Partea 2 - DOMENIUL DE APLICARE - Normativ din 2011 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor - Indicativ I 7-2011

M.Of. 802 bis

În vigoare

Versiune de la: 12 Iulie 2023

PARTEA 2:

CAPITOLUL 1:DOMENIUL DE APLICARE

1.1.Prezentul normativ se aplică la proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indiferent de forma de proprietate, spre exemplu:

1.1.1.Prin "instalaţii electrice aferente construcţiilor", conform prevederilor Legii nr. 50/1991, cu modificările şi completările ulterioare, se înţeleg toate echipamentele electrice care asigură utilităţile necesare funcţionării construcţiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branşament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu incorporate în construcţie.

1.2.Prevederile prezentului normativ nu se aplică:

1.3.La proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice trebuie să se respecte prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la cerinţele fundamentale de calitate:

1.4.La proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice trebuie să se respecte prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, astfel încât echipamentele electrice de muncă care se procură şi/sau se utilizează trebuie să îndeplinească:

Echipamentele electrice sunt însoţite de declaraţia de conformitate şi au aplicat marcajul de conformitate CE potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 409/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice de joasă tensiune sau posedă performanţe echivalente cu cele menţionate şi sunt comercializate legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA, parte la acordul privind Spaţiul Economic European, corespunzător proiectului.

1.4.1.Prin echipamentul electric de muncă, în sensul Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006, se înţelege orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosite la locul de muncă.

CAPITOLUL 2:TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI

(1)TERMINOLOGIE

1.A

2.B

3.C

4.D

5.E

8.I

9.L

10.M

12.P

13.R

14.S

15.T

17.Z

(2)ABREVIERI

AAR	- anclanşarea automată a rezervei;
DDR	- dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual;
IPT	- instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului;
IT	- reţea cu punctul neutru al transformatorului izolat faţă de pământ (sau printr-o impedanţă de valoare foarte mare) şi masele legate la pământ;
N	- conductor neutru;
PDA	- protecţie împotriva trăsnetului cu dispozitiv de amorsare;
PE	- conductor de protecţie;
PEN	- conductor comun de protecţie şi neutru;
SPD	- dispozitiv de protecţie la supratensiuni şi/sau de deviere a curentului de trăsnet;
SPT	- sistem de protecţie la trăsnet;
TFJP	- tensiune foarte joasă de protecţie;
TFJS	- tensiune foarte joasă de securitate;
TN-C	- reţea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ şi conductor cu funcţii comune: de protecţie şi neutru;
TN-S	- reţea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ şi conductoare distincte pentru funcţiile de protecţie şi neutru;
TN-C-S	- reţea în care funcţiile pentru conductorul de protecţie şi neutru sunt combinate într-un singur conductor pe prima parte a reţelei.
TT	- reţea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ şi masele legate la prize de pământ independente.

CAPITOLUL 3:DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALAŢIILOR

SUBCAPITOLUL 1:3.0. Generalităţi

SECŢIUNEA 1:3.0.1. Condiţii generale de bază

(9)3.0.1.9. Toate echipamentele electrice trebuie să aibă, prin construcţie, caracteristicile cerute pentru influenţele externe din încăperea sau spaţiul respectiv.

SECŢIUNEA 2:3.0.2. Condiţii generale comune pentru echipamente

SECŢIUNEA 3:3.0.3. Condiţii de amplasare şi montare a instalaţiilor electrice. Distanţe minime

(3)3.0.3.3. Pe toate porţiunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiţiile de la art. 3.0.3.2. şi distanţele minime din tabelele 3.1. şi 3.2, se vor lua măsuri constructive de protecţie prin prevederea de separări, izolaţii termice, ţevi metalice etc. ce vor depăşi cu minim 0,50 m de o parte şi de alta, porţiunea de traseu protejată.

Elementul de la care se măsoară distanţa	Distanţe minime ^{1) 2)} (cm)
	Conductoare, bare, tuburi (acelaşi circuit sau circuite diferite)		Conducte sau instalaţii cu fluide incombustibile				Conducte sau instalaţii cu fluide combustibile		Elemente de construcţie ³⁾
	Trasee paralele	Intersecţii	Reci T <= +40°C		Calde T > +40°C		Trasee paralele	Intersecţii	Incombustibile	Combustibile
			Trasee paralele	Inter-secţii	Trasee paralele	Intersecţii
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
Conductoare neizolate⁴⁾ montate pe izolatoare, pe pereţi, la interior	10	10	10	10	10	10	100	100	10	20
Conductoare izolate⁴⁾ montate pe izolatoare, pe pereţi, la interior	5	5	5	5	200	150	50	50	5	10
Bare electrice montate pe izolatoare	5	5	5	5	5	5	50	50	5	10
Tuburi şi ţevi de protecţie montate:
- aparent, în ghene;	0	0	5	3	100	50	10	5	0	tub met. 0
- sub tencuială înglobate	0	0	5	3	20	5	10	5	0	tub PVC 3
Conductoare cu izolaţie şi manta montate sub tencuială (înglobate)	0	0	5	3	20	5	10	5	0	3
¹) Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. ²) Distanţele faţă de conductoarele electrice şi alte elemente ale protecţiei la trăsnet se stabilesc conform cap. 6. ³) Pentru construcţii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distanţele se stabilesc conform prevederilor din NP 099-04. ⁴) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereţi, la exterior, distanţele faţă de elementele din coloanele 2...7 ale tabelului sunt de minim 15 cm, iar faţă de alte elementele de pe traseu, distanţele sunt de minim 30 cm.

Nr. crt.	Denumirea instalaţiei tehnologice		Distanţa minimă, cm		Observaţii
			Intersecţii	Apropieri
1	Conducte sau rezervoare cu fluide reci (t <= 40°C)	incombustibile	3	5	Distanţele se pot reduce până la montarea pe conductă sau rezervor, când cablul este armat sau protejat în ţeava metalică
		combustibile	50	100
2	Conducte sau instalaţii cu suprafeţe calde (t_izolaţie > + 40°C)		50	100	Distanţele se pot reduce în condiţiile în care cablurile sunt rezistente la temperatura respectivă sau sunt protejate termic (paravane termice, etc.).
3	Conducte de aer comprimat		20	20	Distanţele nu se normează în cazul conductelor cu presiunea aerului sub 12 daN/cm² care deservesc instalaţiile electrice
4	Instalaţii care prelucrează materiale combustibile solide, inclusiv depozitarea materialelor respective		100	100	În funcţie de condiţiile locale distanţele se majorează conform prevederilor din normele specifice tehnologiei sau mediului respectiv.
Distanţele indicate la pct. 4 nu se aplică pe porţiunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea instalaţiilor respective.

Elementul de la care se măsoară distanţa	Distanţe minime^{1), 2)} (cm)
	Conductoare, bare, tuburi (acelaşi circuit sau circuite diferite)		Conducte sau instalaţii cu fluide incombustibile				Conducte sau instalaţii cu fluide combustibile		Elemente de construcţie³⁾
	Trasee paralele	Intersecţii	Reci T < = +40°C		Calde T > +40°C		Trasee paralele	Intersecţii	Incombustibile	Combustibile
	Trasee paralele	Intersecţii	Trasee paralele	Intersecţii	Trasee paralele	Intersecţii	Trasee paralele	Intersecţii	Incombustibile	Combustibile
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11
Conductoare neizolate⁴⁾ montate pe izolatoare, pe pereţi, la interior	10	10	10	10	10	10	100	100	10	20
Conductoare izolate⁴⁾ montate pe izolatoare, pe pereţi, la interior	5	5	5	5	200	150	50	50	5	10
Bare electrice montate pe izolatoare	5	5	5	5	5	5	50	50	5	10
Tuburi şi ţevi de protecţie montate:
- aparent, în ghene	0	0	5	3	100	50	40	5	0	Tub metalic 0 Microtub HDPE pentru fibră optică 3
- sub tencuială, înglobate	0	0	5	3	20	5	10	5	0	Tub PVC 3 Microtub HDPE pentru fibră optică 3
Conductoare cu izolaţie şi manta montate sub tencuială (înglobate)	0	0	5	3	20	5	10	5	0	3
¹⁾ Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor. ²⁾ Distanţele faţă de conductoarele electrice şi alte elemente ale protecţiei la trăsnet se stabilesc conform cap. 6. ³⁾ Pentru construcţii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distanţele se stabilesc conform prevederilor din NP 099-04. ⁴⁾ Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereţi, la exterior, distanţele faţă de elementele din coloanele 2... 7 ale tabelului sunt de minimum 15 cm, iar faţă de alte elementele de pe traseu, distanţele sunt de minimum 30 cm."

(8)3.0.3.8. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protecţie inferior IP 54 se face interpunând materiale incombustibile între acestea şi materialul combustibil sau elementele de distanţare care pot fi:

SUBCAPITOLUL 2:3.1. Alimentare

SECŢIUNEA 1:3.1.1. Natura curentului

SECŢIUNEA 2:3.1.2. Tensiunea

SECŢIUNEA 5:3.1.5. Branşamente

(5)3.1.5.5. Pentru instalaţiile electrice de iluminat şi putere (forţă) se prevede tablou electric de distribuţie comun, cu următoarele excepţii:

SUBCAPITOLUL 3:3.2. Puterea absorbită (cerută)

SECŢIUNEA 1:3.2.1. Generalităţi

(2)3.2.1.2. Pentru determinarea puterii absorbite, pentru o instalaţie sau o parte a acesteia trebuie ţinut cont de factorul de simultaneitate (k_s) şi de factorul de utilizare (k_u).

SECŢIUNEA 2:3.2.2 Determinarea puterii absorbite

(2)3.2.2.2. Pentru clădirile comerciale, social - culturale şi administrative, puterea absorbita se determină cu relaţia:

Varianta de dotare	Componenţa apartamentului	Puterea instalată Pi [kW]	k_u
Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audiovizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea apei calde, a încălzirii şi al gătitului fără utilizarea energiei electrice.	Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe	8	0,650
	Apartament cu 2-3 camere + dependinţe	12	0,500
	Apartament cu 4-5 camere + dependinţe cu suprafaţă locuită < 100 m²	20	0,300
	Apartament cu 4-5 camere + dependinţe cu suprafaţă locuită > 100 m²	20	0,500
	Vilă <= 5 camere + dependinţe	20	0,600
	Vilă > 5 camere + dependinţe	25	0,600
Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audiovizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea încălzirii şi al gătitului fără utilizarea energiei electrice.	Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe	10	0,650
	Apartament cu 2-3 camere + dependinţe	15	0,430
	Apartament cu 4-5 camere + dependinţe	23	0,390
Asigurarea electrică a apei calde.	Vilă <= 5 camere + dependinţe	23	0,600
Asigurarea electrică a apei calde.	Vilă > 5 camere + dependinţe	28	0,600
Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audiovizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea încălzirii fără utilizarea energiei electrice. Asigurarea electrică a apei calde şi a gătitului.	Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe	13	0,650
	Apartament cu 2-3 camere + dependinţe	18	0,550
	Apartament cu 4-5 camere + dependinţe	26	0,500
	Vilă <= 5 camere + dependinţe	26	0,650
	Vilă > 5 camere + dependinţe	30	0,650
Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audiovizual, activităţi gospodăreşti. Asigurarea apei calde, a încălzirii şi al gătitului cu utilizarea energiei electrice.	Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe	18	0,550
	Apartament cu 2-3 camere + dependinţe	23	0,600
	Apartament cu 4-5 camere + dependinţe	32	0,600
	Vilă <= 5 camere + dependinţe	32	0,650
	Vilă > 5 camere + dependinţe	35	0,650

(3)3.2.2.3. Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie satisfăcute condiţiile de stabilitate termică în regim permanent, verificarea dimensionării făcându-se în condiţiile de cădere de tensiune.

Nr. crt.	Destinaţia consumatorului		Puterea instalată (orientativă)			k_u
			Specifică		Totală
			U.M.	Valoare	kW
1	Magazine, spaţii comerciale, servicii (inclusiv reclame)		W/m²	75...100	-	0,80
2	Hoteluri	- cameră	kW/cam	1	-	0,70
2	Hoteluri	- restaurant	-	-	15...100	0,90
3	Sedii administrative, politice, economice etc.		W/m²	120...200	-	0,90
4	Policlinici		-	-	20...140	0,65
5	Spitale, clinici, sanatorii		W/pat	500...1000	-	0,70
6	Creşe, grădiniţe, cămine		W/m²	20...50	-	0,75
7	Şcoli generale licee		W/m²	20...50	-	0,75
8	Facultăţi, institute de învăţământ superior		W/m²	50...75	-	0,80
9	Teatre, filarmonici, muzee, săli de expoziţie, etc.		W/m²	50...75	-	0,60-0,75
10	Cinematografe		-	-	50...70	0,70
11	Puncte termice		-	-	80...120	0,85

SUBCAPITOLUL 4:3.3. Tipuri de reţele de distribuţie

SECŢIUNEA 1:3.3.1. Generalităţi

SECŢIUNEA 2:3.3.2. Legarea la pământ a reţelelor de tensiune alternativă

(1)3.3.2.1. Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT şi IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având următoarele semnificaţii:

(5)3.3.2.5. Reţeaua TN-C, în care funcţiile pentru conductorul neutru şi conductorul de protecţie sunt combinate într-un singur conductor pentru întreaga reţea (fig. 3.2.).

(6)3.3.2.6. Reţeaua TN-C-S, în care funcţiile pentru conductorul de neutru şi conductorul de protecţie sunt combinate într-un singur conductor pe o porţiune a reţelei (fig. 3.3).

(8)3.3.2.8. Reţeaua TT (fig. 3.4 şi fig. 3.5) are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele instalaţiei electrice fiind legate la prize de pământ independente faţă de priza de pământ a alimentării, în această reţea curenţii de defect fază - masă, pentru intensităţi chiar mai mici decât ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă.

(9)3.3.2.9. În reţeaua IT (fig. 3.5 şi fig. 3.6) toate părţile active ale alimentării sunt izolate faţă de pământ sau legate la pământ prin intermediul unei impedanţe Z de valoare mare, masele instalaţiei electrice fiind legate la pământ. În această reţea, un curent rezultat dintr-un prim defect fază-masă are o intensitate suficient de mică încât nu poate provoca o tensiune de atingere periculoasă. Se utilizează numai cu dispozitiv de control permanent al izolaţiei conductorului neutru faţă de pământ şi/sau declanşarea automată în caz de defect.

(10)3.3.2.10. În reţeaua IT limitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se obţine fie prin absenţa legăturii la pământ a alimentării, fie prin intercalarea unei impedanţe între un punct al alimentării (în general neutrul reţelei) şi pământ suficient de mari care să limiteze curentul de defect la valori cuprinse între 150...230 mA pentru a permite semnalizarea defectului.

(11)3.3.2.11. Condiţii pentru conductoarele PEN, PE în reţelele TN, TT şi IT.

(12)3.3.2.12. Recomandări pentru utilizarea reţelelor TN, TT şi IT

Tipul de reţea	Recomandate	Posibile	Nerecomandate
Reţea cu fider de alimentare, cu lungime foarte mare şi rezistenţă redusă a prizei de pământ (mai mică de 10 )	-	TT TN IT	-
Reţea cu fider de alimentare, cu lungime foarte mare şi rezistenţă mare a prizei de pământ (peste 30 )	TN	TT	IT
Reţea cu perturbaţii electromagnetice frecvente (exemplu: emiterea de unde radio şi televiziune)	TN	TT	IT
Reţea exterioară cu conductoare aeriene	TT	TN	IT
Sarcini sensibile la curenţi de defect importanţi (exemplu: motoare electrice)	IT	TT	TN
Reţea cu nivel redus de izolaţie (cuptoare electrice, instalaţii de sudare, elemente de încălzire, echipamente din bucătărie)	TN	TT	IT
Reţea cu sarcini cuprinzând receptoare cu risc în serviciu şi cu defecţiuni frecvente (poduri rulante, macarale, convertoare)	TN	TT	IT
Reţea cu numeroase echipamente electronice	TN-S	TT	TN-C
Reţea care necesită continuitate de alimentare în serviciu (săli de operaţie, săli de dirijare a zborurilor)	IT		TN TT

SECŢIUNEA 3:3.3.3 Legarea la pământ a reţelelor de tensiune continuă (TN, TT şi IT)

SUBCAPITOLUL 5:3.4. Instalaţii de securitate

(1)3.4.1. Prevederea alimentării de securitate cu energie electrică pe lângă alimentarea normală cu energie electrică, la consumatori, este obligatorie în următoarele cazuri:

(4)3.4.4. Alimentarea de securitate cu comutare automată, după durata de comutare poate fi:

SUBCAPITOLUL 6:3.5. Separarea instalaţiilor

SUBCAPITOLUL 7:3.6 Compatibilitatea

(1)3.6.1. Trebuiesc luate măsuri adecvate pentru micşorarea influenţelor pe care anumite echipamente electrice le pot avea asupra altor instalaţii electrice, asupra surselor de alimentare şi asupra reţelei de distribuţie publică.

SUBCAPITOLUL 8:3.7 Mentenabilitatea

(1)3.7.1. Trebuie realizată o frecvenţă şi o calitate a întreţinerii instalaţiei care sunt necesare pe toată durata de viaţă normată, conform cap. 8 şi 9. Trebuie luate în consideraţie acele caracteristici ale instalaţiei ce ţin seama de frecvenţa şi de calitatea întreţinerii:

CAPITOLUL 4:PROTECŢII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII

SUBCAPITOLUL 1:4.1. Protecţia împotriva şocurilor electrice

SECŢIUNEA 1:4.1.1. Generalităţi

(1)4.1.1.1. Regula fundamentală (conform cu recomandările din SR EN 61140). Regula fundamentală a protecţiei împotriva şocurilor electrice constă în aceea că:

(2)4.1.1.2. O măsură de protecţie trebuie să se realizeze astfel:

SECŢIUNEA 2:4.1.2. Măsuri tehnice şi organizatorice pentru protecţia de bază (protecţia împotriva atingerilor directe)

SUBSECŢIUNEA 1:

(1)4.1.2.1.

A)Măsurile tehnice de protecţie sunt:

SUBSECŢIUNEA 2:Măsuri tehnice de protecţie pentru protecţia de bază

(2)4.1.2.3. Bariere sau carcase

1.4.1.2.3.1. Părţile active trebuie să fie instalate în interiorul carcaselor sau în spatele barierelor care asigură un grad de protecţie cel puţin IPXXB sau IP 2X, cu excepţia cazului în care sunt necesare deschideri mai mari în timpul înlocuirii unor elemente, precum dulii sau elemente de înlocuire ale siguranţelor fuzibile sau a cazurilor în care sunt necesare deschideri mari pentru a permite funcţionarea corectă a echipamentului:

2.4.1.2.3.2. Barierele sau carcasele trebuie fixate ferm şi să aibă suficientă stabilitate şi durabilitate pentru menţinerea gradelor de protecţie prescrise şi de separare corespunzătoare de părţile active în condiţii de funcţionare normală, ţinând seama de influenţele externe.

(3)4.1.2.4. Obstacole

(4)4.1.2.5. Amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere

SECŢIUNEA 3:4.1.3. Măsuri tehnice pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerilor indirecte)

(2)4.1.3.2. Protecţia în caz de defect (protecţia la atingere indirectă) se realizează numai prin măsuri tehnice.

1.Acestea sunt:

b)măsuri tehnice suplimentare:

2.Măsurile suplimentare însoţesc întotdeauna o măsură tehnică principală şi se prevăd în:

SECŢIUNEA 4:4.1.4. Măsură de protecţie

SUBSECŢIUNEA 1:4.1.4.1. Întreruperea automată a alimentării

I._

(2)4.1.4.1.2. Un dispozitiv de protecţie trebuie să întrerupă automat alimentarea conductorului de linie a circuitului sau a echipamentului în cazul unui defect cu impedanţa neglijabilă între conductorul de linie şi o parte conductoare accesibilă sau un conductor de protecţie din circuit sau un echipament în timpul maxim de întrerupere indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5.

(3)4.1.4.1.3. Timpul maxim de întrerupere stabilit în tabelul 4.1 trebuie aplicat circuitelor finale din clădiri care nu depăşesc:

Reţeaua (schema)	50V < Uo < = 120V s		120V < Uo < = 230V s		230V < Uo < = 400V s		Uo > 400V s
Reţeaua (schema)	c.a.	c.c.	c.a.	c.c.	c.a.	c.c.	c.a.	c.c.
TN	0,8	Nota 1	0,4	1	0,2	0,4	0,1	0,1
TT	0,3	Nota 2	0,2	0,4	0,07	0,2	0,04	0,1
Dacă în reţelele TT întreruperea se realizează de un dispozitiv de protecţie la supracurent şi legătura de echipotenţializare de protecţie este conectată cu toate părţile conductoare străine în cadrul instalaţiei, pot fi utilizaţi timpii maximi de întrerupere aplicabili pentru reţelele TN. Uo este tensiunea nominală în c.a. sau c.c. între linie şi pământ.
Nota 1 - Întreruperea poate fi necesară pentru alte motive decât protecţia împotriva şocului electric. Nota 2 - Dacă întreruperea este asigurată de un DDR, a se vedea pct. 4.1.5.2.
¹⁾ Timpul maxim de întrerupere corespunde pentru o tensiune de atingere U_L = 50V

(6)4.1.4.1.6. Pentru alimentări cu tensiunea nominală U₀ mai mare de 50 V (tensiune alternativă) sau 120 V (tensiune continuă), nu este cerută întreruperea automată în timpul indicat la 4.1.4.1.3., 4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5, dacă în cazul unui defect, tensiunea de ieşire a sursei este redusă într-un timp care nu este mai mare decât valoarea timpului aplicabil din tabelul 4.1. sau 5 s (după caz) la 50 V tensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă. În asemenea cazuri trebuie luată în consideraţie întreruperea din alte motive decât şocul electric.

II.Măsuri ce se iau în reţelele TN

(8)4.1.4.1.8. Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pământ. Dacă punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la pământ.

(10)4.1.4.1.10. Caracteristicile dispozitivului de protecţie şi impedanţele circuitului trebuie să îndeplinească următoarea condiţie:

(11)4.1.4.1.11. În reţelele TN pot fi utilizate următoarele dispozitive de protecţie pentru protecţia la defect (protecţie împotriva atingerii indirecte):

III.Măsuri ce se iau în reţelele TT

(12)4.1.4.1.12. Toate părţile conductoare accesibile protejate împreună prin acelaşi dispozitiv de protecţie trebuie conectate prin conductoarele de protecţie la o priză de pământ comună tuturor acestor părţi. Dacă sunt utilizate mai multe dispozitive de protecţie în serie, această prescripţie se aplică separat la toate părţile conductoare accesibile protejate prin fiecare dispozitiv.

(13)4.1.4.1.13. În general în reţelele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerii indirecte). Ca alternativă, pot fi utilizate dispozitive de protecţie la supracurent pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerii indirecte), numai dacă este asigurată o valoare a impedanţei Zs conform art. 4.1.4.1.15.

(14)4.1.4.1.14. Dacă este utilizat un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR) pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerii indirecte) trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

(15)4.1.4.1.15. Dacă este utilizat un dispozitiv de protecţie la supracurent trebuie îndeplinită următoarea condiţie:

IV.Măsuri ce se iau în reţelele IT

(16)4.1.4.1.16. În reţelele IT părţile active trebuie izolate faţă de pământ sau legate la pământ printr-o impedanţa suficient de mare. Această conectare poate fi realizată fie la punctul neutru sau median al sistemului sau la un punct neutru artificial. Acesta din urmă poate fi conectat direct la pământ dacă impedanţa rezultantă faţă de pământ este suficient de mare la frecvenţa sistemului. Acolo unde nu există nici un punct neutru sau punct median, conductorul de linie poate fi conectat la pământ printr-o impedanţa mare.

(17)4.1.4.1.17. Părţile conductoare accesibile trebuie legate la pământ individual, în grup sau colectiv.

(18)4.1.4.1.18. În reţelele IT pot fi utilizate următoarele dispozitive de monitorizare şi de protecţie:

(19)4.1.4.1.19. În cazurile când se adoptă o reţea IT din motive de continuitate a alimentării, trebuie prevăzut un dispozitiv de monitorizare a izolaţiei pentru a indica apariţia unui prim defect de la o parte activă la părţile conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal acustic şi/sau optic care trebuie să continue atât timp cât defectul persistă.

(20)4.1.4.1.20. Cu excepţia cazului în care este instalat un dispozitiv de protecţie pentru întreruperea alimentării în cazul unui prim defect de punere la pământ, poate fi prevăzut un MDR sau un sistem de localizare a defectului izolaţiei pentru a indica apariţia unui prim defect de la o parte activă la părţile conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal acustic şi/sau optic, care trebuie să se menţină atât timp cât defectul persistă.

(21)4.1.4.1.21. După apariţia unui prim defect, condiţiile pentru o întrerupere automată a alimentării în cazul unui al doilea defect apărut la un conductor activ trebuie să fie următoarele:

a)dacă părţile conductoare accesibile sunt interconectate printr-un conductor de protecţie legat colectiv la pământ la acelaşi sistem de legare la pământ, se aplica condiţii similare reţelelor TN şi trebuie îndeplinite următoarele condiţii când în reţelele de tensiune alternativă conductorul neutru nu este distribuit şi respectiv în reţelele de tensiune continuă dacă conductorul median nu este distribuit:

b)dacă părţile conducătoare sunt legate la pământ în grup sau individual se aplică următoarea condiţie:

SUBSECŢIUNEA 2:4.1.4.2. Izolarea dublă sau întărită

(1)4.1.4.2.1. Generalităţi

1.4.1.4.2.1.1. Izolarea dublă sau întărită este o măsură de protecţie prin care:

(2)4.1.4.2.2. Prevederi pentru echipamentul electric

2.4.1.4.2.2.2. Echipamentul electric trebuie să fie dintre tipurile următoare şi încercat şi marcat conform standardelor relevante:

4.4.1.4.2.2.4. Echipamentul electric având părţile active neizolate trebuie să aibă o izolaţie întărită aplicată în timpul procesului de montare a instalaţiei electrice, asigurând un grad de protecţie echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. şi respectând 4.1.4.2.3.1. până la 4.1.4.2.3.3. O astfel de izolaţie se aplică numai unde caracteristicile constructive împiedică aplicarea izolaţiei duble.

(3)4.1.4.2.3. Prevederi pentru carcase

2.4.1.4.2.3.2. Carcasele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

(4)4.1.4.2.4. Prevederi pentru sisteme de pozare

1.4.1.4.2.4.1. Sistemul de pozare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

SUBSECŢIUNEA 3:4.1.4.3. Măsura de protecţie prin utilizarea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS) şi foarte joase de protecţie (TFJP)

(1)4.1.4.3.1. Generalităţi

1.4.1.4.3.1.1. Protecţia prin utilizarea tensiunii foarte joasă este o măsură de protecţie care constă din unul dintre cele două circuite de tensiune foarte joasă:

(2)4.1.4.3.2. Prevederi pentru protecţia împotriva atingerii directe şi protecţia împotriva atingerii indirecte.

(3)4.1.4.3.3. Surse pentru TFJS şi TFJP

(4)4.1.4.3.4. Prevederi pentru circuitele TFJS şi TFJP

1.4.1.4.3.4.1. Circuitele TFJS şi TFJP trebuie să aibă:

2.4.1.4.3.4.2. Separarea de protecţie a sistemului de pozare a circuitelor TFJS sau TFJP de părţile active a altor circuite, care are cel puţin izolaţie de bază, poate fi realizată astfel:

5.4.1.4.3.4.5. Dacă tensiunea nominală depăşeşte 25 V tensiune alternativă sau 60 V tensiune continuă sau dacă echipamentul este imersat, protecţia de bază (protecţia împotriva atingerii directe) pentru circuite TFJS sau TFJP trebuie asigurat prin:

SUBSECŢIUNEA 4:4.1.4.4. Măsura de protecţia prin separarea electrică

(1)4.1.4.4.1. Generalităţi

(3)4.1.4.4.3. Prevederi pentru protecţie în caz de defect împotriva atingerilor indirecte

SECŢIUNEA 5:4.1.5. Măsuri tehnice suplimentare de protecţie

(2)4.1.5.2. Protecţia suplimentară prin deconectarea automată la apariţia unui curent de defect periculos prin utilizarea dispozitivelor de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR)

1.4.1.5.2.1. În sistemele de tensiune alternativă trebuie prevăzută o protecţie suplimentară printr-un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR) care nu depăşeşte 30 mA pentru (conform cu recomandările din SR HD 60364-4-41):

6.4.1.5.2.6. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări industriale, conform recomandărilor din SR EN 60947-2, este:

6.2.de tip "B" pentru care declanşarea este dată de:

7.4.1.5.2.7. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizări casnice şi similare şi industriale conform recomandărilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1 şi SR EN 60947-2 în funcţie de existenţa temporizării este:

8.4.1.5.2.8. Dacă se montează dispozitive diferenţiale reziduale, selectivitatea, conform recomandărilor din SR CEI 61200-53, se realizează ca în fig. 4.1 sau fig. 4.2.

(3)4.1.5.3. Protecţia suplimentară folosind legătura de echipotenţializare de protecţie suplimentară

5.4.1.5.3.5. Dacă există incertitudini referitoare la eficienta legăturii de echipotenţializare de protecţie suplimentară, trebuie să se confirme ca rezistenţa R între părţile conductoare simultan accesibile şi părţile conductoare străine îndeplineşte condiţia:

6.4.1.5.3.6. Conductorul pentru legături principale de egalizare a potenţialelor trebuie să aibă secţiuni cel puţin egale cu jumătate din secţiunea cea mai mare a conductorului de protecţie din instalaţie, dar minim 10 mm² Cu; secţiunea lui se poate limita la maximum 25 mm² Cu sau o secţiune echivalentă pentru alt material.

7.4.1.5.3.7. Elementele conductoare ale construcţiei sau din construcţii (cum sunt de exemplu şarpantele metalice, căile de rulare ale utilajelor de ridicat şi transport) pot fi utilizate drept conductoare de protecţie dacă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

8.4.1.5.3.8. Dacă instalaţiile electrice sunt în distribuţie prefabricată în învelişuri metalice (cutii, carcase), aceste învelişuri pot fi utilizate drept conductoare de protecţie dacă satisfac următoarele trei condiţii:

(4)4.1.5.4. Protecţia suplimentară folosind legătura locală de echipotenţializare nelegată la pământ.

(5)4.1.5.5. Protecţia suplimentară prin izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului)

5.4.1.5.5.5. Conformitatea cu art. 4.1.5.5.3. este realizată dacă amplasamentul are un planşeu şi pereţi izolanţi şi în plus se aplică una sau mai multe din următoarele măsuri:

6.4.1.5.5.6. Rezistenţa de izolaţie a pardoselii şi pereţilor în fiecare punct de măsurare în condiţiile specificate în SR EN 61140 şi verificate printr-o metoda recomandată în Anexa 8.1 nu trebuie să fie mai mică de:

(6)4.1.5.6. Protecţia suplimentară prin deconectarea automată la apariţia tensiunii de atingere

(8)4.1.5.8. Protecţie suplimentară prin deconectare automată la apariţia unui defect de arc electric (AFDD)

2.4.1.5.8.2. Defecte de arc electric în serie sau în paralel

3.4.1.5.8.3. Dispozitivul pentru detectarea defectului de arc electric AFDD

SECŢIUNEA 6:4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al şocului electric

(1)4.1.6.1. Clasele de protecţie ale echipamentelor electrice sunt:

(3)4.1.6.3. Tensiunile maxime şi măsurile specifice de protecţie împotriva şocurilor electrice pentru corpuri de iluminat fixe, mobile şi portabile, utilizate trebuie să fie cele din tabelul 4.3.

Măsura de protecţie	Clasa de protecţie a echipamentelor				Art. nr.
Măsura de protecţie	0¹⁾	I²⁾	II³⁾	III	Art. nr.
Fără întreruperea alimentării
- folosirea materialelor şi echipamentelor de clasa II sau echivalente;	-	-	A	A	4.1.4.2.1.1.
- amplasamente neconductoare (izolante)	A	A(a)	A	-	4.1.5.5.
- separarea de protecţie;	A(b)	A(b)	A(b)	-	4.1.4.4.
- distanţarea sau intercalarea de obstacole;	A	A(a)	A	-	4.1.2.4.
- legături locale de egalizare a potenţialelor fără legarea la pământ	A	A(a)	A	-	4.1.5.4.
Cu întreruperea automată a alimentării
- dispozitive automate de protecţie	A(a)	A	A	-	4.1.4.1.
Alimentarea la tensiune foarte joasă de securitate (TFJS, TFJP)	-	-	-	A	4.1.4.3.
A - admis, numai în condiţiile precizate la articolele respective; A(a) - masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pământ, nici la un conductor de protecţie; A(b) - dacă sursa alimentează un singur echipament, masa nu trebuie legată nici la pământ, nici la un conductor de protecţie. ¹) Echipamentele de clasă 0 nu sunt admise fără măsuri de protecţie. ²) Echipamentele de clasa I pot fi utilizate în condiţiile aplicării de măsuri de protecţie cu deconectare automată a alimentării. ³) Echipamentele de clasa II pot fi utilizate în condiţiile aplicării de măsuri de protecţie fără deconectare automată a alimentării.

Tensiune maximă de lucru Tipul corpurilor de iluminat	Măsuri de protecţie^{1), 2)} Condiţii de aplicare
1	2
230 V
- fixe fluorescente	- Legarea maselor la un conductor de protecţie (reţea TN sau TT) şi prevederea unui dispozitiv DDR; - Corpuri de iluminat clasa II
incandescente cu vapori de mercur cu vapori de sodiu (sau alte lămpi cu soclu Edison)	- Corpuri de iluminat clasa II - Legarea maselor la conductorul de protecţie sau la pământ printr-un conductor (reţea TN sau TT) şi una din următoarele măsuri suplimentare: - prevederea unui dispozitiv DDR - o blocare care să nu permită deschiderea corpului de iluminat decât cu scule speciale sau după scoaterea de sub tensiune; - un dispozitiv de deconectare a alimentării lămpii la scoaterea globului de protecţie
- mobile	- Legarea maselor la un conductor de protecţie (reţea IT) asigurându-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile limită admise.
24 V
- portabile	TFJS
- fixe şi mobile	Se va controla periodic izolaţia faţă de pământ a circuitului TFJS şi transformatorului de protecţie
¹) În cazul amplasării în zona de accesibilitate conform art. 4.1.6.3. ²) Măsurile de protecţie pentru corpurile de iluminat din medii speciale conform cap. 7.

Tensiune maximă de lucru

Tipul corpurilor de iluminat

Măsuri de protecţie^{1) 2)}

Condiţii de aplicare

230V

- fixe

-- fluorescente

-- cu LED

- Legarea maselor la un conductor de protecţie (reţea TN sau TT) şi prevederea unui dispozitiv DDR;

- Corpuri de iluminat clasa II

-- incandescente

-- cu vapori de mercur

-- cu vapori de sodiu (sau alte lămpi cu soclu Edison)

- Corpuri de iluminat clasa II

- Legarea maselor la conductorul de protecţie sau la pământ printr-un conductor (reţea TN sau TT) şi una din următoarele măsuri suplimentare:

- prevederea unui dispozitiv DDR

- o blocare care să nu permită deschiderea corpului de iluminat decât cu scule speciale sau după scoaterea de sub tensiune;

- un dispozitiv de deconectare a alimentării lămpii la scoaterea globului de protecţie

- mobile

- Legarea maselor la un conductor de protecţie (reţea IT), asigurându-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile-limită admise

24V

- portabile

TFJS

- fixe şi mobile

Se va controla periodic izolaţia faţă de pământ a circuitului TFJS şi transformatorului de protecţie.

¹⁾ În cazul amplasării în zona de accesibilitate conform art. 4.1.6.3.

²⁾ Măsurile de protecţie pentru corpurile de iluminat din medii speciale conform cap. 7."

(5)4.1.6.5. Tensiunile maxime admise de alimentare şi măsurile specifice de protecţie la şoc electric care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie să fie cele din tabelul 4.4.

Tensiuni maxime admise de alimentare

Măsuri de protecţie

În tensiune alternativă:

500 V, pentru alimentarea înfăşurării primare a transformatorului de sudare

75 V, pentru înfăşurarea secundară a transformatorului de sudare, la mers în gol (la bornele de sudare)

Transformatoarele pentru sudare vor fi echipate cu dispozitiv de protecţie pentru realizarea, fie a deconectării de la reţea la întreruperea arcului electric, fie pentru limitarea tensiunii de mers în gol la o valoarea de max. 24 V sau cu alte măsuri care asigură condiţii nepericuloase pentru operator în cazul atingerii accidentale a porţiunilor neizolate a circuitului de sudură.

În tensiune continuă la bornele de sudare pentru generatoare şi convertoare:

100 V, la suprafaţă;

65 V, în subteran

Protecţie împotriva atingerilor directe şi indirecte.

SUBCAPITOLUL 2:4.2. Protecţia împotriva efectelor termice (din SR HD 384.4.42 S1)

SECŢIUNEA 2:4.2.2. Protecţia împotriva producerii incendiului de către echipamentele electrice

(2)4.2.2.2. Dacă temperaturile exterioare ale echipamentelor fixe pot atinge valori susceptibile de a provoca incendierea materialelor din apropiere, echipamentele trebuie să fie:

(3)4.2.2.3. Echipamentele conectate permanent, care pot produce arc electric sau scântei în funcţionare normala trebuie:

(5)4.2.2.5. Atunci când echipamentele instalate în acelaşi loc conţin o cantitate importantă de lichid inflamabil (ulei), trebuie luate măsuri care să împiedice ca lichidul aprins şi produsele de combustie ale lichidului (flacără, fum, gaz toxic) să se propage în alte părţi ale construcţiei.

1.Exemple de astfel de măsuri sunt:

(8)4.2.2.8. Pentru diminuarea riscului de incendiu se recomandă utilizarea dispozitivelor de protecţie cu curent diferenţial rezidual (DDR), având curentul nominal de funcţionare stabilit în funcţie de caracteristicile instalaţiei electrice şi care se amplasează în tablourile de distribuţie.

(10)4.2.2.10. Pentru diminuarea riscului de incendiu se vor utiliza dispozitive pentru detectarea defectelor de arc electric (AFDD), în circuitele finale de curent alternativ, conform recomandărilor din SR EN 62606 şi SR EN 60364 4-42/A1.

SECŢIUNEA 3:4.2.3. Protecţia împotriva incendiului în amplasamentele cu risc mare de incendiu - BE2 (din SR HD 384.4.42 S1)

(1)4.2.3.1. Generalităţi

3.4.2.3.1.3. Echipamentele electrice trebuie alese şi montate astfel încât în funcţionare normală, temperaturile lor şi încălzirile previzibile în caz de defect să nu poată produce un incendiu, ţinând seama de influenţele externe.

(2)4.2.3.2. Amplasamente cu risc de incendiu datorat naturii materialelor prelucrate sau depozitate

4.4.2.3.2.4. În principiu, sunt aplicate regulile generale referitoare la sistemele de pozare. Totodată, sistemele de pozare care nu sunt încastrate în materiale incombustibile precum tencuiala, betonul sau un material similar trebuie să aibă caracteristicile de nepropagare a flăcării.

7.4.2.3.2.7. Alte sisteme de pozare decât cele care au cabluri cu izolaţie minerală şi sistemele de pozare prefabricate trebuie protejate împotriva defectelor de izolaţie:

b)în reţelele IT, trebuie prevăzute dispozitive de control permanent al izolaţiei echipate cu alarme sonore şi vizuale. În cazul unui al doilea defect, timpul de întrerupere a dispozitivului de protecţie împotriva supracurenţilor nu trebuie să fie mai mare de 5 s. Trebuiesc prevăzute instrucţiuni prin care să se prevadă o întrerupere manuală cât se poate de repede după producerea primului defect.

14.4.2.3.2.14. În amplasamente cu risc de incendiu din cauza prafului şi/sau fibrelor, corpurile de iluminat trebuie montate astfel încât fibrele sau praful să nu se poată acumula într-o cantitate periculoasă.

(4)4.2.3.4. Amplasamente cu materiale de construcţie combustibile

2.4.2.3.4.2. Alegerea şi montarea echipamentelor în pereţi cu alveole

2.2.4.2.3.4.2.2. Dacă echipamentele electrice instalate în pereţi cu alveole nu îndeplinesc prevederile de la art. 4.2.3.4.2.1, ele trebuie protejate cu fibră de sticlă sau material similar necombustibil de 12 mm grosime, sau cu vată minerală de 100 mm grosime. Dacă se utilizează aceste materiale, trebuie luate în considerare efectele lor asupra disipării căldurii echipamentelor electrice.

SECŢIUNEA 4:4.2.4. Protecţia împotriva arsurilor

(1)4.2.4.1. Părţile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate în zona de accesibilitate nu trebuie să atingă temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor şi nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 4.5.

SECŢIUNEA 5:4.2.5. Protecţia împotriva supraîncălzirilor

(1)4.2.5.1. Instalaţie de încălzire prin ventilare artificială

(2)4.2.5.2. Aparate producătoare de apa caldă sau vapori

SUBCAPITOLUL 3:4.3. Protecţia împotriva supracurenţilor electrici (din SR HD 384.4.43-S2 şi SR HD 384.4.473-S1)

SECŢIUNEA 1:4.3.1. Generalităţi

(1)4.3.1.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate împotriva supracurenţilor datoraţi suprasarcinilor sau scurtcircuitelor.

b)Protecţia împotriva scurtcircuitelor.

(2)4.3.1.2. Trebuie folosite următoarele tipuri de dispozitive de protecţie împotriva supracurenţilor electrici:

SECŢIUNEA 2:4.3.2. Protecţia împotriva curenţilor electrici de suprasarcină

(1)4.3.2.1. Amplasarea dispozitivelor de protecţie la suprasarcină

2.4.3.2.1.2. Dispozitivul de protecţie la suprasarcină a unui circuit electric poate fi amplasat pe traseul acestui circuit dacă pe partea de circuit dintre punctul unde apare schimbarea (de secţiune, de natura materialului, de modul de pozare sau de alcătuire) şi poziţia dispozitivului de protecţie nu sunt conectate alte circuite sau prize şi dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:

3.4.3.2.1.3. Caracteristica de funcţionare a unui dispozitiv pentru protecţia unei distribuţii împotriva suprasarcinilor şi caracteristicile de funcţionare a distribuţiei respective trebuie să fie coordonate astfel încât să fie îndeplinite condiţiile exprimate prin relaţiile următoare:

a)pentru disjunctoare:

(2)4.3.2.2. Exceptarea de la protecţia de suprasarcină

1.4.3.2.2.1. Cazurile menţionate în acest paragraf nu trebuie aplicate în instalaţiile situate în locuri ori amplasamente care prezintă riscuri de incendiu sau de explozie şi acolo unde sunt specificate condiţii diferite în reglementările speciale stipulate în cap. 7.

1.1.Se admite să nu fie prevăzută protecţia împotriva suprasarcinilor:

(4)4.3.2.4. Renunţarea la protecţia de suprasarcină

1.4.3.2.4.1. Se recomandă să nu se prevadă protecţia la suprasarcina pe circuite de alimentare a aparatelor, dacă întreruperea neaşteptată a circuitului poate provoca pericole.

SECŢIUNEA 3:4.3.3. Protecţia împotriva scurtcircuitelor

(1)4.3.3.1. Amplasarea dispozitivelor de protecţie împotriva scurtcircuitelor

2.4.3.3.1.2. Deplasarea locului de amplasare a protecţiei împotriva scurtcircuitelor

2.2.4.3.3.1.2.2. Partea de circuit electric cuprinsă, pe de o parte, între reducerea de secţiune sau o altă schimbare şi dispozitivul de protecţie, pe de altă parte, trebuie să îndeplinească simultan următoarele condiţii:

3.4.3.3.1.3. Renunţare la protecţia la scurtcircuit

3.1.4.3.3.1.3.1. Se permite renunţarea la protecţia la scurtcircuit pentru cazurile enumerate mai jos:

SECŢIUNEA 4:4.3.4. Prevederi referitoare la natura circuitelor

(1)4.3.4.1. Protecţia conductoarelor de fază

2.4.3.4.1.2. În reţelele TT, pe circuitele alimentate între faze şi în care conductorul neutru nu este distribuit, este posibil ca detectarea supracurentului să nu fie prevăzută pe unul din conductoarele de fază, sub rezerva îndeplinirii simultane a prescripţiilor următoare:

(2)4.3.4.2. Protecţia conductorului neutru

1.4.3.4.2.1. Reţelele TT sau TN

b)Atunci când secţiunea conductorului neutru este mai mica decât cea a conductoarelor de fază, este necesar să se prevadă o protecţie de supracurent pe conductorul neutru, corespunzătoare secţiunii acestui conductor. Această protecţie trebuie să producă deconectarea conductoarelor de fază şi a conductorului neutru.

2.4.3.4.2.2. Reţelele IT

(4)4.3.4.4. Protecţia la scurtcircuit a conductoarelor în paralel

SECŢIUNEA 5:4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protecţie la scurtcircuit

(1)Fiecare dispozitiv de protecţie la scurtcircuit trebuie să respecte simultan condiţiile de la 4.3.5.1 şi 4.3.5.2.

1.4.3.5.1. Capacitatea de rupere trebuie să fie cel puţin egală cu cea a curentului de scurtcircuit prezumat, la locul de instalare, cu excepţia următoare:

2.4.3.5.2. Curenţii de scurtcircuit care pot apărea într-un punct de defect trebuie să fie întrerupţi într-un timp mai mic decât timpul admis pentru stabilitatea termică a conductorului. Pentru un timp mai mic de 5 s, timpul t în care un conductor ajunge de la temperatura maximă admisibilă în regim normal la temperatura maximă admisibilă în caz de scurtcircuit poate fi calculat cu relaţia:

SECŢIUNEA 6:4.3.6. Coordonarea între protecţia la suprasarcini şi protecţia la scurtcircuit

(2)4.3.6.2. Protecţia asigurată prin dispozitive separate

SECŢIUNEA 7:4.3.7. Selectivitatea protecţiei

(1)4.3.7.1. În cazurile în care mai multe dispozitive de protecţie se inserează într-o distribuţie, caracteristicile lor se aleg astfel încât să fie asigurată selectivitatea protecţiei. În cazul unei avarii trebuie să funcţioneze protecţia cea mai apropiată de aceasta, izolând doar porţiunea respectivă, fără a scoate din funcţiune întreaga instalaţie (de ex. între curenţii nominali ale fuzibilelor a două siguranţe consecutive, diferenţa să fie de cel puţin două trepte).

SUBCAPITOLUL 4:4.4. Protecţia împotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate trăsnetului şi transmise prin reţele şi supratensiuni de comutaţie)

SECŢIUNEA 1:4.4.1. Generalităţi

(1)4.4.1.1. Apariţia supratensiunilor în instalaţiile electrice de joasă tensiune sunt determinate de următoarelor fenomene:

(2)4.4.1.2. Supratensiunile datorate loviturilor de trăsnet în obiective sau în apropierea acestora au valori ridicate, o creştere rapidă a tensiunii, dar o durată redusă (circa 100 (.îs) şi determină, în mod obişnuit, cele mai mari pagube în instalaţiile electrice de joasă tensiune (fig. 4.3). Caracteristicile supratensiunilor datorate loviturilor de trăsnet sunt indicate în SR CEI/TR 62066.

(4)4.4.1.4. Supratensiunile datorate comutaţiilor, în instalaţiile proprii sau în sistemul de alimentare şi care se propagă prin conductoarele de alimentare, au o creştere relativ redusă a tensiunii, amplitudine redusă, dar pot avea durate relativ mari. Sunt datorate fenomenelor tranzitorii care apar la modificarea configuraţiei unei reţele electrice. În figura 4.5 este indicat cazul simplu al deconectării unui circuit RLC. Caracteristicile supratensiunilor de comutaţie sunt indicate în SR CEI/TR 62066.

(5)4.4.1.5. Supratensiunile datorate defectelor din reţeaua electrică proprie sau din reţeaua electrică de alimentare sunt datorate, în general, întreruperii conductorului neutru şi creşterea tensiunii de fază până la valori apropiate tensiunii între faze. Pentru limitarea efectelor acestor supratensiuni, sistemul de protecţie trebuie setat la valoarea de 270 V (în sistemele de joasă tensiune de 3x230/400 V).

(7)4.4.1.7. Caracteristici ale supratensiunilor care pot să apară în reţelele de joasă tensiune sunt indicate în tabelul 4.6.

Tipul supratensiunii	Factorul de supratensiune	Durata	Forma	Observaţii
De trăsnet	> 4*)	foarte scurtă 1-100 s	impuls cu pantă foarte mare 1-1000 kV/s
De comutaţie	2-4*)	Redusă 1-100 ms	oscilatorie amortizată cu frecvenţa medie de 1-200 kHz
Electrostatice	> 4	foarte scurtă front de ns	impuls foarte scurt	Energia depinde de capacitatea obiectului încărcat
De frecvenţă industrială	<= 1,73**(	mare	sinusoidală neamortizată	Durata depinde de sistemul de protecţie
) raportat la valoarea de vârf a tensiunii de fază, de frecvenţă industrială; *) raportat la valoarea efectivă a tensiunii de fază, de frecvenţă industrială.

SECŢIUNEA 2:4.4.2. Protecţia instalaţiilor electrice din clădiri împotriva supratensiunilor

(2)4.4.2.2. Utilizarea protecţiei în trepte împotriva supratensiunilor face ca izolaţia echipamentelor conectate direct la reţeaua electrică să fie cea mai solicitată, iar izolaţia echipamentelor din interiorul clădirii să fie mai puţin solicitată. În acest sens, echipamentele de joasă tensiune se împart în patru clase de încercare (tabelul 4.7), conform SR HD 60364-4-443.

Categoria echipamentului	Caracteristici	Observaţii
IV	Echipamente conectate în imediata apropiere a intrării instalaţiei electrice în clădire. Sunt caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de ţinere şi fiabilitate mare.	Exemple: bloc de măsurare şi protecţie, sisteme de telemăsurare
III	Echipamente conectate în instalaţia electrică fixă, în avalul echipamentelor din clasa IV. Sunt caracterizate de un nivel de ţinere mai redus faţă de echipamentele din categoria de supratensiuni IV şi au o fiabilitate ridicată.	Exemple: dulapuri de distribuţie, întreruptoare, motoare electrice conectate permanent la instalaţia fixă
II	Echipamente conectate în avalul instalaţiilor fixe ale clădirii, inclusiv a tabloului de distribuţie. Au un nivel normal de fiabilitate.	Exemple: aparate electrocasnice, scule portabile
I	Echipamente conectate în clădire, dacă măsurile de protecţie adecvate sunt adoptate în exteriorul echipamentului.	Exemple: aparate electrocasnice cu circuite electronice sensibile la supratensiuni.

SECŢIUNEA 3:4.4.3. Dispozitive de protecţie la supratensiuni (SPD)

(2)4.4.3.2. Realizarea sistemului de protecţie la supratensiuni pentru a se asigura limitarea perturbaţiilor şi avariilor la supratensiuni a echipamentelor electrice şi electronice trebuie să aibă în vedere recomandările standardului SR EN 61643-11. Alegerea şi utilizarea SPD se face pe baza conceptului de Zonă de Protecţie împotriva Trăsnetului (ZPT). Aceste zone se referă la volumele care cuprind elementele de protejat.

(3)4.4.3.3. În funcţie de caracteristicile şi solicitările la care sunt supuse, dispozitivele de protecţie sunt împărţite în trei tipuri de încercare:

- SPD tipul 1 (SPD1) - cuprind descărcătoare cu rezistenţă variabilă, supuse celor mai intense solicitări şi având capacitatea de a conduce curenţi electrici datoraţi loviturilor se trăsnet (fig. 4.7). Au rolul de a limita pătrunderea în instalaţiile electrice a unor curenţi electrici de impuls datoraţi loviturilor de trăsnet. Alegerea descărcătoarelor se face conform SR EN 62305-1. Descărcătoarele cu rezistenţă variabilă sunt conectate între conductoarele active (inclusiv conductorul neutru - dacă există -) şi pământ.

(4)4.4.3.4. Nivelul de protecţie al SPD de tipul 1 nu trebuie să depăşească nivelul de ţinere al echipamentelor din tipul II de ţinere la impuls, conform tabelului 4.8 (SR HD 60364-4-443).

1 Origine a instalaţiei

2 Tablou de distribuţie

3 Priză de curent

4 Bornă sau bară principală de legare la pământ

5 Dispozitiv de protecţie la supratensiuni de Tip 1

6 Legarea la pământ (conductor de legare la pământ) a dispozitivului de protecţie la supratensiuni

7 Echipament fix de protejat

8 Dispozitiv de protecţie la supratensiuni de Tip 2

9 Dispozitiv de protecţie la supratensiuni de Tip 2 sau 3

10 Element de decuplare sau lungimea liniei OCPD1, OCPD 2, OCPD 3: Dispozitive de protecţie împotriva supracurenţilor

11 Legătură externă IPT (conductor de coborâre)

SECŢIUNEA 4:4.4.4. Măsuri de protecţie fundamentale

(1)4.4.4.1. Măsurile de protecţie fundamentale împotriva supratensiunilor includ:

- Ecranare magnetică şi traseul liniilor. Ecranarea tridimensională atenuează câmpul magnetic, în interiorul ZPT, datorat căderii directe a trăsnetului pe structură sau lângă aceasta şi reduce supratensiunile şi/sau supracurenţii electrici din interior. Ecranarea liniilor interioare, utilizând cabluri ecranate sau canale ecranate pentru cabluri, minimizează supratensiunile şi/sau supracurenţii electrici interiori induşi. Traseul liniilor interioare poate minimiza buclele de inducţie şi reduce supratensiunile şi/sau supracurenţii electrici interiori.

(5)4.4.4.5. Conectarea SPD în circuitul de protejat se face astfel încât să rezulte conductoare cât mai scurte (în mod obişnuit sub 0,5 m), având în vedere faptul că lungirea legăturii determină reducerea eficienţei sistemului de protecţie. Conductoarele de legătură la pământ a SPD trebuie să aibă o arie a secţiunii transversale de cel puţin 4 mm² Cu sau o arie echivalentă la utilizarea unui alt material. În cazul în care sunt utilizate SPD pentru protecţia contra supratensiunilor de trăsnet, conform categoriei IV de încercare, conductoarele de legare la pământ trebuie să aibă o arie a secţiunii transversale de minimum 16 mm² Cu sau o arie echivalentă la utilizarea unui alt material.

(7)4.4.4.7. Dacă se utilizează o configuraţie S (fig. 4.8), toate componentele de metal (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) ale reţelelor interioare trebuie izolate faţă de sistemul de legare la pământ.

Configuraţia S trebuie integrată în sistemul de legare la pământ numai printr-o singură bară de echipotenţializare care acţionează ca un punct de referinţă de legare la pământ (ERP) rezultând de tip S_s. Dacă se utilizează configuraţia S toate conductoarele între echipamente trebuie să fie dispuse pe trasee paralele cu conductoarele de echipotenţializare urmărind configuraţia în stea pentru a se evita buclele de inducţie. Configuraţia S poate fi utilizată atunci când sistemele interioare sunt amplasate în zone relativ mici şi toate liniile pătrund în zonă numai printr-un singur punct.

(8)4.4.4.8. Dacă se utilizează o configuraţie M, toate componentele din metal (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) ale reţelelor interioare nu sunt izolate de sistemul de legare la pământ, dar trebuie integrate în acesta prin puncte de echipotenţializare multiple, rezultând un tip M. Configuraţia M este de preferat pentru sistemele interioare extinse sau pentru structuri în ansamblu, cu numeroase interconexiuni între echipamente şi unde liniile intră în structură prin mai multe puncte.

(9)4.4.4.9. În sistemele complexe, avantajele ambelor configuraţii (configuraţia M şi S) pot fi combinate aşa cum se prezintă în figura 4.9, rezultând configuraţia 1 (S_s combinat cu M) sau configuraţia 2 (M_s combinat cu M).

SECŢIUNEA 5:4.4.5. Legarea la pământ şi echipotenţializare

(3)_

1.4.4.5.3. Priza de pământ în buclă în jurul structurii sau priza de pământ în buclă, în beton, la perimetrul fundaţiei trebuie să fie integrate într-o reţea cu ochiuri sub structură (atunci când este posibil - de exemplu la halele industriale, depozite mari etc.) şi împrejurul acesteia. Aceasta îmbunătăţeşte mult performanţa prizei de pământ. Dacă armăturile din betonul fundaţiei planşeului formează o reţea interconectată bine definită şi conectată la priza de pământ, asigură aceleaşi performanţe.

(5)4.4.5.5. Reţeaua de echipotenţializare poate fi realizată şi ca o reţea cu ochiuri tridimensională. Aceasta necesită interconectări multiple ale componentelor din metal din interiorul şi din exteriorul structurii (cum ar fi armătura betonului, glisierele lifturilor, macarale, acoperişuri metalice, faţade metalice, cadrele metalice ale ferestrelor şi uşilor, cadrele metalice ale planşeelor, conducte ale serviciilor şi suporturi metalice de susţinere pentru cabluri). Trebuie integrate în acelaşi mod, barele de echipotenţializare (de exemplu centuri de echipotenţializare, mai multe bare de echipotenţializare la niveluri diferite ale structurii) şi ecranele magnetice ale ZPT.

(7)4.4.5.7. Pentru o echipotenţializare eficientă, sunt importante următoarele reguli de instalare:

(8)4.4.5.8. Echipotenţializarea la frontiera unei ZPT, definită, trebuie asigurată pentru toate părţile metalice şi serviciile (de exemplu conducte metalice, linii de alimentare cu energie electrică sau linii de comunicaţii) care penetrează frontiera ZPT.

(9)4.4.5.9. Echipotenţializarea trebuie realizată prin bare şi/sau conductoare de echipotenţializare care se instalează cât mai aproape posibil de punctul de intrare la frontieră. Atunci când este posibil, se recomandă ca racordarea serviciilor la ZPT să se realizeze în acelaşi loc şi să fie conectate la aceeaşi bară de echipotenţializare. Dacă serviciile se racordează la ZPT prin zone diferite, fiecare serviciu trebuie să fie conectat la o bară de echipotenţializare şi aceste bare de echipotenţializare trebuie conectate împreună. Pentru acesta din urmă, se recomandă echipotenţializarea la centura de echipotenţializare (conductor în buclă).

SECŢIUNEA 6:4.4.6. Ecrane magnetice şi trasee pentru linii

(8)4.4.6.8. Pentru ecranele magnetice care nu sunt prevăzute pentru circulaţia curenţilor electrici de trăsnet, nu este necesară dimensionarea acestor ecrane conform recomandărilor din SR EN 62305-3:

SECŢIUNEA 7:4.4.7. Protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială

CAPITOLUL 5:ALEGEREA ŞI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

SUBCAPITOLUL 1:5.1. Reguli generale

SECŢIUNEA 1:5.1.1. Condiţii de funcţionare (din SR HD 60364-5-51 şi SR HD 384.3 S2)

(1)5.1.1.1. Tensiune

(5)5.1.1.5. Compatibilitate

SECŢIUNEA 2:5.1.2. Influenţe externe şi condiţii de instalare

(5)5.1.2.5. Clasificarea şi codificarea influenţelor externe (din SR HD 60364-5-51 şi SR HD 384.3 S2.

3.5.1.2.5.3. Clasificarea

SECŢIUNEA 3:5.1.3. Accesibilitatea

(1)Echipamentele, inclusiv sistemele de pozare, trebuie dispuse astfel încât să permită manevrarea, inspectarea, întreţinerea şi accesul la conexiunile lor. Aceste posibilităţi nu trebuie reduse semnificativ pentru montarea echipamentelor în carcase sau compartimente.

SECŢIUNEA 4:5.1.4. Identificarea

(3)5.1.4.3. Identificarea conductoarelor

1.5.1.4.3.1. Identificarea conductoarelor de protecţie şi neutru:

2.5.1.4.3.2. Identificarea conductoarelor de fază din cablurile mulţi conductoare:

3.5.1.4.3.3. Identificarea cablurilor cu un conductor şi a conductoarelor izolate

4.5.1.4.3.4. Situaţia în care identificarea nu este necesară

(4)5.1.4.4. Identificarea barelor şi conductoarelor neizolate conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice referitoare la proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V tensiune alternativă în unităţile energetice

(6)5.1.4.6. Schemele, diagramele sau tabelele se recomandă să se întocmească conform SR EN 61346-1 şi SR EN 61082-1, încât să indice, cel puţin:

SECŢIUNEA 5:5.1.5. Independenţa echipamentelor

(1)5.1.5.1. Echipamentele trebuie alese şi montate astfel încât să fie împiedicată influenţa dăunătoare între instalaţiile electrice şi instalaţiile neelectrice.

SECŢIUNEA 6:5.1.6. Montarea instalaţiilor electrice

(7)5.1.6.7. Alegerea gradului de protecţie al echipamentelor, inclusiv a racordurilor acestora, în funcţie de categoria de influenţe externe în care se încadrează încăperea sau spaţiul respectiv, se va face pe baza prevederilor generale din anexa 5.2, standardul SR EN 60529 (grade de protecţie asigurate prin carcase cod IP)şi standardul SR EN 62262 (grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice împotriva impacturilor mecanice de exterior cod IK) anexele 5.3. şi 5.4.

(10)5.1.6.10. În încăperi din clasa AD3, AD4, AF2b, AF3 şi AF4 în exterior şi în zona litoralului AF2a, se utilizează echipamente în execuţie rezistentă la coroziune, în funcţie de natura agenţilor corozivi.

SECŢIUNEA 7:5.1.7. Materiale

(2)5.1.7.2. În mod special se prevăd conductoare din cupru în următoarele situaţii:

SUBCAPITOLUL 2:5.2. Sisteme de pozare, alegerea secţiunii conductoarelor*)

SECŢIUNEA 1:5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare

(5)5.2.1.5. Circuite de tensiune alternativă

Conductoare şi cabluri		Mod de pozare
Conductoare şi cabluri		Fără fixare	Fixare directă	Tuburi	Jgheaburi (inclusiv plinte şi profile la nivelul solului)	Tuburi profilate	Paturi de cabluri tip scară, table,console	Pe izolatoare	Pe fir purtător
Conductoare neizolate		-	-	-	-	-	-	+	-
Conductoare izolate		-	-	+	+*	+	-	+	-
Cabluri în manta (inclusiv cabluri armate şi conductoare cu izolaţie minerală)	Multiconductor	+	+	+	+	+	+	0	+
	Cu un conductor	0	+	+	+	+	+	0	+
+ Admis - Neadmis 0 Neaplicabil sau neutilizat în practică * Conductoarele izolate sunt admise în cazul în care capacul poate fi înlăturat numai cu ajutorul unei scule sau numai depunând un efort important cu mâna şi jgheabul are un grad de protecţie IP 4X sau IP XX D

(6)5.2.1.6. Pozarea în sisteme de tuburi de protecţie şi paturi de cabluri

1.5.2.1.6.1. Sisteme de tuburi de protecţie

Conductoare şi cabluri		Mod de pozare conform anexei 5.6.
Conductoare şi cabluri		Fără fixare	Fixare directă	Tuburi	Jgheaburi	Tuburi profilate	Paturi de cabluri tip scară, table,console	Pe izolatoare	Pe fir purtător
În goluri ale construcţiei	accesibile	40	33	41;42	6;7;8;9;12;13;14	43;44	30;31;32;33;34	-	0
În goluri ale construcţiei	neaccesibile	40	0	41;42	0	43	0	-	-
În canale pentru cabluri		56	56	54;55	0		30;31;32;34	-	-
Îngropat în pământ		72;73	0	70;71	-	70;71	0	-	-
Încastrat în structură		57;58	3	1;2;5 9:60	50;51;52;53	46;45	0	-	-
Aparent		-	20;21;22;23;33	4;5	6;7;8;9;12;13;14	6;7;8;9	30;31;32;34	36	-
Aerian		-	33	0	10;11	10;11	30;31;32; 34	36	35
Tocul ferestrelor		16		16
Tocul uşilor		15		15
Imersat				0
Numărul din căsuţă indică numărul de referinţă şi modul de pozare din anexa 5.6.: - neadmis; 0 neaplicabil sau neutilizat în practică.

2.5.2.1.6.2. Sisteme de jgheaburi (SJ) şi tuburi profilate (STP)

SECŢIUNEA 2:5.2.2. Alegerea şi montarea în funcţie de influenţele externe

SUBSECŢIUNEA 2:

(1)5.2.2.1. Temperatura ambiantă (AA)

3.5.2.2.1.3. Atunci când cablurile prezintă caracteristici diferite de temperatură şi sunt dispuse în acelaşi sistem de pozare, acesta se alege pentru condiţiile cele mai severe.

Tip de izolaţie	Temperatura limită [°C]
Policlorură de vinil (PVC)	Conductor: 70
Polietilenă reticulară (XLPE)	Conductor: 90
Minerală (cu manta de PVC sau neizolat şi accesibil)	Manta: 70
Nota 1 - Dacă un conductor funcţionează la o temperatură mai mare de 70°C, trebuie să existe asigurarea că echipamentele conectate la acest conductor sunt indicate pentru temperatura care rezultă la conexiune. Nota 2 - Pentru anumite tipuri de izolaţii, pot fi admise temperaturi de funcţionare mai ridicate funcţie de natura cablului, terminaţiile sale, condiţiile de mediu şi alte influenţe externe

(2)5.2.2.2. Surse externe de căldură

(3)5.2.2.3. Prezenţa apei (AB şi AD)

(4)5.2.2.4. Prezenţa corpurilor solide străine (AZ)

(5)5.2.2.5. Prezenţa substanţelor corozive sau poluante (AF)

(6)5.2.2.6. Şocuri mecanice (AG)

(8)5.2.2.8. Alte solicitări mecanice

(12)5.2.2.12. Efecte seismice (AP)

SECŢIUNEA 3:5.2.3. Curenţi admisibili în sisteme de pozare

(1)5.2.3.0. Prescripţii generale

2.5.2.3.0.2. Alegerea secţiunii conductoarelor şi cablurilor în funcţie de curentul maxim admisibil pentru anumite condiţii de pozare se face în conformitate cu prescripţiile producătorului. În situaţia în care nu se dispune de prescripţiile producătorului, valorile curenţilor admisibili pot fi determinate conform metodelor descrise în SR CEI 60287, sau se poate proceda astfel:

a)utilizând recomandările din standardul SR HD 384.5.523 S2 pentru curenţii admisibili în sistemele de pozare în clădiri, pentru conductoare izolate şi cabluri (fără armătură şi armate multifilare), cu tensiunea nominală mai mică de 1 kV în tensiune alternativă sau 1,5 kV în tensiune continuă, conform subcap. 5.2.3.1. şi anexele 5.10 - 5.17;

4.5.2.3.0.4. Temperatura ambiantă

4.2.5.2.3.0.4.2. Valorile curenţilor admisibili din tabelele din această secţiune, sunt date în funcţie de temperatura de referinţă a mediului ambiant:

5.5.2.3.0.5. Grupări de mai multe circuite

7.5.2.3.0.7. Numărul de conductoare încărcate

8.5.2.3.0.8. Variaţii ale condiţiilor unei instalaţii pe un traseu

(2)5.2.3.1. Sisteme de pozare în aer

10.5.2.3.1.10. Determinarea curentului admisibil I_Z (A)

(3)5.2.3.2. Sisteme de pozare în pământ

1.5.2.3.2.1. Regimul de funcţionare normal

2.5.2.3.2.2. Condiţii de pozare

4.5.2.3.2.4. Factorii de corecţie care trebuie aplicaţi la pozarea cablurilor în pământ, în condiţii diferite faţă de regimul de funcţionare normal de la pct. 5.2.3.2.1.

5.5.2.3.2.5. Determinarea curentului admisibil I_Z (A)

SECŢIUNEA 4:5.2.4. Alegerea secţiunii conductoarelor izolate şi neizolate rigide

(1)5.2.4.1. Secţiunea conductoarelor active trebuie determinate pentru funcţionarea normală (regim permanent sau intermitent, în funcţie de regimul de lucru al receptoarelor) şi pentru condiţii de defect în funcţie de:

(1¹)_

3.5.2.4.1.3. Secţiunea determinată conform art. 5.2.4.1 se verifică:

(6)5.2.4.6. Secţiunea conductorului neutru (N)

1.5.2.4.6.1. Secţiunea conductorului neutru, dacă există, trebuie să fie egală cu secţiunea conductoarelor de fază în următoarele cazuri:

2.5.2.4.6.2. Atunci când nivelul armonicelor de rangul 3 şi multiplu de 3 este mai mare de 33%, este necesar alegerea unei secţiuni a neutrului mai mare decât a conductorului de fază.

3.5.2.4.6.3. În circuitele polifazate unde conductoarele de fază cu secţiunea mai mare de 16 mm² cupru sau 25mm² aluminiu, secţiunea conductorului neutru poate fi mai mică decât a conductoarelor de fază, dacă sunt îndeplinite condiţiile:

SECŢIUNEA 5:5.2.5. Căderi de tensiune maxime admisibile

(1)5.2.5.1. În cazul în care alimentarea consumatorului se face din cofretul de branşament de joasă tensiune, valorile căderilor de tensiune, în regim normal de funcţionare faţă de tensiunea nominală a reţelei, trebuie să fie de cel mult:

(2)5.2.5.2. În cazul în care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din centrala proprie, valorile căderilor de tensiune în regim normal de funcţionare a acestora trebuie să fie de cel mult:

SECŢIUNEA 6:5.2.6. Conexiuni electrice

SECŢIUNEA 7:5.2.7. Alegerea şi montarea pentru limitarea propagării focului

(1)5.2.7.1. Măsuri în interiorul unui compartiment închis

9.5.2.7.1.9. Pe fluxurile care conţin cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, care în mănunchi nu satisfac condiţiile din standardul SR EN 50266, se prevăd separări (transversale) rezistente la foc, omologate pentru cel puţin 20 minute pentru limitarea propagării flăcării, dispuse la distanţa de cel mult 25 m şi la ramificaţiile din fluxurile principale.

(2)5.2.7.2. Etanşarea traversărilor traseelor electrice

4.5.2.7.2.4. Trecerea conductoarelor şi barelor electrice prin elemente de construcţie din materiale incombustibile, se execută în următoarele condiţii:

b)în cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejându-se în tuburi de protecţie incombustibile pe porţiunea de trecere.

Tilele şi pipele se montează astfel încât să iasă complet din elementele de construcţie. La trecerea între interior şi exterior sau între încăperi cu umidităţi, temperaturi sau agenţi corozivi diferiţi, tilele şi pipele se umplu cu masă izolantă (masă izolantă pentru cabluri, mastic etc.), în încăperea cu umiditatea cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicată sau cu mediul coroziv cel mai agresiv. Tuburile de protecţie se montează înclinat cu partea descendentă spre încăperea cu condiţiile cele mai grele.

c)în cazul conductoarelor sau cablurilor electrice instalate în tuburi, nu este necesară o altă protecţie. Fac excepţie traversările prin rosturi de dilataţie, caz în care conductoarele se protejează în tuburi flexibile pe porţiunea de trecere. Dacă trecerea se face între încăperi cu medii diferite, tuburile de protecţie se instalează înclinat spre încăperile cu condiţiile cele mai grele.

5.5.2.7.2.5. Trecerea conductoarelor electrice prin elemente de construcţie din materiale combustibile trebuie să se facă în următoarele condiţii:

6.5.2.7.2.6. Se admit treceri prin elemente de construcţie rezistente la foc sau rezistente la explozie, în mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultană a următoarelor condiţii:

9.5.2.7.2.9. În scopul asigurării condiţiilor de evacuare în caz de incendiu, conform recomandărilor din SR HD 60364-5-51, trebuie să se utilizeze pentru instalaţiile electrice echipamente executate cu materiale cu întârziere la propagarea flăcării la clădirile neaglomerate cu evacuare dificilă (BD2) şi cu materiale cu întârziere la propagarea flăcării, cu emisie redusă de fum şi fără halogeni la clădirile aglomerate cu evacuare uşoară sau dificilă (BD₃, BD₄).

SECŢIUNEA 8:5.2.8. Apropieri de alte trasee

(1)5.2.8.1. Apropieri de trasee electrice

(2)5.2.8.2. Apropierea de trasee neelectrice

SECŢIUNEA 9:5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber în exteriorul clădirilor

(1)5.2.9.1. Montarea liberă a conductoarelor electrice pe clădiri, la exterior, se admite numai în cazurile în care pot fi îndeplinite simultan următoarele condiţii:

(3)5.2.9.3. Conductoarele electrice se instalează liber la exterior pe pereţii exteriori ai clădirilor, pe suporturi de acoperiş şi pe stâlpi conform recomandărilor din SR 234/2008.

SECŢIUNEA 10:5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare în interiorul clădirilor

(6)5.2.10.6. Distanţele maxime dintre punctele de susţinere a conductoarelor electrice montate în clădiri pe izolatoare se stabileşte în funcţie de secţiunea conductoarelor respectându-se valorile specificate de tabelul 5.5. cu excepţia liniilor de contact.

(7)5.2.10.7. Distanţele minime dintre conductoarele electrice montate pe izolatoare în clădiri şi suprafeţe de circulaţie (de exemplu pardoselile încăperilor, platforme, pasarele etc.) se stabilesc în funcţie de tipul conductorului, neizolat sau izolat, conform tabelului 5.6.

SECŢIUNEA 11:5.2.11. Pozarea barelor electrice

(2)5.2.11.2. Barele electrice se instalează, conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice specifice referitoare la proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice, precum şi în cele referitoare la proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare utilizând conductoare neizolate rigide:

(4)5.2.11.4. În execuţia închisă, barele se instalează în canale, în ghene în pereţi sau cutii din materiale incombustibile sau cu întârziere la propagarea flăcării.

SECŢIUNEA 12:5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate în sisteme de tuburi, ţevi, sisteme de jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalaţii electrice şi goluri ale elementelor de construcţii

(1)5.2.12.1. Reguli generale

6.5.2.12.1.6. Se admite instalarea în acelaşi element sau gol a conductoarelor electrice care aparţin mai multor circuite numai dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

7.5.2.12.1.7. Conductoarele electrice trebuie instalate în tuburi de protecţie cu diametre alese corespunzător tipului, secţiunii şi numărului de conductoare conform prevederilor din tabelul 5.7., unde:

Nr. crt.	Conductor FY (HO7V-U, HO7V-R) şi AFY					Tub de protecţie
Nr. crt.	Secţiunea unui conductor mm	Diametru exterior de/mm	Secţiune s_c/mm²	Conductoare în tub n	Secţiune S_c=n s_c³⁾ mm²	Secţiune Si >= 3.S_C⁵⁾ mm²	Diametru interior Di⁴⁾ mm	Diametru exterior De/mm⁶⁾ informativ
1	2	3	4	5	6	7	8	9
1	1,5	3,2 (3,3)	8	2	16	48	7,8 (8,1)	12
				3	24	72	9,6 (9,9)	12
				4	32	96	11 (11,4)	16
				5	40	120	12,3 (12,8)	16
2	2,5	3,9 (4)	11,94	2	23,9	71,7	9,6 (9,8)	12
				3	35,8	107,4	11,7 (12)	16
				4	47,7	143,1	13,5 (13,9)	20
				5	59,7	179,1	15,1 (15,5)	20
3	4	4,4 (4,6)	15,2	2	30.4	91,2	10,8 (11.3)	16
				3	45,6	136,8	13,2 (13,8)	16
				4	60,8	182,4	15,2 (15,9)	20
				5	76	228	17 (17,8)	25
4	6	5 (5,2)	19,62	2	39,2	117,6	12,2 (12,7)	16
				3	58,9	176,7	15 (15,6)	20
				4	78,5	235,5	17,3 (18)	25
				5	98,1	294,3	19,4 (20,1)	25
5	10	6,4 (6,7)	32,15	2	64,3	192,9	15,7 (16,4)	20
				3	96,4	289,2	19,2 (20,1)	25
				4	128,6	385,8	22,2 (23,2)	32
				5	160,8	482,4	24,8 (26)	32
6	16	7,8	47,76	2	95,5	286,5	19,1	25
				3	143,3	430	23,4	32
				4	191	573	27	32
				5	238,8	716,4	30,2	46
7	25	9,7	73,86	2	147,7	443	23,7	32
				3	221,6	664,8	29,1	40
				4	295,4	886,2	33,6	40
				5	369,3	1108	37,6	50
8	35	10,9	93,27	2	186,5	559,5	26,7	32
				3	279,8	839,4	32,7	40
				4	373,1	1119,3	37,8	50
				5	466,4	1399,2	42,2	50
9	50	12,8	128,6	2	257,2	771,6	31,3	40
				3	385,8	1157,4	38,4	50
				4	514,4	1543,2	44,3	50
				5	643	1929	49,6	63
10	70	14,6	167,33	2	334,7	1004	35,8	50
				3	502	1506	43,8	50
				4	669,3	2008	50,6	63
				5	836,7	2510	56,5	63
11	95	17,1	229,54	2	459,1	1377,3	41,9	50
				3	688,6	2065,8	51,3	63
				4	918,2	2754,6	59,2	63
				5	1147,7	3443	66,2	75
1. Caracteristicile conductoarelor FY, HO7V-U, HO7V-R - conductor din cupru cu izolaţie din PVC; - standard de produs după SR HD21.3S3; tensiune nominală U₀/U = 450/750 F; - temperatura maximă admisă pe conductor în condiţii normale de funcţionare: 70°C; - conductor din cupru masiv - clasa 1 - cu secţiuni de la 1,5 la 10 mm²; FY clasa 1 este echivalent cu HO7V-U; - conductor din cupru multifilar (5 toroane) clasa 2 - cu secţiuni de la 16 mm² la 400 mm²; FY clasa 2 este echivalentul cu HO7V-R; - izolaţia cu întârziere la propagarea flăcării conform SR EN 60332-1-2. Caracteristicile conductoarelor AFY. - conductoare din aluminiu cu izolaţie PVC cu secţiunea minimă de 4 mm²; - standard de produs STAS 6865-89 tensiunea nominală U₀/U = 450/750 F. - temperatura maximă admisă pe conductor 70°C. 2. Valorile din paranteză sunt pentru conductoare FY clasa 2 şi HO7V-R. 3. Alegerea diametrului interior Di (mm) al tubului de protecţie se face în funcţie de secţiunea s_c (mm²) a conductorului şi numărul de conductoare din tub. 4. Mărimea diametrului interior Di (mm) al tubului de protecţie din coloana 8 este valabil în următoarele condiţii: - S_i >= 3 S_c unde S_i (mm²) este aria secţiunii interioare transversale a tubului şi S_c (mm²) este aria ocupată de conductoare; - pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe între două doze; - pentru curbe executate cu raza interioară egală cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montajul aparent şi egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montajul îngropat; - tragerea conductoarelor în tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor. 5. În cazul în care aria s_c (mm²) diferă de cea din coloana 4, diametrul interior Di (mm) al tubului se recalculează cu formula S_i >= 3 S_c. În standardul pe părţi SR EN 61386 pentru tuburi de protecţie nu sunt tipizate diametrele interioare şi exterioare pentru tuburile folosite în instalaţii electrice, deoarece acestea depind de natura tubului şi de producător. Sunt tipizate diametrele exterioare D_e (mm), în standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63, 75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare. 6. În col. 9 diametru exterior D_e (mm) este dat informativ, urmând ca acesta să fie ales din catalogul producătorului în funcţie de diametrul interior Di (mm) din col 8.

(2)5.2.12.2. Pozarea tuburilor şi ţevilor de protecţie

1.5.2.12.2.1. Tuburile şi ţevile de protecţie din metal sau din material plastic, se montează aparent, îngropat, înglobate în elemente de construcţie din materiale incombustibile sau în golurile acestora (vezi tabelul 5.8).

Starea			Caracteristicile în acord cu SR EN 61386
Starea			Rezistenţa la compresiune	Rezistenţa la impact	Rezistenţa la temperatura minimă	Rezistenţa la temperatura maximă
Instalare în exterior	Instalare aparentă		3	3	4	1
Instalare în interior	Instalare aparentă		2	2	2	1
	Instalare sub pardoseală		2	3	2	1
	beton		3	3	2	1
	Îngropat	goluri (cavităţi în perete)	2	2	2	1
		în zidărie
		goluri în clădire
		goluri în plafon
	Montare aeriană		4	3	3	1
1: Tuburile de protecţie care sunt executate din materiale care propagă flacăra trebuie să fie de culoare portocalie şi sunt permise numai pentru instalare în beton 2: Producătorul trebuie să menţioneze compatibilitatea tuburilor de protecţie în funcţie de influenţele externe şi codul de clasificare (conform anexei 5.7).

8.5.2.12.2.8. Distanţa dintre punctele de fixare pe porţiunile drepte ale traseului tuburilor şi ţevilor, se stabileşte pe baza datelor din tabelul 5.9.

(3)5.2.12.3. Condiţii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi şi ţevi

(4)5.2.12.4. Distribuţii în sisteme de jgheaburi (SJ) şi tuburi profilate (STP)

2.5.2.12.4.2. Se admite pozarea în sisteme SJ/STP atât a circuitelor de iluminat şi de prize, cât şi a circuitelor de curenţi electrici «slabi» (radio, TV, telefonie, comandă-control etc.), dacă sunt montate în goluri distincte şi separate prin ecran. De asemenea, se admite pozarea de cabluri cu fibre optice (FO) introduse în microconducte dielectrice din PEHD. Toate materialele trebuie să fie fără halogeni, cu emisie redusă de fum şi proprietăţi de întârziere în propagarea flăcării.

SUBCAPITOLUL 3:5.3. Instalaţii electrice de putere

SECŢIUNEA 1:5.3.1. Generalităţi

(3)5.3.1.3. În cazul consumatorilor racordaţi direct la reţeaua de joasă tensiune a furnizorului, pornirea motoarelor electrice:

(7)5.3.1.7. SR EN 60204-1 recomandă să fie luate măsuri de protecţie, pentru motoare, împotriva următoarelor efecte, în funcţie de condiţiile tehnologice:

2.5.3.1.7.2. Protecţia motoarelor împotriva încălzirilor anormale

2.1.5.3.1.7.2.1. Protecţia împotriva suprasarcinilor

2.2.5.3.1.7.2.2. Protecţia împotriva depăşirii temperaturii admisibile pentru izolaţie

3.5.3.1.7.3. Protecţia împotriva întreruperii sau scăderii tensiunii de alimentare şi restabilirea ei ulterioară.

5.5.3.1.7.5. Protecţia împotriva punerii la pământ accidentale şi a curenţilor reziduali

SECŢIUNEA 2:5.3.2 Receptoare electrice

SECŢIUNEA 3:5.3.3. Tablouri de distribuţie

(3)5.3.3.3. Clasificarea tablourilor de distribuţie conform SR EN 60439

1.5.3.3.3.1. Aspect exterior

2.5.3.3.3.2. Loc de instalare

4.5.3.3.3.4. Grad de protecţie

7.5.3.3.3.7. Forma de separare internă

(4)5.3.3.4. La amplasarea tablourilor electrice este necesar să se ţină seama de recomandările din reglementările tehnice specifice referitoare la proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice şi anume:

(8)5.3.3.8. Se recomandă să nu se amplaseze tablouri de distribuţie care conţin aparate de măsurare, în încăperi cu temperaturi sub 0°C şi peste +40°C, sau în alte condiţii decât în acelea permise de producătorul aparatelor respective. În cazul în care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus, producătorul tabloului trebuie să ia măsuri pentru a asigura funcţionarea corectă a aparatelor de măsurare (de exemplu, realizarea unei încălziri locale, ventilaţie naturală sau forţată) sau utilizatorul trebuie să asigure climatizarea încăperii.

(13)5.3.3.13. Pentru depozite de materiale combustibile şi depozite apreciate de beneficiar şi comunicate proiectantului ca având importanţă deosebită sau care adăpostesc valori importante, precum şi în toate cazurile cu risc de incendiu, fără personal permanent de exploatare, stabilite în conformitate cu reglementările privind securitatea la incendiu, tabloul general de distribuţie trebuie prevăzut cu posibilitatea de întrerupere şi din exteriorul clădirii respective.

(17)5.3.3.17. Se recomandă evitarea grupării în acelaşi tablou a aparatelor de tensiune alternativă împreună cu aparatele de tensiune continuă sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite între fază şi pământ. În cazurile în care nu se pot respecta aceste condiţii, aparatele pentru acelaşi tip de curent sau aceleaşi tensiuni trebuie instalate separat şi marcate distinct. Fac excepţie aparatele care necesită pentru funcţionarea lor, tensiuni de natură diferită sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune respectarea condiţiilor de mai sus.

(19)5.3.3.19. Distanţe minime de protecţie pentru tablouri de distribuţie cu bare neizolate montate deasupra tabloului (conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice referitoare la proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000 V c.a. în unităţile energetice).

(28)5.3.3.28. Între pardoseala finită a coridorului din faţa sau din spatele tabloului de distribuţie, plafonul încăperii sau elementele metalice care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, se prevede o distanţă liberă pe verticală de cel puţin 1,9 m. Distanţa dintre aceste elemente şi elementele care fac parte din circuitele curenţilor de lucru, care în exploatare se găsesc sub tensiune şi nu sunt protejate împotriva atingerilor, trebuie să fie de cel puţin 2,5 m. Aceste elemente se protejează împotriva atingerilor directe şi trebuie sa fie de cel puţin de 2,5 m de la pardoseală.

(34)5.3.3.34. Tablourile destinate instalării în locuri accesibile persoanelor obişnuite în timpul utilizărilor trebuie să respecte şi recomandările din standardul SR EN 60439-3+A1+A2 şi anume:

(35)5.3.3.35. Tablourile destinate utilizării pe şantier trebuie să respecte şi recomandările din standardul SR EN 60439-4 - (Prescripţii particulare pentru ansambluri utilizate pe şantiere) şi anume:

SECŢIUNEA 4:5.3.4. Dispozitive de protecţie, separare (secţionare), întrerupere şi comandă

SUBSECŢIUNEA 1:5.3.4.0. Prescripţii comune

SUBSECŢIUNEA 2:5.3.4.1. Dispozitive de protecţie împotriva atingerii indirecte prin întreruperea automată a alimentării

(2)5.3.4.1.2. Dispozitive de protecţie la curent diferenţial rezidual

1.5.3.4.1.2.1. Condiţii generale de instalare

c)nici un conductor de protecţie nu trebuie să treacă prin circuitul magnetic al dispozitivului de protecţie la curent diferenţial rezidual.

2.5.3.4.1.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protecţie la curent diferenţial rezidual conform reţelei de alimentare.

2.2.5.3.4.1.2.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protecţie la curent diferenţial rezidual cu o sursă auxiliară, care nu se deschide automat în cazul defectării sursei auxiliare, este permisă numai dacă una din următoarele două condiţii este îndeplinită:

3.5.3.4.1.2.3. Reţeaua TN

(3)5.3.4.1.3. Dispozitive pentru controlul izolaţiei

SUBSECŢIUNEA 4:5.3.4.3. Dispozitive de protecţie împotriva supracurenţilor

(1)5.3.4.3.1. Prescripţii generale de montaj şi utilizare

3.5.3.4.3.1.3. Siguranţele fuzibile ale căror elemente de înlocuire sunt susceptibile a fi înlocuite sau conectate de către alte persoane decât cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie să fie conform recomandărilor din standardul SR EN 60269-3.

(2)5.3.4.3.2. Alegerea dispozitivelor de protecţie împotriva supracurenţilor în funcţie de sistemele de pozare.

SUBSECŢIUNEA 6:5.3.4.5. Dispozitive de separare (secţionare), întrerupere şi comandă

(1)5.3.4.5.0. Generalităţi

(2)5.3.4.5.1. Dispozitive de separare (secţionare)

3.5.3.4.5.1.3 Dispozitivele de separare (secţionare) trebuie să corespundă următoarelor condiţii:

b)să aibă un curent de scurgere transversal pe poli în poziţia deschis care nu depăşeşte:

Tensiunea nominală a instalaţiei		Tensiunea de ţinere la impuls (kV) pentru dispozitivele de secţionare
Reţea trifazată (V)	Reţea monofazată cu punct median (V)	Supratensiune de categoria III	Supratensiune de categoria IV
230/400	120-240	3	5
277/480		5	8
400/690		8	10
1.000		10	15
1 - Din punct de vedere al supratensiunilor de trăsnet nu se face nici o distincţie, între reţelele legate la pământ şi cele care nu sunt legate la pământ 2 - Tensiunile de ţinere la impuls se referă la o altitudine de până la 2000 m.

Tensiunea nominală a instalaţiei

Tensiunea de ţinere la impuls (kV) pentru dispozitivele de secţionare

Reţea trifazată

(V)

Reţea monofazată cu punct median

(V)

Supratensiune de categoria III

Supratensiune de categoria IV

230/400, 277/480

400/690

1000

120-240

1 - Din punctul de vedere al supratensiunilor de trăsnet nu se face nicio distincţie între reţelele legate la pământ şi cele care nu sunt legate la pământ.

2 - Tensiunile de ţinere la impuls se referă la o altitudine de până la 2.000 m."

8.5.3.4.5.1.8. Mijloacele de separare (secţionare) trebuie prevăzute să deconecteze toţi polii de alimentare corespunzători.

10.5.3.4.5.1.10. Aptitudinea de separare a întreruptoarelor automate, este indicată prin simbolul

marcat pe aparat, (din SR EN 60898 şi SR EN 60947).

(3)5.3.4.5.2. Dispozitive de întrerupere de urgenţă (inclusiv oprirea de urgenţă)

2.5.3.4.5.2.2. Mijloacele pentru întreruperea de urgenţă pot fi compuse:

7.5.3.4.5.2.7. Mijloacele de comandă ale unui dispozitiv de întrerupere de urgenţă trebuie să poată fi zăvorâte sau blocate în poziţia de întrerupere a funcţionării "Închis" sau "Oprit", în afară de cazul în care mijloacele de comandă ale unui dispozitiv de întrerupere de urgenţă şi cele pentru realimentare sunt sub comanda aceleiaşi persoane.

(4)5.3.4.5.3. Dispozitive de întrerupere (comandă) funcţională

SUBCAPITOLUL 4:5.4. Instalaţii electrice pentru prize şi iluminat normal

(19)5.4.19. Corpurile de iluminat echipate cu lămpi incandescente, fluorescente sau cu descărcări în vapori metalici care se instalează în depozite cu materiale combustibile, categoria BE2, trebuie să fie prevăzute cu glob, respectiv cu difuzor şi dacă există şi pericol de şocuri mecanice, vor avea şi grătar protector.

SUBCAPITOLUL 5:5.5. Sisteme de legare la pământ

SECŢIUNEA 1:5.5.1. Generalităţi

(1)5.5.1.1. Sistemele de legare la pământ au drept scop:

a)asigurarea potenţialului pământului pentru:

c)disiparea sarcinilor electrice în sol, datorate supratensiunilor de trăsnet, loviturilor de trăsnet directe (cap. 6).

M - masă; C - parte conductoare străină; parte conductoare care nu face parte din instalaţia electrică şi care poate introduce un potenţial electric, în general potenţialul electric al pământului local; C1 - conductă metalică de apă, din exterior; C2 - conductă metalică de apă uzată, din exterior; C3 - conductă metalică de gaz racord electroizolant, din exterior; C4 - aer condiţionat; C5 - sistem de încălzire; C6 - conductă metalică de apă, de exemplu, într-o baie; C7 - părţi conductoare străine în zona de accesibilitate la atingere a pârtilor conductoare; B - bornă principală de legare la pământ (bară colectoare principală de legare la pământ); T - priză de pământ, (electrod de pământ); T1 - priză de pământ (electrod de pământ) în fundaţie; T2 - priză de pământ, (electrod de pământ) pentru IPT dacă este necesar; IPT - instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului; PE - bară pentru conectarea conductoarelor de protecţie; 1 - conductor de protecţie; 2 - conductor de echipotenţializare; 3 - conductor de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară; 4 - conductor de coborâre pentru o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului (IPT); 5 - conductor de legare la pământ

SECŢIUNEA 2:5.5.2. Bornă/bara principală de legare la pământ

(1)5.5.2.1. În fiecare instalaţie la nivelul tabloului general trebuie prevăzută o bornă/bară principală de legare la pământ, la care trebuie conectate următoarele conductoare:

SECŢIUNEA 3:5.5.3. Conductoare de protecţie

(1)5.5.3.1. Conductoarele de protecţie (PE) pot fi:

(2)5.5.3.2. Nu este permisă utilizarea următoarelor părţi metalice drept conductoare de protecţie:

(7)5.5.3.7. Secţiunea minimă a conductoarelor de protecţie:

b)secţiunea conductoarelor de protecţie nu trebuie să fie mai mică decât valoarea indicată de tabelul 5.17 sau de valoarea determinată de relaţia de mai jos, atunci când timpii de întrerupere, în caz de defect, nu depăşesc 5 s:

Izolaţia conductorului	Temperatura °C^b		Materialul conductorului
	Temperatura °C^b		Cupru	Aluminiu	Oţel
	Iniţială	Finală	Valori pentru k
70°C PVC	30	160/140^a	143/133^a	95/88^a	52/49^a
90°C PVC	30	160/140^a	143/133^a	95/88^a	52/49^a
90 C materiale termo-rigide (XLPE, EPR)	30	250	176	116	64
60°C cauciuc	30	200	159	105	58
85°C cauciuc	30	220	166	110	60
Cauciuc siliconic	30	350	201	133	73
^a - Valoarea cea mai mică se aplică conductoarelor izolate cu PVC cu secţiune mai mare de 300 mm² ^b - Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolaţie sunt indicate în CEI 60724

Izolaţia conductorului	Temperatura °C^b		Materialul conductorului
	Temperatura °C^b		Cupru	Aluminiu	Oţel
	Iniţială	Finală	Valori pentru k
70°C PVC	70	160/140^a	115/103^a	76/68^a	42/37^a
90°C PVC	90	160/140^a	100/86^a	66/57^a	36/31^a
90 C materiale termo-rigide (XLPE, EPR)	90	250	143	94	52
60°C cauciuc	60	200	141	93	51
85°C cauciuc	85	220	134	89	48
Cauciuc siliconic	180	350	132	87	47
^a - Valoarea cea mai mică se aplică conductoarelor izolate cu PVC cu secţiune mai mare de 300 mm² ^b - Limite de temperatură pentru diferite tipuri de izolaţie sunt indicate în CEI 60724

Secţiunea conductorului de fază S mm²	Secţiunea minimă corespunzătoare conductorului de protecţie mm²
Secţiunea conductorului de fază S mm²	Când conductorul de protecţie este de acelaşi material cu al conductorului de fază	Când conductorul de protecţie nu este de acelaşi material cu al conductorului de fază
S <= 16	S	k₁/k₂ S
16 < S <= 35	16^a	k₁/k₂ 16
S > 35	S^a/2	k₁/k₂ S/2
unde k₁ este valoarea pentru conductorul de fază, provenită din tabelul 5.13. k₂ este valoarea pentru conductorul de protecţie, aleasă din tabelele de la 5.11 până la 5.15.
^a Pentru conductorul PEN, reducerea secţiunii este permisă numai cu îndeplinirea regulilor pentru dimensiuni ale conductorului neutru (a se vedea 5.2.4.6)

SECŢIUNEA 4:5.5.4. Conductoare PEN

(4)5.5.4.4. Dacă de la orice punct al unei instalaţii funcţiile de conductor neutru (N) şi de conductor de protecţie (PE) sunt asigurate prin conductoare separate, nu este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalaţiei legată la pământ.

SECŢIUNEA 5:5.5.5. Conductoare de echipotenţializare

(3)5.5.5.3. Un conductor de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează părţi conductoare accesibile la părţile conductoare străine trebuie să aibă secţiunea mai mare sau cel puţin egală cu 0,5 din secţiunea conductorului de protecţie al părţii conductoare accesibile (fig. 5.3) cu condiţia ca Sb să fie de cel puţin 2,5 mm² Cu dacă conductorul este protejat mecanic sau 4 mm² Cu dacă conductorul nu este protejat mecanic.

SECŢIUNEA 6:5.5.6. Conductoare de legare la pământ

SECŢIUNEA 7:5.5.7 Prize de pământ

SECŢIUNEA 8:5.5.8. Dimensionarea prizelor de pământ

Materia	Suprafaţa	Forma	Dimensiune minimă
			Diametru mm	Secţiune m²	Grosime mm	Grosimi pentru acoperire/manta
			Diametru mm	Secţiune m²	Grosime mm	Valoare individuală m	Valoare Medie m
Oţel	Galvanizare la cald sau oţel inoxidabil^{a, b}	Bandă^c		90	3	63	70
		Profilat		90	3	63	70
		Bară rotundă pentru electrozi de pământ de adâncime	16			63	70
		Conductor rotund pentru electrod cu extensie orizontală	10				50^e
		Bară tubulară (ţeava)	25		2	47	55
		Profil galvanizat în cruce	50 x 50 x 3		3	63	70
	Manta din cupru	Bară rotundă pentru electrod de pământ de adâncime	15			2000
	Cu depunere electrochimică de cupru	Bară rotundă pentru electrod de pământ de adâncime	14			90	100
Cupru	Neacoperită	Bandă		50	2
		Conductor rotund pentru electrod cu extensie orizontală		50^f
		Cablu torsadat	1,7 pentru fiecare toron	50
		Bară tubulară (ţeava)	20		2
	Acoperită prin stanare	Cablu torsadat	1,7 pentru fiecare toron	50		1	5
	Acoperit cu zinc	Bandă^d		50	2	20	40
^a Corespunzător pentru electrozi încorporaţi în beton ^b Nu foloseşte acoperire ^c Ca bandă roluită sau o bandă stanţată crestată cu muchii rotunjite ^d Bandă cu muchii rotunjite ^e În cazul unei acoperiri continue în baie galvanică, numai o grosime de 50 m este tehnic posibil în prezent ^f Dacă experienţa arată că riscul de coroziune şi de deteriorare mecanică este foarte scăzut, se poate utiliza secţiune 16 mm².

SUBCAPITOLUL 6:5.6. Sisteme de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate

SECŢIUNEA 1:5.6.1. Prescripţii generale (din standardele SR HD 60364-5-56, SR HD 60364-5-551 şi SR HD 60364-5-559)

(2)5.6.1.2. Sistemul de alimentare include sursa şi circuitele electrice până la bornele echipamentului (în anumite cazuri poate să includă şi aceste echipamente).

(3)5.6.1.3. Pentru serviciile de securitate care sunt necesare să funcţioneze în condiţii de foc trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

SECŢIUNEA 2:5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate

2.Alimentarea cu energie electrică automată se clasifică după durata sa de comutare, după cum urmează:

SECŢIUNEA 3:5.6.3. Sisteme de alimentare

(1)5.6.3.1. Surse electrice de securitate

4.5.6.3.1.4. Sursa electrică de securitate poate fi utilizată şi pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, numai dacă alimentarea instalaţiilor de securitate nu este prin aceasta perturbată. Un defect care apare într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate, nu trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate.

SECŢIUNEA 4:5.6.4. Circuite

(8)5.6.4.8. Circuitele prevăzute pentru serviciile de securitate a căror funcţionare este necesară în caz de incendiu trebuie să respecte unul sau mai multe din următoarele sisteme de pozare:

CAPITOLUL 6:PROTECŢIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI

SUBCAPITOLUL 1:6.1 GENERALITĂŢI

SECŢIUNEA 1:6.1.1. Domeniu de aplicare

(1)Nu există dispozitive sau metode capabile să modifice fenomenele meteorologice naturale, în măsura în care acestea să prevină descărcările electrice sub formă de trăsnet. Trăsnetul pe/sau lângă structură (sau serviciile/utilităţile conectate la structură) sunt periculoase pentru persoane, pentru structură în sine, pentru conţinutul său şi instalaţiile lor precum şi pentru servicii/utilităţi. Din aceste motive aplicarea măsurilor de protecţie împotriva trăsnetului sunt esenţiale.

SECŢIUNEA 2:6.1.2. Termeni şi definiţii proprii

avarie fizică	avarie a unei structuri (sau a conţinutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor mecanice, termice, chimice şi de explozie ale trăsnetului
componentă naturală a IPT	componentă conductoare care nu este instalată în mod special pentru protecţia împotriva trăsnetului, dar care poate fi utilizată suplimentar de o IPT sau în unele cazuri poate asigura funcţia unui element sau a mai multor elemente ale unei IPT. Exemplele de utilizare a acestui termen includ: a) element de captare natural; b) conductor de coborâre natural; c) priză de pământ naturală (electrod de pământ natural).
conductor de coborâre	parte exterioară sau interioară a unei IPT destinată conducerii curentului de trăsnet de la dispozitivul de captare la priza de pământ
conductor de ecranare	conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza trăsnetelor asupra unui serviciu/utilităţi
conductor în buclă	conductor care formează o buclă în jurul structurii şi interconectează toate conductoarele de coborâre pentru distribuţia curentului de trăsnet prin ele
defectarea reţelelor electrice şi a sistemelor electronice	avarie permanentă a reţelelor electrice şi a sistemelor electronice din cauza impulsului electromagnetic generat de trăsnet
dispozitiv de captare	parte exterioară a unei IPT care utilizează elemente metalice cum ar fi tije, reţea de conductoare sau conductoare întinse destinată captării trăsnetelor
dispozitiv de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi - SPD	dispozitiv destinat să limiteze supratensiunile tranzitorii şi să devieze supracurenţii. Acesta conţine cel puţin o componentă neliniară (descărcător cu rezistenţă variabilă)
durata trăsnetului - T	timp în care există circulaţie de curent electric prin punctul de impact
ecran magnetic	anvelopă metalică tip grilă sau continuă care îmbracă obiectul de protejat sau o parte a acestuia, utilizată pentru reducerea defectărilor reţelelor electrice şi sistemelor electronice
elemente conductoare exterioare	orice fel de element metalic care pătrunde sau iese din structura de protejat cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc. care pot transporta o parte a curentului de trăsnet
eveniment periculos	trăsnet care cade pe obiectul de protejat sau în apropierea acestuia
impedanţă convenţională de dispersie	raportul dintre valorile de vârf ale tensiunii şi curentului din priza de pământ care, în general, nu apar simultan
impuls electromagnetic generat de trăsnet - IEMT	efecte electromagnetice ale curentului de trăsnet
instalaţie exterioară a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului (IPT)	parte a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de coborâre şi o priză de pământ
instalaţie interioară a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului (IPT)	parte a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului care cuprinde legăturile de echipotenţializare şi/sau izolaţia electrică a unei instalaţii exterioare a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului
LMPS	sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului
măsuri de protecţie	măsuri care se adoptă pentru obiectul de protejat în scopul reducerii riscului
mediu rural	zonă cu o densitate mică a clădirilor. "La ţară" este un exemplu de mediu rural.
mediu suburban	zonă cu o densitate medie a clădirilor "Periferiile/suburbiile unui oraş" sunt un exemplu de mediu suburban.
mediu urban	zonă cu o densitate mare de clădiri sau comunităţi dens populate cu clădiri înalte "Centrul unui oraş" este un exemplu de mediu urban.
nivel de protecţie împotriva trăsnetului - NPT	valoare asociată unui ansamblu de valori semnificative ale parametrilor curentului de trăsnet şi probabilităţii ca valorile minime şi maxime preconizate să nu fie depăşite la apariţia unui trăsnet Nivelul de protecţie împotriva trăsnetului este utilizat pentru a stabili măsurile de protecţie în funcţie de ansamblul parametrilor curentului de trăsnet
obiect de protejat	structură sau serviciu de protejat împotriva efectelor trăsnetului
protecţie coordonată prin SPD	ansamblu de SPD alese în mod corespunzător, coordonate şi puse în funcţiune pentru a reduce defectările reţelelor electrice şi sistemelor electronice
punct de impact	punct în care trăsnetul loveşte pământul sau un obiect înalt (de exemplu o structură, o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului, servicii, copaci etc.). Un trăsnet poate să aibă mai multe puncte de impact.
sarcina secvenţei de lungă durată - Q_long	integrala în raport cu timpul a curentului electric de trăsnet pe durata secvenţei de lungă durată
secvenţă	o singură descărcare electrică din componenţa unui trăsnet
secvenţă de scurtă durată	parte a trăsnetului care corespunde la un impuls de curent
secvenţă de lungă durată	parte a trăsnetului care corespunde unei circulaţii continue de curent electric
secvenţe multiple	trăsnet care cuprinde în medie 3 sau 4 secvenţe, cu o pauză de timp între ele în mod tipic de aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut câteva zeci de secvenţe cu o pauză între ele de la 10 ms până la 250 ms.
sisteme interioare	reţele electrice şi sisteme electronice din interiorul unei structuri
sistem de protecţie împotriva trăsnetului (SPT)	cuprinde o instalaţie interioară şi o instalaţie exterioară de protecţie împotriva trăsnetului
supratensiune/supracurent electric	undă tranzitorie care apare ca o supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT Supratensiunile/supracurenţii electrici din cauza IEMT pot să apară din (fracţiuni de) curenţi de trăsnet prin efectele de inducţie în buclele instalaţiei şi ca solicitare remanentă în aval de SPD (dispozitiv de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi).
structuri cu riscuri de explozie	structuri care conţin materiale explozibile solide sau zone periculoase ca acelea determinate în conformitate cu recomandările din SR EN 60079-10 şi SR EN 61241-10
structuri periculoase pentru mediul înconjurător	structuri care pot fi cauza unor emisii biologice, chimice sau radioactive ca o consecinţă a trăsnetului (precum uzine chimice, uzine petrochimice, centrale nucleare etc.).
tensiune a prizei de pământ	diferenţa de potenţial între priza de pământ şi pământul îndepărtat
trăsnet	descărcare electrică care se produce între nor şi pământ constând din una sau mai multe secvenţe
trăsnet descendent	trăsnet iniţiat de un precursor descendent care se propagă de la nor la pământ
trăsnet ascendent	trăsnet iniţiat de un precursor ascendent care se propagă de pe o structură de pe pământ către nor
structură de protejat	structură pentru care este necesară protecţia împotriva efectelor trăsnetului în conformitate cu acest standard. O structură de protejat poate fi şi o parte a unei structuri mai mari.
trăsnet pe un obiect	trăsnet care loveşte un obiect de protejat
trăsnet în apropierea unui obiect	trăsnet care loveşte în vecinătatea unui obiect de protejat şi care poate provoca supratensiuni periculoase
vătămarea fiinţelor vii	vătămări inclusiv pierderea vieţii a persoanelor sau animalelor din cauza tensiunilor de atingere şi de pas generate de trăsnet
zonă de protecţie împotriva trăsnetului - ZPT	zonă în care mediul electromagnetic al trăsnetului este definit Limitele unei ZPT nu sunt în mod necesar limite fizice ( de exemplu pereţi, planşeu sau plafon).

SECŢIUNEA 3:6.1.3 Parametri caracteristici ai curentului de trăsnet

Valorile minime ale amplitudinii curentului de trăsnet pentru diferite niveluri de protecţie sunt utilizate pentru a se obţine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protecţie împotriva trăsnetului ZPT 0_B care nu poate fi atinsă de o lovitură directă. Valorile minime ale parametrilor curentului de trăsnet împreună cu raza sferei fictive sunt indicate în tabelul 6.2. Aceste valori sunt utilizate pentru poziţionarea dispozitivului de captare şi pentru definirea zonei de protecţie ZPT 0_B.

Prima secvenţă de scurtă durată			Nivel de protecţie
Parametrii curentului	Simbol	Unitate	I	II	III	IV
Valoare de vârf a curentului	I	kA	200	150	100
Sarcina secvenţei de scurtă durată	Qshort	C	100	75	50
Energia specifică	W/R	MJ/	10	5,6	2,5
Parametrii timp	T₁/T₂	s/s	10/350
Secvenţă de scurtă durată ulterioară			Nivel de protecţie
Parametrii curentului	Simbol	Unitate	I	II	III	IV
Valoare de vârf a curentului	I	kA	50	37,5	25
Panta medie	di/dt	kA/s	200	150	100
Parametrii timp	T₁/T₂	s/s	0,25/100
Secvenţă de lungă durată			Nivel de protecţie
Parametrii curentului	Simbol	Unitate	I	II	III	IV
Sarcina secvenţei de scurtă durată	Qlong	C	200	150	100
Parametrii de timp	Tlong	s	0,5
Trăsnet			Nivel de protecţie
Parametrii curentului	Simbol	Unitate	I	II	III	IV
Sarcina trăsnetului	Qflash	C	300	225	150

Prima secvenţă de scurtă durată

Nivelul de protecţie

Parametrii curentului

Simbol

Unitate

III

Valoare de vârf a curentului

200

150

100

Sarcina secvenţei de scurtă durată

Qshort

100

Energia specifică

W/R

MJ/Omega

5,6

2,5

Parametrii timp

T₁/T₂

micro s/micro s

10/350

Secvenţa de scurtă durată ulterioară

Nivelul de protecţie

Parametrii curentului

Simbol

Unitate

III

Valoare de vârf a curentului

37,5

Panta medie

di/dt

kA/ micro s

200

150

100

Parametrii timp

T₁/T₂

micro s/micro s

0,25/100

Secvenţa de lungă durată

Nivelul de protecţie

Parametrii curentului

Simbol

Unitate

III

Sarcina secvenţei de lungă durată

Qlong

200

150

100

Parametrii timp

Tlong

0,5

Trăsnet

Nivelul de protecţie

Parametrii curentului

Simbol

Unitate

III

Sarcina trăsnetului

Qflash

300

225

150"

SUBCAPITOLUL 2:6.2. INSTALAŢII DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI (IPT)

SECŢIUNEA 1:6.2.1. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT pentru o construcţie şi alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului. Evaluarea riscului

(1)6.2.1.1. Explicarea termenilor

1.6.2.1.1.1. Avarii şi pierderi

b)Tipuri de avarii

c)Tipuri de pierderi

		Structură		Serviciu
Punct de impact	Sursă de avarie	Tip de avarie	Tip de pierdere	Tip de avarie	Tip de pierdere
	S1	D1 D2 D3	L1, L4²) L1, L2, L3, L4 L1¹), L2, L4	D2 D3	L'2, L'4 L'2, L'4
	S2	D3	L1¹), L2, L4
	S3	D1 D2 D3	L1, L4²) L1, L2, L3, L4 L1¹), L2, L4	D2 D3	L'2, L'4 L'2, L'4
	S4	D3	L1¹), L2, L4	D3	L'2, L'4
¹)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale sistemelor interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor. ²)Numai pentru proprietăţi în care pot surveni pierderi de animale.

Pierdere/Avarie	L1 Pierdere de vieţi omeneşti	L2 Pierdere a unui serviciu public	L3 Pierdere a unui element de patrimoniu cultural	L4 Pierdere economică
D1 Vătămare a fiinţelor vii	R_S	-	-	R_S¹)
D2 Avarie fizică	R_F	R_F	R_F	R_F
D3 Defectare a sistemelor electrice şi electronice	R₀²)	R₀	-	R₀
¹)Numai pentru proprietăţi în care pot surveni pierderi de animale ²)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale sistemelor interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.

2.6.2.1.1.2. Risc şi componentele de risc

a)Risc

b)Componente de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură

R_A: Componentă asociată vătămării fiinţelor vii, produsă de tensiunile de atingere şi de pas în zonele de până la 3 m în afara structurii. Pot să apară pierderi de tip L1 şi, în cazul unor structuri care adăpostesc ferme de animale, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale. Pentru scopul acestui normativ componenta de risc asociată tensiunilor de atingere şi de pas în interiorul structurii produse de căderea trăsnetului pe structură nu este luată în considerare, în structuri speciale, oamenii pot fi în pericol datorită căderii directe a trăsnetului (de exemplu partea superioară a unei parcări de maşini sau stadioane). Principiile acestui normativ pot fi utilizate şi pentru aceste cazuri.

d)Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură

R_W: Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare, produsă prin acţiunea supratensiunilor induse pe liniile care pătrund în structură şi transmise acesteia. În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 şi L4 împreună cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie şi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol viaţa oamenilor. Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei

e)Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură

R_Z: Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare prin acţiunea supratensiunilor induse pe liniile care intră în structură şi transmise acesteia. În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 şi L4 împreună cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie şi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol viaţa oamenilor. Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei componente sunt numai liniile care intră în structură. Căderea trăsnetului pe conducte sau lângă acestea nu este luată în considerare ca sursă de avarie dacă conductele sunt conectate la o bară de echipotenţializare. Dacă nu există o bară de echipotenţializare, un astfel de pericol trebuie să fie de asemenea luat în considerare.

h)Componente de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul

3.6.2.1.1.3. Compunerea componentelor de risc asociate unei structuri

3.1.Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură sunt:

Sursă de avarie	Căderea trăsnetului pe o structură S1			Căderea trăsnetului lângă o structură S2	Căderea trăsnetului pe o linie racordată la o structură S3			Căderea trăsnetului lângă o linie racordată la o structură S4
Componentă de risc	R_A	R_B	R_C	R_M	R_U	R_V	R_W	R_Z
Risc pentru fiecare tip de pierdere
R₁	*	*	*¹⁾	*¹⁾	*	*	*¹⁾	*¹⁾
R₂		*	*	*		*	*	*
R₃		*				*
R₄	*²⁾	*	*	*	*²⁾	*	*	*
¹)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor. ²)Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.

3.3.Compunerea componentelor de risc în funcţie de tipul de avarie

4.6.2.1.1.4. Compunerea componentelor de risc asociate unui serviciu

4.1.6.2.1.1.4.1 Compunerea componentelor de risc în funcţie de sursa de avarie

5.6.2.1.1.5. Factori care influenţează componentele de risc

Caracteristici ale structurii sau ale sistemelor interioare Măsuri de protecţie	R_A	R_B	R_C	R_M	R_U	R_V	R_W	R_Z
Suprafaţă echivalentă de expunere	X	X	X	X	X	X	X	X
Rezistivitatea de suprafaţă a solului	X
Rezistivitatea planşeului					X
Restricţii fizice, izolaţie, panouri de avertizare, echipotenţializarea solului	X				X
SPT	X¹⁾	X	X²⁾	X²⁾	X³⁾	X³⁾
Protecţie cu SPD coordonate			X	X			X	X
Ecran tridimensional			X	X
Ecranarea liniilor exterioare					X	X	X	X
Ecranarea liniilor interioare			X	X
Precauţii pentru trasee			X	X
Reţea de echipotenţializare			X
Precauţii împotriva incendiilor		X				X
Sensibilitate la foc		X				X
Pericol special		X				X
Tensiune de ţinere la impuls			X	X	X	X	X	X
¹) În cazul unui SPT "natural" sau standardizat, cu o distanţă între conductoarele de coborâre mai mică de 10 m sau dacă este asigurată o restricţie fizică, se poate neglija riscul asociat vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunilor de atingere şi de pas. ²) Numai pentru IPT exterioară tip grilă. ³) Datorită legăturii de echipotenţializare.

6.6.2.1.1.6. Factori care influenţează componentele de risc pentru un serviciu

(3)6.2.1.3. Evaluarea componentelor de risc pentru o structură

1.Ecuaţia de bază

2.Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe structură (S1)

4.Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe o linie racordată la structură (S3)

5.Evaluarea componentei de risc datorită căderii trăsnetului lângă o linie racordată la structură (S4)

Simbol	Denumire	Valoare conform cu
Număr mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului
N_D	- pe structură	Anexa 6.1
N_M	- în proximitatea unei structuri	Anexa 6.1
N_L	- pe o linie racordată la structură	Anexa 6.1
N_I	- lângă o linie racordată la structură	Anexa 6.1
N_Da	- pe structură la extremitatea "a" a liniei (a se vedea figura 6.5)	Anexa 6.1
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă
P_A	- vătămarea fiinţelor vii	Anexa 6.2
P_B	- avarii fizice	Anexa 6.2
P_C	- defectarea sistemelor interioare	Anexa 6.2
Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă
P_M	- defectarea sistemelor interioare	Anexa 6.2
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă
P_U	- vătămarea fiinţelor vii	Anexa 6.2
P_V	- avarii fizice	Anexa 6.2
P_W	- defectarea sistemelor interioare	Anexa 6.2
Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă
P_Z	- defectarea sistemelor interioare	Anexa 6.2
Pierderi datorită
L_A=L_U= r_a L_t	- vătămării fiinţelor vii	Anexa 6.3
L_B=L_V= r_p r_f h_z L_f	- avariilor fizice	Anexa 6.3
L_C=L_M=L_W=L_Z=L_o	- defectării sistemelor interioare	Anexa 6.3
NOTĂ - Valori ale pierderilor Lt, Lf, L_o; factorii r_p, r_a, r_u, r_f de reducere a pierderilor şi factorul h_Z de amplificare sunt indicaţi în anexa 6.3.

6.Sinteza componentelor de risc pentru o structură

Sursă de avarii Avarie	S1 Căderea trăsnetului pe o structură	S2 Căderea trăsnetului lângă o structură	S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu racordat	S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu	Risc rezultant în funcţie de tipul avariei
D1 Vătămarea fiinţelor vii	R_A =N_D P_A r_a L_t		R_U = (N_L+N_Da) P_U r_u L_t		R_S = R_A+R_U
D2 Avarii fizice	R_B = N_D P_B r_p h_z r_f L_f		R_V = (N_L+N_Da) P_V r_p h_z r_f L_f		R_F = Rb+Rv
D3 Defectarea sistemelor electrice şi electronice	R_C = N_D P_C L_o	R_M=N_M P_M L_o	R_W = (N_L+N_Da) P_W L_o	R_Z = (N_I-N_L) P_Z L_o	R_O = Rc+Rm+R_W+R_Z
Risc rezultant în funcţie de sursa de avarie	R_D = R_A+R_B+R_C	R_I = R_M+R_U+R_V+R_W+R_Z

7.Împărţirea structurii în zone Z_S

8.Riscuri R₁, R₂ şi R3

8.1.Structură cu o singură zonă

8.2.Structură cu zone multiple

9.Risc R₄

(4)6.2.1.4. Evaluarea componentelor de risc pentru un serviciu

4.Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe structuri la care este racordat serviciul (S1)

Simbol	Denumire	Valoare conform cu
Număr mediu anual de trăsnete care cad
N_D	- pe structura racordată la un serviciu	Anexa 6.1
N_L	- pe serviciu	Anexa 6.1
N_I	- lângă serviciu	Anexa 6.1
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o structură adiacentă să producă
P'_B	- avarii fizice	Anexa 6.4
P'_C	- defectări ale echipamentului serviciului	Anexa 6.4
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă
P'_V	- avarii fizice	Anexa 6.4
P'_W	- defectări ale echipamentului serviciului	Anexa 6.4
Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă un serviciu să producă
P'_Z	- defectări ale echipamentului serviciului	Anexa 6.4
Pierderi datorită
L'_B = L'_V = L'_f	- avariilor fizice	Anexa 6.5
L'_C = L'_W = L'_Z = L'_o	- defectării echipamentului serviciului	Anexa 6.5

5.Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu

6.Împărţirea unui serviciu în secţii S_S

SECŢIUNEA 2:6.2.2. Cazuri în care echiparea cu IPT este obligatorie

(1)6.2.2.1. Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului este formată din:

(4)6.2.2.4. În situaţiile în care numai unele spaţii dintr-o construcţie necesită IPT şi aceste spaţii nu determină încadrarea întregii construcţii în categoria lor (deci nu se impune IPT pentru întreaga construcţie) se procedează astfel:

(6)6.2.2.6. Se prevede obligatoriu protecţie la trăsnet de nivelul stabilit conform art. 6.2.1. la următoarele categorii de construcţii sau instalaţii:

a)Construcţii care cuprind încăperi cu aglomerări de persoane sau săli aglomerate, indiferent de nivelul la care aceste încăperi sunt situate, având următoarele capacităţi sau suprafeţe:

SECŢIUNEA 3:6.2.3. Instalaţii exterioare de protecţie împotriva trăsnetului

SUBSECŢIUNEA 1:Condiţii generale

(2)6.2.3.2. Alegerea unei IPT exterioare

(5)6.2.3.5. IPT izolată

SUBSECŢIUNEA 2:Dispozitive de captare

(1)6.2.3.6. Generalităţi

(2)6.2.3.7. Poziţionare

1.Elementele de captare instalate pe o structură trebuie să fie amplasate la colţuri, pe marginile şi în punctele expuse (pe partea superioară a oricărei faţade) în conformitate cu una sau mai multe dintre metodele următoare:

c)metoda ochiului reţelei.

2.6.2.3.7.1. Poziţionarea dispozitivului de captare când se foloseşte metoda unghiului de protecţie

2.1.6.2.3.7.1.1. Volum protejat prin tijă de captare verticală

2.3.6.2.3.7.1.3. Volum protejat prin reţea de conductoare

2.4.6.2.3.7.1.4. Exemple de IPT poziţionate prin metoda unghiului de protecţie

H Înălţimea clădirii faţă de planul de referinţă care este solul

h₁ Înălţimea fizică a unei tije de captare

h₂ h₁ + H, este înălţimea tij ei de captare faţă de sol

(1 Unghiul de protecţie care corespunde înălţimii h= h1 a dispozitivului de captare, fiind înălţimea de la suprafaţa acoperişului care trebuie măsurată (planul de referinţă)

(2 Unghiul de protecţie corespunzător înălţimii h2)

Metoda unghiului de protecţie are limite geometrice şi nu poate fi aplicată dacă h este mai mare decât raza sferei fictive, r, aşa cum este definită în tabelul 6.15.

3.6.2.3.7.2. Poziţionarea unui dispozitiv de captare utilizând metoda sferei fictive

3.1.6.2.3.7.2.1. Exemple de IPT poziţionate prin metoda sferei fictive

Metoda sferei fictive trebuie utilizată pentru identificarea volumului protejat al părţilor şi al zonelor unei structuri pentru care tabelul 6.15 exclude utilizarea metodei unghiului de protecţie. Aplicând această metodă, poziţionarea unui dispozitiv de captare este adecvată dacă nici un punct al volumului de protejat nu este în contact cu o sferă de rază, r, care se rostogoleşte pe sol, împrejurul şi pe partea superioară a structurii în toate direcţiile posibile. Sfera trebuie să atingă numai solul şi/sau dispozitivul de captare.

1 Conductoare orizontale

2 Plan de referinţă

3 Volum protejat de două conductoare de captare, orizontale, paralele sau de două tije de captare

h_t Înălţimea fizică a tijelor de captare de la planul de referinţă

p Distanţa de penetrare a sferei fictive

h Înălţimea dispozitivului de captare conform tabelului 6.15

r Raza sferei fictive

d Distanţa care separă cele două conductoare de captare, orizontale, paralele sau cele două tije de captare

Distanţa de penetrare p a sferei fictive ar trebui să fie mai mică decât h_t minus cea mai mare înălţime a obiectelor de protejat, cu scopul protejării obiectelor în spaţiul dintre extremităţi.

Exemplul prezentat în figura 6.15 este valabil, de asemenea, pentru trei sau patru tije de captare, de exemplu, patru tije verticale amplasate în colţurile unui pătrat şi care au aceeaşi înălţime h. În acest caz, d din figura 6.15 corespunde diagonalelor pătratului format de cele patru tije. Punctele de impact ale trăsnetului pot fi determinate utilizând metoda sferei fictive. Metoda sferei fictive poate identifica, de asemenea, probabilitatea de apariţie a unui impact în fiecare punct al structurii.

Figura 6.16 prezintă o clădire peste care se rostogoleşte o sferă fictivă. Liniile întrerupte indică traseul centrului sferei fictive. Acesta este de asemenea locul geometric al vârfului precursorului descendent, care generează descărcarea finală. Toate acele trăsnete cu vârfurile dispuse pe traseul centrului sferei fictive vor cădea pe cele mai apropiate puncte ale clădirii. Împrejurul marginilor acoperişului există un traseu în formă de sfert de cerc cu posibile poziţii ale vârfului precursorului descendent care se va lovi de marginea clădirii. Aceasta indică faptul că o parte considerabilă dintre trăsnete vor întâlni marginea acoperişului, pereţii şi suprafaţa acoperişului.

4.6.2.3.7.3. Poziţionarea dispozitivului de captare utilizând metoda ochiului reţelei

4.1.În scopul protecţiei unei suprafeţe plate, se consideră că o reţea cu ochiuri asigură protecţia întregii suprafeţe dacă sunt îndeplinite condiţiile următoare:

a)Conductoarele de captare sunt amplasate

4.2.Exemple de IPT poziţionate prin metoda ochiului reţelei

5.6.2.3.7.4. Dispozitive de captare împotriva trăsnetelor care cad pe părţile laterale ale unei structuri înalte

6.6.2.3.7.5. Construcţie

6.1.Dispozitivele de captare ale unei IPT neizolată faţă de structura de protejat pot fi instalate astfel:

c)părţile combustibile ale structurii de protejat nu trebuie să rămână în contact direct cu componentele unei IPT exterioare şi nu trebuie să fie situate sub acoperişuri din membrane metalice care pot fi perforate de trăsnet (6.2.3.7.6).

6.3.6.2.3.7.5.1. Instalaţii de captare neizolate

Poziţionare	Puncte de fixare pentru conductoare tip bandă şi conductoare torsadate mm	Puncte de fixare pentru conductoare unifilare rotunde mm
Conductoare orizontale pe suprafeţe orizontale	500	1 000
Conductoare orizontale pe suprafeţe verticale	500	1 000
Conductoare verticale de la sol până la 20 m	1 000	1 000
Conductoare verticale de la 20 m şi peste	500	1 000
Acest tabel nu se aplică elementelor de fixare prefabricate care pot necesita analize speciale. În cazul luării în considerare a condiţiilor de mediu (de exemplu forţa estimată a vântului) se poate ca punctele de fixare să difere de cele recomandate.

6.4.6.2.3.7.5.2. Structuri din beton armat, cu acoperiş terasă inaccesibil publicului

6.5.6.2.3.7.5.3. Protecţia echipamentelor de fixare de acoperiş care încorporează echipamente electrice sau de procesare a informaţiei

6.6.6.2.3.7.5.4. Protecţia elementelor conductoare instalate pe un acoperiş

6.7.6.2.3.7.5.5. Protecţia structurilor acoperite cu pământ

Pentru structuri care conţin un strat de pământ pe acoperiş pentru izolaţie termică poate fi utilizat un SPT normal. Dispozitivul de captare poate fi o reţea de captare la sol sau un număr de tije de captare, conectate printr-o reţea îngropată, conform cu metoda sferei fictive sau a unghiului de protecţie Structuri cu un strat de pământ de până la 0,50 m în care persoane sunt prezente cu regularitate, necesită o reţea de captare cu dimensiunea ochiurilor de 5 m x 5 m pentru prevenirea tensiunilor periculoase de pas. Pentru protejarea persoanelor la nivelul solului de căderi directe ale trăsnetului sunt necesare, de asemenea, tije de captare conform metodei sferei fictive. Aceste tije pot fi înlocuite cu componente naturale, aşa cum sunt gardurile metalice, stâlpii de iluminat etc. Înălţimea dispozitivelor de captare trebuie să ţină seama de înălţimea persoanelor presupusă de 2,5 m împreună cu distanţele de separare necesare. Dacă nici un tip din acestea nu este posibil, persoanele trebuie prevenite că pot fi expuse la căderi directe ale trăsnetului.

7.6.2.3.7.6. Componente naturale

7.1.Următoarele părţi ale structurii pot fi considerate componente naturale de captare şi parte a unei IPT în conformitate cu 6.2.3.3.

a)Foliile de metal care acoperă structura de protejat în condiţiile următoare:

7.2._

Pentru structuri care utilizează beton armat (care includ elemente de prefabricate din beton armat, elemente de beton armat precomprimat), continuitatea electrică a barelor armăturilor trebuie să fie verificată prin măsurare între partea cea mai de sus şi nivelul solului. Rezistenţa electrică totală nu trebuie să fie mai mare de 0,2 fi, valoare măsurată utilizând un echipament de măsurare adecvat. Dacă această valoare nu este realizată, sau tehnic nu este posibilă realizarea unei astfel de încercări, armătura de oţel nu poate fi utilizată ca un conductor de coborâre. În acest caz trebuie instalat un conductor de coborâre exterior. În cazul structurilor din prefabricate din beton armat, continuitatea electrică a armăturii metalice trebuie să fie stabilită între elementele individuale adiacente ale prefabricatelor din beton.

8.6.2.3.7.7. Dispozitiv de captare izolat

SUBSECŢIUNEA 3:Conductoare de coborâre

(2)6.2.3.9. Poziţionarea unei IPT izolate

1._

2.6.2.3.9.1. Poziţionarea unei IPT neizolată

3.6.2.3.9.2. Construcţie

3.1._

3.2.Conductoarele de coborâre ale unei IPT neizolate faţă de structura de protejat pot fi instalate după cum urmează:

b)dacă peretele este realizat din material inflamabil şi creşterea temperaturii conductoarelor de coborâre este periculoasă, conductoarele de coborâre pot fi amplasate astfel încât distanţa între ele şi perete să fie mereu mai mare de 0,1 m. Suporturi de montare pot fi în contact cu peretele.

4.6.2.3.9.3. Conductoare de coborâre neizolate

Impedanţa totală a SPT pentru acest tip de clădiri este mică şi asigură o protecţie împotriva trăsnetului foarte eficientă pentru instalaţiile interioare. Este avantajos să se utilizeze suprafeţele conductoare ale pereţilor drept conductoare de coborâre. Astfel de pereţi cu suprafeţe conductoare pot fi: pereţii din beton armat, suprafeţele faţadelor cu folii metalice şi faţadele din panouri prefabricate din beton, dacă sunt conectate şi interconectate conform pct. 6.2.3.9.5.

5.6.2.3.9.4. Conductoare de coborâre izolate

6.6.2.3.9.5. Componente naturale

6.1.Pot fi considerate conductoare de coborâre naturale următoarele elemente ale structurii:

a)instalaţiile metalice, cu condiţia ca:

7.6.2.3.9.6. Racorduri pentru verificare (piese de separare)

SUBSECŢIUNEA 4:Priza de pământ

(2)6.2.3.11. Dispunerea prizelor de pământ în condiţii obişnuite

1.6.2.3.11.1. Dispunere de tip A

(3)6.2.3.12. Construcţie

1.6.2.3.12.1. Generalităţi

c)controlul tensiunii în vecinătatea pereţilor conductori ai clădirii.

2.6.2.3.12.2. Electrozi de pământ în fundaţie

3.6.2.3.12.3. Dispunere de tip A - Electrozi de pământ radiali şi verticali

4.6.2.3.12.4. Dispunere de tip B - Electrozi de pământ în buclă

Dacă un număr mare de persoane se află frecvent în zone din vecinătatea structurii de protejat, trebuie executate dirijări suplimentare de potenţial în aceste zone. Trebuie instalaţi mai mulţi electrozi de pământ în buclă la distanţe de aproximativ 3 m. Se recomandă ca electrozii de pământ în buclă cei mai îndepărtaţi de structură să fie îngropaţi mai adânc faţă de suprafaţă, adică cei aflaţi la 4 m faţă de structură la o adâncime de 1 m, cei aflaţi la 7 m faţă de structură la o adâncime de 1,5 m şi cei aflaţi la 10 m faţă de structură la o adâncime de 2 m.

5.6.2.3.12.5. Electrozi de pământ în sol stâncos

6.6.2.3.12.6. Prize de pământ pe suprafeţe întinse

(4)6.2.3.13. Componente

Material	Utilizare			Coroziune
Material	În aer liber	În pământ	În beton	Rezistenţă	Crescută prin	Poate fi distrus prin cuplaj galvanic cu
Cupru	Masiv Torsadat	Masiv Torsadat Ca înveliş	Masiv Torsadat Ca înveliş	Bun în multe medii	Compuşi de sulf Materiale organice	-
Oţel galvanizat la cald	Masiv Torsadat	Masiv	Masiv Torsadat	Acceptabil în aer, în beton şi în sol normal	Conţinut ridicat de cloruri	Cupru
Oţel inoxidabil	Masiv Torsadat	Masiv Torsadat	Masiv Torsadat	Bun în multe medii	Conţinut ridicat de cloruri	-
Aluminiu	Masiv Torsadat	Nepotrivit	Nepotrivit	Bun în atmosfere care conţin sulf şi cloruri în concentraţii reduse	Soluţii alcaline	Cupru
Plumb	Masiv În înveliş	Masiv Ca înveliş	Nepotrivit	Bun în atmosfere care conţin concentraţii mari de sulfaţi	Soluri acide	Cupru Oţel inoxidabil

(5)6.2.3.14. Materiale şi dimensiuni

Material	Configuraţie	Secţiunea minimă mm²	Comentarii¹⁰)
Cupru	Bandă masivă	50 ⁸)	Grosime de minim 2 mm
	Bară rotundă masivă ⁷)	50 ⁸)	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³), ⁴)	200 ⁸)	Diametru de 16 mm
Cupru acoperit cu staniu¹)	Bandă masivă	50 ⁸)	Grosime de minim 2 mm
	Bară rotundă masivă ⁷)	50 ⁸)	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Aluminiu	Bandă masivă	70	Grosime de minim 3 mm
	Bară rotundă masivă	50 ⁸)	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Aliaj de aluminiu	Bandă masivă	50 ⁸)	Grosime de minim 2,5 mm
	Bară rotundă masivă	50	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³)	200	Diametru de 16 mm
Oţel galvanizat la cald ²)	Bandă masivă	50 ⁸)	Grosime de minim 2,5 mm
	Bară rotundă masivă ⁹)	50	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³), ⁴), ⁹)	200	Diametru de 16 mm
Oţel inoxidabil ⁵)	Bandă masivă ⁶)	50 ⁸)	Grosime de minim 2 mm
	Bară rotundă masivă ⁶)	50	Diametru de 8 mm
	Torsadat	70 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³), ⁴)	200	Diametru de 16 mm
¹) Grosimea minimă a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliză de 1 m. ²) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă şi fără flux de staniu, cu o grosime minimă de 50 m. ³) Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplicaţiile în care eforturile mecanice nu sunt critice cum ar fi sarcina datorită vântului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tijă de captare lungă de 1 m cu o fixare suplimentară. ⁴) Aplicabil numai electrozilor de pământ ghidaţi. ⁵) Crom >= 16 %, nichel >= 8 %, carbon <= 0,07 %. ⁶) Pentru oţel inoxidabil înglobat în beton, şi/sau în contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie să fie mărite la 78 mm² (10 mm diametru) pentru o bară masivă şi la 75 mm² (grosime minimum 3 mm) pentru o bandă masivă. ⁷) Pentru anumite aplicaţii în care eforturile mecanice nu sunt esenţiale, poate fi redus de la 50 mm² (diametru de 8 mm) la 28 mm² (diametru de 6 mm). În acest caz, trebuie acordată atenţie reducerii spaţiului pentm elementele de prindere. ⁸) Dacă aspectele termice şi mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mărite la 60 mm² pentru banda masivă şi la 78 mm² pentru bara masivă. ⁹) Secţiunea minimă pentru evitarea topirii este de 16 mm² (cupru), 25 mm² (aluminiu), 50 mm² (oţel) şi 50 mm2 (oţel inoxidabil) pentru o energie specifică de 10 000 kJ/. ¹⁰) Grosime, lăţime şi diametru sunt definite cu ±10 %.

Material

Configuraţie

Secţiunea minimă

mm²

Comentarii¹⁰⁾

Cupru

Bandă masivă

Bară rotundă masivă⁷⁾

Torsadat

Bară rotundă masivă^3),4)

50⁸⁾

200⁸⁾

Grosime de minimum 2 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Diametru de 16 mm

Cupru acoperit cu staniu¹⁾

Bandă masivă Bară rotundă masivă⁷⁾ Torsadat

50⁸⁾

Grosime de minimum 2 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Aluminiu

Bandă masivă

Bară rotundă masivă

Torsadat

50⁸⁾

Grosime de minimum 3 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Aliaj de aluminiu

Bandă masivă

Bară rotundă masivă

Torsadat

Bară rotundă masivă³⁾

50⁸⁾

200

Grosime de minimum 2,5 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Diametru de 16 mm

Oţel galvanizat la cald²⁾

Bandă masivă

Bară rotundă masivă⁹⁾

Torsadat

Bară rotundă masivă^3),4),9)

50⁸⁾

200

Grosime de minimum 2,5 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Diametru de 16 mm

Oţel inoxidabil⁵⁾

Bandă masivă⁶⁾

Bară rotundă masivă⁶⁾

Torsadat

Bară rotundă masivă^3),4)

50⁸⁾

70⁸⁾

200

Grosime de minimum 2 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Diametru de 16 mm

¹⁾ Grosimea minimă a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliză de 1 micro m

²⁾ Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă şi fără flux de staniu, cu o grosime minimă de 50 micro m.

³⁾ Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplicaţiile în care eforturile mecanice nu sunt critice, cum ar fi sarcina datorită vântului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tijă de captare lungă de 1 m cu o fixare suplimentară.

⁴⁾ Aplicabil numai electrozilor de pământ ghidaţi

⁵⁾ Crom > = 16%, nichel > = 8%, carbon < = 0,07%

⁶⁾ Pentru oţel inoxidabil înglobat în beton şi/sau în contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie să fie mărite la 78 mm² (10 mm diametru) pentru o bară masivă şi la 75 mm² (grosime minimum 3 mm) pentru o bandă masivă.

⁷⁾ Pentru anumite aplicaţii în care eforturile mecanice nu sunt esenţiale, poate fi redus de la 50 mm² (diametru de 8 mm) la 28 mm² (diametru de 6 mm). În acest caz, trebuie acordată atenţie reducerii spaţiului pentru elementele de prindere.

⁸⁾ Dacă aspectele termice şi mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mărite la 60 mm² pentru banda masivă şi la 78 mm² pentru bara masivă.

⁹⁾ Secţiunea minimă pentru evitarea topirii este de 16 mm² (cupru), 25 mm² (aluminiu), 50 mm² (oţel) şi 50 mm² (oţel inoxidabil) pentru o energie specifică de 10.000 kJ/Omega.

¹⁰ Grosime, lăţime şi diametru sunt definite cu +/-10%."

Material	Configuraţie	Dimensiuni minime			Comentarii
Material	Configuraţie	Electrod tip tijă (vertical) mm	Electrod tip conductor (orizontal)	Electrod tip placă mm	Comentarii
Cupru	Torsadat³)		50 mm²		Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³)		50 mm²		Diametru de 8 mm
	Bandă masivă ³)		50 mm²		Grosime de minim 2 mm
	Bară rotundă masivă	15 ⁸)			Grosime a peretelui de minim 2 mm
	Bară tubulară	20			Grosime de minim 2 mm
	Placă masivă			500 x 500	- Secţiune 25 mm x 2 mm
	Placă cu zăbrele			600 x 600	Lungime minimă a configuraţiei cu zăbrele: 4,8 m
Oţel	Bară rotundă masivă galvanizată ¹)²)	16 ⁹)	Diametru 10 mm
	Bară tubulară galvanizată ¹)²)	25			Grosime a peretelui de minim 2 mm
	Bandă masivă galvanizată ¹)		90 mm²		Grosime de minim 3 mm
	Placă masivă galvanizată ¹)			500 x 500	Grosime de minim 3 mm
	Placă cu zăbrele galvanizată ¹)			600 x 600	- Secţiune 30 mm x 3 mm
	Bară rotundă masivă acoperită cu cupru ⁴)	14			Rază minimă 250 m acoperire cu cupru de 99,9 % conţinut de cupru
	Bară rotundă masivă neacoperită ⁵)		Diametru 10 mm
	Bară sau bandă masivă galvanizată ⁵)⁶)		75 mm²		Grosime de minim 3 mm
	Torsadate galvanizate ⁵)⁶)		70 mm²
	Profile galvanizate în formă de cruce ¹)	50x50x3			Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Oţel inoxidabil ⁷)	Bară rotundă masivă	15	Diametru 10 mm
	Bandă masivă		100 mm²		Grosime de minim 2 mm
¹) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă şi fără flux de staniu cu o grosime minimă de 50 m pentru bară rotundă şi de 70 m pentru bandă. ²) Conductoarele trebuie mai întâi prelucrate şi apoi galvanizate. ³) Poate fi de asemenea acoperită cu staniu. ⁴) Cupru trebuie să fie legat intrinsec de oţel. ⁵) Se admite numai dacă este înglobat complet în beton. ⁶) Se admite numai dacă sunt conectate corect la cel puţin fiecare 5 m împreună cu armăturile naturale de oţel în contact cu fundaţia în partea dinspre pământ. ⁷) Crom >= 16 %, nichel >= 5 %, molibden >= 2 %, carbon <= 0,08 %. ⁸) În unele ţări se admite o valoare de 12 mm. ⁹) Legarea la pământ cu tije este utilizată în unele ţări pentru conectarea conductorului de coborâre la punctul în care acesta întră în pământ.

SECŢIUNEA 4:6.2.4. Instalaţie interioară de protecţie împotriva trăsnetului

(1)6.2.4.1. Generalităţi

(2)6.2.4.2. Legătură de echipotenţializare

(3)6.2.4.3. Legătură de echipotenţializare pentru instalaţiile metalice

b)în amplasamentele în care nu sunt satisfăcute prescripţiile de izolaţie (a se vedea 6.3). Conductoarele prin care se realizează legăturile de echipotenţializare trebuie să fie amplasate pe traseul cel mai scurt şi drept atât cât este posibil.

(4)6.2.4.4. Legătură de echipotenţializare pentru părţile conductoare exterioare

(5)6.2.4.5. Legătură de echipotenţializare pentru sistemele interioare

(6)6.2.4.6. Legătură de echipotenţializare pentru liniile racordate la structura de protejat

SECŢIUNEA 5:6.2.5. Măsuri de protecţie împotriva vătămării fiinţelor vii datorate tensiunilor de atingere şi de pas

(1)6.2.5.1. Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atingere

c)rezistivitatea stratului de suprafaţă a solului, la cel mult de 3 m de conductorul de coborâre, nu este mai mică de 5 k

(2)6.2.5.2. Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de pas

b)rezistivitatea stratului de suprafaţă a solului, la cel mult 3 m de conductorul de coborâre, nu este mai mică de 5 k

SUBCAPITOLUL 3:6.3. INSTALAŢII DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI CU DISPOZITIVE DE AMORSARE (PDA)

SECŢIUNEA 1:6.3.1. Generalităţi

(1)6.3.1.1. Prezentul capitol se aplică la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) împotriva loviturilor directe de trăsnet ale tuturor construcţiilor care fac obiectul prezentului normativ, precum şi ale zonelor deschise la care considerentele economice şi estetice impun această soluţie.

SECŢIUNEA 2:6.3.2. Determinarea zonei de protecţie

(2)6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsării (DeltaT). Acesta este determinat de către producător prin încercări de laborator şi in situ. Prin aceste încercări se compară un PDA cu o tijă simplă de aceeaşi înălţime, amplasată în aceleaşi condiţii.

(4)6.3.2.4. Raza de protecţie a unui PDA, R_p, depinde de nivelul de protecţie ales, de lungimea suplimentară determinată de avansul amorsării DeltaL şi de înălţimea sa de instalare h.

SECŢIUNEA 3:6.3.3. Conductoarele de coborâre

(1)6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la pământ prin cel puţin două coborâri.

SECŢIUNEA 4:6.3.4. Prize de pământ

(2)6.3.4.2. Prizele de pământ artificiale sunt din:

SECŢIUNEA 5:6.3.5. Reguli particulare

(2)6.3.5.2. Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA şi antenă, un catarg obişnuit în următoarele condiţii:

CAPITOLUL 7:INSTALAŢII ELECTRICE SPECIALE

SUBCAPITOLUL 1:7.1. Instalaţii electrice în încăperi cu cadă de baie sau duş

SECŢIUNEA 1:7.1.1. Domeniul de aplicare

Prescripţiile particulare ale acestui capitol se aplică instalaţiilor electrice din încăperi cu cadă de baie fixă (cadă de baie) sau duş şi zonelor învecinate, conform recomandărilor standardului SR HD 60364 -7 - 701. Prescripţiile se aplică şi cabinelor prefabricate cu cadă de baie sau duş, pentru care se va consulta şi standardul SR EN 60335 - 2 - 105. Prescripţiile nu se aplică pentru încăperi cu cadă de baie sau duş pentru tratament medical şi nici pentru duşurile de urgenţă utilizate în industrie sau laboratoare.

SECŢIUNEA 2:7.1.2. Descrierea volumelor

(2)_

2.Volumul 1 este limitat de:

(3)Pentru duşurile fără bazin, nu există volumul 2, dar este asigurat un volum 1 mărit prin dimensiunea pe orizontală de 120 cm (fig. 7.1.2).

SECŢIUNEA 3:7.1.3. Protecţia împotriva şocurilor electrice

(3)7.1.3.3. Protecţia împotriva şocurilor electrice poate fi realizată prin utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS şi TFJP).

(5)7.1.3.5. În încăperile cu cadă de baie sau duş trebuie să se asigure protecţia tuturor circuitelor cu unul sau mai multe dispozitive de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR) cu un curent nominal care să nu depăşească 30 mA.

(6)7.1.3.6. Legătura echipotenţială suplimentară poate fi montată în exteriorul sau în interiorul încăperii cu cadă de baie sau duş, de preferat în apropierea punctului de intrare al elementelor conductoare exterioare accesibile în aceste încăperi. Secţiunea conductoarelor acestei legături echipotenţiale locale trebuie să fie conform subcap. 5.5.

SECŢIUNEA 4:7.1.4. Alegerea şi montarea echipamentului electric

(1)7.1.4.1. Echipamentul electric specificat la subcap. 7.1.4.3. şi 7.1.4.4. trebuie să aibă cel puţin următoarele grade de protecţie:

(2)7.1.4.2. Sisteme de pozare

a)Sistemele de pozare care alimentează echipamentul electric din volumele 0, 1 sau 2 şi sunt montate pe pereţii care limitează aceste volume trebuie să fie montate fie pe perete, fie înglobate în perete la o adâncime de minim 5 cm.

c)Dacă "a sau b" nu sunt îndeplinite, sistemele de pozare pot fi montate dacă:

(3)7.1.4.3. Montarea aparatelor de comutaţie, de comandă şi a accesoriilor

SECŢIUNEA 5:7.1.5. Receptoare electrice

(2)În volumul 1, trebuie instalate numai receptoare fixe şi conectate permanent. Echipamentul trebuie să fie indicat pentru instalare în volumul 1 potrivit instrucţiunilor de utilizare şi de montare ale fabricantului.

SECŢIUNEA 6:7.1.6. Sisteme de încălzire electrică a pardoselii

SUBCAPITOLUL 2:7.2. Instalaţii electrice pentru piscine şi alte bazine

SECŢIUNEA 1:7.2.1. Domeniul de aplicare

SECŢIUNEA 2:7.2.2. Clasificarea influenţelor externe. Descrierea volumelor

(3)Volumul 1 este limitat de:

SECŢIUNEA 3:7.2.3. Protecţia împotriva şocurilor electrice

(2)7.2.3.2. Protecţia împotriva şocurilor electrice poate fi realizată prin utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS şi TFJP).

(4)7.2.3.4. Măsuri de protecţie împotriva şocurilor electrice specifice fiecărui volum.

1.7.2.3.4.1. Volumele 0 şi 1

2.7.2.3.4.2. Volumele 0 şi 1 pentru fântâni.

3.7.2.3.4.3. Volumul 2

SECŢIUNEA 4:7.2.4. Alegerea şi montarea echipamentelor electrice

(2)7.2.4.2. Sisteme de pozare

(3)7.2.4.3. Aparataj (de comutaţie şi comandă)

(4)7.2.4.4. Alte echipamente

1.7.2.4.4.1. Echipamente electrice specifice piscinelor

2.7.2.4.4.2. Corpuri de iluminat subacvatice pentru piscine

3.7.2.4.4.3. Echipamente electrice specifice fântânilor

4.7.2.4.4.4. Prevederi speciale pentru instalarea echipamentelor electrice în volumul 1 al piscinelor şi altor bazine.

c)circuitul de alimentare trebuie să respecte una din următoarele măsuri:

SUBCAPITOLUL 3:7.3. Instalaţii electrice pentru încăperi şi cabine prevăzute cu încălzitoare pentru saune

(1)_

2.7.3.2. În cadrul acestor încăperi şi cabine se definesc următoarele volume, conform fig. 7.3.1.:

(2)Alegerea şi instalarea echipamentelor

SUBCAPITOLUL 4:7.4. Instalaţii electrice pentru şantiere de construcţii şi de demolare

(1)_

2.7.4.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completează dispoziţiile generale şi se aplică instalaţiilor electrice temporare pentru şantiere de construcţii şi de demolare pe perioada activităţilor de construcţie şi de demolare, incluzând (de exemplu):

(2)Alimentarea cu energie electrică

(3¹)Protecţia de bază (împotriva atingerilor directe)

9.7.4.9. Următoarele măsuri pentru protecţia de bază (împotriva atingerilor directe) sunt recomandate a fi aplicate:

(4¹)Măsura de protecţie prin întreruperea automată a alimentării

13.7.4.13. Alimentarea cu tensiune redusă, când tensiunea cea mai mare nu depăşeşte 110 V tensiune alternativa între faze (65 V între fază şi neutru legat la pământ, în circuite trifazate, 55 V între fază şi neutru legat la pământ, în circuite monofazate), trebuie să îndeplinească condiţiile pentru reţeaua TN în care:

(5)Protecţia fără întreruperea alimentării

19.7.4.19. La receptoarele mobile şi portabile se aplică măsurile recomandate în SR HD 60364-4-41, SR EN 60745 (pe părţi) şi SR EN 61029 (pe părţi) cu următoarele precizări: utilajele portabile folosite în mediu sau procese umede (ex. maşini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, maşini de curăţat parchetul etc.) se alimentează la o tensiune redusă de protecţie de cel mult 24 V, conform prevederilor STAS 2612 şi subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V în cazul în care se aplică măsurile de protecţie "separarea de protecţie" sau "izolaţie întărită", conform recomandărilor din SR HD 60364-4-41 şi prevederile din subcap. 4.1.

23.7.4.23. Circuitele care alimentează prize de curent având curentul nominal până la 32 A inclusiv şi alte circuite care alimentează echipamentul electric portabil având curent nominal până la 32 A inclusiv trebuie protejate prin una din următoarele metode:

25.7.4.25. Condiţiile minimale de influenţe externe care pot fi întâlnite pe şantiere sunt următoarele:

29.7.4.29. În incinta şantierelor, reţelele electrice de joasă tensiune trebuie executate pe cât posibil în soluţia definitivă.

32.7.4.32. Prizele de pământ şi conductoarele de protecţie pentru legare la pământ de pe şantiere se execută cu prioritate utilizându-se elementele metalice naturale existente (structura metalică a construcţiei, conductele metalice, armătura betonului etc.) cu respectarea condiţiilor din subcap. 5.5. Receptoarele mai îndepărtate de clădirea a cărei construcţie metalică este utilizată drept priză naturală, trebuie legate la aceasta printr-un conductor de protecţie care însoţeşte reţeaua de alimentare, asigurându-se astfel continuitatea reţelei generale a conductoarelor de protecţie de pe şantier.

35.7.4.35. Reţeaua generală de protecţie care se execută ramificat, se leagă la toate capetele de linie şi la punctele de ramificaţie la câte o priză de pământ fixă de 10

36.7.4.36. La şantierele cu suprafaţă redusă de teren, unde spaţiul nu permite executarea de prize de pământ concentrate de 4

pentru reţeaua de protecţie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul traseului reţelei, numărul lor alegându-se astfel încât să se realizeze în ansamblu o rezistenţă de maximum 4

SUBCAPITOLUL 5:7.5. Instalaţii electrice pentru construcţii agroindustriale şi agrozootehnice

SECŢIUNEA 1:

(1)7.5.1. Prescripţiile speciale din acest capitol se aplică instalaţiilor electrice fixe interioare şi exterioare construcţiilor agroindustriale şi agrozootehnice şi la alte amplasamente care aparţin acestora şi sunt în conformitate cu recomandările din SR HD 60364 - 7 - 705.

1.Construcţiile agroindustriale şi agrozootehnice cuprind:

SECŢIUNEA 2:

(1)7.5.2. Protecţia împotriva şocurilor electrice se realizează prin următoarele măsuri:

1.7.5.2.1. Măsuri de protecţie pentru întreruperea/deconectarea automată a alimentării.

2.7.5.2.2. Măsura de protecţie prin utilizarea tensiunii foarte joasă asigurată prin TFJS şi TFJP.

3.7.5.2.3. Protecţia suplimentară prin utilizarea legăturii echipotenţiale

SECŢIUNEA 3:7.5.3. Protecţia împotriva efectelor termice

SECŢIUNEA 5:7.5.5. Alegerea şi montarea echipamentelor

(1)7.5.5.1. Reguli generale privind condiţiile de funcţionare, influenţe externe, accesibilitate, identificare.

(2)7.5.5.2. Sisteme de pozare

(3)7.5.5.3. Separare, comutare/întrerupere şi comandă

(4)7.5.5.4. Conductoare de echipotenţializare de protecţie suplimentară

(5)7.5.5.5. Alte echipamente

2.Corpuri de iluminat şi instalaţii de iluminat

Corpurile de iluminat trebuie montate în zonele unde există o distanţă suficient de mare faţă de materialele combustibile, luând în considerare depozitarea mărfurilor şi alte procese de lucru periculoase. Distanţele de securitate şi temperaturile suprafeţei corpului de iluminat sunt precizate în instrucţiunile de montaj ale fabricantului şi în subcap. 4.2. Poziţiile întreruptorului (aprins/stins) corpurilor de iluminat instalate în zonele de depozitare a paielor sau fânului sau în zone similare, trebuie să fie uşor de identificat.

4.Sistemele de automatizare necesare vieţii pentru creşterea intensivă a animalelor trebuie să ţină seama de următoarele prescripţii:

c)dacă într-o instalaţie este necesar să funcţioneze o ventilaţie electrică trebuie asigurată una din următoarele condiţii:

5.Aparatele electrice de încălzire trebuie să fie prevăzute cu indicarea optică a poziţiei de funcţionare.

SUBCAPITOLUL 6:7.6. Instalaţii electrice pentru incinte electroconductoare înguste

(1)7.6.1. Prescripţiile particulare din acest capitol sunt în conformitate cu recomandările din SR HD 60364-7-706:2007 şi se aplică echipamentelor fixe din amplasamente electroconductoare,în care deplasarea persoanelor este restricţionată de amplasament şi alimentările pentru echipamente mobile utilizate în aceste amplasamente.

(2)7.6.2. În amplasamente electroconductoare înguste se aplică următoarele măsuri de protecţie împotriva şocului electric pentru circuite care alimentează echipamentele de utilizare curentă:

c)pentru alimentarea echipamentului fix:

SUBCAPITOLUL 7:7.7. Instalaţii electrice pentru campinguri

(2)7.7.2. Se definesc următoarele noţiuni legate de aceste instalaţii:

(8)7.7.8. Echipamentul electric la punctul de alimentare electrică a rulotei se alimentează prin circuite de distribuţie subterane sau aeriene. Circuitele de distribuţie subterane sunt preferate.

(10)7.7.10. Fiecare priză şi carcasa ei care face parte din punctul de alimentare al rulotei trebuie să corespundă cu SR EN 60309-2 şi să aibă grad de protecţie IP44 conform SR EN 60529.

SUBCAPITOLUL 8:7.8. Instalaţii electrice pentru porturi mici şi ambarcaţiuni de agrement

I._

(1)7.8.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt în conformitate cu recomandările din SR CEI 60364-7-709 şi se aplică la:

(8)7.8.8. Măsura de protecţie prin separare electrică se va realiza cu transformatoare de separare conform recomandărilor din SR EN 61558-2-4 şi SR HD 60364-4-41.

a)alimentare prin transformator de separare montat la chei (fig. 7.8.2.).

b)alimentare de la chei prin transformator de separare montat la bordul ambarcaţiunii de agrement (fig. 7.8.3).

(13)7.8.13. Cablurile trebuie instalate astfel încât mişcările ambarcaţiunii să nu poată produce deteriorări mecanice.

(14)7.8.14. Trebuie utilizate următoarele tipuri de cabluri cu conductoare din cupru, cu secţiune minimă de 1,5 mm²:

II.Aparataj

III.Conectarea ambarcaţiunii de agrement

(28)7.8.28. Ambarcaţiunea de agrement trebuie prevăzută cu un întreruptor general, uşor accesibil, pentru izolarea tuturor circuitelor. Dacă există un singur circuit, dispozitivul de protecţie la supracurenţi va realiza separarea.

SUBCAPITOLUL 9:7.9. Instalaţii electrice în amplasamente pentru utilizări medicale

I._

(1)7.9.1. Domeniul de aplicare

(2)7.9.2. Pentru corecta aplicare a acestor prevederi se definesc următoarele noţiuni:

5.amplasamentele medicale se clasifică din punctul de vedere al şocurilor electrice astfel (tabelul 7.1):

(3)7.9.3. Clasificarea amplasamentelor pentru utilizare medicală trebuie să se facă în acord cu personalul medical, organizaţia de sănătate interesată sau organizaţia responsabilă de securitatea şi sănătatea muncii. În scopul determinării clasificării unui amplasament pentru utilizări medicale este necesar ca personalul medical să indice procedurile medicale care trebuie utilizate în acest amplasament.

Nr. crt.	Amplasament medical	Explicarea termenului	Grupa			Clasa
Nr. crt.	Amplasament medical	Explicarea termenului	0	1	2	<= 0,5	> 0,5 s <= 15 s
0	1	2	3	4	5	6	7
1	Sală de masaj		X	X			X
2	Saloane	Sală sau grup de săli pentru utilizări medicale în care pacienţii sunt cazaţi în perioada de spitalizare sau în orice aşezământ medical		X
3	Sală de naşteri			X		X¹)	X
4	Sală de ECG, EEG, EHG	ECG - electrocardiogramă; EEG - electroencefalogramă; EHG - electrohisterogramă		X			X
5	Sală de endoscopie	Se aplică metodele de endoscopie pt. examinarea organelor prin orificii naturale sau artificiale (bronhoscopie, laringoscopie, gastroscopie etc.)		X²)			X²⁾
6	Sală de consultaţii şi tratament	Sală de examinare şi tratament		X			X
7	Sală de urologie	Nu este sală de operaţie Sala în care actul de diagnostic şi tratament pe canalul urogenital sunt efectuate cu un echipament electromedical, de ex. cu radiaţii X, de endoscopie sau de chirurgie cu înaltă frecventă		X²)			X²⁾
8	Sală de diagnostic şi de radioterapie alta decât cea de la pct. 21	Sală de diagnostic radiologie pentru utilizarea radiaţiei ionizante sau terapie prin utilizarea radiaţiei ionizante		X			X
9	Sală de hidroterapie	Tratamente terapeutice cu apă, apă sărată, nămol, argilă, vapori, nisip, apă cu bule cu gaz, apă sărată cu gaz, terapie prin inhalaţii, electroterapie în apă, termoterapie prin masaj sau în apă. Piscinele de uz general şi sălile de baie nu fac parte din această categorie.		X			X
10	Sală de fizioterapie	Sală în care pacienţii sunt trataţi prin metode fizioterapeutice		X			X
11	Sală de anestezie	Sală pentru utilizări medicale în care se aplică anestezia generală			X	X¹⁾	X
12	Sală de operaţie	Sală în care se practică intervenţii chirurgicale			X	X¹)	X
13	Sală de pregătire a operaţiei	Sală în care pacienţii sunt pregătiţi înainte de intervenţia chirurgicală, de ex. prin aplicarea anestezicului		X	X	X¹)	X
14	Sală de pansamente (montarea gipsului)	Sală în care gipsul de mulaj sau alt pansament similar sunt aplicate când pacientul este sub anestezie. Sala face parte din blocul operator şi comunică cu ea.		X	X	X¹)	X
15	Sală de reanimare	Sală în care pacientul aflat sub anestezie se trezeşte. Sala se află în general foarte aproape de blocul operator		X	X	X¹)	X
16	Sală de cateterism cardiac	Examinare sau tratament al inimii prin catetere. Ex: măsuri de acţiune hemodinamică a inimii, prelevare de sânge, injecţii cu substanţe de contrast sau implant de simulatoare			X	X¹)	X
17	Sală de tratamente intensive	Sală în care pacienţii sunt supravegheaţi în afara intervenţiei chirurgicale printr-un echipament electric medical cu care acţiunile corpului pot fi stimulate			X	X¹)	X
18	Sală de examinări angiografice	Sală prevăzută pentru vizualizarea arterelor sau venelor cu produse de contrast			X	X¹)	X
19	Sală de hemodializă	Sală în care pacienţii sunt conectaţi la un echipament electric medical pt. dezintoxicarea sângelui		X			X
20	Sală de imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN)			X			X
21	Medicină nucleară			X			X
22	Sală de prematuri				X	X¹)	X
¹) Lămpile şi echipamentul electric medical care necesită o alimentare cu energie în care întreruperea nu poate depăşi 0,5 s. ²) Nu este sală de operaţie

II.Protecţia împotriva şocurilor electrice

(12)7.9.12. Pentru reţeaua TN, în amplasamentele din grupa 2, protecţia prin întreruperea automată a alimentării prin dispozitive de protecţie de curent diferenţial rezidual cu un curent mai mic de 30 mA trebuie utilizată pentru următoarele circuite:

(15)7.9.15. Pentru fiecare amplasament din grupa 2 destinat aceleiaşi funcţii este necesară prevederea a cel puţin o reţea IT medical separată. Reţeaua IT medical trebuie echipată cu un dispozitiv de control permanent a izolaţiei cu următoarele caracteristici tehnice:

(18)7.9.18. În fiecare amplasament pentru utilizare medicală din grupele 1 şi 2 trebuie realizată o legătură echipotenţială suplimentară pentru egalizarea diferenţelor de potenţial între următoarele părţi situate sau care pot fi aduse în mediul pacientului:

III.Transformatoare pentru reţeaua "IT medical"

(23)7.9.23. Transformatoarele pentru reţeaua IT medical pentru amplasamente medicale din grupa 2 trebuie se recomandă să fie conform SR EN 60558-2-15, cu următoarele prevederi suplimentare:

VI.Servicii de securitate (alimentare de rezervă)

(28)7.9.28. Clasificarea serviciilor de securitate pentru amplasamentele medicale din grupele 1 şi 2 este prezentată în tabelul 7.9.2.

Clasa 0 (fără întrerupere)¹	Alimentare automată de rezervă disponibilă fără întrerupere
Clasa 0,15 (întrerupere foarte scurtă)	Alimentare automată de rezervă disponibilă în mai puţin de 0,15 s)²
Clasa 0,5 (întrerupere scurtă)	Alimentare automată de rezervă disponibilă în mai puţin de 0,5 s
Clasa 15 (întrerupere medie)	Alimentare automată de rezervă disponibilă în mai puţin de 15 s
Clasa > 15 (întrerupere lungă)	Alimentare automată de rezervă disponibilă în mai mult de 15 s
¹) Necesară pentru echipamente electrice medicale. ²) Expresia "în mai puţin de" este echivalentă cu "<=".

(31)7.9.31. Alimentarea serviciilor de securitate cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s.

- iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului în camera generatorului şi în camerele tablourilor electrice principale de distribuţie normală şi de siguranţă, în amplasamentele în care se desfăşoară servicii esenţiale (în fiecare amplasament cel puţin un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguranţă), în amplasamente pentru utilizări medicale din grupa 1 (în fiecare amplasament cel puţin un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguranţă), în amplasamentele pentru utilizări medicale din grupa 2 (minim 50% din corpurile de iluminat trebuie alimentate de la sursa de securitate);

(32)7.9.32. Alimentarea serviciilor de securitate cu timp de comutare mai mare de 15 s

VII.Protecţia împotriva perturbaţiilor electromagnetice

SUBCAPITOLUL 10:7.10. Instalaţii electrice pentru sălile pentru expoziţii, spectacole şi standuri

(2)7.10.2. Pentru scopurile acestui capitol se definesc următoarele noţiuni ale amplasamentelor speciale:

(7)7.10.7. Datorită riscului de defectare a cablurilor în amplasamentele temporare se recomandă ca pe circuitele de alimentare a structurilor temporare să fie prevăzută deconectarea automată realizată prin dispozitive de curent diferenţial rezidual al cărui curent diferenţial rezidual nominal să fie de cel mult 300 mA.

(9)7.10.9. Trebuie luate măsuri de protecţie împotriva focului pentru:

SUBCAPITOLUL 11:7.11. Instalaţii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie

I._

(2)7.11.2. Definiţii

II.Protecţia în caz de defect (atingere indirectă)

VI.Alegerea şi punerea în funcţiune a echipamentului electric

SUBCAPITOLUL 12:7.12. Instalaţii electrice pentru mobilier

(1)7.12.1. Prevederile acestui capitol sunt conforme cu recomandările din SR CEI 60364-7-713: 2005 şi se aplică sistemelor de pozare pentru mobilier (şi similare) conectate prin cablare fixă sau prize conectate la instalaţia electrică a spaţiului în care este amplasat. Astfel de mobilier poate fi: paturi, dulapuri, birouri şi etajere, utilizate în locuinţe, amplasamente comerciale sau industriale în scop lucrativ sau de odihnă, în care sunt instalate echipamente electrice precum corpuri de iluminat, prize de curent, dispozitive de comutare şi sisteme de pozare.

(5)7.12.5. Sistemele de pozare între instalaţia fixă a amplasamentului şi mobilier trebuie să fie realizate:

SUBCAPITOLUL 13:7.13. Instalaţii electrice pentru unităţi mobile sau transportabile

I._

(1)7.13.1. Domeniul de aplicare

(3)7.13.3. Pentru alimentarea unei unităţi pot fi utilizate următoarele metode:

d)conectare prin mijloace care asigură o separare electrică în raport cu o instalaţie electrică fixă (fig. 7.13.8).

II.Protecţia de bază (împotriva atingerilor directe)

III.Protecţia la defect (împotriva atingerilor indirecte)

(8)7.13.8. Unităţile alimentate prin metoda "b" (art. 7.13.3) admit numai reţelele TN sau TT şi întreruperea alimentării trebuie asigurată prin dispozitiv de curent diferenţial rezidual, al cărui curent diferenţial rezidual nominal este cel mult 30 mA. Această măsură nu se aplică circuitelor din interiorul unităţii dacă aceasta are o carcasă neconductoare şi pentru care se utilizează protecţia prin legătură de echipotenţializare locală nelegată la pământ (fig. 7.13.4).

(11)7.13.11. În cazul utilizării reţelei TN în unităţi cu carcasă conductoare alimentată conform metodelor "a" sau "c" (art. 7.13.3), această carcasă trebuie legată la punctul neutru (a se vedea fig. 7.13.1, 7.13.2 şi 7.13.7).

(13)7.13.13. Reţeaua IT poate fi realizată prin utilizarea:

IV.Alegerea şi montarea echipamentelor electrice

(18)7.13.18. Pentru cablarea internă a unităţii sunt permise următoarele tipuri de cabluri sau echivalente cu ele:

(19)7.13.19. Fişele şi prizele de curent electric trebuie să fie conform SR EN 60309-1 sau alte standarde echivalente.

1c conectarea la grupul generator de JT;

2 izolaţie clasă II sau echivalentă până la primul dispozitiv de protecţie asigurând întreruperea automata a alimentării;

4 scară conductoare, dacă există;

5 conectarea punctului neutru (sau, dacă nu există, a unui conductor de fază) la carcasa conductoare a unităţii;

6 prize de curent pentru utilizare exclusiv în interiorul unităţii;

7 legătură de echipotenţializare principală;

7a pentru o antenă, dacă există;

7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu pământul, dacă există;

7c pentru priza de pământ funcţională (dacă este necesar);

7d pentru carcasa conductoare a unităţii;

7e pentru priza de pământ cu scop de protecţie, dacă există;

10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităţii;

13 echipament de utilizare curentă pentru utilizare în interiorul unităţii;

14 dispozitiv de protecţie împotriva supracurenţilor, dacă este necesar;

15 dispozitiv de protecţie împotriva supracurenţilor (de exemplu disjunctor);

16a dispozitiv de protecţie de curent diferenţial rezidual, de curent diferenţial rezidual nominal de cel mult 30 mA pentru protecţia prin întreruperea automată a alimentării circuitelor utilizate în exteriorul unităţii;

16b dispozitiv de protecţie de curent diferenţial rezidual pentru protecţia prin întreruperea automată a alimentării a circuitelor utilizate în interiorul unităţii;

18 bornă sau bară de legare la pământ.

1b conectarea unităţii la o alimentare unde măsurile de protecţie sunt efective;

2 izolaţie clasă II sau echivalentă până la primul dispozitiv de protecţie asigurând întreruperea automata a alimentării;

2a mediu neconductor;

4 scară conductoare, dacă există;

6 prize de curent utilizate exclusiv în interiorul unităţii;

7 legătură de echipotenţializare principală;

7a pentru o antenă, dacă există;

7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu pământul, dacă există;

7c pentru o priza de pământ funcţională (dacă este necesar);

7d pentru o carcasa conductoare a unităţii;

7e pentru o priza de pământ cu scop de protecţie, dacă există;

10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităţii;

13 echipament de utilizare curentă pentru utilizare în interiorul unităţii;

14 dispozitiv de protecţie împotriva supracurenţilor, dacă este necesar;

15 dispozitiv de protecţie împotriva supracurenţilor (de exemplu disjunctoare uni sau bipolare);

16a dispozitiv de protecţie diferenţial, de curent diferenţial rezidual nominal cel mult 30 mA pentru protecţia prin întreruperea automată a alimentării circuitelor utilizate în exteriorul unităţii;

16b dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual pentru protecţia prin întreruperea automată a alimentării;

18 bornă sau bară de pământ principală;

20 legătură de echipotenţializare locală nelegată la pământ.

1a conectarea unităţii la o printr-un transformator de separare simpla;

2 izolaţie clasă II sau echivalentă până la primul dispozitiv de protecţie (a se vedea punctele 8 şi 9) asigurând întreruperea automată a alimentării;

4 scară conductoare, dacă există;

5 conectarea punctului neutru (sau, dacă nu există, a unui conductor de fază) la carcasa conductoare a unităţii;

6 prize de curent pentru utilizare exclusiv în interiorul unităţii;

7 legătură de echipotenţializare principală;

7a pentru o antenă, dacă există;

7b pentru trepte exterioare conductoare în contact cu pământul, dacă există;

7c pentru o priza de pământ funcţională (dacă este necesar);

7d pentru carcasa conductoare a unităţii;

7e pentru o priza de pământ de protecţie, opţională;

8 dispozitive de protecţie, dacă este necesar, împotriva supracurenţilor şi/sau pentru protecţia prin întreruperea automată a alimentării în cazul unui al doilea defect;

9 dispozitiv de protecţie împotriva supracurenţilor şi prin întreruperea automată a alimentării în caz de al doilea defect;

10a prize de curent trifazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităţii;

10b prize de curent monofazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităţii;

13 echipament de utilizare curentă utilizat exclusiv în interiorul unităţii;

14 dispozitiv de protecţie împotriva supracurenţilor, dacă este necesar;

16a dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual, de curent diferenţial rezidual nominal cel mult 30 mA pentru protecţia prin întreruperea automată a alimentării circuitelor utilizate în exteriorul unităţii;

16b dispozitiv de curent diferenţial rezidual pentru protecţia prin întreruperea automată a alimentării;

18 bornă sau bară de pământ principală;

21 transformator pentru echipament de utilizare curentă, de exemplu 230 V;

25 dispozitiv de control permanent al izolaţiei.

1a conectarea uniaţii la alimentarea prin transformator asigurând o separare electrică;

2 izolaţie de clasă II sau echivalentă până la primul dispozitiv de protecţie asigurând o întrerupere automată a alimentării;

4 scară conductoare, dacă există;

6 prize de curent pentru utilizare exclusivă în interiorul unităţii;

8 dispozitive de protecţie pentru protecţia prin întreruperea automată a alimentării în caz de al doilea defect şi dacă este necesar, împotriva supracurenţilor;

10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate în exteriorul unităţii;

11 legătură de echipotenţializare izolată nelegată la pământ;

13 echipament de utilizare curentă utilizat în interiorul unităţii;

14 dispozitiv de protecţie împotriva supracurenţilor, dacă este necesar;

21 transformator, de exemplu, pentru echipament de utilizare curentă 230 V.

SUBCAPITOLUL 14:7.14. Instalaţii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement şi barăci din bâlciuri, parcuri de distracţie şi circuri

(2)7.14.2. Definiţii

(8)7.14.8. Protecţia împotriva şocului electric în caz de defect (atingere indirectă) se va realiza prin una din următoarele măsuri:

SUBCAPITOLUL 15:7.15. Instalaţii electrice pentru sisteme de încălzire în pardoseală sau tavan

(2)7.15.2. Definiţii

(3)7.15.3. Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii

1.7.15.3.1. Măsuri de protecţie împotriva şocurilor electrice

2.7.15.3.2. Măsuri de protecţie împotriva supraîncălzirii.

(4)7.15.4. Alegerea şi montarea echipamentelor

SUBCAPITOLUL 16:7.16. Instalaţii electrice pentru rulote sau autorulote

(2)7.16.2. Definiţii

(4)7.16.4. Protecţia împotriva şocurilor electrice

(6)7.16.6. Sisteme de pozare

(7)7.16.7. Aparataj

SUBCAPITOLUL 17:7.17. Instalaţii electrice pentru firme şi reclame luminoase

(1)7.17.1. Proiectarea şi executarea instalaţiei electrice interioare şi exterioare a firmelor şi reclamelor luminoase trebuie să se facă respectându-se pe lângă prevederile din subcap. 5.3., condiţiile din capitolul de faţă, recomandările normei SR EN 50107 (standard pe părţi) şi prevederile instrucţiunilor tehnice ale producătorului firmei/reclamei luminoase. Materialele din care se execută firma/reclama luminoasă trebuie să fie omologate din punctul de vedere al reacţiei la foc.

(2)7.17.2. Distanţa de la părţile sub tensiune ale firmelor şi reclamelor luminoase amplasate în exteriorul clădirilor, până la sol şi respectiv până la elemente ale construcţiilor, trebuie să fie de cel puţin:

În cazul în care aceste distanţe nu pot fi respectate, construcţia firmelor şi reclamelor luminoase se realizează în aşa fel încât să nu permită accesul direct la niciuna din părţile ei sub tensiune. Firmele şi panourile luminoase executate din materiale din clase de reacţie la foc C, D, E şi F, vor fi amplasate numai pe faţade şi pereţi exterioare (inclusiv elementele de placare, izolare termică) din clasele de reacţie la foc A1 sau A2 s1do, potrivit reglementărilor specifice.

(7)7.17.7. Alimentarea cu energie electrică a lămpilor cu descărcări electrice la tensiune înaltă ale firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux magnetic, ale căror caracteristici nominale se aleg în funcţie de acelea ale lămpilor. Transformatoarele se instalează în cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe transformatoare, care se prevăd cu blocaj, astfel încât deschiderea lor să fie însoţită de întreruperea alimentării din reţea pe toate fazele.

(12)7.17.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se execută cu conductoare sau cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, iar secţiunea minimă admisă pentru conductoarele de cupru este de 2,5 mm². În cazul în care aceste circuite se pozează la exterior, ele trebuie protejate în tuburi metalice etanşe.

(15)7.17.15. Instalaţia electrică cu tensiuni peste 1000 V a firmelor şi reclamelor luminoase se execută cu cabluri electrice, cu tensiunea de încercare de cel puţin 15000 V.

SUBCAPITOLUL 18:7.18. Instalaţii electrice pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor ascensoarelor, maşinilor de ridicat şi transportat

I.Ascensoare

(9)7.18.9. La blocurile de locuinţe, circuitul iluminatului puţului de ascensor se racordează la tabloul comun de lumină şi putere (forţă). Întreruptorul pentru comanda acestui circuit se prevede în interiorul acestui tablou.

II.Maşini de ridicat şi transportat

SUBCAPITOLUL 19:7.19. Instalaţii electrice pentru echipamente informatice

(10)7.19.10. În cazul în care curentul electric de fugă prezumat din echipamentele informatice este mai mare de 10 mA, protecţia în caz de defect (împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă) este realizată dacă se respectă una din următoarele condiţii:

c)atunci când echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu înfăşurări distincte sau prin intermediul unei surse care să prezinte o separare electrică între circuitul primar şi secundar (de ex. grup motor-generator, UPS) circuitele secundare se realizează, de preferinţă, în reţea TN şi pentru aplicaţii specifice în reţea IT. Legarea la pământ se face cu respectarea condiţiilor de la pct. a) şi b).

SUBCAPITOLUL 20:7.20. Instalaţii electrice în construcţii din lemn

I.Echipamente

II.Distribuţii şi condiţii de montaj

III.Distribuţii în cabluri

(30)7.20.30. În cazul în care alimentarea instalaţiei electrice de încălzire se face dintr-o reţea IT impedanţa dispozitivului de control permanent al izolaţiei şi caracteristicile dispozitivelor de protecţie la curent diferenţial trebuie alese astfel încât să asigure întreruperea în cazul apariţiei primului defect de izolaţie. Conductorul de protecţie al circuitului de încălzire se leagă la fiecare din extremităţile armăturii sau la învelişul metalic al cablului de încălzire.

IV.Protecţii şi măsuri de protecţie

SUBCAPITOLUL 21:7.21. Instalaţii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere

(4)7.21.4. Nu se instalează instalaţii cu condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere înainte de realizarea unui studiu privind distorsiunea curbei de tensiune a locul de montare.

La consumatori electrici cu regim deformant (datorită receptoarelor producătoare de armonice de tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplasează în puncte în care factorul de distorsiune şi nivelul armonicelor nu conduc la solicitări ale instalaţiilor peste limitele admisibile (U_max = 1,1 U_n; I_max = 1,3 I_n şi Q_max = 1,42 Q_n, unde U_n, I_n, Q_n sunt valori nominale în regim sinusoidal). În cazul în care rezultă o depăşire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau măsuri de utilizare a instalaţiilor de limitare, filtrare, compensare a armonicilor perturbatoare (conform recomandărilor din reglementările tehnice referitoare la compensarea puterii reactive în reţelele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali şi similari).

(13)7.21.13. Bateriile de condensatoare se instalează, de regulă, în încăperi separate de categoria BA5 (EE) pe stelaje metalice sau în dulapuri speciale.

În încăperile în care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigură menţinerea condiţiilor de temperatură şi umiditate cerute de producătorul lor. Ele se amplasează astfel încât să fie ferite de apă, praf, agenţi corozivi, lovituri, vibraţii, căldură, foc, luându-se măsuri corespunzătoare de protecţie. Fac excepţie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de producător). Acestea pot să fie instalate în încăperi de clasa BA5 (EE) (de ex. în încăperea tabloului general de distribuţie), în încăperi de producţie, luându-se măsuri de protecţie împotriva atingerilor sau în tablourile electrice închise, de alimentare şi comandă ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor asincrone).

SUBCAPITOLUL 22:7.22. Instalaţii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu

I._

(1)7.22.1. Alimentarea cu energie electrică a tabloului de distribuţie al staţiei pompelor de incendiu, al electrovanelor de incendiu şi al altor dispozitive de securitate la incendiu aferente trebuie asigurată, după caz, astfel:

a)dintr-o singură sursă de alimentare;

b)din două surse de alimentare independente.

(3)7.22.3. Căile de alimentare ale tabloului de distribuţie al staţiilor pompelor şi electrovanelor de incendiu, ale instalaţiei pentru controlul şi evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi şi ale ascensoarelor de intervenţie şi/sau evacuare în caz de incendiu trebuie amplasate pe trasee distincte faţă de celelalte tipuri de instalaţii electrice. În cazul în care se prevăd două căi de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau se prevăd măsuri constructive pentru separarea lor cu elemente rezistente la foc, astfel încât avarierea unei căi să nu poată provoca întreruperea în alimentarea cu energie electrică a celei de-a doua căi de alimentare.

(4)7.22.4. În cazul alimentării dintr-o singură sursă coloana tabloului de distribuţie a staţiei pompelor de incendiu se leagă înaintea întreruptorului general sau a siguranţelor generale ale tabloului din reţeaua furnizorului din care se alimentează. Întreruptorul sau siguranţele de pe coloanele ce alimentează tablourile staţiei pompelor, electrovanelor de incendiu se va prevedea cu blocare sigilată care să nu permită întreruperea alimentării decât în caz de strictă necesitate. Această blocare nu este necesară în cazul în care întreruptorul se află în încăperi unde au acces numai persoane autorizate (de exemplu camera tabloului general de distribuţie).

(5)7.22.5. În cazul alimentării din două surse, tablourile staţiei de pompe de incendiu şi sistemului de control şi evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi pot fi alimentate:

- pe două căi de alimentare (câte una de la fiecare sursă) cu un sistem AAR cu acţionare la dispariţia tensiunii sursei de bază. Alimentarea din sursa de bază se va face din faţa întreruptorului general. Se acceptă ca alimentarea de bază să se realizeze şi de pe secţiile de bare ale tabloului general doar în situaţia când există minimum două secţii de bare distincte racordate la două transformatoare ce se pot rezerva unul pe celălalt în caz de incendiu. Decuplarea receptoarelor fără rol de securitate la incendiu, dacă este cazul, se va face automat, existând şi posibilitatea unei comenzi manuale;

(6)7.22.6. Din tabloul staţiei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care contribuie direct şi indirect la intervenţia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele de incendiu, sistemele de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, instalaţia de automatizare pentru stingerea incendiilor, instalaţia pentru iluminat normal şi de siguranţă a staţiei pompelor de incendiu, sursa de rezervă, pompa de epuismente care evită pericolul inundării pompelor de incendiu etc.).

(7)7.22.7. Trebuie prevăzută comandă automată pentru pornirea pompelor de incendiu:

(8)7.22.8. Comanda manuală de acţionare a pompelor şi electrovanelor de incendiu se admite să se facă şi prin butoane speciale de pornire amplasate atât în încăperea pompelor şi electrovanelor de incendiu cât şi, după caz, la distanţă în diferite puncte de comandă (de ex. la serviciul de pompieri, în camera dispeceratului de comandă, în clădirile respective, în secţii de fabricaţie, depozite etc. pentru care sunt prevăzute aceste instalaţii).

(9)7.22.9. În toate instalaţiile de stins incendii, schema de comandă a pompei (pompelor) de rezervă trebuie stabilită astfel încât acestea să intre automat în funcţiune în următoarele situaţii:

(12)7.22.12. Coloanele de alimentare a tabloului staţiei de pompare pentru incendiu şi a altor sisteme de securitate la incendiu trebuie să fie din cupru şi trebuie protejate împotriva deteriorărilor mecanice. Aceste coloane se executată cu cabluri cu izolaţie minerală conform SR EN 60702- 1, SR EN 60702- 2 sau cu cabluri rezistente la foc, conform SR EN 50200 şi SR EN 50362 sau un sistem de cablaj care să-şi păstreze caracteristicile de protecţie la foc şi mecanice care trebuie să asigure durata cea mai mare normată de funcţionare dintre instalaţiile de stingere a incendiului din clădire pe care le alimentează din acelaşi tablou sau aflate pe trasee comune.

(14)7.22.14. Dispozitivele pentru acţionarea cortinelor de siguranţă din clădirile cu orice destinaţie se alimentează conform prevederilor art. 7.22.1 punctul b). Acţionarea lor se face automat la declanşarea instalaţiei de semnalizare a incendiului din sală sau scenă. În încăperea serviciului de pompieri de lângă cortina de siguranţă se asigură şi posibilităţi de acţionare manuală a acesteia. Acţionarea automată a cortinei trebuie semnalizată optic şi acustic local şi la serviciul de pompieri.

(15)7.22.15. Soluţiile de alimentare electrică a altor instalaţii şi dispozitive de securitate la incendiu (uşi, obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant în funcţie de condiţiile specifice şi de securitatea la incendiu, adoptându-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.22.1. Este obligatorie alimentarea din două surse independente a dispozitivelor de securitate la incendiu de tipul celor de la aliniatul anterior, în afara cazurilor prevăzute la art. 7.22.1, pentru clădiri înalte şi foarte înalte, clădiri cu săli aglomerate, clădiri civile din categoriile A şi B de importanţă, clădiri de turism cu peste 150 persoane, clădiri pentru învăţământ cu peste 300 de persoane şi clădiri de sănătate cu peste 100 de paturi.

(17)7.22.17. Grupul de intervenţie pentru alimentarea de rezervă se instalează în:

(18)7.22.18. Încăperea grupului de intervenţie, înglobată sau alipită construcţiilor cu alte destinaţii, se separă de restul construcţiei prin pereţi de A1, A2 - s1do cu rezistenţă la foc REI/EI 180 şi planşee REI 90, având acces direct din exterior. Această încăpere trebuie prevăzută cu goluri pentru aspiraţia aerului de combustie şi goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel încât să fie eliminat pericolul introducerii acestora în clădire. Se admite şi comunicarea acestor funcţiuni cu restul construcţiei numai dintr-un coridor comun, printr-o uşă cu rezistenţă la foc de minim EI₂ 90-C, echipată cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automată în caz de incendiu, fără a se renunţa la accesul direct din exterior.

II.Instalaţii electrice aferente dispozitivelor şi sistemelor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi.

(21)7.22.21. Alimentarea cu energie electrică a utilajelor şi echipamentelor de acţionare a dispozitivelor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi sau a instalaţiilor de ventilare şi climatizare utilizate şi pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi se asigură în condiţiile art. 7.22.1 b) şi 7.22.5., standardelor de referinţă SR EN 12101 cu părţile 5, 6 şi 10 sau reglementărilor echivalente. Sistemele AAR prevăzute la art. 7.22.5 vor fi reversibile (la revenirea tensiunii sursei de bază, alimentarea se va face automat pe acesta).

(25)7.22.25. Intrarea în funcţiune a sistemului de control al fumului şi gazelor fierbinţi trebuie să se facă automat la acţionarea detectoarelor de incendiu sau a declanşatoarelor manuale de alarmare. Acestea transmit prin echipamentul de control şi semnalizare (centrala de detectare-semnalizare), după caz, comanda pentru:

- închiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul de control al fumului şi gazelor fierbinţi, precum şi a clapetelor antifoc, cu excepţia sistemelor locale de climatizare care deservesc încăperile unde se găsesc echipamente ce contribuie activ la sistemul de siguranţă la foc. În cazul amplasamentelor pentru utilizare medicală, oprirea ventilaţiei se va face selectiv, în funcţie de zona în care a fost detectat incendiul şi de destinaţia sistemului de ventilare, climatizare şi condiţionare realizat conform precizărilor din reglementarea tehnică NP 015, în funcţie de clasa încăperii.

(26)7.22.26. Comanda sistemului de evacuare a fumului gazelor fierbinţi se face:

(28)7.22.28. Cablurile electrice pentru coloanele tabloului şi pentru circuitele de alimentare a elementelor aferente sistemului de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi şi cablurile pentru circuitele de comandă, control şi semnalizare vor avea conductoare din cupru şi vor fi rezistente la foc astfel încât să asigure funcţionarea sistemului pe durata normată (clasificarea temperatură/timp a componentei pe care o deserveşte) stabilită potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.

SUBCAPITOLUL 23:7.23. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă. Condiţii de alimentare şi de funcţionare

(2)7.23.2. Iluminatul de siguranţă se clasifică astfel:

c)iluminat de securitate, care se compune din:

(3)7.23.3. Nivelurile minime de iluminare, timpii maximi de punere în funcţiune, durata minimă de funcţionare pentru tipurile iluminatului de siguranţă sunt prezentate în tabelele 7.23.1a - 7.23.1c.

1.Tabelul 7.23.1a: Nivelurile minime de iluminare, timpii maximi de punere în funcţiune şi durata minimă de funcţionare pentru tipurile iluminatului de siguranţă

	Iluminat de siguranţă
	Iluminat de securitate			Iluminat local	Iluminat pentru continuarea lucrului
	Iluminat pentru evacuarea din clădire	Iluminat împotriva panicii	Iluminat pentru intervenţii în zone de risc	Iluminat local	Iluminat pentru continuarea lucrului
E_min.	1 lx¹⁾	0,5 lx¹⁾	10% din nivelul normal de iluminare (E_m) în zona de risc, dar nu mai mic de 15 lx	E_min. necesar stabilit printr-o evaluare a riscului asociat, dar nu mai mic decât E_min. pentru evacuarea din clădire	Se stabileşte în funcţie de sarcina vizuală specifică fiecărei activităţi.
Timpul maxim de punere în funcţiune	5 s²⁾	5 s²⁾	0,5 s	5 s¹⁾
Durata minimă de funcţionare	1 h³⁾	1 h³⁾	Minimum considerat pentru îndeplinirea sarcinii	1 h³⁾	Minimum considerat pentru îndeplinirea sarcinii
¹⁾ Obligatoriu se va îndeplini şi condiţia de uniformitate: raportul dintre valoarea minimă şi cea maximă nu trebuie să fie mai mare de 1:40. ²⁾ Se va realiza 50% din iluminarea E_min. necesară în 5 s după întreruperea iluminatului normal şi 100% în 60 s. ³⁾ Valorile reprezintă durata minimă de funcţionare pentru fiecare tip de iluminat de securitate/siguranţă, care se corelează şi cu destinaţia clădirii, în funcţie de care autonomia se extinde la valorile indicate în exemplele de mai jos.

2.Tabelul 7.23.1b: Exemple privind durata minimă de funcţionare a iluminatului de siguranţă pentru diverse funcţiuni

Funcţiuni/Destinaţii	Timp minim de funcţionare (h)
Clădiri înalte, foarte înalte	3
Clădiri cu săli aglomerate din categoria S1 şi S2	3
Spaţii comerciale	3
Cult	3
Cultură	3
Primire turistică	3
Învăţământ	3
Parcări subterane şi supraterane închise	3
Gări şi aerogări	3
Centre de asistenţă socială	3
Sănătate cu spitalizare	3^*)
Sănătate cu tratament ambulatoriu	1
Alimentaţie publică	1
Parcări supraterane deschise	1
Administrativ	1
Arene sportive	1
Staţii de distribuţie carburanţi pentru autovehicule	1
Spaţii comune din clădiri de locuit	1
*) În cazul în care nu există sursa centrală de rezervă a spitalului sau dacă aceasta nu asigură 24 h autonomie, durata de funcţionare a iluminatului de siguranţă pentru continuarea lucrului trebuie să fie asigurată local pentru 24 h.
NOTĂ: Dacă activităţile sau destinaţiile cu timpi de funcţionare diferiţi pentru iluminatul de siguranţă se întâlnesc în aceeaşi clădire (de exemplu, restaurant în clădire înaltă, loc de muncă în parcare subterană sau arenă sportivă cu aglomerare de persoane), se va considera valoarea maximă (de exemplu, 3 h în loc de 1 h).

3.Tabelul 7.23.1c: Exemple de valori pentru iluminatul de siguranţă în funcţie de tip şi aplicaţie/domeniu de utilizare:

Tipul iluminatului de siguranţă	Domenii de utilizare	Nivelul de iluminare (orizontală dacă nu se specifică, respectiv verticală dacă este specificat)
0	1	2
pentru continuarea lucrului	- în locuri de muncă dotate cu receptoare care trebuie alimentate fără întrerupere şi în locuri de muncă legate de necesitatea funcţionării acestor receptoare (staţii de pompe pentru incendiu, încăperile surselor de rezervă, spaţiile serviciilor de pompieri, încăperile centralelor de semnalizare, dispecerate etc.)	- 10% din nivelul de iluminare menţinută pentru iluminatul normal (valoare medie), dar nu mai mic de 15 lx
	- în încăperile blocului operator (săli de operaţie, pre- şi postoperator, terapie intensivă etc.)	- 80% din nivelul de iluminare menţinută pentru iluminatul normal
	- pe câmpul de operaţie	- egal cu nivelul de iluminare menţinută pentru iluminatul normal
	- în încăperile construcţiilor de producţie, laboratoare şi altele similare în care utilajele necesită o permanentă supraveghere	- 10% din nivelul de iluminare menţinută pentru iluminatul normal
pentru intervenţii în zone de risc	- în locurile în care sunt montate armături (de exemplu: vane, robinete, dispozitive de comandă control etc.) ale unor instalaţii şi utilaje care trebuie acţionate în caz de avarie	- 10% din nivelul de iluminare menţinută pentru iluminatul normal din zona de risc, dar nu mai mic de 15 lx
pentru intervenţii în zone de risc	- în zonele cu elemente care, la întreruperea iluminatului normal, trebuie acţionate în vederea scoaterii din funcţiune a unor utilaje şi echipamente sau a reglării unor parametri aferenţi, în scopul protejării utilajelor, echipamentelor sau persoanelor	- 10% din nivelul de iluminare menţinută pentru iluminatul normal din zona de risc, dar nu mai mic de 15 lx
pentru evacuarea din clădire	- pe căile de evacuare	- minimum 1 lx în orice punct al căilor de evacuare la nivelul pardoselii
împotriva panicii	- în încăperi sau spaţii unde se poate produce panică (de exemplu: încăperi cu aglomerări de persoane)	- minimum 0,5 lx în orice punct la nivelul pardoselii, excluzând o zonă perimetrală de 0,5 m şi socotind încăperea goală (fără mobilier)
local pentru veghe	- pentru supravegherea în timpul nopţii a bolnavilor din spitale	- nenormat, dar considerat suficient min. 0,5 lx în orice punct la nivelul pardoselii
local pentru veghe	- pentru supravegherea în timpul nopţii a copiilor din creşe, grădiniţe şi a sugarilor din spitale	- minimum 15 lx la nivelul pătuţului
local pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu	- în afara hidrantului (alături sau deasupra) la maximum 2 m	- minimum 5 lx iluminare verticală
local pentru indicarea poziţiilor unor echipamente şi aparate	- posturi de prim ajutor; - declanşatoare manuale de alarmă în caz de incendiu; - dispozitive de comandă manuală pentru sistemele cu rol de securitate la incendiu; - echipamentele care se utilizează în caz de incendiu (stingătoare şi ustensile de combatere a începuturilor de incendiu); - echipamentul de control şi semnalizare al instalaţiei de detectare incendiu, panouri repetoare de semnalizare şi/sau comandă în caz de incendiu; - butoanele de apel pentru asistenţa persoanelor cu dizabilităţi din grupurile sanitare dedicate acestora; - tablourile electrice generale, tablourile care alimentează circuitele iluminatului normal şi de siguranţă.	- minimum 5 lx iluminare verticală
NOTĂ: Calculul iluminatului de securitate se va realiza luând în considerare doar componenta directă a iluminării, eliminând reflexiile suprafeţelor încăperii. În cazul utilizării iluminatului indirect ca iluminat de securitate se vor respecta condiţiile indicate în SR EN 1838.

(4)7.23.4. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranţă

(5)7.23.5. Surse de alimentare

2.7.23.5.2. Sursa de alimentare de securitate (de rezervă) trebuie aleasă astfel încât să intre în funcţiune în timpul menţionat în tabelul 7.23.1a şi să menţină alimentarea cel puţin pe durata de timp stabilită în funcţie de tipul activităţii.

(6)7.23.6. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului

1.7.23.6.1. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului se prevăd în următoarele cazuri:

(7)7.23.7. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenţii în zone de risc

1.7.23.7.1. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenţii trebuie prevăzute în următoarele cazuri:

(8)7.23.8. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare

1.7.23.8.1. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie prevăzute în:

3.7.23.8.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie amplasate:

4.7.23.8.4. Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie poziţionate la o înălţime între 2 m şi 3 m faţă de nivelul pardoselii finite.

Fac excepţie cazurile cu zone unde vizibilitatea corpurilor de iluminat este obstrucţionată de prezenţa unor obstacole (de exemplu, materiale depozitate în stive) sau când spaţiile au dimensiuni mari ca suprafaţă şi înălţime. În acest caz, indicatoarele luminoase sau iluminate nu trebuie montate mai sus de 20 de grade faţă de orizontala situată la o înălţime convenţională a ochiului observatorului de 1,5 m, văzut de la maximul distanţei posibile de vedere, stabilită conform SR EN 1838.

(9)7.23.9. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă local

1.7.23.9.1. Iluminat local de siguranţă trebuie prevăzut pentru evidenţierea:

4.7.23.9.4. Deoarece în unele cazuri (de exemplu, rezidenţii centrelor de îngrijire pentru persoane în vârstă sau copii, ocupanţii unui hotel ş.a.m.d.) o evacuare precipitată nu este lipsită de riscuri, se poate prefera rămânerea temporară în incintă. Aceasta se poate face până la restabilirea alimentării şi revenirea iluminatului normal dacă nu se constată pericole la siguranţa persoanelor, dar nu mai mult de ultima oră a duratei normate de funcţionare a iluminatului de siguranţă (de exemplu, dacă autonomia este de 3 ore, nu este permisă rămânerea temporară mai mult de 2 ore).

(10)7.23.10. Instalaţii electrice pentru iluminatul de securitate împotriva panicii

1.7.23.10.1. Instalaţiile electrice pentru iluminatul de securitate împotriva panicii se prevăd în:

(11)7.23.11. Zone particulare

1.7.23.11.1. În încăperile unde este necesară o supraveghere în timpul nopţii (de exemplu: camere pentru bolnavi, maternităţi, spitale, cămine pentru persoane în vârstă sau cu infirmităţi, ospicii şi altele similare) se prevede iluminat de securitate pentru veghe. Nivelul de iluminare nu este normat, dar se consideră că o valoare similară celei pentru iluminatul împotriva panicii este suficientă. Durata minimă de funcţionare pentru iluminatul de veghe poate fi asimilată cu cea indicată la destinaţiile corespunzătoare din tabelul 7.23.1b.

3.7.23.11.3. Încăperile ce adăpostesc generatoare, echipamente de control şi semnalizare, tablouri generale, tablouri ce alimentează iluminatul normal şi pe cel de siguranţă, camere tehnice etc. trebuie să beneficieze de un iluminat de securitate care să asigure o valoare a iluminării orizontale la nivelul pardoselii care nu trebuie să fie mai mică decât cea prevăzută pentru iluminatul local sau, după caz, decât cea pentru iluminatul pentru intervenţii.

(12)7.23.12. Circuite, coloane şi tablouri de distribuţie pentru iluminatul de siguranţă

(14)7.23.14. Sisteme de iluminat de siguranţă adaptive

2.7.23.14.2. Aceste sisteme pot schimba manual sau automat direcţia rutei de evacuare, pot îmbunătăţi vizibilitatea indicatoarelor/semnalizărilor de siguranţă şi, opţional, nivelul de iluminare pe căile de evacuare.

SUBCAPITOLUL 24:7.24. Instalaţii de balizaj

SECŢIUNEA 2:7.24.2. Balizajul luminos (de noapte)

I._

(8)7.24.2.8. În cazul unui obiectiv extins sau un grup de obiecte apropiate, luminile vor fi amplasate în punctul sau muchia cea mai înaltă a obstacolului, astfel ca să indice extinderea obiectivului. Dacă două sau mai multe muchii sunt la aceiaşi înălţime, va fi marcată muchia cea mai apropiată de direcţia de aterizare. Când se folosesc lumini de joasă intensitate distanţa orizontală dintre acestea nu va depăşi 45 m. Când se utilizează lumini de medie intensitate distanţa între acestea nu va depăşi 90 m.

(10)7.24.2.10. Când un obiectiv este balizat de o lumină de medie intensitate tip B şi vârful obiectivului este mai mare de 45 m faţă de nivelul solului sau de nivelul clădirilor înconjurătoare trebuiesc folosite lumini la înălţimi intermediare. Luminile intermediare vor fi lumini de joasă intensitate tip B ce vor alterna cu lumini de medie intensitate tip B, pe cât posibil la distanţe egale între vârf şi nivelul solului sau vârful clădirilor înconjurătoare. Distanţa între lumini nu va depăşi 52 m.

IV.Caracteristicile luminilor de balizaj de mare intensitate (Mi).

(22)7.24.2.22. Se recomandă ca luminile de balizaj de intensitate mare, tip B, indicând prezenţa unui pilon de susţinere pentru fire, cabluri etc. suspendate, să pulseze secvenţial lumina de mijloc, lumina de vârf şi lumina de jos. Intervalele între pulsaţiile luminilor să fie aproximativ în următoarele proporţii:

SECŢIUNEA 3:7.24.3. Balizajul turbinelor eoliene

(2)7.24.5.2. Atunci când este necesar un balizaj de noapte vor fi utilizate lumini de balizaj de medie intensitate. În cazul unui parc de turbine eoliene, de exemplu două sau mai multe turbine, ele sunt considerate ca un obiectiv extins (a se vedea art. 7.24.2.8.) şi vor fi balizate astfel:

SECŢIUNEA 4:7.24.4. Alimentarea instalaţiei de balizaj luminos

(3)7.24.4.3. Aprinderea instalaţiei de balizaj se poate face manual, acolo unde există personal (din cabina portarului) sau automat (programatoare orare sau cu senzori de luminozitate). Întreruptorul se montează după instalaţia de comutare automată a surselor de alimentare.

1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
Tipul luminii de balizaj	Culoare	Tip de semnal (Rata de pulsaţie)	Intensitatea de vârf (cd) la luminata fondalului dată			Deschidere fascicul pe verticala (c)	Intensitatea (cd) la unghiul de elevaţie dat când lumina este aliniata (d)
Tipul luminii de balizaj	Culoare	Tip de semnal (Rata de pulsaţie)	Peste 500 cd/m²	50-500 cd/m²	Sub 50 cd/m²	Deschidere fascicul pe verticala (c)	-10° (e)	-1° (f)	±0° (f)	+6°	+10°
Ji, tip A (fixe)	Roşie	Continuu	N/A	> 10	> 10	10°	-	-	-	> 10 (g)	> 10 (g)
Ji, tip B (fixe)	Roşie	Continuu	N/A	> 32	> 32	10°	-	-	-	> 32 (g)	> 32 (g)
mi, tip A	Albă	Pulsatorie (20-60) p/min	20.000 (b) ±25%	20.000 (b) ±25%	2.000 (b) ±25%	< 3°	> 3%	50%-70%	< 100 %	-	-
mi, tip B	Roşie	Pulsatorie (20-60) p/min	N/A	N/A	2.000 (b) ±25%	< 3°	-	50%-70%	< 100 %	-	-
mi, tip C	Roşie	Continuu	N/A	N/A	2.000 (b) ±25%	< 3°	-	50%-70%	< 100 %	-	-
Mi, tip A	Albă	Pulsatorie (40-60) p/min	200.000 (b) ±25%	20.000 (b) ±25%	2.000 (b) ±25%	30.70	> 3%	50%-70%	< 100 %	-	-
Mi, tip B	Albă	Pulsatorie (40-60) p/min	100.000 (b) ±25%	20.000 (b) ±25%	2.000 (b) ±25%	30.70	> 3%	50% 70%	< 100 %	-	-
a) N/A b) Intensitatea efectivă aşa cum este determinată în Manualul de proiectare pentru aeroporturi, Partea 4. c) Dispersia fascicolului este definită ca unghiul dintre două direcţii într-un plan pentru care intensitatea este egală cu 50% din valoarea toleranţei minime a intensităţii din coloanele 4, 5 şi 6. Dispersia fascicolului nu este necesar să fie simetrică în raport cu unghiul în care intensitatea este maximă. d) Unghiul de ridicare vertical este în raport cu planul orizontal. e) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub formă de procent din intensitatea de vârf efectivă, pe acelaşi plan, când luminile funcţionează la oricare din intensităţile indicate în coloanele 4, 5 şi 6. f) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub formă de procent din intensitatea minimă a intensităţii, indicată în coloanele 4, 5 şi 6. g) Suplimentar faţă de valoarea specificată, lumina trebuie să aibă o intensitate suficientă, să asigure vizibilitatea la un unghi între ± (0°...50°). h) Intensitatea maximă trebuie să fie la un unghi vertical de aproximativ 2,5°. i) Intensitatea maximă trebuie să fie la un unghi vertical de aproximativ 17°.

CAPITOLUL 8:VERIFICAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE ŞI A SISTEMULUI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI (SPT)

SUBCAPITOLUL 1:8.1. Verificări şi punerea în funcţiune

SECŢIUNEA 1:8.1.01. Generalităţi

SECŢIUNEA 2:8.1.1. Verificarea iniţială

(1)8.1.1.1. Generalităţi

(2)8.1.1.2. Inspecţie

3.8.1.1.2.3. Inspecţia trebuie să stabilească dacă instalaţiile electrice corespund proiectului şi notelor de şantier emise pe durata execuţiei şi să includă următoarele verificări:

(3)8.1.1.3. Încercări

1.8.1.1.3.1. Generalităţi

2.8.1.1.3.2. Continuitatea conductoarelor

3.8.1.1.3.3. Rezistenţa izolaţiei instalaţiei electrice

4.8.1.1.3.4. Protecţia prin TFJS, TFJP sau prin separare electrică

c)Protecţia prin separare electrică

5.8.1.1.3.5. Rezistenţele/impedanţele izolaţiilor pardoselilor şi a pereţilor

6.8.1.1.3.6. Protecţia prin întreruperea automată a alimentării

6.1.8.1.1.3.6.1. Generalităţi

a)pentru reţelele TN:

b)pentru reţelele TT:

c)pentru reţelele IT:

10.8.1.1.3.10. Încercări funcţionale

(4)8.1.1.4. Raportul pentru verificarea iniţială

SUBCAPITOLUL 2:8.2. Verificări periodice

SECŢIUNEA 1:8.2.1. Generalităţi

(2)8.2.1.2. Verificările periodice, care includ o examinare detaliată a instalaţiei, trebuie efectuate fără demontare sau cu demontare parţială, pentru a arăta că timpii de deconectare a echipamentelor de protecţie sunt respectaţi şi confirmaţi prin măsurări şi asigură cumulativ:

SECŢIUNEA 2:8.2.2. Frecvenţa verificărilor periodice

(1)8.2.2.1. Frecvenţa verificărilor periodice ale unei instalaţii trebuie să fie determinată de tipul instalaţiei şi de echipamentele folosite, de frecvenţa şi calitatea mentenanţei şi de influenţele externe la care acestea sunt supuse.

SECŢIUNEA 3:8.2.3. Rapoarte pentru verificări periodice

SUBCAPITOLUL 3:8.3. Întreţinerea şi verificări pentru iluminatul de siguranţă

SUBCAPITOLUL 4:8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joasă tensiune

(1)La punerea în funcţiune a echipamentelor electrice de joasă tensiune în concordanţă cu precizările din HG nr. 457/2003 se va verifica dacă ele au asigurate protecţia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării şi utilizărilor lor şi protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra lor.

1.8.4.1. Pentru protecţia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării şi utilizării echipamentului electric de joasă tensiune se va verifica dacă:

2.8.4.2. Pentru protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra echipamentului electric de joasă tensiune se va verifica dacă:

SUBCAPITOLUL 5:8.5. Verificarea şi întreţinerea instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (IPT)

SECŢIUNEA 1:8.5.1. Scopul verificărilor

(1)Scopul verificărilor este de a constata că IPT este conform cu acest normativ sub toate aspectele şi că este în stare funcţională. Verificarea IPT trebuie realizată de o persoană competentă în protecţia împotriva trăsnetului. Acesta trebuie să primească proiectul SPT şi rapoartele anterioare de întreţinere şi verificări ale IPT. Proiectul IPT trebuie să conţină descrierea SPT-ului, criteriile de proiectare şi desenele tehnice.

1.8.5.1.1. Verificarea unui IPT se va face:

SECŢIUNEA 2:8.5.2. Ordinea verificărilor

(3)8.5.2.3. Verificări vizuale

(4)8.5.2.4. Încercări ale instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (IPT)

(5)8.5.2.5. Documentaţia verificării

SECŢIUNEA 3:8.5.3. Întreţinerea

SECŢIUNEA 4:8.5.4 Verificarea protecţiei împotriva şocurilor electrice

Nr. crt.	Denumirea verificării	Metoda de verificare	Condiţia de acceptare a verificării	Periodicitatea maximă de verificare	Se consemnează în buletinul de verificare
0	1	2		4	5
1	Verificarea protecţiei împotriva atingerii directe a părţilor aflate normal sub tensiune, asigurate de carcase, în funcţie de gradul normal de protecţie	Vizual	Constatarea stării corespunzătoare a carcasei	Anual	Da
2	Verificarea integrităţii izolaţiei aparente	Vizual	Constatarea integrităţii izolaţiei	Anual	Da
3	Verificarea integrităţii îngrădirilor	Vizual	Constatarea integrităţii îngrădirilor	Anual	Da
4	Verificarea distanţei dintre piesele aflate normal sub tensiune şi îngrădire (distanţe de protecţie)	Măsurări cu metrul	Constatarea distanţelor prevăzute în proiecte sau cărţile tehnice	1)	Da
5	Verificarea distanţei de inaccesibilitate faţă de părţile aflate normal sub tensiune	Măsurări cu metrul	Constatarea distanţelor prevăzute în proiecte sau cărţile tehnice	1)	Da
1) Verificarea se face la punerea în funcţiune

Nr. crt.	Denumirea verificării	Metoda de verificare	Condiţia de acceptare a verificării	Periodicitatea maximă de verificare	Se consemnează în buletinul de verificare
0	1	2	3	4	5
1. Verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la conductorul de neutru şi/sau legare la pământ - Echipamente electrice clasa I de protecţie -
1	Verificarea separării conductorului neutru (N) de conductorul de protecţie (PE)	Vizual la bara de nul a ultimului tablou de distribuţie spre receptor	Existenţa separării	Anual	Da
2	Verificarea că nu există elemente de întrerupere pe conductoarele PE şi PEN	Vizual	Nu există un element de întrerupere	¹)	Da
3	Verificarea continuităţii legăturii echipamentelor la conductorul de protecţie (PE)	- Vizual la cutia de borne sau la contactul de protecţie al prizei - Verificarea continuităţii cu ohmmetrul între bara PE a ultimului tablou de distribuţie şi capătul conductorului de protecţie legat la masă	Existenţa continuităţii	Anual	Da
4	Verificarea legării la pământ a barelor PE	- Vizual: existenţa legării electrice a barei PE la instalaţia de legare la pământ - Prin măsurare: a rezistenţei de dispersie la pământ a barei PE, determinată cu aparatele de măsurare a prizei de pământ	Constatarea valorii rezistenţei de dispersie la pământ conform proiectului	Anual	Da
5	Verificarea existenţei siguranţelor fuzibile şi verificarea funcţionării elementelor de protecţie la scurtcircuit (siguranţe fuzibile, întreruptoare automate)	- Vizual - verificând corespondenţa valorilor nominale a patronului siguranţei cu valoarea din proiect - Prin măsurări - în cazul întreruptoarelor automate sau a siguranţelor automate Se determină curentul de defect şi se verifică funcţionarea acestora utilizând o trusă de curent	Constatarea valorii fuzibilului conform proiectului şi/sau a funcţionării la valoarea de curent reglată a elementelor de protecţie automată	Anual	Da
6	Verificarea funcţionării protecţiei la deconectarea (semnalizarea) sectorului defect (pus la masă/pământ), inclusiv protecţia automată la curenţi de defect (diferenţiali)	Simularea unei puneri la pământ printr-un dispozitiv propriu al protecţiei sau un dispozitiv specializat.	Declanşarea întrerupătorului	Anual	Da
7	Verificarea marcajului conductoarelor de protecţie	Vizual	Existenţa marcajului conform proiectului	¹)	Da
8	Existenţa legăturilor de protecţie de la tablourile de distribuţie la utilaje sau la prize	Verificări cu ohmmetrul	Existenţa continuităţii	Anual	Da
9	Verificarea existenţei măsurilor suplimentare de protecţie	Vizual	Existenţa măsurilor suplimentare prevăzute în proiect	Anual	Da
10	Verificarea strângerii şuruburilor de îmbinare de pe circuitele conductoarelor de protecţie şi asigurarea acestora împotriva deşurubării	Cu cheia sau şurubelniţa	Constatarea că legăturile nu se desfac	La doi ani	Da
11	Verificarea că la un şurub este conectat un singur conductor de protecţie	Vizual	Constatarea că la fiecare şurub este un singur conductor	Anual	Da
12	Verificarea rezistenţei de dispersie la pământ a maselor echipamentelor electrice	Măsurarea cu aparate de măsurare a prizelor de pământ sau prin metoda volt-ampermetru conform Anexei 8.2.	Constatarea valorilor înscrise în proiect	- La doi ani - Anual în medii periculoase şi foarte periculoase	Da
13	Verificarea continuităţii legăturilor de echipotenţializare	Măsurări cu ohmmetru	Existenţa continuităţii	La doi ani	Da
14	Verificarea continuităţii legăturilor de protecţie de la masele echipamentelor până la priza de pământ	Măsurări - metodă de injectare de curenţi mici sau mari	Constatarea continuităţii	5 ani	Da
15	Verificarea corodării electrozilor prizelor artificiale de pământ	Vizual prin dezgroparea a 10% din priza de pământ	În cazul în care se constată reducerea grosimii sau a diametrului cu mai mult de o treime din valoarea iniţială se înlocuiesc electrozii prizelor de pământ	5 ani Nu se verifică periodic prizele de pământ naturale constituite din armăturile fundaţiilor clădirilor	Da
2. Verificarea protecţiei prin izolare suplimentară - Echipamente electrice clasa II de protecţie -
16	Verificarea încadrării echipamentului în clasa II de protecţie	Examinarea certificatului	Existenţa în certificat a confirmării clasei	¹)	Da
17	Rezistenţa electrică de izolaţie	Măsurare cu megohmmetrul de 500 V	Rezistenţa electrică de izolaţie trebuie să fie mai mare de 1 M	Anual	Da
18	Verificarea stării de protecţie împotriva atingerilor directe prin carcase şi/sau a izolaţiei conductoarelor electrice de legătură	Vizual	Lipsa unor deteriorări a izolaţiei carcasei sau a conductoarelor electrice de legătură	Anual	Da
3. Verificarea protecţiei prin alimentarea la tensiune foarte joasă - Echipamente electrice clasa III de protecţie -
19	Verificarea încadrării echipamentului în clasa III de protecţie	Examinarea certificatului	Existenţa în certificat a confirmării clasei	¹)	Da
20	Verificarea rezistenţei electrice de izolaţie între înfăşurările transformatorului coborâtor	Măsurare cu megohmmetrul de 500 V	Rezistenţa electrică de izolaţie trebuie să fie mai mare de 1,0 M²⁾	Anual	Da
21	Verificarea rezistenţei electrice de izolaţie între circuitele de tensiune foarte joasă şi celelalte circuite alăturate cu tensiuni mai mari	Măsurare cu megohmmetrul de 250 V	Rezistenţa electrică de izolaţie trebuie să fie mai mare de 0,5 M²⁾
22	Imposibilitatea introducerii fişelor (ştecherelor) în prize de alimentare cu tensiune mai mare (dacă nu este inscripţionată tensiunea de lucru)	Vizual	Nu trebuie să fie compatibile	Anual	Da
23	Verificarea certificării transformatorului coborâtor sau grupului moto-generator	Examinarea certificatului	Existenţa în certificat a confirmării caracteristicilor	¹)	Da
24	Verificarea stării de protecţie împotriva atingerilor directe asigurate de carcasa transformatorului şi/sau izolaţia conductoarelor electrice	Vizual	Lipsa unor deteriorări a izolaţiei electrice a carcasei sau a conductoarelor electrice de legătură	Anual	Da
4. Verificarea protecţiei prin separare - Echipamente electrice clasa ZERO de protecţie -
25	Verificarea certificării transformatorului de separare	Examinarea certificatului	Existenţa în certificat a confirmării caracteristicilor	¹)
26	Verificarea rezistenţei electrice de izolaţie între înfăşurările transformatorului de separare	Măsurare cu megohmmetrul de 500 V	Rezistenţa electrică de izolaţie trebuie să fie mai mare de 1,0 M²⁾	Anual	Da
27	Verificarea dacă circuitul separat, alimentat din secundarul transformatorului de separare nu este legat la pământ	Măsurare cu megohmmetrul de 500 V	Rezistenţa electrică de izolaţie trebuie să fie mai mare de 1,0 M²⁾	Anual	Da
28	Verificarea rezistenţei electrice de izolaţie a echipamentului separat electric faţă de carcasa proprie (echipamentul alimentat din secundarul transformatorului de separare)	Măsurare cu megohmmetrul de 500 V	Rezistenţa electrică de izolaţie trebuie să fie mai mare de 1,0 M²⁾	Anual	Da
5. Verificarea protecţiei la echipamentele electrice clasă ZERO montate la distanţe inaccesibile
29	Verificarea inaccesibilităţii echipamentului de clasă 0	Vizual	Distanţa pe înălţime să nu fie sub 2,5 m - Îngrădirea de protecţie pentru echipamentele amplasatele amplasate la o înălţime mai mică de 2,5 m	Anual	Da
6. Verificarea protecţiei împotriva atingerilor indirecte a părţilor care în mod normal nu sunt sub tensiune - Separarea de protecţie -
30	Verificarea existenţei transformatorului de separare (de siguranţă)	Examinarea certificatului de conformitate al furnizorului	Constatarea conformităţii certificatului	¹)	Da
31	Verificarea valorii tensiunii foarte joase	Măsurări cu voltmetrul	Constatarea valorilor din proiect sau din cartea tehnică	¹)	Da
32	Verificarea rezistenţei de izolaţie între înfăşurările transformatorului de separare	Măsurare cu megohmmetrul de 2500 V	Constatarea valorilor mai mari de 7 MO	Anual	Da
¹) Verificarea se face la punerea în funcţiune. ²) Valorile se iau în considerare în lipsa indicaţiilor producătorului.

CAPITOLUL 9:PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

SUBCAPITOLUL 1:9.1. Principii fundamentale

SECŢIUNEA 1:9.1.1. Securitatea în exploatare

SECŢIUNEA 2:9.1.2. Personalul

SECŢIUNEA 4:9.1.4. Comunicarea

SECŢIUNEA 5:9.1.5. Zonă de lucru

SUBCAPITOLUL 2:9.2. Proceduri de exploatare curentă

SECŢIUNEA 2:9.2.2. Manevrări

SECŢIUNEA 3:9.2.3. Verificări de funcţionare

(1)9.2.3.1. Măsurare

(2)9.2.3.2. Încercări

4.9.2.3.2.4. Când încercările sunt efectuate utilizând o sursă de alimentare exterioară, trebuie luate următoarele măsuri:

(3)9.2.3.3. Verificări

1.9.2.3.3.1. Obiectul verificărilor este asigurarea că o instalaţie electrică este conform regulilor de securitate şi prescripţiilor tehnice specificate în normele care se aplică.

SUBCAPITOLUL 3:9.3. Proceduri de lucru

SECŢIUNEA 1:9.3.1. Generalităţi

(1)Înainte de începerea lucrului, responsabilul de lucrări trebuie să informeze prin notificări responsabilul de exploatare despre natura, locul şi consecinţele lucrării pentru instalaţia electrică. Notificarea este de preferat să fie transmisă în scris în special pentru lucrările complexe. Responsabilul de exploatare în persoană trebuie să dea autorizaţia de începere a lucrării. Responsabilul de exploatare şi responsabilul de lucrări trebuie să transmită instrucţiunile specifice şi detaliate personalului care efectuează lucrarea înainte de începerea lucrului cât şi la sfârşitul lucrului. Procedura trebuie îndeplinită la fel atât în caz de întrerupere a lucrării cât şi la sfârşitul lucrării. Procedurile de lucru cuprind trei proceduri diferite:

(2)_

SECŢIUNEA 2:9.3.2. Lucru fără tensiune

(1)În zona de lucru o instalaţie electrică fără tensiune este într-o zonă precis delimitată. Zona se află în securitate dacă avem îndeplinite următoarele condiţii:

(2)_

2.9.3.2.2. Securizarea împotriva realimentării

4.9.3.2.4. Legarea la pământ şi în scurtcircuit

4.1.9.3.2.4.1. Pe zona de lucru toate părţile pe care trebuie realizată lucrarea trebuie legate la pământ şi în scurtcircuit.

7.9.3.2.7. Repunerea sub tensiune după lucru

SECŢIUNEA 3:9.3.3. Lucru sub tensiune

(1)9.3.3.1. Generalităţi

(3)9.3.3.3. Metode de lucru

(6)9.3.3.6. Condiţii de mediu

(7)9.3.3.7. Organizarea lucrării

2.9.3.3.7.2. Rolul persoanei responsabile de lucrări

(9)9.3.3.9. Prescripţii specifice instalaţiilor de joasă tensiune

SECŢIUNEA 4:9.3.4. Lucrul în vecinătatea pieselor sub tensiune

(1)9.3.4.1. Generalităţi

(2)9.3.4.2. Protecţia prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante.

SUBCAPITOLUL 4:9.4. Proceduri de întreţinere

SECŢIUNEA 1:9.4.1. Generalităţi

(2)9.4.1.2. Există două tipuri de lucrări de întreţinere:

SECŢIUNEA 2:9.4.2. Personalul

SECŢIUNEA 4:9.4.4. Lucrări de înlocuire

CAPITOLUL 10:BIBLIOGRAFIE

SUBCAPITOLUL 1:10.1. Standarde referinţă

1.	SR HD 21 (standard pe părţi)	Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune nominală până la 450/750 V, inclusiv
2.	SR HD 22 (standard pe părţi)	Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv
3.	SR EN 81-72:2004	Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Aplicaţii particulare pentru ascensoare de persoane şi materiale. Partea 72: Ascensoare de pompieri
4.	SR 234:2008	Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi executare
5.	SR HD 193 S2:2002	Domenii de tensiuni pentru instalaţiile electrice în construcţii
6.	SR HD 308 S2:2002	Identificarea conductoarelor cablurilor şi cordoanelor flexibile
7.	SR HD 361 S3:2002+A1:2007	Sisteme de identificare a cablurilor
8.	SR HD 384.3 S2:2004	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 3: Determinarea caracteristicilor generale
9.	SR HD 384.4.42 S1:2004 + A1:2004+A2:2004	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 42: Protecţia împotriva efectelor termice
10.	SR HD 384.4.43 S2:2004	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 43: Protecţie împotriva supracurenţilor
11.	SR HD 384.4.473 S1:2004	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 47: Utilizarea măsurilor de protecţie pentru asigurarea securităţii. Secţiunea 473: Măsuri de protecţie împotriva supracurenţilor
12.	SR HD 384.4.482 S1:2003	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţia pentru asigurarea securităţii. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de protecţie în funcţie de influenţele externe. Secţiune 482: Protecţia împotriva incendiului în amplasamente cu riscuri
13.	SR HD 384.5.52 S1:2004 + A1:2004	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare
14.	SR HD 384.5.523 S2:2003	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Secţiunea 523: Curenţi admisibili în sisteme de pozare
15.	SR HD 384.5.537 S2:2003	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Secţiunea 537: Dispozitive de secţionare şi comandă
16.	SR HD 384.5.56 S1:2003	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de securitate
17.	SR HD 384.5.551 S1:2003	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 55: Alte echipamente. Secţiunea 551: Grupuri generatoare de joasă tensiune
18.	SR HD 384.7.702 S2:2004	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Reglementări pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Secţiunea 702: Piscine şi alte bazine
19.	SR HD 384.7.708 S2:2005	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Secţiunea 708: Instalaţii electrice pentru campinguri
20.	SR HD 384.7.711 S1:2004	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-711: Reguli pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Expoziţii, spectacole şi standuri
21.	SR HD 384.7.753 S1:2003	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Secţiunea 753: Sisteme de încălzire în pardoseală sau tavan
22.	SR HD 384.7.754 S1:2006	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Secţiunea 754: Instalaţii electrice pentru rulote sau autorulote
23.	SR HD 516 S2:2002 +A1:2004+A2:2009	Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate
24.	SR HD603S1:2001 +A1:2002+A2:2004+A3:2007	Cabluri de distribuţie de tensiune nominală 0,6/1 kV
25.	SR EN 1648-1:2005	Vehicule de locuit pentru timpul liber. Instalaţii electrice de foarte joasă tensiune de 12 V în curent continuu. Partea 1: Rulote
26.	SR EN 1648-2:2005	Vehicule de locuit pentru timpul liber. Instalaţii electrice de foarte joasă tensiune de 12 V în curent continuu. Partea 2: Autorulote
27.	SR EN 1838:2003	Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
28.	STAS 2612-87	Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise
29.	SR ISO 3864-1:2009	Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate. Partea 1: Principii de proiectare pentru semne de securitate în locurile de muncă şi în zonele publice
30.	STAS 6865-89	Conductoare cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe
31.	STAS 7944-79	Bare conductoare de curent. Curenţi maximi admisibili de durată. Prescripţii
32.	STAS 9436 (standard pe părţi)	Cabluri şi conducte electrice. Clasificarea şi simbolizarea.
33.	ISO 8528 (standard pe părţi)	Reciprocating internal combustion engine driven alternating current generating sets
34.	SR ISO 8528-1:2010	Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 1: Aplicaţii, caracteristici şi performanţe
35.	SR ISO 8528-10:2003	Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 10: Măsurarea zgomotului aerian prin metoda suprafeţei Măsurătoare
36.	SR EN 12101-10:2006+AC:2007	Sisteme pentru controlul fumului şi al gazelor fierbinţi. Partea 10:Echipamente de alimentare cu energie
37.	SR 12294:1993	Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
38.	SR EN 12601:2002	Grupuri electrogene acţionate de motoare cu ardere internă cu mişcare alternativă. Securitate
39.	SR EN 12845+A2:2009	Instalaţii fixe de luptă împotriva incendiului. Sisteme automate de stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare şi întreţinere
40.	SR EN 50085 (standard pe părţi)	Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice
41.	SR EN 50086 (standard pe părţi)	Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
42.	SR EN 50107 (standard pe părţi)	Instalaţii de reclame şi tuburi luminoase cu descărcare, funcţionând la o tensiune nominală de ieşire, în gol, fără sarcină, cuprinsă între 1 kV şi 10 kV
43.	SR EN 50110-1:2005	Exploatarea instalaţiilor electrice
44.	SR EN 50160:2007	Caracteristici ale tensiunii în reţele electrice
45.	SR EN 50164 (standard pe părţi)	Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT).
46.	SR EN 50200:2007	Metodă de încercare pentru rezistenţa la foc a cablurilor de mici dimensiuni fără protecţie utilizate în circuite de urgenţă
47.	SR EN 50266 (standard pe părţi)	Metode comune de încercare a cablurilor supuse la foc. Încercare de rezistentă la propagarea verticală a flăcării pe conductoare sau cabluri în mănunchi în poziţie verticală
48.	SR EN 50267 (standard pe părţi)	Metode de încercare uzuale pentru cabluri în condiţii de foc. Încercări asupra gazelor emise în timpul combustiei materialelor din cabluri
49.	SR EN 50272-2:2003	Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii. Partea 2: Baterii staţionare
50.	SR EN 50274:2003	Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Protecţia împotriva şocurilor electrice. Protecţia împotriva contactului direct involuntar cu părţi active periculoase
51.	SR EN 50362:2004	Metodă de încercare a rezistenţei la foc a cablurilor de comandă şi de energie cu dimensiuni mari, neprotejate pentru utilizare în circuitele de alarmă
52.	SR HD 472 S1:2002 + A1:2002	Tensiuni nominale ale reţelelor electrice de distribuţie publică de joasă tensiune
53.	SR CEI 60050-195:2006 + A1:2006	Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 195: Legare la pământ şi protecţie împotriva şocurilor electrice
54.	SR CEI 60050-826:2006	Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 826: Instalaţii electrice
55.	SR EN 60065:2003 + A1:2006+A11:2009	Aparate electronice audio, video şi similare. Cerinţe de securitate
56.	SR EN 60079 (standard pe părţi)	Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase
57.	SR EN 60204-1:2007+A1:2009	Securitatea maşinilor. Echipamentul electric al maşinilor. Partea 1: Cerinţe generale
58.	SR EN 60228:2005	Conductoare pentru cabluri izolate
59.	SR EN 60269 (standard pe părţi)	Siguranţe fuzibile de joasă tensiune
60.	SR CEI 60287-1-1+A1:2001	Cabluri electrice. Calculul intensităţii admisibile a curentului. Partea 1: Ecuaţiile intensităţii admisibile a curentului (factor de încărcare 100%) şi calculul pierderilor. Secţiunea 1: Generalităţi
61.	SR EN 60309-1:2001+A1:2007	Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale
62.	SR EN 60309-2:2002+A1:2004	Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescripţii de interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu ştifturi şi teci
63.	CEI 60331-11:1999	Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part 11: Apparatus - Fire alone at a flame temperature of at least 750°C
64.	CEI 60331-21:1999	Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part 21: Procedures and requirements - Cables of rated voltage up to and including 0,6/1,0 kV
65.	SR EN 60332 (standard pe părţi)	încercări ale cablurilor electrice şi cu fibre optice supuse la foc.
66.	SR EN 60335-2-41:2004+A1:2004+A2.2010	Aparate electrice de uz casnic şi scopuri similare. Securitatea. Partea 2-41: Prescripţii particulare pentru pompe.
67.	SR EN 60335-2-71:2004+A1:2007	Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Securitate. Partea 2-71: Prescripţii particulare pentru aparate electrice de încălzit destinate reproducerii şi creşterii animalelor
68.	SR EN 60335-2-53:2004+A1:2007	Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Securitate. Partea 2-53: Prescripţii particulare pentru aparate de încălzit sauna
69.	SR EN 60335-296:2004+A1:2004+A2:2009	Aparate electrice de uz casnic şi scopuri similare. Securitatea. Partea 2-96: Prescripţii particulare pentru elemente de încălzit flexibile tip folie pentru încălzirea camerelor.
70.	SR EN 60335-2-105:2005 + A1:2008	Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Securitate. Partea 2-105: Prescripţii particulare pentru cabine de duş multifuncţionale
71.	SR HD 60364-1:2009	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 1: Principii fundamentale, determinarea caracteristicilor generale, definiţii
72.	SR HD 60364-4-41:2007	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor electrice
73.	SR CEI 60364-4-44:2005	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi perturbaţiilor electromagnetice
74.	SR HD 60364-4-443:2007	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi a perturbaţiilor electromagnetice. Articolul 443: Protecţie împotriva supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaţie
75.	SR HD 60364-5-51:2010	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Reguli generale
76.	SR CEI 60364-5-53:2005	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă
77.	SR HD 60364-5-534:2009	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă. Articolul 534: Dispozitive de protecţie împotriva supratensiunilor
78.	SR HD 60364-5-54:2007	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ, conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţializare
79.	SR HD 60364-5-56:2010	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-56: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Servicii de securitate
80.	SR HD 60364-5-551:2010	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 551:Grupuri generatoare de joasă tensiune
81.	SR HD 60364-5-559:2006	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi instalaţii de iluminat
82.	SR HD 60364-6:2007	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare
83.	SR HD 60364-7-701:2007	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-701: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Încăperi cu cadă de baie sau duş
84.	SR HD 60364-7-703:2005	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-703: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Încăperi şi cabine prevăzute cu încălzitoare pentru saune
85.	SR HD 60364-7-704:2007	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-704: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Instalaţii pentru şantiere de construcţii şi de demolare
86.	SR HD 60364-7-705:2007	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-705: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Construcţii din agricultură şi horticultura
87.	SR HD 60364-7-706:2007	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-706: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Incinte electroconductoare înguste
88.	SR HD 60364-7-708:2010	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-708: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Campinguri, parcuri de rulote şi amplasamente similare
89.	SR HD 60364-7-709:2010	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Secţiunea 709: Porturi de ambarcaţii şi amplasamente similare
90.	SR CEI 60364-7-710:2005	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Secţiunea 710: Amplasamente pentru utilizări medicale
91.	SR HD 60364-7-712:2005	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-712: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Sisteme de alimentare cu energie solară fotovoltaică (PV)
92.	SR CEI 60364-7-713:2005	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Secţiunea 713: Mobilier
93.	SR HD 60364-7-717:2010	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-717: Prescripţii pentru instalaţii speciale sau amplasamente speciale. Unităţi mobile sau transportabile
94.	SR HD 60364-7-721:2010	Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-721: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Instalaţii electrice pentru rulote şi autorulote
95.	SR HD 60364-7-740:2007	Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-740: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale. Instalaţii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement şi barăci din bâlciuri, parcuri de distracţii şi circuri
96.	CEI 60417-DB (bază de date)	Graphical symbols for use on equipment
97.	SR EN 60423:2008	Sisteme de tuburi de protecţie pentru sisteme de cablare. Diametre exterioare ale tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice şi filete pentru tuburi de protecţie şi accesorii
98.	SR EN 60439 (standard pe părţi) SR EN 61439 (standard pe părţi)	Ansambluri de aparataj de joasă tensiune Ansambluri de aparataj de joasă tensiune
99.	SR CEI 60502-1:2006	Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1,2 kV) şi 3 kV (Um = 3,6 kV)
100.	SR EN 60529:1995+A1:2003	Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)
101.	SR EN 60598 (standard pe părţi)	Corpuri de iluminat
102.	SR EN 60601-1-1:2003	Aparate electromedicale. Partea 1-1: Cerinţe generale de securitate. Standard colateral: Cerinţe de securitate pentru sisteme electromedicale
103.	SR CEI 60755+A1+A2:1995	Reguli generale pentru dispozitivele de protecţie la curent diferenţial rezidual
104.	SR EN 60670-1:2005	Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice de uz casnic şi similar. Partea 1: Reguli generale
105.	SR EN 60670-21:2008	Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe de uz casnic şi similar. Partea 21: Prescripţii particulare pentru cutii şi carcase cu dispozitive de agăţare
106.	SR EN 60670-22:2007	Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe de uz casnic şi similar. Partea 22: Prescripţii particulare pentru cutii şi carcase de conexiune
107.	SR EN 60695 (standard pe părţi)	Încercări privind riscurile de foc
108.	SR EN 60702-1:2003	Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalelor lor de tensiune nominală până la 750 V. Partea 1: Cabluri
109.	SR EN 60702-2:2003	Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală până la 750 V. Partea 2: Terminale
110.	CEI 60724:2008	Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of 1 kV (U_m = 1,2 kV) and 3 kV (U_m = 3,6 kV)
111.	SR EN 60745 (standard pe părţi)	Unelte electrice cu motor portabile. Securitate
112.	SR CEI 60800:2010	Cabluri de încălzire cu tensiunea nominală de 300/500 V pentru confort termic şi protecţie împotriva formării gheţii
113.	SR EN 60896 (standard pe părţi)	Baterii staţionare cu plumb-acid
114.	SR EN 60898-1:2004+A1:2004+A11:2006+A12:2009	Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ
115.	SR EN 60898-2:2007	Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2: întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu
116.	SR EN 60904-3:2008	Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplicaţii terestre incluzând distribuţia radiaţiei solare standard
117.	SR EN 60947 (standard pe părţi)	Aparataj de joasă tensiune
118.	SR EN 60950 (standard pe părţi)	Echipamente pentru tehnologia informaţiei. Securitate
119.	SR EN 61000 (standard pe părţi)	Compatibilitate electromagnetică (CEM)
120.	SR EN 61008-1:2004+ A11:2008 +A12:2009	întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli generale.
121.	SR EN 61009-1:2004 +A12:2009+A13:2009	întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli generale
122.	SR EN 61029 (standard pe părţi)	Securitatea uneltelor electrice cu motor transportabile
123.	SR EN 61034 (standard pe părţi)	Măsurarea densităţii fumului degajat de cabluri care ard în condiţii definite
124.	SR EN 61082-1:2007	Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică. Partea 1: Reguli generale
125.	CEI 61084 (standard pe părţi)	Cable trunking and ducting systems for electrical installations
126.	SR EN 61140:2002+A1:2007	Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice
127.	SR CEI 61200-53:2005	Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 53: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Aparataj
128.	SR CEI 61200-704:2005	Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 704: Instalaţii pentru şantier
129.	SR EN 61241-10:2005	Aparate electrice destinate utilizării în prezenta prafului combustibil. Partea 10: Clasificarea ariilor unde este sau poate fi prezent praf combustibil
130.	SR EN 61334 (standard pe părţi)	Automatizarea distribuţiei prin utilizarea de sisteme de curenţi purtători pe linii de distribuţie a energiei electrice
131.	SR EN 61346-1:1998	Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale. Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 1: Reguli de bază
132.	SR EN 61346-2:2004	Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale. Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 2: Clasificarea obiectelor şi coduri pentru clase
133.	SR EN 61347-2-2:2003 +A1:2006+A2:2007	Aparataj pentru lămpi. Partea 2-2: Prescripţii particulare pentru convertizoare electronice coborâtoare alimentate în curent continuu sau curent alternativ pentru lămpi cu incandescenţă
134.	SR EN 61386 (standard pe părţi)	Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
135.	SR EN 61537:2007	Direcţionarea cablajului. Sisteme traseu de cabluri şi sisteme scară de cabluri
136.	SR EN 61557 (standard pe părţi)	Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1,0 kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de supraveghere a măsurilor de protecţie
137.	SR EN 61558-1:2006+A1:2009	Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare, bobinelor de reactanţă şi produselor similare. Partea 1: Prescripţii generale şi încercări
138.	SR EN 6558-2-4:2002	Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice. Partea 2-4: Prescripţii particulare pentru transformatoare de separare a circuitelor de uz general
139.	SR EN 61558-2-5:2002 +A11:2005	Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi dispozitivelor analoage. Partea 2-5: Prescripţii particulare pentru transformatoare şi blocuri de alimentare pentru aparate de ras
140.	SR EN 61558-2-6:2002	Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice. Partea 2-6: Prescripţii particulare pentru transformatoare de securitate de uz general
141.	SR EN 61558-2-15:2003	Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi dispozitivelor analoage. Partea 2-15: Prescripţii particulare pentru transformatoare de separare a circuitelor pentru spaţii cu utilizare medicală
142.	SR EN 61643-11:2003 +A11:2007	Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări
143.	SR EN 62040 (standard pe părţi)	Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)
144.	SRCEI/TR 62066:2005	Supratensiuni şi protecţia împotriva supratensiunilor în reţelele de joasă tensiune alternativă. Informaţii generale de bază
145.	SR EN 62262:2004	Grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
146.	SR EN 62305 (standard pe părţi)	Protecţia împotriva trăsnetului
147.	SR EN 62395-1:2007	Sisteme de încălzire rezistivă a traseelor pentru aplicaţii industriale şi comerciale. Partea 1: Cerinţe generale şi de încercare

SUBCAPITOLUL 2:10.2. Acte normative

1.	Legea nr. 10/1995	Legea privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificările ulterioare.
2.	Legea nr. 50/1991	Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, nr. 933 din 13 octombrie 2004., cu completările şi modificările ulterioare
	Hotărârea Guvernului nr. 90/2008	Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României al României nr. 109 din 12 februarie 2008
3.	Hotărârea Guvernului nr. 300/2006	Hotărârea Guvernului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporale sau mobile, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 252 din 21 martie 2006, cu completările şi modificările ulterioare.
4.	Legea nr. 307/2006	Legea privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 633 din 21 iulie 2006, cu modificările ulterioare
5.	Legea nr. 319/2006	Lege a securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 646 din 26 iulie 2006
6.	Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006	Hotărârea Guvernului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 815 din 03 octombrie 2006.
7.	Hotărârea Guvernului nr. 457/2003	Hotărârea Guvernului privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune, republicată, în Monitorul Oficial al României, nr. 402 din 15 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare
9.	Hotărârea Guvernului nr. 622/2004	Hotărârea Guvernului privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, nr. 487 din 20 iulie 2007, cu completările şi modificările ulterioare
10.	Hotărârea Guvernului nr. 971/2006	Hotărârea Guvernului privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 683 din 09 august 2006.
11.	Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006	Hotărârea Guvernului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 30 august 2006.
12.	Ordinul preşedintelui autorităţii naţionale de reglementare în domeniul energiei nr. 34/2003	Ordin privind aprobarea "Normativului de încercări şi măsurători pentru sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea electrică a centralelor şi staţiilor, cod NTE 002/03/0", publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 15 din 8 ianuarie 2004.
13.	Ordinul preşedintelui autorităţii naţionale de reglementare în domeniul energiei nr. nr. 7/2006	Ordin pentru aprobarea Normei tehnice energetice (NTE), "Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1 kV, cod NTE 006/06/00", publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 309 din 05 aprilie 2006.
14.	Ordinul preşedintelui autorităţii naţionale de reglementare în domeniul energiei nr. 38/2008	Ordin pentru aprobarea "Normativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, cod NTE 007/08/00, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 356 din 08 mai 2008.
15.	Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 217/2005	Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 217/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 479 din 07 iunie 2005.
16.	Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 176/2005	Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie, indicativ NP 099-04, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 176/2005, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 418 din 18 mai 2005.

CAPITOLUL 11:ANEXE

SUBCAPITOLUL 1:

SECŢIUNEA 1:Anexa 5.1 - LISTA DE ABREVIERI ALE INFLUENŢELOR EXTERNE

A	AA	Temperatură (°C)	AL	Faună	AM	Tranzitorii unidirecţionale conduse la scara de timp de nanosecunde
Medii	AA1	-60 +5	AL1	Neglijabilă	AM-22-1	Nivel neglijabil
	AA2	-40 +5	AL2	Risc	AM-22-2	Nivel mediu
	AA3	-25 +5			AM-22-3	Nivel ridicat
	AA4	-5 +40	AM	Radiaţii electromagnetice ionizante	AM-22-4	Nivel foarte important
	AA5	+5 +40
	AA6	+5 +60
	AA7	-25 +55		Armonici		Tranzitorii unidirecţionale de ordinul milisecundelor
	AA8	-50 +40	AM-1-1	Nivel specificat	AM-23-1	Nivel specificat
			AM-1-2	Nivel mediu	AM-23-2	Nivel mediu
	AB	Temperatură şi umiditate	AM-1-3	Nivel ridicat	AM-23-3	Nivel important
	AC	Altitudine (m)		Semnal reţea		Tranzitorii oscilatorii conduse
	AC1	<= 2000	AM-2-1	Nivel specificat	AM-24-1	Nivel mediu
	AC2	>=2000	AM-2-2	Nivel mediu	AM-24-2	Nivel important
			AM-2-3	Nivel ridicat
	AD	Apă		Variaţia amplitudinii tensiunii		Fenomene radiate la frecvenţă înaltă
	AD1	Neglijabilă			AM-25-1	Nivel neglijabil
	AD2	Picături	AM-3-1	Nivel specificat	AM-25-2	Nivel mediu
	AD3	Pulverizare	AM-3-2	Nivel mediu	AM-25-3	Nivel important
	AD4	Stropire
	AD5	Jeturi		Tensiuni dezechilibrate		Descărcări electrostatice
	AD6	Valuri	AM-4		AM-31-1	Nivel scăzut
	AD7	Imersie
	AD8	Submersie			AM-31-2	Nivel mediu
				Variaţia frecvenţei fundamentale	AM-31-3	Nivel important
	AE	Corpuri străine			AM-31-4	Nivel foarte important
			AM-5
	AE1	Neglijabile				Ionizare
	AE2	Mici		Tensiuni de joasă frecvenţă induse	AM-41-1	Fără clasificare
	AE3	Foarte mici
	AE4	Praf puţin	AM-6	Fără clasificare
	AR5	Praf moderat			AN	Radiaţii solare
	AE6	Praf mult		Curent continuu în reţele alternative
					AN1	Scăzute
	AF	Coroziune	AM-7	Fără clasificare	AN2	Medii
					AN3	Puternice
	AF1	Neglijabilă		Câmpuri magnetice radiate
	AF2	Atmosferică			AP	Efect seismic
	AF3	Intermitentă	AM-8-1	Nivel mediu
	AF4	Permanentă	AM-8-2	Nivel ridicat	AP1	Neglijabil
					AP2	Scăzut
	AG	Şocuri		Câmpuri electrice	AP3	Mediu
					AP4	Ridicat
	AG1	Uşoare	AM-9-1	Nivel neglijabil	AQ	Trăsnet
	AG2	Medii	AM-9-2	Nivel mediu
	AG3	Mari	AM-9-3	Nivel ridicat	AQ1	Neglijabil
			AM-9-4	Nivel foarte ridicat	AQ2	Indirect
	AH	Vibraţii			AQ3	Direct
				Tensiuni sau curenţi induşi oscilatorii
	AH1	Slabe			AR	Mişcarea aerului
	AH2	Medii	AM-21	Fără clasificare
	AH3	Mari			AR1	Scăzută
					AR2	Medie
	AJ	Alte solicitări mecanice			AR3	Puternică
	AK	Floră			AS	Vânt
	AK1	Neglijabilă			AS1	Scăzut
	AK2	Risc			AS2	Mediu
					AS3	Puternic
B	BA	Competenţă	BD	Condiţii de evacuare în caz de urgenţă	BE	Materiale
Utilizare	BA1	Persoană obişnuită	BD1	Normală	BE1	Risc neglijabil
	BA2	Copii			BE2	Risc de incendiu
	BA3	Persoană handicapată	BD2	Dificilă	BE3	Risc de explozie
	BA4	Persoană instruită			BE4	Risc de contaminare
	BA5	Persoană calificată	BD3	Aglomerată
	BB	Rezistenţă electrică a corpului omului	BD4	Dificilă şi aglomerată
	BC	Contactul persoanelor cu potenţialul pământului
	BC1	Absent
	BC2	Scăzut
	BC3	Frecvent
	BC4	Continuu
C	CA	Materiale de construcţii	CB	Structura construcţiei
Clădiri	CA1	Incombustibile	CB1	Risc neglijabil
	CA2	Combustibile	CB2	Propagarea incendiului
			CB3	Structuri mobile
			CB4	Flexibile

SECŢIUNEA 2:Anexa 5.2 - CARACTERISTICI ALE INFLUENŢELOR EXTERNE

Cod	Influenţe externe						Caracteristici necesare pentru alegerea şi montarea echipamentelor	Referinţă
A	Condiţii de mediu
AA	Temperatură ambiantă Temperatura ambiantă este aceea a aerului ambiant din spaţiul unde trebuie instalat echipamentul. Se presupune că această temperatură ţine seama de efectele tuturor celorlalte echipamente instalate în acelaşi amplasament. Temperatura ambiantă care se ia în considerare pentru echipament este temperatura locului în care echipamentul trebuie instalat, rezultând din influenţele celorlalte echipamente amplasate în acelaşi loc şi în funcţionare, neţinând seama de contribuţia termică a echipamentului considerat. Limitele inferioare şi superioare ale domeniilor de temperatură ambiantă:
AA1	-60 °C +5 °C						Echipament special proiectat sau acorduri corespunzătoare^a Normal (în anumite cazuri pot fi necesare măsuri de prevedere speciale) Normal^b Echipament special proiectat sau acorduri corespunzătoare^a Echipament special proiectat sau acorduri corespunzătoare ^a
AA2	-40 °C +5 °C
AA3	-25 °C +5 °C
AA4	-5 °C +40 °C
AA5	+5 °C +40 °C
AA6	+5 °C +60 °C
AA7	-25 °C +55 °C
AA8	-50 °C +40 °C
	Clasele de temperatură ambiantă sunt aplicabile numai atunci când nu sunt influenţe datorate umidităţii Valoarea medie a temperaturii pentru o perioadă de 24 h nu trebuie să depăşească limita superioară diminuată cu 5 °C Pentru anumite medii poate fi necesară combinarea a două domenii din cele definite mai sus. Instalaţiile supuse la temperaturi diferite de aceste domenii fac obiectul unor reguli particulare
AB	Temperatură şi umiditate
	Temperatura aerului °C a) scăzută b) ridicată		Umiditate relativă % c) scăzută d) ridicată		Umiditate absolută g/m³ e) scăzută f) ridicată
AB1	-60	+5	3	100	0,003	7	Amplasamente interioare şi exterioare cu temperaturi ambiante extrem de scăzute Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare^c
AB2	-40	+5	10	100	0,1	7	Amplasamente interioare şi exterioare cu temperaturi ambiante scăzute Trebuie stabilite acorduri speciale^c
Cod	a) Influenţe externe						Caracteristici necesare pentru alegerea şi montarea echipamentelor	Referinţă
	Temperatura aerului °C a) scăzută b) ridicată		Umiditate relativă % c) scăzută d) ridicată		Umiditate absolută g/m³ e) scăzută f) ridicată
AB3	-25	+5	10	100	0,5	7	Amplasamente interioare şi exterioare cu temperaturi ambiante scăzute Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare^c
AB4	-5	+40	5	95	1	29	Spaţii protejate la intemperii, fără controlul temperaturii şi al umidităţii. Se poate utiliza un încălzitor pentru a ridica temperatura ambiantă Normal^b
AB5	+5	+40	5	85	1	25	Spaţii protejate la intemperii cu temperatură controlată Normal^b
AB6	+5	+60	10	100	1	35	Amplasări exterioare cu temperaturi ambiante foarte ridicate. Influenţa temperaturilor ambiante scăzute este împiedicată. Pot exista radiaţii solare Trebuie făcute acorduri corespunzătoare^c
AB7	-25	+55	10	100	0,5	29	Spaţii interioare protejate la intemperii, fără controlul temperaturii şi umidităţii; ele pot avea deschideri spre exterior şi pot fi supuse radiaţiilor solare Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare^c
AB8	-50	+40	15	100	0,04	36	Amplasamente exterioare neprotejate, cu temperaturi scăzute şi ridicate Trebuie stabilite acorduri speciale^c
AC	Altitudine
AC1	<=2 000 m		Normale^b
AC2	> 2 000 m		Pot fi necesare măsuri de prevedere speciale precum aplicarea factorului de reducere a sarcinii de funcţionare NOTĂ - Pentru anumite categorii de echipamente, pot fi necesare măsuri speciale plecând de la 1000 m altitudine
AD	Prezenţa apei
AD1	Neglijabilă		IPX0 Medii în care pereţii nu prezintă în mod obişnuit urme de umiditate, dar care pot apare pentru perioade scurte, de exemplu sub formă de condens care se usucă repede printr-o bună ventilare
AD2	Picături de apă în cădere liberă		IPX1 sau IPX2 Medii în care umiditatea condensează ocazional sub formă de picături de apă sau care conţin ocazional vapori de apă
AD3	Pulverizarea apei		IPX3 Medii în care apa curge pe pereţi sau pe podea
AD4	Stropiri cu apă		IPX4 Medii expuse la stropiri cu apă, se aplică, de exemplu, pentru anumite lămpi şi dulapuri pentru şantiere de construcţii, instalate în exterior
AD5	Jeturi de apă		IPX5 Medii care sunt spălate în mod obişnuit cu ajutorul jeturilor (curţi, spaţii pentru spălat maşini)
AD6	Valuri de apă		IPX6 Medii situate pe malul mării cum ar fi diguri, plaje, cheiuri etc.
AD7	Imersie		IPX7 Medii cu posibilitate de a fi inundate şi/sau apa se poate ridica la 150 mm peste punctul cel mai de sus al echipamentului, partea cea mai de jos a echipamentului fiind la mai mult de 1 m sub suprafaţa apei
AD8	Submersiune		IPX8 Bazine de apă (de exemplu piscine) unde echipamentele electrice sunt permanent şi total acoperite de apă la o presiune mai mare de 0,1 bar
Cod	Influenţe externe		Caracteristici necesare pentru alegerea şi montarea echipamentelor					Referinţă
AE	Prezenţa corpurilor solide		IPXX a se vedea 412
AE1	Neglijabilă		IP0X
AE2	Obiecte mici (2,5 mm)		IP3X Scule şi obiecte mici sunt exemple de corpuri solide a căror cea mai mică dimensiune este de cel puţin egală cu 2,5 mm
AE3	Obiecte foarte mici (1 mm)		IP4X Firele sunt exemple de corpuri solide a căror cea mai mică dimensiune este de cel puţin egală cu 1 mm
AE4	Praf puţin		IP5X dacă pătrunderea prafului nu perturbă funcţionarea echipamentelor. Depuneri de praf cuprinse între 10 şi 35 mg/m³ pe zi
AE5	Praf moderat		IP6X dacă praful nu ar trebui să penetreze în echipamente. Depuneri de praf cuprinse între 35 şi 350 mg/m³ pe zi
AE6	Praf mult		IP6X. Depuneri de praf cuprinse între 350 şi 1000 mg/m³ pe zi
AF	Prezenţa de substanţe corozive sau poluante
AF1	Neglijabilă		Normale^b
AF2	Atmosferică		Conform naturii agenţilor (de exemplu, conformitatea la încercarea la ceaţă salină, conform SR EN 60068-2-11) Instalaţii situate în vecinătatea ţărmului mării sau în apropierea obiectivelor industriale care produc poluări importante ale atmosferei, ca de exemplu industrii chimice, fabrici de ciment; aceste poluări provenind în special de la producerea de pulberi abrazive, electroizolante sau conductoare
AF3	Intermitentă sau accidentală		Protecţia împotriva coroziunii definite de specificaţii referitoare la echipamente Amplasamente în care se manipulează anumite produse chimice în cantităţi mici şi unde aceste produse nu pot veni decât accidental în contact cu echipamentele electrice; astfel de condiţii se regăsesc în laboratoare sau alte locuri unde se folosesc hidrocarburi (sala cazanelor, garaje, etc.)
AF4	Permanentă		Echipamente special proiectate conform naturii agenţilor Industrie chimică de exemplu
	Solicitări mecanice
AG	Şocuri
AG1	Uşoare		Normale, de exemplu echipament pentru utilizare casnică şi similară					IK 02
AG2	Medii		Echipament pentru utilizare industrială acolo unde este cazul, sau protecţie întărită					IK 07
AG3	Mari		Protecţie întărită					IK 10
AH	Vibraţii
AH1	Slabe		Normale^b Condiţii casnice şi similare sau efectele ale vibraţiilor sunt în general neglijabile
AH2	Medii		Condiţii industriale normale Echipamente specializate sau instalaţii speciale
AH3	Mari		Condiţii industriale severe
AJ	Alte solicitări mecanice		În studiu
AK	Prezenţa florei sau mucegaiului
AK1	Neglijabilă		Normale^b
AK2	Risc		Riscul depinde de condiţiilor locale sau de natura florei. Se recomandă să se facă distincţie între riscul datorat dezvoltării dăunătoare a vegetaţiei şi abundenţa sa Protecţie specială, precum: - grad de protecţie crescut (a se vedea AE) - echipamente speciale sau protecţie prin acoperiri ale carcaselor - acorduri pentru evitarea prezenţei florei
AL	Prezenţa faunei
AL1	Neglijabilă		Normală^b
AL2	Risc		Riscul depinde de natura faunei. Se poate face o deosebire între: - pericole prin prezenţa insectelor în număr periculos sau de natură agresivă - prezenţa animalelor mici sau a păsărilor în număr periculos sau de natură agresivă Protecţia poate cuprinde: - un grad de protecţie corespunzător contra pătrunderii corpurilor solide (a se vedea AE) - o rezistenţă mecanică suficientă (a se vedea AG); - măsuri de prevedere pentru evitarea prezenţei acestei faune (precum curăţarea, utilizarea de pesticide) - echipamente speciale sau acoperiri de protecţie ale carcaselor.
AM	Influenţe electromagnetice, electrostatice sau ionizante							SR EN 61000-2 standard pe părţi SR EN 61000-4 standard pe părţi
	Fenomene electromagnetice de joasă frecvenţă (conduse sau radiate)
	Armonici, interarmonici
AM-1-1	Nivel specificat		Trebuie avut grijă ca nivelurile specificate să nu fie alterate					Mai mici decât în tabelul 1 din SR EN 61000-2-2 Conform cu tabelul 1 din SR EN 61000-2-2 Local mai mari decât în tabelul 1 din SR EN 61000-2-2
AM-1-2	Nivel mediu
AM-1-3	Nivel ridicat		Măsuri speciale în proiectarea instalaţiei, precum filtre de oprire
	Semnale pe reţea
AM-2-1	Nivel specificat		Posibilitate: circuite de blocaj					Mai mici decât cele prescrise mai jos SR EN 61000-2-1 şi SR EN 61000-2-2
AM-2-2	Nivel mediu		Fără prescripţii suplimentare
AM-2-3	Nivel ridicat		Măsuri speciale
	Variaţia amplitudinii tensiunii
AM-3-1	Nivel specificat		Conformitate cu SR CEI 60364-4-44
AM-3-2	Nivel mediu
AM-4	Tensiune dezechilibrată							Conform cu SR EN 61000-2-2
AM-5	Variaţia frecvenţei fundamentale							±1 Hz conform SR EN 61000-2-2
	Tensiuni de joasă frecvenţă induse
AM-6	Fără clasificare		A se vedea SR CEI 60364-4-44 Ţinere ridicată a sistemelor de semnalizare şi telecomandă a aparatajului
AM-7	Curent continuu în reţele alternative
	Fără clasificare		Măsuri pentru limitarea prezenţei lor ca nivel şi în timp în echipamente de utilizare sau în vecinătate
	Câmpuri magnetice radiate
AM-8-1	Nivel mediu		Normale^b					Nivel 2 din SR EN 61000-4-8
AM-8-2	Nivel ridicat		Protejat prin măsuri corespunzătoare, de exemplu ecrane sau separare					Nivel 4 din SR EN 61000-4-8
	Câmpuri electrice
AM-9-1	Nivel neglijabil		Normale^b
AM-9-2	Nivel mediu		A se vedea SR CEI 61000-2-5					SR EN 61000-2-5
AM-9-3	Nivel ridicat		A se vedea SR CEI 61000-2-5
AM-9-4	Nivel foarte ridicat		A se vedea SR CEI 61000-2-5
	Fenomene electromagnetice la înaltă frecvenţă conduse, induse sau radiate (continui sau tranzitorii)
	Tensiuni sau curenţi induşi oscilatorii
AM-21	Fără clasificare		Normale^b					SR EN 61000-4-6
	Tranzitorii unidirecţionale conduse la scară de timp de nanosecunde							SR EN 61000-4-4
AM-22-1	Nivel neglijabil		Măsuri de protecţie necesare					Nivel 1
AM-22-2	Nivel mediu		Măsuri de protecţie necesare					Nivel 2
AM-22-3	Nivel important		Echipament normal					Nivel 3
AM-22-4	Nivel foarte important		Echipament cu imunitate înaltă					Nivel 4
	Tranzitorii unidirecţionale de ordinul milisecundelor sau microsecundelor
AM-23-1	Nivel specificat		Ţinere la supratensiuni tranzitorii a echipamentelor şi măsuri de protecţie împotriva supratensiunilor luând în considerare tensiunea nominală de alimentare şi categoria de ţinere la supratensiuni conform SR CEI 60364-4-44					SR EN 60364-4-44
AM-23-2	Nivel mediu
AM-23-3	Nivel important							SR EN 60364-4-44
	Tranzitorii oscilatorii conduse
AM-24-1	Nivel mediu		A se vedea SR CEI 61000-4-12					SR EN 61000-4-12
AM-24-2	Nivel important		A se vedea SR CEI 60255-22-1					SR EN 60255-22-1
	Fenomene radiate la frecvenţă înaltă							SR EN 61000-4-3
AM-25-1	Nivel neglijabil							Nivel 1
AM-25-2	Nivel mediu		Normal^b					Nivel 2
AM-25-3	Nivel important		Nivel întărit					Nivel 3
	Descărcări electrostatice							SR EN 61000-4-2
AM-31-1	Nivel scăzut		Normale^b					Nivel 1
AM-31-2	Nivel mediu		Normale^b					Nivel 2
AM-31-3	Nivel important		Normale^b					Nivel 3
AM-31-4	Nivel foarte important		Nivel întărit					Nivel 4
	Ionizare
AM-41-1	Fără clasificare		Protecţie specială precum: - Îndepărtare faţă de sursă - Interpunerea de ecrane, de carcaselor de materiale speciale
AN	Radiaţii solare
AN1	Scăzute		Normale ^b; Intensitatea <= 500 W/m²
AN2	Medii		Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare 500 W/m² <= Intensitatea <= 700 W/m²
AN3	Puternice		Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare 700 W/m² <= Intensitatea <= 1120 W/m² Astfel de acorduri pot fi, de exemplu: - echipamente rezistente la ultraviolete - straturi colorate special - interpunere de ecrane
AP	Efecte seismice
AP1	Neglijabile		Normale ^b Acceleraţia <= 30 Gal
AP2	Severitate scăzută		În studiu; 30 Gal < Acceleraţia <= 300 Gal
AP3	Severitate medie		Vibraţiile care pot produce distrugerea clădirilor nu sunt incluse în clasificare 300 Gal <= Acceleraţia <= 600 Gal					1 Gal=l cm/s²
AP4	Severitate ridicată		Frecvenţele nu sunt luate în considerare la clasificare; totuşi, dacă unda seismică intră în rezonanţă cu clădirea, efectele seismice trebuie luate în considerare. În general frecvenţele acceleraţiilor seismice sunt cuprinse între 0 Hz şi 10 Hz; 600 Gal < acceleraţia
AQ	Trăsnete
AQ1	Neglijabile		Normale; N_g <= 2,5 şi Nk <= 25 zile pe an sau analiză de risc conform SR HD 60364-4-443.
AQ2	Indirecte		Normale. N_g > 2,5 şi Nk > 25 zile pe an sau analiză de risc conform SR HD 60364-4-443.
AQ3	Directe		Dacă protecţia împotriva trăsnetului este necesară, aceasta trebuie realizată conform prescripţiilor din SR EN 62305 Părţi ale instalaţiilor situate în afara clădirilor Cazurile AQ2 şi AQ3 se întâlnesc în regiuni expuse în special la efectele trăsnetelor
AR	Mişcările aerului
AR1	Scăzute		Normale^b; Viteză <= 1 m/s
AR2	Medii		Sunt necesare acorduri speciale^c; 1 m/s < Viteză <= 5 m/s
AR3	Puternice		Sunt necesare acorduri speciale^c; 5 m/s < Viteză <= 10 m/s
AS	Vânt
AS1	Scăzut		Normal ^b; Viteză <= 20 m/s
AS2	Mediu		Trebuie făcute acorduri corespunzătoare ^c; 20 m/s < Viteză <= 30 m/s
AS3	Puternic		Trebuie făcute acorduri corespunzătoare ^c; 30 m/s < Viteză <= 50 m/s
B	Utilizare
BA	Competenţa persoanelor
BA1	Obişnuite		Persoană neinstruită; Normal^b
BA2	Copii		Copii în încăperi care le sunt destinate (exemplu: creşe, şcoli primare etc.), echipamente cu grad de protecţie superior sau egal cu IP2X. Inacccesibilitate a echipamentelor a căror temperatură la suprafeţelor exterioare este superioară 60 °C					Inaccesibilitate la echipamente electrice. Limitarea temperaturii suprafeţelor accesibile
BA3	Handicapate		Persoane care nu dispun de toate capacităţile lor psihice sau intelectuale (bolnavi, bătrâni). Conform naturii infirmităţii
BA4	Instruite		Persoane suficient de informate sau supravegheate de persoane calificate pentru asigurarea evitării pericolelor care pot fi datorate electricităţii. (Agenţi de întreţinere sau exploatare, locuri în care se execută operaţiuni electrice)
BA5	Calificate		Persoane având cunoştinţe tehnice sau experienţă suficientă pentru evitarea pericolelor pe care le poate reprezenta electricitatea (ingineri şi tehnicieni). Locuri închise în care se execută operaţiuni electrice, echipamente neprotejate împotriva contactelor directe, admise numai în amplasamente care nu sunt accesibile decât persoanelor autorizate
BB	Rezistenţa electrică a corpului omului		În studiu
BC	Contactul persoanelor cu potenţialul pământului

		Clase de echipamente conform SR EN 61140
		A=Echipamente admise	I	II	III
BC1	Absent	Persoane aflate în spaţii neconductoare	A	A	A	SR HD 60364-4-41
BC2	Scăzut	Persoane care nu se află, în condiţii obişnuite, în contact cu elemente conductoare sau care nu stau pe suprafeţe conductoare	A	A	A	SR HD 60364-4-41
BC3	Frecvent	Persoane aflate frecvent în contact cu elemente conductoare sau care stau pe suprafeţe conductoare. Locuri prezentând numeroase sau importante elemente conductoare	A	A	A	SR HD 60364-4-41
BC4	Continuu	Persoane aflate în contact permanent cu părţi metalice şi pentru care posibilităţile de întrerupere a contactelor sunt limitate. Incinte metalice, ca de exemplu boilere, rezervoare; A - admis				SR HD 60364-7-706
BD	Condiţii de evacuare în caz de urgenţă
BD1	(Neaglomerat/evacuare uşoară)	Densitate scăzută de ocupanţi, condiţii de evacuare uşoară. Clădire de locuit cu înălţime normală;
BD2	Neaglomerat/evacuare dificilă)	Densitate scăzută de ocupanţi, condiţii de evacuare dificilă. Clădiri înalte clădiri de cult, cultură, sport şi administrative; ^a (1)				(1) Materiale cu întârziere la propagarea flăcării
BD3	(Aglomerat/evacuare uşoară)	Densitate mare de ocupanţi, condiţii de evacuare uşoară. Clădiri publice (teatre, cinematografe, magazine mari etc.), săli aglomerate, clădiri de învăţământ; (2)				(2) Materiale cu întârziere la propagarea flăcării cu emisie redusă de fum şi fără halogeni
BD4	(Aglomerat//evacuare dificilă)	Densitate mare de ocupanţi, condiţii de evacuare dificile. Clădiri înalte şi foarte înalte ^d destinate publicului (hoteluri etc.), precum şi clădiri de sănătate. (2)
BE	Natura materialelor prelucrate sau depozitate
BE1	Riscuri neglijabile	Normal
BE2	Riscuri de incendiu	Producerea, prelucrarea sau depozitarea materialelor inflamabile, inclusiv prezenţa prafului. Hambare, depozite de produse lemnoase, fabrici de hârtie etc. Echipamente realizate din materiale cu întârziere la propagarea flăcării. Dispuneri astfel încât o creştere importantă a temperaturii sau o scânteie în echipamentul electric nu poate provoca un incendiu în exterior				SR HD 384-4.42 S1 SR HD 384-4.482 S1
BE3	Riscuri de explozie	Prelucrarea sau depozitarea materialelor explozive sau a materialelor cu punct de inflamabilitate scăzut, inclusiv prezenţa pulberilor explozive. Rafinării, depozite de hidrocarburi. Specificaţii pentru echipamentul electric pentru atmosferă explozivă (SR EN 60079 pe părţi)
BE4	Riscuri de contaminare	Prezenţa alimentelor, produselor farmaceutice şi similare, fără protecţie. Industria alimentară, bucătării. Sunt necesare anumite măsuri de prevedere pentru că în caz de defect să se evite contaminarea produselor datorită echipamentelor electrice, de exemplu cioburi de la lămpi sparte. Dispunerea corespunzătoare încât: - Protecţia să împiedice căderea de cioburi de lampă sau alte obiecte fragile sau - Ecrane împotriva radiaţiilor nedorite cum sunt radiaţiile infraroşii sau ultraviolete.
C	Construcţia clădirilor
CA	Materiale de construcţii
CA1	Incombustibile	Normale^b
CA2	Combustibile	Clădiri construite în principal din materiale combustibile Clădiri de lemn				SR HD 384-4.42 S1 SR HD 384-4.482 S1
CB	Structura construcţiilor
CB1	Riscuri neglijabile	Normale^b
CB2	Propagarea incendiului	Clădiri a căror formă şi dimensiuni facilitează propagarea incendiilor (de exemplu efecte de coş). Clădiri de înălţime mare, sisteme de ventilaţie forţată. Echipamentele sunt construite din materiale cu întârziere la propagarea unui incendiu de origine neelectrică. Bariere împotriva focului. Notă: Pot fi prevăzute detectoare de incendiu				SR HD 384-4.42 S1 SR HD 384-4.482 S1
CB3	Structuri mobile	Riscuri datorită deplasării structurii (de exemplu deplasări între părţi diferite ale unei construcţii sau între construcţie şi sol, tasarea terenurilor şi a fundaţiilor construcţiilor). Clădiri de lungime mare sau construcţii pe terenuri instabile. Racorduri de dilatare sau contractare pe sistemele de pozare				Joncţiuni de dilatare sau contractare
CB4	Flexibile sau instabile	Construcţii fragile sau care pot fi supuse mişcărilor (de exemplu oscilaţii). Corturi, structuri gonflabile, plafoane false, pereţi demontabili, instalaţii autoportante. Sisteme de pozare flexibile				Sisteme de pozare flexibile
^a Pot fi necesare anumite măsuri de prevedere suplimentare (de exemplu lubrifiere specială). ^b Însemnă că un echipament obişnuit funcţionează corespunzător în condiţii de influenţă externe descrise. ^c Înseamnă că trebuie stabilite acorduri speciale, de exemplu, între proiectantul instalaţiei şi fabricantul echipamentului, de exemplu, pentru echipamente special proiectate ^d Definite de reglementările specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor

SECŢIUNEA 3:Anexa 5.3 - GRADELE DE PROTECŢIE ASIGURATE PRIN CARCASE PENTRU ECHIPAMENTUL ELECTRIC (COD IP)

1.Gradele de protecţie cod IP sunt definite de standardul SR EN 60529, care cuprinde următoarele:

2.Definiţii specifice:

2.2.Cod IP

Element	Cifre sau litere	Semnificaţia privind protecţia echipamentului	Semnificaţia privind protecţia persoanelor
Literele codului	IP	-	-
Prima cifră caracteristică		Împotriva pătrunderii corpurilor solide străine	Împotriva accesului la părţile periculoase cu:
	0	(neprotejat)	(neprotejat)
	1	de diametru >= 50 mm	dosul mâinii
	2	de diametru >= 12,5 mm	degetul
	3	de diametru >= 2,5 mm	unealtă
	4	de diametru >= 1,0 mm	fir
	5	protejat contra prafului	fir
	6	etanş la praf	fir
A doua cifră caracteristică		Împotriva pătrunderii apei cu efecte dăunătoare
	0	(neprotejat)
	1	Picături de apă verticală
	2	Picături de apă (15°C înclinare)
	3	Apă pulverizată
	4	Apă împroşcată
	5	Stropire cu furtun
	6	Stropire puternică cu furtun
	7	Imersie temporară
	8	Imersie prelungită
Literă adiţională (opţional)			Împotriva accesului la părţile periculoase cu:
	A		dosul mâinii
	B		deget
	C		unealtă
	D		fir
Literă suplimentară (opţional)		Informaţii suplimentare specifice pentru:
	H	Echipament de înaltă tensiune
	M	Mişcare în timpul încercării la apă
	S	Staţionare în timpul încercării în apă
	W	Intemperii

SECŢIUNEA 4:Anexa 5.4 - GRADELE DE PROTECŢIE ASIGURATE PRIN CARCASELE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ÎMPOTRIVA IMPACTURILOR MECANICE DIN EXTERIOR (COD IK)

2.Definiţii specifice

3.Grupa de cifre caracteristice codului IK şi semnificaţia lor

SECŢIUNEA 6:Anexa 5.6 - MODURI DE POZARE PENTRU DETERMINAREA CURENŢILOR ADMISIBILI

Punct nr.	Mod de pozare	Descriere	Referinţa modului de pozare de utilizat pentru curenţi admisibili (a se vedea Anexa 5.5)
1	2	3	4
1		Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în tuburi în pereţi izolaţi termic	A1
2		Cablu multiconductor în tuburi în perete izolat termic	A2
3		Cablu multiconductor direct în perete izolant	A1
4		Conductoare izolate sau cabluri multiconductoare în tuburi pe perete la o distanţă mai mică 0,3 ori diametrul tubului	B1
5		Cablu multiconductor în tuburi pe un perete la o distanţă mai mică de 0,3 ori diametrul tubului	82
6 7		Conductoare izolate sau cabluri monoconductoare în jgheaburi fixate pe un perete: - cu traseu orizontal¹) - cu traseu vertical¹)	B1
8 9		Cablu multiconductor în jgheaburi fixate pe un perete: - cu traseu orizontal¹) - cu traseu vertical¹)	B2
10 11		Conductoare izolate în jgheaburi suspendate¹) Cablu multiconductor jgheaburi suspendate¹)	B1 B2
12		Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în mulaje	A1
13 14		Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în plinte Cablu multiconductor în jgheaburi	B1 B2
¹) Valorile date pentru B1 şi B2 din anexele 5.10 până la 5.13 sunt valabile pentru un singur circuit. În cazuri cu mai multe circuite se aplici factorii de corecţie din anexa 5.19, chiar dacă sunt prevăzuţi pereţi subţiri despărţitori sau separări.
15		Conductoare izolate în tuburi sau cabluri cu un conductor sau multiconductoare în tocul uşilor	A1
16		Conductoare izolate în tuburi sau cabluri cu un conductor sau multiconductoare în tocul ferestrelor	A1
20		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare: - fixate pe perete, distanţate la mai puţin 0,3 ori diametrul cablului	C
21		- fixate direct pe plafon	C Cu punctul 3 din Anexa 5.19
22		- la distanţi de plafon	E
23			C Cu punctul 3 din Anexa 5.1 i
30		- Cabluri cu un conductor sau multiconductoare pe paturi de cabluri neperforate	Cu punctul 2 din Anexa 5.19
31		- Cabluri cu un conductor sau multiconductoare pe paturi de cabluri perforate	E sau F cu punctul 4 din Anexa 5.19
32		- Cabluri cu un conductor sau multiconductoare pe paturi de cabluri pe console sau grilaje	E sau F
33		- Cabluri cu un conductor sau multiconductoare distanţate faţă de perete cu mai mult de 0.3 ori diametrul cablului	E sau F Cu punctul 4 sau 5 din Anexa 5,19 sau mod G
34		- pe suporturi tip scări	E sau F
35		Cablu cu un conductor sau multiconductor suspendate pe un cablu purtător sau autoportant	E sau F
36		Conductoare neizolate sau izolate pe izolatoare	G
40		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare în goluri din construcţie ^1),2)	1,5 D_e <= V < 5 D_e B2 5 D_e <= V < 20 D_e B1
41		Conductoare izolate în tuburi în goluri din construcţie ^1),3)	1,5 D_e <= V < 20 D_e B2 V <= 20 D_e B1
42		Cabluri cu un conductor sau mulţi con duet oare în tuburi în goluri din construcţie	1,5 D_e <= V < 20 D_e B2 V <= 20 D_e B1
43		Conductoare izolate în tuburi profilate în goluri din construcţie ^1),3)	1,5 D_e <= V < 20 D_e B2 V <= 20 D_e B1
44		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare în tuburi profilate în goluri din construcţie	1,5 D_e <= V < 5 D_e B2 5 D_e <= V < 50 D_e B1
45		Conductoare izolate în tuburi profilate în zidărie	1,5 D_e <= V < 5 D_e B2 5 D_e <= V < 50 D_e B1
46		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare în tuburi profilate în zidărie	1,5 D_e <= V < 20 D_e B2 V <= 20 D_e B1
47		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare; - în goluri din plafon - în plafoane suspendase ^1),2)	1,5 D_e <= V < 5 D_e B2 5 D_e <= V < 50 D_e B1
¹⁾V este cea mai mică dimensiune a unui tub d;n zidărie sat a unui gol. sau dimensiunea verticală a unu: bloc cu alveole, a unui gol în plafon sau planşeu. ²⁾ D_e este diametru exterior al unui cablu multiconductor - 2,2 ori diametrul unui cablu când 3 cabluri cu un conductor sunt dispuse în treflă, sau - 3 ori diametrul unui cablu când 3 cabluri cu un conductor sunt dispuse alăturat. ³⁾D_e este diametrul exterior al unui tub sau înălţimea unu^: tub profilat..
50		Conductoare izolate sau cablu cu un conductor în canale de cabluri încastrate în planşee	B1
51		Cablu multiconductor în canale de cabluri în planşee	B2
52 53		Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în tuburi profilate Cablu multiconductor în tuburi profilate	B1 B2
54		Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în tuburi, în canale neventilate, în traseu orizontal sau vertical²⁾	1,5 D_e <= V < 20 D_e B2 V >= 20 D_e B1
55		Conductoare izolate în tuburi în canale deschise sau ventilate^1),3)	B1
56		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare în canale deschise sau ventilate ³⁾	B1
¹) Pentru cablurile multiconductoare instalate conform modului de pozare 55, se utilizează metoda de referinţă B2. ²) D_e este diametrul exterior al tubului, V este înălţimea interioară a canalului. ³) Se recomandă să se limiteze utilizarea acestor amplasamente în zone unde accesul este permis numai persoanelor autorizate şi unde este posibil şi se evite o reducere a curenţilor admisibili şi riscurile de incendiu datoriţi acumulărilor de moloz.
57		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare încastrate direct în perete în zidărie, fără protecţie mecanică suplimentară	C
58		Cu protecţie mecanică suplimentari	C
59		Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în tuburi În perete zidit	B1
60		Cabluri multiconductoare în tuburi în perete zidit	B2
70		Cabluri multiconductoare în tuburi sau în tuburi profilate îngropate	D
71		Cabluri cu un conductor în tuburi sau în tuburi profilate îngropate	D
72		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare îngropate - fără protecţie mecanică suplimentară	D
73		- cu protecţie mecanică suplimentară	D
80		Cabluri cu un conductor sau multiconductoare imersate în apă	NTE 007/08/00 VII.5.1

SECŢIUNEA 7:Anexa 5.7 - SISTEME DE TUBURI DE PROTECŢIE PENTRU INSTALAŢII ELECTRICE. Conform recomandării SR EN 61386

1.Prescripţii generale

2.Definiţii specifice

3.Clasificarea

3.2.Cod de clasificare pentru sisteme de tuburi de protecţie

Prima cifră - Rezistenţă la compresiune (6.1.1.)
Compresiune foarte scăzută (125 N)	1
Compresiune scăzută (320 N)	2
Compresiune medie (750 N)	3
Compresiune ridicată (1250 N)	4
Compresiune foarte ridicată (4000 N)	5
A doua cifră - Rezistenţa la impact (6.1.2.)
Rezistenţă la impact foarte scăzută (0,5 J)	1
Rezistenţă la impact scăzută (1 J)	2
Rezistenţă la impact medie (2 J)	3
Rezistenţă la impact ridicată (6 J)	4
Rezistenţă la impact foarte ridicată (20,4 J)	5
A treia cifră de temperaturi scăzute (6.2.1.)
+5°C	1
-5°C	2
-15°C	3
-25°C	4
-45°C	5
A patra cifră - Domeniu de temperaturi ridicate (6.2.2.)
+60°C	1
+90°C	2
+105°C	3
+120°C	4
+150°C	5
+250°C	6
+400°C	7
A cincea cifră - Rezistenţă la încovoiere (6.1.3.)
Rigid	1
Pliabil	2
Pliabil/Elastic
Flexibil	4
A şasea cifră - Proprietăţi electrice (6.3)
Nedeclarate	0
Cu caracteristici de continuitate electrică	1
Cu caracteristici de izolaţie electrică	2
Cu caracteristici atât de continuitate cât şi de izolaţie electrică	3
A şaptea cifră - Rezistenţă la pătrunderea corpurilor solide (6.4.1)
Protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare sau egal cu 2,5 mm
Protejat împotriva corpurilor solide cu diametru mai mare sau egal cu 1,0 mm	4
Protejat împotriva prafului	5
Etanş la praf	6
A opta cifră - Rezistenţă la pătrunderea apei (6.4.2)
Nedeclarat	0
Protejat împotriva căderilor verticale ale stropilor de apă	1
Protejat împotriva căderilor verticale ale stropilor de apă atunci când sistemul de tuburi de protecţie este înclinat la maxim 15°	2
Protejat împotriva apei pulverizate	3
Protejat împotriva apei împroşcate	4
Protejat împotriva jeturilor de apă	5
Protejat împotriva jeturilor puternice de apă	6
Protejat împotriva efectelor unei imersări temporare în apă	7
A noua cifră - Protecţie împotriva coroziunii la tuburile metalice (6.4.3)
Protecţie scăzută interioară şi exterioară	1
Protecţie medie interioară şi exterioară Email cu uscare în cuptor Electrozincare Vopsire cu uscare în aer liber	2
Protecţie compozită medie/ridicată Interior clasa 2/exterior clasa 4 Email cu uscare în cuptor Şerardizare	3
Protecţie ridicată interioară şi exterioară Zincare prin cufundare Şerardizare Oţel inoxidabil	4
A zecea cifră - Rezistenţă la tracţiune (6.1.4.)
Nedeclarată	0
Foarte scăzută	1
Scăzută	2
Medie	3
Ridicată	4
Foarte ridicată	5
A unsprezecea cifră - Rezistenţă la propagarea flăcării (6.5)
Care nu propagă flacără	1
Care propagă flacăra	2
A douăsprezecea cifră - Rezistenţă la sarcina suspendată (6.1.5)
Nedeclarată	0
Foarte scăzută	1
Scăzută	2
Medie
Ridicată	4
Foarte ridicată	5
A treisprezecea cifră - Efectele focului În studiu
1. La tuburile de protecţie rigide nu se aplică, 6.1.1.1 (poziţia 1 din 6.1.1), 6.1.2.1., 6.1.3.2., 6.1.3.3., 6.1.3.4., 6.1.4.1., 6.1.5.1. din SR EN 61386-21 2. La tuburile de protecţie pliabile, nu se aplică 6.1.1.1., 6.1.2.1., 6.1.3.1., 6.1.3.4., 6.1.4.1. şi 6.1.5.1. din SR EN 61386-22 3. La tuburile de protecţie flexibile, nu se aplică, 6.1.3.1., 6.1.3.2., şi 6.1.3.3. din SR EN 61386-23.

4.Marcarea

4.1.Tuburile de protecţie şi fitingurile trebuie să fie marcate conform recomandărilor din SR EN 61386 şi anume:

5.Dimensiuni

6.Construcţia

6.3.Standardele recomandate pentru construcţia tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice sunt următoarele:

- SR EN 61386-1	Sisteme de tuburi de protecţie Partea 1: Reguli generale
- SR EN 61386-21	Idem Partea 21: Prescripţii particulare pentru sisteme de tuburi de protecţie rigide
- SR EN 61386-22	Idem Partea 22: Prescripţii particulare pentru sisteme de tuburi de protecţie pliabile
- SR EN 61386-23	Idem Partea 23: Prescripţii particulare pentru sisteme de tuburi de protecţie flexibile
- SR EN 60423	Tuburi de protecţie pentru conductoare Diametru exterior al tuburilor pentru instalaţii electrice şi filete pentru tuburi

7.Prescripţii particulare pentru sisteme de tuburi de protecţie îngropate în pământ

SECŢIUNEA 8:Anexa 5.8 - PATURI DE CABLURI: SISTEME DE JGHEABURI (SJ) ŞI DE TUBURI PROFILATE (STP) PENTRU INSTALAŢIILE ELECTRICE, (conform recomandărilor din SR EN 50085)

1.Prescripţii generale

2.Definiţii specifice

3.Clasificare

3.3.Conform temperaturilor indicate în tabelele 1, 2 şi 3

4.Marcarea (SJ, STP)

4.1.Fiecare componentă a sistemului trebuie să fie marcată cu:

5.Documentaţia

5.1.Producătorul trebuie să prevadă în documentaţie toate informaţiile necesare unei instalări şi funcţionări corecte şi în siguranţă.

6.Construcţia

SECŢIUNEA 9:Anexa 5.9 - PATURI DE CABLURI: SISTEME DE SUPORTURI TIP SCARĂ (conform recomandărilor SR EN 61537)

2.Definiţii specifice

3.Clasificarea

4.Marcarea

4.2.Producătorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze în documentaţia sa toate informaţiile necesare pentru o instalare şi o utilizare corectă şi sigură, conform SR EN 61537 şi anume:

5.Dimensiuni

SECŢIUNEA 10:Anexa 5.10

Secţiune nominală a conductoarelor mm²	Mod de pozare din anexa 5.5
	A1		A2		B1		B2		C

Nr. conductoare încărcate	2	3	2	3	2	3	2	3	2	3
1	2	3	4	5	8	7	8	9	10	11
CUPRU
1,5	14,5	13,5	14	13	17,5	15,5	16,5	15	19,5	17,5
2,5	19,5	18	18,5	17,5	24	21	23	20	27	24
4	26	24	25	23	32	28	30	27	36	32
6	34	31	32	29	41	36	38	34	46	41
10	46	42	43	39	57	50	52	46	63	57
16	61	56	57	52	78	68	69	62	85	76
25	80	73	75	68	101	89	90	80	112	96
35	99	89	92	83	125	110	111	99	138	119
50	119	108	110	99	151	134	133	118	168	144
70	151	136	139	125	192	171	168	149	213	184
95	182	164	167	150	232	207	201	173	258	223
120	210	188	192	172	289	239	232	208	299	259
150	240	216	219	196	300	262	258	225	344	299
185	273	245	248	223	341	296	294	255	392	341
240	321	286	291	261	400	346	344	297	461	403
300	367	328	334	298	458	394	384	339	530	464
ALUMINIU
4	20	18,5	19,5	17,5	25	22	24	21	28	25
6	26	24	25	23	32	28	30	27	36	32
10	36	32	33	31	44	39	41	36	49	44
16	48	43	44	41	60	53	54	48	66	59
25	63	57	58	53	79	70	71	62	83	73
35	77	70	71	65	97	86	86	77	103	90
50	93	84	86	78	118	104	104	92	125	110
70	118	107	108	98	150	133	131	116	160	140
95	142	129	130	118	181	161	157	139	195	170
120	164	149	150	135	210	186	181	160	226	197
150	189	170	172	155	234	204	201	176	261	227
185	215	194	195	176	266	230	230	199	298	259
240	252	227	229	207	312	269	269	232	352	305
300	289	261	263	237	358	306	308	265	406	351

SECŢIUNEA 11:Anexa 5.11

Secţiune nominală a conductoarelor mm²	Metode de referinţă din anexa 5.5
	Cabluri conductoare		Cabluri cu un conductor
	Două conductoare încărcate	Trei conductoare încărcate	Două cabluri apropiate încărcate	Trei cabluri în treflă încărcate	Trei cabluri încărcate, în linie
					Apropiate	Distanţate
					Apropiate	Orizontal	Vertical

1	2	3	4	5	6	7	8
1,5	22	18,5	-	-	-	-	-
2,5	30	25	-	-	-	-	-
4	40	34	-	-	-	-	-
6	51	43	-	-	-	-	-
10	70	60	-	-	-	-	-
16	94	80	-	-	-	-	-
25	119	101	131	110	114	146	130
35	148	126	162	137	143	181	162
50	180	153	196	167	174	219	197
70	232	196	251	216	225	281	254
95	282	238	304	264	275	341	311
120	328	276	352	308	321	396	362
150	379	319	406	356	372	456	419
185	434	364	463	409	427	521	480
240	514	430	546	485	507	615	569
300	593	497	629	561	587	709	659
400	-	-	754	656	689	852	795
500	-	-	868	749	789	982	920
630	-	-	1 005	855	905	1 138	1 070

SECŢIUNEA 12:Anexa 5.12

Secţiune nominală a conductoarelor mm²	Metode de referinţă din anexa 5.5
	Cabluri conductoare		Cabluri cu un conductor
	Două conductoare încărcate	Trei conductoare încărcate	Două cabluri apropiate încărcate	Trei cabluri în treflă încărcate	Trei cabluri încărcate, în linie
					Apropiate	Distanţate
					Apropiate	Orizontal	Vertical

1	2	3	4	5	6	7	8
4	31	26	-	-	-	-	-
6	39	33	-	-	-	-	-
10	54	46	-	-	-	-	-
16	73	61	-	-	-	-	-
25	89	78	98	84	87	112	99
35	111	96	122	105	109	139	124
50	135	117	149	128	133	169	152
70	173	150	192	166	173	217	196
95	210	183	235	203	212	265	241
120	244	212	273	237	247	308	282
150	282	245	316	274	287	356	327
185	322	280	363	315	330	407	376
240	380	330	430	375	392	482	447
300	439	381	497	434	455	557	519
400	-	-	600	526	552	671	629
500	-	-	694	610	640	775	730
630	-	-	808	711	746	900	852

SECŢIUNEA 13:Anexa 5.13

Secţiune nominală a conductoarelor mm²	Mod de pozare din anexa 5.5
	A1		A2		B1		B2		C

Nr. conductoare încărcate	2	3	2	3	2	3	2	3	2	3
1	2	3	4	5	8	7	8	9	10	11
CUPRU
1,5	19	17	18,5	16,5	23	20	22	19,5	24	22
2,5	26	23	25	22	31	28	30	26	33	30
4	35	31	33	30	42	37	40	35	45	40
6	45	40	42	38	54	48	51	44	58	52
10	61	54	57	51	75	66	69	60	80	71
16	81	73	76	68	100	88	91	80	107	96
25	106	95	99	89	133	117	119	105	138	119
35	131	117	121	109	164	144	146	128	171	147
50	158	141	145	130	198	175	175	154	209	179
70	200	179	183	164	253	222	221	194	269	229
95	241	216	220	197	306	269	265	233	328	278
120	278	249	253	227	354	312	305	268	382	322
150	318	285	290	259	393	342	334	300	441	371
185	362	324	329	295	449	384	384	340	506	424
240	424	380	386	346	528	450	459	398	599	500
300	486	435	442	396	603	514	532	455	693	576
ALUMINIU
4	27	25	26	24	33	29	31	28	35	32
6	35	32	33	31	43	38	40	35	45	41
10	48	44	45	41	59	52	54	48	62	57
16	64	58	60	55	79	71	72	64	84	76
25	84	76	78	71	105	93	94	84	101	90
35	103	94	96	87	130	116	115	103	126	112
50	125	113	115	104	157	140	138	124	154	136
70	158	142	145	131	200	179	175	156	198	174
95	191	171	175	157	242	217	210	188	241	211
120	220	197	201	180	281	251	242	216	280	245
150	253	226	230	206	307	267	261	240	324	283
185	288	256	262	233	351	300	360	272	371	323
240	338	300	307	273	412	351	358	318	439	382
300	387	344	352	313	471	402	415	364	508	440

SECŢIUNEA 14:Anexa 5.14

Secţiunea nominală a conductoarelor mm²	Metode de referinţă din anexa 5.5
	Cabluri conductoare		Cabluri cu un conductor
	Două conductoare încărcate	Trei conductoare încărcate	Două cabluri apropiate încărcate	Trei cabluri în treflă încărcate	Trei cabluri încărcate, în linie
					Apropiate	Distanţate
					Apropiate	Orizontal	Vertical

1	2	3	4	5	6	7	8
1,5	26	23	-	-	-	-	-
2,5	36	32	-	-	-	-	-
4	49	42	-	-	-	-	-
6	63	54	-	-	-	-	-
10	86	75	-	-	-	-	-
16	115	100	-	-	-	-	-
25	149	127	161	135	141	182	161
35	185	158	200	169	176	228	201
50	225	192	242	207	216	275	246
70	289	246	310	266	279	353	318
95	352	298	377	328	342	430	389
120	410	346	437	383	400	500	454
150	473	399	504	444	464	577	527
165	542	456	575	510	533	661	605
240	641	538	679	607	634	781	719
300	741	621	783	703	736	902	833
400			940	823	868	1 085	1 008
500	-	-	1 083	946	998	1 253	1 169
630	-	-	1 254	1 088	1 151	1 454	1 362

SECŢIUNEA 15:Anexa 5.15

Secţiunea nominală a conductoarelor mm²	Metode de referinţă din anexa 5.5
	Cabluri conductoare		Cabluri cu un conductor
	Două conductoare încărcate	Trei conductoare încărcate	Două cabluri apropiate încărcate	Trei cabluri în treflă încărcate	Trei cabluri încărcate, în linie
					Apropiate	Distanţate
					Apropiate	Orizontal	Vertical

1	2	3	4	5	6	7	8
4	38	32	-	-	-	-	-
6	49	42	-	-	-	-	-
10	67	58	-	-	-	-	-
16	91	77	-	-	-	-	-
25	108	97	121	103	107	138	122
35	135	120	150	129	135	172	153
50	164	146	184	159	165	210	188
70	211	187	237	206	215	271	244
95	257	227	289	253	264	332	300
120	300	263	337	296	308	387	351
150	346	304	389	343	358	448	408
185	397	347	447	395	413	515	470
240	470	408	530	471	492	611	561
300	543	471	613	547	571	708	652
400	-		740	663	694	856	792
500		-	856	770	806	991	921
630	-	-	996	899	942	1 154	1 077

SECŢIUNEA 16:Anexa 5.16

Secţiune nominală a conductorului mm²	Metode de referinţă din anexa 5.5
	Două cabluri sau un cablu cu două conductoare încărcate	Trei conductoare încărcate
	Două cabluri sau un cablu cu două conductoare încărcate	Cablu multiconductor sau cabluri cu un conductor în treflă	Cabluri cu un conductor apropiate în linie

1	2	3	4
500 V
1,5	23	19	21
2,5	31	26	29
4	40	35	38
750 V
1,5	25	21	23
2,5	34	28	31
4	45	37	41
6	57	48	52
10	77	65	70
16	102	86	92
25	133	112	120
35	163	137	147
50	202	169	181
70	247	207	221
95	296	249	264
120	340	286	303
150	388	327	346
185	440	371	392
240	514	434	457
NOTA 1 - Pentru cabluri cu un conductor, ecranele cablurilor aceluiaşi circuit sunt legate împreună la ambele extremităţi.

SECŢIUNEA 17:Anexa 5.17

Secţiune nominală a conductoarelor mm²	Metode de referinţă din anexa 5.5
	Două conductoare sau un cablu cu două conductoare încărcate	Trei conductoare încărcate
	Două conductoare sau un cablu cu două conductoare încărcate	Cablu multiconductor sau cabluri cu un conductor în treflă	Cabluri cu un conductor apropiate în linie	Cabluri cu un conductor distanţate vertical în linie	Cabluri cu un conductor distanţate orizontal în linie

1	2	3	4	5	6
500 V
1,5	25	21	23	26	29
2,5	33	28	31	34	39
4	44	37	41	45	51
750 V
1,5	26	22	26	28	32
2,5	36	30	34	37	43
4	47	40	45	49	56
6	60	51	57	62	71
10	82	69	77	84	95
16	109	92	102	110	125
25	142	120	132	142	162
35	174	147	161	173	197
50	215	182	198	213	242
70	264	223	241	259	294
95	317	267	289	309	351
120	364	308	331	353	402
150	416	352	377	400	454
185	472	399	426	446	507
240	552	466	496	497	565
NOTA 1 - Pentru cabluri cu un conductor, mantalele cablurilor aceluiaşi circuit sunt legate împreună la ambele extremităţi. NOTA 2 - D_e este diametrul extern al unui cablu.

SECŢIUNEA 18:Anexa 5.18

SECŢIUNEA 19:Anexa 5.19

Punct	Dispunerea cablurilor apropiate	Numărul de circuite sau de cabluri multiconductoare												Anexele cu metode de referinţă
Punct	Dispunerea cablurilor apropiate	1	2	3	4	5	6	7	8	9	12	16	20	Anexele cu metode de referinţă
1	Grupări în aer pe o suprafaţă, înglobate sau închise (vezi nota 8)	1,00	0,80	0,70	0,65	0,60	0,57	0,54	0,52	0,50	0,45	0,41	0,38	5.10 până la 5.17, metodele A până la F
2	a) Strat simplu pe perete, planşeu sau tăvi neperforate cu contact (vezi nota 9)	1,00	0,85	0,79	0,75	0,73	0,72	0,72	0,71	0,70	Fără factor de reducere suplimentară pentru mai mult de nouă circuite sau cabluri multiconductoare			5.10 5.13 5.16 metoda C
2	b) Idem, cu spaţiu egal cu diametrul exterior d (vezi nota 10)	1,00	0,94	0,90	0,90	0,90	0,90	0,90	0,90	0,90
3	a) Strat simplu fixat sub plafon (vezi nota 11)	0,95	0,81	0,72	0,68	0,66	0,64	0,63	0,62	0,61
3	b) Idem cu spaţiu egal cu diametrul exterior d (vezi nota 12)	0,95	0,85	0,85	0,85	0,85	0,85	0,85	0,85	0,85
4	Strat simplu pe tăvi perforate orizontale sau verticale cu contact, conform anexa 5.20 poz. 31	1.00	0,88	0,82	0,78	0,75	0,73	0,73	0,72	0,72				5.11 5.12 5.14 5.15 5.17 metoda E şi F
5	Strat simplu, pe suport tip scară, console etc. cu contact conform anexei 5.20. poz. 32	1,00	0,87	0,82	0,80	0,80	0,79	0,79	0,78	0,78				5.11 5.12 5.14 5.15 5.17 metoda E şi F
NOTA 1 - Aceşti factori se aplică grupărilor omogene de cabluri, încărcate egal. NOTA 2 - ATUNCI CÂND DISTANŢA ORIZONTALĂ ÎNTRE CABLURI ÎNVECINATE ESTE MAI MARE DE DOUĂ ORI DIAMETRUL EXTERIOR. NU ESTE NECESAR NICI UN FACTOR DE CORECŢIE. NOTA 3 - Aceeaşi factori de corecţie se aplică - la grupări de două sau trei cabluri cu un conductor. - cablurilor multiconductoare NOTA 4 - Dacă o grupare este constituită din cabluri cu două sau trei conductoare, numărul total de cabluri este luat ca numărul de circuite, şi factorul de corecţie este aplicat tabelelor pentru două conductoare încărcate pentru cabluri cu două conductoare şi tabelelor pentru trei conductoare încărcate pentru cabluri cu trei conductoare. NOTA 5 - Dacă o grupare este constituită din n cabluri cu un conductor, el poate fi considerat fie ca n/2 circuite de două conductoare încărcate, fie ca n/3 circuite de trei conductoare încărcate. NOTA 6 - Valorile indicate sunt valori medii în domeniul dimensiunilor conductoarelor şi a modului de pozare din anexele 5.10 până la 5.17. NOTA 7 - Pentru anumite instalaţii şi pentru moduri de pozare care nu sunt prevăzute în tabele, poate fi corespunzătoare utilizarea factorilor calculaţi pentru cazuri specifice, a se vedea de exemplu anexele 5.20 şi 5.21.

SECŢIUNEA 20:Anexa 5.20

Nr. crt.	Mod de pozare din anexa 5.6			Număr de tăvi	Număr de cabluri
Nr. crt.	Mod de pozare din anexa 5.6			Număr de tăvi	1	2	3	4	5	6
1	Tăvi perforate (nota 2)	31	Alăturate	1	1,00	0,88	0,82	0,79	0,76	0,73
				2	1,00	0,87	0,80	0,77	0,73	0,68
				3	1,00	0,86	0,79	0,76	0,71	0,66
				6	1,00	0,84	0,77	0,73	0,68	0,64
			Spaţiate	1	1,00	1,00	0,98	0,95	0,91	-
				2	1,00	0,99	0,96	0,92	0,87	-
				3	1,00	0,98	0,95	0,91	0,85	-
2	Tăvi verticale perforate nota 3	31	Alăturate	1	1,00	0,88	0,82	0,78	0,73	0,72
			Alăturate	2	1,00	0,88	0,81	0,76	0,71	0,70
			Spaţiate	1	1,00	0,91	0,89	0,88	0,87	-
			Spaţiate	2	1,00	0,91	0,88	0,87	0,85	-
3	Tăvi neperforate	30	Alăturare	1	0,97	0,84	0,78	0,75	0,71	0,68
				2	0,97	0,83	0,76	0,72	0,68	0,63
				3	0,97	0,82	0,75	0,71	0,66	0,61
				6	0,97	0,81	0,73	0,69	0,63	0,58
4	Suporturi tip scară, console, etc. nota 2	32 33 34	Alăturate	1	1,00	0,87	0,82	0,80	0,79	0,78
				2	1,00	0,86	0,80	0,78	0,76	0,73
				3	1,00	0,85	0,79	0,76	0,73	0,70
				6	1,00	0,84	0,77	0,73	0,68	0,64
			Distanţate	1	1,00	1,00	1,00	1,00	1,00	-
				2	1,00	0,99	0,99	0,97	0,96	-
				3	1,00	0,98	0,98	0,96	0,93	-
Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri aşa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor dispuse în straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici şi trebuie determinate printr-o metodă corespunzătoare.
NOTA 1 - Valorile indicate sunt pentru tipurile de cabluri şi domeniu de secţiuni luate în considerare în anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17. NOTA 2 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă verticală între tăvi de 300 mm şi până la 20 mm între tăvi şi perete. NOTA 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă orizontală între tăvi de 225 mm, tăvile fiind montate spate în spate.

SECŢIUNEA 21:Anexa 5.21

Mod de pozare din anexa 5.6

Număr de tăvi

Număr de circuite trifazate (note 2)

De utilizat pentru

Tăvi perforate

(nota 3)

Apropiate

0,98

0,96

0,95

0,91

0,87

0,85

0,87

0,81

0,78

Trei cabluri în formaţie orizontală

Tăvi verticale perforate

nota 4

Apropiate

0,96

0,95

0,86

0,84

Trei cabluri în formaţie verticală

Suport tip scară, console etc.

(nota 3)

Apropiate

1,00

0,98

0,97

0,93

0,90

0,96

0,89

0,86

Trei cabluri în formaţie orizontală

Tăvi perforate

nota 3

1,00

0,97

0,96

0,98

0,83 0,82

0,96

0,89

0,86

Trei cabluri în treflă

Tăvi verticale perforate

(nota 4)

Spaţiate

1,00

0,91

0,90

0,89

0,86

Suport tip scară, console etc.

(nota 3)

1.00

0,97

0,96

1,00

0,95

0,94

1.00

0,93

0,94

Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri aşa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor dispuse în straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici şi trebuie determinate printr-o metodă corespunzătoare.

NOTA 1 - Valorile indicate sunt valori pentru tipurile de cabluri şi domeniu de secţiuni luate în considerare anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17.

NOTA 2 - Pentru circuite care conţin mai multe cabluri în paralel pe fază, ar trebui ca fiecare grupare de trei circuite să fie considerat ca un circuit pentru aplicarea acestui tabel.

NOTA 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă verticală între tăvi de 300 mm.

NOTA 4 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă orizontală între tăvi de 225 mm, tăvile fiind montate spate în spate şi la distanţă de mai puţin 20 mm între tăvi şi perete.

SECŢIUNEA 22:Anexa 5.22

Materialul izolant	PVC					XLPE
Temperatura de funcţionare admisă	70°C					90°C
Dispunerea
Secţiunea nominală conductor cupru mm²	Sarcina admisibilă, conductor cupru, în A
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
1,5	40	32	26	-	-	48	30	32	39
2,5	54	42	34	-	-	63	40	43	51
4	70	54	44	-	-	82	52	55	66
6	90	68	56	-	-	103	64	68	82
10	122	90	73	-	-	137	86	90	109
16	160	116	98	107	127	177	111	115	139
25	206	-	128	137	163	229	143	149	179
35	249	-	157	165	195	275	173	178	213
50	296	-	185	195	230	327	205	211	251
70	365	-	228	239	282	402	252	259	307
95	438	-	275	287	336	482	303	310	366
120	499	-	313	326	382	550	346	352	416
150	561	-	353	366	428	618	390	396	465
185	637	-	399	414	483	701	441	449	526
240	743	-	464	481	561	819	511	521	610
300	843	-	524	542	632	931	580	587	689
400	986	-	600	624	730	1073	663	669	788
500	1125	-	-	698	823	1223	-	748	889
Secţiunea nominală conductor aliuminiu mm²	Sarcina admisibilă, conductor aluminiu, în A
4	52	42	36	-	-	63	40	-	-
6	68	52	45	-	-	80	49	-	-
10	86	69	60	-	-	106	66	-	-
16	113	90	78	-	-	137	87	-	-
25	150	115	99	-	-	177	111	-	-
35	192	140	118	127	151	212	132	137	164
50	229	165	142	151	179	253	157	163	195
70	282	200	176	186	218	311	195	201	238
95	339	245	211	223	261	374	233	240	284
120	388	275	242	254	297	427	266	274	323
150	435	315	270	285	332	479	299	308	361
185	494	355	308	323	376	543	340	350	408
240	578	415	363	378	437	637	401	408	476
300	654	465	412	427	494	721	455	462	537
400	765	-	475	496	572	832	526	531	616
500	873	-	-	562	649	949	-	601	699
Tabele factori de corecţie f1	5,23	5,23	5,23	5,23	5,23	5,23	5,23	5,23	5,23
Tabele factori de corecţie f2	-	5,24	5,25	5,26 5,27	5,28	-	5,25	5,26 5,27	5,28

SECŢIUNEA 23:Anexa 5.23

Temperatura de funcţionare admisă	Temperatura solului	Rezistenţa termică specifică solului, K m/W
		0,7							1,0			1,5					2,5
		Gradul de încărcare							Gradul de încărcare			Gradul de încărcare					Gradul de încărcare
°C	°C	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,5-1,00
Cablu cu XLPE 90°C	5	1,24	1,21	1,18	1,13	1,07	1,11	1,09	1,07	1,03	1,00	0,99	0,98	0,97	0,96	0,94	0,89
	10	1,23	1,19	1,16	1,11	1,05	1,09	1,07	1,05	1,01	0,98	0,97	0,96	0,95	0,93	0,91	0,86
	15	1,21	1,17	1,14	1,03	1,03	1,07	1,05	1,02	0,99	0,95	0,95	0,93	0,92	0,91	0,89	0,84
	20	1,19	1,15	1,12	1,06	1,00	1,05	1,02	1,00	0,96	0,93	0,92	0,91	0,90	0,88	0,86	0,81
	25	-	-	-	-	-	1,02	1,00	0,98	0,94	0,90	0,90	0,88	0,87	0,85	0,84	0,78
	30	-	-	-	-	-	-	-	0,95	0,91	0,88	0,87	0,86	0,84	0,83	0,81	0,75
	35	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	0,82	0,80	0,78	0,72
	40	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	-	0,68
Cablu cu PVC 70°C	5	1,20	1,26	1,22	1,15	1,01	1,13	1,11	1,08	1,04	1,00	0,99	0,98	0,97	0,95	0,89	0,86
	10	1,27	1,23	1,19	1,13	1,06	1,11	1,08	1,06	1,01	0,97	0,96	0,95	0,94	0,92	0,86	0,83
	15	1,25	1,21	1,17	1,10	1,03	1,08	1,06	1,03	0,99	0,94	0,93	0,92	0,91	0,85	0,84	0,79
	20	1,23	1,18	1,14	1,08	1,01	1,06	1,03	1,00	0,96	0,91	0,90	0,80	0,87	0,85	0,83	0,76
	25						1,03	1,00	0,97	0,93	0,88	0,87	0,85	0,84	0,82	0,79	0,72
	30								0,94	0,80	0,85	0,84	0,82	0,80	0,78	0,76	0,08
	35													0,77	0,74	0,72	0,70
	40																0,59

SECŢIUNEA 24:Anexa 5.24


Tipul constructiv	Numărul de sisteme	Rezistenţa termică specifică solului, K m/W
		0,7					1,0					1,5					2,5
		Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare
-	-	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00
Cablu cu PVC 0,6/1 kV	1	0,90	0,91	0,93	0,96	0,91	0,98	0,99	1,00	0,96	0,91	1,05	1,04	1,03	0,97	0,91	1,14	1,09	1,04	0,97	0,91
	2	0,85	0,85	0,85	0,81	0,76	0,93	0,92	0,89	0,82	0,76	0,98	0,95	0,90	0,82	0,76	1,03	0,96	0,90	0,82	0,76
	3	0,80	0,79	0,78	0,72	0,66	0,87	0,86	0,80	0,72	0,66	0,93	0,86	0,80	0,73	0,66	0,95	0,87	0,81	0,73	0,66
	4	0,77	0,76	0,74	0,67	0,61	0,83	0,81	0,75	0,67	0,61	0,89	0,82	0,75	0,68	0,61	0,90	0,82	0,76	0,68	0,61
	5	0,75	0,76	0,70	0,63	0,57	0,84	0,77	0,71	0,63	0,57	0,85	0,77	0,71	0,63	0,57	0,86	0,78	0,72	0,64	0,57
	6	0,73	0,73	0,67	0,60	0,55	0,81	0,74	0,68	0,60	0,55	0,82	0,74	0,68	0,61	0,55	0,83	0,75	0,69	0,61	0,55
	8	0,70	0,69	0,63	0,56	0,51	0,77	0,70	0,64	0,56	0,51	0,77	0,70	0,64	0,57	0,51	0,78	0,71	0,64	0,57	0,51
	10	0,67	0,66	0,60	0,53	0,48	0,74	0,67	0,61	0,54	0,48	0,74	0,67	0,61	0,54	0,48	0,75	0,67	0,61	0,54	0,48

SECŢIUNEA 25:Anexa 5.25


Tipul constructiv	Numărul de sisteme	Rezistenţa termică specifică solului, K m/W
		0,7					1,0					1,5					2,5
		Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare
-	-	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00
Cablu cu XLPE²) 0,6/1 kV	1	1,02	0,92	0,99	0,94	0,89	1,06	1,05	1,00	0,94	0,89	1,09	1,06	1,01	0,94	0,89	1,11	1,07	1,02	0,95	0,89
	2	0,95	0,89	0,84	0,77	0,72	0,98	0,91	0,85	0,78	0,72	0,99	0,92	0,86	0,78	0,72	1,01	0,94	0,87	0,79	0,72
	3	0,86	0,80	0,74	0,68	0,62	0,89	0,81	0,75	0,68	0,62	0,90	0,83	0,77	0,69	0,62	0,92	0,84	0,77	0,69	0,62
	4	0,82	0,75	0,69	0,63	0,57	0,84	0,76	0,70	0,63	0,57	0,85	0,78	0,71	0,63	0,57	0,86	0,78	0,72	0,64	0,57
	5	0,78	0,71	0,65	0,59	0,53	0,80	0,72	0,66	0,59	0,53	0,81	0,73	0,67	0,59	0,53	0,82	0,74	0,67	0,60	0,53
	6	0,75	0,68	0,63	0,56	0,51	0,77	0,69	0,63	0,56	0,51	0,78	0,70	0,64	0,57	0,51	0,79	0,71	0,65	0,57	0,51
	8	0,71	0,64	0,59	0,52	0,47	0,72	0,65	0,59	0,52	0,47	0,73	0,66	0,60	0,52	0,47	0,74	0,66	0,60	0,53	0,47
	10	0,68	0,61	0,56	0,49	0,44	0,69	0,62	0,56	0,50	0,44	0,70	0,63	0,57	0,50	0,44	0,71	0,63	0,57	0,50	0,44
Cablu cu PVC²) 0,6/1 kV	1	0,91	0,92	0,94	0,94	0,89	0,97	0,97	1,00	0,94	0,89	1,04	1,03	1,01	0,94	0,89	1,13	1,07	1,02	0,95	0,89
	2	0,86	0,87	0,85	0,77	0,72	0,91	0,90	0,86	0,78	0,72	0,97	0,93	0,87	0,78	0,72	1,01	0,94	0,88	0,79	0,72
	3	0,82	0,80	0,75	0,68	0,62	0,86	0,82	0,76	0,68	0,62	0,91	0,84	0,77	0,69	0,62	0,92	0,84	0,78	0,69	0,62
	4	0,80	0,76	0,70	0,63	0,57	0,84	0,77	0,71	0,63	0,57	0,86	0,78	0,72	0,63	0,57	0,87	0,79	0,73	0,64	0,57
	5	0,78	0,72	0,66	0,59	0,53	0,81	0,73	0,67	0,59	0,53	0,81	0,74	0,68	0,59	0,53	0,82	0,75	0,68	0,60	0,53
	6	0,76	0,69	0,64	0,56	0,51	0,79	0,70	0,64	0,56	0,51	0,78	0,71	0,65	0,57	0,51	0,79	0,72	0,65	0,57	0,51
	8	0,72	0,65	0,59	0,52	0,47	0,73	0,66	0,60	0,52	0,47	0,74	0,67	0,61	0,52	0,47	0,75	0,67	0,61	0,53	0,47
	10	0,69	0,62	0,57	0,49	0,44	0,70	0,63	0,57	0,50	0,44	0,71	0,64	0,58	0,50	0,44	0,71	0,64	0,58	0,50	0,44

SECŢIUNEA 26:Anexa 5.26


Tipul constructiv	Numărul de sisteme	Rezistenţa termică specifică solului, K m/W
		0,7					1,0					1,5					2,5
		Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare
-	-	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00
Cablu cu XLPE 0,6/1 kV	1	1,09	1,04	0,99	0,91	0,87	1,11	1,05	1,00	0,93	0,87	1,13	1,07	1,01	0,94	0,87	1,17	1,09	1,03	0,94	0,87
	2	0,97	0,90	0,84	0,77	0,71	0,98	0,91	0,85	0,77	0,71	1,00	0,92	0,86	0,77	0,71	1,02	0,94	0,87	0,78	0,71
	3	0,81	0,80	0,74	0,67	0,61	0,89	0,82	0,75	0,67	0,61	0,90	0,82	0,76	0,68	0,61	0,92	0,83	0,76	0,68	0,61
	4	0,83	0,75	0,69	0,62	0,56	0,84	0,76	0,70	0,62	0,56	0,85	0,77	0,70	0,62	0,56	0,82	0,78	0,71	0,63	0,56
	5	0,79	0,71	0,65	0,58	0,52	0,80	0,72	0,66	0,58	0,52	0,80	0,73	0,66	0,58	0,52	0,81	0,73	0,67	0,59	0,52
	6	0,76	0,68	0,62	0,55	0,50	0,77	0,69	0,63	0,55	0,50	0,77	0,70	0,63	0,56	0,50	0,78	0,70	0,64	0,56	0,50
	8	0,72	0,64	0,58	0,51	0,46	0,72	0,65	0,59	0,52	0,46	0,73	0,65	0,59	0,52	0,46	0,74	0,66	0,59	0,52	0,46
	10	0,69	0,61	0,56	0,41	0,44	0,69	0,62	0,56	0,49	0,44	0,70	0,62	0,56	0,49	0,44	0,70	0,63	0,57	0,49	0,44
Cablu cu PVC 0,6/1 kV	1	1,01	1,02	0,99	0,91	0,87	1,04	1,05	1,00	0,93	0,87	1,07	1,06	1,01	0,94	0,87	1,11	1,08	1,01	0,94	0,87
	2	0,94	0,89	0,84	0,77	0,71	0,97	0,91	0,85	0,77	0,71	0,99	0,92	0,80	0,77	0,71	1,01	0,93	0,87	0,78	0,71
	3	0,86	0,79	0,74	0,67	0,61	0,89	0,81	0,75	0,67	0,61	0,90	0,83	0,76	0,68	0,61	0,91	0,83	0,77	0,68	0,61
	4	0,82	0,75	0,69	0,62	0,56	0,84	0,76	0,70	0,62	0,56	0,85	0,77	0,71	0,62	0,56	0,86	0,78	0,71	0,63	0,56
	5	0,78	0,71	0,65	0,58	0,52	0,80	0,72	0,66	0,58	0,52	0,80	0,73	0,66	0,58	0,52	0,81	0,73	0,67	0,59	0,52
	6	0,75	0,68	0,62	0,55	0,50	0,77	0,69	0,63	0,55	0,50	0,77	0,70	0,64	0,56	0,50	0,78	0,70	0,64	0,56	0,50
	8	0,71	0,64	0,58	0,51	0,46	0,72	0,65	0,59	0,52	0,46	0,73	0,65	0,59	0,52	0,46	0,73	0,66	0,60	0,52	0,46
	10	0,68	0,61	0,55	0,41	0,44	0,69	0,62	0,56	0,49	0,44	0,69	0,62	0,56	0,49	0,44	0,70	0,63	0,57	0,49	0,44

SECŢIUNEA 27:Anexa 5.27


Tipul constructiv	Numărul de sisteme	Rezistenţa termică specifică solului, K m/W
		0,7					1,0					1,5					2,5
		Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare
-	-	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00
Cablu cu XLPE 0,6/1 kV	1	1,09	1,04	0,99	0,93	0,87	1,11	1,05	1,00	0,93	0,87	1,13	1,07	1,01	0,94	0,87	1,17	1,09	1,03	0,94	0,87
	2	1,01	0,94	0,89	0,82	0,75	1,02	0,95	0,89	0,82	0,75	1,04	0,97	0,90	0,82	0,75	1,06	0,98	0,91	0,83	0,75
	3	0,94	0,87	0,81	0,74	0,67	0,95	0,88	0,82	0,74	0,67	0,97	0,89	0,82	0,74	0,67	0,99	0,90	0,83	0,74	0,67
	4	0,91	0,84	0,78	0,70	0,64	0,92	0,84	0,78	0,70	0,64	0,93	0,85	0,79	0,70	0,64	0,95	0,86	0,79	0,71	0,64
	5	0,88	0,80	0,74	0,67	0,60	0,89	0,81	0,75	0,67	0,60	0,90	0,82	0,75	0,67	0,60	0,91	0,83	0,76	0,67	0,60
	6	0,86	0,79	0,72	0,65	0,59	0,87	0,79	0,73	0,65	0,59	0,88	0,80	0,73	0,65	0,59	0,89	0,81	0,74	0,65	0,59
	8	0,83	0,76	0,70	0,62	0,56	0,84	0,76	0,70	0,62	0,56	0,85	0,77	0,70	0,62	0,56	0,86	0,78	0,71	0,62	0,56
	10	0,81	0,74	0,68	0,60	0,54	0,82	0,74	0,68	0,60	0,54	0,83	0,75	0,68	0,61	0,54	0,84	0,76	0,69	0,61	0,54
Cablu cu PVC 0,6/1 kV	1	1,01	1,02	0,99	0,93	0,87	1,04	1,05	1,00	0,93	0,87	1,07	1,06	1,01	0,94	0,87	1,11	1,08	1,01	0,94	0,87
	2	0,97	0,95	0,89	0,82	0,75	1,00	0,96	0,90	0,82	0,75	1,03	0,97	0,91	0,82	0,75	1,06	0,98	0,92	0,83	0,75
	3	0,94	0,88	0,82	0,74	0,67	0,97	0,88	0,82	0,74	0,67	0,97	0,89	0,83	0,74	0,67	0,98	0,90	0,84	0,74	0,67
	4	0,91	0,84	0,78	0,70	0,64	0,92	0,85	0,79	0,70	0,64	0,93	0,86	0,79	0,70	0,64	0,95	0,87	0,80	0,71	0,64
	5	0,88	0,81	0,75	0,67	0,60	0,89	0,82	0,76	0,67	0,60	0,90	0,82	0,76	0,67	0,60	0,91	0,83	0,77	0,67	0,60
	6	0,86	0,79	0,73	0,65	0,59	0,87	0,80	0,74	0,65	0,59	0,88	0,81	0,74	0,65	0,59	0,89	0,81	0,75	0,65	0,59
	8	0,83	0,76	0,70	0,62	0,56	0,84	0,77	0,71	0,62	0,56	0,85	0,78	0,71	0,62	0,56	0,86	0,78	0,72	0,62	0,56
	10	0,82	0,75	0,69	0,60	0,54	0,82	0,75	0,69	0,60	0,54	0,83	0,76	0,69	0,61	0,54	0,84	0,76	0,70	0,61	0,54

SECŢIUNEA 28:Anexa 5.28


Tipul constructiv	Numărul de sisteme	Rezistenţa termică specifică solului, K m/W
		0,7					1,0					1,5					2,5
		Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare					Gradul de încărcare
-	-	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00	0,50	0,60	0,70	0,85	1,00
Cablu cu XLPE 0,6/1 kV	1	1,08	1,05	0,99	0,91	0,85	1,13	1,07	1,00	0,92	0,85	1,08	1,09	1,01	0,92	0,85	1,19	1,11	1,03	0,93	0,85
	2	1,01	0,93	0,86	0,77	0,71	1,03	0,94	0,87	0,78	0,71	1,05	0,95	0,88	0,78	0,71	1,06	0,96	0,88	0,79	0,71
	3	0,92	0,84	0,77	0,69	0,62	0,93	0,85	0,77	0,69	0,62	0,95	0,86	0,78	0,69	0,62	0,96	0,86	0,79	0,69	0,62
	4	0,88	0,80	0,73	0,65	0,58	0,89	0,80	0,73	0,65	0,58	0,90	0,81	0,74	0,65	0,58	0,91	0,82	0,74	0,65	0,58
	5	0,84	0,76	0,69	0,61	0,55	0,85	0,77	0,70	0,61	0,55	0,87	0,78	0,70	0,62	0,55	0,87	0,78	0,71	0,62	0,55
	6	0,82	0,74	0,67	0,59	0,53	0,83	0,75	0,68	0,60	0,53	0,84	0,75	0,68	0,60	0,53	0,85	0,76	0,69	0,60	0,53
	8	0,79	0,71	0,64	0,57	0,51	0,80	0,71	0,65	0,57	0,51	0,81	0,72	0,65	0,57	0,51	0,81	0,72	0,65	0,57	0,51
	10	0,77	0,69	0,62	0,55	0,49	0,78	0,69	0,63	0,55	0,49	0,78	0,70	0,63	0,55	0,49	0,79	0,70	0,63	0,55	0,49
Cablu cu PVC 0,6/1 kV	1	0,96	0,97	0,98	0,91	0,85	1,01	1,01	1,00	0,92	0,85	1,07	1,05	1,01	0,92	0,85	1,16	1,10	1,02	0,93	0,85
	2	0,92	0,89	0,86	0,77	0,71	0,96	0,94	0,87	0,78	0,71	1,00	0,95	0,88	0,78	0,71	1,05	0,97	0,89	0,79	0,71
	3	0,88	0,84	0,77	0,69	0,62	0,91	0,85	0,78	0,69	0,62	0,95	0,86	0,79	0,69	0,62	0,96	0,87	0,79	0,69	0,62
	4	0,86	0,80	0,73	0,65	0,58	0,89	0,81	0,74	0,65	0,58	0,90	0,82	0,74	0,65	0,58	0,91	0,82	0,75	0,65	0,58
	5	0,84	0,76	0,70	0,61	0,55	0,83	0,77	0,70	0,61	0,55	0,87	0,78	0,71	0,62	0,55	0,87	0,79	0,71	0,62	0,55
	6	0,82	0,74	0,68	0,59	0,53	0,82	0,75	0,68	0,60	0,53	0,84	0,76	0,69	0,60	0,53	0,85	0,76	0,69	0,60	0,53
	8	0,79	0,71	0,65	0,57	0,51	0,80	0,72	0,65	0,57	0,51	0,81	0,72	0,65	0,57	0,51	0,81	0,73	0,66	0,57	0,51
	10	0,77	0,69	0,63	0,55	0,49	0,78	0,70	0,63	0,55	0,49	0,79	0,70	0,63	0,55	0,49	0,79	0,71	0,64	0,55	0,49

SECŢIUNEA 29:Anexa 5.29

SECŢIUNEA 30:Anexa 5.30 - EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CURENŢILOR ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR ŞI CABLURILOR ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE POZARE

(1)Exemplu de calcul nr. 1

(2)Exemplu de calcul nr. 2

(3)Exemplu de calcul nr. 3

SECŢIUNEA 31:Anexa 5.31 - EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CURENŢILOR ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR ŞI CABLURILOR ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE POZARE ÎN PĂMÂNT

(1)Exemplu de calcul nr. 1

(2)Exemple de calcul nr. 2

SECŢIUNEA 32:Anexa 5.32 - SECŢIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARE UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLĂDIRILOR

Nr. crt.	Destinaţia conductoarelor din circuitele fixe	Secţiunile minime ale conductoarelor (mm²)
Nr. crt.	Destinaţia conductoarelor din circuitele fixe	cupru	aluminiu
0	1	2	3
1.	CONDUCTOARE DE FAZĂ
1.1	Circuite pentru iluminat	1,5
1.2	Circuite pentru prize monofazate	2,5
1.3	Circuite de putere (forţă)	1,5	4 (nota 4)
1.4	Coloane monofazate (individuale) din clădiri de locuit	4	6
1.5	Coloane electrice colective	10	16
2	CONDUCTORUL NEUTRU (N) (notele 1, 2, şi 3)
2.1	În circuite şi coloane trifazate, cu armonici de rangul 3 şi multiplu de 3 sub 15%, pentru secţiuni ale conductoarelor de fază de:
	25	16	25
	35	16	25
	50	25	25
	70	35	35
	95	50	50
	120	70	70
	150	70	70
	185	95	95
	240	120	120
	300	150	150
	400	185	185
	> 400	50% din secţiunea conductorului de fază
3.	CABLURI DE PROTECŢIE (PE, PEN)	Conform subcap. 5.5

5.Circuitele secundare, cu conductoare din cupru, conform NTE 007/08/00 vor avea secţiunea minimă de 1 mm², cu următoarele excepţii:

SECŢIUNEA 33:Anexa 5.33 - CLASIFICAREA CABLURILOR

SUBSECŢIUNEA 1:A. CLASIFICAREA CABLURILOR ELECTRICE PRIVIND COMPORTAREA LA FOC

(1)Cablurile electrice pozate individual

3.1.2. Cablu cu întârziere la propagarea flăcării

3.1.1.2.1. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea flăcării

a)1.2.1.1. Cabluri de energie, U₀/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie şi manta din PVC, conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1, sau multifilar cl.2 (SR EN 60228) temperatură maximă admisă pe conductor, în condiţii normale de exploatare 70°C, întârziere la propagarea flăcării (SR EN 60332-1-2).

b)1.2.1.2. Cabluri de energie, U₀/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie din polietilenă reticulată (XLPE), manta exterioară din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatură maximă admisă pe conductor în condiţii normale de exploatare, 90°C, întârziere la propagarea flăcării (SR EN 60332).

(2)Cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, pozate în mănunchi

1.Cablurile electrice pozate în mănunchi supuse un timp determinat acţiunii unei flăcări de iniţiere, continuă să ardă, flacăra proprie propagându-se pe o lungime determinată, după care se autosting, numai dacă volumul de material combustibil (izolaţie şi umplutură) Vi corespunde metodelor de încercare din standardul pe părţi SR EN 50266.

2.2.6. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, pozate în mănunchi.

2.1.2.6.1. Cabluri de energie, U₀/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie şi manta de PVC, conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maximă admisă pe conductor în condiţii normale de exploatare, 70°C, întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat C), dacă volumul Vi <= 1,5 litri:

2.2.2.1.2. Cabluri de energie, U₀/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie din polietilenă reticulară (XLPE) manta exterioară din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maximă admisă pe conductoare în condiţii normale de exploatare, 90°C, întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), dacă volumul Vi <= 1,5 litri:

(3)Cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)

1.Este acel cablu care expus focului menţine într-o manieră fiabilă alimentarea cu energie electrică sau semnalul de la sursă la instalaţie pentru un timp garantat de producător (de regulă, PH 15, 30, 60, 90, 120 minute).

(4)Cabluri şi conductoare cu emisie redusă de gaze toxice şi fum

1.4.1. Cablurile cu caracteristici sporite în ceea ce priveşte comportamentul la incendiu, prezentând următoarele avantaje:

1.1.Exemple de tipuri de cabluri:

2.4.1.1. Conductoare pentru instalaţii fixe cu emisie redusă de gaze toxice şi fum.

SUBSECŢIUNEA 2:B. CLASIFICAREA ŞI SIMBOLIZAREA CABLURILOR

SECŢIUNEA 34:Anexa 5.34 - Determinarea rezistenţei de dispersie a diferitelor prize de pământ

(1)A. Priză de pământ simplă, constituită dintr-un singur electrod.

1.A1. Electrod vertical

Nr. crt.	Natura solului	Rezistivitatea m
Nr. crt.	Natura solului	Domeniul de variaţie în funcţie de umiditate şi conţinutul de săruri	Valori recomandate pentru calculele preliminare
1.	Soluţie de sare şi ape acide	0,01	0,01
2.	Apă de mare	1...5	3,0
3.	Apă de pârâu şi de râu	10...50	20,00
4.	Apă de iaz sau izvor	40...50	40,00
5.	Apă subterană	20...70	50,00
6.	Apă de munte (pârâuri, râuri, lacuri)	100...1200	700,00
7.	Pământ, humă, turbă (foarte umede)	15...20	20,00
8.	Cernoziom	10...70	50,00
9.	Humă vânătă cu conţinut de sulfură de fier	10...20	10,00
10.	Pământ arabil	40...60	50,00
11.	Pământ argilos, argilă	40...150	80,00
12.	Pământ cu pietriş	100...500	200,00
13.	Loess, pământ de pădure	100...300	200,00
14.	Argilă cu nisip	100...300	200,00
15.	Pământ nisipos	150...400	300,00
16.	Nisip foarte umed	100... 500	400,00
17.	Balast cu pământ	500... 6000	1000,00
18.	Nisip, nisip cu pietriş	100...2000	1000,00
19.	Roci, bazaltate	10 000	10000,00
20.	Stâncă compactă	100 000	100000,00

(2)B. Priză de pământ naturală constituită din fundaţii de beton armat.

Nr. crt.	Forma fundaţiei de beton armat (partea îngropată în pământ)	Tipul de priză cu care se asimilează	Relaţia de calcul a rezistenţei de dispersie r_p simplificată
1.	Paralelipiped, trunchi de piramidă sau cilindru având volumul V, în metri cubi	Electrod semisferic având volumul V, în metri cubi
2.	Placă cu grosimea g <= 1/10 radical din S, unde S este aria plăcii în (m²)	Electrod din placă orizontală la suprafaţa solului, având aria S în metri pătraţi
3.	Placă a cărei grosime (g) îndeplineşte condiţia: g << radical din S, placa fiind îngropată la o adâncime mai mare de 1 m	Electrod din placă orizontală îngropată la o adâncime de 1 m şi având aria S în metri pătraţi
4.	Paralelipiped, trunchi de piramidă sau cilindru vertical a cărei înălţime este mai mare decât dimensiunile liniare ale secţiunii orizontale: l/d >> 10 în care d = 1,1 radical din S (m), S fiind aria secţiunii orizontale, în metri pătraţi	Electrod vertical cu secţiune circulară având diametrul d în metri
5.	Fundaţie continuă sub ziduri a cărei secţiune are un diametru echivalent D = 1,1 radical din S (m), în care S este secţiunea fundaţiei în metri pătraţi	Electrod vertical cu secţiune circulară având diametrul D şi lungimea l, în metri
6.	Fundaţie poligonală închisă a cărei secţiune are un diametru echivalent D = 1,1 radical din S (m), iar lungimea liniei poligonale este L, în metri	Electrod inelar de lungime L şi un diametru al secţiunii transversale D, în metri
7.	Fundaţia continuă la o adâncime mai mare de 1 m, a cărei secţiune are un diametru echivalent D = 1,1 radical din S (m) în care S este aria secţiunii fundaţiei în metri pătraţi	Electrod orizontal îngropat la o adâncime mai mare de 1 m cu secţiunea circulară având diametrul D şi lungimea L, în metri
8.	Fundaţia continuă la o adâncime mai mare de 1 m, dar formând o linie poligonală de lungime L	Electrod inelar de lungime L şi un diametru al secţiunii transversale D, în metri

(3)C. Prize de pământ multiple

Nr. crt.	Numărul electrozilor	Distanţa dintre electrozii verticali (a) în raport cu lungimea electrozilor (l)	Factori de utilizare
			Electrozi verticali aşezaţi liniar		Electrozi verticali amplasaţi pe un contur (circuit închis)
			priza verticală u₁	priza orizontală u₂	priza verticală u₁	priza orizontală u₂
1	2	a = l	0,85	0,80	-	-
	3		0,80	0,80	0,75	0,50
	4		0,75	0,77	0,65	0,45
	5		0,70	0,75	0,62	0,42
	6		0,65	0,60	0,60	0,40
	10		0,60	0,60	0,55	0,33
	20		0,50	0,20	0,50	0,25
	40		-	-	0,40	0,20
	60		-	-	0,38	0,20
	100		-	-	0,35	0,19
2	2	a = 2 l	0,90	0,90	-	-
	3		0,85	0,90	0,80	0,60
	4		0,82	0,88	0,75	0,55
	5		0,80	0,85	0,72	0,52
	6		0,78	0,80	0,70	0,50
	10		0,75	0,75	0,66	0,44
	20		0,70	0,56	0,61	0,30
	40		-	0,40	0,55	0,29
	60		-	-	0,52	0,27
	100				0,50	0,24
3	2	a = 3 l	0,95	0,95	-	-
	3		0,90	0,90	0,90	0,75
	4		0,88	0,85	0,85	0,70
	5		0,85	0,82	0,82	0,68
	6		0,82	0,80	0,80	0,65
	10		0,80	0,75	0,75	0,56
	20		0,75	0,68	0,70	0,45
	40		-	-	0,65	0,39
	60		-	-	0,62	0,36
	100		-	-	0,60	0,33

(4)D. Prize de pământ complexe

2.D2. Prize de pământ complexe formate din:

SUBCAPITOLUL 2:

SECŢIUNEA 1:Anexa 6.1 - Evaluarea numărului anual de evenimente periculoase N

SECŢIUNEA 2:Anexa 6.2 - Evaluarea probabilităţii de avariere P_X a unei structuri

Caracteristici ale structurii	Clasa SPT	P_B
Structură neprotejată de SPT		1
Structură protejată de SPT	IV	0,2
	III	0,1
	II	0,05
	I	0,02
Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale		0,01
Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare, cu posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurând o protecţie completă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii directe a trăsnetului şi cu o structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale		0,001

Sistemele interioare ecranate racordate la liniile exterioare care constau din cabluri de protecţie sau sisteme cu conductoare în canale de cabluri, conducte metalice sau tuburi metalice de protecţie împotriva trăsnetului pot să nu necesite utilizarea unei protecţii cu SPD coordonate. Valori mai pentru P_SPD sunt posibile dacă SPD au caracteristici de protecţie superioare (capacitate de ţinere la curent electric mai mare, nivel de protecţie mai coborât etc.) celor corespunzătoare unui NPT I pentru aceeaşi instalaţie.

Tipul cablajului interior	K_S3
Cablu neecranat - fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor 1)	1
Cablu neecranat - cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni 2)	0,2
Cablu neecranat - cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor 3)	0,02
Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului 4) 5 < R_S <= 20 /km	0,001
Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului 4) 1 < R_S <= 5 /km	0,0002
Cablu ecranat cu rezistenta electrică a ecranului 4) R_S <= 1 /km	0,0001
1) Conductoarele buclei cu trasee diferite în clădiri mari (suprafaţa buclei de ordinul 50 m²). 2) Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m²). 3) Conductoarele buclei pozate în acelaşi cablu (suprafaţa buclei de ordinul 0,5 m²). 4) Cablu cu ecran de rezistenţă electrică R_S (/km) legat la o bară de echipotenţializare la ambele extremităţi şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.

SECŢIUNEA 3:Anexa 6.3 - Evaluarea volumului pierderilor L_x într-o structură

Măsuri	r_p
Fără măsuri	1
Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate	0,5
Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată ¹⁾	0,2
¹⁾ Numai dacă sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min.

Tip de pericol special	h_z
Nici un pericol special	1
Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi numărul de persoane sub 100)	2
Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1 000 persoane)	5
Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate, spitale)	5
Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare de 1000 persoane)	10
Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător	20
Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător	50

SECŢIUNEA 4:Anexa 6.4 - Evaluarea probabilităţii P'_X de avariere a unui serviciu

Măsură de protecţie	Kp
Fără măsuri de protecţie	1
Conductoare de ecranare suplimentare - Un conductor¹)	0,6
Conductoare de ecranare suplimentare - Două conductoare¹)	0,4
Canal de cabluri de protecţie împotriva trăsnetului	0,1
Cablu de protecţie împotriva trăsnetului	0,02
Conductoare de ecranare suplimentare - conductă de oţel	0,01
¹) Conductoarele de ecranare se instalează la aproximativ 30 cm deasupra cablului; două conductoare de ecranare sunt amplasate la 30 cm deasupra cablului dispuse simetric în raport cu axa cablului.

SECŢIUNEA 5:Anexa 6.5 - Evaluarea volumului pierderilor L'_X într-un serviciu

SECŢIUNEA 6:Anexa 6.6 - Supratensiuni de comutaţie

- Supratensiuni repetitive (manevre programate ale întreruptoarelor, comutare a bateriilor de condensatoare etc.). Acestea apar destul de frecvent ca urmare a deciziilor obişnuite ale unui operator sau mult mai des datorită funcţionării automatizării unui echipament. Frecvenţa de apariţie este de la una sau de două ori pe zi până la de nenumărate ori pe zi cum este în cazul aparatului de sudare cu arc electric, de exemplu. Frecvenţa de apariţie şi mărimea acestor supratensiuni (şi efectul lor asupra dispozitivelor electrice) sunt, în general, bine cunoscute. În aceste cazuri, de cele mai multe ori decizia de a proteja sau nu un echipament se ia pe baze deterministe şi analiza de risc nu este utilă.

SECŢIUNEA 7:Anexa 6.7 - Evaluarea costurilor pierderilor

SECŢIUNEA 8:Anexa 6.8 - Izolaţia electrică a unei IPT exterioare

Tip de dispozitiv de captare	Număr de conductoare de coborâre n	k_c
Tip de dispozitiv de captare	Număr de conductoare de coborâre n	Dispunere de tip A a prizei de pământ	Dispunere de tip B a prizei de pământ
Tijă singulară	1	1	1
Conductor întins	2	0,66 ^d)	0,5...1 (ase vedea figura A6.8.1) ^a)
Reţea de conductoare	4 şi mai multe	0,44 ^d)	0,25...0,5 (a se vedea figura A6.8.2) ^b)
Reţea de conductoare	4 şi mai multe conectate prin conductoare în buclă orizontale	0,44 ^d)	1/n...0,5 (ase vedea figura A6.8.3) ^c)
^a) Domeniul valorilor de la k_c = 0,5 unde c << h până la k_c = 1 cu h << c (a se vedea figura A6.8.1). ^b) Relaţia pentru mărimea k_c, conform figurii A6.8.2 este o aproximaţie pentru structuri cubice şi pentru n >= 4. Valorile h, cs şi cd sunt presupuse pentru domeniul de la 5 m până la 20 m. ^c) Dacă conductoarele de coborâre sunt conectate orizontal prin conductoare în buclă, divizarea curentului electric este mai omogenă în părţile inferioare ale conductoarelor de coborâre şi k_c este redus în continuare. Acest lucru este valabil în mod particular pentru structurile înalte. ^d) Aceste valori sunt valabile pentru electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ comparabile. Dacă rezistenţele de dispersie ale electrozilor de pământ singulari sunt în mod clar diferite, se presupune k_c = 1.

SECŢIUNEA 9:Anexa 6.9 - Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri

(1)Sunt tratate studii de caz referitoare la o casă din mediul rural, o clădire de birouri, un spital şi un bloc cu apartamente cu scopul de a arăta:

(2)I. Casă din mediul rural

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare	Referinţă
Rezistivitatea solului	m		500
Linie de alimentare cu energie electrică JT şi sistemul său interior
Lungime (m)		L_c	1000
Înălţime (m)	Îngropată	H_c	-
Transformator	Fără	C_t	1	Tabelul A6.1.4
Factor de amplasare a liniei ¹)	Izolată	C_d	1	Tabelul A6.1.2
Factor de mediu al liniei	Rural	C_e	1	Tabelul A6.1.5
Ecran al liniei	Fără	PLD	1	Tabelul A6.2.6
Măsuri pentru conductoarele interioare	Fără	KS3	1	Tabelul A6.2.5
Tensiune de ţinere a sistemului interior	U_w = 2,5 kV	KS4	0,6	Relaţia A.6.2.4
Protecţie cu SPD coordonate	Fără	PSPD	1	Tabelul A6.2.3
Linie de telecomunicaţii şi sistemul său interior
Lungime (m)		L_c	1000
Înălţime (m)		Hc	6
Factor de amplasare a liniei ¹)	Izolată	Cd	1	Tabelul A6.1.1
Factor de mediu al liniei	Rural	C_e	1	Tabelul A6.1.4
Ecran al liniei	Fără	PLD	1	Tabelul A6.2.6
Măsuri pentru conductoarele interioare	Fără	KS3	1	Tabelul A6.2.5
Tensiune de ţinere a sistemului interior	U_w = 1,5 kV	KS4	1	Relaţia A6.2.4
Protecţie cu SPD coordonate	Fără	PSPD	1	Tabelul A6.2.3
¹) Regiune plată, linie izolată (fără structuri în vecinătate, fără structuri adiacente conectate la extremitatea îndepărtată (extremitatea "a") a liniei (N_Da = 0).

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare	Referinţă
Tipul suprafeţei planşeului	Lemn	r_u	10-5	Tabelul A6.3.2
Risc de incendiu	Slab	rf	10-3	Tabelul A6.3.4
Pericol special	Fără	h_z	1	Tabelul A6.3.5
Protecţie împotriva incendiului	Fără	rp	1	Tabelul A6.3.3
Ecran spaţial	Fără	KS2	1	Relaţia A6.2.3
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică	Da	Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT	-
Sisteme de telecomunicaţii interioare	Da	Conectate la linia de telecomunicaţie	-
Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas	Da	Lt	10-4	Tabelul A6.3.1
Pierderi prin avarii fizice	Da	Lf	10-1	Tabelul A6.3.1

Simbol al suprafeţei	Referinţă pentru ecuaţie/tabel	Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere	Date din tabelul	Valoare m2
Ad	Relaţie (A6.1.2)	Structură: Ad = [Lb x Wb + 6Hb x (Lb + Wb) + x (3Hb)²]	A6.9.1	2,58 x 10³
Al(P)	Tabelul A6.1.3	Linie de alimentare cu energie electrică: Al(P) = radical din x [Lc - 3Hb]	A6.9.1 A6.9.2	2,2 x 10⁴
Ai(P)	Tabelul A6.1.3	Lângă linia de alimentare cu energie electrică: Ai(P) = 25 x radical din x Lc	A6.9.2	5,6 x 10⁵
Al(T)	Tabelul A6.1.3	Linie de telecomunicaţii: Al(T) = 6Hc x [Lc-3Hb]	A6.9.1 A6.9.2	3,5 x 10⁴
Ai(T)	Tabelul A6.1.3	Lângă linia de telecomunicaţii: Ai(T) = 1 000 x Lc	A6.9.2	10⁶

Simbol al numărului	Relaţia de referinţă	Ecuaţie pentru numărul de trăsnete	Date din tabelul	Valoare (l/an)
N_D	(A6.1.4)	Pe structură: ND = Ng x Ad x Cd x 10^-6	A6.9.1 A6.9.4	1,03 x 10^-2
NL(P)	(A6.1.7)	Pe linia de alimentare cu energie electrică: NL(P)=NgxAl(P) x Cd(P) x Ct(P) x 10^-6	A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4	8,78 x 10^-2
Ni(P)	(A6.1.8)	Lângă linia de alimentare cu energie electrică: Ni(P)=Ng x Ai(P) x Ct(P) x Ce(P) x 10^-6	A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4	2,24
NL(T)	(A6.1.7)	Pe linia de telecomunicaţii: NL(T) =Ngx Al(T) x Cd(T) x 10^-6	A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4	1,41 x 10^-1
Ni(T)	(A6.1.8)	Lângă linia de telecomunicaţii: Ni(T) =Ngx Ai(T) x Ce(T) x 10^-6	A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4	4

Simbol al componentei de risc	Referinţă pentru relaţie/tabel	Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului pe	Date din tabelul	Valoare x(10^-5)
RB	Tabelul 6.12	structură rezultând avarii fizice: R_B = N_D x P_B x h_z x r_p x rf x Lf	A6.9.1 A.6.9.3 A.6.9.5	0,103
RU(Linie electrică)	Tabelul 6.12	linie de alimentare cu energie electrică generând supratensiune/supracurent: RU = (NL+ NDa) x PU x ru x Lt	A6.9.2 A6.9.3 A6.9.5	0,000 009
RV(Linie electrică)	Tabelul 6.12	linie de alimentare cu energie electrică rezultând avarii fizice: RV = (NL+ NDa) x PV x hz x rp x rf x Lf		0,878
RU(Linie de telecomunicaţii)	Tabelul 6.12	linia telefonică generând supratensiune/supracurent: RU = (NL+ NDa) x PU x ru x Lt		0,000 014
RV(Linie de telecomunicaţii)	Tabelul 6.12	linia telefonică rezultând avarii fizice: RV = (NL+ NDa) x PV x hz x rp x rf x Lf		1,41
Total R1	Tabelul 6.12	RA + RB + RU (Linie electrică) + RV(Linie electrică) + RU(Linie de telecomunicaţii) + RV(Linie de telecomunicaţii)	A6.9.6	2,39

(3)II. Clădire de birouri

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Tipul suprafeţei planşeului	Linoleum	r_u	10^-5
Risc de incendiu	Ridicat	r_f	10^-1
Pericol special	Panică redusă	h_z	2
Protecţie împotriva incendiului	Fără	r_p	1
Ecran tridimensional	Fără	K_S2	1
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică	Da	Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT	-
Sisteme interioare de telefonie	Da	Conectate la linia de telecomunicaţii	-
Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas	Da	L_t	10^-5
Pierdere datorită avariilor fizice	Da	L_f	10^-3
Persoane potenţial în pericol în zonă			20

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Tipul suprafeţei planşeului	Linoleum	r_u	10^-5
Risc de incendiu	Redus	r_f	10^-3
Pericol special	Panică redusă	h_z	2
Protecţie împotriva incendiului	Fără	r_p	1
Ecran tridimensional	Fără	K_S2	1
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică	Da	Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT	-
Sisteme interioare de telefonie	Da	Conectate la linia de telecomunicaţii	-
Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas	Da	L_t	8 x 10^-5
Pierdere datorită avariilor fizice	Da	L_f	8 x 10^-3
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă			160

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Tipul suprafeţei planşeului	Linoleum	r_u	10^-5
Risc de incendiu	Redus	r_f	10^-3
Pericol special	Panică redusă	h_z	2
Protecţie împotriva incendiului	Fără	r_p	1
Ecran tridimensional	Fără	K_S2	1
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică	Da	Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT	-
Sisteme interioare de telefonie	Da	Conectate la linia de telecomunicaţii	-
Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas	Da	L_t	7 x 10^-6
Pierdere datorită avariilor fizice	Da	L_f	7 x 10^-4
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă			14

(4)III. Spital

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Rezistivitate a solului	m		200
Lungime (m)	-	L_c	500
Înălţime (m)	Îngropată	-	-
Transformator ÎT/JT	La intrare în clădire	C_t	0,2
Factor de amplasare a liniei	Înconjurată de obiecte mici	C_d	0,5
Factor de mediu al liniei	Suburban	C_e	0,5
Ecranul liniei: conectat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară	RS <= 1 (/km)	P_LD	0,2
	RS <= 1 (/km)	P_LI	0,008
Măsuri luate la instalarea cablurilor interioare	Cablu neecranat - Măsuri uzuale privind traseele pentru evitarea buclelor mari	K_S3	0,2
Tensiune de ţinere a echipamentului U_w	U_w = 2,5 kV	K_S4	0,6
Protecţie cu SPD coordonate	Fără	P_SPD	1
Extremitate "a" a liniei, dimensiunile structurii (m)	Fără	L_a x W_a x H_a	-

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Rezistivitate a solului	m		200
Lungime (m)	-	L_c	300
Înălţime (m)	Îngropată	-	-
Factor de amplasare a liniei	Înconjurat de obiecte mici	C_d	0,5
Factor de mediu al liniei	Suburban	C_e	0,5
Ecranul liniei: conectat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară	1 < RS <= 5 (/km)	P_LD	0,8
	1 < RS <= 5 (/km)	P_LI	0,04
Măsuri luate la instalarea cablurilor interioare	Cablu neecranat - Măsuri uzuale privind traseele pentru evitarea buclelor mari	K_S3	0,02
Tensiune de ţinere a echipamentului U_w	U_w = 1,5 kV	K_S4	1
Protecţie cu SPD coordonate	Fără	P_SPD	1
Extremitate "a" a liniei, dimensiunile structurii (m)	Fără	L_a x W_a x H_a	20 x 30 x 5
Factor de amplasare a structurii "a"	Izolată	C_da	1

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Tipul suprafeţei planşeului	Linoleum	r_u	1 x 10^-5
Risc de incendiu	Normal	r_f	1 x 10^-2
Pericol special (corespunzător lui R1)	Dificultate a evacuării	h_z	5
Pericol special (corespunzător lui R4)	Fără	h_z	1
Protecţie împotriva incendiului	Fără	r_p	1
Ecran tridimensional	Fără	K_S2	1
Reţea interioară de alimentare cu energie electrică	Conectată la linia electrică de alimentare	-	-
Sisteme interioare de telecomunicaţii	Conectate la linia de telecomunicaţii	-	-
Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas (corespunzătoare lui R1)	Da	L_t	9,5 x 10^-5
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1)	Da	L_f	9,5 x 10^-2
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R1)	Fără	L_o	-
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă			950
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4)	Da	L_f	5 x 10^-1
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R4)	Da	L_o	1 x 10^-2

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Tipul suprafeţei planşeului	Linoleum	r_u	1 x 10^-5
Risc de incendiu	Redus	r_f	1 x 10^-3
Pericol special (corespunzător lui R1)	Dificultate a evacuării	h_z	5
Pericol special (corespunzător lui R4)	Fără	h_z	1
Protecţie împotriva incendiului	Fără	r_p	1
Ecran tridimensional	Fără	K_S2	1
Reţea interioară de alimentare cu energie electrică	Conectată la linia electrică de alimentare	-	-
Sisteme interioare de telecomunicaţii	Conectate la linia de telecomunicaţii	-	-
Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas (corespunzătoare lui R1)	Da	L_t	3,5 x 10^-6
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1)	Da	L_f	3,5 x 10^-3
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R1)	Fără	L_o	1 x 10^-3
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă			35
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4)	Da	L_f	5 x 10^-1
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R4)	Da	L_o	1 x 10^-2

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Tipul suprafeţei planşeului	Linoleum	r_u	10^-5
Risc de incendiu	Redus	r_f	10^-3
Pericol special (corespunzător lui R1)	Dificultate a evacuării	h_z	5
Pericol special (corespunzător lui R4)	Fără	h_z	1
Protecţie împotriva incendiului	Fără	r_p	1
Ecran tridimensional	Fără	K_S2	1
Reţea interioară de alimentare cu energie electrică	Conectată la linia electrică de alimentare	-	-
Sisteme interioare de telecomunicaţii	Conectate la linia de telecomunicaţii	-	-
Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas (corespunzătoare lui R1)	Da	L_t	5 x 10^-7
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1)	Da	L_f	5 x 10^-4
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R1)	Da	L_o	1 x 10^-3
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă			5
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4)	Da	L_f	5 x 10^-1
Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R4)	Da	L_o	1 x 10^-2

Simbol	Z₁	Z₂	Z₃	Z₄	Structură
RA	0,009				0,009
RB		42,7	0,157	0,022	44,01
RC			8,98	8,98	8,98
RM			85,2	85,2	85,2
RU(Linie electrică)		aprox.= 0	aprox.= 0	aprox.= 0	aprox.= 0
RV(Linie electrică)		0,25	aprox.= 0	aprox.= 0	0,26
RW(Linie electrică)			0,053	0,053	0,053
RZ(Linie electrică)			0,055	0,055	0,055
RU(Linie de telecomunicaţii)		aprox.= 0	aprox.= 0	aprox.= 0	aprox.= 0
RV(Linie de telecomunicaţii)		7,05	0,026	0,004	7,278
RW(Linie de telecomunicaţii)			1,48	1,48	1,48
RZ(Linie de telecomunicaţii)			0,825	0,825	0,825
TOTAL	0,009	50	96,8	96,62	243,4

(5)IV. Imobil de apartamente

Parametru	Comentariu	Simbol	Valoare
Tipul suprafeţei planşeului	Lemn	r_u	10^-5
Risc de incendiu	Variabil	r_f	-
Pericol special	Fără	h_z	1
Protecţie împotriva incendiului	Fără	r_p	1
Protecţie împotriva şocurilor electrice	Fără	-	-
Reţea electrică interioară de alimentare cu energie electrică	Conectată la linia electrică de alimentare la JT	-	-
Sisteme telefonice interioare	Conectate la linia de telecomunicaţii	-	-
Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas (corespunzătoare lui R1)	Da	L_t	10^-4
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1)	Da	L_f	10^-1

SECŢIUNEA 10:Anexa 6.10 - Informaţii suplimentare pentru SPT în cazul unor structuri cu risc de explozie

(2)6.10.2. Termeni şi definiţii suplimentare

(3)6.10.3. Prescripţii fundamentale

1.6.10.3.1. Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului trebuie proiectat şi instalat în aşa fel încât în cazul unei căderi directe a trăsnetului, să nu apară efecte de topire sau de pulverizare.

3.6.10.3.3. Legare la pământ

4.6.10.3.4. Legătură de echipotenţializare

(4)6.10.4. Structuri care conţin materiale solide explozibile

În proiectarea protecţiei împotriva trăsnetului a structurilor care conţin materiale solide explozibile trebuie să se tină seama de sensibilitatea materialelor din configuraţia în care sunt utilizate sau depozitate. De exemplu, unele materiale explozive în vrac pot să nu necesite alte considerente decât cele conţinute în această anexă. Totuşi, există unele configuraţii de materiale solide explozibile care pot fi sensibile la schimbarea rapidă a câmpului electric şi/sau radiat de câmpul electromagnetic generat de trăsnet. Poate fi necesar să se stabilească legături de echipotenţializare suplimentare sau prescripţii pentru ecrane în astfel de aplicaţii.

Pentru structurile care conţin materiale solide explozibile, se recomandă un SPT exterior izolată. Structurile conţinute în totalitate în interiorul unui acoperiş de tablă din oţel de 5 mm grosime sau echivalent (7 mm pentru structuri din aluminiu) pot fi considerate ca fiind protejate prin dispozitive de captare naturale. Pentru astfel de structuri sunt aplicabile prescripţiile de legare la pământ de la 5.5. Dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici (SPD) trebuie prevăzute ca parte a SPT pentru toate amplasamentele în care sunt prezente materiale explozibile. Dacă este posibil, SPD trebuie să fie poziţionate în afara amplasamentelor în care sunt prezente materiale explozibile. SPD poziţionate în interiorul amplasamentelor în care sunt prezenţi explozibili în vrac sau praf explozibil trebuie să fie de tip rezistent la explozie sau să fie în interiorul unor anvelope anti explozive.

(5)6.10.5. Structuri care conţin zone periculoase

1.6.10.5.1. Limitarea supratensiunilor şi supracurenţilor electrici

Dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici trebuie să fie poziţionate în afara zonei periculoase. Dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici situate în interiorul zonei periculoase trebuie să fie destinate pentru zona periculoasă în care acestea sunt instalate sau trebuie să fie în interiorul unei anvelope şi anvelopele care conţin aceste dispozitive trebuie să fie agrementate pentru această utilizare.

2.6.10.5.2. Legătură de echipotenţializare

3.6.10.5.3. Structuri care conţin zonele 2 şi 22

4.6.10.5.4. Structuri care conţin zonele 1 şi 21

5.6.10.5.5. Structuri care conţin zonele 0 şi 20

Pentru structurile în care există suprafeţe definite ca zone 0 şi 20, se aplică prescripţiile de la 6.10.5.4, completate cu recomandările indicate în acest articol, în măsura în care sunt aplicabile. Conexiunile de echipotenţializare între sistemul de protecţie împotriva trăsnetului şi alte instalaţii/structuri/echipamente vor fi realizate cu acordul operatorului sistemului. Conexiunile de echipotenţializare care utilizează eclatoare nu pot fi realizate fără acordul operatorului sistemului. Astfel de dispozitive trebuie să fie corespunzătoare mediului în care acestea sunt instalate.

6.6.10.5.6. Aplicaţii specifice

6.1.6.10.5.6.1. Staţii de alimentare cu carburanţi

La staţiile de alimentare cu carburanţi pentru automobile, căi ferate, vapoare etc., care au zone de risc definite ca zone 2 şi 22, conductele din metal trebuie să fie legate la pământ în conformitate cu articolul 6.2. Legarea conductelor trebuie să se facă la construcţii metalice şi la şine, acolo unde există (dacă este necesar prin intermediul unor eclatoare agrementate pentru zonele de risc în care sunt instalate), ţinând seama de curenţii electrici de retur prin şine, de curenţii electrici vagabonzi, de descărcătoarele trenurilor electrice, de sistemele de protecţie catodică împotriva coroziunii şi de altele similare.

6.2.6.10.5.6.2. Rezervoare de depozitare

Anumite tipuri de structuri utilizate pentru depozitarea unor lichide care pot produce vapori inflamabili sau utilizate pentru depozitarea de gaze inflamabile sunt auto-protejate (conţinute în totalitate în containere cu continuitate a părţii metalice având o grosime nu mai mică de 5 mm pentru oţel sau de 7 mm pentru aluminiu, fără eclatoare) şi nu necesită o protecţie suplimentară. În mod similar, rezervoarele şi conductele acoperite cu pământ nu necesită instalarea de dispozitive de captare.

În cazul rezervoarelor cu capac flotant, capacul flotant trebuie conectat prin legătură de echipotenţializare la peretele rezervorului principal. Proiectarea etanşărilor şi a şunturilor şi a poziţionării lor trebuie luate în considerare astfel încât riscul aprinderii unui posibil amestec explozibil prin scânteie să fie redus la cel mai scăzut nivel practic. Dacă are fixată o scară cu role, un conductor de echipotenţializare flexibil cu lăţimea de 35 mm trebuie aplicat peste articulaţiile de reazem ale scării, între scară şi partea superioară a rezervorului şi între scară şi capacul flotant. Dacă scara cu role nu este fixată de capacul flotant al rezervorului, unul sau mai multe (depinde de mărimea rezervorului) conductoare de echipotenţializare flexibile cu lăţimea de 35 mm, sau echivalente, trebuie să fie aplicate între peretele rezervorului şi capacul flotant. Conductoarele de echipotenţializare trebuie să urmeze fie scurgerea capacului sau să fie amplasate astfel ca acestea să nu poată să formeze bucle de întoarcere. Pe rezervoarele cu capac flotant trebuie să fie prevăzute multiple conectări cu sunt între capacul plutitor şi rezervor la intervale de aproximativ 1,5 m măsurate pe marginea capacului. Alegerea materialului depinde de prescripţiile pentru produs şi/sau de mediu. Mijloace alternative pentru asigurarea unei conectări conductoare adecvate între capacul flotant şi peretele tancului pentru curenţii electrici de impuls asociaţi descărcărilor de trăsnet sunt permise numai dacă sunt asigurate prin încercări şi dacă procedurile sunt utilizate pentru a se asigura fiabilitatea conectării.

6.3.A10.5.6.3 Conducte

SUBCAPITOLUL 3:

SECŢIUNEA 1:Anexa 8.1 - Metode de măsurare a rezistenţei/impedanţei izolaţiei pardoselilor şi a pereţilor în raport cu pământul sau în raport cu conductorul de protecţie

(1)Generalităţi

1.Măsurarea impedanţei sau a rezistenţei de izolaţie a pardoselilor şi a pereţilor trebuie efectuată la tensiunea reţelei faţă de pământ şi la frecvenţa nominală sau la o tensiune mai mică la aceeaşi frecvenţă nominală, combinat cu o măsurare a rezistenţei de izolaţie. Aceasta poate fi efectuată, de exemplu, conform metodelor de măsurare următoare:

1.1.reţele de tensiune alternativă:

(2)Metodă de încercare pentru măsurarea impedanţei pardoselilor şi a pereţilor cu tensiune alternativă:

(3)Electrod de încercare 1

(4)Electrod de încercare 2

SECŢIUNEA 2:Anexa 8.2 - Măsurarea rezistenţei/prizei de pământ (electrodului de pământ)

SECŢIUNEA 3:Anexa 8.3 - Măsurarea impedanţei buclei de defect

Părţi accesibile	Materialul părţilor accesibile	Temperaturi maxime [°C]
Elemente de comandă manuală	Metalic	55
Elemente de comandă manuală	Nemetalic	65
Părţi destinate pentru a fi atinse dar care nu sunt destinate să fie manevrate manual	Metalic	70
	Nemetalic	80
Părţi care nu sunt destinate să fie atinse în funcţionare normală	Metalic	80
	Nemetalic	90

Tipul tubului, ţevii	Distanţa între punctele de fixare [m]
	Montaj aparent
	pe orizontală	pe verticală
Tub din material plastic	0,6.......0,8	0,7......0,9
Tub metalic	1,0.......1,3	1,2.......1,6
Ţeava metalică sau din material plastic	1,5.......3,0	1,5........3,0

Sursă de avarie	Căderea trăsnetului pe un serviciu S3		Căderea trăsnetului lângă un serviciu S4	Căderea trăsnetului pe structură S1
Componentă de risc	R'_V	R'_W	R'_Z	R'_B	R'_C
Risc pentru fiecare tip de pierdere
R'₂	*	*	*	*	*
Rţ₄	*	*	*	*	*

Caracteristici ale serviciului Măsură de protecţie	R'_V	R'_W	R'_Z	R'_B	R'_C
Suprafaţă echivalentă de expunere	X	X	X	X	X
Ecranarea cablurilor	X	X	X	X	X
Cablu de protecţie împotriva trăsnetului	X	X	X	X	X
Canal de protecţie a cablurilor împotriva trăsnetului	X	X	X	X	X
Conductoare ecranate suplimentare	X	X	X	X	X
Tensiune de ţinere la impuls	X	X	X	X	X
SPD	X	X	X	X	X

Sursă de avarie Tip de avarie	S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu	S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu	S1 Căderea trăsnetului pe o structură	Riscul rezultant în funcţie de tipul avarie
D2 Deteriorare fizică	R'_V = N_L P'_V L'_V		R'_B = N_D P'_B L'_B	R_F = R'_V + R'_B
D3 Defectare a sistemelor electrice şi electronice	R'_W = N_L P'_W L'_W	R'_Z = (N_I-N_L) P'_ZL'_Z	R'_C = N_D P'_C L'_C	R_O = R'_Z + R'_W + R'_C
Riscul rezultant în funcţie de sursa de avarie	R_D =R'_V + R'_W	R_I = R'_Z + R'_B+R'_C