Capitolul 11 - ANEXE - Normativ din 2011 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor - Indicativ I 7-2011

M.Of. 802 bis

În vigoare
Versiune de la: 12 Iulie 2023
CAPITOLUL 11:ANEXE
SUBCAPITOLUL 1:
SECŢIUNEA 1:Anexa 5.1 - LISTA DE ABREVIERI ALE INFLUENŢELOR EXTERNE

A

AA

Temperatură (°C)

AL

Faună

AM

Tranzitorii unidirecţionale conduse la scara de timp de nanosecunde

Medii

AA1

-60 +5

AL1

Neglijabilă

AM-22-1

Nivel neglijabil

AA2

-40 +5

AL2

Risc

AM-22-2

Nivel mediu

AA3

-25 +5

  

AM-22-3

Nivel ridicat

AA4

-5 +40

AM

Radiaţii electromagnetice ionizante

AM-22-4

Nivel foarte important

AA5

+5 +40

    

AA6

+5 +60

    

AA7

-25 +55

 

Armonici

 

Tranzitorii unidirecţionale de ordinul milisecundelor

AA8

-50 +40

AM-1-1

Nivel specificat

AM-23-1

Nivel specificat

  

AM-1-2

Nivel mediu

AM-23-2

Nivel mediu

AB

Temperatură şi umiditate

AM-1-3

Nivel ridicat

AM-23-3

Nivel important

AC

Altitudine (m)

 

Semnal reţea

 

Tranzitorii oscilatorii conduse

AC1

<= 2000

AM-2-1

Nivel specificat

AM-24-1

Nivel mediu

AC2

>=2000

AM-2-2

Nivel mediu

AM-24-2

Nivel important

  

AM-2-3

Nivel ridicat

  

AD

Apă

 

Variaţia amplitudinii tensiunii

 

Fenomene radiate la frecvenţă înaltă

AD1

Neglijabilă

  

AM-25-1

Nivel neglijabil

AD2

Picături

AM-3-1

Nivel specificat

AM-25-2

Nivel mediu

AD3

Pulverizare

AM-3-2

Nivel mediu

AM-25-3

Nivel important

AD4

Stropire

    

AD5

Jeturi

 

Tensiuni dezechilibrate

 

Descărcări electrostatice

AD6

Valuri

AM-4

 

AM-31-1

Nivel scăzut

AD7

Imersie

    

AD8

Submersie

  

AM-31-2

Nivel mediu

   

Variaţia frecvenţei fundamentale

AM-31-3

Nivel important

AE

Corpuri străine

  

AM-31-4

Nivel foarte important

  

AM-5

   

AE1

Neglijabile

   

Ionizare

AE2

Mici

 

Tensiuni de joasă frecvenţă induse

AM-41-1

Fără clasificare

AE3

Foarte mici

    

AE4

Praf puţin

AM-6

Fără clasificare

  

AR5

Praf moderat

  

AN

Radiaţii solare

AE6

Praf mult

 

Curent continuu în reţele alternative

  
    

AN1

Scăzute

AF

Coroziune

AM-7

Fără clasificare

AN2

Medii

    

AN3

Puternice

AF1

Neglijabilă

 

Câmpuri magnetice radiate

  

AF2

Atmosferică

  

AP

Efect seismic

AF3

Intermitentă

AM-8-1

Nivel mediu

  

AF4

Permanentă

AM-8-2

Nivel ridicat

AP1

Neglijabil

    

AP2

Scăzut

AG

Şocuri

 

Câmpuri electrice

AP3

Mediu

    

AP4

Ridicat

AG1

Uşoare

AM-9-1

Nivel neglijabil

AQ

Trăsnet

AG2

Medii

AM-9-2

Nivel mediu

  

AG3

Mari

AM-9-3

Nivel ridicat

AQ1

Neglijabil

  

AM-9-4

Nivel foarte ridicat

AQ2

Indirect

AH

Vibraţii

  

AQ3

Direct

   

Tensiuni sau curenţi induşi oscilatorii

  

AH1

Slabe

  

AR

Mişcarea aerului

AH2

Medii

AM-21

Fără clasificare

  

AH3

Mari

  

AR1

Scăzută

    

AR2

Medie

AJ

Alte solicitări mecanice

  

AR3

Puternică

AK

Floră

  

AS

Vânt

AK1

Neglijabilă

  

AS1

Scăzut

AK2

Risc

  

AS2

Mediu

    

AS3

Puternic

B

BA

Competenţă

BD

Condiţii de evacuare în caz de urgenţă

BE

Materiale

Utilizare

BA1

Persoană obişnuită

BD1

Normală

BE1

Risc neglijabil

BA2

Copii

  

BE2

Risc de incendiu

BA3

Persoană handicapată

BD2

Dificilă

BE3

Risc de explozie

BA4

Persoană instruită

  

BE4

Risc de contaminare

BA5

Persoană calificată

BD3

Aglomerată

  

BB

Rezistenţă electrică a corpului omului

BD4

Dificilă şi aglomerată

  

BC

Contactul persoanelor cu potenţialul pământului

    

BC1

Absent

    

BC2

Scăzut

    

BC3

Frecvent

    

BC4

Continuu

    

C

CA

Materiale de construcţii

CB

Structura construcţiei

  

Clădiri

CA1

Incombustibile

CB1

Risc neglijabil

  

CA2

Combustibile

CB2

Propagarea incendiului

  
  

CB3

Structuri mobile

  
  

CB4

Flexibile

  
Notă: - Risc de incendiu foarte mare corespunde categoriei BE3 (conform reglementărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor)
- Risc de incendiu mare corespunde categoriei BE2 (conform reglementărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor)
- Risc de incendiu mediu corespunde categoriei BE1a (conform reglementărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor)
- Risc de incendiu mic corespunde categoriei BE1b (conform reglementărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor)
SECŢIUNEA 2:Anexa 5.2 - CARACTERISTICI ALE INFLUENŢELOR EXTERNE

Cod

Influenţe externe

Caracteristici necesare pentru alegerea şi montarea echipamentelor

Referinţă

A

Condiţii de mediu

AA

Temperatură ambiantă

Temperatura ambiantă este aceea a aerului ambiant din spaţiul unde trebuie instalat echipamentul.

Se presupune că această temperatură ţine seama de efectele tuturor celorlalte echipamente instalate în acelaşi amplasament.

Temperatura ambiantă care se ia în considerare pentru echipament este temperatura locului în care echipamentul trebuie instalat, rezultând din influenţele celorlalte echipamente amplasate în acelaşi loc şi în funcţionare, neţinând seama de contribuţia termică a echipamentului considerat.

Limitele inferioare şi superioare ale domeniilor de temperatură ambiantă:

  

AA1

-60 °C +5 °C

Echipament special proiectat sau acorduri corespunzătoarea

Normal (în anumite cazuri pot fi necesare măsuri de prevedere speciale)

Normalb

Echipament special proiectat sau acorduri corespunzătoarea

Echipament special proiectat sau acorduri corespunzătoare a

 

AA2

-40 °C +5 °C

AA3

-25 °C +5 °C

AA4

-5 °C +40 °C

AA5

+5 °C +40 °C

AA6

+5 °C +60 °C

AA7

-25 °C +55 °C

AA8

-50 °C +40 °C

 

Clasele de temperatură ambiantă sunt aplicabile numai atunci când nu sunt influenţe datorate umidităţii

Valoarea medie a temperaturii pentru o perioadă de 24 h nu trebuie să depăşească limita superioară diminuată cu 5 °C

Pentru anumite medii poate fi necesară combinarea a două domenii din cele definite mai sus. Instalaţiile supuse la temperaturi diferite de aceste domenii fac obiectul unor reguli particulare

  

AB

Temperatură şi umiditate

  
 

Temperatura aerului °C

a) scăzută

b) ridicată

Umiditate relativă %

c) scăzută

d) ridicată

Umiditate absolută g/m3

e) scăzută

f) ridicată

  

AB1

-60

+5

3

100

0,003

7

Amplasamente interioare şi exterioare cu temperaturi ambiante extrem de scăzute

Trebuie stabilite acorduri corespunzătoarec

 

AB2

-40

+5

10

100

0,1

7

Amplasamente interioare şi exterioare cu temperaturi ambiante scăzute

Trebuie stabilite acorduri specialec

 

Cod

a) Influenţe externe

Caracteristici necesare pentru alegerea şi montarea echipamentelor

Referinţă

Temperatura aerului °C

a) scăzută

b) ridicată

Umiditate relativă %

c) scăzută

d) ridicată

Umiditate absolută g/m3

e) scăzută

f) ridicată

AB3

-25

+5

10

100

0,5

7

Amplasamente interioare şi exterioare cu temperaturi ambiante scăzute

Trebuie stabilite acorduri corespunzătoarec

 

AB4

-5

+40

5

95

1

29

Spaţii protejate la intemperii, fără controlul temperaturii şi al umidităţii. Se poate utiliza un încălzitor pentru a ridica temperatura ambiantă

Normalb

 

AB5

+5

+40

5

85

1

25

Spaţii protejate la intemperii cu temperatură controlată

Normalb

 

AB6

+5

+60

10

100

1

35

Amplasări exterioare cu temperaturi ambiante foarte ridicate. Influenţa temperaturilor ambiante scăzute este împiedicată. Pot exista radiaţii solare

Trebuie făcute acorduri corespunzătoarec

 

AB7

-25

+55

10

100

0,5

29

Spaţii interioare protejate la intemperii, fără controlul temperaturii şi umidităţii; ele pot avea deschideri spre exterior şi pot fi supuse radiaţiilor solare

Trebuie stabilite acorduri corespunzătoarec

 

AB8

-50

+40

15

100

0,04

36

Amplasamente exterioare neprotejate, cu temperaturi scăzute şi ridicate

Trebuie stabilite acorduri specialec

 

AC

Altitudine

  

AC1

<=2 000 m

Normaleb

 

AC2

> 2 000 m

Pot fi necesare măsuri de prevedere speciale precum aplicarea factorului de reducere a sarcinii de funcţionare

NOTĂ - Pentru anumite categorii de echipamente, pot fi necesare măsuri speciale plecând de la 1000 m altitudine

 

AD

Prezenţa apei

  

AD1

Neglijabilă

IPX0

Medii în care pereţii nu prezintă în mod obişnuit urme de umiditate, dar care pot apare pentru perioade scurte, de exemplu sub formă de condens care se usucă repede printr-o bună ventilare

 

AD2

Picături de apă în cădere liberă

IPX1 sau IPX2

Medii în care umiditatea condensează ocazional sub formă de picături de apă sau care conţin ocazional vapori de apă

 

AD3

Pulverizarea apei

IPX3

Medii în care apa curge pe pereţi sau pe podea

 

AD4

Stropiri cu apă

IPX4

Medii expuse la stropiri cu apă, se aplică, de exemplu, pentru anumite lămpi şi dulapuri pentru şantiere de construcţii, instalate în exterior

 

AD5

Jeturi de apă

IPX5

Medii care sunt spălate în mod obişnuit cu ajutorul jeturilor (curţi, spaţii pentru spălat maşini)

 

AD6

Valuri de apă

IPX6

Medii situate pe malul mării cum ar fi diguri, plaje, cheiuri etc.

 

AD7

Imersie

IPX7

Medii cu posibilitate de a fi inundate şi/sau apa se poate ridica la 150 mm peste punctul cel mai de sus al echipamentului, partea cea mai de jos a echipamentului fiind la mai mult de 1 m sub suprafaţa apei

 

AD8

Submersiune

IPX8

Bazine de apă (de exemplu piscine) unde echipamentele electrice sunt permanent şi total acoperite de apă la o presiune mai mare de 0,1 bar

 

Cod

Influenţe externe

Caracteristici necesare pentru alegerea şi montarea echipamentelor

Referinţă

AE

Prezenţa corpurilor solide

IPXX a se vedea 412

 

AE1

Neglijabilă

IP0X

 

AE2

Obiecte mici (2,5 mm)

IP3X

Scule şi obiecte mici sunt exemple de corpuri solide a căror cea mai mică dimensiune este de cel puţin egală cu 2,5 mm

 

AE3

Obiecte foarte mici (1 mm)

IP4X

Firele sunt exemple de corpuri solide a căror cea mai mică dimensiune este de cel puţin egală cu 1 mm

 

AE4

Praf puţin

IP5X dacă pătrunderea prafului nu perturbă funcţionarea echipamentelor. Depuneri de praf cuprinse între 10 şi 35 mg/m3 pe zi

 

AE5

Praf moderat

IP6X dacă praful nu ar trebui să penetreze în echipamente. Depuneri de praf cuprinse între 35 şi 350 mg/m3 pe zi

 

AE6

Praf mult

IP6X. Depuneri de praf cuprinse între 350 şi 1000 mg/m3 pe zi

 

AF

Prezenţa de substanţe corozive sau poluante

  

AF1

Neglijabilă

Normaleb

 

AF2

Atmosferică

Conform naturii agenţilor (de exemplu, conformitatea la încercarea la ceaţă salină, conform SR EN 60068-2-11)

Instalaţii situate în vecinătatea ţărmului mării sau în apropierea obiectivelor industriale care produc poluări importante ale atmosferei, ca de exemplu industrii chimice, fabrici de ciment; aceste poluări provenind în special de la producerea de pulberi abrazive, electroizolante sau conductoare

 

AF3

Intermitentă sau accidentală

Protecţia împotriva coroziunii definite de specificaţii referitoare la echipamente

Amplasamente în care se manipulează anumite produse chimice în cantităţi mici şi unde aceste produse nu pot veni decât accidental în contact cu echipamentele electrice; astfel de condiţii se regăsesc în laboratoare sau alte locuri unde se folosesc hidrocarburi (sala cazanelor, garaje, etc.)

 

AF4

Permanentă

Echipamente special proiectate conform naturii agenţilor

Industrie chimică de exemplu

 
 

Solicitări mecanice

  

AG

Şocuri

  

AG1

Uşoare

Normale, de exemplu echipament pentru utilizare casnică şi similară

IK 02

AG2

Medii

Echipament pentru utilizare industrială acolo unde este cazul, sau protecţie întărită

IK 07

AG3

Mari

Protecţie întărită

IK 10

AH

Vibraţii

  

AH1

Slabe

Normaleb

Condiţii casnice şi similare sau efectele ale vibraţiilor sunt în general neglijabile

 

AH2

Medii

Condiţii industriale normale

Echipamente specializate sau instalaţii speciale

 

AH3

Mari

Condiţii industriale severe

 

AJ

Alte solicitări mecanice

În studiu

 

AK

Prezenţa florei sau mucegaiului

  

AK1

Neglijabilă

Normaleb

 

AK2

Risc

Riscul depinde de condiţiilor locale sau de natura florei. Se recomandă să se facă distincţie între riscul datorat dezvoltării dăunătoare a vegetaţiei şi abundenţa sa

Protecţie specială, precum:

- grad de protecţie crescut (a se vedea AE)

- echipamente speciale sau protecţie prin acoperiri ale carcaselor - acorduri pentru evitarea prezenţei florei

 

AL

Prezenţa faunei

  

AL1

Neglijabilă

Normalăb

 

AL2

Risc

Riscul depinde de natura faunei. Se poate face o deosebire între:

- pericole prin prezenţa insectelor în număr periculos sau de natură agresivă

- prezenţa animalelor mici sau a păsărilor în număr periculos sau de natură agresivă

Protecţia poate cuprinde:

- un grad de protecţie corespunzător contra pătrunderii corpurilor solide (a se vedea AE)

- o rezistenţă mecanică suficientă (a se vedea AG);

- măsuri de prevedere pentru evitarea prezenţei acestei faune (precum curăţarea, utilizarea de pesticide)

- echipamente speciale sau acoperiri de protecţie ale carcaselor.

 

AM

Influenţe electromagnetice, electrostatice sau ionizante

 

SR EN 61000-2 standard pe părţi

SR EN 61000-4 standard pe părţi

 

Fenomene electromagnetice de joasă frecvenţă (conduse sau radiate)

  
 

Armonici, interarmonici

  

AM-1-1

Nivel specificat

Trebuie avut grijă ca nivelurile specificate să nu fie alterate

Mai mici decât în tabelul 1 din SR EN 61000-2-2

Conform cu tabelul 1 din SR EN 61000-2-2

Local mai mari decât în tabelul 1 din SR EN 61000-2-2

AM-1-2

Nivel mediu

 

AM-1-3

Nivel ridicat

Măsuri speciale în proiectarea instalaţiei, precum filtre de oprire

 

Semnale pe reţea

  

AM-2-1

Nivel specificat

Posibilitate: circuite de blocaj

Mai mici decât cele prescrise mai jos SR EN 61000-2-1 şi SR EN 61000-2-2

AM-2-2

Nivel mediu

Fără prescripţii suplimentare

AM-2-3

Nivel ridicat

Măsuri speciale

 

Variaţia amplitudinii tensiunii

  

AM-3-1

Nivel specificat

Conformitate cu SR CEI 60364-4-44

 

AM-3-2

Nivel mediu

  

AM-4

Tensiune dezechilibrată

 

Conform cu SR EN 61000-2-2

AM-5

Variaţia frecvenţei fundamentale

 

±1 Hz conform SR EN 61000-2-2

 

Tensiuni de joasă frecvenţă induse

  

AM-6

Fără clasificare

A se vedea SR CEI 60364-4-44

Ţinere ridicată a sistemelor de semnalizare şi telecomandă a aparatajului

 

AM-7

Curent continuu în reţele alternative

  
 

Fără clasificare

Măsuri pentru limitarea prezenţei lor ca nivel şi în timp în echipamente de utilizare sau în vecinătate

 
 

Câmpuri magnetice radiate

  

AM-8-1

Nivel mediu

Normaleb

Nivel 2 din SR EN 61000-4-8

AM-8-2

Nivel ridicat

Protejat prin măsuri corespunzătoare, de exemplu ecrane sau separare

Nivel 4 din SR EN 61000-4-8

 

Câmpuri electrice

  

AM-9-1

Nivel neglijabil

Normaleb

 

AM-9-2

Nivel mediu

A se vedea SR CEI 61000-2-5

SR EN 61000-2-5

AM-9-3

Nivel ridicat

A se vedea SR CEI 61000-2-5

 

AM-9-4

Nivel foarte ridicat

A se vedea SR CEI 61000-2-5

 
 

Fenomene electromagnetice la înaltă frecvenţă conduse, induse sau radiate (continui sau tranzitorii)

 

Tensiuni sau curenţi induşi oscilatorii

  

AM-21

Fără clasificare

Normaleb

SR EN 61000-4-6

 

Tranzitorii unidirecţionale conduse la scară de timp de nanosecunde

 

SR EN 61000-4-4

AM-22-1

Nivel neglijabil

Măsuri de protecţie necesare

Nivel 1

AM-22-2

Nivel mediu

Măsuri de protecţie necesare

Nivel 2

AM-22-3

Nivel important

Echipament normal

Nivel 3

AM-22-4

Nivel foarte important

Echipament cu imunitate înaltă

Nivel 4

 

Tranzitorii unidirecţionale de ordinul milisecundelor sau microsecundelor

  

AM-23-1

Nivel specificat

Ţinere la supratensiuni tranzitorii a echipamentelor şi măsuri de protecţie împotriva supratensiunilor luând în considerare tensiunea nominală de alimentare şi categoria de ţinere la supratensiuni conform SR CEI 60364-4-44

SR EN 60364-4-44

AM-23-2

Nivel mediu

 

AM-23-3

Nivel important

SR EN 60364-4-44

 

Tranzitorii oscilatorii conduse

  

AM-24-1

Nivel mediu

A se vedea SR CEI 61000-4-12

SR EN 61000-4-12

AM-24-2

Nivel important

A se vedea SR CEI 60255-22-1

SR EN 60255-22-1

 

Fenomene radiate la frecvenţă înaltă

 

SR EN 61000-4-3

AM-25-1

Nivel neglijabil

 

Nivel 1

AM-25-2

Nivel mediu

Normalb

Nivel 2

AM-25-3

Nivel important

Nivel întărit

Nivel 3

 

Descărcări electrostatice

 

SR EN 61000-4-2

AM-31-1

Nivel scăzut

Normaleb

Nivel 1

AM-31-2

Nivel mediu

Normaleb

Nivel 2

AM-31-3

Nivel important

Normaleb

Nivel 3

AM-31-4

Nivel foarte important

Nivel întărit

Nivel 4

 

Ionizare

  

AM-41-1

Fără clasificare

Protecţie specială precum:

- Îndepărtare faţă de sursă

- Interpunerea de ecrane, de carcaselor de materiale speciale

 

AN

Radiaţii solare

  

AN1

Scăzute

Normale b; Intensitatea <= 500 W/m2

 

AN2

Medii

Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare

500 W/m2 <= Intensitatea <= 700 W/m2

 

AN3

Puternice

Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare

700 W/m2 <= Intensitatea <= 1120 W/m2

Astfel de acorduri pot fi, de exemplu:

- echipamente rezistente la ultraviolete

- straturi colorate special

- interpunere de ecrane

 

AP

Efecte seismice

  

AP1

Neglijabile

Normale b Acceleraţia <= 30 Gal

 

AP2

Severitate scăzută

În studiu; 30 Gal < Acceleraţia <= 300 Gal

 

AP3

Severitate medie

Vibraţiile care pot produce distrugerea clădirilor nu sunt incluse în clasificare 300 Gal <= Acceleraţia <= 600 Gal

1 Gal=l cm/s2

AP4

Severitate ridicată

Frecvenţele nu sunt luate în considerare la clasificare; totuşi, dacă unda seismică intră în rezonanţă cu clădirea, efectele seismice trebuie luate în considerare. În general frecvenţele acceleraţiilor seismice sunt cuprinse între 0 Hz şi 10 Hz; 600 Gal < acceleraţia

 

AQ

Trăsnete

  

AQ1

Neglijabile

Normale; Ng <= 2,5 şi Nk <= 25 zile pe an sau analiză de risc conform SR HD 60364-4-443.

 

AQ2

Indirecte

Normale. Ng > 2,5 şi Nk > 25 zile pe an sau analiză de risc conform SR HD 60364-4-443.

 

AQ3

Directe

Dacă protecţia împotriva trăsnetului este necesară, aceasta trebuie realizată conform prescripţiilor din SR EN 62305

Părţi ale instalaţiilor situate în afara clădirilor

Cazurile AQ2 şi AQ3 se întâlnesc în regiuni expuse în special la efectele trăsnetelor

 

AR

Mişcările aerului

  

AR1

Scăzute

Normaleb; Viteză <= 1 m/s

 

AR2

Medii

Sunt necesare acorduri specialec; 1 m/s < Viteză <= 5 m/s

 

AR3

Puternice

Sunt necesare acorduri specialec; 5 m/s < Viteză <= 10 m/s

 

AS

Vânt

  

AS1

Scăzut

Normal b; Viteză <= 20 m/s

 

AS2

Mediu

Trebuie făcute acorduri corespunzătoare c; 20 m/s < Viteză <= 30 m/s

 

AS3

Puternic

Trebuie făcute acorduri corespunzătoare c; 30 m/s < Viteză <= 50 m/s

 

B

Utilizare

  

BA

Competenţa persoanelor

  

BA1

Obişnuite

Persoană neinstruită; Normalb

 

BA2

Copii

Copii în încăperi care le sunt destinate (exemplu: creşe, şcoli primare etc.), echipamente cu grad de protecţie superior sau egal cu IP2X. Inacccesibilitate a echipamentelor a căror temperatură la suprafeţelor exterioare este superioară 60 °C

Inaccesibilitate la echipamente electrice. Limitarea temperaturii suprafeţelor accesibile

BA3

Handicapate

Persoane care nu dispun de toate capacităţile lor psihice sau intelectuale (bolnavi, bătrâni). Conform naturii infirmităţii

BA4

Instruite

Persoane suficient de informate sau supravegheate de persoane calificate pentru asigurarea evitării pericolelor care pot fi datorate electricităţii.

(Agenţi de întreţinere sau exploatare, locuri în care se execută operaţiuni electrice)

 

BA5

Calificate

Persoane având cunoştinţe tehnice sau experienţă suficientă pentru evitarea pericolelor pe care le poate reprezenta electricitatea (ingineri şi tehnicieni). Locuri închise în care se execută operaţiuni electrice, echipamente neprotejate împotriva contactelor directe, admise numai în amplasamente care nu sunt accesibile decât persoanelor autorizate

 

BB

Rezistenţa electrică a corpului omului

În studiu

 

BC

Contactul persoanelor cu potenţialul pământului

  
  

Clase de echipamente conform SR EN 61140

 
  

A=Echipamente admise

I

II

III

 

BC1

Absent

Persoane aflate în spaţii neconductoare

A

A

A

SR HD 60364-4-41

BC2

Scăzut

Persoane care nu se află, în condiţii obişnuite, în contact cu elemente conductoare sau care nu stau pe suprafeţe conductoare

A

A

A

SR HD 60364-4-41

BC3

Frecvent

Persoane aflate frecvent în contact cu elemente conductoare sau care stau pe suprafeţe conductoare. Locuri prezentând numeroase sau importante elemente conductoare

A

A

A

SR HD 60364-4-41

BC4

Continuu

Persoane aflate în contact permanent cu părţi metalice şi pentru care posibilităţile de întrerupere a contactelor sunt limitate. Incinte metalice, ca de exemplu boilere, rezervoare; A - admis

   

SR HD 60364-7-706

BD

Condiţii de evacuare în caz de urgenţă

  

BD1

(Neaglomerat/evacuare uşoară)

Densitate scăzută de ocupanţi, condiţii de evacuare uşoară. Clădire de locuit cu înălţime normală;

 

BD2

Neaglomerat/evacuare dificilă)

Densitate scăzută de ocupanţi, condiţii de evacuare dificilă. Clădiri înalte clădiri de cult, cultură, sport şi administrative; a (1)

(1) Materiale cu întârziere la propagarea flăcării

BD3

(Aglomerat/evacuare uşoară)

Densitate mare de ocupanţi, condiţii de evacuare uşoară. Clădiri publice (teatre, cinematografe, magazine mari etc.), săli aglomerate, clădiri de învăţământ; (2)

(2) Materiale cu întârziere la propagarea flăcării cu emisie redusă de fum şi fără halogeni

BD4

(Aglomerat//evacuare dificilă)

Densitate mare de ocupanţi, condiţii de evacuare dificile. Clădiri înalte şi foarte înalte d destinate publicului (hoteluri etc.), precum şi clădiri de sănătate. (2)

 

BE

Natura materialelor prelucrate sau depozitate

  

BE1

Riscuri neglijabile

Normal

 

BE2

Riscuri de incendiu

Producerea, prelucrarea sau depozitarea materialelor inflamabile, inclusiv prezenţa prafului. Hambare, depozite de produse lemnoase, fabrici de hârtie etc.

Echipamente realizate din materiale cu întârziere la propagarea flăcării. Dispuneri astfel încât o creştere importantă a temperaturii sau o scânteie în echipamentul electric nu poate provoca un incendiu în exterior

SR HD 384-4.42 S1

SR HD 384-4.482 S1

BE3

Riscuri de explozie

Prelucrarea sau depozitarea materialelor explozive sau a materialelor cu punct de inflamabilitate scăzut, inclusiv prezenţa pulberilor explozive. Rafinării, depozite de hidrocarburi. Specificaţii pentru echipamentul electric pentru atmosferă explozivă (SR EN 60079 pe părţi)

 

BE4

Riscuri de contaminare

Prezenţa alimentelor, produselor farmaceutice şi similare, fără protecţie.

Industria alimentară, bucătării.

Sunt necesare anumite măsuri de prevedere pentru că în caz de defect să se evite contaminarea produselor datorită echipamentelor electrice, de exemplu cioburi de la lămpi sparte. Dispunerea corespunzătoare încât:

- Protecţia să împiedice căderea de cioburi de lampă sau alte obiecte fragile sau

- Ecrane împotriva radiaţiilor nedorite cum sunt radiaţiile infraroşii sau ultraviolete.

 

C

Construcţia clădirilor

CA

Materiale de construcţii

  

CA1

Incombustibile

Normaleb

 

CA2

Combustibile

Clădiri construite în principal din materiale combustibile

Clădiri de lemn

SR HD 384-4.42 S1

SR HD 384-4.482 S1

CB

Structura construcţiilor

  

CB1

Riscuri neglijabile

Normaleb

 

CB2

Propagarea incendiului

Clădiri a căror formă şi dimensiuni facilitează propagarea incendiilor (de exemplu efecte de coş). Clădiri de înălţime mare, sisteme de ventilaţie forţată. Echipamentele sunt construite din materiale cu întârziere la propagarea unui incendiu de origine neelectrică. Bariere împotriva focului.

Notă: Pot fi prevăzute detectoare de incendiu

SR HD 384-4.42 S1

SR HD 384-4.482 S1

CB3

Structuri mobile

Riscuri datorită deplasării structurii (de exemplu deplasări între părţi diferite ale unei construcţii sau între construcţie şi sol, tasarea terenurilor şi a fundaţiilor construcţiilor). Clădiri de lungime mare sau construcţii pe terenuri instabile. Racorduri de dilatare sau contractare pe sistemele de pozare

Joncţiuni de dilatare sau contractare

CB4

Flexibile sau instabile

Construcţii fragile sau care pot fi supuse mişcărilor (de exemplu oscilaţii). Corturi, structuri gonflabile, plafoane false, pereţi demontabili, instalaţii autoportante.

Sisteme de pozare flexibile

Sisteme de pozare flexibile

a Pot fi necesare anumite măsuri de prevedere suplimentare (de exemplu lubrifiere specială).

b Însemnă că un echipament obişnuit funcţionează corespunzător în condiţii de influenţă externe descrise.

c Înseamnă că trebuie stabilite acorduri speciale, de exemplu, între proiectantul instalaţiei şi fabricantul echipamentului, de exemplu, pentru echipamente special proiectate

d Definite de reglementările specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor

SECŢIUNEA 3:Anexa 5.3 - GRADELE DE PROTECŢIE ASIGURATE PRIN CARCASE PENTRU ECHIPAMENTUL ELECTRIC (COD IP)
1.Gradele de protecţie cod IP sunt definite de standardul SR EN 60529, care cuprinde următoarele:
a)definiţiile de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor în ceea ce priveşte:
- protecţia echipamentelor din interesul carcasei împotriva pătrunderii corpurilor solide străine;
- protecţia echipamentelor din interiorul carcasei împotriva efectelor dăunătoare datorate pătrunderii apei;
- protecţia persoanelor împotriva accesului la părţile periculoase din interiorul carcasei;
b)notarea gradelor de protecţie.
2.Definiţii specifice:
2.1.Grad de protecţie
Nivelul de protecţie asigurat de o carcasă împotriva accesului la părţile periculoase, împotriva pătrunderii corpurilor solide şi/sau împotriva pătrunderii apei şi verificat prin metode de încercare standardizate.
2.2.Cod IP
Sistem de codificare pentru indicarea gradelor de protecţie asigurate de o carcasă împotriva accesului la părţile periculoase, pătrunderea corpurilor solide străine, pătrunderea apei şi pentru furnizarea de informaţii suplimentare referitoare la o asemenea protecţie.

Element

Cifre sau litere

Semnificaţia privind protecţia echipamentului

Semnificaţia privind protecţia persoanelor

Literele codului

IP

-

-

Prima cifră caracteristică

 

Împotriva pătrunderii corpurilor solide străine

Împotriva accesului la părţile periculoase cu:

0

(neprotejat)

(neprotejat)

1

de diametru >= 50 mm

dosul mâinii

2

de diametru >= 12,5 mm

degetul

3

de diametru >= 2,5 mm

unealtă

4

de diametru >= 1,0 mm

fir

5

protejat contra prafului

fir

6

etanş la praf

fir

A doua cifră caracteristică

 

Împotriva pătrunderii apei cu efecte dăunătoare

 

0

(neprotejat)

 

1

Picături de apă verticală

 

2

Picături de apă (15°C înclinare)

 

3

Apă pulverizată

 

4

Apă împroşcată

 

5

Stropire cu furtun

 

6

Stropire puternică cu furtun

 

7

Imersie temporară

 
 

8

Imersie prelungită

 

Literă adiţională (opţional)

  

Împotriva accesului la părţile periculoase cu:

A

 

dosul mâinii

B

 

deget

C

 

unealtă

D

 

fir

Literă suplimentară (opţional)

 

Informaţii suplimentare specifice pentru:

 

H

Echipament de înaltă tensiune

 

M

Mişcare în timpul încercării la apă

 

S

Staţionare în timpul încercării în apă

 

W

Intemperii

 
5.Exemple de utilizare
IP54 - litere, fără opţiune
IP5X - omiterea celei de-a doua cifră caracteristică
IPXXD - omiterea celor două cifre caracteristice, utilizarea unei litere adiţionale
IP23W - utilizarea unei litere suplimentare
3.Dispunerea codului IP
Dacă nu este cerută specificarea unei cifre caracteristice, aceasta trebuie înlocuită prin litera X (sau XX dacă ambele cifre sunt omise)
- Literele adiţionale şi/sau literele suplimentare pot fi omise fără a fi înlocuite
- Dacă sunt utilizate mai multe litere suplimentare, se aplică ordinea alfabetică.
SECŢIUNEA 4:Anexa 5.4 - GRADELE DE PROTECŢIE ASIGURATE PRIN CARCASELE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ÎMPOTRIVA IMPACTURILOR MECANICE DIN EXTERIOR (COD IK)
1.Gradele de protecţie cod IK sunt diferite de standardul SR EN 62262, care cuprinde următoarele:
a)definiţiile gradelor de protecţie asigurate prin carcase ale echipamentului, electric în ceea ce priveşte protecţia echipamentului din interiorul carcasei împotriva efectelor dăunătoare ale loviturilor mecanice.
b)notarea gradelor de protecţie
2.Definiţii specifice
2.1.Carcasă
Element care asigură protecţia echipamentului împotriva anumitor influenţe exterioare şi protecţia împotriva contactelor directe, în toate direcţiile
2.2.Grad de protecţie împotriva impacturilor mecanice. Evaluarea (nivelul) protecţiei unui echipament asigurat de o carcasă împotriva impacturilor mecanice dăunătoare şi verificată prin metode de încercare standardizate.
2.3.Cod IK
Sistem de codificare pentru a indica gradul de protecţie asigurat de o carcasă împotriva impacturilor mecanice exterioare.
3.Grupa de cifre caracteristice codului IK şi semnificaţia lor
3.1.Fiecare grupă de cifre caracteristice reprezintă o valoare a energiei de impact, aşa cum este indicat în tabel:

Cod IK

IK00

IK01

IK02

IK03

IK04

IK05

IK06

IK07

IK08

IK09

IK10

Energie de impact, J

Nota 1

0,14

0,2

0,35

0,5

0,7

1

2

5

10

20

3.2.Notă
3.2.1.IK00 - Neprotejat conform standard
3.2.2.A fost aleasă o grupă de cifre caracteristice formată din două cifre cu scopul de a evita orice confuzie cu unele standarde naţionale care utilizează o singură cifră pentru a indica o valoare a energiei de impact.
SECŢIUNEA 5:Anexa 5.5 - MODURI DE POZARE DE REFERINŢĂ
SECŢIUNEA 6:Anexa 5.6 - MODURI DE POZARE PENTRU DETERMINAREA CURENŢILOR ADMISIBILI

Punct nr.

Mod de pozare

Descriere

Referinţa modului de pozare de utilizat pentru curenţi admisibili (a se vedea Anexa 5.5)

1

2

3

4

1

Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în tuburi în pereţi izolaţi termic

A1

2

Cablu multiconductor în tuburi în perete izolat termic

A2

3

Cablu multiconductor direct în perete izolant

A1

4

Conductoare izolate sau cabluri multiconductoare în tuburi pe perete la o distanţă mai mică 0,3 ori diametrul tubului

B1

5

Cablu multiconductor în tuburi pe un perete la o distanţă mai mică de 0,3 ori diametrul tubului

82

6

7

Conductoare izolate sau cabluri monoconductoare în jgheaburi fixate pe un perete:

- cu traseu orizontal1)

- cu traseu vertical1)

B1

8

9

Cablu multiconductor în jgheaburi fixate pe un perete:

- cu traseu orizontal1)

- cu traseu vertical1)

B2

10

11

Conductoare izolate în jgheaburi suspendate1)

Cablu multiconductor jgheaburi suspendate1)

B1

B2

12

Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în mulaje

A1

13

14

Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în plinte

Cablu multiconductor în jgheaburi

B1

B2

1) Valorile date pentru B1 şi B2 din anexele 5.10 până la 5.13 sunt valabile pentru un singur circuit. În cazuri cu mai multe circuite se aplici factorii de corecţie din anexa 5.19, chiar dacă sunt prevăzuţi pereţi subţiri despărţitori sau separări.

15

Conductoare izolate în tuburi sau cabluri cu un conductor sau multiconductoare în tocul uşilor

A1

16

Conductoare izolate în tuburi sau cabluri cu un conductor sau multiconductoare în tocul ferestrelor

A1

20

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare:

- fixate pe perete, distanţate la mai puţin 0,3 ori diametrul cablului

C

21

- fixate direct pe plafon

C

Cu punctul 3 din Anexa 5.19

22

- la distanţi de plafon

E

23

 

C

Cu punctul 3 din Anexa 5.1 i

30

- Cabluri cu un conductor sau multiconductoare pe paturi de cabluri neperforate

Cu punctul 2 din Anexa 5.19

31

- Cabluri cu un conductor sau multiconductoare pe paturi de cabluri perforate

E sau F cu punctul 4 din Anexa 5.19

32

- Cabluri cu un conductor sau multiconductoare pe paturi de cabluri pe console sau grilaje

E sau F

33

- Cabluri cu un conductor sau multiconductoare distanţate faţă de perete cu mai mult de 0.3 ori diametrul cablului

E sau F Cu punctul 4 sau 5 din Anexa 5,19 sau mod G

34

- pe suporturi tip scări

E sau F

35

Cablu cu un conductor sau multiconductor suspendate pe un cablu purtător sau autoportant

E sau F

36

Conductoare neizolate sau izolate pe izolatoare

G

40

 

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare în goluri din construcţie 1),2)

1,5 De <= V < 5 De

B2

5 De <= V < 20 De

B1

41

 

Conductoare izolate în tuburi în goluri din construcţie 1),3)

1,5 De <= V < 20 De

B2

V <= 20 De

B1

42

 

Cabluri cu un conductor sau mulţi con duet oare în tuburi în goluri din construcţie

1,5 De <= V < 20 De

B2

V <= 20 De

B1

43

 

Conductoare izolate în tuburi profilate în goluri din construcţie 1),3)

1,5 De <= V < 20 De

B2

V <= 20 De

B1

44

 

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare în tuburi profilate în goluri din construcţie

1,5 De <= V < 5 De

B2

5 De <= V < 50 De

B1

45

 

Conductoare izolate în tuburi profilate în zidărie

1,5 De <= V < 5 De

B2

5 De <= V < 50 De

B1

46

 

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare în tuburi profilate în zidărie

1,5 De <= V < 20 De

B2

V <= 20 De

B1

47

 

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare;

- în goluri din plafon

- în plafoane suspendase 1),2)

1,5 De <= V < 5 De

B2

5 De <= V < 50 De

B1

1)V este cea mai mică dimensiune a unui tub d;n zidărie sat a unui gol. sau dimensiunea verticală a unu: bloc cu alveole, a unui gol în plafon sau planşeu.

2) De este diametru exterior al unui cablu multiconductor

- 2,2 ori diametrul unui cablu când 3 cabluri cu un conductor sunt dispuse în treflă, sau

- 3 ori diametrul unui cablu când 3 cabluri cu un conductor sunt dispuse alăturat.

3)De este diametrul exterior al unui tub sau înălţimea unu: tub profilat..

50

Conductoare izolate sau cablu cu un conductor în canale de cabluri încastrate în planşee

B1

51

Cablu multiconductor în canale de cabluri în planşee

B2

52

53

Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în tuburi profilate

Cablu multiconductor în tuburi profilate

B1

B2

54

Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în tuburi, în canale neventilate, în traseu orizontal sau vertical2)

1,5 De <= V < 20 De

B2

V >= 20 De

B1

55

Conductoare izolate în tuburi în canale deschise sau ventilate1),3)

B1

56

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare în canale deschise sau ventilate 3)

B1

1) Pentru cablurile multiconductoare instalate conform modului de pozare 55, se utilizează metoda de referinţă B2.

2) De este diametrul exterior al tubului,

V este înălţimea interioară a canalului.

3) Se recomandă să se limiteze utilizarea acestor amplasamente în zone unde accesul este permis numai persoanelor autorizate şi unde este posibil şi se evite o reducere a curenţilor admisibili şi riscurile de incendiu datoriţi acumulărilor de moloz.

57

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare încastrate direct în perete în zidărie, fără protecţie mecanică suplimentară

C

58

Cu protecţie mecanică suplimentari

C

59

Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în tuburi În perete zidit

B1

60

Cabluri multiconductoare în tuburi în perete zidit

B2

70

Cabluri multiconductoare în tuburi sau în tuburi profilate îngropate

D

71

Cabluri cu un conductor în tuburi sau în tuburi profilate îngropate

D

72

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare îngropate

- fără protecţie mecanică suplimentară

D

73

- cu protecţie mecanică suplimentară

D

80

Cabluri cu un conductor sau multiconductoare imersate în apă

NTE 007/08/00 VII.5.1

SECŢIUNEA 7:Anexa 5.7 - SISTEME DE TUBURI DE PROTECŢIE PENTRU INSTALAŢII ELECTRICE. Conform recomandării SR EN 61386
1.Prescripţii generale
1.1.Sistemele de tuburi de protecţie, care includ tuburi de protecţie şi fitinguri se utilizează pentru protecţia şi pozarea conductoarelor şi/sau cablurilor izolate din instalaţiile electrice.
1.2.Sistemele de tuburi de protecţie fabricate conform cu recomandările din standardele SR EN 61386-1, SR EN 61386-22 şi SR EN 61386-23, asigură protecţia fiabilă pentru utilizatorii şi spaţiile învecinate
1.3.Atunci când montarea acestora, ca parte a unui sistem de tuburi de protecţie, se face conform cu instrucţiunile producătorului, ele trebuie să asigure o protecţie mecanică şi dacă este cazul, electrică pentru conductoarele izolate sau pentru cablurile pe care le conţin.
1.4.Protecţia realizată de legătura dintre un tub de protecţie şi un fiting nu poate fi inferioară protecţiei declarate a întregului sistem de tuburi de protecţie.
1.5.Tuburile de protecţie şi fitingurile trebuie să reziste la solicitările ce pot apare în timpul transportului, depozitării, montajului şi utilizării conform practicilor recomandate.
2.Definiţii specifice
2.1.Sistem de tuburi de protecţie: sistem de pozare închis compus din tuburi de protecţie şi fitinguri pentru protecţia şi amplasarea conductoarelor şi/sau cablurilor izolate în instalaţiile electrice sau de telecomunicaţii care permite tragerea cablurilor la unul din capete şi/sau înlocuirea lor, dar nu prin introducerea laterală.
2.2.Tub de protecţie: element al unui sistem de pozare închis având, în general, o secţiune transversală circulară întrebuinţată la montarea şi/sau înlocuirea conductoarelor şi/sau a cablurilor izolate prin tragere la unul din capete, în instalaţiile electrice sau de telecomunicaţie.
2.3.Element component al conductelor/fiting: piesă de legătură sau de capăt cu ajutorul căreia se poate face o prelungire sau o schimbare de direcţie într-un sistem de tuburi de protecţie
2.4.Tub de protecţie şi/sau fiting metalic: tub de protecţie sau fiting fabricat numai din metal
2.5.Tub de protecţie şi/sau fiting nemetalic: tub de protecţie sau fiting fabricat numai din materiale nemetalice neavând nici o componentă metalică.
2.6.Tub de protecţie şi/sau fiting compozit: tub de protecţie sau fiting fabricat atât din materiale metalice cât şi din materiale nemetalice.
2.7.Tub de protecţie şi/sau fiting care nu propagă flacăra: tub de protecţie sau fiting care supus acţiunii unei flăcări de iniţiere se poate aprinde însă flacăra proprie nu se poate propaga şi se stinge într-un interval de timp limitat după dispariţia flăcării de iniţiere.
2.8.Tub de protecţie neted: tub de protecţie al cărui profil este rectiliniu în secţiune longitudinală
2.9.Tub de protecţie ondulat: tub de protecţie al cărui profil este ondulat în secţiune longitudinală
Sunt permise atât tuburile de protecţie ondulate inelare cât şi cele elicoidale, fiind posibilă o combinaţie de tuburi de protecţie netede şi ondulate.
2.10.Tub de protecţie rigid: tub de protecţie care nu poate fi îndoit decât cu ajutorul unor mijloace mecanice, cu sau fără tratamente speciale.
2.11.Tub de protecţie pliabil: tub de protecţie care poate fi îndoit cu mâna, cu o forţă moderată, şi care nu este fabricat pentru a fi îndoit în mod frecvent.
2.12.Tub de protecţie flexibil: tub de protecţie care poate fi îndoit cu mâna, cu o forţă redusă, şi care este fabricat pentru a fi îndoit în mod frecvent.
2.13.Tub de protecţie (transversal) elastic: tub de protecţie pliabil, care sub acţiunea pentru o scurtă perioadă de timp a unei forţe aplicată transversal pe tub, se deformează şi revine aproximativ la forma iniţială după dispariţia forţei aplicate.
2.14.Tub de protecţie filetat şi fiting filetat: tub de protecţie şi fiting care au filet pentru conectare; sau care pot fi filetate.
2.15.Tub de protecţie nefiletat şi fiting nefiletat: tub de protecţie şi fiting care pot fi conectate numai prin alte mijloace decât prin înfiletare
2.16.Accesoriu terminal al tuburilor de protecţie: accesoriu al tubului de protecţie care termină un sistem de tuburi de protecţie
2.17.Influenţe externe: factori care pot afecta un sistem de tuburi de protecţie
Prezenţa apei, a uleiului sau a materialelor de construcţie, temperaturi scăzute şi temperaturi ridicate, substanţe corozive sau poluante sunt astfel de factori.
2.18.Galvanizare prin metoda cufundării la cald: acoperire cu un înveliş protector de zinc sau oţel zincat realizată prin metoda introducerii unor produse de fier sau de oţel într-o baie cu zinc topit.
În anumite cazuri, învelişul protector poate fi constituit din mai multe straturi de aliaj de zinc.
2.19.Şerardizare: procedeu de difuziune prin care produsele sunt încălzite în strâns contact cu praf de zinc şi cu un produs inert.
Procesul are loc într-un container închis care se roteşte la o temperatură de aproximativ 385°C. Rezistenţa la coroziune este proporţională cu grosimea învelişului care poate fi controlat.
3.Clasificarea
3.1.Clasificarea tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice se face conform recomandărilor din standardul SR EN 61386 în funcţie de:
a)caracteristicile mecanice
b)rezistenţa la temperatură
c)caracteristici electrice
d)rezistenţa la influenţe externe
e)rezistenţa la coroziune
f)rezistenţa la propagarea flăcării
3.2.Cod de clasificare pentru sisteme de tuburi de protecţie
conform SR EN 61386-1:2004

Prima cifră - Rezistenţă la compresiune (6.1.1.)

Compresiune foarte scăzută (125 N)

1

Compresiune scăzută (320 N)

2

Compresiune medie (750 N)

3

Compresiune ridicată (1250 N)

4

Compresiune foarte ridicată (4000 N)

5

A doua cifră - Rezistenţa la impact (6.1.2.)

Rezistenţă la impact foarte scăzută (0,5 J)

1

Rezistenţă la impact scăzută (1 J)

2

Rezistenţă la impact medie (2 J)

3

Rezistenţă la impact ridicată (6 J)

4

Rezistenţă la impact foarte ridicată (20,4 J)

5

A treia cifră de temperaturi scăzute (6.2.1.)

+5°C

1

-5°C

2

-15°C

3

-25°C

4

-45°C

5

A patra cifră - Domeniu de temperaturi ridicate (6.2.2.)

+60°C

1

+90°C

2

+105°C

3

+120°C

4

+150°C

5

+250°C

6

+400°C

7

A cincea cifră - Rezistenţă la încovoiere (6.1.3.)

Rigid

1

Pliabil

2

Pliabil/Elastic

 

Flexibil

4

A şasea cifră - Proprietăţi electrice (6.3)

Nedeclarate

0

Cu caracteristici de continuitate electrică

1

Cu caracteristici de izolaţie electrică

2

Cu caracteristici atât de continuitate cât şi de izolaţie electrică

3

A şaptea cifră - Rezistenţă la pătrunderea corpurilor solide (6.4.1)

Protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare sau egal cu 2,5 mm

 

Protejat împotriva corpurilor solide cu diametru mai mare sau egal cu 1,0 mm

4

Protejat împotriva prafului

5

Etanş la praf

6

A opta cifră - Rezistenţă la pătrunderea apei (6.4.2)

Nedeclarat

0

Protejat împotriva căderilor verticale ale stropilor de apă

1

Protejat împotriva căderilor verticale ale stropilor de apă atunci când sistemul de tuburi de protecţie este înclinat la maxim 15°

2

Protejat împotriva apei pulverizate

3

Protejat împotriva apei împroşcate

4

Protejat împotriva jeturilor de apă

5

Protejat împotriva jeturilor puternice de apă

6

Protejat împotriva efectelor unei imersări temporare în apă

7

A noua cifră - Protecţie împotriva coroziunii la tuburile metalice (6.4.3)

Protecţie scăzută interioară şi exterioară

1

Protecţie medie interioară şi exterioară

Email cu uscare în cuptor

Electrozincare

Vopsire cu uscare în aer liber

2

Protecţie compozită medie/ridicată

Interior clasa 2/exterior clasa 4

Email cu uscare în cuptor

Şerardizare

3

Protecţie ridicată interioară şi exterioară

Zincare prin cufundare

Şerardizare

Oţel inoxidabil

4

A zecea cifră - Rezistenţă la tracţiune (6.1.4.)

Nedeclarată

0

Foarte scăzută

1

Scăzută

2

Medie

3

Ridicată

4

Foarte ridicată

5

A unsprezecea cifră - Rezistenţă la propagarea flăcării (6.5)

Care nu propagă flacără

1

Care propagă flacăra

2

A douăsprezecea cifră - Rezistenţă la sarcina suspendată (6.1.5)

Nedeclarată

0

Foarte scăzută

1

Scăzută

2

Medie

 

Ridicată

4

Foarte ridicată

5

A treisprezecea cifră - Efectele focului

În studiu

1. La tuburile de protecţie rigide nu se aplică, 6.1.1.1 (poziţia 1 din 6.1.1), 6.1.2.1., 6.1.3.2., 6.1.3.3., 6.1.3.4., 6.1.4.1., 6.1.5.1. din SR EN 61386-21

2. La tuburile de protecţie pliabile, nu se aplică 6.1.1.1., 6.1.2.1., 6.1.3.1., 6.1.3.4., 6.1.4.1. şi 6.1.5.1. din SR EN 61386-22

3. La tuburile de protecţie flexibile, nu se aplică, 6.1.3.1., 6.1.3.2., şi 6.1.3.3. din SR EN 61386-23.

4.Marcarea
4.1.Tuburile de protecţie şi fitingurile trebuie să fie marcate conform recomandărilor din SR EN 61386 şi anume:
a)tubul de protecţie trebuie să fie marcat pe produs cu o marcă de fabrică sau cu numele producătorului, astfel încât să poată fi identificat în documentaţia producătorului.
b)tubul de protecţie poate fi de asemenea, marcat cu codul de clasificare ce trebuie să fie în conformitate cu anexa 1 şi trebuie să conţină cel puţin primele patru cifre.
c)fitingul trebuie marcat conform aliniatului a), marcarea va fi, pe cât posibil, pe produs iar dacă acest lucru nu este posibil marcarea se face pe o etichetă care se ataşează produsului sau pe cutia care conţine fitingul.
d)materialele care propagă flacăra trebuie să fie de culoare portocalie. Culoarea nu trebuie să fie obţinută prin vopsire sau prin adăugarea unui strat superficial.
Materialele care nu propagă flacăra pot avea orice culoare mai puţin galben, portocaliu sau roşu, cu excepţia cazului în care pe produs există o marcare clară care să demonstreze că acesta nu propagă flacăra
e)marcarea trebuie să fie durabilă şi lizibilă. Marcarea poate fi realizată prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete adezive sau abţibilduri.
f)tuburile de protecţie rigide trebuie marcate pe toată lungimea, la intervale egale, de preferinţă 1 m, dar nu mai mari de 3 m şi fiecare lungime trebuie marcată cel puţin o dată.
g)tuburile de protecţie flexibile sau pliabile trebuie marcate conform aliniat f), sau atunci când nu este posibil tehnic, o etichetă cu marcarea trebuie să se ataşeze la fiecare extremitate a produsului, sau pe ambalaj
5.Dimensiuni
5.1.Diametrele exterioare ale tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice care se montează în instalaţii aparent sau îngropat în zidărie şi filetele pentru tuburi şi accesorii sunt recomandate în standardul SR EN 60423.
Diametrele exterioare sunt standardizate la următoarele dimensiuni (în mm): 6; 8; 10; 12; 16; 20; 32; 40; 50; 63 şi 75.
5.2.Diametrele interioare nu sunt standardizate deoarece depind de caracteristicile tuburilor de protecţie, ele urmând să fie indicate de producător.
6.Construcţia
6.1.În conformitate cu standardul SR EN 61386, în interiorul sistemului de tuburi de protecţie nu trebuie să existe muchii ascuţite, bavuri sau defecte ale suprafeţei care să conducă la deteriorarea conductoarelor izolate sau cablurilor sau la rănirea instalatorului sau utilizatorului.
6.2.Producătorul trebuie să furnizeze instrucţiunile necesare pentru montarea în siguranţă a unui sistem de tuburi de protecţie.
6.3.Standardele recomandate pentru construcţia tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice sunt următoarele:

- SR EN 61386-1

Sisteme de tuburi de protecţie

Partea 1: Reguli generale

- SR EN 61386-21

Idem

Partea 21: Prescripţii particulare pentru sisteme de tuburi de protecţie rigide

- SR EN 61386-22

Idem

Partea 22: Prescripţii particulare pentru sisteme de tuburi de protecţie pliabile

- SR EN 61386-23

Idem

Partea 23: Prescripţii particulare pentru sisteme de tuburi de protecţie flexibile

- SR EN 60423

Tuburi de protecţie pentru conductoare

Diametru exterior al tuburilor pentru instalaţii electrice şi filete pentru tuburi

6.4.Tuburile de protecţie se fabrică din materiale plastice şi sintetice, PVC (clorură de polivinil), PE/PP (polietilenă, polipropilenă), PC (policarbonat), PA (poliamidă) etc.
6.5.Tuburile de protecţie se fabrică din oţel (galvanizat la cald, lăcuit, inox, aluminiu şi oţel flexibil cu strat intermediar izolator şi manta din plastic.
7.Prescripţii particulare pentru sisteme de tuburi de protecţie îngropate în pământ
7.1.Prescripţiile particulare pentru sistemele e tuburi de protecţie îngropate în pământ sunt reglementate de SR EN 50086-2-4 şi SR EN 50086-2-4/A1.
7.2.Definiţii specifice
Se adaugă următoarele definiţii la punctul 2 din anexă
7.2.1.Sistem de tuburi tip 250: Un sistem de tuburi prevăzut pentru a fi instalat cu precauţii suplimentare.
7.2.2.Sistem de tuburi tip 450 şi 750: Un sistem de tuburi prevăzut pentru a fi îngropat direct în pământ, fără precauţii suplimentare.
7.3.Cod de clasificare conform caracteristicilor mecanice

6.1.1.

Rezistenţa la compresiune

6.1.1.1.

Tip 250

6.1.1.2.

Tip 450

6.1.1.3.

Tip 750

6.1.2.

Rezistenţa la impact

6.1.2.1.

Scăzută (L)

6.1.2.2.

Normală (N)

6.1.3.

Rezistenţa la încovoiere

6.1.3.1.

Rigid

6.1.3.2.

Pliabil

6.2.

Conform temperaturi

Nu se aplică

6.3.

Conform caracteristicilor electrice în studiu

6.4.

Conform rezistenţei la influenţe externe

6.4.1.

fără protecţie

6.4.2.

cu protecţie

6.5.

Alte efecte la comportare la foc

Nu se aplică

7.4.Marcarea tuburilor de protecţie îngropate în pământ
7.4.1.Codul de clasificare "250, 450", "750" conform 6.1.1.
7.4.2.Codul de clasificare L sau N conform 6.1.2., care trebuie să fie marcat înaintea codului de la pct. 4.1.
7.4.3.Marcarea se face la intervale regulate de 1 m, dar nu mai mare de 3 m.
7.5.Producătorul trebuie să indice în documentaţie orice informaţie necesară unei instalări şi utilizări specifice şi sigure.
7.6.Diametre recomandate De (exterior)/Di (interior) mm (Di = De: 1,33) 25/18, 32/24, 40/30, 50/37, 63/47, 75/56, 90/67, 110/82, 125/94, 140/106, 160/120, 180/135, 200/150, 225/170, 250/188.
8.Codul de clasificare pentru proprietăţile declarate ale tuburilor de protecţie, conform SR EN 61386
1.Marcarea cu codul de clasificare are 12 cifre (vezi 3.2 din anexă);
2.Marcarea minimă este cu primele 4 cifre (ca în exemplu dat);
3.Proiectantul trebuie să indice codul complet al tubului de protecţie ţinând seama de influenţele externe.
SECŢIUNEA 8:Anexa 5.8 - PATURI DE CABLURI: SISTEME DE JGHEABURI (SJ) ŞI DE TUBURI PROFILATE (STP) PENTRU INSTALAŢIILE ELECTRICE, (conform recomandărilor din SR EN 50085)
1.Prescripţii generale
1.1.Sistemele de jgheaburi (SJ) şi de tuburi profilate (STP) se utilizează pentru protecţia şi pozarea conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate şi dacă este cazul, separării lor, în instalaţii electrice şi/sau de comunicaţii cu tensiuni până la 1000 V tensiune alternativă şi/sau 1500 V tensiune continuă.
1.2.Sistemele SJ şi STP fabricate conform cu recomandările din standardul SR EN 50085, asigură protecţia fiabilă pentru utilizatori şi spaţiile învecinate.
Standardul SR EN 50085 nu se aplică sistemelor de tuburi, paturi de cabluri de tablă, paturi de cabluri tip scară, canale prefabricate sau alte echipamente care fac obiectul altor standarde.
1.3.Un echipament electric care face parte integrantă dintr-un sistem sau este încorporat într-o componentă a sistemului, trebuie să satisfacă standardul adecvat al echipamentului, dacă există un astfel de standard.
2.Definiţii specifice
2.1.Sistem de jgheaburi (SJ): Ansamblu format din jgheaburi şi eventual alte elemente componente ale sistemului care formează o carcasă pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor şi a cordoanelor flexibile şi în care se pot monta şi diferite echipamente electrice.
2.2.Sistem de tuburi profilate (STP): Ansamblu format din tuburi profilate şi eventual alte componente care formează o carcasă pentru pozarea conductoarelor izolate, a cablurilor şi a cordoanelor flexibile şi în care se pot monta şi diferite echipamente electrice
2.3.Componente ale sistemului: Parte a sistemului care cuprinde:
a)jgheab sau tub profilat;
b)fiting;
c)dispozitiv de prindere;
d)dispozitiv pentru montarea aparatajului;
e)accesorii
Un sistem nu trebuie să conţină neapărat toate componentele de la a) la e). Pot fi folosite diferite combinaţii ale elementelor de sistem
2.4.Jgheab: Element principal al unui sistem de jgheaburi format dintr-un soclu şi unul sau mai multe capace amoviabile sau care pot fi deschise.
2.5.Tub profilat: Element principal al unui sistem de tuburi profilate caracterizat de o secţiune transversală închisă necirculară
2.6.Fiting: Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu ajutorul căruia se poate face o prelungire, o schimbare de direcţie sau poate fi capăt terminal al sistemului
2.7.Dispozitiv de prindere: Element component al unui sistem de jgheaburi sau tuburi profilate cu ajutorul căruia alte elemente ale sistemului pot fi fixate de perete, tavan, sol sau de o altă structură
2.8.Dispozitiv de montare a aparatului: Element component al sistemului care permite instalarea de aparataj electrică (comutatoare, socluri de prize de curent, întreruptoare, socluri de prize telefonice etc.) care poate fi parte integrantă a aparatului electric.
2.9.Accesoriu al sistemului: Element component al sistemului pentru funcţii suplimentare cum ar fi separarea cablurilor, reţinerea cablurilor, ieşirea cablurilor etc.
2.10.Componentă metalică a sistemului: Element component al sistemului constituit în întregime din metal
2.11.Componentă nemetalică a sistemului: Element component al sistemului constituit în acelaşi timp din material nemetalic.
2.12.Componentă compozită a sistemului: Element component al sistemului constituit în acelaşi timp din materiale metalice şi nemetalice
2.13.Componentă nepropagatoare de flacără a sistemului: Componentă care se poate aprinde ca urmare a aplicării unei flăcări dar care nu propagă flacăra şi care se stinge singură într-un interval de timp limitat după îndepărtarea flăcării sursă
2.14.Influenţă externă: Factor care poate afecta sistemul
Pot fi date următoarele exemple de asemenea factori: prezenţa apei, uleiului, materialelor de construcţii, temperaturi joase sau ridicate, substanţe corozive sau poluate
3.Clasificare
3.1.Conform materialului
3.1.1.SJ/STP metalic
3.1.2.SJ/STP nemetalic
3.1.3.SJ/STP compozit
3.2.Conform rezistenţei la impact în timpul instalării şi utilizării
3.2.1.SJ/STP pentru impact 0,5 J
3.2.2.SJ/STP pentru impact scăzut 1 J
3.2.3.SJ/STP pentru impact mediu 2 J
3.2.4.SJ/STP pentru impact ridicat 5 J
3.2.5.SJ/STP pentru impact foarte ridicat 20 J
3.3.Conform temperaturilor indicate în tabelele 1, 2 şi 3
Tabelul 1

Clasificare (prima cifră)

Temperatura minimă de depozitare şi transport

±2°C

1 XX

-45

2 XX

-25

3 XX

-15

4 XX

-5

Tabelul 2

Clasificare (a doua cifră)

Temperatura minimă de instalare şi depozitare

±2°C

X1 X

-25

X2 X

-5

X3 X

+5

X4 X

+15

Tabelul 3

Clasificare (a treia cifră)

Temperatura maximă de utilizare

±2°C

X X1

+60

X X2

+90

X X3

+105

X X4

+120

Temperaturile de utilizare de mai sus sunt temperaturi de funcţionare şi nu temperaturi ale mediului ambiant.
3.4.Conform rezistenţei la propagarea flăcării
3.4.1.SJ/STP care nu propagă flacăra
3.4.2.SJ/STP care propagă flacăra
3.5.Conform continuităţii electrice
3.5.1.SJ/STP cu continuitate electrică
3.5.2.SJ/STP fără continuitate electrică
3.6.Conform proprietăţilor electroizolante
3.6.1.SJ/STP cu proprietăţi electroizolante
3.6.2.SJ/STP fără proprietăţi electroizolante
Caracteristicile electroizolante oferă o izolaţie suplimentară atunci când produsul este utilizat cu conductoare izolate şi dacă este cazul, celelalte părţi active având o izolaţie principală.
3.7.Conform gradelor de protecţie asigurate de carcase, conform SR EN 60529.
3.7.1.Protecţia împotriva pătrunderii corpurilor solide
3.7.2.Protecţia împotriva pătrunderii apei
3.7.3.Protecţia accesibilităţii părţilor periculoase
3.8.Conform protecţiei împotriva substanţelor corozive sau poluante
3.8.1.SJ/STP cu protecţie redusă atât în interior cât şi la exterior
3.8.2.SJ/STP cu protecţie medie în exterior şi protecţia redusă în interior
3.8.3.SJ/STP cu protecţie medie atât la interior cât şi exterior
3.8.4.SJ/STP cu protecţie ridicată la exterior şi protecţie redusă în interior
3.8.5.SJ/STP cu protecţie ridicată în exterior şi protecţie medie în interior
3.8.6.SJ/STP cu protecţie ridicată atât la interior cât şi în exterior
3.9.Conform modului de deschidere al capacului de acces al sistemului
3.9.1.SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis fără scule
3.9.2.SJ/STP cu capac de acces care poate fi deschis cu scule
3.10.Conform separării de protecţie electrică
3.10.1. SJ/STP fără pereţi de protecţie internă
3.10.2. SJ/STP cu pereţi de protecţie internă
4.Marcarea (SJ, STP)
4.1.Fiecare componentă a sistemului trebuie să fie marcată cu:
- numele, marca comercială sau marca de identificare a producătorului sau a vânzătorului autorizat
- marca de identificare a produsului care poate fi de exemplu, numărul de catalog, simbolul sau ceva asemănător.
Când componente ale sistemului, altele decât jgheaburi, tuburi profilate şi dispozitive de montare a aparatajului, sunt livrate ambalate, marcajul de identificare a produsului poate fi pus numai pe cel mai mic ambalaj, numele sau marca comercială sau marca de identificare a producătorului sau a vânzătorului autorizat fiind pusă pe produs.
Bornele de legare la pământ (la sistemele metalice) trebuie marcate cu simbolul .
Acest simbol nu trebuie aplicat pe şuruburi sau pe orice parte uşor amoviabilă.
Marcarea caracteristicii de propagare a flăcării pe produs nu este reglementată în standarde.
4.2.Marcajul nu trebuie să se şteargă şi să fie uşor lizibil.
Marcajul poate fi realizat prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete sau abţibilduri.
5.Documentaţia
5.1.Producătorul trebuie să prevadă în documentaţie toate informaţiile necesare unei instalări şi funcţionări corecte şi în siguranţă.
Documentaţia trebuie să cuprindă:
- componentele sistemului;
- funcţia îndeplinită de componentele sistemului şi asamblarea acestora;
- clasificarea sistemului conform cap. 3;
- impedanţa lineară, în /m, a jgheaburilor sau a tuburilor profilate metalice, ale unui sistem declarat conform 3.5.1;
- tensiunea nominală a SJ/STP;
- secţiunea transversală a SJ/STP;
- instrucţiunile necesare pentru obţinerea clasificării declarate a sistemului şi funcţiile acestuia.
Aceste instrucţiuni trebuie să includă modul de instalare recomandat pentru SJ/STP, care să asigure că gradul de protecţie IP declarat va fi realizat după instalare.
5.2.Sistemele de jgheaburi şi sisteme de tuburi profilate prevăzute a fi montate pe pereţi şi tavane, instrucţiunile producătorului trebuie să prevadă modul de realizare a protecţiei; pentru a împiedica lichidele să intre în contact cu conductoarele izolate şi cu părţile active pe durata tratamentului umed al podelei.
6.Construcţia
6.1.Fabricantul trebuie să prevadă în documentaţia sa toate informaţiile necesare unei instalări şi funcţionări corecte şi sigure. Documentaţia trebuie să cuprindă:
- componentele sistemului;
- funcţia îndeplinită de componentele sistemului şi asamblarea acestora;
- clasificarea sistemului conform cap. 3;
- secţiunea transversală utilă pentru cabluri a SJ/STP, în mm2.
6.2.Nici o suprafaţă sau muchie nu trebuie să deterioreze conductoarele izolate, cablurile sau cordoanele flexibile.
6.3.Rezistenţa la propagarea flăcării. SJ/STP care nu propagă flacără trebuie să nu se aprindă sau, dacă se aprind, să nu ardă după îndepărtarea flăcării sursă, conform metodei de încercări din SR EN 60695-2-4/1.
6.4.Grade de protecţie asigurată de carcasă. SJ/STP, asamblate şi montate conform prescripţiilor, trebuie să asigure o protecţie adecvată împotriva influenţelor externe, conform clasificării declarate de producător şi având minimum IP20.
SECŢIUNEA 9:Anexa 5.9 - PATURI DE CABLURI: SISTEME DE SUPORTURI TIP SCARĂ (conform recomandărilor SR EN 61537)
1.Componentele sistemului sunt următoarele:
a)profil pentru trasee de cabluri sau profil pentru scară de cabluri
b)accesorii pentru trasee de cabluri sau accesorii pentru scară de cabluri
c)dispozitiv suport
d)dispozitiv de montaj
e)accesorii ale sistemului
2.Definiţii specifice
2.1.Sistem de suporturi de cabluri tip scară
Ansamblu de suporturi pentru cablu constând din profile pentru trasee de cabluri sau din profilele pentru scară de cabluri şi alte componente ale sistemului.
2.2.Profil pentru trasee de cabluri
Componenta sistemului utilizat pentru suportul cablului constând dintr-o bază sau elemente laterale integrate sau dintr-o bază de elemente laterale fixe.
2.3.Profil pentru scară de cabluri
Componenta sistemului din elemente laterale de suport, fixate unele de altele prin intermediul treptelor de scară.
2.4.Dispozitiv suport
Dispozitiv destinat să asigure suportul mecanic şi care poate limita micşorarea unei căi de cablu.
2.5.Dispozitiv de montare
Componenta sistemului utilizat pentru ataşarea sau fixarea altor dispozitive la calea de cablu.
2.6.Accesoriu
Componenta sistemului utilizat pentru asamblarea, schimbarea direcţiei, schimbarea dimensiunii sau terminarea unor profile pentru trasee de cabluri sau pentru scări de cabluri.
2.7.Accesoriu al sistemului
Componenta sistemului utilizat pentru o funcţie suplimentară cum este separarea cablurilor, menţinerea cablurilor şi capace etc.
2.8.Componenta sistemului care nu propagă flacăra
Componenta sistemului care poate lua foc ca urmare a aplicării unei flăcări, de-a lungul căruia flacăra nu se propagă şi care se autostinge într-un interval de timp limitat de la înlăturarea flăcării. Verificarea conformităţii se face conform SR EN 61537 pct. 13.1.3.
3.Clasificarea
Clasificarea se face conform recomandărilor din standardul SR EN 61537 în funcţie de:
3.1.Material
3.2.Rezistenţa la propagarea flăcării
3.2.1.Care propagă
3.2.2.Care nu propagă
3.3.Caracteristicile de continuitate electrică
3.3.1.Fără continuitate
3.3.2.Cu continuitate
3.4.Conductivitatea electrică
3.4.1.Conductiv electric
3.4.2.Neconductiv electric
3.5.Acoperirea materialului
3.5.1.Componentă neacoperită a sistemului (oţel inox, aluminiu, PVC sau fibră din sticlă)
3.5.2.Componentă cu acoperiri metalice (zinc galvanizat şi aluminiu electrolitic)
3.5.3.Componentă cu acoperiri organice (pudră expozi şi PVC)
3.5.4.Acoperiri metalice şi organice
3.6.Temperatură
3.6.1.Temperatura minimă: +20°C; +5°C; -5°C; -15°C; -20°C; -40°C; -50°C
3.6.2.Temperatura maximă: +20°C; +40°C; +60°C; +90°C; +105°C; +120°C; +150°C
3.7.Perforarea suprafeţei de bază a unui profil pentru trasee de cabluri

clasa

 

A

până la 2%

B

2%...15%

C

15%...30%

D

> 30%

3.8.Deschiderea suprafeţei de bază a unui profil pentru scară de cabluri

Clasificare

Deschiderea sup. de bază

X

Până la 80%

Y

80%...90%

Z

Peste 90%

3.9.Rezistenţa la impact
- 2j; 5j; 10j, 20j, 50j
4.Marcarea
4.1.Fiecare componentă trebuie marcată cu marca de fabrică, sau cu marca de identificare a producătorului sau a reprezentantului autorizat.
4.2.Producătorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze în documentaţia sa toate informaţiile necesare pentru o instalare şi o utilizare corectă şi sigură, conform SR EN 61537 şi anume:
a)instrucţiuni pentru asamblare şi instalare a componentelor sistemului şi măsurile de precauţie prescrise pentru a se evita o săgeată transversală excesivă, care poate cauza deteriorarea cablurilor;
b)proprietăţile de dilatare termică şi măsurile de precauţie care trebuie luate, dacă este necesar;
c)clasificarea conform art. 3;
d)umiditatea relativă, dacă aceasta afectează clasificarea;
e)informaţii despre modul de realizare a legăturii de echipotenţializare, în particular, atunci când este necesară o conexiune electrică specifică a dispozitivului;
f)măsuri de precauţie pentru transport şi depozitare la temperaturi în afara limitelor de temperatură declarate, dacă este cazul;
g)dimensiunile produsului;
h)valoarea cuplurilor de strângere în Nm pentru conexiunile cu şuruburi şi pentru dispozitivele interne de fixare;
i)restricţii pentru extremităţile deschiderii;
j)poziţia şi tipul cuplelor de-a lungul deschiderii, dacă este cazul;
k)SLS în N/m, pentru accesorii, atunci când nu sunt suportate direct şi distanţa de la suporturile alăturate până la accesorii SLS - Sarcină de lucru de securitate. Sarcina maximă care poate fi aplicată, fără pericol, în utilizarea normală;
l)metode de fixare pentru instalarea traseului de cabluri sau a scării de cabluri pe suporturi, dacă au fost specificate pentru încercare;
m)SLS în N/m, pentru profile de trasee de cabluri sau profile de scară de cabluri, inclusiv asamblările, unde sunt aplicabile una sau mai multe dintre metodele de instalare următoare:
- montate în plan orizontal mergând orizontal pe mai multe deschideri;
- montate în plafon orizontal mergând pe o singură deschidere;
- montate în plan vertical şi care se întind orizontal;
- montate în plan vertical şi care se întind vertical.
n)SLS în N/m, pentru braţe în consolă şi dacă sunt utilizate numai pentru trasee de cabluri;
o)SLS pentru suporturi suspendate, ca moment de torsiune, în Nm şi/sau ca forţă N;
p)specificaţii pentru materiale corespunzătoare şi condiţiile de mediu înconjurător, mediul înconjurător chimic sau agenţii agresivi acceptabili pe care produsul îl poate accepta.
Informaţiile despre SLS pot fi prezentate sub forma unei diagrame, tabele sau similar.
5.Dimensiuni
Producătorul sau reprezentantul autorizat trebuie să furnizeze următoarele informaţii:
- secţiunea acoperitoare a profilului sau a scării de cabluri pentru traseele de cabluri;
- lărgimea bazei profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scară de cabluri, disponibilă pentru aşezarea cablurilor;
- înălţimea profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scară de cabluri, disponibilă pentru aşezarea cablurilor când este prevăzut un capac;
- raza interioară minimă a accesoriilor disponibilă pentru aşezarea cablurilor; dimensiunea perforaţiilor şi dispunerea lor în profile pentru trasee de cabluri;
- dimensiunile treptelor de scară, pasul lor şi dimensiunile perforaţiilor, dacă există.
Componentele sistemului, cum sunt accesoriile, utilizate ca parte a sistemului, pot schimba suprafaţa efectivă disponibilă pentru aşezarea cablurilor.
SECŢIUNEA 10:Anexa 5.10
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă din Anexa 5.5
CONDUCTOARE ŞI CABLURI IZOLATE CU PVC, DOUĂ ŞI TREI CONDUCTOARE ÎNCĂRCATE, CUPRU SAU ALUMINIU
Temperatura conductorului: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C

Secţiune nominală a conductoarelor

mm2

Mod de pozare din anexa 5.5

A1

A2

B1

B2

C

Nr. conductoare încărcate

2

3

2

3

2

3

2

3

2

3

1

2

3

4

5

8

7

8

9

10

11

CUPRU

          

1,5

14,5

13,5

14

13

17,5

15,5

16,5

15

19,5

17,5

2,5

19,5

18

18,5

17,5

24

21

23

20

27

24

4

26

24

25

23

32

28

30

27

36

32

6

34

31

32

29

41

36

38

34

46

41

10

46

42

43

39

57

50

52

46

63

57

16

61

56

57

52

78

68

69

62

85

76

25

80

73

75

68

101

89

90

80

112

96

35

99

89

92

83

125

110

111

99

138

119

50

119

108

110

99

151

134

133

118

168

144

70

151

136

139

125

192

171

168

149

213

184

95

182

164

167

150

232

207

201

173

258

223

120

210

188

192

172

289

239

232

208

299

259

150

240

216

219

196

300

262

258

225

344

299

185

273

245

248

223

341

296

294

255

392

341

240

321

286

291

261

400

346

344

297

461

403

300

367

328

334

298

458

394

384

339

530

464

ALUMINIU

          

4

20

18,5

19,5

17,5

25

22

24

21

28

25

6

26

24

25

23

32

28

30

27

36

32

10

36

32

33

31

44

39

41

36

49

44

16

48

43

44

41

60

53

54

48

66

59

25

63

57

58

53

79

70

71

62

83

73

35

77

70

71

65

97

86

86

77

103

90

50

93

84

86

78

118

104

104

92

125

110

70

118

107

108

98

150

133

131

116

160

140

95

142

129

130

118

181

161

157

139

195

170

120

164

149

150

135

210

186

181

160

226

197

150

189

170

172

155

234

204

201

176

261

227

185

215

194

195

176

266

230

230

199

298

259

240

252

227

229

207

312

269

269

232

352

305

300

289

261

263

237

358

306

308

265

406

351

SECŢIUNEA 11:Anexa 5.11
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU
Temperatura conductorului: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C

Secţiune nominală a conductoarelor

mm2

Metode de referinţă din anexa 5.5

Cabluri conductoare

Cabluri cu un conductor

Două conductoare încărcate

Trei conductoare încărcate

Două cabluri apropiate încărcate

Trei cabluri în treflă încărcate

Trei cabluri încărcate, în linie

Apropiate

Distanţate

Orizontal

Vertical

1

2

3

4

5

6

7

8

1,5

22

18,5

-

-

-

-

-

2,5

30

25

-

-

-

-

-

4

40

34

-

-

-

-

-

6

51

43

-

-

-

-

-

10

70

60

-

-

-

-

-

16

94

80

-

-

-

-

-

25

119

101

131

110

114

146

130

35

148

126

162

137

143

181

162

50

180

153

196

167

174

219

197

70

232

196

251

216

225

281

254

95

282

238

304

264

275

341

311

120

328

276

352

308

321

396

362

150

379

319

406

356

372

456

419

185

434

364

463

409

427

521

480

240

514

430

546

485

507

615

569

300

593

497

629

561

587

709

659

400

-

-

754

656

689

852

795

500

-

-

868

749

789

982

920

630

-

-

1 005

855

905

1 138

1 070

SECŢIUNEA 12:Anexa 5.12
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU
Temperatura conductorului: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C

Secţiune nominală a conductoarelor

mm2

Metode de referinţă din anexa 5.5

Cabluri conductoare

Cabluri cu un conductor

Două conductoare încărcate

Trei conductoare încărcate

Două cabluri apropiate încărcate

Trei cabluri în treflă încărcate

Trei cabluri încărcate, în linie

Apropiate

Distanţate

Orizontal

Vertical

1

2

3

4

5

6

7

8

4

31

26

-

-

-

-

-

6

39

33

-

-

-

-

-

10

54

46

-

-

-

-

-

16

73

61

-

-

-

-

-

25

89

78

98

84

87

112

99

35

111

96

122

105

109

139

124

50

135

117

149

128

133

169

152

70

173

150

192

166

173

217

196

95

210

183

235

203

212

265

241

120

244

212

273

237

247

308

282

150

282

245

316

274

287

356

327

185

322

280

363

315

330

407

376

240

380

330

430

375

392

482

447

300

439

381

497

434

455

557

519

400

-

-

600

526

552

671

629

500

-

-

694

610

640

775

730

630

-

-

808

711

746

900

852

SECŢIUNEA 13:Anexa 5.13
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă din Anexa 5.5
CONDUCTOARE ŞI CABLURI IZOLATE CU XLPE, DOUĂ ŞI TREI CONDUCTOARE ÎNCĂRCATE, CUPRU SAU ALUMINIU
Temperatura conductorului: 90°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C

Secţiune nominală a conductoarelor

mm2

Mod de pozare din anexa 5.5

A1

A2

B1

B2

C

Nr. conductoare încărcate

2

3

2

3

2

3

2

3

2

3

1

2

3

4

5

8

7

8

9

10

11

CUPRU

          

1,5

19

17

18,5

16,5

23

20

22

19,5

24

22

2,5

26

23

25

22

31

28

30

26

33

30

4

35

31

33

30

42

37

40

35

45

40

6

45

40

42

38

54

48

51

44

58

52

10

61

54

57

51

75

66

69

60

80

71

16

81

73

76

68

100

88

91

80

107

96

25

106

95

99

89

133

117

119

105

138

119

35

131

117

121

109

164

144

146

128

171

147

50

158

141

145

130

198

175

175

154

209

179

70

200

179

183

164

253

222

221

194

269

229

95

241

216

220

197

306

269

265

233

328

278

120

278

249

253

227

354

312

305

268

382

322

150

318

285

290

259

393

342

334

300

441

371

185

362

324

329

295

449

384

384

340

506

424

240

424

380

386

346

528

450

459

398

599

500

300

486

435

442

396

603

514

532

455

693

576

ALUMINIU

          

4

27

25

26

24

33

29

31

28

35

32

6

35

32

33

31

43

38

40

35

45

41

10

48

44

45

41

59

52

54

48

62

57

16

64

58

60

55

79

71

72

64

84

76

25

84

76

78

71

105

93

94

84

101

90

35

103

94

96

87

130

116

115

103

126

112

50

125

113

115

104

157

140

138

124

154

136

70

158

142

145

131

200

179

175

156

198

174

95

191

171

175

157

242

217

210

188

241

211

120

220

197

201

180

281

251

242

216

280

245

150

253

226

230

206

307

267

261

240

324

283

185

288

256

262

233

351

300

360

272

371

323

240

338

300

307

273

412

351

358

318

439

382

300

387

344

352

313

471

402

415

364

508

440

SECŢIUNEA 14:Anexa 5.14
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU
Temperatura conductorului: 90°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C

Secţiunea nominală a conductoarelor

mm2

Metode de referinţă din anexa 5.5

Cabluri conductoare

Cabluri cu un conductor

Două conductoare încărcate

Trei conductoare încărcate

Două cabluri apropiate încărcate

Trei cabluri în treflă încărcate

Trei cabluri încărcate, în linie

Apropiate

Distanţate

Orizontal

Vertical

1

2

3

4

5

6

7

8

1,5

26

23

-

-

-

-

-

2,5

36

32

-

-

-

-

-

4

49

42

-

-

-

-

-

6

63

54

-

-

-

-

-

10

86

75

-

-

-

-

-

16

115

100

-

-

-

-

-

25

149

127

161

135

141

182

161

35

185

158

200

169

176

228

201

50

225

192

242

207

216

275

246

70

289

246

310

266

279

353

318

95

352

298

377

328

342

430

389

120

410

346

437

383

400

500

454

150

473

399

504

444

464

577

527

165

542

456

575

510

533

661

605

240

641

538

679

607

634

781

719

300

741

621

783

703

736

902

833

400

  

940

823

868

1 085

1 008

500

-

-

1 083

946

998

1 253

1 169

630

-

-

1 254

1 088

1 151

1 454

1 362

SECŢIUNEA 15:Anexa 5.15
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU
Temperatura conductorului: 90°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C

Secţiunea nominală a conductoarelor

mm2

Metode de referinţă din anexa 5.5

Cabluri conductoare

Cabluri cu un conductor

Două conductoare încărcate

Trei conductoare încărcate

Două cabluri apropiate încărcate

Trei cabluri în treflă încărcate

Trei cabluri încărcate, în linie

Apropiate

Distanţate

Orizontal

Vertical

1

2

3

4

5

6

7

8

4

38

32

-

-

-

-

-

6

49

42

-

-

-

-

-

10

67

58

-

-

-

-

-

16

91

77

-

-

-

-

-

25

108

97

121

103

107

138

122

35

135

120

150

129

135

172

153

50

164

146

184

159

165

210

188

70

211

187

237

206

215

271

244

95

257

227

289

253

264

332

300

120

300

263

337

296

308

387

351

150

346

304

389

343

358

448

408

185

397

347

447

395

413

515

470

240

470

408

530

471

492

611

561

300

543

471

613

547

571

708

652

400

-

 

740

663

694

856

792

500

 

-

856

770

806

991

921

630

-

-

996

899

942

1 154

1 077

SECŢIUNEA 16:Anexa 5.16
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă C din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE MINERALĂ, CONDUCTOARE ŞI ECRAN DIN CUPRU, MANTA DIN PVC
Temperatura mantalei metalice: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C

Secţiune nominală a conductorului

mm2

Metode de referinţă din anexa 5.5

Două cabluri sau un cablu cu două conductoare încărcate

Trei conductoare încărcate

Cablu multiconductor sau cabluri cu un conductor în treflă

Cabluri cu un conductor apropiate în linie

1

2

3

4

500 V

   

1,5

23

19

21

2,5

31

26

29

4

40

35

38

750 V

   

1,5

25

21

23

2,5

34

28

31

4

45

37

41

6

57

48

52

10

77

65

70

16

102

86

92

25

133

112

120

35

163

137

147

50

202

169

181

70

247

207

221

95

296

249

264

120

340

286

303

150

388

327

346

185

440

371

392

240

514

434

457

NOTA 1 - Pentru cabluri cu un conductor, ecranele cablurilor aceluiaşi circuit sunt legate împreună la ambele extremităţi.

SECŢIUNEA 17:Anexa 5.17
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE MINERALĂ, CU CONDUCTOARE ŞI ECRAN DIN CUPRU
Temperatura mantalei metalice: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C

Secţiune nominală a conductoarelor

mm2

Metode de referinţă din anexa 5.5

Două conductoare sau un cablu cu două conductoare încărcate

Trei conductoare încărcate

Cablu multiconductor sau cabluri cu un conductor în treflă

Cabluri cu un conductor apropiate în linie

Cabluri cu un conductor distanţate vertical în linie

Cabluri cu un conductor distanţate orizontal în linie

1

2

3

4

5

6

500 V

     

1,5

25

21

23

26

29

2,5

33

28

31

34

39

4

44

37

41

45

51

750 V

     

1,5

26

22

26

28

32

2,5

36

30

34

37

43

4

47

40

45

49

56

6

60

51

57

62

71

10

82

69

77

84

95

16

109

92

102

110

125

25

142

120

132

142

162

35

174

147

161

173

197

50

215

182

198

213

242

70

264

223

241

259

294

95

317

267

289

309

351

120

364

308

331

353

402

150

416

352

377

400

454

185

472

399

426

446

507

240

552

466

496

497

565

NOTA 1 - Pentru cabluri cu un conductor, mantalele cablurilor aceluiaşi circuit sunt legate împreună la ambele extremităţi.

NOTA 2 - De este diametrul extern al unui cablu.

SECŢIUNEA 18:Anexa 5.18
Factorii de corecţie pentru temperaturi ambiante diferite de 30°C aplicabili valorilor curenţilor admisibili pentru cabluri în aer liber
(K1)

Temperatură ambiantă °C

Izolaţie

PVC

XLPE

Minerală *

Manta PVC sau cablu neizolat şi accesibil 70°C

10

1,22

1,15

1,26

15

1,17

1,12

1,20

20

1,12

1,08

1,14

25

1,06

1,04

1,07

30

1,00

1,00

1,00

35

0,94

0,96

0,93

40

0,87

0,91

0,85

45

0,79

0,87

0,87

50

0,71

0,82

0,67

55

0,61

0,76

0,57

60

0,50

0,71

0,45

65

-

0,65

-

70

-

0,58

-

75

-

0,50

-

80

-

0,41

-

85

-

-

-

90

-

-

-

95

-

-

-

* Pentru temperaturi ambiante mai ridicate, a se consulta fabricantul.

SECŢIUNEA 19:Anexa 5.19
Factorii de corecţie pentru grupări de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare aplicabili valorilor curenţilor admisibili din Anexele 5.10 până la 5.17
(K2)

Punct

Dispunerea cablurilor apropiate

Numărul de circuite sau de cabluri multiconductoare

Anexele cu metode de referinţă

1

2

3

4

5

6

7

8

9

12

16

20

1

Grupări în aer pe o suprafaţă, înglobate sau închise

(vezi nota 8)

1,00

0,80

0,70

0,65

0,60

0,57

0,54

0,52

0,50

0,45

0,41

0,38

5.10 până la 5.17, metodele A până la F

2

a) Strat simplu pe perete, planşeu sau tăvi neperforate cu contact

(vezi nota 9)

1,00

0,85

0,79

0,75

0,73

0,72

0,72

0,71

0,70

Fără factor de reducere suplimentară pentru mai mult de nouă circuite sau cabluri multiconductoare

5.10

5.13

5.16

metoda C

b) Idem, cu spaţiu egal cu diametrul exterior d

(vezi nota 10)

1,00

0,94

0,90

0,90

0,90

0,90

0,90

0,90

0,90

3

a) Strat simplu fixat sub plafon

(vezi nota 11)

0,95

0,81

0,72

0,68

0,66

0,64

0,63

0,62

0,61

b) Idem cu spaţiu egal cu diametrul exterior d

(vezi nota 12)

0,95

0,85

0,85

0,85

0,85

0,85

0,85

0,85

0,85

4

Strat simplu pe tăvi perforate orizontale sau verticale cu contact, conform anexa 5.20 poz. 31

1.00

0,88

0,82

0,78

0,75

0,73

0,73

0,72

0,72

5.11

5.12

5.14

5.15

5.17

metoda E şi F

5

Strat simplu, pe suport tip scară, console etc. cu contact conform anexei 5.20. poz. 32

1,00

0,87

0,82

0,80

0,80

0,79

0,79

0,78

0,78

NOTA 1 - Aceşti factori se aplică grupărilor omogene de cabluri, încărcate egal.

NOTA 2 - ATUNCI CÂND DISTANŢA ORIZONTALĂ ÎNTRE CABLURI ÎNVECINATE ESTE MAI MARE DE DOUĂ ORI DIAMETRUL EXTERIOR. NU ESTE NECESAR NICI UN FACTOR DE CORECŢIE.

NOTA 3 - Aceeaşi factori de corecţie se aplică

- la grupări de două sau trei cabluri cu un conductor.

- cablurilor multiconductoare

NOTA 4 - Dacă o grupare este constituită din cabluri cu două sau trei conductoare, numărul total de cabluri este luat ca numărul de circuite, şi factorul de corecţie este aplicat tabelelor pentru două conductoare încărcate pentru cabluri cu două conductoare şi tabelelor pentru trei conductoare încărcate pentru cabluri cu trei conductoare.

NOTA 5 - Dacă o grupare este constituită din n cabluri cu un conductor, el poate fi considerat fie ca n/2 circuite de două conductoare încărcate, fie ca n/3 circuite de trei conductoare încărcate.

NOTA 6 - Valorile indicate sunt valori medii în domeniul dimensiunilor conductoarelor şi a modului de pozare din anexele 5.10 până la 5.17.

NOTA 7 - Pentru anumite instalaţii şi pentru moduri de pozare care nu sunt prevăzute în tabele, poate fi corespunzătoare utilizarea factorilor calculaţi pentru cazuri specifice, a se vedea de exemplu anexele 5.20 şi 5.21.

SECŢIUNEA 20:Anexa 5.20
Factorii de corecţie ai grupării pentru mai multe cabluri (nota 1) multiconductoare pozate în aer liber
(Mod de pozare din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)

Nr. crt.

Mod de pozare din anexa 5.6

Număr de tăvi

Număr de cabluri

1

2

3

4

5

6

1

Tăvi perforate

(nota 2)

31

Alăturate

1

1,00

0,88

0,82

0,79

0,76

0,73

2

1,00

0,87

0,80

0,77

0,73

0,68

3

1,00

0,86

0,79

0,76

0,71

0,66

6

1,00

0,84

0,77

0,73

0,68

0,64

Spaţiate

1

1,00

1,00

0,98

0,95

0,91

-

2

1,00

0,99

0,96

0,92

0,87

-

3

1,00

0,98

0,95

0,91

0,85

-

2

Tăvi verticale perforate

nota 3

31

Alăturate

1

1,00

0,88

0,82

0,78

0,73

0,72

2

1,00

0,88

0,81

0,76

0,71

0,70

Spaţiate

1

1,00

0,91

0,89

0,88

0,87

-

2

1,00

0,91

0,88

0,87

0,85

-

3

Tăvi neperforate

30

Alăturare

1

0,97

0,84

0,78

0,75

0,71

0,68

2

0,97

0,83

0,76

0,72

0,68

0,63

3

0,97

0,82

0,75

0,71

0,66

0,61

6

0,97

0,81

0,73

0,69

0,63

0,58

4

Suporturi tip scară, console, etc.

nota 2

32

33

34

Alăturate

1

1,00

0,87

0,82

0,80

0,79

0,78

2

1,00

0,86

0,80

0,78

0,76

0,73

3

1,00

0,85

0,79

0,76

0,73

0,70

6

1,00

0,84

0,77

0,73

0,68

0,64

Distanţate

1

1,00

1,00

1,00

1,00

1,00

-

2

1,00

0,99

0,99

0,97

0,96

-

3

1,00

0,98

0,98

0,96

0,93

-

Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri aşa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor dispuse în straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici şi trebuie determinate printr-o metodă corespunzătoare.

NOTA 1 - Valorile indicate sunt pentru tipurile de cabluri şi domeniu de secţiuni luate în considerare în anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17.

NOTA 2 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă verticală între tăvi de 300 mm şi până la 20 mm între tăvi şi perete.

NOTA 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă orizontală între tăvi de 225 mm, tăvile fiind montate spate în spate.

SECŢIUNEA 21:Anexa 5.21
Factorii de corecţie ai grupării pentru mai multe cabluri monoconductoare (nota 1) pozate în aer liber
(Mod de pozare E din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)

Mod de pozare din anexa 5.6

Număr de tăvi

Număr de circuite trifazate (note 2)

De utilizat pentru

1

2

3

Tăvi perforate

(nota 3)

31

Apropiate

1

2

3

0,98

0,96

0,95

0,91

0,87

0,85

0,87

0,81

0,78

Trei cabluri în formaţie orizontală

Tăvi verticale perforate

nota 4

31

Apropiate

1

2

0,96

0,95

0,86

0,84

-

-

Trei cabluri în formaţie verticală

Suport tip scară, console etc.

(nota 3)

32

33

34

Apropiate

1

2

3

1,00

0,98

0,97

0,97

0,93

0,90

0,96

0,89

0,86

Trei cabluri în formaţie orizontală

Tăvi perforate

nota 3

31

1

2

3

1,00

0,97

0,96

0,98

0,83 0,82

0,96

0,89

0,86

Trei cabluri în treflă

Tăvi verticale perforate

(nota 4)

31

Spaţiate

1

2

1,00

1,00

0,91

0,90

0,89

0,86

Suport tip scară, console etc.

(nota 3)

32

33

34

1

2

3

1.00

0,97

0,96

1,00

0,95

0,94

1.00

0,93

0,94

Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri aşa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor dispuse în straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici şi trebuie determinate printr-o metodă corespunzătoare.

NOTA 1 - Valorile indicate sunt valori pentru tipurile de cabluri şi domeniu de secţiuni luate în considerare anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17.

NOTA 2 - Pentru circuite care conţin mai multe cabluri în paralel pe fază, ar trebui ca fiecare grupare de trei circuite să fie considerat ca un circuit pentru aplicarea acestui tabel.

NOTA 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă verticală între tăvi de 300 mm.

NOTA 4 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă orizontală între tăvi de 225 mm, tăvile fiind montate spate în spate şi la distanţă de mai puţin 20 mm între tăvi şi perete.

SECŢIUNEA 22:Anexa 5.22
Sarcina admisibilă pentru cabluri pozate în pământ, în condiţii normale de funcţionare, U0/U = 0,6/1 kV

Materialul izolant

PVC

XLPE

Temperatura de funcţionare admisă

70°C

90°C

Dispunerea

Secţiunea nominală conductor cupru mm2

Sarcina admisibilă, conductor cupru, în A

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1,5

40

32

26

-

-

48

30

32

39

2,5

54

42

34

-

-

63

40

43

51

4

70

54

44

-

-

82

52

55

66

6

90

68

56

-

-

103

64

68

82

10

122

90

73

-

-

137

86

90

109

16

160

116

98

107

127

177

111

115

139

25

206

-

128

137

163

229

143

149

179

35

249

-

157

165

195

275

173

178

213

50

296

-

185

195

230

327

205

211

251

70

365

-

228

239

282

402

252

259

307

95

438

-

275

287

336

482

303

310

366

120

499

-

313

326

382

550

346

352

416

150

561

-

353

366

428

618

390

396

465

185

637

-

399

414

483

701

441

449

526

240

743

-

464

481

561

819

511

521

610

300

843

-

524

542

632

931

580

587

689

400

986

-

600

624

730

1073

663

669

788

500

1125

-

-

698

823

1223

-

748

889

Secţiunea nominală conductor aliuminiu mm2

Sarcina admisibilă, conductor aluminiu, în A

4

52

42

36

-

-

63

40

-

-

6

68

52

45

-

-

80

49

-

-

10

86

69

60

-

-

106

66

-

-

16

113

90

78

-

-

137

87

-

-

25

150

115

99

-

-

177

111

-

-

35

192

140

118

127

151

212

132

137

164

50

229

165

142

151

179

253

157

163

195

70

282

200

176

186

218

311

195

201

238

95

339

245

211

223

261

374

233

240

284

120

388

275

242

254

297

427

266

274

323

150

435

315

270

285

332

479

299

308

361

185

494

355

308

323

376

543

340

350

408

240

578

415

363

378

437

637

401

408

476

300

654

465

412

427

494

721

455

462

537

400

765

-

475

496

572

832

526

531

616

500

873

-

-

562

649

949

-

601

699

Tabele factori de corecţie f1

5,23

5,23

5,23

5,23

5,23

5,23

5,23

5,23

5,23

Tabele factori de corecţie f2

-

5,24

5,25

5,26

5,27

5,28

-

5,25

5,26

5,27

5,28

1) Încărcarea admisibilă în instalaţii de curent continuu.
2) Cabluri cu 2 conductoare încărcate.
3) Cabluri trifazate cu 3 conductoare încărcate.
Pentru condiţii normale de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare deosebite vezi art. 5.2.3.2.1.
SECŢIUNEA 23:Anexa 5.23
Factorii de corecţie f1

Temperatura de funcţionare admisă

Temperatura solului

Rezistenţa termică specifică solului, K m/W

0,7

1,0

1,5

2,5

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

°C

°C

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,5-1,00

Cablu cu XLPE 90°C

5

1,24

1,21

1,18

1,13

1,07

1,11

1,09

1,07

1,03

1,00

0,99

0,98

0,97

0,96

0,94

0,89

10

1,23

1,19

1,16

1,11

1,05

1,09

1,07

1,05

1,01

0,98

0,97

0,96

0,95

0,93

0,91

0,86

15

1,21

1,17

1,14

1,03

1,03

1,07

1,05

1,02

0,99

0,95

0,95

0,93

0,92

0,91

0,89

0,84

20

1,19

1,15

1,12

1,06

1,00

1,05

1,02

1,00

0,96

0,93

0,92

0,91

0,90

0,88

0,86

0,81

25

-

-

-

-

-

1,02

1,00

0,98

0,94

0,90

0,90

0,88

0,87

0,85

0,84

0,78

30

-

-

-

-

-

-

-

0,95

0,91

0,88

0,87

0,86

0,84

0,83

0,81

0,75

35

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,82

0,80

0,78

0,72

40

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

0,68

Cablu cu PVC 70°C

5

1,20

1,26

1,22

1,15

1,01

1,13

1,11

1,08

1,04

1,00

0,99

0,98

0,97

0,95

0,89

0,86

10

1,27

1,23

1,19

1,13

1,06

1,11

1,08

1,06

1,01

0,97

0,96

0,95

0,94

0,92

0,86

0,83

15

1,25

1,21

1,17

1,10

1,03

1,08

1,06

1,03

0,99

0,94

0,93

0,92

0,91

0,85

0,84

0,79

20

1,23

1,18

1,14

1,08

1,01

1,06

1,03

1,00

0,96

0,91

0,90

0,80

0,87

0,85

0,83

0,76

25

     

1,03

1,00

0,97

0,93

0,88

0,87

0,85

0,84

0,82

0,79

0,72

30

       

0,94

0,80

0,85

0,84

0,82

0,80

0,78

0,76

0,08

35

            

0,77

0,74

0,72

0,70

40

               

0,59

Factorul de. corecţie f1 se utilizează numai împreună cu ficiorul de corecţie f2 din anexele 5.24-5.28.
SECŢIUNEA 24:Anexa 5.24
Factorii de corecţie f2.
Cabluri cu trei conductoare în sisteme monofazate

Tipul constructiv

Numărul de sisteme

Rezistenţa termică specifică solului, K m/W

0,7

1,0

1,5

2,5

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

-

-

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

Cablu cu PVC 0,6/1 kV

1

0,90

0,91

0,93

0,96

0,91

0,98

0,99

1,00

0,96

0,91

1,05

1,04

1,03

0,97

0,91

1,14

1,09

1,04

0,97

0,91

2

0,85

0,85

0,85

0,81

0,76

0,93

0,92

0,89

0,82

0,76

0,98

0,95

0,90

0,82

0,76

1,03

0,96

0,90

0,82

0,76

3

0,80

0,79

0,78

0,72

0,66

0,87

0,86

0,80

0,72

0,66

0,93

0,86

0,80

0,73

0,66

0,95

0,87

0,81

0,73

0,66

4

0,77

0,76

0,74

0,67

0,61

0,83

0,81

0,75

0,67

0,61

0,89

0,82

0,75

0,68

0,61

0,90

0,82

0,76

0,68

0,61

5

0,75

0,76

0,70

0,63

0,57

0,84

0,77

0,71

0,63

0,57

0,85

0,77

0,71

0,63

0,57

0,86

0,78

0,72

0,64

0,57

6

0,73

0,73

0,67

0,60

0,55

0,81

0,74

0,68

0,60

0,55

0,82

0,74

0,68

0,61

0,55

0,83

0,75

0,69

0,61

0,55

8

0,70

0,69

0,63

0,56

0,51

0,77

0,70

0,64

0,56

0,51

0,77

0,70

0,64

0,57

0,51

0,78

0,71

0,64

0,57

0,51

10

0,67

0,66

0,60

0,53

0,48

0,74

0,67

0,61

0,54

0,48

0,74

0,67

0,61

0,54

0,48

0,75

0,67

0,61

0,54

0,48

1)Cablu cu două şi trei conductoare în sisteme monofazate şi curent continuu.
SECŢIUNEA 25:Anexa 5.25
Factorii de corecţie f2.
Cabluri cu trei conductoare trifazate

Tipul constructiv

Numărul de sisteme

Rezistenţa termică specifică solului, K m/W

0,7

1,0

1,5

2,5

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

-

-

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

Cablu cu XLPE2) 0,6/1 kV

1

1,02

0,92

0,99

0,94

0,89

1,06

1,05

1,00

0,94

0,89

1,09

1,06

1,01

0,94

0,89

1,11

1,07

1,02

0,95

0,89

2

0,95

0,89

0,84

0,77

0,72

0,98

0,91

0,85

0,78

0,72

0,99

0,92

0,86

0,78

0,72

1,01

0,94

0,87

0,79

0,72

3

0,86

0,80

0,74

0,68

0,62

0,89

0,81

0,75

0,68

0,62

0,90

0,83

0,77

0,69

0,62

0,92

0,84

0,77

0,69

0,62

4

0,82

0,75

0,69

0,63

0,57

0,84

0,76

0,70

0,63

0,57

0,85

0,78

0,71

0,63

0,57

0,86

0,78

0,72

0,64

0,57

5

0,78

0,71

0,65

0,59

0,53

0,80

0,72

0,66

0,59

0,53

0,81

0,73

0,67

0,59

0,53

0,82

0,74

0,67

0,60

0,53

6

0,75

0,68

0,63

0,56

0,51

0,77

0,69

0,63

0,56

0,51

0,78

0,70

0,64

0,57

0,51

0,79

0,71

0,65

0,57

0,51

8

0,71

0,64

0,59

0,52

0,47

0,72

0,65

0,59

0,52

0,47

0,73

0,66

0,60

0,52

0,47

0,74

0,66

0,60

0,53

0,47

10

0,68

0,61

0,56

0,49

0,44

0,69

0,62

0,56

0,50

0,44

0,70

0,63

0,57

0,50

0,44

0,71

0,63

0,57

0,50

0,44

Cablu cu PVC2) 0,6/1 kV

1

0,91

0,92

0,94

0,94

0,89

0,97

0,97

1,00

0,94

0,89

1,04

1,03

1,01

0,94

0,89

1,13

1,07

1,02

0,95

0,89

2

0,86

0,87

0,85

0,77

0,72

0,91

0,90

0,86

0,78

0,72

0,97

0,93

0,87

0,78

0,72

1,01

0,94

0,88

0,79

0,72

3

0,82

0,80

0,75

0,68

0,62

0,86

0,82

0,76

0,68

0,62

0,91

0,84

0,77

0,69

0,62

0,92

0,84

0,78

0,69

0,62

4

0,80

0,76

0,70

0,63

0,57

0,84

0,77

0,71

0,63

0,57

0,86

0,78

0,72

0,63

0,57

0,87

0,79

0,73

0,64

0,57

5

0,78

0,72

0,66

0,59

0,53

0,81

0,73

0,67

0,59

0,53

0,81

0,74

0,68

0,59

0,53

0,82

0,75

0,68

0,60

0,53

6

0,76

0,69

0,64

0,56

0,51

0,79

0,70

0,64

0,56

0,51

0,78

0,71

0,65

0,57

0,51

0,79

0,72

0,65

0,57

0,51

8

0,72

0,65

0,59

0,52

0,47

0,73

0,66

0,60

0,52

0,47

0,74

0,67

0,61

0,52

0,47

0,75

0,67

0,61

0,53

0,47

10

0,69

0,62

0,57

0,49

0,44

0,70

0,63

0,57

0,50

0,44

0,71

0,64

0,58

0,50

0,44

0,71

0,64

0,58

0,50

0,44

1)În sisteme trifazate aceste valori sunt valabile, de asemenea, pentru cabluri pentru 0,6/1 kV cu 4 sau 5 conductoare.
2)În sisteme de curent continuu aceste valori sunt valabile, de asemenea, pentru cabluri cu un conductor pentru 0.6/1 kV.
SECŢIUNEA 26:Anexa 5.26
Factorii de corecţie f2.
Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate grupate în treflă, la 7 cm distanţă

Tipul constructiv

Numărul de sisteme

Rezistenţa termică specifică solului, K m/W

0,7

1,0

1,5

2,5

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

-

-

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

Cablu cu XLPE 0,6/1 kV

1

1,09

1,04

0,99

0,91

0,87

1,11

1,05

1,00

0,93

0,87

1,13

1,07

1,01

0,94

0,87

1,17

1,09

1,03

0,94

0,87

2

0,97

0,90

0,84

0,77

0,71

0,98

0,91

0,85

0,77

0,71

1,00

0,92

0,86

0,77

0,71

1,02

0,94

0,87

0,78

0,71

3

0,81

0,80

0,74

0,67

0,61

0,89

0,82

0,75

0,67

0,61

0,90

0,82

0,76

0,68

0,61

0,92

0,83

0,76

0,68

0,61

4

0,83

0,75

0,69

0,62

0,56

0,84

0,76

0,70

0,62

0,56

0,85

0,77

0,70

0,62

0,56

0,82

0,78

0,71

0,63

0,56

5

0,79

0,71

0,65

0,58

0,52

0,80

0,72

0,66

0,58

0,52

0,80

0,73

0,66

0,58

0,52

0,81

0,73

0,67

0,59

0,52

6

0,76

0,68

0,62

0,55

0,50

0,77

0,69

0,63

0,55

0,50

0,77

0,70

0,63

0,56

0,50

0,78

0,70

0,64

0,56

0,50

8

0,72

0,64

0,58

0,51

0,46

0,72

0,65

0,59

0,52

0,46

0,73

0,65

0,59

0,52

0,46

0,74

0,66

0,59

0,52

0,46

10

0,69

0,61

0,56

0,41

0,44

0,69

0,62

0,56

0,49

0,44

0,70

0,62

0,56

0,49

0,44

0,70

0,63

0,57

0,49

0,44

Cablu cu PVC 0,6/1 kV

1

1,01

1,02

0,99

0,91

0,87

1,04

1,05

1,00

0,93

0,87

1,07

1,06

1,01

0,94

0,87

1,11

1,08

1,01

0,94

0,87

2

0,94

0,89

0,84

0,77

0,71

0,97

0,91

0,85

0,77

0,71

0,99

0,92

0,80

0,77

0,71

1,01

0,93

0,87

0,78

0,71

3

0,86

0,79

0,74

0,67

0,61

0,89

0,81

0,75

0,67

0,61

0,90

0,83

0,76

0,68

0,61

0,91

0,83

0,77

0,68

0,61

4

0,82

0,75

0,69

0,62

0,56

0,84

0,76

0,70

0,62

0,56

0,85

0,77

0,71

0,62

0,56

0,86

0,78

0,71

0,63

0,56

5

0,78

0,71

0,65

0,58

0,52

0,80

0,72

0,66

0,58

0,52

0,80

0,73

0,66

0,58

0,52

0,81

0,73

0,67

0,59

0,52

6

0,75

0,68

0,62

0,55

0,50

0,77

0,69

0,63

0,55

0,50

0,77

0,70

0,64

0,56

0,50

0,78

0,70

0,64

0,56

0,50

8

0,71

0,64

0,58

0,51

0,46

0,72

0,65

0,59

0,52

0,46

0,73

0,65

0,59

0,52

0,46

0,73

0,66

0,60

0,52

0,46

10

0,68

0,61

0,55

0,41

0,44

0,69

0,62

0,56

0,49

0,44

0,69

0,62

0,56

0,49

0,44

0,70

0,63

0,57

0,49

0,44

SECŢIUNEA 27:Anexa 5.27
Factorii de corecţie f2.
Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate grupate în treflă, la 25 cm distanţă.

Tipul constructiv

Numărul de sisteme

Rezistenţa termică specifică solului, K m/W

0,7

1,0

1,5

2,5

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

-

-

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

Cablu cu XLPE 0,6/1 kV

1

1,09

1,04

0,99

0,93

0,87

1,11

1,05

1,00

0,93

0,87

1,13

1,07

1,01

0,94

0,87

1,17

1,09

1,03

0,94

0,87

2

1,01

0,94

0,89

0,82

0,75

1,02

0,95

0,89

0,82

0,75

1,04

0,97

0,90

0,82

0,75

1,06

0,98

0,91

0,83

0,75

3

0,94

0,87

0,81

0,74

0,67

0,95

0,88

0,82

0,74

0,67

0,97

0,89

0,82

0,74

0,67

0,99

0,90

0,83

0,74

0,67

4

0,91

0,84

0,78

0,70

0,64

0,92

0,84

0,78

0,70

0,64

0,93

0,85

0,79

0,70

0,64

0,95

0,86

0,79

0,71

0,64

5

0,88

0,80

0,74

0,67

0,60

0,89

0,81

0,75

0,67

0,60

0,90

0,82

0,75

0,67

0,60

0,91

0,83

0,76

0,67

0,60

6

0,86

0,79

0,72

0,65

0,59

0,87

0,79

0,73

0,65

0,59

0,88

0,80

0,73

0,65

0,59

0,89

0,81

0,74

0,65

0,59

8

0,83

0,76

0,70

0,62

0,56

0,84

0,76

0,70

0,62

0,56

0,85

0,77

0,70

0,62

0,56

0,86

0,78

0,71

0,62

0,56

10

0,81

0,74

0,68

0,60

0,54

0,82

0,74

0,68

0,60

0,54

0,83

0,75

0,68

0,61

0,54

0,84

0,76

0,69

0,61

0,54

Cablu cu PVC 0,6/1 kV

1

1,01

1,02

0,99

0,93

0,87

1,04

1,05

1,00

0,93

0,87

1,07

1,06

1,01

0,94

0,87

1,11

1,08

1,01

0,94

0,87

2

0,97

0,95

0,89

0,82

0,75

1,00

0,96

0,90

0,82

0,75

1,03

0,97

0,91

0,82

0,75

1,06

0,98

0,92

0,83

0,75

3

0,94

0,88

0,82

0,74

0,67

0,97

0,88

0,82

0,74

0,67

0,97

0,89

0,83

0,74

0,67

0,98

0,90

0,84

0,74

0,67

4

0,91

0,84

0,78

0,70

0,64

0,92

0,85

0,79

0,70

0,64

0,93

0,86

0,79

0,70

0,64

0,95

0,87

0,80

0,71

0,64

5

0,88

0,81

0,75

0,67

0,60

0,89

0,82

0,76

0,67

0,60

0,90

0,82

0,76

0,67

0,60

0,91

0,83

0,77

0,67

0,60

6

0,86

0,79

0,73

0,65

0,59

0,87

0,80

0,74

0,65

0,59

0,88

0,81

0,74

0,65

0,59

0,89

0,81

0,75

0,65

0,59

8

0,83

0,76

0,70

0,62

0,56

0,84

0,77

0,71

0,62

0,56

0,85

0,78

0,71

0,62

0,56

0,86

0,78

0,72

0,62

0,56

10

0,82

0,75

0,69

0,60

0,54

0,82

0,75

0,69

0,60

0,54

0,83

0,76

0,69

0,61

0,54

0,84

0,76

0,70

0,61

0,54

SECŢIUNEA 28:Anexa 5.28
Factorii de corecţie f2.
Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate, pozate alăturat

Tipul constructiv

Numărul de sisteme

Rezistenţa termică specifică solului, K m/W

0,7

1,0

1,5

2,5

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

Gradul de încărcare

-

-

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

0,50

0,60

0,70

0,85

1,00

Cablu cu XLPE 0,6/1 kV

1

1,08

1,05

0,99

0,91

0,85

1,13

1,07

1,00

0,92

0,85

1,08

1,09

1,01

0,92

0,85

1,19

1,11

1,03

0,93

0,85

2

1,01

0,93

0,86

0,77

0,71

1,03

0,94

0,87

0,78

0,71

1,05

0,95

0,88

0,78

0,71

1,06

0,96

0,88

0,79

0,71

3

0,92

0,84

0,77

0,69

0,62

0,93

0,85

0,77

0,69

0,62

0,95

0,86

0,78

0,69

0,62

0,96

0,86

0,79

0,69

0,62

4

0,88

0,80

0,73

0,65

0,58

0,89

0,80

0,73

0,65

0,58

0,90

0,81

0,74

0,65

0,58

0,91

0,82

0,74

0,65

0,58

5

0,84

0,76

0,69

0,61

0,55

0,85

0,77

0,70

0,61

0,55

0,87

0,78

0,70

0,62

0,55

0,87

0,78

0,71

0,62

0,55

6

0,82

0,74

0,67

0,59

0,53

0,83

0,75

0,68

0,60

0,53

0,84

0,75

0,68

0,60

0,53

0,85

0,76

0,69

0,60

0,53

8

0,79

0,71

0,64

0,57

0,51

0,80

0,71

0,65

0,57

0,51

0,81

0,72

0,65

0,57

0,51

0,81

0,72

0,65

0,57

0,51

10

0,77

0,69

0,62

0,55

0,49

0,78

0,69

0,63

0,55

0,49

0,78

0,70

0,63

0,55

0,49

0,79

0,70

0,63

0,55

0,49

Cablu cu PVC 0,6/1 kV

1

0,96

0,97

0,98

0,91

0,85

1,01

1,01

1,00

0,92

0,85

1,07

1,05

1,01

0,92

0,85

1,16

1,10

1,02

0,93

0,85

2

0,92

0,89

0,86

0,77

0,71

0,96

0,94

0,87

0,78

0,71

1,00

0,95

0,88

0,78

0,71

1,05

0,97

0,89

0,79

0,71

3

0,88

0,84

0,77

0,69

0,62

0,91

0,85

0,78

0,69

0,62

0,95

0,86

0,79

0,69

0,62

0,96

0,87

0,79

0,69

0,62

4

0,86

0,80

0,73

0,65

0,58

0,89

0,81

0,74

0,65

0,58

0,90

0,82

0,74

0,65

0,58

0,91

0,82

0,75

0,65

0,58

5

0,84

0,76

0,70

0,61

0,55

0,83

0,77

0,70

0,61

0,55

0,87

0,78

0,71

0,62

0,55

0,87

0,79

0,71

0,62

0,55

6

0,82

0,74

0,68

0,59

0,53

0,82

0,75

0,68

0,60

0,53

0,84

0,76

0,69

0,60

0,53

0,85

0,76

0,69

0,60

0,53

8

0,79

0,71

0,65

0,57

0,51

0,80

0,72

0,65

0,57

0,51

0,81

0,72

0,65

0,57

0,51

0,81

0,73

0,66

0,57

0,51

10

0,77

0,69

0,63

0,55

0,49

0,78

0,70

0,63

0,55

0,49

0,79

0,70

0,63

0,55

0,49

0,79

0,71

0,64

0,55

0,49

SECŢIUNEA 29:Anexa 5.29
EXEMPLU DE ALEGERE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR DE FAZĂ ŞI NEUTRU ÎN FUNCŢIE DE PREZENŢA ARMONICELOR DE RANGUL 3 ŞI MULTIPLU DE 3
Tabelul 1 - Factorii de corecţie în funcţie de curenţii armonici în cablurile cu 4 sau 5 conductoare

Armonica de rang 3 în curentul de fază %

Factor de reducere

Alegerea bazata pe curentul de fază

Alegere bazata pe curentul în neutru

0-15

1,0

-

15-33

0,86

-

33-45

-

0,86

> 45

-

1,0

Se consideră un circuit trifazat încărcat cu 30 A care admite instalarea unui cablu cu 4 conductoare, izolat cu PVC fixat pe un perete, mod de pozare C.
Din tabelul 5.10 col. 11 un cablu de 4 mm2 având conductoare din cupru prezintă un curent admisibil de 32 A şi este corespunzător în cazul absenţei armonicelor în circuit.
În cazul prezenţei armonicei de rang 3 de 20 % din curentul de fază, se aplică un factor de corecţie de 0,86 şi curentul devine:
30/0,86 = 34,88 A
Pentru acest curent este necesar un cablu de 6 mm2, cu curentul maxim admisibil 41 A.
În cazul prezenţei armonicei de rang 3 de 40 % din curentul de fază, alegerea se face în funcţie de curentul prin conductorul neutru care este:
30 x 0,4 x 3 = 36 A
şi se aplică un factor de corecţie de 0,86 ceea ce conduce la un curent de:
36/0,86 = 41,86 A
Pentru acest curent este necesară o secţiune de 10 mm2, cu curentul maxim admisibil de 57 A.
În cazul prezenţei armonicei de rang 3 în proporţie de 50 % alegerea se bazează din nou pe curentul din conductorul neutru care este:
30 x 0,5 x 3 = 45 A
În acest caz, factorul de corecţie este 1 şi este necesară o secţiune de 10 mm2.
Toate secţiunile de mai sus se bazează pe intensitatea curentului admisibil în cablu. Nu au fost luate în considerare căderea de tensiune şi alte aspecte legate de alegerea secţiunii.
SECŢIUNEA 30:Anexa 5.30 - EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CURENŢILOR ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR ŞI CABLURILOR ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE POZARE
(1)Exemplu de calcul nr. 1
1.Să se determine curentul admisibil al unui cablu 3x2,5 mm2 cu conductoare din cupru, utilizat în circuit cu două conductoare încărcate, al treilea conductor este de protecţie (PE), izolaţie PVC, pentru următorul sistem de pozare:
1.1.Pozare aparentă pe perete, fixat de perete la distanţă mai mică de 0,3 diametru exterior al cablului
1.2.Pozarea pe perete se face în contact cu un cablu în sarcină 3x2,5 mm2
1.3.Temperatura ambiantă de 35°C
2.Faza 1. Din anexa 5.5, se selectează următoarele:
- din coloana 2 rezultă modul de pozare de tip C
- curentul admisibil (IZ) pentru circuit simplu (fără factori de corecţie în funcţie de temperatură şi grup), rezultă din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.10 col. 10
- factorul de corecţie de temperatură ambiantă (K1) rezultă din coloana 8 care trimite la anexa 5.18.
- factorul de corecţie de grup (K2) rezultă din coloana 9 care trimite la anexa 5.19.
3.Faza 2. Din anexa 5.10. Col. 10, rezultă pentru secţiunea nominală a conductorului de cupru 2,5 mm2, curentul maxim admisibil IZ = 27 A.
4.Faza 3. Din anexa 5.18, rezultă pentru temperatura ambiantă de 35°C, izolaţia de PVC, factorul K1 = 0,94.
5.Faza 4. Din anexa 5.19 poz. 2a, col. 2, rezultă factorul de reducere de grup K2 = 0,85
6.Faza 5. Calculul curentului admisibil conduce la:
I'Z = IZ x K1 x K2 = 27 x 0,94 x 0,85 = 21,57 A
(2)Exemplu de calcul nr. 2
1.Acelaşi cablu din exemplu 1 cu modificarea sistemului de pozare astfel:
1.1.Pozarea aparentă pe perete, fixat la distanţă de perete mai mare de 0,3 diametru exterior al cablului
1.2.Pozarea pe perete se face la distanţă de un diametru al cablului faţă de cablu învecinat
2.Faza 1: Din anexa 5.5 se selectează următoarele:
- din coloana 2 rezultă modul de pozare de tip E
- curentul maxim admisibil (IZ) pentru circuit simplu, rezultă din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.11;
- factorul de corecţie de temperatură ambiantă (K1) rezultă din coloana 8, unde se trimite la anexa 5.18;
- factorul de corecţie de grup (K2) rezultă din coloana 9, unde se trimite la anexa 5.19.
3.Faza 2. Din anexa 5.11, coloana 2, rezultă pentru secţiunea nominală a conductorului din cupru 2,5 mm2, curentul admisibil IZ = 30 A;
4.Faza 3. Din anexa 5.18, rezultă pentru temperatura ambiantă de 35°C, izolaţie de PVC, factorul K1 = 0,94.
5.Faza 4. Din anexa 5.19 poz. 2b, col. 2, rezultă factorul de reducere de grup K2 = 0,94.
6.Faza 5. Calculul curentului admisibil:
I'Z = IZ x K1 x K2 = 30 x 0,94 x 0,94 = 26,5 A
(3)Exemplu de calcul nr. 3
1.Acelaşi cablu din exemplu 2 cu pozarea pe perete se face la distanţă de două ori diametrul exterior faţă de cablu învecinat.
2.Faza 1: Din anexa 5.5 se selectează următoarele:
- din coloana 2 rezultă modul de pozare de tip E
- curentul admisibil (IZ) pentru circuit simplu, rezultă din coloana 3, unde se trimite la anexa 5.11;
- factorul de corecţie, de temperatură ambiantă rezultată din coloana 8, unde se trimite la anexa 5.18.
3.Faza 2. Din anexa 5.11, col. 2, rezultă pentru secţiunea nominală a conductorului de cupru 2,5 mm2 curentul admisibil IZ = 30 A.
4.Faza 3. Din anexa 5.18, col. 8, rezultă pentru temperatura ambiantă de 35°C, izolaţie de PVC, factorul K1 = 0,94.
5.Faza 4. Din anexa 5.19, rezultă din nota 2 că atunci când distanţa între cabluri învecinate este mai mare de două ori diametru exterior, nu este necesar un factor de reducere. Deci K2 = 1
6.Faza 5. Calculul curentului admisibil
I'Z = IZ x K1 x K2 = 30 x 0,94 x 1 = 28,2 A
Din analiza rezultatelor exemplelor 1, 2 şi 3 rezultă că prin alegerea unui sistem de pozare prin care se asigură o răcire optimă la un cablu 3x2,5 mm2 cu conductoare din cupru, izolate cu PVC, curentul admisibil poate creşte de la 21,57 A la 28,2 A (cca. 24%).
SECŢIUNEA 31:Anexa 5.31 - EXEMPLE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA CURENŢILOR ADMISIBILI AI CONDUCTOARELOR ŞI CABLURILOR ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE POZARE ÎN PĂMÂNT
(1)Exemplu de calcul nr. 1
1.Să se determine curentul admisibil al unui cablu 3x2,5 mm2, cu conductoare din cupru, utilizat în circuit cu două conductoare încărcate, al treilea conductor este de protecţie (PE), izolaţie PVC, pentru următorul sistem de pozare:
1.1.Pozare în pământ la adâncimea de 0,7 m, temperatura sol 20°C şi 0 rezistenţă termică specifică 1 Km/W
1.2.Pozarea în contact cu un cablu în sarcină 3x2,5 mm2
1.3.Grad de încărcare circuit 0,7
2.Faza 1: Din anexa 5.22, coloana 3, rezultă pentru secţiunea nominală a conductorului din cupru 2,5 mm2, izolaţie PVC, curentul admisibil IZ = 42 A
3.Faza 2: Din anexa 5.23, rezultă factorul de corecţie f1 = 1, pentru condiţii normale, temperatură sol 20°C, rezistenţa termică specifică a solului 1 Km/W, grad de încărcare 0,7.
4.Faza 3: Din anexa 5.24, rezultă factorul de corecţie f2 = 0,89, pentru 2 sisteme, rezistenţa termică specifică a solului 1 Km/W, grad de încărcare 0,7.
Curentul admisibil în această situaţie:
I'Z = IZ x f1 x f2 = 42 x 1 x 0,89 = 37,38 A
(2)Exemple de calcul nr. 2
1.Aceleaşi două cabluri în contact menţionate în exemplul 1, dar cu grad de încărcare 1.
2.Faza 1: Din exemplu nr. l, faza 1 rezultă: IZ = 42 A
3.Faza 2: Din anexa 5.23, rezultă factorul de corecţie f1 = 0,91 pentru gradul de încărcare 1, temperatură sol 20°C, rezistenţa termică specifică a solului 1 Km/W
4.Faza 3: Din anexa 5.24, rezultă factorul de corecţie f2 = 0,76 pentru 2 sisteme, rezistenţă termică specifică a solului 1 Km/W, grad de încărcare 1.
Curentul admisibil în această situaţie
I'Z = IZ x f1 x f2 = 42 x 1 x 0,91 x 0,76 = 29,00 A
Rezultă o reducere a curentului admisibil de cca. 23% faţă de exemplul anterior.
SECŢIUNEA 32:Anexa 5.32 - SECŢIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARE UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLĂDIRILOR

Nr. crt.

Destinaţia conductoarelor din circuitele fixe

Secţiunile minime ale conductoarelor (mm2)

cupru

aluminiu

0

1

2

3

1.

CONDUCTOARE DE FAZĂ

  

1.1

Circuite pentru iluminat

1,5

 

1.2

Circuite pentru prize monofazate

2,5

 

1.3

Circuite de putere (forţă)

1,5

4 (nota 4)

1.4

Coloane monofazate (individuale) din clădiri de locuit

4

6

1.5

Coloane electrice colective

10

16

2

CONDUCTORUL NEUTRU (N) (notele 1, 2, şi 3)

  

2.1

În circuite şi coloane trifazate, cu armonici de rangul 3 şi multiplu de 3 sub 15%, pentru secţiuni ale conductoarelor de fază de:

  

25

16

25

35

16

25

50

25

25

70

35

35

95

50

50

120

70

70

150

70

70

185

95

95

240

120

120

300

150

150

400

185

185

> 400

50% din secţiunea conductorului de fază

3.

CABLURI DE PROTECŢIE (PE, PEN)

Conform subcap. 5.5

1.În circuitele şi coloanele monfazate conductorul neutru va avea aceiaşi secţiune cu a conductorului de fază.
2.În circuitele şi coloanele trifazate în care secţiunea conductorului de fază este mai mică sau egală cu 16 mm2, secţiunea conductorului neutru va fi egală cu secţiunea conductorului de fază.
3.Secţiunea minimă a conducătorului neutru (N) se va calcula conform art. 5.2.4.6, în circuitul trifazic care ar putea fi parcurs de curenţi având armonici de rangul 3 şi multiplu de 3 cu nivel mai mare de 15%.
4.Contactele legăturilor demontabile ale conductoarelor din aluminiu la echipamentele electrice (maşini, aparate, şir de cleme) se vor realiza prin presare, cu ajutorul pieselor elastice care asigură păstrarea în timp a presiunii de contact sau alte legături omologate pentru aluminiu.
5.Circuitele secundare, cu conductoare din cupru, conform NTE 007/08/00 vor avea secţiunea minimă de 1 mm2, cu următoarele excepţii:
- la circuitele unde condiţiile electrice (de exemplu cădere de tensiune, încărcare); mecanice (vibraţii) sau fizico-chimice (de ex: agenţi corozivi) impun secţiuni mai mari;
- la gospodăriile de cabluri importante realizate cu cabluri având conductoare monofilare, unde secţiunea minimă este de 1,5 mm2; în cazul utilizării cablurilor cu conductoare multifilare (liţate) secţiunea minimă este de 1 mm2
- la circuitele funcţionând la tensiuni de serviciu până la 60 V (cu excepţia aliniatului precedent), la care se admit conductoare cu diametrul minim de 0,5 mm
6.Secţiunile de la 1.4 şi 1.5 sunt recomandate de SR 234 - 2008.
SECŢIUNEA 33:Anexa 5.33 - CLASIFICAREA CABLURILOR
SUBSECŢIUNEA 1:A. CLASIFICAREA CABLURILOR ELECTRICE PRIVIND COMPORTAREA LA FOC
(1)Cablurile electrice pozate individual
1.Cablurile electrice pozate individual din punct de vedere al propagării flăcării, se împart în următoarele categorii:
- cablu fără întârziere la propagarea flăcării
- cabluri cu întârziere la propagarea flăcării
2.1.1. Cablu fără întârziere la propagarea flăcării
Este acel cablu care supus un timp determinat acţiunii unei flăcări de iniţiere, continuă să ardă, flacăra proprie propagându-se până la distrugerea tronsonului până unde există o separare antifoc.
La acest cablu nu se garantează timpul de funcţionare de la iniţierea flăcării.
3.1.2. Cablu cu întârziere la propagarea flăcării
Este acel cablu care pozat singur pe traseu şi supus un timp determinat acţiunii unei flăcări de iniţiere, continuă să ardă, flacăra proprie propagându-se pe o lungime determinată, după care se auto stinge. Acest cablu corespunde încercărilor din seria de standarde SR EN 60332. La acest cablu nu se garantează timpul de funcţionare de la iniţierea flăcării.
3.1.1.2.1. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea flăcării
a)1.2.1.1. Cabluri de energie, U0/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie şi manta din PVC, conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1, sau multifilar cl.2 (SR EN 60228) temperatură maximă admisă pe conductor, în condiţii normale de exploatare 70°C, întârziere la propagarea flăcării (SR EN 60332-1-2).
Nearmate, conductoare cupru:
- CYY standarde de referinţă SR CEI 60502-1 şi SR HD 603
- NYY-J, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603
- NYY-0, fără conductor verde/galben, VDE 0276-603
Armate, conductoare cupru:
- CYAbY - armătură cu benzi din oţel
- CYArY - armătură cu sârme din oţel zincat
Nearmate, conductoare aluminiu
- ACYY, conductoare >= 4 mm2
- NAYY-J, conductoare >= 10 mm2, cu conductor verde/galben, VDE 0276-603
- NAYY-0, conductoare >= 10 mm2, fără conductor verde/galben, VDE 0276-603
Armate, conductoare aluminiu
- ACYAbY - armătură cu benzi din oţel
b)1.2.1.2. Cabluri de energie, U0/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie din polietilenă reticulată (XLPE), manta exterioară din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatură maximă admisă pe conductor în condiţii normale de exploatare, 90°C, întârziere la propagarea flăcării (SR EN 60332).
Nearmate, conductoare cupru:
- C2XY, standard SR CEI 60502-1 şi SR HD 603 S1/A2
- U-1000RO2V, U-1000 R12V, normă NFC 32-321
- N2XY, normă VDE 0276-603
Armate, conductoare cupru
- C2XAb Y- armătură cu benzi din oţel
- C2XArY, armătură cu sârme din oţel zincat
Nearmate, conductoare aluminiu
- AC2XY
3.2.1.2.2. Exemple de tipuri de conductoare din cupru, tensiune U0/U = 450/750 V, izolate PVC cu întârziere la propagarea flăcării.
- FY, H07V- U,R conductoare cl. 1 şi 2 (SR EN 60228), standard SR HD. 21.3.S.3
- Myf, H07V-K, conductoare flexibile cl. 5 (SR EN 60228), standard SR HD 21.3S3
(2)Cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, pozate în mănunchi
1.Cablurile electrice pozate în mănunchi supuse un timp determinat acţiunii unei flăcări de iniţiere, continuă să ardă, flacăra proprie propagându-se pe o lungime determinată, după care se autosting, numai dacă volumul de material combustibil (izolaţie şi umplutură) Vi corespunde metodelor de încercare din standardul pe părţi SR EN 50266.
În conformitate cu standardul SR EN 50266, există următoarele categorii, în funcţie de durata încercării, volumul materialelor nemetalice din cabluri şi metoda de montare a cablurilor.
Categoria AF-R, cu Vi = 7 litri/m de cabluri în mănunchi, pozate în două straturi. Aceste cabluri au destinaţii speciale.
Categoria A, cu Vi = 7 litri/m de cabluri în mănunchi, pozate distanţat la un diametru, dacă cablurile au s. 35 mm2 şi alăturat, dacă cablurile au secţiunea s <= 35 mm2.
Categoria B, cu Vi = 3,5 litri/m de cabluri în mănunchi, pozate în aceleaşi condiţii ca cele din categoria A.
Categoria C, cu Vi =1,5 litri/m de cabluri în mănunchi, pozate în aceleaşi condiţii ca cele din categoria A.
Categoria D, cu Vi = 0,5 litri/m de cabluri în mănunchi, de dimensiuni mici (cu diametrul cablului <= 12 mm) pozate alăturat.
Volumul Vi (în litri), de material combustibil (pe neutru de cablu) se calculează cu relaţia:
unde:
MC - este masa cablului pe metru (în kg);
Mm - este masa materialului metalic (cupru, aluminiu, armătură) (în kg);
- densitatea materialului combustibil (în kg/dm3);
k - indicele cablului din mănunchi;
n - numărul de cabluri din mănunchi.
NOTĂ: în cazul în care nu se poate respecta volumul Vi de material combustibil din mănunchiul de cabluri (pe metru), mănunchiul de cabluri nu mai poate fi considerat cu întârziere la propagarea flăcării. Pentru limitarea propagării flăcării trebuiesc luate măsuri de separare antifoc - omologate (vezi art. 5.2.7.1.9.)
2.2.6. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, pozate în mănunchi.
2.1.2.6.1. Cabluri de energie, U0/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie şi manta de PVC, conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maximă admisă pe conductor în condiţii normale de exploatare, 70°C, întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat C), dacă volumul Vi <= 1,5 litri:
a)2.1.1.1. Nearmate, conductoare cupru
- CYY-F.
b)2.1.1.2. Armate, conductoare cupru
- CYAbY-F, CYArY-F.
c)2.1.1.3. Nearmate, conductoare aluminiu
- ACYY-F, conductoare >= 4 mm2
d)2.1.1.4. Armate, conductoare aluminiu
- ACYAbY-F conductoare >= 4 mm2
2.2.2.1.2. Cabluri de energie, U0/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie din polietilenă reticulară (XLPE) manta exterioară din PVC, conductoare din cupru/aluminiu, unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maximă admisă pe conductoare în condiţii normale de exploatare, 90°C, întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), dacă volumul Vi <= 1,5 litri:
a)2.1.2.1. Nearmate, conductoare cupru
- C2XY-F
b)2.1.2.2. Armate, conductoare cupru
- C2XabY-F, C2XArY-F
Nearmate, conductoare aluminiu
- AC2XY-F
c)2.1.2.3. Cablurile de la art. 3 şi 4.
(3)Cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)
1.Este acel cablu care expus focului menţine într-o manieră fiabilă alimentarea cu energie electrică sau semnalul de la sursă la instalaţie pentru un timp garantat de producător (de regulă, PH 15, 30, 60, 90, 120 minute).
Metodele de încercare pentru cablurile rezistente la foc sunt reglementate pentru integritatea circuitului la şoc de SR EN 50200 (cabluri de mici dimensiuni până la 2,5 mm2) şi de SR EN 50362 (cabluri cu dimensiuni mai mari de 2,5 mm2), unde clasificarea este făcută conform Cerinţă Esenţială Nr. 2 "Securitatea în caz de incendiu" a Directivei de Produse pentru Construcţii astfel:
Alte metode de clasificare pentru integritatea circuitului sub flacără sunt reglementate de CEI 60331-11,21.
Indiferent de metoda de clasificare, trebuie ca producătorul să indice pe lângă clasificarea rezistenţei la foc a cablului şi sistemul de pozare, care să permită menţinerea integrităţii circuitelor electrice când aceasta este necesară pentru securitatea persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu.
2.3.1. Exemple de cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)
2.1.3.1.1. Cabluri de energie, U0/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru
Tip nearmat NHXH,
Tip cu armătură NHXCH
- Fără halogeni
- Emisie redusă de gaze toxice
- Emisie redusă de fum
- Întârziere la propagare flacără
- Integritate circuit
- Integritate circuit la foc
- Integritate circuit sistem în funcţie de sistemul de pozare
(4)Cabluri şi conductoare cu emisie redusă de gaze toxice şi fum
1.4.1. Cablurile cu caracteristici sporite în ceea ce priveşte comportamentul la incendiu, prezentând următoarele avantaje:
- fără halogeni, fără degajări de gaze toxice şi corozive (supuse la verificări prin metodele din standardul pe părţi SR EN 50267)
- degajare scăzută de fum, cu permeabilitatea luminii >= (50-70%), verificare prin metodele din standardul pe părţi SR EN 61034
- întârziere la propagarea flăcării la pozarea în mănunchi (supuse la verificări prin metodele din standardul pe părţi SR EN 50266)
1.1.Exemple de tipuri de cabluri:
- cablu de energie, U0/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru clasa 1 sau 2 (SR EN 60228), fără halogeni (SR EN 50267), degajare scăzută de fum (SR EN 61034), întârzieri la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), izolaţie din polietilenă reticulară, temperatură maximă admisă pe conductor, în condiţii normale de exploatare 90°C, fără armătură:
- tip N2XH (simbol DIN VDE 0276-604 şi SR HD 604S1)
- tip C2XH (simbol echivalent, fabricat în ţară)
- şi cu armătură, conductor concentric realizat din vergele din cupru şi bandă din cupru înfăşurată elicoidal ţine loc de ecran şi poate fi utilizat pentru conductorul neutru sau cel de protecţie
- tip N2XCH (simbol DIN VDE 0276-604)
2.4.1.1. Conductoare pentru instalaţii fixe cu emisie redusă de gaze toxice şi fum.
Exemple de tipuri de conductoare:
- conductor de energie, U0/U = 450/750 V, conductor cupru rigid clasa 1 sau 2 (SR EN 60228), fără halogeni (SR EN 50267), degajare scăzută de fum (SR EN 61034), întârziere la propagarea flăcării (SR EN 60332-1-2):
- tip FH, standard de produs SF 110/2003, temperatură maximă admisă pe conductor în condiţii normale de exploatare 70°C;
- şi cu conductor cupru flexibil clasa 5:
- tip MHf, standard de produs SF 110/2003- temperatură maximă admisă pe conductor în condiţii normale de exploatare 70°C;
- tip H07Z-K, standard SR HD 22.9 temperatură maximă admisă pe conductor în condiţii normale de exploatare 90°C.
SUBSECŢIUNEA 2:B. CLASIFICAREA ŞI SIMBOLIZAREA CABLURILOR
Aceasta se face după următoarele standarde:
- STAS 9436/1-73 - Cabluri şi conducte electrice Clasificare şi principii de simbolizare.
- STAS 9436/2-80 - Cabluri de energie de joasă şi medie tensiune. Clasificare şi simbolizare.
- STAS 9436/3-73 - Conductoare pentru instalaţii electrice fixe. Clasificare şi simbolizare.
- STAS 9436/4-73 - Cabluri şi conducte pentru instalaţii mobile. Clasificare şi simbolizare.
- SR HD 361 S3+A1 - Sisteme de identificare a cablurilor cu tensiunea nominală până la 450/750 V inclusiv. (Acest standard este valabil în paralel cu STAS 9436)
- SR HD 603 S1+A1+A2 - Cabluri de distribuţie cu tensiunea nominală 6/0,1 kV. (Acest standard este valabil în paralel cu STAS 9436)
- SR HD 604 S1+A1+A2+A3 - Cabluri de energie 0,6/1 kV, cu comportare particulară la foc, pentru utilizarea în centrale electrice.
- Standarde de produs specifice.
SECŢIUNEA 34:Anexa 5.34 - Determinarea rezistenţei de dispersie a diferitelor prize de pământ
(1)A. Priză de pământ simplă, constituită dintr-un singur electrod.
1.A1. Electrod vertical
Rezistenţa electrică de dispersie a unui electrod vertical simplu se calculează în funcţie de tipul electrodului şi adâncimea de montare faţă de suprafaţa solului. Relaţiile de calcul sunt date în tabelul A5.34-1.
Tabelul A5.34-1 - Relaţii pentru calculul rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ

Tipul electrodului prizei simple verticale

Formula de calcul a rezistenţei de dispersie a prizelor simple verticale

În toate relaţiile din tabelul 1 rezistivitatea solului depinde de natura acestuia. Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul A5.34-2.
Tabelul A5.34-2 - Valori ale rezistivităţii solului

Nr. crt.

Natura solului

Rezistivitatea

m

Domeniul de variaţie în funcţie de umiditate şi conţinutul de săruri

Valori recomandate pentru calculele preliminare

1.

Soluţie de sare şi ape acide

0,01

0,01

2.

Apă de mare

1...5

3,0

3.

Apă de pârâu şi de râu

10...50

20,00

4.

Apă de iaz sau izvor

40...50

40,00

5.

Apă subterană

20...70

50,00

6.

Apă de munte (pârâuri, râuri, lacuri)

100...1200

700,00

7.

Pământ, humă, turbă (foarte umede)

15...20

20,00

8.

Cernoziom

10...70

50,00

9.

Humă vânătă cu conţinut de sulfură de fier

10...20

10,00

10.

Pământ arabil

40...60

50,00

11.

Pământ argilos, argilă

40...150

80,00

12.

Pământ cu pietriş

100...500

200,00

13.

Loess, pământ de pădure

100...300

200,00

14.

Argilă cu nisip

100...300

200,00

15.

Pământ nisipos

150...400

300,00

16.

Nisip foarte umed

100... 500

400,00

17.

Balast cu pământ

500... 6000

1000,00

18.

Nisip, nisip cu pietriş

100...2000

1000,00

19.

Roci, bazaltate

10 000

10000,00

20.

Stâncă compactă

100 000

100000,00

2.A2. Electrod orizontal
În tabelul A5.34-3 sunt date relaţiile de calcul pentru rezistenţa unui electrod orizontal, în funcţie de tipul acestuia şi modul de montare.
Tabelul A5.34-3

Tipul electrodului prizei de pământ simple orizontale

Relaţia de calcul a rezistenţei de dispersie a prizelor simple orizontale

(2)B. Priză de pământ naturală constituită din fundaţii de beton armat.
Astfel de prize de pământ sunt asimilate cu prize de pământ simple. Relaţiile de calcul sunt date în tabelul A5.34-4 în funcţie de forma fundaţiei de beton armat şi tipul de priză cu care se asimilează.
Tabelul A5.34-4

Nr. crt.

Forma fundaţiei de beton armat (partea îngropată în pământ)

Tipul de priză cu care se asimilează

Relaţia de calcul a rezistenţei de dispersie rp simplificată

1.

Paralelipiped, trunchi de piramidă sau cilindru având volumul V, în metri cubi

Electrod semisferic având volumul V, în metri cubi

2.

Placă cu grosimea g <= 1/10 radical din S, unde S este aria plăcii în (m2)

Electrod din placă orizontală la suprafaţa solului, având aria S în metri pătraţi

3.

Placă a cărei grosime (g) îndeplineşte condiţia: g << radical din S, placa fiind îngropată la o adâncime mai mare de 1 m

Electrod din placă orizontală îngropată la o adâncime de 1 m şi având aria S în metri pătraţi

4.

Paralelipiped, trunchi de piramidă sau cilindru vertical a cărei înălţime este mai mare decât dimensiunile liniare ale secţiunii orizontale: l/d >> 10 în care d = 1,1 radical din S (m), S fiind aria secţiunii orizontale, în metri pătraţi

Electrod vertical cu secţiune circulară având diametrul d în metri

5.

Fundaţie continuă sub ziduri a cărei secţiune are un diametru echivalent D = 1,1 radical din S (m), în care S este secţiunea fundaţiei în metri pătraţi

Electrod vertical cu secţiune circulară având diametrul D şi lungimea l, în metri

6.

Fundaţie poligonală închisă a cărei secţiune are un diametru echivalent D = 1,1 radical din S (m), iar lungimea liniei poligonale este L, în metri

Electrod inelar de lungime L şi un diametru al secţiunii transversale D, în metri

7.

Fundaţia continuă la o adâncime mai mare de 1 m, a cărei secţiune are un diametru echivalent D = 1,1 radical din S (m) în care S este aria secţiunii fundaţiei în metri pătraţi

Electrod orizontal îngropat la o adâncime mai mare de 1 m cu secţiunea circulară având diametrul D şi lungimea L, în metri

8.

Fundaţia continuă la o adâncime mai mare de 1 m, dar formând o linie poligonală de lungime L

Electrod inelar de lungime L şi un diametru al secţiunii transversale D, în metri

În cazul construcţiilor din beton armat în contact cu pământul, pentru un calcul acoperitor fie că se va majora cu 25% rezistenţa rezultată considerând dimensiunile reale ale acestora, fie că dimensiunile considerate, în relaţiile folosite, se vor obţine scăzându-se grosimea betonului dintre armătura metalică periferică şi sol.
(3)C. Prize de pământ multiple
Priza de pământ multiplă compusă din electrozi identici are rezistenţa de dispersie:
rpa = rp/n x u,
unde:
rp este rezistenţa de dispersie a unei prize simple (un singur electrod);
n - numărul de electrozi ce compun priza;
u - factorul de utilizare a electrozilor, în funcţie de numărul lor, distanţa dintre ei şi modul de montare (pe un contur închis sau deschis).
Aceşti factori sunt daţi în tabelul A5.34-5 pentru prize multiple cu electrozi verticali şi orizontali.
Tabelul A5.34-5 Factori de utilizare pentru prize multiple cu electrozi verticali şi orizontali

Nr. crt.

Numărul electrozilor

Distanţa dintre electrozii verticali (a) în raport cu lungimea electrozilor (l)

Factori de utilizare

Electrozi verticali aşezaţi liniar

Electrozi verticali amplasaţi pe un contur (circuit închis)

priza verticală u1

priza orizontală u2

priza verticală u1

priza orizontală u2

1

2

a = l

0,85

0,80

-

-

3

0,80

0,80

0,75

0,50

4

0,75

0,77

0,65

0,45

5

0,70

0,75

0,62

0,42

6

0,65

0,60

0,60

0,40

10

0,60

0,60

0,55

0,33

20

0,50

0,20

0,50

0,25

40

-

-

0,40

0,20

60

-

-

0,38

0,20

100

-

-

0,35

0,19

2

2

a = 2 l

0,90

0,90

-

-

3

0,85

0,90

0,80

0,60

4

0,82

0,88

0,75

0,55

5

0,80

0,85

0,72

0,52

6

0,78

0,80

0,70

0,50

10

0,75

0,75

0,66

0,44

20

0,70

0,56

0,61

0,30

40

-

0,40

0,55

0,29

60

-

-

0,52

0,27

100

  

0,50

0,24

3

2

a = 3 l

0,95

0,95

-

-

3

0,90

0,90

0,90

0,75

4

0,88

0,85

0,85

0,70

5

0,85

0,82

0,82

0,68

6

0,82

0,80

0,80

0,65

10

0,80

0,75

0,75

0,56

20

0,75

0,68

0,70

0,45

40

-

-

0,65

0,39

60

-

-

0,62

0,36

100

-

-

0,60

0,33

(4)D. Prize de pământ complexe
1.D1. Prize de pământ formate din electrozi verticali echidistanţi şi electrozi orizontali de legătură.
Rezistenţa de dispersie a prizei complexe se determină cu relaţia:
unde Rv este rezistenţa de dispersie a prizei multiple formată numai din electrozi verticali şi Ro - rezistenţa de dispersie a prizei multiple formată numai din electrozi orizontali. Această priză mai poate fi considerată ca o priză singulară orizontală având lungimea totală a electrozilor orizontali.
2.D2. Prize de pământ complexe formate din:
- prize de pământ naturale, cu rezistenţa de dispersie echivalentă a acestora Rpn;
- prize de pământ artificiale, cu rezistenţa de dispersie echivalentă Rpa;
- alte prize de pământ din vecinătate cu rezistenţa de dispersie echivalentă Rv şi Ro rezistenţa electrică de legătură dintre acestea
Rezistenţa de dispersie a prizei complexe este:
Fiecare dintre rezistenţele de dispersie echivalente Rpn, Rpa, şi Rv sunt rezultatul legării în paralel a prizelor din care se compun.
SUBCAPITOLUL 2:
SECŢIUNEA 1:Anexa 6.1 - Evaluarea numărului anual de evenimente periculoase N
Generalităţi
Numărul mediu anual de evenimente periculoase N datorită trăsnetelor care influenţează un obiect de protejat depinde de activitatea orajelor din regiunea în care obiectul este amplasat şi de caracteristicile fizice ale obiectului. În general, pentru calculul numărului N, se acceptă multiplicarea densităţii trăsnetelor la sol Ng cu o suprafaţă echivalentă de expunere a obiectului, ţinând seama şi de factorii de corecţie care depind de caracteristicile fizice ale obiectului.
Densitatea trăsnetelor la sol Ng este numărul trăsnetelor care cad pe km2 pe an. Această valoare este disponibilă în multe zone din lume de la reţelele de localizare a trăsnetelor.
Dacă nu este disponibilă o hartă a Ng, pentru zonele temperate se poate estima astfel:
 (A6.1.1)
unde Td este numărul zilelor cu oraje pe an (care pot fi obţinute din hărţile keraunice - a se vedea Anexa 6.11).
Evenimente care pot fi considerate periculoase pentru o structură de protejat sunt
- căderea trăsnetului pe structură,
- căderea trăsnetului lângă structură,
- căderea trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură,
- căderea trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură,
- căderea trăsnetului pe o structură la care este racordat un serviciu.
Evenimente care pot fi considerate ca periculoase pentru un serviciu de protejat sunt
- căderea trăsnetului pe un serviciu,
- căderea trăsnetului lângă un serviciu,
- căderea trăsnetului pe structura la care este racordat un serviciu.
Evaluarea numărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe o structură ND şi pe o structură racordată la extremitatea "a" a unei linii NDa
Determinarea ariei suprafeţei echivalente de expunere Ad
Pentru structurile izolate pe un teren plat, suprafaţa echivalentă de expunere Ad este aria definită de intersecţia dintre suprafaţa solului şi o linie dreaptă de pantă 1/3 care trece prin părţile cele mai înalte ale structurii (atingându-le în acele puncte) şi care se roteşte în jurul acestora. O determinare a valorii lui Ad poate fi realizată grafic sau matematic.
Structură dreptunghiulară
Pentru o structură dreptunghiulară izolată de lungime L, lăţime W, şi de înălţime H pe un sol plat, aria suprafeţei echivalente de expunere este egală cu
Ad = L x W + 6 x H x (L+W) + 9 x x (H)2 (A6.1.2)
cu L, W şi H exprimate în metri (a se vedea figura A6.1.1).
Fig. A.6.1.1 - Suprafaţa echivalentă de expunere Ad pentru o structură izolată
Structură cu formă complexă
Dacă structura are o formă complexă cum ar fi proeminenţele înalte ale unui acoperiş (a se vedea figura A6.1.2), trebuie aplicată o metodă grafică pentru evaluarea ariei Ad (a se vedea figura A6.1.3), deoarece diferenţele între valoarea maximă (Admax) şi valoarea minimă (Admin) a ariei pot să fie importante (a se vedea tabelul A6.1.1).
O valoare aproximativă acceptabilă a ariei suprafeţei echivalente de expunere este maximul dintre Admin şi suprafaţa echivalentă de expunere atribuită proeminenţei înalte a acoperişului Ad' în care aria Ad' poate fi calculată cu formula:
Ad' = 9 x (Hp)2, (A6.1.3)
unde Hp este înălţimea proeminenţei.
Diferite valori ale suprafeţei echivalente de expunere după metodele de evaluare prezentate mai sus sunt indicate în tabelul A6.1.1.
Tabelul A6.1.1 - Valori ale suprafeţei echivalente de expunere în funcţie de metoda de evaluare
 

Metodă grafică

Structură

(dimensiuni maxime)

Structură

(dimensiuni minime)

Proeminenţă Hp

Dimensiunile structurii m

(L, W, H)

A se vedea figura A6.2

70 x 30 x 40

70 x 30 x 25

40

m2

Ad = 47700

Admax = 71316

Admin=34 770

A se vedea figura A6.1.3

Ad' = 45 240

A se vedea figura A6.1.3

 
Fig. A6.1.2 - Structură cu formă complexă
Fig. A6.1.3 - Metodă de determinare a suprafeţei echivalente de expunere pentru structura din figura A.6.1.2
Structură care face parte dintr-o clădire
Când structura S considerată constituie numai o parte a unei clădiri B, dimensiunile structurii S pot fi utilizate pentru a evalua Ad dacă următoarele condiţii sunt îndeplinite (a se vedea figura A6.1.4):
- structura S este o parte dezvoltată pe verticală separat de clădirea B;
- clădirea B nu prezintă risc de explozie;
- propagarea focului între structura S şi alte părţi ale clădirii B este evitată cu ajutorul pereţilor cu rezistenţă la foc de 120 min (REI 120) sau prin alte măsuri de protecţie echivalente;
- propagarea supratensiunilor de-a lungul liniilor comune, dacă acestea există, este evitată prin instalarea de SPD în punctul de pătrundere în structură a acestor linii sau cu ajutorul altei măsuri de protecţie echivalente.
Când aceste condiţii nu sunt îndeplinite, trebuie utilizate dimensiunile întregii clădiri B.
Fig. A6.1.4 - Structură de luat în considerare pentru evaluarea suprafeţei echivalente de expunere Ad
Amplasare relativă a unei structuri
Amplasarea relativă a unei structuri, ţine seama de prezenţa obiectelor învecinate sau de gradul de expunere al amplasamentului structurii, printr-un factor de amplasare Cd (a se vedea tabelul A6.1.2).
Tabelul A6.1.2 - Factor de amplasare Cd

Amplasare relativă

Cd

Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci

0,25

Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici

0,5

Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate

1

Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte

2

Numărul de evenimente periculoase ND pentru o structură (extremitatea "b" a unui serviciu) ND poate fi evaluat ca fiind produsul:
ND = Ng x Ad/b x Cd/b x 10-6, (A6.1.4)
unde
Ng - este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2 an);
Ad/b - aria suprafeţei echivalente de expunere a structurii izolate (m2) (a se vedea figura A6.1.1);
Cd/b - factorul de amplasare al structurii (a se vedea tabelul A6.1.2).
Numărul de evenimente periculoase NDa pentru o structură adiacentă (extremitatea "a" a unui serviciu)
Numărul mediu anual de evenimente periculoase NDa datorită căderii trăsnetelor pe o structură la extremitatea "a" a unei linii (a se vedea 6.2.1.3 şi figura 6.5) poate fi evaluat ca fiind produsul:
NDa = Ng x Ad/a x Cd/a x Ct x 10-6, (A6.1.5)
unde
Ng - este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2 an);
Ad/b - aria suprafeţei echivalente de expunere a structurii adiacente izolate (m2) (a se vedea figura A6.1.1);
Cd/a - factorul de amplasare al structurii adiacente (a se vedea tabelul A6.1.2).
Ct este factorul de corecţie datorită prezenţei unui transformator ÎT/JT pe serviciul la care este racordată structura, amplasat între punctul de impact al trăsnetului şi structură (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplică secţiilor liniei din amonte de transformator în raport cu structura.
Evaluarea numărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă structură NM
NM poate fi evaluat ca fiind produsul:
NM = Ng x (Am-Ad/b-Cd/b) x 10-6, (A6.1.6)
unde
Ng - este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2 an);
Am suprafaţa echivalentă de expunere pentru căderea trăsnetului lângă structură (m2).
Suprafaţa echivalentă de expunere Am se extinde până la o linie amplasată la o distanţă de 250 m de perimetrul structurii (a se vedea figura A6.1.5).
Dacă NM < 0, NM = 0 trebuie utilizat pentru evaluare.
Evaluarea numărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe un serviciu NL
Pentru un serviciu cu o singură secţie, NL poate fi evaluat prin:
NL = Ng x Al x Cd x Ct x 10-6, (A6.1.7)
unde
Ng - este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2 an);
Al - suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului pe un serviciu (m2) (a se vedea tabelul A6.1.3 şi figura A6.1.5);
Cd - factorul de amplasare al serviciului (a se vedea tabelul A6.1.2);
Ct - factorul de corecţie datorită prezenţei unui transformator ÎT/JT amplasat între punctul de impact al trăsnetului şi structură (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplică secţiilor de linii din amonte de transformator în raport cu structura.
Tabelul A6.1.3 - Suprafeţe echivalente de expunere Al şi Ai în funcţie de caracteristicile serviciului
 

Aerian

Îngropat

Al

(Lc-3(Ha+Hb))6 Hc

(Lc-3(Ha+Hb)) radical din

Ai

1 000 Lc

25 Lc radical din

unde:
Al este suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului pe un serviciu (m2);
Ai - suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului lângă un serviciu (m2);
Hc - înălţimea deasupra solului a conductoarelor serviciului (m);
Lc - lungimea secţiei serviciului de la structură până la primul nod (m). Poate fi estimată o valoare maximă Lc=1 000 m;
Ha - înălţimea structurii conectate la extremitatea "a" a serviciului (m);
Hb - înălţimea structurii conectate la extremitatea "b" a serviciului (m);
- rezistivitatea solului cnd serviciul este îngropat (m). Poate fi estimată o valoare maximă p = 500 m.
Pentru obiectivele acestui calcul:
- când valoarea lui Lc este necunoscută, se estimează că Lc = 1 000 m;
- când valoarea rezistivităţii solului este necunoscută, se estimează că = 500 m;
- pentru cablurile subterane care sunt pozate în întregime în zona de influenţă a unei instalaţii de legare la pământ de tipul reţea strâns buclată, suprafaţa echivalentă de expunere poate fi considerată ca fiind Ai = Al = 0;
- structura de protejat trebuie considerată ca fiind una conectată la extremitatea "b" a serviciului.
Tabelul A6.1.4 - Factor pentru transformator Ct

Transformator

Ct

Serviciu cu transformator cu două înfăşurări

0,2

Numai serviciu

1

Evaluare a numărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă un serviciu NI
Pentru un serviciu cu o singură secţie (aeriană, subterană, ecranată, neecranată etc.), valoarea NI poate fi evaluată din relaţia
NI = Ng x Ai x Ce x Ct x 10-6, (A6.1.8)
unde
Ng - este densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2 an);
Ai - suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului lângă un serviciu (m2) (a se vedea tabelul A6.1.3 şi figura A6.1.5);
Ce - factorul de mediu (a se vedea tabelul A6.1.5);
Ct - factorul de corecţie datorită prezenţei unui transformator ÎT/JT amplasat între punctul de impact al trăsnetului şi structură (a se vedea tabelul A6.1.4). Acest factor se aplică secţiilor de linii din amonte de transformator în raport cu structura.
Tabelul A6.1.5 - Factor de mediu Ce

Mediu

Ce

Urban cu clădiri înalte1)

0

Urban2)

0,1

Suburban3)

0,5

Rural

1

1) Înălţimea clădirilor mai mare de 20 m.

2) Înălţimea clădirilor se încadrează între 10 m şi 20 m.

3) Înălţimea clădirilor mai mică de 10 m.

Suprafaţa echivalentă de expunere Ai a serviciului este definită de lungimea sa Lc şi de distanţa laterală Di (a se vedea figura A6.1.5) la care căderea unui trăsnet lângă serviciu poate cauza supratensiuni induse de cel puţin 1,5 kV.
Fig. A6.1.5 - Suprafeţe echivalente de expunere (Ad, Am, Ai, Al).
SECŢIUNEA 2:Anexa 6.2 - Evaluarea probabilităţii de avariere PX a unei structuri
Probabilităţile date în această anexă sunt valabile dacă măsurile de protecţie sunt conforme cu recomandările din:
- SR EN 62305-3 pentru măsuri de protecţie pentru reducerea vătămării fiinţelor vii şi pentru măsuri de protecţie de reducere a avariilor fizice;
- SR EN 62305-4 pentru măsuri de protecţie pentru reducerea defectării sistemelor interioare. Pot fi alese alte valori dacă acestea sunt justificate.
Valori ale probabilităţilor PX mai mici decât 1 pot fi alese numai dacă măsura sau caracteristica este valabilă pentru întreaga structură sau zonă a structurii (ZS) de protejat şi pentru tot echipamentul aferent.
Probabilitatea PA ca un trăsnet care cade pe o structură să producă vătămări ale fiinţelor vii
Valorile probabilităţii PA ca tensiunile de atingere şi de pas produse de căderea trăsnetului pe structură să producă şocuri electrice asupra fiinţelor vii, în funcţie de măsurile de protecţie tipice, sunt indicate în tabelul A6.2.1.
Tabelul A6.2.1 - Valori ale probabilităţii PA ca un trăsnet care cade pe o structură să producă şocuri electrice pentru fiinţele vii datorită tensiunilor de atingere şi de pas periculoase

Măsură de protecţie

PA

Fără măsuri de protecţie

1

Izolaţie electrică a conductoarelor de coborâre expuse (de exemplu cel puţin 3 mm de polietilenă reticulată)

10-2

Echipotenţializare efectivă a solului

10-2

Panouri de avertizare

10-1

Dacă au fost luate mai multe măsuri de protecţie, valoarea PA este produsul valorilor corespunzătoare fiecărei măsuri în parte.
Dacă se utilizează elemente de armătură din oţel ale structurii sau elemente ale structurii de rezistenţă drept conductoare de coborâre, sau dacă sunt prezente restricţii fizice, valoarea probabilităţii PA este neglijabilă.
Probabilitatea PB ca un trăsnet care cade pe o structură să producă avarii fizice
Valorile probabilităţii PB ca un trăsnet care cade pe o structură să producă avarii fizice, sunt indicate în tabelul A6.2.2, în funcţie de nivelul de protecţie împotriva trăsnetului (NPT).
Tabelul A6.2.2 - Valori ale Pg în funcţie de măsurile de protecţie pentru reducerea avariilor fizice

Caracteristici ale structurii

Clasa SPT

PB

Structură neprotejată de SPT

 

1

Structură protejată de SPT

IV

0,2

III

0,1

II

0,05

I

0,02

Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale

0,01

Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare, cu posibilitatea includerii unor componente naturale, asigurând o protecţie completă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii directe a trăsnetului şi cu o structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale

0,001

Pot fi luate în considerare şi alte valori PB decât cele indicate în tabelul A6.2.2 dacă acestea sunt corect evaluate folosind criteriile de calcul şi de dimensionare definite în SR EN 62305-1.
Probabilitatea PC ca un trăsnet care cade pe o structură să producă defectarea sistemelor interioare
Probabilitatea PC ca un trăsnet care cade pe o structură să antreneze o defectare a sistemelor interioare depinde de protecţia cu SPD coordonate adoptată:
PC = PSPD (A6.2.1)
Valorile PSPD depind de nivelul de protecţie împotriva trăsnetului (NPT) pentru care SPD sunt proiectate, aşa cum se indică în tabelul A6.2.3.
Tabelul A6.2.3 - Valoarea probabilităţii PSPD în funcţie de NPT pentru care SPD au fost proiectate

NPT

PSPD

Fără protecţie cu SPD coordonate

1

III-IV

0,03

II

0,02

I

0,01

SPD cu caracteristici de protecţie superioare (capacitate de ţinere la curent electric mai mare, nivel de protecţie mai coborât etc.) celor corespunzătoare unui NPT I pentru aceeaşi instalaţie.

0,005-0,001

Numai "o protecţie cu SPD coordonate" este potrivită ca măsură de protecţie pentru a reduce PC. O protecţie cu SPD coordonate realizează o reducere efectivă a lui PC numai în structuri protejate cu un SPT sau în structuri cu o structură de rezistenţă metalică, continuă electric, ce acţionează ca un SPT natural, la care prescripţiile de legare la pământ şi de echipotenţializare sunt conforme cu recomandările din SR EN 62305-3.
Sistemele interioare ecranate racordate la liniile exterioare care constau din cabluri de protecţie sau sisteme cu conductoare în canale de cabluri, conducte metalice sau tuburi metalice de protecţie împotriva trăsnetului pot să nu necesite utilizarea unei protecţii cu SPD coordonate. Valori mai pentru PSPD sunt posibile dacă SPD au caracteristici de protecţie superioare (capacitate de ţinere la curent electric mai mare, nivel de protecţie mai coborât etc.) celor corespunzătoare unui NPT I pentru aceeaşi instalaţie.
Probabilitatea PM ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor interioare
Probabilitatea PM ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor interioare depinde de măsurile de protecţie împotriva trăsnetului adoptate ţinând seama de factorul KMS.
Dacă nu este asigurată o protecţie cu SPD coordonate în conformitate cu recomandările din SR EN 62305-4, valoarea PM este egală cu valoarea PMS.
Valorile PMS în funcţie de KMS sunt indicate în tabelul A6.2.4, unde KMS este un factor care ţine seama de performanţele măsurilor de protecţie adoptate.
Dacă este asigurată o protecţie cu SPD coordonate în conformitate cu prescripţiile din CEI 62305-4, valoarea PM este cea mai mică dintre valorile lui PSPD şi PMS.
Tabelul A6.2.4 - Valoare a probabilităţii PMS în funcţie de factorul KMS

KMS

PMS

>= 0,4

1

0,15

0,9

0,07

0,5

0,035

0,1

0,021

0,01

0,016

0,005

0,015

0,003

0,014

0,001

<= 0,013

0,0001

Pentru sistemele interioare ale căror echipamente nu sunt conforme cu standardele de produs aplicabile pentru asigurarea imunităţii electromagnetice (rezistibilitate sau nivel de tensiune de ţinere), trebuie asumat că PMS = 1.
Valorile factorului KMS sunt obţinute din produsul:
KMS = KS1 x KS2 x KS3 x KS4 (A6.2.2)
unde:
KS1 este un factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii, a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1;
KS2 - factor ce ia în considerare eficienţa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y (X > 0), X > 1);
KS3 - factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare (a se vedea tabelul A6.2.5);
KS4 - factor ce ia în considerare tensiunea de ţinere la impuls a sistemului de protejat.
În interiorul unei ZPT, la o distanţă de securitate de frontiera ecranului cel puţin egală cu latura ochiului reţelei w, factorii KS1 şi KS2 pentru SPT sau pentru ecrane tridimensionale tip reţea pot fi evaluaţi din relaţia
KS1 = KS2 = 0,12 w, (A6.2.3)
unde w(m) este latura ochiului reţelei unui ecran tridimensional tip grilă sau a unei reţele de conductoare de coborâre ale SPT, spaţiul de separare între coloanele metalice ale structurii sau spaţiul între cadrele de armături ale betonului care acţionează ca un SPT natural.
Pentru ecranele metalice continui cu grosimea de la 0,1 mm până la 0,5 mm, KS1 = KS2 = 10-4 până la 10-5.
Dacă se prevede o reţea de echipotenţializare cu ochiuri conform recomandărilor din SR EN 62305-4, valorile KS1 şi KS2 pot fi reduse la jumătate.
Dacă o buclă de inducţie este aşezată în apropierea conductoarelor care formează ecranul de la frontiera unei ZPT la o distanţă mai mică decât distanţa de securitate, valorile lui KS1 şi KS2 vor fi mai mari. De exemplu, valorile lui KS1 şi KS2 trebuie să fie dublate atunci când distanţa până la ecran este în domeniul de la 0,1 w până la 0,2 w.
Pentru o cascadă de ZPT, valoarea rezultantă KS2 este produsul valorilor corespondente KS2 pentru fiecare ZPT.
Valoarea maximă a lui KS1 este limitată la 1.
Tabelul A6.2.5 - Valoarea factorului KS3 în funcţie de cablajul interior

Tipul cablajului interior

KS3

Cablu neecranat - fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor 1)

1

Cablu neecranat - cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni 2)

0,2

Cablu neecranat - cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor 3)

0,02

Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului 4) 5 < RS <= 20 /km

0,001

Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului 4) 1 < RS <= 5 /km

0,0002

Cablu ecranat cu rezistenta electrică a ecranului 4) RS <= 1 /km

0,0001

1) Conductoarele buclei cu trasee diferite în clădiri mari (suprafaţa buclei de ordinul 50 m2).

2) Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2).

3) Conductoarele buclei pozate în acelaşi cablu (suprafaţa buclei de ordinul 0,5 m2).

4) Cablu cu ecran de rezistenţă electrică RS (/km) legat la o bară de echipotenţializare la ambele extremităţi şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.

Pentru cablaje pozate în conducte de protecţie din metal, continui legate la bare de echipotenţializare la ambele extremităţi, valorile lui KS3 trebuie multiplicate cu 0,1.
Factorul KS4 este evaluat din relaţia:
KS4 = 1,5/Uw, (A6.2.4)
unde Uw este tensiunea nominală de ţinere la impuls a sistemului de protejat, în kV.
Dacă într-un sistem interior există echipamente cu nivele diferite de tensiune de ţinere la impuls, trebuie ales factorul KS4 care corespunde celui mai mic nivel de ţinere la impuls.
Probabilitatea PU ca un trăsnet care cade pe un serviciu să producă vătămarea fiinţelor vii
Valorile probabilităţii PU ca un trăsnet care cade pe un serviciu racordat la o structură să producă vătămarea fiinţelor vii datorită tensiunii de atingere generate depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de ţinere la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu, de măsurile de protecţie tipice (restricţii fizice, panouri de avertizare etc. (a se vedea tabelul A6.2.1) şi de prevederea de SPD la racordarea serviciului.
Dacă nu sunt prevăzute SPD pentru o echipotenţializare în conformitate cu recomandările din SR EN 62305-3, valoarea lui PU este egală cu valoarea lui PLD, unde PLD este probabilitatea defectării sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe serviciul racordat.
Valorile lui PLD sunt indicate în tabelul A6.2.6.
Dacă sunt prevăzute SPD pentru echipotenţializare în conformitate cu recomandările din SR EN 62305-3, valoarea lui PU este cea mai mică valoare dintre valorile lui PSPD (tabelul A6.2.3) şi valorile PLD (tabelul A6.2.6).
Protecţia cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4 nu este necesară pentru a reduce PU în acest caz. SPD conform SR EN 62305-3 sunt suficiente.
Tabelul A6.2.6 - Valori ale probabilităţii PLD în funcţie de rezistenţa electrică RS a ecranului cablului şi de tensiunea de ţinere la impuls Uw a echipamentului

Uw

kV

5 < RS <= 20

/km

1 < RS <= 5

/km

RS <= 1

/km

1,5

1

0,8

0,4

2,5

0,95

0,6

0,2

4

0,9

0,3

0,04

6

0,8

0,1

0,02

RS (/km): rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului.

Pentru un serviciu neecranat, se consideră PLD = 1.
Dacă sunt prevăzute măsuri de protecţie, cum ar fi restricţii fizice, panouri de atenţionare etc., probabilitatea PU trebuie să fie redusă în continuare prin multiplicarea sa cu valorile probabilităţii PA indicate în tabelul A6.2.1.
Probabilitatea PV ca un trăsnet care cade pe un serviciu să producă avarii fizice
Valorile probabilităţii PV ca un trăsnet care cade pe un serviciu care pătrunde într-o structură să producă avarii fizice depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de ţinere la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu şi de SPD prevăzute.
Dacă pentru legăturile de echipotenţializare nu sunt prevăzute SPD conform recomandărilor din SR EN 62305-3, valoarea PV este egală cu valoarea lui PLD, unde PLD este probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe un serviciu racordat.
Valorile lui PLD sunt indicate în tabelul A6.2.6.
Dacă sunt prevăzute SPD pentru legăturile de echipotenţializare conform recomandărilor din SR EN 62305-3, valoarea lui PV este cea mai mică dintre valorile PSPD (a se vedea tabelul A6.2.3) şi valorile PLD.
Protecţia cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4 nu este necesară pentru a reduce PV în acest caz. SPD conform recomandărilor din SR EN 62305-3 sunt suficiente.
Probabilitatea PW un trăsnet care cade pe un serviciu să producă defectarea sistemelor interioare
Valorile probabilităţii PW ca un trăsnet care cade pe un serviciu racordat la o structură să cauzeze o defectare a sistemelor interioare depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de ţinere la impuls a sistemelor interioare racordate la serviciu şi de SPD instalate.
Dacă nu este asigurată protecţia cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4, valoarea PW este egală cu valoarea PLD, unde PLD este probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe serviciul racordat.
Valorile PLD sunt indicate în tabelul A6.2.6.
Dacă este asigurată protecţia cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4, valoarea PW este cea mai mică dintre valorile PSPD (a se vedea tabelul A6.2.3) şi valorile PLD.
Probabilitatea PZ ca un trăsnet care cade lângă un serviciu racordat să producă defectarea sistemelor interioare
Valorile probabilităţii PZ ca un trăsnet care cade lângă un serviciu racordat la structură să producă o defectare a sistemelor interioare depind de caracteristicile ecranului serviciului, de tensiunea de ţinere la impuls a sistemului racordat la serviciu şi de măsurile de protecţie prevăzute.
Dacă nu este asigurată protecţie cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4, valoarea PZ este egală cu valoarea lui PLI, unde PLI este probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unui trăsnet care cade pe serviciul racordat.
Valorile PLI sunt indicate în tabelul A6.2.7.
Dacă este asigurată protecţie cu SPD coordonate conform recomandărilor din SR EN 62305-4, valoarea PZ este cea mai mică dintre valorile PSPD (tabelul A6.2.3) şi valorile PLI.
Tabelul A6.2.7 - Valorile probabilităţii PLI în funcţie de rezistenţa electrică RS a ecranului cablului şi de tensiunea de ţinere la impuls Uw a echipamentului

Uw

kV

Fără ecran

Ecran nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat echipamentul

Ecran legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare

5 < RS <= 20

/km

1 < RS <= 5

/km

RS <= 1

/km

1,5

1

0,5

0,15

0,04

0,02

2,5

0,4

0,2

0,06

0,02

0,008

4

0,2

0,1

0,03

0,008

0,004

6

0,1

0,05

0,02

0,004

0,002

RS: rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului (/km).

SECŢIUNEA 3:Anexa 6.3 - Evaluarea volumului pierderilor Lx într-o structură
Volumul total al pierderilor LX trebuie evaluat şi stabilit de proiectantul sistemului de protecţie împotriva trăsnetului (sau de proprietarul structurii). Valorile medii tipice indicate în această anexă sunt valori propuse de CEI.
Se recomandă ca relaţiile prezentate în această anexă să fie utilizate ca o sursă primară pentru valorile LX.
Volumul mediu relativ al pierderilor pe an
Pierderile LX se referă la volumul mediu relativ al unui anumit tip de avarie care poate fi produsă de o cădere de trăsnet, luând în considerare atât extinderea sa cât şi efectele sale.
Valoarea sa depinde de:
- numărul de persoane şi de timpul cât acestea rămân în amplasamentul periculos;
- tipul şi importanţa serviciului public;
- valoarea bunurilor afectate de avarie.
Pierderile LX variază cu tipul pierderii (L1, L2, L3 şi L4) considerate şi, pentru fiecare tip de pierdere, cu tipul de avarii (D1, D2 şi D3) care produc pierderea. Sunt utilizate simbolurile următoare:
Lt - pierderea datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas;
Lf - pierderea datorită avariei fizice;
Lo - pierderea datorită defectării sistemelor interioare.
Pierdere de vieţi omeneşti
Valorile Lt, Lf şi Lo pot fi exprimate sub forma numărului relativ de victime utilizând relaţia aproximativă următoare:
LX = (np/nt) x (tp/8760), (A6.3.1)
unde
np - numărul persoanelor care ar putea fi puse în pericol (victime);
nt - numărul total estimat de persoane (din structură);
tp - timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos, în afara structurii (numai pentru Lt) sau în interiorul structurii (pentru Lt, Lf şi Lo).
Valorile medii tipice ale Lt, Lf şi Lo indicate în tabelul A6.3.1 pot fi utilizate atunci când determinarea valorilor np, nt şi tp este incertă şi dificilă.
Tabelul A6.3.1 - Valori medii tipice pentru Lt, Lf şi Lo

Tip de structură

Lt

Toate tipurile - (persoane în interiorul clădirii)

10-4

Toate tipurile - (persoane în exteriorul clădirii)

10-2

Tip de structură

Lf

Spitale, hoteluri, clădiri rezidenţiale

10-1

Clădiri industriale, comerciale, şcoli

5 x 10-2

Clădiri publice, biserici, muzee

2 x 10-2

Altele

10-2

Tip de structură

Lo

Structură cu risc de explozie

10-1

Spitale

10-3

Pierderea de vieţi omeneşti este pusă în relaţie cu caracteristicile structurii luate în consideraţie prin factori de majorare (hZ) şi factori de reducere (rf, rp, ra, ru) conform relaţiilor:
unde:
ra este un factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul solului (a se vedea tabelul A6.3.2);
ru factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul planşeului (a se vedea tabelul A6.3.2);
rp este un factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de măsurile luate de reducere a consecinţelor unui incendiu (a se vedea tabelul A6.3.3);
rf este un factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de riscul de incendiu al structurii (a se vedea tabelul A6.3.4);
hz este un factor de majorare a pierderilor datorită avariei fizice în prezenţa unui pericol specific (a se vedea tabelul A6.3.5).
Tabelul A6.3.2 - Valorile factorilor de reducere a pierderilor ra şi ru în funcţie de tipul suprafeţei solului sau a planşeului

Tip de suprafaţă

Rezistenţa de contact

k1)

ra şi ru

Agricolă, beton

<= 1

10-2

Marmură, ceramică

1-10

10-3

Pietriş, mochetă, covor

10-100

10-4

Asfalt, linoleum, lemn

>= 100

10-5

1) Valori măsurate între un electrod de 400 cm2 comprimat cu o forţă de 500 N şi un punct la infinit.

Tabelul A6.3.3 - Valori ale factorului de reducere a pierderilor rp în funcţie de măsurile luate de reducere a consecinţelor unui incendiu

Măsuri

rp

Fără măsuri

1

Una dintre următoarele măsuri: extinctoare; instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală; instalaţii de alarmă cu acţionare manuală; hidranţi; compartimente rezistente la foc; trasee de evacuare protejate

0,5

Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată; instalaţii de alarmă cu acţionare automată 1)

0,2

1) Numai dacă sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min.

Dacă sunt luate mai multe măsuri, valoarea rp trebuie să fie cea mai mică dintre valorile individuale asociate.
În structuri cu risc de explozie, rp = 1 pentru toate cazurile.
Tabelul A6.3.4 - Valori ale factorului de reducere a pierderilor rf în funcţie de riscul de incendiu al structurii

Risc de incendiu

rf

Explozie

1

Ridicat

10-1

Mediu

10-2

Scăzut

10-3

Nici unul

0

În cazurile unei structuri cu risc de explozie şi al unei structuri care conţine amestecuri explozibile pot fi necesare evaluări mai detaliate ale mărimii rf.
Structuri cu risc ridicat de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile realizate din materiale combustibile, structuri cu acoperiş realizat din materiale combustibile sau structuri cu o sarcină termică mai mare decât 800 MJ/m2.
Structuri cu risc mediu de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile cu o sarcină termică cuprinsă între 800 MJ/m2 şi 400 MJ/m2.
Structuri cu risc scăzut de incendiu pot fi considerate ca fiind structurile cu o sarcină termică mai mică decât 400 MJ/m2, sau structuri care conţin materiale combustibile numai ocazional.
Sarcină termică specifică este raportul dintre cantitatea totală de energie a materialului combustibil al structurii şi suprafaţa totală (desfăşurată) a structurii.
Tabelul A6.3.5 - Valori ale factorului hz de majorare a volumului relativ al pierderilor în prezenţa unui pericol special

Tip de pericol special

hz

Nici un pericol special

1

Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi numărul de persoane sub 100)

2

Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1 000 persoane)

5

Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate, spitale)

5

Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare de 1000 persoane)

10

Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător

20

Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător

50

Pierderi inacceptabile de servicii publice
Valorile Lf şi Lo pot fi exprimate sub forma volumului relativ al pierderilor potenţiale plecând de la relaţia aproximativă următoare:
LX = np/nt x t/8760 (A6.3.6)
unde
np este numărul mediu de persoane potenţial în pericol (utilizatori care nu sunt deserviţi);
nt - numărul total de persoane (utilizatori deserviţi);
t - durata anuală de pierdere a serviciului (în ore).
Valori medii tipice Lf şi Lo sunt indicate în tabelul A6.3.6, pot fi utilizate dacă determinarea lui np, nt şi t este incertă sau dificilă.
Tabelul A6.3.6 - Valori medii tipice Lf şi Lo

Tip de serviciu

Lf

Lo

Gaz, apă

10-1

10-2

TV, linii de telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică

10-2

10-3

Pierderile serviciului public sunt puse în relaţie cu caracteristicile structurii şi cu factorul de reducere a pierderilor (rp) conform relaţiilor:
LB = LV = rp x rf x Lf; (A6.3.7)
LC = LM = LW = LZ = Lo. (A6.3.8)
Valori pentru factorii rp şi rf sunt indicate în tabelele A6.3.3 şi respectiv A.6.3.4.
Pierderea unui element de neînlocuit din patrimoniul cultural
Valoarea lui Lf poate fi exprimată prin volumul relativ al pierderilor potenţiale plecând de la relaţia aproximativă următoare:
Lf = c/ct, (A6.3.9)
unde
c - este valoare medie a pierderilor posibile ale structurii (adică valoarea care poate fi asigurată a pierderii posibile de bunuri) în monedă curentă;
ct - valoarea totală a structurii (adică valoarea totală asigurată a tuturor bunurilor prezente în structură) în monedă curentă.
Când determinarea valorilor c şi ct este incertă sau dificilă, se poate lua ca valoare medie:
Lf = 10-1.
Pierderea unui element de neînlocuit din patrimoniul cultural este pusă în relaţie cu caracteristicile structurii prin factorul de reducere a pierderilor rp conform relaţiei:
LB = LV = rp x rf x Lf (A6.3.10)
Valori pentru factorii rp şi rf sunt indicate în tabelele A6.3.3 şi respectiv A6.3.4.
Pierderi economice
Valorile Lt, Lf şi Lo pot fi exprimate ca volumul relativ al pierderilor potenţiale plecând de la relaţia aproximativă următoare:
Lx = c/ct, (A6.3.11)
unde
c - este valoarea medie a pierderilor posibile ale structurii (inclusiv a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare şi rezultante ale acestora) în moneda curentă;
ct - valoarea totală a structurii (inclusiv a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare) în moneda curentă.
Valori medii ale Lt, Lf şi Lo, pentru toate tipurile de structuri, indicate în tabelul A.6.3.7, pot fi utilizate dacă determinarea lui c şi ct este incertă sau dificilă.
Tabelul A6.3.7 - Valori medii tipice pentru Lt, Lf şi Lo

Tip de structură

Lt

Toate tipurile - În interiorul clădirilor

10-4

Toate tipurile - În exteriorul clădirilor

10-2

Tip de structură

Lf

Spital, industrială, muzeu, agricolă

0,5

Hotel, şcoală, birouri, biserică, de spectacole, clădire economică

0,2

Altele

0,1

Tip de structură

Lo

Risc de explozie

10-1

Spital, industrială, birouri, hotel, clădire economică

10-2

Muzeu, agricolă, şcoală, biserică, de spectacole

10-3

Altele

10-4

Pierderea economică este pusă în relaţie cu caracteristicile structurii prin factorul de majorare (hz) şi prin factorii de reducere a pierderilor (rp ,ra, rf, ru) conform relaţiilor:
Valorile factorilor ra şi ru sunt indicate în tabelul A6.3.2; ale factorului rp în tabelul A6.3.3; ale factorului rf în tabelul A6.3.4 şi ale factorului hz în tabelul A6.3.5.
SECŢIUNEA 4:Anexa 6.4 - Evaluarea probabilităţii P'X de avariere a unui serviciu
Probabilităţile prezentate în această anexă sunt valori propuse de CEI. Pot fi alese şi alte valori dacă acest lucru este justificat.
Probabilităţile indicate în această anexă sunt valabile dacă măsurile de protecţie sunt conforme cu recomandările CEI 62305-5.
Linii cu conductoare metalice
Probabilităţile P'B şi P'C ca un trăsnet care cade pe o structură la care este racordată o linie să producă avarii
Probabilitatea P'B ca un trăsnet care cade pe o structură la care este racordată o linie să producă avarii fizice, şi probabilitatea P'C ca un trăsnet care cade pe o structură la care este racordată o linie să conducă la defectări ale echipamentului serviciului depind de curentul electric de defectare Ia.
Acesta depinde de caracteristicile liniei, de numărul de servicii care sunt racordate la structură şi de măsurile de protecţie adoptate.
Pentru linii neecranate, trebuie să se aleagă Ia = 0.
Pentru linii ecranate, curentul electric de defectare Ia (kA) trebuie evaluat conform relaţiei:
Ia = 25 n x Uw/(Rs x Kd x Kp). (A6.4.1)
unde:
Kd este factorul care depinde de caracteristicile liniei (a se vedea tabelul A6.4.1);
Kp factorul care depinde de efectul măsurilor de protecţie adoptate (a se vedea tabelul A6.4.2);
Uw este tensiunea de ţinere la impuls, (kV) (a se vedea tabelul A6.4.3 pentru cabluri şi tabelul A6.4.4 pentru aparate);
Rs este rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului, (/km);
n este numărul de servicii racordate la structură.
SPD în punctul de racordare la structură creşte valoarea curentului electric de defectare Ia şi poate avea un efect de protecţie pozitiv.
Tabelul A6.4.1 - Valorile factorului Kd în funcţie de caracteristicile unei linii ecranate

Linie

Kd

Cu ecran în contact cu solul

1

Cu ecran fără contact cu solul

0,4

Tabelul A6.4.2 - Valori ale factorului Kp în funcţie de măsurile de protecţie

Măsură de protecţie

Kp

Fără măsuri de protecţie

1

Conductoare de ecranare suplimentare - Un conductor1)

0,6

Conductoare de ecranare suplimentare - Două conductoare1)

0,4

Canal de cabluri de protecţie împotriva trăsnetului

0,1

Cablu de protecţie împotriva trăsnetului

0,02

Conductoare de ecranare suplimentare - conductă de oţel

0,01

1) Conductoarele de ecranare se instalează la aproximativ 30 cm deasupra cablului; două conductoare de ecranare sunt amplasate la 30 cm deasupra cablului dispuse simetric în raport cu axa cablului.

Tabelul A6.4.3 - Tensiune de ţinere la impuls Uw în funcţie de tipul de cablu

Tip de cablu

Un

kV

Uw

kV

TLC - Izolat cu hârtie

-

1,5

TLC - Izolat cu PVC, PE

-

5

De alimentare cu energie electrică

<= 1

15

De alimentare cu energie electrică

3

45

De alimentare cu energie electrică

6

60

De alimentare cu energie electrică

10

75

De alimentare cu energie electrică

15

95

De alimentare cu energie electrică

20

125

Tabelul A6.4.4 - Tensiune de ţinere la impuls Uw în funcţie de tipul aparatelor

Tip de aparate

Uw

kV

Electronice

1,5

Echipamente electrice ale utilizatorului (Un < 1 kV)

2,5

Aparate ale reţelei electrice (Un< 1 kV)

6

Valorile P'B şi P'C în funcţie de valorile curentului electric de defectare Ia sunt indicate în tabelul A6.4.5.
Dacă sunt prevăzute SPD conform recomandărilor CEI 62305-5, valorile P'B şi P'C sunt estimate ca fiind valorile PSPD (tabelul A6.4.3).
Tabelul A6.4.5 - Valori ale probabilităţilor P'B, P'C, P'V şi P'W în funcţie de curentul electric de defectare Ia

Ia

kA

P'B, P'C, P'V, P'W

0

1

3

0,99

5

0,95

10

0,9

20

0,8

30

0,6

40

0,4

50

0,3

60

0,2

80

0,1

100

0,05

150

0,02

200

0,01

300

0,005

400

0,002

600

0,001

Probabilităţile P'V şi P'W ca un trăsnet care cade pe o linie să producă avarii
Probabilitatea P'V ca un trăsnet care cade pe o linie să producă avarii, şi probabilitatea P'W ca un trăsnet care cade pe o linie să producă defectări ale echipamentului serviciului depind de curentul electric de defectare Ia care, la rândul său, depinde de caracteristicile liniei şi de măsurile de protecţie adoptate.
Pentru linii neecranate se presupune Ia = 0.
Pentru linii ecranate, curentul de defectare Ia este evaluat conform relaţiei:
Ia = 25UW/(Rs x Kd x Kp), (A6.4.7)
unde:
Kd este factorul care depinde de caracteristicile liniei (a se vedea tabelul A6.4.1);
Kp factorul care ţine seama de efectul măsurilor de protecţie adoptate (a se vedea tabelul A6.4.2);
Uw tensiunea de ţinere la impuls, (kV) (a se vedea tabelul A6.4.3 pentru cabluri şi tabelul A6.4.4 pentru aparate);
Rs rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului, (/km);
Dacă se evaluează P'V pentru linii de telecomunicaţii, valorile maxime ale curentului electric de defectare Ia care pot fi considerate sunt:
Ia = 40 kA pentru cabluri cu ecran din plumb;
Ia = 20 kA pentru cabluri cu ecran din aluminiu.
Probabilitatea P'Z ca un trăsnet care cade lângă o linie să producă avarii
Probabilitatea P'Z ca un trăsnet care cade lângă o linie să producă defectarea aparatelor conectate depinde de caracteristicile liniei şi de măsurile de protecţie adoptate.
Dacă nu sunt prevăzute SPD conform cu recomandările din CEI 62305-5, valoarea P'Z este egală cu valoarea PLI.
Valorile PLI sunt indicate în tabelul A6.2.7.
Dacă sunt prevăzute SPD conform cu recomandările din SR EN 62305-4, valoarea P'Z este cea mai mică valoare dintre PSPD (a se vedea tabelul A6.2.3) şi PLI.
SECŢIUNEA 5:Anexa 6.5 - Evaluarea volumului pierderilor L'X într-un serviciu
Volumul relativ mediu al pierderilor anuale
Pierderile L'X se referă la volumul relativ mediu al unui anumit tip de avarie care poate să aibă loc ca rezultat al căderii unui trăsnet pe un serviciu, ţinând seama atât de extinderea sa cât şi de efectele rezultante.
Valoarea sa depinde de:
- tipul şi importanţa serviciului furnizat publicului;
- valoarea bunurilor afectate de avarie.
Pierderile L'X variază cu tipul pierderii (L'1, L'2 şi L'4) considerate şi pentru fiecare tip de pierdere cu tipul avariilor (D2 şi D3) care cauzează pierderea. Sunt utilizate următoarele simboluri:
L'f - pierdere datorită avariilor fizice;
L'o - pierdere datorită defectării sistemelor interioare.
Pierderea inacceptabilă a unui serviciu public
Valorile L'f şi L'o pot fi exprimate prin volumul relativ al pierderilor potenţiale utilizând următoarea relaţie aproximativă:
L'x = np/ntx(t//8760), (A6.5.1)
unde:
np - este numărul mediu de utilizatori care nu sunt deserviţi;
nt - numărul total de utilizatori deserviţi;
t - durata anuală de întrerupere a serviciului (în ore).
Valorile medii ale L'f şi L'o, care pot fi utilizate atunci când determinarea mărimilor np, nt şi t este incertă sau dificilă, sunt indicate în tabelul A6.5.1.
Tabelul A6.5.1 - Valori medii tipice ale mărimilor L'f şi L'o

Tip de serviciu

  

Gaz, apă

10-1

10-2

TV, TLC, alimentare cu energie electrică

10-2

10-3

Pierderea unui serviciu public depinde de următoarele caracteristici ale serviciului:
Pierderi economice
Valorile mărimilor L'f şi L'o pot fi exprimate ca volum relativ al pierderilor potenţiale folosind următoarea relaţie aproximativă:
L'X = c/ct, (A6.5.4)
unde
c - este valoarea medie posibilă a pierderilor unei structuri, a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă;
ct - valoarea totală a structurii, a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă.
Valorile medii tipice ale L'f şi L'o, care pot fi utilizate pentru toate tipurile de servicii atunci când determinarea valorilor c şi ct este incertă sau dificilă, sunt următoarele:
L'f = 10-1
L'o = 10-3
Pierderile economice depind de următoarele caracteristici ale serviciului:
SECŢIUNEA 6:Anexa 6.6 - Supratensiuni de comutaţie
Supratensiunile de comutaţie pot să aibă diferite cauze. O cauză posibilă poate fi un scurtcircuit rezultat în urma unei descărcări disruptive iniţiate de căderea trăsnetului căruia i se pot asocia adesea supratensiuni temporare şi de comutaţie. Din această cauză, examinarea oportunităţii unei protecţii împotriva supratensiunilor de comutaţie este justificată.
În cele mai multe cazuri, supratensiunile de comutaţie sunt mai puţin periculoase decât cele de trăsnet şi mijloacele de protecţie (în speţă SPD) prevăzute pentru protecţia împotriva supratensiunilor şi/sau supracurenţilor electrici de trăsnet sunt eficiente şi pentru protecţia la supratensiuni de comutaţie.
Astfel, decizia de protejare a echipamentului împotriva supratensiunilor şi/sau supracurenţilor electrici de trăsnet asigură în general şi protecţia împotriva supratensiunilor de comutaţie.
Când studiul supratensiunilor de comutaţie este justificat, procedura de evaluare a riscului este foarte apropiată de cea a cazului supratensiunilor şi/sau supracurenţilor electrici induşi de trăsnet pe linii pentru că efectele asupra echipamentului sunt similare. Există totuşi o diferenţă în ceea ce priveşte numărul de supratensiuni pe an Ns.
Supratensiunile de comutaţie pot fi împărţite în două tipuri:
- Supratensiuni repetitive (manevre programate ale întreruptoarelor, comutare a bateriilor de condensatoare etc.). Acestea apar destul de frecvent ca urmare a deciziilor obişnuite ale unui operator sau mult mai des datorită funcţionării automatizării unui echipament. Frecvenţa de apariţie este de la una sau de două ori pe zi până la de nenumărate ori pe zi cum este în cazul aparatului de sudare cu arc electric, de exemplu. Frecvenţa de apariţie şi mărimea acestor supratensiuni (şi efectul lor asupra dispozitivelor electrice) sunt, în general, bine cunoscute. În aceste cazuri, de cele mai multe ori decizia de a proteja sau nu un echipament se ia pe baze deterministe şi analiza de risc nu este utilă.
- Supratensiuni aleatorii (adică funcţionarea întreruptoarelor sau a siguranţelor fuzibile în cazul unui defect). În acest caz, frecvenţa lor este, prin definiţie, necunoscută şi amplitudinea şi efectul lor asupra echipamentului electric poate fi de asemenea necunoscute. În acest caz, evaluarea riscului poate ajuta în luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei împotriva acestei surse de avarie.
Amplitudinea supratensiunilor de comutaţie poate fi evaluată numai prin măsurători detaliate în instalaţii electrice specifice şi prin procesarea statistică a datelor. În general, frecvenţa de apariţie a supratensiunilor de comutaţie descreşte cu amplitudinea lor, probabilitatea de apariţie fiind invers proporţională cu puterea a treia a amplitudinii supratensiunii).
În sistemele electrice de joasă tensiune, supratensiunile de comutaţie sunt estimate a fi mai mici de 4 kV şi numai 2 la 1 000 au o valoare care depăşeşte 2,5 kV. Bazat pe numărul total, măsurat sau estimat, al supratensiunilor de comutaţie care pot să apară într-un an (ns), se poate determina numărul total Ns pe an în care supratensiunile sunt mai mari de 2,5 kV (dar mai mici de 4 kV) cu ajutorul relaţiei:
Ns = 0,002 x ns. (A6.6.1)
Probabilitatea de avariere P şi pierderile rezultante L sunt aceleaşi ca cele pentru supratensiunile şi/sau supracurenţii induşi de trăsnet (a se vedea anexele A6.2 şi A6.3).
SECŢIUNEA 7:Anexa 6.7 - Evaluarea costurilor pierderilor
Costul total al pierderilor CL poate fi calculat din relaţia:
CL = (RA +Ru) x CA + (RB + RV) x (CA + CB + CS + CC) + (RC + RM + RW + RZ) x CS, (A6.7.1)
unde:
RA şi Ru - sunt componentele de risc asociate pierderilor de animale, fără măsuri de protecţie;
RB şi RV - componentele de risc asociate avariilor fizice, fără măsuri de protecţie;
RC, RM, RW, RZ - componentele de risc asociate defectării sistemelor electrice şi electronice, fără măsuri de protecţie;
CA - costul animalelor;
CS - costul sistemelor din interiorul structurii;
CB - costul clădirii;
CC - costul conţinutului.
Costul total CRL al pierderilor reziduale, apărute în pofida existenţei măsurilor de protecţie, poate fi calculat cu ajutorul relaţiei:
CRL = (R'A +R'U) x CA + (R'B + R'V) x (CA + CB + CS + CC) + (R'C + R'M + R'W + R'Z) x CS, (A6.7.2)
unde:
R'A şi R'U sunt componentele de risc asociate pierderilor de animale, cu măsuri de protecţie;
R'B şi R'V - componentele de risc asociate avariilor fizice, cu măsuri de protecţie;
R'C, R'M, R'W, R'Z - componentele de risc asociate defectării sistemelor electrice şi electronice, cu măsuri de protecţie.
Costul anual CPM al măsurilor de protecţie poate fi calculat cu ajutorul relaţiei:
CPM = Cp x (i + a + m), (A6.7.3)
unde:
Cp este costul măsurilor de protecţie;
i - rata dobânzii;
a - rata de amortizare;
m - rata de mentenanţă.
Economia anuală S de bani este:
S = CL - (CPM + CRL). (A6.7.4)
Protecţia este corespunzătoare dacă S > 0.
SECŢIUNEA 8:Anexa 6.8 - Izolaţia electrică a unei IPT exterioare
Izolaţia electrică între dispozitivul de captare sau conductorul de coborâre şi părţile metalice ale structurii, instalaţiile metalice şi sistemele interioare poate fi realizată prin asigurarea unei distanţe d între părţi mai mare decât distanţa de separare s:
unde
ki este un factor care depinde de clasa aleasă pentru SPT (a se vedea tabelul A6.8.1);
kc - factor ce depinde de curentul electric de trăsnet care circulă prin conductoarele de coborâre (a se vedea tabelul A6.8.2);
km - factor ce depinde de materialul izolaţiei electrice (a se vedea tabelul A6.8.3);
l - lungimea, în metri, de-a lungul dispozitivului de captare sau a conductorului de coborâre, de la punctul din care este considerată distanţa de separare, până la cel mai apropiat punct al legăturii de echipotenţializare.
Tabelul A6.8.1 - Izolaţia unei IPT exterioare - Valori ale factorului ki

Clasa SPT

ki

I

0,08

II

0,06

III şi IV

0,04

Tabelul A6.8.2 - Izolaţia unei IPT exterioare - Valori ale factorului kc

Număr de conductoare de coborâre

n

Valori specifice (a se vedea tabelul A6.29)

kc

1

1

2

1...0,5

4 şi peste

1...1/n

Tabelul A6.8.3 - Izolaţia unei IPT exterioare - Valori ale factorului km

Material

km

Aer

1

Beton,cărămizi

0,5

Dacă sunt mai multe materiale electroizolante în serie, o bună practică este să se utilizeze valoarea cea mai mică pentru km.

În cazul liniilor sau a părţilor conductoare exterioare racordate la structură, este totdeauna necesar să se asigure o legătură de echipotenţializare (prin conectare directă sau conectare prin SPD) în punctul lor de racordare la structură.
În structuri din beton armat cu armătura metalică interconectate, cu continuitate metalică sau electrică, nu este necesară o distanţă de separare.
Factorul de divizare kc a curentului electric de trăsnet între conductoarele de coborâre depinde de numărul total de conductoare de coborâre n şi de poziţia lor, de conductoarele în buclă interconectate, de tipul dispozitivului de captare şi de tipul prizei de pământ.
Valorile din tabelul A6.8.4 se aplică pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ, cu condiţia ca rezistenţa electrică de legare la pământ a fiecărui electrod să aibă aceeaşi valoare şi pentru toate dispunerile de tip B ale prizei de pământ.
Tabelul A6.8.4 - Valori ale factorului kc

Tip de dispozitiv de captare

Număr de conductoare de coborâre

n

kc

Dispunere de tip A a prizei de pământ

Dispunere de tip B a prizei de pământ

Tijă singulară

1

1

1

Conductor întins

2

0,66 d)

0,5...1 (ase vedea figura A6.8.1) a)

Reţea de conductoare

4 şi mai multe

0,44 d)

0,25...0,5 (a se vedea figura A6.8.2) b)

Reţea de conductoare

4 şi mai multe conectate prin conductoare în buclă orizontale

0,44 d)

1/n...0,5 (ase vedea figura A6.8.3) c)

a) Domeniul valorilor de la kc = 0,5 unde c << h până la kc = 1 cu h << c (a se vedea figura A6.8.1).

b) Relaţia pentru mărimea kc, conform figurii A6.8.2 este o aproximaţie pentru structuri cubice şi pentru n >= 4. Valorile h, cs şi cd sunt presupuse pentru domeniul de la 5 m până la 20 m.

c) Dacă conductoarele de coborâre sunt conectate orizontal prin conductoare în buclă, divizarea curentului electric este mai omogenă în părţile inferioare ale conductoarelor de coborâre şi kc este redus în continuare. Acest lucru este valabil în mod particular pentru structurile înalte.

d) Aceste valori sunt valabile pentru electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ comparabile. Dacă rezistenţele de dispersie ale electrozilor de pământ singulari sunt în mod clar diferite, se presupune kc = 1.

 
Fig. A6.8.1 - Valori ale factorului kc în cazul unui dispozitiv de captare cu conductor întins şi priză de pământ cu dispunere de tip B
Legendă

n este numărul total de conductoare de coborâre

c - distanţa între două conductoare de coborâre

h - distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă

Dacă există conductoare de coborâre interioare, acestea ar trebui să fie luate în considerare pentru calculul kc.
Fig. A6.8.2 - Valori ale factorului kc în cazul unei reţele de captare şi a unei prize de pământ cu dispunere de tip B
Fig. A6.8.3 - Exemple de calcul a distanţei de separare în cazul unei reţele de captare cu un inel de interconectare a conductoarelor de coborâre la fiecare nivel şi o priză de pământ cu dispunere de tip B.
SECŢIUNEA 9:Anexa 6.9 - Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri
(1)Sunt tratate studii de caz referitoare la o casă din mediul rural, o clădire de birouri, un spital şi un bloc cu apartamente cu scopul de a arăta:
- cum se calculează riscul şi cum se determină necesitatea unei protecţii;
- contribuţia diferitelor componente de risc la riscul total;
- efectul diferitelor măsuri de protecţie pentru a diminua un astfel de risc;
- metoda de alegere, din ansamblul soluţiilor existente, folosind criteriul eficienţei tehnice şi economice.
Se prezintă date ipotetice pentru o casă din mediul rural, o clădire de birouri, un spital şi un bloc cu apartamente. Este întocmită pentru a furniza informaţii despre evaluarea riscului în scopul ilustrării principiilor conţinute în acest normativ. Nu trebuie să fie considerată ca o soluţie care încorporează toate condiţiile existente în diferitele sisteme sau facilităţi.
(2)I. Casă din mediul rural
Un prim studiu de caz consideră o casă din mediul rural pentru care necesitatea de protecţie trebuie evaluată.
Pentru acest exemplu, riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti (componentele lui R1 conform 6.2.1.1.3 şi tabelului 6.6) trebuie să fie determinat şi comparat cu valoarea acceptabilă RT = 10-5 (conform tabelului 6.10). Vor fi selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestui risc.
Date şi caracteristici importante
Se utilizează următoarele date şi caracteristici:
1)casa în sine şi împrejurimile sale sunt prezentate în tabelul A6.9.1;
2)sistemele interioare şi liniile care intră şi la care acestea sunt conectate, sunt prezentate în tabelul A6.9.2.
Tabelul A6.9.1 - Date caracteristice ale structurii

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Referinţă

Dimensiuni (m)

-

(Lb, Wb, Hb)

15, 20, 6

 

Factor de amplasare

Izolat1)

cd

1

Tabelul A6.1.2

SPT

Fără

PB

1

Tabelul A6.2.2

Ecran la frontiera structurii

Fără

KS1

1

Relaţia A6.2.3

Ecran în structură

Fără

KS2

1

Relaţia A6.2.3

Persoane prezente în afara casei

Fără2)

   

Densitatea de trăsnete la sol

1/km2/an

Ng

4

-

1) Regiune plată, fără structuri în vecinătate.

2) Risc de şocuri electrice pentru persoane RA = 0.

Tabelul A6.9.2 - Date şi caracteristici ale liniilor şi ale sistemelor interioare conectate

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Referinţă

Rezistivitatea solului

m

500

 

Linie de alimentare cu energie electrică JT şi sistemul său interior

Lungime (m)

 

Lc

1000

 

Înălţime (m)

Îngropată

Hc

-

 

Transformator

Fără

Ct

1

Tabelul A6.1.4

Factor de amplasare a liniei 1)

Izolată

Cd

1

Tabelul A6.1.2

Factor de mediu al liniei

Rural

Ce

1

Tabelul A6.1.5

Ecran al liniei

Fără

PLD

1

Tabelul A6.2.6

Măsuri pentru conductoarele interioare

Fără

KS3

1

Tabelul A6.2.5

Tensiune de ţinere a sistemului interior

Uw = 2,5 kV

KS4

0,6

Relaţia A.6.2.4

Protecţie cu SPD coordonate

Fără

PSPD

1

Tabelul A6.2.3

Linie de telecomunicaţii şi sistemul său interior

Lungime (m)

 

Lc

1000

 

Înălţime (m)

 

Hc

6

 

Factor de amplasare a liniei 1)

Izolată

Cd

1

Tabelul A6.1.1

Factor de mediu al liniei

Rural

Ce

1

Tabelul A6.1.4

Ecran al liniei

Fără

PLD

1

Tabelul A6.2.6

Măsuri pentru conductoarele interioare

Fără

KS3

1

Tabelul A6.2.5

Tensiune de ţinere a sistemului interior

Uw = 1,5 kV

KS4

1

Relaţia A6.2.4

Protecţie cu SPD coordonate

Fără

PSPD

1

Tabelul A6.2.3

1) Regiune plată, linie izolată (fără structuri în vecinătate, fără structuri adiacente conectate la extremitatea îndepărtată (extremitatea "a") a liniei (NDa = 0).

Luând în considerare că
- tipul de suprafaţă din exteriorul structurii este diferit de cel din interior,
- din punct de vedere al rezistenţei la foc structura constituie un compartiment unic,
- nu există ecrane tridimensionale,
pot fi definite următoarele zone principale:
- Z1 (în exteriorul clădirii);
- Z2 (în interiorul clădirii).
Nu este necesar să se definească şi alte zone, având în vedere că:
- ambele sisteme interioare (de alimentare cu energie electrică şi de telecomunicaţie) sunt în zona Z2;
- pierderile L sunt considerate ca fiind constante în zona Z2.
Dacă nu sunt persoane în afara clădirii, riscul R1 pentru zona Z1 poate fi neglijat şi evaluarea riscului trebuie să fie realizat numai pentru zona Z2.
Caracteristicile zonei Z2 sunt indicate în tabelul A6.9.3.
Conform evaluării proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului, se estimează valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor pe an referitoare la riscul R1 (a se vedea tabelul A6.3.1).
Tabelul A6.9.3 - Caracteristicile zonei Z2 (în interiorul clădirii)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Referinţă

Tipul suprafeţei planşeului

Lemn

ru

10-5

Tabelul A6.3.2

Risc de incendiu

Slab

rf

10-3

Tabelul A6.3.4

Pericol special

Fără

hz

1

Tabelul A6.3.5

Protecţie împotriva incendiului

Fără

rp

1

Tabelul A6.3.3

Ecran spaţial

Fără

KS2

1

Relaţia A6.2.3

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică

Da

Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT

-

 

Sisteme de telecomunicaţii interioare

Da

Conectate la linia de telecomunicaţie

-

 

Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas

Da

Lt

10-4

Tabelul A6.3.1

Pierderi prin avarii fizice

Da

Lf

10-1

Tabelul A6.3.1

Calculul mărimilor corespunzătoare
Calculele suprafeţelor echivalente de expunere sunt indicate în tabelul A6.9.4. Calculul numărului previzibil de evenimente periculoase este indicat în tabelul A6.9.5.
Tabelul A6.9.4 - Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii

Simbol al suprafeţei

Referinţă pentru ecuaţie/tabel

Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere

Date din tabelul

Valoare

m2

Ad

Relaţie (A6.1.2)

Structură:

Ad = [Lb x Wb + 6Hb x (Lb + Wb) + x (3Hb)2]

A6.9.1

2,58 x 103

Al(P)

Tabelul A6.1.3

Linie de alimentare cu energie electrică:

Al(P) = radical din x [Lc - 3Hb]

A6.9.1 A6.9.2

2,2 x 104

Ai(P)

Tabelul A6.1.3

Lângă linia de alimentare cu energie electrică:

Ai(P) = 25 x radical din x Lc

A6.9.2

5,6 x 105

Al(T)

Tabelul A6.1.3

Linie de telecomunicaţii:

Al(T) = 6Hc x [Lc-3Hb]

A6.9.1 A6.9.2

3,5 x 104

Ai(T)

Tabelul A6.1.3

Lângă linia de telecomunicaţii:

Ai(T) = 1 000 x Lc

A6.9.2

106

Tabelul A6.9.5 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase

Simbol al numărului

Relaţia de referinţă

Ecuaţie pentru numărul de trăsnete

Date din tabelul

Valoare (l/an)

ND

(A6.1.4)

Pe structură:

ND = Ng x Ad x Cd x 10-6

A6.9.1 A6.9.4

1,03 x 10-2

NL(P)

(A6.1.7)

Pe linia de alimentare cu energie electrică:

NL(P)=NgxAl(P) x Cd(P) x Ct(P) x 10-6

A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4

8,78 x 10-2

Ni(P)

(A6.1.8)

Lângă linia de alimentare cu energie electrică:

Ni(P)=Ng x Ai(P) x Ct(P) x Ce(P) x 10-6

A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4

2,24

NL(T)

(A6.1.7)

Pe linia de telecomunicaţii:

NL(T) =Ngx Al(T) x Cd(T) x 10-6

A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4

1,41 x 10-1

Ni(T)

(A6.1.8)

Lângă linia de telecomunicaţii:

Ni(T) =Ngx Ai(T) x Ce(T) x 10-6

A6.9.1 A6.9.2 A6.9.4

4

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei
În cazul studiat, ar trebui să fie evaluat riscul R1, exprimat de suma următoarelor componente:
R1 = RB + RU(LINIE ELECTRICĂ) + RV(LINIE ELECTRICĂ) + RU(LINIE DE TELECOMUNICAŢII) + RV(LINIE DE TELECOMUNICAŢII)
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total sunt indicate în tabelul A6.9.6.
Tabelul A6.9.6 - Componentele de risc implicate şi calculul lor (valori x 10-5)

Simbol al componentei de risc

Referinţă pentru relaţie/tabel

Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului pe

Date din tabelul

Valoare

x(10-5)

RB

Tabelul 6.12

structură rezultând avarii fizice:

RB = ND x PB x hz x rp x rf x Lf

A6.9.1 A.6.9.3 A.6.9.5

0,103

RU(Linie electrică)

Tabelul 6.12

linie de alimentare cu energie electrică generând supratensiune/supracurent:

RU = (NL+ NDa) x PU x ru x Lt

A6.9.2 A6.9.3 A6.9.5

0,000 009

RV(Linie electrică)

Tabelul 6.12

linie de alimentare cu energie electrică rezultând avarii fizice:

RV = (NL+ NDa) x PV x hz x rp x rf x Lf

0,878

RU(Linie de telecomunicaţii)

Tabelul 6.12

linia telefonică generând supratensiune/supracurent:

RU = (NL+ NDa) x PU x ru x Lt

0,000 014

RV(Linie de telecomunicaţii)

Tabelul 6.12

linia telefonică rezultând avarii fizice:

RV = (NL+ NDa) x PV x hz x rp x rf x Lf

1,41

Total R1

Tabelul 6.12

RA + RB + RU (Linie electrică) + RV(Linie electrică) + RU(Linie de telecomunicaţii) + RV(Linie de telecomunicaţii)

A6.9.6

2,39

Concluzii privind evaluarea lui R1
Deoarece R1 = 2,39 x 10-5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10-5, este necesară protecţia structurii împotriva trăsnetului.
Alegerea măsurilor de protecţie
Compunerea componentelor de risc conduce la:
RD = RA + RB + RC = RB = 0,103 x 10-5
RI = RM + RU + RV + RW + RZ = RU + RV aprox. = 2,287 x 10-5
RS = RA + RU = RU aprox. = 0
RF = RB + RV = 2,39 x 10-5
RO = RM + RC + RW aprox. = 0
unde
RD este riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1);
RI - riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură dar o influenţează (sursele: S2, S3 şi S4);
RS - riscul datorită vătămării fiinţelor vii;
RF - riscul datorită avariilor fizice;
RO - riscul datorită defectării sistemelor interioare.
Această compunere arată că riscul pentru structură se datorează în principal avariilor fizice produse de trăsnetele care cad pe liniile racordate.
Conform tabelului A6.9.6 principalele contribuţii la valoarea riscului sunt date de:
- componenta RV (Linie de telecomunicaţii) (căderea trăsnetului pe linia de telecomunicaţii) pentru 59 %;
- componenta RV (Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu energie electrică) pentru 37 %;
- componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru 4 %.
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă, ar trebui luate în considerare măsuri de protecţie care influenţează componenta RV şi componenta RB (a se vedea tabelul A6.9.6). Măsurile adecvate sunt următoarele:
a)instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor telefonice. Conform tabelului A6.2.3 această măsură reduce valorile PU şi PV (datorită SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0,03
b)instalarea SPT clasa IV, care, conform tabelelor A6.2.2 şi A6.2.3, reduce valoarea PB de la 1 până la 0,2 şi valorile PU şi PV (datorită prezenţei SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0,03.
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din tabelul A6.9.6 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7.
Valori ale componentelor de risc relevante pentru riscul R1 (valori x 10-5) pentru cazurile considerate

Componente de risc

Valori x 10-5

 

Caz a)

Caz b)

RA

0

0

RB

0,103

0,020 6

RU (Linie electrică)

aprox. = 0

aprox. = 0

RV (Linie electrică)

0,026 3

0,026 3

RU (Linie de telecomunicaţii)

aprox. = 0

aprox. = 0

RV (Linie de telecomunicaţii)

0,042 3

0,042 3

TOTAL

0,171 6

0,089 2

Soluţia ce va fi adoptată depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi economice.
(3)II. Clădire de birouri
Al doilea studiu de caz consideră o clădire de birouri pentru care trebuie evaluată necesitatea protecţiei.
În acest scop, riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti (componentele lui R1 conform tabelului 6.6) trebuie să fie determinat şi comparat cu valoarea acceptabilă RT = 10-5 (conform tabelului 6.13). Sunt selectate măsurile de protecţie pentru reducerea unui astfel de risc. Deoarece decizia este luată de proprietar, costul eficienţei măsurilor adoptate nu se mai evaluează.
Date şi caracteristici importante
Se utilizează următoarele date şi caracteristici:
1)clădire şi împrejurimile sale, prezentate în tabelul A6.9.8;
2)reţeaua electrică interioară şi linia aferentă de alimentare cu energie electrică care pătrunde în structură, prezentate în tabelul A6.9.9;
3)sistemele electronice interioare şi linia aferentă de telecomunicaţii care pătrunde în structură, prezentate în tabelul A6.9.10.
Tabelul A6.9.8 - Date caracteristice ale structurii

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Dimensiuni (m)

-

Lb x Wb x Hb

40 x 20 x 25

Factor de amplasare

Izolată

Cd

1

SPT

Fără

PB

1

Ecran la frontiera structurii

Fără

KS1

1

Ecran în interiorul structurii

Fără

KS2

1

Densitate de trăsnete

1/km2/an

Ng

4

Persoane prezente în structură

În afara şi în interiorul structurii

nt

200

Tabelul A6.9.9 - Caracteristicile reţelei interioare de alimentare cu energie electrică şi ale liniei electrice de alimentare care pătrunde în structură

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Lungime (m)

 

Lc

200

Înălţime (m)

Aerian

Hc

6

Transformator ÎT/JT

Nu

Ct

1

Factor de amplasare a liniei

Izolată

Cd

1

Factor de mediu al liniei

Rural

Ce

1

Ecranul liniei

Fără

PLD

1

PLI

0,4

Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor

Fără

KS3

1

Tensiune de linere a echipamentului Uw

Uw = 2,5 kV

KS4

0,6

Protecţie cu SPD coordonate

Fără

PSPD

1

Extremitatea "a" a liniei, dimensiunile structurii (m)

Fără

La x Wa x Ha

-

Tabelul A6.9.10 - Caracteristicile sistemului de telecomunicaţii interior şi ale liniei racordate

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Rezistivitatea solului

m

250

Lungime (m)

-

Lc

1000

Înălţime (m)

Îngropat

-

-

Factor de amplasare a liniei

Izolată

Cd

1

Factor de mediu al liniei

Rural

Ce

1

Ecranul liniei

Fără

PLD

1

PLI

1

Măsuri de protecţie la instalarea cablurilor

Fără

KS3

1

Tensiune de ţinere a echipamentului C/w

Uw = 1,5 kV

KS4

1

Protecţie cu SPD coordonate

Fără

PSPD

1

Extremitatea "a" a liniei, dimensiunile structurii (m)

Fără

La x Wa x Ha

-

Definirea zonelor din clădirea de birouri şi caracteristicile acestora
Ţinând seama de următoarele elemente
- tipul suprafeţei solului este diferit în zona de intrare, în grădină şi în interiorul structurii,
- structura şi arhiva sunt compartimente rezistente la foc,
- nu există un ecran tridimensional,
- pierderile L din centrul informatic sunt mai mici decât cele din birouri,
următoarele zone principale pot fi definite:
- Z1 zona de intrare în clădire;
- Z2 grădina;
- Z3 arhiva - este separată într-un compartiment rezistent la foc;
- Z4 birourile;
- Z5 centru informatic.
Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelul A6.9.11 pentru zona Z1, în tabelul A6.9.12 pentru zona Z2, în tabelul A6.9.13 pentru zona Z3, în tabelul A6.9.14 pentru zona Z4 şi în tabelul A6.9.15 pentru zona Z5.
În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului, valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1)
- Lt = 10-2 în exteriorul structurii,
- Lt = 10-4 în interiorul structurii,
- Lf = 10-2,
au fost reduse, pentru fiecare zonă, luând în considerare numărul de persoane potenţial în pericol aflate în zona structurii raportat la numărul de persoane prezent în structură.
Tabelul A6.9.11 - Caracteristicile zonei Z1 (zona de intrare în clădire)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei solului

Marmură

ra

10-3

Protecţie împotriva şocurilor electrice

Fără

PA

1

Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas

Da

Lt

2 x 10-4

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

  

4

Tabelul A6.9.12 - Caracteristicile zonei Z2 (grădină)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei solului

Iarbă

ra

10-2

Protecţie împotriva şocurilor electrice

Gard

PA

0

Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas

Da

Lt

10-4

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

  

2

Tabelul A6.9.13 - Caracteristicile zonei Z3 (arhivă)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum

ru

10-5

Risc de incendiu

Ridicat

rf

10-1

Pericol special

Panică redusă

hz

2

Protecţie împotriva incendiului

Fără

rp

1

Ecran tridimensional

Fără

KS2

1

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică

Da

Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT

-

Sisteme interioare de telefonie

Da

Conectate la linia de telecomunicaţii

-

Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas

Da

Lt

10-5

Pierdere datorită avariilor fizice

Da

Lf

10-3

Persoane potenţial în pericol în zonă

  

20

Tabelul A6.9.14 - Caracteristicile zonei Z4 (birouri)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum

ru

10-5

Risc de incendiu

Redus

rf

10-3

Pericol special

Panică redusă

hz

2

Protecţie împotriva incendiului

Fără

rp

1

Ecran tridimensional

Fără

KS2

1

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică

Da

Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT

-

Sisteme interioare de telefonie

Da

Conectate la linia de telecomunicaţii

-

Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas

Da

Lt

8 x 10-5

Pierdere datorită avariilor fizice

Da

Lf

8 x 10-3

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

  

160

Tabelul A6.9.15 - Caracteristicile zonei Z5 (centru informatic)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum

ru

10-5

Risc de incendiu

Redus

rf

10-3

Pericol special

Panică redusă

hz

2

Protecţie împotriva incendiului

Fără

rp

1

Ecran tridimensional

Fără

KS2

1

Reţele interioare de alimentare cu energie electrică

Da

Conectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT

-

Sisteme interioare de telefonie

Da

Conectate la linia de telecomunicaţii

-

Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas

Da

Lt

7 x 10-6

Pierdere datorită avariilor fizice

Da

Lf

7 x 10-4

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

  

14

Calculul mărimilor corespunzătoare
Rezultatul calculelor pentru suprafeţele echivalente de expunere sunt prezentate în tabelul A6.9.16, rezultatul calculelor pentru numărul probabil de evenimente periculoase sunt indicate în tabelul A6.9.17 şi evaluarea pierderilor anuale probabile sunt indicate în tabelul A6.9.18.
Tabelul A6.9.16 - Suprafeţe echivalente de expunere ale structurii şi ale liniilor

Simbol

Valoare

m2

Ad

2,7 x 104

Al (Energie electrică)

4,5 x 103

Ai (Energie electrică)

2 x 105

Al (Telecomunicaţii)

1,45 x 104

Ai (Telecomunicaţii)

3,9 x 105

Tabelul A6.9.17 - Numărul anual previzibil de evenimente periculoase

Simbol

Valoare (l/an)

ND

1,1 x 10-1

NL (Energie electrică)

1,81 x 10-2

Ni (Energie electrică)

8 x 10-1

NL (Telecomunicaţii)

5,9 x 10-2

Ni (Telecomunicaţii)

1,581

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei
Componentele de risc implicate pentru fiecare zonă şi evaluarea riscului total sunt indicate în tabelul A6.9.18.
Tabelul A6.9.18 - Risc R1 - Valori ale componentelor de risc în funcţie de zone (valori x 10-5)

Simbol

Z1

Zonă de intrare

Z2

Grădină

Z3

Arhivă

Z4

Birouri

Z5

Centru informatic

Structură

RA

0,002

0

   

0,002

RB

  

2,21

0,177

0,016

2,403

RU (Linie electrică)

  

aprox. = 0

aprox. = 0

aprox. = 0

aprox. = 0

RV (Linie electrică)

  

0,362

0,029

0,002

0,393

RU (Linie de telecomunicaţii)

  

aprox. = 0

aprox. = 0

aprox. = 0

aprox. = 0

RV (Linie de telecomunicaţii

  

1,18

0,094

0,008

1,282

TOTAL

0,002

0

3,752

0,3

0,026

4,08

Concluzie din evaluarea lui R1
Deoarece R1 = 4,08 x 10-5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10-5, este necesară protecţia împotriva trăsnetului a structurii.
Alegerea măsurilor de protecţie
Compunerea componentelor de risc este indicată în tabelul A6.9.19.
Tabelul A6.9.19 - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori x 10-5)

Simbol

Z1

Zonă de intrare

Z2

Grădină

Z3

Arhivă

Z4

Birouri

Z5

Centru informatic

Structură

RD

0,002

0

2,21

0,177

0,016

2,405

RI

0

0

1,542

0,123

0,01

1,673

TOTAL

0,002

0

3,752

0,3

0,026

4,08

RS

0,002

0

aprox. = 0

aprox. = 0

aprox. = 0

0,002

RF

0

0

3,752

0,3

0,026

4,312

RO

0

0

0

0

aprox. = 0

0

TOTAL

0,002

0

3,752

0,3

0,026

4,08

unde:
RD = RA + RB + RC
RI = RM + RU + RV + RW + RZ
RS = RA + RU
RF = RB + RV
RO = RM + RC + RW
şi
RD este riscul datorită căderii trăsnetelor pe structură (sursă S1);
RI - riscul datorat trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4);
RS - riscul datorită vătămării fiinţelor vii;
RF - riscul datorită avariilor fizice;
RO - riscul datorită defectării sistemelor interioare.
Această compunere arată că riscul pentru structură este în principal datorită avariilor fizice în zona Z3 cauzate de trăsnetele care cad pe structură sau pe liniile racordate; riscul de incendiu (avarie fizică) în zona Z3 este 92 % din riscul total.
Conform tabelului A6.9.18, principalele contribuţii la valoarea riscului R1 în zona Z3 sunt date de:
- componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru 54 %;
- componenta RV (Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu energie electrică) pentru cca. 9 %;
- componenta RV (Linie de telecomunicaţii) (căderea trăsnetului pe linia de telecomunicaţii) pentru cca. 29 %.
Pentru a reduce riscul la o valoare acceptabilă pot fi adoptate măsurile de protecţie următoare:
a)protejarea clădirii cu SPT clasa IV conform cu prescripţiile din SR EN 62305-3 pentru a reduce componenta RB. Acest SPT nu are caracteristicile unui ecran tridimensional tip grilă. Parametrii din tabelele A6.9.8, A6.9.9, şi A6.9.10 se schimbă după cum urmează:
- PB = 0,2;
- PU = PV = 0,03 (datorită SPD pe liniile racordate).
b)instalarea în arhivă (zona Z3) a unui sistem automat de stingere (sau detectare) a incendiului, pentru a reduce componentele RB şi RV în această zonă şi SPD cu NPT IV în punctul de racordare la clădire atât a liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi a liniilor de telecomunicaţii.
Parametrii din tabelele A6.9.9, A6.9.10 şi A6.9.13 se schimbă după cum urmează:
rp = 0,2 numai pentru zona Z3;
PU = PV = 0,03 (datorită SPD pe liniile racordate).
Valorile riscului pentru fiecare zonă sunt indicate în tabelul A6.9.20.
Tabelul A6.9.20 - Valorile riscului R1 în funcţie de soluţia aleasă (valori x 10-5)
 

Z1

Z2

Z3

Z4

Z5

TOTAL

Soluţia a)

0,002

0

0,488

0,039

0,003

0,532

Soluţia b)

0,002

0

0,451

0,18

0,015 8

0,649

Ambele soluţii reduc riscul sub valoarea acceptabilă. Soluţia care se va adopta va depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi cele economice.
(4)III. Spital
Studiul de caz care urmează, cuprinde instalaţiile unui spital tipic, cu un bloc operator şi cu o unitate de terapie intensivă.
Pierderile de vieţi omeneşti (L1) şi pierderile economice (L4) sunt componentele caracteristice acestui tip de structură. Este necesar să se evalueze necesitatea protecţiei şi impactul economic al măsurilor de protecţie, astfel încât urmează să fie evaluate riscurile R1 şi R4.
Date şi caracteristici importante
Date şi caracteristici ale:
1)clădirii şi ale împrejurimilor sale sunt indicate în tabelul A6.9.21;
2)reţelei electrice interioare şi ale liniei aferente de alimentare cu energie electrică la ÎT care pătrunde în structură sunt indicate în tabelul A6.9.22;
3)sistemelor electronice interioare şi ale liniei aferente de telecomunicaţii care pătrunde în structură sunt indicate în tabelul A6.9.23.
Tabelul A6.9.21 - Date caracteristice ale structurii

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Dimensiuni (m)

-

Lb x Wb x Hb

50 x 150 x 10

Factor de amplasare

Izolat

Cd

1

SPT

Fără

PB

1

Ecran la frontiera structurii

Fără

KS1

1

Ecran în interiorul structurii

Fără

KS2

1

Densitate de trăsnete

1/km2/an

Ng

4

Persoane prezente în clădire

În interiorul şi în exteriorul structurii

nt

1000

Tabelul A6.9.22 - Caracteristicile reţelei interioare de alimentare cu energie electrică şi ale liniei electrice aferente care pătrunde în structură

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Rezistivitate a solului

m

200

Lungime (m)

-

Lc

500

Înălţime (m)

Îngropată

-

-

Transformator ÎT/JT

La intrare în clădire

Ct

0,2

Factor de amplasare a liniei

Înconjurată de obiecte mici

Cd

0,5

Factor de mediu al liniei

Suburban

Ce

0,5

Ecranul liniei: conectat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară

RS <= 1 (/km)

PLD

0,2

PLI

0,008

Măsuri luate la instalarea cablurilor interioare

Cablu neecranat - Măsuri uzuale privind traseele pentru evitarea buclelor mari

KS3

0,2

Tensiune de ţinere a echipamentului Uw

Uw = 2,5 kV

KS4

0,6

Protecţie cu SPD coordonate

Fără

PSPD

1

Extremitate "a" a liniei, dimensiunile structurii (m)

Fără

La x Wa x Ha

-

Tabelul A6.9.23 - Caracteristici ale sistemului interior de telecomunicaţii şi ale liniei aferente care pătrunde în structură

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Rezistivitate a solului

m

200

Lungime (m)

-

Lc

300

Înălţime (m)

Îngropată

-

-

Factor de amplasare a liniei

Înconjurat de obiecte mici

Cd

0,5

Factor de mediu al liniei

Suburban

Ce

0,5

Ecranul liniei: conectat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară

1 < RS <= 5 (/km)

PLD

0,8

PLI

0,04

Măsuri luate la instalarea cablurilor interioare

Cablu neecranat - Măsuri uzuale privind traseele pentru evitarea buclelor mari

KS3

0,02

Tensiune de ţinere a echipamentului Uw

Uw = 1,5 kV

KS4

1

Protecţie cu SPD coordonate

Fără

PSPD

1

Extremitate "a" a liniei, dimensiunile structurii (m)

Fără

La x Wa x Ha

20 x 30 x 5

Factor de amplasare a structurii "a"

Izolată

Cda

1

Definirea zonelor din spital şi caracteristici ale acestora
Ţinând seama de elementele următoare
- tipul suprafeţei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia;
- structura şi blocul operator sunt compartimente rezistente la foc;
- nu există ecrane tridimensionale;
- blocul de terapie intensivă conţine numeroase sisteme electronice sensibile şi un ecran tridimensional ar putea fi
- adoptat ca măsură de protecţie;
în blocul de terapie intensivă pierderile L sunt estimate ca fiind mai mari decât în alte părţi ale structurii,
pot fi definite următoarele zone principale:
- Z1 (în afara clădirii);
- Z2 (blocul saloanelor);
- Z3 (blocul operator);
- Z4 (unitatea de terapie intensivă).
Caracteristicile acestor zone sunt indicate în tabelul A6.9.24 pentru zona Z1, în tabelul A6.9.25 pentru zona Z2, în tabelul A6.9.26 pentru zona Z3 şi în tabelul A6.9.27 pentru zona Z4.
Aşa cum rezultă din evaluarea realizată de proiectantul sistemului de protecţie împotriva trăsnetului, valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor anuale corespunzătoare riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1),
Lt = 10-2 (în afara structurii),
Lt = 10-4 (în interiorul structurii),
Lf = 10-1,
Lo = 10-3,
au fost reduse pentru zonele Z1, Z2 şi Z3. Pentru zona Z4 a fost adoptată valoarea iniţială, fără reducere, datorită caracteristicilor particulare ale acestei zone: Lo = 10-3.
Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se vedea tabelul A6.3.1) au fost asumate:
- Lf = 5 x 10-1
- Lo = 10-2
Tabelul A6.9.24 - Caracteristicile zonei Z1 (în afara clădirii)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei solului

Beton

ra

1 x 10-2

Protecţia împotriva şocurilor electrice

Fără

PA

1

Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas

Da

Lt

1 x 10-4

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

  

10

Tabelul A6.9.25 - Caracteristicile zonei Z2 (blocul de saloane)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum

ru

1 x 10-5

Risc de incendiu

Normal

rf

1 x 10-2

Pericol special (corespunzător lui R1)

Dificultate a evacuării

hz

5

Pericol special (corespunzător lui R4)

Fără

hz

1

Protecţie împotriva incendiului

Fără

rp

1

Ecran tridimensional

Fără

KS2

1

Reţea interioară de alimentare cu energie electrică

Conectată la linia electrică de alimentare

-

-

Sisteme interioare de telecomunicaţii

Conectate la linia de telecomunicaţii

-

-

Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas (corespunzătoare lui R1)

Da

Lt

9,5 x 10-5

Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1)

Da

Lf

9,5 x 10-2

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R1)

Fără

Lo

-

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

  

950

Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4)

Da

Lf

5 x 10-1

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R4)

Da

Lo

1 x 10-2

Tabelul A6.9.26 - Caracteristici ale zonei Z3 (bloc operator)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum

ru

1 x 10-5

Risc de incendiu

Redus

rf

1 x 10-3

Pericol special (corespunzător lui R1)

Dificultate a evacuării

hz

5

Pericol special (corespunzător lui R4)

Fără

hz

1

Protecţie împotriva incendiului

Fără

rp

1

Ecran tridimensional

Fără

KS2

1

Reţea interioară de alimentare cu energie electrică

Conectată la linia electrică de alimentare

-

-

Sisteme interioare de telecomunicaţii

Conectate la linia de telecomunicaţii

-

-

Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas (corespunzătoare lui R1)

Da

Lt

3,5 x 10-6

Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1)

Da

Lf

3,5 x 10-3

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R1)

Fără

Lo

1 x 10-3

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

  

35

Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4)

Da

Lf

5 x 10-1

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R4)

Da

Lo

1 x 10-2

Tabelul A6.9.27 - Caracteristici ale zonei Z4 (unitate de terapie intensivă)

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei planşeului

Linoleum

ru

10-5

Risc de incendiu

Redus

rf

10-3

Pericol special (corespunzător lui R1)

Dificultate a evacuării

hz

5

Pericol special (corespunzător lui R4)

Fără

hz

1

Protecţie împotriva incendiului

Fără

rp

1

Ecran tridimensional

Fără

KS2

1

Reţea interioară de alimentare cu energie electrică

Conectată la linia electrică de alimentare

-

-

Sisteme interioare de telecomunicaţii

Conectate la linia de telecomunicaţii

-

-

Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas (corespunzătoare lui R1)

Da

Lt

5 x 10-7

Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1)

Da

Lf

5 x 10-4

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R1)

Da

Lo

1 x 10-3

Persoane potenţial în pericol aflate în zonă

  

5

Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R4)

Da

Lf

5 x 10-1

Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare (corespunzătoare lui R4)

Da

Lo

1 x 10-2

Număr anual previzibil de evenimente periculoase
Numărul anual previzibil de evenimente periculoase este evaluat conform anexei A6.1. Datele rezultate sunt indicate în tabelul A6.9.28.
Tabelul A6.9.28 - Numărul anual previzibil de evenimente periculoase

Simbol

Valoare (l/an)

ND

8,98 x 10-2

NM

1,13

NL (Energie electrică)

2,67 x 10-3

Ni (Energie electrică)

7,1 x 10-2

NL (Telecomunicaţii)

7,26 x 10-3

Ni (Telecomunicaţii)

2,13 x 10-1

NDa (Telecomunicaţii)

1,13 x 10-2

Evaluarea riscului pierderii de vieţi omeneşti: R1
Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indicaţi în tabelele de la A6.9.21 până la A6.9.28.
Componentele de risc care trebuie evaluate sunt indicate în tabelul A6.9.29.
Valorile probabilităţii P sunt indicate în tabelul A6.9.30.
Tabelul A6.9.29 - Risc R1 - Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone

Simbol

Z1

Z2

Z3

Z4

RA

X

   

RB

 

X

X

X

RC

  

X

X

RM

  

X

X

RU (Linie electrică)

 

X

X

X

RV (Linie electrică)

 

X

X

X

RW (Linie electrică)

  

X

X

RZ (Linie electrică)

  

X

X

RU (Linie de telecomunicaţii)

 

X

X

X

RV (Linie de telecomunicaţii)

 

X

X

X

RW (Linie de telecomunicaţii)

  

X

X

RZ (Linie de telecomunicaţii)

  

X

X

Tabelul A6.9.30 - Risc R1 - Valori ale probabilităţii P pentru o structură neprotejată

Probabilitate

Z1

Z2

Z3

Z4

PA

1

-

PB

-

1

PC (Reţea electrică)

-

1

PC (Sistem de telecomunicaţii)

-

1

PC

-

1

PM (Reţea electrică)

-

0,75

PM (Sistem de telecomunicaţii)

-

0,009

PM

-

0,752

PU (Linie electrică)

-

0,2

PV (Linie electrică)

-

0,2

PW (Linie electrică)

-

0,2

PZ (Linie electrică)

-

0,008

PU (Linie de telecomunicaţii)

-

0,8

PV (Linie de telecomunicaţii)

-

0,8

PW (Linie de telecomunicaţii)

-

0,8

PZ (Linie de telecomunicaţii)

-

0,04

Valorile componentelor de risc pentru o structură neprotejată sunt indicate în tabelul A6.9.31.
Tabelul A6.9.31 - Risc R1 Valori ale componentelor de risc pentru o structură neprotejată în funcţie de zone (valori x 10-5)

Simbol

Z1

Z2

Z3

Z4

Structură

RA

0,009

   

0,009

RB

 

42,7

0,157

0,022

44,01

RC

  

8,98

8,98

8,98

RM

  

85,2

85,2

85,2

RU(Linie electrică)

 

aprox.= 0

aprox.= 0

aprox.= 0

aprox.= 0

RV(Linie electrică)

 

0,25

aprox.= 0

aprox.= 0

0,26

RW(Linie electrică)

  

0,053

0,053

0,053

RZ(Linie electrică)

  

0,055

0,055

0,055

RU(Linie de telecomunicaţii)

 

aprox.= 0

aprox.= 0

aprox.= 0

aprox.= 0

RV(Linie de telecomunicaţii)

 

7,05

0,026

0,004

7,278

RW(Linie de telecomunicaţii)

  

1,48

1,48

1,48

RZ(Linie de telecomunicaţii)

  

0,825

0,825

0,825

TOTAL

0,009

50

96,8

96,62

243,4

Concluzie din evaluarea lui R1
Deoarece R1 = 243,4 x 10-5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10-5, este necesară o protecţie împotriva trăsnetului a structurii.
Alegerea măsurilor de protecţie
Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32
Tabelul A6.9.32 - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori x 10-5)

Simbol

Z1

Z2

Z3

Z4

Structură

RD

0,009

42,7

9,14

9,02

53,02

RI

0

7,3

87,66

87,6

95,13

TOTAL

0,009

50

96,8

96,62

243,4

RS

0,009

0

aprox.= 0

aprox.= 0

0,009

RF

0

50

0,2

0,026

50,22

RO

0

0

96,6

96,6

193,2

TOTAL

0,009

50

96,8

96,62

243,4

RD = RA+RB + RC
RI = RM+RU + RV+RW+RZ
RS = RA+RU
RF = RB + RV
RO = RM + RC + RW
unde
RD este riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1);
RI - riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse: S2, S3 şi S4);
RS - riscul datorită vătămării fiinţelor vii;
RF - riscul datorită avariilor fizice;
RO - riscul datorită defectării sistemelor interioare.
Această compunere arată că riscul R1 pentru structură se datorează în principal defectării sistemelor interioare în zonele Z3 şi Z4 cauzate de trăsnetele care cad lângă structură.
Riscul R1 este influenţat de
- defectări ale sistemelor interioare în zonele Z3 şi Z4 (componentele RM aprox. = 57% şi RC aprox. = 6% din riscul total),
- avarii fizice în zona Z2 (componentele RB aprox. = 27% şi RV aprox. = 4% din riscul total).
Componenta RB poate fi redusă cu una din următoarele două variante
- un SPT conform SR EN 62305-3 pentru întreaga clădire,
- echiparea zonei Z2 cu măsuri de protecţie pentru a se reduce consecinţele unui incendiu (cum ar fi extinctoare, sisteme automate de detectare a incendiului etc.).
Componentele RC şi RV pot fi reduse prin echiparea reţelelor interioare de alimentare cu energie electrică şi a celor de telecomunicaţii cu o protecţie cu SPD coordonate conform recomandărilor SR EN 62305-4.
Componenta RM din zonele Z3 şi Z4 poate fi redusă prin:
- echiparea sistemelor interioare de alimentare cu energie electrică şi a celor de telecomunicaţii cu o protecţie cu SPD coordonate conform recomandărilor SR EN 62305-4;
- echiparea zonelor Z3 şi Z4 cu un ecran tridimensional tip grilă corespunzător, conform recomandărilor SR EN 62305-4.
Pentru măsurile de protecţie pot fi adoptate soluţiile următoare:
a)Prima soluţie
- Protejare a clădirii cu un SPT de clasă I.
- Instalarea unei protecţii întărite cu (1,5x) SPD coordonate cu PSPD = 0,005 pe reţeaua interioară de alimentare cu energie electrică şi pe sistemul de telecomunicaţii.
- Echiparea zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
- Echipare a zonelor Z3 şi Z4 cu un ecran cu ochiuri cu latura w = 0,5 m.
Utilizând această soluţie, parametrii din tabelul A6.9.25 se schimbă, conducând la probabilităţile indicate în tabelul A6.9.33. Pentru zona Z2, factorul de reducere a pierderilor se schimbă la rp = 0,2 datorită echipării împotriva incendiului.
Tabelul A6.9.33 Risc R1 - Valori ale probabilităţii P pentru structura protejată după soluţia a)

Probabilitate

Z1

Z2

Z3

Z4

PA

1

-

PB

-

0,02

PC (Reţea electrică)

-

0,005

PC (Sistem de telecomunicaţii)

-

0,005

PC

-

0,001 99

PM (Reţea electrică)

-

0,000 1

PM (Sistem de telecomunicaţii)

-

0,000 1

PM

-

0,000 2

PU (Linie electrică)

-

0,005

PV (Linie electrică)

-

0,005

PW (Linie electrică)

-

0,005

PZ (Linie electrică)

-

0,005

PU (Linie de telecomunicaţii)

-

0,005

PV (Linie de telecomunicaţii)

-

0,005

PW (Linie de telecomunicaţii)

-

0,005

PZ (Linie de telecomunicaţii)

-

0,005

b)A doua soluţie
- Protejare a clădirii cu SPT de clasă I.
- Instalarea unei protecţii întărite cu (3x) SPD coordonate cu PSPD = 0,001 pe reţeaua interioară de alimentare cu energie electrică şi pe sistemul de telecomunicaţii.
- Echipare a zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
Utilizând această soluţie, se schimbă parametrii din tabelul A6.9.25, conducând la probabilităţile indicate în tabelul A6.9.34. Factorul de reducere a pierderilor datorită măsurilor împotriva incendiului se modifică, pentru zona Z2, în rp = 0,5.
Tabelul A6.9.34 Risc R1 - Valori ale probabilităţii P pentru o structură protejată după soluţia b)

Probabilitate

Z1

Z2

Z3

Z4

PA

1

-

PB

-

0,02

PC (Reţea electrică)

-

0,001

PC (Sistem de telecomunicaţii)

-

0,001

PC

-

0,002

PM (Reţea electrică)

-

0,001

PM (Sistem de telecomunicaţii)

-

0,001

PM

-

0,002

PU (Linie electrică)

-

0,001

PV (Linie electrică)

-

0,001

PW (Linie electrică)

-

0,001

PZ (Linie electrică)

-

0,001

PU (Linie de telecomunicaţie)

-

0,001

PV Linie de telecomunicaţie)

-

0,001

PW (Linie de telecomunicaţie)

-

0,001

PZ (Linie de telecomunicaţie)

-

0,001

c)A treia soluţie
- Protejarea clădirii cu SPT de clasă I.
- Instalarea unei protecţii întărite cu (2x) SPD coordonate cu PSPD = 0,002 pe reţeaua interioară de alimentare cu energie electrică şi pe sistemul de telecomunicaţii.
- Echiparea zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
- Echiparea zonelor Z3 şi Z4 cu un ecran cu ochiuri având latura w = 0,1 m.
Utilizând această soluţie, se schimbă parametrii din tabelul A6.9.25, conducând la probabilităţile indicate în tabelul A6.9.35. Factorul de reducere a pierderilor datorită măsurilor împotriva incendiului se modifică pentru zona Z2, la rp = 0,2.
Tabelul A6.9.35 - Risc R1 - Valorile probabilităţii P pentru o structură protejată după soluţia c)

Probabilitate

Z1

Z2

Z3

Z4

PA

1

-

PB

-

0,02

PC (Reţea electrică)

-

0,002

PC (Sistem de telecomunicaţii)

-

0,002

PC

-

0,004

PM (Reţea electrică)

-

0,000 1

PM (Sistem de telecomunicaţii)

-

0,000 1

PM

-

0,000 2

PU (Linie electrică)

-

0,002

PV (Linie electrică)

-

0,002

PW (Linie electrică)

-

0,002

PZ (Linie electrică)

-

0,002

PU (Linie de telecomunicaţii)

-

0,002

PV (Linie de telecomunicaţii)

-

0,002

PW (Linie de telecomunicaţii)

-

0,002

PZ (Linie de telecomunicaţii)

-

0,002

Valorile riscului pentru fiecare zonă în funcţie de soluţia selectată sunt indicate în tabelul A6.9.36.
Tabelul A6.9.36 - Risc R1 - Valori ale riscului în funcţie de soluţia aleasă (valori x 10-5)
 

Z1

Z2

Z3

Z4

TOTAL

Soluţia a)

0,009

0,181

0,263

0,261

0,714

Soluţia b)

0,009

0,173

0,277

0,274

0,733

Soluţia c)

0,009

0,175

0,121

0,118

0,423

Toate soluţiile reduc riscul sub valoarea acceptabilă.
Soluţia care se va adopta va depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi cele economice.
Date pentru analiza cost-beneficiu
Costul pierderilor totale CL poate fi calculat cu relaţia (A6.7.1).
Valorile economice, inclusiv pierderile de activitate, sunt indicate în tabelul A6.9.37 pentru fiecare zonă.
Tabelul A6.9.37 - Valorile costurilor pierderilor corespunzătoare zonelor (valori în USD x 106)

Simbol

Clădire

B

Conţinut

I

Reţea de alimentare cu energie electrică

A

Sistem de telecomunicaţii

A

Total

Z1

-

-

-

 

-

Z2

70

6

3

0,5

79,5

Z3

2

0,9

5

0,5

8,4

Z4

1

0,1

0,015

1

2,1

Total

73

7

8

2

90

Valorile estimate pentru rata dobânzii, rata de amortizare şi rata de mentenanţă corespunzătoare măsurilor de protecţie sunt indicate în tabelul A6.9.38.
Tabelul A6.9.38 - Valori importante ale ratelor

Rată

Simbol

Valoare

Dobândă

i

0,04

Amortizare

a

0,05

Mentenanţă

m

0,01

Evaluarea riscului pentru pierderile economice: R4
Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indicaţi în tabelele de la A6.9.31 până la A6.9.39.
Valorile componentelor de risc pentru o structură neprotejată sunt indicate în tabelul A6.9.39.
Tabelul A6.9.39 Risc R4 - Valori ale componentelor de risc pentru o structură neprotejată în funcţie de zone (valori x 10-5)

Simbol

Z2

Z3

Z4

RB

44,9

4,49

4,49

RC (Linie electrică)

89,8

89,8

89,8

RC (Linie de telecomunicaţii)

89,8

89,8

89,8

RM (Linie electrică)

849

849

849

RM (Linie de telecomunicaţii)

10,2

10,2

10,2

RV(Linie electrică)

0,27

0,027

0,027

RW (Linie electrică)

0,53

0,53

0,53

RZ (Linie electrică)

0,55

0,55

0,55

RV (Linie de telecomunicaţii)

7,42

0,74

0,74

RW (Linie de telecomunicaţii)

14,8

14,8

14,8

RZ (Linie de telecomunicaţii)

8,25

8,25

8,25

Analiză cost-beneficiu
Costul pierderilor reziduale CRL pot fi calculate utilizând relaţia (A6.7.2) după ce noile valori ale componentelor de risc au fost evaluate funcţie de măsurile de protecţie selectate.
Valorile costurilor pierderilor CL pentru structura neprotejată şi a pierderilor reziduale CRL pentru structura protejată conform soluţiilor a), b), şi c) sunt indicate în tabelul A6.9.40.
Tabelul A6.9.40 - Valoarea pierderilor CL şi CRL (valori în USD)

Simbol

CL (neprotejată)

CRL (protejată)

Soluţia a)

CRL (protejată)

Soluţia b)

CRL (protejată)

Soluţia c)

Z2

68 801

3 503

3 325

4 066

Z3

47 779

2 293

5011

202

Z4

1430

27

927

64

Total

118 010

5 824

9 262

4 332

Costul CP şi costul anual CPM al măsurilor de protecţie sunt indicate în tabelul A6.9.41 (a se vedea relaţia (A6.7.4).
Tabelul A6.9.41 - Costurile CP şi CPM ale măsurilor de protecţie (valori în USD)

Măsuri de protecţie

CP

CPM

SPT de clasă I

100 000

10 000

Sistem de detectare a incendiului

50 000

5 000

Ecran al zonelor Z3 şi Z4 (w = 0,5)

100 000

10 000

Ecran al zonelor Z3 şi Z4 (w = 0,1)

110 000

11000

1,5x SPD pe reţeaua electrică

20 000

2 000

2x SPD pe reţeaua electrică

24 000

2 400

3x SPD pe reţeaua electrică

30 000

3 000

1,5x SPD pe sistemul de telecomunicaţii

10 000

1000

2x SPD pe sistemul de telecomunicaţii

12 000

2 000

3x SPD pe sistemul de telecomunicaţii

15 000

1500

Economia de cheltuieli anuale
S = CL - (CRL + CpM)
este indicată în tabelul A6.9.42
Tabelul A6.9.42 - Economii de cheltuieli anuale (valori în USD)

Soluţia a)

84 186

Soluliab)

89 248

Soluţia c)

84 078

(5)IV. Imobil de apartamente
Ca şi pentru studiul de caz precedent, este evaluat riscul R1 pentru un imobil de apartamente amplasat într-o regiune cu o densitate de trăsnete la sol Ng = 4 impacturi pe km2 şi an.
Trebuie evaluate componentele de risc RB, RU şi RV.
Clădirea este izolată: nu există alte structuri în vecinătate.
Serviciile racordate sunt următoarele:
- linie electrică de alimentare cu energie electrică la JT;
- linie telefonică;
Caracteristicile structurii sunt indicate în tabelul A6.9.43.
Tabelul A6.9.43 - Caracteristicile structurii

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Dimensiuni (m)

-

Lb x Wb x Hb

30 x 20 x 20

Factor de amplasare

Izolată

Cd

1

SPT

Fără

PB

1

Densitate de trăsnete la sol

1/km2/an

Ng

4

Se pot defini următoarele zone:
- Z1 (în afara clădirii);
- Z2 (în interiorul clădirii).
Deoarece nu sunt persoane stabilite în exteriorul clădirii; ca urmare riscul R1 pentru zona Z1 poate fi neglijat.
Nu este solicitată o evaluare economică.
Parametrii pentru zona Z2 sunt indicaţi în tabelul A6.9.44.
Tabelul A6.9.44 - Parametrii zonei Z2

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Tipul suprafeţei planşeului

Lemn

ru

10-5

Risc de incendiu

Variabil

rf

-

Pericol special

Fără

hz

1

Protecţie împotriva incendiului

Fără

rp

1

Protecţie împotriva şocurilor electrice

Fără

-

-

Reţea electrică interioară de alimentare cu energie electrică

Conectată la linia electrică de alimentare la JT

-

-

Sisteme telefonice interioare

Conectate la linia de telecomunicaţii

-

-

Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas (corespunzătoare lui R1)

Da

Lt

10-4

Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1)

Da

Lf

10-1

Caracteristicile sistemelor interioare şi a liniilor corespunzătoare racordate sunt indicate în tabelul A6.9.45 pentru o reţea de alimentare cu energie electrică şi în tabelul A6.9.46 pentru un sistem de telecomunicaţii.
Tabelul A6.9.45 - Parametrii reţelei interioare de alimentare cu energie electrică şi ai liniei electrice de racord care pătrunde în structură

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Rezistivitate a solului

m

250

Lungime (m)

-

Lc

200

Înălţime (m)

Îngropată

-

-

Transformator ÎT/JT

Fără

Ct

1

Factor de amplasare a liniei

Înconjurată de obiecte mai mici

Cd

0,5

Factor de mediu al liniei

Suburban

Ce

0,5

Ecranul liniei

Neecranată

PLD

1

PLI

0,4

Tensiune de ţinere a echipamentului Uw

Uw = 2,5 kV

KS4

0,6

Protecţie cu SPD coordonate

Fără

PSPD

1

Extremitate "a" a liniei, dimensiunile structurii (m)

Fără

La x Wa x Ha

-

Tabelul A6.9.46 - Parametrii sistemului interior de telecomunicaţii şi ai liniei aferente care pătrunde în structură

Parametru

Comentariu

Simbol

Valoare

Rezistivitate a solului

(m)

250

Lungime (m)

-

Lc

100

Înălţime (m)

Îngropată

-

-

Factor de amplasare a liniei

Înconjurată de obiecte mai mici

Cd

0,5

Factor de mediu al liniei

Suburban

Ce

0,5

Ecranul liniei

Fără

PLD

1

PLI

1

Tensiune de ţinere a echipamentului Uw

Uw = 1,5 kV

KS4

1

Protecţie cu SPD coordonate

Fără

PSPD

1

Extremitate "a" a liniei, dimensiunile structurii (m)

Fără

(La x Wa x Ha)

-

Valorile riscului R1 şi măsurile de protecţie de adoptat pentru a reduce riscul la nivelul valorii acceptabile RT = 10-5 sunt indicate în tabelul A6.9.47 în funcţie de înălţimea clădirii şi de riscul de incendiu.
Tabelul A6.9.47 - Măsuri de protecţie care pot fi adoptate în funcţie de înălţimea clădirii şi de riscul său de incendiu

Risc de incendiu

Înălţime

m

Clasa SPT

Protecţie împotriva incendiului

R1 (x 10-5)

Structură protejată

Redus

20

-

-

0,77

x

Normal

-

-

7,7

Nu

III

-

0,74

x

IV

(2)

0,73

x

Ridicat

-

-

77

Nu

II

(3)

0,74

x

I

-

1,49

Nu

I

(1)

0,74

x

Redus

40

-

-

2,33

Nu

 

-

(3)

0,46

x

 

IV

-

0,46

x

Normal

 

-

-

23,3

Nu

 

IV

(3)

0,93

x

 

I

-

0,46

x

Ridicat

 

-

-

233

Nu

 

I

(3)

0,93

x

(1) Extinctoare

(2) Hidranţi

(3) Alarmă automată

SECŢIUNEA 10:Anexa 6.10 - Informaţii suplimentare pentru SPT în cazul unor structuri cu risc de explozie
(1)6.10.1. Generalităţi
Această anexă furnizează informaţii suplimentare pentru proiectarea, construcţia, dezvoltarea şi modificarea sistemelor de protecţie împotriva trăsnetului pentru structuri cu risc de explozie.
Dacă protecţia împotriva trăsnetului este cerută de autoritatea competentă sau este rezultatul evaluării riscului realizat conform cerinţelor din SR EN 62305-2, trebuie adoptat un SPT cel puţin de clasă II.
(2)6.10.2. Termeni şi definiţii suplimentare
În completarea termenilor şi definiţiilor din capitolul 6, pentru această anexă se aplică termenii şi definiţiile următoare.
eclator de izolare - componentă cu distanţă de descărcare pentru izolarea părţilor conductoare electric ale unei instalaţii
În cazul unui impact al trăsnetului, părţile instalaţiei sunt temporar conectate ca rezultat al unei descărcări electrice.
materiale solide explozibile - compus chimic solid, amestec sau dispozitiv al cărui scop este de a funcţiona ca o explozie
zonă 0 - arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer şi substanţe inflamabile sub formă de gaz, vapori sau aerosoli este prezentă în permanenţă sau pentru perioade lungi de timp sau frecvent
zonă 1 - arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer şi substanţe inflamabile sub formă de gaz, vapori sau aerosoli este posibil să se formeze ocazional în condiţii normale de funcţionare
zonă 2 - arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer şi de substanţe inflamabile sub formă de gaz, vapori sau aerosoli nu este posibil să se formeze în condiţii normale de funcţionare dar dacă pot apare, persistă numai pentru o perioadă scurtă de timp
În această definiţie, cuvântul "persistă" înseamnă timpul total în care există atmosfera explozivă.
Acesta cuprinde în mod normal, durata totală de eliberare a gazului, plus timpul necesar de dispersie a atmosferei inflamabile după ce eliberarea a fost oprită.
zonă 20 - arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil este prezentă în permanenţă sau pentru perioade lungi de timp sau frecvent
zonă 21 - arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil este posibil să apară ocazional în condiţii normale de funcţionare
zonă 22 - arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil nu este posibil să apară în condiţii normale de funcţionare dar dacă poate să apară, va persista numai o perioadă scurtă de timp.
(3)6.10.3. Prescripţii fundamentale
1.6.10.3.1. Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului trebuie proiectat şi instalat în aşa fel încât în cazul unei căderi directe a trăsnetului, să nu apară efecte de topire sau de pulverizare.
Scânteile sau deteriorările în punctul de impact al trăsnetului pot fi verificate. Acestea trebuie luate în considerare în determinarea poziţionării dispozitivelor de captare. Conductoarele de coborâre trebuie instalate astfel încât temperatura de autoaprindere dată de sursa zonei periculoase să nu fie depăşită în acele aplicaţii în care nu este posibilă instalarea de conductoare de coborâre în afara zonei periculoase.
2.6.10.3.2. Informaţii necesare
Instalatorului/proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului trebuie să i se pună la dispoziţie desenele tehnice ale instalaţiei (instalaţiilor) de protejat, cu zonele în care materialele solide explozibile care vor fi manipulate sau depozitate şi cu zonele periculoase marcate corespunzător conform cerinţelor din SR EN 60079-10 şi NP 099-04.
3.6.10.3.3. Legare la pământ
Pentru toate sistemele de protecţie împotriva trăsnetului ale structurilor cu pericol de explozie priza de pământ trebuie să fie de tip B.
Construcţia unei structuri poate furniza echivalentul efectiv al unui conductor în buclă al dispunerii de tip B (de exemplu rezervoarele metalice de depozitare).
Rezistenţa electrică de dispersie a prizelor de pământ pentru structuri care conţin materiale solide explozibile sau amestecuri explozibile trebuie să fie cât mai mică posibil dar nu mai mare de 1 .
4.6.10.3.4. Legătură de echipotenţializare
Legătura de echipotenţializare între componentele SPT şi alte instalaţii conductoare, precum şi între componentele tuturor instalaţiilor conductoare, conform 6.2, trebuie să fie asigurată în interiorul zonelor periculoase şi a amplasamentelor unde pot fi prezente materiale explozibile:
- la nivelul solului;
- acolo unde distanţa între părţile conductoare este mai mică decât distanţa de separare s calculată considerând kc = 1.
Datorită descărcărilor electrice locale periculoase, distanţele de separare pot fi considerate numai în zonele fără amestecuri explozibile. În acele zone în care scânteile pot produce incendierea mediului, sunt necesare legături de echipotenţializare suplimentare în vederea asigurării că nu vor fi scântei în interiorul zonelor periculoase zona 0 şi zona 20.
(4)6.10.4. Structuri care conţin materiale solide explozibile
În proiectarea protecţiei împotriva trăsnetului a structurilor care conţin materiale solide explozibile trebuie să se tină seama de sensibilitatea materialelor din configuraţia în care sunt utilizate sau depozitate. De exemplu, unele materiale explozive în vrac pot să nu necesite alte considerente decât cele conţinute în această anexă. Totuşi, există unele configuraţii de materiale solide explozibile care pot fi sensibile la schimbarea rapidă a câmpului electric şi/sau radiat de câmpul electromagnetic generat de trăsnet. Poate fi necesar să se stabilească legături de echipotenţializare suplimentare sau prescripţii pentru ecrane în astfel de aplicaţii.
Pentru structurile care conţin materiale solide explozibile, se recomandă un SPT exterior izolată. Structurile conţinute în totalitate în interiorul unui acoperiş de tablă din oţel de 5 mm grosime sau echivalent (7 mm pentru structuri din aluminiu) pot fi considerate ca fiind protejate prin dispozitive de captare naturale. Pentru astfel de structuri sunt aplicabile prescripţiile de legare la pământ de la 5.5. Dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici (SPD) trebuie prevăzute ca parte a SPT pentru toate amplasamentele în care sunt prezente materiale explozibile. Dacă este posibil, SPD trebuie să fie poziţionate în afara amplasamentelor în care sunt prezente materiale explozibile. SPD poziţionate în interiorul amplasamentelor în care sunt prezenţi explozibili în vrac sau praf explozibil trebuie să fie de tip rezistent la explozie sau să fie în interiorul unor anvelope anti explozive.
(5)6.10.5. Structuri care conţin zone periculoase
Toate părţile unui SPT exterior (dispozitive de captare şi conductoare de coborâre) trebuie să fie la cel puţin 1 m depărtare de zona periculoasă. Dacă acest lucru nu este posibil, conductoarele care trec la mai puţin de 0,5 m de zona periculoasă trebuie să fie continui sau conexiunile trebuie să fie realizate prin presare sau prin sudare.
Dacă o zonă periculoasă este amplasată direct sub o învelitoare din metal care poate fi perforată de trăsnet, dispozitivul de captare trebuie prevăzut în conformitate cu prescripţiile din prezentul normativ.
1.6.10.5.1. Limitarea supratensiunilor şi supracurenţilor electrici
Dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici trebuie să fie poziţionate în afara zonei periculoase. Dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici situate în interiorul zonei periculoase trebuie să fie destinate pentru zona periculoasă în care acestea sunt instalate sau trebuie să fie în interiorul unei anvelope şi anvelopele care conţin aceste dispozitive trebuie să fie agrementate pentru această utilizare.
2.6.10.5.2. Legătură de echipotenţializare
În plus faţă de prescripţiile de echipotenţializare de la 6.10.3.4, trebuie prevăzută o legătură de echipotenţializare comună pentru sistemul de protecţie împotriva trăsnetului în conformitate cu prescripţiile din SR EN 60079-14 şi NP 099-04.
Conexiunile la conducte trebuie să fie în aşa fel încât la circulaţia curentului electric de trăsnet să nu existe nici o scânteie. Conexiunile corespunzătoare pentru conducte sunt prin sudarea pe flanşe a urechilor, a bolţurilor sau a plăcuţelor cu găuri filetate care să permită fixarea conexiunilor prin înşurubare. Containerele şi rezervoarele trebuie prevăzute cu racordări între ele cât şi pentru conectarea la pământ.
3.6.10.5.3. Structuri care conţin zonele 2 şi 22
Structurile în care există suprafeţe definite ca zone 2 şi 22 nu necesită măsuri de protecţie suplimentare.
Pentru elementele metalice (de exemplu coloane exterioare, reactoare, containere cu suprafeţe care conţin zone 2 şi 22) de grosime şi de material care corespund prescripţiilor din tabelul 6.17, se aplică următoarele:
- nu sunt necesare dispozitive de captare şi conductoare de coborâre;
- elementele metalice trebuie să fie legate la pământ conform articolului 6.2.
4.6.10.5.4. Structuri care conţin zonele 1 şi 21
Pentru structurile în care există suprafeţe definite ca zone 1 şi 21 se aplică prescripţiile pentru zonele 2 şi 22 cu completările următoare:
- dacă în conducte există piese electroizolante, operatorul trebuie să determine măsurile de protecţie. De exemplu, o descărcare disruptivă poate fi evitată prin utilizarea unor eclatoare de izolare antiexplozive;
- eclatoarele de izolare şi piesele electroizolante trebuie instalate în afara suprafeţelor cu pericol de explozie.
5.6.10.5.5. Structuri care conţin zonele 0 şi 20
Pentru structurile în care există suprafeţe definite ca zone 0 şi 20, se aplică prescripţiile de la 6.10.5.4, completate cu recomandările indicate în acest articol, în măsura în care sunt aplicabile. Conexiunile de echipotenţializare între sistemul de protecţie împotriva trăsnetului şi alte instalaţii/structuri/echipamente vor fi realizate cu acordul operatorului sistemului. Conexiunile de echipotenţializare care utilizează eclatoare nu pot fi realizate fără acordul operatorului sistemului. Astfel de dispozitive trebuie să fie corespunzătoare mediului în care acestea sunt instalate.
Pentru serviciile exterioare cu elementele definite ca zone 0 şi 20, se aplică prescripţiile pentru zonele 1, 2, 21 şi 22 cu completările următoare:
- echipamentul electric din interiorul rezervoarelor care conţin lichide inflamabile trebuie să fie corespunzător acestei utilizări. Măsurile de protecţie împotriva trăsnetului trebuie luate conform cu tipul de construcţie;
- containere din oţel, închise, cu suprafeţe definite în interiorul zonelor 0 şi 20 trebuie să aibă o grosime a peretelui de cel puţin 5 mm în punctele posibile de impact a trăsnetului. În cazul unor pereţi subţiri, trebuie să fie instalate dispozitive de captare.
6.6.10.5.6. Aplicaţii specifice
6.1.6.10.5.6.1. Staţii de alimentare cu carburanţi
La staţiile de alimentare cu carburanţi pentru automobile, căi ferate, vapoare etc., care au zone de risc definite ca zone 2 şi 22, conductele din metal trebuie să fie legate la pământ în conformitate cu articolul 6.2. Legarea conductelor trebuie să se facă la construcţii metalice şi la şine, acolo unde există (dacă este necesar prin intermediul unor eclatoare agrementate pentru zonele de risc în care sunt instalate), ţinând seama de curenţii electrici de retur prin şine, de curenţii electrici vagabonzi, de descărcătoarele trenurilor electrice, de sistemele de protecţie catodică împotriva coroziunii şi de altele similare.
6.2.6.10.5.6.2. Rezervoare de depozitare
Anumite tipuri de structuri utilizate pentru depozitarea unor lichide care pot produce vapori inflamabili sau utilizate pentru depozitarea de gaze inflamabile sunt auto-protejate (conţinute în totalitate în containere cu continuitate a părţii metalice având o grosime nu mai mică de 5 mm pentru oţel sau de 7 mm pentru aluminiu, fără eclatoare) şi nu necesită o protecţie suplimentară. În mod similar, rezervoarele şi conductele acoperite cu pământ nu necesită instalarea de dispozitive de captare.
Aparatele de măsurare şi control sau circuitele electrice utilizate în interiorul acestui echipament trebuie să fie agrementate pentru acest tip de utilizare. Măsurile de protecţie împotriva trăsnetului trebuie să fie luate în funcţie de tipul construcţiei.
Rezervoarele izolate sau containerele trebuie să fie legate la pământ în funcţie de cea mai mare dimensiune orizontală (diametru sau lungime):
- până la 2 m: o legare la pământ;
- peste 2 m şi până la 10 m: 2 legări la pământ;
- peste 10 m şi până la 20 m: 3 legări la pământ;
- peste 20 m: 4 legări la pământ.
Rezervoarele din depozite de rezervoare trebuie să fie conectate între ele. Punctele de racord ale legăturilor se repartizează cât mai uniform pe circumferinţa sau perimetrul rezervorului.
În cazul rezervoarelor cu capac flotant, capacul flotant trebuie conectat prin legătură de echipotenţializare la peretele rezervorului principal. Proiectarea etanşărilor şi a şunturilor şi a poziţionării lor trebuie luate în considerare astfel încât riscul aprinderii unui posibil amestec explozibil prin scânteie să fie redus la cel mai scăzut nivel practic. Dacă are fixată o scară cu role, un conductor de echipotenţializare flexibil cu lăţimea de 35 mm trebuie aplicat peste articulaţiile de reazem ale scării, între scară şi partea superioară a rezervorului şi între scară şi capacul flotant. Dacă scara cu role nu este fixată de capacul flotant al rezervorului, unul sau mai multe (depinde de mărimea rezervorului) conductoare de echipotenţializare flexibile cu lăţimea de 35 mm, sau echivalente, trebuie să fie aplicate între peretele rezervorului şi capacul flotant. Conductoarele de echipotenţializare trebuie să urmeze fie scurgerea capacului sau să fie amplasate astfel ca acestea să nu poată să formeze bucle de întoarcere. Pe rezervoarele cu capac flotant trebuie să fie prevăzute multiple conectări cu sunt între capacul plutitor şi rezervor la intervale de aproximativ 1,5 m măsurate pe marginea capacului. Alegerea materialului depinde de prescripţiile pentru produs şi/sau de mediu. Mijloace alternative pentru asigurarea unei conectări conductoare adecvate între capacul flotant şi peretele tancului pentru curenţii electrici de impuls asociaţi descărcărilor de trăsnet sunt permise numai dacă sunt asigurate prin încercări şi dacă procedurile sunt utilizate pentru a se asigura fiabilitatea conectării.
6.3.A10.5.6.3 Conducte
Conductele metalice supraterane, în afara legăturilor tehnologice, trebuie să fie conectate la fiecare 30 m la prizele de pământ sau trebuie să fie legate la pământ cu un electrod de pământ de suprafaţă (orizontal) sau cu un electrod tip tijă (vertical).
Pentru conductele ce transportă lichide inflamabile la distanţă lungă se aplică următoarele.
- în secţiile de pompare, de branşamente şi situaţii similare, toate conductele inclusiv conductele cu manta din metal trebuie şuntate prin conductoare cu secţiuni de cel puţin 50 mm2;
- conductoarele de şuntare trebuie conectate cu urechi sudate sau cu şuruburi cu autoblocare, în mod sigur, pe flanşele conductelor. Elementele electroizolante trebuie şuntate prin eclatoare.
SECŢIUNEA 11:Anexa 6.11 - HARTA KERAUNICĂ
SUBCAPITOLUL 3:
SECŢIUNEA 1:Anexa 8.1 - Metode de măsurare a rezistenţei/impedanţei izolaţiei pardoselilor şi a pereţilor în raport cu pământul sau în raport cu conductorul de protecţie
(1)Generalităţi
1.Măsurarea impedanţei sau a rezistenţei de izolaţie a pardoselilor şi a pereţilor trebuie efectuată la tensiunea reţelei faţă de pământ şi la frecvenţa nominală sau la o tensiune mai mică la aceeaşi frecvenţă nominală, combinat cu o măsurare a rezistenţei de izolaţie. Aceasta poate fi efectuată, de exemplu, conform metodelor de măsurare următoare:
1.1.reţele de tensiune alternativă:
- prin măsurare cu tensiunea alternativă nominală sau
- prin măsurare cu tensiuni alternative mici (minimum 25 V) şi suplimentar cu o încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 500 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei care nu depăşesc 500 V şi o tensiune de încercare minimă de 1000 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei de peste 500 V.
Opţional pot fi utilizate sursele de tensiune următoare:
a)tensiunea sistemului (tensiune faţă de pământ) care există la punctul de măsurare;
b)tensiunea secundarului unui transformator cu două înfăşurări;
c)o sursă independentă de tensiune la frecvenţa nominală a reţelei.
În cazurile specificate la b) şi c), tensiunea de măsurare trebuie sa fie legată la pământ pentru măsurare. Din motive de securitate, atunci când se măsoară folosind tensiuni mai mari de 50 V, curentul de ieşire maxim trebuie limitat la 3,5 mA
1.2.reţele de tensiune continuă:
- încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 500 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei care nu depăşesc 500 V;
- încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 1000 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei de peste 500 V.
Încercarea izolaţiei trebuie realizată utilizând echipament de măsurare conform recomandărilor din SR EN 61557-2.
(2)Metodă de încercare pentru măsurarea impedanţei pardoselilor şi a pereţilor cu tensiune alternativă:
Curentul I de la ieşirea unei surse de tensiune sau de la un conductor de fază L parcurge printr-un ampermetru electrodul de încercare. Tensiunea Ux a electrodului este măsurată faţă de PE cu ajutorul unui voltmetru cu o rezistenţă internă de cel puţin 1 M.
Impedanţa de izolaţie a pardoselii este deci: Zx= Ux/I
Măsurarea pentru determinarea impedanţei trebuie efectuată în atâtea puncte câte sunt considerate necesare, alese la întâmplare, dar minim în trei puncte.
Electrozii de încercare pot fi ambii de tipurile de mai jos. În caz de controverse, utilizarea electrodului de încercare 1 este metoda de referinţă.
(3)Electrod de încercare 1
Electrodul constă dintr-un trepied metalic ale cărui părţi ce se sprijină pe pardoseală formează vârfurile unui triunghi echilateral (fig. 8.1.1). Fiecare punct de sprijin este prevăzut cu o bază flexibilă care asigură, când se aplică o sarcină, un contact strâns cu suprafaţa care este încercată pe o suprafaţă de aproximativ 900 mm2 şi prezentând o rezistenţă electrică mai mică de 5000 .
Înainte de a efectua măsurările, suprafaţa încercată este curăţată cu un fluid de curăţare. În timpul măsurărilor se aplică pe trepied o forţă de aproximativ 750 N în cazul pardoselilor sau 250 N în cazul pereţilor.
Fig. 8.1.1. - Electrod de încercare 1
(4)Electrod de încercare 2
Electrodul constă dintr-o placă metalică pătrată cu laturile de 250 mm, şi un pătrat umezit de hârtie absorbantă, sau de pânză, din care a fost îndepărtat surplusul de apă, cu laturile de aproximativ 270 mm (fig. 8.1.2). Hârtia se amplasează între placa metalică şi suprafaţa de încercat.
În timpul măsurărilor se aplică pe placă o forţă de aproximativ 750 N în cazul pardoselilor sau 250 N în cazul pereţilor.
(*) Protecţie împotriva unui contact neintenţionat cu o rezistenţă de limitare a curentului la 3,5 mA
Fig. 8.1.2. - Electrod de încercare 2.
SECŢIUNEA 2:Anexa 8.2 - Măsurarea rezistenţei/prizei de pământ (electrodului de pământ)
Procedura următoare poate fi adoptată atunci când trebuie efectuată măsurarea rezistenţei electrodului de pământ (fig. 8.2.1.).
Se trece un curent electric alternativ de intensitate constantă între electrodul de pământ, T, şi un electrod auxiliar, T1, amplasat faţă de T la o astfel de distanţă ca zonele de influenţă ale celor doi electrozi să nu se suprapună.
Al doilea electrod de pământ auxiliar, T2, care poate fi un ţăruş metalic înfipt în pământ, se inserează apoi la jumătatea distanţei dintre T şi T1, şi se măsoară căderea de tensiune dintre T şi T2.
Rezistenţa electrodului de pământ este tensiunea dintre T şi T2, divizată la curentul care circulă între T şi T1, cu condiţia să nu fie o suprapunere a celor două zone de influenţă a electrozilor.
Pentru a verifica dacă valoarea rezistenţei de dispersie a electrodului de pământ este corectă, se efectuează încă două citiri cu al doilea electrod de pământ auxiliar T2 mutat cu 6 m mai departe şi cu 6 m mai aproape de T. Dacă cele trei rezultate sunt în concordanţă, media celor trei citiri se consideră ca fiind valoarea rezistenţei de dispersie a electrodului de pământ T. În caz contrar, încercările se repetă mărind distanţa dintre T şi T1.
T - electrod de pământ supus încercării, deconectat de la toate sursele de alimentare
T1 - electrod de pământ auxiliar
T2 - al doilea electrod de pământ auxiliar
X - poziţie alternativă a lui T2 pentru măsurare de verificare
Y - poziţie alternativă următoare a lui T2 pentru altă măsurare de verificare
Fig. 8.2.1. - Măsurarea rezistenţei prizei de pământ (electrodului de pământ).
SECŢIUNEA 3:Anexa 8.3 - Măsurarea impedanţei buclei de defect
Măsurarea impedanţei buclei de defect trebuie efectuată conform standardelor în vigoare.
Metoda următoare poate fi utilizată ca exemplu (fig. 8.3.1).
Metoda propusă în această anexă dă numai valori aproximative ale impedanţei buclei de defect deoarece nu ia în considerare natura fazorială a tensiunii, şi anume a condiţiilor existente în momentul real a defectului de punere la pământ. Gradul de aproximaţie este acceptabil cu condiţia ca reactanţa circuitului respectiv sa fie neglijabilă.
Se recomandă efectuarea unei încercări de continuitate între borna principală de legare la pământ şi elementele conductoare expuse înainte de realizarea măsurării impedanţei buclei de defect.
Se atrage atenţia asupra faptului că această metoda prezintă dificultăţi în aplicare.
Tensiunea circuitului supus verificării se măsoară cu şi fără conectarea unui rezistor de sarcină variabilă şi impedanţa buclei de defect se calculează cu relaţia:
Z = (U1 - U2)/IR
unde:
Z - este impedanţa buclei de defect;
U1 - tensiunea măsurată fără conectarea unui rezistor de sarcină;
U2 - tensiunea măsurată cu conectarea unui rezistor de sarcină;
IR - este curentul care circulă prin rezistorul de sarcină;
Diferenţa dintre U1 şi U2 ar trebui să fie semnificativă.
Fig. 8.3.1. - Măsurarea impedanţei buclei de defect.