Capitolul iii - DISPOZIŢII SPECIFICE PENTRU DIFERITELE CATEGORII DE AJUTOARE - Regulamentul 651/17-iun-2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat

Acte UE

Jurnalul Oficial 187L

În vigoare
Versiune de la: 14 August 2025
CAPITOLUL III:DISPOZIŢII SPECIFICE PENTRU DIFERITELE CATEGORII DE AJUTOARE
SUBSECŢIUNEA A:Ajutoarele regionale pentru investiţii şi ajutoarele regionale de exploatare
Art. 13: Domeniul de aplicare al ajutoarelor regionale
Prezenta secţiune nu se aplică:
(a)ajutoarelor pentru sectorul siderurgic, sectorul lignitului şi sectorul cărbunelui;
(b)ajutoarelor pentru sectorul transporturilor, precum şi pentru infrastructura conexă; ajutoarelor pentru sectorul producerii, stocării, transportului şi distribuţiei de energie şi pentru infrastructurile energetice, cu excepţia ajutoarelor regionale pentru investiţii din regiunile ultraperiferice şi a schemelor de ajutoare regionale de exploatare; şi ajutoarelor în sectorul comunicaţiilor în bandă largă, cu excepţia schemelor de ajutoare regionale de exploatare;
(c)ajutoarelor regionale sub formă de scheme care vizează un număr limitat de sectoare specifice de activitate economică; nu se consideră că schemele de ajutoare destinate activităţilor turistice sau prelucrării şi comercializării produselor agricole vizează sectoare specifice de activitate economică;
(d)ajutoarelor regionale de exploatare acordate întreprinderilor ale căror activităţi principale se încadrează în secţiunea K «Intermedieri financiare şi asigurări» din NACE Rev. 2 sau întreprinderilor care desfăşoară activităţi în interiorul grupurilor şi ale căror activităţi principale se încadrează în categoriile 70.10 «Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate» sau 70.22 «Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management» din NACE Rev. 2.

Art. 14: Ajutoarele regionale pentru investiţii
(1)Măsurile de ajutor regional pentru investiţii sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele trebuie să fie acordate în zone asistate.
(3)În zonele asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, ajutoarele pot fi acordate pentru orice formă de investiţie iniţială, indiferent de dimensiunea beneficiarului. În zonele asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele pot fi acordate IMM-urilor pentru orice formă de investiţie iniţială şi pentru întreprinderile mari numai pentru o investiţie iniţială care creează o nouă activitate economică în zona în cauză.

(4)Costurile eligibile se încadrează în una sau în mai multe dintre următoarele categorii:
a)costurile investiţiilor în active corporale şi necorporale; sau
b)costurile salariale estimate pentru locurile de muncă create în urma unei investiţii iniţiale, calculate pe o perioadă de doi ani; sau
c)o combinaţie a unei părţi a costurilor menţionate la literele (a) şi (b), dar care să nu depăşească valoarea de la litera (a) sau (b), în funcţie de care dintre acestea este mai mare.

(5)Investiţia trebuie menţinută în regiunea în cauză pentru o perioadă de cel puţin cinci ani sau, în cazul IMM-urilor, de cel puţin trei ani de la finalizarea investiţiilor. Această condiţie nu împiedică înlocuirea unei instalaţii sau a unui echipament care a devenit depăşit sau a fost distrus în această perioadă, cu condiţia ca activitatea economică să fie menţinută în regiunea în cauză pentru perioada minimă.

(6)Activele achiziţionate trebuie să fie noi, cu excepţia celor pentru IMM-uri şi pentru achiziţionarea unei unităţi.
Costurile legate de închirierea de active corporale pot fi luate în considerare în următoarele situaţii:
a)în cazul terenurilor şi clădirilor, contractul de închiriere trebuie să continue cel puţin timp de cinci ani de la data preconizată de finalizare a investiţiei pentru întreprinderile mari şi cel puţin timp de trei ani în cazul IMM-urilor;
b)în cazul închirierii de instalaţii sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar şi trebuie să conţină obligaţia ca beneficiarul ajutorului să achiziţioneze activul la data la care expiră contractul.
În cazul unei investiţii iniţiale de tipul celor menţionate la articolul 2 punctul 49 litera (b) sau punctul 51 litera (b), în principiu, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei proprietarului iniţial ori unul sau mai mulţi angajaţi preiau o întreprindere mică, condiţia ca activele să fie cumpărate de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică. Tranzacţia are loc în condiţiile pieţei. Dacă achiziţionarea activelor unei unităţi este însoţită de o investiţie suplimentară eligibilă pentru ajutor regional, costurile eligibile ale acestei investiţii suplimentare ar trebui să fie adăugate la costurile de achiziţionare a activelor unităţii. Dacă a fost deja acordat un ajutor pentru achiziţionarea activelor înainte de cumpărarea acestora, costurile acestor active se deduc din costurile eligibile aferente achiziţionării unei unităţi.

(7)În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari pentru o schimbare fundamentală a procesului de producţie, costurile eligibile trebuie să depăşească amortizarea efectuată în cursul ultimelor 3 exerciţii financiare pentru activele legate de activitatea care trebuie modernizată. În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari sau IMM-urilor pentru diversificarea unei unităţi existente, costurile eligibile trebuie să depăşească cu cel puţin 200 % valoarea contabilă a activelor reutilizate, astfel cum au fost înregistrate în exerciţiul financiar ce precedă începerea lucrărilor.

(8)Activele necorporale sunt eligibile pentru calculul costurilor de investiţii dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
a)trebuie să fie utilizate exclusiv în cadrul unităţii care primeşte ajutorul;
b)trebuie să fie amortizabile;
c)trebuie să fie achiziţionate în condiţiile pieţei de la terţi care nu au legături cu cumpărătorul; şi
d)trebuie să fie incluse în activele întreprinderii care beneficiază de ajutor şi trebuie să rămână asociate proiectului pentru care s-a acordat ajutorul pe o perioadă de minimum 5 ani (3 ani în cazul IMM-urilor).
Pentru întreprinderile mari, costurile activelor necorporale sunt eligibile numai până la 50 % din costurile totale eligibile ale investiţiei iniţiale. Pentru IMM-uri, costurile activelor necorporale sunt eligibile 100 %.

(9)În cazul în care costurile eligibile sunt calculate în funcţie de costurile salariale estimate astfel cum se menţionează la alineatul (4) litera (b), trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a)proiectul de investiţii determină o creştere netă a numărului de angajaţi în unitatea în cauză, în comparaţie cu media din ultimele 12 luni, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a oricăror locuri de muncă pierdute în perioada respectivă, exprimate în unităţi de muncă anuale;

b)fiecare post este ocupat în termen de 3 ani de la finalizarea investiţiei;

c)fiecare loc de muncă creat prin investiţie se menţine în zona în cauză pentru o perioadă de cel puţin cinci ani sau, în cazul IMM-urilor, de cel puţin trei ani de la data la care postul a fost ocupat pentru prima dată, cu excepţia cazului în care locul de muncă s-a pierdut în perioada 1 ianuarie 2020-30 iunie 2021.

(10)
[textul din Art. 14, alin. (10) din capitolul III, sectiunea 1, subsectiunea 1 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 11., alin. (E) din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
(11)[textul din Art. 14, alin. (11) din capitolul III, sectiunea 1, subsectiunea 1 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 11., alin. (E) din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
(12)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte intensitatea maximă a ajutorului stabilită în harta ajutoarelor regionale în vigoare la momentul acordării ajutorului în zona în cauză. În cazul în care intensitatea ajutorului se calculează în conformitate cu alineatul (4) litera (c), intensitatea maximă a ajutorului nu depăşeşte valoarea cea mai favorabilă care rezultă în urma aplicării intensităţii respective pe baza costurilor de investiţii sau a costurilor salariale. În cazul proiectelor mari de investiţii, valoarea ajutorului nu depăşeşte valoarea ajustată a ajutorului calculată în conformitate cu mecanismul definit la articolul 2 alineatul (20);

(13)Orice investiţie iniţială care vizează aceeaşi activitate sau o activitate similară demarată de acelaşi beneficiar (la nivel de grup) într-un interval de 3 ani de la data de începere a lucrărilor la o altă investiţie care beneficiază de ajutor în aceeaşi regiune de nivel 3 din Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică este considerată ca făcând parte dintr-un proiect unic de investiţii. În cazul în care un astfel de proiect unic de investiţii este un proiect mare de investiţii, valoarea totală a ajutoarelor pentru proiectul unic de investiţii nu depăşeşte valoarea ajutorului ajustat pentru proiecte mari de investiţii.

(14)Beneficiarul ajutorului asigură o contribuţie financiară de cel puţin 25 % din costurile eligibile, fie prin resurse proprii, fie prin finanţare externă, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public. Cerinţa privind contribuţia proprie de 25 % nu se aplică ajutoarelor acordate pentru investiţii în regiunile ultraperiferice, în măsura în care este necesară o contribuţie mai mică pentru a ţine seama pe deplin de intensitatea maximă a ajutorului.

(15)Pentru o investiţie iniţială legată de proiecte de cooperare teritorială europeană care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a Regulamentului (UE) 2021/1059, intensitatea ajutorului pentru zona în care este localizată investiţia iniţială se aplică tuturor beneficiarilor participanţi la proiect. Dacă investiţia iniţială este localizată în două sau mai multe zone asistate, intensitatea maximă a ajutorului este cea aplicabilă în zona asistată unde este cheltuită cea mai mare parte din cheltuielile eligibile. În zonele asistate eligibile pentru ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, această dispoziţie se aplică întreprinderilor mari doar dacă investiţiile iniţiale creează o nouă activitate economică.

(16)Beneficiarul confirmă că, în cei doi ani anteriori cererii de ajutor, nu a efectuat o relocare către unitatea în care urmează să aibă loc investiţia iniţială pentru care se solicită ajutorul şi oferă un angajament că nu va face acest lucru pentru o perioadă de până la doi ani după finalizarea investiţiei iniţiale pentru care se solicită ajutorul. În ceea ce priveşte angajamentele asumate înainte de 31 decembrie 2019, orice pierdere de locuri de muncă în activităţi identice sau similare la una dintre unităţile iniţiale ale beneficiarului din SEE intervenită între 1 ianuarie 2020 şi 30 iunie 2021 nu se consideră transfer în sensul articolului 2 punctul 61a din prezentul regulament.

(17)În sectorul pescuitului şi acvaculturii, nu se acordă ajutoare întreprinderilor care au comis una sau mai multe dintre încălcările prevăzute la articolul 10 alineatul (1) literele (a)-(d) şi la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului (*), precum şi pentru operaţiunile prevăzute la articolul 11 din regulamentul respectiv.
(*)Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 şi (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).

Art. 15: Ajutoarele regionale de exploatare
(1)Schemele de ajutoare regionale de exploatare din regiunile ultraperiferice, din zonele slab populate şi din zonele foarte slab populate sunt compatibile cu piaţa internă în înţelesul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)În zonele slab populate, schemele de ajutoare regionale de exploatare compensează costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor produse în zone eligibile pentru ajutoarele de exploatare, precum şi costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor care sunt prelucrate ulterior în acele zone, cu respectarea următoarelor condiţii:
a)ajutoarele sunt cuantificabile în mod obiectiv în avans, pe baza unei sume fixe sau a unui raport tonă/kilometru sau pe baza oricărei alte unităţi relevante;
b)costurile suplimentare de transport sunt calculate pe baza călătoriei mărfurilor în interiorul graniţelor statului membru în cauză, folosindu-se mijloacele de transport care generează cele mai mici costuri pentru beneficiar. Statul membru poate impune standarde de mediu care trebuie îndeplinite de modul de transport ales şi, în cazul în care aceste standarde sunt impuse beneficiarului, acesta poate baza calculul costurilor suplimentare de transport pe cel mai scăzut cost pentru îndeplinirea standardelor de mediu respective.
Intensitatea ajutorului nu depăşeşte 100 % din costurile suplimentare de transport prevăzute la prezentul alineat.
(3)În zonele slab şi foarte slab populate, schemele de ajutoare regionale de exploatare împiedică sau reduc depopularea, cu respectarea următoarelor condiţii:
a)beneficiarii îşi desfăşoară activitatea economică în zona în cauză;
b)valoarea anuală a ajutorului per beneficiar pentru toate schemele de ajutoare de exploatare nu depăşeşte 20 % din cheltuielile anuale cu forţa de muncă suportate de beneficiar în zona în cauză.
(4)În regiunile ultraperiferice, schemele de ajutoare de exploatare compensează costurile suplimentare de exploatare suportate în aceste regiuni ca efect direct al unuia sau mai multor handicapuri permanente menţionate la articolul 349 din tratat, atunci când beneficiarii îşi desfăşoară activitatea economică într-o regiune ultraperiferică, însă cu condiţia ca valoarea anuală a ajutorului per beneficiar pentru toate schemele de ajutoare de exploatare puse în aplicare în temeiul prezentului regulament să nu depăşească unul dintre următoarele procentaje:
a)35 % din valoarea adăugată brută creată anual de beneficiar în regiunea ultraperiferică în cauză;
b)40 % din cheltuielile anuale cu forţa de muncă suportate de beneficiar în regiunea ultraperiferică în cauză;
c)30 % din cifra de afaceri anuală a beneficiarului realizată în regiunea ultraperiferică în cauză.

SUBSECŢIUNEA B:Ajutoarele pentru dezvoltare urbană
Art. 16: Ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană
(1)Ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Proiectele de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele criterii:
a)sunt implementate prin fonduri de dezvoltare urbană în zone asistate;
b)sunt cofinanţate de fondurile structurale şi de investiţii europene;
c)sprijină punerea în aplicare a unei "strategii de dezvoltare urbană integrată şi durabilă";
(3)investiţia totală într-un proiect de dezvoltare urbană din cadrul oricărei măsuri de ajutor pentru dezvoltare urbană nu depăşeşte 22 de milioane EUR.

(4)Costurile eligibile sunt costurile globale ale proiectului de dezvoltare urbană în măsura în care acestea respectă dispoziţiile articolelor 37 şi 65 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau ale articolelor 67 şi 68 din Regulamentul (UE) 2021/1060, în funcţie de regulamentul aplicabil.

(5)Ajutorul acordat de un fond de dezvoltare urbană proiectelor eligibile de dezvoltare urbană poate fi sub formă de capital propriu, cvasicapital, împrumuturi, garanţii, sau o combinaţie a acestora.
(6)Ajutorul de dezvoltare urbană mobilizează investiţii suplimentare din partea investitorilor privaţi independenţi, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 72, la nivelul fondurilor de dezvoltare urbană sau al proiectelor de dezvoltare urbană, astfel încât să se obţină o sumă totală care să se ridice la cel puţin 20 % din totalul finanţării acordate unui proiect de dezvoltare urbană.

(7)Investitorii privaţi şi cei publici pot furniza numerar sau o contribuţie în natură sau o combinaţie a acestora pentru punerea în aplicare a unui proiect de dezvoltare urbană. O contribuţie în natură se ia în calcul la valoarea sa de piaţă, astfel cum a fost certificată de către un expert independent calificat sau de către un organism oficial autorizat în mod corespunzător.
(8)Măsurile de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele condiţii:
a)administratorii de fonduri de dezvoltare urbană sunt selecţionaţi printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile. În special, nu se face niciun fel de discriminare între administratorii fondurilor de dezvoltare urbană în funcţie de locul lor de stabilire sau înregistrare în orice stat membru. Administratorilor de fonduri de dezvoltare urbană s-ar putea să li se ceară să îndeplinească anumite criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investiţiilor;
b)investitorii privaţi independenţi sunt selectaţi printr-un apel deschis, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile, prin care se urmăreşte stabilirea mecanismelor adecvate de partajare a riscurilor şi profitului, iar pentru alte investiţii în afară de garanţii se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecţiei împotriva evoluţiei negative. În cazul în care investitorii privaţi nu sunt selectaţi printr-un astfel de apel, rata echitabilă de rentabilitate a investitorilor privaţi este stabilită de un expert independent selectat prin intermediul unui apel deschis, transparent şi nediscriminatoriu;
c)în cazul în care pierderile sunt împărţite asimetric între investitorii publici şi cei privaţi, prima pierdere asumată de către investitorul din sectorul public este plafonată la 25 % din totalul investiţiei;
d)în cazul garanţiilor către investitori privaţi în proiecte de dezvoltare urbană, rata de garantare este limitată la 80 % iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la 25 % din portofoliul subiacent garantat;
e)investitorilor li se permite să fie reprezentaţi în organismele de guvernanţă ale fondului de dezvoltare urbană, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ;
f)fondul de dezvoltare urbană se stabileşte în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Statul membru prevede un proces de diligenţă pentru a se asigura o strategie de investiţii solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de ajutor pentru dezvoltare urbană.
(9)Fondurile de dezvoltare urbană sunt gestionate pe bază comercială şi asigură decizii de finanţare care urmăresc obţinerea de profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care administratorii fondului de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele condiţii:
a)administratorii fondurilor de dezvoltare urbană sunt obligaţi prin lege sau contract să acţioneze cu diligenţa unui administrator specializat şi de bună credinţă, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici şi supravegherea prudenţială;
b)remuneraţia administratorilor fondurilor de dezvoltare urbană este în conformitate cu practicile pieţei. Se consideră că această cerinţă este îndeplinită atunci când administratorul este selectat printr-un apel competitiv, deschis, transparent şi nediscriminatoriu bazat pe criterii obiective legate de experienţă, cunoştinţe de specialitate şi capacitate operaţională şi financiară;
c)administratorii fondurilor de dezvoltare urbană primesc o remuneraţie în funcţie de performanţă sau îşi asumă o parte din riscurile de investiţii prin co-investirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure că interesele lor sunt în permanenţă aliniate la interesele investitorului public;
d)administratorii fondurilor de dezvoltare urbană stabilesc o strategie de investiţii, criteriile şi calendarul propus pentru realizarea investiţiilor în proiecte de dezvoltare urbană, stabilind ex ante viabilitatea financiară şi impactul preconizat al acestora asupra dezvoltării urbane;
e)există o strategie de ieşire clară şi realistă pentru fiecare investiţie de capital şi de cvasicapital.
(10)În cazul în care un fond de dezvoltare urbană acordă împrumuturi sau garanţii pentru proiecte de dezvoltare urbană, sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)în cazul împrumuturilor, în calculul valorii maxime a investiţiei în sensul alineatului (3) al prezentului articol se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului;
b)în cazul garanţiilor, în calculul valorii maxime a investiţiei în sensul alineatului (3) al prezentului articol se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului subiacent.
(11)Statul membru poate încredinţa punerea în aplicare a măsurii de ajutor pentru dezvoltare urbană unei entităţi căreia i-a fost încredinţată execuţia.
Art. 17: Ajutoarele pentru investiţii destinate IMM-urilor
(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate IMM-urilor care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Uniunii sau în afara acestuia sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile se încadrează în una sau în mai multe dintre următoarele categorii:
a)costurile investiţiilor în active corporale şi necorporale, inclusiv costurile unice neamortizabile legate direct de investiţie şi de instalarea iniţială a acesteia;
b)costurile salariale estimate pentru locurile de muncă direct create prin proiectul de investiţii, calculate pe o perioadă de 2 ani;
c)o combinaţie a unei părţi a costurilor menţionate la literele (a) şi (b), dar care să nu depăşească valoarea de la litera (a) sau (b), în funcţie de care dintre acestea este mai mare.

(3)Pentru a fi considerată drept cost eligibil în sensul prezentului articol, o investiţie trebuie să constea în următoarele:
a)o investiţie în active corporale şi necorporale legate de înfiinţarea unei noi unităţi; extinderea unei unităţi existente; diversificarea producţiei unei unităţi prin produse sau servicii care nu au fost fabricate anterior în unitate sau furnizate anterior din unitate; sau o schimbare fundamentală a procesului general de producţie a produsului (produselor) sau a prestării generale a serviciului (serviciilor) vizat(e) de investiţia în unitate; sau
b)o achiziţionare de active aparţinând unei unităţi care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată. Simpla achiziţionare a acţiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiţie. Tranzacţia are loc în condiţiile pieţei. În principiu, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei proprietarului iniţial ori unul sau mai mulţi angajaţi preiau o întreprindere mică, condiţia ca activele să fie cumpărate de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică.
Prin urmare, o investiţie de înlocuire nu constituie o investiţie în sensul prezentului alineat.
(31)Costurile legate de închirierea de active corporale pot fi luate în considerare în următoarele situaţii:
a)în cazul terenurilor şi clădirilor, contractul de închiriere trebuie să continue cel puţin timp de 3 ani de la data preconizată de finalizare a investiţiei;
b)în cazul închirierii de instalaţii sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar şi trebuie să conţină obligaţia ca beneficiarul ajutorului să achiziţioneze activul la data la care expiră contractul.

(4)Activele necorporale trebuie să îndeplinească toate condiţiile următoare:
a)sunt utilizate exclusiv în cadrul unităţii care primeşte ajutorul;
b)sunt amortizabile;

c)sunt achiziţionate în condiţiile pieţei de la terţi care nu au legătură cu cumpărătorul;
d)sunt incluse în activele întreprinderii care primeşte ajutorul timp de cel puţin 3 ani.

(5)Locurile de muncă create în mod direct în urma unui proiect de investiţii îndeplinesc următoarele condiţii:
a)locurile de muncă sunt create în termen de trei ani de la finalizarea investiţiei;
b)se înregistrează o creştere netă a numărului de angajaţi în unitatea în cauză, în comparaţie cu media din ultimele 12 luni;
c)locurile de muncă sunt menţinute pentru o perioadă minimă de trei ani de la data la care postul a fost ocupat prima dată.
(6)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească:
a)20 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mici;
b)10 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mijlocii.
Art. 18: Ajutoarele pentru consultanţă în favoarea IMM-urilor
(1)Ajutoarele pentru consultanţă în favoarea IMM-urilor sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile.
(3)Costurile eligibile sunt costurile serviciilor de consultanţă furnizate de consultanţi externi.
(4)Serviciile în cauză nu sunt o activitate continuă sau periodică şi nici nu sunt legate de costurile de exploatare obişnuite ale întreprinderii, cum ar fi serviciile de rutină de consultanţă fiscală, serviciile juridice cu caracter periodic sau activitatea curentă de publicitate.
Art. 19: Ajutoarele destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri
(1)Ajutoarele destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt costurile suportate pentru închirierea, realizarea şi funcţionarea standului pentru participarea unei întreprinderi la orice târg sau expoziţie.
(3)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile.
Art. 19a: Ajutoare pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii («DLRC»)
(1)Ajutoarele pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la DLRC-urile care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 sau a Regulamentului (UE) 2021/1060 sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Următoarele costuri, prevăzute la articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în funcţie de regulamentul aplicabil, sunt eligibile pentru proiectele DLRC:
a)costurile pentru sprijinul pregătitor, pentru consolidarea capacităţilor, pentru formarea şi crearea de reţele în vederea pregătirii şi a punerii în aplicare a unei strategii DLRC;
b)punerea în aplicare a operaţiunilor aprobate;
c)pregătirea şi punerea în aplicare a activităţilor de cooperare;
d)costurile de funcţionare legate de gestionarea punerii în aplicare a strategiei DLRC;
e)acţiuni de sensibilizare cu privire la strategia DLRC pentru a facilita comunicarea dintre părţile interesate, cu scopul de a furniza informaţii şi de a promova strategia şi proiectele, precum şi pentru a-i sprijini pe potenţialii beneficiari în vederea dezvoltării operaţiunilor şi a pregătirii cererilor.
(3)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte ratele maxime de sprijin prevăzute în regulamentele specifice fondului care sprijină DLRC.

Art. 19b: Ajutoare cu cuantumuri limitate pentru IMM-urile care beneficiază de proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii («DLRC»)
(1)Ajutoarele acordate întreprinderilor care participă la proiectele DLRC, astfel cum se prevede la articolul 19a alineatul (1) sau care beneficiază de astfel de proiecte sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Valoarea totală a ajutoarelor acordate în temeiul prezentului articol pentru fiecare proiect nu depăşeşte 200 000 EUR.
Art. 19c: Ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică
(1)Ajutoarele pentru microîntreprinderi sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite condiţiile prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I. Prezentul articol se aplică:
a)intervenţiilor publice în stabilirea preţurilor, reducând preţurile aplicate de furnizori microîntreprinderilor pe unitate de energie electrică, gaz sau energie termică;
b)plăţile efectuate către microîntreprinderi, fie direct, fie prin intermediul furnizorilor, pe unitate de consum de energie electrică, gaz sau energie termică care compensează o parte din costurile acestui consum.
(2)Măsurile prevăzute la alineatul (1):
a)nu fac discriminări nici între furnizori, nici între microîntreprinderi;
b)prevăd că toţi furnizorii sunt eligibili să propună oferte de furnizare de energie electrică, gaze sau energie termică microîntreprinderilor pe aceeaşi bază;
c)prevăd un mecanism care, în cazul în care este acordat prin intermediul unui furnizor, garantează că ajutorul este transferat în cea mai mare măsură posibilă beneficiarului final; şi
d)duc la un preţ care depăşeşte costul, la un nivel la care poate exista o concurenţă efectivă în ceea ce priveşte preţurile.
(3)Cuantumul ajutorului este egal cu plata acordată sau, în cazul intervenţiilor publice în stabilirea preţurilor, nu depăşeşte diferenţa dintre preţul pieţei care ar fi trebuit să fie plătit pentru cantitatea totală de energie electrică, gaz şi/sau energie termică consumată de un beneficiar şi preţul care urmează să fie plătit pentru acest consum în urma intervenţiei publice.
Art. 19d: Ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenţii publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creşterii preţurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
(1)Ajutoarele pentru IMM-uri sub formă de intervenţii publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, în măsura în care acestea sunt produse din gaze naturale sau energie electrică, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I. Prezentul articol se aplică:
a)intervenţiilor publice în stabilirea preţurilor, prin care se reduc preţurile practicate de furnizori pe unitate de energie electrică, gaz sau energie termică;
b)plăţilor acordate IMM-urilor, fie direct, fie prin intermediul furnizorilor, pe unitate de consum de energie electrică, gaz sau energie termică care compensează o parte din costurile consumului respectiv.
(2)Măsurile prevăzute la alineatul (1):
a)sunt limitate la maximum 70 % din consumul beneficiarului de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau energie electrică în perioada acoperită de măsura de ajutor;
b)nu fac discriminări nici între furnizori, nici între IMM-uri;
c)prevăd compensaţii pentru furnizori, în cazul în care intervenţia publică le impune acestora să furnizeze sub cost;
d)prevăd că toţi furnizorii sunt eligibili să propună oferte de furnizare de energie electrică, gaze sau energie termică pe aceeaşi bază;
e)prevăd un mecanism care, în cazul în care este acordat prin intermediul unui furnizor, garantează că ajutorul este transferat în cea mai mare măsură posibilă beneficiarului final; şi
f)conduc la un preţ unitar mediu al furnizării cel puţin egal cu preţul mediu pe unitate de energie electrică, gaze sau, respectiv, energie termică pentru consumatorii finali din statul membru în cauză în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021.
(3)Plăţile efectuate către furnizori pentru energia sau gazele furnizate IMM-urilor, impuse prin intervenţii publice în stabilirea preţurilor sub costul furnizorului, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia ca:
a)intervenţia publică în stabilirea preţurilor să îndeplinească cerinţele prevăzute la alineatul (2); şi
b)plata compensaţiei să nu depăşească diferenţa dintre preţul pe care furnizorul s-ar fi putut aştepta să îl obţină atunci când aplică preţurile de furnizare bazate pe piaţă fără intervenţie şi preţul stabilit sub cost prin intervenţia publică.
(4)Prezentul articol se aplică ajutoarelor acordate pentru costul energiei electrice, al gazelor sau al energiei termice consumate într-o perioadă în care intervenţiile publice în stabilirea preţurilor în beneficiul IMM-urilor cărora li se furnizează fie gaze, fie energie electrică, fie energie termică sunt permise în mod expres în temeiul legislaţiei secundare pe baza articolului 122 din tratat. Acordarea ajutorului are loc în termen de cel mult 12 luni de la încheierea acestei perioade.
(5)Cuantumul ajutorului este egal cu plata acordată fie IMM-ului, fie furnizorului sau, în cazul intervenţiilor publice în stabilirea preţurilor, nu depăşeşte diferenţa dintre preţul pieţei care ar fi trebuit să fie plătit pentru energia totală consumată de un beneficiar şi preţul care urmează să fie plătit pentru acest consum în urma intervenţiei publice.

Art. 20:
[textul din Art. 20 din capitolul III, sectiunea 2 a fost abrogat la 30-iul-2021 de Art. 1, punctul 14. din Regulamentul 1237/23-iul-2021]
Art. 20: Ajutoarele pentru costurile suportate de întreprinderile care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană
(1)Ajutoarele pentru costurile suportate de întreprinderile care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a Regulamentului (UE) 2021/1059 sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)În măsura în care sunt legate de proiectul de cooperare, sunt eligibile costurile prezentate mai jos, care au sensul care le este atribuit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei (*) sau prin articolele 38-44 din Regulamentul (UE) 2021/1059, în funcţie de regulamentul aplicabil:
(*)Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte norme specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare (JO L 138, 13.5.2014, p. 45).
a)cheltuielile cu personalul;
b)cheltuielile de birou şi cheltuielile administrative;
c)costurile de deplasare şi de cazare;
d)costurile aferente consultanţei şi serviciilor externe;
e)cheltuielile cu echipamentele;
f)costurile aferente infrastructurii şi lucrărilor.
(3)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte rata maximă de cofinanţare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau în Regulamentul (UE) 2021/1060 şi/sau în Regulamentul (UE) 2021/1059, în funcţie de regulamentul aplicabil.
Art. 20a: Ajutoarele cu un cuantum limitat acordate întreprinderilor pentru participarea la proiectele de cooperare teritorială europeană
(1)Ajutoarele acordate întreprinderilor pentru participarea lor la proiectele de cooperare teritorială europeană care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a Regulamentului (UE) 2021/1059 sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Cuantumul total al ajutoarelor acordate în temeiul prezentului articol unei întreprinderi pe proiect nu depăşeşte 22 000 EUR.

Art. 21: Ajutoarele de finanţare de risc
(1)Schemele de ajutoare de finanţare de risc în favoarea IMM-urilor sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Statele membre, fie direct, fie prin intermediul unei entităţi căreia i-a fost încredinţată execuţia, pun în aplicare măsura de finanţare de risc prin intermediul unuia sau mai multor intermediari financiari. Statele membre sau entităţile cărora le-a fost încredinţată execuţia furnizează o contribuţie publică intermediarilor financiari, în conformitate cu alineatele (9)-(13), iar intermediarii financiari, în conformitate cu alineatele (14)-(17) realizează investiţii de finanţare de risc în conformitate cu alineatele (4)-(8) în întreprinderi eligibile care respectă alineatul (3). Nici statele membre, nici entităţile cărora le-a fost încredinţată execuţia nu investesc direct în întreprinderile eligibile fără implicarea unui intermediar financiar.
(3)Întreprinderile eligibile sunt întreprinderi care sunt IMM-uri necotate şi care, la momentul investiţiei iniţiale de finanţare de risc, îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)nu au funcţionat pe nicio piaţă;
b)au funcţionat pe orice piaţă pentru oricare dintre următoarele perioade:
(i)mai puţin de 10 ani de la înregistrarea lor; sau
(ii)mai puţin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială.
În cazul în care una dintre perioadele de eligibilitate menţionate la punctele (i) şi (ii) a fost aplicată unei anumite întreprinderi, numai perioada respectivă poate fi aplicată, de asemenea, oricărui ajutor ulterior pentru finanţare de risc acordat aceleiaşi întreprinderi. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operaţiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepţia întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puţin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exerciţiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puţin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exerciţiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce priveşte perioada de eligibilitate menţionată la punctul (i), dacă se aplică, în cazul întreprinderilor care nu fac obiectul unei obligaţii de înregistrare, se consideră că perioada de eligibilitate începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă îşi începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi;
c)necesită o investiţie iniţială care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea începerii unei noi activităţi economice, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani. Prin derogare de la prima teză, pragul respectiv este limitat la 30 % în ceea ce priveşte următoarele investiţii, care sunt considerate investiţii iniţiale într-o nouă activitate economică:
(i)investiţii care îmbunătăţesc în mod semnificativ performanţa de mediu a activităţii în conformitate cu articolul 36 alineatul (2);
(ii)alte investiţii durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2020/852;
(iii)investiţii care vizează sporirea capacităţii de extracţie, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare a unei materii prime critice enumerate în anexa IV.
(4)Investiţiile de finanţare de risc pot acoperi, de asemenea, investiţiile de continuare realizate în întreprinderi eligibile, inclusiv după perioada de eligibilitate menţionată la alineatul (3) litera (b), în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:
a)valoarea totală a finanţării de risc menţionată la alineatul (8) nu este depăşită;
b)posibilitatea unor investiţii de continuare a fost prevăzută în planul iniţial de afaceri;
c)întreprinderea care primeşte investiţii de continuare nu a devenit o "întreprindere asociată", în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I, unei alte întreprinderi, diferită de intermediarul financiar sau de investitorul privat independent care furnizează finanţare de risc în cadrul măsurii, cu excepţia cazului în care noua entitate este IMM.
(5)Investiţiile de finanţare de risc în întreprinderi eligibile se pot prezenta sub formă de investiţii de capital şi de cvasicapital, de împrumuturi, de garanţii sau pot lua forma unei combinaţii între aceste instrumente.
(6)Atunci când se oferă garanţii, garanţia nu trebuie să depăşească 80 % din împrumutul subiacent acordat întreprinderii eligibile.
(7)În cazul investiţiilor de finanţare de risc sub formă de investiţii de capital şi de cvasicapital în întreprinderi eligibile, o măsură de finanţare de risc poate acoperi capitalul de înlocuire numai dacă acesta din urmă este combinat cu capital nou reprezentând cel puţin 50 % din fiecare rundă de investiţii în întreprinderile eligibile.
(8)Valoarea totală restantă a investiţiei de finanţare de risc menţionate la alineatul (5) nu depăşeşte 16,5 milioane EUR pe întreprindere eligibilă în cadrul oricărei măsuri de finanţare de risc. Pentru a calcula această valoare maximă a investiţiei de finanţare de risc, se iau în considerare următoarele:
a)în cazul împrumuturilor şi al investiţiilor de tip cvasicapital structurate ca datorie, valoarea nominală restantă a instrumentului;
b)în cazul garanţiilor, valoarea nominală restantă a împrumutului subiacent.
(9)Contribuţia publică acordată intermediarilor financiari poate lua una dintre formele următoare:
a)capital sau cvasicapital sau resurse financiare atribuite în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiţii de finanţare de risc;
b)împrumuturi acordate în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiţii de finanţare de risc;
c)garanţii acordate pentru acoperirea pierderilor generate de investiţiile de finanţare de risc, în mod direct sau indirect, întreprinderilor eligibile.
(10)Mecanismele de partajare a riscurilor şi a recompenselor între, pe de o parte, statul membru (sau entitatea căreia i-a fost încredinţată execuţia) şi, pe de altă parte, investitorii privaţi, intermediarii financiari sau administratorii de fonduri sunt adecvate şi respectă următoarele condiţii:
a)în cazul ajutoarelor de finanţare de risc sub alte forme decât garanţiile, se preferă rentabilitatea prioritară a profiturilor (participarea asimetrică la profit sau stimulente în sensul creşterii) în locul protecţiei împotriva pierderilor potenţiale (protecţie împotriva evoluţiei negative);
b)în cazul în care pierderile sunt împărţite asimetric între investitorii publici şi cei privaţi, prima pierdere suportată de către investitorul public este plafonată la 25 % din totalul investiţiei de finanţare de risc;
c)în cazul ajutoarelor de finanţare de risc sub formă de garanţii, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la maximum 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanţiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanţie cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plăteşte, pentru partea din garanţie care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanţie conformă cu condiţiile pieţei.
(11)În cazul în care contribuţia publică furnizată intermediarului financiar ia forma capitalului propriu şi a cvasicapitalului, astfel cum se menţionează la alineatul (9) litera (a), se poate utiliza în scopul gestionării lichidităţii cel mult 30 % din totalul aporturilor de capital şi al capitalului angajat nevărsat al intermediarului financiar.
(12)În cazul măsurilor de finanţare de risc care vizează furnizarea de investiţii de finanţare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi acordate întreprinderilor eligibile, contribuţia publică furnizată intermediarului financiar mobilizează finanţare suplimentară de la investitori privaţi independenţi la nivelul intermediarilor financiari sau al întreprinderilor eligibile, astfel încât să se obţină o rată totală de participare privată care să atingă următoarele praguri minime:
a)10 % din investiţiile de finanţare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menţionate la alineatul (3) litera (a);
b)40 % din investiţiile de finanţare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menţionate la alineatul (3) litera (b);
c)60 % din investiţiile de finanţare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menţionate la alineatul (3) litera (c) şi pentru investiţii de continuare a finanţării de risc în întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menţionată la alineatul (3) litera (b).
Finanţarea furnizată de investitori privaţi independenţi care beneficiază de ajutor de finanţare de risc sub formă de stimulente fiscale în conformitate cu articolul 21a nu este luată în considerare în scopul atingerii ratelor totale de participare privată prevăzute la primul paragraf al prezentului articol.
Ratele de participare privată menţionate la primul paragraf literele (b) şi (c) se reduc la 20 % în cazul literei (b) şi la 30 % în cazul literei (c) pentru investiţiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiţiei de finanţare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare şi rezilienţă al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spaţial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European şi al Consiliului (*40), fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115 ale Parlamentului European şi ale Consiliului (*41).
(*40)Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spaţial al Uniunii şi a Agenţiei Uniunii Europene pentru Programul spaţial şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 şi (UE) nr. 377/2014 şi a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69);
(*41)Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European şi al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) şi finanţate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 şi (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).
(13)În cazul în care o măsură de finanţare de risc este pusă în aplicare prin mijlocirea unui intermediar financiar care vizează întreprinderile eligibile în diferite stadii de dezvoltare, astfel cum se menţionează la alineatele (3) şi (4), intermediarul financiar realizează o rată de participare privată care reprezintă cel puţin media ponderată bazată pe volumul investiţiilor individuale în portofoliul subiacent şi care rezultă din aplicarea ratelor minime de participare la astfel de investiţii, astfel cum se menţionează la alineatul (12), cu excepţia cazului în care participarea necesară din partea investitorilor privaţi independenţi este realizată la nivelul întreprinderilor eligibile.
(14)Intermediarii financiari şi administratorii de fonduri sunt selecţionaţi printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile. Statele membre pot impune intermediarilor financiari şi administratorilor de fonduri eligibili să îndeplinească criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investiţiilor. Procedura se bazează pe criterii obiective legate de experienţă, cunoştinţe de specialitate şi capacitate operaţională şi financiară şi respectă următoarele condiţii cumulative:
a)se asigură că intermediarii financiari şi administratorii de fonduri eligibili sunt stabiliţi în conformitate cu legislaţia aplicabilă;
b)nu se face discriminare între intermediarii financiari şi administratorii de fonduri în funcţie de locul lor de stabilire sau de înregistrare, indiferent de statul membru;
c)scopul este de a institui mecanisme adecvate de partajare a riscurilor şi a recompenselor, astfel cum se menţionează la alineatul (10), şi de a adopta decizii motivate de obţinerea unui profit, astfel cum se menţionează la alineatul (15).
(15)Măsurile de finanţare de risc garantează că intermediarii financiari care primesc contribuţia publică iau decizii motivate de obţinerea unui profit atunci când furnizează întreprinderilor eligibile investiţii de finanţare de risc. Această obligaţie este îndeplinită în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:
a)statul membru sau entitatea căreia i s-a încredinţat punerea în aplicare a măsurii prevede un proces de diligenţă pentru a se asigura o strategie de investiţii solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de finanţare de risc, ceea ce include o politică adecvată de diversificare a riscurilor menită să asigure realizarea viabilităţii economice şi atingerea unui nivel eficient în ceea ce priveşte amploarea şi domeniul de aplicare teritorial al portofoliului relevant de investiţii;
b)investiţiile de finanţare de risc furnizate întreprinderilor eligibile au la bază un plan de afaceri viabil, care cuprinde detalii despre produs, vânzări şi dezvoltarea profitabilităţii şi care stabileşte viabilitatea financiară ex ante;
c)există o strategie de ieşire clară şi realistă pentru fiecare investiţie de capital şi de cvasicapital.
(16)Intermediarii financiari sunt gestionaţi pe o bază comercială. Se consideră că această cerinţă este îndeplinită în cazul în care intermediarul financiar şi, în funcţie de tipul de măsură de finanţare de risc, administratorul fondului, îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:
a)sunt obligaţi prin lege sau prin contract să acţioneze conform celor mai bune practici şi cu diligenţa unui administrator profesionist care acţionează cu bună credinţă şi evită conflictele de interese; se aplică supravegherea normativă, după caz;
b)remuneraţia lor este conformă cu practicile de pe piaţă. Se presupune că această cerinţă este îndeplinită atât timp cât sunt selecţionaţi printr-o procedură de selecţie deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu alineatul (14);
c)îşi asumă o parte din riscurile de investiţii fie prin coinvestiţii de resurse proprii, fie prin primirea unei remuneraţii legate de performanţă, astfel încât să se asigure faptul că interesele lor sunt în permanenţă aliniate cu interesele statului membru sau ale entităţii căreia i-a fost încredinţată execuţia;
d)stabilesc o strategie de investiţii, criteriile şi calendarul propus pentru realizarea investiţiilor;
e)investitorilor li se permite să fie reprezentaţi în organismele de guvernanţă ale fondului de investiţii, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ, dacă este cazul.
(17)În cazul unei măsuri de finanţare de risc în care investiţiile de finanţare de risc sunt furnizate întreprinderilor eligibile sub formă de garanţii, împrumuturi sau investiţii de cvasicapital structurate ca datorie, intermediarul financiar realizează investiţii de finanţare de risc în întreprinderi eligibile care nu ar fi fost efectuate sau care ar fi fost efectuate într-o manieră limitată sau diferită în absenţa ajutorului. Intermediarul financiar este în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism care asigură că toate avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură către întreprinderi eligibile sub forma unor volume mai mari de finanţare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerinţe mai reduse în materie de garanţii reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute.
(18)Măsurile de finanţare de risc prin care se furnizează investiţii de finanţare de risc IMM-urilor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatul (3) sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:
a)la nivelul IMM-urilor, ajutoarele îndeplinesc condiţiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (*42), Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei (*43) sau Regulamentul (UE) nr. 717/2014 , după caz;
(*42)Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1).
(*43)Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol (JO L 352, 24.12.2013, p. 9).
b)sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute la prezentul articol, cu excepţia condiţiilor prevăzute la alineatele (3), (4), (8), (12) şi/sau (13);
c)în cazul măsurilor de finanţare de risc care furnizează întreprinderilor eligibile investiţii de finanţare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi, măsura mobilizează finanţare suplimentară de la investitori privaţi independenţi la nivelul intermediarilor financiari sau al IMM-urilor, astfel încât să se obţină o rată totală de participare privată de cel puţin 60 % din finanţarea de risc furnizată IMM-urilor.
Rata de participare privată menţionată la primul paragraf litera (c) se reduce la 30 % pentru investiţiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiţiei de finanţare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare şi rezilienţă al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau din Programul spaţial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 sau din fonduri ale Uniunii puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, al Regulamentului (UE) 2021/1060 sau al Regulamentului (UE) 2021/2115.
Art. 21a: Ajutoare pentru finanţare de risc acordate IMM-urilor sub formă de stimulente fiscale pentru investitorii privaţi care sunt persoane fizice
(1)Schemele de ajutoare pentru finanţarea de risc pentru IMM-uri acordate sub formă de stimulente fiscale investitorilor privaţi independenţi persoane fizice care furnizează întreprinderilor eligibile finanţare de risc în mod direct sau indirect sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Întreprinderile eligibile sunt cele care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 21 alineatul (3). Investiţiile totale de finanţare de risc prevăzute la articolul 21 şi la prezentul articol pentru fiecare întreprindere eligibilă nu trebuie să depăşească cuantumul maxim prevăzut la articolul 21 alineatul (8).
(3)În cazul în care investitorul privat independent oferă finanţare de risc indirect printr-un intermediar financiar, investiţia eligibilă ia forma achiziţionării de acţiuni sau participaţii la intermediarul financiar, care, la rândul său, furnizează întreprinderilor eligibile investiţii de finanţare de risc în conformitate cu articolul 21 alineatele (5)-(8). Nu se pot acorda stimulente fiscale pentru serviciile prestate de intermediarul financiar sau de administratorii acestuia.
(4)În cazul în care investitorul privat independent oferă finanţare de risc direct întreprinderii eligibile, numai achiziţionarea de noi acţiuni ordinare cu risc maxim emise de o întreprindere eligibilă constituie o investiţie eligibilă. Aceste acţiuni se păstrează timp de cel puţin 3 ani. Capitalul de înlocuire este acoperit numai în condiţiile prevăzute la articolul 21 alineatul (7). În ceea ce priveşte posibilele forme de stimulente fiscale, pierderile cauzate de cedarea acţiunilor pot fi deduse din impozitul pe profit. În cazul facilităţilor fiscale legate de dividende, orice dividend primit pentru acţiunile care îndeplinesc condiţiile poate fi scutit (integral sau parţial) de la plata impozitului pe profit. Orice profit din vânzarea acţiunilor care îndeplinesc condiţiile poate fi scutit (integral sau parţial) de la plata impozitului pe câştigurile de capital ori obligaţia fiscală aferentă acestui profit poate fi amânată dacă în termen de un an câştigurile respective sunt reinvestite în noi acţiuni care îndeplinesc condiţiile.
(5)În cazul în care investitorul privat independent oferă finanţare de risc în mod direct întreprinderii eligibile, pentru a asigura o participare adecvată a respectivului investitor privat independent, în conformitate cu articolul 21 alineatul (12), facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depăşească următoarele praguri maxime:
a)50 % din investiţiile eligibile efectuate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (a);
b)35 % din investiţiile eligibile efectuate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (b);
c)20 % din investiţiile eligibile realizate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menţionate la articolul 21 alineatul (3) litera (c) sau din investiţiile eligibile de continuare în cadrul unei întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menţionată la articolul 21 alineatul (3) litera (b).
Pragurile menţionate la primul paragraf pentru acordarea facilităţilor fiscale în cazul investiţiilor străine directe pot fi majorate până la 65 % în condiţiile literei (a), până la 50 % în condiţiile literei (b) şi până la 35 % în condiţiile literei (c) pentru investiţiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiţiei de finanţare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare şi rezilienţă al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spaţial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696, fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115.
(6)În cazul în care investitorul privat independent oferă finanţare de risc în mod indirect prin intermediul unui intermediar financiar şi în conformitate cu articolul 21 alineatul (12), facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depăşească 30 % din investiţia eligibilă realizată de investitorul privat independent într-o întreprindere eligibilă menţionată la articolul 21 alineatul (3). Acest prag pentru acordarea facilităţilor fiscale poate fi majorat până la 50 % pentru investiţiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiţiei de finanţare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat; fie primesc sprijin pe baza planului de redresare şi rezilienţă al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spaţial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696, fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115.

Art. 22: Ajutoarele pentru întreprinderile nou-înfiinţate
(1)Schemele de ajutoare pentru întreprinderile nou-înfiinţate sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Întreprinderile eligibile sunt orice întreprinderi mici necotate care au fost înregistrate cu maximum 5 ani în urmă şi care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:
a)nu au preluat activitatea unei alte întreprinderi, cu excepţia cazului în care cifra de afaceri a activităţii preluate reprezintă mai puţin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii eligibile în exerciţiul financiar anterior preluării;
b)nu au distribuit încă profituri;
c)nu au preluat o altă întreprindere sau nu s-au format printr-o fuziune, cu excepţia cazului în care cifra de afaceri a întreprinderii preluate reprezintă mai puţin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii eligibile în exerciţiul financiar anterior preluării sau cifra de afaceri a întreprinderii formate printr-o fuziune depăşeşte cu mai puţin de 10 % cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exerciţiul financiar anterior fuziunii.
În cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligaţii de înregistrare, perioada de eligibilitate de 5 ani începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă îşi începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi.
Prin derogare de la primul paragraf litera (c), întreprinderile formate prin fuziunea unor întreprinderi eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol sunt considerate de asemenea întreprinderi eligibile pentru o perioadă de maximum 5 ani de la data înregistrării celei mai vechi dintre întreprinderile care fuzionează.

(3)Ajutorul pentru întreprinderile nou-înfiinţate se prezintă sub următoarele forme:
a)împrumuturi cu rate ale dobânzii care nu se conformează condiţiilor pieţei, cu o durată de 10 ani şi cu o valoare nominală maximă de 1,1 milion EUR, respectiv de 1,65 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 2,2 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru împrumuturile cu o durată cuprinsă între 5 şi 10 ani, valorile maxime pot fi ajustate prin înmulţirea sumelor menţionate mai sus cu raportul dintre durata de 10 ani şi durata reală a împrumutului. Pentru împrumuturile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă este aceeaşi cu cea pentru împrumuturile cu o durată de 5 ani;
b)garanţii cu prime care nu se conformează condiţiilor pieţei, cu o durată de 10 ani şi pentru care valoarea maximă garantată este de 1,65 milioane EUR, respectiv de 2,48 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 3,3 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru garanţiile cu o durată cuprinsă între 5 şi 10 ani, valorile maxime garantate pot fi ajustate prin înmulţirea sumelor menţionate anterior cu raportul dintre durata de 10 ani şi durata reală a garanţiei. Pentru garanţiile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă garantată este aceeaşi cu cea pentru garanţiile cu o durată de 5 ani. Garanţia nu depăşeşte 80 % din împrumutul subiacent;
c)granturi, inclusiv sub formă de investiţii de capital sau de cvasicapital, reduceri ale ratelor dobânzilor şi ale primelor de garantare de până la 0,5 milioane EUR echivalent subvenţie brută, respectiv 0,75 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau 1 milion EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat;
d)stimulente fiscale pentru întreprinderile eligibile de până la 0,5 milioane EUR echivalent subvenţie brută, respectiv 0,75 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau 1 milion EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat.

(4)Un beneficiar poate primi sprijin prin intermediul unei combinaţii de instrumente de ajutor la care se face referire la alineatul (3) din prezentul articol, cu condiţia ca proporţia pe care o reprezintă suma acordată prin intermediul unuia dintre instrumentele de ajutor, calculată pe baza valorii maxime a ajutorului care este permisă pentru acel instrument, să fie luată în considerare în vederea stabilirii proporţiei reziduale din valoarea maximă a ajutorului permisă pentru celelalte instrumente care fac parte dintr-un astfel de instrument combinat.
(5)Pentru întreprinderile mici şi inovatoare, valorile maxime prevăzute la alineatul (3) pot fi dublate.
(6)În cazul în care o schemă de ajutor la înfiinţare este pusă în aplicare prin intermediul unuia sau mai multor intermediari financiari, se aplică condiţiile aplicabile intermediarilor financiari menţionaţi la articolul 21 alineatele (10), (14), (15), (16) şi (17).
(7)În plus faţă de sumele menţionate la alineatele (3), (4) şi (5), schemele de ajutor la înfiinţare pot lua forma unui transfer de proprietate intelectuală (PI) sau a unei acordări a drepturilor de acces conexe, fie gratuit, fie sub valoarea de piaţă. Transferul sau acordarea se efectuează de la o organizaţie de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor, în sensul articolului 2 punctul 83, care a dezvoltat PI subiacentă prin intermediul activităţii sale de cercetare şi dezvoltare independente sau colaborative, către o întreprindere eligibilă în sensul alineatului (2). Transferul sau acordarea îndeplineşte toate condiţiile următoare:
a)scopul transferului de proprietate intelectuală sau al acordării drepturilor de acces conexe este de a introduce pe piaţă un nou produs sau serviciu; şi
b)valoarea PI este stabilită la preţul pieţei, ceea ce se întâmplă în cazul în care a fost stabilită în conformitate cu una dintre următoarele metode:
(i)suma a fost stabilită printr-o procedură competitivă deschisă, transparentă şi nediscriminatorie;
(ii)o evaluare efectuată de un expert independent confirmă faptul că valoarea este cel puţin egală cu preţul pieţei;
(iii)în cazurile în care întreprinderea eligibilă are un drept de preemţiune în ceea ce priveşte PI generată în colaborare cu organizaţia de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor, dacă organizaţia de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor îşi exercită dreptul de a solicita oferte mai avantajoase din punct de vedere economic de la terţi, întreprinderea eligibilă care colaborează trebuie să îşi adapteze oferta în consecinţă.
Valoarea oricărei contribuţii, atât financiare, cât şi nefinanciare, a întreprinderii eligibile la costurile activităţilor organizaţiei de cercetare şi diseminare a cunoştinţelor care au condus la PI în cauză poate fi dedusă din valoarea PI menţionată la punctele (i), (ii) şi (iii).
c)Valoarea ajutorului pentru transferul PI sau acordarea drepturilor de acces conexe în temeiul prezentului alineat nu depăşeşte 1 milion EUR. Valoarea ajutorului corespunde valorii PI menţionate la litera (b), minus deducerea menţionată mai sus prevăzută la litera (b) ultima teză şi minus orice remuneraţie datorată de beneficiar pentru PI respectivă. Valoarea PI menţionată la litera (b) poate depăşi 1 milion EUR, caz în care această sumă suplimentară poate fi acoperită de întreprinderea eligibilă prin fonduri proprii sau alte mijloace.

Art. 23: Ajutoarele în favoarea platformelor alternative de tranzacţionare specializate în IMM-uri
(1)Ajutoarele în favoarea platformelor alternative de tranzacţionare specializate în IMM-uri sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)În cazul în care operatorul platformei este o întreprindere mică, măsura de ajutor poate lua forma unui ajutor pentru întreprinderile nou-înfiinţate acordat operatorului platformei, caz în care se aplică condiţiile prevăzute la articolul 22.
Măsura de ajutor poate lua forma unor stimulente fiscale acordate unor investitori privaţi independenţi care au calitatea de persoană fizică pentru investiţiile lor de finanţare de risc realizate prin intermediul unei platforme alternative de tranzacţionare în întreprinderi eligibile în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolul 21a alineatele (2) şi (5).

Art. 24: Ajutoarele pentru acoperirea costurilor de prospecţie
(1)Ajutoarele pentru acoperirea costurilor de prospecţie sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt:
a)costurile pentru analiza iniţială şi procesul formal de diligenţă realizate de administratorii intermediarilor financiari sau de investitori pentru a identifica întreprinderile eligibile în conformitate cu articolele 21, 21a şi 22;
b)costurile aferente cercetării pentru investiţii, astfel cum sunt definite la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei (*44), în cadrul unei întreprinderi individuale eligibile în temeiul articolelor 21, 21a şi 22, cu condiţia ca această cercetare să fie pusă la dispoziţia publicului şi, în cazul în care a fost diseminată clienţilor furnizorului de cercetare pentru investiţii înainte de a intra în domeniul public, să fie pusă la dispoziţia publicului în aceeaşi formă în termen de cel mult trei luni de la prima diseminare către clienţi.
(*44)Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele organizatorice şi condiţiile de funcţionare aplicabile firmelor de investiţii şi termenii definiţi în sensul directivei menţionate (JO L 87, 31.3.2017, p. 1).

(3)Cercetarea pentru investiţii menţionată la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute la articolele 36 şi 37 din Regulamentul delegat (UE) 2017/565.
(4)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile.

Art. 25: Ajutoarele pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare
(1)Ajutoarele pentru proiectele de cercetare şi dezvoltare, inclusiv proiectele de cercetare şi dezvoltare care au primit o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în cadrul programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, şi proiectele de cercetare şi dezvoltare cofinanţate, şi, în cazurile aplicabile, ajutoarele pentru acţiunile de teaming cofinanţate sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)Partea din proiectul de cercetare şi dezvoltare care beneficiază de ajutor trebuie să se încadreze complet într-una sau în mai multe dintre categoriile următoare:
a)cercetare fundamentală;
b)cercetare industrială;
c)dezvoltare experimentală;
d)studii de fezabilitate.
(3)Costurile eligibile ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare sunt alocate unei categorii specifice de cercetare şi dezvoltare şi sunt următoarele:
a)costurile cu personalul: cercetători, tehnicieni şi alţi membri ai personalului auxiliar, în măsura în care aceştia sunt angajaţi în proiect;
b)costurile instrumentelor şi ale echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate în cadrul proiectului şi pe durata acestei utilizări. În cazul în care aceste instrumente şi echipamente nu sunt folosite pe întreaga lor durată de viaţă în proiect, sunt considerate eligibile doar costurile de amortizare corespunzătoare duratei proiectului, calculate pe baza principiilor contabile general acceptate;
c)costurile cu clădirile şi terenurile, în măsura utilizării acestora în cadrul proiectului şi pe durata perioadei acestei utilizări. În ceea ce priveşte clădirile, sunt considerate eligibile doar costurile de amortizare corespunzătoare duratei proiectului, calculate pe baza principiilor contabile general acceptate. În cazul terenurilor, sunt eligibile costurile transferului comercial sau costurile de capital efectiv suportate;
d)costurile aferente cercetării contractuale, cunoştinţelor şi brevetelor cumpărate sau obţinute cu licenţă din surse externe, în condiţii de concurenţă deplină, precum şi costurile aferente serviciilor de consultanţă şi serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru proiect;
e)cheltuielile de regie suplimentare şi alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, consumabilelor şi ale altor produse similare, suportate direct ca urmare a proiectului; fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (1) a treia teză, astfel de costuri ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare se pot calcula, în mod alternativ pe baza unei abordări simplificate a costurilor sub forma unei rate forfetare de până la 20 %, aplicată totalului costurilor eligibile ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare menţionate la literele (a)-(d). În acest caz, costurile proiectelor de cercetare şi dezvoltare utilizate pentru calcularea costurilor indirecte se stabilesc pe baza practicilor contabile obişnuite şi cuprind numai costurile eligibile ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare menţionate la literele (a)-(d).

(4)Costurile eligibile pentru studiile de fezabilitate sunt costurile aferente studiului.
(5)Intensitatea ajutorului pentru fiecare beneficiar nu trebuie să depăşească:
a)100 % din costurile eligibile pentru cercetarea fundamentală;
b)50 % din costurile eligibile pentru cercetarea industrială;
c)25 % din costurile eligibile pentru dezvoltarea experimentală;
d)50 % din costurile eligibile pentru studiile de fezabilitate.
(6)Intensităţile ajutoarelor pentru cercetare industrială şi dezvoltare experimentală pot fi majorate până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 % din costurile eligibile, în conformitate cu următoarele litere (a)-(d), unde literele (b), (c) şi (d) nu trebuie combinate între ele:
a)cu 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii şi cu 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici;
b)cu 15 puncte procentuale dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
(i)proiectul implică o colaborare efectivă:
- între întreprinderi dintre care cel puţin una este IMM, sau proiectul este realizat în cel puţin două state membre sau într-un stat membru al UE şi într-o parte contractantă la Acordul privind SEE, şi niciuna dintre întreprinderi nu suportă singură mai mult de 70 % din costurile eligibile; sau
- între o întreprindere şi un organism de cercetare şi de difuzare a cunoştinţelor sau mai multe astfel de organisme, în cazul în care aceste organisme suportă cel puţin 10 % din costurile eligibile şi au dreptul de a publica rezultatele cercetărilor proprii;
(ii)rezultatele proiectului sunt difuzate pe scară largă prin conferinţe, prin publicări, prin registre cu acces liber sau prin intermediul unor programe informatice gratuite sau open source;
(iii)beneficiarul se angajează să pună la dispoziţie, în timp util, licenţe pentru rezultatele cercetării ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare care beneficiază de ajutor, care sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuală, la preţul pieţei şi în mod neexclusiv şi nediscriminatoriu, în vederea utilizării de către părţile interesate din SEE;
(iv)proiectul de cercetare şi dezvoltare este realizat într-o regiune asistată care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat;
c)cu 5 puncte procentuale în cazul în care proiectul de cercetare şi dezvoltare este realizat într-o regiune asistată care îndeplineşte condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat;
d)cu 25 de puncte procentuale dacă proiectul de cercetare şi dezvoltare:
(i)a fost selectat de un stat membru în urma unei cereri deschise de participare la un proiect conceput în comun de cel puţin trei state membre sau părţi contractante la Acordul privind SEE; şi
(ii)implică o colaborare efectivă între întreprinderi din cel puţin două state membre sau părţi contractante la Acordul privind SEE, atunci când beneficiarul este o IMM, sau din cel puţin trei state membre sau părţi contractante la Acordul privind SEE, atunci când beneficiarul este o întreprindere mare; şi
(iii)dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele două condiţii:
- rezultatele proiectului de cercetare şi dezvoltare sunt diseminate pe scară largă în cel puţin trei state membre sau părţi contractante la Acordul privind SEE prin conferinţe, prin publicări, prin registre cu acces liber sau prin intermediul unor programe informatice gratuite sau open source; sau
- beneficiarul se angajează să pună la dispoziţie, în timp util, licenţe pentru rezultatele cercetării ale proiectelor de cercetare şi dezvoltare care beneficiază de ajutor, care sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuală, la preţul pieţei şi în mod neexclusiv şi nediscriminatoriu, în vederea utilizării de către părţile interesate din SEE.

(7)Intensităţile ajutoarelor pentru studiile de fezabilitate pot fi majorate cu 10 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlocii şi cu 20 de puncte procentuale în cazul întreprinderilor mici.
Art. 25a: Ajutoarele pentru proiectele cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă»
(1)Ajutoarele furnizate IMM-urilor pentru proiectele de cercetare şi dezvoltare, precum şi pentru studiile de fezabilitate cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în cadrul programului Orizont 2020 sau Orizont Europa sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Activităţile eligibile ale proiectului de cercetare şi dezvoltare sau ale studiului de fezabilitate care beneficiază de ajutor sunt cele definite ca fiind eligibile în normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, excluzându-se activităţile care nu se rezumă la activităţi de dezvoltare experimentală.
(3)Categoriile, cuantumurile maxime şi metodele de calcul ale costurilor eligibile ale proiectului de cercetare şi dezvoltare sau ale studiului de fezabilitate care beneficiază de ajutor sunt cele definite ca fiind eligibile în normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa.
(4)Cuantumul maxim al ajutorului nu depăşeşte 2,5 milioane EUR pe IMM, pe proiect de cercetare şi dezvoltare sau studiu de fezabilitate.
(5)Finanţarea publică totală acordată fiecărui proiect de cercetare şi dezvoltare sau fiecărui studiu de fezabilitate nu depăşeşte rata de finanţare stabilită pentru respectivul proiect de cercetare şi dezvoltare sau pentru respectivul studiu de fezabilitate în temeiul normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa.
Art. 25b: Ajutoarele pentru acţiunile Marie Skłodowska-Curie şi pentru acţiunile de validare a conceptului de către CEC
(1)Ajutoarele pentru acţiunile Marie Skłodowska-Curie şi pentru acţiunile de validare a conceptului de către CEC cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în cadrul programului Orizont 2020 sau Orizont Europa sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Activităţile eligibile ale acţiunii care beneficiază de ajutor sunt cele definite ca fiind eligibile în normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa.
(3)Categoriile, cuantumurile maxime şi metodele de calcul ale costurilor eligibile ale acţiunii care beneficiază de ajutor sunt cele definite ca fiind eligibile în normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa.
(4)Finanţarea publică totală acordată fiecărei acţiuni care beneficiază de ajutor nu depăşeşte nivelul maxim al sprijinului prevăzut în programul Orizont 2020 sau în programul Orizont Europa.
Art. 25c: Ajutoarele incluse în proiectele de cercetare şi dezvoltare cofinanţate
(1)Ajutoarele acordate unui proiect de cercetare şi dezvoltare cofinanţat sau unui studiu de fezabilitate cofinanţat (inclusiv proiectelor de cercetare şi dezvoltare puse în aplicare în cadrul unui parteneriat european instituţionalizat în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din tratat sau în cadrul unei acţiuni de cofinanţare a programului, astfel cum este definită în normele programului Orizont Europa), care este pus în aplicare de cel puţin trei state membre sau, alternativ, de două state membre şi cel puţin o ţară asociată şi care este selectat pe baza evaluării efectuate şi a clasamentului întocmit de experţi independenţi în urma unor cereri de propuneri transnaţionale, în conformitate cu normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Activităţile eligibile ale proiectului de cercetare şi dezvoltare sau ale studiului de fezabilitate care beneficiază de ajutor sunt cele definite ca fiind eligibile în normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, excluzându-se activităţile care nu se rezumă la activităţi de dezvoltare experimentală.
(3)Categoriile, cuantumurile maxime şi metodele de calcul ale costurilor eligibile sunt cele definite ca fiind eligibile în normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa.
(4)Finanţarea publică totală acordată nu depăşeşte rata de finanţare stabilită pentru proiectul de cercetare şi dezvoltare sau pentru studiul de fezabilitate în urma selecţiei, a clasificării şi a evaluării efectuate în temeiul normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa.
(5)Finanţarea furnizată de programul Orizont 2020 sau de programul Orizont Europa acoperă cel puţin 30 % din costurile eligibile totale ale unei acţiuni de cercetare şi inovare sau ale unei acţiuni de inovare, astfel cum sunt definite în programul Orizont 2020 sau Orizont Europa.
Art. 25d: Ajutoarele pentru acţiunile de teaming
(1)Ajutoarele acordate pentru acţiunile de teaming cofinanţate care implică cel puţin două state membre şi care sunt selectate pe baza evaluării efectuate şi a clasamentului întocmit de experţi independenţi în urma unor cereri de propuneri transnaţionale, în temeiul normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Activităţile eligibile ale acţiunii de teaming cofinanţate sunt cele definite ca fiind eligibile în normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. Sunt excluse activităţile care nu se rezumă la activităţi de dezvoltare experimentală.
(3)Categoriile, cuantumurile maxime şi metodele de calcul ale costurilor eligibile sunt cele definite ca fiind eligibile în normele programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. În plus, sunt eligibile costurile de investiţie în active corporale şi necorporale aferente proiectelor.
(4)Finanţarea publică totală acordată nu depăşeşte rata de finanţare stabilită pentru acţiunile de teaming în urma selecţiei, a clasificării şi a evaluării efectuate în temeiul normelor programului Orizont 2020 sau Orizont Europa. În plus, pentru investiţiile în active corporale şi necorporale aferente proiectelor, ajutorul nu depăşeşte 70 % din costurile de investiţie.
(5)În ceea ce priveşte ajutoarele pentru investiţiile în infrastructuri din cadrul acţiunilor de teaming, se aplică următoarele condiţii suplimentare:
a)în cazul în care infrastructura serveşte atât unor activităţi economice, cât şi unor activităţi neeconomice, finanţarea, costurile şi veniturile aferente fiecărui tip de activitate sunt contabilizate separat, pe baza principiilor de contabilitate analitică aplicate în mod coerent şi justificabile în mod obiectiv;
b)preţul perceput pentru exploatarea sau utilizarea infrastructurii trebuie să corespundă unui preţ de piaţă;
c)accesul la infrastructură este deschis mai multor utilizatori şi se acordă în mod transparent şi nediscriminatoriu. Întreprinderilor care au finanţat cel puţin 10 % din costurile de investiţie în infrastructură li se poate acorda un acces preferenţial în condiţii mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, un astfel de acces este proporţional cu contribuţia întreprinderii la costurile de investiţie, iar condiţiile de acordare a acestui acces sunt făcute publice;
d)în cazul în care infrastructura beneficiază de finanţare din fonduri publice atât pentru activităţile economice, cât şi pentru activităţile neeconomice, statele membre instituie un mecanism de monitorizare şi de recuperare menit să asigure faptul că intensitatea ajutorului aplicabilă nu este depăşită ca urmare a unei creşteri a ponderii activităţilor economice în comparaţie cu situaţia preconizată la data acordării ajutorului.

Art. 25e: Ajutoarele implicate în cofinanţarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării
(1)Ajutoarele acordate pentru cofinanţarea unui proiect de cercetare şi dezvoltare, finanţat din Fondul european de apărare sau din Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, şi care sunt evaluate, clasificate şi selectate în concordanţă cu normele Fondului european de apărare sau ale Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile ale proiectului care beneficiază de ajutor sunt cele definite ca fiind eligibile în temeiul normelor Fondului european de apărare sau ale Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.
(3)Finanţarea publică totală furnizată poate ajunge până la 100 % din costurile eligibile ale proiectului, ceea ce înseamnă că acele costuri ale proiectului care nu sunt acoperite de finanţarea din partea Uniunii pot fi acoperite de ajutoare de stat.
(4)În cazul în care intensitatea ajutorului primit de beneficiar depăşeşte intensitatea maximă a ajutorului pe care beneficiarul ar fi putut să îl primească în temeiul articolului 25 alineatele (5), (6) şi (7), beneficiarul trebuie să plătească un preţ al pieţei autorităţii care acordă ajutorul pentru a utiliza, pentru alte aplicaţii decât cele din domeniul apărării, drepturile de proprietate intelectuală sau prototipurile care rezultă din proiect. În orice caz, suma maximă care trebuie plătită autorităţii care acordă ajutorul pentru această utilizare nu trebuie să depăşească diferenţa dintre ajutorul primit de beneficiar şi valoarea maximă a ajutorului pe care beneficiarul l-ar fi putut primi aplicând intensitatea maximă a ajutorului permisă pentru beneficiarul respectiv în temeiul articolului 25 alineatele (5), (6) şi (7).

Art. 26: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructurile de cercetare
(1)Ajutoarele pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor de cercetare care desfăşoară activităţi economice sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)În cazul în care o infrastructură de cercetare desfăşoară atât activităţi economice, cât şi activităţi fără caracter economic, finanţarea, costurile şi veniturile aferente fiecărui tip de activitate sunt luate în considerare separat, pe baza principiilor de contabilitate analitică aplicate în mod coerent şi justificabile în mod obiectiv.
(3)Preţul perceput pentru exploatarea sau utilizarea infrastructurii trebuie să corespundă unui preţ de piaţă.
(4)Accesul la infrastructură este deschis pentru mai mulţi utilizatori şi se acordă în mod transparent şi nediscriminatoriu. Întreprinderilor care au finanţat cel puţin 10 % din costurile de investiţii pentru infrastructură li se poate acorda acces preferenţial în condiţii mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, accesul de acest tip trebuie să fie proporţional cu contribuţia întreprinderii la costurile de investiţii, iar condiţiile menţionate trebuie să fie făcute publice.
(5)Costurile eligibile sunt costurile de investiţii în active corporale şi necorporale.
(6)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată până la 60 %, cu condiţia ca cel puţin două state membre să furnizeze finanţare publică sau pentru o infrastructură de cercetare evaluată şi selectată la nivelul Uniunii.

(7)În cazul în care o infrastructură de cercetare primeşte finanţare din fonduri publice atât pentru activităţi economice, cât şi pentru activităţi fără caracter economic, statele membre instituie un mecanism de monitorizare şi recuperare pentru a se asigura că intensitatea aplicabilă a ajutorului nu este depăşită ca urmare a unei creşteri a ponderii activităţilor economice în comparaţie cu situaţia prevăzută la data acordării ajutorului.
Art. 26a: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructuri de testare şi experimentare
(1)Ajutoarele pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor de testare şi experimentare sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Preţul perceput pentru exploatarea sau utilizarea infrastructurii corespunde unui preţ de piaţă sau, în absenţa unui preţ de piaţă, reflectă costurile acestora plus o marjă rezonabilă.
(3)Accesul la infrastructură este deschis pentru mai mulţi utilizatori şi se acordă în mod transparent şi nediscriminatoriu. Întreprinderilor care au finanţat cel puţin 10 % din costurile de investiţie în infrastructură li se poate acorda un acces preferenţial în condiţii mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, accesul de acest tip trebuie să fie proporţional cu contribuţia întreprinderii la costurile de investiţii, iar condiţiile menţionate trebuie să fie făcute publice.
(4)Costurile eligibile sunt costurile de investiţii în active corporale şi necorporale.
(5)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte 25 % din costurile eligibile.
(6)Intensitatea ajutorului poate fi majorată până la o intensitate maximă a ajutorului de 40 %, 50 % şi 60 % din costurile de investiţie eligibile ale întreprinderilor mari, mijlocii şi, respectiv, mici, după cum urmează:
a)cu 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii şi cu 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici;
b)cu 10 puncte procentuale suplimentare pentru infrastructurile transfrontaliere de testare şi experimentare care fac obiectul unei finanţări publice din partea a cel puţin două state membre sau pentru infrastructurile de testare şi experimentare evaluate şi selectate la nivelul Uniunii;
c)cu 5 puncte procentuale suplimentare pentru infrastructurile de testare şi experimentare, cel puţin 80 % din capacitatea anuală fiind alocată IMM-urilor.

Art. 27: Ajutoarele pentru clusterele de inovare
(1)Ajutoarele pentru clusterele de inovare sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele pentru investiţii pot fi acordate proprietarului clusterului de inovare. Ajutoarele de exploatare pot fi acordate operatorului clusterului de inovare. Operatorul, în cazul în care este altul decât proprietarul, poate fie să aibă personalitate juridică, fie să reprezinte un consorţiu de întreprinderi fără personalitate juridică separată. În toate cazurile, fiecare întreprindere trebuie să ţină o contabilitate separată a costurilor şi veniturilor aferente fiecărei activităţi (deţinerea în proprietate, exploatarea şi utilizarea clusterului) în conformitate cu standardele contabile aplicabile.

(3)La localurile, instalaţiile şi activităţile clusterului trebuie să aibă acces, în mod transparent şi nediscriminatoriu, mai mulţi utilizatori. Întreprinderilor care au finanţat cel puţin 10 % din costurile de investiţii ale clusterului de inovare li se poate acorda acces preferenţial în condiţii mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, accesul de acest tip trebuie să fie proporţional cu contribuţia întreprinderii la costurile de investiţii, iar condiţiile menţionate trebuie să fie făcute publice.
(4)Taxele percepute pentru utilizarea instalaţiilor clusterului şi pentru participarea la activităţile clusterului corespund preţului pieţei sau reflectă costurile acestora, inclusiv o marjă rezonabilă.

(5)Pentru construirea sau modernizarea clusterelor de inovare se pot acorda ajutoare pentru investiţii. Costurile eligibile sunt costurile de investiţii în active corporale şi necorporale.
(6)Intensitatea ajutorului în ceea ce priveşte ajutoarele pentru investiţii în favoarea clusterelor de inovare nu poate depăşi 50 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale pentru clusterele de inovare situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat şi cu 5 puncte procentuale pentru clusterele de inovare situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.
(7)Pentru funcţionarea clusterelor de inovare se pot acorda ajutoare de exploatare. Perioada de acordare a acestuia nu poate depăşi zece ani.
(8)Costurile eligibile în cazul ajutoarelor de exploatare pentru clusterele de inovare sunt costurile cu personalul şi costurile administrative (inclusiv cheltuielile de regie) legate de:
a)animarea clusterului pentru a facilita colaborarea, schimbul de informaţii şi furnizarea sau direcţionarea serviciilor specializate şi personalizate de sprijin pentru întreprinderi;
b)promovarea clusterului pentru a spori participarea unor noi întreprinderi sau organizaţii şi pentru a beneficia de o mai mare vizibilitate;
c)gestionarea instalaţiilor aparţinând clusterului de inovare; organizarea de programe de formare, de ateliere şi de conferinţe pentru a sprijini schimbul de cunoştinţe şi stabilirea de contacte, precum şi cooperarea transnaţională.
(9)Intensitatea ajutoarelor de exploatare nu poate depăşi 50 % din costurile eligibile totale pe durata perioadei pentru care se acordă ajutoarele.
Art. 28: Ajutoarele pentru inovare destinate IMM-urilor
(1)Ajutoarele pentru inovare destinate IMM-urilor sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt următoarele:
a)costurile obţinerii, validării şi protejării brevetelor şi altor active necorporale;
b)costurile pentru detaşarea de personal cu înaltă calificare de la un organism de cercetare şi de difuzare a cunoştinţelor sau de la o întreprindere mare, care efectuează activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, într-o funcţie nou creată în cadrul întreprinderii beneficiare, fără să se înlocuiască alţi membri ai personalului;
c)costurile pentru serviciile de consultanţă şi de asistenţă în domeniul inovării, inclusiv pentru serviciile furnizate de organizaţii de cercetare şi de diseminare a cunoştinţelor, de infrastructuri de cercetare, de infrastructuri de testare şi experimentare sau de clustere de inovare.

(3)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile.
(4)În cazul particular al ajutoarelor pentru serviciile de consultanţă în domeniul inovării şi pentru serviciile de sprijinire a inovării, intensitatea ajutorului poate fi majorată până la 100 % din costurile eligibile, cu condiţia ca valoarea totală a ajutoarelor pentru serviciile de consultanţă în domeniul inovării şi serviciile de sprijinire a inovării să nu depăşească 220 000 EUR per întreprindere, pe durata oricărei perioade de trei ani.

Art. 29: Ajutoarele pentru inovarea de proces şi organizaţională
(1)Ajutoarele pentru inovarea de proces şi organizaţională sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele în favoarea întreprinderilor mari sunt compatibile doar dacă acestea colaborează efectiv cu IMM-uri în cadrul activităţii care beneficiază de ajutor şi dacă IMM-urile implicate în colaborare suportă cel puţin 30 % din costurile eligibile totale.
(3)Costurile eligibile sunt următoarele:
a)costurile cu personalul;
b)costurile instrumentelor, echipamentelor, clădirilor şi terenurilor, în măsura în care acestea sunt utilizate în cadrul proiectului şi pe durata acestei utilizări;
c)costurile aferente cercetării contractuale, cunoştinţelor şi brevetelor cumpărate sau obţinute cu licenţă din surse externe în condiţii de concurenţă deplină;
d)cheltuielile de regie suplimentare şi alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, ale consumabilelor şi ale altor produse similare suportate direct ca urmare a proiectului.
(4)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 15 % din costurile eligibile pentru întreprinderile mari şi 50 % din costurile eligibile pentru IMM-uri.
Art. 30: Ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul pescăresc şi al acvaculturii
(1)Ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul pescăresc şi al acvaculturii sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Proiectul care beneficiază de ajutor trebuie să prezinte un interes pentru toate întreprinderile din sectorul sau subsectorul specific în cauză.
(3)Înainte de data începerii proiectului care beneficiază de ajutor, trebuie publicate pe internet următoarele informaţii:
a)faptul că urmează să se desfăşoare proiectul care beneficiază de ajutor;
b)obiectivele proiectului care beneficiază de ajutor;
c)data aproximativă de publicare a rezultatelor preconizate ale proiectului care beneficiază de ajutor şi locul unde acestea vor fi publicate pe internet;
d)menţiunea că rezultatele proiectului care beneficiază de ajutor vor fi puse în mod gratuit la dispoziţia tuturor întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul sau subsectorul specific în cauză.
(4)Rezultatele proiectului care beneficiază de ajutor sunt puse la dispoziţie pe internet fie începând cu data încheierii proiectului care beneficiază de ajutor, fie începând cu data la care sunt comunicate membrilor oricărei organizaţii orice informaţii privind rezultatele respective, în funcţie de care dintre aceste acţiuni are loc mai întâi. Rezultatele rămân disponibile pe internet pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data încheierii proiectului care beneficiază de ajutor.
(5)Ajutoarele se acordă direct organismului de cercetare şi de diseminare a cunoştinţelor şi nu implică acordarea directă de ajutoare care nu au legătură cu cercetarea în favoarea unei întreprinderi care produce, prelucrează sau comercializează produse pescăreşti sau produse de acvacultură.
(6)Costurile eligibile sunt cele prevăzute la articolul 25 alineatul (3).
(7)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 100 % din costurile eligibile.
Art. 31: Ajutoarele pentru formare
(1)Ajutoarele pentru formare sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Nu se acordă ajutoare pentru programele de formare desfăşurate de întreprinderi cu scopul de a se conforma standardelor naţionale obligatorii privind formarea profesională.
(3)Costurile eligibile sunt următoarele:
a)costurile cu personalul aferente formatorilor, pentru orele în care aceştia participă la formare;
b)costurile operaţionale aferente formatorilor şi participanţilor la formare, legate direct de proiectul de formare, cum ar fi cheltuielile de călătorie, cheltuielile de cazare, materialele şi consumabilele direct legate de proiect, amortizarea instrumentelor şi a echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare;

c)costurile serviciilor de consiliere legate de proiectul de formare;
d)costurile cu personalul aferente participanţilor la formare şi costurile indirecte generale (costuri administrative, chirie, cheltuieli de regie) pentru orele în care participanţii sunt la cursurile de formare.
(4)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile. Aceasta poate fi majorată până la o intensitate maximă a ajutorului de 70 % din costurile eligibile, după cum urmează:
a)cu 10 puncte procentuale dacă formarea se adresează lucrătorilor cu handicap sau lucrătorilor defavorizaţi;
b)cu 10 puncte procentuale dacă ajutorul este acordat unor întreprinderi mijlocii şi cu 20 de puncte procentuale dacă ajutorul este acordat unor întreprinderi mici.
(5)În cazul în care ajutorul este acordat în sectorul transportului maritim, intensitatea ajutorului poate fi majorată până la 100 % din costurile eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a)beneficiarii formării nu sunt membri activi ai echipajului, ci sunt în supranumerar la bord; şi
b)formarea are loc la bordul unor nave înscrise în registrele Uniunii.
Art. 32: Ajutoarele pentru recrutarea de lucrători defavorizaţi acordate sub formă de subvenţii salariale
(1)Schemele de ajutoare pentru recrutarea de lucrători defavorizaţi sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt costurile salariale pe o perioadă de maxim 12 luni de la recrutarea unui lucrător defavorizat. Atunci când lucrătorul respectiv este un lucrător extrem de defavorizat, costurile eligibile sunt costurile salariale pe o perioadă de maxim 24 de luni de la recrutare.
(3)În cazul în care recrutarea nu reprezintă o creştere netă a numărului de angajaţi în întreprinderea în cauză în comparaţie cu media pe cele douăsprezece luni anterioare, postul sau posturile trebuie să fi devenit vacante ca urmare a unei demisii, a unui handicap, a unei pensionări pentru limită de vârstă, a unei reduceri voluntare a timpului de lucru sau a unei concedieri legale pentru abatere profesională, şi nu ca urmare a unor disponibilizări.
(4)Cu excepţia cazului concedierii legale pentru abatere profesională, lucrătorii defavorizaţi au dreptul la menţinerea locului de muncă pentru o durată minimă corespunzătoare celei prevăzute de legislaţia naţională aplicabilă sau de orice acorduri colective care reglementează contractele de muncă.
(5)Dacă durata încadrării în muncă este mai mică de 12 luni sau, în cazul lucrătorilor extrem de defavorizaţi, de 24 de luni, ajutorul se reduce proporţional în mod corespunzător.
(6)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile.
Art. 33: Ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenţii salariale
(1)Ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt costurile salariale pentru orice perioadă dată de încadrare în muncă a lucrătorului cu handicap.
(3)În cazul în care recrutarea nu reprezintă o creştere netă a numărului de angajaţi în întreprinderea în cauză în comparaţie cu media pe cele douăsprezece luni anterioare, postul sau posturile trebuie să fi devenit vacante ca urmare a unei demisii, a unui handicap, a unei pensionări pentru limită de vârstă, a unei reduceri voluntare a timpului de lucru sau a unei concedieri legale pentru abatere profesională, şi nu ca urmare a unor disponibilizări.
(4)Cu excepţia cazului concedierii legale pentru abatere profesională, lucrătorii cu handicap au dreptul la menţinerea locului de muncă pentru o durată minimă corespunzătoare celei prevăzute de legislaţia naţională aplicabilă sau de orice acorduri colective obligatorii pentru întreprindere din punct de vedere juridic, care reglementează contractele de muncă.
(5)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 75 % din costurile eligibile.
Art. 34: Ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap
(1)Ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt următoarele:
a)costurile de adaptare a spaţiilor;
b)costurile de angajare de personal exclusiv pentru timpul utilizat în scopul acordării de asistenţă lucrătorilor cu handicap şi costurile de formare a acestui personal în vederea acordării de asistenţă lucrătorilor cu handicap;
c)costurile adaptării sau achiziţionării echipamentelor ori ale achiziţionării şi validării programelor informatice pentru utilizarea acestora de către lucrătorii cu handicap, inclusiv a facilităţilor tehnologice adaptate sau de asistenţă, care sunt în plus faţă de cele pe care beneficiarul le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără handicap;
d)costurile direct legate de transportul lucrătorilor cu handicap la locul de muncă şi în cadrul activităţilor legate de muncă;
e)costurile salariale pentru orele petrecute de un lucrător cu handicap pentru reabilitare;
f)în cazul în care beneficiarul oferă locuri de muncă protejate, costurile de construcţie, instalare sau modernizare a unităţilor de producţie ale întreprinderii în cauză, precum şi orice costuri de administrare şi transport, cu condiţia ca acestea să rezulte direct din încadrarea în muncă a unor lucrători cu handicap.
(3)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 100 % din costurile eligibile.
Art. 35: Ajutoarele pentru compensarea costurilor aferente asistenţei acordate lucrătorilor defavorizaţi
(1)Schemele de ajutor pentru compensarea costurilor aferente asistenţei acordate lucrătorilor defavorizaţi sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt următoarele:
a)costurile legate de încadrarea în muncă de personal exclusiv pentru timpul petrecut pentru a acorda asistenţă lucrătorilor defavorizaţi pe o perioadă de maxim 12 luni de la recrutarea unui lucrător defavorizat sau pe o perioadă de maxim 24 de luni de la recrutarea unui lucrător extrem de defavorizat;
b)costurile legate de formarea acestui tip de personal astfel încât acesta să poată acorda asistenţă lucrătorilor defavorizaţi.
(3)Asistenţa oferită trebuie să constea în măsuri destinate dezvoltării autonomiei lucrătorului defavorizat şi adaptării acestuia la mediul de lucru, în sprijinul acordat lucrătorului în cadrul procedurilor sociale şi administrative, în facilitarea comunicării cu întreprinzătorul şi în gestionarea conflictelor.
(4)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 50 % din costurile eligibile.
Art. 36: Ajutoarele pentru investiţiile în materie de protecţie a mediului, inclusiv decarbonizarea
(1)Ajutoarele pentru investiţiile în materie de protecţie a mediului, inclusiv ajutoarele pentru reducerea şi eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(11)Prezentul articol nu se aplică măsurilor pentru care sunt prevăzute norme mai specifice la articolele 36a, 36b şi 38-48. Prezentul articol nu se aplică nici investiţiilor în echipamente, utilaje şi instalaţii de producţie industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv a celor care utilizează gaze naturale. Acest lucru nu aduce atingere posibilităţii de a acorda ajutoare pentru instalarea de componente suplimentare care îmbunătăţesc nivelul de protecţie a mediului al echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor de producţie industrială existente, caz în care investiţia nu are ca rezultat extinderea capacităţii de producţie, nici creşterea consumului de combustibili fosili.
(12)Prezentul articol se aplică, de asemenea, investiţiilor în echipamente şi utilaje care utilizează hidrogen şi în infrastructura de transport al acestuia, în măsura în care hidrogenul utilizat sau transportat se califică drept hidrogen din surse regenerabile. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, investiţiilor în echipamente şi utilaje care utilizează combustibili derivaţi din hidrogen al căror conţinut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, şi care au fost produşi în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele sale de punere în aplicare sau delegate.
Prezentul articol se aplică, de asemenea, ajutoarelor pentru investiţii în instalaţii, echipamente şi utilaje care produc sau utilizează hidrogen produs din energie electrică şi care nu se califică drept hidrogen regenerabil, precum şi în infrastructura dedicată menţionată la articolul 2 punctul 130 ultima teză care transportă acest tip de hidrogen, în măsura în care se poate demonstra că hidrogenul pe bază de energie electrică produs, utilizat sau transportat realizează reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă de cel puţin 70% în raport cu un combustibil fosil de referinţă de 94 g CO2 echivalent/MJ.

În cazurile menţionate la primul şi al doilea paragraf, numai hidrogenul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la paragrafele respective este utilizat, transportat sau – după caz – produs pe întreaga durată de viaţă a investiţiei. Statul membru obţine un angajament în acest sens.

(2)Investiţiile trebuie să îndeplinească una dintre condiţiile următoare:
a)permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creştere a protecţiei mediului în ceea ce priveşte activităţile beneficiarului, dincolo de standardele în vigoare ale Uniunii, indiferent dacă există standarde naţionale obligatorii mai stricte decât cele ale Uniunii; în cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată menţionată la articolul 2 punctul 130 ultima teză pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, creşterea protecţiei mediului poate rezulta, de asemenea, din activităţile unei alte entităţi implicate în lanţul infrastructurii; sau

b)permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creştere a protecţiei mediului în ceea ce priveşte activităţile beneficiarului în absenţa unor standarde ale Uniunii; în cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată menţionată la articolul 2 punctul 130 ultima teză pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, creşterea protecţiei mediului poate rezulta, de asemenea, din activităţile unei alte entităţi implicate în lanţul infrastructurii; sau
c)permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creştere a protecţiei mediului în ceea ce priveşte activităţile beneficiarului în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare; în cazul proiectelor legate de infrastructura dedicată menţionată la articolul 2 punctul 130 ultima teză sau care implică o astfel de infrastructură, pentru hidrogen în sensul alineatului 1b, căldură reziduală sau CO2 sau care includ o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului 1b, căldură reziduală sau CO2, creşterea protecţiei mediului poate rezulta, de asemenea, din activităţile unei alte entităţi implicate în lanţul infrastructurii.

(21)Investiţiile în captarea şi transportul de CO2 îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:
a)captarea şi/sau transportul de CO2, inclusiv elementele individuale ale lanţului CCS sau CUC, sunt integrate într-un lanţ CCS şi/sau CUC complet;
b)valoarea actualizată netă («VAN») a proiectului de investiţii pe durata sa de viaţă este negativă. În scopul calculării VAN a proiectului, se iau în considerare costurile evitate ale emisiilor de CO2;
c)costurile eligibile sunt exclusiv costurile de investiţii suplimentare care decurg din captarea CO2 de la o instalaţie cu emisii de CO2 (instalaţie industrială sau centrală electrică) sau direct din aerul înconjurător, precum şi din stocarea tampon şi transportul emisiilor de CO2 captate.
(22)Atunci când ajutorul vizează reducerea sau evitarea emisiilor directe, ajutorul nu trebuie doar să transfere emisiile în cauză dintr-un sector în altul şi trebuie să reducă în ansamblu emisiile vizate; în special, atunci când ajutorul vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ajutorul nu trebuie doar să transfere aceste emisii dintr-un sector în altul şi trebuie să le reducă în ansamblu.

(3)Nu se acordă ajutoare în cazul în care investiţiile sunt realizate doar pentru a se asigura respectarea de către întreprinderi a standardelor în vigoare ale Uniunii. Ajutoarele care permit întreprinderilor să respecte standardele Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare pot fi acordate în temeiul prezentului articol, cu condiţia ca investiţia pentru care se acordă ajutorul să fie realizată şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de data intrării în vigoare a standardului în cauză.

(4)Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiţii calculate prin raportarea costurilor investiţiei la cele ale unui scenariu contrafactual care ar surveni în absenţa ajutorului, după cum urmează:
a)în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea unei investiţii mai puţin ecologice care corespunde practicii comerciale normale din sectorul sau pentru activitatea în cauză, costurile eligibile constau în diferenţa dintre costurile investiţiei pentru care se acordă ajutorul de stat şi costurile investiţiei mai puţin ecologice;
b)în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea aceleiaşi investiţii ulterior, costurile eligibile constau în diferenţa dintre costurile investiţiei pentru care se acordă ajutorul de stat şi valoarea actualizată netă corespunzătoare costurilor investiţiei ulterioare, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiţia care beneficiază de ajutor;
c)în cazul în care scenariul contrafactual constă în menţinerea instalaţiilor şi echipamentelor existente în funcţiune, costurile eligibile constau în diferenţa dintre costurile investiţiei pentru care se acordă ajutorul de stat şi valoarea actualizată netă corespunzătoare investiţiilor în materie de întreţinere, reparare şi modernizare a instalaţiilor şi echipamentelor existente, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiţia care beneficiază de ajutor;
d)în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte de leasing, costurile eligibile constau în diferenţa în valoare actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care se acordă ajutorul de stat şi închirierea echipamentelor mai puţin ecologice care ar fi închiriate în absenţa ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile legate de exploatarea echipamentului sau a instalaţiei (costuri pentru combustibil, asigurare, întreţinere, alte consumabile), indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.
În toate situaţiile enumerate la primul paragraf literele (a)-(d), scenariul contrafactual corespunde unei investiţii cu o capacitate de producţie şi o durată de viaţă comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerinţelor legale, a condiţiilor de piaţă şi a stimulentelor generate de sistemul EU ETS.
În cazul în care investiţia pentru care se acordă ajutorul de stat constă în instalarea unei componente suplimentare la o instalaţie deja existentă, pentru care nu există o investiţie contrafactuală mai puţin ecologică, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiţiei.
În cazul în care investiţia pentru care se acordă ajutor de stat constă în construirea infrastructurii dedicate menţionate la articolul 2 punctul 130 ultima teză, pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, care este necesară pentru a permite creşterea nivelului de protecţie a mediului astfel cum se menţionează la alineatele (2) şi (2a), costurile eligibile sunt costurile totale ale investiţiei. Costurile pentru construirea sau modernizarea instalaţiilor de stocare, cu excepţia instalaţiilor de stocare a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie şi a hidrogenului care intră sub incidenţa alineatului (1b) al doilea paragraf, nu sunt eligibile.
Costurile care nu sunt direct legate de realizarea unui nivel mai ridicat de protecţie a mediului nu sunt eligibile.

(5)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte 40 % din costurile eligibile. În cazul în care investiţia, cu excepţia celor care se bazează pe utilizarea biomasei, are ca rezultat o reducere cu 100 % a emisiilor directe de gaze cu efect de seră, intensitatea ajutorului poate ajunge la 50 %.

(6)În cazul investiţiilor legate de CSC şi/sau CUC, intensitatea ajutorului nu poate depăşi 30 % din costurile eligibile.

(7)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale pentru ajutoarele acordate întreprinderilor mijlocii şi cu 20 de puncte procentuale pentru ajutoarele acordate întreprinderilor mici.
(8)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale pentru investiţiile situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat şi cu 5 puncte procentuale pentru investiţiile situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.
(9)Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile de investiţii în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:
a)ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecţie şi de eligibilitate obiective, clare, transparente şi nediscriminatorii, definite ex ante şi publicate cu cel puţin şase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurenţă efectivă;
b)în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toţi ofertanţii primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurenţa efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
c)sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);
d)cel puţin 70 % din totalul criteriilor de selecţie utilizate pentru clasificarea ofertelor şi, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuţia proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pe unitate de protecţie a mediului care urmează să fie furnizat.
(10)Ca alternativă la alineatele (4)-(9), valoarea ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile de investiţii direct legate de atingerea unui nivel mai ridicat de protecţie a mediului şi profitul din exploatare al investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, şi este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(11)Prin derogare de la alineatul (4) primul paragraf literele (a)-(d) şi alineatele (9) şi (10), costurile eligibile pot fi stabilite fără identificarea scenariului contrafactual şi în absenţa unei proceduri de ofertare concurenţiale. În acest caz, costurile eligibile sunt costurile de investiţii direct legate de atingerea unui nivel mai ridicat de protecţie a mediului, iar intensităţile ajutoarelor şi bonusurile aplicabile prevăzute la alineatele (5)-(8) se reduc cu 50 %.

Art. 36a: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare
(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Prezentul articol se aplică numai ajutoarelor acordate pentru infrastructurile de reîncărcare sau de realimentare care furnizează vehiculelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică sau hidrogen. Pentru infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor şi furnizează hidrogen, statul membru obţine din partea beneficiarului un angajament ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Prezentul articol nu se aplică ajutoarelor pentru investiţii legate de infrastructura de reîncărcare şi de realimentare în porturi.
(3)Costurile eligibile sunt costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare în sine şi ale echipamentelor tehnice aferente, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv a cablurilor electrice şi transformatoarelor de putere, necesare pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la reţea sau la o unitate locală de producţie sau stocare a energiei electrice ori a hidrogenului, precum şi lucrările de construcţii civile, adaptările terestre sau rutiere, costurile de instalare şi costurile suportate pentru obţinerea autorizaţiilor aferente.
Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiţii ale producţiei la faţa locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie şi costurile de investiţii ale unităţilor de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producţie a instalaţiei de producţie la faţa locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depăşească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.
(4)Ajutoarele în temeiul prezentului articol se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:
a)ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecţie şi de eligibilitate obiective, clare, transparente şi nediscriminatorii, definite ex ante şi publicate cu cel puţin şase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurenţă efectivă;
b)în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toţi ofertanţii primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurenţa efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
c)sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);
d)cel puţin 70 % din totalul criteriilor de selecţie utilizate pentru clasificarea ofertelor şi, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuţia proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pentru fiecare punct de reîncărcare sau de realimentare.
(5)În cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale care respectă condiţiile prevăzute la alineatul (4), intensitatea ajutoarelor poate ajunge la 100 % din costurile eligibile.
(6)Prin derogare de la alineatul (4), ajutorul poate fi acordat în absenţa unei proceduri de ofertare concurenţiale atunci când ajutorul este acordat pe baza unei scheme de ajutoare. În acest caz, intensitatea ajutorului nu depăşeşte 20 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului se poate majora cu 20 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlocii şi cu 30 de puncte procentuale în cazul întreprinderilor mici. Intensitatea ajutorului poate fi majorată, de asemenea, cu 15 puncte procentuale pentru investiţiile efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, în vigoare la data acordării ajutorului în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, sau cu 5 puncte procentuale pentru investiţiile efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, în vigoare la data acordării ajutorului în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.
(7)Ajutorul acordat unei întreprinderi nu trebuie să depăşească 40 % din bugetul total al schemei în cauză.
(8)În cazul în care infrastructura de reîncărcare sau de realimentare asigură accesul altor utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului, ajutorul se acordă numai pentru construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare accesibilă publicului şi care oferă utilizatorilor acces nediscriminatoriu, inclusiv în ceea ce priveşte tarifele, metodele de autentificare şi de plată şi alte condiţii de utilizare. Taxele percepute de la alţi utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului pentru utilizarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare corespund preţurilor pieţei.
(9)Operatorii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare care oferă sau permit plăţi pe bază de contract pentru infrastructura lor nu fac discriminări între furnizorii de servicii de mobilitate, de exemplu prin aplicarea unor condiţii de acces preferenţial sau prin diferenţierea preţurilor fără o justificare obiectivă.
(10)Necesitatea ajutorului pentru a investi în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare din aceeaşi categorie cu cea care urmează să fie sprijinită prin ajutoare (de exemplu, pentru infrastructura de reîncărcare: putere normală sau ridicată) se stabileşte printr-o consultare publică ex ante deschisă sau printr-un studiu de piaţă independent, care nu este mai vechi de un an în momentul intrării în vigoare a măsurii de ajutor. În special, trebuie să se stabilească dacă nu este probabil ca o astfel de investiţie să fie realizată în condiţii comerciale în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a măsurii de ajutor.
Obligaţia de a efectua o consultare publică deschisă ex ante sau un studiu de piaţă independent prevăzut la primul paragraf nu se aplică ajutoarelor pentru construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare care nu este accesibilă publicului.
(11)Prin derogare de la alineatul (10), se presupune că un ajutor pentru infrastructura de reîncărcare sau de realimentare a vehiculelor rutiere este necesar atunci când vehiculele alimentate exclusiv cu energie electrică (pentru infrastructurile de reîncărcare) sau vehiculele alimentate cel puţin parţial cu hidrogen (pentru infrastructurile de realimentare) reprezintă mai puţin de 3 % din numărul total de vehicule din aceeaşi categorie înmatriculate în statul membru în cauză. În sensul prezentului alineat, autoturismele şi vehiculele utilitare uşoare sunt considerate ca făcând parte din aceeaşi categorie de vehicule.
(12)Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat să exploateze infrastructura de reîncărcare sau de realimentare care beneficiază de sprijin se atribuie în condiţii concurenţiale, transparente şi nediscriminatorii, ţinându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziţii publice.
(13)În cazul în care se acordă ajutoare pentru dezvoltarea noii infrastructuri de reîncărcare care permite un transfer de energie electrică cu o putere de ieşire mai mică sau egală cu 22 kW, infrastructura trebuie să fie capabilă să suporte funcţionalităţi de reîncărcare inteligentă.
Art. 36b: Ajutoare pentru investiţii destinate achiziţionării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero şi modernizării vehiculelor
(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate achiziţionării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier, feroviar, maritim şi pe căi navigabile interioare şi modernizării vehiculelor altele decât aeronave pentru a se califica drept vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Se acordă ajutoare pentru achiziţionarea sau închirierea, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, de vehicule nepoluante care funcţionează cel puţin parţial cu energie electrică sau cu hidrogen sau de vehicule cu emisii zero, precum şi pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero.
(3)Costurile eligibile sunt următoarele:
a)pentru investiţiile care constau în achiziţionarea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero, costurile suplimentare pentru achiziţionarea vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero. Acestea se calculează ca diferenţa dintre costurile de investiţii pentru achiziţionarea vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero şi costurile de investiţii aferente achiziţionării unui vehicul din aceeaşi categorie care respectă standardele aplicabile ale Uniunii deja în vigoare şi care ar fi fost achiziţionat fără ajutor;
b)pentru investiţiile care constau în închirierea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero, costurile suplimentare aferente leasingului vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero. Acestea se calculează ca diferenţa dintre valoarea actualizată netă aferentă închirierii vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero şi valoarea actualizată netă aferentă închirierii unui vehicul din aceeaşi categorie care respectă standardele aplicabile ale Uniunii deja în vigoare şi care ar fi fost închiriat fără ajutor. În scopul determinării costurilor eligibile, costurile de exploatare ale vehiculului, inclusiv costurile cu energia, costurile de asigurare şi costurile de întreţinere, nu sunt luate în considerare, indiferent dacă sunt sau nu incluse în contractul de leasing;
c)pentru investiţiile care constau în modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero, costurile investiţiei în modernizare.
(4)Ajutoarele în temeiul prezentului articol se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:
a)ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecţie şi de eligibilitate obiective, clare, transparente şi nediscriminatorii, definite ex ante şi publicate cu cel puţin şase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurenţă efectivă;
b)în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toţi ofertanţii primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurenţa efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
c)sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);
d)cel puţin 70 % din totalul criteriilor de selecţie utilizate pentru clasificarea ofertelor şi, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuţia proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pentru fiecare vehicul nepoluant sau cu emisii zero.
(5)În cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale care respectă condiţiile prevăzute la alineatul (4), intensitatea ajutoarelor nu depăşeşte:
a)100 % din costurile eligibile pentru achiziţionarea sau închirierea de vehicule cu emisii zero sau pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule cu emisii zero;
b)80 % din costurile eligibile pentru achiziţionarea sau închirierea de vehicule nepoluante sau pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante.
(6)Prin derogare de la alineatul (4), ajutorul poate fi acordat în afara unei proceduri de ofertare concurenţiale atunci când ajutorul este acordat pe baza unei scheme de ajutoare.
În aceste cazuri, intensitatea ajutorului nu depăşeşte 20 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale în cazul vehiculelor cu emisii zero şi cu 20 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlocii sau cu 30 de puncte procentuale în cazul întreprinderilor mici.
(7)Prin derogare de la alineatul (4), ajutoarele pot fi acordate şi în afara unei proceduri de ofertare concurenţiale atunci când ajutoarele se acordă întreprinderilor cărora li s-a atribuit un contract de servicii publice pentru furnizarea de servicii publice de transport de călători pe cale terestră, feroviară sau pe apă în urma unei licitaţii publice deschise, transparente şi nediscriminatorii numai în ceea ce priveşte achiziţionarea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero utilizate pentru prestarea de servicii publice de transport de călători care fac obiectul contractului de servicii publice.
În acest caz, intensitatea ajutorului nu depăşeşte 40 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale pentru vehiculele cu emisii zero.

Art. 37:
[textul din Art. 37 din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 32. din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
Art. 38: Ajutoarele pentru investiţii în favoarea măsurilor de eficienţă energetică, altele decât cele pentru clădiri
(1)Ajutoarele pentru investiţii care permit întreprinderilor să îmbunătăţească eficienţa energetică, altele decât cele pentru clădiri, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate şi sunt în vigoare. Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare, cu condiţia ca investiţia să fie pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.
(21)Prezentul articol nu se aplică în cazul ajutoarelor pentru cogenerare şi ajutoarelor pentru încălzire şi/sau răcire centralizată.
(22)Ajutoarele pentru instalarea de echipamente energetice pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(3)Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiţie necesare pentru a atinge un nivel mai ridicat de eficienţă energetică. Acestea se determină prin compararea costurilor investiţiei cu cele ale scenariului contrafactual care ar surveni în absenţa ajutorului, după cum urmează:
a)în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea unei investiţii mai puţin eficiente din punct de vedere energetic care corespunde practicii comerciale normale din sectorul sau pentru activitatea în cauză, costurile eligibile constau în diferenţa dintre costurile investiţiei pentru care se acordă ajutorul de stat şi costurile investiţiei mai puţin eficiente din punct de vedere energetic.
b)în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea aceleiaşi investiţii ulterior, costurile eligibile constau în diferenţa dintre costurile investiţiei pentru care se acordă ajutorul de stat şi valoarea actualizată netă corespunzătoare costurilor investiţiei ulterioare, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiţia care beneficiază de ajutor;
c)în cazul în care scenariul contrafactual constă în menţinerea instalaţiilor şi echipamentelor existente în funcţiune, costurile eligibile constau în diferenţa dintre costurile investiţiei pentru care se acordă ajutorul de stat şi valoarea actualizată netă corespunzătoare investiţiilor în materie de întreţinere, reparare şi modernizare a instalaţiilor şi echipamentelor existente, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiţia care beneficiază de ajutor;
d)în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte de leasing, costurile eligibile constau în diferenţa în valoare actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care se acordă ajutorul de stat şi închirierea echipamentelor mai puţin eficiente din punct de vedere energetic care ar fi închiriate în absenţa ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile legate de exploatarea echipamentului sau a instalaţiei (costuri pentru combustibil, asigurare, întreţinere, alte consumabile), indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.
În toate situaţiile enumerate la primul paragraf, scenariul contrafactual corespunde unei investiţii cu o capacitate de producţie şi o durată de viaţă comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerinţelor legale, a condiţiilor de piaţă şi a stimulentelor generate de sistemul EU ETS.
În cazul în care investiţia constă într-o investiţie identificabilă în mod clar, destinată exclusiv îmbunătăţirii eficienţei energetice, pentru care nu există investiţii contrafactuale mai puţin eficiente din punct de vedere energetic, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiţiei.
Nu sunt eligibile costurile care nu sunt legate direct de atingerea unui nivel mai ridicat de eficienţă energetică.

(31)
[textul din Art. 38, alin. (3^1) din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 33., alin. (E) din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
(4)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 30 % din costurile eligibile.
(5)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici şi cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.
(6)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale pentru investiţiile situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat şi cu 5 puncte procentuale pentru investiţiile situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.
(7)Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile totale ale investiţiei în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:
a)ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecţie şi de eligibilitate obiective, clare, transparente şi nediscriminatorii, definite ex ante şi publicate cu cel puţin şase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurenţă efectivă;
b)în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toţi ofertanţii primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurenţa efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
c)sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);
d)cel puţin 70 % din totalul criteriilor de selecţie utilizate pentru clasificarea ofertelor şi, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuţia proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pe unitate de energie economisită sau de eficienţă energetică câştigată. Criteriile respective nu reprezintă mai puţin de 70 % din ponderea tuturor criteriilor de selecţie.
(8)Prin derogare de la alineatul (3) literele (a)-(d) şi de la alineatul (7), costurile eligibile pot fi stabilite fără identificarea scenariului contrafactual şi în absenţa unei proceduri de ofertare concurenţiale. În acest caz, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiţiei legate direct de atingerea unui nivel mai ridicat de eficienţă energetică, iar intensităţile ajutoarelor şi bonusurile aplicabile prevăzute la alineatele (4), (5) şi (6) se reduc cu 50 %.

Art. 38a: Ajutoarele pentru investiţii în favoarea măsurilor de eficienţă energetică a clădirilor
(1)Ajutoarele pentru investiţii care permit întreprinderilor să realizeze eficienţa energetică a clădirilor sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate şi sunt în vigoare.
(3)Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii sunt standarde minime de performanţă energetică, ajutoarele trebuie acordate înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză. În acest caz, statul membru trebuie să se asigure că beneficiarii furnizează un plan şi un calendar de renovare precise care să demonstreze că renovarea pentru care s-a acordat ajutorul este cel puţin suficientă pentru a asigura respectarea standardelor minime de performanţă energetică. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii diferă de standardele minime de performanţă energetică, investiţia trebuie pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului Uniunii.
(4)Prezentul articol nu se aplică în cazul ajutoarelor pentru cogenerare şi ajutoarelor pentru încălzire şi/sau răcire centralizată.
(5)Costurile eligibile sunt costurile totale de investiţii. Costurile care nu sunt direct legate de atingerea unui nivel mai ridicat de eficienţă energetică a clădirii nu sunt eligibile.
(6)Ajutoarele determină o îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii, măsurată în energie primară, de cel puţin: (i) 20 % în comparaţie cu situaţia anterioară investiţiei în cazul renovării clădirilor existente sau (ii) 10 % în comparaţie cu situaţia anterioară investiţiei în cazul măsurilor de renovare privind instalarea sau înlocuirea unui singur tip de elemente ale clădirilor, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE, iar aceste măsuri de renovare specifice să nu reprezinte mai mult de 30 % din partea din bugetul schemei dedicat măsurilor de eficienţă energetică sau (iii) 10 % comparativ cu pragul stabilit în cazul cerinţelor pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero în măsurile naţionale de transpunere a Directivei 2010/31/UE în cazul clădirilor noi. Cererea iniţială de energie primară şi îmbunătăţirea estimată se stabilesc în funcţie de un certificat de performanţă energetică, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE.
(7)Ajutoarele acordate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:
a)instalarea de echipamente integrate la faţa locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice şi pompe de căldură;
b)instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la faţa locului de instalaţii de producere a energiei din surse regenerabile. Echipamentele de stocare absorb anual cel puţin 75 % din energia lor din instalaţia de producţie de energie din surse regenerabile conectată direct;
c)conectarea la sisteme de termoficare şi/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic şi echipamente conexe;
d)construirea şi instalarea infrastructurii de reîncărcare şi a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;
e)instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul de pregătire pentru soluţii inteligente, inclusiv cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru reţelele de date şi partea auxiliară a reţelei pasive de pe proprietatea căreia îi aparţine clădirea, dar excluzând cablajul pentru reţelele de date din afara proprietăţii;
f)investiţii în acoperişuri verzi şi echipamente pentru captarea şi utilizarea apei de ploaie.
În cazul oricăror astfel de lucrări combinate, astfel cum se prevede la literele (a)-(f), costurile totale de investiţie aferente diverselor instalaţii şi echipamente constituie costuri eligibile. Costurile care nu sunt direct legate de obţinerea unui nivel mai ridicat de performanţă energetică sau de mediu nu sunt eligibile.
(8)Ajutorul poate fi acordat fie proprietarului (proprietarilor), fie locatarului (locatarilor) clădirii, în funcţie de cine încheie contractul pentru implementarea măsurii de eficienţă energetică.
(9)De asemenea, se pot acorda ajutoare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a echipamentelor de încălzire sau răcire din clădire.
(10)Ajutoarele pentru instalarea de echipamente energetice pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.
(11)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte 30 % din costurile eligibile.
(12)Prin derogare de la alineatul (11), în cazul în care investiţia constă în instalarea sau înlocuirea unui singur tip de element al clădirii, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE, intensitatea ajutorului nu depăşeşte 25 %.
(13)Prin derogare de la alineatele (11) şi (12), în cazul în care ajutoarele pentru investiţii în clădiri efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanţă energetică care se califică drept standarde ale Uniunii sunt acordate cu mai puţin de 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardelor Uniunii, intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 15 % din costurile eligibile în cazul în care investiţia constă în instalarea sau înlocuirea unui singur tip de element al clădirii, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE, şi 20 % în toate celelalte cazuri.
(14)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici şi cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.
(15)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale în cazul investiţiilor efectuate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat şi cu 5 puncte procentuale în cazul investiţiilor efectuate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.
(16)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor existente, în cazul în care ajutorul determină o îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii, măsurată în energie primară, cu cel puţin 40 % în comparaţie cu situaţia anterioară investiţiei. Această creştere a intensităţii ajutorului nu se aplică în cazul în care investiţia nu îmbunătăţeşte performanţa energetică a clădirii peste nivelul impus de standardele minime de performanţă energetică care se califică drept standarde ale Uniunii şi care intră în vigoare în mai puţin de 18 luni de la momentul în care investiţia este pusă în aplicare şi finalizată.
Art. 38b: Ajutoare pentru facilitarea contractelor de performanţă energetică
(1)Ajutoarele pentru facilitarea contractelor de performanţă energetică sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru facilitarea contractelor de performanţă energetică în sensul articolului 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE.
(3)Sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol IMM-urile şi întreprinderile mici cu capitalizare medie care furnizează măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice şi care sunt beneficiarii finali ai ajutorului.
(4)Ajutorul ia forma unui împrumut prioritar sau a unei garanţii acordate furnizorului măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în temeiul unui contract de performanţă energetică sau constă într-un produs financiar destinat finanţării furnizorului (de exemplu, factoring sau forfetare).
(5)Durata împrumutului sau a garanţiei acordate furnizorului măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice nu depăşeşte 10 ani.
(6)În cazul în care ajutorul ia forma unui împrumut prioritar, coinvestiţiile realizate de către furnizorii comerciali ai reeşalonării creditelor nu au o valoare mai mică de 30 % din valoarea portofoliului de bază al contractelor de performanţă energetică, iar rambursarea de către furnizor a măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice este cel puţin egală cu valoarea nominală a împrumutului.
(7)În cazul în care ajutorul ia forma unei garanţii, garanţia nu depăşeşte 80 % din principalul împrumutului subiacent, iar pierderile sunt suportate proporţional şi în aceleaşi condiţii de instituţia de credit şi de stat. Suma garantată scade proporţional, astfel încât garanţia să nu acopere niciodată mai mult de 80 % din împrumutul restant.
(8)Valoarea nominală a soldului total al finanţării acordate fiecărui beneficiar nu depăşeşte 30 de milioane EUR.

Art. 39: Ajutoarele pentru investiţiile în proiectele de eficienţă energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare
(1)Ajutoarele pentru investiţii în favoarea unor proiecte de eficienţă energetică a clădirilor sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol investiţiile care îmbunătăţesc eficienţa energetică a clădirilor.

(21)Ajutoarele acordate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:
a)instalarea de echipamente integrate la faţa locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice şi pompe de căldură;
b)instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la faţa locului de instalaţii de producere a energiei din surse regenerabile. Echipamentele de stocare absorb anual cel puţin 75 % din energia lor din instalaţia de producţie de energie din surse regenerabile conectată direct;
c)investiţii în conexiuni la sisteme de termoficare şi/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic şi echipamente conexe;
d)construirea şi instalarea infrastructurii de reîncărcare şi a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;
e)instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul său de pregătire pentru soluţii inteligente. Investiţiile eligibile pot include intervenţii limitate la cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru reţelele de date şi la partea auxiliară a infrastructurii în bandă largă de pe proprietatea căreia îi aparţine clădirea, dar excluzând cablajul pentru reţelele de date din afara proprietăţii;
f)investiţii în acoperişuri verzi şi echipamente pentru captarea şi utilizarea apei de ploaie.

(3)Costurile eligibile sunt costurile totale ale proiectului de eficienţă energetică, cu excepţia clădirilor menţionate la alineatul (2a), în cazul cărora costurile eligibile sunt costurile totale ale proiectului de eficienţă energetică, precum şi costurile de investiţie aferente diverselor echipamente enumerate la alineatul (2a).

(4)Ajutoarele se acordă sub formă de resurse atribuite, de capital propriu, de garanţie sau de împrumut către un fond pentru eficienţă energetică sau către un alt intermediar financiar, care le transferă, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali, care sunt proprietarii sau locatarii clădirii, sub forma unor volume mai mari de finanţare, a unor cerinţe mai puţin stricte în materie de garanţii reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute.

(5)Fondul pentru eficienţă energetică sau alt intermediar financiar acordă împrumuturi sau garanţii proiectelor de eficienţă energetică eligibile. Valoarea nominală a împrumutului sau valoarea garantată nu depăşeşte 25 de milioane EUR pe beneficiar final şi proiect, cu excepţia investiţiilor combinate menţionate la alineatul (2a), în cazul cărora aceasta nu depăşeşte 30 de milioane EUR. Garanţia nu depăşeşte 80 % din împrumutul subiacent.

(6)Suma rambursată de către proprietarii clădirii către fondul pentru eficienţă energetică sau către un alt intermediar financiar nu trebuie să fie mai mică decât valoarea nominală a împrumutului.
(7)Ajutoarele pentru eficienţă energetică trebuie să mobilizeze investiţii suplimentare din partea investitorilor privaţi independenţi, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 72, care se ridică la cel puţin 30 % din finanţarea totală acordată unui proiect de eficienţă energetică. Atunci când ajutorul este furnizat de un fond pentru eficienţă energetică, mobilizarea unor astfel de investiţii private poate fi efectuată la nivelul fondului pentru eficienţă energetică şi/sau la nivelul proiectelor de eficienţă energetică, astfel încât să se obţină un total de cel puţin 30 % din finanţarea totală furnizată unui proiect de eficienţă energetică.

(8)Statele membre pot înfiinţa fonduri pentru eficienţă energetică şi/sau pot utiliza intermediari financiari atunci când acordă ajutoare pentru eficienţă energetică. În acest caz, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a)administratorii intermediarilor financiari, precum şi administratorii de fonduri pentru eficienţă energetică sunt selecţionaţi printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile. În special, nu se face niciun fel de discriminare în funcţie de locul de stabilire sau de înregistrare, indiferent de statul membru. Este posibil ca intermediarilor financiari şi administratorilor de fonduri pentru eficienţă energetică să li se ceară să îndeplinească anumite criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investiţiilor;
b)investitorii privaţi independenţi sunt selecţionaţi printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu legislaţia Uniunii şi cu legislaţiile naţionale aplicabile, având drept scop stabilirea dispoziţiilor adecvate privind partajarea riscurilor şi a recompenselor prin care, pentru toate investiţiile în afară de garanţii, se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecţiei împotriva evoluţiei negative. În cazul în care investitorii privaţi nu sunt selectaţi printr-o astfel de procedură, rata echitabilă de rentabilitate pentru investitorii privaţi se stabileşte de către un expert independent selectat prin intermediul unei proceduri deschise, transparente şi nediscriminatorii;
c)în cazul în care pierderile sunt împărţite asimetric între investitorii publici şi cei privaţi, prima pierdere asumată de către investitorul public este plafonată la 25 % din totalul investiţiei efectuate;
d)în cazul garanţiilor, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanţiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanţie cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plăteşte, pentru partea din garanţie care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanţie conformă cu condiţiile pieţei;
e)investitorilor li se permite să fie reprezentaţi în organismele de guvernanţă ale fondului pentru eficienţă energetică sau ale intermediarului financiar, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ;
f)Fondul pentru eficienţă energetică sau intermediarul financiar este instituit în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi statul membru asigură un proces de diligenţă astfel încât să se asigure că măsura de ajutor privind eficienţa energetică este pusă în aplicare pe baza unei strategii de investiţii solidă din punct de vedere comercial.

(9)Intermediarii financiari, inclusiv fondurile pentru eficienţă energetică, sunt gestionaţi pe bază comercială şi asigură faptul că deciziile de finanţare sunt motivate de obţinerea unui profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care intermediarul financiar şi, după caz, administratorii fondului pentru eficienţă energetică îndeplinesc următoarele condiţii:
a)sunt obligaţi prin lege sau prin contract să acţioneze cu diligenţa unui administrator profesionist şi de bună credinţă, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici şi supravegherea normativă;
b)remuneraţia lor respectă practicile de pe piaţă. Se consideră că această cerinţă este respectată atunci când administratorul este selecţionat printr-o procedură deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, bazată pe criterii obiective legate de experienţă, cunoştinţe de specialitate şi capacitate operaţională şi financiară;
c)primesc o remuneraţie în funcţie de performanţă sau îşi asumă o parte din riscurile de investiţii prin co-investirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure faptul că interesele lor sunt în permanenţă aliniate cu interesele investitorului public;
d)stabilesc o strategie de investiţii, criteriile şi calendarul propus pentru realizarea investiţiilor în proiecte de eficienţă energetică, determinând viabilitatea financiară ex-ante şi impactul preconizat asupra eficienţei energetice;
e)există o strategie de ieşire clară şi realistă pentru fondurile publice investite în fondul pentru eficienţă energetică sau acordate intermediarului financiar, care permite pieţei să finanţeze proiecte de eficienţă energetică atunci când piaţa este pregătită să facă acest lucru.
(10)Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate şi sunt în vigoare.
(11)Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii sunt standarde minime de performanţă energetică, ajutoarele trebuie acordate înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză. În acest caz, statul membru trebuie să se asigure că beneficiarii furnizează un plan şi un calendar de renovare precise care să demonstreze că renovarea pentru care s-a acordat ajutorul este cel puţin suficientă pentru a asigura respectarea standardelor minime de performanţă energetică. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii diferă de standardele minime de performanţă energetică, investiţia trebuie pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.
(12)De asemenea, se pot acorda ajutoare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a echipamentelor de încălzire sau răcire din clădire.
(13)Ajutoarele pentru instalarea de echipamente energetice pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.
(14)Statul membru poate încredinţa punerea în aplicare a măsurii de ajutor unei entităţi căreia i-a fost încredinţată execuţia.

Art. 40:
[textul din Art. 40 din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 37. din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
Art. 41: Ajutoarele pentru investiţii destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie şi a cogenerării de înaltă eficienţă
(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate promovării producţiei de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile şi a cogenerării de înaltă eficienţă, cu excepţia energiei electrice produse din hidrogen din surse regenerabile, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(11)Ajutoarele pentru investiţii destinate proiectelor de stocare a energiei electrice în temeiul prezentului articol sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care sunt acordate proiectelor combinate de energie din surse regenerabile şi de stocare (în spatele contorului), în cazul în care ambele elemente sunt componente ale unei singure investiţii sau în cazul în care dispozitivul de stocare este conectat la o instalaţie existentă de producere a energiei din surse regenerabile. Componenta de stocare absoarbe anual cel puţin 75 % din energia sa din instalaţia de producţie de energie din surse regenerabile conectată direct. Se consideră că toate componentele de investiţii (producere şi stocare) constituie un singur proiect integrat în scopul verificării respectării pragurilor stabilite la articolul 4. Aceleaşi norme se aplică stocării energiei termice conectate direct la o instalaţie de producere a energiei din surse regenerabile.

(2)Ajutoarele pentru investiţii în favoarea producţiei şi stocării de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) şi combustibili din biomasă sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia şi sunt produşi din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă. Componenta de stocare obţine anual cel puţin 75 % din conţinutul său de combustibil din instalaţii de producere a biocombustibililor, biolichidelor, biogazului (inclusiv biometanul) şi combustibililor din biomasă conectate direct. Se consideră că toate componentele de investiţii (producere şi stocare) constituie un singur proiect integrat în scopul verificării respectării pragurilor stabilite la articolul 4 din prezentul regulament.

(3)Ajutoarele pentru investiţii destinate producţiei de hidrogen sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai pentru instalaţiile care produc exclusiv hidrogen din surse regenerabile de energie. Pentru proiectele privind hidrogenul produs din surse regenerabile de energie care constau într-un electrolizor şi una sau mai multe unităţi de producţie alimentate din surse regenerabile situate în spatele unui singur punct de conectare la reţea, capacitatea electrolizorului nu trebuie să depăşească capacitatea combinată a unităţilor de producţie a energiei din surse regenerabile. Ajutoarele pentru investiţii pot fi acordate pentru infrastructura dedicată de transport sau distribuţie a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie, precum şi pentru instalaţiile de stocare a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie.

(4)Ajutoarele pentru investiţii destinate unităţilor de cogenerare de înaltă eficienţă sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care asigură economii globale de energie primară în comparaţie cu producţia separată de energie termică şi electrică, astfel cum se prevede în Directiva 2012/27/UE sau în orice act legislativ ulterior care înlocuieşte integral sau parţial acest act. Ajutoarele pentru investiţii în proiecte de stocare a energiei electrice şi termice conectate direct la cogenerarea de înaltă eficienţă pe bază de surse regenerabile de energie sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat în condiţiile stabilite la alineatul (1a) din prezentul regulament.
(41)Ajutoarele pentru investiţii în cogenerare de înaltă eficienţă sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în cazul în care nu sunt destinate instalaţiilor de cogenerare pe bază de combustibili fosili, cu excepţia gazelor naturale, în cazul cărora respectarea obiectivelor climatice pentru 2030 şi 2050 este asigurată în conformitate cu secţiunea 4.30 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (*45).
(*45)Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condiţiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanţial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice şi pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).

(5)Ajutoarele pentru investiţii se acordă pentru capacităţile nou instalate sau renovate. Valoarea ajutorului este independentă de producţie.

(6)Costurile eligibile sunt costurile totale de investiţii.

(7)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească:
a)45 % din costurile eligibile pentru investiţii în producţia de surse regenerabile de energie, inclusiv pompe de căldură conforme cu anexa VII la Directiva 2018/2001, hidrogen din surse regenerabile şi cogenerare de înaltă eficienţă bazate pe surse regenerabile de energie;
b)30 % din costurile eligibile pentru orice alte investiţii care intră sub incidenţa prezentului articol.

(8)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici şi cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.
(9)[textul din Art. 41, alin. (9) din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 38., alin. (F) din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
(10)Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile eligibile în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:
a)ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecţie şi de eligibilitate obiective, clare, transparente şi nediscriminatorii, definite ex ante şi publicate cu cel puţin şase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurenţă efectivă;
b)în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toţi ofertanţii primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurenţa efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
c)sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării sau raţionalizarea);
d)cel puţin 70 % din totalul criteriilor de selecţie utilizate pentru clasificarea ofertelor şi, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale se definesc în termeni de ajutor pe unitate de capacitate de energie din surse regenerabile sau cogenerare de înaltă eficienţă.

Art. 42: Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile
(1)Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, cu excepţia energiei electrice produse din hidrogen regenerabil, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)Ajutoarele se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurenţiale, care îndeplineşte toate condiţiile următoare în plus faţă de cele menţionate la articolul 2 punctul 38:
a)ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecţie şi de eligibilitate obiective, clare, transparente şi nediscriminatorii, definite ex ante şi publicate cu cel puţin şase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurenţă efectivă;
b)în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toţi ofertanţii primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurenţa efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
c)sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării sau raţionalizarea);
d)cel puţin 70 % din totalul criteriilor de selecţie utilizate pentru clasificarea ofertelor şi, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurenţiale se definesc în termeni de ajutor pe unitate de producţie de energie electrică sau de capacitate din surse regenerabile.
Procedura de ofertare este deschisă, în mod nediscriminatoriu, tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile.

(3)Procedura de ofertare poate fi limitată la tehnologii specifice în cazul în care:
a)măsura urmăreşte în mod specific sprijinirea proiectelor demonstrative;
b)măsura urmăreşte să abordeze nu doar decarbonizarea, ci şi calitatea aerului sau alte tipuri de poluare;
c)un stat membru indică motivele pentru care preconizează că sectoarele eligibile sau tehnologiile inovatoare au potenţialul de a aduce o contribuţie importantă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor la protecţia mediului şi la decarbonizarea profundă pe termen lung;
d)măsura este necesară pentru a realiza diversificarea de care este nevoie pentru a se evita agravarea problemelor legate de stabilitatea reţelei;
e)se poate preconiza că o abordare mai selectivă va conduce la reducerea costurilor de realizare a protecţiei mediului (de exemplu, prin reducerea costurilor de integrare în reţea datorită diversificării, inclusiv între sursele regenerabile de energie, care ar putea include şi consumul dispecerizabil şi/sau stocarea) şi/sau va avea ca rezultat reducerea denaturării concurenţei.
Statele membre realizează o evaluare detaliată privind aplicabilitatea acestor condiţii şi transmit această evaluare Comisiei în conformitate cu modalităţile descrise la articolul 11 alineatul (1) litera (a).

(4)În cazul în care procedura de ofertare se limitează la una sau mai multe tehnologii inovatoare, ajutorul acordat acestor tehnologii nu depăşeşte 5 % din noua capacitate planificată de energie electrică din surse regenerabile pe an, în total.

(5)Ajutorul se acordă sub forma unei prime în plus faţă de preţul de piaţă sau sub forma unui contract pentru diferenţă prin care producătorii îşi vând energia electrică produsă direct pe piaţă.

(6)Beneficiarii ajutorului îşi vând energia electrică direct pe piaţă şi sunt supuşi responsabilităţilor standard de echilibrare. Beneficiarii pot externaliza responsabilităţile de echilibrare către alte întreprinderi care acţionează în numele lor, cum ar fi agregatorii. În plus, ajutoarele nu se plătesc pentru perioadele în care preţurile sunt negative. Pentru a evita orice îndoială, această prevedere se aplică din momentul în care preţurile devin negative.

(7)Instalaţiile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de mici dimensiuni pot beneficia de ajutoare sub formă de sprijinire directă a preţurilor, care să acopere costurile totale de exploatare, precum şi de exceptare de la obligaţia de a vinde energia electrică produsă pe piaţă, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001. Instalaţiile sunt considerate de mici dimensiuni în sensul prezentului alineat în cazul în care capacitatea lor este sub pragul aplicabil în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) sau al articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943.

(8)[textul din Art. 42, alin. (8) din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 39., alin. (A) din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
(9)[textul din Art. 42, alin. (9) din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 39., alin. (A) din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
(10)[textul din Art. 42, alin. (10) din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 39., alin. (A) din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
(11)Ajutoarele se acordă numai pe întreaga durată a proiectului.

Art. 43: Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile şi a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni şi comunităţi de energie din surse regenerabile
(1)Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile şi a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni şi comunităţi de energie din surse regenerabile, cu excepţia energiei electrice produse din hidrogen din surse regenerabile, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.

(2)În sensul prezentului articol, proiectele de mici dimensiuni sunt definite după cum urmează:
(i)pentru producerea sau stocarea energiei electrice – proiecte cu o putere instalată mai mică sau egală cu 1 MW;
(ii)pentru consumul de energie electrică – proiecte cu o cerere de energie electrică maximă mai mică sau egală cu 1 MW;
(iii)pentru tehnologiile de producere a căldurii şi de producţie de gaze – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 1 MW sau echivalent;
(iv)pentru producţia de hidrogen din surse regenerabile de energie – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 3 MW sau echivalent;
(v)pentru producţia de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) şi combustibili din biomasă – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 50 000 de tone/an;
(vi)pentru proiecte deţinute în proporţie de 100 % de IMM-uri şi proiectele demonstrative – proiecte cu o capacitate instalată sau cu o cerere maximă mai mică sau egală cu 6 MW;
(vii)pentru proiecte deţinute în proporţie de 100 % de microîntreprinderi sau de întreprinderi mici numai pentru producţia de energie eoliană – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 18 MW.
(21)Ajutoarele pentru comunităţile de energie din surse regenerabile sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai pentru proiectele cu o capacitate instalată sau cu o cerere maximă mai mică sau egală cu 6 MW, din toate sursele regenerabile, doar cu excepţia energiei eoliene, pentru care ajutoarele se acordă instalaţiilor cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 18 MW.
(22)Ajutoarele de exploatare destinate producţiei de hidrogen sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai pentru instalaţiile care produc exclusiv hidrogen din surse regenerabile de energie.

(3)Ajutoarele de exploatare pentru producţia de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) şi combustibili din biomasă sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia şi sunt produşi din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.

(4)[textul din Art. 43, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-iul-2023 de Art. 1, punctul 40., alin. (D) din Regulamentul 1315/23-iun-2023]
(5)Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor. Această condiţie este îndeplinită dacă ajutorul corespunde costului suplimentar net («deficit de finanţare») necesar pentru îndeplinirea obiectivului măsurii de ajutor, comparativ cu scenariul contrafactual în absenţa ajutorului. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurenţială, deoarece aceasta din urmă oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potenţialilor beneficiari.

(6)Ajutoarele se acordă numai pe întreaga durată a proiectului.

(7)Ajutoarele se acordă sub forma unei prime în plus faţă de preţul de piaţă sau sub forma unui contract pentru diferenţă prin care producătorii îşi vând energia electrică produsă direct pe piaţă.
(8)Beneficiarii ajutorului sunt supuşi responsabilităţilor standard de echilibrare. Beneficiarii pot externaliza responsabilităţile de echilibrare către alte întreprinderi care acţionează în numele lor, cum ar fi agregatorii. În plus, ajutoarele nu se plătesc pentru perioadele în care preţurile sunt negative. Pentru a evita orice îndoială, această prevedere se aplică din momentul în care preţurile devin negative.
(9)Instalaţiile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de mici dimensiuni şi proiectele demonstrative pot beneficia de ajutoare sub formă de sprijinire directă a preţurilor, care să acopere costurile totale de exploatare, precum şi de exceptare de la obligaţia de a vinde energia electrică produsă pe piaţă, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001. Instalaţiile sunt considerate de mici dimensiuni în sensul prezentului alineat în cazul în care capacitatea lor este sub pragul aplicabil în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) sau al articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943.

Art. 44: Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor în temeiul Directivei 2003/96/CE
(1)Schemele de ajutoare sub forma unor reduceri ale taxelor care îndeplinesc condiţiile Directivei 2003/96/CE sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Beneficiarii reducerii fiscale sunt selectaţi pe baza unor criterii transparente şi obiective.
(3)Beneficiarii reducerii fiscale plătesc cel puţin nivelul minim de impozitare prevăzut în anexa I la Directiva 2003/96/CE, cu excepţia reducerilor:
a)acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/96/CE, pentru produsele impozabile utilizate sub control fiscal în domeniul proiectelor-pilot pentru dezvoltarea tehnologică a unor produse mai ecologice sau în legătură cu combustibilii din resurse regenerabile;
b)acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (b) prima, a doua, a patra şi a cincea liniuţă din Directiva 2003/96/CE, pentru energia electrică: (i) de origine solară, eoliană sau geotermală sau obţinută pe baza energiei valurilor sau a mareelor; (ii) de origine hidraulică produsă în instalaţii hidroelectrice; (iii) generată de metanul emis de minele de cărbune abandonate; şi (iv) generată de pile de combustie;
c)acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (b) a treia liniuţă din Directiva 2003/96/CE, pentru energia electrică produsă din biomasă sau din produse obţinute din biomasă, în măsura în care biomasa respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele de punere în aplicare sau delegate ale acesteia;
d)acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2003/96/CE, pentru electricitatea produsă din producerea combinată de energie termică şi electrică, cu condiţia ca cogenerarea de către generatoarele combinate să fie cogenerare de înaltă eficienţă, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE;
e)acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (l) din Directiva 2003/96/CE, pentru produsele încadrate la codul NC 2705 utilizate pentru încălzire;
f)acordate în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2003/96/CE.
(4)Schemele de ajutoare sub formă de reduceri fiscale se pot baza fie pe o reducere a ratei taxei aplicabile, fie pe achitarea unei compensaţii cu valoare fixă, fie pe o combinaţie a acestor mecanisme.
(5)Reducerile fiscale acordate în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2003/96/CE sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia şi sunt obţinute din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.
Art. 44a: Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale
(1)Schemele de ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I. Prezentul articol nu se aplică reducerilor de taxe sau impozite aplicate produselor energetice şi energiei electrice, definite la articolul 2 din Directiva 2003/96/CE.
(2)Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale sunt compatibile numai în cazul în care reducerea permite atingerea unui nivel mai ridicat de protecţie a mediului prin includerea în domeniul de aplicare al taxei de mediu a întreprinderilor care nu ar fi în măsură să îşi desfăşoare activităţile economice fără reducerea respectivă.
(3)Sunt eligibile pentru ajutor numai întreprinderile care nu ar fi în măsură să îşi desfăşoare activităţile economice fără reducerea respectivă. În sensul prezentului articol, se consideră că acest lucru este valabil pentru întreprinderile ale căror costuri de producţie ar creşte substanţial ca urmare a taxei de mediu fiscale sau parafiscale fără reducere şi care nu sunt în măsură să transfere această creştere asupra clienţilor. Creşterea costurilor de producţie se calculează ca pondere din valoarea adăugată brută pentru fiecare sector sau categorie de beneficiari.
(4)Beneficiarii trebuie să fie selectaţi pe baza unor criterii transparente, nediscriminatorii şi obiective. Ajutoarele se acordă în acelaşi mod tuturor întreprinderilor eligibile care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sector de activitate economică şi care se află într-o situaţie de fapt identică sau similară în ceea ce priveşte obiectivele măsurii de ajutor.
(5)Echivalentul subvenţie brută al ajutorului nu depăşeşte 80 % din cota nominală a taxei sau a impozitului.
(6)Schemele de ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale se pot baza pe o reducere a ratei de impozitare aplicabile, pe plata unei compensaţii cu valoare fixă sau pe o combinaţie a acestor mecanisme.

Art. 45: Ajutoarele pentru investiţii destinate remedierii daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale şi a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversităţii şi punerii în aplicare a unor soluţii bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora
(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate remedierii daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale şi a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversităţii şi punerii în aplicare a unor soluţii bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele care fac obiectul prezentului articol pot fi acordate pentru următoarele activităţi:
a)remedierea daunelor aduse mediului, inclusiv a daunelor aduse calităţii solului, a apelor de suprafaţă sau subterane sau a mediului marin;
b)reabilitarea habitatelor naturale şi a ecosistemelor dintr-o stare degradată;
c)protejarea sau refacerea biodiversităţii sau a ecosistemelor în scopul de a contribui la atingerea unei stări bune a ecosistemelor sau la protejarea ecosistemelor care sunt deja în stare bună;
d)punerea în aplicare a unor soluţii bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora.
(3)Prezentul articol nu se aplică ajutoarelor destinate reparării pagubelor provocate de dezastre naturale, cum ar fi cutremure, avalanşe, alunecări de teren, inundaţii, tornade, uragane, erupţii vulcanice şi incendii de vegetaţie de origine naturală.
(4)De asemenea, prezentul articol nu se aplică ajutoarelor pentru remediere sau reabilitare ca urmare a închiderii centralelor electrice şi a operaţiunilor miniere sau de extracţie.
(5)Fără a aduce atingere Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (*46) şi altor norme relevante ale Uniunii privind răspunderea pentru daune aduse mediului, în cazul în care este identificată entitatea sau întreprinderea răspunzătoare pentru daunele aduse mediului în temeiul legislaţiei aplicabile în fiecare stat membru, entitatea sau întreprinderea respectivă trebuie să finanţeze lucrările necesare pentru prevenirea şi corectarea degradării şi contaminării mediului, în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", fără a se acorda vreun ajutor pentru lucrările pe care entitatea sau întreprinderea ar fi obligată să le desfăşoare conform legii. Statul membru trebuie să ia toate măsurile necesare, inclusiv acţiuni în justiţie, pentru a identifica entitatea sau întreprinderea responsabilă de provocarea daunelor aduse mediului şi pentru a-i impune să suporte costurile aferente. În cazul în care entitatea sau întreprinderea responsabilă în temeiul legislaţiei aplicabile nu poate fi identificată sau obligată să suporte costurile de reparare a daunelor aduse mediului pe care le-a cauzat, în special deoarece întreprinderea responsabilă a încetat să existe din punct de vedere juridic şi nicio altă întreprindere nu poate fi considerată succesorul său legal sau economic, sau în cazul în care nu există o garanţie financiară suficientă pentru a acoperi costurile de remediere, se poate acorda ajutor pentru sprijinirea lucrărilor de remediere sau de reabilitare. Nu se acordă ajutoare pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii menţionate la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (*47). Ajutorul poate fi acordat în temeiul prezentului articol pentru a acoperi costurile suplimentare necesare pentru a extinde domeniul de aplicare sau scopul măsurilor respective, dincolo de obligaţiile legale prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE.
(*46)Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).
(*47)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(6)Pentru investiţiile destinate remedierii daunelor aduse mediului sau reabilitării habitatelor naturale şi a ecosistemelor, costurile eligibile sunt costurile suportate pentru lucrările de remediere sau reabilitare, minus creşterea valorii terenului sau proprietăţii.
(7)Creşterea valorii terenului sau proprietăţii ca urmare a remedierii sau reabilitării se evaluează de un expert calificat independent.
(8)Pentru investiţii în protejarea sau refacerea biodiversităţii şi în punerea în aplicare a unor soluţii bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora, costurile eligibile sunt costurile totale ale lucrărilor care au ca rezultat contribuţia la protejarea sau refacerea biodiversităţii ori la punerea în aplicare a soluţiilor bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora.
(9)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească:
a)100 % din costurile eligibile pentru investiţii în remedierea daunelor aduse mediului sau în reabilitarea habitatelor naturale şi a ecosistemelor;
b)70 % din costurile eligibile pentru investiţii în protejarea sau refacerea biodiversităţii şi în soluţii bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora.
(10)Intensitatea ajutorului pentru investiţii în protejarea sau refacerea biodiversităţii şi în punerea în aplicare a soluţiilor bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea acestora poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici şi cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.

Art. 46: Ajutoarele pentru investiţii în favoarea sistemelor de termoficare şi/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic
(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate construirii, extinderii sau modernizării sistemelor de termoficare şi/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic, care includ construirea, extinderea sau modernizarea instalaţiilor de încălzire sau răcire şi/sau a soluţiilor de stocare a energiei termice şi/sau a reţelei de distribuţie, sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele se acordă numai pentru construirea, extinderea sau modernizarea sistemelor de termoficare şi/sau răcire centralizată care sunt sau urmează să devină eficiente din punct de vedere energetic, în sensul definiţiei prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE. În cazul în care sistemul nu devine încă pe deplin eficient din punct de vedere energetic ca urmare a lucrărilor la reţeaua de distribuţie care beneficiază de ajutor, modernizările suplimentare necesare pentru a îndeplini condiţiile de încadrare în definiţia sistemului de termoficare şi/sau răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic încep, pentru instalaţiile de încălzire şi/sau de răcire care fac obiectul ajutorului, în termen de 3 ani de la demararea lucrărilor la reţeaua de distribuţie care beneficiază de ajutor.
(3)Se pot acorda ajutoare pentru producţia de energie pe bază de surse regenerabile, inclusiv pompe de căldură în conformitate cu anexa VII la Directiva (UE) 2018/2001, căldură reziduală sau cogenerare de înaltă eficienţă, precum şi soluţii de stocare a energiei termice. Ajutoarele pentru producţia de energie pe bază de deşeuri se pot baza fie pe deşeuri care corespund definiţiei surselor regenerabile de energie, fie pe deşeuri utilizate pentru alimentarea instalaţiilor care corespund definiţiei cogenerării de înaltă eficienţă. Deşeurile utilizate drept combustibil pentru producţie nu trebuie să eludeze principiul ierarhiei deşeurilor, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE.
(4)Nu se acordă ajutoare pentru construirea sau modernizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice pe bază de combustibili fosili, exceptând gazele naturale. Ajutoarele pentru construirea sau modernizarea instalaţiilor de producţie pe bază de gaze naturale pot fi acordate numai în cazul în care respectarea obiectivelor climatice pentru 2030 şi 2050 este asigurată în conformitate cu secţiunea 4.30 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.
(5)Ajutoarele pentru modernizarea reţelelor de stocare şi distribuţie care transportă căldură şi frig produse pe bază de combustibili fosili pot fi acordate numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:
a)reţeaua de distribuţie este sau devine adecvată pentru transportul căldurii sau frigului produse din surse regenerabile de energie şi/sau căldură reziduală;
b)modernizarea nu conduce la o creştere a producţiei de energie din combustibili fosili, exceptând gazele naturale. În cazul modernizării unei capacităţi de stocare sau a unei reţele de distribuţie a căldurii şi frigului produse pe bază de gaze naturale, în măsura în care modernizarea are ca rezultat o creştere a producţiei de energie din gaze naturale, instalaţiile de producţie respective trebuie să respecte obiectivele climatice pentru 2030 şi 2050, în conformitate cu secţiunea 4.31 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.
(6)Costurile eligibile sunt costurile de investiţii legate de construirea sau modernizarea unui sistem de termoficare şi/sau de răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic.
(7)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte 30 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici şi cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.
(8)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale pentru investiţiile care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, căldură reziduală sau o combinaţie a celor două, inclusiv cogenerarea din surse regenerabile.
(9)Ca alternativă la alineatul (7), intensitatea ajutorului poate ajunge până la 100 % din deficitul de finanţare. Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor. Această condiţie este îndeplinită dacă ajutorul corespunde deficitului de finanţare definit la articolul 2 punctul 118. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurenţială, deoarece aceasta din urmă oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potenţialilor beneficiari.

Art. 47: Ajutoarele pentru investiţii destinate utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirii tranziţiei către o economie circulară
(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate utilizării eficiente a resurselor şi economiei circulare sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele se acordă pentru următoarele tipuri de investiţii:
a)investiţii care îmbunătăţesc utilizarea eficientă a resurselor prin una sau ambele metode care urmează:
(i)o reducere netă a resurselor consumate pentru a obţine acelaşi volum al producţiei, comparativ cu un proces de producţie preexistent utilizat de beneficiar sau cu proiecte sau activităţi alternative enumerate la alineatul (7). Resursele consumate includ toate resursele materiale consumate, cu excepţia energiei, iar reducerea se determină prin măsurarea sau estimarea consumului înainte şi după punerea în aplicare a măsurii de ajutor, luând în considerare orice ajustare în funcţie de condiţiile externe care ar putea afecta consumul de resurse;
(ii)înlocuirea materiilor prime principale cu materii prime secundare (reutilizate sau recuperate, inclusiv reciclate);
b)investiţii pentru prevenirea şi reducerea generării de deşeuri, pregătirea în vederea reutilizării, decontaminarea şi reciclarea deşeurilor generate de beneficiar sau investiţii pentru pregătirea în vederea reutilizării, decontaminarea şi reciclarea deşeurilor generate de terţi şi care altfel ar fi neutilizate, eliminate sau tratate pe baza unei operaţiuni de tratare situate mai jos în ierarhia deşeurilor menţionată la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE sau într-un mod mai puţin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor sau ar conduce la o calitate mai scăzută a rezultatelor reciclării;
c)investiţii pentru colectarea, sortarea, decontaminarea, pretratarea şi tratarea altor produse, materiale sau substanţe generate de beneficiar sau de terţi şi care altfel ar fi neutilizate sau utilizate într-un mod mai puţin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor;
d)investiţii privind colectarea separată şi sortarea deşeurilor în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.
(3)Ajutoarele pentru operaţiunile de eliminare a deşeurilor şi de recuperare a deşeurilor în vederea producerii de energie nu sunt exceptate în temeiul prezentului articol de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.
(4)Ajutoarele nu scutesc întreprinderile care generează deşeuri de orice costuri sau obligaţii legate de tratarea deşeurilor pentru care sunt responsabile în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, inclusiv în cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor, sau de costuri care ar trebui considerate costuri normale pentru o întreprindere.
(5)Ajutorul nu trebuie să stimuleze producţia de deşeuri sau creşterea utilizării resurselor.
(6)Investiţiile legate de tehnologiile care constituie o practică comercială stabilită deja rentabilă în ansamblul Uniunii nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.
(7)Costurile eligibile sunt costurile suplimentare ale investiţiei, calculate prin raportarea costurilor totale de investiţie ale proiectului la cele ale unui proiect sau ale unei activităţi mai puţin ecologice care sunt una dintre următoarele:
a)un scenariu contrafactual constând într-o investiţie comparabilă care ar fi realizată în mod credibil într-un proces de producţie nou sau preexistent fără ajutor şi care nu atinge acelaşi nivel de eficienţă a utilizării resurselor;
b)un scenariu contrafactual care constă în tratarea deşeurilor pe baza unei operaţiuni de tratare situate mai jos în ierarhia deşeurilor menţionată la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE sau tratarea deşeurilor, a altor produse, materiale sau substanţe într-un mod mai puţin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor;
c)un scenariu contrafactual care constă într-o investiţie comparabilă într-un proces de producţie convenţional care utilizează materii prime primare sau materii prime, dacă produsul secundar obţinut (reutilizat sau recuperat) este substituibil din punct de vedere tehnic şi economic cu produsul primar.
În toate situaţiile enumerate la primul paragraf literele (a) şi (c), scenariul contrafactual corespunde unei investiţii cu o capacitate de producţie şi o durată de viaţă comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerinţelor legale, a condiţiilor de piaţă şi a stimulentelor.
În cazul în care investiţia constă în instalarea unei componente suplimentare la o instalaţie deja existentă, pentru care nu există un echivalent mai puţin ecologic, sau în cazul în care solicitantul ajutorului poate demonstra că nu ar avea loc nicio investiţie în absenţa ajutorului, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiţiei.
(8)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte 40 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici şi cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.
(9)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale pentru investiţiile situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat şi cu 5 puncte procentuale pentru investiţiile situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.
(10)Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate şi sunt în vigoare. Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare, cu condiţia ca investiţia să fie pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.

Art. 48: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructura energetică
(1)Ajutoarele pentru investiţii destinate construirii sau modernizării infrastructurii energetice sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat ajutoarele pentru infrastructura energetică care, în conformitate cu legislaţia privind piaţa internă a energiei, sunt exceptate parţial sau integral de la reglementările privind accesul terţilor sau cele privind tarifele.
(3)Ajutoarele pentru investiţii în proiecte privind depozitarea energiei electrice şi a gazului nu sunt exceptate de la obligaţia de notificare în temeiul prezentului articol.
(4)Ajutoarele pentru infrastructura de gaze naturale sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în cazul în care infrastructura în cauză este destinată utilizării pentru hidrogen şi/sau gaze regenerabile sau este utilizată pentru transportul hidrogenului şi al gazelor regenerabile în proporţie de peste 50 %.
(5)Costurile eligibile sunt costurile totale de investiţii.
(6)Intensitatea ajutorului poate ajunge până la 100 % din deficitul de finanţare. Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activităţii care beneficiază de ajutor. Această condiţie este îndeplinită dacă ajutorul corespunde deficitului de finanţare definit la articolul 2 punctul 118. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurenţială, deoarece aceasta oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potenţialilor beneficiari.

Art. 49: Ajutoarele pentru studii şi servicii de consultanţă în domeniul protecţiei mediului şi al energiei
(1)Ajutoarele pentru studii sau servicii de consultanţă, inclusiv audituri energetice, legate direct de investiţiile eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei secţiuni sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3), cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)În cazul în care întregul studiu sau serviciu de consultanţă se referă la investiţii eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei secţiuni, costurile eligibile sunt costurile aferente studiului sau serviciului de consultanţă. În cazul în care numai o parte a studiului sau a serviciului de consultanţă se referă la investiţii eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei secţiuni, costurile eligibile sunt costurile aferente părţii studiului sau serviciului de consultanţă destinat investiţiilor respective.
(21)Ajutoarele sunt acordate indiferent dacă constatările studiului sau ale serviciului de consultanţă sunt urmate de o investiţie eligibilă pentru ajutor în temeiul prezentei secţiuni.
(3)Intensitatea ajutorului nu depăşeşte 60 % din costurile eligibile.
(4)Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale pentru studiile sau serviciile de consultanţă efectuate în numele întreprinderilor mici şi cu 10 puncte procentuale pentru studiile sau serviciile de consultanţă efectuate în numele întreprinderilor mijlocii.
(5)Nu se acordă ajutoare pentru auditurile energetice efectuate în scopul conformării cu Directiva 2012/27/UE, cu excepţia cazului în care auditul energetic este efectuat în plus faţă de auditul energetic obligatoriu în temeiul directivei respective.

Art. 50: Schemele de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale
(1)Schemele de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de cutremure, de avalanşe, de alunecări de teren, de inundaţii, de tornade, de uragane, de erupţii vulcanice şi de incendii necontrolate de origine naturală sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele se acordă sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:
a)autorităţile publice competente ale unui stat membru au recunoscut oficial natura evenimentului ca fiind un dezastru natural; şi
b)există o legătură de cauzalitate directă între dezastrul natural şi pagubele suferite de întreprinderea afectată.
(3)Schemele de ajutoare legate de un anumit dezastru natural trebuie introduse în termen de trei ani de la producerea evenimentului. Ajutoarele bazate pe acest tip de schemă se acordă în termen de patru ani de la producerea evenimentului.
(4)Costurile care decurg din daunele suferite ca urmare directă a dezastrelor naturale, astfel cum au fost evaluate de un expert independent recunoscut de autoritatea naţională competentă sau de o societate de asigurări reprezintă costurile eligibile. Printre aceste daune se pot număra pagubele materiale suferite de active, de exemplu clădirile, echipamentele, utilajele sau stocurile, precum şi pierderile de venituri din cauza suspendării totale sau parţiale a activităţii pentru o perioadă de maximum şase luni de la producerea dezastrului. Calcularea pagubelor materiale se bazează pe costurile reparaţiei sau pe valoarea economică pe care a avut-o activul afectat înainte de dezastru. Această valoare nu depăşeşte costul reparaţiei sau scăderea valorii echitabile de piaţă provocată de dezastru, adică diferenţa dintre valoarea bunului respectiv imediat înainte şi imediat după producerea dezastrului. Pierderile de venituri se calculează pe baza datelor financiare ale întreprinderii afectate [câştigurile înainte de dobânzi şi impozite (EBIT), costurile de amortizare şi costurile cu forţa de muncă legate exclusiv de unitatea afectată de dezastrul natural], prin compararea datelor financiare corespunzătoare perioadei de şase luni de după producerea dezastrului cu media pe un număr de trei ani aleşi dintre cei cinci ani care au precedat dezastrului (excluzându-se cei doi ani care prezintă rezultatul financiar cel mai bun şi rezultatul financiar cel mai slab) şi se calculează pentru aceeaşi perioadă de şase luni a anului. Daunele se calculează la nivelul beneficiarului individual.
(5)Ajutoarele şi orice alte plăţi primite pentru a compensa daunele, inclusiv plăţile în baza poliţelor de asigurare, nu trebuie să depăşească 100 % din costurile eligibile.
Art. 51: Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenţilor din regiunile îndepărtate
(1)Ajutoarele pentru transportul aerian şi maritim de călători sunt compatibile cu piaţa internă în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (a) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute în prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Întregul ajutor este în beneficiul consumatorilor finali care îşi au reşedinţa obişnuită într-o regiune îndepărtată.
(3)Ajutorul se acordă pentru transportul de călători pe o rută care leagă un aeroport sau un port situat într-o regiune îndepărtată de un alt aeroport sau port din Spaţiul Economic European.
(4)Ajutorul se acordă fără discriminare în ceea ce priveşte identitatea transportatorului sau tipul de servicii şi fără restricţii în ceea ce priveşte ruta exactă către sau dinspre regiunea îndepărtată.
(5)Costurile eligibile sunt preţul unui bilet dus-întors dinspre sau către regiunea îndepărtată, inclusiv toate taxele şi comisioanele facturate consumatorului de către transportator.
(6)Intensitatea ajutorului nu trebuie să depăşească 100 % din costurile eligibile.
Art. 52: Ajutoarele pentru reţelele fixe în bandă largă
(1)Ajutoarele pentru implementarea unei reţele fixe în bandă largă sunt compatibile cu piaţa internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării şi exploatării unei reţele fixe în bandă largă. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabileşte pe baza unui proces de selecţie concurenţial, astfel cum se prevede la alineatul (6) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiţie în conformitate cu alineatul (6) litera (b) fără să existe un proces de selecţie concurenţial, cuantumul ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul normal din exploatare al investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, şi este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecţia rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor şi veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viaţă economică a investiţiei.
(3)Sunt eligibile următoarele tipuri alternative de investiţii:
a)implementarea unei reţele fixe în bandă largă pentru a conecta gospodăriile şi actorii socioeconomici în zonele în care nu există o reţea care să ofere o viteză de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf (viteză-prag) sau în care o astfel de reţea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere şi consultare publică în conformitate cu alineatul (4);
b)implementarea unei reţele fixe în bandă largă pentru a conecta actorii socioeconomici în zonele în care există doar o singură reţea care oferă o viteză de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf, dar mai mică de 300 Mbps în condiţii de oră de vârf (viteză-prag) sau în care o astfel de reţea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere şi consultare publică în conformitate cu alineatul (5).
(4)Zonele în care există cel puţin o reţea care poate fi modernizată pentru a asigura o viteză de descărcare de cel puţin 1 Gbps în condiţii de oră de vârf nu sunt eligibile pentru intervenţii în temeiul alineatului (3) literele (a) şi (b). Se consideră că o reţea poate fi modernizată pentru a asigura o viteză de descărcare de cel puţin 1 Gbps în condiţii de oră de vârf dacă poate asigura această viteză cu o investiţie marginală, cum ar fi modernizarea echipamentelor active, fără investiţii semnificative în infrastructura în bandă largă.
(5)Cartografierea şi consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe în mod cumulativ:
a)cartografierea trebuie să identifice zonele geografice ţintă planificate a fi acoperite de intervenţia statului şi să ia în considerare toate reţelele fixe în bandă largă existente. Cartografierea se efectuează:
(i)pentru reţelele fixe prin cablu, la nivel de adresă pe baza locaţiilor deservite;
(ii)pentru reţelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locaţiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100x100 de metri.
În cazul în care instalarea unei reţele include, în acelaşi timp, instalarea unei reţele de acces şi o instalare limitată a reţelei auxiliare de backhaul necesare pentru a permite funcţionarea reţelei de acces, nu este necesară o cartografiere a reţelelor backhaul.
Toate elementele metodologiei şi criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-ţintă trebuie să fie puse la dispoziţia publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;
b)consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenţiei planificate a statului şi a listei zonelor geografice ţintă identificate în cadrul exerciţiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Aceste informaţii trebuie să fie puse la dispoziţie pe un site internet accesibil publicului la nivel regional şi naţional. Consultarea publică invită părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la intervenţia planificată a statului şi să transmită informaţii fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la reţelele lor care furnizează vitezele-prag stabilite la alineatul (3), reţele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în zona-ţintă în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.
(6)Intervenţia trebuie să aducă o îmbunătăţire semnificativă (schimbare radicală) în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere şi consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (5). Reţelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanţă similară cu cea din planul de reţea finanţată de stat în zonele ţintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenţiei subvenţionate, se realizează o investiţie nouă semnificativă în reţeaua în bandă largă, iar reţeaua subvenţionată aduce capacităţi noi semnificative pe piaţă în ceea ce priveşte disponibilitatea, capacitatea, viteza şi concurenţa serviciilor în bandă largă, în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenţia include investiţii de peste 70 % în infrastructura în bandă largă. În orice caz, o intervenţie eligibilă, astfel cum se prevede la alineatul (3), trebuie să conducă cel puţin la următoarele îmbunătăţiri:
a)pentru intervenţiile în temeiul alineatului (3) litera (a), reţeaua finanţată de stat trebuie cel puţin să tripleze viteza de descărcare în comparaţie cu reţelele existente (viteza-ţintă);
b)pentru intervenţiile prevăzute în temeiul alineatului (3) litera (b), reţeaua finanţată de stat trebuie cel puţin să tripleze viteza de descărcare în comparaţie cu reţelele existente şi să asigure o viteză de descărcare de cel puţin 1 Gbps în condiţii de oră de vârf (viteza-ţintă).
(7)Ajutoarele se acordă după cum urmează:
a)ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecţie concurenţiale deschise, transparente şi nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;
b)atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecţie concurenţială unei autorităţi publice pentru a implementa şi pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entităţi interne, o reţea fixă în bandă largă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează reţeaua subvenţionată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat să construiască sau să exploateze reţeaua se alocă printr-o procedură de selecţie concurenţială deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
(8)Reţeaua subvenţionată oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiţii echitabile şi nediscriminatorii. Prin derogare, intervenţiile eligibile în temeiul alineatului (3) litera (a) pot oferi o degrupare virtuală în locul degrupării fizice dacă produsul de acces bazat pe degruparea virtuală este aprobat în prealabil de autoritatea naţională de reglementare sau de o altă autoritate competentă. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la începerea exploatării reţelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viaţă a elementelor în cauză. Accesul bazat pe degruparea virtuală trebuie acordat pentru o perioadă de timp egală cu durata de viaţă a infrastructurii pentru care degruparea virtuală este un substitut. Aceleaşi condiţii de acces se aplică întregii reţele, inclusiv părţilor reţelei în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligaţiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce priveşte deţinerea proprietăţii, gestionarea sau exploatarea reţelei. Reţeaua asigură accesul pentru cel puţin trei solicitanţi de acces şi pune la dispoziţia solicitanţilor de acces cel puţin 50 % din capacitate. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv şi pentru a permite solicitanţilor de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părţi ale reţelei care nu au fost finanţate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanţează numai infrastructura în bandă largă.
(9)Preţul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referinţă şi principii de stabilire a preţurilor:
a)preţurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile şi mai competitive din respectivul stat membru;
b)preţurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea naţională de reglementare pentru pieţele şi serviciile în cauză; sau
c)orientarea în funcţie de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.
Fără a aduce atingere competenţelor care îi revin autorităţii naţionale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea naţională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii şi condiţiile de acces, inclusiv cu privire la preţuri, precum şi cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
(10)Statele membre instituie un mecanism de monitorizare şi de recuperare pentru cazurile în care valoarea ajutorului acordat proiectului depăşeşte 10 milioane EUR.
(11)Pentru a se asigura că ajutorul rămâne proporţional şi nu conduce la supracompensare sau la subvenţionarea încrucişată a unor activităţi pentru care nu s-a acordat ajutor, beneficiarul ajutorului trebuie să asigure separarea contabilă a fondurilor utilizate pentru construirea şi exploatarea reţelei finanţate de stat de alte fonduri aflate la dispoziţia sa.

Art. 52a: Ajutoarele pentru reţelele mobile 4G şi 5G
(1)Ajutoarele pentru reţelele mobile 4G şi 5G sunt compatibile cu piaţa internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării şi exploatării componentelor pasive şi active ale unei reţele mobile. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabileşte pe baza unui proces de selecţie concurenţial, astfel cum se prevede la alineatul (7) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiţie în conformitate cu alineatul (7) litera (b) fără să existe un proces de selecţie concurenţial, cuantumul ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul normal din exploatare al investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, şi este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecţia rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor şi veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viaţă economică a investiţiei.
(3)Implementarea reţelei mobile 5G se realizează în zone în care nu există reţele mobile 4G şi nici reţele mobile 5G existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant. Implementarea reţelei mobile 4G se realizează în zone în care nu există reţele mobile 3G, 4G sau 5G sau în care nu este planificat în mod credibil să se implementeze astfel de reţele în orizontul de timp relevant. Aceste cerinţe se verifică prin cartografiere şi consultare publică în conformitate cu alineatul (4).
(4)Cartografierea şi consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe în mod cumulativ:
a)cartografierea identifică în mod clar zonele geografice ţintă planificate să facă obiectul intervenţiei statului şi ia în considerare toate reţelele mobile existente. Cartografierea se efectuează pe baza unor grile de maximum 100 x 100 de metri. Toate elementele metodologiei şi criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-ţintă trebuie să fie puse la dispoziţia publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;
În cazul în care instalarea unei reţele include, în acelaşi timp, instalarea unei reţele de acces şi o instalare limitată a reţelei auxiliare de backhaul necesare pentru a permite funcţionarea reţelei de acces, nu este necesară o cartografiere separată a reţelelor backhaul;
b)consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenţiei planificate a statului şi a listei zonelor geografice ţintă identificate în cadrul exerciţiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Aceste informaţii trebuie să fie puse la dispoziţie pe un site internet accesibil publicului la nivel regional şi naţional. Consultarea publică invită părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la intervenţia planificată a statului şi să transmită informaţii fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la reţelele lor mobile cu caracteristicile stabilite la alineatul (3), reţele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în zona-ţintă în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.
(5)Infrastructura care beneficiază de ajutor nu este luată în considerare pentru îndeplinirea obligaţiilor de acoperire ale operatorilor de reţele mobile care decurg din condiţiile aplicabile drepturilor de utilizare a spectrului 4G şi 5G.
(6)Intervenţia aduce o îmbunătăţire semnificativă (schimbare radicală) în comparaţie cu reţelele mobile existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere şi consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (4). Reţelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanţă similară cu cea din planul de reţea finanţată de stat în zonele ţintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenţiei subvenţionate, se realizează o investiţie nouă semnificativă în reţeaua mobilă şi reţeaua subvenţionată aduce capacităţi noi semnificative pe piaţă în ceea ce priveşte disponibilitatea, capacitatea, viteza şi concurenţa serviciilor mobile, în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenţia include investiţii de peste 50 % în infrastructura în bandă largă.
(7)Ajutoarele se acordă după cum urmează:
a)ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecţie concurenţiale deschise, transparente şi nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;
b)atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecţie concurenţială unei autorităţi publice pentru a implementa şi pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entităţi interne, o reţea mobilă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează reţeaua subvenţionată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat să construiască sau să exploateze reţeaua se alocă printr-un proces de selecţie concurenţial deschis, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
(8)Exploatarea reţelei subvenţionate oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiţii echitabile şi nediscriminatorii. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la începerea exploatării reţelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viaţă a elementelor în cauză. Aceleaşi condiţii de acces se aplică întregii reţele, inclusiv părţilor unei astfel de reţele în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligaţiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce priveşte deţinerea proprietăţii, gestionarea sau exploatarea reţelei. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv şi pentru a permite solicitanţilor de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părţi ale reţelei care nu au fost finanţate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanţează numai infrastructura în bandă largă.
(9)Preţul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre criteriile de referinţă şi principiile de stabilire a preţurilor următoare:
a)preţurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile şi mai competitive din respectivul stat membru;
b)preţurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea naţională de reglementare pentru pieţele şi serviciile în cauză;
c)orientarea în funcţie de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.
Fără a aduce atingere competenţelor care îi revin autorităţii naţionale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea naţională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii şi condiţiile de acces, inclusiv cu privire la preţuri, precum şi cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
(10)Statele membre instituie un mecanism de monitorizare şi de recuperare pentru cazurile în care valoarea ajutorului acordat proiectului depăşeşte 10 milioane EUR.
(11)Utilizarea reţelei mobile 4G sau 5G finanţate de stat pentru a furniza servicii de acces fără fir fixe este permisă numai în zonele în care nu există o reţea care să ofere viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf sau în care o astfel de reţea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:
a)cartografierea şi exerciţiul de consultare publică ţin seama de reţelele fixe în bandă largă existente sau planificate în mod credibil, determinate în conformitate cu articolul 52 alineatul (4);
b)reţeaua de acces fără fir fixă 4G sau 5G care beneficiază de ajutor trebuie cel puţin să tripleze viteza de descărcare în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil (viteza-ţintă) în conformitate cu articolul 52 alineatul (5).
(12)Pentru a se asigura că ajutorul rămâne proporţional şi nu conduce la supracompensare sau la subvenţionarea încrucişată a unor activităţi pentru care nu s-a acordat ajutor, beneficiarul ajutorului asigură separarea contabilă a fondurilor utilizate pentru construirea şi exploatarea reţelei finanţate de stat de alte fonduri aflate la dispoziţia sa.

Art. 52b: Ajutoarele pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană
(1)Ajutoarele pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în temeiul regulamentului menţionat sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Proiectele trebuie să respecte condiţiile generale de compatibilitate cumulative prevăzute la alineatul (3). În plus, acestea trebuie să se încadreze într-una dintre categoriile de proiecte eligibile prevăzute la alineatul (4) şi să îndeplinească toate condiţiile specifice de compatibilitate pentru categoria relevantă prevăzută la alineatul menţionat. Numai proiectele care se referă exclusiv la elementele şi la entităţile specificate în cadrul fiecărei categorii relevante la alineatul (4) se încadrează în domeniul de aplicare al exceptării prevăzute la alineatul (1).
(3)Condiţiile generale de compatibilitate cumulative sunt următoarele:
a)beneficiarul trebuie să asigure o contribuţie financiară de cel puţin 25 % din costurile eligibile, fie din resurse proprii, fie prin finanţare externă, sub o formă care să nu conţină niciun sprijin financiar public. În cazul în care contribuţia de 25 % a beneficiarului este furnizată prin finanţare externă prin intermediul unei platforme de investiţii care combină diferite surse de finanţare, condiţia ca finanţarea externă să nu conţină niciun sprijin financiar public prevăzută în teza anterioară se înlocuieşte cu cerinţa ca, în cadrul platformei, ponderea investiţiilor private să fie de cel puţin 30 %;
b)sunt eligibile să beneficieze de ajutor numai costurile de investiţie eligibile în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 pentru implementarea infrastructurii;
c)proiectul trebuie să fie selectat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1153 în unul dintre următoarele moduri:
(i)de către un intermediar financiar independent numit de Comisie pe baza orientărilor stabilite de comun acord în domeniul investiţiilor;
(ii)de către Comisie, printr-o procedură de ofertare concurenţială, bazată pe criterii clare, transparente şi nediscriminatorii;
(iii)de către experţi independenţi numiţi de Comisie.
d)proiectul trebuie să permită crearea de capacităţi de conectivitate care să nu se rezume la cerinţele aferente oricăror obligaţii legale existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului;
e)proiectul trebuie să le asigure terţilor un acces cu ridicata deschis, inclusiv degruparea în condiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii, în conformitate cu articolul 52 alineatele (7) şi (8) sau cu articolul 52a alineatele (8) şi (9), după caz.
(4)Categoriile de proiecte eligibile şi condiţiile specifice de compatibilitate cumulative aplicabile acestora sunt următoarele:
a)investiţiile în implementarea unei secţiuni transfrontaliere a unui coridor 5G de-a lungul unui coridor de transport identificat în orientările privind reţeaua transeuropeană de transport, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 (coridoarele TEN-T), care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative specifice:
(i)proiectul constă într-o secţiune transfrontalieră a unui coridor 5G care traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau traversează frontiera a cel puţin unui stat membru şi a cel puţin unei ţări din Spaţiul Economic European;
(ii)secţiunile transfrontaliere totale ale coridoarelor 5G situate într-un stat membru nu trebuie să reprezinte mai mult de 15 % din lungimea totală a coridoarelor 5G de-a lungul reţelei centrale transeuropene de transport din respectivul stat membru care nu fac obiectul niciunor obligaţii juridice existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului. În mod excepţional, dacă un stat membru sprijină implementarea coridoarelor 5G transfrontaliere de-a lungul reţelei transeuropene de transport globale, secţiunile transfrontaliere totale ale coridoarelor 5G situate în respectivul stat membru nu reprezintă mai mult de 15 % din lungimea totală a coridoarelor 5G de-a lungul reţelei transeuropene de transport globale din respectivul stat membru care nu fac obiectul niciunor obligaţii juridice existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului;
(iii)proiectul asigură o investiţie nouă semnificativă în reţeaua mobilă 5G care este adaptată pentru furnizarea de servicii de mobilitate conectată şi automatizată care să nu se rezume la investiţii marginale legate doar de modernizarea elementelor active ale reţelei;
(iv)proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
b)investiţiile în implementarea unei secţiuni transfrontaliere a unei reţele magistrale paneuropene care asigură o conectivitate de ordinul terabiţilor şi sprijină obiectivele întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanţă prin interconectarea anumitor instalaţii de calcul, instalaţii de supercalcul şi infrastructuri de date care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative specifice:
(i)proiectul implementează sau achiziţionează active în materie de conectivitate, inclusiv drepturi de utilizare irevocabile, fibră neagră sau echipamente, pentru construirea unei secţiuni transfrontaliere a unei reţele magistrale paneuropene care sprijină interconectarea, cu o conectivitate de la un capăt la altul nelimitată de minimum 1 Tbps, a cel puţin două instalaţii de calcul, instalaţii de supercalcul sau infrastructuri de date care: (1) sunt entităţi-gazdă ale întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanţă instituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului (*) sau sunt infrastructuri de cercetare şi alte infrastructuri de calcul şi de date care sprijină iniţiativele emblematice şi misiunile de cercetare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (**) şi în Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului care contribuie la obiectivele întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanţă; şi (2) care sunt situate în cel puţin două state membre sau în cel puţin un stat membru şi în cel puţin un membru al Spaţiului european de cercetare;
(*)Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanţă (JO L 252, 8.10.2018, p. 1).
(**)Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa şi de stabilire a normelor sale de participare şi de diseminare şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 şi (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).
(ii)proiectul asigură o investiţie nouă semnificativă în reţeaua magistrală care nu se rezumă la investiţii marginale, cum ar fi investiţiile legate de simple actualizări de software sau de licenţe;
(iii)cumpărarea activelor în materie de conectivitate se efectuează prin achiziţii publice şi
(iv)proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
c)investiţiile în implementarea unei secţiuni transfrontaliere a unei reţele magistrale care interconectează infrastructurile de cloud ale anumitor actori socioeconomici care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative specifice:
(i)proiectul interconectează infrastructurile de cloud ale actorilor socioeconomici care sunt administraţii publice ori entităţi publice sau private cărora li s-a încredinţat prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat;
(ii)proiectul constă într-o secţiune transfrontalieră a implementării unor noi reţele magistrale transfrontaliere sau în modernizarea semnificativă a unor astfel de reţele existente care (1) traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau (2) traversează frontiera dintre cel puţin un stat membru şi cel puţin o ţară din Spaţiul Economic European;
(iii)proiectul acoperă cel puţin doi actori socioeconomici eligibili în temeiul punctului (i), fiecare desfăşurându-şi activitatea într-un alt stat membru sau într-un stat membru şi într-o ţară din Spaţiul Economic European;
(iv)proiectul asigură o investiţie nouă semnificativă în reţeaua magistrală care nu se rezumă la investiţii marginale, cum ar fi investiţiile legate de simple actualizări de software sau de licenţe. Proiectul trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze simetrice de descărcare şi de încărcare cel puţin de ordinul multiplilor de 10 Gbps;
(v)proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
d)investiţiile în implementarea unei reţele prin cablu submarin care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative specifice:
(i)proiectul constă într-o secţiune transfrontalieră a unei reţele prin cablu submarin care (1) traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau (2) traversează frontiera dintre cel puţin un stat membru şi cel puţin o ţară din Spaţiul Economic European. Alternativ, entitatea care primeşte ajutorul trebuie să asigure doar furnizarea serviciilor cu ridicata, iar infrastructura care beneficiază de sprijin trebuie să amelioreze conectivitatea regiunilor ultraperiferice, a teritoriilor de peste mări sau a regiunilor insulare europene, chiar şi în cadrul unui singur stat membru;
(ii)proiectul nu trebuie să vizeze rute deservite deja de cel puţin două infrastructuri magistrale existente sau planificate în mod credibil;
(iii)proiectul asigură o investiţie nouă semnificativă în reţeaua prin cablu submarin, prin introducerea unui cablu submarin nou sau a unei conexiuni la un cablu submarin existent, care să remedieze probleme legate de duplicare şi să nu se rezume la investiţii marginale. Proiectul trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze simetrice de descărcare şi de încărcare de cel puţin 1 Gbps;
(iv)proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată.
Art. 52c: Vouchere pentru conectivitate
(1)Ajutoarele sub formă de vouchere pentru conectivitate acordate consumatorilor, pentru a facilita telemunca, educaţia online, serviciile de formare, sau cele acordate IMM-urilor sunt compatibile cu piaţa internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Durata unei scheme de vouchere nu poate depăşi 3 ani. Valabilitatea voucherelor pentru utilizatorii finali nu poate depăşi 2 ani.
(3)Sunt eligibile următoarele categorii de vouchere:
a)voucherele puse la dispoziţia consumatorilor şi IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu în bandă largă sau pentru modificarea abonamentului în curs la un serviciu care oferă viteze de descărcare de cel puţin 30 Mbps în condiţii de oră de vârf, cu condiţia ca toţi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice care asigură viteze de descărcare de cel puţin 30 Mbps în condiţii de oră de vârf să fie eligibili în cadrul schemei. Nu se acordă vouchere pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleaşi viteze ca şi vitezele deja disponibile în cadrul abonamentului în curs sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puţin 30 Mbps în condiţii de oră de vârf;
b)voucherele puse la dispoziţia IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu în bandă largă sau pentru modificarea abonamentului în curs la un serviciu care oferă viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf, cu condiţia ca toţi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice care asigură viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf să fie eligibili în cadrul schemei. Nu se acordă vouchere pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleaşi viteze ca şi vitezele deja disponibile în cadrul abonamentului în curs sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puţin 100 Mbps în condiţii de oră de vârf.
(4)Voucherele acoperă până la 50 % din costurile eligibile. Costurile eligibile sunt costul lunar al abonamentului, costurile standard de instalare şi echipamentul terminal necesar pentru ca utilizatorii finali să utilizeze serviciile în bandă largă cu vitezele specificate la alineatul (3). Costurile pentru cablajul intern şi instalarea limitată în proprietăţile private ale utilizatorilor finali sau în proprietatea publică în imediata apropiere a proprietăţilor private ale utilizatorilor finali sunt, de asemenea, eligibile în măsura în care sunt necesare şi auxiliare furnizării serviciului. Voucherul este plătit de autorităţile publice direct utilizatorilor finali sau direct furnizorului de servicii ales de utilizatorii finali.
(5)Nu se acordă vouchere pentru zonele în care nu există o reţea care să furnizeze serviciile eligibile menţionate la alineatul (3). Statele membre trebuie să efectueze o consultare publică prin publicarea principalelor caracteristici ale sistemului şi a listei zonelor geografice ţintă pe un site web accesibil publicului la nivel regional şi naţional. Consultarea publică invită părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la proiectul de măsură şi să transmită informaţii fundamentate cu privire la reţelele lor existente care pot să furnizeze în mod fiabil viteza specificată la alineatul (3). Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.
(6)Voucherele sunt neutre din punct de vedere tehnologic. Schemele asigură tratamentul egal al tuturor furnizorilor de servicii posibili şi le oferă utilizatorilor finali gama cea mai largă posibil de furnizori din care să aleagă, indiferent de tehnologiile utilizate. În acest scop, statul membru creează un registru online al tuturor furnizorilor de servicii eligibili sau să introducă o metodă alternativă echivalentă pentru a asigura deschiderea, transparenţa şi caracterul nediscriminatoriu al intervenţiei statului. Utilizatorii finali au posibilitatea de a consulta aceste informaţii cu privire la toate întreprinderile care sunt în măsură să furnizeze servicii eligibile. Toate întreprinderile capabile să furnizeze servicii eligibile au dreptul, la cerere, să fie incluse în registrul online sau în orice alt loc ales de statul membru.
(7)Pentru a reduce la minimum denaturările pieţei, statele membre efectuează o evaluare a pieţei, identificând furnizorii eligibili prezenţi în zonă şi colectând informaţii pentru calcularea cotei lor de piaţă, a gradului de utilizare a serviciilor eligibile şi a preţurilor acestora. Ajutoarele se acordă numai în cazul în care evaluarea pieţei stabileşte că schema este concepută într-un mod suficient de amplu pentru a nu aduce beneficii nejustificate unui număr limitat de furnizori şi că schema nu conduce la consolidarea puterii de piaţă (locale) a anumitor furnizori.
(8)Pentru a fi eligibil, atunci când un furnizor de servicii în bandă largă este integrat pe verticală şi are o cotă din piaţa vânzării cu amănuntul de peste 25 %, acesta trebuie să ofere, pe piaţa corespunzătoare de acces cu ridicata, produse de acces cu ridicata pe baza cărora orice solicitant de acces va putea furniza serviciile eligibile la viteza specificată la alineatul (3), în condiţii deschise, transparente şi nediscriminatorii.
Preţul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referinţă şi principii de stabilire a preţurilor:
a)preţurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile şi mai competitive din respectivul stat membru;
b)preţurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea naţională de reglementare pentru pieţele şi serviciile în cauză;
c)orientarea în funcţie de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.
Fără a aduce atingere competenţelor care îi revin autorităţii naţionale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea naţională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii şi condiţiile de acces, inclusiv cu privire la preţuri, precum şi cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
Art. 52d: Ajutoarele pentru reţele backhaul
(1)Ajutoarele pentru implementarea unei reţele backhaul sunt compatibile cu piaţa internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării şi exploatării unei reţele backhaul. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabileşte pe baza unui proces de selecţie concurenţial, astfel cum se prevede la alineatul (6) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiţie în conformitate cu alineatul (6) litera (b) fără să existe un proces de selecţie concurenţial, cuantumul ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul normal din exploatare al investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, şi este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecţia rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor şi veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viaţă economică a investiţiei.
(3)Implementarea reţelei backhaul se realizează în zone în care nu există o reţea backhaul bazată pe fibră sau pe alte tehnologii capabile să asigure acelaşi nivel de performanţă şi fiabilitate ca şi fibra existentă sau planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere şi consultare publică în conformitate cu alineatul (4).
(4)Cartografierea şi consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe în mod cumulativ:
a)cartografierea trebuie să identifice zonele-ţintă pentru intervenţia statului în ceea ce priveşte reţeaua backhaul şi ia în considerare toate reţelele backhaul existente. Toate elementele metodologiei şi criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-ţintă trebuie să fie puse la dispoziţia publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;
b)consultarea publică se efectuează de către autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenţiei planificate a statului şi a listei zonelor identificate în exerciţiul de cartografiere în conformitate cu litera (a). Aceste informaţii trebuie să fie puse la dispoziţie pe un site internet accesibil publicului la nivel regional şi naţional. Consultarea publică invită părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la intervenţia planificată a statului şi să transmită informaţii fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la reţelele backhaul care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.
(5)Intervenţia aduce o îmbunătăţire semnificativă (schimbare radicală) în comparaţie cu reţelele backhaul existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere şi consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (4). Reţelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanţă similară cu cea din planul de reţea finanţată de stat în zonele ţintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenţiei subvenţionate, se realizează o investiţie nouă semnificativă în reţeaua backhaul, iar reţeaua backhaul subvenţionată se bazează pe fibră sau pe alte tehnologii capabile să asigure acelaşi nivel de performanţă a fibrei, în comparaţie cu reţelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenţia trebuie să includă investiţii de peste 70 % în infrastructura în bandă largă.
(6)Ajutoarele se acordă după cum urmează:
a)ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecţie concurenţiale deschise, transparente şi nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;
b)atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecţie concurenţială unei autorităţi publice pentru a implementa şi pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entităţi interne, o reţea backhaul, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează reţeaua subvenţionată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat să construiască sau să exploateze reţeaua se alocă printr-o procedură de selecţie concurenţială deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achiziţiile publice şi cu respectarea principiului neutralităţii tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
(7)Exploatarea reţelei subvenţionate oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiţii echitabile şi nediscriminatorii, atât la reţelele fixe, cât şi la cele mobile. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puţin zece ani de la începerea exploatării reţelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viaţă a elementelor în cauză. Aceleaşi condiţii de acces se aplică întregii reţele, inclusiv părţilor reţelei în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligaţiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce priveşte deţinerea proprietăţii, gestionarea sau exploatarea reţelei. Reţeaua finanţată de stat acoperă toate reţelele fixe şi mobile din zonele-ţintă ale intervenţiei referitoare la reţeaua backhaul şi pune la dispoziţia solicitanţilor de acces cel puţin 50 % din capacitate. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv şi pentru a permite solicitanţilor de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părţi ale reţelei care nu au fost finanţate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanţează numai infrastructura în bandă largă.
(8)Preţul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referinţă şi principii de stabilire a preţurilor:
a)preţurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile, mai competitive, din respectivul stat membru;
b)preţurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea naţională de reglementare pentru pieţele şi serviciile în cauză; sau
c)orientarea în funcţie de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.
Fără a aduce atingere competenţelor care îi revin autorităţii naţionale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea naţională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii şi condiţiile de acces, inclusiv cu privire la preţuri, precum şi cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
(9)Statele membre instituie un mecanism de monitorizare şi de recuperare pentru cazurile în care valoarea ajutorului acordat proiectului depăşeşte 10 milioane EUR.
(10)Pentru a se asigura că ajutorul rămâne proporţional şi nu conduce la supracompensare sau la subvenţionarea încrucişată a unor activităţi pentru care nu s-a acordat ajutor, beneficiarul ajutorului asigură separarea contabilă a fondurilor utilizate pentru construirea şi exploatarea reţelei finanţate de stat de alte fonduri aflate la dispoziţia sa.

Art. 53: Ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului
(1)Ajutoarele pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute în prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele se acordă pentru următoarele obiective şi activităţi culturale:
a)muzee, arhive, biblioteci, centre sau spaţii artistice şi culturale, teatre, cinematografe, opere, săli de concerte, alte organizaţii de spectacole, instituţii de patrimoniu filmografic şi alte infrastructuri, organizaţii şi instituţii artistice şi culturale similare;

b)patrimoniul material, inclusiv toate formele mobile şi imobile de patrimoniu cultural, precum şi siturile arheologice, monumentele, siturile şi clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autorităţile competente ale unui stat membru;
c)patrimoniul imaterial sub toate formele lui, inclusiv obiceiurile populare şi artizanatul;
d)evenimentele şi spectacolele de artă sau culturale, festivalurile, expoziţiile şi alte activităţi culturale similare;
e)activităţile de educaţie culturală şi artistică, precum şi promovarea înţelegerii importanţei pe care o au protejarea şi promovarea diversităţii formelor de expresie culturală prin programe educaţionale şi de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;
f)activităţile de scriere, editare, producţie, distribuţie, digitizare şi publicare a operelor muzicale şi literare, inclusiv a traducerilor.
(3)Ajutorul poate fi acordat sub formă de:
a)ajutoare pentru investiţii, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii din domeniul culturii;
b)ajutoare de exploatare.
(4)În cazul ajutoarelor pentru investiţii, costurile eligibile sunt costurile de investiţie în active corporale şi necorporale, inclusiv:
a)costurile pentru construirea, modernizarea, achiziţionarea, conservarea sau îmbunătăţirea infrastructurii, în cazul în care cel puţin 80 % din capacitatea anuală a acesteia, în termeni de timp sau de spaţiu, este utilizată în scopuri culturale;
b)costurile cu achiziţionarea, inclusiv leasingul, cesiunea sau relocarea fizică a patrimoniului cultural;
c)costurile cu protejarea, conservarea, restaurarea şi reabilitarea patrimoniului cultural material şi imaterial, inclusiv costurile suplimentare aferente depozitării în condiţii adecvate, instrumentelor speciale şi materialelor, precum şi costurile cu documentarea, cercetarea, digitizarea şi publicarea;
d)costurile cu îmbunătăţirea accesibilităţii pentru public a patrimoniului cultural, inclusiv costurile pentru digitizare şi alte tehnologii noi, costurile cu îmbunătăţirea accesibilităţii pentru persoanele cu nevoi speciale (în special rampe şi lifturi pentru persoanele cu handicap, indicaţii în Braille şi exponate care pot fi atinse în muzee) şi costurile cu promovarea diversităţii culturale în ceea ce priveşte prezentările, programele şi vizitatorii;
e)costurile cu proiectele şi activităţile culturale, programele de cooperare şi de schimb şi granturile, inclusiv costurile cu procedurile de selecţie, costurile cu promovarea şi costurile suportate direct ca urmare a proiectului.
(5)În cazul ajutoarelor de exploatare, costurile eligibile sunt următoarele:
a)costurile instituţiei culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activităţi continue sau periodice, inclusiv expoziţii, spectacole, evenimente şi activităţi culturale similare, care se desfăşoară în cursul activităţii obişnuite;
b)costurile aferente activităţilor de educaţie culturală şi artistică, precum şi ale promovării înţelegerii importanţei pe care o au protejarea şi promovarea diversităţii formelor de expresie culturală prin programe educaţionale şi de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;
c)costurile aferente îmbunătăţirii accesului public la instituţiile culturale sau la siturile de patrimoniu şi la activităţi, inclusiv costurile digitizării şi ale utilizării noilor tehnologii, precum şi costurile de îmbunătăţire a accesibilităţii pentru persoanele cu handicap;
d)costurile de exploatare direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, cum ar fi închirierea sau utilizarea în sistem de leasing a unor proprietăţi şi locaţii culturale, cheltuielile de călătorie, materialele şi furniturile direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, structurile arhitectonice pentru expoziţii şi instalaţiile de scenă, împrumutarea, leasing-ul şi amortizarea instrumentelor, a programelor informatice şi a echipamentelor, costurile pentru drepturi de acces la lucrări protejate de drepturi de autor şi la alte conţinuturi conexe protejate de drepturi de proprietate intelectuală, costurile pentru promovare şi costurile suportate direct ca urmare a proiectului sau a activităţii; costurile de amortizare şi costurile de finanţare sunt eligibile doar în cazul în care nu au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii;
e)costurile aferente personalului care lucrează pentru instituţia culturală sau situl de patrimoniu sau pentru un proiect;
f)costurile serviciilor de consultanţă şi de sprijin furnizate de consultanţi externi şi de furnizori de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului.
(6)În cazul ajutoarelor pentru investiţii, valoarea ajutoarelor nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare. Operatorul infrastructurii are dreptul de a păstra un profit rezonabil pe durata perioadei relevante.
(7)În cazul ajutorului de exploatare, valoarea ajutorului nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru acoperirea pierderilor din exploatare şi a unui profit rezonabil pe durata perioadei relevante. Acest lucru se asigură ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(8)Pentru ajutoarele care nu depăşesc 2,2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menţionate la alineatele (6) şi (7).

(9)În cazul activităţilor definite la alineatul (2) litera (f), valoarea maximă a ajutorului nu depăşeşte nici diferenţa dintre costurile eligibile şi veniturile actualizate ale proiectului, nici 70 % din costurile eligibile. Veniturile se deduc din costurile eligibile fie ex ante, fie prin intermediul unui mecanism de recuperare. Costurile eligibile sunt costurile aferente publicării de opere muzicale şi literare, inclusiv onorariile autorilor (costurile aferente drepturilor de autor), onorariile traducătorilor, onorariile redactorilor, alte costuri de editare (corectare tipografică, corectare a textelor, revizuire), costurile de punere în pagină şi de pretipărire şi costurile de tipărire sau de publicare electronică.

(10)Ajutoarele pentru ziare şi reviste, publicate fie în format tipărit, fie în format electronic, nu sunt eligibile în temeiul prezentului articol.
Art. 54: Schemele de ajutoare pentru operele audiovizuale
(1)Schemele de ajutoare pentru sprijinirea scrierii de scenarii, a elaborării, producţiei, distribuţiei şi promovării operelor audiovizuale sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute în prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele trebuie să sprijine un produs cultural. Pentru a se evita erorile evidente în ceea ce priveşte calificarea unui produs drept produs cultural, fiecare stat membru stabileşte proceduri eficace, cum ar fi selecţionarea propunerilor de către una sau mai multe persoane însărcinate cu această selecţionare sau verificarea pe baza unei liste de criterii culturale prestabilite.
(3)Ajutoarele pot fi acordate sub formă de:
a)ajutoare pentru producţia de opere audiovizuale;
b)ajutoare pentru preproducţie; şi
c)ajutoare pentru distribuţie.
(4)În cazul în care un stat membru condiţionează acordarea ajutoarelor de îndeplinirea unor obligaţii de teritorializare a cheltuielilor, schemele de ajutoare pentru producţia de opere audiovizuale pot:
a)fie să impună ca până la 160 % din ajutorul acordat producţiei unei anumite opere audiovizuale să fie cheltuit pe teritoriul statului membru care acordă ajutorul; fie
b)să calculeze ajutorul acordat pentru producţia unei anumite opere audiovizuale ca procent din cheltuielile aferente activităţilor de producţie din statul membru care acordă ajutorul, de regulă, în cazul schemelor de ajutoare sub formă de stimulente fiscale.
În ambele cazuri, cheltuielile maxime care fac obiectul obligaţiilor de teritorializare a cheltuielilor nu trebuie să depăşească în niciun caz 80 % din bugetul total al producţiei.
Pentru ca proiectele să fie eligibile pentru primirea de ajutoare, statele membre pot impune, de asemenea, existenţa unui nivel minim de activitate de producţie pe teritoriul în cauză, însă nivelul respectiv nu trebuie să depăşească 50 % din bugetul total al producţiei.

(5)Costurile eligibile sunt următoarele:
a)în cazul ajutoarelor pentru producţie: costurile totale aferente producţiei de opere audiovizuale, inclusiv costurile aferente îmbunătăţirii accesibilităţii pentru persoanele cu handicap;
b)în cazul ajutoarelor pentru preproducţie: costurile aferente scrierii de scenarii şi realizării operelor audiovizuale;
c)în cazul ajutoarelor pentru distribuţie: costurile cu distribuţia şi promovarea operelor audiovizuale.
(6)Intensitatea ajutorului pentru producţia de opere audiovizuale nu depăşeşte 50 % din costurile eligibile.
(7)Intensitatea ajutorului poate fi sporită astfel:
a)până la 60 % din costurile eligibile pentru producţiile transfrontaliere finanţate de mai mult de un stat membru şi care implică producători din mai mult de un stat membru;
b)până la 100 % din costurile eligibile pentru operele audiovizuale greu de realizat şi coproducţiile în care sunt implicate ţări de pe lista Comitetului de asistenţă pentru dezvoltare (CAD) a OCDE.
(8)Intensitatea ajutorului pentru activităţile de preproducţie nu depăşeşte 100 % din costurile eligibile. În cazul în care scenariul sau proiectul rezultat se transpune într-o operă audiovizuală, cum ar fi un film, costurile de preproducţie sunt incluse în bugetul global şi luate în considerare atunci când se calculează intensitatea ajutorului. Intensitatea ajutorului pentru distribuţie este aceeaşi cu intensitatea ajutorului pentru producţie.
(9)Ajutoarele nu sunt rezervate unor activităţi specifice de producţie sau unor părţi individuale din lanţul valoric de producţie. Ajutoarele pentru infrastructura studiourilor de filmare nu sunt eligibile în temeiul prezentului articol.
(10)Ajutoarele nu sunt rezervate exclusiv cetăţenilor statului respectiv, iar beneficiarii nu sunt obligaţi să aibă statut de întreprindere înfiinţată în temeiul dreptului comercial naţional.
Art. 55: Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale
(1)Ajutoarele pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Infrastructura sportivă nu este rezervată unui singur utilizator din mediul sportiv profesionist. Utilizarea infrastructurii sportive de către alţi utilizatori profesionişti sau neprofesionişti reprezintă, anual, cel puţin 20 % din capacitate, în termeni de timp de utilizare. În cazul în care infrastructura este folosită de mai mulţi utilizatori simultan, se calculează fracţiunile de timp corespunzătoare utilizării capacităţii respective.
(3)Infrastructurile de agrement multifuncţionale constau în instalaţii de agrement cu caracter multifuncţional, care oferă, în special, servicii culturale şi de agrement, cu excepţia parcurilor de distracţii şi a instalaţiilor hoteliere.
(4)Accesul la infrastructurile sportive şi la infrastructurile de agrement multifuncţionale este deschis pentru mai mulţi utilizatori şi se acordă pe bază transparentă şi nediscriminatorie. Întreprinderile care au finanţat cel puţin 30 % din costurile de investiţii corespunzătoare infrastructurii pot beneficia de un acces preferenţial la infrastructura respectivă, în condiţii mai favorabile, însă doar dacă aceste condiţii sunt făcute publice.
(5)În cazul în care infrastructura sportivă este folosită de cluburi sportive profesioniste, statele membre se asigură că sunt făcute publice condiţiile tarifare pentru utilizarea infrastructurii.
(6)Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat cu construirea, modernizarea şi/sau exploatarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncţionale se atribuie în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu, ţinându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziţii publice.
(7)Ajutoarele pot fi acordate sub formă de:
a)ajutoare pentru investiţii, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncţionale;
b)ajutoare de exploatare pentru infrastructura sportivă.
(8)În cazul ajutoarelor pentru investiţii destinate infrastructurilor sportive şi infrastructurilor de agrement multifuncţionale, costurile eligibile sunt costurile de investiţie în active corporale şi necorporale.
(9)În cazul ajutoarelor de exploatare pentru infrastructura sportivă, costurile eligibile sunt costurile de exploatare corespunzătoare furnizării de servicii de către infrastructură. Printre aceste costuri de exploatare se numără costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, gestionarea etc., însă sunt excluse costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutorul pentru investiţii.
(10)În cazul ajutoarelor pentru investiţii destinate infrastructurilor sportive şi infrastructurilor de agrement multifuncţionale, valoarea ajutoarelor nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(11)În cazul ajutoarelor de exploatare pentru infrastructurile sportive, valoarea ajutoarelor nu trebuie să depăşească pierderile din exploatare pe perioada relevantă. Acest lucru se asigură ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(12)Pentru ajutoarele care nu depăşesc 2,2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menţionate la alineatele (10) şi (11).

Art. 56: Ajutoarele pentru investiţii în infrastructurile locale
(1)Finanţările pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor locale, care sunt legate de infrastructurile care contribuie la nivel local la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi de consum şi la modernizarea şi dezvoltarea bazei industriale sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiţia să fie îndeplinite cerinţele prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(2)Prezentul articol nu se aplică în cazul ajutoarelor pentru infrastructuri care fac obiectul altor secţiuni ale capitolului III din prezentul regulament, cu excepţia secţiunii 1 - Ajutoarele regionale. Prezentul articol nu se aplică nici infrastructurilor aeroportuare şi nici infrastructurilor portuare.
(3)Infrastructura trebuie să fie pusă la dispoziţia utilizatorilor interesaţi în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu. Preţul perceput pentru utilizarea infrastructurii sau pentru vânzarea acesteia trebuie să corespundă preţului pieţei.
(4)Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat cu exploatarea infrastructurii se atribuie în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu, ţinându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziţii publice.
(5)Costurile eligibile sunt costurile de investiţii în active corporale şi necorporale.
(6)Valoarea ajutorului nu trebuie să depăşească diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(7)Infrastructurile specifice nu sunt exceptate în temeiul prezentului articol.
Art. 56a: Ajutoarele pentru aeroporturile regionale
(1)Ajutoarele pentru investiţii acordate unui aeroport sunt compatibile cu piaţa internă în înţelesul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatele (3)-(14) ale prezentului articol şi în capitolul I.
(2)Ajutoarele de exploatare acordate unui aeroport sunt compatibile cu piaţa internă în înţelesul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alineatele (3), (4), (10) şi (15)-(18) ale prezentului articol şi în capitolul I.
(3)Aeroportul trebuie să fie deschis tuturor potenţialilor utilizatori. În cazul unor limite fizice de capacitate, ajutorul se alocă pe baza unor criterii pertinente, obiective, transparente şi nediscriminatorii.
(4)Ajutoarele nu se acordă pentru relocarea aeroporturilor existente sau pentru crearea unui nou aeroport de pasageri, inclusiv transformarea unui aerodrom existent într-un aeroport de pasageri.
(5)Investiţia în cauză nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru a se face faţă traficului preconizat pe termen mediu pe baza unor prognoze rezonabile ale traficului.
(6)Ajutoarele pentru investiţii nu se acordă aeroporturilor situate la o distanţă de până la 100 de kilometri sau 60 de minute de mers cu maşina, cu autobuzul, cu trenul sau cu trenul de mare viteză de un aeroport existent de pe care sunt operate servicii aeriene regulate în înţelesul articolului 2 alineatul (16) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008.
(7)Alineatele (5) şi (6) nu se aplică în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de maximum 200 000 de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele, dacă se preconizează că ajutoarele pentru investiţii nu vor conduce la creşterea traficului mediu anual de pasageri pe aeroport la peste 200 000 de pasageri în cursul următoarelor două exerciţii financiare după acordarea ajutoarelor. Ajutoarele pentru investiţii acordate unor astfel de aeroporturi trebuie să respecte fie alineatul (11), fie alineatele (13) şi (14).
(8)Alineatul (6) nu se aplică în cazul în care ajutoarele pentru investiţii se acordă unui aeroport situat la o distanţă de până la 100 de kilometri de aeroporturi existente de pe care sunt operate servicii aeriene regulate în înţelesul articolului 2 alineatul (16) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008, cu condiţia ca traseul dintre fiecare alt aeroport existent şi aeroportul care beneficiază de ajutor să presupună în mod necesar fie o durată totală a călătoriei prin intermediul transportului maritim de cel puţin 90 de minute, fie transport aerian.
(9)Ajutoarele pentru investiţii nu se acordă aeroporturilor cu un trafic mediu anual de pasageri de peste trei milioane de pasageri pe parcursul celor două exerciţii financiare anterioare celui în care ajutoarele sunt acordate efectiv. Ajutoarele pentru investiţii nu trebuie să conducă la creşterea traficului mediu anual de pasageri pe aeroport la peste trei milioane de pasageri în cursul următoarelor două exerciţii financiare după acordarea ajutoarelor.
(10)Ajutoarele nu se acordă aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de mărfuri de peste 200 000 de tone în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele. Ajutoarele nu trebuie să conducă la creşterea traficului mediu anual de mărfuri pe aeroport la mai mult de 200 000 de tone în cursul următoarelor două exerciţii financiare după acordarea ajutoarelor.
(11)Valoarea ajutorului pentru investiţii nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(12)Costurile eligibile sunt costurile aferente investiţiilor în infrastructura aeroportului, inclusiv costurile de planificare.
(13)Valoarea ajutorului nu depăşeşte:
a)50 % din costurile eligibile în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri cuprins între un milion şi trei milioane de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele;
b)75 % din costurile eligibile în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de maximum un milion de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele.
(14)Intensităţile maxime ale ajutoarelor prevăzute la alineatul (13) pot fi majorate cu 20 de puncte procentuale în cazul aeroporturilor amplasate în regiuni îndepărtate.
(15)Ajutoarele de exploatare nu se acordă aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de peste 200 000 de pasageri în cursul ultimelor două exerciţii financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele.
(16)Valoarea ajutorului de exploatare nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru acoperirea pierderilor din exploatare şi a unui profit rezonabil pe durata perioadei relevante. Ajutorul se acordă fie sub formă de tranşe periodice stabilite ex ante, care nu sunt majorate în cursul perioadei pentru care se acordă ajutorul, fie sub formă de sume stabilite ex post pe baza pierderilor din exploatare constatate.
(17)Ajutorul de exploatare nu este plătit în ceea ce priveşte orice an calendaristic în timpul căruia traficul anual de pasageri al aeroportului depăşeşte 200 000 de pasageri.
(18)Acordarea ajutorului de exploatare nu este condiţionată de încheierea unor acorduri cu anumite companii aeriene cu privire la tarifele de aeroport, plăţile de marketing sau alte aspecte financiare legate de operaţiunile companiilor aeriene la aeroportul în cauză.
Art. 56b: Ajutoarele destinate porturilor maritime
(1)Ajutoarele destinate porturilor maritime sunt compatibile cu piaţa internă în înţelesul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(11)Ajutoarele prevăzute la prezentul articol nu se acordă pentru construirea, instalarea sau modernizarea infrastructurii de realimentare care aprovizionează navele cu combustibili fosili, cum ar fi motorina, gazele naturale, în stare gazoasă [gaz natural comprimat (GNC)] şi lichefiată [gaz natural lichefiat (GNL)] şi gaz petrolier lichefiat (GPL).

(2)Costurile eligibile sunt costurile de investiţie, inclusiv costurile de planificare:
a)ale investiţiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor din porturi;
b)ale investiţiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor de acces;
c)ale dragajului.
(21)În cazul ajutoarelor pentru infrastructura de reîncărcare şi realimentare care furnizează energie electrică, hidrogen, amoniac şi metanol, costurile eligibile sunt costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare în sine şi ale echipamentelor tehnice aferente, inclusiv ale instalaţiilor fixe, mobile sau plutitoare, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv a cablurilor electrice şi transformatoarelor de putere, necesare pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la reţea sau la o unitate locală de producţie sau stocare a energiei electrice ori a hidrogenului, precum şi lucrările de construcţii civile, adaptările terestre sau rutiere, costurile de instalare şi costurile suportate pentru obţinerea autorizaţiilor aferente.
Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiţii ale producţiei la faţa locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie şi costurile de investiţii ale unităţilor de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producţie a instalaţiei de producţie la faţa locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depăşească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.

(3)Nu sunt eligibile costurile referitoare la activităţi care nu sunt legate de transporturi, inclusiv instalaţii de producţie industrială care funcţionează în port, birouri sau magazine, şi nici costurile pentru suprastructurile din port.
(4)Valoarea ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei sau dragajului. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(5)Intensitatea ajutorului pentru fiecare investiţie menţionată la alineatul (2) litera (a) nu depăşeşte:
a)100 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului nu depăşesc 22 de milioane EUR;
b)80 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depăşesc 22 de milioane EUR, dar nu depăşesc 55 de milioane EUR;
c)60 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depăşesc 55 de milioane EUR, dar nu depăşesc suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ee).
Intensitatea ajutorului nu depăşeşte 100 % din costurile eligibile stabilite la alineatul (2) literele (b) şi (c) şi nu depăşeşte suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ee).

(6)Intensităţile ajutoarelor prevăzute la alineatul (5) primul paragraf literele (b) şi (c) pot fi majorate cu 10 puncte procentuale în cazul investiţiilor situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat şi cu 5 puncte procentuale în cazul investiţiilor situate în zone asistate care îndeplinesc condiţiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.
(7)Orice contract de concesiune sau de alt tip de încredinţare către o parte terţă pentru construirea, modernizarea, exploatarea sau închirierea infrastructurii portuare care beneficiază de ajutor se atribuie în mod concurenţial, transparent, nediscriminatoriu şi necondiţionat.
(8)Infrastructura portuară care beneficiază de ajutor trebuie să fie pusă la dispoziţia utilizatorilor interesaţi în mod egal şi nediscriminatoriu, în condiţiile pieţei.
(81)Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conţinut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, şi care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele sale de punere în aplicare sau delegate.

(9)Pentru ajutoarele care nu depăşesc 5,5 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menţionate la alineatele (4), (5) şi (6).

Art. 56c: Ajutoarele destinate porturilor interioare
(1)Ajutoarele destinate porturilor interioare sunt compatibile cu piaţa internă în înţelesul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la prezentul articol şi în capitolul I.
(11)Ajutoarele prevăzute la prezentul articol nu se acordă pentru construirea, instalarea sau modernizarea infrastructurii de realimentare care aprovizionează navele cu combustibili fosili, cum ar fi motorina, gazele naturale, în stare gazoasă [gaz natural comprimat (GNC)] şi lichefiată [gaz natural lichefiat (GNL)] şi gaz petrolier lichefiat (GPL).

(2)Costurile eligibile sunt costurile de investiţie, inclusiv costurile de planificare:
a)ale investiţiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor din porturi;
b)ale investiţiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor de acces;
c)ale dragajului.
(21)În cazul ajutoarelor pentru infrastructura de reîncărcare şi realimentare care furnizează energie electrică, hidrogen, amoniac şi metanol, costurile eligibile sunt costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare în sine şi ale echipamentelor tehnice aferente, inclusiv ale instalaţiilor fixe, mobile sau plutitoare, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv a cablurilor electrice şi transformatoarelor de putere, necesare pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la reţea sau la o unitate locală de producţie sau stocare a energiei electrice ori a hidrogenului, precum şi lucrările de construcţii civile, adaptările terestre sau rutiere, costurile de instalare şi costurile suportate pentru obţinerea autorizaţiilor aferente.
Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiţii ale producţiei la faţa locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie şi costurile de investiţii ale unităţilor de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producţie a instalaţiei de producţie la faţa locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depăşească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.

(3)Nu sunt eligibile costurile referitoare la activităţi care nu sunt legate de transporturi, inclusiv instalaţii de producţie industrială care funcţionează în port, birouri sau magazine, şi nici costurile pentru suprastructurile din port.
(4)Valoarea ajutorului nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei sau dragajului. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile, sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.
(5)Intensitatea maximă a ajutorului nu depăşeşte 100 % din costurile eligibile şi nu depăşeşte suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ff).
(6)Orice contract de concesiune sau de alt tip de încredinţare către o parte terţă pentru construirea, modernizarea, exploatarea sau închirierea infrastructurii portuare care beneficiază de ajutor se atribuie în mod concurenţial, transparent, nediscriminatoriu şi necondiţionat.
(7)Infrastructura portuară care beneficiază de ajutor trebuie să fie pusă la dispoziţia utilizatorilor interesaţi în mod egal şi nediscriminatoriu, în condiţiile pieţei.
(71)Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conţinut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, şi care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele sale de punere în aplicare sau delegate.

(8)Pentru ajutoarele care nu depăşesc 2,2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menţionate la alineatele (4) şi (5).

Art. 56d: Domeniul de aplicare şi condiţii comune
(1)Prezenta secţiune se aplică ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU care furnizează ajutor partenerilor de implementare, intermediarilor financiari sau beneficiarilor finali.
(2)Ajutoarele sunt compatibile cu piaţa internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat şi sunt exceptate de la obligaţia de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor stabilite în capitolul I, la prezentul articol şi la articolul 56e sau 56f.
(3)Ajutoarele respectă toate condiţiile aplicabile prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului şi în Orientările privind investiţiile InvestEU prevăzute în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2021/1078 al Comisiei (*).
(*)Regulamentul delegat (UE) 2021/1078 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului prin stabilirea orientărilor în materie de investiţii pentru Fondul InvestEU (JO L 234, 2.7.2021, p. 18).
(4)Pragurile maxime prevăzute la articolele 56e şi 56f se aplică soldului total al finanţării în măsura în care această finanţare, furnizată în cadrul oricărui produs financiar care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, conţine un ajutor. Pragurile maxime se aplică:
a)pe proiect, în cazul ajutoarelor cu costuri eligibile identificabile care intră sub incidenţa articolului 56e alineatele (2), (3) şi (4), a articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (i), şi a articolului 56e alineatele (6), (7), (8) şi (9);
b)pe beneficiar final, în cazul ajutoarelor fără costuri eligibile identificabile care intră sub incidenţa articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctele (ii), (iii) şi (iv), a articolului 56e alineatul (10) şi a articolului 56f.

(5)Nu se acordă ajutoare sub formă de refinanţare a portofoliilor existente ale intermediarilor financiari sau sub formă de garanţii pentru aceste portofolii.
Art. 56e: Condiţiile aplicabile ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU
(1)Ajutorul acordat beneficiarului final în cadrul unui produs financiar care face obiectul sprijinului din Fondul InvestEU trebuie:
a)să respecte condiţiile prevăzute la unul dintre alineatele (2)-(9) şi
b)în cazul în care finanţarea se acordă sub formă de împrumuturi beneficiarului final, să aibă o rată a dobânzii care să corespundă cel puţin nivelului de bază al ratei de referinţă aplicabile la data acordării împrumutului.
(2)Ajutoarele pentru proiectele de interes comun din domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană finanţate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau care au primit o etichetă de calitate «marcă de excelenţă» în temeiul regulamentului menţionat se acordă numai proiectelor care îndeplinesc toate condiţiile generale şi specifice de compatibilitate prevăzute la articolul 52b. Valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 150 de milioane EUR.
(3)Ajutoarele pentru implementarea reţelelor fixe în bandă largă şi ajutoarele pentru implementarea reţelelor mobile 4G şi 5G pentru conectarea anumitor actori socioeconomici eligibili trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)ajutoarele se acordă numai pentru proiecte care îndeplinesc toate condiţiile de compatibilitate prevăzute la articolul 52 şi, respectiv, la articolul 52a, cu excepţia cazului în care se prevede altfel la literele (c) şi (d) ale prezentului alineat;
b)valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 150 de milioane EUR;
c)proiectul conectează actori socioeconomici care sunt administraţii publice ori entităţi publice sau private cărora li s-a încredinţat prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat. Sunt excluse proiectele care includ alte elemente sau entităţi decât cele specificate la prezenta literă;
d)prin derogare de la articolul 52 alineatul (4), disfuncţionalitatea identificată a pieţei trebuie să fie verificată printr-o cartografiere adecvată disponibilă sau, în cazul în care o astfel de cartografiere nu este disponibilă, printr-o consultare publică, după cum urmează:
(i)cartografierea poate fi considerată adecvată dacă nu este mai veche de 18 luni. Cartografierea identifică în mod clar actorii socioeconomici vizaţi de intervenţia publică şi include toate reţelele care oferă, în condiţii de oră de vârf, viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, care deservesc sediul actorului socioeconomic eligibil identificat, astfel cum se menţionează la litera (c). Cartografierea se efectuează de către autoritatea publică competentă. Cartografierea se efectuează: 1. pentru reţelele pur fixe la nivel de adresă, pe baza locaţiilor deservite; 2. pentru reţelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locaţiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri; 3. pentru reţelele mobile, pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri. Toate elementele metodologiei şi criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-ţintă trebuie să fie puse la dispoziţia publicului. Pentru a încuraja sinergiile şi simplificarea pentru administraţia publică, se poate considera că o anchetă geografică efectuată în temeiul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/1972 constituie o cartografiere adecvată în sensul prezentului punct, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la prezentul punct;
(ii)consultarea publică se efectuează de către autoritatea publică competentă prin publicarea pe un site internet accesibil publicului la nivel regional şi naţional a principalelor caracteristici ale intervenţiei planificate a statului. Consultarea publică invită părţile interesate să prezinte observaţii cu privire la intervenţia planificată a statului şi să prezinte informaţii fundamentate cu privire la reţelele care furnizează, în condiţii de oră de vârf, viteze de descărcare de cel puţin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant şi care deservesc sediul unui actor socioeconomic eligibil, astfel cum se menţionează la litera (c) şi identificat în conformitate cu punctul (i), pe baza informaţiilor: 1. pentru reţelele pur fixe, la nivel de adresă pe baza locaţiilor deservite; 2. pentru reţelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locaţiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri; 3. pentru reţelele mobile, pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri. Consultarea publică trebuie să dureze cel puţin 30 de zile.

(4)Ajutoarele pentru producerea de energie şi infrastructura energetică trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)Ajutoarele se acordă numai pentru investiţii în infrastructura energetică care nu beneficiază de derogări referitoare la accesul terţilor, reglementarea tarifelor şi separarea, pe baza legislaţiei privind piaţa internă a energiei pentru următoarele categorii de proiecte:
(i)în ceea ce priveşte infrastructura de gaze naturale, proiectele incluse în lista în vigoare a Uniunii de proiecte de interes comun din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013; şi
(ii)Toate proiectele în ceea ce priveşte infrastructura de energie electrică, infrastructura pentru hidrogen şi infrastructura pentru dioxidul de carbon.

b)ajutoarele pentru investiţiile în producerea de energie din surse regenerabile de energie trebuie să respecte următoarele cerinţe:
(i)ajutoarele se acordă numai pentru instalaţiile noi selectate în mod concurenţial, transparent, obiectiv şi nediscriminatoriu, în conformitate cu cerinţele prevăzute la articolul 41 alineatul (10);
(ii)ajutoarele pot fi acordate pentru proiecte combinate de stocare a energiei din surse regenerabile şi a energiei electrice sau termice, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute la articolul 41 alineatul (1a);
(iii)se pot acorda ajutoare pentru proiecte combinate de stocare a biocombustibililor, a biolichidelor, a biogazului (inclusiv a biometanului) şi a combustibililor din biomasă, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute la articolul 41 alineatul (2);
(iv)în cazul instalaţiilor care produc hidrogen din surse regenerabile, ajutoarele se acordă numai pentru instalaţiile care respectă cerinţele prevăzute la articolul 41 alineatul (3);
(v)în cazul instalaţiilor care produc biocombustibili, ajutoarele se acordă numai pentru instalaţiile care produc biocombustibili care respectă criteriile de durabilitate şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră menţionate la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia şi sunt produşi din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.

c)valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menţionat la litera (a), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 150 de milioane EUR. Valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menţionat la litera (b), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 75 de milioane EUR.
(5)Ajutoarele pentru infrastructurile şi activităţile sociale, educaţionale şi culturale şi privind patrimoniul natural trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte:
(i)110 milioane EUR pe proiect pentru investiţiile în infrastructura utilizată pentru furnizarea de servicii sociale şi pentru educaţie; 165 de milioane EUR pe proiect pentru scopurile şi activităţile culturale şi de conservare a patrimoniului prevăzute la articolul 53 alineatul (2), inclusiv a patrimoniului natural;
(ii)33 de milioane EUR pentru activităţile legate de serviciile sociale;
(iii)82,5 milioane EUR pentru activităţile legate de cultură şi de conservarea patrimoniului; şi
(iv)5,5 milioane EUR pentru educaţie şi formare.

b)nu se acordă ajutoare pentru formarea în vederea respectării cerinţelor naţionale obligatorii în materie de formare.
(6)Ajutoarele pentru transport şi pentru infrastructurile de transport trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)se acordă ajutoare pentru infrastructură, cu excepţia porturilor, numai pentru următoarele proiecte:
(i)proiectele de interes comun, astfel cum sunt definite la articolul 3 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu excepţia proiectelor privind infrastructura portuară sau aeroportuară;
(ii)conexiunile cu noduri urbane ale reţelei transeuropene de transport;
(iii)materialul rulant utilizat numai pentru furnizarea de servicii de transport feroviar care nu fac obiectul unui contract de servicii publice în sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (***), cu condiţia ca beneficiarul să fie o întreprindere nou-intrată;
(***)Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).
(iv)transportul urban;
(v)infrastructura de reîncărcare sau de realimentare care furnizează vehiculelor energie electrică sau hidrogen. Pentru infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Prezentul alineat nu se aplică ajutoarelor pentru investiţii legate de infrastructura de reîncărcare şi de realimentare în porturi.

b)ajutoarele pentru infrastructura portuară trebuie să respecte următoarele cerinţe:
(i)se pot acorda ajutoare numai pentru investiţiile în infrastructura de acces şi în infrastructura portuară care sunt puse la dispoziţia utilizatorilor interesaţi în mod egal şi nediscriminatoriu, în condiţiile pieţei;
(ii)orice contract de concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat să construiască, să modernizeze, să exploateze sau să închirieze infrastructura portuară care beneficiază de ajutor se atribuie în mod concurenţial, transparent, nediscriminatoriu şi necondiţionat;
(iii)nu se acordă ajutoare pentru investiţiile în suprastructurile portuare;
(iv)Atunci când se acordă ajutoare pentru infrastructura de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conţinut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, şi care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi şi gazoşi de origine nebiologică produşi din surse regenerabile şi utilizaţi în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 şi în actele sale de punere în aplicare sau delegate.

c)valoarea nominală a finanţării totale prevăzute la litera (a) sau (b) acordate oricărui beneficiar final, pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 165 de milioane EUR.

(7)Ajutoarele pentru alte infrastructuri trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)se acordă ajutoare numai pentru următoarele proiecte:
(i)investiţiile în infrastructura de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate pentru publicul larg;
(ii)investiţii pentru utilizarea eficientă a resurselor şi pentru economia circulară, în conformitate cu articolul 47 alineatele (1)-(6) şi alineatul (10);

(iii)investiţiile în infrastructura de cercetare;
(iv)investiţiile în construcţia sau modernizarea instalaţiilor clusterelor de inovare;
(v)investiţii în infrastructuri de testare şi experimentare;

b)valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 110 milioane EUR.

(8)Ajutoarele pentru protecţia mediului, inclusiv pentru protecţia climei, trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)se acordă ajutoare numai pentru următoarele proiecte:
(i)investiţii care permit întreprinderilor să remedieze sau să prevină daunele aduse mediului fizic (inclusiv schimbărilor climatice) sau resurselor naturale prin activităţile proprii ale unui beneficiar sau prin activităţile unei alte entităţi care participă la acelaşi proiect, cu condiţia ca (i) investiţiile să nu vizeze echipamentele, utilajele sau instalaţiile de producţie industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, fără a aduce atingere posibilităţii de a acorda ajutoare pentru instalarea de componente suplimentare care îmbunătăţesc nivelul de protecţie a mediului al echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor de producţie industrială existente, caz în care costurile de investiţie nu se referă la instalaţiile care emit CO2; şi (ii) în cazul investiţiilor în echipamente, utilaje şi instalaţii de producţie industrială care utilizează hidrogen, beneficiarul se angajează să utilizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie pe întreaga durată a investiţiei. Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, cu excepţia cazului în care investiţia este pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.

(ii)măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice a unei clădiri sau a unei întreprinderi, cu condiţia ca investiţiile să nu vizeze echipamentele, utilajele sau producţia industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale. Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiţii realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, cu excepţia cazului în care investiţia este pusă în aplicare şi finalizată cu cel puţin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului. Prin derogare, se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiţii în clădiri efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanţă energetică, care se califică drept standarde ale Uniunii, cu condiţia ca ajutorul să fie acordat înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză.

(iii)remedierea siturilor contaminate, în măsura în care nu se identifică nicio persoană juridică sau fizică răspunzătoare pentru daunele aduse mediului, în temeiul legislaţiei aplicabile, în conformitate cu principiul «poluatorul plăteşte», astfel cum este menţionat la articolul 45 alineatul (3);
(iv)studiile de mediu;
(v)îmbunătăţirea şi refacerea biodiversităţii şi a ecosistemelor în cazul în care respectiva activitate contribuie la protejarea, conservarea sau refacerea biodiversităţii şi la obţinerea unei stări bune a ecosistemelor sau la protejarea ecosistemelor care sunt deja în stare bună;
(vi)ajutoarele pentru investiţii pentru achiziţionarea de vehicule nepoluante care funcţionează cel puţin parţial cu energie electrică sau cu hidrogen, sau de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare şi maritim şi pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero;

b)Fără a aduce atingere literei (a), ajutoarele acordate pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:
(i)instalarea de echipamente integrate la faţa locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice şi pompe de căldură;
(ii)instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la faţa locului de instalaţii de producere a energiei din surse regenerabile;
(iii)conectarea la sisteme de termoficare şi/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic şi echipamente conexe;
(iv)construirea şi instalarea infrastructurii de reîncărcare şi a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;
(v)instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul de pregătire pentru soluţii inteligente, inclusiv cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru reţelele de date şi partea auxiliară a infrastructurii în bandă largă de pe proprietatea căreia îi aparţine clădirea, dar excluzând cablajul pentru reţelele de date din afara proprietăţii;
(vi)investiţii în acoperişuri verzi şi echipamente pentru captarea şi utilizarea apei de ploaie.
Măsura de ajutor nu sprijină instalarea de echipamente energetice care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale.
Ajutorul poate fi acordat fie proprietarului (proprietarilor) clădirii, fie locatarului (locatarilor) clădirii, în funcţie de cine obţine finanţarea pentru proiect.

c)valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menţionat la litera (a) a prezentului alineat, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 50 de milioane EUR;
d)valoarea nominală a finanţării totale acordate fiecărui proiect menţionat la litera (b), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 50 de milioane EUR, pe beneficiar final şi pe clădire;
e)ajutoarele pentru măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice se pot referi, de asemenea, la facilitarea contractelor de performanţă energetică, sub rezerva următoarelor condiţii cumulative:
(i)sprijinul este acordat IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie care furnizează măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice, şi care sunt beneficiarii finali ai sprijinului;
(ii)sprijinul este acordat pentru facilitarea contractelor de performanţă energetică, în sensul articolului 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE;
(iii)sprijinul ia forma unui împrumut prioritar sau a unei garanţii acordate furnizorului măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în temeiul unui contract de performanţă energetică sau constă într-un produs financiar destinat finanţării furnizorului (de exemplu, factoring sau forfetare);
(iv)valoarea nominală a soldului total al finanţării prevăzute la prezentul punct pe beneficiar nu depăşeşte 30 de milioane EUR.

(9)Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare, inovare şi digitalizare trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)ajutoarele se pot acorda pentru:
(i)cercetare fundamentală;
(ii)cercetare industrială;
(iii)dezvoltare experimentală;
(iv)inovare de proces sau inovare organizaţională pentru IMM-uri;
(v)servicii de consultanţă în materie de inovare şi servicii de sprijin în domeniul inovării pentru IMM-uri;
(vi)digitalizare pentru IMM-uri;
b)pentru proiectele care intră sub incidenţa literei (a) punctele (i), (ii) şi (iii), valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 75 de milioane EUR. Pentru proiectele care intră sub incidenţa literei (a) punctele (iv), (v) şi (vi), valoarea nominală a finanţării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depăşeşte 30 de milioane EUR.
(10)IMM-urile sau, după caz, întreprinderile mici cu capitalizare medie pot primi, în plus faţă de categoriile de ajutoare prevăzute la alineatele (2)-(9), şi ajutoare sub una dintre următoarele forme de finanţare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:
a)valoarea nominală a finanţării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depăşească 16,5 milioane EUR şi să fie acordată:
(i)IMM-urilor necotate care nu au funcţionat încă pe nicio piaţă sau care funcţionează pe o piaţă de mai puţin de 10 ani de la înregistrare sau de mai puţin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială; în cazul în care perioada de funcţionare de mai puţin de 10 ani de la înregistrare sau de mai puţin de 7 ani de la prima vânzare comercială a fost aplicată pentru o anumită întreprindere, doar perioada respectivă poate fi aplicată şi în cazul oricărui ajutor ulterior în temeiul prezentului articol pentru aceeaşi întreprindere. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operaţiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepţia întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puţin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exerciţiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puţin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exerciţiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce priveşte perioada de eligibilitate legată de înregistrare, dacă este utilizată, în cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligaţii de înregistrare se consideră că perioada de eligibilitate de zece ani începe din momentul în care survine mai întâi unul din următoarele două evenimente: momentul în care întreprinderea respectivă îşi începe activitatea economică sau momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică. Finanţarea în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU poate acoperi, de asemenea, investiţiile de continuare în IMM-urile necotate după perioada de eligibilitate menţionată la prezentul punct, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative: 1. valoarea nominală a finanţării totale menţionate la litera (a) nu este depăşită; 2. posibilitatea de continuare a investiţiilor a fost prevăzută în planul de afaceri iniţial; şi 3. beneficiarul final care primeşte investiţia de continuare nu a devenit o "întreprindere afiliată", în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I, cu o altă întreprindere decât intermediarul financiar sau un investitor privat independent care furnizează finanţare în cadrul sprijinului Fondului InvestEU, cu excepţia cazului în care noua entitate este un IMM;
(ii)IMM-urilor necotate care încep o nouă activitate economică, în cazul în care investiţia iniţială depăşeşte 50 % din cifra de afaceri medie anuală din ultimii cinci ani. Prin derogare de la prima teză, următoarele sunt considerate investiţii pentru noi activităţi economice dacă investiţia iniţială conexă, pe baza unui plan de afaceri, este mai mare de 30 % din cifra de afaceri anuală medie în ultimii cinci ani: 1. investiţiile care îmbunătăţesc semnificativ performanţa de mediu a activităţii dincolo de standardele obligatorii ale Uniunii în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) din prezentul regulament; 2. alte investiţii durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2020/852; şi 3. investiţiile care vizează creşterea capacităţii de extracţie, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare a unei materii prime critice enumerate în anexa IV. Caracterul durabil din perspectiva mediului pe care îl prezintă iniţiativa trebuie demonstrat în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, inclusiv principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», sau prin alte metodologii comparabile, inclusiv, printre altele, evaluarea durabilităţii pentru Fondul InvestEU. Pentru măsurile care sunt identice cu cele din cadrul planurilor de redresare şi rezilienţă aprobate de Consiliu, conformitatea acestora cu principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative» este considerată îndeplinită, întrucât acest lucru a fost deja verificat;
(iii)IMM-urilor şi întreprinderilor mici cu capitalizare medie care sunt întreprinderi inovatoare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 80;
b)valoarea nominală a finanţării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depăşească 16,5 milioane EUR şi să fie acordată IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie ale căror activităţi principale sunt situate în zone asistate, cu condiţia ca finanţarea să nu fie utilizată pentru relocarea activităţilor, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 61a;
c)valoarea nominală a finanţării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depăşească 2,2 milioane EUR şi să fie acordată IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie.

Art. 56f: Condiţiile aplicabile ajutoarelor incluse în produsele financiare intermediate cu o utilizare comercială care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU
(1)Finanţarea acordată beneficiarilor finali este furnizată de intermediarii financiari comerciali, care sunt selectaţi în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu, pe baza unor criterii obiective.
(2)Intermediarul financiar comercial care furnizează finanţare beneficiarului final păstrează o expunere minimă la risc de 20 % din fiecare tranzacţie de finanţare.
(3)Valoarea nominală a finanţării totale acordate unui beneficiar final prin intermediarul financiar comercial nu depăşeşte 8,25 milioane EUR.