Secţiunea 2 - 6.3.2. Determinarea zonei de protecţie - Normativ din 2011 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor - Indicativ I 7-2011

M.Of. 802 bis

În vigoare

Versiune de la: 12 Iulie 2023

SECŢIUNEA 2:6.3.2. Determinarea zonei de protecţie

(1)6.3.2.1. PDA se instalează, de preferinţă, pe locul cel mai înalt al construcţiei, respectiv al zonei care o protejează.

(2)6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsării (DeltaT). Acesta este determinat de către producător prin încercări de laborator şi in situ. Prin aceste încercări se compară un PDA cu o tijă simplă de aceeaşi înălţime, amplasată în aceleaşi condiţii.

Avansul amorsării DeltaT, care serveşte la calculul razei de protecţie, se determină cu relaţia:

DeltaT=T_PTS-T_PDA,

T_PTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratrăsnet cu tijă simplă;

T_PDA - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare.

(3)6.3.2.3. Volumul de protejat este delimitat de suprafaţa de revoluţie care are aceeaşi axă cu PDA şi este delimitată de razele de protecţie Rp corespunzătoare diferitelor înălţimi h, conform fig. 6.30.

Fig. 6.30

(4)6.3.2.4. Raza de protecţie a unui PDA, R_p, depinde de nivelul de protecţie ales, de lungimea suplimentară determinată de avansul amorsării DeltaL şi de înălţimea sa de instalare h.

DeltaL este lungimea suplimentară determinată de avansul DeltaT al PDA şi se calculează cu relaţia:

DeltaL = v [m/micro s] x DeltaT(micro s)

în care:

DeltaT este avansul amorsării al PDA dat de producător şi este caracteristic tipului de PDA;

v [m/micro s] - este viteza de propagare a liderului ascendent şi descendent; în calcule se poate adopta valoarea medie v = 1 m/micro s.

Înălţimea de instalare h reprezintă înălţimea vârfului PDA în raport cu planul orizontal care trece prin elementul de construcţie protejat (fig. 6.30).

Raza de protecţie se calculează cu relaţia:

[POZA - A se vedea actul modificator]

pentru h > = 5 m,

şi cu relaţia:

R_P = h x R_P (5)/5, pentru 2 m < = h < = 5 m, unde:

R_P(5): raza de protecţie corespunzătoare înălţimii de 5 m, calculată cu formula pentru h > = 5 m.

Pentru o înălţime de instalare cuprinsă între 2 m < = h < = 5 m, R_P se poate determina şi cu ajutorul abacelor din fig. 6.31a, fig. 6.31b, fig. 6.31c şi fig. 6.31d.

Raza de protecţie se reduce cu 40% în cazurile în care există riscuri cu consecinţe asupra persoanelor şi mediului, de exemplu: clădiri înalte şi foarte înalte, depozite pentru materiale din cauciuc, masă plastică etc.

(5)6.3.2.5. Instalaţiile de protecţie cu dispozitiv de amorsare utilizate pentru instalaţiile de protecţie împotriva trăsnetului a structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil) se amplasează în exteriorul zonelor cu risc de explozie, la un nivel mai ridicat decât instalaţia protejată.

(6)6.3.2.6. Vârful unui PDA trebuie să fie cu cel puţin 2 m deasupra zonei pe care o protejează (de exemplu antenele, turnurile de răcire, acoperişurile, rezervoarele etc.).

(7)6.3.2.7. Atunci când IPT conţine mai multe PDA pentru aceeaşi construcţie, acestea se leagă între ele printr-un conductor, cu excepţia situaţiilor în care acesta trebuie să ocolească obstacole (cornişe, aticuri) denivelări pozitive şi negative mai mari de 1,5 m.

(8)6.3.2.8. Dacă trebuie protejate suprafeţe deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se instalează pe suporţi speciali: stâlpi, catarge, piloni, sau pe altă construcţie învecinată care permite acesteia să acopere întreaga zonă de protejat.

(9)6.3.2.9. Atunci când catargele sunt ancorate cu odgoane, acestea se leagă în punctele de ancorare de jos, la conductoarele de coborâre.

(10)6.3.2.10. La proiectarea unei instalaţii de protecţie la trăsnet, trebuie să se ţină seama de elementele arhitecturale favorabile instalării unui PDA. Acestea sunt de regulă elementele cele mai înalte ale construcţiei.