Capitolul 3 - DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALAŢIILOR - Normativ din 2011 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor - Indicativ I 7-2011

M.Of. 802 bis

În vigoare
Versiune de la: 12 Iulie 2023
CAPITOLUL 3:DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALAŢIILOR
SUBCAPITOLUL 1:3.0. Generalităţi
SECŢIUNEA 1:3.0.1. Condiţii generale de bază
(1)3.0.1.1. La proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice aferente construcţiilor trebuie să se respecte prevederile din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a actelor normative subsecvente acesteia.
(2)3.0.1.2. Proiectele de instalaţii electrice se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi conform Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.
(3)3.0.1.3. Începerea execuţiei instalaţiilor electrice este permisă numai după ce investitorul a obţinut avizul tehnic de racordare. Punerea în funcţiune se face numai după controlul execuţiei instalaţiilor electrice de către unităţi autorizate.
(4)3.0.1.4. Este interzisă începerea lucrărilor de instalaţii electrice fără proiecte verificate în condiţiile art. 3.0.1.2.
(5)3.0.1.5. Instalaţiile electrice se execută de către unităţi atestate.
(6)3.0.1.6. Instalaţiile electrice la consumator trebuie astfel realizate încât să nu afecteze siguranţa utilizatorilor, a bunurilor şi a mediului.
Utilizatorul are obligaţia să nu efectueze modificări faţă de proiect în timpul exploatării, întreţinerii sau repunerii în funcţiune fără acordul scris al proiectantului iniţial al instalaţiei electrice sau a unui expert tehnic atestat, potrivit legislaţiei în vigoare.
(7)3.0.1.7. Instalaţiile electrice trebuie realizate astfel încât să se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorită temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii să nu fie în pericol de a suferi arsuri.
(8)3.0.1.8. Separarea în vederea întreruperii, verificării, localizării defectelor şi efectuării reparaţiilor la instalaţiile electrice trebuie asigurată prin prevederea de dispozitive de separare (siguranţe fuzibile, cleme cu intrare ieşire, întreruptoare cu acţionare manuală sau automată cu funcţie şi de separatoare).
(9)3.0.1.9. Toate echipamentele electrice trebuie să aibă, prin construcţie, caracteristicile cerute pentru influenţele externe din încăperea sau spaţiul respectiv.
Caracteristicile generale ale echipamentelor electrice şi modul lor de instalare trebuie alese astfel încât să fie asigurată funcţionarea în bune condiţii a instalaţiei electrice şi protecţia utilizatorilor, bunurilor şi a mediului în condiţiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) şi ţinându-se seama de influenţele externe.
(10)3.0.1.10. Toate străpungerile/trecerile de cabluri şi tuburi de protecţie ale acestora prin pereţii şi planşeele exterioare (care fac parte din anvelopa termică a clădirii) se vor etanşa pentru a se asigura un nivel de permeabilitate la aer a anvelopei clădirii cât mai redus.

SECŢIUNEA 2:3.0.2. Condiţii generale comune pentru echipamente
(1)3.0.2.1. Echipamentele utilizate în instalaţiile electrice trebuie să aibă aplicat marcajul CE ori să fie agrementate tehnic sau să fie comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA parte la acordul privind Spaţiul Economic European, corespunzător proiectului.
(2)3.0.2.2. Toate echipamentele folosite pentru protecţie, izolare, mascare, suporturi, trebuie să fie în concordanţă cu clasa de influenţe externe în care se montează.
Încadrarea în clasele de reacţie la foc şi rezistenţă la foc a materialelor se face în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice.
(3)3.0.2.3. Echipamentele electrice se aleg ţinându-se seama de tensiune, curent, frecvenţă, curentul de scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum şi alte caracteristici particulare, care trebuie luate în consideraţie la alegerea echipamentelor electrice, conform indicaţiilor producătorilor.
(4)3.0.2.4. Echipamentele electrice se aleg respectând clasele de protecţie minime necesare în funcţie de categoria încăperilor, clasificate după influenţele externe.
(5)3.0.2.5. Dacă într-un amplasament se exercită mai multe influenţe externe, caracteristicile echipamentelor electrice se aleg astfel încât să fie satisfăcute condiţiile cele mai dezavantajoase.
(6)3.0.2.6. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie să provoace efecte dăunătoare altor echipamente electrice sau să afecteze buna funcţionare a reţelei de alimentare.
SECŢIUNEA 3:3.0.3. Condiţii de amplasare şi montare a instalaţiilor electrice. Distanţe minime
(1)3.0.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protecţie şi barele, se amplasează faţă de conductele altor instalaţii şi faţă de elementele de construcţie, respectându-se distanţele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distanţele prevăzute în normativul NTE 007/08/00 - a se vedea tabelul 3.2.
(2)3.0.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaţii cu condiţia ca instalaţia electrică să fie dispusă:
- deasupra conductelor de apă, de canalizare şi de gaze petroliere lichefiate;
- sub conducte de gaze naturale şi sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C).
(3)3.0.3.3. Pe toate porţiunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiţiile de la art. 3.0.3.2. şi distanţele minime din tabelele 3.1. şi 3.2, se vor lua măsuri constructive de protecţie prin prevederea de separări, izolaţii termice, ţevi metalice etc. ce vor depăşi cu minim 0,50 m de o parte şi de alta, porţiunea de traseu protejată.
Tabelul 3.1. - Distanţele minime admise pentru protecţie şi răcire între conductoare, bare, tuburi şi accesorii şi până la elementele de instalaţii şi construcţii

Elementul de la care se măsoară distanţa

Distanţe minime 1) 2) (cm)

Conductoare, bare, tuburi (acelaşi circuit sau circuite diferite)

Conducte sau instalaţii cu fluide incombustibile

Conducte sau instalaţii cu fluide combustibile

Elemente de construcţie 3)

Trasee paralele

Intersecţii

Reci

T <= +40°C

Calde

T > +40°C

Trasee paralele

Intersecţii

Incombustibile

Combustibile

  

Trasee paralele

Inter-secţii

Trasee paralele

Intersecţii

    

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Conductoare neizolate4) montate pe izolatoare, pe pereţi, la interior

10

10

10

10

10

10

100

100

10

20

Conductoare izolate4) montate pe izolatoare, pe pereţi, la interior

5

5

5

5

200

150

50

50

5

10

Bare electrice montate pe izolatoare

5

5

5

5

5

5

50

50

5

10

Tuburi şi ţevi de protecţie montate:

          

- aparent, în ghene;

0

0

5

3

100

50

10

5

0

tub met. 0

- sub tencuială înglobate

0

0

5

3

20

5

10

5

0

tub PVC 3

Conductoare cu izolaţie şi manta montate sub tencuială (înglobate)

0

0

5

3

20

5

10

5

0

3

1) Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.

2) Distanţele faţă de conductoarele electrice şi alte elemente ale protecţiei la trăsnet se stabilesc conform cap. 6.

3) Pentru construcţii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distanţele se stabilesc conform prevederilor din NP 099-04.

4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereţi, la exterior, distanţele faţă de elementele din coloanele 2...7 ale tabelului sunt de minim 15 cm, iar faţă de alte elementele de pe traseu, distanţele sunt de minim 30 cm.

Tabelul 3.2. - Distanţe minime permise pentru cablurile electrice faţă de instalaţiile tehnologice (conform NTE 007/08/00)

Nr. crt.

Denumirea instalaţiei tehnologice

Distanţa minimă, cm

Observaţii

Intersecţii

Apropieri

1

Conducte sau rezervoare cu fluide reci (t <= 40°C)

incombustibile

3

5

Distanţele se pot reduce până la montarea pe conductă sau rezervor, când cablul este armat sau protejat în ţeava metalică

combustibile

50

100

2

Conducte sau instalaţii cu suprafeţe calde (tizolaţie > + 40°C)

50

100

Distanţele se pot reduce în condiţiile în care cablurile sunt rezistente la temperatura respectivă sau sunt protejate termic (paravane termice, etc.).

3

Conducte de aer comprimat

20

20

Distanţele nu se normează în cazul conductelor cu presiunea aerului sub 12 daN/cm2 care deservesc instalaţiile electrice

4

Instalaţii care prelucrează materiale combustibile solide, inclusiv depozitarea materialelor respective

100

100

În funcţie de condiţiile locale distanţele se majorează conform prevederilor din normele specifice tehnologiei sau mediului respectiv.

Distanţele indicate la pct. 4 nu se aplică pe porţiunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea instalaţiilor respective.

*) Tabelul 3.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Tabelul 3.1.: Distanţele minime admise pentru protecţie şi răcire între conductoare, bare, tuburi şi accesorii şi până la elementele de instalaţii şi construcţii

Elementul de la care se măsoară distanţa

Distanţe minime1), 2)

(cm)

Conductoare, bare, tuburi

(acelaşi circuit sau circuite diferite)

Conducte sau instalaţii cu fluide incombustibile

Conducte sau instalaţii cu fluide combustibile

Elemente de construcţie3)

Trasee paralele

Intersecţii

Reci T < = +40°C

Calde T > +40°C

Trasee paralele

Intersecţii

Incombustibile

Combustibile

Trasee paralele

Intersecţii

Trasee paralele

Intersecţii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Conductoare neizolate4) montate pe izolatoare, pe pereţi, la interior

10

10

10

10

10

10

100

100

10

20

Conductoare izolate4) montate pe izolatoare, pe pereţi, la interior

5

5

5

5

200

150

50

50

5

10

Bare electrice montate pe izolatoare

5

5

5

5

5

5

50

50

5

10

Tuburi şi ţevi de protecţie montate:

- aparent, în ghene

0

0

5

3

100

50

40

5

0

Tub metalic

0

Microtub HDPE pentru fibră optică 3

- sub tencuială, înglobate

0

0

5

3

20

5

10

5

0

Tub PVC

3

Microtub HDPE pentru fibră optică 3

Conductoare cu izolaţie şi manta montate sub tencuială (înglobate)

0

0

5

3

20

5

10

5

0

3

1) Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.

2) Distanţele faţă de conductoarele electrice şi alte elemente ale protecţiei la trăsnet se stabilesc conform cap. 6.

3) Pentru construcţii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distanţele se stabilesc conform prevederilor din NP 099-04.

4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereţi, la exterior, distanţele faţă de elementele din coloanele 2... 7 ale tabelului sunt de minimum 15 cm, iar faţă de alte elementele de pe traseu, distanţele sunt de minimum 30 cm."

(4)3.0.3.4. Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice pe trasee comune cu cele ale altor instalaţii care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie.
Excepţie fac instalaţiile de comunicaţii electronice ce utilizează cabluri complet dielectrice cu fibre optice.

(5)3.0.3.5. Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară condens. Fac excepţie instalaţiile electrice în execuţie închisă cu grad de protecţie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de condiţii.
(6)3.0.3.6. Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare (cu excepţia instalaţiilor aferente instalaţiilor de ventilaţie executate din materiale fără degajare de fum şi gaze toxice).
(7)3.0.3.7. Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente la foc şi cu întârziere la propagarea flăcării (definite conform NTE 007/08/00), tuburi şi plinte metalice sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe materiale combustibile) şi echipamente electrice cu grad de protecţie minim IP 54. Se vor respecta şi condiţiile prevăzute la subcap. 4.2 şi 7.20.
(8)3.0.3.8. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protecţie inferior IP 54 se face interpunând materiale incombustibile între acestea şi materialul combustibil sau elementele de distanţare care pot fi:
- straturi de tencuială de min. 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lăţime care depăşeşte cu cel puţin 3 cm pe toate laturile elementul de instalaţie electrică;
- elemente de susţinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanţează elementele de instalaţie electrică cu cel puţin 3 cm pe toate laturile faţă de elementul combustibil;
- sau cele menţionate în art. 4.2.3.4.2.
Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplică atât la montarea aparentă cât şi la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice.
SUBCAPITOLUL 2:3.1. Alimentare
SECŢIUNEA 1:3.1.1. Natura curentului
(1)3.1.1.1. Pentru alegerea soluţiei de alimentare trebuiesc luate în considerare următoarele:
- natura curentului electric (alternativ sau continuu) şi frecvenţa;
- valoarea tensiunii nominale;
- valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instalaţiilor.
(2)3.1.1.2. Dacă este necesară o alimentare la tensiune continuă şi sursa disponibilă este numai de tensiune alternativă, trebuie prevăzută o sursă de conversie (redresor) şi locul ei de amplasare. Acelaşi lucru trebuie prevăzut când este necesară o sursă de tensiune alternativă de frecvenţă diferită. Pentru determinarea puterii necesare a sursei se va ţine seama de randamentul sursei de conversie.
SECŢIUNEA 2:3.1.2. Tensiunea
(1)3.1.2.1. În România tensiunea nominală de joasă tensiune asigurată de reţeaua de distribuţie publică este monofazată 230 V şi trifazată 400/230 V în sistem TN-C. Această valoare de tensiune este armonizată internaţional (SR HD 472S1).
(2)3.1.2.2. Limitele de variaţie admise tensiunii de alimentare, dacă nu se stabileşte altfel prin contractul de furnizare, vor fi (SR EN 50160):
- pentru 95% din săptămână, ±10%;
- pentru restul din săptămână, +10%/-15%.
(3)3.1.2.3. Dacă instalaţiile sunt alimentate dintr-un post de transformare sau dintr-o sursă autonomă proprie tensiunile pot fi în sistem trifazat:
- 400/230 V;
- 400/690 V;
- 690/1000 V.
Ultimele 2 valori sunt în general folosite în instalaţiile industriale din considerente tehnologice.
SECŢIUNEA 3:3.1.3. Frecvenţa
(1)3.1.3.1. Frecvenţa nominală în reţeaua de distribuţie publica din România este de 50 Hz.
(2)3.1.3.2. Limitele admisibile de variaţie ale frecvenţei, dacă nu se stabileşte altfel prin contractul de furnizare, vor fi:
- pentru 99.5% din an ±1%;
- pentru restul din an +4%/-6%.
SECŢIUNEA 4:3.1.4. Curentul de scurt-circuit prezumat
(1)3.1.4.1. Valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instalaţiilor luat în considerare la alegerea echipamentului din instalaţiile de distribuţie şi utilizare trebuie determinat în conformitate cu normativul NTE 006/06/00.
SECŢIUNEA 5:3.1.5. Branşamente
(1)3.1.5.1. Branşamentele electrice se proiectează şi se execută respectându-se condiţiile prevăzute în SR 234, normativul PE 106, pentru branşamentele electrice aeriene şi pentru branşamentele electrice subterane respectându-se şi condiţiile prevăzute în normativul NTE 007/08/00.
(2)3.1.5.2. Soluţia de racordare la reţeaua de distribuţie publică se stabileşte de către furnizorul de energie electrică sau de alţi consultanţi de specialitate atestaţi în condiţiile legii.
(3)3.1.5.3. Consumatorii alimentaţi direct din reţeaua furnizorului de energie electrică, pot fi (dacă nu se stabileşte altfel prin contractul de furnizare):
- cu branşament monofazat pentru puteri de până la 11 kVA sau
- cu branşament trifazat pentru puteri peste 11 kVA şi sub 30 kVA
(4)3.1.5.4. Coloanele electrice alimentate din branşamentele clădirilor de locuit, comerciale, social-culturale şi administrative se proiectează şi se execută respectându-se pe lângă condiţiile din prezentul normativ şi condiţiile din SR 234.
(5)3.1.5.5. Pentru instalaţiile electrice de iluminat şi putere (forţă) se prevede tablou electric de distribuţie comun, cu următoarele excepţii:
- dacă se aplică tarife diferenţiate pentru consumul de energie electrică;
- dacă funcţionarea receptoarelor de putere (forţă) provoacă fenomene supărătoare în instalaţiile de lumină (de ex. pâlpâiri, scăderea fluxului luminos);
- dacă este necesară separarea instalaţiilor tehnologice din considerente de siguranţă sau din considerente economice.
(6)3.1.5.6. La proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice trebuie respectate condiţiile din HG nr. 90/2008 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de înregistrare a energiei consumate şi a aplicării, atunci când este cazul, a măsurilor pentru îmbunătăţirea factorului de putere şi pentru limitarea regimului deformant, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
(7)3.1.5.7. Amplasarea contoarelor de energie electrică la blocurile de locuinţe trebuie să permită înregistrarea şi citirea consumului, fără ca acestea să fie condiţionate de prezenţa sau acceptul abonatului.
(8)3.1.5.8. Repartizarea pe faze şi respectiv pe circuitele de alimentare, a receptoarelor electrice, trebuie să se facă astfel, încât să se asigure o încărcare cât mai echilibrată a fazelor.
SUBCAPITOLUL 3:3.2. Puterea absorbită (cerută)
SECŢIUNEA 1:3.2.1. Generalităţi
(1)3.2.1.1. Determinarea puterii absorbite (cerută) este esenţială pentru o soluţie economică şi sigură în funcţionare a instalaţiilor electrice, în limitele corecte de încălzire şi cădere de tensiune.
(2)3.2.1.2. Pentru determinarea puterii absorbite, pentru o instalaţie sau o parte a acesteia trebuie ţinut cont de factorul de simultaneitate (ks) şi de factorul de utilizare (ku).
ks - este valoarea raportului dintre puterea în funcţiune simultană şi puterea instalată (consumator, tablou electric)
ku - este valoarea raportului dintre puterea reală şi puterea instalată a unui consumator.
Factorii de simultaneitate şi de utilizare sunt necesari pentru calculul curentului absorbit de receptoare (tabloului) necesar în alegerea secţiunii conductoarelor, cablurilor, canalizaţiilor în bare şi a aparatajului. Aceştia se determină de către proiectant pe baza cunoaşterii în detaliu a condiţiilor de funcţionare şi exploatare. În lipsa acestor informaţii valori aproximative pot fi luate din tabelele 3.3, 3.4 şi 3.5.
SECŢIUNEA 2:3.2.2 Determinarea puterii absorbite
(1)3.2.2.1. Pentru consumatorii casnici puterea absorbită se determină cu relaţia
Pa = Pi ku ks
unde:
Pi - este puterea instalată iar atunci când ku şi ks nu se cunosc se pot lua orientativ din tabelele 3.3 şi 3.4.
(2)3.2.2.2. Pentru clădirile comerciale, social - culturale şi administrative, puterea absorbita se determină cu relaţia:
Pa = Pi ku
unde:
Pi şi ku se dau orientativ în tabelul 3.5.
Tabelul 3.3. - Valorile factorului de utilizare ku funcţie de varianta de dotare

Varianta de dotare

Componenţa apartamentului

Puterea instalată

Pi [kW]

ku

Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audiovizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea apei calde, a încălzirii şi al gătitului fără utilizarea energiei electrice.

Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe

8

0,650

Apartament cu 2-3 camere + dependinţe

12

0,500

Apartament cu 4-5 camere + dependinţe cu suprafaţă locuită < 100 m2

20

0,300

Apartament cu 4-5 camere + dependinţe cu suprafaţă locuită > 100 m2

20

0,500

Vilă <= 5 camere + dependinţe

20

0,600

Vilă > 5 camere + dependinţe

25

0,600

Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audiovizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea încălzirii şi al gătitului fără utilizarea energiei electrice.

Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe

10

0,650

Apartament cu 2-3 camere + dependinţe

15

0,430

Apartament cu 4-5 camere + dependinţe

23

0,390

Asigurarea electrică a apei calde.

Vilă <= 5 camere + dependinţe

23

0,600

Vilă > 5 camere + dependinţe

28

0,600

Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audiovizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea încălzirii fără utilizarea energiei electrice. Asigurarea electrică a apei calde şi a gătitului.

Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe

13

0,650

Apartament cu 2-3 camere + dependinţe

18

0,550

Apartament cu 4-5 camere + dependinţe

26

0,500

Vilă <= 5 camere + dependinţe

26

0,650

Vilă > 5 camere + dependinţe

30

0,650

Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audiovizual, activităţi gospodăreşti. Asigurarea apei calde, a încălzirii şi al gătitului cu utilizarea energiei electrice.

Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe

18

0,550

Apartament cu 2-3 camere + dependinţe

23

0,600

Apartament cu 4-5 camere + dependinţe

32

0,600

Vilă <= 5 camere + dependinţe

32

0,650

Vilă > 5 camere + dependinţe

35

0,650

(3)3.2.2.3. Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie satisfăcute condiţiile de stabilitate termică în regim permanent, verificarea dimensionării făcându-se în condiţiile de cădere de tensiune.
Tabelul 3.4. - Valorile factorilor de simultaneitate ks

Nr. de apartamente

Apartamente cu o cameră

kW

Apartamente cu 2-3 camere

kW

Apartamente cu 4-5 camere

kW

ks

1

8

12

20

1

2

16

24

40

0,90

3

24

36

60

0,90

4

32

48

80

0,83

5

40

60

100

0,83

6

48

72

120

0,83

7

56

84

140

0,72

8

64

96

160

0,72

9

72

108

180

0,72

10

80

120

200

0,66

11

88

132

220

0,62

12

96

144

240

0,62

13

104

156

260

0,55

14

112

168

280

0,55

15

120

180

300

0,55

16

128

192

320

0,52

17

136

204

340

0,50

18

144

216

360

0,50

19

152

228

380

0,48

20

160

240

400

0,48

Tabelul 3.5. - Valorile puterii instalate şi a factorului de utilizare pentru consumatori edilitari

Nr. crt.

Destinaţia consumatorului

Puterea instalată (orientativă)

ku

Specifică

Totală

U.M.

Valoare

kW

1

Magazine, spaţii comerciale, servicii (inclusiv reclame)

W/m2

75...100

-

0,80

2

Hoteluri

- cameră

kW/cam

1

-

0,70

- restaurant

-

-

15...100

0,90

3

Sedii administrative, politice, economice etc.

W/m2

120...200

-

0,90

4

Policlinici

-

-

20...140

0,65

5

Spitale, clinici, sanatorii

W/pat

500...1000

-

0,70

6

Creşe, grădiniţe, cămine

W/m2

20...50

-

0,75

7

Şcoli generale licee

W/m2

20...50

-

0,75

8

Facultăţi, institute de învăţământ superior

W/m2

50...75

-

0,80

9

Teatre, filarmonici, muzee, săli de expoziţie, etc.

W/m2

50...75

-

0,60-0,75

10

Cinematografe

-

-

50...70

0,70

11

Puncte termice

-

-

80...120

0,85

SUBCAPITOLUL 4:3.3. Tipuri de reţele de distribuţie
SECŢIUNEA 1:3.3.1. Generalităţi
(1)3.3.1.1. Tipurile de reţele se clasificăm funcţie de:
- numărul conductoarelor active şi
- moduri de legare la pământ.
(2)3.3.1.2. Tipurile de reţele în funcţie de conductorul activ sunt pentru:
1.Tensiune alternativă
- monofazat cu 2 conductoare;
- monofazat cu 3 conductoare;
- trifazat cu 3 conductoare ;
- trifazat cu 4 conductoare;
- trifazat cu 5 conductoare.
2.Tensiune continuă
- cu 2 conductoare;
- cu 3 conductoare.
(3)3.3.1.3. Tipurile de reţele în funcţie de modul de legare la pământ pentru tensiune alternativă şi tensiune continuă sunt: TN, TT şi IT.
SECŢIUNEA 2:3.3.2. Legarea la pământ a reţelelor de tensiune alternativă
(1)3.3.2.1. Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT şi IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având următoarele semnificaţii:
- prima literă, se referă la situaţia reţelei de alimentare în raport cu pământul:
T - legarea directă la pământ a unui punct activ - punctul neutru, în cazul în care acesta este accesibil sau a unui conductor de fază, în cazul în care punctul neutru nu este accesibil;
I - izolarea tuturor părţilor active faţă de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o impedanţă de valoare foarte mare.
- a doua literă, se referă la situaţia maselor electrice în raport cu pământul:
T - legarea direct la pământ a maselor instalaţiei, independent de eventuala legare la pământ a unui punct al alimentării;
N - indică modul de tratare a funcţiilor conductoarelor neutru şi de protecţie; poate fi N-C sau N-S;
Alte litere, se referă la dispunerea conductorului neutru şi a conductorului de protecţie în reţeaua TN:
C - în reţeaua TN arată că funcţiile pentru conductorul neutru şi pentru conductorul de protecţie pot fi combinate într-un singur conductor (PEN).
S - în reţeaua TN arată că funcţia de protecţie este asigurată printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pământ (în curent alternativ).
(2)3.3.2.2. Simbolurile grafice care se utilizează în schemele de legare la pământ sunt conform celor indicate în tabel 3.6.
Tabelul 3.6. - Simbolurile utilizate în schemele de legare la pământ.

Conductor neutru (N)

Conductor de protecţie (PE)

Conductor comun de protecţie ş i neutru (PEN)

(3)3.3.2.3. Reţeaua TN are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele instalaţiei fiind legate la acest punct prin conductoare de protecţie. În acest tip de reţea, curentul de defect între fază şi masă este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de reţele TN în funcţie de dispunerea conductorului neutru şi a conductorului de protecţie.
(4)3.3.2.4. Reţeaua TN-S, în care un conductor de protecţie distinct este folosit pentru întreaga reţea (fig. 3.1.). Se utilizează:
- când trebuie separate PE şi N pentru asigurarea funcţionării protecţiei;
- de la ultimul tablou legat la pământ spre receptor.
Fig. 3.1. Sistem TN-S,trifazat cu 5 conductoare, cu conductorul de protecţie (PE) separat de conductorul neutru (N).
(5)3.3.2.5. Reţeaua TN-C, în care funcţiile pentru conductorul neutru şi conductorul de protecţie sunt combinate într-un singur conductor pentru întreaga reţea (fig. 3.2.).
Se menţionează că în această reţea de la ultimul tablou spre receptor alimentarea se realizează întotdeauna în sistem TN-S, adică cu conductoare separate PE şi N sau numai PE, după necesităţile receptorului.
Fig. 3.2. Schema reţelei TN-C trifazat cu 4 conductoare, cu conductor comun de protecţie (PE) şi neutru (N).
(6)3.3.2.6. Reţeaua TN-C-S, în care funcţiile pentru conductorul de neutru şi conductorul de protecţie sunt combinate într-un singur conductor pe o porţiune a reţelei (fig. 3.3).
Sistemul TN-C este întotdeauna înaintea celui TN-S. Este interzisă, în aceiaşi reţea, realizarea unui conductor PEN (TN-C) după ce acesta a fost separat în PE şi N (TN-S), într-un punct în amonte.
Fig. 3.3. Schema reţelei TN-C-S trifazat, în care conductorul de protecţie (PE) este separat de conductorul neutru (N).
(7)3.3.2.7. În toate reţelele TN, atunci când există un conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la pământ cât mai des posibil şi obligatoriu când acestea fac parte din componenţa tablourilor de distribuţie.
(8)3.3.2.8. Reţeaua TT (fig. 3.4 şi fig. 3.5) are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele instalaţiei electrice fiind legate la prize de pământ independente faţă de priza de pământ a alimentării, în această reţea curenţii de defect fază - masă, pentru intensităţi chiar mai mici decât ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă.
Fig. 3.4. Schema reţelei TT trifazat cu 5 conductoare, cu conductorul neutru distribuit, cu PE şi N.
Fig. 3.5. Schema reţelei TT trifazat cu 4 conductoare, cu conductorul neutru nedistribuit.
(9)3.3.2.9. În reţeaua IT (fig. 3.5 şi fig. 3.6) toate părţile active ale alimentării sunt izolate faţă de pământ sau legate la pământ prin intermediul unei impedanţe Z de valoare mare, masele instalaţiei electrice fiind legate la pământ. În această reţea, un curent rezultat dintr-un prim defect fază-masă are o intensitate suficient de mică încât nu poate provoca o tensiune de atingere periculoasă. Se utilizează numai cu dispozitiv de control permanent al izolaţiei conductorului neutru faţă de pământ şi/sau declanşarea automată în caz de defect.
Se recomandă ca în acest sistem conductorul neutru să nu fie distribuit.
(10)3.3.2.10. În reţeaua IT limitarea curentului rezultat în cazul unui singur defect se obţine fie prin absenţa legăturii la pământ a alimentării, fie prin intercalarea unei impedanţe între un punct al alimentării (în general neutrul reţelei) şi pământ suficient de mari care să limiteze curentul de defect la valori cuprinse între 150...230 mA pentru a permite semnalizarea defectului.
1 - impedanţă foarte mare sau lipsa legăturii.
2 - conductorul neutru poate fi distribuit sau nedistribuit. Varianta nedistribuit este recomandată.
Fig. 3.6. Schema reţelei IT, trifazat, cu 4 conductoare.
(11)3.3.2.11. Condiţii pentru conductoarele PEN, PE în reţelele TN, TT şi IT.
1.3.3.2.11.1. Se admite în reţelele TN, în instalaţiile fixe, ca funcţiunile de conductor de protecţie şi de conductor neutru să fie îndeplinite de un singur conductor (PEN), cu condiţia ca secţiunea lui să fie cel puţin egală cu 10 mm2 Cu sau 16 mm2 Al şi porţiunea comună să nu se găsească în aval de un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual. Conductorul PEN exista numai în reţeaua TN-C.
2.3.3.2.11.2. Conductoarele de protecţie trebuie să aibă secţiunile cel puţin egale cu acelea prevăzute în tabelul 5.17.
(12)3.3.2.12. Recomandări pentru utilizarea reţelelor TN, TT şi IT
Pentru alegerea tipului de reţea pentru alimentarea diverşilor consumatori se pot utiliza recomandările din tabelul 3.7.
Tabelul 3.7. - Recomandări pentru utilizarea diferitelor tipuri de reţea

Tipul de reţea

Recomandate

Posibile

Nerecomandate

Reţea cu fider de alimentare, cu lungime foarte mare şi rezistenţă redusă a prizei de pământ (mai mică de 10 )

-

TT

TN

IT

-

Reţea cu fider de alimentare, cu lungime foarte mare şi rezistenţă mare a prizei de pământ (peste 30 )

TN

TT

IT

Reţea cu perturbaţii electromagnetice frecvente (exemplu: emiterea de unde radio şi televiziune)

TN

TT

IT

Reţea exterioară cu conductoare aeriene

TT

TN

IT

Sarcini sensibile la curenţi de defect importanţi (exemplu: motoare electrice)

IT

TT

TN

Reţea cu nivel redus de izolaţie (cuptoare electrice, instalaţii de sudare, elemente de încălzire, echipamente din bucătărie)

TN

TT

IT

Reţea cu sarcini cuprinzând receptoare cu risc în serviciu şi cu defecţiuni frecvente (poduri rulante, macarale, convertoare)

TN

TT

IT

Reţea cu numeroase echipamente electronice

TN-S

TT

TN-C

Reţea care necesită continuitate de alimentare în serviciu (săli de operaţie, săli de dirijare a zborurilor)

IT

 

TN TT

SECŢIUNEA 3:3.3.3 Legarea la pământ a reţelelor de tensiune continuă (TN, TT şi IT)
(1)3.3.3.1. Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT şi IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor având aceleaşi semnificaţii ca la reţelele de tensiune alternativă.
(2)3.3.3.2. Reţeaua TN-S
Un conductor activ (de exemplu L-) sau conductorul median, este legat la pământ şi separat de conductorul de protecţie (PE) în întreaga instalaţie (fig. 3.7).
Fig. 3.7. Schema reţelei TN-S, în tensiune continuă, cu conductorul L- legat la pământ separat de conductorul de protecţie PE.
(3)3.3.3.3. Reţeaua TN-C
Funcţiile de conductor activ legat la pământ (de exemplu L-) şi de protecţie sunt reunite intr-un singur conductor PEL în toata instalaţia (Fig. 3.8.).
Fig. 3.8. Schema reţelei TN-C în tensiune continuă. Conductorul activ (L-) şi cel de protecţie sunt uniţi într-un singur conductor PEL în toata instalaţia.
(4)3.3.3.4. Reţeaua TN-C-S
Funcţiile de conductor activ legat la pământ (de exemplu L-) şi de conductor de protecţie PE sunt reunite într-un singur conductor PEL în prima parte a instalaţiei (fig. 3.9.).
Fig. 3.9. Schema TN-C-S în tensiune continuă. Conductorul activ legat la pământ (L-) şi cel de protecţie PE sunt uniţi intr-un singur conductor PEL în prima parte a instalaţiei.
(5)3.3.3.5. Reţeaua TT
Punctul de legare la pământ al conductorului activ (de ex. L-) este separat de punctul de legare la pământ al conductorului de protecţie PE în toată instalaţia (fig. 3.10.).
Fig. 3.10. Schema TT în tensiune continuă
(6)3.3.3.6. Reţeaua IT
Un conductor activ (de ex. L-) este legat la pământ printr-o impedanţă relativ mare (sau izolat), separat de punctul de legare la pământ al conductorului de protecţie (fig. 3.11.).
Fig. 3.11. Schema IT în tensiune continuă
1)Conductorul activ (L-) poate fi izolat sau legat la pământ printr-o impedanţă mare.
SUBCAPITOLUL 5:3.4. Instalaţii de securitate
(1)3.4.1. Prevederea alimentării de securitate cu energie electrică pe lângă alimentarea normală cu energie electrică, la consumatori, este obligatorie în următoarele cazuri:
- la consumatori industriali şi similari, cu receptoare care trebuie să funcţioneze fără întrerupere, în condiţiile date în Ord. ANRE 129/2008.
- la consumatori echipaţi cu instalaţii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu şi la consumatori prevăzuţi cu iluminat de siguranţă, în condiţiile date în acest normativ (subcapitolul 7.22 şi 7.23).
Se poate prevedea la consumator alimentare de rezervă, pe lângă alimentarea normală şi în alte cazuri decât cele menţionate mai sus, în condiţiile prevăzute în Ord. ANRE 129/2008, cu acordul investitorului.
(2)3.4.2. Alimentarea de securitate se realizează cu:
- baterii de acumulatoare;
- surse neîntreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentarea din SEN.
(3)3.4.3. Trecerea la alimentarea de securitate se face în funcţie de durata de comutare.
Comanda se poate face:
- manual, comutarea fiind făcută de un operator sau;
- automat, fără intervenţia unui operator.
(4)3.4.4. Alimentarea de securitate cu comutare automată, după durata de comutare poate fi:
- fără întrerupere, alimentare automată care poate fi asigurată în mod continuu, în condiţii specifice privind perioada de tranziţie (de ex. variaţii de tensiune şi frecvenţă);
- cu o întrerupere foarte scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,15 s;
- cu o întrerupere scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,5 s;
- cu o întrerupere medie, durata de comutare fiind mai mică de 15 s;
- cu o întrerupere lungă, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.
(5)3.4.5. Atunci când întreruperea alimentării cu energie electrică poate avea consecinţe foarte grave, punând în pericol viaţa oamenilor (de ex. în blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomandă ca alimentarea de securitate să se facă în sistemul IT (fig. 3.6.).
(6)3.4.6. Alegerea caracteristicilor alimentării de securitate cu energie electrică (sursă, comutarea, durata de comutare) se face de către proiectant împreună cu tehnologul şi investitorul astfel încât să fie respectate condiţiile de siguranţă impuse.
SUBCAPITOLUL 6:3.5. Separarea instalaţiilor
(1)3.5.1. Toate instalaţiile trebuie să fie separate în mai multe circuite, după necesităţi, în scopul:
- evitării tuturor pericolelor şi limitării consecinţelor în eventualitatea unui defect;
- facilitării verificărilor, încercărilor şi întreţinerii;
- evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit.
(2)3.5.2. Trebuie prevăzute circuite distincte de distribuţie pentru părţi ale instalaţiei care trebuie comandate separat, astfel încât aceste circuite sa nu fie afectate de defectarea altor circuite.
SUBCAPITOLUL 7:3.6 Compatibilitatea
(1)3.6.1. Trebuiesc luate măsuri adecvate pentru micşorarea influenţelor pe care anumite echipamente electrice le pot avea asupra altor instalaţii electrice, asupra surselor de alimentare şi asupra reţelei de distribuţie publică.
Aceste perturbaţii pot fi:
a)perturbaţii de tensiune din care:
- variaţii de tensiune;
- goluri de tensiune;
- întreruperi de tensiune de scurtă durată;
- întreruperi de tensiune de lungă durată;
- supratensiuni temporare între faze şi pământ;
- supratensiuni tranzitorii între faze şi pământ;
- nesimetrii de tensiune;
- tensiuni şi curenţi electrici armonici.
b)componente continue;
c)oscilaţii de înaltă frecvenţă;
d)curenţi de fugă.
SUBCAPITOLUL 8:3.7 Mentenabilitatea
(1)3.7.1. Trebuie realizată o frecvenţă şi o calitate a întreţinerii instalaţiei care sunt necesare pe toată durata de viaţă normată, conform cap. 8 şi 9. Trebuie luate în consideraţie acele caracteristici ale instalaţiei ce ţin seama de frecvenţa şi de calitatea întreţinerii:
- să poată fi efectuată orice verificare periodică, încercare, întreţinere şi reparaţie necesare pe durata de viaţă normată;
- să se respecte măsurile de protecţie pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă (conform Legii nr. 319/2006);
- să se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care să permită funcţionarea corectă a instalaţiei pe toată durata de viaţă normată.