Regulamentul 651/17-iun-2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat

Acte UE

Jurnalul Oficial 187L

În vigoare

Versiune de la: 14 August 2025

Dată act: 17-iun-2014

Emitent: Comisia Europeana

(1)Finanţarea din partea statului care îndeplineşte criteriile stabilite la articolul 107 alineatul (1) din tratat reprezintă ajutor de stat şi, prin urmare, trebuie notificată Comisiei în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 109 din tratat, Consiliul poate stabili categoriile de ajutoare care sunt exceptate de la această obligaţie de notificare. În conformitate cu articolul 108 alineatul (4) din tratat, Comisia poate adopta regulamente privind aceste categorii de ajutoare de stat. Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului împuterniceşte Comisia să declare, în conformitate cu articolul 109 din tratat, că, în anumite condiţii, următoarele categorii pot fi exceptate de la obligaţia de notificare: ajutoarele pentru întreprinderile mici şi mijlocii ("IMM-uri"), ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare, ajutoarele pentru protecţia mediului, ajutoarele pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru formare, precum şi ajutoarele care respectă harta aprobată de Comisie pentru fiecare stat membru în vederea acordării de ajutoare regionale. Pe această bază, Comisia a adoptat Regulamentul (CE) nr. 800/2008 (²). Regulamentul (CE) nr. 800/2008 se aplica iniţial până la 31 decembrie 2013, însă, ulterior, a fost prelungit prin Regulamentul (UE) nr. 1224/2013 al Comisiei din 29 noiembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 800/2008 cu privire la perioada de aplicare a acestuia (³) şi, în prezent, expiră la 30 iunie 2014. La 22 iulie 2013, Regulamentul (CE) nr. 994/98 a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 733/2013 al Consiliului din 22 iulie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 994/98 de aplicare a articolelor 92 şi 93 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (⁴) pentru a autoriza Comisia să extindă exceptarea pe categorii la noi categorii de ajutoare, pentru care pot fi definite condiţii de compatibilitate clare. Aceste noi categorii de ajutoare exceptate pe categorii cuprind: ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale, ajutoarele sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate, ajutoarele pentru infrastructurile de bandă largă, ajutoarele pentru inovare, ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale. Cu condiţia dezvoltării în continuare a unei experienţe suficiente privind cazurile, permiţând elaborarea unor criterii operaţionale de exceptare care să asigure compatibilitatea ex ante a altor categorii de ajutoare, Comisia intenţionează să revizuiască domeniul de aplicare al prezentului regulament, în vederea includerii anumitor tipuri de ajutoare în aceste domenii. În special, Comisia are în vedere elaborarea de criterii pentru infrastructurile portuare şi aeroportuare până în decembrie 2015.

(2)Prin Comunicarea sa privind modernizarea ajutoarelor de stat în UE (¹), Comisia a lansat un proces mai amplu de revizuire a normelor privind ajutoarele de stat. Principalele obiective ale acestei modernizări sunt: (i) realizarea unei creşteri durabile, inteligente şi favorabile incluziunii pe o piaţă internă competitivă, contribuind, în acelaşi timp, la eforturile depuse de statele membre în direcţia unei utilizări mai eficiente a finanţelor publice; (ii) concentrarea controlului ex ante al măsurilor de ajutor efectuat de Comisie asupra cazurilor care au cel mai mare impact asupra pieţei interne, consolidând, în acelaşi timp, cooperarea statelor membre în materie de asigurare a respectării normelor privind ajutoarele de stat; şi (iii) eficientizarea prin simplificare a normelor şi adoptarea mai rapidă a unor decizii mai bine fundamentate şi mai robuste, bazate pe o logică economică clară, pe o abordare comună şi pe obligaţii clare. Revizuirea Regulamentului (CE) nr. 800/2008 constituie un element central al modernizării ajutoarelor de stat.

(3)Prezentul regulament ar trebui să permită o mai bună definire a priorităţilor în materie de activităţi de asigurare a respectării normelor privind ajutoarele de stat şi o simplificare sporită şi ar trebui să conducă la o mai mare transparenţă, la o evaluare eficace şi la controlul respectării normelor privind ajutoarele de stat la nivel naţional şi la nivelul Uniunii, menţinându-se competenţele instituţionale ale Comisiei şi ale statelor membre. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(4)Experienţa Comisiei în ceea ce priveşte aplicarea Regulamentului (CE) nr. 800/2008 ia permis să definească mai bine condiţiile în care anumite categorii de ajutoare pot fi considerate compatibile cu piaţa internă şi să extindă domeniul de aplicare al exceptării pe categorii. De asemenea, această experienţă a evidenţiat necesitatea de a consolida transparenţa, monitorizarea şi evaluarea corespunzătoare a schemelor de foarte mare amploare, având în vedere efectul acestora asupra concurenţei pe piaţa internă.

(5)Condiţiile generale de aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie definite pe baza unui set de principii comune menite să asigure că ajutorul serveşte unui obiectiv de interes comun, are un efect stimulativ clar, este adecvat şi proporţional, este acordat în condiţii de transparenţă deplină, face obiectul unui mecanism de control şi al unei evaluări regulate şi nu afectează în mod negativ condiţiile schimburilor comerciale, într-o măsură care contravine interesului comun.

(8)Având în vedere impactul potenţial mai ridicat al schemelor de mare amploare asupra schimburilor comerciale şi asupra concurenţei, schemele de ajutoare cu un buget mediu anual destinat ajutoarelor de stat care depăşeşte un prag calculat pe baza unei valori absolute ar trebui, în principiu, să facă obiectul unei evaluări a ajutoarelor de stat. Evaluarea ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea realizării ipotezelor şi a condiţiilor care stau la baza compatibilităţii schemei, precum şi a eficacităţii măsurii de ajutor în contextul obiectivelor sale generale şi specifice şi ar trebui să ofere indicii cu privire la impactul schemei asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale. În vederea asigurării unui tratament egal, evaluarea ajutoarelor de stat ar trebui să se efectueze pe baza unui plan de evaluare aprobat de Comisie. Deşi un astfel de plan ar trebui în mod normal să fie elaborat în momentul proiectării schemei şi aprobat în timp util pentru ca schema să intre în vigoare, acest lucru ar putea să nu fie posibil în toate cazurile. Prin urmare, pentru a nu întârzia intrarea lor în vigoare, prezentul regulament se va aplica în cazul unor astfel de scheme pentru o perioadă maximă de şase luni. Comisia poate lua decizia de a prelungi această perioadă, în urma aprobării planului de evaluare. În acest scop, planul de evaluare ar trebui să fie notificat Comisiei în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. De asemenea, Comisia poate decide, în mod excepţional, că o evaluare nu este necesară având în vedere particularităţile dosarului respectiv. Comisia ar trebui să primească din partea statului membru informaţiile necesare pentru a putea efectua analiza planului de evaluare şi a cere informaţii suplimentare, fără întârzieri nejustificate, permiţând statului membru respectiv să completeze elementele care lipsesc, astfel încât Comisia să ia o decizie. Având în vedere noutatea acestui proces, Comisia va prezenta, într-un document separat, orientări detaliate privind procedura aplicabilă în cursul perioadei de 6 luni pentru aprobarea planului de evaluare, precum şi modele relevante pe baza cărora vor trebui prezentate planurile de evaluare. Modificările schemelor care fac obiectul evaluării, altele decât modificările care nu pot afecta compatibilitatea schemei de ajutoare în temeiul prezentului regulament sau care nu pot afecta semnificativ conţinutul planului de evaluare aprobat, ar trebui analizate ţinându-se seama de rezultatul acestei evaluări şi ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Modificările precum cele de natură pur formală, cele administrative sau modificările efectuate în cadrul măsurilor cofinanţate de UE nu ar trebui, în principiu, să fie considerate ca afectând semnificativ conţinutul planului de evaluare aprobat.

(9)Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor care sunt condiţionate de utilizarea produselor naţionale în detrimentul produselor importate sau ajutoarelor pentru activităţi legate de export. În special, acesta nu ar trebui să se aplice ajutoarelor care finanţează înfiinţarea şi exploatarea unei reţele de distribuţie în alte ţări. Ajutoarele destinate acoperirii costului de participare la târguri comerciale sau a costului aferent studiilor ori serviciilor de consultanţă necesare pentru lansarea unui produs nou sau a unui produs existent pe o piaţă nouă, într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă, nu ar trebui să constituie, în mod normal, ajutoare pentru activităţi legate de export.

(11)Prezentul regulament ar trebui să se aplice prelucrării şi comercializării produselor agricole, doar dacă sunt îndeplinite anumite condiţii. În sensul prezentului regulament, nici activităţile care se desfăşoară în exploataţiile agricole şi sunt necesare în vederea pregătirii unui produs pentru prima vânzare, nici prima vânzare de către un producător primar către revânzători sau prelucrători, nici orice activitate de pregătire a unui produs pentru prima vânzare nu ar trebui considerate activităţi de prelucrare sau de comercializare.

(13)Comisia ar trebui să se asigure că ajutoarele autorizate nu afectează în mod negativ condiţiile schimburilor comerciale, într-o măsură care contravine interesului comun. Prin urmare, cu excepţia schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale, ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament ajutoarele acordate unui beneficiar care fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor este declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă.

(14)Ajutoarele acordate întreprinderilor aflate în dificultate ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, întrucât astfel de ajutoare ar trebui să fie evaluate în temeiul Liniilor directoare comunitare din 1 octombrie 2004 privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (²), astfel cum au fost prelungite prin Comunicarea Comisiei privind prelungirea aplicării Liniilor directoare comunitare din 1 octombrie 2004 privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (³) sau al liniilor directoare ulterioare acestora, pentru a se evita nerespectarea lor, cu excepţia schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale. În vederea asigurării securităţii juridice, este oportun să se stabilească criterii clare care să nu necesite evaluarea tuturor aspectelor particulare ale situaţiei în care se află o întreprindere pentru a se stabili dacă aceasta este considerată ca fiind în dificultate în sensul prezentului regulament.

(16)Din cauza riscului ridicat de afectare în mod negativ a condiţiilor schimburilor comerciale, ar trebui ca, după notificare, ajutoarele cu o valoare mare să fie evaluate de către Comisie, indiferent dacă sunt acordate individual sau cumulativ. Prin urmare, pentru fiecare categorie de ajutoare care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, ar trebui stabilite praguri al căror nivel să ţină seama de categoria de ajutoare în cauză şi de efectele probabile ale acestora asupra condiţiilor schimburilor comerciale. Orice ajutor acordat peste pragurile respective ar trebui să facă în continuare obiectul obligaţiei de notificare prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din tratat. Pragurile stabilite în prezentul regulament nu ar trebui să fie eludate prin divizarea artificială a schemelor de ajutoare sau a proiectelor de ajutoare în mai multe scheme sau proiecte de ajutoare cu caracteristici, obiective sau beneficiari similari.

(17)În vederea asigurării transparenţei, egalităţii de tratament şi monitorizării eficace, prezentul regulament ar trebui să se aplice numai ajutoarelor pentru care echivalentul subvenţie brută poate fi calculat cu precizie în prealabil fără a trebui să se procedeze la o evaluare a riscurilor ("ajutor transparent"). Prezentul regulament ar trebui să definească în ce condiţii pot fi considerate transparente anumite instrumente de ajutor specifice, cum ar fi împrumuturile, garanţiile, măsurile fiscale, măsurile de finanţare de risc şi, în special, avansurile rambursabile. Injecţiile de capital nu ar trebui considerate a fi ajutoare transparente, fără a aduce atingere condiţiilor specifice privind finanţarea de risc şi ajutoarele la înfiinţare. Ajutoarele incluse în garanţii ar trebui considerate transparente în cazul în care echivalentul subvenţie brută a fost calculat pe baza primelor de siguranţă (safe-harbour) prevăzute pentru tipul respectiv de întreprindere. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii (¹) indică nivelurile primelor anuale a căror depăşire face ca o garanţie de stat să nu fie considerată ajutor.

(18)Pentru a se asigura că ajutoarele sunt necesare şi acţionează ca un stimulent pentru dezvoltarea în continuare a unor activităţi sau proiecte, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice ajutoarelor destinate unor activităţi pe care beneficiarul le-ar efectua oricum, chiar şi în absenţa ajutorului. Ajutoarele ar trebui exceptate de la obligaţia de notificare în temeiul prezentului regulament numai în cazul în care proiectul sau activitatea care beneficiază de ajutor începe după ce beneficiarul a depus o cerere scrisă de ajutor.

(19)În ceea ce priveşte ajutoarele ad-hoc care fac obiectul prezentului regulament acordate unui beneficiar care este o întreprindere mare, statul membru ar trebui să se asigure că, în plus faţă de respectarea condiţiilor referitoare la efectul stimulativ şi aplicabile beneficiarilor care sunt IMM-uri, beneficiarul a analizat, în cadrul unui document intern, viabilitatea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor în cazul acordării şi, respectiv, al neacordării ajutorului. Statul membru ar trebui să verifice dacă acest document intern confirmă o creştere substanţială a domeniului de aplicare al proiectului/activităţii respective, o creştere substanţială a sumei totale cheltuite de beneficiar pentru proiectul sau activitatea subvenţionată sau o creştere substanţială a ritmului de finalizare a proiectului/activităţii în cauză. Ar trebui să se considere că ajutoarele regionale au un efect stimulativ în cazul în care, în absenţa ajutorului, proiectul de investiţii nu ar fi fost realizat în regiunea asistată în cauză.

(20)Schemele de ajutoare automate acordate sub formă de avantaje fiscale ar trebui să facă în continuare obiectul unei condiţii specifice privind efectul stimulativ, datorită faptului că acest tip de ajutoare este acordat în temeiul unor proceduri diferite de cele aplicabile altor categorii de ajutoare. Ar trebui ca aceste scheme să fi fost deja adoptate înainte de demararea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor. Această condiţie nu ar trebui să se aplice însă în cazul versiunilor ulterioare ale schemelor fiscale, cu condiţia ca activitatea să fi făcut deja obiectul schemelor fiscale anterioare sub formă de avantaje fiscale. Pentru evaluarea efectului stimulativ al unor astfel de scheme, momentul esenţial este acela al includerii pentru prima dată a măsurii fiscale în schema iniţială, care este apoi înlocuită de versiunea ulterioară a schemei.

(21)În ceea ce priveşte ajutoarele regionale de exploatare, ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană, ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanţare, ajutoarele pentru recrutarea lucrătorilor defavorizaţi, ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap şi ajutoarele care compensează costurile suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap, ajutoarele sub formă de reducere a taxelor de mediu, ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale, ajutoarele sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate şi ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, cerinţa referitoare la existenţa unui efect stimulativ nu se aplică sau ar trebui să se presupună că este respectată dacă sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute de prezentul regulament pentru aceste categorii de ajutoare.

(22)Pentru a garanta faptul că ajutoarele sunt proporţionale şi limitate la valoarea necesară, valorile maxime ale ajutoarelor ar trebui, pe cât posibil, să fie definite în termeni de intensităţi ale ajutoarelor în raport cu un ansamblu de costuri eligibile. În cazul în care intensitatea maximă a ajutorului nu poate fi stabilită deoarece costurile eligibile nu pot fi identificate sau în scopul de a pune la dispoziţie instrumente mai simple pentru sume mici, ar trebui stabilite valori maxime ale ajutoarelor definite în termeni nominali pentru a garanta proporţionalitatea măsurilor de ajutor. Având în vedere experienţa Comisiei, intensitatea ajutorului şi valorile maxime ale acestuia ar trebui să fie stabilite la un nivel care să denatureze cât mai puţin posibil concurenţa din sectorul care beneficiază de ajutor, răspunzând în acelaşi timp în mod adecvat disfuncţionalităţii pieţei sau problemei de coeziune. În cazul ajutoarelor regionale pentru investiţii, intensitatea ajutorului ar trebui să respecte intensităţile admisibile ale ajutorului, indicate în hărţile ajutoarelor regionale.

(23)La calcularea intensităţii ajutorului ar trebui incluse numai costurile eligibile. Regulamentul nu exceptează ajutoarele care depăşesc intensitatea relevantă ca urmare a includerii costurilor neeligibile. Identificarea costurilor eligibile ar trebui susţinută de documente justificative clare, precise şi actualizate. Toate cifrele utilizate ar trebui considerate înaintea oricărei deduceri de impozite sau de alte taxe. Ajutoarele care pot fi plătite în mai multe tranşe ar trebui actualizate la valoarea lor în momentul în care sunt acordate. Costurile eligibile ar trebui, de asemenea, actualizate la valoarea lor în momentul acordării. Rata dobânzii care urmează să fie aplicată la actualizare şi la calcularea valorii ajutoarelor, în cazul în care acestea nu iau forma unui grant, ar trebui să fie rata de actualizare şi, respectiv, rata de referinţă aplicabilă la data acordării grantului, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referinţă şi de scont (¹). În cazul în care ajutoarele se acordă prin avantaje fiscale, tranşele ajutoarelor ar trebui actualizate pe baza ratelor de actualizare aplicabile la diferitele date la care intră în vigoare avantajele fiscale. Ar trebui să se încurajeze utilizarea ajutoarelor sub formă de avansuri rambursabile, deoarece astfel de instrumente de partajare a riscului favorizează intensificarea efectului stimulativ al ajutoarelor. Prin urmare, este necesar să se stabilească faptul că, în cazul în care ajutorul este acordat sub formă de avansuri rambursabile, intensităţile aplicabile ale ajutorului prevăzute în prezentul regulament pot fi majorate, cu excepţia ajutoarelor regionale deoarece acestea pot fi exceptate doar dacă sunt conforme cu hărţile aprobate.

(24)În cazul avantajelor fiscale privind impozite ulterioare, rata de actualizare aplicabilă şi valoarea exactă a tranşelor ajutoarelor nu pot fi cunoscute în avans. În astfel de cazuri, statele membre ar trebui să stabilească dinainte un plafon al valorii actualizate a ajutorului, care să respecte intensitatea aplicabilă a ajutorului. Ulterior, atunci când se cunoaşte valoarea tranşei ajutorului la o anumită dată, actualizarea se poate face pe baza ratei de actualizare aplicabile la acel moment. Valoarea actualizată a fiecărei tranşe a ajutorului ar trebui dedusă din valoarea totală a plafonului ("valoare plafonată").

(25)Pentru a stabili dacă pragurile de notificare şi intensităţile maxime ale ajutorului prevăzute de prezentul regulament sunt respectate, ar trebui luată în considerare valoarea totală a măsurilor de ajutor de stat acordate pentru activitatea sau proiectul care beneficiază de ajutor. În plus, prezentul regulament ar trebui să precizeze condiţiile în care pot fi cumulate diferite categorii de ajutoare. Ajutoarele exceptate de prezentul regulament şi oricare alte ajutoare compatibile exceptate în temeiul altui regulament sau aprobate de Comisie pot fi cumulate atât timp cât măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite. În cazul în care surse de ajutor diferite se referă la aceleaşi costuri eligibile identificabile, care se suprapun parţial sau integral, cumularea ar trebui permisă până la cel mai ridicat nivel de intensitate sau până la valoarea maximă a ajutorului aplicabilă ajutorului respectiv în temeiul prezentului regulament. Prezentul regulament ar trebui să stabilească, de asemenea, norme speciale pentru cumularea măsurilor de ajutor cu şi fără costuri eligibile identificabile, pentru cumularea cu ajutoarele de minimis şi pentru cumularea cu ajutoarele în favoarea lucrătorilor cu handicap. Adesea ajutoarele de minimis nu sunt acordate pentru anumite costuri eligibile identificabile şi nu sunt imputabile unor astfel de costuri. În acest caz, ar trebui să fie posibilă cumularea, în mod liber, a ajutoarelor de minimis cu ajutoare de stat exceptate în temeiul prezentului regulament. Cu toate acestea, în cazul în care se acordă ajutoare de minimis pentru aceleaşi costuri eligibile identificabile ca ajutoarele de stat exceptate în temeiul prezentului regulament, cumularea ar trebui permisă numai până la intensitatea maximă a ajutorului, astfel cum se prevede în capitolul III din prezentul regulament.

(26)Finanţarea din partea Uniunii care este gestionată la nivel central de instituţii, de agenţii, de întreprinderi comune sau de alte organisme ale Uniunii şi care nu se află în mod direct sau indirect sub controlul statelor membre nu constituie ajutor de stat. În cazul în care o astfel de finanţare din partea Uniunii se combină cu un ajutor de stat, numai acesta din urmă ar trebui să fie luat în considerare pentru a se stabili dacă sunt respectate pragurile de notificare şi intensităţile maxime ale ajutorului, cu condiţia ca valoarea totală a finanţării publice acordate în legătură cu aceleaşi costuri eligibile să nu depăşească rata de finanţare cea mai favorabilă prevăzută în normele aplicabile ale dreptului Uniunii.

(27)Având în vedere că ajutoarele de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat sunt, în principiu, interzise, este important ca toate părţile să aibă posibilitatea de a verifica dacă un ajutor este acordat în conformitate cu normele aplicabile. Prin urmare, transparenţa ajutoarelor de stat este esenţială pentru aplicarea corectă a normelor prevăzute în tratat şi conduce la îmbunătăţirea conformităţii, la sporirea responsabilităţii, la evaluarea inter pares şi, în ultimă instanţă, la creşterea gradului de eficacitate al cheltuielilor publice. Pentru a se asigura transparenţa, statele membre ar trebui obligate să creeze site-uri internet cuprinzătoare privind ajutoarele de stat, la nivel regional sau naţional, care să prezinte informaţii succinte despre fiecare măsură de ajutor exceptată în temeiul prezentului regulament. Obligaţia respectivă ar trebui să fie o condiţie pentru compatibilitatea ajutoarelor individuale cu piaţa internă. Respectând practica standard referitoare la publicarea informaţiilor, prevăzută în Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public (²), ar trebui utilizat un format standard care să permită căutarea, descărcarea şi publicarea cu uşurinţă a informaţiilor pe internet. Pe site-ul internet al Comisiei ar trebui să fie publicate linkuri către site-urile internet ale tuturor statelor membre privind ajutoarele de stat. În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 994/98, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 733/2013, pe site-ul internet al Comisiei ar trebui să fie publicate rezumate ale informaţiilor despre fiecare măsură de ajutor exceptată în temeiul prezentului regulament.

(28)Pentru a asigura o monitorizare efectivă a măsurilor de ajutor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 994/98, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 733/2013, este oportun să se stabilească cerinţe privind rapoartele transmise de către statele membre cu privire la măsurile de ajutor care au fost exceptate în temeiul prezentului regulament şi cu privire la aplicarea prezentului regulament. În plus, este necesar să se stabilească norme referitoare la evidenţele pe care ar trebui să le păstreze statele membre cu privire la ajutoarele exceptate în temeiul prezentului regulament, ţinându-se seama de termenul de prescripţie prevăzut la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (¹).

(29)Pentru a se consolida eficacitatea condiţiilor de compatibilitate stabilite în prezentul regulament, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea să retragă beneficiul exceptării pe categorii pentru măsurile de ajutor viitoare în cazul nerespectării acestor cerinţe. Comisia ar trebui să poată restricţiona retragerea beneficiului exceptării pe categorii la anumite tipuri de ajutoare, la anumiţi beneficiari sau la măsuri de ajutor adoptate de anumite autorităţi, în cazul în care nerespectarea prezentului regulament afectează numai un grup limitat de măsuri sau anumite autorităţi. O astfel de retragere punctuală ar constitui o măsură corectivă proporţionată, legată în mod direct de cazul constatat de nerespectare a dispoziţiilor prezentului regulament. În cazul nerespectării condiţiilor de compatibilitate prevăzute în capitolele I şi III, ajutoarele acordate nu fac obiectul prezentului regulament şi, în consecinţă, constituie ajutoare ilegale, pe care Comisia le va examina în cadrul procedurii relevante, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 659/1999. În cazul nerespectării cerinţelor prevăzute în capitolul II, retragerea beneficiului exceptării pe categorii cu privire la măsurile de ajutor viitoare nu are nicio consecinţă asupra faptului că măsurile anterioare care respectă prezentul regulament au făcut obiectul exceptării pe categorii.

(30)Pentru a se elimina diferenţele care ar putea genera denaturări ale concurenţei şi pentru a se facilita coordonarea dintre diferitele iniţiative de la nivelul Uniunii şi de la nivel naţional referitoare la IMM-uri, precum şi din motive de claritate administrativă şi de securitate juridică, definiţia IMM-urilor utilizată în sensul prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe definiţia din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (²).

(31)Prin contracararea handicapurilor care afectează regiunile defavorizate, ajutoarele regionale promovează coeziunea economică, socială şi teritorială a statelor membre şi a Uniunii în ansamblul său. Ajutoarele regionale au ca obiectiv susţinerea dezvoltării zonelor celor mai defavorizate, prin încurajarea investiţiilor şi a creării de locuri de muncă într-un context durabil. În zonele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, pot fi acordate ajutoare regionale pentru a promova înfiinţarea de noi unităţi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi sau o schimbare fundamentală în procesul general de producţie al unei unităţi existente. Având în vedere că întreprinderile mari sunt mai puţin afectate de handicapurile regionale decât IMM-urile atunci când investesc într-o zonă care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele regionale acordate întreprinderilor mari ar trebui să fie exceptate de la obligaţia de notificare doar pentru investiţiile iniţiale în favoarea unei noi activităţi economice în zonele respective.

(32)Atunci când o schemă de ajutoare regionale este direcţionată către un număr limitat de sectoare ale economiei, obiectivul şi efectele probabile ale schemei pot fi mai degrabă sectoriale decât orizontale. Prin urmare, schemele sectoriale nu pot fi exceptate de la obligaţia de notificare. Cu toate acestea, după notificare, Comisia poate să evalueze posibilele efecte pozitive ale acestora în conformitate cu orientările, cadrele sau deciziile aplicabile. Acesta este cazul, în special, pentru schemele de ajutoare care acoperă activităţi economice din sectorul cărbunelui, al construcţiilor navale şi al transporturilor. Mai mult, având în vedere caracteristicile specifice ale sectorului siderurgic şi ale sectorului fibrelor sintetice, se consideră că efectele negative ale ajutoarelor regionale în sectoarele respective nu pot fi compensate de efectele pozitive în ceea ce priveşte coeziunea; din aceste motive, în aceste sectoare nu se pot acorda ajutoare regionale. În fine, sectoarele turismului şi comunicaţiilor în bandă largă îndeplinesc un rol important în economiile naţionale şi, în general, au un impact deosebit de pozitiv asupra dezvoltării regionale. Prin urmare, schemele de ajutoare regionale destinate activităţilor de turism şi de comunicaţii în bandă largă ar trebui să fie exceptate de la obligaţia de notificare. Prelucrarea şi comercializarea produselor agricole sunt, de asemenea, strâns legate de economiile locale şi regionale şi ar trebui să beneficieze de exceptare pe categorii.

(33)Producţia şi distribuţia de energie, precum şi infrastructurile energetice fac obiectul legislaţiei sectoriale a pieţei interne, fapt care este reflectat în criteriile care asigură compatibilitatea ajutoarelor din aceste domenii cu piaţa internă şi coerenţa acestora cu politica energetică şi de mediu a Uniunii. Ajutoarele regionale acordate în temeiul secţiunii 1 din prezentul regulament vizează obiective de dezvoltare economică şi coeziune şi, prin urmare, fac obiectul unor condiţii de compatibilitate diferite. Dispoziţiile din prezentul regulament referitoare la ajutoarele regionale nu ar trebui să se aplice măsurilor privind producţia şi distribuţia de energie şi nici celor privind infrastructurile energetice.

(34)Investiţiile care permit întreprinderilor să aplice standarde mai stricte decât cele ale Uniunii sau să îmbunătăţească nivelul de protecţie a mediului în absenţa unor standarde ale Uniunii, investiţiile pentru adaptarea anticipată la viitoarele standarde ale Uniunii, investiţiile în măsuri de eficienţă energetică, inclusiv în proiecte de eficienţă energetică a clădirilor, investiţiile pentru reabilitarea siturilor contaminate şi ajutoarele pentru studii de mediu nu influenţează direct funcţionarea pieţelor de energie. În acelaşi timp, astfel de investiţii pot contribui la îndeplinirea atât a obiectivelor politicii regionale, cât şi a obiectivelor energetice şi de mediu ale Uniunii Europene. În astfel de cazuri, se pot aplica dispoziţiile prezentului regulament referitoare atât la ajutoarele regionale, cât şi la ajutoarele pentru protecţia mediului, în funcţie de obiectivul principal urmărit de măsura în cauză.

(36)Ajutoarele regionale pentru investiţii nu ar trebui să fie exceptate de la obligaţia de notificare atunci când sunt acordate unui beneficiar care a închis aceeaşi activitate sau o activitate similară în Spaţiul Economic European în cei doi ani care au precedat depunerea cererii sale de ajutor regional pentru investiţii sau care, în momentul depunerii cererii de ajutor, are planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de până la doi ani după finalizarea, în zona în cauză, a investiţiei iniţiale pentru care se solicită ajutorul.

(37)Comisia a acumulat suficientă experienţă în aplicarea articolului 107 alineatul (3) literele (a) şi (c) din tratat în ceea ce priveşte ajutoarele regionale de exploatare pentru compensarea costurilor suplimentare de transport al mărfurilor fabricate în regiunile ultraperiferice sau în zone slab populate şi al mărfurilor prelucrate în continuare în zonele respective, precum şi a costurilor suplimentare de producţie şi de exploatare (altele decât costurile suplimentare de transport) suportate de beneficiarii stabiliţi în regiunile ultraperiferice. Întrucât există un risc de supracompensare a costurilor de transport, care rezultă din sprijinul suplimentar acordat în cadrul programelor POSEI din sectorul agricol şi întrucât nu se poate exclude posibilitatea ca unele produse agricole să nu fie produse într-o locaţie alternativă, sectorul agricol ar trebui exclus de la ajutoarele regionale de exploatare pentru compensarea costurilor suplimentare de transport al mărfurilor fabricate în regiunile ultraperiferice sau în zone slab populate, în temeiul prezentului regulament. Ajutoarele regionale de exploatare pentru compensarea costurilor suplimentare în regiunile ultraperiferice, altele decât costurile suplimentare de transport, nu ar trebui să fie considerate compatibile cu piaţa internă şi exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat decât în măsura în care nivelul ajutoarelor în cauză este limitat fie la 15 % din valoarea adăugată brută creată anual de beneficiar în regiunea ultraperiferică respectivă, fie la 25 % din costurile anuale cu forţa de muncă suportate de beneficiar în regiunea ultraperiferică în cauză, fie la 10 % din cifra de afaceri anuală a beneficiarului în regiunea ultraperiferică respectivă. În cazul în care ajutoarele nu depăşesc valoarea care rezultă din una dintre aceste metode alternative pentru a determina costurile suplimentare de exploatare (altele decât costurile de transport), acestea pot fi considerate justificate din punct de vedere al contribuţiei la dezvoltarea regională şi proporţionale cu handicapurile cu care se confruntă întreprinderile în regiunile ultraperiferice.

(38)Prin abordarea concentrării accentuate a problemelor economice, de mediu şi sociale în zonele urbane situate în zone asistate identificate într-o hartă a ajutoarelor regionale, ajutoarele pentru dezvoltare urbană contribuie la coeziunea economică, socială şi teritorială a statelor membre şi a Uniunii în ansamblul său. Disfuncţionalităţile pieţei, care trebuie contracarate prin ajutoarele pentru dezvoltare urbană, se referă la mediul finanţării dezvoltării urbane, la lipsa unei abordări integrate în materie de dezvoltare urbană, la un deficit de finanţare care necesită o mai mare mobilizare a resurselor publice limitate şi la necesitatea unei abordări mai comerciale în ceea ce priveşte regenerarea zonelor urbane. Prin urmare, ajutoarele pentru dezvoltare urbană acordate în vederea sprijinirii elaborării de strategii participative, integrate şi sustenabile pentru soluţionarea problemelor suplimentare identificate în zonele asistate ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii.

(40)IMM-urile au un rol decisiv în crearea de locuri de muncă şi, la un nivel mai general, acţionează ca un factor de stabilitate socială şi de dezvoltare economică. Cu toate acestea, dezvoltarea lor poate fi împiedicată de disfuncţionalităţi ale pieţei, care fac în aşa fel încât aceste IMM-uri să fie expuse următoarelor handicapuri specifice. IMM-urile întâmpină adesea dificultăţi în obţinerea de capital sau de împrumuturi, din cauza reticenţei anumitor pieţe financiare în ceea ce priveşte asumarea de riscuri şi din cauza garanţiilor limitate pe care le pot oferi. Din cauza resurselor limitate de care dispun, acestea pot, de asemenea, să aibă un acces restrâns la informaţii, în special la informaţiile legate de noi tehnologii şi pieţe potenţiale. Prin urmare, pentru a facilita dezvoltarea activităţilor economice ale IMM-urilor, prezentul regulament ar trebui să excepteze anumite categorii de ajutoare atunci când acestea sunt acordate IMM-urilor. Aceste categorii ar trebui să includă, în special, ajutoarele pentru investiţii în favoarea IMM-urilor şi participarea IMM-urilor la târguri.

(41)IMM-urile care participă la proiecte de cooperare teritorială europeană (CTE) care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (¹) întâmpină deseori dificultăţi în finanţarea costurilor suplimentare generate de cooperarea dintre parteneri situaţi în diferite regiuni şi în diferite state membre sau ţări terţe. Având în vedere importanţa CTE pentru politica de coeziune care oferă un cadru pentru punerea în aplicare a unor acţiuni comune şi pentru schimburile în materie de politici între actorii naţionali, regionali şi locali din diferite state membre sau ţări terţe, prezentul regulament ar trebui să abordeze anumite dificultăţi cu care se confruntă proiectele CTE, pentru a le facilita respectarea normelor privind ajutoarele de stat. Aspectele specifice legate de CTE pe care ar trebui să le abordeze prezentul regulament se referă la intensitatea aplicabilă a ajutoarelor regionale pentru proiectele CTE, la costurile de cooperare suportate de IMM-uri în legătură cu proiectele CTE şi la obligaţiile privind publicarea şi transmiterea de informaţii, raportarea şi păstrarea de registre în scopul utilizării lor pentru monitorizare.

(43)Pe baza experienţei dobândite în aplicarea Orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea investiţiilor cu capital de risc în IMM-uri (²), s-au evidenţiat o serie de disfuncţionalităţi specifice pieţei capitalului de risc din Uniune, legate de anumite tipuri de investiţii, în diferite etape ale dezvoltării întreprinderilor respective. Aceste disfuncţionalităţi ale pieţei sunt generate de disparitatea dintre cererea şi oferta de capital de risc. Prin urmare, este posibil ca volumul capitalului de risc de pe piaţă să fie prea limitat, iar întreprinderile să nu obţină finanţare, în pofida faptului că au un model de afaceri valoros şi perspective de creştere. Principala cauză a disfuncţionalităţilor pieţei în domeniul pieţelor de capital de risc, care afectează în special accesul la capital al IMM-urilor şi care ar putea justifica o intervenţie publică, este legată de caracterul imperfect sau asimetric al informaţiilor. Aceasta nu doar afectează furnizarea de capital de risc, ci şi împiedică accesul la finanţarea prin îndatorare pentru anumite IMM-uri. În consecinţă, măsurile de finanţare de risc care urmăresc să atragă capital privat pentru furnizarea de finanţare de risc către IMM-urile necotate afectate de deficitul de finanţare şi care asigură luarea de decizii de finanţare orientate spre profit şi gestionarea comercială a intermediarilor financiari ar trebui să fie exceptate, în anumite condiţii, de la obligaţia de notificare.

(45)Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare şi inovare pot contribui la creşterea economică durabilă, sporind competitivitatea şi impulsionând ocuparea forţei de muncă. Experienţa dobândită în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 800/2008 şi a Cadrului comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (³) arată că disfuncţionalităţile pieţei pot împiedica piaţa să atingă volumul optim al producţiei şi pot conduce la ineficienţe legate de externalităţi, de diseminarea bunurilor sau a cunoştinţelor publice, de caracterul imperfect şi asimetric al informaţiilor şi de disfuncţionalităţi de coordonare şi de reţea.

(46)IMM-urile pot întâmpina dificultăţi în ceea ce priveşte dobândirea accesului la noile dezvoltări tehnologice, la transferul de cunoştinţe sau la personal cu înaltă calificare. Ajutoarele pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare, ajutoarele pentru studii de fezabilitate şi ajutoarele pentru inovare acordate IMM-urilor, inclusiv ajutoarele pentru acoperirea costurilor aferente drepturilor de proprietate industrială, pot remedia aceste probleme şi, prin urmare, acestea ar trebui să fie exceptate, în anumite condiţii, de la obligaţia de notificare.

(47)În ceea ce priveşte ajutoarele pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare, partea din proiectul de cercetare care beneficiază de ajutor ar trebui să se încadreze complet întruna din următoarele categorii: cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală. Atunci când un proiect cuprinde sarcini diferite, ar trebui să se precizeze categoria în care se încadrează fiecare dintre sarcini sau faptul că nu ţine de niciuna dintre acestea. Încadrarea nu trebuie neapărat să respecte o ordine cronologică, fiind posibilă trecerea progresivă, în timp, de la activităţi de cercetare fundamentală la activităţi mai apropiate de piaţă. Astfel, o sarcină efectuată într-o etapă avansată a derulării unui proiect poate fi încadrată la categoria cercetare industrială. În mod similar, o activitate desfăşurată într-o etapă incipientă poate să constituie dezvoltare experimentală. Partea din proiectul de cercetare care beneficiază de ajutor ar putea să includă, de asemenea, studii de fezabilitate pregătitoare pentru activităţile de cercetare.

(48)Infrastructurile de cercetare de înaltă calitate sunt din ce în ce mai necesare pentru o cercetare şi inovare revoluţionare deoarece acestea atrag talentele din întreaga lume şi sunt esenţiale pentru sprijinirea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor şi pentru tehnologiile generice esenţiale. Infrastructurile publice de cercetare ar trebui să continue să colaboreze cu cercetarea industrială. Accesul la infrastructurile de cercetare finanţate din fonduri publice ar trebui să fie acordat pe bază transparentă şi nediscriminatorie şi în condiţiile pieţei. În cazul în care aceste condiţii nu sunt respectate, măsura de ajutor nu ar trebui să fie exceptată de la obligaţia de notificare. O anumită infrastructură de cercetare poate fi deţinută, exploatată şi utilizată de mai multe părţi, iar entităţile publice şi întreprinderile pot utiliza infrastructura în colaborare.

(49)Infrastructurile de cercetare pot desfăşura atât activităţi cu caracter economic, cât şi activităţi fără caracter economic. Pentru a evita acordarea de ajutoare de stat pentru activităţi cu caracter economic prin finanţarea publică a activităţilor fără caracter economic, costurile şi finanţarea activităţilor cu caracter economic şi a celor fără caracter economic ar trebui să fie clar separate. În cazul în care o infrastructură este utilizată atât pentru activităţi economice, cât şi pentru activităţi fără caracter economic, finanţarea prin intermediul resurselor de stat a costurilor legate de activităţile fără caracter economic ale infrastructurii nu constituie ajutor de stat. Finanţarea publică intră sub incidenţa normelor privind ajutoarele de stat doar în măsura în care acoperă costuri legate de activităţile economice. Numai acestea din urmă ar trebui luate în considerare în vederea asigurării respectării pragurilor de notificare şi a intensităţilor maxime ale ajutoarelor. Dacă infrastructura este utilizată aproape exclusiv pentru o activitate fără caracter economic, este posibil ca finanţarea sa să nu intre deloc sub incidenţa normelor privind ajutoarele de stat, cu condiţia ca utilizarea economică să rămână complet auxiliară, şi anume o activitate care este în mod direct legată de exploatarea infrastructurii şi necesară pentru aceasta sau este în mod intrinsec legată de utilizarea sa principală fără caracter economic, şi amploarea acesteia să fie limitată. Ar trebui să se considere că acest lucru se întâmplă în cazul în care activităţile economice consumă aceeaşi factori de producţie (de exemplu, materiale, echipamente, forţă de muncă şi capital fix) ca activităţile fără caracter economic, iar capacitatea alocată în fiecare an unei astfel de activităţi economice nu va depăşi 20 % din capacitatea anuală totală a infrastructurii de cercetare.

(50)Ajutoarele pentru clusterele de inovare vizează abordarea disfuncţionalităţilor pieţei asociate problemelor de coordonare care împiedică dezvoltarea clusterelor sau care limitează interacţiunile şi fluxurile de cunoştinţe în cadrul acestora. Ajutoarele de stat pot să sprijine fie investiţiile în infrastructuri deschise şi partajate pentru clusterele de inovare, fie funcţionarea clusterelor, astfel încât să se intensifice colaborarea, crearea de reţele şi învăţarea. Ajutoarele de exploatare pentru clusterele de inovare ar trebui, cu toate acestea, să fie acordate numai cu titlu temporar, pentru o perioadă limitată care să nu depăşească 10 ani. Raportul dintre valoarea totală a ajutorului acordat pentru costurile eligibile totale nu trebuie să depăşească 50 % în perioada în care ajutorul este acordat.

(51)Inovarea de proces şi organizaţională poate avea de suferit de pe urma disfuncţionalităţilor pieţei manifestate sub forma caracterului imperfect al informaţiilor şi a externalităţilor pozitive, care ar trebui abordate prin măsuri specifice. Ajutorul pentru acest tip de inovare este relevant în special pentru IMM-uri, deoarece acestea se confruntă cu constrângeri care pot să le afecteze capacitatea de a-şi îmbunătăţi producţia sau metodele de livrare ori capacitatea de a-şi consolida semnificativ practicile comerciale, organizarea locului de muncă şi relaţiile externe. Pentru a stimula întreprinderile mari să colaboreze cu IMM-urile în materie de activităţi de inovare de proces şi organizaţională, ar trebui să beneficieze de dispoziţiile regulamentului privind exceptarea pe categorii şi măsurile de ajutor care contribuie la finanţarea costurilor suportate de întreprinderile mari pentru astfel de activităţi, cu respectarea anumitor condiţii.

(53)Formarea generează, de regulă, externalităţi pozitive pentru societate în ansamblul său ca urmare a faptului că măreşte rezerva de lucrători calificaţi din rândul cărora pot face recrutări alte întreprinderi, îmbunătăţeşte competitivitatea industriei Uniunii şi joacă un rol important în cadrul strategiei Uniunii de ocupare a forţei de muncă. Prin urmare, ajutoarele care promovează formarea ar trebui exceptate, în anumite condiţii, de la obligaţia de notificare. Având în vedere handicapurile specifice pe care IMM-urile le întâmpină şi nivelul mai ridicat al costurilor relative pe care trebuie să le suporte acestea atunci când investesc în formare, intensităţile ajutoarelor care beneficiază de exceptare în temeiul prezentului regulament ar trebui majorate pentru IMM-uri. În plus, intensităţile ajutoarelor care beneficiază de exceptare în temeiul prezentului regulament ar trebui majorate dacă formarea este acordată lucrătorilor defavorizaţi sau lucrătorilor cu handicap. Caracteristicile formării în sectorul transportului maritim justifică o abordare specifică pentru acest sector.

(54)Anumite categorii de lucrători defavorizaţi sau de lucrători cu handicap se confruntă în continuare cu dificultăţi deosebite legate de intrarea şi rămânerea pe piaţa forţei de muncă. Din acest motiv, autorităţile publice pot lua măsuri care oferă întreprinderilor stimulentele necesare pentru a atinge un nivel superior de ocupare a forţei de muncă în cazul acestor categorii de lucrători, în special al tinerilor. Întrucât costurile forţei de muncă fac parte din cheltuielile de funcţionare normale ale oricărei întreprinderi, ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizaţi şi a lucrătorilor cu handicap ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra nivelurilor de ocupare a forţei de muncă în cazul acestor categorii de lucrători şi nu doar să permită întreprinderilor să reducă nivelul costurilor pe care, altfel, ar trebui să le suporte. În consecinţă, astfel de ajutoare ar trebui să fie exceptate de la obligaţia de notificare atunci când sunt de natură să permită acestor categorii de lucrători să intre pe piaţa forţei de muncă sau să se reintegreze şi să se menţină pe această piaţă. Astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere (¹), principalele elemente ale Strategiei UE pentru persoanele cu handicap combină lupta împotriva discriminării, egalitatea de şanse şi măsurile de incluziune activă şi reflectă dispoziţiile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, la care UE şi majoritatea statelor membre sunt parte. Prezentul regulament ar trebui să se refere la ajutoarele pentru lucrătorii cu handicap în sensul articolului 1 din convenţie.

(55)Astfel cum se arată în Comunicarea Comisiei intitulată Europa 2020: O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii (²), creşterea durabilă pentru o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică şi mai competitivă este unul dintre principalii piloni ai obiectivului Strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Dezvoltarea durabilă se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecţie şi pe îmbunătăţirea calităţii mediului. Domeniul protecţiei mediului se confruntă cu disfuncţionalităţi ale pieţei care fac în aşa fel încât, în condiţii normale de piaţă, întreprinderile să nu fie neapărat motivate să reducă poluarea pe care o cauzează din moment ce orice astfel de reducere poate antrena o creştere a costurilor acestora, fără beneficii corespunzătoare. Atunci când întreprinderile nu sunt obligate să internalizeze costurile poluării, societatea în ansamblul său suportă aceste costuri.

(56)Introducerea unor standarde obligatorii de mediu poate soluţiona o astfel de disfuncţionalitate a pieţei. Un nivel superior de protecţie a mediului poate fi atins prin investiţii care depăşesc standardele obligatorii ale Uniunii. Pentru a stimula întreprinderile să îmbunătăţească nivelul de protecţie a mediului înconjurător dincolo de aceste standarde obligatorii ale Uniunii, ajutoarele de stat în acest domeniu ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii. Pentru a nu descuraja statele membre să impună standarde naţionale obligatorii mai stricte decât standardele corespunzătoare ale Uniunii, astfel de ajutoare de stat ar trebui să fie exceptate, indiferent dacă există sau nu standarde naţionale obligatorii mai stricte decât standardul Uniunii.

(57)În principiu, nu ar trebui să se acorde ajutoare în cazul în care investiţiile efectuate asigură respectarea de către întreprinderi a standardelor Uniunii adoptate deja, dar care nu sunt încă în vigoare. Cu toate acestea, ajutoarele de stat pot avea drept rezultat îmbunătăţirea comportamentului întreprinderilor în ceea ce priveşte protecţia mediului, în cazul în care aceste ajutoare de stat oferă stimulente pentru întreprinderi în vederea adaptării din timp la viitoarele standarde ale Uniunii, înaintea intrării în vigoare a acestora şi atât timp cât aceste standarde nu se aplică retroactiv. Ajutoarele acordate întreprinderilor pentru a se adapta la standardele viitoare ale Uniunii pot avea drept rezultat atingerea mai devreme a unui nivel ridicat de protecţie a mediului şi, prin urmare, astfel de ajutoare ar trebui să fie exceptate.

(58)Ca parte a Strategiei Europa 2020, Uniunea şi-a stabilit obiectivul de a atinge o creştere cu 20 % a eficienţei energetice până în 2020 şi, în special, a adoptat Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE (³) care instituie un cadru comun pentru promovarea eficienţei energetice în cadrul Uniunii şi care urmăreşte obiectivul global de a se economisi cel puţin 20 % din consumul de energie primară la nivelul Uniunii. Pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor respective, măsurile care sprijină eficienţa energetică, cogenerarea de înaltă eficienţă, precum şi sistemele de termoficare şi răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii.

(59)Măsurile de sporire a eficienţei energetice a clădirilor corespund priorităţilor Strategiei Europa 2020 în ceea ce priveşte trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Din cauza lipsei unei abordări integrate în domeniul eficienţei energetice a clădirilor, este posibil ca astfel de investiţii să se confrunte deseori cu un deficit de finanţare care necesită o mai bună mobilizare a resurselor publice limitate. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a sprijini investiţiile destinate eficienţei energetice a clădirilor, acordând ajutoare sub formă de granturi directe în favoarea proprietarilor sau locatarilor în conformitate cu dispoziţiile generale privind măsurile de eficienţă energetică, dar şi sub formă de împrumuturi şi de garanţii prin intermediari financiari aleşi pe baza unui mecanism de selecţie transparent, în temeiul dispoziţiilor specifice privind proiectele de eficienţă energetică a clădirilor.

(60)Pentru atingerea obiectivelor Uniunii privind energia din surse regenerabile prevăzute în Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE (¹), şi în măsura în care este necesar un sprijin suplimentar, pe lângă un cadru de reglementare, cum ar fi schema UE de comercializare a certificatelor de emisii prevăzută în Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (²), ajutoarele acordate pentru investiţiile de sprijinire a energiei din surse regenerabile ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii.

(61)Având în vedere denaturările limitate ale schimburilor comerciale şi ale concurenţei, exceptarea pe categorii ar trebui, de asemenea, să vizeze ajutoarele de exploatare pentru instalaţiile de dimensiuni mici producătoare de energie din surse regenerabile, sub rezerva unor condiţii bine definite. Ajutoarele de exploatare pentru instalaţiile de dimensiuni mai mari ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii în cazul în care cazurile de denaturare a concurenţei sunt limitate. Prin urmare, astfel de ajutoare de exploatare pot fi exceptate pe categorii atunci când sunt acordate pentru tehnologii noi şi inovatoare, în cazul în care ajutoarele se acordă pe baza unei proceduri de licitaţie concurenţiale deschise cel puţin pentru o astfel de tehnologie, care foloseşte un mecanism prin care producătorii de energie din surse regenerabile sunt expuşi la preţurile pieţei. Ajutoarele totale acordate pe această bază nu se pot acorda pentru mai mult de 5 % din noua capacitate planificată de producţie de energie electrică din surse regenerabile. Ajutoarele acordate prin proceduri de licitaţie deschisă pentru toate tehnologiile legate de energia din surse regenerabile ar trebui să facă integral obiectul exceptării pe categorii. Ar trebui ca schemele de ajutoare de exploatare să fie, în principiu, deschise şi altor ţări SEE, precum şi părţilor contractante la Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei, pentru a limita efectele globale de denaturare. Statele membre sunt încurajate să instituie un mecanism de cooperare înainte de a autoriza acordarea unui sprijin transfrontalier. În lipsa unui mecanism de cooperare, producţia provenind de la instalaţiile din alte ţări nu va fi luată în calcul în vederea realizării obiectivului naţional privind energia din surse regenerabile. Având în vedere aceste constrângeri, statelor membre ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a elabora scheme de sprijin adecvate care să fie deschise şi participării altor ţări. Prin urmare, o astfel de deschidere nu este o condiţie pentru exceptarea de la obligaţia de notificare, în măsura în care în tratat nu există dispoziţii care să impună acest lucru.

(62)În ceea ce priveşte ajutoarele pentru producţia de energie hidroelectrică, impactul lor poate avea două faţete. Pe de o parte, acesta are un impact pozitiv din punctul de vedere al emisiilor scăzute de gaze cu efect de seră şi, pe de altă parte, ar putea avea şi un impact negativ asupra sistemelor hidrografice şi a biodiversităţii. Prin urmare, atunci când se acordă ajutoare pentru energia hidroelectrică, statele membre ar trebui să respecte Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (³), în special articolul 4 alineatul (7) care prevede criteriile care trebuie îndeplinite pentru a se permite noi modificări ale corpurilor de apă.

(63)Ajutoarele ar trebui acordate numai formelor durabile de energie din surse regenerabile. Ajutoarele pentru biocarburanţi ar trebui să intre sub incidenţa prezentului regulament doar în măsura în care acestea se acordă pentru biocarburanţi durabili, în conformitate cu Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. Cu toate acestea, ajutoarele pentru biocarburanţii obţinuţi din culturi alimentare ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament pentru a se stimula tranziţia către producţia unor forme mai avansate de biocarburanţi. Ajutoarele pentru biocarburanţii care fac obiectul unei obligaţii de furnizare sau de încorporare ar trebui excluse din domeniul de aplicare al exceptării pe categorii întrucât obligaţia juridică menţionată anterior poate oferi stimulente suficiente pentru investiţiile în aceste tipuri de energie din surse regenerabile.

(64)Ajutoarele acordate sub formă de reduceri fiscale în temeiul Directivei 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii (⁴) care favorizează protecţia mediului şi care intră sub incidenţa prezentului regulament pot fi, în mod indirect, în beneficiul mediului. Cu toate acestea, taxele de mediu ar trebui să reflecte costul social al emisiilor, în timp ce reducerile fiscale ar putea avea un impact negativ asupra acestui obiectiv. Prin urmare, pare necesară limitarea duratei acestor reduceri fiscale la perioada de aplicare a prezentului regulament. La încheierea perioadei, statele membre ar trebui să reevalueze oportunitatea reducerilor fiscale respective. În scopul de a reduce la minimum denaturarea concurenţei, ajutoarele ar trebui acordate în acelaşi mod pentru toţi concurenţii care se află într-o situaţie de fapt similară. Pentru a menţine semnalul referitor la preţ adresat întreprinderilor pe care taxa de mediu urmăreşte să îl transmită, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a elabora un regim de reducere fiscală pe baza unei compensaţii anuale fixe (rambursare de taxe).

(65)Având în vedere principiul "poluatorul plăteşte", costurile măsurilor de combatere a poluării ar trebui suportate de către poluatorul care cauzează poluarea. Ajutoarele pentru reabilitarea siturilor contaminate se justifică în cazurile în care persoana răspunzătoare de contaminare în temeiul legislaţiei aplicabile nu poate fi identificată. Cu toate acestea, ar trebui să se aplice condiţiile privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului, astfel cum sunt definite în Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului (¹), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE (²) şi prin Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, şi în Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 (³). Prin urmare, pentru a facilita repararea daunelor aduse mediului existente, acest tip de ajutoare ar trebui, în anumite condiţii, să facă obiectul exceptării pe categorii.

(66)În conformitate cu ierarhia deşeurilor stabilită în Directiva-cadru a Uniunii Europene privind deşeurile, Al şaptelea program de acţiune pentru mediu identifică reutilizarea şi reciclarea deşeurilor drept priorităţi-cheie ale politicii de mediu a Uniunii Europene. Ajutoarele de stat pentru aceste activităţi pot contribui la protecţia mediului cu condiţia respectării dispoziţiilor articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (Directiva-cadru privind deşeurile) (⁴). În plus, astfel de ajutoare nu ar trebui să scutească în mod indirect poluatorii de o sarcină pe care ar trebui să o suporte în temeiul dreptului Uniunii sau de o sarcină care ar trebui considerată ca fiind un cost normal al întreprinderii. Prin urmare, ajutoarele în beneficiul unor astfel de activităţi ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii, inclusiv atunci când este vorba despre deşeuri ale altor întreprinderi şi când, în absenţa ajutoarelor, materialele tratate ar fi aruncate sau tratate într-un mod mai puţin ecologic.

(67)O infrastructură energetică modernă este crucială atât pentru o piaţă integrată a energiei, cât şi pentru a permite Uniunii să îşi realizeze obiectivele în materie de climă şi de energie. În special, construcţia şi modernizarea infrastructurilor din regiunile asistate contribuie la coeziunea economică, socială şi teritorială a statelor membre şi a Uniunii în ansamblu, prin susţinerea investiţiilor şi a creării de locuri de muncă şi prin funcţionarea pieţelor de energie din zonele cele mai defavorizate. În vederea limitării efectelor de denaturare nejustificate pe care le pot avea astfel de ajutoare, nu ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii decât ajutoarele acordate pentru infrastructuri, sub rezerva legislaţiei privind piaţa internă a energiei şi în conformitate cu această legislaţie.

(68)Studiile de mediu pot contribui la identificarea investiţiilor necesare pentru atingerea unui nivel mai ridicat de protecţie a mediului. Prin urmare, ajutoarele de stat destinate să sprijine realizarea de studii de mediu care vizează susţinerea investiţiilor în protecţia mediului, astfel cum sunt reglementate în prezentul regulament, ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii. Întrucât auditurile energetice sunt obligatorii pentru întreprinderile mari, acestea nu ar trebui să beneficieze de ajutoare de stat.

(69)În conformitate cu articolul 107 alineatul (2) litera (b) din tratat, ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de dezastre naturale sunt compatibile cu piaţa internă. Pentru a asigura securitatea juridică, este necesar să se definească tipul de evenimente care poate constitui un dezastru natural ce face obiectul exceptării în temeiul prezentului regulament. În sensul prezentului regulament, cutremurele, alunecările de teren, inundaţiile, în special inundaţiile provocate de revărsarea apelor din râuri sau lacuri, avalanşele, tornadele, uraganele, erupţiile vulcanice şi incendiile necontrolate de origine naturală ar trebui considerate evenimente care constituie un dezastru natural. Daunele provocate de condiţii meteorologice nefavorabile, precum îngheţul, grindina, poleiul, ploaia sau seceta, care au loc cu o mai mare regularitate, nu ar trebui considerate un dezastru natural în sensul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat. Pentru a se asigura că ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de dezastre naturale fac, într-adevăr, obiectul exceptării, prezentul regulament ar trebui să stabilească condiţii pe baza practicii consacrate, a căror îndeplinire va asigura faptul că schemele de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de dezastre naturale pot beneficia de exceptare pe categorii. Condiţiile respective ar trebui să se refere, în special, la recunoaşterea oficială de către autorităţile competente ale statelor membre a caracterului de dezastru natural al evenimentului respectiv, la existenţa unei legături directe de cauzalitate între dezastrul natural şi daunele suferite de întreprinderea beneficiară, care poate fi şi o întreprindere aflată în dificultate, şi ar trebui să asigure evitarea supracompensării. Compensaţia nu ar trebui să depăşească ceea ce este necesar pentru a permite beneficiarului să revină la situaţia existentă înainte de producerea dezastrului.

(70)Ajutoarele acordate transporturilor aeriene şi maritime de călători au un caracter social în cazul în care răspund necesităţii de a garanta legături constante pentru rezidenţii din regiunile îndepărtate prin reducerea unora dintre costurile biletelor de călătorie pentru aceştia. Acesta ar putea fi cazul pentru regiunile ultraperiferice, Malta, Cipru, Ceuta şi Melilla, alte insule care fac parte din teritoriul unui stat membru, precum şi pentru zonele cu densitate redusă a populaţiei. În cazul în care o regiune îndepărtată este legată de Spaţiul Economic European prin mai multe rute de transport, inclusiv prin rute indirecte, ar trebui să fie posibil să se acorde ajutoare pentru toate rutele respective şi pentru transportul asigurat de către toţi transportatorii care operează pe rutele în cauză. Ajutoarele ar trebui acordate fără a se face discriminări în ceea ce priveşte identitatea transportatorului sau tipul de servicii şi ar putea include servicii regulate, de tip charter şi cu tarife reduse.

(71)Conectivitatea în bandă largă are o importanţă strategică pentru realizarea obiectivului Strategiei Europa 2020 privind o creştere şi o inovare inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi pentru coeziunea socială şi teritorială (¹). Ajutoarele pentru investiţii în infrastructurile de bandă largă vizează stimularea dezvoltării unor astfel de infrastructuri şi a realizării lucrărilor de geniu civil aferente în zonele în care nu există infrastructură comparabilă şi nici nu este probabil ca aceasta să fie dezvoltată de către operatorii de pe piaţă în viitorul apropiat. Având în vedere experienţa dobândită de Comisie, astfel de ajutoare pentru investiţii nu duc la denaturări nejustificate ale schimburilor comerciale şi ale concurenţei, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii. Aceste condiţii ar trebui să vizeze, în special, limitarea denaturărilor concurenţei prin condiţionarea ajutoarelor de o selecţie concurenţială şi neutră din punct de vedere tehnologic şi prin asigurarea accesului cu ridicata la reţelele care fac obiectul unor subvenţii, luându-se în considerare ajutoarele primite de operatorul de reţea. Deşi, în anumite condiţii, degruparea virtuală poate fi considerată echivalentă degrupării fizice, până când se va dobândi mai multă experienţă, este necesar să se evalueze de la caz la caz dacă un anumit produs de acces cu ridicata non-fizic sau virtual ar trebui considerat echivalent cu degruparea buclei locale a unei reţele de cupru sau fibră optică. Din acest motiv, şi până când o astfel de experienţă privind ajutoarele de stat în cazuri individuale sau privind contextul de reglementare ex ante poate fi luată în considerare într-o revizuire viitoare, ar trebui să se ceară degruparea fizică, cu scopul de a beneficia de prezentul regulament de exceptare pe categorii. Atunci când costurile viitoare şi evoluţiile veniturilor sunt incerte şi există o puternică asimetrie a informaţiilor, statele membre ar trebui să adopte şi modele de finanţare care includ elemente de monitorizare şi de recuperare pentru a permite o repartizare echilibrată a câştigurilor neprevăzute. Pentru a se evita o sarcină disproporţionată asupra proiectelor locale, de mici dimensiuni, aceste modele ar trebui instituite numai în cazul proiectelor care depăşesc un prag minim.

(72)În sectorul culturii şi al conservării patrimoniului, este posibil ca o serie de măsuri luate de statele membre să nu constituie ajutor deoarece nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat, de exemplu din cauză că activitatea respectivă nu are caracter economic sau pentru că nu sunt afectate schimburile comerciale dintre statele membre. În măsura în care astfel de măsuri sunt reglementate de articolul 107 alineatul (1) din tratat, instituţiile şi proiectele culturale nu duc, de obicei, la o denaturare semnificativă a concurenţei, iar experienţa dobândită din cazurile anterioare a demonstrat că astfel de ajutoare au efecte limitate asupra schimburilor comerciale. Articolul 167 din tratat recunoaşte importanţa pe care promovarea culturii o are pentru Uniune şi statele sale membre şi prevede că în acţiunile întreprinse în temeiul celorlalte dispoziţii ale tratatului, Uniunea ar trebui să ţină seama de aspectele culturale, în special pentru a respecta şi a promova diversitatea culturilor sale. Întrucât patrimoniul natural este deseori esenţial în modelarea patrimoniului artistic şi cultural, prin conservarea patrimoniului, în sensul prezentului regulament, ar trebui să se înţeleagă şi patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau recunoscut în mod oficial de către autorităţile publice competente ale unui stat membru. Având în vedere natura duală a culturii, aceasta fiind pe de o parte o resursă economică prin care se oferă oportunităţi importante pentru crearea de bunăstare şi de locuri de muncă şi, pe de altă parte, un vehicul de identităţi, de valori şi de sensuri care ne oglindesc şi ne modelează societăţile, normele privind ajutoarele de stat ar trebui să recunoască specificităţile culturii şi ale activităţilor economice legate de aceasta. Ar trebui să se stabilească o listă de obiective şi activităţi culturale eligibile şi ar trebui să se precizeze costurile eligibile. Sub incidenţa exceptării pe categorii ar trebui să intre atât investiţiile, cât şi ajutoarele de exploatare situate sub anumite praguri stabilite, cu condiţia ca supracompensarea să fie exclusă. În general, nu ar trebui să fie incluse activităţile care, deşi ar putea să prezinte un aspect cultural, au un caracter predominant comercial din cauza potenţialului lor mai ridicat de denaturare a concurenţei, precum presa şi revistele (scrise sau electronice). Mai mult, lista obiectivelor şi activităţilor culturale eligibile nu ar trebui să cuprindă activităţi comerciale, precum moda, designul sau jocurile video.

(73)Operele audiovizuale au un rol important în modelarea identităţilor europene şi reflectă diferitele tradiţii ale statelor membre şi ale regiunilor Uniunii. Deşi între filmele produse în afara Uniunii există o concurenţă puternică, circulaţia filmelor europene în afara ţării lor de origine este limitată din cauza fragmentării în pieţe naţionale sau regionale. Sectorul este caracterizat de costuri de investiţii ridicate, de o lipsă percepută de rentabilitate din cauza publicului restrâns şi de dificultăţi legate de obţinerea de finanţare privată suplimentară. Din cauza acestor factori, Comisia a elaborat criterii specifice pentru a evalua necesitatea, proporţionalitatea şi caracterul adecvat al ajutoarelor acordate pentru scrierea scenariilor şi pentru crearea, producţia, distribuţia şi promovarea operelor audiovizuale. În Comunicarea Comisiei privind ajutoarele de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale (¹) au fost stabilite criterii noi, iar acestea ar trebui să se reflecte în normele de exceptare pe categorii pentru schemele de ajutoare destinate operelor audiovizuale. Intensităţile mai ridicate ale ajutorului se justifică pentru producţiile şi coproducţiile transfrontaliere care au mai multe şanse să fie distribuite în mai multe state membre.

(74)Măsurile de ajutor pentru investiţii în infrastructurile sportive ar trebui să facă obiectul exceptării pe categorii în cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul regulament, în măsura în care reprezintă ajutoare de stat. În sectorul sportului este posibil ca o serie de măsuri adoptate de statele membre să nu constituie ajutoare de stat deoarece beneficiarul nu desfăşoară o activitate economică sau pentru că nu sunt afectate schimburile comerciale dintre statele membre. Este posibil ca, în anumite circumstanţe, acest lucru să fie valabil în cazul măsurilor de ajutor care au un caracter pur local sau care vizează sportul pentru amatori. Articolul 165 din tratat recunoaşte importanţa promovării obiectivelor europene ale sportului, având în vedere totodată caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum şi funcţia socială şi educativă a sportului. Ajutoarele pentru infrastructuri care deservesc mai multe scopuri de recreere, fiind astfel multifuncţionale, ar trebui, de asemenea, să facă obiectul exceptării pe categorii. Cu toate acestea, ajutoarele pentru infrastructurile turistice multifuncţionale, cum ar fi parcurile de distracţii şi facilităţile hoteliere, ar trebui exceptate numai în cazul în care fac parte dintr-o schemă de ajutoare regionale destinată activităţilor de turism dintr-o regiune asistată, care au un efect deosebit de pozitiv asupra dezvoltării regionale. Condiţiile de compatibilitate privind ajutoarele pentru infrastructuri sportive sau multifuncţionale ar trebui să garanteze, în special, accesul deschis şi nediscriminatoriu la infrastructurile respective şi o procedură echitabilă de atribuire a concesiunilor către un terţ, în conformitate cu dispoziţiile relevante din legislaţia Uniunii şi jurisprudenţa instanţelor Uniunii, pentru a construi, moderniza şi/sau exploata infrastructura respectivă. În cazul în care infrastructura sportivă este folosită de către cluburile sportive profesioniste, condiţiile tarifare pentru utilizarea infrastructurii de către aceste cluburi ar trebui puse la dispoziţia publicului pentru a asigura transparenţa şi egalitatea de tratament pentru utilizatori. Ar trebui să se asigure faptul că nu se acordă supracompensări.

(75)După cum se subliniază în concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010 care adoptă Strategia Europa 2020 (²), ar trebui depuse eforturi în vederea eliminării principalelor obstacole în calea creşterii la nivelul UE, inclusiv a celor legate de funcţionarea pieţei interne şi a infrastructurii. Disponibilitatea infrastructurilor locale reprezintă o condiţie prealabilă importantă pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi de consum şi pentru modernizarea şi dezvoltarea bazei industriale în vederea asigurării unei funcţionări depline a pieţei interne, astfel cum se menţionează în Recomandarea Consiliului privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre şi ale Uniunii (³), care face parte din orientările integrate ale Strategiei Europa 2020. Astfel de infrastructuri puse la dispoziţia părţilor interesate în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu permit crearea unui mediu propice pentru investiţii private şi creştere, contribuind astfel în mod pozitiv la îndeplinirea obiectivelor de interes comun, în special în ceea ce priveşte priorităţile şi obiectivele Strategiei Europa 2020 (⁴), în timp ce riscurile de denaturare rămân limitate. O serie de măsuri întreprinse de statele membre în ceea ce priveşte infrastructurile locale nu constituie ajutoare de stat întrucât nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat, de exemplu fiindcă beneficiarul nu desfăşoară o activitate economică, fiindcă nu există efecte asupra schimburilor comerciale între statele membre sau fiindcă măsura constă în compensare pentru un serviciu de interes economic general care îndeplineşte toate criteriile cauzei Altmark (⁵). Cu toate acestea, în cazul în care finanţarea acestor infrastructuri locale constituie, într-adevăr, ajutoare de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, aceste ajutoare nu ar trebui exceptate de la obligaţia de notificare decât atunci când sunt acordate ajutoare de valoare mică.

(76)Întrucât ajutoarele pentru alte tipuri de infrastructuri pot face obiectul unor criterii specifice şi bine concepute care asigură compatibilitatea acestora cu piaţa internă, dispoziţiile prezentului regulament referitoare la ajutoarele pentru infrastructurile locale nu ar trebui să se aplice ajutoarelor acordate următoarelor tipuri de infrastructuri: infrastructurile de cercetare, clusterele de inovare, sistemele de termoficare şi răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic, infrastructurile energetice, reciclarea şi reutilizarea deşeurilor, infrastructurile în bandă largă, cultura şi conservarea patrimoniului, infrastructurile sportive şi infrastructurile de agrement multifuncţionale, aeroporturile şi porturile.

(77)Având în vedere experienţa Comisiei în acest domeniu, politica în domeniul ajutoarelor de stat ar trebui să fie revizuită periodic. Prin urmare, perioada de aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie limitată. Este necesar să se prevadă dispoziţii tranzitorii, inclusiv normele aplicabile schemelor de ajutoare exceptate la sfârşitul perioadei de aplicare a prezentului regulament. Astfel de norme ar trebui să acorde statelor membre timpul necesar pentru a se adapta la orice regim viitor. Cu toate acestea, perioada de adaptare nu ar trebui să se aplice schemelor de ajutoare regionale, inclusiv schemelor de ajutoare regionale pentru dezvoltare urbană, a căror exceptare trebuie să expire la data la care expiră hărţile ajutoarelor regionale aprobate, şi nici anumitor scheme de ajutoare de finanţare de risc,

CUPRINS

CAPITOLUL I: Dispoziţii comune

CAPITOLUL II: Monitorizare

CAPITOLUL III: Dispoziţii specifice pentru diferitele categorii de ajutoare

Secţiunea 1 - Ajutoarele regionale

Secţiunea 2 - Ajutoarele destinate IMM-urilor

Secţiunea 3 - Ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanţare

Secţiunea 4 - Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

Secţiunea 5 - Ajutoarele pentru formare

Secţiunea 6 - Ajutoarele pentru lucrătorii defavorizaţi şi pentru lucrătorii cu handicap

Secţiunea 7 - Ajutoarele pentru protecţia mediului

Secţiunea 8 - Ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale

Secţiunea 9 - Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate

Secţiunea 10 - Ajutoarele pentru infrastructurile de bandă largă

Secţiunea 11 - Ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului

Secţiunea 12 - Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale

Secţiunea 13 - Ajutoarele pentru infrastructurile locale

CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale

CAPITOLUL I:DISPOZIŢII COMUNE

Art. 1: Domeniul de aplicare

(1)Prezentul regulament se aplică următoarelor categorii de ajutoare:

a)schemelor prevăzute în secţiunile 1 (cu excepţia articolului 15), 2 (cu excepţia articolelor 19c şi 19d), 3, 4, 7 (cu excepţia articolului 44) şi 10 din capitolul III din prezentul regulament, în cazul în care bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat per stat membru depăşeşte 150 de milioane EUR, după 6 luni de la intrarea lor în vigoare, precum şi ajutoarele puse în aplicare sub formă de produse financiare în temeiul capitolului III secţiunea 16, în cazul în care bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat per stat membru depăşeşte 200 milioane EUR, la şase luni de la intrarea lor în vigoare. În cazul ajutoarelor prevăzute în secţiunea 16 din capitolul III din prezentul regulament, numai contribuţiile unui stat membru la compartimentul pentru statele membre al garanţiei UE, menţionat la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*1), care sunt alocate unui anumit produs financiar sunt luate în considerare pentru a evalua dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat al respectivului stat membru pentru produsul financiar depăşeşte 200 de milioane EUR. Comisia poate hotărî ca prezentul regulament să continue să se aplice pe o perioadă mai lungă pentru oricare dintre aceste scheme de ajutoare după ce a analizat planul de evaluare relevant care i-a fost notificat de statul membru, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. În cazul în care Comisia a prelungit deja aplicarea prezentului regulament dincolo de primele 6 luni în ceea ce priveşte aceste scheme, statele membre pot decide să prelungească schemele în cauză până la încheierea perioadei de aplicare a prezentului regulament, cu condiţia ca respectivul stat membru să fi prezentat un raport de evaluare în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Comisie;

(2)Prezentul regulament nu se aplică:

a)schemelor prevăzute în secţiunile 1 (cu excepţia articolului 15, 2, 3, 4, 7 (cu excepţia articolului 44) şi 10 din capitolul III din prezentul regulament şi ajutoarelor puse în aplicare sub forma produselor financiare prevăzute în secţiunea 16 din capitolul menţionat, dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat pe stat membru depăşeşte 150 de milioane EUR, la şase luni după intrarea în vigoare a acestora. În cazul ajutoarelor prevăzute în secţiunea 16 din capitolul III din prezentul regulament, numai contribuţiile unui stat membru la compartimentul pentru statele membre al garanţiei UE, menţionat la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*), care sunt alocate unui anumit produs financiar sunt luate în considerare pentru a evalua dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat al respectivului stat membru pentru produsul financiar depăşeşte 150 de milioane EUR. Comisia poate hotărî ca prezentul regulament să continue să se aplice pe o perioadă mai lungă pentru oricare dintre aceste scheme de ajutoare după ce a analizat planul de evaluare relevant care i-a fost notificat de statul membru, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. În cazul în care Comisia a prelungit deja aplicarea prezentului regulament dincolo de primele şase luni în ceea ce priveşte aceste scheme, statele membre pot decide să prelungească schemele în cauză până la încheierea perioadei de aplicare a prezentului regulament, cu condiţia ca respectivul stat membru să fi prezentat un raport de evaluare în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Comisie. Cu toate acestea, ajutoarele regionale acordate în temeiul prezentului regulament se pot prelungi, prin derogare, până la încheierea perioadei de valabilitate a hărţilor ajutoarelor regionale relevante;

(3)Prezentul regulament nu se aplică:

a)ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului şi acvaculturii, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*2), cu excepţia următoarelor:

b)ajutoarelor acordate în sectorul producţiei agricole primare, cu excepţia ajutoarelor regionale pentru investiţii în regiunile ultraperiferice, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a ajutoarelor pentru consultanţă în favoarea IMM-urilor, a ajutoarelor pentru finanţare de risc, a ajutoarelor pentru cercetare şi dezvoltare, a ajutoarelor pentru inovare destinate IMM-urilor, a ajutoarelor de mediu, a ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizaţi şi pentru lucrătorii cu handicap, a ajutoarelor pentru proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC), a ajutoarelor pentru proiectele de cooperare teritorială europeană, a ajutoarelor incluse în produse financiare sprijinite de Fondul InvestEU, a ajutoarelor pentru microîntreprinderi sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură, astfel cum se menţionează la articolul 19c, şi a ajutoarelor pentru IMM-uri sub forma unor intervenţii publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creşterii preţurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel cum se menţionează la articolul 19d;

e)categoriilor de ajutoare regionale la care se referă articolul 13.

În cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în sectoarele excluse menţionate la literele (a), (b) sau (c) din primul paragraf, cât şi în sectoarele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activităţi, cu condiţia ca statele membre să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităţilor sau o distincţie între costuri, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezentul regulament.

(4)Prezentul regulament nu se aplică:

a)schemelor de ajutoare care nu exclud în mod explicit plata unui ajutor individual acordat unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat, emis în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor acordat de acelaşi stat membru a fost declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă, cu excepţia schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale şi a schemelor de ajutoare care intră sub incidenţa articolului 19b, a secţiunii 2a, precum şi a secţiunii 16 din capitolul III;

c)ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate, cu excepţia schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale, a schemelor de ajutoare la înfiinţare, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a schemelor de ajutoare care intră sub incidenţa articolului 19b, a ajutoarelor pentru IMM-uri acordate în temeiul articolului 56f şi a ajutoarelor acordate intermediarilor financiari în temeiul articolelor 16, 21, 22 şi 39, precum şi în temeiul secţiunii 16 din capitolul III, cu condiţia ca întreprinderile aflate în dificultate să nu beneficieze de un tratament mai favorabil decât alte întreprinderi. Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică, prin derogare, întreprinderilor care nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019, dar care au devenit întreprinderi aflate în dificultate în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2021.

(5)Prezentul regulament nu se aplică măsurilor de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condiţiile asociate lor sau prin metoda lor de finanţare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special:

Art. 2: Definiţii

I._

4."lucrător defavorizat" înseamnă orice persoană care:

6."costuri de transport" înseamnă costurile de transport contra cost în numele unui terţ suportate efectiv de beneficiari pentru fiecare călătorie, cuprinzând:

8."comercializarea produselor agricole" înseamnă deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei alte activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi;

16."plan de evaluare" înseamnă un document care conţine cel puţin următoarele elemente minime: obiectivele schemei de ajutoare care urmează a fi evaluată, întrebările evaluării, indicatorii de rezultat, metodologia avută în vedere pentru efectuarea evaluării, cerinţele privind colectarea datelor, calendarul propus al evaluării inclusiv data prezentării raportului final de evaluare, descrierea organismului independent care efectuează evaluarea sau a criteriilor care vor fi utilizate pentru selectarea acestuia şi modalităţile prin care se asigură că evaluarea devine publică;

18."întreprindere în dificultate" înseamnă o întreprindere care se află în cel puţin una din situaţiile următoare:

a)În cazul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată [alta decât un IMM care există de mai puţin de 3 ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM care îndeplineşte condiţia prevăzută la articolul 21 alineatul (3) litera (b) şi care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligenţă efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziţii, «societate cu răspundere limitată» se referă în special la tipurile de societăţi comerciale menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*5), iar «capital social» include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.

b)În cazul unei societăţi comerciale în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii [alta decât un IMM care există de mai puţin de trei ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM care îndeplineşte condiţia prevăzută la articolul 21 alineatul (3) litera (b) şi care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligenţă efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziţii, «o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii» se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE."

20.«valoarea ajustată a ajutoarelor» înseamnă valoarea maximă permisă a ajutoarelor pentru un proiect mare de investiţii, calculată conform formulei:

23."demararea lucrărilor" înseamnă fie demararea lucrărilor de construcţii în cadrul investiţiei, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiţia devine ireversibilă, în funcţie de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri şi lucrările pregătitoare, cum ar fi obţinerea permiselor şi realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, "demararea lucrărilor" corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea preluată;

32.«creştere netă a numărului de angajaţi» înseamnă o creştere netă a numărului de angajaţi în unitatea în cauză în raport cu media pe o anumită perioadă de timp, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a oricăror locuri de muncă pierdute în perioada respectivă. Numărul de persoane angajate cu normă întreagă, cu fracţiune de normă şi cu contract sezonier trebuie considerat ţinându-se seama de fracţiunile de unităţi de muncă anuală ale acestora;

39.«profit din exploatare» înseamnă diferenţa dintre veniturile actualizate şi valoarea actualizată a costurilor de exploatare pe durata de viaţă economică a investiţiei, în cazul în care această diferenţă este pozitivă. Costurile de exploatare includ costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, administrarea, dar exclud costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii. Actualizarea veniturilor şi a costurilor de exploatare cu ajutorul unei rate de actualizare corespunzătoare permite realizarea unui profit rezonabil;

II.Definiţii în domeniul ajutoarelor regionale

43.«industrie siderurgică» înseamnă producţia unuia sau mai multora dintre următoarele:

(c)produse finite la cald din fier, din oţel obişnuit sau din oţel special:

şine, traverse, etriere şi eclise, grinzi, profiluri grele şi bare de minimum 80 mm, palplanşe, bare şi profile de maximum 80 mm şi benzi de oţel de maximum 150 mm, sârmă laminată, profile cu secţiunea rotundă şi pătrată pentru ţevi, benzi de oţel şi benzi laminate la cald (inclusiv benzi pentru ţevi), table laminate la cald (acoperite şi neacoperite), plăci şi table cu grosimea de minimum 3 mm, oţeluri late de minimum 150 mm, cu excepţia produselor trefilate, barelor calibrate şi pieselor turnate din fontă;

45.«sectorul transporturilor» înseamnă transportul de pasageri cu aeronave, transportul maritim, transportul rutier, transportul feroviar şi transportul pe căile navigabile interioare sau serviciile de transport de marfă contra cost în numele unui terţ; mai exact, «sectorul transporturilor» înseamnă următoarele activităţi în conformitate cu Nomenclatorul statistic al activităţilor economice (NACE Rev. 2), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*6):

49.«investiţie iniţială» înseamnă una dintre următoarele:

(a)o investiţie în active corporale şi necorporale legată de una sau mai multe dintre următoarele activităţi:

51.«investiţie iniţială care creează o nouă activitate economică» înseamnă:

59."proiect de dezvoltare urbană (PDU)" înseamnă un proiect de investiţii care are potenţialul de a sprijini punerea în aplicare a intervenţiilor avute în vedere în cadrul unei abordări integrate a dezvoltării urbane durabile şi de a contribui la realizarea obiectivelor definite în această abordare, ceea ce include proiectele a căror rată internă de rentabilitate (RIR) poate să nu fie suficientă pentru a atrage finanţare pe baza unor considerente strict comerciale. Un proiect de dezvoltare urbană poate fi organizat sub formă de compartiment separat de finanţare în cadrul structurilor juridice ale investitorului privat beneficiar sau sub formă de entitate juridică separată, de exemplu ca entitate cu scop special;

61^1.«relocare» înseamnă transferul unei activităţi identice sau similare sau a unei părţi a acesteia de la o unitate a uneia dintre părţile contractante la Acordul privind SEE (unitatea iniţială) către unitatea unei alte părţi contractante la Acordul privind SEE unde are loc investiţia care beneficiază de ajutor (unitatea care beneficiază de ajutor). Există un transfer în cazul în care produsul sau serviciul de la unitatea iniţială şi de la unitatea care beneficiază de ajutor au cel puţin parţial aceleaşi scopuri, îndeplinesc cerinţele sau necesităţile aceluiaşi tip de clienţi şi se pierd locuri de muncă în activităţi identice sau similare la una din unităţile iniţiale ale beneficiarului din SEE;

III.Definiţii în domeniul ajutoarelor destinate IMM-urilor

IV.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru accesul IMM-urilor la finanţare

66."investiţie de cvasicapital" înseamnă un tip de finanţare încadrată între finanţarea prin participare la capital şi finanţarea prin îndatorare care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar şi un risc mai scăzut decât capitalul propriu comun, a cărei rentabilitate pentru deţinător se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile întreprinderii subiacente vizate şi care nu sunt garantate în caz de neplată. Investiţiile de cvasicapital pot fi structurate ca datorie, negarantată şi subordonată, inclusiv datorie de tip mezanin, şi, în unele cazuri, convertibilă în capital propriu, sau drept capital propriu preferenţial;

72.«investitor privat independent» înseamnă un investitor care este privat şi independent, astfel cum este definit la prezentul punct. Investitori «privaţi» înseamnă investitori care, indiferent de structura acţionariatului lor, urmăresc un interes pur comercial, utilizează resurse proprii şi suportă toate riscurile legate de investiţia lor, în categoria lor încadrându-se, în special: instituţii de credit care investesc pe risc propriu şi din resurse proprii, fonduri şi fundaţii private, birouri familiale şi investitori providenţiali, investitori corporativi, societăţi de asigurare, fonduri de pensii, instituţii academice, precum şi persoane fizice care desfăşoară sau nu o activitate economică. Banca Europeană de Investiţii, Fondul European de Investiţii, o instituţie financiară internaţională la care un stat membru este acţionar sau o entitate juridică ce desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfăşurare de activităţi de dezvoltare sau de promovare (bancă naţională de promovare sau o altă instituţie de promovare) nu vor fi considerate investitori privaţi în sensul prezentei definiţii. Investitor «independent» înseamnă un investitor care nu este acţionar al întreprinderii eligibile în care investeşte. În contextul investiţiilor de continuare, un investitor rămâne «independent» dacă a fost considerat un investitor independent într-o rundă de investiţii anterioară. În momentul înfiinţării unei noi întreprinderi, investitorii privaţi, inclusiv fondatorii noii întreprinderi, sunt consideraţi a fi independenţi în raport cu întreprinderea respectivă;

79.«entitate căreia i-a fost încredinţată execuţia» înseamnă Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii, o instituţie financiară internaţională la care un stat membru este acţionar sau o entitate juridică ce desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfăşurare de activităţi de dezvoltare sau de promovare (bancă naţională de promovare sau o altă instituţie de promovare). Entitatea căreia i-a fost încredinţată execuţia poate fi selectată sau desemnată direct în conformitate cu dispoziţiile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*7) sau în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*8) sau cu articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*9), după caz;

(^*8)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(^*9)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

80.«întreprindere inovatoare» înseamnă o întreprindere care îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

(c)în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: (i) i s-a acordat o etichetă de calitate «marca de excelenţă» de către Consiliul European pentru Inovare, în conformitate cu programul de lucru pentru perioada 2018-2020 al Orizont 2020 adoptat prin Decizia de punere în aplicare C(2017) 7124 a Comisiei (^*10) ori cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*11); sau (ii) a primit o investiţie de la Fondul Consiliului European pentru Inovare, cum ar fi o investiţie în contextul programului Accelerator, astfel cum se menţionează la articolul 48 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/695;

(d)în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: (i) a participat la orice acţiune din cadrul iniţiativei Comisiei în domeniul spaţial «CASSINI» (cum ar fi acceleratorul de afaceri ori cooperare) (^*12); sau (ii) a primit investiţii de la instrumentul de finanţare a creşterii şi de tip seed din cadrul iniţiativei CASSINI sau din partea proiectului-pilot «InnovFin Space Equity»; sau (iii) i-a fost acordat un premiu CASSINI; sau (iv) i-a fost acordată finanţare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 în domeniul cercetării spaţiale, ceea ce a dus la crearea unei întreprinderi nou-înfiinţate; (v) sau i s-a acordat finanţare în calitate de beneficiar al unei acţiuni de cercetare şi dezvoltare în cadrul Fondului european de apărare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*13); sau (vi) i s-a acordat finanţare în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*14);

81.«platformă alternativă de tranzacţionare» înseamnă un sistem multilateral de tranzacţionare, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*15), în care cel puţin 50 % din instrumentele financiare admise la tranzacţionare sunt emise de IMM-uri;

82."împrumut" înseamnă un acord prin care creditorul are obligaţia de a pune la dispoziţia debitorului o sumă de bani convenită pentru o perioadă convenită şi în temeiul căruia debitorul are obligaţia de a rambursa suma respectivă în decursul perioadei convenite. Acesta poate lua forma unui împrumut sau a unui alt instrument de finanţare, inclusiv a unui contract de leasing, care oferă creditorului o componentă predominantă cu randament minim. Refinanţarea împrumuturilor existente nu constituie un împrumut eligibil;

V.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

83."organizaţie de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor" înseamnă o entitate (cum ar fi universităţile sau institutele de cercetare, agenţiile de transfer de tehnologie, intermediarii pentru inovare, entităţile de colaborare fizice sau virtuale orientate spre cercetare), indiferent de statutul său juridic (organizaţie de drept public sau privat) sau de modalitatea de finanţare, al cărei obiectiv principal este de a efectua în mod independent cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă rezultatele unor astfel de activităţi prin predare, publicare sau transfer de cunoştinţe. În cazul în care entitatea desfăşoară şi activităţi economice, finanţarea, costurile şi veniturile activităţilor economice respective trebuie să fie contabilizate separat. Întreprinderile care pot exercita o influenţă decisivă asupra unei astfel de entităţi, de exemplu, în calitate de acţionari sau asociaţi, nu pot beneficia de acces preferenţial la rezultatele generate de aceasta;

85.«cercetare industrială» înseamnă cercetare sau investigaţie critică planificată în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii ori pentru realizarea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente, inclusiv a produselor, proceselor sau serviciilor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii şi tehnologii digitale, cum ar fi supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date şi tehnologiile de tip cloud).

86.«dezvoltare experimentală» înseamnă dobândirea, combinarea, modelarea şi utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific, tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite, inclusiv produse, procese sau servicii digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii şi tehnologii digitale, cum ar fi, de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date şi tehnologiile de tip cloud sau edge). Aceasta poate cuprinde, de exemplu, şi activităţi care vizează definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a unor noi produse, procese sau servicii.

Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative pentru condiţiile de funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce noi îmbunătăţiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final şi a cărui producţie este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare.

90."colaborare efectivă" înseamnă colaborare între cel puţin două părţi independente în vederea schimbului de cunoştinţe şi tehnologii sau în vederea atingerii unui obiectiv comun, bazată pe diviziunea muncii, în cadrul căreia părţile definesc de comun acord domeniul de aplicare a proiectului de colaborare, contribuie la punerea în aplicare a acestuia şi împart riscurile şi rezultatele. Este posibil ca una sau mai multe părţi să suporte integral costurile proiectului şi, prin urmare, celelalte părţi să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta. Cercetarea contractuală şi furnizarea de servicii de cercetare nu sunt considerate forme de colaborare;

90^1.«alte aplicaţii decât cele din domeniul apărării» în sensul articolului 25e se referă la aplicaţii în alte produse decât produsele din domeniul apărării enumerate în anexa la Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*16).

91."infrastructură de cercetare" înseamnă instalaţii, resurse şi servicii conexe utilizate de comunitatea ştiinţifică pentru a desfăşura activităţi de cercetare în domeniile sale respective şi cuprinde principalele echipamente sau seturi de instrumente ştiinţifice, resurse de cunoştinţe precum colecţii, arhive sau informaţii ştiinţifice structurate, infrastructurile generice bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor cum ar fi reţelele, materialul informatic, programele de software şi instrumentele de comunicare, precum şi orice alte mijloace necesare pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare. Asemenea infrastructuri pot fi "localizate" într-un singur sit sau "distribuite" (o reţea organizată de resurse), în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 723/2009 din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorţiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) (¹);

92.«clustere de inovare» înseamnă structuri sau grupuri organizate de părţi independente (cum ar fi întreprinderi nou-înfiinţate inovatoare, întreprinderi mici şi mijlocii şi întreprinderi mari, precum şi organizaţii de cercetare şi de diseminare a cunoştinţelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare şi experimentare, centre de inovare digitală, organizaţii non-profit şi alţi operatori economici afiliaţi) concepute pentru a stimula activitatea inovatoare şi noi modalităţi de colaborare (de exemplu, prin mijloace digitale) prin utilizarea în comun şi/sau promovarea utilizării în comun a echipamentelor şi a schimbului de cunoştinţe şi cunoştinţe de specialitate şi prin contribuţii efective la transferul de cunoştinţe, stabilirea de contacte, diseminarea informaţiilor şi colaborarea între întreprinderi şi alte organizaţii din cluster. Centrele de inovare digitală [inclusiv centrele europene de inovare digitală finanţate în cadrul programului Europa digitală gestionat la nivel central, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*17)] sunt entităţi al căror scop este de a stimula adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, cum ar fi inteligenţa artificială, cloud, calculul de vârf şi de înaltă performanţă şi securitatea cibernetică, de către industrie (în special de către IMM-uri) şi de către organizaţiile din sectorul public. Centrele de inovare digitală se pot califica drept clustere de inovare în sensul prezentului regulament.

94.«servicii de consultanţă în domeniul inovării» înseamnă servicii de consultanţă, asistenţă sau formare profesională în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe, achiziţia, protecţia sau valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor şi a reglementărilor care le conţin, precum şi servicii de consultanţă, asistenţă sau formare profesională în ceea ce priveşte introducerea sau utilizarea de tehnologii şi soluţii inovatoare (inclusiv tehnologii şi soluţii digitale);

95.«servicii de sprijinire a inovării» înseamnă furnizarea de spaţii de lucru, bănci de date, servicii de cloud şi de stocare a datelor, biblioteci, studii de piaţă, laboratoare, etichetare a calităţii, testare, experimentare şi certificare sau alte servicii conexe, inclusiv serviciile furnizate de organizaţii de cercetare şi de diseminare a cunoştinţelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare şi experimentare sau clustere de inovare, în scopul dezvoltării de produse, procese sau servicii mai eficace sau mai avansate din punct de vedere tehnologic, inclusiv punerea în aplicare a unor tehnologii şi soluţii inovatoare (inclusiv tehnologii şi soluţii digitale);

96.«inovare organizaţională» înseamnă punerea în aplicare a unei noi metode organizaţionale la nivelul întreprinderii (la nivel de grup în sectorul industrial vizat din SEE), organizarea locului de muncă sau relaţiile externe, inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiţie modificările care sunt bazate pe metode organizaţionale deja în funcţiune în întreprindere, a modificărilor aduse strategiei de gestionare, a fuziunilor şi achiziţiilor, a încetării utilizării unui proces, a simplei înlocuiri sau majorări a capitalului, a schimbărilor rezultate numai din modificarea preţurilor factorilor, a personalizării, a localizării, a schimbărilor regulate, sezoniere şi a altor schimbări ciclice şi a comercializării de produse noi sau îmbunătăţite semnificativ;

97.«inovare de proces» înseamnă punerea în aplicare a unei metode de producţie sau de implementare noi ori îmbunătăţite semnificativ, inclusiv modificări semnificative ale tehnicilor, echipamentelor sau software-ului, la nivelul întreprinderii (la nivelul grupului din sectorul industrial vizat din SEE), inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii sau soluţii digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiţie schimbările sau îmbunătăţirile minore, creşterea capacităţilor de producţie sau de prestare de servicii prin adăugarea de sisteme de fabricaţie sau logistice care sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate deja, încetarea utilizării unui proces, simpla înlocuire sau majorare a capitalului, schimbări rezultate numai din modificarea preţurilor factorilor, personalizarea producţiei, localizarea, schimbările regulate, sezoniere şi alte schimbări ciclice şi comercializarea de produse noi sau îmbunătăţite semnificativ;

98^1.«infrastructură de testare şi experimentare» înseamnă instalaţiile, echipamentele, capacităţile şi resursele, ca, de exemplu, bancurile de încercare, liniile-pilot, demonstratorii, instalaţiile de testare sau laboratoarele vii, precum şi serviciile de sprijin conexe utilizate în principal de întreprinderile, în special IMM-uri, care încearcă să obţină sprijin pentru testare şi experimentare, în scopul de a dezvolta produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite, precum şi pentru testarea şi extinderea utilizării tehnologiilor, pentru a avansa prin cercetare industrială şi dezvoltare experimentală. Accesul la infrastructurile de testare şi experimentare finanţate din fonduri publice este deschis mai multor utilizatori şi trebuie să fie acordat în mod transparent şi nediscriminatoriu şi în condiţiile pieţei. Infrastructurile de testare şi experimentare sunt uneori cunoscute şi sub denumirea de infrastructuri tehnologice (^*18);

VI.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizaţi şi pentru lucrătorii cu handicap

VII.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru protecţia mediului

101.«protecţia mediului» înseamnă orice acţiune sau activitate menită să reducă sau să prevină poluarea, impactul negativ asupra mediului sau un alt prejudiciu asupra mediului fizic (inclusiv asupra aerului, a apei, a solului), a ecosistemelor sau a resurselor naturale rezultat din activităţile umane, inclusiv să atenueze schimbările climatice, să reducă riscul unor astfel de prejudicii, să protejeze şi să refacă biodiversitatea sau să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale, inclusiv măsuri de economisire a energiei şi utilizarea de surse regenerabile de energie şi alte tehnici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de alţi poluanţi, precum şi să realizeze trecerea la modelele economiei circulare pentru a reduce consumul de materii prime şi a spori eficienţa. Aceasta include, de asemenea, acţiuni care consolidează capacitatea de adaptare şi reduc la minimum vulnerabilitatea la impactul schimbărilor climatice;

102.«standard al Uniunii» înseamnă:

(b)obligaţia de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile (BAT), astfel cum sunt definite în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*19), şi de a garanta că nivelurile de emisie nu sunt mai ridicate decât nivelurile care s-ar fi înregistrat prin aplicarea BAT; în cazurile în care nivelurile emisiilor asociate BAT au fost definite în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE sau în temeiul altor directive aplicabile, nivelurile respective se vor aplica în sensul prezentului regulament; dacă nivelurile respective sunt exprimate ca interval, se va aplica limita în care se atinge BAT pentru prima dată în cazul întreprinderii în cauză;

102^3.«hidrogen produs din surse regenerabile de energie» înseamnă hidrogen produs din energie din surse regenerabile în conformitate cu metodologiile stabilite în Directiva (UE) 2018/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*20) pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi;

102^6.«vehicul nepoluant» înseamnă:

(b)în ceea ce priveşte vehiculele rutiere grele:

(c)în ceea ce priveşte navele de navigaţie interioară:

- o navă de navigaţie interioară pentru transportul de marfă care are emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO2/tonă-kilometru (g CO2/tkm), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul indicelui privind eficienţa energetică în exploatare (EEOI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale, care sunt cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referinţă a emisiilor de CO2 stabilită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH), astfel cum a fost publicată în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(d)în ceea ce priveşte navele maritime:

- o navă maritimă şi de coastă pentru transportul de pasageri, pentru transportul de mărfuri, pentru operaţiuni portuare sau pentru activităţi auxiliare care: (i) are un motor hibrid sau cu dublă alimentare care obţine cel puţin 25 % din energia sa din combustibili cu zero emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO2 sau din energie electrică de la priză pentru funcţionarea sa normală pe mare şi în porturi; sau (ii) a atins valoarea indicelui eficienţei energetice de proiectare (EEDI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (EEDI) cu 10 % sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 şi poate funcţiona cu combustibili cu zero emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO2 sau cu combustibili din surse regenerabile;

- o navă maritimă şi de coastă pentru transportul de mărfuri care este utilizată exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere şi pe distanţe scurte, concepută pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare şi care are emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO2, calculate cu ajutorul indicelui privind eficienţa energetică în exploatare (EEDI), cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referinţă a emisiilor de CO2 determinată pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

102^7.«vehicul cu emisii zero» înseamnă:

(a)în ceea ce priveşte vehiculele cu două şi trei roţi şi cvadriciclurile: un vehicul care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*23), cu zero emisii de CO2 la ţeava de evacuare, calculat în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 24 şi în anexa V la regulamentul respectiv;

(b)în ceea ce priveşte vehiculele rutiere uşoare: un vehicul din categoria M1, M2 sau N1 cu emisii zero de CO2 la ţeava de evacuare, determinate în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei (^*24);

102^9.«echipamente mobile de handling la sol» înseamnă echipamente mobile utilizate în activităţile de servicii conexe transportului aerian sau maritim;

103^5.«întreprindere mică cu capitalizare medie» înseamnă o întreprindere care nu este IMM şi al cărei număr de angajaţi nu depăşeşte 499, calculat în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I, a cărei cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 100 de milioane EUR sau al cărei bilanţ anual nu depăşeşte 86 de milioane EUR; mai multe entităţi sunt considerate o singură întreprindere dacă este îndeplinită oricare dintre condiţiile enumerate la articolul 3 alineatul (3) din anexa I. În sensul aplicării articolului 56e alineatul (10) şi a articolului 56f, întreprindere mică cu capitalizare medie înseamnă o întreprindere care nu este un IMM şi are până la 499 de angajaţi;

109.«energie din surse regenerabile» sau «energie regenerabilă» înseamnă energia generată de instalaţii care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001, precum şi cota, din punctul de vedere al valorii calorice, a energiei produse din surse regenerabile de energie în instalaţii hibride care utilizează şi surse de energie convenţională şi include energia electrică regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare conectate "din spatele contorului" (instalate în comun sau ca o completare la instalaţia regenerabilă), dar exclude energia electrică produsă ca urmare a sistemelor de stocare;

118.«deficit de finanţare» înseamnă costurile nete suplimentare determinate de diferenţa dintre veniturile şi costurile economice (inclusiv costurile de investiţie şi de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor şi cele aferente proiectului alternativ pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absenţa ajutorului. Pentru a determina deficitul de finanţare, statul membru trebuie să cuantifice, pentru scenariul factual şi un scenariu contrafactual credibil, toate costurile şi veniturile principale, costul mediu ponderat al capitalului («CMPC») estimat al beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum şi valoarea actualizată netă («VAN») pentru scenariul factual şi cel contrafactual, pe întreaga durată de viaţă a proiectului. Costul suplimentar net tipic poate fi estimat ca diferenţa dintre VAN pentru scenariul factual şi pentru scenariul contrafactual pe durata de viaţă de referinţă a proiectului;

123^4.«refacere» înseamnă procesul de sprijinire a refacerii unui ecosistem ca mijloc de conservare a biodiversităţii şi de sporire a rezilienţei ecosistemelor, în special la schimbările climatice. Refacerea ecosistemelor include măsuri luate pentru îmbunătăţirea stării unui ecosistem şi pentru recrearea sau restabilirea unui ecosistem în cazul în care starea respectivă s-a pierdut, precum şi pentru îmbunătăţirea rezilienţei ecosistemului şi a adaptării la schimbările climatice;

124^2.«sisteme de termoficare şi de răcire centralizată» înseamnă instalaţii de producere a încălzirii şi/sau a răcirii şi reţele de stocare şi de distribuţie a energiei termice, care cuprind atât reţeaua primară – de transport – , cât şi reţeaua secundară de conducte, pentru furnizarea de căldură sau răcire consumatorilor. Menţiunea referitoare la încălzirea centralizată trebuie interpretată ca referindu-se la sistemele de termoficare şi/sau răcire centralizată, în funcţie de modul în care reţelele furnizează încălzire sau răcire, în comun sau separat;

130.«infrastructură energetică» înseamnă orice echipament sau instalaţie fizică care este situată în Uniune sau care conectează Uniunea cu una sau mai multe ţări terţe şi care se încadrează în următoarele categorii:

(a)electricitate:

(i)sisteme de transport şi distribuţie, "transport" însemnând transportul de energie electrică terestru, precum şi offshore, în reţeaua interconectată de foarte înaltă şi de înaltă tensiune, în scopul livrării energiei electrice către clienţii finali sau către distribuitori, dar fără a include şi furnizarea, iar "distribuţie" însemnând transportul de energie electrică terestru, precum şi offshore, în reţele de distribuţie de înaltă, medie şi joasă tensiune, în vederea livrării sale către clienţi, dar fără a include şi furnizarea;

(iv)reţele electrice inteligente, adică sisteme şi componente care integrează tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, prin platforme digitale operaţionale, sisteme de control şi tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transport, cât şi pentru distribuţie, având ca scop o reţea de transport şi distribuţie a energiei electrice mai sigură, mai eficientă şi mai inteligentă, creşterea capacităţii de integrare a unor noi forme de producţie, stocare şi consum şi facilitarea unor noi modele de afaceri şi structuri de piaţă;

(v)reţele electrice offshore, adică orice echipament sau instalaţie de transport sau de distribuţie a energiei electrice în sensul definiţiei prevăzute la punctul (i) care are o dublă funcţionalitate: interconectarea şi transportul sau distribuţia energiei electrice din surse regenerabile offshore de la siturile de generare offshore către două sau mai multe ţări. Aceasta include şi reţelele inteligente, precum şi orice echipament adiacent sau instalaţie adiacentă offshore, care îndeplinesc un rol esenţial pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, securitate şi eficienţă, inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control, precum şi staţiile electrice necesare dacă acestea asigură, de asemenea, interoperabilitatea tehnologică şi, printre altele, compatibilitatea interfeţei dintre diferite tehnologii;

(b)gaz (gazele naturale, biogazul – inclusiv biometanul – şi/sau gazele regenerabile de origine nebiologică):

(v)reţele inteligente de gaze, adică oricare dintre următoarele echipamente sau instalaţii menite să permită şi să faciliteze integrarea în reţea a gazelor din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv hidrogenul sau gazele de origine nebiologică): sisteme şi componente digitale care integrează tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, sisteme de control şi tehnologii bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calităţii şi gestionarea într-un mod interactiv şi inteligent a producţiei, transportului, distribuţiei şi consumului de gaze în cadrul unei reţele de gaze. În plus, reţelele inteligente pot include, de asemenea, echipamente care să permită fluxuri inversate de la nivelul distribuţiei la nivelul transportului şi modernizările necesare aferente ale reţelei existente;

(c)hidrogen:

(ii)instalaţii de stocare, care înseamnă instalaţii utilizate pentru stocarea hidrogenului cu un grad ridicat de puritate, incluzând partea terminalului pentru hidrogen utilizată pentru depozitare, dar excluzând partea utilizată pentru operaţiunile de producţie, şi incluzând instalaţiile rezervate exclusiv operatorilor de reţele de hidrogen pentru îndeplinirea funcţiilor lor. Instalaţiile de stocare a hidrogenului includ instalaţii subterane de stocare conectate la conductele de hidrogen de înaltă presiune menţionate la punctul (i);

(d)dioxid de carbon:

(i)conducte, diferite de reţeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, adică instalaţii industriale (inclusiv centrale electrice) care produc dioxid de carbon sub formă de gaz prin combustie sau alte reacţii chimice care implică compuşi de carbon fosili sau non-fosili, în scopul depozitării geologice permanente a dioxidului de carbon în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*30) sau în scopul utilizării dioxidului de carbon ca materie primă sau pentru a spori randamentele proceselor biologice;

(g)alte categorii de infrastructură care permit conectarea fizică sau fără fir a energiei din surse regenerabile sau fără emisii de dioxid de carbon între producători şi utilizatori de la mai multe puncte de acces şi de ieşire şi care este deschisă accesului terţilor care nu aparţin întreprinderilor ce deţin sau administrează infrastructura.

131.«legislaţia privind piaţa internă a energiei» înseamnă Directiva (UE) 2019/944, Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*32), Regulamentul (UE) 2019/943 şi Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*33);

VIII.Definiţii în domeniul ajutoarelor sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate

132."reşedinţa obişnuită" înseamnă locul în care locuieşte o persoană fizică timp de cel puţin 185 de zile în fiecare an calendaristic ca urmare a unor legături personale şi profesionale. În cazul unei persoane ale cărei legături profesionale se află într-un loc diferit de cel în care are legăturile personale şi care locuieşte în două sau mai multe state membre, reşedinţa obişnuită a acesteia este considerată a fi locul în care are legăturile personale, cu condiţia ca persoana respectivă să se întoarcă acolo în mod regulat. Atunci când o persoană locuieşte într-un stat membru pentru a desfăşura o activitate cu o durată stabilită, reşedinţa acesteia este considerată în continuare cea în care are legăturile personale, indiferent dacă persoana respectivă se întoarce sau nu acolo în cursul activităţii respective. Frecventarea unei universităţi sau a unei şcoli în alt stat membru nu constituie transfer al reşedinţei obişnuite. În mod alternativ, "reşedinţă obişnuită" are sensul atribuit acesteia în legislaţia naţională a statelor membre.

IX.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile de bandă largă

139.«acces cu ridicata» înseamnă accesul care permite unui operator să utilizeze echipamentele altui operator. Accesul cu ridicata include, pe baza evoluţiilor tehnologice actuale, cel puţin următoarele produse de acces: (i) pentru reţelele FTTx: accesul la infrastructura în bandă largă, degruparea şi accesul de tip bitstream; (ii) pentru reţelele prin cablu: accesul la infrastructura în bandă largă şi accesul la servicii active; (iii) pentru reţelele fără fir fixe: accesul la infrastructura în bandă largă şi accesul la servicii active; (iv) pentru reţelele mobile: accesul la infrastructura în bandă largă şi accesul la servicii active (cel puţin roaming); (v) pentru platformele prin satelit: accesul la servicii active; (vi) pentru reţelele backhaul: accesul la infrastructura în bandă largă şi accesul la servicii active.

139^1.«locaţie deservită» înseamnă un sediu al utilizatorului final la care, la cererea utilizatorilor finali şi în termen de 4 săptămâni de la data solicitării, un furnizor poate furniza servicii în bandă largă (indiferent dacă aceste locaţii sunt deja conectate sau nu la reţea). Preţul perceput pentru furnizarea de servicii în bandă largă la locaţia utilizatorilor finali în acest caz nu trebuie să depăşească taxele normale de conectare, ceea ce înseamnă că nu trebuie să includă costuri suplimentare sau excepţionale în raport cu practica comercială standard şi, în orice caz, nu trebuie să depăşească preţul obişnuit din statul membru în cauză. Preţul respectiv trebuie să fie stabilit de autoritatea naţională competentă;

139^2.«actori socioeconomici» înseamnă entităţi care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera, în mod direct sau indirect, beneficii socioeconomice importante pentru cetăţenii, întreprinderile şi comunităţile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influenţă, inclusiv, printre altele, autorităţi publice, entităţi publice sau private cărora le-a fost încredinţată prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general, astfel cum se prevede la articolul 106 alineatul (2) din tratat, şi întreprinderi cu un grad ridicat de intensitate digitală;

139^3.«coridor 5G» înseamnă o cale de transport, un drum, o cale ferată sau o cale navigabilă interioară acoperită (acoperit) în întregime de o infrastructură de conectivitate digitală, în special, de sisteme 5G, şi care permit furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*), cum ar fi mobilitatea conectată şi automatizată, serviciile de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitatea digitală pe căile navigabile interioare;";

139^6.«orizont de timp relevant» înseamnă un orizont de timp utilizat pentru verificarea investiţiilor private planificate şi corespunde intervalului de timp estimat de statul membru pentru implementarea reţelei planificate finanţate de stat, începând din momentul publicării consultării publice privind intervenţia planificată a statului până la punerea în funcţiune a reţelei (şi anume, începerea furnizării de servicii cu ridicata şi/sau cu amănuntul în reţeaua finanţată de stat). Orizontul de timp relevant nu poate fi mai scurt de doi ani;

X.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului

140."opere audiovizuale greu de realizat" înseamnă operele identificate ca atare de statele membre, pe baza unor criterii predefinite, la instituirea schemelor sau la acordarea ajutoarelor şi pot include filmele a căror unică versiune originală este în limba unui stat membru cu teritoriu, populaţie sau spaţiu lingvistic restrânse, scurtmetrajele, primul şi al doilea film ale unui regizor, documentarele sau lucrările cu buget redus sau care întâmpină alte dificultăţi de ordin comercial;

XI.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale

143."sport profesionist" înseamnă practicarea unui sport ca activitate lucrativă sau ca serviciu remunerat, indiferent dacă a fost încheiat sau nu un contract de muncă oficial între sportivul profesionist şi organizaţia sportivă relevantă, în cazul în care remuneraţia depăşeşte costul de participare şi reprezintă o parte semnificativă din veniturile sportivului. Cheltuielile de călătorie şi de cazare legate de participarea la evenimentul sportiv nu sunt considerate remuneraţie în sensul prezentului regulament.

XII.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru aeroporturile regionale

144.«infrastructură aeroportuară» înseamnă infrastructura şi echipamentele care permit unui aeroport să furnizeze servicii aeroportuare companiilor aeriene şi diverşilor prestatori de servicii, şi anume piste, terminale, platforme, căi de rulare, infrastructura centralizată de handling la sol şi orice alte structuri utilizate în mod direct pentru serviciile aeroportuare, cu excepţia infrastructurilor şi a echipamentelor care sunt necesare, în principal, pentru desfăşurarea activităţilor non-aeronautice;

XIII.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru porturi

157.«infrastructură portuară» înseamnă infrastructura şi instalaţiile pentru furnizarea de servicii portuare legate de transport, cum ar fi danele utilizate pentru amararea navelor, pereţii cheiurilor, debarcaderele şi pontoanele plutitoare din zonele de maree, bazinele interne, rambleurile şi terenurile recuperate din mare, infrastructura pentru colectarea deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură şi infrastructura de reîncărcare şi realimentare în porturile care aprovizionează vehicule, echipamente terminale mobile şi echipamente mobile de handling la sol cu energie electrică, hidrogen, amoniac şi metanol;

165.«infrastructură de colectare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură» înseamnă instalaţiile fixe, plutitoare sau mobile care au capacitatea de a prelua deşeurile provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură, astfel cum sunt definite în Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (***).

XIV.Definiţii în domeniul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (termenii definiţi la alte titluri ale prezentului articol au acelaşi înţeles ca cel prevăzut la prezentul articol şi în cazul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU)

170.«întreprindere nou-intrată» înseamnă o întreprindere feroviară, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^**), care îndeplineşte următoarele condiţii:

Art. 3: Condiţii de exceptare

Schemele de ajutoare, ajutoarele individuale acordate în cadrul unor scheme de ajutoare şi ajutoarele ad-hoc sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (2) sau (3) din tratat şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă ajutoarele respective îndeplinesc toate condiţiile prevăzute în capitolul I din prezentul regulament, precum şi condiţiile specifice pentru categoria relevantă de ajutor stabilite în capitolul III din prezentul regulament.

Art. 4: Praguri de notificare

(1)Prezentul regulament nu se aplică ajutoarelor care depăşesc următoarele praguri:

a)pentru ajutoarele regionale pentru investiţii: pentru o investiţie cu costuri eligibile de cel puţin 110 milioane EUR, pentru următoarele valori ale ajutorului pe întreprindere, pe proiect de investiţii:

e¹)pentru ajutoarele acordate microîntreprinderilor sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, menţionate la articolul 19c: 200 000 EUR pe beneficiar pe an calendaristic. Pentru microîntreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, această limită este de 25 000 EUR pe beneficiar şi pe an calendaristic, iar pentru microîntreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, de 30 000 EUR pe beneficiar şi pe an calendaristic;

e²)pentru ajutoarele acordate IMM-urilor sub forma unor intervenţii publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creşterii preţurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei menţionat la articolul 19d: 2 milioane EUR pe beneficiar pe an calendaristic. Pentru microîntreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, această limită este de 250 000 EUR pe beneficiar şi pe an calendaristic, iar pentru microîntreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, de 300 000 EUR pe beneficiar şi pe an calendaristic. Ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării şi comercializării produselor agricole sunt condiţionate de netransferarea parţială sau integrală a acestora către producătorii primari;

i)pentru ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare:

(v)în cazul în care ajutoarele pentru proiectele de cercetare şi dezvoltare sunt acordate sub forma unor avansuri rambursabile care, în absenţa unei metodologii acceptate de calculare a echivalentului subvenţie brută al acestora, sunt exprimate ca procent din costurile eligibile, iar măsura prevede ca în cazul unui rezultat pozitiv al proiectului, astfel cum este definit pe baza unei ipoteze rezonabile şi prudente, avansurile să fie rambursate cu o rată a dobânzii cel puţin egală cu rata de actualizare aplicabilă la momentul acordării grantului, sumele menţionate la punctele (i) - (iv) pot fi majorate cu 50 %;

v)pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, astfel cum sunt menţionate la articolul 42, şi pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile şi a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în cadrul proiectelor de mici dimensiuni şi al comunităţilor de energie din surse regenerabile, astfel cum sunt menţionate la articolul 43: 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; suma bugetelor tuturor schemelor care intră sub incidenţa articolului 42 şi suma bugetelor tuturor schemelor care intră sub incidenţa articolului 43 nu ar trebui să depăşească 300 de milioane EUR pe an;

y²)pentru ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor transeuropene de conectivitate digitală finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153, acordate sub formă de grant: costuri totale de 100 de milioane EUR pe proiect; pentru ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor transeuropene de conectivitate digitală acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanţării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depăşească 150 de milioane EUR;

e⁵)pentru ajutoarele destinate porturilor maritime: costuri eligibile de 143 de milioane EUR pe proiect [sau 165 de milioane EUR pe proiect într-un port maritim inclus în planul de activitate al unui coridor al reţelei centrale, astfel cum se menţionează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*34)]; în ceea ce priveşte dragajul, un proiect este definit ca toate operaţiunile de dragaj desfăşurate pe parcursul unui an calendaristic;

Art. 5: Transparenţa ajutorului

(2)Sunt considerate transparente următoarele categorii de ajutor:

c)ajutoarele incluse în garanţii:

(ii)în cazul în care, înainte de punerea în aplicare a măsurii, metoda utilizată pentru calcularea echivalentului subvenţie brută al garanţiei a fost acceptată pe baza Comunicării Comisiei privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE la ajutoarele de stat sub formă de garanţii (¹), sau a oricărei alte comunicări ulterioare, în urma notificării Comisiei cu privire la metodologia respectivă în conformitate cu orice regulament adoptat de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat aplicabil la acel moment, iar metoda aprobată vizează în mod explicit tipul de garanţie şi tipul de operaţiune subiacentă în cauză în contextul aplicării prezentului regulament;

g¹)ajutoarele pentru IMM-uri sub forma unor taxe reduse de acces sau a accesului liber la servicii de consultanţă în domeniul inovării şi la servicii de asistenţă în domeniul inovării, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 94 şi 95, oferite, de exemplu, de organizaţii de cercetare şi de diseminare a cunoştinţelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare şi experimentare sau clustere de inovare pe baza unei scheme de ajutoare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

Art. 6: Efectul stimulativ

(2)Se consideră că ajutoarele au un efect stimulativ dacă beneficiarul a prezentat statului membru în cauză o cerere de ajutor scrisă înainte de începerea lucrului la proiectul sau la activitatea respectivă. Cererea de ajutor conţine cel puţin următoarele informaţii:

(3)Se consideră că ajutoarele ad-hoc acordate întreprinderilor mari au un efect stimulativ în cazul în care, în plus faţă de faptul că asigură îndeplinirea condiţiei prevăzute la alineatul (2), statul membru a verificat, înainte de a acorda ajutorul în cauză, că documentaţia pregătită de beneficiar stabileşte că ajutoarele vor avea drept rezultat unul sau mai multe dintre următoarele:

(4)Prin derogare de la alineatele (2) şi (3), se consideră că măsurile sub formă de avantaje fiscale au un efect stimulativ în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(5)Prin derogare de la alineatele (2), (3) şi (4), următoarele categorii de ajutoare nu trebuie să aibă sau se presupune că au un efect stimulativ:

Art. 7: Intensitatea ajutorului şi costurile eligibile

(1)În vederea calculării intensităţii ajutoarelor şi a costurilor eligibile, toate cifrele utilizate sunt luate în considerare înainte de orice fel de deducere a impozitelor sau a altor taxe. Cu toate acestea, taxa pe valoarea adăugată percepută pentru costurile sau cheltuielile eligibile care sunt rambursabile în temeiul legislaţiei fiscale naţionale aplicabile nu este luată în considerare la calcularea intensităţii ajutorului şi a costurilor eligibile. Costurile eligibile trebuie să fie susţinute prin documente justificative care trebuie să fie clare, specifice şi contemporane cu faptele. Cuantumurile costurilor eligibile pot fi calculate în conformitate cu opţiunile simplificate în materie de costuri, cu condiţia ca o operaţiune să fie cel puţin parţial finanţată prin intermediul unui fond al Uniunii care permite utilizarea opţiunilor simplificate în materie de costuri şi ca respectiva categorie de costuri să fie eligibilă în conformitate cu dispoziţia derogatorie relevantă. În acest caz, se aplică opţiunile simplificate în materie de costuri prevăzute în normele relevante care reglementează fondul Uniunii. În plus, pentru proiectele puse în aplicare în conformitate cu planurile de redresare şi rezilienţă, astfel cum au fost aprobate de Consiliu în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*35), cuantumurile costurilor eligibile pot fi calculate, de asemenea, în conformitate cu opţiunile simplificate în materie de costuri, cu condiţia să fie utilizate opţiunile simplificate în materie de costuri prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau în Regulamentul (UE) 2021/1060. În plus, pentru ajutoarele acordate în temeiul articolelor 25a şi 25b, costurile indirecte pot fi calculate în conformitate cu normele prevăzute la articolele 25a şi 25b alineatul (3).

(5)În cazul în care ajutorul este acordat sub formă de avansuri rambursabile care, în absenţa unei metodologii acceptate de calcul al echivalentului subvenţie brută, sunt exprimate ca procent din costurile eligibile, iar măsura prevede ca, în cazul în care proiectul se încheie cu succes, conform unei ipoteze rezonabile şi prudente, avansurile să fie rambursate cu o rată a dobânzii cel puţin egală cu rata de actualizare aplicabilă la momentul acordării ajutorului, intensităţile maxime ale ajutorului prevăzute în capitolul III pot fi majorate cu 10 puncte procentuale.

Art. 8: Cumulul

(2)În cazul în care finanţarea din partea Uniunii gestionată la nivel central de către instituţii, agenţii, întreprinderi comune sau alte organisme ale Uniunii care nu este direct sau indirect sub controlul statului membru este combinată cu ajutor de stat, numai acesta din urmă este analizat pentru a se stabili dacă pragurile de notificare şi intensităţile maxime ale ajutorului sau valorile maxime ale ajutorului sunt respectate, cu condiţia ca valoarea totală a finanţării publice acordate în legătură cu aceleaşi costuri eligibile să nu depăşească rata de finanţare cea mai favorabilă prevăzută în normele aplicabile ale dreptului Uniunii. Prin derogare, finanţarea publică totală pentru proiectele sprijinite de Fondul european de apărare poate ajunge până la valoarea totală a costurilor eligibile ale proiectului, cu condiţia respectării pragurilor de notificare şi a intensităţilor maxime ale ajutorului sau a valorilor maxime ale ajutorului în temeiul prezentului regulament.

(3)Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile exceptate prin prezentul regulament pot fi cumulate cu:

b)orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, care se suprapun parţial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu duce la depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului aplicabil respectivului ajutor în temeiul prezentului regulament.

Finanţarea acordată beneficiarilor finali prin intermediul sprijinului din Fondul InvestEU care intră sub incidenţa secţiunii 16 din capitolul III şi costurile acoperite de această finanţare nu se iau în considerare la stabilirea conformităţii cu dispoziţiile privind cumulul prevăzute la prima teză a prezentei litere. În schimb, suma relevantă pentru stabilirea conformităţii cu dispoziţiile privind cumulul de la prima teză a prezentei litere se calculează după cum urmează: în primul rând, valoarea nominală a finanţării care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU se deduce din costurile eligibile totale ale proiectului, obţinându-se costurile eligibile totale rămase; în al doilea rând, ajutorul maxim se calculează prin aplicarea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului numai costurilor eligibile totale rămase.

Alternativ, în cazul împrumuturilor prioritare sau al garanţiilor pentru împrumuturi prioritare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU în temeiul secţiunii 16 din capitolul III, echivalentul subvenţie brută al ajutorului aferent unor astfel de împrumuturi sau garanţii furnizate beneficiarilor finali se poate calcula în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) sau (c), după caz. Echivalentul subvenţie brută al ajutorului poate fi utilizat pentru a se asigura faptul că, în conformitate cu prima teză a prezentei litere, cumulul cu orice alt ajutor acordat pentru aceleaşi costuri eligibile identificabile nu duce la depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului în temeiul prezentului regulament ori la depăşirea pragului de notificare relevant prevăzut în prezentul regulament.

(4)Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul articolelor 19b, 20a, 21, 21a, 22 sau 23, al articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (ii), (iii) sau (iv), al articolului 56e alineatul (10) şi al articolului 56f pot fi cumulate cu orice alte ajutoare de stat cu costuri eligibile identificabile. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu orice alte ajutoare de stat fără costuri eligibile identificabile până la cel mai ridicat plafon total de finanţare relevant stabilit în condiţiile specifice ale fiecărui caz în prezentul regulament sau într-un alt regulament de exceptare pe categorii de ajutoare ori într-o decizie adoptată de Comisie. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul prezentului regulament pot fi cumulate cu alte ajutoare fără costuri eligibile identificabile acordate pentru remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat membru în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, aprobată printr-o decizie adoptată de Comisie. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (ii), (iii) sau (iv), al articolului 56e alineatul (10) şi al articolului 56f pot fi cumulate cu alte ajutoare fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul acestor articole.

(6)Prin derogare de la alineatul (3) litera (b), ajutoarele în favoarea lucrătorilor cu handicap, prevăzute la articolele 33 şi 34, pot fi cumulate cu alte ajutoare exceptate în temeiul prezentului regulament în legătură cu aceleaşi costuri eligibile peste pragul maxim aplicabil în conformitate cu prezentul regulament, cu condiţia ca un astfel de cumul să nu aibă drept rezultat o intensitate a ajutorului care să depăşească 100 % din costurile relevante pentru orice perioadă de angajare a lucrătorilor în cauză.

Art. 9: Publicare şi informare

(1)Statul membru în cauză asigură publicarea în Modulul Comisiei privind transparenţa ajutoarelor de stat (^*36) sau pe un site web cuprinzător privind ajutoarele de stat, la nivel naţional sau regional:

c)a informaţiilor menţionate în anexa III privind fiecare ajutor individual acordat care depăşeşte 100 000 EUR sau, în cazul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU în temeiul secţiunii 16, fiecare ajutor individual acordat care depăşeşte 500 000 EUR sau, în cazul beneficiarilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare sau în sectorul pescuitului şi acvaculturii, alţii decât cei cărora li se aplică secţiunea 2a, fiecare ajutor individual acordat care depăşeşte 10 000 EUR.

În ceea ce priveşte ajutoarele acordate pentru proiectele de cooperare teritorială europeană, astfel cum se menţionează la articolul 20, informaţiile menţionate la prezentul alineat se publică pe site-ul web al statului membru în care se află autoritatea de management în cauză, astfel cum este stabilit la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*37) sau la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*38), în funcţie de regulamentul aplicabil. Alternativ, statele membre participante pot să decidă ca fiecare dintre ele să furnizeze informaţii privind măsurile de ajutor de pe teritoriul lor pe site-urile internet respective.

(2)În cazul schemelor sub formă de avantaje fiscale şi al schemelor care intră sub incidenţa articolelor 16, 21a şi 22 (^*39), condiţiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (c) din prezentul articol se consideră a fi îndeplinite dacă statele membre publică informaţiile necesare privind cuantumurile ajutoarelor individuale în următoarele intervale (în milioane EUR):

(3¹)(3a)Dacă un produs financiar a fost implementat de un stat membru în cadrul compartimentului pentru statele membre al InvestEU sau de o bancă naţională de promovare care acţionează în calitate de partener de implementare sau care acţionează în calitate de intermediar financiar în cadrul InvestEU, statul membru rămâne supus obligaţiei de a asigura publicarea informaţiilor, astfel cum se prevede la alineatul (1) primul paragraf litera (c). Se consideră însă că această obligaţie este îndeplinită dacă partenerul de implementare îi furnizează Comisiei informaţiile menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (c) cel târziu la data de 30 iunie a anului următor exerciţiului financiar în care a fost acordat ajutorul şi dacă acordul de garantare semnat între Comisie şi partenerul de implementare prevede obligaţia de a furniza Comisiei informaţiile menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (c).

(4)Informaţiile menţionate la alineatul (1) litera (c) sunt organizate şi sunt accesibile într-un mod standardizat, conform descrierii din anexa III, şi fac posibilă executarea funcţiilor de căutare şi descărcare în mod eficace. Informaţiile se publică în termen de 6 luni de la data la care s-a acordat ajutorul, sau, pentru ajutoarele sub formă de avantaje fiscale, în termen de 1 an de la data la care trebuie depusă declaraţia fiscală şi sunt disponibile timp de cel puţin 10 ani de la data la care s-a acordat ajutorul. În cazul ajutoarelor sub formă de avantaje fiscale, dacă nu există o cerinţă formală pentru o declaraţie anuală, data de 31 decembrie a anului pentru care s-a acordat ajutorul va fi considerată data acordării în sensul prezentului alineat.

CAPITOLUL II:MONITORIZARE

Art. 10: Retragerea beneficiului exceptării pe categorii

În cazul în care un stat membru acordă ajutoare presupus exceptate de la cerinţa de notificare în temeiul prezentului regulament fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute în capitolele I-III, Comisia poate, după ce a acordat statului membru în cauză posibilitatea de a-şi face cunoscute opiniile, să adopte o decizie în care să se precizeze că toate sau unele dintre viitoarele măsuri de ajutor adoptate de statul membru în cauză, care altfel ar îndeplini cerinţele prezentului regulament, trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din tratat. Măsurile care trebuie notificate se pot limita la măsurile prin care se acordă anumite tipuri de ajutoare sau la măsurile în favoarea anumitor beneficiari ori la măsurile de ajutor adoptate de anumite autorităţi din statul membru în cauză.

Art. 11: Raportare

(1)statele membre sau, în cazul ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană în temeiul articolului 20, statul membru în care se află autoritatea de management, astfel cum este definită la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 sau la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1059, în funcţie de articolul aplicabil, transmit Comisiei:

b)un raport anual, astfel cum se menţionează în Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (^*), în format electronic, privind aplicarea prezentului regulament, care conţine informaţiile indicate în regulamentul menţionat, pentru fiecare an întreg sau pentru fiecare parte a anului în care se aplică prezentul regulament. Pentru produsele financiare implementate de un stat membru în cadrul compartimentului pentru statele membre al InvestEU sau de o bancă naţională de promovare care acţionează în calitate de partener de implementare sau care acţionează în calitate de intermediar financiar în cadrul InvestEU, se consideră că această obligaţie a statului membru este îndeplinită dacă partenerul de implementare îi furnizează Comisiei rapoartele anuale, în conformitate cu cerinţele de raportare relevante prevăzute în acordul de garantare semnat între Comisie şi partenerul de implementare.

(2)În cazul în care, ca urmare a prelungirii perioadei de aplicare a prezentului regulament până la 31 decembrie 2023 prin Regulamentul (UE) 2020/972 al Comisiei (**), un stat membru intenţionează să prelungească perioada de aplicare a măsurilor cu privire la care s-au transmis Comisiei rezumate ale informaţiilor în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, statul membru respectiv actualizează rezumatele respective în ceea ce priveşte prelungirea perioadei de aplicare a măsurilor respective şi comunică Comisiei respectiva actualizare în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actului prin care statul membru prelungeşte perioada de aplicare a măsurii respective.

Art. 12: Monitorizare

(1)Pentru ca Comisia să poată monitoriza ajutoarele exceptate de la obligaţia de notificare prin prezentul regulament, statele membre sau, alternativ, în cazul ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menţionate la articolul 20, statul membru în care este situată autoritatea de management, trebuie să ţină evidenţe detaliate care să conţină informaţiile şi documentele justificative necesare pentru a demonstra că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute în prezentul regulament. Aceste evidenţe trebuie să se păstreze timp de 10 ani de la data la care a fost acordat ajutorul ad-hoc sau de la data la care a fost acordat ultimul ajutor în cadrul schemei.

(2)În cazul schemelor în cadrul cărora ajutorul fiscal se acordă în mod automat, cum ar fi cele pe baza declaraţiilor fiscale ale beneficiarilor şi atunci când nu există un control ex ante prin care să se verifice dacă fiecare beneficiar îndeplineşte toate condiţiile de compatibilitate, statul membru verifică periodic, cel puţin ex post şi pe baza unui eşantion, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de compatibilitate şi trage concluziile care se impun. Statele membre păstrează evidenţe detaliate ale verificărilor pentru cel puţin 10 ani de la data efectuării acestora.

CAPITOLUL III:DISPOZIŢII SPECIFICE PENTRU DIFERITELE CATEGORII DE AJUTOARE

SECŢIUNEA 1:Ajutoarele regionale

SUBSECŢIUNEA A:Ajutoarele regionale pentru investiţii şi ajutoarele regionale de exploatare

Art. 13: Domeniul de aplicare al ajutoarelor regionale

(d)ajutoarelor regionale de exploatare acordate întreprinderilor ale căror activităţi principale se încadrează în secţiunea K «Intermedieri financiare şi asigurări» din NACE Rev. 2 sau întreprinderilor care desfăşoară activităţi în interiorul grupurilor şi ale căror activităţi principale se încadrează în categoriile 70.10 «Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate» sau 70.22 «Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management» din NACE Rev. 2.

Art. 14: Ajutoarele regionale pentru investiţii

(3)În zonele asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, ajutoarele pot fi acordate pentru orice formă de investiţie iniţială, indiferent de dimensiunea beneficiarului. În zonele asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele pot fi acordate IMM-urilor pentru orice formă de investiţie iniţială şi pentru întreprinderile mari numai pentru o investiţie iniţială care creează o nouă activitate economică în zona în cauză.

(4)Costurile eligibile se încadrează în una sau în mai multe dintre următoarele categorii:

(6)Activele achiziţionate trebuie să fie noi, cu excepţia celor pentru IMM-uri şi pentru achiziţionarea unei unităţi.

b)în cazul închirierii de instalaţii sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar şi trebuie să conţină obligaţia ca beneficiarul ajutorului să achiziţioneze activul la data la care expiră contractul.

În cazul unei investiţii iniţiale de tipul celor menţionate la articolul 2 punctul 49 litera (b) sau punctul 51 litera (b), în principiu, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei proprietarului iniţial ori unul sau mai mulţi angajaţi preiau o întreprindere mică, condiţia ca activele să fie cumpărate de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică. Tranzacţia are loc în condiţiile pieţei. Dacă achiziţionarea activelor unei unităţi este însoţită de o investiţie suplimentară eligibilă pentru ajutor regional, costurile eligibile ale acestei investiţii suplimentare ar trebui să fie adăugate la costurile de achiziţionare a activelor unităţii. Dacă a fost deja acordat un ajutor pentru achiziţionarea activelor înainte de cumpărarea acestora, costurile acestor active se deduc din costurile eligibile aferente achiziţionării unei unităţi.

(7)În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari pentru o schimbare fundamentală a procesului de producţie, costurile eligibile trebuie să depăşească amortizarea efectuată în cursul ultimelor 3 exerciţii financiare pentru activele legate de activitatea care trebuie modernizată. În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari sau IMM-urilor pentru diversificarea unei unităţi existente, costurile eligibile trebuie să depăşească cu cel puţin 200 % valoarea contabilă a activelor reutilizate, astfel cum au fost înregistrate în exerciţiul financiar ce precedă începerea lucrărilor.

(8)Activele necorporale sunt eligibile pentru calculul costurilor de investiţii dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

(9)În cazul în care costurile eligibile sunt calculate în funcţie de costurile salariale estimate astfel cum se menţionează la alineatul (4) litera (b), trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

(12)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte intensitatea maximă a ajutorului stabilită în harta ajutoarelor regionale în vigoare la momentul acordării ajutorului în zona în cauză. În cazul în care intensitatea ajutorului se calculează în conformitate cu alineatul (4) litera (c), intensitatea maximă a ajutorului nu depăşeşte valoarea cea mai favorabilă care rezultă în urma aplicării intensităţii respective pe baza costurilor de investiţii sau a costurilor salariale. În cazul proiectelor mari de investiţii, valoarea ajutorului nu depăşeşte valoarea ajustată a ajutorului calculată în conformitate cu mecanismul definit la articolul 2 alineatul (20);

(13)Orice investiţie iniţială care vizează aceeaşi activitate sau o activitate similară demarată de acelaşi beneficiar (la nivel de grup) într-un interval de 3 ani de la data de începere a lucrărilor la o altă investiţie care beneficiază de ajutor în aceeaşi regiune de nivel 3 din Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică este considerată ca făcând parte dintr-un proiect unic de investiţii. În cazul în care un astfel de proiect unic de investiţii este un proiect mare de investiţii, valoarea totală a ajutoarelor pentru proiectul unic de investiţii nu depăşeşte valoarea ajutorului ajustat pentru proiecte mari de investiţii.

(15)Pentru o investiţie iniţială legată de proiecte de cooperare teritorială europeană care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a Regulamentului (UE) 2021/1059, intensitatea ajutorului pentru zona în care este localizată investiţia iniţială se aplică tuturor beneficiarilor participanţi la proiect. Dacă investiţia iniţială este localizată în două sau mai multe zone asistate, intensitatea maximă a ajutorului este cea aplicabilă în zona asistată unde este cheltuită cea mai mare parte din cheltuielile eligibile. În zonele asistate eligibile pentru ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, această dispoziţie se aplică întreprinderilor mari doar dacă investiţiile iniţiale creează o nouă activitate economică.

(16)Beneficiarul confirmă că, în cei doi ani anteriori cererii de ajutor, nu a efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiţia iniţială pentru care se solicită ajutorul şi oferă un angajament că nu va face acest lucru pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale pentru care se solicită ajutorul. În ceea ce priveşte angajamentele asumate înainte de 31 decembrie 2019, orice pierdere de locuri de muncă în activităţi identice sau similare la una dintre unităţile iniţiale ale beneficiarului din SEE intervenită între 1 ianuarie 2020 şi 30 iunie 2021 nu se consideră transfer în sensul articolului 2 punctul 61a din prezentul regulament.

(17)În sectorul pescuitului şi acvaculturii, nu se acordă ajutoare întreprinderilor care au comis una sau mai multe dintre încălcările prevăzute la articolul 10 alineatul (1) literele (a)-(d) şi la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), precum şi pentru operaţiunile prevăzute la articolul 11 din regulamentul respectiv.

Art. 15: Ajutoarele regionale de exploatare

(2)În zonele slab populate, schemele de ajutoare regionale de exploatare compensează costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor produse în zone eligibile pentru ajutoarele de exploatare, precum şi costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor care sunt prelucrate ulterior în acele zone, cu respectarea următoarelor condiţii:

b)costurile suplimentare de transport sunt calculate pe baza călătoriei mărfurilor în interiorul graniţelor statului membru în cauză, folosindu-se mijloacele de transport care generează cele mai mici costuri pentru beneficiar. Statul membru poate impune standarde de mediu care trebuie îndeplinite de modul de transport ales şi, în cazul în care aceste standarde sunt impuse beneficiarului, acesta poate baza calculul costurilor suplimentare de transport pe cel mai scăzut cost pentru îndeplinirea standardelor de mediu respective.

(4)În regiunile ultraperiferice, schemele de ajutoare de exploatare compensează costurile suplimentare de exploatare suportate în aceste regiuni ca efect direct al unuia sau mai multor handicapuri permanente menţionate la articolul 349 din tratat, atunci când beneficiarii îşi desfăşoară activitatea economică într-o regiune ultraperiferică, însă cu condiţia ca valoarea anuală a ajutorului per beneficiar pentru toate schemele de ajutoare de exploatare puse în aplicare în temeiul prezentului regulament să nu depăşească unul dintre următoarele procentaje:

SUBSECŢIUNEA B:Ajutoarele pentru dezvoltare urbană

Art. 16: Ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană

(8)Măsurile de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele condiţii:

a)administratorii de fonduri de dezvoltare urbană sunt selecţionaţi printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile. În special, nu se face niciun fel de discriminare între administratorii fondurilor de dezvoltare urbană în funcţie de locul lor de stabilire sau înregistrare în orice stat membru. Administratorilor de fonduri de dezvoltare urbană s-ar putea să li se ceară să îndeplinească anumite criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investiţiilor;

b)investitorii privaţi independenţi sunt selectaţi printr-un apel deschis, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile, prin care se urmăreşte stabilirea mecanismelor adecvate de partajare a riscurilor şi profitului, iar pentru alte investiţii în afară de garanţii se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecţiei împotriva evoluţiei negative. În cazul în care investitorii privaţi nu sunt selectaţi printr-un astfel de apel, rata echitabilă de rentabilitate a investitorilor privaţi este stabilită de un expert independent selectat prin intermediul unui apel deschis, transparent şi nediscriminatoriu;

(9)Fondurile de dezvoltare urbană sunt gestionate pe bază comercială şi asigură decizii de finanţare care urmăresc obţinerea de profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care administratorii fondului de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele condiţii:

(10)În cazul în care un fond de dezvoltare urbană acordă împrumuturi sau garanţii pentru proiecte de dezvoltare urbană, sunt îndeplinite următoarele condiţii:

SECŢIUNEA 2:Ajutoarele destinate IMM-urilor

Art. 17: Ajutoarele pentru investiţii destinate IMM-urilor

(2)Costurile eligibile se încadrează în una sau în mai multe dintre următoarele categorii:

(3)Pentru a fi considerată drept cost eligibil în sensul prezentului articol, o investiţie trebuie să constea în următoarele:

b)o achiziţionare de active aparţinând unei unităţi care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată. Simpla achiziţionare a acţiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiţie. Tranzacţia are loc în condiţiile pieţei. În principiu, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei proprietarului iniţial ori unul sau mai mulţi angajaţi preiau o întreprindere mică, condiţia ca activele să fie cumpărate de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică.

(3¹)Costurile legate de închirierea de active corporale pot fi luate în considerare în următoarele situaţii:

Art. 18: Ajutoarele pentru consultanţă în favoarea IMM-urilor

Art. 19: Ajutoarele destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri

Art. 19^a: Ajutoare pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii («DLRC»)

(2)Următoarele costuri, prevăzute la articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în funcţie de regulamentul aplicabil, sunt eligibile pentru proiectele DLRC:

Art. 19^b: Ajutoare cu cuantumuri limitate pentru IMM-urile care beneficiază de proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii («DLRC»)

Art. 19^c: Ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică

(1)Ajutoarele pentru microîntreprinderi sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I. Prezentul articol se aplică:

(2)Măsurile prevăzute la alineatul (1):

Art. 19^d: Ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenţii publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creşterii preţurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei

(1)Ajutoarele pentru IMM-uri sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, în măsura în care acestea sunt produse din gaze naturale sau energie electrică, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I. Prezentul articol se aplică:

(2)Măsurile prevăzute la alineatul (1):

(3)Plăţile efectuate către furnizori pentru energia sau gazele furnizate IMM-urilor, impuse prin intervenţii publice în stabilirea preţurilor sub costul furnizorului, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia ca:

(4)Prezentul articol se aplică ajutoarelor acordate pentru costul energiei electrice, al gazelor sau al energiei termice consumate într-o perioadă în care intervenţiile publice în stabilirea preţurilor în beneficiul IMM-urilor cărora li se furnizează fie gaze, fie energie electrică, fie energie termică sunt permise în mod expres în temeiul legislaţiei secundare pe baza articolului 122 din tratat. Acordarea ajutorului are loc în termen de cel mult 12 luni de la încheierea acestei perioade.

SECŢIUNEA 2^A:Ajutoarele pentru cooperarea teritorială europeană

Art. 20: Ajutoarele pentru costurile suportate de întreprinderile care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană

(1)Ajutoarele pentru costurile suportate de întreprinderile care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a Regulamentului (UE) 2021/1059 sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)În măsura în care sunt legate de proiectul de cooperare, sunt eligibile costurile prezentate mai jos, care au sensul care le este atribuit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei (^*) sau prin articolele 38-44 din Regulamentul (UE) 2021/1059, în funcţie de regulamentul aplicabil:

Art. 20^a: Ajutoarele cu un cuantum limitat acordate întreprinderilor pentru participarea la proiectele de cooperare teritorială europeană

SECŢIUNEA 3:Ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanţare

Art. 21: Ajutoarele de finanţare de risc

(2)Statele membre, fie direct, fie prin intermediul unei entităţi căreia i-a fost încredinţată execuţia, pun în aplicare măsura de finanţare de risc prin intermediul unuia sau mai multor intermediari financiari. Statele membre sau entităţile cărora le-a fost încredinţată execuţia furnizează o contribuţie publică intermediarilor financiari, în conformitate cu alineatele (9)-(13), iar intermediarii financiari, în conformitate cu alineatele (14)-(17) realizează investiţii de finanţare de risc în conformitate cu alineatele (4)-(8) în întreprinderi eligibile care respectă alineatul (3). Nici statele membre, nici entităţile cărora le-a fost încredinţată execuţia nu investesc direct în întreprinderile eligibile fără implicarea unui intermediar financiar.

(3)Întreprinderile eligibile sunt întreprinderi care sunt IMM-uri necotate şi care, la momentul investiţiei iniţiale de finanţare de risc, îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

b)au funcţionat pe orice piaţă pentru oricare dintre următoarele perioade:

În cazul în care una dintre perioadele de eligibilitate menţionate la punctele (i) şi (ii) a fost aplicată unei anumite întreprinderi, numai perioada respectivă poate fi aplicată, de asemenea, oricărui ajutor ulterior pentru finanţare de risc acordat aceleiaşi întreprinderi. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operaţiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepţia întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puţin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exerciţiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puţin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exerciţiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce priveşte perioada de eligibilitate menţionată la punctul (i), dacă se aplică, în cazul întreprinderilor care nu fac obiectul unei obligaţii de înregistrare, se consideră că perioada de eligibilitate începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă îşi începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi;

c)necesită o investiţie iniţială care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea începerii unei noi activităţi economice, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani. Prin derogare de la prima teză, pragul respectiv este limitat la 30 % în ceea ce priveşte următoarele investiţii, care sunt considerate investiţii iniţiale într-o nouă activitate economică:

(4)Investiţiile de finanţare de risc pot acoperi, de asemenea, investiţiile de continuare realizate în întreprinderi eligibile, inclusiv după perioada de eligibilitate menţionată la alineatul (3) litera (b), în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

(8)Valoarea totală restantă a investiţiei de finanţare de risc menţionate la alineatul (5) nu depăşeşte 16,5 milioane EUR pe întreprindere eligibilă în cadrul oricărei măsuri de finanţare de risc. Pentru a calcula această valoare maximă a investiţiei de finanţare de risc, se iau în considerare următoarele:

(9)Contribuţia publică acordată intermediarilor financiari poate lua una dintre formele următoare:

(10)Mecanismele de partajare a riscurilor şi a recompenselor între, pe de o parte, statul membru (sau entitatea căreia i-a fost încredinţată execuţia) şi, pe de altă parte, investitorii privaţi, intermediarii financiari sau administratorii de fonduri sunt adecvate şi respectă următoarele condiţii:

c)în cazul ajutoarelor de finanţare de risc sub formă de garanţii, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la maximum 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanţiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanţie cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plăteşte, pentru partea din garanţie care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanţie conformă cu condiţiile pieţei.

(12)În cazul măsurilor de finanţare de risc care vizează furnizarea de investiţii de finanţare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi acordate întreprinderilor eligibile, contribuţia publică furnizată intermediarului financiar mobilizează finanţare suplimentară de la investitori privaţi independenţi la nivelul intermediarilor financiari sau al întreprinderilor eligibile, astfel încât să se obţină o rată totală de participare privată care să atingă următoarele praguri minime:

c)60 % din investiţiile de finanţare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menţionate la alineatul (3) litera (c) şi pentru investiţii de continuare a finanţării de risc în întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menţionată la alineatul (3) litera (b).

Ratele de participare privată menţionate la primul paragraf literele (b) şi (c) se reduc la 20 % în cazul literei (b) şi la 30 % în cazul literei (c) pentru investiţiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiţiei de finanţare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare şi rezilienţă al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spaţial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*40), fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (^*41).

(^*41)Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 şi (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).

(13)În cazul în care o măsură de finanţare de risc este pusă în aplicare prin mijlocirea unui intermediar financiar care vizează întreprinderile eligibile în diferite stadii de dezvoltare, astfel cum se menţionează la alineatele (3) şi (4), intermediarul financiar realizează o rată de participare privată care reprezintă cel puţin media ponderată bazată pe volumul investiţiilor individuale în portofoliul subiacent şi care rezultă din aplicarea ratelor minime de participare la astfel de investiţii, astfel cum se menţionează la alineatul (12), cu excepţia cazului în care participarea necesară din partea investitorilor privaţi independenţi este realizată la nivelul întreprinderilor eligibile.

(14)Intermediarii financiari şi administratorii de fonduri sunt selecţionaţi printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile. Statele membre pot impune intermediarilor financiari şi administratorilor de fonduri eligibili să îndeplinească criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investiţiilor. Procedura se bazează pe criterii obiective legate de experienţă, cunoştinţe de specialitate şi capacitate operaţională şi financiară şi respectă următoarele condiţii cumulative:

(15)Măsurile de finanţare de risc garantează că intermediarii financiari care primesc contribuţia publică iau decizii motivate de obţinerea unui profit atunci când furnizează întreprinderilor eligibile investiţii de finanţare de risc. Această obligaţie este îndeplinită în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

a)statul membru sau entitatea căreia i s-a încredinţat punerea în aplicare a măsurii prevede un proces de diligenţă pentru a se asigura o strategie de investiţii solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de finanţare de risc, ceea ce include o politică adecvată de diversificare a riscurilor menită să asigure realizarea viabilităţii economice şi atingerea unui nivel eficient în ceea ce priveşte amploarea şi domeniul de aplicare teritorial al portofoliului relevant de investiţii;

(16)Intermediarii financiari sunt gestionaţi pe o bază comercială. Se consideră că această cerinţă este îndeplinită în cazul în care intermediarul financiar şi, în funcţie de tipul de măsură de finanţare de risc, administratorul fondului, îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

(17)În cazul unei măsuri de finanţare de risc în care investiţiile de finanţare de risc sunt furnizate întreprinderilor eligibile sub formă de garanţii, împrumuturi sau investiţii de cvasicapital structurate ca datorie, intermediarul financiar realizează investiţii de finanţare de risc în întreprinderi eligibile care nu ar fi fost efectuate sau care ar fi fost efectuate într-o manieră limitată sau diferită în absenţa ajutorului. Intermediarul financiar este în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism care asigură că toate avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură către întreprinderi eligibile sub forma unor volume mai mari de finanţare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerinţe mai reduse în materie de garanţii reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute.

(18)Măsurile de finanţare de risc prin care se furnizează investiţii de finanţare de risc IMM-urilor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (3) sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

a)la nivelul IMM-urilor, ajutoarele îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (^*42), Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei (^*43) sau Regulamentul (UE) nr. 717/2014 , după caz;

c)în cazul măsurilor de finanţare de risc care furnizează întreprinderilor eligibile investiţii de finanţare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi, măsura mobilizează finanţare suplimentară de la investitori privaţi independenţi la nivelul intermediarilor financiari sau al IMM-urilor, astfel încât să se obţină o rată totală de participare privată de cel puţin 60 % din finanţarea de risc furnizată IMM-urilor.

Rata de participare privată menţionată la primul paragraf litera (c) se reduce la 30 % pentru investiţiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiţiei de finanţare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare şi rezilienţă al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau din Programul spaţial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 sau din fonduri ale Uniunii puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, al Regulamentului (UE) 2021/1060 sau al Regulamentului (UE) 2021/2115.

Art. 21^a: Ajutoare pentru finanţare de risc acordate IMM-urilor sub formă de stimulente fiscale pentru investitorii privaţi care sunt persoane fizice

(1)Schemele de ajutoare pentru finanţarea de risc pentru IMM-uri acordate sub formă de stimulente fiscale investitorilor privaţi independenţi persoane fizice care furnizează întreprinderilor eligibile finanţare de risc în mod direct sau indirect sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(3)În cazul în care investitorul privat independent oferă finanţare de risc indirect printr-un intermediar financiar, investiţia eligibilă ia forma achiziţionării de acţiuni sau participaţii la intermediarul financiar, care, la rândul său, furnizează întreprinderilor eligibile investiţii de finanţare de risc în conformitate cu articolul 21 alineatele (5)-(8). Nu se pot acorda stimulente fiscale pentru serviciile prestate de intermediarul financiar sau de administratorii acestuia.

(4)În cazul în care investitorul privat independent oferă finanţare de risc direct întreprinderii eligibile, numai achiziţionarea de noi acţiuni ordinare cu risc maxim emise de o întreprindere eligibilă constituie o investiţie eligibilă. Aceste acţiuni se păstrează timp de cel puţin 3 ani. Capitalul de înlocuire este acoperit numai în condiţiile prevăzute la articolul 21 alineatul (7). În ceea ce priveşte posibilele forme de stimulente fiscale, pierderile cauzate de cedarea acţiunilor pot fi deduse din impozitul pe profit. În cazul facilităţilor fiscale legate de dividende, orice dividend primit pentru acţiunile care îndeplinesc condiţiile poate fi scutit (integral sau parţial) de la plata impozitului pe profit. Orice profit din vânzarea acţiunilor care îndeplinesc condiţiile poate fi scutit (integral sau parţial) de la plata impozitului pe câştigurile de capital ori obligaţia fiscală aferentă acestui profit poate fi amânată dacă în termen de un an câştigurile respective sunt reinvestite în noi acţiuni care îndeplinesc condiţiile.

(5)În cazul în care investitorul privat independent oferă finanţare de risc în mod direct întreprinderii eligibile, pentru a asigura o participare adecvată a respectivului investitor privat independent, în conformitate cu articolul 21 alineatul (12), facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depăşească următoarele praguri maxime:

c)20 % din investiţiile eligibile realizate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (c) sau din investiţiile eligibile de continuare în cadrul unei întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menţionată la articolul 21 alineatul (3) litera (b).

Pragurile menţionate la primul paragraf pentru acordarea facilităţilor fiscale în cazul investiţiilor străine directe pot fi majorate până la 65 % în condiţiile literei (a), până la 50 % în condiţiile literei (b) şi până la 35 % în condiţiile literei (c) pentru investiţiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiţiei de finanţare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare şi rezilienţă al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spaţial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696, fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115.

(6)În cazul în care investitorul privat independent oferă finanţare de risc în mod indirect prin intermediul unui intermediar financiar şi în conformitate cu articolul 21 alineatul (12), facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depăşească 30 % din investiţia eligibilă realizată de investitorul privat independent într-o întreprindere eligibilă menţionată la articolul 21 alineatul (3). Acest prag pentru acordarea facilităţilor fiscale poate fi majorat până la 50 % pentru investiţiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiţiei de finanţare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat; fie primesc sprijin pe baza planului de redresare şi rezilienţă al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spaţial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696, fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115.

Art. 22: Ajutoarele pentru întreprinderile nou-înfiinţate

(2)Întreprinderile eligibile sunt orice întreprinderi mici necotate care au fost înregistrate cu maximum 5 ani în urmă şi care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

c)nu au preluat o altă întreprindere sau nu s-au format printr-o fuziune, cu excepţia cazului în care cifra de afaceri a întreprinderii preluate reprezintă mai puţin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii eligibile în exerciţiul financiar anterior preluării sau cifra de afaceri a întreprinderii formate printr-o fuziune depăşeşte cu mai puţin de 10 % cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exerciţiul financiar anterior fuziunii.

(3)Ajutorul pentru întreprinderile nou-înfiinţate se prezintă sub următoarele forme:

a)împrumuturi cu rate ale dobânzii care nu se conformează condiţiilor pieţei, cu o durată de 10 ani şi cu o valoare nominală maximă de 1,1 milion EUR, respectiv de 1,65 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 2,2 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru împrumuturile cu o durată cuprinsă între 5 şi 10 ani, valorile maxime pot fi ajustate prin înmulţirea sumelor menţionate mai sus cu raportul dintre durata de 10 ani şi durata reală a împrumutului. Pentru împrumuturile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă este aceeaşi cu cea pentru împrumuturile cu o durată de 5 ani;

b)garanţii cu prime care nu se conformează condiţiilor pieţei, cu o durată de 10 ani şi pentru care valoarea maximă garantată este de 1,65 milioane EUR, respectiv de 2,48 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 3,3 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru garanţiile cu o durată cuprinsă între 5 şi 10 ani, valorile maxime garantate pot fi ajustate prin înmulţirea sumelor menţionate anterior cu raportul dintre durata de 10 ani şi durata reală a garanţiei. Pentru garanţiile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă garantată este aceeaşi cu cea pentru garanţiile cu o durată de 5 ani. Garanţia nu depăşeşte 80 % din împrumutul subiacent;

c)granturi, inclusiv sub formă de investiţii de capital sau de cvasicapital, reduceri ale ratelor dobânzilor şi ale primelor de garantare de până la 0,5 milioane EUR echivalent subvenţie brută, respectiv 0,75 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau 1 milion EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat;

(4)Un beneficiar poate primi sprijin prin intermediul unei combinaţii de instrumente de ajutor la care se face referire la alineatul (3) din prezentul articol, cu condiţia ca proporţia pe care o reprezintă suma acordată prin intermediul unuia dintre instrumentele de ajutor, calculată pe baza valorii maxime a ajutorului care este permisă pentru acel instrument, să fie luată în considerare în vederea stabilirii proporţiei reziduale din valoarea maximă a ajutorului permisă pentru celelalte instrumente care fac parte dintr-un astfel de instrument combinat.

(7)În plus faţă de sumele menţionate la alineatele (3), (4) şi (5), schemele de ajutor la înfiinţare pot lua forma unui transfer de proprietate intelectuală (PI) sau a unei acordări a drepturilor de acces conexe, fie gratuit, fie sub valoarea de piaţă. Transferul sau acordarea se efectuează de la o organizaţie de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor, în sensul articolului 2 punctul 83, care a dezvoltat PI subiacentă prin intermediul activităţii sale de cercetare şi dezvoltare independente sau colaborative, către o întreprindere eligibilă în sensul alineatului (2). Transferul sau acordarea îndeplineşte toate condiţiile următoare:

b)valoarea PI este stabilită la preţul pieţei, ceea ce se întâmplă în cazul în care a fost stabilită în conformitate cu una dintre următoarele metode:

c)Valoarea ajutorului pentru transferul PI sau acordarea drepturilor de acces conexe în temeiul prezentului alineat nu depăşeşte 1 milion EUR. Valoarea ajutorului corespunde valorii PI menţionate la litera (b), minus deducerea menţionată mai sus prevăzută la litera (b) ultima teză şi minus orice remuneraţie datorată de beneficiar pentru PI respectivă. Valoarea PI menţionată la litera (b) poate depăşi 1 milion EUR, caz în care această sumă suplimentară poate fi acoperită de întreprinderea eligibilă prin fonduri proprii sau alte mijloace.

Art. 23: Ajutoarele în favoarea platformelor alternative de tranzacţionare specializate în IMM-uri

(2)În cazul în care operatorul platformei este o întreprindere mică, măsura de ajutor poate lua forma unui ajutor pentru întreprinderile nou-înfiinţate acordat operatorului platformei, caz în care se aplică condiţiile prevăzute la articolul 22.

Art. 24: Ajutoarele pentru acoperirea costurilor de prospecţie

(2)Costurile eligibile sunt:

b)costurile aferente cercetării pentru investiţii, astfel cum sunt definite la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei (^*44), în cadrul unei întreprinderi individuale eligibile în temeiul articolelor 21, 21a şi 22, cu condiţia ca această cercetare să fie pusă la dispoziţia publicului şi, în cazul în care a fost diseminată clienţilor furnizorului de cercetare pentru investiţii înainte de a intra în domeniul public, să fie pusă la dispoziţia publicului în aceeaşi formă în termen de cel mult trei luni de la prima diseminare către clienţi.

SECŢIUNEA 4:Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

Art. 25: Ajutoarele pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare

(1)Ajutoarele pentru proiectele de cercetare şi dezvoltare, inclusiv proiectele de cercetare şi dezvoltare care au primit o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în cadrul programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, şi proiectele de cercetare şi dezvoltare cofinanţate, şi, în cazurile aplicabile, ajutoarele pentru acţiunile de teaming cofinanţate sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.

(3)Costurile eligibile ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare sunt alocate unei categorii specifice de cercetare şi dezvoltare şi sunt următoarele:

e)cheltuielile de regie suplimentare şi alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, consumabilelor şi ale altor produse similare, suportate direct ca urmare a proiectului; fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (1) a treia teză, astfel de costuri ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare se pot calcula, în mod alternativ pe baza unei abordări simplificate a costurilor sub forma unei rate forfetare de până la 20 %, aplicată totalului costurilor eligibile ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare menţionate la literele (a)-(d). În acest caz, costurile proiectelor de cercetare şi dezvoltare utilizate pentru calcularea costurilor indirecte se stabilesc pe baza practicilor contabile obişnuite şi cuprind numai costurile eligibile ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare menţionate la literele (a)-(d).

(6)Intensităţile ajutoarelor pentru cercetare industrială şi dezvoltare experimentală pot fi majorate până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 % din costurile eligibile, în conformitate cu următoarele litere (a)-(d), unde literele (b), (c) şi (d) nu trebuie combinate între ele:

b)cu 15 puncte procentuale dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

d)cu 25 de puncte procentuale dacă proiectul de cercetare şi dezvoltare:

Art. 25^a: Ajutoarele pentru proiectele cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă»

(1)Ajutoarele furnizate IMM-urilor pentru proiectele de cercetare şi dezvoltare, precum şi pentru studiile de fezabilitate cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în cadrul programului Orizont 2020 sau Orizont Europa sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.

Art. 25^b: Ajutoarele pentru acţiunile Marie Skłodowska-Curie şi pentru acţiunile de validare a conceptului de către CEC

(1)Ajutoarele pentru acţiunile Marie Skłodowska-Curie şi pentru acţiunile de validare a conceptului de către CEC cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în cadrul programului Orizont 2020 sau Orizont Europa sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.

Art. 25^c: Ajutoarele incluse în proiectele de cercetare şi dezvoltare cofinanţate

(1)Ajutoarele acordate unui proiect de cercetare şi dezvoltare cofinanţat sau unui studiu de fezabilitate cofinanţat (inclusiv proiectelor de cercetare şi dezvoltare puse în aplicare în cadrul unui parteneriat european instituţionalizat în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din tratat sau în cadrul unei acţiuni de cofinanţare a programului, astfel cum este definită în normele programului Orizont Europa), care este pus în aplicare de cel puţin trei state membre sau, alternativ, de două state membre şi cel puţin o ţară asociată şi care este selectat pe baza evaluării efectuate şi a clasamentului întocmit de experţi independenţi în urma unor cereri de propuneri transnaţionale, în conformitate cu normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.

Art. 25^d: Ajutoarele pentru acţiunile de teaming

(1)Ajutoarele acordate pentru acţiunile de teaming cofinanţate care implică cel puţin două state membre şi care sunt selectate pe baza evaluării efectuate şi a clasamentului întocmit de experţi independenţi în urma unor cereri de propuneri transnaţionale, în temeiul normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.

(5)În ceea ce priveşte ajutoarele pentru investiţiile în infrastructuri din cadrul acţiunilor de teaming, se aplică următoarele condiţii suplimentare:

Art. 25^e: Ajutoarele implicate în cofinanţarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

(1)Ajutoarele acordate pentru cofinanţarea unui proiect de cercetare şi dezvoltare, finanţat din Fondul european de apărare sau din Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, şi care sunt evaluate, clasificate şi selectate în concordanţă cu normele Fondului european de apărare sau ale Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(4)În cazul în care intensitatea ajutorului primit de beneficiar depăşeşte intensitatea maximă a ajutorului pe care beneficiarul ar fi putut să îl primească în temeiul articolului 25 alineatele (5), (6) şi (7), beneficiarul trebuie să plătească un preţ al pieţei autorităţii care acordă ajutorul pentru a utiliza, pentru alte aplicaţii decât cele din domeniul apărării, drepturile de proprietate intelectuală sau prototipurile care rezultă din proiect. În orice caz, suma maximă care trebuie plătită autorităţii care acordă ajutorul pentru această utilizare nu trebuie să depăşească diferenţa dintre ajutorul primit de beneficiar şi valoarea maximă a ajutorului pe care beneficiarul l-ar fi putut primi aplicând intensitatea maximă a ajutorului permisă pentru beneficiarul respectiv în temeiul articolului 25 alineatele (5), (6) şi (7).

Art. 26: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructurile de cercetare

(4)Accesul la infrastructură este deschis pentru mai mulţi utilizatori şi se acordă în mod transparent şi nediscriminatoriu. Întreprinderilor care au finanţat cel puţin 10 % din costurile de investiţii pentru infrastructură li se poate acorda acces preferenţial în condiţii mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, accesul de acest tip trebuie să fie proporţional cu contribuţia întreprinderii la costurile de investiţii, iar condiţiile menţionate trebuie să fie făcute publice.

Art. 26^a: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructuri de testare şi experimentare

(3)Accesul la infrastructură este deschis pentru mai mulţi utilizatori şi se acordă în mod transparent şi nediscriminatoriu. Întreprinderilor care au finanţat cel puţin 10 % din costurile de investiţie în infrastructură li se poate acorda un acces preferenţial în condiţii mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, accesul de acest tip trebuie să fie proporţional cu contribuţia întreprinderii la costurile de investiţii, iar condiţiile menţionate trebuie să fie făcute publice.

(6)Intensitatea ajutorului poate fi majorată până la o intensitate maximă a ajutorului de 40 %, 50 % şi 60 % din costurile de investiţie eligibile ale întreprinderilor mari, mijlocii şi, respectiv, mici, după cum urmează:

Art. 27: Ajutoarele pentru clusterele de inovare

(2)Ajutoarele pentru investiţii pot fi acordate proprietarului clusterului de inovare. Ajutoarele de exploatare pot fi acordate operatorului clusterului de inovare. Operatorul, în cazul în care este altul decât proprietarul, poate fie să aibă personalitate juridică, fie să reprezinte un consorţiu de întreprinderi fără personalitate juridică separată. În toate cazurile, fiecare întreprindere trebuie să ţină o contabilitate separată a costurilor şi veniturilor aferente fiecărei activităţi (deţinerea în proprietate, exploatarea şi utilizarea clusterului) în conformitate cu standardele contabile aplicabile.

(3)La localurile, instalaţiile şi activităţile clusterului trebuie să aibă acces, în mod transparent şi nediscriminatoriu, mai mulţi utilizatori. Întreprinderilor care au finanţat cel puţin 10 % din costurile de investiţii ale clusterului de inovare li se poate acorda acces preferenţial în condiţii mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, accesul de acest tip trebuie să fie proporţional cu contribuţia întreprinderii la costurile de investiţii, iar condiţiile menţionate trebuie să fie făcute publice.

(6)Intensitatea ajutorului în ceea ce priveşte ajutoarele pentru investiţii în favoarea clusterelor de inovare nu poate depăşi 50 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale pentru clusterele de inovare situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat şi cu 5 puncte procentuale pentru clusterele de inovare situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(8)Costurile eligibile în cazul ajutoarelor de exploatare pentru clusterele de inovare sunt costurile cu personalul şi costurile administrative (inclusiv cheltuielile de regie) legate de:

Art. 28: Ajutoarele pentru inovare destinate IMM-urilor

(2)Costurile eligibile sunt următoarele:

Art. 29: Ajutoarele pentru inovarea de proces şi organizaţională

(3)Costurile eligibile sunt următoarele:

Art. 30: Ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul pescăresc şi al acvaculturii

(3)Înainte de data începerii proiectului care beneficiază de ajutor, trebuie publicate pe internet următoarele informaţii:

(4)Rezultatele proiectului care beneficiază de ajutor sunt puse la dispoziţie pe internet fie începând cu data încheierii proiectului care beneficiază de ajutor, fie începând cu data la care sunt comunicate membrilor oricărei organizaţii orice informaţii privind rezultatele respective, în funcţie de care dintre aceste acţiuni are loc mai întâi. Rezultatele rămân disponibile pe internet pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data încheierii proiectului care beneficiază de ajutor.

SECŢIUNEA 5:Ajutoarele pentru formare

Art. 31: Ajutoarele pentru formare

(3)Costurile eligibile sunt următoarele:

SECŢIUNEA 6:Ajutoarele pentru lucrătorii defavorizaţi şi pentru lucrătorii cu handicap

Art. 32: Ajutoarele pentru recrutarea de lucrători defavorizaţi acordate sub formă de subvenţii salariale

Art. 33: Ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenţii salariale

Art. 34: Ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap

(2)Costurile eligibile sunt următoarele:

Art. 35: Ajutoarele pentru compensarea costurilor aferente asistenţei acordate lucrătorilor defavorizaţi

SECŢIUNEA 7:Ajutoarele pentru protecţia mediului

Art. 36: Ajutoarele pentru investiţiile în materie de protecţie a mediului, inclusiv decarbonizarea

(1¹)Prezentul articol nu se aplică măsurilor pentru care sunt prevăzute norme mai specifice la articolele 36a, 36b şi 38-48. Prezentul articol nu se aplică nici investiţiilor în echipamente, utilaje şi instalaţii de producţie industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv a celor care utilizează gaze naturale. Acest lucru nu aduce atingere posibilităţii de a acorda ajutoare pentru instalarea de componente suplimentare care îmbunătăţesc nivelul de protecţie a mediului al echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor de producţie industrială existente, caz în care investiţia nu are ca rezultat extinderea capacităţii de producţie, nici creşterea consumului de combustibili fosili.

(1²)Prezentul articol se aplică, de asemenea, investiţiilor în echipamente şi utilaje care utilizează hidrogen şi în infrastructura de transport al acestuia, în măsura în care hidrogenul utilizat sau transportat se califică drept hidrogen din surse regenerabile. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, investiţiilor în echipamente şi utilaje care utilizează combustibili derivaţi din hidrogen al căror conţinut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, şi care au fost produşi în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele sale de punere în aplicare sau delegate.

Prezentul articol se aplică, de asemenea, ajutoarelor pentru investiţii în instalaţii, echipamente şi utilaje care produc sau utilizează hidrogen produs din energie electrică şi care nu se califică drept hidrogen regenerabil, precum şi în infrastructura dedicată menţionată la articolul 2 punctul 130 ultima teză care transportă acest tip de hidrogen, în măsura în care se poate demonstra că hidrogenul pe bază de energie electrică produs, utilizat sau transportat realizează reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă de cel puţin 70% în raport cu un combustibil fosil de referinţă de 94 g CO2 echivalent/MJ.

(2)Investiţiile trebuie să îndeplinească una dintre condiţiile următoare:

a)permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creştere a protecţiei mediului în ceea ce priveşte activităţile beneficiarului, dincolo de standardele în vigoare ale Uniunii, indiferent dacă există standarde naţionale obligatorii mai stricte decât cele ale Uniunii; în cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată menţionată la articolul 2 punctul 130 ultima teză pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, creşterea protecţiei mediului poate rezulta, de asemenea, din activităţile unei alte entităţi implicate în lanţul infrastructurii; sau

b)permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creştere a protecţiei mediului în ceea ce priveşte activităţile beneficiarului în absenţa unor standarde ale Uniunii; în cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată menţionată la articolul 2 punctul 130 ultima teză pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, creşterea protecţiei mediului poate rezulta, de asemenea, din activităţile unei alte entităţi implicate în lanţul infrastructurii; sau

c)permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creştere a protecţiei mediului în ceea ce priveşte activităţile beneficiarului în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare; în cazul proiectelor legate de infrastructura dedicată menţionată la articolul 2 punctul 130 ultima teză sau care implică o astfel de infrastructură, pentru hidrogen în sensul alineatului 1b, căldură reziduală sau CO2 sau care includ o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului 1b, căldură reziduală sau CO2, creşterea protecţiei mediului poate rezulta, de asemenea, din activităţile unei alte entităţi implicate în lanţul infrastructurii.

(2¹)Investiţiile în captarea şi transportul de CO2 îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

(3)Nu se acordă ajutoare în cazul în care investiţiile sunt realizate doar pentru a se asigura respectarea de către întreprinderi a standardelor în vigoare ale Uniunii. Ajutoarele care permit întreprinderilor să respecte standardele Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare pot fi acordate în temeiul prezentului articol, cu condiţia ca investiţia pentru care se acordă ajutorul să fie realizată şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de data intrării în vigoare a standardului în cauză.

(4)Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiţii calculate prin raportarea costurilor investiţiei la cele ale unui scenariu contrafactual care ar surveni în absenţa ajutorului, după cum urmează:

d)în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte de leasing, costurile eligibile constau în diferenţa în valoare actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care se acordă ajutorul de stat şi închirierea echipamentelor mai puţin ecologice care ar fi închiriate în absenţa ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile legate de exploatarea echipamentului sau a instalaţiei (costuri pentru combustibil, asigurare, întreţinere, alte consumabile), indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.

În cazul în care investiţia pentru care se acordă ajutor de stat constă în construirea infrastructurii dedicate menţionate la articolul 2 punctul 130 ultima teză, pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, care este necesară pentru a permite creşterea nivelului de protecţie a mediului astfel cum se menţionează la alineatele (2) şi (2a), costurile eligibile sunt costurile totale ale investiţiei. Costurile pentru construirea sau modernizarea instalaţiilor de stocare, cu excepţia instalaţiilor de stocare a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie şi a hidrogenului care intră sub incidenţa alineatului (1b) al doilea paragraf, nu sunt eligibile.

(9)Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile de investiţii în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:

Art. 36^a: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare

(2)Prezentul articol se aplică numai ajutoarelor acordate pentru infrastructurile de reîncărcare sau de realimentare care furnizează vehiculelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică sau hidrogen. Pentru infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor şi furnizează hidrogen, statul membru obţine din partea beneficiarului un angajament ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Prezentul articol nu se aplică ajutoarelor pentru investiţii legate de infrastructura de reîncărcare şi de realimentare în porturi.

(3)Costurile eligibile sunt costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare în sine şi ale echipamentelor tehnice aferente, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv a cablurilor electrice şi transformatoarelor de putere, necesare pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la reţea sau la o unitate locală de producţie sau stocare a energiei electrice ori a hidrogenului, precum şi lucrările de construcţii civile, adaptările terestre sau rutiere, costurile de instalare şi costurile suportate pentru obţinerea autorizaţiilor aferente.

Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiţii ale producţiei la faţa locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie şi costurile de investiţii ale unităţilor de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producţie a instalaţiei de producţie la faţa locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depăşească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.

(4)Ajutoarele în temeiul prezentului articol se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:

(6)Prin derogare de la alineatul (4), ajutorul poate fi acordat în absenţa unei proceduri de ofertare concurenţiale atunci când ajutorul este acordat pe baza unei scheme de ajutoare. În acest caz, intensitatea ajutorului nu depăşeşte 20 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului se poate majora cu 20 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlocii şi cu 30 de puncte procentuale în cazul întreprinderilor mici. Intensitatea ajutorului poate fi majorată, de asemenea, cu 15 puncte procentuale pentru investiţiile efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, în vigoare la data acordării ajutorului în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, sau cu 5 puncte procentuale pentru investiţiile efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, în vigoare la data acordării ajutorului în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(8)În cazul în care infrastructura de reîncărcare sau de realimentare asigură accesul altor utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului, ajutorul se acordă numai pentru construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare accesibilă publicului şi care oferă utilizatorilor acces nediscriminatoriu, inclusiv în ceea ce priveşte tarifele, metodele de autentificare şi de plată şi alte condiţii de utilizare. Taxele percepute de la alţi utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului pentru utilizarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare corespund preţurilor pieţei.

(10)Necesitatea ajutorului pentru a investi în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare din aceeaşi categorie cu cea care urmează să fie sprijinită prin ajutoare (de exemplu, pentru infrastructura de reîncărcare: putere normală sau ridicată) se stabileşte printr-o consultare publică ex ante deschisă sau printr-un studiu de piaţă independent, care nu este mai vechi de un an în momentul intrării în vigoare a măsurii de ajutor. În special, trebuie să se stabilească dacă nu este probabil ca o astfel de investiţie să fie realizată în condiţii comerciale în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a măsurii de ajutor.

(11)Prin derogare de la alineatul (10), se presupune că un ajutor pentru infrastructura de reîncărcare sau de realimentare a vehiculelor rutiere este necesar atunci când vehiculele alimentate exclusiv cu energie electrică (pentru infrastructurile de reîncărcare) sau vehiculele alimentate cel puţin parţial cu hidrogen (pentru infrastructurile de realimentare) reprezintă mai puţin de 3 % din numărul total de vehicule din aceeaşi categorie înmatriculate în statul membru în cauză. În sensul prezentului alineat, autoturismele şi vehiculele utilitare uşoare sunt considerate ca făcând parte din aceeaşi categorie de vehicule.

Art. 36^b: Ajutoare pentru investiţii destinate achiziţionării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero şi modernizării vehiculelor

(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate achiziţionării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier, feroviar, maritim şi pe căi navigabile interioare şi modernizării vehiculelor altele decât aeronave pentru a se califica drept vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(3)Costurile eligibile sunt următoarele:

a)pentru investiţiile care constau în achiziţionarea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero, costurile suplimentare pentru achiziţionarea vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero. Acestea se calculează ca diferenţa dintre costurile de investiţii pentru achiziţionarea vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero şi costurile de investiţii aferente achiziţionării unui vehicul din aceeaşi categorie care respectă standardele aplicabile ale Uniunii deja în vigoare şi care ar fi fost achiziţionat fără ajutor;

b)pentru investiţiile care constau în închirierea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero, costurile suplimentare aferente leasingului vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero. Acestea se calculează ca diferenţa dintre valoarea actualizată netă aferentă închirierii vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero şi valoarea actualizată netă aferentă închirierii unui vehicul din aceeaşi categorie care respectă standardele aplicabile ale Uniunii deja în vigoare şi care ar fi fost închiriat fără ajutor. În scopul determinării costurilor eligibile, costurile de exploatare ale vehiculului, inclusiv costurile cu energia, costurile de asigurare şi costurile de întreţinere, nu sunt luate în considerare, indiferent dacă sunt sau nu incluse în contractul de leasing;

(5)În cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale care respectă condiţiile prevăzute la alineatul (4), intensitatea ajutoarelor nu depăşeşte:

(6)Prin derogare de la alineatul (4), ajutorul poate fi acordat în afara unei proceduri de ofertare concurenţiale atunci când ajutorul este acordat pe baza unei scheme de ajutoare.

(7)Prin derogare de la alineatul (4), ajutoarele pot fi acordate şi în afara unei proceduri de ofertare concurenţiale atunci când ajutoarele se acordă întreprinderilor cărora li s-a atribuit un contract de servicii publice pentru furnizarea de servicii publice de transport de călători pe cale terestră, feroviară sau pe apă în urma unei licitaţii publice deschise, transparente şi nediscriminatorii numai în ceea ce priveşte achiziţionarea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero utilizate pentru prestarea de servicii publice de transport de călători care fac obiectul contractului de servicii publice.

Art. 38: Ajutoarele pentru investiţii în favoarea măsurilor de eficienţă energetică, altele decât cele pentru clădiri

(2)Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate şi sunt în vigoare. Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare, cu condiţia ca investiţia să fie pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.

(3)Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiţie necesare pentru a atinge un nivel mai ridicat de eficienţă energetică. Acestea se determină prin compararea costurilor investiţiei cu cele ale scenariului contrafactual care ar surveni în absenţa ajutorului, după cum urmează:

d)în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte de leasing, costurile eligibile constau în diferenţa în valoare actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care se acordă ajutorul de stat şi închirierea echipamentelor mai puţin eficiente din punct de vedere energetic care ar fi închiriate în absenţa ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile legate de exploatarea echipamentului sau a instalaţiei (costuri pentru combustibil, asigurare, întreţinere, alte consumabile), indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.

(7)Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile totale ale investiţiei în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:

d)cel puţin 70 % din totalul criteriilor de selecţie utilizate pentru clasificarea ofertelor şi, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuţia proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pe unitate de energie economisită sau de eficienţă energetică câştigată. Criteriile respective nu reprezintă mai puţin de 70 % din ponderea tuturor criteriilor de selecţie.

Art. 38^a: Ajutoarele pentru investiţii în favoarea măsurilor de eficienţă energetică a clădirilor

(3)Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii sunt standarde minime de performanţă energetică, ajutoarele trebuie acordate înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză. În acest caz, statul membru trebuie să se asigure că beneficiarii furnizează un plan şi un calendar de renovare precise care să demonstreze că renovarea pentru care s-a acordat ajutorul este cel puţin suficientă pentru a asigura respectarea standardelor minime de performanţă energetică. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii diferă de standardele minime de performanţă energetică, investiţia trebuie pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului Uniunii.

(6)Ajutoarele determină o îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii, măsurată în energie primară, de cel puţin: (i) 20 % în comparaţie cu situaţia anterioară investiţiei în cazul renovării clădirilor existente sau (ii) 10 % în comparaţie cu situaţia anterioară investiţiei în cazul măsurilor de renovare privind instalarea sau înlocuirea unui singur tip de elemente ale clădirilor, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE, iar aceste măsuri de renovare specifice să nu reprezinte mai mult de 30 % din partea din bugetul schemei dedicat măsurilor de eficienţă energetică sau (iii) 10 % comparativ cu pragul stabilit în cazul cerinţelor pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero în măsurile naţionale de transpunere a Directivei 2010/31/UE în cazul clădirilor noi. Cererea iniţială de energie primară şi îmbunătăţirea estimată se stabilesc în funcţie de un certificat de performanţă energetică, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE.

(7)Ajutoarele acordate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:

(13)Prin derogare de la alineatele (11) şi (12), în cazul în care ajutoarele pentru investiţii în clădiri efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanţă energetică care se califică drept standarde ale Uniunii sunt acordate cu mai puţin de 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardelor Uniunii, intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 15 % din costurile eligibile în cazul în care investiţia constă în instalarea sau înlocuirea unui singur tip de element al clădirii, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE, şi 20 % în toate celelalte cazuri.

(16)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor existente, în cazul în care ajutorul determină o îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii, măsurată în energie primară, cu cel puţin 40 % în comparaţie cu situaţia anterioară investiţiei. Această creştere a intensităţii ajutorului nu se aplică în cazul în care investiţia nu îmbunătăţeşte performanţa energetică a clădirii peste nivelul impus de standardele minime de performanţă energetică care se califică drept standarde ale Uniunii şi care intră în vigoare în mai puţin de 18 luni de la momentul în care investiţia este pusă în aplicare şi finalizată.

Art. 38^b: Ajutoare pentru facilitarea contractelor de performanţă energetică

Art. 39: Ajutoarele pentru investiţiile în proiectele de eficienţă energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare

(2¹)Ajutoarele acordate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:

(4)Ajutoarele se acordă sub formă de resurse atribuite, de capital propriu, de garanţie sau de împrumut către un fond pentru eficienţă energetică sau către un alt intermediar financiar, care le transferă, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali, care sunt proprietarii sau locatarii clădirii, sub forma unor volume mai mari de finanţare, a unor cerinţe mai puţin stricte în materie de garanţii reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute.

(7)Ajutoarele pentru eficienţă energetică trebuie să mobilizeze investiţii suplimentare din partea investitorilor privaţi independenţi, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 72, care se ridică la cel puţin 30 % din finanţarea totală acordată unui proiect de eficienţă energetică. Atunci când ajutorul este furnizat de un fond pentru eficienţă energetică, mobilizarea unor astfel de investiţii private poate fi efectuată la nivelul fondului pentru eficienţă energetică şi/sau la nivelul proiectelor de eficienţă energetică, astfel încât să se obţină un total de cel puţin 30 % din finanţarea totală furnizată unui proiect de eficienţă energetică.

(8)Statele membre pot înfiinţa fonduri pentru eficienţă energetică şi/sau pot utiliza intermediari financiari atunci când acordă ajutoare pentru eficienţă energetică. În acest caz, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:

a)administratorii intermediarilor financiari, precum şi administratorii de fonduri pentru eficienţă energetică sunt selecţionaţi printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile. În special, nu se face niciun fel de discriminare în funcţie de locul de stabilire sau de înregistrare, indiferent de statul membru. Este posibil ca intermediarilor financiari şi administratorilor de fonduri pentru eficienţă energetică să li se ceară să îndeplinească anumite criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investiţiilor;

b)investitorii privaţi independenţi sunt selecţionaţi printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile, având drept scop stabilirea dispoziţiilor adecvate privind partajarea riscurilor şi a recompenselor prin care, pentru toate investiţiile în afară de garanţii, se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecţiei împotriva evoluţiei negative. În cazul în care investitorii privaţi nu sunt selectaţi printr-o astfel de procedură, rata echitabilă de rentabilitate pentru investitorii privaţi se stabileşte de către un expert independent selectat prin intermediul unei proceduri deschise, transparente şi nediscriminatorii;

d)în cazul garanţiilor, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanţiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanţie cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plăteşte, pentru partea din garanţie care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanţie conformă cu condiţiile pieţei;

(9)Intermediarii financiari, inclusiv fondurile pentru eficienţă energetică, sunt gestionaţi pe bază comercială şi asigură faptul că deciziile de finanţare sunt motivate de obţinerea unui profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care intermediarul financiar şi, după caz, administratorii fondului pentru eficienţă energetică îndeplinesc următoarele condiţii:

(11)Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii sunt standarde minime de performanţă energetică, ajutoarele trebuie acordate înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză. În acest caz, statul membru trebuie să se asigure că beneficiarii furnizează un plan şi un calendar de renovare precise care să demonstreze că renovarea pentru care s-a acordat ajutorul este cel puţin suficientă pentru a asigura respectarea standardelor minime de performanţă energetică. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii diferă de standardele minime de performanţă energetică, investiţia trebuie pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.

Art. 41: Ajutoarele pentru investiţii destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie şi a cogenerării de înaltă eficienţă

(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile şi a cogenerării de înaltă eficienţă, cu excepţia energiei electrice produse din hidrogen din surse regenerabile, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(1¹)Ajutoarele pentru investiţii destinate proiectelor de stocare a energiei electrice în temeiul prezentului articol sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care sunt acordate proiectelor combinate de energie din surse regenerabile şi de stocare (în spatele contorului), în cazul în care ambele elemente sunt componente ale unei singure investiţii sau în cazul în care dispozitivul de stocare este conectat la o instalaţie existentă de producere a energiei din surse regenerabile. Componenta de stocare absoarbe anual cel puţin 75 % din energia sa din instalaţia de producţie de energie din surse regenerabile conectată direct. Se consideră că toate componentele de investiţii (producere şi stocare) constituie un singur proiect integrat în scopul verificării respectării pragurilor stabilite la articolul 4. Aceleaşi norme se aplică stocării energiei termice conectate direct la o instalaţie de producere a energiei din surse regenerabile.

(2)Ajutoarele pentru investiţii în favoarea producţiei şi stocării de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) şi combustibili din biomasă sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia şi sunt produşi din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă. Componenta de stocare obţine anual cel puţin 75 % din conţinutul său de combustibil din instalaţii de producere a biocombustibililor, biolichidelor, biogazului (inclusiv biometanul) şi combustibililor din biomasă conectate direct. Se consideră că toate componentele de investiţii (producere şi stocare) constituie un singur proiect integrat în scopul verificării respectării pragurilor stabilite la articolul 4 din prezentul regulament.

(3)Ajutoarele pentru investiţii destinate producţiei de hidrogen sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai pentru instalaţiile care produc exclusiv hidrogen din surse regenerabile de energie. Pentru proiectele privind hidrogenul produs din surse regenerabile de energie care constau într-un electrolizor şi una sau mai multe unităţi de producţie alimentate din surse regenerabile situate în spatele unui singur punct de conectare la reţea, capacitatea electrolizorului nu trebuie să depăşească capacitatea combinată a unităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile. Ajutoarele pentru investiţii pot fi acordate pentru infrastructura dedicată de transport sau distribuţie a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie, precum şi pentru instalaţiile de stocare a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie.

(4)Ajutoarele pentru investiţii destinate unităţilor de cogenerare de înaltă eficienţă sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care asigură economii globale de energie primară în comparaţie cu producţia separată de energie termică şi electrică, astfel cum se prevede în Directiva 2012/27/UE sau în orice act legislativ ulterior care înlocuieşte integral sau parţial acest act. Ajutoarele pentru investiţii în proiecte de stocare a energiei electrice şi termice conectate direct la cogenerarea de înaltă eficienţă pe bază de surse regenerabile de energie sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat în condiţiile stabilite la alineatul (1a) din prezentul regulament.

(4¹)Ajutoarele pentru investiţii în cogenerare de înaltă eficienţă sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în cazul în care nu sunt destinate instalaţiilor de cogenerare pe bază de combustibili fosili, cu excepţia gazelor naturale, în cazul cărora respectarea obiectivelor climatice pentru 2030 şi 2050 este asigurată în conformitate cu secţiunea 4.30 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (^*45).

(^*45)Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice şi pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).

(10)Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile eligibile în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:

Art. 42: Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile

(2)Ajutoarele se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:

(3)Procedura de ofertare poate fi limitată la tehnologii specifice în cazul în care:

e)se poate preconiza că o abordare mai selectivă va conduce la reducerea costurilor de realizare a protecţiei mediului (de exemplu, prin reducerea costurilor de integrare în reţea datorită diversificării, inclusiv între sursele regenerabile de energie, care ar putea include şi consumul dispecerizabil şi/sau stocarea) şi/sau va avea ca rezultat reducerea denaturării concurenţei.

(7)Instalaţiile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de mici dimensiuni pot beneficia de ajutoare sub formă de sprijinire directă a preţurilor, care să acopere costurile totale de exploatare, precum şi de exceptare de la obligaţia de a vinde energia electrică produsă pe piaţă, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001. Instalaţiile sunt considerate de mici dimensiuni în sensul prezentului alineat în cazul în care capacitatea lor este sub pragul aplicabil în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) sau al articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943.

Art. 43: Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile şi a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni şi comunităţi de energie din surse regenerabile

(1)Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile şi a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni şi comunităţi de energie din surse regenerabile, cu excepţia energiei electrice produse din hidrogen din surse regenerabile, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)În sensul prezentului articol, proiectele de mici dimensiuni sunt definite după cum urmează:

(3)Ajutoarele de exploatare pentru producţia de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) şi combustibili din biomasă sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia şi sunt produşi din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.

(5)Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor. Această condiţie este îndeplinită dacă ajutorul corespunde costului suplimentar net («deficit de finanţare») necesar pentru îndeplinirea obiectivului măsurii de ajutor, comparativ cu scenariul contrafactual în absenţa ajutorului. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurenţială, deoarece aceasta din urmă oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potenţialilor beneficiari.

(9)Instalaţiile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de mici dimensiuni şi proiectele demonstrative pot beneficia de ajutoare sub formă de sprijinire directă a preţurilor, care să acopere costurile totale de exploatare, precum şi de exceptare de la obligaţia de a vinde energia electrică produsă pe piaţă, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001. Instalaţiile sunt considerate de mici dimensiuni în sensul prezentului alineat în cazul în care capacitatea lor este sub pragul aplicabil în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) sau al articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943.

Art. 44: Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor în temeiul Directivei 2003/96/CE

(3)Beneficiarii reducerii fiscale plătesc cel puţin nivelul minim de impozitare prevăzut în anexa I la Directiva 2003/96/CE, cu excepţia reducerilor:

(5)Reducerile fiscale acordate în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2003/96/CE sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia şi sunt obţinute din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.

Art. 44^a: Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale

(1)Schemele de ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I. Prezentul articol nu se aplică reducerilor de taxe sau impozite aplicate produselor energetice şi energiei electrice, definite la articolul 2 din Directiva 2003/96/CE.

(3)Sunt eligibile pentru ajutor numai întreprinderile care nu ar fi în măsură să îşi desfăşoare activităţile economice fără reducerea respectivă. În sensul prezentului articol, se consideră că acest lucru este valabil pentru întreprinderile ale căror costuri de producţie ar creşte substanţial ca urmare a taxei de mediu fiscale sau parafiscale fără reducere şi care nu sunt în măsură să transfere această creştere asupra clienţilor. Creşterea costurilor de producţie se calculează ca pondere din valoarea adăugată brută pentru fiecare sector sau categorie de beneficiari.

Art. 45: Ajutoarele pentru investiţii destinate remedierii daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale şi a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversităţii şi punerii în aplicare a unor soluţii bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora

(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate remedierii daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale şi a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversităţii şi punerii în aplicare a unor soluţii bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)Ajutoarele care fac obiectul prezentului articol pot fi acordate pentru următoarele activităţi:

(5)Fără a aduce atingere Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*46) şi altor norme relevante ale Uniunii privind răspunderea pentru daune aduse mediului, în cazul în care este identificată entitatea sau întreprinderea răspunzătoare pentru daunele aduse mediului în temeiul legislaţiei aplicabile în fiecare stat membru, entitatea sau întreprinderea respectivă trebuie să finanţeze lucrările necesare pentru prevenirea şi corectarea degradării şi contaminării mediului, în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", fără a se acorda vreun ajutor pentru lucrările pe care entitatea sau întreprinderea ar fi obligată să le desfăşoare conform legii. Statul membru trebuie să ia toate măsurile necesare, inclusiv acţiuni în justiţie, pentru a identifica entitatea sau întreprinderea responsabilă de provocarea daunelor aduse mediului şi pentru a-i impune să suporte costurile aferente. În cazul în care entitatea sau întreprinderea responsabilă în temeiul legislaţiei aplicabile nu poate fi identificată sau obligată să suporte costurile de reparare a daunelor aduse mediului pe care le-a cauzat, în special deoarece întreprinderea responsabilă a încetat să existe din punct de vedere juridic şi nicio altă întreprindere nu poate fi considerată succesorul său legal sau economic, sau în cazul în care nu există o garanţie financiară suficientă pentru a acoperi costurile de remediere, se poate acorda ajutor pentru sprijinirea lucrărilor de remediere sau de reabilitare. Nu se acordă ajutoare pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii menţionate la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (^*47). Ajutorul poate fi acordat în temeiul prezentului articol pentru a acoperi costurile suplimentare necesare pentru a extinde domeniul de aplicare sau scopul măsurilor respective, dincolo de obligaţiile legale prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE.

Art. 46: Ajutoarele pentru investiţii în favoarea sistemelor de termoficare şi/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic

(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate construirii, extinderii sau modernizării sistemelor de termoficare şi/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic, care includ construirea, extinderea sau modernizarea instalaţiilor de încălzire sau răcire şi/sau a soluţiilor de stocare a energiei termice şi/sau a reţelei de distribuţie, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)Ajutoarele se acordă numai pentru construirea, extinderea sau modernizarea sistemelor de termoficare şi/sau răcire centralizată care sunt sau urmează să devină eficiente din punct de vedere energetic, în sensul definiţiei prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE. În cazul în care sistemul nu devine încă pe deplin eficient din punct de vedere energetic ca urmare a lucrărilor la reţeaua de distribuţie care beneficiază de ajutor, modernizările suplimentare necesare pentru a îndeplini condiţiile de încadrare în definiţia sistemului de termoficare şi/sau răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic încep, pentru instalaţiile de încălzire şi/sau de răcire care fac obiectul ajutorului, în termen de 3 ani de la demararea lucrărilor la reţeaua de distribuţie care beneficiază de ajutor.

(3)Se pot acorda ajutoare pentru producţia de energie pe bază de surse regenerabile, inclusiv pompe de căldură în conformitate cu anexa VII la Directiva (UE) 2018/2001, căldură reziduală sau cogenerare de înaltă eficienţă, precum şi soluţii de stocare a energiei termice. Ajutoarele pentru producţia de energie pe bază de deşeuri se pot baza fie pe deşeuri care corespund definiţiei surselor regenerabile de energie, fie pe deşeuri utilizate pentru alimentarea instalaţiilor care corespund definiţiei cogenerării de înaltă eficienţă. Deşeurile utilizate drept combustibil pentru producţie nu trebuie să eludeze principiul ierarhiei deşeurilor, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE.

(5)Ajutoarele pentru modernizarea reţelelor de stocare şi distribuţie care transportă căldură şi frig produse pe bază de combustibili fosili pot fi acordate numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

b)modernizarea nu conduce la o creştere a producţiei de energie din combustibili fosili, exceptând gazele naturale. În cazul modernizării unei capacităţi de stocare sau a unei reţele de distribuţie a căldurii şi frigului produse pe bază de gaze naturale, în măsura în care modernizarea are ca rezultat o creştere a producţiei de energie din gaze naturale, instalaţiile de producţie respective trebuie să respecte obiectivele climatice pentru 2030 şi 2050, în conformitate cu secţiunea 4.31 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.

(9)Ca alternativă la alineatul (7), intensitatea ajutorului poate ajunge până la 100 % din deficitul de finanţare. Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor. Această condiţie este îndeplinită dacă ajutorul corespunde deficitului de finanţare definit la articolul 2 punctul 118. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurenţială, deoarece aceasta din urmă oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potenţialilor beneficiari.

Art. 47: Ajutoarele pentru investiţii destinate utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirii tranziţiei către o economie circulară

(2)Ajutoarele se acordă pentru următoarele tipuri de investiţii:

a)investiţii care îmbunătăţesc utilizarea eficientă a resurselor prin una sau ambele metode care urmează:

(i)o reducere netă a resurselor consumate pentru a obţine acelaşi volum al producţiei, comparativ cu un proces de producţie preexistent utilizat de beneficiar sau cu proiecte sau activităţi alternative enumerate la alineatul (7). Resursele consumate includ toate resursele materiale consumate, cu excepţia energiei, iar reducerea se determină prin măsurarea sau estimarea consumului înainte şi după punerea în aplicare a măsurii de ajutor, luând în considerare orice ajustare în funcţie de condiţiile externe care ar putea afecta consumul de resurse;

b)investiţii pentru prevenirea şi reducerea generării de deşeuri, pregătirea în vederea reutilizării, decontaminarea şi reciclarea deşeurilor generate de beneficiar sau investiţii pentru pregătirea în vederea reutilizării, decontaminarea şi reciclarea deşeurilor generate de terţi şi care altfel ar fi neutilizate, eliminate sau tratate pe baza unei operaţiuni de tratare situate mai jos în ierarhia deşeurilor menţionată la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE sau într-un mod mai puţin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor sau ar conduce la o calitate mai scăzută a rezultatelor reciclării;

(7)Costurile eligibile sunt costurile suplimentare ale investiţiei, calculate prin raportarea costurilor totale de investiţie ale proiectului la cele ale unui proiect sau ale unei activităţi mai puţin ecologice care sunt una dintre următoarele:

c)un scenariu contrafactual care constă într-o investiţie comparabilă într-un proces de producţie convenţional care utilizează materii prime primare sau materii prime, dacă produsul secundar obţinut (reutilizat sau recuperat) este substituibil din punct de vedere tehnic şi economic cu produsul primar.

(10)Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate şi sunt în vigoare. Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare, cu condiţia ca investiţia să fie pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.

Art. 48: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructura energetică

(6)Intensitatea ajutorului poate ajunge până la 100 % din deficitul de finanţare. Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor. Această condiţie este îndeplinită dacă ajutorul corespunde deficitului de finanţare definit la articolul 2 punctul 118. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurenţială, deoarece aceasta oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potenţialilor beneficiari.

Art. 49: Ajutoarele pentru studii şi servicii de consultanţă în domeniul protecţiei mediului şi al energiei

(2)În cazul în care întregul studiu sau serviciu de consultanţă se referă la investiţii eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei secţiuni, costurile eligibile sunt costurile aferente studiului sau serviciului de consultanţă. În cazul în care numai o parte a studiului sau a serviciului de consultanţă se referă la investiţii eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei secţiuni, costurile eligibile sunt costurile aferente părţii studiului sau serviciului de consultanţă destinat investiţiilor respective.

SECŢIUNEA 8:Ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale

Art. 50: Schemele de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale

(1)Schemele de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de cutremure, de avalanşe, de alunecări de teren, de inundaţii, de tornade, de uragane, de erupţii vulcanice şi de incendii necontrolate de origine naturală sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(4)Costurile care decurg din daunele suferite ca urmare directă a dezastrelor naturale, astfel cum au fost evaluate de un expert independent recunoscut de autoritatea naţională competentă sau de o societate de asigurări reprezintă costurile eligibile. Printre aceste daune se pot număra pagubele materiale suferite de active, de exemplu clădirile, echipamentele, utilajele sau stocurile, precum şi pierderile de venituri din cauza suspendării totale sau parţiale a activităţii pentru o perioadă de maximum şase luni de la producerea dezastrului. Calcularea pagubelor materiale se bazează pe costurile reparaţiei sau pe valoarea economică pe care a avut-o activul afectat înainte de dezastru. Această valoare nu depăşeşte costul reparaţiei sau scăderea valorii echitabile de piaţă provocată de dezastru, adică diferenţa dintre valoarea bunului respectiv imediat înainte şi imediat după producerea dezastrului. Pierderile de venituri se calculează pe baza datelor financiare ale întreprinderii afectate [câştigurile înainte de dobânzi şi impozite (EBIT), costurile de amortizare şi costurile cu forţa de muncă legate exclusiv de unitatea afectată de dezastrul natural], prin compararea datelor financiare corespunzătoare perioadei de şase luni de după producerea dezastrului cu media pe un număr de trei ani aleşi dintre cei cinci ani care au precedat dezastrului (excluzându-se cei doi ani care prezintă rezultatul financiar cel mai bun şi rezultatul financiar cel mai slab) şi se calculează pentru aceeaşi perioadă de şase luni a anului. Daunele se calculează la nivelul beneficiarului individual.

SECŢIUNEA 9:Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate

Art. 51: Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate

SECŢIUNEA 10:Ajutoarele pentru infrastructurile de bandă largă

Art. 52: Ajutoarele pentru reţelele fixe în bandă largă

(2)Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării şi exploatării unei reţele fixe în bandă largă. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabileşte pe baza unui proces de selecţie concurenţial, astfel cum se prevede la alineatul (6) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiţie în conformitate cu alineatul (6) litera (b) fără să existe un proces de selecţie concurenţial, cuantumul ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul normal din exploatare al investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, şi este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecţia rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor şi veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viaţă economică a investiţiei.

(3)Sunt eligibile următoarele tipuri alternative de investiţii:

b)implementarea unei reţele fixe în bandă largă pentru a conecta actorii socioeconomici în zonele în care există doar o singură reţea care oferă o viteză de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf, dar mai mică de 300 Mbps în condiţii de oră de vârf (viteză-prag) sau în care o astfel de reţea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere şi consultare publică în conformitate cu alineatul (5).

(4)Zonele în care există cel puţin o reţea care poate fi modernizată pentru a asigura o viteză de descărcare de cel puţin 1 Gbps în condiţii de oră de vârf nu sunt eligibile pentru intervenţii în temeiul alineatului (3) literele (a) şi (b). Se consideră că o reţea poate fi modernizată pentru a asigura o viteză de descărcare de cel puţin 1 Gbps în condiţii de oră de vârf dacă poate asigura această viteză cu o investiţie marginală, cum ar fi modernizarea echipamentelor active, fără investiţii semnificative în infrastructura în bandă largă.

(5)Cartografierea şi consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe în mod cumulativ:

a)cartografierea trebuie să identifice zonele geografice ţintă planificate a fi acoperite de intervenţia statului şi să ia în considerare toate reţelele fixe în bandă largă existente. Cartografierea se efectuează:

b)consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenţiei planificate a statului şi a listei zonelor geografice ţintă identificate în cadrul exerciţiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Aceste informaţii trebuie să fie puse la dispoziţie pe un site internet accesibil publicului la nivel regional şi naţional. Consultarea publică invită părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la intervenţia planificată a statului şi să transmită informaţii fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la reţelele lor care furnizează vitezele-prag stabilite la alineatul (3), reţele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în zona-ţintă în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.

(6)Intervenţia trebuie să aducă o îmbunătăţire semnificativă (schimbare radicală) în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere şi consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (5). Reţelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanţă similară cu cea din planul de reţea finanţată de stat în zonele ţintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenţiei subvenţionate, se realizează o investiţie nouă semnificativă în reţeaua în bandă largă, iar reţeaua subvenţionată aduce capacităţi noi semnificative pe piaţă în ceea ce priveşte disponibilitatea, capacitatea, viteza şi concurenţa serviciilor în bandă largă, în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenţia include investiţii de peste 70 % în infrastructura în bandă largă. În orice caz, o intervenţie eligibilă, astfel cum se prevede la alineatul (3), trebuie să conducă cel puţin la următoarele îmbunătăţiri:

(7)Ajutoarele se acordă după cum urmează:

b)atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecţie concurenţială unei autorităţi publice pentru a implementa şi pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entităţi interne, o reţea fixă în bandă largă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează reţeaua subvenţionată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat să construiască sau să exploateze reţeaua se alocă printr-o procedură de selecţie concurenţială deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(8)Reţeaua subvenţionată oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiţii echitabile şi nediscriminatorii. Prin derogare, intervenţiile eligibile în temeiul alineatului (3) litera (a) pot oferi o degrupare virtuală în locul degrupării fizice dacă produsul de acces bazat pe degruparea virtuală este aprobat în prealabil de autoritatea naţională de reglementare sau de o altă autoritate competentă. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la începerea exploatării reţelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viaţă a elementelor în cauză. Accesul bazat pe degruparea virtuală trebuie acordat pentru o perioadă de timp egală cu durata de viaţă a infrastructurii pentru care degruparea virtuală este un substitut. Aceleaşi condiţii de acces se aplică întregii reţele, inclusiv părţilor reţelei în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligaţiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce priveşte deţinerea proprietăţii, gestionarea sau exploatarea reţelei. Reţeaua asigură accesul pentru cel puţin trei solicitanţi de acces şi pune la dispoziţia solicitanţilor de acces cel puţin 50 % din capacitate. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv şi pentru a permite solicitanţilor de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părţi ale reţelei care nu au fost finanţate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanţează numai infrastructura în bandă largă.

(9)Preţul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referinţă şi principii de stabilire a preţurilor:

Art. 52^a: Ajutoarele pentru reţelele mobile 4G şi 5G

(2)Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării şi exploatării componentelor pasive şi active ale unei reţele mobile. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabileşte pe baza unui proces de selecţie concurenţial, astfel cum se prevede la alineatul (7) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiţie în conformitate cu alineatul (7) litera (b) fără să existe un proces de selecţie concurenţial, cuantumul ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul normal din exploatare al investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, şi este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecţia rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor şi veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viaţă economică a investiţiei.

(3)Implementarea reţelei mobile 5G se realizează în zone în care nu există reţele mobile 4G şi nici reţele mobile 5G existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant. Implementarea reţelei mobile 4G se realizează în zone în care nu există reţele mobile 3G, 4G sau 5G sau în care nu este planificat în mod credibil să se implementeze astfel de reţele în orizontul de timp relevant. Aceste cerinţe se verifică prin cartografiere şi consultare publică în conformitate cu alineatul (4).

(4)Cartografierea şi consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe în mod cumulativ:

a)cartografierea identifică în mod clar zonele geografice ţintă planificate să facă obiectul intervenţiei statului şi ia în considerare toate reţelele mobile existente. Cartografierea se efectuează pe baza unor grile de maximum 100 x 100 de metri. Toate elementele metodologiei şi criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-ţintă trebuie să fie puse la dispoziţia publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;

b)consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenţiei planificate a statului şi a listei zonelor geografice ţintă identificate în cadrul exerciţiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Aceste informaţii trebuie să fie puse la dispoziţie pe un site internet accesibil publicului la nivel regional şi naţional. Consultarea publică invită părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la intervenţia planificată a statului şi să transmită informaţii fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la reţelele lor mobile cu caracteristicile stabilite la alineatul (3), reţele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în zona-ţintă în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.

(6)Intervenţia aduce o îmbunătăţire semnificativă (schimbare radicală) în comparaţie cu reţelele mobile existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere şi consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (4). Reţelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanţă similară cu cea din planul de reţea finanţată de stat în zonele ţintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenţiei subvenţionate, se realizează o investiţie nouă semnificativă în reţeaua mobilă şi reţeaua subvenţionată aduce capacităţi noi semnificative pe piaţă în ceea ce priveşte disponibilitatea, capacitatea, viteza şi concurenţa serviciilor mobile, în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenţia include investiţii de peste 50 % în infrastructura în bandă largă.

(7)Ajutoarele se acordă după cum urmează:

b)atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecţie concurenţială unei autorităţi publice pentru a implementa şi pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entităţi interne, o reţea mobilă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează reţeaua subvenţionată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat să construiască sau să exploateze reţeaua se alocă printr-un proces de selecţie concurenţial deschis, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(8)Exploatarea reţelei subvenţionate oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiţii echitabile şi nediscriminatorii. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la începerea exploatării reţelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viaţă a elementelor în cauză. Aceleaşi condiţii de acces se aplică întregii reţele, inclusiv părţilor unei astfel de reţele în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligaţiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce priveşte deţinerea proprietăţii, gestionarea sau exploatarea reţelei. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv şi pentru a permite solicitanţilor de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părţi ale reţelei care nu au fost finanţate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanţează numai infrastructura în bandă largă.

(9)Preţul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre criteriile de referinţă şi principiile de stabilire a preţurilor următoare:

(11)Utilizarea reţelei mobile 4G sau 5G finanţate de stat pentru a furniza servicii de acces fără fir fixe este permisă numai în zonele în care nu există o reţea care să ofere viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf sau în care o astfel de reţea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

Art. 52^b: Ajutoarele pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană

(1)Ajutoarele pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în temeiul regulamentului menţionat sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)Proiectele trebuie să respecte condiţiile generale de compatibilitate cumulative prevăzute la alineatul (3). În plus, acestea trebuie să se încadreze într-una dintre categoriile de proiecte eligibile prevăzute la alineatul (4) şi să îndeplinească toate condiţiile specifice de compatibilitate pentru categoria relevantă prevăzută la alineatul menţionat. Numai proiectele care se referă exclusiv la elementele şi la entităţile specificate în cadrul fiecărei categorii relevante la alineatul (4) se încadrează în domeniul de aplicare al exceptării prevăzute la alineatul (1).

(3)Condiţiile generale de compatibilitate cumulative sunt următoarele:

a)beneficiarul trebuie să asigure o contribuţie financiară de cel puţin 25 % din costurile eligibile, fie din resurse proprii, fie prin finanţare externă, sub o formă care să nu conţină niciun sprijin financiar public. În cazul în care contribuţia de 25 % a beneficiarului este furnizată prin finanţare externă prin intermediul unei platforme de investiţii care combină diferite surse de finanţare, condiţia ca finanţarea externă să nu conţină niciun sprijin financiar public prevăzută în teza anterioară se înlocuieşte cu cerinţa ca, în cadrul platformei, ponderea investiţiilor private să fie de cel puţin 30 %;

(4)Categoriile de proiecte eligibile şi condiţiile specifice de compatibilitate cumulative aplicabile acestora sunt următoarele:

a)investiţiile în implementarea unei secţiuni transfrontaliere a unui coridor 5G de-a lungul unui coridor de transport identificat în orientările privind reţeaua transeuropeană de transport, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 (coridoarele TEN-T), care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative specifice:

(ii)secţiunile transfrontaliere totale ale coridoarelor 5G situate într-un stat membru nu trebuie să reprezinte mai mult de 15 % din lungimea totală a coridoarelor 5G de-a lungul reţelei centrale transeuropene de transport din respectivul stat membru care nu fac obiectul niciunor obligaţii juridice existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului. În mod excepţional, dacă un stat membru sprijină implementarea coridoarelor 5G transfrontaliere de-a lungul reţelei transeuropene de transport globale, secţiunile transfrontaliere totale ale coridoarelor 5G situate în respectivul stat membru nu reprezintă mai mult de 15 % din lungimea totală a coridoarelor 5G de-a lungul reţelei transeuropene de transport globale din respectivul stat membru care nu fac obiectul niciunor obligaţii juridice existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului;

b)investiţiile în implementarea unei secţiuni transfrontaliere a unei reţele magistrale paneuropene care asigură o conectivitate de ordinul terabiţilor şi sprijină obiectivele întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanţă prin interconectarea anumitor instalaţii de calcul, instalaţii de supercalcul şi infrastructuri de date care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative specifice:

(i)proiectul implementează sau achiziţionează active în materie de conectivitate, inclusiv drepturi de utilizare irevocabile, fibră neagră sau echipamente, pentru construirea unei secţiuni transfrontaliere a unei reţele magistrale paneuropene care sprijină interconectarea, cu o conectivitate de la un capăt la altul nelimitată de minimum 1 Tbps, a cel puţin două instalaţii de calcul, instalaţii de supercalcul sau infrastructuri de date care: (1) sunt entităţi-gazdă ale întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanţă instituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului (^*) sau sunt infrastructuri de cercetare şi alte infrastructuri de calcul şi de date care sprijină iniţiativele emblematice şi misiunile de cercetare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (^**) şi în Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului care contribuie la obiectivele întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanţă; şi (2) care sunt situate în cel puţin două state membre sau în cel puţin un stat membru şi în cel puţin un membru al Spaţiului european de cercetare;

c)investiţiile în implementarea unei secţiuni transfrontaliere a unei reţele magistrale care interconectează infrastructurile de cloud ale anumitor actori socioeconomici care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative specifice:

d)investiţiile în implementarea unei reţele prin cablu submarin care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative specifice:

(i)proiectul constă într-o secţiune transfrontalieră a unei reţele prin cablu submarin care (1) traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau (2) traversează frontiera dintre cel puţin un stat membru şi cel puţin o ţară din Spaţiul Economic European. Alternativ, entitatea care primeşte ajutorul trebuie să asigure doar furnizarea serviciilor cu ridicata, iar infrastructura care beneficiază de sprijin trebuie să amelioreze conectivitatea regiunilor ultraperiferice, a teritoriilor de peste mări sau a regiunilor insulare europene, chiar şi în cadrul unui singur stat membru;

Art. 52^c: Vouchere pentru conectivitate

(3)Sunt eligibile următoarele categorii de vouchere:

a)voucherele puse la dispoziţia consumatorilor şi IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu în bandă largă sau pentru modificarea abonamentului în curs la un serviciu care oferă viteze de descărcare de cel puţin 30 Mbps în condiţii de oră de vârf, cu condiţia ca toţi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice care asigură viteze de descărcare de cel puţin 30 Mbps în condiţii de oră de vârf să fie eligibili în cadrul schemei. Nu se acordă vouchere pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleaşi viteze ca şi vitezele deja disponibile în cadrul abonamentului în curs sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puţin 30 Mbps în condiţii de oră de vârf;

b)voucherele puse la dispoziţia IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu în bandă largă sau pentru modificarea abonamentului în curs la un serviciu care oferă viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf, cu condiţia ca toţi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice care asigură viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf să fie eligibili în cadrul schemei. Nu se acordă vouchere pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleaşi viteze ca şi vitezele deja disponibile în cadrul abonamentului în curs sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf.

(4)Voucherele acoperă până la 50 % din costurile eligibile. Costurile eligibile sunt costul lunar al abonamentului, costurile standard de instalare şi echipamentul terminal necesar pentru ca utilizatorii finali să utilizeze serviciile în bandă largă cu vitezele specificate la alineatul (3). Costurile pentru cablajul intern şi instalarea limitată în proprietăţile private ale utilizatorilor finali sau în proprietatea publică în imediata apropiere a proprietăţilor private ale utilizatorilor finali sunt, de asemenea, eligibile în măsura în care sunt necesare şi auxiliare furnizării serviciului. Voucherul este plătit de autorităţile publice direct utilizatorilor finali sau direct furnizorului de servicii ales de utilizatorii finali.

(5)Nu se acordă vouchere pentru zonele în care nu există o reţea care să furnizeze serviciile eligibile menţionate la alineatul (3). Statele membre trebuie să efectueze o consultare publică prin publicarea principalelor caracteristici ale sistemului şi a listei zonelor geografice ţintă pe un site web accesibil publicului la nivel regional şi naţional. Consultarea publică invită părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la proiectul de măsură şi să transmită informaţii fundamentate cu privire la reţelele lor existente care pot să furnizeze în mod fiabil viteza specificată la alineatul (3). Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.

(6)Voucherele sunt neutre din punct de vedere tehnologic. Schemele asigură tratamentul egal al tuturor furnizorilor de servicii posibili şi le oferă utilizatorilor finali gama cea mai largă posibil de furnizori din care să aleagă, indiferent de tehnologiile utilizate. În acest scop, statul membru creează un registru online al tuturor furnizorilor de servicii eligibili sau să introducă o metodă alternativă echivalentă pentru a asigura deschiderea, transparenţa şi caracterul nediscriminatoriu al intervenţiei statului. Utilizatorii finali au posibilitatea de a consulta aceste informaţii cu privire la toate întreprinderile care sunt în măsură să furnizeze servicii eligibile. Toate întreprinderile capabile să furnizeze servicii eligibile au dreptul, la cerere, să fie incluse în registrul online sau în orice alt loc ales de statul membru.

(7)Pentru a reduce la minimum denaturările pieţei, statele membre efectuează o evaluare a pieţei, identificând furnizorii eligibili prezenţi în zonă şi colectând informaţii pentru calcularea cotei lor de piaţă, a gradului de utilizare a serviciilor eligibile şi a preţurilor acestora. Ajutoarele se acordă numai în cazul în care evaluarea pieţei stabileşte că schema este concepută într-un mod suficient de amplu pentru a nu aduce beneficii nejustificate unui număr limitat de furnizori şi că schema nu conduce la consolidarea puterii de piaţă (locale) a anumitor furnizori.

(8)Pentru a fi eligibil, atunci când un furnizor de servicii în bandă largă este integrat pe verticală şi are o cotă din piaţa vânzării cu amănuntul de peste 25 %, acesta trebuie să ofere, pe piaţa corespunzătoare de acces cu ridicata, produse de acces cu ridicata pe baza cărora orice solicitant de acces va putea furniza serviciile eligibile la viteza specificată la alineatul (3), în condiţii deschise, transparente şi nediscriminatorii.

Art. 52^d: Ajutoarele pentru reţele backhaul

(2)Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării şi exploatării unei reţele backhaul. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabileşte pe baza unui proces de selecţie concurenţial, astfel cum se prevede la alineatul (6) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiţie în conformitate cu alineatul (6) litera (b) fără să existe un proces de selecţie concurenţial, cuantumul ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul normal din exploatare al investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, şi este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecţia rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor şi veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viaţă economică a investiţiei.

(4)Cartografierea şi consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe în mod cumulativ:

b)consultarea publică se efectuează de către autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenţiei planificate a statului şi a listei zonelor identificate în exerciţiul de cartografiere în conformitate cu litera (a). Aceste informaţii trebuie să fie puse la dispoziţie pe un site internet accesibil publicului la nivel regional şi naţional. Consultarea publică invită părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la intervenţia planificată a statului şi să transmită informaţii fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la reţelele backhaul care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.

(5)Intervenţia aduce o îmbunătăţire semnificativă (schimbare radicală) în comparaţie cu reţelele backhaul existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere şi consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (4). Reţelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanţă similară cu cea din planul de reţea finanţată de stat în zonele ţintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenţiei subvenţionate, se realizează o investiţie nouă semnificativă în reţeaua backhaul, iar reţeaua backhaul subvenţionată se bazează pe fibră sau pe alte tehnologii capabile să asigure acelaşi nivel de performanţă a fibrei, în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenţia trebuie să includă investiţii de peste 70 % în infrastructura în bandă largă.

(6)Ajutoarele se acordă după cum urmează:

b)atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecţie concurenţială unei autorităţi publice pentru a implementa şi pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entităţi interne, o reţea backhaul, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează reţeaua subvenţionată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat să construiască sau să exploateze reţeaua se alocă printr-o procedură de selecţie concurenţială deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(7)Exploatarea reţelei subvenţionate oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiţii echitabile şi nediscriminatorii, atât la reţelele fixe, cât şi la cele mobile. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la începerea exploatării reţelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viaţă a elementelor în cauză. Aceleaşi condiţii de acces se aplică întregii reţele, inclusiv părţilor reţelei în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligaţiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce priveşte deţinerea proprietăţii, gestionarea sau exploatarea reţelei. Reţeaua finanţată de stat acoperă toate reţelele fixe şi mobile din zonele-ţintă ale intervenţiei referitoare la reţeaua backhaul şi pune la dispoziţia solicitanţilor de acces cel puţin 50 % din capacitate. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv şi pentru a permite solicitanţilor de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părţi ale reţelei care nu au fost finanţate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanţează numai infrastructura în bandă largă.

(8)Preţul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referinţă şi principii de stabilire a preţurilor:

SECŢIUNEA 11:Ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului

Art. 53: Ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului

(2)Ajutoarele se acordă pentru următoarele obiective şi activităţi culturale:

(4)În cazul ajutoarelor pentru investiţii, costurile eligibile sunt costurile de investiţie în active corporale şi necorporale, inclusiv:

(5)În cazul ajutoarelor de exploatare, costurile eligibile sunt următoarele:

d)costurile de exploatare direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, cum ar fi închirierea sau utilizarea în sistem de leasing a unor proprietăţi şi locaţii culturale, cheltuielile de călătorie, materialele şi furniturile direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, structurile arhitectonice pentru expoziţii şi instalaţiile de scenă, împrumutarea, leasing-ul şi amortizarea instrumentelor, a programelor informatice şi a echipamentelor, costurile pentru drepturi de acces la lucrări protejate de drepturi de autor şi la alte conţinuturi conexe protejate de drepturi de proprietate intelectuală, costurile pentru promovare şi costurile suportate direct ca urmare a proiectului sau a activităţii; costurile de amortizare şi costurile de finanţare sunt eligibile doar în cazul în care nu au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii;

(9)În cazul activităţilor definite la alineatul (2) litera (f), valoarea maximă a ajutorului nu depăşeşte nici diferenţa dintre costurile eligibile şi veniturile actualizate ale proiectului, nici 70 % din costurile eligibile. Veniturile se deduc din costurile eligibile fie ex ante, fie prin intermediul unui mecanism de recuperare. Costurile eligibile sunt costurile aferente publicării de opere muzicale şi literare, inclusiv onorariile autorilor (costurile aferente drepturilor de autor), onorariile traducătorilor, onorariile redactorilor, alte costuri de editare (corectare tipografică, corectare a textelor, revizuire), costurile de punere în pagină şi de pretipărire şi costurile de tipărire sau de publicare electronică.

Art. 54: Schemele de ajutoare pentru operele audiovizuale

(4)În cazul în care un stat membru condiţionează acordarea ajutoarelor de îndeplinirea unor obligaţii de teritorializare a cheltuielilor, schemele de ajutoare pentru producţia de opere audiovizuale pot:

b)să calculeze ajutorul acordat pentru producţia unei anumite opere audiovizuale ca procent din cheltuielile aferente activităţilor de producţie din statul membru care acordă ajutorul, de regulă, în cazul schemelor de ajutoare sub formă de stimulente fiscale.

SECŢIUNEA 12:Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale

Art. 55: Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale

(9)În cazul ajutoarelor de exploatare pentru infrastructura sportivă, costurile eligibile sunt costurile de exploatare corespunzătoare furnizării de servicii de către infrastructură. Printre aceste costuri de exploatare se numără costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, gestionarea etc., însă sunt excluse costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutorul pentru investiţii.

SECŢIUNEA 13:Ajutoarele pentru infrastructurile locale

Art. 56: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructurile locale

(1)Finanţările pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor locale, care sunt legate de infrastructurile care contribuie la nivel local la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi de consum şi la modernizarea şi dezvoltarea bazei industriale sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

SECŢIUNEA 14:Ajutoarele pentru aeroporturile regionale

Art. 56^a: Ajutoarele pentru aeroporturile regionale

(7)Alineatele (5) şi (6) nu se aplică în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de maximum 200 000 de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele, dacă se preconizează că ajutoarele pentru investiţii nu vor conduce la creşterea traficului mediu anual de pasageri pe aeroport la peste 200 000 de pasageri în cursul următoarelor două exerciţii financiare după acordarea ajutoarelor. Ajutoarele pentru investiţii acordate unor astfel de aeroporturi trebuie să respecte fie alineatul (11), fie alineatele (13) şi (14).

(8)Alineatul (6) nu se aplică în cazul în care ajutoarele pentru investiţii se acordă unui aeroport situat la o distanţă de până la 100 de kilometri de aeroporturi existente de pe care sunt operate servicii aeriene regulate în înţelesul articolului 2 alineatul (16) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008, cu condiţia ca traseul dintre fiecare alt aeroport existent şi aeroportul care beneficiază de ajutor să presupună în mod necesar fie o durată totală a călătoriei prin intermediul transportului maritim de cel puţin 90 de minute, fie transport aerian.

(13)Valoarea ajutorului nu depăşeşte:

SECŢIUNEA 15:Ajutoarele pentru porturi

Art. 56^b: Ajutoarele destinate porturilor maritime

(2¹)În cazul ajutoarelor pentru infrastructura de reîncărcare şi realimentare care furnizează energie electrică, hidrogen, amoniac şi metanol, costurile eligibile sunt costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare în sine şi ale echipamentelor tehnice aferente, inclusiv ale instalaţiilor fixe, mobile sau plutitoare, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv a cablurilor electrice şi transformatoarelor de putere, necesare pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la reţea sau la o unitate locală de producţie sau stocare a energiei electrice ori a hidrogenului, precum şi lucrările de construcţii civile, adaptările terestre sau rutiere, costurile de instalare şi costurile suportate pentru obţinerea autorizaţiilor aferente.

(5)Intensitatea ajutorului pentru fiecare investiţie menţionată la alineatul (2) litera (a) nu depăşeşte:

(8¹)Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conţinut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, şi care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele sale de punere în aplicare sau delegate.

Art. 56^c: Ajutoarele destinate porturilor interioare

(7¹)Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conţinut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, şi care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele sale de punere în aplicare sau delegate.

SECŢIUNEA 16:Ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU

Art. 56^d: Domeniul de aplicare şi condiţii comune

(3)Ajutoarele respectă toate condiţiile aplicabile prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului şi în Orientările privind investiţiile InvestEU prevăzute în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2021/1078 al Comisiei (^*).

(4)Pragurile maxime prevăzute la articolele 56e şi 56f se aplică soldului total al finanţării în măsura în care această finanţare, furnizată în cadrul oricărui produs financiar care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, conţine un ajutor. Pragurile maxime se aplică:

Art. 56^e: Condiţiile aplicabile ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU

(2)Ajutoarele pentru proiectele de interes comun din domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau care au primit o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în temeiul regulamentului menţionat se acordă numai proiectelor care îndeplinesc toate condiţiile generale şi specifice de compatibilitate prevăzute la articolul 52b. Valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 150 de milioane EUR.

(3)Ajutoarele pentru implementarea reţelelor fixe în bandă largă şi ajutoarele pentru implementarea reţelelor mobile 4G şi 5G pentru conectarea anumitor actori socioeconomici eligibili trebuie să respecte următoarele condiţii:

d)prin derogare de la articolul 52 alineatul (4), disfuncţionalitatea identificată a pieţei trebuie să fie verificată printr-o cartografiere adecvată disponibilă sau, în cazul în care o astfel de cartografiere nu este disponibilă, printr-o consultare publică, după cum urmează:

(i)cartografierea poate fi considerată adecvată dacă nu este mai veche de 18 luni. Cartografierea identifică în mod clar actorii socioeconomici vizaţi de intervenţia publică şi include toate reţelele care oferă, în condiţii de oră de vârf, viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, care deservesc sediul actorului socioeconomic eligibil identificat, astfel cum se menţionează la litera (c). Cartografierea se efectuează de către autoritatea publică competentă. Cartografierea se efectuează: 1. pentru reţelele pur fixe la nivel de adresă, pe baza locaţiilor deservite; 2. pentru reţelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locaţiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri; 3. pentru reţelele mobile, pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri. Toate elementele metodologiei şi criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-ţintă trebuie să fie puse la dispoziţia publicului. Pentru a încuraja sinergiile şi simplificarea pentru administraţia publică, se poate considera că o anchetă geografică efectuată în temeiul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/1972 constituie o cartografiere adecvată în sensul prezentului punct, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la prezentul punct;

(ii)consultarea publică se efectuează de către autoritatea publică competentă prin publicarea pe un site internet accesibil publicului la nivel regional şi naţional a principalelor caracteristici ale intervenţiei planificate a statului. Consultarea publică invită părţile interesate să prezinte observaţii cu privire la intervenţia planificată a statului şi să prezinte informaţii fundamentate cu privire la reţelele care furnizează, în condiţii de oră de vârf, viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant şi care deservesc sediul unui actor socioeconomic eligibil, astfel cum se menţionează la litera (c) şi identificat în conformitate cu punctul (i), pe baza informaţiilor: 1. pentru reţelele pur fixe, la nivel de adresă pe baza locaţiilor deservite; 2. pentru reţelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locaţiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri; 3. pentru reţelele mobile, pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri. Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.

(4)Ajutoarele pentru producerea de energie şi infrastructura energetică trebuie să respecte următoarele condiţii:

a)Ajutoarele se acordă numai pentru investiţii în infrastructura energetică care nu beneficiază de derogări referitoare la accesul terţilor, reglementarea tarifelor şi separarea, pe baza legislaţiei privind piaţa internă a energiei pentru următoarele categorii de proiecte:

b)ajutoarele pentru investiţiile în producerea de energie din surse regenerabile de energie trebuie să respecte următoarele cerinţe:

(5)Ajutoarele pentru infrastructurile şi activităţile sociale, educaţionale şi culturale şi privind patrimoniul natural trebuie să respecte următoarele condiţii:

a)valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte:

(6)Ajutoarele pentru transport şi pentru infrastructurile de transport trebuie să respecte următoarele condiţii:

a)se acordă ajutoare pentru infrastructură, cu excepţia porturilor, numai pentru următoarele proiecte:

(v)infrastructura de reîncărcare sau de realimentare care furnizează vehiculelor energie electrică sau hidrogen. Pentru infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Prezentul alineat nu se aplică ajutoarelor pentru investiţii legate de infrastructura de reîncărcare şi de realimentare în porturi.

b)ajutoarele pentru infrastructura portuară trebuie să respecte următoarele cerinţe:

(iv)Atunci când se acordă ajutoare pentru infrastructura de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conţinut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, şi care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele sale de punere în aplicare sau delegate.

(7)Ajutoarele pentru alte infrastructuri trebuie să respecte următoarele condiţii:

a)se acordă ajutoare numai pentru următoarele proiecte:

(8)Ajutoarele pentru protecţia mediului, inclusiv pentru protecţia climei, trebuie să respecte următoarele condiţii:

a)se acordă ajutoare numai pentru următoarele proiecte:

(i)investiţii care permit întreprinderilor să remedieze sau să prevină daunele aduse mediului fizic (inclusiv schimbărilor climatice) sau resurselor naturale prin activităţile proprii ale unui beneficiar sau prin activităţile unei alte entităţi care participă la acelaşi proiect, cu condiţia ca (i) investiţiile să nu vizeze echipamentele, utilajele sau instalaţiile de producţie industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, fără a aduce atingere posibilităţii de a acorda ajutoare pentru instalarea de componente suplimentare care îmbunătăţesc nivelul de protecţie a mediului al echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor de producţie industrială existente, caz în care costurile de investiţie nu se referă la instalaţiile care emit CO2; şi (ii) în cazul investiţiilor în echipamente, utilaje şi instalaţii de producţie industrială care utilizează hidrogen, beneficiarul se angajează să utilizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie pe întreaga durată a investiţiei. Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, cu excepţia cazului în care investiţia este pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.

(ii)măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice a unei clădiri sau a unei întreprinderi, cu condiţia ca investiţiile să nu vizeze echipamentele, utilajele sau producţia industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale. Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, cu excepţia cazului în care investiţia este pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului. Prin derogare, se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiţii în clădiri efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanţă energetică, care se califică drept standarde ale Uniunii, cu condiţia ca ajutorul să fie acordat înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză.

b)Fără a aduce atingere literei (a), ajutoarele acordate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:

e)ajutoarele pentru măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice se pot referi, de asemenea, la facilitarea contractelor de performanţă energetică, sub rezerva următoarelor condiţii cumulative:

(9)Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare, inovare şi digitalizare trebuie să respecte următoarele condiţii:

b)pentru proiectele care intră sub incidenţa literei (a) punctele (i), (ii) şi (iii), valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 75 de milioane EUR. Pentru proiectele care intră sub incidenţa literei (a) punctele (iv), (v) şi (vi), valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 30 de milioane EUR.

(10)IMM-urile sau, după caz, întreprinderile mici cu capitalizare medie pot primi, în plus faţă de categoriile de ajutoare prevăzute la alineatele (2)-(9), şi ajutoare sub una dintre următoarele forme de finanţare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:

a)valoarea nominală a finanţării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depăşească 16,5 milioane EUR şi să fie acordată:

(i)IMM-urilor necotate care nu au funcţionat încă pe nicio piaţă sau care funcţionează pe o piaţă de mai puţin de 10 ani de la înregistrare sau de mai puţin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială; în cazul în care perioada de funcţionare de mai puţin de 10 ani de la înregistrare sau de mai puţin de 7 ani de la prima vânzare comercială a fost aplicată pentru o anumită întreprindere, doar perioada respectivă poate fi aplicată şi în cazul oricărui ajutor ulterior în temeiul prezentului articol pentru aceeaşi întreprindere. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operaţiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepţia întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puţin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exerciţiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puţin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exerciţiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce priveşte perioada de eligibilitate legată de înregistrare, dacă este utilizată, în cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligaţii de înregistrare se consideră că perioada de eligibilitate de zece ani începe din momentul în care survine mai întâi unul din următoarele două evenimente: momentul în care întreprinderea respectivă îşi începe activitatea economică sau momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică. Finanţarea în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU poate acoperi, de asemenea, investiţiile de continuare în IMM-urile necotate după perioada de eligibilitate menţionată la prezentul punct, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative: 1. valoarea nominală a finanţării totale menţionate la litera (a) nu este depăşită; 2. posibilitatea de continuare a investiţiilor a fost prevăzută în planul de afaceri iniţial; şi 3. beneficiarul final care primeşte investiţia de continuare nu a devenit o "întreprindere afiliată", în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I, cu o altă întreprindere decât intermediarul financiar sau un investitor privat independent care furnizează finanţare în cadrul sprijinului Fondului InvestEU, cu excepţia cazului în care noua entitate este un IMM;

(ii)IMM-urilor necotate care încep o nouă activitate economică, în cazul în care investiţia iniţială depăşeşte 50 % din cifra de afaceri medie anuală din ultimii cinci ani. Prin derogare de la prima teză, următoarele sunt considerate investiţii pentru noi activităţi economice dacă investiţia iniţială conexă, pe baza unui plan de afaceri, este mai mare de 30 % din cifra de afaceri anuală medie în ultimii cinci ani: 1. investiţiile care îmbunătăţesc semnificativ performanţa de mediu a activităţii dincolo de standardele obligatorii ale Uniunii în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) din prezentul regulament; 2. alte investiţii durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2020/852; şi 3. investiţiile care vizează creşterea capacităţii de extracţie, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare a unei materii prime critice enumerate în anexa IV. Caracterul durabil din perspectiva mediului pe care îl prezintă iniţiativa trebuie demonstrat în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, inclusiv principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», sau prin alte metodologii comparabile, inclusiv, printre altele, evaluarea durabilităţii pentru Fondul InvestEU. Pentru măsurile care sunt identice cu cele din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă aprobate de Consiliu, conformitatea acestora cu principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative» este considerată îndeplinită, întrucât acest lucru a fost deja verificat;

Art. 56^f: Condiţiile aplicabile ajutoarelor incluse în produsele financiare intermediate cu o utilizare comercială care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU

CAPITOLUL IV:DISPOZIŢII FINALE

Art. 58: Dispoziţii tranzitorii

(3)Orice ajutor individual acordat înainte de 1 ianuarie 2015 în temeiul oricărui regulament adoptat în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 994/98, care era în vigoare în momentul acordării ajutorului, este compatibil cu piaţa internă şi este exceptat de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu excepţia ajutoarelor regionale. Schemele de ajutoare pentru capitalul de risc în favoarea IMM-urilor instituite înainte de 1 iulie 2014 şi exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 800/2008 sunt în continuare exceptate şi compatibile cu piaţa internă până la încetarea acordului de finanţare, cu condiţia ca angajarea fondurilor publice în fondul de investiţii în societăţi necotate care beneficiază de sprijin, pe baza respectivului acord, să fi avut loc înainte de 1 ianuarie 2015 şi ca celelalte condiţii de exceptare să continue să fie îndeplinite.

(3¹)Orice ajutor individual acordat între 1 iulie 2014 şi [data intrării în vigoare a prezentei modificări] în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament aplicabile la momentul acordării ajutorului este compatibil cu piaţa internă şi este exceptat de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat. Orice ajutor individual acordat înainte de 1 iulie 2014 în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament, cu excepţia articolului 9, aplicabile înainte sau după 10 iulie 2017, înainte sau după 3 august 2021, ori înainte sau după [data intrării în vigoare a prezentei modificări] este compatibil cu piaţa internă şi este exceptat de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(4)La încheierea perioadei de valabilitate a prezentului regulament, orice schemă de ajutoare exceptată în temeiul acestuia rămâne în continuare exceptată pe durata unei perioade de adaptare de 6 luni. Exceptarea ajutoarelor de finanţare de risc exceptate în temeiul articolului 21 alineatul (9) litera (a) expiră la sfârşitul perioadei prevăzute în acordul de finanţare, cu condiţia ca angajarea fondurilor publice în fondul de investiţii în societăţi necotate care beneficiază de sprijin să fi avut loc, pe baza respectivului acord, în termen de 6 luni de la sfârşitul perioadei de valabilitate a prezentului regulament şi ca toate celelalte condiţii de exceptare să continue să fie îndeplinite.

ANEXA I:DEFINIŢIA IMM-URILOR

Art. 2: Numărul de angajaţi şi pragurile financiare pe baza cărora se stabilesc categoriile de întreprinderi

Art. 3: Tipurile de întreprinderi luate în considerare la calcularea numărului de angajaţi şi a valorilor financiare

(2)"Întreprinderi partenere" sunt toate întreprinderile care nu sunt clasificate ca întreprinderi asociate în sensul alineatului (3) şi între care există următoarea relaţie: o întreprindere (întreprinderea din amonte) deţine, individual sau în comun cu una sau mai multe întreprinderi asociate în sensul alineatului (3), 25 % sau mai mult din capitalul sau din drepturile de vot ale unei alte întreprinderi (întreprinderea din aval).

(3)_

1."Întreprinderi asociate" sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele relaţii:

(5)Întreprinderile pot face o declaraţie privind statutul de întreprindere autonomă, întreprindere parteneră sau întreprindere asociată, care să includă datele referitoare la pragurile prevăzute la articolul 2. Declaraţia poate fi făcută chiar dacă modul în care este împărţit capitalul nu permite identificarea cu exactitate a deţinătorilor, caz în care întreprinderea are posibilitatea de a declara cu bună-credinţă că poate presupune în mod legitim că nu este deţinută în proporţie de 25 % sau mai mult de o singură întreprindere sau în comun de mai multe întreprinderi asociate între ele. Declaraţiile respective se efectuează fără a se aduce atingere verificărilor şi investigaţiilor prevăzute de normele de drept intern sau de normele Uniunii.

Art. 4: Date folosite pentru calcularea numărului de angajaţi şi a valorilor financiare şi perioada de referinţă

Art. 5: Numărul de angajaţi

Numărul de angajaţi corespunde numărului de unităţi anuale de muncă (UAM), şi anume numărului de persoane care au lucrat cu normă întreagă în întreprinderea respectivă sau pentru aceasta pe parcursul întregului an de referinţă în cauză. Munca persoanelor care nu au lucrat pe parcursul întregului an sau a celor care au lucrat cu fracţiune de normă, indiferent de durată, şi munca lucrătorilor sezonieri sunt luate în considerare ca fracţiuni de UAM. Personalul este format din:

Art. 6: Stabilirea datelor unei întreprinderi

(2)Datele, inclusiv numărul de angajaţi, ale unei întreprinderi care are întreprinderi partenere sau întreprinderi asociate se stabilesc pe baza situaţiilor financiare şi a altor date ale întreprinderii sau, dacă există, pe baza conturilor consolidate ale întreprinderii sau a situaţiilor financiare consolidate în care întreprinderea este inclusă prin consolidare.

(3)În scopul aplicării alineatului (2), datele întreprinderilor partenere ale întreprinderii în cauză se deduc din situaţiile financiare ale acestora şi din alte date ale acestora, consolidate, dacă există. La acestea se adaugă, în proporţie de 100%, datele întreprinderilor asociate cu aceste întreprinderi partenere, cu excepţia cazurilor în care datele din situaţiile financiare ale acestora au fost deja incluse prin consolidare.

În scopul aplicării aceluiaşi alineat (2), datele întreprinderilor care sunt asociate cu întreprinderea în cauză se deduc din situaţiile financiare ale acestora şi din alte date ale acestora, consolidate, dacă există. La acestea se adaugă, proporţional, datele oricărei eventuale întreprinderi partenere ale întreprinderii asociate respective, situată imediat în amonte sau în aval de aceasta, cu excepţia cazurilor în care acestea au fost deja incluse în situaţiile financiare consolidate în procent cel puţin proporţional cu procentul stabilit în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf.

ANEXA II:Informaţii privind ajutoarele de stat exceptate în condiţiile prevăzute în prezentul regulament

PARTEA I:Informaţii care se transmit prin intermediul aplicaţiei informatice stabilite a Comisiei, astfel cum se prevede la articolul 11

Numărul de referinţă al ajutorului	(se completează de către Comisie)
Statul membru	................................
Numărul de referinţă al statului membru	................................
Regiunea	Denumirea regiunii (regiunilor) (NUTS (¹)) ................................ ................................	Statutul ajutorului regional(²) ................................ ................................
Autoritatea care acordă ajutorul	Denumirea	................................
	Adresa poştală Adresa web	................................
Titlul măsurii de ajutor	................................
Temeiul juridic naţional (trimitere la publicaţia oficială naţională relevantă)	................................ ................................ ................................
Link către textul integral al măsurii de ajutor	................................
Tipul măsurii	\|_\| Schemă
	\|_\| Ajutor ad-hoc	Denumirea beneficiarului şi grupul (³) căruia îi aparţine
Modificarea unei scheme de ajutoare existente sau a unui ajutor ad-hoc existent		Numărul de referinţă atribuit ajutorului de către Comisie
	\|_\| Prelungire	................................
	\|_\| Modificare	................................
Durata (⁴)	\|_\| Schemă	de la zz/ll/aaaa până la zz/ll/aaaa
Data acordării (⁵)	\|_\| Ajutor ad-hoc	zz/ll/aaaa
Sectorul (sectoarele) economic(e) vizat(e)	\|_\| Toate sectoarele economice eligibile pentru a primi ajutoare
	\|_\| Ajutoare limitate la anumite sectoare: a se preciza la nivel de grupă NACE (⁶)	................................ ................................ ................................
Tipul de beneficiar	\|_\| IMM
	\|_\| Întreprinderi mari
Bugetul	Valoarea totală anuală a bugetului planificat în cadrul schemei (⁷)	Moneda naţională ............. (valoare întreagă) ................................
	Valoarea totală a ajutorului ad-hoc acordat întreprinderii (⁸)	Moneda naţională ............. (valoare întreagă) ................................
	\|_\| Pentru garanţii (⁹)	Moneda naţională ............. (valoare întreagă) ................................
Instrumentul de ajutor	\|_\| Grant/Subvenţionare a ratei dobânzii
	\|_\| Împrumut/avansuri rambursabile
	\|_\| Garanţie (dacă este cazul, cu trimitere la decizia Comisiei (¹⁰))
	\|_\| Avantaj fiscal sau scutire fiscală
	\|_\| Furnizare de finanţare de risc
	\|_\| Altele (a se preciza) ................................ A se preciza în care dintre categoriile generale de mai jos s-ar potrivi cel mai bine din perspectiva efectelor/funcţiei sale: \|_\| Grant \|_\| Împrumut \|_\| Garanţie \|_\| Avantaj fiscal \|_\| Furnizare de finanţare de risc
\|_\| În cazul cofinanţării din unul sau mai multe fonduri ale UE	Denumirea fondului (fondurilor) UE: ................................ ................................	Cuantumul finanţării (pentru fiecare fond al UE în parte) ................................ ................................	Moneda naţională (valoare întreagă) ................................ ................................
(¹)NUTS - Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică. De regulă, regiunea este specificată la nivelul 2. (²)Articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE (statutul "A"), articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE (statutul "C"), zonele neasistate, şi anume zonele care nu sunt eligibile pentru ajutor regional (statutul "N"). (³)În sensul normelor în materie de concurenţă prevăzute în tratat şi în sensul prezentului regulament, "întreprindere" înseamnă orice entitate care desfăşoară o activitate economică, oricare ar fi statutul său juridic şi modul său de finanţare. Curtea de Justiţie a hotărât că entităţile care sunt controlate (juridic sau de facto) de aceeaşi entitate ar trebui să fie considerate o singură întreprindere. (⁴)Perioada în care autoritatea care acordă ajutorul se poate angaja să acorde ajutorul. (⁵)Stabilită în conformitate cu articolul (2) punctul 27 din regulament. (⁶)NACE Rev. 2 - Clasificarea statistică a activităţilor economice în Comunitatea Europeană. De regulă, sectorul se specifică la nivel de grupă. (⁷)În cazul unei scheme de ajutoare: a se indica valoarea anuală totală a bugetului planificat în cadrul schemei sau pierderea fiscală estimată pe an pentru toate instrumentele de ajutor incluse în schemă. (⁸)În cazul acordării unui ajutor ad-hoc: a se indica valoarea totală a ajutorului sau a pierderii fiscale. (⁹)Pentru garanţii, a se indica valoarea (maximă) a împrumuturilor garantate. (¹⁰)Dacă este cazul, se face trimitere la decizia Comisiei de aprobare a metodei de calcul al echivalentului subvenţie brută, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (c) din regulament.

PARTEA II:Informaţiile care trebuie transmise prin intermediul sistemului electronic de notificare al Comisiei, astfel cum se prevede la articolul 11

Obiectiv principal – obiective generale (listă)

Obiective

(listă)

Intensitatea maximă a ajutoarelor

în %

sau cuantumul anual maxim al ajutoarelor în moneda naţională (fără zecimale)

IMM-uri – bonusuri (dacă este cazul)

în %

Ajutoare regionale – ajutoare pentru investiţii (¹) (articolul 14)

|_| Schemă

…%

|_| Ajutoare ad-hoc

…%

Ajutoare regionale – ajutoare de exploatare (articolul 15)

|_| În zonele slab populate [articolul 15 alineatul (2)]

…%

|_| În zonele foarte slab populate [articolul 15 alineatul (3)]

…%

|_| În regiunile ultraperiferice [articolul 15 alineatul (4)]

…%

|_| Ajutoare regionale pentru dezvoltare urbană (articolul 16)

…moneda naţională

…%

Ajutoare pentru IMM-uri (articolele 17-19d)

|_| Ajutoare pentru investiţii destinate IMM-urilor (articolul 17)

…%

|_| Ajutoare pentru consultanţă în favoarea IMM-urilor (articolul 18)

…%

|_| Ajutoare destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri (articolul 19)

…%

|_| Ajutoare pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii ("DLRC") (articolul 19a)

…%

|_| Ajutoare cu un cuantum limitat acordate IMM-urilor care beneficiază de proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii ("DLRC") (articolul 19b) (²)

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică (articolul 19c)

…%

|_| Ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenţii publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau electricitate pentru a atenua impactul creşterii preţurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (articolul 19d)

…%

Ajutoare pentru cooperarea teritorială europeană (articolele 20-20a)

|_| Ajutoare pentru costurile suportate de întreprinderile participante la proiecte de cooperare teritorială europeană (articolul 20)

…%

|_| Ajutoare cu un cuantum limitat acordate întreprinderilor pentru participarea la proiectele de cooperare teritorială europeană (articolul 20a) (³)

…moneda naţională

…%

Ajutoare pentru acces la finanţare pentru IMM-uri (articolele 21-22)

|_| Ajutoare de finanţare de risc (articolul 21)

…moneda naţională

Nu se aplică

|_| Ajutoare de finanţare de risc pentru IMM-uri sub formă de stimulente fiscale pentru investitorii privaţi care au calitatea de persoană fizică (articolul 21a)

…moneda naţională

Nu se aplică

|_| Ajutoare pentru întreprinderile nou-înfiinţate (articolul 22)

…moneda naţională

Nu se aplică

|_| Ajutoare pentru IMM-uri – ajutoare în favoarea platformelor alternative de tranzacţionare specializate în IMM-uri (articolul 23)

…moneda naţională

Nu se aplică

|_| Ajutoare pentru IMM-uri – ajutoare pentru acoperirea costurilor de prospecţie (articolul 24)

…%

Nu se aplică

Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (articolele 25-30)

Ajutoare pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare (articolul 25)

|_| Cercetare fundamentală

[articolul 25 alineatul (2) litera (a)]

…%

|_| Cercetare industrială

[articolul 25 alineatul (2) litera (b)]

…%

|_| Dezvoltare experimentală [articolul 25 alineatul (2) litera (c)]

…%

|_| Studii de fezabilitate [articolul 25 alineatul (2) litera (d)]

…%

|_| Ajutoare pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate "marcă de excelenţă" (articolul 25a)

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru acţiunile Marie Skłodowska-Curie şi pentru acţiunile de validare a conceptului de către Consiliul European pentru Cercetare (articolul 25b)

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare incluse în proiectele de cercetare şi dezvoltare cofinanţate (articolul 25c)

…%

|_| Ajutoare pentru acţiunile de teaming (articolul 25d)

…%

|_| Ajutoare implicate în cofinanţarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (articolul 25e)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii în infrastructurile de cercetare (articolul 26)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii în infrastructuri de testare şi experimentare (articolul 26a)

…%

|_| Ajutoare pentru clusterele de inovare (articolul 27)

…%

|_| Ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor (articolul 28)

…%

|_| Ajutoare pentru inovarea de proces şi organizaţională (articolul 29)

…%

|_| Ajutoare pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul pescăresc şi al acvaculturii (articolul 30)

…%

|_| Ajutoare pentru formare (articolul 31)

…%

Ajutoare pentru lucrătorii defavorizaţi şi pentru lucrătorii cu handicap (articolele 32-35)

|_| Ajutoare pentru recrutarea de lucrători defavorizaţi acordate sub formă de subvenţii salariale (articolul 32)

…%

|_| Ajutoare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenţii salariale (articolul 33)

…%

|_| Ajutoare pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap (articolul 34)

…%

|_| Ajutoare pentru compensarea costurilor aferente asistenţei acordate lucrătorilor defavorizaţi (articolul 35)

…%

Ajutoare pentru protecţia mediului (articolele 36-49)

|_| Ajutoare pentru investiţiile în materie de protecţie a mediului, inclusiv decarbonizarea (articolul 36)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare (articolul 36a)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii destinate achiziţionării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero şi modernizării vehiculelor (articolul 36b)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii în favoarea măsurilor de eficienţă energetică, altele decât investiţii în clădiri (articolul 38)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii în favoarea măsurilor de eficienţă energetică a clădirilor (articolul 38a)

…%

|_| Ajutoare pentru facilitarea contractelor de performanţă energetică (articolul 38b)

…moneda naţională

Nu se aplică

|_| Ajutoare pentru investiţii în favoarea unor proiecte de eficienţă energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare (articolul 39)

…moneda naţională

Nu se aplică

|_| Ajutoare pentru investiţii destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie şi a cogenerării de înaltă eficienţă (articolul 41)

…%

|_| Ajutoare de exploatare pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile (articolul 42)

…%

|_| Ajutoare de exploatare pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile şi a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni şi comunităţi de energie din surse regenerabile (articolul 43)

…%

|_| Ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor în temeiul Directivei 2003/96/CE (articolul 44)

…%

Nu se aplică

|_| Ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale (articolul 44a)

…%

Nu se aplică

|_| Ajutoare pentru investiţii destinate reparării daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale şi a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversităţii şi punerii în aplicare a unor soluţii bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora (articolul 45)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii în favoarea sistemelor de termoficare şi/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic (articolul 46)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii destinate utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirii tranziţiei către o economie circulară (articolul 47)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii în infrastructura energetică (articolul 48)

…%

|_| Ajutoare pentru studii şi servicii de consultanţă în domeniul protecţiei mediului şi al energiei (articolul 49)

…%

|_| Scheme de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale (articolul 50)

Intensitatea maximă a ajutoarelor

…%

Tipul de dezastru natural

|_| cutremur

|_| avalanşă

|_| alunecare de teren

|_| inundaţie

|_| tornadă

|_| uragan

|_| erupţie vulcanică

|_| incendiu de pădure

Data producerii dezastrului natural

de la zz/ll/aaaa până la zz/ll/aaaa

|_| Ajutoare sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate (articolul 51)

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru reţelele fixe în bandă largă (articolul 52)

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru reţelele mobile 4G şi 5G (articolul 52a)

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană (articolul 52b)

…%

|_| Vouchere pentru conectivitate (articolul 52c)

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru reţele backhaul (articolul 52d)

…%

|_| Ajutoare pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului (articolul 53)

…%

|_| Scheme de ajutoare pentru operele audiovizuale (articolul 54)

…%

|_| Ajutoare pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale (articolul 55)

…%

|_| Ajutoare pentru investiţii în infrastructurile locale (articolul 56)

…%

|_| Ajutoare pentru aeroporturile regionale (articolul 56a)

…%

|_| Ajutoare destinate porturilor maritime (articolul 56b)

…%

|_| Ajutoare destinate porturilor interioare (articolul 56c)

…%

Ajutoare incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (articolele 56d-56f)

Articolul 56e

|_| Ajutoare pentru proiectele de interes comun din domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau care au primit o etichetă de calitate "marcă de excelenţă" în temeiul respectivului regulament [articolul 56e alineatul (2)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru implementarea reţelelor fixe în bandă largă şi ajutoare pentru implementarea reţelelor mobile 4G şi 5G pentru conectarea anumitor factori socioeconomici eligibili [articolul 56e alineatul (3)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru producerea de energie şi infrastructura energetică [articolul 56e alineatul (4)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru infrastructurile şi activităţile sociale, educaţionale şi culturale şi privind patrimoniul natural [articolul 56e alineatul (5)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru transport şi pentru infrastructurile de transport [articolul 56e alineatul (6)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru alte infrastructuri [articolul 56e alineatul (7)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru protecţia mediului, inclusiv pentru protecţia climei [articolul 56e alineatul (8)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare, inovare şi digitalizare [articolul 56e alineatul (9)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare sub formă de finanţare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU acordate IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie [articolul 56e alineatul (10)]

…moneda naţională

…%

|_| Ajutoare incluse în produsele financiare intermediate care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (articolul 56f)

…moneda naţională

…%

(¹) În cazul ajutoarelor regionale ad-hoc care completează ajutoarele acordate în cadrul unei (unor) scheme de ajutoare, indicaţi atât intensitatea ajutoarelor acordate în cadrul schemei, cât şi intensitatea ajutoarelor ad-hoc.

(²) În conformitate cu articolul 11 alineatul (1), raportarea ajutoarelor acordate în temeiul articolului 19b nu este obligatorie. Prin urmare, raportarea acestor ajutoare este doar opţională.

(³) În conformitate cu articolul 11 alineatul (1), raportarea ajutoarelor acordate în temeiul articolului 20a nu este obligatorie. Prin urmare, raportarea acestor ajutoare este doar opţională.

ANEXA III:Dispoziţii pentru publicarea de informaţii, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1)

Statele membre îşi organizează propriile site-uri cuprinzătoare privind ajutoarele de stat, unde publică informaţiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1), astfel încât aceste informaţii să poată fi accesate cu uşurinţă. Informaţiile se publică sub formă de foaie de calcul cu date, care permite căutarea, extragerea şi publicarea cu uşurinţă a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Accesul la site-ul internet este permis oricărei părţi interesate, fără restricţii. Pentru accesarea site-ului internet nu este necesară înregistrarea prealabilă a utilizatorului.

(³)Echivalent subvenţie brută sau, în cazul măsurilor care intră în domeniul de aplicare al articolelor 16, 21, 22 sau 39 din prezentul regulament, valoarea investiţiei. Pentru ajutoarele de exploatare, se poate furniza valoarea anuală a ajutorului per beneficiar. Pentru schemele fiscale şi pentru schemele prevăzute la articolele 16 (Ajutoare regionale pentru dezvoltare urbană) şi 21 (Ajutoare pentru finanţare de risc), această valoare poate fi obţinută prin limitele stabilite la articolul 9 alineatul (2) din prezentul regulament.

ANEXA IV:Materii prime critice menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (c) şi la articolul 56e alineatul (10) litera (a) punctul (ii)