Art. 24a04. - Art. 24 a^04 : Alte derogări - Directiva 2006/87/CE/12-dec-2006 de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului

Acte UE

Editia Speciala a Jurnalului Oficial 0

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Noiembrie 2013
Art. 24a^04: Alte derogări
În cazul în care aplicarea prezentului capitol, după expirarea dispoziţiilor tranzitorii, nu este realizabilă în mod practic sau antrenează cheltuieli nerezonabile, organismul de inspecţie poate acorda derogări de la dispoziţiile în cauză pe baza recomandărilor comitetului. Derogările în cauză trebuie să fie menţionate în certificatul comunitar.
I.Apendicele I: Semne de siguranţă

Figura 1

Accesul interzis persoanelor neautorizate

Culoare: roşu/alb/negru

Figura 2

Este interzis focul deschis, precum şi fumatul

Culoare: roşu/alb/negru

Figura 3

Extinctor

Culoare: roşu/alb

Figura 4

Pericol general

Culoare: negru/galben

Figura 5

Furtun extinctor

Culoare: roşu/alb

Figura 6

Instalaţie de stingere a incendiilor

Culoare: roşu/alb

Figura 7

Purtaţi căşti de protecţie acustică

Culoare: albastru/alb

Figura 8

Trusă de prim ajutor

Culoare: verde/alb

Simbolurile utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât reprezentările grafice din prezentul apendice, cu condiţia ca semnificaţia lor să nu fie schimbată şi ca diferenţele şi modificările să nu le facă incomprehensibile.
*) Următoarea figură 9 se introduce în apendicele I:

Figura 9

Valvă cu închidere rapidă la tanc

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

Culoare: maro/alb

*) În apendicele I la anexa II se adaugă următoarea menţiune:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

II.Apendicele II Instrucţiuni administrative
Nr. 1: Cerinţe cu privire la capacitatea de evitare şi la capacitatea de virare.
Nr. 2: Cerinţe cu privire la viteza prescrisă (la marş înainte), la capacitatea de oprire şi la capacitatea de a naviga la marş înapoi.
Nr. 3: Cerinţe cu privire la sistemele de cuplare şi dispozitivele de cuplare pentru ambarcaţiunile adecvate pentru a propulsa sau pentru a fi propulsate într-un ansamblu rigid.
Nr. 4: (Fără obiect)
Nr. 5: Stabilirea nivelului acustic
Nr. 6: (Fără obiect)
Nr. 7: Ancore speciale cu masă redusă
Nr. 8: Rezistenţa hublourilor
Nr. 9: Cerinţe privind sistemele de pulverizare automată a apei sub presiune
Nr. 10: (Fără obiect)
Nr. 11: Completarea certificatului comunitar
Nr. 12: Tancurile de combustibil de la bordul echipamentelor plutitoare
Nr. 13: Grosimea minimă a cocii barjelor
Nr. 14: (Fără obiect)
Nr. 15: Continuarea rutei prin mijloacele proprii ale navei
Nr. 16: (Fără obiect)
Nr. 17: Sistemul adecvat de alarmă de incendiu
*) În apendicele II, instrucţiunea administrativă nr. 23 se înlocuieşte cu următorul text:
Instrucţiunea administrativă nr. 23
Utilizarea motorului conform aprobării de tip corespunzătoare
4: Aplicarea dispoziţiilor tranzitorii

1.Introducere
6: Aplicarea reglementărilor din capitolul 15

De asemenea, motoarele de la bordul navelor de navigaţie interioară pot avea mai multe utilizări.
- Secţiunea 2 din prezenta instrucţiune administrativă descrie când utilizările motorului pot fi considerate conforme cu aprobarea de tip corespunzătoare. În secţiunea 3, se clarifică modul în care trebuie tratate motoarele care, în cursul operaţiunilor de la bord, trebuie să aibă mai multe utilizări.
2.Aprobarea de tip corespunzătoare
Utilizările motoarelor sunt considerate conforme cu aprobarea de tip corespunzătoare pe baza următorului tabel. Categoriile de motoare, etapele valorilor-limită şi ciclurile de încercare sunt menţionate în conformitate cu atribuirea numerelor aprobărilor de tip.

Utilizarea motorului

Temei juridic

Categoria de motor

Etapa valorilor-limită

Încercare

Cerinţă

Ciclu ISO 8178

Motoarele de propulsie cu caracteristici de elice

I

Directiva 97/68/CE

V

IIIA

C(1)

E3

RVIR

-

I, II (2)

-

E3

Motoarele principale de propulsie cu turaţia constantă (inclusiv instalaţiile cu propulsie diesel electrică şi elice cu pas variabil)

II

 

 

Directiva 97/68/CE

V

IIIa

C(1)

E2

RVIR

-

I, II (2)

-

E2

Motoare auxiliare cu

Turaţia constantă

III

Directiva 97/68/CE

D, E, F,G

ii

B

D2

H, I, J, K

IA

  

V(3)

   

RVIR

-

I, II (2)

-

D2

Turaţia variabilă şi sarcină variabilă

IV

Directiva 97/68/CE

D,E,F,G

II

A

C 1

H, I, J, K

IA

V(3)

 

L, M, N, P

IIIB

Q, R

IV

RVIR

-

I, II (2)

-

C1

(1)Utilizarea «propulsia navei de navigaţie interioară cu caracteristici de elice» sau «propulsia navei de navigaţie interioară la o turaţie constantă» trebuie specificată în aprobarea de tip.

(2)Valorile-limită din etapa II stipulate în RINR intră în vigoare de la 1 iulie 2007.

(3)Se aplică doar pentru motoarele cu putere nominală mai mare de 560 kW.

3.Utilizări speciale ale motorului
3.1.Motoarele care, pe parcursul operaţiunilor de la bord, trebuie să aibă mai multe utilizări trebuie tratate după cum urmează:
a)motoarele auxiliare care acţionează instalaţii sau maşini care, în conformitate cu tabelul din secţiunea 2, trebuie să fie repartizate utilizărilor III sau IV trebuie să fi obţinut aprobarea de tip pentru fiecare dintre utilizările respective prevăzute în acest tabel;
b)motoarele principale de propulsie care acţionează suplimentar instalaţii sau maşini trebuie să fi obţinut doar aprobarea de tip necesară pentru tipul relevant de propulsie principală în conformitate cu tabelul din secţiunea 2, în măsura în care utilizarea principală a motorului este propulsia navei de navigaţie interioară. În cazul în care timpul afectat pentru o singură utilizare auxiliară depăşeşte 30 %, motorul trebuie să fi obţinut, pe lângă aprobarea de tip pentru utilizarea principală pentru propulsie, o altă aprobarea de tip cu privire la utilizarea auxiliară.
3.2.Motoarele care acţionează propulsoarele prova, direct sau prin intermediul unui generator la:
a)turaţia şi sarcina variabilă a motorului pot fi asimilate utilizărilor I sau IV în conformitate cu tabelul din secţiunea 2;
Nr. 26: Experţi/persoane competente
Nr. 27: Ambarcaţiuni de agrement

b)turaţia constantă a motorului pot fi asimilate utilizărilor II sau III în conformitate cu tabelul din secţiunea 2.
3.3.Motoarele instalate trebuie să aibă o putere autorizată în baza aprobării de tip şi indicaţiei de pe motor prin intermediul identificării tipului. În cazul în care astfel de motoare trebuie să acţioneze instalaţii sau maşini cu consum de putere mai mic, puterea poate fi redusă doar prin măsuri exterioare motorului pentru a obţine nivelul de putere necesar pentru utilizare.
**) Se adaugă următorul apendice V:
- Apendicele V: Protocolul privind parametrii motorului
0.Informaţii generale
0.1.Informaţii cu privire la motor
0.1.1.Marca:.......................................................................................................................................................................
0.1.2.Descrierea producătorului:...........................................................................................................................................................
0.1.3.Numărul aprobării de tip:................................................................................................................................................
0.1.4.Numărul de identificare al motorului:.........................................................................................................................
0.2.Documentaţie
Parametrii motorului trebuie să fie încercaţi, iar rezultatele încercării trebuie să fie atestate. Documentaţia trebuie să fie formată din fişe separate, numerotate individual, semnate de către controlor şi ataşate la prezentul protocol.
0.3.Încercarea
Încercarea trebuie efectuată pe baza Instrucţiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor şi parametrilor motorului cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare. în cazurile motivate în mod corespunzător, controlorii pot renunţa la controlul anumitor parametri ai motorului.
0.4.Protocolul privind parametrii motorului, inclusiv înregistrările grafice, însumează......(*) pagini.
(*)Se completează de către controlor.
1.Parametrii motorului
Se certifică prin prezenta faptul că motorul încercat nu s-a abătut în mod excesiv de la parametrii prevăzuţi.
1.1.Inspecţia instalării
Denumirea şi adresa unităţii de încercare:........................................
Numele controlorului:........................................................................
Locul şi data:.....................................................................................
Semnătura:.........................................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: .................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................

Locul şi data:.............................................

Semnătură:.............................

Ştampila autorităţii competente

1.2.|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială
Denumirea şi adresa unităţii de încercare:.....................................................................
Numele controlorului:...................................................................................................
Locul şi data:..................................................................................................................
Semnătura:..................................................................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă:...............................................................................................
Locul şi data:....................................................................................

Locul şi data:.............................................

Semnătură:.............................

Ştampila autorităţii competente

1.2.|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială
Denumirea şi adresa unităţii de încercare:.......................................................................................................................................
Numele controlorului:............................................................................................................................................................................
Locul şi data:.............................................................................................................................................................................................
Semnătura:..................................................................................................................................................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă:...............................................................................................
Locul şi data:....................................................................................

Locul şi data:.............................................

Semnătură:.............................

Ştampila autorităţii competente

1.2.|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială
Denumirea şi adresa unităţii de încercare:.......................................................................................................................................
Numele controlorului:............................................................................................................................................................................
Locul şi data:.............................................................................................................................................................................................
Semnătura:..................................................................................................................................................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă:...............................................................................................

Locul şi data:.............................................

Semnătură:.............................

Ştampila autorităţii competente

- ANEXĂ LA PROTOCOLUL PRIVIND PARAMETRII MOTORULUI
Numele navei de navigaţie interioară:
Număr european unic de identificare a navei:
|_| Inspecţie de instalare |_| Încercare intermediară |_| Încercare specială
Constructor:(Denumire comercială/marcă comercială/denumire comercială a producătorului)
..................................................................................................................................................................................................... Tip de motor: (Familia de motoare/descrierea constructorului)...........................................................................................................................................................................
Putere nominală (kW)............................. Turaţie [1/min]:....................................... Număr de cilindri.....................................
Scopul în care este utilizat motorul..................................................................................................................................
Propulsia principală a navei/antrenarea generatorului/propulsia travers prova/ motor auxiliar etc.)
Numărul aprobării de tip............................................................. Anul de fabricaţie al motorului.................................................
Număr de identificare al motorului(Număr de serie/număr unic de înregistrare)
.......................................... Locul instalării..................................................................................
Motorul şi componentele motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare au fost identificate pe baza detaliilor de pe plăcuţa de identificare.
Încercarea a fost efectuată pe baza instrucţiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor şi a parametrilor motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare.
A.ÎNCERCAREA COMPONENTELOR
Componentele suplimentare cu relevanţă pentru gazele de evacuare şi menţionate în Instrucţiunile producătorului motorului pentru controlul componentelor şi parametrilor motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare trebuie incluse în tabel.

Componentă

Numărul componentei înregistrate

Conformitate

Arbore de distribuţie/piston

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Injector

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Număr echipament de date/software

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Pompă de injecţie

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Chiulasă

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Turbosuflanta gazelor de evacuare

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

Răcitorul aerului de supraalimentare

 

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

  

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

  

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

  

|_| Da

|_| Nu

|_| Nu se aplică

B.INSPECţIE VIZUALĂ A CARACTERISTICILOR REGLABILE ŞI A PARAMETRILOR MOTORULUI

Parametru

Valoarea înregistrată

Conformitate

Avans la injecţie, timp de injecţie

 

|_| Da |_| Nu

C.INSPECŢIA INSTALAţIEI DE ADMISIE A AERULUI ŞI A INSTALAţIEI DE EVACUARE A GAZELOR

|_|

S-au efectuat măsurători pentru verificarea respectării valorilor autorizate

Depresiune la admisie: kPa la turaţia nominală şi sarcina completă

Contrapresiune în instalaţia de evacuare: Pa la turaţia nominală şi sarcina completă

|_|

S-a efectuat o inspecţie vizuală a instalaţiei de admisie a aerului şi a instalaţiei de evacuare a gazelor

Nu au fost descoperite abateri care să sugereze nerespectarea valorilor autorizate.

D.OBSERVAŢII (S-au identificat următoarele reglaje, modificări sau schimbări neconforme la motorul instalat.)
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................
Numele controlorului:.................................................................................................................................................................................
Locul şi data:.................................................................................................................................................................................
Semnătura:................................................................................................................................................................................

Nr. 18: Proba flotabilităţii, a asietei şi a stabilităţii diferitelor părţi ale unei nave
Nr. 19: (Fără obiect)
Nr. 20: Echipamente pentru navele care urmează să fie exploatate în conformitate cu standardele S1 şi S2
Nr. 21: Cerinţe cu privire la instalaţiile de iluminat de joasă înălţime
Nr. 22: Necesităţi specifice de siguranţă ale persoanelor cu mobilitate redusă
Nr. 23: (Fără obiect)
Nr. 24: Echipamente adecvate de avertizare asupra prezenţei gazelor
Nr. 25: Cabluri electrice
Notă:
În conformitate cu articolul 5 alineatul (7) din directivă, pentru domeniile reglementate de anexa IV, fiecare stat membru poate permite cerinţe mai puţin severe pentru valorile respective indicate în prezentele instrucţiuni administrative cu privire la ambarcaţiunile care navighează exclusiv pe căile navigabile din zona 3 şi din zona 4 de pe teritoriul său.
În conformitate cu articolul 5 alineatele (1) şi (3) din directivă, pentru domeniile reglementate de anexa III fiecare stat membru poate adopta cerinţe mai severe pentru valorile respective indicate în prezentele instrucţiuni administrative cu privire la ambarcaţiunile care navighează pe căile navigabile din zona 1 şi din zona 2 de pe teritoriul său.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 1
Cerinţe cu privire la capacitatea de evitare şi la capacitatea de virare
[- articolele 5.09 şi 5.10 coroborate cu articolul 5.02 alineatul (1), articolul 5.03 alineatul (1), articolele 5.04 şi 16.06 din anexa II]
1.Condiţiile generale şi condiţiile-limită referitoare la testarea capacităţii de evitare
1.1.În conformitate cu articolul 5.09, navele şi convoaiele trebuie să aibă capacitatea de a evita în timp util, iar această capacitate trebuie să fie dovedită prin manevre de evitare în zona de testare în conformitate cu articolul 5.03. Aceasta este dovedită prin manevre de evitare simulate spre babord sau spre tribord, cu valorile prescrise, pentru care se verifică încadrarea într-un anumit interval de timp a vitezelor de giraţie specifice navei ca răspuns la schimbarea cursului şi apoi prin verificarea timonei.
Pe parcursul testărilor se respectă cerinţele prevăzute în secţiunea 2, prin păstrarea unei adâncimi sub chilă de cel puţin 20 % din pescaj, dar nu mai puţin de 0,50 m.
2.Procedura de testare a capacităţii de evitare şi înregistrarea datelor
(Diagrama din anexa 1)
2.1.Manevrele de evitare se realizează după cum urmează:
Nava sau convoiul aflat în marş la o viteză constantă V0 = 13 km/h în raport cu apa, la începutul manevrei (timpul t0 = 0 s, viteza de giraţie r = 0°/min, unghiul cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-]0 = 0°, viteza motorului menţinută constantă), manevra de evitare în babord sau în tribord trebuie iniţiată prin modificarea poziţiei timonei. La începutul manevrei, cârma se stabileşte la unghiul [POZĂ - a se vedea actul modificator-] sau, în cazul unei instalaţii de guvernare active, dispozitivul de transmisie se stabileşte la unghiul [POZĂ - a se vedea actul modificator-]a, în conformitate cu indicaţiile de la punctul 2.3. Unghiul cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] (de exemplu, 20° tribord) se menţine până la obţinerea valorii r1 a vitezei de giraţie prevăzute la punctul 2.2 pentru dimensiunea corespunzătoare a navei sau a convoiului. În momentul atingerii vitezei de giraţie r1, se înregistrează timpul t1 şi cârma se întoarce în partea opusă cu acelaşi unghi (de exemplu 20° babord), astfel încât să se oprească giraţia şi să se înceapă întoarcerea în direcţia opusă, adică viteza de giraţie să se reducă la r2 = 0 şi să crească din nou la valoarea prevăzută la punctul 2.2. La atingerea vitezei de giraţie r2 = 0, se înregistrează timpul t2. La atingerea vitezei de giraţie r3 prevăzute la punctul 2.2, cârma se întoarce în partea opusă cu acelaşi unghi [POZĂ - a se vedea actul modificator-], astfel încât mişcarea de giraţie să se oprească. Se înregistrează timpul t3. La atingerea vitezei de giraţie r4 = 0, se înregistrează timpul t4, iar nava sau convoiul se reîntoarce la cursul iniţial.
2.2.Pentru atingerea vitezei de giraţie r4, se respectă următoarele valori-limită, în funcţie de dimensiunile navelor sau ale convoaielor şi de adâncimea apei h:
 

Dimensiunile navelor sau ale convoaielor

Viteza de giraţie impusă r1 = r3 (°/min)

Valori-limită pentru timpul t4 (s) în ape puţin adânci şi în ape adânci

[POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 20°

[POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 45°

1,2 mai mic sau egal h/T <</u> 1,4

1,4 < h/T <</u> 2

h/T > 2

1

Toate navele autopropulsate; convoaie în filă simplă mai mic sau egal 110 x 11,45

20°/min

28°/min

110 s

110 s

110 s

2

Convoaie în filă simplă până la 193 x 11,45 sau convoaie în filă dublă până la 110 x 22,90

12°/min

18°/min

130 s

110 s

110 s

3

Convoaie în filă dublă < 193 x 22,90

8°/min

12°/min

130 s

110 s

110 s

4

Convoaie în filă dublă până la 270 x 22,90 sau convoaie în filă triplă până la 193 x 34,35

6°/min

8°/min

(*)

(*)

(*)

(*) În conformitate cu hotărârea expertului naval

Timpii t1, t2, t3 şi t4 necesari pentru atingerea vitezelor de giraţie r1, r2, r3 şi r4 sunt consemnaţi în raportul de măsurători prevăzut în anexa 2. Valorile t4 nu trebuie să depăşească limitele prevăzute în tabel.
2.3.Se efectuează cel puţin patru manevre de evitare, respectiv:
- una la tribord cu un unghi al cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 20°
- una la babord cu un unghi al cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 20°
- una la tribord cu un unghi al cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 45°
- una la babord cu un unghi al cârmei [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 45°.
Dacă este necesar (de exemplu, în cazul unor dubii cu privire la valorile determinate sau al unor manevre nesatisfăcătoare), manevrele de evitare se repetă. Trebuie respectate vitezele de giraţie prevăzute la punctul 2.2 şi timpii-limită. În cazul instalaţiilor de guvernare active sau al tipurilor speciale de cârme, se poate selecta o altă poziţie [POZĂ - a se vedea actul modificator-]a a dispozitivului de transmisie sau un alt unghi [POZĂ - a se vedea actul modificator-]a pentru cârmă decât [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 20° şi [POZĂ - a se vedea actul modificator-] = 45°, în funcţie de aprecierea expertului şi ţinându-se seama de tipul de instalaţie de guvernare a navei.
2.4.Pentru determinarea vitezei de giraţie, la bord trebuie să se afle un indicator al vitezei de giraţie în conformitate cu anexa IX la directivă.
2.5.În conformitate cu articolul 5.04, condiţia de încărcare în cursul manevrei de evitare se situează între 70 % şi 100 % din capacitatea brută maximă de transport. În cazul în care testarea se efectuează cu o încărcătură mai mică, aprobarea pentru navigaţia în aval sau în amonte se limitează la acea limită de încărcare.
Procedura pentru manevre de evitare şi termenii utilizaţi sunt prezentate într-o diagramă în anexa 1.
3.Capacitatea de virare
Capacitatea de virare a navelor şi a convoaielor a căror lungime (L) nu depăşeşte 86 m şi a căror lăţime (B) nu depăşeşte 22,90 m este considerată suficientă în conformitate cu articolul 5.10, coroborat cu articolul 5.02 alineatul (1), în cazul în care, în cursul unei manevre de virare cu viteza iniţială în raport cu apa de 13 km/h, sunt respectate valorile-limită de oprire cu prova în aval prevăzute în instrucţiunea administrativă nr. 2. Trebuie respectate condiţiile de adâncime sub chilă prevăzute în secţiunea 1.1.
4.Alte cerinţe
4.1.Fără a aduce atingere punctelor 1-3, se respectă următoarele cerinţe:
a)pentru instalaţii de guvernare controlate manual, o rotaţie a timonei corespunde unui unghi al cârmei de cel puţin 3°;
b)pentru instalaţii de guvernare acţionate electric, în cazul în care cârma este imersată total, poate fi atinsă o viteză angulară medie de 4°/s faţă de câmpul total de rotaţie al cârmei.
Această cerinţă se verifică, de asemenea, cu nava la viteză maximă, pentru deplasarea cârmei într-un interval cuprins între 35° babord şi 35° tribord. În plus, se verifică dacă, la puterea maximă de propulsie, cârma îşi menţine poziţia unghiului maxim. În cazul instalaţiilor de guvernare active sau al tipurilor speciale de cârme, prezenta dispoziţie se aplică mutatis mutandis.
4.2.În cazul în care oricare dintre echipamentele suplimentare prevăzute la articolul 5.05 este necesar pentru a se atinge capacităţile de manevră necesare, acesta respectă cerinţele capitolului 6, iar la punctul 52 al certificatului comunitar se introduc următoarele menţiuni:
«Pentru respectarea cerinţelor de manevră prevăzute la capitolul 5, este/sunt (*) necesar(e) cârme laterale (*)/propulsor prova de guvernare (*)/alte echipamente (*) prevăzute la punctul 34.
(*)A se şterge după caz.»
5.Înregistrarea datelor şi rapoarte
Măsurătorile, rapoartele şi înregistrarea datelor se realizează în conformitate cu procedura stabilită în anexa 2.
- ANEXA 1 la instrucţiunea administrativă nr. 1
Diagrama manevrei de evitare
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
t0 = Începutul manevrei de evitare
t1 = Timpul necesar pentru atingerea vitezei de giraţie r1
t2 = Timpul necesar pentru atingerea vitezei de giraţie r2 = 0
t3 = Timpul necesar pentru atingerea vitezei de giraţie r3
t4 = Timpul necesar pentru atingerea vitezei de giraţie r4 = 0 (sfârşitul manevrei de evitare)
[POZĂ - a se vedea actul modificator-] = Unghiul c[POZĂ - a se vedea actul modificator-]rmei [°]
r = Viteza de giraţie [°/min]
- ANEXA 2 la instrucţiunea administrativă nr. 1
Raport privind manevra de evitare şi capacitatea de virare
Organismul de inspecţie:......................
Data:.................
Nume:......................................
Numele ambarcaţiunii:..............................
Proprietar:...............................................
Tipul ambarcaţiunii:............................ Zona de testare:..........................
sau convoi:........................................ Nivelul apei corespunzător [m]:..........................
L x B [m x m]:................................... Adâncimea apei h [m]:............................
Ttest [m]:...................... h/T:....................
Viteza curentului [m/s]:
Încărcătura:........................ % din maximum..................
(pe parcursul testării) [t]:........................ Capacitatea brută de transport:......................
Indicatorul vitezei de giraţie
Tip:...................................
Tipul de construcţie a cârmei: construcţie normală/construcţie specială (*)
Sistem de guvernare activ: da/nu (*)
Rezultatele manevrelor de evitare:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Capacitatea de virare (*)
Poziţia geografică la începutul manevrei de virare.......................... km
Poziţia geografică la sfârşitul manevrei de virare............................ km
Transmisia cârmei
Tipul de operare: manual/electric (*)
Unghiul cârmei pentru fiecare rotire a timonei (*):................................ °
Viteza angulară a cârmei pentru întregul interval (*):............................. °/s
Viteza angulară a cârmei pentru intervalul 35° babord-35° tribord (*):....................... °/s
(*) A se şterge, după caz.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 2
Cerinţe cu privire la viteza prescrisă (la marş înainte), la capacitatea de oprire şi la capacitatea de a naviga la marş înapoi
[articolele 5.06, 5.07 şi 5.08 coroborate cu articolul 5.02 alineatul (1), articolul 5.03 alineatul (1), articolele 5.04 şi 16.06 din anexa II]
1.Viteza maximă prescrisă (la marş înainte) în conformitate cu articolul 5.06
Viteza în raport cu apa este satisfăcătoare în conformitate cu articolul 5.06 alineatul (1) în cazul în care atinge valoarea de cel puţin 13 km/h. În timpul testelor, trebuie respectate următoarele condiţii, în acelaşi mod ca în cazul testului de oprire:
a)se respectă adâncimea sub chilă prevăzută la punctul 2.1;
b)se efectuează măsurarea, înregistrarea şi evaluarea datelor testului.
2.Capacitatea de oprire şi capacitatea de a naviga la marş înapoi prescrise în conformitate cu articolele 5.07 şi 5.08
2.1.Navele şi convoaiele sunt considerate capabile să oprească cu prova în aval în timp util în conformitate cu articolul 5.07 alineatul (1) atunci când aceasta se dovedeşte în cursul unui test de oprire în raport cu malul, cu prova în aval, la o viteză iniţială în raport cu apa de 13 km/h, cu o adâncime sub chilă de cel puţin 20 % din pescaj, dar nu mai puţin de 0,50 m.
a)În ape curgătoare (viteza curentului este de 1,5 m/s), oprirea în raport cu apa se demonstrează pe o distanţă maximă, măsurată în raport cu malul, de:
550 m pentru navele şi convoaiele de:
- lungime L > 110 m sau
- lăţime B > 11,45 m sau
480 m pentru navele şi convoaiele de:
- lungime L mai mic sau egal 110 m şi
- lăţime B mai mic sau egal 11,45 m.
Manevra de oprire este finalizată în momentul opririi în raport cu malul.
b)În ape stătătoare (viteza curentului este sub 0,2 m/s), oprirea în raport cu apa se demonstrează pe o distanţă maximă, măsurată în raport cu malul, de:
350 m pentru navele şi convoaiele de:
- lungime L > 110 m sau
- lăţime B > 11,45 m sau
305 m pentru navele şi convoaiele de:
- lungime L mai mic sau egal 110 m şi
- lăţime B mai mic sau egal 11,45 m.
În ape stătătoare se efectuează, de asemenea, un test pentru a demonstra că la deplasarea înapoi poate fi atinsă o viteză minimă de 6,5 km/h.
Măsurătorile, consemnarea în rapoarte şi înregistrarea datelor prevăzute la litera (a) sau (b) se efectuează în conformitate cu procedura stabilită în apendicele 1.
Pe parcursul întregului test, nava sau convoiul trebuie să aibă o manevrabilitate adecvată.
2.2.În conformitate cu articolul 5.04, pe parcursul testului navele sunt încărcate, pe cât posibil, la 70-100 % din capacitatea lor brută de transport. Această condiţie de încărcare se evaluează în conformitate cu apendicele 2. În cazul în care nava sau convoiul este încărcat(ă) sub 70 % la momentul testului, deplasamentul maxim admis în navigaţia în aval se stabileşte în conformitate cu încărcătura reală, cu condiţia ca valorile-limită de la punctul 2.1 să fie respectate.
2.3.În cazul în care valorile efective ale vitezei iniţiale şi ale vitezei curentului la momentul testului nu respectă condiţiile stabilite la punctul 2.1, rezultatele obţinute se evaluează în conformitate cu procedura descrisă în apendicele 2.
Deviaţia admisă pentru viteza iniţială de 13 km/h nu depăşeşte + 1 km/h, iar viteza curentului în ape curgătoare se situează între 1,3 şi 2,2 m/s; în caz contrar, testele se repetă.
2.4.Deplasamentul maxim admis sau încărcătura maximă sau secţiunea longitudinală imersată maximă pentru nave şi convoaie în navigaţia în aval se determină pe baza testelor şi se înscrie în certificatul comunitar.
Apendicele 1 la instrucţiunea administrativă nr. 2
MĂSURAREA, CONSEMNAREA ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR COLECTATE ÎN CURSUL TESTĂRII MANEVREI DE OPRIRE
1.Manevra de oprire
Pentru navele şi convoaiele menţionate în capitolul 5 se efectuează un test în apă curgătoare sau în apă stătătoare, într-o zonă de testare, pentru a dovedi că acestea pot opri cu prova în aval numai prin utilizarea propriului sistem de propulsie, fără folosirea ancorelor. Manevra de oprire se efectuează, în principiu, în conformitate cu figura 1. Aceasta începe în momentul în care nava navighează cu o viteză constantă cât mai apropiată de 13 km/h în raport cu apa prin inversarea sensului de mers al motoarelor de la «înainte» spre «înapoi» (punctul A al ordinului «stop») şi se finalizează în momentul în care nava se opreşte în raport cu malul (punctul E: v = 0 în raport cu malul sau punctul D: = punctul E: v = 0 în raport cu apa şi în raport cu malul, în cazul în care manevra de oprire se efectuează în ape stătătoare).
La efectuarea manevrelor de oprire în ape curgătoare se înregistrează, de asemenea, poziţia şi momentul opririi în raport cu apa (nava se deplasează cu viteza curentului; punctul D: v = 0 în raport cu apa).
Datele măsurate sunt consemnate într-un raport în conformitate cu diagrama din tabelul 1. Înainte de efectuarea manevrei de oprire, datele care nu se modifică sunt trecute la începutul formularului.
Se determină viteza medie a curentului (vSTR) pe şenal, în cazul în care este disponibilă, în funcţie de citirea unui indicator de nivel al apei recunoscut sau prin măsurarea deplasării unui corp plutitor, şi se consemnează în raport.
În principiu, este permisă utilizarea curentometrelor pentru determinarea vitezei navei în raport cu apa în cursul manevrei de oprire, dacă este posibilă înregistrarea deplasării şi a datelor necesare în conformitate cu procedura de mai sus.
2.Înregistrarea datelor măsurate şi consemnarea acestora în raport (tabelul 1)
Pentru manevra de oprire se determină, înainte de toate, viteza iniţială în raport cu apa. Aceasta se poate realiza prin măsurarea timpului necesar efectuării unui parcurs între două repere de pe mal. În ape curgătoare, se ţine cont de viteza medie a curentului.
Manevra de oprire se iniţiază la ordinul «stop» A dat la trecerea prin dreptul unui reper de pe mal. Trecerea prin dreptul reperului se înregistrează perpendicular pe axa navei şi se consemnează în raport. Trecerea prin dreptul tuturor celorlalte repere în cursul manevrei de oprire se înregistrează în mod similar, fiecare reper (de exemplu, bornă kilometrică) şi momentul trecerii prin dreptul acestuia consemnându-se în raport.
Valorile măsurate sunt înregistrate, dacă este posibil, la intervale de 50 m. În fiecare caz, se consemnează timpul la care sunt atinse punctele B şi C - dacă este posibil -, precum şi punctele D şi E şi se estimează poziţia respectivă. Datele cu privire la viteza motorului nu trebuie consemnate în raport, dar trebuie notate pentru a permite un control exact asupra vitezei iniţiale.
3.Descrierea manevrei de oprire
Manevra de oprire conform figurii 1 se prezintă sub formă de diagramă. În primul rând, se trasează diagrama timp-distanţă folosind măsurătorile consemnate în raportul de testare şi se marchează punctele A-E. Astfel va fi posibil să se determine viteza medie între două puncte de măsură şi să se traseze diagrama viteză/timp.
În acest scop, se procedează după cum urmează (a se vedea figura 1):
Prin determinarea raportului dintre variaţia poziţiei şi variaţia timpului [POZĂ - a se vedea actul modificator-]s/[POZĂ - a se vedea actul modificator-]t, se poate calcula viteza medie a navei în acest interval de timp.
Exemplu:
În intervalul cuprins între 0 sec. şi 10 sec., se parcurge distanţa de la 0 m la 50 m.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]s/[POZĂ - a se vedea actul modificator-]t = 50 m/10 s = 5,0 m/s = 18,0 km/h
Această valoare se introduce ca viteză medie corespunzătoare poziţiei 5 sec. de pe abscisă. În al doilea interval, cuprins între 10 sec. şi 20 sec., se parcurge o distanţă de 45 m.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]s/[POZĂ - a se vedea actul modificator-]t = 45 m/10 s = 4,5 m/s = 16,2 km/h
În dreptul reperului D, nava se opreşte în raport cu apa, aceasta însemnând că viteza curentului este de aproximativ 5 km/h.
Figura 1
Manevra de oprire
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Legenda simbolurilor din figura 1
A ordinul «stop»
B elicea oprită
C inversarea sensului elicei
D v = 0 în raport cu apa
E v = 0 în raport cu malul
v viteza navei
vL v în raport cu malul
s distanţa parcursă în raport cu malul
t timpul măsurat
Tabelul 1 Raport privind manevra de oprire

Organismul de inspecţie:

 

Tipul de navă sau convoi:

 

Zona de testare:

 
  

L x B [m]:

 

Citirea indicatorului de nivel al apei

[m]:.........

Data:

 

T în cursul testului [m]:

 

Adâncimea apei

m]:.........

Nume:

 

Încărcătura în cursul testului [t]:

 

Înclinare

[m/km]:.........

Testul nr. :

 

% din capacitatea brută maximă de transport

 

VSTR

[km/h]:.........

  

Puterea motoarelor de propulsie PB [kW]

  

[m/s]:.........

  

Sistemul de propulsie în conformitate cu anexa 2, tabelul 2:

 

Deplasament max.

[m3]:.........

Poziţia

[km fluvial]

Timp

[sec.]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]s

[m]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]t

[sec.]

VIL

[km/h]

Viteza motorului n

[min-1]

Observaţii

       
       
       
       
       
Apendicele 2 la instrucţiunea administrativă nr. 2
EVALUAREA REZULTATELOR MANEVREI DE OPRIRE
1.Pe baza valorilor obţinute se verifică respectarea valorilor-limită în conformitate cu apendicele 1. În cazul în care condiţiile pentru manevra de oprire se abat considerabil de la condiţiile standard sau în cazul în care există suspiciuni cu privire la respectarea valorilor-limită, rezultatele se evaluează. În acest scop, pentru calcularea manevrelor de oprire se poate utiliza următoarea procedură.
2.Distanţele teoretice de oprire se stabilesc în condiţiile standard (Sreference) de la punctul 2.1 din instrucţiunea administrativă nr. 2 şi în condiţiile pentru manevra de oprire (Sactual) şi se compară cu distanţa de oprire măsurată (Smeasured). Distanţa de oprire corectată pentru manevra de oprire în condiţii standard (Sstandard) se calculează după cum urmează:
Formula 2.1:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
În cazul în care manevra de oprire s-a efectuat cu o încărcătură de 70-100 % din capacitatea brută maximă de transport, în conformitate cu punctul 2.2 din instrucţiunea administrativă nr. 2, pentru calcularea sstandard se utilizează deplasamentul (Dreference = Dactual) corespunzător încărcăturii la momentul testării, în vederea determinării sreference şi sactual.
În cazul în care, la determinarea sstandard în conformitate cu formula 2.1, valoarea-limită în cauză este depăşită sau nu este atinsă, valoarea sreference este redusă sau crescută cu variaţia Dreference astfel încât să se respecte valoarea-limită (sstandard = valoarea-limită în cauză). Deplasamentul maxim admis în navigaţia în aval se stabileşte în consecinţă.
3.În conformitate cu valorile-limită prevăzute la punctul 2.1 literele (a) şi (b) din instrucţiunea administrativă nr. 2, se calculează numai distanţele de oprire măsurate în:
- faza I («cu toată viteza înainte» schimbat în «cu toată viteza înapoi»): SI
şi
- faza II (finalizarea schimbării direcţiei până la oprirea completă a navei în raport cu apa) SII
(a se vedea figura 1). Distanţa de oprire totală devine astfel:
Formula 3.1:
Stotal = SI + SII
4.Distanţele de oprire individuale se calculează după cum urmează:
CALCULAREA MANEVREI DE OPRIRE
Figura 2
Diagramă
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

Pb

Puterea motorului de propulsie

(kW)

RTmII

Rezistenţa medie în faza II, care se determină utilizându-se diagrama pentru determinarea RT/v2

(kN)

Rg

Rezistenţa datorată înclinării

(kN)

i

Înclinarea în m/km (în lipsă se consideră egală cu 0,16)

(m/km)

vSTR

Viteza medie a curentului

(m/s)

g

Acceleraţia datorată gravitaţiei (9,81)

(m/s2)

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

Densitatea apei, [POZĂ - a se vedea actul modificator-] ap[POZĂ - a se vedea actul modificator-] dulce = 1 000

(kg/m3)

T

Pescajul maxim (al navei sau al convoiului)

(m)

h

Adâncimea apei

(m)

B

Lăţime

(m)

L

Lungime

(m)

Coeficienţii pentru formulele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6 şi 4.7 pot fi preluaţi din tabelele de mai jos.
Tabelul 1 Factorii k pentru:
a)Nave autopropulsate şi convoaie în filă simplă
b)Convoaie în filă dublă
c)Convoaie în filă triplă
 

(a)

(b)

(c)

Unităţi

k1

0,95

0,95

0,95

-

k2

0,115

0,120

0,125

kg s2/m4

k3

1,20

1,15

1,10

-

k4

0,48

0,48

0,48

-

k6

0,90

0,85

0,80

-

k7

0,58

0,55

0,52

-

Tabelul 2
Coeficientul f pentru raportul dintre forţa de tracţiune cu nava legată la cheu la marşul înapoi şi puterea motoarelor de propulsie

Sistemul de propulsie

f

Unităţi

Duze moderne cu marginile posterioare rotunjite

0,118

kN/kW

Duze model vechi cu marginile posterioare ascuţite

0,112

kN/kW

Elice fără duze

0,096

kN/kW

Elice orientabile cu duze (în general cu margini posterioare ascuţite)

0,157

kN/kW

Elice orientabile fără duze

0,113

kN/kW

Tabelul 3 Diagramă pentru calcularea rezistenţei
Pentru determinarea valorii RT/v2 în raport cu D1/3 [B + 2T]:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
- Anexă la apendicele 2 la instrucţiunea administrativă nr. 2
Exemple de aplicare a apendicelui 2
(Evaluarea rezultatelor manevrei de oprire)
EXEMPLUL I
1.Datele navei sau ale convoiului
Formaţia: navă autopropulsată obişnuită cu o barjă (Europa IIa) cuplată lateral
 

L [m]

B [m]

Tmax [m]

Dwt (*) max [t]

Dmax [m3]

PB [kW]

Navă autopropulsată

110

11,4

3,5

2 900

3 731

1 500

Barjă

76,5

11,4

3,7

2 600

2 743

-

Convoi

110

22,8

3,7

5 500

6 474

1 500

Sistemul de propulsie al navei autopropulsate: duze moderne cu marginile posterioare rotunjite.

(*) Dwt = capacitatea brută de transport.

2.Valori măsurate în cursul manevrei de oprire

Viteza curentului:

vSTRactual = 1,4 m/s ~= 5,1 km/h

Viteza navei (în raport cu apa):

VSactual = 3,5 m/s ~= 12,5 km/h

Viteza navei (în raport cu malul):

VIactual= 4,9 m/s ~= 17,6 km/h

Timpul de schimbare a direcţiei (măsurat) (punctele A-C):

tI = 16 s

Distanţa de oprire în raport cu apa (punctele A-D):

Smeasured = 340 m

Condiţia de încărcare (poate fi estimată):

Dactual = 5 179m3 ~= 0,8 Dmax

Pescajul real al convoiului:

Tactual = 2,96 m ~= 0,8 Tmax

3.Valoarea-limită în conformitate cu punctul 2.1 litera (a) sau (b) se compară cu Sstandard
Întrucât B > 11,45 m, iar convoiul se află în apă curgătoare, pentru acest convoi se aplică următoarea dispoziţie de la punctul 2.1 litera (a):
Sstandard < 550 m
4.Determinarea distanţei de oprire corectate în comparaţie cu condiţiile standard
- Valoarea măsurată în conformitate cu apendicele 1 (a se vedea punctul 2)
smeasured = 340 m
- trebuie calculat:
sactual ca fiind suma dintre
sIactual (în conformitate cu formula 4.1 din apendicele 2 cu vIactual)
şi
sIIactual (în conformitate cu formulele 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 şi 4.6 din apendicele 2 cu vitezele reale vIIactual, vSTRactual, Dactual)
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
EXEMPLUL II
1.Datele navei sau convoiului
Formaţia: navă împingător autopropulsată mare cu
2 barje cuplate în faţă şi
1 barjă cuplată lateral
 

L [m]

B [m]

Tmax [m]

Dwt (*) max [t]

Dmax [m3]

PB [kW]

Nava autopropulsată

110

11,4

3,5

2 900

3 731

1 500

Fiecare barjă

76,5

11,4

3,7

2 600

2 743

-

Convoi

186,5

22,8

3,7

10 700

11 960

1 500

Sistemul de propulsie al navei autopropulsate: duze moderne cu marginile posterioare rotunjite.

(*) Dwt = capacitatea brută de transport.

2.Valori măsurate în cursul manevrei de oprire

Viteza curentului:

vSTRactual = 1,4 m/s ~= 5,1 km/h

Viteza navei (în raport cu apa):

VSactual = 3,5 m/s ~= 12,5 km/h

Viteza navei (în raport cu malul):

VIactual= 4,9 m/s ~= 17,6 km/h

Timpul de schimbare a direcţiei (măsurat) (punctele A-C):

tI = 16 s

Distanţa de oprire în raport cu apa (punctele A-D):

Smeasured = 580 m

Condiţia de încărcare (poate fi estimată):

Dactual = = 9 568 m3 ~= 0,8 Dmax

Pescajul real al convoiului:

Tactual = 2,96 m ~= 0,8 Tmax

3.Valoarea-limită în conformitate cu punctul 2.1 litera (a) sau (b) din instrucţiunea administrativă se compară cu sstandard
Întrucât B > 11,45 m, iar convoiul se află în apă curgătoare, pentru acest convoi se aplică următoarea dispoziţie de la punctul 2.1 litera (a):
sstandard mai mic sau egal 550 m
4.Determinarea distanţei de oprire corectate în comparaţie cu condiţiile standard
- valoarea măsurată:
smeasured = 340 m
- calcule care trebuie efectuate:
sactual ca fiind suma dintre
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
- trebuie verificat:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
4.1.Coeficienţii de calcul în conformitate cu apendicele 2
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
4.2.Calcularea sIactual
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Concluzie: Valoarea-limită este în mod evident depăşită; admiterea în navigaţia în aval este posibilă numai cu impunerea unei restricţii de încărcătură. Această încărcătură restricţionată se poate determina în conformitate cu punctul 5 de mai jos.
5.D* admisibil în navigaţia în aval în conformitate cu formula 2.1 din apendicele 2
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Capacitatea brută de transport admisă (a se vedea punctul 1)
0,66 10 700 = 7 112 t
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 3
Cerinţe cu privire la sistemele de cuplare şi dispozitivele de cuplare pentru ambarcaţiunile adecvate pentru a propulsa sau pentru a fi propulsate într-un ansamblu rigid
(articolele 16.01, 16.02, 16.06, 16.07 din anexa II)
Pe lângă cerinţele din anexa II capitolul 16, trebuie respectate dispoziţiile relevante cuprinse în reglementările autorităţii navale care sunt în vigoare în statele membre.
1.Cerinţe generale
1.1.Orice sistem de cuplare trebuie să garanteze cuplarea rigidă a tuturor ambarcaţiunilor dintr-un convoi, adică, în condiţiile de operare prevăzute, dispozitivele de cuplare trebuie să prevină deplasarea longitudinală sau transversală între nave astfel încât ansamblul să poată fi considerat o «unitate nautică».
1.2.Sistemul de cuplare şi componentele acestuia trebuie să prezinte siguranţă şi să fie uşor de utilizat, permiţând ambarcaţiunilor să fie cuplate rapid fără a pune în pericol personalul.
1.3.Forţele care apar în condiţiile de operare prevăzute trebuie să fie absorbite în mod adecvat şi transmise în siguranţă în structura navei prin intermediul sistemului de cuplare şi al componentelor acestuia.
1.4.Trebuie să fie disponibil un număr suficient de puncte de cuplare.
2.Forţe de cuplare şi dimensionarea dispozitivelor de cuplare
Dispozitivele de cuplare ale convoaielor şi formaţiilor de nave care urmează să fie autorizate trebuie să fie dimensionate în aşa fel încât să garanteze niveluri de siguranţă suficiente. Prezenta condiţie se consideră îndeplinită în cazul în care se consideră că forţele de cuplare, determinate în conformitate cu punctele 2.1, 2.2 şi 2.3, corespund rezistenţei la tracţiune pentru dimensionarea componentelor de cuplare longitudinale.
2.1.Punctele de cuplare între împingător şi barjele împinse sau alte ambarcaţiuni:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
2.2.Punctele de cuplare între nava autopropulsată împingătoare şi ambarcaţiunea împinsă
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
2.3.Punctele de cuplare între ambarcaţiunile împinse
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
O valoare de 1 200 kN se consideră a fi suficientă pentru forţa maximă de cuplare a unui împingător în punctul de cuplare dintre prima ambarcaţiune împinsă şi ambarcaţiunea cuplată în faţa acesteia, chiar dacă rezultatul formulei de la punctul 2.3 are o valoare mai mare.
Pentru punctele de cuplare ale tuturor celorlalte legături longitudinale dintre ambarcaţiunile împinse, dimensionarea dispozitivelor de cuplare trebuie să se bazeze pe forţa de cuplare determinată în conformitate cu formula de la punctul 2.3.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
2.4.1.Pentru cuplarea longitudinală a unei ambarcaţiuni individuale se folosesc cel puţin două puncte de cuplare. Fiecare punct de cuplare se dimensionează pentru forţa de cuplare determinată în conformitate cu punctele 2.1, 2.2 sau 2.3. În cazul în care se utilizează componente de cuplare rigide, se poate autoriza un singur punct de cuplare, cu condiţia ca acest punct să garanteze o legătură sigură a ambarcaţiunilor.
Rezistenţa la tracţiune a cablurilor se selectează în funcţie de numărul de tururi prevăzut. La punctul de cuplare nu se realizează mai mult de trei tururi. Cablurile se selectează în funcţie de utilizarea prevăzută.
2.4.2.În cazul împingătoarelor cu o singură barjă împinsă, se poate folosi formula de la punctul 2.2 pentru determinarea forţei de cuplare în cazul în care astfel de împingătoare au fost autorizate să propulseze mai multe astfel de barje.
2.4.3.Trebuie să fie disponibil un număr suficient de babale de amarare sau de dispozitive echivalente, care să fie capabile să absoarbă forţele de cuplare rezultate.
3.Cerinţe speciale pentru dispozitivele de cuplare articulate
Dispozitivele de cuplare articulate trebuie să fie concepute în aşa fel încât să asigure o cuplare rigidă între ambarcaţiuni. Respectarea cerinţelor din capitolul 5 se verifică în timpul testelor de navigaţie cu un convoi rigid, în conformitate cu articolul 16.06.
Dispozitivul de comandă al dispozitivului de cuplare articulată trebuie să permită o revenire suficientă de la poziţia articulată. Cerinţele articolelor 6.02-6.04 se aplică mutatis mutandis; astfel, în cazul în care se utilizează un dispozitiv de comandă acţionat electric, trebuie să fie disponibile un al doilea dispozitiv de comandă şi sursă de energie independente în cazul apariţiei unei defecţiuni.
Dispozitivul de cuplare articulată trebuie să poată fi operat şi monitorizat (cel puţin mişcarea articulată a acestuia) din interiorul timoneriei, cerinţele articolelor 7.03 şi 7.05 aplicându-se mutatis mutandis.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 4
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 5
Stabilirea nivelului acustic
[- articolul 3.04 alineatul (7), articolul 7.01 alineatul (2), articolul 7.03 alineatul (6), articolul 7.09 alineatul (3), articolul 8.10, articolul 11.09 alineatul (3), articolul 12.02 alineatul (5), articolul 17.02 alineatul (3) litera (b) şi articolul 17.03 alineatul (1) din anexa II]
1.Generalităţi
Pentru verificarea nivelurilor maxime ale presiunii acustice prevăzute în anexa II, se stabilesc valorile măsurate, procedurile de măsurare şi condiţiile pentru înregistrarea cantitativă şi reproductibilă a nivelurilor presiunii acustice în conformitate cu punctele 2 şi 3.
2.Instrumente de măsurare
Instrumentul de măsurare trebuie să respecte cerinţele clasei 1 în conformitate cu EN 60651:1994.
Înainte şi după fiecare serie de măsurători, pe microfon se amplasează un etalon de clasă 1 în conformitate cu EN 60942:1998 în vederea calibrării sistemului de măsurare. Conformitatea etalonului cu cerinţele EN 60942:1998 se verifică o dată pe an. Conformitatea echipamentului de măsurare cu cerinţele EN 60651:1994 se verifică o dată la doi ani.
3.Stabilirea nivelului acustic
3.1.La bordul ambarcaţiunii
Măsurătorile se efectuează în conformitate cu ISO 2923:2003 secţiunile 5-8, măsurându-se numai nivelurile presiunii acustice ponderate A.
3.2.Zgomotul emis de ambarcaţiune în aer
Emisiile de zgomot ale ambarcaţiunii pe căile navigabile interioare şi în porturi se determină prin măsurare în conformitate cu EN ISO 22922:2000, secţiunile 7-11. Pe parcursul măsurătorilor, uşile şi ferestrele de la sălile maşinilor se închid.
4.Documentaţie
Măsurătorile se înregistrează în conformitate cu «Raportul de stabilire a nivelului acustic» (anexă).
Raport de stabilire a nivelului acustic
- La bordul ambarcaţiunii în conformitate cu ISO 2923:2003
- Zgomotul emis de ambarcaţiune în aer în conformitate cu EN ISO 2922:2000 (*)
(*)A se şterge, după caz.
A.Datele ambarcaţiunii
1.Tipul şi numele ambarcaţiunii:
Numărul european unic de identificare a navei:
2.Proprietar:
3.Sistemul principal de propulsie:
3.1.Motoare principale:

Număr

Fabricant

Tip

Anul construcţiei

Putere (kW)

Viteza motorului

(min-1)

Doi timpi/ patru timpi

Supraalimentare

da/nu

1

       

2

       
3.2.Transmisie
Fabricant:........................ Tip:....................... Reducţie: 1:..............
3.3.Elice
Număr:..................... Număr de pale:................ Diametru:.................. mm Duză: da/nu (*)
3.4.Instalaţie de guvernare
Tip:
4.Elemente auxiliare:

Număr

Propulsată de

Fabricant

Tip

Anul construcţiei

Putere

(kW)

Viteza motorului

(min-1)

1

      

2

      

3

      

4

      

5

      
5.Măsuri aplicate pentru reducerea zgomotului:
6.Observaţii:
B.Instrumente de măsurare utilizate
1.Sonometru:
Fabricant:............................ Tip:........................ Ultima verificare:......................
2.Filtru octavă/octavă terţă
Fabricant:............................ Tip:........................ Ultima verificare:......................
3.Etalon
Fabricant:............................ Tip:........................ Ultima verificare:......................
4.Accesorii:
5.Observaţii:
(*)A se şterge, după caz.
C.Condiţii de măsurare - ambarcaţiune
1.Formare în cursul măsurătorilor:
2.Încărcătură/deplasament:.......................... t/m3 (*) (aproximativ..................... % din valoarea maximă)
3.Viteza motorului principal:.......................... min-1 (aproximativ........................ % din valoarea maximă)
4.Elemente auxiliare în serviciu nr. :
5.Observaţii:
D.Condiţii de măsurare - împrejurimi
1.Zona de măsurare:.............................................. Amonte/aval (*)
2.Adâncimea apei:.............................. m (Nivelul apei................ = ................. m)
3.Vremea:............................ Temperatura:............................ °C; Forţa vântului:............................ BF
4.Interferenţe ale zgomotului exterior: da/nu (*), dacă da, precizaţi:............................
5.Observaţii:
E.Înregistrarea măsurătorilor
1.Măsurători efectuate de:
2.Data:
3.Observaţii:
4.Semnătura:
F.1.Rezultatele măsurătorilor
Determinarea nivelului acustic la bordul ambarcaţiunii

Număr

Punct de măsurare

Uşi

Ferestre

Valori măsurate în dB(A)

Observaţii

deschise

închise

deschise

închise

        
        
        
F.2.Rezultatele măsurătorilor
Determinarea zgomotului emis de ambarcaţiune în aer:

Număr

Punct de măsurare

Valori măsurate în dB(A)

Observaţii

    
    
    
(*)A se şterge, după caz.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 6
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 7
Ancore speciale cu masă redusă
[- articolul 10.01 alineatul (5) din anexa II]
- PARTEA 1 Ancore speciale autorizate
Ancorele speciale cu masă redusă autorizate de autorităţile competente în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (5) sunt prezentate în tabelul următor.

Nr. ancorei

Reducerea autorizată a masei ancorei (%)

Autoritatea competentă

1. HA-DU

30%

Germania

2. D'Hone Spezial

30%

Germania

3. Pool 1 (goală)

35%

Germania

4. Pool 2 (compactă)

40%

Germania

5. De Biesbosch-Danforth

50%

Germania

6. Vicinay-Danforth

50%

Franţa

7. VicinayAC 14

25%

Franţa

8. Vicinay Tip 1

45%

Franţa

9. Vicinay Tip 2

45%

Franţa

10. Vicinay Tip 3

40%

Franţa

11. Stockes

35%

Franţa

12. D'Hone-Danforth

50%

Germania

13. Schmitt High Holding Anchor

40%

Ţările de Jos

- PARTEA 2 Autorizarea şi procedura de testare a ancorelor speciale cu masă redusă
[Reducerea valorilor masei ancorei determinate în conformitate cu articolul 10.01 alineatele (1)-(4) din anexa II]
1.- Capitolul 1 - Procedura de autorizare
1.1.Ancorele speciale cu masă redusă în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (5) din anexa II trebuie să fie autorizate de autorităţile competente. Autorităţile competente determină reducerea autorizată a masei ancorei pentru ancorele speciale în conformitate cu procedura descrisă mai jos.
1.2.Autorizarea ca ancoră specială este posibilă numai cu condiţia ca reducerea stabilită pentru masa ancorei să fie de cel puţin 15%.
1.3.Cererea pentru autorizarea unei ancore speciale în conformitate cu punctul 1.1 se depune la autoritatea competentă dintr-un stat membru. Împreună cu fiecare cerere se transmit zece copii ale următoarelor documente:
a)un plan al dimensiunilor şi masei ancorei speciale, care să prezinte principalele dimensiuni şi denumirea tipului pentru fiecare dimensiune de ancoră disponibilă;
b)o diagramă a forţei de frânare pentru ancora de referinţă A (în conformitate cu punctul 2.2) şi pentru ancora specială B care urmează a fi autorizată, redactată şi evaluată de o instituţie desemnată de către autoritatea competentă.
1.4.Autoritatea competentă notifică Comisiei toate cererile de reducere a masei ancorei pe care intenţionează să o autorizeze în urma testărilor. În consecinţă, autoritatea competentă notifică Comisiei orice ancoră specială autorizată, precizând denumirea tipului şi reducerea autorizată a masei ancorei. Autoritatea competentă acordă solicitantului autorizaţia la cel puţin 3 luni de la transmiterea notificării către Comisie, cu condiţia să nu existe obiecţii din partea Comisiei.
2.- Capitolul 2 - Procedura de testare
2.1.Diagramele forţelor de frânare în conformitate cu punctul 1.3 prezintă forţele de frânare în funcţie de viteză pentru ancora de referinţă A şi pentru ancora specială B care urmează să fie autorizată pe baza testelor în conformitate cu punctele 2.2-2.5 de mai jos. Anexa I prezintă un posibil test al forţei de frânare.
2.2.Ancora de referinţă A utilizată în teste este o ancoră convenţională fără traversă şi cu braţe oscilante care corespunde desenului şi detaliilor de mai jos şi care are o masă de cel puţin 400 kg.
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Dimensiunilor şi masei date li se aplică o toleranţă de ± 5 %. Cu toate acestea, suprafaţa fiecărui vârf de ancoră trebuie să aibă cel puţin 0,15 m2.
2.3.Masa ancorei speciale B utilizate în teste nu se abate cu mai mult de 10 % de la masa ancorei de referinţă A. În cazul în care toleranţele sunt mai mari, forţele se recalculează proporţional cu masa.
2.4.Diagramele forţelor de frânare trebuie să cuprindă o reprezentare lineară a vitezei (v) în intervalul 0-5 km/h (viteza în raport cu malul). În acest scop, se efectuează trei teste în amonte, alternativ pentru ancora de referinţă A şi pentru ancora specială B, pe fiecare dintre cele două sectoare ale fluviului determinate de autoritatea competentă, una cu pietriş grosier, iar cealaltă cu nisip fin. Pe fluviul Rin pot servi drept sectoare de referinţă sectorul cuprins între km 401-402 pentru testele pe pietriş grosier, respectiv sectorul cuprins între km 480-481 pentru testele pe nisip fin.
2.5.Pentru fiecare test, ancora testată este trasă cu un cablu de oţel a cărui lungime între punctele de prindere a ancorei şi a ambarcaţiunii sau a echipamentului tractor este de 10 ori înălţimea dintre punctul de legătură de pe navă şi fundul de ancorare.
2.6.Procentul de reducere a masei ancorei se calculează cu formula următoare:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde
r procentul de reducere a masei ancorei speciale B în raport cu ancora de referinţă A;
PA masa ancorei de referinţă A;
PB masa ancorei speciale B;
FA forţa de prindere a ancorei A la v = 0,5 km/h;
FB forţa de prindere a ancorei speciale B la v = 0,5 km/h;
AA suprafaţa de pe diagrama forţei de frânare definită prin:
- linia paralelă cu axa y la v = 0
- linia paralelă cu axa y la v = 5 km/h
- linia paralelă cu axa x la o forţă de prindere F = 0
- curba forţei de frânare pentru ancora de referinţă A.
Model al diagramei forţei de frânare
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
(Determinarea suprafeţelor AA şi AB)
AB aceeaşi definiţie ca pentru AA, cu excepţia faptului că se utilizează curba forţei de frânare pentru ancora specială B.
2.7.Procentul acceptabil reprezintă media celor şase valori ale lui r, calculate în conformitate cu punctul 2.6.
- Anexa I la normele privind inspecţia şi autorizarea ancorelor speciale
Exemplu de metodă de testare a unei ancore pentru un convoi împins în filă simplă cu două unităţi
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 8
Rezistenţa hublourilor
[- articolul 15.02 alineatul (16) din anexa II]
1.Generalităţi
În conformitate cu articolul 15.02 alineatul (16) din anexa II, hublourile pot fi amplasate sub linia de supraimersiune, cu condiţia să fie etanşe, să nu poată fi deschise, să aibă o rezistenţă suficientă şi să fie conforme cu articolul 15.06 alineatul (14).
2.Construcţia hublourilor
Cerinţele articolului 15.02 alineatul (16) din anexa II se consideră îndeplinite în cazul în care construcţia hublourilor respectă următoarele dispoziţii.
2.1.Se utilizează numai sticlă precomprimată conformă cu ISO 614, publicat în 04/94.
2.2.Ferestrele rotunde sunt conforme cu ISO 1751, publicat în 04/94, seria B: ferestre de rezistenţă medie, tip: ferestre fixe.
2.3.Ferestrele cu colţuri sunt conforme cu ISO 3903, publicat în 04/94, seria E: ferestre rezistente, tip: ferestre fixe.
2.4.Ferestrele conforme cu standardele ISO pot fi înlocuite cu ferestre a căror construcţie este cel puţin echivalentă cu cerinţele de la punctele 2.1-2.3.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 9
Cerinţe privind sistemele de pulverizare automată a apei sub presiune
[- articolul 10.03a alineatul (1) din anexa II]
Sistemele de pulverizare automată a apei sub presiune prevăzute la articolul 10.03a alineatul (1) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
1.Sistemele de pulverizare automată a apei sub presiune sunt gata să funcţioneze în orice moment în care se află persoane la bord. Pentru declanşarea lor nu trebuie să fie necesară nicio acţiune suplimentară din partea membrilor echipajului.
2.Sistemul este menţinut permanent la presiunea necesară. Ţevile sunt permanent umplute cu apă până la nivelul duzelor de pulverizare. Sistemul este conectat la o sursă de apă care funcţionează încontinuu. Nu se permite intrarea în sistem a impurităţilor care pot afecta funcţionarea. Se instalează aparate indicatoare şi sisteme de verificare adecvate (de exemplu, manometre, indicatoare ale nivelului apei pentru tancurile sub presiune, tubulaturi pentru verificarea presiunii) pentru monitorizarea şi verificarea sistemului.
3.Pompa pentru alimentarea cu apă a duzelor de pulverizare se activează automat la scăderea presiunii în sistem. Pompa este dimensionată în aşa fel încât să poată furniza încontinuu o cantitate suficientă de apă, la presiunea necesară, în cazul în care sunt activate simultan toate duzele de pulverizare necesare pentru acoperirea suprafeţei celei mai mari încăperi care trebuie protejată. Pompa este destinată exclusiv alimentării sistemului de pulverizare automată a apei sub presiune. În cazul defectării pompei, trebuie să fie posibilă alimentarea duzelor de pulverizare cu apă în cantitate suficientă de la o altă pompă aflată la bord.
4.Sistemul se împarte în secţiuni, fiecare având cel mult 50 de duze de pulverizare.
5.Numărul şi poziţionarea duzelor de pulverizare asigură o distribuţie eficientă a apei în încăperile care trebuie protejate.
6.Duzele de pulverizare sunt acţionate la o temperatură cuprinsă între 68 °C şi 79 °C.
7.Instalarea componentelor de pulverizare automată a apei sub presiune în încăperile care trebuie protejate se limitează la minimul necesar. Nicio astfel de componentă a sistemului nu se instalează în sala maşinilor.
8.În unul sau mai multe locuri adecvate, din care în cel puţin unul trebuie să se afle în permanenţă unul sau mai mulţi membri ai personalului, se amplasează indicatoare vizuale şi acustice care să indice activarea pulverizării automate a apei sub presiune pentru fiecare secţiune.
9.Alimentarea cu energie a instalaţiei de pulverizare automată a apei sub presiune este asigurată de două surse de curent independente care nu sunt instalate în acelaşi loc. Fiecare sursă de curent poate alimenta întregul sistem cu energie fără a necesita asistenţă.
10.Înainte de instalarea sistemului, un plan al instalaţiei de pulverizare automată a apei sub presiune se prezintă organismului de inspecţie spre verificare. Acest plan indică tipurile maşinilor şi echipamentelor utilizate şi date privind randamentul acestora. O instalaţie testată şi certificată de către o societate de clasificare aprobată, care îndeplineşte cel puţin cerinţele de mai sus, poate fi autorizată fără verificări suplimentare.
11.Prezenţa unei instalaţii de pulverizare automată a apei sub presiune se consemnează în certificatul comunitar la punctul 43.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 10
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 11
Completarea certificatului comunitar
1.GENERALITĂŢI
1.1.Formulare
Pentru completarea certificatului comunitar se utilizează numai formulare autorizate de autoritatea competentă. Formularele se completează numai pe o parte.
La eliberarea unui nou certificat comunitar, acesta trebuie să includă toate paginile de la 1 la 13, chiar dacă pe unele pagini nu se completează nimic.
1.2.Metoda de completare
Înscrierile în certificatul comunitar fie se dactilografiază, fie se scriu la calculator şi se imprimă. Scrisul de mână este permis numai în cazuri excepţionale. Textul completat trebuie să nu poată fi şters. Culoarea literelor trebuie să fie numai neagră sau albastră. Pentru ştergere se utilizează culoarea roşie.
2.ÎNSCRIERI
2.1.Ştergerea alternativelor
În cazul în care rubricile de completat sunt marcate cu (*), cele care nu corespund se şterg.
2.2.Rubrici fără consemnări
În cazul în care nu este necesar sau posibil să se completeze oricare dintre punctele 1-48, întregul câmp se barează cu o linie.
2.3.Ultima pagină a certificatului comunitar
Dacă nu sunt necesare pagini suplimentare după pagina 13 (a se vedea punctul 3.2.3), textul «continuare la pagina (*)» din josul paginii 13 se şterge.
2.4.Modificări
2.4.1.Primele modificări de mână pe o pagină
O pagină poate fi modificată numai o singură dată; cu toate acestea, pot fi făcute mai multe modificări simultan. Orice detaliu care trebuie modificat se barează cu o linie roşie. O alternativă ştearsă anterior (a se vedea punctul 2.1) sau un punct care anterior nu a fost completat (a se vedea punctul 2.3) se subliniază cu roşu. Noile detalii nu se introduc în câmpul modificat, ci pe aceeaşi pagină, la rubrica «Modificări», iar rândul «Prezenta pagină a fost înlocuită» se şterge.
2.4.2.Modificări ulterioare de mână pe o pagină
Pentru modificările ulterioare, pagina se înlocuieşte, iar modificările necesare, precum şi orice modificare anterioară se completează direct la punctele respective. La rubrica «Modificări», rândul «Modificări la punctul (punctele)» se şterge.
Vechea pagină se păstrează de către organismul de inspecţie care a emis iniţial certificatul comunitar.
(*)A se şterge după caz.
2.4.3.Modificări prin procesarea electronică a datelor
În cazul modificărilor prin procesarea electronică a datelor, pagina se înlocuieşte, iar modificările necesare, precum şi orice modificări anterioare se introduc direct la punctele respective. La rubrica «Modificări», rândul «Modificări la punctul (punctele)» se şterge.
Vechea pagină se păstrează de către organismul de inspecţie care a emis iniţial certificatul comunitar.
2.5.Corecturi prin acoperire
Nu este permisă acoperirea textului înscris sau adăugarea de detalii suplimentare la un punct.
3.ÎNLOCUIREA ŞI ADĂUGAREA PAGINILOR
3.1.Înlocuirea paginilor
Pagina 1 a certificatului comunitar nu se înlocuieşte niciodată. Pentru înlocuirea celorlalte pagini se aplică procedurile prevăzute la punctul 2.4.2 sau la punctul 2.4.3.
3.2.Adăugarea de pagini
În cazul în care nu este spaţiu suficient pentru înscrieri suplimentare pe paginile 10, 12 sau 13 din certificatul comunitar, se pot adăuga pagini suplimentare.
3.2.1.Prelungirea/Confirmarea valabilităţii
Dacă este necesară o prelungire suplimentară după ce certificatul a fost prelungit deja de şase ori, în josul paginii 10 se adaugă textul «Continuare la pagina 10a», iar o nouă pagină 10 se numerotează ca pagina 10a şi se introduce după pagina 10. Ulterior se procedează la înscrierea necesară la punctul 49 la începutul paginii 10a. La sfârşitul paginii 10a se înscrie menţiunea «Continuare la pagina 11».
3.2.2.Prelungirea certificatului pentru instalaţia de gaz lichefiat
Se aplică o procedură similară celei de la punctul 3.2.1, pagina 12a introducându-se după pagina 12.
3.2.3.- Anexa la certificatul comunitar
În josul paginii 13, textul «Sfârşitul certificatului comunitar» se şterge cu culoarea roşie, textul şters «Continuare la pagina (*)» se subliniază cu roşu, iar după acesta se introduce numărul de pagină 13a. Această modificare trebuie însoţită de o ştampilă oficială. O nouă pagină 13, numerotată 13a, se introduce după pagina 13. Dispoziţiile punctelor 2.2 şi 2.3 se aplică paginii 13a mutatis mutandis.
Aceeaşi procedură se aplică pentru orice alte anexe suplimentare (paginile 13b, 13c etc.).
4.EXPLICAŢII PRIVIND FIECARE PUNCT
Punctele care nu necesită explicaţii nu sunt menţionate în continuare.
2.După caz, termenii se introduc în conformitate cu articolul 1.01. Celelalte tipuri de nave se înscriu
folosindu-se denumirea general acceptată.
15.Această secţiune se completează numai pentru ambarcaţiunile pentru care cel puţin una dintre proprietăţile 1.1 sau 1.2 sau 3 de la punctul 14 nu este ştearsă, în caz contrar se şterge întregul tabel.
15.1.În coloana «Numărul formaţiei» a tabelului se introduc(e) numărul (numerele) formaţiilor descrise. Rândurile necompletate se barează.
Pot fi adăugate formaţii suplimentare, la rubrica «Alte formaţii», acestea numerotându-se 18, 19, 20 etc.
(*)A se şterge după caz.
În cazul în care din proprietatea «aptă să împingă» din certificatul anterior al navei nu rezultă în mod clar ce formaţii sunt autorizate, înscrierea din certificatul anterior al navei se poate transfera la punctul 52. În rândul 1 al tabelului «Formaţii autorizate» se introduce textul «A se vedea punctul 52».
15.2.Cuplări
Se introduc numai detaliile cuplării dintre ambarcaţiunea împingătoare şi secţiunea împinsă a convoiului.
17-20.Detalii în conformitate cu certificatul de tonaj, la punctele 17-19 cu două zecimale şi la punctul 20 fără zecimale. Lungimea totală şi lăţimea totală dau dimensiunile maxime ale ambarcaţiunii, inclusiv toate echipamentele fixe. Lungimea L şi lăţimea B dau dimensiunile maxime ale cocii (a se vedea şi articolul 1.01 Definiţii).
21.Tonajul brut pentru cargouri, în tone, conform certificatului de tonaj pentru pescajul maxim în conformitate cu punctul 19.
Deplasamentul pentru toate celelalte ambarcaţiuni în m3. În cazul în care nu este disponibil niciun certificat de tonaj, se calculează deplasamentul pe baza produsului dintre coeficientul de fineţe bloc şi lungimea LWL, lăţimea BWL şi pescajul mediu la imersiunea maximă.
23.Numărul disponibil de paturi pentru pasageri (inclusiv paturile rabatabile şi dispozitivele similare).
24.Se iau în considerare numai pereţii de compartimentare transversali etanşi care se întind de la un bord al navei la celălalt.
26.Se folosesc, după caz, următorii termeni:
- capace de bocaport manevrate manual;
- capace de bocaport basculante manevrate manual;
- capace de bocaport glisante manevrate manual;
- capace de bocaport glisante manevrate mecanic;
- capace de bocaport manevrate mecanic.
Celelalte tipuri de capace de bocaport se înscriu folosindu-se denumirea general acceptată. Orice cală care nu are capac de bocaport va fi înscrisă, de exemplu, la punctul 52.
28.Număr fără zecimale.
30, 31 şi 33.Fiecare apărătoare de vinci se consideră un vinci, indiferent de numărul de ancore sau cabluri de trac-tare legate la acesta.
34.La «Alte instalaţii» se introduc sistemele care nu folosesc safranuri (de exemplu, elice orientabile, propulsoare cicloidale, sisteme cu jet de apă).
Se introduc, de asemenea, toate motoarele electrice auxiliare cu comandă manuală.
În cazul sistemelor cu jet de apă, «comandă de la distanţă» se referă numai la comenzile la distanţă operate de la postul de comandă din timonerie.
35.Se introduc numai valorile teoretice în conformitate cu articolul 8.08 alineatele (2) şi (3), articolul 15.01 alineatul (1) litera (c) şi articolul 15.08 alineatul (5) şi numai pentru ambarcaţiunile ale căror chile au fost construite după 31.12.1984.
36.Poate fi necesară o schiţă pentru clarificare.
37.Se introduc numai valorile teoretice, fără reduceri, în conformitate cu articolul 10.01 alineatele (1)-(4).
38.Se introduc numai valorile lungimilor minime, în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (10), şi ale rezistenţei la tracţiune minime, în conformitate cu articolul 10.01 alineatul (11).
39, 40.Se introduc numai valorile lungimilor minime şi ale rezistenţei la tracţiune minime recalculate în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (2).
42.Organismul de inspecţie poate adăuga alte elemente la lista echipamentelor necesare. Acestea trebuie justificate ca esenţiale pentru siguranţa respectivului tip de navă sau a zonei de operare a acesteia. Elementele suplimentare se introduc la punctul 52.
Coloana din stânga, rândurile 3 şi 4: pentru navele de pasageri, primul punct se taie, iar la cel de-al doilea punct se înscrie lungimea pasarelei stabilită de organismul de inspecţie. Pentru toate celelalte nave, cel de-al doilea punct se taie complet sau, dacă organismul de inspecţie a permis o lungime mai mică decât se prevede la articolul 10.02 alineatul (2) litera (d), se taie doar prima jumătate şi se înscrie lungimea pasarelei.
Coloana din stânga, rândul 6: se înscrie numărul de truse de prim ajutor obligatorii în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (2) litera (f) şi cu articolul 15.08 alineatul (9).
Coloana din stânga, rândul 10: se înscrie numărul de recipiente rezistente la foc obligatorii în conformitate cu articolul 10.02 alineatul (1) literele (d)-(f).
43.Stingătoarele de incendiu portabile impuse de alte reglementări privind siguranţa, de exemplu regulamentul pentru transportul substanţelor periculoase pe Rin (ADNR), nu sunt incluse la acest punct.
44.Rândul 3: în certificatele comunitare care urmează să fie prelungite înainte de 1.1.2010 sau, dacă se aplică capitolul 24a, înainte de 1.1.2025 se taie «în conformitate cu EN 395:1998 sau 396:1998» în cazul în care la bord nu se află nicio vestă de salvare care corespunde acestor standarde.
Rândul 4: în cazul în care certificatele comunitare sunt prelungite după 1.1.2015 sau, dacă se aplică capitolul 24a, înainte de 1.1.2030 ori dacă se aduce la bord o nouă barcă, se taie «cu un set de vâsle, o parâmă şi un ispol». De asemenea, se taie «în conformitate cu EN 1914:19 9 7» dacă la bord nu se află nicio barcă care corespunde acestui standard.
46.De regulă, dacă nu sunt paturi sau dacă nivelurile de zgomot sunt excesive, nu se introduce exploatarea continuă.
50.Expertul semnează numai în cazul în care a completat personal pagina 11.
52.La acest punct se introduc orice restricţii, excepţii sau explicaţii suplimentare sau elemente similare, aplicabile înregistrărilor de la fiecare punct.
5.DISPOZIŢII TRANZITORII
5.1.Certificatele comunitare existente
Sub rezerva dispoziţiilor de la articolul 2.09 alineatul (2), nu se mai acordă nicio prelungire pentru certificatele comunitare existente.
5.2.Înlocuirea după o inspecţie periodică
După o inspecţie periodică a unei nave care nu dispune încă de un certificat comunitar în conformitate cu modelul din anexa V partea 1, se emite un certificat comunitar. Se aplică articolul 2.09 alineatul (4) şi articolul 2.17.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 12
Tancurile de combustibil de la bordul echipamentelor plutitoare
[- articolul 8.05 alineatul (1) şi articolul 17.02 alineatul (1) litera (d) din anexa II]
În conformitate cu articolul 8.05 alineatul (1), tancurile de combustibil fac parte integrantă din cocă sau sunt solid fixate pe aceasta.
Nu este necesar ca tancurile de combustibil pentru motoarele mecanismelor de rulare ale echipamentelor plutitoare să facă parte integrantă din cocă sau să fie solid fixate pe aceasta. Pot fi folosite tancuri mobile dacă acestea respectă următoarele condiţii:
1.Capacitatea acestor tancuri nu depăşeşte 1 000 litri.
2.Este posibil ca tancurile să fie suficient de solid fixate şi împământate.
3.Tancurile sunt construite din oţel, având o grosime suficientă a pereţilor, şi sunt instalate pe un colector. Acesta este conceput astfel încât să prevină scurgerea combustibilului şi contaminarea căilor navigabile. Colectorul poate fi eliminat în cazul în care tancurile au pereţi dubli şi utilizează o protecţie împotriva scurgerilor sau un sistem de avertizare în caz de scurgere şi sunt alimentate numai printr-o supapă cu refulare automată. Dispoziţiile de la punctul 3 se consideră a fi respectate în cazul în care construcţia tancului este certificată şi omologată în conformitate cu reglementările unui stat membru.
Se face o menţiune corespunzătoare în certificatul comunitar.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 13
Grosimea minimă a cocii barjelor
[- articolul 3.02 alineatul (1) din anexa II]
În cursul inspecţiilor periodice ale barjelor care sunt exclusiv remorcate, efectuate în conformitate cu articolul 2.09, organismul de inspecţie poate permite derogări minore de la articolul 3.02 alineatul (1) litera (b) cu privire la grosimea minimă a peretelui cocii. Cu toate acestea, derogarea nu trebuie să depăşească 10%, iar grosimea minimă a cocii nu trebuie să fie mai mică de 3 mm.
Derogările se menţionează în certificatul comunitar.
La punctul 14 din certificatul comunitar se aplică numai proprietatea nr. 6.2 «Remorcată ca navă fără propulsie proprie».
Proprietăţile nr. 1-5.3 şi 6.1 se şterg.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 14
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 15
Continuarea rutei prin mijloacele proprii ale navei
[- articolul 10.03b alineatul (2) litera (a), articolul 15.07 alineatul (1), articolul 22a.05 alineatul (1) litera (a) din anexa II]
1.Cerinţe minime pentru ca nava să-şi poată continua ruta
Continuarea rutei navei prin mijloacele proprii, în conformitate cu articolul 10.03b alineatul (2) litera (a), articolul 15.07 alineatul (1) şi articolul 22a.05 alineatul (1) litera (a), se consideră a fi suficientă în cazul în care - atunci când se utilizează propulsia cu jet de apă - nava sau formaţia propulsată de navă atinge o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa şi poate fi atinsă şi menţinută o viteză de giraţie de 20°/min în timpul navigaţiei cu o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa.
2.Teste de navigaţie
La verificarea cerinţelor minime, se respectă articolele 5.03 şi 5.04.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 16
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 17
Sistemul adecvat de alarmă de incendiu
[- articolul 10.03b alineatul (3), articolul 15.11 alineatul (17), articolul 22b.11 alineatul (1) din anexa II]
Sistemele de alarmă de incendiu sunt considerate adecvate în cazul în care îndeplinesc următoarele condiţii.
0.COMPONENTE
0.1. Sistemele de alarmă de incendiu sunt formate din
a)sistemul de detectare a incendiilor;
b)sistemul de semnalizare a incendiilor;
c)panoul de control,
precum şi dintr-o sursă externă de alimentare cu curent electric.
0.2.Sistemul de detectare a incendiilor poate fi împărţit pe una sau mai multe zone de incendiu.
0.3.Sistemul de semnalizare a incendiilor poate avea unul sau mai multe dispozitive de semnalizare.
0.4.Panoul de control reprezintă postul central de control al sistemului de alarmă de incendiu. Acesta include, de asemenea, părţi ale sistemului de semnalizare a incendiilor (şi anume un dispozitiv de semnalizare).
0.5.O zonă de detectare a incendiilor poate avea unul sau mai multe detectoare de incendiu.
0.6.Detectoarele de incendiu pot fi:
a)detectoare termice;
b)detectoare de fum;
c)detectoare de ioni;
d)detectoare de flacără;
e)combinaţii de detectoare [detectoare de incendiu care combină două sau mai multe dintre detectoarele enumerate la literele (a)-(d)].
Detectoarele de incendiu care reacţionează la alţi factori ce indică începutul unui incendiu pot fi aprobate de către organismul de inspecţie cu condiţia să nu aibă o sensibilitate mai scăzută decât detectoarele menţionate la literele (a)-(e).
0.7.Detectoarele de incendiu pot fi instalate:
a)cu sau
b)fără identificare individuală.
1.CERINŢE DE CONSTRUCŢIE
1.1.Generalităţi
1.1.1.Sistemele obligatorii de alarmă de incendiu trebuie să fie funcţionale în orice moment.
1.1.2.Detectoarele de incendiu necesare în conformitate cu punctul 2.2 trebuie să fie automate. Pot fi instalate detectoare de incendiu suplimentare operate manual.
1.1.3.Sistemul şi componentele acestuia trebuie să poată rezista la fluctuaţiile de tensiune şi supratensiunile, variaţiile de temperatură, vibraţiile, umiditatea, şocurile, loviturile şi coroziunea care apar în general la bordul navelor.
1.2.Alimentarea cu curent electric
1.2.1.Sursele de energie şi circuitele electrice necesare pentru funcţionarea sistemului de alarmă de incendiu trebuie să fie autoprotejate. Orice defecţiune apărută trebuie să activeze un semnal de alarmă acustic şi vizual pe panoul de control care să poată fi deosebit de semnalul de alarmă de incendiu.
1.2.2.Trebuie să existe cel puţin două surse de curent electric pentru partea electrică a sistemului de alarmă de incendiu, una dintre acestea fiind un sistem de alimentare cu curent electric de avarie (respectiv sursa de alimentare cu curent electric de avarie şi panoul de comandă de avarie). Trebuie să fie disponibile două surse de alimentare separate destinate exclusiv acestui scop. Acestea trebuie să fie legate la un comutator automat pe sau în apropierea panoului de control al sistemului de alarmă de incendiu. Pe navele de până la 25 m LWL care navighează în timpul zilei şi pe navele autopropulsate este suficientă o sursă separată de alimentare cu curent electric în caz de avarie.
1.3.Sisteme de detectare a incendiilor
1.3.1.Detectoarele de incendiu se grupează în zone de detectare a incendiilor.
1.3.2.Sistemele de detectare a incendiilor nu sunt folosite în niciun alt scop. Prin derogare, închiderea uşilor în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (8) şi funcţiunile similare pot fi comandate de la panoul de control şi indicate pe acesta.
1.3.3.Sistemele de detectare a incendiilor sunt concepute astfel încât pornirea primei alarme de incendiu indicate să nu împiedice pornirea alarmelor de incendiu iniţiate de alte detectoare.
1.4.Zone de detectare a incendiilor
1.4.1.În cazul în care detectoarele de incendiu nu pot fi identificate individual de la distanţă, o zonă de detectare a incendiilor nu trebuie să monitorizeze mai mult de o punte. Această dispoziţie nu se aplică zonei de detectare a incendiilor care monitorizează o scară încastrată în punte.
Pentru evitarea întârzierilor în detectarea originii incendiului, numărul de spaţii închise incluse în fiecare zonă de detectare a incendiilor este limitat. O zonă de detectare a incendiilor nu trebuie să cuprindă mai mult de 50 de spaţii închise.
În cazul în care sistemul de detectare a incendiilor permite identificarea individuală de la distanţă a detectoarelor de incendiu, zonele de detectare a incendiilor pot monitoriza câteva punţi şi orice număr de spaţii închise.
1.4.2.Pe navele de pasageri care nu au sisteme de detectare a incendiilor cu identificarea individuală de la distanţă a detectoarelor de incendiu, o zonă de detectare a incendiilor nu acoperă mai mult de o zonă definită în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (10). Activarea unui detector de incendiu într-o cabină din această zonă de detectare a incendiilor declanşează un semnal acustic şi vizual pe culoarul din exteriorul acelei cabine.
1.4.3.Bucătăriile, sălile maşinilor şi sălile cazanelor constituie zone separate de detectare a incendiilor.
1.5.Detectoare de incendiu
1.5.1.Se folosesc ca detectoare de incendiu numai detectoarele termice, de fum sau de ioni. Alte tipuri pot fi folosite numai ca detectoare suplimentare.
1.5.2.Detectoarele de incendiu trebuie să fie omologate de tip.
1.5.3.Toate detectoarele de incendiu automate sunt concepute astfel încât să poată fi testate pentru a se asigura că funcţionează bine şi repuse în funcţiune fără a necesita înlocuirea niciunei componente.
1.5.4.Detectoarele de fum sunt reglate astfel încât să reacţioneze la o reducere a vizibilităţii cauzate de fum de peste 2 %-12,5 % pe metru. Detectoarele de fum din bucătării, sălile maşinilor şi sălile cazanelor reacţionează în limite de sensibilitate care respectă cerinţele organismului de inspecţie, trebuind evitată o sensibilitate prea mică sau prea mare a detectoarelor.
1.5.5.Detectoarele termice sunt reglate astfel încât să reacţioneze la o creştere a temperaturii cu sub 1 °C/min la temperaturi cuprinse între 54 °C şi 78 °C.
La creşteri mai rapide ale temperaturii, detectorul reacţionează în limitele de temperatură, trebuind evitată o sensibilitate prea mică sau prea mare a detectoarelor termice.
1.5.6.Cu acordul organismului de inspecţie, temperatura de funcţionare admisă pentru detectoarele termice în zona superioară a sălilor maşinilor şi a sălilor cazanelor poate fi crescută cu 30 °C peste temperatura maximă.
1.5.7.Sensibilitatea detectoarelor de flacără trebuie să fie suficientă pentru a detecta flăcările pe un fond iluminat. Detectoarele de flacără trebuie, de asemenea, să fie dotate cu un sistem de identificare a alarmelor false.
1.6.Sistemul de detectare a incendiilor şi panoul de control
1.6.1.Activarea unui detector de incendiu declanşează un semnal de alarmă de incendiu vizual şi acustic pe panoul de comandă şi dispozitivele de semnalizare.
1.6.2.Panoul de comandă şi dispozitivele de semnalizare sunt amplasate într-un spaţiu unde se află prezenţi în permanenţă membri ai echipajului sau ai personalului de la bordul navei. Un dispozitiv se află la postul de comandă.
1.6.3.Dispozitivele de semnalizare indică cel puţin zona de detectare a incendiilor în care a fost activat un detector de incendiu.
1.6.4.Pe sau lângă fiecare dispozitiv de semnalizare sunt afişate informaţii explicite cu privire la zonele monitorizate şi la amplasamentele zonelor de detectare a incendiilor.
2.CERINŢE DE INSTALARE
2.1.Detectoarele de incendiu trebuie instalate astfel încât să se asigure cea mai bună funcţionare posibilă a sistemului. Trebuie evitată instalarea în locuri din vecinătatea traverselor punţii şi a puţurilor de aeraj sau în alte locuri unde curenţii de aer ar putea afecta negativ funcţionarea sistemului, precum şi instalarea în locuri unde este probabil să survină şocuri sau deteriorări mecanice.
2.2.În general, detectoarele de incendiu amplasate pe tavan trebuie să se afle la cel puţin 0,5 metri de pereţii de compartimentare. Distanţa maximă între detectoarele de incendiu şi pereţii de compartimentare trebuie să fie conformă cu următorul tabel:

Tipul detectorului de incendiu

Aria maximă a punţii deservită de un detector

Distanţa maximă între detectoarele de incendiu

Distanţa maximă a detectoarelor de incendiu faţă de pereţii de compartimentare

Căldură

37 m2

9 m

4,5 m

Fum

74 m2

11 m

5,5 m

Organismul de inspecţie poate prevedea sau aproba alte distanţe pe baza unor teste care demonstrează caracteristicile detectoarelor.
2.3.Traseul cablurilor electrice pentru sistemul de alarmă de incendiu prin sălile maşinilor şi sălile cazanelor sau prin alte zone cu risc ridicat de incendiu nu este permis decât în cazul în care este necesar pentru detectarea incendiului în acele zone sau pentru legarea la sursa corespunzătoare de alimentare cu curent electric.
3.TESTARE
3.1.Sistemele de alarmă de incendiu trebuie testate de un expert
a)după instalare;
b)în mod periodic, dar cel puţin o dată la doi ani.
În cazul sălilor maşinilor şi al sălilor cazanelor, aceste teste trebuie efectuate în diferite condiţii de funcţionare şi de ventilare.
3.2.Expertul semnează un certificat de testare indicând data testului.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 18
Proba flotabilităţii, a asietei şi a stabilităţii diferitelor părţi ale unei nave
[- articolul 22a.05 alineatul (2), coroborat cu articolele 22.02 şi 22.03 din anexa II]
1.Când se face proba flotabilităţii, a asietei şi a stabilităţii diferitelor părţi ale unei nave care au fost separate în conformitate cu articolul 22a.05 alineatul (2) litera (a), se consideră că ambele părţi au fost descărcate parţial sau total sau că containerele care depăşesc rama bocaportului au fost protejate corespunzător împotriva alunecării.
2.Prin urmare, fiecare dintre cele două părţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe la calcularea stabilităţii în conformitate cu articolul 22.03 (Condiţii-limită şi metode de calcul pentru confirmarea stabilităţii în cazul transportului de containere fixe):
- înălţimea metacentrică MG nu este sub 0,50 m;
- se asigură o distanţă de siguranţă reziduală de 100 mm;
- viteza luată în considerare este de 7 km/h;
- presiunea vântului se consideră 0,01 t/m2.
3.Nu este obligatoriu ca unghiul de bandare (mai mic sau egal 5°) să fie respectat de părţile navei separate în conformitate cu articolul 22a.05 alineatul (2), întrucât acest unghi - derivat din coeficientul de fricţiune - a fost precizat pentru containerele mobile.
Braţul de bandare care rezultă din suprafeţele libere ale lichidelor se ia în considerare în conformitate cu formula de la articolul 22.02 alineatul (1) litera (e).
4.Cerinţele prevăzute la punctele 2 şi 3 se consideră a fi de asemenea îndeplinite în cazul în care, pentru fiecare dintre cele două părţi, cerinţele de stabilitate prevăzute în secţiunea 9.1.0.95.2 din regulamentul privind transportul mărfurilor periculoase pe Rin (ADNR) sunt îndeplinite.
5.Confirmarea stabilităţii părţilor separate ale navei poate fi obţinută plecându-se de la ipoteza că încărcătura este distribuită uniform, deoarece o distribuţie uniformă a încărcăturii - dacă mai este cazul - se poate realiza înaintea separării, altfel nava putând fi în mare măsură descărcată.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 19
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 20
Echipamente pentru navele care urmează să fie exploatate în conformitate cu standardele S1 şi S2
(- articolul 23.09 din anexa II)
1.INTRODUCERE GENERALĂ
În conformitate cu articolul 23.09 alineatul (1) din anexa II, navele prevăzute a fi exploatate în conformitate cu standardele S1 şi S2 trebuie să respecte dispoziţiile acestui articol. În conformitate cu articolul 23.09 alineatul (1), organismul de inspecţie trebuie să confirme, în certificatul comunitar, că nava respectă aceste dispoziţii.
Prezentele dispoziţii reprezintă cerinţe suplimentare privind echipamentele, care se aplică în plus faţă de cerinţele pe care trebuie să le respecte nava în vederea emiterii certificatului comunitar. Dispoziţiile articolului 23.09 care ar putea fi interpretate în alte moduri vor fi clarificate în prezenta instrucţiune administrativă. În consecinţă, dispoziţiile articolului 23.09 alineatul (1) din anexa II se interpretează după cum urmează:
2.- ARTICOLUL 23.09
2.1.Punctul 1.1 litera (a) - Configurarea sistemului de propulsie
În cazul în care nava este dotată cu un motor principal cu inversor direct, sistemul de aer comprimat necesar pentru inversarea direcţiei de împingere trebuie:
a)să fie ţinut permanent sub presiune de un compresor cu ajustare automată a presiunii; sau
b)în cazul în care se declanşează o alarmă în timonerie, să fie pus sub presiune cu ajutorul unui motor auxiliar care să poată fi pornit de la postul de comandă. În cazul în care motorul auxiliar are propriul rezervor de combustibil, în timonerie trebuie să existe - în conformitate cu articolul 8.05 alineatul (13) - un dispozitiv de avertizare care să indice dacă nivelul de umplere nu este suficient pentru a asigura funcţionarea în siguranţă.
2.2.Punctul 1.1 litera (b) - Nivelurile de umplere ale santinei din sala principală a maşinilor
Dacă este necesar un sistem de guvernare prova pentru respectarea cerinţelor de manevră de la capitolul 5, sala unde se află sistemul de guvernare prova se consideră a fi sala principală a maşinilor.
2.3.Punctul 1.1 litera (c) - Alimentarea automată cu combustibil
2.3.1.În cazul în care sistemul de propulsie este dotat cu un tanc de consum zilnic,
a)conţinutul acestuia trebuie să fie suficient pentru asigurarea unei perioade de 24 de ore de funcţionare a sistemului de propulsie, presupunându-se un consum de 0,25 litri per kW pe oră;
b)pompa de alimentare cu combustibil utilizată la reumplerea tancului de consum zilnic trebuie să funcţioneze continuu; sau
c)pompa de alimentare cu combustibil trebuie dotată cu
- un întrerupător care porneşte automat pompa de alimentare cu combustibil când tancul de consum zilnic atinge un nivel scăzut determinat; şi
- un întrerupător care opreşte automat pompa când tancul de consum zilnic s-a umplut.
2.3.2.Tancul de consum zilnic trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de alarmă care să corespundă cerinţelor de la articolul 8.05 alineatul (13).
2.4.Punctul 1.1 litera (d) - Instalaţia de guvernare nu necesită o forţă suplimentară
Instalaţiile de guvernare acţionate hidraulic trebuie să îndeplinească această cerinţă. Instalaţiile de guvernare acţionate manual nu trebuie să necesite o forţă mai mare de 160 N pentru a fi acţionate.
2.5.Punctul 1.1 litera (e) - Semnale vizuale şi acustice necesare în cursul voiajului
Semnalele vizuale nu includ cilindrii, globurile, conurile sau conurile duble necesare în baza reglementărilor autorităţii de navigaţie din statul membru.
2.6.Punctul 1.1 litera (f) - Comunicarea directă şi comunicarea cu sala maşinilor
2.6.1.Comunicarea directă se consideră a fi asigurată în cazul în care
a)este posibil contactul vizual direct între timonerie şi posturile de control ale vinciurilor şi bolarzilor de la prova sau de la pupa navei şi, în plus, distanţa dintre timonerie şi aceste posturi de control nu depăşeşte 35 m; şi
b)accesul la zona de locuit se face direct din timonerie.
2.6.2.Comunicarea cu sala maşinilor se consideră a fi asigurată în cazul în care semnalul prevăzut la articolul 7.09 alineatul (3) a doua teză poate fi acţionat independent de la întrerupătorul prevăzut la articolul 7.09 alineatul (2).
2.7.Punctul 1.1 litera (i) - Manivele şi mijloace de comandă rotative similare
Acestea includ:
a)vinciurile de ancoră acţionate manual (forţa maximă necesară se consideră a fi cea a ancorei liber suspendate);
b)manivele pentru deschiderea bocaporţilor;
c)manivele de vinciuri pentru catarge şi coşuri.
Acestea nu includ:
a)vinciurile pentru manevrarea parâmelor şi pentru cuplaje;
b)manivelele pentru macarale, exceptând cazul când sunt destinate bărcilor de serviciu.
2.8.Punctul 1.1 litera (m) - Configuraţia ergonomică
Dispoziţiile se consideră a fi respectate în cazul în care:
a)timoneria este configurată în conformitate cu Standardul european EN 1864:2008; sau
b)timoneria este concepută pentru navigaţia radar de către o persoană; sau
c)timoneria îndeplineşte următoarele cerinţe:
aa)Dispozitivele de comandă şi instrumentele de monitorizare sunt amplasate în câmpul de vizibilitate spre prova şi într-un arc de cel mult 180° (90° în tribord şi 90° în babord), incluzând podeaua şi tavanul. Acestea trebuie să fie lizibile şi vizibile clar de la postul obişnuit al timonierului.
bb)Dispozitivele de comandă principale, cum sunt timona sau levierul de comandă, comanda maşinilor, comenzile radio şi comenzile pentru semnalele acustice şi pentru semnalele de avertizare şi de manevră impuse de regulamentele autorităţilor de navigaţie naţionale sau internaţionale, după caz, sunt poziţionate astfel încât distanţa dintre comenzile din tribord şi cele din babord să nu depăşească 3 m. Timonierul trebuie să poată acţiona motoarele fără a părăsi comenzile instalaţiei de guvernare, putând totodată să acţioneze şi asupra celorlalte comenzi, cum ar fi sistemul radio, comenzile pentru semnalele acustice şi ale semnalelor de avertizare şi de manevră impuse de regulamentele autorităţilor de navigaţie naţionale sau internaţionale, după caz.
cc)Semnalele de avertizare şi de manevră impuse de regulamentele autorităţilor de navigaţie naţionale sau internaţionale, după caz, sunt acţionate electric, pneumatic, hidraulic sau mecanic. Prin derogare, acestea pot fi acţionate prin intermediul unui cablu tensionat numai în cazul în care este posibil astfel să se asigure o acţionare în siguranţă din poziţia de comandă.
3.- ARTICOLUL 23.09
3.1.Punctul 1.2 litera (a) - Nave autopropulsate care navighează independent
Navelor autopropulsate care, în conformitate cu certificatul comunitar, sunt apte pentru a împinge, dar care:
a)nu deţin vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric; sau
b)deţin vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric care nu îndeplinesc cerinţele de la punctul 3.3 din prezenta instrucţiune administrativă,
li se acordă standardul S2 ca nave autopropulsate care navighează independent.
La punctul 47 al certificatului comunitar se înscrie menţiunea «Standardul S2 nu se aplică navei autopropulsate dacă împinge».
3.2.Punctul 1.2 litera (c) - Convoaie împinse
Navelor autopropulsate care, în conformitate cu propriul certificat comunitar, sunt apte să împingă şi sunt dotate cu vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric care îndeplinesc cerinţele de la punctul 3.3 din prezenta instrucţiune administrativă, dar nu deţin propria elice de manevră în prova, li se acordă standardul S2 ca nave autopropulsate pentru împingerea unui convoi. La punctul 47 din certificatul comunitar se înscrie menţiunea «Standardul S2 nu se aplică navei autopropulsate când navighează independent».
3.3.Punctul 1.2 litera (c) prima teză şi punctul 1.2 litera (d) prima teză - Vinciuri speciale sau instalaţii echivalente pentru întinderea cablurilor (dispozitive de cuplare)
Dispozitivele de cuplare necesare reprezintă echipamentele minime prevăzute în conformitate cu articolul 16.01 alineatul (2) care, în conformitate cu punctele 2.1 şi 2.2 din instrucţiunea administrativă nr. 3 (legături longitudinale), servesc la preluarea forţelor de cuplare şi respectă următoarele cerinţe:
a)instalaţia trebuie să asigure forţa de întindere necesară pentru cuplare numai prin mijloace mecanice;
b)comanda instalaţiei trebuie amplasată pe aceasta. Prin derogare, este permis controlul de la distanţă, cu condiţia ca:
- persoana care acţionează instalaţia să aibă o vedere directă, neobstrucţionată asupra instalaţiei din postul de control;
- în postul de control să existe un dispozitiv care previne acţionarea involuntară;
- instalaţia să fie dotată cu o oprire de avarie;
c)instalaţia trebuie să deţină un dispozitiv de frânare care acţionează imediat în cazul în care comenzile sunt lăsate libere sau în cazul în care forţa motoare cedează;
d)trebuie să fie posibilă eliberarea manuală a cablului de cuplare în cazul în care forţa motoare cedează.
3.4.Punctul 1.2 litera (c) a doua teză şi punctul 1.2 litera (d) a doua teză - Acţionarea propulsorului prova
Comanda pentru acţionarea propulsorului prova este instalată definitiv în timonerie. Trebuie îndeplinite cerinţele articolului 7.04 alineatul (8). Cablurile electrice pentru acţionarea propulsorului prova sunt instalate definitiv până la secţiunea prova a navei autopropulsate împingătoare sau a împingătorului.
3.5.Punctul 1.2 litera (e) - Manevrabilitate echivalentă
Manevrabilitatea echivalentă se asigură printr-o instalaţie de propulsie care constă în:
a)o comandă cu mai multe elice şi cel puţin două instalaţii de propulsie independente cu putere de ieşire similară;
b)cel puţin o elice cicloidală;
c)cel puţin o elice orientabilă; sau
d)cel puţin o instalaţie de propulsie cu jet de apă la 360°.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 21
Cerinţe cu privire la instalaţiile de iluminat de joasă înălţime
[- articolul 15.06 alineatul (7), articolul 22b.10 litera (d) din anexa II]
1.Generalităţi
1.1.În conformitate cu dispoziţiile menţionate mai sus, navele de pasageri şi navele de mare viteză trebuie să fie dotate cu sisteme adecvate care să indice clar căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă atunci când iluminarea de avarie normală este redusă din cauza fumului. Aceste sisteme se prezintă sub forma instalaţiilor de iluminat de joasă înălţime (LLL). Prezenta instrucţiune administrativă reglementează aprobarea, instalarea şi întreţinerea acestor sisteme.
1.2.Pe lângă instalaţia de iluminare de avarie prevăzută la articolul 15.10 alineatul (3), căile de evacuare, inclusiv scările, ieşirile şi ieşirile de urgenţă, trebuie marcate cu instalaţii de iluminare de joasă înălţime (LLL) de-a lungul întregii căi de evacuare, în special la colţuri şi în intersecţii.
1.3.Instalaţia LLL trebuie să funcţioneze cel puţin 30 de minute de la activare.
1.4.Produsele LLL nu trebuie să fie nici radioactive, nici toxice.
1.5.Instrucţiunile cu privire la instalaţia LLL sunt afişate în planul de siguranţă, în conformitate cu articolul 15.13 alineatul (2), şi în fiecare cabină.
2.Definiţii
2.1.Iluminarea de joasă înălţime (low-location lighting - LLL) - Iluminare electrică sau indicatoare fotoluminiscente amplasate de-a lungul căilor de evacuare pentru a se asigura faptul că aceste căi pot fi identificate cu uşurinţă.
2.2.Sistem fotoluminiscent (PL) - O instalaţie LLL care utilizează material PL. Materialul fotoluminiscent conţine o substanţă chimică (de exemplu: sulfură de zinc) care are calitatea de a stoca energia când este iluminată de lumină vizibilă. Materialul PL emite o lumină care devine vizibilă când cea a surselor de lumină ambientală este redusă. Fără o sursă de lumină de la care să se încarce, materialul PL eliberează o vreme energia stocată, sub formă de emisie luminoasă care scade în timp.
2.3.Sisteme alimentate cu curent electric (EP) - O instalaţie LLL care necesită curent electric pentru funcţionare, cum sunt instalaţiile care utilizează becuri incandescente, diode luminiscente, benzi sau lămpi electroluminiscente, lămpi fluorescente etc.
3.Culoare şi scări
3.1.LLL trebuie să fie continuă pe toate culoarele, cu excepţia locurilor unde este întreruptă de coridoare şi uşi de cabină, pentru a se asigura un contur vizibil de-a lungul căii de evacuare. Instalaţiile LLL care se conformează standardelor internaţionale şi care asigură un contur vizibil fără a fi continue sunt, de asemenea, acceptabile. LLL se instalează pe cel puţin o parte a coridorului, fie pe perete la cel mult 0,3 m faţă de pardoseală, fie pe pardoseală la cel mult 0,15 m de perete. În coridoarele care au mai mult de doi metri lăţime, LLL se instalează pe ambele părţi.
3.2.Pe coridoarele cu o singură ieşire, LLL trebuie să prezinte săgeţi amplasate la intervale de cel mult 1 m sau indicatoare de direcţie echivalente, care să indice direcţia căii de evacuare.
3.3.Pe toate scările, LLL trebuie instalat cel puţin pe o parte, la cel mult 0,3 m deasupra treptelor, ceea ce face ca locul fiecărei trepte să fie uşor de identificat de către orice persoană aflată deasupra sau sub treapta respectivă. Iluminarea de joasă înălţime se instalează pe ambele părţi în cazul în care lăţimea scării este de doi metri sau mai mare. Sfârşitul şi începutul fiecărei scări se marchează pentru a indica faptul că nu mai sunt trepte.
4.Uşi
4.1.Iluminarea de joasă înălţime trebuie să conducă la mânerul uşii de ieşire. În scopul prevenirii confuziilor, nicio altă uşă nu este marcată la fel.
4.2.În cazul dotării cu uşi glisante a pereţilor interni de separare, în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2), şi a pereţilor de compartimentare, în conformitate cu articolul 15.02 alineatul (5), trebuie indicat sensul de deschidere.
5.Semne şi marcaje
5.1.Toate semnele de pe căile de evacuare trebuie să fie din material fotoluminiscent sau să fie marcate cu iluminare electrică. Dimensiunile acestor semne şi marcaje trebuie adaptate restului instalaţiei LLL.
5.2.Semnele de ieşire ale instalaţiei de iluminare de joasă înălţime trebuie amplasate la toate ieşirile. Semnele trebuie amplasate în zona prescrisă, în laterala uşilor de ieşire pe care se află mânerele.
5.3.Toate semnele trebuie să aibă o culoare care să contrasteze cu fundalul (perete sau podea) pe care sunt instalate.
5.4.Pentru LLL se utilizează simboluri standardizate [de exemplu cele descrise în Rezoluţia IMO A.760(18)].
6.Sisteme fotoluminiscente
6.1.Benzile PL au o lăţime de cel puţin 0,075 m. Cu toate acestea, pot fi folosite benzi mai înguste în cazul în care luminiscenţa acestora este crescută proporţional astfel încât să compenseze lăţimea.
6.2.Materialele fotoluminiscente trebuie să furnizeze cel puţin 15 mcd/m2 măsurat timp de 10 minute după îndepărtarea tuturor surselor externe de iluminare. Sistemul continuă ulterior să furnizeze luminanţă la valori mai mari de 2 mcd/m2 timp de 20 de minute.
6.3.Pentru a putea respecta cerinţele de luminanţă de mai sus, tuturor materialelor sistemului PL trebuie să li furnizeze cel puţin nivelul minim de lumină ambientală necesar pentru încărcarea materialului PL.
7.Sisteme alimentate cu curent electric
7.1.Sistemele alimentate cu curent electric trebuie să fie conectate la panoul electric de avarie impus prin articolul 15.10 alineatul (4), astfel încât să fie alimentate atât de sursa principală de curent electric, în circumstanţe normale, cât şi de către sursa de alimentare cu curent electric de avarie, când aceasta intră în funcţiune. În scopul dimensionării capacităţii sursei de alimentare cu curent electric de avarie, sistemele EP trebuie să fie incluse în lista consumatorilor energetici.
7.2.Sistemele alimentate cu curent electric fie se declanşează automat, fie pot fi activate printr-o singură operaţiune de la postul de guvernare.
7.3.În cazul în care sunt instalate sisteme alimentate cu curent electric, sunt aplicabile următoarele standarde de luminanţă:
1.părţile active ale sistemelor alimentate cu curent electric trebuie să aibă o luminanţă minimă de 10 cd/m2;
2.sursele punctuale ale becurilor incandescente miniaturale trebuie să furnizeze o intensitate sferică medie de cel puţin 150 mcd, cu o distanţă între becuri de cel mult 0,1 m;
3.sursele punctuale ale sistemelor cu diode luminiscente trebuie să aibă o intensitate de vârf minimă de 35 mcd. Unghiul conului de medie intensitate trebuie să fie adecvat direcţiilor probabile de apropiere şi de vedere. Distanţa dintre lămpi nu trebuie să depăşească 0,3 m; şi
4.pentru sistemele electroluminiscente, acestea trebuie să funcţioneze timp de 30 de minute din momentul în care sursa principală de curent electric la care trebuia conectat, în conformitate cu secţiunea 7.1, cedează.
7.4.Toate sistemele EP trebuie dispuse astfel încât cedarea unei singure surse de lumină, benzi de iluminare sau baterii să nu determine ineficienta marcajului.
7.5.Sistemele alimentate cu curent electric respectă cerinţele articolului 9.20 cu privire la testarea la vibraţii şi la cald. Prin derogare de la articolul 9.20 alineatul (2) litera (c), testarea la cald poate fi efectuată la o temperatură de referinţă a mediului ambient de 40 °C.
7.6.Sistemele alimentate cu curent electric respectă cerinţele de compatibilitate electromagnetică stabilite la articolul 9.21.
7.7.Sistemele alimentate cu curent electric trebuie să asigure un grad minim de protecţie de tip IP 55, în conformitate cu IEC 60529:1992.
8.Testări
Luminanţa instalaţiilor LLL trebuie să fie testată de către un expert cel puţin o dată la cinci ani. Expertul semnează un certificat de testare, indicând data testului. În cazul în care luminanţa din cursul unei anumite măsurători nu respectă cerinţele prezentei instrucţiuni administrative, se reia măsurătoarea în cel puţin zece locuri echidistante. În cazul în care peste 30 % dintre măsurători nu respectă cerinţele prezentei instrucţiuni administrative, LLL se înlocuieşte. În cazul în care 20-30 % dintre măsurători nu respectă cerinţele prezentei instrucţiuni administrative, LLL se verifică din nou în termen de un an.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 22
Necesităţi specifice de siguranţă ale persoanelor cu mobilitate redusă
[- articolul 1.01 alineatul (104), articolul 15.01 alineatul (4), articolul 15.06 alineatele (3)-(5), (9), (10), (13) şi (17), articolul 15.08 alineatul (3), articolul 15.10 alineatul (3), articolul 15.13 alineatele (1)-(4) din anexa II]
1.Introducere
Persoanele cu mobilitate redusă au necesităţi de siguranţă care le depăşesc pe cele ale celorlalţi pasageri. Aceste necesităţi sunt luate în considerare de cerinţele din capitolul 15, care sunt explicate în continuare.
Aceste cerinţe au ca scop să asigure faptul că persoanele cu mobilitate redusă pot sta şi se pot deplasa în condiţii de siguranţă la bordul navelor. În plus, în caz de urgenţă aceste persoane ar trebui să beneficieze de acelaşi nivel de siguranţă ca ceilalţi pasageri.
Nu este necesar ca toate zonele pentru pasageri să îndeplinească cerinţele de siguranţă specifice persoanelor cu mobilitate redusă. Prin urmare, aceste cerinţe se aplică numai anumitor zone. Cu toate acestea, persoanelor în cauză trebuie să li se ofere ocazia de a fi informate cu privire la zonele special adaptate pentru ele din punctul de vedere al siguranţei, astfel încât să îşi poată organiza în consecinţă perioada petrecută la bord. Este responsabilitatea armatorului să pună la dispoziţie zone corespunzătoare, să le semnalizeze şi să le comunice persoanelor cu mobilitate redusă.
Dispoziţiile referitoare la persoanele cu mobilitate redusă fac referire la:
- Directiva 2003/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 aprilie 2003 de modificare a Directivei 98/18/CE a Consiliului privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri; şi
- Ghidul pentru adaptarea navelor de pasageri de pe căile navigabile interioare pentru persoanele cu dizabilităţi în conformitate cu Rezoluţia nr. 25 a Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Definiţia termenului «persoane cu mobilitate redusă» utilizat în anexa II este, în mare măsură, identică cu cea din directivă şi cea mai mare parte a cerinţelor tehnice au la bază ghidul. Prin urmare, în cazul în care există îndoieli la luarea deciziilor se pot consulta cele două documente. În general, cerinţele directivei şi ale ghidului depăşesc cerinţele din anexa II.
Cerinţele din anexa II nu se referă la dane şi instalaţiile similare. Acestea sunt reglementate prin dispoziţii de drept intern.
2.- Articolul 1.01 alineatul (104) - Termenul «Persoane cu mobilitate redusă»
«Persoane cu mobilitate redusă» înseamnă orice persoană care, ca urmare a unor deficienţe fizice, nu se poate deplasa sau nu poate distinge mediul înconjurător în acelaşi mod ca ceilalţi pasageri. Această definiţie include persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz sau persoanele care transportă copii mici în cărucioare sau în braţe. Cu toate acestea, în sensul prezentelor dispoziţii, persoanele cu mobilitate redusă nu includ persoanele cu deficienţe psihice.
3.- Articolul 15.01 alineatul (4) - Dispoziţii generale: zonele prevăzute a fi utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă
Zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă se întind, în cel mai simplu caz, de la zona de intrare până la locurile din care va începe evacuarea în caz de urgenţă. Acestea trebuie să includă:
- un loc în care se păstrează sau se eliberează în caz de urgenţă echipamente de salvare;
- locuri pe scaune;
- o toaletă adaptată în mod adecvat (nr. 10 din prezentele orientări); şi
- coridoare de legătură.
Numărul de locuri pe scaune corespunde cel puţin aproximativ numărului de persoane cu mobilitate redusă care - pe o perioadă lungă - se află, în mod frecvent, simultan la bord. Numărul acesta ar trebui determinat de către armator pe baza experienţei, întrucât aceasta depăşeşte posibilitatea de cunoaştere a autorităţii competente.
Pe navele cu cabine se ţine seama, de asemenea, de coridoarele de legătură către cabinele pasagerilor utilizate de persoane cu mobilitate redusă. Numărul acestor cabine trebuie determinat de armator în acelaşi mod cu numărul de locuri pe scaune. Cu excepţia lăţimii uşilor, nu se impun cerinţe pentru amenajarea specială a cabinelor. Este responsabilitatea armatorului să realizeze orice alte amenajări necesare.
Teza a doua este identică cu articolul 24.04 alineatul (4), având în vedere cerinţele de siguranţă speciale ale persoanelor cu mobilitate redusă. Prin urmare, se aplică în acelaşi mod. În cazul în care recomandările necesită măsuri alternative, acestea pot fi în special de natură organizatorică.
4.- Articolul 15.06 alineatul (3) litera (g) - Ieşirile din camere
Cu privire la cerinţele referitoare la lăţimea coridoarelor de legătură, a ieşirilor şi a deschiderilor în parapetele sau balustradele prevăzute a fi utilizate de persoanele cu mobilitate redusă sau utilizate în mod curent pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă, trebuie să se acorde atenţie cărucioarelor şi faptului că persoanele respective pot fi dependente de diferite tipuri de dispozitive destinate facilitării mersului sau de scaune cu rotile. În cazul ieşirilor sau al deschiderilor pentru îmbarcare sau debarcare, trebuie să se ţină cont, de asemenea, de spaţiul suplimentar necesar pentru eventualul personal de asistenţă.
5.- Articolul 15.06 alineatul (4) litera (d) - Uşi
Cerinţele cu privire la amenajarea zonei din jurul uşilor destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să asigure că persoanele dependente, de exemplu, de dispozitive destinate facilitării mersului pot deschide uşa în siguranţă.
6.- Articolul 15.06 alineatul (5) litera (c) - Coridoare de legătură
A se vedea punctul 4 din prezenta instrucţiune administrativă.
7.- Articolul 15.06 alineatul (9) - Scări şi ascensoare
Cerinţele privind amenajarea scărilor trebuie să ţină cont, pe lângă eventuala mobilitate redusă, de deficienţele de vedere.
8.- Articolul 15.06 alineatul (10) literele (a) şi (b) - Parapete şi balustrade
Cerinţele privind parapetele şi balustradele punţilor destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să aibă o înălţime mai mare, deoarece este mult mai probabil ca aceste persoane să-şi piardă echilibrul sau să fie nevoite să se sprijine.
A se vedea, de asemenea, punctul 4 din prezenta instrucţiune administrativă.
9.- Articolul 15.06 alineatul (13) - Zone de circulaţie
Din diferite motive, persoanele cu mobilitate redusă sunt nevoite mai des să se sprijine sau să se echilibreze prin prindere, astfel că pereţii din zonele de circulaţie destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să fie echipaţi cu balustrade amplasate la o înălţime adecvată.
A se vedea, de asemenea, punctul 4 din prezenta instrucţiune administrativă.
10.- Articolul 15.06 alineatul (17) - Toalete
Persoanele cu mobilitate redusă trebuie să poată sta şi să se poată deplasa în siguranţă în toalete, astfel că cel puţin o toaletă trebuie adaptată corespunzător.
11.- Articolul 15.08 alineatul (3) literele (a) şi (b) - Sistem de alarmă
Este mult mai probabil ca persoanele cu mobilitate redusă să se confrunte cu situaţii în care să fie dependente de ajutorul celorlalţi. În camerele în care, de regulă, nu pot fi văzute de către membrii echipajului, de către personalul de la bord sau de către pasageri, ar trebui asigurată posibilitatea acţionării unei alarme. Aceasta se aplică toaletelor care urmează a fi folosite de către persoanele cu mobilitate redusă.
Persoanele cu mobilitate redusă includ persoanele cu deficienţe de vedere şi de auz. În consecinţă, cel puţin în zonele care urmează a fi folosite de către persoanele cu mobilitate redusă, sistemul de alarmă pentru pasageri trebuie să asigure alarme vizuale şi auditive adecvate.
12.- Articolul 15.10 alineatul (3) litera (d) - Iluminare suficientă
Persoanele cu mobilitate redusă includ, de asemenea, persoanele cu deficienţe de vedere. Iluminarea suficientă a zonelor care urmează a fi utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă este astfel esenţială şi trebuie să respecte cerinţe mai ridicate decât iluminarea pentru zonele destinate celorlalţi pasageri.
13.- Articolul 15.13 alineatul (1) - Dosarul privind siguranţa
Pentru persoanele cu mobilitate redusă trebuie avute în vedere măsuri speciale de siguranţă în dosarul privind siguranţa, care să ţină seama atât de posibila mobilitate redusă, cât şi de posibilele deficienţe de vedere sau de auz. Pentru aceste persoane trebuie avute în vedere, pe lângă măsurile în caz de urgenţă, şi măsuri pentru funcţionarea normală.
14.- Articolul 15.13 alineatul (2) - Planul de siguranţă
Zonele reglementate de punctul 3 din prezenta instrucţiune administrativă trebuie să fie semnalizate.
15.- Articolul 15.13 alineatul (3) litera (b) - Afişarea dosarului privind siguranţa şi a planului de siguranţă
Cel puţin dosarele privind siguranţa şi planul de siguranţă afişate în zonele prevăzute a fi utilizate de persoanele cu mobilitate redusă trebuie realizate astfel încât, dacă este posibil, să poată fi citite şi de persoanele cu deficienţe de vedere. Acesta se poate realiza, de exemplu, prin utilizarea unui contrast şi a unor dimensiuni adecvate pentru caractere.
În plus, planurile trebuie afişate la o înălţime de la care să poată fi citite, de asemenea, de către utilizatorii scaunelor cu rotile.
16.- Articolul 15.13 alineatul (4) - Codul de conduită pentru pasageri
Punctul 15 din prezenta instrucţiune administrativă se aplică în consecinţă.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 23
(Fără obiect)
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 24
Echipamente adecvate de avertizare asupra prezenţei gazelor
[- articolul 15.15 alineatul (9) din anexa II]
1.În conformitate cu articolul 24.02 alineatul (2) şi articolul 24.06 alineatul (5) [dispoziţii tranzitorii pentru articolul 15.01 alineatul (2) litera (e)], instalaţiile de gaz petrolier lichefiat (GPL) aflate în scopuri gospodăreşti la bordul navelor de pasageri existente pot fi folosite numai până la prima reînnoire a certificatului comunitar după 1 ianuarie 2045, sub rezerva dotării cu un echipament de avertizare asupra prezenţei gazelor, în conformitate cu articolul 15.15 alineatul (9). În conformitate cu articolul 15.15 alineatul (9), instalaţiile GPL utilizate în scopuri gospodăreşti pot fi instalate şi în viitor la bordul navelor de pasageri date în exploatare pentru prima dată şi a căror lungime nu depăşeşte 45 m, în cazul în care acest echipament de avertizare asupra prezenţei gazelor este instalat în acelaşi timp.
2.În conformitate cu articolul 24.02 alineatul (2) şi articolul 24.06 alineatul (5) [dispoziţii tranzitorii pentru articolul 15.15 alineatul (9)], aceste echipamente de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie instalate la prima reînnoire a certificatului în conformitate cu articolul 14.15.
3.Echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor este format din senzori, echipamente şi tubulaturi şi se consideră adecvat în cazul în care respectă cel puţin următoarele cerinţe prescrise:
3.1.Cerinţele care trebuie respectate de sistem (senzori, echipamente, tubulaturi):
3.1.1.Avertizarea asupra prezenţei gazelor trebuie să se realizeze cel puţin la atingerea sau la depăşirea uneia dintre următoarele valori:
a)10 % din limita inferioară de explozie (LIE) a amestecului propan-aer; şi
b)30 ppm CO (monoxid de carbon).
3.1.2.Timpul până la activarea alarmei pentru întregul sistem nu trebuie să depăşească 20 de secunde.
3.1.3.Valorile-limită prevăzute la punctele 3.1.1 şi 3.1.2 trebuie să nu fie modificabile.
3.1.4.Aspirarea gazului de probă trebuie astfel concepută, încât să fie detectată orice întrerupere sau blocare. Orice alterare datorată admisiei de aer sau pierderii de gaz de probă ca o consecinţă a lipsei de etanşeitate trebuie prevenită sau detectată şi raportată.
3.1.5.Echipamentul trebuie conceput pentru temperaturi cuprinse între - 10 şi 40 °C şi o umiditate a aerului cuprinsă în intervalul 20-100%.
3.1.6.Echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie să fie autoprotejat. Oprirea neautorizată a echipamentului trebuie să fie imposibilă.
3.1.7.Echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor alimentat de reţeaua de alimentare cu curent electric de la bord trebuie să fie protejat împotriva căderilor de tensiune. Instalaţiile alimentate cu baterii trebuie dotate cu un dispozitiv de avertizare care să indice scăderea tensiunii bateriei.
3.2.Cerinţe pe care trebuie să le respecte echipamentul:
3.2.1.Echipamentul trebuie să fie format dintr-o unitate de evaluare şi una de afişare.
3.2.2.Alarma care indică atingerea sau depăşirea valorilor-limită prevăzute la punctul 3.1.1 literele (a) şi (b) trebuie să fie atât optică, cât şi acustică, atât în spaţiile monitorizate, cât şi în timonerie sau în orice alt loc în care se află permanent personal. Aceasta trebuie să fie vizibilă şi audibilă cu claritate chiar în condiţiile de funcţionare cu cel mai mare nivel de zgomot. Trebuie să se distingă în mod clar de orice alte semnale acustice şi optice din spaţiul protejat. Alarma acustică trebuie să poată fi auzită cu claritate la intrări şi în camerele învecinate chiar dacă uşile de legătură sunt închise. Alarma acustică poate fi oprită după activare, alarma optică putând fi oprită numai în cazul în care valorile-limită scad sub cele prevăzute la punctul 3.1.1.
3.2.3.Trebuie să fie posibilă detectarea şi interpretarea separată şi cu claritate a raportărilor care indică atingerea sau depăşirea valorilor-limită de la punctul 3.1.1 literele (a) şi (b).
3.2.4.În cazul în care aparatul se află într-o stare specială (pornire, defecţiune, calibrare, parametrizare, întreţinere etc.), aceasta trebuie indicată. Defectarea întregului sistem sau a uneia dintre componente trebuie semnalizată printr-o alarmă, prin analogie cu punctul 3.2.2. Alarma acustică poate fi oprită după activare, alarma optică putând fi oprită numai după remedierea defecţiunii.
3.2.5.În cazul în care este posibilă afişarea mai multor informaţii (valori-limită, stări speciale), acestea trebuie să poată fi detectate şi interpretate separat şi cu claritate. Dacă este necesar, se afişează un semnal colectiv indicând că nu este posibilă afişarea tuturor informaţiilor. În acest caz, informaţiile trebuie afişate în ordinea priorităţii, începând cu informaţiile cele mai importante din punct de vedere al siguranţei. Afişarea informaţiilor care nu pot fi prezentate trebuie să fie posibilă prin apăsarea unui buton. Ordinea priorităţilor trebuie să reiasă cu claritate din documentaţia aparatului.
3.2.6.Echipamentul trebuie, de asemenea, să fie conceput astfel încât să nu fie posibilă nicio intervenţie neautorizată.
3.2.7.În toate cazurile în care sunt utilizate echipamente de detectare şi alarmă, unitatea de control a alarmei şi dispozitivul indicator trebuie să poată fi acţionate din afara spaţiilor în care este depozitat gazul şi aparatele cu consum de gaz.
3.3.Cerinţe care trebuie respectate de senzori/echipamente de eşantionare:
3.3.1.În fiecare spaţiu în care se află aparate cu consum de gaz, în vecinătatea acestora trebuie instalaţi senzori ai echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor. Senzorii/echipamentele de eşantionare trebuie instalate astfel încât acumularea de gaz să fie detectată înainte ca valorile-limită prevăzute la punctul 3.1.1 să fie atinse. Configurarea şi instalarea senzorilor trebuie documentată. Selectarea amplasamentelor trebuie să fie motivată de fabricant sau de firma specializată care instalează echipamentul. Tubulatura echipamentului de eşantionare ar trebui să fie cât mai scurtă posibil.
3.3.2.Senzorii trebuie să fie uşor accesibili, pentru a permite calibrarea, întreţinerea şi verificările de siguranţă regulate.
3.4.Cerinţe care trebuie respectate de instalaţie:
3.4.1.Întreg echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie instalat de o firmă specializată.
3.4.2.În vederea instalării, trebuie luate în considerare următoarele aspecte:
a)sistemele locale de ventilaţie;
b)configuraţiile structurale (concepţia pereţilor, structuri despărţitoare etc.) care uşurează sau complică acumularea de gaze; şi
c)prevenirea efectelor adverse cauzate de defecţiunile mecanice sau de defecţiunile produse de apă sau căldură.
3.4.3.Toate tuburile echipamentului de eşantionare trebuie dispuse astfel încât să nu fie posibilă formarea condensului.
3.4.4.Instalarea trebuie realizată astfel încât să nu fie posibil niciun acces neautorizat.
4.Calibrarea/Inspectarea echipamentului
4.1.Înaintea pornirii echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor, acesta trebuie calibrat în conformitate cu indicaţiile fabricantului.
4.2.Echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie să fie calibrat şi verificat în mod regulat de către un expert autorizat sau de către un expert în conformitate cu indicaţiile fabricantului. Se emite un certificat de inspecţie care este semnat de către expertul autorizat sau de către un expert în conformitate cu indicaţiile fabricantului şi care arată data inspecţiei.
4.3.Elementele cu durată de viaţă limitată ale echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie înlocuite în timp util, înainte de expirarea duratei de viaţă preconizate.
5.Marcare
5.1.Toate aparatele trebuie să prezinte, într-o formă clar lizibilă şi indelebilă, cel puţin următoarele informaţii:
a)numele şi adresa fabricantului;
b)marcajul legal;
c)desemnarea seriei şi a tipului;
d)după caz, numărul de serie;
e)dacă este necesar, orice indicaţie indispensabilă pentru utilizarea în siguranţă; şi
f)pentru fiecare senzor, indicarea gazului de calibrare.
5.2.Elementele cu durată de viaţă limitată ale echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor trebuie să fie clar marcate în acest sens.
6.Indicaţiile fabricantului cu privire la echipamentul de avertizare asupra prezenţei gazelor:
a)instrucţiuni complete, desene şi diagrame privind utilizarea adecvată şi în siguranţă, precum şi instalarea, pornirea şi întreţinerea echipamentului de avertizare asupra prezenţei gazelor;
b)instrucţiuni de utilizare conţinând cel puţin:
aa) măsurile care trebuie luate în cazul unei alarme sau al indicării unei erori;
bb)măsurile de siguranţă în cazul indisponibilităţii (de exemplu, calibrare, inspecţie, întrerupere); şi
cc)persoanele responsabile cu instalarea şi întreţinerea;
c)instrucţiuni pentru calibrarea înainte de pornire şi pentru calibrarea regulată, inclusiv intervalele de timp la care trebuie să aibă loc;
d)tensiunea de alimentare;
e)tipul şi semnificaţia alarmelor şi a afişărilor (de exemplu, stări speciale);
f)informaţii cu privire la detectarea dificultăţilor de utilizare şi corectarea defectelor;
g)tipul şi sfera înlocuirii componentelor cu durată de viaţă limitată; şi
h)tipul, sfera şi intervalul de timp pentru inspecţii.
INSTRUCŢIUNEA ADMINISTRATIVĂ NR. 25
Cabluri electrice
[- articolul 9.15 şi articolul 15.10 alineatul (6) din anexa II]
Generalităţi (toate navele) - Articolul 9.15
1.La aplicarea articolului 9.15 alineatul (5) trebuie să se ţină seama de ventilaţia redusă a cablurilor izolate sau a cablurilor în puţuri complet închise.
2.La articolul 9.15 alineatul (9), numărul joncţiunilor de cablu trebuie menţinut la minimum. Acestea pot fi utilizate pentru reparaţii sau înlocuiri, precum şi, în cazuri excepţionale, pentru simplificarea instalării. Se vor considera acceptabile joncţiunile de cablu realizate în conformitate cu punctul 3.28 şi anexa D din IEC 60092-352: 2005 sau cu reglementările echivalente recunoscute de unul dintre statele membre.
Nave de pasageri - Articolul 15.10 alineatul (6)
1.Pe navele de pasageri, cablurile şi traseele cablurilor sunt considerate satisfăcătoare în cazul în care respectă condiţiile de la punctele 2 şi 3.
2.Pentru cablurile care furnizează curent electric în caz de urgenţă echipamentelor enumerate la articolul 15.10 alineatul (4), respectarea articolului 15.10 alineatul (6) al doilea paragraf necesită următoarele:
a)cablurile sunt amplasate în aşa fel încât să se evite deteriorarea acestora datorită încălzirii pereţilor de compartimentare şi a punţilor, care poate fi cauzată de un incendiu într-un spaţiu adiacent;
b)în cazul cablurilor care alimentează echipamente amplasate în zone cu risc ridicat de incendiu, traseul cablurilor prin aceste zone trebuie să evite traseele care trec peste sau în apropierea zonei superioare a motoarelor diesel şi a echipamentelor cu ardere pe bază de petrol sau, de exemplu, în apropierea sistemelor de evacuare ale motoarelor diesel. În cazul în care nu există nicio rută alternativă, cablurile trebuie să fie protejate împotriva deteriorărilor produse de căldură sau incendiu. Această protecţie împotriva incendiilor ar putea fi sub forma unei armături de oţel sau a unui puţ;
c)cablurile şi echipamentele asociate care sunt alimentate de sursa de curent electric de avarie, în măsura în care este posibil, ar trebui amplasate într-o zonă sigură;
d)sistemele de cabluri sunt configurate astfel încât incendiile din orice zonă legată de pereţi interni de separare de tip A, în conformitate cu articolul 15.11 alineatul (2), să nu afecteze serviciile esenţiale pentru siguranţă din nicio astfel de zonă. Această cerinţă trebuie respectată în cazul în care cablurile principale şi cele de avarie nu trec prin aceeaşi zonă. În cazul în care acestea trec prin aceeaşi zonă, cerinţa este respectată, dacă:
aa)acestea sunt amplasate cât mai departe unele de altele cu putinţă; sau
bb)cablul de avarie este realizat din materiale rezistente la incendiu.
3.Ar trebui acordată atenţie configurării traseelor cablurilor torsadate pentru a se asigura că nu sunt afectate caracteristicile ignifuge ale cablurilor. Această cerinţă se consideră a fi îndeplinită în cazul în care cablurile se conformează IEC 60332-3:2000. În cazul în care nu sunt conforme cu IEC 60332-3:2000 sau cu reglementările echivalente recunoscute de unul dintre statele membre, ar trebui avute în vedere opritoare de incendiu pentru traseele lungi de cabluri torsadate (peste 6 m vertical şi peste 14 m orizontal), cu excepţia cazului în care cablurile sunt complet capsulate în puţuri de cablu. Utilizarea unor vopsele, puţuri şi carcase inadecvate poate afecta în mod semnificativ capacitatea cablurilor de a propaga focul şi trebuie evitată. Utilizarea unor tipuri speciale de cabluri, cum sunt cablurile de radiofrecvenţă, poate fi permisă fără conformarea cu dispoziţiile de mai sus.

VI.Apendicele VI - Staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei Dispoziţii suplimentare şi modele de certificate
Cuprins
- PARTEA I: Dispoziţii suplimentare
1.Marcarea staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei
2.Încercare
3.Evaluarea conformităţii producţiei
- PARTEA II:
Document informativ (model)
Addendum - Principalele caracteristici ale tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei (model)
- PARTEA III:
Certificatul de aprobare de tip (model)
Addendum - Rezultatele încercărilor pentru aprobarea de tip (model)
- PARTEA IV:
Sistemul de numerotare a aprobărilor de tip
- PARTEA V
Sinteza aprobărilor de tip pentru staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei (model)
- PARTEA VI:
Sinteza staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei care au fost fabricate (model)
- PARTEA VII
Fişa de date pentru staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei care deţin o aprobare de tip (model)
- PARTEA VIII
Registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei pentru încercarea specială (model)
Addendum - Apendice la registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei (model)
- PARTEA IX
Aprobări de tip echivalente
- PARTEA I: Dispoziţii suplimentare
1.Marcarea staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei
1.1.Pe staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei care a fost supusă unei încercări de tip trebuie să figureze următoarele informaţii (marcaj):
1.1.1.marca sau denumirea comercială a constructorului;
1.1.2.tipul şi numărul de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei;
1.1.3.numărul aprobării de tip, în conformitate cu partea IV din prezentul apendice;
1.1.4.anul de fabricaţie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei.
1.2.Marcajul descris la punctul 1.1 trebuie să fie durabil, clar, lizibil şi să nu poată fi şters pe parcursul duratei de viaţă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei. Dacă se utilizează etichete autocolante sau plăcuţe, acestea trebuie fixate astfel încât să reziste pe întreaga durată de viaţă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei şi să nu poată fi îndepărtate fără a fi distruse sau fără să devină indescifrabile.
1.3.Marcajul trebuie fixat pe un element al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei care este necesar pentru funcţionarea normală a staţiei în cauză şi care nu necesită în mod normal să fie înlocuit pe parcursul duratei de viaţă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei.
1.3.1.Marcajul trebuie fixat astfel încât să fie vizibil în mod clar după dotarea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru funcţionarea acesteia.
1.3.2.Dacă este necesar, staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei trebuie să poarte o plăcuţă suplimentară detaşabilă, dintr-un material rezistent, care să conţină toate informaţiile menţionate la punctul 1.1 şi care trebuie fixată astfel încât informaţiile să fie clare şi lizibile şi să poată fi accesate cu uşurinţă după instalarea pe o navă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei.
1.4.Toate elementele staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei care pot influenţa tratarea apelor uzate trebuie marcate şi identificate în mod clar.
1.5.Locul exact al marcajului menţionat la punctul 1.1 este indicat în secţiunea I a certificatului de aprobare de tip.
2.Încercare
Procedura de încercare a unei staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei este prevăzută în apendicele VII.
3.Evaluarea conformităţii producţiei
3.1.În ceea ce priveşte verificarea existenţei unor metode şi proceduri satisfăcătoare de asigurare a unui control eficient al conformităţii producţiei înaintea acordării aprobării de tip, autoritatea competentă trebuie să admită certificarea constructorului conform standardului armonizat EN ISO 9001:2008 (al cărui domeniu de aplicare acoperă fabricarea staţiilor de tratare a apelor uzate în cauză) sau unui standard de acreditare echivalent ca reprezentând o dovadă a respectării cerinţelor. Constructorul trebuie să prezinte detaliile legate de certificare şi se angajează să informeze autoritatea competentă cu privire la orice revizuire a valabilităţii sau sferei acesteia. Se efectuează controale corespunzătoare ale producţiei pentru a se asigura îndeplinirea în mod consecvent a cerinţelor prevăzute la articolul 14a.02 alineatele (2)-(5).
3.2.Titularul aprobării de tip trebuie:
3.2.1.să se asigure că există proceduri pentru controlul eficient al calităţii produsului;
3.2.2.să aibă acces la echipamentul de încercare necesar pentru verificarea conformităţii cu fiecare tip aprobat;
3.2.3.să se asigure că rezultatele încercărilor sunt înregistrate şi că înregistrările şi documentele relevante sunt disponibile pentru o perioadă convenită cu autoritatea competentă;
3.2.4.să analizeze cu atenţie rezultatele fiecărui tip de încercare pentru a verifica şi asigura stabilitatea caracteristicilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei, lăsând loc variaţiilor obişnuite din producţia în serie;
3.2.5.să se asigure că eşantioanele prelevate din staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei sau piesele de încercare care dovedesc neconformitatea cu tipul de încercare în cauză duc la altă eşantionare şi încercare, luându-se toate măsurile necesare pentru restabilirea conformităţii producţiei.
3.3.Autoritatea competentă care a acordat aprobarea de tip poate verifica oricând conformitatea metodelor de control aplicate în fiecare uzină de producţie.
3.3.1.La fiecare încercare, se pune la dispoziţia responsabilului cu efectuarea încercării documentaţia referitoare la încercări şi producţie.
3.3.2.Dacă nivelul de calitate al încercărilor este nesatisfăcător, se aplică următoarea procedură:
3.3.2.1.din serie se ia o staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei şi se testează prin măsurarea eşantioanelor aleatorii în condiţiile de încărcare normală din apendicele VII după o zi de funcţionare. În conformitate cu metodele de încercare prezentate în apendicele VII, apele uzate tratate nu trebuie să depăşească valorile stabilite în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2);
3.3.2.2.în cazul în care o staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei extrasă din serie nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la punctul 3.3.2.1, constructorul poate solicita efectuarea de măsurători ale eşantioanelor aleatorii pentru mai multe staţii cu aceleaşi specificaţii şi extrase din seria respectivă. Noul eşantion trebuie să includă staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei extrasă iniţial. Constructorul stabileşte, în colaborare cu autoritatea competentă, dimensiunea «n» a seriei. Staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei sunt supuse încercărilor prin măsurarea de eşantioane aleatorii, cu excepţia staţiei extrase iniţial. Apoi trebuie să se calculeze media aritmetică (x) a rezultatelor obţinute pe baza eşantionului aleatoriu din staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei. Producţia în serie este considerată în conformitate cu cerinţele în cazul în care se respectă următoarea condiţie:
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
unde:
k este un factor statistic dependent de n, prezentat în tabelul de mai jos:

n

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

k

0,973

0,613

0,489

0,421

0,376

0,342

0,317

0,296

0,279

0,265

0,253

0,242

0,233

0,224

0,216

0,210

0,203

0,198

daca n > = 20, k = 0,860 / [POZĂ - a se vedea actul modificator-]
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]unde xi este rezultatul individual obţinut pe eşantionul aleatoriu n;
L este valoarea limită admisibilă prevăzută în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2) pentru fiecare poluant studiat;
3.3.3.în cazul în care valorile prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2) nu sunt respectate, se efectuează o nouă încercare în conformitate cu punctul 3.3.2.1 şi, în cazul în care încercările nu au rezultate pozitive, în conformitate cu punctul 3.3.2.2, se efectuează o încercare completă pe baza procedurii de încercare menţionate în apendicele VII. Valorile limită prevăzute la articolul 14a.02 alineatul (2) tabelul 1 nu trebuie să depăşească eşantionul compozit sau eşantionul aleatoriu.
3.3.4.Autoritatea competentă trebuie să efectueze încercările staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei care sunt parţial sau complet funcţionale în conformitate cu informaţiile furnizate de constructor.
3.3.5.Frecvenţa normală a testelor de conformitate a producţiei pe care autoritatea competentă are dreptul să le efectueze este de unul pe an. În cazul nerespectării cerinţelor prevăzute la punctul 3.3.2, autoritatea competentă se asigură că au fost adoptate toate măsurile necesare pentru restabilirea conformităţii producţiei cât mai rapid posibil.
- PARTEA II
(MODEL)
Documentul informativ nr. referitor la aprobarea de tip a staţiilor de tratare a apelor uzate destinate instalării la bordul navelor de navigaţie interioară
Tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei:………………………………………..
0.Generalităţi
0.1.Marca (denumirea comercială a constructorului): :………………………………………..
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
0.3.Codul de tip dat de constructor, care corespunde cu informaţiile aplicate pe staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
0.4.Numele şi adresa constructorului: :………………………………………..
Numele şi adresa reprezentantului legal al constructorului, dacă există: :………………………………………..
0.5.Poziţia, codarea şi metoda de aplicare a numărului de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei:………………………………………..
0.6.Poziţia şi metoda de aplicare a numărului aprobării de tip: :………………………………………..
0.7.Adresa (adresele) uzinelor de producţie: :………………………………………..
Anexe:
1.Principalele caracteristici ale tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei
2.Criteriile de proiectare şi de dimensionare, specificaţiile şi reglementările de dimensionare aplicate
3.Diagrama schematică a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei însoţită de lista de piese
4.Diagrama schematică a staţiei de încercare însoţită de lista de piese
5.Schema electrică (diagrama P/I)
6.Declaraţia potrivit căreia s-au respectat toate specificaţiile privind siguranţa mecanică, electrică şi tehnică a staţiilor de tratare a apelor uzate, precum şi specificaţiile privind siguranţa navei
7.Caracteristicile elementelor navei care au legătură cu staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei
8.Manualul constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate în conformitate cu articolul 14a.01 alineatul (10)
9.Fotografii ale staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.Concepte operaţionale (1)
(1)Etape operaţionale
Se definesc următoarele etape operaţionale pentru încercări:
(a)Funcţionarea în regim de veghe are loc atunci când staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei funcţionează, însă aceasta nu a fost alimentată cu ape uzate mai mult de o zi. O staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei poate funcţiona în regim de veghe atunci când, de exemplu, nava de pasageri nu se află în funcţiune pentru o perioadă prelungită, aceasta fiind la ralanti pe parcursul amarării.
(b)Funcţionarea în regim de urgenţă are loc atunci când subansamblurile individuale ale unei staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei s-au defectat şi, prin urmare, apele uzate nu pot fi tratate conform planului.
(c)Oprirea treptată, oprirea şi repornirea staţiei au loc atunci când staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei este scoasă din funcţiune pentru o perioadă prelungită (amarare pe timp de iarnă) şi sursa de electricitate este oprită sau atunci când staţia de tratare a apelor uzate este repornită la începutul sezonului.
10.1.Instrucţiuni de exploatare manuală a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.2.Note privind gestionarea excesului de nămol de canalizare (intervale de evacuare)
10.3.Note privind lucrările de întreţinere şi de reparaţii
10.4.Note privind acţiunile necesare în cazul funcţionării în regim de veghe (standby) a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.5.Note privind acţiunile necesare în cazul funcţionării în regim de urgenţă a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.6.Note privind oprirea treptată, oprirea şi repornirea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
10.7.Note privind cerinţele de tratare prealabilă a apelor reziduale care provin din bucătării
11.Alte apendice (a se enumera)
Data, semnătura constructorului staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei:………………………………………..
Addendum - Principalele caracteristici ale tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei
(MODEL)
1.Descrierea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
1.1.Constructor: :………………………………………..
1.2.Numărul de serie al staţiei: :………………………………………..
1.3.Metoda de tratare: biologică sau mecanică/chimică (1)
(1)A se specifica, după caz.
1.4.Tancul de stocare a apei reziduale este instalat în amonte faţă de staţie? Da,...m3/Nu
2.Criteriile de proiectare şi de dimensionare (inclusiv instrucţiuni speciale privind instalarea sau restricţii de utilizare)
2.1.………………………………………..
2.2.………………………………………..
3.Dimensionarea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
3.1.Debitul volumetric Qd (m3/d) zilnic maxim de scurgere al apelor uzate: :………………………………………..
3.2.Încărcătura zilnică CBO5 (kg/d) de poluanţi: :………………………………………..
- PARTEA III: Certificatul de aprobare de tip
(MODEL)
Sigiliul autorităţii competente
Nr. aprobării de tip: :………………………………………..Nr. prelungirii: :………………………………………..
Notificarea eliberării/prelungirii/refuzului/retragerii (1) aprobării de tip pentru o staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei în conformitate cu Directiva 2006/87/CE
(1)A se specifica, după caz.
Motivul prelungirii, dacă este cazul: :………………………………………..
- Secţiunea I
0.Generalităţi
0.1.Marca (denumirea comercială a constructorului): :………………………………………..
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
0.3.Codul de tip dat de constructor, care corespunde cu informaţiile aplicate pe staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
Poziţia: :………………………………………..
Metoda de aplicare: :………………………………………..
0.4.Numele şi adresa constructorului: :………………………………………..
Numele şi adresa reprezentantului legal al constructorului, dacă există: :………………………………………..
0.5.Poziţia, codarea şi metoda de aplicare a numărului de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei:………………………………………..
0.6.Poziţia şi metoda de aplicare a numărului aprobării de tip: :………………………………………..
0.7.Adresa (adresele) uzinelor de producţie: :………………………………………..
- Secţiunea II
1.Orice restricţii de utilizare: :………………………………………..
1.1.Particularităţi care trebuie respectate în momentul instalării unei staţii de tratare a apelor uzate pe o navă:
1.1.1.………………………………………..
1.1.2.………………………………………..
2.Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor (1) :………………………………………..
(1)În cazul în care încercările sunt efectuate de autoritatea competentă, a se indica "nu se aplică
3.Data raportului de încercare: :………………………………………..
4.Numărul raportului de încercare: :………………………………………..
5.Subsemnatul, certific prin prezenta exactitatea informaţiilor puse la dispoziţie de constructor în documentul informativ anexat în ceea ce priveşte staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei menţionată mai sus, în conformitate cu anexa VII la Directiva 2006/87/CE, precum şi valabilitatea rezultatelor încercărilor anexate în legătură cu tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei. Eşantionul (eşantioanele) a (au) fost selectat(e) de constructor cu acordul autorităţii competente, acesta (acestea) fiind prezentat(e) de constructor ca reprezentând tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei:
Aprobare de tip eliberată/prelungită/refuzată/retrasă (2):
(2)A se preciza, după caz.
Locul: :………………………………………..
Data: :………………………………………..
Semnătura: :………………………………………..
Apendice:
Dosar informativ
Rezultatele încercărilor (a se vedea anexa 1)
Addendum - Rezultatele încercărilor pentru aprobarea de tip
(MODEL)
0.Generalităţi
0.1.Marca (denumirea comercială a constructorului): :………………………………………..
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei: :………………………………………..
1.Informaţii privind executarea încercării (încercărilor) (1).
(1)În cazul mai multor cicluri de încercări, a se indica pentru fiecare ciclu.
1.1.Valorile de intrare
1.1.1.Debitul volumetric Qd (m3/d) zilnic maxim de scurgere al apelor uzate: :………………………………………..
1.1.2.Sarcina zilnică CBO5 (kg/d) de poluanţi: :………………………………………..
1.2.Eficienţa purificării
1.2.1.Evaluarea valorilor de ieşire
Evaluarea valorilor de ieşire CBO5 (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

- (1)

    

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

Ieşire

Eşantioane aleatorii

     

(1)Nu există valori limită pentru intrare.

Evaluarea valorilor de ieşire CCO (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

Ieşire

Eşantioane aleatorii

     
Evaluarea valorilor de ieşire COT (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Maxim

Minim

Valoare

Etapă

Medie

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

Ieşire

Eşantioane aleatorii

     
Evaluarea valorilor de ieşire SRF (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

Ieşire

Eşantioane aleatorii

     
1.2.2.Eficienţa purificării (eficienţa eliminării) (%)

Parametru

Tip de eşantion

Minim

Maxim

Medie

cbo5

Eşantioane compozite de 24 h

   

cbo5

Eşantioane aleatorii

   

CCO

Eşantioane compozite de 24 h

   

CCO

Eşantioane aleatorii

   

COT

Eşantioane compozite de 24 h

   

COT

Eşantioane aleatorii

   

SRF

Eşantioane compozite de 24 h

   

SRF

Eşantioane aleatorii

   
1.3.Alţi parametri măsuraţi
1.3.1.Parametri suplimentari privind intrările şi ieşirile:

Parametru

Intrare

Ieşire

pH

  

Conductivitate

  

Temperatura etapelor lichide

  
1.3.2.Atunci când sunt disponibili, trebuie înregistraţi următorii parametri de funcţionare pe parcursul prelevării de probe:
Concentraţia oxigenului dizolvat în bioreactor
Conţinutul de materie uscată din bioreactor
Temperatura din bioreactor
Temperatura mediului ambiant
1.3.3.Alţi parametri de funcţionare în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare ale constructorului
……………………………………………………………
……………………………………………………………
……………………………………………………………
1.4.Autoritatea competentă sau serviciul tehnic:
Locul, data: ……………………………………………………………
Semnătura: ……………………………………………………………
- PARTEA IV: Sistemul de numerotare al aprobărilor de tip
1.Sistem
Numărul este format din patru secţiuni despărţite de caracterul "*
- Secţiunea 1
Litera minusculă "e" este urmată de numărul distinctiv al statului membru care a eliberat aprobarea de tip:

1 pentru Germania

18 pentru Danemarca

2 pentru Franţa

19 pentru România

3 pentru Italia

20 pentru Polonia

4 pentru Ţările de Jos

21 pentru Portugalia

5 pentru Suedia

23 pentru Grecia

6 pentru Belgia

24 pentru Irlanda

7 pentru Ungaria

26 pentru Slovenia

8 pentru Republica Cehă

27 pentru Slovacia

9 pentru Spania

29 pentru Estonia

11 pentru Regatul Unit

32 pentru Letonia

12 pentru Austria

34 pentru Bulgaria

13 pentru Luxemburg

36 pentru Lituania

14 pentru Elveţia

49 pentru Cipru

17 pentru Finlanda

50 pentru Malta

25.pentru Croaţia

- Secţiunea 2
Indicarea nivelului de cerinţe. Cerinţele privind eficienţa purificării ar putea să crească în viitor. Diferitele niveluri de cerinţe sunt numerotate cu cifre romane, începând cu nivelul I.
- Secţiunea 3
Un număr de ordine de patru cifre (cu zerouri iniţiale, după caz) pentru a indica numărul aprobării de tip de bază. Seria începe de la 0001.
- Secţiunea 4
Un număr de ordine de două cifre (cu zerouri iniţiale, după caz) pentru a indica prelungirea aprobării. Seria începe de la 01 pentru fiecare număr.
2.Exemple
(a)A treia aprobare de tip (la care nu s-a acordat nicio prelungire), eliberată de Ţările de Jos, care corespunde nivelului I:
e 4*I*0003*00
(b)A doua prelungire pentru a patra aprobare de tip, eliberată de Germania, care corespunde nivelului II:
e 1*II* 0004*02
- PARTEA V: Sinteza aprobărilor de tip pentru tipurile de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei
(MODEL)
Sigiliul autorităţii competente
Lista nr. ……………………………………………………………
Perioada cuprinsă……………………………………………………………
între şi……………………………………………………………

1

2

3

4

5

6

7

Marca (1)

Denumirea dată de constructor

Numărul aprobării de tip

Data aprobării de tip

Prelungirea/ refuzul/ retragerea aprobării (2)

Motivul prelungirii/refuzului/retragerii aprobării (2)

Data prelungirii/ refuzului/ retragerii aprobării (2)

       
       
       
       

(1)Certificatul de aprobare de tip relevant.

(2)A se specifica, după caz.

- PARTEA VI
(MODEL)
Sinteza staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei care au fost fabricate
Sigiliul autorităţii competente
Lista nr. ……………………………………………………………
Pentru perioada cuprinsă între:…………….şi:……………….
Se furnizează următoarele informaţii referitoare la tipurile de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei şi numerele aprobărilor de tip ale staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navei care au fost fabricate în perioada menţionată mai sus în conformitate cu dispoziţiile Directivei 2006/87/CE:
Marca (denumirea comercială a constructorului): ……………………………………………………………
Denumirea dată de constructor tipului de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei: ……………………………………………………………
Numărul aprobării de tip: ……………………………………………………………
Data eliberării:…………………
Data primei eliberări (în cazul prelungirilor): ……………………………………………………………
Numărul de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei:

...001

...001

...001

...002

...002

...002

   
   
   

...m

...p

...q

- PARTEA VII: Fişa de date pentru staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei care deţin o aprobare de tip
(MODEL)
Sigiliul autorităţii competente
 

Caracteristicile staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei

Eficienţa purificării

Nr.

Data aprobării de tip

Numărul aprobării de tip

Marca

Tipul de staţie de tratare a apelor uzate la bordul navei

Debitul volumetric Qd (m3/d) zilnic al apelor uzate

Încărcătura zilnică CBO5 (kg/d) de poluanţi

  

CBO5

CCO

COT

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

               
               
               
               
- PARTEA VIII: Registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei pentru încercarea specială
(MODEL)
1.Generalităţi
1.1.Particularităţi ale staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
1.1.1.Marca:………………………………………
1.1.2.Denumirea dată de constructor: ………………………………………
1.1.3.Numărul aprobării de tip: ………………………………………
1.1.4.Numărul de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei: ………………………………………
1.2.Documentaţie
Staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei este supusă încercărilor, iar rezultatele se înregistrează pe foi separate, numerotate individual, semnate de inspector şi anexate la prezentul document.
1.3.Încercări
Încercările se efectuează pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate, în conformitate cu articolul 14a.01 alineatul (10). În cazuri bine justificate inspectorii pot decide, din proprie iniţiativă, să nu verifice anumite componente sau anumiţi parametri ai staţiei.
Pe parcursul încercărilor se prelevează cel puţin un eşantion aleatoriu. Rezultatele măsurătorilor eşantioanelor aleatorii se compară cu valorile de control prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2).
1.4.Prezentul raport de încercare, împreună cu fişele ataşate, conţine în total……………………………………… (1) ………………………………………pagini.
(1)De completat de către responsabilul cu efectuarea încercărilor.
2.Parametri
Prin prezenta se certifică faptul că staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei supusă încercărilor nu se abate în mod inadmisibil de la parametrii şi valorile de control legate de funcţionare prevăzute în tabelul 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2).
Numele şi adresa organismului de inspecţie: ………………………………………
Numele inspectorului: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Sigiliul autorităţii competente
Numele şi adresa organismului de inspecţie: ………………………………………
Numele inspectorului: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Sigiliul autorităţii competente
Numele şi adresa organismului de inspecţie: ………………………………………
Numele inspectorului: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ………………………………………
Locul şi data: ………………………………………
Semnătura: ………………………………………
Sigiliul autorităţii competente
Addendum - Apendice la registrul parametrilor staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei
(MODEL)
Numele navei:…………………….Numărul european unic de identificare a navei: …………………….
Constructor: …………………….Tip de staţie: …………………….
(Marca/marca comercială/denumirea comercială a constructorului) (Denumirea dată de constructor)
Nr. aprobării de tip: …………………….Anul de fabricaţie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei: …………………….
Numărul de serie al staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei: …………………….Locul instalării: …………………….
(Număr de serie)
Staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei şi componentele sale cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate au fost identificate pe baza detaliilor de pe plăcuţa de identificare. Încercarea a fost efectuată pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor staţiei şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate.
(A)Încercarea componentelor
Aici se introduc componentele suplimentare cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate menţionate în manualul constructorului pentru verificarea componentelor staţiei şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate sau în partea II din anexa 4.

Componentă

Numărul componentei identificate

Conformitatea (1)

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

<[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

  

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

(1)A se indica, după caz.

(B)Rezultatele măsurătorilor eşantioanelor aleatorii:

Parametru

Valoarea obţinută

Conformitatea (1)

cbo5

 

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

CCO

 

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

COT

 

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

(1)A se marca cu X căsuţa corespunzătoare.

(C)Observaţii:…………………………………………………
(S-au observat următoarele setări, modificări sau schimbări neconforme ale staţiei instalate de tratare a apelor uzate la bordul navei.)
…………………………………………………
Numele inspectorului: …………………………………………………
Locul şi data: …………………………………………………
Semnătura: …………………………………………………
- PARTEA IX: Aprobări de tip echivalente
Aprobări de tip din Rezoluţia 2010-II-27 a Comisiei Centrale pentru Navigaţia pe Rin din 9 decembrie
VII.Apendicele VII - Staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei
Procedura de încercare
1.GENERALITĂŢI
1.1.Principii de bază
Se utilizează specificaţia de încercare pentru a verifica caracterul adecvat al staţiilor de tratare a apelor uzate la bordul navelor de pasageri.
În cadrul acestei proceduri, procesul şi tehnologia de tratare utilizate se examinează şi se aprobă cu ajutorul unei staţii de încercare. Conformitatea staţiei de încercare cu staţiile de tratare aflate ulterior în funcţiune se asigură prin aplicarea unor criterii de proiectare şi de dimensionare identice.
1.2.Responsabilitate şi locul în care se efectuează încercarea
Un serviciu tehnic testează staţia de încercare pentru o serie de tipuri de staţii de tratare a apelor uzate la bordul navei. Condiţiile de încercare la faţa locului ţin de responsabilitatea serviciului tehnic şi trebuie să corespundă condiţiilor specificate în prezentul document.
1.3.Documentele care trebuie prezentate
Încercarea trebuie efectuată pe baza documentului informativ în conformitate cu apendicele VI partea II.
1.4.Specificaţii privind dimensionarea staţiei
Staţiile de tratare a apelor uzate la bordul navei sunt dimensionate şi proiectate astfel încât, la ieşire, valorile limită prevăzute în tabelele 1 şi 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2) să nu fie depăşite pe parcursul funcţionării lor.
2.MĂSURI PREGĂTITOARE PENTRU ÎNCERCARE
2.1.Generalităţi
Înainte de începerea încercării, constructorul pune la dispoziţia serviciului tehnic specificaţiile structurale şi operaţionale ale staţiei de încercare, inclusiv un set complet de schiţe şi calcule utile, în conformitate cu apendicele VI partea II, şi furnizează informaţii complete despre cerinţele de instalare, funcţionare şi întreţinere a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei. Constructorul pune la dispoziţia serviciului tehnic informaţii privind siguranţa mecanică, electrică şi tehnică a staţiei de tratare a apelor uzate care urmează să fie încercată.
2.2.Instalarea şi punerea în funcţiune
În scopul efectuării încercării, constructorul instalează staţia de încercare astfel încât să corespundă condiţiilor prevăzute de instalare la bordul navelor de pasageri. Înainte de încercare, constructorul trebuie să asambleze staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei şi să o pună în funcţiune. Pornirea trebuie să respecte instrucţiunile de funcţionare ale constructorului şi să fie verificată de serviciul tehnic.
2.3.Etapa de rodare
Constructorul informează serviciul tehnic în legătură cu durata nominală a etapei de rodare până la funcţionarea normală după câteva săptămâni. Constructorul specifică punctul în care etapa de rodare este considerată completă, încercarea putând începe.
2.4.Caracteristicile de intrare
Se utilizează apele menajere brute pentru testarea staţiei de încercare. Caracteristicile de intrare în ceea ce priveşte concentraţiile de poluanţi se obţin din documentele de dimensionare a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei furnizate de constructor în conformitate cu apendicele VI partea II, prin stabilirea coeficientului debitului substanţelor organice sub forma încărcăturii CBO5 în kg/d şi debitul nominal al apelor uzate Qd în m3/d. Caracteristicile de intrare trebuie stabilite în mod corespunzător de către organismul de inspecţie.
Formula 1 - Calcularea caracteristicilor de intrare
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
În cazul în care aplicarea formulei 1 are drept rezultat o concentraţie medie CBO5 mai mică decât CBOD5medie = 500 mg/l, se stabileşte cel puţin o concentraţie medie CBO5 a afluxului de apă de CBOD5min = 500 mg/l.
Serviciul tehnic nu trebuie să descompună apele uzate brute într-un concasor. Se permite îndepărtarea nisipului (de exemplu, prin cernere).
3.PROCEDURA DE ÎNCERCARE
3.1.Etape de încărcare şi alimentarea hidraulică
Perioada de încercare cuprinde 30 de zile de încercări. Staţia de încercare se alimentează pe câmpul de încercare cu ape reziduale menajere, în conformitate cu încărcarea indicată în tabelul 1. Trebuie acoperite diferite etape de încărcare, secvenţa de încercare luând în considerare etapele normale de încărcare şi etapele speciale de încărcare cum ar fi supraîncărcarea, încărcarea insuficientă şi funcţionarea în regim de veghe. Durata fiecărei etape de încărcare (numărul de zile de încercări) este indicată în tabelul 1. Încărcătura hidraulică medie zilnică pentru fiecare etapă de încărcare se stabileşte în conformitate cu tabelul 1. Concentraţia medie de poluanţi, care urmează să fie stabilită în conformitate cu dispoziţiile de la punctul 2.4, va fi menţinută constantă.
Tabelul 1 - Setările de încărcare pentru fiecare etapă de încărcare

Etapă

Numărul zilelor de încercări

Încărcătura hidraulică zilnică

Concentraţia de poluanţi

Încărcare normală

20 de zile

Qd

CCBO5, în conformitate cu punctul 2.4

Supraîncărcare

3 zile

1,25 Qd

CCBO5 în conformitate cu punctul 2.4

Încărcare insuficientă

3 zile

0,5 Qd

CCBO5 în conformitate cu punctul 2.4

Regim de veghe

4 zile

Ziua 1 şi ziua 2: Qd= 0

Ziua 3 şi ziua 4: Qd

CCBO5 în conformitate cu punctul 2.4

Etapele speciale de încărcare, supraîncărcare, încărcare insuficientă şi funcţionare în regim de veghe se efectuează succesiv, fără întrerupere; etapa normală de încărcare se împarte în mai multe părţi. Încercarea începe şi se încheie cu o etapă normală de încărcare cu o durată de cel puţin cinci zile în fiecare caz.
Se instalează hidrograme zilnice pentru alimentarea hidraulică, în funcţie de tipul de funcţionare prevăzut pentru staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei. Hidrograma zilnică pentru alimentarea hidraulică se selectează în conformitate cu conceptul de funcţionare al staţiei pentru staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei. Trebuie să se facă distincţie dacă staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei urmează să fie exploatată cu sau fără un tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte. Hidrogramele de alimentare (hidrograme zilnice) sunt indicate în figurile 1 şi 2.
Pe parcursul întregii perioade de încercare, afluxurile orare trebuie să rămână constante. Debitul volumetric orar mediu al apelor uzate Qh,medie este egal cu 1/24 din încărcătura hidraulică zilnică, astfel cum se indică în tabelul 1. Serviciul tehnic măsoară în mod continuu afluxurile. Hidrograma zilnică trebuie respectată cu o toleranţă de ± 5 %.
Figura 1 - Hidrograma zilnică pentru alimentarea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei cu un tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Figura 2 - Hidrograma zilnică pentru alimentarea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei fără tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
3.2.Întreruperea sau anularea încercării
Poate fi necesară întreruperea încercării dacă staţia de încercare nu mai poate funcţiona în mod corespunzător din cauza unei întreruperi a alimentării sau a defectării unui subansamblu. Încercarea poate fi întreruptă pe durata reparaţiilor. În astfel de cazuri, nu este necesară repetarea întregii încercări, ci doar a etapei de încărcare în care a avut loc defecţiunea subansamblului.
După întreruperea încercării pentru a doua oară, serviciul tehnic decide dacă încercarea poate continua sau dacă aceasta trebuie anulată. Motivele acestei decizii trebuie declarate şi documentate în raportul de încercare. În cazul în care încercarea se anulează, aceasta trebuie repetată în întregime.
3.3.Examinarea eficienţei purificării şi a respectării valorilor limită de ieşire
Serviciul tehnic prelevează eşantioane la intrarea în staţia de încercare şi le analizează pentru a confirma conformitatea acestora cu caracteristicile de intrare. Eşantioanele de apă uzată sunt prelevate la ieşirea din staţia de încercare, acestea fiind analizate pentru a se stabili eficienţa purificării şi respectarea valorilor limită de ieşire. Prelevarea de eşantioane include atât eşantioane aleatorii simple, cât şi eşantioane compozite de 24 h. În ceea ce priveşte eşantioanele compozite de 24 h, se pot preleva eşantioane proporţional cu durata sau cu debitul. Organismul de inspecţie specifică tipul eşantionului compozit de 24 h. Prelevarea de eşantioane la intrare şi la ieşire se efectuează simultan şi în acelaşi grad.
Pe lângă parametrii de control CBO5, CCO şi COT, se măsoară, de asemenea, următorii parametri de intrare şi de ieşire cu scopul de a descrie şi reprezenta condiţiile de mediu şi de încercare:
(a)solide care pot fi îndepărtate prin filtrare (SRF);
(b)pH-ul;
(c)conductivitatea;
(d)temperatura etapelor lichide.
Numărul examinărilor variază în funcţie de etapa relevantă de încărcare, acesta fiind stabilit în tabelul 2. Numărul de eşantioane se raportează la intrările sau ieşirile din staţia de încercare.
Tabelul 2 - Specificarea numărului şi a periodicităţii prelevărilor de eşantioane la intrarea şi la ieşirea din staţia de încercare

Etapa de încărcare

Numărul de zile de încercări

Numărul de eşantioane

Specificarea periodicităţii prelevărilor de eşantioane

Încărcare normală

20 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 8

Eşantioane aleatorii: 8

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Supraîncărcare

3 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Încărcare insuficientă

3 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Regim de veghe

4 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantion compozit de 24 h: Eşantionare după începerea afluxurilor şi 24 h mai târziu.

Eşantion aleatoriu: 1 oră după începerea afluxurilor şi 24 h mai târziu.

Numărul total de eşantioane compozite de 24 h: 14

Numărul total de eşantioane aleatorii: 14

Acolo unde este cazul, trebuie măsuraţi şi următorii parametri de funcţionare pe baza eşantioanelor aleatorii prelevate:
(a)concentraţia de oxigen dizolvat din bioreactor;
(b)conţinutul de materie uscată din bioreactor;
(c)temperatura din bioreactor;
(d)temperatura mediului ambiant;
(e)alţi parametri de funcţionare în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare ale constructorului.
3.4.Evaluarea examinărilor
Pentru a documenta eficienţa purificării stabilită şi pentru a verifica respectarea valorilor limită ale procesului, se specifică valoarea minimă a eşantionului (Minim), valoarea maximă a eşantionului (Maxim) şi media aritmetică (Medie), precum şi rezultatele măsurătorilor individuale pentru parametrii de control CBO5, CCO şi COT.
De asemenea, se precizează etapa de încărcare pentru valoarea maximă a eşantionului. Se desfăşoară evaluări pentru toate etapele de încărcare în comun. Rezultatele se prelucrează după cum se indică în următorul tabel:
Tabelul 3a - Specificaţie privind prelucrarea statistică a datelor colectate - evaluare pentru documentarea conformităţii cu valorile limită de ieşire

Parametru

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Medie

Minim

Maxim

Valoare

Etapă

CBO5 la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

- (1)

    

CBO5 la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

CBO5 la intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

CBO5 la ieşire

Eşantioane aleatorii

     

CCO la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

CCO la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

CCO la intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

CCO la ieşire

Eşantioane aleatorii

     

COT la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

COT la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

COT la intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

COT la ieşire

Eşantioane aleatorii

     

SRF la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

    

SRF la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

     

SRF la intrare

Eşantioane aleatorii

-

    

SRF la ieşire

Eşantioane aleatorii

     

(1)Nu există valori limită pentru intrare.

Tabelul 3b - Specificaţie privind prelucrarea statistică a datelor colectate - evaluare pentru documentarea eficienţei purificării

Parametru

Tip de eşantion

Medie

Minim

Maxim

Eficienţa eliminării CBO5

Eşantioane compozite de 24 h

   

Eficienţa eliminării CBO5

Eşantioane aleatorii

   

Eficienţa eliminării CCO

Eşantioane compozite de 24 h

   

Eficienţa eliminării CCO

Eşantioane aleatorii

   

Eficienţa eliminării COT

Eşantioane compozite de 24 h

   

Eficienţa eliminării COT

Eşantioane aleatorii

   

Eficienţa eliminării SRF

Eşantioane compozite de 24 h

   

Eficienţa eliminării SRF

Eşantioane aleatorii

   
Parametrii restanţi menţionaţi la punctul 3.3 literele (b)-(d) şi parametrii de funcţionare menţionaţi la punctul 3.3 sunt sintetizaţi într-un tabel în care se specifică rezultatul eşantionului minim (Minim), rezultatul eşantionului maxim (Maxim) şi media aritmetică (Medie).
3.5.Îndeplinirea cerinţelor menţionate în capitolul 14a
Valorile limită prevăzute în tabelele 1 şi 2 de la articolul 14a.02 alineatul (2) se consideră îndeplinite atunci când fiecare valoare corespunzătoare parametrilor CCO, CBO5 şi COT:
(a)valorile medii ale totalului de 14 eşantioane la ieşire; şi
(b)cel puţin 10 din totalul de 14 eşantioane la ieşire nu depăşesc valorile limită specificate pentru eşantioanele compozite de 24 h şi eşantioanele aleatorii.
3.6.Funcţionarea şi întreţinerea pe parcursul încercării
Pe parcursul încercării, staţia de încercare este exploatată în conformitate cu specificaţiile constructorului. Verificările de rutină şi lucrările de întreţinere se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare şi de întreţinere ale constructorului. Excesul de nămol de canalizare rezultat în urma procesului de purificare biologică poate fi eliminat din staţia de tratare a apelor uzate la bordul navei doar dacă acest lucru este specificat de constructor în instrucţiunile de funcţionare şi de întreţinere a staţiei. Toate lucrările de întreţinere efectuate sunt înregistrate de serviciul tehnic şi documentate în raportul de încercare. Accesul persoanelor neautorizate la staţia de încercare este interzis pe parcursul încercării.
3.7.Analiza eşantioanelor/metoda de analiză
Parametrii care trebuie studiaţi se analizează cu ajutorul procedurilor standard autorizate. Procedura standard aplicată trebuie specificată.
4.RAPORTUL DE ÎNCERCARE
4.1.Organismul de inspecţie este obligat să redacteze un raport privind tipul de încercare efectuată. Raportul include cel puţin următoarele informaţii:
(a)detalii privind staţia încercată, cum ar fi tipul, informaţii privind încărcătura nominală zilnică de poluanţi şi principiile de dimensionare aplicate de constructor;
(b)informaţii privind conformitatea staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei care a fost încercată cu documentaţia furnizată înainte de încercare;
(c)informaţii privind rezultatele măsurătorilor individuale, precum şi privind evaluarea eficienţei purificării şi a respectării valorilor limită de ieşire;
(d)detalii privind eliminarea excesului de nămol de canalizare, cum ar fi dimensiunea cantităţilor eliminate şi frecvenţa eliminării;
(e)informaţii privind toate intervenţiile operaţionale, de întreţinere şi de reparaţie efectuate pe parcursul încercării;
(f)informaţii privind orice deteriorare a calităţii staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei apărută pe parcursul încercării, precum şi privind orice întrerupere a încercării;
(g)informaţii privind problemele apărute pe parcursul încercării;
(h)o listă cu persoanele responsabile implicate în încercarea de tip a staţiei de tratare a apelor uzate la bordul navei, cu precizarea numelor şi a funcţiilor acestora;
(i)numele şi adresa laboratorului care a efectuat analiza eşantioanelor de ape uzate;
(j)metodele de analiză aplicate.
Exemple de secvenţe de încercare
Exemplul 1
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]
Exemplul 2
[POZĂ - a se vedea actul modificator-]

DE

RO

Normallast

Încărcare normală

Uberlast

Supraîncărcare

Unterlast

Încărcare insuficientă

Stand By

Regim de veghe

Hydraulische Belastung Qd

Încărcare hidraulică Qd

Tag

Ziua

Note privind stabilirea cererii biochimice de oxigen după cinci zile (CBO5) în cadrul eşantioanelor compozite de 24 h
Standardele internaţionale ISO 5815 şi 5815-2:2003 prevăd că, în vederea efectuării analizei necesare pentru stabilirea cererii biochimice de oxigen după cinci zile, eşantioanele de apă trebuie depozitate imediat după prelevare într-o sticlă etanşă complet plină, la o temperatură de 0-4 °C, până la data analizei. Procesul prin care se stabileşte CBO5 trebuie demarat cât mai curând posibil sau cel puţin în 24 de ore de la prelevarea eşantioanelor.
Pentru a preveni procesele de degradare biochimică care au loc în cadrul eşantionului compozit de 24 h, în practică se răceşte eşantionul de apă la o temperatură de maximum 4 °C, în timp ce prelevarea de eşantioane continuă. După ce procesul de prelevare a eşantioanelor se încheie, eşantionul de apă în cauză se depozitează la temperatura de 4 °C.
Echipamentele corespunzătoare pentru prelevarea eşantioanelor sunt disponibile în comerţ.

III.Apendicele III - Model pentru Numărul unic de identificare al vasului european

A

A

A

x

x

x

x

x

[Codul autorităţii competente care atribuie numărul de identificare al vasului european]

[Număr de serie]

În model, «AAA» reprezintă codul format din trei cifre atribuit de autoritatea competentă care atribuie numărul de identificare al vasului european, în conformitate cu următoarele serii de numere:

001-019

Franţa

020-039

Ţările de Jos

040-059

Germania

060-069

Belgia

070-079

Elveţia

080-099

rezervat pentru ambarcaţiuni din ţări care nu sunt părţi la Convenţia de la Mannheim şi pentru care s-a eliberat un Certificat de vas pentru Rin înainte de 1.4.2007

100-119

Norvegia

120-139

Danemarca

140-159

Regatul Unit

160-169

Islanda

170-179

Irlanda

180-189

Portugalia

190-199

rezervat

200-219

Luxemburg

220-239

Finlanda

240-259

Polonia

260-269

Estonia

270-279

Lituania

280-289

Letonia

290-299

rezervat

300-309

Austria

310-319

Liechtenstein

320-329

Republica Cehă

330-339

Slovacia

340-349

rezervat

350-359

Croaţia

360-369

Serbia

370-379

Bosnia şi Herţegovina

380-399

Ungaria

400-419

Federaţia Rusă

420-439

Ucraina

440-449

Belarus

450-459

Republica Moldova

460-469

România

470-479

Bulgaria

480-489

Georgia

490-499

rezervat

500-519

Turcia

520-539

Grecia

540-549

Cipru

550-559

Albania

560-569

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

570-579

Slovenia

580-589

Muntenegru

590-599

rezervat

600-619

Italia

620-639

Spania

640-649

Andorra

650-659

Malta

660-669

Monaco

670-679

San Marino

680-699

rezervat

700-719

Suedia

720-739

Canada

740-759

Statele Unite ale Americii

760-769

Israel

770-799

rezervat

800-809

Azerbaidjan

810-819

Kazahstan

820-829

Kârgâzstan

830-839

Tadjikistan

840-849

Turkmenistan

850-859

Uzbekistan

860-869

Iran

870-999

rezervat.

«xxxxx» reprezintă numărul de serie format din cinci cifre atribuit de autoritatea competentă.
IV.Apendicele IV Date de identificare ale vasului
A.Toate vasele
1.Numărul unic de identificare al vasului european în conformitate cu articolul 2.18 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 3 a modelului şi anexa VI coloana a cincea)
2.Numele ambarcaţiunii/vasului (anexa V partea 1 căsuţa 1 a modelului şi anexa VI coloana a patra)
3.Tipul ambarcaţiunii, aşa cum este definit la articolul 1.01 punctele 1-28 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 2 a modelului)
4.Lungimea totală, aşa cum este definită la articolul 1.01 punctul 70 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 17a)
5.Lăţimea totală, aşa cum este definită la articolul 1.01 punctul 73 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 18a)
6.Pescajul, aşa cum este definit la articolul 1.01 punctul 76 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 19)
7.Sursa datelor (= Certificatul comunitar)
8.Capacitatea brută de transport (anexa V partea 1 căsuţa 21 şi anexa VI coloana 11) pentru vasele de mărfuri
9.Deplasamentul, aşa cum este definit la articolul 1.01 punctul 60 din prezenta anexă (anexa V partea 1 căsuţa 21 şi anexa VI coloana 11) pentru alte vase decât cele de mărfuri
10.Operatorul (proprietarul sau reprezentantul său, anexa II capitolul 2)
11.Autoritatea emitentă (anexa V partea 1 şi anexa VI)
12.Numărul certificatului comunitar pentru navele de navigaţie interioară (anexa V partea 1 şi anexa VI prima coloană a modelului)
13.Data expirării (anexa V partea 1 căsuţa 11a modelului şi anexa VI coloana 17 a modelului)
14.Furnizorul datelor
B.În măsura în care sunt disponibile
1.Numărul naţional
2.Tipul ambarcaţiunii în conformitate cu Specificaţiile tehnice pentru Raportarea electronică a vaselor de navigaţie interioară
3.Coca simplă sau dublă, în conformitate cu ADN/ADNR
4.Înălţimea, aşa cum este definită la articolul 1.01 nr. 75
5.Tonajul brut (pentru vasele maritime)
6.Numărul IMO (pentru vasele maritime)
7.Indicativul de apel (pentru vasele maritime)
8.Numărul MMSI
9.Codul ATIS
10.Tipul, numărul, autoritatea emitentă şi data la care expiră alte certificate