Decizia 274/11-ian-2019 privind semnarea, în numele Uniunii Europene şi al Comunităţii Europene a Energiei Atomice, a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
Acte UE
Jurnalul Oficial 47Lbis
În vigoare Versiune de la: 21 Ianuarie 2020
Decizia 274/11-ian-2019 privind semnarea, în numele Uniunii Europene şi al Comunităţii Europene a Energiei Atomice, a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice
Dată act: 11-ian-2019
Emitent: Consiliul Uniunii Europene
(Text cu relevanţă pentru SEE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 50,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)La 29 martie 2017, Regatul Unit i-a notificat Consiliului European intenţia de a se retrage din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice ("Euratom"), în conformitate cu articolul 50 din TUE, care se aplică Euratom în temeiul articolului 106a din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice.
(2)La 22 mai 2017, Consiliul a autorizat Comisia să înceapă negocierile cu Regatul Unit în vederea unui acord care să stabilească modalităţile de retragere a acestuia, ţinând seama de cadrul viitoarelor sale relaţii cu Uniunea.
(3)Negocierile s-au desfăşurat luând în considerare orientările din 29 aprilie şi 15 decembrie 2017 şi din 23 martie 2018 ale Consiliului European, cu obiectivul general de a se asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune şi Euratom.
(4)La 25 noiembrie 2018, Consiliul European a aprobat Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare "acordul").
(5)Negocierile fiind încheiate, acordul ar trebui să fie semnat în numele Uniunii, sub rezerva îndeplinirii procedurilor necesare pentru încheierea sa la o dată ulterioară.
(6)În conformitate cu articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, articolul 50 din TUE se aplică Euratom.
(7)Acordul prevede o perioadă de tranziţie în cursul căreia - în pofida tuturor consecinţelor pe care retragerea Regatului Unit din Uniune o are în ceea ce priveşte participarea Regatului Unit la instituţiile, organismele, oficiile şi agenţiile Uniunii - dreptul Uniunii, inclusiv acordurile internaţionale, se va aplica Regatului Unit şi pe teritoriul Regatului Unit. Prin urmare, Comisia ar trebui să notifice, în numele Uniunii şi al Euratom, celorlalte părţi la respectivele acorduri faptul că, în cursul perioadei de tranziţie, Regatul Unit trebuie să fie tratat ca stat membru în sensul acordurilor respective.
(8)Articolul 185 al doilea paragraf din acord prevede că, atunci când efectuează notificarea scrisă privind încheierea procedurilor interne necesare, Uniunea poate declara, cu privire la orice stat membru care a invocat motive legate de principiile fundamentale ale dreptului intern al statului membru respectiv, că, în cursul perioadei de tranziţie, pe lângă motivele de neexecutare a unui mandat european de arestare menţionate în Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului (1), autorităţile judiciare de executare din statul membru respectiv pot refuza predarea propriilor resortisanţi către Regatul Unit în temeiul unui mandat european de arestare. Prin urmare, este oportun să se stabilească un termen până la care statele membre care doresc să beneficieze de această posibilitate ar trebui să informeze în acest sens Comisia şi Secretariatul General al Consiliului.
(1)Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1).
(9)În conformitate cu articolul 50 alineatul (4) din TUE, Regatul Unit nu participă la discuţiile din cadrul Consiliului cu privire la prezenta decizie şi nici la adoptarea acesteia,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
-****-
Art. 1
Prin prezenta decizie se autorizează semnarea, în numele Uniunii şi al Comunităţii Europene a Energiei Atomice, a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, astfel cum a fost adaptat, sub rezerva încheierii acordului respectiv.
Textul acordului, astfel cum a fost modificat, este ataşat la prezenta decizie.
(*)JO C 144 I, 25.4.2019, p. 1.
Art. 2
Preşedintele Consiliului European şi Preşedintele Comisiei sunt autorizaţi să semneze acordul în numele Uniunii şi al Comunităţii Europene a Energiei Atomice.
Art. 3
Imediat după semnarea acordului, Comisia notifică celorlalte părţi la acordurile internaţionale, menţionate la articolul 2 litera (a) punctul (iv) din acord, faptul că, sub rezerva intrării în vigoare a acordului, în cursul perioadei de tranziţie Regatul Unit este tratat ca un stat membru în sensul respectivelor acorduri internaţionale.
Art. 4
Statele membre care doresc să beneficieze de posibilitatea prevăzută la al treilea paragraf al articolului 185 din acord trebuie să informeze în acest sens Comisia şi Secretariatul General al Consiliului înainte de 28 ianuarie 2020.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 11 ianuarie 2019.
Pentru Consiliu Preşedintele G. CIAMBA |
ANEXA I:ACORD din 19 februarie 2019 privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (2019/C 144 I/01)
PREAMBUL
UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE
ŞI
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD,
ÎNTRUCÂT, la data de 29 martie 2017, ca urmare a rezultatului unui referendum desfăşurat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ("Regatul Unit") şi a deciziei sale suverane de a părăsi Uniunea Europeană, Regatul Unit şi-a notificat intenţia de a se retrage din Uniunea Europeană ("Uniunea") şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice ("Euratom") în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană ("TUE"), care se aplică Euratom în temeiul articolului 106a din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice ("Tratatul Euratom"),
DORIND să stabilească condiţiile de retragere a Regatului Unit din Uniune şi Euratom, ţinând seama de cadrul relaţiilor lor viitoare,
LUÂND ACT de orientările din 29 aprilie şi 15 decembrie 2017 şi din 23 martie 2018 furnizate de Consiliul European, din perspectiva cărora Uniunea urmează să încheie acordul de stabilire a condiţiilor pentru retragerea Regatului Unit din Uniune şi din Euratom,
REAMINTIND că, în conformitate cu articolul 50 din TUE, coroborat cu articolul 106a din Tratatul Euratom şi sub rezerva condiţiilor prevăzute de prezentul acord, dreptul Uniunii şi al Euratom încetează în totalitate să se aplice Regatului Unit începând cu data intrării în vigoare a prezentului acord,
SUBLINIIND faptul că obiectivul prezentului acord este de a asigura retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniune şi Euratom,
RECUNOSCÂND că este necesar să se prevadă o protecţie reciprocă pentru cetăţenii Uniunii şi resortisanţii Regatului Unit, precum şi pentru membrii de familie ai acestora, în cazul în care aceştia şi-au exercitat drepturile la libera circulaţie înainte de o dată stabilită în prezentul acord, şi să se asigure că drepturile care le revin în temeiul prezentului acord sunt executorii şi se bazează pe principiul nediscriminării; recunoscând, de asemenea, că ar trebui protejate drepturile care rezultă din perioadele în care persoanele respective au beneficiat de asigurarea de securitate socială,
HOTĂRÂTE să asigure o retragere ordonată prin diverse dispoziţii de separare, cu scopul de a preveni perturbările şi de a oferi securitate juridică cetăţenilor şi operatorilor economici, precum şi autorităţilor judiciare şi administrative din Uniune şi din Regatul Unit, fără a exclude posibilitatea ca dispoziţiile de separare relevante să fie înlocuite de acordul (acordurile) privind relaţiile viitoare,
ÎNTRUCÂT atât Uniunea, cât şi Regatul Unit au interesul de a stabili o perioadă de tranziţie sau de punere în aplicare în decursul căreia - în pofida tuturor consecinţelor retragerii Regatului Unit din Uniune în ceea ce priveşte participarea Regatului Unit la instituţiile, organismele, oficiile şi agenţiile Uniunii, în special a încheierii, la data intrării în vigoare a prezentului acord, a mandatelor tuturor membrilor instituţiilor, organismelor şi agenţiilor Uniunii care au fost desemnaţi, numiţi sau aleşi ca urmare a calităţii Regatului Unit de stat membru al Uniunii - dreptul Uniunii, inclusiv acordurile internaţionale, ar trebui să se aplice Regatului Unit şi în Regatul Unit şi, ca regulă generală, cu acelaşi efect în ceea ce priveşte statele membre, pentru a evita perturbările în cursul perioadei în care va (vor) fi negociat (negociate) acordul (acordurile) privind relaţiile viitoare,
RECUNOSCÂND că, deşi dreptul Uniunii se va aplica Regatului Unit şi în Regatul Unit în cursul perioadei de tranziţie, având în vedere particularităţile Regatului Unit în calitate de stat care s-a retras din Uniune, va fi important ca Regatul Unit să poată lua măsuri pentru a pregăti şi a încheia noi acorduri internaţionale în nume propriu, inclusiv în domenii care ţin de competenţa exclusivă a Uniunii, cu condiţia ca astfel de acorduri să nu intre în vigoare sau să nu se aplice în perioada respectivă, cu excepţia cazului în care Uniunea autorizează acest lucru,
REAMINTIND că Uniunea şi Regatul Unit au convenit să îşi onoreze angajamentele reciproce asumate în perioada în care Regatul Unit a fost membru al Uniunii printr-un decont financiar unic,
ÎNTRUCÂT este esenţial, pentru a garanta interpretarea şi executarea corectă a prezentului acord şi respectarea obligaţiilor asumate în temeiul acestuia, să se stabilească dispoziţii care să asigure guvernanţa generală, în special norme obligatorii de soluţionare a litigiilor şi de asigurare a respectării care să respecte pe deplin autonomia ordinii juridice a Uniunii şi a celei a Regatului Unit, precum şi statutul de ţară terţă al Regatului Unit,
RECUNOSCÂND că, în vederea unei retrageri ordonate a Regatului Unit din Uniune, este, de asemenea, necesar să se convină, prin protocoale distincte la prezentul acord, asupra unor aranjamente durabile care să abordeze situaţiile foarte specifice legate de Irlanda/Irlanda de Nord şi de zonele de suveranitate în Cipru,
RECUNOSCÂND, de asemenea, că o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniune necesită totodată stabilirea, într-un protocol distinct la prezentul acord, a unor dispoziţii speciale privind Gibraltarul, aplicabile în special în cursul perioadei de tranziţie,
SUBLINIIND faptul că prezentul acord se bazează pe un echilibru global între beneficiile, drepturile şi obligaţiile care revin Uniunii şi Regatului Unit,
CONSTATÂND că, în paralel cu prezentul acord, părţile au elaborat o Declaraţie politică de stabilire a cadrului viitoarelor relaţii între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,
ÎNTRUCÂT este necesar ca atât Regatul Unit, cât şi Uniunea să ia toate măsurile necesare pentru a începe cât mai curând posibil de la data intrării în vigoare a prezentului acord negocierile oficiale cu privire la unul sau mai multe acorduri care să reglementeze relaţiile lor viitoare, pentru a se asigura că, în măsura posibilului, aceste acorduri se aplică de la încheierea perioadei de tranziţie,
CONVIN CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIŢII:
PARTEA I:DISPOZIŢII COMUNE
Art. 1: Obiectiv
Prezentul acord prevede condiţiile de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ("Regatul Unit") din Uniunea Europeană ("Uniunea") şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice ("Euratom").
Art. 2: Definiţii
În sensul prezentului acord, se aplică următoarele definiţii:
(a)"dreptul Uniunii" înseamnă:
(i)Tratatul privind Uniunea Europeană ("TUE"), Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ("TFUE") şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice ("Tratatul Euratom"), astfel cum au fost modificate sau completate, precum şi tratatele de aderare şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, denumite împreună "tratatele";
(ii)principiile generale ale dreptului Uniunii;
(iii)actele adoptate de instituţiile, organismele, oficiile şi agenţiile Uniunii;
(iv)acordurile internaţionale la care Uniunea este parte şi acordurile internaţionale încheiate de statele membre acţionând în numele Uniunii;
(v)acordurile dintre statele membre, pe care le-au încheiat în calitate de state membre ale Uniunii;
(vi)actele reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului European sau al Consiliului Uniunii Europene ("Consiliul");
(vii)declaraţiile făcute în cadrul conferinţelor interguvernamentale care au adoptat tratatele;
(b)"state membre" înseamnă Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Croaţia, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Ungaria, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda şi Regatul Suediei;
(c)"cetăţean al Uniunii" înseamnă persoanele care au cetăţenia unui stat membru;
(d)"resortisant al Regatului Unit" înseamnă un resortisant al Regatului Unit, astfel cum este definit în Noua Declaraţie a Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 31 decembrie 1982 privind definirea noţiunii "resortisanţi" (1), precum şi în Declaraţia nr. 63 anexată la Actul Final al conferinţei interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona (2);
(1)JO C 23, 28.1.1983, p. 1.
(2)JO C 306, 17.12.2007, p. 270.
(e)"perioadă de tranziţie" înseamnă perioada prevăzută la articolul 126;
(f)"zi" înseamnă o zi calendaristică, cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare în prezentul acord sau în dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul acord.
Art. 3: Domeniul de aplicare teritorial
(1)În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord sau în dreptul Uniunii pus în aplicare prin prezentul acord, orice trimitere din prezentul acord la Regatul Unit sau la teritoriul său se interpretează ca fiind o trimitere la:
a)Regatul Unit;
b)Gibraltar, în măsura în care dreptul Uniunii i se aplica înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord;
c)Insulele Anglo-Normande şi Insula Man, în măsura în care dreptul Uniunii li se aplica înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord;
d)zonele de suveranitate Akrotiri şi Dhekelia în Cipru, în măsura necesară pentru a asigura punerea în aplicare a regimului prevăzut în Protocolul privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru, anexat la Actul privind condiţiile de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace;
e)ţările şi teritoriile de peste mări enumerate în anexa II la c care au relaţii speciale cu Regatul Unit (3), în cazul în care dispoziţiile prezentului acord se referă la regimul special pentru asocierea ţărilor şi teritoriilor de peste mări la Uniune.
(3)Anguilla, Bermuda, Teritoriul Britanic din Antarctica, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Montserrat, Pitcairn, Sfânta Elena, Ascension şi Tristan da Cunha, Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud, precum şi Insulele Turks şi Caicos.
(2)În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord sau în dreptul Uniunii pus în aplicare prin prezentul acord, orice trimitere din prezentul acord la statele membre sau la teritoriul acestora se interpretează ca incluzând teritoriile statelor membre cărora li se aplică tratatele, astfel cum se prevede la articolul 355 din TFUE.
Art. 4: Metode şi principii referitoare la efectele, punerea în aplicare şi executarea prezentului acord
(1)Dispoziţiile din prezentul acord şi dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul acord produc, în privinţa şi pe teritoriul Regatului Unit, aceleaşi efecte juridice pe care le produc în Uniune şi în statele sale membre.
În consecinţă, persoanele juridice sau fizice pot, în special, invoca în mod direct dispoziţiile cuprinse sau la care se face trimitere în prezentul acord şi care îndeplinesc condiţiile pentru a avea efect direct în temeiul dreptului Uniunii.
(2)Regatul Unit asigură respectarea alineatului (1), inclusiv în ceea ce priveşte competenţele necesare autorităţilor sale judiciare şi administrative pentru a nu aplica dispoziţii interne contradictorii sau incompatibile, prin intermediul legislaţiei primare naţionale.
(3)Dispoziţiile prezentului acord care fac trimitere la dreptul Uniunii sau la noţiuni sau dispoziţii din cadrul acestuia se interpretează şi se aplică în conformitate cu metodele şi principiile generale ale dreptului Uniunii.
(4)Dispoziţiile prezentului acord care fac trimitere la dreptul Uniunii sau la noţiuni sau dispoziţii din cadrul acestuia se interpretează, în cadrul punerii în aplicare şi executării lor, în conformitate cu jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(5)La interpretarea şi executarea prezentului acord, autorităţile judiciare şi administrative ale Regatului Unit ţin seama în măsura cuvenită de jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată după încheierea perioadei de tranziţie.
Art. 5: Buna-credinţă
În deplin respect reciproc şi cu bună-credinţă, Uniunea şi Regatul Unit îşi acordă asistenţă reciprocă pentru îndeplinirea sarcinilor care rezultă din prezentul acord.
Uniunea şi Regatul Unit iau toate măsurile corespunzătoare, generale sau speciale, pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor care rezultă din prezentul acord şi se abţin de la orice măsuri care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor prezentului acord.
Prezentul articol nu aduce atingere aplicării dreptului Uniunii în temeiul prezentului acord, în special principiului cooperării loiale.
Art. 6: Trimiterile la dreptul Uniunii
(1)Cu excepţia părţilor a patra şi a cincea, în absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord, toate trimiterile din prezentul acord la dreptul Uniunii se interpretează ca trimiteri la dreptul Uniunii, inclusiv astfel cum a fost modificat sau înlocuit şi cum era aplicabil în ultima zi a perioadei de tranziţie.
(2)În cazul în care, în prezentul acord, se face trimitere la acte ale Uniunii sau la dispoziţii ale acestora, trimiterea respectivă se interpretează, după caz, ca fiind o trimitere la dreptul Uniunii sau la dispoziţiile acestuia care, deşi au fost înlocuite sau abrogate de actul menţionat, continuă să se aplice în conformitate cu actul în cauză.
(3)În sensul prezentului acord, trimiterile la dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul acord se interpretează ca incluzând trimiterile la actele relevante ale Uniunii care completează sau pun în aplicare dispoziţiile respective.
Art. 7: Trimiterile la Uniune şi la statele membre
(1)În sensul prezentului acord, toate trimiterile la statele membre şi la autorităţile competente ale statelor membre cuprinse în dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul acord se interpretează ca incluzând Regatul Unit şi autorităţile sale competente, mai puţin în ceea ce priveşte:
a)desemnarea, numirea sau alegerea membrilor instituţiilor, organismelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii, precum şi participarea la procesul decizional şi participarea la reuniunile instituţiilor;
b)participarea la procesul decizional şi la guvernanţa organismelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii;
c)participarea la reuniunile comitetelor menţionate la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (4), ale grupurilor de experţi ale Comisiei sau ale altor entităţi similare ori la reuniunile grupurilor de experţi sau ale unor entităţi similare ale organismelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii, cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare în prezentul acord.
(4)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(2)În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord, orice trimitere la Uniune se interpretează ca incluzând Euratom.
Art. 8: Accesul la reţele, sisteme de informaţii şi baze de date
În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord, la încheierea perioadei de tranziţie Regatul Unit încetează să aibă dreptul de a accesa reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date constituite în temeiul dreptului Uniunii. Regatul Unit ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că nu accesează nicio reţea, niciun sistem de informaţii sau nicio bază de date la care nu mai are drept de acces.
PARTEA II:DREPTURILE CETĂŢENILOR
TITLUL I:Dispoziţii generale
Art. 9: Definiţii
În sensul prezentei părţi şi fără a aduce atingere titlului III, se aplică următoarele definiţii:
(a)"membri de familie" înseamnă următoarele persoane, indiferent de cetăţenia lor, care se încadrează în domeniul de aplicare personal prevăzut la articolul 10 din prezentul acord:
(i)membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii sau membrii de familie ai resortisanţilor Regatului Unit, astfel cum sunt definiţi la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (5);
(5)Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
(ii)alte persoane decât cele definite la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE, a căror prezenţă este necesară pentru cetăţenii Uniunii sau pentru resortisanţii Regatului Unit pentru ca aceştia să nu fie privaţi de un drept de şedere acordat în temeiul prezentei părţi;
(b)"lucrători frontalieri" înseamnă cetăţenii Uniunii sau resortisanţii Regatului Unit care desfăşoară o activitate economică în conformitate cu articolul 45 sau 49 din TFUE în unul sau mai multe state în care nu îşi au reşedinţa;
(c)"stat-gazdă" înseamnă:
(i)în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii Uniunii şi pe membrii de familie ai acestora - Regatul Unit, în cazul în care aceştia şi-au exercitat dreptul de şedere în Regatul Unit în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi continuă să îşi aibă reşedinţa în Regatul Unit şi după încheierea perioadei de tranziţie;
(ii)în ceea ce îi priveşte pe resortisanţii Regatului Unit şi pe membrii de familie ai acestora - statul membru în care aceştia şi-au exercitat dreptul de şedere în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în care continuă să îşi aibă reşedinţa şi după încheierea perioadei de tranziţie;
(d)"statul de desfăşurare a activităţii profesionale" înseamnă:
(i)în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii Uniunii - Regatul Unit, în cazul în care aceştia au desfăşurat în Regatul Unit o activitate economică ca lucrători frontalieri înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în care continuă să facă acest lucru şi după încheierea perioadei de tranziţie;
(ii)în ceea ce îi priveşte pe resortisanţii Regatului Unit - statul membru în care aceştia au desfăşurat o activitate economică ca lucrători frontalieri înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în care continuă să facă acest lucru şi după încheierea perioadei de tranziţie;
(e)"încredinţare" înseamnă încredinţare în sensul articolului 2 punctul 9 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului (6), inclusiv încredinţarea dobândită prin hotărâre judecătorească, în temeiul legii sau printr-un acord în vigoare.
(6)Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (JO L 338, 23.12.2003, p. 1).
Art. 10: Domeniul de aplicare personal
(1)Fără a aduce atingere titlului III, prezenta parte se aplică următoarelor persoane:
a)cetăţenilor Uniunii care şi-au exercitat dreptul de şedere în Regatul Unit în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi continuă să îşi aibă reşedinţa în Regatul Unit şi după încheierea perioadei de tranziţie;
b)resortisanţilor Regatului Unit care şi-au exercitat dreptul de şedere într-un stat membru în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi continuă să îşi aibă reşedinţa în acel stat membru şi după încheierea perioadei de tranziţie;
c)cetăţenilor Uniunii care şi-au exercitat dreptul de lucrători frontalieri în Regatul Unit în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi continuă să facă acest lucru şi după încheierea perioadei de tranziţie;
d)resortisanţilor Regatului Unit care şi-au exercitat dreptul de lucrători frontalieri într-un stat membru în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi continuă să facă acest lucru şi după încheierea perioadei de tranziţie;
e)membrilor de familie ai persoanelor menţionate la literele (a)-(d), cu condiţia ca aceştia să îndeplinească una dintre următoarele condiţii:
(i)şi-au avut reşedinţa în statul-gazdă în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi continuă să îşi aibă reşedinţa în statul-gazdă şi după încheierea perioadei de tranziţie;
(ii)au fost direct înrudite cu o persoană menţionată la literele (a)-(d) şi şi-au avut reşedinţa în afara statului-gazdă înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi îndeplinesc condiţiile stabilite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2004/38/CE în momentul în care solicită dreptul de şedere în temeiul prezentei părţi pentru a se alătura persoanei menţionate la literele (a)-(d) de la prezentul alineat;
(iii)sunt fiii naturali (fiicele naturale), născuţi (născute) după încheierea perioadei de tranziţie, ai (ale) uneia dintre persoanele menţionate la literele (a)-(d) sau adoptaţi (adoptate) legal de o astfel de persoană după încheierea perioadei de tranziţie, în statul-gazdă sau în alt stat, şi îndeplinesc condiţiile stabilite la articolul 2 punctul 2 litera (c) din Directiva 2004/38/CE în momentul în care solicită dreptul de şedere în temeiul prezentei părţi pentru a se alătura persoanei menţionate la literele (a)-(d) de la prezentul alineat, precum şi una dintre următoarele condiţii:
- ambii părinţi sunt persoane menţionate la literele (a)-(d);
- unul dintre părinţi este o persoană menţionată la literele (a)-(d), iar celălalt este resortisant al statului-gazdă; sau
- unul dintre părinţi este o persoană menţionată la literele (a)-(d) şi are drepturi exclusive sau comune privind încredinţarea copilului, în conformitate cu normele aplicabile de drept al familiei ale unui stat membru sau ale Regatului Unit, inclusiv cu normele de drept internaţional privat aplicabile în temeiul cărora încredinţarea stabilită în temeiul legii unui stat terţ este recunoscută în statul membru sau în Regatul Unit, în special în ceea ce priveşte interesul superior al copilului şi fără a aduce atingere funcţionării normale a normelor de drept internaţional privat aplicabile (7);
(7)Noţiunea de "încredinţare" trebuie interpretată în conformitate cu articolul 2 punctul 9 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003. Prin urmare, aceasta acoperă încredinţarea dobândită prin hotărâre judecătorească, în temeiul legii sau printr-un acord în vigoare.
f)membrilor de familie care şi-au avut reşedinţa în statul-gazdă în conformitate cu articolele 12 şi 13, cu articolul 16 alineatul (2) şi cu articolele 17 şi 18 din Directiva 2004/38/CE înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi continuă să îşi aibă reşedinţa în statul-gazdă şi după încheierea perioadei de tranziţie.
(2)Persoanele care intră sub incidenţa articolului 3 alineatul (2) literele (a) şi (b) din Directiva 2004/38/CE a căror şedere a fost facilitată de statul-gazdă în conformitate cu legislaţia sa naţională înainte de încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din directiva menţionată îşi păstrează dreptul de şedere în statul-gazdă în conformitate cu prezenta parte, cu condiţia ca acestea să continue să îşi aibă reşedinţa în statul-gazdă după încheierea perioadei de tranziţie.
(3)Alineatul (2) se aplică, de asemenea, persoanelor care intră sub incidenţa articolului 3 alineatul (2) literele (a) şi (b) din Directiva 2004/38/CE care au solicitat facilitarea intrării şi şederii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi a căror şedere este facilitată de statul-gazdă în conformitate cu legislaţia naţională după încheierea perioadei de tranziţie.
(4)Fără a aduce atingere vreunui drept de şedere pe care persoanele în cauză îl pot avea în nume propriu, statul-gazdă, în conformitate cu legislaţia sa naţională şi în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2004/38/CE, facilitează intrarea şi şederea partenerului cu care persoana menţionată la alineatul (1) literele (a)- (d) de la prezentul articol are o relaţie durabilă, atestată corespunzător, în cazul în care partenerul respectiv şi-a avut reşedinţa în afara statului gazdă înainte de încheierea perioadei de tranziţie, cu condiţia ca relaţia să fi fost durabilă înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi să continue în momentul în care partenerul solicită dreptul de şedere în temeiul prezentei părţi.
(5)În cazurile menţionate la alineatele (3) şi (4), statul-gazdă efectuează o examinare amănunţită a situaţiei personale a persoanelor în cauză şi justifică eventualul refuz al intrării sau şederii acestor persoane.
Art. 11: Continuitatea şederii
Continuitatea şederii în sensul articolelor 9 şi 10 nu este afectată de absenţe, astfel cum se menţionează la articolul 15 alineatul (2).
Dreptul de şedere permanentă dobândit în temeiul Directivei 2004/38/CE înainte de încheierea perioadei de tranziţie nu se consideră pierdut prin absenţa din statul-gazdă pentru o perioadă precizată la articolul 15 alineatul (3).
Art. 12: Nediscriminarea
În domeniul de aplicare al prezentei părţi şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale pe care le include, se interzice, în statul-gazdă şi în statul de desfăşurare a activităţii profesionale, discriminarea pe motiv de cetăţenie sau naţionalitate în sensul articolului 18 primul paragraf din TFUE a persoanelor menţionate la articolul 10 din prezentul acord.
TITLUL II:Drepturi şi obligaţii
CAPITOLUL 1:Drepturi legate de şedere, documente de şedere
Art. 13: Drepturi de şedere
(1)Cetăţenii Uniunii şi resortisanţii Regatului Unit au drept de şedere în statul-gazdă în conformitate cu limitările şi condiţiile prevăzute la articolele 21, 45 sau 49 din TFUE şi la articolul 6 alineatul (1), la articolul 7 alineatul (1) litera (a), (b) sau (c), la articolul 7 alineatul (3), la articolul 14, la articolul 16 alineatul (1) sau la articolul 17 alineatul (1) din Directiva 2004/38/CE.
(2)Membrii de familie care sunt fie cetăţeni ai Uniunii, fie resortisanţi ai Regatului Unit au drept de şedere în statul-gazdă astfel cum se prevede la articolul 21 din TFUE şi la articolul 6 alineatul (1), la articolul 7 alineatul (1) litera (d), la articolul 12 alineatul (1) sau (3), la articolul 13 alineatul (1), la articolul 14, la articolul 16 alineatul (1) sau la articolul 17 alineatele (3) şi (4) din Directiva 2004/38/CE, sub rezerva limitărilor şi a condiţiilor prevăzute în dispoziţiile respective.
(3)Membrii de familie care nu sunt nici cetăţeni ai Uniunii, nici resortisanţi ai Regatului Unit au drept de şedere în statul-gazdă în temeiul articolului 21 din TFUE şi astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (2), la articolul 7 alineatul (2), la articolul 12 alineatul (2) sau (3), la articolul 13 alineatul (2), la articolul 14, la articolul 16 alineatul (2), la articolul 17 alineatul (3) sau (4) ori la articolul 18 din Directiva 2004/38/CE, sub rezerva limitărilor şi a condiţiilor prevăzute în dispoziţiile respective.
(4)Statul-gazdă nu poate impune alte limitări sau condiţii decât cele prevăzute în prezentul titlu pentru dobândirea, păstrarea sau pierderea drepturilor de şedere de către persoanele menţionate la alineatele (1), (2) şi (3). Nu se prevede, în aplicarea limitărilor şi a condiţiilor prevăzute în prezentul titlu, nicio altă marjă de discreţie decât cea în favoarea persoanei în cauză.
Art. 14: Dreptul de ieşire şi de intrare
(1)Cetăţenii Uniunii şi resortisanţii Regatului Unit, membrii de familie ai acestora şi alte persoane care îşi au reşedinţa pe teritoriul statului-gazdă în conformitate cu condiţiile stabilite în prezentul titlu au dreptul de a părăsi statul-gazdă şi dreptul de a intra în statul-gazdă, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) şi la articolul 5 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2004/38/CE, cu un paşaport valabil sau cu o carte de identitate naţională, în cazul cetăţenilor Uniunii şi al resortisanţilor Regatului Unit, şi cu un paşaport valabil în cazul membrilor de familie ai acestora şi al altor persoane care nu sunt cetăţeni ai Uniunii sau resortisanţi ai Regatului Unit.
La cinci ani după încheierea perioadei de tranziţie, statul-gazdă poate decide să nu mai accepte cărţi de identitate naţionale în scopul intrării sau al ieşirii de pe teritoriul său dacă astfel de cărţi de identitate nu includ un cip care respectă standardele aplicabile ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale privind identificarea biometrică.
(2)Titularii unui document valabil eliberat în conformitate cu articolul 18 sau 26 nu au nevoie de viză de ieşire, de viză de intrare sau de o altă formalitate echivalentă.
(3)În cazul în care, după încheierea perioadei de tranziţie, statul-gazdă le impune membrilor de familie care se alătură cetăţeanului Uniunii sau resortisantului Regatului Unit să deţină o viză de intrare, statul-gazdă le acordă acestor persoane toate facilităţile pentru obţinerea vizelor necesare. Aceste vize se eliberează gratuit, în cel mai scurt termen şi pe baza unei proceduri accelerate.
Art. 15: Dreptul de şedere permanentă
(1)Cetăţenii Uniunii, resortisanţii Regatului Unit şi membrii de familie ai acestora care şi-au avut reşedinţa legală în statul-gazdă în conformitate cu dreptul Uniunii pentru o perioadă continuă de cinci ani sau pentru perioada precizată la articolul 17 din Directiva 2004/38/CE au drept de şedere permanentă în statul-gazdă în condiţiile prevăzute la articolele 16, 17 şi 18 din Directiva 2004/38/CE. Perioadele de şedere legală sau de muncă derulate în conformitate cu dreptul Uniunii înainte şi după încheierea perioadei de tranziţie se includ în calculul perioadei de vechime necesare pentru dobândirea dreptului de şedere permanentă.
(2)Continuitatea şederii în scopul dobândirii dreptului de şedere permanentă se stabileşte în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) şi cu articolul 21 din Directiva 2004/38/CE.
(3)Odată dobândit, dreptul de şedere permanentă se pierde numai în cazul unei absenţe din statul-gazdă pentru o perioadă care depăşeşte cinci ani consecutivi.
Art. 16: Acumularea perioadelor
Cetăţenii Uniunii, resortisanţii Regatului Unit şi membrii de familie ai acestora care, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, şi-au avut reşedinţa legală în statul-gazdă în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolul 7 din Directiva 2004/38/CE pentru o perioadă de mai puţin de cinci ani au dreptul de a dobândi dreptul de şedere permanentă în condiţiile prevăzute la articolul 15 din prezentul acord, odată ce au acumulat perioadele de şedere necesare. Perioadele de şedere legală sau de muncă derulate în conformitate cu dreptul Uniunii înainte şi după încheierea perioadei de tranziţie se includ în calculul perioadei de vechime necesare pentru dobândirea dreptului de şedere permanentă.
Art. 17: Statut şi modificări
(1)Dreptul cetăţenilor Uniunii, al resortisanţilor Regatului Unit şi al membrilor de familie ai acestora de a invoca în mod direct prezenta parte nu este afectat atunci când statutul acestora se schimbă, de exemplu de la student la lucrător, lucrător independent sau persoană inactivă din punct de vedere economic. Persoanele care, la încheierea perioadei de tranziţie, beneficiază de drept de şedere în calitate de membri de familie ai unor cetăţeni ai Uniunii sau ai unor resortisanţi ai Regatului Unit nu pot să devină persoane dintre cele menţionate la articolul 10 alineatul (1) literele (a)-(d).
(2)Drepturile prevăzute în prezentul titlu pentru membrii de familie care se află în întreţinerea cetăţenilor Uniunii sau a resortisanţilor Regatului Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie sunt menţinute inclusiv după ce acestea încetează a mai fi în întreţinere.
Art. 18: Eliberarea documentelor de şedere
(1)Statul-gazdă poate impune cetăţenilor Uniunii sau resortisanţilor Regatului Unit, membrilor de familie ai acestora şi altor persoane care îşi au reşedinţa pe teritoriul său în conformitate cu condiţiile stabilite în prezentul titlu să solicite un nou statut de rezident care să le confere drepturile prevăzute în prezentul titlu şi un document care să ateste acest statut, care poate fi sub formă digitală.
Solicitarea statutului de rezident face obiectul următoarelor condiţii:
a)scopul procedurii de solicitare a statutului de rezident este de a verifica dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de drepturile de şedere prevăzute în prezentul titlu. În caz afirmativ, solicitantul are dreptul de a primi statutul de rezident şi documentul care atestă acest statut;
b)în cazul persoanelor care îşi au reşedinţa în statul-gazdă înainte de încheierea perioadei de tranziţie, termenul de depunere a cererii nu poate fi mai mic de şase luni de la încheierea perioadei de tranziţie.
În cazul persoanelor care au dreptul să îşi înceapă şederea în statul-gazdă după încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu prezentul titlu, cererea se depune în termen de trei luni de la data sosirii lor sau până la expirarea termenului menţionat la primul paragraf, luându-se în calcul data cea mai târzie.
Se eliberează imediat un certificat care atestă solicitarea statutului de rezident;
c)termenul pentru depunerea cererii menţionate la litera (b) se prelungeşte automat cu un an în cazul în care Uniunea a notificat Regatului Unit sau în care Regatul Unit a notificat Uniunii probleme tehnice care împiedică statul-gazdă să înregistreze cererea sau să emită certificatul care atestă cererea menţionată la litera (b). Statul-gazdă publică notificarea respectivă şi furnizează persoanelor în cauză, în timp util, informaţii publice adecvate;
d)în cazul în care persoanele în cauză nu respectă termenul de depunere a cererii menţionat la litera (b), autorităţile competente evaluează toate circumstanţele şi motivele pentru nerespectarea termenului şi permit persoanelor în cauză să depună o cerere într-un termen rezonabil dacă există motive întemeiate pentru nerespectarea termenului;
e)statul-gazdă se asigură că procedurile administrative pentru depunerea cererilor sunt neproblematice, transparente şi simple şi că se evită sarcinile administrative inutile;
f)formularele de cerere trebuie să fie scurte, simple, uşor de utilizat şi adaptate la contextul prezentului acord; cererile depuse de familii în acelaşi timp sunt examinate împreună;
g)documentul care atestă statutul se eliberează gratuit sau contra unei taxe care nu este mai mare decât cea impusă cetăţenilor sau resortisanţilor statului-gazdă pentru eliberarea unor documente similare;
h)persoanele care, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, deţin un permis de şedere permanentă valabil eliberat în temeiul articolului 19 sau 20 din Directiva 2004/38/CE sau care deţin un document de imigrare naţional valabil care le conferă dreptul de şedere permanentă în statul-gazdă au dreptul să schimbe acest document, la cerere şi în termenul menţionat la litera (b) de la prezentul alineat, cu un nou document de şedere, după verificarea identităţii, a cazierului şi o verificare de securitate în conformitate cu litera (p) de la prezentul alineat, precum şi după confirmarea faptului că au în continuare reşedinţa în statul membru respectiv; aceste noi documente de şedere se eliberează cu titlu gratuit;
i)identitatea solicitanţilor se verifică prin prezentarea unui paşaport sau a unei cărţi de identitate naţionale valabile în cazul cetăţenilor Uniunii şi al resortisanţilor Regatului Unit şi prin prezentarea unui paşaport valabil în cazul membrilor de familie ai acestora şi al altor persoane care nu sunt cetăţeni ai Uniunii sau resortisanţi ai Regatului Unit; acceptarea acestor documente de identitate nu este condiţionată de alte criterii decât valabilitatea documentului. În cazul în care documentul de identitate este reţinut de autorităţile competente ale statului-gazdă pe perioada analizării cererii, statul-gazdă returnează fără întârziere, la cerere, documentul respectiv înainte de luarea deciziei privind cererea;
j)documentele justificative, altele decât actele de identitate, cum ar fi documentele de stare civilă, pot fi prezentate sub formă de copii. Originalele documentelor justificative pot fi cerute numai în cazuri specifice în care există îndoieli întemeiate cu privire la autenticitatea documentelor justificative prezentate;
k)statul-gazdă poate cere cetăţenilor Uniunii şi resortisanţilor Regatului Unit să prezinte, în plus faţă de documentele de identitate menţionate la litera (i) de la prezentul alineat, doar următoarele documente justificative, astfel cum sunt menţionate la articolul 8 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE:
(i)în cazul în care aceştia îşi au reşedinţa în statul-gazdă în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2004/38/CE în calitate de lucrători sau de lucrători independenţi, o confirmare de angajare din partea angajatorului sau un certificat de angajare ori o dovadă că aceştia desfăşoară activităţi independente;
(ii)în cazul în care aceştia îşi au reşedinţa în statul-gazdă în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2004/38/CE în calitate de persoane inactive din punct de vedere economic, dovada că deţin resurse suficiente pentru ei înşişi şi pentru membrii lor de familie pentru a nu deveni o povară pentru sistemul de asistenţă socială al statului-gazdă în timpul perioadei de şedere, precum şi dovada că beneficiază de o asigurare medicală completă în statul-gazdă; sau
(iii)în cazul în care aceştia îşi au reşedinţa în statul-gazdă în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2004/38/CE în calitate de studenţi, dovada înscrierii la o instituţie acreditată sau finanţată de statul-gazdă în baza legislaţiei sau a practicilor sale administrative, dovada asigurării medicale complete, precum şi o declaraţie sau mijloace echivalente de probă că deţin resurse suficiente pentru ei înşişi şi pentru membrii lor de familie pentru a nu deveni o povară pentru sistemul de asistenţă socială al statului-gazdă în timpul perioadei de şedere. Statul-gazdă nu poate cere ca aceste declaraţii să precizeze valoarea resurselor.
Referitor la condiţia privind resursele suficiente, se aplică articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2004/38/CE;
l)statul-gazdă poate cere membrilor de familie care intră sub incidenţa articolului 10 alineatul (1) litera (e) punctul (i), a articolului 10 alineatul (2) sau (3) din prezentul acord şi care îşi au reşedinţa în statul-gazdă în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (d) sau cu articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE să prezinte, pe lângă documentele de identitate menţionate la litera (i) de la prezentul alineat, doar următoarele documente justificative menţionate la articolul 8 alineatul (5) sau la articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE:
(i)un document care să ateste existenţa unei relaţii de familie sau a unui parteneriat înregistrat;
(ii)certificatul de înregistrare sau, în absenţa unui sistem de înregistrare, orice altă dovadă că cetăţeanul Uniunii sau resortisantul Regatului Unit împreună cu care aceştia îşi au reşedinţa locuieşte efectiv în statul-gazdă;
(iii)pentru descendenţii în linie directă cu vârsta sub 21 de ani sau care se află în întreţinere şi pentru ascendenţii în linie directă care se află în întreţinere şi pentru cei ai soţului/soţiei sau ai partenerului înregistrat, documente care să dovedească îndeplinirea condiţiilor prevăzute la articolul 2 punctul 2 litera (c) sau (d) din Directiva 2004/38/CE;
(iv)pentru persoanele menţionate la articolul 10 alineatul (2) sau (3) din prezentul acord, un document eliberat de autoritatea competentă din statul-gazdă în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE.
Referitor la condiţia impusă membrilor de familie care sunt ei înşişi cetăţeni ai Uniunii sau resortisanţi ai Regatului Unit de a deţine resurse suficiente, se aplică articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2004/38/CE;
m)statul-gazdă poate cere membrilor de familie care intră sub incidenţa articolului 10 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) sau a articolului 10 alineatul (4) din prezentul acord să prezinte, pe lângă documentele de identitate menţionate la litera (i) de la prezentul alineat, doar următoarele documente justificative menţionate la articolul 8 alineatul (5) şi la articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE:
(i)un document care să ateste existenţa unei relaţii de familie sau a unui parteneriat înregistrat;
(ii)certificatul de înregistrare sau, în absenţa unui sistem de înregistrare, orice altă dovadă a şederii în statul-gazdă a cetăţeanului Uniunii sau a resortisantului Regatului Unit căruia li se alătură în statul-gazdă;
(iii)pentru soţi/soţii sau partenerii înregistraţi, un document care să ateste existenţa unei relaţii de familie sau a unui parteneriat înregistrat înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
(iv)pentru descendenţii în linie directă cu vârsta sub 21 de ani sau care se află în întreţinere şi ascendenţii în linie directă care se află în întreţinere şi pentru cei ai soţului/soţiei sau ai partenerului înregistrat, documente care să dovedească înrudirea cu cetăţenii Uniunii sau cu resortisanţii Regatului Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la articolul 2 punctul 2 litera (c) sau (d) din Directiva 2004/38/CE referitoare la vârstă sau la faptul că se află în întreţinere;
(v)pentru persoanele menţionate la articolul 10 alineatul (4) din prezentul acord, dovada existenţei unei relaţii durabile cu cetăţenii Uniunii sau cu resortisanţii Regatului Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi a continuării acesteia după încheierea perioadei de tranziţie;
n)pentru alte cazuri decât cele prevăzute la literele (k), (l) şi (m), statul-gazdă nu cere solicitanţilor să prezinte documente justificative care depăşesc ceea ce este strict necesar şi proporţional pentru a dovedi îndeplinirea condiţiilor privind dreptul de şedere în temeiul prezentului titlu;
o)autorităţile competente ale statului-gazdă ajută solicitanţii să îşi dovedească eligibilitatea şi să evite eventuale erori sau omisiuni în cererile lor; autorităţile le oferă solicitanţilor posibilitatea de a furniza dovezi suplimentare şi de a corecta eventualele deficienţe, erori sau omisiuni;
p)verificarea cazierului şi o verificare de securitate pot fi efectuate în mod sistematic în privinţa solicitanţilor, cu scopul exclusiv de a verifica dacă pot fi aplicate restricţiile prevăzute la articolul 20 din prezentul acord. În acest scop, la data depunerii cererii, solicitanţilor li se poate cere să declare condamnările penale anterioare care apar în cazierul lor judiciar în conformitate cu legislaţia statului în care s-a pronunţat condamnarea. În cazul în care consideră că acest lucru este esenţial, statul-gazdă poate să aplice procedura prevăzută la articolul 27 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE în ceea ce priveşte consultarea altor state cu privire la cazierele judiciare anterioare;
q)noul document de şedere include o declaraţie în care se atestă faptul că a fost eliberat în conformitate cu prezentul acord;
r)solicitantul trebuie să aibă acces la căi de atac judiciare şi, după caz, administrative în statul-gazdă împotriva oricărei decizii prin care i se refuză acordarea statutului de rezident. Căile de atac permit examinarea legalităţii deciziei, precum şi a faptelor şi a împrejurărilor pe care se bazează decizia propusă. Respectivele căi de atac garantează faptul că decizia nu este disproporţionată.
(2)În cursul perioadei menţionate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol şi al eventualei sale prelungiri cu un an prevăzută la litera (c) de la alineatul menţionat, se consideră că toate drepturile prevăzute în prezenta parte se aplică cetăţenilor Uniunii sau resortisanţilor Regatului Unit, membrilor de familie ai acestora şi altor persoane care îşi au reşedinţa în statul-gazdă, în conformitate cu condiţiile şi sub rezerva restricţiilor prevăzute la articolul 20.
(3)Până la adoptarea unei decizii finale de către autorităţile competente cu privire la cererile menţionate la alineatul (1) şi în aşteptarea unei hotărâri definitive pronunţate în cazul unei căi de atac judiciare împotriva respingerii unei astfel de cereri de către autorităţile administrative competente, se consideră că solicitantului i se aplică toate drepturile prevăzute în prezenta parte, inclusiv articolul 21 privind garanţiile şi dreptul la o cale de atac, sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 20 alineatul (4).
(4)În cazul în care un stat-gazdă a hotărât să nu impună cetăţenilor Uniunii sau resortisanţilor Regatului Unit, membrilor de familie ai acestora şi altor persoane care îşi au reşedinţa pe teritoriul său în conformitate cu condiţiile stabilite în prezentul titlu solicitarea noului statut de rezident menţionat la alineatul (1) drept condiţie pentru şederea legală, persoanele eligibile pentru acordarea dreptului de şedere în temeiul prezentului titlu au dreptul să obţină, în conformitate cu condiţiile prevăzute în Directiva 2004/38/CE, un document de şedere care poate fi în formă digitală şi care include o declaraţie în care se atestă faptul că a fost eliberat în conformitate cu prezentul acord.
Art. 19: Eliberarea documentelor de şedere în timpul perioadei de tranziţie
(1)În cursul perioadei de tranziţie, un stat-gazdă poate permite ca cererile de solicitare a statutului de rezident sau a unui document de şedere, astfel cum sunt menţionate la articolul 18 alineatele (1) şi (4), să fie depuse în mod voluntar de la data intrării în vigoare a prezentului acord.
(2)Deciziile de a accepta sau de a refuza astfel de cereri se iau în conformitate cu articolul 18 alineatele (1) şi (4). Deciziile adoptate în temeiul articolului 18 alineatul (1) nu au efect până după încheierea perioadei de tranziţie.
(3)În cazul în care o cerere depusă în temeiul articolului 18 alineatul (1) este acceptată înainte de încheierea perioadei de tranziţie, statul-gazdă nu poate retrage decizia de acordare a statutului de rezident înainte de încheierea perioadei de tranziţie invocând orice alte motive decât cele prevăzute în capitolul VI şi la articolul 35 din Directiva 2004/38/CE.
(4)În cazul în care o cerere este refuzată înainte de încheierea perioadei de tranziţie, solicitantul poate depune din nou o cerere în orice moment înainte de expirarea perioadei prevăzute la articolul 18 alineatul (1) litera (b).
(5)Fără a aduce atingere alineatului (4), căile de atac prevăzute la articolul 18 alineatul (1) litera (r) sunt disponibile începând cu data oricărei decizii prin care se refuză o cerere menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol.
Art. 20: Restricţii privind drepturile de şedere şi de intrare
(1)Conduita cetăţenilor Uniunii sau a resortisanţilor Regatului Unit, a membrilor de familie ai acestora şi a altor persoane care îşi exercită drepturile în temeiul prezentului titlu, în cazul în care această conduită a avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie, este analizată în conformitate cu capitolul VI din Directiva 2004/38/CE.
(2)Conduita cetăţenilor Uniunii sau a resortisanţilor Regatului Unit, a membrilor de familie ai acestora şi a altor persoane care îşi exercită drepturile în temeiul prezentului titlu, în cazul în care această conduită a avut loc după încheierea perioadei de tranziţie, poate constitui un motiv pentru restrângerea dreptului de şedere de către statul-gazdă sau a dreptului de intrare în statul de desfăşurare a activităţii profesionale, în conformitate cu legislaţia naţională.
(3)Statul-gazdă sau statul de desfăşurare a activităţii profesionale poate adopta măsurile necesare pentru a refuza, a anula sau a retrage orice drept conferit prin prezentul titlu în caz de abuz de drept sau fraudă, astfel cum se prevede la articolul 35 din Directiva 2004/38/CE. Astfel de măsuri fac obiectul garanţiilor procedurale prevăzute la articolul 21 din prezentul acord.
(4)Statul-gazdă sau statul de desfăşurare a activităţii profesionale îi poate îndepărta de pe teritoriul său pe solicitanţii care au depus cereri frauduloase sau abuzive, în conformitate cu condiţiile prevăzute de Directiva 2004/38/CE, în special articolele 31 şi 35, chiar înainte ca o hotărâre judecătorească definitivă să fi fost pronunţată în cazul unei căi de atac judiciare împotriva respingerii unei astfel de cereri.
Art. 21: Garanţii şi dreptul la o cale de atac
Garanţiile prevăzute la articolul 15 şi în capitolul VI din Directiva 2004/38/CE se aplică în ceea ce priveşte deciziile statului-gazdă care restrâng drepturile de şedere ale persoanelor menţionate la articolul 10 din prezentul acord.
Art. 22: Drepturi conexe
În conformitate cu articolul 23 din Directiva 2004/38/CE, indiferent de cetăţenie, membrii de familie ai unui cetăţean al Uniunii sau ai unui resortisant al Regatului Unit care au drept de şedere sau drept de şedere permanentă în statul-gazdă sau în statul de desfăşurare a activităţii profesionale au dreptul să desfăşoare o activitate salariată sau independentă în statul respectiv.
Art. 23: Egalitatea de tratament
(1)În conformitate cu articolul 24 din Directiva 2004/38/CE, sub rezerva dispoziţiilor speciale prevăzute în prezentul titlu şi la titlurile I şi IV din prezenta parte, toţi cetăţenii Uniunii sau resortisanţii Regatului Unit care îşi au reşedinţa pe teritoriul statului-gazdă în baza prezentului acord se bucură de egalitate de tratament cu resortisanţii statului respectiv în domeniul de aplicare al prezentei părţi. Beneficiază de acest drept şi membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii sau ai resortisanţilor Regatului Unit care au drept de şedere sau drept de şedere permanentă.
(2)Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (1), statul-gazdă nu este obligat să acorde dreptul la prestaţii de asistenţă socială în timpul perioadelor de şedere în baza articolului 6 sau a articolului 14 alineatul (4) litera (b) din Directiva 2004/38/CE şi nici nu este obligat ca, înainte de dobândirea dreptului de şedere permanentă în conformitate cu articolul 15 din prezentul acord, să acorde ajutoare pentru studii, inclusiv pentru formare profesională, constând în burse de studiu sau împrumuturi pentru studenţi, unor persoane altele decât lucrători, lucrători independenţi, persoane care îşi menţin acest statut şi membri de familie ai acestora.
CAPITOLUL 2:Drepturile lucrătorilor şi ale lucrătorilor independenţi
Art. 24: Drepturile lucrătorilor
(1)Sub rezerva limitărilor prevăzute la articolul 45 alineatele (3) şi (4) din TFUE, lucrătorii în statul-gazdă şi lucrătorii frontalieri în statul sau statele de desfăşurare a activităţii profesionale se bucură de drepturile garantate de articolul 45 din TFUE şi de drepturile conferite prin Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (8). Aceste drepturi includ:
(8)Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii (JO L 141, 27.5.2011, p. 1).
a)dreptul de a nu fi discriminat pe motiv de cetăţenie sau naţionalitate în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, remunerarea şi alte condiţii de muncă şi de ocupare a forţei de muncă;
b)dreptul de a iniţia şi de a desfăşura o activitate în conformitate cu normele aplicabile resortisanţilor statului-gazdă sau ai statului de desfăşurare a activităţii profesionale;
c)dreptul la asistenţa acordată de oficiile de ocupare a forţei de muncă din statul-gazdă sau din statul de desfăşurare a activităţii profesionale, în aceleaşi condiţii ca cele oferite propriilor resortisanţi;
d)dreptul la egalitate de tratament în ceea ce priveşte condiţiile de încadrare în muncă şi de muncă, în special în ceea ce priveşte remunerarea, concedierea şi, în caz de şomaj, reintegrarea profesională sau reangajarea;
e)dreptul la avantaje sociale şi fiscale;
f)drepturi colective;
g)drepturile şi beneficiile acordate lucrătorilor naţionali în materie de locuinţe;
h)dreptul ca propriii copii să fie admişi în cadrul cursurilor de învăţământ general, de ucenicie şi de formare profesională în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii statului-gazdă sau ai statului de desfăşurare a activităţii profesionale, în cazul în care aceşti copii îşi au reşedinţa pe teritoriul pe care lucrează lucrătorul.
(2)În cazul în care un descendent direct al unui lucrător care nu îşi mai are reşedinţa în statul-gazdă este şcolarizat în statul respectiv, părintele care asigură îngrijirea efectivă a descendentului în cauză are dreptul de şedere în statul respectiv până când descendentul ajunge la vârsta majoratului şi după această dată, în cazul în care descendentul continuă să aibă nevoie de prezenţa şi de îngrijirea părintelui care asigură îngrijirea efectivă pentru a-şi continua şi finaliza şcolarizarea.
(3)Lucrătorii frontalieri salariaţi se bucură de dreptul de intrare şi de ieşire din statul de desfăşurare a activităţii profesionale în conformitate cu articolul 14 din prezentul acord şi îşi păstrează drepturile de care au beneficiat ca lucrători în statul respectiv, cu condiţia să îndeplinească una din condiţiile prevăzute la articolul 7 alineatul (3) literele (a), (b), (c) şi (d) din Directiva 2004/38/CE, chiar dacă nu îşi mută reşedinţa în statul de desfăşurare a activităţii profesionale.
Art. 25: Drepturile lucrătorilor independenţi
(1)Sub rezerva limitărilor prevăzute la articolele 51 şi 52 din TFUE, lucrătorii independenţi beneficiază în statul-gazdă, iar lucrătorii frontalieri independenţi beneficiază în statul-gazdă sau în statul de desfăşurare a activităţii profesionale de drepturile garantate de articolele 49 şi 55 din TFUE. Aceste drepturi includ:
a)dreptul de a începe şi de a desfăşura activităţi ca lucrător independent şi de a înfiinţa şi gestiona întreprinderi în condiţiile stabilite de statul-gazdă pentru propriii resortisanţi, astfel cum se prevede la articolul 49 din TFUE;
b)drepturile prevăzute la articolul 24 alineatul (1) literele (c)-(h) din prezentul acord.
(2)Articolul 24 alineatul (2) se aplică descendenţilor în linie directă ai lucrătorilor independenţi.
(3)Articolul 24 alineatul (3) se aplică lucrătorilor frontalieri independenţi.
Art. 26: Eliberarea unui document care să specifice drepturile lucrătorilor frontalieri
Statul de desfăşurare a activităţii profesionale poate impune cetăţenilor Uniunii şi resortisanţilor Regatului Unit care au drepturi ca lucrători frontalieri în temeiul prezentului titlu să solicite un document care să certifice faptul că deţin astfel de drepturi în temeiul prezentului titlu. Aceşti cetăţeni ai Uniunii şi resortisanţi ai Regatului Unit au dreptul să li se elibereze un astfel de document.
CAPITOLUL 3:Calificări profesionale
Art. 27: Calificările profesionale recunoscute
(1)Recunoaşterea de către statul-gazdă sau de către statul de desfăşurare a activităţii profesionale, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, a calificărilor profesionale, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 litera (b) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (9), ale cetăţenilor Uniunii sau ale resortisanţilor Regatului Unit, precum şi ale membrilor de familie ai acestora, îşi păstrează efectele în statul respectiv, inclusiv dreptul de a-şi exercita profesia în aceleaşi condiţii ca şi resortisanţii statului respectiv, în cazul în care o astfel de recunoaştere sa efectuat în conformitate cu oricare dintre următoarele dispoziţii:
(9)Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22).
a)titlul III din Directiva 2005/36/CE în ceea ce priveşte recunoaşterea calificărilor profesionale în contextul exercitării libertăţii de stabilire, dacă o astfel de recunoaştere s-a încadrat în sistemul general de recunoaştere a calificărilor, în sistemul de recunoaştere a experienţei profesionale sau în sistemul de recunoaştere pe baza coordonării condiţiilor minime de formare;
b)articolul 10 alineatele (1) şi (3) din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (10) în ceea ce priveşte admiterea în profesia de avocat în statul-gazdă sau în statul de desfăşurare a activităţii profesionale;
(10)Directiva 98/5/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obţinut calificarea (JO L 77, 14.3.1998, p. 36).
c)articolul 14 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (11) în ceea ce priveşte autorizarea auditorilor statutari din alt stat membru;
(11)Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).
d)Directiva 74/556/CEE a Consiliului (12) în ceea ce priveşte acceptarea dovezilor referitoare la cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru iniţierea sau desfăşurarea de activităţi de către lucrătorii independenţi şi intermediari în domeniul comerţului şi distribuţiei de produse toxice sau de activităţi de utilizare profesională a produselor toxice.
(12)Directiva 74/556/CEE a Consiliului din 4 iunie 1974 de stabilire a normelor de aplicare privind măsurile tranzitorii din domeniul activităţilor de comerţ şi de distribuţie a produselor toxice şi activităţilor de utilizare profesională a acestor produse, inclusiv activităţile de intermediari (JO L 307, 18.11.1974, p. 1).
(2)Recunoaşterea calificărilor profesionale în sensul alineatului (1) litera (a) de la prezentul articol include:
a)recunoaşterea calificărilor profesionale care au beneficiat de articolul 3 punctul 3 din Directiva 2005/36/CE;
b)deciziile de acordare a unui acces parţial la o activitate profesională în conformitate cu articolul 4f din Directiva 2005/36/CE;
c)recunoaşterea calificărilor profesionale în scopul stabilirii, în temeiul articolului 4d din Directiva 2005/36/CE.
Art. 28: Proceduri aflate în desfăşurare pentru recunoaşterea calificărilor profesionale
În ceea ce priveşte examinarea de către o autoritate competentă din statul-gazdă sau din statul de desfăşurare a activităţii profesionale a cererilor de recunoaştere a calificărilor profesionale depuse înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către cetăţeni ai Uniunii sau resortisanţi ai Regatului Unit şi în ceea ce priveşte decizia referitoare la aceste cereri se aplică articolul 4, articolul 4d în ceea ce priveşte recunoaşterea calificărilor profesionale în scopul stabilirii, articolul 4f şi titlul III din Directiva 2005/36/CE, articolul 10 alineatele (1), (3) şi (4) din Directiva 98/5/CE, articolul 14 din Directiva 2006/43/CE şi Directiva 74/556/CEE.
Se aplică, de asemenea, articolele 4a, 4b şi 4e din Directiva 2005/36/CE în măsura relevantă pentru finalizarea procedurilor de recunoaştere a calificărilor profesionale în scopul stabilirii în temeiul articolului 4d din directiva respectivă.
Art. 29: Cooperarea administrativă privind recunoaşterea calificărilor profesionale
(1)În ceea ce priveşte cererile în curs menţionate la articolul 28, Regatul Unit şi statele membre cooperează pentru a facilita aplicarea articolului 28. Cooperarea poate cuprinde schimbul de informaţii, inclusiv informaţii privind măsurile disciplinare sau sancţiunile penale adoptate sau orice alte circumstanţe grave şi specifice care pot avea consecinţe asupra desfăşurării activităţilor care intră sub incidenţa directivelor menţionate la articolul 28.
(2)Prin derogare de la articolul 8, pentru o perioadă care nu depăşeşte nouă luni de la încheierea perioadei de tranziţie, Regatul Unit are dreptul să utilizeze Sistemul de informare al pieţei interne în ceea ce priveşte cererile menţionate la articolul 28, în măsura în care acestea se referă la proceduri de recunoaştere a calificărilor profesionale în scopul stabilirii în temeiul articolului 4d din Directiva 2005/36/CE.
TITLUL III:Coordonarea sistemelor de securitate socială
Art. 30: Persoanele care beneficiază de acoperire
(1)Prezentul titlu se aplică următoarelor persoane:
a)cetăţenilor Uniunii cărora li se aplică legislaţia Regatului Unit la încheierea perioadei de tranziţie, precum şi membrilor de familie şi urmaşilor acestora;
b)resortisanţilor Regatului Unit cărora li se aplică legislaţia unui stat membru la încheierea perioadei de tranziţie, precum şi membrilor de familie şi urmaşilor acestora;
c)cetăţenilor Uniunii care îşi au reşedinţa în Regatul Unit şi cărora li se aplică legislaţia unui stat membru la încheierea perioadei de tranziţie, precum şi membrilor de familie şi urmaşilor acestora;
d)resortisanţilor Regatului Unit care îşi au reşedinţa într-un stat membru şi cărora li se aplică legislaţia Regatului Unit la încheierea perioadei de tranziţie, precum şi membrilor de familie şi urmaşilor acestora;
e)persoanelor care nu intră sub incidenţa literelor (a)-(d), dar sunt:
(i)cetăţeni ai Uniunii care desfăşoară o activitate salariată sau independentă în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie şi cărora, în baza titlului II din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (13), li se aplică legislaţia unui stat membru, precum şi membrii de familie şi urmaşii acestora; sau
(13)Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 166, 30.4.2004, p. 1)
(ii)resortisanţi ai Regatului Unit care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-unul sau mai multe state membre la încheierea perioadei de tranziţie şi cărora, în baza titlului II din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, li se aplică legislaţia Regatului Unit, precum şi membrii de familie şi urmaşii acestora;
f)apatrizilor şi refugiaţilor care îşi au reşedinţa într-un stat membru sau în Regatul Unit, care se află într-una dintre situaţiile descrise la literele (a)-(e), precum şi membrilor de familie şi urmaşilor acestora;
g)resortisanţilor ţărilor terţe, precum şi membrilor de familie şi urmaşilor acestora, care se află într-una din situaţiile descrise la literele (a)-(e), dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 859/2003 al Consiliului (14).
(14)Regulamentul (CE) nr. 859/2003 al Consiliului din 14 mai 2003 de extindere a dispoziţiilor Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 şi Regulamentului (CEE) nr. 574/72 la resortisanţii unor ţări terţe care nu fac obiectul dispoziţiilor respective exclusiv pe motive de cetăţenie (JO L 124, 20.5.2003, p. 1).
(2)Persoanele menţionate la alineatul (1) beneficiază de acoperire atât timp cât continuă, fără întrerupere, să se afle într-una dintre situaţiile prevăzute la alineatul respectiv, care implică în acelaşi timp atât un stat membru, cât şi Regatul Unit.
(3)Prezentul titlu se aplică, de asemenea, persoanelor care nu intră sau care nu mai intră sub incidenţa alineatului (1) literele (a)-(e) de la prezentul articol, dar care intră sub incidenţa articolului 10 din prezentul acord, precum şi membrilor de familie şi urmaşilor acestora.
(4)Persoanele menţionate la alineatul (3) beneficiază de acoperire atât timp cât continuă să aibă drept de şedere în statul gazdă în temeiul articolului 13 din prezentul acord sau dreptul la muncă în statul de desfăşurare a activităţii profesionale în temeiul articolului 24 sau 25 din prezentul acord.
(5)Atunci când prezentul articol face trimitere la membrii de familie şi urmaşi, aceste persoane intră sub incidenţa prezentului titlu numai în măsura în care le revin drepturi şi obligaţii în această calitate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004.
Art. 31: Norme privind coordonarea în materie de securitate socială
(1)Normele şi obiectivele prevăzute la articolul 48 din TFUE, în Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi în Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (15) se aplică persoanelor care intră sub incidenţa prezentului titlu.
(15)Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO L 284, 30.10.2009, p. 1).
Uniunea şi Regatul Unit ţin seama în mod corespunzător de deciziile şi recomandările Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială de pe lângă Comisia Europeană, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004 ("Comisia administrativă"), enumerate în partea I din anexa I la prezentul acord.
(2)Prin derogare de la articolul 9 din prezentul acord, în sensul prezentului titlu se aplică definiţiile de la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.
(3)În ceea ce îi priveşte pe resortisanţii ţărilor terţe care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 859/2003, precum şi pe membrii de familie sau pe urmaşii acestora care intră sub incidenţa prezentului titlu, trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi la Regulamentul (CE) nr. 987/2009 din prezentul titlu se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului (16) şi, respectiv, la Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului (17). Trimiterile la dispoziţiile specifice din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009 se interpretează ca trimiteri la dispoziţiile corespunzătoare din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 şi Regulamentul (CEE) nr. 574/72.
(16)Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară activităţi independente şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii (JO L 149, 5.7.1971, p. 2).
(17)Regulamentul (CEE) nr. 574/72 al Consiliului din 21 martie 1972 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu salariaţii şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunităţii (JO L 74, 27.3.1972, p. 1).
Art. 32: Situaţii speciale care beneficiază de acoperire
(1)În situaţiile enumerate în continuare în limitele stabilite la prezentul articol, în măsura în care se referă la persoane care nu intră, sau care nu mai intră, sub incidenţa articolului 30, se aplică următoarele norme:
a)următoarele persoane intră sub incidenţa prezentului titlu pentru a putea beneficia şi cumula perioadele de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de şedere, inclusiv drepturile şi obligaţiile care rezultă din aceste perioade în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 883/2004:
(i)cetăţenii Uniunii, precum şi apatrizii şi refugiaţii care îşi au reşedinţa într-un stat membru şi resortisanţii ţărilor terţe care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 859/2003, cărora li se aplica legislaţia Regatului Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie, precum şi membrii de familie şi urmaşii acestora;
(ii)resortisanţii Regatului Unit, precum şi apatrizii şi refugiaţii care îşi au reşedinţa în Regatul Unit şi resortisanţii ţărilor terţe care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 859/2003, cărora li se aplica legislaţia unui stat membru înainte de încheierea perioadei de tranziţie, precum şi membrii de familie şi urmaşii acestora;
în scopul cumulării perioadelor, se iau în considerare perioadele finalizate atât înainte, cât şi după încheierea perioadei de tranziţie, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 883/2004;
b)normele prevăzute la articolele 20 şi 27 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 se aplică în continuare persoanelor care, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, au solicitat autorizarea să primească un tratament medical planificat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004, până la încheierea tratamentului. Procedurile de rambursare corespunzătoare se aplică chiar şi după încheierea tratamentului. Aceste persoane şi persoanele care le însoţesc au dreptul de a intra şi de a ieşi din statul în care se efectuează tratamentul medical în conformitate cu articolul 14, mutatis mutandis;
c)normele prevăzute la articolele 19 şi 27 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 se aplică în continuare persoanelor care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 883/2004 şi care se află la încheierea perioadei de tranziţie într-un stat membru sau în Regatul Unit, până la încheierea şederii lor. Procedurile de rambursare corespunzătoare se aplică, de asemenea, chiar şi după încheierea şederii sau a tratamentului;
d)atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile, normele prevăzute la articolele 67, 68 şi 69 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 se aplică în continuare în ceea ce priveşte acordarea prestaţiilor familiale la care există dreptul la încheierea perioadei de tranziţie pentru următoarele persoane:
(i)cetăţenii Uniunii, apatrizii şi refugiaţii care îşi au reşedinţa într-un stat membru, precum şi resortisanţii ţărilor terţe care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 859/2003 şi îşi au reşedinţa într-un stat membru, cărora li se aplică legislaţia unui stat membru şi au membri de familie care au reşedinţa în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie;
(ii)resortisanţii Regatului Unit, apatrizii şi refugiaţii care îşi au reşedinţa în Regatul Unit, precum şi resortisanţii ţărilor terţe care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 859/2003 şi îşi au reşedinţa în Regatul Unit, cărora li se aplică legislaţia Regatului Unit şi au membri de familie care au reşedinţa într-un stat membru la încheierea perioadei de tranziţie;
e)în situaţiile prevăzute la litera (d) punctele (i) şi (ii) de la prezentul alineat, pentru persoanele care, la încheierea perioadei de tranziţie, au drepturi în calitate de membri de familie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004, cum ar fi drepturi derivate pentru prestaţii în natură în caz de boală, regulamentul menţionat şi dispoziţiile corespunzătoare din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 continuă să se aplice atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile respective.
(2)Dispoziţiile de la titlul III capitolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 în ceea ce priveşte prestaţiile de boală se aplică persoanelor care beneficiază de prestaţii în temeiul alineatului (1) litera (a) de la prezentul articol.
Prezentul alineat se aplică mutatis mutandis în ceea ce priveşte prestaţiile familiale acordate în temeiul articolelor 67, 68 şi 69 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004.
Art. 33: Resortisanţii Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei şi Elveţiei
(1)Dispoziţiile prezentului titlu aplicabile cetăţenilor Uniunii se aplică resortisanţilor Islandei, Principatului Liechtenstein, Regatului Norvegiei şi Confederaţiei Elveţiene, cu condiţia ca:
a)Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Confederaţia Elveţiană, după caz, să fi încheiat şi să aplice acorduri corespunzătoare cu Regatul Unit care se aplică cetăţenilor Uniunii; şi
b)Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Confederaţia Elveţiană, după caz, să fi încheiat şi să aplice acorduri corespunzătoare cu Uniunea care se aplică resortisanţilor Regatului Unit.
(2)După ce este notificat de Regatul Unit şi Uniunea Europeană cu privire la data intrării în vigoare a acordurilor menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, Comitetul mixt înfiinţat prin articolul 164 ("Comitetul mixt") stabileşte data de la care dispoziţiile prezentului titlu se aplică resortisanţilor Islandei, Principatului Liechtenstein, Regatului Norvegiei şi Confederaţiei Elveţiene, după caz.
Art. 34: Cooperarea administrativă
(1)Prin derogare de la articolul 7 şi de la articolul 128 alineatul (1), de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Regatul Unit are statut de observator în cadrul Comisiei administrative. În cazul în care punctele de pe ordinea de zi care au legătură cu prezentul titlu se referă la Regatul Unit, acesta poate trimite un reprezentant care să fie prezent, cu rol consultativ, la reuniunile Comisiei administrative şi la reuniunile organismelor menţionate la articolele 73 şi 74 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 în care sunt discutate aceste puncte.
(2)Prin derogare de la articolul 8, Regatul Unit participă la Schimbul electronic de informaţii privind securitatea socială (EESSI) şi suportă costurile aferente.
Art. 35: Rambursare, recuperare şi compensare
Dispoziţiile din Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi (CE) nr. 987/2009 referitoare la rambursare, recuperare şi compensare continuă să se aplice în ceea ce priveşte evenimentele care, în măsura în care privesc persoane care nu intră sub incidenţa articolului 30:
(a)au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie; sau
(b)au loc după încheierea perioadei de tranziţie şi privesc persoane care, în momentul producerii evenimentului, intrau sub incidenţa articolului 30 sau 32.
Art. 36: Evoluţia dreptului şi adaptări ale actelor Uniunii
(1)În cazul în care Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi (CE) nr. 987/2009 sunt modificate sau înlocuite după încheierea perioadei de tranziţie, trimiterile din prezentul acord la aceste regulamente se interpretează ca trimiteri la regulamentele respective modificate sau înlocuite, în conformitate cu actele enumerate în partea II din anexa I la prezentul acord.
Comitetul mixt revizuieşte partea II din anexa I la prezentul acord şi o aliniază la orice act care modifică sau înlocuieşte Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi (CE) nr. 987/2009 de îndată ce Uniunea adoptă un astfel de act. În acest scop, cât mai curând posibil după adoptare, Uniunea informează Regatul Unit în cadrul Comitetului mixt cu privire la actele care modifică sau înlocuiesc regulamentele respective.
(2)Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf, Comitetul mixt evaluează efectele unui act care modifică sau înlocuieşte Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi (CE) nr. 987/2009 în cazul în care actul respectiv:
a)modifică sau înlocuieşte aspectele reglementate de articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004; sau
b)transformă o prestaţie în numerar într-o prestaţie care poate fi exportată, în cazul în care acea prestaţie în numerar nu putea fi exportată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 la încheierea perioadei de tranziţie, sau transformă o prestaţie în numerar într-o prestaţie care nu poate fi exportată, în cazul în care acea prestaţie în numerar putea fi exportată la încheierea perioadei de tranziţie; sau
c)transformă o prestaţie în numerar într-o prestaţie care poate fi exportată pe durată nelimitată, în cazul în care prestaţia în numerar putea fi exportată doar pe durată limitată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 la încheierea perioadei de tranziţie, sau transformă o prestaţie în numerar într-o prestaţie care poate fi exportată pe durată limitată, în cazul în care acea prestaţie în numerar putea fi exportată pe durată nelimitată, în temeiul regulamentului menţionat, la încheierea perioadei de tranziţie.
În evaluarea sa, Comitetul mixt examinează cu bună-credinţă amploarea modificărilor menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat, importanţa menţinerii bunei funcţionări a Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 şi (CE) nr. 987/2009 între Uniune şi Regatul Unit, precum şi importanţa existenţei unui stat competent în ceea ce priveşte persoanele fizice care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 883/2004.
În cazul în care Comitetul mixt decide astfel în termen de şase luni de la primirea informaţiilor furnizate de Uniune în temeiul alineatului (1), partea II din anexa I la prezentul acord nu este aliniată la actul menţionat la primul paragraf de la prezentul alineat.
În sensul prezentului alineat:
(a)"care poate fi exportată" înseamnă plătibilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 unei persoane sau în legătură cu o persoană care îşi are reşedinţa într-un stat membru sau în Regatul Unit, în cazul în care instituţia responsabilă pentru acordarea prestaţiei nu este situată acolo; "care nu poate fi exportată" se interpretează în consecinţă; şi
(b)"care poate fi exportată pe durată nelimitată" înseamnă o prestaţie care poate fi exportată atât timp cât condiţiile care generează drepturile sunt îndeplinite.
(3)În sensul prezentului acord, Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi (CE) nr. 987/2009 se interpretează ca incluzând adaptările enumerate în partea III din anexa I la prezentul acord. În cel mai scurt termen posibil după adoptarea oricăror modificări ale dispoziţiilor interne relevante pentru partea III din anexa I la prezentul acord, Regatul Unit informează Uniunea cu privire la aceste modificări în cadrul Comitetului mixt.
(4)În sensul prezentului acord, deciziile şi recomandările Comisiei administrative se interpretează ca incluzând deciziile şi recomandările enumerate în partea I din anexa I. Comitetul mixt modifică partea I din anexa I pentru a reflecta orice nouă decizie sau recomandare adoptată de Comisia administrativă. În acest scop, în cel mai scurt termen posibil după adoptarea deciziilor şi recomandărilor Comisiei administrative, Uniunea informează Regatul Unit cu privire la aceste modificări în cadrul Comitetului mixt. Comitetul mixt efectuează aceste modificări la propunerea Uniunii sau a Regatului Unit.
TITLUL IV:Alte dispoziţii
Art. 37: Publicitate
Statele membre şi Regatul Unit difuzează informaţii privind drepturile şi obligaţiile persoanelor care intră sub incidenţa prezentei părţi, în special prin campanii de sensibilizare realizate, după caz, în mass-media naţională şi locală şi prin alte mijloace de comunicare.
Art. 38: Dispoziţii mai favorabile
(1)Prezenta parte nu aduce atingere actelor cu putere de lege şi actelor administrative aplicabile într-un stat-gazdă sau în statul de desfăşurare a activităţii profesionale care ar fi mai favorabile persoanelor în cauză. Prezentul alineat nu se aplică titlului III.
(2)Articolul 12 şi articolul 23 alineatul (1) nu aduc atingere zonei comune de călătorie dintre Regatul Unit şi Irlanda în ceea ce priveşte tratamentul mai favorabil care poate rezulta din aceste dispoziţii pentru persoanele în cauză.
Art. 39: Protecţia pe tot parcursul vieţii
Persoanele care intră sub incidenţa prezentei părţi beneficiază de drepturile prevăzute în titlurile relevante din prezenta parte pe durata vieţii lor, cu excepţia cazului în care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute în titlurile respective.
PARTEA III:DISPOZIŢII PRIVIND SEPARAREA
TITLUL I:Mărfurile introduse pe piaţă
Art. 40: Definiţii
În sensul prezentului titlu, se aplică următoarele definiţii:
(a)"punere la dispoziţie pe piaţă" înseamnă furnizarea unei mărfi pentru distribuţie, consum sau utilizare pe piaţă în cursul unei activităţi comerciale, fie în schimbul unei plăţi, fie gratuit;
(b)"introducere pe piaţă" înseamnă prima punere la dispoziţie a unei mărfi pe piaţă în Uniune sau în Regatul Unit;
(c)"furnizarea unei mărfi pentru distribuţie, consum sau utilizare" înseamnă că o marfă existentă şi identificabilă în mod individual, după etapa de fabricaţie, face obiectul unui acord scris sau verbal încheiat între două sau mai multe persoane juridice sau fizice pentru transferul dreptului de proprietate, al oricărui alt drept real sau al posesiei cu privire la marfa în cauză sau aceasta face obiectul unei oferte adresate unei/unor persoane juridice sau fizice pentru încheierea unui astfel de acord;
(d)"punere în funcţiune" înseamnă prima utilizare a unei mărfi în Uniune sau în Regatul Unit de către utilizatorul final în scopul pentru care a fost destinată sau, în cazul echipamentelor maritime, montarea la bord;
(e)"supravegherea pieţei" înseamnă activităţile desfăşurate şi măsurile luate de autorităţile de supraveghere a pieţei pentru a se asigura că mărfurile respectă cerinţele aplicabile şi că nu pun în pericol sănătatea, siguranţa sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice;
(f)"autoritate de supraveghere a pieţei" înseamnă o autoritate a unui stat membru sau a Regatului Unit care este responsabilă cu supravegherea pieţei pe teritoriul său;
(g)"condiţii pentru comercializarea mărfurilor" înseamnă cerinţele privind caracteristicile mărfurilor, cum ar fi nivelurile de calitate, performanţă, siguranţă sau dimensiunile, inclusiv cerinţele privind compoziţia acestor mărfuri sau privind terminologia, simbolurile, testarea şi metodele de testare, ambalarea, marcarea, etichetarea şi procedurile de evaluare a conformităţii utilizate în legătură cu aceste mărfuri; sintagma acoperă, de asemenea, cerinţele privind metodele şi procesele de producţie, în cazul în care acestea au un efect asupra caracteristicilor produsului;
(h)"organism de evaluare a conformităţii" înseamnă un organism care desfăşoară activităţi de evaluare a conformităţii, inclusiv etalonarea, testarea, certificarea şi inspecţia;
(i)"organism notificat" înseamnă un organism de evaluare a conformităţii autorizat să îndeplinească sarcini de evaluare a conformităţii ca parte terţă în temeiul legislaţiei Uniunii care armonizează condiţiile pentru comercializarea mărfurilor;
(j)"produse de origine animală" înseamnă produse de origine animală, subproduse de origine animală şi produse derivate, astfel cum sunt menţionate la articolul 4 punctele 29, 30 şi 31 din Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului (18) şi, respectiv, furaje de origine animală, alimente şi furaje care conţin produse de origine animală.
(18)Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor şi de modificare şi de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătăţii animalelor ("Legea privind sănătatea animală") (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).
Art. 41: Menţinerea circulaţiei mărfurilor introduse pe piaţă
(1)Mărfurile care au fost introduse legal pe piaţă în Uniune sau în Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie:
a)pot fi puse la dispoziţie în continuare pe piaţa Uniunii sau a Regatului Unit şi pot circula între aceste două pieţe până când ajung la utilizatorul final;
b)în cazul în care se prevede astfel în dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, pot fi puse în funcţiune în Uniune sau în Regatul Unit.
(2)În ceea ce priveşte mărfurile menţionate la alineatul (1), se aplică cerinţele prevăzute la articolele 34 şi 35 din TFUE şi dreptul relevant al Uniunii care reglementează comercializarea mărfurilor, inclusiv condiţiile de comercializare a mărfurilor aplicabile mărfurilor în cauză.
(3)Alineatul (1) se aplică tuturor mărfurilor existente şi identificabile în mod individual în sensul titlului II partea a treia din TFUE, cu excepţia circulaţiei între piaţa Uniunii şi piaţa Regatului Unit sau viceversa, a următoarelor produse:
a)animale vii şi material germinativ;
b)produse de origine animală.
(4)În ceea ce priveşte circulaţia animalelor vii sau a materialului germinativ între un stat membru şi Regatul Unit sau viceversa, se aplică dispoziţiile din dreptul Uniunii enumerate în anexa II, cu condiţia ca data plecării să fi fost anterioară încheierii perioadei de tranziţie.
(5)Prezentul articol nu aduce atingere posibilităţii ca Regatul Unit, un stat membru sau Uniunea să adopte măsuri pentru a interzice sau a restrânge punerea la dispoziţie pe piaţă a unei mărfi menţionate la alineatul (1) sau a unei categorii de astfel de mărfuri, în cazul şi în măsura în care dreptul Uniunii permite acest lucru.
(6)Dispoziţiile prezentului titlu nu aduc atingere normelor aplicabile referitoare la modalităţile de vânzare, proprietatea intelectuală, regimurile vamale, tarifele şi taxele.
Art. 42: Dovada introducerii pe piaţă
În cazul în care un operator economic invocă articolul 41 alineatul (1) cu privire la o anumită marfă, operatorului respectiv îi revine sarcina de a demonstra, pe baza unor documente relevante, că marfa a fost introdusă pe piaţă în Uniune sau în Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
Art. 43: Supravegherea pieţei
(1)Autorităţile de supraveghere a pieţei din statele membre şi autorităţile de supraveghere a pieţei din Regatul Unit îşi transmit fără întârziere informaţiile relevante colectate, în contextul activităţilor lor de supraveghere a pieţei, în ceea ce priveşte mărfurile menţionate la articolul 41 alineatul (1). În special, acestea îşi comunică reciproc şi transmit Comisiei Europene informaţiile privind mărfurile care prezintă un risc grav, precum şi măsurile luate cu privire la mărfurile neconforme, inclusiv informaţiile relevante obţinute din reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date constituite în temeiul dreptului Uniunii sau al legislaţiei Regatului Unit în legătură cu mărfurile respective.
(2)Statele membre şi Regatul Unit transmit fără întârziere orice solicitare din partea autorităţilor de supraveghere a pieţei din Regatul Unit sau, respectiv, dintr-un stat membru către un organism de evaluare a conformităţii stabilit pe teritoriul lor, în cazul în care această solicitare se referă la o evaluare a conformităţii efectuată, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, de organismul respectiv în calitatea sa de organism notificat. Statele membre şi Regatul Unit se asigură că aceste solicitări sunt tratate prompt de organismul de evaluare a conformităţii respectiv.
Art. 44: Transferul dosarelor şi al documentelor aferente procedurilor aflate în desfăşurare
Regatul Unit transferă fără întârziere autorităţii competente a unui stat membru care a fost desemnată în conformitate cu procedurile prevăzute în dreptul Uniunii toate dosarele sau documentele relevante legate de evaluările, aprobările şi autorizaţiile aflate în desfăşurare în ziua precedentă intrării în vigoare a prezentului acord şi desfăşurate de o autoritate competentă din Regatul Unit în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 528/2012 (19) şi (CE) nr. 1107/2009 (20) şi Directivele 2001/83/CE (21) şi 2001/82/CE (22) ale Parlamentului European şi ale Consiliului.
(19)Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).
(20)Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (JO L 309, 24.11.2009, p. 1).
(21)Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).
(22)Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (JO L 311, 28.11.2001, p. 1).
Art. 45: Punerea la dispoziţie a informaţiilor cu privire la procedurile anterioare de autorizare a medicamentelor
(1)La cererea motivată a unui stat membru sau a Agenţiei Europene pentru Medicamente, Regatul Unit pune fără întârziere la dispoziţie dosarul autorizaţiei de comercializare a unui medicament autorizat de o autoritate competentă din Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie, în cazul în care dosarul respectiv este necesar pentru evaluarea unei cereri de autorizaţie de comercializare în conformitate cu articolele 10 şi 10a din Directiva 2001/83/CE sau cu articolele 13 şi 13a din Directiva 2001/82/CE.
(2)La cererea motivată a Regatului Unit, un stat membru pune fără întârziere la dispoziţie dosarul autorizaţiei de comercializarea unui medicament autorizat de o autoritate competentă dintr-un stat membru înainte de încheierea perioadei de tranziţie, în cazul în care dosarul respectiv este necesar pentru evaluarea unei cereri de autorizaţie de comercializare în Regatul Unit în conformitate cu cerinţele legislative ale Regatului Unit, în măsura în care cerinţele legislative respective reproduc circumstanţele prevăzute la articolele 10 şi 10a din Directiva 2001/83/CE sau la articolele 13 şi 13a din Directiva 2001/82/Ce.
Art. 46: Punerea la dispoziţie a informaţiilor deţinute de organismele notificate stabilite în Regatul Unit sau într-un stat membru
(1)Regatul Unit se asigură că informaţiile deţinute de un organism de evaluare a conformităţii stabilit în Regatul Unit în legătură cu activităţile sale în calitate de organism notificat în temeiul dreptului Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie sunt puse fără întârziere, la cererea deţinătorului certificatului, la dispoziţia unui organism notificat stabilit într-un stat membru indicat de deţinătorul certificatului.
(2)Statele membre se asigură că informaţiile deţinute de un organism notificat stabilit într-un stat membru în legătură cu activităţile sale înainte de încheierea perioadei de tranziţie sunt puse fără întârziere, la cererea deţinătorului certificatului, la dispoziţia unui organism de evaluare a conformităţii stabilit în Regatul Unit indicat de deţinătorul certificatului.
TITLUL II:Regimuri vamale în curs de desfăşurare
Art. 47: Statutul de mărfuri unionale
(1)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (23) se aplică în ceea ce priveşte mărfurile unionale menţionate la articolul 5 punctul 23 din regulamentul respectiv, în cazul în care mărfurile respective circulă de pe teritoriul vamal al Regatului Unit pe teritoriul vamal al Uniunii sau viceversa, cu condiţia ca această circulaţie să fi început înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi să se încheie după această perioadă. O circulaţie de mărfuri care a început înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi care se încheie după această perioadă este tratată ca o circulaţie în interiorul Uniunii în ceea ce priveşte cerinţele în materie de acordare a licenţelor de import şi export prevăzute de dreptul Uniunii.
(23)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
(2)În sensul alineatului (1), prezumţia statutului vamal de mărfuri unionale menţionată la articolul 153 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 nu se aplică. Statutul vamal de mărfuri unionale al mărfurilor respective, precum şi faptul că circulaţia menţionată la alineatul (1) a început înainte de încheierea perioadei de tranziţie trebuie să fie dovedite pentru fiecare circulaţie de către persoana în cauză prin oricare dintre tipurile de dovadă menţionate la articolul 199 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (24). Dovada începerii circulaţiei se face cu ajutorul unui document de transport referitor la mărfuri.
(24)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).
(3)Alineatul (2) nu se aplică în cazul mărfurilor unionale care sunt transportate pe cale aeriană şi care au fost încărcate sau transbordate pe un aeroport situat pe teritoriul vamal al Regatului Unit pentru a fi transportate către teritoriul vamal al Uniunii ori care au fost încărcate sau transbordate pe un aeroport situat pe teritoriul vamal al Uniunii pentru a fi transportate către teritoriul vamal al Regatului Unit, în cazul în care aceste mărfuri sunt transportate în baza unui document de transport unic eliberat în oricare dintre teritoriile vamale în cauză, cu condiţia ca circulaţia pe cale aeriană să fi început înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi să se încheie după această perioadă.
(4)Alineatul (2) nu se aplică în cazul mărfurilor unionale care sunt transportate pe cale maritimă şi care au fost transportate între porturi situate pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi porturi situate pe teritoriul vamal al Uniunii de un serviciu de transport maritim regulat, astfel cum se menţionează la articolul 120 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (25), cu condiţia ca:
(25)Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).
a)călătoria între porturile de pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi porturile de pe teritoriul vamal al Uniunii să fi început înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi să se încheie după această perioadă; şi
b)nava care prestează serviciul de transport maritim regulat să fi făcut escală într-unul sau mai multe porturi de pe teritoriul vamal al Regatului Unit sau de pe teritoriul vamal al Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(5)Atunci când, în timpul călătoriei menţionat la alineatul (4) litera (a), nava care prestează serviciul de transport maritim regulat face escală într-unul sau mai multe porturi de pe teritoriul vamal al Regatului Unit după încheierea perioadei de tranziţie:
a)pentru mărfurile încărcate înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi descărcate în aceste porturi, statutul vamal de mărfuri unionale nu se modifică;
b)pentru mărfurile încărcate în porturi în care se face escală după încheierea perioadei de tranziţie, statutul vamal de mărfuri unionale nu se modifică dacă acesta este dovedit în conformitate cu alineatul (2).
Art. 48: Declaraţia sumară de intrare şi declaraţia prealabilă la ieşire
(1)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se aplică în ceea ce priveşte declaraţiile sumare de intrare care au fost depuse, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, la un birou vamal de primă intrare în conformitate cu titlul IV capitolul I din regulamentul menţionat, iar declaraţiile respective produc aceleaşi efecte juridice pe teritoriul vamal al Uniunii şi pe teritoriul vamal al Regatului Unit după încheierea perioadei de tranziţie.
(2)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se aplică în ceea ce priveşte declaraţiile prealabile la ieşire care au fost depuse în conformitate cu titlul VIII capitolul I din regulamentul menţionat înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi, după caz, dacă mărfurile au fost eliberate în conformitate cu articolul 194 din regulamentul menţionat înainte de încheierea perioadei de tranziţie. Declaraţiile respective produc aceleaşi efecte juridice pe teritoriul vamal al Uniunii şi pe teritoriul vamal al Regatului Unit după încheierea perioadei de tranziţie.
Art. 49: Încetarea depozitării temporare sau a regimurilor vamale
(1)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se aplică în ceea ce priveşte mărfurile neunionale care, la încheierea perioadei de tranziţie, se aflau în depozitare temporară, astfel cum este menţionată la articolul 5 punctul 17 din regulamentul respectiv, şi în ceea ce priveşte mărfurile care făceau obiectul unuia dintre regimurile vamale menţionate la articolul 5 punctul 16 din regulamentul respectiv pe teritoriul vamal al Regatului Unit la încheierea perioadei de tranziţie, până la încetarea respectivei depozitări temporare, până la descărcarea unuia dintre regimurile vamale speciale, până la punerea în liberă circulaţie a mărfurilor sau până la scoaterea mărfurilor din teritoriu, cu condiţia ca aceste evenimente să aibă loc după încheierea perioadei de tranziţie, dar nu mai târziu de termenul corespunzător menţionat în anexa III.
Cu toate acestea, articolul 148 alineatul (5) literele (b) şi (c) şi articolul 219 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 nu se aplică în ceea ce priveşte circulaţia mărfurilor între teritoriul vamal al Regatului Unit şi teritoriul vamal al Uniunii care se încheie după încheierea perioadei de tranziţie.
(2)Regulamentul (UE) nr. 952/2013, Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului (26), Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului (27) şi Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului (28) se aplică în ceea ce priveşte datoriile vamale generate, după încetarea perioadei de tranziţie, începând din momentul încetării depozitării temporare sau al descărcării menţionate la alineatul (1).
(26)Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (JO L 168, 7.6.2014, p. 105).
(27)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene (JO L 168, 7.6.2014, p. 29).
(28)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 privind metodele şi procedura de punere la dispoziţie a resurselor proprii tradiţionale şi a resurselor proprii bazate pe TVA şi pe VNB şi privind măsurile pentru a răspunde necesităţilor trezoreriei (JO L 168, 7.6.2014, p. 39).
(3)În ceea ce priveşte cererile de a beneficia de contingentele tarifare care au fost acceptate de autorităţile vamale pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi în cazul cărora documentele justificative solicitate au fost furnizate, în conformitate cu articolul 50 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, de către autorităţile vamale de pe teritoriul vamal al Regatului Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie se aplică titlul II capitolul 1 secţiunea 1 din regulamentul menţionat, care se aplică şi în ceea ce priveşte anularea cererilor şi returnarea cantităţilor alocate neutilizate din cadrul acestor cereri.
Art. 50: Accesul la reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date relevante
Prin derogare de la articolul 8, Regatul Unit are acces, în măsura strict necesară pentru a-şi îndeplini obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului titlu, la reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date enumerate în anexa IV. Regatul Unit rambursează Uniunii costurile efectiv suportate de Uniune pentru facilitarea acestui acces. Uniunea comunică Regatului Unit cuantumul acestor costuri până la data de 31 martie a fiecărui an până la încheierea perioadei menţionate la anexa IV. În cazul în care cuantumul comunicat al costurilor efectiv suportate diferă considerabil de suma calculată drept cea mai bună estimare care a fost comunicată de Uniune Regatului Unit înainte de semnarea prezentului acord, Regatul Unit plăteşte fără întârziere Uniunii suma calculată drept cea mai bună estimare, iar Comitetul mixt stabileşte cum urmează să fie rezolvată diferenţa dintre costurile efectiv suportate şi suma ce corespunde celei mai bune estimări.
TITLUL III:Aspecte în curs de desfăşurare privind taxa pe valoarea adăugată şi accizele
Art. 51: Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
(1)Directiva 2006/112/CE a Consiliului (29) se aplică în ceea ce priveşte mărfurile expediate sau transportate de pe teritoriul Regatului Unit pe teritoriul unui stat membru şi viceversa, cu condiţia ca expedierea sau transportul să fi început înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi să se încheie după această perioadă.
(29)Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).
(2)În ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile persoanei impozabile în legătură cu tranzacţiile având un element transfrontalier dintre Regatul Unit şi un stat membru care au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în ceea ce priveşte tranzacţiile prevăzute la alineatul (1), Directiva 2006/112/CE continuă să se aplice cinci ani după încheierea perioadei de tranziţie.
(3)Prin derogare de la alineatul (2) şi de la articolul 15 din Directiva 2008/9/CE a Consiliului (30), cererile de rambursare care se referă la TVA care a fost plătită într-un stat membru de către o persoană impozabilă stabilită în Regatul Unit sau care a fost plătită în Regatul Unit de către o persoană impozabilă stabilită într-un stat membru se depun în conformitate cu condiţiile prevăzute de directiva respectivă până cel târziu la 31 martie 2021.
(30)Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare (JO L 44, 20.2.2008, p. 23).
(4)Prin derogare de la alineatul (2) şi de la articolul 61 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului (31), modificările aduse declaraţiilor de TVA care au fost depuse în conformitate cu articolul 364 sau cu articolul 369f din Directiva 2006/112/CE fie în Regatul Unit, în ceea ce priveşte serviciile furnizate în statele membre de consum înainte de încheierea perioadei de tranziţie, fie într-un stat membru, în ceea ce priveşte serviciile furnizate în Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie, se depun până cel târziu la 31 decembrie 2021.
(31)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 77, 23.3.2011, p. 1).
Art. 52: Produse accizabile
Directiva 2008/118/CE a Consiliului (32) se aplică în ceea ce priveşte deplasările produselor accizabile care fac obiectul unui regim suspensiv de accize şi în ceea ce priveşte deplasările produselor accizabile după eliberarea pentru consum de pe teritoriul Regatului Unit pe teritoriul unui stat membru sau viceversa, cu condiţia ca deplasarea să fi început înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi să se încheie după această perioadă.
(32)Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor şi de abrogare a Directivei 92/12/CEE (JO L 9, 14.1.2009, p. 12).
Art. 53: Accesul la reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date relevante
Prin derogare de la articolul 8, Regatul Unit are acces, în măsura strict necesară pentru a-şi îndeplini obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului titlu, la reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date enumerate în anexa IV. Regatul Unit rambursează Uniunii costurile efectiv suportate de Uniune pentru facilitarea acestui acces. Uniunea comunică Regatului Unit cuantumul acestor costuri până la data de 31 martie a fiecărui an până la încheierea perioadei menţionate la anexa IV. În cazul în care cuantumul comunicat al costurilor efectiv suportate diferă considerabil de suma calculată drept cea mai bună estimare care a fost comunicată de Uniune Regatului Unit înainte de semnarea prezentului acord, Regatul Unit plăteşte fără întârziere Uniunii suma calculată drept cea mai bună estimare, iar Comitetul mixt stabileşte cum urmează să fie rezolvată diferenţa dintre costurile efectiv suportate şi suma ce corespunde celei mai bune estimări.
TITLUL IV:Proprietatea intelectuală
Art. 54: Menţinerea protecţiei în Regatul Unit a drepturilor înregistrate sau acordate
(1)Titularul oricăruia dintre următoarele drepturi de proprietate intelectuală care au fost înregistrate sau acordate înainte de încheierea perioadei de tranziţie devine, fără nicio reexaminare, titularul unui drept de proprietate intelectuală înregistrat şi executoriu comparabil în Regatul Unit în temeiul legislaţiei Regatului Unit:
a)titularul unei mărci a Uniunii Europene înregistrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European şi al Consiliului (33) devine titularul unei mărci în Regatul Unit, constând în acelaşi semn, pentru aceleaşi bunuri sau servicii;
(33)Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO L 154, 16.6.2017, p. 1).
b)titularul unui desen sau model comunitar înregistrat şi, după caz, publicat după o amânare a publicării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului (34) devine titularul unui desen sau model înregistrat în Regatul Unit pentru acelaşi desen sau model;
(34)Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO L 3, 5.1.2002, p. 1).
c)titularul unui drept comunitar de proprietate asupra unui soi de plante acordat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2100/94 al Consiliului (35) devine titularul unui drept de proprietate asupra unui soi de plante în Regatul Unit pentru acelaşi soi de plante.
(35)Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecţie comunitară a soiurilor de plante (JO L 227, 1.9.1994, p. 1).
(2)În cazul în care o indicaţie geografică, o denumire de origine sau o specialitate tradiţională garantată în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (36), o indicaţie geografică, o denumire de origine sau o menţiune tradiţională pentru vin în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (37), o indicaţie geografică în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (38) sau o indicaţie geografică în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (39) este protejată în Uniune în ultima zi a perioadei de tranziţie în temeiul acestor regulamente, persoanele îndreptăţite să utilizeze indicaţia geografică, denumirea de origine, specialitatea tradiţională garantată sau menţiunea tradiţională pentru vin în cauză au dreptul, începând de la încheierea perioadei de tranziţie, fără nicio reexaminare, să utilizeze indicaţia geografică, denumirea de origine, specialitatea tradiţională garantată sau menţiunea tradiţională pentru vin în cauză în Regatul Unit, căreia i se acordă cel puţin acelaşi nivel de protecţie în temeiul legislaţiei Regatului Unit ca cel de care dispune în temeiul următoarelor dispoziţii ale dreptului Uniunii:
(36)Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).
(37)Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
(38)Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16).
(39)Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (JO L 84, 20.3.2014, p. 14).
a)articolul 4 alineatul (1) literele (i), (j) şi (k) din Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European şi a Consiliului (40); şi
(40)Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 336, 23.12.2015, p. 1).
b)în funcţie de indicaţia geografică, denumirea de origine, specialitatea tradiţională garantată sau menţiunea tradiţională pentru vin în cauză, articolul 13, articolul 14 alineatul (1), articolul 24, articolul 36 alineatul (3), articolele 38 şi 44 şi articolul 45 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012; articolul 90 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (41), articolul 100 alineatul (3), articolul 102 alineatul (1), articolele 103 şi 113 şi articolul 157 alineatul (1) litera (c) punctul (x) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, articolul 62 alineatele (3) şi (4) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei (42), articolul 15 alineatul (3) primul paragraf, articolul 16 şi articolul 23 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 110/2008 şi, în măsura în care se referă la respectarea dispoziţiilor menţionate din Regulamentul (CE) nr. 110/2008, articolul 24 alineatul (1) din regulamentul respectiv sau articolul 19 alineatul (1) şi articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 251/2014.
(41)Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).
(42)Regulamentul (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate, menţiunile tradiţionale, etichetarea şi prezentarea anumitor produse vitivinicole (JO L 193, 24.7.2009, p. 60).
În cazul în care o indicaţie geografică, o denumire de origine, o specialitate tradiţională garantată sau o menţiune tradiţională pentru vin menţionată la primul paragraf încetează să mai fie protejată în Uniune după încheierea perioadei de tranziţie, primul paragraf încetează să se aplice în ceea ce priveşte indicaţia geografică, denumirea de origine, specialitatea tradiţională garantată sau menţiunea tradiţională pentru vin în cauză.
Primul paragraf nu se aplică în cazul în care protecţia în Uniune decurge din acordurile internaţionale la care Uniunea este parte.
Prezentul alineat se aplică cu excepţia cazului în care şi până în momentul în care intră în vigoare sau devine aplicabil un acord menţionat la articolul 184 care înlocuieşte prezentul alineat.
(3)În pofida alineatului (1), dacă în Uniune un drept de proprietate intelectuală menţionat la alineatul respectiv este declarat nevalid sau este revocat sau, în cazul unui drept comunitar de proprietate asupra unui soi de plante, este declarat nul şi neavenit sau este retras ca urmare a unei proceduri administrative sau judiciare în curs de desfăşurare în ultima zi a perioadei de tranziţie, dreptul corespunzător din Regatul Unit, la rândul său, este declarat nevalid sau este revocat sau este declarat nul şi neavenit sau este retras. Data de la care declaraţia, revocarea sau retragerea produce efecte în Regatul Unit este aceeaşi ca data de la care aceasta produce efecte în Uniune.
Prin derogare de la primul paragraf, Regatul Unit nu are obligaţia să declare nevalid sau să revoce dreptul corespunzător în Regatul Unit în cazul în care motivele nevalidităţii sau ale revocării mărcii Uniunii Europene ori ale desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat nu se aplică în Regatul Unit.
(4)O marcă sau un drept asupra unui desen sau model înregistrat generat în Regatul Unit în conformitate cu alineatul (1) litera (a) sau (b) are ca dată de primă reînnoire data de reînnoire a dreptului de proprietate intelectuală corespunzător înregistrat în conformitate cu dreptul Uniunii.
(5)În ceea ce priveşte mărcile din Regatul Unit menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, se aplică următoarele dispoziţii:
a)marca beneficiază de data depunerii sau data de prioritate a mărcii Uniunii Europene şi, după caz, de senioritatea unei mărci a Regatului Unit revendicată în temeiul articolului 39 sau 40 din Regulamentul (UE) 2017/1001;
b)marca nu poate fi revocată pe motiv că marca corespunzătoare a Uniunii Europene nu a fost utilizată efectiv pe teritoriul Regatului Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
c)proprietarul unei mărci a Uniunii Europene care a dobândit o reputaţie în Uniune are dreptul să exercite în Regatul Unit drepturi echivalente cu cele prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 şi la articolul 5 alineatul (3) litera (a) din Directiva (UE) 2015/2436 în ceea ce priveşte marca corespunzătoare pe baza reputaţiei dobândite în Uniune până la încheierea perioadei de tranziţie şi, ulterior, reputaţia continuă a mărcii respective se bazează pe utilizarea mărcii în Regatul Unit.
(6)În ceea ce priveşte drepturile asupra desenelor sau modelelor înregistrate şi drepturile de proprietate asupra unui soi de plante în Regatul Unit, menţionate la alineatul (1) literele (b) şi (c), se aplică următoarele dispoziţii:
a)durata protecţiei în temeiul legislaţiei Regatului Unit este cel puţin egală cu perioada de protecţie rămasă prevăzută în dreptul Uniunii în ceea ce priveşte desenul sau modelul industrial comunitar înregistrat sau dreptul comunitar de proprietate asupra unui soi de plante;
b)data depunerii sau data de prioritate este cea a desenului sau modelului industrial comunitar înregistrat sau a dreptului comunitar de proprietate asupra unui soi de plante.
Art. 55: Procedura de înregistrare
(1)Înregistrarea, acordarea sau protecţia în temeiul articolului 54 alineatele (1) şi (2) din prezentul acord se efectuează gratuit de către entităţile relevante din Regatul Unit, utilizând datele disponibile în registrele Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, ale Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante şi ale Comisiei Europene. În sensul prezentului articol, anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 este considerată registru.
(2)În sensul alineatului (1), titularii drepturilor de proprietate intelectuală menţionate la articolul 54 alineatul (1) şi persoanele îndreptăţite să utilizeze o indicaţie geografică, o denumire de origine, o specialitate tradiţională garantată sau o menţiune tradiţională pentru vin menţionată la articolul 54 alineatul (2) nu au obligaţia să depună o cerere sau să efectueze o anumită procedură administrativă. Titularii drepturilor de proprietate intelectuală menţionate la articolul 54 alineatul (1) nu sunt obligaţi să aibă o adresă de corespondenţă în Regatul Unit în primii trei ani de după încheierea perioadei de tranziţie.
(3)Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante şi Comisia Europeană pune la dispoziţia entităţilor relevante din Regatul Unit informaţiile necesare pentru înregistrarea, acordarea sau protecţia în Regatul Unit în temeiul articolului 54 alineatul (1) sau (2).
(4)Prezentul articol nu împiedică aplicarea de taxe de reînnoire la reînnoirea drepturilor şi nici nu aduce atingere posibilităţii titularilor în cauză de a renunţa la drepturile lor de proprietate intelectuală în Regatul Unit în conformitate cu procedura aplicabilă în temeiul legislaţiei Regatului Unit.
Art. 56: Menţinerea protecţiei în Regatul Unit a înregistrărilor internaţionale care desemnează Uniunea
Regatul Unit ia măsuri pentru a se asigura că persoanele fizice sau juridice care au obţinut protecţie înainte de încheierea perioadei de tranziţie pentru mărci şi desene sau modele înregistrate la nivel internaţional care desemnează Uniunea în temeiul sistemului de la Madrid pentru înregistrarea internaţională a mărcilor sau al sistemului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale beneficiază de protecţie în Regatul Unit pentru mărcile şi desenele sau modelele lor industriale în ceea ce priveşte respectivele înregistrări internaţionale.
Art. 57: Menţinerea protecţiei în Regatul Unit a desenelor sau modelelor industriale comunitare neînregistrate
Titularul unui drept referitor la un desen sau model industrial comunitar neînregistrat generat înainte de încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 6/2002 devine ipso iure, în legătură cu desenul sau modelul comunitar neînregistrat respectiv, titularul unui drept de proprietate intelectuală executoriu în Regatul Unit, în temeiul legislaţiei Regatului Unit, care oferă acelaşi nivel de protecţie ca cel prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 6/2002. Durata protecţiei acestui drept în temeiul legislaţiei Regatului Unit este cel puţin egală cu perioada de protecţie rămasă prevăzută, în ceea ce priveşte desenul sau modelul industrial comunitar neînregistrat respectiv, la articolul 11 alineatul (1) din regulamentul menţionat.
Art. 58: Menţinerea protecţiei bazelor de date
(1)Titularul unui drept legat de o bază de date referitoare la Regatul Unit în conformitate cu articolul 7 din Directiva 96/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (43), generat înainte de încheierea perioadei de tranziţie, îşi menţine, în legătură cu baza de date respectivă, un drept de proprietate intelectuală executoriu în Regatul Unit, în temeiul legislaţiei Regatului Unit, care îi oferă acelaşi nivel de protecţie ca cel prevăzut în Directiva 96/9/CE, cu condiţia ca titularul dreptului respectiv să continue să respecte cerinţele articolului 11 din directiva respectivă. Durata protecţiei acestui drept în temeiul legislaţiei Regatului Unit este cel puţin egală cu perioada de protecţie rămasă prevăzută la articolul 10 din Directiva 96/9/CE.
(43)Directiva 96/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecţia juridică a bazelor de date (JO L 77, 27.3.1996, p. 20).
(2)Se consideră că următoarele persoane şi întreprinderi îndeplinesc cerinţele articolului 11 din Directiva 96/9/CE:
a)resortisanţii Regatului Unit;
b)persoanele fizice cu reşedinţa obişnuită în Regatul Unit;
c)întreprinderile stabilite în Regatul Unit, cu condiţia ca, atunci când o astfel de întreprindere îşi are doar sediul social în Regatul Unit, operaţiunile sale să aibă în mod real o legătură permanentă cu economia Regatului Unit sau a unui stat membru.
Art. 59: Dreptul de prioritate în cazul cererilor în curs pentru o marcă a Uniunii Europene, un desen sau un model industrial comunitar şi un drept comunitar de proprietate asupra unui soi de plante
(1)În cazul în care o persoană a depus o cerere pentru o marcă a Uniunii Europene ori pentru un desen sau model industrial comunitar în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în cazul în care cererii respective i s-a acordat o dată de depunere, persoana respectivă are dreptul de a depune în Regatul Unit, în termen de nouă luni de la încheierea perioadei de tranziţie, o cerere pentru aceeaşi marcă în ceea ce priveşte bunuri sau servicii care sunt identice sau incluse în cele pentru care a fost depusă cererea în Uniune sau pentru acelaşi desen sau model. Se consideră că o cerere depusă în temeiul prezentului articol are aceeaşi dată de depunere şi aceeaşi dată de prioritate ca şi cererea corespunzătoare depusă în Uniune şi, după caz, beneficiază de senioritatea unei mărci a Regatului Unit revendicată în temeiul articolului 39 sau 40 din Regulamentul (UE) 2017/1001.
(2)În cazul în care o persoană a depus, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, o cerere pentru a obţine un drept comunitar de proprietate asupra unui soi de plante în conformitate cu dreptul Uniunii, persoana respectivă are, în vederea depunerii unei cereri pentru acelaşi drept de proprietate asupra unui soi de plante în Regatul Unit, un drept ad-hoc de prioritate în Regatul Unit pentru o perioadă de şase luni de la încheierea perioadei de tranziţie. Graţie dreptului de prioritate, data de prioritate a cererii pentru obţinerea dreptului comunitar de proprietate asupra unui soi de plante este considerată a fi data de depunere a cererii pentru obţinerea dreptului de proprietate asupra unui soi de plante în Regatul Unit în scopul stabilirii distinctivităţii, noutăţii şi îndreptăţirii de a beneficia de acest drept.
Art. 60: Cereri în curs pentru obţinerea unor certificate suplimentare de protecţie în Regatul Unit
(1)Regulamentele (CE) nr. 1610/96 (44) şi (CE) nr. 469/2009 (45) ale Parlamentului European şi ale Consiliului se aplică în ceea ce priveşte cererile pentru obţinerea unor certificate suplimentare de protecţie pentru produsele fitosanitare şi pentru medicamente, precum şi cererile de prelungire a duratei acestor certificate, dacă cererile respective au fost depuse la o autoritate din Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie în cazurile în care procedura administrativă de acordare a certificatului în cauză sau a prelungirii se afla în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie.
(44)Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produsele fitosanitare (JO L 198, 8.8.1996, p. 30).
(45)Regulamentul (CE) nr. 469/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente (JO L 152, 16.6.2009, p. 1).
(2)Certificatele acordate în temeiul alineatului (1) oferă un nivel de protecţie identic cu cel prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1610/96 sau în Regulamentul (CE) nr. 469/2009.
Art. 61: Epuizarea drepturilor
Drepturile de proprietate intelectuală epuizate atât în Uniune, cât şi în Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie, în condiţiile prevăzute de dreptul Uniunii, rămân epuizate atât în Uniune, cât şi în Regatul Unit.
TITLUL V:Acţiuni de cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală aflate în desfăşurare
Art. 62: Acţiuni de cooperare judiciară în materie penală aflate în desfăşurare
(1)În Regatul Unit, precum şi în statele membre în situaţii care implică Regatul Unit, următoarele acte se aplică după cum urmează:
a)Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene (46), elaborată de Consiliu în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană, şi Protocolul la Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene (47), elaborat de Consiliu în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană, se aplică în ceea ce priveşte cererile de asistenţă judiciară reciprocă primite în cadrul instrumentului respectiv înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea centrală sau autoritatea judiciară;
(46)JO C 197, 12.7.2000, p. 3.
(47)JO C 326, 21.11.2001, p. 2.
b)Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului (48) se aplică în ceea ce priveşte mandatele europene de arestare în cazul cărora persoana căutată a fost arestată înainte de încheierea perioadei de tranziţie în scopul executării unui mandat european de arestare, indiferent de decizia autorităţii judiciare de executare ca persoana căutată să rămână în detenţie sau să fie eliberată provizoriu;
(48)Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1).
c)Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului (49) se aplică în ceea ce priveşte ordinele de îngheţare primite în vederea executării înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea centrală sau autoritatea judiciară competentă, ori de către o autoritate judiciară a statului de executare care nu are competenţa de a recunoaşte sau de a executa un ordin de îngheţare, dar care transmite din oficiu ordinul de îngheţare autorităţii judiciare competente în vederea executării;
(49)Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de îngheţare a bunurilor sau a probelor (JO L 196, 2.8.2003, p. 45].
d)Decizia-cadru 2005/214/JAI a Consiliului (50) se aplică în ceea ce priveşte deciziile primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea centrală sau autoritatea competentă din statul de executare sau de către o autoritate a statului de executare care nu are competenţa de a recunoaşte sau a executa o decizie, dar care transmite din oficiu decizia autorităţii competente în vederea executării;
(50)Decizia-cadru 2005/214/jAi a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare (JO L 76, 22.3.2005, p. 16).
e)Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului (51) se aplică în ceea ce priveşte hotărârile de confiscare primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea centrală sau autoritatea competentă a statului de executare, ori de către o autoritate a statului de executare care nu are competenţa de a recunoaşte sau de a executa o hotărâre de confiscare, dar care transmite din oficiu hotărârea de confiscare autorităţii competente în vederea executării;
(51)Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce pentru hotărârile de confiscare (JO L 328, 24.11.2006, p. 59).
f)Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului (52) se aplică:
(52)Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană (JO L 327, 5.12.2008, p. 27).
(i)în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea competentă a statului de executare sau de către o autoritate a statului de executare care nu are competenţa de a recunoaşte şi a executa hotărârea judecătorească, dar care transmite din oficiu hotărârea judecătorească autorităţii competente în vederea executării;
(ii)în sensul articolului 4 alineatul (6) sau al articolului 5 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI, în cazul în care decizia-cadru este aplicabilă în temeiul literei (b) de la prezentul alineat;
g)Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului (53) se aplică în ceea ce priveşte noile procese penale în sensul articolului 3 din această decizie-cadru care sunt iniţiate înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
(53)Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului din 24 iulie 2008 privind luarea în considerare a condamnărilor în statele membre ale Uniunii Europene în cadrul unui nou proces penal (JO L 220, 15.8.2008, p. 32).
h)Decizia-cadru 2009/315/JAI (54) a Consiliului se aplică în ceea ce priveşte cererile de informaţii privind condamnările primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea centrală; cu toate acestea, după încheierea perioadei de tranziţie, răspunsurile la aceste cereri nu se transmit prin intermediul Sistemului european de informaţii cu privire la cazierele judiciare instituit în temeiul Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului (55);
(54)Decizia-cadru 2009/315/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea şi conţinutul schimbului de informaţii extrase din cazierele judiciare între statele membre (JO L 93, 7.4.2009, p. 23).
(55)Decizia 2009/316/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 de instituire a Sistemului european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolului 11 din Decizia-cadru 2009/315/JAI (JO L 93, 7.4.2009, p. 33).
i)Decizia-cadru 2009/829/JAI a Consiliului (56) se aplică în ceea ce priveşte deciziile privind măsurile de supraveghere judiciară primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea centrală sau autoritatea competentă a statului de executare, ori de către o autoritate a statului de executare care nu are competenţa de a recunoaşte o decizie, dar care o transmite din oficiu autorităţii competente în vederea executării;
(56)Decizia-cadru 2009/829/JAI a Consiliului din 23 octombrie 2009 privind aplicarea, între statele membre ale Uniunii Europene, a principiului recunoaşterii reciproce în materia deciziilor privind măsurile de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă (JO L 294, 11.11.2009, p. 20).
j)Articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (57) se aplică în privinţa cererilor de informaţii primite de către autoritatea centrală înainte de încheierea perioadei de tranziţie; cu toate acestea, după încheierea perioadei de tranziţie, răspunsurile la aceste cereri nu se transmit prin intermediul Sistemului european de informaţii cu privire la cazierele judiciare instituit în temeiul Deciziei 2009/316/JAI;
(57)Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului (JO L 335, 17.12.2011, p. 1).
k)Directiva 2011/99/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (58) se aplică în ceea ce priveşte ordinele europene de protecţie primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea centrală sau autoritatea competentă a statului de executare, ori de către o autoritate a statului de executare care nu are competenţa de a recunoaşte un ordin european de protecţie, dar care îl transmite din oficiu autorităţii competente în vederea executării;
(58)Directiva 2011/99/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind ordinul european de protecţie (JO L 338, 21.12.2011, p. 2).
l)Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (59) se aplică în ceea ce priveşte ordinele europene de anchetă primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea centrală sau autoritatea de executare, ori de către o autoritate a statului de executare care nu are competenţa de a recunoaşte sau de a executa un ordin european de anchetă, dar care îl transmite din oficiu autorităţii de executare în vederea executării.
(59)Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală (JO L 130, 1.5.2014, p. 1).
(2)Autorităţile competente ale Regatului Unit pot continua să participe la echipele comune de anchetă la care participau înainte de încheierea perioadei de tranziţie, în cazul în care aceste echipe de anchetă au fost constituite fie în conformitate cu articolul 13 din Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, elaborată de Consiliu în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană, fie în conformitate cu Decizia-cadru 2002/465/JAI a Consiliului (60).
(60)Decizia-cadru 2002/465/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă (JO L 162, 20.6.2002, p. 1).
Prin derogare de la articolul 8 din prezentul acord, pentru o perioadă de cel mult un an de la încheierea perioadei de tranziţie, Regatul Unit are dreptul de a utiliza aplicaţia de reţea pentru schimbul securizat de informaţii (SIENA) în măsura strict necesară pentru schimbul de informaţii în cadrul echipelor comune de anchetă menţionate la primul paragraf de la prezentul alineat. Regatul Unit rambursează Uniunii costurile efectiv suportate de Uniune pentru a facilita utilizarea aplicaţiei SIENA de către Regatul Unit. Uniunea comunică cuantumul acestor costuri Regatului Unit până la 31 martie 2021. În cazul în care cuantumul comunicat al costurilor efectiv suportate diferă considerabil de suma calculată drept cea mai bună estimare care a fost comunicată de Uniune Regatului Unit înainte de semnarea prezentului acord, Regatul Unit plăteşte fără întârziere Uniunii suma calculată drept cea mai bună estimare, iar Comitetul mixt stabileşte cum urmează să fie rezolvată diferenţa dintre costurile efectiv suportate şi suma ce corespunde celei mai bune estimări.
(3)La cererea Regatului Unit şi sub rezerva respectării articolului 26a alineatul (7) litera (a) şi a articolului 27 din Decizia 2002/187/JAI a Consiliului (61), Eurojust poate furniza informaţii, inclusiv date cu caracter personal, din sistemul său de gestionare a cazurilor, dacă acest lucru este necesar pentru finalizarea procedurilor aflate în desfăşurare menţionate la alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e) şi (l) de la prezentul articol sau a activităţilor echipelor comune de anchetă menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol. La cerere, autorităţile competente ale Regatului Unit pot furniza Eurojust informaţiile pe care le deţin, dacă acest lucru este necesar pentru finalizarea procedurilor aflate în desfăşurare menţionate la alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e) şi (l) de la prezentul articol sau a activităţilor echipelor comune de anchetă menţionate la alineatul (2) de la prezentul articol. În cazul în care aplicarea prezentului alineat generează cheltuieli cu caracter excepţional, Comitetul mixt cum urmează să fie rezolvată problema acestor cheltuieli.
(61)Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (JO L 63, 6.3.2002, p. 1).
Art. 63: Proceduri de cooperare în materie de aplicare a legii aflate în desfăşurare, precum şi acţiuni de cooperare poliţienească şi schimburi de informaţii aflate în desfăşurare
(1)În Regatul Unit, precum şi în statele membre în situaţii care implică Regatul Unit, următoarele acte se aplică după cum urmează:
a)Articolele 39 şi 40 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (denumită în continuare "Convenţia Schengen") (62), coroborate cu articolele 42 şi 43, se aplică în ceea ce priveşte:
(62)Convenţia pentru punerea în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor membre ale Uniunii Economice Benelux, Republica Federală Germania şi Republica Franceză privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (JO L 239, 22.9.2000, p. 19).
(i)cererile formulate în conformitate cu articolul 39 din Convenţia Schengen care sunt primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către organismul central al părţii contractante care este responsabil cu cooperarea poliţienească internaţională sau de către autorităţile competente ale părţii solicitate sau de către autorităţile de poliţie solicitate care nu au competenţa de a trata cererea, dar care o transmit autorităţilor competente;
(ii)cererile de asistenţă formulate în conformitate cu articolul 40 alineatul (1) din Convenţia Schengen care sunt primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către o autoritate desemnată de o parte contractantă;
(iii)supravegherea transfrontalieră efectuată fără autorizare prealabilă în conformitate cu articolul 40 alineatul (2) din Convenţia Schengen, în cazul în care supravegherea a început înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
b)Convenţia cu privire la asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale (63), elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, se aplică în ceea ce priveşte:
(63)JO C 24, 23.1.1998, p. 2.
(i)cererile de informaţii primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea solicitată;
(ii)cererile de supraveghere primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea solicitată;
(iii)cererile de anchetă primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea solicitată;
(iv)cererile de notificare primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea solicitată;
(v)cererile de autorizare a supravegherii transfrontaliere sau de încredinţare a observării funcţionarilor statului membru pe al cărui teritoriu se efectuează observarea, primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către o autoritate desemnată de statul membru solicitat care are competenţa de a acorda autorizaţia solicitată sau de a transmite cererea;
(vi)supravegherea transfrontalieră efectuată fără autorizare prealabilă în conformitate cu articolul 40 alineatul (2) din Convenţia Schengen, în cazul în care supravegherea a început înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
(vii)cererile în vederea efectuării de livrări supravegheate primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea solicitată;
(viii)cererile de autorizare a investigaţiilor sub acoperire primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea solicitată;
(ix)echipele comune de investigaţii speciale constituite în temeiul articolului 24 din convenţia menţionată înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
c)Decizia-cadru 2000/642/JAI a Consiliului (64) se aplică în ceea ce priveşte cererile primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către unitatea de informaţii financiare solicitată;
(64)Decizia 2000/642/JAI a Consiliului din 17 octombrie 2000 privind acordurile de cooperare între unităţile de informaţii financiare ale statelor membre în ceea ce priveşte schimbul de informaţii (JO L 271, 24.10.2000, p. 4).
d)Decizia-cadru 2006/960/JAI a Consiliului (65) se aplică în ceea ce priveşte cererile primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către autoritatea de aplicare a legii competentă solicitată;
(65)Decizia-cadru 2006/960/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informaţii şi date operative între autorităţile de aplicare a legii ale statelor membre ale Uniunii Europene (JO L 386, 29.12.2006, p. 89).
e)Decizia 2007/533/JAI a Consiliului (66) se aplică în ceea ce priveşte schimbul de informaţii suplimentare în cazul în care s-a obţinut un rezultat pozitiv înainte de încheierea perioadei de tranziţie în privinţa unei semnalări emise în Sistemul de Informaţii Schengen, cu condiţia ca dispoziţiile acesteia să i se aplice Regatului Unit în ultima zi a perioadei de tranziţie. Prin derogare de la articolul 8 din prezentul acord, Regatul Unit este autorizat să utilizeze, pentru o perioadă de cel mult trei luni de la încheierea perioadei de tranziţie, infrastructura de comunicare menţionată la articolul 8 alineatul (1) din Decizia 2007/533/JAI în măsura strict necesară pentru schimbul de astfel de informaţii suplimentare. Regatul Unit rambursează Uniunii costurile efectiv suportate de Uniune pentru a facilita utilizarea aplicaţiei infrastructurii de comunicare de către Regatul Unit. Uniunea comunică Regatului Unit cuantumul acestor costuri până la 31 martie 2021. În cazul în care cuantumul comunicat al costurilor efectiv suportate diferă considerabil de suma calculată drept cea mai bună estimare care a fost comunicată de Uniune Regatului Unit înainte de semnarea prezentului acord, Regatul Unit plăteşte fără întârziere Uniunii suma calculată drept cea mai bună estimare, iar Comitetul mixt stabileşte cum urmează să fie rezolvată diferenţa dintre costurile efectiv suportate şi suma ce corespunde celei mai bune estimări;
(66)Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înfiinţarea, funcţionarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II) (JO L 205, 7.8.2007, p. 63).
f)Decizia-cadru 2007/845/JAI a Consiliului (67) se aplică în ceea ce priveşte cererile primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către un birou de recuperare a activelor;
(67)Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile (JO L 332, 18.12.2007, p. 103).
g)Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European şi a Consiliului (68) se aplică în ceea ce priveşte cererile primite de unitatea de informaţii despre pasageri în conformitate cu articolele 9 şi 10 din directiva menţionată înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(68)Directiva (UE) 2016/681 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor grave (JO L 119, 4.5.2016, p. 132).
(2)Prin derogare de la articolul 8, pentru o perioadă de cel mult un an de la încheierea perioadei de tranziţie, Regatul Unit este autorizat să utilizeze aplicaţia de reţea pentru schimbul securizat de informaţii (SIENA) în măsura strict necesară pentru finalizarea procedurilor în curs de desfăşurare menţionate la alineatul (1) literele (c), (d), (f) şi (g) de la prezentul articol. Regatul Unit rambursează Uniunii costurile efectiv suportate de Uniune pentru a facilita utilizarea aplicaţiei SIENA de către Regatul Unit. Uniunea comunică Regatului Unit cuantumul acestor costuri până la 31 martie 2021. În cazul în care cuantumul comunicat al costurilor efectiv suportate diferă considerabil de suma calculată drept cea mai bună estimare care a fost comunicată de Uniune Regatului Unit înainte de semnarea prezentului acord, Regatul Unit plăteşte fără întârziere Uniunii suma calculată drept cea mai bună estimare, iar Comitetul mixt stabileşte cum urmează să fie rezolvată diferenţa dintre costurile efectiv suportate şi suma ce corespunde celei mai bune estimări.
Art. 64: Confirmarea de primire sau confirmarea arestării
(1)Autoritatea competentă emitentă sau solicitantă poate cere o confirmare de primire a unei decizii judiciare sau a uneia dintre cererile menţionate la articolul 62 alineatul (1) litera (a), literele (c)(e), litera (f) punctul (i) şi literele (h)-(l) şi la articolul 63 alineatul (1) litera (a) punctele (i) şi (ii), litera (b) punctele (i)-(v) şi (vii), (viii) şi (ix) şi literele (c), (d), (f) şi (g), în termen de 10 zile de la încheierea perioadei de tranziţie, în cazul în care are îndoieli cu privire la faptul că autoritatea de executare sau autoritatea căreia i se adresează cererea au primit decizia judiciară sau cererea în cauză înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(2)În cazurile menţionate la articolul 62 alineatul (1) litera (b), dacă autoritatea judiciară emitentă are îndoieli cu privire la faptul că persoana căutată a fost arestată în temeiul articolului 11 din Decizia-cadru 2002/584/JAI înainte de încheierea perioadei de tranziţie, aceasta poate solicita autorităţii judiciare de executare competente o confirmare a arestării în termen de 10 zile de la încheierea perioadei de tranziţie.
(3)În cazul în care confirmarea nu a fost deja transmisă în conformitate cu dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, autoritatea de executare sau autoritatea căreia i se adresează cererea, menţionată la alineatele (1) şi (2), răspunde la o cerere de confirmare de primire sau de confirmare a arestării în termen de 10 zile de la primirea cererii.
Art. 65: Alte acte aplicabile ale Uniunii
În cazul procedurilor menţionate la articolul 62 alineatul (1) litera (b) din prezentul acord, se aplică Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (69) şi Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (70).
(69)Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare şi traducere în cadrul procedurilor penale (JO L 280, 26.10.2010, p. 1).
(70)Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO L 142, 1.6.2012, p. 1).
TITLUL VI:Acţiuni de cooperare judiciară în materie civilă şi comercială aflate în desfăşurare
Art. 66: Legea aplicabilă în materie contractuală şi necontractuală
În Regatul Unit, următoarele acte se aplică după cum urmează:
(a)Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (71) se aplică contractelor încheiate înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
(71)Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I) (JO L 177, 4.7.2008, p. 6).
(b)Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (72) se aplică în ceea ce priveşte faptele cauzatoare de prejudicii, în cazul în care aceste fapte au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(72)Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale (Roma II) (JO L 199, 31.7.2007, p. 40).
Art. 67: Competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi cooperarea dintre autorităţile centrale în legătură cu aceste aspecte
(1)În Regatul Unit, precum şi în statele membre în situaţiile care implică Regatul Unit, pentru acţiunile judiciare intentate înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi pentru procedurile sau acţiunile care sunt legate de aceste acţiuni judiciare în temeiul articolelor 29, 30 şi 31 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (73) sau în temeiul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 sau în temeiul articolelor 12 şi 13 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului (74), se aplică următoarele acte sau dispoziţii:
(73)Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (JO L 351, 20.12.2012, p. 1).
(74)Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în materie de obligaţii de întreţinere (JO L 7, 10.1.2009, p. 1).
a)dispoziţiile privind competenţa judiciară prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1215/2012;
b)dispoziţiile privind competenţa judiciară prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1001, Regulamentul (CE) nr. 6/2002, Regulamentul (CE) nr. 2100/94, Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului (75) şi în Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (76);
(75)Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(76)Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).
c)dispoziţiile privind competenţa judiciară prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2201/2003;
d)dispoziţiile privind competenţa judiciară prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 4/2009.
(2)În Regatul Unit, precum şi în statele membre în situaţiile care implică Regatul Unit, pentru recunoaşterea şi executarea hotărârilor, deciziilor, actelor autentice, tranzacţiilor şi altor acorduri judiciare se aplică actele sau dispoziţiile menţionate în continuare, după cum urmează:
a)Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 se aplică în ceea ce priveşte recunoaşterea şi executarea hotărârilor pronunţate în cadrul acţiunilor judiciare intentate înainte de încheierea perioadei de tranziţie, actele autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial şi tranzacţiile judiciare aprobate sau încheiate înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
b)în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate în cadrul acţiunilor judiciare intentate înainte de încheierea perioadei de tranziţie, documentele întocmite sau înregistrate în mod oficial ca acte autentice şi acordurile încheiate înainte de încheierea perioadei de tranziţie, se aplică dispoziţiile referitoare la recunoaştere şi executare din Regulamentul (UE) nr. 2201/2003;
c)în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate în cadrul acţiunilor judiciare intentate înainte de încheierea perioadei de tranziţie, tranzacţiile judiciare aprobate sau încheiate şi actele autentice întocmite înainte de încheierea perioadei de tranziţie, se aplică dispoziţiile referitoare la recunoaştere şi executare din Regulamentul (UE) nr. 4/2009;
d)Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (77) se aplică hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cadrul acţiunilor judiciare intentate înainte de încheierea perioadei de tranziţie, precum şi tranzacţiilor judiciare aprobate sau încheiate şi actelor autentice întocmite înainte de încheierea perioadei de tranziţie, cu condiţia ca certificarea ca titlu executoriu european să fi fost solicitată înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(77)Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate (JO L 143, 30.4.2004, p. 15).
(3)În Regatul Unit, precum şi în statele membre în situaţii care implică Regatul Unit, se aplică următoarele dispoziţii după cum urmează:
a)capitolul IV din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 se aplică cererilor primite de autoritatea centrală sau de alte autorităţi competente ale statului solicitat înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
b)capitolul VII din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 se aplică cererilor de recunoaştere sau de executare prevăzute la alineatul (2) litera (c) de la prezentul articol şi cererilor primite de autoritatea centrală a statului solicitat înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
c)Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European şi al Consiliului (78) se aplică procedurilor de insolvenţă şi acţiunilor menţionate la articolul 6 alineatul (1) din regulamentul în cauză, cu condiţia ca procedura principală să fi fost deschisă înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
(78)Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvenţă (JO L 141, 5.6.2015, p. 19).
d)Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (79) se aplică somaţiilor europene de plată pentru care au fost depuse cereri înainte de încheierea perioadei de tranziţie; în cazul în care, în urma unei astfel de cereri, procedura este transferată în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul menţionat, se consideră că procedura a fost deschisă înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
(79)Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată (JO L 399, 30.12.2006, p. 1).
e)Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (80) se aplică procedurilor europene cu privire la cererile cu valoare redusă pentru care au fost depuse cereri înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
(80)Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă (JO L 199, 31.7.2007, p. 1).
f)Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (81) se aplică certificatelor eliberate înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(81)Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoaşterea reciprocă a măsurilor de protecţie în materie civilă (JO L 181, 29.6.2013, p. 4).
Art. 68: Proceduri de cooperare judiciară aflate în desfăşurare
În Regatul Unit, precum şi în statele membre în situaţii care implică Regatul Unit, următoarele acte se aplică după cum urmează:
(a)Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (82) se aplică actelor judiciare şi extrajudiciare care au fost primite în vederea notificării sau comunicării înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către:
(82)Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) şi abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului (JO L 324, 10.12.2007, p. 79).
(i)o agenţie de primire;
(ii)un organism central al statului pe teritoriul căruia urmează să se efectueze notificarea sau comunicarea; sau
(iii)agenţi diplomatici sau consulari, servicii poştale sau executori judecătoreşti, funcţionari sau alte persoane competente din statul de primire, menţionaţi (menţionate) la articolele 13, 14 şi 15 din regulamentul menţionat;
(b)Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului (83) se aplică cererilor primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către:
(83)Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială (JO L 174, 27.6.2001, p. 1).
(i)o instanţă solicitată:
(ii)un organism central al statului în care este solicitată obţinerea de probe; sau
(iii)un organism central sau o autoritate competentă menţionată la articolul 17 alineatul (1) din regulamentul menţionat;
(c)Decizia 2001/470/CE a Consiliului (84) se aplică cererilor care au fost primite înainte de încheierea perioadei de tranziţie; punctul de contact solicitant poate solicita o confirmare de primire în termen de şapte zile de la încheierea perioadei de tranziţie în cazul în care are îndoieli cu privire la faptul că cererea a fost primită înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(84)Decizia 2001/470/CE a Consiliului din 28 mai 2001 de creare a unei Reţele Judiciare Europene în materie civilă şi comercială (JO L 174, 27.6.2001, p. 25).
Art. 69: Alte dispoziţii aplicabile
(1)În Regatul Unit, precum şi în statele membre în situaţii care implică Regatul Unit, următoarele acte se aplică după cum urmează:
a)Directiva 2003/8/CE a Consiliului (85) se aplică cererilor de asistenţă judiciară care au fost primite de către autoritatea de primire înainte de încheierea perioadei de tranziţie. Autoritatea de primire poate solicita o confirmare de primire în termen de şapte zile de la încheierea perioadei de tranziţie în cazul în care are îndoieli cu privire la faptul că cererea a fost primită înainte de această dată;
(85)Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii (JO L 26, 31.1.2003, p. 41).
b)Directiva 2008/52/EC a Parlamentului European şi a Consiliului (86) se aplică în cazul în care, înainte de încheierea perioadei de tranziţie:
(86)Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială (JO L 136, 24.5.2008, p. 3).
(i)părţile au convenit să recurgă la mediere după apariţia litigiului;
(ii)medierea a fost impusă de instanţă; sau
(iii)o instanţă a invitat părţile să recurgă la mediere;
c)Directiva 2004/80/CE a Consiliului (87) se aplică cererilor primite de către autoritatea de decizie înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(87)Directiva 2004/80/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracţionalităţii (JO L 261, 6.8.2004, p. 15).
(2)Alineatul (1) litera (a) şi alineatul (2) litera (a) de la articolul 67 din prezentul acord se aplică, de asemenea, în ceea ce priveşte dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 aplicabile în temeiul Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Regatul Danemarcei privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (88).
(88)JO L 299, 16.11.2005, p. 62.
(3)Articolul 68 litera (a) din prezentul acord se aplică, de asemenea, în ceea ce priveşte dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1393/2007 aplicabile în temeiul Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Regatul Danemarcei privind notificarea şi comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială (89).
(89)JO L 300, 17.11.2005, p. 55.
TITLUL VII:Date şi informaţii prelucrate sau obţinute înainte de încheierea perioadei de tranziţie sau în temeiul prezentului acord
Art. 70: Definiţie
În sensul prezentului titlu, "dreptul Uniunii în materie de protecţie a datelor cu caracter personal" înseamnă:
(a)Regulamentul (UE) 2016/679, cu excepţia capitolului VII;
(b)Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului (90);
(90)Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).
(c)Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (91);
(91)Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).
(d)orice alte dispoziţii din dreptul Uniunii care reglementează protecţia datelor cu caracter personal.
Art. 71: Protecţia datelor cu caracter personal
(1)Dreptul Uniunii în materie de protecţie a datelor cu caracter personal se aplică în Regatul Unit în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate din afara Regatului Unit, cu condiţia ca datele cu caracter personal:
a)să fi fost prelucrate în Regatul Unit în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie; sau
b)să fi fost prelucrate în Regatul Unit în baza prezentului acord după încheierea perioadei de tranziţie.
(2)Alineatul (1) nu se aplică în măsura în care prelucrarea datelor cu caracter personal menţionată anterior beneficiază de un nivel de protecţie adecvat, astfel cum este stabilit în deciziile aplicabile în temeiul articolului 45 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/679 sau al articolului 36 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/680.
(3)În măsura în care o decizie menţionată la alineatul (2) nu mai este aplicabilă, Regatul Unit asigură un nivel de protecţie a datelor cu caracter personal care este echivalent în esenţă cu cel asigurat de dreptul Uniunii în materie de protecţie a datelor cu caracter personal în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate menţionate la alineatul (1).
Art. 72: Tratamentul confidenţial şi utilizarea restricţionată a datelor şi informaţiilor în Regatul Unit
Fără a aduce atingere articolului 71, în plus faţă de dreptul Uniunii în materie de protecţie a datelor cu caracter personal, dispoziţiile din dreptul Uniunii privind tratamentul confidenţial, restricţionarea utilizării, limitări legate de stocare şi obligaţia de a şterge datele şi informaţiile se aplică în ceea ce priveşte datele şi informaţiile obţinute de autorităţi sau organisme oficiale din sau în Regatul Unit sau de entităţi contractante, astfel cum sunt definite la articolul 4 din Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (92), care sunt din sau în Regatul Unit:
(92)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(a)înainte de încheierea perioadei de tranziţie; sau
(b)în baza prezentului acord.
Art. 73: Tratamentul datelor şi informaţiilor obţinute din Regatul Unit
Uniunea nu tratează datele şi informaţiile obţinute din Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie sau obţinute după încheierea perioadei de tranziţie în baza prezentului acord în mod diferit faţă de datele şi informaţiile obţinute de la un stat membru, numai din motivul că Regatul Unit s-a retras din Uniune.
Art. 74: Securitatea informaţiilor
(1)Dispoziţiile din dreptul Uniunii în materie de protecţie a informaţiilor UE clasificate şi a informaţiilor clasificate ale Euratom se aplică în ceea ce priveşte informaţiile clasificate care au fost obţinute de Regatul Unit fie înainte de încheierea perioadei de tranziţie, fie în baza prezentului acord sau care au fost obţinute de la Regatul Unit de către Uniune sau de către un stat membru fie înainte de încheierea perioadei de tranziţie, fie în baza prezentului acord.
(2)Obligaţiile care rezultă din dreptul Uniunii în materie de securitate industrială se aplică Regatului Unit în cazurile în care procedura de ofertare, de contractare sau de acordare de granturi pentru contractul clasificat, subcontractul clasificat sau acordul de grant clasificat a fost iniţiată înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(3)Regatul Unit se asigură că produsele criptografice care utilizează algoritmi criptografici clasificaţi dezvoltaţi sub controlul autorităţii de aprobare criptografică a unui stat membru sau a Regatului Unit şi evaluaţi şi aprobaţi de această autoritate, care au fost aprobaţi de Uniune până la încheierea perioadei de tranziţie şi care sunt prezenţi în Regatul Unit, nu sunt transferate într-o ţară terţă.
(4)Acestor produse li se aplică toate cerinţele, limitările şi condiţiile stabilite în aprobarea produselor criptografice la nivelul Uniunii.
TITLUL VIII:Proceduri de achiziţii publice şi proceduri similare aflate în desfăşurare
Art. 75: Definiţie
În sensul prezentului titlu, "norme relevante" înseamnă principiile generale ale dreptului Uniunii aplicabile atribuirii de contracte de achiziţii publice, Directivele 2009/81/CE (93), 2014/23/UE (94), 2014/24/UE (95) şi 2014/25/UE (96) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, Regulamentele (CE) nr. 2195/2002 (97) şi (CE) nr. 1370/2007 (98) ale Parlamentului European şi ale Consiliului, articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 al Consiliului (99), articolele 11 şi 12 din Directiva 96/67/CE a Consiliului (100), articolele 16, 17 şi 18 din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (101), articolele 6 şi 7 din Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului (102), precum şi orice alte dispoziţii specifice ale dreptului Uniunii care reglementează procedurile de achiziţii publice.
(93)Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
(94)Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
(95)Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(96)Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(97)Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV) (JO L 340, 16.12.2002, p. 1).
(98)Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).
(99)Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulaţii a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim) (JO L 364, 12.12.1992, p. 7).
(100)Directiva 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piaţa serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunităţii (JO L 272, 25.10.1996, p. 36).
(101)Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (JO L 293, 31.10.2008, p. 3).
(102)Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor (JO L 57, 3.3.2017, p. 1).
Art. 76: Norme aplicabile procedurilor aflate în desfăşurare
(1)Normele relevante se aplică:
a)fără a aduce atingere literei (b), în ceea ce priveşte procedurile iniţiate de autorităţi contractante sau de entităţi contractante din statele membre sau din Regatul Unit în conformitate cu normele respective înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi care nu au fost încă finalizate în ultima zi a perioadei de tranziţie, inclusiv procedurile care utilizează sisteme dinamice de achiziţie, precum şi procedurile pentru care invitaţia la procedura concurenţială de ofertare se prezintă sub forma unui anunţ de intenţie sau a unui anunţ orientativ periodic ori a unui anunţ referitor la existenţa unui sistem de calificare; şi
b)în ceea ce priveşte procedurile menţionate la articolul 29 alineatele (2), (3) şi (4) din Directiva 2009/81/CE, la articolul 33 alineatele (2)-(5) din Directiva 2014/24/UE şi la articolul 51 alineatul (2) din Directiva 2014/25/UE care se referă la executarea următoarelor acorduri-cadru încheiate de autorităţi contractante sau de entităţi contractante din statele membre sau din Regatul Unit, inclusiv la atribuirea de contracte pe baza acestor acorduri-cadru:
(i)acorduri-cadru încheiate înainte de încheierea perioadei de tranziţie care nici nu au expirat şi nici nu au fost reziliate în ultima zi a perioadei de tranziţie; sau
(ii)acorduri-cadru încheiate după încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu o procedură care intră sub incidenţa literei (a) de la prezentul alineat.
(2)Fără a aduce atingere aplicării vreunei restricţii în conformitate cu dreptul Uniunii, autorităţile contractante şi entităţile contractante respectă principiul nediscriminării în privinţa ofertanţilor sau, după caz, a persoanelor îndreptăţite într-un alt mod să prezinte cereri din statele membre şi din Regatul Unit în legătură cu procedurile menţionate la alineatul (1).
(3)Se consideră că o procedură menţionată la alineatul (1) a fost iniţiată în cazul în care o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare sau orice altă invitaţie de depunere a cererilor a fost lansată în conformitate cu normele relevante. În cazul în care normele relevante permit utilizarea unor proceduri care nu necesită recurgerea la o invitaţie la o procedură concurenţială de ofertare sau la alte invitaţii de a depune cereri, se consideră că procedura a fost iniţiată atunci când autoritatea contractantă sau entitatea contractantă a contactat operatori economici în legătură cu procedura în cauză.
(4)Se consideră că o procedură menţionată la alineatul (1) este finalizată:
a)odată cu publicarea unui anunţ de atribuire a contractului în conformitate cu normele relevante sau, în cazul în care aceste norme nu impun publicarea unui anunţ de atribuire a contractului, la încheierea contractului în cauză; sau
b)odată cu informarea ofertanţilor sau a persoanelor îndreptăţite într-un alt mod să prezinte cereri, după caz, cu privire la motivele pentru care contractul nu a fost atribuit, dacă autoritatea contractantă sau entitatea contractantă a decis să nu atribuie contractul.
(5)Prezentul articol nu aduce atingere normelor Uniunii sau ale Regatului Unit privind domeniul vamal, circulaţia mărfurilor, prestarea de servicii, recunoaşterea calificărilor profesionale sau a proprietăţii intelectuale.
Art. 77: Căi de atac
Directivele 89/665/CEE (103) şi 92/13/CEE (104) ale Consiliului se aplică în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice menţionate la articolul 76 din prezentul acord care intră sub incidenţa directivelor menţionate.
(103)Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări (JO L 395, 30.12.1989, p. 33).
(104)Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor (JO L 76, 23.3.1992, p. 14).
Art. 78: Cooperare
Prin derogare de la articolul 8 din prezentul acord, articolul 61 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE se aplică pe o perioadă care nu depăşeşte nouă luni de la încheierea perioadei de tranziţie în ceea ce priveşte procedurile desfăşurate în temeiul acestei directive care au fost iniţiate de autorităţi contractante din Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi nu au fost încă finalizate în ultima zi a perioadei de tranziţie.
TITLUL IX:Aspecte referitoare la EURATOM
Art. 79: Definiţii
În sensul prezentului titlu, se aplică următoarele definiţii:
(a)"Comunitate" înseamnă Comunitatea Europeană a Energiei Atomice;
(b)"garanţii" înseamnă activităţile de verificare a faptului că materialele şi echipamentele nucleare nu sunt deturnate de la utilizarea prevăzută, astfel cum este declarată de către utilizatori, şi activităţile de verificare a respectării obligaţiilor juridice internaţionale de a utiliza materialele şi echipamentele nucleare în scopuri paşnice;
(c)"materiale fisionabile speciale" înseamnă materii speciale de fisiune, astfel cum sunt definite la articolul 197 punctul 1 din Tratatul Euratom;
(d)"minereuri" înseamnă minereuri, astfel cum sunt definite la articolul 197 punctul 4 din Tratatul Euratom;
(e)"materii brute" înseamnă materii brute, astfel cum sunt definite la articolul 197 punctul 3 din Tratatul Euratom;
(f)"materiale nucleare" înseamnă minereuri, materii brute şi materiale fisionabile speciale;
(g)"combustibil uzat" şi "deşeuri radioactive" înseamnă combustibil uzat şi deşeuri radioactive, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctele 7 şi 11 din Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului (105).
(105)Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48).
Art. 80: Încetarea responsabilităţii Comunităţii pentru aspectele în legătură cu Regatul Unit
(1)Regatului Unit îi revine exclusiv responsabilitatea de a se asigura că toate minereurile, materiile brute şi materialele fisionabile speciale reglementate de Tratatul Euratom şi prezente pe teritoriul Regatului Unit la încheierea perioadei de tranziţie sunt tratate în conformitate cu tratatele şi convenţiile internaţionale relevante şi aplicabile, inclusiv, dar nu în mod exhaustiv, tratatele şi convenţiile internaţionale privind securitatea nucleară, controlul securităţii, neproliferarea şi protecţia fizică a materialelor nucleare, precum şi tratatele şi convenţiile internaţionale privind gospodărirea în siguranţă a combustibilului uzat şi gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive.
(2)Regatului Unit îi revine exclusiv responsabilitatea de a se asigura că îşi respectă obligaţiile internaţionale care rezultă din calitatea sa de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică sau care rezultă din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare sau din orice alte tratate ori convenţii internaţionale aplicabile la care Regatul Unit este parte.
Art. 81: Garanţii
Regatul Unit aplică un regim de garanţii. Acest regim de garanţii aplică un sistem care oferă o eficacitate şi o acoperire echivalente celor asigurate de Comunitate pe teritoriul Regatului Unit în conformitate cu Acordul dintre Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică privind executarea garanţiilor în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare [INFCIRC/263], astfel cum a fost modificat.
Art. 82: Obligaţii specifice asumate în temeiul unor acorduri internaţionale.
Regatul Unit se asigură că sunt îndeplinite toate obligaţiile specifice asumate în temeiul unor acorduri încheiate de Comunitate cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale în legătură cu orice echipament nuclear, material nuclear sau alte produse nucleare prezente pe teritoriul Regatului Unit la încheierea perioadei de tranziţie sau stabileşte într-un alt mod înţelegeri adecvate, de comun acord cu ţara terţă sau cu organizaţia internaţională în cauză.
Art. 83: Proprietatea asupra materialelor fisionabile speciale şi drepturile de utilizare şi de consum al acestora în Regatul Unit
(1)Materialele fisionabile speciale prezente pe teritoriul Regatului Unit cărora li s-a aplicat articolul 86 din Tratatul Euratom până la încheierea perioadei de tranziţie încetează să mai fie proprietatea Comunităţii la încheierea perioadei de tranziţie.
(2)Materialele fisionabile speciale menţionate la alineatul (1) devin proprietatea persoanelor sau a întreprinderilor care aveau dreptul nelimitat de utilizare şi de consum al acestor materiale la încheierea perioadei de tranziţie, în conformitate cu articolul 87 din Tratatul Euratom.
(3)În cazul în care dreptul de utilizare şi de consum al materialelor fisionabile speciale menţionate la alineatul (2) (denumite în continuare "materialele vizate") aparţine unui stat membru sau unor persoane ori întreprinderi stabilite pe teritoriul unui stat membru, în scopul de a proteja integritatea politicii comune de aprovizionare instituite în temeiul titlului II capitolul 6 din Tratatul Euratom şi a pieţei nucleare comune instituite în temeiul capitolului 9 din titlul menţionat, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul de control de securitate aplicabil materialelor în cauză, se aplică următoarele dispoziţii:
a)având în vedere articolul 5 din prezentul acord, Comunitatea are dreptul de a cere ca materialele vizate să fie depozitate la agenţia constituită în temeiul articolului 52 alineatul (2) litera (b) din Tratatul Euratom sau în alte locuri controlate sau care pot fi controlate de Comisia Europeană;
b)Comunitatea are dreptul de a încheia contracte privind livrarea materialelor vizate către orice persoană sau întreprindere stabilită pe teritoriul Regatului Unit sau într-o ţară terţă, în conformitate cu articolul 52 alineatul (2) din Tratatul Euratom;
c)articolul 20 din Regulamentul (Euratom) nr. 302/2005 al Comisiei (106), cu excepţia alineatului (1) literele (b) şi (c), se aplică în ceea ce priveşte materialele vizate;
(106)Regulamentul (Euratom) nr. 302/2005 al Comisiei din 8 februarie 2005 privind aplicarea garanţiilor nucleare Euratom (JO L 54, 28.2.2005, p. 1).
d)exportul materialelor vizate către o ţară terţă este autorizat de autorităţile competente ale statului membru în care este stabilită persoana sau întreprinderea cu drept de utilizare şi de consum al materialelor vizate în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului (107);
(107)Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere şi tranzitului de produse cu dublă utilizare (JO L 134, 29.5.2009, p. 1).
e)în ceea ce priveşte materialele vizate, Comunitatea are dreptul de a exercita orice alte drepturi care rezultă din Tratatul Euratom în temeiul articolului 86 din tratatul menţionat.
(4)Statele membre, persoanele sau întreprinderile care au dreptul nelimitat de utilizare şi de consum asupra materialelor fisionabile speciale prezente pe teritoriul Regatului Unit la încheierea perioadei de tranziţie îşi păstrează acest drept.
Art. 84: Echipamente şi alte bunuri în legătură cu asigurarea garanţiilor
(1)Echipamentele şi alte bunuri ale Comunităţii în legătură cu asigurarea garanţiilor în temeiul Tratatului Euratom şi situate în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie, astfel cum se prevede în anexa V, devin proprietatea Regatului Unit. Regatul Unit rambursează Uniunii valoarea echipamentelor şi a celorlalte bunuri în cauză, calculată pe baza valorii atribuite echipamentelor şi celorlalte bunuri în conturile consolidate pentru exerciţiul 2020.
(2)Regatul Unit îşi asumă toate drepturile, răspunderile şi obligaţiile Comunităţii aferente echipamentelor şi celorlalte bunuri menţionate la alineatul (1).
Art. 85: Combustibilul uzat şi deşeurile radioactive
- Articolul 4 alineatele (1) şi (2) şi articolul 4 alineatul (4) primul paragraf din Directiva 2011/70/Euratom se aplică în ceea ce priveşte responsabilitatea finală a Regatului Unit pentru combustibilul uzat şi deşeurile radioactive care au fost generate în Regatul Unit şi se află pe teritoriul unui stat membru la încheierea perioadei de tranziţie.
TITLUL X:Proceduri judiciare şi administrative ale Uniunii
Capitolul 1:Proceduri judiciare
Art. 86: Cauzele aflate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
(1)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este în continuare competentă în ceea ce priveşte toate procedurile iniţiate de Regatul Unit sau împotriva acestuia înainte de încheierea perioadei de tranziţie. Această competenţă se aplică tuturor etapelor procedurale, inclusiv procedurilor de recurs în faţa Curţii de Justiţie şi procedurilor în faţa Tribunalului, în cazul în care cauza este trimisă spre rejudecare Tribunalului.
(2)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este în continuare competentă să se pronunţe cu privire la cererile de decizie preliminară introduse de instanţe judecătoreşti din Regatul Unit înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(3)În sensul prezentului capitol, o procedură este considerată ca fiind iniţiată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, iar o cerere de decizie preliminară este considerată ca fiind introdusă, în momentul în care actul de sesizare a fost înregistrat de grefa Curţii de Justiţie sau a Tribunalului, după caz.
Art. 87: Noile cauze sesizate Curţii de Justiţie
(1)În cazul în care Comisia Europeană consideră că Regatul Unit nu şi-a îndeplinit o obligaţie care îi revine în temeiul tratatelor sau în temeiul părţii a patra din prezentul acord înainte de încheierea perioadei de tranziţie, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în termen de patru ani de la încheierea perioadei de tranziţie, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 258 din TFUE sau la articolul 108 alineatul (2) al doilea paragraf din TFUE, după caz. Aceste cauze sunt de competenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(2)În cazul în care Regatul Unit nu se conformează unei decizii menţionate la articolul 95 alineatul (1) din prezentul acord sau nu conferă efecte juridice în ordinea juridică a Regatului Unit unei decizii menţionate de respectiva dispoziţie care a fost adresată unei persoane fizice sau juridice care îşi are reşedinţa sau este stabilită în Regatul Unit, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în termen de patru ani de la data deciziei în cauză, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 258 din TFUE sau la articolul 108 alineatul (2) al doilea paragraf din TFUE, după caz. Aceste cauze sunt de competenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(3)La adoptarea unei decizii de sesizare în temeiul prezentului articol, Comisia Europeană aplică în privinţa Regatul Unit aceleaşi principii ca în privinţa oricărui stat membru.
Art. 88: Norme de procedură
Dispoziţiile din dreptul Uniunii care reglementează procedura în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se aplică în ceea ce priveşte procedurile şi cererile de decizii preliminare menţionate în prezentul titlu.
Art. 89: Caracterul obligatoriu şi executoriu al hotărârilor şi ordonanţelor
(1)Hotărârile şi ordonanţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţate înainte de încheierea perioadei de tranziţie, precum şi hotărârile şi ordonanţele pronunţate după încheierea perioadei de tranziţie în cadrul procedurilor menţionate la articolele 86 şi 87 au caracter obligatoriu în toate elementele lor pentru Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia.
(2)În cazul în care, printr-o hotărâre menţionată la alineatul (1), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene constată că Regatul Unit nu şi-a îndeplinit o obligaţie care îi revine în temeiul tratatelor sau al prezentului acord, Regatul Unit ia măsurile necesare pentru a se conforma acestei hotărâri.
(3)Articolele 280 şi 299 din TFUE se aplică în Regatul Unit în ceea ce priveşte executarea hotărârilor şi ordonanţelor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol.
Art. 90: Dreptul de a interveni şi de a participa la procedură
Până când hotărârile şi ordonanţele pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în toate procedurile şi cererile de decizii preliminare menţionate la articolul 86 devin definitive, Regatul Unit poate să intervină în acelaşi mod ca şi statele membre sau, în cauzele cu care a fost sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 267 din TFUE, poate să participe la procedura în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în acelaşi mod ca şi statele membre. În perioada respectivă, grefierul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene notifică Regatului Unit, în acelaşi timp şi în acelaşi mod ca şi statelor membre, orice cauză cu care a fost sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de către o instanţă judecătorească a unui stat membru în vederea pronunţării unei decizii preliminare.
De asemenea, Regatul Unit poate interveni în procedura în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau participa la această procedură în acelaşi mod ca şi statele membre:
(a)în ceea ce priveşte acţiunile având ca obiect neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin în temeiul tratatelor, în cazul în care Regatului Unit i-au revenit aceleaşi obligaţii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este sesizată cu aceste cauze în conformitate cu articolul 258 din TFUE înainte de încheierea perioadei menţionate la articolul 87 alineatul (1) sau, după caz, până la momentul în care, după încheierea perioadei respective, ultima hotărâre sau ordonanţă pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în temeiul articolului 87 alineatul (1) a devenit definitivă;
(b)în ceea ce priveşte cauzele având ca obiect acte sau dispoziţii din dreptul Uniunii care erau aplicabile înainte de încheierea perioadei de tranziţie pentru Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia şi cu care este sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 267 din TFUE înainte de încheierea perioadei menţionate la articolul 87 alineatul (1) sau, după caz, până la momentul în care, după încheierea acestei perioade, ultima hotărâre sau ordonanţă pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în temeiul articolului 87 alineatul (1) a devenit definitivă; şi
(c)în ceea ce priveşte cauzele menţionate la articolul 95 alineatul (3).
Art. 91: Reprezentarea în faţa Curţii
(1)Fără a aduce atingere articolului 88, în cazul în care, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, un avocat autorizat să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit a reprezentat sau a asistat o parte în cadrul unei proceduri în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau în legătură cu cereri de decizii preliminare introduse înainte de încheierea perioadei de tranziţie, avocatul respectiv poate continua să reprezinte sau să asiste partea respectivă în cadrul procedurilor în cauză sau în legătură cu cererile respective. Acest drept se aplică în toate etapele procedurale, inclusiv procedurilor de recurs în faţa Curţii de Justiţie şi procedurilor în faţa Tribunalului după ce cauza este trimisă spre rejudecare Tribunalului.
(2)Fără a aduce atingere articolului 88, avocaţii autorizaţi să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit pot să reprezinte sau să asiste o parte în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele menţionate la articolul 87 şi la articolul 95 alineatul (3). De asemenea, avocaţii autorizaţi să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit pot să reprezinte sau să asiste Regatul Unit în cadrul procedurilor prevăzute la articolul 90 în care Regatul Unit a decis să intervină sau să participe.
(3)Atunci când reprezintă sau asistă o parte în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele menţionate la alineatele (1) şi (2), avocaţii autorizaţi să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit beneficiază, sub toate aspectele, de acelaşi tratament ca avocaţii autorizaţi să profeseze în faţa instanţelor judecătoreşti din statele membre care reprezintă sau asistă o parte în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Capitolul 2:Proceduri administrative
Art. 92: Proceduri administrative aflate în desfăşurare
(1)Instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii sunt în continuare competente în ceea ce priveşte procedurile administrative care au fost iniţiate înainte de încheierea perioadei de tranziţie având ca obiect:
a)respectarea dreptului Uniunii de către Regatul Unit sau de către persoane fizice sau juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite în Regatul Unit; sau
b)respectarea legislaţiei Uniunii în materie de concurenţă în Regatul Unit.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (3), în sensul prezentului capitol, o procedură administrativă este considerată ca fiind iniţiată în momentul în care a fost înregistrată oficial la instituţia, organul, oficiul sau agenţia Uniunii.
(3)În sensul prezentului capitol:
a)o procedură administrativă în materie de ajutoare de stat reglementată de Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (108) este considerată ca fiind iniţiată din momentul în care procedurii i-a fost atribuit un număr de caz;
(108)Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (JO L 248, 24.9.2015, p. 9).
b)procedurile de aplicare a articolului 101 sau 102 din TFUE derulate de Comisia Europeană în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului (109) sunt considerate ca fiind iniţiate din momentul în care Comisia Europeană a decis să iniţieze procedurile în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei (110);
(109)Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1).
(110)Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfăşurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 şi 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18).
c)procedurile legate de controlul concentrărilor economice între întreprinderi, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (111), sunt considerate ca fiind iniţiate din momentul în care:
(111)Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).
(i)o concentrare cu o dimensiune europeană a fost notificată Comisiei Europene în conformitate cu articolele 1, 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004;
(ii)termenul de 15 zile lucrătoare menţionat la articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 a expirat fără ca vreunul dintre statele membre competente să examineze concentrarea în conformitate cu legislaţia sa naţională privind concurenţa să-şi fi exprimat dezacordul privind solicitarea de a trimite cazul Comisiei Europene; sau
(iii)Comisia Europeană a decis sau se consideră că a decis să examineze concentrarea în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004;
d)o investigaţie a Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe privind o presupusă încălcare enumerată în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (112) sau în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului (113) este considerată ca fiind iniţiată din momentul în care această autoritate a numit un agent de investigaţii independent în conformitate cu articolul 23e alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 sau cu articolul 64 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.
(112)Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agenţiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009, p. 1).
(113)Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).
(4)Uniunea pune la dispoziţia Regatului Unit, în termen de trei luni de la încheierea perioadei de tranziţie, o listă a tuturor procedurilor administrative individuale aflate în desfăşurare care intră sub incidenţa alineatului (1). Prin derogare de la prima teză, în cazul procedurilor administrative individuale aflate în desfăşurare ale Autorităţii Bancare Europene, Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe şi Autorităţii Europene de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale, Uniunea pune la dispoziţia Regatului Unit, o listă a acestor proceduri administrative aflate în desfăşurare în termen de o lună de la încheierea perioadei de tranziţie.
(5)Într-o procedură administrativă în materie de ajutoare de stat reglementată de Regulamentul (UE) 2015/1589, Comisia Europeană este obligată faţă de Regatul Unit să respecte jurisprudenţa şi cele mai bune practici aplicabile, ca şi cum Regatul Unit ar fi încă stat membru. Comisia adoptă în special, într-un termen rezonabil, una dintre următoarele decizii:
a)o decizie prin care se constată că măsura nu constituie un ajutor în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2015/1589;
b)o decizie de a nu ridica obiecţii în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/1589;
c)o decizie de deschidere a procedurii formale de investigare în temeiul articolului 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2015/1589.
Art. 93: Noi proceduri în materie de ajutor de stat sau iniţiate de Oficiul European de Luptă Antifraudă
(1)În ceea ce priveşte ajutoarele acordate înainte de încheierea perioadei de tranziţie, pentru o perioadă de patru ani de la încheierea perioadei de tranziţie, Comisia Europeană are competenţa de a iniţia, cu privire la Regatul Unit, noi proceduri administrative privind ajutoarele de stat reglementate de Regulamentul (UE) 2015/1589.
Comisia Europeană are competenţa de a iniţia astfel de proceduri şi după încheierea perioadei de patru ani în cazul procedurilor iniţiate înainte de încheierea perioadei respective.
Dispoziţiile articolului 92 alineatul (5) din prezentul acord se aplică mutatis mutandis.
Comisia Europeană informează Regatul Unit cu privire la orice noi proceduri administrative în materie de ajutor de stat care au fost iniţiate în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat, în termen de trei luni de la data iniţierii acestora.
(2)Fără a aduce atingere articolelor 136 şi 138 din prezentul acord, pentru o perioadă de patru ani de la încheierea perioadei de tranziţie, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competenţa de a iniţia noi investigaţii, reglementate de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (114), cu privire la:
(114)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
a)fapte care au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie; sau
b)orice datorie vamală generată după încheierea perioadei de tranziţie, începând din momentul descărcării regimurilor vamale menţionate la articolul 49 alineatul (1) din prezentul acord.
OLAF are competenţa de iniţia astfel de proceduri şi după încheierea perioadei de patru ani în cazul procedurilor iniţiate înainte de încheierea perioadei respective.
OLAF informează Regatul Unit cu privire la orice noi investigaţii iniţiate în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat, în termen de trei luni de la data iniţierii lor.
Art. 94: Norme procedurale
(1)Dispoziţiile din dreptul Uniunii care reglementează diferitele tipuri de proceduri administrative care intră sub incidenţa prezentului capitol se aplică procedurilor menţionate la articolele 92, 93 şi 96.
(2)Atunci când reprezintă o parte sau îi acordă asistenţă în legătură cu procedurile administrative menţionate la articolele 92 şi 93, avocaţii care au dreptul să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit beneficiază, sub toate aspectele, de acelaşi tratament ca avocaţii care au dreptul să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din statele membre şi care reprezintă o parte sau îi acordă asistenţă în legătură cu astfel de proceduri administrative.
(3)Articolul 128 alineatul (5) se aplică, în măsura în care acest lucru este necesar, tuturor procedurilor menţionate la articolele 92 şi 93, după încheierea perioadei de tranziţie.
Art. 95: Caracterul obligatoriu şi executoriu al deciziilor
(1)Deciziile adoptate de instituţiile, organismele, oficiile şi agenţiile Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie sau cele adoptate, după încheierea perioadei de tranziţie, în cadrul procedurilor menţionate la articolele 92 şi 93 şi care sunt adresate Regatului Unit sau persoanelor fizice şi juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite în Regatul Unit au caracter obligatoriu pentru Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia.
(2)Cu excepţia cazului în care se convine altfel între Comisia Europeană şi autoritatea naţională de concurenţă desemnată din Regatul Unit, Comisia Europeană are în continuare competenţa de a monitoriza şi de a asigura respectarea angajamentelor asumate sau a măsurilor corective impuse în Regatul Unit sau cu privire la Regatul Unit, în legătură cu orice procedură având ca obiect aplicarea articolului 101 sau 102 din TFUE, desfăşurată de Comisia Europeană în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1/2003, sau în legătură cu orice procedură desfăşurată de Comisia Europeană în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 referitoare la controlul concentrărilor economice între întreprinderi. În cazul în care se convine astfel între Comisia Europeană şi autoritatea naţională de concurenţă desemnată din Regatul Unit, Comisia Europeană transferă autorităţii naţionale de concurenţă desemnate din Regatul Unit sarcina de a monitoriza şi de a asigura respectarea în Regatul Unit a unor astfel de angajamente sau măsuri corective.
(3)Controlul legalităţii deciziei menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol revine exclusiv Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 263 din TFUE.
(4)Articolul 299 din TFEU se aplică în Regatul Unit în ceea ce priveşte executarea deciziilor menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol care impun obligaţii pecuniare persoanelor fizice şi juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite în Regatul Unit.
Art. 96: Alte proceduri aflate în desfăşurare şi obligaţii de raportare
(1)Examinările tehnice efectuate de către oficiile de examinare din Regatul Unit în cooperare cu Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2100/94 care se aflau în desfăşurare în ziua anterioară datei intrării în vigoare a prezentului acord continuă şi se încheie în conformitate cu regulamentul respectiv.
(2)Articolul 12 alineatele (2a) şi (3) şi articolele 14, 15 şi 16 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (115) se aplică Regatului Unit şi pe teritoriul acestuia în ceea ce priveşte gazele cu efect de seră emise în ultimul an al perioadei de tranziţie.
(115)Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
(3)Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (116) şi articolele 26 şi 27 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (117) se aplică Regatului Unit şi pe teritoriul acestuia în ceea ce priveşte raportarea datelor pentru ultimul an al perioadei de tranziţie.
(116)Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).
(117)Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).
(4)Articolul 8 alineatele (1), (2), (3) şi (7) din Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (118) şi anexa II la regulamentul respectiv, articolul 8 alineatele (1), (2), (3), (8) şi (10) din Regulamentul (UE) 510/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (119) şi anexa II la regulamentul respectiv, precum şi articolele 2-5, articolul 7 şi articolul 8 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul (UE) nr. 1014/2010 al Comisiei şi articolele 3-6, articolul 8 şi articolul 9 alineatele (2) şi (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 293/2012 al Comisiei (120) se aplică Regatului Unit şi pe teritoriul acestuia în ceea ce priveşte monitorizarea şi raportarea emisiilor relevante de dioxid de carbon provenite de la vehicule emise în ultimul an al perioadei de tranziţie.
(118)Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanţă privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunităţii de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele uşoare (JO L 140, 5.6.2009, p. 1).
(119)Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanţă pentru vehiculele utilitare uşoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 produse de vehiculele uşoare (JO L 145, 31.5.2011, p. 1).
(120)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 293/2012 al Comisiei din 3 aprilie 2012 privind monitorizarea şi raportarea datelor referitoare la înmatricularea vehiculelor utilitare uşoare noi în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 98, 4.4.2012, p. 1).
(5)Articolele 5, 7, 9 şi 10, articolul 11 alineatul (3), articolul 17 alineatul (1) literele (a) şi (d) şi articolele 19, 22 şi 23 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (121) şi articolele 3, 7 şi 11 din Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (122) se aplică Regatului Unit în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră emise în 2019 şi 2020, iar articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei (123) se aplică Regatului Unit până la încheierea celei de a doua perioade de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto.
(121)Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare şi de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi de raportare, la nivel naţional şi al Uniunii, a altor informaţii relevante pentru schimbările climatice şi de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).
(122)Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).
(123)Regulamentul (UE) nr. 389/2013 al Comisiei din 2 mai 2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi cu Deciziile nr. 280/2004/CE şi nr. 406/2009/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 920/2010 şi (UE) nr. 1193/2011 ale Comisiei (JO L 122, 3.5.2013, p. 1.).
(6)Prin derogare de la articolul 8 din prezentul acord:
a)în măsura în care acest lucru este necesar pentru respectarea alineatelor (2), (4) şi (5) de la prezentul articol, Regatul Unit şi operatorii din Regatul Unit au acces:
(i)la registrul Uniunii şi la registrul Regatului Unit privind Protocolul de la Kyoto, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 389/2013; şi
(ii)la depozitul central de date al Agenţiei Europene de Mediu, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1014/2010, în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 293/2012 şi în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei (124);
(124)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei din 30 iunie 2014 privind structura, formatul, procedurile de transmitere şi revizuirea informaţiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 203, 11.7.2014, p. 23).
b)în măsura în care acest lucru este necesar pentru respectarea alineatului (3) de la prezentul articol, întreprinderile din Regatul Unit au acces:
(i)la instrumentul de raportare bazat pe formatul stabilit în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 al Comisiei (125) în vederea gestionării şi raportării cu privire la gazele fluorurate cu efect de seră; şi
(125)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1191/2014 al Comisiei din 30 octombrie 2014 de stabilire a formatului şi mijloacelor de prezentare a raportului menţionat la articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind gazele fluorurate cu efect de seră (JO L 318, 5.11.2014, p. 5).
(ii)la depozitul de date comerciale utilizat de întreprinderi în scopuri de raportare, în temeiul articolului 27 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2009.
La cererea Regatului Unit, pentru o perioadă care se încheie la un an după încheierea perioadei de tranziţie, Uniunea furnizează informaţiile necesare pentru ca Regatul Unit:
(a)să îşi respecte obligaţiile de raportare prevăzute la articolul 7 din Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon; şi
(b)să aplice sancţiuni în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 şi cu articolul 29 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2009.
Art. 97: Reprezentarea în cadrul procedurilor aflate în desfăşurare la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală
În cazul în care, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, o persoană care este autorizată să reprezinte o persoană fizică sau juridică în faţa Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală în conformitate cu dreptul Uniunii reprezenta o parte în cadrul unei proceduri iniţiate în faţa oficiului respectiv, reprezentantul respectiv poate continua să reprezinte partea în cauză în cadrul procedurii menţionate. Acest drept se aplică în toate etapele procedurii aflate în desfăşurare în faţa oficiului.
Atunci când reprezintă o parte în faţa Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală în cadrul procedurilor menţionate la primul paragraf, reprezentantul respectiv beneficiază, sub toate aspectele, de acelaşi tratament ca un reprezentant autorizat să reprezinte o persoană fizică sau juridică în faţa Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, în conformitate cu dreptul Uniunii.
TITLUL XI:Proceduri de cooperare administrativă între statele membre şi Regatul Unit
Art. 98: Cooperare administrativă în domeniul vamal
(1)Procedurile de cooperare administrativă dintre un stat membru şi Regatul Unit prevăzute în anexa VI care au fost iniţiate în conformitate cu dreptul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie se finalizează de către statul membru în cauză şi de către Regatul Unit în conformitate cu dispoziţiile relevante din dreptul Uniunii.
(2)Procedurile de cooperare administrativă dintre un stat membru şi Regatul Unit prevăzute în anexa VI care au fost iniţiate în termen de trei ani de la încheierea perioadei de tranziţie, dar care privesc fapte care au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie se finalizează de către statul membru în cauză şi de către Regatul Unit în conformitate cu dispoziţiile relevante din dreptul Uniunii.
Art. 99: Cooperare administrativă în chestiunile de impozitare indirectă
(1)Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (126) se aplică pe o perioadă de până la patru ani după încheierea perioadei de tranziţie în ceea ce priveşte cooperarea dintre autorităţile competente responsabile cu aplicarea legislaţiei în materie de TVA în statele membre şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte operaţiunile care au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în ceea ce priveşte operaţiunile care intră sub incidenţa articolului 51 alineatul (1) din prezentul acord.
(126)Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (JO L 268, 12.10.2010, p. 1).
(2)Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului (127) se aplică pe o perioadă de până la patru ani după încheierea perioadei de tranziţie în ceea ce priveşte cooperarea dintre autorităţile competente responsabile cu aplicarea legislaţiei în materie de accize în statele membre şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte deplasările de produse accizabile care au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în ceea ce priveşte deplasările de produse accizabile care intră sub incidenţa articolului 52 din prezentul acord.
(127)Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului din 2 mai 2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2004 (JO L 121, 8.5.2012, p. 1).
(3)Prin derogare de la articolul 8, Regatul Unit are acces, în măsura strict necesară pentru a-i putea permite să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului articol, la reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date enumerate în anexa IV. Regatul Unit rambursează Uniunii costurile efective suportate de Uniune ca urmare a facilitării acestui acces. Uniunea comunică Regatului Unit cuantumul acestor costuri până la data de 31 martie a fiecărui an până la încheierea perioadei menţionate în anexa IV. În cazul în care cuantumul comunicat al costurilor efectiv suportate diferă considerabil de suma calculată drept cea mai bună estimare care a fost comunicată de Uniune Regatului Unit înainte de semnarea prezentului acord, Regatul Unit plăteşte fără întârziere Uniunii suma calculată drept cea mai bună estimare, iar Comitetul mixt stabileşte cum urmează să fie rezolvată diferenţa dintre costurile efectiv suportate şi suma ce corespunde celei mai bune estimări.
Art. 100: Asistenţă reciprocă pentru recuperarea creanţelor în materie de impozite, taxe şi alte măsuri
(1)Directiva 2010/24/UE a Consiliului (128) se aplică pe o perioadă de până la cinci ani după încheierea perioadei de tranziţie între statele membre şi Regatul Unit în ceea ce priveşte creanţele aferente unor sume care au devenit exigibile înainte de încheierea perioadei de tranziţie, creanţele aferente tranzacţiilor care au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie, dar care au devenit exigibile după această perioadă, precum şi creanţele aferente tranzacţiilor care intră sub incidenţa articolului 51 alineatul (1) din prezentul acord sau deplasărilor produselor accizabile care intră sub incidenţa articolului 52 din prezentul acord.
(128)Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de impozite, taxe şi alte măsuri (JO L 84, 31.3.2010, p. 1).
(2)Prin derogare de la articolul 8, Regatul Unit are acces, în măsura strict necesară pentru a-i putea permite să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului articol, la reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date enumerate în anexa IV. Regatul Unit rambursează Uniunii costurile efective suportate de Uniune ca urmare a facilitării acestui acces. Uniunea comunică Regatului Unit cuantumul acestor costuri până la data de 31 martie a fiecărui an până la încheierea perioadei menţionate în anexa IV. În cazul în care cuantumul comunicat al costurilor efectiv suportate diferă considerabil de suma calculată drept cea mai bună estimare care a fost comunicată de Uniune Regatului Unit înainte de semnarea prezentului acord, Regatul Unit plăteşte fără întârziere Uniunii suma calculată drept cea mai bună estimare, iar Comitetul mixt stabileşte cum urmează să fie rezolvată diferenţa dintre costurile efectiv suportate şi suma ce corespunde celei mai bune estimări.
TITLUL XII:Privilegii şi imunităţi
Capitolul 0:
Art. 101: Definiţii
(1)În sensul prezentului titlu, "membri ai instituţiilor" înseamnă, indiferent de cetăţenia lor, preşedintele Consiliului European, membrii Comisiei Europene, judecătorii, avocaţii generali, grefierii şi raportorii adjuncţi ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, membrii Curţii de Conturi, membrii organelor Băncii Centrale Europene, membrii organelor Băncii Europene de Investiţii, precum şi toate celelalte persoane asimilate oricăreia dintre aceste categorii de persoane în temeiul dreptului Uniunii în sensul Protocolului (nr. 7) privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene (denumit în continuare "Protocolul privind privilegiile şi imunităţile"). Termenul "membri ai instituţiilor" nu include membrii Parlamentului European.
(2)Regulamentul (Euratom, CECO, CEE) nr. 549/69 al Consiliului (129) se aplică pentru a stabili categoriile de funcţionari şi de alţi agenţi care intră sub incidenţa articolelor 110-113 din prezentul acord.
(129)Regulamentul (Euratom, CECO, CEE) nr. 549/69 al Consiliului din 25 martie 1969 de stabilire a categoriilor de funcţionari şi agenţi ai Comunităţilor Europene cărora li se aplică dispoziţiile articolului 12, ale articolului 13 al doilea paragraf şi ale articolului 14 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor (JO L 74, 27.3.1969, p. 1).
Capitolul 1:Bunuri, fonduri, active şi operaţiuni ale uniunii
Art. 102: Inviolabilitate
- Articolul 1 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în ceea ce priveşte incintele, imobilele, bunurile şi activele Uniunii situate în Regatul Unit şi utilizate de Uniune înainte de încheierea perioadei de tranziţie, până când acestea nu mai sunt în uz oficial sau au fost retrase de pe teritoriul Regatului Unit. Uniunea informează Regatul Unit atunci când incintele, imobilele, bunurile şi activele nu mai sunt în uz oficial sau au fost retrase din Regatul Unit.
Art. 103: Arhive
- Articolul 2 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în ceea ce priveşte arhivele Uniunii situate în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie, până când acestea sunt retrase din Regatului Unit. Uniunea informează Regatul Unit cu privire la retragerea din Regatul Unit a oricăreia dintre arhivele sale.
Art. 104: Impozitare
- Articolul 3 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în ceea ce priveşte activele, veniturile şi alte proprietăţi ale Uniunii situate în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie, până când acestea nu mai sunt în uz oficial sau au fost retrase din Regatul Unit.
Capitolul 2:Comunicaţii
Art. 105: Comunicaţii
- Articolul 5 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în Regatul Unit în ceea ce priveşte comunicaţiile oficiale, corespondenţa oficială şi transmiterea actelor legate de activităţile Uniunii în temeiul prezentului acord.
Capitolul 3:Membrii Parlamentului European
Art. 106: Imunitatea membrilor Parlamentului European
- Articolul 8 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în Regatul Unit cu privire la opiniile sau voturile exprimate înainte de încheierea perioadei de tranziţie de către membrii Parlamentului European, inclusiv de către foştii membri, indiferent de cetăţenia acestora, în exercitarea funcţiilor lor.
Art. 107: Securitate socială
Foştii membri ai Parlamentului European, indiferent de cetăţenie, care primesc o pensie în această calitate, precum şi persoanele care au dreptul la pensii de urmaş în calitate de supravieţuitori ai foştilor membri, indiferent de cetăţenie, sunt scutiţi de la afilierea obligatorie la sistemele naţionale de securitate socială din Regatul Unit şi de la plata cotizaţiilor la acestea, în aceleaşi condiţii ca cele care erau aplicabile în ultima zi a perioadei de tranziţie, cu condiţia ca foştii membri ai Parlamentului European să fi fost membri ai Parlamentului European înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
Art. 108: Evitarea dublei impuneri a pensiilor şi a indemnizaţiilor tranzitorii
Articolele 12, 13 şi 14 din Decizia 2005/684/CE, Euratom a Parlamentului European (130) se aplică în Regatul Unit în ceea ce priveşte pensiile şi indemnizaţiile tranzitorii plătite foştilor membri ai Parlamentului European, indiferent de cetăţenie, iar articolul 17 din decizia menţionată se aplică persoanelor care au dreptul la pensii de urmaş în calitate de supravieţuitori ai foştilor membri, indiferent de cetăţenie, în măsura în care dreptul la pensie sau la indemnizaţia tranzitorie a fost dobândit înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(130)Decizia 2005/684/CE, Euratom a Parlamentului European din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputaţilor în Parlamentul European (JO L 262, 7.10.2005, p. 1).
Capitolul 4:Reprezentanţii statelor membre şi ai Regatului Unit care participă la activităţile instituţiilor Uniunii
Art. 109: Privilegii, imunităţi şi facilităţi
(1)Articolul 10 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în Regatul Unit în privinţa reprezentanţilor statelor membre şi ai Regatului Unit care participă la activităţile instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii şi în privinţa consilierilor şi experţilor tehnici ai acestora, precum şi a membrilor organelor consultative ale Uniunii, indiferent de cetăţenia lor, în cea ce priveşte participarea lor la astfel de activităţi:
a)care au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
b)care au loc după încheierea perioadei de tranziţie şi au legătură cu activităţile Uniunii desfăşurate în temeiul prezentului acord.
(2)Articolul 10 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în Uniune în privinţa reprezentanţilor Regatului Unit care participă la activităţile instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii şi în privinţa consilierilor şi experţilor tehnici ai acestora în ceea ce priveşte participarea lor la astfel de activităţi:
a)care au avut loc înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
b)care au loc după încheierea perioadei de tranziţie şi au legătură cu activităţile Uniunii desfăşurate în temeiul prezentului acord.
Capitolul 5:Membrii instituţiilor, funcţionarii şi ceilalţi agenţi
Art. 110: Privilegii şi imunităţi
(1)Articolul 11 litera (a) din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în Regatul Unit în ceea ce priveşte actele îndeplinite, inclusiv în ceea ce priveşte declaraţiile lor verbale sau scrise, de către membri ai instituţiilor, funcţionari şi alţi agenţi ai Uniunii, inclusiv de către foşti membri, foşti funcţionari şi foşti alţi agenţi, de orice cetăţenie, în calitatea lor oficială:
a)înainte de încheierea perioadei de tranziţie;
b)după încheierea perioadei de tranziţie, în legătură cu activităţile Uniunii desfăşurate în temeiul prezentului acord.
(2)Primul, al doilea şi al treilea paragraf de la articolul 3 din Protocolul (nr. 3) privind Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se aplică în Regatul Unit în privinţa judecătorilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a avocaţilor generali până când deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în toate procedurile şi cererile de decizii preliminare menţionate la articolele 86 şi 87 din prezentul acord devin definitive şi se aplică ulterior, inclusiv în privinţa foştilor judecători şi a foştilor avocaţi generali, în ceea ce priveşte toate actele îndeplinite de aceştia în calitatea lor oficială, inclusiv declaraţiile lor verbale sau scrise, înainte de încheierea perioadei de tranziţie sau având legătură cu procedurile menţionate la articolele 86 şi 87.
(3)Articolul 11 literele (b)-(e) din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în Regatul Unit în privinţa funcţionarilor şi a celorlalţi agenţi ai Uniunii de orice cetăţenie, precum şi în privinţa soţilor/soţiilor şi a membrilor de familie aflaţi în întreţinerea lor, indiferent de cetăţenie, dacă funcţionarii sau ceilalţi agenţi în cauză au intrat în serviciul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie, până când aceste persoane s-au reinstalat în Uniune.
Art. 111: Impozitare
- Articolul 12 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în Regatul Unit în privinţa membrilor instituţiilor, a funcţionarilor şi a celorlalţi agenţi ai Uniunii de orice cetăţenie, inclusiv în privinţa foştilor membri, a foştilor funcţionari şi a foştilor alţi agenţi, în cazul în care aceşti membri, funcţionari sau alţi agenţi au intrat în serviciul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie, cu condiţia ca persoanelor în cauză să le revină obligaţia de a plăti impozit în beneficiul Uniunii asupra indemnizaţiilor, salariilor, retribuţiilor şi pensiilor care le sunt plătite de Uniune.
Art. 112: Domiciliul fiscal
(1)Articolul 13 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în privinţa membrilor instituţiilor, a funcţionarilor şi a celorlalţi agenţi ai Uniunii, de orice cetăţenie, care au intrat în serviciul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie, precum şi, indiferent de cetăţenie, în privinţa soţilor/soţiilor lor care nu desfăşoară activităţi profesionale proprii şi a copiilor aflaţi în întreţinerea acestor membri, funcţionari sau alţi agenţi.
(2)Alineatul (1) se aplică numai persoanelor care şi-au stabilit reşedinţa într-un stat membru exclusiv în scopul exercitării funcţiilor lor în serviciul Uniunii şi care şi-au avut domiciliul fiscal în Regatul Unit în momentul intrării în serviciul Uniunii şi persoanelor care şi-au stabilit reşedinţa în Regatul Unit exclusiv în scopul exercitării funcţiilor lor în serviciul Uniunii şi care şi-au avut domiciliul fiscal într-un stat membru la data intrării în serviciul Uniunii.
Art. 113: Contribuţiile de asigurări sociale
Membrii instituţiilor, funcţionarii şi ceilalţi agenţi ai Uniunii de orice cetăţenie, inclusiv foştii membri, foştii funcţionari şi foştii alţi agenţi, care au intrat în serviciul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi care îşi au reşedinţa în Regatul Unit, precum şi, indiferent de cetăţenia lor, soţii/soţiile care nu desfăşoară activităţi profesionale proprii şi copiii care se află în întreţinerea şi în îngrijirea acestor membri, funcţionari sau alţi agenţi sunt scutiţi de afilierea obligatorie la sistemele naţionale de securitate socială din Regatul Unit şi de plata cotizaţiilor la acestea, în aceleaşi condiţii ca cele care erau aplicabile în ultima zi a perioadei de tranziţie, cu condiţia ca persoanele în cauză să fie afiliate la sistemul de securitate socială al Uniunii.
Art. 114: Transferul drepturilor la pensie
În privinţa funcţionarilor şi a celorlalţi agenţi ai Uniunii de orice cetăţenie, inclusiv în privinţa foştilor funcţionari şi a foştilor alţi agenţi, care au intrat în serviciul Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi care doresc să transfere drepturi la pensie dinspre sau înspre Regatul Unit în temeiul articolului 11 alineatul (1), (2) sau (3) şi al articolului 12 din anexa VIII la Statutul funcţionarilor Uniunii Europene (131) sau în temeiul articolelor 39, 109 şi 135 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene, obligaţiile Regatului Unit sunt aceleaşi ca cele existente înainte de încheierea perioadei de tranziţie.
(131)Statutul funcţionarilor Uniunii Europene, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului of 29 februarie 1968 privind Statutul funcţionarilor şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene şi de instituire a măsurilor speciale provizorii aplicabile funcţionarilor Comisiei (JO L 56, 4.3.1968, p. 1).
Art. 115: Asigurarea de şomaj
Articolele 28 a, 96 şi 136 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene se aplică în privinţa celorlalţi agenţi ai Uniunii de orice cetăţenie, inclusiv foştilor alţi agenţi, care au contribuit la regimul de şomaj al Uniunii înainte de încheierea perioadei de tranziţie, dacă îşi au reşedinţa în Regatul Unit şi se află în evidenţa autorităţilor de şomaj din Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziţie.
Capitolul 6:Alte dispoziţii
Art. 116: Ridicarea imunităţilor şi cooperarea
(1)Articolele 17 şi 18 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică privilegiilor, imunităţilor şi facilităţilor acordate prin prezentul titlu.
(2)Atunci când adoptă, în temeiul articolului 17 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile, o decizie cu privire la ridicarea imunităţii la cererea autorităţilor Regatului Unit, Uniunea acordă acestei cereri aceeaşi importanţă ca cea acordată cererilor primite de la autorităţile statelor membre în situaţii comparabile.
(3)La cererea autorităţilor din Regatul Unit, Uniunea informează aceste autorităţi cu privire la statutul oricărei persoane care este relevant pentru dreptul persoanei în cauză la un privilegiu sau la o imunitate în temeiul prezentului titlu.
Art. 117: Banca Centrală Europeană
(1)Prezentul titlu se aplică în privinţa Băncii Centrale Europene (BCE), a membrilor organelor sale, a personalului său şi a reprezentanţilor băncilor centrale naţionale din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) care participă la activităţile BCE.
(2)Articolul 22 al doilea paragraf din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în privinţa BCE, a membrilor organelor sale, a personalului său, a reprezentanţilor băncilor centrale naţionale din cadrul SEBC care participă la activităţile BCE, precum şi în privinţa oricăror bunuri, active şi operaţiuni ale BCE din Regatul Unit deţinute, gestionate sau desfăşurate în temeiul Protocolului (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.
(3)Alineatul (2) se aplică în ceea ce priveşte:
a)bunurile şi activele BCE care sunt deţinute în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie; şi
b)operaţiunile BCE desfăşurate în Regatul Unit sau cu omologi din Regatul Unit şi activităţile auxiliare conexe acestor operaţiuni, care se aflau în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie sau care sunt iniţiate după încheierea perioadei de tranziţie în cadrul activităţilor sale de sprijinire a operaţiunilor aflate în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie, până la scadenţa finală, cedarea sau finalizarea acestora.
Art. 118: Banca Europeană de Investiţii
(1)Prezentul titlu se aplică în privinţa Băncii Europene de Investiţii (BEI), a membrilor organelor sale, a personalului său şi a reprezentanţilor statelor membre care participă la activităţile sale, precum şi a oricăror filiale sau a altor entităţi înfiinţate de BEI înainte de încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, în special Fondul European de Investiţii.
(2)Articolul 21 al doilea paragraf din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile se aplică în privinţa BEI, a membrilor organelor sale, a personalului său şi a reprezentanţilor statelor membre care participă la activităţile sale, precum şi a oricăror filiale sau a altor entităţi înfiinţate de BEI înainte de încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, în special Fondul European de Investiţii.
(3)Alineatul (2) se aplică în ceea ce priveşte:
a)bunurile şi activele BEI sau ale oricăror filiale sau ale oricăror alte entităţi înfiinţate de BEI înainte de încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, în special Fondul European de Investiţii, care sunt deţinute în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie; şi
b)operaţiunile de împrumut, finanţare, garantare, investiţii, trezorerie şi asistenţă tehnică ale BEI şi ale oricăror filiale şi ale altor entităţi înfiinţate de BEI înainte de încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, în special Fondul European de Investiţii, în Regatul Unit sau cu omologi din Regatul Unit, precum şi activităţile auxiliare conexe acestor operaţiuni care se aflau în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie sau care sunt iniţiate după încheierea perioadei de tranziţie în cadrul activităţilor sale de sprijinire a operaţiunilor aflate în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie, până la scadenţa finală, cedarea sau finalizarea acestora.
Art. 119: Acorduri de găzduire
Acordul privind sediul încheiat între Regatul Unit şi Autoritatea Bancară Europeană la 8 mai 2012, schimbul de scrisori privind aplicarea în Regatul Unit a Protocolului privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene în cazul Agenţiei Europene pentru Evaluarea Produselor Medicamentoase din 24 iunie 1996 şi Acordul privind găzduirea Centrului de monitorizare a securităţii Galileo din 17 iulie 2013 se aplică Autorităţii Bancare Europene, Agenţiei Europene pentru Medicamente şi, respectiv, Centrului de monitorizare a securităţii Galileo, până la finalizarea transferului lor către un stat membru. Data notificării de către Uniune a datei de finalizare a transferului constituie data rezilierii acestor acorduri de găzduire.
TITLUL XIII:Alte aspecte referitoare la funcţionarea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii
Art. 120: Obligaţia respectării secretului profesional
- Articolul 339 din TFUE şi alte dispoziţii ale dreptului Uniunii care impun o obligaţie de a păstra secretul profesional anumitor persoane şi instituţii, organe, oficii şi agenţii ale Uniunii se aplică în Regatul Unit în privinţa oricăror informaţii de tipul celor care fac obiectul obligaţiei de păstrare a secretului profesional, indiferent dacă sunt obţinute înainte de încheierea perioadei de tranziţie sau după încheierea perioadei de tranziţie în legătură cu activităţile Uniunii în temeiul prezentului acord. Regatul Unit respectă astfel de obligaţii care le revin persoanelor şi instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor şi se asigură că obligaţiile în cauză sunt respectate pe teritoriul său.
Art. 121: Obligaţia de discreţie profesională
- Articolul 19 din Statutul funcţionarilor Uniunii Europene şi alte dispoziţii ale dreptului Uniunii care impun o obligaţie de discreţie profesională anumitor persoane se aplică în Regatul Unit în privinţa oricăror informaţii, indiferent dacă au fost obţinute înainte de încheierea perioadei de tranziţie sau după încheierea perioadei de tranziţie în legătură cu activităţile Uniunii în temeiul prezentului acord. Regatul Unit respectă aceste obligaţii care le revin persoanelor şi se asigură că obligaţiile în cauză sunt respectate pe teritoriul său.
Art. 122: Accesul la documente
(1)În sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind accesul la documentele instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii, toate trimiterile la statele membre şi la autorităţile acestora se interpretează ca incluzând Regatul Unit şi autorităţile acestuia în ceea ce priveşte documentele întocmite sau obţinute de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii:
a)înainte de încheierea perioadei de tranziţie; sau
b)după încheierea perioadei de tranziţie, în legătură cu activităţile Uniunii desfăşurate în temeiul prezentului acord.
(2)Articolul 5 şi articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (132) şi articolul 5 din Decizia BCE/2004/3 a Băncii Centrale Europene (133) se aplică în Regatul Unit în ceea ce priveşte toate documentele care intră sub incidenţa dispoziţiilor menţionate, obţinute de Regatul Unit:
(132)Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(133)Decizia Băncii Centrale Europene din 4 martie 2004 privind accesul public la documentele Băncii Centrale Europene (BCE/2004/3) (2004/258/CE) (JO L 80, 18.3.2004, p. 42).
a)înainte de încheierea perioadei de tranziţie; sau
b)după încheierea perioadei de tranziţie, în legătură cu activităţile Uniunii desfăşurate în temeiul prezentului acord.
Art. 123: Banca Centrală Europeană
(1)Articolul 9.1, articolul 17 şi articolele 35.1, 35.2 şi 35.4 din Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene se aplică în privinţa BCE, a membrilor organelor sale, a personalului său, a reprezentanţilor băncilor centrale naţionale din cadrul SEBC care participă la activităţile BCE, precum şi în privinţa oricăror bunuri, active şi operaţiuni ale BCE din Regatul Unit deţinute, gestionate sau desfăşurate în temeiul protocolului menţionat. BCE este scutită de cerinţele de înregistrare în Regatul Unit sau de obţinere a oricărei forme de licenţă, permis sau altă autorizaţie ori permisiune din partea Regatului Unit pentru desfăşurarea operaţiunilor sale.
(2)Alineatul (1) se aplică în ceea ce priveşte:
a)bunurile şi activele BCE care sunt deţinute în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie; şi
b)operaţiunile BCE desfăşurate în Regatul Unit sau cu omologi din Regatul Unit şi activităţile auxiliare conexe acestor operaţiuni, care se aflau în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie sau care sunt iniţiate după încheierea perioadei de tranziţie în cadrul activităţilor sale de sprijinire a operaţiunilor aflate în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie, până la scadenţa finală, cedarea sau finalizarea acestora.
Art. 124: Banca Europeană de Investiţii
(1)Articolul 13, articolul 20 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) şi (4), articolul 26 şi articolul 27 primul paragraf din Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii se aplică în privinţa BEI, a membrilor organelor sale, a personalului său şi a reprezentanţilor statelor membre care participă la activităţile sale, precum şi a oricăror filiale sau a oricăror alte entităţi înfiinţate de BEI, înainte de încheierea perioadei de tranziţie, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din protocolul menţionat, în special în privinţa Fondului European de Investiţii. BEI şi Fondul European de Investiţii sunt scutite de cerinţele de înregistrare în Regatul Unit sau de obţinere a oricărei forme de licenţă, permis sau altă autorizaţie ori permisiune din partea Regatului Unit pentru desfăşurarea operaţiunilor lor. În scopul acestor operaţiuni, moneda Regatului Unit rămâne liber transferabilă şi convertibilă, sub rezerva articolului 23 alineatul (2) din Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii în ceea ce priveşte convertibilitatea monedei Regatului Unit într-o monedă a unui stat care nu este membru.
(2)Alineatul (1) se aplică în ceea ce priveşte:
a)bunurile şi activele BEI sau ale oricăror filiale sau ale oricăror alte entităţi înfiinţate de BEI înainte de încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, în special Fondul European de Investiţii, care sunt deţinute în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie; şi
b)operaţiunile de împrumut, finanţare, garantare, investiţii, trezorerie şi asistenţă tehnică ale BEI şi ale oricăror filiale şi ale altor entităţi înfiinţate de BEI înainte de încheierea perioadei de tranziţie în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, în special Fondul European de Investiţii, în Regatul Unit sau cu omologi din Regatul Unit, precum şi activităţile auxiliare conexe acestor operaţiuni care se aflau în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie sau care sunt iniţiate după încheierea perioadei de tranziţie în cadrul activităţilor sale de sprijinire a operaţiunilor aflate în desfăşurare la încheierea perioadei de tranziţie, până la scadenţa finală, cedarea sau finalizarea acestora.
Art. 125: Şcolile europene
(1)Regatului Unit îi revin obligaţii în temeiul Convenţiei privind definirea statutului şcolilor europene (134), precum şi al Regulamentului privind şcolile europene acreditate adoptat de Consiliul superior al şcolilor europene, până la sfârşitul anului şcolar care este în curs la încheierea perioadei de tranziţie.
(134)JO L 212, 17.8.1994, p. 3.
(2)Regatul Unit se asigură, în ceea ce îi priveşte pe elevii care, înainte de 31 august 2021, au obţinut o diplomă de bacalaureat european şi pe elevii înscrişi într-un ciclu de studii secundare la o şcoală europeană înainte de 31 august 2021 care obţin o diplomă de bacalaureat european după această dată, că aceşti elevi beneficiază de drepturile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Convenţia privind definirea statutului şcolilor europene.
PARTEA IV:DISPOZIŢII TRANZITORII
Art. 126: Perioada de tranziţie
Se stabileşte o perioadă de tranziţie sau de punere în aplicare, care începe la data intrării în vigoare a prezentului acord şi se încheie la 31 decembrie 2020.
Art. 127: Domeniul de aplicare al dispoziţiilor tranzitorii
(1)În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord, în cursul perioadei de tranziţie dreptul Uniunii se aplică Regatului Unit şi pe teritoriul acestuia.
Cu toate acestea, următoarele dispoziţii ale tratatelor şi actele adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii nu se aplică Regatului Unit şi nici pe teritoriul acestuia în cursul perioadei de tranziţie:
a)dispoziţiile tratatelor şi ale actelor care, în temeiul Protocolului (nr. 15) privind unele dispoziţii referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, al Protocolului (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene sau al Protocolului (nr. 21) privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie sau în temeiul dispoziţiilor tratatelor referitoare la cooperarea consolidată, nu aveau caracter obligatoriu pentru şi în Regatul Unit înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, precum şi actele de modificare a acestor acte;
b)articolul 11 alineatul (4) din TUE, articolul 20 alineatul (2) litera (b), articolul 22 şi articolul 24 primul paragraf din TFUE, articolele 39 şi 40 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi actele adoptate pe baza acestor dispoziţii.
(2)În cazul în care Uniunea şi Regatul Unit ajung la un acord care să reglementeze relaţiile lor viitoare în domeniul politicii externe şi de securitate comune şi în cel al politicii de securitate şi apărare comune, iar acest acord devine aplicabil în cursul perioadei de tranziţie, titlul V capitolul 2 din TUE şi actele adoptate pe baza acestor dispoziţii încetează să se aplice Regatului Unit de la data aplicării acordului menţionat.
(3)În cursul perioadei de tranziţie, dreptul Uniunii aplicabil în temeiul alineatului (1) produce, în privinţa şi pe teritoriul Regatului Unit, aceleaşi efecte juridice pe care le produce în Uniune şi în statele sale membre şi se interpretează şi se aplică în conformitate cu aceleaşi metode şi principii generale ca cele aplicabile în Uniune.
(4)Regatul Unit nu participă la nicio cooperare consolidată:
a)care a fost autorizată după data intrării în vigoare a prezentului acord; sau
b)în cadrul căreia nu a fost adoptat niciun act înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.
(5)În cursul perioadei de tranziţie, în ceea ce priveşte măsurile care modifică, dezvoltă sau înlocuiesc o măsură existentă adoptată în temeiul părţii a treia titlul V din TFUE care are caracter obligatoriu pentru Regatul Unit înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, continuă să se aplice, mutatis mutandis, articolul 5 din Protocolul (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene şi articolul 4a din Protocolul (nr. 21) privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie. Cu toate acestea, Regatul Unit nu are dreptul de a îşi notifica dorinţa de a participa la aplicarea unor noi măsuri, în temeiul părţii a treia titlul V din TFUE, altele decât cele menţionate la articolul 4a din Protocolul nr. 21.
Pentru a sprijini continuarea cooperării dintre Uniune şi Regatul Unit, în condiţiile stabilite pentru cooperarea cu ţările terţe în cadrul măsurilor relevante, Uniunea poate invita Regatul Unit să coopereze în legătură cu noile măsuri adoptate în temeiul părţii a treia titlul V din TFUE.
(6)În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord, în cursul perioadei de tranziţie, orice trimitere la statele membre în dreptul Uniunii aplicabil în temeiul alineatului (1), inclusiv astfel cum este pus în aplicare şi executat de statele membre, se interpretează ca incluzând Regatul Unit.
(7)Prin derogare de la alineatul (6):
a)în sensul articolului 42 alineatul (6) şi al articolului 46 din TUE, precum şi al Protocolului (nr. 10) privind cooperarea structurată permanentă instituită prin articolul 42 din TUE, orice trimitere la statele membre se interpretează ca neincluzând Regatul Unit. Acest lucru nu exclude posibilitatea ca Regatul Unit să fie invitat să participe, în mod excepţional, în calitate de ţară terţă, la proiecte individuale în condiţiile prevăzute în Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului (135) sau la orice altă formă de cooperare în măsura permisă şi în condiţiile stabilite de viitoarele acte ale Uniunii adoptate în temeiul articolului 42 alineatul (6) şi al articolului 46 din TUE;
(135)Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017 de stabilire a cooperării structurate permanente (PESCO) şi de adoptare a listei statelor membre participante (JO L 331, 14.12.2017, p. 57).
b)în cazul în care acte ale Uniunii prevăd participarea statelor membre, a resortisanţilor statelor membre sau a persoanelor fizice sau juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite într-un stat membru la un schimb de informaţii, la o procedură sau un program care continuă să fie pus (pusă) în aplicare sau care începe după încheierea perioadei de tranziţie şi în cazul în care această participare ar oferi acces la informaţii sensibile din punct de vedere al securităţii cu privire la care numai statele membre, resortisanţii statelor membre sau persoanele fizice sau juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite într-un stat membru pot să aibă cunoştinţă, în aceste circumstanţe excepţionale trimiterile la statele membre din aceste acte ale Uniunii se interpretează ca neincluzând Regatul Unit. Uniunea notifică Regatului Unit aplicarea acestei derogări;
c)în scopul recrutării de funcţionari şi alţi agenţi ai instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, orice trimitere la statele membre care apare la articolul 27 şi la articolul 28 litera (a) din Statutul funcţionarilor şi la articolul 1 din anexa X la acesta şi la articolele 12, 82 şi 128 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene, precum şi în dispoziţiile relevante ale altor reglementări privind personalul aplicabile acestor instituţii, organe, oficii sau agenţii se interpretează ca neincluzând Regatul Unit.
Art. 128: Dispoziţii instituţionale
(1)În pofida articolului 127, articolul 7 se aplică în cursul perioadei de tranziţie.
(2)În sensul tratatelor, în cursul perioadei de tranziţie, Parlamentul Regatului Unit nu este considerat drept parlamentul naţional al unui stat membru, mai puţin în ceea ce priveşte articolul 1 din Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană şi, în cazul propunerilor care ţin de domeniul public, articolul 2 din acest protocol.
(3)În cursul perioadei de tranziţie, dispoziţiile din tratate care acordă drepturi instituţionale ce le permit statelor membre să prezinte propuneri, iniţiative sau solicitări instituţiilor se interpretează ca neincluzând Regatul Unit (136).
(136)Este vorba, în special, de articolele 7 şi 30, articolul 42 alineatul (4), articolul 48 alineatele (2)-(6) şi de articolul 49 din TUE şi de articolul 25, articolul 76 litera (b), articolul 82 alineatul (3), articolul 83 alineatul (3), articolul 86 alineatul (1), articolul 87 alineatul (3), articolul 135, articolul 218 alineatul (8), articolul 223 alineatul (1) şi articolele 262, 311 şi 341 din TFUE.
(4)În scopul participării la dispoziţiile instituţionale prevăzute la articolele 282 şi 283 din TFUE şi în Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, cu excepţia articolului 21.2 din respectivul protocol, în cursul perioadei de tranziţie, Banca Angliei nu este considerată drept bancă centrală naţională a unui stat membru.
(5)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol şi de la articolul 7, în cursul perioadei de tranziţie, reprezentanţii sau experţii Regatului Unit sau experţii desemnaţi de Regatul Unit pot, dacă sunt invitaţi, să asiste în mod excepţional la reuniuni sau la părţi ale reuniunilor comitetelor menţionate la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, la reuniuni sau la părţi ale reuniunilor grupurilor de experţi ale Comisiei, la reuniuni sau la părţi ale reuniunilor altor entităţi similare şi la reuniuni sau la părţi ale reuniunilor organelor, oficiilor sau agenţiilor, în cazul în care şi atunci când reprezentanţi sau experţi ai statelor membre sau experţi desemnaţi de statele membre iau parte, dacă este îndeplinită una dintre condiţiile următoare:
a)discuţia să se refere la acte individuale care urmează să fie adresate în cursul perioadei de tranziţie Regatului Unit sau unor persoane fizice sau juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite în Regatul Unit;
b)prezenţa Regatului Unit să fie necesară şi în interesul Uniunii, în special pentru punerea în aplicare eficace a dreptului Uniunii în cursul perioadei de tranziţie.
În cursul acestor reuniuni sau părţi ale reuniunilor, reprezentanţii sau experţii Regatului Unit sau experţii desemnaţi de Regatul Unit nu au drept de vot, iar prezenţa lor este limitată la punctele specifice de pe ordinea de zi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la litera (a) sau (b).
(6)În cursul perioadei de tranziţie, Regatul Unit nu acţionează în calitate de autoritate principală pentru evaluări de risc, examinări, aprobări sau autorizaţii la nivelul Uniunii sau la nivelul statelor membre care acţionează împreună astfel cum se menţionează în actele şi dispoziţiile enumerate în anexa VII.
(7)În cursul perioadei de tranziţie, atunci când proiectele de acte ale Uniunii identifică sau menţionează în mod direct autorităţi, proceduri sau documente specifice ale unui stat membru, Regatul Unit este consultat de către Uniune cu privire la aceste proiecte, pentru a se asigura punerea în aplicare şi aplicarea corespunzătoare a actului în cauză de către Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia.
Art. 129: Dispoziţii specifice referitoare la acţiunea externă a Uniunii
(1)Fără a aduce atingere articolului 127 alineatul (2), în cursul perioadei de tranziţie, Regatului Unit îi revin obligaţiile care rezultă din acordurile internaţionale încheiate de Uniune, de statele membre acţionând în numele acesteia sau de Uniune şi statele membre ale acesteia acţionând împreună, astfel cum se menţionează la articolul 2 litera (a) punctul (iv) (*).
(*)Uniunea va notifica celorlalte părţi la aceste acorduri că, în perioada de tranziţie, Regatul Unit trebuie să fie tratat ca stat membru în sensul acordurilor respective.
(2)În cursul perioadei de tranziţie, reprezentanţii Regatului Unit participă la activităţile organismelor înfiinţate prin acorduri internaţionale încheiate de Uniune sau de state membre care acţionează în numele acesteia sau de către Uniune şi statele membre ale acesteia acţionând împreună numai dacă:
a)Regatul Unit participă în calitate de parte de sine stătătoare; sau
b)Uniunea invită în mod excepţional Regatul Unit să participe, în cadrul delegaţiei Uniunii, la reuniuni sau la părţi ale reuniunilor acestor organisme, în cazul în care Uniunea consideră că prezenţa Regatului Unit este necesară şi în interesul Uniunii, în special pentru punerea în aplicare cu eficacitate a acordurilor respective în cursul perioadei de tranziţie; această prezenţă nu este autorizată decât în cazul în care participarea statelor membre este permisă în temeiul acordurilor aplicabile.
(3)În conformitate cu principiul cooperării loiale, Regatul Unit se abţine, în cursul perioadei de tranziţie, de la orice acţiune sau iniţiativă care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, în special în cadrul oricărei organizaţii, agenţii, conferinţe sau forum internaţional la care Regatul Unit este parte de sine stătătoare.
(4)În pofida alineatului (3), în cursul perioadei de tranziţie, Regatul Unit poate negocia, semna şi ratifica acorduri internaţionale încheiate în nume propriu în domeniile de competenţă exclusivă a Uniunii, cu condiţia ca acordurile în cauză să nu intre în vigoare sau să nu se aplice în cursul perioadei de tranziţie, mai puţin în cazul în care Uniunea autorizează acest lucru.
(5)Fără a aduce atingere articolului 127 alineatul (2), ori de câte ori apare necesitatea unei coordonări, Regatul Unit poate fi consultat, de la caz la caz.
(6)În urma unei decizii a Consiliului care se circumscrie domeniului de aplicare al titlului V capitolul 2 din TUE, Regatul Unit poate prezenta o declaraţie oficială Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate în care să indice faptul că, "din raţiuni vitale de politică naţională pe care le prezintă", în respectivele cazuri excepţionale nu va aplica decizia. În spiritul solidarităţii reciproce, Regatul Unit se abţine de la orice acţiune care ar putea intra în conflict sau ar împiedica acţiunea Uniunii întemeiată pe decizia respectivă, iar statele membre respectă poziţia Regatului Unit.
(7)În cursul perioadei de tranziţie, Regatul Unit nu pune la dispoziţie comandanţi ai operaţiilor civile, şefi de misiune, comandanţi ai operaţiilor sau comandanţi ai forţelor pentru misiuni sau operaţii desfăşurate în temeiul articolelor 42, 43 şi 44 din TUE, nu asigură comandamentul de operaţii pentru astfel de misiuni sau operaţii şi nici nu acţionează în calitate de naţiune-cadru pentru grupurile tactice de luptă ale Uniunii. În cursul perioadei de tranziţie, Regatul Unit nu asigură rolul de şef pentru nicio acţiune operaţională în temeiul articolului 28 din TUE.
Art. 130: Dispoziţii speciale referitoare la posibilităţile de pescuit
(1)În ceea ce priveşte stabilirea posibilităţilor de pescuit în sensul articolului 43 alineatul (3) din TFUE pentru orice perioadă cuprinsă în perioada de tranziţie, Regatul Unit este consultat în legătură cu posibilităţile de pescuit care îl privesc, inclusiv în contextul pregătirii consultărilor şi negocierilor internaţionale relevante.
(2)În sensul alineatului (1), Uniunea oferă Regatului Unit posibilitatea de a prezenta observaţii privind Comunicarea anuală a Comisiei Europene privind posibilităţile de pescuit, avizele ştiinţifice ale organismelor ştiinţifice relevante şi propunerile Comisiei Europene privind posibilităţile de pescuit pentru orice perioadă cuprinsă în perioada de tranziţie.
(3)În pofida articolului 129 alineatul (2) litera (b), pentru a permite Regatului Unit să îşi pregătească viitoarea aderare la forurile internaţionale relevante, Uniunea poate, în mod excepţional, să invite Regatul Unit să asiste, în cadrul delegaţiei Uniunii, la consultările şi negocierile menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol, în măsura permisă statelor membre şi autorizată de forul respectiv.
(4)Fără a aduce atingere articolului 127 alineatul (1), se menţin principiile de stabilitate relativă pentru alocarea posibilităţilor de pescuit menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol.
Art. 131: Monitorizarea şi asigurarea respectării
În cursul perioadei de tranziţie, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii dispun de competenţele care le sunt conferite de dreptul Uniunii în ceea ce priveşte Regatul Unit şi persoanele fizice şi juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite în Regatul Unit. În particular, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă în conformitate cu dispoziţiile tratatelor.
Primul paragraf se aplică, de asemenea, în cursul perioadei de tranziţie în ceea ce priveşte interpretarea şi executarea prezentului acord.
Art. 132: Prelungirea perioadei de tranziţie
(1)În pofida articolului 126, Comitetul mixt poate adopta, înainte de 1 iulie 2020, o decizie unică de prelungire a perioadei de tranziţie cu până la unul sau doi ani (*).
(*)În cazul acestei prelungiri, Uniunea va notifica acest lucru celorlalte părţi la acordurile internaţionale.
(2)În cazul în care Comitetul mixt adoptă o decizie în temeiul alineatului (1), se aplică următoarele:
a)prin derogare de la articolul 127 alineatul (6), Regatul Unit este considerat o ţară terţă în scopul punerii în aplicare a programelor şi a activităţilor Uniunii pentru care au fost angajate credite în temeiul cadrului financiar multianual şi care se aplică începând cu anul 2021;
b)prin derogare de la articolul 127 alineatul (1) şi fără a aduce atingere părţii a cincea din prezentul acord, dreptul Uniunii aplicabil în materie de resurse proprii ale Uniunii pentru exerciţiile financiare care corespund perioadei de tranziţie prelungite nu se aplică Regatului Unit după 31 decembrie 2020;
c)prin derogare de la articolul 127 alineatul (1) din prezentul acord, articolele 107, 108 şi 109 din TFUE nu se aplică în privinţa măsurilor luate de autorităţile Regatului Unit, inclusiv în domeniul dezvoltării rurale, în sprijinul producţiei şi al comercializării produselor agricole în Regatul Unit în limitele unui nivel anual al sprijinului care să nu depăşească valoarea totală a cheltuielilor suportate de Regatul Unit în cadrul politicii agricole comune în 2019 şi cu condiţia ca un anumit procent minim din sprijinul care face obiectul acestei derogări să respecte dispoziţiile anexei 2 la Acordul OMC privind agricultura. Procentul minim respectiv se stabileşte pe baza celui mai recent procent disponibil din cheltuielile totale din cadrul politicii agricole comune a Uniunii care a respectat dispoziţiile anexei 2 la Acordul OMC privind agricultura. În cazul în care perioada cu care se prelungeşte perioada de tranziţie nu este un multiplu de 12 luni, nivelul anual maxim al sprijinului care face obiectul derogării se reduce proporţional în anul în care perioada de tranziţie prelungită nu numără 12 luni;
d)pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi încheierea perioadei de tranziţie, Regatul Unit contribuie la bugetul Uniunii, astfel cum se stabileşte în conformitate cu alineatul (3);
e)sub rezerva alineatului (3) litera (d), nu se aduce atingere părţii a cincea din prezentul acord.
(3)Decizia Comitetului mixt adoptată în temeiul alineatului (1):
a)stabileşte cuantumul adecvat al contribuţiei Regatului Unit la bugetul Uniunii pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi încheierea perioadei de tranziţie, ţinând seama de statutul Regatului Unit în perioada respectivă, precum şi de modalităţile de plată a cuantumului în cauză;
b)precizează nivelul maxim al sprijinului care face obiectul derogării, precum şi procentul minim din acesta care trebuie să respecte dispoziţiile anexei 2 la Acordul OMC privind agricultura, astfel cum este menţionat la alineatul (2) litera (c);
c)stabileşte orice altă măsură necesară pentru punerea în aplicare a alineatului (2);
d)adaptează datele sau perioadele menţionate la articolele 51, 62, 63, 84, 96, 125, 141, 156, 157 şi în anexele IV şi V pentru a reflecta prelungirea perioadei de tranziţie.
PARTEA V:DISPOZIŢII FINANCIARE
CAPITOLUL 1:Dispoziţii generale
Art. 133: Moneda care urmează să fie utilizată între Uniune şi Regatul Unit
Fără a aduce atingere dreptului Uniunii aplicabil în materie de resurse proprii ale Uniunii, toate sumele, obligaţiile, calculele, conturile şi plăţile menţionate în prezenta parte sunt exprimate şi executate în euro.
Art. 134: Facilitate oferită auditorilor în legătură cu dispoziţiile financiare
Regatul Unit informează Uniunea cu privire la entităţile cărora le-a încredinţat realizarea auditului propriu privind punerea în aplicare a dispoziţiilor financiare care fac obiectul prezentei părţi.
La cererea Regatului Unit, Uniunea pune la dispoziţia entităţilor în cauză orice informaţii care pot fi solicitate în mod rezonabil cu privire la drepturile şi obligaţiile Regatului Unit în temeiul prezentei părţi şi le oferă asistenţa adecvată pentru a le permite să îşi îndeplinească sarcina. Atunci când furnizează informaţii şi asistenţă în temeiul prezentului articol, Uniunea acţionează în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii, în special cu normele Uniunii privind protecţia datelor.
Autorităţile Regatului Unit şi cele ale Uniunii pot conveni asupra unor dispoziţii administrative adecvate pentru a facilita aplicarea primului şi a celui de al doilea paragraf.
CAPITOLUL 2:Contribuţia şi participarea Regatului Unit la bugetul Uniunii
Art. 135: Contribuţia şi participarea Regatului Unit la execuţia bugetelor Uniunii pentru exerciţiile 2019 şi 2020
(1)Pentru exerciţiile 2019 şi 2020, în conformitate cu partea a patra, Regatul Unit contribuie şi participă la execuţia bugetelor Uniunii.
(2)Prin derogare de la partea a patra, modificările Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 (137) sau ale Deciziei 2014/335/UE, Euratom care sunt adoptate la data intrării în vigoare a prezentului acord sau ulterior nu se aplică Regatului Unit în măsura în care modificările în cauză au un impact asupra obligaţiilor financiare ale Regatului Unit.
(137)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
Art. 136: Dispoziţii aplicabile după 31 decembrie 2020 în ceea ce priveşte resursele proprii
(1)Dreptul Uniunii aplicabil în materie de resurse proprii ale Uniunii pentru exerciţiile financiare de până în 2020 continuă să se aplice Regatului Unit după 31 decembrie 2020, inclusiv în cazul în care resursele proprii în cauză trebuie să fie puse la dispoziţie, corectate sau supuse unor ajustări după această dată.
(2)Fără a aduce atingere articolului 135 alineatul (2), dreptul Uniunii menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol include în special următoarele acte şi dispoziţii, inclusiv orice modificare a acestora, indiferent de data adoptării, intrării în vigoare sau aplicării modificării:
a)Decizia 2014/335/UE, Euratom;
b)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014, în special articolul 12 în ceea ce priveşte dobânzile la sumele puse la dispoziţie cu întârziere şi articolul 11 în ceea ce priveşte gestionarea neparticipării;
c)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014, în special articolul 1 în ceea ce priveşte calcularea soldului şi articolele 2-8 în ceea ce priveşte măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii;
d)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului (138);
(138)Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (JO L 155, 7.6.1989, p. 9).
e)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului (139);
(139)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003 al Consiliului din 15 iulie 2003 privind armonizarea venitului naţional brut la preţurile pieţei (Regulamentul VNB) (JO L 181, 19.7.2003, p. 1).
f)Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2018/195 a Comisiei (140);
(140)Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2018/195 a Comisiei din 8 februarie 2018 de stabilire a unor formulare pentru raportarea fraudelor şi neregularităţilor care afectează drepturile asupra resurselor proprii tradiţionale şi pentru inspecţiile în materie de resurse proprii tradiţionale în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului (JO L 36, 9.2.2018, p. 33).
g)Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2018/194 a Comisiei (141);
(141)Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2018/194 a Comisiei din 8 februarie 2018 de stabilire a unor modele pentru situaţia conturilor privind drepturile asupra resurselor proprii şi a unui formular pentru rapoartele privind sumele nerecuperabile corespunzătoare drepturilor asupra resurselor proprii în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului (JO L 36, 9.2.2018, p. 20).
h)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului (142) ("Regulamentul financiar");
(142)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE şi de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
i)articolul 287 din TFUE privind rolul Curţii de Conturi, precum şi alte norme privind această instituţie;
j)articolul 325 din TFUE privind combaterea fraudei şi a actelor conexe, în special Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (143) şi Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului (144);
(143)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(144)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
k)bugetele anuale pentru exerciţiile financiare de până în 2020 sau, în cazul în care bugetul anual nu a fost adoptat, normele aplicabile în conformitate cu articolul 315 din TFUE.
(3)Prin derogare de la alineatele (1) şi (2), Regatului Unit i se aplică normele următoare după 31 decembrie 2020:
a)orice sume care rezultă, în ceea ce priveşte Regatul Unit, din ajustări ale resurselor proprii înscrise în buget şi din ajustări legate de excedent sau de deficit în raport cu finanţarea bugetelor Uniunii de până în 2020 în conformitate cu dreptul Uniunii menţionat la alineatele (1) şi (2) sunt datorate de către Regatul Unit sau acestuia;
b)în cazul în care, în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil în materie de resurse proprii ale Uniunii, data la care resursele proprii trebuie să fie puse la dispoziţie este posterioară datei de 28 februarie 2021, plata se efectuează la prima dată menţionată la articolul 148 alineatul (1) care urmează datei la care trebuie să fie puse la dispoziţie resursele proprii;
c)în scopul plăţii, de către Regatul Unit, a resurselor proprii tradiţionale după 28 februarie 2021, valoarea drepturilor stabilite în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 după reducerea costurilor de colectare în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) şi cu articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2014/335/UE, Euratom este redusă cu cota care îi revine Regatului Unit din această sumă;
d)prin derogare de la articolul 7 din prezentul acord, reprezentanţii sau experţii Regatului Unit sau experţii desemnaţi de Regatul Unit pot, dacă sunt invitaţi, să asiste în mod excepţional şi fără drept de vot la reuniunile oricărui comitet instituit de dreptul aplicabil al Uniunii menţionat la alineatele (1) şi (2) de la prezentul articol, precum reuniunile Comitetului consultativ privind resursele proprii instituit prin articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 sau ale Comitetului VNB instituit prin articolul 4 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1287/2003, în măsura în care lucrările acestor comitete se referă la exerciţiile financiare de până în 2020;
e)orice corecţie sau ajustare a resurselor proprii bazate pe TVA şi pe venitul naţional brut se efectuează numai dacă măsurile relevante luate în temeiul dispoziţiilor menţionate la alineatele (1) şi (2) sunt decise până cel târziu la 31 decembrie 2028;
f)contabilitatea separată pentru resursele proprii tradiţionale menţionată la articolul 6 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 este lichidată pe deplin până la 31 decembrie 2025. Înainte de 20 februarie 2026, din sumele înscrise în continuare în contul respectiv la 31 decembrie 2025 care nu fac obiectul constatărilor inspecţiilor Comisiei Europene comunicate înainte de această dată în conformitate cu legislaţia privind resursele proprii, se pune la dispoziţia bugetului Uniunii o parte care corespunde părţii pe care o reprezintă, în sumele puse la dispoziţia Uniunii, sumele comunicate de către Regatul Unit Comisiei Europene în cadrul procedurii prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014, în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020.
Art. 137: Participarea Regatului Unit la punerea în aplicare a programelor şi activităţilor Uniunii în 2019 şi 2020
(1)În conformitate cu partea a patra, programele şi activităţile Uniunii pentru care au fost angajate credite în temeiul cadrului financiar multianual pentru anii 2014-2020 (denumit în continuare "CFM 2014-2020") sau în temeiul perspectivelor financiare anterioare sunt puse în aplicare în 2019 şi 2020 în ceea ce priveşte Regatul Unit pe baza dreptului aplicabil al Uniunii.
Pentru anul de cerere 2020, Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (145), astfel cum se va aplica în anul 2020, nu se aplică în Regatul Unit. Cu toate acestea, articolul 13 din regulamentul menţionat se aplică în ceea ce priveşte schema de plăţi directe din Regatul Unit pentru anul de cerere 2020, cu condiţia ca această schemă să fie echivalentă cu schema prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum se va aplica în anul 2020.
(145)Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608).
(2)Prin derogare de la partea a patra, Regatul Unit şi proiectele situate în Regatul Unit sunt eligibile doar pentru operaţiuni financiare efectuate în cadrul instrumentelor financiare gestionate în mod direct sau indirect în temeiul titlului X din Regulamentul financiar sau pentru operaţiuni financiare garantate de bugetul Uniunii în cadrul Fondului european pentru investiţii strategice (FEIS) instituit prin Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului (146) şi al Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European şi al Consiliului (147), cu condiţia ca aceste operaţiuni financiare să fi fost aprobate de către entităţile şi organismele, inclusiv BEI şi Fondul European de Investiţii (denumit în continuare "FEI"), sau de către persoanele cărora li s-a încredinţat punerea în aplicare a unei părţi din aceste acţiuni înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, chiar dacă semnarea acestor operaţiuni financiare a avut loc după data respectivă. În ceea ce priveşte operaţiunile financiare aprobate după data intrării în vigoare a prezentului acord, entităţile stabilite în Regatul Unit beneficiază de acelaşi tratament ca entităţile situate în afara Uniunii.
(146)Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiţii strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiţii şi Portalul european de proiecte de investiţii şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 şi (UE) nr. 1316/2013 - Fondul european pentru investiţii strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).
(147)Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 septembrie 2017 de instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a garanţiei FEDD şi a Fondului de garantare FEDD (JO L 249, 27.9.2017, p. 1).
Art. 138: Dreptul Uniunii aplicabil după 31 decembrie 2020 în ceea ce priveşte participarea Regatului Unit la punerea în aplicare a programelor şi activităţilor Uniunii pentru care au fost angajate credite în temeiul CFM 2014-2020 sau al perspectivelor financiare anterioare
(1)În ceea ce priveşte punerea în aplicare a programelor şi activităţilor Uniunii angajate în temeiul CFM 2014-2020 sau al perspectivelor financiare anterioare, dreptul aplicabil al Uniunii, inclusiv normele privind corecţiile financiare şi verificarea conturilor, continuă să se aplice Regatului Unit după 31 decembrie 2020 până la încheierea respectivelor programe şi activităţi ale Uniunii.
(2)Dreptul aplicabil al Uniunii menţionat la alineatul (1) include în special următoarele dispoziţii, inclusiv orice modificări aduse acestora, indiferent de data adoptării, a intrării în vigoare sau de aplicare a modificării:
a)Regulamentul financiar;
b)actele de bază, în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul financiar, de instituire a programelor sau activităţilor Uniunii menţionate în comentariile bugetare privind titlurile, capitolele, articolele sau posturile la care au fost angajate creditele;
c)articolul 299 din TFUE privind caracterul executoriu al obligaţiilor pecuniare;
d)articolul 287 din TFUE privind rolul Curţii de Conturi, precum şi alte norme privind această instituţie;
e)articolul 325 din TFUE privind combaterea fraudei şi a actelor conexe, în special Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 şi Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.
(3)Prin derogare de la articolul 7, reprezentanţii sau experţii Regatului Unit sau experţii desemnaţi de Regatul Unit pot, dacă sunt invitaţi, să participe în mod excepţional şi fără drept de vot la reuniunile comitetelor care asistă Comisia Europeană în punerea în aplicare şi gestionarea programelor instituite prin dreptul Uniunii menţionat la alineatul (1) sau instituite de Comisia Europeană în ceea ce priveşte punerea în aplicare a respectivelor dispoziţii legislative, în măsura în care lucrările acestor comitete se referă la exerciţiile financiare de până în 2020.
(4)Prin derogare de la articolul 8, Regatul Unit are acces, în măsura strict necesară pentru punerea în aplicare a programelor şi activităţilor menţionate la alineatul (2) litera (b), la reţelele, sistemele de informaţii şi bazele de date constituite în temeiul actelor de bază relevante sau prin normele de punere în aplicare conexe care derivă din aceste acte de bază.
(5)La propunerea Comitetului privind dispoziţiile financiare, menţionat la articolul 165 alineatul (1) litera (f), Comitetul mixt poate adopta, în conformitate cu normele stabilite la articolul 166, măsuri tehnice pentru a facilita încheierea programelor şi a activităţilor menţionate la alineatul (1) de la prezentul articol sau pentru a scuti Regatul Unit de obligaţia de a lua măsuri, pe durata sau după încheierea programelor şi a activităţilor respective, care nu sunt relevante pentru un fost stat membru, cu condiţia ca aceste măsuri tehnice să respecte principiul bunei gestiuni financiare şi să nu constituie un avantaj în favoarea Regatului Unit sau a beneficiarilor din Regatul Unit în comparaţie cu statele membre sau cu ţările terţe care participă la aceleaşi programe şi activităţi finanţate din bugetul Uniunii.
Art. 139: Cota care îi revine Regatului Unit
Cota care îi revine Regatului Unit menţionată la articolul 136 alineatul (3) literele (a) şi (c) şi la articolele 140-147 reprezintă un procent obţinut prin calcularea raportului dintre resursele proprii puse la dispoziţie de Regatul Unit în exerciţiile din perioada 2014-2020 şi resursele proprii puse la dispoziţie în această perioadă de toate statele membre şi de Regatul Unit, ajustat cu suma comunicată statelor membre înainte de 1 februarie 2022 în conformitate cu articolul 10b alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.
Art. 140: Angajamente restante
(1)În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord, Regatul Unit are obligaţii faţă de Uniune cu privire la cota care îi revine Regatului Unit din angajamentele bugetare ale bugetului Uniunii şi ale bugetelor agenţiilor descentralizate ale Uniunii care sunt restante la 31 decembrie 2020, precum şi cu privire la cota care îi revine Regatului Unit din angajamentele asumate în 2021 pe baza reportărilor de credite de angajament din bugetul pentru 2020.
Primul paragraf nu se aplică următoarelor angajamente restante la 31 decembrie 2020:
a)angajamentele legate de programele şi organele cărora li se aplică articolul 11 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 în ceea ce priveşte Regatul Unit;
b)angajamentele finanţate prin venituri alocate în mod specific în bugetul Uniunii.
În ceea ce priveşte agenţiile descentralizate ale Uniunii, valoarea angajamentelor acestora menţionate la primul paragraf nu se ia în considerare decât proporţional cu partea pe care o reprezintă contribuţiile de la bugetul Uniunii în veniturile lor totale pentru perioada 2014-2020.
(2)Uniunea calculează valoarea angajamentelor menţionate la alineatul (1) la 31 decembrie 2020. Aceasta comunică suma respectivă Regatului Unit până la 31 martie 2021, adăugând o listă care conţine cheia de referinţă pentru fiecare angajament, liniile bugetare aferente şi suma pentru fiecare linie bugetară asociată.
(3)Până la data de 31 martie a fiecărui an, începând cu 2022, Uniunea transmite Regatului Unit, în ceea ce priveşte angajamentele menţionate la alineatul (1):
a)informaţii privind valoarea angajamentelor restante la data de 31 decembrie a exerciţiului anterior şi privind plăţile şi sumele dezangajate în cursul exerciţiului precedent, inclusiv o actualizare a listei menţionate la alineatul (2);
b)o estimare a plăţilor prevăzute pentru exerciţiul în curs, pe baza nivelului creditelor de plată din buget;
c)o estimare a contribuţiei prevăzute din partea Regatului Unit la plăţile menţionate la litera (b); şi
d)alte informaţii, cum ar fi o previziune pe termen mediu privind plăţile.
(4)Suma anuală care trebuie să fie plătită se calculează ca fiind cota care îi revine Regatului Unit din estimarea menţionată la alineatul (3) litera (b), ajustată cu diferenţa dintre plăţile efectuate de Regatul Unit în exerciţiul anterior şi cota care îi revine Regatului Unit din plăţile efectuate de Uniune în exerciţiul anterior pe baza angajamentelor restante menţionate la alineatul (1), din care se deduc, pe de o parte, valoarea corecţiilor financiare nete legate de programele şi activităţile finanţate în temeiul CFM 2014-2020 sau al perspectivelor financiare anterioare şi, pe de altă parte, veniturile obţinute din procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor care au drept obiect nepunerea la dispoziţie, de către un stat membru, a resurselor proprii aferente exerciţiilor financiare de până în 2020, cu condiţia ca sumele respective să fi fost primite la buget în cursul exerciţiului anterior şi să fie definitive. Suma anuală care trebuie să fie plătită de către Regatul Unit nu se ajustează în cursul exerciţiului respectiv.
În 2021, din suma anuală care trebuie să fie plătită de către Regatul Unit se deduc cota care îi revine Regatului Unit din finanţarea de la bugetul pentru 2020 a valorii creditelor de plată reportate din 2020 în 2021 în conformitate cu articolele 12 şi 13 din Regulamentul financiar şi, respectiv, cota care îi revine Regatului Unit din valoarea totală a resurselor proprii tradiţionale puse la dispoziţia Uniunii în ianuarie şi februarie 2021 pentru care drepturile Uniunii au fost stabilite în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 în noiembrie şi decembrie 2020. De asemenea, Uniunea rambursează Regatului Unit cota care îi revine Regatului Unit din valoarea totală a resurselor proprii tradiţionale puse la dispoziţie de statele membre după 31 decembrie 2020 pentru mărfurile puse în liberă circulaţie la încheierea sau descărcarea regimului vamal de depozitare temporară sau a altor regimuri vamale menţionate la articolul 49 alineatul (2) care au început la data menţionată sau anterior respectivei date.
(5)La cererea Regatului Unit, înaintată cel mai devreme după 31 decembrie 2028, Uniunea efectuează o estimare a sumelor care mai trebuie să fie plătite de către Regatul Unit în temeiul prezentului articol, aplicând o regulă care ia în considerare valoarea angajamentelor restante la încheierea exerciţiului şi o estimare a sumelor dezangajate din angajamentele restante respective, a oricăror corecţii financiare şi a oricăror venituri obţinute din procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor după sfârşitul anului. După ce Regatul Unit confirmă Comitetului privind dispoziţiile financiare, menţionat la articolul 165 alineatul (1) litera (f), şi Comitetului mixt că acceptă propunerea, Regatul Unit plăteşte suma estimată, ajustată în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol, în raport cu plăţile efectuate de Regatul Unit în anul precedent. Prin plata sumelor menţionate la prezentul alineat se sting obligaţiile restante ale Regatului Unit sau ale Uniunii în temeiul prezentului articol.
Art. 141: Amenzi decise la data de 31 decembrie 2020 sau anterior acestei date
(1)În ceea ce priveşte o amendă decisă de Uniune la data de 31 decembrie 2020 sau anterior acestei date, care a devenit definitivă şi nu constituie venituri alocate, Uniunea rambursează Regatului Unit cota care îi revine acestuia din cuantumul amenzii colectate de Uniune, cu excepţia cazului în care această sumă a fost deja înregistrată ca venit bugetar în bugetul Uniunii la data de 31 decembrie 2020 sau anterior acestei date.
(2)În ceea ce priveşte o amendă decisă de Uniune după 31 decembrie 2020 în cadrul unei proceduri menţionate la articolul 92 alineatul (1), Uniunea rambursează Regatului Unit cota care îi revine acestuia din cuantumul amenzii colectate de Uniune odată ce amenda respectivă a devenit definitivă.
Art. 142: Datoriile Uniunii la sfârşitul anului 2020
(1)Regatul Unit are obligaţii faţă de Uniune cu privire la cota sa din finanţarea datoriilor Uniunii contractate până la 31 decembrie 2020, cu excepţia următoarelor:
a)datoriile cărora le corespund active, inclusiv: activele împrumuturilor de asistenţă financiară din partea Uniunii şi datoriile asociate înscrise în bilanţ, activele care corespund unor imobilizări corporale şi provizioanele legate de dezafectarea siturilor nucleare ale Centrului Comun de Cercetare, precum şi toate obligaţiile legate de contractele de locaţiune, imobilizările necorporale şi stocurile, toate activele şi obligaţiile legate de gestionarea riscului valutar, veniturile înregistrate în avans şi reportate şi toate provizioanele, cu excepţia celor legate de amenzi, proceduri judiciare şi datorii privind garanţiile financiare; şi
b)datoriile şi activele legate de funcţionarea bugetului şi de gestionarea resurselor proprii, inclusiv avansurile de prefinanţare restante, creanţele, numerarul, datoriile şi cheltuielile înregistrate în avans, inclusiv cele legate de Fondul european de garantare agricolă sau deja incluse în angajamentele restante (RAL).
(2)În special, Regatul Unit are obligaţii cu privire la cota care îi revine din datoriile Uniunii legate de drepturile la pensie şi de drepturile la alte prestaţii legate de exercitarea unei activităţi profesionale, acumulate la 31 decembrie 2020 sau anterior acestei date. Plăţile în legătură cu aceste datorii se efectuează în conformitate cu alineatele (5) şi (6).
(3)Uniunea comunică Regatului Unit, până la data de 31 martie a fiecărui an, începând cu 2022, plăţile efectuate în exerciţiul precedent aferente datoriilor neachitate la 31 decembrie 2020 şi cuantumul contribuţiei Regatului Unit la aceste plăţi.
(4)Până la data de 31 martie a fiecărui an, începând cu 2022, Uniunea transmite Regatului Unit un document specific privind pensiile referitor la situaţia la data de 31 decembrie a exerciţiului precedent în ceea ce priveşte datoriile menţionate la alineatul (2), care indică:
a)sumele care rămân să fie plătite în legătură cu obligaţiile descrise la alineatul (5);
b)calculele efectuate, datele şi ipotezele utilizate pentru a determina cuantumul pe care Regatul Unit trebuie să îl plătească, până la data de 30 iunie a anului în curs, în ceea ce priveşte plăţile pentru pensiile personalului şi contribuţiile din bugetul Uniunii la Sistemul comun de asigurări de sănătate efectuate în exerciţiul precedent în conformitate cu alineatul (6), precum şi o estimare a acestor cuantumuri pentru exerciţiul în curs;
c)în ceea ce priveşte populaţia la 31 decembrie 2020, informaţii privind numărul beneficiarilor reali şi numărul estimat al beneficiarilor viitori ai sistemelor de pensii şi de boală la încheierea exerciţiului precedent şi drepturile lor post-angajare acumulate la momentul respectiv; şi
d)datoriile neachitate ale Regatului Unit, calculate pe baza evaluărilor actuariale efectuate în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public, precum şi o explicaţie a evoluţiei acestor obligaţii în comparaţie cu exerciţiul precedent.
Documentul respectiv poate fi actualizat până la data de 30 septembrie a aceluiaşi an pentru a reflecta cifrele definitive pentru exerciţiul precedent.
(5)Referitor la obligaţiile Regatului Unit privind drepturile la pensie şi drepturile la alte prestaţii legate de exercitarea unei activităţi profesionale menţionate la alineatul (2) în ceea ce priveşte pensiile membrilor şi ale înalţilor funcţionari ai UE care intră sub incidenţa Regulamentului nr. 422/67/CEE, nr. 5/67/Euratom al Consiliului (148), a Deciziei 2005/684/CE, Euratom a Parlamentului European (149) şi a Regulamentului (UE) 2016/300 al Consiliului (150), Regatul Unit contribuie la aceste obligaţii, astfel cum sunt înregistrate în conturile consolidate ale Uniunii pentru exerciţiul financiar 2020, în 10 tranşe, începând cu 31 octombrie 2021.
(148)Regulamentul nr. 422/67/CEE, nr. 5/67/Euratom al Consiliului din 25 iulie 1967 de stabilire a regimului financiar al preşedintelui şi membrilor Comisiei, al preşedintelui, judecătorilor, avocaţilor generali şi grefierului Curţii de Justiţie (JO P 187, 8.8.1967, p. 1).
(149)Decizia 2005/684/CE, Euratom a Parlamentului European din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputaţilor în Parlamentul European (JO L 262, 7.10.2005, p. 1).
(150)Regulamentul (UE) 2016/300 al Consiliului din 29 februarie 2016 de stabilire a regimului financiar al persoanelor care ocupă o funcţie publică de rang înalt în cadrul UE (JO L 58, 4.3.2016, p. 1).
(6)Referitor la obligaţiile Regatului Unit privind drepturile la pensie şi drepturile la alte prestaţii legate de exercitarea unei activităţi profesionale menţionate la alineatul (2) în ceea ce priveşte pensiile funcţionarilor Uniunii, stabilite în conformitate cu articolele 77-84 din Statutul funcţionarilor Uniunii Europene, şi în ceea ce priveşte pensiile personalului temporar, ale agenţilor contractuali şi ale asistenţilor parlamentari, stabilite în conformitate cu articolele 33-40, cu articolele 101-114 şi, respectiv, cu articolul 135 din Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Uniunii Europene, Regatul Unit contribuie anual la plăţile nete efectuate de la bugetul Uniunii pentru fiecare beneficiar şi la contribuţia aferentă din bugetul Uniunii la Sistemul comun de asigurări de sănătate pentru fiecare beneficiar sau persoană căreia îi revin drepturi prin intermediul unui beneficiar. Plăţile pentru această contribuţie încep la 30 iunie 2022.
Pentru pensiile menţionate la primul paragraf, plata din partea Regatului Unit constă din suma plăţilor nete efectuate din bugetul Uniunii în exerciţiul precedent pentru fiecare beneficiar, înmulţită cu cota care îi revine Regatului Unit şi cu un procent care este specific pentru fiecare beneficiar ("procent specific"). Procentul specific se stabileşte după cum urmează:
a)pentru un beneficiar care primeşte o pensie la 1 ianuarie 2021, procentul specific este de 100 %;
b)pentru toţi ceilalţi beneficiari ai unei pensii, procentul specific se calculează ca fiind raportul dintre drepturile la pensie dobândite la 31 decembrie 2020 sau anterior acestei date în conformitate cu Statutul funcţionarilor Uniunii Europene, în special anexa VIII, inclusiv drepturile la pensie transferate în sistemul de pensii al instituţiilor europene la acea dată şi drepturile la pensie dobândite la data pensionării sau a decesului, dacă această dată este anterioară, sau la data la care persoana părăseşte sistemul;
c)în ceea ce priveşte contribuţia de la buget la Sistemul comun de asigurări de sănătate, procentul specific se calculează ca fiind raportul dintre numărul de ani în care beneficiarul a contribuit la sistemul de pensii până la 31 decembrie 2020 şi numărul total de ani de pensie în timpul cărora beneficiarul sau persoana care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor Uniunii Europene şi care reprezintă temeiul drepturilor în cadrul Sistemului comun de asigurări de sănătate, a contribuit la sistemul de pensii.
În cazul unui beneficiar al unei pensii de urmaş sau al unei pensii de urmaş pentru copii orfani stabilită în conformitate cu Statutul funcţionarilor Uniunii Europene, calculul se efectuează pe baza carierei persoanei care intră sub incidenţa Statutului funcţionarilor, care reprezintă temeiul pensiei de urmaş sau al pensiei de urmaş pentru copii orfani.
Atât timp cât nu au fost stinse obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului alineat, în orice an dat ("anul N"), Regatul Unit poate trimite Uniunii, înainte de data de 1 martie a anului N, o cerere de plată a datoriei neachitate la data de 31 decembrie a anului N. Uniunea stabileşte cuantumul datoriei neachitate în ceea ce priveşte pensiile şi beneficiile post-angajare în cadrul Sistemului comun de asigurări de sănătate, utilizând aceeaşi metodologie ca cea utilizată la alineatul (4) litera (d). Dacă este de acord, Regatul Unit plăteşte cuantumul respectiv în cinci tranşe, prima plată fiind efectuată în anul N+1. Regatul Unit îşi îndeplineşte obligaţiile şi pentru anul N prin procedura prevăzută la prezentul alineat. După efectuarea plăţii respective şi cu condiţia efectuării plăţilor menţionate la alineatul (5), obligaţiile rămase în temeiul prezentului articol se sting. Comitetul privind dispoziţiile financiare menţionat la articolul 165 alineatul (1) litera (f) şi Comitetul mixt sunt informate cu privire la această situaţie.
Art. 143: Datorii financiare contingente aferente împrumuturilor pentru asistenţă financiară, FEIS, FEDD şi mandatului de acordare a împrumuturilor externe
(1)Regatul Unit are obligaţii faţă de Uniune cu privire la cota care îi revine din datoriile financiare contingente ale Uniunii care rezultă din operaţiunile financiare care au fost:
a)decise de Parlamentul European şi de Consiliu sau de Comisia Europeană înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, în cazul în care aceste operaţiuni financiare se referă la împrumuturi pentru asistenţă financiară decise în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (151), cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului (152) sau cu deciziile Parlamentului European şi ale Consiliului de acordare de asistenţă macrofinanciară diferitelor ţări, pe baza unui provizion constituit în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (153) sau cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2728/94 al Consiliului (154);
(151)Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (JO L 118, 12.5.2010, p. 1).
(152)Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înfiinţare a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1).
(153)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind constituirea Fondului de garantare pentru acţiuni externe (JO L 145, 10.6.2009, p. 10).
(154)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2728/94 al Consiliului din 31 octombrie 1994 privind constituirea Fondului de garantare pentru acţiuni externe (JO L 293, 12.11.1994, p. 1).
b)aprobate înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord de către organismele, entităţile sau persoanele cărora li s-a încredinţat în mod direct executarea operaţiunilor financiare în legătură cu garanţiile bugetare care fie au fost acordate BEI prin FEIS, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/1017, sau prin mandatul de acordare a împrumuturilor externe, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 sau cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2728/94 şi cu Decizia nr. 466/2014/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (155) sau cu Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (156), fie au fost acordate în favoarea contrapărţilor eligibile (FEDD).
(155)Decizia nr. 466/2014/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 de acordare a unei garanţii a UE Băncii Europene de Investiţii pentru pierderile rezultate din operaţiuni de finanţare care sprijină proiecte de investiţii în afara Uniunii (JO L 135, 8.5.2014, p. 1).
(156)Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 de acordare a unei garanţii a UE Băncii Europene de Investiţii pentru pierderile rezultate din împrumuturi şi garanţii la împrumuturi pentru proiecte din afara Uniunii şi de abrogare a Deciziei nr. 633/2009/CE (JO L 280, 27.10.2011, p. 1).
La 31 iulie 2019, Uniunea transmite Regatului Unit un raport specific privind operaţiunile financiare în cauză, care oferă, pentru fiecare tip de instrument, informaţii privind:
(a)datoriile financiare care rezultă din aceste operaţiuni financiare la data intrării în vigoare a prezentului acord;
(b)după caz, provizioanele deţinute la data intrării în vigoare a prezentului acord în fondurile de garantare sau în conturile fiduciare respective pentru a acoperi datoriile financiare menţionate la litera (a), precum şi provizioanele respective angajate şi care nu au fost încă plătite.
În conturile consolidate ale Uniunii referitoare la exerciţiile 2019 şi 2020, plăţile efectuate, din provizioanele menţionate la al doilea paragraf litera (b), între data intrării în vigoare a prezentului acord şi data de 31 decembrie 2019 şi, respectiv, 31 decembrie 2020 sunt prezentate pentru aceleaşi operaţiuni financiare menţionate la prezentul alineat, dar care sunt decise la data intrării în vigoare a prezentului acord sau după data respectivă.
Obligaţiile Regatului Unit faţă de Uniune în legătură cu operaţiunile financiare menţionate la prezentul alineat nu sunt afectate de restructurările acestor operaţiuni financiare. În special, expunerea financiară a Regatului Unit nu creşte, în termeni nominali, faţă de situaţia imediat anterioară restructurării.
(2)În ceea ce priveşte operaţiunile financiare menţionate la alineatul (1), Uniunea are obligaţii faţă de Regatul Unit pentru cota care îi revine din:
a)sumele recuperate de Uniune de la debitorii care nu şi-au achitat datoriile sau cele legate de plăţi necuvenite; şi
b)veniturile nete rezultate din diferenţa dintre veniturile financiare şi operaţionale şi cheltuielile financiare şi operaţionale, înscrise în bugetul Uniunii ca venituri generale sau alocate.
Pentru veniturile provenite din gestionarea activelor aferente provizionării instrumentelor pentru care se constituie provizioane, Uniunea calculează un procent din venituri ca raportul dintre veniturile nete provenite din gestionarea activelor din exerciţiul precedent şi provizionarea totală existentă la încheierea exerciţiului precedent. Valoarea obligaţiilor faţă de Regatul Unit pentru veniturile provenite din gestionarea activelor aferente provizionării o reprezintă cuantumul obţinut prin înmulţirea provizionării curente a Regatului Unit, astfel cum este menţionată la alineatul (5), cu respectivul procent din venituri.
(3)Până la 31 martie 2021, pentru fiecare instrument menţionat la alineatul (1) care prevede provizionarea de la bugetul Uniunii, Uniunea comunică Regatului Unit:
a)provizionarea sa iniţială, calculată ca fiind cota care îi revine Regatului Unit din suma următoarelor:
(i)provizioanele constituite în fondul de garantare corespunzător până la 31 decembrie 2020;
(ii)cuantumul provizioanelor angajate şi neplătite încă până la 31 decembrie 2020; şi
(iii)plăţile efectuate de la data intrării în vigoare a prezentului acord până la 31 decembrie 2020 cu privire la operaţiunile financiare decise la data intrării în vigoare a prezentului acord sau după data respectivă; şi
b)rata sa implicită de provizionare, calculată ca raportul dintre provizionarea iniţială a Regatului Unit pentru instrumentul respectiv şi valoarea operaţiunilor financiare menţionate la alineatul (1) la 31 decembrie 2020, decise înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.
(4)La data de 31 martie a fiecărui an, începând cu 2021, până la amortizarea, expirarea sau încheierea operaţiunilor financiare menţionate la alineatul (1), Uniunea comunică Regatului Unit informaţii privind operaţiunile financiare respective. Informaţiile conţin, pentru fiecare tip de instrument:
a)datoriile contingente neachitate la data de 31 decembrie a exerciţiului precedent;
b)plăţile efectuate de Uniune în cursul exerciţiului precedent pentru operaţiunile financiare respective şi cuantumul acestor plăţi care s-au acumulat după data de 31 decembrie 2020;
c)provizionarea curentă a Regatului Unit şi rata sa curentă de provizionare, astfel cum este prevăzută la alineatul (5);
d)rambursările efectuate către Regatul Unit în exerciţiul precedent în conformitate cu alineatul (6) litera (a) şi cuantumul acestor rambursări care s-au acumulat după data de 31 decembrie 2020;
e)sumele recuperate şi veniturile nete înregistrate în bugetul Uniunii, menţionate la alineatul (2) pentru exerciţiul precedent;
f)dacă este necesar, alte informaţii utile privind operaţiunile financiare din exerciţiul precedent.
(5)Până la data de 31 martie a fiecărui an, pentru fiecare instrument menţionat la alineatul (1) în cazul căruia actul de bază stabileşte provizionarea de la bugetul Uniunii, Uniunea:
a)calculează provizionarea curentă a Regatului Unit, definită ca valoarea provizionării iniţiale a Regatului Unit redusă cu:
(i)cota care îi revine Regatului Unit din plăţile acumulate menţionate la alineatul (4) litera (b) efectuate din bugetul Uniunii după 31 decembrie 2020 în legătură cu operaţiunile financiare decise înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord;
(ii)cota care îi revine Regatului Unit din valoarea dezangajărilor efectuate în exerciţiile precedente din angajamentele restante menţionate la alineatul (3) litera (a) punctul (ii) de la prezentul articol, comunicată în temeiul articolului 140 alineatul (3);
(iii)nivelul cumulat al rambursărilor efectuate către Regatul Unit începând cu 1 ianuarie 2021, astfel cum se menţionează la alineatul (4) litera (d);
b)comunică Regatului Unit rata curentă de provizionare, definită ca raportul dintre provizionarea curentă a Regatului Unit şi valoarea operaţiunilor financiare menţionate la alineatul (4) litera (a).
(6)În fiecare an începând cu 2022:
a)în cazul în care rata curentă de provizionare a Regatului Unit aferentă unui instrument depăşeşte rata sa implicită de provizionare pentru instrumentul respectiv, Uniunea are obligaţii faţă de Regatul Unit, cu privire la instrumentul respectiv, pentru suma obţinută prin înmulţirea valorii datoriilor financiare menţionate la alineatul (4) litera (a) cu diferenţa dintre rata curentă de provizionare şi rata implicită de provizionare. Obligaţiile Uniunii nu depăşesc provizionarea curentă a Regatului Unit, astfel cum a fost calculată la alineatul (5);
b)în cazul în care, într-un an dat, rata curentă de provizionare a Regatului Unit aferentă unui instrument devine negativă, Regatul Unit are obligaţii faţă de Uniune, cu privire la instrumentul respectiv, pentru valoarea provizionării curente negative. În anii următori, Regatul Unit are obligaţii faţă de Uniune, cu privire la instrumentul respectiv, pentru cota care îi revine din plăţile efectuate, comunicate în conformitate cu alineatul (4) litera (b) de la prezentul articol, şi pentru cota care îi revine Regatului Unit din valoarea dezangajărilor efectuate în exerciţiul precedent din angajamentele restante menţionate la alineatul (3) litera (a) punctul (ii) de la prezentul articol, comunicate în conformitate cu articolul 140 alineatul (3).
(7)În cazul în care, după ce au fost stinse obligaţiile aferente operaţiunilor financiare ale Uniunii legate de un instrument şi menţionate la alineatul (1), provizionarea curentă a Regatului Unit este pozitivă, Uniunea are obligaţii faţă de Regatul Unit pentru valoarea provizionării curente a Regatului Unit, calculată în conformitate cu alineatul (5).
(8)După 31 decembrie 2020, în cazul în care se efectuează plăţi de la bugetul Uniunii pentru operaţiunile financiare menţionate la alineatul (1) în legătură cu un instrument pentru care actul de bază nu stabileşte provizionare, Regatul Unit are obligaţii faţă de Uniune, cu privire la instrumentul respectiv, pentru partea sa din plăţile efectuate, comunicate în conformitate cu alineatul (4) litera (b).
(9)În sensul prezentului articol, în cazul în care datoriile financiare, plăţile, recuperările sau alte sume au legătură cu operaţiunile financiare menţionate la alineatul (1), dar nu se poate determina în mod direct dacă acestea rezultă dintr-o anumită operaţiune financiară ca urmare a aplicării mutualizării riscurilor sau a mecanismelor de subordonare, aceste datorii financiare, plăţi, recuperări sau alte sume care trebuie determinate pentru aplicarea prezentului articol se calculează pe o bază proporţională, utilizându-se raportul dintre valoarea operaţiunilor financiare decise sau aprobate înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord la data de 31 decembrie a anului anterior efectuării calculului şi valoarea totală a operaţiunilor financiare la această din urmă dată.
(10)În cazul în care operaţiunile financiare menţionate la alineatul (1) sunt operaţiuni fără amortizare, după 10 ani se consideră că acestea pot fi amortizate în mod proporţional cu amortizarea operaţiunilor de amortizare rămase.
Art. 144: Instrumente financiare care fac obiectul gestiunii directe sau indirecte, finanţate de programele din cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 sau în cadrul perspectivelor financiare anterioare
(1)De la data intrării în vigoare a prezentului acord până la amortizarea completă a operaţiunilor financiare menţionate la litera (a) de la prezentul paragraf, Uniunea identifică operaţiunile financiare care:
a)înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, au fost decise de Comisia Europeană şi, după caz, aprobate de instituţiile financiare cărora Comisia Europeană le-a încredinţat punerea în aplicare a unui instrument financiar în cadrul unui program al CFM 2014-2020 sau în cadrul perspectivelor financiare anterioare şi care este executat în cadrul gestiunii directe sau indirecte; şi
b)au fost decise şi, după caz, aprobate la data intrării în vigoare a prezentului acord sau după această dată.
La 31 iulie 2019, în raportul menţionat la articolul 143 alineatul (1) al doilea paragraf, Uniunea furnizează următoarele informaţii privind instrumentele financiare executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte care sunt finanţate prin programele din CFM 2014-2020 sau în cadrul perspectivelor financiare anterioare:
(a)datoriile financiare care rezultă din operaţiunile decise înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord de Comisia Europeană sau de entitatea căreia Comisia Europeană i-a încredinţat punerea în aplicare a instrumentului financiar; şi
(b)plăţile efectuate de Comisia Europeană pentru instrumentele financiare şi sumele angajate pentru instrumentele financiare care nu au fost încă plătite la data respectivă.
Obligaţiile Uniunii faţă de Regatul Unit în ceea ce priveşte operaţiunile financiare menţionate la prezentul alineat nu sunt afectate de restructurarea acestor operaţiuni financiare, în măsura în care o astfel de restructurare nu măreşte expunerea financiară faţă de contraparte, în termeni nominali, astfel cum era aceasta imediat înainte de restructurare.
(2)La data de 31 martie a fiecărui an, începând cu 2021, pentru fiecare dintre instrumentele financiare menţionate la alineatul (1), până la amortizarea, expirarea sau încheierea lor, Uniunea comunică Regatului Unit informaţiile disponibile privind operaţiunile financiare menţionate la alineatul (1) care au fost decise sau aprobate înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord şi privind operaţiunile financiare care au fost decise sau aprobate la această dată sau după această dată. Pentru fiecare instrument, informaţiile conţin:
a)datoriile financiare la data de 31 decembrie a exerciţiului precedent, rezultate din operaţiunile financiare decise de Comisia Europeană sau aprobate de către entitatea căreia Comisia Europeană i-a încredinţat punerea în aplicare a instrumentului financiar, înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord;
b)datoriile financiare totale la data de 31 decembrie a exerciţiului precedent, rezultate din operaţiunile financiare decise de Comisia Europeană sau de către entitatea căreia Comisia Europeană i-a încredinţat punerea în aplicare a instrumentului;
c)raportul dintre sumele menţionate la literele (a) şi (b);
d)plăţile efectuate din fondul de provizionare sau din conturile fiduciare deschise la entităţile cărora li s-a încredinţat punerea în aplicare, în cazul în care aceste plăţi privesc operaţiunile financiare decise de Comisia Europeană sau aprobate de către entitatea căreia Comisia i-a încredinţat punerea în aplicare a instrumentului financiar, după data intrării în vigoare a prezentului acord;
e)partea din sumele rambursate Uniunii în conformitate cu articolul 209 alineatul (3) din Regulamentul financiar, altele decât veniturile menţionate la litera (f) de la prezentul alineat, care privesc operaţiunile financiare decise sau aprobate înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord;
f)veniturile obţinute din resursele instrumentului financiar în cadrul fondului de provizionare sau al conturilor fiduciare;
g)partea din valoarea fondului de provizionare sau a conturilor fiduciare care nu a fost plătită şi care a fost recuperată de Comisia Europeană;
h)dacă este necesar, alte informaţii utile privind operaţiunile financiare din exerciţiul precedent.
(3)Uniunea are obligaţii faţă de Regatul Unit cu privire la cota care îi revine Regatului Unit din sumele menţionate la alineatul (2) literele (d)-(g).
(4)În sensul prezentului articol, în cazul în care datoriile financiare, plăţile, recuperările sau alte sume sunt legate de operaţiunile financiare menţionate la alineatul (1), dar nu se poate determina în mod direct dacă acestea rezultă dintr-o anumită operaţiune financiară ca urmare a aplicării mutualizării riscurilor sau a mecanismelor de subordonare, aceste datorii financiare, plăţi, recuperări sau alte sume care trebuie determinate pentru aplicarea prezentului articol se calculează în mod proporţional, utilizându-se raportul menţionat la alineatul (2) litera (c).
Art. 145: Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului
Uniunea are obligaţii faţă de Regatul Unit cu privire la cota care îi revine acestuia din activele nete ale Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului aflate în lichidare la 31 decembrie 2020.
Uniunea rambursează Regatului Unit suma corespunzătoare la data de 30 iunie a fiecărui an, începând cu 30 iunie 2021, în cinci tranşe anuale egale.
Art. 146: Investiţiile Uniunii în FEI
Uniunea are obligaţii faţă de Regatul Unit cu privire la cota care îi revine acestuia din investiţiile Uniunii la capitalul subscris şi vărsat FEI la 31 decembrie 2020.
Uniunea rambursează Regatului Unit suma corespunzătoare la data de 30 iunie a fiecărui an, începând cu 30 iunie 2021, în cinci tranşe anuale egale.
Art. 147: Datorii contingente legate de cauze juridice
(1)Regatul Unit are obligaţii cu privire la cota care îi revine din plăţile necesare pentru achitarea datoriilor contingente ale Uniunii care devin scadente în cauzele juridice privind interesele financiare ale Uniunii legate de buget şi, în special, în ceea ce priveşte Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 sau cauzele juridice iniţiate ca urmare a executării programelor şi a politicilor Uniunii, cu condiţia ca faptele care fac obiectul acestor cauze să fi avut loc cel târziu la 31 decembrie 2020.
Uniunea are obligaţii faţă de Regatul Unit cu privire la cota care îi revine acestuia din valoarea sumelor recuperate ulterior, legate de plăţile menţionate la primul paragraf.
(2)Uniunea comunică Regatului Unit, până la data de 31 martie a fiecărui an, sumele menţionate la alineatul (1).
Art. 148: Plăţile de după 2020
(1)Datele de referinţă pentru plăţile care trebuie efectuate de Regatul Unit către Uniune sau de Uniune către Regatul Unit după 31 decembrie 2020 sunt datele de 30 iunie şi 31 octombrie ale fiecărui an pentru sumele:
a)menţionate la articolul 49 alineatul (2), la articolele 50 şi 53, la articolul 62 alineatul (2), la articolul 63 alineatul (1) litera (e), la articolul 63 alineatul (2), la articolul 99 alineatul (3) şi la articolul 100 alineatul (2);
b)menţionate la articolul 84 alineatul (1);
c)menţionate la articolul 136 alineatul (3) literele (a), (b), (c), (e) şi (f), până la următoarea dată de referinţă ulterioară datei ajustării sau a corecţiei;
d)care rezultă din măsurile corective pe care trebuie să le ia Regatul Unit cu privire la resursele proprii exigibile pentru exerciţiile financiare de până în 2020, ca urmare a controalelor efectuate în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 608/2014 sau al Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89 sau din orice alt motiv, până la următoarea dată de referinţă ulterioară datei măsurii corective;
e)menţionate la articolul 140 alineatul (4), în două tranşe, la datele de referinţă pentru plăţi, prima tranşă reprezentând jumătate din cea de a doua tranşă;
f)menţionate la articolul 140 alineatul (5), la 30 iunie, după ce Regatul Unit confirmă acceptarea propunerii Uniunii adresate Comitetului privind dispoziţiile financiare, menţionat la articolul 165 alineatul (1) litera (f), şi Comitetului mixt;
g)menţionate la articolul 141, până la următoarea dată de referinţă ulterioară ajustării resurselor proprii ale statele membre, care rezultă din înregistrarea definitivă a amenzii în bugetul Uniunii;
h)menţionate la articolul 142 alineatul (1), până la următoarea dată de referinţă ulterioară datei comunicării menţionate la alineatul (3);
i)menţionate la articolul 142 alineatul (5) şi la articolul 142 alineatul (6) al patrulea paragraf, la data de 31 octombrie a fiecărui an;
j)menţionate la articolul 142 alineatul (6) primul paragraf, la data de 30 iunie a fiecărui an;
k)menţionate la articolele 143 şi 144, până la următoarea dată de referinţă ulterioară datei comunicării menţionate la articolul 143 alineatul (4) şi la articolul 144 alineatul (2);
l)menţionate la articolele 145 şi 146;
m)menţionate la articolul 147 alineatul (2), până la următoarea dată de referinţă ulterioară datei comunicării menţionate la articolul respectiv;
n)menţionate la alineatul (3) ca posibile dobânzi acumulate.
Plăţile se efectuează în patru tranşe lunare egale, în cazul plăţilor care au data de referinţă 30 iunie, şi în opt tranşe lunare egale, în cazul plăţilor care au data de referinţă 31 octombrie. Toate plăţile se efectuează până în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni, cu începere de la data de referinţă sau, în cazul în care data de referinţă nu este o zi lucrătoare, de la ultima zi lucrătoare anterioară datei de referinţă.
(2)Atât timp cât încă există plăţi de efectuat de Uniune către Regatul Unit sau de Regatul Unit către Uniune, Uniunea comunică Regatului Unit, la data de 16 aprilie şi 16 septembrie a fiecărui an, pe baza cursului de schimb aplicat de Banca Centrală Europeană în prima zi lucrătoare a lunii, un document în care se specifică sumele care trebuie plătite, exprimate în euro şi în lire sterline. Uniunea sau Regatul Unit plăteşte sumele nete până la datele menţionate la alineatul (1).
(3)Pentru întârzierile în efectuarea plăţilor datorate de Regatul Unit Uniunii sau de Uniune Regatului Unit, se plăteşte dobândă, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.
CAPITOLUL 3:Banca Centrală Europeană
Art. 149: Rambursarea capitalului subscris şi vărsat
Banca Centrală Europeană rambursează Băncii Angliei, în numele Uniunii, capitalul subscris şi vărsat de Banca Angliei. Data rambursării şi alte modalităţi practice se stabilesc în conformitate cu Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.
CAPITOLUL 4:Banca Europeană de Investiţii
Art. 150: Menţinerea obligaţiilor Regatului Unit şi rambursarea capitalului subscris şi vărsat
(1)Regatul Unit are în continuare obligaţii, astfel cum se prevede la prezentul articol, cu privire la operaţiunile financiare aprobate de BEI înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, astfel cum se specifică la alineatul (2) ("operaţiunile financiare ale BEI"), chiar dacă expunerea financiară rezultată este asumată la data intrării în vigoare a prezentului acord sau după această dată, şi are în continuare obligaţii cu privire la alte riscuri asumate de BEI, astfel cum se prevede la al doilea paragraf.
Obligaţiile Regatului Unit includ operaţiunile financiare ale BEI, riscul gestionării activelor şi datoriilor şi riscurile operaţionale care pot fi atribuite operaţiunilor financiare ale BEI, în conformitate cu alineatul (6). Pentru alte astfel de riscuri care nu sunt asociate unor operaţiuni financiare specifice şi care nu pot fi atribuite stocului de operaţiuni financiare constituit după data intrării în vigoare a prezentului acord, valoarea obligaţiilor Regatului Unit este proporţională cu raportul dintre expunerea rămasă rezultată din operaţiunile financiare ale BEI şi valoarea totală a operaţiunilor financiare în momentul angajării obligaţiilor Regatului Unit în conformitate cu alineatul (6).
Punerea în aplicare a unei eventuale strategii de creştere elaborată de BEI după retragere nu se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului articol.
(2)Operaţiunile financiare ale BEI includ împrumuturi, garanţii, investiţii de fonduri, investiţii de capital, obligaţiuni şi alte produse de substituţie pentru credite, precum şi orice alte operaţiuni de finanţare, cu contrapărţi sau cu privire la proiecte pe teritoriul statelor membre şi în afara acestuia, inclusiv operaţiuni garantate de părţi terţe, de statele membre sau de Uniune.
Obligaţiile care îi revin Regatului Unit cu privire la operaţiunile financiare ale BEI se aplică atunci când expunerea financiară a BEI:
a)se bazează pe o aprobare a Consiliului de administraţie al BEI emisă înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord sau se bazează pe o decizie adoptată în temeiul unei delegări acordate de către Consiliul de administraţie înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord;
b)rezultă din restructurarea unei operaţiuni financiare a BEI, în măsura în care o astfel de restructurare nu măreşte expunerea financiară faţă de contraparte, în termeni nominali, astfel cum era aceasta imediat înainte de restructurare;
c)rezultă dintr-o modificare a unei operaţiuni financiare a BEI, în cazul în care o astfel de modificare a fost aprobată de Consiliul de administraţie al BEI la data intrării în vigoare a prezentului acord sau după această dată, în măsura în care o astfel de modificare nu măreşte expunerea financiară faţă de contraparte, astfel cum era aceasta imediat înainte de modificare; sau
d)rezultă din participarea instituţională a BEI la capitalul FEI şi al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, astfel cum era aceasta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.
În scopul stabilirii limitelor obligaţiilor care îi revin Regatului Unit în temeiul alineatelor (3) şi (5), expunerea BEI rezultată din operaţiunile financiare ale BEI care, dată fiind natura lor, nu fac obiectul amortizării, în special investiţiile de tipul celor de capital, mandatele reînnoibile acordate FEI, precum şi participarea la capitalul FEI şi al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, se consideră că se amortizează după cum urmează: pentru o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentului acord, cuantumul expunerii neamortizabile aferente operaţiunii financiare a BEI se consideră că rămâne la cuantumul aprobat de BEI înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord, din care se scad toate cedările efectuate de BEI după această dată. După această perioadă, cuantumul se consideră că diminuează proporţional cu amortizarea expunerii amortizabile rămase rezultate din operaţiunile financiare ale BEI.
(3)În sensul alineatului (1), Regatul Unit are obligaţii în ceea ce priveşte cota sa parte din capitalul subscris nevărsat al BEI, astfel cum se prezenta aceasta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord. Regatul Unit efectuează plăţi către BEI, până la valoarea obligaţiilor care îi revin în temeiul prezentului alineat, atunci când obligaţiile sale sunt angajate în conformitate cu alineatul (6).
Obligaţiile totale care îi revin în temeiul prezentului alineat nu depăşesc în niciun moment valoarea cotei părţi a Regatului Unit din capitalul subscris nevărsat al BEI, astfel cum era acesta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.
În cazul în care cuantumul expunerii rămase a BEI rezultate din operaţiunile financiare ale BEI menţionate la alineatul (1) este mai mic decât cuantumul total al capitalului subscris al BEI, astfel cum era acesta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, valoarea obligaţiilor Regatului Unit în temeiul prezentului alineat se limitează, în orice moment, la cuantumul obţinut prin aplicarea raportului dintre capitalul subscris de Regatul Unit la BEI şi capitalul total subscris al BEI, astfel cum erau acestea imediat înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord ("cota parte a Regatului Unit din capitalul subscris"), la diferenţa dintre cuantumul expunerii rămase la momentul respectiv şi capitalul total subscris şi vărsat al BEI, astfel cum era acesta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.
(4)BEI plăteşte Regatului Unit, în numele Uniunii, un cuantum egal cu cota parte a Regatului Unit din capitalul subscris şi vărsat al BEI, astfel cum era acesta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord. Plata se efectuează în conformitate cu Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii. Aceasta se efectuează în 12 tranşe anuale. Primele 11 tranşe, fiecare egală cu 300 000 000 EUR, sunt scadente la data de 15 decembrie a fiecărui an începând cu 2019. Soldul de 195 903 950 EUR este scadent la 15 decembrie 2030. Plăţile efectuate în conformitate cu prezentul alineat nu exonerează Regatul Unit de obligaţiile care îi revin în temeiul alineatului (5).
(5)În plus faţă de obligaţiile care îi revin în temeiul alineatului (3), în sensul alineatului (1), Regatul Unit are obligaţii cu privire la cota sa parte din capitalul subscris şi vărsat al BEI, astfel cum era acesta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord. Regatul Unit efectuează plăţi către BEI, până la valoarea obligaţiilor care îi revin în conformitate cu prezentul alineat, atunci când obligaţiile sale sunt angajate în temeiul alineatului (6).
Obligaţiile totale care îi revin în temeiul prezentului alineat nu depăşesc în niciun moment valoarea capitalului subscris şi vărsat de Regatul Unit către BEI, astfel cum era acesta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.
În cazul în care expunerea rămasă a BEI rezultată din operaţiunile financiare ale BEI menţionate la alineatul (1) este mai mică decât capitalul total subscris şi vărsat al BEI, astfel cum era acesta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, valoarea obligaţiilor Regatului Unit în temeiul prezentului alineat se limitează, în orice moment, la cuantumul obţinut prin aplicarea raportului dintre cota parte a Regatului Unit din capitalul subscris şi cuantumul expunerii rămase la momentul respectiv.
(6)Obligaţiile care îi revin Regatului Unit în temeiul prezentului articol sunt angajate, în condiţii de egalitate cu statele membre, în cazul în care BEI solicită statelor membre să efectueze plăţi în contul capitalului subscris nevărsat sau atunci când se utilizează capitalul subscris şi vărsat al statelor membre.
În cazul în care obligaţiile Regatului Unit sunt angajate în temeiul alineatului (3), Regatul Unit plăteşte suma datorată BEI în aceleaşi condiţii ca şi cele aplicate statelor membre (inclusiv în ceea ce priveşte calendarul şi condiţiile plăţii), conform deciziei Consiliului de administraţie al BEI la momentul respectiv. Decizia BEI de a solicita statelor membre să efectueze plăţi în contul capitalului lor subscris nevărsat poate, în special, să aibă legătură cu natura riscurilor subiacente şi cu poziţia financiară a BEI, ţinând seama de obligaţiile sale de plată, de starea activelor şi a datoriilor sale, de poziţia sa pe pieţele de capital şi de dispoziţiile planului său de urgenţă şi de redresare, după caz, la momentul respectiv.
În cazul în care obligaţiile Regatului Unit sunt angajate în temeiul alineatului (5), Regatul Unit plăteşte suma datorată BEI în euro, în termen de 30 de zile de la prima cerere din partea BEI şi sub rezerva dispoziţiilor celui de al patrulea paragraf de la prezentul alineat.
Obligaţiile Regatului Unit angajate în temeiul alineatului (5) se acoperă din cota parte a Regatului Unit din capitalul subscris şi vărsat al BEI, astfel cum era acesta imediat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, până la suma neplătită încă Regatului Unit în conformitate cu alineatul (4). Cuantumul tranşelor anuale menţionate la alineatul (4) se reduce în consecinţă. În cazul în care obligaţiile Regatului Unit nu pot fi acoperite integral prin utilizarea acestei metode, Regatul Unit plăteşte BEI suma rămasă datorată.
În fiecare caz, BEI atribuie, în numele Uniunii, evenimentele subiacente angajării obligaţiilor Regatului Unit stocului relevant de operaţiuni financiare sau riscuri şi stabileşte suma pe care Regatul Unit este obligat să o plătească BEI, după cum urmează:
a)în măsura în care evenimentele subiacente pot fi atribuite operaţiunilor financiare ale BEI sau unui risc asociat gestionării activelor şi datoriilor sau unui risc operaţional, Regatul Unit plăteşte BEI un cuantum egal cu cota parte a capitalului subscris de Regatul Unit din suma totală pe care statele membre sunt obligate să o plătească sau, respectiv, un cuantum egal cu cota parte a capitalului subscris de Regatul Unit din suma totală prin care se utilizează capitalul subscris şi vărsat de statele membre;
b)în măsura în care evenimentele subiacente pot fi atribuite altor riscuri şi nu pot fi atribuite niciunei operaţiuni financiare specifice sau stocului de operaţiuni financiare constituit după data intrării în vigoare a prezentului acord, Regatul Unit plăteşte BEI suma rezultată de la litera (a) înmulţită cu raportul dintre expunerea rămasă rezultată din operaţiunile financiare ale BEI şi valoarea totală a operaţiunilor financiare la momentul angajării obligaţiilor Regatului Unit.
(7)Cu excepţia plăţilor prevăzute la alineatul (4), BEI nu este obligată să efectueze alte plăţi, rambursări sau remuneraţii ca urmare a faptului că Regatul Unit nu va mai fi membru al BEI sau ca urmare a menţinerii de către Regatul Unit a unor obligaţii în conformitate cu prezentul articol.
(8)La 31 iulie 2019, BEI comunică Regatului Unit expunerea Regatului Unit în cadrul operaţiunilor financiare ale BEI şi limita obligaţiilor Regatului Unit în conformitate cu alineatele (3) şi (5), reflectând situaţia financiară a BEI şi obligaţiile Regatului Unit la data intrării în vigoare a prezentului acord.
La data de 31 martie a fiecărui an, începând cu 2020, până la stingerea obligaţiilor Regatului Unit în conformitate cu prezentul articol, BEI comunică Regatului Unit expunerea rămasă a Regatului Unit în cadrul operaţiunilor financiare ale BEI şi limita obligaţiilor Regatului Unit în conformitate cu alineatele (3) şi (5), reflectând situaţia financiară a BEI şi obligaţiile Regatului Unit la data de 31 decembrie a anului precedent. Raportul prezintă, de asemenea, orice modificări semnificative care, în opinia BEI, au un impact semnificativ asupra obligaţiilor Regatului Unit. De asemenea, BEI furnizează în timp util informaţii în cazul în care astfel de modificări apar pe parcursul anului.
BEI furnizează Regatului Unit în timp util informaţii privind orice eventuală angajare a obligaţiilor Regatului Unit în temeiul prezentului articol, în conformitate cu informaţiile furnizate statelor membre. Informaţiile respective includ informaţii privind natura evenimentului care angajează obligaţiile şi calcularea sumelor care trebuie plătite. Regatul Unit tratează aceste informaţii ca fiind strict confidenţiale până când BEI elimină natura confidenţială a informaţiilor sau până la angajarea obligaţiilor Regatului Unit, în funcţie de evenimentul care are loc mai întâi.
Art. 151: Participarea Regatului Unit la Grupul BEI după data retragerii
De la data intrării în vigoare a prezentului acord, nici Regatul Unit, nici proiectele situate în Regatul Unit nu sunt eligibile pentru noi operaţiuni financiare ale Grupului BEI care sunt rezervate statelor membre, inclusiv pentru operaţiunile din cadrul mandatelor Uniunii. Entităţile stabilite în Regatul Unit beneficiază de acelaşi tratament ca entităţile situate în afara Uniunii.
Semnarea operaţiunilor financiare care se referă la Regatul Unit, la entităţile din Regatul Unit sau la proiectele din Regatul Unit, aprobate de Grupul BEI înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord, poate avea loc după această dată, cu utilizarea aceluiaşi temei ca temeiul în baza căruia au fost aprobate iniţial.
CAPITOLUL 5:Fondul european de dezvoltare şi garanţia Regatului Unit în cadrul acordurilor interne referitoare la FED
Art. 152: Participarea la Fondul european de dezvoltare
(1)Regatul Unit rămâne parte la Fondul european de dezvoltare ("FED") până la închiderea celui de al 11-lea FED şi a tuturor FED anterioare neînchise şi, în acest sens, îşi asumă aceleaşi obligaţii ca şi statele membre în temeiul acordului intern prin care a fost instituit fondul ("Acordul intern privind cel de al 11-lea FED") (157) şi îşi asumă obligaţiile care rezultă din FED anterioare până la închiderea acestora, inclusiv orice astfel de obligaţii care rezultă din Regulamentele (UE) 2015/322 (158) şi (UE) 2015/323 (159) ale Consiliului, sub rezerva condiţiilor prevăzute în prezentul acord. Regatul Unit este obligat să respecte deciziile Consiliului care stabilesc contribuţiile anuale ale statelor membre, adoptate în temeiul articolului 21 din Regulamentul (UE) 2015/323. Beneficiarii din Regatul Unit rămân eligibili să participe la proiecte în cadrul celui de al 11-lea FED şi al FED anterioare în aceleaşi condiţii ca şi înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.
(157)Acord intern între reprezentanţii guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului, privind finanţarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, şi privind alocarea de asistenţă financiară pentru ţările şi teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (JO L 210, 6.8.2013, p. 1).
(158)Regulamentul (UE) 2015/322 al Consiliului din 2 martie 2015 privind punerea în aplicare a celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare (JO L 58, 3.3.2015, p. 1).
(159)Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare (JO L 58, 3.3.2015, p. 17).
(2)Prin derogare de la articolul 7 din prezentul acord, Regatul Unit poate participa, în calitate de observator fără drept de vot, la Comitetul FED, astfel cum a fost constituit în conformitate cu articolul 8 din Acordul intern privind cel de al 11-lea FED, şi la Comitetul Facilităţii pentru investiţii, astfel cum a fost constituit în conformitate cu articolul 9 din Acordul intern privind cel de al 11-lea FED.
(3)Ţările şi teritoriile de peste mări menţionate la articolul 3 alineatul (1) litera (e) beneficiază de cel de al 11-lea FED până la închiderea sa şi de FED anterioare până la închiderea acestora.
(4)Cota care îi revine Regatului Unit din Facilitatea pentru investiţii a FED din perioadele succesive ale FED se rambursează Regatului Unit pe măsură ce investiţiile ajung la maturitate. Metoda pentru efectuarea acestei rambursări este aceeaşi cu metoda stabilită la articolul 144. Cu excepţia cazului în care se convine altfel, partea de capital a Regatului Unit nu se reangajează după încheierea perioadei de angajament a celui de al 11-lea FED şi nu se reportează pentru perioade ulterioare.
Art. 153: Reutilizarea dezangajărilor
În cazul în care sumele rezultate din proiectele din cadrul celui de al 10-lea FED sau sumele din FED anterioare nu au fost angajate în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Acordul intern privind cel de al 11-lea FED sau au fost dezangajate în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din Acordul intern privind cel de al 11-lea FED la data intrării în vigoare a prezentului acord, cota care îi revine Regatului Unit din aceste sume nu se reutilizează.
Primul paragraf se aplică cotei care îi revine Regatului Unit din fondurile care nu au fost angajate sau care au fost dezangajate în cadrul celui de al 11-lea FED după 31 decembrie 2020.
Art. 154: Garanţia Regatului Unit în cadrul acordurilor interne succesive privind FED
Regatul Unit continuă să aibă obligaţii în ceea ce priveşte garanţiile sale în temeiul articolului 9 din Acordul intern privind cel de al 4-lea FED (160), al articolului 8 din Acordul intern privind cel de al 5lea (161), al 6-lea (162), al 7-lea (163) şi al 8-lea FED (164), al articolului 6 din Acordul intern privind cel de al 9-lea FED (165) şi al articolului 4 din Acordul intern privind cel de al 10-lea (166) şi al 11-lea FED.
(160)JO L 25, 30.1.1976, p. 168.
(161)JO L 347, 22.12.1980, p. 210.
(162)JO L 86, 31.3.1986, p. 210.
(163)JO L 229, 17.8.1991, p. 288.
(164)JO L 156, 29.5.1998, p. 108.
(165)JO L 317, 15.12.2000, p. 355.
(166)JO L 247, 9.9.2006, p. 32.
Regatul Unit are în continuare dreptul la cota care îi revine din sumele recuperate în condiţiile garanţiilor statelor membre, precum şi din soldul contului său de solicitare a garanţiei. Cota care îi revine Regatului Unit menţionată la prezentul paragraf este proporţională cu participarea sa la fiecare acord de garantare.
CAPITOLUL 6:Fonduri fiduciare şi instrumentul pentru refugiaţii din Turcia
Art. 155: Angajamentele în ceea ce priveşte fondurile fiduciare şi Instrumentul pentru refugiaţii din Turcia
(1)Regatul Unit îşi onorează angajamentele asumate înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord în ceea ce priveşte Fondul fiduciar de urgenţă al Uniunii Europene pentru stabilitate şi pentru abordarea cauzelor profunde ale migraţiei neregulamentare şi ale strămutărilor de persoane în Africa, instituit prin Decizia Comisiei din 20 octombrie 2015 (167), în ceea ce priveşte orice viitor fond fiduciar al Uniunii Europene creat înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord şi în ceea ce priveşte Instrumentul pentru refugiaţii din Turcia, instituit prin Decizia Comisiei din 24 noiembrie 2015 (168) şi orice modificare adusă acestui act, adoptată înainte de data intrării în vigoare a prezentului acord.
(167)Decizia Comisiei din 20 octombrie 2015 de instituire a unui Fond fiduciar de urgenţă al Uniunii Europene pentru stabilitate şi pentru abordarea cauzelor profunde ale migraţiei neregulamentare şi ale strămutărilor de persoane în Africa, [C(2015)7293].
(168)Decizia Comisiei din 24 noiembrie 2015 privind coordonarea acţiunilor Uniunii şi ale statelor membre prin intermediul unui mecanism de coordonare - Instrumentul pentru refugiaţi destinat Turciei (JO C 407, 8.12.2015, p. 8).
(2)Regatul Unit poate participa la organismele relevante legate de Instrumentul pentru refugiaţii din Turcia, respectând normele stabilite pentru donatori în conformitate cu articolul 234 alineatul (4) din Regulamentul financiar.
CAPITOLUL 7:Agenţiile Consiliului şi operaţiile din cadrul politicii de securitate şi apărare comune
Art. 156: Obligaţiile care îi revin Regatului Unit de la data intrării în vigoare a prezentului acord
Până la 31 decembrie 2020, Regatul Unit contribuie la finanţarea Agenţiei Europene de Apărare, a Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene şi a Centrului Satelitar al Uniunii Europene, precum şi la acoperirea costurilor aferente operaţiilor din cadrul politicii de securitate şi apărare comune, pe baza cheilor de contribuţie prevăzute la articolul 14 alineatul (9) litera (a) din Decizia (UE) 2016/1353 a Consiliului (169), la articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2014/75/PESC a Consiliului (170), la articolul 10 alineatul (3) din Decizia 2014/401/PESC a Consiliului (171) şi, respectiv, la articolul 41 alineatul (2) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum şi în conformitate cu articolul 5 din prezentul acord.
(169)Decizia (UE) 2016/1353 a Consiliului din 4 august 2016 privind normele financiare ale Agenţiei Europene de Apărare şi de abrogare a Deciziei 2007/643/PESC (JO L 219, 12.8.2016, p. 98).
(170)Decizia 2014/75/PESC a Consiliului din 10 februarie 2014 privind Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (JO L 41, 12.2.2014, p. 13).
(171)Decizia 2014/401/PESC a Consiliului din 26 iunie 2014 privind Centrul Satelitar al Uniunii Europene şi de abrogare a Acţiunii comune 2001/555/PESC privind înfiinţarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene (JO L 188, 27.6.2014, p. 73).
Art. 157: Obligaţiile care îi revin Regatului Unit după 31 decembrie 2020
(1)Pe baza conturilor agenţiilor, în măsura în care obligaţiile relevante nu au fost provizionate la 31 decembrie 2020, Regatul Unit plăteşte cota care îi revine din următoarele obligaţii în conformitate cu cheia sa de contribuţie pentru fiecare dintre aceste agenţii, pe baza conturilor lor auditate la 31 decembrie 2020:
a)obligaţiile privind pensiile personalului Agenţiei Europene de Apărare, al Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene şi al Centrului Satelitar al Uniunii Europene;
b)orice obligaţii rezultate din lichidarea Uniunii Europei Occidentale.
(2)Plata aferentă obligaţiilor menţionate la alineatul (1) se efectuează până la 30 iunie 2021.
PARTEA VI:DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE ŞI FINALE
TITLUL I:Interpretare şi aplicare în mod uniform
Art. 158: Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la partea a doua
(1)În cazul în care, într-o cauză care a început în primă instanţă în termen de opt ani de la încheierea perioadei de tranziţie în faţa unei instanţe judecătoreşti din Regatul Unit, apare o întrebare privind interpretarea părţii a doua din prezentul acord şi în cazul în care instanţa respectivă consideră că este necesară o decizie cu privire la această întrebare pentru a-i permite să se pronunţe în cauza respectivă, acea instanţă poate solicita Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să pronunţe o decizie preliminară cu privire la întrebarea în cauză.
Cu toate acestea, în cazul în care obiectul cauzei din faţa instanţei judecătoreşti din Regatul Unit îl constituie o decizie privind o cerere prezentată în temeiul articolului 18 alineatul (1) sau (4) sau în temeiul articolului 19, se poate introduce o cerere de decizie preliminară numai în cazul în care cauza a fost iniţiată în primă instanţă în termen de opt ani de la data de la care se aplică articolul 19.
(2)Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă să se pronunţe, cu titlu preliminar, cu privire la cererile introduse în temeiul alineatului (1). Efectele juridice în Regatul Unit ale acestor decizii preliminare sunt aceleaşi cu efectele juridice ale deciziilor preliminare pronunţate în temeiul articolului 267 din TFUE în Uniune şi în statele sale membre.
(3)În cazul în care Comitetul mixt adoptă o decizie în conformitate cu articolul 132 alineatul (1), perioada de opt ani menţionată la alineatul (1) al doilea paragraf se prelungeşte automat cu numărul corespunzător de luni cu care se prelungeşte perioada de tranziţie.
Art. 159: Monitorizarea punerii în aplicare şi a executării părţii a doua
(1)În Regatul Unit, punerea în aplicare şi executarea părţii a doua este monitorizată de o autoritate independentă ("Autoritatea"), care dispune de competenţe echivalente celor ale Comisiei Europene acţionând în temeiul tratatelor, pentru a efectua anchete din proprie iniţiativă privind presupuse încălcări ale părţii a doua de către autorităţile administrative ale Regatului Unit şi pentru a primi plângeri din partea cetăţenilor Uniunii şi a membrilor familiei acestora în scopul efectuării acestor anchete. În urma unor astfel de plângeri, Autoritatea are, de asemenea, dreptul de a introduce o acţiune în justiţie în faţa unei instanţe competente din Regatul Unit în cadrul unei proceduri judiciare adecvate, în vederea obţinerii unei reparaţii adecvate.
(2)Comisia Europeană şi Autoritatea informează anual Comitetul specializat privind drepturile cetăţenilor menţionat la articolul 165 alineatul (1) litera (a) cu privire la punerea în aplicare şi executarea părţii a doua în Uniune şi, respectiv, în Regatul Unit. Informaţiile furnizate includ, în special, măsurile luate pentru a pune în aplicare sau pentru a respecta partea a doua, precum şi numărul şi natura plângerilor primite.
(3)Comitetul mixt evaluează funcţionarea Autorităţii cel mai devreme la opt ani de la încheierea perioadei de tranziţie. În urma unei astfel de evaluări, acesta poate decide, cu bună-credinţă, în temeiul articolului 164 alineatul (4) litera (f) şi al articolului 166, că Regatul Unit poate desfiinţa Autoritatea.
Art. 160: Jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la anumite dispoziţii ale părţii a cincea
Fără a aduce atingere articolului 87 din prezentul acord, articolele 258, 260 şi 267 din TFUE se aplică în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea dreptului aplicabil al Uniunii menţionat la articolul 136 şi la articolul 138 alineatul (1) sau (2) din prezentul acord. În acest sens, orice trimitere la un stat membru efectuată la articolele 258, 260 şi 267 din TFUE se interpretează ca incluzând Regatul Unit.
Art. 161: Proceduri în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
(1)În cazul în care o instanţă judecătorească dintr-un stat membru sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la interpretarea prezentului acord în vederea pronunţării unei decizii preliminare, decizia instanţei naţionale care conţine întrebarea respectivă îi este notificată Regatului Unit.
(2)Dispoziţiile din dreptul Uniunii care reglementează procedurile în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 267 din TFUE se aplică mutatis mutandis cererilor de pronunţare a unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene introduse în temeiul articolului 158 din prezentul acord.
Dispoziţiile din dreptul Uniunii care reglementează procedurile în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se aplică în ceea ce priveşte procedurile în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi cererile de pronunţare a unei decizii preliminare introduse în conformitate cu articolul 160 din prezentul acord.
(3)În cauzele cu care este sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în conformitate cu alineatul (1), cu articolele 158 şi 160 din prezentul acord şi cu articolul 12 din Protocolul privind zonele de suveranitate:
a)Regatul Unit poate să participe la procedura iniţiată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în acelaşi mod ca un stat membru.
b)avocaţii care au dreptul să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit au dreptul să reprezinte sau să acorde asistenţă oricăreia dintre părţile la o astfel de procedură iniţiată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; în acest caz, aceşti avocaţi beneficiază, sub toate aspectele, de acelaşi tratament ca avocaţii care au dreptul să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din statele membre şi care reprezintă o parte sau îi acordă asistenţă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Art. 162: Participarea Comisiei Europene la cauzele pendinte în Regatul Unit
În cazul în care interpretarea şi executarea în mod uniform a prezentului acord impun acest lucru, Comisia Europeană poate prezenta observaţii scrise instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit în cauzele pendinte în faţa acestor instanţe referitoare la interpretarea acordului. Cu aprobarea instanţei judecătoreşti respective, Comisia Europeană poate prezenta şi observaţii orale. Comisia Europeană informează Regatul Unit cu privire la intenţia sa de a prezenta observaţii înainte de a le prezenta formal.
Art. 163: Dialogul periodic şi schimbul de informaţii
Pentru a facilita interpretarea în mod uniform a prezentului acord şi respectând pe deplin independenţa instanţelor, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi instanţele supreme ale Regatului Unit se angajează într-un dialog periodic, similar dialogului pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene îl întreţine cu instanţele supreme din statele membre.
TITLUL II:Dispoziţii instituţionale
Art. 164: Comitetul mixt
(1)Se înfiinţează un comitet mixt, alcătuit din reprezentanţi ai Uniunii şi ai Regatului Unit. Comitetul mixt este coprezidat de Uniune şi de Regatul Unit.
(2)Comitetul mixt se reuneşte la cererea Uniunii sau a Regatului Unit şi, în orice caz, cel puţin o dată pe an. Comitetul mixt îşi stabileşte programul şi ordinea de zi a reuniunii de comun acord. Activitatea Comitetului mixt este reglementată de regulamentul de procedură prevăzut în anexa VIII la prezentul acord.
(3)Comitetul mixt este responsabil de punerea în aplicare şi executarea prezentului acord. Uniunea şi Regatul Unit pot sesiza Comitetul mixt cu privire la orice aspect referitor la punerea în aplicare, executarea şi interpretarea prezentului acord.
(4)Comitetul mixt:
a)supraveghează şi facilitează punerea în aplicare şi executarea prezentului acord;
b)decide cu privire la sarcinile comitetelor specializate şi supraveghează activitatea acestora;
c)caută modalităţi şi metode adecvate pentru a preveni problemele care ar putea apărea în domeniile reglementate de prezentul acord sau pentru a soluţiona litigiile care pot apărea cu privire la interpretarea şi executarea prezentului acord;
d)examinează orice aspect de interes pentru un domeniu reglementat de prezentul acord;
e)adoptă decizii şi formulează recomandări în conformitate cu articolul 166; şi
f)adoptă modificări ale prezentului acord în cazurile prevăzute de prezentul acord.
(5)Comitetul mixt poate:
a)delega responsabilităţi comitetelor specializate, cu excepţia responsabilităţilor menţionate la alineatul (4) literele (b), (e) şi (f);
b)înfiinţa comitete specializate, altele decât cele înfiinţate prin articolul 165, pentru a asista Comitetul mixt în îndeplinirea sarcinilor sale;
c)modifica sarcinile atribuite comitetelor specializate şi poate dizolva oricare dintre comitetele respective;
d)adopta, până la sfârşitul celui de-al patrulea an de la încheierea perioadei de tranziţie, decizii de modificare a prezentului acord, cu excepţia celor care privesc prima, a patra şi a şasea parte, cu condiţia ca astfel de modificări să fie necesare pentru corectarea erorilor, remedierea omisiunilor sau a altor deficienţe ori pentru soluţionarea unor situaţii neprevăzute în momentul semnării prezentului acord şi cu condiţia ca astfel de decizii să nu poată aduce modificări elementelor esenţiale ale prezentului acord;
e)adopta modificări ale regulamentului de procedură prevăzut în anexa VIII; şi
f)lua alte măsuri în exercitarea funcţiilor sale, conform deciziilor Uniunii şi ale Regatului Unit.
(6)Comitetul mixt publică un raport anual privind funcţionarea prezentului acord.
Art. 165: Comitete specializate
(1)Se înfiinţează următoarele comitete specializate:
a)Comitetul privind drepturile cetăţenilor;
b)Comitetul privind celelalte dispoziţii de separare;
c)Comitetul privind aspectele referitoare la punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord;
d)Comitetul privind aspectele referitoare la punerea în aplicare a Protocolului privind zonele de suveranitate în Cipru;
e)Comitetul privind aspectele referitoare la punerea în aplicare a Protocolului privind Gibraltar; şi
f)Comitetul privind dispoziţiile financiare.
În componenţa acestor comitete specializate intră reprezentanţi ai Uniunii şi reprezentanţi ai Regatului Unit.
(2)Activitatea comitetelor specializate este reglementată de regulamentul de procedură prevăzut în anexa VIII la prezentul acord.
În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord sau dacă nu se decide altfel de către copreşedinţi, comitetele specializate se întrunesc cel puţin o dată pe an. La cererea Uniunii, a Regatului Unit sau a Comitetului mixt, se pot organiza reuniuni suplimentare. Acestea sunt coprezidate de reprezentanţi ai Uniunii şi ai Regatului Unit. Comitetele specializate îşi stabilesc programul şi ordinea de zi a reuniunii de comun acord. Comitetele specializate pot elabora proiecte de decizii şi recomandări şi le pot transmite spre adoptare Comitetului mixt.
(3)Uniunea şi Regatul Unit se asigură că reprezentanţii lor respectivi în cadrul comitetelor specializate au expertiza corespunzătoare cu privire la chestiunile aflate în discuţie.
(4)Comitetele specializate informează Comitetul mixt cu privire la programul şi ordinea de zi cu suficient timp înaintea reuniunilor acestora şi raportează Comitetului mixt cu privire la rezultatele şi concluziile fiecărei reuniuni. Înfiinţarea sau existenţa unui comitet specializat nu împiedică Uniunea sau Regatul Unit să sesizeze direct Comitetul mixt cu privire la orice aspect.
Art. 166: Decizii şi recomandări
(1)În sensul prezentului acord, Comitetul mixt are competenţa de a adopta decizii cu privire la toate aspectele pe care le prevede prezentul acord şi de a formula recomandări adecvate adresate Uniunii şi Regatului Unit.
(2)Deciziile adoptate de Comitetul mixt sunt obligatorii pentru Uniune şi pentru Regatul Unit, iar Uniunea şi Regatul Unit pun în aplicare deciziile respective. Deciziile au acelaşi efect juridic ca şi prezentul acord.
(3)Comitetul mixt îşi adoptă deciziile şi îşi formulează recomandările de comun acord.
TITLUL III:Soluţionarea litigiilor
Art. 167: Cooperare
Uniunea şi Regatul Unit depun în orice moment toate eforturile pentru a conveni cu privire la interpretarea şi executarea prezentului acord şi întreprind tot ceea ce este necesar, prin cooperare şi consultări, pentru a ajunge la o soluţionare reciproc satisfăcătoare a oricărei chestiuni care ar putea afecta funcţionarea acordului.
Art. 168: Exclusivitate
Pentru orice litigiu între Uniune şi Regatul Unit apărut în legătură cu prezentul acord, Uniunea şi Regatul Unit recurg numai la procedurile prevăzute de prezentul acord.
Art. 169: Consultări şi comunicări în cadrul Comitetului mixt
(1)Uniunea şi Regatul Unit depun eforturi pentru a soluţiona orice litigiu legat de interpretarea şi executarea dispoziţiilor prezentului acord prin iniţierea de consultări în cadrul Comitetului mixt, cu bună credinţă, cu scopul de a ajunge la o soluţie care să fie agreată de toate părţile. O parte care doreşte să iniţieze consultări transmite o notificare scrisă Comitetului mixt.
(2)Orice comunicare sau notificare între Uniune şi Regatul Unit prevăzută în prezentul titlu se efectuează în cadrul Comitetului mixt.
Art. 170: Iniţierea procedurii de arbitraj
(1)Fără a aduce atingere articolului 160, în cazul în care nu s-a ajuns la nicio soluţie agreată de toate părţile în termen de trei luni de la transmiterea unei notificări scrise Comitetului mixt în conformitate cu articolul 169 alineatul (1), Uniunea sau Regatul Unit poate solicita instituirea unei comisii de arbitraj. O astfel de cerere se adresează în scris celeilalte părţi şi Biroului Internaţional al Curţii Permanente de Arbitraj. În cerere se identifică obiectul litigiului care urmează să fie supus atenţiei comisiei de arbitraj, precum şi un rezumat al argumentelor juridice în sprijinul cererii.
(2)Uniunea şi Regatul Unit pot conveni ca instituirea unei comisii de arbitraj să poată fi solicitată înainte de expirarea termenului prevăzut la alineatul (1).
Art. 171: Instituirea comisiei de arbitraj
(1)Comitetul mixt întocmeşte, cel târziu până la încheierea perioadei de tranziţie, o listă cu 25 de persoane care doresc şi sunt capabile să fie membre ale unei comisii de arbitraj. În acest scop, Uniunea şi Regatul Unit propun fiecare zece persoane. Uniunea şi Regatul Unit propun, de asemenea, în comun o listă cu cinci persoane care să exercite funcţia de preşedinte al comisiei de arbitraj. Comitetul mixt se asigură că în orice moment lista respectă aceste cerinţe.
(2)Lista întocmită în conformitate cu alineatul (1) conţine numai persoane care prezintă toate garanţiile de independenţă, care deţin calificările necesare pentru a fi numite în cadrul celui mai înalt for judiciar din ţările lor respective sau care sunt jurisconsulţi a căror competenţă este recunoscută şi care deţin cunoştinţe specializate sau au experienţă în dreptul Uniunii şi în dreptul internaţional public. Lista respectivă nu conţine persoane care au statut de membri, funcţionari sau alţi agenţi ai instituţiilor Uniunii, ai autorităţilor publice ale unui stat membru sau ai guvernului Regatului Unit.
(3)O comisie de arbitraj este alcătuită din cinci membri.
(4)Comisia de arbitraj se instituie în conformitate cu alineatele (5) şi (6) în termen de 15 zile de la data prezentării unei cereri în conformitate cu articolul 170.
(5)Uniunea şi Regatul Unit numesc fiecare doi membri dintre persoanele de pe lista întocmită în conformitate cu alineatul (1). Preşedintele este selectat prin consens de către membrii comisiei din rândul persoanelor propuse în comun de Uniune şi de Regatul Unit pentru a exercita funcţia de preşedinte.
În cazul în care membrii comisiei nu pot ajunge la un acord cu privire la selecţia preşedintelui în termenul prevăzut la alineatul (4), Uniunea sau Regatul Unit poate solicita Secretarului General al Curţii Permanente de Arbitraj să selecteze preşedintele prin tragere la sorţi dintre persoanele propuse în comun de către Uniune şi Regatul Unit pentru a exercita funcţia de preşedinte.
(6)Secretarul General al Curţii Permanente de Arbitraj selectează preşedintele astfel cum se menţionează la alineatul (5) al doilea paragraf în termen de cinci zile de la primirea cererii menţionate la alineatul (5). Reprezentanţii Uniunii şi ai Regatului Unit au dreptul de a fi prezenţi cu ocazia efectuării acestei selecţii.
(7)Data instituirii comisiei de arbitraj este data la care procedura de selecţie este încheiată.
(8)În cazul în care lista menţionată la alineatul (1) nu a fost întocmită până la expirarea termenului prevăzut la alineatul (4), Uniunea şi Regatul Unit propun fiecare, în termen de cinci zile, două persoane ca membri ai comisiei. În cazul în care au fost propuse persoane în conformitate cu alineatul (1), membrii sunt nominalizaţi din rândul persoanelor respective. Preşedintele este apoi numit în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (5). În cazul în care, în termen de alte cinci zile, Uniunea şi Regatul Unit nu au propus în comun cel puţin o persoană care să exercite funcţia de preşedinte, Secretarul General al Curţii Permanente de Arbitraj are la dispoziţie cinci zile pentru a propune, în consultare cu Uniunea şi cu Regatul Unit, un preşedinte care să îndeplinească cerinţele de la alineatul (2). Cu excepţia cazului în care fie Uniunea, fie Regatul Unit prezintă obiecţii cu privire la propunerea respectivă în termen de cinci zile, se numeşte persoana propusă de Secretarul General al Curţii Permanente de Arbitraj.
(9)În cazul în care nu se instituie o comisie de arbitraj în termen de trei luni de la data prezentării cererii în temeiul articolul 170, Secretarul General al Curţii Permanente de Arbitraj, în urma unei cereri prezentate fie de Uniune, fie de Regatul Unit, are la dispoziţie 15 zile de la data prezentării cererii pentru a numi în calitate de membri ai comisiei de arbitraj, după consultarea Uniunii şi a Regatului Unit, persoanele care îndeplinesc cerinţele de la alineatul (2) de la prezentul articol.
Art. 172: Regulamentul de procedură
Procedurile de soluţionare a litigiilor prevăzute în prezentul titlu sunt reglementate de regulamentul de procedură prevăzut în partea A din anexa IX ("Regulamentul de procedură"), iar Comitetul mixt reexaminează permanent funcţionarea respectivelor proceduri de soluţionare a litigiilor şi poate modifica regulamentul de procedură.
Art. 173: Calendarul procedurii în faţa comisiei de arbitraj
(1)Comisia de arbitraj notifică hotărârea sa Uniunii, Regatului Unit şi Comitetului mixt în termen de 12 luni de la data instituirii comisiei de arbitraj. În cazul în care comisia de arbitraj consideră că nu poate respecta acest termen, preşedintele său notifică acest lucru în scris Uniunii şi Regatului Unit, precizând motivele întârzierii şi data la care comisia intenţionează să îşi încheie activitatea.
(2)În termen de 10 zile de la instituirea comisiei de arbitraj, Uniunea sau Regatul Unit poate prezenta o cerere motivată invocând caracterul urgent al cazului. În acest caz, comisia de arbitraj pronunţă o hotărâre privind caracterul urgent al cazului în termen de 15 zile de la primirea unei astfel de cereri. În cazul în care a constatat caracterul urgent al cazului, comisia de arbitraj depune toate eforturile pentru a notifica hotărârea sa Uniunii şi Regatului Unit în termen de şase luni de la data instituirii sale.
Art. 174: Litigii care ridică probleme referitoare la interpretarea dreptului Uniunii
(1)În cazul în care un litigiu supus spre soluţionare comisiei de arbitraj în conformitate cu prezentul titlu ridică o problemă de interpretare a unui concept de drept al Uniunii, o problemă de interpretare a unei dispoziţii din dreptul Uniunii menţionate în prezentul acord sau o problemă referitoare la respectarea de către Regatul Unit a obligaţiilor care îi revin în temeiul articolului 89 alineatul (2), comisia de arbitraj nu se pronunţă cu privire la o astfel de problemă. Într-un astfel de caz, comisia de arbitraj solicită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe cu privire la problema în cauză. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă să pronunţe o astfel de hotărâre, care este obligatorie pentru comisia de arbitraj.
Comisia de arbitraj prezintă cererea menţionată la primul paragraf după audierea părţilor.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (1) primul paragraf prima teză, în cazul în care consideră că trebuie prezentată o cerere în conformitate cu alineatul (1), Uniunea sau Regatul Unit poate sesiza comisia de arbitraj în acest sens. În acest caz, comisia de arbitraj transmite cererea mai departe în conformitate cu alineatul (1), cu excepţia cazului în care problema ridicată nu se referă la interpretarea unui concept de drept al Uniunii, la interpretarea unei dispoziţii din dreptul Uniunii menţionată în prezentul acord sau la respectarea de către Regatul Unit a obligaţiilor care îi revin în temeiul articolului 89 alineatul (2). Comisia de arbitraj îşi motivează evaluarea. În termen de 10 zile de la această evaluare, oricare dintre părţi poate solicita comisiei de arbitraj să îşi revizuiască evaluarea şi se organizează o audiere în termen de 15 zile de la cererea adresată părţilor de a fi audiate pe această temă. Comisia de arbitraj îşi motivează evaluarea.
(3)În cazurile menţionate la alineatele (1) şi (2), termenele prevăzute la articolul 173 se suspendă până la pronunţarea hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Comisia de arbitraj nu are obligaţia să se pronunţe într-un termen mai scurt de 60 de zile de la data la care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a pronunţat hotărârea.
(4)Articolul 161 alineatul (2) primul paragraf şi articolul 161 alineatul (3) se aplică mutatis mutandis procedurilor iniţiate în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în conformitate cu prezentul articol.
Art. 175: Respectarea hotărârii comisiei de arbitraj
Hotărârea comisiei de arbitraj este obligatorie pentru Uniune şi pentru Regatul Unit. Uniunea şi Regatul Unit iau toate măsurile necesare pentru a respecta cu bună-credinţă hotărârea comisiei de arbitraj şi depun eforturi pentru a ajunge la un acord asupra perioadei de timp necesare pentru respectarea hotărârii, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 176.
Art. 176: Perioada rezonabilă de timp necesară pentru respectare
(1)În termen de cel mult 30 de zile de la data la care comisia de arbitraj a notificat hotărârea Uniunii şi Regatului Unit, în cazul în care comisia s-a pronunţat în favoarea reclamantului, pârâtul informează reclamantul cu privire la perioada de timp pe care o consideră necesară pentru respectarea hotărârii ("perioada rezonabilă de timp").
(2)În cazul în care există un dezacord între Uniune şi Regatul Unit cu privire la perioada rezonabilă de timp necesară pentru respectarea hotărârii comisiei de arbitraj, reclamantul poate solicita comisiei iniţiale de arbitraj, în scris, în termen de 40 de zile de la notificarea efectuată de pârât în temeiul alineatului (1), să stabilească durata perioadei rezonabile de timp. Această cerere se notifică, în acelaşi timp, pârâtului. În termen de 40 de zile de la data prezentării cererii, comisia de arbitraj notifică Uniunii şi Regatului Unit decizia sa referitoare la perioada de timp necesară pentru respectarea hotărârii.
(3)În cazul în care comisia iniţială de arbitraj sau unii dintre membrii acesteia nu pot să se întrunească din nou pentru a analiza o cerere prezentată în temeiul alineatului (2), se instituie o nouă comisie de arbitraj, în conformitate cu articolul 171. Termenul pentru notificarea deciziei este de 60 de zile de la data instituirii noii comisii de arbitraj.
(4)Pârâtul informează în scris reclamantul asupra progreselor înregistrate pentru a se conforma hotărârii comisiei de arbitraj menţionate la articolul 173 cu cel puţin o lună înainte de expirarea perioadei rezonabile de timp.
(5)Perioada rezonabilă de timp poate fi prelungită prin acordul comun al Uniunii şi al Regatului Unit.
Art. 177: Reexaminarea măsurilor adoptate pentru respectarea hotărârii comisiei de arbitraj
(1)Pârâtul informează reclamantul, înainte de sfârşitul perioadei rezonabile de timp, cu privire la orice măsură pe care a adoptat-o pentru respectarea hotărârii comisiei de arbitraj.
(2)În cazul în care, la încheierea perioadei rezonabile de timp, reclamantul consideră că pârâtul nu a respectat hotărârea comisiei de arbitraj menţionată la articolul 173, reclamantul poate solicita în scris comisiei iniţiale de arbitraj să se pronunţe în această privinţă. Comisia de arbitraj notifică Uniunii şi Regatului Unit hotărârea sa în termen de 90 de zile de la data prezentării cererii.
(3)În cazul în care comisia iniţială de arbitraj sau unii dintre membrii acesteia nu pot să se întrunească din nou pentru a analiza o cerere prezentată în temeiul alineatului (2), se instituie o nouă comisie de arbitraj, în conformitate cu articolul 171. Termenul pentru notificarea hotărârii este de 60 de zile de la data instituirii noii comisii de arbitraj.
(4)În cazul în care un caz sesizat comisiei de arbitraj în temeiul alineatului (2) ridică o problemă de interpretare a unui concept de drept al Uniunii sau o problemă de interpretare a unei dispoziţii din dreptul Uniunii la care se face referire în prezentul acord, articolul 174 se aplică mutatis mutandis.
Art. 178: Măsuri corective temporare în caz de nerespectare
(1)În cazul în care comisia de arbitraj hotărăşte, în conformitate cu articolul 177 alineatul (2), că pârâtul nu a respectat hotărârea comisiei de arbitraj menţionată la articolul 173, la cererea reclamantului, comisia de arbitraj poate impune reclamantului plata unei sume forfetare sau a unei penalităţi cu titlu cominatoriu. La stabilirea sumei forfetare sau a penalităţii cu titlu cominatoriu, comisia de arbitraj ţine seama de gravitatea nerespectării şi a încălcării iniţiale a obligaţiilor, precum şi de durata perioadei nerespectării şi a încălcării iniţiale a obligaţiilor.
(2)În cazul în care, la o lună de la hotărârea comisiei de arbitraj menţionată la alineatul (1), pârâtul nu a plătit niciun fel de sumă forfetară sau penalitate cu titlu cominatoriu care i-a fost impusă sau în cazul în care, la şase luni de la hotărârea comisiei de arbitraj menţionată la articolul 177 alineatul (2), pârâtul continuă să nu respecte hotărârea comisiei de arbitraj menţionată la articolul 173, reclamantul are dreptul, după notificarea pârâtului, să suspende îndeplinirea obligaţiilor care decurg din:
a)orice dispoziţie a prezentului acord, alta decât cele cuprinse în partea a doua; sau
b)dispoziţii ale oricărui alt acord între Uniune şi Regatul Unit, în condiţiile prevăzute de acordul respectiv.
În notificare se precizează dispoziţiile pe care reclamantul intenţionează să le suspende. Înainte de a decide să suspende dispoziţii dintr-un acord menţionat la litera (b), reclamantul analizează mai întâi dacă suspendarea dispoziţiei din prezentul acord în conformitate cu litera (a) ar reprezenta un răspuns adecvat la încălcarea respectivă. Orice suspendare trebuie să fie proporţională cu încălcarea obligaţiei în cauză, ţinând seama de gravitatea încălcării şi de drepturile în cauză şi, în cazul în care suspendarea se bazează pe faptul că pârâtul continuă să nu respecte hotărârea comisiei de arbitraj menţionată la articolul 173, ţinând seama dacă a fost impusă sau nu o penalitate cominatorie şi dacă aceasta a fost plătită ori este în curs de a fi plătită.
Reclamantul poate aplica suspendarea în orice moment, dar nu mai devreme de 10 zile de la data notificării, cu excepţia cazului în care pârâtul a solicitat aplicarea procedurii de arbitraj în temeiul alineatului (3).
(3)În cazul în care consideră că amploarea suspendării prevăzute în notificarea menţionată la alineatul (2) nu este proporţională, pârâtul poate solicita în scris comisiei iniţiale de arbitraj să pronunţe o hotărâre în această privinţă. O astfel de cerere se notifică reclamantului înainte de expirarea termenului de 10 zile menţionat la alineatul (2). Comisia de arbitraj notifică hotărârea sa Uniunii şi Regatului Unit în termen de 60 de zile de la data prezentării cererii. Obligaţiile nu se suspendă până când comisia de arbitraj nu şi-a notificat hotărârea, iar orice suspendare trebuie să se conformeze hotărârii comisiei de arbitraj.
(4)În cazul în care comisia de arbitraj iniţială sau unii dintre membrii acesteia nu pot să se întrunească din nou pentru a analiza o cerere formulată în temeiul alineatului (2), se instituie o nouă comisie de arbitraj, în conformitate cu articolul 171. Într-un astfel de caz, termenul pentru notificarea hotărârii este de 90 de zile de la data instituirii noii comisii de arbitraj.
(5)Suspendarea îndeplinirii obligaţiilor este temporară şi se aplică numai până în momentul retragerii sau al modificării oricărei măsuri considerate incompatibile cu dispoziţiile prezentului acord, astfel încât să se asigure conformitatea cu dispoziţiile prezentului acord, sau până când Uniunea şi Regatul Unit convin să soluţioneze în alt mod litigiul.
Art. 179: Reexaminarea măsurilor adoptate ulterior măsurilor corective temporare
(1)În cazul în care reclamantul şi-a suspendat îndeplinirea unor obligaţii în conformitate cu articolul 178 sau în cazul în care comisia de arbitraj a impus pârâtului plata unei penalităţi cominatorii în conformitate cu articolul 178 alineatul (1), pârâtul îi notifică reclamantului orice măsură pe care a adoptat-o pentru a respecta hotărârea comisiei de arbitraj şi cererea sa cu privire la încetarea suspendării de către reclamant a îndeplinirii obligaţiilor sale sau cu privire la încetarea plăţii penalităţii cu titlu cominatoriu.
(2)În cazul în care Uniunea şi Regatul Unit nu ajung la un acord cu privire la eficacitatea măsurii notificate de a asigura respectarea de către pârât a dispoziţiilor prezentului acord în termen de 45 de zile de la data transmiterii notificării, oricare dintre părţi poate solicita în scris comisiei iniţiale de arbitraj să pronunţe o hotărâre în această privinţă. Această cerere se notifică, în acelaşi timp, celeilalte părţi. Hotărârea comisiei de arbitraj se notifică Uniunii şi Regatului Unit, precum şi Comitetului mixt în termen de 75 de zile de la data prezentării cererii.
În cazul în care comisia de arbitraj hotărăşte că pârâtul respectă dispoziţiile prezentului acord sau în cazul în care, în termen de 45 de zile de la transmiterea notificării menţionate la alineatul (1), reclamantul nu solicită comisiei iniţiale de arbitraj să se pronunţe cu privire la această chestiune:
a)suspendarea îndeplinirii obligaţiilor încetează în termen de 15 zile de la hotărârea comisiei de arbitraj sau de la încheierea perioadei de 45 de zile;
b)plata penalităţii cominatorii încetează în ziua următoare hotărârii comisiei de arbitraj sau încheierii perioadei de 45 de zile.
(3)În cazul în care comisia iniţială de arbitraj sau unii dintre membrii acesteia nu pot să se întrunească din nou pentru a analiza o cerere formulată în temeiul alineatului (2), se instituie o nouă comisie de arbitraj, în conformitate cu articolul 171. În acest caz, termenul pentru notificarea hotărârii este de 90 de zile de la data instituirii noii comisii de arbitraj.
(4)În cazul în care un caz sesizat comisiei de arbitraj în temeiul alineatului (2) ridică o problemă de interpretare a unui concept de drept al Uniunii sau o problemă de interpretare a unei dispoziţii din dreptul Uniunii la care se face referire în prezentul acord, articolul 174 se aplică mutatis mutandis.
Art. 180: Deciziile şi hotărârile comisiei de arbitraj
(1)Comisia de arbitraj depune toate eforturile necesare pentru ca deciziile sale să fie luate prin consens. Cu toate acestea, în cazul în care nu poate lua o decizie prin consens, chestiunea în cauză se decide prin vot majoritar. În nicio situaţie însă opiniile divergente ale membrilor comisiei de arbitraj nu se dau publicităţii.
(2)Orice hotărâre a comisiei de arbitraj este obligatorie pentru Uniune şi pentru Regatul Unit. Hotărârea prezintă constatările de fapt, aplicabilitatea dispoziţiilor relevante din prezentul acord şi justificarea oricăreia dintre constatările şi concluziile sale. Uniunea şi Regatul Unit pun la dispoziţia publicului în întregime hotărârile şi deciziile comisiei de arbitraj, sub rezerva protejării informaţiilor confidenţiale.
Art. 181: Membrii comisiei de arbitraj
(1)Membrii comisiei de arbitraj sunt independenţi, îşi exercită funcţia în nume propriu, nu acceptă instrucţiuni de la nicio organizaţie sau administraţie centrală şi au obligaţia să se conformeze codului de conduită prevăzut în partea B a anexei IX. Comitetul mixt poate aduce modificări codului de conduită.
(2)Membrii comisiei de arbitraj beneficiază, din momentul instituirii acesteia, de imunitate de jurisdicţie în Uniune şi în Regatul Unit pentru actele îndeplinite de aceştia în exercitarea funcţiilor lor în cadrul comisiei de arbitraj.
TITLUL IV:Dispoziţii finale
Art. 182: Protocoale şi anexe
Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, Protocolul privind zonele de suveranitate în Cipru, Protocolul privind Gibraltar şi anexele I-IX fac parte integrantă din prezentul acord.
Art. 183: Texte autentice şi depozitarul
Prezentul acord este întocmit într-un singur exemplar original în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă şi suedeză, textele în fiecare din aceste limbi fiind egal autentice.
Secretarul general al Consiliului este depozitarul prezentului acord.
Art. 184: Negocierile privind relaţiile viitoare
Uniunea şi Regatul Unit depun toate eforturile, cu bună-credinţă şi cu respectarea deplină a regimurilor lor legale interne, să ia măsurile necesare pentru negocierea cu promptitudine a acordurilor care reglementează relaţiile lor viitoare menţionate în Declaraţia politică din 25 noiembrie 2018 şi să desfăşoare procedurile aferente pentru ratificarea sau încheierea acordurilor respective, astfel încât să garanteze executarea acestor acorduri, în măsura posibilului, din momentul încheierii perioadei de tranziţie.
Art. 185: Intrare în vigoare şi aplicare
Prezentul acord intră în vigoare la una dintre datele următoare, luându-se în considerare data cea mai apropiată:
(a)ziua următoare datei la care se încheie termenul prevăzut la articolul 50 alineatul (3) din TUE, astfel cum a fost prelungit de Consiliul European de comun acord cu Regatul Unit, cu condiţia ca, înaintea datei respective, depozitarul prezentului acord să fi primit notificările scrise din partea Uniunii şi a Regatului Unit cu privire la încheierea procedurilor interne necesare;
(b)prima zi a lunii următoare primirii de către depozitarul prezentului acord a ultimei notificări scrise menţionate la litera (a).
În cazul în care, înainte de încheierea termenului prevăzut la articolul 50 alineatul (3) din TUE, astfel cum a fost prelungit de Consiliul European de comun acord cu Regatul Unit, depozitarul prezentului acord nu a primit notificările scrise menţionate la litera (a), prezentul acord nu intră în vigoare.
Atunci când transmite notificarea scrisă menţionată la primul paragraf, Uniunea poate declara, cu privire la orice stat membru care a invocat motive legate de principiile fundamentale ale dreptului intern al statului membru respectiv, că, în cursul perioadei de tranziţie, pe lângă motivele de neexecutare a unui mandat european de arestare menţionat în Decizia-cadru 2002/584/JAI, autorităţile judiciare de executare din statul membru respectiv pot refuza predarea propriilor resortisanţi către Regatul Unit în temeiul unui mandat european de arestare. Într-un astfel de caz, Regatul Unit poate declara, în termen de cel mult o lună de la data primirii declaraţiei Uniunii, că autorităţile sale judiciare de executare pot refuza predarea propriilor resortisanţi către statul membru respectiv.
- Partea a doua şi partea a treia, cu excepţia articolului 19, a articolului 34 alineatul (1), a articolului 44, a articolului 96 alineatul (1), precum şi a titlului I din partea a şasea şi a articolelor 169-181 se aplică din momentul încheierii perioadei de tranziţie.
Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord se aplică de la încheierea perioadei de tranziţie, cu excepţia următoarelor dispoziţii ale protocolului respectiv care se aplică de la intrarea în vigoare a prezentului acord:
- articolele 1, 2 şi 3;
- al treilea paragraf ultima teză, al patrulea paragraf, al cincilea paragraf ultima teză şi al şaselea paragraf din alineatul (1) de la articolul 6;
- articolul 6 alineatul (2) primul paragraf a doua teză;
- articolul 12 alineatul (2) ultima teză;
- articolul 14 alineatul (3);
- articolul 16;
- articolul 17 alineatele (1)-(4) şi alineatul (6);
- articolul 21;
- articolul 4 alineatul (3) a treia teză şi articolul 5 alineatul (2) din anexa 2;
- articolul 4 alineatul (1) a doua teză, articolul 8 alineatul (1) şi articolul 13 al doilea paragraf prima teză din anexa 3;
- articolul 1 alineatul (4) şi articolul 2 alineatul (3), articolul 7 alineatul (2) ultima teză şi articolul 8 primul paragraf din anexa 4; şi
- primul paragraf din anexa 9.
Protocolul referitor la zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru, cu excepţia articolului 11, se aplică din momentul încheierii perioadei de tranziţie.
Protocolul privind Gibraltar, cu excepţia articolului 1, încetează să se aplice din momentul încheierii perioadei de tranziţie.
Întocmit la...
ANEXA II:PROTOCOL nr. 1 din 19 februarie 2019 PRIVIND IRLANDA/IRLANDA DE NORD
Uniunea şi Regatul Unit,
AVÂND ÎN VEDERE legăturile istorice şi caracterul durabil al relaţiilor bilaterale dintre Irlanda şi Regatul Unit,
REAMINTIND că retragerea Regatului Unit din Uniune constituie o încercare majoră şi unică pentru insula Irlanda şi reafirmând faptul că realizările, beneficiile şi angajamentele procesului de pace vor continua să fie de o importanţă supremă pentru pacea, stabilitatea şi reconcilierea acestei insule,
RECUNOSCÂND că este necesar ca circumstanţele unice ale insulei Irlanda să fie tratate prin intermediul unei soluţii unice, astfel încât să se asigure retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniune,
REAMINTIND că Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare "Acordul de retragere"), la baza căruia stă articolul 50 din TUE, nu are drept obiectiv stabilirea unor relaţii viitoare permanente între Uniune şi Regatul Unit,
REAMINTIND intenţia Uniunii şi a Regatului Unit de a înlocui soluţia de protecţie pentru Irlanda de Nord cu un acord ulterior care să stabilească un regim alternativ menit să ofere asigurarea permanentă că nu va exista o frontieră strict controlată pe insula Irlanda,
AVÂND ÎN VEDERE că obiectivul comun urmărit de Uniune şi Regatul Unit îl constituie menţinerea unor relaţii viitoare apropiate, care vor cuprinde instituirea unui regim vamal ambiţios bazat pe teritoriul vamal unic prevăzut de prezentul protocol, cu respectarea deplină a ordinii juridice a fiecărei părţi,
AFIRMÂND că Acordul din Vinerea Mare, cunoscut şi sub denumirea de Acordul de la Belfast, încheiat la 10 aprilie 1998 între Guvernul Regatului Unit, Guvernul Irlandei şi ceilalţi participanţi la negocierile multipartite (denumit în continuare "Acordul din 1998"), care este anexat la Acordul dintre Regatul Unit şi Irlanda din aceeaşi dată ("Acordul dintre Regatul Unit şi Irlanda"), inclusiv acordurile şi dispoziţiile ulterioare de punere în aplicare, ar trebui să fie protejat în toate elementele sale,
RECUNOSCÂND locul central ocupat de cooperarea dintre Irlanda de Nord şi Irlanda în Acordul din 1998 şi importanţa sa determinantă pentru procesul de reconciliere şi de normalizare a relaţiilor de pe insula Irlanda şi reamintind rolurile, funcţiile şi garanţiile Organului Executiv al Irlandei de Nord, ale Adunării Irlandei de Nord şi ale Consiliului Ministerial Nord-Sud (inclusiv dispoziţiile intercomunitare), astfel cum au fost enunţate în Acordul din 1998,
LUÂND ACT de faptul că dreptul Uniunii a furnizat un cadru de sprijin pentru dispoziţiile privind drepturile, garanţiile şi egalitatea de şanse ale Acordului din 1998,
RECUNOSCÂND că cetăţenii irlandezi din Irlanda de Nord, datorită faptului că deţin cetăţenia Uniunii, vor continua să beneficieze de drepturi, oportunităţi şi beneficii, să le exercite şi să aibă acces la ele şi că prezentul protocol ar trebui să respecte drepturile, oportunităţile şi identitatea care decurg din cetăţenia Uniunii atunci când cetăţenii Irlandei de Nord aleg să îşi invoce dreptul la cetăţenia irlandeză, astfel cum este definit în anexa 2 la Acordul dintre Regatul Unit şi Irlanda "Declaraţia privind dispoziţiile de la articolul 1 alineatul (vi) în ceea ce priveşte cetăţenia", şi să nu aducă atingere drepturilor, oportunităţilor şi identităţii menţionate mai sus,
REAMINTIND angajamentul asumat de Regatul Unit de a proteja cooperarea nord-sud şi garanţia oferită de acesta potrivit căreia se va evita instituirea unei frontiere strict controlate, inclusiv amplasarea unei infrastructuri fizice sau verificările şi controalele aferente, şi ţinând seama de necesitatea ca orice acorduri viitoare să fie compatibile cu aceste cerinţe globale,
CONSTATÂND că nicio dispoziţie din prezentul protocol nu împiedică Regatul Unit să asigure accesul nerestricţionat pe piaţă pentru mărfurile care circulă dinspre Irlanda de Nord către restul pieţei interne a Regatului Unit,
SUBLINIIND obiectivul comun al Uniunii şi al Regatului Unit de a evita controalele în porturile şi aeroporturile din Irlanda de Nord, în măsura în care acest lucru este posibil în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi ţinând seama de regimurile lor de reglementare, precum şi de punerea în aplicare a acestora,
REAMINTIND că Raportul comun al negociatorilor Uniunii Europene şi ai guvernului Regatului Unit privind progresele înregistrate în cursul primei etape a negocierilor purtate în temeiul articolului 50 din TUE privind retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană din 8 decembrie 2017 prezintă trei scenarii diferite pentru protejarea cooperării nord-sud şi evitarea unei frontiere strict controlate, dar că prezentul protocol se bazează pe cel de al treilea scenariu, care constă în a menţine alinierea deplină la normele pieţei interne a Uniunii şi ale uniunii vamale ce sprijină în prezent şi vor sprijini şi în viitor cooperarea nord-sud, economia întregii insule şi protejarea Acordului din 1998, scenariu care urmează să se aplice cu excepţia cazului în care şi până în momentul în care se convine asupra unor modalităţi alternative prin care se pune în aplicare un alt scenariu,
CONSTATÂND că, în conformitate cu articolul 132 din Acordul de retragere, perioada de tranziţie poate fi prelungită de comun acord,
REAMINTIND că Uniunea şi Regatul Unit au realizat un exerciţiu de cartografiere care evidenţiază că, întro măsură foarte mare, cooperarea nord-sud se bazează pe un cadru juridic şi de politici comun al Uniunii,
CONSTATÂND că retragerea Regatului Unit din Uniune pune astfel la grea încercare menţinerea şi dezvoltarea cooperării nord-sud,
REAMINTIND că Regatul Unit îşi menţine angajamentul de a proteja şi a sprijini cooperarea continuă nord-sud şi est-vest în toate contextele şi cadrele de cooperare din domeniul politic, cel economic, cel al securităţii, la nivelul societăţii şi în domeniul agriculturii, inclusiv continuitatea activităţii organismelor de punere în aplicare nord-sud,
RECUNOSCÂND necesitatea punerii în aplicare a prezentului protocol în vederea menţinerii condiţiilor necesare pentru continuarea cooperării nord-sud, inclusiv în perspectiva unor eventuale noi modalităţi, în conformitate cu Acordul din 1998,
REAMINTIND angajamentele Uniunii şi ale Regatului Unit faţă de programele de finanţare nord-sud PEACE şi INTERREG asumate în temeiul actualului cadru financiar multianual şi angajamentul lor de a menţine pentru viitorul program proporţiile aplicate în prezent finanţării,
AFIRMÂND angajamentul Regatului Unit de a facilita tranzitul eficient şi în timp util pe teritoriul său al mărfurilor care circulă dinspre Irlanda către un alt stat membru sau către o ţară terţă şi, respectiv, în sens invers,
AFIRMÂND CU HOTĂRÂRE că executarea prezentului protocol ar trebui să aibă un impact cât mai redus posibil asupra vieţii de zi cu zi a populaţiei atât în Irlanda, cât şi în Irlanda de Nord,
ÎNŢELEGÂND că drepturile şi obligaţiile care îi revin Irlandei în temeiul normelor pieţei interne a Uniunii şi ale uniunii vamale trebuie să fie pe deplin respectate,
CONVIN cu privire la următoarele dispoziţii, care se anexează la Acordul de retragere:
Art. 1: Obiective şi raportul cu acordul ulterior
(1)Prezentul protocol nu aduce atingere dispoziţiilor Acordului din 1998 referitoare la statutul constituţional al Irlandei de Nord şi la principiul consimţământului, care prevede că acest statut nu poate fi modificat, sub nicio formă, decât cu consimţământul majorităţii cetăţenilor săi.
(2)Prezentul protocol respectă funcţiile esenţiale ale statului şi integritatea teritorială a Regatului Unit.
(3)Prezentul protocol stabileşte mecanismele necesare pentru a răspunde circumstanţelor unice de pe insula Irlanda, a menţine condiţiile necesare cooperării continue nord-sud, a evita instituirea unei frontiere strict controlate şi a proteja Acordul din 1998 în toate dimensiunile sale.
(4)Acordul de retragere nu are drept obiectiv stabilirea unor relaţii viitoare permanente între Uniune şi Regatul Unit. Prin urmare, dispoziţiile prezentului protocol sunt menite să se aplice numai temporar, ţinând seama de angajamentele Uniunii şi ale Regatului Unit enunţate la articolul 2 alineatul (1). Dispoziţiile prezentului protocol se aplică cu excepţia cazului în care şi până în momentul în care sunt înlocuite, integral sau parţial, printr-un acord ulterior.
Art. 2: Acordul ulterior
(1)Uniunea şi Regatul Unit depun toate eforturile pentru a încheia, până la 31 decembrie 2020, un acord care să asigure înlocuirea integrală sau parţială a prezentului protocol.
(2)Eventualul acord ulterior dintre Uniune şi Regatul Unit indică dispoziţiile din prezentul protocol pe care le înlocuieşte. Odată ce devine aplicabil un acord ulterior încheiat între Uniune şi Regatul Unit după intrarea în vigoare a Acordului de retragere, prezentul protocol nu se mai aplică sau încetează să se aplice, după caz, integral sau parţial, în pofida articolului 20, începând cu data aplicării respectivului acord ulterior şi în conformitate cu dispoziţiile acestuia prin care se stabileşte efectul său asupra prezentului protocol.
Art. 3: Prelungirea perioadei de tranziţie
După luarea în considerare a progreselor realizate în direcţia încheierii acordului menţionat la articolul 1 alineatul (4) şi la articolul 2 alineatul (1) din prezentul protocol, Regatul Unit poate solicita, în orice moment înainte de 1 iulie 2020, prelungirea perioadei de tranziţie menţionate la articolul 126 din Acordul de retragere. În cazul în care Regatul Unit prezintă această solicitare, perioada de tranziţie poate fi prelungită în conformitate cu articolul 132 din Acordul de retragere.
Art. 4: Drepturile persoanelor fizice
(1)Regatul Unit se asigură că retragerea sa din Uniune nu conduce la diminuarea, sub nicio formă, a drepturilor, garanţiilor sau egalităţii de şanse stabilite în partea intitulată "Drepturi, garanţii şi egalitatea de şanse" din Acordul din 1998, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia împotriva discriminării, astfel cum este consacrată în dispoziţiile din dreptul Uniunii enumerate în anexa 1 la prezentul protocol, şi pune în aplicare prezentul alineat prin intermediul unor mecanisme dedicate.
(2)Regatul Unit continuă să faciliteze activitatea conexă acestor aspecte desfăşurată de instituţiile şi organismele instituite în temeiul Acordului din 1998, printre care se numără Comisia pentru drepturile omului din Irlanda de Nord, Comisia pentru egalitate din Irlanda de Nord şi Comitetul mixt al reprezentanţilor comisiilor pentru drepturile omului din Irlanda de Nord şi din Irlanda, în sprijinul respectării drepturilor omului şi a standardelor de egalitate.
Art. 5: Zona comună de călătorie
(1)Regatul Unit şi Irlanda pot continua să încheie între ele aranjamente privind circulaţia persoanelor între teritoriile lor respective ("zona comună de călătorie"), respectând pe deplin drepturile persoanelor fizice conferite de dreptul Uniunii.
(2)Regatul Unit se asigură că zona comună de călătorie şi drepturile şi privilegiile asociate acesteia pot continua să se aplice fără a aduce atingere obligaţiilor care îi revin Irlandei în temeiul dreptului Uniunii, în special în ceea ce priveşte libera circulaţie către, dinspre şi în Irlanda a cetăţenilor Uniunii şi a membrilor de familie ai acestora, indiferent de cetăţenia acestora.
Art. 6: Teritoriul vamal unic, circulaţia mărfurilor
(1)Până la intrarea în vigoare a viitoarelor relaţii, între Uniune şi Regatul Unit se instituie un teritoriu vamal unic ("teritoriul vamal unic"). În consecinţă, Irlanda de Nord face parte din acelaşi teritoriu vamal ca Marea Britanie.
Teritoriul vamal unic cuprinde:
a)teritoriul vamal al Uniunii definit la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (1); şi
(1)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
b)teritoriul vamal al Regatului Unit.
Normele stabilite în anexa 2 la prezentul protocol se aplică totalităţii comerţului cu mărfuri dintre teritoriile menţionate la al doilea paragraf, precum şi, atunci când se prevede acest lucru, între teritoriul vamal unic şi ţările terţe. Pentru a se asigura menţinerea condiţiilor de concurenţă echitabile necesare aplicării corecte a prezentului alineat, se aplică dispoziţiile prevăzute în anexa 4 la prezentul protocol. După caz, Comitetul mixt poate modifica anexa 4 pentru a stabili standarde mai ridicate pentru aceste condiţii de concurenţă echitabile.
Până la 1 iulie 2020, Comitetul mixt adoptă normele de aplicare referitoare la comerţul cu mărfuri între cele două părţi ale teritoriului vamal unic în vederea punerii în aplicare a prezentului alineat. În cazul în care o astfel de decizie nu este adoptată până la 1 iulie 2020, se aplică anexa 3 la prezentul protocol.
Prin derogare de la al treilea paragraf, produsele obţinute din pescuit şi acvacultură prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) ("produsele obţinute din pescuit şi acvacultură") nu fac obiectul normelor stabilite în anexele 2 şi 4 la prezentul protocol şi nici al normelor menţionate la al patrulea paragraf de la prezentul alineat, cu excepţia cazului în care între Uniune şi Regatul Unit este aplicabil un acord privind accesul la ape şi posibilităţile de pescuit. În conformitate cu articolul 184 din Acordul de retragere, Uniunea şi Regatul Unit depun toate eforturile pentru a încheia şi a ratifica acest acord înainte de 1 iulie 2020.
(2)Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).
Comitetul mixt poate adopta decizii de modificare a anexei 3 la prezentul protocol, în cazul în care aceste modificări sunt necesare pentru aplicarea corectă a prezentului alineat. Respectivele decizii nu pot modifica elementele esenţiale ale prezentului protocol sau ale Acordului de retragere.
Al doilea paragraf nu aduce atingere dispoziţiilor specifice stabilite în Protocolul privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru.
(2)Legislaţia definită la articolul 5 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se aplică Regatului Unit şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord (cu excepţia apelor teritoriale ale Regatului Unit). Cu toate acestea, Comitetul mixt stabileşte, inclusiv din punct de vedere cantitativ, condiţiile în care sunt scutite de taxe anumite produse obţinute din pescuit şi acvacultură introduse pe teritoriul vamal al Uniunii definit la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 prin intermediul navelor care arborează pavilionul Regatului Unit şi care au portul de înmatriculare în Irlanda de Nord.
Dispoziţiile din dreptul Uniunii enumerate în anexa 5 la prezentul protocol se aplică, de asemenea, în condiţiile stabilite în anexa respectivă, Regatului Unit şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
Articolele 30 şi 110 din TFUE se aplică Regatului Unit şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord. Între Uniune şi Irlanda de Nord sunt interzise restricţiile cantitative la export şi la import.
Art. 7: Protecţia pieţei interne a Regatului Unit
(1)Nicio dispoziţie din prezentul protocol nu împiedică Regatul Unit să asigure accesul nerestricţionat pe piaţă pentru mărfurile care circulă dinspre Irlanda de Nord către restul pieţei interne a Regatului Unit. Dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol care interzic sau restricţionează exportul de mărfuri nu se aplică decât comerţului dintre teritoriile menţionate la articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf şi numai în măsura strict impusă de eventualele obligaţii internaţionale ale Uniunii. Regatul Unit asigură protecţia deplină conformă cu cerinţele şi angajamentele internaţionale relevante pentru interdicţiile şi restricţiile la exportul de mărfuri din Uniune către ţări terţe, astfel cum sunt prevăzute în dreptul Uniunii.
(2)Dat fiind că Irlanda de Nord face parte integrantă din piaţa internă a Regatului Unit, Uniunea şi Regatul Unit depun toate eforturile pentru a facilita schimburile comerciale dintre partea din teritoriul Regatului Unit căreia i se aplică Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în temeiul articolului 6 alineatul (2) din prezentul protocol şi celelalte părţi din teritoriul Regatului Unit, în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi ţinând seama de propriile lor regimuri de reglementare, precum şi de punerea în aplicare a acestora. Comitetul mixt examinează în mod constant aplicarea prezentului alineat şi adoptă recomandări adecvate pentru a evita controalele în porturile şi aeroporturile din Irlanda de Nord, în măsura în care acest lucru este posibil.
(3)Nicio dispoziţie din prezentul protocol nu împiedică prezentarea unui produs originar din Irlanda de Nord ca fiind originar din Regatul Unit la introducerea pe piaţă în Marea Britanie.
(4)Nicio dispoziţie din prezentul protocol nu aduce atingere legislaţiei Regatului Unit care reglementează introducerea pe piaţă în alte părţi din teritoriul Regatului Unit a mărfurilor din Irlanda de Nord care sunt conforme cu reglementările tehnice, evaluările, înregistrările, certificatele, aprobările sau autorizaţiile reglementate de dispoziţiile din dreptul Uniunii menţionate în anexa 5 la prezentul protocol sau care beneficiază de acestea.
Art. 8: Reglementări tehnice, evaluări, înregistrări, certificate, aprobări şi autorizaţii
(1)Fără a aduce atingere dispoziţiilor din dreptul Uniunii menţionate în anexa 5 la prezentul protocol, legalitatea introducerii mărfurilor pe piaţa din Irlanda de Nord este reglementată de legislaţia Regatului Unit, precum şi, în ceea ce priveşte bunurile importate din Uniune, de articolele 34 şi 36 din TFUE.
(2)În cazul în care dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol prevăd indicarea unui stat membru, inclusiv sub formă prescurtată, prin intermediul marcajelor, etichetării, elementelor de identificare sau prin orice alte mijloace, Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord este desemnat prin indicaţia "UK(NI)" sau "United Kingdom (Northern Ireland)". În cazul în care dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol prevăd indicarea sub forma unui cod numeric, Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord este indicat cu un cod numeric diferenţiat.
(3)Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din prezentul protocol şi de la articolul 7 din Acordul de retragere, în ceea ce priveşte recunoaşterea într-un stat membru a reglementărilor tehnice, evaluărilor, înregistrărilor, certificatelor, aprobărilor şi autorizaţiilor eliberate sau efectuate de autorităţile unui alt stat membru sau de un organism stabilit într-un alt stat membru, trimiterile la statele membre conţinute în dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, în ceea ce priveşte reglementările tehnice, evaluările, înregistrările, certificatele, aprobările şi autorizaţiile eliberate sau efectuate de autorităţile Regatului Unit sau de către organismele stabilite în Regatul Unit.
Primul paragraf nu se aplică înregistrărilor, certificărilor, aprobărilor şi autorizaţiilor pentru amplasamente, instalaţii sau localuri din Irlanda de Nord eliberate sau efectuate de autorităţile competente ale Regatului Unit, în cazul în care pentru înregistrare, certificare, aprobare sau autorizare este obligatorie o inspecţie a amplasamentelor, instalaţiilor sau localurilor.
Primul paragraf nu se aplică certificatelor sanitar-veterinare şi nici etichetelor oficiale pentru materialul de reproducere a plantelor care sunt obligatorii în conformitate cu dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol.
Primul paragraf nu aduce atingere valabilităţii, în Irlanda de Nord, a evaluărilor, înregistrărilor, certificatelor, aprobărilor şi autorizaţiilor eliberate sau efectuate, în temeiul dispoziţiilor din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol, de autorităţile competente ale Regatului Unit sau de organisme stabilite în Regatul Unit. Orice marcaj de conformitate, logo sau alt element similar care este obligatoriu în conformitate cu dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol şi pe care operatorii economici îl aplică pe baza evaluării, înregistrării, certificatului, aprobării sau autorizaţiei eliberate de autorităţile competente ale Regatului Unit sau de organisme stabilite în Regatul Unit este însoţit de menţiunea "UK(NI)".
Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord nu poate iniţia proceduri de opoziţie, de salvgardare sau de arbitraj prevăzute de dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol în măsura în care aceste proceduri vizează reglementările tehnice, standardele, evaluările, înregistrările, certificatele, aprobările şi autorizaţiile eliberate sau efectuate de autorităţile competente ale statelor membre sau de organisme stabilite în statele membre.
Primul paragraf nu împiedică testarea şi eliberarea de către o persoană calificată din Irlanda de Nord a unei serii de medicamente importate sau fabricate în Irlanda de Nord.
Art. 9: TVA şi accize
Dispoziţiile din dreptul Uniunii enumerate în anexa 6 la prezentul protocol referitoare la bunuri se aplică Regatului Unit şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
În cadrul Comitetului mixt au loc discuţii periodice privind punerea în aplicare a prezentului articol şi, dacă este cazul, acesta adoptă măsurile necesare pentru aplicarea sa corespunzătoare.
Art. 10: Agricultură şi mediu
Dispoziţiile din dreptul Uniunii enumerate în anexa 5 la prezentul protocol se aplică, în condiţiile stabilite în anexa respectivă, Regatului Unit şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
Art. 11: Piaţa unică a energiei electrice
Dispoziţiile din dreptul Uniunii care reglementează pieţele de comercializare cu ridicata a energiei electrice, enumerate în anexa 7 la prezentul protocol, se aplică, în condiţiile stabilite în anexa respectivă, Regatului Unit şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
Art. 12: Ajutoare de stat
(1)Dispoziţiile din dreptul Uniunii enumerate în anexa 8 la prezentul protocol se aplică Regatului Unit, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile de sprijinire a producţiei şi a comercializării de produse agricole în Irlanda de Nord, în ceea ce priveşte măsurile care afectează schimburile comerciale care fac obiectul prezentului protocol dintre Uniune şi partea din teritoriul Regatului Unit căreia i se aplică Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în temeiul articolului 6 alineatul (2) din prezentul protocol.
(2)În pofida alineatului (1), dispoziţiile din dreptul Uniunii menţionate la alineatul respectiv nu se aplică în privinţa măsurilor luate de autorităţile Regatului Unit în sprijinul producţiei şi al comercializării produselor agricole în Irlanda de Nord, până la un anumit nivel anual total maxim al sprijinului şi cu condiţia ca un anumit procent minim din sprijinul care face obiectul acestei exceptări să respecte dispoziţiile anexei 2 la Acordul OMC privind agricultura. Stabilirea nivelului anual total maxim al sprijinului care face obiectul exceptării şi a procentului minim este reglementată de procedurile prevăzute în anexa 9.
(3)În cazul în care Comisia Europeană examinează informaţii privind o măsură luată de autorităţile Regatului Unit care poate constitui un ajutor ilegal ce intră sub incidenţa alineatului (1), aceasta se asigură că Regatul Unit este informat pe deplin şi în mod periodic cu privire la evoluţia şi concluziile examinării măsurii respective.
Comisia Europeană şi autoritatea independentă menţionată la articolul 9 din anexa 4 stabilesc modalităţile administrative necesare pentru punerea în aplicare corectă a prezentului articol şi, respectiv, a părţii a patra din anexa 4 şi reexaminează în mod periodic aceste modalităţi.
Art. 13: Alte domenii de cooperare nord-sud
(1)În conformitate cu modalităţile stabilite la articolul 6 alineatul (2) şi la articolele 7-12 şi cu respectarea deplină a dreptului Uniunii, prezentul protocol este pus în aplicare şi executat astfel încât să se menţină condiţiile necesare cooperării continue nord-sud, inclusiv în domeniile mediului, sănătăţii, agriculturii, transporturilor, educaţiei şi turismului, precum şi în domeniile energiei, telecomunicaţiilor, radiodifuziunii, pescuitului în apele interioare, justiţiei şi securităţii, învăţământului superior şi sportului.
Cu respectarea deplină a dreptului Uniunii, Regatul Unit şi Irlanda pot continua să adopte noi modalităţi care să se bazeze pe dispoziţiile Acordului din 1998 în alte domenii ale cooperării nord-sud pe insula Irlanda.
(2)Comitetul mixt verifică în mod constant măsura în care punerea în aplicare şi executarea prezentului protocol menţin condiţiile necesare pentru cooperarea nord-sud. În această privinţă, Comitetul mixt poate formula recomandări adecvate adresate Uniunii şi Regatului Unit, inclusiv la recomandarea Comitetului specializat.
Art. 14: Punerea în aplicare, aplicarea, monitorizarea şi asigurarea respectării
(1)Fără a aduce atingere alineatului (4), autorităţilor Regatului Unit le revine responsabilitatea de a pune în aplicare şi de a aplica dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol în Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
(2)Fără a aduce atingere alineatului (4), reprezentanţii Uniunii au dreptul de a fi prezenţi la orice activitate a autorităţilor Regatului Unit în legătură cu punerea în aplicare şi aplicarea dispoziţiilor din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol, iar Regatul Unit furnizează, la cerere, toate informaţiile relevante referitoare la activităţile respective. Regatul Unit facilitează prezenţa reprezentanţilor Uniunii şi le pune la dispoziţie informaţiile solicitate. În cazul în care reprezentantul Uniunii solicită autorităţilor Regatului Unit să întreprindă măsuri de control în cazuri individuale, din motive justificate în mod corespunzător, autorităţile Regatului Unit întreprind măsurile de control respective.
(3)Modalităţile practice de lucru care privesc exercitarea drepturilor reprezentanţilor Uniunii menţionate la alineatul (2) se stabilesc de către Comitetul mixt, la propunerea Comitetului specializat.
(4)În ceea ce priveşte articolul 6 alineatul (2) şi articolele 8-12 din prezentul protocol, precum şi în ceea ce priveşte articolul 7 alineatul (1) din anexa 4 la prezentul protocol, referitor la măsurile statelor membre, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii deţin competenţele care le-au fost conferite de dreptul Uniunii în raport cu Regatul Unit şi cu persoanele fizice şi juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite pe teritoriul Regatului Unit. În special, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă în această privinţă în conformitate cu dispoziţiile tratatelor. În această privinţă, articolul 267 al doilea şi al treilea paragraf din TFUE se aplică Regatului Unit şi pe teritoriul acestuia.
(5)Actele instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii adoptate în conformitate cu alineatul (4) produc, în privinţa şi pe teritoriul Regatului Unit, aceleaşi efecte juridice pe care le produc în Uniune şi în statele sale membre.
(6)Atunci când reprezintă o parte sau îi acordă asistenţă în legătură cu procedurile administrative care rezultă din exercitarea competenţelor instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor Uniunii menţionate la alineatul (4), avocaţii care au dreptul să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit beneficiază, sub toate aspectele, de acelaşi tratament ca avocaţii care au dreptul să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din statele membre şi care reprezintă o parte sau îi acordă asistenţă în legătură cu astfel de proceduri administrative.
(7)În cauzele cu care este sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în temeiul alineatului (4):
a)Regatul Unit poate să participe la procedura iniţiată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în acelaşi mod ca un stat membru;
b)avocaţii autorizaţi să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit pot reprezenta sau asista o parte în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul unor astfel de proceduri şi beneficiază, sub toate aspectele, de acelaşi tratament ca avocaţii autorizaţi să pledeze în faţa instanţelor judecătoreşti din statele membre care reprezintă sau asistă o parte în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Art. 15: Dispoziţii comune
(1)În sensul prezentului protocol, orice trimitere la Regatul Unit în dispoziţiile aplicabile din Acordul de retragere se interpretează ca referindu-se la Regatul Unit sau la Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, după caz.
În pofida oricărei alte dispoziţii din prezentul protocol, orice trimitere la teritoriul definit la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 din cadrul dispoziţiilor aplicabile din Acordul de retragere şi din prezentul protocol, precum şi al dispoziţiilor din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol în Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, se interpretează ca incluzând partea din teritoriul Regatului Unit căreia i se aplică Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în temeiul articolului 6 alineatul (2) din prezentul protocol.
În sensul articolului 6 alineatul (1) primul paragraf, termenul "teritoriu vamal" are acelaşi înţeles ca la articolul XXIV din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994.
Titlurile I şi III din partea a treia şi partea a şasea din Acordul de retragere se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentului protocol.
(2)În sensul prezentului protocol, se aplică următoarele definiţii:
- "ţară terţă" înseamnă o ţară sau un teritoriu care nu aparţine teritoriilor vamale menţionate la articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf;
- "parte a teritoriului vamal unic" înseamnă fie teritoriul vamal al Uniunii definit la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, fie teritoriul vamal al Regatului Unit.
(3)În pofida articolului 4 alineatele (4) şi (5) din Acordul de retragere, dispoziţiile prezentului protocol referitoare la dreptul Uniunii sau la concepte ori dispoziţii ce ţin de dreptul Uniunii se interpretează, în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi executarea lor, în conformitate cu jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(4)În pofida articolului 6 alineatul (1) din Acordul de retragere şi în absenţa unor dispoziţii contrare, în cazul în care prezentul protocol face trimitere la un act al Uniunii, trimiterea respectivă se interpretează ca trimitere la respectivul act al Uniunii, astfel cum a fost modificat sau înlocuit.
(5)În cazul în care Uniunea adoptă un nou act care intră sub incidenţa prezentului protocol, dar care nu modifică sau nu înlocuieşte un act al Uniunii menţionat în anexele la prezentul protocol, Uniunea informează Regatul Unit, în cadrul Comitetului mixt, cu privire la adoptarea acestui act. La solicitarea Uniunii sau a Regatului Unit, Comitetul mixt organizează un schimb de opinii cu privire la implicaţiile actului nou-adoptat pentru buna funcţionare a prezentului protocol, în termen de şase săptămâni de la formularea solicitării.
În cel mai scurt timp posibil din punct de vedere practic după ce Uniunea a informat Regatul Unit în cadrul Comitetului mixt, Comitetul mixt fie:
a)adoptă o decizie prin care adaugă actul nou-adoptat în anexa relevantă la prezentul protocol; fie,
b)în cazul în care nu se poate ajunge la un acord privind adăugarea actului nou-adoptat în anexa relevantă la prezentul protocol, analizează orice alte posibilităţi pentru menţinerea bunei funcţionări a prezentului protocol şi ia orice decizie necesară în acest scop.
În cazul în care Comitetul mixt nu adoptă o decizie în conformitate cu cel de al doilea paragraf într-un termen rezonabil, Uniunea are dreptul, după notificarea Regatului Unit, să ia măsurile corective adecvate. Aceste măsuri produc efecte cel mai devreme la şase luni după ce Uniunea a informat Regatul Unit în conformitate cu primul paragraf, dar în niciun caz măsurile nu produc efecte înainte de data la care actul nou-adoptat este pus în aplicare în Uniune.
(6)Prin derogare de la alineatul (1) al prezentului articol şi de la articolul 7 din Acordul de retragere, cu excepţia cazului în care Uniunea consideră că accesul total sau parţial al Regatului Unit sau, după caz, al Regatului Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, după caz, este strict necesar pentru a permite Regatului Unit să respecte obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului protocol, inclusiv atunci când acest acces este necesar deoarece accesul la informaţiile relevante nu poate fi facilitat de grupul de lucru menţionat la articolul 17 din prezentul protocol sau prin orice alte mijloace practice, în ceea ce priveşte accesul la orice reţea, sistem de informaţii sau bază de date instituită în temeiul dreptului Uniunii, trimiterile la statele membre şi la autorităţile competente ale statelor membre în dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit sau, după caz, Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
(7)Autorităţile Regatului Unit nu acţionează în calitate de autoritate principală pentru evaluările de risc, examinările, aprobările şi procedurile de autorizare prevăzute în dreptul Uniunii pus în aplicare prin prezentul protocol.
(8)Prezentului protocol i se aplică articolele 346 şi 347 din TFUE în ceea ce priveşte măsurile luate de un stat membru sau de Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
Art. 16: Comitetul specializat
Comitetul privind aspectele referitoare la punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord, înfiinţat prin articolul 165 din Acordul de retragere ("Comitetul specializat"):
(a)facilitează punerea în aplicare şi executarea prezentului protocol;
(b)analizează propunerile privind punerea în aplicare şi executarea prezentului protocol primite de la Consiliul Ministerial nord-sud şi de la organismele de punere în aplicare nord-sud constituite în temeiul Acordului din 1998;
(c)examinează orice aspect relevant pentru articolul 4 din prezentul protocol supus atenţiei sale de către Comisia pentru drepturile omului din Irlanda de Nord, Comisia pentru egalitate din Irlanda de Nord şi Comitetul mixt al reprezentanţilor comisiilor pentru drepturile omului din Irlanda de Nord şi din Irlanda;
(d)discută orice chestiune ridicată de Uniune sau de Regatul Unit care este relevantă pentru prezentul protocol şi care generează dificultăţi; şi
(e)adresează recomandări Comitetului mixt în ceea ce priveşte funcţionarea prezentului protocol.
Art. 17: Grupul de lucru consultativ mixt
(1)Se înfiinţează un grup de lucru consultativ mixt privind punerea în aplicare a prezentului protocol (denumit în continuare "grupul de lucru"). Acesta are rolul de forum pentru schimbul de informaţii şi consultarea reciprocă.
(2)Grupul de lucru este alcătuit din reprezentanţi ai Uniunii şi ai Regatului Unit şi îşi exercită funcţiile sub supravegherea Comitetului specializat, căruia îi prezintă rapoarte. Grupul de lucru nu are alte competenţe de a lua decizii obligatorii cu excepţia competenţei de a-şi adopta propriul regulament de procedură, menţionată la alineatul (6).
(3)În cadrul grupului de lucru:
a)Uniunea şi Regatul Unit fac schimb de informaţii în timp util cu privire la măsurile de punere în aplicare relevante planificate, în curs şi finale referitoare la actele Uniunii enumerate în anexele la prezentul protocol;
b)Uniunea informează Regatul Unit cu privire la actele planificate ale Uniunii care intră sub incidenţa prezentului protocol, inclusiv cu privire la actele Uniunii care modifică sau înlocuiesc actele Uniunii enumerate în anexele la prezentul protocol;
c)Uniunea pune la dispoziţia Regatului Unit toate informaţiile pe care Uniunea le consideră relevante pentru a permite Regatului Unit să îşi respecte integral obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului protocol; şi
d)Regatul Unit pune la dispoziţia Uniunii toate informaţiile pe care statele membre au obligaţia să şi le pună la dispoziţie unul altuia sau instituţiilor, organelor, oficiilor ori agenţiilor Uniunii în temeiul actelor Uniunii enumerate în anexele la prezentul protocol.
(4)Grupul de lucru este coprezidat de Uniune şi de Regatul Unit.
(5)Grupul de lucru se reuneşte cel puţin o dată pe lună, în afara cazului în care Uniunea şi Regatul Unit, de comun acord, decid altfel. Atunci când este necesar, Uniunea şi Regatul Unit pot face schimb de informaţiile menţionate la alineatul (3) literele (c) şi (d) între reuniuni.
(6)Grupul de lucru îşi adoptă propriul regulament de procedură de comun acord.
(7)Uniunea se asigură că toate opiniile exprimate de Regatul Unit în cadrul grupului de lucru şi toate informaţiile prezentate de Regatul Unit în cadrul grupului de lucru, inclusiv datele tehnice şi ştiinţifice, sunt comunicate fără întârzieri nejustificate instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor relevante ale Uniunii.
Art. 18: Măsuri de salvgardare
(1)Dacă executarea prezentului protocol duce la dificultăţi economice, societale sau de mediu grave care riscă să persiste ori la deturnarea comerţului, Uniunea sau Regatul Unit poate lua măsuri de salvgardare adecvate în mod unilateral. Domeniul de aplicare şi durata acestor măsuri de salvgardare sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru remedierea situaţiei. Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puţin funcţionarea prezentului protocol.
(2)Dacă o măsură de salvgardare adoptată de Uniune sau, după caz, de Regatul Unit în conformitate cu alineatul (1) creează un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile care rezultă din prezentul protocol, Uniunea sau, după caz, Regatul Unit poate adopta măsuri de reechilibrare proporţionale care sunt strict necesare pentru remedierea dezechilibrului. Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puţin funcţionarea prezentului protocol.
(3)Măsurile de salvgardare şi de reechilibrare luate în conformitate cu alineatele (1) şi (2) sunt reglementate de procedurile stabilite în anexa 10 la prezentul protocol.
Art. 19: Protecţia intereselor financiare
Uniunea şi Regatul Unit combat fraudele şi orice alte activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii sau interesele financiare ale Regatului Unit.
Art. 20: Reexaminare
În cazul în care, în orice moment după încheierea perioadei de tranziţie, Uniunea sau Regatul Unit consideră că prezentul protocol nu mai este, integral sau parţial, necesar pentru realizarea obiectivelor stabilite la articolul 1 alineatul (3) şi ar trebui să înceteze să se aplice, integral sau parţial, Uniunea sau Regatul Unit poate notifica cealaltă parte, precizând motivele.
În termen de şase luni de la această notificare, Comitetul mixt se reuneşte la nivel ministerial pentru a analiza notificarea, ţinând cont de toate obiectivele menţionate la articolul 1. Comitetul mixt poate solicita un aviz din partea instituţiilor create prin Acordul din 1998.
În cazul în care, în urma analizei menţionate la al doilea paragraf şi cu respectarea deplină a articolului 5 din Acordul de retragere, Uniunea şi Regatul Unit decid de comun acord, în cadrul Comitetului mixt, că protocolul, integral sau parţial, nu mai este necesar pentru realizarea obiectivelor sale, protocolul încetează să se aplice, integral sau parţial. Într-un astfel de caz, Comitetul mixt adresează Uniunii şi Regatului Unit recomandări cu privire la măsurile necesare, ţinând cont de obligaţiile părţilor la Acordul din 1998.
ANEXA II1:ANEXA 1 - DISPOZIŢIILE DIN DREPTUL UNIUNII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (1)
- Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi privind accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii (1)
(1)JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
- Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (2)
(2)JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
- Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (3)
(3)JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
- Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă (4)
(4)JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
- Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (5)
(5)JO L 180, 15.7.2010, p. 1.
- Directiva 79/7/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în domeniul securităţii sociale (6)
(6)JO L 6, 10.1.1979, p. 24.
ANEXA II2:ANEXA 2
Art. 1: Domeniu de aplicare
(1)Sub rezerva condiţiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din prezentul protocol, prezenta anexă se aplică tuturor mărfurilor:
a)produse pe teritoriul vamal al Uniunii sau pe teritoriul vamal al Regatului Unit, inclusiv cele obţinute sau produse integral sau parţial din produse provenite din ţări terţe care se află în liberă circulaţie pe teritoriul vamal al Uniunii sau pe teritoriul vamal al Regatului Unit; sau
b)care provin din ţări terţe şi se află în liberă circulaţie pe teritoriul vamal al Uniunii sau pe teritoriul vamal al Regatului Unit;
c)obţinute sau produse pe teritoriul vamal al Uniunii sau pe teritoriul vamal al Regatului Unit, la fabricarea cărora s-au utilizat produse provenite din ţări terţe care nu se află în liberă circulaţie nici pe teritoriul vamal al Uniunii, nici pe teritoriul vamal al Regatului Unit, cu condiţia să se fi îndeplinit formalităţile de import şi să se fi perceput, în partea exportatoare a teritoriului vamal unic, taxele vamale sau orice taxe cu efect echivalent care trebuie plătite pentru mărfurile respective sau pentru produsele din ţări terţe utilizate la fabricarea lor.
Termenul "obţinute integral" de la litera (a) are acelaşi înţeles pe teritoriul vamal al Regatului Unit ca şi pe teritoriul vamal al Uniunii.
(2)Mărfurile din ţări terţe sunt considerate ca aflate în liberă circulaţie pe teritoriul vamal al Uniunii sau pe teritoriul vamal al Regatului Unit dacă s-au îndeplinit formalităţile de import şi taxele vamale sau orice taxe cu efect echivalent care trebuie plătite au fost percepute de Uniune sau de Regatul Unit în partea lor din teritoriul vamal unic şi dacă mărfurile nu au beneficiat de o rambursare totală sau parţială a acestor taxe.
(3)În ceea ce priveşte mărfurile care sunt obţinute sau produse pe teritoriul vamal al Uniunii sau pe teritoriul vamal al Regatului Unit, la fabricarea cărora s-au utilizat produse provenite din ţări terţe care nu se află în liberă circulaţie nici pe teritoriul vamal al Uniunii, nici pe teritoriul vamal al Regatului Unit, dar care sunt mărfuri care nu intră sub incidenţa alineatului (1) litera (c), partea importatoare a teritoriului vamal unic aplică legislaţia vamală aplicabilă mărfurilor provenite din ţări terţe.
Art. 2: Comerţul între părţile teritoriului vamal unic
(1)Între părţile teritoriului vamal unic sunt interzise taxele vamale la importuri şi exporturi, precum şi orice taxe cu efect echivalent. Această interdicţie se aplică şi taxelor vamale cu caracter fiscal.
Se consideră că taxele pentru efectuarea controalelor vamale sau pentru orice altă aplicare a legislaţiei vamale între părţile teritoriului vamal unic au un efect echivalent cu taxele vamale. Cu toate acestea, se pot impune taxe sau se pot recupera costuri în cazul în care autorităţile vamale prestează servicii specifice, mai precis următoarele:
a)prezenţa, dacă este necesar acest lucru, a personalului vamal în afara programului oficial de lucru al biroului vamal sau în alte locuri decât birourile vamale;
b)analize sau expertize privind mărfurile şi taxele poştale pentru returnarea mărfurilor către un solicitant, în special în ceea ce priveşte deciziile luate sau informaţiile furnizate la cerere;
c)examinarea sau prelevarea de eşantioane de mărfuri în scopul verificării sau distrugerea mărfurilor, în cazul în care sunt implicate alte costuri decât cele legate de utilizarea personalului vamal;
d)măsuri excepţionale de control, în cazul în care acestea se dovedesc a fi necesare din cauza naturii mărfurilor sau a unui risc potenţial.
(2)Articolele III, V şi XI din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 ("GATT 1994") sunt încorporate în prezentul protocol, fac parte integrantă din acesta şi se aplică mutatis mutandis între părţile teritoriului vamal unic.
(3)Normele stabilite în prezenta anexă nu împiedică aplicarea unor interdicţii sau restricţii la import, la export sau cu privire la mărfurile aflate în tranzit, atunci când astfel de interdicţii sau restricţii sunt justificate de motive de moralitate publică, ordine publică sau siguranţă publică, de protecţie a sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor sau plantelor, de protecţie a patrimoniului artistic, istoric sau arheologic naţional şi de protecţie a proprietăţii industriale şi comerciale. Cu toate acestea, astfel de interdicţii sau restricţii nu pot constitui un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricţie disimulată a comerţului între părţile teritoriului vamal unic.
(4)Nicio dispoziţie din prezenta anexă nu poate fi interpretată:
a)ca impunând Uniunii sau Regatului Unit să furnizeze sau să permită accesul la orice informaţie a cărei divulgare o consideră contrară intereselor sale fundamentale în materie de securitate; sau
b)ca împiedicând Uniunea sau Regatul Unit să ia măsurile pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor sale fundamentale în materie de securitate:
(i)în legătură cu producţia sau comercializarea armelor, a muniţiilor şi a materialului de război, precum şi cu producţia sau comercializarea altor mărfuri şi materiale desfăşurată direct sau indirect în scopul aprovizionării unei unităţi militare;
(ii)în legătură cu materialele fisionabile şi fuzionabile sau materialele din care sunt obţinute acestea; sau
(iii)întreprinse pe timp de război sau în alte situaţii de urgenţă în cadrul relaţiilor internaţionale; sau
c)ca împiedicând Uniunea sau Regatul Unit să ia măsuri în vederea menţinerii păcii şi a securităţii internaţionale.
Art. 3: Tariful vamal aplicabil comerţului cu ţările terţe
(1)Regatul Unit îşi aliniază tarifele şi normele aplicabile pe teritoriul său vamal la:
a)Tariful vamal comun al Uniunii, astfel cum este prevăzut la articolul 56 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;
b)regulile Uniunii privind originea mărfurilor, astfel cum sunt prevăzute în titlul II capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013; şi
c)normele Uniunii privind valoarea în vamă a mărfurilor, astfel cum sunt prevăzute în titlul II capitolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.
(2)Regatul Unit nu poate în niciun caz:
a)să aplice pe teritoriul său vamal un tarif vamal mai mic decât Tariful vamal comun pentru o marfă sau un import dintr-o ţară terţă; sau
b)să aplice ori să acorde, pe teritoriul său vamal, preferinţe tarifare unei mărfi pe baza unor reguli de origine diferite de cele care reglementează acordarea unor astfel de preferinţe aceleiaşi mărfi de către Uniune pe teritoriul său vamal.
(3)Fără obţinerea în prealabil a unui acord în cadrul Comitetului mixt, Regatul Unit nu poate să aplice sau să acorde pe teritoriul său vamal cote, contingente tarifare sau suspendări de taxe vamale.
(4)Regatul Unit este informat cu privire la orice decizie adoptată de Uniune de modificare a Tarifului vamal comun, de suspendare sau de reintroducere a taxelor vamale şi cu privire la orice decizie referitoare la cote, contingente tarifare sau suspendări de taxe vamale în timp util pentru ca acesta să se alinieze la decizia respectivă. Dacă este necesar, pot avea loc consultări în cadrul Comitetului mixt.
Art. 4: Politica comercială
(1)Teritoriul vamal unic respectă dispoziţiile relevante ale articolului XXIV din GATT 1994. În acest scop, Regatul Unit îşi armonizează politica comercială aplicabilă teritoriului său vamal cu politica comercială comună a Uniunii în măsura necesară pentru punerea în aplicare a articolului 6 alineatul (1) din prezentul protocol şi a articolului 3 din prezenta anexă, precum şi prin aplicarea unor reglementări comerciale, altele decât taxele vamale, în special a unor măsuri care intră sub incidenţa articolului XI:1 din GATT 1994 care să fie în esenţă aceleaşi cu reglementările Uniunii.
(2)Regatul Unit se asigură că, pentru produsele care intră sub incidenţa articolului 6 alineatul (1) din prezentul protocol, listele sale de concesii tarifare menţionate la articolul II din GATT 1994 sunt aliniate pe deplin la cele ale Uniunii, iar angajamentele privind contingentele tarifare sunt compatibile cu cele ale Uniunii şi respectă dispoziţiile articolului 3 din prezenta anexă. Uniunea şi Regatul Unit convin să coopereze în ceea ce priveşte aspectele legate de OMC referitoare la repartizarea contingentelor tarifare în cadrul OMC şi în măsura necesară pentru funcţionarea teritoriului vamal unic.
(3)Regimul de apărare comercială al Uniunii, precum şi sistemul generalizat de preferinţe al Uniunii ("SGP") se aplică ambelor părţi ale teritoriului vamal unic. Uniunea consultă Regatul Unit cu privire la orice măsuri sau acţiuni de apărare comercială din cadrul SGP pe care intenţionează să le adopte. Cu cel puţin şase luni înainte de încheierea perioadei de tranziţie, Comitetul mixt stabileşte procedurile de aplicare a prezentului alineat.
Art. 5: Cooperarea administrativă
(1)Pe lângă cooperarea specifică prevăzută în anexa 3 la prezentul protocol, autorităţile administrative ale Uniunii, inclusiv ale statelor sale membre, şi autorităţile Regatului Unit responsabile cu punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentei anexe îşi acordă asistenţă administrativă reciprocă pentru a asigura respectarea dispoziţiilor respective în cazul comerţului cu mărfuri între părţile teritoriului vamal unic sau cu ţări terţe.
(2)Cu cel puţin şase luni înainte de încheierea perioadei de tranziţie, Comitetul mixt adoptă dispoziţiile corespunzătoare privind asistenţa administrativă reciprocă menţionată la alineatul (1), inclusiv în ceea ce priveşte recuperarea datoriilor.
Art. 6: Măsuri corective specifice
(1)Prin derogare de la articolele 170-179 din Acordul de retragere, de la articolul 6 alineatul (1) din prezentul protocol şi de la articolul 2 din prezenta anexă, în cazul nerespectării de către Regatul Unit a obligaţiilor stabilite la articolele 1, 3 şi 4 din prezenta anexă în ceea ce priveşte mărfurile şi produsele provenite din ţări terţe, Uniunea, în cazul în care consideră acest lucru necesar pentru a proteja integritatea pieţei unice, poate să impună tarife sau alte restricţii cu privire la intrarea mărfurilor relevante pe teritoriul vamal al Uniunii sau la ieşirea lor de pe acest teritoriu. Nu se consideră că aceste mărfuri intră sub incidenţa prezentei anexe, astfel cum se stabileşte la articolul 1 alineatul (1).
(2)În cazul în care Uniunea a constatat, pe baza unor informaţii obiective, existenţa unei erori la punerea în aplicare a anexei 3 la prezentul protocol, pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi că această eroare are consecinţe în ceea ce priveşte taxele la import, Uniunea solicită Comitetului mixt să stabilească măsurile adecvate pentru soluţionarea situaţiei.
(3)În cazul oricărui litigiu legat de aplicarea prezentului articol se aplică partea a şasea din Acordul de retragere.
ANEXA II3:ANEXA 3
Art. 1: Aplicarea codurilor vamale
Fără a se aduce atingere dispoziţiilor prevăzute în anexa 2 la prezentul protocol, Codul vamal al Uniunii şi orice alte măsuri şi controale aplicabile pe teritoriul vamal al Uniunii, precum şi Legea adoptată în 2018 de Regatul Unit privind impozitarea (în comerţul transfrontalier), împreună cu normele sale de punere în aplicare, precum şi alte acte legislative relevante care sunt aplicabile pe teritoriul vamal al Regatului Unit se aplică comerţului cu mărfuri dintre cele două părţi ale teritoriului vamal unic, în condiţiile prevăzute în prezentul protocol şi în prezenta anexă.
Art. 2: Formalităţi având legătură cu articolul 1 alineatul (1) litera (c) din anexa 2
(1)Pentru punerea în aplicare a articolului 1 alineatul (1) litera (c) din anexa 2 la prezentul protocol, se consideră că formalităţile de import au fost îndeplinite în partea exportatoare a teritoriului vamal unic prin validarea documentului necesar pentru a dovedi că marfa intră în domeniul de aplicare al anexei 2, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din anexa respectivă.
(2)Validarea menţionată la alineatul (1) are ca efect perceperea în partea exportatoare a teritoriului vamal unic a taxelor vamale sau cu efect echivalent datorate pentru mărfurile respective sau pentru produsele din ţări terţe utilizate la fabricarea acestora în conformitate cu articolul 3 din anexa 2 la prezentul protocol. Validarea respectivă ocazionează, de asemenea, aplicarea măsurilor de politică comercială descrise la articolul 4 din anexa 2 sub a căror incidenţă se pot afla mărfurile.
(3)Momentul perceperii taxelor vamale sau a taxelor cu efect echivalent menţionate la alineatul (2) este considerat momentul în care autorităţile vamale competente acceptă declaraţia de export referitoare la mărfurile respective.
(4)Debitorul este declarantul. În eventualitatea unei reprezentări indirecte, persoana în numele căreia se face declaraţia este, de asemenea, debitor.
Art. 3: Documente justificative
Fără a se aduce atingere articolului 5, dovada că o marfă intră în domeniul de aplicare al anexei 2 la prezentul protocol, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din aceasta, este furnizată sub forma unui document justificativ emis la cererea exportatorului de către autorităţile vamale din părţile teritoriului vamal unic.
Art. 4: Certificatul de circulaţie a mărfurilor A. UK.
(1)Documentul justificativ menţionat la articolul 3 este certificatul de circulaţie a mărfurilor A. UK. Uniunea întocmeşte modelul certificatului de circulaţie a mărfurilor A. UK. şi notele explicative aferente şi informează Comitetul mixt în această privinţă. Utilizarea acestui model este obligatorie.
(2)Certificatul de circulaţie a mărfurilor A. UK. poate fi utilizat numai în cazul în care:
a)după export şi înainte de a fi declarate pentru import, mărfurile nu au fost modificate, transformate în vreun fel sau supuse altor operaţiuni în afara celor necesare păstrării lor în stare bună şi a adăugării sau aplicării de marcaje, etichete, sigilii sau alte documente necesare pentru a asigura respectarea cerinţelor interne specifice ale părţii importatoare a teritoriului vamal unic;
b)mărfurile au fost depozitate sau expuse într-o ţară terţă, cu condiţia ca acestea să rămână sub supraveghere vamală în ţara respectivă.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (2), este permisă divizarea transporturilor într-o ţară terţă, dacă aceasta este efectuată de către exportator sau sub răspunderea acestuia şi cu condiţia ca transporturile să rămână sub supraveghere vamală în ţara terţă respectivă.
(4)Se consideră că alineatul (2) este respectat cu excepţia cazului în care autorităţile vamale din partea importatoare a teritoriului vamal unic au motive să creadă contrariul. În astfel de cazuri, autorităţile vamale pot solicita declarantului să furnizeze dovezi ale respectării dispoziţiilor respective, care pot fi prezentate prin orice mijloace.
(5)Un certificat de circulaţie a mărfurilor A. UK. este vizat de autorităţile vamale din partea exportatoare a teritoriului vamal unic atunci când sunt exportate mărfurile la care se referă. Acesta este pus la dispoziţia exportatorului imediat ce exportul efectiv este realizat sau asigurat.
(6)Un certificat de circulaţie a mărfurilor A. UK. poate fi vizat numai în cazul în care poate servi drept document justificativ necesar pentru a stabili că o marfă intră în domeniul de aplicare al anexei 2 la prezentul protocol, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din aceasta.
(7)Exportatorul care solicită emiterea unui certificat de circulaţie a mărfurilor A. UK. trebuie să poată prezenta în orice moment, la cererea autorităţilor vamale din partea exportatoare a teritoriului vamal unic în care se eliberează certificatul de circulaţie a mărfurilor A. UK., toate documentele corespunzătoare care dovedesc statutul produselor respective, precum şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de prezentul protocol şi de anexa 2 la prezentul protocol.
(8)Autorităţile vamale emitente ale certificatului iau toate măsurile necesare pentru a verifica statutul produselor şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de prezentul protocol şi de prezenta anexă. În acest scop, acestea au dreptul să solicite orice dovezi rezonabile şi să efectueze orice verificare considerată adecvată. De asemenea, autorităţile vamale emitente se asigură că certificatele sunt completate în mod corespunzător. Acestea verifică, în special, dacă spaţiul rezervat descrierii produselor a fost completat astfel încât să se excludă posibilitatea oricărei menţiuni suplimentare frauduloase.
(9)Un certificat de circulaţie a mărfurilor A. UK. trebuie prezentat, în termen de patru luni de la data emiterii de către autorităţile vamale din partea exportatoare a teritoriului vamal unic, autorităţilor vamale din partea importatoare a teritoriului vamal unic.
(10)Certificatele de circulaţie a mărfurilor A. UK. prezentate autorităţilor vamale din partea importatoare a teritoriului vamal unic după expirarea termenului de prezentare prevăzut la alineatul (9) pot fi acceptate dacă nerespectarea termenului a fost cauzată de circumstanţe excepţionale.
(11)În alte cazuri de prezentare cu întârziere, autorităţile vamale din partea importatoare a teritoriului vamal unic acceptă certificatele de circulaţie a mărfurilor A. UK. în cazul în care mărfurile respective au fost prezentate autorităţilor în cauză înaintea de expirarea termenului menţionat la alineatul (9).
Art. 5: Certificatele de circulaţie a mărfurilor A. UK. emise retroactiv
(1)În pofida articolului 4 alineatul (5), un certificat de circulaţie a mărfurilor A. UK. poate fi emis în mod excepţional după ce exportul efectiv al mărfurilor la care se referă a fost realizat sau asigurat, dacă:
a)nu a fost emis în momentul exportului din cauza unor erori, a unor omisiuni involuntare sau a unor circumstanţe deosebite; sau
b)dacă se demonstrează, într-un mod pe care autorităţile vamale îl consideră satisfăcător, că un certificat de circulaţie a mărfurilor A. UK. a fost emis, dar acesta nu a fost acceptat la import din motive tehnice.
(2)Pentru punerea în aplicare a alineatului (1), exportatorul trebuie să indice, în cererea sa, locul şi data exportului produselor la care se referă certificatul de circulaţie a mărfurilor A. UK. şi să îşi motiveze cererea.
(3)Autorităţile vamale pot emite un certificat de circulaţie a mărfurilor A. UK. retroactiv numai în cazul în care consideră că un astfel de certificat a fost solicitat în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol.
Art. 6: Prezentarea certificatelor de circulaţie a mărfurilor A. UK.
(1)Certificatele de circulaţie a mărfurilor sunt prezentate autorităţilor vamale din partea importatoare a teritoriului vamal unic în conformitate cu procedurile prevăzute în respectiva parte a teritoriului vamal unic. Aceste autorităţi pot solicita o traducere a certificatului. Autorităţile respective pot solicita, de asemenea, ca declaraţia de import să fie însoţită de o declaraţie din partea importatorului prin care să se precizeze că bunurile intră în domeniul de aplicare al anexei 2 la prezentul protocol, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din aceasta.
(2)Constatarea unor diferenţe minore între menţiunile dintr-un certificat de circulaţie a mărfurilor A. UK. şi cele din documentul prezentat autorităţilor vamale pentru îndeplinirea formalităţilor de import al mărfurilor nu conduce ipso facto la nulitatea certificatului, dacă se stabileşte în mod corespunzător că acesta din urmă corespunde mărfurilor prezentate.
(3)Erorile de formă evidente din certificatele de circulaţie a mărfurilor A. UK., cum ar fi erorile de tehnoredactare, nu ar trebui să conducă la respingerea acestor certificate dacă aceste erori nu sunt de natură să creeze îndoieli privind corectitudinea declaraţiilor conţinute în acestea.
Art. 7: Înlocuirea certificatelor de circulaţie a mărfurilor A. UK.
În cazul în care mărfurile sunt plasate sub controlul unui birou vamal din oricare parte a teritoriului vamal unic, este posibilă înlocuirea certificatului de circulaţie a mărfurilor A. UK. original printr-unul sau mai multe certificate de circulaţie a mărfurilor A. UK. în scopul trimiterii tuturor acestor mărfuri sau a unei părţi dintre acestea într-un alt loc din teritoriul vamal unic. Certificatele de circulaţie a mărfurilor A. UK. de înlocuire se eliberează de către biroul vamal sub controlul căruia sunt plasate produsele.
Art. 8: Cooperarea administrativă
(1)Autorităţile vamale din statele membre şi din Regatul Unit îşi comunică reciproc, prin intermediul Comisiei Europene, specimenele de ştampilă pe care le utilizează birourile lor vamale pentru emiterea certificatelor de circulaţie a mărfurilor A. UK., precum şi adresele autorităţilor vamale competente pentru verificarea certificatelor respective.
(2)Pentru a asigura executarea corespunzătoare a prezentului protocol, Uniunea şi Regatul Unit îşi acordă reciproc asistenţă, prin intermediul administraţiilor vamale competente, la verificarea autenticităţii certificatelor de circulaţie a mărfurilor A. UK. şi a corectitudinii informaţiilor furnizate în acestea.
Art. 9: Verificarea certificatelor de circulaţie a mărfurilor A. UK.
(1)Verificări ulterioare ale certificatelor de circulaţie a mărfurilor A. UK. se efectuează în mod aleatoriu sau ori de câte ori autorităţile vamale din partea importatoare a teritoriului vamal unic au îndoieli întemeiate în ceea ce priveşte autenticitatea certificatelor, statutul produselor în cauză sau îndeplinirea celorlalte cerinţe ale prezentului protocol şi ale anexelor la acesta, cu condiţia ca aceste verificări să fie întreprinse nu mai târziu de trei ani după emiterea certificatului de circulaţie a mărfurilor A. UK. de către autorităţile vamale din partea exportatoare a teritoriului vamal unic.
(2)În sensul dispoziţiilor alineatului (1), autorităţile vamale din partea importatoare a teritoriului vamal unic trimit autorităţilor vamale din partea exportatoare a teritoriului vamal unic certificatul de circulaţie a mărfurilor A. UK., împreună cu factura aferentă, dacă aceasta a fost transmisă, sau o copie a acestor documente, comunicând, dacă este cazul, motivele solicitării. În sprijinul cererii de efectuare a verificării, autorităţile transmit orice documente şi informaţii obţinute care sugerează faptul că datele furnizate în certificatul de circulaţie a mărfurilor A. UK. sunt incorecte.
(3)Verificarea este efectuată de autorităţile vamale din partea exportatoare a teritoriului vamal unic. În acest scop, acestea au dreptul să solicite orice dovezi rezonabile şi să efectueze orice verificare a conturilor exportatorului sau orice alte verificări pe care le consideră adecvate.
(4)În cazul în care autorităţile vamale din partea importatoare a spaţiului vamal unic decid să refuze, în cazul produselor în cauză, tratamentul prevăzut în anexa 2 în aşteptarea rezultatelor verificării, importatorului i se acordă liberul de vamă sub rezerva oricăror măsuri asiguratorii considerate necesare.
(5)Autorităţile vamale care au solicitat verificarea sunt informate asupra rezultatelor acesteia în termen de cel mult 10 luni. Aceste rezultate trebuie să indice cu claritate dacă documentele sunt autentice şi dacă produsele în cauză intră în domeniul de aplicare al anexei 2 la prezentul protocol, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din aceasta, şi dacă îndeplinesc celelalte cerinţe ale prezentului protocol şi ale anexelor la acesta.
(6)Dacă, în cazul existenţei unor îndoieli întemeiate, nu se primeşte niciun răspuns în termen de 10 luni sau dacă răspunsul nu conţine informaţii suficiente pentru a stabili autenticitatea documentului în cauză ori statutul real al produsului, autorităţile vamale care au formulat solicitarea refuză, cu excepţia unor circumstanţe excepţionale, aplicarea tratamentului prevăzut în prezentul protocol şi în anexele la acesta.
Art. 10: Litigii legate de procedura de verificare
(1)Atunci când, între autorităţile vamale care solicită o verificare şi autorităţile vamale responsabile cu efectuarea acestei verificări, apar litigii în legătură cu procedurile de verificare prevăzute la articolul 9 ce nu pot fi soluţionate sau atunci când apar întrebări în privinţa interpretării prezentei anexe, litigiile respective sunt prezentate Comitetului mixt.
(2)La cererea Uniunii sau a Regatului Unit, în cadrul Comitetului mixt au loc consultări în termen de 90 de zile de la data prezentării menţionate la alineatul (1), în vederea soluţionării acestor diferenţe. Perioada de consultare poate fi prelungită de la caz la caz, prin acordul scris al părţilor. După această perioadă, autoritatea vamală a părţii importatoare a teritoriului vamal unic poate lua o decizie privind statutul mărfurilor în cauză.
(3)În toate cazurile, litigiile dintre importator şi autorităţile vamale din partea importatoare a teritoriului vamal unic sunt soluţionate în conformitate cu legislaţia acesteia din urmă.
Art. 11: Sancţiuni
Se aplică sancţiuni oricărei persoane care întocmeşte sau dispune întocmirea unui document care conţine informaţii incorecte cu scopul de a beneficia de tratamentul prevăzut în prezentul protocol şi în anexa 2 la prezentul protocol. Sancţiunile respective trebuie să fie eficace, proporţionale şi disuasive.
Art. 12: Dispoziţii privind mărfurile transportate de călători
Cu condiţia ca acestea să nu fie destinate uzului comercial, mărfurile transportate de călători dintr-una din părţile teritoriului vamal comun în cealaltă parte a teritoriului vamal comun beneficiază de tratamentul prevăzut în anexa 2 la prezentul protocol fără să li se aplice certificatul prevăzut la articolele 3-11 din prezenta anexă atunci când mărfurile respective sunt declarate drept mărfuri intrând în domeniul de aplicare al anexei 2, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din aceasta, şi când nu există niciun dubiu cu privire la exactitatea declaraţiei.
În cadrul Comitetului mixt au loc discuţii regulate privind punerea în aplicare a prezentului articol şi, dacă este cazul, acesta adoptă măsurile necesare pentru aplicarea sa corespunzătoare.
Art. 13: Trimiteri poştale
Trimiterile poştale, inclusiv coletele poştale, beneficiază de tratamentul prevăzut în anexa 2 la prezentul protocol fără să li se aplice certificatul prevăzut la articolele 3-11 din prezenta anexă, cu condiţia să nu existe nicio indicaţie, pe ambalaj sau pe documentele însoţitoare, că mărfurile conţinute nu ar intra în domeniul de aplicare al anexei 2 la prezentul protocol, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1) din aceasta. Această indicaţie constă într-o etichetă care trebuie să fie aplicată în toate cazurile de acest tip de către autorităţile competente din partea exportatoare a teritoriului vamal unic.
Uniunea întocmeşte modelul etichetei menţionate la primul paragraf şi informează Comitetul mixt în această privinţă. Utilizarea etichetei bazate pe acest model este obligatorie.
În cadrul Comitetului mixt au loc discuţii regulate privind punerea în aplicare a prezentului articol şi, dacă este cazul, acesta adoptă măsurile necesare pentru aplicarea sa corespunzătoare.
ANEXA II4:ANEXA 4
PARTEA I:FISCALITATE
Art. 1: Fiscalitate
(1)Uniunea şi Regatul Unit recunosc şi se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanţe în domeniul fiscal, inclusiv în ceea ce priveşte standardele la nivel mondial privind transparenţa şi schimbul de informaţii, impozitarea echitabilă şi standardele OCDE pentru combaterea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor (Base Erosion and Profit Shifting - BEPS). Uniunea şi Regatul Unit vor promova buna guvernanţă în chestiuni fiscale, vor îmbunătăţi cooperarea internaţională în domeniul fiscal şi vor facilita colectarea veniturilor fiscale.
(2)În contextul angajamentelor asumate de Uniune şi de Regatul Unit prevăzute la alineatul (1), Regatul Unit va continua să aplice dispoziţiile din dreptul său intern prin care sunt transpuse următoarele dispoziţii din dreptul Uniunii, astfel cum vor fi aplicabile la încheierea perioadei de tranziţie:
a)Directiva 2011/16/UE a Consiliului (1);
(1)Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).
b)Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului (2); şi
(2)Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne (JO L 193, 19.7.2016, p. 1).
c)articolul 89 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (3).
(3)Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, de modificare a Directivei 2002/87/CE şi de abrogare a Directivelor 2006/48/CE şi 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(3)Uniunea şi Regatul Unit, reflectând direcţia stabilită prin Planul de acţiune al G20-OCDE privind BEPS, îşi reafirmă angajamentul de a reduce măsurile fiscale dăunătoare.
În acest context, Regatul Unit îşi reafirmă angajamentul faţă de Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor prevăzut în concluziile Consiliului de Miniştri de la 1 decembrie 1997, astfel cum se reflectă în mandatul şi în criteriile stabilite în concluziile respective, precum şi în orientările referitoare la Codul de conduită, astfel cum vor fi aplicabile la încheierea perioadei de tranziţie.
(4)Comitetul mixt poate stabili măsurile necesare pentru punerea în aplicare a alineatului (2) şi discută toate aspectele referitoare la punerea în aplicare a alineatului (3).
(5)Articolele 170-181 din Acordul de retragere nu se aplică în ceea ce priveşte litigiile referitoare la interpretarea şi aplicarea alineatelor (1), (3) şi (4) de la prezentul articol.
PARTEA II:PROTECŢIA MEDIULUI
Art. 2: Menţinerea nivelului de protecţie a mediului
(1)Pentru a asigura buna funcţionare a teritoriului vamal unic, Uniunea şi Regatul Unit se asigură că nivelul de protecţie a mediului prevăzut de acte cu putere de lege şi practici nu este redus sub nivelul asigurat de standardele comune aplicabile în Uniune şi în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie în ceea ce priveşte accesul la informaţia de mediu, participarea publicului şi accesul la justiţie în probleme de mediu; evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea strategică de mediu; emisiile industriale; ţintele şi plafoanele privind emisiile în atmosferă şi calitatea aerului; conservarea naturii şi a biodiversităţii; gestionarea deşeurilor; protecţia şi conservarea mediului acvatic; protecţia şi conservarea mediului marin; prevenirea, reducerea şi eliminarea riscurilor asupra sănătăţii umane sau mediului generate de producerea, utilizarea, eliberarea şi eliminarea substanţelor chimice; şi schimbările climatice.
(2)Reflectând principiile lor comune de la încheierea perioadei de tranziţie şi angajamentul faţă de Declaraţia de la Rio privind mediul şi dezvoltarea, din 1992, la punerea în aplicare a obligaţiilor prevăzute la prezentul articol, Uniunea şi Regatul Unit respectă următoarele principii în legislaţiile lor privind protecţia mediului:
a)principiul precauţiei;
b)principiul conform căruia ar trebui întreprinse acţiuni preventive;
c)principiul conform căruia daunele aduse mediului trebuie remediate cu prioritate la sursă; şi
d)principiul "poluatorul plăteşte".
(3)Având în vedere standardele comune menţionate la alineatul (1), Comitetul mixt adoptă decizii care stabilesc angajamente minime privind:
a)reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici;
b)conţinutul maxim de sulf al combustibililor marini care pot fi utilizaţi în apele teritoriale, în zonele economice exclusive, inclusiv în zona de control al emisiilor de SOx (SOx-ECA) desemnată în Marea Nordului şi în zona Mării Baltice, şi în porturile din statele membre ale Uniunii şi din Regatul Unit; şi
c)cele mai bune tehnici disponibile, inclusiv valorile limită de emisie, în ceea ce priveşte emisiile industriale. Aceste decizii se aplică de la încheierea perioadei de tranziţie.
(4)Uniunea şi Regatul Unit iau măsurile necesare pentru a îndeplini angajamentele pe care şi le-au asumat fiecare în cadrul acordurilor internaţionale privind schimbările climatice, inclusiv acelea care pun în aplicare Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, cum ar fi Acordul de la Paris din 2015.
(5)Regatul Unit pune în aplicare un sistem de stabilire a preţului carbonului a cărui eficienţă şi al cărui domeniu de aplicare să fie cel puţin egale cu cele prevăzute în Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (4).
(4)Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
(6)Uniunea şi Regatul Unit îşi reafirmă angajamentul de a pune în aplicare în mod efectiv, în actele cu putere de lege, normele administrative şi practicile lor, acordurile multilaterale de mediu la care sunt părţi.
(7)Articolele 170-181 din Acordul de retragere nu se aplică în ceea ce priveşte litigiile referitoare la interpretarea şi aplicarea prezentului articol.
Art. 3: Monitorizarea şi controlul aplicării normelor referitoare la protecţia mediului
(1)Luând act de faptul că, în cadrul Uniunii, aplicarea efectivă a legislaţiei Uniunii care reflectă standardele comune menţionate la articolul 2 alineatul (1) este asigurată de Comisie şi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene acţionând în temeiul tratatelor, Regatul Unit asigură respectarea efectivă a articolului 2 şi a actelor cu putere de lege, a normelor administrative şi a practicilor sale, care reflectă respectivele standarde comune, fără a se aduce atingere articolului (2) alineatul (7).
Regatul Unit se asigură că sunt disponibile proceduri administrative şi judiciare care să permită acţiuni efective şi la timp din partea autorităţilor publice şi publicului împotriva încălcării actelor cu putere de lege, a normelor administrative şi a practicilor sale şi prevede căi de atac efective, constând inclusiv în măsuri provizorii, prin care se asigură că eventualele sancţiuni sunt efective, proporţionale şi disuasive şi au un efect real şi de descurajare.
(2)Regatul Unit pune în aplicare la nivel intern un sistem transparent şi eficace de monitorizare, raportare, supraveghere şi control al respectării obligaţiilor sale în temeiul prezentului articol şi al articolului 2 de către unul sau mai multe organisme independente, care dispun(e) de resurse corespunzătoare ("organismul independent").
Organismul independent este competent să efectueze anchete din proprie iniţiativă privind presupuse încălcări ale normelor de către organismele şi autorităţile publice ale Regatului Unit şi să primească plângeri în scopul efectuării acestor anchete. Acesta dispune de toate competenţele necesare pentru a-şi îndeplini funcţiile, inclusiv competenţa de a solicita informaţii. Organismul independent are dreptul de a introduce o acţiune în justiţie în faţa unei instanţe competente din Regatul Unit în cadrul unei proceduri judiciare adecvate, în vederea obţinerii unei reparaţii adecvate.
PARTEA III:STANDARDE SOCIALE ŞI DE MUNCĂ
Art. 4: Menţinerea nivelului de protecţie în ceea ce priveşte standardele sociale şi de muncă
(1)Pentru a asigura buna funcţionare a teritoriului vamal unic, Uniunea şi Regatul Unit se asigură că nivelul de protecţie prevăzut de acte cu putere de lege şi practici nu este redus sub nivelul asigurat de standardele comune aplicabile în Uniune şi în Regatul Unit la încheierea perioadei de tranziţie, în domeniul muncii şi al protecţiei sociale şi în ceea ce priveşte drepturile fundamentale la muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, condiţiile de muncă şi standardele privind ocuparea forţei de muncă echitabile, drepturile la informare şi consultare la nivelul societăţilor şi restructurările.
(2)Articolele 170-181 din Acordul de retragere nu se aplică în ceea ce priveşte litigiile referitoare la interpretarea şi aplicarea prezentului articol.
Art. 5: Standarde şi acorduri multilaterale în domeniul social şi al muncii
(1)Ţinând seama de importanţa cooperării şi a acordurilor internaţionale în domeniul muncii şi de nivelurile ridicate de protecţie socială şi a muncii, precum şi de protejarea în mod eficace a acestora, Uniunea şi Regatul Unit protejează şi promovează dialogul social privind aspectele legate de muncă dintre lucrători şi angajatori, organizaţiile acestora şi guverne.
(2)Uniunea şi Regatul Unit îşi reafirmă angajamentul de a pune efectiv în aplicare în actele cu putere de lege, normele administrative şi practicile lor convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi dispoziţiile Cartei sociale europene a Consiliului Europei, astfel cum au fost ratificate şi acceptate de Regatul Unit şi de statele membre.
(3)Uniunea şi Regatul Unit fac schimb de informaţii privind situaţiile lor respective şi privind evoluţiile din statele membre şi din Regatul Unit referitoare la ratificarea convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii care sunt clasificate de Organizaţia Internaţională a Muncii drept actualizate şi a Cartei sociale europene revizuite, precum şi a protocoalelor aferente.
(4)Articolele 170-181 din Acordul de retragere nu se aplică în ceea ce priveşte litigiile referitoare la interpretarea şi aplicarea prezentului articol.
Art. 6: Monitorizarea şi asigurarea respectării standardelor sociale şi de muncă
Luând act de faptul că, în cadrul Uniunii, aplicarea eficace a legislaţiei Uniunii care reflectă standardele comune menţionate la articolul 4 alineatul (1) este asigurată de Comisie şi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, acţionând în temeiul tratatelor, Regatul Unit asigură aplicarea eficace a articolului 4 şi a actelor cu putere de lege, a normelor administrative şi a practicilor sale care reflectă respectivele standarde comune pe întregul său teritoriu, fără a se aduce atingere articolului (4) alineatul (2).
Regatul Unit dispune de un sistem eficace de inspecţii ale muncii, se asigură că sunt disponibile proceduri administrative şi judiciare care să permită acţiuni eficiente şi rapide împotriva încălcării actelor cu putere de lege, a normelor administrative şi a practicilor sale şi prevede căi de atac eficiente, asigurându-se că eventualele sancţiuni sunt eficace, proporţionale şi disuasive şi au un efect real şi de descurajare.
PARTEA IV:AJUTOARE DE STAT
Art. 7: Ajutoare de stat
(1)În vederea menţinerii unui cadru solid şi cuprinzător de control al ajutoarelor de stat, care să prevină denaturarea nejustificată a comerţului şi a concurenţei, dispoziţiile din dreptul Uniunii în materie de ajutoare de stat enumerate în anexa 8 la prezentul protocol se aplică Regatului Unit în ceea ce priveşte măsurile ce afectează schimburile comerciale dintre părţile teritoriului vamal unic care intră sub incidenţa anexei 2. Cu toate acestea, în privinţa măsurilor luate de autorităţile Regatului Unit, trimiterile la Comisia Europeană cuprinse în dispoziţiile respective ale dreptului Uniunii se interpretează ca trimiteri la autoritatea independentă menţionată la articolul 9.
(2)În pofida alineatului (1), dispoziţiile din dreptul Uniunii menţionate la alineatul respectiv nu se aplică în privinţa măsurilor luate de autorităţile Regatului Unit în sprijinul producţiei şi al comercializării produselor agricole pe teritoriul vamal al Regatului Unit, până la un anumit nivel anual total maxim al sprijinului şi cu condiţia ca un anumit procent minim din sprijinul care face obiectul acestei exceptări să respecte dispoziţiile anexei 2 la Acordul OMC privind agricultura. Nivelul anual total maxim al sprijinului care face obiectul exceptării şi procentul minim se stabilesc de către Comitetul mixt şi sunt reglementate de procedurile de la articolul 8 din prezenta anexă.
(3)Prezentul articol nu aduce atingere articolului 12 din prezentul protocol şi articolului 14 alineatele (4) şi (5) din prezentul protocol în ceea ce priveşte articolul 12.
Art. 8: Procedurile menţionate la articolul 7 alineatul (2)
Comitetul comun stabileşte valoarea iniţială a nivelului anual total maxim al sprijinului care face obiectul exceptării şi valoarea iniţială a procentului minim de la articolul 7 alineatul (2), având în vedere cele mai recente informaţii disponibile. Valoarea iniţială a nivelului anual total maxim al sprijinului care face obiectul exceptării se stabileşte ţinând seama de caracteristicile viitorului sistem de sprijin pentru agricultură al Regatului Unit, precum şi de media anuală a valorii totale a cheltuielilor efectuate pe teritoriul vamal al Regatului Unit în cadrul politicii agricole comune în temeiul actualului CFM 2014-2020. Valoarea iniţială a procentului minim se stabileşte ţinând seama de caracteristicile sistemului de sprijin pentru agricultură al Regatului Unit, precum şi de procentul din cheltuielile totale din cadrul politicii agricole comune a Uniunii care respectă dispoziţiile anexei 2 la Acordul OMC privind agricultura, astfel cum a fost notificat pentru perioada în cauză.
Comitetul comun ajustează nivelul sprijinului şi procentul menţionate la primul paragraf stabilite ţinând seama de caracteristicile sistemului de sprijin pentru agricultură al Regatului Unit la orice variaţie a cuantumului total al sprijinului disponibil în temeiul politicii agricole comune a Uniunii conform fiecărui cadru financiar multianual din viitor.
În cazul în care Comitetul comun nu stabileşte valoarea iniţială a nivelului sprijinului şi a procentului în conformitate cu primul paragraf sau nu ajustează nivelul sprijinului şi procentul în conformitate cu al doilea paragraf până la sfârşitul perioadei de tranziţie sau, după caz, în termen de un an de la intrarea în vigoare a unui cadrul financiar multianual, aplicarea articolului 7 alineatul (2) se suspendă până când Comitetul comun stabileşte sau ajustează nivelul sprijinului şi procentul.
Art. 9: Autoritatea independentă
(1)Regatul Unit stabileşte sau menţine o autoritate independentă din punct de vedere operaţional (denumită în continuare "autoritatea independentă"). În îndeplinirea sarcinilor şi exercitarea competenţelor sale, autoritatea independentă prezintă garanţiile necesare de independenţă faţă influenţele politice sau alte influenţe externe şi acţionează în mod imparţial.
(2)În ceea ce priveşte măsurile luate de autorităţile Regatului Unit care intră sub incidenţa articolului 7 alineatul (1), autoritatea independentă are competenţe şi funcţii echivalente cu cele ale Comisiei Europene acţionând în temeiul dispoziţiilor din dreptul Uniunii în materie de ajutoare de stat enumerate în anexa 8 la prezentul protocol. Autoritatea independentă dispune de resursele necesare pentru aplicarea deplină şi asigurarea eficace a respectării, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1), a dispoziţiilor din dreptul Uniunii în materie de ajutoare de stat enumerate în anexa 8 la prezentul protocol. Aceste resurse includ resursele umane, tehnice şi financiare, sediile şi infrastructura.
(3)Deciziile autorităţii independente produc în ceea ce priveşte Regatul Unit şi pe teritoriul acestuia aceleaşi efecte juridice pe care le produc, în cadrul Uniunii şi al statelor sale membre, deciziile comparabile ale Comisiei Europene acţionând în temeiul dispoziţiilor din dreptul Uniunii în materie de ajutoare de stat enumerate în anexa 8 la prezentul protocol.
Art. 10: Cooperare
(1)Comisia Europeană şi autoritatea independentă cooperează, în vederea asigurării unei supravegheri coerente în domeniul ajutoarelor de stat pe întreg teritoriul vamal unic.
(2)Comisia Europeană şi autoritatea independentă:
a)fac schimb de informaţii şi de opinii cu privire la punerea în aplicare, aplicarea şi interpretarea dispoziţiilor din dreptul Uniunii în materie de ajutoare de stat enumerate în anexa 8 la prezentul protocol; şi
b)furnizează informaţii, la nivel de caz, şi fac schimb de opinii cu privire la cazurile individuale de ajutor de stat care afectează comerţul dintre părţile teritoriului vamal unic care intră sub incidenţa anexei 2 la prezentul protocol. Comisia Europeană şi autoritatea independentă desfăşoară aceste schimburi de informaţii ţinând seama de limitările impuse de cerinţele privind secretul profesional şi secretul de afaceri.
(3)În cazul în care autoritatea independentă decide să deschidă procedura menţionată la articolul 108 alineatul (2) primul şi al doilea paragraf din TFUE în ceea ce priveşte măsurile luate de autorităţile Regatului Unit care intră sub incidenţa articolului 7 alineatul (1), autoritatea independentă comunică decizia respectivă Comisiei Europene şi îi oferă posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile în conformitate cu termenele aplicabile stabilite în Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (5).
(5)Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (JO L 248, 24.9.2015, p. 9).
(4)Autoritatea independentă consultă Comisia Europeană cu privire la toate proiectele de decizii pe care intenţionează să le adopte în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) şi cu articolul 9. Comisia Europeană dispune de un termen de maximum trei luni pentru a-şi comunica avizul, iar autoritatea independentă ţine seama în cea mai mare măsură de avizul respectiv înainte de a adopta decizia. În cazurile urgente, autoritatea independentă poate invita Comisia să îşi comunice avizul cât mai curând posibil.
În cazul în care Comisia Europeană consideră, în termenul menţionat la primul paragraf, că are nevoie de mai multe informaţii pentru a-şi putea formula avizul, aceasta îi poate adresa autorităţii independente o cerere de informaţii suplimentare. Termenul respectiv se suspendă de la data solicitării Comisiei Europene şi începe să curgă un nou termen de la data primirii răspunsului din partea autorităţii independente.
Autoritatea independentă nu adoptă proiectul de decizie până când Comisia Europeană nu şi-a comunicat avizul în conformitate cu primul paragraf.
Art. 11: Instanţele judecătoreşti din Regatul Unit
(1)Ţinând seama de competenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în temeiul tratatelor în ceea ce priveşte actele Comisiei Europene în domeniul ajutoarelor de stat, Regatul Unit se asigură că, în ceea ce priveşte măsurile luate de autorităţile Regatului Unit care intră sub incidenţa articolului 7 alineatul (1) din prezenta anexă, instanţele din Regatul Unit au competenţa:
a)să verifice şi să asigure respectarea de către autorităţile din Regatul Unit a obligaţiei prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE de a notifica măsurile preconizate şi de a nu le pune în aplicare înainte ca acestea să fie autorizate de autoritatea independentă;
b)să verifice conformitatea deciziilor luate de autoritatea independentă cu dispoziţiile din dreptul Uniunii în materie de ajutoare de stat enumerate în anexa 8 la prezentul protocol;
c)să verifice şi să asigure respectarea unei decizii a autorităţii independente de către autorităţile din Regatul Unit şi să impună sancţiuni în caz de nerespectare;
d)să decidă cu privire la acţiunile în constatarea abţinerii de a acţiona a autorităţii independente şi să îi impună autorităţii independente să acţioneze; şi
e)să decidă cu privire la acţiunile în despăgubiri private şi să acorde astfel de despăgubiri.
(2)Comisia Europeană şi părţile interesate au calitate procesuală în faţa instanţelor judecătoreşti din Regatul Unit pentru a introduce astfel de cauze.
Termenul "părţi interesate" de la primul paragraf are acelaşi înţeles ca în cadrul dispoziţiilor din dreptul Uniunii în materie de ajutoare de stat enumerate în anexa 8 la prezentul protocol.
(3)Comisia Europeană are dreptul de a interveni în cauzele menţionate la alineatul (1) cu care sunt sesizate instanţele judecătoreşti din Regatul Unit de către autoritatea independentă sau orice parte interesată.
Art. 12: Transparenţă
Fără a aduce atingere dispoziţiilor din dreptul Uniunii în materie de ajutoare de stat enumerate în anexa 8 la prezentul protocol, Regatul Unit menţine un sistem de asigurare a transparenţei ajutoarelor acordate aplicabil ajutoarelor de stat individuale care depăşesc 500 000 EUR.
Art. 13: Consultări
(1)În cazul în care Uniunea consideră că aplicarea sau punerea în aplicare de către Regatul Unit a articolului 7 şi a articolelor 9-12 ameninţă să submineze în mod grav condiţiile egale de concurenţă între părţile teritoriului vamal unic, aceasta poate solicita o consultare în cadrul Comitetului mixt pentru găsirea unei soluţii comun acceptabile.
(2)Consultarea se desfăşoară pe baza unei cereri scrise care include o explicaţie a motivelor Uniunii pentru solicitarea consultării. Reuniunea Comitetului mixt se organizează în termen de 30 de zile de la solicitare.
(3)În cazul în care Comitetul mixt nu ajunge la o soluţie de comun acord în termen de 30 de zile de la data reuniunii Comitetului mixt menţionate la alineatul (2), Uniunea poate adopta măsuri provizorii în conformitate cu articolul 14.
Art. 14: Măsuri provizorii
(1)Uniunea are dreptul, după notificarea Regatului Unit, să ia măsuri corective adecvate:
a)în conformitate cu articolul 13 alineatul (3); sau
b)în cazul în care Uniunea consideră că Regatul Unit nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 7 şi al articolelor 9-12 din prezenta anexă şi aceasta a început consultările în cadrul Comitetului mixt în conformitate cu articolul 169 din Acordul de retragere, cu condiţia ca Uniunea să considere că nerespectarea obligaţiilor de către Regatul Unit ameninţă să submineze condiţiile egale de concurenţă între părţile teritoriului vamal unic.
(2)În cazul menţionat la alineatul (1) litera (b), măsurile corective adecvate luate de Uniune pot produce efecte cel mai devreme la 30 de zile de la notificarea Regatului Unit de către Uniune.
(3)Măsurile corective adecvate luate de Uniune încetează să se aplice atunci când:
a)Uniunea consideră că riscul la adresa condiţiilor egale de concurenţă între părţile teritoriului vamal unic a fost remediat; sau
b)în cazurile supuse spre soluţionare comisiei de arbitraj în conformitate cu articolul 170 din Acordul de retragere, în cazul în care comisia de arbitraj a decis că Regatul Unit nu şi-a încălcat obligaţiile care îi revin în temeiul articolului 7 şi al articolelor 9-12 din prezenta anexă.
Art. 15: Coordonare
(1)Exercitarea de către autoritatea independentă a competenţelor sale în temeiul articolului 9 din prezenta anexă cu privire la măsurile luate de autorităţile Regatului Unit care intră sub incidenţa articolului 7 alineatul (1) din prezenta anexă nu aduce atingere competenţelor Comisiei Europene în temeiul articolului 14 alineatul (4) din prezentul protocol în ceea ce priveşte articolul 12.
În special:
a)o decizie a autorităţii independente nu dă naştere unor aşteptări legitime în temeiul dreptului Uniunii în ceea ce priveşte aplicarea articolului 12 din prezentul protocol;
b)în cazul în care Comisia Europeană, acţionând în temeiul articolului 12 din prezentul protocol, şi autoritatea independentă, acţionând în temeiul articolului 7 alineatul (1) şi al articolului 9 din prezenta anexă, adoptă decizii referitoare la aceeaşi măsură luată de autorităţile Regatului Unit, decizia autorităţii independente nu aduce atingere efectelor juridice în Regatul Unit ale deciziei adoptate de Comisia Europeană în temeiul articolului 14 alineatul (5) din prezentul protocol.
(2)În cazul în care autoritatea independentă află, prin orice mijloace, de o măsură adoptată de autorităţile Regatului Unit care poate intra atât sub incidenţa articolului 12 alineatul (1) din prezentul protocol, cât şi a articolului 7 alineatul (1) din prezenta anexă, aceasta poate consulta informal Comisia Europeană pentru a afla dacă aceasta consideră că măsura în cauză intră sub incidenţa articolului 12 alineatul (1) din prezentul protocol.
PARTEA V:CONCURENŢĂ
Art. 16: Principii
Uniunea şi Regatul Unit recunosc importanţa unei concurenţe libere şi nedenaturate în relaţiile lor comerciale şi de investiţii. Uniunea şi Regatul Unit recunosc faptul că practicile comerciale anticoncurenţiale, precum şi concentrările dintre întreprinderi şi intervenţiile statului realizate în condiţii anticoncurenţiale au potenţialul de a denatura buna funcţionare a pieţelor şi de a submina beneficiile liberalizării comerţului.
Prezenta parte nu aduce atingere dispoziţiilor specifice aplicabile în Uniune produselor agricole în conformitate cu articolul 42 din TFUE şi actelor cu putere de lege, normelor administrative şi practicilor echivalente aplicabile în Regatul Unit.
Art. 17: Acorduri între întreprinderi
(1)Sunt interzise următoarele, în măsura în care pot afecta schimburile comerciale dintre Uniune şi Regatul Unit: orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei şi, în special, cele care:
a)stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;
b)limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;
c)împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
d)aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
e)condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
(2)Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.
(3)Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) pot fi declarate inaplicabile în cazul:
- oricăror acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;
- oricăror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;
- oricăror practici concertate sau categorii de practici concertate
care contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut şi care:
a)nu impun întreprinderilor în cauză restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
b)nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
Art. 18: Abuzul de poziţie dominantă
Este interzisă, în măsura în care poate afecta comerţul dintre Uniune şi Regatul Unit, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe teritoriile Uniunii şi ale Regatului Unit sau pe o parte semnificativă a acestora.
Aceste practici abuzive pot consta în special în:
(a)impunerea, în mod direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;
(b)limitarea producţiei, a comercializării sau a dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;
(c)aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
(d)condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.
Art. 19: Concentrări între întreprinderi
Concentrările între întreprinderi care trebuie notificate Regatului Unit sau Uniunii sau unuia sau mai multora dintre statele sale membre şi care ameninţă să împiedice concurenţa efectivă sau să reducă semnificativ concurenţa, în special ca urmare a creării sau a consolidării unei poziţii dominante, sunt declarate incompatibile, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre Uniune şi Regatul Unit, cu excepţia cazului în care se oferă sau se impun măsuri corective pentru a aborda în mod adecvat preocupările în materie de concurenţă identificate.
Art. 20: Întreprinderi publice, întreprinderi cărora li s-au acordat drepturi sau privilegii speciale sau exclusive şi monopoluri desemnate
(1)În cazul întreprinderilor publice şi al întreprinderilor cărora statele membre sau Regatul Unit le acordă drepturi speciale sau exclusive, Uniunea şi Regatul Unit se asigură că nu sunt adoptate sau menţinute în vigoare măsuri contrare normelor prevăzute la articolele 17, 18 şi 19.
(2)Întreprinderile cărora le-a fost încredinţată prestarea serviciilor de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun normelor prevăzute la articolele 17, 18 şi 19, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea sarcinilor specifice care le-au fost încredinţate. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură care să contravină intereselor Uniunii şi ale Regatului Unit.
Art. 21: Interpretare
Uniunea şi Regatul Unit pun în aplicare şi aplică articolele 17-20 din prezenta anexă, în măsura în care acestea reflectă concepte din dreptul Uniunii, utilizând ca surse de interpretare criteriile care decurg din aplicarea articolelor 101, 102 şi 106 din TFUE, precum şi toate actele relevante adoptate de instituţiile, organismele, oficiile sau agenţiile Uniunii, inclusiv cadrele, orientările, notificările şi alte acte aplicabile în Uniune.
Art. 22: Punerea în aplicare
(1)Uniunea şi Regatul Unit iau toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că normele lor respective în materie de concurenţă abordează în mod eficace toate practicile prevăzute la articolele 17-20.
În special, Regatul Unit adoptă sau menţine un corpus legislativ în materie de concurenţă care să abordeze, în mod eficace, toate practicile prevăzute la articolele 17-20.
(2)Uniunea şi Regatul Unit asigură respectarea pe teritoriile lor respective a normelor menţionate la alineatul (1) primul paragraf.
În sensul primului paragraf, Regatul Unit instituie sau menţine o autoritate sau autorităţi independente din punct de vedere operaţional ("autoritatea independentă"). Autoritatea independentă prezintă garanţiile necesare de independenţă faţă influenţele politice sau alte influenţe externe şi este în măsură să îşi îndeplinească sarcinile şi să îşi exercite competenţele în mod imparţial. Aceasta deţine în mod corespunzător toate competenţele şi resursele necesare pentru aplicarea deplină şi asigurarea eficace a respectării legislaţiei în materie de concurenţă menţionate la alineatul (1).
(3)Regatul Unit aplică legislaţia în materie de concurenţă menţionată la alineatul (1) într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, cu respectarea principiilor de echitate procedurală şi a drepturilor de apărare ale întreprinderilor în cauză, indiferent de naţionalitatea acestora sau de statutul lor de proprietate.
Art. 23: Cooperare
(1)Pentru a consolida asigurarea eficace a respectării normelor în materie de concurenţă, Uniunea şi Regatul Unit recunosc că este în interesul lor comun să promoveze cooperarea în ceea ce priveşte dezvoltarea politicii în domeniul concurenţei şi investigarea cazurilor de practici antitrust şi de concentrări economice.
(2)În sensul alineatului (1), autorităţile de concurenţă ale Uniunii şi ale Regatului Unit vor depune eforturi pentru a-şi coordona, atunci când acest lucru este posibil şi oportun, activităţile de asigurare a respectării normelor referitoare la aceleaşi cazuri sau la cazuri conexe.
(3)Pentru a facilita cooperarea menţionată la alineatul (1), autorităţile de concurenţă ale Uniunii şi ale Regatului Unit pot face schimb de informaţii.
(4)Atunci când pun în aplicare obiectivele prezentului articol, Uniunea şi Regatul Unit sau autorităţile de concurenţă ale Uniunii şi ale Regatului Unit pot încheia un acord separat sau conveni asupra unui cadru separat de cooperare între autorităţile de concurenţă.
Art. 24: Monitorizare şi soluţionarea litigiilor
(1)Luând act de faptul că, în Uniune, asigurarea eficace a respectării legislaţiei este asigurată de Comisie şi de Curtea de Justiţie acţionând în temeiul tratatelor, Regatul Unit asigură în mod eficace respectarea dispoziţiilor articolelor 17-20 şi nu reduce eficacitatea asigurării respectării, la nivel public şi privat, a actelor sale cu putere de lege, normelor administrative şi practicilor în materie de concurenţă. În special, Regatul Unit se asigură că sunt disponibile proceduri administrative şi judiciare care să permită acţiuni eficace şi rapide împotriva încălcărilor şi prevede căi de atac eficiente, constând inclusiv în măsuri provizorii, prin care se asigură că eventualele sancţiuni sunt eficace, proporţionale şi disuasive şi au un efect real şi de descurajare.
(2)Articolele 170-181 din Acordul de retragere nu se aplică în ceea ce priveşte litigiile referitoare la interpretarea şi aplicarea articolelor 16-23 din prezenta anexă.
PARTEA VI:ÎNTREPRINDERI DE STAT, ÎNTREPRINDERI CĂRORA LI S-AU ACORDAT DREPTURI SAU PRIVILEGII SPECIALE ŞI MONOPOLURI DESEMNATE
Art. 25: Reglementare neutră
(1)Uniunea şi Regatul Unit respectă şi utilizează în mod optim standardele internaţionale relevante, inclusiv, printre altele, Orientările OCDE privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat.
(2)Toate organismele sau funcţiile de reglementare instituite sau menţinute în Uniune sau în Regatul Unit:
a)sunt independente de întreprinderile pe care le reglementează şi nu răspund în faţa acestora, astfel încât să se asigure eficacitatea funcţiei de reglementare, şi
b)acţionează în mod imparţial în circumstanţe similare în privinţa tuturor întreprinderilor pe care le reglementează.
(3)Uniunea şi Regatul Unit asigură respectarea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative într-un mod consecvent şi nediscriminatoriu.
ANEXA II5:ANEXA 5 - DISPOZIŢIILE DIN DREPTUL UNIUNII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (2) ŞI LA ARTICOLUL 10
1.Aspecte vamale generale (1)
(1)Poziţiile şi subpoziţiile din prezenta anexă sunt pur orientative.
- Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (2)
(2)JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative ale statelor membre şi cooperarea dintre acestea şi Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislaţiei din domeniile vamal şi agricol (3)
(3)JO L 82, 22.3.1997, p. 1.
- Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de impozite, taxe şi alte măsuri (4)
(4)JO L 84, 31.3.2010, p. 1.
2.Protecţia intereselor financiare ale Uniunii
În scopul aplicării actelor enumerate în prezenta secţiune, colectarea corectă de către Regatul Unit a taxelor vamale în ceea ce priveşte Irlanda de Nord este considerată ca făcând parte din protecţia intereselor financiare ale Uniunii.
- Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigaţiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (5)
(5)JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
- Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene (6)
(6)JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
3.Statistici de comerţ
- Regulamentul (CE) nr. 638/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind statisticile comunitare ale comerţului cu mărfuri între statele membre şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3330/91 al Consiliului (7)
(7)JO L 102, 7.4.2004, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 privind statisticile comunitare privind comerţul exterior cu ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1172/95 al Consiliului (8)
(8)JO L 152, 16.6.2009, p. 23.
4.Aspecte referitoare la comerţul general
- Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferinţe tarifare şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului (9)
(9)JO L 303, 31.10.2012, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2015/479 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2015 privind instituirea unui regimul comun aplicabil exporturilor (10)
(10)JO L 83, 27.3.2015, p. 34.
- Regulamentul (UE) 2015/936 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iunie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite ţări terţe, care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înţelegeri bilaterale sau de alte regimuri specifice de import ale Uniunii (11)
(11)JO L 160, 25.6.2015, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligaţii de diligenţă necesară în cadrul lanţului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal şi tungsten, de minereuri ale acestora şi de aur provenind din zone de conflict şi din zone cu risc ridicat (12)
(12)JO L 130, 19.5.2017, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1215/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind introducerea unor măsuri comerciale excepţionale în favoarea ţărilor şi teritoriilor participante şi legate de procesul de stabilizare şi de asociere pus în aplicare de către Uniunea Europeană (Balcanii de Vest) (13)
(13)JO L 328, 15.12.2009, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2017/1566 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2017 privind introducerea de măsuri comerciale autonome temporare pentru Ucraina, care completează concesiile comerciale disponibile în temeiul Acordului de asociere (14)
(14)JO L 254, 30.9.2017, p. 1.
- Obligaţiile care decurg din acordurile internaţionale încheiate de Uniune sau de statele membre, acţionând în numele său, sau de Uniune şi statele sale membre, acţionând împreună, în măsura în care acestea se referă la comerţul cu mărfuri între Uniune şi ţări terţe
5.Instrumente de apărare comercială
- Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (15)
(15)JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
- Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenţii din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (16)
(16)JO L 176, 30.6.2016, p. 55.
- Regulamentul (UE) 2015/478 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor (17)
(17)JO L 83, 27.3.2015, p. 16.
- Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite ţări terţe (18)
(18)JO L 123, 19.5.2015, p. 33.
- Regulamentul (UE) 2015/476 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2015 privind măsurile pe care Uniunea le poate lua ca urmare a unui raport adoptat de Organul de soluţionare a litigiilor al OMC privind măsurile antidumping sau antisubvenţii (19)
(19)JO L 83, 27.3.2015, p. 6.
- Regulamentul (UE) 2015/477 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2015 privind măsurile pe care Uniunea le poate adopta în ceea ce priveşte efectul combinat al măsurilor antidumping sau antisubvenţii şi al măsurilor de salvgardare (20)
(20)JO L 83, 27.3.2015, p. 11.
6.Reglementări privind salvgardări bilaterale
- Regulamentul (UE) nr. 654/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea şi respectarea normelor comerţului internaţional şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3286/94 al Consiliului privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerţului internaţional, în special de cele instituite sub egida Organizaţiei Mondiale a Comerţului (21)
(21)JO L 189, 27.6.2014, p. 50.
- Regulamentul (UE) 2015/1145 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iulie 2015 privind măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană şi Confederaţia Elveţiană (22)
(22)JO L 191, 17.7.2015, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2015/475 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2015 privind măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană şi Republica Islanda (23)
(23)JO L 83, 27.3.2015, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2015/938 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iunie 2015 privind măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană şi Regatul Norvegiei (24)
(24)JO L 160, 25.6.2015, p. 57.
- Regulamentul (UE) 332/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Serbia, pe de altă parte (25)
(25)JO L 103, 5.4.2014, p. 10.
- Regulamentul (UE) 2015/752 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Muntenegru, pe de altă parte (26)
(26)JO L 123, 19.5.2015, p. 16.
- Regulamentul (UE) nr. 19/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală şi a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul comercial între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Columbia şi Peru, pe de altă parte (27)
(27)JO L 17, 19.1.2013, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 20/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală şi a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi America Centrală, pe de altă parte (28)
(28)JO L 17, 19.1.2013, p. 13.
- Regulamentul (UE) 2016/400 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 de punere în aplicare a clauzei de salvgardare şi a mecanismului de prevenire a eludării prevăzute de Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte (29)
(29)JO L 77, 23.3.2016, p. 53.
- Regulamentul (UE) 2016/401 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 de punere în aplicare a mecanismului de prevenire a eludării prevăzut în Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte (30)
(30)JO L 77, 23.3.2016, p. 62.
- Regulamentul (UE) 2015/941 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iunie 2015 privind anumite proceduri de punere în aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte (31)
(31)JO L 160, 25.6.2015, p. 76.
- Regulamentul (UE) 2015/940 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iunie 2015 privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere dintre Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Bosnia şi Herţegovina, pe de altă parte, şi de aplicare a Acordului interimar privind comerţul şi aspectele legate de comerţ dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, şi Bosnia şi Herţegovina, pe de altă parte (32)
(32)JO L 160, 25.6.2015, p. 69.
- Regulamentul (UE) 2015/939 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iunie 2015 privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Albania, pe de altă parte (33)
(33)JO L 160, 25.6.2015, p. 62.
- Regulamentul (UE) nr. 511/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 mai 2011 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterale a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană şi statele sale membre şi Republica Coreea (34)
(34)JO L 145, 31.5.2011, p. 19.
- Regulamentul (UE) 2017/355 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2017 privind anumite proceduri de aplicare a Acordului de stabilizare şi de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Kosovo *, pe de altă parte (35)
*Această denumire nu aduce atingere poziţiilor privind statutul şi este conformă cu RCSONU 1244 (1999) şi cu Avizul CIJ privind Declaraţia de independenţă a Kosovo.
(35)JO L 57, 3.3.2017, p. 59.
- Regulamentul (UE) 2016/1076 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind aplicarea la produsele originare din anumite state care fac parte din grupul statelor din Africa, zona Caraibilor şi Pacific (ACP) a regimurilor prevăzute în acordurile privind stabilirea sau care conduc la stabilirea acordurilor de parteneriat economic (36)
(36)JO L 185, 8.7.2016, p. 1.
7.Altele
- Regulamentul (CE) nr. 816/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2006 privind acordarea de licenţe obligatorii pentru brevetele referitoare la fabricarea produselor farmaceutice destinate exportului în ţări cu probleme de sănătate publică (37)
(37)JO L 157, 9.6.2006, p. 1.
8.Mărfuri - dispoziţii generale
- Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (38), cu excepţia dispoziţiilor referitoare la normele privind serviciile societăţii informaţionale
(38)JO L 241, 17.9.2015, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (39)
(39)JO L 316, 14.11.2012, p. 12.
- Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (40)
(40)JO L 218, 13.8.2008, p. 30.
- Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor şi de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului (41)
(41)JO L 218, 13.8.2008, p. 82.
- Regulamentul (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru şi de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE (42)
(42)JO L 218, 13.8.2008, p. 21.
- Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor (43)
(43)JO L 11, 15.1.2002, p. 4.
- Regulamentul (CE) nr. 2679/98 al Consiliului din 7 decembrie 1998 privind funcţionarea pieţei interne în legătură cu libera circulaţie a mărfurilor între statele membre (44)
(44)JO L 337, 12.12.1998, p. 8.
- Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect (45)
(45)JO L 210, 7.8.1985, p. 29.
9.Autovehicule, inclusiv tractoare agricole şi forestiere
- Directiva 70/157/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la nivelul de zgomot admis şi la sistemul de evacuare al autovehiculelor (46)
(46)JO L 42, 23.2.1970, p. 16.
- Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind nivelul sonor al autovehiculelor şi al amortizoarelor de zgomot de înlocuire, de modificare a Directivei 2007/46/CE şi de abrogare a Directivei 70/157/CEE (47)
(47)JO L 158, 27.5.2014, p. 131.
- Directiva 2005/64/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind omologarea autovehiculelor în ceea ce priveşte posibilităţile de reutilizare, reciclare şi recuperare a acestora şi de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului (48)
(48)JO L 310, 25.11.2005, p. 10.
- Directiva 2006/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind emisiile provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor şi de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului (49)
(49)JO L 161, 14.6.2006, p. 12.
- Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte emisiile provenind de la vehiculele uşoare pentru pasageri şi de la vehiculele uşoare comerciale (Euro 5 şi Euro 6) şi privind accesul la informaţiile referitoare la repararea şi întreţinerea vehiculelor (50)
(50)JO L 171, 29.6.2007, p. 1.
- Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (51)
(51)JO L 263, 9.10.2007, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi ale sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 şi (CE) nr. 595/2009 şi de abrogare a Directivei 2007/46/CE (52)
(52)JO L 151, 14.6.2018, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 78/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce priveşte protecţia pietonilor şi a altor utilizatori vulnerabili ai drumurilor, de modificare a Directivei 2007/46/CE şi de abrogare a Directivelor 2003/102/CE şi 2005/66/CE (53)
(53)JO L 35, 4.2.2009, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerinţele de omologare de tip pentru siguranţa generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate care le sunt destinate (54)
(54)JO L 200, 31.7.2009, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 79/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor pe bază de hidrogen şi de modificare a Directivei 2007/46/CE (55)
(55)JO L 35, 4.2.2009, p. 32.
- Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor şi a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) şi accesul la informaţii privind repararea şi întreţinerea vehiculelor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 şi a Directivei 2007/46/CE şi de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE şi 2005/78/CE (56)
(56)JO L 188, 18.7.2009, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri (57)
(57)JO L 60, 2.3.2013, p. 52.
- Regulamentul (UE) 2015/758 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind cerinţele de omologare de tip pentru instalarea sistemului eCall bazat pe serviciul 112 la bordul vehiculelor şi de modificare a Directivei 2007/46/CE (58)
(58)JO L 123, 19.5.2015, p. 77.
- Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanţă privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunităţii de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele uşoare (59)
(59)JO L 140, 5.6.2009, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanţă pentru vehiculele utilitare uşoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele uşoare (60)
(60)JO L 145, 31.5.2011, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 februarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele agricole şi forestiere (61)
(61)JO L 60, 2.3.2013, p. 1.
10.Dispozitive de ridicat şi de manevrare mecanică
- Directiva 73/361/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1973 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre cu privire la atestarea şi marcarea cablurilor, lanţurilor şi cârligelor (62)
(62)JO L 335, 5.12.1973, p. 51.
- Directiva 2014/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 de armonizare a legislaţiilor statelor membre referitoare la ascensoare şi la componentele de siguranţă pentru ascensoare (63)
(63)JO L 96, 29.3.2014, p. 251.
11.Aparate cu gaz
- Directiva 92/42/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind cerinţele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă (64)
(64)JO L 167, 22.6.1992, p. 17.
- Regulamentul (UE) 2016/426 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi şi de abrogare a Directivei 2009/142/CE (65)
(65)JO L 81, 31.3.2016, p. 99.
12.Recipiente sub presiune
- Directiva 75/324/CEE a Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la generatoarele de aerosoli (66)
(66)JO L 147, 9.6.1975, p. 40.
- Directiva 2010/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 2010 privind echipamentele sub presiune transportabile şi de abrogare a Directivelor 76/767/CEE, 84/525/CEE, 84/526/CEE, 84/527/CEE şi 1999/36/CE ale Consiliului (67)
(67)JO L 165, 30.6.2010, p. 1.
- Directiva 2014/68/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune (68)
(68)JO L 189, 27.6.2014, p. 164.
- Directiva 2014/29/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a recipientelor simple sub presiune (69)
(69)JO L 96, 29.3.2014, p. 45.
13.Mijloace de măsurare
- Directiva 2009/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind dispoziţiile comune pentru mijloacele de măsurare şi metodele de control metrologic (70)
(70)JO L 106, 28.4.2009, p. 7.
- Directiva 75/107/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1974 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la sticlele utilizate ca recipiente de măsurare (71)
(71)JO L 42, 15.2.1975, p. 14.
- Directiva 76/211/CEE a Consiliului din 20 ianuarie 1976 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la preambalarea, în funcţie de masă sau volum, a anumitor produse preambalate (72)
(72)JO L 46, 21.2.1976, p. 1.
- Directiva 80/181/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1979 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la unităţile de măsură şi de abrogare a Directivei 71/354/CEE (73)
(73)JO L 39, 15.2.1980, p. 40.
- Directiva 2007/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a normelor privind cantităţile nominale ale produselor preambalate, de abrogare a Directivelor 75/106/CEE şi 80/232/CEE ale Consiliului, şi de modificare a Directivei 76/211/CEE a Consiliului (74)
(74)JO L 247, 21.9.2007, p. 17.
- Directiva 2011/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 de abrogare a Directivelor 71/317/CEE, 71/347/CEE, 71/349/CEE, 74/148/CEE, 75/33/CEE, 76/765/CEE, 76/766/CEE şi 86/217/CEE ale Consiliului privind metrologia (75)
(75)JO L 71, 18.3.2011, p. 1.
- Directiva 2014/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată (76)
(76)JO L 96, 29.3.2014, p. 107.
- Directiva 2014/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare (77)
(77)JO L 96, 29.3.2014, p. 149.
14.Produse pentru construcţii, echipamente tehnice, instalaţii pe cablu, echipamente individuale de protecţie
- Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (78)
(78)JO L 88, 4.4.2011, p. 5.
- Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecţie şi de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului (79)
(79)JO L 81, 31.3.2016, p. 51.
- Regulamentul (UE) 2016/424 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind instalaţiile pe cablu şi de abrogare a Directivei 2000/9/CE (80)
(80)JO L 81, 31.3.2016, p. 1.
- Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE (81)
(81)JO L 157, 9.6.2006, p. 24.
- Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerinţele referitoare la limitele emisiilor de poluanţi gazoşi şi de particule poluante şi omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinaţie rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1024/2012 şi (UE) nr. 167/2013 şi de modificare şi abrogare a Directivei 97/68/CE (82)
(82)JO L 252, 16.9.2016, p. 53.
- Directiva 2000/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 mai 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la zgomotul emis de echipamentele utilizate în exterior (83)
(83)JO L 162, 3.7.2000, p. 1.
15.Echipamente electrice şi radio
- Directiva 2014/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre cu privire la compatibilitatea electromagnetică (84)
(84)JO L 96, 29.3.2014, p. 79.
- Directiva 2014/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentele şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive (85)
(85)JO L 96, 29.3.2014, p. 309.
- Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (86)
(86)JO L 96, 29.3.2014, p. 357.
- Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor radio şi de abrogare a Directivei 1999/5/CE (87)
(87)JO L 153, 22.5.2014, p. 62.
16.Textile, încălţăminte
- Regulamentul (UE) nr. 1007/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 septembrie 2011 privind denumirile fibrelor textile şi etichetarea corespunzătoare şi marcarea compoziţiei fibroase a produselor textile şi de abrogare a Directivei 73/44/CEE a Consiliului şi a Directivelor 96/73/CE şi 2008/121/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului (88)
(88)JO L 272, 18.10.2011, p. 1.
- Directiva 94/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 martie 1994 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la etichetarea materialelor folosite la producerea principalelor componente ale articolelor de încălţăminte destinate vânzării către consumatori (89)
(89)JO L 100, 19.4.1994, p. 37.
17.Cosmetice, jucării
- Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (90)
(90)JO L 342, 22.12.2009, p. 59.
- Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranţa jucăriilor (91)
(91)JO L 170, 30.6.2009, p. 1.
18.Ambarcaţiuni de agrement
- Directiva 2013/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind ambarcaţiunile de agrement şi motovehiculele nautice şi de abrogare a Directivei 94/25/CE (92)
(92)JO L 354, 28.12.2013, p. 90.
19.Explozivi şi articole pirotehnice
- Directiva 2014/28/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozivilor de uz civil (93)
(93)JO L 96, 29.3.2014, p. 1.
- Directiva 2013/29/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iunie 2013 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a articolelor pirotehnice (94)
(94)JO L 178, 28.6.2013, p. 27.
- Regulamentul (UE) nr. 98/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind comercializarea şi utilizarea precursorilor de explozivi (95)
(95)JO L 39, 9.2.2013, p. 1.
20.Medicamente
- Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţii Europene pentru Medicamente (96)
(96)JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
Trimiterile la Comunitate de la articolul 2 al doilea paragraf şi de la articolul 48 al doilea paragraf din regulamentul respectiv nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
- Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (97)
(97)JO L 311, 28.11.2001, p. 67.
Trimiterile la Comunitate de la articolul 8 alineatul (2) şi de la articolul 16b alineatul (1) din directiva respectivă, precum şi trimiterea la Uniune de la articolul 104 alineatul (3) al doilea paragraf din directiva respectivă nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, cu excepţia autorizaţiilor emise de Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
Un medicament autorizat în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord nu este considerat ca fiind un medicament de referinţă în Uniune.
- Regulamentul (CE) nr. 1901/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind medicamentele de uz pediatric şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1768/92, a Directivei 2001/20/CE, a Directivei 2001/83/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 (98), cu excepţia articolului 36
(98)JO L 378, 27.12.2006, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 141/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 1999 privind produsele medicamentoase orfane (99)
(99)JO L 18, 22.1.2000, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1394/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind medicamentele pentru terapie avansată şi de modificare a Directivei 2001/83/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 (100)
(100)JO L 324, 10.12.2007, p. 121.
- Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (101)
(101)JO L 311, 28.11.2001, p. 1.
Trimiterile la Comunitate de la articolul 12 alineatul (2) şi de la articolul 74 al doilea paragraf din directiva respectivă nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, cu excepţia autorizaţiilor emise de Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
Un produs medicinal veterinar autorizat în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord nu este considerat ca fiind un produs medicinal de referinţă în Uniune.
- Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanţelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului şi de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (102)
(102)JO L 152, 16.6.2009, p. 11.
- Articolul 13 din Directiva 2001/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 aprilie 2001 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre privind aplicarea bunelor practici clinice în cazul efectuării de studii clinice pentru evaluarea produselor medicamentoase de uz uman (103)
(103)JO L 121, 1.5.2001, p. 34.
- Capitolul IX din Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenţionale cu medicamente de uz uman şi de abrogare a Directivei 2001/20/CE (104)
(104)JO L 158, 27.5.2014, p. 1.
- Directiva 2009/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind materiile colorante care pot fi adăugate în produsele medicamentoase (105)
(105)JO L 109, 30.4.2009, p. 10.
- Regulamentul (UE) 2016/793 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 mai 2016 pentru evitarea deturnării spre ţările Uniunii Europene a anumitor medicamente esenţiale (106)
(106)JO L 135, 24.5.2016, p. 39.
21.Dispozitive medicale
- Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (107)
(107)JO L 169, 12.7.1993, p. 1.
- Directiva 98/79/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 octombrie 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (108)
(108)JO L 331, 7.12.1998, p. 1.
- Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (109)
(109)JO L 189, 20.7.1990, p. 17.
- Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 şi a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 şi de abrogare a Directivelor 90/385/CEE şi 93/42/CEE ale Consiliului (110)
(110)JO L 117, 5.5.2017, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2017/746 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro şi de abrogare a Directivei 98/79/CE şi a Deciziei 2010/227/UE a Comisiei (111)
(111)JO L 117, 5.5.2017, p. 176.
22.Substanţe de origine umană
- Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate şi securitate pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea şi distribuirea sângelui uman şi a componentelor sanguine şi de modificare a Directivei 2001/83/CE (112)
(112)JO L 33, 8.2.2003, p. 30.
- Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate şi securitate pentru donarea, obţinerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea şi distribuirea ţesuturilor şi a celulelor umane (113)
(113)JO L 102, 7.4.2004, p. 48.
- Directiva 2010/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind standardele de calitate şi siguranţă referitoare la organele umane destinate transplantului (114)
(114)JO L 207, 6.8.2010, p. 14.
23.Substanţe chimice şi produse conexe
- Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele (115)
(115)JO L 304, 21.11.2003, p. 1.
- Directiva 2004/10/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind armonizarea actelor cu putere de lege şi actelor administrative referitoare la aplicarea principiilor bunei practici de laborator şi verificarea aplicării acestora la testele efectuate asupra substanţelor chimice (116)
(116)JO L 50, 20.2.2004, p. 44.
- Directiva 2004/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind inspecţia şi verificarea bunei practici de laborator (BPL) (117)
(117)JO L 50, 20.2.2004, p. 28.
- Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (118)
(118)JO L 174, 1.7.2011, p. 88.
- Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii (119)
(119)JO L 104, 8.4.2004, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE (120)
(120)JO L 158, 30.4.2004, p. 7.
- Regulamentul (UE) nr. 649/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind exportul şi importul de produse chimice care prezintă risc (121)
(121)JO L 201, 27.7.2012, p. 60.
- Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (122)
(122)JO L 137, 24.5.2017, p. 1.
- Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE (123)
(123)JO L 266, 26.9.2006, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei (124)
(124)JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (125)
(125)JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor (126)
(126)JO L 47, 18.2.2004, p. 1.
24.Pesticide, biocide
- Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului (127)
(127)JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE (128)
(128)JO L 70, 16.3.2005, p. 1.
Trimiterea la statele membre de la articolul 43 din acest regulament nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
- Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide (129)
(129)JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
Trimiterile la "stat membru" de la articolul 3 alineatul (3), articolul 15 alineatul (1) şi articolul 28 alineatul (4), precum şi de la articolul 75 alineatul (1) litera (g) din acest regulament nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
25.Deşeuri
- Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri (130)
(130)JO L 190, 12.7.2006, p. 1.
- Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (131)
(131)JO L 365, 31.12.1994, p. 10.
- Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 şi a Directivei 2009/16/CE (132)
(132)JO L 330, 10.12.2013, p. 1.
- Directiva 2006/117/Euratom a Consiliului din 20 noiembrie 2006 privind supravegherea şi controlul transferurilor de deşeuri radioactive şi combustibil uzat (133)
(133)JO L 337, 5.12.2006, p. 21.
26.Mediu, eficienţa energetică
- Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive (134)
(134)JO L 317, 4.11.2014, p. 35.
- Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice şi a speciilor absente la nivel local (135)
(135)JO L 168, 28.6.2007, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică (136)
(136)JO L 27, 30.1.2010, p. 1.
- Directiva 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei şi a motorinei şi de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (137)
(137)JO L 350, 28.12.1998, p. 58.
- Directiva 2015/652/UE a Consiliului din 20 aprilie 2015 de stabilire a metodelor de calcul şi a cerinţelor de raportare în temeiul Directivei 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea benzinei şi a motorinei (138)
(138)JO L 107, 25.4.2015, p. 26.
- Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili cauzate de utilizarea de solvenţi organici în anumite vopsele şi lacuri şi în produsele de refinisare a vehiculelor şi de modificare a Directivei 1999/13/CE (139)
(139)JO L 143, 30.4.2004, p. 87.
- Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn (140)
(140)JO L 295, 12.11.2010, p. 23.
- Regulamentul (CE) nr. 2173/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 privind instituirea unui regim de licenţe FLEGT pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană (141)
(141)JO L 347, 30.12.2005, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (142)
(142)JO L 150, 20.5.2014, p. 195.
- Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon (143)
(143)JO L 286, 31.10.2009, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (144)
(144)JO L 137, 24.5.2017, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea (145)
(145)JO L 61, 3.3.1997, p. 1.
- Regulamentul (CEE) nr. 3254/91 al Consiliului din 4 noiembrie 1991 de interzicere a utilizării capcanei cu pedală în Comunitate şi de introducere în Comunitate a blănurilor şi a produselor prelucrate de la anumite specii de animale sălbatice originare din ţări care le capturează folosind capcana cu pedală sau alte metode în dezacord cu standardele internaţionale de vânătoare cu capcane cu suferinţă minimă (146)
(146)JO L 308, 9.11.1991, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1007/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind comerţul cu produse derivate din focă (147)
(147)JO L 286, 31.10.2009, p. 36.
- Regulamentul (CE) nr. 1523/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2007 de interzicere a introducerii pe piaţă şi a importului în Comunitate sau a exportului din Comunitate de blănuri de pisică şi de câine şi de produse care conţin asemenea blănuri (148)
(148)JO L 343, 27.12.2007, p. 1.
- Directiva 83/129/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 privind importul în statele membre de piele de pui de focă şi de produse derivate (149)
(150)JO L 91, 9.4.1983, p. 30.
- Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program al Uniunii de etichetare referitoare la eficienţa energetică a echipamentelor de birou (150)
(150)JO L 39, 13.2.2008, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce priveşte eficienţa consumului de combustibil şi alţi parametri esenţiali (151)
(151)JO L 342, 22.12.2009, p. 46.
- Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (152)
(152)JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
- Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE (153)
(153)JO L 198, 28.7.2017, p. 1.
27.Echipamentele maritime
- Directiva 2014/90/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 2014 privind echipamentele maritime şi de abrogare a Directivei 96/98/CE a Consiliului (154)
(154)JO L 257, 28.8.2014, p. 146.
28.Transportul feroviar
- Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (155), în măsura în care sunt vizate condiţiile şi specificaţiile tehnice pentru introducerea pe piaţă, punerea în funcţiune şi libera circulaţie a produselor feroviare
(155)JO L 138, 26.5.2016, p. 44.
29.Produse alimentare - aspecte generale
- Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare (156)
(156)JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
Trimiterea la "stat membru" de la articolul 29 alineatul (1) al doilea paragraf din acest regulament nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 şi (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (157)
(157)JO L 304, 22.11.2011, p. 18.
- Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare (158)
(158)JO L 404, 30.12.2006, p. 9.
30.Produse alimentare - igienă
- Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (159)
(159)JO L 139, 30.4.2004, p. 55.
- Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (160)
(160)JO L 139, 30.4.2004, p. 1.
- Directiva 89/108/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la alimentele congelate rapid destinate consumului uman (161)
(161)JO L 40, 11.2.1989, p. 34.
31.Produse alimentare - ingrediente, urme, reziduuri, standarde de comercializare
- Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare şi aromele alimentare (162)
(162)JO L 354, 31.12.2008, p. 1.
Trimiterea la "stat membru" de la articolul 3 alineatul (1) din acest regulament nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
- Regulamentul (CE) nr. 1332/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind enzimele alimentare şi de modificare a Directivei 83/417/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului, a Directivei 2000/13/CE, a Directivei 2001/112/CE a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 258/97 (163)
(163)JO L 354, 31.12.2008, p. 7.
- Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (164)
(164)JO L 354, 31.12.2008, p. 16.
- Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 şi (CE) nr. 110/2008 şi a Directivei 2000/13/CE (165)
(165)JO L 354, 31.12.2008, p. 34.
- Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislaţiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (166)
(166)JO L 183, 12.7.2002, p. 51.
- Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine şi minerale, precum şi de anumite substanţe de alt tip în produsele alimentare (167)
(167)JO L 404, 30.12.2006, p. 26.
- Regulamentul (CE) nr. 2065/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare (168)
(168)JO L 309, 26.11.2003, p. 1.
Trimiterea la "stat membru" de la articolul 7 alineatul (2) din acest regulament nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
- Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanţii din alimente (169)
(169)JO L 37, 13.2.1993, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei (170)
(170)JO L 327, 11.12.2015, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale şi înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutăţii şi de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE şi 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 şi (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei (171)
(171)JO L 181, 29.6.2013, p. 35.
- Directiva 1999/4/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 februarie 1999 privind extractele de cafea şi de cicoare (172)
(172)JO L 66, 13.3.1999, p. 26.
- Directiva 2000/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao şi din ciocolată destinate consumului uman (173)
(173)JO L 197, 3.8.2000, p. 19.
- Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea (174)
(174)JO L 10, 12.1.2002, p. 47.
- Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman (175)
(175)JO L 10, 12.1.2002, p. 53.
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate (176)
(176)JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1295/2008 al Comisiei din 18 decembrie 2008 privind importul de hamei din ţări terţe (177)
(177)JO L 340, 19.12.2008, p. 45.
- Regulamentul (CE) nr. 1375/2007 al Comisiei din 23 noiembrie 2007 privind importul de reziduuri provenite din obţinerea amidonului din porumb din Statele Unite ale Americii (178)
(178)JO L 307 24.11.2007, p. 5.
- Directiva 2001/112/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind sucurile de fructe şi anumite produse similare destinate consumului uman (179)
(179)JO L 10, 12.1.2002, p. 58.
- Directiva 2001/113/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind gemurile, jeleurile şi marmeladele de fructe, precum şi piureul de castane îndulcit destinate alimentaţiei umane (180)
(180)JO L 10, 12.1.2002, p. 67.
- Directiva 2001/114/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de lapte conservat, parţial sau integral deshidratat şi destinat consumului uman (181)
(181)JO L 15, 17.1.2002, p. 19.
- Directiva (UE) 2015/2203 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la cazeinele şi cazeinaţii destinaţi consumului uman şi de abrogare a Directivei 83/417/CEE a Consiliului (182)
(182)JO L 314, 1.12.2015, p. 1.
- Titlul V capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (183)
(183)JO L 347, 20.12.2013, p. 549.
- Partea II titlul II capitolul I secţiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (184)
(184)JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
32.Materiale care intră în contact cu produsele alimentare
- Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare şi de abrogare a Directivelor 80/590/CEE şi 89/109/CEE (185)
(185)JO L 338, 13.11.2004, p. 4.
Trimiterea la "stat membru" de la articolul 9 alineatul (1) din acest regulament nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
- Directiva 84/500/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1984 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind obiectele din ceramică ce vin în contact cu produsele alimentare (186)
(186)JO L 277, 20.10.1984, p. 12.
33.Produse alimentare - altele
- Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 februarie 1999 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind produsele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante (187)
(187)JO L 66, 13.3.1999, p. 16.
- Directiva 1999/3/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 februarie 1999 de stabilire a unei liste comunitare cu produsele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante (188)
(188)JO L 66, 13.3.1999, p. 24.
- Directiva 2009/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind solvenţii de extracţie utilizaţi la fabricarea produselor alimentare şi a ingredientelor alimentare (189)
(189)JO L 141, 6.6.2009, p. 3.
- Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale (190)
(190)JO L 164, 26.6.2009, p. 45.
- Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (191)
(191)JO L 189, 20.7.2007, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (192)
(192)JO L 150, 14.6.2018, p. 1.
- Regulamentul (Euratom) 2016/52 al Consiliului din 15 ianuarie 2016 de stabilire a nivelurilor maxime permise de contaminare radioactivă a alimentelor şi furajelor în urma unui accident nuclear sau a oricărui alt caz de urgenţă radiologică şi de abrogare a Regulamentului (Euratom) nr. 3954/87 al Consiliului şi a Regulamentelor (Euratom) nr. 944/89 şi (Euratom) nr. 770/90 ale Comisiei (193)
(193)JO L 13, 20.1.2016, p. 2.
- Regulamentul (CE) nr. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl (194)
(194)JO L 201, 30.7.2008, p. 1.
34.Hrana pentru animale - produse şi igienă
- Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE şi 96/25/CE ale Consiliului şi a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei (195)
(195)JO L 229, 1.9.2009, p. 1.
- Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanţele nedorite din furaje (196)
(196)JO L 140, 30.5.2002, p. 10.
- Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (197)
(197)JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
Trimiterile la laboratoarele naţionale de referinţă de la punctul 6 din anexa II la acest regulament nu se interpretează ca aplicându-se Regatului Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord. Acest lucru nu împiedică un laborator naţional de referinţă situat într-un stat membru să îndeplinească funcţiile de laborator naţional de referinţă în ceea ce priveşte Irlanda de Nord. Informaţiile şi materialele schimbate în acest scop între autorităţile competente din Irlanda de Nord şi un laborator naţional de referinţă dintr-un stat membru nu fac obiectul unor divulgări ulterioare de către laboratorul naţional de referinţă fără acordul prealabil al autorităţilor competente respective.
- Directiva 90/167/CEE a Consiliului din 26 martie 1990 de stabilire a condiţiilor de reglementare a preparării, introducerii pe piaţă şi utilizării furajelor cu adaos de medicamente în Comunitate (198)
(198)JO L 92, 7.4.1990, p. 42.
- Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerinţelor privind igiena hranei pentru animale (199)
(199)JO L 35, 8.2.2005, p. 1.
35.Organisme modificate genetic
- Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic (200), cu excepţia articolului 32 al doilea paragraf
(200)JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
Acest lucru nu împiedică un laborator naţional de referinţă situat într-un stat membru să îndeplinească funcţiile de laborator naţional de referinţă în ceea ce priveşte Irlanda de Nord. Informaţiile şi materialele schimbate în acest scop între autorităţile competente din Irlanda de Nord şi un laborator naţional de referinţă dintr-un stat membru nu fac obiectul unor divulgări ulterioare de către laboratorul naţional de referinţă fără acordul prealabil al autorităţilor competente respective.
Trimiterile la "stat membru" de la articolul 10 alineatul (1) şi articolul 22 alineatul (1) din acest regulament nu se interpretează ca incluzând Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord.
- Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, şi de modificare a Directivei 2001/18/CE (201)
(201)JO L 268, 18.10.2003, p. 24.
- Regulamentul (CE) nr. 1946/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2003 privind deplasările transfrontaliere de organisme modificate genetic (202)
(202)JO L 287, 5.11.2003, p. 1.
- Partea C a Directivei 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (203)
(203)JO L 106, 17.4.2001, p. 1.
36.Animale vii, material germinativ şi produse de origine animală
Trimiterile la laboratoarele naţionale de referinţă din actele enumerate în prezenta secţiune nu se interpretează ca incluzând laboratorul de referinţă din Regatul Unit. Acest lucru nu împiedică un laborator naţional de referinţă situat într-un stat membru să îndeplinească funcţiile de laborator naţional de referinţă în ceea ce priveşte Irlanda de Nord. Informaţiile şi materialele schimbate în acest scop între autorităţile competente din Irlanda de Nord şi un laborator naţional de referinţă dintr-un stat membru nu fac obiectul unor divulgări ulterioare de către laboratorul naţional de referinţă fără acordul prealabil al autorităţilor competente respective.
- Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor şi de modificare şi de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătăţii animalelor ("Legea privind sănătatea animală") (204)
(204)JO L 84, 31.3.2016, p. 1.
- Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecţie veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine şi porcine (205)
(205)JO 121, 29.7.1964, p. 1977.
- Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine (206)
(206)JO L 46, 19.2.1991, p. 19.
- Directiva 2009/156/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează circulaţia şi importul de ecvidee provenind din ţări terţe (207)
(207)JO L 192, 23.7.2010, p. 1.
- Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incubaţie (208)
(208)JO L 343, 22.12.2009, p. 74.
- Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinţelor de sănătate animală care reglementează schimburile şi importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se supun, în ceea ce priveşte cerinţele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (209)
(209)JO L 268, 14.9.1992, p. 54.
- Directiva 88/407/CEE a Consiliului din 14 iunie 1988 de stabilire a cerinţelor de sănătate animală aplicabile în schimburile intracomunitare şi la importul de material seminal de animale domestice din specia bovină (210)
(210)JO L 194, 22.7.1988, p. 10.
- Directiva 89/556/CEE a Consiliului din 25 septembrie 1989 de stabilire a condiţiilor de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare şi importurile de embrioni de animale domestice din specia bovină provenind din ţări terţe (211)
(211)JO L 302, 19.10.1989, p. 1.
- Directiva 90/429/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 de stabilire a cerinţelor de sănătate animală care se aplică schimburilor intracomunitare şi importurilor de material seminal de animale domestice din specia porcină (212)
(212)JO L 224, 18.8.1990, p. 62.
- Directiva 92/118/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a condiţiilor de sănătate publică şi animală care reglementează schimburile şi importurile în Comunitate de produse care nu intră sub incidenţa condiţiilor menţionate, stabilite de reglementările comunitare specifice prevăzute de anexa A capitolul I la Directiva 89/662/CEE şi, în ceea ce priveşte agenţii patogeni, la Directiva 90/425/CEE (213)
(213)JO L 62, 15.3.1993, p. 49.
- Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerinţele de sănătate animală pentru animale şi produse de acvacultură şi privind prevenirea şi controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (214)
(214)JO L 328, 24.11.2006, p. 14.
- Directiva 2004/68/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a normelor de sănătate animală privind importul şi tranzitul, în Comunitate, al anumitor ungulate vii, de modificare a Directivelor 90/426/CEE şi 92/65/CEE şi de abrogare a Directivei 72/462/CEE (215)
(215)JO L 139, 30.4.2004, p. 321.
- Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producţia, transformarea, distribuţia şi introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (216)
(216)JO L 18, 23.1.2003, p. 11.
- Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulaţia necomercială a animalelor de companie şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 (217)
(217)JO L 178, 28.6.2013, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (218)
(218)JO L 300, 14.11.2009, p. 1.
37.Controlul bolilor animalelor, controlul zoonozei
Trimiterile la laboratoarele naţionale de referinţă din actele enumerate în prezenta secţiune nu se interpretează ca incluzând laboratorul de referinţă din Regatul Unit. Acest lucru nu împiedică un laborator naţional de referinţă situat într-un stat membru să îndeplinească funcţiile de laborator naţional de referinţă în ceea ce priveşte Irlanda de Nord. Informaţiile şi materialele schimbate în acest scop între autorităţile competente din Irlanda de Nord şi un laborator naţional de referinţă dintr-un stat membru nu fac obiectul unor divulgări ulterioare de către laboratorul naţional de referinţă fără acordul prealabil al autorităţilor competente respective.
- Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (219)
(219)JO L 147, 31.5.2001, p. 1.
- Directiva 77/391/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 de instituire a unei acţiuni a Comunităţii în vederea eradicării brucelozei, tuberculozei şi leucozei la bovine (220)
(220)JO L 145, 13.6.1977, p. 44.
- Directiva 78/52/CEE a Consiliului din 13 decembrie 1977 de stabilire a criteriilor comunitare pentru planurile naţionale de accelerare a eradicării brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice la bovine (221)
(221)JO L 15, 19.1.1978, p. 34.
- Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase, de abrogare a Directivei 85/511/CEE şi a Deciziilor 89/531/CEE şi 91/665/CEE şi de modificare a Directivei 92/46/CEE (222)
(222)JO L 306, 22.11.2003, p. 1.
- Directiva 2005/94/CE a Consiliului din 20 decembrie 2005 privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare şi de abrogare a Directivei 92/40/CEE (223)
(223)JO L 10, 14.1.2006, p. 16.
- Directiva 2001/89/CE a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice (224)
(224)JO L 316, 1.12.2001, p. 5.
- Directiva 92/35/CEE a Consiliului din 29 aprilie 1992 de stabilire a normelor de control şi a măsurilor pentru combaterea pestei cabaline africane (225)
(225)JO L 157, 10.6.1992, p. 19.
- Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispoziţiilor specifice de combatere a pestei porcine africane şi de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce priveşte boala Teschen şi pesta porcină africană (226)
(226)JO L 192, 20.7.2002, p. 27.
- Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară (227)
(227)JO L 325, 12.12.2003, p. 1.
- Directiva 92/66/CEE a Consiliului din 14 iulie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare de combatere a maladiei de Newcastle (228)
(228)JO L 260, 5.9.1992, p. 1.
- Directiva 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum şi a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului (229)
(229)JO L 62, 15.3.1993, p. 69.
- Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (230)
(230)JO L 325, 12.12.2003, p. 31.
- Directiva 2000/75/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2000 de stabilire a dispoziţiilor specifice privind măsurile de combatere şi de eradicare a febrei catarale ovine (231)
(231)JO L 327, 22.12.2000, p. 74.
38.Identificarea animalelor
- Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE (232)
(232)JO L 5, 9.1.2004, p. 8.
- Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (233)
(233)JO L 204, 11.8.2000, p. 1.
- Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea şi înregistrarea porcinelor (234)
(234)JO L 213, 8.8.2008, p. 31.
39.Ameliorarea animalelor
- Articolul 37 şi articolul 64 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condiţiile zootehnice şi genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducţie de rasă pură, a porcilor de reproducţie hibrizi şi a materialului germinativ provenit de la acestea, comerţului cu acestea şi introducerii lor în Uniune şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 şi a Directivelor 89/608/CEE şi 90/425/CEE ale Consiliului, precum şi de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor ("Regulamentul privind ameliorarea animalelor") (235)
(235)JO L 171, 29.6.2016, p. 66.
40.Bunăstarea animalelor
- Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 (236)
(236)JO L 3, 5.1.2005, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecţia animalelor în momentul uciderii (237)
(237)JO L 303, 18.11.2009, p. 1.
41.Sănătatea plantelor
- Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale şi împotriva răspândirii lor în Comunitate (238)
(238)JO L 169, 10.7.2000, p. 1.
- Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 şi (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE şi 2007/33/CE ale Consiliului (239)
(239)JO L 317, 23.11.2016, p. 4.
42.Material de reproducere a plantelor
- Directiva 66/402/CEE a Consiliului din 14 iunie 1966 privind comercializarea seminţelor de cereale (240)
(240)JO 125, 11.7.1966, p. 2309.
- Directiva 68/193/CEE a Consiliului din 9 aprilie 1968 privind comercializarea materialului pentru înmulţirea vegetativă a viţei de vie (241)
(241)JO L 93, 17.4.1968, p. 15.
- Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (242)
(242)JO L 11, 15.1.2000, p. 17.
- Directiva 2002/53/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole (243)
(243)JO L 193, 20.7.2002, p. 1.
- Directiva 2002/54/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea seminţelor de sfeclă (244)
(244)JO L 193, 20.7.2002, p. 12.
- Directiva 2002/55/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea seminţelor de legume (245)
(245)JO L 193, 20.7.2002, p. 33.
- Directiva 2002/56/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea cartofilor de sămânţă (246)
(246)JO L 193, 20.7.2002, p. 60.
- Directiva 2002/57/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre (247)
(247)JO L 193, 20.7.2002, p. 74.
- Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe (248)
(248)JO L 267, 8.10.2008, p. 8.
43.Controale oficiale, controale sanitar-veterinare
Trimiterile la laboratoarele naţionale de referinţă din actele enumerate în prezenta secţiune nu se interpretează ca incluzând laboratorul de referinţă din Regatul Unit. Acest lucru nu împiedică un laborator naţional de referinţă situat într-un stat membru să îndeplinească funcţiile de laborator naţional de referinţă în ceea ce priveşte Irlanda de Nord. Informaţiile şi materialele schimbate în acest scop între autorităţile competente din Irlanda de Nord şi un laborator naţional de referinţă dintr-un stat membru nu fac obiectul unor divulgări ulterioare de către laboratorul naţional de referinţă fără acordul prealabil al autorităţilor competente respective.
- Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (249)
(249)JO L 95, 7.4.2017, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor (250)
(250)JO L 165, 30.4.2004, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (251)
(251)JO L 139, 30.4.2004, p. 206.
- Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din ţări terţe introduse în Comunitate şi de modificare a Directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE şi 90/675/CEE (252)
(252)JO L 268, 24.9.1991, p. 56.
- Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din ţări terţe şi sunt introduse în Comunitate (253)
(253)JO L 24, 30.1.1998, p. 9.
- Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite animale vii şi produse în vederea realizării pieţei interne (254)
(254)JO L 224, 18.8.1990, p. 29.
- Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieţei interne (255)
(255)JO L 395, 30.12.1989, p. 13.
44.Chestiuni sanitare şi fitosanitare - Altele
- Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor 
-agoniste în creşterea animalelor şi de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE şi 88/299/CEE (256)
-agoniste în creşterea animalelor şi de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE şi 88/299/CEE (256)(256)JO L 125, 23.5.1996, p. 3.
- Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanţe şi a reziduurilor acestora în animale vii şi în produse de origine animală şi de abrogare a Directivelor 85/358/CEE şi 86/469/CEE şi a Deciziilor 89/187/CEE şi 91/664/CEE (257)
(257)JO L 125, 23.5.1996, p. 10.
45.Proprietatea intelectuală
- Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (258)
(258)JO L 39, 13.2.2008, p. 16.
- Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare (259)
(259)JO L 343, 14.12.2012, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 251/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 februarie 2014 privind definirea, descrierea, prezentarea, etichetarea şi protejarea indicaţiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului (260)
(260)JO L 84, 20.3.2014, p. 14.
- Secţiunile 2 şi 3 din capitolul I de la Titlul II din partea II a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (261)
(261)JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
- Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autorităţile vamale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1383/2003 al Consiliului (262)
(262)JO L 181, 29.6.2013, p. 15.
46.Pescuitul şi acvacultura
- Regulamentul (CEE) nr. 3703/85 al Comisiei din 23 decembrie 1985 de stabilire a modalităţii de aplicare a normelor comune de comercializare pentru anumiţi peşti proaspeţi sau refrigeraţi (263)
(263)JO L 351, 28.12.1985, p. 63.
- Regulamentul (CEE) nr. 2136/89 al Consiliului din 21 iunie 1989 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de sardine şi a unor descrieri comerciale pentru conservele de sardine şi conservele de produse de tipul sardine (264)
(264)JO L 212, 22.7.1989, p. 79.
- Regulamentul (CEE) nr. 1536/92 al Consiliului din 9 iunie 1992 privind stabilirea normelor comune de comercializare pentru conservele de ton şi de pălămidă (265)
(265)JO L 163, 17.6.1992, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 2406/96 al Consiliului din 26 noiembrie 1996 privind stabilirea standardelor comune de piaţă pentru anumite produse pescăreşti (266)
(266)JO L 334, 23.12.1996, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecţie a puietului de organisme marine (267) în măsura în care se referă la dispoziţii legate de dimensiunile minime ale organismelor marine
(267)JO L 125, 27.4.1998, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 şi (CE) nr. 1966/2006 (268), în măsura în care se referă la dispoziţii legate de standardele de comercializare
(268)JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (269), în măsura în care se referă la dispoziţii legate de standardele de comercializare şi de informaţiile furnizate consumatorilor
(269)JO L 354, 28.12.2013, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 şi (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 şi (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului şi a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (270), în măsura în care se referă la dispoziţii legate de standardele de comercializare pentru produsele pescăreşti şi de acvacultură
(270)JO L 354, 28.12.2013, p. 22.
- Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 şi (CE) nr. 601/2004 şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 şi (CE) nr. 1447/1999 (271)
(271)JO L 286, 29.10.2008, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1035/2001 al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unui sistem de documentare a capturilor pentru speciile Dissostichus (272)
(272)JO L 145, 31.5.2001, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 640/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 iulie 2010 de stabilire a unui program de documentare a capturilor de ton roşu (Thunnus thynnus) şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1984/2003 al Consiliului (273)
(273)JO L 194, 24.7.2010, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului din 18 septembrie 2007 de instituire a unor măsuri pentru regenerarea rezervelor de anghilă din Europa (274)
(274)JO L 248, 22.9.2007, p. 17.
47.Altele
- Partea III din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (275), cu excepţia capitolului VI
(275)JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
- Regulamentul (CE) nr. 2964/95 al Consiliului din 20 decembrie 1995 de introducere a înregistrării importurilor şi a livrărilor de ţiţei în cadrul Comunităţii (276)
(276)JO L 310, 22.12.1995, p. 5.
- Regulamentul (CE) nr. 2182/2004 al Consiliului din 6 decembrie 2004 privind medaliile şi jetoanele similare monedelor euro (277)
(277)JO L 373, 21.12.2004, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieşirea din Comunitate (278)
(278)JO L 309, 25.11.2005, p. 9.
- Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de abrogare a Directivei 2001/37/CE (279)
(279)JO L 127, 29.4.2014, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind exportul bunurilor culturale (280)
(280)JO L 39, 10.2.2009, p. 1.
- Directiva 2014/60/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (281)
(281)JO L 159, 28.5.2014, p. 1.
- Directiva 69/493/CEE a Consiliului din 15 decembrie 1969 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la sticla cristal (282)
(282)JO L 326, 29.12.1969, p. 36.
- Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere şi tranzitului de produse cu dublă utilizare (283)
(283)JO L 134, 29.5.2009, p. 1.
- Directiva 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme (284)
(284)JO L 256, 13.9.1991, p. 51.
- Regulamentul (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 10 din Protocolul Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva fabricării şi traficului ilegale de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adiţional la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate (Protocolul ONU privind armele de foc) şi de stabilire a măsurilor privind autorizaţiile de export, importul şi tranzitul pentru arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi muniţii (285)
(285)JO L 94, 30.3.2012, p. 1.
- Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor şi condiţiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunităţii (286)
(286)JO L 146, 10.6.2009, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 privind comerţul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura şi alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (287)
(287)JO L 200, 30.7.2005, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 2368/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 de punere în aplicare a sistemului de certificare pentru Procesul Kimberley privind comerţul internaţional cu diamante brute (288)
(288)JO L 358, 31.12.2002, p. 28.
- Măsurile restrictive în vigoare în temeiul articolului 215 din TFUE în măsura în care acestea se referă la comerţul cu mărfuri între Uniune şi ţări terţe
ANEXA II6:ANEXA 6 - DISPOZIŢIILE DIN DREPTUL UNIUNII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 9
1.Taxa pe valoarea adăugată (1)
(1)Rubricile şi subrubricile din prezenta anexă sunt pur orientative.
- Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2)
(2)JO L 347, 11.12.2006, p. 1.
- Directiva 2008/9/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoare adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat membru decât statul membru de rambursare (3)
(3)JO L 44, 20.2.2008, p. 23.
- Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (4)
(4)JO L 268, 12.10.2010, p. 1.
- Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de impozite, taxe şi alte măsuri (5)
(5)JO L 84, 31.3.2010, p. 1.
- A treisprezecea directivă 86/560/CEE a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunităţii (6)
(6)JO L 326, 21.11.1986, p. 40.
- Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe (7)
(7)JO L 346, 29.12.2007, p. 6.
- Directiva 2009/132/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 de stabilire a domeniului de aplicare a articolului 143 literele (b) şi (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce priveşte scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri (8)
(8)JO L 292, 10.11.2009, p. 5.
- Directiva 2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind scutirea de impozit la import pentru loturile mici de bunuri cu caracter necomercial din ţări terţe (9)
(9)JO L 286, 17.10.2006, p. 15.
- Obligaţii care decurg din Acordul dintre Uniunea Europeană şi Regatul Norvegiei privind cooperarea administrativă, combaterea fraudelor şi recuperarea creanţelor în domeniul taxei pe valoarea adăugată (10)
(10)JO L 195, 1.8.2018, p. 1.
- Obligaţii care decurg din Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Confederaţia Elveţiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei şi a oricărei alte activităţi ilegale desfăşurate în detrimentul intereselor financiare ale acestora (11)
(11)JO L 46, 17.2.2009, p. 8.
2.Accize
- Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor şi de abrogare a Directivei 92/12/CEE (12)
(12)JO L 9, 14.1.2009, p. 12.
- Regulamentul (UE) nr. 389/2012 al Consiliului din 2 mai 2012 privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2004 (13)
(13)JO L 121, 8.5.2012, p. 1.
- Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de impozite, taxe şi alte măsuri (14)
(14)JO L 84, 31.3.2010, p. 1.
- Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice (15)
(15)JO L 316, 31.10.1992, p. 21.
- Directiva 92/84/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea ratelor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice (16)
(16)JO L 316, 31.10.1992, p. 29.
- Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (17)
(17)JO L 176, 5.7.2011, p. 24.
- Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţi (18)
(18)JO L 283, 31.10.2003, p. 51.
- Directiva 95/60/CE a Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind marcarea fiscală a motorinelor şi a kerosenului (19)
(19)JO L 291, 6.12.1995, p. 46.
- Decizia nr. 1152/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 2003 privind informatizarea circulaţiei şi a controlului produselor supuse accizelor (20)
(20)JO L 162, 1.7.2003, p. 5.
- Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe (21)
(21)JO L 346, 29.12.2007, p. 6.
- Directiva 2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind scutirea de impozit la import pentru loturile mici de bunuri cu caracter necomercial din ţări terţe (22)
(22)JO L 286, 17.10.2006, p. 15.
ANEXA II7:ANEXA 7 - DISPOZIŢIILE DIN DREPTUL UNIUNII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 11
Următoarele acte se aplică în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord în măsura în care se aplică generării, transmiterii, distribuţiei şi aprovizionării cu energie electrică, comerţului cu energie electrică angro sau schimburilor transfrontaliere de energie electrică.
Nu se aplică dispoziţiile referitoare la pieţele cu amănuntul şi la protecţia consumatorilor. Trimiterile la o dispoziţie a unui alt act al Uniunii din actele enumerate în prezenta anexă nu conferă aplicabilitate dispoziţiei respective atunci când nu se aplică în alt mod şi în Regatul Unit în ceea ce priveşte Irlanda de Nord, cu excepţia cazului în care este o dispoziţie care reglementează pieţele angro de energie electrică care se aplică în Irlanda şi este necesară pentru funcţionarea comună a pieţei unice angro de energie electrică din Irlanda şi Irlanda de Nord.
- Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE (1)
(1)JO L 211, 14.8.2009, p. 55.
- Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003 (2)
(2)JO L 211, 14.8.2009, p. 15.
- Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenţiei pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (3)
(3)JO L 211, 14.8.2009, p. 1.
- Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile în infrastructuri (4)
(4)JO L 33, 4.2.2006, p. 22.
- Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie (5)
(5)JO L 326, 8.12.2011, p. 1.
- Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (6)
(6)JO L 334, 17.12.2010, p. 17.
- Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (7)
(7)JO L 275, 25.10.2003, p. 32.
ANEXA II8:ANEXA II8: ANEXA 8 - DISPOZIŢIILE DIN DREPTUL UNIUNII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 12 ALINEATUL (1) DIN PREZENTUL PROTOCOL ŞI LA ARTICOLUL 7 ALINEATUL (1) DIN ANEXA 4
1.Normele privind ajutorul de stat din TFUE (1)
(1)Rubricile şi subrubricile din prezenta anexă sunt pur orientative.
- Articolele 107, 108 şi 109 din TFUE
- Articolul 106 din TFUE, în măsura în care se referă la ajutorul de stat
- Articolul 93 din TFUE
2.Actele referitoare la noţiunea de ajutor
- Comunicarea Comisiei privind noţiunea de ajutor de stat (2)
(2)JO C 262, 19.7.2016, p. 1.
- Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensaţiei acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general (3)
(3)JO C 8, 11.1.2012, p. 4.
- Comunicare a Comisiei cu privire la aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii (4)
(4)JO C 155, 20.6.2008, p. 10.
3.Regulamentele de exceptare pe categorii
3.1.Regulamentul de abilitare
- Regulamentul (UE) 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (5)
(5)JO L 248, 24.9.2015, p. 1.
3.2.Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare
- Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat (6)
(6)JO L 187, 26.6.2014, p. 1.
3.3.Regulamentele de exceptare pe categorii pe sectoare
- Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale ca fiind compatibile cu piaţa internă, în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (7)
(7)JO L 193, 1.7.2014, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în producţia, prelucrarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură ca fiind compatibile cu piaţa internă, în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (8)
(8)JO L 369, 24.12.2014, p. 37.
- Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi nr. 1107/70 ale Consiliului (9)
(9)JO L 315, 3.12.2007, p. 1.
- Comunicare a Comisiei referitoare la orientări pentru interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători (10)
(10)JO C 92, 29.3.2014, p. 1.
- Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensaţii pentru obligaţia de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredinţată prestarea unui serviciu de interes economic general (11)
(11)JO L 7, 11.1.2012, p. 3.
3.4.Regulamentele privind ajutorul de minimis
- Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (12)
(12)JO L 352, 24.12.2013, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general (13)
(13)JO L 114, 26.4.2012, p. 8.
- Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol (14)
(14)JO L 352, 24.12.2013, p. 9.
- Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului şi acvaculturii (15)
(15)JO L 190, 28.6.2014, p. 45.
4.Regulile de procedură
- Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (16)
(16)JO L 248, 24.9.2015, p. 9.
- Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (17)
(17)JO L 140, 30.4.2004, p. 1.
- Comunicare din partea Comisiei - Pentru o punere în aplicare eficientă a deciziilor Comisiei de obligare a statelor membre să recupereze ajutorul de stat ilegal şi incompatibil (18)
(18)JO C 272, 15.11.2007, p. 4.
- Comunicarea Comisiei privind stabilirea regulilor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal (19)
(19)JO C 119, 22.5.2002, p. 22.
- Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de către instanţele naţionale (20)
(20)JO C 85, 9.4.2009, p. 1.
- Comunicare a Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referinţă şi de scont (21)
(21)JO C 14, 19.1.2008, p. 6.
- Comunicare a Comisiei - Codul celor mai bune practici de desfăşurare a procedurilor de control al ajutoarelor de stat (22)
(22)Nepublicată încă în JO.
- Comunicarea C (2003) 4582 a Comisiei din 1 decembrie 2003 privind secretul profesional în deciziile din domeniul ajutorului de stat (23)
(23)JO C 297, 9.12.2003, p. 6.
5.Normele de compatibilitate
5.1.Proiectele importante de interes european comun
- Comunicarea Comisiei - Criterii pentru analiza compatibilităţii cu piaţa internă a ajutorului de stat destinat să promoveze realizarea unor proiecte importante de interes european comun (24)
(24)JO C 188, 20.6.2014, p. 4.
5.2.Ajutoarele pentru agricultură
- Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (25)
(25)JO C 204, 1.7.2014, p. 1.
5.3.Ajutoarele pentru pescuit şi acvacultură
- Comunicarea Comisiei - Orientări pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului şi acvaculturii (26)
(26)JO C 217, 2.7.2015, p. 1.
5.4.Ajutoarele regionale
- Orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020 (27)
(27)JO C 209, 23.7.2013, p. 1.
5.5.Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare şi inovare
- Comunicarea Comisiei - Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (28)
(28)JO C 198, 27.6.2014, p. 1.
5.6.Ajutoarele pentru capital de risc
- Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investiţiilor de finanţare de risc (29)
(29)JO C 19, 22.1.2014, p. 4.
5.7.Ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare
- Comunicare a Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (30)
(30)JO C 249, 31.7.2014, p. 1.
5.8.Ajutoarele pentru formare
- Comunicarea Comisiei - Criterii pentru analiza compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru formare care fac obiectul notificării individuale (31)
(31)JO C 188, 11.8.2009, p. 1.
5.9.Ajutoarele pentru ocuparea forţei de muncă
- Comunicarea Comisiei - Criterii pentru analiza compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizaţi şi a celor cu handicap, care fac obiectul notificării individuale (32)
(32)JO C 188, 11.8.2009, p. 6.
5.10.Normele temporare ca răspuns la crizele economice şi financiare
- Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare (33)
(33)JO C 216, 30.7.2013, p. 1.
- Comunicare a Comisiei privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar (34)
(34)JO C 72, 26.3.2009, p. 1.
- Comunicare a Comisiei privind restabilirea viabilităţii şi evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (35)
(35)JO C 195, 19.8.2009, p. 9.
5.11.Asigurarea creditelor la export
- Comunicarea Comisiei către statele membre privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul asigurării creditelor la export pe termen scurt (36)
(36)JO C 392, 19.12.2012, p. 1.
5.12.Energia şi mediul
5.12.1. Mediul şi energia
- Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020 (37)
(37)JO C 200, 28.6.2014, p. 1.
- Comunicarea Comisiei - Orientări privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012 (38)
(38)JO C 158, 5.6.2012, p. 4.
5.12.2. Energia electrică (costuri irecuperabile)
- Comunicarea Comisiei privind metodologia de analiză a ajutoarelor de stat legate de costurile irecuperabile (39)
(39)http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/stranded_costs_en.pdf
5.12.3. Cărbunele
- Decizia Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive (40)
(40)JO L 336, 21.12.2010, p. 24.
5.13.Industriile de bază şi industria prelucrătoare (oţel)
- Comunicarea Comisiei privind anumite aspecte ale tratării cazurilor de concurenţă care rezultă din expirarea Tratatului CECO (41)
(41)JO C 152, 26.6.2002, p. 5.
5.14.Serviciile poştale
- Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor de concurenţă în sectorul poştal şi privind evaluarea anumitor măsuri de stat cu privire la serviciile poştale (42)
(42)JO C 39, 6.2.1998, p. 2.
5.15.Audiovizualul, radiodifuziunea şi televiziunea şi comunicaţiile în bandă largă
5.15.1. Producţiile audiovizuale
- Comunicarea Comisiei privind ajutoarele de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale (43)
(43)JO C 332, 15.11.2013, p. 1.
5.15.2. Radiodifuziunea şi televiziunea
- Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune (44)
(44)JO C 257, 27.10.2009, p. 1.
5.15.3. Reţeaua în bandă largă
- Orientări ale UE pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a reţelelor de comunicaţii în bandă largă (45)
(45)JO C 25, 26.1.2013, p. 1.
5.16.Transportul şi infrastructura
- Comunicare a Comisiei - Linii directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare (46)
(46)JO C 184, 22.7.2008, p. 13.
- Orientări comunitare privind ajutoarele de stat pentru transportul maritim (47)
(47)JO C 13, 17.1.2004, p. 3.
- Comunicare a Comisiei cu privire la orientările privind ajutoarele de stat complementare finanţării comunitare pentru lansarea autostrăzilor maritime (48)
(48)JO C 317, 12.12.2008, p. 10.
- Comunicare a Comisiei de stabilire a unor orientări privind ajutoarele de stat pentru societăţile de administrare a navelor (49)
(49)JO C 132, 11.6.2009, p. 6.
- Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor şi companiilor aeriene (50)
(50)JO C 99, 4.4.2014, p. 3.
5.17.Serviciile de interes economic general (SIEG)
- Comunicare a Comisiei - Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensaţiilor pentru obligaţia de serviciu public (51)
(51)JO C 8, 11.1.2012, p. 15.
6.Transparenţa relaţiilor financiare dintre statele membre şi întreprinderile publice
- Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparenţa relaţiilor financiare dintre statele membre şi întreprinderile publice, precum şi transparenţa relaţiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi (52)
(52)JO L 318, 17.11.2006, p. 17.
ANEXA II9:ANEXA 9 - PROCEDURILE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 12 ALINEATUL (2)
Comitetul mixt stabileşte valoarea iniţială a nivelului anual total maxim al sprijinului care face obiectul exceptării şi valoarea iniţială a procentului minim de la articolul 12 alineatul (2), având în vedere cele mai recente informaţii disponibile. Valoarea iniţială a nivelului anual total maxim al sprijinului care face obiectul exceptării se stabileşte ţinând seama de caracteristicile viitorului sistem de sprijin pentru agricultură al Regatului Unit, precum şi de media anuală a valorii totale a cheltuielilor efectuate în Irlanda de Nord în cadrul politicii agricole comune în temeiul actualului CFM 2014-2020. Valoarea iniţială a procentului minim se stabileşte ţinând seama de caracteristicile sistemului de sprijin pentru agricultură al Regatului Unit, precum şi de procentul din cheltuielile totale din cadrul politicii agricole comune a Uniunii conform cu dispoziţiile anexei 2 la Acordul OMC privind agricultura, astfel cum a fost notificat pentru perioada în cauză.
Comitetul mixt ajustează nivelul sprijinului şi procentul menţionate la primul paragraf stabilite ţinând seama de caracteristicile sistemului de sprijin pentru agricultură al Regatului Unit la orice variaţie a cuantumului total al sprijinului disponibil în temeiul politicii agricole comune a Uniunii conform fiecărui cadru financiar multianual din viitor.
În cazul în care Comitetul comun nu stabileşte valoarea iniţială a nivelului sprijinului şi a procentului în conformitate cu primul paragraf sau nu ajustează nivelul sprijinului şi procentul în conformitate cu al doilea paragraf, până la sfârşitul perioadei de tranziţie sau, după caz, în termen de un an de la intrarea în vigoare a unui viitor cadru financiar multianual, aplicarea articolului 12 alineatul (2) se suspendă până când Comitetul mixt stabileşte sau ajustează nivelul sprijinului şi procentul respectiv.
ANEXA II10:ANEXA 10 - PROCEDURILE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 18 ALINEATUL (3)
1.În cazul în care Uniunea sau Regatul Unit intenţionează să ia măsuri de salvgardare în temeiul articolului 18 alineatul (1) din prezentul protocol, notifică acest lucru, fără întârziere, Regatului Unit sau Uniunii, după caz, prin intermediul Comitetului mixt şi furnizează toate informaţiile relevante.
2.Uniunea şi Regatul Unit încep imediat consultări în cadrul Comitetului mixt în vederea găsirii unei soluţii comun acceptabile.
3.Uniunea sau Regatul Unit, după caz, nu poate lua măsuri de salvgardare decât după o lună de la data notificării prevăzute la punctul 1, cu excepţia cazului în care procedura de consultare prevăzută la punctul 2 a fost încheiată înainte de expirarea termenului stabilit. Atunci când circumstanţe excepţionale care necesită o acţiune imediată exclud o examinare prealabilă, Uniunea sau Regatul Unit, după caz, poate aplica de îndată măsurile de protecţie strict necesare pentru remedierea situaţiei.
4.Uniunea sau Regatul Unit, după caz, notifică Comitetului mixt, fără întârziere, măsurile luate şi furnizează toate informaţiile relevante.
5.Măsurile de salvgardare luate fac obiectul unor consultări în cadrul Comitetului mixt la fiecare trei luni de la data adoptării lor, în vederea anulării lor înainte de data prevăzută de expirare sau a limitării domeniului lor de aplicare. Uniunea sau Regatul Unit, după caz, poate solicita în orice moment Comitetului mixt să revizuiască astfel de măsuri.
6.Punctele 1-5 se aplică, mutatis mutandis, măsurilor de reechilibrare menţionate la articolul 18 alineatul (2) din prezentul protocol.
ANEXA III:PROTOCOL nr. 2 din 19 februarie 2019 PRIVIND ZONELE DE SUVERANITATE ALE REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD ÎN CIPRU
Uniunea şi Regatul Unit,
REAMINTIND că declaraţia comună privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru, anexată la Actul final al Tratatului de aderare a Regatului Unit la Comunităţile Europene, prevedea că regimul aplicabil relaţiilor dintre Comunitatea Economică Europeană şi zonele de suveranitate va fi definit în contextul unui eventual acord între Comunitate şi Republica Cipru,
CONFIRMÂND că regimul aplicabil relaţiilor dintre Uniune şi zonele de suveranitate după retragerea Regatului Unit din Uniune ar trebui să fie definit în continuare ţinând seama de statutul Republicii Cipru de stat membru al Uniunii,
ŢINÂND SEAMA de dispoziţiile privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit ("zonele de suveranitate"), Akrotiri şi Dhekelia, prevăzute în Tratatul de constituire a Republicii Cipru şi în schimburile de note aferente acestuia din 16 august 1960 (denumit în continuare "Tratatul de constituire"),
CONFIRMÂND că retragerea Regatului Unit din Uniune nu ar trebui să afecteze drepturile şi obligaţiile care îi revin Republicii Cipru în temeiul dreptului Uniunii sau drepturile şi obligaţiile părţilor la Tratatul de constituire,
REAMINTIND că, de la data aderării Republicii Cipru la Uniune, dreptul Uniunii se aplică în zonele de suveranitate numai în măsura necesară pentru a garanta aplicarea regimului prevăzut de Protocolul nr. 3 privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru, anexat la Actul privind condiţiile de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (denumit în continuare "Protocolul nr. 3"),
LUÂND ACT de schimbul de note din 16 august 1960 dintre Guvernul Regatului Unit şi Guvernul Republicii Cipru privind administrarea zonelor de suveranitate şi de declaraţia Guvernului Regatului Unit anexată, conform căreia unul dintre principalele obiective care trebuie îndeplinite îl constituie protejarea intereselor persoanelor care îşi au reşedinţa sau lucrează în zonele de suveranitate şi având în vedere, în acest context, că respectivele persoane ar trebui să beneficieze, în măsura posibilului, de acelaşi tratament de care beneficiază persoanele care îşi au reşedinţa sau lucrează în Republica Cipru,
LUÂND ACT de angajamentul asumat de Regatul Unit de a menţine aplicarea regimului prevăzut în Tratatul de constituire, conform căruia autorităţile Republicii Cipru administrează un număr mare de servicii publice în zonele de suveranitate, inclusiv în domeniul agriculturii, al vămilor şi în cel fiscal,
ÎNTRUCÂT zonele de suveranitate ar trebui să rămână parte a teritoriului vamal al Uniunii după retragerea Regatului Unit din Uniune,
LUÂND ACT de dispoziţiile Tratatului de constituire referitoare la acordurile vamale dintre zonele de suveranitate şi Republica Cipru, în special cele prevăzute în anexa F partea I la respectivul tratat,
LUÂND ACT de angajamentul asumat de Regatul Unit de a nu crea posturi vamale sau alte puncte de trecere a frontierei între zonele de suveranitate şi Republica Cipru şi de a nu crea porturi maritime sau aeroporturi comerciale ori civile;
DORIND să stabilească dispoziţii adecvate care să permită îndeplinirea obiectivelor regimului prevăzut în Protocolul nr. 3 după retragerea Regatului Unit din Uniune,
AVÂND ÎN VEDERE că dispoziţiile prezentului protocol ar trebui să asigure punerea în aplicare şi respectarea corespunzătoare a dispoziţiilor relevante din dreptul Uniunii referitoare la zonele de suveranitate după retragerea Regatului Unit din Uniune,
AVÂND ÎN VEDERE că trebuie adoptate dispoziţii corespunzătoare în ceea ce priveşte scutirea de la plata taxelor vamale şi a altor taxe şi impozite de care forţele armate ale Regatului Unit şi personalul asociat pot continua să beneficieze după retragerea Regatului Unit din Uniune,
RECUNOSCÂND că este necesar să se prevadă dispoziţii specifice privind controlul mărfurilor şi al persoanelor care trec frontierele externe ale zonelor de suveranitate, precum şi să se prevadă condiţiile în care dispoziţiile relevante din dreptul Uniunii se aplică liniei de demarcaţie dintre zonele în care guvernul Republicii Cipru nu exercită un control efectiv şi zona de suveranitate Dhekelia, astfel cum se prevede în prezent în Protocolul nr. 10 privind Cipru, anexat la Actul privind condiţiile de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (denumit în continuare "Protocolul nr. 10"),
RECUNOSCÂND că pentru a asigura punerea în aplicare eficace a dispoziţiilor prezentului protocol este esenţială cooperarea dintre Republica Cipru şi Regatul Unit,
AVÂND ÎN VEDERE că, pe baza dispoziţiilor prezentului protocol, după retragerea Regatului Unit din Uniune, se va aplica dreptul Uniunii în ceea ce priveşte zonele de suveranitate în anumite domenii de politică ale Uniunii,
RECUNOSCÂND regimul unic prevăzut cu privire la persoanele care îşi au reşedinţa şi lucrează în zonele de suveranitate în temeiul Tratatului de constituire şi al Declaraţiei din 1960 şi obiectivul aplicării consecvente a legislaţiei relevante a Uniunii atât în Republica Cipru, cât şi în zonele de suveranitate în vederea sprijinirii acestui regim,
LUÂND ACT, în acest sens, de faptul că prin intermediul prezentului protocol, Regatul Unit încredinţează Republicii Cipru, în calitate de stat membru al Uniunii, responsabilitatea de a pune în aplicare şi de a asigura respectarea dispoziţiilor din dreptul Uniunii în zonele de suveranitate, astfel cum se prevede în prezentul protocol,
REAMINTIND că Republica Cipru este responsabilă pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării dreptului Uniunii în ceea ce priveşte mărfurile având drept destinaţie zonele de suveranitate sau care provin din aceste zone care intră sau ies de pe teritoriul Republicii Cipru printr-un port maritim sau un aeroport situat pe teritoriul său,
SUBLINIIND faptul că dispoziţiile prezentului protocol nu aduc atingere articolelor 1 şi 2 din Tratatul de constituire şi poziţiilor exprimate în această privinţă de Republica Cipru şi de Regatul Unit,
AVÂND ÎN VEDERE că dispoziţiile prezentului protocol ar trebui să aibă drept unic scop reglementarea situaţiei speciale a zonelor de suveranitate şi nu ar trebui să se aplice niciunui alt teritoriu sau să constituie un precedent,
CONVIN cu privire la următoarele dispoziţii, care se anexează la Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumit în continuare "Acordul de retragere"):
Art. 1: Dispoziţii generale
(1)În sensul prezentului protocol, orice trimitere la Regatul Unit în dispoziţiile aplicabile din Acordul de retragere se interpretează ca referindu-se la Regatul Unit în ceea ce priveşte zonele de suveranitate. Titlurile I, II şi III din partea a treia şi partea a şasea se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentului protocol.
(2)Prin derogare de la articolul 4 alineatele (4) şi (5) din Acordul de retragere, dispoziţiile prezentului protocol referitoare la dreptul Uniunii sau la concepte ori dispoziţii ce ţin de dreptul Uniunii se interpretează, în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi executarea lor, în conformitate cu jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(3)Fără a aduce atingere articolului 71 din Acordul de retragere, în plus faţă de orice dispoziţii ale dreptului Uniunii privind protecţia datelor cu caracter personal aplicabile zonelor de suveranitate şi pe teritoriul acestora în temeiul prezentului protocol, Regulamentul (UE) 2016/679 şi Directiva (UE) 2016/680 se aplică în ceea ce priveşte datele cu caracter personal prelucrate în zonele de suveranitate în temeiul prezentului protocol.
(4)Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) din Acordul de retragere, în cazul în care prezentul protocol face trimitere la un act al Uniunii, trimiterea la actul respectiv se interpretează ca trimitere la actul în cauză, astfel cum a fost modificat sau înlocuit. Prezentul alineat nu se aplică în ceea ce priveşte articolul 4 alineatele (3) şi (10) din Regulamentul (CE) nr. 866/2004 al Consiliului (1), căruia i se aplică articolul 10 alineatul (2).
(1)Regulamentul (CE) nr. 866/2004 al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind regimul stabilit în temeiul dispoziţiilor articolului 2 din Protocolul nr. 10 din Actul de aderare (JO L 161, 30.4.2004, p. 128).
(5)În cazul în care Uniunea consideră, prin derogare de la articolele 7 şi 8 din Acordul de retragere, că accesul total sau parţial al Regatului Unit sau, după caz, al Regatului Unit în ceea ce priveşte zonele de suveranitate este strict necesar pentru a permite Regatului Unit să respecte obligaţiile care îi revin în temeiul prezentului protocol, inclusiv în situaţiile în care acest acces este necesar deoarece accesul la informaţiile relevante nu poate fi facilitat prin alte mijloace practice, orice trimitere, în dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol, la statele membre şi la autorităţile competente ale statelor membre se interpretează ca incluzând Regatul Unit sau, după caz, Regatul Unit în ceea ce priveşte zonele de suveranitate, în ceea ce priveşte accesul la orice reţea, sistem de informaţii sau bază de date instituită în temeiul dreptului Uniunii.
Art. 2: Teritoriul vamal al Uniunii
(1)Zonele de suveranitate, în contextul Tratatului de constituire, fac parte din teritoriul vamal al Uniunii. Aşadar, dispoziţiile din dreptul Uniunii referitoare la vămi şi la politica comercială comună, inclusiv dispoziţiile din dreptul Uniunii care prevăd controlul vamal al anumitor mărfuri în scopuri specifice, se aplică zonelor de suveranitate şi pe teritoriul acestora.
(2)Mărfurile produse de fabricanţi în zonele de suveranitate şi introduse pe piaţă pe teritoriul vamal al Uniunii sunt considerate mărfuri aflate în liberă circulaţie.
(3)Toate mărfurile destinate utilizării în zonele de suveranitate intră în insula Cipru prin aeroporturile şi porturile maritime civile ale Republicii Cipru, iar autorităţile Republicii Cipru efectuează toate formalităţile vamale, controalele vamale şi colectarea drepturilor de import aferente acestora.
(4)Toate mărfurile destinate exportului părăsesc insula Cipru prin aeroporturile şi porturile maritime civile ale Republicii Cipru, iar autorităţile Republicii Cipru efectuează toate formalităţile vamale de export şi controalele vamale aferente acestora.
(5)Controlul vamal al documentelor şi al echipamentelor menţionate în secţiunea 11 punctul 3 din anexa C la Tratatul de constituire se efectuează în conformitate cu dispoziţiile secţiunii respective.
(6)Prin derogare de la alineatele (3) şi (4) şi cu unicul scop de a sprijini funcţionarea zonelor de suveranitate ca baze militare, având în vedere Tratatul de constituire, se aplică următoarele dispoziţii:
a)următoarele mărfuri pot intra sau pot ieşi din insula Cipru printr-un port maritim sau printr-un aeroport situat în zonele de suveranitate, cu condiţia ca autorităţile din zonele de suveranitate să efectueze toate formalităţile vamale, toate controalele vamale şi colectarea taxelor aferente mărfurilor respective:
(i)mărfurile importate sau exportate în scopuri oficiale sau militare;
(ii)mărfurile importate sau exportate în bagajele personale, exclusiv pentru uzul personal, de către personal al Regatului Unit sau în numele acestuia, precum şi de către alte persoane care călătoresc în misiuni de apărare sau de afaceri oficiale;
b)coletele expediate sau primite de membri ai personalului Regatului Unit sau de către persoane aflate în întreţinerea acestora şi care sunt transportate de către British Forces Post Office pot intra sau pot ieşi din insula Cipru printr-un port maritim sau printr-un aeroport situat în zonele de suveranitate, în următoarele condiţii:
(i)coletele primite adresate membrilor personalului Regatului Unit sau persoanelor aflate în întreţinerea acestora se transportă într-un container sigilat şi sunt trimise după sosirea lor la un post vamal din Republica Cipru, astfel încât autorităţile Republicii Cipru să poată efectua formalităţile vamale, controalele vamale şi colectarea taxelor de import aferente acestor produse;
(ii)coletele expediate de membri ai personalului Regatului Unit sau de persoane aflate în întreţinerea acestora sunt supuse controlului vamal al autorităţilor din zonele de suveranitate.
În sensul prezentului alineat, "membri ai personalului Regatului Unit sau persoane aflate în întreţinerea acestora" înseamnă persoanele definite la punctul 1 din partea I a anexei B la Tratatul de constituire.
Regatul Unit face schimb de informaţii relevante cu Republica Cipru în vederea asigurării unei cooperări strânse între părţi, pentru a preveni evaziunea de la plata taxelor şi impozitelor, inclusiv contrabanda.
(7)Articolele 34, 35 şi 36 din TFUE şi alte dispoziţii din dreptul Uniunii privind mărfurile, în special măsurile adoptate în temeiul articolului 114 din TFUE, se aplică zonelor de suveranitate şi pe teritoriul acestora.
(8)Mărfurile care sosesc din zonele din Republica Cipru în care guvernul Republicii Cipru nu exercită un control efectiv traversează linia de demarcaţie dintre zonele respective şi zona estică de suveranitate a Regatului Unit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 866/2004.
Fără a aduce atingere articolului 6 din prezentul protocol, Regatul Unit este responsabil pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării Regulamentului (CE) nr. 866/2004 în ceea ce priveşte zonele de suveranitate, în conformitate cu dispoziţiile regulamentului respectiv. Regatul Unit invită autorităţile Republicii Cipru să efectueze toate controalele veterinare, fitosanitare şi privind siguranţa alimentelor necesare în conformitate cu regulamentul respectiv.
(9)Regatul Unit este responsabil pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării dispoziţiilor din dreptul Uniunii menţionate la alineatul (1) în ceea ce priveşte mărfurile care intră sau ies din zonele de suveranitate în temeiul alineatului (6).
Regatul Unit este, de asemenea, responsabil pentru eliberarea licenţelor, a autorizaţiilor sau a certificatelor care pot fi solicitate în ceea ce priveşte mărfurile menţionate în secţiunea 5 punctul 1 din anexa F la Tratatul de constituire.
(10)Republica Cipru este responsabilă pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării în zonele de suveranitate a dispoziţiilor din dreptul Uniunii menţionate la alineatul (7).
Art. 3: Impozitare
(1)Dispoziţiile din dreptul Uniunii privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, adoptate în temeiul articolului 113 din TFUE, se aplică zonelor de suveranitate şi pe teritoriul acestora.
(2)Tranzacţiile iniţiate în zonele de suveranitate sau destinate acestora sunt considerate tranzacţii iniţiate în Republica Cipru sau destinate Republicii Cipru în scopul taxei pe valoarea adăugată (TVA), al accizelor şi al altor impozite indirecte.
(3)Republica Cipru este responsabilă pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării dispoziţiilor din dreptul Uniunii menţionate în prezentul articol în zonele de suveranitate, inclusiv pentru colectarea taxelor şi a impozitelor de plătit de către persoanele fizice sau juridice civile care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite în zonele de suveranitate.
Art. 4: Scutiri de taxe
(1)Mărfurile sau serviciile primite, achiziţionate sau importate pentru a fi utilizate de către forţele armate ale Regatului Unit sau de către personalul civil care le însoţeşte ori pentru a asigura aprovizionarea popotelor sau a cantinelor acestora sunt scutite de taxe vamale, TVA şi accize, cu condiţia ca persoanele în cauză să fie eligibile pentru astfel de scutiri în conformitate cu Tratatul de constituire. În acest scop, Regatul Unit eliberează certificate de scutire de taxe în momentul aprobării acordate de către Republica Cipru în ceea ce priveşte mărfurile care intră sub incidenţa articolului 2 alineatul (3).
(2)Orice taxă care poate fi colectată de către autorităţile Regatului Unit în zonele de suveranitate ca urmare a vânzării mărfurilor menţionate la alineatul (1) se remite autorităţilor Republicii Cipru.
Art. 5: Securitate socială
În vederea protejării în continuare a drepturilor persoanelor care îşi au reşedinţa sau sunt angajate pe teritoriul zonelor de suveranitate, Regatul Unit şi Republica Cipru adoptă dispoziţii suplimentare, în cazul în care este necesar, pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a articolului 4 din Protocolul nr. 3 după încheierea perioadei de tranziţie.
Art. 6: Agricultura, pescuitul şi normele veterinare şi fîtosanitare
Dispoziţiile din dreptul Uniunii privind agricultura şi pescuitul din partea a treia titlul III din TFUE şi actele adoptate în temeiul acestor dispoziţii, precum şi normele veterinare şi fitosanitare adoptate în special în temeiul articolului 168 alineatul (4) litera (b) din TFUE se aplică zonelor de suveranitate şi pe teritoriul acestora.
Republica Cipru este responsabilă pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării dispoziţiilor din dreptul Uniunii menţionate la primul paragraf în zonele de suveranitate.
Art. 7: Controlul persoanelor care trec frontierele externe ale zonelor de suveranitate
(1)În sensul prezentului articol, "frontierele externe ale zonelor de suveranitate" înseamnă frontierele maritime, aeroporturile şi porturile maritime situate în zonele de suveranitate, dar nu şi frontierele terestre şi maritime ale acestora cu Republica Cipru. Sub rezerva alineatului (6), în sensul alineatelor (2) şi (7), "puncte de trecere" înseamnă orice punct de trecere autorizat de către autorităţile Regatului Unit pentru trecerea frontierelor externe ale zonelor de suveranitate.
(2)Regatul Unit efectuează controale privind persoanele care trec frontierele externe ale zonelor de suveranitate. Respectivele controale includ verificarea documentelor de călătorie. Toate persoanele trebuie să fie supuse cel puţin unui astfel de control în vederea stabilirii identităţii lor. Regatul Unit permite trecerea frontierelor externe ale zonelor de suveranitate numai prin punctele de trecere.
(3)Resortisanţilor ţărilor terţe şi resortisanţilor Regatului Unit li se permite trecerea frontierelor externe ale zonelor de suveranitate numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
a)deţin un document de călătorie valabil;
b)deţin o viză valabilă pentru Republica Cipru, dacă este necesară o astfel de viză;
c)exercită o activitate în domeniul apărării sau sunt membrii familiei unei persoane care exercită o astfel de activitate; şi
d)nu reprezintă un pericol pentru siguranţa naţională.
Condiţia menţionată la litera (c) nu se aplică resortisanţilor Regatului Unit care trec linia de demarcaţie menţionată la alineatul (6).
Regatul Unit poate deroga de la condiţiile menţionate la primul paragraf numai din motive umanitare, de interes naţional sau pentru a se conforma obligaţiilor sale internaţionale.
Membrii unei forţe armate, ai componentei civile şi persoanele aflate în întreţinerea acestora, astfel cum sunt definiţi în anexa C la Tratatul de constituire, sunt consideraţi ca neavând nevoie de viză pentru Republica Cipru.
(4)Orice solicitant de azil care a intrat pentru prima dată pe teritoriul insulei Cipru din afara Uniunii printr-una dintre zonele de suveranitate este trimis înapoi sau readmis în zonele de suveranitate la cererea statului membru pe teritoriul căruia este prezent solicitantul de azil.
Republica Cipru colaborează în continuare cu Regatul Unit în vederea identificării unor metode şi mijloace practice care să permită respectarea drepturilor şi satisfacerea necesităţilor solicitanţilor de azil şi ale migranţilor ilegali în zonele de suveranitate, ţinând seama de considerentele umanitare şi în conformitate cu legislaţia relevantă privind administrarea zonelor de suveranitate.
(5)Fără a aduce atingere alineatului (6), nu se efectuează controale asupra persoanelor la frontierele terestre şi maritime care delimitează zonele de suveranitate de Republica Cipru.
(6)Linia de demarcaţia dintre zona estică de suveranitate şi zonele din Republica Cipru în care guvernul Republicii Cipru nu exercită un control efectiv este considerată parte a frontierelor externe ale zonelor de suveranitate în sensul prezentului articol pe durata suspendării aplicării acquis-ului, în conformitate cu articolul 1 din Protocolul nr. 10. Linia respectivă poate fi trecută numai la punctele de trecere de la Strovilia şi Pergamos. Republica Cipru, cu acordul prealabil al autorităţilor Regatului Unit şi în cooperare cu acestea, poate adopta măsuri suplimentare pentru a combate migraţia ilegală în ceea ce priveşte persoanele care trec linia de demarcaţie respectivă.
(7)Autorităţile Regatului Unit utilizează unităţi mobile pentru a efectua supravegherea frontierelor externe între punctele de trecere a frontierei şi la punctele de trecere în afara programului normal de lucru la frontierele externe ale zonelor de suveranitate şi la linia de demarcaţie dintre zona de suveranitate Dhekelia şi zonele din Republica Cipru în care guvernul Republicii Cipru nu exercită un control efectiv. Supravegherea se efectuează astfel încât să descurajeze persoanele care încearcă să evite controalele la punctele de trecere. Autorităţile Regatului Unit trimit pe teren un număr suficient de ofiţeri care deţin calificări corespunzătoare pentru a efectua aceste controale şi această supraveghere.
(8)Autorităţile Regatului Unit menţin o cooperare strânsă constantă cu autorităţile Republicii Cipru pentru a garanta eficacitatea controalelor şi a supravegherii menţionate la alineatele (6) şi (7).
Art. 8: Cooperare
Republica Cipru şi Regatul Unit cooperează pentru a asigura punerea în aplicare eficace a prezentului protocol, în special în vederea combaterii fraudei şi a oricăror alte activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii sau ale Regatului Unit. Republica Cipru şi Regatul Unit pot adopta dispoziţii suplimentare privind punerea în aplicare a oricăreia dintre dispoziţiile prezentului protocol. Republica Cipru informează Comisia Europeană cu privire la orice astfel de dispoziţii înainte de intrarea lor în vigoare.
Art. 9: Comitetul specializat
(1)Comitetul specializat privind aspectele referitoare la punerea în aplicare a Protocolului în ceea ce priveşte zonele de suveranitate în Cipru, înfiinţat prin articolul 165 din Acordul de retragere ("Comitetul specializat"):
a)facilitează punerea în aplicare şi executarea prezentului protocol;
b)dezbate orice chestiune, relevantă pentru prezentul protocol, care creează dificultăţi şi care i-a fost sesizată de către Uniune sau de către Regatul Unit; şi
c)adresează recomandări Comitetului mixt cu privire la funcţionarea prezentului protocol, în special propuneri de modificare a trimiterilor la dreptul Uniunii din prezentul protocol.
(2)Comisia Europeană informează Comitetul specializat în legătură cu orice raport prezentat în temeiul articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 866/2004 şi consultă Regatul Unit cu privire la orice propunere a Comisiei de adoptare a unui act de modificare sau de înlocuire a respectivului regulament în cazul în care acestea afectează zonele de suveranitate.
Art. 10: Comitetul mixt
(1)Comitetul mixt modifică orice trimitere la dreptul Uniunii din prezentul protocol, la recomandarea Comitetului specializat.
(2)În cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru a asigura buna funcţionare a prezentului protocol, Comitetul mixt poate, la recomandarea Comitetului specializat, să adopte orice decizie necesară pentru a înlocui, în ceea ce priveşte prezentul protocol, dispoziţiile menţionate la articolul 1 alineatul (4).
(3)Comitetul mixt poate, la recomandarea Comitetului specializat, să modifice articolul 7 alineatul (6) în ceea ce priveşte punctele de trecere identificate în dispoziţia respectivă.
Art. 11: Aplicarea articolul 6 din Protocolul nr. 3 în cursul perioadei de tranziţie
În pofida articolului 127 alineatul (1) din Acordul de retragere, orice măsură adoptată în cursul perioadei de tranziţie în temeiul articolului 6 din Protocolul nr. 3 nu se aplică zonelor de suveranitate sau pe teritoriul acestora.
Art. 12: Monitorizarea şi asigurarea respectării
(1)În ceea ce priveşte zonele de suveranitate şi în legătură cu persoanele fizice şi juridice care îşi au reşedinţa sau sunt stabilite pe teritoriul acestor zone, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii deţin competenţele care le-au fost conferite de dreptul Uniunii în ceea ce priveşte prezentul protocol şi de dispoziţiile din dreptul Uniunii puse în aplicare prin prezentul protocol. În special, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă în această privinţă în conformitate cu dispoziţiile tratatelor.
(2)Actele instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor adoptate în conformitate cu alineatul (1) produc, în ceea ce priveşte zonele de suveranitate şi pe teritoriul acestora, aceleaşi efecte juridice pe care le produc în Uniune şi în statele sale membre.
Art. 13: Responsabilitatea pentru punerea în aplicare
(1)În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul protocol, Regatul Unit este responsabil pentru punerea în aplicare şi asigurarea respectării prezentului protocol în zonele de suveranitate. În pofida alineatului (3), autorităţile competente ale Regatului Unit adoptă legislaţia internă necesară pentru a pune în aplicare prezentul protocol în zonele de suveranitate.
(2)Regatul Unit îşi păstrează dreptul exclusiv de a pune în aplicare şi de a asigura respectarea prezentului protocol în ceea ce priveşte autorităţile sale sau privind orice bunuri imobile deţinute sau ocupate de Ministerul Apărării al Regatului Unit, precum şi orice competenţă coercitivă de executare care presupune competenţa de a intra în locuinţa cuiva sau de a efectua arestări. Regatul Unit îşi păstrează alte competenţe coercitive de executare, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în legislaţia menţionată la alineatul (1).
(3)Republicii Cipru îi revine responsabilitatea de a pune în aplicare şi de a asigura respectarea prezentului protocol în zonele de suveranitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) şi cu articolele 3 şi 6.
ANEXA IV:PROTOCOL nr. 3 din 19 februarie 2019 PRIVIND GIBRALTAR
Uniunea şi Regatul Unit,
REAMINTIND că Regatul Unit este responsabil pentru relaţiile externe ale Gibraltarului şi că dreptul Uniunii se aplică Gibraltarului în măsura prevăzută în Actul de aderare din 1972 în temeiul articolului 355 alineatul (3) din TFUE,
REAMINTIND că prezentul protocol urmează să fie pus în aplicare în conformitate cu ordinile constituţionale respective ale Regatului Spaniei şi ale Regatului Unit,
REAMINTIND că, în conformitate cu articolul 50 din TUE, coroborat cu articolul 106a din Tratatul Euratom şi sub rezerva dispoziţiilor Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice ("Acordul de retragere"), întregul corpus legislativ al Uniunii Europene şi al Euratom încetează să se aplice Regatului Unit şi, prin urmare, şi Gibraltarului, de la data intrării în vigoare a Acordului de retragere,
AVÂND ÎN VEDERE că este necesar să se asigure o retragere ordonată din Uniune în ceea ce priveşte Gibraltar,
SUBLINIIND că retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniune în ceea ce priveşte Gibraltar implică abordarea corespunzătoare a oricărui eventual efect negativ asupra relaţiilor sociale şi economice strânse dintre Gibraltar şi zona înconjurătoare, în special teritoriul municipalităţilor care alcătuiesc Mancomunidad de Municipos del Campo de Gibraltar din Regatul Spaniei,
LUÂND ACT de angajamentul asumat de Regatul Unit în ceea ce priveşte Gibraltar de a veghea în mod satisfăcător la plata prestaţiilor până la 31 decembrie 2020,
URMĂRIND să promoveze în continuare o dezvoltare economică şi socială echilibrată în zonă, în special în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, şi să asigure în continuare cel mai ridicat nivel de protecţie a mediului în conformitate cu dreptul Uniunii, precum şi să continue consolidarea securităţii pentru locuitorii zonei, în special prin cooperarea în domeniul poliţienesc şi vamal,
RECUNOSCÂND beneficiile pentru dezvoltarea economică a zonei care rezultă din libera circulaţie a persoanelor în temeiul dreptului Uniunii, care va continua să se aplice în cursul perioadei de tranziţie,
REAFIRMÂND în special ambiţia de a proteja sănătatea publică şi subliniind necesitatea de a combate consecinţele grave ale fumatului asupra sănătăţii, a societăţii şi a economiei,
SUBLINIIND, de asemenea, necesitatea de a combate frauda şi contrabanda şi de a proteja interesele financiare ale tuturor părţilor implicate,
SUBLINIIND că prezentul protocol nu aduce atingere poziţiei juridice a Regatului Spaniei şi, respectiv, a Regatului Unit în ceea ce priveşte suveranitatea şi jurisdicţia,
LUÂND ACT de memorandumurile de înţelegere încheiate între Regatul Spaniei şi Regatul Unit la 29 noiembrie 2018 cu privire la drepturile cetăţenilor, tutun şi alte produse, cooperarea în domeniul mediului şi cooperarea în materie poliţienească şi vamală, precum şi acordul convenit la 29 noiembrie 2018 de a încheia un tratat privind impozitarea şi privind protecţia intereselor financiare,
CONVIN cu privire la următoarele dispoziţii, care se anexează la Acordul de retragere:
Art. 1: Drepturile cetăţenilor
(1)Regatul Spaniei ("Spania") şi Regatul Unit în ceea ce priveşte Gibraltar cooperează strâns în vederea pregătirii şi susţinerii punerii efective în aplicare a părţii a doua din Acordul de retragere cu privire la drepturile cetăţenilor, care se aplică integral inclusiv în ceea ce îi priveşte pe lucrătorii frontalieri care locuiesc în Gibraltar sau în Spania, în special pe teritoriul municipalităţilor care alcătuiesc Mancomunidad de Municipos del Campo de Gibraltar, şi care, la articolele 24 şi 25, prevede drepturi specifice pentru lucrătorii frontalieri.
(2)În acest scop, autorităţile competente fac, trimestrial, schimb de informaţii actualizate cu privire la persoanele care intră sub incidenţa părţii a doua a Acordului de retragere şi care îşi au reşedinţa în Gibraltar sau pe teritoriul municipalităţilor care alcătuiesc Mancomunidad de Municipos del Campo de Gibraltar, mai ales cu privire la lucrătorii frontalieri.
(3)Spania şi Regatul Unit instituie un comitet de coordonare drept forum de discuţii regulate între autorităţile competente în vederea monitorizării aspectelor referitoare la ocuparea forţei de muncă şi de condiţiile de muncă. Respectivul comitet de coordonare transmite periodic rapoarte Comitetului privind aspectele referitoare la punerea în aplicare a Protocolului privind Gibraltar înfiinţat prin articolul 165 din Acordul de retragere ("Comitetul specializat").
Art. 2: Legislaţia privind transportul aerian
Dispoziţiile din dreptul Uniunii referitoare la transportul aerian care nu se aplică în cazul aeroportului Gibraltar înainte de data intrării în vigoare a Acordului de retragere încep să se aplice aeroportului Gibraltar numai de la data stabilită de Comitetul mixt. Comitetul mixt adoptă o decizie în această privinţă după ce Regatul Unit şi Spania au notificat faptul că au ajuns la un acord satisfăcător privind utilizarea aeroportului Gibraltar.
Art. 3: Aspecte fiscale şi protecţia intereselor financiare
(1)Spania şi Regatul Unit în ceea ce priveşte Gibraltar stabilesc formele de cooperare necesare pentru a obţine o transparenţă deplină în domeniul fiscal şi în ceea ce priveşte protecţia intereselor financiare ale tuturor părţilor implicate, în special prin instituirea unui sistem consolidat de cooperare administrativă pentru combaterea fraudei, a contrabandei şi a spălării banilor, precum şi pentru soluţionarea conflictelor privind rezidenţa fiscală.
(2)Standardele internaţionale ale Grupului celor 20 (G20) şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind buna guvernanţă fiscală, transparenţa, schimbul de informaţii şi practicile fiscale dăunătoare, în special criteriile privind substanţa economică stabilite de Forumul OCDE privind practicile fiscale dăunătoare trebuie respectate în Gibraltar, în vederea participării Gibraltarului la Cadrul cuprinzător al OCDE privind erodarea bazei impozabile şi transferul profiturilor (BEPS).
(3)Regatul Unit se asigură că prin ratificarea din partea sa a Convenţiei-cadru pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva la 21 mai 2003, şi a Protocolului pentru eliminarea comerţului ilicit cu produse din tutun, adoptat la Seul la 12 noiembrie 2012, include şi Gibraltarul până la 30 iunie 2020.
Fără a aduce atingere primului paragraf, Regatul Unit se asigură că, până la 30 iunie 2020, în Gibraltar se aplică un sistem de trasabilitate şi măsuri de siguranţă referitoare la produsele din tutun echivalente cu cerinţele şi standardele prevăzute de dreptul Uniunii. Acest sistem trebuie să asigure accesul reciproc la informaţiile privind trasabilitatea ţigărilor în Spania şi în Gibraltar.
(4)Pentru a preveni şi a descuraja contrabanda cu produse accizabile sau supuse unor taxe speciale, Regatul Unit se asigură că, în ceea ce priveşte alcoolul şi benzina, în Gibraltar se aplică un regim fiscal care să prevină activităţile frauduloase cu aceste produse.
Art. 4: Protecţia mediului şi pescuitul
Spania şi Regatul Unit instituie un comitet de coordonare drept forum de discuţii regulate între autorităţile competente cu privire la aspectele care privesc, în special, gestionarea deşeurilor, calitatea aerului, cercetarea ştiinţifică şi pescuitul. Uniunea este invitată să participe la reuniunile comitetului de coordonare. Comitetul de coordonare transmite periodic rapoarte Comitetului specializat.
Art. 5: Cooperarea în materie poliţienească şi vamală
Spania şi Regatul Unit instituie un comitet de coordonare drept for destinat monitorizării şi coordonării între autorităţile competente cu privire la orice aspect care priveşte cooperarea în materie poliţienească şi vamală. Uniunea este invitată să participe la reuniunile comitetului de coordonare. Comitetul de coordonare transmite periodic rapoarte Comitetului specializat.
Art. 6: Sarcinile Comitetului specializat
Comitetul specializat:
(a)facilitează punerea în aplicare şi executarea prezentului protocol;
(b)dezbate orice aspect, relevant pentru prezentul protocol, care creează dificultăţi şi care i-a fost sesizat de către Uniune sau de către Regatul Unit
(c)examinează rapoartele comitetelor de coordonare menţionate în prezentul protocol; şi
(d)adresează recomandări Comitetului mixt în ceea ce priveşte funcţionarea prezentului protocol.
ANEXA IV1:ANEXA I - COORDONAREA ÎN MATERIE DE SECURITATE SOCIALĂ
PARTEA I:DECIZII ŞI RECOMANDĂRI ALE COMISIEI ADMINISTRATIVE
1.Legislaţie aplicabilă (seria A):
- Decizia nr. A1 din 12 iunie 2009 în ceea ce priveşte stabilirea unei proceduri de dialog şi conciliere privind validitatea documentelor, determinarea legislaţiei aplicabile şi acordarea de prestaţii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (1);
(1)JO C 106, 24.4.2010, p. 1.
- Decizia nr. A2 din 12 iunie 2009 privind interpretarea articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului referitor la legislaţia aplicabilă lucrătorilor salariaţi detaşaţi şi lucrătorilor independenţi care lucrează temporar în afara statului competent (2);
(2)JO C 106, 24.4.2010, p. 5.
- Decizia nr. A3 din 17 decembrie 2009 privind cumulul perioadelor neîntrerupte de detaşare realizate în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului şi al Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (3).
(3)JO C 149, 8.6.2010, p. 3.
2.Schimbul electronic de date (seria E):
- Decizia nr. E2 din 3 martie 2010 privind stabilirea unei proceduri de gestionare a modificărilor care se aplică în cazul datelor de contact ale organismelor definite la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi incluse în repertoriul electronic care este parte integrantă din EESSI (4);
(4)JO C 187, 10.7.2010, p. 5.
- Decizia nr. E4 din 13 martie 2014 privind perioada de tranziţie astfel cum a fost definită la articolul 95 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (5);
(5)JO C 152, 20.5.2014, p. 21.
- Decizia nr. E5 din 16 martie 2017 privind modalităţile practice aferente perioadei de tranziţie pentru schimbul de date pe cale electronică menţionat la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (6).
(6)JO C 233, 19.7.2017, p. 3.
3.Prestaţii familiale (seria F):
- Decizia nr. F1 din 12 iunie 2009 privind interpretarea articolului 68 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului referitor la regulile de prioritate în caz de cumul de prestaţii familiale (7);
(7)JO C 106, 24.4.2010, p. 11.
- Decizia nr. F2 din 23 iunie 2015 privind schimbul de date dintre instituţii în scopul acordării prestaţiilor familiale (8).
(8)JO C 52, 11.2.2016, p. 11.
4.Aspecte orizontale (seria H):
- Decizia nr. H1 din 12 iunie 2009 privind cadrul pentru tranziţia de la Regulamentele (CEE) nr. 1408/71 şi (CEE) nr. 574/72 ale Consiliului la Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi (CE) nr. 987/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi aplicarea deciziilor şi recomandărilor Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială (9);
(9)JO C 106, 24.4.2010, p. 13.
- Decizia nr. H3 din 15 octombrie 2009 privind datele care trebuie luate în considerare pentru stabilirea cursurilor de schimb menţionate la articolul 90 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (10);
(10)JO C 106, 24.4.2010, p. 56.
- Decizia nr. H4 din 22 decembrie 2009 privind componenţa şi metodele de lucru ale Comisiei de audit din cadrul Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială (11);
(11)JO C 107, 27.4.2010, p. 3.
- Decizia nr. H5 din 18 martie 2010 privind cooperarea în domeniul combaterii fraudei şi a erorilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Consiliului şi al Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului referitoare la coordonarea sistemelor de securitate socială (12);
(12)JO C 149, 8.6.2010, p. 5.
- Decizia nr. H6 din 16 decembrie 2010 cu privire la aplicarea anumitor principii privind totalizarea perioadelor în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (13);
(13)JO C 45, 12.2.2011, p. 5.
- Decizia nr. H7 din 25 iunie 2015 privind revizuirea Deciziei nr. H3 privind datele care trebuie luate în considerare pentru stabilirea cursurilor de schimb menţionate la articolul 90 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (14);
(14)JO C 52, 11.2.2016, p. 13.
- Decizia nr. H8 din 17 decembrie 2015 (actualizată cu clarificări minore de ordin tehnic la 9 martie 2016) privind modul de funcţionare şi componenţa Comisiei tehnice pentru prelucrarea datelor din cadrul Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială (15);
(15)JO C 263, 20.7.2016, p. 3.
- Recomandarea nr. H1 din 19 iunie 2013 privind hotărârea Gottardo, conform căreia avantajele de care beneficiază resortisanţii unui stat membru în temeiul unei convenţii bilaterale privind securitatea socială cu o ţară terţă trebuie să fie acordate şi lucrătorilor care sunt resortisanţi ai altor state membre (16).
(16)JO C 279, 27.9.2013, p. 13.
5.Pensii (seria P):
- Decizia nr. P1 din 12 iunie 2009 privind interpretarea articolului 50 alineatul (4), a articolului 58 şi a articolului 87 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului pentru acordarea prestaţiilor de invaliditate, pentru limită de vârstă şi de urmaş (17).
(17)JO C 106, 24.4.2010, p. 21.
6.Recuperare (seria R):
- Decizia nr. R1 din 20 iunie 2013 privind interpretarea articolului 85 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 (18).
(18)JO C 279, 27.9.2013, p. 11.
7.Boală (seria S):
- Decizia nr. S1 din 12 iunie 2009 privind cardul european de asigurări sociale de sănătate (19);
(19)JO C 106, 24.4.2010, p. 23.
- Decizia nr. S1 din 12 iunie 2009 privind caracteristicile tehnice ale cardului european de asigurări sociale de sănătate (20);
(20)JO C 106, 24.4.2010, p. 26
- Decizia nr. S3 din 12 iunie 2009 de definire a prestaţiilor vizate de articolul 19 alineatul (1) şi de articolul 27 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi de articolul 25 secţiunea A alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (21);
(21)JO C 106, 24.4.2010, p. 40.
- Decizia nr. S5 din 2 octombrie 2009 privind interpretarea conceptului de "prestaţii în natură" în caz de boală sau de maternitate astfel cum este definit la articolul 1 litera (va) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului în temeiul articolelor 17, 19, 20, 22, al articolului 24 alineatul (1), al articolelor 25, 26, al articolului 27 alineatele (1), (3), (4) şi (5), al articolelor 28, 34 şi al articolului 36 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi privind calcularea sumelor care urmează să fie rambursate în conformitate cu articolele 62, 63 şi 64 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (22);
(22)JO C 106, 24.4.2010, p. 54.
- Decizia nr. S6 din 22 decembrie 2009 privind înregistrarea în statul membru de reşedinţă în temeiul articolului 24 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 şi întocmirea evidenţelor prevăzute la articolul 64 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 (23);
(23)JO C 107, 27.4.2010, p. 6.
- Decizia nr. S8 din 15 iunie 2011 privind acordarea de proteze, aparate mari şi alte prestaţii în natură substanţiale prevăzute la articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (24);
(24)JO C 262, 6.9.2011, p. 6.
- Decizia nr. S9 din 20 iunie 2013 privind procedurile de rambursare pentru punerea în aplicare a articolelor 35 şi 41 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (25);
(25)JO C 279, 27.9.2013, p. 8.
- Decizia nr. S10 din 19 decembrie 2013 privind tranziţia de la Regulamentele (CEE) nr. 1408/71 şi nr. 574/72 la Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi nr. 987/2009 şi aplicarea procedurilor de rambursare (26);
(26)JO C 152, 20.5.2014, p. 16.
- Recomandarea nr. S1 din 15 martie 2012 privind aspectele financiare ale donării transfrontaliere de organe de la persoane în viaţă (27);
(27)JO C 240, 10.8.2012, p. 3.
- Recomandarea nr. S2 din 22 octombrie 2013 privind dreptul la prestaţii în natură pentru persoanele asigurate şi membrii familiei acestora în timpul şederii într-o ţară terţă în temeiul unei convenţii bilaterale între statul membru competent şi ţara terţă (28).
(28)JO C 46, 18.2.2014, p. 8.
8.Şomaj (seria U):
- Decizia nr. U1 din 12 iunie 2009 privind articolul 54 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind majorările cuantumului prestaţiilor de şomaj în funcţie de membrii de familie aflaţi în întreţinere (29);
(29)JO C 106, 24.4.2010, p. 42.
- Decizia nr. U2 din 12 iunie 2009 privind domeniul de aplicare al articolului 65 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la dreptul la prestaţii de şomaj al persoanelor aflate în şomaj total, altele decât lucrătorii frontalieri care şi-au avut reşedinţa pe teritoriul unui stat membru altul decât statul membru competent, pe parcursul ultimei lor activităţi salariate sau independente (30);
(30)JO C 106, 24.4.2010, p. 43.
- Decizia nr. U3 din 12 iunie 2009 privind conceptul de şomaj parţial aplicabil şomerilor menţionaţi la articolul 65 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (31);
(31)JO C 106, 24.4.2010, p. 45.
- Decizia nr. U4 din 13 decembrie 2011 privind procedurile de rambursare în temeiul articolului 65 alineatele (6) şi (7) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi articolului 70 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 (32);
(32)JO C 57, 25.2.2012, p. 4.
- Recomandarea nr. U1 din 12 iunie 2009 privind legislaţia aplicabilă şomerilor care întreprind activităţi profesionale sau comerciale cu timp parţial într-un stat membru diferit faţă de statul de reşedinţă (33);
(33)JO C 106, 24.4.2010, p. 49.
- Recomandarea nr. U2 din 12 iunie 2009 privind aplicarea articolului 64 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şomerilor care îşi însoţesc soţii sau partenerii care desfăşoară o activitate profesională sau comercială în alt stat membru decât statul competent (34).
(34)JO C 106, 24.4.2010, p. 51.
PARTEA II:ACTE LA CARE SE FACE TRIMITERE
Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (35), astfel cum a fost modificat prin:
(35)JO L 166, 30.4.2004, p. 1.
- Regulamentul (CE) nr. 988/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 (36);
(36)JO L 284, 30.10.2009, p. 43.
- Regulamentul (UE) nr. 1244/2010 al Comisiei din 9 decembrie 2010 (37);
(37)JO L 338, 22.12.2010, p. 35.
- Regulamentul (UE) nr. 465/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 (38);
(38)JO L 149, 8.6.2012, p. 4.
- Regulamentul (UE) nr. 1224/2012 al Comisiei din 18 decembrie 2012 (39);
(39)JO L 349, 19.12.2012, p. 45.
- Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului din 13 mai 2013 (40);
(40)JO L 158, 10.6.2013, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 1372/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2013 (41), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1368/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 (42);
(41)JO L 346, 20.12.2013, p. 27.
(42)JO L 366, 20.12.2014, p. 15.
- Regulamentul (UE) 2017/492 al Comisiei din 21 martie 2017 (43).
(43)JO L 76, 22.3.2017, p. 13.
Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (44), astfel cum a fost modificat prin:
(44)JO L 284, 30.10.2009, p. 1.
- Regulamentul (UE) nr. 1244/2010 al Comisiei din 9 decembrie 2010 (45);
(45)JO L 338, 22.12.2010, p. 35.
- Regulamentul (UE) nr. 465/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 (46);
(46)JO L 149, 8.6.2012, p. 4.
- Regulamentul (UE) nr. 1224/2012 al Comisiei din 18 decembrie 2012 (47);
(47)JO L 349, 19.12.2012, p. 45.
- Regulamentul (UE) nr. 1372/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2013 (48);
(48)JO L 346, 20.12.2013, p. 27.
- Regulamentul (UE) nr. 1368/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 (49);
(49)JO L 366, 20.12.2014, p. 15.
- Regulamentul (UE) 2017/492 al Comisiei din 21 martie 2017 (50).
(50)JO L 76, 22.3.2017, p. 13.
PARTEA III:ADAPTĂRI ADUSE REGULAMENTULUI (CE) NR. 883/2004 ŞI REGULAMENTULUI (CE) NR. 987/2009
1.În sensul prezentului acord, dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 sunt adaptate după cum urmează:
(a)în anexa II se adaugă următorul text:
REGATUL UNIT-GERMANIA
(a)- Articolul 7 alineatele (5) şi (6) din Convenţia din 20 aprilie 1960 privind securitatea socială (legislaţie aplicabilă cetăţenilor civili aflaţi în serviciul forţelor armate);
(b)- Articolul 5 alineatele (5) şi (6) din Convenţia din 20 aprilie 1960 privind asigurările de şomaj (legislaţie aplicabilă cetăţenilor civili aflaţi în serviciul forţelor armate).
REGATUL UNIT-IRLANDA
- Articolul 19 alineatul (2) din Acordul din 14 decembrie 2004 privind securitatea socială (referitor la transferul şi luarea în considerare a unor cotizaţii creditate privind cazurile de invaliditate).
(b)în anexa III se adaugă următorul text:
REGATUL UNIT
(c)în anexa VI se adaugă următorul text:
REGATUL UNIT
Alocaţia pentru încadrare în muncă şi sprijin («Employment and Support Allowance» - ESA)
(a)Pentru sumele acordate înainte de 1 aprilie 2016, ESA este o prestaţie de boală în numerar pentru primele 91 de zile (faza de evaluare). Din ziua a 92-a, ESA (faza principală) devine o prestaţie de invaliditate.
(b)Pentru sumele acordate la data de 1 aprilie 2016 sau după această dată, ESA este o prestaţie de boală în numerar pentru primele 365 de zile (faza de evaluare). Din ziua a 366-a, ESA (grup de sprijin) devine o prestaţie de invaliditate.
Legislaţia Marii Britanii: partea 1 din Legea privind reforma protecţiei sociale 2007.
Legislaţia Irlandei de Nord: partea 1 din Legea privind reforma protecţiei sociale (Irlanda de Nord) 2007.
(d)Următorul text se adaugă în partea 1 din anexa VIII:
REGATUL UNIT
Toate cererile de pensii pentru retragerea din activitate, de pensii de stat în conformitate cu partea 1 din Legea pensiilor din 2014, de prestaţii pentru soţ supravieţuitor sau în caz de deces, cu excepţia cazurilor în care în timpul unui exerciţiu fiscal început la 6 aprilie 1975 sau după această dată:
(i)persoana în cauză a acumulat perioade de asigurare, de încadrare în muncă sau de şedere în temeiul legislaţiei Regatului Unit şi a unui alt stat membru; şi unul (sau mai multe) dintre exerciţiile fiscale nu este considerat ca generator de drepturi, în sensul legislaţiei Regatului Unit;
(ii)perioadele de asigurare acumulate în temeiul legislaţiei în vigoare din Regatul Unit pentru perioadele anterioare datei de 5 iulie 1948 ar fi luate în considerare în sensul articolului 52 alineatul (1) litera (b) din regulament, prin aplicarea perioadelor de asigurare, de încadrare în muncă sau de şedere acumulate în temeiul legislaţiei unui alt stat membru.
Toate cererile de pensie complementară în temeiul secţiunii 44 din Legea privind cotizaţiile şi prestaţiile de securitate socială din 1992 şi al secţiunii 44 din Legea privind cotizaţiile şi prestaţiile de securitate socială (Irlanda de Nord) din 1992.
(e)Următorul text se adaugă în partea 2 din anexa VIII:
REGATUL UNIT
Prestaţii proporţionale pentru limită de vârstă plătite în temeiul secţiunilor 36 şi 37 din Legea asigurărilor naţionale din 1965 şi al secţiunilor 35 şi 36 din Legea asigurărilor naţionale (Irlanda de Nord) din 1966.
(f)în anexa X se adaugă următorul text:
REGATUL UNIT
(a)Credit de pensie [Legea privind creditul de pensie din 2002 şi Legea privind creditul de pensie (Irlanda de Nord) din 2002];
(b)Alocaţii bazate pe venituri pentru persoane care caută un loc de muncă [Legea privind persoanele care caută un loc de muncă din 1995 şi Ordinul privind persoanele care caută un loc de muncă (Irlanda de Nord) din 1995];
(d)Ajutor suplimentar de mobilitate la alocaţia pentru persoanele cu handicap [Legea privind cotizaţiile şi prestaţiile de securitate socială din 1992 şi Legea privind cotizaţiile şi prestaţiile de securitate socială (Irlanda de Nord) din 1992];
(e)Alocaţia pentru încadrare în muncă şi sprijin acordată în funcţie de venituri [Legea privind reforma protecţiei sociale din 2007 şi Legea privind reforma protecţiei sociale (Irlanda de Nord) din 2007].
(g)în anexa XI se adaugă următorul text:
REGATUL UNIT
1.Atunci când, în conformitate cu legislaţia Regatului Unit, o persoană poate avea dreptul la pensie la retragerea din activitate în cazul în care:
(a)cotizaţiile unui fost soţ sunt luate în considerare ca şi cum ar fi cotizaţiile persoanei în cauză; sau
(b)soţul sau fostul soţ al persoanei în cauză îndeplineşte condiţiile necesare cu privire la cotizaţie; în orice astfel de situaţie, în cazul în care soţul sau fostul soţ desfăşoară sau a desfăşurat o activitate salariată sau independentă şi a fost sub incidenţa legislaţiei a două sau mai multe state membre, se aplică dispoziţiile titlului III capitolul 5 din prezentul regulament în vederea stabilirii dreptului la pensie în temeiul legislaţiei Regatului Unit. În acest caz, trimiterile la «perioade de asigurare» din capitolul 5 menţionat anterior se interpretează ca trimiteri la perioade de asigurare acumulate de:
(i)soţ sau fostul soţ, în cazul în care solicitarea este făcută de:
- o femeie căsătorită; sau
- o persoană a cărei căsătorie a încetat în alt mod decât prin decesul soţului; sau
(ii)fostul soţ (fosta soţie), în cazul în care solicitarea este făcută de:
- un văduv care, imediat înainte de vârsta de pensionare, nu are dreptul la alocaţia de părinte supravieţuitor; sau
- o văduvă care, imediat înainte de vârsta de pensionare, nu are dreptul la alocaţia de mamă văduvă, la alocaţia de părinte supravieţuitor sau la pensia de văduvă sau care are dreptul doar la o pensie de văduvă în funcţie de vârstă, calculată în temeiul articolului 52 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament; în acest sens, «pensie de văduvă în funcţie de vârstă» înseamnă o pensie de văduvă plătibilă la o rată redusă în conformitate cu secţiunea 39 punctul 4 din Legea privind cotizaţiile şi prestaţiile de securitate socială din 1992.
2.În scopul aplicării articolului 6 din prezentul regulament dispoziţiilor care reglementează dreptul la o alocaţie de asistenţă, la o alocaţie de îngrijitor şi la o alocaţie de subzistenţă pentru persoanele cu handicap, o perioadă de activitate salariată, independentă sau de şedere desfăşurată pe teritoriul unui stat membru, altul decât Regatul Unit, este luată în considerare în măsura în care este necesară pentru a îndeplini condiţiile referitoare la perioadele obligatorii de prezenţă în Regatul Unit, anterior datei la care rezultă prima dată dreptul la prestaţia în cauză.
3.În scopul aplicării articolului 7 din prezentul regulament, în cazul prestaţiilor în bani pentru invaliditate, limită de vârstă sau de urmaş, precum şi al pensiilor pentru accidente de muncă sau boli profesionale şi al ajutoarelor de deces, orice beneficiar al unei prestaţii în temeiul legislaţiei Regatului Unit care locuieşte pe teritoriul altui stat membru se consideră, în cursul şederii sale, ca având reşedinţa pe teritoriul statului membru respectiv.
4.Atunci când se aplică articolul 46 din prezentul regulament, în cazul în care persoana în cauză se află în incapacitate de muncă ce duce la invaliditate în timp ce se află sub incidenţa legislaţiei unui alt stat membru, Regatul Unit ia în considerare, în sensul secţiunii 30A punctul 5 din Legea privind cotizaţiile şi prestaţiile de securitate socială din 1992, toate perioadele în care persoana în cauză a primit, pentru această incapacitate de muncă:
(i)prestaţii de boală în bani, un salariu sau o remuneraţie; sau
(ii)prestaţii în sensul titlului III capitolele 4 şi 5 din prezentul regulament, acordate pentru invaliditatea care a urmat incapacităţii de muncă, în temeiul legislaţiei celuilalt stat membru, ca şi cum ar fi perioade de prestaţii pentru incapacitate de scurtă durată plătite în conformitate cu secţiunea 30A punctele 1-4 din Legea privind cotizaţiile şi prestaţiile de securitate socială din 1992.
La aplicarea acestei dispoziţii se iau în considerare doar perioadele în care persoana s-ar fi aflat în incapacitate de muncă în sensul legislaţiei Regatului Unit.
5._
(1)Pentru calcularea factorului «câştig», în vederea stabilirii dreptului la prestaţii în temeiul legislaţiei Regatului Unit, pentru fiecare săptămână de activitate salariată sub incidenţa legislaţiei altui stat membru şi care a început în anul fiscal corespunzător în înţelesul legislaţiei Regatului Unit, se consideră că persoana în cauză a plătit cotizaţii ca salariat sau are câştiguri pentru care s-au plătit cotizaţii, pe baza unor câştiguri echivalente cu două treimi din limita superioară a câştigurilor din anul respectiv.
(2)În sensul articolului 52 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din prezentul regulament, atunci când:
a)în orice an fiscal care a început la data de 6 aprilie 1975 sau după această dată, o persoană care a desfăşurat o activitate salariată a acumulat perioade de asigurare, de muncă salariată sau de şedere exclusiv într-un stat membru, altul decât Regatul Unit, şi din punerea în aplicare a punctului 5 (1) de mai sus rezultă că anul respectiv este generator de drepturi în temeiul legislaţiei Regatului Unit, în înţelesul articolului 52 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din prezentul regulament, se consideră că persoana în cauză a fost asigurată pentru 52 de săptămâni din anul respectiv în celălalt stat membru;
b)orice an fiscal care a început la data de 6 aprilie 1975 sau după această dată nu este considerat generator de drepturi în temeiul legislaţiei Regatului Unit, în înţelesul articolului 52 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din prezentul regulament, toate perioadele de asigurare, de muncă salariată sau de şedere acumulate în anul respectiv nefiind luate în considerare.
(3)În vederea convertirii unui factor «câştig» în perioade de asigurare, factorul «câştig» realizat în anul fiscal corespunzător în sensul legislaţiei Regatului Unit se împarte la limita inferioară a câştigurilor pe anul respectiv. Rezultatul se exprimă ca număr întreg, ignorându-se zecimalele. Se consideră că valoarea astfel calculată reprezintă numărul de săptămâni de asigurare acumulate în temeiul legislaţiei Regatului Unit în anul respectiv, cu condiţia ca această cifră să nu depăşească numărul de săptămâni din anul respectiv în care persoana a fost sub incidenţa acestei legislaţii.
2.În sensul prezentului acord, dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 987/2009 sunt adaptate după cum urmează:
(a)în anexa 1 se adaugă următorul text:
REGATUL UNIT-BELGIA
(a)Schimburile de scrisori din 4 mai şi 14 iunie 1976 privind articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72 (renunţarea la rambursarea costurilor controalelor administrative şi medicale)
(b)Schimburile de scrisori din 18 ianuarie şi 14 martie 1977 referitoare la articolul 36 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 [înţelegere privind rambursarea sau renunţarea la rambursarea costurilor pentru prestaţiile în natură acordate în temeiul dispoziţiilor titlului III capitolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71], astfel cum au fost modificate prin schimburile de scrisori din 4 mai şi 23 iulie 1982 [acord pentru rambursarea costurilor suportate în temeiul articolului 22 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71]
REGATUL UNIT-DANEMARCA
Schimburile de scrisori din 30 martie şi 19 aprilie 1977 astfel cum au fost modificate prin schimburile de scrisori din 8 noiembrie 1989 şi 10 ianuarie 1990 referitoare la acordul privind renunţarea la rambursarea costurilor pentru prestaţiile în natură şi a celor pentru controalele administrative şi medicale
REGATUL UNIT-ESTONIA
Înţelegere finalizată la 29 martie 2006 între autorităţile competente ale Republicii Estonia şi cele ale Regatului Unit în conformitate cu articolul 36 alineatul (3) şi articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 de stabilire a altor metode de rambursare a costurilor legate de prestaţiile în natură acordate în temeiul respectivului regulament în cele două ţări, începând cu 1 mai 2004
REGATUL UNIT-IRLANDA
Schimbul de scrisori din 9 iulie 1975 referitor la articolul 36 alineatul (3) şi articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 [înţelegere privind rambursarea sau renunţarea la rambursarea costurilor pentru prestaţiile în natură în temeiul dispoziţiilor titlului III capitolul 1 sau 4 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71] şi la articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72 (renunţarea la rambursarea costurilor controalelor administrative şi medicale)
REGATUL UNIT-SPANIA
Acordul din 18 iunie 1999 privind rambursarea cheltuielilor pentru prestaţiile în natură acordate în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 şi cu Regulamentul (CEE) nr. 574/72
REGATUL UNIT-FRANŢA
(a)Schimburile de scrisori din 25 martie şi 28 aprilie 1997 privind articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72 (renunţarea la rambursarea costurilor controalelor administrative şi medicale)
(b)Acordul din 8 decembrie 1998 privind modalităţile specifice de stabilire a sumelor de rambursat în ceea ce priveşte prestaţiile în natură în conformitate cu dispoziţiile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi (CEE) nr. 574/72
REGATUL UNIT-ITALIA
Înţelegere semnată la 15 decembrie 2005 de către autorităţile competente ale Republicii Italiene şi cele ale Regatului Unit în conformitate cu articolul 36 alineatul (3) şi articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 de stabilire a altor metode de rambursare a costurilor pentru prestaţiile în natură acordate în temeiul respectivului regulament în cele două ţări, începând cu 1 ianuarie 2005
REGATUL UNIT-LUXEMBURG
Schimburile de scrisori din 18 decembrie 1975 şi 20 ianuarie 1976 privind articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72 [renunţarea la rambursarea costurilor controalelor administrative şi medicale menţionate la articolul 105 din Regulamentul (CEE) nr. 574/72]
REGATUL UNIT-UNGARIA
Înţelegere finalizată la 1 noiembrie 2005 între autorităţile competente ale Republicii Ungare şi cele ale Regatului Unit în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) şi articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 883/2004 de stabilire a altor metode de rambursare a costurilor legate de prestaţiile în natură acordate în temeiul respectivului regulament în cele două ţări, începând cu 1 mai 2004
REGATUL UNIT-MALTA
Înţelegere finalizată la 17 ianuarie 2007 între autorităţile competente ale Maltei şi cele ale Regatului Unit în conformitate cu articolul 35 alineatul (3) şi articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 883/2004 de stabilire a altor metode de rambursare a costurilor legate de prestaţiile în natură acordate în temeiul respectivului regulament în cele două ţări, începând cu 1 mai 2004
REGATUL UNIT-ŢĂRILE DE JOS
Teza a doua de la articolul 3 din Înţelegerea administrativă din 12 iunie 1956 privind punerea în aplicare a Convenţiei din 11 august 1954
REGATUL UNIT-PORTUGALIA
Acordul din 8 iunie 2004 de stabilire a altor metode de rambursare a costurilor pentru prestaţiile în natură acordate de ambele ţări începând cu 1 ianuarie 2003
REGATUL UNIT-FINLANDA
Schimburile de scrisori din 1 şi 20 iunie 1995 privind articolul 36 alineatul (3) şi articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 (rambursarea sau renunţarea la rambursarea costurilor prestaţiilor în natură) şi articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72 (renunţarea la rambursarea costurilor controalelor administrative şi medicale)
REGATUL UNIT-SUEDIA
Înţelegerea din 15 aprilie 1997 privind articolul 36 alineatul (3) şi articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 (rambursarea sau renunţarea la rambursarea costurilor prestaţiilor în natură) şi articolul 105 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 574/72 (renunţarea la restituirea costurilor controalelor administrative şi examinărilor medicale)
(b)în anexa 3 se adaugă următorul text:
REGATUL UNIT
ANEXA IV2:ANEXA II - DISPOZIŢIILE DIN DREPTUL UNIUNII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 41 ALINEATUL (4)
1.Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecţie veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine şi porcine (1).
(1)JO 121, 29.7.1964, p. 1977.
2.Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine (2).
(2)JO L 46, 19.2.1991, p. 19.
3.Capitolul II din Directiva 2009/156/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează circulaţia şi importul de ecvidee provenind din ţări terţe (3).
(3)JO L 192, 23.7.2010, p. 1.
4.Capitolul II din Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar şi importurile din ţări terţe de păsări de curte şi de ouă pentru incubaţie (4).
(4)JO L 343, 22.12.2009, p. 74.
5.Capitolul II din Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinţele de sănătate animală care reglementează schimburile şi importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se supun, în ceea ce priveşte cerinţele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute la punctul I din anexa A la Directiva 90/425/CEE (5).
(5)JO L 268, 14.9.1992, p. 54.
6.Capitolul II din Directiva 89/556/CEE a Consiliului din 25 septembrie 1989 de stabilire a condiţiilor de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare şi importurile de embrioni de animale domestice din specia bovină provenind din ţări terţe (6).
(6)JO L 302, 19.10.1989, p. 1.
7.Capitolul II din Directiva 88/407/CEE a Consiliului din 14 iunie 1988 de stabilire a cerinţelor de sănătate animală aplicabile în schimburile intracomunitare şi la importul de material seminal de animale domestice din specia bovină (7).
(7)JO L 194, 22.7.1988, p. 10.
8.Capitolul II din Directiva 90/429/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 de stabilire a cerinţelor de sănătate animală care se aplică schimburilor intracomunitare şi importurilor de material seminal de animale domestice din specia porcină (8).
(8)JO L 224, 18.8.1990, p. 62.
9.Capitolul III din Directiva 2006/88/CE a Consiliului din 24 octombrie 2006 privind cerinţele de sănătate animală pentru animale şi produse de acvacultură şi privind prevenirea şi controlul anumitor boli la animalele de acvacultură (9).
(9)JO L 328, 24.11.2006, p. 14.
10.Capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulaţia necomercială a animalelor de companie şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 (10).
(10)JO L 178, 28.6.2013, p. 1.
ANEXA IV3:ANEXA III - TERMENE PENTRU SITUAŢIILE SAU REGIMURILE VAMALE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 49 ALINEATUL (1)
Termenele prevăzute în prezenta anexă sunt datele-limită relevante pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 952/2013.
Situaţie/ regim | Termen | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
1. Depozitare temporară | 90 de zile, articolul 149 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2. Punerea în liberă circulaţie | 1 lună + 10 zile după acceptarea declaraţiei, articolul 146 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 (1) în ceea ce priveşte declaraţia suplimentară; "termen rezonabil" în ceea ce priveşte verificarea, articolul 194 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 Maxim: 60 de zile | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
3. Regimuri speciale Perioada pentru descărcare este obligatorie în cazul regimului de perfecţionare activă, al regimului de perfecţionare pasivă, al destinaţiei finale şi al admiterii temporare [E.D. 4/17 din anexa A la Regulamentul delegat (UE) 2015/2446]. Descărcare prin plasarea sub un regim vamal ulterior, scoaterea de pe teritoriul vamal sau distrugerea, articolul 215 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(a) Regim de tranzit unional Maxim: 12 luni de la punerea în liberă circulaţie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(b) Regim de antrepozitare vamală Maxim: 12 luni după încheierea perioadei de tranziţie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(c) Zone libere La încheierea perioadei de tranziţie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(d) Regim de admitere temporară Maxim: 12 luni de la punerea în liberă circulaţie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(e) Destinaţie finală Maxim: 12 luni de la punerea în liberă circulaţie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(f) Regim de perfecţionare activă Maxim: 12 luni de la punerea în liberă circulaţie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(g) Regim de perfecţionare pasivă Maxim: 12 luni de la punerea în liberă circulaţie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
4. Export | 150 de zile de la punerea în liberă circulaţie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
5. Reexport | 150 de zile de la punerea în liberă circulaţie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(1)Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1). | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ANEXA IV4:ANEXA IV - LISTA REŢELELOR, SISTEMELOR DE INFORMAŢII ŞI BAZELOR DE DATE MENŢIONATE LA ARTICOLELE 50, 53, 99 ŞI 100
1.Se stabileşte retrocompatibilitatea pentru Regatul Unit şi Uniune pentru a se asigura faptul că, în cazul oricăror modificări aduse reţelelor, sistemelor de informaţii şi bazelor de date, precum şi în cazul oricăror modificări aduse formatelor pentru schimbul de informaţii, statele membre şi Regatul Unit pot continua să accepte reciproc informaţii în formatul actual, cu excepţia cazului în care Uniunea şi Regatul Unit convin altfel.
2.Accesul Regatului Unit la orice reţea, sistem de informaţii sau bază de date este limitat ca durată. Durata respectivă este indicată pentru fiecare reţea, sistem de informaţii sau bază de date. În cazul în care autorităţile vamale trebuie să facă schimb de informaţii pentru punerea în aplicare a procedurilor în conformitate cu articolul 49 atunci când prelucrarea electronică a datelor nu mai este posibilă în conformitate cu prezenta anexă, se utilizează mijloace alternative pentru schimbul şi stocarea de informaţii.
Partea I:Vamă
Sistemul informatic vamal | Tip de acces | Termen |
ICS (Sistemul de control al importurilor) | Depunerea declaraţiei mărfurilor înainte de sosire se limitează la: - primirea şi transmiterea datelor din declaraţiile sumare de intrare depuse înainte de încheierea perioadei de tranziţie (în cazul porturilor ulterioare sau al deturnării); - primirea şi transmiterea datelor privind riscul aferente declaraţiilor depuse înainte de încheierea perioadei de tranziţie. | 31 iulie 2021 |
NCTS (Noul sistem computerizat de tranzit) | Toate funcţionalităţile aplicate operaţiunilor de tranzit în curs, adică mişcările mărfurilor care primesc liberul de vamă şi sunt apoi plasate sub regim de tranzit înainte de încheierea perioadei de tranziţie. [Nu se aprobă noi operaţiuni de plasare sub regim de tranzit după încheierea perioadei de tranziţie.] | 31 ianuarie 2021 |
ECS (Sistemul de control al exporturilor) | Confirmarea ieşirii pentru operaţiunile de tranzit în curs, adică mărfuri cărora li s-a acordat liberul de vamă pentru export înainte de încheierea perioadei de tranziţie: - pentru operaţiunile cu birourile vamale de ieşire din Regatul Unit, pentru a confirma în ECS ieşirea mărfurilor; - pentru operaţiunile cu birourile vamale de ieşire din statele membre, şi anume birourile vamale de export în Regatul Unit, pentru a primi confirmările de ieşire de la birourile vamale de ieşire din statele membre. | 31 ianuarie 2021 |
INF (Fişă de informaţii) | - acces numai pentru citire la Portalul specific al comercianţilor INF pentru comercianţii din Regatul Unit; - acces pentru citire şi scriere la fişele de informaţii active din sistemul INF pentru birourile vamale. | 31 decembrie 2021 |
SURV-RECAPP (Sistemul de supraveghere a tarifelor - aplicaţia receptoare) | Transmiterea de către autorităţile vamale ale Regatului Unit de elemente de date pentru punerea în liberă circulaţie sau pentru procedurile de export: - dosarele de declaraţii de supraveghere netransmise încă pentru punerea în liberă circulaţie sau pentru procedurile de export în cadrul cărora au fost plasate mărfurile înainte de încheierea perioadei de tranziţie; - elemente ale dosarelor de declaraţii de supraveghere pentru punerea în liberă circulaţie care încheie sau asigură descărcarea unui regim sau a unei situaţii în curs. | 28 februarie 2021 |
EBTI3 (Informaţii tarifare obligatorii europene) | Date de intrare pentru calcularea datoriei vamale: acces la informaţiile privind deciziile referitoare la ITO (informaţii tarifare obligatorii) sau la orice eveniment ulterior care ar putea afecta cererea sau decizia iniţială [acces deplin pentru consultare]. | 8 ianuarie 2021 |
TARIC3 (Tariful vamal integrat al Comunităţii) | Date de intrare pentru calcularea datoriei vamale: transmitere de actualizări zilnice către Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziţie, cu excepţia datelor confidenţiale (date de supraveghere statistică). | 31 decembrie 2021 |
QUOTA2 (Sistem pentru gestionarea contingentelor tarifare, a plafoanelor şi a altor tipuri de supraveghere) | Date de intrare pentru calcularea datoriei vamale: gestionarea contingentelor, anularea cererilor de contingente şi returnarea cantităţilor alocate neutilizate. | 6 ianuarie 2021 |
SMS TRA, EXP (Sistemul de gestionare a specimenelor) | Acces numai pentru citire la baza de date cu specimenele de ştampile, sigilii şi certificate. | 31 ianuarie 2021 |
SMS QUOTA (Sistemul de gestionare a specimenelor) | Acces numai pentru citire la baza de date cu certificatele de autenticitate necesare pentru a beneficia de contingente. | 6 ianuarie 2021 |
OWNRES [Raportarea cazurilor de fraudă şi nereguli în ceea ce priveşte resursele proprii care implică resurse proprii tradiţionale depăşind 10 000 EUR, articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014] | Acces limitat doar la cazurile care implică Regatul Unit (fără acces la analizele globale). | 20 februarie 2026 |
WOMIS [Sistemul informatic de gestionare a sumelor scoase din evidenţe pentru raportarea resurselor proprii tradiţionale în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014] | Acces deplin, care în mod implicit este limitat deja la rapoartele naţionale de scoatere din evidenţe (acces numai pentru citire începând cu data de 1 iulie 2025 în cadrul lichidării contului separat la 31 decembrie 2025). | 30 iunie 2025 |
Sistem de sprijin | Tip de acces | Termen |
EOS/EORI (Sistemul operatorilor economici - Înregistrarea şi identificarea operatorilor economici) | Acces numai pentru citire pentru sistemele conexe. | 31 decembrie 2021 |
CDS (Sistemul de decizii vamale) | Acces numai pentru citire pentru comercianţii din Regatul Unit şi pentru birourile vamale din Regatul Unit. | 31 ianuarie 2021 |
CS/RD2 (Servicii centrale/ date de referinţă) | Acces numai pentru citire pentru datele de referinţă; acces pentru scriere numai pentru birourile vamale ale autorităţilor naţionale ale Regatului Unit. | 31 decembrie 2021 |
CS/MIS (Servicii centrale/Sistem informatic de administrare) | Acces numai pentru scriere în scopul încărcării indisponibilităţilor şi a statisticilor referitoare la întreprinderi. | 31 iulie 2021 |
GTP (Portalul generic al comercianţilor) | Acces la funcţiile generice ale portalului pentru comercianţii din Regatul Unit până în momentul în care ultimul Portal specific al comercianţilor este dezactivat pentru comercianţii din Regatul Unit. | 31 decembrie 2021 |
Reţele şi infrastructură | Tip de acces | Termen |
CCN (Reţeaua comună de comunicaţii) | Legat de accesul pentru sistemele conexe. | 31 decembrie 2021 (sau mai târziu, dacă acest lucru este necesar pentru accize sau impozitare) |
UUM&DS (Gestionarea uniformă a utilizatorilor şi semnături digitale) | Legat de accesul pentru sistemele conexe. | 31 decembrie 2021 (sau mai târziu, dacă acest lucru este necesar pentru accize sau impozitare) |
CCN2 (Reţeaua comună de comunicaţii 2) | Legat de accesul pentru sistemele conexe. | 31 decembrie 2021 (sau mai târziu, dacă acest lucru este necesar pentru accize sau impozitare) |
Partea II:Acciza
Sistemul informatic pentru accize | Tip de acces | Termen |
EMCS Core (Sistem de control al mişcărilor cu produse accizabile) | Suspendarea taxelor: transmiterea către şi dinspre Regatul Unit a rapoartelor de primire/rapoartelor de export (IE818). | 31 mai 2021 |
EMCS Admin Coop (Sistem de control al mişcărilor cu produse accizabile - Cooperare administrativă) | - transmiterea către şi dinspre Regatul Unit a mesajelor referitoare la mişcările deschise (rapoarte de eveniment, rapoarte de control, cooperare administrativă - anchete privind mişcările deschise ale EMCS); - statele membre şi Regatul Unit trebuie să menţină EMCS - cooperarea administrativă online pentru a permite efectuarea de căutări şi audituri privind mişcările până la încheierea perioadei de tranziţie. | 31 mai 2021 31 decembrie 2024 |
Sistem de sprijin | Tip de acces | Termen |
SEED (Sistemul de schimb de date privind accizele) | Acces numai pentru citit, operatorii economici din Regatul Unit fiind invalidaţi. | 31 mai 2021 |
CS/MISE (Servicii centrale/Sistem informatic de administrare pentru EMCS) | Acces filtrat pentru a fi limitat la mişcările care implică Regatul Unit. | 31 mai 2021 |
Reţele şi infrastructură | Tip de acces | Termen |
CCN (Reţeaua comună de comunicaţii) | Legat de accesul pentru sistemele conexe. | 31 mai 2021 (sau mai târziu, dacă acest lucru este necesar pentru accize sau impozitare) |
Partea III:TVA
Sistemul informatic pentru TVA | Tip de acces | Termen |
VAT-VIES (Sistemul de schimb de informaţii privind TVA) | Informaţii privind înregistrarea persoanelor impozabile: acces reciproc la sistemele informatice pentru Regatul Unit şi statele membre (1) în scopul de a face schimb, până la 31 decembrie 2024, de informaţii privind istoricul înregistrărilor celeilalte părţi (2) (datele de înregistrare introduse în sistem înainte de încheierea perioadei de tranziţie), precum şi de informaţiile privind înregistrarea ale celeilalte părţi, actualizate după perioada de tranziţie (de exemplu, încetarea înregistrării unei persoane impozabile). | 31 decembrie 2024 (3) |
Tranzacţii - informaţii privind cifra de afaceri: acces la sistemele informatice pentru Regatul Unit şi acces reciproc pentru statele membre cu scopul de a face schimb de informaţii incluse în declaraţiile recapitulative transmise celeilalte părţi pentru tranzacţiile care au avut loc (4) înainte de încheierea perioadei de tranziţie şi în care sunt implicate persoane impozabile din partea destinatară; Regatul Unit şi statele membre nu au acces la informaţiile celeilalte părţi privind cifra de afaceri aferentă tranzacţiilor care au loc după 31 decembrie 2020. | 31 decembrie 2024 | |
Rambursarea TVA | Acces la sistemul informatic pentru: - a transmite statelor membre cererile de rambursare a TVA depuse de persoanele impozabile stabilite în Regatul Unit în conformitate cu Directiva 2008/9/CE şi pentru a primi de la statele membre cererile de rambursare a TVA depuse de persoanele impozabile stabilite într-un stat membru; | 30 aprilie 2021 |
- a gestiona (5) cererile de rambursare a TVA primite de Regatul Unit şi depuse de persoane impozabile stabilite într-un stat membru şi cererile de rambursare a TVA primite de statele membre şi depuse de persoane impozabile stabilite în Regatul Unit. | 31 ianuarie 2022 | |
MOSS (Minighişeul unic) | Informaţii privind înregistrarea: acces la sistemele informatice pentru Regatul Unit şi acces reciproc pentru statele membre în scopul de: - a face schimb de informaţii privind înregistrarea şi istoricul înregistrărilor; - a disemina informaţii privind noile înregistrări MOSS, pentru înregistrările a căror dată de înregistrare efectivă este anterioară datei de 31 decembrie 2020 sau coincide cu această dată. Declaraţii de TVA: acces la sistemele informatice pentru Regatul Unit şi acces reciproc pentru statele membre în scopul de: - a face schimb de informaţii privind declaraţiile MOSS, pentru declaraţiile depuse înainte de 31 ianuarie 2021 sau la această dată; - a-şi transmite reciproc modificările aferente declaraţiilor MOSS, pentru declaraţiile de TVA depuse înainte de 20 ianuarie 2021 sau la această dată; - a face schimb de informaţii privind declaraţiile de TVA pentru tranzacţiile în care este implicată cealaltă parte; - Regatul Unit şi statele membre nu au acces la informaţiile celeilalte părţi privind declaraţiile de TVA pentru tranzacţiile care au loc după 31 decembrie 2020. Informaţii privind plata: acces la sistemele informatice pentru Regatul Unit şi acces reciproc pentru statele membre în scopul de: - a face schimb de informaţii privind plăţile primite de la întreprinderile înregistrate în MOSS înainte de 31 ianuarie 2021 sau la această dată; - în ceea ce priveşte tranzacţiile impozabile în cealaltă parte, a face schimb de informaţii privind rambursările sau plăţile pentru modificări aferente declaraţiilor de TVA din cadrul MOSS depuse înainte de 31 decembrie 2021 sau la această dată. | 31 decembrie 2024 20 februarie 2021 20 februarie 2021 20 ianuarie 2022 31 decembrie 2024 20 februarie 2021 20 ianuarie 2022 |
(1) În sensul prezentei anexe, "acces reciproc" înseamnă că Regatul Unit trebuie să se asigure că statele membre au acelaşi acces la astfel de date în Regatul Unit ca şi accesul pe care Regatul Unit şi statele membre îl au la astfel de date în statele membre. (2) În sensul prezentei anexe, "cealaltă parte" înseamnă, pentru Regatul Unit, un stat membru şi, pentru un stat membru, Regatul Unit. (3) Datele Regatului Unit privind codurile de înregistrare în scopuri de TVA ale persoanelor impozabile în Regatul Unit trebuie actualizate până la 31 decembrie 2024. (4) Inclusiv tranzacţiile care intră sub incidenţa articolului 51 alineatul (1). (5) În sensul prezentei dispoziţii, "a gestiona" înseamnă efectuarea tuturor acţiunilor referitoare la o cerere care permit finalizarea acesteia, inclusiv notificarea oricăror sume a căror rambursare este refuzată şi detaliile privind modalităţi de contestaţie, şi rambursarea sumelor admisibile, precum şi schimbul de orice mesaje relevante cu sistemul de rambursare a TVA. | ||
Sistem de sprijin | Tip de acces | Termen |
CCN/eFCA Cooperare administrativă în materie de TVA (Reţea comună de comunicaţii/aplicaţie centrală eForm) | Transmiterea cererilor între Regatul Unit şi statele membre şi urmărirea cursului dat acestor cereri în vederea cooperării administrative în scopuri de TVA. | 31 decembrie 2024 |
TIC VAT Refund preferences | Regatul Unit are acces pentru a-şi actualiza preferinţele în materie de rambursare a TVA. | 31 martie 2021 |
Partea IV:Asistenţă în materie de recuperare a impozitelor şi taxelor
Sistem de sprijin | Tip de acces | Termen | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
CCN/eFCA Asistenţa în materie de recuperare | Transmiterea cererilor între Regatul Unit şi statele membre şi urmărirea cursului dat acestor cereri în scopul asistenţei în materie de recuperare. | 31 decembrie 2025 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ANEXA IV5:ANEXA V - EURATOM
Prezenta anexă stabileşte categoriile de echipamente şi alte bunuri ale Comunităţii în legătură cu asigurarea garanţiilor, situate în Regatul Unit în temeiul Tratatului Euratom şi care vor deveni proprietatea Regatului Unit la încheierea perioadei de tranziţie.
La încheierea perioadei de tranziţie, Comisia Europeană transmite Regatului Unit inventarul final al echipamentelor şi celorlalte bunuri ale Euratom transferate.
În conformitate cu articolul 84 alineatul (1) şi cu articolul 148, Regatul Unit rambursează Uniunii valoarea acestor echipamente şi alte bunuri, calculată pe baza valorii atribuită acestor echipamente şi alte bunuri în conturile consolidate pentru exerciţiul 2020. Comisia Europeană comunică Regatului Unit valoarea menţionată mai sus cu ocazia aprobării reglementare finale a acesteia.
Echipamentele Euratom sunt situate la:
- Sellafîeld (1), amplasamentul de reprocesare a combustibilului nuclear al Regatului Unit;
(1)Sellafield Ltd, SELLAFIELD CA20 1PG, REGATUL UNIT
- Dounreay (2), fostul centru de cercetare şi dezvoltare în materie de reactoare cu neutroni rapizi al Regatului Unit;
(2)Dounreay Site Restoration Ltd, KW14 7TZ THURSO CAITHNESS, REGATUL UNIT
- Sizewell (3), amplasament dotat cu două centrale nuclearoelectrice, Sizewell A (nu este în funcţiune) şi Sizewell B, reactor cu apă sub presiune aflat încă în funcţiune;
(3)EDF Energy Nuclear Generation Limited - Sizewell B Power Station, SUFFOLK, IP16 4UR LEISTON
- Capenhurst (4), centrală de îmbogăţire a uraniului;
(4)Urenco UK Limited, Capenhurst Works, CHESTER CH1 6ER, REGATUL UNIT
- Springfields (5), uzină de fabricare a combustibilului nuclear;
(5)Westinghouse Springfields Fuels Ltd, SALWICK PRESTON PR4 OXJ, REGATUL UNIT
- Alte reactoare şi alte instalaţii de cercetare, medicale şi de altă natură în care se folosesc echipamente de asigurare a garanţiilor.
Echipamentele Euratom cuprind diverse elemente constând în instalaţii fixe şi dispozitive conexe necesare pentru utilizarea acestor instalaţii fixe şi care fac parte integrantă din întregul sistem instalat:
1.Sigilii:
- sigilii metalice de unică utilizare;
- sigilii de fibră optică de utilizare unică şi multiplă; şi
- cititoare de sigilii.
2.Echipamente de supraveghere:
- sisteme de supraveghere a asigurării garanţiilor cu componente digitale şi analoge unice sau multiple.
3.echipamente de măsurare (control nedistructiv)
- diverse tipuri de detectoare de radiaţii gama cu preamplificatoare şi sisteme electronice de numărare pentru măsurătorile privind radiaţiile gama;
- diverse tipuri de detectoare de neutroni cu preamplificatoare şi sisteme electronice de numărare pentru determinările neutronice; precum şi
- echipamente pentru asamblajul de combustibil proaspăt şi uzat şi pentru măsurarea conţinutului recipientelor pentru uraniu şi plutoniu, inclusiv scanere pentru barele şi asamblajul de combustibil, balanţe şi capsule dinamo-metrice.
4.echipamente de laborator (care fac parte din laboratorul pe teren de la Sellafield):
- spectrometru de masă (TIMS);
- instrumente de măsurare cu raze gama şi raze X (de exemplu, densitometria K-Edge şi XRF); şi
- cutii pentru mănuşi care conţin echipamente de analiză, inclusiv densitometre şi balanţe analitice.
Pentru a facilita predarea acestor echipamente în condiţii de maximă eficacitate, Regatul Unit şi Comunitatea iau măsurile juridice necesare pentru a descărca Comunitatea de obligaţiile şi răspunderile care îi revin în temeiul acordului din 25 martie 1994 cu British Nuclear Fuels PLC (în prezent Sellafield Ltd).
5.Echipamente informatice şi conexe (în birouri şi sisteme de măsurare):
- computere personale, precum şi echipamente conexe, inclusiv infrastructură pentru transmisiile de date la distanţă (grupuri de baterii şi surse de alimentare cu energie electrică, dispozitive hardware care permit controlul mai multor computere, echipamente de reţea, inclusiv fibre optice, cabluri şi convertizoare Ethernet, comutatoare, servere de serie, routere de reţea privată virtuală, dispozitive de control de timp şi domeniu, cabinete); precum şi
- servere, ecrane şi imprimante conexe.
ANEXA IV6:ANEXA VI - LISTA PROCEDURILOR DE COOPERARE ADMINISTRATIVĂ MENŢIONATE LA ARTICOLUL 98
1.Cooperarea administrativă dintre statele membre în legătură cu declaraţiile furnizorului privind originea mărfurilor, instituită în scopul schimburilor comerciale preferenţiale dintre Uniune şi anumite ţări [articolele 61-66 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
2.Verificarea dovezilor de origine emise de autorităţile din ţări terţe sau de agenţiile autorizate de acestea (regimuri speciale de import nepreferenţiale) [articolul 59 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447] şi verificarea dovezilor de origine emise sau întocmite de autorităţi sau de exportatori din ţări terţe (regimuri preferenţiale) [articolele 108-111 şi articolul 125 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, articolul 32 din anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1076 al Parlamentului European şi al Consiliului, articolul 55 din anexa VI la Decizia 2013/755/UE a Consiliului şi dispoziţiile echivalente din acordurile preferenţiale].
3.Asistenţa reciprocă în cadrul recuperării unei datorii vamale [articolul 101 alineatul (1) şi articolul 102 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolul 165 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
4.Asistenţa reciprocă în cadrul transferului cuantumului datoriei vamale de către statul membru care a acceptat o garanţie către statul membru în care ia naştere datoria vamală [articolul 92 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolul 153 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
5.Verificarea dovezilor statutului unional (şi asistenţă administrativă) [articolul 153 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolul 212 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
6.Comunicarea dintre autorităţi în ceea ce priveşte mărfurile reintroduse [articolul 203 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolul 256 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
7.Cooperarea administrativă în cadrul recuperării altor taxe pentru mărfuri plasate sub regim de admitere temporară în conformitate cu Convenţia ATA sau cu Convenţia de la Istanbul [articolul 226 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolul 170 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
8.Asistenţa reciprocă în vederea obţinerii de informaţii suplimentare pentru a decide cu privire la o cerere de remitere sau de rambursare [articolul 22 şi articolul 116 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolul 175 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
9.Verificare şi asistenţă administrativă pentru controlul ulterior acordării liberului de vamă al informaţiilor referitoare la operaţiunea de tranzit unional [articolul 48 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolul 292 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
10.Cooperarea administrativă în cadrul recuperării altor taxe în cadrul regimurilor de tranzit [articolul 226 alineatul (3) literele (a), (b) şi (c) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolele 167 şi 169 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
11.Notificarea recuperării taxelor şi a altor impuneri în cadrul regimului de tranzit unional sau de tranzit în conformitate cu Convenţia TIR [articolul 226 alineatul (3) literele (a) şi (b) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, articolul 168 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447].
12.Cooperarea directă şi schimbul de informaţii dintre statele membre cu privire la controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare [articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului].
ANEXA IV7:ANEXA VII - LISTA ACTELOR/DISPOZIŢIILOR MENŢIONATE LA ARTICOLUL 128 ALINEATUL (6)
1.Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecţie comunitară a soiurilor de plante [fără a aduce atingere articolului 96 alineatul (1) din prezentul acord] (1).
(1)JO L 227, 1.9.1994, p. 1.
2.Titlurile III şi IX din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (2), Regulamentul (CE) nr. 1901/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind medicamentele de uz pediatric (3), Regulamentul (CE) nr. 1394/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind medicamentele pentru terapie avansată (4), Regulamentul (CE) nr. 141/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 1999 privind produsele medicamentoase orfane (5), titlurile III şi VII din Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (6), Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanţelor farmacologic active din alimentele de origine animală (7), Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţii Europene pentru Medicamente (8), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 520/2012 al Comisiei din 19 iunie 2012 privind efectuarea activităţilor de farmacovigilenţă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi în Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (9), precum şi Regulamentul (CE) nr. 1234/2008 al Comisiei din 24 noiembrie 2008 privind examinarea modificării condiţiilor autorizaţiilor de introducere pe piaţă acordate pentru medicamentele de uz uman şi veterinar (10).
(2)JO L 311, 28.11.2001, p. 67.
(3)JO L 378, 27.12.2006, p. 1.
(4)JO L 324, 10.12.2007, p. 121.
(5)JO L 18, 22.1.2000, p. 1.
(6)JO L 311, 28.11.2001, p. 1.
(7)JO L 152, 16.6.2009, p. 11.
(8)JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(9)JO L 159, 20.6.2012, p. 5.
(10)JO L 334, 12.12.2008, p. 7.
3.Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (11).
(11)JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
4.Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor (12).
(12)JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
5.Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare (13) şi Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale (14).
(13)JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(14)JO L 70, 16.3.2005, p. 1.
6.Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide (15).
(15)JO L 167, 27.6.2012, p. 1.
7.Regulamentul (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenţionale cu medicamente de uz uman (16).
(16)JO L 158, 27.5.2014, p. 1.
8.Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe (17).
(17)JO L 334, 12.12.2008, p. 25.
9.Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele şi standardele comune pentru organizaţiile cu rol de inspecţie şi control al navelor (18).
(18)JO L 131, 28.5.2009, p. 11.
10.Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (19), articolul 6 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic (20).
(19)JO L 106, 17.4.2001, p. 1.
(20)JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
11.Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare (21).
(21)JO L 404, 30.12.2006, p. 9.
12.Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive (22).
(22)JO L 317, 4.11.2014, p. 35.
13.Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea furajelor (23).
(23)JO L 229, 1.9.2009, p. 1.
ANEXA IV8:ANEXA VIII - REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL COMITETULUI MIXT ŞI AL COMITETELOR SPECIALIZATE
Art. 1: Preşedinte
(1)Comitetul mixt este coprezidat de un membru al Comisiei Europene şi de un reprezentant al guvernului Regatului Unit la nivel ministerial sau de înalţi funcţionari desemnaţi ca supleanţi. Uniunea Europeană şi Regatul Unit îşi notifică reciproc în scris copreşedinţii desemnaţi şi supleanţii acestora.
(2)Deciziile copreşedinţilor prevăzute de prezentul regulament de procedură sunt luate de comun acord.
(3)În cazul în care nu poate participa la o reuniune, un copreşedinte poate fi reprezentat de o persoană desemnată de acesta. Copreşedintele sau persoana desemnată de acesta informează în scris celălalt copreşedinte şi Secretariatul Comitetului mixt cu privire la această desemnare în cel mai scurt termen posibil.
(4)Persoana desemnată de un copreşedinte exercită drepturile copreşedintelui respectiv. În prezentul Regulament de procedură, orice trimitere la copreşedinţi se interpretează ca incluzând persoanele desemnate de aceştia.
Art. 2: Secretariatul
Secretariatul Comitetului mixt ("Secretariatul") este alcătuit dintr-un funcţionar al Comisiei Europene şi un funcţionar al guvernului Regatului Unit. Sub autoritatea copreşedinţilor, Secretariatul îndeplineşte sarcinile care îi sunt atribuite prin prezentul Regulament de procedură.
Art. 3: Participarea la reuniuni
(1)Înainte de fiecare reuniune, Uniunea şi Regatul Unit se informează reciproc, prin intermediul Secretariatului, cu privire la componenţa prevăzută a delegaţiilor lor.
(2)Dacă este cazul, prin decizia copreşedinţilor, la reuniunile Comitetului mixt pot fi invitaţi să asiste experţi sau alte persoane care nu sunt membri ai delegaţiilor, pentru a oferi informaţii cu privire la subiecte specifice.
Art. 4: Reuniuni
(1)Comitetul mixt îşi desfăşoară reuniunile alternativ la Bruxelles şi la Londra, cu excepţia cazului în care copreşedinţii decid altfel.
(2)Prin derogare de la alineatul (1), copreşedinţii pot decide ca o reuniune a Comitetului mixt să aibă loc prin videoconferinţă sau teleconferinţă.
(3)Fiecare reuniune a Comitetului mixt este convocată de către Secretariat la data şi locul decise de copreşedinţi. În cazul în care Uniunea sau Regatul Unit a prezentat o solicitare de organizare a unei reuniuni, Comitetul mixt depune toate eforturile pentru a se reuni în termen de 30 de zile de la această solicitare. În caz de urgenţă, Comitetul mixt depune toate eforturile pentru a se întruni într-un termen mai scurt.
Art. 5: Documente
Documentele scrise care stau la baza deliberărilor Comitetului mixt se numerotează şi se transmit Uniunii şi Regatului Unit de către Secretariat cu titlu de documente ale Comitetului mixt.
Art. 6: Corespondenţă
(1)Uniunea şi Regatul Unit trimit Secretariatului corespondenţa adresată Comitetului mixt. Această corespondenţă poate fi trimisă sub orice formă de comunicare scrisă, inclusiv prin poştă electronică.
(2)Secretariatul asigură transmiterea către copreşedinţi a corespondenţei adresate Comitetului mixt şi distribuirea ei, atunci când este cazul, în conformitate cu articolul 5.
(3)Orice corespondenţa trimisă de copreşedinţi sau adresată direct acestora se transmite Secretariatului şi se distribuie, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 5.
Art. 7: Ordinea de zi a reuniunilor
(1)Secretariatul întocmeşte, pentru fiecare reuniune, un proiect de ordine de zi provizoriu. Acesta se transmite copreşedinţilor, împreună cu documentele relevante, cu cel puţin 15 zile înainte de data reuniunii.
(2)Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele a căror înscriere pe ordinea de zi a fost solicitată de Uniune sau de Regatul Unit. Orice solicitare de acest tip se înaintează copreşedinţilor, împreună cu eventualele documente relevante, cu cel puţin 21 de zile înainte de începerea reuniunii în cauză.
(3)Cu cel puţin 10 zile înainte de data reuniunii, copreşedinţii iau decizia privind ordinea de zi provizorie a acesteia. Aceştia pot decide să facă publică respectiva ordine de zi provizorie, integral sau parţial, înainte de începerea reuniunii.
(4)Comitetul mixt adoptă ordinea de zi la începutul fiecărei reuniuni. La cererea Uniunii sau a Regatului Unit, pe ordinea de zi poate fi înscris, printr-o decizie a Comitetului mixt, un alt punct decât cele înscrise pe ordinea de zi provizorie.
(5)În cazuri excepţionale, copreşedinţii pot decide să aplice derogări de la termenele indicate la alineatele (1) şi (2).
Art. 8: Procese-verbale
(1)Secretariatul redactează proiectul de proces-verbal al fiecărei reuniuni în termen de 21 de zile de la încheierea reuniunii, în afara cazului în care copreşedinţii decid altfel.
(2)Procesul-verbal rezumă, de regulă, fiecare punct al ordinii de zi, precizând, unde este cazul:
a)documentele prezentate Comitetului mixt;
b)orice declaraţie a cărei înscriere în procesul-verbal a fost solicitată de unul dintre copreşedinţi; şi
c)deciziile adoptate, recomandările făcute, declaraţiile comune convenite şi concluziile operaţionale adoptate cu privire la puncte specifice.
(3)Procesul-verbal cuprinde o listă cu numele şi funcţiile tuturor participanţilor, indicând calitatea în care aceştia au asistat la reuniune.
(4)Procesul-verbal se aprobă în scris de către copreşedinţi în termen de 28 de zile de la data reuniunii sau la orice altă dată stabilită de copreşedinţi. După aprobare, membrii Secretariatului semnează două versiuni autentice ale procesului-verbal. Uniunea şi Regatul Unit primesc fiecare câte una dintre aceste versiuni autentice. Copreşedinţii pot decide că semnarea şi schimbul de copii electronice îndeplinesc această cerinţă.
(5)Secretariatul redactează, de asemenea, un rezumat al procesului-verbal. După aprobarea rezumatului, copreşedinţii pot decide să-l facă public.
Art. 9: Decizii şi recomandări
(1)În perioada dintre reuniuni, Comitetul mixt poate adopta decizii sau recomandări prin procedură scrisă, în cazul în care copreşedinţii decid să recurgă la această procedură. Procedura scrisă constă într-un schimb de note între copreşedinţi.
(2)În cazul în care Comitetul mixt adoptă decizii sau recomandări, în titlul acestor acte se introduce cuvântul "Decizie" sau, respectiv, "Recomandare". Secretariatul înregistrează toate deciziile sau recomandările cu un număr de serie şi o menţiune privind data adoptării acestora.
(3)Deciziile adoptate de Comitetul mixt precizează data de la care acestea produc efecte.
(4)Copreşedinţii semnează deciziile şi recomandările adoptate de Comitetul mixt, iar Secretariatul le trimite părţilor imediat după semnare.
Art. 10: Publicitate şi confidenţialitate
(1)În afara cazului în care copreşedinţii decid altfel, reuniunile Comitetului mixt sunt confidenţiale.
(2)În cazul în care Uniunea sau Regatul Unit prezintă Comitetului mixt sau oricăruia dintre comitetele specializate informaţii considerate confidenţiale sau protejate împotriva divulgării în temeiul actelor sale cu putere de lege şi al normelor sale administrative, cealaltă parte tratează respectivele informaţii primite ca fiind confidenţiale.
(3)Fără a aduce atingere alineatului (2), Uniunea şi Regatul Unit pot decide fiecare, separat, cu privire la oportunitatea publicării în jurnalele lor oficiale respective a deciziilor şi recomandărilor adoptate de Comitetul mixt.
Art. 11: Regim lingvistic
(1)Limbile oficiale ale Comitetului mixt sunt limbile oficiale ale Uniunii şi ale Regatului Unit.
(2)Limba de lucru a Comitetului mixt este engleza. În afara cazului în care copreşedinţii decid altfel, documentele care stau la baza deliberărilor Comitetului mixt sunt întocmite în limba engleză.
Art. 12: Cheltuieli
(1)Uniunea şi Regatul Unit suportă fiecare în parte toate cheltuielile ocazionate de propria participare la reuniunile Comitetului mixt.
(2)Cheltuielile legate de organizarea reuniunilor şi reproducerea documentelor sunt suportate de Uniune pentru reuniunile desfăşurate la Bruxelles şi de Regatul Unit pentru reuniunile desfăşurate la Londra.
(3)Cheltuielile legate de interpretarea din şi în limbile de lucru ale Comitetului mixt în cadrul reuniunilor sunt suportate de partea la acord care solicită aceste servicii de interpretariat.
Art. 13: Comitete specializate
(1)Fără a aduce atingere alineatelor (2)-(3) de la prezentul articol, articolele 1-12 se aplică mutatis mutandis comitetelor specializate, în afara cazului în care Comitetul mixt decide altfel.
(2)Comitetele specializate sunt coprezidate de reprezentanţi desemnaţi de Comisia Europeană şi guvernul Regatului Unit. Uniunea Europeană şi Regatul Unit îşi notifică reciproc reprezentanţii desemnaţi.
(3)Toate informaţiile şi rapoartele pe care un comitet specializat trebuie să le furnizeze în temeiul articolului 165 alineatul (4) din acord sunt transmise Comitetului mixt fără întârzieri nejustificate.
Art. 14: Raportul anual
Pentru fiecare an calendaristic, Secretariatul întocmeşte, până la data de 1 mai a anului următor, raportul anual privind funcţionarea acordului, prevăzut la articolul 164 alineatul (6) din acord. Acest raport se adoptă şi se semnează de copreşedinţi.
ANEXA IV9:ANEXA IX - REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ
PARTEA A:REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ PENTRU SOLUŢIONAREA LITIGIILOR
I.Definiţii
1.În sensul prezentului regulament de procedură, se aplică următoarele definiţii:
(a)"parte" înseamnă Uniunea sau Regatul Unit;
(b)"reclamant" înseamnă orice parte care solicită instituirea unei comisii de arbitraj în conformitate cu articolul 170 din acord;
(c)"pârât" înseamnă partea acuzată de încălcarea unei dispoziţii a prezentului acord;
(d)"reprezentant al unei părţi" înseamnă un agent al unei părţi sau orice persoană numită de o parte, care reprezintă partea respectivă în cadrul unui litigiu legat de prezentul acord;
(e)"consilier" înseamnă o persoană desemnată de o parte la litigiu pentru a consilia sau a asista partea respectivă în legătură cu procedurile în faţa unei comisii de arbitraj;
(f)"asistent" înseamnă o persoană care, în conformitate cu condiţiile numirii sale, desfăşoară activităţi de cercetare pentru un membru al unei comisii de arbitraj sau îi furnizează asistenţă, sub conducerea şi controlul membrului respectiv.
II.Notificări
2.În cazul notificărilor dintre părţi şi comisia de arbitraj se aplică următoarele reguli:
(a)comisia de arbitraj trimite simultan ambelor părţi toate cererile, avizele, memoriile şi alte documente;
(b)în cazul în care o parte adresează comisiei de arbitraj o cerere, un aviz, un memoriu sau un alt document, aceasta trimite simultan celeilalte părţi o copie a documentului în cauză; şi
(c)în cazul în care o parte adresează celeilalte părţi o cerere, un aviz, un memoriu sau un alt document în legătură cu litigiul, aceasta trimite simultan comisiei de arbitraj o copie a documentului în cauză.
3.Orice notificare menţionată la alineatul (2) se efectuează prin e-mail sau, după caz, prin orice alt mijloc de telecomunicaţii care permite înregistrarea trimiterii. În absenţa unor dovezi contrare, data primirii unei astfel de notificări se consideră a fi aceeaşi cu data trimiterii. Toate notificările se adresează Serviciului Juridic al Comisiei Europene şi, respectiv, consilierului juridic al Ministerului Afacerilor Externe şi al Commonwealth-ului al Regatului Unit.
4.La cererea scrisă a părţilor sau a comisiei de arbitraj, Biroul Internaţional al Curţii Permanente de Arbitraj îndeplineşte funcţia de canal de comunicare între părţi şi comisia de arbitraj.
5.Erorile minore de redactare din orice cerere, aviz, memoriu sau alt document în legătură cu procedurile în faţa comisiei de arbitraj pot fi corectate prin trimiterea unui nou document care să indice în mod clar modificările.
6.În cazul în care ultima zi pentru transmiterea unui document coincide cu sfârşitul săptămânii sau cu o sărbătoare legală aplicabilă Comisiei Europene sau Ministerului Afacerilor Externe şi al Commonwealth-ului al Regatului Unit, după caz, documentul poate fi transmis în următoarea zi lucrătoare. Până cel târziu la data de 30 septembrie a fiecărui an, Uniunea şi Regatul Unit se informează reciproc şi, în cazul menţionat la punctul 4, informează de asemenea Biroul Internaţional al Curţii Permanente de Arbitraj cu privire la sărbătorile legale aplicabile Comisiei Europene şi, respectiv, Ministerului Afacerilor Externe şi al Commonwealth-ului al Regatului Unit.
III.Numirea şi înlocuirea membrilor unei comisii de arbitraj
7.În cazul în care, în temeiul articolului 171 alineatul (5) din acord, unul sau mai mulţi membri ai unei comisii de arbitraj trebuie să fie selectaţi prin tragere la sorţi, Biroul Internaţional al Curţii Permanente de Arbitraj informează cu promptitudine părţile cu privire la data, ora şi locul de desfăşurare a selecţiei. Părţile pot opta să fie prezente la selecţie. Cu toate acestea, absenţa uneia sau a ambelor părţi nu împiedică efectuarea selecţiei.
8.Biroul Internaţional al Curţii Permanente de Arbitraj trimite fiecărei persoane care a fost selectată în calitatea de membru a unei comisii de arbitraj o notificare scrisă cu privire la numirea sa. În termen de cinci zile de la această notificare, fiecare persoană selectată îşi confirmă disponibilitatea Biroului Internaţional al Curţii Permanente de Arbitraj şi celor două părţi.
9.În cazul în care o parte consideră că un membru al comisiei de arbitraj nu respectă Codul de conduită prevăzut în partea B şi, din acest motiv, trebuie înlocuit, partea respectivă notifică acest lucru celeilalte părţi în termen de 15 zile de la data la care a obţinut suficiente dovezi privind presupusa nerespectare a Codului de conduită de către membrul respectiv.
10.Părţile se consultă reciproc în termen de 15 zile de la notificarea menţionată la punctul 9. Acestea informează membrul comisiei de arbitraj cu privire la presupusa nerespectare a Codului de conduită şi îi pot solicita să ia măsuri pentru remedierea situaţiei. De asemenea, părţile pot decide de comun acord revocarea membrului respectiv şi selectarea unui nou membru în conformitate cu articolul 171 din acord.
În cazul în care părţile nu ajung la un acord cu privire la necesitatea de a înlocui un membru al comisiei de arbitraj, altul decât preşedintele acesteia, oricare dintre părţi poate solicita ca această chestiune să fie supusă atenţiei preşedintelui comisiei de arbitraj, a cărui decizie este definitivă.
În cazul în care preşedintele comisiei de arbitraj constată că respectivul membru al comisiei de arbitraj nu respectă Codul de conduită, se procedează la selecţia unui nou membru al comisiei de arbitraj în conformitate cu articolul 171 din acord.
11.În cazul în care părţile nu ajung la un acord privind oportunitatea înlocuirii preşedintelui, oricare dintre părţi poate solicita ca această chestiune să fie adusă în atenţia uneia dintre celelalte persoane care au fost propuse în comun de Uniune şi de Regatul Unit pentru a exercita funcţia de preşedinte în conformitate cu articolul 171 alineatul (1) a treia teză din acord (denumită în continuare "persoana selectată"). Numele persoanei selectate este tras la sorţi de către Secretarul General al Curţii Permanente de Arbitraj.
În cazul în care persoana selectată constată că preşedintele nu respectă Codul de conduită, se procedează la selecţia unui nou preşedinte, în conformitate cu articolul 171 din acord, dintre persoanele care au fost propuse în comun de Uniune şi de Regatul Unit pentru a exercita funcţia de preşedinte, cu excepţia persoanei selectate.
IV.Aspecte financiare
12.Părţile împart în mod egal cheltuielile care decurg din constituirea şi funcţionarea unei comisii de arbitraj, inclusiv remuneraţia şi cheltuielile care trebuie plătite membrilor acestei comisii de arbitraj.
13.Părţile convin cu comisia de arbitraj, în termen de şapte zile de la constituirea acesteia, cu privire la:
(a)remuneraţia şi cheltuielile care trebuie plătite membrilor comisiei de arbitraj, care trebuie să fie rezonabile şi conforme cu standardele OMC;
(b)remuneraţia care trebuie plătită asistenţilor; pentru fiecare membru al comisiei de arbitraj, cuantumul total al remuneraţiei care trebuie plătită asistenţilor trebuie să fie rezonabil şi să nu depăşească în niciun caz o treime din remuneraţia membrului respectiv.
Acest acord poate fi convenit prin orice mijloc de comunicare.
V.Calendar şi memorii
14.În termen de şapte zile de la instituirea sa şi după consultarea părţilor, comisia de arbitraj stabileşte un calendar orientativ al procedurii.
15.Reclamantul adresează comisiei de arbitraj memoriul său în termen de cel mult 20 de zile de la data stabilirii calendarului orientativ. Pârâtul adresează comisiei de arbitraj memoriul său în termen de cel mult 20 de zile de la data primirii unei copii a memoriului reclamantului.
VI.Funcţionarea comisiei de arbitraj
16.Preşedintele comisiei de arbitraj prezidează toate reuniunile acesteia. Comisia de arbitraj poate delega preşedintelui autoritatea de a lua decizii administrative şi procedurale.
17.În absenţa unor dispoziţii contrare în prezentul acord sau în prezentul regulament de procedură, comisia de arbitraj îşi poate desfăşura procedurile şi deliberările prin orice mijloc de comunicare.
18.La deliberările comisiei de arbitraj nu pot participa decât membrii comisiei de arbitraj, însă comisia de arbitraj poate autoriza prezenţa la deliberări a asistenţilor membrilor.
19.Redactarea oricărei hotărâri sau decizii constituie responsabilitatea exclusivă a membrilor comisiei de arbitraj şi nu poate fi delegată niciunei alte persoane.
20.Biroul Internaţional al Curţii Permanente de Arbitraj furnizează comisiei de arbitraj servicii de secretariat şi alte tipuri de sprijin logistic.
21 În cazul în care apare o chestiune procedurală care nu este reglementată de prezentul acord sau de prezentul regulament de procedură, comisia de arbitraj poate decide, după consultarea părţilor, care este procedura care trebuie urmată, cu condiţia ca această procedură să fie compatibilă cu prezentul acord şi cu prezentul regulament de procedură.
22.În cazul în care comisia de arbitraj consideră că este necesară modificarea oricărora dintre termenele procedurilor menţionate în prezentul regulament de procedură sau efectuarea oricărei alte ajustări procedurale sau administrative, aceasta informează părţile, în scris şi după ce le-a consultat, cu privire la motivele modificării sau ajustării şi la termenul sau ajustarea necesară.
VII.Audierile
23.Pe baza calendarului orientativ stabilit în conformitate cu punctul 14, după consultarea părţilor şi a celorlalţi membri ai comisiei de arbitraj, preşedintele informează părţile cu privire la data, ora şi locul de desfăşurare a audierii. Aceste informaţii se fac publice, cu excepţia cazului în care audierea nu este publică.
Comisia de arbitraj poate decide, de comun acord cu părţile, să nu organizeze nicio audiere.
24.Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, audierea are loc la Haga, la sediul Curţii Permanente de Arbitraj.
25.Comisia de arbitraj poate convoca audieri suplimentare în cazul în care părţile convin astfel.
26.Toţi membrii comisiei de arbitraj sunt prezenţi pe întreaga durată a audierii.
27.Cu excepţia cazului în care părţile convin altfel, următoarele persoane pot participa la audiere, indiferent dacă audierea este sau nu deschisă publicului:
(a)reprezentanţii unei părţi;
(b)consilieri;
(c)asistenţi:
(d)interpreţi, traducători şi grefieri ai comisiei de arbitraj; şi
(e)experţi, conform deciziei comisiei de arbitraj.
28.Cu cel puţin 5 zile înainte de data unei audieri, fiecare parte adresează comisiei de arbitraj şi celeilalte părţi o listă cu numele persoanelor care vor pleda sau vor face prezentări în cursul audierii în numele părţii respective, precum şi cu numele altor reprezentanţi sau consilieri care vor lua parte la audiere.
29.Comisia de arbitraj organizează audierea în modul următor, asigurându-se că reclamantul şi pârâtul beneficiază de timp egal atât pentru pledoarii, cât şi pentru replică:
(a)pledoarie:
(i)pledoaria reclamantului;
(ii)pledoaria pârâtului;
(b)replică:
(i)replica reclamantului;
(ii)pledoaria în replică a pârâtului.
30.Comisia de arbitraj poate adresa întrebări directe oricărei părţi, în orice moment al audierii.
31.Comisia de arbitraj ia măsurile necesare în vederea realizării şi transmiterii către părţi, în cel mai scurt timp de la data audierii, a unei transcrieri a audierii. Părţile pot face observaţii referitoare la transcriere, iar comisia de arbitraj poate lua în considerare aceste observaţii.
32.În termen de 10 zile de la data audierii, fiecare parte poate trimite comisiei de arbitraj un memoriu suplimentar cu privire la orice aspect abordat în cadrul audierii.
VIII.Întrebări scrise
33.Comisia de arbitraj poate, în orice moment al procedurii, să adreseze întrebări scrise uneia sau ambelor părţi.
34.Fiecare parte are posibilitatea de a prezenta memorii cu privire la răspunsurile celeilalte părţi la întrebările adresate de comisia de arbitraj, în termen de cinci zile de la data la care a primit o copie a acestor răspunsuri.
IX.Tratamentul confidenţial
35.Orice informaţii pe care o parte le-a transmis comisiei de arbitraj desemnându-le ca fiind confidenţiale sunt tratate ca atare de către cealaltă parte şi de către comisie. Atunci când o parte prezintă comisiei de arbitraj o observaţie scrisă care conţine informaţii confidenţiale, aceasta furnizează, de asemenea, în termen de 15 zile, o observaţie fără informaţii confidenţiale, care este făcută publică.
36.Nicio dispoziţie din prezentul regulament de procedură nu împiedică o parte să îşi facă publice propriile memorii şi propriile răspunsuri la întrebările adresate de comisia de arbitraj sau transcrierea observaţiilor orale din cadrul şedinţei publice, cu condiţia ca, atunci când face trimiteri la informaţii transmise de cealaltă parte, să nu dezvăluie nicio informaţie desemnată de cealaltă parte ca fiind confidenţială.
37.Audierile în faţa comisiei de arbitraj sunt deschise publicului, cu excepţia cazului în care observaţiile şi pledoariile uneia dintre părţi conţin informaţii confidenţiale sau în cazul în care părţile convin, dimpotrivă, ca audierea să nu fie publică. În acest caz, părţile păstrează caracterul confidenţial al audierilor comisiei de arbitraj.
X.Contacte ex parte
38.Comisia de arbitraj nu se întruneşte şi nici nu comunică verbal cu o parte în absenţa celeilalte părţi.
XI.Situaţii de urgenţă
39.În cazurile urgente menţionate la articolul 173 alineatul (2) din acord, comisia de arbitraj, după consultarea părţilor, ajustează, după caz, termenele menţionate în prezentul regulament de procedură. Comisia de arbitraj notifică aceste ajustări părţilor.
XII.Traducere şi interpretare
40.Limba de procedură în faţa comisiei de arbitraj este engleza. Deciziile comisiei de arbitraj se pronunţă în limba engleză.
41.Fiecare parte suportă propriile costuri aferente traducerii documentelor prezentate comisiei de arbitraj care nu au fost redactate iniţial în limba engleză, precum şi toate costurile aferente interpretării de care beneficiază reprezentanţii sau consilierii săi în cursul audierii.
PARTEA B:COD DE CONDUITĂ PENTRU MEMBRII COMISIILOR DE ARBITRAJ
I.Definiţii
1.În sensul prezentului cod de conduită, se aplică definiţia termenului "asistent" prevăzută în regulamentul de procedură. În plus, "candidat" înseamnă o persoană al cărei nume se află pe lista menţionată la articolul 171 alineatul (1) din acord şi care este luată în considerare pentru a fi selectată ca membru al comisiei de arbitraj în conformitate cu articolul respectiv.
II.Responsabilităţile în cadrul procesului
2.Fiecare candidat şi fiecare membru al unei comisii de arbitraj evită orice încălcare şi orice aparenţă de încălcare a deontologiei, este independent şi imparţial, evită orice conflict de interese direct sau indirect şi respectă standarde înalte de conduită pentru a asigura integritatea şi imparţialitatea procedurii de soluţionare a litigiilor. Foştii candidaţi sau membri ai unei comisii de arbitraj respectă obligaţiile prevăzute la punctele 8, 9 şi 10.
III.Obligaţii de comunicare a informaţiilor
3.Înainte de confirmarea selectării sale ca membru al comisiei de arbitraj în temeiul prezentului acord, candidatul comunică părţilor, în scris, orice interes, relaţie sau aspect de care are cunoştinţă şi care este susceptibil să îi afecteze independenţa sau imparţialitatea sau care ar putea crea în mod rezonabil aparenţa unei încălcări a deontologiei sau a unei atitudini părtinitoare în cadrul procedurilor în faţa comisiei de arbitraj.
4.Candidaţii şi membrii comisiei de arbitraj nu comunică decât Comitetului mixt, în vederea examinării de către Uniune şi Regatul Unit, aspectele referitoare la încălcările efective sau eventuale ale prezentului cod de conduită.
5.Membrii unei comisii de arbitraj informează părţile în scris, în orice stadiu al procedurilor desfăşurate în faţa comisiei de arbitraj, orice interes, relaţie sau aspecte de natura menţionată la punctul 3 de care au cunoştinţă sau au luat cunoştinţă.
IV.Obligaţia de diligenţă a membrilor unei comisii de arbitraj
6.După ce sunt selectaţi, membrii unei comisii de arbitraj îşi îndeplinesc cu scrupulozitate şi promptitudine atribuţiile, pe întreaga durată a procedurii în faţa comisiei de arbitraj, dând dovadă de spirit echitabil şi diligenţă. În special, aceştia:
(a)examinează exclusiv aspectele care au fost aduse în discuţie în cadrul procedurilor în faţa comisiei de arbitraj şi care sunt necesare pentru pronunţarea unei hotărâri şi nu deleagă această atribuţie niciunei alte persoane;
(b)iau toate măsurile adecvate pentru a se asigura că asistenţii lor cunosc şi respectă punctele 2, 3, 4, 5, 9 şi 10.
V.Independenţa şi imparţialitatea membrilor unei comisii de arbitraj
7.Membrii unei comisii de arbitraj:
(a)este independent şi imparţial, evită crearea unei aparenţe de încălcare a deontologiei sau de favorizare a unei părţi şi nu este influenţat de interesul personal, de presiuni externe, de considerente de ordin politic, de proteste publice, de loialitatea faţă de Uniune sau Regatul Unit sau de teama de a face obiectul criticilor;
(b)nu contractează, în mod direct sau indirect, o obligaţie şi nici nu acceptă beneficii care ar afecta sau ar părea că afectează în vreun fel îndeplinirea în mod corespunzător a atribuţiilor sale;
(c)nu îşi foloseşte calitatea de membru al unei comisii de arbitraj pentru a servi interese personale sau private şi evită acţiunile care pot crea impresia că alte persoane se află într-o poziţie specială pentru a-l influenţa;
(d)nu permite ca judecata sau conduita sa să fie influenţate de relaţii sau responsabilităţi financiare, de afaceri, profesionale, familiale sau sociale;
(e)evită să intre în orice relaţie sau să dobândească orice interes financiar susceptibil să îi afecteze imparţialitatea sau care ar putea crea, în mod rezonabil, o aparenţă de încălcare a deontologiei sau de favorizare a unei părţi;
(f)nu discută niciun aspect legat de obiectul procedurii sau de desfăşurarea procedurii în faţa comisiei de arbitraj cu o parte sau ambele părţi în absenţa celorlalţi membri ai comisiei de arbitraj.
VI.Obligaţiile foştilor membri ai unei comisii de arbitraj
8.Toţi foştii membri ai unei comisii de arbitraj evită orice acţiuni care ar putea crea aparenţa de favorizare a unei părţi în îndeplinirea atribuţiilor lor sau că ar fi obţinut beneficii în urma oricărei decizii sau hotărâri a comisiei de arbitraj.
VII.Tratamentul confidenţial
9.În orice moment, niciun membru sau fost membru al comisiei de arbitraj
(a)nu divulgă şi nici nu utilizează orice informaţii care nu sunt publice referitoare la orice procedură în faţa comisiei de arbitraj sau de care a luat cunoştinţă în cursul acestei proceduri decât pentru scopurile procedurii respective şi, în niciun caz, nu divulgă şi nici nu utilizează astfel de informaţii pentru a dobândi avantaje personale, pentru a favoriza alte persoane sau pentru a afecta intereselor altora;
(b)nu face publice deliberările comisiei de arbitraj sau opiniile oricăruia dintre membrii comisiei de arbitraj.
10.Niciun membru al comisiei de arbitraj nu divulgă, nici integral şi nici parţial, o hotărâre a comisiei de arbitraj înainte de publicarea ei în conformitate cu prezentul acord.
ANEXA V:Declaraţie politică de stabilire a cadrului viitoarelor relaţii dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit (2019/C 66 I/02)
PARTEA 0:INTRODUCERE
1.Uniunea Europeană, denumită în continuare "Uniunea", şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, denumit în continuare "Regatul Unit" ("părţile") au convenit asupra prezentei declaraţii politice cu privire la relaţiile lor viitoare, pe baza dispoziţiilor articolului 50 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care prevede negocierea unui acord care să stabilească condiţiile de retragere a unui stat membru care părăseşte Uniunea, ţinând seama de cadrul relaţiilor sale viitoare cu Uniunea. În acest context, prezenta declaraţie însoţeşte Acordul de retragere care a fost aprobat de către părţi, sub rezerva ratificării acestuia.
2.Uniunea şi Regatul Unit sunt hotărâte să lucreze împreună pentru a garanta ordinea internaţională bazată pe norme, statul de drept şi promovarea democraţiei, precum şi standarde înalte în ceea ce priveşte comerţul liber şi echitabil şi drepturile lucrătorilor, protecţia consumatorilor şi a mediului, precum şi cooperarea pentru combaterea ameninţărilor interne şi externe la adresa valorilor şi intereselor lor.
3.În acest sens, prezenta declaraţie stabileşte parametrii unui parteneriat ambiţios, amplu, cuprinzător şi flexibil care cuprinde cooperarea comercială şi economică, asigurarea respectării legii şi justiţia penală, politica externă, securitatea şi apărarea, precum şi domenii mai largi de cooperare. Atunci când părţile consideră că este în interesul lor reciproc pe parcursul negocierilor, relaţiile viitoare pot cuprinde şi alte domenii de cooperare pe lângă cele descrise în prezenta declaraţie politică. Aceste relaţii îşi vor avea fundamentul în valorile şi interesele pe care Uniunea şi Regatul Unit le împărtăşesc. Ele decurg din geografia, din istoria şi din idealurile ancorate în patrimoniul lor european comun. Uniunea şi Regatul Unit au înţelegerea comună că prosperitatea şi securitatea sunt consolidate prin aderarea la un comerţ liber şi echitabil, prin apărarea drepturilor omului şi a statului de drept, prin protejarea lucrătorilor, a consumatorilor şi a mediului şi prin unitatea împotriva ameninţărilor interne sau externe la adresa drepturilor şi valorilor.
4.Relaţiile viitoare se vor întemeia pe un echilibru între drepturi şi obligaţii, ţinând seama de principiile fiecărei părţi. Acest echilibru trebuie să asigure autonomia procesului decizional al Uniunii şi să fie coerent cu principiile Uniunii, în special în ceea ce priveşte integritatea pieţei unice şi a uniunii vamale şi indivizibilitatea celor patru libertăţi. De asemenea, trebuie să asigure suveranitatea Regatului Unit şi protejarea pieţei sale interne, respectând în acelaşi timp rezultatul referendumului din 2016, inclusiv cu privire la dezvoltarea politicii sale comerciale independente şi sfârşitul liberei circulaţii a persoanelor între Uniune şi Regatul Unit.
5.Perioada apartenenţei Regatului Unit la Uniune a condus la un nivel ridicat de integrare a economiilor Uniunii şi Regatului Unit şi la o întrepătrundere a trecutului şi viitorului persoanelor şi a priorităţilor din Uniune şi din Regatul Unit. Relaţiile viitoare vor trebui, inevitabil, să ţină seama de acest context unic. Cu toate că relaţiile viitoare nu pot garanta aceleaşi drepturi sau obligaţii ca cele care decurg din apartenenţa la Uniune, părţile au convenit că acestea ar trebui abordate cu un nivel ridicat de ambiţie în ceea ce priveşte sfera şi gradul de aprofundare al acestora şi recunosc că de-a lungul timpului abordarea ar putea evolua. Întâi de toate, relaţiile ar trebui să fie în interesul cetăţenilor Uniunii şi ai Regatului Unit, în prezent şi în viitor.
PARTEA I:DISPOZIŢII INIŢIALE
I.Baza cooperării
(A)Valori şi drepturi fundamentale
6.Părţile convin că viitoarele relaţii ar trebui să se bazeze pe valori comune, precum respectarea şi garantarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a principiilor democratice, a statului de drept şi sprijinirea neproliferării. Părţile convin că aceste valori reprezintă o condiţie preliminară esenţială pentru cooperarea prevăzută în acest cadru. Părţile îşi reafirmă, de asemenea, angajamentul în direcţia promovării multilateralismului eficient.
7.Relaţiile viitoare ar trebui să includă angajamentul continuu al Regatului Unit de respectare a cadrului Convenţiei europene a drepturilor omului (CEDO), în timp ce Uniunea şi statele membre îşi vor menţine obligaţiile în temeiul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care reafirmă drepturile care decurg în special din CEDO.
(B)Protecţia datelor
8.Având în vedere importanţa fluxurilor şi a schimburilor de date în cadrul viitoarelor relaţii, părţile se angajează să asigure un nivel ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal pentru a facilita astfel de schimburi între ele.
9.Normele Uniunii privind protecţia datelor prevăd un cadru care permite Comisiei Europene să recunoască standardele de protecţie a datelor ale unei ţări terţe ca oferind un nivel adecvat de protecţie, facilitând astfel transferurile de date cu caracter personal către ţara terţă respectivă. Pe baza acestui cadru, Comisia Europeană va lansa procesul de evaluare în privinţa Regatului Unit cât mai curând cu putinţă după retragerea Regatului Unit, făcând eforturi în vederea adoptării unor decizii până la sfârşitul lui 2020, dacă sunt îndeplinite condiţiile aplicabile. Având în vedere că Regatul Unit îşi va stabili propriul regim de transfer internaţional, Regatul Unit va lua măsuri, în acelaşi interval de timp, pentru a asigura facilitarea comparabilă a transferurilor de date cu caracter personal către Uniune, dacă sunt îndeplinite condiţiile aplicabile. Viitoarele relaţii nu vor afecta autonomia părţilor asupra normelor proprii de protecţie a datelor cu caracter personal.
10.În acest context, părţile ar trebui să instituie, de asemenea, modalităţi pentru o cooperare adecvată între autorităţile de reglementare.
II.Domenii de interes partajat
(A)Participarea la programele Uniunii
11.Ţinând seama de amploarea şi aprofundarea preconizate ale viitoarelor relaţii şi de legătura strânsă dintre cetăţenii lor, părţile vor stabili principii, termeni şi condiţii generale privind participarea Regatului Unit la programele Uniunii, sub rezerva condiţiilor stabilite în instrumentele corespunzătoare ale Uniunii, în domenii precum ştiinţa şi inovarea, tineretul, cultura şi educaţia, dezvoltarea teritoriilor de peste mări şi acţiunea externă, capabilităţile de apărare, protecţia civilă şi spaţiul. Acestea ar trebui să includă o contribuţie financiară echitabilă şi adecvată, dispoziţii care să permită o bună gestiune financiară de ambele părţi, tratamentul echitabil al participanţilor şi o gestionare şi consultare corespunzătoare naturii cooperării dintre părţi.
12.De asemenea, părţile vor analiza posibilitatea participării Regatului Unit la consorţiile pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC), sub rezerva condiţiilor instrumentelor juridice ale Uniunii şi a statutelor individuale ale ERIC şi ţinând seama de nivelul de participare a Regatului Unit la programele Uniunii în domeniile ştiinţei şi inovării.
13.Părţile reamintesc angajamentul lor comun de a transpune în realitate un viitor program PEACE PLUS pentru sprijinirea activităţilor privind reconcilierea şi un viitor comun în Irlanda de Nord, cu menţinerea cotelor actuale de finanţare pentru programul viitor.
(B)Dialoguri
14.Părţile ar trebui să participe la dialoguri şi schimburi în domenii de interes partajat, în vederea identificării oportunităţilor de cooperare, de schimb de bune practici şi de cunoştinţe de specialitate şi să acţioneze împreună, inclusiv în domenii precum cultura, educaţia, ştiinţa şi inovarea. În aceste domenii, părţile recunosc importanţa mobilităţii şi a deplasării temporare de obiecte şi echipamente în facilitarea cooperării. Părţile vor analiza, de asemenea, modalităţile curente de cooperare între grupuri din domeniul culturii şi educaţiei.
15.În plus, părţile iau act de intenţia Regatului Unit de a analiza opţiunile unor viitoare relaţii cu Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI).
PARTEA II:PARTENERIATUL ECONOMIC
I.Obiective şi principii
16.Părţile recunosc importanţa deosebită a relaţiilor lor comerciale şi de investiţii, acestea reflectând peste 45 de ani de integrare economică cât timp Regatul Unit a fost stat membru al Uniunii, dimensiunile celor două economii şi proximitatea lor geografică, care au creat lanţuri de aprovizionare complexe şi integrate.
17.În acest context, părţile convin să dezvolte un parteneriat economic ambiţios, amplu şi echilibrat. Acest parteneriat va fi cuprinzător, incluzând o zonă de liber schimb şi o cooperare sectorială mai amplă, atunci când este în interesul reciproc al ambelor părţi. Va fi sprijinit de dispoziţii care să asigure condiţii echitabile pentru o concurenţă deschisă şi loială, astfel cum figurează în secţiunea XIV a acestei părţi. Ar trebui să faciliteze comerţul şi investiţiile între părţi în măsura posibilului, respectând totodată integritatea pieţei unice a Uniunii şi uniunea vamală, precum şi piaţa internă a Regatului Unit şi recunoscând dezvoltarea unei politici comerciale independente a Regatului Unit dincolo de acest parteneriat economic.
18.Părţile îşi vor păstra autonomia şi capacitatea de a reglementa activitatea economică în funcţie de nivelurile de protecţie pe care fiecare le consideră adecvate pentru a realiza obiective legitime de politică publică, precum sănătatea publică, sănătatea şi bunăstarea animalelor, serviciile sociale, învăţământul public, siguranţa, mediul, inclusiv schimbările climatice, moralitatea publică, protecţia socială sau a consumatorilor, protecţia datelor şi a vieţii private, precum şi promovarea şi protejarea diversităţii culturale. Parteneriatul economic va recunoaşte că dezvoltarea durabilă reprezintă obiectivul primordial al părţilor. Parteneriatul economic va prevedea, de asemenea, excepţii generale adecvate, inclusiv în privinţa securităţii.
19.Părţile amintesc hotărârea lor de a înlocui soluţia de protecţie pentru Irlanda de Nord cu un acord ulterior care să stabilească un regim alternativ menit să ofere asigurarea permanentă că nu va exista o frontieră strict controlată pe insula Irlanda.
II.Mărfuri
(A)Obiective şi principii
20.Părţile preconizează că relaţiile comerciale privind mărfurile vor fi cât mai strânse cu putinţă, în vederea facilitării unor schimburi comerciale legitime şi realizate cu uşurinţă.
21.Aceste înţelegeri vor ţine seama de faptul că, în urma retragerii Regatului Unit din Uniune, părţile vor constitui pieţe separate şi vor avea ordini juridice distincte. Circulaţia transfrontalieră a mărfurilor poate prezenta riscuri la adresa integrităţii şi a bunei funcţionări a acestor pieţe, care sunt gestionate prin intermediul unor proceduri şi controale vamale.
22.Cu toate acestea, în vederea facilitării circulaţiei transfrontaliere a mărfurilor, părţile preconizează acorduri cuprinzătoare care vor crea o zonă de liber schimb, care combină cooperarea strânsă în materie vamală şi de reglementare, sprijinită de dispoziţii care să asigure condiţii echitabile pentru o concurenţă deschisă şi loială.
(B)Tarife
23.Parteneriatul economic ar trebui să asigure că nu există tarife, impozite, taxe sau restricţii cantitative în niciun sector, alături de un regim vamal ambiţios care, în concordanţă cu obiectivele şi principiile părţilor, indicate mai sus, consolidează şi îmbunătăţesc teritoriul vamal unic prevăzut în Acordul de retragere, care elimină necesitatea controalelor privind regulile de origine.
(C)Aspecte de reglementare
24.Păstrându-şi autonomia de reglementare, părţile vor stabili totodată dispoziţii de promovare a unor abordări de reglementare transparente, eficiente, care promovează evitarea barierelor inutile în calea comerţului cu mărfuri şi sunt compatibile în cea mai mare măsură posibilă. Normele privind barierele tehnice în calea comerţului (TBT) şi măsurile sanitare şi fitosanitare (SPS) ar trebui să se bazeze pe acordurile OMC aferente şi să meargă dincolo de acestea. În mod special, normele BTC ar trebui să stabilească principii comune în domenii precum standardizarea, reglementările tehnice, evaluarea conformităţii, acreditarea, supravegherea pieţei, metrologia şi etichetarea. Părţile ar trebui să se considere reciproc drept entităţi individuale în privinţa măsurilor SPS, inclusiv în scopuri de certificare, şi să recunoască regionalizarea pe baza informaţiilor epidemiologice adecvate furnizate de partea exportatoare. Părţile vor analiza, de asemenea, posibilitatea cooperării autorităţilor britanice cu agenţiile Uniunii precum Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) şi Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei (AESA).
25.În acest context, Regatul Unit va lua în considerare alinierea la normele Uniunii în domeniile relevante.
(D)Chestiuni vamale
26.Părţile vor institui un regim vamal ambiţios în scopul îndeplinirii obiectivelor lor generale. Astfel, părţile preconizează că vor fi utilizate toate regimurile şi tehnologiile de facilitare disponibile, cu respectarea deplină a ordinilor lor juridice şi asigurând că autorităţile vamale au capacitatea de a proteja interesele financiare respective ale părţilor şi de a asigura respectarea politicilor publice. În acest scop, acestea intenţionează să ia în considerare recunoaşterea reciprocă a programelor pentru comercianţii de încredere, cooperarea administrativă în chestiuni vamale şi asistenţa reciprocă, inclusiv pentru recuperarea creanţelor legate de taxe şi impozite şi prin intermediul schimbului de informaţii pentru combaterea fraudei vamale şi a altor activităţi ilegale.
27.Astfel de regimuri şi de tehnologii de facilitare vor fi luate în considerare de asemenea la stabilirea unor regimuri alternative care să ofere asigurarea permanentă că nu va exista o frontieră strict controlată pe insula Irlanda.
(E)Implicaţiile pentru verificări şi controale
28.Părţile preconizează că amploarea angajamentelor Regatului Unit în privinţa cooperării vamale şi de reglementare, inclusiv în privinţa alinierii normelor, va fi luată în calcul la aplicarea verificărilor şi controalelor aferente, aceasta fiind considerată un factor de reducere a riscurilor. Acest fapt, combinat cu utilizarea tuturor regimurilor de facilitare disponibile, descrise mai sus, poate conduce la o gamă largă de rezultate diferite în privinţa proceselor administrative, precum şi a verificărilor şi controalelor şi în acest context îşi exprimă dorinţa de a da dovadă de un grad cât mai mare de ambiţie, respectând totodată integritatea pieţelor şi ordinilor juridice ale fiecăreia.
III.Servicii şi investiţii
(A)Obiective şi principii
29.Părţile ar trebui să încheie înţelegeri ambiţioase, cuprinzătoare şi echilibrate privind comerţul cu servicii şi investiţiile în sectorul serviciilor şi în alte sectoare decât cel al serviciilor, cu respectarea dreptului de reglementare al fiecărei părţi. Părţile ar trebui să aibă drept obiectiv să ajungă la un nivel de liberalizare a comerţului cu servicii cu mult peste angajamentele asumate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi să se bazeze pe recentele acorduri de liber schimb (ALS) ale Uniunii.
30.În concordanţă cu articolul V din Acordul General privind Comerţul cu Servicii, părţile ar trebui să urmărească o acoperire sectorială substanţială, care să cuprindă toate modalităţile de furnizare şi să asigure absenţa aproape a oricărui tip de discriminare în sectoarele vizate, prevăzându-se după caz excepţii şi limitări. Astfel, înţelegerile ar trebui să cuprindă sectoare precum serviciile profesionale şi de afaceri, serviciile de telecomunicaţii, serviciile de curierat şi poştale, serviciile de distribuţie, serviciile de mediu, serviciile financiare, serviciile de transport şi alte servicii de interes reciproc.
(B)Accesul pe piaţă şi nediscriminarea
31.Înţelegerile ar trebui să includă dispoziţii privind accesul pe piaţă şi tratamentul naţional în temeiul normelor statului-gazdă pentru prestatorii de servicii şi investitorii părţilor, precum şi să abordeze cerinţele de performanţă impuse investitorilor. Aceasta ar asigura că prestatorii de servicii şi investitorii părţilor sunt trataţi în mod nediscriminatoriu, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea.
32.Înţelegerile ar trebui să prevadă intrarea şi şederea temporară a persoanelor fizice în scopuri profesionale în domenii definite.
(C)Aspecte de reglementare
33.Păstrându-se autonomia de reglementare, înţelegerile ar trebui să cuprindă dispoziţii de promovare a abordărilor de reglementare care să fie transparente, eficiente, compatibile în măsura posibilului şi să promoveze evitarea cerinţelor de reglementare inutile.
34.În acest context, părţile ar trebui să convină asupra unor norme de reglementare internă. Acestea ar trebui să includă dispoziţii orizontale, precum dispoziţiile privind procedurile de acordare a licenţelor şi dispoziţii de reglementare specifice în sectoare de interes reciproc cum ar fi serviciile de telecomunicaţii, serviciile financiare, serviciile de livrare şi serviciile de transport maritim internaţional. De asemenea, ar trebui să existe dispoziţii privind elaborarea şi adoptarea de reglementări interne care reflectă bunele practici în materie de reglementare.
35.În acest context, părţile ar trebui să instituie un cadru de cooperare voluntară în materie de reglementare în domenii de interes reciproc, inclusiv schimbul de informaţii şi de bune practici.
36.De asemenea, părţile ar trebui să instituie înţelegeri adecvate cu privire la calificările profesionale care sunt necesare pentru accesul la profesii reglementate, atunci când este în interesul reciproc al părţilor.
IV.Servicii financiare
37.Părţile îşi iau angajamentul să menţină stabilitatea financiară, integritatea pieţei, protecţia investitorilor şi a consumatorilor şi concurenţa loială, respectând totodată autonomia decizională şi de reglementare a părţilor şi capacitatea lor de a lua decizii de echivalare în interes propriu. Aceasta nu aduce atingere capacităţii părţilor de a adopta sau menţine măsuri atunci când este necesar din motive prudenţiale. Părţile convin să coopereze îndeaproape în privinţa chestiunilor de reglementare şi de supraveghere în cadrul unor organisme internaţionale.
38.Luând act de faptul că ambele părţi vor institui cadre de echivalare care să le permită să declare regimurile de reglementare şi de supraveghere ale unei ţări terţe echivalente în scopuri relevante, fiecare parte ar trebui să înceapă evaluarea echivalării în privinţa celeilalte părţi în temeiul acestor cadre cât mai curând cu putinţă după retragerea Regatului Unit din Uniune, urmărind să finalizeze aceste evaluări înainte de sfârşitul lunii iunie 2020. Părţile vor monitoriza propriile cadre de echivalare.
39.Părţile convin că o cooperare strânsă şi structurată în privinţa chestiunilor de reglementare şi de supraveghere este în interesul lor reciproc. Cooperarea ar trebui să se întemeieze pe parteneriatul economic şi să se bazeze pe principiile autonomiei, transparenţei şi stabilităţii în materie de reglementare. Aceasta trebui să prevadă transparenţa şi consultarea adecvată în procesul de adoptare, suspendare şi retragere a deciziilor de echivalare, schimbul de informaţii şi consultarea în privinţa iniţiativelor de reglementare şi a altor chestiuni de interes reciproc, atât la nivel politic, cât şi la nivel tehnic.
V.Domeniul digital
40.În contextul creşterii digitalizării comerţului care cuprinde atât serviciile, cât şi bunurile, părţile ar trebui să stabilească dispoziţii pentru a facilita comerţul electronic, a aborda barierele nejustificate în calea comerţului prin mijloace electronice şi a asigura un mediu online deschis, securizat şi de încredere pentru întreprinderi şi consumatori, cum ar fi cu privire la serviciile electronice de încredere şi de autentificare sau cu privire la neimpunerea unei autorizaţii prealabile numai pe motiv că serviciul este furnizat prin mijloace electronice. Aceste dispoziţii ar trebui, de asemenea, să faciliteze fluxurile transfrontaliere de date şi să abordeze cerinţe nejustificate în materie de localizare a datelor, luându-se act de faptul că această facilitare nu va afecta normele părţilor în materie de protecţie a datelor cu caracter personal.
41.Părţile ar trebui să prevadă, prin intermediul unor dispoziţii sectoriale în domeniul serviciilor de telecomunicaţii, accesul echitabil şi egal al reţelelor şi serviciilor publice de telecomunicaţii la furnizorii de servicii ai celeilalte părţi şi să abordeze practicile anticoncurenţiale.
42.Părţile ar trebui să colaboreze prin intermediul forurilor multilaterale şi multipartite şi să instituie un dialog pentru schimbul de informaţii, de experienţă şi de bune practici legate de tehnologiile emergente.
VI.Circulaţia capitalurilor şi plăţi
43.Părţile ar trebui să includă dispoziţii pentru a permite libera circulaţie a capitalurilor şi plăţile legate de tranzacţii liberalizate în temeiul parteneriatului economic, sub rezerva unor excepţii relevante.
VII.Proprietatea intelectuală
44.Părţile ar trebui să prevadă protecţia şi asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală pentru a stimula inovarea, creativitatea şi activitatea economică, depăşind standardele Acordului OMC privind aspectele legate de comerţ ale drepturilor de proprietate intelectuală şi convenţiile Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale acolo unde este relevant.
45.Acest lucru ar trebui să menţină actualele niveluri ridicate de protecţie ale părţilor, printre altele în ceea ce priveşte protecţia anumitor drepturi în temeiul normelor privind drepturile de autor, cum ar fi dreptul sui generis privind bazele de date şi dreptul de suită al artiştilor. Luând act de faptul că protecţia acordată indicaţiilor geografice existente în Acordul de retragere, părţile ar trebui să urmărească să instituie modalităţi de a oferi o protecţie adecvată pentru indicaţiile lor geografice.
46.Părţile ar trebui să-şi păstreze libertatea de a institui propriile regimuri de epuizare a drepturilor de proprietate intelectuală.
47.Părţile ar trebui să stabilească un mecanism de cooperare şi schimb de informaţii privind aspectele de proprietate intelectuală de interes reciproc, cum ar fi abordări şi procese corespunzătoare privind mărcile, desenele sau modelele şi brevetele.
VIII.Achiziţiile publice
48.Luând act de intenţia Regatului Unit de a adera la Acordul OMC privind achiziţiile publice (GPA), părţile ar trebui să prevadă oportunităţi reciproce pe pieţele corespunzătoare de achiziţii publice ale părţilor care depăşesc angajamentele acestora în temeiul GPA în domenii de interes reciproc, fără a aduce atingere normelor lor interne pentru protecţia intereselor esenţiale în materie de securitate ale acestora.
49.Părţile ar trebui, de asemenea, să se angajeze în privinţa unor standarde bazate pe cele ale GPA, care să asigure transparenţa oportunităţilor de piaţă, a normelor, procedurilor şi practicilor în materie de achiziţii publice. Pe baza acestor standarde, părţile ar trebui să abordeze riscul comportamentului arbitrar la atribuirea contractelor şi să pună la dispoziţie căi de atac şi proceduri de revizuire, inclusiv în faţa autorităţilor judiciare.
IX.Mobilitate
50.Luând act de faptul că Regatul Unit a decis că principiul liberei circulaţii a persoanelor între Uniune şi Regatul Unit nu se va mai aplica, părţile ar trebui să stabilească modalităţi în materie de mobilitate, după cum figurează mai jos.
51.Modalităţile în materie de mobilitate se vor baza pe nediscriminarea între statele membre ale Uniunii şi reciprocitatea deplină.
52.În acest context, părţile urmăresc să prevadă, prin intermediul normelor lor de drept intern, călătorii fără viză pentru vizite pe termen scurt.
53.Părţile convin să ia în considerare condiţii pentru intrarea şi şederea în scopuri cum ar fi cercetarea, studiul, formarea şi schimburile de tineret.
54.Părţile convin, de asemenea, să ia în considerare abordarea coordonării în materie de securitate socială în vederea viitoarei circulaţii a persoanelor.
55.În acord cu propriile legi aplicabile, părţile vor analiza posibilitatea de a facilita trecerea frontierelor lor respective pentru călătorii în scopuri legitime.
56.Orice dispoziţie nu va aduce atingere modalităţilor zonei comune de călătorie, astfel cum se aplică între Regatul Unit şi Irlanda.
57.Pentru a sprijini mobilitatea, părţile îşi confirmă angajamentul faţă de aplicarea efectivă a instrumentelor internaţionale existente în materia dreptului familiei la care sunt părţi. Uniunea ia act de intenţia Regatului Unit de a adera la Convenţia de la Haga din 2007 privind obligaţia de întreţinere în temeiul căreia are în prezent obligaţii prin statutul de membru al Uniunii.
58.Părţile vor analiza opţiuni pentru cooperarea judiciară în materie matrimonială, în materia răspunderii părinteşti şi în alte materii înrudite.
59.Aceste modalităţi ar veni în completarea angajamentelor privind intrarea şi şederea temporară a persoanelor fizice în scopuri profesionale în domenii definite astfel cum se menţionează în secţiunea III a prezentei părţi. Angajamentele respective nu ar trebui să fie anulate de dreptul fiecărei părţi de a aplica legile, reglementările şi cerinţele lor respective privind intrarea, şederea şi desfăşurarea de activităţi profesionale.
X.Transport
(A)Aviaţie
60.Părţile ar trebui să asigure conectivitatea aeriană pentru călători şi mărfuri printr-un acord cuprinzător privind transportul aerian (CATA). CATA ar trebui să includă accesul pe piaţă şi investiţiile, siguranţa şi securitatea aviaţiei, managementul traficului aerian şi dispoziţii pentru a asigura o concurenţă deschisă şi echitabilă, inclusiv cerinţe şi standarde sociale adecvate şi relevante în materie de protecţie a consumatorilor.
61.Părţile ar trebui să instituie noi modalităţi pentru a permite cooperarea în vederea unor standarde ridicate de siguranţă şi securitate a aviaţiei, inclusiv printr-o strânsă cooperare între AESA şi Autoritatea Aeronautică Civilă (CAA) a Regatului Unit.
(B)Transportul rutier
62.Părţile ar trebui să asigure un acces comparabil pe piaţă pentru transportatorii rutieri de mărfuri şi călători, susţinut de cerinţe şi standarde sociale adecvate şi relevante în materie de protecţie a consumatorilor pentru transportul rutier internaţional şi obligaţii care derivă din acorduri internaţionale în domeniul transportului rutier la care atât Regatul Unit, cât şi Uniunea şi/sau statele sale membre sunt părţi semnatare, în special privind condiţii pentru exercitarea ocupaţiei de transportator rutier, anumite condiţii de angajare în transportul rutier internaţional, norme rutiere, transportul rutier de călători şi transportul rutier de mărfuri periculoase. În plus, părţile ar trebui să ia în considerare modalităţi complementare pentru a aborda călătoriile conducătorilor auto privaţi.
(C)Transportul feroviar
63.Părţile convin asupra faptului că ar trebui instituite înţelegeri bilaterale, după caz, pentru serviciile feroviare transfrontaliere, inclusiv pentru a facilita continuarea funcţionării şi operării fără sincope a serviciilor feroviare, cum ar fi Enterprise Line Belfast-Dublin şi serviciile prin tunelul de sub Canalul Mânecii.
(D)Transportul maritim
64.Părţile iau act de faptul că conectivitatea călătorilor şi a mărfurilor în sectorul transportului maritim va fi susţinută de cadrul juridic internaţional. Părţile ar trebui, de asemenea, să instituie modalităţi adecvate privind accesul pe piaţă pentru serviciile de transport maritim internaţional.
65.Viitoarele relaţii ar trebui să faciliteze cooperarea privind siguranţa şi securitatea maritimă, inclusiv schimbul de informaţii dintre Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă (EMSA) şi Agenţia pentru navigaţie maritimă şi pază de coastă (Maritime and Coastguard Agency - MCA) a Regatului Unit, în acord cu statutul Regatului Unit de ţară terţă.
XI.Energie
(A)Electricitate şi gaze
66.Părţile ar trebui să coopereze pentru a sprijini aprovizionarea cu electricitate şi gaze eficiente din punctul de vedere al costurilor, curate şi securizate, pe baza unor pieţe concurenţiale şi a accesului nediscriminatoriu la reţele.
67.Părţile ar trebui să stabilească un cadru pentru a facilita cooperarea tehnică dintre operatorii reţelelor de electricitate şi gaze şi organizaţii cum ar fi Reţeaua europeană a operatorilor de transport şi de sistem de electricitate şi gaze naturale, în planificarea şi utilizarea infrastructurii energetice care conectează sistemele lor. Cadrul ar trebui, de asemenea, să includă mecanisme pentru a asigura cât mai mult posibil siguranţa alimentării cu energie (furnizării de gaze) şi un comerţ eficient între capacităţile de interconexiune în intervale de timp diferite.
(B)Domeniul nuclear civil
68.Recunoscând importanţa securităţii nucleare şi a neproliferării, viitoarele relaţii ar trebui să includă un acord de cooperare nucleară de anvergură între Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) şi Regatul Unit privind utilizările în scop paşnic ale energiei nucleare, susţinut de angajamente faţă de standardele existente ridicate de securitate nucleară ale acestora. Acordul ar trebui să permită cooperarea dintre Euratom şi Regatul Unit şi autorităţile sale naţionale. Aceasta ar trebui să includă schimbul de informaţii în domenii de interes reciproc, cum ar fi garanţiile, siguranţa şi cooperarea cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Acordul ar trebui să faciliteze comerţul cu materiale şi echipamente nucleare şi să prevadă participarea Regatului Unit ca ţară terţă la sistemele Uniunii pentru monitorizarea şi schimbul de informaţii privind nivelurile de radioactivitate în mediu, şi anume Sistemul de schimb de informaţii în caz de urgenţă radiologică al Comunităţii Europene şi Platforma europeană de schimb de date radiologice.
69.Părţile iau act de intenţia Regatului Unit de a fi asociat la programele de cercetare şi formare Euratom, astfel cum se prevede în partea I secţiunea II.
70.Părţile iau act de faptul că Agenţia de Aprovizionare a Euratom intenţionează să reevalueze în timp util autorizaţiile şi aprobările de contracte pentru furnizarea de materiale nucleare între întreprinderile din Uniune şi din Regatul Unit pe care le-a cosemnat.
71.Părţile vor coopera, de asemenea, prin intermediul schimbului de informaţii privind furnizarea de radioizotopi medicali.
(C)Stabilirea preţului carbonului
72.Părţile ar trebui să ia în considerare cooperarea privind stabilirea preţului carbonului prin crearea unei legături între un sistem naţional al Regatului Unit de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii.
XII.Posibilităţile de pescuit
73.Părţile ar trebui să coopereze la nivel bilateral şi internaţional pentru a asigura un pescuit la niveluri sustenabile, a promova conservarea resurselor şi a încuraja un mediu marin curat, sănătos şi productiv, luând act de faptul că Regatul Unit va fi un stat costier independent.
74.Menţinând autonomia de reglementare, părţile ar trebui să coopereze cu privire la elaborarea unor măsuri pentru conservarea, gestionarea raţională şi reglementarea pescuitului, într-un mod nediscriminatoriu. Acestea vor coopera îndeaproape cu alte state costiere şi în cadrul forurilor internaţionale, inclusiv pentru gestionarea stocurilor comune.
75.În contextul parteneriatului economic general, părţile ar trebui să instituie un nou acord în domeniul pescuitului, printre altele cu privire la accesul la ape şi alocările din cote.
76.Părţile vor face eforturi susţinute pentru a încheia şi a ratifica noul lor acord în domeniul pescuitului până la 1 iulie 2020 astfel încât acesta să fie instituit la timp spre a fi utilizat pentru stabilirea posibilităţilor de pescuit pentru primul an după perioada de tranziţie.
XIII.Cooperarea la nivel mondial
77.Părţile recunosc importanţa cooperării la nivel mondial pentru a aborda chestiuni ce ţin de interesul economic, de mediu şi social partajat. Ca atare, menţinându-şi autonomia decizională, părţile ar trebui să coopereze în cadrul forurilor internaţionale, cum ar fi G7 şi G20, atunci când este în interesul lor reciproc, inclusiv în următoarele domenii:
a)schimbările climatice;
b)dezvoltarea durabilă;
c)poluarea transfrontalieră;
d)sănătatea publică şi protecţia consumatorilor;
e)stabilitatea financiară şi
f)combaterea protecţionismului comercial.
78.Viitoarele relaţii ar trebui să reafirme angajamentele părţilor faţă de acordurile internaţionale pentru combaterea schimbărilor climatice, inclusiv cele care pun în aplicare Convenţiile-cadru ale Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, cum ar fi Acordul de la Paris.
XIV.Condiţii echitabile pentru o concurenţă deschisă şi loială
79.Viitoarele relaţii trebuie să asigure o concurenţă deschisă şi loială. Dispoziţiile pentru a asigura acest lucru ar trebui să includă ajutoarele de stat, concurenţa, standardele sociale şi de ocupare a forţei de muncă, standardele de mediu, schimbările climatice şi chestiunile fiscale relevante, pe baza modalităţilor de asigurare a unor condiţii echitabile prevăzute în Acordul de retragere şi proporţional cu relaţiile economice generale. Părţile ar trebui să ia în considerare natura precisă a angajamentelor în domenii relevante, având în vedere sfera şi gradul de aprofundare al viitoarelor relaţii. Aceste angajamente ar trebui să combine standarde ale Uniunii şi internaţionale adecvate şi relevante, mecanisme adecvate pentru a asigura o punere în aplicare eficace la nivel intern, asigurarea respectării şi soluţionarea litigiilor în cadrul viitoarelor relaţii.
PARTEA III:PARTENERIATUL ÎN MATERIE DE SECURITATE
I.Obiective şi principii
80.În vederea securităţii Europei şi a siguranţei cetăţenilor lor respectivi, părţile ar trebui să instituie un parteneriat în materie de securitate amplu, cuprinzător şi echilibrat. Acest parteneriat va lua în considerare proximitatea geografică şi ameninţările în evoluţie, inclusiv criminalitatea internaţională gravă, terorismul, atacurile cibernetice, campaniile de dezinformare, ameninţările hibride, erodarea ordinii internaţionale bazate pe norme şi reapariţia ameninţărilor la nivel de state. Parteneriatul va respecta suveranitatea Regatului Unit şi autonomia Uniunii.
81.Părţile vor promova securitatea globală, prosperitatea şi multilateralismul eficient, susţinute de principiile, valorile şi interesele lor partajate. Parteneriatul în materie de securitate ar trebui să includă cooperarea autorităţilor de aplicare a legii şi cooperarea judiciară în materie penală, politica externă, securitatea şi apărarea, precum şi cooperarea tematică în domenii de interes comun.
II.Cooperarea autorităţilor de aplicare a legii şi cooperarea judiciară în materie penală
82.Viitoarele relaţii vor prevedea o cooperare a autorităţilor de aplicare a legii şi o cooperare judiciară în materie penală cuprinzătoare, strânse, echilibrate şi reciproce, în vederea furnizării de capabilităţi operaţionale solide în scopul prevenirii, depistării, investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor, luând în considerare proximitatea geografică, ameninţările comune şi în evoluţie cu care se confruntă părţile, beneficiile reciproce pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor lor, precum şi faptul că Regatul Unit va fi o ţară terţă din afara spaţiului Schengen care nu prevede libera circulaţie a persoanelor.
83.Părţile convin că amploarea şi domeniul de aplicare al viitoarelor înţelegeri ar trebui să atingă un echilibru adecvat între drepturi şi obligaţii; cu cât parteneriatul este mai strâns şi mai aprofundat, cu atât mai stricte sunt obligaţiile aferente. Viitoarele relaţii ar trebui să reflecte angajamentele pe care Regatul Unit doreşte să şi le asume şi care respectă integritatea ordinii juridice a Uniunii, cum ar fi cu privire la alinierea normelor şi a mecanismelor de soluţionare a litigiilor şi la asigurarea respectării, inclusiv cu privire la rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în interpretarea dreptului Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie susţinute de angajamente de lungă durată faţă de drepturile fundamentale ale persoanelor, inclusiv continuarea aderării la Convenţia europeană a drepturilor omului şi punerea în aplicare a acesteia, şi faţă de protecţia adecvată a datelor cu caracter personal, ambele reprezentând condiţii prealabile esenţiale pentru facilitarea cooperării preconizate de către părţi, precum şi faţă de principiul ne bis in idem transnaţional şi drepturile procedurale. Viitoarele relaţii ar trebui, de asemenea, să reflecte angajamentul Uniunii şi al statelor sale membre faţă de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
84.Luând act de aceste angajamente, viitoarele relaţii ar trebui să cuprindă înţelegeri în trei domenii de cooperare: schimbul de date; cooperarea operaţională dintre autorităţile de aplicare a legii şi cooperarea judiciară în materie penală şi combaterea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului.
(A)Schimbul de date
85.Recunoscând faptul că un schimb de date şi o analiză a datelor eficace şi rapide sunt vitale pentru aplicarea modernă a legii, părţile convin să instituie modalităţi care să reflecte acest lucru, pentru a răspunde ameninţărilor în evoluţie, a destructura terorismul şi criminalitatea gravă, a facilita investigaţiile şi urmăririle penale şi a asigura securitatea publicului.
86.Părţile ar trebui să instituie înţelegeri reciproce pentru schimburi rapide, eficace şi eficiente de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR) şi partajarea rezultatelor prelucrării unor astfel de date stocate în sistemele lor naţionale respective de prelucrare a datelor PNR, precum şi pentru schimburi de date ADN, date privind amprentele digitale şi date privind înmatricularea vehiculelor (Prum).
87.Părţile ar trebui să ia în considerare noi modalităţi adecvate pentru viitorul statut al Regatului Unit în privinţa schimbului de date, cum ar fi schimbul de informaţii privind persoanele şi obiectele căutate sau dispărute şi de caziere judiciare, în vederea furnizării capabilităţilor care, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic şi juridic şi se consideră necesar şi în interesul ambelor părţi, realizează apropierea legislativă de cele facilitate de mecanisme ale Uniunii relevante.
(B)Cooperarea operaţională dintre autorităţile de aplicare a legii şi cooperarea judiciară în materie penală
88.Părţile recunosc valoarea asociată facilitării cooperării operaţionale dintre autorităţile de aplicare a legii şi autorităţile judiciare ale Regatului Unit şi cele ale statelor membre şi, prin urmare, vor colabora pentru a identifica termenii pentru cooperarea Regatului Unit prin intermediul Europolului şi al Eurojustului.
89.Părţile ar trebui să instituie modalităţi eficace privind proceduri simplificate şi termene care să permită Regatului Unit şi statelor membre să predea persoane suspectate sau condamnate în mod eficient şi cu rapiditate, cu posibilitatea renunţării la cerinţa dublei incriminări şi posibilitatea de a stabili aplicabilitatea acestor modalităţi pentru propriii resortisanţi şi pentru infracţiunile politice.
90.Părţile ar trebui să ia în considerare noi modalităţi adecvate pentru viitorul statut al Regatului Unit în privinţa cooperării practice dintre autorităţile de aplicare a legii şi dintre autorităţile judiciare în materie penală, cum ar fi echipele comune de anchetă, în vederea furnizării capabilităţilor care, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic şi juridic şi se consideră necesar şi în interesul ambelor părţi, realizează apropierea legislativă de cele facilitate de mecanisme ale Uniunii relevante.
(C)Combaterea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului
91.Părţile convin să sprijine eforturile internaţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, în special prin respectarea standardelor Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI) şi prin cooperarea asociată. Părţile convin să depăşească standardele GAFI în ceea ce priveşte transparenţa proprietăţii efective şi încheierea anonimatului asociat cu utilizarea monedelor virtuale, inclusiv prin impunerea aplicării unor controale de precauţie privind clientela pentru schimburile de monede virtuale şi furnizorii de portofele digitale.
III.Politica externă, securitatea şi apărarea
92.Părţile sprijină o cooperare ambiţioasă, strânsă şi de durată privind acţiunea externă pentru a proteja cetăţenii de ameninţările externe, inclusiv noile ameninţări emergente, a preveni conflictele, a consolida pacea şi securitatea internaţională, inclusiv prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al NATO, şi a aborda cauzele profunde ale provocărilor globale cum ar fi terorismul sau migraţia ilegală. Acestea vor susţine o ordine internaţională bazată pe norme şi vor proiecta valorile lor comune la nivel mondial.
93.Părţile vor promova dezvoltarea durabilă şi eradicarea sărăciei. În acest sens, acestea vor sprijini în continuare punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Consensul european privind dezvoltarea.
94.Părţile vor contura şi urmări politicile lor externe în conformitate cu interesele lor strategice şi de securitate respective şi cu ordinile lor juridice respective. Atunci când şi acolo unde aceste interese sunt partajate, părţile ar trebui să coopereze îndeaproape la nivel bilateral şi în cadrul organizaţiilor internaţionale. Părţile ar trebui să proiecteze o cooperare flexibilă şi adaptabilă care să asigure faptul că Regatul Unit îşi poate combina eforturile cu Uniunea în vederea unor efecte maxime, inclusiv în momente de criză sau atunci când apar incidente grave.
95.În acest scop, viitoarele relaţii ar trebui să prevadă mecanisme adecvate pentru dialog, consultare, coordonare, schimb de informaţii şi cooperare. De asemenea, acestea ar trebui să permită detaşarea de experţi dacă este cazul şi în interesul reciproc al părţilor.
(A)Consultarea şi cooperarea
96.Părţile ar trebui să stabilească o consultare structurată şi dialoguri tematice periodice pentru identificarea domeniilor şi activităţilor în care cooperarea strânsă ar putea contribui la atingerea obiectivelor comune.
97.În acest sens, dialogul politic privind politica externă şi de securitate comună (PESC) şi politica de securitate şi apărare comună (PSAC), precum şi dialogurile sectoriale ar permite o consultare flexibilă între părţi la diferite niveluri (ministerial, de înalţi funcţionari, de lucru) Înaltul Reprezentant ar putea invita, după caz, Regatul Unit la reuniuni ministeriale informale ale statelor membre ale Uniunii.
98.Părţile ar trebui să încerce să coopereze strâns în ţările terţe, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea, acordarea de servicii consulare şi protecţia consulară şi proiectele de dezvoltare, precum şi în organizaţiile şi forumurile internaţionale, în special în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta le-ar permite părţilor, acolo unde este necesar, să îşi susţină reciproc poziţiile, să realizeze acţiunea externă şi să gestioneze provocările globale într-o manieră coerentă, inclusiv prin declaraţii convenite, demersuri şi poziţii comune.
(B)Sancţiuni
99.Pe lângă aplicarea de politici de sancţiuni independente bazate pe politicile lor externe respective, părţile recunosc sancţiunile ca un instrument multilateral de politică externă şi beneficiile consultării şi ale cooperării apropiate.
100.Consultările cu privire la sancţiuni ar trebui să includă schimbul de informaţii privind includerea pe liste şi justificarea acestora, dezvoltarea, punerea în aplicare şi asigurarea respectării dispoziţiilor, precum şi asistenţa tehnică şi dialogul legat de viitoarele desemnări şi regimuri. Atunci când obiectivele de politică externă care susţin un regim specific de sancţiuni viitoare sunt aliniate între părţi, se va desfăşura un schimb intensificat de informaţii în etapele adecvate ale ciclului de politici ale acestui regim de sancţiuni, cu posibilitatea adoptării de sancţiuni care se consolidează reciproc.
(C)Operaţii şi misiuni
101.Părţile salută o cooperare strânsă în cadrul misiunilor şi operaţiilor Uniunii de gestionare a crizelor, atât civile, cât şi militare. Prin urmare, viitoarele relaţii ar trebui să îi permită Regatului Unit să participe de la caz la caz la misiuni şi operaţii PSAC printr-un acord-cadru de participare.
102.Atunci când, în urma consultării timpurii şi a schimbului de informaţii prin intermediul dialogului politic, Regatul Unit îşi indică intenţia de a contribui la o misiune sau operaţie PSAC planificată deschisă ţărilor terţe, părţile ar trebui să îşi intensifice interacţiunile şi schimbul de informaţii în etapele relevante ale procesului de planificare în mod proporţional cu nivelul contribuţiei Regatului Unit. Acest lucru i-ar permite Regatului Unit să îşi adapteze în mod optim contribuţia şi să ofere expertiză în timp util.
103.În calitate de contribuitor la o misiune sau operaţie PSAC specifică, Regatul Unit va participa la conferinţa privind generarea forţelor, la cererea de contribuţii şi la reuniunea comitetului contribuitorilor pentru a permite schimbul de informaţii despre punerea în aplicare a misiunii sau a operaţiei. De asemenea, Regatul Unit va avea posibilitatea, în cazul operaţiilor PSAC militare, să detaşeze personal la comandamentul de operaţii desemnat proporţional cu nivelul contribuţiei sale.
(D)Dezvoltarea capabilităţilor de apărare
104.Viitoarele relaţii ar trebui să beneficieze de pe urma cooperării în domeniul cercetării şi al industriei dintre entităţile părţilor în privinţa unor proiecte colaborative europene specifice pentru a facilita interoperabilitatea şi a promova eficacitatea comună a forţelor armate. În acest sens, în vreme ce ambele părţi ar trebui să îşi menţină autonomia strategică şi libertatea de acţiune susţinute de bazele lor industriale de apărare interne robuste, părţile convin să permită în măsura posibilului în condiţiile dreptului Uniunii:
a)colaborarea Regatului Unit la proiectele relevante existente şi viitoare ale Agenţiei Europene de Apărare (AEA) printr-un acord administrativ;
b)participarea entităţilor eligibile din Regatul Unit la proiecte de apărare colaborative care reunesc entităţi ale Uniunii sprijinite prin Fondul european de apărare (FEA) şi
c)colaborarea Regatului Unit la proiecte în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO), atunci când este invitat să participe în mod excepţional de către Consiliul Uniunii Europene reunit în configuraţia PESCO.
(E)Schimburile de informaţii
105.Părţile ar trebui să schimbe informaţii în mod voluntar şi în timp util, după caz, în special în domeniul combaterii terorismului, al ameninţărilor hibride şi al ameninţărilor cibernetice, şi pentru a sprijini acele misiuni şi operaţii PSAC la care Regatul Unit va contribui. În vreme ce părţile vor crea produse de informaţii în mod autonom, astfel de schimburi de informaţii ar trebui să contribuie la o înţelegere comună a mediului de securitate al Europei.
106.Relaţiile viitoare ar trebui să permită schimburi de informaţii şi de informaţii sensibile în timp util între organismele relevante ale Uniunii şi autorităţile din Regatul Unit. Centrul Satelitar al Uniunii Europene (Satcen) şi Regatul Unit ar trebui să coopereze în domeniul imagisticii spaţiale.
(F)Spaţiu
107.Părţile ar trebui să ia în considerare acorduri adecvate pentru cooperarea în domeniul spaţiului.
(G)Cooperarea pentru dezvoltare
108.Părţile ar trebui să stabilească un dialog care să faciliteze strategii care se consolidează reciproc în privinţa programării şi a realizării dezvoltării.
109.Pe baza interesului lor comun, părţile ar trebui să ia în considerare modalitatea în care Regatul Unit ar putea contribui la instrumentele şi mecanismele Uniunii, inclusiv coordonarea cu delegaţiile Uniunii din ţările terţe.
IV.Cooperarea tematică
(A)Securitatea cibernetică
110.Părţile îşi reafirmă angajamentul faţă de promovarea securităţii şi a stabilităţii în spaţiul cibernetic printr-o cooperare internaţională sporită. Părţile convin să schimbe informaţii în mod voluntar, în timp util şi pe bază reciprocă, inclusiv cu privire la incidente cibernetice, tehnici şi originea atacatorilor, analiza ameninţărilor şi cele mai bune practici pentru a contribui la protejarea Regatului Unit şi a Uniunii împotriva ameninţărilor comune.
111.În special, Regatul Unit ar trebui să coopereze îndeaproape cu Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică - Uniunea Europeană (CERT-UE) şi, sub rezerva încheierii unui acord astfel cum se prevede în dreptul Uniunii, să participe la anumite activităţi ale grupului de cooperare instituit în temeiul Directivei Uniunii privind securitatea reţelelor şi a informaţiilor şi ale Agenţiei Uniunii Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor (ENISA).
112.Părţile ar trebui să coopereze pentru a promova practici globale eficace în materie de securitate cibernetică în cadrul organismelor internaţionale relevante.
113.Regatul Unit şi Uniunea vor stabili un dialog în domeniul cibernetic pentru a promova cooperarea şi a identifica oportunităţile de cooperare viitoare pe măsură ce apar noi ameninţări, oportunităţi şi parteneriate.
(B)Protecţia civilă
114.Părţile ar trebui să coopereze în domeniul protecţiei civile în caz de dezastre naturale sau provocate de om. Această cooperare ar fi permisă prin participarea Regatului Unit la mecanismul de protecţie civilă al Uniunii în calitate de stat participant.
(C)Securitatea sanitară
115.Părţile ar trebui să coopereze în chestiuni de securitate sanitară în conformitate cu acordurile existente ale Uniunii cu ţările terţe. Părţile vor viza să coopereze în mod coerent în cadrul forumurilor internaţionale pentru prevenirea, detectarea, pregătirea pentru şi răspunsul la ameninţările identificate şi la cele noi la adresa securităţii sanitare.
(D)Migraţia ilegală
116.Părţile vor coopera pentru combaterea migraţiei ilegale, inclusiv a cauzelor şi a consecinţelor sale, recunoscând totodată necesitatea de protejare a celor mai vulnerabili. Această cooperare va include:
a)cooperarea operaţională cu Europolul pentru combaterea criminalităţii organizate în materie de imigraţie;
b)colaborarea cu Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă pentru întărirea graniţelor externe ale Uniunii şi
c)dialogul cu privire la obiectivele partajate şi cooperare, inclusiv în ţările terţe şi în cadrul forumurilor internaţionale, pentru combaterea migraţiei ilegale în amonte.
(E)Combaterea terorismului şi a extremismului violent
117.Părţile ar trebui să coopereze în materie de combatere a terorismului, de combatere a extremismului violent şi a ameninţărilor emergente pentru a-şi impulsiona securitatea comună şi interesele comune. Recunoscând avantajul reciproc al dialogului colectiv şi al cooperării operaţionale, parteneriatul ar trebui să sprijine:
a)schimbul de bune practici şi de expertiză cu privire la chestiuni şi teme-cheie;
b)cooperarea cu organismele relevante de analiză a informaţiilor pentru a se asigura o partajare eficace a evaluărilor între părţi, inclusiv cu privire la combaterea terorismului şi
c)un dialog strâns cu privire la ameninţările emergente şi la noile capabilităţi.
V.Informaţii clasificate şi informaţii neclasificate sensibile
118.Părţile sunt de acord să încheie un acord privind securitatea informaţiilor, împreună cu acorduri de punere în aplicare, care să prevadă garanţii reciproce pentru gestionarea şi protejarea informaţiilor clasificate ale părţilor.
119.Dacă este cazul, părţile ar trebui să stabilească condiţiile pentru protecţia informaţiilor neclasificate sensibile puse la dispoziţie şi schimbate între ele.
PARTEA IV:ACORDURI INSTITUŢIONALE ŞI ALTE ACORDURI ORIZONTALE
I.Structura
120.Relaţiile viitoare ar trebui să se bazeze pe un cadru instituţional general care să acopere capitolele şi acordurile conexe referitoare la domenii de cooperare specifice, recunoscând în acelaşi timp că forma juridică precisă a acestor relaţii viitoare va fi determinată în cadrul negocierilor formale. Dacă este cazul, părţile pot stabili acorduri de guvernanţă specifice în domenii individuale.
121.De asemenea, părţile pot decide că un acord ar trebui să fie situat în afara cadrului instituţional general şi în acest caz ar trebui să prevadă acorduri de guvernanţă adecvate.
122.Părţile iau act de faptul că acordul instituţional general ar putea avea forma unui acord de asociere.
123.Părţile ar trebui să prevadă posibilitatea de revizuire a relaţiilor viitoare.
II.Guvernanţa
124.Pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare a relaţiilor viitoare, părţile se angajează să iniţieze un dialog periodic şi să instituie acorduri robuste, eficiente şi eficace pentru gestionarea, supravegherea, punerea în aplicare, revizuirea şi dezvoltarea acestuia în timp şi pentru soluţionarea disputelor şi asigurarea respectării pe baza înţelegerilor prevăzute în Acordul de retragere, cu deplina respectare a ordinilor juridice proprii.
(A)Direcţia strategică şi dialogul
125.Viitoarele relaţii ar trebui să includă dialogul între părţi la nivel de summit, la nivel ministerial şi tehnic, precum şi la nivel parlamentar. Părţile ar trebui să încurajeze dialogul în societatea civilă.
126.În acest context, la nivel de summit şi la nivel ministerial ar trebui să se supravegheze relaţiile viitoare, să se asigure o direcţie strategică şi să se discute oportunităţile de cooperare în domenii de interes reciproc, inclusiv cu privire la chestiuni regionale şi mondiale. Aceasta ar încuraja o relaţie strânsă între părţi, ar susţine funcţionarea acordurilor şi ar permite evoluţia parteneriatului ca răspuns la circumstanţe în schimbare sau neprevăzute.
127.De asemenea, ar trebui să existe dialoguri tematice specifice la nivel ministerial şi de înalţi funcţionari, instituit ca parte a parteneriatelor economice şi de securitate, care ar trebui să se desfăşoare ori de câte ori este necesar pentru funcţionarea eficace a viitoarelor relaţii.
128.Părţile sprijină instituirea unui dialog între Parlamentul European şi Parlamentul Regatului Unit, dacă consideră necesar, pentru ca legislaturile să îşi împărtăşească opiniile şi experienţa cu privire la aspecte legate de relaţiile viitoare.
(B)Gestionarea, administrarea şi supravegherea
129.Părţile ar trebui să înfiinţeze un comitet mixt responsabil pentru gestionarea şi supravegherea punerii în aplicare şi a funcţionării relaţiilor viitoare, facilitând soluţionarea disputelor astfel cum se prevede mai jos şi oferind recomandări cu privire la evoluţia acestora.
130.Comitetul mixt ar trebui să includă reprezentanţii părţilor la un nivel adecvat, să îşi stabilească propriul regulament de procedură, să ia decizii prin acord reciproc şi să se reunească de câte ori este necesar pentru a-şi îndeplini sarcinile. După cum este necesar, acesta ar putea înfiinţa subcomitete specializate care să îl asiste în realizarea sarcinilor sale.
(C)Interpretare
131.Cu respectarea deplină a autonomiei ordinilor juridice ale părţilor, Uniunea şi Regatul Unit vor încerca să asigure o interpretare şi o aplicare coerente ale viitoarelor relaţii.
(D)Soluţionarea litigiilor
132.Părţile îşi vor întemeia înţelegerile privind soluţionarea litigiilor şi asigurarea respectării dispoziţiilor pe cele prevăzute în Acordul de retragere. În acest scop, părţile ar trebui mai întâi să depună toate eforturile pentru a soluţiona orice chestiuni privind funcţionarea relaţiilor viitoare prin intermediul discuţiilor şi consultărilor. Dacă oricare dintre părţi consideră necesar, aceasta ar trebui să poată deferi chestiunea comitetului mixt pentru o soluţionare formală.
133.Dacă nu se prevede altfel, comitetul mixt poate conveni în orice moment să transmită litigiul unei comisii de arbitraj independente, şi oricare dintre părţi ar trebui să poată face acest lucru în cazul în care comitetul mixt nu a ajuns la o soluţie satisfăcătoare pentru ambele părţi într-o perioadă definită de timp. Deciziile comisiei de arbitraj independente vor fi obligatorii pentru părţi.
134.În cazul în care un litigiu ridică o chestiune de interpretare a dreptului Uniunii, care ar putea fi, de asemenea, indicată de oricare dintre părţi, comisia de arbitraj ar trebui să defere chestiunea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) ca unic arbitru al dreptului Uniunii pentru o hotărâre obligatorie. Comisia de arbitraj ar trebui să decidă asupra litigiului în conformitate cu hotărârea dată de CJUE. În cazul în care una dintre părţi consideră că comisia de arbitraj ar fi trebuit să defere o chestiune de interpretare a dreptului Uniunii către CJUE, aceasta poate solicita comisiei să îşi revizuiască şi să îşi motiveze evaluarea.
135.În cazul în care una dintre părţi nu ia măsurile necesare pentru a se conforma soluţionării obligatorii a unui litigiu într-o perioadă de timp rezonabilă, cealaltă parte ar fi îndreptăţită să solicite o compensaţie financiară sau să ia măsuri proporţionale şi temporare, inclusiv suspendarea obligaţiilor sale în cadrul relaţiilor viitoare. Relaţiile viitoare vor stabili, de asemenea, condiţiile în care obligaţiile care decurg din dispoziţii ale oricăror înţelegeri dintre Uniune şi Regatul Unit pot fi suspendate, inclusiv astfel cum se prevede la articolul 178 din Acordul de retragere. Fiecare parte poate deferi proporţionalitatea unor astfel de măsuri comisiei de arbitraj independente.
III.Excepţii şi măsuri de salvgardare
136.Relaţiile viitoare ar trebui să prevadă excepţii adecvate cu privire la securitate; securitatea naţională este responsabilitatea exclusivă a statelor membre ale Uniunii şi, respectiv, a Regatului Unit.
137.Relaţiile viitoare ar trebui să ia în considerare posibilitatea ca una dintre părţi să activeze măsuri de salvgardare temporare care altfel ar constitui o încălcare a angajamentelor sale în cazul unor circumstanţe cu dificultăţi economice, sociale sau de mediu semnificative. Aceasta ar trebui să respecte condiţii stricte şi să includă dreptul celeilalte părţi la măsuri de reechilibrare. Proporţionalitatea măsurilor luate va fi supusă unui arbitraj independent.
PARTEA V:PROCESUL ULTERIOR
138.Prin stabilirea cadrului viitoarelor relaţii dintre Uniune şi Regatul Unit, prezenta declaraţie confirmă, astfel cum se prevede în Acordul de retragere, că intenţia clară a ambelor părţi este aceea de a elabora cu bună credinţă înţelegeri care să pună în aplicare aceste relaţii şi să înceapă procesul formal de negocieri cât mai curând posibil după retragerea Regatului Unit din Uniune, astfel încât acestea să poată intra în vigoare până la sfârşitul anului 2020.
139.Ambele părţi afirmă că realizările, beneficiile şi angajamentele procesului de pace din Irlanda de Nord vor rămâne de o importanţă capitală pentru pace, stabilitate şi reconciliere. Ele sunt de acord că "Acordul din Vinerea Mare", cunoscut şi sub denumirea de Acordul de la Belfast, încheiat la 10 aprilie 1998 între Guvernul Regatului Unit, Guvernul Irlandei şi ceilalţi participanţi la negocierile multipartite (denumit în continuare "Acordul din 1998") trebuie să fie protejat în toate elementele sale şi că acest lucru se extinde şi la aplicarea practică a Acordului din 1998 pe insula Irlanda şi la totalitatea relaţiilor stabilite în Acordul din 1998.
140.Părţile vor continua elaborarea de acorduri juridice care să pună în aplicare relaţiile viitoare în două etape.
I.Înainte de retragere
141.Între aprobarea prezentei declaraţii şi retragerea Regatului Unit din Uniune, fiecare dintre părţi va efectua în lucrări pregătitoare organizaţionale cu scopul de a permite începerea rapidă a negocierilor formale şi înregistrarea de progrese în privinţa acestora.
142.În cadrul acestor lucrări ar trebui să se elaboreze un calendar propus pentru realizarea programului de lucru necesar, după identificarea domeniilor care este posibil să necesite cea mai mare consideraţie, cum ar fi acele elemente legate de stabilirea unor regimuri alternative care să ofere asigurarea permanentă că nu va exista o frontieră strict controlată pe insula Irlanda.
143.De asemenea, părţile vor lua în considerare cerinţele logistice ale negocierilor formale.
II.După retragere
144.După ce Uniunea a luat măsurile necesare pentru începerea negocierilor formale în temeiul articolului 218 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), se va avea în vedere posibilitatea că părţile vor negocia în paralel înţelegerile necesare pentru a da o formă juridică relaţiilor viitoare.
145.Imediat după retragerea Regatului Unit şi pe baza lucrărilor lor pregătitoare, părţile vor conveni asupra unui program care să includă:
a)structura şi formatul rundelor de negociere, inclusiv în ceea ce priveşte căile paralele şi
b)un calendar formal de runde de negociere.
146.Acest program va fi conceput pentru a transmite intenţiile comune ale părţilor, astfel cum se prevede la punctul 138.
III.Puncte de reexaminare
147.Părţile vor convoca o conferinţă la nivel înalt cel puţin din şase în şase luni de la data retragerii Regatului Unit din Uniune pentru a trece în revistă progresele înregistrate şi a conveni, pe cât posibil între ele, asupra unor acţiuni ulterioare.
*) Acordul, Protocoalele şi Declaraţia au fost publicate în JO C 66I din data de 19 februarie 2019
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 47Lbis din data de 19 februarie 2019