Directiva 2010/43/UE/01-iul-2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele organizatorice, conflictele de interese, regulile de conduită, administrarea riscului şi conţinutul acordului dintre depozitar şi societatea de administrare
Acte UE
Jurnalul Oficial 176L
În vigoare Versiune de la: 22 August 2021
Directiva 2010/43/UE/01-iul-2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele organizatorice, conflictele de interese, regulile de conduită, administrarea riscului şi conţinutul acordului dintre depozitar şi societatea de administrare
Dată act: 1-iul-2010
Emitent: Comisia Europeana
(Text cu relevanţă pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (1), în special articolul 12 alineatul (3), articolul 14 alineatul (2), articolul 23 alineatul (6), articolul 33 alineatul (6) şi articolul 51 alineatul (4),
(1)JO L 302, 17.11.2009, p. 32.
întrucât:
(1)Normele şi terminologia referitoare la cerinţele organizatorice, la conflictele de interese şi la regulile de conduită trebuie aliniate într-o cât mai mare măsură posibilă la standardele introduse în domeniul serviciilor financiare prin Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind pieţele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (2) şi prin Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cerinţele organizatorice şi condiţiile de funcţionare ale întreprinderilor de investiţii şi termenii definiţi în sensul directivei menţionate (3). Această aliniere va permite, ţinând cont în acelaşi timp de caracteristicile specifice ale activităţii de administrare a portofoliului colectiv, atingerea unor standarde comune nu numai între diferitele sectoare ale serviciilor financiare, ci şi în activitatea de administrare de active în sens larg, dat fiind că unele state membre au extins deja anumite cerinţe ale Directivei 2006/73/CE la societăţile de administrare a OPCVM-urilor.
(2)JO L 145, 30.4.2004, p. 1.
(3)JO L 241, 2.9.2006, p. 26.
(2)Este necesară adoptarea acestor norme sub forma unei directive pentru ca dispoziţiile de punere în aplicare să poată fi adaptate caracteristicilor specifice ale pieţei şi ale sistemului juridic din fiecare stat membru. O directivă va permite totodată asigurarea unui nivel maxim de coerenţă cu regimul introdus prin Directiva 2006/73/CE.
(3)Deşi principiile prevăzute în prezenta directivă au relevanţă generală pentru toate societăţile de administrare, ele sunt suficient de flexibile pentru ca aplicarea lor şi supravegherea acestei aplicări de către autorităţile competente să fie proporţionate şi să ţină cont de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor societăţilor de administrare şi de diversitatea societăţilor care intră sub incidenţa Directivei 2009/65/CE, precum şi de varietatea OPCVM-urilor care pot fi administrate de o societate de administrare.
(4)În măsura permisă de legislaţia naţională, societăţile de administrare trebuie să poată încheia acorduri prin care o parte din activităţile lor să fie preluate de părţi terţe. Normele de punere în aplicare trebuie interpretate în acest sens. Societatea de administrare trebuie, în mod concret, să acţioneze cu diligenţa necesară pentru a stabili dacă, având în vedere natura funcţiilor care urmează să fie îndeplinite de partea terţă, întreprinderea care preia activităţile în cauză poate fi considerată calificată şi capabilă să îndeplinească funcţiile respective. Partea terţă trebuie aşadar să întrunească toate cerinţele în materie de organizare şi de conflicte de interese aferente activităţii pe care urmează să o desfăşoare. Rezultă totodată că societatea de administrare trebuie să verifice dacă partea terţă a luat măsurile adecvate pentru a se conforma cerinţelor respective şi să monitorizeze efectiv respectarea acestora de către partea terţă. Atunci când delegatul este responsabil de aplicarea normelor care reglementează activităţile delegate, este necesar ca şi în cazul activităţii de monitorizare a activităţilor delegate să se aplice cerinţe echivalente în materie de organizare şi de conflicte de interese. Societatea de administrare trebuie să poată să ţină seama, în procesul de verificare "due diligence", de faptul că partea terţă căreia îi sunt delegate activităţile intră în cele mai multe cazuri sub incidenţa Directivei 2004/39/CE.
(5)Pentru a se evita aplicarea unor standarde diferite societăţilor de administrare şi societăţilor de investiţii care nu au desemnat o societate de administrare, acestora din urmă trebuie să li se aplice aceleaşi reguli de conduită şi prevederi privind conflictele de interese şi administrarea riscului care li se aplică şi societăţilor de administrare. Prin urmare, normele prezentei directive referitoare la procedurile administrative şi la mecanismul de control intern trebuie să se aplice, ca exemple de bune practici, atât societăţilor de administrare, cât şi societăţilor de investiţii care nu au desemnat o societate de administrare, ţinând cont de principiul proporţionalităţii.
(6)Directiva 2009/65/CE prevede obligaţia societăţilor de administrare de a dispune de o bună organizare administrativă. Pentru a respecta această cerinţă, societăţile de administrare trebuie să înfiinţeze o structură organizatorică bine documentată, în care responsabilităţile să fie clar atribuite şi informaţiile să circule în mod corespunzător între toate părţile implicate. Societăţile de administrare trebuie totodată să instituie sisteme pentru salvgardarea informaţiilor şi asigurarea continuităţii activităţii, care să fie suficiente pentru a le permite să îşi îndeplinească obligaţiile atunci când activităţile lor sunt îndeplinite de către terţe părţi.
(7)Societăţile de administrare trebuie totodată să deţină resursele necesare, mai exact să angajeze personal cu competenţe, cunoştinţe şi experienţă adecvate pentru a-şi putea îndeplini îndatoririle.
(8)În ceea ce priveşte securitatea procedurilor de procesare a datelor şi obligaţia de reconstituire a tuturor tranzacţiilor referitoare la OPCVM, societatea de administrare trebuie să dispună de mecanisme care să permită înregistrarea adecvată şi rapidă a fiecărei tranzacţii desfăşurate în numele OPCVM-ului.
(9)Contabilitatea este unul dintre domeniile-cheie ale administrării OPCVM-urilor. Prin urmare, este deosebit de important ca procedurile contabile să fie definite mai clar în legislaţia de implementare. Prezenta directivă trebuie aşadar să reafirme principiul că toate elementele de activ şi de pasiv ale unui OPCVM sau ale compartimentelor de investiţii ale acestuia trebuie să poată fi direct identificate, iar conturile trebuie să fie separate. În plus, atunci când există mai multe categorii de acţiuni, de exemplu în funcţie de nivelul comisioanelor de administrare, trebuie să existe posibilitatea extragerii directe din documentele contabile a valorii activului net aferente acestor categorii.
(10)Alocarea clară a responsabilităţilor între personalul de conducere şi funcţia de supraveghere este esenţială pentru punerea în practică a unor mecanisme de control intern adecvate, conform Directivei 2009/65/CE. Aceasta presupune ca personalul de conducere să fie responsabil de implementarea politicii generale de investiţii, aşa cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 583/2010 al Comisiei din 1 iulie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte informaţiile cheie destinate investitorilor şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru furnizarea informaţiilor destinate investitorilor sau a prospectului pe un suport durabil altul decât hârtia sau prin intermediul unui site web (1). Personalul de conducere trebuie totodată să rămână responsabil pentru strategiile de investiţii, adică pentru indicaţiile generale referitoare la alocarea strategică a activelor OPCVM-ului, şi pentru tehnicile de investiţii necesare pentru implementarea adecvată şi eficientă a politicii de investiţii. Repartizarea clară a responsabilităţilor trebuie să garanteze existenţa unui control corespunzător, astfel încât activele OPCVM-urilor să fie investite conform regulilor fondului sau documentelor constitutive şi prevederilor legale aplicabile şi limitele de risc ale fiecărui OPCVM să fie respectate. Repartizarea responsabilităţilor trebuie să fie coerentă cu rolul şi responsabilităţile care le revin personalului de conducere şi funcţiei de supraveghere potrivit legislaţiei naţionale aplicabile şi codurilor de guvernanţă corporatistă. Personalul de conducere poate include o parte sau totalitatea membrilor consiliului de administraţie.
(1)A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
(11)Pentru ca o societate de administrare să aibă un mecanism de control adecvat, sunt necesare o funcţie permanentă de verificare a conformităţii şi o funcţie de audit intern. Funcţia de verificare a conformităţii trebuie să fie concepută astfel încât să poată detecta orice risc ca societatea de administrare să nu îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în temeiul Directivei 2009/65/CE. Funcţia de audit trebuie să aibă ca obiectiv verificarea şi evaluarea procedurilor de control şi a dispoziţiilor administrative instituite de societatea de administrare.
(12)Este necesar ca societăţile de administrare să beneficieze de o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte organizarea administrării riscului. Atunci când nu este adecvat sau proporţionat ca societatea de administrare să aibă o funcţie separată de administrare a riscului, societatea trebuie să poată demonstra că dispune de măsuri de protecţie specifice împotriva conflictelor de interese care permit exercitarea independentă a activităţilor de administrare a riscului.
(13)Directiva 2009/65/CE obligă societăţile de administrare să instituie norme privind tranzacţiile personale. Conform Directivei 2006/73/CE, societăţile de administrare nu trebuie să permită angajaţilor susceptibili că s-ar afla în conflicte de interese sau care deţin informaţii confidenţiale, în sensul Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informaţiilor confidenţiale şi manipulările pieţei (abuzul de piaţă) (2), să încheie tranzacţii personale care sunt rezultatul unei utilizări abuzive a informaţiilor pe care le-au obţinut în activitatea lor profesională.
(2)JO L 96, 12.4.2003, p. 16.
(14)Directiva 2009/65/CE prevede că societăţile de administrare trebuie să ia măsurile necesare pentru ca fiecare tranzacţie în care este implicat OPCVM-ul să poată fi reconstituită în ceea ce priveşte originea sa, părţile la ea, natura sa şi momentul şi locul în care a fost efectuată. Este necesar aşadar să se prevadă cerinţe pentru înregistrarea tranzacţiilor de portofoliu şi a ordinelor de subscriere şi de răscumpărare.
(15)Directiva 2009/65/CE prevede obligaţia societăţilor de administrare a OPCVM-urilor de a dispune de mecanisme pentru a asigura tratamentul echitabil al OPCVM-urilor în cazul unor conflicte de interese inevitabile. Prin urmare, societăţile de administrare trebuie să se asigure că în aceste cazuri personalul de conducere sau un alt organ intern competent al societăţii de administrare este prompt informat, astfel încât să poată lua decizia care se impune pentru a asigura tratamentul echitabil al OPCVM-ului şi al deţinătorilor de titluri de participare ale acestuia.
(16)Este necesar ca societăţilor de administrare să li se impună obligaţia de a adopta, a aplica şi a menţine o strategie eficientă şi adecvată pentru exercitarea drepturilor de vot aferente instrumentelor financiare deţinute de OPCVM-ul pe care îl administrează, astfel încât aceste drepturi să fie exercitate în beneficiul exclusiv al OPCVM-ului. Informaţiile referitoare la această strategie şi la aplicarea ei trebuie să fie disponibile gratuit investitorilor, inclusiv prin intermediul unui site web. În funcţie de circumstanţe, se poate considera că decizia de a nu exercita drepturile de vot este în beneficiul exclusiv al OPCVM-ului, conform strategiei de investiţii a acestuia. Nu trebuie exclusă însă posibilitatea ca o societate de investiţii să voteze ea însăşi sau să dea instrucţiuni de vot specifice societăţii sale de administrare.
(17)Obligaţia de a informa personalul de conducere sau un alt organ intern competent al societăţii de administrare pentru ca acesta să poată lua deciziile necesare nu trebuie să limiteze obligaţia societăţilor de administrare şi a OPCVM-urilor de a raporta, de exemplu în rapoartele lor periodice, situaţiile în care dispoziţiile organizatorice sau administrative referitoare la conflictele de interese nu au fost suficiente pentru a preveni, cu un grad de încredere rezonabil, riscul producerii unor pagube. Acest raport trebuie să explice şi să motiveze decizia luată de societatea de administrare, chiar şi în cazul unei decizii de a nu acţiona, luând în considerare politicile şi procedurile interne adoptate pentru identificarea, prevenirea şi soluţionarea conflictelor de interese.
(18)Directiva 2009/65/CE prevede obligaţia societăţilor de administrare de a acţiona în interesul OPCVM-urilor pe care le administrează şi al integrităţii pieţei. Anumite comportamente precum market timing (sincronizare cu piaţa) şi late trading (tranzacţionare după închiderea bursei) pot avea efecte nefavorabile asupra deţinătorilor de titluri de participare şi pot compromite funcţionarea pieţei. Societăţile de administrare trebuie aşadar să dispună de proceduri adecvate pentru a preveni practicile frauduloase. În plus, societăţile de administrare trebuie să instituie proceduri adecvate pentru prevenirea taxelor excesive şi a activităţilor precum abuzul de tranzacţionare (excessive trading), luând în calcul obiectivele şi politica de investiţii a OPCVM-urilor.
(19)Societăţile de administrare trebuie totodată să acţioneze în interesul OPCVM-urilor pe care le administrează atunci când execută direct ordine de tranzacţionare în numele acestora sau când le transmit unor terţe părţi. Atunci când execută ordine în numele OPCVM-urilor, societăţile de administrare trebuie să ia toate măsurile rezonabile pentru a obţine în mod constant cele mai bune rezultate posibile pentru OPCVM-uri, ţinând cont de preţ, cost, rapiditate, posibilitatea de executare şi de decontare, dimensiunea şi natura ordinului sau de orice alte considerente relevante pentru executarea ordinului.
(20)Pentru ca societăţile de administrare să acţioneze cu competenţa, atenţia şi diligenţa care se impun în interesul OPCVM-urilor pe care le administrează, aşa cum prevede Directiva 2009/65/CE, este necesar să se prevadă norme aplicabile modului în care sunt tratate ordinele.
(21)Anumite taxe, comisioane sau beneficii nemonetare care pot fi plătite societăţii de administrare sau de către aceasta nu trebuie autorizate, deoarece ar putea afecta respectarea cerinţelor prevăzute de Directiva 2009/65/CE, ca societăţile de administrare să acţioneze într-un mod onest, echitabil şi profesionist, conform intereselor OPCVM-urilor. Este necesar aşadar să se prevadă norme clare care să precizeze cazurile în care plata taxelor, a comisioanelor şi a beneficiilor nemonetare nu este considerată o încălcare a acestor principii.
(22)Activităţile transfrontaliere ale societăţilor de administrare presupun noi provocări pentru relaţia dintre acestea şi depozitarul OPCVM-urilor. Pentru a asigura certitudinea juridică necesară, este necesar ca prezenta directivă să precizeze principalele elemente ale acordului dintre depozitarul OPCVM-ului şi societatea de administrare, atunci când societatea de administrare este stabilită într-un alt stat membru decât statul membru de origine al OPCVM-ului. Dată fiind necesitatea ca acest acord să îşi atingă în mod corespunzător scopul, se impune definirea unor norme în materie de conflict de legi care să deroge de la articolele 3 şi 4 din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I) (1), astfel încât legea aplicabilă acestui acord să fie legea din statul membru de origine al OPCVM-ului.
(1)JO L 177, 4.7.2008, p. 6.
(23)Directiva 2009/65/CE prevede obligaţia de a preciza criteriile de evaluare a caracterului adecvat al procesului de administrare a riscului utilizat de societăţile de administrare. Aceste criterii vizează elaborarea şi aplicarea de către societăţile de administrare a unei politici de administrare a riscului adecvate şi documentate. Această politică trebuie să le permită societăţilor de administrare să evalueze riscurile aferente poziţiilor pe care le au în cadrul portofoliilor pe care le administrează şi contribuţiile acestor riscuri individuale la profilul de risc global al portofoliului. Organizarea politicii de administrare a riscului trebuie să fie adecvată şi proporţională cu natura, dimensiunea şi complexitatea activităţilor societăţii de administrare şi ale OPCVM-urilor pe care aceasta le administrează.
(24)Evaluarea, monitorizarea şi examinarea periodică a politicii de administrare a riscului de către societăţile de administrare sunt de asemenea un criteriu de evaluare a caracterului adecvat al procesului de administrare a riscului. Acest criteriu include şi examinarea eficacităţii măsurilor luate pentru corectarea eventualelor deficienţe ale desfăşurării procesului de administrare a riscului.
(25)Fiind un element esenţial al criteriilor de evaluare a caracterului adecvat al proceselor de administrare a riscului, este necesar ca societăţile de administrare să adopte tehnici pro-porţionate şi eficiente de măsurare a riscurilor, pentru a putea măsura în orice moment riscurile la care sunt sau ar putea fi expuse OPCVM-urile pe care le administrează. Aceste cerinţe se bazează pe practicile comune convenite de autorităţile competente ale statelor membre. Ele includ atât măsuri cantitative, pentru riscurile cuantificabile, cât şi metode calitative. Sistemele electronice de procesare a datelor şi instrumentele utilizate pentru calcularea măsurilor calitative trebuie integrate unele în altele sau în aplicaţiile de front office şi de contabilitate. Tehnicile de măsurare a riscurilor trebuie să permită măsurarea adecvată a riscurilor în perioadele de instabilitate sporită a pieţelor şi să fie reexaminare ori de câte ori este necesar în interesul deţinătorilor de titluri de participare. Ele trebuie să permită totodată evaluarea corespunzătoare a concentrării şi a interacţiunii riscurilor relevante la nivelul portofoliului.
(26)Obiectivul unui sistem funcţional de administrare a riscului este respectarea de către societăţile de administrare a limitelor de investiţii stabilite în Directiva 2009/65/CE, cum sunt limitele expunerii globale şi ale expunerii la riscul contrapărţii. Trebuie prevăzute aşadar criterii de calculare a expunerii globale şi a riscului contrapărţii.
(27)În momentul definirii acestor criterii, este necesar ca prezenta directivă să clarifice modul în care poate fi calculată expunerea globală, şi anume prin utilizarea metodei bazate pe angajamente (commitment approach), a metodei valoare la risc (value-at-risk) sau a unor metode avansate de măsurare a riscului. Directiva trebuie să prevadă totodată principalele elemente ale metodei care trebuie utilizată de societatea de administrare pentru a calcula riscul contrapărţii. La aplicarea acestor reguli, trebuie luate în considerare condiţiile de utilizare a metodelor respective, inclusiv principiile care trebuie aplicate acordurilor de garanţie în vederea reducerii expunerii OPCVM-urilor la riscul contrapărţii şi utilizării acordurilor de acoperire şi de compensare, principii definite de autorităţile competente în cadrul Comitetului autorităţilor europene de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare.
(28)Conform Directivei 2009/65/CE, societăţile de administrare au obligaţia de a utiliza un sistem care să permită evaluarea precisă şi independentă a valorii instrumentelor derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate. Prezenta directivă prevede aşadar norme detaliate referitoare la acest sistem, în conformitate cu Directiva 2007/16/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind punerea în aplicare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce priveşte clarificarea anumitor definiţii (1). O bună practică ar fi ca societăţile de administrare să aplice aceste cerinţe instrumentelor care expun OPCVM-urile la riscuri de evaluare echivalente celor care decurg din instrumentele derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate, cum sunt riscurile legate de lipsa de lichiditate a produsului şi/sau la complexitatea structurii de plată (pay-off). Prin urmare, societăţile de administrare trebuie să adopte dispoziţii şi proceduri coerente cu cerinţele prevăzute la articolul 44 pentru evaluarea valorilor mobiliare mai puţin lichide sau complexe şi a instrumentelor pieţei monetare care impun utilizarea unor metode de evaluare bazate pe modele.
(1)JO L 79, 20.3.2007, p. 11.
(29)Directiva 2009/65/CE prevede obligaţia societăţilor de administrare de a furniza autorităţilor competente informaţii referitoare la tipurile de instrumente derivate în care au investit OPCVM-urile, la riscurile inerente, limitele cantitative aplicabile şi metodele alese pentru estimarea riscurilor asociate acestor tranzacţii. Este necesar să se precizeze conţinutul acestei notificări şi procedura care trebuie urmată de societăţile de administrare pentru îndeplinirea acestei obligaţii.
(30)Comitetul autorităţilor europene de reglementare a pieţelor valorilor mobiliare instituit prin Decizia 2009/77/CE a Comisiei (2) a fost consultat pentru obţinerea unui aviz tehnic.
(2)JO L 25, 29.1.2009, p. 18.
(31)Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
-****-
Art. 1: Obiect
Prezenta directivă prevede norme de aplicare a Directivei 2009/65/CE:
1.care precizează procedurile şi dispozitivele menţionate la articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) şi structura şi organizarea necesară pentru reducerea la minimum a conflictelor de interese, menţionate la articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b);
2.care stabilesc criterii pentru a acţiona în mod onest, echitabil, cu competenţă, prudenţă şi diligenţă în interesul OPCVM-urilor şi criterii pentru determinarea tipurilor de conflicte de interese, specifică principiile necesare pentru a garanta exploatarea eficientă a resurselor şi definesc măsurile care trebuie luate pentru a identifica, preveni, soluţiona sau declara conflictele de interese menţionate la articolul 14 alineatele (1) Şi (2);
3.referitoare la detaliile care trebuie incluse în acordurile dintre depozitar şi societatea de administrare, în conformitate cu articolul 23 alineatul (5) şi articolul 33 alineatul (5); şi
4.referitoare la sistemul de administrare a riscului menţionat la articolul 51 alineatul (1), mai exact criteriile de evaluare a caracterului adecvat al sistemului de administrare a riscului utilizat de societatea de administrare, al politicii şi metodelor de administrare a riscului, şi măsurile, procesele şi tehnicile de măsurare şi administrare a riscului aferente acestor criterii.
Art. 2: Domeniul de aplicare
(1)Prezenta directivă se aplică societăţilor de administrare care desfăşoară activitatea de administrare a unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), aşa cum se prevede la articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE.
- Capitolul V din prezenta directivă se aplică totodată depozitarilor care îşi îndeplinesc funcţiile în conformitate cu prevederile capitolului IV şi ale secţiunii 3 din capitolul V din Directiva 2009/65/CE.
(2)Prevederile prezentului capitol, ale articolului 12 din capitolul II şi ale capitolelor III, IV şi VI se aplică mutatis mutandis societăţilor de investiţii care nu au desemnat o societate de administrare autorizată conform Directivei 2009/65/CE.
În cazurile respective, sintagma "societate de administrare" se va citi "societate de investiţii"
Art. 3: Definiţii
În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii, pe lângă cele prevăzute de Directiva 2009/65/CE:
1."client" înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau orice altă entitate, inclusiv un OPCVM, căreia o societate de administrare îi prestează serviciul de administrare a portofoliului colectiv sau servicii prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2009/65/CE;
2."deţinător de titluri de participare" înseamnă orice persoană fizică sau juridică care deţine unul sau mai multe titluri de participare ale unui OPCVM;
3."persoană relevantă", în relaţie cu o societate de administrare, înseamnă oricare dintre următoarele:
(a)un director, partener sau echivalent, sau un administrator al societăţii de administrare;
(b)un angajat al societăţii de administrare sau orice altă persoană fizică ale cărei servicii sunt puse la dispoziţia şi se află sub controlul societăţii de administrare şi care este implicată în prestarea serviciului de administrare a portofoliului colectiv de către societatea de administrare;
(c)o persoană fizică direct implicată în prestarea de servicii către societatea de administrare în baza unui acord de delegare încheiat cu o terţă parte în vederea desfăşurării de către societatea de administrare a activităţii de administrare a portofoliului colectiv;
4."personal de conducere" înseamnă persoana sau persoanele care conduc efectiv activitatea societăţii de administrare în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2009/65/CE;
5."consiliu de administraţie" înseamnă consiliul de administraţie al societăţii de administrare;
6."funcţie de supraveghere" înseamnă persoanele relevante, organismul sau organismele responsabile de supravegherea personalului de conducere şi de evaluarea şi examinarea periodică a caracterului adecvat şi a eficacităţii sistemului de administrare a riscului şi a politicilor, măsurilor şi procedurilor instituite pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Directiva 2009/65/CE;
7."riscul contrapărţii" înseamnă riscul de pierdere pentru OPCVM care decurge din posibilitatea ca o contraparte la o tranzacţie să nu îşi îndeplinească obligaţiile înainte de decontarea finală a fluxului de numerar aferent tranzacţiei;
8."riscul de lichiditate" înseamnă riscul ca o poziţie din portofoliul OPCVM-ului să nu poată fi vândută, lichidată sau închisă cu costuri limitate într-un interval de timp rezonabil de scurt şi ca, din această cauză, capacitatea OPCVM-ului de a respecta în orice moment prevederile articolului 84 alineatul (1) din Directiva 2009/65/CE să fie compromisă;
9."riscul de piaţă" înseamnă riscul de pierdere pentru OPCVM care decurge din fluctuaţia valorii de piaţă a poziţiilor din portofoliul OPCVM-ului, fluctuaţie care poate fi atribuită modificării variabilelor pieţei, cum ar fi ratele dobânzii, ratele de schimb valutar, preţurile acţiunilor şi ale materiilor prime sau solvabilitatea unui emitent;
10."riscul operaţional" înseamnă riscul de pierdere pentru OPCVM care decurge din caracterul necorespunzător al proceselor interne şi din erori umane şi deficienţe ale sistemelor societăţii de administrare sau din evenimente externe şi include riscul juridic şi de documentare şi riscul care decurge din procedurile de tranzacţionare, decontare şi evaluare desfăşurate în numele OPCVM-ului.
Sintagma "consiliu de administraţie" definită la punctul 5 de la primul paragraf nu include şi consiliul de supraveghere, în cazul societăţilor de administrare care au o structură duală, compusă dintr-un consiliu de administraţie şi un consiliu de supraveghere.
11.«risc legat de durabilitate» înseamnă un risc legat de durabilitate astfel cum este definit la articolul 2 punctul 22 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European şi al Consiliului (*1);
(*1)Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informaţiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).
12.«factori de durabilitate» înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiţi la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088.
[- Articolul 12 alineatul (1) litera (a) şi articolul 14 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2009/65/CE]
Art. 4: Cerinţe generale în materie de proceduri şi organizare
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)să instituie, să aplice şi să menţină proceduri decizionale şi o structură organizatorică care să specifice structurile ierarhice şi să repartizeze funcţiile şi responsabilităţile în mod clar şi documentat;
b)să se asigure că persoanele relevante cunosc procedurile care trebuie urmate pentru îndeplinirea adecvată a responsabilităţilor care le revin;
c)să instituie, să aplice şi să menţină mecanisme adecvate de control intern concepute pentru a asigura respectarea deciziilor şi procedurilor existente la toate nivelurile societăţii de administrare;
d)să instituie, să aplice şi să menţină un sistem eficient de raportare internă şi de comunicare a informaţiilor la toate nivelurile pertinente ale societăţii de administrare, precum şi schimburi eficiente de informaţii cu toate părţile terţe implicate;
e)să păstreze o evidenţă adecvată şi ordonată a operaţiunilor efectuate şi a organizării interne.
Statele membre trebuie să se asigure că societăţile de administrare ţin seama de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor lor, precum şi de natura şi gama serviciilor şi activităţilor întreprinse în cadrul acestora.
Statele membre se asigură că societăţile de administrare ţin seama de riscurile legate de durabilitate atunci când se conformează cerinţelor prevăzute la primul paragraf.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie, să aplice şi să menţină sisteme şi proceduri adecvate pentru păstrarea securităţii, a integrităţii şi a confidenţialităţii informaţiilor, ţinând seama de natura informaţiilor în cauză.
(3)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie, să aplice şi să menţină o politică adecvată de continuitate a activităţii comerciale pentru a asigura, în caz de întrerupere a sistemelor şi procedurilor lor, conservarea datelor şi funcţiilor fundamentale, precum şi continuarea serviciilor şi activităţilor sau, atunci când acest lucru nu este posibil, recuperarea la timp a datelor şi funcţiilor respective şi reluarea în timp util a serviciilor şi activităţilor.
(4)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie, să aplice şi să menţină politici şi proceduri contabile care să le permită să furnizeze în timp util autorităţii competente, la cererea acesteia, rapoarte financiare care să reflecte imaginea fidelă şi onestă a situaţiei lor financiare şi care să respecte toate standardele şi regulile de contabilitate aplicabile.
(5)Statele membre solicită societăţilor de administrare să monitorizeze şi să evalueze periodic caracterul adecvat şi eficienţa sistemelor şi mecanismelor lor de control intern şi a măsurilor instituite în conformitate cu alineatele (1)-(4) şi să adopte măsuri adecvate pentru remedierea eventualelor deficienţe.
Art. 5: Resurse
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să angajeze personal care să deţină aptitudinile, cunoştinţele şi experienţa necesară îndeplinirii responsabilităţilor atribuite.
(2)Statele membre trebuie să se asigure că societăţile de administrare deţin resursele şi expertiza necesare pentru a monitoriza în mod eficient activităţile îndeplinite de părţi terţe în temeiul unui acord cu societatea de administrare, în special în ceea ce priveşte administrarea riscului aferent acordului respectiv.
(3)Statele membre solicită societăţilor de administrare să garanteze că îndeplinirea mai multor funcţii de către persoanele relevante nu împiedică şi nu este probabil să împiedice persoanele respective să îndeplinească o anumită funcţie în mod corect, onest şi profesionist.
(4)Statele membre trebuie să se asigure că, în scopurile prevăzute la alineatele (1), (2) şi (3), societăţile de administrare ţin seama de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor lor, precum şi de natura şi gama serviciilor şi activităţilor întreprinse în cadrul acestora.
(5)Statele membre se asigură că, în scopurile prevăzute la alineatele (1), (2) şi (3), societăţile de administrare deţin resursele şi expertiza necesare pentru integrarea efectivă a riscurilor legate de durabilitate.
Art. 5a: Obligaţia societăţilor de investiţii de a integra riscurile legate de durabilitate în administrarea OPCVM-urilor
Statele membre se asigură că societăţile de investiţii integrează riscurile legate de durabilitate în administrarea OPCVM-urilor, ţinând seama de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor societăţilor de investiţii.
Art. 6: Soluţionarea reclamaţiilor
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie, să aplice şi să menţină proceduri eficiente şi transparente pentru soluţionarea rezonabilă şi promptă a reclamaţiilor din partea investitorilor.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să înregistreze toate reclamaţiile şi toate măsurile luate pentru soluţionarea acestora.
(3)Investitorii pot depune reclamaţii în mod gratuit. Informaţiile referitoare la procedurile menţionate la alineatul (1) trebuie puse gratuit la dispoziţia investitorilor.
Art. 7: Procesarea electronică a datelor
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să ia măsurile necesare pentru a dispune de sisteme electronice adecvate care să le permită înregistrarea corespunzătoare şi la timp a tuturor tranzacţiilor de portofoliu şi a ordinelor de subscriere sau răscumpărare, astfel încât să respecte prevederile articolelor 14 şi 15.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să asigure un nivel ridicat de securitate în timpul procesării electronice a datelor şi integritatea şi confidenţialitatea informaţiilor înregistrate, după caz.
Art. 8: Proceduri contabile
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să utilizeze politici şi proceduri contabile conform celor prevăzute la articolul 4 alineatul (4) pentru a garanta protecţia deţinătorilor de titluri de participare.
Contabilitatea OPCVM-urilor trebuie ţinută astfel încât toate elementele de activ şi de pasiv ale acestora să poată fi direct identificate în orice moment.
Dacă un OPCVM are mai multe compartimente de investiţii, trebuie să existe conturi separate pentru fiecare compartiment.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie, să aplice şi să menţină politici şi proceduri contabile conforme cu regulile contabile din statul membru de origine al OPCVM-ului, astfel încât calcularea valorii activului net al fiecărui OPCVM să fie corect efectuată, pe baza datelor contabile, iar ordinele de subscriere şi de răscumpărare să poată fi corect executate la acea valoare a activului net.
(3)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie proceduri adecvate pentru a asigura evaluarea corespunzătoare şi corectă a elementelor de activ şi de pasiv ale OPCVM-urilor, în acord cu normele aplicabile menţionate la articolul 85 din Directiva 2009/65/CE.
Art. 9: Controlul efectuat de personalul de conducere şi de funcţia de supraveghere
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare ca, atunci când atribuie funcţii interne, responsabilitatea de a asigura îndeplinirea de către societatea de administrare a obligaţiilor prevăzute în Directiva 2009/65/CE să revină personalului de conducere şi, dacă este cazul, funcţiei de supraveghere.
(2)Societatea de administrare trebuie să se asigure că personalul său de conducere:
a)este responsabil de aplicarea politicii generale de investiţii pentru fiecare OPCVM administrat, aşa cum este definită în prospect, în regulile fondului sau în documentele constitutive ale societăţii de investiţii, după caz;
b)supervizează aprobarea strategiilor de investiţii pentru fiecare OPCVM pe care îl administrează;
c)are răspunderea de a se asigura că societatea de administrare are o funcţie permanentă şi eficientă de verificare a conformităţii, conform articolului 10, chiar dacă această funcţie este îndeplinită de o terţă parte;
d)se asigură şi verifică periodic că politica generală de investiţii, strategiile de investiţii şi limitele de risc ale fiecărui OPCVM administrat sunt aplicate şi respectate în mod corespunzător şi eficient, chiar dacă funcţia de administrare a riscului este îndeplinită de o terţă parte;
e)aprobă şi examinează periodic caracterul adecvat al procedurilor interne de adoptare a deciziilor de investiţii pentru fiecare OPCVM administrat, pentru a se asigura că aceste decizii sunt compatibile cu strategiile de investiţii aprobate;
f)aprobă şi examinează periodic politica de administrare a riscului şi măsurile, procesele şi tehnicile de implementare a acesteia, conform articolului 38, inclusiv sistemul de limite de risc, pentru fiecare OPCVM pe care îl administrează.
g)este responsabil de integrarea riscurilor legate de durabilitate în activităţile menţionate la literele (a)-(f).
(3)Societatea de administrare se asigură totodată că personalul său de conducere şi, dacă este cazul, funcţia de supraveghere:
a)evaluează şi examinează periodic eficacitatea politicilor, a măsurilor şi a procedurilor instituite pentru îndeplinirea obligaţiilor din Directiva 2009/65/CE;
b)ia măsuri adecvate pentru remedierea eventualelor deficienţe.
(4)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că personalul de conducere primeşte în mod frecvent, cel puţin o dată pe an, rapoarte scrise referitoare la conformitate, audit intern şi administrarea riscului, care să precizeze, în special, dacă au fost adoptate măsuri adecvate pentru remedierea eventualelor deficienţe.
(5)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că personalul de conducere primeşte în mod regulat rapoarte asupra implementării strategiilor de investiţii şi a procedurilor interne pentru luarea deciziilor de investiţii menţionate la alineatul (2) literele (b)-(e).
(6)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că persoanele care îndeplinesc funcţia de supraveghere, în cazul în care există, primesc în mod periodic rapoarte scrise cu privire la chestiunile menţionate la alineatul (4).
Art. 10: Funcţia permanentă de verificare a conformităţii
(1)Statele membre se asigură că societăţile de administrare instituie, aplică şi menţin politici şi proceduri adecvate concepute să depisteze orice risc de nerespectare de către societate a obligaţiilor sale în temeiul Directivei 2009/65/CE, precum şi riscurile asociate, şi adoptă măsuri şi proceduri adecvate pentru minimizarea riscurilor respective şi pentru a permite autorităţilor competente să îşi exercite efectiv prerogativele conferite prin directiva respectivă.
Statele membre trebuie să se asigure că societăţile de administrare ţin seama de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor lor, precum şi de natura şi gama serviciilor şi activităţilor întreprinse în cadrul acestora.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie şi să menţină o funcţie permanentă şi eficientă de verificare a conformităţii, care să fie independentă şi să aibă următoarele responsabilităţi:
a)să monitorizeze şi să evalueze periodic caracterul adecvat şi eficacitatea măsurilor, politicilor şi procedurilor instituite în conformitate cu alineatul (1), precum şi acţiunile întreprinse pentru remedierea deficienţelor societăţii de administrare cu privire la respectarea obligaţiilor care îi revin;
b)să consilieze şi să asiste persoanele relevante responsabile pentru furnizarea serviciilor şi activităţilor în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor societăţii de administrare prevăzute de Directiva 2009/65/CE.
(3)Pentru a permite persoanelor care îndeplinesc funcţia de verificare a conformităţii menţionată la alineatul (2) să îşi îndeplinească responsabilităţile în mod corespunzător şi independent, societăţile de administrare se asigură că sunt respectate următoarele condiţii:
a)persoanele care îndeplinesc funcţia de verificare a conformităţii trebuie să deţină autoritatea, resursele şi expertiza necesare şi să aibă acces la toate informaţiile pertinente;
b)este numit un ofiţer de conformitate responsabil cu funcţia de verificare a conformităţii, care are sarcina de a întocmi cu regularitate, cel puţin o dată pe an, rapoarte către personalul de conducere asupra chestiunilor legate de conformitate, în care se va preciza în special dacă au fost întreprinse măsuri adecvate de remediere a eventualelor deficienţe;
c)persoanele relevante implicate în funcţia de verificare a conformităţii nu trebuie să fie implicate în furnizarea serviciilor sau a activităţilor pe care le monitorizează;
d)metoda de stabilire a remuneraţiei persoanelor relevante implicate în funcţia de verificare a conformităţii nu trebuie să compromită obiectivitatea acestora şi nu trebuie să fie susceptibilă de a o compromite.
Cu toate acestea, societăţile de administrare nu sunt obligate să se conformeze cerinţelor de la litera (c) sau litera (d) din primul paragraf dacă pot demonstra că, având în vedere natura, amploarea şi complexitatea activităţilor şi natura şi gama serviciilor şi activităţilor pe care le prestează, cerinţele respective nu sunt proporţionale, iar funcţia de verificare a conformităţii continuă să fie eficientă.
Art. 11: Funcţia permanentă de audit intern
(1)Acolo unde este cazul şi în funcţie de natura, amploarea şi complexitatea activităţilor societăţilor de administrare şi de natura şi gama serviciilor şi activităţilor de administrare a portofoliului colectiv întreprinse în cadrul activităţilor respective, statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie şi să menţină o funcţie de audit intern, separată şi independentă de celelalte funcţii şi activităţi ale societăţii de administrare.
(2)Funcţia de audit intern menţionată la alineatul (1) are următoarele responsabilităţi:
a)să instituie, să aplice şi să menţină un plan de audit pentru verificarea şi evaluarea caracterului adecvat şi a eficienţei sistemelor, a mecanismelor de control intern şi a procedurilor societăţii de administrare;
b)să emită recomandări pe baza rezultatelor activităţii efectuate în conformitate cu litera (a);
c)să verifice conformitatea cu recomandările menţionate la litera (b);
d)să întocmească rapoarte cu privire la problemele de audit intern în conformitate cu articolul 9 alineatul (4).
Art. 12: Funcţia permanentă de administrare a riscului
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie şi să menţină o funcţie permanentă de administrare a riscului.
(2)Funcţia permanentă de administrare a riscului menţionată la alineatul (1) trebuie să fie independentă din punct de vedere ierarhic şi funcţional de unităţile operative.
Statele membre pot autoriza însă societăţile de administrare să deroge de la această obligaţie atunci când derogarea este adecvată şi proporţionată având în vedere natura, amploarea şi complexitatea activităţii societăţii de administrare şi a OPCVM-urilor pe care aceasta le administrează.
Societăţile de administrare trebuie să poată demonstra că dispun de măsuri adecvate de protecţie împotriva conflictelor de interese pentru a permite exercitarea independentă a activităţilor de administrare a riscului şi că procesele de administrare a riscului îndeplinesc cerinţele de la articolul 51 din Directiva 2009/65/CE.
(3)Funcţia permanentă de administrare a riscului are următoarele îndatoriri:
a)să implementeze politica şi procedurile de administrare a riscului;
b)să asigure conformitatea cu sistemul de limite de risc al OPCVM-ului, inclusiv cu limitele statutare privind expunerea globală şi riscul contrapărţii, în conformitate cu articolele 41, 42 şi 43;
c)să ofere consultanţă consiliului de administraţie în materie de identificare a profilului de risc al fiecărui OPCVM pe care îl administrează;
d)să furnizeze rapoarte periodice consiliului de administraţie şi, dacă este cazul, funcţiei de supraveghere, cu privire la:
(i)coerenţa dintre nivelurile actuale ale riscului la care este expus fiecare OPCVM administrat şi profilul de risc convenit pentru OPCVM-ul respectiv;
(ii)respectarea de către fiecare OPCVM administrat a sistemelor relevante de limite de risc;
(iii)caracterul adecvat şi eficacitatea procesului de administrare a riscului, indicând în mod concret dacă au fost luate măsuri adecvate de remediere a eventualelor deficienţe;
e)să furnizeze rapoarte periodice personalului de conducere în care să evidenţieze nivelul actual al riscului la care este expus fiecare OPCVM administrat şi eventualele depăşiri reale sau previzibile ale limitelor de risc, pentru a putea fi luate măsuri rapide şi adecvate;
f)să examineze şi să sprijine, acolo unde este cazul, mecanismele şi procedurile de evaluare a instrumentelor derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate, conform articolului 44.
(4)Funcţia permanentă de administrare a riscului are autoritatea necesară şi acces la toate informaţiile pertinente necesare pentru a îndeplini sarcinile prevăzute la alineatul (3).
Art. 13: Tranzacţii personale
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie, să aplice şi să menţină măsuri adecvate în scopul de a preveni următoarele activităţi, în cazul oricărei persoane relevante implicate în activităţi care pot genera un conflict de interese sau care are acces la informaţii confidenţiale în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 2003/6/CE sau la alte informaţii confidenţiale privind OPCVM-urile sau tranzacţiile cu sau pentru OPCVM-uri prin intermediul unei activităţi efectuate de respectiva persoană în numele societăţii de administrare:
a)efectuarea unei tranzacţii personale care întruneşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
(i)persoanei respective i se interzice să efectueze tranzacţia personală în cauză în sensul Directivei 2003/6/CE;
(ii)tranzacţia implică folosirea abuzivă sau divulgarea improprie a unor informaţii confidenţiale;
(iii)tranzacţia intră în conflict sau ar putea să intre în conflict cu o obligaţie a societăţii de administrare în temeiul Directivei 2009/65/CE sau al Directivei 2004/39/CE;
b)consilierea sau determinarea oricărei alte persoane, în afara cadrului normal al sarcinilor de serviciu sau al contractului său de servicii, să efectueze o tranzacţie cu instrumente financiare care, dacă ar fi o tranzacţie personală a persoanei relevante, ar intra sub incidenţa literei (a) de la acest alineat sau a articolului 25 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Directiva 2006/73/CE sau ar constitui în alt mod o utilizare abuzivă a informaţiilor referitoare la ordinele în curs de executare;
c)divulgarea, în afara cadrului normal al sarcinilor de serviciu sau al contractului său de servicii şi fără a aduce atingere articolului 3 litera (a) din Directiva 2003/6/CE, a oricărei informaţii sau opinii unei alte persoane, atunci când persoana relevantă cunoaşte sau ar trebui, în mod rezonabil, să cunoască faptul că, în urma divulgării, cealaltă persoană va acţiona sau ar putea acţiona într-unul dintre următoarele moduri:
(i)efectuează o tranzacţie cu instrumente financiare care, dacă ar fi o tranzacţie personală a persoanei relevante, ar intra sub incidenţa literei (a) de la acest alineat sau a articolului 25 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Directiva 2006/73/CE sau ar constitui în alt mod o utilizare abuzivă a informaţiilor referitoare la ordinele în curs de executare;
(ii)recomandă unei alte persoane sau determină o altă persoană să efectueze o astfel de tranzacţie.
(2)Măsurile necesare în temeiul alineatului (1) trebuie, în mod concret, să fie concepute astfel încât să garanteze că:
a)fiecare persoană relevantă care intră sub incidenţa alineatului (1) cunoaşte restricţiile privind tranzacţiile personale, precum şi măsurile adoptate de societatea de administrare în legătură cu tranzacţiile personale şi divulgarea informaţiilor, în conformitate cu alineatul (1);
b)societate de administrare este informată cu promptitudine cu privire la orice tranzacţie personală efectuată de o persoană relevantă, fie prin notificarea tranzacţiei respective, fie prin alte proceduri care permit societăţii să identifice tranzacţiile respective;
c)se păstrează o evidenţă a tranzacţiei personale notificate societăţii de administrare sau identificate de aceasta, inclusiv orice autorizaţie sau interdicţie privind tranzacţia în cauză.
În sensul literei (b) de la primul paragraf, atunci când anumite activităţi sunt desfăşurate de părţi terţe, societatea de administrare trebuie să se asigure că entitatea care desfăşoară activitatea ţine o evidenţă a tranzacţiilor personale încheiate de persoanele relevante şi că îi furnizează cu promptitudine, la cerere, aceste informaţii.
(3)Alineatele (1) şi (2) nu se aplică următoarelor categorii de tranzacţii personale:
a)tranzacţii personale efectuate în cadrul unui serviciu de administrare discreţionară a portofoliului, pentru care nu există o comunicare prealabilă privind tranzacţia între administratorul portofoliului şi persoana relevantă sau o altă persoană în contul căreia se efectuează tranzacţia;
b)tranzacţii personale cu titluri de participare ale OPCVM-urilor sau cu titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv care fac obiectul unei supravegheri în conformitate cu legislaţia unui stat membru care impune un nivel echivalent de repartizare a riscurilor pentru activele lor, atunci când persoana relevantă şi orice altă persoană în contul căreia se efectuează tranzacţiile nu sunt implicate în administrarea organismului respectiv.
(4)În sensul alineatelor (1), (2) şi (3) de la acest articol, sintagma "tranzacţie personală" are înţelesul de la articolul 11 din Directiva 2006/73/CE.
Art. 14: Evidenţa tranzacţiilor din portofoliu
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că, pentru fiecare tranzacţie de portofoliu legată de un OPCVM, se efectuează fără întârziere o înregistrare cu informaţii suficiente pentru a permite reconstituirea detaliilor ordinului şi ale tranzacţiei executate.
(2)Înregistrarea menţionată la alineatul (1) trebuie să includă:
a)numele sau o altă desemnare a OPCVM-ului şi a persoanei care acţionează în contul OPCVM-ului;
b)detaliile necesare pentru identificarea instrumentului în cauză;
c)cantitatea;
d)tipul ordinului sau al tranzacţiei;
e)preţul;
f)în cazul ordinelor, data şi ora exactă a transmiterii ordinului şi numele sau o altă desemnare a persoanei căreia i-a fost transmis ordinul, iar în cazul tranzacţiilor, data şi ora exactă a deciziei de tranzacţionare şi a executării tranzacţiei;
g)numele persoanei care transmite ordinul sau care execută tranzacţia;
h)dacă este cazul, motivele revocării unui ordin;
i)pentru tranzacţiile executate, contrapartea şi identificarea locului executării.
În sensul literei (i) de la primul paragraf, "locul executării" înseamnă o piaţă reglementată, aşa cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39/CE, un sistem multilateral de tranzacţionare, aşa cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 15 din aceeaşi directivă, un operator independent (systematic internaliser), aşa cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 7 din directiva respectivă, sau un formator de piaţă (market maker), un alt furnizor de lichiditate sau o entitate care îndeplineşte într-o ţară terţă o funcţie similară celor îndeplinite de oricare dintre aceste persoane.
Art. 15: Înregistrarea ordinelor de subscriere şi de răscumpărare
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să ia toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că ordinele de subscriere şi de răscumpărare a titlurilor de participare emise de OPCVM-uri sunt centralizate şi înregistrate imediat după primire.
(2)Această înregistrare trebuie să includă informaţii cu privire la:
a)OPCVM-ul în cauză;
b)persoana care dă sau transmite ordinul;
c)persoana care primeşte ordinul;
d)data şi ora ordinului;
e)condiţiile şi mijloacele de plată;
f)tipul ordinului;
g)data executării ordinului;
h)numărul de titluri de participare subscrise sau răscumpărate;
i)preţul de subscriere sau de răscumpărare pentru fiecare titlu de participare;
j)valoarea totală subscrisă sau răscumpărată a titlurilor de participare;
k)valoarea brută a ordinului, inclusiv comisioanele de subscriere, sau valoarea netă, după deducerea comisioanelor de răscumpărare.
Art. 16: Cerinţe legate de ţinerea evidenţelor
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să asigure păstrarea înregistrărilor menţionate la articolele 14 şi 15 pentru o perioadă minimă de cinci ani.
Cu toate acestea, în situaţii excepţionale, autorităţile competente pot solicita societăţilor de administrare să păstreze anumite înregistrări sau toate înregistrările pe o perioadă mai lungă de timp, în funcţie de natura instrumentului sau a tranzacţiei de portofoliu, atunci când acest lucru este necesar pentru ca autoritatea să îşi poată exercita funcţiile de supraveghere prevăzute de Directiva 2009/65/CE.
(2)Statele membre sau autorităţile competente pot cere societăţilor de administrare ca, la expirarea autorizaţiei, să păstreze înregistrările menţionate la alineatul (1) pentru intervalul de timp rămas din perioada de cinci ani.
Atunci când o societate de administrare îşi transferă responsabilităţile legate de OPCVM-uri unei alte societăţi de administrare, statele membre sau autorităţile competente pot cere să fie luate măsurile necesare pentru ca înregistrările de acest tip din ultimii cinci ani să fie accesibile acestei alte societăţi.
(3)Înregistrările se păstrează pe un suport care permite stocarea informaţiilor astfel încât să fie accesibile autorităţii competente în viitor şi să se respecte următoarele condiţii:
a)autoritatea competentă trebuie să poată accesa rapid informaţiile şi să poată reconstitui fiecare etapă esenţială a procesării fiecărei tranzacţii de portofoliu;
b)trebuie să se poată constata uşor orice corectură sau alte modificări, precum şi conţinutul înregistrărilor înainte de corecturile şi modificările respective;
c)nu trebuie să fie posibil ca înregistrările să fie manipulate sau modificate în alt fel.
[- Articolul 12 alineatul (1) litera (b) şi articolul 14 alineatul (1) litera (d) şi alineatul (2) litera (c) din Directiva 2009/65/CE]
Art. 17: Criterii pentru identificarea conflictelor de interese
(1)În scopul identificării tipurilor de conflicte de interese care apar în timpul prestării de servicii şi activităţi şi a căror existenţă poate prejudicia interesele OPCVM-urilor, statele membre se asigură că societăţile de administrare iau în considerare, pe baza unor criterii minime, posibilitatea ca societatea de administrare, o persoană relevantă sau o persoană care, direct sau indirect, are o legătură de control cu societatea, să se afle într-una dintre situaţiile menţionate în continuare, fie ca rezultat al furnizării de servicii de administrare a portofoliului colectiv, fie din alte motive:
a)societatea de administrare sau persoana în cauză poate obţine un câştig financiar sau poate evita o pierdere financiară pe cheltuiala OPCVM-ului;
b)societatea de administrare sau persoana în cauză are un interes legat de rezultatul unui serviciu sau al unei activităţi prestate OPCVM-ului sau unui alt client sau de rezultatul unei tranzacţii efectuate în numele OPCVM-ului sau al unui alt client, interes diferit de interesul OPCVM-ului legat de acel rezultat;
c)societatea de administrare sau persoana în cauză este stimulată financiar sau în alt mod să favorizeze interesul unui alt client sau grup de clienţi în detrimentul intereselor OPCVM-ului;
d)societatea de administrare sau persoana în cauză desfăşoară aceleaşi activităţi pentru OPCVM şi pentru un alt client sau alţi clienţi care nu sunt OPCVM-uri;
e)societatea de administrare sau persoana în cauză primeşte sau va primi din partea unei alte persoane decât OPCVM-ul un stimulent pentru activităţile de administrare a portofoliului colectiv prestate OPCVM-ului, sub formă de bani, bunuri sau servicii, pe lângă comisionul sau tariful standard pentru serviciul respectiv.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare ca, la identificarea tipurilor de conflicte de interese, să ia în calcul:
a)interesele societăţii de administrare, inclusiv pe cele care decurg din apartenenţa la un grup sau din prestarea serviciilor şi a activităţilor, interesele clienţilor şi obligaţia societăţii de administrare faţă de OPCVM;
b)interesele a două sau mai multe OPCVM-uri pe care le administrează.
(3)Statele membre se asigură că, atunci când societăţile de administrare identifică tipurile de conflicte de interese a căror existenţă poate aduce atingere intereselor unui OPCVM, societăţile de administrare respective includ aceste conflicte de interese care pot apărea ca urmare a integrării riscurilor legate de durabilitate în procesele şi sistemele lor, precum şi în controalele lor interne.
Art. 18: Politica în materie de conflicte de interese
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie, să aplice şi să menţină o politică eficientă în materie de conflicte de interese. Această politică trebuie prevăzută în scris şi trebuie să fie adecvată în raport cu dimensiunea şi organizarea societăţii de administrare şi cu natura, amploarea şi complexitatea activităţii acesteia.
Atunci când societatea de administrare face parte dintr-un grup, politica respectivă trebuie să ia totodată în considerare împrejurările pe care societatea le cunoaşte sau ar trebui să le cunoască şi care pot genera un conflict de interese ca rezultat al structurii şi activităţii comerciale desfăşurate de ceilalţi membri ai grupului.
(2)Politica în materie de conflicte de interese instituită în conformitate cu alineatul (1) trebuie să cuprindă următoarele:
a)identificarea, cu referire la activităţile de administrare a portofoliului colectiv desfăşurate de către sau în numele societăţii de administrare, a circumstanţelor care constituie sau pot genera un conflict de interese cu un risc considerabil de prejudiciere a intereselor OPCVM-urilor sau ale unuia sau mai multor alţi clienţi;
b)procedurile care trebuie urmate şi măsurile care trebuie adoptate pentru gestionarea conflictelor respective.
Art. 19: Independenţa în gestionarea conflictelor
(1)Statele membre se asigură că procedurile şi măsurile prevăzute la articolul 18 alineatul (2) litera (b) sunt concepute astfel încât să garanteze că persoanele relevante care desfăşoară diferite activităţi comerciale care implică un conflict de interese desfăşoară activităţile respective cu un grad de independenţă corespunzător dimensiunii şi activităţilor societăţii de administrare şi ale grupului din care aceasta face parte, precum şi importanţei riscului de prejudiciere a intereselor clienţilor.
(2)Procedurile care trebuie urmate şi măsurile care trebuie adoptate potrivit articolului 18 alineatul (2) litera (b) includ următoarele, atunci când este necesar şi adecvat pentru ca societatea de administrare să asigure gradul de independenţă necesar:
a)proceduri eficiente de prevenire şi control al schimbului de informaţii dintre persoanele relevante implicate în activităţi de administrare a portofoliului colectiv care implică un risc de conflict de interese, atunci când schimbul de informaţii poate prejudicia interesele unuia sau mai multor clienţi;
b)supravegherea separată a persoanelor relevante ale căror funcţii principale implică desfăşurarea de activităţi de administrare a portofoliului colectiv în numele clienţilor sau al investitorilor sau furnizarea de servicii către clienţi sau investitori ale căror interese pot intra în conflict sau care reprezintă în alt fel interese diferite care pot intra în conflict, inclusiv cele ale societăţii de administrare;
c)eliminarea oricărei legături directe dintre remunerarea persoanelor relevante care desfăşoară cu precădere o anumită activitate şi remunerarea altor persoane relevante, respectiv câştigurile generate de respectivele persoane, care desfăşoară cu precădere altă activitate, atunci când activităţile în cauză pot genera un conflict de interese;
d)măsuri pentru interzicerea sau limitarea exercitării de către orice persoană a unei influenţe inadecvate asupra modului în care o persoană relevantă desfăşoară activităţi de administrare a portofoliului colectiv;
e)măsuri de prevenire sau control al implicării simultane sau consecutive a unei persoane relevante în activităţi diferite de administrare a portofoliului colectiv, atunci când această implicare poate prejudicia gestionarea corespunzătoare a conflictelor de interese.
Atunci când adoptarea sau aplicarea uneia sau a mai multor măsuri şi proceduri menţionate anterior nu asigură gradul necesar de independenţă, statele membre solicită societăţilor de administrare să adopte măsuri şi proceduri alternative sau suplimentare necesare şi adecvate în acest scop.
Art. 20: Gestionarea activităţilor care generează conflicte de interese prejudiciabile
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să păstreze şi să actualizeze periodic evidenţa tipurilor de activităţi de administrare a portofoliului colectiv întreprinse de către sau în numele societăţii de administrare care au generat sau, în cazul activităţilor de administrare a portofoliului colectiv aflate în curs, pot genera un conflict de interese cu risc considerabil de prejudiciere a intereselor unuia sau mai multor OPCVM-uri sau ale altor clienţi.
(2)Statele membre solicită ca, atunci când măsurile organizatorice sau administrative luate de societatea de administrare pentru gestionarea conflictelor de interese nu sunt suficiente pentru a garanta, cu un grad de încredere rezonabil, prevenirea riscurilor de prejudiciere a intereselor OPCVM-urilor sau ale deţinătorilor de titluri de participare ale acestora, personalul de conducere sau un alt organ intern competent al societăţii de administrare să fie prompt informat, astfel încât să poată lua orice decizie necesară pentru a garanta că societatea de administrare acţionează în interesul OPCVM-urilor şi ale deţinătorilor de titluri de participare ale acestora.
(3)Societatea de administrare trebuie să transmită investitorilor un raport cu privire la situaţiile menţionate la alineatul (2) pe un suport durabil adecvat şi să îşi motiveze decizia.
Art. 21: Strategii de exercitare a drepturilor de vot
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să elaboreze strategii adecvate şi eficiente pentru a determina momentul şi modul de exercitare a drepturilor de vot aferente instrumentelor deţinute în portofoliile administrate, în beneficiul exclusiv al OPCVM-ului în cauză.
(2)Strategiile menţionate la alineatul (1) trebuie să prevadă măsuri şi proceduri pentru:
a)monitorizarea evenimentelor importante care se produc la nivelul societăţilor;
b)exercitarea drepturilor de vot în conformitate cu obiectivele şi politica de investiţii ale OPCVM-ului în cauză;
c)prevenirea sau gestionarea eventualelor conflicte de interese care decurg din exercitarea drepturilor de vot.
(3)O descriere succintă a strategiilor menţionate la alineatul (1) trebuie pusă la dispoziţia investitorilor.
Detaliile acţiunilor întreprinse pe baza acestor strategii se pun la dispoziţia deţinătorilor de titluri de participare gratuit şi la cererea acestora.
[- Articolul 14 alineatul (1) literele (a) şi (b) şi alineatul (2) literele (a) şi (b) din Directiva 2009/65/CE]
Art. 22: Obligaţia de a acţiona în interesul OPCVM-urilor şi al deţinătorilor de titluri de participare ale acestora
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să asigure tratamentul echitabil al deţinătorilor de titluri de participare ale OPCVM-urilor pe care le administrează.
Societăţile de administrare nu trebuie să acorde o mai mare importanţă intereselor unui grup de deţinători de titluri de participare decât intereselor oricărui alt grup de deţinători de titluri de participare.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să aplice politici şi proceduri adecvate pentru a preveni practicile frauduloase despre care se poate considera, în mod rezonabil, că pot afecta stabilitatea şi integritatea pieţei.
(3)Fără a aduce atingere cerinţelor din legislaţia naţională, statele membre solicită societăţilor de administrare să utilizeze modele de stabilire a preţurilor şi sisteme de evaluare echitabile, corecte şi transparente pentru OPCVM-urile pe care le administrează, pentru a respecta obligaţia de a acţiona în interesul deţinătorilor de titluri de participare. Societăţile de administrare trebuie să poată demonstra că portofoliile OPCVM-urilor au fost corect evaluate.
(4)Statele membre solicită societăţilor de administrare să acţioneze astfel încât să împiedice facturarea unor costuri nejustificate OPCVM-urilor şi deţinătorilor de titluri de participare ale acestora.
Art. 23: Cerinţe de diligenţă necesară
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să asigure un nivel ridicat de diligenţă în selectarea şi monitorizarea continuă a investiţiilor, în interesul OPCVM-urilor şi al integrităţii pieţei.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că dispun de cunoştinţe şi o înţelegere adecvată a activelor în care au investit OPCVM-urile.
(3)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie politici şi proceduri scrise în materie de diligenţă necesară şi să implementeze măsuri eficiente pentru a se asigura că deciziile de investiţii în numele OPCVM-urilor sunt luate cu respectarea obiectivelor, a strategiei de investiţii şi a limitelor de risc ale OPCVM-urilor.
(4)Statele membre solicită societăţilor de administrare ca, la aplicarea politicii de administrare a riscului şi dacă este adecvat după ce au luat în calcul natura unei investiţii planificate, să elaboreze prognoze şi să efectueze analize privind contribuţia investiţiei respective la compoziţia, lichiditatea şi profilul de risc şi de randament al portofoliului OPCVM-ului, înainte de a realiza investiţia. Analizele trebuie efectuate numai pe baza unor date fiabile şi actualizate, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
Societăţile de administrare trebuie să acţioneze cu competenţa, precauţia şi diligenţa necesare atunci când încheie, gestionează sau reziliază acorduri cu părţi terţe referitoare la desfăşurarea activităţilor de administrare a riscului. Înainte de a încheia astfel de acorduri, societăţile de administrare trebuie să ia măsurile necesare pentru a verifica dacă partea terţă dispune de abilitatea şi capacitatea necesare pentru a desfăşura activităţile de administrare a riscului într-un mod fiabil, profesionist şi eficient. Societăţile de administrare trebuie să stabilească metode pentru evaluarea continuă a standardelor de performanţă ale părţilor terţe.
(5)Statele membre impun societăţilor de administrare obligaţia de a ţine seama de riscurile legate de durabilitate atunci când se conformează cerinţelor prevăzute la alineatele (1)-(4).
(6)Statele membre se asigură că, atunci când societăţile de administrare sau, după caz, societăţile de investiţii iau în considerare principalele efecte negative ale deciziilor de investiţii asupra factorilor de durabilitate, astfel cum se descrie la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2019/2088 sau astfel cum se cere la articolul 4 alineatul (3) sau alineatul (4) din regulamentul menţionat, societăţile de administrare sau societăţile de investiţii respective ţin seama de aceste efecte negative principale atunci când se conformează cerinţelor prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol.
Art. 24: Obligaţii de raportare legate de executarea ordinelor de subscriere şi de răscumpărare
(1)Statele membre se asigură că, atunci când societăţile de administrare execută un ordin de subscriere sau de răscumpărare de la un deţinător de titluri de participare, acestea notifică deţinătorul, prin intermediul unui suport durabil, confirmând executarea ordinului de îndată ce este posibil şi cel târziu în prima zi lucrătoare după executare sau, dacă societatea de administrare primeşte confirmarea de la o terţă parte, cel târziu în prima zi lucrătoare după primirea conformării de la terţa parte.
Primul paragraf nu se aplică însă atunci când notificarea ar conţine aceleaşi informaţii pe care le conţine o confirmare trimisă cu promptitudine deţinătorului de titluri de participare de către o altă persoană.
(2)Notificarea menţionată la alineatul (1) include, atunci când este cazul, următoarele informaţii:
a)identificarea societăţii de administrare;
b)numele sau o altă desemnare a deţinătorului de titluri de participare;
c)data şi ora primirii ordinului şi modalitatea de plată;
d)data executării;
e)identificarea OPCVM-ului;
f)tipul ordinului (de subscriere sau de răscumpărare);
g)numărul de titluri de participare;
h)valoarea unitară la care au fost subscrise sau răscumpărate titlurile de participare;
i)data valorii de referinţă;
j)valoarea brută a ordinului, inclusiv comisioanele de subscriere, sau valoarea netă, după deducerea comisioanelor de răscumpărare;
k)suma totală a comisioanelor şi a cheltuielilor facturate şi, la cererea investitorului, defalcarea în funcţie de elemente.
(3)Atunci când sunt executate periodic ordine pentru un anumit deţinător de titluri de participare, societatea de administrare fie îndeplineşte acţiunea prevăzută la alineatul (1), fie îi furnizează deţinătorului de titluri de participare, cel puţin o dată la şase luni, informaţiile enumerate la alineatul (2) aferente tranzacţiilor respective.
(4)Societăţile de administrare îi furnizează deţinătorului de titluri de participare, la cerere, informaţii privind situaţia ordinului.
Art. 25: Executarea deciziilor de tranzacţionare în numele OPCVM-urilor administrate
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să acţioneze în interesul OPCVM-urilor pe care le administrează atunci când execută decizii de tranzacţionare în numele acestora în contextul administrării portofoliilor lor.
(2)În scopul alineatului (1), statele membre trebuie să se asigure că societăţile de administrare iau toate măsurile rezonabile pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil pentru OPCVM-uri ţinând seama de preţ, costuri, rapiditate, probabilitatea de executare şi de decontare, mărimea şi natura ordinului sau de orice alte considerente legate de executarea ordinului. Importanţa acestor factori se stabileşte pe baza următoarelor criterii:
a)obiectivele, politica de investiţii şi riscurile specifice ale OPCVM-ului, aşa cum apar în prospect sau, după caz, în regulile fondului sau în documentele constitutive ale OPCVM-ului;
b)caracteristicile ordinului;
c)caracteristicile instrumentelor financiare care fac obiectul ordinului respectiv;
d)caracteristicile locurilor de executare spre care poate fi direcţionat ordinul respectiv.
(3)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie şi să aplice măsuri eficiente pentru a respecta obligaţia prevăzută la alineatului (2). În mod concret, societăţile de administrare trebuie să instituie şi să aplice o politică care să le permită să obţină, pentru ordinele legate de OPCVM-uri, cel mai bun rezultat posibil în conformitate cu alineatul (2).
Societăţile de administrare trebuie să obţină consimţământul prealabil al societăţii de investiţii cu privire la politica de executare a ordinelor. Societatea de administrare trebuie să pună la dispoziţia deţinătorilor de titluri de participare informaţii adecvate cu privire la politica instituită în conformitate cu prezentul articol şi cu modificările importante ale acesteia.
(4)Societăţile de administrare trebuie să monitorizeze periodic eficacitatea măsurilor şi a politicii de executare a ordinelor pentru a identifica şi, dacă este cazul, a corecta eventualele deficienţe.
Societăţile de administrare trebuie totodată să reexamineze anual politica de executare a ordinelor. Se efectuează, de asemenea, reexaminări ori de câte ori apare o modificare semnificativă care afectează capacitatea societăţii de administrare de a obţine în continuare cele mai bune rezultate pentru OPCVM-urile administrate.
(5)Societăţile de administrare trebuie să poată demonstra că au executat ordinele în numele OPCVM-urilor în conformitate cu politica de executare a ordinelor pe care o aplică.
Art. 26: Transmiterea ordinelor de tranzacţionare în numele OPCVM-urilor pentru a fi executate de alte entităţi
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să acţioneze în interesul OPCVM-urilor pe care le administrează atunci când transmit ordine de tranzacţionare în numele acestora pentru a fi executate de alte entităţi, în contextul administrării portofoliilor OPCVM-urilor respective.
(2)Statele membre trebuie să se asigure că societăţile de administrare iau toate măsurile rezonabile pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil pentru OPCVM-uri ţinând seama de preţ, costuri, rapiditate, probabilitatea de executare şi de decontare, mărimea şi natura ordinului sau de orice alte considerente legate de executarea ordinului. Importanţa acestor factori se stabileşte pe baza prevederilor articolului 25 alineatul (2).
În acest scop, societăţile de administrare trebuie să instituie şi să aplice o politică care să le permită să respecte obligaţia menţionată în primul paragraf. Politica trebuie să identifice, pentru fiecare clasă de instrumente, entităţile cărora le pot fi transmise ordinele. Societatea de administrare încheie acorduri de executare numai dacă acestea sunt compatibile cu obligaţiile prevăzute în acest articol. Societăţile de administrare trebuie să pună la dispoziţia deţinătorilor de titluri de participare informaţii adecvate cu privire la politica instituită în conformitate cu prezentul paragraf şi la modificările importante ale acesteia.
(3)Societăţile de administrare monitorizează periodic eficienţa politicii instituite în conformitate cu alineatul (2) şi, în special, calitatea executării ordinelor de către entităţile identificate în cadrul politicii respective, remediind, dacă este cazul, eventualele deficienţe.
Societăţile de administrare trebuie totodată să reexamineze anual această politică. Se efectuează, de asemenea, reexaminări ori de câte ori apare o modificare semnificativă care afectează capacitatea societăţii de administrare de a obţine în continuare cele mai bune rezultate pentru OPCVM-urile administrate.
(4)Societăţile de administrare trebuie să poată demonstra că au transmis ordinele în numele OPCVM-urilor în conformitate cu politica instituită conform alineatului (2).
Art. 27: Principii generale
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie şi să aplice proceduri şi măsuri care să permită executarea promptă, echitabilă şi rapidă a tranzacţiilor de portofoliu în numele OPCVM-urilor.
Procedurile şi măsurile aplicate de societăţile de administrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să garanteze că ordinele executate în numele OPCVM-urilor sunt înregistrate şi alocate cu promptitudine şi acurateţe;
b)să execute ordinele comparabile ale OPCVM-urilor în ordine şi neîntârziat, cu excepţia cazului în care acest lucru este imposibil din cauza caracteristicilor ordinului respectiv sau a condiţiilor de piaţă predominante sau în situaţia în care interesele OPCVM-urilor impun o altă procedură.
Instrumentele financiare sau sumele de bani primite în urma executării ordinelor trebuie transferate rapid şi corect în contul OPCVM-ului în cauză.
(2)Societăţile de administrare nu trebuie să facă abuz de informaţiile privind ordinele în aşteptare ale OPCVM-urilor şi trebuie să ia toate măsurile necesare de prevenire a folosirii în mod abuziv a acestor informaţii de către persoanele relevante.
Art. 28: Agregarea şi alocarea ordinelor de tranzacţionare
(1)Statele membre interzic societăţilor de administrare agregarea unui ordin al unui OPCVM cu un ordin al unui alt OPCVM sau al unui alt client sau cu un ordin în cont propriu, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)trebuie să fie puţin probabil ca agregarea ordinelor să fie în dezavantajul oricăruia dintre OPCVM-urile sau clienţii ale căror ordine sunt agregate;
b)trebuie să se elaboreze şi să se aplice o politică de alocare a ordinelor care să asigure în termeni suficient de exacţi alocarea corectă a ordinelor agregate, inclusiv modul în care volumul şi preţul ordinelor influenţează alocările acestora şi tratarea executărilor parţiale.
(2)Statele membre se asigură că, atunci când o societate de administrare agregă un ordin al unui OPCVM cu unul sau mai multe ordine ale altor OPCVM-uri sau clienţi, iar ordinul agregat este executat parţial, societatea alocă tranzacţiile aferente în conformitate cu politica sa de alocare a ordinelor.
(3)Statele membre se asigură că societăţile de administrare care au agregat tranzacţii în cont propriu cu unul sau mai multe ordine ale OPCVM-urilor sau ale altor clienţi nu alocă tranzacţiile aferente într-un mod dezavantajos pentru OPCVM sau un alt client.
(4)Statele membre solicită ca, atunci când o societate de administrare agregă un ordin al unui OPCVM sau al unui alt client cu o tranzacţie în cont propriu şi ordinul agregat este parţial executat, societatea să aloce tranzacţiile aferente OPCVM-ului sau unui alt client cu prioritate faţă de cele în cont propriu.
Cu toate acestea, dacă societatea de administrare poate demonstra OPCVM-ului sau celuilalt client, oferind motive rezonabile, că nu ar fi fost în măsură să execute ordinul în condiţii atât de avantajoase sau chiar deloc dacă nu ar fi efectuat agregarea, atunci aceasta poate aloca tranzacţia în nume propriu proporţional, în conformitate cu politica menţionată la alineatul (1) litera (b).
Art. 29: Protejarea intereselor OPCVM-urilor
(1)Statele membre se asigură că societăţile de administrare nu sunt considerate ca acţionând într-un mod onest, echitabil şi profesionist, care să corespundă cel mai bine intereselor OPCVM-urilor, în cazul în care, pentru activităţile de administrare a investiţiilor şi de administrare a OPCVM-urilor, acestea plătesc sau primesc drept plată un tarif sau comision sau oferă sau primesc un beneficiu nemonetar, altul decât:
a)un tarif, comision sau beneficiu nemonetar plătit sau furnizat OPCVM-ului sau de către acesta sau unei persoane în numele OPCVM-ului;
b)un tarif, comision, sau un sau beneficiu nemonetar plătit sau furnizat către sau de către o terţă parte sau o altă persoană care acţionează în numele acestei terţe părţi, atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(i)existenţa, natura şi suma tarifului, comisionului sau beneficiului sau, atunci când suma nu poate fi determinată, metoda de calcul a acelei sume trebuie prezentate clar OPCVM-ului, într-un mod cuprinzător, exact şi uşor de înţeles, înainte de furnizarea serviciului în cauză;
(ii)plata tarifului sau a comisionului sau furnizarea beneficiului nemonetar trebuie să fie astfel efectuate încât să sporească calitatea serviciului relevant şi să nu împiedice societatea de administrare să îşi îndeplinească obligaţia de a acţiona în interesul OPCVM-ului;
c)tarifele adecvate care permit sau sunt necesare pentru furnizarea serviciilor relevante, inclusiv costurile de custodie, tarifele pentru decontare şi de schimb, impozitele reglementate sau tarifele legale şi care, prin natura lor, nu pot genera conflicte cu obligaţiile societăţii de administrare de a acţiona într-un mod onest, echitabil şi profesionist, care să corespundă cel mai bine intereselor OPCVM-urilor.
(2)În aplicarea alineatului (1) litera (b) punctul (i), statele membre permit societăţilor de administrare să comunice într-o formă succintă termenii principali ai prevederilor referitoare la tarife, comisioane sau beneficii nemonetare, cu condiţia ca acestea să se oblige să comunice şi alte detalii la cererea deţinătorilor de titluri de participare şi să îşi onoreze această obligaţie.
[- Articolul 23 alineatul (5) şi articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE]
Art. 30: Elemente legate de procedurile care trebuie urmate de părţile la acord
Statele membre solicită depozitarului şi societăţii de administrare, denumite în acest capitol "părţile la acord", să includă în acordul scris menţionat la articolul 23 alineatul (5) sau la articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE cel puţin următoarele detalii legate de serviciile prestate şi de procedurile care trebuie urmate de părţile la acord:
a)o descriere a procedurilor, inclusiv a celor legate de păstrarea activelor, care urmează să fie adoptate pentru fiecare tip de activ al OPCVM-ului încredinţat depozitarului;
b)o descriere a procedurilor care trebuie urmate atunci când societatea de administrare intenţionează să modifice regulile fondului sau prospectul OPCVM-ului, în care să se precizeze momentul în care trebuie informat depozitarul sau cazurile în care este necesar acordul prealabil al depozitarului pentru efectuarea modificării;
c)o descriere a modalităţilor şi a procedurilor prin care depozitarul va transmite societăţii de administrare toate informaţiile utile de care aceasta are nevoie pentru a-şi îndeplini obligaţiile, inclusiv o descriere a modalităţilor şi a procedurilor pentru exercitarea drepturilor aferente instrumentelor financiare şi a modalităţilor şi procedurilor aplicate pentru ca societatea de administrare şi OPCVM-ul să aibă un acces rapid şi corect la informaţiile referitoare la conturile OPCVM-ului;
d)o descriere a mijloacelor şi a procedurilor prin care depozitarul va avea acces la toate informaţiile utile de care are nevoie pentru a-şi îndeplini obligaţiile;
e)o descriere a procedurilor prin care depozitarul poate verifica activitatea societăţii de administrare şi evalua calitatea informaţiilor transmise, inclusiv prin vizite la faţa locului;
f)o descriere a procedurilor prin care societatea de administrare poate examina performanţa depozitarului în ceea ce priveşte respectarea obligaţiilor contractuale ale acestuia.
Art. 31: Elemente legate de schimbul de informaţii şi de obligaţiile în materie de confidenţialitate şi de spălare a banilor
(1)Statele membre solicită părţilor la acordul menţionat la articolul 23 alineatul (5) sau la articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE să includă în acord cel puţin următoarele elemente legate de schimbul de informaţii şi obligaţiile în materie de confidenţialitate şi de spălare a banilor:
a)o listă a tuturor informaţiilor care trebuie schimbate între OPCVM, societatea sa de administrare şi depozitar cu privire la subscrierea, răscumpărarea, emiterea, şi anularea titlurilor de participare ale OPCVM-ului;
b)obligaţiile de confidenţialitate aplicabile părţilor la acord;
c)informaţii privind sarcinile şi responsabilităţile părţilor la acord în ceea ce priveşte obligaţiile legate de prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, dacă este cazul.
(2)Obligaţiile menţionate la alineatul (1) litera (b) trebuie redactate astfel încât să nu diminueze capacitatea autorităţilor competente din statul membru de origine al societăţii de administrare sau a autorităţilor competente din statul membru de origine al OPCVM-ului să aibă acces la documentele şi informaţiile pertinente.
Art. 32: Elemente legate de numirea părţilor terţe
Atunci când depozitarul sau societatea de administrare intenţionează să numească o terţă parte pentru îndeplinirea sarcinilor sale, statele membre solicită ambelor părţi la acordul menţionat la articolul 23 alineatul (5) sau la articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE să includă cel puţin următoarele elemente în acord:
a)angajamentul ambelor părţi la acord de a furniza în mod regulat detalii privind părţile terţe numite de depozitar sau de societatea de administrare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin;
b)angajamentul ca, la cererea uneia dintre părţi, cealaltă parte să furnizeze informaţii privind criteriile utilizate pentru selectarea părţii terţe şi măsurile luate pentru monitorizarea activităţii desfăşurate de partea terţă selectată;
c)o declaraţie că răspunderea depozitarului, prevăzută la articolul 24 sau la articolul 34 din Directiva 2009/65/CE, nu este afectată de faptul că a încredinţat unei terţe părţi toate activele pe care le are în păstrare sau o parte din acestea.
Art. 33: Elemente legate de eventualele modificări şi de rezilierea acordului
Statele membre solicită părţilor la acordul menţionat la articolul 23 alineatul (5) sau la articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE să includă în acord cel puţin următoarele elemente legate de modificarea şi de rezilierea acordului:
a)perioada de valabilitate a acordului;
b)condiţiile în care acordul poate fi modificat sau reziliat;
c)condiţiile necesare pentru facilitarea tranziţiei către un alt depozitar şi, în cazul unei astfel de tranziţii, procedura prin care depozitarul trebuie să trimită toate informaţiile pertinente noului depozitar.
Art. 34: Legislaţia aplicabilă
Statele membre solicită părţilor la acordul menţionat la articolul 23 alineatul (5) sau la articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE să precizeze că legislaţia aplicabilă acordului este legislaţia statului membru de origine al OPCVM-ului.
Art. 35: Transmiterea electronică a informaţiilor
În situaţiile în care părţile la acordul menţionat la articolul 23 alineatul (5) sau la articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE convin să recurgă la transmiterea electronică a tuturor sau a unei părţi a informaţiilor pe care le schimbă, statele membre solicită ca acordul să conţină prevederi pentru păstrarea unei evidenţe a acestor informaţii.
Art. 36: Aplicabilitatea acordului
Statele membre pot permite ca acordul menţionat la articolul 23 alineatul (5) sau la articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE să acopere mai mult de un OPCVM administrat de societatea de administrare. În acest caz, acordul trebuie să enumere OPCVM-urile acoperite.
Art. 37: Acord privind nivelul serviciilor
Statele membre permit părţilor la acord să includă detaliile modalităţilor şi procedurilor menţionate la articolul 30 literele (c) şi (d) fie în acordul menţionat la articolul 23 alineatul (5) sau la articolul 33 alineatul (5) din Directiva 2009/65/CE, fie într-un acord scris separat.
[- Articolul 51 alineatul (1) din Directiva 2009/65/CE]
Art. 38: Politica de administrare a riscului
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să instituie, să aplice şi să menţină o politică de administrare a riscului adecvată şi documentată care să identifice riscurile la care sunt sau ar putea fi expuse OPCVM-urile pe care le administrează.
Politica de administrare a riscului trebuie să cuprindă procedurile necesare pentru a permite societăţii de administrare să evalueze pentru fiecare OPCVM pe care îl administrează expunerea la riscul de piaţă, la riscul de lichiditate şi la riscul de contraparte, precum şi expunerea OPCVM-ului la toate celelalte riscuri, inclusiv la riscul operaţional, care pot fi semnificative pentru fiecare OPCVM administrat.
Statele membre solicită societăţilor de administrare să abordeze în politica de administrare a riscului cel puţin următoarele chestiuni:
a)tehnicile, instrumentele şi măsurile care le permit să îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute la articolele 40 şi 41;
b)alocarea responsabilităţilor în materie de administrare a riscului în cadrul societăţii de administrare.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că politica de administrare a riscului menţionată la alineatul (1) precizează condiţiile, conţinutul şi frecvenţa rapoartelor funcţiei de administrare a riscului menţionate la articolul 12 către consiliul de administraţie şi către conducere şi, acolo unde este cazul, către funcţia de supraveghere.
(3)În aplicarea alineatelor (1) şi (2), statele membre se asigură că societăţile de administrare iau în calcul natura, amploarea şi complexitatea activităţii lor şi a OPCVM-urilor pe care le administrează.
Art. 39: Evaluarea, monitorizarea şi revizuirea politicii de administrare a riscului
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să evalueze, să monitorizeze şi să revizuiască periodic:
a)caracterul adecvat şi eficienţa politicii de administrare a riscului şi a măsurilor, proceselor şi tehnicilor menţionate la articolele 40 şi 41;
b)măsura în care societatea de administrare respectă politica de administrare a riscului şi măsurile, procesele şi tehnicile menţionate la articolele 40 şi 41;
c)caracterul adecvat şi eficienţa măsurilor luate pentru remedierea deficienţelor apărute în derularea procesului de administrare a riscului.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să notifice autorităţilor competente din statul membru de origine orice modificare importantă a procesului de administrare a riscului.
(3)Statele membre trebuie să se asigure că cerinţele prevăzute la alineatul (1) fac obiectul unei examinări continue de către autorităţile competente ale statului membru de origine al societăţii de administrare, precum şi la acordarea autorizaţiei.
SECŢIUNEA 2:Procese de administrare a riscului, expunerea la riscul contrapărţii şi concentrarea emitenţilor
Art. 40: Măsurarea şi administrarea riscului
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să adopte măsuri, procese şi tehnici adecvate şi eficiente pentru:
a)măsurarea şi administrarea în orice moment a riscurilor la care sunt sau ar putea fi expuse OPCVM-urile pe care le administrează;
b)asigurarea respectării limitelor în materie de expunere globală şi de risc al contrapărţii, în conformitate cu articolele 41 şi 43.
Aceste măsuri, procese şi tehnici trebuie să fie proporţionale cu natura, amploarea şi complexitatea activităţilor societăţilor de administrare şi ale OPCVM-urilor pe care acestea le administrează şi cu profilul de risc al OPCVM-urilor.
(2)În aplicarea alineatului (1), statele membre solicită societăţilor de administrare să ia următoarele măsuri pentru fiecare OPCVM pe care îl administrează:
a)să instituie măsurile, procesele şi tehnicile de administrare a riscului necesare pentru a se asigura că riscurile aferente poziţiilor şi contribuţia lor la profilul de risc global sunt corect măsurate pe baza unor date solide şi fiabile şi că măsurile, procesele şi tehnicile de măsurare a riscului sunt documentate corespunzător;
b)să efectueze, atunci când este cazul, teste ex post (back-tests) periodice pentru a examina valabilitatea metodelor de măsurare a riscului care includ prognoze şi estimări bazate pe modele;
c)să efectueze, atunci când este cazul, simulări de criză (stress tests) şi analize periodice ale scenariilor pentru a aborda riscurile care decurg din modificările posibile ale condiţiilor de piaţă care pot afecta negativ OPCVM-urile;
d)să instituie, să implementeze şi să menţină un sistem documentat de limite interne în ceea ce priveşte măsurile utilizate pentru administrarea şi controlul riscurilor pertinente pentru fiecare OPCVM luând în considerare toate riscurile care pot fi importante pentru OPCVM-uri, aşa cum se menţionează la articolul 38, şi asigurând coerenţa cu profilul de risc al OPCVM-ului;
e)să se asigure că nivelul actual de risc respectă sistemul de limite de risc menţionat la litera (d) pentru fiecare OPCVM;
f)să instituie, să implementeze şi să menţină proceduri adecvate care, în eventualitatea unor încălcări reale sau anticipate ale sistemului de limite de risc al OPCVM-ului, să permită luarea unor măsuri rapide de remediere în interesul deţinătorilor de titluri de participare.
(3)Statele membre trebuie să se asigure că societăţile de administrare utilizează un proces adecvat de administrare a riscului de lichiditate pentru a garanta că fiecare OPCVM pe care îl administrează respectă în orice moment prevederile articolului 84 alineatul (1) din Directiva 2009/65/CE.
Acolo unde este cazul, societăţile de administrare trebuie să efectueze simulări de criză care să permită evaluarea riscului de lichiditate al OPCVM-urilor în situaţii excepţionale.
(4)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că pentru fiecare OPCVM pe care îl administrează, profilul de lichiditate al investiţiilor OPCVM-ului corespunde politicii de răscumpărare prevăzute în regulile fondului sau în documentele constitutive sau în prospect.
Art. 41: Calcularea expunerii globale
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să calculeze expunerea globală a unui OPCVM administrat, prevăzută la articolul 51 alineatul (3) din Directiva 2009/65/CE, ca fiind una dintre următoarele:
a)expunerea şi leverage-ul suplimentare generate de OPCVM-ul administrat prin utilizarea instrumentelor financiare derivate care includ instrumente derivate încorporate, potrivit articolului 51 alineatul (3) al patrulea paragraf din Directiva 2009/65/CE, care nu poate depăşi valoarea totală a activului net al OPCVM-ului;
b)riscul de piaţă aferent portofoliului OPCVM-ului.
(2)Statele membre solicită societăţilor de administrare să calculeze expunerea globală a OPCVM-urilor cel puţin o dată pe zi.
(3)Statele membre pot permite societăţilor de administrare să calculeze expunerea globală utilizând metoda bazată pe angajamente, metoda valoare la risc sau alte metode avansate de măsurare a riscului pe care le consideră adecvate. În aplicarea acestei prevederi, "valoare la risc" înseamnă o estimare maximă a nivelului preconizat al pierderii, cu o anumită probabilitate, într-un interval de timp stabilit.
Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că metoda selectată pentru măsurarea expunerii globale este adecvată, luând în considerare strategia de investiţii aplicată de OPCVM, tipurile şi complexitatea instrumentelor financiare derivate utilizate şi procentul din portofoliul OPCVM-ului care conţine instrumente financiare derivate.
(4)Atunci când un OPCVM utilizează, în conformitate cu articolul 51 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE, tehnici şi instrumente, inclusiv acorduri de răscumpărare sau tranzacţii de împrumut cu valori mobiliare, pentru a genera un leverage sau o expunere suplimentară la riscul de piaţă, statele membre solicită societăţilor de administrare să ia în considerare aceste tranzacţii la calcularea expunerii globale.
Art. 42: Abordarea bazată pe angajamente
(1)Atunci când pentru calcularea expunerii globale se utilizează abordarea bazată pe angajamente, statele membre solicită societăţilor de administrare să aplice această abordare tuturor poziţiilor pe instrumente financiare derivate care conţin instrumente derivate încorporate, aşa cum se menţionează la articolul 51 alineatul (3) paragraful al patrulea din Directiva 2009/65/CE, indiferent dacă acestea sunt folosite în cadrul politicii generale de investiţii a OPCVM-ului, pentru reducerea riscului sau în scopul unei administrări eficiente a portofoliului, aşa cum se prevede la articolul 51 alineatul (2) din directiva respectivă.
(2)Atunci când pentru calcularea expunerii globale se utilizează abordarea bazată pe angajamente, statele membre solicită societăţilor de administrare să convertească fiecare poziţie pe un instrument financiar derivat în valoarea de piaţă a unei poziţii echivalente pe activul suport al acelui instrument derivat (abordarea standard bazată pe angajamente).
Statele membre permit societăţilor de administrare să aplice şi alte metode de calcul echivalente abordării standard bazate pe angajamente.
(3)Statele membre pot permite societăţilor de administrare să ia în considerare acordurile de acoperire şi de compensare la calcularea expunerii globale, atunci când aceste acorduri nu ignoră riscurile evidente şi semnificative şi au ca rezultat o reducere clară a expunerii la riscuri.
(4)Atunci când utilizarea instrumentelor financiare derivate nu generează o expunere suplimentară pentru OPCVM-uri, nu este nevoie ca expunerea suport să fie inclusă în calcularea angajamentelor.
(5)Atunci când se utilizează abordarea bazată pe angajamente, nu este nevoie ca în calculul expunerii globale să se includă contractele de împrumut temporare încheiate în numele OPCVM-urilor în conformitate cu articolul 83 din Directiva 2009/65/CE.
Art. 43: Riscul contrapărţii şi concentrarea activelor pe emitent
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că riscul contrapărţii care decurge dintr-un instrument financiar derivat tranzacţionat în afara pieţei reglementate face obiectul limitelor prevăzute la articolul 52 din Directiva 2009/65/CE.
(2)La calcularea expunerii unui OPCVM la riscul contrapărţii în conformitate cu limitele prevăzute la articolul 52 alineatul (1) din Directiva 2009/65/CE, societăţile de administrare trebuie să utilizeze valoarea pozitivă marcată la piaţă (mark-to-market) a contractului aferent instrumentului derivat tranzacţionat în afara pieţei reglementate încheiat cu acea contraparte.
Societăţile de administrare pot compensa poziţiile pe instrumente derivate ale unui OPCVM cu aceeaşi contraparte, cu condiţia să poată executa acordurile de compensare încheiate cu contrapartea în numele OPCVM-ului. Compensarea este permisă numai pentru instrumentele derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate cu aceeaşi contraparte şi nu pentru alte expuneri pe care OPCVM-ul le poate avea faţă de aceeaşi contraparte.
(3)Statele membre pot permite societăţilor de administrare să reducă expunerea OPCVM-urilor faţă de o contraparte la o tranzacţie cu un instrument derivat tranzacţionat în afara pieţei reglementate prin primirea unei garanţii. Garanţia primită trebuie să fie suficient de lichidă pentru a putea fi vândută rapid la un preţ apropiat de evaluarea acesteia înaintea vânzării.
(4)Statele membre solicită societăţilor de administrare să ia în considerare garanţiile la calculul expunerii la riscul contrapărţii menţionat la articolul 52 alineatul (1) din Directiva 2009/65/CE, atunci când societatea de administrare oferă o garanţie contrapărţii la tranzacţia cu un instrument derivat tranzacţionat în afara pieţei reglementate în numele OPCVM-ului. Garanţia oferită poate fi luată în calcul la valoarea netă numai dacă societatea de administrare poate executa acordurile de compensare încheiate cu contrapartea în cauză în numele OPCVM-ului.
(5)Statele membre solicită societăţilor de administrare să calculeze limitele de concentrare a activelor pe emitent menţionate la articolul 52 din Directiva 2009/65/CE pe baza expunerii suport create prin utilizarea unor instrumente financiare derivate conform abordării bazate pe angajamente.
(6)În ceea ce priveşte expunerea care decurge din tranzacţiile cu instrumente derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate menţionate la articolul 52 alineatul (2) din Directiva 2009/65/CE, statele membre solicită societăţilor de administrare să includă în calcul orice expunere la riscul contrapărţii din tranzacţia cu instrumentele derivate respective.
SECŢIUNEA 3:Proceduri de evaluare a instrumentelor derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate
Art. 44: Proceduri de evaluare a valorii instrumentelor derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că expunerilor OPCVM-urilor din instrumente derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate li se alocă valori corecte care nu se bazează numai pe cotaţiile de piaţă ale contrapărţilor la tranzacţiile cu aceste instrumente şi care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 8 alineatul (4) din Directiva 2007/16/CE.
(2)În aplicarea alineatului (1), societăţile de administrare trebuie să instituie, să implementeze şi să menţină mecanisme şi proceduri care să asigure o evaluare adecvată, transparentă şi corectă a expunerilor OPCVM-urilor din instrumente derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate.
Statele membre solicită societăţilor de administrare să se asigure că valoarea justă a instrumentelor derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate face obiectul unei evaluări adecvate, corecte şi independente.
Mecanismele şi procedurile de evaluare trebuie să fie adecvate şi proporţionale cu natura şi complexitatea instrumentelor derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate.
Societăţile de administrare trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la articolul 5 alineatul (2) şi la articolul 23 alineatul (4) al doilea paragraf atunci când mecanismele şi procedurile de evaluare a instrumentelor derivate tranzacţionate în afara pieţei reglementate implică desfăşurarea unor activităţi de către părţi terţe.
(3)În aplicarea alineatelor (1) şi (2), persoanele care asigură funcţia de administrare a riscului trebuie să primească sarcini şi responsabilităţi specifice.
(4)Mecanismele şi procedurile de evaluare menţionate la alineatul (2) trebuie să fie documentate corespunzător.
Art. 45: Rapoarte asupra instrumentelor derivate
(1)Statele membre solicită societăţilor de administrare să furnizeze autorităţilor competente din statul membru de origine, cel puţin o dată pe an, rapoarte conţinând informaţii care să reflecte o imagine fidelă şi corectă a tipurilor de instrumente derivate utilizate pentru fiecare OPCVM administrat, riscurile aferente, limitele cantitative şi metodele alese pentru estimarea riscurilor asociate tranzacţiilor cu instrumente derivate.
(2)Statele membre trebuie să se asigure că autorităţile competente din statul membru de origine al societăţii de administrare examinează regularitatea şi exhaustivitatea informaţiilor menţionate la alineatul (1) şi că au posibilitatea de a interveni atunci când este cazul.
Art. 46: Transpunere
(1)Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 30 iunie 2011. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte, precum şi un tabel de corespondenţă între respectivele acte şi prezenta directivă.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2)Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Art. 47: Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
-****-
Adoptată la Bruxelles, 1 iulie 2010.
Pentru Comisie Preşedintele Jose Manuel BARROSO |
Publicat în Jurnalul Oficial cu numărul 176L din data de 10 iulie 2010