Secţiunea 1 - Anexa 8.1 - Metode de măsurare a rezistenţei/impedanţei izolaţiei pardoselilor şi a pereţilor în raport cu pământul sau în raport cu conductorul de protecţie - Normativ din 2011 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor - Indicativ I 7-2011

M.Of. 802 bis

În vigoare
Versiune de la: 12 Iulie 2023
SECŢIUNEA 1:Anexa 8.1 - Metode de măsurare a rezistenţei/impedanţei izolaţiei pardoselilor şi a pereţilor în raport cu pământul sau în raport cu conductorul de protecţie
(1)Generalităţi
1.Măsurarea impedanţei sau a rezistenţei de izolaţie a pardoselilor şi a pereţilor trebuie efectuată la tensiunea reţelei faţă de pământ şi la frecvenţa nominală sau la o tensiune mai mică la aceeaşi frecvenţă nominală, combinat cu o măsurare a rezistenţei de izolaţie. Aceasta poate fi efectuată, de exemplu, conform metodelor de măsurare următoare:
1.1.reţele de tensiune alternativă:
- prin măsurare cu tensiunea alternativă nominală sau
- prin măsurare cu tensiuni alternative mici (minimum 25 V) şi suplimentar cu o încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 500 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei care nu depăşesc 500 V şi o tensiune de încercare minimă de 1000 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei de peste 500 V.
Opţional pot fi utilizate sursele de tensiune următoare:
a)tensiunea sistemului (tensiune faţă de pământ) care există la punctul de măsurare;
b)tensiunea secundarului unui transformator cu două înfăşurări;
c)o sursă independentă de tensiune la frecvenţa nominală a reţelei.
În cazurile specificate la b) şi c), tensiunea de măsurare trebuie sa fie legată la pământ pentru măsurare. Din motive de securitate, atunci când se măsoară folosind tensiuni mai mari de 50 V, curentul de ieşire maxim trebuie limitat la 3,5 mA
1.2.reţele de tensiune continuă:
- încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 500 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei care nu depăşesc 500 V;
- încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 1000 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei de peste 500 V.
Încercarea izolaţiei trebuie realizată utilizând echipament de măsurare conform recomandărilor din SR EN 61557-2.
(2)Metodă de încercare pentru măsurarea impedanţei pardoselilor şi a pereţilor cu tensiune alternativă:
Curentul I de la ieşirea unei surse de tensiune sau de la un conductor de fază L parcurge printr-un ampermetru electrodul de încercare. Tensiunea Ux a electrodului este măsurată faţă de PE cu ajutorul unui voltmetru cu o rezistenţă internă de cel puţin 1 M.
Impedanţa de izolaţie a pardoselii este deci: Zx= Ux/I
Măsurarea pentru determinarea impedanţei trebuie efectuată în atâtea puncte câte sunt considerate necesare, alese la întâmplare, dar minim în trei puncte.
Electrozii de încercare pot fi ambii de tipurile de mai jos. În caz de controverse, utilizarea electrodului de încercare 1 este metoda de referinţă.
(3)Electrod de încercare 1
Electrodul constă dintr-un trepied metalic ale cărui părţi ce se sprijină pe pardoseală formează vârfurile unui triunghi echilateral (fig. 8.1.1). Fiecare punct de sprijin este prevăzut cu o bază flexibilă care asigură, când se aplică o sarcină, un contact strâns cu suprafaţa care este încercată pe o suprafaţă de aproximativ 900 mm2 şi prezentând o rezistenţă electrică mai mică de 5000 .
Înainte de a efectua măsurările, suprafaţa încercată este curăţată cu un fluid de curăţare. În timpul măsurărilor se aplică pe trepied o forţă de aproximativ 750 N în cazul pardoselilor sau 250 N în cazul pereţilor.
Fig. 8.1.1. - Electrod de încercare 1
(4)Electrod de încercare 2
Electrodul constă dintr-o placă metalică pătrată cu laturile de 250 mm, şi un pătrat umezit de hârtie absorbantă, sau de pânză, din care a fost îndepărtat surplusul de apă, cu laturile de aproximativ 270 mm (fig. 8.1.2). Hârtia se amplasează între placa metalică şi suprafaţa de încercat.
În timpul măsurărilor se aplică pe placă o forţă de aproximativ 750 N în cazul pardoselilor sau 250 N în cazul pereţilor.
(*) Protecţie împotriva unui contact neintenţionat cu o rezistenţă de limitare a curentului la 3,5 mA
Fig. 8.1.2. - Electrod de încercare 2.