Capitolul 6 - PROTECŢIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI - Normativ din 2011 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor - Indicativ I 7-2011

M.Of. 802 bis

În vigoare

Versiune de la: 12 Iulie 2023

CAPITOLUL 6:PROTECŢIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI

SECŢIUNEA 1:6.1.1. Domeniu de aplicare

(1)Nu există dispozitive sau metode capabile să modifice fenomenele meteorologice naturale, în măsura în care acestea să prevină descărcările electrice sub formă de trăsnet. Trăsnetul pe/sau lângă structură (sau serviciile/utilităţile conectate la structură) sunt periculoase pentru persoane, pentru structură în sine, pentru conţinutul său şi instalaţiile lor precum şi pentru servicii/utilităţi. Din aceste motive aplicarea măsurilor de protecţie împotriva trăsnetului sunt esenţiale.

SECŢIUNEA 2:6.1.2. Termeni şi definiţii proprii

avarie fizică	avarie a unei structuri (sau a conţinutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor mecanice, termice, chimice şi de explozie ale trăsnetului
componentă naturală a IPT	componentă conductoare care nu este instalată în mod special pentru protecţia împotriva trăsnetului, dar care poate fi utilizată suplimentar de o IPT sau în unele cazuri poate asigura funcţia unui element sau a mai multor elemente ale unei IPT. Exemplele de utilizare a acestui termen includ: a) element de captare natural; b) conductor de coborâre natural; c) priză de pământ naturală (electrod de pământ natural).
conductor de coborâre	parte exterioară sau interioară a unei IPT destinată conducerii curentului de trăsnet de la dispozitivul de captare la priza de pământ
conductor de ecranare	conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza trăsnetelor asupra unui serviciu/utilităţi
conductor în buclă	conductor care formează o buclă în jurul structurii şi interconectează toate conductoarele de coborâre pentru distribuţia curentului de trăsnet prin ele
defectarea reţelelor electrice şi a sistemelor electronice	avarie permanentă a reţelelor electrice şi a sistemelor electronice din cauza impulsului electromagnetic generat de trăsnet
dispozitiv de captare	parte exterioară a unei IPT care utilizează elemente metalice cum ar fi tije, reţea de conductoare sau conductoare întinse destinată captării trăsnetelor
dispozitiv de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi - SPD	dispozitiv destinat să limiteze supratensiunile tranzitorii şi să devieze supracurenţii. Acesta conţine cel puţin o componentă neliniară (descărcător cu rezistenţă variabilă)
durata trăsnetului - T	timp în care există circulaţie de curent electric prin punctul de impact
ecran magnetic	anvelopă metalică tip grilă sau continuă care îmbracă obiectul de protejat sau o parte a acestuia, utilizată pentru reducerea defectărilor reţelelor electrice şi sistemelor electronice
elemente conductoare exterioare	orice fel de element metalic care pătrunde sau iese din structura de protejat cum ar fi conducte, elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc. care pot transporta o parte a curentului de trăsnet
eveniment periculos	trăsnet care cade pe obiectul de protejat sau în apropierea acestuia
impedanţă convenţională de dispersie	raportul dintre valorile de vârf ale tensiunii şi curentului din priza de pământ care, în general, nu apar simultan
impuls electromagnetic generat de trăsnet - IEMT	efecte electromagnetice ale curentului de trăsnet
instalaţie exterioară a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului (IPT)	parte a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare, conductoare de coborâre şi o priză de pământ
instalaţie interioară a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului (IPT)	parte a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului care cuprinde legăturile de echipotenţializare şi/sau izolaţia electrică a unei instalaţii exterioare a sistemului de protecţie împotriva trăsnetului
LMPS	sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului
măsuri de protecţie	măsuri care se adoptă pentru obiectul de protejat în scopul reducerii riscului
mediu rural	zonă cu o densitate mică a clădirilor. "La ţară" este un exemplu de mediu rural.
mediu suburban	zonă cu o densitate medie a clădirilor "Periferiile/suburbiile unui oraş" sunt un exemplu de mediu suburban.
mediu urban	zonă cu o densitate mare de clădiri sau comunităţi dens populate cu clădiri înalte "Centrul unui oraş" este un exemplu de mediu urban.
nivel de protecţie împotriva trăsnetului - NPT	valoare asociată unui ansamblu de valori semnificative ale parametrilor curentului de trăsnet şi probabilităţii ca valorile minime şi maxime preconizate să nu fie depăşite la apariţia unui trăsnet Nivelul de protecţie împotriva trăsnetului este utilizat pentru a stabili măsurile de protecţie în funcţie de ansamblul parametrilor curentului de trăsnet
obiect de protejat	structură sau serviciu de protejat împotriva efectelor trăsnetului
protecţie coordonată prin SPD	ansamblu de SPD alese în mod corespunzător, coordonate şi puse în funcţiune pentru a reduce defectările reţelelor electrice şi sistemelor electronice
punct de impact	punct în care trăsnetul loveşte pământul sau un obiect înalt (de exemplu o structură, o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului, servicii, copaci etc.). Un trăsnet poate să aibă mai multe puncte de impact.
sarcina secvenţei de lungă durată - Q_long	integrala în raport cu timpul a curentului electric de trăsnet pe durata secvenţei de lungă durată
secvenţă	o singură descărcare electrică din componenţa unui trăsnet
secvenţă de scurtă durată	parte a trăsnetului care corespunde la un impuls de curent
secvenţă de lungă durată	parte a trăsnetului care corespunde unei circulaţii continue de curent electric
secvenţe multiple	trăsnet care cuprinde în medie 3 sau 4 secvenţe, cu o pauză de timp între ele în mod tipic de aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut câteva zeci de secvenţe cu o pauză între ele de la 10 ms până la 250 ms.
sisteme interioare	reţele electrice şi sisteme electronice din interiorul unei structuri
sistem de protecţie împotriva trăsnetului (SPT)	cuprinde o instalaţie interioară şi o instalaţie exterioară de protecţie împotriva trăsnetului
supratensiune/supracurent electric	undă tranzitorie care apare ca o supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT Supratensiunile/supracurenţii electrici din cauza IEMT pot să apară din (fracţiuni de) curenţi de trăsnet prin efectele de inducţie în buclele instalaţiei şi ca solicitare remanentă în aval de SPD (dispozitiv de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi).
structuri cu riscuri de explozie	structuri care conţin materiale explozibile solide sau zone periculoase ca acelea determinate în conformitate cu recomandările din SR EN 60079-10 şi SR EN 61241-10
structuri periculoase pentru mediul înconjurător	structuri care pot fi cauza unor emisii biologice, chimice sau radioactive ca o consecinţă a trăsnetului (precum uzine chimice, uzine petrochimice, centrale nucleare etc.).
tensiune a prizei de pământ	diferenţa de potenţial între priza de pământ şi pământul îndepărtat
trăsnet	descărcare electrică care se produce între nor şi pământ constând din una sau mai multe secvenţe
trăsnet descendent	trăsnet iniţiat de un precursor descendent care se propagă de la nor la pământ
trăsnet ascendent	trăsnet iniţiat de un precursor ascendent care se propagă de pe o structură de pe pământ către nor
structură de protejat	structură pentru care este necesară protecţia împotriva efectelor trăsnetului în conformitate cu acest standard. O structură de protejat poate fi şi o parte a unei structuri mai mari.
trăsnet pe un obiect	trăsnet care loveşte un obiect de protejat
trăsnet în apropierea unui obiect	trăsnet care loveşte în vecinătatea unui obiect de protejat şi care poate provoca supratensiuni periculoase
vătămarea fiinţelor vii	vătămări inclusiv pierderea vieţii a persoanelor sau animalelor din cauza tensiunilor de atingere şi de pas generate de trăsnet
zonă de protecţie împotriva trăsnetului - ZPT	zonă în care mediul electromagnetic al trăsnetului este definit Limitele unei ZPT nu sunt în mod necesar limite fizice ( de exemplu pereţi, planşeu sau plafon).

SECŢIUNEA 3:6.1.3 Parametri caracteristici ai curentului de trăsnet

Valorile minime ale amplitudinii curentului de trăsnet pentru diferite niveluri de protecţie sunt utilizate pentru a se obţine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protecţie împotriva trăsnetului ZPT 0_B care nu poate fi atinsă de o lovitură directă. Valorile minime ale parametrilor curentului de trăsnet împreună cu raza sferei fictive sunt indicate în tabelul 6.2. Aceste valori sunt utilizate pentru poziţionarea dispozitivului de captare şi pentru definirea zonei de protecţie ZPT 0_B.

Prima secvenţă de scurtă durată			Nivel de protecţie
Parametrii curentului	Simbol	Unitate	I	II	III	IV
Valoare de vârf a curentului	I	kA	200	150	100
Sarcina secvenţei de scurtă durată	Qshort	C	100	75	50
Energia specifică	W/R	MJ/	10	5,6	2,5
Parametrii timp	T₁/T₂	s/s	10/350
Secvenţă de scurtă durată ulterioară			Nivel de protecţie
Parametrii curentului	Simbol	Unitate	I	II	III	IV
Valoare de vârf a curentului	I	kA	50	37,5	25
Panta medie	di/dt	kA/s	200	150	100
Parametrii timp	T₁/T₂	s/s	0,25/100
Secvenţă de lungă durată			Nivel de protecţie
Parametrii curentului	Simbol	Unitate	I	II	III	IV
Sarcina secvenţei de scurtă durată	Qlong	C	200	150	100
Parametrii de timp	Tlong	s	0,5
Trăsnet			Nivel de protecţie
Parametrii curentului	Simbol	Unitate	I	II	III	IV
Sarcina trăsnetului	Qflash	C	300	225	150

Prima secvenţă de scurtă durată

Nivelul de protecţie

Parametrii curentului

Simbol

Unitate

III

Valoare de vârf a curentului

200

150

100

Sarcina secvenţei de scurtă durată

Qshort

100

Energia specifică

W/R

MJ/Omega

5,6

2,5

Parametrii timp

T₁/T₂

micro s/micro s

10/350

Secvenţa de scurtă durată ulterioară

Nivelul de protecţie

Parametrii curentului

Simbol

Unitate

III

Valoare de vârf a curentului

37,5

Panta medie

di/dt

kA/ micro s

200

150

100

Parametrii timp

T₁/T₂

micro s/micro s

0,25/100

Secvenţa de lungă durată

Nivelul de protecţie

Parametrii curentului

Simbol

Unitate

III

Sarcina secvenţei de lungă durată

Qlong

200

150

100

Parametrii timp

Tlong

0,5

Trăsnet

Nivelul de protecţie

Parametrii curentului

Simbol

Unitate

III

Sarcina trăsnetului

Qflash

300

225

150"

SUBCAPITOLUL 2:6.2. INSTALAŢII DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI (IPT)

SECŢIUNEA 1:6.2.1. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT pentru o construcţie şi alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului. Evaluarea riscului

(1)6.2.1.1. Explicarea termenilor

1.6.2.1.1.1. Avarii şi pierderi

b)Tipuri de avarii

c)Tipuri de pierderi

		Structură		Serviciu
Punct de impact	Sursă de avarie	Tip de avarie	Tip de pierdere	Tip de avarie	Tip de pierdere
	S1	D1 D2 D3	L1, L4²) L1, L2, L3, L4 L1¹), L2, L4	D2 D3	L'2, L'4 L'2, L'4
	S2	D3	L1¹), L2, L4
	S3	D1 D2 D3	L1, L4²) L1, L2, L3, L4 L1¹), L2, L4	D2 D3	L'2, L'4 L'2, L'4
	S4	D3	L1¹), L2, L4	D3	L'2, L'4
¹)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale sistemelor interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor. ²)Numai pentru proprietăţi în care pot surveni pierderi de animale.

Pierdere/Avarie	L1 Pierdere de vieţi omeneşti	L2 Pierdere a unui serviciu public	L3 Pierdere a unui element de patrimoniu cultural	L4 Pierdere economică
D1 Vătămare a fiinţelor vii	R_S	-	-	R_S¹)
D2 Avarie fizică	R_F	R_F	R_F	R_F
D3 Defectare a sistemelor electrice şi electronice	R₀²)	R₀	-	R₀
¹)Numai pentru proprietăţi în care pot surveni pierderi de animale ²)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale sistemelor interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.

2.6.2.1.1.2. Risc şi componentele de risc

a)Risc

b)Componente de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură

R_A: Componentă asociată vătămării fiinţelor vii, produsă de tensiunile de atingere şi de pas în zonele de până la 3 m în afara structurii. Pot să apară pierderi de tip L1 şi, în cazul unor structuri care adăpostesc ferme de animale, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale. Pentru scopul acestui normativ componenta de risc asociată tensiunilor de atingere şi de pas în interiorul structurii produse de căderea trăsnetului pe structură nu este luată în considerare, în structuri speciale, oamenii pot fi în pericol datorită căderii directe a trăsnetului (de exemplu partea superioară a unei parcări de maşini sau stadioane). Principiile acestui normativ pot fi utilizate şi pentru aceste cazuri.

d)Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură

R_W: Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare, produsă prin acţiunea supratensiunilor induse pe liniile care pătrund în structură şi transmise acesteia. În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 şi L4 împreună cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie şi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol viaţa oamenilor. Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei

e)Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură

R_Z: Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare prin acţiunea supratensiunilor induse pe liniile care intră în structură şi transmise acesteia. În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 şi L4 împreună cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie şi a spitalelor sau a altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol viaţa oamenilor. Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei componente sunt numai liniile care intră în structură. Căderea trăsnetului pe conducte sau lângă acestea nu este luată în considerare ca sursă de avarie dacă conductele sunt conectate la o bară de echipotenţializare. Dacă nu există o bară de echipotenţializare, un astfel de pericol trebuie să fie de asemenea luat în considerare.

h)Componente de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul

3.6.2.1.1.3. Compunerea componentelor de risc asociate unei structuri

3.1.Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură sunt:

Sursă de avarie	Căderea trăsnetului pe o structură S1			Căderea trăsnetului lângă o structură S2	Căderea trăsnetului pe o linie racordată la o structură S3			Căderea trăsnetului lângă o linie racordată la o structură S4
Componentă de risc	R_A	R_B	R_C	R_M	R_U	R_V	R_W	R_Z
Risc pentru fiecare tip de pierdere
R₁	*	*	*¹⁾	*¹⁾	*	*	*¹⁾	*¹⁾
R₂		*	*	*		*	*	*
R₃		*				*
R₄	*²⁾	*	*	*	*²⁾	*	*	*
¹)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor. ²)Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.

3.3.Compunerea componentelor de risc în funcţie de tipul de avarie

4.6.2.1.1.4. Compunerea componentelor de risc asociate unui serviciu

4.1.6.2.1.1.4.1 Compunerea componentelor de risc în funcţie de sursa de avarie

5.6.2.1.1.5. Factori care influenţează componentele de risc

Caracteristici ale structurii sau ale sistemelor interioare Măsuri de protecţie	R_A	R_B	R_C	R_M	R_U	R_V	R_W	R_Z
Suprafaţă echivalentă de expunere	X	X	X	X	X	X	X	X
Rezistivitatea de suprafaţă a solului	X
Rezistivitatea planşeului					X
Restricţii fizice, izolaţie, panouri de avertizare, echipotenţializarea solului	X				X
SPT	X¹⁾	X	X²⁾	X²⁾	X³⁾	X³⁾
Protecţie cu SPD coordonate			X	X			X	X
Ecran tridimensional			X	X
Ecranarea liniilor exterioare					X	X	X	X
Ecranarea liniilor interioare			X	X
Precauţii pentru trasee			X	X
Reţea de echipotenţializare			X
Precauţii împotriva incendiilor		X				X
Sensibilitate la foc		X				X
Pericol special		X				X
Tensiune de ţinere la impuls			X	X	X	X	X	X
¹) În cazul unui SPT "natural" sau standardizat, cu o distanţă între conductoarele de coborâre mai mică de 10 m sau dacă este asigurată o restricţie fizică, se poate neglija riscul asociat vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunilor de atingere şi de pas. ²) Numai pentru IPT exterioară tip grilă. ³) Datorită legăturii de echipotenţializare.

6.6.2.1.1.6. Factori care influenţează componentele de risc pentru un serviciu

(3)6.2.1.3. Evaluarea componentelor de risc pentru o structură

1.Ecuaţia de bază

2.Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe structură (S1)

4.Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe o linie racordată la structură (S3)

5.Evaluarea componentei de risc datorită căderii trăsnetului lângă o linie racordată la structură (S4)

Simbol	Denumire	Valoare conform cu
Număr mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului
N_D	- pe structură	Anexa 6.1
N_M	- în proximitatea unei structuri	Anexa 6.1
N_L	- pe o linie racordată la structură	Anexa 6.1
N_I	- lângă o linie racordată la structură	Anexa 6.1
N_Da	- pe structură la extremitatea "a" a liniei (a se vedea figura 6.5)	Anexa 6.1
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă
P_A	- vătămarea fiinţelor vii	Anexa 6.2
P_B	- avarii fizice	Anexa 6.2
P_C	- defectarea sistemelor interioare	Anexa 6.2
Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă
P_M	- defectarea sistemelor interioare	Anexa 6.2
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă
P_U	- vătămarea fiinţelor vii	Anexa 6.2
P_V	- avarii fizice	Anexa 6.2
P_W	- defectarea sistemelor interioare	Anexa 6.2
Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă
P_Z	- defectarea sistemelor interioare	Anexa 6.2
Pierderi datorită
L_A=L_U= r_a L_t	- vătămării fiinţelor vii	Anexa 6.3
L_B=L_V= r_p r_f h_z L_f	- avariilor fizice	Anexa 6.3
L_C=L_M=L_W=L_Z=L_o	- defectării sistemelor interioare	Anexa 6.3
NOTĂ - Valori ale pierderilor Lt, Lf, L_o; factorii r_p, r_a, r_u, r_f de reducere a pierderilor şi factorul h_Z de amplificare sunt indicaţi în anexa 6.3.

6.Sinteza componentelor de risc pentru o structură

Sursă de avarii Avarie	S1 Căderea trăsnetului pe o structură	S2 Căderea trăsnetului lângă o structură	S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu racordat	S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu	Risc rezultant în funcţie de tipul avariei
D1 Vătămarea fiinţelor vii	R_A =N_D P_A r_a L_t		R_U = (N_L+N_Da) P_U r_u L_t		R_S = R_A+R_U
D2 Avarii fizice	R_B = N_D P_B r_p h_z r_f L_f		R_V = (N_L+N_Da) P_V r_p h_z r_f L_f		R_F = Rb+Rv
D3 Defectarea sistemelor electrice şi electronice	R_C = N_D P_C L_o	R_M=N_M P_M L_o	R_W = (N_L+N_Da) P_W L_o	R_Z = (N_I-N_L) P_Z L_o	R_O = Rc+Rm+R_W+R_Z
Risc rezultant în funcţie de sursa de avarie	R_D = R_A+R_B+R_C	R_I = R_M+R_U+R_V+R_W+R_Z

7.Împărţirea structurii în zone Z_S

8.Riscuri R₁, R₂ şi R3

8.1.Structură cu o singură zonă

8.2.Structură cu zone multiple

9.Risc R₄

(4)6.2.1.4. Evaluarea componentelor de risc pentru un serviciu

4.Evaluarea componentelor de risc datorită căderii trăsnetului pe structuri la care este racordat serviciul (S1)

Simbol	Denumire	Valoare conform cu
Număr mediu anual de trăsnete care cad
N_D	- pe structura racordată la un serviciu	Anexa 6.1
N_L	- pe serviciu	Anexa 6.1
N_I	- lângă serviciu	Anexa 6.1
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o structură adiacentă să producă
P'_B	- avarii fizice	Anexa 6.4
P'_C	- defectări ale echipamentului serviciului	Anexa 6.4
Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă
P'_V	- avarii fizice	Anexa 6.4
P'_W	- defectări ale echipamentului serviciului	Anexa 6.4
Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă un serviciu să producă
P'_Z	- defectări ale echipamentului serviciului	Anexa 6.4
Pierderi datorită
L'_B = L'_V = L'_f	- avariilor fizice	Anexa 6.5
L'_C = L'_W = L'_Z = L'_o	- defectării echipamentului serviciului	Anexa 6.5

5.Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu

6.Împărţirea unui serviciu în secţii S_S

SECŢIUNEA 2:6.2.2. Cazuri în care echiparea cu IPT este obligatorie

(1)6.2.2.1. Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului este formată din:

(4)6.2.2.4. În situaţiile în care numai unele spaţii dintr-o construcţie necesită IPT şi aceste spaţii nu determină încadrarea întregii construcţii în categoria lor (deci nu se impune IPT pentru întreaga construcţie) se procedează astfel:

(6)6.2.2.6. Se prevede obligatoriu protecţie la trăsnet de nivelul stabilit conform art. 6.2.1. la următoarele categorii de construcţii sau instalaţii:

a)Construcţii care cuprind încăperi cu aglomerări de persoane sau săli aglomerate, indiferent de nivelul la care aceste încăperi sunt situate, având următoarele capacităţi sau suprafeţe:

SECŢIUNEA 3:6.2.3. Instalaţii exterioare de protecţie împotriva trăsnetului

SUBSECŢIUNEA 1:Condiţii generale

(2)6.2.3.2. Alegerea unei IPT exterioare

(5)6.2.3.5. IPT izolată

SUBSECŢIUNEA 2:Dispozitive de captare

(1)6.2.3.6. Generalităţi

(2)6.2.3.7. Poziţionare

1.Elementele de captare instalate pe o structură trebuie să fie amplasate la colţuri, pe marginile şi în punctele expuse (pe partea superioară a oricărei faţade) în conformitate cu una sau mai multe dintre metodele următoare:

c)metoda ochiului reţelei.

2.6.2.3.7.1. Poziţionarea dispozitivului de captare când se foloseşte metoda unghiului de protecţie

2.1.6.2.3.7.1.1. Volum protejat prin tijă de captare verticală

2.3.6.2.3.7.1.3. Volum protejat prin reţea de conductoare

2.4.6.2.3.7.1.4. Exemple de IPT poziţionate prin metoda unghiului de protecţie

H Înălţimea clădirii faţă de planul de referinţă care este solul

h₁ Înălţimea fizică a unei tije de captare

h₂ h₁ + H, este înălţimea tij ei de captare faţă de sol

(1 Unghiul de protecţie care corespunde înălţimii h= h1 a dispozitivului de captare, fiind înălţimea de la suprafaţa acoperişului care trebuie măsurată (planul de referinţă)

(2 Unghiul de protecţie corespunzător înălţimii h2)

Metoda unghiului de protecţie are limite geometrice şi nu poate fi aplicată dacă h este mai mare decât raza sferei fictive, r, aşa cum este definită în tabelul 6.15.

3.6.2.3.7.2. Poziţionarea unui dispozitiv de captare utilizând metoda sferei fictive

3.1.6.2.3.7.2.1. Exemple de IPT poziţionate prin metoda sferei fictive

Metoda sferei fictive trebuie utilizată pentru identificarea volumului protejat al părţilor şi al zonelor unei structuri pentru care tabelul 6.15 exclude utilizarea metodei unghiului de protecţie. Aplicând această metodă, poziţionarea unui dispozitiv de captare este adecvată dacă nici un punct al volumului de protejat nu este în contact cu o sferă de rază, r, care se rostogoleşte pe sol, împrejurul şi pe partea superioară a structurii în toate direcţiile posibile. Sfera trebuie să atingă numai solul şi/sau dispozitivul de captare.

1 Conductoare orizontale

2 Plan de referinţă

3 Volum protejat de două conductoare de captare, orizontale, paralele sau de două tije de captare

h_t Înălţimea fizică a tijelor de captare de la planul de referinţă

p Distanţa de penetrare a sferei fictive

h Înălţimea dispozitivului de captare conform tabelului 6.15

r Raza sferei fictive

d Distanţa care separă cele două conductoare de captare, orizontale, paralele sau cele două tije de captare

Distanţa de penetrare p a sferei fictive ar trebui să fie mai mică decât h_t minus cea mai mare înălţime a obiectelor de protejat, cu scopul protejării obiectelor în spaţiul dintre extremităţi.

Exemplul prezentat în figura 6.15 este valabil, de asemenea, pentru trei sau patru tije de captare, de exemplu, patru tije verticale amplasate în colţurile unui pătrat şi care au aceeaşi înălţime h. În acest caz, d din figura 6.15 corespunde diagonalelor pătratului format de cele patru tije. Punctele de impact ale trăsnetului pot fi determinate utilizând metoda sferei fictive. Metoda sferei fictive poate identifica, de asemenea, probabilitatea de apariţie a unui impact în fiecare punct al structurii.

Figura 6.16 prezintă o clădire peste care se rostogoleşte o sferă fictivă. Liniile întrerupte indică traseul centrului sferei fictive. Acesta este de asemenea locul geometric al vârfului precursorului descendent, care generează descărcarea finală. Toate acele trăsnete cu vârfurile dispuse pe traseul centrului sferei fictive vor cădea pe cele mai apropiate puncte ale clădirii. Împrejurul marginilor acoperişului există un traseu în formă de sfert de cerc cu posibile poziţii ale vârfului precursorului descendent care se va lovi de marginea clădirii. Aceasta indică faptul că o parte considerabilă dintre trăsnete vor întâlni marginea acoperişului, pereţii şi suprafaţa acoperişului.

4.6.2.3.7.3. Poziţionarea dispozitivului de captare utilizând metoda ochiului reţelei

4.1.În scopul protecţiei unei suprafeţe plate, se consideră că o reţea cu ochiuri asigură protecţia întregii suprafeţe dacă sunt îndeplinite condiţiile următoare:

a)Conductoarele de captare sunt amplasate

4.2.Exemple de IPT poziţionate prin metoda ochiului reţelei

5.6.2.3.7.4. Dispozitive de captare împotriva trăsnetelor care cad pe părţile laterale ale unei structuri înalte

6.6.2.3.7.5. Construcţie

6.1.Dispozitivele de captare ale unei IPT neizolată faţă de structura de protejat pot fi instalate astfel:

c)părţile combustibile ale structurii de protejat nu trebuie să rămână în contact direct cu componentele unei IPT exterioare şi nu trebuie să fie situate sub acoperişuri din membrane metalice care pot fi perforate de trăsnet (6.2.3.7.6).

6.3.6.2.3.7.5.1. Instalaţii de captare neizolate

Poziţionare	Puncte de fixare pentru conductoare tip bandă şi conductoare torsadate mm	Puncte de fixare pentru conductoare unifilare rotunde mm
Conductoare orizontale pe suprafeţe orizontale	500	1 000
Conductoare orizontale pe suprafeţe verticale	500	1 000
Conductoare verticale de la sol până la 20 m	1 000	1 000
Conductoare verticale de la 20 m şi peste	500	1 000
Acest tabel nu se aplică elementelor de fixare prefabricate care pot necesita analize speciale. În cazul luării în considerare a condiţiilor de mediu (de exemplu forţa estimată a vântului) se poate ca punctele de fixare să difere de cele recomandate.

6.4.6.2.3.7.5.2. Structuri din beton armat, cu acoperiş terasă inaccesibil publicului

6.5.6.2.3.7.5.3. Protecţia echipamentelor de fixare de acoperiş care încorporează echipamente electrice sau de procesare a informaţiei

6.6.6.2.3.7.5.4. Protecţia elementelor conductoare instalate pe un acoperiş

6.7.6.2.3.7.5.5. Protecţia structurilor acoperite cu pământ

Pentru structuri care conţin un strat de pământ pe acoperiş pentru izolaţie termică poate fi utilizat un SPT normal. Dispozitivul de captare poate fi o reţea de captare la sol sau un număr de tije de captare, conectate printr-o reţea îngropată, conform cu metoda sferei fictive sau a unghiului de protecţie Structuri cu un strat de pământ de până la 0,50 m în care persoane sunt prezente cu regularitate, necesită o reţea de captare cu dimensiunea ochiurilor de 5 m x 5 m pentru prevenirea tensiunilor periculoase de pas. Pentru protejarea persoanelor la nivelul solului de căderi directe ale trăsnetului sunt necesare, de asemenea, tije de captare conform metodei sferei fictive. Aceste tije pot fi înlocuite cu componente naturale, aşa cum sunt gardurile metalice, stâlpii de iluminat etc. Înălţimea dispozitivelor de captare trebuie să ţină seama de înălţimea persoanelor presupusă de 2,5 m împreună cu distanţele de separare necesare. Dacă nici un tip din acestea nu este posibil, persoanele trebuie prevenite că pot fi expuse la căderi directe ale trăsnetului.

7.6.2.3.7.6. Componente naturale

7.1.Următoarele părţi ale structurii pot fi considerate componente naturale de captare şi parte a unei IPT în conformitate cu 6.2.3.3.

a)Foliile de metal care acoperă structura de protejat în condiţiile următoare:

7.2._

Pentru structuri care utilizează beton armat (care includ elemente de prefabricate din beton armat, elemente de beton armat precomprimat), continuitatea electrică a barelor armăturilor trebuie să fie verificată prin măsurare între partea cea mai de sus şi nivelul solului. Rezistenţa electrică totală nu trebuie să fie mai mare de 0,2 fi, valoare măsurată utilizând un echipament de măsurare adecvat. Dacă această valoare nu este realizată, sau tehnic nu este posibilă realizarea unei astfel de încercări, armătura de oţel nu poate fi utilizată ca un conductor de coborâre. În acest caz trebuie instalat un conductor de coborâre exterior. În cazul structurilor din prefabricate din beton armat, continuitatea electrică a armăturii metalice trebuie să fie stabilită între elementele individuale adiacente ale prefabricatelor din beton.

8.6.2.3.7.7. Dispozitiv de captare izolat

SUBSECŢIUNEA 3:Conductoare de coborâre

(2)6.2.3.9. Poziţionarea unei IPT izolate

1._

2.6.2.3.9.1. Poziţionarea unei IPT neizolată

3.6.2.3.9.2. Construcţie

3.1._

3.2.Conductoarele de coborâre ale unei IPT neizolate faţă de structura de protejat pot fi instalate după cum urmează:

b)dacă peretele este realizat din material inflamabil şi creşterea temperaturii conductoarelor de coborâre este periculoasă, conductoarele de coborâre pot fi amplasate astfel încât distanţa între ele şi perete să fie mereu mai mare de 0,1 m. Suporturi de montare pot fi în contact cu peretele.

4.6.2.3.9.3. Conductoare de coborâre neizolate

Impedanţa totală a SPT pentru acest tip de clădiri este mică şi asigură o protecţie împotriva trăsnetului foarte eficientă pentru instalaţiile interioare. Este avantajos să se utilizeze suprafeţele conductoare ale pereţilor drept conductoare de coborâre. Astfel de pereţi cu suprafeţe conductoare pot fi: pereţii din beton armat, suprafeţele faţadelor cu folii metalice şi faţadele din panouri prefabricate din beton, dacă sunt conectate şi interconectate conform pct. 6.2.3.9.5.

5.6.2.3.9.4. Conductoare de coborâre izolate

6.6.2.3.9.5. Componente naturale

6.1.Pot fi considerate conductoare de coborâre naturale următoarele elemente ale structurii:

a)instalaţiile metalice, cu condiţia ca:

7.6.2.3.9.6. Racorduri pentru verificare (piese de separare)

SUBSECŢIUNEA 4:Priza de pământ

(2)6.2.3.11. Dispunerea prizelor de pământ în condiţii obişnuite

1.6.2.3.11.1. Dispunere de tip A

(3)6.2.3.12. Construcţie

1.6.2.3.12.1. Generalităţi

c)controlul tensiunii în vecinătatea pereţilor conductori ai clădirii.

2.6.2.3.12.2. Electrozi de pământ în fundaţie

3.6.2.3.12.3. Dispunere de tip A - Electrozi de pământ radiali şi verticali

4.6.2.3.12.4. Dispunere de tip B - Electrozi de pământ în buclă

Dacă un număr mare de persoane se află frecvent în zone din vecinătatea structurii de protejat, trebuie executate dirijări suplimentare de potenţial în aceste zone. Trebuie instalaţi mai mulţi electrozi de pământ în buclă la distanţe de aproximativ 3 m. Se recomandă ca electrozii de pământ în buclă cei mai îndepărtaţi de structură să fie îngropaţi mai adânc faţă de suprafaţă, adică cei aflaţi la 4 m faţă de structură la o adâncime de 1 m, cei aflaţi la 7 m faţă de structură la o adâncime de 1,5 m şi cei aflaţi la 10 m faţă de structură la o adâncime de 2 m.

5.6.2.3.12.5. Electrozi de pământ în sol stâncos

6.6.2.3.12.6. Prize de pământ pe suprafeţe întinse

(4)6.2.3.13. Componente

Material	Utilizare			Coroziune
Material	În aer liber	În pământ	În beton	Rezistenţă	Crescută prin	Poate fi distrus prin cuplaj galvanic cu
Cupru	Masiv Torsadat	Masiv Torsadat Ca înveliş	Masiv Torsadat Ca înveliş	Bun în multe medii	Compuşi de sulf Materiale organice	-
Oţel galvanizat la cald	Masiv Torsadat	Masiv	Masiv Torsadat	Acceptabil în aer, în beton şi în sol normal	Conţinut ridicat de cloruri	Cupru
Oţel inoxidabil	Masiv Torsadat	Masiv Torsadat	Masiv Torsadat	Bun în multe medii	Conţinut ridicat de cloruri	-
Aluminiu	Masiv Torsadat	Nepotrivit	Nepotrivit	Bun în atmosfere care conţin sulf şi cloruri în concentraţii reduse	Soluţii alcaline	Cupru
Plumb	Masiv În înveliş	Masiv Ca înveliş	Nepotrivit	Bun în atmosfere care conţin concentraţii mari de sulfaţi	Soluri acide	Cupru Oţel inoxidabil

(5)6.2.3.14. Materiale şi dimensiuni

Material	Configuraţie	Secţiunea minimă mm²	Comentarii¹⁰)
Cupru	Bandă masivă	50 ⁸)	Grosime de minim 2 mm
	Bară rotundă masivă ⁷)	50 ⁸)	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³), ⁴)	200 ⁸)	Diametru de 16 mm
Cupru acoperit cu staniu¹)	Bandă masivă	50 ⁸)	Grosime de minim 2 mm
	Bară rotundă masivă ⁷)	50 ⁸)	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Aluminiu	Bandă masivă	70	Grosime de minim 3 mm
	Bară rotundă masivă	50 ⁸)	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Aliaj de aluminiu	Bandă masivă	50 ⁸)	Grosime de minim 2,5 mm
	Bară rotundă masivă	50	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³)	200	Diametru de 16 mm
Oţel galvanizat la cald ²)	Bandă masivă	50 ⁸)	Grosime de minim 2,5 mm
	Bară rotundă masivă ⁹)	50	Diametru de 8 mm
	Torsadat	50 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³), ⁴), ⁹)	200	Diametru de 16 mm
Oţel inoxidabil ⁵)	Bandă masivă ⁶)	50 ⁸)	Grosime de minim 2 mm
	Bară rotundă masivă ⁶)	50	Diametru de 8 mm
	Torsadat	70 ⁸)	Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³), ⁴)	200	Diametru de 16 mm
¹) Grosimea minimă a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliză de 1 m. ²) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă şi fără flux de staniu, cu o grosime minimă de 50 m. ³) Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplicaţiile în care eforturile mecanice nu sunt critice cum ar fi sarcina datorită vântului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tijă de captare lungă de 1 m cu o fixare suplimentară. ⁴) Aplicabil numai electrozilor de pământ ghidaţi. ⁵) Crom >= 16 %, nichel >= 8 %, carbon <= 0,07 %. ⁶) Pentru oţel inoxidabil înglobat în beton, şi/sau în contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie să fie mărite la 78 mm² (10 mm diametru) pentru o bară masivă şi la 75 mm² (grosime minimum 3 mm) pentru o bandă masivă. ⁷) Pentru anumite aplicaţii în care eforturile mecanice nu sunt esenţiale, poate fi redus de la 50 mm² (diametru de 8 mm) la 28 mm² (diametru de 6 mm). În acest caz, trebuie acordată atenţie reducerii spaţiului pentm elementele de prindere. ⁸) Dacă aspectele termice şi mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mărite la 60 mm² pentru banda masivă şi la 78 mm² pentru bara masivă. ⁹) Secţiunea minimă pentru evitarea topirii este de 16 mm² (cupru), 25 mm² (aluminiu), 50 mm² (oţel) şi 50 mm2 (oţel inoxidabil) pentru o energie specifică de 10 000 kJ/. ¹⁰) Grosime, lăţime şi diametru sunt definite cu ±10 %.

Material

Configuraţie

Secţiunea minimă

mm²

Comentarii¹⁰⁾

Cupru

Bandă masivă

Bară rotundă masivă⁷⁾

Torsadat

Bară rotundă masivă^3),4)

50⁸⁾

200⁸⁾

Grosime de minimum 2 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Diametru de 16 mm

Cupru acoperit cu staniu¹⁾

Bandă masivă Bară rotundă masivă⁷⁾ Torsadat

50⁸⁾

Grosime de minimum 2 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Aluminiu

Bandă masivă

Bară rotundă masivă

Torsadat

50⁸⁾

Grosime de minimum 3 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Aliaj de aluminiu

Bandă masivă

Bară rotundă masivă

Torsadat

Bară rotundă masivă³⁾

50⁸⁾

200

Grosime de minimum 2,5 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Diametru de 16 mm

Oţel galvanizat la cald²⁾

Bandă masivă

Bară rotundă masivă⁹⁾

Torsadat

Bară rotundă masivă^3),4),9)

50⁸⁾

200

Grosime de minimum 2,5 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Diametru de 16 mm

Oţel inoxidabil⁵⁾

Bandă masivă⁶⁾

Bară rotundă masivă⁶⁾

Torsadat

Bară rotundă masivă^3),4)

50⁸⁾

70⁸⁾

200

Grosime de minimum 2 mm

Diametru de 8 mm

Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm

Diametru de 16 mm

¹⁾ Grosimea minimă a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliză de 1 micro m

²⁾ Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă şi fără flux de staniu, cu o grosime minimă de 50 micro m.

³⁾ Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplicaţiile în care eforturile mecanice nu sunt critice, cum ar fi sarcina datorită vântului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tijă de captare lungă de 1 m cu o fixare suplimentară.

⁴⁾ Aplicabil numai electrozilor de pământ ghidaţi

⁵⁾ Crom > = 16%, nichel > = 8%, carbon < = 0,07%

⁶⁾ Pentru oţel inoxidabil înglobat în beton şi/sau în contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie să fie mărite la 78 mm² (10 mm diametru) pentru o bară masivă şi la 75 mm² (grosime minimum 3 mm) pentru o bandă masivă.

⁷⁾ Pentru anumite aplicaţii în care eforturile mecanice nu sunt esenţiale, poate fi redus de la 50 mm² (diametru de 8 mm) la 28 mm² (diametru de 6 mm). În acest caz, trebuie acordată atenţie reducerii spaţiului pentru elementele de prindere.

⁸⁾ Dacă aspectele termice şi mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mărite la 60 mm² pentru banda masivă şi la 78 mm² pentru bara masivă.

⁹⁾ Secţiunea minimă pentru evitarea topirii este de 16 mm² (cupru), 25 mm² (aluminiu), 50 mm² (oţel) şi 50 mm² (oţel inoxidabil) pentru o energie specifică de 10.000 kJ/Omega.

¹⁰ Grosime, lăţime şi diametru sunt definite cu +/-10%."

Material	Configuraţie	Dimensiuni minime			Comentarii
Material	Configuraţie	Electrod tip tijă (vertical) mm	Electrod tip conductor (orizontal)	Electrod tip placă mm	Comentarii
Cupru	Torsadat³)		50 mm²		Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
	Bară rotundă masivă ³)		50 mm²		Diametru de 8 mm
	Bandă masivă ³)		50 mm²		Grosime de minim 2 mm
	Bară rotundă masivă	15 ⁸)			Grosime a peretelui de minim 2 mm
	Bară tubulară	20			Grosime de minim 2 mm
	Placă masivă			500 x 500	- Secţiune 25 mm x 2 mm
	Placă cu zăbrele			600 x 600	Lungime minimă a configuraţiei cu zăbrele: 4,8 m
Oţel	Bară rotundă masivă galvanizată ¹)²)	16 ⁹)	Diametru 10 mm
	Bară tubulară galvanizată ¹)²)	25			Grosime a peretelui de minim 2 mm
	Bandă masivă galvanizată ¹)		90 mm²		Grosime de minim 3 mm
	Placă masivă galvanizată ¹)			500 x 500	Grosime de minim 3 mm
	Placă cu zăbrele galvanizată ¹)			600 x 600	- Secţiune 30 mm x 3 mm
	Bară rotundă masivă acoperită cu cupru ⁴)	14			Rază minimă 250 m acoperire cu cupru de 99,9 % conţinut de cupru
	Bară rotundă masivă neacoperită ⁵)		Diametru 10 mm
	Bară sau bandă masivă galvanizată ⁵)⁶)		75 mm²		Grosime de minim 3 mm
	Torsadate galvanizate ⁵)⁶)		70 mm²
	Profile galvanizate în formă de cruce ¹)	50x50x3			Diametru minim al fiecărui toron de 1,7 mm
Oţel inoxidabil ⁷)	Bară rotundă masivă	15	Diametru 10 mm
	Bandă masivă		100 mm²		Grosime de minim 2 mm
¹) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă şi fără flux de staniu cu o grosime minimă de 50 m pentru bară rotundă şi de 70 m pentru bandă. ²) Conductoarele trebuie mai întâi prelucrate şi apoi galvanizate. ³) Poate fi de asemenea acoperită cu staniu. ⁴) Cupru trebuie să fie legat intrinsec de oţel. ⁵) Se admite numai dacă este înglobat complet în beton. ⁶) Se admite numai dacă sunt conectate corect la cel puţin fiecare 5 m împreună cu armăturile naturale de oţel în contact cu fundaţia în partea dinspre pământ. ⁷) Crom >= 16 %, nichel >= 5 %, molibden >= 2 %, carbon <= 0,08 %. ⁸) În unele ţări se admite o valoare de 12 mm. ⁹) Legarea la pământ cu tije este utilizată în unele ţări pentru conectarea conductorului de coborâre la punctul în care acesta întră în pământ.

SECŢIUNEA 4:6.2.4. Instalaţie interioară de protecţie împotriva trăsnetului

(1)6.2.4.1. Generalităţi

(2)6.2.4.2. Legătură de echipotenţializare

(3)6.2.4.3. Legătură de echipotenţializare pentru instalaţiile metalice

b)în amplasamentele în care nu sunt satisfăcute prescripţiile de izolaţie (a se vedea 6.3). Conductoarele prin care se realizează legăturile de echipotenţializare trebuie să fie amplasate pe traseul cel mai scurt şi drept atât cât este posibil.

(4)6.2.4.4. Legătură de echipotenţializare pentru părţile conductoare exterioare

(5)6.2.4.5. Legătură de echipotenţializare pentru sistemele interioare

(6)6.2.4.6. Legătură de echipotenţializare pentru liniile racordate la structura de protejat

SECŢIUNEA 5:6.2.5. Măsuri de protecţie împotriva vătămării fiinţelor vii datorate tensiunilor de atingere şi de pas

(1)6.2.5.1. Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atingere

c)rezistivitatea stratului de suprafaţă a solului, la cel mult de 3 m de conductorul de coborâre, nu este mai mică de 5 k

(2)6.2.5.2. Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de pas

b)rezistivitatea stratului de suprafaţă a solului, la cel mult 3 m de conductorul de coborâre, nu este mai mică de 5 k

SUBCAPITOLUL 3:6.3. INSTALAŢII DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI CU DISPOZITIVE DE AMORSARE (PDA)

SECŢIUNEA 1:6.3.1. Generalităţi

(1)6.3.1.1. Prezentul capitol se aplică la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) împotriva loviturilor directe de trăsnet ale tuturor construcţiilor care fac obiectul prezentului normativ, precum şi ale zonelor deschise la care considerentele economice şi estetice impun această soluţie.

SECŢIUNEA 2:6.3.2. Determinarea zonei de protecţie

(2)6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsării (DeltaT). Acesta este determinat de către producător prin încercări de laborator şi in situ. Prin aceste încercări se compară un PDA cu o tijă simplă de aceeaşi înălţime, amplasată în aceleaşi condiţii.

(4)6.3.2.4. Raza de protecţie a unui PDA, R_p, depinde de nivelul de protecţie ales, de lungimea suplimentară determinată de avansul amorsării DeltaL şi de înălţimea sa de instalare h.

SECŢIUNEA 3:6.3.3. Conductoarele de coborâre

(1)6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la pământ prin cel puţin două coborâri.

SECŢIUNEA 4:6.3.4. Prize de pământ

(2)6.3.4.2. Prizele de pământ artificiale sunt din:

SECŢIUNEA 5:6.3.5. Reguli particulare

(2)6.3.5.2. Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA şi antenă, un catarg obişnuit în următoarele condiţii:

Probabilitatea ca parametrii curentului de trăsnet să fie	Nivel de protecţie
Probabilitatea ca parametrii curentului de trăsnet să fie	I	II	III	IV
Mai mici decât valorile maxime definite în tabelul 6.1	0,99	0,98	0,97	0,97
Mai mari decât valorile minime definite în tabelul 6.2	0,99	0,97	0,91	0,84

Sursă de avarie	Căderea trăsnetului pe un serviciu S3		Căderea trăsnetului lângă un serviciu S4	Căderea trăsnetului pe structură S1
Componentă de risc	R'_V	R'_W	R'_Z	R'_B	R'_C
Risc pentru fiecare tip de pierdere
R'₂	*	*	*	*	*
Rţ₄	*	*	*	*	*

Caracteristici ale serviciului Măsură de protecţie	R'_V	R'_W	R'_Z	R'_B	R'_C
Suprafaţă echivalentă de expunere	X	X	X	X	X
Ecranarea cablurilor	X	X	X	X	X
Cablu de protecţie împotriva trăsnetului	X	X	X	X	X
Canal de protecţie a cablurilor împotriva trăsnetului	X	X	X	X	X
Conductoare ecranate suplimentare	X	X	X	X	X
Tensiune de ţinere la impuls	X	X	X	X	X
SPD	X	X	X	X	X

Sursă de avarie Tip de avarie	S3 Căderea trăsnetului pe un serviciu	S4 Căderea trăsnetului lângă un serviciu	S1 Căderea trăsnetului pe o structură	Riscul rezultant în funcţie de tipul avarie
D2 Deteriorare fizică	R'_V = N_L P'_V L'_V		R'_B = N_D P'_B L'_B	R_F = R'_V + R'_B
D3 Defectare a sistemelor electrice şi electronice	R'_W = N_L P'_W L'_W	R'_Z = (N_I-N_L) P'_ZL'_Z	R'_C = N_D P'_C L'_C	R_O = R'_Z + R'_W + R'_C
Riscul rezultant în funcţie de sursa de avarie	R_D =R'_V + R'_W	R_I = R'_Z + R'_B+R'_C

Clasa SPT	Material	Grosime ^a t mm	Grosime ^b t' mm
De la I până la IV	Plumb	-	2,0
	Oţel (inoxidabil, galvanizat)	4	0,5
	Titaniu	4	0,5
	Cupru	5	0,5
	Aluminiu	7	0,65
	Zinc	-	0,7
^a t previne perforarea, punctele calde sau aprinderea. ^b t' numai pentru tabla de metal dacă nu este importantă prevenirea problemelor privind perforarea, punctele calde sau aprinderea.