Secţiunea 12 - Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale - Regulamentul 651/17-iun-2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat
Acte UE
Jurnalul Oficial 187L
În vigoare Versiune de la: 14 August 2025
SECŢIUNEA 12:Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale
Art. 55: Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale
(1)Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Infrastructura sportivă nu este rezervată unui singur utilizator din mediul sportiv profesionist. Utilizarea infrastructurii sportive de către alţi utilizatori profesionişti sau neprofesionişti reprezintă, anual, cel puţin 20 % din capacitate, în termeni de timp de utilizare. În cazul în care infrastructura este folosită de mai mulţi utilizatori simultan, se calculează fracţiunile de timp corespunzătoare utilizării capacităţii respective.
(3)Infrastructurile de agrement multifuncţionale constau în instalaţii de agrement cu caracter multifuncţional, care oferă, în special, servicii culturale şi de agrement, cu excepţia parcurilor de distracţii şi a instalaţiilor hoteliere.
(4)Accesul la infrastructurile sportive şi la infrastructurile de agrement multifuncţionale este deschis pentru mai mulţi utilizatori şi se acordă pe bază transparentă şi nediscriminatorie. Întreprinderile care au finanţat cel puţin 30 % din costurile de investiţii corespunzătoare infrastructurii pot beneficia de un acces preferenţial la infrastructura respectivă, în condiţii mai favorabile, însă doar dacă aceste condiţii sunt făcute publice.
(5)În cazul în care infrastructura sportivă este folosită de cluburi sportive profesioniste, statele membre se asigură că sunt făcute publice condiţiile tarifare pentru utilizarea infrastructurii.
(6)Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat cu construirea, modernizarea şi/sau exploatarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncţionale se atribuie în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu, ţinându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziţii publice.
(7)Ajutoarele pot fi acordate sub formă de:
a)ajutoare pentru investiţii, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncţionale;
b)ajutoare de exploatare pentru infrastructura sportivă.
(8)În cazul ajutoarelor pentru investiţii destinate infrastructurilor sportive şi infrastructurilor de agrement multifuncţionale, costurile eligibile sunt costurile de investiţie în active corporale şi necorporale.
(9)În cazul ajutoarelor de exploatare pentru infrastructura sportivă, costurile eligibile sunt costurile de exploatare corespunzătoare furnizării de servicii de către infrastructură. Printre aceste costuri de exploatare se numără costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, gestionarea etc., însă sunt excluse costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutorul pentru investiţii.
(10)În cazul ajutoarelor pentru investiţii destinate infrastructurilor sportive şi infrastructurilor de agrement multifuncţionale, valoarea ajutoarelor nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(11)În cazul ajutoarelor de exploatare pentru infrastructurile sportive, valoarea ajutoarelor nu trebuie să depăşească pierderile din exploatare pe perioada relevantă. Acest lucru se asigură ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(12)Pentru ajutoarele care nu depăşesc 2,2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menţionate la alineatele (10) şi (11).