Volumul de aer per ocupant

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (11)

Mărimea uşilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (12) literele (a) şi (b)

Starea scărilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

(1)Dispoziţia se aplică navelor construite după 31.12.1994 şi navelor în exploatare cu următoarea condiţie:

Este necesar să fie respectate cerinţele articolului 11.04 atunci când se reînnoieşte întreaga zonă a calei.

Atunci când o transformare care afectează lăţimea liberă a punţii laterale acoperă întreaga lungime a punţii laterale

(a) este necesar să fie respectat articolul 11.04, în cazul în care lăţimea liberă a punţii laterale dinainte de transformarea la 0,90 m sau în cazul în care lăţimea liberă care depăşeşte respectiva înălţime este necesar să fie redusă;

(b) lăţimea liberă a punţii laterale înainte de transformarea la 0,90 m sau lăţimea liberă care depăşeşte respectiva înălţime nu trebuie să fie mai mică decât dimensiunile prevăzute la articolul 11.04.

alineatul (13)

Conducte prin care circulă gaze sau lichide periculoase

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

12.03

Instalaţii sanitare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

12.04

Bucătării

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

12.05

Apă potabilă

NST, cel târziu la 31.12.2006

12.06

Încălzirea şi ventilarea

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

12.07 alineatul (1) a doua teză

Alte spaţii de locuit

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

CAPITOLUL 15

15.01 alineatul (1) litera (d)

Neaplicarea articolului 9.14 alineatul (3) pentru tensiuni nominale de peste 50 V

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (2) litera (c)

Interzicerea cazanelor care funcţionează pe bază de combustibil solid în conformitate cu articolul 13.07

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

Dispoziţia nu se aplică ambarcaţiunii cu motoare pe bază de combustibil solid (motoare cu aburi).

litera (e)

Interzicerea dispozitivelor pe bază de gaz lichefiat în conformitate cu CAPITOLUL 14

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.02 alineatul (2)

Numărul şi poziţia pereţilor de compartimentare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (5) a doua teză

Linia de supraimersiune în absenţa punţii pereţilor de compartimentare

Pentru navele de pasageri care au fost construite înainte de 1.1.1996, cerinţele se aplică pentru NST cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (10) litera (c)

Durata pentru procesele de închidere

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (12)

Sistem de avertizare optică

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

alineatul (15)

Înălţimea minimă a fundurilor duble, lăţimea spaţiului gol dintre coferdamuri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.03 alineatele (1)(6)

Stabilitatea în stare intactă

NST şi, atunci când se măreşte numărul maxim de pasageri, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatele (7) şi (8)

Stabilitatea în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (9)

Standard cu două compartimente

NST

alineatele (10)(l 3)

Stabilitatea în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.05 alineatul (2) litera (a)

Numărul de pasageri pentru care sa dovedit existenţa unei zone de evacuare în conformitate cu articolul 15.06 alineatul (8)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

litera (b)

Numărul de pasageri care a fost avut în vedere la calcularea stabilităţii în conformitate cu articolul 15.03

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.06 alineatul (1) litera (a)

Spaţii pentru pasageri pe toate punţile din spatele peretelui de coliziune şi în faţa peretelui de compartimentare din pic pupa

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (3) litera (c) prima teză

Înălţimea liberă a ieşirilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

a doua teză

Lăţimea liberă a uşilor cabinelor pentru pasageri şi a altor spaţii mici

Pentru valoarea de 0,7 m, se aplică NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.06 alineatul (3) litera (f) prima teză

Mărimea ieşirilor de urgenţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

litera (g)

Ieşirile spaţiilor destinate persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (4) litera (d)

Uşi destinate persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (5)

Cerinţe pentru coridoarele de legătură

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (6) litera (b)

Căi de salvare către zonele de evacuare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

litera (d)

Nu se instalează nici o stinghie, scară verticală sau dispozitive similare dea lungul căilor de salvare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (7)

Un sistem adecvat de ghidare spre zone sigure

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (8)

Cerinţe pentru zonele de repliere

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (9)

Cerinţe pentru scări şi pentru podestele lor în zonele pentru pasageri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (10) litera (a) prima teză

Balustrade în conformitate cu standardul european EN 711:1995

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

A doua teză

Înălţimea parapetelor şi a balustradelor punţii destinate persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.06 alineatul (10) litera (b) a doua teză

Lăţimea liberă a deschiderilor utilizate în mod normal pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (13)

Zone de trafic şi pereţi în zonele de trafic pentru uzul persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (14) prima teză

Proiectarea uşilor din sticlă şi a pereţilor din zonele de trafic şi a panourilor de ferestre

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (15)

Cerinţe pentru suprastructuri sau pentru acoperişurile lor ce sunt construite în totalitate din ferestre panoramice

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (16)

Sisteme de apă potabilă în conformitate cu articolul 12.05

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 31.12.2006

alineatul (17) a doua teză

Cerinţe pentru toaletele destinate persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (18)

Sistemul de ventilare pentru cabinele fără ferestre care se deschid

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (19)

Cerinţele articolului 15.06 pentru spaţii în care sunt cazaţi membrii echipajului sau personalul de bord

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.07

Cerinţe pentru sistemul de propulsie

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.08 alineatul (2)

Cerinţe pentru sistemele de difuzoare din zonele pentru pasageri

Pentru navele de pasageri cu LWL de mai puţin de 40 m sau pentru cel mult 75 de persoane se aplică dispoziţia pentru NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (3)

Cerinţe pentru sistemul de alarmă

Pentru navele care efectuează voiaje de zi se aplică dispoziţia pentru NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (4)

Alarmă la nivelul santinei pentru fiecare compartiment etanş

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (5)

Două pompe de santină motorizate

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (6)

Un sistem de santină instalat în mod permanent

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (8)

Sistem de ventilare pentru instalaţiile de distribuţie de CO2 din spaţiile de sub punte

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

15.09 alineatul (3)

Echipament de transfer adecvat

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

15.09 alineatul (4)

Echipament de salvare individual pentru copii

Până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010, acest echipament este considerat ca alternativă la echipamentul individual de salvare

Echipament de salvare

Pentru navele de pasageri care au fost echipate cu dispozitive colective de salvare în conformitate cu articolul 15.09 alineatul (5) înainte de 1.1.2005, respectivele dispozitive sunt considerate ca alternativă la echipamentul individual de salvare.

Pentru navele de pasageri care au fost echipate cu dispozitive colective de salvare în conformitate cu articolul 15.09 alineatul (6) înainte de 1.1.2005, respectivele dispozitive sunt considerate ca alternativă la echipamentul individual de salvare până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010.

alineatul (5) literele (b) şi (c)

Locuri suficiente pe scaune, flotabilitate de cel puţin

750 N

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

litera (f)

Direcţie stabilă şi dispozitive corespunzătoare de prindere

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

litera (i)

Mijloace corespunzătoare de evacuare din zonele de evacuare pe plutele de salvare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (10)

Barcă de serviciu echipată cu motor şi reflector de căutare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

15.10 alineatul (2)

Art. 9.16 alineatul (3) se aplică, de asemenea, coridoarelor şi spaţiilor de agrement pentru pasageri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (3)

Iluminat de urgenţă corespunzător

Iluminat de avarie NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

15.10 alineatul (4)

Centrală electrică de urgenţă

Pentru navele care efectuează voiaje de zi având LWL de 25 m sau mai puţin, dispoziţia se aplică pentru NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

litera (f)

Punerea la dispoziţie de reflectoare în caz de urgenţă în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (2) litera (i)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

litera (i)

Punerea la dispoziţie de ascensoare şi echipament de ridicare în caz de urgenţă în conformitate cu articolul 15.06 alineatul (9) a doua teză

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (6)

Cerinţe privind centrala electrică de urgenţă:

- pereţi despărţitori în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- instalaţie de cabluri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- centrală electrică de urgenţă deasupra liniei de supraimersiune

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

15.11

Protecţie în caz de incendiu

alineatul (1)

Ajustarea materialelor şi a componentelor pentru protecţie în caz de incendiu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (2)

Proiectarea pereţilor despărţitori

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (3)

Vopselele, lacurile şi alte produse de tratare a suprafeţelor, precum şi straturile de acoperire ale punţii utilizate în spaţii interioare, cu excepţia sălii maşinilor şi a magaziilor, trebuie să fie ignifuge

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

alineatul (4)

Plafoanele saloanelor şi placarea pereţilor fabricate din material necombustibil

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (5)

Mobilierul şi armăturile din zonele de repliere fabricate din material necombustibil

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (6)

Testat în conformitate cu codul

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (7)

Material de izolare în saloane

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (8)

Cerinţe pentru uşile din pereţii despărţitori

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (9)

Pereţi

Pe navele cu cabine fără sisteme de pulverizare a apei sub presiune, capătul pereţilor dintre cabine: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (10)

Pereţi despărţitori

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.11 alineatul (11)

Paravane

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (12) a doua teză

Scări construite din oţel sau alt material necombustibil

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (13)

Încastrarea scărilor interne

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (14)

Sisteme de ventilare şi sistemele de alimentare cu aer

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (15)

Sisteme de ventilare în bucătării şi în cuptoarele cu aspiraţie a fumului

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (16)

Centre de comandă, casa scărilor, zone de repliere şi sisteme de aspiraţie a fumului

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (17)

Sisteme de alarmă în caz de incendiu

Pentru nave care efectuează voiaje de zi: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

15.12 alineatul (1)

Extinctoare portabile

Extinctor şi material de extincţie în bucătării, frizerii şi parfumerii: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

alineatul (2)

Sistem de hidranţi

A doua pompă de stingere a incendiilor: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (3)

Cerinţe pentru sistemele de hidranţi

Presiunea şi lungimea jetului de apă: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (6)

Materiale, protecţie împotriva defecţiunilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

15.12 alineatul (7)

Evitarea îngheţării conductelor şi a hidranţilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (8) litera (b)

Funcţionare independentă a pompelor de stingere a incendiilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

litera (c)

Lungimea jetului de apă pe toate punţile

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

litera (d)

Instalarea de pompe de stingere a incendiilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (9)

Sistem de stingere a incendiilor în sala maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.14 alineatul (1)

Colectarea apei uzate şi instalaţii de evacuare

Pentru navele cu cabine care nu au mai mult de 50 de cuşete şi pentru navele care efectuează voiaje de zi: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (2)

Cerinţe pentru rezervoarele de colectare a apei uzate

Pentru navele cu cabine care nu au mai mult de 50 de cuşete şi pentru navele care efectuează voiaje de zi care nu transportă mai mult de 50 pasageri: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.15 alineatul (1)

Stabilitatea în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

alineatul (4)

(Fără obiect)

alineatul (5)

Echipată cu o barcă de serviciu, o platformă sau o instalaţie asemănătoare

Pentru navele de pasageri cu licenţă pentru maximum 250 de pasageri sau 50 de cuşete: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

15.15 alineatul (6)

Echipată cu o barcă de serviciu, o platformă sau o instalaţie asemănătoare

Pentru navele de pasageri cu licenţă pentru maximum 250 de pasageri sau 50 de cuşete: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

alineatul (9) litera (a)

Sisteme de alarmă pentru instalaţiile de gaz lichefiat

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului în conformitate cu articolul 14.15

litera (b)

Dispozitive colective de salvare în conformitate cu articolul 15.09 alineatul (5)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

CAPITOLUL 16

16.01 alineatul (2)

Vinciuri speciale sau dispozitive de cuplare echivalente

Cerinţele se aplică ambarcaţiunii ce deţine licenţă de dinainte de 1.1.1995 pentru deplasare fără echipament de siguranţă corespunzător, numai la NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

16.01 alineatul (3) ultima teză

Cerinţe pentru dispozitivele de comandă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

CAPITOLUL 17

17.02 alineatul (3)

Cerinţe suplimentare

Se aplică aceleaşi dispoziţii tranzitorii ca acelea prevăzute la articolul relevant.

17.03 alineatul (1)

Sistem general de alarmă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

alineatul (4)

Încărcătură maximă autorizată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

17.04 alineatele (2) şi (3)

Distanţă de siguranţă reziduală

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

17.05 alineatele (2) şi (3)

Bord liber rezidual

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

17.06, 17.07 şi 17.08

Probă de înclinare şi confirmarea stabilităţii

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

17.09

Mărci de pescaj şi scări de pescaj

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

CAPITOLUL 20

Se aplică dispoziţiile tranzitorii de la capitolul 20 din Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin

CAPITOLUL 21

21.01 până la 21.02

Cerinţele se aplică ambarcaţiunii de agrement construite înainte de 1.1.1995, NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

*) Tabelul de la articolul 24.02 alineatul (2) se modifică după cum urmează:
- Următoarea menţiune referitoare la articolul 6.02 alineatul (1) se introduce după intrarea referitoare la articolul 6.01 alineatul (7):

6.02 alineatul (1)

Prezenţa tancurilor de lichid hidraulic separate

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

Supape de siguranţă dublate în cazul transmisiilor de cârmă acţionate hidraulic

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

Sistem de conducte separat pentru a doua transmisie de cârmă acţionată hidraulic

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

- Menţiunea referitoare la articolul 6.02 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (2)

Manevrarea celui de-al doilea dispozitiv de comandă printr-o singură operaţie

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

- Menţiunea referitoare la articolul 6.03 alineatul (1) se înlocuieşte cu:

6.03 alineatul (1)

Conectarea altor consumatori la dispozitivul de control hidraulic al transmisiei de cârmă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

- Menţiunea referitoare la articolul 6.03 alineatul (2) se elimină.
- Menţiunea referitoare la articolul 6.07 alineatul (2) litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

6.07 alineatul (2) litera (a)

Alarma de nivel a tancului de lichid hidraulic şi a presiunii de serviciu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

- Următoarea menţiune referitoare la articolul 7.02 alineatul (2) se introduce după menţiunea referitoare la articolul 6.08 alineatul (1):

7.02 alineatul (2)

Zona de vizibilitate obstrucţionată din faţa navei: dublul lungimii navei dacă această valoare este mai mică de 250 m

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2049

- Menţiunea referitoare la articolul 8.05 alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (7) primul paragraf

Valve cu închidere rapidă care să poată fi acţionate de pe punte, chiar şi în situaţia în care spaţiile respective sunt închise.

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- Menţiunea referitoare la articolul 15.01 alineatul (2) litera (e) se înlocuieşte cu următorul text:

"(e)

Interzicerea instalaţiilor de gaz lichefiat conform capitolului 14

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045. Dispoziţiile tranzitorii se aplică numai dacă sistemele de alarmă sunt instalate conform articolului 15.15 alineatul (9)

- Următoarea menţiune referitoare la articolul 15.06 alineatul (6) litera (c) se introduce după menţiunea referitoare la articolul 15.06 alineatul (6) litera (b):

"(c)

Nu există căi de evacuare prin sălile maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2007

Nu există căi de evacuare prin bucătării

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- Menţiunea referitoare la articolul 15.06 alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (7)

Sistem adecvat de ghidare în condiţii de siguranţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- Menţiunea referitoare la articolul 15.06 alineatul (16) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (16)

Sisteme de apă potabilă în conformitate cu articolul 12.05

NST, cel târziu la 31.12.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.07 se înlocuieşte cu următorul text:

15.07

Cerinţe legate de sistemul de propulsie

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- Menţiunea referitoare la articolul 15.09 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (4)

Echipamentele de salvare

Pentru navele de pasageri care au fost dotate cu echipamente colective de salvare conform articolului 15.09 alineatul (5) înainte de 1.1.2006, aceste echipamente sunt considerate o alternativă la echipamentele individuale de salvare.

Pentru navele de pasageri care au fost dotate cu echipamente de salvare colective conform articolului 15.09 alineatul (6) înainte de 1.1.2006, aceste echipamente sunt considerate o alternativă la echipamentele individuale de salvare până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

- Menţiunea referitoare la articolul 15.10 alineatul (3) se înlocuieşte cu:

alineatul (3)

Iluminat de urgenţă adecvat

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- Menţiunea referitoare la articolul 15.10 alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (6) prima propoziţie

Compartimentare în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

a doua şi a treia propoziţie

Instalarea cablurilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

a patra propoziţie

Centrala electrică de urgenţă instalată deasupra liniei de supraimersiune

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- Menţiunea referitoare la articolul 15.12 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

15.12 alineatul (1) litera (c)

Extinctoare portabile în bucătării

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

- Menţiunea referitoare la articolul 15.12 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (2) litera (a)

A doua pompă pentru stingerea incendiilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

- Menţiunea referitoare la articolul 15.12 alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (3) literele (b) şi (c)

Presiunea şi lungimea jetului de apă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după după 1.1.2010

- Menţiunea referitoare la articolul 15.12 alineatul (9) se înlocuieşte cu:

alineatul (9)

Sistemele de stingere a incendiilor din sălile maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

*) Tabelul de la articolul 24.02 alineatul (2) se modifică după cum urmează:
- Menţiunea referitoare la articolul 7.02 alineatul (5) devine menţiunea referitoare la articolul 7.02 alineatul (6).
- După menţiunea referitoare la articolul 7.04 alineatul (2) se introduc următoarele menţiuni:

Alineatul (3)

Indicarea

Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

Alineatul (9) a treia teză

Controlul prin manetă

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

a patra teză

Indicarea clară a direcţiei de propulsie

NRT, cel mai târziu în momentul emiterii sau reînnoirii certificatului comunitar după 1.1.2010

- Menţiunea referitoare la articolul 8.02 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

Alineatul (4)

Ecranarea conectărilor tubulaturilor

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2025

- După menţiunea referitoare la articolul 8.02 alineatul (4) se introduc următoarele menţiuni:

Alineatul (5)

Sistem de protecţie a tubulaturii

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2025

Alineatul (6)

Izolarea componentelor maşinilor

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar

- Menţiunea referitoare la articolul 8.05 alineatul (9) prima teză devine menţiunea la articolul 8.05 alineatul (9) a doua teză.
- După menţiunea referitoare la articolul 8.05 alineatul (13) se inserează următoarele menţiuni:

"8.06

Tancuri pentru uleiul de ungere, tubulaturi şi accesorii

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

8.07

Tancurile pentru uleiul utilizat la sistemul de transmitere a puterii, sistemele de comandă şi acţionare şi sistemele de încălzire, tubulaturile şi accesoriile

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea comunitar după 1.1.2045

- Menţiunea referitoare la capitolul 8a se înlocuieşte cu următorul text:
 

CAPITOLUL 8a

 

Reglementările nu se aplică

(a) motoarelor care au fost instalate înainte de 1.1.2003 şi

(b) motoarelor de înlocuire care sunt instalate până la 31.12.2011 la bordul navelor de navigaţie interioară care erau în exploatare la 1.1.2002

Pentru motoarele care au fost instalate

8a.02 alineatele (2) şi (3)

Conformitatea cu cerinţele/ valorile-limită ale emisiilor de gaze de evacuare

(a) la navele de navigaţie interioară între 1.1.2003 şi 1.7.2007 se aplică valorile-limită ale gazelor de evacuare conform celor menţionate în anexa XIV la Directiva 97/68/CE;

(b) pe navele de navigaţie interioară sau în maşinile aflate la bord, după 30.6.2007 se aplică valorile-limită ale gazelor de evacuare conform celor menţionate în anexa XV la Directiva 97/68/CE.

Cerinţele pentru categoriile:

(aa) V pentru motoarele de propulsie şi pentru motoarele auxiliare de peste 560 Kw şi

(bb) D, E, F, G, H, I, J, K pentru motoarele auxiliare din Directiva 97/68/CE se aplică în mod echivalent

- Menţiunea referitoare la articolul 9.15 alineatul (9) devine menţiunea la articolul 9.15 alineatul (10).
- După titlul "Capitolul 15", se introduce următoarea menţiune:

15.01 alineatul (1) litera (c)

Neaplicarea articolului 8.08 alineatul (2) a doua teză

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2007

- Menţiunea referitoare la articolul 15.01 alineatul (1) litera (d) se înlocuieşte cu următorul text:

litera (d)

Neaplicarea articolului 9.14 alineatul (3) a doua teză pentru tensiuni nominale de peste 50 V

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

*) În tabelul de la articolul 24.02 alineatul (2) se introduc următoarele rubrici referitoare la capitolul 14a imediat după rubricile pentru capitolul 12:
 

CAPITOLUL 14a

 

Articolul 14a.02 alineatul (2) tabelele 1 şi 2, precum şi alineatul (5)

Valori limită/de control şi aprobări de tip

NST, atât timp cât:

(a) valorile limită şi de control nu depăşesc valorile prevăzute la articolul 14a.02 cu un factor mai mare de 2;

(b) staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei este însoţită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bordul navei; şi

(c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condiţiile de funcţionare a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul unei nave de pasageri;

*) La articolul 24.02 alineatul (2), tabelul se modifică astfel:
- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 7.05 alineatul (1):

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

7.05 alineatul (1)

Lumini de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora

Luminile de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc cerinţele privitoare la culoare şi intensitate a luminii pentru luminile de navigaţie şi la acceptarea luminilor de semnalizare pentru navigaţia pe Rin la 30 noiembrie 2009 pot fi încă utilizate.

- se introduc următoarele menţiuni pentru articolul 7.06 alineatul (1):

7.06 alineatul (1)

Aparate radar de navigaţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990

Indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 1.1.1990

Aparatele radar de navigaţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990 pot fi instalate şi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 31.12.2009, în orice caz cel mai târziu la 31.12.2011, dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentei directive sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

Indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990 şi au fost instalate înainte de 1.1.2000 pot fi instalate şi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015, dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentei directive sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate la sau după 1.1.1990 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de testare minime privind instalaţiile radar utilizate pentru navigaţia pe căi interioare pe Rin pot continua să fie instalate şi utilizate dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentei directive sau al Rezoluţiei CCNR 19 8 9-II-3 5.

- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 10.02 alineatul (1) a doua teză litera (b):

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

10.02 alineatul (1) a doua teză litera (b)

Recipiente din oţel sau din alt material rezistent şi neinflamabil, cu o capacitate de minimum 10 l

NST, cel târziu la reînnoirea certificatului comunitar

- menţiunile pentru articolul 11.02 alineatul (4) şi articolul 11.04 alineatul (2) se înlocuiesc cu următorul text:

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

11.02 alineatul (4) prima teză

Echipamente aflate pe marginile exterioare ale punţilor, pe punţile laterale şi în posturile de lucru

Înălţimea ramelor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

11.04 alineatul (1)

Lăţime liberă a punţii laterale

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035, pentru nave cu o lăţime mai mare de 7,30 m

Alineatul (2)

Bare de protecţie la flancul navei pentru nave cu L < 55 m, cu cabină numai la pupă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

- menţiunea referitoare la articolul 11.12 se înlocuieşte cu următorul text:

11.12 alineatele (2), (4), (5) şi (9)

Placa producătorului, dispozitive de protecţie, certificate la bord

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

- menţiunile pentru articolul 15.03, alineatele (7)-(13) se înlocuiesc cu următorul text:

Alineatele (7) şi (8)

Stabilitate în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

Alineatul (9)

Stabilitate în stare avariată

Dimensiunea verticală a avariei la fundul navei

Standard cu două compartimente

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

NST aplicabil la nave cu punte etanşă la apă pe o distanţă minimă de 0,50 m şi mai puţin de 0,60 m de fundul navelor care au obţinut un certificat comunitar sau alt permis de trafic înainte de 31.12.2005

NST

Alineatele (10)-(13)

Stabilitate în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

- menţiunea pentru articolul 15.06 alineatul (1) litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

15.06 alineatul (1), primul paragraf

Zonele destinate pasagerilor situate sub puntea pereţilor de compartimentare în spatele peretelui de coliziune şi înaintea peretelui de compartimentare din pic pupa

NST, cel târziu la reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.06 alineatul (1) al doilea paragraf

Incinte

NST, cel târziu la reînnoirea certificatului comunitar

- menţiunea pentru articolul 15.06 alineatul (15) se înlocuieşte cu următorul text:

Alineatul (15)

Cerinţe privind incintele din cadrul suprastructurilor formate integral sau parţial din ferestre panoramice

Cerinţe privind incintele

NST, cel târziu la reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

NST, cel târziu la reînnoirea certificatului comunitar

- se introduce următoarea menţiune pentru textul referitor la articolul 15.11 alineatul (7a):

Alineatul (7a)

Incinte

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

Art. 2403: Derogare pentru ambarcaţiunile construite până la 1 aprilie 1976, inclusiv
(1)Pe lângă dispoziţiile articolului 24.02, pot fi aplicate următoarele dispoziţii pentru ambarcaţiunile construite până la 1 aprilie 1976, inclusiv.
În tabelul menţionat în continuare se aplică următoarele definiţii:
- "ST": dispoziţia nu se aplică ambarcaţiunii care este deja în exploatare, cu excepţia cazului în care părţile în cauză sunt înlocuite sau transformate, adică dispoziţia se aplică numai părţilor sau zonelor schimbate (S) sau transformate (T). În cazul în care părţile existente sunt înlocuite prin piese de schimb, înlocuirea lor prin utilizarea aceleiaşi tehnologii şi a aceluiaşi tip nu reprezintă schimbare ("S") în sensul dispoziţiilor tranzitorii;
- "eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar": trebuie să se respecte dispoziţia în momentul următoarei eliberări sau reînnoiri a certificatului comunitar de după data indicată.

Art. şi alineatul

Conţinut

Termen-limită şi comentarii

CAPITOLUL 3

3.03 alineatul (1) litera (a)

Starea peretelui de coliziune

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

3.04 alineatul (2)

Suprafeţe comune ale buncărelor şi spaţiilor de locuit şi zonelor pentru pasageri

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

alineatul (7)

Nivelul maxim admis al presiunii acustice

Eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

CAPITOLUL 4

4.01 alineatul (2), 4.02 şi 4.03

Distanţă de siguranţă, bord liber şi bord liber minim

Eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

CAPITOLUL 7

7.01 alineatul (2)

Presiunea acustică generată de navă

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

7.05 alineatul (2)

Monitorizarea luminilor de navigare

Eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

CAPITOLUL 8

8.08 alineatele (3) şi (4)

Capacitatea minimă de pompare şi diametrul intern al conductelor de scurgere

Eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

8.10 alineatul (2)

Zgomotul generat de o navă în marş

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

CAPITOLUL 9

9.01

Cerinţe pentru echipamentul electric

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.03

Protecţie împotriva contactului fizic, intruziunea obiectelor solide şi pătrunderea apei

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.06

Tensiuni maxime admise

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.10

Generatoare şi motoare

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.11 alineatul (2)

Instalarea acumulatorilor

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.12

Instalaţii de comutare

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.14

Garniturile instalaţiei

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.15

Cabluri

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

9.17

Lumini de navigare

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

CAPITOLUL 12

12.02 alineatul (5)

Zgomot şi vibraţii în spaţiile de locuit

Eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

CAPITOLUL 15

15.02 alineatul (5), alineatul (6) prima teză, alineatele (7)(11) şi (13)

Linie de supraimersiune în cazul în care nu există o punte a pereţilor de compartimentare

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.02 alineatul (16)

Ferestre etanşe la apă

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.04

Distanţa de siguranţă, bord liber, măsuri de imersiune

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

15.05

Număr de pasageri

Eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

15.10 alineatele (4), (6), (7), (8) şi (11)

Centrală electrică de urgenţă

ST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

*) În tabelul de la articolul 24.03 alineatul (1), menţiunea referitoare la articolul 15.05 se înlocuieşte cu următorul text:

15.05

Numărul pasagerilor

Eliberarea sau reînnoirea Certificatului comunitar după 1.1.2045

(2)Art. 15.11 alineatul (3) litera (a) se aplică navelor pentru voiaje de zi construite la sau înainte de 1 aprilie 1976 până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045, cu condiţia ca numai vopselele, straturile de acoperire şi alte materiale utilizate pe suprafeţele care dau spre căile de salvare şi alte materiale pentru tratarea suprafeţelor panourilor să fie rezistente la foc şi cu condiţia ca fumul sau vaporii toxici să nu se răspândească în proporţii periculoase.
(3)Art. 15.11 alineatul (12) se aplică navelor pentru voiaje de zi construite până la 1 aprilie 1976, inclusiv, până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045, numai în măsura în care, în loc de scări sub formă de ansambluri portante din oţel, scările care servesc drept căi de salvare sunt proiectate astfel încât să rămână utilizabile în caz de incendiu, pentru aproximativ aceeaşi durată ca şi scările sub formă de ansambluri portante din oţel.
Art. 2404: Alte derogări
(1)În cazul ambarcaţiunilor al căror bord liber minim a fost determinat în conformitate cu articolul 4.04 din Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin intrat în vigoare la 31 martie 1983, la cererea proprietarului, organismul de inspecţie poate determina bordul liber în conformitate cu articolul 4.03 din Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin intrat în vigoare la 1 ianuarie 1995.
(2)Ambarcaţiunile construite înainte de 1 iulie 1983 nu trebuie să se conformeze capitolului 9, dar trebuie să se conformeze cel puţin capitolului 6 din Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin intrat în vigoare la 31 martie 1983.
(3)Art. 15.06 alineatul (3) literele (a)-(e) şi articolul 15.12 alineatul (3) litera (a), în ceea ce priveşte norma referitoare la un singur furtun, se aplică numai în cazul ambarcaţiunilor construite după 30 septembrie 1984 şi modificărilor zonelor în cauză, cel târziu atunci când se reînnoieşte certificatul comunitar după 1 ianuarie 2045.
(4)În cazul în care, din punct de vedere practic, aplicarea dispoziţiilor din prezentul capitol este dificil de efectuat în urma expirării dispoziţiilor tranzitorii sau în cazul în care aplicarea lor determină costuri nejustificat de ridicate, organismul de inspecţie poate acorda derogări de la prezentele dispoziţii, sub rezerva recomandărilor comitetului. Respectivele derogări trebuie să fie incluse în certificatul comunitar.
(5)În cazul în care prezentele dispoziţii fac trimitere la un standard european sau internaţional ce se referă la cerinţele de proiectare a echipamentului, un astfel de echipament poate, după efectuarea oricărei revizuiri a standardului, să fie folosit în continuare pentru următorii 20 de ani de la introducerea unei noi versiuni sau a unei versiuni revizuite a acestui standard.
Art. 2405
(Fără obiect)
Art. 2406: Derogări pentru ambarcaţiunile nemenţionate la articolul 24.01
(1)Următoarele dispoziţii se aplică:
a)ambarcaţiunilor pentru care a fost eliberat un certificat de navă în conformitate cu Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin, pentru prima dată între 1 ianuarie 1995 şi 30 decembrie 2008, cu condiţia să nu fi fost în construcţie sau în curs de modificare la 31 decembrie 1994;
b)ambarcaţiunilor care au obţinut o altă licenţă pentru trafic între 1 ianuarie 1995 şi 30 decembrie 2008.
(2)Este necesar să se demonstreze că acele ambarcaţiuni sunt conforme Regulamentului privind inspecţia navelor pe Rin intrat în vigoare la data la care este acordat certificatul sau altă licenţă de trafic.
(3)Ambarcaţiunea trebuie să fie adaptată astfel încât să se conformeze dispoziţiilor care intră în vigoare în urma primei eliberări a certificatului de navă sau a altei licenţe de trafic în conformitate cu dispoziţiile provizorii descrise în tabelul de mai jos.
(4)Se aplică mutatis mutandis articolul 24.04 alineatele (4) şi (5).
(5)În tabelul menţionat în continuare se aplică următoarele definiţii:
- "NST": dispoziţia nu se aplică ambarcaţiunii care este deja în exploatare, cu excepţia cazului în care părţile în cauză sunt înlocuite sau transformate, adică dispoziţia se aplică numai ambarcaţiunilor noi (N) construite recent, părţilor schimbate (S) şi părţilor transformate (T). În cazul în care părţile existente sunt înlocuite prin piese de schimb, înlocuirea lor prin utilizarea aceleiaşi tehnologii şi a aceluiaşi tip nu reprezintă schimbare ("S") în sensul dispoziţiilor tranzitorii;
- "eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar": dispoziţia trebuie îndeplinită la momentul următoarei eliberări sau reînnoiri a certificatului comunitar de după data indicată.

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi comentarii

Valabil pentru ambarcaţiuni cu certificat sau licenţă de trafic înainte de

CAPITOLUL 3

3.03 alineatul (7)

Ancore care nu pătrund în părţile din faţă ale navelor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2041

1.10.1999

3.04 alineatul (3) a doua teză

Izolarea în sălile maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.4.2003

alineatul (3) a treia şi a patra teză

Dispozitive de deschidere şi închidere

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.10.2003

CAPITOLUL 8

8.02 alineatul (4)

Protecţia pieselor maşinii

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.4.2003

8.03 alineatul (3)

Protecţie împotriva supraturaţiei

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.4.2004

8.05 alineatul (9) prima teză

Dispozitive de măsurare ce pot fi citite până la nivelul maxim de umplere

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.4.1999

alineatul (13)

Controlul nivelului de umplere nu numai pentru maşinile principale, ci şi pentru alte maşini necesare funcţionării în siguranţă a navei

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.4.1999

CAPITOLUL 8a

Se aplică dispoziţiile tranzitorii din capitolul 8a din Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin

CAPITOLUL 10

10.02 alineatul (2) litera (a)

Certificarea parâmelor din sârmă şi a altor parâme

Prima parâmă înlocuită pe navă: NST, cel târziu la 1.1.2008. A doua şi a treia parâmă: 1.1.2013.

1.4.2003

10.03 alineatul (1)

Standard european

La înlocuire, cel târziu la 1.1.2010

1.4.2002

alineatul (2)

Adecvat pentru categoriile A, B şi C

La înlocuire, cel târziu la 1.1.2010

1.4.2002

10.03a

Sisteme de stingere a incendiilor instalate în mod permanent în cabine, timonerii şi zonele pentru pasageri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

1.4.2002

10.03b

Sisteme de stingere a incendiilor instalate în mod permanent în sălile maşinilor, sălile cazanelor şi compartimentele pompelor

(1) Cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

1.4.2002

10.04

Aplicarea standardelor europene pentru ambarcaţiunile de serviciu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.10.2003

(1)1. Sistemele permanente de stingere a incendiilor cu CO2 instalate între 1 ianuarie 1995 şi 31 martie 2003 rămân autorizate până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1 ianuarie 2035, în cazul în care acestea se conformează cerinţelor articolului 10.03 alineatul (5) din Regulamentul privind inspecţia navelor pe Rin în vigoare la 31 martie 2002.
2.Recomandările Comisiei Centrale de Navigaţie pe Rin publicate între 1 ianuarie 1995 şi 31 martie 2002 privind articolul 10.03 alineatul (5) şi ale Regulamentului privind inspecţia navelor pe Rin în vigoare la 31 martie 2002 rămân valabile până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1 ianuarie 2035.
3.Art. 10.05 alineatul (2) litera (a) se aplică numai până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1 ianuarie 2035 numai în cazul în care respectivele sisteme au fost montate pe nave construite după 1 octombrie 1992.

10.05 alineatul (2)

Veste de salvare gonflabile

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010. Veste de salvare care fuseseră la bord la 30.9.2003 pot fi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.10.2003

CAPITOLUL 11

11.13

Depozitarea lichidelor inflamabile

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.10.2002

CAPITOLUL 15

15.01 alineatul (1) litera (c)

Neaplicarea articolului 8.06 alineatul (2) a doua teză

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

litera (d)

Neaplicarea articolului 9.14 alineatul (3) a doua teză pentru tensiuni nominale de peste 50 V

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (2) litera (b)

Interzicerea sobelor cu combustibil lichid cu injecţie, în conformitate cu articolul 13.04

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

litera (c)

Interzicerea încălzitoarelor cu combustibil solid, în conformitate cu articolul 13.07

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

litera (e)

Interzicerea dispozitivelor ce funcţionează pe bază de gaz lichefiat, în conformitate cu capitolul 14

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.02 alineatul (2)

Numărul şi poziţia pereţilor de compartimentare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (5) a doua teză

Linie de supraimersiune în cazul în care nu există punte a pereţilor de compartimentare

Pentru navele de pasageri construite înainte de 1.1.1996, cerinţele se aplică pentru NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (15)

Înălţimea minimă a fundurilor duble, lăţimea spaţiului gol dintre coferdamuri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.03 alineatele (1)(6)

Stabilitate în stare intactă

NST şi, atunci când numărul maxim de pasageri este mărit, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.03 alineatele (7) şi (8)

Stabilitate în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (9)

Standard cu două compartimente

NST

1.1.2007

alineatele (10)(l3)

Stabilitate în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.05 alineatul (2) litera (a)

Numărul de pasageri pentru care a fost dovedită existenţa unei zone de evacuare în conformitate cu articolul 15.06 alineatul (8)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

litera (b)

Numărul de pasageri care a fost luat în considerare pentru calcularea stabilităţii în conformitate cu articolul 15.03

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.06 alineatul (1)

Spaţii pentru pasageri pe toate punţile în faţa peretelui de compartimentare din pic pupa

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (2)

Dulapuri şi spaţii menţionate la articolul 11.13 şi care sunt destinate depozitării lichidelor inflamabile

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (3) litera (c) prima teză

Înălţimea liberă a ieşirilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

a doua teză

Lăţimea liberă a uşilor de la cabinele pentru pasageri şi alte spaţii mici

Pentru valoarea de 0,7 m se aplică NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.06 alineatul (3) litera (f) prima teză

Mărimea ieşirilor de urgenţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

litera (g)

Ieşiri destinate persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (4) litera (d)

Uşi destinate persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (5)

Cerinţe pentru coridoarele de legătură

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (6) litera (b)

Căi de salvare către zonele de evacuare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

litera (c)

Căile de salvare nu trec prin sălile maşinilor şi bucătării

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

litera (d)

Dea lungul căilor de salvare nu se instalează nici o stinghie, scară verticală sau element similar

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (7)

Sistem corespunzător de ghidare în caz de urgenţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (8)

Cerinţe pentru zonele de repliere

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (9) literele (a) (c), (e) şi ultima teză

Cerinţe pentru scări şi podestele lor în zonele pentru pasageri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (10) litera (a) prima teză

Balustrade în conformitate cu standardul european EN 711:1995

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

A doua teză

Înălţimea parapetelor şi a balustradelor de pe punţi destinate persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

litera (b) a doua teză

Înălţimea liberă a deschiderilor utilizate pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (12)

Pasarele în conformitate cu standardul european EN 14206: 2003

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (13)

Zone de trafic şi pereţi în zonele de trafic pentru uzul persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (14) prima teză

Proiectarea uşilor din sticlă şi a pereţilor din zonele de trafic şi a panourilor de fereastră

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (15)

Cerinţe pentru suprastructuri sau pentru acoperişurile lor ce sunt construite în totalitate din ferestre panoramice

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (16)

Sisteme de apă potabilă în conformitate cu articolul 12.05

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (17) a doua teză

Cerinţe pentru toaletele destinate persoanelor cu mobilitate redusă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (18)

Sistem de ventilare pentru cabinele fără ferestre care se deschid

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.07

Cerinţe pentru sistemul de propulsie

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2007

15.08 alineatul (2)

Cerinţe pentru sistemele de difuzoare din zonele pentru pasageri

Pentru navele de pasageri cu LWL de mai puţin de 40 m sau pentru cel mult 75 de persoane, dispoziţia se aplică pentru NST cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (3)

Cerinţe pentru sistemul de alarmă

Pentru navele care efectuează voiaje de zi, dispoziţia se aplică pentru NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (3) litera (c)

Sistem de alarmă care să permită comandantului navei să alerteze echipajul şi personalul de bord

Pentru navele cu cabine, dispoziţia se aplică pentru NST cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (4)

Alarmă pentru nivelul santinei pentru fiecare compartiment etanş

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (5)

Două pompe de santină motorizate

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (6)

Sistem de santină instalat în mod permanent în conformitate cu articolul 8.06 articolul (4)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

alineatul (7)

Deschidere din interior a camerelor frigorifice

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (8)

Sistem de ventilare pentru instalaţiile de distribuţie de CO2 din spaţiile de sub punte

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (9)

Truse de prim ajutor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

15.09 alineatul (1) prima teză

Colaci de salvare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (2)

Echipament de salvare individual

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (3)

Echipament de transfer corespunzător

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

15.09 alineatul (4)

Echipament de salvare individual în conformitate cu standardul european EN 395: 1998 sau EN 396: 1998 disponibil pentru 100 % dintre pasageri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

Echipament de salvare individual pentru copii

Până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010 respectivul echipament este considerat ca alternativă la echipamentul individual de salvare

1.1.2006

Echipament de salvare

Pentru navele de pasageri care au fost dotate cu dispozitive colective de salvare în conformitate cu articolul 15.09 articolul (5) înainte de 1.1.2005, respectivele dispozitive sunt considerate ca alternativă la echipamentul individual de salvare.

Pentru navele de pasageri care au fost dotate cu dispozitive colective de salvare în conformitate cu articolul 15.09 articolul (6) înainte de 1.1.2005, respectivele dispozitive sunt considerate ca alternativă la echipamentul individual de salvare până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010.

1.1.2006

alineatul (5) literele (b) şi (c)

Locuri suficiente pe scaune, flotabilitate de cel puţin 750 N

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

litera (f)

Asietă stabilă şi dispozitive corespunzătoare de prindere

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

litera (i)

Mijloace corespunzătoare de evacuare din zonele de evacuare spre plutele de salvare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (9)

Verificarea echipamentului de salvare în conformitate cu instrucţiunile producătorului

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (10)

Barcă de serviciu echipată cu motor şi reflector de căutare

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (11)

Targă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

Instalaţii electrice

1.1.2006

15.10 alineatul (2)

Art. 9.16 alineatul (3) se aplică, de asemenea, coridoarelor şi spaţiilor pentru agrement pentru pasageri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

alineatul (3)

Iluminat de urgenţă corespunzător

Iluminat de avarie NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

alineatul (4)

Centrală electrică de urgenţă

Pentru navele care efectuează voiaje de zi cu LWL de 25 m sau mai puţin, dispoziţia se aplică pentru NST cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

litera (f)

Punerea la dispoziţie de reflectoare de căutare în caz de urgenţă în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (2) litera (i)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

litera (i)

Punerea la dispoziţie de ascensoare şi echipament de ridicare în caz de urgenţă în conformitate cu articolul 15.06 alineatul (9) a doua teză

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

alineatul (6)

Cerinţe pentru centrala electrică de urgenţă:

1.1.2006

- pereţi despărţitori în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

- instalaţie de cabluri

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

- centrală electrică de urgenţă deasupra liniei de supraimersiune

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

15.11

Protecţie în caz de incendiu

1.1.2007

alineatul (1)

Adecvare a materialelor şi a componentelor pentru protecţie în caz de incendiu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.11 alineatul (2)

Proiectarea pereţilor despărţitori

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (3)

Vopselele, lacurile şi alte produse de tratare a suprafeţelor, precum şi straturile de acoperire ale punţii utilizate în spaţii interioare, cu excepţia sălilor maşinilor şi a magaziilor, trebuie să fie ignifuge

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

alineatul (4)

Plafoanele saloanelor şi placarea pereţilor fabricate din material necombustibil

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (5)

Mobilierul şi armăturile din zonele de repliere fabricate din material necombustibil

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (6)

Testat în conformitate cu Codul

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (7)

Material de izolare necombustibil în saloane

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (8) literele (a), (b), (c) a doua teză şi (d)

Cerinţe pentru uşile din pereţii despărţitori

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (9)

Pereţi

Pe navele cu cabine fără sisteme de pulverizare a apei sub presiune, capătul pereţilor dintre cabine: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (10)

Pereţi despărţitori

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (12) a doua teză

Scări construite din oţel sau alt material asemănător necombustibil

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (13)

închiderea scărilor interioare prin pereţi în conformitate cu alineatul (2)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (14)

Sisteme de ventilare şi sisteme de alimentare cu aer

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (15)

Sisteme de ventilare în bucătării şi în sobe cu aspiraţie a fumului

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (16)

Centre de comandă, casa scărilor, zone de repliere şi sisteme de aspiraţie a fumului

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (17)

Sistemul de alarmă în caz de incendiu

Pentru navele ce efectuează voiaje de zi: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

15.12 alineatul (1)

Extinctoare portabile

Extinctor de incendii şi pătură împotriva incendiilor în bucătării, frizerii şi parfumerii: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (2)

Sistemul de hidranţi

A doua pompă de stingere a incendiilor: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (4)

Supapele hidranţilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (5)

Bobină conectată axial

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

alineatul (6)

Materiale, protecţie în caz de defecţiune

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (7)

Evitarea îngheţării conductelor şi a hidranţilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (8) litera (b)

Funcţionare independentă a pompelor de stingere a incendiilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

litera (d)

Instalarea pompelor de stingere a incendiilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (9)

Sistem de stingere a incendiilor în sălile maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

15.12 alineatul (9)

Sistem de stingere a incendiilor în sălile maşinilor construit din oţel sau alt material având proprietăţi echivalente

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045. Perioada de tranziţie nu se aplică navelor de pasageri care au fost construite după 31.12.1995, a căror cocă este din lemn, aluminiu sau plastic şi al căror compartiment al maşinilor nu este făcut dintrun material în conformitate cu articolul 3.04 alineatele (3) şi (4)

1.1.2006

15.13

Organizarea în ceea ce priveşte siguranţa

Pentru navele ce efectuează voiaje de zi: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

15.14 alineatul (1)

Colectarea apei uzate şi instalaţii de eliminare

Pentru navele cu cabină cu 50 sau mai puţine cabine şi pentru navele ce efectuează voiaje de zi: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (2)

Cerinţe pentru rezervoarele de colectare a apei uzate

Pentru navele cu cabină cu 50 sau mai puţine cabine şi pentru navele ce efectuează voiaje de zi cu o capacitate de 50 sau mai puţini pasageri: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

15.15

Derogări pentru unele nave de pasageri

1.1.2006

alineatul (1)

Stabilitate în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.1.2006

alineatul (4)

(Fără obiect)

alineatul (5)

Echipată cu barcă de serviciu, platformă sau instalaţie echivalentă

Pentru navele de pasageri ce deţin licenţă pentru maximum 250 de pasageri sau 50 de cuşete: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

alineatul (6)

Echipată cu barcă de serviciu, platformă sau instalaţie echivalentă

Pentru navele de pasageri ce deţin licenţă pentru maximum 250 de pasageri sau 50 de cuşete: NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

15.15 alineatul (9) litera (a)

Sisteme de alarmă pentru instalaţiile ce funcţionează pe bază de gaz lichefiat

NST, cel târziu la reînnoirea atestatului în conformitate cu articolul 14.15

1.1.2006

litera (b)

Dispozitive colective de salvare în conformitate cu articolul 15.09 alineatul (5)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

*) Tabelul de la articolul 24.06 alineatul (5) se modifică după cum urmează:
- Următoarea menţiune se introduce după menţiunea referitoare la capitolul 3:

CAPITOLUL 6

6.02 alineatul (1)

Supape de siguranţă dublate în cazul transmisiilor de cârmă acţionate hidraulic

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

1.4.2007

Sistem de conducte separat pentru a doua transmisie de cârmă acţionată hidraulic

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

1.4.2007

6.03 alineatul (1)

Conectarea altor consumatori la dispozitivul de control hidraulic al transmisiei de cârmă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

1.4.2007

6.07 alineatul (2) litera (a)

Alarma de nivel a tancului de lichid hidraulic şi a presiunii de serviciu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.4.2007

CAPITOLUL 7

7.02 alineatul (2)

Zona de vizibilitate obstrucţionată din faţa navei: dublul lungimii navei dacă această valoare este mai mică de 250 m

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2049

30.12.2008

- Următoarea menţiune referitoare la articolul 8.05 alineatul (7) prima propoziţie se introduce după menţiunea referitoare la articolul 8.03 alineatul (3):

8.05 alineatul (7) prima propoziţie

Valvă cu închidere rapidă la tanc, care să poată fi acţionată de pe punte, chiar şi în situaţia în care spaţiile respective sunt închise.

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.4.2008

- Menţiunea referitoare la articolul 15.01 alineatul (2) litera (e) se înlocuieşte cu următorul text:

"(e)

Interzicerea instalaţiilor de gaz lichefiat conform capitolului 14

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045. Dispoziţiile tranzitorii se aplică numai dacă sistemele de alarmă sunt instalate conform articolului 15.15 alineatul (9).

1.1.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.06 alineatul (6) litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:

"(c)

Nu există căi de evacuare prin sălile maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2007

1.1.2006

Nu există căi de evacuare prin bucătării

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015.

- Menţiunea referitoare la articolul 15.06 alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (7)

Sistem adecvat de ghidare în condiţii de siguranţă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.06 alineatul (16) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (16)

Sisteme de apă potabilă în conformitate cu articolul 12.05

NST, cel târziu la 31.12.2006

1.1.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.07 se înlocuieşte cu următorul text:

15.07

Cerinţe legate de sistemul de propulsie

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.09 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (4)

Echipamentele de salvare

Pentru navele de pasageri care au fost dotate cu echipamente colective de salvare conform articolului 15.09 alineatul (5) înainte de 1.1.2006, aceste echipamente sunt considerate o alternativă la echipamentele individuale de salvare.

Pentru navele de pasageri care au fost dotate cu echipamente de salvare colective conform articolului 15.09 alineatul (6) înainte de 1.1.2006, aceste echipamente sunt considerate o alternativă la echipamentele individuale de salvare până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.10 alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (3)

Iluminat de urgenţă adecvat

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.10 alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (6), prima propoziţie

Compartimentare în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2)

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

a doua şi a treia propoziţie

Instalarea cablurilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

a patra propoziţie

Centrala electrică de urgenţă instalată deasupra liniei de supraimersiune

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.1.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.12 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

15.12 alineatul (1) litera (c)

Extinctoare portabile în bucătării

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

- Menţiunea referitoare la articolul 15.12 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (2) litera (a)

A doua pompă pentru stingerea incendiilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

- Următoarea menţiune:

alineatul (9)

Sistemele de stingere a incendiilor din sălile maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.1.2006

15.12 alineatul (9)

Sistem de stingere a incendiilor în sălile maşinilor construit din oţel sau alt material având proprietăţi echivalente

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045. Perioada de tranziţie nu se aplică navelor de pasageri care au fost construite după 31.12.1995, a căror cocă este din lemn, aluminiu sau plastic şi al căror compartiment al maşinilor nu este făcut dintr-un material în conformitate cu articolul 3.04 alineatele (3) şi (4).

1.1.2006

se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (9)

Sistem de stingere a incendiilor în sălile maşinilor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015. Dispoziţia tranzitorie nu se aplică navelor de pasageri care au fost construite după 31.12.1995, a căror cocă este din lemn, aluminiu sau plastic şi al căror compartiment al maşinilor nu este făcut dintr-un material în conformitate cu articolul 3.04 alineatele (3) şi (4).

1.1.2006

*) Tabelul de la articolul 24.06 alineatul (5) se modifică după cum urmează:
- După menţiunea referitoare la articolul 7.02 alineatul (2) se introduc următoarele menţiuni:

7.04 alineatul (3)

Indicarea

Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.4.2007

Alineatul (9), a treia teză

Controlul prin manetă

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.4.2007

a patra teză

Interzicerea indicării direcţiei jetului

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2010

1.4.2007

- Menţiunea referitoare la articolul 8.02 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:

8.02 alineatul (4)

Ecranarea conectărilor tubulaturilor

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 2025

1.4.2007

- După menţiunea referitoare la articolul 8.02 alineatul (4) se introduc următoarele menţiuni:

Alineatul (5)

Sistem de protecţie a tubulaturii

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2025

1.4.2007

Alineatul (6)

Izolarea componentelor maşinilor

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2025

1.4.2003

- Menţiunea referitoare la articolul 8.05 alineatul (9) prima teză devine menţiunea referitoare la articolul 8.05 alineatul (9) a doua teză.
- După menţiunea referitoare la articolul 8.05 alineatul (13) se introduc următoarele menţiuni:

"8.06

Tancuri pentru uleiul de ungere, tubulaturi şi accesorii

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.4.2007

8.07

Tancurile pentru uleiul utilizat la sistemul de transmitere a puterii, sistemele de comandă şi acţionare şi sistemele de încălzire, tubulaturile şi accesoriile

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.4.2007

- Menţiunea referitoare la capitolul 8a se înlocuieşte cu următorul text:
 

CAPITOLUL 8a

  

Reglementările nu se aplică:

1.1.2002

(a) motoarelor instalate înainte de 1.1.2003 şi

 

(b) motoarelor de înlocuire instalate până la 31.12.2011 la bordul navelor de navigaţie interioară care erau în exploatare la 1.1.2002

 

8a.02 alineatele (2) şi (3)

Respectarea cerinţelor/ valorilor-limită ale emisiilor de gaze de evacuare

Pentru motoarele care au fost instalate:

(a) la navele de navigaţie interioară între 1.1.2003 şi 1.7.2007 se aplică valorile-limită ale gazelor de evacuare conform celor menţionate în anexa XIV la Directiva 97/68/CE;

1.7.2007

(b) la navele de navigaţie interioară sau la maşinile de la bord după 30.6.2007 se aplică valorile-limită ale gazelor de evacuare conform celor menţionate în anexa XV la Directiva 97/68/CE

 

Cerinţele pentru categoriile:

 

(aa) V pentru motoarele de propulsie şi pentru motoarele auxiliare de peste 560 kW şi

 

(bb) D, E, F, G, H, I, J, K pentru motoarele auxiliare din Directiva 97/68/CE

 

se aplică în mod echivalent

 
- Menţiunea referitoare la articolul 15.01 alineatul (1) litera (c) se înlocuieşte cu următorul text:

15.01 alineatul (1) litera (c)

Neaplicarea articolului 8.08 alineatul (2), a doua frază

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.1.2006

*) În tabelul de la articolul 24.06 alineatul (5) se introduc următoarele rubrici referitoare la capitolul 14a imediat după rubricile pentru capitolul 11:
 

CAPITOLUL 14a

  

Articolul 14a.02 alineatul (2) tabelele 1 şi 2, precum şi alineatul (5)

Valori limită/de control şi aprobări de tip

NST, atât timp cât:

(a) valorile limită şi de control nu depăşesc valorile prevăzute la articolul 14a.02 cu un factor mai mare de 2;

(b) staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei este însoţită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bordul navei; şi

(c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condiţiile de funcţionare a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul unei nave de pasageri;

1.12.2013

*) Tabelul de la articolul 24.06 alineatul (5) se modifică după cum urmează:
- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 7.05 alineatul (1):

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

Valabil pentru ambarcaţiuni cu certificat de navă sau permis de trafic înainte de

7.05 alineatul (1)

Lumini de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora

Luminile de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc cerinţele privitoare la culoare şi intensitate a luminii pentru luminile de navigaţie şi la acceptarea luminilor de semnalizare pentru navigaţia pe Rin la 30 noiembrie 2009 pot fi încă utilizate.

1.12.2013

- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 7.06 alineatul (1):

7.06 alineatul (1)

Aparate radar de navigaţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990

Aparatele radar de navigaţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990 pot fi instalate şi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 31.12.2009, în orice caz cel mai târziu la 31.12.2011, dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentei directive sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

1.12.2013

 

Indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990

Indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990 şi au fost instalate înainte de 1.1.2000 pot fi instalate şi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015, dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentei directive sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

1.12.2013

 

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 1.1.1990

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 1.1.1990 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de testare minime privind instalaţiile radar utilizate pentru navigaţia pe căi interioare pe Rin pot continua să fie instalate şi utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentei directive sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

1.12.2013

- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 10.02 alineatul (1) a doua teză litera (b):

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

Valabil pentru ambarcaţiuni cu certificat de navă sau permis de trafic înainte de

10.02 alineatul (1) a doua teză litera (b)

Recipiente din oţel sau din alt material rezistent şi neinflamabil, cu o capacitate de minimum 10 l

NST, cel târziu la reînnoirea certificatului comunitar

1.12.2013

- se introduc următoarele menţiuni pentru articolul 11.02 alineatul (4) şi articolul 11.04 alineatul (2):

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

Valabil pentru ambarcaţiuni cu certificat de navă sau permis de trafic înainte de

11.02 alineatul (4) prima teză

Înălţimea parapetelor şi a ramelor de babord şi bare de protecţie pe flancul navei

Înălţimea ramelor

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035

1.12.2013

11.04 alineatul (2)

Bare de protecţie la flancul navei pentru nave cu L < 55 m, cu cabină numai la pupă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

1.12.2013

- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 11.12:

11.12 alineatele (2), (4), (5) şi (9)

Placa producătorului, dispozitive de protecţie, certificate la bord

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2015

1.12.2013

- menţiunile pentru articolul 15.03, alineatele (7)-(13) se înlocuiesc cu următorul text:

15.03 alineatele (7) şi (8)

Stabilitate în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.12.2013

Alineatul (9)

Stabilitate în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.12.2013

 

Dimensiunea verticală a avariei la fundul navei

Standard cu două compartimente

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

NST aplicabil la nave cu punte etanşă la apă pe o distanţă minimă de 0,50 m şi mai puţin de 0,60 m de fundul navelor care au obţinut un certificat comunitar sau alt permis de trafic înainte de 31.12.2005

NST

1.12.2013

Alineatele (10)-(13)

Stabilitate în stare avariată

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.12.2013

- menţiunea pentru articolul 15.06 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

15.06 alineatul (1) primul paragraf

Zonele destinate pasagerilor situate sub puntea pereţilor de compartimentare în spatele peretelui de coliziune şi înaintea peretelui de compartimentare din pic pupa

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.12.2013

15.06 alineatul (1) al doilea paragraf

Incinte

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.12.2013

- menţiunea pentru articolul 15.06 alineatul (15) se înlocuieşte cu următorul text:

Alineatul (15)

Cerinţe privind incintele din cadrul suprastructurilor formate integral sau parţial din ferestre panoramice

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2045

1.12.2013

 

Cerinţe privind incintele

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.12.2013

- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 15.11 alineatul (7a):

Alineatul (7a)

Incinte

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar

1.12.2013

Art. 2407
(Fără obiect)
Art. 24^08: Dispoziţie tranzitorie h articolul 2.18
La emiterea unui certificat comunitar pentru o navă de navigaţie interioară care, după 31 martie 2007, deţinea un certificat de navă valabil în conformitate cu Regulamentul de inspecţie a navelor pe Rin, se utilizează numărul european unic de identificare a navei deja acordat şi, după caz, completat prin marcarea pe prima poziţie a cifrei «0»

CAPITOLUL 24a:DISPOZIŢII TRANZITORII SUPLIMENTARE PENTRU AMBARCAŢIUNILE CARE NU NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE DIN ZONA R
Art. 24a^01: Aplicarea dispoziţiilor tranzitorii ambarcaţiunilor aflate deja în exploatare şi valabilitatea certificatelor comunitare existente
(1)Următoarele dispoziţii se aplică:
a)ambarcaţiunilor pentru care s-a eliberat un prim certificat comunitar înainte de 30 decembrie 2008 şi
b)ambarcaţiunilor care au obţinut o altă licenţă de navigaţie înainte de 30 decembrie 2008,
care nu navighează pe o cale navigabilă din zona R.
(2)Trebuie dovedit faptul că ambarcaţiunile menţionate anterior sunt conforme cu dispoziţiile capitolelor 1-12 din anexa II la Directiva 82/714/CEE la data eliberării certificatului comunitar sau a celeilalte licenţe de navigaţie.
(3)Certificatele comunitare eliberate înainte de 30 decembrie 2008 rămân valabile până la data expirării înscrisă în certificat. Dispoziţiile articolului 2.09 alineatul (2) se aplică în continuare.
Art. 24a^02: Derogări pentru ambarcaţiunile aflate deja în exploatare
(1)Fără a aduce atingere articolelor 24a.03 şi 24a.04, ambarcaţiunile care nu sunt conforme în totalitate dispoziţiilor prezentei directive trebuie să fie adaptate dispoziţiilor intrate în vigoare după prima eliberare a certificatului comunitar sau a celeilalte licenţe de navigaţie, în conformitate cu dispoziţiile tranzitorii incluse în tabelul menţionat în continuare.
(2)În tabelul menţionat în continuare se aplică următoarele definiţii:
- "NST": dispoziţia nu se aplică ambarcaţiunii care este deja în exploatare, cu excepţia cazului în care părţile în cauză sunt înlocuite sau transformate, adică dispoziţia se aplică numai ambarcaţiunilor noi (N) construite recent, părţilor schimbate (S) şi părţilor transformate (T). În cazul în care părţile existente sunt înlocuite prin piese de schimb, înlocuirea lor prin utilizarea aceleiaşi tehnologii şi a aceluiaşi tip nu reprezintă schimbare ("S") în sensul dispoziţiilor tranzitorii;
- "eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar": dispoziţia trebuie îndeplinită la data eliberării sau viitoarei reînnoiri a duratei de valabilitate a certificatului comunitar după 30 decembrie 2008. În cazul în care durata de valabilitate a certificatului comunitar expiră între 30 decembrie 2008 şi cu o zi înainte de 30 decembrie 2009, dispoziţia este obligatorie numai după 30 decembrie 2009.

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

CAPITOLUL 3

3.03 alineatul (1) litera (a)

Amplasamentul peretelui de coliziune

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

3.03 alineatul (2)

Spaţii de locuit

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

3.03 alineatul (2)

Echipament de siguranţă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

3.03 alineatul (4)

Perete de separare etanş la gaze

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

3.03 alineatul (5) al doilea paragraf

Monitorizarea uşilor din peretele de compartimentare din pic pupa

3.03 alineatul (7)

Ancore aflate în nişele de la prova

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

3.04 alineatul (3) a doua teză

Izolarea în sălile maşinilor

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

3.04 alineatul (3) a treia şi a patra teză

Dispozitive de deschidere şi închidere

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

3.04 alineatul (6)

Ieşiri din spaţiile considerate săli ale maşinilor ca urmare a prezentei directive

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

CAPITOLUL 4

4.04

Mărci de pescaj

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

CAPITOLUL 5

5.06 alineatul (1) prima teză

Viteza minimă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

CAPITOLUL 6

6.01 alineatul (1)

Manevrabilitatea prevăzută la capitolul 5

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatul (3)

Bandare şi temperaturi ambiante

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

6.01 alineatul (7)

Proiectarea axului de cârmă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

6.02 alineatul (2)

Punerea în funcţiune a celui deal doilea dispozitiv de comandă printro singură operaţiune

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (3)

Manevrabilitatea prevăzută la capitolul 5 asigurată de al doilea dispozitiv de comandă sau de comanda manuală

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

6.03 alineatul (1)

Racordarea altor consumatori de electricitate la dispozitivul de comandă hidraulică al transmisiei de cârmă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (2)

Tancuri de lichid hidraulic separate

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

6.05 alineatul (1)

Decuplare automată a roţii de mână

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

6.06 alineatul (1)

Două sisteme independente de comandă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

6.07 alineatul (2) litera (a)

Dispozitive de monitorizare a tancului de lichid hidraulic şi a presiunii sistemului hidraulic

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

litera (e)

Monitorizarea dispozitivelor tampon

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

6.08 alineatul (1)

Cerinţe privind instalaţiile electronice în conformitate cu articolul 9.20

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

CAPITOLUL 7

7.02 alineatele (2)(7)

Vedere liberă de la timonerie, cu excepţia următoarelor secţiuni:

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

7.02 alineatul (3) al doilea paragraf

Vedere liberă din postul de guvernare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

alineatul (5)

Grad minim de transparenţă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

7.03 alineatul (7)

Oprirea semnalelor de alarmă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

alineatul (8)

Comutare automată la o sursă de curent alternativă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

7.04 alineatul (1)

Comanda maşinilor de propulsie principale şi a instalaţiei de guvernare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

7.04 alineatul (2)

Comanda maşinilor principale

În cazul în care timoneriile nu au fost concepute pentru guvernarea navei prin radar de către o singură persoană: NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049; cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024 pentru celelalte maşini

7.09

Sistem de alarmă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

7.12 primul paragraf

Timonerii retractabile

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar. În caz de neretragere automată: NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

al doilea şi al treilea paragraf

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

CAPITOLUL 8

8.01 alineatul (3)

Numai motoarele cu ardere internă care funcţionează cu combustibili cu punct de aprindere mai mare de 55 °C

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

8.02 alineatul (1)

Asigurarea maşinilor împotriva punerii în funcţiune accidentale

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (4)

Protecţia elementelor maşinilor

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

8.03 alineatul (2)

Dispozitive de monitorizare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (3)

Protecţie automată împotriva supraturaţiei

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (5)

Proiectarea arborilor instalaţiilor de propulsie

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

8.05 alineatul (1)

Tancuri din oţel pentru combustibili lichizi

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

8.05 alineatul (2)

Supape de evacuare a apei cu închidere automată

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

alineatul (3)

Nici un tanc pentru combustibili înaintea peretelui de coliziune

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (4)

Nici un tanc pentru combustibili sau accesorii deasupra motoarelor sau a ţevilor de eşapament

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024. Până atunci, evacuarea în siguranţă a combustibililor trebuie să fie asigurată prin dispozitive adecvate

alineatul (6) a treia până la a cincea teză

Instalarea şi măsurarea ţevilor de aerisire şi a ţevilor de legătură

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (7)

Dispozitiv de închidere manevrabil de pe punte

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

alineatul (9) prima teză

Dispozitive de măsurare a capacităţii lizibile până la nivelul maxim de umplere

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (13)

Supravegherea nivelului de umplere atât al motoarelor principale, cât şi al celorlalte motoare, pentru o navigaţie sigură

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

8.06

Depozitarea uleiului de lubrifiere, a ţevilor şi a accesoriilor

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

8.07

Depozitarea uleiului utilizat la sistemele de transmisie, sistemele de control, de punere în funcţiune şi de încălzire, ţevi şi accesorii

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

8.08 alineatul (8)

Dispozitiv simplu de închidere insuficient pentru conexiunea între spaţiile de balast şi ţevile de evacuare pentru calele amenajate pentru balast

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

8.08 alineatul (9)

Dispozitive de măsurare a capacităţii în santine

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

8.09 alineatul (2)

Instalaţii pentru colectarea apei uleioase şi a uleiurilor uzate

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

8.10 alineatul (3)

Limita de emisie de 65 dB(A) pentru navele staţionare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

CAPITOLUL 9

9.01 alineatul (1) a doua teză

Prezentarea documentelor solicitate de organismul de inspecţie

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

9.01 alineatul (2) a doua liniuţă

Diagrame de circuit care trebuie să fie păstrate la bord pentru tabloul principal, tabloul de urgenţă şi tablourile de distribuţie

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (3)

Temperaturi ambiante interioare şi temperaturi la nivelul punţii

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

9.02 alineatele (1)(3)

Sisteme de alimentare cu energie electrică

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

9.03

Protecţie împotriva contactului fizic, pătrunderii de corpuri solide şi a apei

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

9.05 alineatul (4)

Secţiune transversală a conductorilor pentru legarea la masă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

9.11 alineatul (4)

Aerisirea eficientă a conductorilor instalaţi întrun compartiment, dulap sau ladă închise

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

9.12

Instalaţii de comutare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

9.12 alineatul (3) litera (b)

Dispozitiv de detecţie legat la masă pentru avertizare vizuală sau acustică

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

9.13

Disjunctoare de curent de urgenţă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

9.14

Accesorii pentru instalaţii

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

9.14 alineatul (3) a doua teză

Interzicerea disjunctoarelor unipolare în spălătorii, săli de baie, spălătoare sau în alte săli cu umiditate

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

9.15 alineatul (2)

Secţiune transversală minimă de 1,5 mm2 per cablu

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

alineatul (10)

Cabluri de legătură la timoneriile retractabile

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

9.16 alineatul (3) a doua teză

Circuit secundar

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

9.19

Sisteme de alarmă şi de siguranţă pentru echipamentul mecanic

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

9.20

Echipament electronic

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

9.21

Compatibilitate electromagnetică

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

CAPITOLUL 10

10.01

Echipament pentru ancorare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

10.02 alineatul (2) litera (a)

Certificat pentru cablurile de amarare şi pentru celelalte cabluri

Primul cablu înlocuit pe navă: NST, ce] târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

Al doilea şi al treilea cablu: 30 decembrie 2029

10.03 alineatul (1)

Standard european

La înlocuire, cel târziu la 30 decembrie 2024

alineatul (2)

Indicat pentru categoriile de incendiu A, B şi C

La înlocuire, cel târziu la 30 decembrie 2024

alineatul (4)

Raportul între conţinutul de CO2 şi dimensiunea spaţiului

La înlocuire, cel târziu la 30 decembrie 2024

10.03a

Instalaţiile de stingere a incendiilor fixate definitiv în spaţiile de locuit, timonerii şi în spaţiile destinate pasagerilor

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

10.03b

Instalaţiile de stingere a incendiilor fixate definitiv în sălile maşinilor, sălile cazanelor şi în compartimentele pompelor

Instalaţiile de stingere a incendiilor cu CO2 fixate definitiv înainte de 1 octombrie 1985 pot rămâne în funcţiune până la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049 în cazul în care îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 13.03 din anexa II la Directiva 82/714/CEE

10.04

Aplicarea standardelor europene pentru ambarcaţiunile de serviciu

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

10.05 alineatul (2)

Veste de salvare gonflabile

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

Vestele de salvare aflate la bord înainte de 30 decembrie 2008 pot fi utilizate până la data reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

CAPITOLUL 11

11.02 alineatul (4)

Echipamentul aflat pe bordurile exterioare ale punţilor, pe punţile laterale şi în posturile de lucru

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

11.04

Punţi laterale

Data primei eliberări sau reînnoiri a certificatului comunitar (1) după 30 decembrie 2049 în cazul în care lăţimea depăşeşte 7,30 m

11.05 alineatul (1)

Accesul la posturile de lucru

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatele (2) şi (3)

Uşile şi mijloacele de acces, ieşirile şi culoarele aflate la mai mult de 0,50 m distanţă de podea

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

alineatul (4)

Scările din spaţiile de lucru cu prezenţă permanentă a echipajului

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

11.06 alineatul (2)

Ieşirile şi ieşirile de urgenţă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

11.07 alineatul (1) a doua teză

Scări verticale, trepte şi dispozitive similare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatele (2) şi (3)

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

11.10

Capace de bocaport

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

11.11

Troliuri

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

11.12 alineatele (2)(6) si (8) (10)

11.13

Granice: placa producătorului, sarcinile maxime admise, dispozitivele de protecţie, test de calcul, control de către experţi, certificate la bord Depozitarea lichidelor inflamabile

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

CAPITOLUL 12

12.01 alineatul (1)

Spaţiile de locuit pentru persoanele care, de obicei, locuiesc la bord

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

12.02 alineatul (3)

Starea podelelor

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatul (4)

Cabinele de locuit şi de dormit

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

12.02 alineatul (5)

Zgomotul şi vibraţiile în spaţiile de locuit

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

alineatul (6)

înălţimea liberă în spaţiile de locuit

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatul (8)

Suprafaţa liberă a podelei în spaţiile de locuit colective

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatul (9)

Volumul spaţiilor interioare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatul (10)

Volumul de aer per ocupant

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

(1)Dispoziţia se aplică navelor a căror chilă a fost pusă după doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive şi navelor aflate în serviciu în următoarele condiţii:

în caz de reînnoire a întregii suprafeţe a calelor, dispoziţiile articolului 11.04. este necesar să fie respectate;

în caz de transformare privind întreaga lungime a punţilor laterale şi de modificare a lăţimii libere a punţilor laterale,

(a)este necesar să fie respectate dispoziţiile articolului 11.04. În cazul în care este necesar să fie redusă lăţimea liberă a punţilor laterale de 0,90 m disponibilă înainte de transformare,

(b)lăţimea liberă a punţilor laterale de 0,90 m disponibilă înainte de transformare sau lăţimea liberă mai mare de 0,90 m nu trebuie să fie mai mici decât dimensiunile indicate la articolul 11.04.

alineatul (11)

Mărimea uşilor

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatul (12) literele (a) şi (b)

Starea scărilor

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

alineatul (13)

Tubulatura pentru gaze sau lichide periculoase

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

12.03

Instalaţii sanitare

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

12.04

Bucătării

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

12.05

Apă potabilă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

12.06

încălzirea şi ventilarea

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

12.07 alineatul (1) a doua teză

Alte instalaţii din spaţiile de locuit

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2049

CAPITOLUL 15

Navele de pasageri

A se vedea articolul 8 din prezenta directivă

CAPITOLUL 15a

Navele de pasageri cu vele

A se vedea articolul 8 din prezenta directivă

CAPITOLUL 16

16.01 alineatul (2)

Troliuri speciale sau dispozitive de cuplare echivalente

alineatul (3) ultima teză

Cerinţe pentru instalaţia de propulsie

CAPITOLUL 17

Echipamente plutitoare

A se vedea articolul 8 din prezenta directivă

CAPITOLUL 21

Ambarcaţiuni de agrement

A se vedea articolul 8 din prezenta directivă

CAPITOLUL 22b

22b.03

Al doilea dispozitiv de comandă a transmisiei de cârmă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

*) Tabelul de la articolul 24a.02 alineatul (2) se modifică după cum urmează:
- Următoarea menţiune referitoare la articolul 6.02 alineatul (1) se introduce după menţiunea referitoare la articolul 6.01 alineatul (7):

6.02 alineatul (1)

Prezenţa tancurilor de lichid hidraulic separate

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2026

Supape de siguranţă dublate în cazul transmisiilor de cârmă acţionate hidraulic

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2026

Sistem de conducte separat pentru a doua transmisie de cârmă acţionată hidraulic

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2026

- Menţiunea referitoare la articolul 6.02 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

alineatul (2)

Manevrarea celui de-al doilea dispozitiv de comandă printr-o singură operaţie

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2026

- Menţiunea referitoare la articolul 6.03 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:

6.03 alineatul (1)

Conectarea altor consumatori la dispozitivul de control hidraulic al transmisiei de cârmă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2026

- Menţiunea referitoare la articolul 6.03 alineatul (2) se elimină.
- Menţiunea referitoare la articolul 6.07 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

6.07 alineatul (2) litera (a)

Alarma de nivel a tancului de lichid hidraulic şi a presiunii de serviciu

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2026

- Menţiunea referitoare la articolul 7.02 alineatele (2)-(7) se înlocuieşte cu următorul text:

7.02 alineatele(2)-(6)

Vedere liberă de la timonerie, cu excepţia următoarelor secţiuni

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2049

*) Tabelul de la articolul 24a.02 alineatul (2) se modifică după cum urmează:
- Menţiunea referitoare la articolul 7.02 alineatul (5) este menţiunea referitoare la articolul 7.02 alineatul (6).
- După menţiunea referitoare la articolul 7.04 alineatul (2) se introduc următoarele menţiuni:

Alineatul (3)

Indicarea

Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

Alineatul (9), a treia teză

Controlul prin manetă

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

a patra teză

Interzicerea indicării direcţiei jetului

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

- După menţiunea referitoare la articolul 8.02 alineatul (1) menţiunea

Alineatul (4)

Protecţia componentelor maşinilor

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar

se înlocuieşte cu următoarele menţiuni:

Alineatul (4)

Ecranarea conectărilor tubulaturilor

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

Alineatul (5)

Sistem de protecţie a tubulaturii

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 30 decembrie 2024

Alineatul (6)

Izolarea componentelor maşinilor

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar

- Menţiunea referitoare la articolul 8.05 alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:

Alineatul (7) primul paragraf

Valvula, cu închidere rapidă de pe tanc acţionată de pe punte, chiar şi atunci când încăperile respective sunt închise.

NRT, cel târziu la emiterea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2029

- Menţiunea referitoare la articolul 8.05a alineatul (9) prima teză este menţiunea la articolul 8.05 alineatul (9) a doua teză.
- După menţiunea referitoare la articolul 8.10 alineatul (3) se introduce următoarea menţiune referitoare la capitolul 8a:
 

CAPITOLUL 8a

 

Reglementările nu se aplică

(a) motoarelor de propulsie şi motoarelor auxiliare cu o putere nominală de peste 560 kW din următoarele categorii în conformitate cu apendicele I punctul 4.1.2.4 din Directiva 97/68/CE:

(aa) V1:1-V1:3, care până la 31 decembrie 2006;

(bb) V1:4 şi V2:1-V2:5, care până la 31 decembrie 2008,

sunt instalate pe navele de navigaţie interioară sau în maşinile de la bord.

(b) motoarele auxiliare cu o putere nominală de până la 560 kW şi turaţia variabilă, aparţinând următoarelor categorii în conformitate cu articolul 9.4a din Directiva 97/68/CE:

(aa) H, care până la 31 decembrie 2005;

(bb) I şi K, care până la 31 decembrie 2006;

(cc) J, care până la 31 decembrie 2007,

sunt instalate pe navele de navigaţie interioară sau în maşinile de la bord

(c) motoarele auxiliare cu o putere nominală de până la 560 kW şi turaţia constantă din următoarele categorii în conformitate cu articolul 9.4a din Directiva 97/68/CE:

(aa) D, E, F şi G, care până la 31 decembrie 2006 (*);

(bb) H, I şi K, care până la 31 decembrie 2010;

(cc) J, care până la 31 decembrie 2011,

sunt instalate pe navele de navigaţie interioară sau în maşinile de la bord

(d) motoarele care respectă valorile-limită conform celor menţionate în anexa XIV la Directiva 97/68/CE şi care până la 30 iunie 2007 sunt instalate în ambarcaţiune sau echipamentele aflate la bord;

(e) motoarele de înlocuire, care până la 31 decembrie 2011 sunt instalate pe navele de navigaţie interioară sau în maşinile de la bord pentru înlocuirea unui motor pentru care, în conformitate cu literele (a)-(d) de mai sus, reglementările nu se aplică.

Datele menţionate la literele (a), (b), (c) şi (d) se prelungesc cu doi ani în ceea ce priveşte motoarele cu o dată de fabricaţie anterioară datelor menţionate.

(*)În conformitate cu anexa I punctul 1A subpunctul (ii) la Directiva 2004/26/CE de modificare a Directivei 97/68/CE, limitele pentru aceste motoare auxiliare cu turaţie constantă se aplică doar de la data respectivă.

*) În tabelul de la articolul 24a.02 alineatul (2) se introduc următoarele rubrici referitoare la capitolul 14a imediat după rubricile pentru capitolul 12:
 

CAPITOLUL 14a

 

Articolul 14a.02 alineatul (2) tabelele 1 şi 2, precum şi alineatul (5)

Valori limită/de control şi aprobări de tip

NRC, atât timp cât:

(a) valorile limită şi de control nu depăşesc valorile prevăzute la articolul 14a.02 cu un factor mai mare de 2;

(b) staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei este însoţită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bordul navei; şi

(c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condiţiile de exploatare a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul unei nave de pasageri;

*) Tabelul de la articolul 24a.02 alineatul (2) se modifică după cum urmează:
- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 7.05 alineatul (1):

7.05 alineatul (1)

Lumini de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora

Luminile de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc:

- cerinţele privitoare la culoare şi intensitate a luminii pentru luminile de navigaţie şi la acceptarea luminilor de semnalizare pentru navigaţia pe Rin la 30 noiembrie 2009;

sau

- cerinţele corespunzătoare ale unui stat membru la 30 noiembrie 2009,

pot fi încă utilizate.

- se introduce următoarea menţiune pentru articolul 7.06 alineatul (1):

7.06 alineatul (1)

Sisteme radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie

Sistemele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate şi instalate în temeiul reglementărilor unui stat membru înainte de 31 decembrie 2012 pot continua să fie instalate şi utilizate până la emiterea sau înlocuirea certificatului comunitar după 31 decembrie 2018. Sistemele respective trebuie introduse în certificatul comunitar la numărul 52.

Sistemele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate după 1.1.1990 în temeiul reglementărilor referitoare la cerinţele şi condiţiile de testare minime privind sistemele radar utilizate pentru navigaţia pe Rin pot continua să fie instalate şi utilizate dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentei directive sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

- menţiunile pentru articolul 11.02 alineatul (4) şi articolul 11.04 alineatul (2) se înlocuiesc cu următorul text:

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

11.02 alineatul (4) prima teză

Echipamente aflate pe marginile exterioare ale punţilor, pe punţile laterale şi în posturile de lucru

Înălţimea parapetelor sau a ramelor de babord

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020 NST

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

11.04(1)

Lăţime liberă a punţii laterale

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2035, pentru nave cu o lăţime mai mare de 7,30 m

Alineatul (2)

Bare de protecţie la flancul navei pentru nave cu L < 55 m, cu cabină numai la pupă

NST, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar după 1.1.2020

Art. 24a^03
Derogări pentru ambarcaţiunile a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985
(1)Pe lângă dispoziţiile articolului 24a.02, ambarcaţiunile a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985 pot fi scutite de următoarele dispoziţii, în condiţiile descrise în a treia coloană a tabelului menţionat în continuare, cu condiţia ca securitatea navei şi a echipajului să fie asigurate în mod corespunzător.
(2)În tabelul menţionat în continuare se aplică următoarele definiţii:
- "NST": dispoziţia nu se aplică ambarcaţiunii care este deja în exploatare, cu excepţia cazului în care părţile în cauză sunt înlocuite sau transformate, adică dispoziţia se aplică numai ambarcaţiunilor noi (N) construite recent, părţilor schimbate (S) şi părţilor transformate (T). În cazul în care părţile existente sunt înlocuite prin piese de schimb, înlocuirea lor prin utilizarea aceleiaşi tehnologii şi a aceluiaşi tip nu reprezintă schimbare ("S") în sensul dispoziţiilor tranzitorii;
- "eliberarea sau reînnoirea certificatului comunitar": dispoziţia trebuie îndeplinită până la data primei eliberări sau a viitoarei reînnoiri a duratei de valabilitate a certificatului comunitar după 30 decembrie 2008. În cazul în care durata de valabilitate a certificatului comunitar expiră între 30 decembrie 2008 şi cu o zi înainte de 30 decembrie 2009, dispoziţia este obligatorie numai de la 30 decembrie 2009.

Articol şi alineat

Conţinut

Termen-limită şi observaţii

CAPITOLUL 3

3.03 alineatul (1)

Pereţi de coliziune

NST

3.03 alineatul (2)

Spaţii de locuit, instalaţii de siguranţă

NST

3.03 alineatul (5)

Deschideri în pereţii de compartimentare

NST

3.04 alineatul (2)

Suprafeţele buncărelor

NST

3.04 alineatul (7)

Nivelul maxim admis al presiunii acustice în sălile maşinilor

NST

CAPITOLUL 4

4.01

Distanţa de siguranţă

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2019

4.02

Bord liber

NST

CAPITOLUL 6

6.01 alineatul (3)

Cerinţe pentru instalaţia de guvernare

NST

CAPITOLUL 7

7.01 alineatul (2)

Nivelul maxim admis al presiunii acustice în timonerie

NST

7.05 alineatul (2)

Monitorizarea luminilor de semnalizare

NST

7.12

Timonerii retractabile

NST

CAPITOLUL 8

8.01 alineatul (3)

Interzicerea anumitor combustibili lichizi

NST

8.04

Sistem de evacuare al maşinilor

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar

8.05 alineatul (13)

Dispozitiv de alarmă pentru nivelul combustibilului

NST

8.08 alineatul (2)

Echipament cu pompe de santină

NST

8.08 alineatele (3) şi (4)

Diametrul şi capacitatea minimă de pompare a pompelor de santină

NST

8.08 alineatul (5)

Pompe de santină cu autoamorsare

NST

8.08 alineatul (6)

Echiparea cu puţuri de aspiraţie

NST

8.08 alineatul (7)

Accesorii cu închidere automată pentru pic pupa

NST

8.10 alineatul (2)

Zgomotul emis de navă

NST

CAPITOLUL 9

9.01 alineatul (2)

Certificate pentru instalaţiile electrice

NST

9.01 alineatul (3)

Configurarea instalaţiilor electrice

NST

9.06

Tensiuni maxime admise

NST

9.10

Generatoare şi maşini

NST

9.11 alineatul (2)

Acumulatori

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

9.12 alineatul (2)

întrerupătoare, dispozitive de protecţie

NST, cel târziu la data eliberării sau reînnoirii certificatului comunitar după 30 decembrie 2029

9.14 alineatul (3)

Comandă simultană

NST

9.15

Cabluri

NST

9.16 alineatul (3)

Iluminat în sălile maşinilor

NST

9.17 alineatul (1)

Tablouri principale de distribuţie pentru luminile de semnalizare

NST

9.17 alineatul (2)

Alimentarea cu curent a luminilor de semnalizare

NST

CAPITOLUL 10

10.01 alineatul (9)

Troliuri de ancoră

NST

10.04 alineatul (1)

Ambarcaţiuni de serviciu în conformitate cu standardul

NST

10.05 alineatul (1)

Colaci de salvare în conformitate cu standardul

NST

10.05 alineatul (2)

Veste de salvare în conformitate cu standardul

NST

CAPITOLUL 11

11.11 alineatul (2)

Siguranţa troliurilor

NST

CAPITOLUL 12

12.02 alineatul (13)

Ţevi pentru gaze sau lichide periculoase

NST

Art. 24a^04: Alte derogări
În cazul în care aplicarea prezentului capitol, după expirarea dispoziţiilor tranzitorii, nu este realizabilă în mod practic sau antrenează cheltuieli nerezonabile, organismul de inspecţie poate acorda derogări de la dispoziţiile în cauză pe baza recomandărilor comitetului. Derogările în cauză trebuie să fie menţionate în certificatul comunitar.
I.Apendicele I: Semne de siguranţă

Figura 1

Accesul interzis persoanelor neautorizate

Culoare: roşu/alb/negru

Figura 2

Este interzis focul deschis, precum şi fumatul

Culoare: roşu/alb/negru

Figura 3

Extinctor

Culoare: roşu/alb

Figura 4

Pericol general

Culoare: negru/galben

Figura 5

Furtun extinctor

Culoare: roşu/alb

Figura 6

Instalaţie de stingere a incendiilor

Culoare: roşu/alb

Figura 7

Purtaţi căşti de protecţie acustică

Culoare: albastru/alb

Figura 8

Trusă de prim ajutor

Culoare: verde/alb

Simbolurile utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât reprezentările grafice din prezentul apendice, cu condiţia ca semnificaţia lor să nu fie schimbată şi ca diferenţele şi modificările să nu le facă incomprehensibile.
*) Următoarea figură 9 se introduce în apendicele I:

Figura 9

Valvă cu închidere rapidă la tanc

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

Culoare: maro/alb

*) În apendicele I la anexa II se adaugă următoarea menţiune:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

II.Apendicele II Instrucţiuni administrative
Nr. 1: Cerinţe cu privire la capacitatea de evitare şi la capacitatea de virare.
Nr. 2: Cerinţe cu privire la viteza prescrisă (la marş înainte), la capacitatea de oprire şi la capacitatea de a naviga la marş înapoi.
Nr. 3: Cerinţe cu privire la sistemele de cuplare şi dispozitivele de cuplare pentru ambarcaţiunile adecvate pentru a propulsa sau pentru a fi propulsate într-un ansamblu rigid.
Nr. 4: (Fără obiect)
Nr. 5: Stabilirea nivelului acustic
Nr. 6: (Fără obiect)
Nr. 7: Ancore speciale cu masă redusă
Nr. 8: Rezistenţa hublourilor
Nr. 9: Cerinţe privind sistemele de pulverizare automată a apei sub presiune
Nr. 10: (Fără obiect)
Nr. 11: Completarea certificatului comunitar
Nr. 12: Tancurile de combustibil de la bordul echipamentelor plutitoare
Nr. 13: Grosimea minimă a cocii barjelor
Nr. 14: (Fără obiect)
Nr. 15: Continuarea rutei prin mijloacele proprii ale navei
Nr. 16: (Fără obiect)
Nr. 17: Sistemul adecvat de alarmă de incendiu
*) În apendicele II, instrucţiunea administrativă nr. 23 se înlocuieşte cu următorul text:
Instrucţiunea administrativă nr. 23
Utilizarea motorului conform aprobării de tip corespunzătoare
4: Aplicarea dispoziţiilor tranzitorii

1.Introducere
6: Aplicarea reglementărilor din capitolul 15

De asemenea, motoarele de la bordul navelor de navigaţie interioară pot avea mai multe utilizări.
- Secţiunea 2 din prezenta instrucţiune administrativă descrie când utilizările motorului pot fi considerate conforme cu aprobarea de tip corespunzătoare. În secţiunea 3, se clarifică modul în care trebuie tratate motoarele care, în cursul operaţiunilor de la bord, trebuie să aibă mai multe utilizări.
2.Aprobarea de tip corespunzătoare
Utilizările motoarelor sunt considerate conforme cu aprobarea de tip corespunzătoare pe baza următorului tabel. Categoriile de motoare, etapele valorilor-limită şi ciclurile de încercare sunt menţionate în conformitate cu atribuirea numerelor aprobărilor de tip.

Utilizarea motorului

Temei juridic

Categoria de motor

Etapa valorilor-limită

Încercare

Cerinţă

Ciclu ISO 8178

Motoarele de propulsie cu caracteristici de elice

I

Directiva 97/68/CE

V

IIIA

C(1)

E3

RVIR

-

I, II (2)

-

E3

Motoarele principale de propulsie cu turaţia constantă (inclusiv instalaţiile cu propulsie diesel electrică şi elice cu pas variabil)

II

 

 

Directiva 97/68/CE

V

IIIa

C(1)

E2

RVIR

-

I, II (2)

-

E2

Motoare auxiliare cu

Turaţia constantă

III

Directiva 97/68/CE

D, E, F,G

ii

B

D2

H, I, J, K

IA

  

V(3)

   

RVIR

-

I, II (2)

-

D2

Turaţia variabilă şi sarcină variabilă

IV

Directiva 97/68/CE

D,E,F,G

II

A

C 1

H, I, J, K

IA

V(3)

 

L, M, N, P

IIIB

Q, R

IV

RVIR

-

I, II (2)

-

C1

(1)Utilizarea «propulsia navei de navigaţie interioară cu caracteristici de elice» sau «propulsia navei de navigaţie interioară la o turaţie constantă» trebuie specificată în aprobarea de tip.

(2)Valorile-limită din etapa II stipulate în RINR intră în vigoare de la 1 iulie 2007.

(3)Se aplică doar pentru motoarele cu putere nominală mai mare de 560 kW.

3.Utilizări speciale ale motorului
3.1.Motoarele care, pe parcursul operaţiunilor de la bord, trebuie să aibă mai multe utilizări trebuie tratate după cum urmează:
a)motoarele auxiliare care acţionează instalaţii sau maşini care, în conformitate cu tabelul din secţiunea 2, trebuie să fie repartizate utilizărilor III sau IV trebuie să fi obţinut aprobarea de tip pentru fiecare dintre utilizările respective prevăzute în acest tabel;
b)motoarele principale de propulsie care acţionează suplimentar instalaţii sau maşini trebuie să fi obţinut doar aprobarea de tip necesară pentru tipul relevant de propulsie principală în conformitate cu tabelul din secţiunea 2, în măsura în care utilizarea principală a motorului este propulsia navei de navigaţie interioară. În cazul în care timpul afectat pentru o singură utilizare auxiliară depăşeşte 30 %, motorul trebuie să fi obţinut, pe lângă aprobarea de tip pentru utilizarea principală pentru propulsie, o altă aprobarea de tip cu privire la utilizarea auxiliară.
3.2.Motoarele care acţionează propulsoarele prova, direct sau prin intermediul unui generator la:
a)turaţia şi sarcina variabilă a motorului pot fi asimilate utilizărilor I sau IV în conformitate cu tabelul din secţiunea 2;
Nr. 26: Experţi/persoane competente
Nr. 27: Ambarcaţiuni de agrement

b)turaţia constantă a motorului pot fi asimilate utilizărilor II sau III în conformitate cu tabelul din secţiunea 2.
3.3.Motoarele instalate trebuie să aibă o putere autorizată în baza aprobării de tip şi indicaţiei de pe motor prin intermediul identificării tipului. În cazul în care astfel de motoare trebuie să acţioneze instalaţii sau maşini cu consum de putere mai mic, puterea poate fi redusă doar prin măsuri exterioare motorului pentru a obţine nivelul de putere necesar pentru utilizare.
**) Se adaugă următorul apendice V:
- Apendicele V: Protocolul privind parametrii motorului
0.Informaţii generale
0.1.Informaţii cu privire la motor
0.1.1.Marca:.......................................................................................................................................................................
0.1.2.Descrierea producătorului:...........................................................................................................................................................
0.1.3.Numărul aprobării de tip:................................................................................................................................................
0.1.4.Numărul de identificare al motorului:.........................................................................................................................
0.2.Documentaţie
Parametrii motorului trebuie să fie încercaţi, iar rezultatele încercării trebuie să fie atestate. Documentaţia trebuie să fie formată din fişe separate, numerotate individual, semnate de către controlor şi ataşate la prezentul protocol.
0.3.Încercarea
Încercarea trebuie efectuată pe baza Instrucţiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor şi parametrilor motorului cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare. în cazurile motivate în mod corespunzător, controlorii pot renunţa la controlul anumitor parametri ai motorului.
0.4.Protocolul privind parametrii motorului, inclusiv înregistrările grafice, însumează......(*) pagini.
(*)Se completează de către controlor.
1.Parametrii motorului
Se certifică prin prezenta faptul că motorul încercat nu s-a abătut în mod excesiv de la parametrii prevăzuţi.
1.1.Inspecţia instalării
Denumirea şi adresa unităţii de încercare:........................................
Numele controlorului:........................................................................
Locul şi data:.....................................................................................
Semnătura:.........................................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: .................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................

Locul şi data:.............................................

Semnătură:.............................

Ştampila autorităţii competente

1.2.|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială
Denumirea şi adresa unităţii de încercare:.....................................................................
Numele controlorului:...................................................................................................
Locul şi data:..................................................................................................................
Semnătura:..................................................................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă:...............................................................................................
Locul şi data:....................................................................................

Locul şi data:.............................................

Semnătură:.............................

Ştampila autorităţii competente

1.2.|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială
Denumirea şi adresa unităţii de încercare:.......................................................................................................................................
Numele controlorului:............................................................................................................................................................................
Locul şi data:.............................................................................................................................................................................................
Semnătura:..................................................................................................................................................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă:...............................................................................................
Locul şi data:....................................................................................

Locul şi data:.............................................

Semnătură:.............................

Ştampila autorităţii competente

1.2.|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială
Denumirea şi adresa unităţii de încercare:.......................................................................................................................................
Numele controlorului:............................................................................................................................................................................
Locul şi data:.............................................................................................................................................................................................
Semnătura:..................................................................................................................................................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă:...............................................................................................

Locul şi data:.............................................

Semnătură:.............................

Ştampila autorităţii competente

- ANEXĂ LA PROTOCOLUL PRIVIND PARAMETRII MOTORULUI
Numele navei de navigaţie interioară:
Număr european unic de identificare a navei:
|_| Inspecţie de instalare |_| Încercare intermediară |_| Încercare specială
Constructor:(Denumire comercială/marcă comercială/denumire comercială a producătorului)
..................................................................................................................................................................................................... Tip de motor: (Familia de motoare/descrierea constructorului)...........................................................................................................................................................................
Putere nominală (kW)............................. Turaţie [1/min]:....................................... Număr de cilindri.....................................
Scopul în care este utilizat motorul..................................................................................................................................
Propulsia principală a navei/antrenarea generatorului/propulsia travers prova/ motor auxiliar etc.)
Numărul aprobării de tip............................................................. Anul de fabricaţie al motorului.................................................
Număr de identificare al motorului(Număr de serie/număr unic de înregistrare)
.......................................... Locul instalării..................................................................................
Motorul şi componentele motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare au fost identificate pe baza detaliilor de pe plăcuţa de identificare.
Încercarea a fost efectuată pe baza instrucţiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor şi a parametrilor motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare.
A.ÎNCERCAREA COMPONENTELOR
Componentele suplimentare cu relevanţă pentru gazele de evacuare şi menţionate în Instrucţiunile producătorului motorului pentru controlul componentelor şi parametrilor motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare trebuie incluse în tabel.

Componentă

Numărul componentei înregistrate

Conformitate

Arbore de distribuţie/piston

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Injector

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Număr echipament de date/software

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Pompă de injecţie

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Chiulasă

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Turbosuflanta gazelor de evacuare

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Răcitorul aerului de supraalimentare

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

  

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

  

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

  

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

B.INSPECţIE VIZUALĂ A CARACTERISTICILOR REGLABILE ŞI A PARAMETRILOR MOTORULUI

Parametru

Valoarea înregistrată

Conformitate

Avans la injecţie, timp de injecţie

 

|_| Da |_| Nu

C.INSPECŢIA INSTALAţIEI DE ADMISIE A AERULUI ŞI A INSTALAţIEI DE EVACUARE A GAZELOR

|_|

S-au efectuat măsurători pentru verificarea respectării valorilor autorizate

Depresiune la admisie: kPa la turaţia nominală şi sarcina completă

Contrapresiune în instalaţia de evacuare: Pa la turaţia nominală şi sarcina completă

|_|

S-a efectuat o inspecţie vizuală a instalaţiei de admisie a aerului şi a instalaţiei de evacuare a gazelor

Nu au fost descoperite abateri care să sugereze nerespectarea valorilor autorizate.

D.OBSERVAŢII (S-au identificat următoarele reglaje, modificări sau schimbări neconforme la motorul instalat.)
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
Numele controlorului:.................................................................................................................................................................................
Locul şi data:.................................................................................................................................................................................
Semnătura:................................................................................................................................................................................

Nr. 18: Proba flotabilităţii, a asietei şi a stabilităţii diferitelor părţi ale unei nave
Nr. 19: (Fără obiect)
Nr. 20: Echipamente pentru navele care urmează să fie exploatate în conformitate cu standardele S1 şi S2
Nr. 21: Cerinţe cu privire la instalaţiile de iluminat de joasă înălţime
Nr. 22: Necesităţi specifice de siguranţă ale persoanelor cu mobilitate redusă
Nr. 23: (Fără obiect)
Nr. 24: Echipamente adecvate de avertizare asupra prezenţei gazelor
Nr. 25: Cabluri electrice
Notă:
În conformitate cu articolul 5 alineatul (7) din directivă, pentru domeniile reglementate de anexa IV, fiecare stat membru poate permite cerinţe mai puţin severe pentru valorile respective indicate în prezentele instrucţiuni administrative cu privire la ambarcaţiunile care navighează exclusiv pe căile navigabile din zona 3 şi din zona 4 de pe teritoriul său.
În conformitate cu articolul 5 alineatele (1) şi (3) din directivă, pentru domeniile reglementate de anexa III fiecare stat membru poate adopta cerinţe mai severe pentru valorile respective indicate în prezentele instrucţiuni administrative cu privire la ambarcaţiunile care navighează pe căile navigabile din zona 1 şi din zona 2 de pe teritoriul său.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 1
Cerinţe cu privire la capacitatea de evitare şi la capacitatea de virare
[- articolele 5.09 şi 5.10 coroborate cu articolul 5.02 alineatul (1), articolul 5.03 alineatul (1), articolele 5.04 şi 16.06 din anexa II]
1.Condiţiile generale şi condiţiile-limită referitoare la testarea capacităţii de evitare
1.1.În conformitate cu articolul 5.09, navele şi convoaiele trebuie să aibă capacitatea de a evita în timp util, iar această capacitate trebuie să fie dovedită prin manevre de evitare în zona de testare în conformitate cu articolul 5.03. Aceasta este dovedită prin manevre de evitare simulate spre babord sau spre tribord, cu valorile prescrise, pentru care se verifică încadrarea într-un anumit interval de timp a vitezelor de giraţie specifice navei ca răspuns la schimbarea cursului şi apoi prin verificarea timonei.
Pe parcursul testărilor se respectă cerinţele prevăzute în secţiunea 2, prin păstrarea unei adâncimi sub chilă de cel puţin 20 % din pescaj, dar nu mai puţin de 0,50 m.
2.Procedura de testare a capacităţii de evitare şi înregistrarea datelor
(Diagrama din anexa 1)
2.1.Manevrele de evitare se realizează după cum urmează:
Nava sau convoiul aflat în marş la o viteză constantă V0 = 13 km/h în raport cu apa, la începutul manevrei (timpul t0 = 0 s, viteza de giraţie r = 0°/min, unghiul cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-]0 = 0°, viteza motorului menţinută constantă), manevra de evitare în babord sau în tribord trebuie iniţiată prin modificarea poziţiei timonei. La începutul manevrei, cârma se stabileşte la unghiul [POZĂ - a se vedea actul modificator-] sau, în cazul unei instalaţii de guvernare active, dispozitivul de transmisie se stabileşte la unghiul [POZĂ - a se vedea actul modificator-]a, în conformitate cu indicaţiile de la punctul 2.3. Unghiul cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] (de exemplu, 20° tribord) se menţine până la obţinerea valorii r1 a vitezei de giraţie prevăzute la punctul 2.2 pentru dimensiunea corespunzătoare a navei sau a convoiului. În momentul atingerii vitezei de giraţie r1, se înregistrează timpul t1 şi cârma se întoarce în partea opusă cu acelaşi unghi (de exemplu 20° babord), astfel încât să se oprească giraţia şi să se înceapă întoarcerea în direcţia opusă, adică viteza de giraţie să se reducă la r2 = 0 şi să crească din nou la valoarea prevăzută la punctul 2.2. La atingerea vitezei de giraţie r2 = 0, se înregistrează timpul t2. La atingerea vitezei de giraţie r3 prevăzute la punctul 2.2, cârma se întoarce în partea opusă cu acelaşi unghi [POZĂ - a se vedea actul modificator-], astfel încât mişcarea de giraţie să se oprească. Se înregistrează timpul t3. La atingerea vitezei de giraţie r4 = 0, se înregistrează timpul t4, iar nava sau convoiul se reîntoarce la cursul iniţial.
2.2.Pentru atingerea vitezei de giraţie r4, se respectă următoarele valori-limită, în funcţie de dimensiunile navelor sau ale convoaielor şi de adâncimea apei h:
 

Dimensiunile navelor sau ale convoaielor

Viteza de giraţie impusă r1 = r3 (°/min)

Valori-limită pentru timpul t4 (s) în ape puţin adânci şi în ape adânci

[POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 20°

[POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 45°

1,2 mai mic sau egal h/T <</u> 1,4

1,4 < h/T <</u> 2

h/T > 2

1

Toate navele autopropulsate; convoaie în filă simplă mai mic sau egal 110 x 11,45

20°/min

28°/min

110 s

110 s

110 s

2

Convoaie în filă simplă până la 193 x 11,45 sau convoaie în filă dublă până la 110 x 22,90

12°/min

18°/min

130 s

110 s

110 s

3

Convoaie în filă dublă < 193 x 22,90

8°/min

12°/min

130 s

110 s

110 s

4

Convoaie în filă dublă până la 270 x 22,90 sau convoaie în filă triplă până la 193 x 34,35

6°/min

8°/min

(*)

(*)

(*)

(*) În conformitate cu hotărârea expertului naval

Timpii t1, t2, t3 şi t4 necesari pentru atingerea vitezelor de giraţie r1, r2, r3 şi r4 sunt consemnaţi în raportul de măsurători prevăzut în anexa 2. Valorile t4 nu trebuie să depăşească limitele prevăzute în tabel.
2.3.Se efectuează cel puţin patru manevre de evitare, respectiv:
- una la tribord cu un unghi al cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 20°
- una la babord cu un unghi al cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 20°
- una la tribord cu un unghi al cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 45°
- una la babord cu un unghi al cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 45°.
Dacă este necesar (de exemplu, în cazul unor dubii cu privire la valorile determinate sau al unor manevre nesatisfăcătoare), manevrele de evitare se repetă. Trebuie respectate vitezele de giraţie prevăzute la punctul 2.2 şi timpii-limită. În cazul instalaţiilor de guvernare active sau al tipurilor speciale de cârme, se poate selecta o altă poziţie [POZĂ - a se vedea actul modificator-]a a dispozitivului de transmisie sau un alt unghi [POZĂ - a se vedea actul modificator-]a pentru cârmă decât [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 20° şi [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 45°, în funcţie de aprecierea expertului şi ţinându-se seama de tipul de instalaţie de guvernare a navei.
2.4.Pentru determinarea vitezei de giraţie, la bord trebuie să se afle un indicator al vitezei de giraţie în conformitate cu anexa IX la directivă.
2.5.În conformitate cu articolul 5.04, condiţia de încărcare în cursul manevrei de evitare se situează între 70 % şi 100 % din capacitatea brută maximă de transport. În cazul în care testarea se efectuează cu o încărcătură mai mică, aprobarea pentru navigaţia în aval sau în amonte se limitează la acea limită de încărcare.
Procedura pentru manevre de evitare şi termenii utilizaţi sunt prezentate într-o diagramă în anexa 1.
3.Capacitatea de virare
Capacitatea de virare a navelor şi a convoaielor a căror lungime (L) nu depăşeşte 86 m şi a căror lăţime (B) nu depăşeşte 22,90 m este considerată suficientă în conformitate cu articolul 5.10, coroborat cu articolul 5.02 alineatul (1), în cazul în care, în cursul unei manevre de virare cu viteza iniţială în raport cu apa de 13 km/h, sunt respectate valorile-limită de oprire cu prova în aval prevăzute în instrucţiunea administrativă nr. 2. Trebuie respectate condiţiile de adâncime sub chilă prevăzute în secţiunea 1.1.
4.Alte cerinţe
4.1.Fără a aduce atingere punctelor 1-3, se respectă următoarele cerinţe:
a)pentru instalaţii de guvernare controlate manual, o rotaţie a timonei corespunde unui unghi al cârmei de cel puţin 3°;
b)pentru instalaţii de guvernare acţionate electric, în cazul în care cârma este imersată total, poate fi atinsă o viteză angulară medie de 4°/s faţă de câmpul total de rotaţie al cârmei.
Această cerinţă se verifică, de asemenea, cu nava la viteză maximă, pentru deplasarea cârmei într-un interval cuprins între 35° babord şi 35° tribord. În plus, se verifică dacă, la puterea maximă de propulsie, cârma îşi menţine poziţia unghiului maxim. În cazul instalaţiilor de guvernare active sau al tipurilor speciale de cârme, prezenta dispoziţie se aplică mutatis mutandis.
4.2.În cazul în care oricare dintre echipamentele suplimentare prevăzute la articolul 5.05 este necesar pentru a se atinge capacităţile de manevră necesare, acesta respectă cerinţele capitolului 6, iar la punctul 52 al certificatului comunitar se introduc următoarele menţiuni:
«Pentru respectarea cerinţelor de manevră prevăzute la capitolul 5, este/sunt (*) necesar(e) cârme laterale (*)/propulsor prova de guvernare (*)/alte echipamente (*) prevăzute la punctul 34.
(*)A se şterge după caz.»
5.Înregistrarea datelor şi rapoarte
Măsurătorile, rapoartele şi înregistrarea datelor se realizează în conformitate cu procedura stabilită în anexa 2.
- ANEXA 1 la instrucţiunea administrativă nr. 1
Diagrama manevrei de evitare
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
t0 = Începutul manevrei de evitare
t1 = Timpul necesar pentru atingerea vitezei de giraţie r1
t2 = Timpul necesar pentru atingerea vitezei de giraţie r2 = 0
t3 = Timpul necesar pentru atingerea vitezei de giraţie r3
t4 = Timpul necesar pentru atingerea vitezei de giraţie r4 = 0 (sfârşitul manevrei de evitare)
[POZĂ - a se vedea actul modificator-] = Unghiul c[POZĂ - a se vedea actul modificator-]rmei [°]
r = Viteza de giraţie [°/min]
- ANEXA 2 la instrucţiunea administrativă nr. 1
Raport privind manevra de evitare şi capacitatea de virare
Organismul de inspecţie:......................
Data:.................
Nume:......................................
Numele ambarcaţiunii:..............................
Proprietar:...............................................
Tipul ambarcaţiunii:............................ Zona de testare:..........................
sau convoi:........................................ Nivelul apei corespunzător [m]:..........................
L x B [m x m]:................................... Adâncimea apei h [m]:............................
Ttest [m]:...................... h/T:....................
Viteza curentului [m/s]:
Încărcătura:........................ % din maximum..................
(pe parcursul testării) [t]:........................ Capacitatea brută de transport:......................
Indicatorul vitezei de giraţie
Tip:...................................
Tipul de construcţie a cârmei: construcţie normală/construcţie specială (*)
Sistem de guvernare activ: da/nu (*)
Rezultatele manevrelor de evitare:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Capacitatea de virare (*)
Poziţia geografică la începutul manevrei de virare.......................... km
Poziţia geografică la sfârşitul manevrei de virare............................ km
Transmisia cârmei
Tipul de operare: manual/electric (*)
Unghiul cârmei pentru fiecare rotire a timonei (*):................................ °
Viteza angulară a cârmei pentru întregul interval (*):............................. °/s
Viteza angulară a cârmei pentru intervalul 35° babord-35° tribord (*):....................... °/s
(*) A se şterge, după caz.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 2
Cerinţe cu privire la viteza prescrisă (la marş înainte), la capacitatea de oprire şi la capacitatea de a naviga la marş înapoi
[articolele 5.06, 5.07 şi 5.08 coroborate cu articolul 5.02 alineatul (1), articolul 5.03 alineatul (1), articolele 5.04 şi 16.06 din anexa II]
1.Viteza maximă prescrisă (la marş înainte) în conformitate cu articolul 5.06
Viteza în raport cu apa este satisfăcătoare în conformitate cu articolul 5.06 alineatul (1) în cazul în care atinge valoarea de cel puţin 13 km/h. În timpul testelor, trebuie respectate următoarele condiţii, în acelaşi mod ca în cazul testului de oprire:
a)se respectă adâncimea sub chilă prevăzută la punctul 2.1;
b)se efectuează măsurarea, înregistrarea şi evaluarea datelor testului.
2.Capacitatea de oprire şi capacitatea de a naviga la marş înapoi prescrise în conformitate cu articolele 5.07 şi 5.08
2.1.Navele şi convoaiele sunt considerate capabile să oprească cu prova în aval în timp util în conformitate cu articolul 5.07 alineatul (1) atunci când aceasta se dovedeşte în cursul unui test de oprire în raport cu malul, cu prova în aval, la o viteză iniţială în raport cu apa de 13 km/h, cu o adâncime sub chilă de cel puţin 20 % din pescaj, dar nu mai puţin de 0,50 m.
a)În ape curgătoare (viteza curentului este de 1,5 m/s), oprirea în raport cu apa se demonstrează pe o distanţă maximă, măsurată în raport cu malul, de:
550 m pentru navele şi convoaiele de:
- lungime L > 110 m sau
- lăţime B > 11,45 m sau
480 m pentru navele şi convoaiele de:
- lungime L mai mic sau egal 110 m şi
- lăţime B mai mic sau egal 11,45 m.
Manevra de oprire este finalizată în momentul opririi în raport cu malul.
b)În ape stătătoare (viteza curentului este sub 0,2 m/s), oprirea în raport cu apa se demonstrează pe o distanţă maximă, măsurată în raport cu malul, de:
350 m pentru navele şi convoaiele de:
- lungime L > 110 m sau
- lăţime B > 11,45 m sau
305 m pentru navele şi convoaiele de:
- lungime L mai mic sau egal 110 m şi
- lăţime B mai mic sau egal 11,45 m.
În ape stătătoare se efectuează, de asemenea, un test pentru a demonstra că la deplasarea înapoi poate fi atinsă o viteză minimă de 6,5 km/h.
Măsurătorile, consemnarea în rapoarte şi înregistrarea datelor prevăzute la litera (a) sau (b) se efectuează în conformitate cu procedura stabilită în apendicele 1.
Pe parcursul întregului test, nava sau convoiul trebuie să aibă o manevrabilitate adecvată.
2.2.În conformitate cu articolul 5.04, pe parcursul testului navele sunt încărcate, pe cât posibil, la 70-100 % din capacitatea lor brută de transport. Această condiţie de încărcare se evaluează în conformitate cu apendicele 2. În cazul în care nava sau convoiul este încărcat(ă) sub 70 % la momentul testului, deplasamentul maxim admis în navigaţia în aval se stabileşte în conformitate cu încărcătura reală, cu condiţia ca valorile-limită de la punctul 2.1 să fie respectate.
2.3.În cazul în care valorile efective ale vitezei iniţiale şi ale vitezei curentului la momentul testului nu respectă condiţiile stabilite la punctul 2.1, rezultatele obţinute se evaluează în conformitate cu procedura descrisă în apendicele 2.
Deviaţia admisă pentru viteza iniţială de 13 km/h nu depăşeşte + 1 km/h, iar viteza curentului în ape curgătoare se situează între 1,3 şi 2,2 m/s; în caz contrar, testele se repetă.
2.4.Deplasamentul maxim admis sau încărcătura maximă sau secţiunea longitudinală imersată maximă pentru nave şi convoaie în navigaţia în aval se determină pe baza testelor şi se înscrie în certificatul comunitar.
Apendicele 1 la instrucţiunea administrativă nr. 2
MĂSURAREA, CONSEMNAREA ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR COLECTATE ÎN CURSUL TESTĂRII MANEVREI DE OPRIRE
1.Manevra de oprire
Pentru navele şi convoaiele menţionate în capitolul 5 se efectuează un test în apă curgătoare sau în apă stătătoare, într-o zonă de testare, pentru a dovedi că acestea pot opri cu prova în aval numai prin utilizarea propriului sistem de propulsie, fără folosirea ancorelor. Manevra de oprire se efectuează, în principiu, în conformitate cu figura 1. Aceasta începe în momentul în care nava navighează cu o viteză constantă cât mai apropiată de 13 km/h în raport cu apa prin inversarea sensului de mers al motoarelor de la «înainte» spre «înapoi» (punctul A al ordinului «stop») şi se finalizează în momentul în care nava se opreşte în raport cu malul (punctul E: v = 0 în raport cu malul sau punctul D: = punctul E: v = 0 în raport cu apa şi în raport cu malul, în cazul în care manevra de oprire se efectuează în ape stătătoare).
La efectuarea manevrelor de oprire în ape curgătoare se înregistrează, de asemenea, poziţia şi momentul opririi în raport cu apa (nava se deplasează cu viteza curentului; punctul D: v = 0 în raport cu apa).
Datele măsurate sunt consemnate într-un raport în conformitate cu diagrama din tabelul 1. Înainte de efectuarea manevrei de oprire, datele care nu se modifică sunt trecute la începutul formularului.
Se determină viteza medie a curentului (vSTR) pe şenal, în cazul în care este disponibilă, în funcţie de citirea unui indicator de nivel al apei recunoscut sau prin măsurarea deplasării unui corp plutitor, şi se consemnează în raport.
În principiu, este permisă utilizarea curentometrelor pentru determinarea vitezei navei în raport cu apa în cursul manevrei de oprire, dacă este posibilă înregistrarea deplasării şi a datelor necesare în conformitate cu procedura de mai sus.
2.Înregistrarea datelor măsurate şi consemnarea acestora în raport (tabelul 1)
Pentru manevra de oprire se determină, înainte de toate, viteza iniţială în raport cu apa. Aceasta se poate realiza prin măsurarea timpului necesar efectuării unui parcurs între două repere de pe mal. În ape curgătoare, se ţine cont de viteza medie a curentului.
Manevra de oprire se iniţiază la ordinul «stop» A dat la trecerea prin dreptul unui reper de pe mal. Trecerea prin dreptul reperului se înregistrează perpendicular pe axa navei şi se consemnează în raport. Trecerea prin dreptul tuturor celorlalte repere în cursul manevrei de oprire se înregistrează în mod similar, fiecare reper (de exemplu, bornă kilometrică) şi momentul trecerii prin dreptul acestuia consemnându-se în raport.
Valorile măsurate sunt înregistrate, dacă este posibil, la intervale de 50 m. În fiecare caz, se consemnează timpul la care sunt atinse punctele B şi C - dacă este posibil -, precum şi punctele D şi E şi se estimează poziţia respectivă. Datele cu privire la viteza motorului nu trebuie consemnate în raport, dar trebuie notate pentru a permite un control exact asupra vitezei iniţiale.
3.Descrierea manevrei de oprire
Manevra de oprire conform figurii 1 se prezintă sub formă de diagramă. În primul rând, se trasează diagrama timp-distanţă folosind măsurătorile consemnate în raportul de testare şi se marchează punctele A-E. Astfel va fi posibil să se determine viteza medie între două puncte de măsură şi să se traseze diagrama viteză/timp.
În acest scop, se procedează după cum urmează (a se vedea figura 1):
Prin determinarea raportului dintre variaţia poziţiei şi variaţia timpului [POZĂ - a se vedea actul modificator-]s/[POZĂ - a se vedea actul modificator-]t, se poate calcula viteza medie a navei în acest interval de timp.
Exemplu:
În intervalul cuprins între 0 sec. şi 10 sec., se parcurge distanţa de la 0 m la 50 m.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]s/[POZĂ - a se vedea actul modificator-]t = 50 m/10 s = 5,0 m/s = 18,0 km/h
Această valoare se introduce ca viteză medie corespunzătoare poziţiei 5 sec. de pe abscisă. În al doilea interval, cuprins între 10 sec. şi 20 sec., se parcurge o distanţă de 45 m.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]s/[POZĂ - a se vedea actul modificator-]t = 45 m/10 s = 4,5 m/s = 16,2 km/h
În dreptul reperului D, nava se opreşte în raport cu apa, aceasta însemnând că viteza curentului este de aproximativ 5 km/h.
Figura 1
Manevra de oprire
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Legenda simbolurilor din figura 1
A ordinul «stop»
B elicea oprită
C inversarea sensului elicei
D v = 0 în raport cu apa
E v = 0 în raport cu malul
v viteza navei
vL v în raport cu malul
s distanţa parcursă în raport cu malul
t timpul măsurat
Tabelul 1 Raport privind manevra de oprire

Organismul de inspecţie:

 

Tipul de navă sau convoi:

 

Zona de testare:

 
  

L x B [m]:

 

Citirea indicatorului de nivel al apei

[m]:.........

Data:

 

T în cursul testului [m]:

 

Adâncimea apei

m]:.........

Nume:

 

Încărcătura în cursul testului [t]:

 

Înclinare

[m/km]:.........

Testul nr. :

 

% din capacitatea brută maximă de transport

 

VSTR

[km/h]:.........

  

Puterea motoarelor de propulsie PB [kW]

  

[m/s]:.........

  

Sistemul de propulsie în conformitate cu anexa 2, tabelul 2:

 

Deplasament max.

[m3]:.........

Poziţia

[km fluvial]

Timp

[sec.]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]s

[m]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]t

[sec.]

VIL

[km/h]

Viteza motorului n

[min-1]

Observaţii

       
       
       
       
       
Apendicele 2 la instrucţiunea administrativă nr. 2
EVALUAREA REZULTATELOR MANEVREI DE OPRIRE
1.Pe baza valorilor obţinute se verifică respectarea valorilor-limită în conformitate cu apendicele 1. În cazul în care condiţiile pentru manevra de oprire se abat considerabil de la condiţiile standard sau în cazul în care există suspiciuni cu privire la respectarea valorilor-limită, rezultatele se evaluează. În acest scop, pentru calcularea manevrelor de oprire se poate utiliza următoarea procedură.
2.Distanţele teoretice de oprire se stabilesc în condiţiile standard (Sreference) de la punctul 2.1 din instrucţiunea administrativă nr. 2 şi în condiţiile pentru manevra de oprire (Sactual) şi se compară cu distanţa de oprire măsurată (Smeasured). Distanţa de oprire corectată pentru manevra de oprire în condiţii standard (Sstandard) se calculează după cum urmează:
Formula 2.1:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
În cazul în care manevra de oprire s-a efectuat cu o încărcătură de 70-100 % din capacitatea brută maximă de transport, în conformitate cu punctul 2.2 din instrucţiunea administrativă nr. 2, pentru calcularea sstandard se utilizează deplasamentul (Dreference = Dactual) corespunzător încărcăturii la momentul testării, în vederea determinării sreference şi sactual.
În cazul în care, la determinarea sstandard în conformitate cu formula 2.1, valoarea-limită în cauză este depăşită sau nu este atinsă, valoarea sreference este redusă sau crescută cu variaţia Dreference astfel încât să se respecte valoarea-limită (sstandard = valoarea-limită în cauză). Deplasamentul maxim admis în navigaţia în aval se stabileşte în consecinţă.
3.În conformitate cu valorile-limită prevăzute la punctul 2.1 literele (a) şi (b) din instrucţiunea administrativă nr. 2, se calculează numai distanţele de oprire măsurate în:
- faza I («cu toată viteza înainte» schimbat în «cu toată viteza înapoi»): SI
şi
- faza II (finalizarea schimbării direcţiei până la oprirea completă a navei în raport cu apa) SII
(a se vedea figura 1). Distanţa de oprire totală devine astfel:
Formula 3.1:
Stotal = SI + SII
4.Distanţele de oprire individuale se calculează după cum urmează:
CALCULAREA MANEVREI DE OPRIRE
Figura 2
Diagramă
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

Pb

Puterea motorului de propulsie

(kW)

RTmII

Rezistenţa medie în faza II, care se determină utilizându-se diagrama pentru determinarea RT/v2

(kN)

Rg

Rezistenţa datorată înclinării

(kN)

i

Înclinarea în m/km (în lipsă se consideră egală cu 0,16)

(m/km)

vSTR

Viteza medie a curentului

(m/s)

g

Acceleraţia datorată gravitaţiei (9,81)

(m/s2)

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

Densitatea apei, [POZĂ - a se vedea actul modificator-] ap[POZĂ - a se vedea actul modificator-] dulce = 1 000

(kg/m3)

T

Pescajul maxim (al navei sau al convoiului)

(m)

h

Adâncimea apei

(m)

B

Lăţime

(m)

L

Lungime

(m)

Coeficienţii pentru formulele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6 şi 4.7 pot fi preluaţi din tabelele de mai jos.
Tabelul 1 Factorii k pentru:
a)Nave autopropulsate şi convoaie în filă simplă
b)Convoaie în filă dublă
c)Convoaie în filă triplă
 

(a)

(b)

(c)

Unităţi

k1

0,95

0,95

0,95

-

k2

0,115

0,120

0,125

kg s2/m4

k3

1,20

1,15

1,10

-

k4

0,48

0,48

0,48

-

k6

0,90

0,85

0,80

-

k7

0,58

0,55

0,52

-

Tabelul 2
Coeficientul f pentru raportul dintre forţa de tracţiune cu nava legată la cheu la marşul înapoi şi puterea motoarelor de propulsie

Sistemul de propulsie

f

Unităţi

Duze moderne cu marginile posterioare rotunjite

0,118

kN/kW

Duze model vechi cu marginile posterioare ascuţite

0,112

kN/kW

Elice fără duze

0,096

kN/kW

Elice orientabile cu duze (în general cu margini posterioare ascuţite)

0,157

kN/kW

Elice orientabile fără duze

0,113

kN/kW

Tabelul 3 Diagramă pentru calcularea rezistenţei
Pentru determinarea valorii RT/v2 în raport cu D1/3 [B + 2T]:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
- Anexă la apendicele 2 la instrucţiunea administrativă nr. 2
Exemple de aplicare a apendicelui 2
(Evaluarea rezultatelor manevrei de oprire)
EXEMPLUL I
1.Datele navei sau ale convoiului
Formaţia: navă autopropulsată obişnuită cu o barjă (Europa IIa) cuplată lateral
 

L [m]

B [m]

Tmax [m]

Dwt (*) max [t]

Dmax [m3]

PB [kW]

Navă autopropulsată

110

11,4

3,5

2 900

3 731

1 500

Barjă

76,5

11,4

3,7

2 600

2 743

-

Convoi

110

22,8

3,7

5 500

6 474

1 500

Sistemul de propulsie al navei autopropulsate: duze moderne cu marginile posterioare rotunjite.

(*) Dwt = capacitatea brută de transport.

2.Valori măsurate în cursul manevrei de oprire

Viteza curentului:

vSTRactual = 1,4 m/s ~= 5,1 km/h

Viteza navei (în raport cu apa):

VSactual = 3,5 m/s ~= 12,5 km/h

Viteza navei (în raport cu malul):

VIactual= 4,9 m/s ~= 17,6 km/h

Timpul de schimbare a direcţiei (măsurat) (punctele A-C):

tI = 16 s

Distanţa de oprire în raport cu apa (punctele A-D):

Smeasured = 340 m

Condiţia de încărcare (poate fi estimată):

Dactual = 5 179m3 ~= 0,8 Dmax

Pescajul real al convoiului:

Tactual = 2,96 m ~= 0,8 Tmax

3.Valoarea-limită în conformitate cu punctul 2.1 litera (a) sau (b) se compară cu Sstandard
Întrucât B > 11,45 m, iar convoiul se află în apă curgătoare, pentru acest convoi se aplică următoarea dispoziţie de la punctul 2.1 litera (a):
Sstandard < 550 m
4.Determinarea distanţei de oprire corectate în comparaţie cu condiţiile standard
- Valoarea măsurată în conformitate cu apendicele 1 (a se vedea punctul 2)
smeasured = 340 m
- trebuie calculat:
sactual ca fiind suma dintre
sIactual (în conformitate cu formula 4.1 din apendicele 2 cu vIactual)
şi
sIIactual (în conformitate cu formulele 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 şi 4.6 din apendicele 2 cu vitezele reale vIIactual, vSTRactual, Dactual)
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
EXEMPLUL II
1.Datele navei sau convoiului
Formaţia: navă împingător autopropulsată mare cu
2 barje cuplate în faţă şi
1 barjă cuplată lateral
 

L [m]

B [m]

Tmax [m]

Dwt (*) max [t]

Dmax [m3]

PB [kW]

Nava autopropulsată

110

11,4

3,5

2 900

3 731

1 500

Fiecare barjă

76,5

11,4

3,7

2 600

2 743

-

Convoi

186,5

22,8

3,7

10 700

11 960

1 500

Sistemul de propulsie al navei autopropulsate: duze moderne cu marginile posterioare rotunjite.

(*) Dwt = capacitatea brută de transport.

2.Valori măsurate în cursul manevrei de oprire

Viteza curentului:

vSTRactual = 1,4 m/s ~= 5,1 km/h

Viteza navei (în raport cu apa):

VSactual = 3,5 m/s ~= 12,5 km/h

Viteza navei (în raport cu malul):

VIactual= 4,9 m/s ~= 17,6 km/h

Timpul de schimbare a direcţiei (măsurat) (punctele A-C):

tI = 16 s

Distanţa de oprire în raport cu apa (punctele A-D):

Smeasured = 580 m

Condiţia de încărcare (poate fi estimată):

Dactual = = 9 568 m3 ~= 0,8 Dmax

Pescajul real al convoiului:

Tactual = 2,96 m ~= 0,8 Tmax

3.Valoarea-limită în conformitate cu punctul 2.1 litera (a) sau (b) din instrucţiunea administrativă se compară cu sstandard
Întrucât B > 11,45 m, iar convoiul se află în apă curgătoare, pentru acest convoi se aplică următoarea dispoziţie de la punctul 2.1 litera (a):
sstandard mai mic sau egal 550 m
4.Determinarea distanţei de oprire corectate în comparaţie cu condiţiile standard
- valoarea măsurată:
smeasured = 340 m
- calcule care trebuie efectuate:
sactual ca fiind suma dintre
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
- trebuie verificat:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
4.1.Coeficienţii de calcul în conformitate cu apendicele 2
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
4.2.Calcularea sIactual
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Concluzie: Valoarea-limită este în mod evident depăşită; admiterea în navigaţia în aval este posibilă numai cu impunerea unei restricţii de încărcătură. Această încărcătură restricţionată se poate determina în conformitate cu punctul 5 de mai jos.
5.D* admisibil în navigaţia în aval în conformitate cu formula 2.1 din apendicele 2
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Capacitatea brută de transport admisă (a se vedea punctul 1)
0,66 10 700 = 7 112 t
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 3
Cerinţe cu privire la sistemele de cuplare şi dispozitivele de cuplare pentru ambarcaţiunile adecvate pentru a propulsa sau pentru a fi propulsate într-un ansamblu rigid
(articolele 16.01, 16.02, 16.06, 16.07 din anexa II)
Pe lângă cerinţele din anexa II capitolul 16, trebuie respectate dispoziţiile relevante cuprinse în reglementările autorităţii navale care sunt în vigoare în statele membre.
1.Cerinţe generale
1.1.Orice sistem de cuplare trebuie să garanteze cuplarea rigidă a tuturor ambarcaţiunilor dintr-un convoi, adică, în condiţiile de operare prevăzute, dispozitivele de cuplare trebuie să prevină deplasarea longitudinală sau transversală între nave astfel încât ansamblul să poată fi considerat o «unitate nautică».
1.2.Sistemul de cuplare şi componentele acestuia trebuie să prezinte siguranţă şi să fie uşor de utilizat, permiţând ambarcaţiunilor să fie cuplate rapid fără a pune în pericol personalul.
1.3.Forţele care apar în condiţiile de operare prevăzute trebuie să fie absorbite în mod adecvat şi transmise în siguranţă în structura navei prin intermediul sistemului de cuplare şi al componentelor acestuia.
1.4.Trebuie să fie disponibil un număr suficient de puncte de cuplare.
2.Forţe de cuplare şi dimensionarea dispozitivelor de cuplare
Dispozitivele de cuplare ale convoaielor şi formaţiilor de nave care urmează să fie autorizate trebuie să fie dimensionate în aşa fel încât să garanteze niveluri de siguranţă suficiente. Prezenta condiţie se consideră îndeplinită în cazul în care se consideră că forţele de cuplare, determinate în conformitate cu punctele 2.1, 2.2 şi 2.3, corespund rezistenţei la tracţiune pentru dimensionarea componentelor de cuplare longitudinale.
2.1.Punctele de cuplare între împingător şi barjele împinse sau alte ambarcaţiuni:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
2.2.Punctele de cuplare între nava autopropulsată împingătoare şi ambarcaţiunea împinsă
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
2.3.Punctele de cuplare între ambarcaţiunile împinse
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
O valoare de 1 200 kN se consideră a fi suficientă pentru forţa maximă de cuplare a unui împingător în punctul de cuplare dintre prima ambarcaţiune împinsă şi ambarcaţiunea cuplată în faţa acesteia, chiar dacă rezultatul formulei de la punctul 2.3 are o valoare mai mare.
Pentru punctele de cuplare ale tuturor celorlalte legături longitudinale dintre ambarcaţiunile împinse, dimensionarea dispozitivelor de cuplare trebuie să se bazeze pe forţa de cuplare determinată în conformitate cu formula de la punctul 2.3.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
2.4.1.Pentru cuplarea longitudinală a unei ambarcaţiuni individuale se folosesc cel puţin două puncte de cuplare. Fiecare punct de cuplare se dimensionează pentru forţa de cuplare determinată în conformitate cu punctele 2.1, 2.2 sau 2.3. În cazul în care se utilizează componente de cuplare rigide, se poate autoriza un singur punct de cuplare, cu condiţia ca acest punct să garanteze o legătură sigură a ambarcaţiunilor.
Rezistenţa la tracţiune a cablurilor se selectează în funcţie de numărul de tururi prevăzut. La punctul de cuplare nu se realizează mai mult de trei tururi. Cablurile se selectează în funcţie de utilizarea prevăzută.
2.4.2.În cazul împingătoarelor cu o singură barjă împinsă, se poate folosi formula de la punctul 2.2 pentru determinarea forţei de cuplare în cazul în care astfel de împingătoare au fost autorizate să propulseze mai multe astfel de barje.
2.4.3.Trebuie să fie disponibil un număr suficient de babale de amarare sau de dispozitive echivalente, care să fie capabile să absoarbă forţele de cuplare rezultate.
3.Cerinţe speciale pentru dispozitivele de cuplare articulate
Dispozitivele de cuplare articulate trebuie să fie concepute în aşa fel încât să asigure o cuplare rigidă între ambarcaţiuni. Respectarea cerinţelor din capitolul 5 se verifică în timpul testelor de navigaţie cu un convoi rigid, în conformitate cu articolul 16.06.
Dispozitivul de comandă al dispozitivului de cuplare articulată trebuie să permită o revenire suficientă de la poziţia articulată. Cerinţele articolelor 6.02-6.04 se aplică mutatis mutandis; astfel, în cazul în care se utilizează un dispozitiv de comandă acţionat electric, trebuie să fie disponibile un al doilea dispozitiv de comandă şi sursă de energie independente în cazul apariţiei unei defecţiuni.
Dispozitivul de cuplare articulată trebuie să poată fi operat şi monitorizat (cel puţin mişcarea articulată a acestuia) din interiorul timoneriei, cerinţele articolelor 7.03 şi 7.05 aplicându-se mutatis mutandis.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 4
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 5
Stabilirea nivelului acustic
[- articolul 3.04 alineatul (7), articolul 7.01 alineatul (2), articolul 7.03 alineatul (6), articolul 7.09 alineatul (3), articolul 8.10, articolul 11.09 alineatul (3), articolul 12.02 alineatul (5), articolul 17.02 alineatul (3) litera (b) şi articolul 17.03 alineatul (1) din anexa II]
1.Generalităţi
Pentru verificarea nivelurilor maxime ale presiunii acustice prevăzute în anexa II, se stabilesc valorile măsurate, procedurile de măsurare şi condiţiile pentru înregistrarea cantitativă şi reproductibilă a nivelurilor presiunii acustice în conformitate cu punctele 2 şi 3.
2.Instrumente de măsurare
Instrumentul de măsurare trebuie să respecte cerinţele clasei 1 în conformitate cu EN 60651:1994.
Înainte şi după fiecare serie de măsurători, pe microfon se amplasează un etalon de clasă 1 în conformitate cu EN 60942:1998 în vederea calibrării sistemului de măsurare. Conformitatea etalonului cu cerinţele EN 60942:1998 se verifică o dată pe an. Conformitatea echipamentului de măsurare cu cerinţele EN 60651:1994 se verifică o dată la doi ani.
3.Stabilirea nivelului acustic
3.1.La bordul ambarcaţiunii
Măsurătorile se efectuează în conformitate cu ISO 2923:2003 secţiunile 5-8, măsurându-se numai nivelurile presiunii acustice ponderate A.
3.2.Zgomotul emis de ambarcaţiune în aer
Emisiile de zgomot ale ambarcaţiunii pe căile navigabile interioare şi în porturi se determină prin măsurare în conformitate cu EN ISO 22922:2000, secţiunile 7-11. Pe parcursul măsurătorilor, uşile şi ferestrele de la sălile maşinilor se închid.
4.Documentaţie
Măsurătorile se înregistrează în conformitate cu «Raportul de stabilire a nivelului acustic» (anexă).
Raport de stabilire a nivelului acustic
- La bordul ambarcaţiunii în conformitate cu ISO 2923:2003
- Zgomotul emis de ambarcaţiune în aer în conformitate cu EN ISO 2922:2000 (*)
(*)A se şterge, după caz.
A.Datele ambarcaţiunii
1.Tipul şi numele ambarcaţiunii:
Numărul european unic de identificare a navei:
2.Proprietar:
3.Sistemul principal de propulsie:
3.1.Motoare principale:

Număr

Fabricant

Tip

Anul construcţiei

Putere (kW)

Viteza motorului

(min-1)

Doi timpi/ patru timpi

Supraalimentare

da/nu

1

       

2

       
3.2.Transmisie
Fabricant:........................ Tip:....................... Reducţie: 1:..............
3.3.Elice
Număr:..................... Număr de pale:................ Diametru:.................. mm Duză: da/nu (*)
3.4.Instalaţie de guvernare
Tip:
4.Elemente auxiliare:

Număr

Propulsată de

Fabricant

Tip

Anul construcţiei

Putere

(kW)

Viteza motorului

(min-1)

1

      

2

      

3

      

4

      

5

      
5.Măsuri aplicate pentru reducerea zgomotului:
6.Observaţii:
B.Instrumente de măsurare utilizate
1.Sonometru:
Fabricant:............................ Tip:........................ Ultima verificare:......................
2.Filtru octavă/octavă terţă
Fabricant:............................ Tip:........................ Ultima verificare:......................
3.Etalon
Fabricant:............................ Tip:........................ Ultima verificare:......................
4.Accesorii:
5.Observaţii:
(*)A se şterge, după caz.
C.Condiţii de măsurare - ambarcaţiune
1.Formare în cursul măsurătorilor:
2.Încărcătură/deplasament:.......................... t/m3 (*) (aproximativ..................... % din valoarea maximă)
3.Viteza motorului principal:.......................... min-1 (aproximativ........................ % din valoarea maximă)
4.Elemente auxiliare în serviciu nr. :
5.Observaţii:
D.Condiţii de măsurare - împrejurimi
1.Zona de măsurare:.............................................. Amonte/aval (*)
2.Adâncimea apei:.............................. m (Nivelul apei................ = ................. m)
3.Vremea:............................ Temperatura:............................ °C; Forţa vântului:............................ BF
4.Interferenţe ale zgomotului exterior: da/nu (*), dacă da, precizaţi:............................
5.Observaţii:
E.Înregistrarea măsurătorilor
1.Măsurători efectuate de:
2.Data:
3.Observaţii:
4.Semnătura:
F.1.Rezultatele măsurătorilor
Determinarea nivelului acustic la bordul ambarcaţiunii

Număr

Punct de măsurare

Uşi

Ferestre

Valori măsurate în dB(A)

Observaţii

deschise

închise

deschise

închise

        
        
        
F.2.Rezultatele măsurătorilor
Determinarea zgomotului emis de ambarcaţiune în aer:

Număr

Punct de măsurare

Valori măsurate în dB(A)

Observaţii

    
    
    
(*)A se şterge, după caz.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 6
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 7
Ancore speciale cu masă redusă
[- articolul 10.01 alineatul (5) din anexa II]
- PARTEA 1 Ancore speciale autorizate
Ancorele speciale cu masă redusă autorizate de autorităţile competente în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (5) sunt prezentate în tabelul următor.

Nr. ancorei

Reducerea autorizată a masei ancorei (%)

Autoritatea competentă

1. HA-DU

30%

Germania

2. D'Hone Spezial

30%

Germania

3. Pool 1 (goală)

35%

Germania

4. Pool 2 (compactă)

40%

Germania

5. De Biesbosch-Danforth

50%

Germania

6. Vicinay-Danforth

50%

Franţa

7. VicinayAC 14

25%

Franţa

8. Vicinay Tip 1

45%

Franţa

9. Vicinay Tip 2

45%

Franţa

10. Vicinay Tip 3

40%

Franţa

11. Stockes

35%

Franţa

12. D'Hone-Danforth

50%

Germania

13. Schmitt High Holding Anchor

40%

Ţările de Jos

- PARTEA 2 Autorizarea şi procedura de testare a ancorelor speciale cu masă redusă
[Reducerea valorilor masei ancorei determinate în conformitate cu articolul 10.01 alineatele (1)-(4) din anexa II]
1.- Capitolul 1 - Procedura de autorizare
1.1.Ancorele speciale cu masă redusă în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (5) din anexa II trebuie să fie autorizate de autorităţile competente. Autorităţile competente determină reducerea autorizată a masei ancorei pentru ancorele speciale în conformitate cu procedura descrisă mai jos.
1.2.Autorizarea ca ancoră specială este posibilă numai cu condiţia ca reducerea stabilită pentru masa ancorei să fie de cel puţin 15%.
1.3.Cererea pentru autorizarea unei ancore speciale în conformitate cu punctul 1.1 se depune la autoritatea competentă dintr-un stat membru. Împreună cu fiecare cerere se transmit zece copii ale următoarelor documente:
a)un plan al dimensiunilor şi masei ancorei speciale, care să prezinte principalele dimensiuni şi denumirea tipului pentru fiecare dimensiune de ancoră disponibilă;
b)o diagramă a forţei de frânare pentru ancora de referinţă A (în conformitate cu punctul 2.2) şi pentru ancora specială B care urmează a fi autorizată, redactată şi evaluată de o instituţie desemnată de către autoritatea competentă.
1.4.Autoritatea competentă notifică Comisiei toate cererile de reducere a masei ancorei pe care intenţionează să o autorizeze în urma testărilor. În consecinţă, autoritatea competentă notifică Comisiei orice ancoră specială autorizată, precizând denumirea tipului şi reducerea autorizată a masei ancorei. Autoritatea competentă acordă solicitantului autorizaţia la cel puţin 3 luni de la transmiterea notificării către Comisie, cu condiţia să nu existe obiecţii din partea Comisiei.
2.- Capitolul 2 - Procedura de testare
2.1.Diagramele forţelor de frânare în conformitate cu punctul 1.3 prezintă forţele de frânare în funcţie de viteză pentru ancora de referinţă A şi pentru ancora specială B care urmează să fie autorizată pe baza testelor în conformitate cu punctele 2.2-2.5 de mai jos. Anexa I prezintă un posibil test al forţei de frânare.
2.2.Ancora de referinţă A utilizată în teste este o ancoră convenţională fără traversă şi cu braţe oscilante care corespunde desenului şi detaliilor de mai jos şi care are o masă de cel puţin 400 kg.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Dimensiunilor şi masei date li se aplică o toleranţă de ± 5 %. Cu toate acestea, suprafaţa fiecărui vârf de ancoră trebuie să aibă cel puţin 0,15 m2.
2.3.Masa ancorei speciale B utilizate în teste nu se abate cu mai mult de 10 % de la masa ancorei de referinţă A. În cazul în care toleranţele sunt mai mari, forţele se recalculează proporţional cu masa.
2.4.Diagramele forţelor de frânare trebuie să cuprindă o reprezentare lineară a vitezei (v) în intervalul 0-5 km/h (viteza în raport cu malul). În acest scop, se efectuează trei teste în amonte, alternativ pentru ancora de referinţă A şi pentru ancora specială B, pe fiecare dintre cele două sectoare ale fluviului determinate de autoritatea competentă, una cu pietriş grosier, iar cealaltă cu nisip fin. Pe fluviul Rin pot servi drept sectoare de referinţă sectorul cuprins între km 401-402 pentru testele pe pietriş grosier, respectiv sectorul cuprins între km 480-481 pentru testele pe nisip fin.
2.5.Pentru fiecare test, ancora testată este trasă cu un cablu de oţel a cărui lungime între punctele de prindere a ancorei şi a ambarcaţiunii sau a echipamentului tractor este de 10 ori înălţimea dintre punctul de legătură de pe navă şi fundul de ancorare.
2.6.Procentul de reducere a masei ancorei se calculează cu formula următoare:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde
r procentul de reducere a masei ancorei speciale B în raport cu ancora de referinţă A;
PA masa ancorei de referinţă A;
PB masa ancorei speciale B;
FA forţa de prindere a ancorei A la v = 0,5 km/h;
FB forţa de prindere a ancorei speciale B la v = 0,5 km/h;
AA suprafaţa de pe diagrama forţei de frânare definită prin:
- linia paralelă cu axa y la v = 0
- linia paralelă cu axa y la v = 5 km/h
- linia paralelă cu axa x la o forţă de prindere F = 0
- curba forţei de frânare pentru ancora de referinţă A.
Model al diagramei forţei de frânare
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(Determinarea suprafeţelor AA şi AB)
AB aceeaşi definiţie ca pentru AA, cu excepţia faptului că se utilizează curba forţei de frânare pentru ancora specială B.
2.7.Procentul acceptabil reprezintă media celor şase valori ale lui r, calculate în conformitate cu punctul 2.6.
- Anexa I la normele privind inspecţia şi autorizarea ancorelor speciale
Exemplu de metodă de testare a unei ancore pentru un convoi împins în filă simplă cu două unităţi
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 8
Rezistenţa hublourilor
[- articolul 15.02 alineatul (16) din anexa II]
1.Generalităţi
În conformitate cu articolul 15.02 alineatul (16) din anexa II, hublourile pot fi amplasate sub linia de supraimersiune, cu condiţia să fie etanşe, să nu poată fi deschise, să aibă o rezistenţă suficientă şi să fie conforme cu articolul 15.06 alineatul (14).
2.Construcţia hublourilor
Cerinţele articolului 15.02 alineatul (16) din anexa II se consideră îndeplinite în cazul în care construcţia hublourilor respectă următoarele dispoziţii.
2.1.Se utilizează numai sticlă precomprimată conformă cu ISO 614, publicat în 04/94.
2.2.Ferestrele rotunde sunt conforme cu ISO 1751, publicat în 04/94, seria B: ferestre de rezistenţă medie, tip: ferestre fixe.
2.3.Ferestrele cu colţuri sunt conforme cu ISO 3903, publicat în 04/94, seria E: ferestre rezistente, tip: ferestre fixe.
2.4.Ferestrele conforme cu standardele ISO pot fi înlocuite cu ferestre a căror construcţie este cel puţin echivalentă cu cerinţele de la punctele 2.1-2.3.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 9
Cerinţe privind sistemele de pulverizare automată a apei sub presiune
[- articolul 10.03a alineatul (1) din anexa II]
Sistemele de pulverizare automată a apei sub presiune prevăzute la articolul 10.03a alineatul (1) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
1.Sistemele de pulverizare automată a apei sub presiune sunt gata să funcţioneze în orice moment în care se află persoane la bord. Pentru declanşarea lor nu trebuie să fie necesară nicio acţiune suplimentară din partea membrilor echipajului.
2.Sistemul este menţinut permanent la presiunea necesară. Ţevile sunt permanent umplute cu apă până la nivelul duzelor de pulverizare. Sistemul este conectat la o sursă de apă care funcţionează încontinuu. Nu se permite intrarea în sistem a impurităţilor care pot afecta funcţionarea. Se instalează aparate indicatoare şi sisteme de verificare adecvate (de exemplu, manometre, indicatoare ale nivelului apei pentru tancurile sub presiune, tubulaturi pentru verificarea presiunii) pentru monitorizarea şi verificarea sistemului.
3.Pompa pentru alimentarea cu apă a duzelor de pulverizare se activează automat la scăderea presiunii în sistem. Pompa este dimensionată în aşa fel încât să poată furniza încontinuu o cantitate suficientă de apă, la presiunea necesară, în cazul în care sunt activate simultan toate duzele de pulverizare necesare pentru acoperirea suprafeţei celei mai mari încăperi care trebuie protejată. Pompa este destinată exclusiv alimentării sistemului de pulverizare automată a apei sub presiune. În cazul defectării pompei, trebuie să fie posibilă alimentarea duzelor de pulverizare cu apă în cantitate suficientă de la o altă pompă aflată la bord.
4.Sistemul se împarte în secţiuni, fiecare având cel mult 50 de duze de pulverizare.
5.Numărul şi poziţionarea duzelor de pulverizare asigură o distribuţie eficientă a apei în încăperile care trebuie protejate.
6.Duzele de pulverizare sunt acţionate la o temperatură cuprinsă între 68 °C şi 79 °C.
7.Instalarea componentelor de pulverizare automată a apei sub presiune în încăperile care trebuie protejate se limitează la minimul necesar. Nicio astfel de componentă a sistemului nu se instalează în sala maşinilor.
8.În unul sau mai multe locuri adecvate, din care în cel puţin unul trebuie să se afle în permanenţă unul sau mai mulţi membri ai personalului, se amplasează indicatoare vizuale şi acustice care să indice activarea pulverizării automate a apei sub presiune pentru fiecare secţiune.
9.Alimentarea cu energie a instalaţiei de pulverizare automată a apei sub presiune este asigurată de două surse de curent independente care nu sunt instalate în acelaşi loc. Fiecare sursă de curent poate alimenta întregul sistem cu energie fără a necesita asistenţă.
10.Înainte de instalarea sistemului, un plan al instalaţiei de pulverizare automată a apei sub presiune se prezintă organismului de inspecţie spre verificare. Acest plan indică tipurile maşinilor şi echipamentelor utilizate şi date privind randamentul acestora. O instalaţie testată şi certificată de către o societate de clasificare aprobată, care îndeplineşte cel puţin cerinţele de mai sus, poate fi autorizată fără verificări suplimentare.
11.Prezenţa unei instalaţii de pulverizare automată a apei sub presiune se consemnează în certificatul comunitar la punctul 43.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 10
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 11
Completarea certificatului comunitar
1.GENERALITĂŢI
1.1.Formulare
Pentru completarea certificatului comunitar se utilizează numai formulare autorizate de autoritatea competentă. Formularele se completează numai pe o parte.
La eliberarea unui nou certificat comunitar, acesta trebuie să includă toate paginile de la 1 la 13, chiar dacă pe unele pagini nu se completează nimic.
1.2.Metoda de completare
Înscrierile în certificatul comunitar fie se dactilografiază, fie se scriu la calculator şi se imprimă. Scrisul de mână este permis numai în cazuri excepţionale. Textul completat trebuie să nu poată fi şters. Culoarea literelor trebuie să fie numai neagră sau albastră. Pentru ştergere se utilizează culoarea roşie.
2.ÎNSCRIERI
2.1.Ştergerea alternativelor
În cazul în care rubricile de completat sunt marcate cu (*), cele care nu corespund se şterg.
2.2.Rubrici fără consemnări
În cazul în care nu este necesar sau posibil să se completeze oricare dintre punctele 1-48, întregul câmp se barează cu o linie.
2.3.Ultima pagină a certificatului comunitar
Dacă nu sunt necesare pagini suplimentare după pagina 13 (a se vedea punctul 3.2.3), textul «continuare la pagina (*)» din josul paginii 13 se şterge.
2.4.Modificări
2.4.1.Primele modificări de mână pe o pagină
O pagină poate fi modificată numai o singură dată; cu toate acestea, pot fi făcute mai multe modificări simultan. Orice detaliu care trebuie modificat se barează cu o linie roşie. O alternativă ştearsă anterior (a se vedea punctul 2.1) sau un punct care anterior nu a fost completat (a se vedea punctul 2.3) se subliniază cu roşu. Noile detalii nu se introduc în câmpul modificat, ci pe aceeaşi pagină, la rubrica «Modificări», iar rândul «Prezenta pagină a fost înlocuită» se şterge.
2.4.2.Modificări ulterioare de mână pe o pagină
Pentru modificările ulterioare, pagina se înlocuieşte, iar modificările necesare, precum şi orice modificare anterioară se completează direct la punctele respective. La rubrica «Modificări», rândul «Modificări la punctul (punctele)» se şterge.
Vechea pagină se păstrează de către organismul de inspecţie care a emis iniţial certificatul comunitar.
(*)A se şterge după caz.
2.4.3.Modificări prin procesarea electronică a datelor
În cazul modificărilor prin procesarea electronică a datelor, pagina se înlocuieşte, iar modificările necesare, precum şi orice modificări anterioare se introduc direct la punctele respective. La rubrica «Modificări», rândul «Modificări la punctul (punctele)» se şterge.
Vechea pagină se păstrează de către organismul de inspecţie care a emis iniţial certificatul comunitar.
2.5.Corecturi prin acoperire
Nu este permisă acoperirea textului înscris sau adăugarea de detalii suplimentare la un punct.
3.ÎNLOCUIREA ŞI ADĂUGAREA PAGINILOR
3.1.Înlocuirea paginilor
Pagina 1 a certificatului comunitar nu se înlocuieşte niciodată. Pentru înlocuirea celorlalte pagini se aplică procedurile prevăzute la punctul 2.4.2 sau la punctul 2.4.3.
3.2.Adăugarea de pagini
În cazul în care nu este spaţiu suficient pentru înscrieri suplimentare pe paginile 10, 12 sau 13 din certificatul comunitar, se pot adăuga pagini suplimentare.
3.2.1.Prelungirea/Confirmarea valabilităţii
Dacă este necesară o prelungire suplimentară după ce certificatul a fost prelungit deja de şase ori, în josul paginii 10 se adaugă textul «Continuare la pagina 10a», iar o nouă pagină 10 se numerotează ca pagina 10a şi se introduce după pagina 10. Ulterior se procedează la înscrierea necesară la punctul 49 la începutul paginii 10a. La sfârşitul paginii 10a se înscrie menţiunea «Continuare la pagina 11».
3.2.2.Prelungirea certificatului pentru instalaţia de gaz lichefiat
Se aplică o procedură similară celei de la punctul 3.2.1, pagina 12a introducându-se după pagina 12.
3.2.3.- Anexa la certificatul comunitar
În josul paginii 13, textul «Sfârşitul certificatului comunitar» se şterge cu culoarea roşie, textul şters «Continuare la pagina (*)» se subliniază cu roşu, iar după acesta se introduce numărul de pagină 13a. Această modificare trebuie însoţită de o ştampilă oficială. O nouă pagină 13, numerotată 13a, se introduce după pagina 13. Dispoziţiile punctelor 2.2 şi 2.3 se aplică paginii 13a mutatis mutandis.
Aceeaşi procedură se aplică pentru orice alte anexe suplimentare (paginile 13b, 13c etc.).
4.EXPLICAŢII PRIVIND FIECARE PUNCT
Punctele care nu necesită explicaţii nu sunt menţionate în continuare.
2.După caz, termenii se introduc în conformitate cu articolul 1.01. Celelalte tipuri de nave se înscriu
folosindu-se denumirea general acceptată.
15.Această secţiune se completează numai pentru ambarcaţiunile pentru care cel puţin una dintre proprietăţile 1.1 sau 1.2 sau 3 de la punctul 14 nu este ştearsă, în caz contrar se şterge întregul tabel.
15.1.În coloana «Numărul formaţiei» a tabelului se introduc(e) numărul (numerele) formaţiilor descrise. Rândurile necompletate se barează.
Pot fi adăugate formaţii suplimentare, la rubrica «Alte formaţii», acestea numerotându-se 18, 19, 20 etc.
(*)A se şterge după caz.
În cazul în care din proprietatea «aptă să împingă» din certificatul anterior al navei nu rezultă în mod clar ce formaţii sunt autorizate, înscrierea din certificatul anterior al navei se poate transfera la punctul 52. În rândul 1 al tabelului «Formaţii autorizate» se introduce textul «A se vedea punctul 52».
15.2.Cuplări
Se introduc numai detaliile cuplării dintre ambarcaţiunea împingătoare şi secţiunea împinsă a convoiului.
17-20.Detalii în conformitate cu certificatul de tonaj, la punctele 17-19 cu două zecimale şi la punctul 20 fără zecimale. Lungimea totală şi lăţimea totală dau dimensiunile maxime ale ambarcaţiunii, inclusiv toate echipamentele fixe. Lungimea L şi lăţimea B dau dimensiunile maxime ale cocii (a se vedea şi articolul 1.01 Definiţii).
21.Tonajul brut pentru cargouri, în tone, conform certificatului de tonaj pentru pescajul maxim în conformitate cu punctul 19.
Deplasamentul pentru toate celelalte ambarcaţiuni în m3. În cazul în care nu este disponibil niciun certificat de tonaj, se calculează deplasamentul pe baza produsului dintre coeficientul de fineţe bloc şi lungimea LWL, lăţimea BWL şi pescajul mediu la imersiunea maximă.
23.Numărul disponibil de paturi pentru pasageri (inclusiv paturile rabatabile şi dispozitivele similare).
24.Se iau în considerare numai pereţii de compartimentare transversali etanşi care se întind de la un bord al navei la celălalt.
26.Se folosesc, după caz, următorii termeni:
- capace de bocaport manevrate manual;
- capace de bocaport basculante manevrate manual;
- capace de bocaport glisante manevrate manual;
- capace de bocaport glisante manevrate mecanic;
- capace de bocaport manevrate mecanic.
Celelalte tipuri de capace de bocaport se înscriu folosindu-se denumirea general acceptată. Orice cală care nu are capac de bocaport va fi înscrisă, de exemplu, la punctul 52.
28.Număr fără zecimale.
30, 31 şi 33.Fiecare apărătoare de vinci se consideră un vinci, indiferent de numărul de ancore sau cabluri de trac-tare legate la acesta.
34.La «Alte instalaţii» se introduc sistemele care nu folosesc safranuri (de exemplu, elice orientabile, propulsoare cicloidale, sisteme cu jet de apă).
Se introduc, de asemenea, toate motoarele electrice auxiliare cu comandă manuală.
În cazul sistemelor cu jet de apă, «comandă de la distanţă» se referă numai la comenzile la distanţă operate de la postul de comandă din timonerie.
35.Se introduc numai valorile teoretice în conformitate cu articolul 8.08 alineatele (2) şi (3), articolul 15.01 alineatul (1) litera (c) şi articolul 15.08 alineatul (5) şi numai pentru ambarcaţiunile ale căror chile au fost construite după 31.12.1984.
36.Poate fi necesară o schiţă pentru clarificare.
37.Se introduc numai valorile teoretice, fără reduceri, în conformitate cu articolul 10.01 alineatele (1)-(4).
38.Se introduc numai valorile lungimilor minime, în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (10), şi ale rezistenţei la tracţiune minime, în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (11).
39, 40.Se introduc numai valorile lungimilor minime şi ale rezistenţei la tracţiune minime recalculate în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (2).
42.Organismul de inspecţie poate adăuga alte elemente la lista echipamentelor necesare. Acestea trebuie justificate ca esenţiale pentru siguranţa respectivului tip de navă sau a zonei de operare a acesteia. Elementele suplimentare se introduc la punctul 52.
Coloana din stânga, rândurile 3 şi 4: pentru navele de pasageri, primul punct se taie, iar la cel de-al doilea punct se înscrie lungimea pasarelei stabilită de organismul de inspecţie. Pentru toate celelalte nave, cel de-al doilea punct se taie complet sau, dacă organismul de inspecţie a permis o lungime mai mică decât se prevede la articolul 10.02 alineatul (2) litera (d), se taie doar prima jumătate şi se înscrie lungimea pasarelei.
Coloana din stânga, rândul 6: se înscrie numărul de truse de prim ajutor obligatorii în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (2) litera (f) şi cu articolul 15.08 alineatul (9).
Coloana din stânga, rândul 10: se înscrie numărul de recipiente rezistente la foc obligatorii în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (1) literele (d)-(f).
43.Stingătoarele de incendiu portabile impuse de alte reglementări privind siguranţa, de exemplu regulamentul pentru transportul substanţelor periculoase pe Rin (ADNR), nu sunt incluse la acest punct.
44.Rândul 3: în certificatele comunitare care urmează să fie prelungite înainte de 1.1.2010 sau, dacă se aplică capitolul 24a, înainte de 1.1.2025 se taie «în conformitate cu EN 395:1998 sau 396:1998» în cazul în care la bord nu se află nicio vestă de salvare care corespunde acestor standarde.
Rândul 4: în cazul în care certificatele comunitare sunt prelungite după 1.1.2015 sau, dacă se aplică capitolul 24a, înainte de 1.1.2030 ori dacă se aduce la bord o nouă barcă, se taie «cu un set de vâsle, o parâmă şi un ispol». De asemenea, se taie «în conformitate cu EN 1914:19 9 7» dacă la bord nu se află nicio barcă care corespunde acestui standard.
46.De regulă, dacă nu sunt paturi sau dacă nivelurile de zgomot sunt excesive, nu se introduce exploatarea continuă.
50.Expertul semnează numai în cazul în care a completat personal pagina 11.
52.La acest punct se introduc orice restricţii, excepţii sau explicaţii suplimentare sau elemente similare, aplicabile înregistrărilor de la fiecare punct.
5.DISPOZIŢII TRANZITORII
5.1.Certificatele comunitare existente
Sub rezerva dispoziţiilor de la articolul 2.09 alineatul (2), nu se mai acordă nicio prelungire pentru certificatele comunitare existente.
5.2.Înlocuirea după o inspecţie periodică
După o inspecţie periodică a unei nave care nu dispune încă de un certificat comunitar în conformitate cu modelul din anexa V partea 1, se emite un certificat comunitar. Se aplică articolul 2.09 alineatul (4) şi articolul 2.17.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 12
Tancurile de combustibil de la bordul echipamentelor plutitoare
[- articolul 8.05 alineatul (1) şi articolul 17.02 alineatul (1) litera (d) din anexa II]
În conformitate cu articolul 8.05 alineatul (1), tancurile de combustibil fac parte integrantă din cocă sau sunt solid fixate pe aceasta.
Nu este necesar ca tancurile de combustibil pentru motoarele mecanismelor de rulare ale echipamentelor plutitoare să facă parte integrantă din cocă sau să fie solid fixate pe aceasta. Pot fi folosite tancuri mobile dacă acestea respectă următoarele condiţii:
1.Capacitatea acestor tancuri nu depăşeşte 1 000 litri.
2.Este posibil ca tancurile să fie suficient de solid fixate şi împământate.
3.Tancurile sunt construite din oţel, având o grosime suficientă a pereţilor, şi sunt instalate pe un colector. Acesta este conceput astfel încât să prevină scurgerea combustibilului şi contaminarea căilor navigabile. Colectorul poate fi eliminat în cazul în care tancurile au pereţi dubli şi utilizează o protecţie împotriva scurgerilor sau un sistem de avertizare în caz de scurgere şi sunt alimentate numai printr-o supapă cu refulare automată. Dispoziţiile de la punctul 3 se consideră a fi respectate în cazul în care construcţia tancului este certificată şi omologată în conformitate cu reglementările unui stat membru.
Se face o menţiune corespunzătoare în certificatul comunitar.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 13
Grosimea minimă a cocii barjelor
[- articolul 3.02 alineatul (1) din anexa II]
În cursul inspecţiilor periodice ale barjelor care sunt exclusiv remorcate, efectuate în conformitate cu articolul 2.09, organismul de inspecţie poate permite derogări minore de la articolul 3.02 alineatul (1) litera (b) cu privire la grosimea minimă a peretelui cocii. Cu toate acestea, derogarea nu trebuie să depăşească 10%, iar grosimea minimă a cocii nu trebuie să fie mai mică de 3 mm.
Derogările se menţionează în certificatul comunitar.
La punctul 14 din certificatul comunitar se aplică numai proprietatea nr. 6.2 «Remorcată ca navă fără propulsie proprie».
Proprietăţile nr. 1-5.3 şi 6.1 se şterg.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 14
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 15
Continuarea rutei prin mijloacele proprii ale navei
[- articolul 10.03b alineatul (2) litera (a), articolul 15.07 alineatul (1), articolul 22a.05 alineatul (1) litera (a) din anexa II]
1.Cerinţe minime pentru ca nava să-şi poată continua ruta
Continuarea rutei navei prin mijloacele proprii, în conformitate cu articolul 10.03b alineatul (2) litera (a), articolul 15.07 alineatul (1) şi articolul 22a.05 alineatul (1) litera (a), se consideră a fi suficientă în cazul în care - atunci când se utilizează propulsia cu jet de apă - nava sau formaţia propulsată de navă atinge o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa şi poate fi atinsă şi menţinută o viteză de giraţie de 20°/min în timpul navigaţiei cu o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa.
2.Teste de navigaţie
La verificarea cerinţelor minime, se respectă articolele 5.03 şi 5.04.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 16
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 17
Sistemul adecvat de alarmă de incendiu
[- articolul 10.03b alineatul (3), articolul 15.11 alineatul (17), articolul 22b.11 alineatul (1) din anexa II]
Sistemele de alarmă de incendiu sunt considerate adecvate în cazul în care îndeplinesc următoarele condiţii.
0.COMPONENTE
0.1. Sistemele de alarmă de incendiu sunt formate din
a)sistemul de detectare a incendiilor;
b)sistemul de semnalizare a incendiilor;
c)panoul de control,
precum şi dintr-o sursă externă de alimentare cu curent electric.
0.2.Sistemul de detectare a incendiilor poate fi împărţit pe una sau mai multe zone de incendiu.
0.3.Sistemul de semnalizare a incendiilor poate avea unul sau mai multe dispozitive de semnalizare.
0.4.Panoul de control reprezintă postul central de control al sistemului de alarmă de incendiu. Acesta include, de asemenea, părţi ale sistemului de semnalizare a incendiilor (şi anume un dispozitiv de semnalizare).
0.5.O zonă de detectare a incendiilor poate avea unul sau mai multe detectoare de incendiu.
0.6.Detectoarele de incendiu pot fi:
a)detectoare termice;
b)detectoare de fum;
c)detectoare de ioni;
d)detectoare de flacără;
e)combinaţii de detectoare [detectoare de incendiu care combină două sau mai multe dintre detectoarele enumerate la literele (a)-(d)].
Detectoarele de incendiu care reacţionează la alţi factori ce indică începutul unui incendiu pot fi aprobate de către organismul de inspecţie cu condiţia să nu aibă o sensibilitate mai scăzută decât detectoarele menţionate la literele (a)-(e).
0.7.Detectoarele de incendiu pot fi instalate:
a)cu sau
b)fără identificare individuală.
1.CERINŢE DE CONSTRUCŢIE
1.1.Generalităţi
1.1.1.Sistemele obligatorii de alarmă de incendiu trebuie să fie funcţionale în orice moment.
1.1.2.Detectoarele de incendiu necesare în conformitate cu punctul 2.2 trebuie să fie automate. Pot fi instalate detectoare de incendiu suplimentare operate manual.
1.1.3.Sistemul şi componentele acestuia trebuie să poată rezista la fluctuaţiile de tensiune şi supratensiunile, variaţiile de temperatură, vibraţiile, umiditatea, şocurile, loviturile şi coroziunea care apar în general la bordul navelor.
1.2.Alimentarea cu curent electric
1.2.1.Sursele de energie şi circuitele electrice necesare pentru funcţionarea sistemului de alarmă de incendiu trebuie să fie autoprotejate. Orice defecţiune apărută trebuie să activeze un semnal de alarmă acustic şi vizual pe panoul de control care să poată fi deosebit de semnalul de alarmă de incendiu.
1.2.2.Trebuie să existe cel puţin două surse de curent electric pentru partea electrică a sistemului de alarmă de incendiu, una dintre acestea fiind un sistem de alimentare cu curent electric de avarie (respectiv sursa de alimentare cu curent electric de avarie şi panoul de comandă de avarie). Trebuie să fie disponibile două surse de alimentare separate destinate exclusiv acestui scop. Acestea trebuie să fie legate la un comutator automat pe sau în apropierea panoului de control al sistemului de alarmă de incendiu. Pe navele de până la 25 m LWL care navighează în timpul zilei şi pe navele autopropulsate este suficientă o sursă separată de alimentare cu curent electric în caz de avarie.
1.3.Sisteme de detectare a incendiilor
1.3.1.Detectoarele de incendiu se grupează în zone de detectare a incendiilor.
1.3.2.Sistemele de detectare a incendiilor nu sunt folosite în niciun alt scop. Prin derogare, închiderea uşilor în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (8) şi funcţiunile similare pot fi comandate de la panoul de control şi indicate pe acesta.
1.3.3.Sistemele de detectare a incendiilor sunt concepute astfel încât pornirea primei alarme de incendiu indicate să nu împiedice pornirea alarmelor de incendiu iniţiate de alte detectoare.
1.4.Zone de detectare a incendiilor
1.4.1.În cazul în care detectoarele de incendiu nu pot fi identificate individual de la distanţă, o zonă de detectare a incendiilor nu trebuie să monitorizeze mai mult de o punte. Această dispoziţie nu se aplică zonei de detectare a incendiilor care monitorizează o scară încastrată în punte.
Pentru evitarea întârzierilor în detectarea originii incendiului, numărul de spaţii închise incluse în fiecare zonă de detectare a incendiilor este limitat. O zonă de detectare a incendiilor nu trebuie să cuprindă mai mult de 50 de spaţii închise.
În cazul în care sistemul de detectare a incendiilor permite identificarea individuală de la distanţă a detectoarelor de incendiu, zonele de detectare a incendiilor pot monitoriza câteva punţi şi orice număr de spaţii închise.
1.4.2.Pe navele de pasageri care nu au sisteme de detectare a incendiilor cu identificarea individuală de la distanţă a detectoarelor de incendiu, o zonă de detectare a incendiilor nu acoperă mai mult de o zonă definită în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (10). Activarea unui detector de incendiu într-o cabină din această zonă de detectare a incendiilor declanşează un semnal acustic şi vizual pe culoarul din exteriorul acelei cabine.
1.4.3.Bucătăriile, sălile maşinilor şi sălile cazanelor constituie zone separate de detectare a incendiilor.
1.5.Detectoare de incendiu
1.5.1.Se folosesc ca detectoare de incendiu numai detectoarele termice, de fum sau de ioni. Alte tipuri pot fi folosite numai ca detectoare suplimentare.
1.5.2.Detectoarele de incendiu trebuie să fie omologate de tip.
1.5.3.Toate detectoarele de incendiu automate sunt concepute astfel încât să poată fi testate pentru a se asigura că funcţionează bine şi repuse în funcţiune fără a necesita înlocuirea niciunei componente.
1.5.4.Detectoarele de fum sunt reglate astfel încât să reacţioneze la o reducere a vizibilităţii cauzate de fum de peste 2 %-12,5 % pe metru. Detectoarele de fum din bucătării, sălile maşinilor şi sălile cazanelor reacţionează în limite de sensibilitate care respectă cerinţele organismului de inspecţie, trebuind evitată o sensibilitate prea mică sau prea mare a detectoarelor.
1.5.5.Detectoarele termice sunt reglate astfel încât să reacţioneze la o creştere a temperaturii cu sub 1 °C/min la temperaturi cuprinse între 54 °C şi 78 °C.
La creşteri mai rapide ale temperaturii, detectorul reacţionează în limitele de temperatură, trebuind evitată o sensibilitate prea mică sau prea mare a detectoarelor termice.
1.5.6.Cu acordul organismului de inspecţie, temperatura de funcţionare admisă pentru detectoarele termice în zona superioară a sălilor maşinilor şi a sălilor cazanelor poate fi crescută cu 30 °C peste temperatura maximă.
1.5.7.Sensibilitatea detectoarelor de flacără trebuie să fie suficientă pentru a detecta flăcările pe un fond iluminat. Detectoarele de flacără trebuie, de asemenea, să fie dotate cu un sistem de identificare a alarmelor false.
1.6.Sistemul de detectare a incendiilor şi panoul de control
1.6.1.Activarea unui detector de incendiu declanşează un semnal de alarmă de incendiu vizual şi acustic pe panoul de comandă şi dispozitivele de semnalizare.
1.6.2.Panoul de comandă şi dispozitivele de semnalizare sunt amplasate într-un spaţiu unde se află prezenţi în permanenţă membri ai echipajului sau ai personalului de la bordul navei. Un dispozitiv se află la postul de comandă.
1.6.3.Dispozitivele de semnalizare indică cel puţin zona de detectare a incendiilor în care a fost activat un detector de incendiu.
1.6.4.Pe sau lângă fiecare dispozitiv de semnalizare sunt afişate informaţii explicite cu privire la zonele monitorizate şi la amplasamentele zonelor de detectare a incendiilor.
2.CERINŢE DE INSTALARE
2.1.Detectoarele de incendiu trebuie instalate astfel încât să se asigure cea mai bună funcţionare posibilă a sistemului. Trebuie evitată instalarea în locuri din vecinătatea traverselor punţii şi a puţurilor de aeraj sau în alte locuri unde curenţii de aer ar putea afecta negativ funcţionarea sistemului, precum şi instalarea în locuri unde este probabil să survină şocuri sau deteriorări mecanice.
2.2.În general, detectoarele de incendiu amplasate pe tavan trebuie să se afle la cel puţin 0,5 metri de pereţii de compartimentare. Distanţa maximă între detectoarele de incendiu şi pereţii de compartimentare trebuie să fie conformă cu următorul tabel:

Tipul detectorului de incendiu

Aria maximă a punţii deservită de un detector

Distanţa maximă între detectoarele de incendiu

Distanţa maximă a detectoarelor de incendiu faţă de pereţii de compartimentare

Căldură

37 m2

9 m

4,5 m

Fum

74 m2

11 m

5,5 m

Organismul de inspecţie poate prevedea sau aproba alte distanţe pe baza unor teste care demonstrează caracteristicile detectoarelor.
2.3.Traseul cablurilor electrice pentru sistemul de alarmă de incendiu prin sălile maşinilor şi sălile cazanelor sau prin alte zone cu risc ridicat de incendiu nu este permis decât în cazul în care este necesar pentru detectarea incendiului în acele zone sau pentru legarea la sursa corespunzătoare de alimentare cu curent electric.
3.TESTARE
3.1.Sistemele de alarmă de incendiu trebuie testate de un expert
a)după instalare;
b)în mod periodic, dar cel puţin o dată la doi ani.
În cazul sălilor maşinilor şi al sălilor cazanelor, aceste teste trebuie efectuate în diferite condiţii de funcţionare şi de ventilare.
3.2.Expertul semnează un certificat de testare indicând data testului.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 18
Proba flotabilităţii, a asietei şi a stabilităţii diferitelor părţi ale unei nave
[- articolul 22a.05 alineatul (2), coroborat cu articolele 22.02 şi 22.03 din anexa II]
1.Când se face proba flotabilităţii, a asietei şi a stabilităţii diferitelor părţi ale unei nave care au fost separate în conformitate cu articolul 22a.05 alineatul (2) litera (a), se consideră că ambele părţi au fost descărcate parţial sau total sau că containerele care depăşesc rama bocaportului au fost protejate corespunzător împotriva alunecării.
2.Prin urmare, fiecare dintre cele două părţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe la calcularea stabilităţii în conformitate cu articolul 22.03 (Condiţii-limită şi metode de calcul pentru confirmarea stabilităţii în cazul transportului de containere fixe):
- înălţimea metacentrică MG nu este sub 0,50 m;
- se asigură o distanţă de siguranţă reziduală de 100 mm;
- viteza luată în considerare este de 7 km/h;
- presiunea vântului se consideră 0,01 t/m2.
3.Nu este obligatoriu ca unghiul de bandare (mai mic sau egal 5°) să fie respectat de părţile navei separate în conformitate cu articolul 22a.05 alineatul (2), întrucât acest unghi - derivat din coeficientul de fricţiune - a fost precizat pentru containerele mobile.
Braţul de bandare care rezultă din suprafeţele libere ale lichidelor se ia în considerare în conformitate cu formula de la articolul 22.02 alineatul (1) litera (e).
4.Cerinţele prevăzute la punctele 2 şi 3 se consideră a fi de asemenea îndeplinite în cazul în care, pentru fiecare dintre cele două părţi, cerinţele de stabilitate prevăzute în secţiunea 9.1.0.95.2 din regulamentul privind transportul mărfurilor periculoase pe Rin (ADNR) sunt îndeplinite.
5.Confirmarea stabilităţii părţilor separate ale navei poate fi obţinută plecându-se de la ipoteza că încărcătura este distribuită uniform, deoarece o distribuţie uniformă a încărcăturii - dacă mai este cazul - se poate realiza înaintea separării, altfel nava putând fi în mare măsură descărcată.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 19
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 20
Echipamente pentru navele care urmează să fie exploatate în conformitate cu standardele S1 şi S2
(- articolul 23.09 din anexa II)
1.INTRODUCERE GENERALĂ
În conformitate cu articolul 23.09 alineatul (1) din anexa II, navele prevăzute a fi exploatate în conformitate cu standardele S1 şi S2 trebuie să respecte dispoziţiile acestui articol. În conformitate cu articolul 23.09 alineatul (1), organismul de inspecţie trebuie să confirme, în certificatul comunitar, că nava respectă aceste dispoziţii.
Prezentele dispoziţii reprezintă cerinţe suplimentare privind echipamentele, care se aplică în plus faţă de cerinţele pe care trebuie să le respecte nava în vederea emiterii certificatului comunitar. Dispoziţiile articolului 23.09 care ar putea fi interpretate în alte moduri vor fi clarificate în prezenta instrucţiune administrativă. În consecinţă, dispoziţiile articolului 23.09 alineatul (1) din anexa II se interpretează după cum urmează:
2.- ARTICOLUL 23.09
2.1.Punctul 1.1 litera (a) - Configurarea sistemului de propulsie
În cazul în care nava este dotată cu un motor principal cu inversor direct, sistemul de aer comprimat necesar pentru inversarea direcţiei de împingere trebuie:
a)să fie ţinut permanent sub presiune de un compresor cu ajustare automată a presiunii; sau
b)în cazul în care se declanşează o alarmă în timonerie, să fie pus sub presiune cu ajutorul unui motor auxiliar care să poată fi pornit de la postul de comandă. În cazul în care motorul auxiliar are propriul rezervor de combustibil, în timonerie trebuie să existe - în conformitate cu articolul 8.05 alineatul (13) - un dispozitiv de avertizare care să indice dacă nivelul de umplere nu este suficient pentru a asigura funcţionarea în siguranţă.
2.2.Punctul 1.1 litera (b) - Nivelurile de umplere ale santinei din sala principală a maşinilor
Dacă este necesar un sistem de guvernare prova pentru respectarea cerinţelor de manevră de la capitolul 5, sala unde se află sistemul de guvernare prova se consideră a fi sala principală a maşinilor.
2.3.Punctul 1.1 litera (c) - Alimentarea automată cu combustibil
2.3.1.În cazul în care sistemul de propulsie este dotat cu un tanc de consum zilnic,
a)conţinutul acestuia trebuie să fie suficient pentru asigurarea unei perioade de 24 de ore de funcţionare a sistemului de propulsie, presupunându-se un consum de 0,25 litri per kW pe oră;
b)pompa de alimentare cu combustibil utilizată la reumplerea tancului de consum zilnic trebuie să funcţioneze continuu; sau
c)pompa de alimentare cu combustibil trebuie dotată cu
- un întrerupător care porneşte automat pompa de alimentare cu combustibil când tancul de consum zilnic atinge un nivel scăzut determinat; şi
- un întrerupător care opreşte automat pompa când tancul de consum zilnic s-a umplut.
2.3.2.Tancul de consum zilnic trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de alarmă care să corespundă cerinţelor de la articolul 8.05 alineatul (13).
2.4.Punctul 1.1 litera (d) - Instalaţia de guvernare nu necesită o forţă suplimentară
Instalaţiile de guvernare acţionate hidraulic trebuie să îndeplinească această cerinţă. Instalaţiile de guvernare acţionate manual nu trebuie să necesite o forţă mai mare de 160 N pentru a fi acţionate.
2.5.Punctul 1.1 litera (e) - Semnale vizuale şi acustice necesare în cursul voiajului
Semnalele vizuale nu includ cilindrii, globurile, conurile sau conurile duble necesare în baza reglementărilor autorităţii de navigaţie din statul membru.
2.6.Punctul 1.1 litera (f) - Comunicarea directă şi comunicarea cu sala maşinilor
2.6.1.Comunicarea directă se consideră a fi asigurată în cazul în care
a)este posibil contactul vizual direct între timonerie şi posturile de control ale vinciurilor şi bolarzilor de la prova sau de la pupa navei şi, în plus, distanţa dintre timonerie şi aceste posturi de control nu depăşeşte 35 m; şi
b)accesul la zona de locuit se face direct din timonerie.
2.6.2.Comunicarea cu sala maşinilor se consideră a fi asigurată în cazul în care semnalul prevăzut la articolul 7.09 alineatul (3) a doua teză poate fi acţionat independent de la întrerupătorul prevăzut la articolul 7.09 alineatul (2).
2.7.Punctul 1.1 litera (i) - Manivele şi mijloace de comandă rotative similare
Acestea includ:
a)vinciurile de ancoră acţionate manual (forţa maximă necesară se consideră a fi cea a ancorei liber suspendate);
b)manivele pentru deschiderea bocaporţilor;
c)manivele de vinciuri pentru catarge şi coşuri.
Acestea nu includ:
a)vinciurile pentru manevrarea parâmelor şi pentru cuplaje;
b)manivelele pentru macarale, exceptând cazul când sunt destinate bărcilor de serviciu.
2.8.Punctul 1.1 litera (m) - Configuraţia ergonomică
Dispoziţiile se consideră a fi respectate în cazul în care:
a)timoneria este configurată în conformitate cu Standardul european EN 1864:2008; sau
b)timoneria este concepută pentru navigaţia radar de către o persoană; sau
c)timoneria îndeplineşte următoarele cerinţe:
aa)Dispozitivele de comandă şi instrumentele de monitorizare sunt amplasate în câmpul de vizibilitate spre prova şi într-un arc de cel mult 180° (90° în tribord şi 90° în babord), incluzând podeaua şi tavanul. Acestea trebuie să fie lizibile şi vizibile clar de la postul obişnuit al timonierului.
bb)Dispozitivele de comandă principale, cum sunt timona sau levierul de comandă, comanda maşinilor, comenzile radio şi comenzile pentru semnalele acustice şi pentru semnalele de avertizare şi de manevră impuse de regulamentele autorităţilor de navigaţie naţionale sau internaţionale, după caz, sunt poziţionate astfel încât distanţa dintre comenzile din tribord şi cele din babord să nu depăşească 3 m. Timonierul trebuie să poată acţiona motoarele fără a părăsi comenzile instalaţiei de guvernare, putând totodată să acţioneze şi asupra celorlalte comenzi, cum ar fi sistemul radio, comenzile pentru semnalele acustice şi ale semnalelor de avertizare şi de manevră impuse de regulamentele autorităţilor de navigaţie naţionale sau internaţionale, după caz.
cc)Semnalele de avertizare şi de manevră impuse de regulamentele autorităţilor de navigaţie naţionale sau internaţionale, după caz, sunt acţionate electric, pneumatic, hidraulic sau mecanic. Prin derogare, acestea pot fi acţionate prin intermediul unui cablu tensionat numai în cazul în care este posibil astfel să se asigure o acţionare în siguranţă din poziţia de comandă.
3.- ARTICOLUL 23.09
3.1.Punctul 1.2 litera (a) - Nave autopropulsate care navighează independent
Navelor autopropulsate care, în conformitate cu certificatul comunitar, sunt apte pentru a împinge, dar care:
a)nu deţin vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric; sau
b)deţin vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric care nu îndeplinesc cerinţele de la punctul 3.3 din prezenta instrucţiune administrativă,
li se acordă standardul S2 ca nave autopropulsate care navighează independent.
La punctul 47 al certificatului comunitar se înscrie menţiunea «Standardul S2 nu se aplică navei autopropulsate dacă împinge».
3.2.Punctul 1.2 litera (c) - Convoaie împinse
Navelor autopropulsate care, în conformitate cu propriul certificat comunitar, sunt apte să împingă şi sunt dotate cu vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric care îndeplinesc cerinţele de la punctul 3.3 din prezenta instrucţiune administrativă, dar nu deţin propria elice de manevră în prova, li se acordă standardul S2 ca nave autopropulsate pentru împingerea unui convoi. La punctul 47 din certificatul comunitar se înscrie menţiunea «Standardul S2 nu se aplică navei autopropulsate când navighează independent».
3.3.Punctul 1.2 litera (c) prima teză şi punctul 1.2 litera (d) prima teză - Vinciuri speciale sau instalaţii echivalente pentru întinderea cablurilor (dispozitive de cuplare)
Dispozitivele de cuplare necesare reprezintă echipamentele minime prevăzute în conformitate cu articolul 16.01 alineatul (2) care, în conformitate cu punctele 2.1 şi 2.2 din instrucţiunea administrativă nr. 3 (legături longitudinale), servesc la preluarea forţelor de cuplare şi respectă următoarele cerinţe:
a)instalaţia trebuie să asigure forţa de întindere necesară pentru cuplare numai prin mijloace mecanice;
b)comanda instalaţiei trebuie amplasată pe aceasta. Prin derogare, este permis controlul de la distanţă, cu condiţia ca:
- persoana care acţionează instalaţia să aibă o vedere directă, neobstrucţionată asupra instalaţiei din postul de control;
- în postul de control să existe un dispozitiv care previne acţionarea involuntară;
- instalaţia să fie dotată cu o oprire de avarie;
c)instalaţia trebuie să deţină un dispozitiv de frânare care acţionează imediat în cazul în care comenzile sunt lăsate libere sau în cazul în care forţa motoare cedează;
d)trebuie să fie posibilă eliberarea manuală a cablului de cuplare în cazul în care forţa motoare cedează.
3.4.Punctul 1.2 litera (c) a doua teză şi punctul 1.2 litera (d) a doua teză - Acţionarea propulsorului prova
Comanda pentru acţionarea propulsorului prova este instalată definitiv în timonerie. Trebuie îndeplinite cerinţele articolului 7.04 alineatul (8). Cablurile electrice pentru acţionarea propulsorului prova sunt instalate definitiv până la secţiunea prova a navei autopropulsate împingătoare sau a împingătorului.
3.5.Punctul 1.2 litera (e) - Manevrabilitate echivalentă
Manevrabilitatea echivalentă se asigură printr-o instalaţie de propulsie care constă în:
a)o comandă cu mai multe elice şi cel puţin două instalaţii de propulsie independente cu putere de ieşire similară;
b)cel puţin o elice cicloidală;
c)cel puţin o elice orientabilă; sau
d)cel puţin o instalaţie de propulsie cu jet de apă la 360°.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 21
Cerinţe cu privire la instalaţiile de iluminat de joasă înălţime
[- articolul 15.06 alineatul (7), articolul 22b.10 litera (d) din anexa II]
1.Generalităţi
1.1.În conformitate cu dispoziţiile menţionate mai sus, navele de pasageri şi navele de mare viteză trebuie să fie dotate cu sisteme adecvate care să indice clar căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă atunci când iluminarea de avarie normală este redusă din cauza fumului. Aceste sisteme se prezintă sub forma instalaţiilor de iluminat de joasă înălţime (LLL). Prezenta instrucţiune administrativă reglementează aprobarea, instalarea şi întreţinerea acestor sisteme.
1.2.Pe lângă instalaţia de iluminare de avarie prevăzută la articolul 15.10 alineatul (3), căile de evacuare, inclusiv scările, ieşirile şi ieşirile de urgenţă, trebuie marcate cu instalaţii de iluminare de joasă înălţime (LLL) de-a lungul întregii căi de evacuare, în special la colţuri şi în intersecţii.
1.3.Instalaţia LLL trebuie să funcţioneze cel puţin 30 de minute de la activare.
1.4.Produsele LLL nu trebuie să fie nici radioactive, nici toxice.
1.5.Instrucţiunile cu privire la instalaţia LLL sunt afişate în planul de siguranţă, în conformitate cu articolul 15.13 alineatul (2), şi în fiecare cabină.
2.Definiţii
2.1.Iluminarea de joasă înălţime (low-location lighting - LLL) - Iluminare electrică sau indicatoare fotoluminiscente amplasate de-a lungul căilor de evacuare pentru a se asigura faptul că aceste căi pot fi identificate cu uşurinţă.
2.2.Sistem fotoluminiscent (PL) - O instalaţie LLL care utilizează material PL. Materialul fotoluminiscent conţine o substanţă chimică (de exemplu: sulfură de zinc) care are calitatea de a stoca energia când este iluminată de lumină vizibilă. Materialul PL emite o lumină care devine vizibilă când cea a surselor de lumină ambientală este redusă. Fără o sursă de lumină de la care să se încarce, materialul PL eliberează o vreme energia stocată, sub formă de emisie luminoasă care scade în timp.
2.3.Sisteme alimentate cu curent electric (EP) - O instalaţie LLL care necesită curent electric pentru funcţionare, cum sunt instalaţiile care utilizează becuri incandescente, diode luminiscente, benzi sau lămpi electroluminiscente, lămpi fluorescente etc.
3.Culoare şi scări
3.1.LLL trebuie să fie continuă pe toate culoarele, cu excepţia locurilor unde este întreruptă de coridoare şi uşi de cabină, pentru a se asigura un contur vizibil de-a lungul căii de evacuare. Instalaţiile LLL care se conformează standardelor internaţionale şi care asigură un contur vizibil fără a fi continue sunt, de asemenea, acceptabile. LLL se instalează pe cel puţin o parte a coridorului, fie pe perete la cel mult 0,3 m faţă de pardoseală, fie pe pardoseală la cel mult 0,15 m de perete. În coridoarele care au mai mult de doi metri lăţime, LLL se instalează pe ambele părţi.
3.2.Pe coridoarele cu o singură ieşire, LLL trebuie să prezinte săgeţi amplasate la intervale de cel mult 1 m sau indicatoare de direcţie echivalente, care să indice direcţia căii de evacuare.
3.3.Pe toate scările, LLL trebuie instalat cel puţin pe o parte, la cel mult 0,3 m deasupra treptelor, ceea ce face ca locul fiecărei trepte să fie uşor de identificat de către orice persoană aflată deasupra sau sub treapta respectivă. Iluminarea de joasă înălţime se instalează pe ambele părţi în cazul în care lăţimea scării este de doi metri sau mai mare. Sfârşitul şi începutul fiecărei scări se marchează pentru a indica faptul că nu mai sunt trepte.
4.Uşi
4.1.Iluminarea de joasă înălţime trebuie să conducă la mânerul uşii de ieşire. În scopul prevenirii confuziilor, nicio altă uşă nu este marcată la fel.
4.2.În cazul dotării cu uşi glisante a pereţilor interni de separare, în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2), şi a pereţilor de compartimentare, în conformitate cu articolul 15.02 alineatul (5), trebuie indicat sensul de deschidere.
5.Semne şi marcaje
5.1.Toate semnele de pe căile de evacuare trebuie să fie din material fotoluminiscent sau să fie marcate cu iluminare electrică. Dimensiunile acestor semne şi marcaje trebuie adaptate restului instalaţiei LLL.
5.2.Semnele de ieşire ale instalaţiei de iluminare de joasă înălţime trebuie amplasate la toate ieşirile. Semnele trebuie amplasate în zona prescrisă, în laterala uşilor de ieşire pe care se află mânerele.
5.3.Toate semnele trebuie să aibă o culoare care să contrasteze cu fundalul (perete sau podea) pe care sunt instalate.
5.4.Pentru LLL se utilizează simboluri standardizate [de exemplu cele descrise în Rezoluţia IMO A.760(18)].
6.Sisteme fotoluminiscente
6.1.Benzile PL au o lăţime de cel puţin 0,075 m. Cu toate acestea, pot fi folosite benzi mai înguste în cazul în care luminiscenţa acestora este crescută proporţional astfel încât să compenseze lăţimea.
6.2.Materialele fotoluminiscente trebuie să furnizeze cel puţin 15 mcd/m2 măsurat timp de 10 minute după îndepărtarea tuturor surselor externe de iluminare. Sistemul continuă ulterior să furnizeze luminanţă la valori mai mari de 2 mcd/m2 timp de 20 de minute.
6.3.Pentru a putea respecta cerinţele de luminanţă de mai sus, tuturor materialelor sistemului PL trebuie să li furnizeze cel puţin nivelul minim de lumină ambientală necesar pentru încărcarea materialului PL.
7.Sisteme alimentate cu curent electric
7.1.Sistemele alimentate cu curent electric trebuie să fie conectate la panoul electric de avarie impus prin articolul 15.10 alineatul (4), astfel încât să fie alimentate atât de sursa principală de curent electric, în circumstanţe normale, cât şi de către sursa de alimentare cu curent electric de avarie, când aceasta intră în funcţiune. În scopul dimensionării capacităţii sursei de alimentare cu curent electric de avarie, sistemele EP trebuie să fie incluse în lista consumatorilor energetici.
7.2.Sistemele alimentate cu curent electric fie se declanşează automat, fie pot fi activate printr-o singură operaţiune de la postul de guvernare.
7.3.În cazul în care sunt instalate sisteme alimentate cu curent electric, sunt aplicabile următoarele standarde de luminanţă:
1.părţile active ale sistemelor alimentate cu curent electric trebuie să aibă o luminanţă minimă de 10 cd/m2;
2.sursele punctuale ale becurilor incandescente miniaturale trebuie să furnizeze o intensitate sferică medie de cel puţin 150 mcd, cu o distanţă între becuri de cel mult 0,1 m;
3.sursele punctuale ale sistemelor cu diode luminiscente trebuie să aibă o intensitate de vârf minimă de 35 mcd. Unghiul conului de medie intensitate trebuie să fie adecvat direcţiilor probabile de apropiere şi de vedere. Distanţa dintre lămpi nu trebuie să depăşească 0,3 m; şi
4.pentru sistemele electroluminiscente, acestea trebuie să funcţioneze timp de 30 de minute din momentul în care sursa principală de curent electric la care trebuia conectat, în conformitate cu secţiunea 7.1, cedează.
7.4.Toate sistemele EP trebuie dispuse astfel încât cedarea unei singure surse de lumină, benzi de iluminare sau baterii să nu determine ineficienta marcajului.
7.5.Sistemele alimentate cu curent electric respectă cerinţele articolului 9.20 cu privire la testarea la vibraţii şi la cald. Prin derogare de la articolul 9.20 alineatul (2) litera (c), testarea la cald poate fi efectuată la o temperatură de referinţă a mediului ambient de 40 °C.
7.6.Sistemele alimentate cu curent electric respectă cerinţele de compatibilitate electromagnetică stabilite la articolul 9.21.
7.7.Sistemele alimentate cu curent electric trebuie să asigure un grad minim de protecţie de tip IP 55, în conformitate cu IEC 60529:1992.
8.Testări
Luminanţa instalaţiilor LLL trebuie să fie testată de către un expert cel puţin o dată la cinci ani. Expertul semnează un certificat de testare, indicând data testului. În cazul în care luminanţa din cursul unei anumite măsurători nu respectă cerinţele prezentei instrucţiuni administrative, se reia măsurătoarea în cel puţin zece locuri echidistante. În cazul în care peste 30 % dintre măsurători nu respectă cerinţele prezentei instrucţiuni administrative, LLL se înlocuieşte. În cazul în care 20-30 % dintre măsurători nu respectă cerinţele prezentei instrucţiuni administrative, LLL se verifică din nou în termen de un an.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 22
Necesităţi specifice de siguranţă ale persoanelor cu mobilitate redusă
[- articolul 1.01 alineatul (104), articolul 15.01 alineatul (4), articolul 15.06 alineatele (3)-(5), (9), (10), (13) şi (17), articolul 15.08 alineatul (3), articolul 15.10 alineatul (3), articolul 15.13 alineatele (1)-(4) din anexa II]
1.Introducere
Persoanele cu mobilitate redusă au necesităţi de siguranţă care le depăşesc pe cele ale celorlalţi pasageri. Aceste necesităţi sunt luate în considerare de cerinţele din capitolul 15, care sunt explicate în continuare.
Aceste cerinţe au ca scop să asigure faptul că persoanele cu mobilitate redusă pot sta şi se pot deplasa în condiţii de siguranţă la bordul navelor. În plus, în caz de urgenţă aceste persoane ar trebui să beneficieze de acelaşi nivel de siguranţă ca ceilalţi pasageri.
Nu este necesar ca toate zonele pentru pasageri să îndeplinească cerinţele de siguranţă specifice persoanelor cu mobilitate redusă. Prin urmare, aceste cerinţe se aplică numai anumitor zone. Cu toate acestea, persoanelor în cauză trebuie să li se ofere ocazia de a fi informate cu privire la zonele special adaptate pentru ele din punctul de vedere al siguranţei, astfel încât să îşi poată organiza în consecinţă perioada petrecută la bord. Este responsabilitatea armatorului să pună la dispoziţie zone corespunzătoare, să le semnalizeze şi să le comunice persoanelor cu mobilitate redusă.
Dispoziţiile referitoare la persoanele cu mobilitate redusă fac referire la:
- Directiva 2003/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 aprilie 2003 de modificare a Directivei 98/18/CE a Consiliului privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri; şi
- Ghidul pentru adaptarea navelor de pasageri de pe căile navigabile interioare pentru persoanele cu dizabilităţi în conformitate cu Rezoluţia nr. 25 a Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Definiţia termenului «persoane cu mobilitate redusă» utilizat în anexa II este, în mare măsură, identică cu cea din directivă şi cea mai mare parte a cerinţelor tehnice au la bază ghidul. Prin urmare, în cazul în care există îndoieli la luarea deciziilor se pot consulta cele două documente. În general, cerinţele directivei şi ale ghidului depăşesc cerinţele din anexa II.
Cerinţele din anexa II nu se referă la dane şi instalaţiile similare. Acestea sunt reglementate prin dispoziţii de drept intern.
2.- Articolul 1.01 alineatul (104) - Termenul «Persoane cu mobilitate redusă»
«Persoane cu mobilitate redusă» înseamnă orice persoană care, ca urmare a unor deficienţe fizice, nu se poate deplasa sau nu poate distinge mediul înconjurător în acelaşi mod ca ceilalţi pasageri. Această definiţie include persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz sau persoanele care transportă copii mici în cărucioare sau în braţe. Cu toate acestea, în sensul prezentelor dispoziţii, persoanele cu mobilitate redusă nu includ persoanele cu deficienţe psihice.
3.- Articolul 15.01 alineatul (4) - Dispoziţii generale: zonele prevăzute a fi utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă
Zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă se întind, în cel mai simplu caz, de la zona de intrare până la locurile din care va începe evacuarea în caz de urgenţă. Acestea trebuie să includă:
- un loc în care se păstrează sau se eliberează în caz de urgenţă echipamente de salvare;
- locuri pe scaune;
- o toaletă adaptată în mod adecvat (nr. 10 din prezentele orientări); şi
- coridoare de legătură.
Numărul de locuri pe scaune corespunde cel puţin aproximativ numărului de persoane cu mobilitate redusă care - pe o perioadă lungă - se află, în mod frecvent, simultan la bord. Numărul acesta ar trebui determinat de către armator pe baza experienţei, întrucât aceasta depăşeşte posibilitatea de cunoaştere a autorităţii competente.
Pe navele cu cabine se ţine seama, de asemenea, de coridoarele de legătură către cabinele pasagerilor utilizate de persoane cu mobilitate redusă. Numărul acestor cabine trebuie determinat de armator în acelaşi mod cu numărul de locuri pe scaune. Cu excepţia lăţimii uşilor, nu se impun cerinţe pentru amenajarea specială a cabinelor. Este responsabilitatea armatorului să realizeze orice alte amenajări necesare.
Teza a doua este identică cu articolul 24.04 alineatul (4), având în vedere cerinţele de siguranţă speciale ale persoanelor cu mobilitate redusă. Prin urmare, se aplică în acelaşi mod. În cazul în care recomandările necesită măsuri alternative, acestea pot fi în special de natură organizatorică.
4.- Articolul 15.06 alineatul (3) litera (g) - Ieşirile din camere
Cu privire la cerinţele referitoare la lăţimea coridoarelor de legătură, a ieşirilor şi a deschiderilor în parapetele sau balustradele prevăzute a fi utilizate de persoanele cu mobilitate redusă sau utilizate în mod curent pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă, trebuie să se acorde atenţie cărucioarelor şi faptului că persoanele respective pot fi dependente de diferite tipuri de dispozitive destinate facilitării mersului sau de scaune cu rotile. În cazul ieşirilor sau al deschiderilor pentru îmbarcare sau debarcare, trebuie să se ţină cont, de asemenea, de spaţiul suplimentar necesar pentru eventualul personal de asistenţă.
5.- Articolul 15.06 alineatul (4) litera (d) - Uşi
Cerinţele cu privire la amenajarea zonei din jurul uşilor destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să asigure că persoanele dependente, de exemplu, de dispozitive destinate facilitării mersului pot deschide uşa în siguranţă.
6.- Articolul 15.06 alineatul (5) litera (c) - Coridoare de legătură
A se vedea punctul 4 din prezenta instrucţiune administrativă.
7.- Articolul 15.06 alineatul (9) - Scări şi ascensoare
Cerinţele privind amenajarea scărilor trebuie să ţină cont, pe lângă eventuala mobilitate redusă, de deficienţele de vedere.
8.- Articolul 15.06 alineatul (10) literele (a) şi (b) - Parapete şi balustrade
Cerinţele privind parapetele şi balustradele punţilor destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să aibă o înălţime mai mare, deoarece este mult mai probabil ca aceste persoane să-şi piardă echilibrul sau să fie nevoite să se sprijine.
A se vedea, de asemenea, punctul 4 din prezenta instrucţiune administrativă.
9.- Articolul 15.06 alineatul (13) - Zone de circulaţie
Din diferite motive, persoanele cu mobilitate redusă sunt nevoite mai des să se sprijine sau să se echilibreze prin prindere, astfel că pereţii din zonele de circulaţie destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să fie echipaţi cu balustrade amplasate la o înălţime adecvată.
A se vedea, de asemenea, punctul 4 din prezenta instrucţiune administrativă.
10.- Articolul 15.06 alineatul (17) - Toalete
Persoanele cu mobilitate redusă trebuie să poată sta şi să se poată deplasa în siguranţă în toalete, astfel că cel puţin o toaletă trebuie adaptată corespunzător.
11.- Articolul 15.08 alineatul (3) literele (a) şi (b) - Sistem de alarmă
Este mult mai probabil ca persoanele cu mobilitate redusă să se confrunte cu situaţii în care să fie dependente de ajutorul celorlalţi. În camerele în care, de regulă, nu pot fi văzute de către membrii echipajului, de către personalul de la bord sau de către pasageri, ar trebui asigurată posibilitatea acţionării unei alarme. Aceasta se aplică toaletelor care urmează a fi folosite de către persoanele cu mobilitate redusă.
Persoanele cu mobilitate redusă includ persoanele cu deficienţe de vedere şi de auz. În consecinţă, cel puţin în zonele care urmează a fi folosite de către persoanele cu mobilitate redusă, sistemul de alarmă pentru pasageri trebuie să asigure alarme vizuale şi auditive adecvate.
12.- Articolul 15.10 alineatul (3) litera (d) - Iluminare suficientă
Persoanele cu mobilitate redusă includ, de asemenea, persoanele cu deficienţe de vedere. Iluminarea suficientă a zonelor care urmează a fi utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă este astfel esenţială şi trebuie să respecte cerinţe mai ridicate decât iluminarea pentru zonele destinate celorlalţi pasageri.
13.- Articolul 15.13 alineatul (1) - Dosarul privind siguranţa
Pentru persoanele cu mobilitate redusă trebuie avute în vedere măsuri speciale de siguranţă în dosarul privind siguranţa, care să ţină seama atât de posibila mobilitate redusă, cât şi de posibilele deficienţe de vedere sau de auz. Pentru aceste persoane trebuie avute în vedere, pe lângă măsurile în caz de urgenţă, şi măsuri pentru funcţionarea normală.
14.- Articolul 15.13 alineatul (2) - Planul de siguranţă
Zonele reglementate de punctul 3 din prezenta instrucţiune administrativă trebuie să fie semnalizate.
15.- Articolul 15.13 alineatul (3) litera (b) - Afişarea dosarului privind siguranţa şi a planului de siguranţă
Cel puţin dosarele privind siguranţa şi planul de siguranţă afişate în zonele prevăzute a fi utilizate de persoanele cu mobilitate redusă trebuie realizate astfel încât, dacă este posibil, să poată fi citite şi de persoanele cu deficienţe de vedere. Acesta se poate realiza, de exemplu, prin utilizarea unui contrast şi a unor dimensiuni adecvate pentru caractere.
În plus, planurile trebuie afişate la o înălţime de la care să poată fi citite, de asemenea, de către utilizatorii scaunelor cu rotile.
16.- Articolul 15.13 alineatul (4) - Codul de conduită pentru pasageri
Punctul 15 din prezenta instrucţiune administrativă se aplică în consecinţă.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 23
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 24
Echipamente adecvate de avertizare asupra prezenţei gazelor
[- articolul 15.15 alineatul (9) din anexa II]
1.În conformitate cu articolul 24.02 alineatul (2) şi articolul 24.06 alineatul (5) [dispoziţii tranzitorii pentru articolul 15.01 alineatul (2) litera (e)], instalaţiile de gaz petrolier lichefiat (GPL) aflate în scopuri gospodăreşti la bordul navelor de pasageri existente pot fi folosite numai până la prima reînnoire a certificatului comunitar după 1 ianuarie 2045, sub rezerva dotării cu un echipament de avertizare asupra prezenţei gazelor, în conformitate cu articolul 15.15 alineatul (9). În conformitate cu articolul 15.15 alineatul (9), instalaţiile GPL utilizate în scopuri gospodăreşti pot fi instalate şi în viitor la bordul navelor de pasageri date în exploatare pentru prima dată şi a căror lungime nu depăşeşte 45 m, în cazul în care acest echipament de avertizare asupra prezenţei gazelor este instalat în acelaşi timp.
2.În conformitate cu articolul 24.02 alineatul (2) şi articolul 24.06 alineatul (5) [dispoziţii tranzitorii pentru articolul 15.15 alineatul (9)], aceste echipamente de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie instalate la prima reînnoire a certificatului în conformitate cu articolul 14.15.
3.Echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor este format din senzori, echipamente şi tubulaturi şi se consideră adecvat în cazul în care respectă cel puţin următoarele cerinţe prescrise:
3.1.Cerinţele care trebuie respectate de sistem (senzori, echipamente, tubulaturi):
3.1.1.Avertizarea asupra prezenţei gazelor trebuie să se realizeze cel puţin la atingerea sau la depăşirea uneia dintre următoarele valori:
a)10 % din limita inferioară de explozie (LIE) a amestecului propan-aer; şi
b)30 ppm CO (monoxid de carbon).
3.1.2.Timpul până la activarea alarmei pentru întregul sistem nu trebuie să depăşească 20 de secunde.
3.1.3.Valorile-limită prevăzute la punctele 3.1.1 şi 3.1.2 trebuie să nu fie modificabile.
3.1.4.Aspirarea gazului de probă trebuie astfel concepută, încât să fie detectată orice întrerupere sau blocare. Orice alterare datorată admisiei de aer sau pierderii de gaz de probă ca o consecinţă a lipsei de etanşeitate trebuie prevenită sau detectată şi raportată.
3.1.5.Echipamentul trebuie conceput pentru temperaturi cuprinse între - 10 şi 40 °C şi o umiditate a aerului cuprinsă în intervalul 20-100%.
3.1.6.Echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie să fie autoprotejat. Oprirea neautorizată a echipamentului trebuie să fie imposibilă.
3.1.7.Echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor alimentat de reţeaua de alimentare cu curent electric de la bord trebuie să fie protejat împotriva căderilor de tensiune. Instalaţiile alimentate cu baterii trebuie dotate cu un dispozitiv de avertizare care să indice scăderea tensiunii bateriei.
3.2.Cerinţe pe care trebuie să le respecte echipamentul:
3.2.1.Echipamentul trebuie să fie format dintr-o unitate de evaluare şi una de afişare.
3.2.2.Alarma care indică atingerea sau depăşirea valorilor-limită prevăzute la punctul 3.1.1 literele (a) şi (b) trebuie să fie atât optică, cât şi acustică, atât în spaţiile monitorizate, cât şi în timonerie sau în orice alt loc în care se află permanent personal. Aceasta trebuie să fie vizibilă şi audibilă cu claritate chiar în condiţiile de funcţionare cu cel mai mare nivel de zgomot. Trebuie să se distingă în mod clar de orice alte semnale acustice şi optice din spaţiul protejat. Alarma acustică trebuie să poată fi auzită cu claritate la intrări şi în camerele învecinate chiar dacă uşile de legătură sunt închise. Alarma acustică poate fi oprită după activare, alarma optică putând fi oprită numai în cazul în care valorile-limită scad sub cele prevăzute la punctul 3.1.1.
3.2.3.Trebuie să fie posibilă detectarea şi interpretarea separată şi cu claritate a raportărilor care indică atingerea sau depăşirea valorilor-limită de la punctul 3.1.1 literele (a) şi (b).
3.2.4.În cazul în care aparatul se află într-o stare specială (pornire, defecţiune, calibrare, parametrizare, întreţinere etc.), aceasta trebuie indicată. Defectarea întregului sistem sau a uneia dintre componente trebuie semnalizată printr-o alarmă, prin analogie cu punctul 3.2.2. Alarma acustică poate fi oprită după activare, alarma optică putând fi oprită numai după remedierea defecţiunii.
3.2.5.În cazul în care este posibilă afişarea mai multor informaţii (valori-limită, stări speciale), acestea trebuie să poată fi detectate şi interpretate separat şi cu claritate. Dacă este necesar, se afişează un semnal colectiv indicând că nu este posibilă afişarea tuturor informaţiilor. În acest caz, informaţiile trebuie afişate în ordinea priorităţii, începând cu informaţiile cele mai importante din punct de vedere al siguranţei. Afişarea informaţiilor care nu pot fi prezentate trebuie să fie posibilă prin apăsarea unui buton. Ordinea priorităţilor trebuie să reiasă cu claritate din documentaţia aparatului.
3.2.6.Echipamentul trebuie, de asemenea, să fie conceput astfel încât să nu fie posibilă nicio intervenţie neautorizată.
3.2.7.În toate cazurile în care sunt utilizate echipamente de detectare şi alarmă, unitatea de control a alarmei şi dispozitivul indicator trebuie să poată fi acţionate din afara spaţiilor în care este depozitat gazul şi aparatele cu consum de gaz.
3.3.Cerinţe care trebuie respectate de senzori/echipamente de eşantionare:
3.3.1.În fiecare spaţiu în care se află aparate cu consum de gaz, în vecinătatea acestora trebuie instalaţi senzori ai echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor. Senzorii/echipamentele de eşantionare trebuie instalate astfel încât acumularea de gaz să fie detectată înainte ca valorile-limită prevăzute la punctul 3.1.1 să fie atinse. Configurarea şi instalarea senzorilor trebuie documentată. Selectarea amplasamentelor trebuie să fie motivată de fabricant sau de firma specializată care instalează echipamentul. Tubulatura echipamentului de eşantionare ar trebui să fie cât mai scurtă posibil.
3.3.2.Senzorii trebuie să fie uşor accesibili, pentru a permite calibrarea, întreţinerea şi verificările de siguranţă regulate.
3.4.Cerinţe care trebuie respectate de instalaţie:
3.4.1.Întreg echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie instalat de o firmă specializată.
3.4.2.În vederea instalării, trebuie luate în considerare următoarele aspecte:
a)sistemele locale de ventilaţie;
b)configuraţiile structurale (concepţia pereţilor, structuri despărţitoare etc.) care uşurează sau complică acumularea de gaze; şi
c)prevenirea efectelor adverse cauzate de defecţiunile mecanice sau de defecţiunile produse de apă sau căldură.
3.4.3.Toate tuburile echipamentului de eşantionare trebuie dispuse astfel încât să nu fie posibilă formarea condensului.
3.4.4.Instalarea trebuie realizată astfel încât să nu fie posibil niciun acces neautorizat.
4.Calibrarea/Inspectarea echipamentului
4.1.Înaintea pornirii echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor, acesta trebuie calibrat în conformitate cu indicaţiile fabricantului.
4.2.Echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie să fie calibrat şi verificat în mod regulat de către un expert autorizat sau de către un expert în conformitate cu indicaţiile fabricantului. Se emite un certificat de inspecţie care este semnat de către expertul autorizat sau de către un expert în conformitate cu indicaţiile fabricantului şi care arată data inspecţiei.
4.3.Elementele cu durată de viaţă limitată ale echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie înlocuite în timp util, înainte de expirarea duratei de viaţă preconizate.
5.Marcare
5.1.Toate aparatele trebuie să prezinte, într-o formă clar lizibilă şi indelebilă, cel puţin următoarele informaţii:
a)numele şi adresa fabricantului;
b)marcajul legal;
c)desemnarea seriei şi a tipului;
d)după caz, numărul de serie;
e)dacă este necesar, orice indicaţie indispensabilă pentru utilizarea în siguranţă; şi
f)pentru fiecare senzor, indicarea gazului de calibrare.
5.2.Elementele cu durată de viaţă limitată ale echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie să fie clar marcate în acest sens.
6.Indicaţiile fabricantului cu privire la echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor:
a)instrucţiuni complete, desene şi diagrame privind utilizarea adecvată şi în siguranţă, precum şi instalarea, pornirea şi întreţinerea echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor;
b)instrucţiuni de utilizare conţinând cel puţin:
aa) măsurile care trebuie luate în cazul unei alarme sau al indicării unei erori;
bb)măsurile de siguranţă în cazul indisponibilităţii (de exemplu, calibrare, inspecţie, întrerupere); şi
cc)persoanele responsabile cu instalarea şi întreţinerea;
c)instrucţiuni pentru calibrarea înainte de pornire şi pentru calibrarea regulată, inclusiv intervalele de timp la care trebuie să aibă loc;
d)tensiunea de alimentare;
e)tipul şi semnificaţia alarmelor şi a afişărilor (de exemplu, stări speciale);
f)informaţii cu privire la detectarea dificultăţilor de utilizare şi corectarea defectelor;
g)tipul şi sfera înlocuirii componentelor cu durată de viaţă limitată; şi
h)tipul, sfera şi intervalul de timp pentru inspecţii.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 25
Cabluri electrice
[- articolul 9.15 şi articolul 15.10 alineatul (6) din anexa II]
Generalităţi (toate navele) - Articolul 9.15
1.La aplicarea articolului 9.15 alineatul (5) trebuie să se ţină seama de ventilaţia redusă a cablurilor izolate sau a cablurilor în puţuri complet închise.
2.La articolul 9.15 alineatul (9), numărul joncţiunilor de cablu trebuie menţinut la minimum. Acestea pot fi utilizate pentru reparaţii sau înlocuiri, precum şi, în cazuri excepţionale, pentru simplificarea instalării. Se vor considera acceptabile joncţiunile de cablu realizate în conformitate cu punctul 3.28 şi anexa D din IEC 60092-352: 2005 sau cu reglementările echivalente recunoscute de unul dintre statele membre.
Nave de pasageri - Articolul 15.10 alineatul (6)
1.Pe navele de pasageri, cablurile şi traseele cablurilor sunt considerate satisfăcătoare în cazul în care respectă condiţiile de la punctele 2 şi 3.
2.Pentru cablurile care furnizează curent electric în caz de urgenţă echipamentelor enumerate la articolul 15.10 alineatul (4), respectarea articolului 15.10 alineatul (6) al doilea paragraf necesită următoarele:
a)cablurile sunt amplasate în aşa fel încât să se evite deteriorarea acestora datorită încălzirii pereţilor de compartimentare şi a punţilor, care poate fi cauzată de un incendiu într-un spaţiu adiacent;
b)în cazul cablurilor care alimentează echipamente amplasate în zone cu risc ridicat de incendiu, traseul cablurilor prin aceste zone trebuie să evite traseele care trec peste sau în apropierea zonei superioare a motoarelor diesel şi a echipamentelor cu ardere pe bază de petrol sau, de exemplu, în apropierea sistemelor de evacuare ale motoarelor diesel. În cazul în care nu există nicio rută alternativă, cablurile trebuie să fie protejate împotriva deteriorărilor produse de căldură sau incendiu. Această protecţie împotriva incendiilor ar putea fi sub forma unei armături de oţel sau a unui puţ;
c)cablurile şi echipamentele asociate care sunt alimentate de sursa de curent electric de avarie, în măsura în care este posibil, ar trebui amplasate într-o zonă sigură;
d)sistemele de cabluri sunt configurate astfel încât incendiile din orice zonă legată de pereţi interni de separare de tip A, în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2), să nu afecteze serviciile esenţiale pentru siguranţă din nicio astfel de zonă. Această cerinţă trebuie respectată în cazul în care cablurile principale şi cele de avarie nu trec prin aceeaşi zonă. În cazul în care acestea trec prin aceeaşi zonă, cerinţa este respectată, dacă:
aa)acestea sunt amplasate cât mai departe unele de altele cu putinţă; sau
bb)cablul de avarie este realizat din materiale rezistente la incendiu.
3.Ar trebui acordată atenţie configurării traseelor cablurilor torsadate pentru a se asigura că nu sunt afectate caracteristicile ignifuge ale cablurilor. Această cerinţă se consideră a fi îndeplinită în cazul în care cablurile se conformează IEC 60332-3:2000. În cazul în care nu sunt conforme cu IEC 60332-3:2000 sau cu reglementările echivalente recunoscute de unul dintre statele membre, ar trebui avute în vedere opritoare de incendiu pentru traseele lungi de cabluri torsadate (peste 6 m vertical şi peste 14 m orizontal), cu excepţia cazului în care cablurile sunt complet capsulate în puţuri de cablu. Utilizarea unor vopsele, puţuri şi carcase inadecvate poate afecta în mod semnificativ capacitatea cablurilor de a propaga focul şi trebuie evitată. Utilizarea unor tipuri speciale de cabluri, cum sunt cablurile de radiofrecvenţă, poate fi permisă fără conformarea cu dispoziţiile de mai sus.

VI.Apendicele VI - Staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei Dispoziţii suplimentare şi modele de certificate
Cuprins
- PARTEA I: Dispoziţii suplimentare
1.Marcarea staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei
2.Încercare
3.Evaluarea conformităţii producţiei
- PARTEA II:
Document informativ (model)
Addendum - Principalele caracteristici ale tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei (model)
- PARTEA III:
Certificatul de aprobare de tip (model)
Addendum - Rezultatele încercărilor pentru aprobarea de tip (model)
- PARTEA IV:
Sistemul de numerotare a aprobărilor de tip
- PARTEA V
Sinteza aprobărilor de tip pentru staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei (model)
- PARTEA VI:
Sinteza staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei care au fost fabricate (model)
- PARTEA VII
Fişa de date pentru staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei care deţin o aprobare de tip (model)
- PARTEA VIII
Registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei pentru încercarea specială (model)
Addendum - Apendice la registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei (model)
- PARTEA IX
Aprobări de tip echivalente
- PARTEA I: Dispoziţii suplimentare
1.Marcarea staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei
1.1.Pe staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei care a fost supusă unei încercări de tip trebuie să figureze următoarele informaţii (marcaj):
1.1.1.marca sau denumirea comercială a constructorului;
1.1.2.tipul şi numărul de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei;
1.1.3.numărul aprobării de tip, în conformitate cu partea IV din prezentul apendice;
1.1.4.anul de fabricaţie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei.
1.2.Marcajul descris la punctul 1.1 trebuie să fie durabil, clar, lizibil şi să nu poată fi şters pe parcursul duratei de viaţă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei. Dacă se utilizează etichete autocolante sau plăcuţe, acestea trebuie fixate astfel încât să reziste pe întreaga durată de viaţă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei şi să nu poată fi îndepărtate fără a fi distruse sau fără să devină indescifrabile.
1.3.Marcajul trebuie fixat pe un element al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei care este necesar pentru funcţionarea normală a staţiei în cauză şi care nu necesită în mod normal să fie înlocuit pe parcursul duratei de viaţă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei.
1.3.1.Marcajul trebuie fixat astfel încât să fie vizibil în mod clar după dotarea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru funcţionarea acesteia.
1.3.2.Dacă este necesar, staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei trebuie să poarte o plăcuţă suplimentară detaşabilă, dintr-un material rezistent, care să conţină toate informaţiile menţionate la punctul 1.1 şi care trebuie fixată astfel încât informaţiile să fie clare şi lizibile şi să poată fi accesate cu uşurinţă după instalarea pe o navă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei.
1.4.Toate elementele staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei care pot influenţa tratarea apelor uzate trebuie marcate şi identificate în mod clar.
1.5.Locul exact al marcajului menţionat la punctul 1.1 este indicat în secţiunea I a certificatului de aprobare de tip.
2.Încercare
Procedura de încercare a unei staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei este prevăzută în apendicele VII.
3.Evaluarea conformităţii producţiei
3.1.În ceea ce priveşte verificarea existenţei unor metode şi proceduri satisfăcătoare de asigurare a unui control eficient al conformităţii producţiei înaintea acordării aprobării de tip, autoritatea competentă trebuie să admită certificarea constructorului conform standardului armonizat EN ISO 9001:2008 (al cărui domeniu de aplicare acoperă fabricarea staţiilor de tratare a apelor uzate în cauză) sau unui standard de acreditare echivalent ca reprezentând o dovadă a respectării cerinţelor. Constructorul trebuie să prezinte detaliile legate de certificare şi se angajează să informeze autoritatea competentă cu privire la orice revizuire a valabilităţii sau sferei acesteia. Se efectuează controale corespunzătoare ale producţiei pentru a se asigura îndeplinirea în mod consecvent a cerinţelor prevăzute la articolul 14a.02 alineatele (2)-(5).
3.2.Titularul aprobării de tip trebuie:
3.2.1.să se asigure că există proceduri pentru controlul eficient al calităţii produsului;
3.2.2.să aibă acces la echipamentul de încercare necesar pentru verificarea conformităţii cu fiecare tip aprobat;
3.2.3.să se asigure că rezultatele încercărilor sunt înregistrate şi că înregistrările şi documentele relevante sunt disponibile pentru o perioadă convenită cu autoritatea competentă;
3.2.4.să analizeze cu atenţie rezultatele fiecărui tip de încercare pentru a verifica şi asigura stabilitatea caracteristicilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei, lăsând loc variaţiilor obişnuite din producţia în serie;
3.2.5.să se asigure că eşantioanele prelevate din staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei sau piesele de încercare care dovedesc neconformitatea cu tipul de încercare în cauză duc la altă eşantionare şi încercare, luându-se toate măsurile necesare pentru restabilirea conformităţii producţiei.
3.3.Autoritatea competentă care a acordat aprobarea de tip poate verifica oricând conformitatea metodelor de control aplicate în fiecare uzină de producţie.
3.3.1.La fiecare încercare, se pune la dispoziţia responsabilului cu efectuarea încercării documentaţia referitoare la încercări şi producţie.
3.3.2.Dacă nivelul de calitate al încercărilor este nesatisfăcător, se aplică următoarea procedură:
3.3.2.1.din serie se ia o staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei şi se testează prin măsurarea eşantioanelor aleatorii în condiţiile de încărcare normală din apendicele VII după o zi de funcţionare. În conformitate cu metodele de încercare prezentate în apendicele VII, apele uzate tratate nu trebuie să depăşească valorile stabilite în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2);
3.3.2.2.în cazul în care o staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei extrasă din serie nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la punctul 3.3.2.1, constructorul poate solicita efectuarea de măsurători ale eşantioanelor aleatorii pentru mai multe staţii cu aceleaşi specificaţii şi extrase din seria respectivă. Noul eşantion trebuie să includă staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei extrasă iniţial. Constructorul stabileşte, în colaborare cu autoritatea competentă, dimensiunea «n» a seriei. Staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei sunt supuse încercărilor prin măsurarea de eşantioane aleatorii, cu excepţia staţiei extrase iniţial. Apoi trebuie să se calculeze media aritmetică (x) a rezultatelor obţinute pe baza eşantionului aleatoriu din staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei. Producţia în serie este considerată în conformitate cu cerinţele în cazul în care se respectă următoarea condiţie:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
k este un factor statistic dependent de n, prezentat în tabelul de mai jos:

n

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

k

0,973

0,613

0,489

0,421

0,376

0,342

0,317

0,296

0,279

0,265

0,253

0,242

0,233

0,224

0,216

0,210

0,203

0,198

daca n > = 20, k = 0,860 / [POZĂ - a se vedea actul modificator-]
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]unde xi este rezultatul individual obţinut pe eşantionul aleatoriu n;
L este valoarea limită admisibilă prevăzută în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2) pentru fiecare poluant studiat;
3.3.3.în cazul în care valorile prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2) nu sunt respectate, se efectuează o nouă încercare în conformitate cu punctul 3.3.2.1 şi, în cazul în care încercările nu au rezultate pozitive, în conformitate cu punctul 3.3.2.2, se efectuează o încercare completă pe baza procedurii de încercare menţionate în apendicele VII. Valorile limită prevăzute la articolul 14a.02 alineatul (2) tabelul 1 nu trebuie să depăşească eşantionul compozit sau eşantionul aleatoriu.
3.3.4.Autoritatea competentă trebuie să efectueze încercările staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei care sunt parţial sau complet funcţionale în conformitate cu informaţiile furnizate de constructor.
3.3.5.Frecvenţa normală a testelor de conformitate a producţiei pe care autoritatea competentă are dreptul să le efectueze este de unul pe an. În cazul nerespectării cerinţelor prevăzute la punctul 3.3.2, autoritatea competentă se asigură că au fost adoptate toate măsurile necesare pentru restabilirea conformităţii producţiei cât mai rapid posibil.
- PARTEA II
(MODEL)
Documentul informativ nr. referitor la aprobarea de tip a staţiilor de tratare a apelor uzate destinate instalării la bordul navelor de navigaţie interioară
Tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei:………………………………………..
0.Generalităţi
0.1.Marca (denumirea comercială a constructorului): :………………………………………..
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
0.3.Codul de tip dat de constructor, care corespunde cu informaţiile aplicate pe staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
0.4.Numele şi adresa constructorului: :………………………………………..
Numele şi adresa reprezentantului legal al constructorului, dacă există: :………………………………………..
0.5.Poziţia, codarea şi metoda de aplicare a numărului de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei:………………………………………..
0.6.Poziţia şi metoda de aplicare a numărului aprobării de tip: :………………………………………..
0.7.Adresa (adresele) uzinelor de producţie: :………………………………………..
Anexe:
1.Principalele caracteristici ale tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei
2.Criteriile de proiectare şi de dimensionare, specificaţiile şi reglementările de dimensionare aplicate
3.Diagrama schematică a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei însoţită de lista de piese
4.Diagrama schematică a staţiei de încercare însoţită de lista de piese
5.Schema electrică (diagrama P/I)
6.Declaraţia potrivit căreia s-au respectat toate specificaţiile privind siguranţa mecanică, electrică şi tehnică a staţiilor de tratare a apelor uzate, precum şi specificaţiile privind siguranţa navei
7.Caracteristicile elementelor navei care au legătură cu staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei
8.Manualul constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate în conformitate cu articolul 14a.01 alineatul (10)
9.Fotografii ale staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.Concepte operaţionale (1)
(1)Etape operaţionale
Se definesc următoarele etape operaţionale pentru încercări:
(a)Funcţionarea în regim de veghe are loc atunci când staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei funcţionează, însă aceasta nu a fost alimentată cu ape uzate mai mult de o zi. O staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei poate funcţiona în regim de veghe atunci când, de exemplu, nava de pasageri nu se află în funcţiune pentru o perioadă prelungită, aceasta fiind la ralanti pe parcursul amarării.
(b)Funcţionarea în regim de urgenţă are loc atunci când subansamblurile individuale ale unei staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei s-au defectat şi, prin urmare, apele uzate nu pot fi tratate conform planului.
(c)Oprirea treptată, oprirea şi repornirea staţiei au loc atunci când staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei este scoasă din funcţiune pentru o perioadă prelungită (amarare pe timp de iarnă) şi sursa de electricitate este oprită sau atunci când staţia de tratare a apelor uzate este repornită la începutul sezonului.
10.1.Instrucţiuni de exploatare manuală a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.2.Note privind gestionarea excesului de nămol de canalizare (intervale de evacuare)
10.3.Note privind lucrările de întreţinere şi de reparaţii
10.4.Note privind acţiunile necesare în cazul funcţionării în regim de veghe (standby) a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.5.Note privind acţiunile necesare în cazul funcţionării în regim de urgenţă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.6.Note privind oprirea treptată, oprirea şi repornirea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.7.Note privind cerinţele de tratare prealabilă a apelor reziduale care provin din bucătării
11.Alte apendice (a se enumera)
Data, semnătura constructorului staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei:………………………………………..
Addendum - Principalele caracteristici ale tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei
(MODEL)
1.Descrierea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
1.1.Constructor: :………………………………………..
1.2.Numărul de serie al staţiei: :………………………………………..
1.3.Metoda de tratare: biologică sau mecanică/chimică (1)
(1)A se specifica, după caz.
1.4.Tancul de stocare a apei reziduale este instalat în amonte faţă de staţie? Da,...m3/Nu
2.Criteriile de proiectare şi de dimensionare (inclusiv instrucţiuni speciale privind instalarea sau restricţii de utilizare)
2.1.………………………………………..
2.2.………………………………………..
3.Dimensionarea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
3.1.Debitul volumetric Qd (m3/d) zilnic maxim de scurgere al apelor uzate: :………………………………………..
3.2.Încărcătura zilnică CBO5 (kg/d) de poluanţi: :………………………………………..
- PARTEA III: Certificatul de aprobare de tip
(MODEL)
Sigiliul autorităţii competente
Nr. aprobării de tip: :………………………………………..Nr. prelungirii: :………………………………………..
Notificarea eliberării/prelungirii/refuzului/retragerii (1) aprobării de tip pentru o staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei în conformitate cu Directiva 2006/87/CE
(1)A se specifica, după caz.
Motivul prelungirii, dacă este cazul: :………………………………………..
- Secţiunea I
0.Generalităţi
0.1.Marca (denumirea comercială a constructorului): :………………………………………..
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
0.3.Codul de tip dat de constructor, care corespunde cu informaţiile aplicate pe staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
Poziţia: :………………………………………..
Metoda de aplicare: :………………………………………..
0.4.Numele şi adresa constructorului: :………………………………………..
Numele şi adresa reprezentantului legal al constructorului, dacă există: :………………………………………..
0.5.Poziţia, codarea şi metoda de aplicare a numărului de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei:………………………………………..
0.6.Poziţia şi metoda de aplicare a numărului aprobării de tip: :………………………………………..
0.7.Adresa (adresele) uzinelor de producţie: :………………………………………..
- Secţiunea II
1.Orice restricţii de utilizare: :………………………………………..
1.1.Particularităţi care trebuie respectate în momentul instalării unei staţii de tratare a apelor uzate pe o navă:
1.1.1.………………………………………..
1.1.2.………………………………………..
2.Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor (1) :………………………………………..
(1)În cazul în care încercările sunt efectuate de autoritatea competentă, a se indica "nu se aplică
3.Data raportului de încercare: :………………………………………..
4.Numărul raportului de încercare: :………………………………………..
5.Subsemnatul, certific prin prezenta exactitatea informaţiilor puse la dispoziţie de constructor în documentul informativ anexat în ceea ce priveşte staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei menţionată mai sus, în conformitate cu anexa VII la Directiva 2006/87/CE, precum şi valabilitatea rezultatelor încercărilor anexate în legătură cu tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei. Eşantionul (eşantioanele) a (au) fost selectat(e) de constructor cu acordul autorităţii competente, acesta (acestea) fiind prezentat(e) de constructor ca reprezentând tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei:
Aprobare de tip eliberată/prelungită/refuzată/retrasă (2):
(2)A se preciza, după caz.
Locul: :………………………………………..
Data: :………………………………………..
Semnătura: :………………………………………..
Apendice:
Dosar informativ
Rezultatele încercărilor (a se vedea anexa 1)
Addendum - Rezultatele încercărilor pentru aprobarea de tip
(MODEL)
0.Generalităţi
0.1.Marca (denumirea comercială a constructorului): :………………………………………..
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
1.Informaţii privind executarea încercării (încercărilor) (1).
(1)În cazul mai multor cicluri de încercări, a se indica pentru fiecare ciclu.
1.1.Valorile de intrare
1.1.1.Debitul volumetric Qd (m3/d) zilnic maxim de scurgere al apelor uzate: :………………………………………..
1.1.2.Sarcina zilnică CBO5 (kg/d) de poluanţi: :………………………………………..
1.2.Eficienţa purificării
1.2.1.Evaluarea valorilor de ieşire
Evaluarea valorilor de ieşire CBO5 (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

- (1)

    

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

Ieşire

Eşantioane aleatorii

     

(1)Nu există valori limită pentru intrare.

Evaluarea valorilor de ieşire CCO (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

Ieşire

Eşantioane aleatorii

     
Evaluarea valorilor de ieşire COT (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Maxim

Minim

Valoare

Etapă

Medie

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

Ieşire

Eşantioane aleatorii

     
Evaluarea valorilor de ieşire SRF (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

Ieşire

Eşantioane aleatorii

     
1.2.2.Eficienţa purificării (eficienţa eliminării) (%)

Parametru

Tip de eşantion

Minim

Maxim

Medie

cbo5

Eşantioane compozite de 24 h

   

cbo5

Eşantioane aleatorii

   

CCO

Eşantioane compozite de 24 h

   

CCO

Eşantioane aleatorii

   

COT

Eşantioane compozite de 24 h

   

COT

Eşantioane aleatorii

   

SRF

Eşantioane compozite de 24 h

   

SRF

Eşantioane aleatorii

   
1.3.Alţi parametri măsuraţi
1.3.1.Parametri suplimentari privind intrările şi ieşirile:

Parametru

Intrare

Ieşire

pH

  

Conductivitate

  

Temperatura etapelor lichide

  
1.3.2.Atunci când sunt disponibili, trebuie înregistraţi următorii parametri de funcţionare pe parcursul prelevării de probe:
Concentraţia oxigenului dizolvat în bioreactor
Conţinutul de materie uscată din bioreactor
Temperatura din bioreactor
Temperatura mediului ambiant
1.3.3.Alţi parametri de funcţionare în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare ale constructorului
……………………………………………………………
……………………………………………………………
……………………………………………………………
1.4.Autoritatea competentă sau serviciul tehnic:
Locul, data: ……………………………………………………………
Semnătura: ……………………………………………………………
- PARTEA IV: Sistemul de numerotare al aprobărilor de tip
1.Sistem
Numărul este format din patru secţiuni despărţite de caracterul "*
- Secţiunea 1
Litera minusculă "e" este urmată de numărul distinctiv al statului membru care a eliberat aprobarea de tip:

1 pentru Germania

18 pentru Danemarca

2 pentru Franţa

19 pentru România

3 pentru Italia

20 pentru Polonia

4 pentru Ţările de Jos

21 pentru Portugalia

5 pentru Suedia

23 pentru Grecia

6 pentru Belgia

24 pentru Irlanda

7 pentru Ungaria

26 pentru Slovenia

8 pentru Republica Cehă

27 pentru Slovacia

9 pentru Spania

29 pentru Estonia

11 pentru Regatul Unit

32 pentru Letonia

12 pentru Austria

34 pentru Bulgaria

13 pentru Luxemburg

36 pentru Lituania

14 pentru Elveţia

49 pentru Cipru

17 pentru Finlanda

50 pentru Malta

25.pentru Croaţia

- Secţiunea 2
Indicarea nivelului de cerinţe. Cerinţele privind eficienţa purificării ar putea să crească în viitor. Diferitele niveluri de cerinţe sunt numerotate cu cifre romane, începând cu nivelul I.
- Secţiunea 3
Un număr de ordine de patru cifre (cu zerouri iniţiale, după caz) pentru a indica numărul aprobării de tip de bază. Seria începe de la 0001.
- Secţiunea 4
Un număr de ordine de două cifre (cu zerouri iniţiale, după caz) pentru a indica prelungirea aprobării. Seria începe de la 01 pentru fiecare număr.
2.Exemple
(a)A treia aprobare de tip (la care nu s-a acordat nicio prelungire), eliberată de Ţările de Jos, care corespunde nivelului I:
e 4*I*0003*00
(b)A doua prelungire pentru a patra aprobare de tip, eliberată de Germania, care corespunde nivelului II:
e 1*II* 0004*02
- PARTEA V: Sinteza aprobărilor de tip pentru tipurile de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei
(MODEL)
Sigiliul autorităţii competente
Lista nr. ……………………………………………………………
Perioada cuprinsă……………………………………………………………
între şi……………………………………………………………

1

2

3

4

5

6

7

Marca (1)

Denumirea dată de constructor

Numărul aprobării de tip

Data aprobării de tip

Prelungirea/ refuzul/ retragerea aprobării (2)

Motivul prelungirii/refuzului/retragerii aprobării (2)

Data prelungirii/ refuzului/ retragerii aprobării (2)

       
       
       
       

(1)Certificatul de aprobare de tip relevant.

(2)A se specifica, după caz.

- PARTEA VI
(MODEL)
Sinteza staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei care au fost fabricate
Sigiliul autorităţii competente
Lista nr. ……………………………………………………………
Pentru perioada cuprinsă între:…………….şi:……………….
Se furnizează următoarele informaţii referitoare la tipurile de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei şi numerele aprobărilor de tip ale staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei care au fost fabricate în perioada menţionată mai sus în conformitate cu dispoziţiile Directivei 2006/87/CE:
Marca (denumirea comercială a constructorului): ……………………………………………………………
Denumirea dată de constructor tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei: ……………………………………………………………
Numărul aprobării de tip: ……………………………………………………………
Data eliberării:…………………
Data primei eliberări (în cazul prelungirilor): ……………………………………………………………
Numărul de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei:

...001

...001

...001

...002

...002

...002

   
   
   

...m

...p

...q

- PARTEA VII: Fişa de date pentru staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei care deţin o aprobare de tip
(MODEL)
Sigiliul autorităţii competente
 

Caracteristicile staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei

Eficienţa purificării

Nr.

Data aprobării de tip

Numărul aprobării de tip

Marca

Tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei

Debitul volumetric Qd (m3/d) zilnic al apelor uzate

Încărcătura zilnică CBO5 (kg/d) de poluanţi

  

CBO5

CCO

COT

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

               
               
               
               
- PARTEA VIII: Registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei pentru încercarea specială
(MODEL)
1.Generalităţi
1.1.Particularităţi ale staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
1.1.1.Marca:………………………………………
1.1.2.Denumirea dată de constructor: ………………………………………
1.1.3.Numărul aprobării de tip: ………………………………………
1.1.4.Numărul de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei: ………………………………………
1.2.Documentaţie
Staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei este supusă încercărilor, iar rezultatele se înregistrează pe foi separate, numerotate individual, semnate de inspector şi anexate la prezentul document.
1.3.Încercări
Încercările se efectuează pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate, în conformitate cu articolul 14a.01 alineatul (10). În cazuri bine justificate inspectorii pot decide, din proprie iniţiativă, să nu verifice anumite componente sau anumiţi parametri ai staţiei.
Pe parcursul încercărilor se prelevează cel puţin un eşantion aleatoriu. Rezultatele măsurătorilor eşantioanelor aleatorii se compară cu valorile de control prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2).
1.4.Prezentul raport de încercare, împreună cu fişele ataşate, conţine în total……………………………………… (1) ………………………………………pagini.
(1)De completat de către responsabilul cu efectuarea încercărilor.
2.Parametri
Prin prezenta se certifică faptul că staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei supusă încercărilor nu se abate în mod inadmisibil de la parametrii şi valorile de control legate de funcţionare prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2).
Numele şi adresa organismului de inspecţie: ………………………………………
Numele inspectorului: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Sigiliul autorităţii competente
Numele şi adresa organismului de inspecţie: ………………………………………
Numele inspectorului: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Sigiliul autorităţii competente
Numele şi adresa organismului de inspecţie: ………………………………………
Numele inspectorului: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Sigiliul autorităţii competente
Addendum - Apendice la registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
(MODEL)
Numele navei:…………………….Numărul european unic de identificare a navei: …………………….
Constructor: …………………….Tip de staţie: …………………….
(Marca/marca comercială/denumirea comercială a constructorului) (Denumirea dată de constructor)
Nr. aprobării de tip: …………………….Anul de fabricaţie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei: …………………….
Numărul de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei: …………………….Locul instalării: …………………….
(Număr de serie)
Staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei şi componentele sale cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate au fost identificate pe baza detaliilor de pe plăcuţa de identificare. Încercarea a fost efectuată pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor staţiei şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate.
(A)Încercarea componentelor
Aici se introduc componentele suplimentare cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate menţionate în manualul constructorului pentru verificarea componentelor staţiei şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate sau în partea II din anexa 4.

Componentă

Numărul componentei identificate

Conformitatea (1)

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

<[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

(1)A se indica, după caz.

(B)Rezultatele măsurătorilor eşantioanelor aleatorii:

Parametru

Valoarea obţinută

Conformitatea (1)

cbo5

 

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

CCO

 

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

COT

 

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

(1)A se marca cu X căsuţa corespunzătoare.

(C)Observaţii:…………………………………………………
(S-au observat următoarele setări, modificări sau schimbări neconforme ale staţiei instalate de tratare a apelor uzate la bordul navei.)
…………………………………………………
Numele inspectorului: …………………………………………………
Locul şi data: …………………………………………………
Semnătura: …………………………………………………
- PARTEA IX: Aprobări de tip echivalente
Aprobări de tip din Rezoluţia 2010-II-27 a Comisiei Centrale pentru Navigaţia pe Rin din 9 decembrie
VII.Apendicele VII - Staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei
Procedura de încercare
1.GENERALITĂŢI
1.1.Principii de bază
Se utilizează specificaţia de încercare pentru a verifica caracterul adecvat al staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navelor de pasageri.
În cadrul acestei proceduri, procesul şi tehnologia de tratare utilizate se examinează şi se aprobă cu ajutorul unei staţii de încercare. Conformitatea staţiei de încercare cu staţiile de tratare aflate ulterior în funcţiune se asigură prin aplicarea unor criterii de proiectare şi de dimensionare identice.
1.2.Responsabilitate şi locul în care se efectuează încercarea
Un serviciu tehnic testează staţia de încercare pentru o serie de tipuri de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei. Condiţiile de încercare la faţa locului ţin de responsabilitatea serviciului tehnic şi trebuie să corespundă condiţiilor specificate în prezentul document.
1.3.Documentele care trebuie prezentate
Încercarea trebuie efectuată pe baza documentului informativ în conformitate cu apendicele VI partea II.
1.4.Specificaţii privind dimensionarea staţiei
Staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei sunt dimensionate şi proiectate astfel încât, la ieşire, valorile limită prevăzute în tabelele 1 şi 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2) să nu fie depăşite pe parcursul funcţionării lor.
2.MĂSURI PREGĂTITOARE PENTRU ÎNCERCARE
2.1.Generalităţi
Înainte de începerea încercării, constructorul pune la dispoziţia serviciului tehnic specificaţiile structurale şi operaţionale ale staţiei de încercare, inclusiv un set complet de schiţe şi calcule utile, în conformitate cu apendicele VI partea II, şi furnizează informaţii complete despre cerinţele de instalare, funcţionare şi întreţinere a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei. Constructorul pune la dispoziţia serviciului tehnic informaţii privind siguranţa mecanică, electrică şi tehnică a staţiei de tratare a apelor uzate care urmează să fie încercată.
2.2.Instalarea şi punerea în funcţiune
În scopul efectuării încercării, constructorul instalează staţia de încercare astfel încât să corespundă condiţiilor prevăzute de instalare la bordul navelor de pasageri. Înainte de încercare, constructorul trebuie să asambleze staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei şi să o pună în funcţiune. Pornirea trebuie să respecte instrucţiunile de funcţionare ale constructorului şi să fie verificată de serviciul tehnic.
2.3.Etapa de rodare
Constructorul informează serviciul tehnic în legătură cu durata nominală a etapei de rodare până la funcţionarea normală după câteva săptămâni. Constructorul specifică punctul în care etapa de rodare este considerată completă, încercarea putând începe.
2.4.Caracteristicile de intrare
Se utilizează apele menajere brute pentru testarea staţiei de încercare. Caracteristicile de intrare în ceea ce priveşte concentraţiile de poluanţi se obţin din documentele de dimensionare a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei furnizate de constructor în conformitate cu apendicele VI partea II, prin stabilirea coeficientului debitului substanţelor organice sub forma încărcăturii CBO5 în kg/d şi debitul nominal al apelor uzate Qd în m3/d. Caracteristicile de intrare trebuie stabilite în mod corespunzător de către organismul de inspecţie.
Formula 1 - Calcularea caracteristicilor de intrare
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
În cazul în care aplicarea formulei 1 are drept rezultat o concentraţie medie CBO5 mai mică decât CBOD5medie = 500 mg/l, se stabileşte cel puţin o concentraţie medie CBO5 a afluxului de apă de CBOD5min = 500 mg/l.
Serviciul tehnic nu trebuie să descompună apele uzate brute într-un concasor. Se permite îndepărtarea nisipului (de exemplu, prin cernere).
3.PROCEDURA DE ÎNCERCARE
3.1.Etape de încărcare şi alimentarea hidraulică
Perioada de încercare cuprinde 30 de zile de încercări. Staţia de încercare se alimentează pe câmpul de încercare cu ape reziduale menajere, în conformitate cu încărcarea indicată în tabelul 1. Trebuie acoperite diferite etape de încărcare, secvenţa de încercare luând în considerare etapele normale de încărcare şi etapele speciale de încărcare cum ar fi supraîncărcarea, încărcarea insuficientă şi funcţionarea în regim de veghe. Durata fiecărei etape de încărcare (numărul de zile de încercări) este indicată în tabelul 1. Încărcătura hidraulică medie zilnică pentru fiecare etapă de încărcare se stabileşte în conformitate cu tabelul 1. Concentraţia medie de poluanţi, care urmează să fie stabilită în conformitate cu dispoziţiile de la punctul 2.4, va fi menţinută constantă.
Tabelul 1 - Setările de încărcare pentru fiecare etapă de încărcare

Etapă

Numărul zilelor de încercări

Încărcătura hidraulică zilnică

Concentraţia de poluanţi

Încărcare normală

20 de zile

Qd

CCBO5, în conformitate cu punctul 2.4

Supraîncărcare

3 zile

1,25 Qd

CCBO5 în conformitate cu punctul 2.4

Încărcare insuficientă

3 zile

0,5 Qd

CCBO5 în conformitate cu punctul 2.4

Regim de veghe

4 zile

Ziua 1 şi ziua 2: Qd= 0

Ziua 3 şi ziua 4: Qd

CCBO5 în conformitate cu punctul 2.4

Etapele speciale de încărcare, supraîncărcare, încărcare insuficientă şi funcţionare în regim de veghe se efectuează succesiv, fără întrerupere; etapa normală de încărcare se împarte în mai multe părţi. Încercarea începe şi se încheie cu o etapă normală de încărcare cu o durată de cel puţin cinci zile în fiecare caz.
Se instalează hidrograme zilnice pentru alimentarea hidraulică, în funcţie de tipul de funcţionare prevăzut pentru staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei. Hidrograma zilnică pentru alimentarea hidraulică se selectează în conformitate cu conceptul de funcţionare al staţiei pentru staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei. Trebuie să se facă distincţie dacă staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei urmează să fie exploatată cu sau fără un tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte. Hidrogramele de alimentare (hidrograme zilnice) sunt indicate în figurile 1 şi 2.
Pe parcursul întregii perioade de încercare, afluxurile orare trebuie să rămână constante. Debitul volumetric orar mediu al apelor uzate Qh,medie este egal cu 1/24 din încărcătura hidraulică zilnică, astfel cum se indică în tabelul 1. Serviciul tehnic măsoară în mod continuu afluxurile. Hidrograma zilnică trebuie respectată cu o toleranţă de ± 5 %.
Figura 1 - Hidrograma zilnică pentru alimentarea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu un tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Figura 2 - Hidrograma zilnică pentru alimentarea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei fără tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
3.2.Întreruperea sau anularea încercării
Poate fi necesară întreruperea încercării dacă staţia de încercare nu mai poate funcţiona în mod corespunzător din cauza unei întreruperi a alimentării sau a defectării unui subansamblu. Încercarea poate fi întreruptă pe durata reparaţiilor. În astfel de cazuri, nu este necesară repetarea întregii încercări, ci doar a etapei de încărcare în care a avut loc defecţiunea subansamblului.
După întreruperea încercării pentru a doua oară, serviciul tehnic decide dacă încercarea poate continua sau dacă aceasta trebuie anulată. Motivele acestei decizii trebuie declarate şi documentate în raportul de încercare. În cazul în care încercarea se anulează, aceasta trebuie repetată în întregime.
3.3.Examinarea eficienţei purificării şi a respectării valorilor limită de ieşire
Serviciul tehnic prelevează eşantioane la intrarea în staţia de încercare şi le analizează pentru a confirma conformitatea acestora cu caracteristicile de intrare. Eşantioanele de apă uzată sunt prelevate la ieşirea din staţia de încercare, acestea fiind analizate pentru a se stabili eficienţa purificării şi respectarea valorilor limită de ieşire. Prelevarea de eşantioane include atât eşantioane aleatorii simple, cât şi eşantioane compozite de 24 h. În ceea ce priveşte eşantioanele compozite de 24 h, se pot preleva eşantioane proporţional cu durata sau cu debitul. Organismul de inspecţie specifică tipul eşantionului compozit de 24 h. Prelevarea de eşantioane la intrare şi la ieşire se efectuează simultan şi în acelaşi grad.
Pe lângă parametrii de control CBO5, CCO şi COT, se măsoară, de asemenea, următorii parametri de intrare şi de ieşire cu scopul de a descrie şi reprezenta condiţiile de mediu şi de încercare:
(a)solide care pot fi îndepărtate prin filtrare (SRF);
(b)pH-ul;
(c)conductivitatea;
(d)temperatura etapelor lichide.
Numărul examinărilor variază în funcţie de etapa relevantă de încărcare, acesta fiind stabilit în tabelul 2. Numărul de eşantioane se raportează la intrările sau ieşirile din staţia de încercare.
Tabelul 2 - Specificarea numărului şi a periodicităţii prelevărilor de eşantioane la intrarea şi la ieşirea din staţia de încercare

Etapa de încărcare

Numărul de zile de încercări

Numărul de eşantioane

Specificarea periodicităţii prelevărilor de eşantioane

Încărcare normală

20 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 8

Eşantioane aleatorii: 8

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Supraîncărcare

3 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Încărcare insuficientă

3 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Regim de veghe

4 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantion compozit de 24 h: Eşantionare după începerea afluxurilor şi 24 h mai târziu.

Eşantion aleatoriu: 1 oră după începerea afluxurilor şi 24 h mai târziu.

Numărul total de eşantioane compozite de 24 h: 14

Numărul total de eşantioane aleatorii: 14

Acolo unde este cazul, trebuie măsuraţi şi următorii parametri de funcţionare pe baza eşantioanelor aleatorii prelevate:
(a)concentraţia de oxigen dizolvat din bioreactor;
(b)conţinutul de materie uscată din bioreactor;
(c)temperatura din bioreactor;
(d)temperatura mediului ambiant;
(e)alţi parametri de funcţionare în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare ale constructorului.
3.4.Evaluarea examinărilor
Pentru a documenta eficienţa purificării stabilită şi pentru a verifica respectarea valorilor limită ale procesului, se specifică valoarea minimă a eşantionului (Minim), valoarea maximă a eşantionului (Maxim) şi media aritmetică (Medie), precum şi rezultatele măsurătorilor individuale pentru parametrii de control CBO5, CCO şi COT.
De asemenea, se precizează etapa de încărcare pentru valoarea maximă a eşantionului. Se desfăşoară evaluări pentru toate etapele de încărcare în comun. Rezultatele se prelucrează după cum se indică în următorul tabel:
Tabelul 3a - Specificaţie privind prelucrarea statistică a datelor colectate - evaluare pentru documentarea conformităţii cu valorile limită de ieşire

Parametru

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Medie

Minim

Maxim

Valoare

Etapă

CBO5 la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

- (1)

    

CBO5 la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

CBO5 la intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

CBO5 la ieşire

Eşantioane aleatorii

     

CCO la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

CCO la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

CCO la intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

CCO la ieşire

Eşantioane aleatorii

     

COT la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

COT la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

COT la intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

COT la ieşire

Eşantioane aleatorii

     

SRF la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

SRF la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

SRF la intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

SRF la ieşire

Eşantioane aleatorii

     

(1)Nu există valori limită pentru intrare.

Tabelul 3b - Specificaţie privind prelucrarea statistică a datelor colectate - evaluare pentru documentarea eficienţei purificării

Parametru

Tip de eşantion

Medie

Minim

Maxim

Eficienţa eliminării CBO5

Eşantioane compozite de 24 h

   

Eficienţa eliminării CBO5

Eşantioane aleatorii

   

Eficienţa eliminării CCO

Eşantioane compozite de 24 h

   

Eficienţa eliminării CCO

Eşantioane aleatorii

   

Eficienţa eliminării COT

Eşantioane compozite de 24 h

   

Eficienţa eliminării COT

Eşantioane aleatorii

   

Eficienţa eliminării SRF

Eşantioane compozite de 24 h

   

Eficienţa eliminării SRF

Eşantioane aleatorii

   
Parametrii restanţi menţionaţi la punctul 3.3 literele (b)-(d) şi parametrii de funcţionare menţionaţi la punctul 3.3 sunt sintetizaţi într-un tabel în care se specifică rezultatul eşantionului minim (Minim), rezultatul eşantionului maxim (Maxim) şi media aritmetică (Medie).
3.5.Îndeplinirea cerinţelor menţionate în capitolul 14a
Valorile limită prevăzute în tabelele 1 şi 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2) se consideră îndeplinite atunci când fiecare valoare corespunzătoare parametrilor CCO, CBO5 şi COT:
(a)valorile medii ale totalului de 14 eşantioane la ieşire; şi
(b)cel puţin 10 din totalul de 14 eşantioane la ieşire nu depăşesc valorile limită specificate pentru eşantioanele compozite de 24 h şi eşantioanele aleatorii.
3.6.Funcţionarea şi întreţinerea pe parcursul încercării
Pe parcursul încercării, staţia de încercare este exploatată în conformitate cu specificaţiile constructorului. Verificările de rutină şi lucrările de întreţinere se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare şi de întreţinere ale constructorului. Excesul de nămol de canalizare rezultat în urma procesului de purificare biologică poate fi eliminat din staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei doar dacă acest lucru este specificat de constructor în instrucţiunile de funcţionare şi de întreţinere a staţiei. Toate lucrările de întreţinere efectuate sunt înregistrate de serviciul tehnic şi documentate în raportul de încercare. Accesul persoanelor neautorizate la staţia de încercare este interzis pe parcursul încercării.
3.7.Analiza eşantioanelor/metoda de analiză
Parametrii care trebuie studiaţi se analizează cu ajutorul procedurilor standard autorizate. Procedura standard aplicată trebuie specificată.
4.RAPORTUL DE ÎNCERCARE
4.1.Organismul de inspecţie este obligat să redacteze un raport privind tipul de încercare efectuată. Raportul include cel puţin următoarele informaţii:
(a)detalii privind staţia încercată, cum ar fi tipul, informaţii privind încărcătura nominală zilnică de poluanţi şi principiile de dimensionare aplicate de constructor;
(b)informaţii privind conformitatea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei care a fost încercată cu documentaţia furnizată înainte de încercare;
(c)informaţii privind rezultatele măsurătorilor individuale, precum şi privind evaluarea eficienţei purificării şi a respectării valorilor limită de ieşire;
(d)detalii privind eliminarea excesului de nămol de canalizare, cum ar fi dimensiunea cantităţilor eliminate şi frecvenţa eliminării;
(e)informaţii privind toate intervenţiile operaţionale, de întreţinere şi de reparaţie efectuate pe parcursul încercării;
(f)informaţii privind orice deteriorare a calităţii staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei apărută pe parcursul încercării, precum şi privind orice întrerupere a încercării;
(g)informaţii privind problemele apărute pe parcursul încercării;
(h)o listă cu persoanele responsabile implicate în încercarea de tip a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei, cu precizarea numelor şi a funcţiilor acestora;
(i)numele şi adresa laboratorului care a efectuat analiza eşantioanelor de ape uzate;
(j)metodele de analiză aplicate.
Exemple de secvenţe de încercare
Exemplul 1
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Exemplul 2
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

DE

RO

Normallast

Încărcare normală

Uberlast

Supraîncărcare

Unterlast

Încărcare insuficientă

Stand By

Regim de veghe

Hydraulische Belastung Qd

Încărcare hidraulică Qd

Tag

Ziua

Note privind stabilirea cererii biochimice de oxigen după cinci zile (CBO5) în cadrul eşantioanelor compozite de 24 h
Standardele internaţionale ISO 5815 şi 5815-2:2003 prevăd că, în vederea efectuării analizei necesare pentru stabilirea cererii biochimice de oxigen după cinci zile, eşantioanele de apă trebuie depozitate imediat după prelevare într-o sticlă etanşă complet plină, la o temperatură de 0-4 °C, până la data analizei. Procesul prin care se stabileşte CBO5 trebuie demarat cât mai curând posibil sau cel puţin în 24 de ore de la prelevarea eşantioanelor.
Pentru a preveni procesele de degradare biochimică care au loc în cadrul eşantionului compozit de 24 h, în practică se răceşte eşantionul de apă la o temperatură de maximum 4 °C, în timp ce prelevarea de eşantioane continuă. După ce procesul de prelevare a eşantioanelor se încheie, eşantionul de apă în cauză se depozitează la temperatura de 4 °C.
Echipamentele corespunzătoare pentru prelevarea eşantioanelor sunt disponibile în comerţ.

III.Apendicele III - Model pentru Numărul unic de identificare al vasului european

A

A

A

x

x

x

x

x

[Codul autorităţii competente care atribuie numărul de identificare al vasului european]

[Număr de serie]

În model, «AAA» reprezintă codul format din trei cifre atribuit de autoritatea competentă care atribuie numărul de identificare al vasului european, în conformitate cu următoarele serii de numere:

001-019

Franţa

020-039

Ţările de Jos

040-059

Germania

060-069

Belgia

070-079

Elveţia

080-099

rezervat pentru ambarcaţiuni din ţări care nu sunt părţi la Convenţia de la Mannheim şi pentru care s-a eliberat un Certificat de vas pentru Rin înainte de 1.4.2007

100-119

Norvegia

120-139

Danemarca

140-159

Regatul Unit

160-169

Islanda

170-179

Irlanda

180-189

Portugalia

190-199

rezervat

200-219

Luxemburg

220-239

Finlanda

240-259

Polonia

260-269

Estonia

270-279

Lituania

280-289

Letonia

290-299

rezervat

300-309

Austria

310-319

Liechtenstein

320-329

Republica Cehă

330-339

Slovacia

340-349

rezervat

350-359

Croaţia

360-369

Serbia

370-379

Bosnia şi Herţegovina

380-399

Ungaria

400-419

Federaţia Rusă

420-439

Ucraina

440-449

Belarus

450-459

Republica Moldova

460-469

România

470-479

Bulgaria

480-489

Georgia

490-499

rezervat

500-519

Turcia

520-539

Grecia

540-549

Cipru

550-559

Albania

560-569

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

570-579

Slovenia

580-589

Muntenegru

590-599

rezervat

600-619

Italia

620-639

Spania

640-649

Andorra

650-659

Malta

660-669

Monaco

670-679

San Marino

680-699

rezervat

700-719

Suedia

720-739

Canada

740-759

Statele Unite ale Americii

760-769

Israel

770-799

rezervat

800-809

Azerbaidjan

810-819

Kazahstan

820-829

Kârgâzstan

830-839

Tadjikistan

840-849

Turkmenistan

850-859

Uzbekistan

860-869

Iran

870-999

rezervat.

«xxxxx» reprezintă numărul de serie format din cinci cifre atribuit de autoritatea competentă.
IV.Apendicele IV Date de identificare ale vasului
A.Toate vasele
1.Numărul unic de identificare al vasului european în conformitate cu articolul 2.18 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 3 a modelului şi anexa VI coloana a cincea)
2.Numele ambarcaţiunii/vasului (anexa V partea 1 căsuţa 1 a modelului şi anexa VI coloana a patra)
3.Tipul ambarcaţiunii, aşa cum este definit la articolul 1.01 punctele 1-28 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 2 a modelului)
4.Lungimea totală, aşa cum este definită la articolul 1.01 punctul 70 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 17a)
5.Lăţimea totală, aşa cum este definită la articolul 1.01 punctul 73 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 18a)
6.Pescajul, aşa cum este definit la articolul 1.01 punctul 76 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 19)
7.Sursa datelor (= Certificatul comunitar)
8.Capacitatea brută de transport (anexa V partea 1 căsuţa 21 şi anexa VI coloana 11) pentru vasele de mărfuri
9.Deplasamentul, aşa cum este definit la articolul 1.01 punctul 60 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 21 şi anexa VI coloana 11) pentru alte vase decât cele de mărfuri
10.Operatorul (proprietarul sau reprezentantul său, anexa II capitolul 2)
11.Autoritatea emitentă (anexa V partea 1 şi anexa VI)
12.Numărul certificatului comunitar pentru navele de navigaţie interioară (anexa V partea 1 şi anexa VI prima coloană a modelului)
13.Data expirării (anexa V partea 1 căsuţa 11a modelului şi anexa VI coloana 17 a modelului)
14.Furnizorul datelor
B.În măsura în care sunt disponibile
1.Numărul naţional
2.Tipul ambarcaţiunii în conformitate cu Specificaţiile tehnice pentru Raportarea electronică a vaselor de navigaţie interioară
3.Coca simplă sau dublă, în conformitate cu ADN/ADNR
4.Înălţimea, aşa cum este definită la articolul 1.01 nr. 75
5.Tonajul brut (pentru vasele maritime)
6.Numărul IMO (pentru vasele maritime)
7.Indicativul de apel (pentru vasele maritime)
8.Numărul MMSI
9.Codul ATIS
10.Tipul, numărul, autoritatea emitentă şi data la care expiră alte certificate

Art. 24a^05: Dispoziţie tranzitorie la articolul 2.18
-Articolul 24.08 se aplică mutatis mutandis.

ANEXA III:DOMENII ÎN CARE POT FI ADOPTATE DISPOZIŢII TEHNICE SUPLIMENTARE APLICABILE NAVELOR CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 1 ŞI 2
Toate cerinţele tehnice suplimentare adoptate de un stat membru în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din prezenta directivă pentru navele aflate în exploatare în zonele 1 şi/sau 2 de pe teritoriul statului membru în cauză se limitează la următoarele domenii:
1.Definiţii
- Necesare înţelegerii cerinţelor suplimentare
2.Stabilitatea
- Consolidarea structurii
Certificatul/atestarea de către o societate de clasificare omologată
3.Distanţa de siguranţă şi bordul liber
- Bordul liber
Distanţa de siguranţă
4.Etanşeitatea deschiderilor din cocă şi a suprastructurilor
- Suprastructurile
Uşile
Ferestrele şi spiraiurile
Capacele de bocaport
Alte deschideri (ţevi de ventilare, ţevi de evacuare etc.)
5.Echipament
- Ancore şi lanţuri de ancoră
Lumini de semnalizare
Semnale sonore
Busolă
Radar
Instalaţii de emisie-recepţie
Echipament de salvare
Prezenţa hărţilor maritime
6.Dispoziţii suplimentare pentru navele de pasageri
- Stabilitatea
Echipamentul de salvare
Bordul liber
Distanţa de siguranţă
Vizibilitatea de la timonerie
7.Convoaiele şi containerele
- Legăturile între împingătoare şi barje
Stabilitatea navelor/barjelor care transportă containere
ANEXA IV:DOMENII CARE POT FACE OBIECTUL UNOR CERINŢE TEHNICE REDUSE APLICABILE NAVELOR CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE DIN ZONELE 3 ŞI 4
Toate cerinţele tehnice reduse publicate de un stat membru în conformitate cu articolul 5 alineatul (7) din prezenta directivă pentru navele aflate în exploatare numai pe căile navigabile din zona 3 sau din zona 4 de pe teritoriul statului membru în cauză se limitează la următoarele domenii:
Zona 3
- Ancore, lanţuri şi cabluri de ancoră, inclusiv lungimea lanţurilor de ancoră
- Viteza minimă (înainte)
- Echipamente colective de salvare
- Standard cu două compartimente
- Vizibilitatea de la timonerie
Zona 4
- Ancore, lanţuri şi cabluri de ancoră, inclusiv lungimea lanţurilor de ancoră
- Viteza minimă (înainte)
- Echipamente de salvare
- Standard cu două compartimente
- Vizibilitatea de la timonerie
- Sistem secundar independent de propulsie
ANEXA V:MODEL DE CERTIFICAT COMUNITAR PENTRU NAVELE DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
Partea I:
Model de certificat comunitar pentru navele de navigaţie interioară

CERTIFICAT COMUNITAR PENTRU NAVELE DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ

(Rezervat pentru emblema statului)

NUMELE STATULUI

CERTIFICAT Nr.................................................................................................................................................

(Locul) (data)

......................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.......................................................................

(Semnătura)

Observaţii

Nava poate fi utilizată pentru navigaţie în temeiul prezentului certificat numai în condiţiile descrise în continuare.

În caz de modificare sau de reparaţii majore, nava trebuie să fie supusă unui control special înaintea fiecărei noi călătorii.

Proprietarul navei sau reprezentantul acestuia trebuie să informeze un organism de inspecţie cu privire la orice schimbare a numelui navei sau a proprietarului, orice nouă măsurare a capacităţii sau orice schimbare a numărului oficial, a numărului de înregistrare sau a portului de ataş, şi să îi trimită certificatul de inspecţie în vederea modificării.

Certificat Nr..............................al.....................................organismului de inspecţie

1. Numele navei

2. Tipul navei

3. Numărul oficial

4. Numele şi adresa proprietarului

5. Locul de înregistrare şi numărul de înregistrare

6. Portul de ataş

7. Anul construcţiei

8. Numele şi adresa şantierului

9. Acest certificat înlocuieşte certificatul nr. ............................................eliberat la.................................de către...................................................................................organismul de inspecţie

10. Nava menţionată în acest certificat,

ulterior inspecţiei efectuate privind (*).......................................................................................................................

şi la prezentarea certificatului eliberat pentru (*).......................................................................................................

de către societatea de clasificare autorizată...............................................................................................................

este recunoscută ca fiind aptă să navigheze

- pe căile navigabile comunitare în zona (zonele) (*)

pe căile navigabile în zona (zonele) (*)

în.............................[numele statelor membre (*)]................................................................................................

cu excepţia:................................................................................................................................................................

- pe următoarele căi navigabile în:............ [numele statelor membre (*)]..............................................................

cu pescajul maxim autorizat şi cu echipamentul şi echipajul menţionate în continuare.

11. Acest certificat suplimentar expiră la data de:............................................

(*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):.................................................................................................

Noul text:...................................................................................................................................................................

(*)......................................................................................................................................................................

Prezenta pagină a fost înlocuită.

...................................................................................................................

(Locul) (data)

...................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat Nr......................................al....................................................................organismului de inspecţie

12. Numărul certificatului (1), numărul oficial (2), numărul de înregistrare (3) şi numărul de măsurare a capacităţii (4) se aplică cu semnele corespunzătoare în următoarele locuri de pe navă:

1..................................................................................................

2..................................................................................................

3..................................................................................................

4..................................................................................................

13. Pescajul maxim autorizat este indicat pe fiecare parte a navei

- prin două -.................................................................................................- mărci de pescaj (*).

- prin mărcile superioare de capacitate (*).

Se aplică două scări de pescaj (*).

Cele două scări de tonaj din spate se folosesc ca scări de pescaj: În acest scop, ele au fost completate cu cifre care indică pescajele (*).

14. Fără a aduce atingere restricţiilor (*) menţionate la punctele 15 şi 52

nava este aptă:

1. să împingă (*)

4. să fie propulsată într-o formaţiune în cuplu (*)

1.1 în formaţiune rigidă (*)

5. să remorcheze (*)

1.2 cu o articulaţie ghidată (*)

5.1 nave fără propulsie proprie (*)

2. să fie împinsă (*)

5.2 motonave (*)

2.1 în formaţiune rigidă (*)

5.3 numai în amonte (*)

2.2 în capul unei formaţiuni rigide (*)

6. să fie remorcată (*)

2.3 cu o articulaţie ghidată (*)

6.1 ca navă autopropulsată (*)

3. să propulseze o formaţiune în cuplu (*)

6.2 ca navă fără propulsie proprie (*)

(*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):...........................................................................

Noul text:.................................................................................................

..................................................................................................................

(*)...........................................................................................................

Prezenta pagină a fost înlocuită.

..................................................................................................................

(Locul) (data)

..................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat nr. ............................al.........................................................................................................organismului de inspecţie

12. Formaţiuni autorizate

1. Nava este autorizată să propulseze următoarele formaţiuni:

Restricţii care decurg din capitolele 5 şi 16

Numărul formaţiunii

Dimensiuni maxime m

Navigaţia directă ş în amonte

starea încărcăturii în aval

Secţiune maximă în apă în m2

Observaţii

Nr.

lungime

lăţime

încărcată t

fără încărcătură

încărcată t

fără încărcătură

în amonte

în aval

2. Cuplări:

Tip de cuplare:.................................................................

Număr de cuplări pe fiecare parte:....................................

Numărul cablurilor de cuplare:........................................

Lungimea fiecărui cablu de cuplare:............................m

Rezistenta la rupere prin cuplare longitudinală:........kN

Numărul de tururi de cablu:..............................................

Rezistenţa la rupere prin cablu de cuplare:................kN

(*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):........................................................................................................

Noul text:......................................................................................................................................................................

(*) Prezenta pagină a fost înlocuită.

..................................................................................................................

(Locul) (data)

..................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.......................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat nr. ...........................................al......................................................................................................organismului de inspecţie

16. Certificat de măsurare a capacităţii nr. ......al Biroului de măsurare...................din data de................................

17 a. Lungimea totală........m

17 b. Lungimea L.................m

18 a. Lăţimea totală......m

18 b. Lăţimea 1..........m

19. Pescajul maxim........m

20. Bordul liber.......cm

21. Capacitatea brută de transport/Deplasamentul (*).................... t/m3 (*)

22. Numărul de pasageri..............

23. Numărul de cuşete pentru pasageri

..............................

24. Numărul de compartimente etanşe...........

25. Numărul de cale.........

26. Tipul de capac de bocaport

.............................

27. Numărul de motoare de propulsie principale

.......................

28. Puterea totală nominală principală de propulsie................kW

29. Numărul de elice principale

..........................

30. Numărul de troliuri de ancoră prova dintre care.............motorizate

31. Numărul de troliuri de ancoră pupa dintre care..............motorizate

32. Numărul de cârlige de remorcare

................

33. Numărul de vinciuri de remorcare dintre care..........motorizate

34. Instalaţia de guvernare

Numărul de planuri ale cârmei principale

Comanda cârmei principale

- manuală (*)

- electrică (*)

- electrică/hidraulică (*)

- hidraulică (*)

Alte instalaţii: da/nu (*) Tip:

Cârma de pe flanc: da/nu (*)

Comanda cârmei de pe flanc:

- manuală (*)

- electrică (*)

- electrică/hidraulică (*)

- hidraulică (*)

Transmisia de cârmă prova da/nu (*)

- cârmă prova (*)

- propulsor prova (*)

- alte instalaţii (*)

- Comandă de la distanţă da/nu (*)

Punere în funcţiune de la distanţă da/nu (*)

35. Instalaţii de santină

Capacitate totală calculată................1/min

Numărul de motopompe de santină.........

Debit...............1/min

Numărul de pompe..........

(*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):.................................................................................................

Noul text:.................................................................................................

.................................................................................................

.................................................................................................

(*) Prezenta pagină a fost înlocuită.

.................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat nr. ..............al..................................................................................... organismului de inspecţie

36.

Numărul şi poziţia dispozitivelor de închidere prevăzute la articolul 8.08 alineatele (10) şi (11)

37.

Ancorele

Numărul de ancore prova...........................

Masa totală a ancorelor prova............................kg

Numărul de ancore pupa.........................

Masa totală a ancorelor pupa...............................kg

38.

Lanţurile de ancoră

Numărul de lanţuri de ancoră prova..............

Numărul de lanţuri de ancoră pupa................

Lungimea fiecărui lanţ...................m

Lungimea fiecărui lanţ...................m

Rezistenţa la rupere a fiecărui lanţ...........................kN

Rezistenţa la rupere a fiecărui lanţ...........................kN

39. Cabluri de amarare

primul cablu cu o lungime de.........................m şi cu o rezistenţă la rupere de................. kN

al doilea cablu cu o lungime de.....................m şi cu o rezistenţă la rupere de................kN

al treilea cablu cu o lungime de......................m si cu o rezistentă la rupere de................kN

40. Cabluri de remorcare

..........cu o lungime de.................m si cu o rezistentă la rupere de..................kN

...........cu o lungime de.................m şi cu o rezistenţă la rupere de..................kN

41. Semnale vizuale şi sonore

Luminile, pavilioanele, flotoarele sferice şi dispozitivele de avertizare sonoră utilizate pentru semnalizare şi pentru a emite semnalele vizuale şi auditive prescrise de normele autorităţii navale în vigoare în statele membre sunt ţinute la bord, precum şi luminile de avarie independente prescrise de normele autorităţii navale în vigoare în statele membre.

(*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):.................................................................................................

Noul text:.................................................................................................

(*) Prezenta pagină a fost înlocuită.

.................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat Nr........................al............................................................................... organismului de inspecţie

42. Alte echipamente

O bandulă de aruncat

Sistem de comunicare vocală

- bilaterală alternativă (*)

O pasarelă prevăzută cu balustradă

- bilaterală simultană/telefon (*)

- legătură internă prin radiotelefonie (*)

O cange

Instalaţie de radiotelefonie

- reţea internave

O trusă de prim ajutor

- reţea de informaţii navale

- reţea navă - autoritate portuară

Un binoclu

Un afiş cu instrucţiuni privind salvarea şi reanimarea persoanelor căzute peste bord

Recipiente rezistente la foc

Macarale

- În conformitate cu articolul 11.12 alineatul (9) (*)

- alte macarale cu o încărcătură utilă de până la 2 000 kg (*)

Scară de îmbarcare înclinată/verticală (*)

43. Instalaţii de stingere a incendiilor

Numărul de extinctoare portabile

Instalaţie (Instalaţii) fixă (fixe) de stropit - Nu./ Număr (*)...........

Altă (alte) instalaţie (instalaţii) fixă (fixe) de stingere a incendiilor - Nu./ Număr (*)...........

Numărul de pompe de incendiu

Numărul de hidranţi

Numărul de furtunuri de incendiu

Motopompa de santină înlocuieşte o pompă de incendiu Da/Nu (*)

44. Echipament de salvare

Numărul de colaci de salvare

O vestă de salvare pentru fiecare persoană aflată la bord

Alte echipamente de salvare pe navele de pasageri (*)...........................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

O barcă de serviciu cu un set de vâsle, o parâmă şi un ispol (*)

Echipamente colective de salvare pe navele de pasageri (*)

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

45. Instalaţii speciale din timonerie pentru navigaţia radar comandată de către o singură persoană:

Nava are o timonerie special concepută pentru navigaţia radar comandată de către o singură persoană (*). (*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):

.................................................................................................................

Noul text:.................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

(*) Prezenta pagină a fost înlocuită.

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat Nr................................. al.................................................................. organismului de inspecţie

46. Mod de exploatare în conformitate cu prevederile dreptului naţional sau internaţional privind echipajul (**)

47. Echipamentul de pe navă în conformitate cu articolul 23.09

Nava (este conformă) (*)/(nu este conformă) (*) cu prevederile articolului 23.09 alineatul (1) (*)/articolului 23.09 alineatele (1) şi (2) (*)

Rubrică pentru menţionarea echipajului minim în conformitate cu cerinţele dreptului naţional sau internaţional (**)

Rubrică pentru menţionarea modului de exploatare în conformitate cu punctul 46

48. Rubrică pentru menţionarea echipajului minim al navelor care, în conformitate cu cerinţele dreptului naţional sau internaţional, nu fac parte din categoriile generale reglementate (**)

Rubrică pentru menţionarea modurilor de exploatare (**)

Observaţii şi condiţii speciale:

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

(*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):

.................................................................................................................

Noul text:.................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

(*) Prezenta pagină a fost înlocuită.

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

(**)Prevederi ale dreptului naţional sau internaţional aplicabile într-un stat membru.

Certificat nr. ..........................al..........................................................................organismului de inspecţie

49. Prelungirea/reînnoirea (*) valabilităţii certificatului (*) Inspecţie periodică/specială (*)

Organismul de inspecţie a controlat nava la data de.......................................................................(*).

Un atestat din data de...........................de la.................................................societatea de clasificare omologată.................................................................................................................

a fost prezentat organismului de inspecţie (*)

Motivul pentru inspecţie/certificare (*)

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Ţinând seama de rezultatul/certificatul inspecţiei (*), perioada de valabilitate a certificatului se prelungeşte/reînnoieşte (*) până la.................................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

49. Prelungirea/reînnoirea (*) valabilităţii certificatului (*) Inspecţie periodică/specială (*)

Organismul de inspecţie a controlat nava la data de.......................................................................(*).

Un atestat din data de...................de la................................societatea de clasificare omologată

a fost prezentat organismului de inspecţie (*)

Motivul pentru inspecţie/certificare (*)

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Ţinând seama de rezultatul/certificatul inspecţiei (*), perioada de valabilitate a certificatului se prelungeşte/reînnoieşte (*) până la.................................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

49. Prelungirea/reînnoirea (*) valabilităţii certificatului (*) Inspecţie periodică/specială (*)

Organismul de inspecţie a controlat nava la data de.....................................................................(*).

Un atestat din data de.........................de la...........................societatea de clasificare omologată

a fost prezentat organismului de inspecţie (*)

Motivul pentru inspecţie/certificare (*)

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Ţinând seama de rezultatul/certificatul inspecţiei (*), perioada de valabilitate a certificatului se prelungeşte/reînnoieşte (*) până la.................................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat nr. ............................al....................................................................... organismului de inspecţie

49. Prelungirea/reînnoirea (*) valabilităţii certificatului (*) Inspecţie periodică/specială (*)

Organismul de inspecţie a controlat nava la data de......................................................................(*).

Un atestat din data de...................de la...................................societatea de clasificare omologată................................................................................................................

a fost prezentat organismului de inspecţie (*)

Motivul pentru inspecţie/certificare (*)

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Ţinând seama de rezultatul/certificatul inspecţiei (*), perioada de valabilitate a certificatului se prelungeşte/reînnoieşte (*) până la.................................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

49. Prelungirea/reînnoirea (*) valabilităţii certificatului (*) Inspecţie periodică/specială (*)

Organismul de inspecţie a controlat nava la data de......................................................................(*).

Un atestat din data de.....................de la.................................societatea de clasificare omologată.................................................................................................................

a fost prezentat organismului de inspecţie (*)

Motivul pentru inspecţie/certificare (*)

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Ţinând seama de rezultatul/certificatul inspecţiei (*), perioada de valabilitate a certificatului se prelungeşte/reînnoieşte (*) până la.....................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

49. Prelungirea/reînnoirea (*) valabilităţii certificatului (*) Inspecţie periodică/specială (*)

Organismul de inspecţie a controlat nava la data de....................................................................(*).

Un atestat din data de......................de la.............................societatea de clasificare omologată................................................................................................................

a fost prezentat organismului de inspecţie (*)

Motivul pentru inspecţie/certificare (*)

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Ţinând seama de rezultatul/certificatul inspecţiei (*), perioada de valabilitate a certificatului se prelungeşte/reînnoieşte (*) până la.....................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat nr. ...........................al......................................................................... organismului de inspecţie

50. Autorizaţia pentru instalaţia (instalaţiile) de gaze lichefiate

Instalaţia (instalaţiile) de gaze lichefiate de la bordul navei a (au) fost inspectate de ofiţerul autorizat (*)

.................................................................................................................

şi, în conformitate cu raportul de omologare din data de............................., (*) este/sunt în conformitate cu cerinţele stabilite.

Instalaţia (instalaţiile) include (includ) (*) următoarele aparate de utilizare:

Instalaţie

Număr de ordine

Model

Marcă

Tip

Amplasament

Această autorizaţie este valabilă până la.................................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

Ofiţerul autorizat (*)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):...................................

Noul text:..................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

(*) Prezenta pagină a fost înlocuită.

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Certificat nr. .....................................al.................................................................................................................organismului de inspecţie

51. Prelungirea autorizaţiei pentru instalaţia (instalaţiile) de gaze lichefiate

Perioada acoperită de autorizaţia pentru instalaţia (instalaţiile) de gaze lichefiate de la data de...................................se prelungeşte până la.............................................................................................

- ca urmare a inspecţiei de către ofiţerul autorizat.........................................................................................................

- pe baza prezentării autorizaţiei din data de.................................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

51. Prelungirea autorizaţiei pentru instalaţia (instalaţiile) de gaze lichefiate

Perioada acoperită de autorizaţia pentru instalaţia (instalaţiile) de gaze lichefiate de la data de.................................se prelungeşte până la................................................................................................

- ca urmare a inspecţiei de către ofiţerul autorizat.........................................................................................................

- pe baza prezentării autorizaţiei din data de.................................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

51. Prelungirea autorizaţiei pentru instalaţia (instalaţiile) de gaze lichefiate

Perioada acoperită de autorizaţia pentru instalaţia (instalaţiile) de gaze lichefiate de la data de................................se prelungeşte până la................................................................................................

- ca urmare a inspecţiei de către ofiţerul autorizat........................................................................................................

- pe baza prezentării autorizaţiei din data de.................................................................................................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

Certificat nr. ......................al............................................................................. organismului de inspecţie

52. Anexă la certificatul nr. .................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

(*) Modificare (modificări) la punctul (punctele):.........................................................

Noul text:.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

(*) Prezenta pagină a fost înlocuită.

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Organismul de inspecţie)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

Continuare la pagina (*).............................................

Sfârşitul certificatului de inspecţie (*)

*) În partea I căsuţa 3 a modelului, termenul "număr oficial" se înlocuieşte cu "număr unic de identificare al vasului european".

*)- Anexa V partea 1 se modifică după cum urmează:
- Al treilea alineat al specificaţiei de la pagina 1 se înlocuieşte cu următorul text:
Proprietarul construcţiei navale sau reprezentantul acestuia comunică autorităţii competente orice modificare a numelui sau orice schimbare a proprietarului, orice remăsurări, precum şi orice schimbare a numărului de înregistrare sau a portului de origine al navei şi transmite autorităţii respective certificatul comunitar pentru modificare.
- În caseta 12 din model, teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:
Numărul de certificat (1), numărul european unic de identificare a navei (2), numărul de înregistrare (3) şi numărul măsurătorii (4) sunt expuse împreună cu simbolurile corespunzătoare în următoarele locuri de pe construcţia navală
- În caseta 15 din model, punctul 2 se înlocuieşte cu următorul text:

2. Cuplaje:

 

Tip de cuplaj:........................

Număr de cuplaje per bord:............................

Număr de cabluri de cuplare:.........................

Lungimea fiecărui cablu de cuplaj:.................... m

Forja de rupere per cuplaj longitudinal:....................kN

Forţa de rupere per cablu:................................... kN

Numărul firelor de cablu:

 
- Caseta 19 din model se înlocuieşte cu următorul text:

(...)(...)

(...)

19. Pescaj total..... m

(...)

(...)(...)

(...)

19b Pescaj T ........m

(...)

- Caseta 35 din model se înlocuieşte cu următorul text:

35.Instalaţia de santină şi de drenare

 

Număr de pompe de santină............................

...............,din care acţionate electric................

Debitul minim de pompare

prima pompă de santină.................. l/min

 

a doua pompă de santină................ l/min

- Caseta 42 din model se înlocuieşte cu următorul text:

42.Alte echipamente

bandulă

Instalaţia de

- bilateral alternativă (*)

pasarelă cu balustradă

comunicare

- bilateral simultan/telefon (*)

în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera(d) (*)

vocală

- legătură radiotelefonică

în conformitate cu articolul 15.06 alineatul(12) (*)

 

internă (*)

Lungime............................................. m

  

cange

Instalaţia

- serviciu navă-navă

trusă de prim ajutor

radiotelefonică

- serviciu de informaţii nautice

binoclu

 

- serviciul navă-autoritatea

anunţ cu privire la salvare

 

portuară

om peste bord

  

recipiente rezistente la foc

Macarale

- în conformitate cu articolul 11.12 alineatul( 9) (*)

  

- alte macarale cu o încărcătură utilă care nu depăşeşte 2 000 kg (*)

scară înclinată/verticală (*)

  
- Caseta 43 din model se înlocuieşte cu următorul text:
43.Mijloace de combatere a incendiilor

Număr de stingătoare portabile.........................., pompe de incendiu.........................., hidranţi..........................

Instalaţii fixe de stingere a incendiilor în încăperile de locuit etc. Nr./Numărul.................................. (*)

Instalaţii fixe de stingere a incendiilor în încăperile de maşini etc. Nr./Numărul.................................. (*)

Pompa de santină acţionată electric înlocuieşte o pompă de incendiu............................................... Da/Nu (*)

- Caseta 44 din model se înlocuieşte cu următorul text:

44. Mijloace de salvare

Numărul de colaci de salvare........................, dintre care cu.........................,lumini, cu........................ saulă (*)

O vestă de salvare pentru fiecare persoană care este în mod obişnuit la bord/în conformitate cu EN 395:1998, EN 396:1998, EN ISO 12402-3:2006 sau EN ISO 12402-4:2006 (*)

O barcă a navei cu un set de rame, o saulă şi un ispol/în conformitate cu EN 1914:1997 (*) Platformă sau instalaţie în conformitate cu articolul 15.15 alineatul (5) sau alineatul (6) (*)

Numărul, tipul şi locul (locurile) instalării echipamentului pentru a permite persoanelor să fie transferate în siguranţă la ape puţin adânci, pe ţărm sau pe o altă navă în conformitate cu articolul 15.09 alineatul (3)

.................................................................................................................

....................................................................................................

Număr de mijloace de salvare individuale pentru personalul de la bord................................................................, dintre care în conformitate cu articolul 10.05 alineatul (2)................................................................................... (*)

Număr de mijloace de salvare individuale pentru pasageri..................................................................................... (*)

Mijloace de salvare colective, în ceea ce priveşte numărul, echivalente cu........................................... mijloace de salvare individuale (*)

Două seturi de aparate de respiraţie, două seturi în conformitate cu articolul 15.12 alineatul (10) litera (b), număr de...................................................................................... măşti de gaze (*)

Rolul de siguranţă şi planul de siguranţă afişate la:

.....................................................................................................

....................................................................................................

- În caseta 52 din model, ultimul rând se înlocuieşte cu următorul text:

Continuare pe pagina (*)

Sfârşitul certificatului comunitar (*)

Partea II:
Model de certificat comunitar suplimentar pentru navele de navigaţie interioară

Anexă la certificatul de inspecţie pentru Rin nr. ...............................................................Pagina 1

CERTIFICAT COMUNITAR SUPLIMENTAR PENTRU NAVELE DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ

(Rezervat pentru emblema statului)

NUMELE STATULUI

Numele şi adresa autorităţii competente care eliberează certificatul suplimentar

1. Numele navei:.................................................................................................................

2. Numărul oficial:.................................................................................................................

3. Locul şi numărul de înregistrare:.................................................................................................................

4. Ţara de înregistrare şi/sau portul de ataş (1):............................................................................................................

5. Având în vedere certificatul de inspecţie pentru Rin nr. .........................................................................................

din data de...................................valabil până la.................................................................................................................

6. Având în vedere rezultatul inspecţiei........................................................................din..............................................................

7. nava menţionată anterior este recunoscută aptă de a naviga pe căile navigabile comunitare din zona (zonele)

.................................................................................................................de la Comunidad Europea.............................

8. Acest certificat suplimentar expiră la data de.................................................................................................................

9. Eliberat în data de.............................................din.......................................................................................................

10..................................................................................................................

(Autoritatea competentă)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(1)Se şterge unde nu este aplicabil.

Pagina 2 - Anexă la certificatul de inspecţie pentru Rin nr. .......................................................................

11.

Zone şi/sau căi navigabile (1)

4

3

2

1

Bord liber

cu cală închisă

(cm)

cu cală deschisă

12. Derogări de la certificatul de inspecţie pentru Rin nr. .................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

13. Datele referitoare la numărul membrilor echipajului din certificatul de inspecţie pentru Rin nu se aplică. 14. Având în vedere certificatul de inspecţie pentru Rin nr. ......................................................................................

din data de.............................valabil până la.................................................................................................................

Având în vedere rezultatul inspecţiei.................................................................................................................

.................................................................................................................

din.................................................................................................................

Acest certificat suplimentar se prelungeşte/reînnoieşte (1) până la....................................

.................................................................................................................

(Locul) (data)

.................................................................................................................

(Autoritatea competentă)

.................................................................................................................

(Semnătura)

(1)Se şterge unde nu este aplicabil.

*) În partea II căsuţa 3 a modelului, termenul "număr oficial" se înlocuieşte cu "număr unic de identificare al vasului european".

Partea III:
Model de certificat comunitar provizoriu pentru navele de navigaţie interioară
Certificat comunitar provizoriu (*)/Certificat de omologare provizoriu (*) nr. ...............

1. Numele navei........................................2. Tipul navei.......................................................3. Numărul oficial.........................

4. Numele şi adresa proprietarului...............................................................................................

5. Lungime L/LWL (*)...................................................................Numărul de pasageri...........................................Numărul de cabine (*)...............................

6. Rubrică pentru informaţii despre echipaj...............................................................................................................

6.1. Modurile de exploatare în conformitate cu prevederile din dreptul naţional sau internaţional (**)

6.2. Echipamentul de pe navă în conformitate cu articolul 23.09

Nava (este în conformitate) (*)/(nu este în conformitate) (*) cu prevederile articolului 23.09 alineatul (1) (*)/articolului 23.09 alineatele (1) şi (2) (*)

Rubrică pentru menţionarea echipajului minim în conformitate cu prevederile din dreptul naţional sau internaţional (*)

Rubrică pentru menţionarea modului de exploatare în conformitate cu punctul 6.1

6.3. Rubrică pentru menţionarea echipajului minim pentru navele care, în conformitate cu prevederile din dreptul naţional sau internaţional, nu fac parte din categoriile generale reglementate (*)

7. Instalaţia (instalaţiile) de gaz lichefiat

Atestat valabil până la data de..................................................................................................................

8. Condiţii speciale

9. Transportul de substanţe periculoase, a se vedea căsuţa separată (*)

10. Valabilitate

Certificat provizoriu (*)/Certificat de acceptare provizoriu (*) valabil până la data de...................................... (Data) pentru navigaţie(*)/pentru o singură călătorie (*)

Nava menţionată anterior este recunoscută aptă de a naviga

- pe căile navigabile comunitare din zona (zonele) (*)..............................................................................................pe căile navigabile din zona (zonele) (*)...........................................................................................................................în [numele statelor (*)]

cu excepţia...................................................................................................................................................................

- pe următoarele căi navigabile din [numele statelor (*)]............................................................................................

............................................................................................

..............................................................................................

11 ....................................... ..........................................

(Locul) (data)

...............................................................................................

(Autoritatea competentă pentru certificatul provizoriu de omologare)

...............................................................

(Semnătura)

.................................... .................................................

(Locul) (data)

..........................................................................

(Organismul de inspecţie)

...............................................................

(Semnătura)

(*)Se şterge unde nu este aplicabil.

(**)Se indică, după caz, cerinţele dreptului naţional sau internaţional.

9. Transportul de substanţe periculoase

(Se indică, după caz, dacă nava îndeplineşte prevederile din dreptul naţional sau internaţional)

*) În partea III căsuţa 3 a modelului, termenul "număr oficial" se înlocuieşte cu "număr unic de identificare al vasului european".

ANEXA VI:MODEL DE REGISTRU DE CERTIFICATE COMUNITARE PENTRU NAVELE DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
Autoritatea competentă/Organismul de inspecţie...........................................................
Registrul de certificate comunitare pentru navele de navigaţie interioară
Anul..........................
(Pagina din stânga)

Certificat comunitar pentru navele de navigaţie interioară

Numele navei

Numărul oficial al navei

Proprietar

Registrul navei

Tipul navei

Nr.

Ziua

Luna

Nume

Adresă

Locul

Nr.

(Pagina din dreapta)

Capacitatea brută de transport a navei în conformitate cu certificatul de tonaj sau cu deplasamentul (*)

Zonele sau lungimea căii navigabile, după caz

Atestate privind inspecţiile suplimentare sau speciale, retragerea şi anularea certificatului

Certificatul comunitar pentru navele de navigaţie interioară valabil până la data de

Alte observaţii

Data certificatului de tonaj

Marca tonajului

t/m5

de la

până la

(*)În absenţa certificatului de tonaj, se indică capacitatea brută de transport sau deplasamentul.
*) La anexa VI coloana a cincea, titlul "număr oficial" se înlocuieşte cu titlul "număr unic de identificare al vasului european".

ANEXA VII:SOCIETĂŢI DE CLASIFICARE
CUPRINS

Partea I:

Criterii pentru recunoaşterea societăţilor de clasificare

Partea II:

Procedura pentru recunoaşterea societăţilor de clasificare

Partea III:

Lista societăţilor de clasificare recunoscute

Partea I:Criterii pentru recunoaşterea societăţilor de clasificare
Societăţile de clasificare care doresc să obţină recunoaşterea în temeiul articolului 10 din prezenta directivă trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
1.societatea de clasificare este capabilă să dovedească prin documente o experienţă vastă în materie de proiectare şi fabricaţie a navelor de navigaţie interioară. Societatea de clasificare trebuie să dispună de norme şi reglementări cuprinzătoare privind proiectarea, fabricarea şi inspecţia periodică a navelor de navigaţie interioară, în special pentru calculul stabilităţii în conformitate cu partea 9 din regulamentele anexate la Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căi navigabile interioare (ADN), conform dispoziţiilor articolelor 22a.04 şi 22a.05 din anexa II, care trebuie publicate cel puţin în limba neerlandeză, engleză, franceză sau germană şi trebuie actualizate şi ameliorate permanent prin programe de cercetare şi dezvoltare. Normele şi regulamentele nu trebuie să contravină dispoziţiilor dreptului comunitar sau acordurilor internaţionale în vigoare;

2.societatea de clasificare îşi publică anual registrul de nave;
3.societatea de clasificare este un organism independent de proprietarii de nave, de constructorii de nave sau de terţii care desfăşoară o activitate comercială în proiectarea, fabricarea, echiparea, repararea, exploatarea sau asigurarea navelor. Veniturile societăţii de clasificare nu depind de o singură societate comercială;
4.sediul societăţii de clasificare sau sucursala autorizată să hotărască şi să acţioneze în toate domeniile care îi revin în cadrul normelor care reglementează navigaţia interioară se află într-unui dintre statele membre;
5.societatea de clasificare şi experţii ei au o bună reputaţie în navigaţia interioară; experţii sunt în măsură să îşi probeze abilităţile profesionale. Ei îşi desfăşoară activitatea pe seama societăţii de clasificare;
6.societatea de clasificare dispune de personal tehnic, de conducere, de asistenţă, de control şi de cercetare suficient şi proporţional cu misiunile de îndeplinit şi cu numărul de nave clasificate, şi care veghează la dezvoltarea competenţelor şi la adaptarea regulamentelor. Ea are inspectori în cel puţin un stat membru;
7.societatea de clasificare acţionează în conformitate cu principiile eticii profesionale;
8.societatea de clasificare este condusă şi administrată astfel încât sa se asigure confidenţialitatea informaţiilor cerute de către un stat membru;
9.societatea de clasificare este pregătită să furnizeze informaţii pertinente unui stat membru;
10.conducerea societăţii de clasificare şi-a definit şi precizat în detaliu politica şi obiectivele în materie de calitate, precum şi angajamentul faţă de ele, şi s-a asigurat că politica menţionată anterior este înţeleasă, pusă în aplicare şi menţinută la toate nivelurile în societatea de clasificare;
11.societatea de clasificare a elaborat, pus în aplicare şi menţinut un sistem intern eficace de asigurare a calităţii, bazat pe părţile relevante din standardele de calitate recunoscute internaţional şi conform cu EN ISO/IEC 17020: 2004, astfel cum este interpretat de Condiţiile de certificare a sistemelor de calitate IACS. Sistemul de calitate trebuie să fie certificat de un organism independent de auditori recunoscut de administraţia statului în care se află sediul sau sucursala societăţii de clasificare prevăzute la alineatul (4) şi care, printre altele, se asigură că:
a)normele şi regulamentele societăţii de clasificare sunt stabilite şi menţinute în mod sistematic;
b)normele şi regulamentele societăţii de clasificare sunt respectate;
c)sunt îndeplinite cerinţele legale de muncă pentru care este autorizată societatea de clasificare;
d)responsabilităţile, atribuţiile şi relaţiile dintre membrii personalului a căror activitate influenţează calitatea serviciilor societăţii de clasificare sunt definite şi precizate în detaliu;
e)toate lucrările se desfăşoară în condiţii controlate;
f)un sistem de supraveghere permite monitorizarea acţiunilor şi lucrărilor efectuate de inspectori şi de personalul tehnic şi administrativ angajat de către societatea de clasificare;
g)normele principalelor activităţi legale pentru care este autorizată societatea sunt aplicate şi direct supravegheate numai de inspectorii ei sau de inspectorii altor societăţi de clasificare omologate;
h)este pus în aplicare un sistem de calificare şi de actualizare permanentă a cunoştinţelor inspectorilor;
i)se ţine o evidenţă care să demonstreze îndeplinirea standardelor cerute în diferitele domenii reglementate de serviciile furnizate, precum şi funcţionarea eficientă a sistemului de calitate şi
j)în toate sediile există un sistem general de audituri interne planificate şi descrise în detaliu privind activităţile care vizează asigurarea calităţii;
12.sistemul de calitate trebuie să fie certificat de un organism independent recunoscut de administraţia statului în care se află sediul sau sucursala societăţii de clasificare prevăzute la alineatul (4);
13.societatea de clasificare se angajează să îşi adapteze normele şi regulamentele la directivele Uniunii Europene şi să furnizeze comitetului toate informaţiile relevante în timp util;
14.societatea de clasificare se angajează să consulte periodic societăţile de clasificare deja omologate pentru a asigura echivalenţa între standardele tehnice şi punerea lor în aplicare şi permite participarea reprezentanţilor statului membru şi a altor părţi în cauză la dezvoltarea normelor şi regulamentelor sale.
Partea II:Procedura pentru recunoaşterea societăţilor de clasificare
Decizia de recunoaştere a unei societăţi de clasificare, în conformitate cu articolul 10 din prezenta directivă, este luată de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 19 alineatul (2) din prezenta directivă. Este necesar să fie respectată, de asemenea, următoarea procedură:
1.reprezentanţii statului în care societatea de clasificare are sediul sau o sucursală autorizată să hotărască şi să acţioneze în toate domeniile care îi revin în cadrul regulamentelor care reglementează navigaţia interioară adresează Comisiei o cerere de recunoaştere. Pe lângă aceasta, reprezentanţii statului menţionat anterior comunică toate informaţiile şi documentele necesare pentru a se verifica îndeplinirea cerinţelor pentru omologare;
2.orice membru al comitetului poate solicita o audiere la societatea de clasificare în cauză sau să i se furnizeze informaţii sau documente suplimentare;
3.retragerea recunoaşterii se efectuează în mod asemănător. Orice membru al comitetului poate solicita retragerea recunoaşterii. Reprezentanţii statului care solicită retragerea trebuie să prezinte informaţiile şi documentaţia în sprijinul cererii lor;
4.înainte de a recunoaşte o societate de clasificare care nu a fost recunoscută în cadrul regulamentului privind inspecţia navelor pe Rin de către toate statele membre ale Comisiei centrale pentru navigaţia pe Rin, Comisia consultă secretariatul Comisiei centrale.

5.lista societăţilor recunoscute se modifică după fiecare decizie de recunoaştere sau de retragere a recunoaşterii unei societăţi de clasificare;
6.Comisia informează societăţile de clasificare în cauză cu privire la deciziile sale.
Partea III:Lista societăţilor de clasificare recunoscute
Pe baza criteriilor stabilite în părţile I şi II, societăţile de clasificare recunoscute până în prezent în temeiul articolului 10 alineatul (1) din prezenta directivă sunt următoarele:
1.Bureau Veritas
2.Germanischer Lloyd
3.Lloyd's Register of Shipping
4.Polski Rejestr Statkow S.A.
5.RINA s.p.a
6.Russian Maritime Register of Shipping
Până la recunoaşterea lor, în conformitate cu părţile I şi II, societăţile de clasificare recunoscute şi autorizate de un stat membru în conformitate cu Directiva 94/57/CE a Consiliului din 22 noiembrie 1994 privind normele şi standardele comune pentru organismele cu rol de inspecţie şi control al navelor, precum şi pentru activităţile în domeniu ale administraţiilor maritime (*) sunt recunoscute în prezent în conformitate cu articolul 10 din prezenta directivă numai în ceea ce priveşte navele care navighează exclusiv pe căile navigabile ale statului membru respectiv.
(*)JO L 319, 12.12.1994. p. 20.

ANEXA VIII:REGULAMENT DE PROCEDURĂ PENTRU EFECTUAREA INSPECŢIILOR
Art. 1
În cazul în care, în timpul inspecţiei, autorităţile constată că certificatul de la bordul navei nu este valabil sau că nava nu îndeplineşte cerinţele prevăzute în certificat, dar că încetarea valabilităţii sau neîndeplinirea cerinţelor nu reprezintă un pericol manifest, proprietarul navei sau reprezentantul său iau toate măsurile necesare pentru remedierea situaţiei. Autoritatea care a eliberat certificatul sau care 1-a reînnoit ultima dată este informată cu privire la aceasta în termen de şapte zile.
Art. 2
În cazul în care, în timpul inspecţiei menţionate anterior, autorităţile constată lipsa certificatului sau că nava reprezintă un pericol evident, autorităţile menţionate anterior pot întrerupe navigaţia navei până la luarea măsurilor necesare pentru remedierea situaţiei constatate.
De asemenea, ele pot prescrie măsuri care să permită navei să navigheze în siguranţă, după caz, după ce şi-a terminat transportul, până în locul în care este supusă fie unei verificări, fie unei reparaţii. Autoritatea care a eliberat certificatul sau care 1-a reînnoit ultima dată este informată cu privire la aceasta în termen de şapte zile.
Art. 3
Statul membru care a întrerupt navigaţia unei nave sau care a notificat proprietarului această intenţie, în cazul în care deficienţele constatate nu sunt corectate, informează autoritatea din statul membru care a eliberat certificatul sau care 1-a reînnoit ultima dată, în termen de şapte zile, cu privire la decizia luată sau pe care intenţionează să o ia.
Art. 4
Orice decizie adoptată cu privire la întreruperea navigaţiei unei nave în temeiul măsurilor adoptate pentru punerea în aplicare a prezentei directive este motivată. Decizia este notificată fără întârziere părţii interesate, cu menţionarea căilor de atac prevăzute de legislaţia în vigoare în statele membre şi a termenelor în care acestea pot fi introduse.
ANEXA IX:APARATE RADAR ŞI INDICATOARE ALE VITEZEI DE GIRAŢIE UTILIZATE LA BORDUL NAVELOR DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
CUPRINS
Definiţii
- PARTEA I: Cerinţe minime şi condiţii de testare pentru aparatele radar de navigaţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară
- PARTEA II: Cerinţe minime şi condiţii de testare pentru indicatoarele vitezei de giraţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară
- PARTEA III: Cerinţe pentru testele de instalare şi de funcţionare pentru aparatele radar şi indicatoarele vitezei de giraţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară
- PARTEA IV: Certificat de instalare şi performanţă pentru aparatele radar şi indicatoarele vitezei de giraţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară
- PARTEA V: Registru cu autorităţile competente, serviciile tehnice, aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie aprobate şi firmele specializate recunoscute
- PARTEA VI: Echipamente echivalente
Definiţii:
1.«test de tip» înseamnă procedura de testare menţionată în partea I articolul 4 sau în partea II articolul 1.03, utilizată de serviciul tehnic pentru testarea conformităţii cu cerinţele din prezenta anexă. Testul de tip face parte integrantă din aprobarea de tip;
2.«aprobare de tip» înseamnă procedura administrativă prin care un stat membru confirmă că un echipament este conform cu cerinţele din prezenta anexă.
În cazul aparatelor radar de navigaţie, această procedură include dispoziţiile de la articolele 5-7 şi 9. În cazul indicatoarelor vitezei de giraţie, procedura include dispoziţiile de la articolele 1.04-1.06 şi 1.08 din partea II;
3.«certificat de testare» înseamnă un document în care se consemnează rezultatele testului de tip;
4.«solicitant» sau «producător» înseamnă orice persoană juridică sau fizică sub numele, marca comercială sau altă formă de identificare a căreia este produs şi introdus pe piaţă echipamentul prezentat pentru testare şi care este responsabilă de toate aspectele privitoare la procedura de testare de tip şi de aprobare de tip faţă de serviciul tehnic şi autoritatea care eliberează aprobarea;
5.«serviciu tehnic» înseamnă instituţia, autoritatea sau organizaţia care efectuează testarea de tip;
6.«declaraţia producătorului» înseamnă declaraţia prin care un producător dă asigurări că echipamentul îndeplineşte cerinţele minime în vigoare şi că este identic în toate privinţele cu echipamentul supus testării;
7.«declaraţie de conformitate în conformitate cu Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene şi echipamentele terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea reciprocă a conformităţii acestora (*)» înseamnă declaraţia dată în conformitate cu anexa II punctul 1 din Directiva 1999/5/CE, prin care producătorul confirmă că produsul în cauză îndeplineşte cerinţele aplicabile din directiva respectivă;
(*)JO L 91, 7.4.1999. p. 10.
8.«autoritate competentă» înseamnă autoritatea oficială care eliberează aprobarea de tip.
PARTEA I:Cerinţe minime şi condiţii de testare pentru aparatele radar de navigaţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară
Cuprins
- Articolul 1 - Domeniu de aplicare
- Articolul 2 - Scopul aparatelor radar de navigaţie
- Articolul 3 - Cerinţe minime
- Articolul 4 - Teste de tip
- Articolul 5 - Cererea pentru un test de tip
- Articolul 6 - Aprobarea de tip
- Articolul 7 - Marcarea echipamentelor şi numărul de aprobare de tip
- Articolul 8 - Declaraţia producătorului
- Articolul 9 - Modificări ale echipamentelor care au primit aprobare de tip
Art. 1: Domeniu de aplicare
Prezentele dispoziţii stabilesc cerinţele minime pentru aparatele radar utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară, precum şi condiţiile de verificare a conformităţii cu aceste cerinţe minime.
Art. 2: Scopul aparatelor radar de navigaţie
Aparatele radar de navigaţie facilitează navigaţia navei prin oferirea unei imagini radar clare a poziţiei acesteia în raport cu balizele, liniile de ţărm şi structurile de navigaţie, precum şi prin indicarea la timp şi în mod fiabil a prezenţei altor nave şi a obstacolelor care ies deasupra suprafeţei apei.
Art. 3: Cerinţe minime
(1)Cu excepţia cerinţelor privitoare la compatibilitatea electromagnetică [articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 1999/5/CE] şi a cerinţelor privind utilizarea eficientă a spectrului pentru evitarea interferenţelor dăunătoare decurgând din articolul 3 alineatul (2) din Directiva 1999/5/CE, aparatele radar de navigaţie utilizate pe navele de navigaţie interioară respectă cerinţele standardului european EN 302194-1: 2006.
(2)Alineatul (1) se aplică echipamentelor ECDIS de navigaţie interioară care pot fi utilizate în mod de navigaţie. Aceste echipamente trebuie, în plus, să îndeplinească cerinţele versiunii standardelor ECDIS privind navigaţia interioară care este valabilă la data eliberării aprobării de tip.
Art. 4: Teste de tip
(1)Conformitatea cu cerinţele minime prevăzute la articolul 3 alineatul (1) se stabileşte cu ajutorul unui test de tip.
(2)Dacă echipamentul trece cu succes testul de tip, organizaţia de testare eliberează un certificat de testare. În cazul în care echipamentul nu îndeplineşte cerinţele minime, solicitantul este informat în scris cu privire la motivele respingerii cererii sale.
Art. 5: Cererea pentru un test de tip
(1)Cererea pentru efectuarea unui test de tip asupra unui aparat radar de navigaţie se trimite unui serviciu tehnic.
Serviciile tehnice se notifică Comisiei Europene.
(2)Fiecare cerere este însoţită de următoarele documente:
a)descrieri tehnice detaliate;
b)un set complet de documente cu privire la instalare şi utilizare;
c)manuale de utilizare detaliate;
d)manuale de utilizare rezumate; şi
e)dacă este cazul, dovezi privind testele efectuate anterior.
(3)În cazul în care solicitantul nu doreşte ca declaraţia de conformitate în temeiul Directivei 1999/5/CE să fie stabilită în acelaşi timp cu aprobarea de tip, cererea de efectuare a unui test de tip trebuie însoţită de o declaraţie de conformitate.
Art. 6: Aprobarea de tip
(1)Aprobarea de tip se acordă de către autoritatea competentă pe baza certificatului de testare. Autoritatea competentă informează Comisia Europeană în privinţa echipamentului pentru care a eliberat o aprobare de tip. Comunicarea în cauză include numărul de aprobare de tip atribuit, denumirea tipului, numele producătorului, numele deţinătorului aprobării de tip şi data aprobării de tip.
(2)Fiecare autoritate competentă sau serviciul tehnic desemnat de autoritatea competentă are dreptul de a selecta echipamente din producţia de serie, în orice moment, pentru inspecţie.
În cazul în care această verificare arată existenţa unor defecte la echipamente, aprobarea de tip poate fi retrasă. Aprobarea de tip este retrasă de autoritatea care a eliberat-o.
Art. 7: Marcarea echipamentelor şi numărul de aprobare de tip
(1)Fiecare componentă a echipamentului este marcată permanent cu:
a)numele producătorului;
b)denumirea comercială a echipamentului;
c)tipul echipamentului; şi
d)numărul de serie.
(2)Numărul de aprobare de tip atribuit de autoritatea competentă este aplicat permanent pe unitatea de afişaj, astfel încât să rămână clar vizibil după instalarea echipamentului.
Componenţa numărului de aprobare: e-NN-NNN
e = Uniunea Europeană
NN = codul ţării care a acordat aprobarea de tip,
unde

01 = Germania

08 = Republica Cehă

02 = Franţa

09 = Spania

03 = Italia

11 = Regatul Unit

04 = Ţările de Jos

12 = Austria

05 = Suedia

13 = Luxemburg

06 = Belgia

14 = Elveţia

07 = Ungaria

17 = Finlanda

18 = Danemarca

27 = Slovacia

19 = România

29 = Estonia

20 = Polonia

32 = Letonia

21 = Portugalia

34 = Bulgaria

23 = Grecia

36 = Lituania

24 = Irlanda

49 = Cipru

26 = Slovenia

50 = Malta

25 = Croaţia

NNN = un număr din trei cifre, care este stabilit de către autoritatea competentă.
(3)Numărul de aprobare de tip nu poate fi folosit decât împreună cu aprobarea de tip corespunzătoare.
Solicitantul este cel căruia îi revine responsabilitatea realizării şi aplicării numărului de aprobare de tip.
Art. 8: Declaraţia producătorului
Fiecare echipament trebuie să fie însoţit de o declaraţie a producătorului.
Art. 9: Modificări ale echipamentelor care au primit aprobare de tip
(1)Orice modificare adusă echipamentelor deja aprobate conduce la retragerea aprobării de tip. În toate cazurile în care sunt avute în vedere modificări, detaliile acestora se comunică în scris serviciului tehnic competent.
(2)Autoritatea competentă decide, după consultarea cu serviciul tehnic, dacă aprobarea de tip se aplică în continuare sau dacă este necesară o inspecţie sau un nou test de tip.
În cazul în care se acordă un nou test de tip, se atribuie un nou număr de aprobare de tip.
PARTEA II:Cerinţe minime şi condiţii de testare pentru indicatoarele vitezei de giraţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară
Cuprins
- CAPITOLUL 1: Dispoziţii generale
- Articolul 1.01 - Domeniu de aplicare
- Articolul 1.02 - Scopul indicatoarelor vitezei de giraţie
- Articolul 1.03 - Test de tip
- Articolul 1.04 - Cererea pentru un test de tip
- Articolul 1.05 - Aprobarea de tip
- Articolul 1.06 - Marcarea echipamentelor şi numărul de aprobare de tip
- Articolul 1.07 - Declaraţia producătorului
- Articolul 1.08 - Modificări ale echipamentelor care au primit aprobare de tip
- CAPITOLUL 2: Cerinţe minime generale pentru indicatoarele vitezei de giraţie
- Articolul 2.01 - Construcţie, proiectare
- Articolul 2.02 - Emisiile de paraziţi şi compatibilitatea electromagnetică
- Articolul 2.03 - Funcţionare
- Articolul 2.04 - Instrucţiuni de utilizare
- Articolul 2.05 - Instalarea senzorului
- CAPITOLUL 3: Cerinţe operaţionale minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie
- Articolul 3.01 - Pregătirea pentru punerea în funcţiune a indicatorului vitezei de giraţie
- Articolul 3.02 - Indicarea vitezei de giraţie
- Articolul 3.03 - Domenii de măsurare
- Articolul 3.04 - Precizia vitezei de giraţie indicate
- Articolul 3.05 - Sensibilitate
- Articolul 3.06 - Monitorizarea funcţionării
- Articolul 3.07 - Lipsa sensibilităţii la alte mişcări normale ale navei
- Articolul 3.08 - Lipsa sensibilităţii la câmpuri magnetice
- Articolul 3.09 - Repetoare
- CAPITOLUL 4: Cerinţe tehnice minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie
- Articolul 4.01 - Funcţionare
- Articolul 4.02 - Dispozitive de amortizare
- Articolul 4.03 - Conectarea de echipamente suplimentare
- CAPITOLUL 5: Condiţii şi proceduri de testare cu privire la indicatoarele vitezei de giraţie
- Articolul 5.01 - Siguranţă, capacitatea de încărcare şi compatibilitatea electromagnetică
- Articolul 5.02 - Emisii de paraziţi
- Articolul 5.03 - Procedura de testare
Apendice: Limitele maxime de toleranţă pentru erorile de indicare ale indicatoarelor vitezei de giraţie
CAPITOLUL 1:Dispoziţii generale
Art. 101: Domeniu de aplicare
Prezentele dispoziţii stabilesc cerinţele minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară, precum şi condiţiile de verificare a conformităţii cu aceste cerinţe minime.
Art. 102: Scopul indicatoarelor vitezei de giraţie
Indicatoarele vitezei de giraţie au ca scop facilitarea navigaţiei radar prin măsurarea şi indicarea vitezei de giraţie a navei spre babord sau spre tribord.
Art. 103: Test de tip
(1)Conformitatea cu cerinţele minime privind indicatoarele vitezei de giraţie în temeiul capitolelor 2-4 se stabileşte cu ajutorul unui test de tip.
(2)Dacă echipamentul trece cu succes testul de tip, serviciul tehnic eliberează un certificat de testare. În cazul în care echipamentul nu îndeplineşte cerinţele minime, solicitantul este informat în scris cu privire la motivele respingerii cererii sale.
Art. 104: Cererea pentru un test de tip
(1)Cererea de efectuare a unui test de tip asupra unui indicator al vitezei de giraţie se trimite unui serviciu tehnic.
Serviciile tehnice se notifică Comisiei Europene.
(2)Fiecare cerere este însoţită de următoarele documente:
a)descrieri tehnice detaliate;
b)un set complet de documente cu privire la instalare şi utilizare;
c)instrucţiuni de utilizare.
(3)Prin intermediul testelor, solicitantul stabileşte sau dispune să se stabilească dacă echipamentele îndeplinesc cerinţele minime ale prezentelor dispoziţii.
Rezultatele testelor şi rapoartele cu privire la măsurători trebuie să fie anexate cererii.
Aceste documente şi informaţiile obţinute în timpul testării sunt păstrate de autoritatea competentă.
Art. 105: Aprobarea de tip
(1)Aprobarea de tip se acordă de către autoritatea competentă pe baza certificatului de testare.
Autoritatea competentă informează comitetul cu privire la echipamentele aprobate. Comunicarea în cauză include numărul de aprobare de tip atribuit, denumirea tipului, numele producătorului, numele deţinătorului aprobării de tip şi data aprobării de tip.
(2)Fiecare autoritate competentă sau serviciul tehnic desemnat de autoritatea competentă are dreptul de a selecta echipamente din producţia de serie, în orice moment, pentru inspecţie.
În cazul în care această inspecţie arată existenţa unor defecte la echipamente, aprobarea de tip poate fi retrasă. Aprobarea de tip este retrasă de autoritatea care a eliberat-o.
Art. 106: Marcarea echipamentelor şi numărul de aprobare de tip
(1)Fiecare componentă a echipamentului este marcată permanent cu:
a)numele producătorului;
b)denumirea comercială a echipamentului;
c)tipul echipamentului; şi
d)numărul de serie.
(2)Numărul de aprobare de tip atribuit de autoritatea competentă este aplicat permanent pe dispozitivul de comandă, astfel încât să rămână clar vizibil după instalarea echipamentului.
Componenţa numărului de aprobare: e-NN-NNN
e = Uniunea Europeană
NN = codul ţării care a acordat aprobarea de tip,

01 = Germania

18 = Danemarca

02 = Franţa

19 = România

03 = Italia

20 = Polonia

04 = Ţările de Jos

21 = Portugalia

05 = Suedia

23 = Grecia

06 = Belgia

24 = Irlanda

07 = Ungaria

26 = Slovenia

08 = Republica Cehă

27 = Slovacia

09 = Spania

29 = Estonia

11 = Regatul Unit

32 = Letonia

12 = Austria

34 = Bulgaria

13 = Luxemburg

36 = Lituania

14 = Elveţia

49 = Cipru

17 = Finlanda

50 = Malta

25 = Croaţia

NNN = un număr din trei cifre, care este stabilit de către autoritatea competentă.
(3)Numărul de aprobare de tip nu poate fi folosit decât împreună cu aprobarea de tip corespunzătoare.
Solicitantul este cel căruia îi revine responsabilitatea realizării şi aplicării numărului de aprobare de tip.
Art. 107: Declaraţia producătorului
Fiecare echipament trebuie să fie însoţit de o declaraţie a producătorului.
Art. 108: Modificări ale echipamentelor care au primit aprobare de tip
(1)Orice modificare adusă unor echipamente deja aprobate conduce la retragerea aprobării de tip.
În toate cazurile în care sunt avute în vedere modificări, detaliile acestora se comunică în scris serviciului tehnic competent.
(2)Autoritatea competentă decide, după consultarea cu serviciul tehnic, dacă aprobarea de tip se aplică în continuare sau dacă este necesară o inspecţie sau un nou test de tip.
În cazul în care se acordă un nou test de tip, se atribuie un nou număr de aprobare de tip.
CAPITOLUL 2:Cerinţe minime generale pentru indicatoarele vitezei de giraţie
Art. 201: Construcţie, proiectare
(1)Indicatoarele vitezei de giraţie trebuie să fie adecvate pentru utilizarea la bordul navelor de navigaţie interioară.
(2)Construcţia şi proiectarea echipamentelor trebuie să fie în conformitate cu bunele practici de inginerie actuale, atât din punct de vedere mecanic, cât şi electric.
(3)În absenţa unor dispoziţii specifice în anexa II sau în prezenta anexă, se aplică cerinţele şi metodele de testare conţinute în standardul european EN 60945:2002 pentru alimentarea cu energie electrică, siguranţă, influenţa reciprocă a echipamentelor de bord, distanţa de protecţie a busolei, rezistenţa la agenţi climatici, rezistenţa mecanică, influenţa asupra mediului, emisia de zgomote şi marcajele de pe echipamente.
În afară de aceasta, echipamentele trebuie să îndeplinească toate cerinţele din prezenta anexă pentru temperaturi ambiante cuprinse între 0 şi 40 °C.
Art. 202: Emisiile de paraziţi şi compatibilitatea electromagnetică
(1)Cerinţe generale:
Indicatoarele vitezei de giraţie îndeplinesc cerinţele Directivei 2004/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la compatibilitatea electromagnetică şi de abrogare a Directivei 89/336/CEE (*).
(*)JO L 390, 31.12.2004, p. 24.
(2)Emisiile de paraziţi:
În domeniile de frecvenţe 156-165 MHz, 450-470 MHz şi 1,53-1,544 GHz, intensitatea câmpului nu trebuie să depăşească valoarea de 15 V/m. Aceste intensităţi ale câmpului se aplică pentru o distanţă de testare de 3 metri faţă de echipamentul testat.
Art. 203: Funcţionare
(1)Echipamentul nu trebuie să aibă mai multe dispozitive de comandă decât sunt necesare pentru utilizarea corectă a acestuia.
Proiectarea, marcarea şi manipularea acestor dispozitive de comandă trebuie să permită utilizarea simplă, clară şi rapidă a acestora. Dispunerea acestora este făcută astfel încât să prevină, pe cât posibil, greşelile de utilizare.
Dispozitivele de comandă care nu sunt necesare utilizării normale nu trebuie să fie accesibile direct.
(2)Toate dispozitivele de comandă şi indicatoarele sunt prevăzute cu simboluri sau marcaje în limba engleză. Simbolurile îndeplinesc cerinţele din standardul european EN 60417:1998.
Toate cifrele şi literele trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 4 mm. În cazul în care, din motive tehnice, se poate demonstra că nu este posibilă utilizarea unor cifre şi litere de 4 mm şi în cazul în care, din punct de vedere al utilizării, o înălţime mai mică a acestora este acceptabilă, este autorizată o reducere a marcajului la 3 mm.
(3)Echipamentul este proiectat astfel încât greşelile de utilizare să nu poată conduce la defectarea acestuia.
(4)Orice funcţii care depăşesc cerinţele minime, de exemplu, posibilităţile de conectare la alte echipamente, sunt furnizate astfel încât echipamentul să îndeplinească cerinţele minime în toate condiţiile.
Art. 204: Instrucţiuni de utilizare
Un manual de utilizare detaliat trebuie să fie furnizat împreună cu fiecare echipament. Acesta trebuie să fie disponibil în limbile engleză, franceză, germană şi neerlandeză şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
(a)punere în funcţiune şi utilizare;
(b)întreţinere şi reparaţii curente;
(c)instrucţiuni generale de siguranţă.
Art. 205: Instalarea senzorului
Direcţia de instalare în raport cu linia chilei este indicată pe senzorul indicatorului vitezei de giraţie. Trebuie furnizate instrucţiuni de instalare în vederea asigurării unei insensibilităţi maxime faţă de alte mişcări normale ale navei.
CAPITOLUL 3:Cerinţe operaţionale minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie
Art. 301: Pregătirea pentru punerea în funcţiune a indicatorului vitezei de giraţie
(1)Indicatorul vitezei de giraţie trebuie să fie complet operaţional la patru minute de la punerea sa în funcţiune şi trebuie să funcţioneze în cadrul limitelor de precizie cerute.
(2)Un semnal de avertizare indică faptul că indicatorul este pornit. Trebuie să fie posibilă observarea şi acţionarea simultană a indicatorului vitezei de giraţie.
(3)Telecomenzile fără fir nu sunt permise.
Art. 302: Indicarea vitezei de giraţie
(1)Viteza de giraţie trebuie să fie indicată pe o scală cu o gradaţie liniară, având punctul zero situat la mijloc. Direcţia şi mărimea vitezei de giraţie trebuie să poată fi citite cu precizia necesară. Singurele indicatoare permise sunt cele cu ac şi cele de tip grafic cu bare.
(2)Scala indicatorului trebuie să aibă o lungime de cel puţin 20 cm şi poate fi circulară sau rectilinie. Scalele rectilinii nu pot fi dispuse decât orizontal.
(3)Indicatoarele exclusiv digitale nu sunt permise.
Art. 303: Domenii de măsurare
Indicatoarele vitezei de giraţie pot fi dotate cu unul sau mai multe domenii de măsurare. Se recomandă următoarele domenii de măsurare:
30 °/min
60 °/min
90 °/min
180 °/min
300 °/min.
Art. 304: Precizia vitezei de giraţie indicate
Viteza de giraţie indicată nu trebuie să difere cu mai mult de 2 % de valoarea maximă măsurabilă, nici cu mai mult de 10 % de valoarea reală, luându-se în considerare cea mai mare dintre aceste valori (a se vedea apendicele).
Art. 305: Sensibilitate
Pragul de funcţionare trebuie să fie mai mic sau egal cu o modificare a vitezei unghiulare echivalentă cu 1 % din valoarea indicată.
Art. 306: Monitorizarea funcţionării
(1)În cazul în care indicatorul vitezei de giraţie nu funcţionează în cadrul limitelor de precizie cerute, acest fapt trebuie să fie indicat.
(2)În cazul în care se utilizează un giroscop, orice cădere critică a vitezei de rotaţie a giroscopului trebuie să fie semnalată de un indicator. O cădere critică a vitezei de rotaţie a giroscopului se defineşte prin faptul că reduce precizia cu 10 %.
Art. 307: Lipsa sensibilităţii la mişcări normale ale navei
(1)Ruliul navei de până la 10 ° la o viteză de giraţie de până la 4 °/s nu trebuie să cauzeze erori de măsurare care să depăşească limitele de toleranţă stabilite.
(2)Impacturile, de exemplu cele care pot apărea în timpul acostării, nu trebuie să cauzeze erori de măsurare care să depăşească limitele de toleranţă stabilite.
Art. 308: Lipsa sensibilităţii la câmpuri magnetice
Indicatorul vitezei de giraţie trebuie să nu fie sensibil la câmpurile magnetice care apar în mod normal la bordul navelor.
Art. 309: Repetoare
Repetoarele trebuie să îndeplinească toate cerinţele aplicabile indicatoarelor vitezei de giraţie.
CAPITOLUL 4:Cerinţe tehnice minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie
Art. 401: Funcţionare
(1)Toate dispozitivele de comandă sunt dispuse astfel încât în timpul utilizării lor nicio informaţie să nu fie ascunsă vederii şi navigaţia radar să se efectueze fără impedimente.
(2)Toate dispozitivele de comandă şi indicatoarele trebuie să fie prevăzute cu o sursă de iluminat care nu este orbitoare, adecvată pentru toate condiţiile de luminozitate ambiante şi care poate fi reglată până la zero cu ajutorul unui dispozitiv de comandă independent.
(3)Reglarea dispozitivelor de comandă este realizată astfel încât mişcările spre dreapta sau în sus să aibă un efect pozitiv asupra variabilei, iar mişcările spre stânga sau în jos să aibă un efect negativ.
(4)În cazul în care sunt utilizate butoane acţionate prin apăsare, acestea trebuie să poată fi localizate şi utilizate prin atingere. Acestea trebuie să aibă, de asemenea, un declic clar perceptibil. Dacă butoanele acţionate prin apăsare îndeplinesc mai multe funcţii, trebuie să fie evident care dintre nivelurile ierarhice este activ.
Art. 402: Dispozitive de amortizare
(1)Sistemul de senzori trebuie să fie amortizat pentru valorile critice. Constanta de amortizare (63 % din valoarea limită) nu trebuie să depăşească 0,4 s.
(2)Indicatorul trebuie să fie amortizat pentru valorile critice.
Sunt permise dispozitive de comandă care permit creşterea amortizării. Constanta de amortizare nu poate să depăşească în niciun caz cinci secunde.
Art. 403: Conectarea de echipamente suplimentare
(1)În cazul în care indicatorul vitezei de giraţie poate fi conectat la repetoare sau alte echipamente similare, indicarea vitezei de giraţie trebuie să rămână utilizabilă ca semnal electric analogic. În plus, indicatorul vitezei de giraţie poate dispune de o interfaţă digitală, în conformitate cu alineatul (2).
Viteza de giraţie trebuie să continue să fie indicată cu o izolaţie galvanică a masei şi echivalentul unei tensiuni analoage de 20 mV/°/min ± 5 % şi o rezistenţă internă maximă de 100 [POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Polaritatea trebuie să fie pozitivă când nava se roteşte spre tribord şi negativă când nava se roteşte spre babord.
Pragul de funcţionare nu trebuie să depăşească 0,3 °/minut.
Eroarea zero nu trebuie să depăşească 1 °/minut la temperaturi de la 0 la 40 °C.
Cu indicatorul pornit şi senzorul nefiind expus efectelor mişcării, tensiunea parazită a semnalului de ieşire, măsurată cu un filtru trece-jos de 10 Hz de bandă de trecere, nu trebuie să depăşească 10 mV.
Semnalul vitezei de giraţie trebuie să fie receptat fără o amortizare suplimentară care să depăşească limitele prevăzute la articolul 4.02 alineatul (1).
(2)Interfeţele digitale trebuie concepute în conformitate cu standardele europene EN 61162-1: 2008, EN 61162-2: 1998 şi EN 61162-3: 2008.
(3)Este necesar să existe un întrerupător pentru alarma externă. Întrerupătorul trebuie să fie instalat ca un întrerupător disjunctor cu izolaţie galvanică pentru indicator.
Alarma externă trebuie să fie declanşată prin închiderea contactului:
a)în cazul în care indicatorul vitezei de giraţie este deconectat; sau
b)în cazul în care indicatorul vitezei de giraţie nu este în stare de funcţionare; sau
c)în cazul în care dispozitivul de control al funcţionării a reacţionat ca urmare a unei erori foarte mari (articolul 3.06).
CAPITOLUL 5:Condiţii şi proceduri de testare pentru indicatoarele vitezei de giraţie
Art. 501: Siguranţă, capacitatea de încărcare şi compatibilitatea electromagnetică
Testele privind alimentarea cu energie electrică, siguranţa, influenţa reciprocă a echipamentelor de la bord, distanţa de protecţie a busolei, rezistenţa la agenţi climatici, rezistenţa mecanică, influenţa asupra mediului, emisia de zgomote şi compatibilitatea electromagnetică se efectuează în conformitate cu standardul european EN 60945: 2002.
Art. 502: Emisii de paraziţi
Emisiile de paraziţi se măsoară în conformitate cu standardul european EN 60945: 2002 în domeniul de frecvenţe 302000 MHz.
Trebuie să fie îndeplinite cerinţele articolului 2.02 alineatul (2).
Art. 503: Procedura de testare
(1)Indicatoarele vitezei de giraţie se testează în condiţii nominale şi în condiţii limită. Din acest punct de vedere, influenţa tensiunii de utilizare şi cea a temperaturii ambiante trebuie să fie testate până la valoarea-limită prescrisă.
În afară de aceasta, sunt utilizaţi emiţători radio pentru a realiza câmpurile magnetice maxime în vecinătatea indicatoarelor.
(2)În condiţiile descrise la alineatul (1), erorile indicatorului trebuie să rămână în limitele de toleranţă indicate în anexă.
(3)Trebuie să fie îndeplinite toate cerinţele minime din capitolele 2-4.
Apendice
Figura 1 - Limitele maxime de toleranţă pentru erorile de indicare ale indicatoarelor vitezei de giraţie
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
PARTEA III:Cerinţe pentru testele de instalare şi de funcţionare pentru aparatele radar şi indicatoarele vitezei de giraţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară
Cuprins
- Articolul 1 - Dispoziţii generale
- Articolul 2 - Societăţi specializate autorizate
- Articolul 3 - Cerinţe pentru alimentarea cu energie electrică la bord
- Articolul 4 - Instalarea antenei radar
- Articolul 5 - Instalarea unităţii de afişaj şi a dispozitivului de comandă
- Articolul 6 - Instalarea indicatorului vitezei de giraţie
- Articolul 7 - Instalarea senzorului de poziţie
- Articolul 8 - Testul de instalare şi de funcţionare
- Articolul 9 - Certificatul de instalare şi de funcţionare
Art. 1: Dispoziţii generale
(1)Testele de instalare şi de performanţă ale aparatelor radar de navigaţie şi ale sistemelor de indicatoare ale vitezei de giraţie trebuie să se efectueze în conformitate cu dispoziţiile de mai jos.
(2)Numai echipamentele aprobate cu:
a)o aprobare de tip în conformitate cu:
aa) articolul 6 din partea I; sau
bb) articolul 1.05 din partea II; sau
b)aprobate cu o aprobare de tip recunoscută drept echivalentă în conformitate cu partea VI; şi
c)care deţin un număr corespunzător de aprobare de tip, sunt autorizate pentru instalare.
Art. 2: Societăţi specializate autorizate
(1)Instalarea, înlocuirea, repararea sau întreţinerea aparatelor radar de navigaţie şi a indicatoarelor vitezei de giraţie sunt efectuate numai de către societăţi specializate, autorizate de autoritatea competentă.
Autorităţile competente responsabile cu autorizarea se notifică Comisiei Europene.
(2)Autorizarea poate fi retrasă de autoritatea competentă.
(3)Autoritatea competentă comunică de îndată Comisiei Europene societăţile specializate pe care le-a autorizat.
Art. 3: Cerinţe pentru alimentarea cu energie electrică la bord
Toate sistemele de alimentare cu energie pentru aparatele radar de navigaţie şi pentru indicatoarele vitezei de giraţie trebuie să aibă propriile dispozitive de siguranţă separate şi, în cazul în care este posibil, să fie protejate împotriva defecţiunilor.
Art. 4: Instalarea antenei radar
(1)Antena radar trebuie să fie instalată cât mai aproape posibil de axa longitudinală a navei. În apropierea antenei nu trebuie să existe niciun obstacol care poate produce ecouri false sau umbre nedorite; dacă este nevoie, antena se montează pe teugă. Montarea şi fixarea antenei radar în poziţia sa de utilizare trebuie să fie suficient de stabile încât să permită aparatelor radar de navigaţie să funcţioneze în cadrul limitelor de precizie cerute.
(2)După corectarea erorii unghiulare de la montare şi punerea în funcţiune a echipamentului, diferenţa dintre linia de fidelitate şi axa longitudinală a navei nu trebuie să fie mai mare de 1 °.
Art. 5: Instalarea unităţii de afişaj şi a dispozitivului de comandă
(1)Unitatea de afişaj şi dispozitivul de comandă sunt instalate în timonerie, astfel încât evaluarea imaginii radar şi utilizarea aparatelor radar de navigaţie să nu prezinte nicio dificultate. Dispunerea azimutală a imaginii radar trebuie să fie în concordanţă cu situaţia normală a împrejurimilor. Suporturile şi consolele ajustabile sunt construite de aşa natură încât să poată fi montate fără vibraţii în toate poziţiile.
(2)În timpul navigaţiei radar, lumina artificială nu trebuie să se reflecte în direcţia utilizatorului aparatului radar.
(3)În cazul în care dispozitivul de comandă nu face parte din unitatea de afişaj, aceasta trebuie să se găsească într-o carcasă aflată la o distanţă de maximum un metru de unitatea de afişaj. Telecomenzile fără fir nu sunt permise.
(4)În cazul în care sunt instalate repetoare, acestea trebuie să îndeplinească toate cerinţele care se aplică aparatelor radar de navigaţie.
Art. 6: Instalarea indicatorului vitezei de giraţie
(1)Indicatorul vitezei de giraţie este situat în faţa timonierului şi în câmpul de vizibilitate al acestuia.
(2)Sistemul de senzori este instalat, pe cât posibil, la mijlocul navei, orizontal şi aliniat cu axa longitudinală a navei. Locul instalării trebuie să fie, pe cât posibil, liber de vibraţii şi expus numai unor variaţii mici de temperatură. În cazul în care este posibil, indicatorul este instalat direct deasupra afişajului radar.
(3)În cazul în care sunt instalate repetoare, acestea trebuie să îndeplinească toate cerinţele care se aplică indicatoarelor vitezei de giraţie.
Art. 7: Instalarea senzorului de poziţie
Pentru echipamente ECDIS de navigaţie interioară utilizate în modul de navigaţie, senzorul de poziţie (de exemplu, antena DGPS) trebuie să fie instalat astfel încât să asigure cel mai mare grad de precizie posibil şi să nu fie afectat nefavorabil de suprastructurile şi echipamentele de emisie de la bordul navei.
Art. 8: Testul de instalare şi de funcţionare
Înainte ca echipamentul să fie pus în funcţiune pentru prima dată după instalare sau după reînnoiri sau prelungiri ale certificatului comunitar [cu excepţia dispoziţiilor de la articolul 2.09 alineatul (2) din anexa II], precum şi după orice modificare a navei care poate să afecteze condiţiile de funcţionare a echipamentului, o testare a instalării şi funcţionării trebuie să fie efectuată de către autoritatea competentă, de către serviciul tehnic desemnat de autoritatea competentă sau de către o societate autorizată în conformitate cu articolul 2. În acest scop, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
(a)alimentarea cu energie electrică trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de siguranţă separat;
(b)tensiunea de funcţionare trebuie să se încadreze în limitele de toleranţă;
(c)cablurile şi instalarea acestora trebuie să respecte dispoziţiile din anexa II şi, dacă este cazul, din regulamentul ADN;
(d)numărul de rotaţii ale antenei trebuie să fie de cel puţin 24 pe minut;
(e)în vecinătatea antenei nu trebuie să se afle niciun obstacol care să împiedice navigaţia;
(f)comutatorul de siguranţă al antenei, dacă există, trebuie să fie în bună stare de funcţionare;
(g)unităţile de afişaj, indicatoarele vitezei de giraţie şi dispozitivele de comandă trebuie să fie dispuse în mod ergonomic şi uşor de utilizat;
(h)linia de fidelitate a aparatului radar de navigaţie nu trebuie să devieze cu mai mult de 1 ° de la axa longitudinală a navei;
(i)precizia afişării distanţei şi a definiţiei azimutale trebuie să îndeplinească cerinţele (măsurători care utilizează obiective cunoscute);
(j)liniaritatea pe zone scurte (pushing şi pulling) trebuie să fie adecvată;
(k)distanţa minimă afişată trebuie să fie de 15 m sau mai puţin;
(l)centrul imaginii trebuie să fie vizibil şi diametrul acestuia nu trebuie să depăşească 1 mm;
(m)ecourile false provocate de reflexii sau umbre nedorite pe linia de fidelitate nu trebuie să se producă sau să împiedice siguranţa navigaţiei;
(n)dispozitivele de reducere a ecourilor provocate de valuri şi ploaie (STC şi FTC prestabilite) şi dispozitivele de comandă ale acestora trebuie să funcţioneze corect;
(o)reglajul amplificării trebuie să fie în bună stare de funcţionare;
(p)focalizarea şi claritatea imaginii trebuie să fie corecte;
(q)direcţia de giraţie a navei trebuie să fie aceea afişată de indicatorul vitezei de giraţie şi poziţia zero în cazul navigaţiei în linie dreaptă trebuie să fie corectă;
(r)aparatul radar de navigaţie nu trebuie să fie sensibil la transmisiunile efectuate de echipamentele radio ale navei sau la interferenţe provocate de alte surse de la bord;
(s)aparatul radar de navigaţie sau indicatorul vitezei de giraţie nu trebuie să interfereze cu alte echipamente de la bord.
În plus, în cazul echipamentului ECDIS interior:
(t)eroarea statistică a poziţionării hărţii nu trebuie să fie mai mare de 2 m;
(u)eroarea statistică unghiulară a hărţii nu trebuie să fie mai mare de 1
Art. 9: Certificatul de instalare şi de funcţionare
După încheierea cu succes a unui test în conformitate cu articolul 8, autoritatea competentă, serviciul tehnic sau societatea autorizată eliberează un certificat pe baza modelului din partea IV. Acest certificat trebuie să fie păstrat permanent la bord.
În cazul în care condiţiile de testare nu au fost îndeplinite, se întocmeşte o listă a defectelor. Orice certificat existent este retras sau trimis autorităţii competente de către serviciul tehnic sau de către societatea autorizată.
PARTEA IV:Certificat de instalare şi de funcţionare pentru aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară (MODEL)
Numele/tipul navei……………………………………..
Număr european de identificare a navei: ……………………………………..
Armator: ……………………………………..
Nume: ……………………………………..
Adresă: ……………………………………..
Aparate radar de navigaţie Număr: ……………………………………..

Nr. crt.

Tip

Producător

Numărul aprobării de tip

Număr de serie

     
Indicatoare ale vitezei de giraţie Număr: ……………………………………..

Nr. crt.

Tip

Producător

Numărul aprobării de tip

Număr de serie

     
Prin prezenta se certifică faptul că aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie ale acestei nave îndeplinesc cerinţele din anexa IX partea III la Directiva 2006/87/CE privind testele de instalare şi de funcţionare ale sistemelor radar de navigaţie şi ale indicatoarelor vitezei de giraţie utilizate la bordul navelor de navigaţie interioară.
Firmă specializată/serviciu tehnic/autoritate competentă autorizat(ă) (*)
(*)A se şterge menţiunea neaplicabilă.
Nume: ……………………………………..
Adresă: ……………………………………..
Ştampilă Locul……………………………………..Data……………………………………..
Semnătura
PARTEA V:(MODEL)
1.Registrul autorităţilor competente pentru aprobarea de tip a aparatelor radar de navigaţie şi a indicatoarelor vitezei de giraţie

"Ţară

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

Belgia

    

Bulgaria

    

Danemarca

    

Germania

    

Estonia

    

Finlanda

    

Franţa

    

Grecia

    

Italia

    

Irlanda

    

Croaţia

    

Letonia

    

Lituania

    

Luxemburg

    

Malta

    

Ţările de Jos

    

Austria

    

Polonia

    

Portugalia

    

România

    

Suedia

    

Elveţia

    

Spania

    

Slovacia

    

Slovenia

    

Republica Cehă

    

Ungaria

    

Regatul Unit

    

Cipru

    

În cazurile în care nu este menţionată nicio autoritate competentă, ţara în cauză nu a specificat niciuna.

2.Registrul aparatelor radar de navigaţie şi al indicatoarelor vitezei de giraţie aprobate

Nr. crt.

Tip

Producător

Titularul aprobării de tip

Data aprobării de tip

Autoritatea competentă

Numărul aprobării de tip:

       
3.Registrul aparatelor radar de navigaţie şi al indicatoarelor vitezei de giraţie aprobate pe baza aprobărilor de tip echivalente

Nr. crt.

Tip

Producător

Titularul aprobării de tip

Data aprobării de tip

Autoritatea competentă

Numărul aprobării de tip:

       
4.Registrul firmelor specializate autorizate pentru instalarea sau înlocuirea aparatelor radar de navigaţie şi a indicatoarelor vitezei de giraţie
Belgia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Bulgaria

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Danemarca

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Germania

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Estonia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Finlanda

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Franţa

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Grecia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Italia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Irlanda

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Croaţia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Letonia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Lituania

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Luxemburg

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Malta

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Ţările de Jos

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Austria

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Polonia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Portugalia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

România

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Suedia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Elveţia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Spania

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Slovacia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Slovenia

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Republica Cehă

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Ungaria

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Regatul Unit

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

Cipru

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

     

Dacă nu se menţionează nicio firmă autorizată, nu s-a acordat nicio autorizare pentru firme din această ţară.

5.Registrul organizaţiilor de testare specificate pentru testarea de tip a aparatelor radar de navigaţie şi a indicatoarelor vitezei de giraţie

Nr. crt.

Denumire

Adresă

Număr de telefon

Adresă de e-mail

Stat

      
      
      
      
      
PARTEA VI:Echipamente echivalente
(1)Aparate radar de navigaţie: Aprobări de tip bazate pe Rezoluţia 1989-II-33 a Comisiei Centrale pentru Navigaţia pe Rin din 19 mai 1989, modificată ultima dată prin Rezoluţia 2008-II-11 din 27 noiembrie 2008 (*)
(2)Indicatoare ale vitezei de giraţie: Aprobări de tip bazate pe Rezoluţia 1989-II-34 a Comisiei Centrale pentru Navigaţia pe Rin din 19 mai 1989, modificată ultima dată prin Rezoluţia 2008-II-11 din 27 noiembrie 2008 (*)
(3)Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie instalate şi funcţionând în conformitate cu Rezoluţia 1989-II-35 a Comisiei Centrale pentru Navigaţia pe Rin din 19 mai 1989, modificată ultima dată prin Rezoluţia 2008-II-11 din 27 noiembrie 2008 (*)
(*)Cerinţe privind instalarea şi funcţionarea aparatelor radar de navigaţie şi a indicatoarelor vitezei de giraţie pentru navigaţia pe Rin.