Capitolul i - DISPOZIŢII COMUNE - Regulamentul 651/17-iun-2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat

Acte UE

Jurnalul Oficial 187L

În vigoare

Versiune de la: 14 August 2025

CAPITOLUL I:DISPOZIŢII COMUNE

(1)Prezentul regulament se aplică următoarelor categorii de ajutoare:

a)schemelor prevăzute în secţiunile 1 (cu excepţia articolului 15), 2 (cu excepţia articolelor 19c şi 19d), 3, 4, 7 (cu excepţia articolului 44) şi 10 din capitolul III din prezentul regulament, în cazul în care bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat per stat membru depăşeşte 150 de milioane EUR, după 6 luni de la intrarea lor în vigoare, precum şi ajutoarele puse în aplicare sub formă de produse financiare în temeiul capitolului III secţiunea 16, în cazul în care bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat per stat membru depăşeşte 200 milioane EUR, la şase luni de la intrarea lor în vigoare. În cazul ajutoarelor prevăzute în secţiunea 16 din capitolul III din prezentul regulament, numai contribuţiile unui stat membru la compartimentul pentru statele membre al garanţiei UE, menţionat la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*1), care sunt alocate unui anumit produs financiar sunt luate în considerare pentru a evalua dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat al respectivului stat membru pentru produsul financiar depăşeşte 200 de milioane EUR. Comisia poate hotărî ca prezentul regulament să continue să se aplice pe o perioadă mai lungă pentru oricare dintre aceste scheme de ajutoare după ce a analizat planul de evaluare relevant care i-a fost notificat de statul membru, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. În cazul în care Comisia a prelungit deja aplicarea prezentului regulament dincolo de primele 6 luni în ceea ce priveşte aceste scheme, statele membre pot decide să prelungească schemele în cauză până la încheierea perioadei de aplicare a prezentului regulament, cu condiţia ca respectivul stat membru să fi prezentat un raport de evaluare în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Comisie;

(2)Prezentul regulament nu se aplică:

a)schemelor prevăzute în secţiunile 1 (cu excepţia articolului 15, 2, 3, 4, 7 (cu excepţia articolului 44) şi 10 din capitolul III din prezentul regulament şi ajutoarelor puse în aplicare sub forma produselor financiare prevăzute în secţiunea 16 din capitolul menţionat, dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat pe stat membru depăşeşte 150 de milioane EUR, la şase luni după intrarea în vigoare a acestora. În cazul ajutoarelor prevăzute în secţiunea 16 din capitolul III din prezentul regulament, numai contribuţiile unui stat membru la compartimentul pentru statele membre al garanţiei UE, menţionat la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*), care sunt alocate unui anumit produs financiar sunt luate în considerare pentru a evalua dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat al respectivului stat membru pentru produsul financiar depăşeşte 150 de milioane EUR. Comisia poate hotărî ca prezentul regulament să continue să se aplice pe o perioadă mai lungă pentru oricare dintre aceste scheme de ajutoare după ce a analizat planul de evaluare relevant care i-a fost notificat de statul membru, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. În cazul în care Comisia a prelungit deja aplicarea prezentului regulament dincolo de primele şase luni în ceea ce priveşte aceste scheme, statele membre pot decide să prelungească schemele în cauză până la încheierea perioadei de aplicare a prezentului regulament, cu condiţia ca respectivul stat membru să fi prezentat un raport de evaluare în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Comisie. Cu toate acestea, ajutoarele regionale acordate în temeiul prezentului regulament se pot prelungi, prin derogare, până la încheierea perioadei de valabilitate a hărţilor ajutoarelor regionale relevante;

(3)Prezentul regulament nu se aplică:

a)ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului şi acvaculturii, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*2), cu excepţia următoarelor:

b)ajutoarelor acordate în sectorul producţiei agricole primare, cu excepţia ajutoarelor regionale pentru investiţii în regiunile ultraperiferice, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a ajutoarelor pentru consultanţă în favoarea IMM-urilor, a ajutoarelor pentru finanţare de risc, a ajutoarelor pentru cercetare şi dezvoltare, a ajutoarelor pentru inovare destinate IMM-urilor, a ajutoarelor de mediu, a ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizaţi şi pentru lucrătorii cu handicap, a ajutoarelor pentru proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC), a ajutoarelor pentru proiectele de cooperare teritorială europeană, a ajutoarelor incluse în produse financiare sprijinite de Fondul InvestEU, a ajutoarelor pentru microîntreprinderi sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură, astfel cum se menţionează la articolul 19c, şi a ajutoarelor pentru IMM-uri sub forma unor intervenţii publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creşterii preţurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel cum se menţionează la articolul 19d;

e)categoriilor de ajutoare regionale la care se referă articolul 13.

În cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în sectoarele excluse menţionate la literele (a), (b) sau (c) din primul paragraf, cât şi în sectoarele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activităţi, cu condiţia ca statele membre să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităţilor sau o distincţie între costuri, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezentul regulament.

(4)Prezentul regulament nu se aplică:

a)schemelor de ajutoare care nu exclud în mod explicit plata unui ajutor individual acordat unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat, emis în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor acordat de acelaşi stat membru a fost declarat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă, cu excepţia schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale şi a schemelor de ajutoare care intră sub incidenţa articolului 19b, a secţiunii 2a, precum şi a secţiunii 16 din capitolul III;

c)ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate, cu excepţia schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale, a schemelor de ajutoare la înfiinţare, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a schemelor de ajutoare care intră sub incidenţa articolului 19b, a ajutoarelor pentru IMM-uri acordate în temeiul articolului 56f şi a ajutoarelor acordate intermediarilor financiari în temeiul articolelor 16, 21, 22 şi 39, precum şi în temeiul secţiunii 16 din capitolul III, cu condiţia ca întreprinderile aflate în dificultate să nu beneficieze de un tratament mai favorabil decât alte întreprinderi. Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică, prin derogare, întreprinderilor care nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019, dar care au devenit întreprinderi aflate în dificultate în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2021.

(5)Prezentul regulament nu se aplică măsurilor de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condiţiile asociate lor sau prin metoda lor de finanţare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special:

Art. 2: Definiţii

I._

4."lucrător defavorizat" înseamnă orice persoană care:

6."costuri de transport" înseamnă costurile de transport contra cost în numele unui terţ suportate efectiv de beneficiari pentru fiecare călătorie, cuprinzând:

8."comercializarea produselor agricole" înseamnă deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei alte activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi;

16."plan de evaluare" înseamnă un document care conţine cel puţin următoarele elemente minime: obiectivele schemei de ajutoare care urmează a fi evaluată, întrebările evaluării, indicatorii de rezultat, metodologia avută în vedere pentru efectuarea evaluării, cerinţele privind colectarea datelor, calendarul propus al evaluării inclusiv data prezentării raportului final de evaluare, descrierea organismului independent care efectuează evaluarea sau a criteriilor care vor fi utilizate pentru selectarea acestuia şi modalităţile prin care se asigură că evaluarea devine publică;

18."întreprindere în dificultate" înseamnă o întreprindere care se află în cel puţin una din situaţiile următoare:

a)În cazul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată [alta decât un IMM care există de mai puţin de 3 ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM care îndeplineşte condiţia prevăzută la articolul 21 alineatul (3) litera (b) şi care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligenţă efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziţii, «societate cu răspundere limitată» se referă în special la tipurile de societăţi comerciale menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*5), iar «capital social» include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.

b)În cazul unei societăţi comerciale în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii [alta decât un IMM care există de mai puţin de trei ani sau, în sensul eligibilităţii pentru ajutor pentru finanţare de risc, un IMM care îndeplineşte condiţia prevăzută la articolul 21 alineatul (3) litera (b) şi care se califică pentru investiţii pentru finanţare de risc în urma unui proces de diligenţă efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziţii, «o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii» se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE."

20.«valoarea ajustată a ajutoarelor» înseamnă valoarea maximă permisă a ajutoarelor pentru un proiect mare de investiţii, calculată conform formulei:

23."demararea lucrărilor" înseamnă fie demararea lucrărilor de construcţii în cadrul investiţiei, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiţia devine ireversibilă, în funcţie de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri şi lucrările pregătitoare, cum ar fi obţinerea permiselor şi realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, "demararea lucrărilor" corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea preluată;

32.«creştere netă a numărului de angajaţi» înseamnă o creştere netă a numărului de angajaţi în unitatea în cauză în raport cu media pe o anumită perioadă de timp, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a oricăror locuri de muncă pierdute în perioada respectivă. Numărul de persoane angajate cu normă întreagă, cu fracţiune de normă şi cu contract sezonier trebuie considerat ţinându-se seama de fracţiunile de unităţi de muncă anuală ale acestora;

39.«profit din exploatare» înseamnă diferenţa dintre veniturile actualizate şi valoarea actualizată a costurilor de exploatare pe durata de viaţă economică a investiţiei, în cazul în care această diferenţă este pozitivă. Costurile de exploatare includ costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, administrarea, dar exclud costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii. Actualizarea veniturilor şi a costurilor de exploatare cu ajutorul unei rate de actualizare corespunzătoare permite realizarea unui profit rezonabil;

II.Definiţii în domeniul ajutoarelor regionale

43.«industrie siderurgică» înseamnă producţia unuia sau mai multora dintre următoarele:

(c)produse finite la cald din fier, din oţel obişnuit sau din oţel special:

şine, traverse, etriere şi eclise, grinzi, profiluri grele şi bare de minimum 80 mm, palplanşe, bare şi profile de maximum 80 mm şi benzi de oţel de maximum 150 mm, sârmă laminată, profile cu secţiunea rotundă şi pătrată pentru ţevi, benzi de oţel şi benzi laminate la cald (inclusiv benzi pentru ţevi), table laminate la cald (acoperite şi neacoperite), plăci şi table cu grosimea de minimum 3 mm, oţeluri late de minimum 150 mm, cu excepţia produselor trefilate, barelor calibrate şi pieselor turnate din fontă;

45.«sectorul transporturilor» înseamnă transportul de pasageri cu aeronave, transportul maritim, transportul rutier, transportul feroviar şi transportul pe căile navigabile interioare sau serviciile de transport de marfă contra cost în numele unui terţ; mai exact, «sectorul transporturilor» înseamnă următoarele activităţi în conformitate cu Nomenclatorul statistic al activităţilor economice (NACE Rev. 2), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*6):

49.«investiţie iniţială» înseamnă una dintre următoarele:

(a)o investiţie în active corporale şi necorporale legată de una sau mai multe dintre următoarele activităţi:

51.«investiţie iniţială care creează o nouă activitate economică» înseamnă:

59."proiect de dezvoltare urbană (PDU)" înseamnă un proiect de investiţii care are potenţialul de a sprijini punerea în aplicare a intervenţiilor avute în vedere în cadrul unei abordări integrate a dezvoltării urbane durabile şi de a contribui la realizarea obiectivelor definite în această abordare, ceea ce include proiectele a căror rată internă de rentabilitate (RIR) poate să nu fie suficientă pentru a atrage finanţare pe baza unor considerente strict comerciale. Un proiect de dezvoltare urbană poate fi organizat sub formă de compartiment separat de finanţare în cadrul structurilor juridice ale investitorului privat beneficiar sau sub formă de entitate juridică separată, de exemplu ca entitate cu scop special;

61^1.«relocare» înseamnă transferul unei activităţi identice sau similare sau a unei părţi a acesteia de la o unitate a uneia dintre părţile contractante la Acordul privind SEE (unitatea iniţială) către unitatea unei alte părţi contractante la Acordul privind SEE unde are loc investiţia care beneficiază de ajutor (unitatea care beneficiază de ajutor). Există un transfer în cazul în care produsul sau serviciul de la unitatea iniţială şi de la unitatea care beneficiază de ajutor au cel puţin parţial aceleaşi scopuri, îndeplinesc cerinţele sau necesităţile aceluiaşi tip de clienţi şi se pierd locuri de muncă în activităţi identice sau similare la una din unităţile iniţiale ale beneficiarului din SEE;

III.Definiţii în domeniul ajutoarelor destinate IMM-urilor

IV.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru accesul IMM-urilor la finanţare

66."investiţie de cvasicapital" înseamnă un tip de finanţare încadrată între finanţarea prin participare la capital şi finanţarea prin îndatorare care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar şi un risc mai scăzut decât capitalul propriu comun, a cărei rentabilitate pentru deţinător se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile întreprinderii subiacente vizate şi care nu sunt garantate în caz de neplată. Investiţiile de cvasicapital pot fi structurate ca datorie, negarantată şi subordonată, inclusiv datorie de tip mezanin, şi, în unele cazuri, convertibilă în capital propriu, sau drept capital propriu preferenţial;

72.«investitor privat independent» înseamnă un investitor care este privat şi independent, astfel cum este definit la prezentul punct. Investitori «privaţi» înseamnă investitori care, indiferent de structura acţionariatului lor, urmăresc un interes pur comercial, utilizează resurse proprii şi suportă toate riscurile legate de investiţia lor, în categoria lor încadrându-se, în special: instituţii de credit care investesc pe risc propriu şi din resurse proprii, fonduri şi fundaţii private, birouri familiale şi investitori providenţiali, investitori corporativi, societăţi de asigurare, fonduri de pensii, instituţii academice, precum şi persoane fizice care desfăşoară sau nu o activitate economică. Banca Europeană de Investiţii, Fondul European de Investiţii, o instituţie financiară internaţională la care un stat membru este acţionar sau o entitate juridică ce desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfăşurare de activităţi de dezvoltare sau de promovare (bancă naţională de promovare sau o altă instituţie de promovare) nu vor fi considerate investitori privaţi în sensul prezentei definiţii. Investitor «independent» înseamnă un investitor care nu este acţionar al întreprinderii eligibile în care investeşte. În contextul investiţiilor de continuare, un investitor rămâne «independent» dacă a fost considerat un investitor independent într-o rundă de investiţii anterioară. În momentul înfiinţării unei noi întreprinderi, investitorii privaţi, inclusiv fondatorii noii întreprinderi, sunt consideraţi a fi independenţi în raport cu întreprinderea respectivă;

79.«entitate căreia i-a fost încredinţată execuţia» înseamnă Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii, o instituţie financiară internaţională la care un stat membru este acţionar sau o entitate juridică ce desfăşoară activităţi financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfăşurare de activităţi de dezvoltare sau de promovare (bancă naţională de promovare sau o altă instituţie de promovare). Entitatea căreia i-a fost încredinţată execuţia poate fi selectată sau desemnată direct în conformitate cu dispoziţiile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*7) sau în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*8) sau cu articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*9), după caz;

(^*8)Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(^*9)Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură şi de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, Fondului pentru securitate internă şi Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor şi politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

80.«întreprindere inovatoare» înseamnă o întreprindere care îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

(c)în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: (i) i s-a acordat o etichetă de calitate «marca de excelenţă» de către Consiliul European pentru Inovare, în conformitate cu programul de lucru pentru perioada 2018-2020 al Orizont 2020 adoptat prin Decizia de punere în aplicare C(2017) 7124 a Comisiei (^*10) ori cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*11); sau (ii) a primit o investiţie de la Fondul Consiliului European pentru Inovare, cum ar fi o investiţie în contextul programului Accelerator, astfel cum se menţionează la articolul 48 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/695;

(d)în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: (i) a participat la orice acţiune din cadrul iniţiativei Comisiei în domeniul spaţial «CASSINI» (cum ar fi acceleratorul de afaceri ori cooperare) (^*12); sau (ii) a primit investiţii de la instrumentul de finanţare a creşterii şi de tip seed din cadrul iniţiativei CASSINI sau din partea proiectului-pilot «InnovFin Space Equity»; sau (iii) i-a fost acordat un premiu CASSINI; sau (iv) i-a fost acordată finanţare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 în domeniul cercetării spaţiale, ceea ce a dus la crearea unei întreprinderi nou-înfiinţate; (v) sau i s-a acordat finanţare în calitate de beneficiar al unei acţiuni de cercetare şi dezvoltare în cadrul Fondului european de apărare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*13); sau (vi) i s-a acordat finanţare în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*14);

81.«platformă alternativă de tranzacţionare» înseamnă un sistem multilateral de tranzacţionare, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*15), în care cel puţin 50 % din instrumentele financiare admise la tranzacţionare sunt emise de IMM-uri;

82."împrumut" înseamnă un acord prin care creditorul are obligaţia de a pune la dispoziţia debitorului o sumă de bani convenită pentru o perioadă convenită şi în temeiul căruia debitorul are obligaţia de a rambursa suma respectivă în decursul perioadei convenite. Acesta poate lua forma unui împrumut sau a unui alt instrument de finanţare, inclusiv a unui contract de leasing, care oferă creditorului o componentă predominantă cu randament minim. Refinanţarea împrumuturilor existente nu constituie un împrumut eligibil;

V.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

83."organizaţie de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor" înseamnă o entitate (cum ar fi universităţile sau institutele de cercetare, agenţiile de transfer de tehnologie, intermediarii pentru inovare, entităţile de colaborare fizice sau virtuale orientate spre cercetare), indiferent de statutul său juridic (organizaţie de drept public sau privat) sau de modalitatea de finanţare, al cărei obiectiv principal este de a efectua în mod independent cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă rezultatele unor astfel de activităţi prin predare, publicare sau transfer de cunoştinţe. În cazul în care entitatea desfăşoară şi activităţi economice, finanţarea, costurile şi veniturile activităţilor economice respective trebuie să fie contabilizate separat. Întreprinderile care pot exercita o influenţă decisivă asupra unei astfel de entităţi, de exemplu, în calitate de acţionari sau asociaţi, nu pot beneficia de acces preferenţial la rezultatele generate de aceasta;

85.«cercetare industrială» înseamnă cercetare sau investigaţie critică planificată în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii ori pentru realizarea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente, inclusiv a produselor, proceselor sau serviciilor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii şi tehnologii digitale, cum ar fi supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date şi tehnologiile de tip cloud).

86.«dezvoltare experimentală» înseamnă dobândirea, combinarea, modelarea şi utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific, tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite, inclusiv produse, procese sau servicii digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii şi tehnologii digitale, cum ar fi, de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligenţa artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date şi tehnologiile de tip cloud sau edge). Aceasta poate cuprinde, de exemplu, şi activităţi care vizează definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a unor noi produse, procese sau servicii.

Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative pentru condiţiile de funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce noi îmbunătăţiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final şi a cărui producţie este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare.

90."colaborare efectivă" înseamnă colaborare între cel puţin două părţi independente în vederea schimbului de cunoştinţe şi tehnologii sau în vederea atingerii unui obiectiv comun, bazată pe diviziunea muncii, în cadrul căreia părţile definesc de comun acord domeniul de aplicare a proiectului de colaborare, contribuie la punerea în aplicare a acestuia şi împart riscurile şi rezultatele. Este posibil ca una sau mai multe părţi să suporte integral costurile proiectului şi, prin urmare, celelalte părţi să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta. Cercetarea contractuală şi furnizarea de servicii de cercetare nu sunt considerate forme de colaborare;

90^1.«alte aplicaţii decât cele din domeniul apărării» în sensul articolului 25e se referă la aplicaţii în alte produse decât produsele din domeniul apărării enumerate în anexa la Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*16).

91."infrastructură de cercetare" înseamnă instalaţii, resurse şi servicii conexe utilizate de comunitatea ştiinţifică pentru a desfăşura activităţi de cercetare în domeniile sale respective şi cuprinde principalele echipamente sau seturi de instrumente ştiinţifice, resurse de cunoştinţe precum colecţii, arhive sau informaţii ştiinţifice structurate, infrastructurile generice bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor cum ar fi reţelele, materialul informatic, programele de software şi instrumentele de comunicare, precum şi orice alte mijloace necesare pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare. Asemenea infrastructuri pot fi "localizate" într-un singur sit sau "distribuite" (o reţea organizată de resurse), în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 723/2009 din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorţiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) (¹);

92.«clustere de inovare» înseamnă structuri sau grupuri organizate de părţi independente (cum ar fi întreprinderi nou-înfiinţate inovatoare, întreprinderi mici şi mijlocii şi întreprinderi mari, precum şi organizaţii de cercetare şi de diseminare a cunoştinţelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare şi experimentare, centre de inovare digitală, organizaţii non-profit şi alţi operatori economici afiliaţi) concepute pentru a stimula activitatea inovatoare şi noi modalităţi de colaborare (de exemplu, prin mijloace digitale) prin utilizarea în comun şi/sau promovarea utilizării în comun a echipamentelor şi a schimbului de cunoştinţe şi cunoştinţe de specialitate şi prin contribuţii efective la transferul de cunoştinţe, stabilirea de contacte, diseminarea informaţiilor şi colaborarea între întreprinderi şi alte organizaţii din cluster. Centrele de inovare digitală [inclusiv centrele europene de inovare digitală finanţate în cadrul programului Europa digitală gestionat la nivel central, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*17)] sunt entităţi al căror scop este de a stimula adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, cum ar fi inteligenţa artificială, cloud, calculul de vârf şi de înaltă performanţă şi securitatea cibernetică, de către industrie (în special de către IMM-uri) şi de către organizaţiile din sectorul public. Centrele de inovare digitală se pot califica drept clustere de inovare în sensul prezentului regulament.

94.«servicii de consultanţă în domeniul inovării» înseamnă servicii de consultanţă, asistenţă sau formare profesională în ceea ce priveşte transferul de cunoştinţe, achiziţia, protecţia sau valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor şi a reglementărilor care le conţin, precum şi servicii de consultanţă, asistenţă sau formare profesională în ceea ce priveşte introducerea sau utilizarea de tehnologii şi soluţii inovatoare (inclusiv tehnologii şi soluţii digitale);

95.«servicii de sprijinire a inovării» înseamnă furnizarea de spaţii de lucru, bănci de date, servicii de cloud şi de stocare a datelor, biblioteci, studii de piaţă, laboratoare, etichetare a calităţii, testare, experimentare şi certificare sau alte servicii conexe, inclusiv serviciile furnizate de organizaţii de cercetare şi de diseminare a cunoştinţelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare şi experimentare sau clustere de inovare, în scopul dezvoltării de produse, procese sau servicii mai eficace sau mai avansate din punct de vedere tehnologic, inclusiv punerea în aplicare a unor tehnologii şi soluţii inovatoare (inclusiv tehnologii şi soluţii digitale);

96.«inovare organizaţională» înseamnă punerea în aplicare a unei noi metode organizaţionale la nivelul întreprinderii (la nivel de grup în sectorul industrial vizat din SEE), organizarea locului de muncă sau relaţiile externe, inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiţie modificările care sunt bazate pe metode organizaţionale deja în funcţiune în întreprindere, a modificărilor aduse strategiei de gestionare, a fuziunilor şi achiziţiilor, a încetării utilizării unui proces, a simplei înlocuiri sau majorări a capitalului, a schimbărilor rezultate numai din modificarea preţurilor factorilor, a personalizării, a localizării, a schimbărilor regulate, sezoniere şi a altor schimbări ciclice şi a comercializării de produse noi sau îmbunătăţite semnificativ;

97.«inovare de proces» înseamnă punerea în aplicare a unei metode de producţie sau de implementare noi ori îmbunătăţite semnificativ, inclusiv modificări semnificative ale tehnicilor, echipamentelor sau software-ului, la nivelul întreprinderii (la nivelul grupului din sectorul industrial vizat din SEE), inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii sau soluţii digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiţie schimbările sau îmbunătăţirile minore, creşterea capacităţilor de producţie sau de prestare de servicii prin adăugarea de sisteme de fabricaţie sau logistice care sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate deja, încetarea utilizării unui proces, simpla înlocuire sau majorare a capitalului, schimbări rezultate numai din modificarea preţurilor factorilor, personalizarea producţiei, localizarea, schimbările regulate, sezoniere şi alte schimbări ciclice şi comercializarea de produse noi sau îmbunătăţite semnificativ;

98^1.«infrastructură de testare şi experimentare» înseamnă instalaţiile, echipamentele, capacităţile şi resursele, ca, de exemplu, bancurile de încercare, liniile-pilot, demonstratorii, instalaţiile de testare sau laboratoarele vii, precum şi serviciile de sprijin conexe utilizate în principal de întreprinderile, în special IMM-uri, care încearcă să obţină sprijin pentru testare şi experimentare, în scopul de a dezvolta produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite, precum şi pentru testarea şi extinderea utilizării tehnologiilor, pentru a avansa prin cercetare industrială şi dezvoltare experimentală. Accesul la infrastructurile de testare şi experimentare finanţate din fonduri publice este deschis mai multor utilizatori şi trebuie să fie acordat în mod transparent şi nediscriminatoriu şi în condiţiile pieţei. Infrastructurile de testare şi experimentare sunt uneori cunoscute şi sub denumirea de infrastructuri tehnologice (^*18);

VI.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizaţi şi pentru lucrătorii cu handicap

VII.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru protecţia mediului

101.«protecţia mediului» înseamnă orice acţiune sau activitate menită să reducă sau să prevină poluarea, impactul negativ asupra mediului sau un alt prejudiciu asupra mediului fizic (inclusiv asupra aerului, a apei, a solului), a ecosistemelor sau a resurselor naturale rezultat din activităţile umane, inclusiv să atenueze schimbările climatice, să reducă riscul unor astfel de prejudicii, să protejeze şi să refacă biodiversitatea sau să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale, inclusiv măsuri de economisire a energiei şi utilizarea de surse regenerabile de energie şi alte tehnici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de alţi poluanţi, precum şi să realizeze trecerea la modelele economiei circulare pentru a reduce consumul de materii prime şi a spori eficienţa. Aceasta include, de asemenea, acţiuni care consolidează capacitatea de adaptare şi reduc la minimum vulnerabilitatea la impactul schimbărilor climatice;

102.«standard al Uniunii» înseamnă:

(b)obligaţia de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile (BAT), astfel cum sunt definite în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*19), şi de a garanta că nivelurile de emisie nu sunt mai ridicate decât nivelurile care s-ar fi înregistrat prin aplicarea BAT; în cazurile în care nivelurile emisiilor asociate BAT au fost definite în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE sau în temeiul altor directive aplicabile, nivelurile respective se vor aplica în sensul prezentului regulament; dacă nivelurile respective sunt exprimate ca interval, se va aplica limita în care se atinge BAT pentru prima dată în cazul întreprinderii în cauză;

102^3.«hidrogen produs din surse regenerabile de energie» înseamnă hidrogen produs din energie din surse regenerabile în conformitate cu metodologiile stabilite în Directiva (UE) 2018/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*20) pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi;

102^6.«vehicul nepoluant» înseamnă:

(b)în ceea ce priveşte vehiculele rutiere grele:

(c)în ceea ce priveşte navele de navigaţie interioară:

- o navă de navigaţie interioară pentru transportul de marfă care are emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO2/tonă-kilometru (g CO2/tkm), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul indicelui privind eficienţa energetică în exploatare (EEOI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale, care sunt cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referinţă a emisiilor de CO2 stabilită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH), astfel cum a fost publicată în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(d)în ceea ce priveşte navele maritime:

- o navă maritimă şi de coastă pentru transportul de pasageri, pentru transportul de mărfuri, pentru operaţiuni portuare sau pentru activităţi auxiliare care: (i) are un motor hibrid sau cu dublă alimentare care obţine cel puţin 25 % din energia sa din combustibili cu zero emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO2 sau din energie electrică de la priză pentru funcţionarea sa normală pe mare şi în porturi; sau (ii) a atins valoarea indicelui eficienţei energetice de proiectare (EEDI) al Organizaţiei Maritime Internaţionale (EEDI) cu 10 % sub cerinţele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 şi poate funcţiona cu combustibili cu zero emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO2 sau cu combustibili din surse regenerabile;

- o navă maritimă şi de coastă pentru transportul de mărfuri care este utilizată exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere şi pe distanţe scurte, concepută pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare şi care are emisii directe (la ţeava de evacuare) de CO2, calculate cu ajutorul indicelui privind eficienţa energetică în exploatare (EEDI), cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referinţă a emisiilor de CO2 determinată pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

102^7.«vehicul cu emisii zero» înseamnă:

(a)în ceea ce priveşte vehiculele cu două şi trei roţi şi cvadriciclurile: un vehicul care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*23), cu zero emisii de CO2 la ţeava de evacuare, calculat în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 24 şi în anexa V la regulamentul respectiv;

(b)în ceea ce priveşte vehiculele rutiere uşoare: un vehicul din categoria M1, M2 sau N1 cu emisii zero de CO2 la ţeava de evacuare, determinate în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei (^*24);

102^9.«echipamente mobile de handling la sol» înseamnă echipamente mobile utilizate în activităţile de servicii conexe transportului aerian sau maritim;

103^5.«întreprindere mică cu capitalizare medie» înseamnă o întreprindere care nu este IMM şi al cărei număr de angajaţi nu depăşeşte 499, calculat în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I, a cărei cifră de afaceri anuală nu depăşeşte 100 de milioane EUR sau al cărei bilanţ anual nu depăşeşte 86 de milioane EUR; mai multe entităţi sunt considerate o singură întreprindere dacă este îndeplinită oricare dintre condiţiile enumerate la articolul 3 alineatul (3) din anexa I. În sensul aplicării articolului 56e alineatul (10) şi a articolului 56f, întreprindere mică cu capitalizare medie înseamnă o întreprindere care nu este un IMM şi are până la 499 de angajaţi;

109.«energie din surse regenerabile» sau «energie regenerabilă» înseamnă energia generată de instalaţii care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001, precum şi cota, din punctul de vedere al valorii calorice, a energiei produse din surse regenerabile de energie în instalaţii hibride care utilizează şi surse de energie convenţională şi include energia electrică regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare conectate "din spatele contorului" (instalate în comun sau ca o completare la instalaţia regenerabilă), dar exclude energia electrică produsă ca urmare a sistemelor de stocare;

118.«deficit de finanţare» înseamnă costurile nete suplimentare determinate de diferenţa dintre veniturile şi costurile economice (inclusiv costurile de investiţie şi de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor şi cele aferente proiectului alternativ pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absenţa ajutorului. Pentru a determina deficitul de finanţare, statul membru trebuie să cuantifice, pentru scenariul factual şi un scenariu contrafactual credibil, toate costurile şi veniturile principale, costul mediu ponderat al capitalului («CMPC») estimat al beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum şi valoarea actualizată netă («VAN») pentru scenariul factual şi cel contrafactual, pe întreaga durată de viaţă a proiectului. Costul suplimentar net tipic poate fi estimat ca diferenţa dintre VAN pentru scenariul factual şi pentru scenariul contrafactual pe durata de viaţă de referinţă a proiectului;

123^4.«refacere» înseamnă procesul de sprijinire a refacerii unui ecosistem ca mijloc de conservare a biodiversităţii şi de sporire a rezilienţei ecosistemelor, în special la schimbările climatice. Refacerea ecosistemelor include măsuri luate pentru îmbunătăţirea stării unui ecosistem şi pentru recrearea sau restabilirea unui ecosistem în cazul în care starea respectivă s-a pierdut, precum şi pentru îmbunătăţirea rezilienţei ecosistemului şi a adaptării la schimbările climatice;

124^2.«sisteme de termoficare şi de răcire centralizată» înseamnă instalaţii de producere a încălzirii şi/sau a răcirii şi reţele de stocare şi de distribuţie a energiei termice, care cuprind atât reţeaua primară – de transport – , cât şi reţeaua secundară de conducte, pentru furnizarea de căldură sau răcire consumatorilor. Menţiunea referitoare la încălzirea centralizată trebuie interpretată ca referindu-se la sistemele de termoficare şi/sau răcire centralizată, în funcţie de modul în care reţelele furnizează încălzire sau răcire, în comun sau separat;

130.«infrastructură energetică» înseamnă orice echipament sau instalaţie fizică care este situată în Uniune sau care conectează Uniunea cu una sau mai multe ţări terţe şi care se încadrează în următoarele categorii:

(a)electricitate:

(i)sisteme de transport şi distribuţie, "transport" însemnând transportul de energie electrică terestru, precum şi offshore, în reţeaua interconectată de foarte înaltă şi de înaltă tensiune, în scopul livrării energiei electrice către clienţii finali sau către distribuitori, dar fără a include şi furnizarea, iar "distribuţie" însemnând transportul de energie electrică terestru, precum şi offshore, în reţele de distribuţie de înaltă, medie şi joasă tensiune, în vederea livrării sale către clienţi, dar fără a include şi furnizarea;

(iv)reţele electrice inteligente, adică sisteme şi componente care integrează tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, prin platforme digitale operaţionale, sisteme de control şi tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transport, cât şi pentru distribuţie, având ca scop o reţea de transport şi distribuţie a energiei electrice mai sigură, mai eficientă şi mai inteligentă, creşterea capacităţii de integrare a unor noi forme de producţie, stocare şi consum şi facilitarea unor noi modele de afaceri şi structuri de piaţă;

(v)reţele electrice offshore, adică orice echipament sau instalaţie de transport sau de distribuţie a energiei electrice în sensul definiţiei prevăzute la punctul (i) care are o dublă funcţionalitate: interconectarea şi transportul sau distribuţia energiei electrice din surse regenerabile offshore de la siturile de generare offshore către două sau mai multe ţări. Aceasta include şi reţelele inteligente, precum şi orice echipament adiacent sau instalaţie adiacentă offshore, care îndeplinesc un rol esenţial pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, securitate şi eficienţă, inclusiv a sistemelor de protecţie, monitorizare şi control, precum şi staţiile electrice necesare dacă acestea asigură, de asemenea, interoperabilitatea tehnologică şi, printre altele, compatibilitatea interfeţei dintre diferite tehnologii;

(b)gaz (gazele naturale, biogazul – inclusiv biometanul – şi/sau gazele regenerabile de origine nebiologică):

(v)reţele inteligente de gaze, adică oricare dintre următoarele echipamente sau instalaţii menite să permită şi să faciliteze integrarea în reţea a gazelor din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv hidrogenul sau gazele de origine nebiologică): sisteme şi componente digitale care integrează tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, sisteme de control şi tehnologii bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calităţii şi gestionarea într-un mod interactiv şi inteligent a producţiei, transportului, distribuţiei şi consumului de gaze în cadrul unei reţele de gaze. În plus, reţelele inteligente pot include, de asemenea, echipamente care să permită fluxuri inversate de la nivelul distribuţiei la nivelul transportului şi modernizările necesare aferente ale reţelei existente;

(c)hidrogen:

(ii)instalaţii de stocare, care înseamnă instalaţii utilizate pentru stocarea hidrogenului cu un grad ridicat de puritate, incluzând partea terminalului pentru hidrogen utilizată pentru depozitare, dar excluzând partea utilizată pentru operaţiunile de producţie, şi incluzând instalaţiile rezervate exclusiv operatorilor de reţele de hidrogen pentru îndeplinirea funcţiilor lor. Instalaţiile de stocare a hidrogenului includ instalaţii subterane de stocare conectate la conductele de hidrogen de înaltă presiune menţionate la punctul (i);

(d)dioxid de carbon:

(i)conducte, diferite de reţeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, adică instalaţii industriale (inclusiv centrale electrice) care produc dioxid de carbon sub formă de gaz prin combustie sau alte reacţii chimice care implică compuşi de carbon fosili sau non-fosili, în scopul depozitării geologice permanente a dioxidului de carbon în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*30) sau în scopul utilizării dioxidului de carbon ca materie primă sau pentru a spori randamentele proceselor biologice;

(g)alte categorii de infrastructură care permit conectarea fizică sau fără fir a energiei din surse regenerabile sau fără emisii de dioxid de carbon între producători şi utilizatori de la mai multe puncte de acces şi de ieşire şi care este deschisă accesului terţilor care nu aparţin întreprinderilor ce deţin sau administrează infrastructura.

131.«legislaţia privind piaţa internă a energiei» înseamnă Directiva (UE) 2019/944, Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (^*32), Regulamentul (UE) 2019/943 şi Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*33);

VIII.Definiţii în domeniul ajutoarelor sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate

132."reşedinţa obişnuită" înseamnă locul în care locuieşte o persoană fizică timp de cel puţin 185 de zile în fiecare an calendaristic ca urmare a unor legături personale şi profesionale. În cazul unei persoane ale cărei legături profesionale se află într-un loc diferit de cel în care are legăturile personale şi care locuieşte în două sau mai multe state membre, reşedinţa obişnuită a acesteia este considerată a fi locul în care are legăturile personale, cu condiţia ca persoana respectivă să se întoarcă acolo în mod regulat. Atunci când o persoană locuieşte într-un stat membru pentru a desfăşura o activitate cu o durată stabilită, reşedinţa acesteia este considerată în continuare cea în care are legăturile personale, indiferent dacă persoana respectivă se întoarce sau nu acolo în cursul activităţii respective. Frecventarea unei universităţi sau a unei şcoli în alt stat membru nu constituie transfer al reşedinţei obişnuite. În mod alternativ, "reşedinţă obişnuită" are sensul atribuit acesteia în legislaţia naţională a statelor membre.

IX.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile de bandă largă

139.«acces cu ridicata» înseamnă accesul care permite unui operator să utilizeze echipamentele altui operator. Accesul cu ridicata include, pe baza evoluţiilor tehnologice actuale, cel puţin următoarele produse de acces: (i) pentru reţelele FTTx: accesul la infrastructura în bandă largă, degruparea şi accesul de tip bitstream; (ii) pentru reţelele prin cablu: accesul la infrastructura în bandă largă şi accesul la servicii active; (iii) pentru reţelele fără fir fixe: accesul la infrastructura în bandă largă şi accesul la servicii active; (iv) pentru reţelele mobile: accesul la infrastructura în bandă largă şi accesul la servicii active (cel puţin roaming); (v) pentru platformele prin satelit: accesul la servicii active; (vi) pentru reţelele backhaul: accesul la infrastructura în bandă largă şi accesul la servicii active.

139^1.«locaţie deservită» înseamnă un sediu al utilizatorului final la care, la cererea utilizatorilor finali şi în termen de 4 săptămâni de la data solicitării, un furnizor poate furniza servicii în bandă largă (indiferent dacă aceste locaţii sunt deja conectate sau nu la reţea). Preţul perceput pentru furnizarea de servicii în bandă largă la locaţia utilizatorilor finali în acest caz nu trebuie să depăşească taxele normale de conectare, ceea ce înseamnă că nu trebuie să includă costuri suplimentare sau excepţionale în raport cu practica comercială standard şi, în orice caz, nu trebuie să depăşească preţul obişnuit din statul membru în cauză. Preţul respectiv trebuie să fie stabilit de autoritatea naţională competentă;

139^2.«actori socioeconomici» înseamnă entităţi care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera, în mod direct sau indirect, beneficii socioeconomice importante pentru cetăţenii, întreprinderile şi comunităţile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influenţă, inclusiv, printre altele, autorităţi publice, entităţi publice sau private cărora le-a fost încredinţată prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general, astfel cum se prevede la articolul 106 alineatul (2) din tratat, şi întreprinderi cu un grad ridicat de intensitate digitală;

139^3.«coridor 5G» înseamnă o cale de transport, un drum, o cale ferată sau o cale navigabilă interioară acoperită (acoperit) în întregime de o infrastructură de conectivitate digitală, în special, de sisteme 5G, şi care permit furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*), cum ar fi mobilitatea conectată şi automatizată, serviciile de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitatea digitală pe căile navigabile interioare;";

139^6.«orizont de timp relevant» înseamnă un orizont de timp utilizat pentru verificarea investiţiilor private planificate şi corespunde intervalului de timp estimat de statul membru pentru implementarea reţelei planificate finanţate de stat, începând din momentul publicării consultării publice privind intervenţia planificată a statului până la punerea în funcţiune a reţelei (şi anume, începerea furnizării de servicii cu ridicata şi/sau cu amănuntul în reţeaua finanţată de stat). Orizontul de timp relevant nu poate fi mai scurt de doi ani;

X.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului

140."opere audiovizuale greu de realizat" înseamnă operele identificate ca atare de statele membre, pe baza unor criterii predefinite, la instituirea schemelor sau la acordarea ajutoarelor şi pot include filmele a căror unică versiune originală este în limba unui stat membru cu teritoriu, populaţie sau spaţiu lingvistic restrânse, scurtmetrajele, primul şi al doilea film ale unui regizor, documentarele sau lucrările cu buget redus sau care întâmpină alte dificultăţi de ordin comercial;

XI.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale

143."sport profesionist" înseamnă practicarea unui sport ca activitate lucrativă sau ca serviciu remunerat, indiferent dacă a fost încheiat sau nu un contract de muncă oficial între sportivul profesionist şi organizaţia sportivă relevantă, în cazul în care remuneraţia depăşeşte costul de participare şi reprezintă o parte semnificativă din veniturile sportivului. Cheltuielile de călătorie şi de cazare legate de participarea la evenimentul sportiv nu sunt considerate remuneraţie în sensul prezentului regulament.

XII.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru aeroporturile regionale

144.«infrastructură aeroportuară» înseamnă infrastructura şi echipamentele care permit unui aeroport să furnizeze servicii aeroportuare companiilor aeriene şi diverşilor prestatori de servicii, şi anume piste, terminale, platforme, căi de rulare, infrastructura centralizată de handling la sol şi orice alte structuri utilizate în mod direct pentru serviciile aeroportuare, cu excepţia infrastructurilor şi a echipamentelor care sunt necesare, în principal, pentru desfăşurarea activităţilor non-aeronautice;

XIII.Definiţii în domeniul ajutoarelor pentru porturi

157.«infrastructură portuară» înseamnă infrastructura şi instalaţiile pentru furnizarea de servicii portuare legate de transport, cum ar fi danele utilizate pentru amararea navelor, pereţii cheiurilor, debarcaderele şi pontoanele plutitoare din zonele de maree, bazinele interne, rambleurile şi terenurile recuperate din mare, infrastructura pentru colectarea deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură şi infrastructura de reîncărcare şi realimentare în porturile care aprovizionează vehicule, echipamente terminale mobile şi echipamente mobile de handling la sol cu energie electrică, hidrogen, amoniac şi metanol;

165.«infrastructură de colectare a deşeurilor provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură» înseamnă instalaţiile fixe, plutitoare sau mobile care au capacitatea de a prelua deşeurile provenite din exploatarea navelor şi a reziduurilor de încărcătură, astfel cum sunt definite în Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (***).

XIV.Definiţii în domeniul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (termenii definiţi la alte titluri ale prezentului articol au acelaşi înţeles ca cel prevăzut la prezentul articol şi în cazul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU)

170.«întreprindere nou-intrată» înseamnă o întreprindere feroviară, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (^**), care îndeplineşte următoarele condiţii:

Art. 3: Condiţii de exceptare

Schemele de ajutoare, ajutoarele individuale acordate în cadrul unor scheme de ajutoare şi ajutoarele ad-hoc sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (2) sau (3) din tratat şi sunt exceptate de la cerinţa de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă ajutoarele respective îndeplinesc toate condiţiile prevăzute în capitolul I din prezentul regulament, precum şi condiţiile specifice pentru categoria relevantă de ajutor stabilite în capitolul III din prezentul regulament.

Art. 4: Praguri de notificare

(1)Prezentul regulament nu se aplică ajutoarelor care depăşesc următoarele praguri:

a)pentru ajutoarele regionale pentru investiţii: pentru o investiţie cu costuri eligibile de cel puţin 110 milioane EUR, pentru următoarele valori ale ajutorului pe întreprindere, pe proiect de investiţii:

e¹)pentru ajutoarele acordate microîntreprinderilor sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, menţionate la articolul 19c: 200 000 EUR pe beneficiar pe an calendaristic. Pentru microîntreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, această limită este de 25 000 EUR pe beneficiar şi pe an calendaristic, iar pentru microîntreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, de 30 000 EUR pe beneficiar şi pe an calendaristic;

e²)pentru ajutoarele acordate IMM-urilor sub forma unor intervenţii publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creşterii preţurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei menţionat la articolul 19d: 2 milioane EUR pe beneficiar pe an calendaristic. Pentru microîntreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, această limită este de 250 000 EUR pe beneficiar şi pe an calendaristic, iar pentru microîntreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, de 300 000 EUR pe beneficiar şi pe an calendaristic. Ajutoarele acordate întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării şi comercializării produselor agricole sunt condiţionate de netransferarea parţială sau integrală a acestora către producătorii primari;

i)pentru ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare:

(v)în cazul în care ajutoarele pentru proiectele de cercetare şi dezvoltare sunt acordate sub forma unor avansuri rambursabile care, în absenţa unei metodologii acceptate de calculare a echivalentului subvenţie brută al acestora, sunt exprimate ca procent din costurile eligibile, iar măsura prevede ca în cazul unui rezultat pozitiv al proiectului, astfel cum este definit pe baza unei ipoteze rezonabile şi prudente, avansurile să fie rambursate cu o rată a dobânzii cel puţin egală cu rata de actualizare aplicabilă la momentul acordării grantului, sumele menţionate la punctele (i) - (iv) pot fi majorate cu 50 %;

v)pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, astfel cum sunt menţionate la articolul 42, şi pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile şi a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în cadrul proiectelor de mici dimensiuni şi al comunităţilor de energie din surse regenerabile, astfel cum sunt menţionate la articolul 43: 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; suma bugetelor tuturor schemelor care intră sub incidenţa articolului 42 şi suma bugetelor tuturor schemelor care intră sub incidenţa articolului 43 nu ar trebui să depăşească 300 de milioane EUR pe an;

y²)pentru ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor transeuropene de conectivitate digitală finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153, acordate sub formă de grant: costuri totale de 100 de milioane EUR pe proiect; pentru ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor transeuropene de conectivitate digitală acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanţării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depăşească 150 de milioane EUR;

e⁵)pentru ajutoarele destinate porturilor maritime: costuri eligibile de 143 de milioane EUR pe proiect [sau 165 de milioane EUR pe proiect într-un port maritim inclus în planul de activitate al unui coridor al reţelei centrale, astfel cum se menţionează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*34)]; în ceea ce priveşte dragajul, un proiect este definit ca toate operaţiunile de dragaj desfăşurate pe parcursul unui an calendaristic;

Art. 5: Transparenţa ajutorului

(2)Sunt considerate transparente următoarele categorii de ajutor:

c)ajutoarele incluse în garanţii:

(ii)în cazul în care, înainte de punerea în aplicare a măsurii, metoda utilizată pentru calcularea echivalentului subvenţie brută al garanţiei a fost acceptată pe baza Comunicării Comisiei privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE la ajutoarele de stat sub formă de garanţii (¹), sau a oricărei alte comunicări ulterioare, în urma notificării Comisiei cu privire la metodologia respectivă în conformitate cu orice regulament adoptat de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat aplicabil la acel moment, iar metoda aprobată vizează în mod explicit tipul de garanţie şi tipul de operaţiune subiacentă în cauză în contextul aplicării prezentului regulament;

g¹)ajutoarele pentru IMM-uri sub forma unor taxe reduse de acces sau a accesului liber la servicii de consultanţă în domeniul inovării şi la servicii de asistenţă în domeniul inovării, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 94 şi 95, oferite, de exemplu, de organizaţii de cercetare şi de diseminare a cunoştinţelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare şi experimentare sau clustere de inovare pe baza unei scheme de ajutoare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

Art. 6: Efectul stimulativ

(2)Se consideră că ajutoarele au un efect stimulativ dacă beneficiarul a prezentat statului membru în cauză o cerere de ajutor scrisă înainte de începerea lucrului la proiectul sau la activitatea respectivă. Cererea de ajutor conţine cel puţin următoarele informaţii:

(3)Se consideră că ajutoarele ad-hoc acordate întreprinderilor mari au un efect stimulativ în cazul în care, în plus faţă de faptul că asigură îndeplinirea condiţiei prevăzute la alineatul (2), statul membru a verificat, înainte de a acorda ajutorul în cauză, că documentaţia pregătită de beneficiar stabileşte că ajutoarele vor avea drept rezultat unul sau mai multe dintre următoarele:

(4)Prin derogare de la alineatele (2) şi (3), se consideră că măsurile sub formă de avantaje fiscale au un efect stimulativ în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(5)Prin derogare de la alineatele (2), (3) şi (4), următoarele categorii de ajutoare nu trebuie să aibă sau se presupune că au un efect stimulativ:

Art. 7: Intensitatea ajutorului şi costurile eligibile

(1)În vederea calculării intensităţii ajutoarelor şi a costurilor eligibile, toate cifrele utilizate sunt luate în considerare înainte de orice fel de deducere a impozitelor sau a altor taxe. Cu toate acestea, taxa pe valoarea adăugată percepută pentru costurile sau cheltuielile eligibile care sunt rambursabile în temeiul legislaţiei fiscale naţionale aplicabile nu este luată în considerare la calcularea intensităţii ajutorului şi a costurilor eligibile. Costurile eligibile trebuie să fie susţinute prin documente justificative care trebuie să fie clare, specifice şi contemporane cu faptele. Cuantumurile costurilor eligibile pot fi calculate în conformitate cu opţiunile simplificate în materie de costuri, cu condiţia ca o operaţiune să fie cel puţin parţial finanţată prin intermediul unui fond al Uniunii care permite utilizarea opţiunilor simplificate în materie de costuri şi ca respectiva categorie de costuri să fie eligibilă în conformitate cu dispoziţia derogatorie relevantă. În acest caz, se aplică opţiunile simplificate în materie de costuri prevăzute în normele relevante care reglementează fondul Uniunii. În plus, pentru proiectele puse în aplicare în conformitate cu planurile de redresare şi rezilienţă, astfel cum au fost aprobate de Consiliu în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*35), cuantumurile costurilor eligibile pot fi calculate, de asemenea, în conformitate cu opţiunile simplificate în materie de costuri, cu condiţia să fie utilizate opţiunile simplificate în materie de costuri prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau în Regulamentul (UE) 2021/1060. În plus, pentru ajutoarele acordate în temeiul articolelor 25a şi 25b, costurile indirecte pot fi calculate în conformitate cu normele prevăzute la articolele 25a şi 25b alineatul (3).

(5)În cazul în care ajutorul este acordat sub formă de avansuri rambursabile care, în absenţa unei metodologii acceptate de calcul al echivalentului subvenţie brută, sunt exprimate ca procent din costurile eligibile, iar măsura prevede ca, în cazul în care proiectul se încheie cu succes, conform unei ipoteze rezonabile şi prudente, avansurile să fie rambursate cu o rată a dobânzii cel puţin egală cu rata de actualizare aplicabilă la momentul acordării ajutorului, intensităţile maxime ale ajutorului prevăzute în capitolul III pot fi majorate cu 10 puncte procentuale.

Art. 8: Cumulul

(2)În cazul în care finanţarea din partea Uniunii gestionată la nivel central de către instituţii, agenţii, întreprinderi comune sau alte organisme ale Uniunii care nu este direct sau indirect sub controlul statului membru este combinată cu ajutor de stat, numai acesta din urmă este analizat pentru a se stabili dacă pragurile de notificare şi intensităţile maxime ale ajutorului sau valorile maxime ale ajutorului sunt respectate, cu condiţia ca valoarea totală a finanţării publice acordate în legătură cu aceleaşi costuri eligibile să nu depăşească rata de finanţare cea mai favorabilă prevăzută în normele aplicabile ale dreptului Uniunii. Prin derogare, finanţarea publică totală pentru proiectele sprijinite de Fondul european de apărare poate ajunge până la valoarea totală a costurilor eligibile ale proiectului, cu condiţia respectării pragurilor de notificare şi a intensităţilor maxime ale ajutorului sau a valorilor maxime ale ajutorului în temeiul prezentului regulament.

(3)Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile exceptate prin prezentul regulament pot fi cumulate cu:

b)orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, care se suprapun parţial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu duce la depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului aplicabil respectivului ajutor în temeiul prezentului regulament.

Finanţarea acordată beneficiarilor finali prin intermediul sprijinului din Fondul InvestEU care intră sub incidenţa secţiunii 16 din capitolul III şi costurile acoperite de această finanţare nu se iau în considerare la stabilirea conformităţii cu dispoziţiile privind cumulul prevăzute la prima teză a prezentei litere. În schimb, suma relevantă pentru stabilirea conformităţii cu dispoziţiile privind cumulul de la prima teză a prezentei litere se calculează după cum urmează: în primul rând, valoarea nominală a finanţării care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU se deduce din costurile eligibile totale ale proiectului, obţinându-se costurile eligibile totale rămase; în al doilea rând, ajutorul maxim se calculează prin aplicarea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului numai costurilor eligibile totale rămase.

Alternativ, în cazul împrumuturilor prioritare sau al garanţiilor pentru împrumuturi prioritare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU în temeiul secţiunii 16 din capitolul III, echivalentul subvenţie brută al ajutorului aferent unor astfel de împrumuturi sau garanţii furnizate beneficiarilor finali se poate calcula în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) sau (c), după caz. Echivalentul subvenţie brută al ajutorului poate fi utilizat pentru a se asigura faptul că, în conformitate cu prima teză a prezentei litere, cumulul cu orice alt ajutor acordat pentru aceleaşi costuri eligibile identificabile nu duce la depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului în temeiul prezentului regulament ori la depăşirea pragului de notificare relevant prevăzut în prezentul regulament.

(4)Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul articolelor 19b, 20a, 21, 21a, 22 sau 23, al articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (ii), (iii) sau (iv), al articolului 56e alineatul (10) şi al articolului 56f pot fi cumulate cu orice alte ajutoare de stat cu costuri eligibile identificabile. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu orice alte ajutoare de stat fără costuri eligibile identificabile până la cel mai ridicat plafon total de finanţare relevant stabilit în condiţiile specifice ale fiecărui caz în prezentul regulament sau într-un alt regulament de exceptare pe categorii de ajutoare ori într-o decizie adoptată de Comisie. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul prezentului regulament pot fi cumulate cu alte ajutoare fără costuri eligibile identificabile acordate pentru remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat membru în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, aprobată printr-o decizie adoptată de Comisie. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (ii), (iii) sau (iv), al articolului 56e alineatul (10) şi al articolului 56f pot fi cumulate cu alte ajutoare fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul acestor articole.

(6)Prin derogare de la alineatul (3) litera (b), ajutoarele în favoarea lucrătorilor cu handicap, prevăzute la articolele 33 şi 34, pot fi cumulate cu alte ajutoare exceptate în temeiul prezentului regulament în legătură cu aceleaşi costuri eligibile peste pragul maxim aplicabil în conformitate cu prezentul regulament, cu condiţia ca un astfel de cumul să nu aibă drept rezultat o intensitate a ajutorului care să depăşească 100 % din costurile relevante pentru orice perioadă de angajare a lucrătorilor în cauză.

Art. 9: Publicare şi informare

(1)Statul membru în cauză asigură publicarea în Modulul Comisiei privind transparenţa ajutoarelor de stat (^*36) sau pe un site web cuprinzător privind ajutoarele de stat, la nivel naţional sau regional:

c)a informaţiilor menţionate în anexa III privind fiecare ajutor individual acordat care depăşeşte 100 000 EUR sau, în cazul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU în temeiul secţiunii 16, fiecare ajutor individual acordat care depăşeşte 500 000 EUR sau, în cazul beneficiarilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei agricole primare sau în sectorul pescuitului şi acvaculturii, alţii decât cei cărora li se aplică secţiunea 2a, fiecare ajutor individual acordat care depăşeşte 10 000 EUR.

În ceea ce priveşte ajutoarele acordate pentru proiectele de cooperare teritorială europeană, astfel cum se menţionează la articolul 20, informaţiile menţionate la prezentul alineat se publică pe site-ul web al statului membru în care se află autoritatea de management în cauză, astfel cum este stabilit la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*37) sau la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European şi al Consiliului (^*38), în funcţie de regulamentul aplicabil. Alternativ, statele membre participante pot să decidă ca fiecare dintre ele să furnizeze informaţii privind măsurile de ajutor de pe teritoriul lor pe site-urile internet respective.

(2)În cazul schemelor sub formă de avantaje fiscale şi al schemelor care intră sub incidenţa articolelor 16, 21a şi 22 (^*39), condiţiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (c) din prezentul articol se consideră a fi îndeplinite dacă statele membre publică informaţiile necesare privind cuantumurile ajutoarelor individuale în următoarele intervale (în milioane EUR):

(3¹)(3a)Dacă un produs financiar a fost implementat de un stat membru în cadrul compartimentului pentru statele membre al InvestEU sau de o bancă naţională de promovare care acţionează în calitate de partener de implementare sau care acţionează în calitate de intermediar financiar în cadrul InvestEU, statul membru rămâne supus obligaţiei de a asigura publicarea informaţiilor, astfel cum se prevede la alineatul (1) primul paragraf litera (c). Se consideră însă că această obligaţie este îndeplinită dacă partenerul de implementare îi furnizează Comisiei informaţiile menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (c) cel târziu la data de 30 iunie a anului următor exerciţiului financiar în care a fost acordat ajutorul şi dacă acordul de garantare semnat între Comisie şi partenerul de implementare prevede obligaţia de a furniza Comisiei informaţiile menţionate la alineatul (1) primul paragraf litera (c).

(4)Informaţiile menţionate la alineatul (1) litera (c) sunt organizate şi sunt accesibile într-un mod standardizat, conform descrierii din anexa III, şi fac posibilă executarea funcţiilor de căutare şi descărcare în mod eficace. Informaţiile se publică în termen de 6 luni de la data la care s-a acordat ajutorul, sau, pentru ajutoarele sub formă de avantaje fiscale, în termen de 1 an de la data la care trebuie depusă declaraţia fiscală şi sunt disponibile timp de cel puţin 10 ani de la data la care s-a acordat ajutorul. În cazul ajutoarelor sub formă de avantaje fiscale, dacă nu există o cerinţă formală pentru o declaraţie anuală, data de 31 decembrie a anului pentru care s-a acordat ajutorul va fi considerată data acordării în sensul prezentului alineat.