Anexa 2/2018 la Ordinul nr. 1472/2018 pentru aprobarea cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară - CERINŢE TEHNICE MINIME APLICABILE CONSTRUCŢIILOR NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 1, 2, 3 ŞI 4

M.Of. 844 bis

În vigoare
Versiune de la: 24 Aprilie 2024
Anexa 2/2018 la Ordinul nr. 1472/2018 pentru aprobarea cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară - CERINŢE TEHNICE MINIME APLICABILE CONSTRUCŢIILOR NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 1, 2, 3 ŞI 4
Dată act: 24-sept-2018
Emitent: Ministerul Transporturilor
Cerinţele tehnice aplicabile construcţiilor navale sunt cele stabilite în standardul ES-TRIN 2023/1, după cum urmează:
CUPRINS

CAPITOLUL

CONŢINUT

Pagina

PARTEA I GENERALITĂŢI

CAPITOLUL 1

GENERALITĂŢI

 

Articolul 1.01

Definiţii

 

Articolul 1.02

Instrucţiuni pentru aplicarea Standardului tehnic

 

CAPITOLUL 2

PROCEDURĂ

 

PARTEA II PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUCŢIA NAVALĂ, INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENT

CAPITOLUL 3

CERINŢE REFERITOARE LA CONSTRUCŢIA NAVALĂ

 

Articolul 3.01

Regulile fundamentale

 

Articolul 3.02

Rezistenţă şi stabilitate

 

Articolul 3.03

Corpul

 

Articolul 3.04

Încăperi de maşini şi căldări, buncăre

 

CAPITOLUL 4

DISTANŢA DE SIGURANŢĂ, BORD LIBER ŞI SCĂRI DE PESCAJ

 

Articolul 4.01

Distanţa de siguranţă

 

Articolul 4.02

Bord liber

 

Articolul 4.03

Bord liber minim

 

Articolul 4.04

Mărci de pescaj

 

Articolul 4.05

Pescajul maxim al navelor ale căror magazii nu sunt totdeauna închise etanş contra stropilor de val şi intemperiilor

 

Articolul 4.06

Scări de pescaj

 

Articolul 4.07

Cerinţe specifice aplicabile navelor care navighează pe căile navigabile din zona 4

 

CAPITOLUL 5

MANEVRABILITATE

 

Articolul 5.01

Generalităţi

 

Articolul 5.02

Probe de navigaţie

 

Articolul 5.03

Zona de probe

 

Articolul 5.04

Gradul de încărcare a navelor şi convoaielor în timpul probelor de navigaţie

 

Articolul 5.05

Folosirea mijloacelor de la bord pentru proba de navigaţie

 

Articolul 5.06

Viteza prescrisă (la marş înainte)

 

Articolul 5.07

Capacitatea de oprire

 

Articolul 5.08

Capacitatea de a naviga la marş înapoi

 

Articolul 5.09

Capacitatea de a evita

 

Articolul 5.10

Capacitatea de a vira

 

CAPITOLUL 6

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

 

Articolul 6.01

Cerinţe generale

 

Articolul 6.02

Instalaţii pentru acţionarea maşinii cârmei

 

Articolul 6.03

Instalaţia de acţionare hidraulică a maşinii cârmei

 

Articolul 6.04

Sursa de energie

 

Articolul 6.05

Comanda manuală

 

Articolul 6.06

Instalaţii cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale şi cu propulsoare prova

 

Articolul 6.07

Indicatoare şi dispozitive de control

 

Articolul 6.08

Regulatoarele vitezei de giraţie

 

Articolul 6.09

Încercare

 

CAPITOLUL 7

TIMONERIA

 

Articolul 7.01

Generalităţi

 

Articolul 7.02

Vizibilitate neobstrucţionată

 

Articolul 7.03

Cerinţe generale privind dispozitivele de comandă, de indicare şi de control

 

Articolul 7.04

Cerinţe speciale privind dispozitivele de comandă, de indicare şi de control ale maşinilor principale de propulsie şi ale instalaţiei de guvernare

 

Articolul 7.05

Lumini de navigaţie, semnale luminoase şi semnale sonore

 

Articolul 7.06

Echipament de navigaţie şi informare

 

Articolul 7.07

Instalaţii de radiotelefonie pentru navele cu timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană

 

Articolul 7.08

Mijloace de comunicare internă la bord

 

Articolul 7.09

Instalaţii de alarmă

 

Articolul 7.10

Încălzire şi ventilaţie

 

Articolul 7.11

Instalaţii pentru manevrarea ancorelor de la pupa

 

Articolul 7.12

Timonerii escamotabile

 

Articolul 7.13

Menţionarea în certificatul navei de navigaţie interioară pentru navele a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană

 

CAPITOLUL 8

CONSTRUCŢIA MAŞINILOR

 

Articolul 8.01

Generalităţi

 

Articolul 8.02

Dispozitive de siguranţă

 

Articolul 8.03

Sisteme de propulsie

 

Articolul 8.04

Instalaţia de evacuare a gazelor arse de la motoare

 

Articolul 8.05

Tancuri de combustibil, tubulaturi şi accesorii

 

Articolul 8.06

Depozitarea uleiului de ungere, tubulaturi şi accesorii

 

Articolul 8.07

Depozitarea uleiurilor utilizate la sistemele de transmitere a puterii, sistemele de comandă şi acţionare şi sistemele de încălzire, tubulaturi şi accesorii

 

Articolul 8.08

Instalaţii de santină

 

Articolul 8.09

Instalaţii pentru colectarea apelor cu hidrocarburi şi a uleiurilor uzate

 

Articolul 8.10

Zgomotul produs de nave

 

CAPITOLUL 9

EMISII DE GAZE ŞI PARTICULE POLUANTE DE LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ

 

Articolul 9.00

Definiţii

 

Articolul 9.01

Dispoziţii generale

 

Articolul 9.02

Menţiuni în certificatul navei de navigaţie interioară

 

Articolul 9.03

Prevederi pentru instalarea motoarelor cu ardere internă

 

Articolul 9.04

Instrucţiunile constructorului de motoare

 

Articolul 9.05

Încercările motorului cu ardere internă

 

Articolul 9.06

Încercările privind instalarea

 

Articolul 9.07

Încercările intermediare

 

Articolul 9.08

Încercările speciale

 

Articolul 9.09

Cerinţe specifice privitoare la dispozitivele de post-tratare a gazelor de evacuare

 

CAPITOLUL 10

ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII ELECTRICE

 

Articolul 10.01

Generalităţi

 

Articolul 10.02

Sisteme de alimentare electrică

 

Articolul 10.03

Protecţia contra contactului fizic, pătrunderii corpurilor solide şi apei

 

Articolul 10.04

Protecţia contra exploziei

 

Articolul 10.05

Legarea la pământ

 

Articolul 10.06

Tensiuni maxime admisibile

 

Articolul 10.07

Sisteme de distribuţie

 

Articolul 10.08

Conectarea la mal sau la alte reţele externe

 

Articolul 10.09

Furnizarea de curent electric altor construcţii navale

 

Articolul 10.10

Generatoare, motoare şi transformatoare

 

Articolul 10.11

Baterii, acumulatori şi dispozitivele lor de încărcare

Articolul 10.12

Instalaţii de conectare

 

Articolul 10.13

Întrerupătoare de circuit în caz de avarie

 

Articolul 10.14

Accesorii de instalare

 

Articolul 10.15

Cabluri, cabluri izolate şi sisteme de cabluri

 

Articolul 10.16

Instalaţii de iluminat

 

Articolul 10.17

Lumini de navigaţie

 

Articolul 10.18

Electronică de putere

 

Articolul 10.19

Instalaţii de alarmă şi de siguranţă pentru instalaţiile mecanice

 

Articolul 10.20

Condiţii de încercare pentru instalaţiile electronice

 

Articolul 10.21

Compatibilitate electromagnetică

 

CAPITOLUL 11

PROPULSIA ELECTRICĂ

 

CAPITOLUL 12

APARATE ŞI INSTALAŢII ELECTRONICE

 

CAPITOLUL 13

ECHIPAMENTE

 

Articolul 13.01

Echipament de ancorare

 

Articolul 13.02

Alte echipamente

 

Articolul 13.03

Stingătoare portabile de stingere a incendiului

 

Articolul 13.04

Instalaţii fixe de stingere a incendiului în încăperile de locuit, timonerii şi încăperile pentru pasageri

 

Articolul 13.05

Instalaţii fixe de stingere a incendiului în încăperile de maşini, căldări şi compartimentul pompe

 

Articolul 13.06

Instalaţii fixe de stingere a incendiului pentru protecţia obiectelor

 

Articolul 13.07

Bărci de serviciu

 

Articolul 13.08

Colaci şi veste de salvare

 

CAPITOLUL 14

SECURITATEA LA POSTURILE DE LUCRU

 

Articolul 14.01

Generalităţi

 

Articolul 14.02

Protecţia contra căderii

 

Articolul 14.03

Dimensiunile încăperilor de lucru

 

Articolul 14.04

Punţi din bord

 

Articolul 14.05

Accesul la încăperile de lucru

 

Articolul 14.06

Ieşiri şi ieşiri de urgenţă

 

Articolul 14.07

Scări, trepte şi dispozitive similare

 

Articolul 14.08

Încăperi interioare

 

Articolul 14.09

Protecţia la zgomote şi vibraţii

 

Articolul 14.10

Capacele gurii de magazie

 

Articolul 14.11

Vinciuri

 

Articolul 14.12

Macarale

 

Articolul 14.13

Depozitarea lichidelor inflamabile

 

CAPITOLUL 15

ÎNCĂPERI DE LOCUIT

 

Articolul 15.01

Generalităţi

 

Articolul 15.02

Cerinţe constructive particulare pentru încăperile de locuit

 

Articolul 15.03

Instalaţii sanitare

 

Articolul 15.04

Bucătării

 

Articolul 15.05

Instalaţii de apă potabilă

 

Articolul 15.06

Încălzire şi ventilaţie

 

Articolul 15.07

Alte instalaţii ale încăperilor de locuit

 

CAPITOLUL 16

INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE, GĂTIT ŞI INSTALAŢII FRIGORIFICE CARE FUNCŢIONEAZĂ CU COMBUSTIBIL

 

Articolul 16.01

Generalităţi

 

Articolul 16.02

Utilizarea combustibilului lichid, echipamentelor care funcţionează cu petrol

 

Articolul 16.03

Sobe cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere şi aparate de încălzire cu arzător cu pulverizare

 

Articolul 16.04

Sobe cu arzător cu vaporizare a produselor petroliere

 

Articolul 16.05

Aparate de încălzire cu arzător cu pulverizare

 

Articolul 16.06

Aparate de încălzire cu aer refulat

 

Articolul 16.07

Încălzire cu combustibil solid

 

CAPITOLUL 17

INSTALAŢII DE GAZE LICHEFIATE PENTRU UZ GOSPODĂRESC

 

Articolul 17.01

Generalităţi

 

Articolul 17.02

Instalaţii

 

Articolul 17.03

Recipiente

 

Articolul 17.04

Amplasarea şi amenajarea posturilor de distribuţie

 

Articolul 17.05

Recipiente de rezervă şi recipiente goale

 

Articolul 17.06

Reductoare de presiune

 

Articolul 17.07

Presiuni

 

Articolul 17.08

Tubulaturi şi tuburi flexibile

 

Articolul 17.09

Reţeaua de distribuţie

 

Articolul 17.10

Echipamente consumatoare de gaz şi instalarea lor

 

Articolul 17.11

Ventilare şi evacuarea gazelor de ardere

 

Articolul 17.12

Instrucţiuni pentru utilizare

 

Articolul 17.13

Încercarea în vederea aprobării

 

Articolul 17.14

Condiţii de încercare

 

Articolul 17.15

Atestare

 

CAPITOLUL 18

INSTALAŢII DE TRATARE A APELOR UZATE DE LA BORD

 

Articolul 18.00

Definiţii

 

Articolul 18.01

Dispoziţii generale

 

Articolul 18.02

Cererea de aprobare de tip

 

Articolul 18.03

Procedura de aprobare de tip

 

Articolul 18.04

Modificări ale aprobărilor de tip

 

Articolul 18.05

Conformitatea aprobării de tip

 

Articolul 18.06

Verificarea numerelor de serie

 

Articolul 18.07

Conformitatea producţiei

 

Articolul 18.08

Neconformitatea cu tipul aprobat de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord

 

Articolul 18.09

Măsurarea eşantioanelor aleatorii/Încercarea specială

 

Articolul 18.10

Autorităţile competente şi serviciile tehnice

 

PARTEA III PREVEDERI SPECIALE

CAPITOLUL 19

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE PASAGERI

 

Articolul 19.01

Prevederi generale

 

Articolul 19.02

Construcţia corpului navei

 

Articolul 19.03

Stabilitate

 

Articolul 19.04

Distanţa de siguranţă şi bordul liber

 

Articolul 19.05

Numărul maxim admis de pasageri

 

Articolul 19.06

Zonele şi încăperile pentru pasageri

 

Articolul 19.07

Sistemul de propulsie

 

Articolul 19.08

Instalaţii şi echipamente de siguranţă

 

Articolul 19.09

Mijloace de salvare

 

Articolul 19.10

Echipament electric

 

Articolul 19.11

Protecţia contra incendiului

 

Articolul 19.12

Combaterea incendiului

 

Articolul 19.13

Organizarea securităţii

 

Articolul 19.14

Instalaţii de colectare şi de eliminare a apelor uzate

 

Articolul 19.15

Derogări pentru anumite nave de pasageri

 

CAPITOLUL 20

PREVEDERI SPECIALE PENTRU NAVELE DE PASAGERI CU VELE CARE NU NAVIGHEAZĂ PE RHIN (ZONA R)

 

Articolul 20.01

Aplicarea Părţilor II şi III

 

Articolul 20.02

Derogări pentru anumite nave de pasageri cu vele

 

Articolul 20.03

Cerinţe de stabilitate pentru navele cu vele

 

Articolul 20.04

Cerinţe cu privire la construcţia navei şi maşinilor

 

Articolul 20.05

Generalităţi cu privire la greement

 

Articolul 20.06

Generalităţi cu privire la catarge şi arboradă

 

Articolul 20.07

Prevederi speciale pentru catarge

 

Articolul 20.08

Prevederi speciale pentru arborii gabieri

 

Articolul 20.09

Prevederi speciale pentru bompres

 

Articolul 20.10

Prevederi speciale pentru bastoanele de bompres

 

Articolul 20.11

Prevederi speciale pentru ghiurile mari

 

Articolul 20.12

Prevederi speciale pentru picuri

 

Articolul 20.13

Prevederi generale pentru manevre fixe şi curente

 

Articolul 20.14

Prevederi speciale pentru manevre fixe

 

Articolul 20.15

Prevederi speciale pentru manevra curentă

 

Articolul 20.16

Accesorii şi piesele de greement

 

Articolul 20.17

Vele

 

Articolul 20.18

Echipament

 

Articolul 20.19

Verificare

 

CAPITOLUL 21

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE CONSTRUCŢIILOR NAVALE DESTINATE SĂ FACĂ PARTE DINTR-UN CONVOI ÎMPINS, DINTR-UN CONVOI REMORCAT SAU DINTR-O FORMAŢIUNE ÎN CUPLU

 

Articolul 21.01

Construcţii navale capabile să împingă

 

Articolul 21.02

Construcţii navale care pot fi împinse

 

Articolul 21.03

Construcţii navale capabile să asigure propulsia unei formaţiuni în cuplu

 

Articolul 21.04

Construcţii navale care pot fi deplasate în convoi

 

Articolul 21.05

Construcţii navale capabile să remorcheze

 

Articolul 21.06

Probe de navigaţie pentru convoaie

 

Articolul 21.07

Menţiuni înscrise în certificatul navei de navigaţie interioară

 

CAPITOLUL 22

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE INSTALAŢIILOR PLUTITOARE

 

Articolul 22.01

Generalităţi

 

Articolul 22.02

Derogări

 

Articolul 22.03

Prevederi suplimentare

 

Articolul 22.04

Distanţa de siguranţă reziduală

 

Articolul 22.05

Bord liber rezidual

 

Articolul 22.06

Proba de înclinări transversale

 

Articolul 22.07

Verificarea stabilităţii

 

Articolul 22.08

Verificarea stabilităţii în cazul bordului liber rezidual redus

 

Articolul 22.09

Marca de bord liber şi scări de pescaj

 

Articolul 22.10

Instalaţii plutitoare admise fără verificarea stabilităţii

 

CAPITOLUL 23

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE ŞANTIER

 

Articolul 23.01

Condiţii de exploatare

 

Articolul 23.02

Aplicarea Părţii II

 

Articolul 23.03

Derogări

 

Articolul 23.04

Distanţa de siguranţă şi bordul liber

 

Articolul 23.05

Bărci de serviciu

 

CAPITOLUL 24

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE CONSTRUCŢIEI NAVALE TRADIŢIONALE

 

Articolul 24.01

Aplicarea Părţii II şi III

 

Articolul 24.02

Recunoaşterea şi înscrierea în certificatul navei de navigaţie interioară

 

Articolul 24.03

Alte dispoziţii şi cerinţe

 

CAPITOLUL 25

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR MARITIME

 

Articolul 25.01

PREVEDERI PENTRU RHIN (ZONA R)

 

CAPITOLUL 26

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE AGREMENT

 

Articolul 26.01

Aplicarea Părţii II

 

CAPITOLUL 27

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR CARE TRANSPORTĂ CONTAINERE

 

Articolul 27.01

Generalităţi

 

Articolul 27.02

Condiţii limită şi metodă de calcul pentru demonstrarea stabilităţii navelor care transportă containere nefixate

 

Articolul 27.03

Condiţii limită şi metodă de calcul pentru demonstrarea stabilităţii navelor care transportă containere fixate

 

Articolul 27.04

Procedura de evaluare a stabilităţii la bord

 

CAPITOLUL 28

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE CONSTRUCŢIILOR NAVELE MAI LUNGI DE 110 m

 

Articolul 28.01

Aplicarea Părţii II

 

Articolul 28.02

Rezistenţa

 

Articolul 28.03

Flotabilitate şi stabilitate

 

Articolul 28.04

Cerinţe suplimentare

 

CAPITOLUL 29

PREVEDERI SPECIALE APLICABILE NAVELOR DE MARE VITEZĂ

 

Articolul 29.01

Generalităţi

 

Articolul 29.02

Aplicarea Părţilor II şi III

 

Articolul 29.03

Locuri de şedere şi centuri de siguranţă

 

Articolul 29.04

Bordul liber

 

Articolul 29.05

Flotabilitate, stabilitate şi compartimentare

 

Articolul 29.06

Timoneria

 

Articolul 29.07

Echipament suplimentar

 

Articolul 29.08

Zone închise

 

Articolul 29.09

Ieşiri şi căi de evacuare

 

Articolul 29.10

Prevenirea incendiului şi protecţia contra incendiului

 

CAPITOLUL 30

PREVEDERI SPECIALE PENTRU CONSTRUCŢIILE NAVALE ECHIPATE CU SISTEME DE PROPULSIE SAU AUXILIARE CARE UTILIZEAZĂ COMBUSTIBIL CU UN PUNCT DE APRINDERE EGAL SAU MAI MIC DE 55°C

 

Articolul 30.01

Generalităţi

 

Articolul 30.02

Încercare

 

Articolul 30.03

Organizarea securităţii

 

Articolul 30.04

(fără conţinut)

 

Articolul 30.05

Marcare

 

Articolul 30.06

Propulsia independentă

 

Articolul 30.07

Servicii tehnice

 

CAPITOLUL 31

PREVEDERI SPECIALE PENTRU NAVELE CARE NAVIGHEAZĂ CU ECHIPAJUL MINIM

 

Articolul 31.01

Echipamentul navei

 

Articolul 31.02

Standardul S 1

 

Articolul 31.03

Standardul S 2

 

PARTEA IV PREVEDERI TRANZITORII

CAPITOLUL 32

PREVEDERI TRANZITORII ŞI FINALE PENTRU CONSTRUCŢIILE NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE RHIN (ZONA R)

 

Articolul 32.01

Aplicarea prevederilor tranzitorii la construcţiile navele care sunt deja în exploatare

 

Articolul 32.02

Prevederi tranzitorii pentru construcţiile navele aflate deja în exploatare

 

Articolul 32.03

Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcţiile navele a căror construire a început la 01.04.1976 sau înainte de această dată

 

Articolul 32.04

Alte prevederi tranzitorii

 

Articolul 32.05

Prevederi tranzitorii pentru construcţiile navele care nu intră sub incidenţa articolului 32.01

 

CAPITOLUL 33

PREVEDERI TRANZITORII PENTRU CONSTRUCŢIILE NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ NUMAI PE CĂILE DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ ÎN AFARA RHINULUI (ZONA R)

 

Articolul 33.01

Aplicarea prevederilor tranzitorii la construcţiile navele deja în exploatare

 

Articolul 33.02

Prevederi tranzitorii pentru construcţiile navele aflate deja în exploatare

 

Articolul 33.03

Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcţiile navele a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985

 

ANEXE LA STANDARDUL TEHNIC

PARTEA I IDENTIFICAREA ŞI ÎNREGISTRAREA NAVEI

ANEXA nr. 1

MODEL AL NUMĂRULUI EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ

 

ANEXA nr. 2

DATELE PENTRU IDENTIFICAREA NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ

 

ANEXA nr. 3

MODELE DE CERTIFICATE ALE NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARA ŞI MODEL DE REGISTRU AL CERTIFICATELOR NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ

 

Secţiunea I

Model de certificat al navei de navigaţie interioară

 

Secţiunea II

Model de certificat provizoriu al navei de navigaţie interioară

 

Secţiunea III

Model de certificat unional suplimentar de navigaţie interioară

 

Secţiunea IV

Model de certificat pentru nava maritimă care navighează pe Rhin

 

Secţiunea V

Model de anexă "Construcţie navală tradiţională" la certificatul navei de navigaţie interioară conform capitolului 24

 

Secţiunea VI

Model de registru al certificatelor navelor de navigaţie interioară

 

PARTEA II CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU ECHIPAMENTELE SPECIFICE UTILIZATE LA BORD

ANEXA nr. 4

SEMNALIZARE DE SECURITATE

 

ANEXA nr. 5

ECHIPAMENT DE NAVIGAŢIE ŞI INFORMARE

 

Secţiunea I

Cerinţe minime şi condiţii de încercare pentru instalaţiile radar de navigaţie în navigaţia interioară

 

Secţiunea II

Cerinţe minime şi condiţii de încercare pentru indicatoarele vitezei de giraţie în navigaţia interioară

 

Secţiunea III

Cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru instalaţiile radar şi indicatoarele vitezei de giraţie în navigaţia interioară

 

Secţiunea IV

Cerinţe minime, cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru echipamentul AIS interior în navigaţia interioară

 

Secţiunea V

Cerinţe minime, cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru tahografe în navigaţia interioară

 

Secţiunea VI

Certificat pentru instalarea şi funcţionarea instalaţiilor radar, indicatoarelor vitezei de giraţie, echipamentului AIS interior şi tahografelor în navigaţia interioară

 

ANEXA nr. 6

PROTOCOLUL PARAMETRILOR MOTORULUI

 

ANEXA nr. 7

INSTALAŢII DE TRATARE A APELOR UZATE DE LA BORD

 

Secţiunea I

Dispoziţii suplimentare

 

Secţiunea II

Document informativ Nr...privitor la aprobarea de tip a instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord ce se intenţionează a fi instalate la navele de navigaţie interioară

 

Secţiunea III

Certificatul de aprobare de tip

 

Secţiunea IV

Sistemul de numerotare a aprobărilor de tip

 

Secţiunea V

Lista aprobărilor de tip pentru tipurile de instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord

 

Secţiunea VI

Lista instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost fabricate

 

Secţiunea VII

Fişa tehnică pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord aprobate

 

Secţiunea VIII

Înregistrarea parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord pentru încercarea specială

 

Secţiunea IX

Procedura de încercare

 

ANEXA nr. 8

DISPOZIŢII SUPLIMENTARE PENTRU CONSTRUCŢIILE NAVALE CARE UTILIZEAZĂ COMBUSTIBILI CU UN PUNCT DE APRINDERE MAI MIC SAU EGAL CU 55°C

 

INSTRUCŢIUNI PENTRU APLICAREA STANDARDULUI TEHNIC

PARTEA I DISPOZIŢII GENERALE

ESI-I-1

Completarea certificatelor navelor de navigaţie interioară

 

ESI-I-2

Experţi şi persoane competente

 

PARTEA II PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUCŢIA NAVALĂ, INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENT

ESI-II-1

Grosimea minimă a corpului barjelor

 

ESI-II-2

Instalarea de table dublante la corp

 

ESI-II-3

Cerinţe privind viteza prescrisă (la marş înainte), capacitatea de oprire şi capacitatea de a naviga la marş înapoi

 

ESI-II-4

Capacitatea de evitare şi giraţie

 

ESI-II-5

Măsurători de zgomot

 

ESI-II-6

Mijloace auxiliare adecvate pentru vizualizarea zonelor de nevizibilitate

 

ESI-II-7

Facilităţi de colectare a uleiurilor uzate

 

ESI-II-8

(fără conţinut)

 

ESI-II-9

Ancore speciale cu masa redusă

 

ESI-II-10

Instalaţiile automate de pulverizare a apei sub presiune

 

ESI-II-11

Deplasarea navei sub propria sa putere

 

ESI-II-12

Instalaţie de alarmă incendiu corespunzătoare

 

ESI-II-13

(fără conţinut)

 

PARTEA III PREVEDERI SPECIALE

ESI-III-1

Aplicarea cerinţelor Capitolului 19

 

ESI-III-2

Necesităţi de siguranţă specifice ale persoanelor cu mobilitate redusă

 

ESI-III-3

Rezistenţa hublourilor etanşe la apă

 

ESI-III-4

Sistem de ghidare de siguranţă

 

ESI-III-5

Instalaţii de alarmă corespunzătoare pentru concentraţiile de gaz

 

ESI-III-6

Cerinţe privind sistemele de cuplare şi dispozitivele de cuplare la construcţiile navale care împing sau sunt împinse într-un convoi rigid

 

ESI-III-7

Tancurile de combustibil de pe mijloacele plutitoare

 

ESI-III-8

Nave de agrement

 

ESI-III-9

Demonstrarea flotabilităţii, asietei şi stabilităţii la diferite părţi ale unei nave

 

ESI-III-10

Echipamentul navelor care vor fi exploatate conform standardelor S1 şi S2

 

PARTEA IV PREVEDERI TRANZITORII

ESI-IV-1

Aplicarea prevederilor tranzitorii

 

CAPITOLUL 1:Generalităţi
Art. 1.01: Definiţii
În scopurile prezentului Standard următoarele definiţii trebuie aplicate:
1.Tipuri de construcţii navale
1.1."construcţie navală" - o navă sau o instalaţie plutitoare;
1.2."navă" - o navă de navigaţie interioară sau o navă maritimă;
1.3."navă de navigaţie interioară"- o navă destinată numai sau în mod special, să navigheze pe căile navigabile interioare;
1.4."navă maritimă" - o navă certificată pentru navigaţie maritimă;
1.5."motonavă" - o motonavă de marfă sau o motonavă tanc;
1.6."motonavă tanc" - o navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe, construită pentru a naviga independent cu propriile sale mijloace mecanice de propulsie;
1.7."motonavă de marfă" - o navă destinată transportului de mărfuri, alta decât o navă tanc, construită pentru a naviga independent cu propriile sale mijloace mecanice de propulsie;
1.8."barjă de canal" - o navă de navigaţie interioară care nu depăşeşte 38,5 m în lungime şi 5,05 m în lăţime;
1.9."remorcher" - o navă special construită pentru a efectua operaţiuni de remorcaj;
1.10."împingător" - o navă special construită pentru a asigura propulsia unui convoi de nave prin împingere;
1.11."şlep" - un şlep obişnuit sau un şlep tanc;
1.12."şlep tanc" - o navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe şi construită pentru a fi remorcată, şi care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice de propulsie suficiente care permit doar efectuarea unor manevre limitate;
1.13."şlep obişnuit" - o navă, alta decât un şlep tanc, destinată transportului de mărfuri şi construită pentru a fi remorcată, şi care fie că nu are mijloacele sale proprii mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice de propulsie suficiente care permit doar efectuarea unor manevre limitate;
1.14."barjă" - o barjă tanc, o barjă obişnuită sau o barjă purtată;
1.15."barjă tanc" - o navă destinată transportului de mărfuri în tancuri fixe, construită sau modificată în mod special pentru a fi împinsă, şi care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice suficiente de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate când nu face parte dintr-un convoi împins;
1.16."barjă obişnuită" - o navă, alta decât barja tanc, destinată transporturilor de mărfuri, construită sau modificată în mod special pentru a fi împinsă, şi care fie că nu are mijloace mecanice de propulsie, fie că are mijloace mecanice suficiente de propulsie care permit doar efectuarea unor manevre limitate când nu face parte dintr-un convoi împins;
1.17."barjă purtată" - o barjă construită pentru a fi transportată la bordul navelor maritime şi pentru a naviga pe căile navigabile interioare;
1.18."navă de pasageri" - o navă pentru voiaje de zi sau o navă cu cabine construită şi amenajată pentru a transporta mai mult de 12 pasageri;
1.19."navă de pasageri cu vele" - o navă de pasageri construită şi amenajată pentru a fi propulsată şi de vele;
1.20."navă pentru voiaje de zi"- o navă de pasageri fără cabine de dormit pentru pasageri;
1.21."navă cu cabine" - o navă de pasageri cu cabine de dormit pentru pasageri;
1.22."navă de mare viteză"- o construcţie navală propulsată capabilă să dezvolte viteze de peste 40 km/h faţă de apă;
1.23."instalaţie plutitoare" - o structură plutitoare dotată cu echipamente de lucru cum ar fi macarale, echipament de dragare, sonete sau elevatoare;
1.24."navă de şantier" - o navă corespunzător construită şi amenajată pentru a fi folosită la lucrări, cum ar fi o dragă, şalandă, gabară, ponton sau şalandă autobasculantă pentru piatră;
1.25."navă de agrement" - o navă alta decât o navă de pasageri, destinată pentru sport sau agrement;
1.26."barcă de serviciu" - o barcă pentru transport, căutare şi salvare precum şi pentru alte servicii;
1.27."construcţie plutitoare" - o structură plutitoare care nu este în mod normal destinată a fi deplasată (de exemplu: bazin de înot, doc, debarcader sau hangar pentru bărci);
1.28."mijloc plutitor" - o plută sau orice altă structură, obiect sau ansamblu care poate să navigheze fără a fi o navă, o instalaţie plutitoare sau o construcţie plutitoare;
1.29."Construcţie navală tradiţională" înseamnă o construcţie navală care, datorită vârstei sale, caracteristicilor tehnice şi de construcţie, rarităţii sale, importanţei sale pentru păstrarea principiilor tradiţionale de transport pe căile navigabile interioare sau a tehnicilor tradiţionale de navigaţie interioară sau a importanţei sale din punct de vedere istoric pentru o anumită epocă, merită să fie protejată şi care este exploatată în special în scop demonstrativ, sau replica unei astfel de construcţii navale;
1.30."Replica unei construcţii navale tradiţionale" înseamnă o construcţie navală reconstituită ca o navă tradiţională pe baza planurilor sau modelelor, în principal din materialele originale şi conform metodei corespunzătoare de construcţie;
2.Ansambluri de construcţii navale
2.1."convoi" - un convoi rigid sau un convoi de construcţii navale remorcat;
2.2."formaţiune" - modul de alcătuire al unui convoi;
2.3."convoi rigid" - un convoi împins sau o formaţiune în cuplu;
2.4."convoi împins"- un ansamblu rigid de construcţii navale din care cel puţin una este situată înaintea construcţiei navale care asigură puterea pentru propulsie a convoiului, cunoscută(e) ca "împingător"(are); un convoi rigid este considerat de asemenea un convoi compus dintr-un împingător şi o construcţie navală împinsă care sunt cuplate astfel încât să permită o articulaţie ghidată;
2.5."formaţiune în cuplu" - un ansamblu de construcţii navale cuplate în mod rigid bord în bord, fără ca vreuna să fie situată în faţa construcţiei navale care propulsează ansamblul;
2.6."convoi remorcat" - un ansamblu format din una sau mai multe construcţii navale, construcţii plutitoare sau mijloace plutitoare, remorcate de una sau mai multe construcţii navale autopropulsate care fac parte dintr-un convoi;
3.Zone speciale la bord
3.1."încăpere a maşinii principale" - încăpere unde sunt instalate motoarele de propulsie;
3.2."încăpere de maşini" - încăpere unde sunt instalate motoarele cu aprindere;
3.3."încăpere de căldări" - încăpere unde sunt amplasate instalaţii care produc abur sau agent termic pentru încălzire;
3.4."încăpere electrică de serviciu" - o încăpere în care se găsesc componentele unui sistem de propulsie electrică, cum ar fi panourile de comandă sau motoarele electrice, care nu este încăpere a maşinii principale sau încăpere de maşini;
3.5."suprastructură închisă" - o construcţie continuă, rigidă, etanşă la apă, cu pereţi rigizi îmbinaţi la punte în mod fix şi etanş la apă.;
3.6."timonerie" - încăperea în care se află instalate toate instrumentele de comandă şi control necesare pentru manevrarea navei;
3.7."încăpere de locuit" - orice încăpere destinată a fi folosită de persoanele care trăiesc în mod normal la bord, inclusiv bucătăriile, încăperile pentru provizii, toaletele, lavoarele, spălătoriile, palierele şi culoarele, cu excepţia timoneriei;
3.8."zona pentru pasageri" - zone la bord folosite pentru pasageri şi zone închise ca spaţii de odihnă, birouri, depozite, magazine, saloane de coafură, uscătorii, spălătorii, saune, toalete, lavoare, culoare, conexiuni între culoare şi scări neînchise de pereţi;
3.9."post de comandă" - o timonerie, o zonă care conţine un sistem de alimentare electrică de urgenţă sau părţi ale acestuia sau o zonă cu un centru ocupat permanent de către personalul de la bord sau membrii echipajului, de exemplu pentru echipamentul de alarmă de incendiu, de comandă de la distanţă a uşilor sau clapeţilor de incendiu;
3.10."casa scării" - puţul unei scări interioare sau al liftului;
3.11."salon" - o încăpere situată în zona de locuit sau zona pentru pasageri. La bordul navelor de pasageri, bucătăriile nu sunt considerate drept saloane;
3.12."bucătărie" - o încăpere cu o sobă pentru gătit sau un mijloc similar pentru gătit;
3.13."încăperile de depozitare" - o cameră pentru stocarea lichidelor inflamabile sau o cameră cu o arie de peste 4 m2 pentru depozitarea proviziilor;
3.14."magazie" - parte a unei nave, delimitată în prova şi pupa de pereţi etanşi, deschisă sau închisă prin intermediul unor capace, folosită pentru transportul mărfurilor, fie ambalate fie în vrac, sau pentru adăpostirea tancurilor care nu fac parte din corpul navei;
3.15."tanc fix"- un tanc rigidizat de structura navei, pereţii tancului constituind corpul navei sau o structură separată de corp;
3.16."post de lucru" - o zonă unde membrii echipajului îşi desfăşoară activităţile, inclusiv căile de trecere, bigile şi bărcile;
3.17."coridor" - o zonă destinată deplasării normale a persoanelor sau mărfurilor;
3.18."zona de siguranţă" - o zonă care este delimitată în exterior de o suprafaţă verticală continuă, paralelă de-a lungul corpului cu linia pescajului maxim situată la o distanţă de 1/5 BWL de această linie;
3.19."zone pentru adunare" - zonele navei care sunt protejate special şi în care se adună persoanele în eventualitatea unui pericol;
3.20."zone pentru evacuare" - partea din zonele pentru adunare din care se poate efectua evacuarea persoanelor;
3.21."atmosferă explozivă" - un amestec de aer, în condiţii atmosferice, cu substanţe inflamabile sub formă de gaz, vapori, praf, fibre sau particule în suspensie în aerul care, după aprindere, arderea se propagă în întregul amestec nears;
3.22."locaţie periculoasă" - o locaţie în care este prezentă o atmosferă explozivă gazoasă sau în care se poate aştepta să fie prezentă, în cantităţi suficiente pentru a necesita precauţii speciale pentru construirea, instalarea şi utilizarea echipamentelor;
3.23."zone" - clasificarea locaţiilor periculoase în funcţie de frecvenţa apariţiei şi de durata prezenţei unei atmosfere explozive;
"Zona 0": locaţia unde atmosfera explozivă este prezentă permanent, pentru perioade lungi sau frecvent.
"Zona 1": locaţia unde este posibil să apară ocazional o atmosferă explozivă în funcţionarea normală.
"Zona 2": locaţia în care nu este probabil să apară o atmosferă explozivă în funcţionarea normală sau, dacă este totuşi prezentă, ea nu are decât o durată scurtă. Aceste locaţii includ, de asemenea, locaţiile direct adiacente Zonei 1 care nu sunt separate de manieră etanşă la gaz.
3.24."aparat electric de tip certificat de securitate" înseamnă un echipament electric care a fost încercat şi aprobat de autorităţile competente pentru siguranţa sa operaţională într-o anumită atmosferă explozivă;
4.Termeni de inginerie navală
4.1."planul pescajului maxim" - planul plutirii corespunzător pescajului maxim la care construcţia navală este autorizată să navigheze;
4.2."distanţă de siguranţă" - distanţa dintre planul pescajului maxim şi planul paralel care trece prin punctul cel mai de jos deasupra căruia construcţia navală nu mai este considerată etanşă;
4.3."distanţă de siguranţă reziduală" - distanţa verticală disponibilă, în eventualitatea unei înclinări excesive, între nivelul apei şi punctul cel mai de jos al bordului imersat, peste care nava nu mai poate fi considerată etanşă la apă;
4.4."bord liber" sau "F" - distanţa dintre planul pescajului maxim şi planul paralel care trece prin punctul cel mai de jos al tablei lacrimare sau, în lipsa acesteia, prin punctul cel mai de jos al marginii superioare a bordajului navei;
4.5."bord liber rezidual" - distanţa verticală disponibilă, în eventualitatea unei înclinări excesive, între nivelul apei şi suprafaţa exterioară a punţii în punctul cel mai de jos a bordului imersat sau, dacă nu există punte, punctul cel mai de jos de pe marginea superioară a bordului fix al navei;
4.6."linia de supraimersiune"- o linie teoretică trasată pe tabla bordajului la nu mai puţin de 10 cm faţă de puntea pereţilor etanşi şi nu mai puţin de 10 cm de cel mai jos punct de neetanşeitate de pe bordul navei. Dacă nu există punte a pereţilor etanşi trebuie folosită o linie trasată nu la mai puţin de 10 cm faţă de linia cea mai de jos până la care bordajul exterior este etanş;
4.7."deplasamentul volumetric" sau "" - volumul imers al navei, în m3;
4.8."deplasamentul" sau "" - masa totală a navei, inclusiv marfa, în tone;
4.9."coeficientul bloc" sau "Cb" - raportul între deplasamentul volumetric şi produsul dintre lungime LWL, lăţimea BWL şi pescajul T;
4.10."suprafaţă laterală deasupra apei" sau "Av" - suprafaţa laterală a navei deasupra liniei de plutire, în m2;
4.11."puntea pereţilor etanşi" - puntea la care sunt îndeplinite cerinţele pentru pereţi etanşi şi de la care este măsurat bordul liber;
4.12."perete etanş" - un perete cu înălţimea stabilită, de obicei vertical, destinat compartimentării navei şi delimitat de fundul navei, bordaj sau alţi pereţi etanşi;
4.13."perete transversal etanş" - un perete ce se extinde de la un bordaj al navei la altul;
4.14."perete" - o suprafaţă de compartimentare, de obicei verticală;
4.15."perete de separaţie" - un perete neetanş la apă;
4.16."lungime" sau "L" - lungimea maximă a corpului în metri, exclusiv cârma şi bompresul;
4.17."lungimea maximă" sau "LOA" - lungimea maximă a construcţiei navale în m, inclusiv toate instalaţiile fixe cum ar fi părţi ale sistemului de guvernare sau ale sistemului de propulsie, echipamente mecanice şi echipamente similare;
4.18."lungimea la linia de plutire" sau "LWL" - lungimea corpului în m, măsurată la nivelul pescajului maxim;
4.19."lăţimea" sau "B" - lăţimea maximă a corpului în m, măsurată în exteriorul tablelor învelişului bordajului (exclusiv roţile cu zbaturi, brâurile de acostare şi similar);
4.20."lăţimea maximă" sau "BOA" - lăţimea maximă a construcţiei navale în m, inclusiv toate echipamentele fixe cum ar fi roţile cu zbaturi, brâurile de acostare, echipamente mecanice şi altele similare;
4.21."lăţimea la linia de plutire" sau "BWL" - lăţimea corpului în m, măsurată în exteriorul tablelor bordajului la nivelul planului pescajului maxim;
4.22."înălţimea" sau "H" - cea mai mică distanţă verticală în m între faţa inferioară a tablelor fundului sau chilei şi punctul cel mai de jos al punţii în bord a navei;
4.23."pescajul" sau "T" - distanţa verticală în m între faţa inferioară a tablelor fundului, fără a lua în consideraţie chila sau alţi apendici ficşi, şi planul pescajului maxim;
4.24."pescajul total" sau "TOA"- distanţa verticală în m între faţa inferioară a tablelor fundului, incluzând chila şi sau alţi apendici ficşi şi planul pescajului maxim;
4.25."perpendiculara prova" - linia verticală prin punctul din prova al intersecţiei corpului cu planul pescajului maxim;
4.26."lăţimea liberă a punţii din bord" - distanţa între linia verticală trecând prin cea mai proeminentă porţiune a ramei gurii de magazie de pe puntea din bord şi linia verticală trecând prin marginea interioară a protecţiei contra alunecării (balustrada de protecţie a persoanelor, brâul de protecţie a picioarelor);
5.Instalaţia de guvernare
5.1."instalaţie de guvernare" - toate echipamentele necesare pentru guvernarea navei, astfel încât să se asigure manevrabilitatea navei conform capitolului 5;
5.2."cârmă" - cârmă sau cârme, cu axe, inclusiv sectorul de cârmă şi componentele conectate la maşina cârmei;
5.3."maşina cârmei" - parte a instalaţiei de guvernare care realizează mişcarea cârmei;
5.4."acţionarea maşinii cârmei" - elemente componente pentru acţionarea maşinii cârmei între sursa de energie şi maşina cârmei;
5.5.(fără conţinut)
5.6."comanda maşinii cârmei" - elemente componente şi circuite pentru comanda unei acţionări motorizate a maşinii cârmei;
5.7."instalaţie de acţionare a maşinii cârmei" - acţionarea maşinii cârmei, comanda sa şi sursa sa de alimentare cu energie;
5.8."acţionare manuală" - o instalaţie cu ajutorul căreia acţionarea manuală a timonei produce rotirea cârmei prin intermediul unei transmisii mecanice sau hidraulice fără nici o altă sursă suplimentară de energie;
5.9."acţionare hidraulică cu comandă manuală" - o comandă manuală care acţionează o transmisie hidraulică;
5.10."regulator de viteză de giraţie"- echipament care produce şi menţine automat o anumită viteză de giraţie a navei în concordanţă cu valorile prestabilite;
5.11."timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană" - o timonerie amenajată astfel încât, pe durata navigaţiei prin radar, nava poate fi manevrată de către o persoană;
6.Caracteristici ale elementelor constructive şi ale materialelor
6.1."etanş la apă" - un element constructiv sau un echipament montat exterior astfel încât să prevină pătrunderea apei;
6.2."etanş contra stropilor şi intemperiilor" - un element constructiv sau un echipament montat astfel încât în condiţii normale să permită pătrunderea numai unei cantităţi neglijabile de apă;
6.3."etanş la gaze" - un element constructiv sau un echipament montat astfel încât să prevină pătrunderea gazelor şi a vaporilor;
6.4."incombustibil" - o substanţă care nu arde şi nu produce vapori inflamabili în cantitate suficientă încât să se autoaprindă atunci când se încălzeşte la o temperatură de aproximativ 750°C;
6.5."greu inflamabil" - material care nu poate fi aprins decât cu dificultate sau cel puţin a cărui suprafaţă întârzie propagarea flăcării conform procedurii de control indicată la art. 19.11, alin 1(c);
6.6."auto-stingere" - capacitatea unui material inflamat de a se auto-stinge la scurt timp după îndepărtarea sursei de aprindere şi să nu continue să ardă;
6.7."rezistenţa la foc"- proprietatea unor elemente constructive sau a unor echipamente certificată conform procedurilor de încercare indicate la art. 19.11, alin. 1(d);
6.8.6.7. "Codul pentru metodele de încercare la foc" - Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc, adoptat prin Rezoluţiei MSC.307(88)1 a Comitetului de siguranţă maritimă al Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI);
1MSC.307 (88) adoptată la 3 decembrie 2010 - Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc.
7.Lumini de navigaţie, echipament de navigaţie şi informare
7.1."lumini de navigaţie" - prezenţe luminoase ale luminilor de navigaţie pentru identificarea navei;
7.2."semnale luminoase" - prezenţe luminoase care suplimentează semnalele optice sau acustice;
7.3."instalaţie radar de navigaţie" - un mijloc electronic de navigaţie pentru detectarea şi afişarea împrejurimilor şi traficului;
7.4."ECDIS interior" - un sistem utilizat în sensul standardului "Sistem electronic de afişaj a hărţilor şi informaţiilor pentru navigaţia interioară" în vigoare, pentru afişarea hărţilor electronice de navigaţie interioare şi a informaţiilor aferente, care afişează informaţiile selectate din hărţile electronice de navigaţie interioară configurate de fabricant cât şi informaţiile opţionale furnizate de la alţi senzori ai construcţiei navale;
7.5."Aparat ECDIS interior" - un aparat destinat afişării hărţilor electronice de navigaţie pentru apele interioare care poate fi operat în două moduri diferite: mod informare şi mod navigaţie,
7.6."mod de informare" - utilizarea ECDIS interior în scop de informare numai, fără suprapunerea imaginii radar;
7.7."mod de navigaţie" - utilizarea ECDIS interior cu suprapunere imaginii radar pentru navigaţia unei construcţii navale;
7.8."Echipament AIS interior" - echipament montat la bordul unei nave şi utilizat în sensul standardului VTT, în vigoare;
7.9."Standardul VTT" - Standardul CCNR "Urmărirea şi reperarea navelor în navigaţia interioară ", ediţia 1.22 sau specificaţiile tehnice definite în Regulamentul de implementare (UE) nr. 689/20123;
2Standardul urmărirea şi reperarea navelor în navigaţia interioară, Ediţia 1.2; Rezoluţia CCNR 2013-I-23 din 29 mai 2013.
3Regulamentul de implementare (UE) al Comisiei nr. 689/2012 din 27 iulie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 415/2007 privind specificaţiile tehnice aplicabile sistemelor de urmărire şi de localizare a navelor menţionate la articolul 5 al Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile de informaţii fluviale armonizate (RIS) pe căile navigabile interioare comunitare (JO L 202, 28.7.2012).
7.10."Standardul ECDIS interior" - Standardul CCNR "Sistem electronic de afişare a hărţilor şi a informaţiilor pentru navigaţia interioară", ediţia 2.34 sau specificaţiile tehnice definite în Regulamentul de implementare (UE) nr. 909/20135;
4Sistem electronic de afişare a hărţilor şi a informaţiilor pentru navigaţia interioară (ECDIS interior), ediţia 2.3; Rezoluţia CCNR 2012-II-20 din 29 noiembrie 2012.
5Regulamentul de implementare (UE) al Comisiei nr. 909/2013 din 10 septembrie 2013 privind specificaţiile tehnice pentru sistemul de afişare a hărţilor electronice şi de informare pentru navigaţia interioară (ECDIS interior) menţionat în Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 258, 28.9.2013).
7.11."Standardul de încercare pentru AIS interior" - Standardul CESNI de încercare AIS interior ediţia 2.06
6Standardul de încercare AIS interior, ediţia 2.0, Rezoluţia CESNI 2017-II-2 din 6 iulie 2017.
8.Motoare
(fără conţinut)
9.Instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord
(fără conţinut)
10.Societate de clasificare, experţi şi persoane competente
10.1."societate de clasificare recunoscută" - o societate de clasificare care a fost recunoscută în conformitate cu procedurile respective ale CCNR sau UE;
10.2."cea mai înaltă clasă" - cea mai înaltă clasă este alocată unei nave la care:
- corpul, inclusiv sistemele de guvernare şi de manevră precum şi ancorele şi lanţurile de ancoră, este conform regulilor stabilite de către o societate de clasificare recunoscută şi a fost construit şi încercat sub supravegherea acesteia.
- maşinile de propulsie, precum şi motoarele auxiliare, echipamentele mecanice şi electrice, necesare pentru serviciile de la bordul navei, au fost fabricate şi încercate în conformitate cu regulile societăţii de clasificare şi au fost instalate sub supravegherea sa; unitatea în ansamblu a trecut cu succes încercarea după instalare.
10.3."expert" - o persoană recunoscută de autoritatea competentă sau de o instituţie autorizată, care are cunoştinţe de specialitate în domeniul relevant, obţinute pe baza formării şi experienţei profesionale, care este pe deplin familiarizată cu normele şi reglementările relevante şi cu normele tehnice general acceptate (de exemplu, standarde EN, legislaţie relevantă, norme tehnice) şi care este capabilă să examineze şi să evalueze la nivel de expert instalaţiile şi echipamentele relevante;
10.4."persoană competentă" - o persoană care a obţinut suficiente cunoştinţe în domeniul relevant, pe baza formării şi experienţei profesionale, care este suficient de familiarizată cu normele şi reglementările relevante şi cu normele tehnice general acceptate (de exemplu, standarde EN, legislaţie relevantă, norme tehnice), pentru a fi capabilă să evalueze siguranţa operaţională a instalaţiilor şi echipamentelor relevante."
11.Echipamente, instalaţii şi sistemele de propulsie electrice
11.1."sursă de energie": un purtător de energie sau un convertor de energie destinat pentru producerea de energie utilă. Pentru comenzile guvernării, alimentare cu energie a comenzii guvernării şi a dispozitivului de acţionare a guvernării din reţeaua de bord, de la baterie, de la un acumulator sau de la un motor cu combustie internă;
11.2."sursă de energie electrică": sursa de energie din care este produsă energia electrică;
11.3."acumulator": un element reîncărcabil de stocare a energiei electrice pe bază electrochimică;
11.4."baterie": un element nereîncărcabil de stocare a energiei electrice pe bază electrochimică;
11.5."electronică de putere": o instalaţie, un aparat, un ansamblu sau un element de construcţie pentru conversia energiei electrice cu elemente electronice de comutare sau un sistem al acestora;
12.Alte definiţii
12.1."personalul de la bord": toţi angajaţii de la bordul unei nave de pasageri care nu sunt membrii de echipaj
12.2."persoane cu mobilitate redusă": persoane care se confruntă cu probleme speciale atunci când utilizează transportul public cum ar fi persoanele în vârstă şi persoanele cu handicap şi persoanele cu afecţiuni senzoriale, persoanele în cărucior, femeile gravide şi persoanele care însoţesc copii mici;
12.3."ADN": Regulamentul anexat la Acordul european privind transportul internaţional de mărfuri periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), în versiunea în vigoare;
12.4."Certificatul navei de navigaţie interioară": certificat unional de navigaţie interioară sau certificat de inspecţie a navelor pe Rhin, emis de către autoritatea competentă şi care atestă conformitatea cu cerinţele tehnice.
Art. 1.02: Instrucţiuni pentru aplicarea acestui Standard
Instrucţiunile anexate la prezentul Standard sunt menite să faciliteze şi să standardizeze aplicarea acestuia.
CAPITOLUL 2:Procedură
(Fără obiect)
PARTEA II:PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUCŢIA NAVALĂ, INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENT
CAPITOLUL 3:Cerinţe referitoare la construcţia navală
Art. 3.01: Regulile fundamentale
Navele trebuie să fie construite în conformitate cu regulile bunei practici din construcţiile navale.
Art. 3.02: Rezistenţă şi stabilitate
1.Corpul trebuie să fie suficient de solid pentru a face faţă tuturor tensiunilor la care este supus în mod normal:
a)în cazul navelor nou construite sau al transformărilor importante ce afectează rezistenţa navei, trebuie să fie demonstrată rezistenţa corespunzătoare prin prezentarea unui proiect de calcul. Această dovadă nu este cerută în cazul prezentării unui certificat de clasificare sau a unei atestări din partea unei societăţi de clasificare recunoscută.
b)în cazul inspecţiei periodice, grosimile minime ale tablelor fundului, gurnei şi bordajului navelor construite din oţel trebuie să nu fie mai mici decât cea mai mare dintre valorile care rezultă din următoarele formule:
1.)pentru nave cu lungimea mai mare de 40 m: tmin = fxbxc x (2,3 + 0,04*L) [mm];
pentru nave cu lungimea de cel mult 40 m: tmin = fxbxc x (1,5 + 0,06*L) [mm], dar nu mai mică de 3,00 mm.
2.)tmin = 0,005 x a x [mm];
unde:
a = distanţa intercostală [mm];
f = coeficient funcţie de distanţa intercostală:
f = 1 pentru a < = 500 mm
f = 1 + 0,0013(a - 500) pentru a > 500 mm
b = coeficient pentru tablele de fund, bordaj sau tablele de gurnă
b = 1,0 pentru tablele de fund sau de bordaj
b = 1,25 pentru tablele de gurnă
f = 1 poate fi luat pentru distanţa intercostală la calcularea grosimii minime a tablelor de bordaj. Totuşi, grosimea minimă a tablelor de gurnă nu poate să fie în nici un caz mai mică decât cea a tablelor de fund şi de bordaj.
c = coeficient funcţie de tipul constructiv
c = 0,95 pentru navele cu dublu fund şi spaţii laterale goale la care peretele de separaţie dintre magazie şi spaţiile laterale goale este aşezat vertical, paralel cu rama gurii de magazie;
c = 1,0 pentru toate celelalte tipuri de construcţie.
c)Pentru asigurarea unei suficiente rezistenţe (longitudinală, laterală şi locală), la navele construite în sistem longitudinal cu dublu fund şi spaţii laterale goale valoarea minimă calculată pentru grosimea tablei conform formulei de la alin. b) poate fi redusă la o valoare calculată, certificată de o societate de clasificare recunoscută.
Dacă grosimile tablelor fundului, gurnei sau bordajului sunt sub valorile admisibile indicate mai sus, acestea trebuie să fie înlocuite.
Valorile minime calculate conform metodei de mai sus sunt valori limită care ţin cont de uzura uniformă normală şi cu condiţia folosirii oţelului pentru construcţii navale şi cu condiţia ca elementele structurale interne, cum ar fi varangele, coastele, elementele structurale principale longitudinale şi transversale, să fie în stare bună şi corpul să nu prezinte indicii privind vreo suprasolicitare a rezistenţei longitudinale.
În măsura în care aceste valori nu mai sunt atinse, tablele avute în vedere trebuie să fie reparate sau înlocuite. Totuşi sunt acceptate local, pentru suprafeţe mici, grosimi mai mici, cu o reducere de cel mult 10% din valorile calculate.
2.În cazul în care un material, altul decât oţelul, se utilizează la construcţia corpului, trebuie să se demonstreze prin calcul că rezistenţa corpului (longitudinală, laterală şi locală) este cel puţin egală cu rezistenţa ce ar putea rezulta din utilizarea oţelului conform ipotezei grosimii minime în conformitate cu alin. 1. Dacă se prezintă un certificat de clasă sau o declaraţie emisă de către o societate de clasificare recunoscută, se poate renunţa la demonstrarea prin calcul.
3.Stabilitatea navelor trebuie să corespundă utilizărilor destinate acestora.
Art. 3.03: Corpul
1.Pereţii etanşi care se extind până la punte sau, în lipsa punţii, până la marginea superioară a bordajului trebuie să fie amplasaţi în următoarele locuri:
a)Un perete de coliziune la o distanţă corespunzătoare de prova astfel încât flotabilitatea navei încărcate să fie asigurată, cu o distanţă de siguranţă reziduală de 100 mm, în cazul inundării compartimentului etanş din prova peretelui de coliziune.
De regulă, condiţia menţionată la alin. 1 este considerată îndeplinită dacă peretele de coliziune este amplasat la o distanţă cuprinsă între 0,04 L şi 0,04 L + 2 m, măsurată de la perpendiculara prova în planul pescajului maxim.
Dacă distanţa respectivă este mai mare de 0,04 L + 2 m, condiţia menţionată la alin. 1 trebuie verificată prin calcul.
Distanţa poate fi redusă la 0,03 L. În acest caz condiţia menţionată la alin. 1 trebuie să fie verificată prin calcul presupunând că sunt inundate simultan compartimentul din prova peretelui de coliziune şi cel adiacent lui.
b)Un perete al picului pupa, la o distanţă corespunzătoare de pupa pentru navele a căror lungime L este mai mare de 25 m astfel încât flotabilitatea navei încărcate să fie asigurată, cu o distanţă de siguranţă reziduală de 100 mm, în cazul inundării compartimentului etanş din pupa peretelui picului pupa.
De regulă, condiţia menţionată la primul alineat este considerată îndeplinită dacă peretele picului pupa este amplasat la o distanţă cuprinsă între 1,4 m şi 0,04 L + 2 m, măsurată de la punctul pupa de intersecţie a corpului cu planul pescajului maxim.
Dacă distanţa respectivă este mai mare de 0,04 L + 2 m, condiţia menţionată la primul alineat trebuie verificată prin calcul.
Distanţa poate fi redusă la 1 m. În acest caz condiţia menţionată la primul alineat trebuie să fie verificată prin calcul presupunând că sunt inundate simultan compartimentul din pupa peretelui picului pupa şi cel adiacent lui.
2.Nici o încăpere de locuit sau echipament necesar siguranţei sau exploatării navei nu trebuie să fie amplasat în prova peretelui de coliziune sau în pupa peretelui picului pupa.
Această cerinţă nu se aplică instalaţiei de ancorare sau echipamentului de guvernare.
3.Încăperile de locuit, încăperile de maşini şi încăperile de căldări, precum şi încăperile de lucru aferente acestora, trebuie să fie despărţite de magazii prin pereţi transversali etanşi la apă, care să se extindă până la punte.
4.Încăperile de locuit trebuie să fie despărţite de încăperile de maşini, încăperile de căldări şi de magazii prin pereţi etanşi la gaze şi trebuie să fie accesibile direct de pe punte. Dacă un astfel de acces nu este asigurat, trebuie prevăzută o ieşire de urgenţă care să ducă direct pe punte.
5.Pereţii etanşi ceruţi la alin. 1 şi 3, precum şi separarea de zonele specificate la alin. 4 nu trebuie să fie prevăzuţi cu deschideri.
Totuşi, sunt admise uşi în peretele picului pupa şi treceri ale liniilor de arbori şi ale sistemului de tubulaturi dacă acestea sunt realizate în aşa fel încât să nu fie afectată eficacitatea acestor pereţi etanşi şi a separării zonelor. Uşile din peretele picului pupa trebuie să fie permise cu condiţia ca în timonerie un dispozitiv de control la distanţă să indice dacă ele sunt deschise sau închise şi cu condiţia ca ele să fie prevăzute pe ambele părţi cu următoarea inscripţie uşor lizibilă:
"A se închide uşa imediat după folosire".
6.Prizele de apă şi scurgerile, precum şi sistemul de tubulaturi la care acestea sunt racordate, trebuie să fie realizate în aşa fel încât orice infiltrare accidentală de apă în navă să fie imposibilă.
7.Secţiunile la extremitatea prova a navei trebuie să fie construite astfel încât ancorele să nu poată ieşi în întregime şi nici parţial în exteriorul învelişului bordajului.
Art. 3.04: Încăperile de maşini şi căldări, buncăre
1.Încăperile de maşini sau căldări trebuie să fie amenajate în aşa fel încât echipamentul instalat aici să poată fi operabil, exploatat şi întreţinut uşor şi în siguranţă.
2.Buncărele pentru combustibil lichid sau ulei de ungere, zonele pentru pasageri şi încăperile de locuit, nu pot avea suprafeţe comune care în exploatare normală se găsesc sub presiunea statică a lichidului.
3.Pereţii etanşi, plafoanele şi uşile încăperilor de maşini, de căldări şi ai buncărelor trebuie să fie construiţi din oţel sau din alte materiale incombustibile echivalente.
Materialul de izolaţie utilizat la încăperile de maşini trebuie să fie protejat împotriva pătrunderii combustibilului şi a vaporilor de combustibil.
Toate deschiderile în pereţi, plafoane, precum şi uşile încăperilor de maşini, încăperilor de căldări şi încăperilor buncărelor trebuie să fie astfel încât acestea să poată fi închise din afara încăperii. Dispozitivele de închidere trebuie să fie executate din oţel sau un material incombustibil echivalent.
4.Încăperile de maşini, încăperile de căldări şi alte încăperi în care se presupune că ar putea fi degajate gaze inflamabile sau toxice trebuie să poată fi ventilate în mod adecvat.
5.Scările de tambuchi şi scările ce permit accesul în încăperile de maşini, încăperile de căldări şi în buncăre trebuie să fie bine fixate şi executate din oţel sau dintr-un material rezistent la şocuri mecanice şi incombustibil.
6.Încăperile de maşini şi încăperile de căldări trebuie să aibă două ieşiri din care una poate fi o ieşire de urgenţă.
Se poate renunţa la cea de-a doua ieşire atunci când:
a)suprafaţa totală (lungimea medie x lăţimea medie la nivelul paiolului) a încăperii de maşini sau a încăperii de căldări nu este mai mare de 35 m2, şi
b)calea de trecere de la fiecare punct în care se efectuează operaţiuni de serviciu sau de întreţinere, la ieşirea sau marginea scării de tambuchi din apropierea ieşirii, ce permite accesul pe puntea liberă, nu este mai lungă de 5 m, şi
c)un extinctor este amplasat la punctul de serviciu cel mai îndepărtat de uşa de ieşire şi, de asemenea, prin derogare de la art. 13.03(1)(e), atunci când puterea instalată a maşinilor nu depăşeşte 100 kW.
7.Nivelul presiunii acustice maxime admise în încăperile de maşini trebuie să fie 110 dB(A). Locurile de măsurare trebuie să fie alese în funcţie de operaţiunile de întreţinere necesare în timpul funcţionării normale a instalaţiei amplasate aici.
CAPITOLUL 4:Distanţă de siguranţă, bord liber şi scări de pescaj
Art. 4.01: Distanţa de siguranţă
1.Distanţa de siguranţă trebuie să fie de cel puţin 300 mm.
2.Pentru navele ale căror deschideri nu pot fi închise de dispozitive etanşe contra stropilor de val sau intemperiilor şi pentru navele care navighează cu magaziile neacoperite, distanţa de siguranţă se măreşte în aşa fel încât fiecare dintre aceste deschideri să se găsească la o distanţă de cel puţin 500 mm faţă de planul pescajului maxim.
Art. 4.02: Bord liber
1.Bordul liber al navelor cu punte continuă, fără selatură şi suprastructuri trebuie să fie de 150 mm.
2.Bordul liber al navelor cu selatură şi suprastructuri trebuie să fie calculat cu următoarea formulă:
F = 150 (1 - ) - (bv x Sev + ba x Sea)/15 [mm]
unde:
= coeficient de corecţie, care ţine cont de toate suprastructurile avute în vedere;
v = coeficient de corecţie datorat influenţei selaturii din prova care rezultă din existenţa unor suprastructurilor în sfertul din prova a lungimii L a navei;
a = coeficient de corecţie datorat influenţei selaturii din pupa care rezultă din existenţa suprastructurilor în sfertul din pupa a lungimii L a navei;
Sev = selatura efectivă în prova, în mm;
Sea = selatura efectivă în pupa, în mm.
3.Coeficientul se calculează cu următoarea formulă:
= (lea + lem + lev)/L
unde:
lem = lungimea efectivă, în m, a suprastructurilor situate în partea mediană corespunzând jumătăţii lungimii L a navei;
lev = lungimea efectivă, în m, a unei suprastructuri din sfertul din prova a lungimii L a navei;
lea = lungimea efectivă, în m, a unei suprastructuri din sfertul din pupa a lungimii L a navei.
Lungimea efectivă a unei suprastructuri se calculează cu următoarea formulă:
lem = 1 (2,5 x b/B -1,5) x h/0,36 [m].
lev respectiv lea = 1 (2,5 x b/B1 - 1,5) x h/0,36 [m].
unde:
l = lungimea efectivă, în m, a suprastructurii avute în vedere;
b = lăţimea suprastructurii avute în vedere, în m;
B1 = lăţimea navei, în m, măsurată la exteriorul tablelor bordajului la înălţimea punţii, la jumătatea lungimii suprastructurilor avute în vedere;
h = înălţimea suprastructurii avute în vedere, în m. Totuşi, în cazul gurilor de magazie, h se obţine prin reducerea înălţimii ramelor gurii de magazie cu jumătatea distanţei de siguranţă cerute la art. 4.01. Pentru h nu se va lua în nici un caz o valoare mai mare de 0,36 m.
Dacă raportul b/B respectiv b/B1 este mai mic de 0,6, lungimea efectivă a suprastructurii va fi zero.
4.Coeficienţii v şi a se calculează cu următoarele formule:
v = 1 - (3 x lev)/L
a = 1 - (3 x lea)/L
5.Selaturile efective din pupa/prova, Sev/Sea, se calculează cu următoarele formule:
Sev = Sv x p
Sea = Sa x p
unde:
Sv = selatura reală a provei, în m; totuşi Sv nu poate fi considerat mai mare de 1000 mm;
Sa = selatura reală a pupei, în m; totuşi Sa nu poate fi considerat mai mare de 500 mm.
p = coeficient calculat cu următoarea formulă:
p = 4 x X/L
X = abscisa măsurată pornind de la extremitatea punctului în care selatura este egală cu 0,25 x Sv, respectiv 0,25 x Sa (a se vedea schiţa)
Totuşi, coeficientul p nu poate fi considerat mai mare decât 1.
6.Dacă a x Sea este mai mare decât v x Sev, se va adopta ca valoare a lui a x Sea valoarea v x Sev.
Art. 4.03: Bord liber minim
Ţinând cont de reducerile prevăzute de art. 4.02, bordul liber minim nu trebuie să fie mai mic de 0 mm.
Art. 4.04: Mărci de pescaj
1.În scopurile art. 4.04 şi 4.05 zona R este echivalentă cu Zona 3.
2.Planul pescajului maxim trebuie determinat astfel încât să fie respectate atât cerinţele referitoare la bordul liber minim cât şi cele referitoare la distanţa de siguranţă minimă. Totuşi, din motive de siguranţă, comisia de inspecţie poate stabili o valoare mai mare pentru distanţa de siguranţă sau pentru bordul liber.
Planul pescajului maxim trebuie să fie determinat cel puţin pentru Zona 3.
3.Planul pescajului maxim trebuie să fie indicat prin mărci de pescaj foarte vizibile şi care nu se pot şterge.
4.Mărcile de pescaj pentru Zona 3 trebuie să fie reprezentate printr-un dreptunghi de 300 mm lungime şi 40 mm înălţime, a cărui bază este orizontală şi corespunde cu planul pescajului maxim. Diferitele mărci de pescaj trebuie să conţină un asemenea dreptunghi.
5.Navele trebuie să aibă cel puţin trei perechi de astfel de mărci de pescaj, dintre care o pereche aşezată la 1/2 din lungimea L iar celelalte două la o distanţă faţă de prova şi pupa egală cu circa 1/6 din lungimea L.
Totuşi,
a)pentru navele a căror lungime L este mai mică de 40 m, este suficientă aplicarea a două perechi de mărci de pescaj, aşezate faţa de prova şi pupa la o distanţă egală cu o pătrime din lungimea L;
b)pentru navele care nu sunt destinate transportului de mărfuri este suficientă o pereche de mărci de pescaj, amplasată aproximativ la mijlocul navei.
6.Mărcile de pescaj sau indicaţiile care după o nouă inspecţie încetează să mai fie valabile, trebuie să fie şterse sau marcate, sub supravegherea comisiei de inspecţie, pentru a arăta că nu mai sunt valabile. Dacă o marcă de pescaj trebuie să dispară, ea nu poate fi înlocuită decât sub supravegherea comisiei de inspecţie.
7.În cazul în care unei nave i-a fost măsurat tonajul aplicându-se Convenţia 1966 privind măsurarea tonajului navelor de navigaţie interioară şi în cazul în care planul mărcilor de măsurare respectă cerinţele prezentului Standard, mărcile de măsurare ţin locul mărcilor de pescaj; acest fapt trebuie să fie menţionat în certificatul navei de navigaţie interioară.
8.Pentru navele care operează în zonele căilor de navigaţie interioară altele decât Zona 3 (de ex. Zonele 1, 2, sau 4) cele două perechi de mărci de pescaj prova şi pupa, privitoare la aceste zone, prevăzute conform alin. 4, trebuie să fie completate prin adăugarea unei linii verticale la care una sau, în cazul diferitelor zone, mai multe linii suplimentare de pescaj, cu lungimea de 150 mm trebuie să fie aplicate înspre prova navei, în raport cu marca de pescaj pentru Zona 3.
Aceste linii orizontale şi verticale trebuie să aibă grosimea de 30 mm. Suplimentar faţă de marca de pescaj din prova navei, numerele relevante ale zonei de navigaţie trebuie să fie indicate cu litere de 60 mm înălţime şi 40 mm lăţime. (vezi fig. 1).
Figura 1
Art. 4.05: Pescajul maxim al navelor ale căror magazii nu sunt totdeauna închise etanş contra stropilor de val şi intemperiilor
Dacă planul pescajului maxim de la o navă pentru Zona 3 este determinat considerând că magaziile pot fi închise etanş contra stropilor de val şi intemperiilor şi dacă distanţa de siguranţă dintre planul pescajului maxim şi muchia superioară a ramelor gurilor de magazie este mai mică de 500 mm, atunci trebuie să fie determinat pescajul maxim pentru navigaţia cu magaziile deschise.
În certificatul navei de navigaţie interioară trebuie făcută următoarea precizare:
"În cazul în care capacele magaziilor sunt în totalitate sau parţial deschise, nava nu poate fi încărcată decât până la ....... mm sub mărcile de pescaj pentru Zona 3/Zona R".
Art. 4.06: Scări de pescaj
1.Navele, al căror pescaj poate depăşi 1 m, trebuie să aibă de fiecare parte a pupei câte o scară de pescaj. Ele pot avea şi scări de pescaj suplimentare.
2.Punctul zero al fiecărei scări de pescaj trebuie să fie considerat pe verticala acesteia în planul paralel planului pescajului maxim trecând prin punctul cel mai de jos al corpului sau al chilei, dacă există. Distanţa verticală de deasupra punctului zero trebuie să fie gradată în decimetri. Această gradaţie trebuie să fie marcată pe fiecare scară, de la planul de plutire al navei goale până la 100 mm deasupra pescajului maxim, prin repere poansonate sau gravate şi vopsite având forma unei benzi foarte vizibile, în două culori alternante. Gradaţia trebuie să fie indicată prin cifre marcate pe o parte a scării, cel puţin din 5 în 5 dm, precum şi la capătul ei.
3.Cele două scări de tonaj din pupa aplicate în conformitate cu Convenţia prevăzută la art. 4.04, alin. 7, pot ţine loc de scări de pescaj cu condiţia ca acestea să conţină o gradaţie conform cerinţelor, completată, dacă este cazul, cu cifre care să indice pescajul.
Art. 4.07: Cerinţe specifice aplicabile navelor care navighează pe căile navigabile din zona 4
1.Prin derogare de la art. 4.01 alin. 1 şi 2, distanţa de siguranţă a uşilor şi deschiderilor altele decât cele pentru capacele magaziilor navelor care navighează pe căile navigabile din Zona 4 este redusă după cum urmează:
a)pentru deschideri care pot fi închise etanş contra stropilor de val şi intemperiilor, la 150 mm;
b)pentru deschideri care nu pot fi închise etanş contra stropilor de val şi intemperiilor, la 200 mm.
2.Prin derogare de la art. 4.02, bordul liber minim al navelor care navighează pe căile navigabile din Zona 4 este de 0 mm, dacă distanţa de siguranţă în conformitate cu alin. 1 este respectată.
CAPITOLUL 5:Manevrabilitate
Art. 5.01: Generalităţi
1.Navele şi convoaiele trebuie să dispună de o capacitate de navigaţie şi o manevrabilitate corespunzătoare.
2.Navele fără propulsie, destinate remorcării, trebuie să respecte cerinţele speciale impuse de comisia de inspecţie.
3.Navele cu propulsie şi convoaiele trebuie să respecte cerinţele prevăzute de art. 5.02 până la 5.10.
Art. 5.02: Probe de navigaţie
1.Capacitatea de navigaţie şi manevrabilitatea trebuie să fie verificate prin probe de navigaţie.
Conformitatea cu cerinţele art. 5.06 până la 5.10 trebuie să fie examinată în amănunt.
2.Comisia de inspecţie poate renunţa în totalitate sau parţial la probe atunci când respectarea cerinţelor privind capacitatea de navigaţie şi manevrabilitatea sunt demonstrate în alt mod.
Art. 5.03: Zona de probe
1.Probele de navigaţie prevăzute la art. 5.02 trebuie să se desfăşoare în zonele căilor de navigaţie interioară stabilite de către autorităţile competente.
2.Aceste zone de probe trebuie să se situeze pe un tronson pe cât posibil în aliniament drept, cu o lungime de cel puţin 2 km şi o lărgime suficientă, în apă străbătută de curenţi sau în apă stătătoare şi trebuie să fie prevăzute cu repere foarte distincte pentru determinarea poziţiei navei.
3.Trebuie să fie posibil, pentru comisia de inspecţie, să aibă la dispoziţie un plan cu datele hidrologice, ca de exemplu adâncimea apei, lăţimea canalului navigabil şi viteza medie a curentului în zona de navigaţie în funcţie de diferitele niveluri ale apei.
Art. 5.04: Gradul de încărcare a navelor şi convoaielor în timpul probelor de navigaţie
În timpul probelor de navigaţie, navele şi convoaiele destinate transportului de mărfuri trebuie să fie încărcate la cel puţin 70% din tonajul lor şi încărcătura lor să fie repartizată în aşa fel încât să asigure pe cât posibil o asietă dreaptă. Dacă probele se desfăşoară cu o încărcătură mai mică, aprobarea pentru a naviga în aval trebuie să se limiteze la această încărcătură.
Art. 5.05: Folosirea mijloacelor de la bord pentru proba de navigaţie
1.În timpul probei de navigaţie pot fi folosite toate echipamentele menţionate la punctele 34 şi 52 din certificatul navei de navigaţie interioară, care pot fi comandate din timonerie, cu excepţia ancorelor.
2.Totuşi, în timpul probei de virare spre amonte prevăzută la art. 5.10, pot fi folosite ancorele prova.
Art. 5.06: Viteza prescrisă (la marş înainte)
1.Navele şi convoaiele trebuie să atingă o viteză de cel puţin 13 km/h în raport cu apa. Această condiţie nu este obligatorie pentru împingătoarele care navighează singure.
2.Pentru navele şi convoaiele care navighează numai în rade şi porturi comisia de inspecţie poate acorda derogări.
3.Comisia de inspecţie trebuie să verifice dacă nava neîncărcată este capabilă să depăşească viteza de 40 km/h în raport cu apa. Dacă aceasta poate fi confirmată trebuie să se efectueze următoarea înregistrare la pct. 52 din certificatul navei de navigaţie interioară:
"Nava este capabilă să depăşească o viteză de 40 km/h în raport cu apa."
Art. 5.07: Capacitatea de oprire
1.Navele şi convoaiele trebuie să fie capabile să se oprească cu prova în aval în timp util, rămânând suficient de manevrabile.
2.Pentru navele sau convoaiele cu o lungime L egală sau mai mică de 86 m şi o lăţime B egală sau mai mică de 22,90 m, capacitatea de oprire menţionată mai sus poate fi înlocuită cu capacitatea de a vira.
3.Capacitatea de oprire trebuie să fie dovedită prin manevre de oprire efectuate într-o zonă de probe conform celor menţionate la art. 5.03, iar capacitatea de a vira prin manevre de virare conform art. 5.10.
Art. 5.08: Capacitatea de a naviga la marş înapoi
Atunci când manevra de oprire cerută conform art. 5.07 se desfăşoară în apă stătătoare, ea trebuie să fie urmată de o probă de navigaţie la marş înapoi.
Art. 5.09: Capacitatea de a evita
Navele şi convoaiele trebuie să aibă capacitatea de a evita în timp util. Capacitatea de a evita trebuie să fie dovedită prin manevre de evitare desfăşurate într-o zonă de probe dintre cele menţionate la art. 5.03.
Art. 5.10: Capacitatea de a vira
Navele şi convoaiele cu o lungime L egală sau mai mică de 86 m şi o lăţime B egală sau mai mică de 22,90 m trebuie să poată vira în timp util.
Această capacitate de a vira poate fi înlocuită prin capacitatea de oprire prevăzută la art. 5.07.
Capacitatea de a vira trebuie să fie dovedită prin manevre de virare spre amonte.
CAPITOLUL 6:Instalaţia de guvernare
Art. 6.01: Cerinţe generale
1.Navele trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie sigură de guvernare care să asigure cel puţin manevrabilitatea prescrisă la capitolul 5.
2.Instalaţiile de guvernare motorizate trebuie să fie concepute în aşa fel încât cârma să nu-şi poată schimba poziţia neintenţionat.
3.Ansamblul instalaţiei de guvernare trebuie să fie conceput pentru bandări permanente de până la 15° şi pentru temperaturi ale mediului ambiant de la -20°C până la +50°C.
4.Părţile componente ale instalaţiei de guvernare trebuie să fie suficient de rezistente încât să poată rezista solicitărilor la care pot fi supuse în timpul exploatării normale. Nici o solicitare externă care acţionează asupra cârmei nu trebuie să diminueze capacitatea de funcţionare a maşinii cârmei şi a acţionării sale.
5.Instalaţia de guvernare trebuie să includă o acţionare motorizată, dacă acest lucru este cerut de solicitările necesare acţionării cârmei.
6.Maşina cârmei cu acţionare motorizată trebuie să fie protejată la suprasarcini printr-un sistem care să limiteze momentul de torsiune aplicat la acţionarea cârmei.
7.Trecerile axelor cârmelor trebuie să fie concepute astfel încât să se prevină răspândirea lubrifianţilor poluanţi ai apei.
Art. 6.02: Instalaţii pentru acţionarea maşinii cârmei
1.Dacă maşina cârmei are acţionare motorizată, trebuie să fie prevăzută o acţionare secundară independentă sau o acţionare manuală suplimentară. În cazul nefuncţionării sau defectării instalaţiei pentru acţionarea maşinii cârmei, trebuie să fie posibilă intrarea în funcţiune, în decurs de 5 secunde, a acţionării secundare independente sau a acţionării manuale.
2.Dacă acţionarea secundară sau acţionarea manuală nu este pusă automat în funcţiune, trebuie să fie posibilă punerea imediată în funcţiune printr-o singură manevră efectuată simplu şi repede de către timonier.
3.Acţionarea secundară sau acţionarea manuală trebuie să asigure manevrabilitatea cerută conform capitolului 5.
Art. 6.03: Instalaţia de acţionare hidraulică a maşinii cârmei
1.Nici un alt consumator de putere nu poate să fie conectat la instalaţia de acţionare hidraulică a maşinii cârmei.
2.Rezervoarele hidraulice trebuie să fie echipate cu un sistem de avertizare care monitorizează scăderea nivelului de ulei sub nivelul minim necesar pentru funcţionarea sigură.
3.Dimensiunile, proiectarea şi dispunerea tubulaturilor de lucru trebuie să excludă pe cât posibil deteriorarea lor prin acţiune mecanică sau foc.
4.Furtunurile hidraulice trebuie:
a)permise numai dacă amortizarea vibraţiilor sau libertatea de mişcare a componentelor fac folosirea lor inevitabilă;
b)să fie proiectate pentru cel puţin presiunea maximă de serviciu;
c)să fie înlocuite cel târziu la fiecare opt ani.
5.Cilindrii hidraulici, pompele hidraulice şi motoarele hidraulice precum şi motoarele electrice trebuie să fie examinate cel târziu la fiecare opt ani de către o firmă competentă şi reparate dacă se cere.
Art. 6.04: Sursa de energie
1.Instalaţiile de guvernare prevăzute cu două acţionări motorizate trebuie să dispună de cel puţin două surse de energie.
2.Dacă cea de-a doua sursă de energie pentru maşinile motorizate ale cârmei nu este disponibilă în mod permanent în timp ce nava se află în marş, un dispozitiv tampon cu capacitate suficientă trebuie să o suplinească pe perioada necesară punerii acesteia în funcţiune.
3.În cazul existenţei surselor de energie electrică nici un alt consumator de energie nu trebuie să fie alimentat prin sursa principală de energie a instalaţiei de guvernare.
Art. 6.05: Instalaţia de acţionare manuală
1.Timona unei instalaţii de acţionare manuală nu trebuie să fie acţionată printr-o acţionare motorizată.
2.Indiferent de poziţia cârmei, revenirea poziţiei timonei trebuie să fie împiedecată în cazul în care instalaţia de acţionare manuală este cuplată automat.
Art. 6.06: Instalaţii cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale şi cu propulsoare prova
1.La instalaţiilor cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale şi cu propulsoare prova la care modificarea orientării împingerii este comandată de la distanţă prin mijloace electrice, hidraulice sau pneumatice, trebuie să existe două instalaţii de acţionare, independente una faţă de alta, între timonerie şi instalaţia propulsor/elice, respectându-se prin analogie cerinţele art. 6.01 până la 6.05.
Aceste instalaţii nu se supun prezentului alineat dacă nu sunt necesare pentru obţinerea manevrabilităţii cerute la capitolul 5 sau dacă sunt necesare numai pentru proba de oprire.
2.În cazul în care există două sau mai multe instalaţii cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale sau cu propulsoare prova care sunt independente unele faţă de altele, cea de-a doua instalaţie de acţionare nu este necesară dacă, în caz de defectare a uneia dintre ele, nava îşi păstrează manevrabilitatea conform cerinţelor capitolului 5.
Art. 6.07: Indicatoare şi dispozitive de control
1.Poziţia cârmei trebuie să fie clar indicată la postul de guvernare. Dacă indicatorul de poziţie a cârmei este electric, acesta trebuie să dispună de alimentare proprie cu energie.
2.Un sistem de alarmă optică şi acustică va fi prezent la postul de guvernare pentru a semnala următoarele:
a)nivelul uleiului din rezervoarele hidraulice scăzând sub nivelul minim de conţinut, conform art. 6.03 alin. 2, şi scăderea presiunii de serviciu a instalaţiei hidraulice;
b)întreruperea alimentării cu energie electrică a comenzii de guvernare;
c)întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaţiilor de acţionare;
d)defectarea regulatorului vitezei de giraţie;
e)defectarea dispozitivelor tampon prescrise.
Art. 6.08: Regulatoarele vitezei de giraţie
1.Regulatoarele vitezei de giraţie şi componentele lor trebuie să corespundă cerinţelor art. 10.20.
2.Funcţionarea corectă a regulatorului vitezei de giraţie trebuie să fie indicată la postul de guvernare printr-o lampă indicatoare cu lumină verde.
Orice defectare sau variaţii inadmisibile ale tensiunii de alimentare şi o scădere inacceptabilă a vitezei de rotaţie a giroscopului trebuie să fie supravegheate.
3.Atunci când, în afară de regulatorul vitezei de giraţie, există şi alte instalaţii de guvernare, trebuie să fie posibilă distingerea clară la postul de guvernare a instalaţiei care a fost activată. Trecerea de la o instalaţie la alta trebuie să se poată face imediat. Regulatorul vitezei de giraţie nu trebuie să aibă vreo influenţă asupra altor instalaţii de guvernare.
4.Alimentarea cu energie electrică a indicatorului vitezei de giraţie trebuie să fie independentă de cea a altor consumatori de energie.
5.Giroscoapele, detectoarele şi indicatoarele cu privire la giraţie folosite la regulatoarele vitezei de giraţie trebuie să respecte cerinţele minime ale specificaţiilor minime şi ale condiţiilor de probă privind indicatoarele vitezei de giraţie pentru navigaţia interioară, aşa cum se indică în secţiunea II din anexa nr. 5 la ES-TRIN.
Art. 6.09: Încercare
1.Instalarea corectă a instalaţiei de guvernare trebuie să fie verificată de către comisia de inspecţie. În acest scop, se pot cere următoarele documente:
a)descrierea instalaţiei de guvernare;
b)planuri şi informaţii cu privire la instalaţiile de acţionare şi comenzile de guvernare;
c)informaţii cu privire la maşina cârmei;
d)schema instalaţiei electrice;
e)descrierea regulatorului vitezei de giraţie;
f)instrucţiuni de operare şi întreţinere a instalaţiei de guvernare.
2.Funcţionarea instalaţiei de guvernare, în ansamblu, trebuie să fie verificată printr-o probă de navigaţie. Dacă este instalat un regulator al vitezei de giraţie, acesta trebuie să fie verificat în sensul că o rută predeterminată poate să fie menţinută cu certitudine şi că virajele pot fi realizate în siguranţă.
3.Instalaţia de acţionare a instalaţiei de guvernare trebuie să fie inspectată de către o persoană competentă:
a)după punerea în funcţiune;
b)după defectare;
c)după orice modificare sau reparaţie;
d)regulat la fiecare trei ani.
4.Inspecţia acoperă cel puţin:
a)o verificare a conformităţii cu documentaţia aprobată şi la inspecţiile periodice eventualele modificări aduse instalaţiei de guvernare;
b)o încercare funcţională a instalaţiei de guvernare pentru toate operaţiile posibile;
c)o verificare vizuală şi a etanşeităţii în special a valvulelor, tubulaturilor, furtunurilor hidraulice, cilindrilor hidraulici, distribuitoarelor hidraulice;
d)o verificare vizuală a componentelor electrice, în special comutatoare, motoare electrice, dispozitive de siguranţă;
e)o verificare a dispozitivelor de control optice şi acustice.
5.Trebuie emis un certificat de inspecţie, semnat de către persoana competentă, indicând data inspecţiei.
CAPITOLUL 7:Timoneria
Art. 7.01: Generalităţi
1.Timoneriile trebuie să fie amplasate în aşa fel încât timonierul să-şi poată îndeplini îndatoririle în timp ce nava se află în marş.
2.În condiţii normale de exploatare, nivelul presiunii acustice a zgomotului propriu al navei în postul de guvernare, la nivelul capului timonierului nu trebuie să depăşească 70 dB (A).
3.În cazul unei timonerii amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, timonierul trebuie să-şi îndeplinească îndatoririle în poziţie şezând şi trebuie ca toate instrumentele indicatoare şi de control şi toate elementele de comandă necesare conducerii navei să fie amplasate astfel încât timonierul să le poată folosi comod pe timpul marşului, fără a-şi părăsi locul şi fără a scăpa din vedere ecranul radarului.
Art. 7.02: Vizibilitate neobstrucţionată
1.La postul de guvernare trebuie să fie asigurată o vizibilitate neobstrucţionată adecvată în toate direcţiile.
2.Pentru timonier, zona lipsită de vizibilitate în prova navei neîncărcate şi cu jumătate din provizii, dar fără balast, nu trebuie să depăşească 250 m.
Pentru reducerea şi mai mult a oricărei zone lipsite de vizibilitate, trebuie utilizate numai mijloace auxiliare corespunzătoare.
Mijloacele auxiliare corespunzătoare pentru reducerea zonei lipsite de vizibilitate nu vor fi luate în considerare pe parcursul inspecţiei.
3.Câmpul de vizibilitate neobstrucţionată a timonierului în poziţia sa normală trebuie să fie de cel puţin 240° pe orizont din care cel puţin 140° în semicercul îndreptat spre prova navei.
Nici o ramă a ferestrei, stâlp sau suprastructură nu trebuie să se afle pe axa normală de vizibilitate a timonierului.
Chiar în cazul în care se asigură un câmp de vizibilitate neobstrucţionat de 240° pe orizont, comisia de inspecţie poate pretinde alte măsuri şi mai ales instalarea de mijloace auxiliare corespunzătoare dacă nu este asigurată o vizibilitate suficientă spre pupa.
Înălţimea ramei de jos a ferestrelor din bord trebuie menţinută cât mai scăzută posibil, iar înălţimea ramei de sus a ferestrelor din bord şi pupa trebuie menţinute cât mai sus posibil.
Pentru a stabili dacă sunt respectate cerinţele din acest articol, cu privire la vizibilitatea din timonerie, se consideră că timonierul are o înălţime a nivelului ochilor de 1,65 m deasupra planşeului timoneriei, la postul de guvernare.
4.Marginea superioară a ferestrelor cu vedere spre prova din timonerie trebuie să fie suficient de înaltă astfel încât o persoană aflată la postul de guvernare să aibă o vedere clară în prova.
Această cerinţă trebuie considerată a fi respectată atunci când o persoană aflată la postul de guvernare cu o înălţime a ochilor de 1,8 m are o vedere clară în prova la cel puţin 10° deasupra orizontului la înălţimea nivelului ochilor.
5.În toate condiţiile meteorologice trebuie să existe mijloace corespunzătoare pentru asigurarea unei vederi clare prin fereastra spre prova.
6.Geamurile folosite în timonerii trebuie să fie securizate şi să aibă un grad de transparenţă de cel puţin 75%.
Pentru a împiedica reflexia, ferestrele din prova punţii trebuie să fie antireflex şi dispuse astfel încât să excludă reflexia efectivă.
Cerinţa celei de a doua fraze trebuie considerată a fi respectată când ferestrele sunt înclinate faţă de planul vertical la un unghi de nu mai puţin de 10° şi nu mai mult de 25°.
Art. 7.03: Cerinţe generale privind dispozitivele de comandă, de indicare şi de control
1.Elementele de comandă necesare conducerii navei trebuie să poată fi uşor puse în poziţia de folosire. Aceasta poziţie trebuie să fie evidentă.
2.Instrumentele de control trebuie să poată fi citite cu uşurinţă. Iluminarea lor trebuie să poată fi reglată gradual până la stingere. Stingerea surselor de iluminare nu trebuie să deranjeze şi nici să afecteze citirea instrumentelor de control.
3.Trebuie să existe o instalaţie pentru verificarea lămpilor de avertizare şi indicatoare.
4.Trebuie să se poată observa clar dacă o instalaţie este în funcţiune. Dacă această funcţionare este indicată prin intermediul unei lămpi indicatoare, aceasta trebuie să fie verde.
5.Defectările sau deteriorările instalaţiilor, pentru care este prevăzută supravegherea, trebuie să fie semnalate prin intermediul unor lămpi de avertizare roşii.
6.Simultan cu luminarea lămpii de avertizare roşii trebuie să se declanşeze un semnal acustic de avertizare. Semnalele acustice de avertizare pot consta dintr-un singur semnal comun. Nivelul intensităţii acustice a acestui semnal trebuie să depăşească cu cel puţin 3 dB (A) nivelul intensităţii acustice maxime a zgomotului ambiant din postul de comandă.
7.Semnalul acustic de avertizare poate fi oprit după constatarea disfuncţionalităţii sau deteriorării. Această oprire nu trebuie să împiedice declanşarea semnalului de alarmă pentru alte defecţiuni. Lămpile de avertizare roşii nu trebuie să se stingă decât după eliminarea defecţiunii.
8.Dispozitivele de control şi indicare trebuie să fie conectate automat la o altă sursă de energie în cazul întreruperii propriei lor alimentări cu energie.
Art. 7.04: Cerinţe speciale privind dispozitivele de comandă, de indicare şi de control ale maşinilor principale de propulsie şi ale instalaţiei de guvernare
1.Comanda şi controlul maşinilor principale de propulsie şi a instalaţiei de guvernare trebuie să poată fi făcute de la postul de guvernare. Maşinile principale de propulsie dotate cu un dispozitiv de cuplare care poate fi acţionat din postul de guvernare sau cele care acţionează o elice cu pas variabil care poate fi acţionată din postul de guvernare, trebuie să poată fi puse în funcţiune sau oprite şi din încăperea maşinilor.
2.Comanda fiecărei maşini principale de propulsie trebuie să fie asigurată de o singură manetă care să se deplaseze pe un arc de cerc aşezat într-un plan vertical aproximativ paralel cu axa longitudinală a navei. Deplasarea manetei spre prova trebuie să aibă ca rezultat marşul înainte în timp ce deplasarea manetei spre pupa trebuie să aibă ca rezultat marşul înapoi. Cuplarea şi inversarea sensului de marş se realizează prin poziţia neutră a manetei. Maneta trebuie să se oprească în poziţia neutră.
3.Direcţia de propulsie imprimată navei şi viteza de rotaţie a elicei sau a maşinilor principale de propulsie trebuie să fie indicată.
4.Dispozitivele de indicare şi control prevăzute la art. 6.07, alin. 2, art. 8.03, alin. 2 şi art. 8.05, alin. 13, trebuie să fie amplasate în postul de guvernare.
5.Navele cu timonerii amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană trebuie guvernate prin intermediul unei manete. Această manetă trebuie să poată fi manevrată manual cu uşurinţă. Poziţia manetei raportată la axa longitudinală a navei trebuie să corespundă exact poziţiei penei cârmei. Maneta trebuie să poată fi părăsită în orice poziţie dată fără ca poziţia penei cârmei să se schimbe. Poziţia neutră a manetei trebuie să fie perceptibilă în mod clar.
6.În cazul timoneriilor amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, dacă nava este dotată cu propulsor prova sau cârme speciale, în special pentru marşul înapoi, acestea trebuie să fie comandate prin manete speciale care să respecte, prin analogie, cerinţele prevăzute la alin. 5.
De asemenea, această prevedere se aplică, atunci când la convoaie este folosită instalaţia de guvernare corespunzătoare altor construcţii navale decât acelea care asigură propulsia convoiului.
7.În cazul folosirii regulatoarelor de viteză de giraţie, elementul de comandă a vitezei de giraţie trebuie să poată fi lăsat în orice poziţie dată fără ca viteza aleasă să se schimbe.
Sectorul de rotaţie a elementului de comandă trebuie să fie dimensionat astfel încât să se asigure în mod corespunzător poziţionarea exactă. Poziţia neutră trebuie să se deosebească clar de celelalte poziţii. Iluminarea scalei trebuie să poată fi reglată gradual.
8.Echipamentul cu comandă de la distanţă aferent ansamblului instalaţiilor de guvernare trebuie să fie montat stabil şi dispus în aşa fel încât direcţia aleasă să fie uşor vizibilă. Dacă echipamentul cu comandă de la distanţă este decuplabil, el trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv indicator care să semnaleze situaţia "în funcţiune" sau "ieşit din funcţiune". Dispunerea şi manevrarea elementelor de comandă trebuie să fie funcţionale.
Pentru instalaţiile care sunt adiţionale instalaţiei de guvernare, cum ar fi propulsorul prova, trebuie să fie admis echipament cu comandă de la distanţă neinstalat permanent cu condiţia ca printr-un dispozitiv de cuplare comanda instalaţiei adiţionale să poată fi transferată în orice moment în timonerie.
9.În cazul unor instalaţii cu elice orientabile, cu jet de apă, cu propulsoare cicloidale şi cu propulsor prova, sunt admise dispozitive echivalente pentru dispozitivele de comandă, de indicare şi de control.
Cerinţele prevăzute la alin. 1 până la 8 trebuie aplicate, prin analogie, ţinând cont de caracteristicile specifice şi de dispunerile selectate pentru mecanismele de guvernare şi de propulsie mai sus amintite. Prin analogie cu alin. 2 comanda fiecărei instalaţii trebuie să fie asigurată de o singură manetă care să se deplaseze pe un arc de cerc aşezat într-un plan vertical aproximativ paralel cu direcţia de împingere a instalaţiei. Pentru fiecare instalaţie, direcţia de împingere care acţionează asupra navei trebuie să fie în mod clar indicată de poziţia manetei.
Dacă instalaţiile cu elice orientabile sau instalaţiile cu propulsoarele cicloidale nu sunt comandate prin intermediul unor manete, comisia de inspecţie poate acorda derogări de la alin. 2. Aceste derogări trebuie introduse la punctul 52 al certificatului navei de navigaţie interioară.
Art. 7.05: Lumini de navigaţie, semnale luminoase şi semnale sonore
1.Luminile de navigaţie, carcasele şi accesoriile acestora trebuie să aibă aplicat marcajul de conformitate prevăzut în Directiva 2014/90/UE7, aşa cum a fost amendată.
7Directiva 2014/90/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 2014 privind echipamentele maritime şi care abrogă Directiva 96/98/CE (JO L 257, 28.8.2014).
2.Pentru controlul luminilor de navigaţie, în timonerie trebuie să fie montate lămpi indicatoare sau alte dispozitive echivalente, similare lămpilor indicatoare, în afară de cazul în care acest control se poate efectua direct din timonerie.
3.În cazul timoneriilor amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, pe panoul de comandă trebuie să fie montate lămpi indicatoare pentru controlul luminilor de navigaţie şi a semnalelor luminoase. Întrerupătoarele luminilor de navigaţie trebuie să fie incluse în lămpile indicatoare sau să fie alături de acestea şi trebuie să se identifice clar cu acestea.
Dispunerea şi culoarea lămpilor indicatoare ale luminilor de navigaţie şi ale semnalelor luminoase trebuie să corespundă poziţiei şi culorii reale ale acestor lumini şi semnale.
Nefuncţionarea unei lumini de navigaţie sau a unui semnal luminos trebuie semnalată fie prin stingerea lămpii indicatoare fie prin declanşarea unui semnal în alt mod.
4.În cazul timoneriilor amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, acţionarea semnalelor sonore trebuie să se facă printr-un întrerupător declanşat cu piciorul. Această prevedere nu se aplică semnalului "nu vă apropiaţi", semnal în conformitate cu regulile autorităţii de navigaţie din statele membre.
Art. 7.06: Instalaţii radar şi indicatoare de viteză de giraţie
1.Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute în anexa nr. 5 la ES-TRIN. Respectarea acestor cerinţe se determină printr-o aprobare de tip eliberată de autoritatea competentă.
2.Echipamentul ECDIS interior care poate fi operat în modul navigaţie trebuie considerat ca instalaţie radar de navigaţie. Trebuie respectate cerinţele standardului ECDIS interior, în vigoare.
Cerinţele din anexa nr. 5 la ES-TRIN trebuie respectate.
3.Echipamentul AIS interior trebuie să îndeplinească cerinţele standardului de încercare pentru AIS interior, în vigoare.
Cerinţele din anexa nr. 5 la ES-TRIN trebuie respectate.
4.Indicatorul vitezei de giraţie trebuie să fie amplasat în faţa timonierului, în câmpul său vizual.
5.În cazul timoneriilor amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană:
a)ecranul radarului nu trebuie să fie prea mult îndepărtat de axa vizuală a timonierului în poziţia sa normală;
b)imaginea radar trebuie să rămână perfect vizibilă, fără mască sau ecran, oricare ar fi condiţiile de iluminare din exteriorul timoneriei;
c)indicatorul vitezei de giraţie trebuie să fie instalat direct deasupra sau dedesubtul imaginii radar sau încorporat acesteia.
Art. 7.07: Instalaţii de radiotelefonie pentru navele cu timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană
1.Pentru navele a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, recepţia semnalelor navă-navă şi a informaţiilor nautice trebuie să se facă prin intermediul unui difuzor, iar emiterea printr-un microfon fix. Trecerea de la recepţie la emisie trebuie să se facă prin intermediul unui buton basculant.
Microfoanele acestei reţele nu trebuie să fie folosite pentru reţeaua de comunicaţii publice.
2.Pentru navele a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană şi care sunt dotate cu o instalaţie de radiotelefonie pentru reţeaua de comunicaţii publice, recepţia trebuie să fie posibilă din postul timonierului.
Art. 7.08: Mijloace de comunicare internă la bord
(1)La bordul navelor a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, trebuie să existe mijloace de comunicare internă.
(2)Următoarele legături de comunicare trebuie să poată fi stabilite din postul de guvernare:
a)cu partea din prova a navei sau convoiului;
b)cu partea din pupa a navei sau convoiului dacă comunicarea directă nu este posibilă de la postul de guvernare;
c)cu încăperile de locuit ale echipajului;
d)cu cabina comandantului.
(3)Recepţia în toate amplasamentele acestor legături de comunicare internă trebuie să se facă printr-un difuzor iar emisia printr-un microfon fix. Legătura cu prova sau cu pupa navei sau convoiului poate fi o legătură radiotelefonică.
Art. 7.09: Instalaţii de alarmă
1.Trebuie să existe o instalaţie independentă de alarmă care să permită alertarea încăperilor de locuit, încăperilor de maşini şi, după caz, a compartimentelor de pompe izolate.
2.Timonierul trebuie să aibă la îndemână un întrerupător "oprit/pornit" care să declanşeze semnalul de alarmă; întrerupătoarele care revin automat la poziţia de oprire atunci când sunt lăsate libere, nu sunt admise.
3.Nivelul intensităţii acustice a semnalului de alarmă trebuie să fie de cel puţin 75 dB (A) în zona de locuit.
În încăperile de maşini şi compartimentele pompelor trebuie să existe, ca semnal de alarmă, o lumină intermitentă vizibilă din toate părţile şi clar perceptibilă din orice punct.
Art. 7.10: Încălzire şi ventilaţie
Timoneriile trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie eficace, reglabilă, de încălzire şi de ventilaţie.
Art. 7.11: Instalaţii pentru manevrarea ancorelor de la pupa
Pe navele şi convoaiele a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, a căror lungime depăşeşte 86 m sau a căror lăţime depăşeşte 22,90 m, timonierul trebuie să poată lăsa la apă, din postul său, ancorele de la pupa.
Art. 7.12: Timonerii escamotabile
1.O timonerie escamotabilă motorizată cât şi dispozitivele aferente trebuie proiectate astfel încât să nu pună în pericol siguranţa persoanelor aflate la bord.
2.O timonerie escamotabilă nu trebuie să compromită stabilitatea navei.
3.Operaţiunile efectuate din timonerie nu trebuie să fie împiedicate în timpul ridicării sau coborârii. Trebuie să fie posibil accesul şi părăsirea în siguranţă a timoneriei, indiferent de poziţia sa.
4.Trebuie să fie posibil să se acţioneze mecanismul de ridicare din interiorul timoneriei. Următoarele informaţii trebuie să fie prezente la postul de guvernare:
a)punerea sub tensiune,
b)timoneria în poziţia cea mai de jos,
c)timoneria în poziţia cea mai înaltă,
d)timoneria blocată în poziţie fixă (dacă este cazul).
5.Mecanismul de ridicare trebuie să permită oprirea timoneriei în orice poziţie. Dacă este posibilă blocarea timoneriei într-o poziţie dată, mecanismul de ridicare trebuie să fie dezactivat automat la blocare. Deblocarea trebuie să fie posibilă în toate condiţiile de funcţionare.
6.Mecanismul de ridicare trebuie proiectat astfel încât să nu poată fi depăşite poziţiile extreme.
7.Trebuie luate măsuri pentru a evita coborârea necontrolată a timoneriei. Trebuie instalate dispozitive de protecţie corespunzătoare pentru a evita riscul de răniri care pot apărea în timpul coborârii. Toate operaţiunile de coborâre trebuie să declanşeze automat un semnal de avertizare optic cât şi un semnal de avertizare acustic clar audibil.
8.Timoneriile escamotabile trebuie să fie echipate cu un sistem de coborâre de urgenţă independent de mecanismul normal de ridicare şi care poate fi, de asemenea, utilizat în cazul unei căderi de tensiune. Acest sistem de urgenţă trebuie să poată fi acţionat din interiorul timoneriei. La utilizarea sistemului de urgenţă, viteza de coborâre nu trebuie să fie mai mică decât viteza de coborâre în condiţii normale.
9.(fără conţinut)
10.Furtunurile flexibile:
a)sunt permise numai atunci când utilizarea lor este indispensabilă pentru amortizarea vibraţiilor sau pentru libertatea de mişcare a pieselor componente,
b)trebuie să fie proiectate pentru o presiune cel puţin egală cu presiunea maximă de lucru,
c)trebuie să fie înlocuite cel târziu la fiecare opt ani.
11.Timoneriile escamotabile şi dispozitivele asociate acestora trebuie să fie inspectate în mod regulat şi cel puţin o dată la douăsprezece luni de către o persoană competentă. Siguranţa instalaţiei trebuie verificată printr-o inspecţie vizuală şi printr-o verificare a funcţionării corespunzătoare a acesteia.
12.Timoneriile escamotabile şi dispozitivele asociate acestora trebuie inspectate de către un expert:
a)înainte de prima punere în funcţiune,
b)înainte de repunerea în funcţiune după o modificare sau reparaţie majoră;
c)în mod regulat şi cel puţin o dată la cinci ani.
Cu această ocazie, dovada prin calcul trebuie să fie furnizată pentru o rezistenţă şi o stabilitate suficientă.
Expertul care a efectuat inspecţia trebuie să emită şi să semneze un certificat privind inspecţia, cu menţionarea datei inspecţiei.
Art. 7.13: Menţionarea în certificatul navei de navigaţie interioară a navelor a căror timonerie este amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană
Atunci când o navă corespunde prevederilor speciale pentru timoneriile amenajate pentru conducerea prin radar de către o singură persoană, aşa cum se indică la articolele 7.01(3), 7.04(5) şi (6) 7.05(3) şi (4), 7.06(2), 7.07, 7.08 şi 7.11, în certificatul navei de navigaţie interioară trebuie să fie făcută următoarea menţiune:
"Nava are o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană".
CAPITOLUL 8:Construcţia maşinilor
Art. 8.01: Generalităţi
1.Maşinile, precum şi instalaţiile auxiliare, trebuie să fie concepute, executate şi instalate conform celei mai bune practici.
2._
(1)Recipientele sub presiune destinate funcţionării navei trebuie controlate de către un expert pentru a verifica siguranţa în funcţiune a acestora:
a)înainte de a fi puse în funcţiune pentru prima oară;
b)înainte de a fi repuse în funcţiune în urma efectuării de modificări sau reparaţii; şi
c)în mod regulat, cel puţin o dată la cinci ani.
(2)Inspecţia trebuie să cuprindă o inspecţie interioară şi una exterioară. Recipientele de aer sub presiune al căror interior nu poate fi inspectat în mod corespunzător sau a căror stare nu poate fi stabilită în mod clar în cursul inspecţiei interioare trebuie să fie supuse unor încercări suplimentare nedistructive sau unei încercări hidraulice de presiune.
(3)Trebuie eliberat un certificat de inspecţie, semnat de expert, în care se menţionează data inspecţiei.
(4)Alte instalaţii care necesită inspecţii regulate, în special căldările cu aburi, alte recipiente sub presiune şi accesoriile acestora, precum şi ascensoarele, respectă reglementările aplicabile într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene.
3.Pot fi instalate numai motoarele cu combustie internă care funcţionează cu combustibil cu punctul de inflamabilitate mai mare de 55°C.
Art. 8.02: Dispozitive de siguranţă
1.Maşinile trebuie să fie instalate şi montate în aşa fel încât să fie suficient de accesibile pentru operare şi întreţinere şi să nu pună în pericol persoanele care realizează aceste activităţi. Ele trebuie să fie asigurate în cazul unei porniri neintenţionate.
2.Maşinile de propulsie, maşinile auxiliare, căldările şi recipientele sub presiune, precum şi accesoriile lor, trebuie să fie dotate cu dispozitive de siguranţă.
3.În caz de urgenţă, oprirea motoarelor care acţionează suflanta şi ventilatoarele de aspiraţie trebuie să fie de asemenea posibilă din exteriorul spaţiului în care se află situate cât şi din exteriorul încăperii de maşini.
4.În caz de necesitate, conectările tubulaturilor care vehiculează combustibil, ulei de ungere, şi ulei uzat în sistemele de transmitere a puterii, control şi acţionare şi în sistemele de încălzire trebuie ecranate sau altfel protejate pentru a nu permite pulverizarea combustibil sau scurgerea acestuia peste suprafeţele încălzite, spre admisia aerului la maşini sau spre alte surse de aprindere. Numărul de conectări la aceste sisteme de tubulaturi trebuie să fie redus la minim.
5.Tubulaturile exterioare de combustibil, de înaltă presiune, ale motoarelor diesel, situate între pompa de combustibil de înaltă presiune şi injectoarele de combustibil trebuie protejate cu un sistem de protecţie a tubulaturii capabil să păstreze combustibilul în cazul spargerii tubulaturii de înaltă presiune. Sistemul de protecţie a tubulaturii trebuie să includă un mijloc pentru colectarea scurgerilor şi trebuie prevăzut cu un sistem de alarmare în cazul spargerii tubulaturii, cu excepţia că alarma nu este cerută pentru motoarele cu unul sau doi cilindrii. Sistemul de protecţie a tubulaturii nu trebuie aplicat motoarelor de pe punţi deschise care acţionează vinciuri sau cabestane.
6.Izolarea componentelor maşinilor trebuie să corespundă cerinţelor art. 3.04 alin. 3, paragraful 2.
Art. 8.03: Maşini de propulsie
1.Propulsia navei trebuie să poată fi pusă în funcţiune, oprită sau inversată în siguranţă şi rapid.
2.Următorii parametrii trebuie să fie controlaţi, prin dispozitive adecvate care să declanşeze alarma atunci când se atinge nivelul critic:
a)temperatura apei de răcire a motoarelor principale;
b)presiunea uleiului de ungere a motoarelor principale şi a transmisiilor;
c)presiunea uleiului şi aerului în dispozitivele de inversare ale motoarelor principale, ale transmisiilor reversibile sau a elicelor;
3.Pentru navele care au un singur motor de propulsie, acest motor nu trebuie oprit automat cu excepţia cazului protecţiei la supraturaţie.
4.Pentru navele care au un singur motor de propulsie, acesta nu poate fi echipat cu un dispozitiv automat pentru reducerea vitezei motorului, decât dacă această reducere automată a vitezei motorului declanşează un semnal optic şi acustic în timonerie şi dispozitivul de reducere poate fi oprit din postul de guvernare.
5.Bucşele arborelui portelice trebuie să fie realizate în aşa fel încât să prevină răspândirea lubrifianţilor care ar polua apa.
Art. 8.04: Instalaţia de evacuare a gazelor arse de la motoare
1.Gazele de evacuare trebuie să fie dirijate complet în afara navei.
2.Trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru evitarea penetrării gazelor de evacuare în diferite compartimente. Tubulaturile de evacuare care traversează încăperile de locuit sau timoneria trebuie să fie dublate, în interiorul acestor încăperi, cu o carcasă de protecţie etanşă la gaze. Spaţiul dintre tubulatura de evacuare şi această carcasă trebuie să comunice cu atmosfera exterioară.
3.Tubulaturile de evacuare trebuie să fie dispuse şi protejate în aşa fel încât să nu poată provoca incendii.
4.În încăperile de maşini, tubulaturile de evacuare trebuie să fie izolate termic sau răcite. La exteriorul încăperilor de maşini este suficientă protecţia termică la atingere.
Art. 8.05: Tancuri de combustibil, tubulaturi şi accesorii
1.Combustibilul lichid trebuie să fie depozitat în tancuri de oţel structurale sau care sunt fixate stabil de corpul navei. Dacă construcţia navei o cere poate fi folosit un material echivalent din punct de vedere al rezistenţei la foc. Aceste cerinţe nu se aplică în cazul tancurilor care au o capacitate mai mică sau egală cu 12 litri, încorporate în echipamente auxiliare în timpul fabricării lor. Tancurile de combustibil nu trebuie să aibă pereţi comuni cu tancurile de apă potabilă.
2.Tancurile de combustibil, precum şi tubulaturile lor şi celelalte accesorii, trebuie să fie dispuse şi amenajate în aşa fel încât să nu poată intra accidental în interiorul navei nici combustibil şi nici vaporii de combustibil. Valvulele tancurilor care servesc la luarea de probe din combustibil sau la evacuarea apei trebuie să se închidă automat.
3.Tancurile de combustibil nu pot fi amplasate în prova peretelui de coliziune şi în pupa peretelui picului pupa.
4.Tancurile de combustibil şi accesoriile lor nu trebuie să fie amplasate direct deasupra motoarelor sau tubulaturilor de evacuare.
5.Orificiile de umplere ale tancurilor de combustibil trebuie să fie marcate clar.
6.Tubulaturile pentru umplerea tancurilor de combustibil trebuie să aibă orificiile situate pe punte, excepţie făcând tancurile pentru consum zilnic. Tubulatura de umplere trebuie să fie dotată cu o piesă de racordare conformă cu standardul EN 12827:1999.
Aceste tancuri trebuie să fie dotate cu tubulaturi de aerisire care să conducă deasupra punţii în atmosferă şi care să fie amplasate astfel încât să nu fie posibilă pătrundere apei. Secţiunea acestei tubulaturi trebuie să fie cel puţin egală cu de 1,25 ori secţiunea tubulaturii de umplere.
Dacă tancurile sunt interconectate între ele, secţiunea tubulaturii de racordare trebuie să fie cel puţin egală cu de 1,25 ori secţiunea tubulaturii de umplere.
7.Tubulaturile pentru distribuţia combustibilului trebuie să fie prevăzute, la ieşirea din tancuri, cu o valvulă cu închidere rapidă care poate fi acţionată de pe punte, inclusiv în cazul în care încăperile respective sunt închise.
Dacă dispozitivul de acţionare este mascat, capacul sau carcasa nu trebuie să fie încuiabile.
Dispozitivul de acţionare trebuie să fie marcat în culoarea roşie. Dacă dispozitivul de acţionare este mascat el trebuie marcat cu un simbol pentru valvula cu închidere rapidă în conformitate cu Fig.9 a Anexei 4 la ES-TRIN cu lungimea laturii de cel puţin 10 cm.
Primul paragraf nu trebuie aplicat tancurilor montate direct pe motor.
8.Tubulaturile de combustibil, racordările lor, îmbinările şi armăturile trebuie să fie realizate din materiale rezistente la solicitările mecanice, chimice şi termice, la care sunt susceptibile de a fi supuse. Tubulaturile pentru combustibil nu trebuie să fie supuse unei influenţe dăunătoare a căldurii şi trebuie să poată fi controlate pe întreaga lor lungime.
9.Tancurile pentru combustibil trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de măsurare a nivelului. Dispozitivul de măsurare a nivelului trebuie să fie lizibil până la nivelul maxim de umplere. Sticlele de nivel trebuie să fie protejate în mod eficient contra şocurilor, dotate cu o valvulă cu închidere automată în partea lor inferioară şi racordate în partea superioară la tancuri, deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul sticlelor de nivel nu trebuie să se deformeze la temperaturi normale ale mediului ambiant. Extremitatea tubulaturilor de sondă nu trebuie să se găsească în încăperile de locuit. Tubulaturile sondelor terminate într-o încăpere de maşini sau căldări trebuie prevăzute la extremitatea lor cu dispozitive cu auto-închidere.
10._
a)Deversările de combustibil, în timpul buncherării, trebuie să fie făcute imposibile prin montarea la bordul navei a unor dispozitive tehnice corespunzătore care trebuie înregistrate la punctul 52 al certificatului navei de navigaţie interioară.
b)Dacă alimentarea este făcută prin staţia de buncherare cu sistemul ei propriu de prevenire a deversării de combustibil la bord, pe durata buncherării, echipamentul cerut la lit. a) şi alin. 11 nu mai trebuie montat.
11.Dacă tancurile de combustibil sunt prevăzute cu dispozitiv de închidere automat, senzori trebuie să închidă alimentarea când tancul este 97% plin; acest echipament trebuie să fie de un tip sigur în funcţionare.
Dacă senzorul activează un contact electric, care poate întrerupe circuitul de la staţia de buncherare printr-un semnal binar, trebuie să fie posibilă transmiterea semnalului la staţia de buncherare printr-un conector, etanş la apă, ce trebuie să fie conform publicaţiei IEC 60309-1:2012 pentru curent continuu de la 40 la 50 V, de culoare albă, poziţia contactului de împământare la ora zece a ceasului.
12.Tancurile de combustibil lichid trebuie să fie dotate cu deschideri prevăzute cu închidere etanşă, destinate să permită curăţarea şi inspectarea lor.
13.Tancurile de combustibil, care alimentează direct motoarele principale precum şi motoarele necesare pentru operarea sigură a navei, trebuie să fie dotate cu un dispozitiv care să emită un semnal acustic şi optic în timonerie atunci când nivelul lor de umplere nu este suficient pentru continuarea exploatării în siguranţă.
Art. 8.06: Depozitarea uleiului de ungere, tubulaturi şi accesorii
1.Uleiul de ungere trebuie să fie depozitat în tancuri de oţel structurale sau în tancuri care sunt fixate stabil de corpul navei. Dacă construcţia navei o cere, se poate folosi un material echivalent din punct de vedere al rezistenţei la foc. Aceste cerinţe nu se aplică în cazul tancurilor care au o capacitate mai mică sau egală cu 25 litri. Tancurile de ulei de ungere nu trebuie să aibă pereţi comuni cu tancurile de apă potabilă.
2.Tancurile pentru ulei de ungere, precum şi tubulaturile lor şi celelalte accesorii trebuie să fie dispuse şi amenajate în aşa fel încât să nu poată intra accidental în interiorul navei nici uleiul de ungere nici vaporii de ulei de ungere.
3.Tancurile pentru ulei de ungere nu pot fi amplasate în prova peretelui de coliziune.
4.Tancurile pentru ulei de ungere şi accesoriile lor nu trebuie să fie amplasate direct deasupra motoarelor sau tubulaturilor de evacuare.
5.Orificiile de umplere a tancurilor pentru ulei de ungere trebuie să fie marcate clar.
6.Tubulaturile pentru uleiul de ungere, racordările lor, îmbinările şi armăturile trebuie să fie realizate din materiale rezistente la solicitările mecanice, chimice şi termice, la care sunt susceptibile de a fi supuse. Tubulaturile nu trebuie să fie supuse unei influenţe dăunătoare a căldurii şi trebuie să poată fi controlate pe întreaga lor lungime.
7.Tancurile pentru ulei de ungere trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de măsurare a nivelului. Dispozitivul de măsurare a nivelului trebuie să fie lizibil până la nivelul maxim de umplere. Sticlele de nivel trebuie să fie protejate în mod eficient contra şocurilor, dotate cu o valvulă cu închidere automată în partea lor inferioară şi racordate în partea superioară la tancuri, deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul sticlelor de nivel nu trebuie să se deformeze la temperaturi normale ale mediului ambiant. Extremitatea tubulaturilor de sondă nu trebuie să se găsească în încăperile de locuit. Tubulaturile sondelor terminate într-o încăpere de maşini sau căldări trebuie prevăzute la extremitatea lor cu dispozitive cu auto-închidere.
Art. 8.07: Depozitarea uleiurilor utilizate la sistemele de transmitere a puterii, sistemele de comandă şi acţionare şi sistemele de încălzire, tubulaturi şi accesorii
1.Uleiul utilizat la sistemul de transmitere a puterii, sistemele de comandă şi acţionare şi sistemele de încălzire trebuie să fie depozitat în tancuri de oţel structurale sau care sunt fixate stabil de corpul navei. Dacă construcţia navei o cere poate fi folosit un material echivalent din punct de vedere al rezistenţei. Aceste cerinţe nu se aplică în cazul tancurilor care au o capacitate mai mică sau egală cu 25 litri. Tancurile vizate la prima frază nu trebuie să aibă pereţi comuni cu rezervoarele de apă potabilă.
2.Tancurile, vizate la alin. 1, şi tubulaturile şi celelalte accesorii, trebuie să fie dispuse în aşa fel încât să nu poată intra accidental în interiorul navei nici uleiurile şi nici vaporii de ulei.
3.Tancurile, vizate la alin. 1, nu pot fi amplasate în prova peretelui de coliziune.
4.Tancurile, vizate la alin. 1, şi accesoriile lor nu trebuie să fie amplasate direct deasupra motoarelor sau tubulaturilor de evacuare.
5.Orificiile de umplere ale tancurilor, vizate la alin. 1, trebuie să fie marcate clar.
6.Tubulaturile pentru ulei, vizate la alin. 1, racordările lor, îmbinările şi armăturile trebuie să fie realizate din materiale rezistente la solicitările mecanice, chimice şi termice, la care sunt susceptibile de a fi supuse. Tubulaturile nu trebuie să fie supuse unei influenţe dăunătoare a căldurii şi trebuie să poată fi controlate pe întreaga lor lungime.
7.Tancurile, vizate la alin. 1, trebuie să fie dotate cu un dispozitiv de măsurare a nivelului. Dispozitivul de măsurare a nivelului trebuie să fie lizibil până la nivelul maxim de umplere. Sticlele de nivel trebuie să fie protejate în mod eficient contra şocurilor, dotate cu o valvulă cu închidere automată în partea lor inferioară şi racordate în partea superioară la tancuri, deasupra nivelului maxim de umplere. Materialul sticlelor de nivel nu trebuie să se deformeze la temperaturi normale ale mediului ambiant. Extremitatea tubulaturilor de sondă nu trebuie să se găsească în încăperile de locuit. Tubulaturile sondelor terminate într-o încăpere de maşini sau căldări trebuie prevăzute la extremitatea lor cu dispozitive cu auto-închidere.
Art. 8.08: Instalaţii de santină
1.Fiecare compartiment etanş la apă trebuie să poată fi drenat separat. Totuşi, această prevedere nu se aplică compartimentelor închise în mod normal ermetic în timpul marşului.
2.Navele prevăzute cu echipaj trebuie să fie dotate cu două pompe de santină independente, care să nu fie instalate în acelaşi compartiment. Cel puţin una din acestea trebuie să fie antrenată de un motor. Dacă totuşi aceste nave au o putere de propulsie mai mică de 225 kW sau o capacitate de încărcare mai mică de 350 t, respectiv pentru navele care nu sunt destinate transportului de mărfuri având un deplasament volumetric mai mic de 250 m3, este suficientă o pompă manuală sau antrenată de un motor.
Fiecare dintre pompele prevăzute trebuie să poată fi folosită pentru fiecare compartiment etanş.
3.Debitul minim al primei pompe de santină se calculează cu formula:
Q1 = 0,1 x d12 [l/min.], unde:
d1 se calculează cu formula
Debitul minim al celei de-a doua pompe de santină, în l/min., se calculează cu formula:
Q2 = 0,1 x d22 [l/min.], unde:
d2 se calculează cu formula:
Totuşi, valoarea d2 nu trebuie să depăşească valoarea d1.
Pentru determinarea lui Q2 se adoptă pentru l lungimea compartimentului etanş cel mai lung.
În aceste formule:
l = lungimea compartimentului etanş drenat, în (m);
d1 = diametrul interior calculat al tubulaturii magistrale de santină, în (mm);
d2 = diametrul interior calculat al tubulaturii ramificaţiei, în (mm).
4.Atunci când pompele de santină sunt racordate la o instalaţie de santină, tubulatura principală trebuie să aibă un diametru interior cel puţin egal cu d1, în mm, iar tubulatura ramificaţie un diametru interior cel puţin egal cu d2.
Pentru navele cu o lungime L mai mică de 25 m aceste valori pentru d1 şi d2 pot fi reduse până la 35 mm.
5.Sunt admise numai pompele de santină autoamorsabile.
6.În orice compartiment drenabil, cu fund plat, cu o lăţime mai mare de 5 m trebuie să existe cel puţin câte un sorb de aspiraţie în tribord şi în babord.
7.Drenarea picului pupa poate fi asigurată din încăperea maşinii principale prin intermediul unei tubulaturi cu închidere automată, uşor accesibilă.
8.Tubulatura ramificaţiilor diferitelor compartimente trebuie să fie racordate la tubulatura principală prin intermediul unei valvule cu sens unic.
Compartimentele sau alte încăperi destinate transportului balastului pot fi racordate la instalaţia de santină doar prin intermediul unei simple valvule cu închidere. Această prevedere nu se aplică magaziilor adaptate pentru balastare. Umplerea unor astfel de magazii cu apă de balast trebuie să se facă prin intermediul unei tubulaturi de balastare, montată permanent şi independentă de tubulatura de santină, sau cel puţin care poate fi conectată la tubulatura principală de santină cu ajutorul unei ramificaţii constituite din tubulaturi flexibile sau tubulaturi intermediare. Nu este admisă utilizarea în acest scop a sorburilor de absorbţie amplasate pe fundul magaziei.
9.Santinele magaziilor trebuie să fie dotate cu dispozitive de măsurare.
10.În cazul unui instalaţii de santină cu tubulaturi montate permanent, tubulaturile de santină de pe fundul magaziilor destinate colectării apelor cu hidrocarburi trebuie să fie dotate cu dispozitive de închidere, sigilate în poziţia închis, de către comisia de inspecţie. Numărul şi poziţia acestor dispozitive trebuie să fie menţionate în certificatul navei de navigaţie interioară.
11.Blocarea închiderilor în poziţie trebuie să fie considerată ca echivalentă cu sigilarea în conformitate cu alin. 10. Cheia sau cheile pentru blocarea închiderilor trebuie să fie indicate în mod corespunzător şi păstrate într-un loc marcat şi uşor accesibil în încăperea de maşini.
Art. 8.09: Instalaţii pentru colectarea apelor cu hidrocarburi şi a uleiurilor uzate
1.Apele cu hidrocarburi care provin din exploatare trebuie să poată fi păstrate la bord. În acest sens santina încăperii de maşini este considerată rezervor.
2.Pentru colectarea uleiurilor uzate trebuie să existe în încăperile de maşini unul sau mai multe recipiente speciale, a căror capacitate să fie cel puţin de 1,5 ori cantitatea de uleiuri uzate care provine din carterul tuturor motoarelor cu combustie internă, al tuturor mecanismelor instalate precum şi cantitatea de uleiuri hidraulice care provine din rezervoarele de uleiuri hidraulice.
Racordurile pentru deversarea recipientelor sus menţionate trebuie să fie conforme normei europene EN 1305:1996.
3.Pentru navele folosite numai pentru sectoare de navigaţie scurte, comisia de inspecţie poate acorda derogări de la prevederile alin. 2.
Art. 8.10: Zgomotul produs de nave
1.Zgomotul produs de o navă în marş şi mai ales zgomotele de la aspiraţia şi de la evacuarea aerului motoarelor trebuie să fie atenuate prin folosirea mijloacelor adecvate.
2.Zgomotul produs de navă în marş, la o distanţă laterală de 25 m de la bordaj, nu trebuie să depăşească 75 dB (A).
3.Zgomotul produs de navă în staţionare, exceptând operaţiunile de transbordare, la o distanţă laterală de 25 m de la bordaj, nu trebuie să depăşească 65 dB (A).
CAPITOLUL 9:EMISII DE GAZE ŞI PARTICULE POLUANTE DE LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ
Art. 9.00: Definiţii
În scopurile prezentului capitol, se aplică următoarele definiţii:
1."motor cu ardere internă": un convertor de energie, altul decât o turbină cu gaz, conceput pentru a transforma energia chimică (absorbită) în energie mecanică (furnizată) printr-un proces de ardere internă; acesta include, acolo unde au fost instalate, sistemul de control al emisiilor şi interfaţa de comunicaţie (hardware şi mesaje) între unităţile de comandă electronică ale motorului şi orice altă unitate de comandă;
2."aprobare de tip": procedura prin care autoritatea competentă certifică faptul că un tip de motor sau o familie de motoare satisface cerinţele tehnice relevante privind nivelul emisiei de gaze şi particule poluante produse de motor (motoare);
3."familie de motoare": un grup de motoare ale unui constructor de motoare, care, prin concepţia lor, posedă caracteristici similare în ce priveşte emisiile de gaze de evacuare şi respectă valorile limită ale emisiilor aplicabile;
4."puterea de referinţă": putere netă care este utilizată pentru determinarea valorilor limită ale emisiilor aplicabile motorului;
5."constructor de motoare": orice persoană fizică sau juridică care este responsabilă, faţă de autoritatea competentă în materie de aprobare, pentru toate aspectele legate de procesul de aprobare de tip sau de autorizare a motorului cât şi pentru asigurarea conformităţii producţiei motorului şi care este, de asemenea, responsabilă pentru problemele legate de supravegherea pieţei în ceea ce priveşte motoarele produse, indiferent dacă această persoană este sau nu direct implicată în toate etapele de proiectare şi construcţie a motorului care face obiectul aprobării de tip;
6."protocol privind parametrii motorului": documentul menţionat în anexa nr. 6 a ES-TRIN în care sunt înregistraţi în mod adecvat toţi parametrii, şi include componentele şi reglajele motorului care afectează nivelul emisiei de gaze şi particule poluante, precum şi modificările aduse acestor parametri.
Art. 9.01: Dispoziţii generale
1.Dispoziţiile prezentului capitol se aplică tuturor motoarelor cu ardere internă care au o putere de referinţă mai mare de 19 kW, instalate la bordul construcţiilor navale.
2.Motoarele cu ardere internă trebuie să respecte cerinţele Regulamentului (UE) 2016/16288. Numai motoarele cu ardere internă ale categoriilor:
8Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerinţele referitoare la limitele emisiilor de poluanţi gazoşi şi de particule poluante şi omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinaţie rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1024/2012 şi (UE) nr. 167/2013 şi de modificare şi abrogare a Directivei 97/68/CE (JO L 252, 16.9.2016).
a)IWP,
b)IWA,
c)NRE cu o putere de referinţă mai mică de 560 kW sau
d)motoarele recunoscute ca echivalente în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628 pot fi instalate. Această conformitate este stabilită prin intermediul unui certificat de aprobare de tip.
3.O copie a certificatului de aprobare de tip, instrucţiunile producătorului motorului şi protocolul parametrilor motorului trebuie să se afle la bord.
4.Este interzisă instalarea motoarelor de înlocuire, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2016/1628.
5.Comisia de inspecţie poate utiliza un serviciu tehnic pentru îndeplinirea sarcinilor menţionate în acest capitol. Numai serviciile tehnice notificate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1628 sunt recunoscute în scopurile prezentului standard.
Art. 9.02: Menţiuni în certificatul navei de navigaţie interioară
Numărul de identificare şi, după caz, numărul aprobării de tip al tuturor motoarelor cu ardere internă aflate la bordul construcţiei navale se introduc la punctul 52 al certificatului navei de navigaţie interioară.
Art. 9.03: Prevederi pentru instalarea motoarelor cu ardere internă
Instalarea motorului cu ardere internă pe construcţia navală trebuie să fie conform restricţiilor definite în domeniul de aplicare al aprobării de tip.
Art. 9.04: Instrucţiunile constructorului de motoare
1.Instrucţiunile constructorului de motoare, care trebuie să fie întocmite de către constructorul motorului, trebuie să specifice elementele constitutive care sunt determinante pentru emisiile de gaze de evacuare cât şi reglajele şi parametrii datorită cărora conformitatea cu valorile limită stabilite pentru gazele de evacuare sunt asigurate permanent.
2.Instrucţiunile trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a)tipul motorului şi, după caz, familia de motoare, cu indicarea puterii de referinţă şi a turaţiei nominale;
b)lista componentelor şi parametri motorului cu relevanţă în contextul emisiilor de gaze de evacuare;
c)caracteristicile care permit identificarea componentelor aprobate care sunt determinante pentru emisiile de gaze de evacuare (de exemplu, numărul piesei de pe componente);
d)indicarea parametrilor motorului care sunt determinanţi pentru emisiile de gaze de evacuare, cum ar fi intervalul de reglare a avansului injecţiei, temperatura admisibilă a apei de răcire şi contra-presiunea maximă a gazelor de evacuare.
Art. 9.05: Încercările motorului cu ardere internă
1.În timpul încercării privind instalarea, încercărilor intermediare şi speciale, comisia de inspecţie verifică starea curentă a motorului cu referire la componentele, calibrarea şi reglajele parametrilor săi aşa cum sunt specificaţi în instrucţiunile constructorului motorului şi în protocolul parametrilor motorului.
2.Rezultatele încercărilor menţionate la alin. 1 trebuie să fie indicate în raportul privind parametrii motorului în conformitate cu anexa nr. 6 la ES-TRIN.
3.Dacă încercările privind instalarea, intermediare şi speciale demonstrează că, în ce priveşte parametrii, componentele şi caracteristicile reglabile ale acestora, motoarele cu ardere internă instalate la bord sunt conforme specificaţiilor enunţate în documentele menţionate la art. 9.01 alin. 3, se poate presupune că emisiile de gaze de evacuare şi particule provenite de la motoarele cu ardere internă sunt conforme valorilor limită.
Dacă comisia de inspecţie consideră că motorul cu ardere internă nu îndeplineşte cerinţele prevăzute în documentele menţionate la art. 9.01, alin. 3, ea trebuie să solicite luarea unor măsuri pentru a restabili conformitatea motorul cu ardere internă.
4.În cazul motoarelor cu combustie internă echipate cu un dispozitiv de post-tratare a gazelor de evacuare, se efectuează verificări, în cadrul încercărilor privind instalarea, intermediare sau speciale, pentru a se asigura că aceste sisteme funcţionează corect.
Art. 9.06: Încercările privind instalarea
1.După instalarea motorului cu ardere internă la bord, dar înainte de punerea în funcţiune, trebuie efectuată o încercare privind instalarea. Această încercare, care face parte din inspecţia iniţială a construcţiei navale sau dintr-o inspecţie specială determinată de instalarea motorului cu ardere internă, trebuie să conducă fie la înregistrarea motorului în certificatul navei de navigaţie interioară ce urmează să fie emis pentru prima dată fie la modificarea certificatului navei de navigaţie interioară existent.
2.Pe durata încercării privind instalarea, comisia de inspecţie trebuie să se asigure că un motor instalat la bord respectă întotdeauna cerinţele tehnice privind nivelul emisiilor de gaze şi de particule poluante, chiar şi după eventuale modificări sau reglaje după aprobarea de tip.
3.Comisia de inspecţie poate renunţa la încercarea privind instalarea în sensul alin. 1 atunci când un motor cu ardere internă a cărui putere de referinţă nominală CA este mai mică de 130 kW este înlocuit cu un motor cu ardere internă, având aceeaşi aprobare tip în conformitate cu art. 9.01, alin. 2. Ca o precondiţie, comisia de inspecţie trebuie să fie notificată cu privire la înlocuirea motorului şi trebuie să primească o copie a certificatului de aprobare de tip şi detalii privind numărul de identificare al motorului nou instalat. Comisia de inspecţie modifică, în consecinţă, punctul nr. 52 al certificatului navei de navigaţie interioară.
Art. 9.07: Încercările intermediare
1.În cazul încercărilor intermediare, comisia de inspecţie trebuie să se asigure că un motor instalat la bord respectă întotdeauna cerinţele tehnice privind nivelul emisiilor de gaze şi de particule poluante, chiar şi după eventuale modificări sau reglaje după încercarea privind instalarea.
2.Încercările intermediare ale motorului cu combustie internă trebuie să se efectueze în cadrul unei inspecţii periodice.
Art. 9.08: Încercările speciale
1.În cazul încercărilor speciale, comisia de inspecţie trebuie să se asigure că un motor instalat la bord respectă întotdeauna cerinţele tehnice privind nivelul emisiilor de gaze şi de particule poluante după fiecare modificare importantă.
2.O încercare specială trebuie să se efectueze sistematic după fiecare modificare importantă a unui motor cu ardere internă care are un impact asupra emisiei de gaze şi particule poluante.
Art. 9.09: Cerinţe specifice privitoare la dispozitivele de post-tratare a gazelor de evacuare
1.Dispozitivele de post-tratare a gazelor de evacuare nu trebuie să afecteze siguranţa funcţionării navei, inclusiv sistemul de propulsie şi de alimentare cu energie electrică, sau să obstrucţioneze sistemul de evacuare.
2.Dacă dispozitivul de post-tratare a gazelor de evacuare a motoarelor cu ardere internă pentru propulsarea principală a unei construcţii navale este echipat cu un dispozitiv de by-pass, dispozitivul de by-pass trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)În cazul unei defecţiuni a sistemului de post-tratare a gazelor de evacuare, dispozitivul de by-pass trebuie să permită construcţiei navale să îşi continue traseul prin mijloace proprii.
b)Atunci când dispozitivul de by-pass este declanşat, sistemul de control al by-pass-ului trebuie să declanşeze semnale de alarmă acustică şi optică în timonerie.
c)Un sistem de control al dispozitivului de by-pass trebuie să înregistreze într-o memorie nevolatilă toate incidentele de funcţionare ale motorului în legătură cu utilizarea dispozitivului de by-pass. Informaţiile trebuie să fie uşor accesibile autorităţilor competente.
3.În cazul în care este instalat un sistem de diagnosticare a controlului în conformitate cu art. 25 alin. (3) lit. (f) din Regulamentul (UE) 2016/1628, alarmele cerute trebuie să declanşeze un semnal de alarmă acustică şi optică în timonerie.
4._
(1)Dacă un dispozitiv de post-tratare utilizează un reactiv pentru reducerea emisiilor, alarmele cerute trebuie să alerteze echipajul cu privire la necesitatea de a umple reactivul înainte de a fi gol sau de a înlocui reactivul, dacă nu îndeplineşte cerinţele privind concentraţia.
(2)Dacă un sistem de diagnosticare a controlului instalat în conformitate cu art. 25 alin. (3) lit. (f) din Regulamentul (UE) 2016/1628 poate activa o reducere a puterii motorului cu ardere internă, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:
a)Declanşarea reducerii puterii permite construcţiei navale să îşi continue traseul prin mijloace proprii.
b)În cazul declanşării reducerii de putere, sistemul de control trebuie să declanşeze un semnal de alarmă acustică şi optică în timonerie.
5.Cerinţele de la alin. 1 de mai sus sunt considerate îndeplinite dacă nava este echipată cu:
a)un al doilea sistem de propulsie independent (chiar dacă acest al doilea sistem include un dispozitiv de post-tratare a gazelor de evacuare) care permite navei să-şi continue traseul prin mijloace proprii; sau
b)un dispozitiv de post-tratament cu dispozitiv de by-pass în conformitate cu alin. 2.
CAPITOLUL 10:Echipamente şi instalaţii electrice
Art. 101: Art. 10.01: Generalităţi
1.În cazul în care pentru anumite părţi ale unei instalaţii nu există cerinţe speciale, gradul de siguranţă trebuie să fie considerat satisfăcător dacă aceste părţi au fost realizate conform unui standard european în vigoare sau conform cerinţelor unei societăţi de clasificare recunoscute.
Documentele corespunzătoare trebuie să fie prezentate comisiei de inspecţie.
2._
(1)Următoarele documentele, ştampilate în mod corespunzător de către comisia de inspecţie trebuie să fie disponibile la bord:
a)planurile generale ale întregii instalaţii electrice;
b)planurile de conectare pentru tabloul principal de comandă, tablou de comandă în caz de avarie şi tabloul de distribuţie împreună cu cele mai importante date tehnice, ca de exemplu intensitatea curentului nominal corespunzătoare dispozitivelor de protecţie şi de comandă;
c)indicaţiile cu privire la puterea aparatelor electrice de serviciu;
d)tipurile de cabluri cu indicarea secţiunilor pentru conductori;
e)pentru sistemele de propulsie electrică a navelor, planurile tablourilor de comandă cât şi documente referitoare la motoarele de propulsie electrică;
f)planurile sistemelor electronice de conducere, de reglare, de alarmare şi de siguranţă;
g)planurile circuitelor de comandă.
(2)Pentru construcţiile navale fără echipaj nu este necesară existenţa la bord a acestor documente, dar ele trebuie să fie oricând disponibile la proprietar.
3.Echipamentul şi instalaţiile trebuie să fie proiectat pentru înclinări permanente de până la 15° şi pentru o temperatură a mediului ambiant interior de la 0°C până la +40°C şi pe punte de la -20°C până la +40°C. Ele trebuie sa funcţioneze perfect între aceste limite.
4.Echipamentul şi instalaţiile electrice trebuie să fie complet accesibile şi uşor de întreţinut.
5.Aparatele şi instalaţiile electrice trebuie să fie construite şi instalate astfel încât vibraţiile care apar în condiţii normale de funcţionare să nu producă disfuncţionalităţi sau defecţiuni.
Art. 102: Art. 10.02: Sisteme de alimentare electrică
1.La bordul construcţiilor navale dotate cu o instalaţie electrică, alimentarea instalaţiei trebuie să provină, în principiu, de la cel puţin două surse de energie în aşa fel încât, în caz de defectare a unei surse de energie, sursa de energie rămasă să fie capabilă să alimenteze cel puţin 30 minute echipamentele consumatoare a căror utilizare este necesară pentru siguranţa navigaţiei.
2.Nivelul suficient de alimentare cu energie electrică trebuie să fie dovedit printr-un bilanţ de putere. Poate fi luat în considerare şi un factor adecvat de simultaneitate.
3.Independent de alin. 1, art. 6.04 trebuie să se aplice surselor de energie pentru instalaţiile de guvernare.
Art. 103: Art. 10.03: Protecţia contra contactului fizic, pătrunderii corpurilor solide şi apei
Tipul de protecţie minimă a părţilor instalate permanent în instalaţie trebuie să corespundă tabelului următor:

Amplasare

Tipul de protecţie minimă în conformitate cu standardul european EN 60529:2014

Generatoare

Motoare

Transformatoare

Tablouri

Distribuţie

Întrerupătoare

Accesorii de instalare(4)

Aparate de iluminat/Detectoare de incendiu

Încăperi de serviciu, încăperi de maşini, compartimente ale instalaţiei de guvernare .........

IP22

IP 22

IP 22(2)

IP 22(1) (2)

IP44

IP 22

Magazii ...........

 

IP55

IP55

 

IP55

IP55

Încăperi pentru acumulatori şi pentru pituri ......

 

 

 

 

 

IP44 şi.(Ex)(3)

Punţi deschise, posturi de guvernare deschise ..........

IP55

IP55

 

IP55

IP55

IP55

Timonerie închisă .......

IP55

IP22

IP22

IP22

IP22

IP22

Încăperi de locuit cu excepţia încăperilor sanitare şi umede

 

 

 

IP22

IP20

IP20

Încăperi sanitare şi umede

 

IP44

IP44

IP44

IP55

IP44

Observaţii:

1. Pentru echipamentele cu degajare mare de căldura: IP 12.

2. Atunci când tipul de protecţie nu este asigurat de echipamentul însuşi, acesta trebuie să fie furnizat de locaţia de instalare aşa cum este prezentat în tabel.

3. Echipamentele electrice de tip certificat de securitate, de exemplu instalaţiile:

a) autorizate în conformitate cu seria de standarde europene EN 60079 (în vigoare la 6 iulie 2017);

b) având un tip de protecţie inferior specific configuraţiei, de exemplu anumite tipuri de detectoare de incendiu.

Dacă corpuri de iluminat sau detectoare de incendiu sunt utilizate în locuri rezervate pentru acumulatori şi vopsele, trebuie îndeplinite ambele condiţii.

4. Materialele instalaţiei pentru curenţi de la 125 A: IP 66 (EN 60529: 2014).

Art. 104: Art. 10.04: Protecţia contra exploziei
1.În încăperile şi locaţiile în care se pot acumula atmosfere explozive, nu sunt admise decât echipamente electrice protejate contra exploziei (certificate de securitate). Aceste echipamente trebuie să fie controlate şi aprobate de un organism de inspecţie recunoscut pe baza dispoziţiilor naţionale ale unuia dintre statele membre în ceea ce priveşte securitatea într-o atmosferă explozivă.
Instalarea echipamentelor de conectare pentru aparatele de iluminat şi pentru alte aparate electrice trebuie să fie evitată cât mai mult posibil în aceste încăperi şi locaţii. Protecţia împotriva exploziilor trebuie să corespundă caracteristicilor atmosferei prezente (grupa de explozie, clasa de temperatură) şi trebuie să fie conformă cerinţelor locaţiei în cauză.
Trebuie luate în considerare indicaţiile şi restricţiile conţinute în certificatele de aprobare ale aparatelor.
Clasificarea şi evaluarea locaţiilor periculoase trebuie să fie efectuată şi documentată în conformitate cu standardele internaţionale EN 60079-10-1: 2015 şi EN 60079-10-2: 2015.
2.Pentru locaţiile periculoase se aplică:
a)În locaţiile din Zona 0 sunt permise numai circuitele electrice cu securitate intrinsecă (tip de protecţie Ex ia) în conformitate cu standardul internaţional IEC 60079-11: 2012.
b)În locaţiile din Zona 1 sunt permise numai echipamentele electrice protejate contra exploziilor (certificate de securitate).
c)În locaţiile din Zona 2 trebuie să fie luate măsuri de protecţie pentru echipamentele electrice care corespund naturii şi obiectivului de utilizare a echipamentelor de serviciu.
În aceste locaţii nu sunt admise decât:
aa)echipamente electrice protejate contra exploziilor (certificate de securitate);
bb)echipamente de serviciu care, în timpul funcţionării normale, nu produc scântei şi ale căror suprafeţe, putând fi expuse la aer liber, nu ating temperaturi inadmisibile, sau
cc)echipamente de serviciu protejate printr-un înveliş sub presiune sau printr-un înveliş etanş la vapori (tip de protecţie minimum IP 55) şi ale căror suprafeţe nu ating temperaturi inadmisibile.
3.Pentru protecţia împotriva exploziilor cauzate de praf, se aplică cerinţele din standardul european EN 60079-10-2: 2015.
Art. 105: Art. 10.05: Legarea la pământ
1.Legarea la pământ este necesară în cazul instalaţiilor care au tensiuni ce depăşesc 50 V.
2.Părţile metalice expuse contactului fizic şi care nu sunt sub tensiune, pe durata exploatării normale, ca de exemplu suporţii şi carcasele pentru instalaţiile electrice, echipamentele electrice care nu sunt mobile, trebuie să fie legate la pământ separat în cazul în care ele nu sunt în contact electric cu corpul ca urmare a instalării lor.
3.Carcasele aparatelor electrice mobile trebuie să fie legate la pământ cu ajutorul unui conductor de protecţie suplimentar, fără tensiune în exploatarea normală, încorporat în cablul de alimentare.
Această prevedere nu se aplică în cazul folosirii unui transformator cu circuit de separaţie protejat şi nici în cazul aparatelor prevăzute cu o izolaţie de protecţie (dublă izolaţie).
4.Secţiunea transversală a conductorilor de legare la pământ nu trebuie să fie mai mică decât valorile indicate în tabelul următor:

Secţiunea transversală a conductorilor exteriori

[mm2]

Secţiunea transversală minimă a conductorilor de legare la pământ

În cablurile izolate [mm2]

Montaţi separat [mm2]

0,5 < = S < = 4

aceeaşi secţiune transversală ca şi a conductorului exterior

4

4 < S < = 16

aceeaşi secţiune transversală ca şi a conductorului exterior

16 < S < = 35

16

35 < S < = 120

jumătate din secţiunea transversală a conductorului exterior

S > 120

70

Art. 106: Art. 10.06: Tensiuni maxime admisibile
1.Pentru tensiuni nu trebuie să fie depăşite următoarele valori:

Tipul echipamentului sau instalaţiei

Tensiuni maxime admisibile

Curent continuu

Curent alternativ monofazat

Curent alternativ trifazat

a. Instalaţii de forţă şi de încălzire incluzând prizele de curent corespunzătoare ...............

250 V

250 V

690 V

b. instalaţii de iluminat, de comunicaţii, de comandă şi de informare incluzând prizele de curent corespunzătoare ......

250 V

250 V

-

c. Prize de curent destinate alimentarii echipamentelor electrice mobile folosite pe punţi deschise sau în spaţii metalice strâmte sau umede - cu excepţia căldărilor şi tancurilor:

1. În general ..............................

2. În cazul folosirii unui transformator cu circuit de separaţie protejat care alimentează doar un singur aparat ........

3. În cazul folosirii unor aparate cu izolaţie protectoare (dublă izolaţie) ......

4. În cazul folosirii întrerupătoarelor diferenţiale de curent rezidual < = 30 mA .......

 

 

50 V1)

-

 

250 V

 

-

 

 

50 V1)

250 V2)

 

250 V

 

250 V

 

 

-

-

 

-

 

690 V

d. Echipamentele electrice mobile (cum ar fi echipamentele electrice pentru containere, motoare, ventilatoare şi pompe), care nu sunt în mod normal manipulate în timpul funcţionării şi ale căror părţi conductoare accesibile atingerii corpului sunt legate la pământ printr-un conductor de protecţie încorporat cablului de alimentare şi care în afară de acest conductor sunt legate la corp prin amplasarea lor sau printr-un alt conductor ................

250 V

250 V

690 V

e. Prizele de curent destinate alimentării aparatelor electrice mobile folosite în interiorul căldărilor şi al tancurilor ......

50 V1)

50 V1)

-

Observaţii:

1) Atunci când această tensiune provine de la reţele de tensiune superioară, trebuie să se folosească o separaţie galvanică (transformator de siguranţă).

2) Circuitul electric secundar trebuie izolat omnipolar de pământ.

2.Sub rezerva respectării măsurilor de protecţie necesare, sunt permise tensiuni mai mari pentru:
a)instalaţiile de forţă în cazul în care puterea lor o cere;
b)instalaţiile de bord speciale, cum ar fi instalaţia radio şi sistemul de aprindere.
3.Comisia de inspecţie poate autoriza alte excepţii în cazuri justificate, cu condiţia respectării măsurilor de protecţie necesare.
Art. 107: Art. 10.07: Sisteme de distribuţie
1.Pentru curent continuu şi pentru curent alternativ monofazat, sunt admise următoarele sisteme de distribuţie:
a)sisteme cu doi conductori dintre care unul este legat la pământ (L1/N/PE)
b)sisteme cu un conductor folosind principiul reîntoarcerii la corp, numai pentru instalaţiile locale (ca de exemplu instalaţia de pornire a unui motor cu ardere internă) (L1/PEN)
c)sisteme cu doi conductori care sunt izolaţi de corp (L1/L2/PE).
2.Pentru curent alternativ trifazat sunt admise următoarele sisteme de distribuţie:
a)sisteme cu patru conductori, cu legarea la pământ a nulului, fără utilizarea principiului reîntoarcerii la corp (L1/L2/L3/N/PE) = ( reţeaua TN-S) sau (reţeaua TT).
b)sisteme cu trei conductori izolaţi de corp (L1/L2/L3/PE) = (reţeaua IT);
c)sisteme cu trei conductori cu legarea la pământ a nulului, utilizând principiul reîntoarcerii la corp, mai puţin pentru circuitele terminale (L1/L2/L3/PEN).
3.Comisia de inspecţie poate permite folosirea altor sisteme.
Art. 108: Art. 10.08: Conectarea la mal sau la alte reţele externe
1.Unitatea de alimentare, adică toate instalaţiile la bord pentru transferul de energie electrică la bord, trebuie să fie proiectată după cum urmează:
a)Transferul de la sistemul de alimentare cu energie de la ţărm:
aa)Pentru curenţii până la 125 A inclusiv, trebuie respectate cerinţele standardelor europene EN 15869-1 şi EN 15869-3 în versiunea în vigoare la 6 iulie 2017.
bb)Pentru curenţii mai mari de 250 A trebuie respectate cerinţele standardul european EN 16840: 2017.
b)În toate celelalte cazuri, se aplică cerinţele de la alineatele (2)-(9). Se consideră că cerinţele menţionate sunt respectate în cazul în care se respectă standardele menţionate la litera a) pentru utilizarea respectivă.
2.Cablurile de alimentare de la reţelele de la mal sau de la alte reţele externe spre instalaţiile reţelei de la bord trebuie să aibă o conectare permanentă la bord cu ajutorul unor borne fixe sau al unor prize fixe. Conexiunile cablurilor nu trebuie să fie supuse vreunei solicitări de întindere.
3.Corpul trebuie să aibă un branşament de împământare atunci când tensiunea de conectare depăşeşte 50V. Branşamentul de împământare trebuie să fie semnalat într-un mod special.
4.Dispozitivele de protecţie a conectării trebuie să poată fi închise în aşa fel încât să împiedice funcţionarea simultană a generatoarelor reţelei de la bord şi a reţelei de la mal sau a altei reţele externe. Se permite o scurtă funcţionare simultană pentru trecerea de la un sistem la altul fără întrerupere de tensiune.
5.Conectarea trebuie să fie protejată la scurtcircuit şi la suprasarcină.
6.Tabloul principal de distribuţie trebuie să indice dacă conectarea se află sub tensiune.
7.Trebuie să fie instalate dispozitive indicatoare care să permită compararea polarităţii în cazul curentului continuu şi ordinea fazelor în cazul curentului alternativ trifazat, între conectare şi reţeaua de la bord.
8.Un panou adiacent conectării trebuie să indice:
a)măsurile ce trebuie să fie luate pentru a efectua conectarea;
b)natura curentului şi tensiunea nominală şi, în plus, în cazul curentului alternativ, frecvenţa.
9.Dacă se utilizează prize de curent nominal mai mare de 16 A, trebuie prevăzute dispozitive care să asigure să aibă loc conectarea sau deconectarea numai atunci când linia nu se află sub tensiune.
Art. 109: Art. 10.09: Furnizarea de curent electric altor construcţii navale
1.Atunci când alimentarea este furnizată altor construcţii navale, trebuie să existe un dispozitiv de conectare separat.
2.Articolul 10.08, alin. 2 şi 4-9 trebuie să se aplice prin analogie.
Art. 1010: Art. 10.10: Generatoare, motoare şi transformatoare
1.Generatoarele acţionate de maşina principală, de arborele sau de un grup auxiliar destinat altor funcţii, trebuie să fie dimensionate în funcţie de variaţia numărului de rotaţii ce se pot produce în timpul funcţionării.
2.Transformatoarele trebuie amplasate în locaţii bine ventilate sau în încăperi bine aerisite.
3.Înfăşurările primare şi secundare ale transformatoarelor trebuie să fie izolate electric. Acest lucru nu se aplică la transformatoarele de pornire.
4.Pentru reglarea tensiunii secundare a transformatoarelor, trebuie să fie prevăzute prizele de alimentare corespunzătoare tensiunii nominale. Acest lucru nu se aplică la transformatoarele de pornire.
5.Motoarele, generatoarele şi transformatoarele trebuie să fie prevăzute, de către producător, cu un marcaj care include, pe lângă numele societăţii producătorului, numărul de serie al maşinii şi puterea, principalele date nominale.
Art. 1011: Art. 10.11: Baterii, acumulatori şi dispozitivele lor de încărcare
1.Acumulatorii trebuie să fie accesibili şi amplasaţi astfel încât să nu se deplaseze în caz de mişcări ale construcţiei navale. Ei nu trebuie sa fie amplasaţi în locuri în care ar fi expuşi la căldură excesivă, temperaturi foarte scăzute, stropi de val, aburi sau vapori.
2.Acumulatorii nu pot fi instalaţi în timonerii, încăperi de locuit, camere de locuit şi în magazii, şi la bordul navelor de pasageri în încăperile pentru pasageri, în cabine şi în bucătării. Prima frază nu se aplică bateriilor:
a)în aparatele mobile; sau
b)cu o putere de încărcare mai mică de 0,2 kW.
3.Acumulatorii care necesită o putere de încărcare mai mare de 2,0 kW trebuie să fie instalaţi într-o încăpere specială. Dacă sunt amplasaţi pe punte, pot fi puşi, de asemenea într-un dulap. Această încăpere sau dulap trebuie ventilate forţat spre puntea deschisă (admisie şi evacuare a aerului), în cazul în care acumulatorii pot degaja gaze.
4.Puterea de încărcare a unui acumulator este calculată pornind de la curentul de încărcare maxim şi de la tensiunea nominală a acumulatorului, ţinând seama de curbele caracteristicilor de încărcare ale dispozitivului de încărcare.
5.Acumulatorii care necesită o putere de încărcare de ce nu depăşeşte 2,0 kW pot fi instalaţi, de asemenea, într-un dulap sau o casetă sub punte. Aceştia pot fi de asemenea să fie instalaţi într-o încăpere de maşini, într-o încăpere electrică de serviciu sau în altă locaţie bine ventilată; în aceste cazuri, aceştia trebuie protejaţi împotriva căderii obiectelor şi a picăturilor de apă.
6.Suprafeţele interioare ale tuturor încăperilor, dulapurilor sau casetelor, ale etajerelor şi ale altor elemente de construcţie destinate acumulatorilor trebuie să fie protejate contra efectelor dăunătoare ale electrolitului.
7._
(1)Încăperile, dulapurile sau casetele închise în care sunt instalaţi acumulatorii trebuie să poată fi ventilate eficient. O ventilaţie forţată trebuie să fie prevăzută pentru puteri de încărcare mai mari de:
a)2,0 kW pentru acumulatorii cu nichel-cadmiu;
b)3,0 kW pentru acumulatorii cu plumb.
(2)Aerul trebuie să intre prin partea inferioară şi să iasă prin partea superioară astfel încât să se asigure evacuarea totală a gazelor.
(3)Canalele de ventilaţie nu trebuie sa cuprindă dispozitive care să împiedice circulaţia liberă a aerului, cum ar fi valvule de obturare.
8.Debitul de aer cerut (Q) se va calcula cu ajutorul următoarei formule:
Q = f x Igaz x n [m3/h]
În această formulă:
S = 0,11 pentru acumulatorii cu electroliţi lichizi;
S = 0,03 pentru acumulatorii cu celule închise (electroliţi în gel, fibre);
Igaz = o pătrime din curentul maxim al dispozitivului de încărcare, în A;
[ = numărul de celule montate în serie.
În cazul existenţei acumulatorilor tampon ai reţelei de bord, alte metode de calculare care să ţină cont de curba caracteristicii de încărcare a dispozitivului de încărcare pot fi acceptate de către comisia de inspecţie cu condiţia ca aceste metode să se bazeze pe dispoziţiile unei societăţi de clasificare recunoscute sau pe alte standarde relevante.
9.În caz de ventilaţie naturală, secţiunea transversală a canalelor trebuie să corespundă debitului de aer necesar pe baza unei viteze a aerului de 0,5 m/s. Totuşi, secţiunea transversală trebuie să fie de cel puţin:
a)80 cm2 pentru acumulatorii cu plumb;
b)120 cm2 pentru acumulatorii cu nichel-cadmium.
10.În caz de ventilaţie forţată, trebuie să se prevadă un ventilator, de preferinţă de un tip cu aspiraţie, al cărui motor să fie etanş la curentul de gaz sau de aer.
Ventilatorul trebuie să fie construit în aşa fel încât să nu permită formarea de scântei prin contactul dintre pala şi carcasa ventilatorului şi astfel încât să se evite orice încărcări electrostatice.
11.Pe uşile sau pe capacele încăperilor, ale dulapurilor sau ale cutiilor în care se află acumulatori trebuie sa fie aplicată menţiunea "Interzis focul, flacăra deschisă şi fumatul" conform figurii 2 din anexa nr. 4 la ES-TRIN, având un diametru minim de 10 cm.
12.În principiu, dispozitivele de încărcare trebuie să fie dimensionate astfel încât acumulatorii descărcaţi să poată fi reîncărcaţi la 80% din capacitatea lor nominală în maximum 15 ore, fără a depăşi intensitatea curentului de încărcare maxim admisibil.
13.Pot fi utilizate numai dispozitive de încărcare automată care corespund caracteristicilor de încărcare ale tipului de acumulator.
14.În cazul alimentării simultane a aparatelor consumatoare în timpul încărcării, cerinţele de putere ale echipamentelor consumatoare trebuie să fie luate în considerare la alegerea dispozitivului de încărcare. Indiferent de necesarul de putere instantanee, trebuie să fie respectată o tensiune maximă de încărcare de 120% din tensiunea nominală.
15.Pentru acumulatori litiu-ion se aplică cerinţele standardelor europene EN 62619 în ediţia în vigoare la 6 iulie 2017 şi EN 62620: 2015.
16._
(1)Atunci când este posibil, ar trebui utilizate sisteme de gestionare a bateriilor pentru monitorizarea acumulatorilor. Bateriile litiu-ion trebuie să fie echipate cu astfel de sisteme.
(2)Aceste sisteme trebuie să acopere cel puţin următoarele funcţionalităţi:
a)protecţia celulelor (scurtcircuit extern, intern, supracurent, descărcare completă etc.);
b)controlul încărcării, dacă acest lucru nu este asigurat de încărcător;
c)gestionarea sarcinii;
d)determinarea stării de încărcare;
e)echilibrarea celulelor;
f)gestionarea termică.
(3)Dacă este posibil, acestea ar trebui să aibă, de asemenea, următoarele funcţionalităţi, în funcţie de utilizare:
g)determinarea îmbătrânirii, capacitatea reziduală, rezistenţa internă etc.;
h)comunicarea (de exemplu, cu invertoare şi dispozitive de control);
i)autentificarea şi identificarea;
j)istoric.
17.Alineatele 1-12 şi 16 se aplică prin analogie bateriilor.
Art. 1012: Art. 10.12: Instalaţii de conectare
1.Tablouri electrice
a)Echipamentele, întrerupătoarele, siguranţele şi instrumentele tablourilor trebuie să fie dispuse în mod clar şi să fie accesibile pentru întreţinere şi reparaţii. Bornele pentru tensiuni până la 50V şi cele pentru tensiuni mai mari de 50V trebuie să fie dispuse separat şi să fie marcate distinct.
b)Pentru toate întrerupătoarele şi aparatele trebuie să fie aplicate plăci indicatoare pe tablouri arătându-se circuitul. Pentru siguranţe trebuie să se indice intensitatea nominală şi circuitul.
c)Atunci când aparatele, a căror tensiune de funcţionare este mai mare de 50V, se află în spatele uşilor, părţile conducătoare de curent ale acestor aparate trebuie să fie protejate contra unui contact accidental în cazul deschiderii uşilor.
d)Materialele tablourilor trebuie să aibă o rezistenţă mecanică adecvată, să fie durabile şi greu inflamabile, autoextinctive şi să nu fie higroscopice.
e)Dacă în tablouri sunt instalate siguranţe cu tensiune joasă şi mare capacitate de rupere, atunci trebuie să fie disponibile accesorii şi echipamente de protecţie corporală pentru montarea şi demontarea acestor siguranţe.
2.Întrerupătoare, dispozitive de protecţie
a)Circuitele generatoarelor şi circuitele de putere ale consumatorilor trebuie să fie protejate la scurtcircuit şi la suprasarcină pe toţi conductori nelegaţi la pământ. În acest scop pot fi folosite dispozitive de protecţie ce se declanşează la scurtcircuit şi la suprasarcină sau siguranţe fuzibile.
Circuitele electrice pentru antrenarea electrică a instalaţiei de guvernare conform art. 6.04 cât şi circuitele lor de comandă trebuie să fie protejate numai la scurtcircuit. Atunci când circuitele presupun existenţa unor întrerupătoare termice, acestea trebuie să fie neutralizate sau reglate cel puţin la dublul intensităţii nominale.
b)Ieşirile de mai mult de 16A ale tabloului principal către consumatorii de putere trebuie să conţină câte un întrerupător de sarcina sau un disjunctor.
c)Echipamentele consumatoare necesare propulsiei navei, instalaţiei de guvernare conform capitolului 6, indicatorului de poziţie al cârmei, navigaţiei sau sistemelor de siguranţă ca şi echipamentele consumatoare cu intensitate nominală mai mare de 16A trebuie să fie alimentaţi prin circuite electrice separate.
d)Circuitele electrice ale echipamentelor consumatoare necesare propulsiei şi manevrării navei trebuie să fie alimentate direct de la tabloul principal.
e)Echipamentele de întrerupere a circuitului trebuie să fie alese în funcţie de intensitatea lor nominală, de rezistenţa termică şi dinamică cât şi în funcţie de puterea de rupere. Întrerupătoarele trebuie să oprească simultan toţi conductorii sub tensiune. Poziţia de comutare trebuie să fie identificabilă.
f)Siguranţele fuzibile trebuie să fie de tip cu topire închisă şi să fie din porţelan sau dintr-un material echivalent. Acestea trebuie să poată fi schimbate fără să existe pericol de contact pentru operator.
3.Aparatele de măsură şi de supraveghere
a)Circuitele generatoarelor, ale acumulatorilor şi cele de distribuţie trebuie să posede aparate de măsură şi de supraveghere atunci când funcţionarea sigură a instalaţiei o cere.
b)Pentru reţelele nelegate la pământ a căror tensiune este mai mare de 50V, trebuie să se asigure echiparea cu un dispozitiv pentru monitorizarea izolării, echipat cu o alarmă optică şi acustică. Pentru instalaţiile secundare, cum ar fi circuitele de comandă, se poate renunţa la acest dispozitiv.
4.Amplasarea tablourilor
a)Tablourile trebuie să fie amplasate în încăperi accesibile, bine aerisite şi în aşa fel încât să fie protejate la apă şi de deteriorări mecanice.
Instalaţiile de tubulaturi şi conductele de aer trebuie să fie amplasate în aşa fel încât, în caz de scurgeri, tablourile să nu poată fi deteriorate. Dacă montarea lor în apropierea tablourilor nu se poate evita, atunci tubulaturile nu trebuie să aibă conexiuni detaşabile în această zonă.
b)Dulapurile sau nişele în care sunt instalate aparatele de întrerupere neprotejate, trebuie să fie construite dintr-un material greu inflamabil sau să fie protejate printr-o îmbrăcăminte metalică sau dintr-un alt material incombustibil.
c)Atunci când tensiunea este mai mare de 50A, grătarele sau covoarele izolante trebuie să fie amplasate în faţa tabloului principal pe locul ocupat de operator.
Art. 1013: Art. 10.13: Întrerupătoare de circuit în caz de avarie
Pentru arzătoarele pe combustibil, pentru pompele de combustibil, pentru separatoare şi pentru ventilatoarele din încăperea de maşini, întrerupătoarele de circuit în caz de avarie trebuie să fie instalate central, în exteriorul încăperilor în care sunt amplasate echipamentele.
Art. 1014: Art. 10.14: Accesorii de instalare
1.Conectările cablurilor trebuie să fie dimensionate pentru funcţionarea cablurilor care trebuie conectate şi să corespundă tipului de cabluri folosite.
2.Prizele de curent ale circuitelor de tensiuni sau frecvente diferite nu trebuie să poată fi confundate.
3.Întrerupătoarele trebuie să oprească în acelaşi timp toate conductoarele nelegate la pământ ale unui circuit. Totuşi, sunt admise întrerupătoare unipolare în reţelele nelegate la pământ, în circuitele pentru iluminarea încăperilor de locuit, mai puţin în spălătorii, băi, toalete şi alte încăperi umede.
4.Atunci când intensitatea este mai mare de 16A, prizele de curent trebuie să fie blocate de un întrerupător în aşa fel încât conectarea fişei să nu fie posibilă decât fără tensiune.
Art. 1015: Art. 10.15: Cabluri
1._
(1)Cablurile trebuie să fie greu inflamabile, autoextinctive şi rezistente la apă şi la ulei.
(2)Se admit în încăperile de locuit alte tipuri de cabluri cu condiţia de a fi efectiv protejate, de a prezenta proprietatea de a întârzia propagarea flăcări şi de a fi autoextinctive.
(3)Sunt admise pentru constatarea că cablurile electrice sunt greu inflamabile, cerinţele:
a)seria de standarde europene EN 60332-1 şi EN 60332-3 în ediţia lor în vigoare la 6 iulie 2017 sau
b)reglementările echivalente ale unuia dintre statele membre.
2.Conductorii din circuitele de forţă şi de iluminat, trebuie să aibă o secţiune transversală unitară minimă de 1,5 mm2.
3.Armăturile, protecţiile şi învelişurile metalice ale cablurilor instalaţiilor de forţa şi de iluminat nu trebuie sa fie folosite în exploatarea normală în calitate de conductori sau pentru legarea la pământ.
4.Protecţiile şi învelişurile metalice ale cablurilor instalaţiilor de forţă şi de iluminat trebuie să fie legate la pământ la cel puţin unul din capete.
5.Secţiunea transversală a conductorilor trebuie să ţină cont de temperatura finală maximă admisibilă a conductorilor (intensitatea maximă admisibilă) cât şi de căderea de tensiune admisibilă. Această cădere dintre tabloul principal şi cel mai defavorabil punct al instalaţiei nu trebuie să fie mai mare de 5% pentru iluminat şi de 7% pentru instalaţiile de forţa sau de încălzire, raportat la tensiunea nominală.
6.Cablurile trebuie să fie protejate contra riscurilor de deteriorare mecanică.
7.Mijloacele pentru fixarea cablurilor trebuie să garanteze faptul că orice eventuale tracţiuni se înscriu în limitele admisibile.
8.Atunci când cablurile străbat pereţi sau punţi, rezistenţa mecanică, etanşeitatea cât şi caracteristicile tehnice ale rezistenţei la foc (de ex. caracterul incombustibil, greu inflamabil, rezistent la foc) ale acestor pereţi şi punţi nu trebuie sa fie afectate de aceste treceri de cabluri.
9._
(1)Terminaţiile şi îmbinările tuturor conductorilor trebuie să fie confecţionaţi astfel încât să-şi păstreze caracteristicile electrice, mecanice cât şi caracteristicile tehnice ale rezistenţei la foc (de ex. caracterul incombustibil, greu inflamabil, rezistent la foc) ale cablului. Această cerinţă se consideră a fi respectată dacă elementele terminale şi îmbinările sunt conforme cu:
a)Standardul internaţional IEC 60092-352: 2005, punctul 3.28 coroborat cu apendicele D al standardului, sau
b)o reglementare sau un standard recunoscut ca echivalent de către unul dintre statele membre.
(2)Numărul de îmbinări ale cablului trebuie să fie redus la minimum.
(3)Pentru cablurile reparate sau înlocuite, fraza 1 se consideră respectată dacă îmbinările de cabluri sunt în conformitate cu standardul internaţional IEC 60092-352: 2005, punctul 3.28 coroborat cu apendicele D al standardului sau cu regulile recunoscute ca echivalente de către un stat membru.
10.Cablurile conectate la timoneriile escamotabile trebuie să fie suficient de flexibile şi să fie dotate cu o izolaţie care să fie suficient de flexibilă până la -20°C şi să fie rezistente la aburi şi vapori, la razele ultraviolete şi la ozon.
11.În cazul amenajării trecerilor ansamblului de cabluri, caracteristicile de nepropagare a flăcării peretelui nu trebuie modificate. Această cerinţă se consideră respectată atunci când cablurile sunt conforme dispoziţiilor seriei de standarde europene EN 60332-3 în ediţia în vigoare la 6 iulie 2017 sau cu regulile recunoscute ca echivalente de către un stat membru. În caz contrar, dispozitivele de oprire a focului trebuie să fie prevăzute în trecerile lungi pentru ansamblurile de cabluri (vertical mai mult de 6 m şi orizontal mai mult de 14 m), dacă cablurile nu sunt complet închise în canale de distribuţie.
12.Cablurile care leagă o sursă de energie electrică de urgenţă la dispozitivele de consum trebuie, în măsura posibilului, plasate în zona de siguranţă.
13.Trecerea cablurilor prin zone cu temperaturi ridicate ale mediului ambiant trebuie evitată. Dacă acest lucru nu este posibil:
a)temperaturile ambientale trebuie luate în considerare la determinarea intensităţii maxime admise sau
b)cablurile trebuie protejate împotriva deteriorărilor datorate căldurii şi a incendiilor.
14.Cablurile de alimentare principale şi în caz de urgenţă nu trebuie să traverseze aceeaşi încăpere. Comisia de inspecţie poate deroga de la această cerinţă atunci când:
a)cablurile de alimentare principale şi în caz de urgenţă trebuie amplasate, pe cât posibil, la o distanţă mare între ele sau
b)cablurile de alimentare în caz de urgenţă sunt rezistente la foc. Această cerinţă se consideră a fi respectată dacă sunt îndeplinite cerinţele din seria standardului internaţional IEC 60331 în versiunea în vigoare la 6 iulie 2017.
Art. 1016: Art. 10.16: Instalaţii de iluminat
1.Aparatele de iluminat trebuie să fie instalate astfel încât căldura pe care ele o degajă să nu poată aprinde obiectele sau elementele inflamabile din jur.
2.Aparatele de iluminat de pe puntea deschisă trebuie să fie instalate în aşa fel încât să nu împiedice recunoaşterea luminilor de navigaţie.
3.Atunci când două sau mai multe aparate de iluminat sunt instalate într-o încăpere de maşini sau căldări, ele trebuie să fie alimentate pe cel puţin două circuite diferite. Această prevedere se aplică, de asemenea, încăperilor în care sunt amplasate instalaţii frigorifice, maşini hidraulice sau motoare electrice.
Art. 1017: Art. 10.17: Lumini de navigaţie
1.Tablourile de comandă ale luminilor de navigaţie trebuie să fie amplasate în timonerie. Ele trebuie să fie alimentate printr-un cablu de alimentare independent de la tabloul principal sau prin două reţele secundare independente.
2.Luminile de navigaţie trebuie să fie alimentate separat, protejate şi comandate separat, de la tabloul luminilor de navigaţie.
3.Defectarea instalaţiei de control, aşa cum este cerut la art. 7.05, alin. 2, nu trebuie să împiedice funcţionarea luminii pe care o controlează.
4.Mai multe lumini care formează o unitate funcţională şi sunt amplasate împreună în acelaşi loc, pot fi alimentate, comandate şi controlate în comun. Instalaţia de control trebuie să permită descoperirea nefuncţionării oricărei lămpi. Totuşi, cele două surse luminoase ale unui felinar biform (două felinare montate unul deasupra altuia sau în aceeaşi carcasă) nu trebuie să poată fi folosite simultan.
Art. 1018: Art. 10.18: Electronica de putere
1.Pentru fiecare sistem electronic de putere trebuie să fie prevăzută o posibilitate distinctă de deconectare de la reţea. Pentru aparatele consumatoare cu un curent nominal de 315 A se poate utiliza combinaţia siguranţe-contactor. În toate celelalte cazuri, trebuie prevăzut un întrerupător la nivelul reţelei.
2.Electronica de putere trebuie să fie uşor accesibilă pentru reparaţii şi măsurători. Dispozitivele corespunzătoare trebuie să fie prevăzute pentru verificarea funcţionării şi identificarea defecţiunilor.
3.Electronica de control şi semnalizare trebuie să fie separată de circuitele trifazate printr-o izolare galvanică.
4.Sistemele de conversie a curentului electric trebuie să asigure o funcţionare sigură şi la cele mai mari variaţii admisibile de tensiune şi frecvenţă. În cazul unor variaţii excesive de frecvenţă şi/sau tensiune a tensiunii de alimentare, sistemul trebuie să se oprească sau să rămână într-o stare de funcţionare sigură.
5.Încărcăturile electrice din module trebuie să rămână la o tensiune mai mică de 50 V în mai puţin de 5 secunde după separarea reţelei. Dacă sunt necesare perioade de descărcare mai lungi, pe dispozitiv trebuie să fie fixat un panou de avertizare.
6.Defectarea semnalelor de comandă externă nu trebuie să ducă la o situaţie periculoasă.
7.Electronica de putere trebuie proiectată şi instalată astfel încât defectarea tensiunilor de comandă să nu pericliteze sau să deterioreze instalaţia sau aparatul în care se montează electronica de putere, sau întreaga instalaţie.
8.În instalaţiile necesare pentru propulsie şi manevrabilitate cât şi pentru siguranţa echipajului, navei sau încărcăturii, trebuie să fie prevăzute, pentru monitorizarea diferitelor module şi sistemele parţiale ale electronicii de putere, elemente care facilitează detectarea defecţiunilor în cazul unei disfuncţionalităţi şi prevenirea existenţei erorilor nedetectate.
9.Monitorizarea electronicii de putere trebuie să detecteze erorile în mod sigur şi să împiedice ca ele să nu fie pierdute fără a fi detectate.
10.Cu excepţia elementelor de construcţie, pot fi utilizate numai electronice de putere care au fost supuse examinării de tip. Dacă dispozitivele de protecţie şi de monitorizare sunt părţi ale electronicii de putere, controlul trebuie să includă, de asemenea, dovezi ale pragurilor de răspuns şi interacţiunilor coordonate ale tuturor dispozitivelor de protecţie şi monitorizare. Raportul privind examinarea de tip trebuie ataşat la documentaţia sistemului.
Art. 1019: Art. 10.19: Instalaţii de alarmă şi de siguranţă pentru instalaţiile mecanice
Instalaţiile de alarmă şi siguranţă destinate supravegherii şi protejării instalaţiilor mecanice trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
1.Instalaţii de alarmă
Instalaţiile de alarmă trebuie să fie construite în aşa fel încât avarierea sistemului de alarmă să nu poată duce la defectarea echipamentului sau instalaţiei supravegheate.
Transmiţătorii binari trebuie să fie realizaţi pe principiul curentului de repaos sau conform principiului curentului de lucru supravegheat.
Alarmele optice trebuie să rămână vizibile până la eliminarea defecţiunii; o alarmă cu semnalare de recepţie trebuie să se poată distinge de o alarmă fără semnalare de recepţie. Fiecare alarmă trebuie, de asemenea, să cuprindă şi un semnal acustic. Alarmele acustice trebuie să poată fi întrerupte. Întreruperea unei alarme acustice nu trebuie să împiedice declanşarea unei alarme provocate de o altă cauză.
Derogările sunt admise pentru instalaţiile de alarma care cuprind mai puţin de cinci puncte de măsurare.
2.Instalaţii de siguranţă
Instalaţiile de siguranţă trebuie să fie realizate în aşa fel încât, înainte de atingerea stării critice de funcţionare a instalaţiei ameninţate, să întrerupă, să reducă sau să transfere comanda unui post ocupat în permanenţă.
Transmiţătorii binari trebuie să fie realizaţi conform principiului curentului de lucru.
Dacă instalaţiile de siguranţa nu sunt concepute cu autosupraveghere, trebuie să fie posibilă verificarea funcţionării lor corecte.
Instalaţiile de siguranţă trebuie să fie independente de alte instalaţii.
Art. 1020: Art. 10.20: Condiţii de încercare pentru instalaţiile electronice
1.Generalităţi
Condiţiile de încercare de la alin. 2 se aplică numai aparatelor electronice care sunt necesare pentru instalaţia de guvernare şi sistemul de propulsie al construcţiei navale, inclusiv instalaţiile lor auxiliare.
2.Condiţii de încercare
a)Solicitările care apar în urma încercărilor nu trebuie să ducă la defecţiuni sau disfuncţiuni ale echipamentelor electronice. Cu excepţia încercării de rezistenţă la frig, încercările corespunzătoare standardelor internaţionale, cum ar fi publicaţia IEC 60092-504:2016, trebuie să se efectueze cu aparatul în funcţiune. Aceste încercări trebuie să includă verificarea funcţionării corecte.
b)Variaţii de tensiune şi de frecvenţă

 

Parametrii

VARIAŢII

Continue

Scurtă durată

În general

frecvenţa

tensiunea

+/- 5%

+/- 10%

+/- 10% 5 s

+/- 20% 1,5 s

Funcţionarea cu baterii

tensiunea

+/-30% - 25%

-

c)Încercarea la căldură
Proba este adusă la o temperatura de 55°C în interval de o jumătate de oră. După atingerea acestei temperaturi ea va fi menţinută timp de 16 ore. Se va trece apoi la o încercare a funcţionării.
d)Încercarea de rezistenţă la frig
Proba este răcită până la -25°C şi menţinută la această temperatură timp de două ore. Apoi, temperatura este ridicată la 0°C şi se trece la o încercare a funcţionării.
e)Încercarea la vibraţii
Încercarea la vibraţii trebuie să fie efectuată la frecvenţa de rezonanţă a aparatelor sau pieselor, pe cele trei axe, de fiecare dată pe o durată de 90 min. Dacă nu se distinge nici o rezonanţă, încercarea la vibraţii are loc la 30 Hz.
Încercarea la vibraţii are loc în următoarele limite prin oscilaţie sinusoidală:
În general:
f = 2,0 până la 13,2 Hz; a = + -1 mm
(amplitudinea a = 1/2 din lăţimea benzii de vibraţie)
f = 13,2 până la 100 Hz: acceleraţie +/- 0,7 g.
Echipamentele destinate a fi montate pe motoare cu ardere internă sau pe instalaţiile de guvernare trebuie să fie încercate după cum urmează:
f = 2,0 până la 25 Hz; a = + -1,6 mm
(amplitudinea a = 1/2 din lăţimea benzii de vibraţie)
f = 25 până la 100 Hz; acceleraţie +/- 4 g.
Senzorii destinaţi a fi montaţi în tubulaturile de eşapament ale motoarelor cu ardere internă pot fi supuşi unor solicitări considerabil superioare. Trebuie să se ţină cont de acest lucru în timpul încercărilor.
3.4. Încercările de compatibilitate electromagnetică trebuie să se efectueze pe baza standardelor europene EN 61000-4-2:2009, EN 61000-4-3:2010, EN 61000-4-4:2012, cu gradul de încercare 3.
4.5. Dovada că aparatele electronice corespund acestor condiţii rămâne să fie furnizată de producător. Certificatul unei societăţi de clasificare recunoscute este, de asemenea, considerată dovadă.
Art. 1021: Art. 10.21: Compatibilitatea electromagnetică
Funcţionarea instalaţiilor electrice şi electronice nu trebuie să fie afectată de interferenţele electromagnetice. Măsurile generale trebuie să se extindă în egală măsură la:
a)deconectarea căilor de transmisie dintre sursa de interferenţă şi aparatele afectate;
b)reducerea cauzelor de parazitare la sursa lor;
c)reducerea sensibilităţii aparatelor afectate de interferenţă.
CAPITOLUL 11:Instalaţii electrice
(fără conţinut)
CAPITOLUL 12:Echipament electronic şi instalaţii
(fără conţinut)
CAPITOLUL 13:Echipamente
Art. 131: Art. 13.01: Echipament de ancorare
1.Navele destinate transportului de mărfuri, cu excepţia barjelor purtate a căror lungime nu depăşeşte 40 m, trebuie să fie echipate la prova cu ancore a căror masă totală P se obţine conform următoarei formule:
P = k x B x T [kg]
unde:
k - este un coeficient care ţine cont de raportul dintre lungimea L şi lăţimea B, precum şi de tipul de navă:
pentru barje se va lua totuşi k = c;
c - este un coeficient empiric dat de tabelul următor:

Capacitatea de încărcare în tone

Coeficient c

Până la 400 t inclusiv

De la 400 t până la 650 t inclusiv

De la 650 t până la 1000 t inclusiv

Peste 1000 t

45

55

65

70

Pentru navele a căror capacitatea de încărcare nu este mai mare de 400 t şi care, datorită construcţiei şi destinaţiei lor, sunt exploatate doar pe sectoare scurte determinate, comisia de inspecţie poate admite ca pentru ancorele prova să nu se ceară decât 2/3 din masa totală P.
2._
a)Navele de pasageri şi navele care nu transportă bunuri, cu excepţia împingătoarelor trebuie să fie echipate la prova cu ancore a căror masă totală P se obţine cu următoarea formulă:
P = k x B x T [kg]
b)Prin derogare de la a) şi având în vedere regulile autorităţii de navigaţie aplicabile pentru anumite zone de navigaţie în statele membre, pentru navele de pasageri, pentru care masa totală a ancorelor prova P a fost obţinută prin următoarea formulă trebuie înscris la punctul 52 din certificatul de navigaţie interioară că masa totală a ancorelor prova îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 13.01 alin. 2) lit. b):
P = k x B x T + 4Af [kg]
unde:
k - este coeficientul indicat la alin. 1, dar unde, pentru a obţine valoarea coeficientului empiric c, în locul capacităţii de încărcare se va lua deplasamentul volumetric în m3 menţionat în certificatul navei de navigaţie interioară.
Af - este aria frontală proiectată expusă la vânt, în m2.
3.Navele menţionate la alin. 1, a căror lungime L nu depăşeşte 86 m trebuie să fie echipate la pupa cu ancore a căror masă totală este egală cu 25% din masa P.
Navele, a căror lungime L depăşeşte 86 m, trebuie să fie echipate la pupa cu ancore a căror masă totală este egală cu 50% din masa P calculată conform alin. 1 sau 2.
Nu sunt cerute ancore la pupa pentru:
a)navele pentru care masa ancorelor de la pupa va fi mai mică de 150 kg; pentru navele menţionate la alin. 1, ultimul paragraf, trebuie să se ţină seama de masa redusă a ancorelor prova;
b)barje.
4.Navele destinate să asigure deplasarea convoaielor rigide cu o lungime de cel mult 86 m trebuie să fie echipate la pupa cu ancore a căror masă totală este egală cu 25% din masa maximă P, calculată conform alin. 1, pentru formaţiunile (considerate ca unitate navală) permise şi menţionate în certificatul navei de navigaţie interioară.
Navele destinate să asigure deplasarea în aval a convoaielor rigide cu o lungime mai mare de 86 m, trebuie să fie echipate la pupa cu ancore a căror masă totală este egală cu 50% din masa maximă P, calculată conform alin. 1, pentru formaţiunile (considerate ca unitate navală) permise şi menţionate în certificatul navei de navigaţie interioară.
5.Masele ancorelor determinate conform alineatelor 1 până la 4 pot fi reduse pentru anumite ancore speciale.
6.Masa totală P prevăzută pentru ancorele prova poate fi repartizată pe una sau două ancore. Ea poate fi redusă cu 15% atunci când nava este echipată doar cu o singură ancoră prova şi când nara de ancoră este amplasată la mijlocul navei.
Pentru împingătoare şi navele a căror lungime maximă depăşeşte 86 m, masa totală cerută pentru ancorele pupa poate fi repartizată pe una sau două ancore.
Masa celei mai uşoare ancore nu trebuie să fie mai mică de 45% din masa totală.
7.Nu sunt admise ancore din fontă.
8.Pe ancore trebuie să fie indicată masa, durabil, cu caractere în relief.
9.Ancorele cu o masă mai mare de 50 kg trebuie să fie manevrate cu vinciuri.
10.Fiecare lanţ de ancoră prova trebuie să aibă o lungime minimă de:
a)40 m pentru navele cu o lungime L ce nu este mai mare de 30 m;
b)cel puţin 10 m mai mare decât lungimea L navei atunci când aceasta este cuprinsă între 30 şi 50 m;
c)60 m pentru navele a căror lungime L este mai mare de 50 m.
Fiecare lanţ de ancoră pupa trebuie să aibă o lungime de cel puţin 40 m. Totuşi, navele care trebuie să poată opri cap în cap în aval, trebuie să aibă lanţuri de ancoră pupa cu o lungime de cel puţin 60 m.
11.Rezistenţa minimă la rupere R a lanţurilor de ancoră se calculează după următoarele formule:
a)ancorele cu masa de până la 500 kg:
R = 0,35 x P' [kN]
b)ancore cu masa mai mare de 500 kg, dar care nu depăşesc 2000 kg:
[kN]
c)ancorele cu masa mai mare de 2000 kg:
R = 0,25 x P' [kN].
unde:
P' este masa teoretică a fiecărei ancore determinată conform alineatelor 1 până la 4 şi 6.
Rezistenţa la rupere a lanţurilor de ancoră trebuie să fie cea stabilită de standardele în vigoare într-unul din statele membre.
12.În cazul în care ancorele au o masă mai mare decât cea prevăzută la alin. 1 până la 6, rezistenţa la rupere a lanţului de ancoră trebuie să se stabilească în funcţie de masa reală a ancorei.
În cazurile în care la bord există ancore mai grele cu lanţuri corespunzătoare de ancoră mai rezistente, în certificatul navei de navigaţie interioară trebuie să se menţioneze doar masele minime şi rezistenţele minime la rupere cerute conform alineatelor 1 până la 6 şi 11.
13.Elementele de legătură dintre ancoră şi lanţ trebuie să reziste la o forţă de tracţiune cu 20% mai mare decât limita de rupere a lanţului corespunzător.
14.Se admite utilizarea de cabluri în locul lanţurilor de ancoră. Cablurile trebuie să aibă aceeaşi rezistenţă la rupere ca şi cea prevăzută pentru lanţuri, dar trebuie să fie mai lungi cu 20%.
Art. 132: Art. 13.02: Alte echipamente
1.La bord trebuie să existe cel puţin următoarele echipamente, în conformitate cu reglementările aplicabile, în vigoare, în statele membre, ale autorităţii pentru navigaţie:
a)echipamente de radiotelefonie;
b)aparate şi dispozitive necesare pentru emiterea de semnale vizuale şi acustice şi pentru marcarea navei;
c)lumini de siguranţă independente de reţeaua de la bord pentru luminile de semnalizare prescrise în staţionare.
2.Trebuie să existe, de asemenea, următoarele recipiente:
a)un recipient marcat pentru deşeurile menajere;
b)recipiente separate şi marcate, cu capac etanş, fabricate din oţel sau din alt material solid şi neinflamabil, cu dimensiuni adecvate şi o capacitate de cel puţin 10 l, pentru colectarea următoarelor:
aa)cârpe de curăţat murdare de ulei;
bb)deşeuri solide periculoase sau poluante;
cc)deşeuri lichide periculoase sau poluante,
şi, în măsura în care pot apărea, pentru colectarea de:
dd)reziduuri lichide de hidrocarburi;
ee)alte deşeuri de ulei sau grăsime.
3.Suplimentar, echipamentul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a)Parâme de manevră:
Navele trebuie să fie echipate cu trei parâme de manevră metalice. Lungimea lor minimă trebuie să fie următoarea:
- prima parâmă: L + 20 m, totuşi, nu mai mult de 100 m;
- a doua parâmă: 2/3 din prima parâmă;
- a treia parâmă: 1/3 din prima parâmă.
La bordul navelor a căror lungime L este mai mică de 20 m, parâma cea mai scurtă nu este cerută.
Aceste parâme trebuie să aibă o limită de rupere RS calculată conform următoarelor formule:
pentru LxBxT până la 1000 m3: RS = 60 + LxBxT/10 [kN];
pentru LxBxT mai mare de 1000 m3: RS = 150 + LxBxT/100 [kN].
Pentru caracteristicile parâmelor trebuie să existe la bord un certificat în conformitate cu standardul european EN 10204:1991, punctul 3.1.
Parâmele metalice pot fi înlocuite cu parâme din fibre sintetice de aceeaşi lungime şi cu aceeaşi limită de rupere. Rezistenţa minimă la rupere a acestor parâme trebuie indicată într-un certificat.
b)Cabluri de remorcaj:
Remorcherele trebuie să fie echipate cu un număr de cabluri adaptate exploatării lor.
Totuşi, cablul principal trebuie să aibă o lungime de cel puţin 100 m şi o sarcină de rupere, în kN, care să nu fie mai mică decât o treime din puterea totală, în kW, a motorului sau a motoarelor de propulsie.
Motonavele şi împingătoarele care sunt capabile să remorcheze trebuie să fie echipate cu cel puţin un cablu de remorcaj, cu o lungime de cel puţin 100 m şi a cărui rezistenţă la rupere, în kN, nu este mai mică decât un sfert din puterea totală, în kW, a motorului sau a motoarelor de propulsie.
c)O bandulă;
d)O pasarelă de îmbarcare de cel puţin 0,40 m lăţime şi 4 m lungime, ale cărei părţi laterale să fie marcate printr-o bandă de culoare intensă; această pasarelă trebuie prevăzută cu o balustradă.
Pentru navele mici, comisia de inspecţie poate admite pasarele mai scurte.
e)O cange;
f)O trusă medicală corespunzătoare cu un conţinut conform unui standard relevant al unui stat membru. Trusa medicală trebuie să fie păstrată în încăperile de locuit sau în timonerie şi depozitată astfel încât să fie accesibilă uşor şi în siguranţă, dacă este necesar. Dacă trusele medicale se află acoperite, capacul acestora trebuie marcat cu un simbol corespunzător trusei medicale aşa cum se indică în Figura 8 a Anexei 4 a ES-TRIN, având lungimea laturii de cel puţin 10 cm;
g)Un binoclu, minim 7 x 50 sau cu un diametru mai mare al lentilelor;
h)Instrucţiuni referitoare la salvarea şi reanimarea persoanelor căzute peste bord;
i)Un proiector care poate funcţiona din timonerie.
4.La navele a căror înălţime a bordajului deasupra liniei de plutire a navei goale este mai mare de 1,50 m, trebuie să existe o scară de îmbarcare sau o scară verticală.
Art. 133: Art. 13.03: Stingătoare portabile de stingere a incendiului
1.Trebuie să existe cel puţin un stingător portabil, în conformitate cu standardele europene EN 3-7:2007 şi EN 3-8:2007, în fiecare dintre următoarele locuri:
a)în timonerie;
b)în apropierea fiecărei intrări de pe punte în încăperile de locuit;
c)în apropierea fiecărei intrări în încăperile de lucru care nu au acces înspre încăperile de locuit, în care există instalaţii de încălzire, de gătit sau frigorifice care folosesc combustibil solid, lichid sau gazos;
d)la fiecare intrare în încăperile de maşini şi încăperile de căldări;
e)în locuri adecvate din încăperile de maşini şi căldări astfel încât distanţa măsurată din orice poziţie din aceste încăperi până la stingător să nu depăşească 10 m;
2.În ceea ce priveşte stingătoarele portabile prevăzute la alin. 1, se pot utiliza doar stingătoare cu praf în greutate de cel puţin 6 kg sau alte stingătoare portabile cu aceeaşi capacitate de stingere. Acestea trebuie să fie adecvate pentru incendiile din clasele A, B şi C.
Prin derogare, în cazul navelor fără instalaţii de gaz lichefiat, sunt permise stingătoarele cu spumă pulverizată care formează o peliculă apoasă (AFFF-AR) rezistentă la îngheţ până la -20°C, chiar dacă nu sunt adecvate pentru incendiile din clasa C. Aceste stingătoare trebuie să aibă o capacitate minimă de 9 litri.
Toate stingătoarele trebuie să fie adecvate pentru stingerea incendiilor apărute la instalaţiile electrice de până la 1000 V.
3.Suplimentar, se pot utiliza stingătoare de incendiu cu pulbere, apă sau spumă care corespund cel puţin clasei de incendiu cel mai probabil să se producă în încăperea pentru care sunt destinate stingătoarele.
4.Stingătoarele de incendiu portabile cu CO2 ca agent de stingere pot fi utilizate numai la stingerea incendiilor în bucătării şi instalaţii electrice. Conţinutul acestor stingătoare nu trebuie să fie mai mare de 1 kg/15 m3 din încăperea în care au fost prevăzute.
5.Stingătoarele portabile trebuie verificate cel puţin o dată la fiecare doi ani de către o persoană competentă. Pe stingător se aplică o etichetă de verificare, semnată de persoana competentă şi menţionând data inspecţiei.
6.Dacă stingătoarele de incendiu portabile sunt instalate astfel încât nu sunt uşor vizibile, panoul care le ascunde trebuie să fie marcat cu un simbol pentru stingătoare de incendiu aşa cum se indică în Figura 3 a Anexei 4 a ES-TRIN, având lungimea laturii de cel puţin 10 cm.
Art. 134: Art. 13.04: Instalaţii fixe de stingere a incendiului pentru protecţia încăperilor de locuit, timoneriilor şi încăperilor pentru pasageri
1.În încăperile de locuit, timonerii şi încăperile pentru pasageri sunt admise, pentru protecţia contra incendiului, numai instalaţii automate corespunzătoare de pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere ca instalaţii fixe de stingere a incendiului.
2.Montarea sau modificarea acestor instalaţii trebuie efectuată numai de către firme specializate.
3.Instalaţiile trebuie realizate din oţel sau dintr-un material echivalent incombustibil.
4.Instalaţiile trebuie să poată asigura pulverizarea unui volum de apă cu un debit de cel puţin 5 l/m2 pe minut pe suprafaţa celei mai mari încăperi care trebuie să fie protejată.
5.Instalaţiile de pulverizare a mici cantităţi de apă trebuie să aibă o aprobare de tip conform Rezoluţiei IMO A 800(19)9 sau altui standard recunoscut de către un stat membru. Aprobarea de tip trebuie efectuată de către o societate de clasificare recunoscută sau o instituţie acreditată pentru încercări. Instituţia acreditată pentru încercări trebuie să fie conformă cu Standardul European EN ISO/IEC 17025: 2005.
9Rezoluţia OMI A.800 (19), adoptată la 23 noiembrie 1995 - Linii directoare revizuite pentru aprobarea sistemelor de sprinklere echivalente cu cele prevăzute în Regula SOLAS II-2/12.
6.Instalaţiile trebuie verificate de către un expert:
a)înainte de a fi puse în funcţiune pentru prima oară;
b)înainte de a fi repuse în funcţiune, după ce au declanşat;
c)înainte de a fi repuse în funcţiune în urma efectuării de modificări sau reparaţii majore; şi
d)în mod regulat, cel puţin o dată la doi ani.
Inspecţiile menţionate la lit. d) pot fi, de asemenea, efectuate de o persoană competentă din cadrul unei firme competente specializate în instalaţii de stingere a incendiilor.
7.Atunci când se efectuează verificarea, în conformitate cu alin. 6, expertul sau persoana competentă trebuie să verifice dacă instalaţia respectă cerinţele prezentului alineat.
Verificarea trebuie să includă, cel puţin:
a)inspecţia exterioară a întregii instalaţii;
b)încercarea funcţionării instalaţiilor de siguranţă şi a duzelor;
c)încercarea funcţionării rezervoarelor de presiune şi a instalaţiei de pompare.
8.Trebuie eliberat un certificat de inspecţie, semnat de expert sau de persoana competentă, în care se menţionează data inspecţiei.
9.Numărul de instalaţii existente trebuie menţionat în certificatul navei de navigaţie interioară.
Art. 135: Art. 13.05: Instalaţii fixe de stingere a incendiului pentru protecţia încăperilor de maşini, de căldări şi compartimentul pompelor
1.Agenţi de stingere a incendiului
Pentru protecţia încăperilor de maşini, încăperilor de căldări şi încăperilor pompelor, următorii agenţi de stingere pot fi folosiţi în instalaţiile fixe de stingere a incendiilor:
a)CO2 (dioxid de carbon);
b)HFC 227ea (heptafluoropropan);
c)IG-541 (52% nitrogen, 40% argon, 8% dioxid de carbon).
d)FK-5-1-12 (dodecafluoro-2-methylpentane-3-on).
e)Apa.
2.Ventilarea, evacuarea aerului
a)Aerul de combustie pentru maşinile destinate propulsiei nu trebuie să fie aspirat din încăperile protejate cu instalaţii fixe de stingere a incendiului. Aceasta nu trebuie aplicată unde sunt două încăperi de maşini principale care sunt independente una faţă de alta şi separate ermetic sau dacă există, lângă încăperea de maşini principală o încăpere de maşini separată unde este instalat un propulsor prova, capabil să asigure propulsia navei în eventualitatea unui incendiu în încăperea maşinii principale.
b)Toate instalaţiile de ventilaţie forţată din încăperea protejată trebuie să fie închise automat dacă s-a declanşat instalaţia de stingere a incendiului.
c)Toate deschiderile care permit introducerea aerului sau evacuarea gazelor din încăperea protejată trebuie să fie echipate cu dispozitive care permit închiderea rapidă. Trebuie să fie vizibil clar dacă acestea sunt deschise sau închise.
d)Aerul de la supapele de siguranţă ale rezervoarelor de aer comprimat instalate în încăperea de maşini trebuie evacuat în exterior.
e)Suprapresiunea sau vidul produs prin introducerea agentului de stingere nu trebuie să distrugă elementele componente din încăperea ce trebuie protejată. Trebuie să fie posibilă egalizarea presiunii fără pericole.
f)Încăperile protejate trebuie să fie echipate cu mijloace care permit extragerea agentului de stingere şi a gazelor de ardere. Aceste mijloace trebuie să poată fi acţionate din posturile aflate în exteriorul încăperilor protejate şi nu trebuie să fie inaccesibile în eventualitatea unui incendiu în aceste încăperi. Dacă sunt instalate extractoare fixe, acestea nu trebuie să poată fi puse în funcţiune în timpul stingerii incendiului.
3.Instalaţia de semnalizare a incendiului
Încăperea ce trebuie protejată va fi supravegheată cu ajutorul unei instalaţii corespunzătoare de semnalizare a incendiului. Semnalul de avertizare trebuie să fie perceptibil în timonerie, în spaţiile de locuit şi în încăperea protejată.
4.Instalaţia de tubulaturi
a)Agentul de stingere a incendiului trebuie trimis în încăperea ce trebuie protejată şi distribuit în aceasta printr-o instalaţie fixă de tubulaturi. În interiorul încăperii ce trebuie protejată, tubulatura şi armăturile aferente trebuie realizate din oţel. Tubulaturile de racordare la butelii şi compensatorii de dilataţie pot fi exceptate de la această prevedere cu condiţia ca materialele folosite să aibă proprietăţi echivalente în caz de incendiu. Tubulaturile trebuie să fie protejate atât la exterior cât şi în interior împotriva coroziunii.
b)Duzele de distribuţie trebuie dimensionate şi dispuse astfel încât agentul de stingere să fie distribuit uniform. În special agentul de stingere trebuie să fie de asemenea efectiv în partea inferioară a tablelor paiolurilor.
5.Dispozitivul de declanşare
a)Instalaţiile de stingere a incendiului cu declanşare automată nu sunt admise.
b)Instalaţia de stingere a incendiului trebuie să poată fi declanşată dintr-un loc corespunzător situat în exteriorul încăperii ce trebuie protejată.
c)Dispozitivele de declanşare trebuie să fie instalate astfel încât să poată fi acţionate, în eventualitatea unui incendiu şi a unei avarii datorată incendiului sau exploziei, şi să poată fi trimisă cantitatea necesară de agent de stingere a incendiului în încăperea ce trebuie protejată;
Dispozitivele de declanşare nemecanice trebuie să fie alimentate de două surse de energie independente. Aceste surse de energie trebuie amplasate în exteriorul încăperii ce trebuie protejată. Liniile de comandă din încăperea ce trebuie protejată trebuie proiectate astfel încât să rămână în stare de funcţionare cel puţin 30 minute în eventualitatea unui incendiu. Această cerinţă trebuie respectată integral în cazul în care instalaţiile electrice sunt conform standardului IEC 60331-21:1999.
Dacă dispozitivele de declanşare sunt instalate astfel încât nu sunt vizibile, elementul care le ascunde trebuie să fie marcat cu simbolul "instalaţie de stingere a incendiului" aşa cum se arată în Figura 6 a Anexei 4 a ES-TRIN, având lungimea laturii de cel puţin 10 cm şi următorul text scris cu roşu pe fond alb:
"Instalaţie de stingere a incendiului"
"Feuerloscheinrichtung
Installation d'extinction
Brandblusinstallatie
Fire-fighting installation"
d)Dacă instalaţia de stingere a incendiului este destinată protecţiei mai multor încăperi, ea trebuie să aibă dispozitive de declanşare separate pentru fiecare încăpere, clar marcate.
e)Lângă fiecare dispozitiv de declanşare trebuie să fie afişate, în mod vizibil şi astfel încât să nu se şteargă în timp, instrucţiuni de operare, în una din limbile unui stat membru. Acestea trebuie să conţină, în special, instrucţiuni cu privire la:
aa)declanşarea instalaţiei de stingere a incendiului;
bb)necesitatea verificării în scopul asigurării că toate persoanele au părăsit încăperea ce trebuie protejată;
cc)acţiunea ce trebuie întreprinsă de către echipaj atunci când instalaţia de stingere a incendiului este declanşată şi privind accesul în încăperile protejate după declanşare sau inundare, în special cu privire la posibila prezenţă a substanţelor periculoase;
dd)acţiunea ce trebuie întreprinsă de către echipaj în cazul defectării instalaţiei de stingere a incendiului;
f)Instrucţiunile de operare trebuie să menţioneze faptul că, înaintea declanşării instalaţiei de stingere a incendiului, trebuie oprite motoarele cu ardere care aspiră aer din încăperea ce trebuie protejată.
6.Instalaţia de avertizare
a)Instalaţiile fixe de stingere a incendiului trebuie prevăzute cu o instalaţie de avertizare acustică şi optică.
b)Instalaţia de avertizare trebuie să se declanşeze automat din momentul primei declanşări a instalaţiei de stingere a incendiului. Semnalul de avertizare trebuie să persiste o perioadă de timp corespunzătoare înainte ca agentul de stingere să fie eliberat şi nu trebuie să fie posibilă oprirea sa.
c)Semnalele de avertizare trebuie să fie vizibile în mod clar în încăperile ce trebuie protejate şi în zonele de acces ale acestora şi audibile în mod clar în condiţiile de funcţionare ale navei care produc cele mai mari zgomote inerente. Aceste semnale trebuie să fie distincte clar faţă de toate celelalte semnale acustice şi optice din încăperea ce trebuie protejată.
d)Semnalele de avertizare acustice trebuie să fie audibile în mod clar în încăperile adiacente chiar şi atunci când uşile de comunicare sunt închise şi în condiţiile de exploatare ale navei care produc cele mai mari zgomote inerente.
e)Dacă sistemul de avertizare nu este cu autoprotecţie la scurtcircuit, ruperea cablurilor şi căderile de tensiune, trebuie să fie posibilă verificarea funcţionării sale corespunzătoare.
f)La intrarea în toate încăperile în care se poate distribui agent de stingere a incendiului, trebuie să existe, în mod clar vizibil, un afiş cu următorul text, scris cu roşu pe fond alb:
"Atenţie, instalaţie de stingere a incendiului!
Părăsiţi imediat încăperea la auzirea semnalului acustic (descrierea semnalului)."
"Vorsicht, Feuerloscheinrichtung!
Bei Ertonen des Warnsignals (Beschreibung des Signals) den Raum sofort verlassen!
Attention, installation d'extinction d'incendie,
Quitter immediatement ce local au signal .... (description du signal)!
Let op, brandblusinstallatie!
Bij het in werking treden van het alarmsignaal (omschrijving van het signaal) deze ruimte onmiddellijk verlaten!
Warning, fire-fighting installation!
Leave the room as soon as the warning signal sounds (description of signal)"
7.Recipienţi sub presiune, armături şi tubulaturi de presiune
a)Recipienţii sub presiune, armăturile şi tubulaturile de presiune trebuie să corespundă cerinţelor în vigoare dintr-unul din statele membre.
b)Recipienţii sub presiune trebuie instalaţi în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
c)Recipienţii sub presiune, armăturile şi tubulaturile de presiune nu trebuie instalate în încăperile de locuit.
d)Temperatura în cabine şi în încăperile instalaţiilor care conţin recipienţi sub presiune nu trebuie să depăşească 50°C.
e)Dulapurile sau încăperile instalaţiilor de pe punte trebuie să fie fixate solid şi trebuie să aibă deschideri de aerisire dispuse astfel încât, în eventualitatea unor scăpări de gaze din recipientul sub presiune, gazul să nu poată pătrunde în interiorul navei. Nu este permisă legătura directă cu alte încăperi.
8.Cantitatea de agent de stingere
Dacă cantitatea de agent de stingere este destinată protecţiei a mai mult de o încăpere, cantitatea totală necesară de agent de stingere nu trebuie să fie mai mare decât cantitatea necesară pentru cea mai mare încăpere ce trebuie protejată.
9.Instalare, inspecţie şi documentaţie
a)Instalaţia trebuie să fie montată sau modificată numai de către o firmă specializată în instalaţii de stingere a incendiului. Instrucţiunile specificate de către producătorul de agent de stingere a incendiului şi de către producătorul instalaţiei (fişa tehnică a produsului, fişa tehnică de siguranţă) trebuie să fie respectate.
b)Instalaţia trebuie să fie verificată de un expert:
aa)înainte de a fi pusă în funcţiune pentru prima oară;
bb)înainte de a fi repusă în funcţiune, după declanşare;
cc)înainte de a fi repusă în funcţiune în urma efectuării de modificări sau reparaţii majore; şi
dd)în mod regulat, cel puţin o dată la doi ani.
Inspecţiile menţionate la lit. dd) pot fi, de asemenea, efectuate de o persoană competentă din cadrul unei societăţi competente specializate în instalaţii de stingere a incendiilor.
c)În cadrul inspecţiei, expertul sau persoana competentă trebuie să verifice dacă instalaţia respectă cerinţele prevăzute la prezentul articol.
d)Verificarea trebuie să includă cel puţin:
aa)inspecţia exterioară a întregii instalaţii;
bb)verificarea etanşeităţii tubulaturilor;
cc)verificarea funcţionării sistemelor de declanşare şi de comandă;
dd)verificarea presiunii şi a conţinutului din recipienţi;
ee)verificarea etanşeităţii şi a dispozitivelor pentru blocarea încăperii ce trebuie protejată;
ff)verificarea instalaţiei de semnalizare a incendiului;
gg)verificarea instalaţiei de avertizare.
e)Trebuie eliberat un certificat de inspecţie, semnat de expert sau de persoana competentă, în care se menţionează data inspecţiei.
f)Numărul de instalaţii fixe de stingere a incendiului trebuie notat în certificatul navei de navigaţie interioară.
10.Instalaţia de stingere a incendiului cu CO2
Suplimentar cerinţelor de la alin. 1 până la 9, instalaţiile de stingere a incendiului care utilizează CO2 ca agent de stingere trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)Buteliile de CO2 trebuie să fie amplasate, în exteriorul încăperii ce trebuie protejată, într-un dulap sau într-o încăpere, separate etanş la gaze de celelalte încăperi. Uşile acestor încăperi sau dulapuri de stocare trebuie să se deschidă spre exterior, să poată fi încuiate şi să aibă inscripţionat în exterior simbolul "Avertizare de pericol general" conform cu Figura 4 a Anexei 4 a ES-TRIN, de cel puţin 5 cm în înălţime, împreună cu marcajul "CO2" de aceeaşi culoare şi înălţime.
b)Încăperile instalaţiilor sau dulapurile, conţinând buteliile de CO2 situate sub punte, trebuie să fie accesibile doar direct din exterior. Aceste încăperi trebuie să dispună de o instalaţie de ventilaţie prin extracţie, complet separată de alte sisteme de ventilaţie de la bord.
c)Gradul de umplere al buteliilor de CO2 nu trebuie să depăşească 0,75 kg/l. Volumul specific destins de CO2 se va considera egal cu 0,56 m3/kg.
d)Cantitatea de CO2 necesară încăperilor care trebuie protejate trebuie să fie de cel puţin 40% din volumul brut al încăperii. Această cantitate trebuie să fie eliberată în 120 secunde, şi trebuie să fie posibilă verificarea că acesta s-a făcut complet.
e)Deschiderea valvulei buteliei şi comanda valvulei de refulare trebuie să fie operate cu comandă separată.
f)Timpul corespunzător menţionat la alin. 6(b) trebuie să fie de cel puţin 20 secunde. Trebuie prevăzut un dispozitiv sigur care să asigure întârzierea înaintea eliberării de CO2.
11.Instalaţia de stingere a incendiului cu HFC-227 ea
Suplimentar cerinţelor de la alin. 1 până la 9, instalaţiile de stingere a incendiului care utilizează HFC-227 ea ca agent de stingere trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)Dacă există mai multe încăperi ce trebuie protejate, fiecare având un volum brut diferit, fiecare încăpere trebuie prevăzută cu propria sa instalaţie de stingere a incendiului.
b)Fiecare butelie conţinând HFC-227 ea, care este instalată în încăperea ce trebuie protejată, trebuie echipată cu o supapă de siguranţă la suprapresiune. Aceasta trebuie să elibereze conţinutul buteliei în interiorul încăperii ce trebuie protejată, dacă butelia este supusă efectelor incendiului şi instalaţia de stingere a incendiului nu a fost declanşată.
c)Fiecare butelie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru verificarea presiunii gazului.
d)Gradul de umplere al buteliilor nu trebuie să depăşească 1,15 kg/l. Volumul specific destins de HFC-227 ea se va considera egal cu 0,1374 m3/kg.
e)Volumul de HFC-227 ea, necesar încăperii ce trebuie protejată, trebuie să fie de cel puţin 8% din volumul brut al încăperii. Acest volum trebuie eliberat în 10 secunde.
f)Buteliile de HFC-227 ea trebuie prevăzute cu dispozitive de monitorizare a presiunii cu declanşarea unui semnal de alarmă acustic şi optic în timonerie în eventualitatea unei pierderi nepermise de gaz propulsor. Dacă nu există timonerie, acest semnal de alarmă trebuie dat în exteriorul încăperii ce trebuie protejată.
g)După inundare, concentraţia în încăperea ce trebuie protejată nu va depăşi 10,5%.
h)Instalaţia de stingere a incendiului nu trebuie să conţină piese componente din aluminiu.
12.Instalaţii de stingere a incendiului cu IG-541
Suplimentar cerinţelor de la alin. 1 până la 9, instalaţiile de stingere a incendiului care utilizează IG-541 ca agent de stingere trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)Dacă există mai multe încăperi ce trebuie protejate, fiecare având un volum brut diferit, fiecare încăpere trebuie prevăzută cu propria sa instalaţie de stingere a incendiului.
b)Fiecare butelie conţinând IG-541, care este instalată în încăperea ce trebuie protejată, trebuie echipată cu o supapă de siguranţă la suprapresiune. Aceasta trebuie să elibereze conţinutul buteliei în interiorul încăperii ce trebuie protejată, dacă butelia este supusă efectelor incendiului şi instalaţia de stingere a incendiului nu a fost declanşată.
c)Fiecare butelie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru verificarea conţinutului.
d)Presiunea de umplere a buteliilor nu trebuie să depăşească 200 bar la 15oC.
e)Volumul de IG-541 necesar încăperii care trebuie protejată trebuie să fie de cel puţin 44% şi nu mai mult de 50% din volumul brut al încăperii.
Acest volum trebuie eliberat în 120 secunde.
13.Instalaţii de stingere a incendiului cu FK-5-1-12
Suplimentar cerinţelor de la alin. 1 până la 9, instalaţiile de stingere a incendiului care utilizează FK-5-1-12 ca agent de stingere trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)Dacă există mai multe încăperi ce trebuie protejate, fiecare având un volum brut diferit, fiecare încăpere trebuie prevăzută cu propria sa instalaţie de stingere a incendiului.
b)Fiecare butelie conţinând FK-5-1-12, care este instalată în încăperea ce trebuie protejată, trebuie echipată cu o supapă de siguranţă la suprapresiune. Aceasta trebuie să elibereze conţinutul buteliei în interiorul încăperii ce trebuie protejată, dacă butelia este supusă efectelor incendiului şi instalaţia de stingere a incendiului nu a fost declanşată.
c)Fiecare butelie trebuie prevăzută cu un dispozitiv pentru verificarea presiunii gazului.
d)Buteliile nu trebuie umplute cu mai mult de 1,00 kg/l. Volumul specific al FK-5-1-12 nepresurizat este considerat 0,0719 m3/kg.
e)Volumul de FK-5-1-12 necesar încăperii care trebuie protejată trebuie să fie de cel puţin 5.5% din volumul brut al încăperii. Acest volum trebuie eliberat în 10 secunde.
f)Buteliile de FK-5-1-12 trebuie prevăzute cu un dispozitiv de monitorizare a presiunii care să declanşeze un semnal de alarmă acustică şi optică în timonerie în eventualitatea pierderii neautorizate a gazului de antrenare. Dacă nu este timonerie, acest semnal de alarmă trebuie dat în afara încăperii protejate.
g)După inundare, concentraţia în încăperea protejată trebuie să nu depăşească 10,0 %.
14.Instalaţii de stingere a incendiului care utilizează apa ca agent de stingere
Instalaţiile de stingere a incendiilor care utilizează apă ca agent de stingere trebuie să elibereze apă în încăperea care trebuie protejată numai sub formă de ceaţă de apă. Dimensiunea picăturilor trebuie să fie între 5 şi 300 de microni.
Suplimentar cerinţelor de la alin. 1 până la 7 şi 9, alin. 8 se aplică prin analogie, aceste instalaţii de stingere a incendiului trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)Instalaţia de stingere a incendiului care utilizează apă are o aprobare de tip în conformitate cu MSC/Circ. 116510 sau cu un alt standard recunoscut de unul dintre statele membre. Aprobarea de tip este acordată de o societate de clasificare recunoscută sau de o instituţie de inspecţie acreditată. Instituţia de inspecţie acreditată trebuie să respecte standardul european privind cerinţele generale privind competenţa laboratoarelor de încercare şi calibrare (EN ISO/IEC 17025:2005).
10Circulara MSC/Circ. 1165 – Ghiduri revizuite pentru aprobarea instalaţiilor de stingere a incendiului pe baza apei echivalente pentru încăperile de maşini şi compartimentele pompelor - adoptată la 10 iunie 2005 şi aşa cum a fost amendată prin rezoluţiile MSC/Circ.1269, MSC/Circ.1386 şi MSC/Circ.1385.
b)Instalaţia de stingere trebuie să fie dimensionată în funcţie de dimensiunile celei mai mare încăperi care trebuie protejată şi trebuie să poată fi difuzată apă în mod continuu în încăpere pentru o perioadă de cel puţin 30 minute.
c)Pompele, întreruptoarele lor şi valvulele necesare funcţionării instalaţiei trebuie să fie instalate într-o încăpere în afara încăperilor care trebuie protejate. Încăperea în care sunt amplasate trebuie să fie separată de încăperile învecinate cu pereţi de separare cel puţin de tip A30.
d)Instalaţia de stingere a incendiului trebuie să fie umplută permanent cu apă cel puţin până la valvulele de declanşare şi trebuie să se afle sub presiunea iniţială de operare cerută. Pompele de alimentare cu apă trebuie să înceapă să funcţioneze automat la pornirea instalaţiei. Instalaţia trebuie să aibă o alimentare continuă cu apă. Trebuie să se ia măsuri pentru a se asigura că impurităţile nu afectează funcţionarea instalaţiei.
e)Dimensionarea reţelei de conducte a instalaţiei se determină prin calcul hidraulic.
f)Numărul şi dispunerea duzelor de difuzie trebuie să asigure o distribuţie suficientă a apei în încăperile care trebuie protejate. Duzele de difuzie trebuie să fie astfel dispuse încât să asigure distribuirea ceţii de apă în întreaga încăpere care trebuie protejată, în special în acele zone unde există un risc mai mare de incendiu, inclusiv în spatele echipamentelor şi sub podea.
g)Componentele electrice ale instalaţiei de stingere a incendiului din încăperea care trebuie protejată trebuie să respecte cel puţin clasa de protecţie IP54. Sistemul trebuie să aibă două surse de energie independente cu comutare automată. Una dintre sursele de energie trebuie să fie amplasată în afara camerei care trebuie protejată. Fiecare sursă de energie trebuie să fie capabilă să opereze singură sistemul.
h)Instalaţia de stingere trebuie echipată cu pompe redundante.
i)Instalaţia de stingere trebuie echipată cu un dispozitiv de monitorizare care declanşează un semnal de alarmă în timonerie în următoarele cazuri:
- scăderea nivelului rezervorului de apă (dacă există),
- întreruperea alimentării,
- scăderea presiunii în tubulaturile instalaţiei de joasă presiune,
- scăderea presiunii în circuitul de înaltă presiune,
- când instalarea este activată.
j)Documentele cerute pentru instalare, inspecţie şi documentaţia instalaţiei, menţionate la alin. 9 includ cel puţin:
- un plan general al instalaţiei care prezintă secţiunile tubulaturilor şi tipurile duzelor de difuzie,
- calculul hidraulic menţionat la litera d);
- documentaţia tehnică a producătorului cu toate componentele instalaţiei,
- manualul de întreţinere.
Art. 136: Art. 13.06: Instalaţii fixe de stingere a incendiului pentru protecţia obiectelor
Instalaţiile fixe de stingere a incendiului pentru protecţia obiectelor sunt interzise.
Art. 137: Art. 13.07: Bărci de serviciu
1.Următoarele construcţii navale trebuie să fie echipate cu bărci de serviciu conform standardului european EN 1914:2016:
a)motonavele şi şlepurile cu o capacitate de încărcare mai mare de 150 t;
b)remorcherele şi împingătoarele cu un deplasament volumetric mai mare de 150 m3;
c)instalaţiile plutitoare;
d)navele de pasageri.
2.Bărcile de serviciu trebuie să poată fi lansate la apă repede şi în siguranţă de către o singură persoană. Dacă este folosită o instalaţie motorizată pentru lansarea la apă, atunci ea trebuie să fie în aşa fel încât, în caz de defecţiune a alimentării cu energie, lansarea rapidă şi în siguranţă la apă să nu fie afectată.
3.Bărcile de serviciu gonflabile trebuie să fie verificate în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
Art. 138: Art. 13.08: Colaci şi veste de salvare
1.La bordul construcţiei navale trebuie să existe cel puţin trei colaci de salvare:
- în conformitate cu standardul european EN 14144:2003; sau
- în conformitate cu Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS 1974), Capitolul III, Regula 7.1 şi Codul internaţional pentru mijloacele de salvare (LSA), subsecţiunea 2.1.
Ei trebuie să fie gata de folosire şi să fie fixaţi pe punte, în locuri adecvate, fără a fi legaţi de suportul lor. Cel puţin un colac de salvare trebuie să se afle în imediata apropiere a timoneriei şi trebuie echipat cu o lampă cu autoaprindere, alimentată de la baterii care să nu se stingă în apă.
2.Pentru fiecare persoană care se găseşte în mod obişnuit la bord trebuie să existe la îndemână o vestă de salvare personalizată, automat gonflabilă în conformitate cu:
- standardul european EN ISO 12402-2: 2006, EN ISO 12402-3: 2006, EN ISO 12402-4: 2006; sau
- Convenţia internaţională din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare (SOLAS 1974), Capitolul III, Regula 7.2 şi Codul internaţional pentru mijloacele de salvare (LSA), subsecţiunea 2.2.
Pentru copii se permit de asemenea veste de salvare negonflabile în conformitate cu aceste standarde.
3.Vestele de salvare trebuie să fie verificate în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
CAPITOLUL 14:Securitatea la posturile de lucru
Art. 141: Art. 14.01: Generalităţi
1.Navele trebuie să fie construite, amenajate şi echipate în aşa fel încât personalul să poată lucra şi să se deplaseze în siguranţă.
2.Instalaţiile permanent instalate care sunt necesare pentru lucrul la bordul navei trebuie să fie amenajate, dispuse şi protejate astfel încât să permită acţionarea în siguranţă şi cu uşurinţă, exploatarea şi întreţinerea. Dacă este necesar, părţile mobile sau cele cu temperaturi ridicate trebuie să fie dotate cu dispozitive de protecţie.
Art. 142: Art. 14.02: Protecţia contra căderii
1.Punţile şi punţile din bord trebuie să fie plane şi să nu aibă zone care să provoace împiedicări, iar orice acumulare de apă pe acestea nu trebuie să fie posibilă.
2.Punţile, inclusiv punţile din bord, paiolurile încăperilor de maşini, culoarele, scările şi suprafeţele superioare ale babalelor din bord trebuie să fie antiderapante.
3.Suprafeţele superioare ale babalelor din bord şi obstacolele de pe căile de circulaţie, cum ar fi capetele scărilor, trebuie să fie marcate cu o vopsea care să fie în contrast cu zona înconjurătoare a punţii.
4.Marginile exterioare ale punţilor, ale punţilor din bord şi ale posturilor de lucru de pe care persoanele pot cădea de la o înălţime mai mare de 1 m trebuie să fie prevăzute cu parapete având o înălţime de cel puţin 0,90 m sau cu o bară de protecţie continuă, în conformitate cu standardul european EN 711: 2016. În cazul în care barele de protecţie sunt retractabile, trebuie de asemenea:
a)fixată o balustradă continuă, cu diametrul de 0,02-0,04 m, de rama de magazie la o înălţime de 0,7-1,1 m; şi
b)în puncte clar vizibile, în locul în care începe puntea din bord, se fixează semne de siguranţă în conformitate cu Figura 10 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN, având un diametru de cel puţin 15 cm.
5.Prin derogare de la alin. 4, în cazul şlepurilor şi al barjelor fără cabină, nu sunt necesare parapete sau bare de protecţie dacă:
a)pe marginile exterioare ale punţilor şi ale punţilor din bord au fost instalate protecţii pentru picioare;
b)au fost instalate balustrade pe ramele de magazie, în conformitate cu alin. 4 lit. a); şi
c)în puncte clar vizibile, pe punte, s-au fixat semne de siguranţă în conformitate cu Figura 10 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN, având un diametru de cel puţin 15 cm.
6.Prin derogare de la alin. 4, în cazul navelor cu punte netedă sau cu trunchi, nu este necesar ca barele de protecţie să fie instalate direct pe marginile exterioare ale punţilor sau pe punţile din bord, dacă:
a)culoarele de trecere sunt pe aceste punţi;
b)culoarele de trecere şi posturilor de lucru pe aceste punţi sunt înconjurate de bare de protecţie fixe, în conformitate cu standardul EN 711:2016; şi
c)în puncte clar vizibile, în locurile de trecere către zone neprotejate de bare de protecţie, s-au fixat semne de siguranţă în conformitate cu Figura 10 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN, având un diametru de cel puţin 15 cm.
7.La posturile de lucru în care există pericolul căderii de la mai mult de 1 m, comisia de inspecţie poate solicita dispozitive şi echipamente corespunzătoare pentru a asigura lucrul în siguranţă.
Art. 143: Art. 14.03: Dimensiunile încăperilor de lucru
Încăperile de lucru trebuie să aibă dimensiuni care să permită oricărei persoane care lucrează în ele libertate suficientă de mişcare.
Art. 144: Art. 14.04: Punţi din bord
1.Lăţimea liberă a punţii din bord trebuie să fie de cel puţin 0,60 m. Această dimensiune poate fi redusă până la 0,50 m în anumite locuri necesare pentru operarea navei cum ar fi prizele de apă pentru spălarea punţii. În dreptul babalelor şi tacheţilor ea poate fi redusă la 0,40 m.
2.Până la o înălţime de 0,90 m deasupra punţii din bord, lăţimea liberă a punţii din bord poate fi redusă până la 0,50 m, cu condiţia ca lăţimea liberă de deasupra, între bordajului corpului şi interiorul ramei de magazie să nu fie mai mică de 0,65 m.
3.Cerinţele de la alin. 1 şi 2 trebuie aplicate până la o înălţime de 2 m deasupra punţii din bord.
Art. 145: Art. 14.05: Accesul la încăperile de lucru
1.Căile de acces şi culoarele pentru circulaţia persoanelor şi a mărfurilor trebuie să fie amenajate şi dimensionate astfel încât:
a)în faţa intrării acestora să existe destul loc pentru a nu fi împiedecate mişcările;
b)lăţimea de trecere a culoarului să corespundă destinaţiei încăperii de lucru şi să fie de cel puţin 0,60 m, cu excepţia navelor cu o lăţime mai mică de 8 m, la care lăţimea de trecere poate fi redusă la 0,50 m;
c)înălţimea liberă de trecere a culoarului, inclusiv rama nu trebuie să fie mai mică de 1,90 m.
2.Uşile trebuie să fie astfel amenajate încât să se poată deschide şi închide fără pericol din ambele părţi. Ele trebuie să fie asigurate contra deschiderii sau închiderii accidentale.
3.Trebuie să existe scări şi trepte dacă accesul, ieşirile sau căile de acces prezintă diferenţe de nivel mai mari de 0,50 m.
4.Încăperile de lucru cu personal de deservire permanent trebuie să fie prevăzute cu scări dacă diferenţa de nivel depăşeşte 1 m. Aceasta cerinţă nu trebuie să se aplice ieşirilor de avarie.
5.La bordul navelor cu magazii trebuie prevăzut cel puţin câte un mijloc fix de acces în fiecare extremitate a fiecărei magazii.
Prin exceptare de la prima frază, se poate acorda scutire de la mijloacele fixe de acces dacă sunt prevăzute cel puţin două scări mobile înclinate la 60° care să depăşească cu cel puţin trei trepte partea superioară a gurii de magazie.
Art. 146: Art. 14.06: Ieşiri şi ieşiri de urgenţă
1.Numărul, amenajarea şi dimensionarea ieşirilor, inclusiv a ieşirilor de urgenţă, trebuie să corespundă destinaţiei şi dimensiunilor încăperii relevante. Atunci când una din ieşiri este o ieşire de urgenţă ea trebuie să fie semnalată distinct.
2.Ieşirile de urgenţă, ferestrele sau capacele de spirai care au rol de ieşiri de urgenţă trebuie să aibă o deschidere de trecere de cel puţin 0,36 m2, cea mai mică dimensiune trebuind să fie de cel puţin 0,50 m.
Art. 147: Art. 14.07: Scări, trepte şi dispozitive similare
1.Scările înclinate şi verticale trebuie să fie fixate în siguranţă. Lăţimea scărilor trebuie să fie de cel puţin 0,60 m, iar lăţimea de trecere liberă între mâinile curente de cel puţin 0,60 m; adâncimea treptelor nu trebuie să fie mai mică de 0,15 m; suprafeţele treptelor trebuie să fie antiderapante, iar scările înclinate cu mai mult de 3 trepte trebuie să fie prevăzute cu mâini curente.
2.Scările verticale şi treptele ataşate separat trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,30 m; distanţa între două trepte ataşate separat nu trebuie să fie mai mare de 0,30 m şi distanţa dintre trepte şi structură nu trebuie să fie mai mică de 0,15 m.
3.Văzute de sus scările verticale şi treptele ataşate trebuie să fie clar identificabile şi să fie prevăzute cu mânere de siguranţă deasupra deschiderilor de ieşire.
4.Scările mobile trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 0,40 m, iar la bază de cel puţin 0,50 m. Ele trebuie să poată fi asigurate contra răsturnării sau alunecării. Treptele scării trebuie să fie fixate solid de montanţi.
Art. 148: Art. 14.08: Încăperi interioare
1.În ceea ce priveşte dimensiunea, amenajarea şi dispunerea, încăperile interioare de lucru trebuie să fie adaptate activităţilor care trebuie efectuate şi să corespundă cerinţelor referitoare la igienă şi securitate. Acestea trebuie să fie dotate cu o iluminare suficientă care să nu fie orbitoare şi o aerisire corespunzătoare. Dacă este necesar, ele trebuie să fie dotate cu o instalaţie de încălzire care să asigure o temperatură adecvată.
2.Pardoselile încăperilor interioare de lucru trebuie să fie executate solid şi durabil, şi concepute astfel încât să nu determine împiedicarea sau alunecarea. Deschiderile din punţi şi din pardoseli trebuie să fie dotate, în poziţia deschis, cu protecţie contra pericolului de cădere, iar ferestrele şi spiraiurile trebuie să fie dispuse şi amenajate în aşa fel încât să poată fi manevrate şi curăţate în siguranţă.
Art. 149: Art. 14.09: Protecţia la zgomote şi vibraţii
1.Încăperile de lucru trebuie să fie amplasate, amenajate şi proiectate în aşa fel încât membrii echipajului să nu fie expuşi unor vibraţii dăunătoare.
2.Încăperile permanente de lucru trebuie, în plus, să fie construite şi protejate din punct de vedere acustic în aşa fel încât să nu pună în pericol securitatea şi sănătatea membrilor echipajului ca urmare a zgomotelor.
3.Pentru membrii echipajului care sunt expuşi în mod constant la zgomote cu un nivel probabil mai mare de 85 dB(A), se vor asigura aparate individuale de protecţie acustică. În încăperile de lucru unde nivelul zgomotului depăşeşte 90 dB(A) se va indica prin afişare că purtarea echipamentului de protecţie acustică este obligatorie, pentru aceasta utilizându-se simbolul "Purtare echipament de protecţie acustică" cu un diametru de cel puţin 10 cm în conformitate cu Figura 7 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN.
Art. 1410: Art. 14.10: Capacele gurii de magazie
1.Capacele gurii de magazie trebuie să fie uşor accesibile şi să poată fi manevrate în siguranţă. Elementele capacelor gurii de magazie, cu o masă mai mare de 40 kg, trebuie proiectate astfel încât să poată glisa sau să fie basculate sau să fie dotate cu dispozitive mecanice de deschidere. Capacele gurii de magazie manipulate prin intermediul unor instalaţii de ridicare trebuie să fie prevăzute cu dispozitive uşor accesibile, adaptate fixării elementelor de legătură. Capacele gurii de magazie şi suporţii superiori care nu sunt interschimbabile trebuie să poarte indicaţii precise în ceea ce priveşte magazia căreia îi corespund precum şi în ceea ce priveşte poziţia lor corectă pe aceste guri de magazie.
2.Capacele gurii de magazie trebuie să fie asigurate contra ridicării de către vânt sau de către instalaţia de încărcare. Capacele glisante ale gurii de magazie trebuie să fie dotate cu opritoare care să împiedice o deplasare neintenţionată în sens longitudinal de mai mult de 0,40 m; acestea trebuie să poată fi blocate în poziţia definitivă. Trebuie prevăzute dispozitive adecvate pentru a asigura menţinerea pe poziţie a capacelor stivuite ale gurii de magazie.
3.În cazul capacelor gurii de magazie cu manevrare mecanică, alimentarea cu energie trebuie să se oprească automat atunci când încetează acţionarea întrerupătorului de comandă.
4.Capacele gurii de magazie trebuie să poată suporta sarcinile posibile la care pot fi supuse. Capacele gurii de magazie proiectate să se circule pe ele trebuie să poată suporta sarcini concentrate de cel puţin 75 kg. Capacele gurii de magazie proiectate să nu se circule pe ele trebuie să fie semnalate ca atare. Capacele gurii de magazie destinate să suporte pe ele marfă trebuie să poarte indicaţia sarcinii admisibile în t/m2 marcată pe ele. Dacă sunt necesari suporţi pentru a atinge încărcătura maximă admisibilă, acest lucru se va indica într-un loc corespunzător; în acest caz, la bord trebuie să fie disponibile planurile corespunzătoare.
Art. 1411: Art. 14.11: Vinciuri
1.Vinciurile trebuie să fie proiectate astfel încât să permită desfăşurarea lucrului în siguranţă. Ele trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să împiedice eliberarea neintenţionată a încărcăturii. Vinciurile care nu sunt dotate cu un blocaj automat trebuie să fie prevăzute cu o frână dimensionată în funcţie de forţa lor de tracţiune.
2.Vinciurile acţionate manual trebuie să fie dotate cu un dispozitiv care să împiedice întoarcerea manivelei. Vinciurile care pot fi acţionate şi mecanic şi manual trebuie să fie concepute în aşa fel încât comanda mecanică să nu poată antrena comanda manuală.
Art. 1412: Art. 14.12: Macarale
1.Macaralele trebuie să fie construite conform regulilor bunei practici. Forţele care apar în timpul folosirii trebuie să se transmită în siguranţă la structura navei; ele nu trebuie să pună în pericol stabilitatea navei.
2.Pe macarale trebuie să fie fixată o placă a producătorului pe care să fie menţionate următoarele informaţii:
a)numele şi adresa producătorului;
b)marcajul CE, împreună cu anul de fabricaţie;
c)indicarea seriei sau tipului;
d)după caz, numărul de fabricaţie.
3.Pe macarale trebuie să fie marcate permanent şi uşor lizibil, sarcinile maxime admisibile.
Pentru macaralele a căror sarcină de lucru în siguranţă nu depăşeşte 2000 kg, este suficient să se marcheze permanent şi uşor lizibil sarcina de lucru în siguranţă la raza maximă de acţiune a braţului de încărcare.
4.Trebuie să existe dispozitive de protecţie contra pericolelor de strivire sau de forfecare. Părţile exterioare ale macaralei trebuie să fie la o distanţă de siguranţă de minim 0,5 m în raport de toate suprastructurile fixe, în zonele de lucru şi de circulaţie.
5.Macaralele mecanice trebuie să fie protejate contra folosirii neautorizate. Ele nu trebuie să poată fi puse în funcţiune decât de la postul de comandă prevăzut pentru macarale. Elementele de comandă trebuie să fie cu retur automat (butoane fără opritoare); poziţia lor de funcţionare trebuie să poată fi recunoscută fără echivoc.
În caz de avariere a sursei de acţionare, nu trebuie să fie posibilă căderea necontrolată a sarcinii. Trebuie să fie împiedicate manevrele accidentale ale macaralei.
Orice deplasare ascendentă a dispozitivului de ridicare şi orice depăşire a sarcinii de lucru în siguranţă trebuie să poată fi limitate printr-un dispozitiv adecvat. Orice deplasare descendentă a dispozitivului de ridicare trebuie să fie limitată, în orice condiţii de exploatare prevăzute, în momentul ataşării cârligului, atunci când numărul de spire ale cablului pe tambur este mai mic de două. După cuplarea automată a dispozitivului de limitare trebuie să fie posibilă încă mişcarea contrară corespunzătoare.
Rezistenţa la rupere a cablurilor mobile de încărcare trebuie să fie de cinci ori sarcina admisibilă de încărcare a cablului. Construcţia cablului trebuie să fie fără defecte şi să fie adecvată folosirii la macarale.
6._
(1)Macaralele trebuie inspectate de un expert:
a)înainte de a fi puse în funcţiune pentru prima oară;
b)înainte de a fi repuse în funcţiune în urma efectuării de modificări sau reparaţii majore; şi
c)în mod regulat, cel puţin o dată la 10 ani.
(2)În cadrul acestei inspecţii, trebuie aduse dovezi ale rezistenţei şi stabilităţii adecvate, prin calcule şi prin încercări sub sarcină la bord.
(3)În cazul în care sarcina admisă a macaralei nu depăşeşte 2 000 kg, expertul poate decide ca dovada prin calcule să fie parţial sau complet înlocuită printr-o încercare cu o sarcină de 1,25 ori mai mare decât sarcina admisă, efectuată pe traiectoria maximă a câmpului de acţiune.
(4)Trebuie eliberat un certificat de inspecţie, semnat de expert, în care se menţionează data inspecţiei.
7.Macaralele trebuie verificate în mod regulat şi, în orice caz, cel puţin o dată pe an, de către o persoană competentă. În timpul verificării, starea de funcţionare în siguranţă a macaralei este stabilită printr-o inspecţie vizuală şi printr-o verificare a funcţionării.
Trebuie eliberat un certificat de inspecţie, semnat de persoana competentă, în care se menţionează data inspecţiei.
8.Macaralele cu o sarcină de lucru în siguranţă ce depăşeşte 2000 kg, care transbordează marfa sau care au fost montate la bordul instalaţiilor de ridicat, pontoanelor sau altor instalaţii plutitoare sau nave de şantier, trebuie suplimentar să corespundă cerinţelor unuia din statele membre.
9.Instrucţiunile de exploatare furnizate de producătorul macaralei trebuie păstrate la bord. Acestea includ cel puţin următoarele informaţii:
a)cazurile de utilizare şi funcţiile comenzilor;
b)sarcina maximă admisă, ca funcţie a lungimii braţului de lucru;
c)înclinaţia maximă admisă a macaralei;
d)instrucţiuni de asamblare şi de întreţinere;
e)date tehnice generale.
Art. 1413: Art. 14.13: Depozitarea lichidelor inflamabile
Pentru depozitarea lichidelor inflamabile cu punctul de inflamabilitate mai mic decât 55°C trebuie să fie un recipient ventilat, realizat dintr-un material incombustibil, amplasat pe punte. Pe exteriorul acestuia trebuie să existe marcat simbolul "Interzis focul, flacăra deschisă şi fumatul", aşa cum se arată în Figura 2 a Anexei nr. 4 a ES-TRIN, cu un diametru de cel puţin 10 cm.
CAPITOLUL 15:Încăperi de locuit
Art. 151: Art. 15.01: Generalităţi
1.Navele trebuie să fie dotate cu încăperi de locuit pentru persoanele care locuiesc în mod obişnuit la bord, în orice caz cel puţin pentru echipajul minim.
2.Încăperile de locuit trebuie să fie construite, amenajate şi echipate astfel încât să satisfacă nevoile de securitate, de sănătate şi de confort ale persoanelor de la bord. Ele trebuie să fie uşor accesibile şi sigure şi să fie izolate contra frigului şi căldurii.
3.Comisia de inspecţie poate permite derogări de la cerinţele prezentului capitol dacă securitatea şi sănătatea persoanelor de la bord sunt garantate în alt mod.
4.Comisia de inspecţie trebuie să menţioneze în certificatul navei de navigaţie interioară restricţiile perioadelor de exploatare zilnică a navei şi ale modului de exploatare a navei care rezultă din derogările menţionate la alin. 3.
Art. 152: Art. 15.02: Cerinţe constructive particulare pentru încăperile de locuit
1.Încăperile de locuit trebuie să poată fi ventilate corespunzător chiar şi atunci când uşile sunt închise; în plus, încăperile de zi comune trebuie să primească lumină naturală suficientă şi să aibă pe cât posibil vizibilitate în exterior.
2.Atunci când accesul la încăperile de locuit nu este dispus la nivelul pardoselii şi când diferenţa de nivel este de 0,30 m sau mai mare, încăperile de locuit trebuie să fie accesibile cu ajutorul scărilor.
3.La prova navei, podeaua nu trebuie să fie situată la mai mult de 1,20 m sub planul pescajului maxim.
4.Încăperile de zi comune şi dormitoarele trebuie să fie prevăzute cu două ieşiri cât mai îndepărtate cu putinţă între ele şi care să servească ca şi căi de evacuare. Una din ele poate fi desemnată ieşire de urgenţă. Această cerinţă nu este obligatorie pentru încăperile care au o ieşire care duce direct pe punte sau pe un culoar considerat cale de evacuare cu condiţia ca acesta să aibă două ieşiri îndepărtate una de alta şi care să ducă la babord şi la tribord. Ieşirile de urgenţă, din care pot face parte spiraiurile şi ferestrele, trebuie să prezinte o deschidere utilizabilă de cel puţin 0,36 m2, să aibă cea mai mică latură de 0,50 m şi să permită o evacuare rapidă în caz de urgenţă. Izolaţia şi căptuşeala căilor de evacuare trebuie să fie din materiale greu inflamabile, iar utilizarea căilor de evacuare trebuie să fie asigurată în orice moment prin mijloace adecvate, cum ar fi scări sau trepte.
5.Încăperile de locuit trebuie să fie protejate împotriva zgomotului şi vibraţiilor. Nivelurile maxime ale presiunii acustice sunt:
a)în încăperile de zi comune 70 dB (A);
b)în dormitoare 60 dB (A). Această prevedere nu se aplică navelor care operează exclusiv în afara perioadei de odihnă a echipajului, prescrisă în legislaţia naţională a statelor membre.
Restricţia referitoare la perioada de exploatare zilnică, menţionată la b) trebuie să fie introdusă în certificatul navei de navigaţie interioară.
6.Înălţimea pentru stat în poziţie verticală în încăperile de locuit nu trebuie să fie mai mică de 2 m.
7.Ca regulă generală, navele trebuie să aibă cel puţin o încăpere de zi comună, separată de dormitoare.
8.Suprafaţa disponibilă a încăperilor comune de zi nu trebuie să fie mai mică de 2 m2 de persoană şi, în orice caz, încăperea nu trebuie să aibă în total mai puţin 8 m2 (neincluzând mobila, cu excepţia meselor şi scaunelor).
9.Volumul fiecărei încăperi de zi individuale sau dormitor trebuie să fie minim de 7 m3.
10.Volumul de aer per persoană trebuie să fie de cel puţin 3,5 m3 în încăperile de zi individuale. Dormitoarele trebuie să aibă un volum de aer de cel puţin 5 m3 pentru primul ocupant şi de cel puţin 3 m3 pentru fiecare ocupant suplimentar (neincluzând volumul mobilierului). Dormitoarele trebuie, pe cât posibil, să fie destinate pentru cel mult două persoane. Paturile trebuie să fie dispuse la o înălţime de cel puţin 0,30 m de la pardoseală. Dacă paturile sunt suprapuse, trebuie să se respecte, un spaţiu liber de cel puţin 0,60 m înălţime, deasupra fiecărui pat.
11.Uşile trebuie să aibă o înălţime minimă, incluzând rama, de cel puţin 1,90 m şi o lăţime de trecere de cel puţin 0,60 m. Înălţimea cerută poate fi obţinută cu ajutorul mijloacelor de deschidere sau clapelor culisabile sau rabatabile. Uşile trebuie să se deschidă în exterior şi să poată fi deschise din ambele părţi. Pragurile nu trebuie să aibă mai mult de 0,40 m înălţime, iar dispoziţiile altor prescripţii de securitate trebuie de asemenea respectate.
12.Scările trebuie să fie fixate permanent şi utilizabile fără pericol. Se consideră că această cerinţă este îndeplinită atunci când:
a)lăţimea lor este de cel puţin 0,60 m;
b)adâncimea treptelor este de cel puţin 0,15 m;
c)treptele sunt antiderapante;
d)scările cu mai mult de trei trepte sunt prevăzute cu balustrade sau mânere.
13.Tubulaturile pentru gaze şi lichide periculoase, mai ales cele de înaltă presiune, la care o scurgere ar prezenta pericol pentru persoane, nu trebuie să fie amplasate în încăperile de locuit sau pe culoarele care duc la acestea. Sunt exceptate conductele de abur şi cele ale sistemelor hidraulice atâta timp cât sunt protejate de o învelitoare metalică, precum şi tubulaturile de gaze lichefiate pentru uz gospodăresc.
Art. 153: Art. 15.03: Instalaţii sanitare
1.Navele dotate cu încăperi de locuit trebuie să fie prevăzute cu cel puţin următoarele instalaţii sanitare:
a)o toaletă pentru o unitate de locuit sau pentru şase membri ai echipajului. Ea trebuie să poată fi ventilată cu aer proaspăt;
b)un lavoar cu scurgere, racordat la apă potabilă rece şi caldă pentru o unitate de locuit sau pentru patru membri ai echipajului;
c)un duş sau o cadă de baie, racordată la apă potabilă rece şi caldă pentru o unitate de locuit sau pentru şase membri ai echipajului.
2.Instalaţiile sanitare trebuie să se afle în imediata apropiere a încăperilor de locuit. Toaletele nu trebuie să aibă acces direct în bucătării, sălile de masă sau la încăperile combinate de zi/bucătării.
3.Toaletele trebuie să aibă o suprafaţă de cel puţin 1 m2, lăţimea fiind de cel puţin 0,75 m iar lungimea de cel puţin 1,10 m. Toaletele din cabinele pentru maxim 2 persoane pot fi mai mici. Dacă o toaletă cuprinde un lavoar sau un duş, suprafaţa ei trebuie să fie mărită cel puţin cu suprafeţele ocupate de lavoar şi duş (sau, unde este cazul, de cada de baie).
Art. 154: Art. 15.04: Bucătării
1.Bucătăriile pot fi combinate cu încăperile de zi comune.
2.Bucătăriile trebuie să dispună de:
a)o maşină de gătit;
b)o chiuvetă cu scurgere;
c)alimentare cu apă potabilă;
d)un frigider;
e)spaţiu suficient pentru provizii şi lucru.
3.Zona sălii de mese a combinaţiei bucătării/încăperi de zi comune trebuie să fie suficientă pentru numărul de membri ai echipajului care o folosesc de obicei în acelaşi timp. Lăţimea locurilor de şedere nu trebuie să fie mai mică de 0,60 m.
Art. 155: Art. 15.05: Apă potabilă
1.Navele care dispun de încăperi de locuit trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie de apă potabilă. Orificiile de umplere ale tancurilor de apă potabilă şi tubulaturile de apă potabilă trebuie să aibă menţiunea destinaţiei lor exclusive pentru apă potabilă. Prizele de umplere ale tancurilor de apă potabilă trebuie să fie instalate deasupra punţii.
2.Instalaţiile de apă potabilă trebuie:
a)să aibă suprafaţa interioară realizată dintr-un material rezistent la coroziune şi care să nu prezinte pericol fiziologic,
b)să fie evitate tronsoanele de tubulatură prin care circulaţia apei nu este realizată în mod regulat;
c)să fie protejate de încălzire exagerată.
3.Suplimentar alin. 2 tancurile de apă potabilă trebuie:
a)să aibă o capacitate de cel puţin 150 l pentru fiecare persoană care trăieşte în mod obişnuit la bord, şi cel puţin pentru membrii echipajului minim;
b)să aibă o deschidere adecvată curăţirii interioare, care să poată fi încuiată;
c)să fie dotate cu un indicator al nivelului apei;
d)să aibă tubulaturi de aerisire care să ducă în atmosferă sau să fie echipate cu filtre adecvate.
4.Tancurile de apă potabilă nu trebuie să aibă pereţi comuni cu alte tancuri. Tubulaturile de apă potabilă nu trebuie să traverseze alte tancuri care conţin alte lichide. Nu sunt permise legături între instalaţiile de apă potabilă şi alte tubulaturi. Tubulaturile destinate gazelor sau altor lichide nu trebuie să treacă prin tancurile de apă potabilă.
5.Hidrofoarele sub presiune pentru apă potabilă trebuie să funcţioneze numai cu aer comprimat necontaminat. Dacă aerul este produs prin intermediul compresoarelor, trebuie să se prevadă filtre de aer şi separatoare de ulei imediat în faţa hidroforului, exceptând cazul în care apa este separată de aer printr-o membrană.
Art. 156: Art. 15.06: Încălzire şi ventilaţie
1.Încăperile de locuit trebuie să poată fi încălzite conform destinaţiei lor. Instalaţiile de încălzire trebuie să fie adecvate condiţiilor meteorologice care pot apărea.
2.Încăperile de zi comune şi dormitoarele trebuie să poată fi suficient ventilate chiar şi atunci când uşile sunt închise. Ventilaţia trebuie să asigure o circulaţie corespunzătoare a aerului în toate condiţiile climatice.
3.Încăperile de locuit trebuie să fie concepute şi amenajate pe cât posibil în aşa fel încât să se împiedice intrarea aerului viciat provenind din alte zone ale navei cum ar fi încăperile de maşini sau magazii; în caz de ventilaţie artificială, orificiile de intrare a aerului trebuie să fie plasate astfel încât să corespundă cerinţelor sus menţionate.
Art. 157: Art. 15.07: Alte instalaţii ale încăperilor de locuit
1.Fiecare membru al echipajului care trăieşte în mod obişnuit la bord trebuie să aibă la dispoziţie o cuşetă individuală şi un dulap pentru haine individual, care să se încuie. Dimensiunile interioare minime ale cuşetei nu trebuie să fie mai mici de 2 m lungime şi 0,90 m lăţime.
2.Locurile adecvate pentru depozitarea şi uscarea hainelor de lucru trebuie să fie în afara dormitoarelor.
3.Toate zonele încăperilor de locuit trebuie să fie iluminate electric. Nu sunt admise lămpi suplimentare alimentate cu combustibil gazos sau lichid decât în încăperile de zi comune. Instalaţiile de iluminat care funcţionează cu combustibil lichid trebuie să fie din metal şi nu pot funcţiona decât cu combustibil lichid al cărui punct de inflamabilitate este mai mare de 55°C sau cu petrol lampant. Ele trebuie să fie aşezate sau fixate în aşa fel încât să nu constituie un pericol de incendiu.
CAPITOLUL 16:Instalaţii de încălzire, gătit şi instalaţii frigorifice care funcţionează cu combustibil
Art. 161: Art. 16.01: Generalităţi
1.Instalaţiile de încălzire, gătit şi instalaţiile frigorifice care funcţionează cu gaze lichefiate trebuie să corespundă cerinţelor din capitolul 17.
2.Instalaţiile de încălzire, gătit şi instalaţiile frigorifice, inclusiv accesoriile lor, trebuie să fie concepute şi amplasate în aşa fel încât să nu prezinte pericol, chiar în caz de supraîncălzire. Ele trebuie să fie montate în aşa fel încât să nu se poată răsturna şi nici să nu poată fi deplasate accidental.
3.Instalaţiile menţionate la alin. 2 nu pot fi amplasate în încăperile în care se află depozitate sau folosite materiale cu punctul de aprindere mai mic de 55°C. Nici o tubulatură de evacuare a acestor instalaţii nu poate trece prin aceste zone.
4.Trebuie să fie asigurată admisia aerului necesar combustiei.
5.Aparatele de încălzire trebuie să fie racordate solid la tubulaturile de evacuare a fumului. Aceste tubulaturi trebuie să fie prevăzute cu apărători de coş adecvate sau cu dispozitive de protecţie contra vântului. Ele trebuie să fie amplasate în aşa fel încât să permită curăţarea.
Art. 162: Art. 16.02: Utilizarea combustibilului lichid, echipamentelor care funcţionează cu petrol
1.Atunci când instalaţiile funcţionează cu combustibil lichid, poate fi folosit doar combustibilul al cărui punct de aprindere este mai mare de 55°C.
2.Prin derogare de la alin. 1, aparatele pentru gătit, precum şi aparatele pentru încălzire şi răcire care sunt prevăzute cu arzătoare cu fitil şi funcţionează cu petrol comercial, pot fi admise în încăperile de locuit şi în timonerii cu condiţia ca rezervorul lor de combustibil să nu aibă o capacitate mai mare de 12 litri.
3.Aparatele prevăzute cu arzătoare cu fitil trebuie:
a)să fie echipate cu un rezervor metalic de combustibil al cărui orificiu de umplere să poată fi obturat şi care să nu aibă lipituri cu cositor sub nivelul maxim de umplere şi să fie concepute şi instalate în aşa fel încât rezervorul lor de combustibil să nu se poată deschide sau goli accidental;
b)să poată fi aprinse fără ajutorul altui combustibil lichid;
c)să fie instalate în aşa fel încât să fie asigurată evacuarea gazelor de ardere.
Art. 163: Art. 16.03: Sobe cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere şi aparate de încălzire cu arzător cu pulverizare
1.Sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere şi aparatele de încălzire cu arzător cu pulverizare trebuie să fie construite conform regulilor bunei practici.
2.Dacă o sobă cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere sau un aparat de încălzire cu arzător cu pulverizare sunt instalate în încăperea de maşini, alimentarea cu aer a aparatului de încălzire şi a motoarelor trebuie să fie realizate în aşa fel încât instalaţia de încălzire şi motoarele să poată funcţiona simultan şi în siguranţă, independent unele de altele. Unde este necesar, trebuie să existe o alimentare separată cu aer. Echipamentul trebuie instalat în aşa fel încât o scânteie provenind din arzător să nu poată atinge alte părţi ale instalaţiilor încăperii de maşini.
Art. 164: Art. 16.04: Sobe cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere
1.Sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere trebuie să poată fi aprinse fără ajutorul altui combustibil lichid. Ele trebuie să fie fixate deasupra unei tăvi metalice care să cuprindă toate părţile de alimentare cu combustibil şi care să aibă o înălţime de cel puţin 20 mm şi o capacitate de cel puţin doi litri.
2.Pentru sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere, instalate în încăperea de maşini, tava metalică cerută la alin. 1 trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 200 mm. Partea inferioară a arzătorului cu vaporizare trebuie să se afle mai sus de marginea tăvii. În plus, tava trebuie să se afle la cel puţin 100 mm deasupra paiolului.
3.Sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere trebuie să fie dotate cu un regulator adecvat care, pentru orice poziţie de reglare aleasă, să asigure un debit constant de combustibil spre arzător şi care să evite orice scurgere de combustibil în caz de stingere accidentală a flăcării. Sunt consideraţi adecvaţi regulatorii care funcţionează chiar şi în caz de vibraţii şi în caz de înclinare până la 12° şi care, în afară de flotorul de reglare a nivelului au:
a)un al doilea flotor care închide alimentarea cu combustibil în siguranţă şi fiabil în caz de depăşire a nivelului admisibil, sau
b)o conductă de preaplin, dar numai dacă tava are o capacitate suficientă pentru a primi cel puţin conţinutul rezervorului de combustibil.
4.Dacă rezervorul de combustibil al unei sobe cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere este instalat separat:
a)înălţimea între rezervorul de combustibil şi alimentarea arzătorului nu trebuie să o depăşească pe cea stabilită în instrucţiunile de funcţionare impuse de producătorul aparatului;
b)trebuie să fie amplasat în aşa fel încât să fie ferit de o încălzire inadmisibilă;
c)alimentarea cu combustibil trebuie să poată fi oprită de pe punte.
5.Tubulaturile de evacuare a fumului ale sobelor cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere trebuie să dispună de un dispozitiv care să împiedice tirajul invers.
Art. 165: Art. 16.05: Aparatele de încălzire cu arzător cu pulverizare
Aparatele de încălzire cu arzător cu pulverizare trebuie să respecte în mod special următoarele cerinţe:
a)trebuie să fie asigurată o ventilare suficientă înaintea alimentării cu combustibil;
b)alimentarea cu combustibil trebuie să fie reglată printr-un termostat;
c)aprinderea combustibilului trebuie să se facă prin intermediul unui dispozitiv electric sau al unei flăcări controlate;
d)un echipament de supraveghere a flăcării trebuie să oprească alimentarea cu combustibil atunci când flacăra se stinge;
e)întrerupătorul principal trebuie să fie amplasat în afara încăperii, într-un loc uşor accesibil.
Art. 166: Art. 16.06: Aparate de încălzire cu aer refulat
Aparatele de încălzire cu aer refulat conţinând o cameră de combustie în jurul căreia aerul de încălzire este condus sub presiune la un sistem de distribuţie sau într-o încăpere, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)Dacă combustibilul este pulverizat sub presiune, alimentarea cu aer de combustie trebuie să fie asigurată de un ventilator;
b)Camera de combustie trebuie să fie bine ventilată înainte ca arzătorul să poată fi aprins. Se poate considera că ventilarea este realizată atunci când ventilatorul de aer de combustie continuă să funcţioneze după stingerea flăcării;
c)Alimentarea cu combustibil trebuie să fie oprită automat dacă:
- focul se stinge;
- alimentarea cu aer de combustie nu este suficientă;
- aerul încălzit depăşeşte o temperatură reglată în prealabil, sau
- dispozitivele de securitate nu mai sunt alimentate cu curent electric.
În cazurile susmenţionate, alimentarea cu combustibil nu trebuie să se recupleze automat după oprire.
d)Ventilatoarele de aer de combustie şi de aer de încălzire trebuie să poată fi oprite din afara încăperii unde aparatul de încălzire este localizat.
e)Dacă aerul de încălzire este aspirat din exterior, orificiile de aspiraţie trebuie pe cât posibil să se găsească la mare înălţime deasupra punţii. Ele trebuie să fie realizate în aşa fel încât ploaia şi stropii de val să nu poată pătrunde.
f)Tubulaturile de aer de încălzire trebuie să fie din metal.
g)Orificiile de ieşire a aerului de încălzire nu trebuie să poată fi închise complet.
h)Eventualele scurgeri de combustibil nu trebuie să ajungă la tubulaturile de aer de încălzire.
i)Aerul refulat al aparatelor de încălzire nu trebuie să poată fi aspirat din încăperea de maşini.
Art. 167: Art. 16.07: Încălzire cu combustibil solid
1.Instalaţiile de încălzire cu combustibil solid trebuie să fie amplasate pe o tablă metalică cu borduri, fixată în aşa fel încât să împiedice căderea de combustibil care arde sau de cenuşă încinsă în afara acestei table.
Această prevedere nu se aplică instalaţiilor aflate în compartimente construite din materiale incombustibile şi destinate exclusiv adăpostirii căldărilor.
2.Instalaţiile de încălzire cu combustibili solizi trebuie să fie dotate cu regulatori termostatici care să acţioneze asupra aerului necesar combustiei.
3.În apropierea fiecărei instalaţii de încălzire trebuie să se afle un mijloc care să permită stingerea cu uşurinţă a cenuşii.
CAPITOLUL 17:Instalaţii de gaze lichefiate pentru uz gospodăresc
Art. 171: Art. 17.01: Generalităţi
1.Instalaţiile de gaze lichefiate cuprind în principal un post de distribuţie cu unul sau mai multe recipiente cu gaz, unul sau mai multe reductoare, o reţea de distribuţie şi un număr de echipamente consumatoare de gaz.
Recipientele de rezervă şi recipientele goale, care nu sunt montate în instalaţia de distribuţie, nu sunt considerate ca făcând parte din instalaţie. Acestora li se aplică art. 17.05 prin analogie.
2.Instalaţiile nu pot fi alimentate decât cu propan comercial.
Art. 172: Art. 17.02: Instalaţii
1.Instalaţiile de gaze lichefiate trebuie să fie adecvate folosirii propanului şi să fie realizate şi instalate conform regulilor bunei practici.
2.Instalaţiile de gaze lichefiate nu pot servi decât pentru uz gospodăresc în încăperile de locuit sau în timonerie ori în scopuri similare pe navele de pasageri.
3.La bord pot exista mai multe instalaţii de gaze lichefiate, separate. O singură instalaţie de gaze lichefiate nu poate deservi zone de locuit separate de o magazie sau de un tanc fix.
4.Nici o parte a instalaţiei de gaze lichefiate nu trebuie să se găsească în încăperea de maşini.
Art. 173: Art. 17.03: Recipiente
1.Sunt admise numai recipientele a căror capacitate este cuprinsă între 5 şi 35 kg. În cazul navelor de pasageri, comisia de inspecţie poate admite folosirea recipientelor cu o capacitate mai mare.
2.Recipientele trebuie să corespundă cerinţelor în vigoare într-unul din statele membre.
Aceste recipiente trebuie să poarte ştampila oficială care atestă că acestea au fost acceptate ca urmare a încercărilor cerute.
Art. 174: Art. 17.04: Amplasarea şi amenajarea posturilor de distribuţie
1.Posturile de distribuţie trebuie să fie amplasate pe punte într-un dulap special din exteriorul încăperilor de locuit şi în aşa fel încât să nu fie împiedicată circulaţia la bord. Totuşi, nu trebuie să fie instalate aşa încât să fie sprijinite de tablele bordajului provei sau pupei. Dulapul poate fi fixat de suprastructură cu condiţia de a fi etanş la gaze şi de a nu se deschide decât spre exterior. El trebuie să fie amplasat în aşa fel încât tubulatura de distribuţie care duce la punctele de utilizare să fie cât mai scurtă posibil.
Nu pot fi în acelaşi timp în lucru decât atâtea recipiente câte sunt necesare pentru funcţionarea instalaţiei. Pot fi conectate mai multe recipiente numai dacă este folosit un comutator de inversare automat. Pot fi cuplate până la patru recipiente la un post de distribuţie. Incluzând recipientele de rezervă, nu trebuie să existe la bord mai mult de şase recipiente la o instalaţie.
Pe navele de pasageri cu bucătării şi săli de mese pentru pasageri pot fi conectate până la şase recipiente. Numărul de recipientele de la bord, inclusiv recipientele de rezervă, nu trebuie să fie mai mare de nouă recipiente per instalaţie.
Reductorul de presiune sau, în cazul unei reduceri în două trepte, reductorul primei trepte trebuie să se afle în acelaşi dulap cu recipientele şi să fie fixat pe perete.
2.Posturile de distribuţie trebuie să fie astfel instalate încât scurgerile de gaz din dulap, în cazul scăpărilor, să se poată elimina în mediul înconjurător fără riscul pătrunderii în interiorul navei sau intrării în contact cu o sursă de foc.
3.Dulapurile trebuie să fie construite din materiale greu inflamabile şi să fie suficient ventilate prin orificiile aflate atât în partea inferioară cât şi în cea superioară. Recipientele trebuie să fie aşezate vertical în dulapuri şi în aşa fel încât să nu poată fi răsturnate.
4.Dulapurile trebuie să fie construite şi amplasate în aşa fel încât temperatura recipientelor să nu depăşească 50°C.
5.Pe peretele exterior al dulapurilor se va aplica inscripţia "Gaze lichefiate" şi "Interzis focul, flacăra deschisă şi fumatul", cu un diametru de cel puţin 100 mm, în conformitate cu figura 2 a anexei nr. 4 a ES-TRIN.
Art. 175: Art. 17.05: Recipiente de rezervă şi recipiente goale
Recipientele de rezervă şi recipientele goale, care nu sunt montate în posturile de distribuţie, trebuie să fie depozitate în exteriorul încăperilor de locuit şi al timoneriei, într-un dulap construit conform art. 17.04.
Art. 176: Art. 17.06: Reductoare de presiune
1.Aparatele consumatoare de gaz nu pot fi racordate la recipiente decât prin intermediul unei reţele de distribuţie dotată cu unul sau mai multe reductoare de presiune care să scadă presiunea gazului până la presiunea de utilizare. Această reducere poate fi realizată pe una sau două trepte. Toate reductoarele de presiune trebuie să fie reglate permanent la o presiune determinată conform art. 17.07.
2.Reductoarele finale de presiune trebuie să fie dotate sau să fie imediat urmate de un dispozitiv care să protejeze automat tubulatura contra suprapresiunii în caz de defectare a reductorului de presiune. Trebuie să se asigure că, în caz de neetanşeitate a dispozitivului de protecţie, orice scurgere de gaze ce poate scăpa în mediul înconjurător nu prezintă pericolul pătrunderii în interiorul navei sau intrării în contact cu o sursă de foc; dacă este necesar, trebuie să fie amenajată o evacuare specială în acest scop.
3.Dispozitivele de protecţie, precum şi ventilaţiile, trebuie să fie protejate contra pătrunderii apei.
Art. 177: Art. 17.07: Presiuni
1.În cazul utilizării instalaţiilor cu reductoare în două trepte, valoarea presiunii medii trebuie să fie de maxim 2,5 bar peste presiunea atmosferică.
2.Presiunea de la ieşirea ultimului reductor de presiune nu trebuie să depăşească cu 0,05 bar presiunea atmosferică, cu o abatere de 10%.
Art. 178: Art. 17.08: Tubulaturi şi tuburi flexibile
1.Tubulaturile trebuie să fie din ţevi fixe din oţel sau cupru.
Totuşi, tubulaturile de racordare la recipiente trebuie să fie din tuburi flexibile pentru presiune ridicată sau tuburi spiralate adecvate pentru folosirea propanului. Aparatele consumatoare care nu sunt instalate fix pot fi racordate prin intermediul unor tuburi flexibile adecvate, cu o lungime de cel mult 1 m.
2.Tubulaturile trebuie să reziste la orice solicitări care pot interveni la bord în condiţii normale de exploatare, în materie de coroziune şi rezistenţă şi să asigure prin proprietăţile şi dispunerea lor, o alimentare satisfăcătoare de gaz, ca debit şi presiune, corespunzătoare pentru instalaţiile care funcţionează cu gaz.
3.Tubulaturile trebuie să aibă cât mai puţine racorduri. Atât tubulaturile cât şi racordurile trebuie să fie etanşe la gaze şi să-şi păstreze etanşeitatea în ciuda vibraţiilor şi dilatărilor la care ar putea fi supuse.
4.Tubulaturile trebuie să fie uşor accesibile, fixate corespunzător şi protejate oriunde ar risca să suporte şocuri sau frecări, mai ales acolo unde traversează pereţi despărţitori din oţel sau pereţi metalici. Tubulaturile din oţel trebuie să fie tratate împotriva coroziunii pe întreaga lor suprafaţă exterioară.
5.Tuburile flexibile şi racordurile lor trebuie să reziste la toate solicitările care pot apărea la bordul navei în condiţii normale de exploatare. Ele trebuie să fie dispuse fără strangulări şi în aşa fel încât să nu se poată încălzi excesiv şi să poată fi inspectate pe întreaga lungime.
Art. 179: Art. 17.09: Reţeaua de distribuţie
1.Întreaga reţea de distribuţie trebuie să poată fi oprită de la un robinet principal, care este mereu uşor accesibil şi rapid.
2.Fiecare instalaţie care funcţionează cu gaz trebuie să fie alimentată separat printr-un branşament la sistemul de distribuţie şi fiecare branşament trebuie să fie controlat printr-un dispozitiv separat de închidere.
3.Robinetele trebuie să fie instalate la adăpost de intemperii şi de şocuri.
4.După fiecare reductor de presiune trebuie să fie montat un racord pentru control. Trebuie să se asigure, prin intermediul unui dispozitiv de închidere, că în timpul probelor de presiune reductorul de presiune nu va fi supus presiunii de probă.
Art. 1710: Art. 17.10: Echipamente consumatoare de gaz şi montarea lor
1.Singurele echipamente care pot fi instalate sunt cele care funcţionează cu propan aprobate într-unul din statele membre şi echipate cu dispozitivele care împiedică în mod eficient scurgerile de gaze în caz de stingere a flăcării sau de stingere a controlului flăcării.
2.Echipamentele trebuie să fie dispuse şi racordate în aşa fel încât să nu se poată răsturna sau să nu poată fi deplasate accidental şi încât să se evite orice risc de a se agăţa în mod accidental tubulaturile de racordare.
3.Instalaţiile de încălzire, de încălzire a apei şi instalaţiile frigorifice trebuie să fie racordate la o conductă de evacuare a gazelor de ardere către exterior.
4.Instalarea în timonerie a echipamentelor consumatoare de gaz se permite numai dacă timoneria este în aşa fel construită încât nici o scurgere de gaz să nu scape înspre încăperile navei situate mai jos, în special prin trecerile de comandă spre încăperea de maşini.
5.Echipamentele consumatoare de gaz pot fi instalate în dormitoare numai dacă combustia se realizează independent de aerul din cameră.
6.Echipamentele consumatoare de gaz a căror combustie depinde de aerul înconjurător trebuie să fie instalate în încăperi suficient de mari ca dimensiuni.
Art. 1711: Art. 17.11: Ventilare şi evacuare gaze de ardere
1.În încăperile în care se află echipamente consumatoare de gaz a căror combustie depinde de aerul înconjurător, pătrunderea de aer curat şi evacuarea gazelor de ardere trebuie să fie asigurate prin intermediul unor deschideri de ventilare, cu dimensiuni corespunzătoare, cu secţiunea liberă de cel puţin 150 cm2 per deschidere.
2.Deschiderile de ventilare nu trebuie să aibă vreun dispozitiv de închidere şi nici să conducă spre dormitoare.
3.Dispozitivele de evacuare trebuie să fie realizate în aşa fel încât gazele de ardere să fie eliminate în siguranţă. Ele trebuie să funcţioneze în siguranţă şi să fie construite din materiale neinflamabile. Ventilatoarele de aerisire a încăperilor nu trebuie să le afecteze buna funcţionare.
Art. 1712: Art. 17.12: Instrucţiuni de exploatare
La bord trebuie să fie amplasat într-un loc adecvat un afiş cu instrucţiuni de exploatare. Acest afiş trebuie să conţină cel puţin următoarele instrucţiuni:
"Valvulele de închidere a recipientelor care nu sunt cuplate la reţeaua de distribuţie trebuie să fie închise chiar dacă se presupune că recipientele sunt goale."
"Tuburile flexibile trebuie să fie schimbate de îndată ce starea lor o cere."
"Toate echipamentele consumatoare de gaz trebuie să fie cuplate sau tubulaturile de racordare corespunzătoare trebuie să fie închise."
Art. 1713: Art. 17.13: Încercarea în vederea aprobării
Instalaţiile cu gaz lichefiat trebuie verificate de un expert, în vederea verificării conformităţii acestora cu cerinţele prezentului capitol:
a)înainte de a fi puse în funcţiune pentru prima oară;
b)înainte de a fi repuse în funcţiune în urma efectuării de modificări sau reparaţii majore; şi
c)cu ocazia fiecărei reînnoiri a atestării menţionate la art. 17.15.
Trebuie eliberat un certificat de inspecţie, semnat de expert, în care se menţionează data inspecţiei. O copie a certificatului de inspecţie trebuie trimis comisiei de inspecţie.
Art. 1714: Art. 17.14: Condiţii de încercare
Încercarea instalaţiei trebuie să se desfăşoare în următoarele condiţii:
1.Tubulaturile de presiune medie situate între dispozitivul de închidere, menţionat la art. 17.09, alin. 4, al primului reductor şi valvulele care preced reductoarele de presiune finale:
a)proba de presiune, efectuată cu aer, gaz inert sau cu un lichid la o presiune de 20 bar peste presiunea atmosferică;
b)proba de etanşeitate, efectuată cu aer sau gaz inert la o presiune de 3,5 bar peste presiunea atmosferică.
2.Tubulaturile cu presiune normală de utilizare, situate între dispozitivul de închidere menţionat la art. 17.09, alin. 4, al reductorului unic de presiune sau al reductorului de presiune final şi valvulele aşezate înaintea echipamentelor consumatoare de gaz:
- proba de etanşeitate, efectuată cu aer sau cu un gaz inert, la o presiune de 1 bar peste presiunea atmosferică.
3.Tubulaturile situate între dispozitivul de închidere, avut în vedere la art. 17.09, alin. 4, al reductorului unic de presiune sau al reductorului de presiune final şi comenzile echipamentelor consumatoare de gaz:
- proba de etanşeitate la o presiune de 0,15 bar peste presiunea atmosferică.
4.În timpul probelor de etanşeitate menţionate la alin. 1(b), 2 şi 3, tubulaturile sunt considerate etanşe dacă, după o perioada de aşteptare suficientă pentru echilibrarea termică, nu se constată nici o scădere a presiunii de probă pe durata următoarelor 10 minute.
5.Racordurile recipientelor, îmbinările de tubulaturi şi alte armături care sunt supuse la presiunea recipientelor, precum şi îmbinările dintre reductoarele de presiune şi tubulatura de distribuţie:
- proba de etanşeitate, realizată cu un produs spumant, la presiunea de funcţionare.
6.Toate echipamentele consumatoare de gaz trebuie să fie puse în funcţiune şi verificate la presiunea nominală pentru asigurarea unei combustii corespunzătoare la diferite poziţii ale butoanelor de reglare.
Dispozitivele de oprire a flăcării trebuie să fie verificate pentru asigurarea că funcţionează satisfăcător.
7.După proba de la alin. 6, trebuie să se verifice, pentru fiecare echipament consumator de gaz racordat la o tubulatură de evacuare, după ce a funcţionat 5 minute la presiunea nominală, cu ferestrele şi uşile închise şi cu dispozitivele de aerisire în stare de funcţionare, dacă există scăpări ale gazelor de ardere în cameră, prin admisia de aer.
Dacă sunt constatate asemenea scăpări de gaze, în afara celor momentane, cauza trebuie să fie imediat descoperită şi remediată. Instalaţia nu trebuie să fie aprobată pentru utilizare înainte ca toate defectele să fi fost remediate.
Art. 1715: Art. 17.15: Atestare
1.Certificatul navei de navigaţie interioară trebuie să includă o atestare conform căreia orice instalaţie cu gaze lichefiate corespunde prevederilor acestui capitol.
2.Această atestare va fi emisă de comisia de inspecţie în urma încercării în vederea aprobării menţionate la art. 17.13.
3.Atestatul va fi valabil pe o perioadă de cel mult 3 ani. Ea nu poate fi reînnoită decât ca urmare a unei noi încercării în vederea aprobării efectuate conform art. 17.13.
În mod excepţional, în cazul în care proprietarul unei nave sau reprezentantul acestuia înaintează o solicitare motivată, comisia de inspecţie poate prelungi valabilitatea atestatului pentru cel mult trei luni fără efectuarea încercării în vederea aprobării menţionate la art. 17.13. O asemenea prelungire trebuie înscrisă în certificatul navei de navigaţie interioară.
CAPITOLUL 18:INSTALAŢII DE TRATARE A APELOR UZATE DE LA BORD
Art. 18: Art. 18.00: Definiţii
În sensul prezentului capitol:
1."instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord": o instalaţie de tratare a apelor uzate de o concepţie compactă folosită pentru tratarea cantităţilor de ape reziduale menajere produse la bord;
2."aprobare de tip": decizia prin care autoritatea competentă confirmă că instalaţia de tratare a apelor uzate operată la bord îndeplineşte cerinţele tehnice din Capitolul 18;
3."încercare specială": procedura desfăşurată în conformitate cu art. 18.09 prin care autoritatea competentă se asigură că instalaţia de tratare a apelor uzate operată la bordul unei construcţii navale îndeplineşte cerinţele din Capitolul 18;
4."constructor": persoana sau organismul responsabil faţă de autoritatea competentă pentru toate aspectele procedurii de aprobare de tip şi pentru asigurarea conformităţii producţiei. Nu este necesar ca persoana sau organismul să fie direct implicate în toate etapele construirii instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord. În cazul în care instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord face obiectul unor modificări sau retehnologizări după fabricarea sa iniţială destinată utilizării în scopul Capitolului 18, persoana sau organismul care a efectuat modificările sau retehnologizările în cauză se consideră a fi constructorul;
5."document informativ": documentul prevăzut în anexa nr. 7, secţiunea II a ES-TRIN, în care sunt enumerate informaţiile pe care trebuie să le prezinte solicitantul;
6."dosar informativ": setul complet de date, desene, fotografii sau alte documente furnizate de un solicitant serviciului tehnic sau autorităţii competente, astfel cum se indică în documentul informativ;
7."pachet informativ": dosarul informativ însoţit de rapoartele de încercări sau de alte documente adăugate de serviciul tehnic sau de autoritatea competentă la dosarul informativ în cursul exercitării atribuţiilor acestora;
8."certificat de aprobare de tip": documentul redactat în conformitate cu anexa nr. 7, secţiunea III a ES-TRIN, prin care autoritatea competentă certifică aprobarea de tip;
9."registrul parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord": documentul redactat în conformitate cu anexa nr. 7, secţiunea III a ES-TRIN, în care se înregistrează toţi parametrii, inclusiv componentele şi ajustările aduse instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord care influenţează nivelul de tratare a apelor uzate, inclusiv modificările aduse acesteia;
10."manualul constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate": documentul întocmit în conformitate cu art. 18.09 alin. 4 în vederea executării încercării speciale;
11."ape reziduale menajere": apele reziduale care provin din bucătării, săli de mese, toalete şi spălătorii, precum şi apele uzate cu materii fecale;
12."nămol de canalizare": reziduurile care se adună în urma exploatării unei instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord.
Art. 181: Art. 18.01: Dispoziţii generale
1.Prezentul capitol se aplică tuturor instalaţiilor de tratare a apelor uzate care sunt instalate la bordul navelor de pasageri.
2._
a)Instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord respectă valorile limită prevăzute în tabelul 1 pe parcursul încercării de tip.
Tabelul 1
Valorile limită care trebuie respectate în exploatare la ieşirea din instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord (instalaţie de încercare) pe parcursul încercării de tip

Parametru

Concentraţie

(Etapa II)

Eşantion

Cerere biochimică de oxigen (CBO5)

ISO 5815-1 şi 5815-2 (2003)1

20 mg/l

Eşantion compozit de 24h omogenizat

25 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

Cerere chimică de oxigen (CCO)2

ISO 6060 (1989)1

100 mg/l

Eşantion compozit de 24h omogenizat

125 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

Carbon organic total (COT) Standardul EN 1484 (1997)1

35 mg/l

Eşantion compozit de 24h omogenizat

45 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

1)Statele membre pot aplica proceduri echivalente.

2)În scopul verificării, în locul cererii chimice de oxigen (CCO) se poate folosi ca referinţă şi carbonul organic total (COT).

b)Pe parcursul exploatării instalaţiei trebuie respectate valorile de control prevăzute în tabelul 2.
Tabelul 2
Valorile de control care trebuie respectate la ieşirea din instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord

Parametru

Concentraţie

(Etapa II)

Eşantion

Cerere biochimică de oxigen (CBO5)

ISO 5815-1 şi 5815-2 (2003)1

25 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

Cerere chimică de oxigen (CCO)2

ISO 6060 (1989)1

125 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

150 mg/l

Eşantion aleatoriu

Carbon organic total (COT)

EN 1484 (1997)1

45 mg/l

Eşantion aleatoriu omogenizat

1)Statele membre pot aplica proceduri echivalente.

2)În scopul verificării, în locul cererii chimice de oxigen (CCO) se poate folosi ca referinţă şi carbonul organic total (COT).

3.Procedurile care utilizează produse care conţin clor nu sunt admisibile.
De asemenea, nu este admisibilă diluarea apelor reziduale menajere pentru reducerea încărcăturii specifice şi, prin urmare, pentru eliminarea acestora.
4.Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru depozitarea, conservarea, dacă este necesar, şi evacuarea nămolului de canalizare. Măsurile trebuie să includă, de asemenea, un plan de gestionare a nămolului de canalizare.
5.Respectarea valorilor limită prevăzute în tabelul 1 de la alin. 2, lit. a) este confirmată printr-o încercare de tip şi stabilită pe baza unei aprobări de tip. Aprobarea de tip este certificată într-un certificat de aprobare de tip. Înaintea instalării la bord a instalaţiei de tratare a apelor uzate o copie a certificatului de aprobare de tip este transmisă comisiei de inspecţie. La bord se păstrează o copie a certificatului de aprobare de tip, precum şi o copie a registrului parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord.
6.După instalarea la bord a instalaţiei de tratare a apelor uzate, constructorul efectuează un test de funcţionare înainte de începerea serviciului programat. Instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord se înscrie la punctul 52 din certificatul navei de navigaţie interioară împreună cu următoarele elemente:
a)denumirea;
b)numărul aprobării de tip;
c)numărul de serie;
d)anul de fabricaţie.
7.Orice modificări semnificative aduse unei instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord care influenţează tratarea apelor uzate sunt urmate întotdeauna de o încercare specială în conformitate cu art. 18.9 alin. 3.
8.Autoritatea competentă poate apela la un serviciu tehnic cu scopul de a îndeplini sarcinile descrise în prezentul capitol.
9.Instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord trebuie întreţinută în mod regulat în conformitate cu instrucţiunile constructorului cu scopul de a se asigura că este în stare perfectă de funcţionare. La bord se păstrează un carnet de întreţinere care atestă respectivele intervenţii.
Art. 182: Art. 18.02: Cererea de aprobare de tip
Constructorul înaintează autorităţii competente o cerere de aprobare de tip pentru un anumit tip de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord. Cererea este însoţită de un dosar informativ în conformitate cu art. 18.01 alin. 6 şi de un proiect de registru al parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord în conformitate cu art. 18.00 alin. 9, precum şi de proiectul de manual al constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate pentru tipul respectiv de instalaţie de tratare a apelor uzate în conformitate cu art. 18.00 alin. 10. În ceea ce priveşte încercarea de tip, constructorul prezintă un prototip de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord.
Dacă în cazul unei cereri de aprobare a unui tip de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord autoritatea competentă constată că cererea înaintată cu privire la prototipul de instalaţie prezentat nu este reprezentativă pentru caracteristicile respectivului tip de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord, astfel cum sunt descrise în anexa nr. 7, secţiunea II, apendicele I a ES-TRIN, se prezintă spre aprobare în conformitate cu alin. 1 un alt prototip, suplimentar dacă este necesar, care urmează să fie desemnat de autoritatea competentă.
O cerere de aprobare de tip pentru o instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord nu poate fi înaintată decât unei singure autorităţi competente. Se înaintează o cerere separată pentru fiecare tip de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord pentru care se solicită aprobarea.
Art. 183: Art. 18.03: Procedura de aprobare de tip
Autoritatea competentă care primeşte cererea eliberează aprobarea de tip pentru toate tipurile de instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord care se conformează datelor din dosarul informativ şi care îndeplinesc cerinţele prezentului capitol. Îndeplinirea cerinţelor în cauză va fi examinată în conformitate cu anexa nr. 7, secţiunea IX, a ES-TRIN.
Pentru fiecare tip de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord pe care îl aprobă, autoritatea competentă completează toate punctele relevante din certificatul de aprobare de tip, al cărui model figurează în anexa nr. 7, secţiunea III, a ES-TRIN, colectând sau verificând informaţiile din indexul pachetului informativ. Certificatele de aprobare de tip se numerotează în conformitate cu metoda descrisă în anexa nr. 7, secţiunea IV, a ES-TRIN. Certificatul de aprobare de tip completat şi anexele acestuia se trimit solicitantului.
În cazul în care tipul de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord care trebuie aprobat îşi îndeplineşte funcţia sau prezintă caracteristici specifice numai în relaţie cu alte componente ale construcţiei navale pe care urmează să fie instalat şi, din această cauză, respectarea uneia sau mai multor cerinţe se poate verifica numai atunci când instalaţia respectivă pentru care se solicită aprobarea funcţionează în relaţie cu alte componente, reale sau simulate, ale construcţiei navale, sfera aprobării de tip pentru respectiva instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord trebuie să fie restrânsă în consecinţă. În astfel de cazuri, toate restricţiile de utilizare şi toate cerinţele legate de instalare sunt detaliate în certificatul de aprobare de tip corespunzător instalaţiei în cauză.
Art. 184: Art. 18.04: Modificări ale aprobărilor de tip
(1)Autoritatea competentă care a acordat aprobarea de tip trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că va fi informată în legătură cu orice modificare a elementelor care apar în pachetul informativ.
(2)Cererea de modificare sau de prelungire a unei aprobări de tip trebuie să fie înaintată exclusiv autorităţii competente care a acordat aprobarea de tip iniţială.
(3)În cazul în care caracteristicile instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord descrise în pachetul informativ s-au modificat, autoritatea competentă trebuie:
a)să editeze, dacă este necesar, paginile revizuite din pachetul informativ indicând clar pe fiecare pagină revizuită natura modificării şi data republicării. De fiecare dată când se editează pagini revizuite, indexul pachetului informativ care este ataşat certificatului de aprobare de tip trebuie de asemenea actualizat în mod corespunzător;
b)să elibereze un certificat de aprobare de tip revizuit (cu un număr de prelungire), dacă orice informaţie conţinută de acesta s-a modificat (cu excepţia anexelor sale) sau dacă cerinţele minime ale prezentului capitol s-au schimbat de la data aprobării iniţiale. Certificatul de aprobare revizuit trebuie să indice clar motivul modificării şi data reeliberării.
(4)În cazul în care autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip consideră că modificarea unui pachet informativ necesită noi probe sau încercări, aceasta trebuie să notifice acest lucru constructorului şi să elibereze documentele menţionate mai sus numai după finalizarea cu succes a noilor probe sau încercări.
Art. 185: Art. 18.05: Conformitatea
Constructorul trebuie să aplice pe fiecare instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord fabricată în conformitate cu aprobarea de tip marcajele indicate în anexa nr. 7, secţiunea I, a ES-TRIN inclusiv numărul aprobării de tip.
În cazul în care aprobarea de tip conţine restricţii de utilizare în conformitate cu art. 18.03 alin. 3, constructorul include informaţii detaliate cu privire la aceste restricţii şi toate cerinţele de instalare pentru fiecare unitate fabricată.
La cerere, constructorul trimite autorităţii competente care a eliberat aprobarea de tip o listă cu numerele de serie ale tuturor instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor fabricate în conformitate cu cerinţele prevăzute de prezentul capitol de la data ultimei raportări sau din momentul intrării în vigoare a acestor dispoziţii, în termen de 45 de zile de la finalul fiecărui an calendaristic şi imediat după fiecare dată suplimentară specificată de autoritatea competentă. Lista trebuie să specifice corelaţiile dintre numerele de serie, tipurile corespunzătoare de instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord şi numerele aprobărilor de tip. În plus, lista trebuie să conţină şi informaţii specifice, pentru cazurile în care constructorul încetează fabricarea unui tip aprobat de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord. Dacă autoritatea competentă nu solicită ca lista să îi fie trimisă în mod periodic, constructorul trebuie să păstreze datele înregistrate pe o perioadă de minimum 40 de ani.
Art. 186: Art. 18.06: Verificarea numerelor de serie
1.Autoritatea competentă care eliberează o aprobare de tip se asigură că numerele de serie ale instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor fabricate în conformitate cu cerinţele din prezentul capitol sunt înregistrate şi verificate. Aceasta poate colabora cu alte autorităţi competente în conformitate cu acest capitol şi cu autorităţile competente ale statelor membre.
2.Se poate efectua o verificare suplimentară a numerelor de serie odată cu verificarea conformităţii producţiei, după cum se prevede la art. 18.07.
3.În ceea ce priveşte verificarea numerelor de serie, constructorul sau reprezentanţii autorizaţi ai acestuia aflaţi în statele membre trebuie să trimită prompt autorităţii competente, atunci când primesc solicitare în acest sens, toate informaţiile necesare referitoare la cumpărătorii lor direcţi, precum şi numerele de serie ale instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost raportate ca fiind fabricate în conformitate cu art. 18.05 alin. 3.
4.În cazul în care constructorul nu respectă cerinţele prevăzute la art. 18.05 atunci când autoritatea competentă îi solicită acest lucru, aprobarea tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord poate fi retrasă. În acest caz se utilizează procedura de notificare specificată la art. 18.10 alin. 4.
Art. 187: Art. 18.07: Conformitatea producţiei
1.Autoritatea competentă care eliberează o aprobare de tip se asigură din timp că au fost adoptate măsurile corespunzătoare necesare pentru asigurarea unei verificări eficiente a conformităţii producţiei în legătură cu cerinţele din anexa nr. 7, secţiunea I, a ES-TRIN. Aceasta poate colabora cu alte autorităţi competente în conformitate cu acest capitol şi cu autorităţile competente ale statelor membre.
2.Autoritatea competentă care a acordat o aprobare de tip se asigură că măsurile specificate la alin. 1 referitoare la dispoziţiile din anexa nr. 7, secţiunea I, a ES-TRIN sunt în continuare suficiente şi că fiecare instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord care a primit un număr de aprobare de tip în conformitate cu cerinţele din prezentul capitol corespunde în continuare descrierii din certificatul de aprobare de tip şi din anexele acestuia pentru tipul aprobat de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord. Aceasta poate colabora cu alte autorităţi competente în conformitate cu acest capitol şi cu autorităţile competente ale statelor membre.
3.Autoritatea competentă poate recunoaşte încercările comparabile efectuate de alte autorităţi competente ca fiind echivalente cu dispoziţiile de la alin. 1 şi 2.
Art. 188: Art. 18.08: Neconformitatea cu tipul aprobat de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord
Se consideră neconforme cu tipul aprobat de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord cazurile de abateri de la caracteristicile din certificatul de aprobare de tip sau, după caz, de la pachetul informativ, care nu au fost aprobate în conformitate cu art. 18.04 alin. 3 de autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip.
În cazul în care autoritatea competentă care a eliberat aprobarea de tip constată că instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord nu este conformă cu tipul de instalaţie pentru care a eliberat aprobarea, aceasta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord aflate în producţie sunt din nou conforme cu tipul aprobat de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord. Autoritatea competentă care a constatat neconformitatea trebuie să informeze pe celelalte autorităţi competente cu privire la măsurile adoptate care pot să ajungă până la retragerea aprobării de tip.
În cazul în care o autoritate competentă poate demonstra că instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord care poartă un număr de aprobare de tip nu sunt conforme cu tipul de instalaţie aprobat, aceasta poate solicita autorităţii competente care a eliberat aprobarea de tip să verifice dacă instalaţiile de tratare a apelor uzate aflate în producţie sunt conforme cu tipul aprobat. Astfel de măsuri trebuie luate în termen de şase luni de la data solicitării.
Art. 189: Art. 18.09: Măsurarea eşantioanelor aleatorii/Încercarea specială
1._
(1)În termen de maximum trei luni de la darea în exploatare a construcţiei navale sau în cazul modernizării instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord după instalarea acesteia şi după efectuarea încercării de funcţionare corespunzătoare, autoritatea competentă prelevează un eşantion aleatoriu pe parcursul exploatării navei de pasageri cu scopul de a verifica valorile prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.
(2)Autoritatea competentă desfăşoară, la intervale neregulate, verificări ale funcţionalităţii instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord prin măsurarea unor eşantioane aleatorii cu scopul de a verifica valorile prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.
(3)În cazul în care autoritatea competentă constată că valorile măsurătorilor unor eşantioane aleatorii nu respectă valorile prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2, aceasta poate solicita:
a)remedierea defectelor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord pentru a se asigura funcţionarea corespunzătoare a acesteia;
b)restabilirea conformităţii instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord cu tipul aprobat; sau
c)efectuarea unei încercări speciale în conformitate cu alin. 3.
(4)În urma remedierii neconformităţilor şi după restabilirea conformităţii instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord cu tipul aprobat, autoritatea competentă poate efectua noi măsurători ale unor eşantioane aleatorii.
(5)În cazul în care defecţiunile nu sunt remediate sau dacă nu se restabileşte conformitatea instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord cu specificaţiile aprobării de tip, autoritatea competentă sigilează instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord şi solicită comisiei de inspecţie să specifice acest lucru la punctul 52 din certificatul navei de navigaţie interioară.
2.Eşantioanele aleatorii se măsoară în conformitate cu specificaţiile din tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.
3.În cazul în care autoritatea competentă constată discrepanţe în privinţa instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord, care indică o abatere de la aprobarea de tip, autoritatea competentă efectuează o încercare specială pentru a stabili stadiul curent al instalaţiei respective în raport cu componentele specificate în registrul parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord, calibrarea şi stabilirea parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord.
În cazul în care autoritatea competentă concluzionează că instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord nu este conformă cu tipul aprobat, aceasta poate adopta următoarele măsuri:
a)să solicite:
(aa)restabilirea conformităţii instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord; sau
(bb)modificarea în consecinţă a aprobării de tip în conformitate cu art. 18.04; sau
b)să dispună alte măsurători în conformitate cu specificaţiile încercării prevăzute în anexa nr. 7, secţiunea IX a ES-TRIN.
Dacă conformitatea nu este restabilită, dacă aprobarea de tip nu este modificată în consecinţă sau dacă se constată, în urma efectuării măsurătorilor în conformitate cu lit. b), că nu se respectă valorile limită prevăzute în tabelul 1 de la art. 18.01 alin. 2, lit. a) autoritatea competentă sigilează instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord şi solicită comisiei de inspecţie să specifice acest lucru la punctul 52 din certificatul navei de navigaţie interioară.
4.Încercările menţionate la alin. 3 se efectuează pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate. Manualul, care trebuie redactat de constructor şi aprobat de autoritatea competentă, specifică componentele cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate, precum şi setările, criteriile de dimensionare şi parametrii care trebuie aplicaţi pentru a se asigura că se respectă în permanenţă valorile prevăzute în tabelele 1 şi 2 de la art. 18.01 alin. 2. Manualul include cel puţin următoarele informaţii:
a)o specificaţie a tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord însoţită de o descriere a proceselor şi de o indicaţie referitoare la eventuala necesitate de a instala tancurile de stocare a apelor reziduale în amonte faţă de instalaţie;
b)o listă cu componentele specifice tratării apelor uzate;
c)criteriile de proiectare şi de dimensionare, specificaţiile şi reglementările de dimensionare aplicate;
d)o reprezentare schematică a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord însoţită de elementele de identificare ale componentelor aprobate cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate, (de exemplu, numerele pieselor de pe componente).
5.O instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord care a fost sigilată în conformitate cu alin. 3, a treia frază, poate fi repusă în funcţiune doar după efectuarea unei încercări speciale, în conformitate cu alin. 3 primul paragraf.
Art. 1810: Art. 18.10: Autorităţile competente şi serviciile tehnice
Serviciile tehnice responsabile pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul capitol. trebuie să respecte standardul european privind cerinţele generale privind competenţa laboratoarelor de încercare şi calibrare (EN ISO/IEC 17025:2005), luând în considerare următoarele cerinţe:
a)constructorii instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord nu pot fi recunoscuţi drept servicii tehnice;
b)în sensul prezentului capitol, un serviciu tehnic poate, cu acordul autorităţii competente, să folosească instalaţii din afara propriului laborator.
PARTEA III:PREVEDERI SPECIALE
CAPITOLUL 19:Prevederi speciale aplicabile navelor de pasageri
Art. 191: Art. 19.01: Prevederi generale
1.Următoarele prevederi nu se aplică:
a)art. 3.02, alin. 1, lit. b);
b)art. 4.01 până la 4.03;
c)art. 8.08, alin. 2, a doua frază şi alin. 7;
d)art. 10.14, alin. 3, a doua frază pentru tensiuni nominale mai mari de 50 V.
2.Următoarele echipamente sunt interzise la bordul navelor de pasageri:
a)lămpi alimentate cu gaz lichefiat sau combustibil lichid conform art. 15.07, alin. 3, a doua frază;
b)echipamente prevăzute cu arzătoare cu fitil conform art. 16.02, alin. 2 şi 3;
c)sobe cu arzător cu vaporizare produselor petroliere conform art. 16.04;
d)încălzitoarele cu combustibil solid conform art. 16.07;
e)echipamente cu gaz lichefiat conform capitolului 17.
3.Navele care nu dispun de propulsie proprie nu pot fi autorizate pentru transportul de pasageri.
4.La navele de pasageri, trebuie prevăzute zone pentru folosinţa persoanelor cu mobilitate redusă, în conformitate cu prevederile acestui capitol.
5.Prin derogare de la art. 7.02 alin. 2 prima frază, pentru timonier, zona lipsită de vizibilitate în prova navei neîncărcate şi cu jumătate din provizii, dar fără balast, nu trebuie să depăşească dublul lungimii navei sau 250 m, oricare dintre acestea este mai mică.
6.Prin derogare de la art. 7.02 alin. 3 al treilea paragraf, o navă de pasageri trebuie să fie dotată cu mijloace auxiliare corespunzătoare dacă nu este asigurată o vizibilitate neobstrucţionată suficientă spre pupa. Dacă aceste mijloace auxiliare nu permit o vizibilitate neobstrucţionată pe timpul nopţii, o restricţie corespunzătoare trebuie să fie introdusă la punctul 52 din certificatul navei de navigaţie interioară.
Art. 192: Art. 19.02: Construcţia corpului navei
1.Pe parcursul inspecţiei periodice, grosimea tablelor exterioare ale navelor de pasageri din oţel trebuie determinată după cum urmează:
a)grosimea minimă tmin a tablelor fundului, gurnei şi bordajului navelor de pasageri trebuie să fie cel puţin egală cu cea mai mare valoare calculată cu următoarele formule:
În aceste formule:
f = 1 + 0,0013 x (a - 500),
a = distanţa intercostală, dintre osaturile longitudinale sau transversale, în (mm); atunci când această distanţa este mai mică de 400 mm, se va adopta a = 400 mm;
b)valoarea minimă a grosimii tablelor stabilită în conformitate cu lit. a) de mai sus poate fi micşorată în cazul în care valoarea admisibilă a fost determinată şi certificată pe baza unei verificări prin calcul, rezultând o rezistenţă suficientă (longitudinală, transversală şi locală) a corpului navei;
c)totuşi, în nici un punct al corpului grosimea tablelor exterioare, calculată conform lit. a) sau b) de mai sus nu trebuie să fie mai mică de 3 mm;
d)reînnoirea tablelor trebuie să se facă atunci când grosimea tablelor fundului, gurnei sau a bordajului este mai mică decât valoarea minimă stabilită conform lit. a) sau lit. b), corelat cu lit. c) de mai sus.
2.Numărul şi amplasarea pereţilor etanşi trebuie să fie făcută astfel încât, în cazul inundării, nava să rămână în stare de plutire conform art. 19.03, alin. 7 până la 13. Fiecare porţiune din structura internă care afectează eficienţa compartimentării acestor nave trebuie să fie etanşă la apă şi trebuie proiectată astfel încât să se păstreze integritatea compartimentării.
3.Pentru determinarea poziţiei peretelui de coliziune şi a peretelui picului pupa, se aplică prevederile art. 3.03, alin. 1, dar valoarea de referinţă utilizată trebuie să fie lungimea la linia de plutire LWL în loc de lungimea L.
4.Un perete transversal poate prezenta o nişă sau o baionetă, cu condiţia ca toate punctele nişei sau baionetei să se găsească în zona de siguranţă.
5.Pereţii luaţi în considerare în calculul stabilităţii de avarie conform art. 19.03, alin. 7 până la 13, trebuie să fie etanşi la apă şi să se extindă până la puntea pereţilor etanşi. În lipsa punţii pereţilor etanşi, aceşti pereţi trebuie să se extindă până la o înălţime mai mare cu cel puţin 0,2 m deasupra liniei de supraimersiune.
6.Numărul de deschideri în aceşti pereţii etanşi trebuie să fie atât de redus pe cât o permite tipul de construcţie şi exploatarea normală a navei. Aceste deschideri şi treceri nu trebuie să influenţeze defavorabil etanşeitatea pereţilor.
7.Pereţii de coliziune nu trebuie să aibă nici deschideri şi nici uşi.
8.Pereţii etanşi care separă încăperile de maşini de zonele pentru pasageri sau de zonele de locuit pentru echipaj şi personalul de la bord nu trebuie să aibă uşi.
9.Uşile pereţilor etanşi, conform alin. 5, manevrate manual şi care nu sunt comandate de la distanţă, sunt admise numai în zonele neaccesibile pasagerilor. Ele trebuie:
a)să rămână închise în permanenţă şi să fie deschise numai temporar pentru trecere;
b)să fie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru a putea fi închise rapid şi în siguranţă;
c)să aibă afişată pe ambele părţi ale uşilor următoarea inscripţie: "A se închide uşa imediat după trecere".
10.Uşile din pereţii etanşi menţionaţi la alin. 5, care sunt deschise pentru perioade lungi de timp, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)Ele trebuie să poată fi închise local, din ambele părţi ale peretelui, precum şi dintr-un loc uşor accesibil situat deasupra punţii pereţilor etanşi.
b)După o închidere efectuată prin comandă de la distanţă, uşa trebuie să poată fi deschisă local din nou şi închisă în siguranţă. Operaţiunea de închidere nu trebuie să fie împiedicată de covoare, grătare sau de alte obstacole.
c)În caz de comandă de la distanţă, durata operaţiunii de închidere trebuie să fie de cel puţin 30 de secunde, dar nu mai mult de 60 de secunde.
d)În timpul operaţiunii de închidere, în apropierea uşii trebuie să funcţioneze o alarmă acustică automată.
e)Comanda uşii şi alarma trebuie să poată funcţiona independent de alimentarea cu energie de la bord. În locul unde se află amplasată comanda de la distanţă trebuie să existe un dispozitiv care să indice dacă uşa este deschisă sau închisă.
11.Uşile practicate în pereţii etanşi menţionaţi la alin. 5 şi dispozitivele lor de acţionare trebuie situate în zona de siguranţă.
12.În timonerie trebuie să existe o instalaţie de semnalizare pentru a indica ce uşi din pereţii etanşi menţionaţi la alin. 5 sunt deschise.
13.Tubulaturile cu terminaţie deschisă şi conductele de ventilaţie trebuie să fie amplasate în aşa fel încât prin ele să nu se permită inundarea altor încăperi sau tancuri, în nici o ipoteză de inundare.
a)Dacă mai multe compartimente comunică prin tubulaturi sau prin conducte de ventilaţie, acestea trebuie să conducă, într-un loc corespunzător, la o deschidere situată deasupra liniei de plutire, corespunzătoare celei mai nefavorabile inundări.
b)Tubulaturile nu trebuie să respecte cerinţele de la lit. a), dacă sunt prevăzute dispozitive de închidere pentru tubulaturile care trec prin pereţii etanşi şi care sunt acţionate de la distanţă dintr-un punct situat deasupra punţii pereţilor etanşi.
c)Dacă o instalaţie cu tubulaturi nu are terminaţie deschisă într-un compartiment, tubulatura este considerată intactă în caz de avarie a acestui compartiment, dacă ea se afla în interiorul zonei de siguranţă şi la o distanţă mai mare de 0,50 m de la fundul navei.
14.Comenzile de la distanţă ale uşilor din pereţii etanşi conform alin. 10 şi dispozitivele de închidere corespunzătoare alin. 13, lit. b) situate deasupra punţii pereţilor etanşi trebuie să fie în mod clar indicate.
15.Dacă există dublu fund, înălţimea sa trebuie să fie de cel puţin 0,6 m şi, dacă există spaţii laterale goale, lăţimea acestora trebuie să fie cel puţin 0,6 m.
16.Ferestrele pot fi situate sub linia de supraimersiune, dacă sunt etanşe la apă, nu pot fi deschise, au o rezistenţa suficientă şi corespund art. 19.06, alin. 14.
Art. 193: Art. 19.03: Stabilitate
1.Solicitantul trebuie să demonstreze prin calcule bazate pe rezultatele aplicării normelor pentru stabilitatea intactă că stabilitatea intactă a navei este corespunzătoare. Toate calculele trebuie efectuate în condiţii de asietă şi plutire liberă.
Datele despre nava goală luate în considerare pentru calculul stabilităţii trebuie determinate pe baza unei probe de înclinare.
2.Stabilitatea intactă trebuie verificată pentru următoarele variante de încărcare standard:
a)la începutul voiajului:
100% pasageri, 98% combustibil şi apă potabilă, 10% ape uzate;
b)pe durata voiajului:
100% pasageri, 50% combustibil şi apă potabilă, 50% ape uzate;
c)la sfârşitul voiajului:
100% pasageri, 10% combustibil şi apă potabilă, 98% ape uzate;
d)nava goală:
fără pasageri, 10% combustibil şi apă potabilă, fără ape uzate.
Pentru toate variantele de încărcare standard, tancurile de balast trebuie considerate atât goale cât şi pline în conformitate cu condiţiile normale de exploatare.
Suplimentar, cerinţa alin. 3 lit. d) trebuie să fie confirmată pentru următoarea condiţie de încărcare:100% pasageri, 50% combustibil şi apă potabilă, 50% ape uzate şi toate celelalte tancuri de lichide (inclusiv balast) sunt considerate umplute 50%.
3.Demonstrarea stabilităţii intacte adecvate cu ajutorul calculelor trebuie făcută folosind următoarele definiţii pentru stabilitatea intactă şi pentru variantele standard de încărcare menţionate la alin. 2 de la lit. a) până la d):
a)braţul maxim de redresare, hmax, trebuie să corespundă unui unghi de înclinare max > (mom + 3°) şi nu trebuie să fie mai mic de 0,20 m. Totuşi, în cazul în care f < max braţul de redresare corespunzător unghiului de inundare f nu trebuie să fie mai mic de 0,20 m;
b)unghiul de inundare f nu trebuie să fie mai mic de (mom + 3°);
c)aria A cuprinsă sub curba braţului de redresare trebuie, funcţie de poziţia f şi max să atingă cel puţin următoarele valori:

Caz

 

 

A

1

max < = 15° sau f < = 15°

 

0,05 m*rad până la cel mai mic unghi max sau f

2

15° < max < 30°

max < = f

0,035 + 0,001*(30 - max) m*rad până la unghiul max

3

15° < f < 30°

max > f

0,035 + 0,001*(30 - f) m*rad până la unghiul f

4

max > = 30° şi f > = 30°

 

0,035 m*rad până la unghiul = 30°

unde:
hmax - este braţul maxim de redresare;
- reprezintă unghiul de înclinare;
f - reprezintă unghiul de inundare, şi anume unghiul de înclinare la care sunt imersate deschiderile practicate în corp, suprastructură sau rufuri ce nu pot fi închise etanş la apă;
mom - reprezintă unghiul de înclinare maxim conform lit. e);
max - reprezintă unghiul de înclinare corespunzător braţului maxim de redresare
A - este aria cuprinsă sub curba braţului de redresare.
d)înălţimea metacentrică iniţială, GMo, corectată prin efectul suprafeţelor libere ale lichidelor în tancuri, nu trebuie să fie mai mică de 0,15 m;
e)în fiecare din următoarele două cazuri unghiul de înclinare mom nu trebuie să depăşească 12°:
(aa)în cazul aplicării momentului de înclinare datorat pasagerilor şi vântului conform alin. 4 şi 5;
(bb)în cazul aplicării momentului de înclinare datorat pasagerilor şi giraţiei conform alin. 4 şi 6.
f)pentru un moment de înclinare rezultat din momentele de înclinare datorate pasagerilor, vântului şi giraţiei conform alin. 4, 5 şi 6 bordul liber rezidual nu trebuie să fie mai mic de 0,2 m;
g)pentru nave cu ferestre sau alte deschideri în corp care sunt situate sub puntea pereţilor etanşi şi care nu se închid etanş, distanţa de siguranţă reziduală trebuie să fie de cel puţin 0,1 m în cazul aplicării celor trei momente de înclinare rezultate conform lit. f).
4.Momentul de înclinare datorat concentrării de persoane într-un singur bord trebuie calculat conform următoarei formule:
Mp = gPy = g Piyi [kNm]
unde:
P - masa totală a persoanelor de la bord în (t), calculată prin însumarea numărului maxim admis de pasageri şi numărului maxim de personal şi echipaj de la bord în condiţii normale de operare, considerând o masă medie per persoană egală cu 0,075 t
y - distanţa laterală a centrului de greutate a masei totale a persoanelor P faţă de axa longitudinală a navei în (m)
g - acceleraţia gravitaţională (g = 9,81 m/s2)
Pi - masa persoanelor concentrate în zona Ai în (t)
Pi = ni x 0,075 x Ai (t)
unde:
Ai - suprafaţa ocupată de persoane, în (m2)
ni - numărul de persoane pe m2
ni = 3.75 pentru zonele libere de punte şi zonele de punte cu mobilier mobil; pentru zonele de punte cu mobilier fix pentru şedere cum ar fi băncile, ni va fi calculat prin considerarea unei suprafeţe de 0,50 m lăţime şi 0,75 m adâncime ca loc de şedere pentru o persoană.
yi - distanţa laterală a centrului geometric al suprafeţei Ai faţă de axa longitudinală a navei în (m).
Calculul trebuie efectuat pentru o concentrare de persoane atât în tribord cât şi în babord.
Repartizarea persoanelor trebuie să corespundă celei mai nefavorabile situaţii din punct de vedere al stabilităţii. Pentru calculul momentului datorat persoanelor, cabinele trebuie considerate ca fiind neocupate.
Pentru calculul cazurilor de încărcare, centrul de greutate al unei persoane va fi considerat la înălţimea de 1 m deasupra punctului cel mai de jos al punţii de la 0,5 LWL fără a se ţine cont de vreo curbură a punţii şi admiţând o masă de 0,075 t de persoană.
Se poate renunţa la un calcul detaliat al suprafeţelor punţii care sunt ocupate de persoane, dacă se utilizează următoarele valori:
P = 1,1 x Fmax x 0,075 pentru navele pentru voiaje de zi
P = 1,5 x Fmax x 0,075 pentru navele cu cabine
unde
Fmax = numărul maxim admis de pasageri la bordul navei
y = B/2 în [m]
5.Momentul de bandare datorat presiunii vântului (MW) trebuie să fie calculat după cum urmează:
MW = pW x AW x (lW + T/2) [kNm]
unde:
pW = presiunea specifică a vântului, de 0,25 kN/m2;
AW = suprafaţa laterală a navei de deasupra planului plutirii, conform condiţiilor de încărcare considerate, exprimată în (m2);
lW = distanţa de la centrul de greutate al suprafeţei laterale a navei Aw faţă de planul plutirii, conform condiţiilor de încărcare considerate în (m).
La calcularea suprafeţei laterale trebuie să se ţină cont de tende sau alte instalaţii mobile similare prevăzute pentru a fi instalate pe punte.
6.Momentul datorat forţei centrifuge (Mdr) ca urmare a giraţiei navei se calculează cu următoarea formulă:
Mdr = cdr x CB x v2 x D/LWL x (KG - T/2) (kNm)
unde:
cdr = un coeficient de 0,45;
CB = coeficientul bloc (dacă nu este cunoscut se adoptă 1);
v = viteza maximă a navei în m/s;
KG = distanţa dintre centrul de greutate şi linia chilei în (m).
Pentru navele de pasageri cu sistem de propulsie conform art. 6.06, Mdr trebuie dedus prin încercări efectuate la scară naturală, pe model sau în alt fel, de ex. prin calcule corespunzătoare.
7.Solicitantul trebuie să demonstreze printr-un calcul că stabilitatea navei după avarie este adecvată.
În acest scop, se utilizează calculul bazat pe metoda "pierderii flotabilităţi" pentru stadiul final de inundare şi calculul pe baza metodei de "creştere a masei" trebuie să fi utilizat pentru stadiile intermediare de inundare. Toate calculele trebuie efectuate în condiţii de asietă şi plutire liberă.
8.Flotabilitatea navei în cazul inundării trebuie demonstrată în variantele standard de încărcare specificate în alin. 2. Prin urmare, demonstrarea matematică a stabilităţii suficiente trebuie determinată pentru următoarele trei stadii intermediare de inundare (25%, 50% şi 75% din inundare) şi pentru stadiul final de inundare.
9.Navele de pasageri trebuie să corespundă situaţiilor 1 şi 2 de compartimentare.
Trebuie făcute următoarele ipoteze privind extinderea avariei în eventualitatea inundării:

 

Situaţia 1 de compartimentare

Situaţia 2 de compartimentare

Dimensiunea avariei laterale

 

longitudinal l (m)

0,10 x LWL totuşi nu mai puţin de 4,00 m

0,05 x LWL totuşi nu mai puţin de 2,25 m

transversal b (m)

B/5

0,59

vertical h (m)

de la fundul navei în sus fără delimitare

Dimensiunea avariei la fund

 

longitudinal l (m)

0,10 x LWL totuşi nu mai puţin de 4,00 m

0,05 x LWL totuşi nu mai puţin de 2,25 m

transversal b (m)

B/5

vertical h (m)

0,59, tubulatura instalată în conformitate cu art. 19.02 alin. 13, lit. c) trebuie considerată intactă

a)Pentru situaţia 1 de compartimentare pereţii etanşi trebuie consideraţi ca fiind intacţi dacă distanţa între doi pereţi etanşi adiacenţi este mai mare decât lungimea avariei. Pereţi longitudinali etanşi situaţi la distanţa mai mică de B/3 de la faţa exterioară a tablei, măsurată perpendicular de la P.D la tabla învelişului, la pescajul maxim, nu trebuie luaţi în considerare în cadrul calculelor efectuate. O nişă dintr-un perete etanş transversal cu o lungime mai mare de 2,50 m este considerată ca fiind un perete etanş longitudinal.
b)Pentru situaţia 2 de compartimentare fiecare perete etanş în interiorul extinderii avariei trebuie considerat ca fiind avariat. Aceasta înseamnă că poziţia pereţilor etanşi trebuie selectată în aşa mod încât să se asigure că nava de pasageri rămâne în stare de plutire după inundarea a două sau mai multe compartimente adiacente pe direcţie longitudinală.
c)Cel mai de jos punct al fiecărei deschideri neetanşe (de ex. uşi, ferestre, tambuchiuri) trebuie să fie situat la cel puţin 0,1 m deasupra liniei de plutire de avarie. În stadiul final de inundare, puntea pereţilor etanşi nu trebuie să fie imersată.
d)Permeabilitatea este considerată a fi de 95%. Dacă se demonstrează prin calcule că permeabilitatea medie din oricare compartiment este mai mică de 95%, în loc de această valoare se poate folosi valoarea calculată.
Valorile adoptate nu trebuie să fie mai mici decât:

- Saloane

95%

- Încăperi de maşini şi căldări

85%

- Încăperi de bagaje şi magazii

75%

- Dublu funduri, tancuri de combustibil, balast şi alte tancuri, care, în funcţie de destinaţia lor, urmează să fie considerate pline sau goale pentru nava plutind la planul pescajului maxim

0 sau 95%

e)Dacă o avarie de dimensiuni mai mici decât cea specificată mai sus produce efecte mai dăunătoare în ceea ce priveşte înclinarea sau pierderea înălţimii metacentrice, această avarie trebuie luată în considerare în cadrul calcului.
10.Pentru toate stadiile intermediare de inundare menţionate la alin. 8, trebuie respectate următoarele criterii.
a)unghiul de inundare în poziţia de echilibru a stadiului intermediar analizat nu trebuie să depăşească 15°;
b)peste înclinarea în poziţia de echilibru a stadiului intermediar analizat, partea pozitivă a curbei braţului de redresare trebuie să atingă o valoare a braţului de redresare GZ > 0,02 m înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau la atingerea unui unghi de înclinare de 25°.
c)deschiderile neetanşe nu trebuie să fie imersate înaintea ca înclinarea în poziţia de echilibru a stadiului intermediar analizat să fie atinsă.
d)calculul efectelor suprafeţelor libere în toate stadiile intermediare de inundare trebuie să fie bazat pe aria suprafeţei totale a compartimentelor avariate.
11.Pe durata stadiului final de inundare, trebuie respectate următoarele criterii luând în considerare momentul de înclinare conform alin. 4:
a)unghiul de inundare E nu trebuie să depăşească 10°;
b)peste poziţia de echilibru, partea pozitivă a diagramei braţului de redresare trebuie să atingă o valoare a braţului de redresare GZR > 0,02 m cu o arie A > 0,0025 mrad. Aceste valori minime pentru stabilitate trebuie respectate până la imersarea primei deschideri neprotejate sau, în orice caz, înainte de atingerea unui unghi de înclinare m de 25°
Unde:
E este unghiul de înclinare în stadiul final de inundare luând în considerare momentul conform alin. 4;
m este unghiul de pierdere a stabilităţii sau unghiul la care este inundată prima deschidere neprotejată sau 25°; va fi folosită care este mai mică;
GZR este braţul de redresare rezidual în stadiul final de inundare luând în considerare momentul conform alin. 4;
GZK este braţul de înclinare rezultat din momentul conform alin. 4.
c)deschiderile neetanşe nu trebuie să fie imersate înainte ca poziţia de echilibru să fie atinsă; dacă aceste deschideri sunt imersate înaintea atingerii acestui punct, încăperile care permit accesul sunt considerate a fi inundate în vederea calculării stabilităţii de avarie.
12.Dispozitivele de închidere, care fac posibilă închiderea etanşă, trebuie să fie marcate în mod corespunzător.
13.Dacă sunt prevăzute deschideri de inundare pentru inundare transversală, pentru reducerea inundării asimetrice, acestea trebuie să respecte următoarele condiţii:
a)pentru calcularea inundării transversale, trebuie aplicată Rezoluţia IMO A.266(VIII)11;
11Rezoluţia OMI A.266 (VIII) adoptată la 20 noiembrie 1973 - Recomandare privind o metodă standard pentru stabilirea conformităţii cu cerinţele pentru inundarea transversală la navele de pasageri.
b)acestea trebuie să fie cu auto-acţionare;
c)nu trebuie echipate cu dispozitive de închidere;
d)timpul total permis pentru compensare nu trebuie să depăşească 15 minute.
Art. 194: Art. 19.04: Distanţa de siguranţă şi bordul liber
1._
(1)Distanţa de siguranţă trebuie să fie cel puţin egală cu suma dintre:
a)imersiunea laterală suplimentară, care, măsurată pe bordajul exterior, este produsă de unghiul de înclinare admisibil conform art. 19.03, alin. 3, lit. e), şi
b)distanţa de siguranţă reziduală prevăzută la art. 19.03, alin. 3, lit. g).
(2)Pentru navele fără puntea pereţilor etanşi, distanţa de siguranţă trebuie să fie de cel puţin 0,5 m.
2._
(1)Bordul liber trebuie să fie cel puţin egal cu suma dintre:
a)imersiunea laterală suplimentară, care, măsurată pe bordajul exterior, este produsă de unghiul de înclinare calculat conform art. 19.03, alin. 3, lit. e), şi
b)bordului liber rezidual prevăzut la art. 19.03, alin. 3, lit. f).
(2)Totuşi, bordul liber trebuie să fie de cel puţin 0,3 m.
3.Planul pescajului maxim trebuie să fie determinat astfel încât să se asigure conformitatea cu distanţa de siguranţă, prevăzută la alin. 1 şi bordul liber, prevăzut la alin. 2 şi art. 19.02 şi 19.03.
4.Din motive de siguranţă, comisia de inspecţie poate fixa un bord liber mai mare sau o distanţă de siguranţă mai mare.
Art. 195: Art. 19.05: Numărul maxim admis de pasageri
1.Comisia de inspecţie stabileşte numărul maxim admis de pasageri şi menţionează acest număr în certificatul navei de navigaţie interioară.
2.Numărul maxim admis de pasageri nu trebuie să depăşească oricare din următoarele valori:
a)numărul de pasageri pentru care existenţa unei zone de evacuare conform art. 19.06, alin. 8 a fost demonstrată;
b)numărul de pasageri care au fost luaţi în considerare pentru calculul stabilităţii conform art. 19.03;
c)numărul de paturi disponibile pentru pasageri de pe navele cu cabine utilizate pentru voiaje incluzând cazarea peste noapte.
3.Pentru navele cu cabine care sunt de asemenea utilizate ca nave pentru voiaje de zi, numărul de pasageri va fi calculat atât pentru utilizarea ca navă pentru voiaje de zi cât şi pentru utilizarea ca navă cu cabine şi va fi menţionat în certificatul navei de navigaţie interioară.
4.Numărul maxim admis de pasageri trebuie să fie afişat la bord pe panouri uşor lizibile, amplasate în locuri vizibile la bordul navei.
Art. 196: Art. 19.06: Zonele şi încăperile pentru pasageri
1._
(1)Încăperile pentru pasageri trebuie:
a)pe toate punţile, să fie situate spre pupa faţă de planul peretelui de coliziune şi, în cazul în care acestea se află sub puntea pereţilor etanşi, spre prova faţă de planul peretelui picului pupa, şi
b)să fie separate de încăperile de maşini şi încăperile de căldări într-un mod care să asigure etanşeitatea la gaze;
(2)Zonele de pe punte înconjurate de tende sau alte instalaţii mobile similare, situate nu numai deasupra, ci şi integral sau parţial în lateral, trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe ca şi încăperile închise destinate pasagerilor.
2.Dulapurile şi încăperile menţionate la art. 14.13 şi destinate stocării lichidelor inflamabile trebuie să fie situate în afara zonei de pasageri.
3.Numărul şi lăţimea ieşirilor din încăperile pentru pasageri trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)cabinele şi grupurile de cabine proiectate sau amenajate pentru 30 sau mai mulţi pasageri sau care includ paturi pentru 12 sau mai mulţi pasageri trebuie să aibă cel puţin două ieşiri. La navele pentru voiaje de zi una din aceste două ieşiri poate fi înlocuită prin două ieşiri de urgenţă.
Încăperile, cu excepţia cabinelor, sau grupurile de încăperi care au numai o ieşire, trebuie să aibă cel puţin o ieşire de urgenţă;
b)dacă sub puntea pereţilor etanşi sunt situate cabine, una din ieşiri poate fi o uşă etanşă în peretele etanş, conform art. 19.02, alin. 10, conducând într-un compartiment adiacent de unde se poate ajunge direct la puntea superioară. Cealaltă ieşire trebuie să conducă direct sau, dacă este permis în conformitate cu lit. a), ca ieşire de urgenţă, la aer liber sau la puntea pereţilor etanşi. Această cerinţă nu se aplică la cabinele individuale;
c)ieşirile conform lit. a) şi b) trebuie amplasate în mod corespunzător şi trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,8 m şi o înălţime liberă de cel puţin 2 m. Pentru uşile cabinelor de pasageri şi ale altor încăperi mici, lăţimea de trecere poate fi redusă la 0,70 m;
d)în cazul cabinelor şi grupurilor de cabine destinate unui număr mai mare de 80 pasageri suma lăţimilor tuturor ieşirilor pentru pasageri şi care pot fi folosite de către aceştia în caz de urgenţă trebuie să fie de cel puţin 0,01 m per pasager;
e)dacă lăţimea totală a ieşirilor este determinată de numărul de pasageri, lăţimea fiecărei ieşiri trebuie să fie de cel puţin 0,005 m per pasager;
f)ieşirile de urgenţă trebuie să aibă latura cea mai mică de cel puţin 0,60 m sau un diametru minim de 0,70 m. Ele trebuie să se deschidă în direcţia evacuării şi să fie marcate pe ambele feţe;
g)ieşirile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,90 m. Uşile normale folosite pentru îmbarcarea şi debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 1,50 m.
4.Uşile încăperilor pentru pasageri trebuie să se conformeze următoarelor cerinţe:
a)cu excepţia uşilor care conduc spre coridoarele de legătură, ele trebuie să se poată deschide în exterior sau să fie construite ca uşi glisante;
b)uşile cabinelor trebuie făcute astfel încât ele să poată fi descuiate oricând din exterior;
c)uşile acţionate cu mecanism automat trebuie să se deschidă uşor în eventualitatea defectării alimentării acestui mecanism;
d)pentru uşile destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să existe, în direcţia deschiderii uşii, un loc de trecere de minim 0,60 m între muchia interioară a ramei uşii pe latura de închidere şi un perete perpendicular adiacent.
5.Coridoarele de legătură trebuie să se conformeze următoarelor cerinţe:
a)acestea trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,80 m. Dacă acestea conduc spre încăperi folosite de mai mult de 80 pasageri, ele trebuie să fie conforme prevederile menţionate la alin. 3 lit. d) şi lit. e) privitor la lăţimea ieşirilor care conduc la coridoarele de legătură;
b)înălţimea lor liberă nu trebuie să fie mai mică de 2 m;
c)coridoarele de legătură destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de 1,3 m. Coridoarele de legătură mai late de 1,5 m trebuie să aibă mâini curente pe fiecare latură;
d)unde o parte a navei sau o încăpere destinată pentru pasageri este deservită de un singur coridor de legătură, lăţimea liberă a acestuia trebuie să fie de cel puţin 1 m;
e)coridoarele de legătură trebuie să fie fără trepte;
f)ele trebuie să conducă numai spre punţi deschise, încăperi sau casa scării;
g)capetele fără ieşire ale coridoarelor de legătură nu trebuie să fie mai lungi de 2 m.
6.Suplimentar faţă de cerinţele alin. 5, căile de evacuare trebuie de asemenea să îndeplinească următoarelor cerinţe:
a)scările, ieşirile şi ieşirile de urgenţă trebuie dispuse astfel încât, în eventualitatea unui incendiu în orice zonă dată, celelalte zone să poată fi evacuate în siguranţă;
b)căile de evacuare trebuie să conducă pe căile cele mai scurte direct spre zonele de evacuare conform alin. 8;
c)căile de evacuare nu trebuie să treacă prin încăperile de maşini sau bucătării;
d)în nici un punct de-a lungul căilor de evacuare nu trebuie instalate trepte, scări sau altele asemenea;
e)uşile căilor de evacuare trebuie construite astfel încât să nu fie redusă lăţimea de trecere minimă a căii de evacuare menţionată la alin. 5, lit. a) sau d);
f)căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie clar semnalizate. Semnalizarea trebuie iluminată de instalaţia de iluminare de urgenţă.
7.Căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă trebuie să aibă un sistem corespunzător de ghidare în siguranţă.
8.Pentru toate persoanele de la bord, trebuie prevăzute locuri corespunzătoare pentru adunare care să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)aria totală a locurilor pentru adunare (AS), trebuie să corespundă cel puţin următoarelor valori:
- nave pentru voiaje de zi: As = 0,35 x Fmax (m˛)
- nave cu cabine: As = 0,45 x Fmax (m˛)
În aceste formule se aplică următoarea definiţie:
Fmax = numărul maxim admis de pasageri la bord.
b)fiecare zonă de adunare sau de evacuare trebuie să fie mai mare de 10 m2;
c)zonele de adunare nu trebuie să fie obstrucţionate de mobilier fix sau mobil;
d)dacă mobilierul mobil este situat într-o încăpere în care sunt stabilite locurile pentru adunare, acesta trebuie să fie fixat în mod corespunzător pentru a evita alunecarea;
e)în cazul în care sunt amplasate scaune fixe sau bănci într-o încăpere în care sunt definite zonele pentru adunare, numărul corespunzător de persoane nu trebuie să fie luat în considerare la calcularea suprafeţei totale a zonei pentru adunare menţionate la lit. a). Cu toate acestea, numărul de persoane pentru care sunt amplasate scaune fixe sau bănci într-o anumită încăpere nu trebuie să depăşească numărul de persoane pentru care există zonele pentru adunare în spaţiul respectiv;
f)mijloacele de salvare trebuie să fie uşor accesibile din zonele de evacuare;
g)trebuie să fie posibilă evacuarea persoanelor din zonele de evacuare respective în condiţii de siguranţă, folosind oricare din bordurile navei;
h)zonele pentru adunare trebuie să fie situate deasupra liniei de supraimersiune;
i)zonele pentru adunare şi zonele de evacuare trebuie să fie indicate ca atare în planul de siguranţă şi afişate prin marcaje la bordul navei;
j)dispoziţiile de la lit. d) şi lit. e) se aplică şi punţilor libere pe care sunt definite zone pentru adunare;
k)dacă la bord sunt disponibile mijloace de salvare colective conform art. 19.09, alin. 5, atunci numărul persoanelor pentru care aceste mijloace sunt disponibile poate fi neglijat în cazul calculării suprafeţei totale a locurilor pentru adunare menţionate la lit. a);
l)totuşi, în toate cazurile în care se aplică reduceri în conformitate cu lit. e), lit. j) şi lit. k), suprafaţa totală menţionată la lit. a) trebuie să fie suficientă pentru cel puţin 50 % din numărul maxim admis de pasageri.
9.Scările şi palierele lor din zonele pentru pasageri trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a)ele trebuie construite conform standardului european EN 13056:2000;
b)ele trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 0,80 m sau, dacă ele conduc la culoarele de legătură sau zonele folosite de mai mult de 80 de pasageri, de cel puţin 0,01 m per pasager;
c)ele trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 1 m, dacă ele asigură singurul mijloc de acces la o încăpere destinată pasagerilor;
d)acolo unde în aceste încăperi nu există cel puţin o casă a scării în fiecare bord al navei, ele trebuie amplasate în zona de siguranţă;
e)suplimentar, scările destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
aa)Unghiul de înclinare a scărilor nu trebuie să depăşească 38°;
bb)Scările trebuie să aibă o lăţime de trecere de cel puţin 0,90 m;
cc)Scările în spirală nu sunt permise;
dd)Scările nu trebuie să fie dispuse transversal pe navă;
ee)Mâinile curente ale scărilor trebuie să depăşească cu aproximativ 0,30 m părţile superioare şi inferioare a scărilor fără a restricţiona căile de trecere;
ff)Mâinile curente ale scărilor, laturile din faţă cel puţin ale primei şi ultimei trepte, precum şi acoperirea podelei la capetele scărilor trebuie să fie intens colorate.
Ascensoarele destinate persoanelor cu mobilitate redusă şi echipamentul de ridicare, precum şi casele sau platformele ascensoarelor, trebuie construite conform unui standard relevant sau regulilor unui stat membru.
10.Părţile punţii destinate pasagerilor, şi care nu sunt spaţii închise, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)ele trebuie să fie înconjurate de un parapet fix sau balustradă de cel puţin 1 m înălţime sau de o balustradă conform standardului european EN 711:1995, de un tip constructiv PF, PG sau PZ. Parapetele şi balustradele punţilor destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să aibă cel puţin o înălţime de 1,10 m;
b)deschiderile şi echipamentele pentru ambarcare şi debarcare, precum şi deschiderile pentru încărcare sau descărcare, trebuie să fie astfel încât să poată fi fixate şi să aibă o lăţime de trecere de cel puţin 1 m. Deschiderile, folosite în mod normal pentru îmbarcarea şi debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime de trecere de cel puţin 1,50 m;
c)dacă deschiderile şi echipamentele pentru îmbarcare sau debarcare nu pot fi observate din timonerie, trebuie prevăzute mijloace auxiliare corespunzătoare;
11.Părţile navei care nu sunt destinate pasagerilor, în special accesul în timonerie, la vinciuri şi în încăperile de maşini, trebuie să fie astfel încât să poată fi securizate contra intrării neautorizate. La aceste intrări trebuie să fie afişat, într-o poziţie proeminentă, un simbol corespunzând figurii 1 a anexei nr. 4 a ES-TRIN.
12.Pasarelele trebuie construite în conformitate cu Standardul european EN 14206: 2003. Prin derogare de la art. 13.02, alin. 3, lit. d), lungimea lor poate fi mai mică de 4 m.
13.Zonele de circulaţie destinate a fi folosite de persoane cu mobilitate redusă trebuie să aibă o lăţime liberă de cel puţin 1,3 m şi înălţimea pragului uşii şi pervazurilor să fie mai mică de 0,025 m. Pereţii în zonele de circulaţie, destinate a fi folosite de persoane cu mobilitate redusă, trebuie să fie prevăzuţi cu mâini curente la o înălţime de 0,9 m deasupra podelei.
14.Geamurile uşilor şi pereţilor din zonele de circulaţie, precum şi geamurile ferestrelor, trebuie fabricate din geam precomprimat sau geam laminat. Ele pot fi de asemenea făcute dintr-un material sintetic, cu condiţia ca acesta să fie autorizat din punct de vedere al protecţiei contra incendiului.
Uşile transparente şi pereţii transparenţi care se extind până aproape de podea în zonele de circulaţie trebuie marcaţi în mod distinct.
15.Suprastructurile sau rufurile lor constituite în întregime din geamuri panoramice şi incintele create din tende sau alte instalaţii mobile similare, precum şi substructurile acestora trebuie proiectate astfel încât să poată fi fabricate exclusiv din materiale care, în caz de accident, reduc cât mai mult posibil riscurile de rănire a persoanelor de la bord.
16.Instalaţiile de apă potabilă trebuie, cel puţin, să corespundă cerinţelor art. 15.05.
17.Trebuie să fie prevăzute toalete disponibile pentru pasageri. Trebuie montată cel puţin o toaletă pentru persoanele cu mobilitate redusă conform unui standard relevant sau a regulilor unui stat membru şi trebuie să fie accesibilă din zonele destinate folosirii de către persoanele cu mobilitate redusă.
18.Cabinele fără ferestre care se deschid trebuie conectate la o instalaţie de ventilaţie.
19.Prin analogie, încăperile în care locuiesc membri echipajului sau personalul de la bord trebuie să corespundă cerinţelor acestui articol.
Art. 197: Art. 19.07: Sistemul de propulsie
1.Suplimentar sistemului de propulsie principal, navele trebuie echipate cu un al doilea sistem independent de propulsie astfel încât, în eventualitatea unei defecţiuni care afectează sistemul principal de propulsie, nava să poată continua să guverneze prin mijloace proprii.
2.Sistemul de propulsie secundar trebuie amplasat într-o încăpere de maşini separată. Dacă ambele încăperi de maşini au pereţi despărţitori comuni, aceştia trebuie construiţi conform art. 19.11, alin. 2.
Art. 198: Art. 19.08: Instalaţii şi echipamente de siguranţă
1.Toate navele de pasageri trebuie să aibă instalaţii de comunicare internă conform art. 7.08. Aceste instalaţii trebuie să fie de asemenea disponibile în încăperile operaţionale şi, acolo unde nu este comunicare directă din timonerie, în zonele de acces şi de evacuare pentru pasageri menţionate la art. 19.06, alin. 8.
2.La toate zonele de pasageri trebuie să se poată comunica prin difuzoare. Difuzorul trebuie să fie proiectat astfel încât să se asigure că informaţiile transmise pot fi în mod clar distinse faţă de zgomotul de fond. Difuzoarele sunt opţionale când este posibilă comunicarea directă între timonerie şi zona de pasageri.
3.Navele trebuie prevăzute cu o instalaţie de alarmă. Aceasta trebuie să cuprindă:
a)o instalaţie de alarmă care să permită pasagerilor, membrilor echipajului şi personalului de la bord să alerteze comanda navei şi echipajul.
Această alarmă trebuie să se declanşeze doar în zonele destinate pentru comanda navei şi pentru echipaj şi trebuie să fie posibil numai pentru comanda navei să oprească alarma.
Alarma trebuie să poată fi declanşată cel puţin din următoarele locuri:
aa)din fiecare cabină;
bb)de pe culoare, în ascensoare şi în casele scărilor cu o distanţă până la cel mai apropiat declanşator care nu depăşeşte 10 m şi cu cel puţin un declanşator per compartiment etanş;
cc)din saloane, săli de mese şi încăperi similare de recreere;
dd)din toaletele destinate folosirii de către persoanele cu mobilitate redusă;
ee)din încăperile de maşini, bucătării şi încăperi similare în care există pericol de incendiu;
ff)din magaziile frigorifice şi din alte magazii.
Declanşatoarele de alarmă trebuie instalate la o înălţime de 0,85 m până la 1,10 m faţă de podea.
b)o instalaţie de alarmă care să permită comenzii navei să alerteze pasagerii.
Această instalaţie de alarmă trebuie, de asemenea, să fie în mod clar perceptibilă şi fără confuzie, în toate încăperile accesibile pasagerilor. Acestea trebuie să poată fi declanşată din timonerie şi dintr-un loc ocupat în permanenţă de personal;
c)o instalaţie de alarmă care să permită comenzii navei să alerteze echipajul şi personalul de la bord, conform art. 7.09, alin. 1
Instalaţia de alarmă trebuie de asemenea să fie funcţională în încăperile de recreere destinate personalului de la bord, magaziile frigorifice şi alte magazii.
Declanşatoarele de alarmă trebuie să fie protejate contra utilizării accidentale.
4.Fiecare compartiment etanş trebuie să fie prevăzut cu o alarmă de nivel santină.
5.Trebuie să fie prevăzute două pompe de santină acţionate de motoare.
6.Trebuie să fie disponibilă o instalaţie de santină cu tubulatură instalată permanent.
7.Uşile magaziilor frigorifice, chiar şi în cazul în care sunt încuiate, trebuie să poată fi deschise din interior.
8.Dacă instalaţiile fixe de CO2 sunt situate în încăperile de sub punte, aceste încăperi trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie de ventilare automată care se pune în funcţiune automat atunci când uşa sau capacul încăperii se deschide. Conductele de ventilaţie trebuie să ajungă până la 0,05 m faţă de podeaua acestei camere.
9.Suplimentar faţă de trusa de prim ajutor, conform art. 13.02, alin. 3 lit. f), trebuie să fie prevăzute truse suplimentare de prim ajutor în număr suficient. Trusele de prim ajutor şi stocarea lor trebuie să corespundă cerinţelor din art. 13.02 alin. 3 lit. f).

Art. 199: Art. 19.09: Mijloace de salvare
1.Suplimentar faţă de colacii de salvare menţionaţi la art. 13.08, alin. 1, toate părţile punţii care sunt destinate pasagerilor şi care nu sunt închise trebuie să fie prevăzute cu colaci de salvare adecvaţi care trebuie poziţionaţi în ambele borduri ale navei, la o distanţă unul de altul nu mai mare de 20 m.
Colacii de salvare trebuie consideraţi ca adecvaţi dacă ei sunt conformi cu:
- standardul european EN: 14144:2003, sau
- Convenţia internaţională pentru siguranţa vieţii pe mare (SOLAS 1974) Capitolul III, Regula 7.1 şi Codul internaţional pentru mijloacele de salvare (Codul LSA) alin. 2.1.
Jumătate din toţi colacii de salvare prevăzuţi trebuie să aibă o saulă plutitoare cu o lungime de cel puţin 30 m şi un diametru de 8 până la 11 mm. Cealaltă jumătate din numărul colacilor prevăzuţi trebuie să aibă lumini cu autoaprindere, alimentate electric de la baterie, care nu se sting în apă.
2.Suplimentar faţă de colacii de salvare menţionaţi la alin. 1, trebuie să fie disponibile şi gata de utilizare mijloace de salvare individuală corespunzător articolului 13.08, alin. 2 pentru tot personalul de la bord. Pentru personalul de la bord neresponsabil cu efectuarea sarcinilor conform programului de siguranţă veste de salvare negonflabile sau veste de salvare semiautomat gonflabile conform cu standardele menţionate în articolul 13.08, alin. 2, sunt de asemenea permise.
3.Navele de pasageri trebuie să aibă mijloace corespunzătoare care să permită transferul în siguranţă a persoanelor în ape cu adâncimea mică, pe mal sau pe altă navă.
4.Suplimentar faţă de mijloacele de salvare menţionate la alin. 1 şi 2, mijloace de salvare individuale corespunzătoare articolului 13.08, alin. 2 trebuie să fie disponibile pentru 100% din numărul maxim admis de pasageri. Vestele de salvare negonflabile sau vestele de salvare semiautomat gonflabile conforme cu standardele menţionate în articolul 13.08, alin. 2, sunt de asemenea permise.
5.Termenul de "mijloc de salvare colectiv" include bărcile de serviciu, conform art. 13.07, şi plutele de salvare.
Plutele de salvare trebuie:
a)să aibă o inscripţie care să indice destinaţia şi numărul de persoane pentru care sunt aprobate;
b)să ofere un spaţiu de şedere corespunzător pentru numărul admis de persoane;
c)să asigure o flotabilitate de cel puţin 750 N per persoană în apă dulce;
d)să fie prevăzute cu o parâmă legată de nava de pasageri pentru a preveni plutirea lor în derivă;
e)să fie fabricate dintr-un material adecvat şi să fie rezistente la uleiuri şi la produse petroliere, precum şi la temperaturi de până la 50°C;
f)să aibă şi să păstreze o asietă stabilă şi, în acest sens, să fie dotate cu dispozitive adecvate care să permită prinderea lor de către numărul indicat de persoane;
g)să fie de culoare portocalie fluorescentă sau să aibă suprafeţe fosforescente, vizibile din ambele borduri, de cel puţin 100 cm2;
h)să fie astfel, încât să poată fi lansate peste bord în mod rapid şi în siguranţă din poziţia lor de fixare de către o singură persoană sau să poată pluti liber din poziţia lor de fixare;
i)să fie prevăzute cu mijloace corespunzătoare de evacuare din zonele de evacuare menţionate la art. 19.06, alin. 8, în plutele de salvare, dacă distanţa verticală dintre puntea zonei de evacuare şi planul pescajului maxim este mai mare de 1 m.
6.Mijloacele de salvare colective suplimentare sunt obiecte de echipament de salvare care asigură plutirea câtorva persoane în apă. Acestea trebuie:
a)să aibă o inscripţie care să indice destinaţia lor şi numărul de persoane pentru care sunt aprobate;
b)să asigure o flotabilitate de cel puţin 100 N per persoană în apă dulce;
c)să fie executate din materiale corespunzătoare şi să fie rezistente la uleiuri, produse petroliere şi la temperaturi de până la 50°C;
d)să asigure şi să menţină o asietă stabilă şi, în acest sens, să fie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare care să permită prinderea lor de către numărul indicat de persoane;
e)să fie de culoare fosforescentă portocalie sau să aibă suprafeţe fosforescente, vizibile din ambele borduri, pe o suprafaţă de cel puţin 100 cm2;
f)să fie astfel, încât să poată fi lansate peste bord în mod rapid şi în siguranţă din poziţia lor de fixare de către o singură persoană sau să poată pluti liber din poziţia lor de fixare;
7.Mijloacele de salvare gonflabile colective trebuie, în plus:
a)să fie compuse din cel puţin două compartimente de aer separate;
b)să se umfle automat sau prin comandă manuală cu ocazia lansării la apă;
c)să aibă şi să păstreze o asietă stabilă, oricare ar fi sarcina pe care trebuie să o susţină, chiar cu jumătate din compartimentele de aer umflate;
8.Mijloacele de salvare trebuie să fie dispuse la bord astfel încât să se poată ajunge la ele uşor şi în siguranţă atunci când este nevoie. Locurile de depozitare care nu sunt vizibile trebuie să fie clar semnalate.
9.Mijloacele de salvare trebuie să fie verificate în conformitate cu instrucţiunile producătorului.
10.Bărcile de serviciu trebuie să fie echipate cu un motor şi un proiector.
11.Trebuie să fie disponibilă o brancardă adecvată.
Art. 1910: Art. 19.10: Echipament electric
1.Pentru iluminat se permite numai echipament electric.
2.Art. 10.16, alin. 3, se aplică de asemenea suplimentar coridoarelor şi încăperilor recreative pentru pasageri.
3.Iluminatul normal şi iluminatul în caz de avarie trebuie să fie prevăzut pentru următoarele încăperi şi amplasamente:
a)amplasamentele în care este depozitat echipamentul de salvare şi cele în care acesta este, în mod normal, pregătit pentru utilizare;
b)căile de evacuare, căile de acces pentru pasageri, inclusiv pasarelele, intrările şi ieşirile, coridoarele de legătură, lifturile şi scările din zona de locuit, zonele cabinelor şi zonele de locuit;
c)indicatoarele căilor de evacuare şi ale ieşirilor de urgenţă;
d)în alte zone destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă;
e)încăperile de comandă, încăperile de maşini, încăperile în care se află echipamentul de guvernare şi ieşirile lor;
f)timonerie;
g)încăperea pentru alimentare cu energie în caz de avarie;
h)locurile în care se află amplasate stingătoare şi comenzile echipamentului pentru stingerea incendiului;
i)zonele în care se adună pasagerii, personalul de la bord şi membrii de echipaj în caz de pericol.
4.Trebuie să existe o instalaţie electrică pentru caz de avarie, care este formată dintr-o sursă electrică pentru caz de avarie şi tabloul de distribuţie pentru caz de avarie, a cărei funcţionare, în cazul unei defectări a alimentării următorului echipament electric, poate fi preluată imediat prin înlocuirea alimentării lor dacă echipamentul nu are sursă proprie de energie:
a)luminile de semnalizare;
b)dispozitivele acustice de avertizare;
c)iluminatul în caz de avarie, conform alin. 3;
d)instalaţiile radiotelefonice;
e)alarma, difuzorul şi instalaţiile de comunicare internă de la bord;
f)proiectoarele conform art. 13.02, alin. 2 lit. i);
g)instalaţia de alarmă în caz de incendiu;
h)alte echipamente de siguranţă, cum ar fi instalaţiile automate cu sprinklere sub presiune sau pompele de stingere a incendiului;
i)lifturile şi echipamentul de ridicare în sensul art. 15.06, alin. 9, fraza a doua.
5.Accesoriile pentru iluminatul în caz de avarie trebuie să fie marcate în mod corespunzător.
6.Instalaţia electrică pentru caz de avarie trebuie să fie instalată în afara încăperii maşinilor principale, în afara încăperilor în care se află sursele de energie menţionate la art. 10.02, alin. 1 şi în afara încăperii unde este situat tabloul principal de distribuţie; ea trebuie să fie separată de aceste încăperi prin pereţi de separaţie conform art. 19.11, alin. 2.
Cablurile pentru alimentarea instalaţiilor electrice în caz de avarie trebuie să fie instalate şi să aibă un traseu astfel încât să se menţină continuitatea alimentării acestor instalaţii în caz de incendiu sau inundare. Aceste cabluri nu vor avea traseu prin încăperea maşinilor principale, bucătării sau compartimente în care se află sursa principală de energie şi echipamentul său aferent, cu excepţia cazului în care în aceste zone este necesar să se prevadă echipament pentru caz de avarie.
Instalaţia electrică pentru caz de avarie trebuie să fie instalată deasupra liniei de supraimersiune sau pe cât posibil cât mai departe de sursele de alimentare conforme cu art. 10.02, alin. 1, astfel încât să se asigure că, în eventualitatea unui inundări în conformitate cu art. 19.03, alin. 9, aceasta nu este inundată în acelaşi timp cu aceste surse de alimentare.
7.Ca sursă de energie electrică pentru caz de avarie sunt permise următoarele:
a)grupul de generatoare auxiliare cu alimentare proprie independentă cu combustibil şi sistem independent de răcire care, în cazul unei întreruperii a alimentării electrice, se conectează şi porneşte automat în decurs de 30 secunde sau, dacă sunt amplasate în imediata apropiere a timoneriei sau în alt amplasament în care se află permanent membrii de echipaj, poate fi conectat manual, sau
b)bateriile de acumulatori care, asigură automat alimentarea în cazul unei întreruperii a alimentării electrice sau care poate fi pusă în funcţiune manual în cazul în care se află în imediata apropiere a timoneriei sau în alt amplasament în care se află permanent membrii de echipaj. Ea trebuie să poată asigura alimentarea electrică a instalaţiilor sus menţionate în perioada de timp prescrisă fără a fi reîncărcate şi fără o reducere nepermisă a tensiunii.
8.Perioada de funcţionare prevăzută pentru alimentarea cu energie în caz de avarie va fi definită conform destinaţiei navei de pasageri. Aceasta nu trebuie să fie mai mică de 30 minute.
9.Rezistenţele de izolaţie şi legare la pământ ale instalaţiilor electrice trebuie să fie verificate cu ocazia inspecţiilor periodice.
10.Sursele de energie conform art. 10.02 alin. 1 trebuie să fie independente unele de altele.
11.O defectare a instalaţiei de alimentare principale sau de avarie nu trebuie să afecteze siguranţa funcţionării altei instalaţii.
Art. 1911: Art. 19.11: Protecţia contra incendiului
1.Caracterul de incombustibilitate a materialelor şi componentelor trebuie stabilit de către o instituţie de încercare acreditată, pe baza metodelor corespunzătoare de încercare.
a)instituţia care efectuează încercarea trebuie să respecte:
aa)Codul pentru metodele de încercare la foc, sau
bb)Standardul european EN ISO/IEC 17025:2000
b)Metodele de încercare admise pentru stabilirea incombustibilităţii materialelor sunt:
aa)Anexa I, partea 1 din Codul pentru metodele de încercare la foc, şi
bb)reglementările echivalente ale unuia din statele membre.
c)Metodele de încercare recunoscute pentru a stabili că un material este greu inflamabil sunt:
aa)cerinţele respective date în Anexa I, părţile 5 (Încercarea incombustibilităţii suprafeţelor), 6 (Încercarea învelişurilor nedemontabile de punte), 7 (Încercarea materialelor textile şi plastice suspendate), 8 (Încercarea mobilierului capitonat) şi 9 (Încercarea cazarmamentului) din Codul pentru metodele de încercare la foc, şi
bb)reglementările echivalente ale unuia din statele membre.
d)Metodele de încercare admise pentru stabilirea rezistenţei la foc sunt:
aa)Anexa I, partea 3, a Codului pentru metodele de încercare la foc, şi
bb)reglementările echivalente ale unuia din statele membre.
e)Comisia de inspecţie poate, în conformitate cu Codul pentru metodele de încercare la foc, să prescrie o încercare pe o separaţie de probă în vederea asigurării conformităţii cu prevederile alin. 2 la capacitatea de a rezista şi creşterea temperaturii.
2.Separaţiile
a)Suprafeţele de separaţie dintre încăperi trebuie să fie proiectate în conformitate cu următoarele tabele:
aa)Tabelul pentru suprafeţele de separaţie ale încăperilor în care nu există instalaţii de pulverizare a apei sub presiune conform art. 13.04

Încăperi

Posturi de comandă

Casa scărilor

Locuri de adunare

Saloane

Încăperi de maşini

Bucătării

Magazii

Posturi de comandă

-

A0

A0/B151

A30

A60

A60

A30/A605

Casa scărilor

 

-

A0

A30

A60

A60

A60

Locuri de adunare

 

 

-

A30/B152

A60

A60

A30/A605

Saloane

 

 

 

-/A0/B153

A60

A60

A60

Încăperi de maşini

 

 

 

 

A60/A04

A60

A60

Bucătării

 

 

 

 

 

A0

A30/B156

Magazii

 

 

 

 

 

 

-

bb)Tabelul pentru suprafeţele de separaţie ale încăperilor în care există instalaţii de pulverizare a apei sub presiune conform art. 13.04

Încăperi

Posturi de comandă

Casa scărilor

Locuri de adunare

Saloane

Încăperi de maşini

Bucătării

Magazii

Posturi de comandă

-

A0

A0/B151

A0

A60

A30

A0/A305

Casa scărilor

 

 

A0

A0

A60

A30

A0

Locuri de adunare

 

 

 

A30/B152

A60

A30

A0/A305

Saloane

 

 

 

-/B15/B03

A60

A30

A0

Încăperi de maşini

 

 

 

 

A60/A04

A60

A60

Bucătării

 

 

 

 

 

-

A0/B156

Magazii

 

 

 

 

 

 

-

1Suprafeţele de separaţie dintre posturile de comandă şi locurile de adunare interioare trebuie să fie de Tip A0, iar cele pentru locurile de adunare exterioare numai de Tip B15.
2Suprafeţele de separaţie dintre saloane şi locurile de adunare interioare trebuie să fie de Tip A30, iar cele pentru locurile de adunare exterioare numai de Tip B15.
(3)Suprafeţele de separaţie dintre cabine, suprafeţele de separaţie dintre cabine şi coridoare şi pereţii verticali care separă saloanele, menţionaţi la alin. 11, trebuie să fie de Tip B15, iar cele pentru încăperile prevăzute cu instalaţii cu pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie de Tip B0. Suprafeţele de separaţie dintre cabine şi saune trebuie să fie de Tip A0, iar cele pentru încăperile prevăzute cu instalaţii cu pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie de Tip B15.

4Suprafeţele de separaţie dintre încăperile de maşini conform art. 19.07 şi 19.10, alin. 6, trebuie să fie de tipul A60; în alte cazuri ele trebuie să fie de tipul A0.
5Suprafeţele de separaţie dintre încăperile de depozitare a lichidelor inflamabile, posturile de comandă şi zonele de adunare trebuie să corespundă tipului A60, pentru spaţiile echipate cu instalaţii cu pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere tipului A30.
6Tipul B15 este suficient pentru suprafeţele de separaţie dintre bucătării, pe de o parte, şi încăperile frigorifice de depozitare sau magaziile de provizii alimentare, pe de altă parte.
b)Separaţii de Tip A sunt pereţi transversali etanşi, pereţi şi punţi care satisfac următoarele cerinţe:
aa)Sunt executaţi din oţel sau alt material echivalent;
bb)Sunt suficient de rigide;
cc)Sunt izolaţi cu material aprobat incombustibil astfel încât temperatură pe faţa opusă celei pe care acţionează focul să nu crească cu mai mult de 140°C faţă de temperatura iniţială şi în nici un punct, inclusiv treceri şi îmbinări, temperatura să nu crească cu mai mult de 180°C faţă de temperatura iniţială pe parcursul următoarelor perioade specificate:
Tip A60 - 60 minute
Tip A30 - 30 minute
Tip A0 - 0 minute;
dd)Sunt construite astfel încât să permită prevenirea transmiterii fumului şi flăcării până la sfârşitul unei ore de încercare normală la foc;
c)Separaţii de Tip B sunt pereţi transversali etanşi, pereţi, punţi, plafoane sau căptuşeli care satisfac următoarele cerinţe:
aa)Sunt executaţi din material aprobat incombustibil. În plus, toate materialele folosite la execuţia şi asamblarea separaţiilor trebuie să fie incombustibile, cu excepţia căptuşelilor, care trebuie să fie cel puţin cu întârzierea propagării flăcării;
bb)Să demonstreze un nivel al izolaţiei astfel încât temperatura pe faţa opusă celei pe care acţionează focul să nu crească cu mai mult de 140°C faţă de temperatura iniţială şi în nici un punct, inclusiv treceri şi îmbinări, temperatura să nu crească cu mai mult de 225°C faţă de temperatura iniţială pe parcursul următoarelor perioade specificate:
Tip B15 - 15 minute
Tip B0 - 0 minute
cc)Sunt construite astfel încât să permită prevenirea transmiterii fumului şi flăcării până la sfârşitul unei jumătăţi de oră de încercare normală la foc.
3.Vopselele, lacurile şi alte produse de tratare a suprafeţelor, precum şi acoperirile pentru punte utilizate în încăperi, cu excepţia încăperilor de maşini şi a magaziilor, trebuie să fie greu inflamabile. Mochetele, ţesăturile, perdelele şi alte materiale textile suspendate precum şi mobila capitonată şi componentele cazarmamentului trebuie să fie greu inflamabile dacă încăperile în care se află nu sunt prevăzute cu o instalaţie de pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere conform art. 13.04.
4.Plafoanele saloanelor şi căptuşelile pereţilor, inclusiv substructurile lor, trebuie, acolo unde aceste saloane nu au o instalaţie de pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere, conform art. 13.04, să fie fabricate din materiale incombustibile, cu excepţia suprafeţelor lor care trebuie să fie cel puţin greu inflamabile. Prima frază nu se aplică saunelor.
5.Mobila şi încastrările din saloanele care servesc ca locuri de adunare trebuie, în cazul în care încăperile nu au o instalaţie de pulverizare a apei sub presiune, cu sprinklere, conform art. 13.04, să fie confecţionate din materiale incombustibile.
6.Vopselele, lacurile şi alte materiale utilizate în zonele interioare expuse nu trebuie să degaje substanţe toxice sau fum în cantităţi excesive. Aceasta se demonstrează în conformitate cu Codul pentru metodele de încercare la foc.
7.Materialele de izolaţie din saloane trebuie să fie incombustibile. Această prevedere nu se aplică izolaţiilor utilizate la tubulatura ce conţine agenţi frigorifici. Suprafeţele materialelor de izolaţie utilizate la aceste tubulaturi trebuie să fie cel puţin greu inflamabile.
8.Tendele şi instalaţiile mobile similare care acoperă parţial sau integral puntea, precum şi structurile acestora trebuie să fie construite cel puţin din materiale greu inflamabile.
9.Uşile din suprafeţele de separaţie menţionate la alin. 2 trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)să îndeplinească aceeaşi cerinţe menţionate la alin. 2 ca şi suprafeţele de separaţie.
b)să se poată închide automat în cazul uşilor practicate în pereţii suprafeţelor de separaţie indicaţi la alin. 11 sau în cazul închiderilor din jurul încăperilor de maşini, bucătăriilor şi caselor scărilor.

c)uşile cu închidere automată care rămân deschise pe durata normală de lucru trebuie să poată fi închise dintr-un loc ocupat în permanenţă de personalul de la bord sau de membrii echipajului. Odată ce uşa a fost închisă de la distanţă, aceasta trebuie să se poată redeschide local şi închide în siguranţă.
d)uşile etanşe la apă conform art. 19.02 nu trebuie să fie izolate.
10.Pereţii indicaţi la alin. 2 trebuie să fie continui de la punte la punte sau să se înalţe până la un plafon continuu care îndeplineşte aceleaşi cerinţe ca cele menţionate în alin. 2.
11.Următoarele zone pentru pasageri trebuie să fie separate prin suprafeţe verticale aşa cum s-a menţionat la alin. 2.
a)zonele pentru pasageri cu o suprafaţă totală mai mare de 800 m2;
b)zonele pentru pasageri în care există cabine, la intervale de cel mult 40 m.
Suprafeţele verticale de separaţie trebuie să fie etanşe la fum în condiţii normale de exploatare şi să fie continue dintr-o punte în alta.
12.Spaţiile libere de deasupra plafoanelor, de sub pardoseală şi din spatele căptuşelilor pereţilor trebuie să fie separate la intervale de cel mult 14 m prin elemente de construcţie incombustibile care, chiar în cazul unui incendiu, asigură o etanşare eficientă la foc.
13.Scările trebuie să fie executate din oţel sau alt material incombustibil echivalent.
14.Scările interioare şi lifturile trebuie să fie izolate la toate nivelurile de pereţi conform alin. 2.
Se admit următoarele excepţii:
a)o casă a scării care leagă numai două punţi poate fi lipsită de izolaţie, dacă ea este înconjurată de pereţii menţionaţi la alin. 2 pe una din punţi;
b)la un salon, scările pot fi neizolate dacă sunt situate în întregime în interiorul acestei încăperi, şi
aa)dacă această încăpere se extinde numai pe două punţi, sau
(bb)dacă această încăpere este echipată la nivelul tuturor punţilor cu o instalaţie de stingere a incendiului cu apă sub presiune, cu sprinklere, conform art. 13.04, dacă această încăpere dispune de o instalaţie de extragere a fumului conform alin. 17 şi dacă încăperea are la toate punţile acces la casa scărilor.

15.Instalaţiile de ventilaţie şi instalaţiile de alimentare cu aer trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)ele trebuie să fie proiectate astfel încât să prevină propagarea flăcării şi fumului prin aceste instalaţii;
b)deschiderile pentru admisia şi extracţia aerului şi instalaţiile de alimentare cu aer trebuie să poată fi închise;
c)conductele de ventilaţie trebuie să fie realizate din oţel sau dintr-un material incombustibil echivalent şi să fie bine racordate între ele cât şi la suprastructura navei;
d)dacă conductele de ventilaţie, cu o secţiune mai mare de 0,02 m2, trec prin suprafeţele de separaţie de tip A, menţionate la alin. 2, sau prin suprafeţele de separaţie, menţionate la alin. 11, acestea trebuie să fie prevăzute cu clapeţi antifoc cu comandă automată care pot fi comandaţi dintr-un loc ocupat în permanenţă de personalul navei sau membrii echipajului;

e)instalaţiile de ventilaţie pentru bucătării şi încăperi de maşini trebuie să fie separate de instalaţiile de ventilaţie care deservesc alte zone;
f)conductele pentru extracţia aerului trebuie să fie prevăzute cu deschideri pentru inspecţie şi curăţare, care pot fi blocate. Aceste deschideri trebuie să fie amplasate în apropierea clapeţilor antifoc;
g)ventilatoarele încorporate trebuie să poată fi oprite de la un post central de comandă situat în afara încăperii de maşini.
16.Bucătăriile trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie şi maşinile de gătit cu extractoare. Conductele de extragere a aerului aferente extractoarelor trebuie să îndeplinească cerinţele corespunzătoare alin. 15 şi, suplimentar, să fie prevăzute cu clapeţi antifoc comandaţi manual situaţi la deschiderile de admisie.

17.Posturile de comandă, casa scărilor şi zonele de adunare interioare trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de extragere a fumului naturale sau mecanice. Instalaţiile de extragere a fumului trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)ele trebuie să aibă capacitate şi fiabilitate suficientă;
b)ele trebuie să corespundă condiţiilor de exploatare ale navelor de pasageri;
c)dacă instalaţiile de extragere a fumului servesc de asemenea şi pentru ventilarea generală a încăperilor, aceasta nu va împiedica funcţionarea lor ca instalaţii de extragere a fumului în caz de incendiu;
d)instalaţiile de extragere a fumului trebuie să aibă un dispozitiv de declanşare comandat manual;
e)instalaţiile mecanice de extragere a fumului trebuie în mod suplimentar să poată fi comandate dintr-un loc ocupat în permanenţă de personalul navei sau de membrii echipajului.
f)instalaţiile de extragere a fumului cu tiraj natural trebuie să fie prevăzute cu un mecanism de deschidere acţionat fie manual fie de o sursă de energie din interiorul ventilatorului;
g)dispozitivele cu declanşare comandate manual şi mecanismele de deschidere acţionate manual trebuie să fie accesibile din interiorul sau exteriorul încăperii ce trebuie să fie protejată.
18.Saloanele nesupravegheate în mod constant de către personalul de la bord sau membrii echipajului, bucătăriile, încăperile de maşini şi alte încăperi care prezintă pericol de incendiu trebuie să fie conectate la o instalaţie de semnalizare a incendiului corespunzătoare. Existenţa unui incendiu şi locul de producere a acestuia trebuie să fie semnalate automat într-un loc în care se află permanent personalul de la bord şi membrii echipajului.
Art. 1912: Art. 19.12: Combaterea incendiului
1._
(1)Suplimentar faţă de stingătoarele portabile prevăzute la art. 13.03, cel puţin următoarele stingătoare portabile trebuie să se găsească la bord:
a)un stingător portabil pentru fiecare 120 m2 de suprafaţă de podea din zonele pentru pasageri;
b)un stingător portabil la fiecare grup de 10 cabine, rotunjit în plus;
c)un stingător portabil în fiecare bucătărie şi în apropierea fiecărei încăperi în care se află depozitate sau utilizate lichide inflamabile. În bucătării, agentul de stingere trebuie să fie de asemenea corespunzător stingerii incendiului datorat grăsimilor.
(2)Aceste stingătoare suplimentare trebuie să respecte cerinţele indicate la art. 13.03, alin. 2, şi să fie instalate şi repartizate pe navă astfel încât în cazul apariţiei unui incendiu în oricare punct de pe navă şi în orice moment, să se poată ajunge imediat la un stingător de incendiu. În fiecare bucătărie, precum şi în saloanele de coafură şi parfumerii trebuie să fie la îndemână o pătură pentru stingerea flăcărilor.
2.Navele de pasageri trebuie să fie prevăzute cu un sistem de hidranţi constând din:
a)două pompe de stingere a incendiului acţionate electric, cu o capacitate suficientă, din care cel puţin una să fie instalată permanent;
b)o tubulatură de incendiu cu un număr suficient de hidranţi cu furtunuri de incendiu racordate permanent, având o lungime de cel puţin 20 m, şi o tubulatură de refulare care să poată produce atât apă pulverizată cât şi jet de apă şi care să aibă încorporat un dispozitiv de închidere.
3.Sistemele de hidranţi trebuie să fie proiectate şi dimensionate astfel încât:
a)orice punct de pe navă să poată fi atins de la cel puţin doi hidranţi din locuri diferite, fiecare având un singur furtun cu o lungimea de cel mult 20 m;
b)presiunea la hidranţi să fie de cel puţin 300 kPa, şi
c)pe toate punţile să fie obţinut un jet de apă cu o lungime de cel puţin 6 m.
Dacă este prevăzut un dulap de hidrant, un simbol "furtun de stingere" similar cu cel prezentat în figura 5 a anexei nr. 4 a ES-TRIN, având o lungime a laturii de cel puţin 10 cm, trebuie să fie afişat pe partea exterioară a dulapului.
4.Valvulele hidranţilor cu filet sau robinet trebuie să fie amplasate astfel încât furtunurile de incendiu să poată fi separate şi înlocuite în timpul funcţionării pompelor pentru stingerea incendiului.
5.Furtunurile de stingere a incendiului din zona interioară trebuie să fie rulate pe un tambur axial conex.
6.Materialele pentru instalaţiile de stingere a incendiului trebuie să fie rezistente la căldură sau să fie protejate în mod corespunzător împotriva pierderii eficacităţii în prezenţa temperaturilor ridicate.
7.Tubulatura şi hidranţii trebuie să fie dispuşi astfel încât să se evite riscul îngheţării.
8.Pompele pentru stingerea incendiului trebuie:
a)să fie instalate sau amplasate în încăperi separate;
b)să fie astfel încât să poată fi utilizate în mod independent una de alta;
c)fiecare să poată menţine, pe toate punţile, presiunea necesară la hidranţi şi să asigure atingerea lungimii cerute a jetului de apă;
d)să fie instalate în prova peretelui picului pupa.
De asemenea, pompele pentru stingerea incendiului pot fi utilizate pentru scopuri generale.
9.Încăperile de maşini trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie fixă de stingere a incendiului conform art. 13.05.
10.La navele de pasageri cu cabine trebuie să existe:
a)două seturi de aparate de respirat autonome corespunzătoare standardului European EN 137: 2006 cu măşti faciale complete corespunzătoare standardului european EN 136: 1998;
b)două seturi de echipament care este format din cel puţin un costum de protecţie, cască, cizme, mănuşi, topor, rangă, lanternă şi saulă de siguranţă, şi
c)patru măşti de protecţie contra fumului.
Art. 1913: Art. 19.13: Organizarea securităţii
1._
(1)Trebuie să fie prevăzute la bordul navelor de pasageri roluri de siguranţă. Rolurile de siguranţă descriu atribuţiile echipajului şi personalului de la bord în următoarele cazuri:
a)avarie;
b)incendiu la bord;
c)evacuarea pasagerilor;
d)persoană căzută peste bord.
(2)Trebuie să fie luate în considerare măsuri specifice de securitate pentru persoanele cu mobilitate redusă.
(3)Membrii de echipaj şi personalul de la bord desemnaţi în rolurile de siguranţă trebuie să aibă diferite sarcini, în baza funcţiilor pe care le ocupă. Trebuie să fie asigurate instrucţiuni speciale pentru echipaj pentru ca, în caz de pericol, toate uşile şi deschiderile din pereţii etanşi menţionaţi la art. 19.02 să fie imediat închise ermetic.
2.Rolurile de siguranţă conţin un plan de siguranţă în care sunt înscrise în mod clar şi precis cel puţin următoarele:
a)zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă;
b)căile de evacuare, ieşirile de urgenţă şi locurile pentru adunare şi evacuare
c)mijloacele de salvare şi bărcile de serviciu;
d)stingătoarele de incendiu şi instalaţiile de stingere a incendiului cu sprinklere cu apă sub presiune;
e)alt echipament de siguranţă;
f)instalaţia de alarmă menţionată la art. 19.08, alin. 3 lit. a);
g)instalaţia de alarmă menţionată la art. 19.08, alin. 3 lit. b) şi lit. c);
h)uşile din pereţii etanşi menţionaţi la art. 19.02, alin. 5 şi amplasamentul comenzilor lor, precum şi alte deschideri menţionate la art. 19.02, alin. 9, 10 şi 13 şi art. 19.03, alin. 12;
i)uşile menţionate la art. 19.11, alin. 9;
j)clapeţi antifoc;
k)instalaţia de alarmă incendiu;
l)instalaţia de alimentare cu energie în caz de avarie;
m)posturile de comandă ale instalaţiei de ventilaţie;
n)racorduri de legătură cu malul;
o)dispozitive de închidere a conductelor de alimentare cu combustibil;
p)instalaţiile de gaz lichefiat;
q)instalaţiile de comunicare cu publicul;
r)echipamentul radiotelefonic;
s)trusele de prim ajutor.
3.Rolurile de siguranţă conform alin. 1 şi planul de siguranţă conform alin. 2 trebuie:
a)să fie ştampilate de către comisia de inspecţie, şi
b)să fie afişat în mod vizibil pe fiecare punte într-un loc corespunzător.
4.Un cod de comportare a pasagerilor trebuie să fie afişat în fiecare cabină împreună cu un plan de siguranţă simplificat care să conţină numai informaţiile menţionate la alin. 2, lit. a) până la f).
Acest cod de comportare trebuie să includă cel puţin:
a)situaţiile de urgenţă
aa)incendiu;
bb)inundare
cc)pericol general;
b)descrierea diferitelor semnale de alarmă;
c)instrucţiuni cu privire la:
aa)căile de evacuare;
bb)modul de acţionare;
cc)păstrarea calmului;
d)instrucţiuni cu privire la:
aa)fumat;
bb)utilizarea focului şi a flăcării deschise;
cc)deschiderea ferestrelor;
dd)utilizarea anumitor piese de echipament.
Aceste informaţii trebuie să fie afişate în limbile olandeză, engleză, franceză şi germană.
Art. 1914: Art. 19.14: Instalaţii de colectare şi de eliminare a apelor uzate
1.Navele de pasageri se echipează cu tancuri de depozitare a apei reziduale menajere în conformitate cu alin. 2 al prezentului articol sau cu instalaţii corespunzătoare de tratare a apelor uzate de la bord în conformitate cu capitolul 18.
2.Tancurile de colectare a apelor uzate trebuie să aibă un volum suficient. Tancurile trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită măsurarea nivelului conţinutului lor. Pentru golirea acestora trebuie să existe pompe şi tubulaturi la bordul navei prin care apele uzate să poată fi predate prin ambele borduri ale navei. Trebuie să fie asigurată primirea apelor uzate de la altă navă.
Tubulaturile trebuie să fie dotate cu racorduri de evacuare a apelor uzate conform standardului european EN 1306:1996.
Art. 1915: Art. 19.15: Derogări pentru anumite nave de pasageri
1._
(1)Navele de pasageri autorizate să transporte până la maxim 50 pasageri şi cu o lungime LWL de cel mult 25 m trebuie să demonstreze stabilitatea corespunzătoare după avarie conform art. 19.03, alin. 7 până la 13 sau, ca alternativă, să demonstreze că sunt conforme cu următoarele criterii după inundarea simetrică:
a)imersarea navei nu trebuie să depăşească linia de supraimersiune şi
b)înălţimea metacentrică GMR nu trebuie să fie mai mică de 0,10 m.
(2)Flotabilitatea reziduală necesară trebuie să fie asigurată prin alegerea corespunzătoare a materialului utilizat pentru construcţia corpului sau cu ajutorul flotoarelor având celule mari cu spumă, fixate în mod rigid de corpul navei. În cazul navelor cu o lungime mai mare de 15 m, flotabilitatea reziduală poate fi asigurată printr-o combinaţie de flotoare şi compartimentare care corespunde situaţiei 1 de compartimentare conform art. 19.03.
2.Pentru navele de pasageri conform alin. 1, comisia de inspecţie poate permite abateri minore de la înălţimea de trecere cerută la art. 19.06, alin. 3 lit. c) şi alin. 5 lit. b). Abaterea nu trebuie să fie mai mare de 5%. În cazul abaterii, părţile relevante trebuie să fie indicate cu o culoare.
3.Prin derogare de la art. 19.03, alin. 9, navele de pasageri cu o lungime L care nu depăşeşte 45 m şi destinate transportului de cel mult 250 pasageri nu trebuie să îndeplinească situaţia 2 de compartimentare.
4.Comisia de inspecţie poate renunţa la aplicarea art. 13.07 în cazul navelor de pasageri autorizate să transporte un număr de până la maxim 250 de pasageri, cu o lungime LWL de cel mult 25 m, cu condiţia ca acestea să fie echipate cu o platformă, accesibilă din fiecare bord al navei, situată direct deasupra liniei de plutire, astfel încât să permită recuperarea în siguranţă a persoanelor din apă. Navele de pasageri pot fi echipate cu o instalaţie comparabilă, care să îndeplinească următoarele condiţii:
a)o singură persoană trebuie să poată exploata instalaţia;
b)sunt permise instalaţii mobile;
c)instalaţiile trebuie să fie situate în afara zonei de pericol a sistemelor de propulsie, şi
d)trebuie să fie posibilă comunicarea efectivă între comandant şi persoana responsabilă cu exploatarea instalaţiei.
5.Comisia de inspecţie poate renunţa la aplicarea art. 13.07 în cazul navelor de pasageri autorizate să transporte un număr maxim de 600 pasageri, cu o lungime L de cel mult 45 m, cu condiţia ca nava de pasageri să fie echipată cu o platformă conform alin. 4, prima frază, sau cu o instalaţie echivalentă conform alin. 4, fraza a doua. Suplimentar, nava de pasageri trebuie să aibă:
a)o cârmă activă, un propulsor cicloidal sau un sistem de propulsie cu jet de apă ca propulsie principală, sau
b)un sistem de propulsie principală cu două unităţi de propulsie, sau
c)un sistem de propulsie principală şi un propulsor prova.
6.Prin derogare de la art. 19.02, alin. 9, navele de pasageri cu o lungime L care nu depăşeşte 45 m şi autorizate să transporte cel mult un număr de pasageri corespunzător lungimii navei în metri, pot să aibă la bord, în zona pentru pasageri, o uşă în peretele etanş care este acţionată manual fără comandă de la distanţă conform art. 19.02, alin. 5, dacă:
a)nava are numai o singură punte;
b)uşa este accesibilă direct de pe punte şi nu se află la mai mult de 10 m faţă de accesul pe punte;
c)rama inferioară a deschiderii uşii se află la cel puţin 30 cm deasupra podelei zonei pentru pasageri, şi
d)fiecare compartiment separat prin uşă este prevăzut cu o alarmă a nivelului de santină.
7.Prin derogare de la de la art. 19.06, alin. 6 lit. c), la navele de pasageri conform alin. 7, una din căile de evacuare poate trece printr-o bucătărie, atâta timp cât este disponibilă o a doua cale de evacuare.
8.La navele de pasageri cu o lungime L care nu depăşeşte 45 m, următoarele nu se aplică: art. 19.01, alin. 2 lit. e), în cazul în care instalaţiile de gaz lichefiat sunt prevăzute cu instalaţii de alarmă corespunzătoare pentru concentraţii de CO, care constituie un pericol pentru sănătate, şi pentru amestecuri de gaz şi aer cu potenţial de explozie.
9.Următoarele prevederi nu trebuie aplicate navelor de pasageri cu lungimea LWL de până la 25 m:
a)art. 19.04, alin. 1, ultima frază;
b)art. 19.06, alin. 6, lit. c), pentru bucătării, atâta timp cât este disponibilă o a doua cale de evacuare;
c)art. 19.07.
10.La navele cu cabine, cu o lungime L de cel mult 45 m, art. 19.12, alin. 10 nu se aplică cu condiţia existenţei măştilor de protecţie contra fumului, într-un număr corespunzător numărului de cuşete, care să fie imediat accesibile în fiecare cabină.
CAPITOLUL 20:Prevederi specifice pentru navele de pasageri cu vele care nu navighează pe Rhin (zona R)
Art. 201: Art. 20.01: Aplicarea Părţii II şi III
Suplimentar faţă de prevederile Părţii II şi III, cerinţele din acest Capitol trebuie să se aplice navelor de pasageri cu vele care nu navighează pe Rhin (zona R).
Art. 202: Art. 20.02: Derogări pentru anumite nave de pasageri cu vele
1.Pentru navele de pasageri cu vele cu o lungime LwL care nu depăşeşte 45 m şi un număr maxim admisibil de pasageri care nu depăşeşte LwL în metri întregi, nu se aplică următoarele prevederi:
a)art. 3.03, alin. 7, cu condiţia ca ancorele să nu fie transportate în nările de ancoră;
b)art. 13.02, alin. 2 d) referitor la lungime;
c)art. 19.08, alin. 3 a);
d)art. 19.15, alin. 8;
2.Prin derogare de la alin. 1, numărul de pasageri se poate mări până la de 1,5 ori LwL în metri întregi, dacă velele, greementul şi echipamentul de punte permite acest lucru.
Art. 203: Art. 20.03: Cerinţe de stabilitate pentru navele cu vele
1.Pentru calculul momentului de înclinare conform art. 19.03, alin. 3, velele curbate trebuie luate în considerare la determinarea centrului de greutate al navei.
2.Luând în considerare toate condiţiile de încărcare conform art. 19.03, alin. 2 şi utilizând o dispunere standard a velelor, momentul de înclinare datorat presiunii vântului nu trebuie să fie atât de mare încât să depăşească un unghi de înclinare de 20°. În acelaşi timp:
a)trebuie să se aplice în calcul o presiune constantă a vântului de 0,07 kN/m2;
b)distanţa reziduală de siguranţă trebuie să fie de cel puţin 100 mm; şi
c)bordul liber rezidual nu trebuie să fie negativ.
3.Braţul de redresare a stabilităţii statice trebuie:
a)să atingă valoarea sa maximă hmax la un unghi de înclinare max de 25° sau mai mare;
b)să însumeze cel puţin 0,2 m la un unghi de înclinare de 30° sau mai mare;
c)să fie pozitiv la un unghi de înclinare de până la 60°.
4.Aria cuprinsă sub diagrama braţului de redresare nu trebuie să fie mai mică de:
- a) 0,055 mrad până la 30°;
- b) 0,09 mrad până la 40° sau la unghiul la care o deschidere neprotejată atinge suprafaţa apei şi care este mai mic de 40°;
Între
- c) 30° şi 40°, sau
- d) 30° şi unghiul la care o deschidere neprotejată atinge suprafaţa apei şi care este mai mic de 40°,
această arie nu trebuie să fie mai mică de 0,03 mrad.
Art. 204: Art. 20.04: Cerinţe cu privire la construcţia navei şi maşinilor
1.Prin derogare de la art. 6.01, alin. 3, şi art. 10.01, alin. 3, instalaţiile trebuie să fie proiectate pentru înclinări permanente de până la 20°.
2.Prin derogare de la art. 19.06, alin. 5 a), şi art. 19.06, alin. 9 b), comisia de inspecţie poate, în cazul navelor de pasageri cu vele cu o lungime de cel mult 25 m, să autorizeze o lăţime de trecere mai mică de 0,8 m pentru coridoarele de legătură şi scările dintre punţi. Totuşi, lăţimea de trecere trebuie să fie de cel puţin 0,6 m.
3.Prin derogare de la art. 19.06, alin. 10 a), comisia de inspecţie poate, în cazuri speciale, să autorizeze utilizarea balustradelor de protecţie detaşabile în zonele în care acest lucru se impune pentru controlarea velelor.
4.În sensul art. 19.07, velele constituie sistemul principal de propulsie.
5.Prin derogare de la art. 19.15, alin. 6 c), înălţimea marginii inferioare a deschiderii uşii poate fi redusă la 0,2 m deasupra podelei zonei pentru pasageri. Odată deschisă, uşa trebuie să se închidă şi să se încuie în mod automat.
6.Dacă există posibilitatea de mers în gol a elicei în timp ce nava este propulsată cu vele, atunci orice părţi ale instalaţiei de propulsie care se află în pericol evident de deteriorare trebuie să fie protejate.
Art. 205: Art. 20.05: Generalităţi cu privire la greement
1.Părţile de greement trebuie să fie dispuse astfel încât să se prevină uzura inacceptabilă prin frecare.
2._
(1)Dacă este utilizat un material, altul decât lemnul, sau dacă se utilizează tipuri speciale de greement, o astfel de construcţie trebuie să garanteze niveluri echivalente de siguranţă cu dimensiunile şi valorile de rezistenţă indicate în acest capitol.
(2)Ca dovadă a rezistenţei suficiente:
a)trebuie efectuat un calcul al rezistenţei, sau
b)trebuie să se obţină confirmarea rezistenţei suficiente din partea unei societăţi de clasificare recunoscute, sau
c)dimensionarea trebuie să se bazeze pe procedurile indicate într-un cadru reglementat şi recunoscut (de ex.: Middendorf, Kusk-Jensen).
(3)Dovada trebuie să fie prezentată comisiei de inspecţie.
Art. 206: Art. 20.06: Generalităţi cu privire la catarge şi arboradă
1.Toţi arborii trebuie să fie executaţi din material de foarte bună calitate.
2.Lemnul utilizat pentru catarge trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)să nu aibă concentrări datorate nodurilor;
b)să nu fie ros de carii, în limita dimensiunilor cerute;
c)în măsura în care este posibil, fibra să fie longitudinală;
d)să fie cât mai drept posibil.
3.Dacă tipul de lemn utilizat este "Pitchpine" sau "Oregonpine" cu nivelul de calitate "standard şi superioară", diametrele indicate în tabelele de la art. 20.07 până la 20.12 pot fi reduse cu 5%.
4.Dacă lemnul utilizat pentru catarge, arborii gabieri, capetele de vergă, ghiu şi bompres nu are secţiune transversală rotundă, acest lemn trebuie să aibă o rezistenţă echivalentă.
5.Postamentele catargelor, truncurile de catarg şi legăturile de fixare pe punte, de pe varange şi etravă/etambou trebuie să fie construite astfel încât să poată suporta solicitările la care sunt supuse sau să le transfere la alte părţi ale structurii de care sunt legate.
6.În funcţie de stabilitatea navei şi solicitarea externă la care aceasta este supusă, precum şi de repartiţia zonei de vele disponibilă, comisia de inspecţie poate, pe baza dimensiunilor indicate în art. de la 20.07 până la 20.12, să permită reduceri ale secţiunilor transversale ale arboradei şi, după caz, ale greementului. Dovada trebuie să fie prezentată în conformitate cu art. 20.05, alin. 2.
7.Dacă perioada de oscilaţie/de ruliu, în secunde, este mai mică decât trei sferturi din lăţimea navei în metri, trebuie mărite dimensiunile stabilite în art. de la 20.07 până la 20.12. Dovada trebuie transmisă în conformitate cu art. 20.05 alin. 2.
8.În tabelele de la art. 20.07 până la 20.12 şi 20.14, valorile posibile intermediare trebuie interpolate.
Art. 207: Art. 20.07: Prevederi speciale pentru catarge
1.Catargele din lemn trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:

Lungime12

(m)

Diametrul la nivelul punţii

(cm)

Diametrul la nivelul crucetei

(cm)

Diametrul la vârf

(cm)

10

20

17

15

11

22

17

15

12

24

19

17

13

26

21

18

14

28

23

19

15

30

25

21

16

32

26

22

17

34

28

23

18

36

29

24

19

39

31

25

20

41

33

26

21

43

34

28

22

44

35

29

23

46

37

30

24

49

39

32

25

51

41

33

12distanţa de la crucetă la punte
Dacă un catarg are două vergi, diametrele trebuie să fie mărite cu cel puţin 10%.
Dacă un catarg are mai mult de două vergi, diametrele trebuie să fie mărite cu cel puţin 15%.
În cazul catargelor montate prin punte, diametrul la piciorul catargului trebuie să fie de cel puţin 75% din diametrul catargului la nivelul punţii.
2.Echipamentul catargului, cercurile de catarg, crucetele şi capelatura arborilor trebuie să fie suficient de bine dimensionate şi montate.
Art. 208: Art. 20.08: Prevederi speciale pentru arborii gabieri
1.Arborii gabieri din lemn trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:

Lungime13

(m)

Diametrul la baza catargului

(cm)

Diametrul la jumătatea lungimii

(cm)

Diametrul la capelatură14

(cm)

4

8

7

6

5

10

9

7

6

13

11

8

7

14

13

10

8

16

15

11

9

18

16

13

10

20

18

15

11

23

20

16

12

25

22

17

13

26

24

18

14

28

25

20

15

31

27

21

13Lungimea totală a arborelui gabier, fără mărul de catarg
14Diametrul arborelui gabier la nivelul montării mărului de catarg
Dacă un arbore gabier susţine velele pătrate, dimensiunile indicate în tabel trebuie să fie mărite cu 10%.
2.Suprapunerea între arborele gabier şi catarg trebuie să fie de cel puţin 10 ori diametrul cerut la baza arborelui gabier.
Art. 209: Art. 20.09: Prevederi speciale pentru bompres
1.Bompresul din lemn trebuie să respecte următoarele cerinţe:

Lungime15

(m)

Diametrul la etravă

(cm)

Diametrul la jumătatea lungimii

(cm)

4

14,5

12,5

5

18

16

6

22

19

7

25

23

8

29

25

9

32

29

10

36

32

11

39

35

12

43

39

15Lungimea totală a bompresului
2.Secţiunea bompresului interioară bordului trebuie să aibă o lungime de cel puţin patru ori diametrul catargului de bompres la etravă.
3.Diametrul bompresului în vârful său trebuie să fie de cel puţin 60% din diametrul bompresului la etravă.
Art. 2010: Art. 20.10: Prevederi speciale pentru bastoanele de bompres
1.Bastoanele de bompres, din lemn, trebuie să respecte următoarele cerinţe:

Lungimea16 (m)

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Diametrul la etravă (cm)

7

10

14

17

21

24

28

31

35

16Lungimea totală a bastonului de bompres
2.Diametrul bastonului de bompres la vârful său trebuie să fie cel puţin 60% din diametrul la etravă.
Art. 2011: Art. 20.11: Prevederi speciale pentru ghiurile mari
1.Ghiurile mari din lemn trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:

Lungime17

(m)

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

Diametrul (cm)

14

15

16

17

18

20

21

23

24

25

26

27

17Lungimea totală a ghiului mare
2.Diametrul la axul de rotaţie trebuie să fie de cel puţin 72% din diametrul specificat în tabel.
3.Diametrul la inelul scotei trebuie să fie de cel puţin 85% din diametrul specificat în tabel.
4.Măsurat de la catarg, diametrul cel mai mare trebuie să se situeze la două treimi din lungime.
5.În cazul în care:
- a) există un unghi mai mic de 65° între ghiul velei mari şi marginea de cădere pupa şi dacă şcota velei mari este montată la capătul ghiului, sau
- b) punctul de legare al şcotei nu este situat la travers de inelului şcotei,
Comisia de inspecţie poate, conform art. 20.05, alin. 2, să ceară un diametru mai mare.
6.Pentru suprafeţe velice mai mici de 50 m2, comisia de inspecţie poate autoriza reduceri ale dimensiunilor indicate în tabel.
Art. 2012: Art. 20.12: Prevederi speciale pentru picuri
1.Picurile din lemn trebuie să respecte următoarele cerinţe:

Lungimea18 (m)

4

5

6

7

8

9

10

Diametrul (cm)

10

12

14

16

17

18

20

18Lungimea totală a picului
2.Lungimea nesprijinită a picului nu trebuie să fie mai mare de 75%.
3.Rezistenţa la rupere a fungii de tendă trebuie să fie egală cu cel puţin de 1,2 ori rezistenţa la rupere a fungii de pic.
4.Unghiul din vârful fungii de tendă trebuie să fie de maxim 60°.
5.Dacă, prin derogare de la alin. 4, unghiul din vârful fungii de tendă este mai mare de 60°, rezistenţa la rupere trebuie să fie adaptată la solicitările care pot apărea.
6.Pentru suprafeţele velice mai mici de 50 m2, comisia de inspecţie poate autoriza reduceri ale dimensiunilor indicate în tabel.
Art. 2013: Art. 20.13: Prevederi generale pentru manevre fixe şi curente
1.Manevrele fixe şi curente trebuie să respecte cerinţele de rezistenţă indicate la art. 20.14 şi 20.15.
2._
(1)Legăturile de cablu pot avea forma de:
a)matisări,
b)manşoane de strângere, sau
c)manşoane de etanşare.
(2)Matisările trebuie să fie dese, iar capetele trebuie să fie patronate pentru a nu se destrăma.
3.Matisările de zbir trebuie să fie prevăzute cu rodanţe.
4.Parâmele trebuie să fie direcţionate în aşa fel încât să nu obstrucţioneze intrările şi scările de tambuchi.
Art. 2014: Art. 20.14: Prevederi speciale pentru manevre fixe
1.Straiurile prova şi sarturile trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:

Lungimea19 catargului (m)

11

12

13

14

15

16

17

18

Rezistenţa la rupere a straiului prova (kN)

160

172

185

200

220

244

269

294

Rezistenţa la rupere a sarturilor (kN)

355

415

450

485

525

540

630

720

Numărul cablurilor de sart şi al parâmelor per bordaj

3

3

3

3

3

3

4

4

19distanţa de la vârf sau crucetă până la punte
2.Pataraţinele, arborii gabieri, straiurile focului săgeţii, straiurile bastoanelor de bompres şi sarturile de bompres trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:

Lungimea catargului20 (m)

< 13

13-18

> 18

Rezistenţa la rupere a pataraţinei (kN)

89

119

159

Rezistenţa la rupere a arborelui gabier (kN)

89

119

159

Lungimea arborelui gabier (m)

< 6

6-8

> 8

Rezistenţa la rupere a straiului focului săgeţii (kN)

58

89

119

Lungimea bastonului de bompres (m)

< 5

5-7

> 7

Rezistenţa la rupere a sarturilor de bompres (kN)

58

89

119

20distanţa de la vârf sau crucetă până la punte
3.Dacă este posibil, construcţia parâmei trebuie să se bazeze pe Metoda de Construcţie a Parâmei 6x7 FE, cu clasa de rezistenţă de 1550 N/mm2. Alternativ, la aceeaşi clasă de rezistenţă, se poate utiliza Metoda de Construcţie 6x36 SE sau 6x19 FE. Din cauza elasticităţii mai mari a Metodei de Construcţie 6x19, rezistenţele la rupere indicate în tabel trebuie să fie mărite cu 10%. Se permite utilizarea unei construcţii diferite a parâmei cu condiţia ca aceasta să aibă proprietăţi comparabile.
4.Dacă se utilizează manevre rigide, rezistenţele la rupere indicate în tabel trebuie să fie mărite cu 30%.
5.Pentru tachelaj se pot utiliza numai furci, ocheţi şi bolţuri, acceptate de tip.
6.Bolţurile, furcile, ocheţii şi întinzătoarele trebuie să poată fi capabile de a fi asigurate în mod corespunzător.
7.Rezistenţa la rupere a subarbei trebuie să fie de cel puţin 1,2 ori rezistenţa la rupere a respectivului strai de foc şi a straiului focului săgeţii.
8.La navele cu un deplasament volumetric mai mic de 30 m3, comisia de inspecţie poate permite reduceri ale rezistenţelor la rupere indicate în tabelul de mai jos:

Deplasamentul volumetric împărţit la numărul de catarge

(m3)

Reducere

(%)

> 20 până la 30

20

10 până la 20

35

< 10

60

Art. 2015: Art. 20.15: Prevederi speciale pentru manevra curentă
1.Pentru manevra curentă trebuie utilizate parâme din fibră sau din oţel. Rezistenţa minimă la rupere şi diametrul manevrei curente, în raport cu suprafaţa velică, trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:

Tipul manevrei curente

Materialul parâmei

Suprafaţa velică

(m2)

Rezistenţa minimă la rupere

(kN)

Diametrul parâmei

(mm)

Fungi de velastrai

Cablu de oţel

până la 35

20

6

> 35

38

8

Fibră (polipropilenă-PP)

Diametrul parâmei de cel puţin 14 mm şi un rai la fiecare 25 m2 sau o parte din aceasta

Fungi de

- Randă cu pic

- Gabier

Parâme de oţel

până la 50

20

6

> 50 până la 80

30

8

> 80 până la 120

60

10

> 120 până la 160

80

12

Fibră (PP)

Diametrul parâmei de cel puţin 18 mm şi un rai la fiecare 30 m2 sau o parte din aceasta

Şcote de velastrai

Fibră (PP)

până la 40

14

 

> 40

18

 

Pentru suprafeţele velică mai mari de 30 m, şcota trebuie să aibă forma de palanc sau trebuie să poată fi acţionată de un vinci

Şcote de

- Randă cu pic

- Gabier

Cablu de oţel

< 100

60

10

100 până la 150

85

12

> 50

116

14

Pentru şcotele gabierului sunt necesare elemente de racordare elastică (manevre prova)

Fibră (PP)

Diametrul parâmei de cel puţin 18 mm sau cel puţin trei raiuri.

Dacă suprafaţa velei este mai mare de 60 m2 un rai la fiecare 20 m2

2.Manevra curentă care face parte din amarare trebuie să aibă o rezistenţă la rupere care corespunde aceleia de la respectivul strai sau sarturi.
3.Dacă se utilizează materiale, altele decât acelea menţionate la alin. 1, valorile rezistenţei trebuie să corespundă valorilor indicate în tabelul de la alin. 1.
Nu trebuie utilizate parâme din fibră de polietilenă.
Art. 2016: Art. 20.16: Accesorii şi piesele de greement
1.În cazul în care se utilizează parâme metalice sau din fibră, diametrele raiurilor (măsurate din mijlocul parâmei până la mijlocul parâmei) trebuie să respecte următoarele cerinţe minime:

Cablu de oţel (mm)

6

7

8

9

10

11

12

Fibră (mm)

16

18

20

22

24

26

28

Raiuri (mm)

100

110

120

130

145

155

165

2.Prin derogare de la alin. 1, diametrul raiurilor poate fi egal cu de 6 ori diametrul cablului de oţel cu condiţia ca acest cablu de oţel să nu provoace uzura raiurilor.
3.Rezistenţa la rupere a elementelor de prindere (de ex.: furci, ocheţi, întinzătoare metalice, plăci de ochet, bolţuri, inele şi chei de prindere) trebuie să fie compatibilă cu rezistenţa la rupere a manevrei fixe sau curente ataşate acestora.
4.Prinderile straiurilor şi sarturilor de gabie trebuie să fie proiectate astfel încât să preia forţele la care sunt supuse.
5.Numai o singură cheie de prindere, împreună cu straiul sau sartul relevant, se poate prinde de fiecare ochet.
6.Scripeţii de fungă şi balansinele trebuie să fie fixate în mod sigur de catarg, iar cârligele rotative utilizate în acest scop trebuie să fie în stare bună.
7.Prinderile ocheţilor de punte, tacheţilor, cavilelor de luat volte şi balustradelor de semidunetă trebuie să fie adaptate solicitărilor cărora le sunt supuse.
Art. 2017: Art. 20.17: Vele
1.Trebuie să se asigure că velele pot fi strânse simplu, repede şi în siguranţă.
2.Suprafaţa velică trebuie să corespundă tipului de navă şi deplasamentului volumetric.
Art. 2018: Art. 20.18: Echipament
1.Navele prevăzute cu un baston de bompres sau un bompres trebuie să aibă o plasă a bompresului şi un număr corespunzător de dispozitive de susţinere şi tensionare.
2.Se poate excepta de la dotarea cu echipamentul corespunzător alin. 1, dacă bastonul de bompres sau bompresul este echipat cu o saulă de ţinere şi o ţapapie dimensionate în mod corespunzător pentru a permite prinderea unei centuri de siguranţă, aflate la bordul navei.
3.Pentru activitatea efectuată pe greement, trebuie prevăzut un scaun de catarg.
Art. 2019: Art. 20.19: Verificare
1.Greementul trebuie să fie verificat de către comisia de inspecţie la fiecare 2,5 ani. Verificarea trebuie să cuprindă, cel puţin următoarele:
a)velele, inclusiv marginile de cădere, inelele de şcote şi ochiurile de terţarolă;
b)starea catargelor şi arboradei;
c)starea manevrelor fixe şi curente împreună cu legăturile cablurilor metalice;
d)posibilităţile de strângere rapidă şi în siguranţă a velelor;
e)fixarea în siguranţă a scripeţilor fungilor şi balansinelor;
f)fixarea suporţilor catargelor şi altor puncte de fixare pentru manevrele fixe şi curente care sunt ataşate navei;
g)vinciurile necesare la manevrarea velelor;
h)alte instalaţii montate în scopul navigaţiei, ca de ex.: derivoarele laterale şi instalaţiile pentru manevrarea lor;
i)măsurile luate pentru prevenirea uzurii arboradei de lemn, manevrelor curente şi fixe şi velelor;
j)echipamentul conform art. 20.18.
2.Acea parte a catargului de lemn care trece prin punte şi este situată sub punte trebuie să fie reverificată la intervale ce vor fi stabilite de către comisia de inspecţie, dar cel puţin cu ocazia fiecărei inspecţie periodică. În acest scop catargul trebuie să fie extras.
3.La bord trebuie să existe un certificat al ultimei inspecţii efectuate în conformitate cu alin. 1 şi emis, datat şi semnat de către comisia de inspecţie.
CAPITOLUL 21:Prevederi specifice aplicabile construcţiilor navale destinate să facă parte dintr-un convoi împins, dintr-un convoi remorcat sau dintr-o formaţiune în cuplu
Art. 211: Art. 21.01: Construcţii navale capabile să împingă
1.Construcţiile navale care vor fi folosite pentru a împinge trebuie să aibă încorporat un dispozitiv de împingere adecvat. Ele trebuie să fie proiectate şi echipate în aşa fel încât:
a)să permită echipajului să treacă fără pericol şi cu uşurinţă pe construcţia navală împinsă având dispozitivele de cuplare conectate;
b)să le permită să ocupe o poziţie fixă în raport cu construcţiile navale cuplate, şi
c)să împiedice deplasarea relativă a construcţiilor navale între ele.
2.Dacă construcţiile navale sunt cuplate cu ajutorul cablurilor, construcţia navală împingător trebuie să fie dotată cu cel puţin două vinciuri speciale sau cu dispozitive de cuplare echivalente pentru tensionarea cablurilor.
3.Dispozitivele de cuplare trebuie să permită asigurarea unei asamblări rigide cu construcţia navală împinsă.
Pentru convoaiele compuse dintr-o construcţie navală împingător şi o singură construcţie navală împinsă, dispozitivele de cuplare pot permite o articulaţie controlată. Instalaţiile de acţionare necesare trebuie să absoarbă fără dificultate forţele transmise şi trebuie să poată fi comandate uşor şi fără pericol. Pentru aceste instalaţii de acţionare se aplică prin analogie art. de la 6.02. la 6.04.
4.Pentru împingătoare, nu este cerut peretele de coliziune menţionat la art. 3.03, alin. 1, lit. a.
Art. 212: Art. 21.02: Construcţii navele care pot fi împinse
1._
(1)Următoarele prevederi nu se aplică barjelor fără instalaţie de guvernare, încăperi de locuit, încăperi de maşini sau de căldări:
a)capitolele de la 5 la 7 şi 15.
b)art. 8.08 alin. de la 2 la 8, art. 13.02 şi art. 13.08 alin. 1.
(2)Dacă există instalaţii de guvernare, încăperi de locuit, încăperi de maşini sau de căldări, atunci sunt aplicabile cerinţele corespunzătoare din prezentul standard.
2.Suplimentar, barjele purtate cu o lungime mai mică sau egală cu 40 m trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)pereţii de coliziune menţionaţi la art. 3.03, alin. 1, pot să nu fie ceruţi dacă faţa lor frontală poate să suporte o sarcină cel puţin egală cu de 2,5 ori sarcina prevăzută pentru pereţii de coliziune ai navelor de navigaţie interioară cu acelaşi pescaj şi construite conform regulilor unei societăţi de clasificare recunoscute.
b)prin derogare de la art. 8.08, alin. 1, compartimentele din dublu fund la care accesul este dificil nu trebuie să fie drenate decât atunci când volumul lor depăşeşte 5% din deplasamentul volumetric al barjei purtate la pescajul maxim admis.
3.Alte construcţii navale destinate spre a fi împinse trebuie să fie dotate cu dispozitive de cuplare care să permită asigurarea unei legături sigure cu celelalte construcţii navale.
Art. 213: Art. 21.03: Construcţii navale capabile să asigure propulsia unei formaţiuni în cuplu
Construcţiile navale care trebuie să asigure propulsia unei formaţiuni în cuplu trebuie dotate cu babale sau cu dispozitive echivalente care, prin numărul şi dispunerea lor, să asigure formaţiunii o cuplare sigură.
Art. 214: Art. 21.04: Construcţii navale care pot fi deplasate în convoi
Construcţiile navale destinate să fie deplasate în convoaie trebuie dotate cu dispozitive de cuplare, babale sau dispozitive echivalente care, prin numărul şi dispunerea lor, să asigure o legătură sigură cu celelalte construcţii navale ale convoiului.
Art. 215: Art. 21.05: Construcţii navale capabile să remorcheze
1.Construcţiile navale destinate remorcării trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
a)instalaţiile de remorcare trebuie dispuse în aşa fel încât folosirea lor să nu compromită siguranţa navei, a echipajului sau a mărfii;
b)construcţiile navale destinate tragerii sau remorcării trebuie să fie dotate cu un cârlig de remorcă care să poată fi eliberat în siguranţă din timonerie; aceasta nu trebuie să se aplice dacă proiectarea sau alte dispozitive previn răsturnarea;
c)ca dispozitive de remorcare trebuie să existe vinciuri sau un cârlig de remorcă. Aceste dispozitive de remorcare trebuie să fie amplasate în faţa planului elicelor. Această prevedere nu se aplică construcţiilor navale a căror guvernare este asigurată prin mijloace de propulsie cum ar fi cârmele active sau propulsoarele cicloidale;
d)prin derogare de la prevederile menţionate la lit. c), pentru construcţiile navale care pot fi folosite, în conformitate cu regulile de navigaţie aplicabile ale autorităţii din statele membre, numai ca remorcher pentru asistenţa construcţiilor navale autopropulsate, poate fi folosit un dispozitiv de remorcare, cum ar fi o baba sau echivalent. Punctul b) trebuie aplicat prin analogie;
e)în cazul în care cablurile de remorcă s-ar putea agăţa de pupa navei, trebuie să existe curbe de ghidare a cablului.
2.Construcţiile navale cu lungimea L mai mare de 86 m nu trebuie admise pentru remorcare în aval.
Art. 216: Art. 21.06: Probe de navigaţie pentru convoaie
1.În vederea autorizării unui împingător sau unei motonave să propulseze un convoi rigid şi pentru a face această menţiune în certificatul navei de navigaţie interioară, comisia de inspecţie trebuie să decidă care formaţiune trebuie prezentată la probe şi trebuie să dirijeze efectuarea probelor de navigaţie cerute la art. 5.02 cu convoiul în formaţiunea sau formaţiunile pe care comisia de inspecţie le consideră cea (cele) mai defavorabilă(e). Cerinţele indicate la art. 5.02 până la 5.10 trebuie să fie respectate de acest convoi.
Comisia de inspecţie trebuie să verifice dacă este menţinută asamblarea rigidă a tuturor construcţiilor navale din convoi în timpul manevrelor cerute la capitolul 5.
2.Dacă pentru a respecta cerinţele art. 5.02 până la 5.10, în timpul probelor de navigaţie menţionate la alin. 1, sunt folosite instalaţii speciale care se află la bordul construcţiei navele împinse sau remorcate în cuplu, cum ar fi instalaţia de guvernare, de propulsie, de manevră sau de cuplare articulată, în certificatul navei de navigaţie interioară a construcţiei navele care a asigurat propulsia convoiului trebuie să se menţioneze: formaţiunea, poziţia, numele şi numărul european unic de identificare a navei dotate cu instalaţiile speciale folosite.
Art. 217: Art. 21.07: Menţiuni înscrise în certificatul navei de navigaţie interioară
1.Dacă o construcţie navală este destinată să împingă un convoi sau să fie împinsă în cadrul unui convoi, atunci în certificatul navei de navigaţie interioară trebuie menţionată conformitatea cu cerinţele art. 21.01 până la 21.06.
2.În certificatul navei de navigaţie interioară al construcţie navale destinate să asigure propulsia trebuie să fie înscrise următoarele menţiuni:
a)convoaiele şi formaţiunile care au fost admise;
b)tipurile de cuplare;
c)forţele maxime de cuplare determinate, şi
d)după caz, rezistenţa minimă de rupere a cablurilor de cuplare pentru asamblarea longitudinală, precum şi numărul firelor cablului.
CAPITOLUL 22:Prevederi specifice aplicabile instalaţiilor plutitoare
Art. 221: Art. 22.01: Generalităţi
Capitolele 3, 7 până la 17 şi 21 se aplică instalaţiilor plutitoare în ceea ce priveşte construcţia şi echipamentul. Instalaţiile plutitoare cu mijloace proprii de propulsie trebuie de asemenea să corespundă capitolelor 5 şi 6. Mijloacele de propulsie care permit doar deplasări de scurtă durată nu reprezintă mijloace proprii de propulsie.
Art. 222: Art. 22.02: Derogări
1._
a)Art. 3.03, alin. 1 şi 2 se aplică prin analogie;
b)Art. 7.02 se aplică prin analogie;
c)nivelurile maxime de presiune acustică prevăzute la art. 15.02, alin. 5, fraza a doua, pot fi depăşite în timpul funcţionării mecanismului de lucru al instalaţiei plutitoare cu condiţia ca pe timpul lucrului să nu doarmă nimeni la bord în timpul nopţii;
d)Comisia de inspecţie poate acorda derogări de la alte cerinţe referitoare la construcţia navală, mecanismul de lucru şi echipamente cu condiţia ca în fiecare caz să fie asigurată o siguranţă echivalentă.
2.Comisia de inspecţie poate renunţa la aplicarea următoarelor dispoziţii:
a)Art. 13.01, alin. 1 nu se aplică dacă în timpul exploatării instalaţiei plutitoare, aceasta poate fi ancorată în siguranţă cu ajutorul unei ancore de serviciu sau a unor piloni. Totuşi, o instalaţiei plutitoare cu mijloc propriu de propulsie trebuie să aibă cel puţin o ancoră care să îndeplinească cerinţele de la art. 13.01, alin. 1, adoptându-se un coeficient empiric k egal cu 45 şi T este luat egal cu înălţimea H;
b)Art. 15.02, alin. 1, a doua parte a frazei, dacă încăperile de locuit pot fi adecvat iluminate de lumina electrică.
3.Suplimentar, următoarele trebuie aplicate de asemenea:
a)pentru art. 8.08, alin. 2, a doua frază, pompa de santină să fie acţionată mecanic;
b)pentru art. 8.10, alin. 3, zgomotul nu trebuie să depăşească 65 dB (A) la o distanţă laterală de 25 m faţă de bordajul oricărei instalaţii plutitoare în timpul funcţionării mecanismelor sale de lucru;
c)pentru art. 13.03, alin. 1, cel puţin un stingător portabil suplimentar este cerut dacă mecanismul de acţionare care nu este ataşat permanent la construcţia navală se află amplasat pe punte;
d)pentru art. 17.02, alin. 2, suplimentar faţă de instalaţiile cu gaze lichefiate pentru uz gospodăresc pot, de asemenea, exista alte instalaţii cu gaze lichefiate. Aceste instalaţii şi accesoriile lor trebuie să respecte cerinţele unuia din statele membre.
Art. 223: Art. 22.03: Prevederi suplimentare
1.Instalaţiile plutitoare pe care se află oameni în timpul exploatării trebuie să dispună de un dispozitiv general de alarmă. Semnalul de alarmă trebuie să se distingă clar de celelalte semnale şi să se audă clar în încăperile de locuit şi la toate posturile de lucru, la un nivel de presiune acustică mai mare cu cel puţin 5 dB (A) decât nivelul local maxim al presiunii acustice. Dispozitivul de alarmă trebuie să poată fi declanşat din timonerie şi de la principalele posturi de lucru.
2.Echipamentul de lucru trebuie să aibă o rezistenţă suficientă pentru a rezista sarcinilor la care este supus şi trebuie să respecte cerinţele unuia dintre statele membre CCNR sau ale Directivei 2006/42/CE21 aşa cum a fost amendată.
21Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privitoare la maşini şi care amendează Directiva 95/16/CE JO nr. L 157 din 09.06.2006
3.Stabilitatea şi rezistenţa echipamentelor de lucru şi, după caz, accesoriile lor, trebuie să fie în aşa fel încât acestea să poată rezista la solicitările care rezultă din posibile înclinări transversale, asietă şi alte mişcări ale instalaţiei plutitoare.
4.Dacă sarcinile sunt ridicate cu ajutorul unor mijloace de ridicare, sarcina maximă admisă care rezultă din stabilitate şi rezistenţă trebuie să fie indicată clar pe panouri de pe punte şi la posturile de comandă. În cazul în care capacitatea de ridicare poate fi mărită prin cuplarea unor flotoare suplimentare, trebuie să fie indicate clar valorile admise cu şi fără aceste flotoare suplimentare.
Art. 224: Art. 22.04: Distanţa de siguranţă reziduală
1.În scopurile acestui capitol şi prin derogare de la art. 1.01, distanţa de siguranţă reziduală este cea mai mică distanţă verticală dintre suprafaţa planului apei şi punctul cel mai de jos al instalaţiei plutitoare deasupra căruia aceasta nu mai este etanşă, ţinând cont de asietă şi de înclinarea transversală care rezultă din acţiunea momentelor la care se face referire la art. 22.07, alin. 4 şi alin. 9.
2.Conform art. 22.07, alin. 1, o distanţă de siguranţă reziduală de cel puţin 300 mm este suficientă pentru deschiderile etanşe la stropii de val şi la intemperii.
3.Dacă deschiderea nu este etanşă la stropii de val şi la intemperii, distanţa de siguranţă reziduală trebuie să fie de cel puţin 400 mm.
Art. 225: Art. 22.05: Bord liber rezidual
1.În scopurile acestui capitol şi prin derogare de la art. 1.01, bordul liber rezidual este distanţa verticală dintre suprafaţa planului apei şi marginea punţii ţinând cont de asietă şi de înclinarea transversală care rezultă din acţiunea momentelor la care se face referire la art. 22.07, alin. 4 şi alin. 9.
2.Bordul liber rezidual este suficient, conform art. 22.07, alin. 1, dacă atinge cel puţin 300 mm.
3.Bordul liber rezidual poate fi redus când se demonstrează că cerinţele art. 22.08 sunt îndeplinite.
4.Atunci când forma instalaţiei plutitoare diferă în mod evident de forma unui ponton, ca în cazul instalaţiei plutitoare cilindrice sau ca în cazul instalaţiei plutitoare a căror secţiune transversală are mai mult de patru laturi, comisia de inspecţie poate cere sau autoriza un bord liber rezidual diferit de cel menţionat la alin. 2. Aceasta trebuie aplicată şi în cazul unei instalaţii plutitoare constituite din mai multe flotoare.
Art. 226: Art. 22.06: Proba de înclinări transversale
1.Verificarea stabilităţii cerută la articolele 22.07 şi 22.08 trebuie să se bazeze pe o probă de înclinare transversală efectuată după metode uzuale.
2.Dacă la o probă de înclinare transversală nu poate fi obţinută o înclinare suficientă sau dacă proba conduce la dificultăţi tehnice nerezonabile, atunci aceasta se poate înlocui cu un calcul de determinare a greutăţii şi a centrului său de greutate. Rezultatul calculului de greutate trebuie să fie verificat cu ajutorul măsurării pescajului, iar diferenţa nu poate depăşi ± 5%.
Art. 227: Art. 22.07: Verificarea stabilităţii
1.Trebuie să se verifice faptul că, ţinând cont de sarcinile aplicate în timpul utilizării şi funcţionării instalaţiilor, bordul liber rezidual şi distanţa de siguranţă reziduală sunt suficiente. În această privinţă, suma unghiurilor de înclinare transversală şi de asietă nu trebuie să depăşească 10 grade, iar fundul flotorului nu trebuie să iasă din apă.
2.Verificarea stabilităţii trebuie să cuprindă următoarele date şi documente:
a)desenele la scară ale flotoarelor şi ale echipamentelor de lucru, precum şi datele de detaliu aferente acestora, necesare pentru verificarea stabilităţii, cum ar fi conţinutul tancurilor, deschiderile care permit accesul în interiorul navei;
b)date sau curbe hidrostatice;
c)curbele braţului de redresare pentru stabilitatea statică, în volumul cerut conform alin. 5 de mai jos sau art. 22.08;
d)descrierea condiţiilor de exploatare împreună cu datele corespunzătoare privind greutatea şi centrul de greutate, incluzând situaţia de navă goală şi referitor la transportul echipamentului;
e)calculul momentelor de înclinare transversală, de asietă şi de redresare, cu indicarea unghiurilor de înclinare transversală şi de asietă precum şi a distanţelor de siguranţă şi a bordurilor libere reziduale corespunzătoare;
f)centralizatorul rezultatelor calculelor cu indicarea limitărilor pentru exploatare şi a sarcinilor maxime.
3.Confirmarea stabilităţii trebuie să se bazeze pe următoarele ipoteze de încărcare:
a)densitatea produselor de dragare pentru drăgi
nisipuri şi prundişuri: 1,5 t/m3
nisipuri foarte umede: 2,0 t/m3
pământ, în medie: 1,8 t/m3
amestec de nisipuri şi apă în conducte: 1,3 t/m3.
b)pentru drăgile cu graifăr, valorile indicate la lit. a) trebuie mărite cu 15%.
c)pentru drăgile hidraulice trebuie să se ţină seama de capacitatea maximă de ridicare.
4._
(1)Confirmarea stabilităţii trebuie să ia în calcul momentele care rezultă din:
a)sarcină;
b)construcţia asimetrică;
c)presiunea vântului;
d)giraţia în timpul marşului, pentru instalaţia plutitoare autopropulsată;
e)curentul de apă transversal, în măsura în care este necesar;
f)balast şi provizii;
g)încărcăturile pe punţi şi, după caz, marfa;
h)suprafeţele libere ale lichidelor;
i)forţele de inerţie;
j)alte instalaţii mecanice.
(2)Momentele care pot acţiona simultan trebuie să fie însumate.
5.Momentul care rezultă din presiunea vântului se calculează cu următoarea formulă:
MV = c xpw xAw (lw + T/2) [kNm]
unde:
c = coeficient de rezistenţă depinzând de formă
Pentru grinzi cu zăbrele se ia c = 1,2 şi pentru grinzi cu secţiune plină c = 1,6. Cele două valori ţin cont de rafalele de vânt.
Ca suprafaţă expusă vântului trebuie să se considere întreaga suprafaţă cuprinsă în conturul construcţiei.
pw = presiunea specifică a vântului, luată uniform la 0,25 kN/m2.
Aw = suprafaţa laterală deasupra planului pescajului maxim corespunzătoare situaţiei de încărcare considerate în m2.
lw = distanţa de la centrul de greutate al suprafeţei laterale A la planul pescajului maxim, corespunzătoare situaţiei de încărcare considerate în m.
6.Pentru determinarea momentului de înclinare transversală datorat giraţiei în timpul marşului conform alin. 4, lit. d), pentru instalaţiile plutitoare autopropulsate, trebuie să fie folosită formula de la art. 19.03, alin. 6.
7.Momentul care rezultă din curentul de apă transversal conform alin. 4, lit. e), trebuie să se ia în considerare numai pentru instalaţiile plutitoare care în timpul exploatării sunt ancorate sau legate în poziţie transversală faţă de direcţia curentului.
8.Pentru calculul momentelor care rezultă din balastul lichid şi din proviziile lichide conform alin. 4, lit. f), trebuie să fie determinat cel mai nefavorabil grad de umplere a tancurilor din punct de vedere al stabilităţii, iar momentul corespunzător trebuie să fie introdus în calcul.
9.Momentul care rezultă din forţele de inerţie conform alin. 4, lit. i), trebuie să fie luat în considerare dacă mişcările sarcinii şi ale mecanismelor de lucru sunt susceptibile de a afecta stabilitatea.
10.Momentele de redresare pentru instalaţiile plutitoare cu pereţi laterali verticali, pot fi calculate cu formula:
unde:
= înălţimea metacentrică, în m;
j = unghiul de înclinare transversală, în grade;
Această formulă se aplică până la unghiuri de înclinare de 10° sau până la un unghi corespunzător intrării în apă a marginii punţii sau ieşirii din apă a jumătăţii gurnei, şi anume unghiul cel mai mic. Pentru pereţii laterali înclinaţi formula este aplicabilă până la unghiuri de înclinare de 5°; condiţiile limită de la alin. 3 până la 9 trebuie de asemenea aplicate.
Dacă forma specială a flotorului (arelor) nu permite această simplificare, atunci sunt cerute curbele braţului de redresare conform alin. 2, lit. c).
Art. 228: Art. 22.08: Verificarea stabilităţii în cazul bordului liber rezidual redus
Dacă se ia în considerare un bord liber rezidual redus, în conformitate cu art. 22.05, alin. 3, trebuie să se verifice pentru toate situaţiile de exploatare că:
a)după corectarea pentru suprafeţele libere ale lichidelor, înălţimea metacentrică nu este mai mică de 0,15 m;
b)pentru unghiurile de înclinare de la 0° la 30° există un braţ de redresare de cel puţin:
h = 0,30 - 0,28 x jn [m],
jn fiind unghiul de înclinare de la care curba braţelor de redresare atinge valori negative (limita stabilităţii); nu trebuie să fie mai mic de 20° sau 0,35 rad şi nu trebuie să fie introdus în formulă pentru mai mult de 30° sau 0,52 rad, luând ca unitate pentru jn radianul (rad) (1° = 0,01745 rad).
c)suma unghiurilor de asietă şi de înclinare transversală nu depăşeşte 10°;
d)rămâne o distanţă de siguranţă reziduală în sensul art. 22.04;
e)rămâne un bord liber rezidual de cel puţin 0,05 m;
f)pentru unghiurile de înclinare transversală de la 0° la 30° braţul de stabilitate rezidual este de cel puţin:
h = 0,20 - 0,23 x jn [m],
jn fiind unghiul de înclinare de la care curba braţelor de redresare atinge valori negative; nu trebuie să fie introdus în formulă pentru mai mult de 30° sau 0,52 rad.
Prin braţ de redresare rezidual se înţelege diferenţa maximă existentă, pentru unghiuri de înclinare 0° şi 30°, între curba braţului de redresare şi curba braţului de înclinare. Dacă o deschidere spre interiorul navei este atinsă de apă la un unghi de înclinare mai mic decât cel care corespunde diferenţei maxime dintre cele două curbe ale braţului, atunci trebuie luat în considerare braţul corespunzător acestui unghi de înclinare.
Art. 229: Art. 22.09: Marca de bord liber şi scări de pescaj
Trebuie să fie amplasate mărci de bord liber şi scări de pescaj, conform articolelor 4.04 şi 4.06.
Art. 2210: Art. 22.10: Instalaţii plutitoare admise fără verificarea stabilităţii
1.Următoarele instalaţiei plutitoare pot fi scutite de aplicarea articolelor de la 22.04 la 22.08:
a)cele ale căror mecanisme de lucru nu pot în nici un fel să modifice înclinarea transversală sau asieta şi
b)cele pentru care o deplasare a centrului de greutate poate fi rezonabil exclusă.
2.Totuşi,
a)pentru sarcina maximă, distanţa de siguranţă trebuie să fie de cel puţin 300 mm, iar bordul liber de cel puţin 150 mm;
b)pentru deschiderile care nu pot fi închise în mod etanş contra stropilor de val şi intemperiilor, distanţa de siguranţă trebuie să fie de cel puţin 500 mm.
CAPITOLUL 23:Prevederi specifice aplicabile navelor de şantier
Art. 231: Art. 23.01: Condiţii de exploatare
Navele de şantier desemnate ca atare în certificatul navei de navigaţie interioară pot naviga în exteriorul şantierelor numai neîncărcate. Aceasta restricţie trebuie să fie menţionată în certificatul navei de navigaţie interioară.
În acest scop, navele de şantier trebuie să dispună de un certificat emis de autoritatea competentă indicând durata lucrărilor şi delimitările geografice ale şantierului în care nava poate fi exploatată.
Art. 232: Art. 23.02: Aplicarea Părţii II
Dacă nu se specifică altfel în prezentul capitol, construcţia şi echipamentul navelor de şantier trebuie să corespundă capitolelor 3 până la 17 din Partea II.
Art. 233: Art. 23.03: Derogări
1._
a)Art. 3.03, alin. 1 trebuie aplicat prin analogie;
b)Capitolele 5 şi 6 trebuie aplicate prin analogie în cazul când construcţia navală este autopropulsată;
c)Art. 13.02, alin. 2, literele a) şi b) trebuie aplicate prin analogie;
d)Comisia de inspecţie poate acorda derogări de la alte dispoziţii referitoare la construcţie şi echipament atât timp cât este dovedită în fiecare caz o siguranţă echivalentă.
2.Comisia de inspecţie poate renunţa la aplicarea următoarelor dispoziţii:
a)Art. 8.08, alin. 2 până la 8 dacă nu este cerut echipaj;
b)Art. 13.01, alin. 1 şi 3, dacă nava de şantier poate fi ancorată în siguranţă cu ancore de lucru sau cu piloni. Totuşi, navele de şantier autopropulsate trebuie să aibă o ancoră conform art. 13.01, alin. 1, coeficientul empiric k fiind egal cu 45, iar T egal cu înălţimea H.
c)Art. 13.02, alin. 1, lit. c), dacă nava de şantier nu este autopropulsată.
Art. 234: Art. 23.04: Distanţa de siguranţă şi bordul liber
1.Dacă o navă de şantier este exploatată ca dragă refulantă sau şalandă cu clapeţi, distanţa de siguranţă în exteriorul zonei magaziilor trebuie să fie de cel puţin 300 mm, iar bordul liber de cel puţin 150 mm. Comisia de inspecţie poate accepta un bord liber mai mic dacă este făcută dovada, prin calcul, că stabilitatea este suficientă pentru o încărcătură cu o densitate de 1,5 t/m3 şi că nici o parte a punţii nu atinge apa. Trebuie să fie luată în considerare influenţa încărcăturii lichide.
2.Pentru navele de şantier care nu au fost menţionate la alin. 1, se aplică prin analogie dispoziţiile art. 4.01 şi 4.02. Comisia de inspecţie poate accepta valori plecând de la distanţa de siguranţă şi bordul liber mai sus menţionate.
Art. 235: Art. 23.05: Bărci de serviciu
(1)Navele de şantier sunt exceptate de a avea bărci de serviciu atunci când:
a)nu sunt autopropulsate, sau
b)o altă barcă de serviciu este disponibilă altundeva pe şantier.
(2)Această exceptare trebuie să fie menţionată în certificatul navei de navigaţie interioară.
CAPITOLUL 24:Prevederi speciale aplicabile construcţiilor navale tradiţionale
Art. 241: Art. 24.01: Aplicarea Părţii II şi III
1.Construcţia navală tradiţională trebuie să fie construită în conformitate cu bunele practici în domeniul construcţiilor navale, în conformitate cu condiţiile tehnice ale perioadei istorice alese.
Starea construcţiei navale, amenajarea şi echipamentul construcţiei navale tradiţionale trebuie să fie cel puţin în conformitate cu reglementările naţionale în vigoare, la data istorică aleasă, ale statului membru în care construcţia navală tradiţională originală a fost operată.
2.Toate părţile componente, amenajarea şi echipamentul care nu sunt incluse în starea construcţiei navale, amenajarea şi echipamentul din perioada de timp aleasă, trebuie să îndeplinească toate prevederile aplicabile din părţile II şi III ale prezentul standard
3.În eventualitatea unor abateri de la prevederile aplicabile curente ale acestui standard, comisia de inspecţie trebuie să stabilească, ca o compensare de echilibrare, un nivel echivalent de siguranţă în considerarea funcţionării tehnice a construcţiei navale tradiţionale şi, de asemenea impresia ei vizuală. Aceste abateri sunt permise doar în cazul în care acestea sunt necesare din cauza necesităţii de a conserva caracterul istoric al construcţiei navale.
Art. 242: Art. 24.02: Recunoaşterea şi înscrierea în certificatul navei de navigaţie interioară
1.Recunoaşterea unei construcţii navale ca o construcţie navală tradiţională necesită:
a)o inspecţie iniţială înainte primei emiteri a certificatului navei de navigaţie interioară sau
b)o inspecţie specială înainte de a emite un certificat navei de navigaţie interioară modificat în urma conversiei sau schimbării destinaţiei unui construcţii navale ca o construcţie navală tradiţională.
2.Pe lângă documentele de reglementare cerute, următoarele documente trebuie transmise la comisia de inspecţie cu cererea de inspecţie:
a)raportul de expertiză al unui expert al unei autorităţi de conservare a patrimoniului cu expertiza corespunzătoare în domeniu, sau al unui expert în construcţia navală tradiţională, eliberat ca răspuns la o inspecţie, care a fost efectuată cu nu mai mult de trei luni înainte de data cererii, care să certifice că cerinţele art. 24.01 alin. 1 sunt îndeplinite, că este asumată adecvarea pentru utilizare în conformitate cu art. 1.01 (1.29) şi că construcţia navală merită să fie conservată;
b)conceptul de operaţiuni;
c)un concept de securitate bazat pe conceptul de operaţiuni în conformitate cu lit. b);
d)documentaţia construcţiei navale tradiţionale, care constă din următoarele părţi:
aa)detalii cu privire la starea construcţiei navale, amenajarea şi echipamentul construcţiei navale prezentate pentru inspecţie, prin intermediul unor descrieri relevante, desene, fotografii şi altă documentaţie;
bb)lista cerinţelor aplicabile la data istorică aleasă şi copiile acestora în măsura în care acestea sunt necesare pentru justificarea abaterilor de la cerinţele părţilor II şi III din prezentul standard;
cc)dovada că starea construcţiei navale, amenajarea şi echipamentul este corespunzător să se opereze construcţia navală ca şi construcţie navală tradiţională;
dd)desene, planuri, calcule şi elemente de probă în conformitate cu prezentul standard. Acestea trebuie sa fie conforme cu starea aplicabilă a construcţiei navale la momentul depunerii cererii;
ee)lista abaterilor privind starea construcţiei navale, amenajarea şi echipamentul în conformitate cu detaliile de la (aa) de la cerinţele prezentului standard aplicabile la momentul depunerea cererii;
ff)date privind echipajul construcţiei navale tradiţionale în perioada de timp istoric ales.
3.Solicitantul aplică pentru data istorică pentru construcţia navală tradiţională; această dată nu trebuie să fie aleasă înainte de data la care construcţia navală a fost pusă în serviciu prima dată. În cazul unei replici a unui construcţii navale tradiţionale, data istorică poate fi văzută din raportul de expertiză, în conformitate cu alin. 2 lit. a).
4.Pe baza documentaţiei de mai sus şi a inspecţiei, în conformitate cu alin. 1, comisia de inspecţie evaluează conformitatea, în conformitate cu art. 1.01 (1.29) şi art. 24.01 şi recunoaşterea ca "construcţia navală tradiţională" este înscrisă la pct. 2 al certificatului navei de navigaţie interioară.
Atestarea conformităţii nu poate avea loc împotriva hotărârii expertului în construcţia navală tradiţională şi împotriva raportului de expertiză în conformitate cu alin. 2 lit. a).
5.În plus faţă de menţiunea "construcţie navală tradiţională", anexa "construcţie navală tradiţională", trebuie emisă în conformitate cu modelul din anexa nr. 3, secţiunea V, a ES-TRIN. Următoarea menţiune se înregistrează la pct. 52 din certificatul navei de navigaţie interioară:
"A se vedea anexa construcţie navală tradiţională."
6._
(1)Dacă sunt detectate neconformităţi faţă de versiunea prezentului standard, aplicabile în momentul prezentării cererii, în documentaţia menţionată la alin. 2 lit. d) (ee), sau în timpul inspecţiei menţionate la alin. 1), atunci:
a)numai echipajul sau persoanele care se află în interes de serviciu la bord poate rămâne pe construcţia navală în timpul voiajului, şi
b)exploatarea maşinilor sau echipamentelor acţionate mecanic la bord, care sunt uşor accesibile, este permisă numai în cazul în care nimeni nu este la bord, cu excepţia echipajului sau a persoanelor care se află în interes de serviciu la bord.
(2)Următoarea menţiune se înregistrează la pct. 52 din certificatul navei de navigaţie interioară:
"Persoanele altele decât echipajul sau persoanele care se află în interes de serviciu la bord pot sta la bord numai atunci când nava este acostată în siguranţă şi maşinile sau echipamentele acţionate mecanic la bord, liber accesibile, nu sunt în funcţiune"
Art. 243: Art. 24.03: Alte dispoziţii şi cerinţe
1.Comisia de inspecţie trebuie să stabilească, în conformitate cu operaţiunile şi conceptele de siguranţă, în conformitate cu art. 24.02 alin. 2 litera b) şi c), precum şi starea construcţiei navale, amenajarea şi echipamentul construcţiei navale tradiţionale:
a)nivelul minim de încadrare cu personal şi calificarea echipajului;
b)numărul admis de persoane care pot fi redus la nivelul minim de încadrare cu personal;
c)condiţii restrictive pentru şederea la bord a persoanelor altele decât membrii echipajului;
d)încărcătura permisă care poate fi redusă la "zero";
e)zona de operare autorizată;
f)restricţiile meteorologice;
g)restricţiile nautice;
h)alte condiţii restrictive.
2.În cazul inspecţiilor periodice, comisia de inspecţie poate modifica condiţiile, în conformitate cu art. 24.03 alin. 1 şi art. 24.01 alin. 3), pe baza dezvoltării ulterioare a reglementările tehnice ale acestui standard. Aceste modificări trebuie introduse în anexa de construcţie navală tradiţională la certificatul navei de navigaţie interioară.
CAPITOLUL 25:Prevederi specifice aplicabile navelor maritime
Art. 251: Art. 25.01: Prevederi pentru Rhin (zona R)
1.Navele maritime care navighează pe Rhin trebuie să respecte reglementările naţionale şi reglementările internaţionale relevante cu privire la cerinţele tehnice pentru construcţia, echipamentul şi mediul pentru nave maritime şi trebuie să poată justifica aceasta cu ajutorul certificatelor necesare.
2.În plus faţă de cerinţele specificate la alin. 1, navele maritime trebuie să se conformeze suplimentar următoarelor cerinţe ale prezentului standard:
a)Capitolul 5;
b)la Capitolul 6:
- Art. 6.01, alin. 1 şi art. 6.02, alin. 1 şi 2;
c)la Capitolul 7:
- Art. 7.01, alin. 2, art. 7.02, alin. 1 şi alin. 3, art. 7.05, alin. 2,
- Art. 7.13 pentru navele maritime aprobate pentru navigaţia radar de către o singură persoană;
d)la Capitolul 8:
- Art. 8.03, alin. 3, pentru nave maritime, atunci când un dispozitiv de oprire automată poate fi dezactivat din timonerie; art. 8.05, alin. 13, art. 8.08, alin. 10, art. 8.09, alin. 1 şi 2, precum şi articolul 8.10.
Sigilarea dispozitivelor de închidere prevăzută la art. 8.08, alin. 10, este considerată ca fiind echivalentă cu închiderea dispozitivelor de închidere a instalaţiei de santină prin care apa uleioasă poate fi pompată în exteriorul navei. Cheia sau cheile necesare trebuie să fie păstrate într-o locaţie centrală, care trebuie marcată corespunzător.
Un sistem de control şi monitorizare pentru evacuarea hidrocarburilor în conformitate cu regula 16 MARPOL 73 este considerat echivalent cu sigilarea dispozitivelor de închidere prescrise la art. 8.08, alin. 10. Existenţa sistemului de control şi monitorizare trebuie să fie atestată printr-un certificat internaţional de prevenire a poluării cu hidrocarburi (Certificat IOPP) conform MARPOL 73.
Dacă certificatul IOPP indică că nava este echipată cu tancuri de colectare care permit să se păstreze la bord toate apele uleioase şi reziduurile uleioase, art. 8.09, alin. 2 trebuie să se considere respectat;
e)la Capitolul 10:
- Art. 10.17;
f)la Capitolul 13:
- Art. 13.01 şi 13.02, alin. 1;
g)Capitolul 21:
pentru navele maritime aprobate să facă parte dintr-un convoi;
h)Capitolul 27:
- Capitolul 27 se consideră că a fost respectat atunci când stabilitatea este conformă cu Rezoluţiile OMI în vigoare, documentele corespunzătoare referitoare la stabilitate au fost vizate de autoritatea competentă şi containerele sunt fixate în maniera obişnuită în navigaţia maritimă.
CAPITOLUL 26:Prevederi specifice aplicabile navelor de agrement
Art. 261: Art. 26.01: Aplicarea Părţii II
1.Navele de agrement trebuie să corespundă următoarelor dispoziţii:
a)de la capitolul 3:
- Art. 3.01, art. 3.02, alin. 1, lit. a) şi alin. 2, art. 3.03, alin. 1, lit. a) şi alin. 6 şi art. 3.04, alin. 1.
b)Capitolul 5;
c)de la capitolul 6:
- Art. 6.01, alin. 1 şi art. 6.08;
d)de la capitolul 7:
- art. 7.01, alin. 1 şi 2, art. 7.02, art. 7.03, alin. 1 şi 2, art. 7.04, alin. 1, art. 7.05, alin. 2, art. 7.13 dacă există o timonerie proiectată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană;
e)de la capitolul 8:
- Art. 8.01, alin. 1 şi 2, art. 8.02, alin. 1 şi 2, art. 8.03, alin. 1 şi 3, art. 8.04, art. 8.05, alin. 1 până la 10 şi 13, art. 8.06, art. 8.07, art. 8.08, alin. 1, 2, 5, 7 şi 10, art. 8.09, alin. 1 şi art. 8.10;
f)Capitolul 9;
g)de la capitolul 10:
- Art. 10.01, alin. 1, prin analogie;
h)de la capitolul 13:
- art. 13.01, alin. 2 şi 3 şi 5 până la 14, art. 13.02, alin. 1, literele a) până la c) şi alin. 3, lit. a) şi e) până la h), art. 13.03, alin. 1, literele a), b) şi d): totuşi cel puţin două extinctoare trebuie să se afle la bord; art. 13.03, alin. 2 până la 6, art. 13.04, art. 13.05, art. 13.07 şi art. 13.08;
i)Capitolul 16;
j)Capitolul 17.
2.Pentru ambarcaţiunile de agrement care fac obiectul Directivei nr. 2013/53/CE22, inspecţia iniţială şi inspecţiile periodice se extind numai la articolele următoare:
22Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2013/53/CE din 20 noiembrie 1994 referitoare la ambarcaţiunile de agrement şi vehiculele nautice cu motor şi care abrogă Directive 94/25/EC (JO al UE nr. L 354, 28.12.2013)
a)Art. 6.08, dacă există un indicator al vitezei de giraţie;
b)Art. 7.01 alin. 2, art. 7.02, art. 7.03 alin. 1 şi art. 7.13, dacă există o timonerie proiectată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană;
c)Art. 8.01 alin. 2, art. 8.02 alin. 1, art. 8.03 alin. 3, art. 8.05 alin. 5, art. 8.08 alin. 2 şi art. 8.10;
d)Art. 13.01, alin. 2, 3, 6 şi 14, art. 13.02, alin. 1 lit. b) şi c), alin. 3 lit. a) şi e) până la h), art. 13.03, alin. 1 lit. b) şi d), alin. 2 până la 6 şi art. 13.08;
e)Capitolul 16;
f)de la capitolul 17:
aa)Art. 17.12;
bb)Art. 17.13, verificarea efectuată în vederea aprobării, după punerea în exploatare a instalaţiei de gaz lichefiat trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerinţele din Directiva 2013/53/CE şi un raport de recepţie trebuie să fie prezentat comisiei de inspecţie;
cc)Articolele 17.14 şi 17.15; instalaţia de gaz lichefiat trebuie să corespundă cerinţelor Directivei 2013/53/CE;
dd)Capitolul 17 în întregime, dacă instalaţia de gaz lichefiat este montată după introducerea pe piaţă a ambarcaţiunii de agrement.
CAPITOLUL 27:Prevederi specifice aplicabile navelor care transportă containere
Art. 271: Art. 27.01: Generalităţi
1.Dispoziţiile acestui capitol se aplică navelor care transportă containere atunci când documentele referitoare la stabilitate sunt cerute în virtutea reglementărilor în vigoare ale autorităţii navale din statele membre.
Documentele referitoare la stabilitate trebuie să fie verificate, transmise altundeva pentru verificare şi ştampilate de o comisie de inspecţie.
2.Documentele referitoare la stabilitate trebuie să furnizeze informaţii clare pentru comandant cu privire la stabilitatea navei pentru fiecare situaţie de încărcare.
Documentele referitoare la stabilitate trebuie să cuprindă cel puţin:
a)informaţii despre coeficienţii de stabilitate admisibili, valorile admisibile sau înălţimile admisibile ale centrului de greutate al încărcăturii;
b)datele referitoare la volumele care pot fi umplute cu apa de balast;
c)formularele pentru controlul stabilităţii;
d)instrucţiuni pentru exploatare sau un exemplu de calcul pentru exploatarea de către comandant.
3.În cazul navelor susceptibile de a transporta alternativ containere fixate şi respectiv containere nefixate, trebuie prevăzute metode de calcul separate pentru confirmarea stabilităţii, pentru transportul containerelor nefixate şi fixate.
4.O încărcătură de containere este considerată ca fixată atunci când fiecare container în parte este bine fixat de corpul navei prin glisiere sau extensoare şi când poziţia lui nu se poate modifica în timpul navigaţiei.
Art. 272: Art. 27.02: Condiţii limită şi metodă de calcul pentru demonstrarea stabilităţii navelor care transportă containere nefixate
1.În cazul containerelor nefixate, orice metodă de calcul aplicată pentru determinarea stabilităţii navei trebuie sa se conformeze următoarelor condiţii limită:
a)înălţimea metacentrică nu trebuie să fie mai mică de 1,00m;
b)sub acţiunea conjugată a forţei centrifuge care rezultă din giraţia navei, din forţa vântului şi din suprafeţele libere de lichid, unghiul de înclinare nu trebuie sa fie mai mare de 5°, iar marginea punţii nu trebuie sa fie scufundată;
c)braţul de înclinare care rezultă din forţa centrifugă datorată giraţiei navei trebuie sa fie determinat conform următoarei formule:
unde:
cKZ = parametru (cKZ = 0,04) [s˛/m]
v = viteza maximă a navei în raport cu apa, [m/s]
= înălţimea centrului de greutate al navei încărcate deasupra bazei sale, [m]
T’ = pescajul navei încărcate, [m]
d)braţul de înclinare care rezultă din puterea vântului trebuie să fie determinat conform următoarei formule:
unde:
cKW = parametru (cKZ = 0,025) [t/m˛]
A’ = suprafaţa laterală situată deasupra respectivului plan de plutire cu nava încărcată, [m˛]
D’ = deplasamentul navei încărcate, [t]
lw = înălţimea centrului de greutate al suprafeţei laterale A’ de deasupra respectivului plan de plutire cu nava încărcată, [m]
T’ = pescajul navei încărcate,[m]
e)braţul de înclinare care rezultă din suprafeţele libere expuse apei de ploaie şi apelor reziduale în interiorul magaziei sau al fundului dublu, trebuie să fie determinat conform următoarei formule:
unde:
cKfO = parametru (cKfO = 0,015) [t/m˛]
b = lăţimea magaziei sau a secţiunii magaziei luate în considerare [m]*
l = lungimea magaziei sau a secţiunii magaziei luate în considerare [m]*
D’ = deplasamentul navei încărcate [t]
f)pentru fiecare caz de încărcare trebuie să se ia în considerare jumătate din provizia de carburant şi de apă potabilă.
* Secţiunile magaziei cu suprafeţe libere obţinute prin compartimentare longitudinală şi transversală etanşă la apă formează suprafeţe libere de lichid independente.
2.Stabilitatea unei nave încărcate cu containere nefixate este considerată ca suficientă atunci când efectiv nu depăşeşte ZUL care rezultă din următoarea formulă:
ZUL trebuie să fie calculat pentru deplasamente diferite care să acopere întreaga variaţie de pescaj.
a)_
Pentru BWL/2F nu se va lua o valoare mai mică de 11,5 (11,5 = 1/tan5°)
b)ZUL = - 1,00 [m]
Cea mai mică valoare ZUL conform formulei a) sau b) este determinantă.
În formule:
ZUL = înălţimea maximă admisibilă a centrului de greutate al navei încărcate până deasupra bazei, [m]
= înălţimea metacentrului deasupra bazei [m] după formula aproximativă de la alin. 3
F = bord liber efectiv respectiv la 1/2L, în [m]
Z = parametru pentru forţa centrifugă care rezultă din giraţie
v = viteza maximă a navei în raport cu apa, în [m/s]
Tm = pescaj mediu respectiv [m]
hKW = braţul de inclinare care rezulta din presiunea vântului lateral (conform alin. 1, lit. d)), în [m]
hKfO = suma braţelor de inclinare care rezultă din suprafeţele libere de lichid (conform alin. 1, lit. e)), în [m]
3.Formula aproximativă pentru
Atunci când nu sunt disponibile curbe hidrostatice, valoarea pentru calculul conform alin. 2 şi art. 27.03, alin. 2, poate fi determinată spre exemplu pornind de la următoarele formule aproximative:
a)pentru navele în formă de ponton:
b)pentru alte nave:
Art. 273: Art. 27.03: Condiţii limită şi metodă de calcul pentru demonstrarea stabilităţii navelor care transportă containere fixate
1.În cazul containerelor fixate orice metodă de calcul aplicată pentru a determina stabilitatea navei trebuie să fie conform următoarelor condiţii limită:
a)Înălţimea metacentrică nu trebuie să fie mai mică de 0,50 m;
b)Sub acţiunea conjugată a forţei centrifuge care rezultă din giraţia navei, din forţa vântului şi din suprafeţele libere de lichid, nici o deschidere a corpului nu trebuie să fie scufundată;
c)Braţele de înclinare care rezultă din forţa centrifugă datorată giraţiei navei, din forţa vântului şi din suprafeţele libere expuse apei, trebuie să fie determinate conform formulelor de la art. 27.02, alin. 1, literele c) până la e);
d)Pentru fiecare situaţie de încărcare trebuie să se ia în considerare jumătate din provizia de carburant şi de apă potabilă.
2.Stabilitatea unei nave încărcate cu containere fixate este considerată ca suficientă atunci când efectiv nu depăşeşte ZUL care rezultă din formulă, ZUL fiind calculat pentru deplasamentele diferite care să acopere întreaga variaţie de pescaj.
a)_
Pentru BWL/F’, nu se va lua o valoare mai mică de 6,6 şi
pentru [(I -i)/2](1-1,5F/F’) nu se va lua o valoare mai mică de 0.
b)_
ZUL = - 0,50 [m]
Cea mai mică valoare ZUL conform a) şi b) trebuie să fie determinantă.
Astfel, separat de termenii definiţi anterior, în aceste formule mai apar:
I = moment de inerţie transversal al suprafeţei plutirii la linia de plutire Tm, în [m4], (pentru formula aproximativă a se vedea alin. 3).
i = moment de inerţie transversal al suprafeţei plutirii la linia de plutire paralelă cu baza, la înălţimea Tm + 2/3 F’, în [m4]
= deplasamentul volumetric al navei la Tm, în [m3]
F’ = bord liber ideal
F’ = H’ - Tm, în [m]
sau
, în [m], cea mai mică valoare trebuie să fie determinantă.
a = distanţa verticală între muchia inferioară a deschiderii care este scufundată prima în caz de înclinare şi linia de plutire în poziţie normală a navei, în [m]
b = distanţa la aceeaşi deschidere de la mijlocul navei, în [m]
H’ = înălţimea laterală ideală , în [m]
q = suma volumelor rufurilor, tambuchiurilor, încăperilor punţilor, şi altor suprastructuri până la o înălţime de 1,0 m deasupra H sau până la deschiderea cea mai de jos a volumului considerat, cea mai mică valoare fiind determinantă. Părţile de volume situate într-o porţiune de 0,05L pornind de la extremităţile navei nu sunt părţi luate în considerare, în [m3]
3.Formula aproximativă pentru I:
Atunci când nu există un plan de curbe hidrostatice, valoarea necesară calculului momentului transversal de inerţie I al suprafeţei plutirii la linia de plutire poate fi obţinută pornind de la următoarele aproximative:
a)pentru nave în formă de ponton
b)pentru alte nave
Art. 274: Art. 27.04: Procedura de evaluare a stabilităţii la bord
Procedura de evaluare a stabilităţii la bord poate fi determinată pornind de la documentele avute în vedere la art. 27.01, alin. 2.
CAPITOLUL 28:Prevederi specifice aplicabile construcţiilor navale mai lungi de 110 m
Art. 281: Art. 28.01: Aplicarea Părţii II
Suplimentar faţă de Partea II şi III, art. 28.02 până la 28.04 trebuie să se aplice construcţiilor navale cu o lungime mai mare de 110 m.
Art. 282: Art. 28.02: Rezistenţa
Rezistenţa suficientă a corpului, în conformitate cu art. 3.02, alin. 1 lit. a) (rezistenţa longitudinală, transversală şi locală) trebuie să fie atestată printr-un certificat emis de o societate de clasificare recunoscută.
Art. 283: Art. 28.03: Flotabilitate şi stabilitate
1.Alin. 2 - 10 se aplică construcţiilor navale care au o lungime mai mare de 110 m, cu excepţia navelor de pasageri.
2.Pentru calculul stabilităţii, valorile de bază - masa navei fără încărcătură şi poziţia centrului de greutate - se determină prin intermediul unei probe de înclinare efectuate în conformitate cu anexa nr. 1 la rezoluţia MSC.267(85)23 a IMO - Codul internaţional din 2008 privind stabilitatea navei în stare intactă, pe care România l-a acceptat şi publicat prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 675/2010.
23MSC.267(85) adoptată la 4 decembrie 2008 – Codul internaţional privind stabilitatea navei în stare intactă.
3.Solicitantul trebuie să demonstreze prin calcul că stabilitatea de avarie a navei este corespunzătoare.
În acest scop, se utilizează calculul bazat pe metoda "pierderii flotabilităţi" pentru stadiul final de inundare şi calculul pe baza metodei de "creştere a masei" pentru stadiile intermediare de inundare. Toate calculele trebuie efectuate în condiţii de asietă şi plutire liberă.
Flotabilitatea şi stabilitatea suficiente ale navei în cazul unei inundări se dovedesc cu o încărcătură corespunzând liniei de plutire maxime, egal distribuită în toate magaziile, cu provizii maxime şi alimentată la maxim cu combustibil.
Pentru încărcături eterogene, calculul stabilităţii se efectuează pentru condiţiile de încărcare cele mai defavorabile. Acest calcul al stabilităţii se efectuează la bord.
În acest scop, trebuie determinată dovada matematică a unei stabilităţi suficiente pentru stadiile intermediare de inundare (25 %, 50 % şi 75 % de acumulare a apei de inundaţie şi, dacă este cazul, pentru stadiul imediat premergător echilibrului transversal), şi pentru stadiul final al inundării, în condiţiile de încărcare specificate mai sus.
4.Se iau în considerare următoarele ipoteze pentru condiţiile de avarie:
a)Extinderea avariei laterale la navă

Extindere longitudinală

cel puţin 0,10 L

Extindere transversală

0,59 m

Extindere verticală

de la fundul navei în sus nelimitat

b)Extinderea avariei la fundul navei

Extindere longitudinală

cel puţin 0,10 L

Extindere transversală

3,00 m

Extindere verticală

de la linia de bază până la 0,39, exceptând prizele de fund

c)Toţi pereţii etanşi din zona avariată se consideră avariaţi la rândul lor, ceea ce înseamnă că alegerea compartimentării se efectuează astfel încât nava să rămână pe linia de plutire după inundarea a două sau mai multe compartimente adiacente pe direcţia longitudinală. Pentru încăperea maşinilor principale, trebuie luat în considerare doar un singur compartiment standard, şi anume pereţii de la extremitatea încăperii de maşini trebuie să fie consideraţi ca intacţi.
În cazul unei avarii la fundul navei, se consideră că sunt inundate, de asemenea, şi compartimentele transversale adiacente.
d)Permeabilitate
Se consideră că permeabilitatea este de 95%.
În cazul în care un calcul dovedeşte că permeabilitatea medie a unui compartiment este mai mică de 95%, poate fi utilizată valoarea calculată.
Valorile trebuie să nu fie mai mici de:

Încăperile de maşini şi încăperile de serviciu

85%

Magaziile pentru marfă

70%

Dublu fund, tancuri de combustibil, tancuri de balast etc. depinzând de vreme, în funcţie de volumul considerat ca gol sau plin, conform destinaţiei lor, pentru nava în stare de plutire la pescajul maxim admis

0% sau 95%.

e)Calcularea efectului suprafeţei libere în stadiile intermediare de inundare trebuie să se bazeze pe aria suprafeţei brute a compartimentelor avariate.
5.Pentru toate stadiile intermediare de inundare menţionate la alin. 3, trebuie să fie respectate următoarele criterii:
a)Unghiul de bandare în poziţia de echilibru din stadiul intermediar în cauză nu trebuie să depăşească 15° (5° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
b)Dincolo de bandare, în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar, partea pozitivă a curbei braţului de redresare trebuie să prezinte o valoare a braţului de redresare de GZ > = 0,02 m (0,03 m în cazul în care containerele nu sunt fixate) înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau înainte de a se atinge un unghi de bandare de 27° (15° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
c)Deschiderile care nu sunt etanşe la apă nu trebuie să fie imersate înainte de a se atinge bandarea în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar.
6.În cursul stadiului final al inundării trebuie îndeplinite următoarele criterii:
a)Marginea inferioară a deschiderilor neetanşe la apă, de exemplu, uşi, ferestre, capace de acces, nu trebuie să se găsească la mai puţin de 0,10 m deasupra liniei de plutire ulterioare avariei;
b)Unghiul de bandare în poziţia de echilibru nu trebuie să depăşească 12° (5° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
c)Dincolo de bandare, în poziţia de echilibru din respectivul stadiu intermediar, partea pozitivă a curbei braţului de redresare trebuie să prezinte o valoare a braţului de redresare de GZR > = 0,05 m, iar zona de sub curbă trebuie să atingă cel puţin 0,0065 m.rad înainte ca prima deschidere neprotejată să fie imersată sau înainte de a se atinge un unghi de bandare de 27° (10° în cazul în care containerele nu sunt fixate);
d)Dacă sunt imersate deschideri neetanşe la apă înainte de atingerea poziţiei de echilibru, încăperile care permit accesul vor fi considerate inundate la calculul stabilităţii în situaţia de avarie.
7.În cazul în care sunt prevăzute deschideri de echilibrare transversală pentru reducerea inundării asimetrice, trebuie să se respecte următoarele cerinţe:
a)pentru calculul inundării transversale, trebuie să se aplice Rezoluţia A.266(VIII) a IMO;
b)acestea trebuie să funcţioneze automat;
c)acestea nu trebuie să fie echipate cu dispozitive de închidere;
d)timpul total alocat pentru egalizare nu trebuie să depăşească 15 minute.
8.Dacă există posibilitatea închiderii etanşe la apă a deschiderilor prin care compartimentele neavariate pot fi inundate la rândul lor, dispozitivele de închidere trebuie să aibă înscrisă clar şi lizibil pe ambele părţi instrucţiunea următoare:
"A se închide imediat după trecere."
9.Se consideră că verificarea prin calcul în conformitate cu alin. 3-7 a fost efectuată dacă se prezintă calcule ale stabilităţii în caz de avarie în conformitate cu partea 9 din Regulamentul anexat Acordului european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (denumit în continuare "ADN"), iar acestea au rezultate pozitive.
10.Dacă este cazul, în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute la alin. 3, se determină din nou planul pescajului maxim.
Art. 284: Art. 28.04: Cerinţe suplimentare
1.Construcţiile navale cu lungimea mai mare de 110 m trebuie:
a)_
- să fie prevăzute cu un sistem de propulsie cu mai multe elice, cu cel puţin două motoare de propulsie independente, de putere egală şi un propulsor prova care este comandat din timonerie şi care este de asemenea eficient dacă construcţia navală este neîncărcată; sau
- să aibă un sistem de propulsie cu o singură elice şi un propulsor prova, comandat din timonerie, având alimentarea sa proprie cu energie, care asigură singur propulsia construcţiei navale în cazul unei defectări a sistemului principal de propulsie şi care este de asemenea eficient dacă construcţia navală este neîncărcată;
b)să fie prevăzute cu un sistem radar de navigaţie împreună cu un indicator al vitezei de giraţie în conformitate cu art. 7.06, alin. 1;
c)să aibă o instalaţie de santină fixă în conformitate cu art. 8.08;
d)să respecte cerinţele art. 31.09 alin. 1.1.
2._
(1)Cu excepţia navelor de pasageri, pentru navele cu o lungime mai mare de 110 m, la care suplimentar faţă de alin. 1:
I.Prin derogare de la alin. 1 şi ţinând seama de reglementările de navigaţie în vigoare în statele membre pe anumite zone de navigaţie, pentru construcţiile navale, cu excepţia navelor de pasageri, cu o lungime L mai mare de 110 m care:
a)sunt conforme cu alin 1, lit. a) la d);
b)în cazul unui accident, se poate efectua separarea treimii centrale a navei, fără utilizarea echipamentului complex de salvare, astfel încât flotabilitatea diferitelor părţi ale navei să fie asigurată după separare;
c)este prevăzut un certificat, care trebuie să existe la bordul navei şi care este emis de o societate de clasificare recunoscută, în legătură cu flotabilitatea, asieta şi stabilitatea părţilor separate ale navei, indicându-se gradul de încărcare peste care flotabilitatea celor două părţi nu mai este asigurată;
d)sunt construite sub formă de nave cu dublu corp, în conformitate cu ADN, în cazul cărora se aplică partea 9 din ADN, secţiunile 9.1.0.91 până la 9.1.0.95 pentru nave pentru mărfuri solide şi alin. 9.3.2.11.7 şi secţiunile 9.3.2.13 până la 9.3.2.15 pentru navele-cisternă;
e)este prevăzut un sistem de propulsie cu mai multe elici, în conformitate cu alin. 1 lit. a), prima jumătate din frază;
II._
în certificatul navei de navigaţie interioară, la alin. 52, trebuie să se menţioneze că aceste nave respectă toate cerinţele de la lit. a) până la e).
3.Prin derogare de la alin. 1 şi ţinând seama de reglementările de navigaţie în vigoare în statele membre pe anumite zone de navigaţie, pentru navele de pasageri, cu o lungime L mai mare de 110 m care:
a)sunt conforme cu alin 1, lit. a) la d);
b)sunt construite sau transformate, pentru cea mai înaltă clasă, sub supravegherea unei societăţi de clasificare recunoscute, caz în care conformitatea trebuie să fie confirmată printr-un certificat emis de societatea de clasificare. Menţinerea clasei nu este necesară;
c)_
- au un dublu fund cu o înălţime de cel puţin 600 mm şi compartimentarea care să asigure că în cazul inundării oricăror două compartimente etanşe nava nu se va scufunda mai mult decât linia de supraimersiune şi va rămâne o distanţă de siguranţă reziduală de 100 mm,
sau
- au un dublu fund cu o înălţime de cel puţin 600 mm şi un dublu corp cu o distanţă de cel puţin 800 mm între bordajul navei şi peretele etanş longitudinal;
d)sunt prevăzute cu un sistem de propulsie, cu mai multe elici, cu cel puţin două motoare independente de putere egală, şi un propulsor prova care poate fi comandat din timonerie şi care funcţionează atât longitudinal cât şi transversal;
e)permit ancorei pupa să fie comandată direct din timonerie;
în certificatul navei de navigaţie interioară, la alin. 52, trebuie să se menţioneze că aceste nave respectă toate cerinţele de la lit. a) până la e).
CAPITOLUL 29:Prevederi specifice aplicabile navelor de mare viteză
Art. 291: Art. 29.01: Generalităţi
1.Navele de mare viteză nu pot fi construite ca nave cu cabine.
2.Următoarele instalaţii sunt interzise la bordul navelor de mare viteză:
a)aparatele prevăzute cu arzătoare cu fitil conform art. 16.02;
b)sobele cu arzător cu vaporizarea produselor petroliere conform art. 16.03 şi 16.04;
c)aparatele de încălzire cu combustibil solid conform art. 16.07;
d)instalaţiile cu gaz lichefiat conform capitolului 17.
3.Navele de mare viteză trebuie să fie construite şi clasificate sub supravegherea unei societăţi de clasificare recunoscute care dispune de reguli speciale pentru navele de mare viteză, în conformitate cu cerinţele sale de clasificare. Clasa trebuie să fie menţinută.
Art. 292: Art. 29.02: Aplicarea Părţii II şi Părţii III
1.Fără a ţine seama de prevederile alin. 2, capitolele 3 până la 19 trebuie să se aplice navelor de mare viteză cu excepţia următoarelor prevederi:
a)Art. 3.04, alin. 6, al doilea paragraf;
b)Art. 8.08, alin. 2, a doua frază;
c)Art. 14.02, alin. 4, a doua şi a treia frază;
d)Art. 15.02, alin. 4, a doua frază;
e)Art. 19.06, alin. 3 lit. a), a doua frază;
2.Prin derogare de la art. 19.02, alin. 9 şi art. 19.15, alin. 7, toate uşile din pereţii etanşi trebuie să poată fi comandate de la distanţă.
3.Prin derogare de la art. 6.02, alin. 1, în cazul unei defecţiuni sau deranjament al instalaţiei de acţionare a guvernării trebuie să fie pusă în funcţiune imediat o instalaţie auxiliară independentă de acţionare a guvernării sau o comandă manuală.
4.Suplimentar faţă de cerinţele alin. 1 la 3, navele de mare viteză trebuie să respecte cerinţele art. 29.03 până la 29.10.
Art. 293: Art. 29.03: Locuri de şedere şi centuri de siguranţă
Locurile de şedere trebuie să fie disponibile pentru numărul maxim de pasageri admis la bord. Locurile de şedere trebuie să fie prevăzute cu centuri de siguranţă. Se poate renunţa la centurile de siguranţă dacă este prevăzută o protecţie corespunzătoare la şoc sau dacă acestea nu sunt cerute conform capitolului 4, partea 6 din Codul HSC 2000.
Art. 294: Art. 29.04: Bordul liber
Prin derogare de la art. 4.02 şi 4.03, bordul liber trebuie să fie de cel puţin 500 mm.
Art. 295: Art. 29.05: Flotabilitate, stabilitate şi compartimentare
La navele de mare viteză trebuie să fie asigurată documentaţia corespunzătoare pentru:
a)caracteristicile de flotabilitate şi stabilitate adecvate pentru siguranţa navei în cursul exploatării, pe durata navigaţiei cu deplasament de apă, atât în stare intactă cât şi în caz de avarie.
b)caracteristicile de stabilitate şi sistemele de stabilizare care asigură siguranţa navei în cursul exploatării, pe durata fazei de flotabilitate dinamică şi fazei de tranziţie.
c)caracteristicile de stabilitate în cursul exploatării în faza de flotabilitate dinamică şi faza de tranziţie care permit trecerea în siguranţă a navei în faza cu deplasament de apă în cazul unei defecţiuni a vreunui sistem.
Art. 296: Art. 29.06: Timoneria
1.Amplasare
a)Prin derogare de la art. 7.01, alin. 1, timoneriile trebuie să fie amplasate astfel încât timonierul şi un al doilea membru al echipajului să poată oricând să-şi îndeplinească sarcinile în timp ce nava se află în marş.
b)Timoneria trebuie să fie amplasată astfel încât în ea să poată încăpea persoanele menţionate la lit. a) de mai sus. Instrumentele de navigaţie, manevră, supraveghere şi comunicaţie şi alte comenzi importante de operare trebuie să fie suficient de aproape una de alta pentru a permite unui al doilea membru al echipajului, precum şi timonierului să obţină informaţiile necesare şi să opereze comenzile şi instalaţiile, dacă este necesar, în timp ce stă pe scaun. Următoarele cerinţe trebuie să se aplice în toate cazurile:
aa)poziţia de guvernare pentru timonier trebuie să fie situată astfel încât să permită navigaţia prin radar de către o singură persoană;
bb)al doilea membru al echipajului trebuie să aibă ecranul său radar (slave) în postul său de lucru şi trebuie să poată interveni din postul său de lucru pentru a transmite informaţiile şi a comanda propulsia navei.
c)Persoanele menţionate la lit. a) trebuie să poată opera instalaţiile menţionate la lit. b) fără vreun obstacol, inclusiv atunci când centurile de siguranţă sunt cuplate în mod corespunzător.
2.Vizibilitatea neobstrucţionată
a)Prin derogare de la art. 7.02, alin. 2, suprafaţa din prova cu vizibilitate obstrucţionată pentru timonier, în poziţia de şedere pe scaun, nu trebuie să fie mai mare de o lungime de navă indiferent de starea de încărcare.
b)Prin derogare de la art. 7.02, alin. 3, suma zonelor de vizibilitate laterală nedegajată de la prova spre pupa până 22,5° înapoia traversului nu trebuie să depăşească 20° pe fiecare bord. Fiecare sector cu vizibilitate nedegajată nu trebuie să depăşească 5°. Fiecare sector vizibil dintre două sectoare cu vizibilitate nedegajată nu trebuie să fie mai mic de 10°.
3.Aparatură
Panourile de aparatură pentru comanda şi supravegherea instalaţiilor menţionate în art. 29.10 trebuie să fie situate în timonerie în poziţii separate şi vizibil marcate. Acest lucru se aplică de asemenea, după caz, comenzilor pentru lansarea la apă a echipamentului colectiv de salvare.
4.Iluminatul
Lumina roşie trebuie să fie utilizată pentru zonele sau piesele de echipament care trebuie să fie luminate în timpul utilizării.
5.Ferestre
Reflexiile trebuie să fie evitate. Trebuie să fie prevăzut un mijloc pentru evitarea orbirii datorită razelor soarelui.
6.Materiale de suprafaţă
Trebuie evitată utilizarea materialelor de suprafaţă reflexive din timonerie.
Art. 297: Art. 29.07: Echipament suplimentar
Navele de mare viteză trebuie să aibă următorul echipament:
a)o instalaţie radar şi un indicator al vitezei de giraţie conform art. 7.06, alin. 1;
b)mijloace de salvare individuale disponibile şi gata de a fi folosite conform art. 19.09, alin. 4 pentru numărul maxim de persoane admise la bord.
Art. 298: Art. 29.08: Zone închise
1.Generalităţi
Spaţiile şi încăperile accesibile pasagerilor şi echipamentele lor trebuie concepute astfel încât să se evite ca o persoană, pe parcursul folosirii normale a lor, să sufere răniri pe durata porniri şi opririi normale sau de urgenţă sau pe durata manevrării în condiţii normale de navigaţie cât şi în caz de defectare sau manevrare eronată a unei comenzi.
2.Comunicaţii
a)În scopul informării pasagerilor în legătură cu măsurile de securitate, toate navele de pasageri trebuie echipate cu instalaţii acustice şi vizuale, audibile şi vizibile de către toţi pasagerii.
b)Instalaţiile descrise la lit. a) trebuie să permită comandantului să dea instrucţiuni pasagerilor.
c)Fiecare pasager trebuie să aibă acces, în imediata vecinătate a locului său, la instrucţiuni pentru situaţii de urgenţă, incluzând un plan al navei indicând toate ieşirile, căile de evacuare, echipamentul de urgenţă, echipamentul de salvare şi instrucţiuni pentru folosirea vestelor de salvare.
Art. 299: Art. 29.09: Ieşiri şi căi de evacuare
Căile de evacuare şi salvare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)Accesul trebuie să se facă uşor, fără pericol şi rapid din postul de guvernare spre zonele şi încăperile accesibile publicului;
b)Căile de evacuare care duc la ieşirile de urgenţă trebuie să fie marcate în mod vizibil şi permanent;
c)Toate ieşirile trebuie să fie în mod clar marcate. Funcţionarea mecanismului de deschidere trebuie să fie vizibilă din exterior şi din interior;
d)Căile de evacuare şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie marcate pentru orientarea pasagerilor;
e)Spaţiu suficient pentru un membru al echipajului trebuie să fie lăsat lângă ieşiri.
Art. 2910: Art. 29.10: Prevenirea incendiului şi protecţia contra incendiului
1.Coridoarele, spaţiile şi încăperile de locuit accesibile publicului, precum şi bucătăriile şi încăperile de maşini trebuie să fie conectate la o instalaţie corespunzătoare de alarmă contra incendiului. Orice incendiu şi localizarea sa trebuie să fie indicate în mod automat într-un loc în care se află permanent membrii de echipaj.
2.Încăperile de maşini trebuie să fie echipate cu o instalaţie fixă de stingere a incendiului conform art. 13.05.
3.Spaţiile şi încăperile de locuit accesibile publicului şi căile lor de evacuare trebuie să fie echipate cu o instalaţie de pulverizare a apei sub presiune cu sprinklere conform art. 13.04. Trebuie să fie posibilă drenarea în mod rapid şi direct spre exterior a apei uzate.
CAPITOLUL 30:PREVEDERI SPECIALE PENTRU CONSTRUCŢIILE NAVALE ECHIPATE CU SISTEME DE PROPULSIE SAU AUXILIARE CARE UTILIZEAZĂ COMBUSTIBIL CU UN PUNCT DE APRINDERE EGAL SAU MAI MIC DE 55°C
Art. 301: Art. 30.01: Generalităţi
1.În scopul prezentului capitol "sisteme de propulsie şi sisteme auxiliare" înseamnă orice sistem care utilizează un combustibil, inclusiv:
a)rezervoarele de combustibil şi conexiunile rezervoarelor,
b)sistemele de preparare a gazelor;
c)tubulaturile şi valvulele,
d)motoarele şi turbinele,
e)sistemele de control, monitorizare şi securitate.
2.Prin derogare de la dispoziţiile art. 8.01, alin. 3, şi art. 8.05, alin 1, 6, 9, 11 şi 12 şi de la dispoziţiile din capitolul 9, sistemele de propulsie şi sistemele auxiliare care utilizează combustibil cu un punct de aprindere mai mic sau egal cu 55°C pot să fie instalate la bordul navelor sub rezerva ca să fie respectate cerinţele stabilite pentru aceşti combustibili în prezentul capitol şi în anexa nr. 8 a ES-TRIN.
3.Sisteme de propulsie şi sistemele auxiliare conforme alin. 2 trebuie construite şi instalate sub supravegherea comisiei de inspecţie.
4.Comisia de inspecţie poate utiliza un serviciu tehnic, în sensul art. 30.07 pentru a îndeplini sarcinile menţionate în prezentul capitol.
5.Înainte de prima utilizare a unui sistem de propulsie sau a unui sistem auxiliar, în sensul alin. 2, următoarele documente trebuie să fie prezentate comisiei de inspecţie:
a)o evaluare a riscurilor, în conformitate cu anexa 8 a ES-TRIN,
b)o descriere a sistemului de propulsie sau sistemului auxiliar,
c)planuri ale sistemului de propulsie sau sistemului auxiliar,
d)o diagramă a presiunii şi temperaturii în sistem,
e)un manual de operaţiuni care să conţină toate procedurile aplicabile, destinat utilizării practice a sistemului,
f)dosarul de securitate, în conformitate cu art. 30.03,
g)o copie a certificatului de inspecţie menţionat la art. 30.02, alin. 4.
6.O copie a documentelor menţionate la alin. 5 trebuie să fie păstrată la bord.
Art. 302: Art. 30.02: Încercare
1.Sistemele de propulsie şi sistemele auxiliare care utilizează combustibil cu un punct de aprindere mai mic sau egal cu 55°C, trebuie să fie inspectate de către comisia de inspecţie:
a)înainte de punerea în funcţiune,
b)după orice modificare sau reparaţie,
c)în mod regulat, cel puţin o dată pe an.
În acest scop, trebuie luate în considerare instrucţiunile relevante ale producătorului.
2.Inspecţiile menţionate la alin. 1 lit. a) şi c) de mai sus trebuie să conţină cel puţin:
a)o verificare a conformităţii sistemului de propulsie şi a sistemului auxiliar cu planurile aprobate şi în cazul controalelor periodice, eventuale modificări aduse sistemului de propulsie sau sistemului auxiliar,
b)dacă este necesar, o încercare a funcţionării sistemului de propulsie sau a sistemului auxiliar în toate condiţiile de utilizare posibile,
c)o verificare vizuală şi o verificare de etanşeitate a diferitelor componente ale sistemului, inclusiv valvule, tubulaturi, furtunuri, pistoane, pompe şi filtre,
d)o verificare vizuală a instalării echipamentelor electrice şi electronice,
e)o verificare a sistemelor de control, monitorizare şi siguranţă.
3.Inspecţiile menţionate la alin. 1, lit. b), trebuie să includă punctele relevante din alin. 2.
4.Pentru fiecare inspecţie menţionată la alin. 1, trebuie eliberat un certificat de inspecţie în care se menţionează data inspecţiei.
Art. 303: Art. 30.03: Organizarea securităţii
1.Un dosar de securitate trebuie să fie disponibil la bordul construcţiei navale prevăzută cu sisteme de propulsie şi sisteme auxiliare care utilizează combustibil cu un punct de aprindere mai mic sau egal cu 55°C. Dosarul de securitate al construcţiei navale trebuie să includă instrucţiunile de securitate menţionate la alin. 2 şi un plan de securitate menţionat la alin. 3.
2.Aceste instrucţiuni de securitate trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:
a)închiderea de urgenţă a sistemului,
b)măsurile care trebuie luate în cazul eliberării accidentale de combustibil lichid sau gazos, de exemplu, în timpul alimentării cu combustibil,
c)măsurile care trebuie luate în caz de incendiu sau alte incidente la bord,
d)măsurile care trebuie luate în caz de coliziune,
e)utilizarea echipamentelor de securitate,
f)declanşarea alarmei,
g)procedurile de evacuare.
3.Planul de securitate trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:
a)zonele periculoase,
b)căile de evacuare, ieşirile de urgenţă şi încăperile etanşe la gaz,
c)mijloacele de salvare şi bărcile de serviciu,
d)extinctoarele, echipamentele de stingere a incendiilor şi sistemele cu sprinklere,
e)instalaţiile de alarmă,
f)comanda dispozitivelor de oprire de urgenţă
g)clapeţii antifoc,
h)sursele de curent electric de securitate,
i)comanda sistemelor de ventilaţie,
j)comanda tubulaturilor de alimentare cu combustibil,
k)echipamentele de securitate.
Art. 304: Art. 30.04
(fără conţinut)
Art. 305: Art. 30.05: Marcare
Încăperile de serviciu şi componentele instalaţiei trebuie să fie marcate în mod corespunzător în scopul indicării în mod clar, pentru care combustibil ele sunt utilizate.
Art. 306: Art. 30.06: Propulsia independentă
În caz de oprire automată a sistemului de propulsie sau a părţilor componente ale sistemului de propulsie, construcţia navală trebuie să fie în măsură să-şi continue călătoria prin mijloacele sale proprii.
Art. 307: Art. 30.07: Servicii tehnice
1.Serviciile tehnice trebuie să fie conforme cu standardul european EN ISO 17020: 2012.
2.Producătorii şi distribuitorii de sisteme de propulsie sau sisteme auxiliare sau a unor părţi ale acestor sisteme nu pot fi recunoscute ca servicii tehnice.
3.Cunoştinţele serviciului tehnic trebuie să îndeplinească cerinţele din anexa nr. 8 a ES-TRIN.
4.Supravegherea şi încercarea în sensul art. 30.01 şi 30.02 pot fi furnizate de diverse servicii tehnice, sub rezerva că trebuie luate în considerare toate cunoştinţele descrise la alin. 3.
CAPITOLUL 31:PREVEDERI SPECIALE PENTRU NAVELE CARE NAVIGHEAZĂ CU ECHIPAJUL MINIM
Art. 311: Art. 31.01: Echipamentul navelor
1.Pentru navele propulsate, împingătoare, convoaie împinse şi navele de pasageri, conformitatea sau lipsa conformităţii cu prevederile art. 31.02 şi art. 31.03 trebuie înregistrată de către comisia de inspecţie la punctul 47 al certificatului navei de navigaţie interioară al navei.
Art. 312: Art. 31.02: Standardul S1
1.Instalaţiile de propulsie trebuie să fie amenajate astfel încât să permită modificarea vitezei şi inversarea direcţiei de împingere a elicei din timonerie.
Maşinile auxiliare necesare funcţionării navei trebuie să poată fi puse în funcţiune sau oprite din timonerie dacă acest lucru nu se face automat sau motoarele funcţionează în mod continuu pe timpul fiecărui voiaj.
2.Niveluri critice ale:
- temperaturii apei de răcire a motoarelor principale,
- presiunii uleiului de ungere pentru maşinile principale şi transmisii,
- presiunii uleiului şi presiunii aerului de la dispozitivele de inversare ale motoarelor principale, organelor de transmisie reversibile sau elicelor,
- nivelurile de santină din încăperea maşinilor principale,
trebuie să fie monitorizare cu ajutorul dispozitivelor care, în cazul unei defecţiuni, declanşează semnale acustice şi vizuale din timonerie. Semnalele de alarmă acustice pot fi reunite într-un dispozitiv de avertizare acustică. Acestea pot fi oprite imediat ce s-a constatat defecţiunea. Semnalele de alarmă vizuale pot fi oprite numai atunci când defecţiunile care le-au declanşat au fost remediate.
3.Alimentarea cu combustibil şi răcirea motoarelor principale trebuie să se facă automat.
4.Instalaţia de guvernare nu trebuie să necesite vreun anumit efort din partea unei persoane pentru punerea în funcţiune, chiar şi în cazul pescajului maxim.
5.Emiterea semnalelor optice şi sonore prevăzute de reglementările aplicabile ale autorităţii de navigaţie din statele membre, după caz, trebuie să fie posibilă din postul de guvernare.
6.Dacă nu există comunicare directă între timonerie şi prova navei, pupa navei, încăperile de locuit şi încăperile de maşini, va fi prevăzută o legătură de comunicare orală. Pentru comunicarea cu încăperile de maşini, legătura de comunicare orală se poate înlocui cu semnale optice şi acustice.
7.Funcţionarea manivelelor şi a părţilor similare de rotaţie ale dispozitivelor de ridicare nu trebuie să necesite o forţă mai mare de 160 N.
8.Vinciurile de remorcare înscrise în certificatul navei de navigaţie interioară trebuie să fie motorizate.
9.Pompele de santină şi pompele de spălare a punţii trebuie să fie motorizate.
10.Aparatele principale de comandă şi aparatele de control trebuie să fie dispuse în mod ergonomic.
11.Echipamentul cerut conform art. 6.01, alin. 1 trebuie să poată fi acţionat de la distanţă din postul de guvernare.
Art. 313: Art. 31.03: Standardul S2
Standardul S1 şi o echipare suplimentară cu:
1.Pentru motonavele care operează separat:
- un propulsor prova care poate fi acţionat din postul de guvernare;
2.Pentru motonavele care asigură propulsia unei formaţiuni în cuplu:
- un propulsor prova care poate fi acţionat din postul de guvernare;
3.Pentru motonavele care asigură propulsia convoaielor împinse formate din motonavă şi o construcţie navală în prova:
- vinciuri de cuplare acţionate electric sau hidraulic. Totuşi, acest echipament nu este cerut dacă construcţia navală din prova convoiului împins este echipată cu un propulsor prova care poate fi acţionat din postul de guvernare al motonavei împingătoare;
4.Pentru împingătoare care asigură propulsia unui convoi împins:
- vinciuri de cuplare acţionate electric sau hidraulic. Totuşi, acest echipament nu este cerut dacă construcţie navală din prova convoiului împins este echipată cu un propulsor prova care poate fi acţionat din postul de guvernare al împingătorului;
5.Pentru navele de pasageri:
- un propulsor prova care poate fi acţionat din postul de guvernare. Totuşi, acest lucru nu se cere dacă instalaţia de propulsie şi instalaţia de guvernare a navei de pasageri garantează în aceeaşi măsură manevrabilitatea.
PARTEA IV:Prevederi tranzitorii
CAPITOLUL 32:PREVEDERI TRANZITORII PENTRU CONSTRUCŢIILE NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE RHIN (ZONA R)
Art. 321: Art. 32.01: Aplicarea prevederilor tranzitorii la construcţiile navale care sunt deja în exploatare
1.Prevederile articolelor 32.02 până la 32.04 se aplică numai construcţiilor navale care se află în posesia unui certificat de inspecţie a navelor pe Rhin, valabil:
a)a cărui primă emitere a fost conform Regulamentului de inspecţie a navelor pe Rhin, în vigoare la 31 decembrie 1994, sau
b)reînnoit cel puţin o dată înainte de 31 decembrie 1994, sau
c)care erau în construcţie sau au fost transformate la data de 31 decembrie 1994.
2.Pentru construcţiile navale, care nu fac obiectul celor menţionate la alin. 1, se aplică prevederile art. 32.05.
Art. 322: Art. 32.02: Derogări pentru construcţiile navale aflate deja în exploatare
1.Construcţiile navale care nu corespund integral prevederilor prezentului standard, trebuie:
a)să fie adaptate pentru a corespunde acestor prevederi în conformitate cu prevederile tranzitorii prezentate în tabelul de mai jos, şi
b)până la adaptarea lor, să corespundă Regulamentului de inspecţie a navelor pe Rhin în vigoare la 31 decembrie 1994.
În cazul unui nou certificat de navă de navigaţie interioară pentru o construcţie navală, astfel cum este definită la articolul 32.01 alin. 1, certificatul de inspecţie a navelor pe Rhin trebuie să fie prezentat ca probă, certificatul de inspecţie a navelor pe Rhin trebuie să fie retras, iar data eliberării certificatului de inspecţie a navelor pe Rhin, eliberat în conformitate cu regulamentul de inspecţie a navelor pe Rhin, în vigoare la 31 decembrie 1994, trebuie introdusă la pct. 52 al noului certificat de navă de navigaţie interioară după cum urmează:
"Un certificatul de inspecţie a navei pe Rhin în conformitate cu Regulamentul de inspecţie a navelor din Rhin, în vigoare la 31 decembrie 1994, a fost emis la ......."
2.Următoarele definiţii se aplică în tabelul de mai jos:
- "N.R.T." (N = noi, R = înlocuite, T = transformate): Prevederea nu se aplică construcţiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, şi anume prevederea se aplică numai construcţiilor noi, componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeaşi tehnologie şi de acelaşi tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.
- "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau reînnoirii Certificatului navei de navigaţie interioară după data indicată.

Articol şi alineat

Conţinut

Termen final şi observaţii

CAPITOLUL 3

 

 

3.03

alin. 1 lit. a

Poziţia peretelui de coliziune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

alin. 1 lit. b

Poziţia peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

alin. 2

Încăperi de locuit în prova peretelui de coliziune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

Încăperi de locuit în pupa peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

Echipament de siguranţă în prova peretelui de coliziune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

Echipament de siguranţă în pupa peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 4

Separarea etanşă la gaze a spaţiilor de locuit faţă de încăperile maşinilor, căldărilor şi magazii

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

 

alin. 5 para. 2

Supravegherea uşilor din pereţii picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

 

alin. 7

Ancorele să nu iasă din zona prova a navei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2041

3.04

alin. 6

Ieşiri din încăperea maşinilor

Încăperile maşinilor, care - înainte de 1995, conform art. 1.01 - nu erau considerate ca şi încăperi de maşini, trebuie să fie prevăzute cu o a 2-a ieşire ca N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

CAPITOLUL 5

 

 

5.06

alin. 1, fraza 1

Viteza minimă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

CAPITOLUL 6

 

 

6.01

alin. 1

Manevrabilitatea cerută conform capitolului 5

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 3

Bandări permanente şi temperaturi ale mediului ambiant

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

 

alin. 7

Construcţie ax cârmă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

6.02

alin. 1

Prezenţa rezervoarelor hidraulice separate

Dublarea valvulei de acţionare în cazul acţionării hidraulice

Tubulatură de lucru separată pentru a doua acţionare în cazul acţionării hidraulice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

 

 

01.01.2020

 

01.01.2020

alin. 2

Punerea în funcţiune a celei de a doua acţionări prin o singură operaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

alin. 3

Manevrabilitatea cerută conform capitolului 5 s-a asigurat cu cel de-al doilea mecanism de acţionare/comandă manuală

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

6.03

alin. 1

Racordarea altor consumatori la mecanismul de acţionare al instalaţiei de propulsie hidraulice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

6.05

alin. 1

Timona unui mecanism cu acţionare manuală nu trebuie să fie acţionată motorizat

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

6.06

alin. 1

Două sisteme independente de acţionare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

6.07

alin. 2, lit. a

Alarmă nivel rezervoare hidraulice şi alarmă presiune de serviciu

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

6.08

alin. 1

Cerinţe privind echipamentul electric conform art. 10.20

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

CAPITOLUL 7

 

 

7.02

alin. 3 para. 2

Vizibilitate neobstrucţionată pe axa normală de vizibilitate a timonierului

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 6

Grad minim de transparenţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

N.R.T. pentru navele echipate cu sticlă colorată care îndeplinesc următoarele condiţii:

- Geamurile sunt colorate verde şi au o transparenţă de cel puţin 60%.

- Plafonul timoneriei este amenajat astfel încât să excludă reflexiile pe ferestre,

- Sursele de lumină din timonerie trebuie să poată fi reglate fără salturi sau opriri,

- Trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a evita alte reflecţii.

01.01.2010

 

alin. 6

Concepţia sticlei de securitate

N.R.T.

 

7.03

alin. 7

Oprirea alarmelor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie, cu excepţia timoneriilor amenajate pentru navigaţia prin radar de către o singură persoană

 

alin. 8

Conectare automată la o altă sursă de energie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

7.04

alin. 2

Comanda maşinilor principale de propulsie

Dacă timoneriile au fost proiectate pentru navigaţia prin radar de către o singură persoană: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

dacă direcţia de deplasare poate fi realizată în mod direct; după data de 01.01.2010 pentru celelalte maşini

 

alin. 3

Indicarea

Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

1.1.2010

 

alin. 9 a treia frază

Controlul prin manetă

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după

1.1.2010

 

alin. 9 a patra frază

Indicarea clară a direcţiei de propulsie

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după

1.1.2010

7.05

alin. 1

Lumini de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora

Luminile de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc cerinţele privitoare la culoare şi intensitate a luminii pentru luminile de navigaţie precum şi aprobarea luminilor de navigaţie pentru navigaţia pe Rhin la 30 noiembrie 2009 pot fi încă utilizate.

 

7.06

alin. 1

Indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990

Indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990 şi au fost instalate înainte de 1.1.2000 pot fi instalate şi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2015, dacă există un certificat valid de instalare în temeiul Directivei 2006/87/CE24 sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

 

242006/87/CE Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului (JO L 389, 30.12.2006).

 

 

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 1.1.1990

Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate la sau după 1.1.1990 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime privind instalaţiile radar utilizate pentru navigaţia pe Rin şi cerinţele minime şi condiţiile de încercare privind indicatorii vitezei de întoarcere utilizaţi pentru navigaţia pe Rin pot continua să fie instalate şi utilizate dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, Directivei 2006/87/CE sau Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

 

 

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 31.12.2006

Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate la sau după 31.12.2006 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime ale Directivei 2006/87/CE pot continua să fie instalate şi utilizate dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, sau Directivei 2006/87/CE.

 

 

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 01.12.2009

Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate la sau după 01.12.2009 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime ale Rezoluţiei CCNR 2008-II-11 pot continua să fie instalate şi utilizate dacă există un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, sau Rezoluţiei CCNR 2008-II-11.

 

alin. 3

Echipamentul AIS interior

Echipamentul AIS interior, cu o aprobare de tip conform Ediţiilor 1.0 şi 1.01 ale Standardului de încercare a echipamentului AIS interior şi care au fost instalate înainte de 1 decembrie 2015, pot fi utilizate în continuare.

 

Echipamentul AIS interior aprobat la sau după 19 octombrie 2012, în conformitate cu Standardului de încercare a echipamentului AIS interior Ediţia 2.0, adoptate prin Rezoluţia CCNR 2012-II-20, pot continua să fie montate şi utilizate.

 

7.09

 

Instalaţia de alarmă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

7.12

alin. 4 a doua frază

Indicaţii

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 5

Opritori şi blocatori

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

alin. 6

Dezactivarea automată

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

alin. 7 prima şi a doua frază

Amenajări şi dispozitive de protecţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

alin. 7 a treia frază

Semnal optic

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 8

Sistem de coborâre de urgenţă

Dacă nu este posibilă o coborâre hidraulică: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după

01.01.2040

alin. 12 lit. c)

Încercare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

Dacă dovada nu poate fi furnizată prin calcul, comisia de inspecţie poate recunoaşte echivalenţa altor dovezi echivalente.

CAPITOLUL 8

 

 

8.01

alin. 3

Numai motoare cu combustie internă care funcţionează cu combustibil cu punctul de inflamabilitate mai mare de 55°C.

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

8.02

alin. 1

Asigurarea maşinilor împotriva punerii neintenţionate în funcţiune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

alin. 4

Ecranarea conectărilor tubulaturilor

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după

01.01.2025

8.03

alin. 2

Dispozitive de control

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

alin. 4

Afişarea şi oprirea reducerii automate a vitezei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

alin. 5

Proiectarea trecerilor arborelui portelice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

8.05

alin. 1

Tancuri de oţel pentru combustibil lichid

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 3

Tancurile de combustibil nu sunt amplasate în prova peretelui de coliziune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

Tancurile de combustibil nu sunt amplasate în pupa peretelui picului pupa

01.01.2035

alin. 4

Tancurile de combustibil şi accesoriile lor nu sunt amplasate deasupra motoarelor sau tubulaturilor de evacuare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

Până atunci dispozitive corespunzătoare trebuie să asigure evacuarea în siguranţă a combustibilului

 

alin. 6 frazele 3 până la 5

Instalarea şi dimensionarea tubulaturilor de aerisire şi a tubulaturilor de racordare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

alin. 7 prima frază

Valvulă cu închidere rapidă care poate fi acţionată de pe punte, în aceeaşi măsură când încăperile respective sunt închise.

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

 

alin. 9 a doua frază

Dispozitiv de măsurare a nivelului, lizibil până la nivelul maxim de umplere

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

 

alin. 13

Controlul nivelului de umplere pentru motoarele principale, dar şi pentru celelalte motoare necesare pentru funcţionarea în siguranţă a navei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

8.06

 

Tancuri pentru uleiul de ungere, tubulaturi şi accesorii

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

8.07

 

Tancurile pentru uleiul utilizat la sistemul de transmitere a puterii, sistemele de comandă şi acţionare şi sistemele de încălzire, tubulaturile şi accesoriile

NRT, cel târziu la reînnoirea comunitar după data de

01.01.2045

8.08

alin. 8

Dispozitiv simplu de închidere insuficient pentru racordarea compartimentelor pentru balast la tubulaturile de santină pentru magaziile care sunt amenajate pentru transportul balastului

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

alin. 9

Dispozitiv de măsurare în santina magaziilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

8.09

alin. 2

Instalaţii pentru colectarea apei cu hidrocarburi şi ulei uzat

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

8.10

alin. 325

Limitarea zgomotului la 65 dB(A) pentru navele în staţionare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

25Prevederea tranzitorie asociată articolul 8.10 alin. 3 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă era următoarea: "8.10 alin. 3/Limita de 65 dB (A) să nu fie depăşite de navele staţionare/NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului de navă de navigaţie interioară după 1.1.2015".

CAPITOLUL 9

Numai articolul 9.02 se aplică motoarelor deja instalate la bord şi care nu au aprobare de tip.

 

9.01

alin. 1 la 4

Prevederi generale

Pentru motoarele care respectă dispoziţiile privind aprobarea şi instalarea, în vigoare la data instalării: N.R.

9.06

 

Controlul instalării

CAPITOLUL 10

 

 

10.01

alin. 1 a doua frază

Prezentarea documentelor cerute la comisia de inspecţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

alin. 2 lit. b)

Planuri ale tablourilor principale, ale tablourilor în caz de avarie şi ale tablourilor de distribuţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

alin. 2 lit. e)

Planuri ale tablourilor electrice şi documentele privind motoarele de propulsie electrică

N.R.T.

 

alin. 2 lit. f)

Planurile instalaţiilor electronice

N.R.T.

 

alin. 2 lit. g)

Planurile circuitelor de curent de comandă

N.R.T.

 

alin. 3

Temperaturile mediului ambiant în interior şi pe punte

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.02

 

Instalaţii de alimentare cu energie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.03

 

Tipul de protecţie în funcţie de locaţie

N.R.T.

 

10.04

 

Protecţia contra exploziei

N.R.T.

 

10.05

alin. 4

Secţiunea conductoarelor de împământare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.06

alin. 1 tabel

Curent alternativ trifazat

N.R.T.

 

10.08

alin. 1

Conformitatea cu standardele europene EN 15869-1, EN 15869-3 şi EN 16840

N.R.T.

 

10.10

alin. 2

Amplasamentul transformatoarelor

N.R.T.

 

alin. 3

Înfăşurările transformatoarelor primare şi secundare separate

N.R.T.

 

alin. 4

Prizele de alimentare ale înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor

N.R.T.

 

alin. 5

Placa indicând producătorul şi puterea motoarelor, generatoarelor şi transformatoarelor

N.R.T.

 

10.11

alin. 3

Ventilarea spre puntea deschisă a încăperilor de serviciu şi a dulapurilor

N.R.T.

 

alin. 7

Ventilarea încăperilor, a dulapurilor sau a incintelor închise în care sunt instalaţi acumulatori

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 12

Dimensionarea dispozitivului de încărcare

N.R.T.

 

alin. 13

Dispozitive de încărcare automată

N.R.T.

 

alin. 14

Tensiunea de încărcare maximă

N.R.T.

 

alin. 15

Standardele europene EN 62619 şi EN 62620 pentru acumulatori lithium-ion

N.R.T.

 

alin. 16

Sisteme de gestiune a acumulatorilor

N.R.T.

 

10.12

alin. 2 lit. d)

Alimentarea directă a aparatelor consumatoare necesare propulsiei şi manevrei navei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

 

alin. 3 lit. b)

Instalaţii pentru monitorizarea izolaţiei în raport cu împământarea

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.13

 

Dispozitive de întrerupere de urgenţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.14

alin. 3 a doua frază

Interzicerea comutatoarelor unipolare în spălătorii, băi şi încăperi umede

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.15

alin. 2

Secţiunea minimă a conductorului de 1,5 mm2

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 10

Cabluri care leagă timoneriile escamotabile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 11

Trecerile ansamblurilor de cabluri

N.R.T.

 

alin. 12

Cabluri care conectează o sursă de energie electrică de urgenţă la echipamentele consumatoare

N.R.T.

 

alin. 13

Cablurile în zone cu temperaturi ambientale ridicate

N.R.T.

 

alin. 14

Instalarea cablurilor de alimentare principale şi de rezervă

N.R.T.

 

10.16

alin. 3 a doua frază

Repartiţia pe două circuite

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

1.1.2015

10.18

alin. 1

Posibilitatea deconectării reţelei

N.R.T.

 

alin. 2

Accesibilitate

N.R.T.

 

alin. 3

Izolarea galvanică a circuitelor de control şi de putere

N.R.T.

 

alin. 4

Funcţionarea în caz de fluctuaţii de tensiune şi frecvenţă

N.R.T.

 

alin. 5

Perioadă de descărcare după deconectarea de la reţea

N.R.T.

 

alin. 6

Comportament în caz de defectare a semnalelor de control externe

N.R.T.

 

alin. 7

Comportament în caz de defectare a tensiunii de comandă

N.R.T.

 

alin. 8

Detectarea erorilor şi prevenirea prezenţei erorilor nedetectate

N.R.T.

 

alin. 9

Monitorizarea

N.R.T.

 

alin. 10

Examinarea de tip

N.R.T.

 

10.19

 

Sisteme de alarmă şi de siguranţă pentru instalaţii mecanice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.20

 

Condiţii de încercare pentru instalaţiile electronice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

10.21

 

Compatibilitatea electromagnetică

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

CAPITOLUL 13

 

 

13.01

 

Echipamentul de ancorare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

13.02

alin. 2 lit. b)

Recipiente din oţel sau din alt material rezistent şi neinflamabil, cu o capacitate de minimum 10 l

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

13.03

alin. 1

Standardul european

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

alin. 2

Compatibilitatea pentru clasa de incendiu A, B şi C

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

alin. 4

Raportul dintre conţinutul de CO2 şi dimensiunea încăperii

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

13.04

 

Instalaţii fixe de stingere a incendiului în spaţiile de locuit, timonerii şi spaţiile pentru pasageri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

13.05

 

Instalaţii fixe de stingere a incendiului în încăperi de maşini, căldări şi pompe

a) Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu CO2 montate înainte de 1 octombrie 1980 pot să rămână în uz până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de 01.01.2035, dacă respectă cerinţele art. 7.03, alin. 5 al Regulamentului de inspecţie a navelor pe Rhin în vigoare la 01.04.1976. (Protocol CCNR 1975-I-23)

b) Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu CO2 montate între 01.04.1992 şi 31.12.1994 pot să rămână în uz până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de 01.01.2035, dacă respectă cerinţele art. 7.03, alin. 5 al Regulamentului de inspecţia a navelor pe Rhin în vigoare la 31.12.1994.

c) Recomandările CCNR emise între 01.04.1992 şi 31.12.1994 cu privire la art. 7.03, alin. 5 din Regulamentul de inspecţia a navelor pe Rhin în vigoare la 31.12.1994 rămân valabile până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de 01.01.2035.

4. Articolul 13.05, alin. 2, lit. a este aplicabil doar până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de 01.01.2035 dacă aceste instalaţii au fost montate pe nave a căror chilă a fost pusă după 01.10.1992.

 

13.0726

 

Aplicarea standardului european la bărcile de serviciu

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

26Dispoziţia tranzitorie asociată articolului 13.07 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă a fost: "13.07/Aplicarea standardului european pentru bărcile de serviciu/NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2015".

13.08

alin. 2

Veste de salvare gonflabile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

Vestele de salvare care au fost la bord la 30.09.2003 pot fi utilizate până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

CAPITOLUL 14

 

 

14.02

alin. 4

Echipamente aflate pe marginile exterioare ale punţilor, pe punţile din bord şi în posturile de lucru

N.R.T.27

 

27Cu toate acestea, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2015, navele trebuie să respecte următoarele cerinţe:

- Muchiile exterioare ale punţilor precum şi ale staţiilor de lucru în care persoanele pot cădea mai mult de 1 m trebuie să fie echipate cu parapeţi sau rame cu o înălţime minimă de 0,70 m sau o bară de protecţie continuă în conformitate cu standardul european EN 711: 1995, care trebuie să includă o balustradă, o bară la nivelul genunchilor şi o protecţie pentru picioare.

- Punţile în bord trebuie să fie dotate cu o protecţie pentru picioare şi o balustradă continuă fixată pe ramă. Balustrăzile ramei nu sunt necesare atunci când punţile în bord sunt prevăzute cu bare de protecţie ne-retractabile pe partea de apă.

14.04

alin. 1 alin. 2

Lăţime liberă a punţii din bord Bare de protecţie la puntea din bord

Pentru navele cu B > 7,30 m N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de N.R.T.

01.01.203528

28Pentru navele începute după 31.12.1994 şi navele aflate în serviciu, cerinţa se aplică în următoarele condiţii:

În cazul reînnoirii întregii zone de santină, trebuie respectate cerinţele art. 14.04. În cazul transformărilor care afectează întreaga lungime a zonei punţii în bord şi modificarea lăţimii libere a punţii în bord,

(a) art. 14.04 trebuie să fie respectat atunci când lăţimea liberă a punţii până la o înălţime de 0,90 m, disponibilă înainte de conversie, este redusă.

(b) lăţimea liberă a punţii în bord la o înălţime de 0,90 m sau lăţimea liberă deasupra acestea, disponibilă înaintea de transformare, nu trebuie redusă dacă dimensiunile nu sunt mai mici decât cele prevăzute la art. 14.04.

14.05

alin. 1

Accesul la încăperile de lucru

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

alin. 4

Scările din încăperile de lucru cu personal de deservire permanent

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

14.06

alin. 2

Ieşiri şi ieşiri de urgenţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

14.07

alin. 1 fraza a doua

Scări fixe, mobile şi dispozitive similare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

14.10

 

Capacele gurii de magazie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

14.11

 

Vinciuri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

14.12

alin. 2

Placa producătorului

N.R.T.

01.01.2020

alin. 4 prima frază

Dispozitive de protecţie

N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

alin. 4 fraza a doua

Distanţa de siguranţă

N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

Dacă aplicarea acestei dispoziţii după expirarea acestei date nu este practicabilă, locurile din interiorul zonelor de lucru şi de trafic unde distanţa de siguranţă este mai mică de 0,50 m trebuie să fie marcate în mod clar ca atare.

alin. 5

Securitatea pe durata exploatării

N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

alin. 9

Instrucţiuni de utilizare

N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

Dacă, după această dată, instrucţiunile de utilizare nu mai pot fi obţinute de la producător, acestea vor fi scrise de un specialist. Ulterior, la prima inspecţie în conformitate cu articolul 14.12 alin. 6) lit. c), aceste instrucţiuni de exploatare vor fi aprobate de expertul care efectuează inspecţia.

CAPITOLUL 15

 

 

15.01

alin. 1

Încăperi de locuit pentru persoanele care locuiesc în mod obişnuit la bord

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

15.02

alin. 3

Amplasarea podelei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 4

Încăperile de zi şi dormitoare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 6

Înălţimea pentru stat în picioare în încăperile de locuit

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 8

Suprafaţa disponibilă a încăperilor comune de zi

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 9

Volumul încăperilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 10

Volumul minim de aer al încăperii per persoană

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 11

Dimensiunea uşilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 12 lit. a) şi b)

Amplasarea scărilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 13

Tubulaturile pentru gaze şi lichide periculoase

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

15.03

 

Instalaţii sanitare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

15.04

 

Bucătării

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

15.06

 

Încălzire şi ventilaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

15.07

alin. 1 fraza 2

Alte instalaţii ale încăperilor de locuit

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

CAPITOLUL 18

 

 

18.01

alin. 2 tabelele 1 şi 2, şi alin. 5

Valori limită/de control şi aprobări de tip

NRT, atât timp cât:

a) valorile limită şi de control nu depăşesc valorile din etapa II cu un factor mai mare de 2;

b) instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord este însoţită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bord; şi

c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condiţiile de funcţionare a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bordul navelor de pasageri;

 

 

 

 

Instalaţiile de tratare de la bord aprobate după 01 decembrie 2011, în conformitate cu cerinţele Rezoluţiei CCNR 2010-II-27 (Etapa a II-a), pot fi încă instalate şi utilizate.

 

 

 

 

Instalaţiile de tratare de la bord aprobate după 10 ianuarie 2013, în conformitate cu cerinţele Directivei 2012/49/UE (Etapa a II-a), pot fi încă instalate şi utilizate.

 

CAPITOLUL 19

 

 

19.01

alin. 2 lit. d

Interzicerea încălzitoarelor cu combustibil solid conform art. 16.07

Prevederea nu se aplică construcţiilor navale cu maşini alimentate cu combustibil solid (maşini cu abur).

 

alin. 2 lit. e

Interzicerea instalaţiilor de gaz lichefiat în conformitate cu Capitolul 17

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de Dispoziţia tranzitorie se aplică numai dacă instalaţiile de alarmare sunt instalate în conformitate cu art. 19.15 alin. 8.

01.01.2045

alin. 5 şi alin. 6

Zona de nevizibilitate prova două lungimi de navă, dacă este mai puţin de 250 m. Vizibilitate suficientă pupa.

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.02

alin. 2

Numărul şi amplasarea pereţilor etanşi

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 3

Amplasarea peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

Cerinţa nu se aplică navelor de pasageri care, datorită respectării cerinţelor de bază privind statutul de stabilitate 2 în sensul art. 19.03, alin. 9 sau cerinţelor art. 19.07, ating un nivel echivalent în ceea ce priveşte siguranţa şi manevrabilitatea.

 

alin. 5 fraza 2

Linia de supraimersiune dacă nu există puntea pereţilor etanşi

Pentru navele de pasageri a căror chilă a fost pusă înainte de 01.01.1996, N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

 

alin. 10 lit. c

Durata operaţiunii de închidere

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 15

Înălţimea minimă a dublului fund sau a spaţiilor laterale goale

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.03

alin. 1 până la 6

Stabilitatea intactă

N.R.T. şi, atunci când numărul maxim de pasageri este majorat, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 7 şi 8

Stabilitate în stare avariată

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 9

Stabilitate în stare avariată

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

Dimensiunea verticală a avariei la fundul navei

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de NRT aplicabil la nave cu punte etanşă la apă pe o distanţă minimă de 0,50 m şi mai puţin de 0,60 m de fundul navelor care au obţinut Certificatul navei de navigaţie interioară sau înainte de 31.12.2005

01.01.2045

Situaţia 2 de compartimentare

NRT

 

alin. 10 - 13

Stabilitate în stare avariată

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.05

alin. 2 lit. a

Numărul de pasageri pentru care existenţa unei zone de evacuare conform art. 19.06, alin. 8 poate fi demonstrată

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 2 lit. b

Numărul de pasageri care au fost luaţi în consideraţie pentru calculul stabilităţii conform art. 19.03

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.06

alin. 1 prima frază

Zonele destinate pasagerilor situate sub puntea pereţilor etanşi în pupa peretelui de coliziune şi prova peretelui etanşi din picul pupa

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 3 lit. c, fraza 1

Înălţimea liberă a ieşirilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 3 lit. c a doua frază

Lăţimea minimă a uşilor cabinelor de pasageri şi ale altor încăperi mici

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

 

alin. 3 lit. f, fraza 1

Dimensiunea ieşirilor de urgenţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 3 lit. g

Ieşirile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 4 lit. d

Uşile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 5

Cerinţe pentru coridoarele de legătură

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 6 lit. b

Căile de evacuare la zonele de evacuare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 6 lit. c29

Nici o cale de trecere prin bucătării

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

29Dispoziţia tranzitorie asociată art. 19.06 para. 6 lit. c) este o cerinţă temporară şi este valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă era următoarea: "19.06 para. 6 lit. c) Nici o cale de trecere prin bucătării/NRT, cel târziu prin reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015".

 

alin. 6 lit. d

De-a lungul căilor de evacuare nu trebuie instalate trepte, scări sau altceva similar

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 7

Sistemul corespunzător de orientare în siguranţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 8

Cerinţe cu privire la locurile corespunzătoare pentru adunare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 9

Cerinţe cu privire la scări şi palierele lor din zonele pentru pasageri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 10 lit. a, fraza 1

Balustradă corespunzătoare standardului european

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 10 lit. a, fraza 2

Înălţimea parapetelor şi balustradelor punţilor destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 10 lit. b fraza 2

Lăţimea minimă a deschiderilor, folosite în mod normal pentru îmbarcarea şi debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

 

alin. 13

Zonele de circulaţie şi pereţii în zonele de circulaţie folosite de persoane cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 14 fraza 1

Construcţia geamurilor uşilor şi pereţilor din zonele de circulaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 15

Cerinţe privind incintele din cadrul suprastructurilor formate integral sau parţial din ferestre panoramice

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 17 fraza 2

Cerinţe pentru toalete pentru persoanele cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 18

Instalaţia de ventilaţie pentru cabinele fără ferestre care se deschid

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 19

Cerinţele din art. 19.06 pentru încăperile în care locuiesc membri echipajului sau personalul de la bord

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.0730

 

Cerinţe privind sistemul de propulsie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

30Dispoziţia tranzitorie asociată art. 19.07 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă era următoarea: "19.07/Cerinţe privind sistemul de propulsie/NRT, la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015".

19.08

alin. 3 lit. a31

Cerinţe privind instalaţia de alarmă care să permită pasagerilor, membrilor echipajului şi personalului de la bord să alerteze comanda navelor de pasageri şi echipajul navei

Pentru navele ce efectuează voiaje de zi, prevederea se aplică N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

31Dispoziţia tranzitorie asociată alin. 3 al art. 19.08 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă a fost: "19.08 alin. 3 Cerinţe privind instalaţia de alarmă NRT cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2015", precum şi "19.08 alin. 3 lit. c)/instalaţia de alarmă care permite comenzii navei să alerteze echipajul şi personalul de la bord/Pentru navele cu cabine, cerinţa se aplică NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2007".

 

alin. 6

Instalaţie fixă de santină

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

19.10

alin. 2

Art. 10.16, alin. 3 se aplică de asemenea coridoarelor şi încăperilor recreative pentru pasageri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 3

Iluminatul de avarie corespunzător

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 4

Instalaţie de forţă pentru caz de avarie

La navele pentru voiaje de zi, care au LWL sub 25 m, prevederea se aplică la N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

 

alin. 4 lit. f

Alimentarea în caz de avarie pentru proiectoarele conform art. 13.02, alin. 2, lit. i

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 4 lit. i

Alimentarea în caz de avarie pentru lifturi şi echipament de ridicare conform art. 19.06, alin. 9, fraza a 2-a

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 6 fraza 1

Pereţi de separaţie conform art. 19.11, alin. 2

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 6 fraza 2 şi 3

Instalare cabluri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 6 fraza 4

Instalaţia de forţă pentru caz de avarie deasupra liniei de supraimersiune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

19.11

alin. 1

Caracteristica materialelor şi componentelor de construcţie din punct de vedere al protecţiei împotriva incendiilor.

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

Pentru materialele şi componentele de construcţie aprobate în conformitate cu Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) adoptat prin Rezoluţia MSC.61 (67)32: N.R.T.

32MSC.61 (67) adoptat la 5 decembrie 1996 - Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc.

 

alin. 2

Construcţia suprafeţelor de separaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 3

Vopselele, lacurile şi alte produse de tratare a suprafeţelor, precum şi acoperirile de protecţie pentru punte utilizate în încăperi, cu excepţia celor de maşini şi a spaţiilor de depozitare, trebuie să fie cu întârziere la propagarea flăcării

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

alin. 4

Plafoanele saloanelor şi căptuşelile pereţilor fabricate din materiale incombustibile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 5

Mobila şi încastrările din locurile de adunare fabricate din materiale incombustibile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 6

Încercare conform Codului

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 7

Materialele de izolaţie din saloane

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

 

alin. 9

Cerinţe pentru uşile din suprafeţele de separaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 11

Suprafeţele de separaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 12

Oprirea curentului de aer

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 13

Scările realizate din oţel sau din alt material incombustibil echivalent

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 14

Izolarea scărilor interioare de pereţi conform alin. 2

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 15

Instalaţii de ventilaţie şi instalaţii de alimentare cu aer

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 16

Instalaţii de ventilaţie în bucătării şi maşini de gătit cu extractoare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 17

Posturile de comandă, casa scărilor, zonele de adunare şi instalaţiile de extragere a fumului

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.12

alin. 8 lit. d

Instalarea pompelor pentru stingerea incendiilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

alin. 9

Instalaţie de stingere a incendiului în încăperile de maşini

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

19.14

alin. 1

Colectarea apelor uzate şi facilităţi de transfer

La navele cu cabine cu cel mult 50 de cuşete şi pentru navele pentru voiaje de zi: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 2

Cerinţe pentru tancurile pentru colectarea apelor uzate

La navele cu cabine cu cel mult 50 de cuşete şi pentru navele pentru voiaje de zi pentru cel mult 50 de pasageri: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.15

alin. 1

Stabilitatea în caz de avarie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

CAPITOLUL 21

 

 

21.01

alin. 2

Vinciuri speciale sau dispozitive echivalente de cuplare

Cerinţa se aplică construcţiilor navale certificate pentru împingere înainte de 01.01.1995 fără echipament propriu de siguranţă, numai la N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

alin. 3 ultima frază

Cerinţe pentru instalaţia de comandă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

CAPITOLUL 22

 

 

22.02

alin. 3

Cerinţe suplimentare

Se aplică aceleaşi prevederi tranzitorii ca şi cele indicate conform art. corespunzător

 

CAPITOLUL 25

 

 

25.01

 

Aplicarea art. 7.01 alin. 2, art. 8.05 alin. 13 şi 8.10

Pentru navele maritime care nu sunt destinate transportului de substanţe menţionate în ADN şi ale căror chile au fost puse înainte de 01.10.1987: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

Aplicarea art. 8.09 alin. 2

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

CAPITOLUL 26

 

 

26.01

 

 

Pentru construcţiilor navale de agrement construite înainte de 01.01.1995: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

Art. 323: Art. 32.03: Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcţiile navale a căror construire a început la 01.04.1976 sau înainte de această dată
1.Suplimentar faţă de prevederile art. 32.02, construcţiilor navale, a căror construire a început la 01.04.1976 sau înainte de această dată, li se pot aplica următoarele prevederi:
2.Următoarele definiţii se aplică în tabelul următor:
- "R.T." (R = înlocuite, T = transformate): Prevederea nu se aplică construcţiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, şi anume prevederea se aplică numai componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeaşi tehnologie şi de acelaşi tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.
- "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau reînnoirii Certificatului navei de navigaţie interioară după data indicată.

Articol şi alineat

Conţinut

Termen final şi observaţii

CAPITOLUL 3

 

 

3.04

alin. 2

Suprafeţele comune ale buncărelor cu încăperile de locuit şi zonele pentru pasageri

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 733

Nivelul maxim admisibil al presiunii acustice

La reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

33Prevederea tranzitorie asociată articolului 3.04 alin. 7 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost: "3.04 alin. 7/Nivelul presiunii acustice maxim admisibil/RT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015".

CAPITOLUL 4

 

 

4.01

alin. 1

Distanţa de siguranţă

La reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

4.02

 

Bordul liber

La reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

4.03

 

Bordul liber minim

La reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

CAPITOLUL 7

 

 

7.01

alin. 234

Presiunea acustică produsă de navă

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

34Prevederea tranzitorie asociată articolului 7.01 alin. 2 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost: "7.01 alin. 2 Presiunea acustică produsă de navă/RT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015".

CAPITOLUL 8

 

 

8.08

alin. 3 şi 4

Debitul minim de pompare şi diametrul interior al tubulaturii de santină

La reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

8.10

alin. 235

Zgomotul produs de o navă în marş

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

35Prevederea tranzitorie asociată cu articolul 8.10 alin. (2) este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost următoarea: "8.10 alin. 2/Zgomotul produs de o navă în marş/RT, cel târziu la reînnoirea Certificatului de navă de navigaţie interioară după 01.01.2015".

CAPITOLUL 10

 

 

10.0136

alin. 1 fraza 1 alin. 2 la 4

Cerinţe pentru echipamentul electric

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

36Prevederea tranzitorie asociată articolului 10.01 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost următoarea: "10.01/Cerinţe privind instalaţia electrică/RT, cel târziu la reînnoirea Certificatului de navă de navigaţie interioară după 1.1.2015".

10.03

 

Protecţia contra contactului fizic, pătrunderii corpurilor solide şi apei

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.06

 

Tensiuni maxime admisibile

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.10

 

Generatoare, motoare şi transformatoare

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.11

alin. 2

Instalarea acumulatorilor

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.12

 

Echipamente

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.14

 

Accesorii de instalare

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.15

 

Cabluri

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.17

 

Lumini de navigaţie

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

CAPITOLUL 15

 

 

15.02

alin. 537

Zgomot şi vibraţii în încăperile de locuit

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

37Prevederea tranzitorie asociată articolului 15.02 alin. (5) este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, prevederea tranzitorie aplicabilă a fost: "15.02 alin. 5/Zgomotul şi vibraţiile în încăperile de locuit/Reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2015"

CAPITOLUL 19

 

 

19.02

alin. 3

Amplasarea peretelui de coliziune şi a peretelui picului pupa

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.02

alin. 5, alin. 6, prima frază, alin. 7 până la alin. 11 şi alin. 13

Linia de supraimersiune dacă nu există punte a pereţilor etanşi

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

alin. 16

Ferestre etanşe la apă

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.04

 

Distanţa de siguranţă, bordul liber, măsuri de imersiune

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.05

 

Numărul de pasageri

La reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

19.10

alin. 4, alin. 6, alin. 7 alin. 8 şi alin. 11

Instalaţia electrică pentru caz de avarie

R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

3.Art. 19.11, alin. 3, prima frază se aplică navelor pentru voiaje de zi a căror chilă a fost pusă la sau înainte de 1 aprilie 1976, până la prima reînnoire a Certificatului navei de navigaţie interioară după 1.01.2045, cu condiţia ca numai piturile, lacurile, acoperirile de protecţie şi alte materiale utilizate pe suprafeţele căilor de evacuare şi alte materiale pentru tratarea suprafeţelor panourilor trebuie să fie rezistente la foc, iar fumul sau vaporii toxici să nu se degaje într-un volum periculos.
4.Art. 19.11, alin. 12, se aplică navelor pentru voiaje de zi a căror chilă a fost pusă la sau înainte de 1 aprilie 1976, până la prima emitere sau reînnoire a Certificatului navei de navigaţie interioară după 1.01.2045, cu condiţia ca să fie suficient ca, în locul scărilor realizate în construcţie portantă din oţel, scările care vor servi drept cale de evacuare să fie proiectate astfel încât, în cazul unui incendiu, să rămână utilizabile în acelaşi timp cu scările realizate în construcţie portantă din oţel.
Art. 324: Art. 32.04: Alte prevederi tranzitorii
1.Prevederile acestui capitol se aplică suplimentar prevederilor tranzitorii ale art. 32.02 şi 32.03.
2.Pentru construcţiile navale al căror bord liber minim a fost stabilit conform art. 4.04 din Regulamentul de inspecţia a navelor pe Rhin aplicabil de la 31 martie 1983, comisia de inspecţie poate, la cererea proprietarului, să stabilească bordul liber în conformitate cu art. 4.03 din Regulamentul de inspecţia a navelor pe Rhin aplicabil de la 01.01.1995.
3.Construcţiile navale, a căror chilă a fost pusă înainte de 1.07.1983, nu este necesar să corespundă prevederilor capitolului 10 al acestui standard, dar ele trebuie să corespundă cel puţin capitolului 6 din Regulamentul de inspecţia a navelor pe Rhin aplicabil de la 31.03.1983.
4.Art. 19.06, alin. 3, lit. a) până la lit. e) şi art. 19.12, alin. 3, lit. a) referitor la reglementarea privind lungimea unică a furtunurilor, vor fi aplicate numai navelor de pasageri a căror chilă a fost pusă după 30.09.1984, precum şi transformării zonelor afectate, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de 01.01.2045.
5.Atunci când această cerinţă se referă la cerinţele privind concepţia:
a)care sunt aplicabile componentelor echipamentelor mobile, la un standard european sau internaţional, utilizarea acestor componente ale echipamentelor rămâne permisă pentru o perioadă maximă de 20 de ani de la introducerea unei noi versiuni sau a unei versiuni revizuite a acestui standard,
b)care sunt aplicabile părţilor fixe ale echipamentelor, la un standard european sau internaţional, utilizarea acestor părţi ale echipamentelor rămâne permisă până la înlocuirea sau transformarea zonei în cauză, după introducerea unei noi versiuni sau a unei versiuni revizuite a acestui standard.
6.Pentru navele de mare viteză care au fost în posesia unui certificat de inspecţie a navelor Rin, valabil la 31.03. 2003, dispoziţiile articolelor 29.01(3), 29.02, 29.04, 29.05, 29.06(2), 29.10(2) şi (3), se aplică numai începând cu 01.01.2023.
Art. 325: Art. 32.05: Prevederi tranzitorii pentru construcţiile navele care nu intră sub incidenţa articolului 32.01
1.Prevederile următoare se aplică:
a)construcţiilor navale pentru care certificatul navei în conformitate cu Regulamentul de inspecţia a navelor pe Rhin a fost emis pentru prima oară după 01.01.1995, cu condiţia ca acestea să nu se fi aflat în construcţie sau supuse transformării la 31.12.1994.
b)construcţiilor navale care au obţinut o altă autorizaţie de navigaţie între 01.01.1995 şi 30.12. 2008.
c)navelor care au obţinut primul certificat unional valabil pentru zona R în conformitate cu Directiva 2006/87/CE între 30.12.2008 şi 06.10.2018,
d)navelor care au obţinut primul certificat UE valabil pentru zona R în conformitate cu Directiva 2016/1629 începând cu 07.10.2018.
2.Trebuie dovedit faptul că acele construcţii navale corespund:
a)Regulamentului de inspecţie a navelor pe Rhin aplicabil la data la care este emis certificatul pentru inspecţia navelor pe Rhin sau altă autorizaţie de navigaţie; sau
b)cu dispoziţiile Directivei 2006/87/CE, aplicabile zonei R, în vigoare la data emiterii certificatului comunitar; sau
c)cu dispoziţiile Directivei (UE) 2016/1629, aplicabile zonei R, în vigoare la data emiterii certificatului unional.
3.Construcţiile navale trebuie adaptate la prezentul standard în conformitate cu prevederile tranzitorii din tabelul de mai jos.
4.Art. 32.04, alin. 4 şi 5 se aplică prin analogie.
5.În tabelul de mai jos, semnificaţiile sunt următoarele:
- "N.R.T." (N = noi, R = înlocuite, T = transformate): Prevederea nu se aplică construcţiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, şi anume prevederea se aplică numai construcţiilor noi, componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeaşi tehnologie şi de acelaşi tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.
- "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau reînnoirii Certificatului navei de navigaţie interioară după data indicată.

Articol şi alineat

Conţinut

Termen final şi Observaţii

 

Data intrării în vigoare

CAPITOLUL 3

 

 

 

3.03

alin. 1 lit. b)

Poziţia peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

07.10.2018

alin. 2

Încăperi de locuit în pupa peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

07.10.2018

Echipament de siguranţă în pupa peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

07.10.2018

alin. 7

Ancorele să nu iasă din zona prova a navei

Prevederea se aplică după 01.01.2001:N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2041

07.10.2018

CAPITOLUL 6

 

 

 

6.02

alin. 1

Dublarea valvulei de acţionare în cazul acţionării hidraulice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

01.04.2007

Tubulatură de serviciu separată pentru a doua acţionare în cazul acţionării hidraulice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

01.04.2007

6.07

alin. 2 lit. a

Alarmă nivel rezervoare hidraulice şi alarma presiune de serviciu

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

01.04.2007

CAPITOLUL 7

 

 

7.02

alin. 6

Concepţia sticlei securizate

N.R.T.

 

07.10.2018

7.04

alin. 3

Indicarea

Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

01.04.2007

 

alin. 9 a treia frază

Controlul prin manetă

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

01.04.2007

 

alin. 9 a patra frază

Interzicerea indicării direcţiei jetului

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

01.04.2007

7.05

alin. 1

Lumini de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora

Luminile de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc cerinţele privitoare la culoare şi intensitate a luminii pentru luminile de navigaţie şi la acceptarea luminilor de semnalizare pentru navigaţia pe Rin la 30.11.2009 pot fi încă utilizate.

 

01.12.2009

7.06

alin. 1

Indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 1.1.1990

Indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 01.01.1990 şi au fost instalate înainte de 01.01.2000 pot fi instalate şi utilizate până la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015, dacă există un certificat valid de instalare în temeiul Directivei 2006/87/CE sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

 

01.12.2009

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 1.1.1990

Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate după 01.01.1990 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime privind instalaţiile radar utilizate pentru navigaţia pe Rin precum şi a cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime privind indicatoarele vitezei de giraţie pentru navigaţia pe Rin, pot continua să fie instalate şi utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, Directivei 2006/87/CE sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

 

01.12.2009

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 31.12. 2006

Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate după 31.12. 2006 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime ale Directivei 2006/87/CE pot continua să fie instalate şi utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard sau al Directivei 2006/87/CE.

 

07.10.2018

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 01.12.2009

Aparate radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate după 31.12. 2009 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime ale Rezoluţiei CCNR 2008-II-11 pot continua să fie instalate şi utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard sau al Rezoluţiei CCNR 2008-II-11.

 

07.10.2018

 

alin. 3

Echipamentul AIS interior

Echipamentul AIS interior, cu o aprobare de tip conform Ediţiilor 1.0 şi 1.01 ale Standardului de încercare a echipamentului AIS interior şi care au fost instalate înainte de 01.12. 2015, pot fi utilizate în continuare.

 

01.12.2013

Echipamentul AIS interior aprobat la sau după 19.10. 2012, în conformitate cu Standardului de încercare a echipamentului AIS interior Ediţia 2.0, adoptate prin Rezoluţia CCNR 2012-II-20, pot continua să fie montate şi utilizate.

 

07.10.2018

7.12

alin. 4 a doua frază

Indicaţii

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

01.01.2018

alin. 5

Opritori şi blocatori

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

01.01.2018

alin. 6

Dezactivarea automată

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

01.01.2018

alin. 7 prima şi a doua frază

Amenajări şi dispozitive de protecţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

01.01.2018

alin. 7 a treia frază

Semnal optic

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

01.01.2018

alin. 8

Sistem de coborâre de urgenţă

Dacă nu este posibilă o coborâre hidraulică: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după

01.01.2040

01.01.2018

alin. 12 lit. c)

Încercare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

01.01.2018

 

Dacă dovada nu poate fi furnizată prin calcul, comisia de inspecţie poate recunoaşte echivalenţa altor dovezi echivalente.

CAPITOLUL 8

 

 

 

8.02

alin. 4

Ecranarea conectărilor tubulaturilor

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

01.04.2007

 

alin. 5

Sistem de protecţie a tubulaturii

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

01.04.2007

8.03

alin. 4

Afişare şi oprirea reducerii automate a vitezei motorului

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

01.04.2004

8.05

alin. 3

Nici un rezervor de combustibil în pupa peretelui picului pupa

N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

07.10.2018

alin. 7 prima propoziţie

Valvulă cu închidere rapidă care poate fi acţionată de pe punte, în aceeaşi măsură când încăperile respective sunt închise

N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.04.2008

alin. 9 a doua frază

Indicaţia dispozitivelor de sondare a nivelului trebuie să poată fi citită până la nivelul maxim de umplere

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

01.04.1999

alin. 13

Supravegherea nivelului de umplere nu numai pentru maşinile de propulsie, ci şi pentru alte motoare necesare deplasării navei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.04.1999

8.06

 

Tancuri pentru uleiul de ungere, tubulaturi şi accesorii

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.04.2007

8.07

 

Tancurile pentru uleiul utilizat la sistemul de transmitere a puterii, sistemele de comandă şi acţionare şi sistemele de încălzire, tubulaturile şi accesoriile

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.04.2007

CAPITOLUL 9

Pentru motoarele care sunt deja instalate la bord şi nu au aprobare de tip, numai art. 9.02 se aplică.

 

07.10.2018

9.01

alin. 1 la alin. 4

Prevederi generale

Pentru motoarele care satisfac dispoziţiile privind aprobarea de tip şi pe cele privind instalarea, în vigoare la data instalării: N.R.

 

9.06

 

Controlul instalării

CAPITOLUL 10

 

 

 

10.01

alin. 2 lit. e)

Planuri ale tablourilor electrice şi documentele privind motoarele de propulsie electrică

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 2 lit. f)

Planurile instalaţiilor electronice

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 2 lit. g)

Planurile circuitelor de curent de comandă

N.R.T.

 

07.10.2018

10.03

 

Tipul de protecţie în funcţie de locaţie

N.R.T.

 

07.10.2018

10.04

 

Protecţia contra exploziei

N.R.T.

 

07.10.2018

10.05

alin. 4

Secţiunea conductoarelor de împământare

N.R.T.

 

07.10.2018

10.06

alin. 1 tabel 1

Curent alternativ trifazat

N.R.T.

 

07.10.2018

10.08

alin. 1

Conformitatea cu standardele europene EN 15869-1, EN 15869-3 şi EN 16840

N.R.T.

 

07.10.2018

10.10

alin. 2

Instalarea transformatoarelor

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 3

Înfăşurările transformatoarelor primare şi secundare separate

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 4

Prizele de alimentare ale înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 5

Placa indicând producătorul şi puterea motoarelor, generatoarelor şi transformatoarelor

N.R.T.

 

07.10.2018

10.11

alin. 3

Ventilarea spre puntea deschisă a încăperilor de serviciu şi a dulapurilor

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 12

Dimensionarea dispozitivului de încărcare

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 13

Dispozitive de încărcare automată

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 14

Tensiunea de încărcare maximă

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 15

Standardele europene EN 62619 şi EN 62620 pentru acumulatori lithium-ion

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 16

Sisteme de gestiune a acumulatorilor

N.R.T.

 

07.10.2018

10.15

alin. 11

Trecerile ansamblurilor de cabluri

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 12

Cabluri care conectează o sursă de energie electrică de urgenţă la echipamentele consumatoare

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 13

Cablurile în zone cu temperaturi ambientale ridicate

N.R.T.

 

07.10.2018

alin. 14

Instalarea cablurilor de alimentare principale şi de rezervă

N.R.T.

 

07.10.2018

10.18

alin. 1

Posibilitatea deconectării reţelei

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 2

Accesibilitate

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 3

Izolarea galvanică a circuitelor de control şi de putere

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 4

Funcţionarea în caz de fluctuaţii de tensiune şi frecvenţă

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 5

Perioadă de descărcare după deconectarea de la reţea

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 6

Comportament în caz de defectare a semnalelor de control externe

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 7

Comportament în caz de defectare a tensiunii de comandă

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 8

Detectarea erorilor şi prevenirea prezenţei erorilor nedetectate

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 9

Monitorizarea

N.R.T.

 

07.10.2018

 

alin. 10

Examinarea de tip

N.R.T.

 

07.10.2018

CAPITOLUL 13

 

 

 

13.02

alin. 2 lit. b)

Recipiente din oţel sau din alt material rezistent şi neinflamabil, cu o capacitate de minimum 10 l

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

01.12.2011

13.03

alin. 1

Standardul european

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

01.04.2002

alin. 2

Compatibilitatea pentru clasa de incendiu A, B şi C

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2007

01.04.2002

13.04

 

Instalaţii fixe de stingere a incendiului în spaţiile de locuit, timonerii şi spaţiile pentru pasageri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

01.04.2002

13.05

 

Instalaţii fixe de stingere a incendiului în încăperi de maşini, căldări şi pompe

N.R.T.38, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

 

01.04.2002

38a) Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu CO2 montate între 01.01.1995 şi 31.03.2003 trebuie să continue să fie acceptate până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de 01.01.2035, dacă respectă cerinţele art. 10.03, alin. 5 al versiunii Regulamentului de inspecţie a navelor pe Rin din 31.03.2002.

b) Recomandările Comisiei Centrale pentru Navigaţia Rinului cu privire la art. 10.03, alin. 5, al versiunii Regulamentului de inspecţie a navelor Rinului din 31.03.2002, eliberate între 01.01.1995 şi 31.03.2002, rămân valabile până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2035.

c) Art. 13.05, alin. 2 lit. a se aplică numai instalaţiilor aflate la bordul navelor cu chila pusă după 01.10.1992 şi până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2035.

13.0739

 

Aplicarea standardului european la bărcile de serviciu

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

01.10.2003

39Dispoziţia tranzitorie asociată articolului 13.07 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă a fost: "13.07/Aplicarea standardului european pentru bărcile de serviciu/NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015/01.10.2003".

13.08

alin. 2

Veste de salvare gonflabile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

01.10.2003

Vestele de salvare care au fost la bord la 30.09.2003 pot fi utilizate până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

01.10.2003

CAPITOLUL 14

 

 

 

14.02

alin. 4

Echipamente aflate pe marginile exterioare ale punţilor, pe punţile din bord şi în posturile de lucru

N.R.T.

 

07.10.2018

14.04

alin. 2

Bare de protecţie la puntea din bord

N.R.T.

 

07.10.2018

14.12

alin. 2 4, 5, şi 9

Placa producătorului, dispozitive de protecţie, documente la bord

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

01.12.2011

CAPITOLUL 18

 

 

 

18.01

alin. 2 tabelele 1 şi 2, şi alin. 5

Valori limită/de control şi aprobări de tip

NRT, atât timp cât:

a) valorile limită şi de control nu depăşesc valorile din etapa II cu un factor mai mare de 2;

b) instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord este însoţită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bord; şi

c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condiţiile de funcţionare a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bordul navelor de pasageri;

 

01.12.2011

 

 

 

Instalaţiile de tratare de la bord aprobate după 01.12.2011, în conformitate cu cerinţele Rezoluţiei CCNR 2010-II-27 (Etapa a II-a), pot fi încă instalate şi utilizate.

 

07.10.2018

 

Instalaţiile de tratare de la bord aprobate după 10.01.2013, în conformitate cu cerinţele Directivei 2012/49/UE (Etapa a II-a), pot fi încă instalate şi utilizate.

 

07.10.2018

CAPITOLUL 19

 

 

 

19.01

alin. 2 lit. e

Interzicerea instalaţiilor de gaz lichefiat în conformitate cu Capitolul 17

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

Dispoziţia tranzitorie se aplică numai dacă instalaţiile de alarmare sunt instalate în conformitate cu articolul 19.15(8).

01.01.2045

01.01.2006

 

 

01.01.2006

alin. 5 şi alin. 6

Zona de nevizibilitate prova două lungimi de navă, dacă este mai puţin de 250 m. Vizibilitate suficientă pupa.

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

07.10.2018

19.02

alin. 2

Numărul şi amplasarea pereţilor etanşi

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 3

Amplasarea peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

07.10.2018

Cerinţa nu se aplică navelor de pasageri care, datorită respectării cerinţelor de bază privind statutul de stabilitate 2 în sensul art. 19.03, alin. 9 sau cerinţelor art. 19.07, ating un nivel echivalent în ceea ce priveşte siguranţa şi manevrabilitatea.

 

07.10.2018

alin. 5 fraza 2

Linia de supraimersiune dacă nu există puntea pereţilor etanşi

Pentru navele de pasageri a căror chilă a fost pusă înainte de 01.01.1996, N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

 

alin. 15

Înălţimea minimă a dublului fund sau a spaţiilor laterale goale

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

19.03

alin. 1 până la 6

Stabilitatea intactă

N.R.T. şi, atunci când numărul maxim de pasageri este majorat, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 7 şi 8

Stabilitate în stare avariată

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 9

Stabilitate în stare avariată

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

Extinderea verticală a avariei la fundul navei

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de NRT aplicabil la nave cu punte etanşă la apă pe o distanţă minimă de 0,50 m şi mai puţin de 0,60 m de fundul navelor care au obţinut primul Certificat al navei de navigaţie interioară înainte de 31.12.2005

01.01.2045

01.01.2006 01.12.2011

Situaţia 2 de compartimentare

NRT

 

01.01.2006

alin. 10-13

Stabilitate în stare de avarie

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

19.05

alin. 2 lit. a

Numărul de pasageri pentru care existenţa unei zone de evacuare conform art. 19.06, alin. 8 poate fi demonstrată

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 2 lit. b

Numărul de pasageri care au fost luaţi în consideraţie pentru calculul stabilităţii conform art. 19.03

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

19.06

alin. 1 prima frază

Zonele destinate pasagerilor situate sub puntea pereţilor etanşi în pupa peretelui de coliziune şi prova peretelui etanşi din picul pupa

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

07.10.2018

alin. 1 a doua frază

Cerinţe pentru zonele de punte cu adăposturi

NRT, cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

01.12.2011

alin. 3 lit. c, fraza 1

Înălţimea liberă a ieşirilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 3 lit. c a doua frază

Lăţimea minimă a uşilor cabinelor de pasageri şi ale altor încăperi mici

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

 

alin. 3 lit. f, fraza 1

Dimensiunea ieşirilor de urgenţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 3 lit. g

Ieşirile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 4 lit. d

Uşile încăperilor destinate utilizării de către persoane cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 5

Cerinţe pentru coridoarele de legătură

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 6 lit. b

Căile de evacuare la zonele de evacuare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 6 lit. c40

Nici o cale de trecere prin bucătării

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

01.01.2006

40Dispoziţia tranzitorie asociată art. 19.06 alin. 6 lit. c) este o cerinţă temporară şi este valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă era următoarea: "19.06 alin. 6 lit. c) Nici o cale de trecere prin bucătării/NRT, cel târziu prin reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015/01.01.2006".

 

alin. 6 lit. d

De-a lungul căilor de evacuare nu trebuie instalate trepte, scări sau altceva similar

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 7

Sistemul corespunzător de orientare în siguranţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

alin. 8

Cerinţe cu privire la locurile corespunzătoare pentru adunare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 9 lit. a), b), c), e) şi ultima frază

Cerinţe cu privire la scări şi palierele lor din zonele pentru pasageri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 10 lit. a, fraza 1

Balustradă conformă standardului european EN 711:1995

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 10 lit. a, fraza 2

Înălţimea parapetelor şi balustradelor punţilor destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 10 lit. b fraza 2

Lăţimea minimă a deschiderilor, folosite în mod normal pentru îmbarcarea şi debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

 

alin. 13

Zonele de circulaţie şi pereţii în zonele de circulaţie folosite de persoane cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 14 fraza 1

Construcţia geamurilor uşilor şi pereţilor din zonele de circulaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 15

Cerinţe privind incintele din cadrul suprastructurilor formate integral sau parţial din ferestre panoramice

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 17 fraza 2

Cerinţe pentru toalete pentru persoanele cu mobilitate redusă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 18

Instalaţia de ventilaţie pentru cabinele fără ferestre care se deschid

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

19.0741

 

Cerinţe privind sistemul de propulsie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

01.01.2006

41Dispoziţia tranzitorie asociată art. 19.07 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă era următoarea: "19.07/Cerinţe privind sistemul de propulsie/NRT, la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015/01.01.2006".

19.08

alin. 3 lit. a42

Cerinţe privind instalaţia de alarmă care să permită pasagerilor, membrilor echipajului şi personalului de la bord să alerteze comanda navelor de pasageri şi echipajul navei

Pentru navele ce efectuează voiaje de zi, prevederea se aplică N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

01.01.2006

42Dispoziţia tranzitorie asociată alin. 3 al art. 19.08 este o cerinţă temporară şi va fi valabilă până la 31 decembrie 2019. Înainte de 1 decembrie 2014, dispoziţia tranzitorie aplicabilă a fost: "19.08 alin. 3 Cerinţe privind instalaţia de alarmă NRT cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2015/01.01.2006", precum şi "19.08 alin. 3 lit. c)/instalaţia de alarmă care permite comenzii navei să alerteze echipajul şi personalul de la bord/Pentru navele cu cabine, cerinţa se aplică NRT, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 01.01.2007/01.01.2006".

 

alin. 6

Instalaţie fixă de santină

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

19.10

alin. 2

Art. 10.16, alin. 3 se aplică de asemenea coridoarelor şi încăperilor recreative pentru pasageri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

alin. 3

Iluminatul de avarie corespunzător

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

alin. 4

Instalaţie de forţă pentru caz de avarie

La navele pentru voiaje de zi, care au LWL sub 25 m, prevederea se aplică la N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

 

alin. 4 lit. f

Alimentarea în caz de avarie pentru proiectoarele conform art. 13.02, alin. 2, lit. i

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

alin. 4 lit. i

Alimentarea în caz de avarie pentru lifturi şi echipament de ridicare conform art. 19.06, alin. 9, fraza a 2-a

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

alin. 6 fraza 1

Pereţi de separaţie conform art. 19.11, alin. 2

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

alin. 6 fraza 2 şi 3

Instalare cabluri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

alin. 6 fraza 4

Instalaţia de forţă pentru caz de avarie deasupra liniei de supraimersiune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

19.11

alin. 1

Caracteristica materialelor şi componentelor de construcţie din punct de vedere al protecţiei împotriva incendiilor.

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

Pentru materialele şi componentele de construcţie aprobate în conformitate cu Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) adoptat prin Rezoluţia MSC.61 (67)43: N.R.T.

 

07.10.2018

43MSC.61 (67) adoptat la 5 decembrie 1996 - Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc.

 

alin. 2

Construcţia suprafeţelor de separaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 3

Vopselele, lacurile şi alte produse de tratare a suprafeţelor, precum şi acoperirile de protecţie pentru punte utilizate în încăperi, cu excepţia celor de maşini şi a spaţiilor de depozitare, trebuie să fie cu întârziere la propagarea flăcării

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

01.01.2006

alin. 4

Plafoanele saloanelor şi căptuşelile pereţilor fabricate din materiale incombustibile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 5

Mobila şi încastrările din locurile de adunare fabricate din materiale incombustibile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 6

Încercare conform Codului

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 7

Materialele de izolaţie din saloane

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

 

alin. 9 lit. a), b), c) a doua frază şi d)

Cerinţe pentru uşile din suprafeţele de separaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 11

Suprafeţele de separaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 13

Scările realizate din oţel sau din alt material incombustibil echivalent

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 14

Izolarea scărilor interioare de pereţi conform alin. 2

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 15

Instalaţii de ventilaţie şi instalaţii de alimentare cu aer

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 16

Instalaţii de ventilaţie în bucătării şi maşini de gătit cu extractoare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 17

Posturile de comandă, casa scărilor, zonele de adunare şi instalaţiile de extragere a fumului

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

19.12

alin. 8 lit. d

Instalarea pompelor pentru stingerea incendiilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2020

07.10.2018

alin. 9

Instalaţie de stingere a incendiului în încăperile de maşini

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de Dispoziţia tranzitorie nu se aplică navelor de pasageri ale căror chilă a fost pusă după data de 31.12.1995 şi ale căror corpuri sunt fabricate din lemn, aluminiu sau material sintetic şi ale căror încăperi de maşini nu sunt construite din materialele menţionate la art. 3.04, alin. 3 şi 4.

01.01.2015

01.01.2006

19.14

alin. 1

Colectarea apelor uzate şi facilităţi de transfer

La navele cu cabine cu cel mult 50 de cuşete şi pentru navele pentru voiaje de zi: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

alin. 2

Cerinţe pentru tancurile pentru colectarea apelor uzate

La navele cu cabine cu cel mult 50 de cuşete şi pentru navele pentru voiaje de zi pentru cel mult 50 de pasageri: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

19.15

alin. 1

Stabilitatea în caz de avarie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.01.2006

CAPITOLUL 29

 

 

 

29.02

alin. 3

Activarea celui de-al doilea aparat de control independent sau a controlului manual

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2045

01.04.2005

CAPITOLUL 33:Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcţiile navale care nu navighează în zona R de navigaţie interioară
Art. 331: Art. 33.01: Aplicarea prevederilor tranzitorii la construcţiile navale deja în exploatare
1.Prevederile articolelor 33.02 până la 33.03 se aplică construcţiilor navele care operează exclusiv pe căile navigabile în afara Rinului (zona R):
a)pentru care un Certificat comunitar a fost emis pentru prima dată înaintea datei de 30 decembrie 2008;
b)care au obţinut altă autorizaţie de navigaţie înaintea datei de 30 decembrie 2008,
2.Trebuie să se demonstreze că aceste nave corespund prevederilor din capitolul 1 până la 12 din Anexa nr. 2 a Directivei 82/714/CEE*, la data la care a fost emis Certificatul comunitar sau altă autorizaţie de navigaţie.
*Directiva Consiliului 82/714/CEE din 4 octombrie 1982 de stabilire a condiţiilor tehnice pentru navele de navigaţie interioară, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 301 din 28 octombrie 1982, astfel cum a fost modificată.
3.Certificatele comunitare emise înainte de 30 decembrie 2008 rămân valabile până la data expirării indicată în certificat.
Art. 332: Art. 33.02: Prevederi tranzitorii pentru construcţiile navale aflate deja în exploatare
1.Construcţiile navale care nu respectă integral prevederile prezentului standard trebuie:
a)să fie aduse în conformitate cu acestea la termenele şi în conformitate cu prevederile tranzitorii prevăzute în tabelul de mai jos; şi
b)până la adaptarea lor să respecte cerinţele capitolul 1 până la 12 din Anexa nr. 2 a Directivei 82/714/CEE.
În cazul în care se eliberează un nou certificat navei de navigaţie interioară pentru o navă menţionată la articolul 33.01 alin. 1, certificatul comunitar sau altă autorizaţie de navigaţie trebuie prezentată ca dovadă, certificatul comunitar sau cealaltă autorizaţie de navigaţie este retrasă, iar data eliberării certificatului comunitar sau a altei autorizaţii de navigaţie se înscrie la pct. 52 al noului certificat de navigaţie interioară după cum urmează:
"Un certificat comunitar în conformitate cu Directiva 82/714/CEE a fost emis la ................"
/
"O autorizaţie de navigaţie în conformitate cu ............. a fost emisă la: ................"
2.Prescurtările sau noţiunile din tabelul de mai jos au următoarea semnificaţie:
- "N.R.T." (N = noi, R = înlocuite, T = transformate): Prevederea nu se aplică construcţiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, şi anume prevederea se aplică numai construcţiilor noi, componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeaşi tehnologie şi de acelaşi tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.
- "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau a următoarei reînnoiri a certificatului după data indicată.

Articol şi alineat

Conţinut

Termen final şi Observaţii

CAPITOLUL 3

 

 

3.03

alin. 1 lit.a

Poziţia peretelui de coliziune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

alin. 1 lit.b

Poziţia peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

alin. 2

Încăperi de locuit în prova peretelui de coliziune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

Încăperi de locuit în pupa peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2059

Echipament de siguranţă în prova peretelui de coliziune

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

Echipament de siguranţă în pupa peretelui picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

alin. 4

Pereţi de separaţie etanşi la gaz între încăperile de locuit şi încăperile de maşini, încăperile de căldări şi magazii

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

 

alin. 5 para. 2

Supravegherea uşilor din peretele picului pupa

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

alin. 7

Ancorele să nu iasă din zona prova a navei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

3.04

alin. 3 fraza 2

Izolaţia încăperilor de maşini

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 3 frazele 3 şi 4

Deschideri şi dispozitive de închidere

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 6

Ieşirile din încăperile de maşini

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

CAPITOLUL 4

 

 

4.04

 

Mărci de pescaj

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

CAPITOLUL 5

 

 

5.06

alin. 1 fraza 1

Viteza minimă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

CAPITOLUL 6

 

 

6.01

alin. 1

Manevrabilitatea cerută conform capitolului 5

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 3

Bandări permanente şi temperaturi ale mediului ambiant

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

 

alin. 7

Concepţie ax cârmă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

6.02

alin. 1

Prezenţa rezervoarelor hidraulice separate

N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2026

Dublarea valvulei de acţionare în cazul acţionării hidraulice

N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2026

Tubulatură de lucru separată pentru a doua acţionare în cazul acţionării hidraulice

N.R.T.,cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2026

alin. 2

Punerea în funcţiune a celui de-a doua acţionări prin o singură operaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2026

alin. 3

Manevrabilitatea cerută conform capitolului 5 este asigurată de a doua acţionare sau acţionarea manuală

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

6.03

alin. 1

Racordarea altor consumatori la mecanismul de acţionare al instalaţiei de guvernare hidraulice

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2026

6.05

alin. 1

Timona unei instalaţii cu acţionare manuală nu trebuie să fie acţionată motorizat

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

6.06

alin. 1

Două sisteme de acţionare, independente

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

6.07

alin. 2 lit. a

Alarmă nivel rezervoare hidraulice şi alarmă presiune de serviciu

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2026

 

alin. 2 lit. e

Control dispozitiv tampon

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

6.08

alin. 1

Cerinţe privind echipamentul electronic conform art. 10.20

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

CAPITOLUL 7

 

 

7.02

alin. 2 până la 6

Vizibilitate neobstrucţionată din timonerie cu excepţia următoarelor sectoare:

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2049

alin. 3 para. 2

Vizibilitate neobstrucţionată pe axa de vizibilitate a timonierului

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

alin. 6

Gradul de transparenţă minim a geamurilor

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de N.R.T. pentru navele echipate cu sticlă colorată care îndeplinesc următoarele condiţii: - Geamurile sunt colorate verde şi au o transparenţă de cel puţin 60%. - Plafonul timoneriei este amenajat astfel încât să excludă reflexiile pe ferestre, - Sursele de lumină din timonerie trebuie să poată fi reglate fără opriri sau oprite, - Trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a evita alte reflecţii.

01.01.2024

 

alin. 6

Geamurile securizate

N.R.T.

 

7.03

alin. 7

Oprirea alarmelor

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

 

alin. 8

Conectare automată la o altă sursă de alimentarea cu energie

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

7.04

alin. 1

Comanda maşinilor principale şi a instalaţiilor de guvernare

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 2

Comanda maşinilor principale

Dacă timoneriile au fost construite pentru navigaţia prin radar de către o singură persoană:N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049 dacă direcţia de mişcare poate fi realizată direct; 30.12.2024 pentru alte motoare

 

alin. 3

Indicarea

Dacă nu este o timonerie amenajată pentru conducerea prin radar de către o singură persoană: NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

alin. 9 a treia frază

Controlul prin manetă

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

alin. 9 a patra frază

Interzicerea indicării direcţiei jetului

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

7.05

alin. 1

Lumini de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora

Luminile de navigaţie, carcasele, accesoriile şi sursele de lumină ale acestora care îndeplinesc: - cerinţele privitoare la culoare şi intensitate a luminii pentru luminile de navigaţie şi la acceptarea luminilor de semnalizare pentru navigaţia pe Rin la 30.11.2009; sau - cerinţele corespunzătoare ale unui stat membru la 30.11. 2009, pot fi încă utilizate.

 

7.06

alin. 1

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate înainte de 31.12.2012

Aparate radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate şi instalate conform regulilor statelor membre înainte de 31.12.2012 pot continua să fie menţinute şi utilizate până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

31.12.2018

Aceste instalaţii trebuie să fie introduse la pct. 52 al Certificatului navei de navigaţie interioară

 

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 01.01.1990

Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate după 01.01.1990 în temeiul cerinţelor minime şi condiţiilor de încercare privind instalaţiile radar utilizate pentru navigaţia pe Rin şi a cerinţelor minime şi condiţiilor de încercare privind indicatoarele vitezei de giraţie utilizate pentru navigaţia pe Rin pot continua să fie instalate şi utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard, Directivei 2006/87/CE sau al Rezoluţiei CCNR 1989-II-35.

 

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 31.12 2006

Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate după 31.12 2006 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime ale Directivei 2006/87/CE pot continua să fie instalate şi utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard sau al Directivei 2006/87/CE.

 

Aparate radar de navigaţie şi indicatoare ale vitezei de giraţie care au fost aprobate după 01.12.2009

Aparatele radar de navigaţie şi indicatoarele vitezei de giraţie care au fost aprobate după 01.12.2009 în temeiul cerinţelor şi condiţiilor de încercare minime ale Rezoluţiei CCNR 2008-II-11 pot continua să fie instalate şi utilizate dacă s-a eliberat un certificat valid de instalare în temeiul prezentului standard sau al Rezoluţiei CCNR 2008-II-11.

 

 

alin. 3

Echipamentul AIS interior

N.R.T.

 

 

 

Echipamentul AIS interior aprobat la sau după 19.10. 2012, în conformitate cu Standardului de încercare a echipamentului AIS interior Ediţia 2.0, adoptate prin Rezoluţia CCNR 2012-II-20, pot continua să fie montate şi utilizate.

07.10.2018

7.09

 

Instalaţie de alarmă

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

7.12

alin. 4 a doua frază

Indicaţii

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 5

Opritori şi blocatori

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

alin. 6

Dezactivarea automată

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

alin. 7 prima şi a doua frază

Amenajări şi dispozitive de protecţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2025

alin. 7 a treia frază

Semnal optic

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 8

Sistem de coborâre de urgenţă

Dacă nu este posibilă o coborâre hidraulică: N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după

01.01.2040

alin. 12 lit. c)

Încercare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

Dacă dovada nu poate fi furnizată prin calcul, comisia de inspecţie poate recunoaşte echivalenţa altor dovezi echivalente.

CAPITOLUL 8

 

8.01

alin. 3

Numai motoare cu combustie internă care funcţionează cu combustibil cu punctul de inflamabilitate mai mare de 55°C

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

8.02

alin. 1

Asigurarea maşinilor în cazul pornirii neintenţionate

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

 

alin. 4

Ecranarea conectărilor tubulaturilor

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

 

alin. 5

Sistem de protecţie a tubulaturii

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

 

alin. 6

Izolarea componentelor maşinilor

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

8.03

alin. 2

Dispozitive de control

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

alin. 4

Afişarea şi oprirea reducerii automate a vitezei

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

alin. 5

Concepţia trecerilor arborelui portelice

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

8.05

alin. 1

Rezervoare de oţel pentru combustibili lichizi

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

alin. 2

Închiderea automată a valvulelor tancului

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 3

Nici un tanc de combustibil nu trebuie amplasat în prova peretelui de coliziune

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

 

Nici un tanc de combustibil nu trebuie amplasat în pupa peretelui picului pupa

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

alin. 4

Nici un tanc de combustibil împreună cu accesoriile sale nu trebuie amplasat deasupra motoarelor sau tubulaturii de evacuare

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de Până atunci vor fi asigurate dispozitive corespunzătoare pentru evacuarea în siguranţă a combustibilului

30.12.2024

alin. 6 fraze-le 3 până la 5

Instalarea şi dimensionarea tubulaturii de aerisire sau tubulaturii de conectare

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

alin. 7 prima frază

Valvula, cu închidere rapidă de pe tanc acţionată de pe punte, chiar şi atunci când încăperile respective sunt închise.

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2029

alin. 9 a doua frază

Dispozitiv de măsurare a nivelului, lizibil până la nivelul maxim de umplere

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

alin. 13

Control nivel de umplere nu numai la maşinile principale ci şi la alte maşini necesare pentru funcţionarea în siguranţă a navei

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

8.06

 

Tancuri pentru ulei de ungere, tubulaturi şi accesorii

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

8.07

 

Tancuri pentru uleiurile utilizate la sistemele de transmitere a puterii, sistemele de control şi acţionare şi sistemele de încălzire, tubulaturi şi accesorii

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

8.08

alin. 8

Dispozitiv simplu de închidere care nu este suficient pentru racordarea încăperilor de balast la tubulaturile de santină pentru magaziile care pot transporta balast

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

8.08

alin. 9

Dispozitive de măsurare în santinele magaziilor

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

8.09

alin. 2

Instalaţii pentru colectarea apelor cu hidrocarburi şi a uleiurilor uzate

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

8.10

alin. 3

Limită zgomot produs de nava în staţionare de 65 dB(A)

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

CAPITOLUL 9

Pentru motoarele care sunt deja instalate la bord şi nu au aprobare de tip, numai art. 9.02 se aplică.

 

9.01

alin. 1 la alin. 4

Prevederi generale

Pentru motoarele care satisfac dispoziţiile privind aprobarea de tip şi pe cele privind instalarea, în vigoare la data instalării: N.R.

 

9.06

 

Controlul instalării

CAPITOLUL 10

 

10.01

alin. 1 fraza 2

Documente relevante ce vor fi prezentate comisiei de inspecţie

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

 

alin. 2 lit. b)

Planuri de conectare pentru tabloul principal, de avarie şi de distribuţie vor fi păstrate la bord

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

 

alin. 2 lit. e)

Planuri ale tablourilor electrice şi documentele privind motoarele de propulsie electrică

N.R.T.

 

 

alin. 2 lit. f)

Planurile instalaţiilor electronice

N.R.T.

 

 

alin. 2 lit. g)

Planurile circuitelor de curent de comandă

N.R.T.

 

 

alin. 3

Temperatura mediului ambient din interior şi de pe punte

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.02

 

Sisteme de alimentare electrică

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.03

 

Tipul de protecţie în funcţie de locaţie

N.R.T.

 

10.04

 

Protecţia contra exploziei

N.R.T.

 

10.05

alin. 4

Secţiunea transversală a conductorilor de împământare

N.R.T., cel mai târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.06

alin. 1 tabel

Curent alternativ trifazat

N.R.T.

 

10.08

alin. 1

Conformitatea cu standardele europene EN 15869-1, EN 15869-3 şi EN 16840

N.R.T.

 

10.10

alin. 2

Amplasamentul transformatoarelor

N.R.T.

 

 

alin. 3

Înfăşurările transformatoarelor primare şi secundare separate

N.R.T.

 

 

alin. 4

Prizele de alimentare ale înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor

N.R.T.

 

 

alin. 5

Placa indicând producătorul şi puterea motoarelor, generatoarelor şi transformatoarelor

N.R.T.

 

10.11

alin. 3

Ventilarea spre puntea deschisă a încăperilor de serviciu şi a dulapurilor

N.R.T.

 

alin. 7

Ventilarea încăperilor, a dulapurilor sau a incintelor închise în care sunt instalaţi acumulatori

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 12

Dimensionarea dispozitivului de încărcare

N.R.T.

 

alin. 13

Dispozitive de încărcare automată

N.R.T.

 

alin. 14

Tensiunea de încărcare maximă

N.R.T.

 

alin. 15

Standardele europene EN 62619 şi EN 62620 pentru acumulatori lithium-ion

N.R.T.

 

alin. 16

Sisteme de gestiune a acumulatorilor

N.R.T.

 

10.12

alin. 2 lit. d)

Alimentarea directă a aparatelor consumatoare necesare propulsiei şi manevrei navei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

 

alin. 3 lit. b)

Instalaţii pentru monitorizarea izolaţiei în raport cu împământarea

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.13

 

Dispozitive de întrerupere de urgenţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.14

alin. 3 a doua frază

Interzicerea comutatoarelor unipolare în spălătorii, băi şi încăperi umede

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2010

10.15

alin. 2

Secţiunea minimă a conductorului de 1,5 mm2

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 10

Cabluri care leagă timoneriile escamotabile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 11

Trecerile ansamblurilor de cabluri

N.R.T.

 

alin. 12

Cabluri care conectează o sursă de energie electrică de urgenţă la echipamentele consumatoare

N.R.T.

 

alin. 13

Cablurile în zone cu temperaturi ambientale ridicate

N.R.T.

 

alin. 14

Instalarea cablurilor de alimentare principale şi de rezervă

N.R.T.

 

10.16

alin. 3 a doua frază

Repartiţia pe două circuite

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.18

alin. 1

Posibilitatea deconectării reţelei

N.R.T.

 

alin. 2

Accesibilitate

N.R.T.

 

alin. 3

Izolarea galvanică a circuitelor de control şi de putere

N.R.T.

 

alin. 4

Funcţionarea în caz de fluctuaţii de tensiune şi frecvenţă

N.R.T.

 

alin. 5

Perioadă de descărcare după deconectarea de la reţea

N.R.T.

 

alin. 6

Comportament în caz de defectare a semnalelor de control externe

N.R.T.

 

alin. 7

Comportament în caz de defectare a tensiunii de comandă

N.R.T.

 

alin. 8

Detectarea erorilor şi prevenirea prezenţei erorilor nedetectate

N.R.T.

 

alin. 9

Monitorizarea

N.R.T.

 

alin. 10

Examinarea de tip

N.R.T.

 

10.19

 

Sisteme de alarmă şi de siguranţă pentru instalaţii mecanice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2015

10.20

 

Condiţii de încercare pentru instalaţiile electronice

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

10.21

 

Compatibilitatea electromagnetică

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2035

CAPITOLUL 13

 

 

13.01

 

Echipamentul de ancorare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

13.02

alin. 3 lit. a)

Certificat pentru cablul de acostare şi alte cabluri

Primul cablu să fie înlocuit la navă: NRT, cel târziu după data de

30.12.2024

Al doilea şi al treilea cablu să fie înlocuit la navă: N.R.T., cel târziu după data de

30.12.2029

13.03

alin. 1

Standardul european

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

alin. 2

Compatibilitatea pentru clasa de incendiu A, B şi C

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

alin. 4

Raportul dintre conţinutul de CO2 şi dimensiunea încăperii

NRT, cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

13.04

 

Instalaţii fixe de stingere a incendiului în spaţiile de locuit, timonerii şi spaţiile pentru pasageri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

13.05

 

Instalaţii fixe de stingere a incendiului în încăperi de maşini, căldări şi pompe

Instalaţiile fixe de stingere a incendiului cu CO2 montate înainte de 01.10. 1985, dacă respectă cerinţele art. 16.03 al prezentului standard pot să rămână în uz până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

13.07

 

Aplicarea standardului european la bărcile de serviciu

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

13.08

alin. 2

Veste de salvare gonflabile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

Vestele de salvare care au fost la bord la 29.12.2008 pot fi utilizate până la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

CAPITOLUL 14

 

 

14.02

alin. 4

Echipamente aflate pe marginile exterioare ale punţilor, pe punţile din bord şi în posturile de lucru

N.R.T.44

 

44Cu toate acestea, cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2015, navele trebuie să respecte următoarele cerinţe:

- Muchiile exterioare ale punţilor precum şi ale staţiilor de lucru în care persoanele pot cădea mai mult de 1 m trebuie să fie echipate cu parapeţi sau rame cu o înălţime minimă de 0,70 m sau o bară de protecţie continuă în conformitate cu standardul european EN 711: 1995, care trebuie să includă o balustradă, o bară la nivelul genunchilor şi o protecţie pentru picioare.

- Punţile în bord trebuie să fie dotate cu o protecţie pentru picioare şi o balustradă continuă fixată pe ramă. Balustrăzile ramei nu sunt necesare atunci când punţile în bord sunt prevăzute cu bare de protecţie ne-retractabile pe partea de apă.

14.04

alin. 1

Lăţime liberă a punţii din bord

Pentru navele cu B > 7,30 m N.R.T., cel târziu la eliberarea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.203545

45Pentru navele începute după 31.12.1994 şi navele aflate în serviciu, cerinţa se aplică în următoarele condiţii:

În cazul reînnoirii întregii zone de santină, trebuie respectate cerinţele art. 14.04. În cazul transformărilor care afectează întreaga lungime a zonei punţii în bord şi modificarea lăţimii libere a punţii în bord,

(a)art. 14.04 trebuie să fie respectat atunci când lăţimea liberă a punţii până la o înălţime de 0,90 m, disponibilă înainte de conversie, este redusă.

(b)lăţimea liberă a punţii în bord la o înălţime de 0,90 m sau lăţimea liberă deasupra acestea, disponibilă înaintea de transformare, nu trebuie redusă dacă dimensiunile nu sunt mai mici decât cele prevăzute la art. 14.04.

 

alin. 2

Bare de protecţie la puntea din bord

N.R.T.

 

14.05

alin. 1

Accesul la încăperile de lucru

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

alin. 2 şi 3

Uşile, precum şi intrările, ieşirile şi coridoarele cu o înălţime mai mare de 0,50 m.

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

alin. 4

Scările din încăperile de lucru cu personal de deservire permanent

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

14.06

alin. 2

Ieşiri şi ieşiri de urgenţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

14.07

alin. 1 fraza a doua

Scări fixe, mobile şi dispozitive similare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

alin. 2 şi 3

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

14.10

 

Capacele gurii de magazie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

14.11

 

Vinciuri

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

14.12

alin. 2 la 6, şi 8 la 10

Macarale: Placa producătorului, sarcina maximă admisibilă, dispozitive de protecţie, verificarea prin calcul, inspecţia expertului, documente la bord

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

14.13

 

Stocarea lichidelor inflamabile

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

CAPITOLUL 15

 

 

15.01

alin. 1

Încăperi de locuit pentru persoanele care locuiesc în mod obişnuit la bord

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

15.02

alin. 3

Amplasarea podelei

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 4

Încăperile de zi şi dormitoare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 5

Zgomot şi vibraţii în încăperile de locuit

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

 

alin. 6

Înălţimea pentru stat în picioare în încăperile de locuit

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 8

Suprafaţa disponibilă a încăperilor comune de zi

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 9

Volumul încăperilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 10

Volumul minim de aer al încăperii per persoană

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 11

Dimensiunea uşilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 12 lit. a) şi b)

Amplasarea scărilor

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

 

alin. 13

Tubulaturile pentru gaze şi lichide periculoase

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

15.03

 

Instalaţii sanitare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

15.04

 

Bucătării

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

15.05

 

Instalaţii de apă potabilă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

15.06

 

Încălzire şi ventilaţie

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

15.07

alin. 1 fraza 2

Alte instalaţii ale încăperilor de locuit

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

CAPITOLUL 18

 

 

18.01

alin. 2 tabelele 1 şi 2, şi alin. 5

Valori limită/de control şi aprobări de tip

NRT, atât timp cât:

a) valorile limită şi de control nu depăşesc valorile din etapa II cu un factor mai mare de 2;

b) instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord este însoţită de un certificat al constructorului sau al expertului care confirmă că aceasta poate suporta modelele tipice de încărcare la bord; şi

c) există un sistem de gestionare a nămolului de canalizare, care este adecvat pentru condiţiile de funcţionare a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bordul navelor de pasageri;

 

Instalaţiile de tratare de la bord aprobate după 01.12.2011, în conformitate cu cerinţele Rezoluţiei CCNR 2010-II-27 (Etapa a II-a), pot fi încă instalate şi utilizate.

 

Instalaţiile de tratare de la bord aprobate după 10.01.2013, în conformitate cu cerinţele Directivei 2012/49/UE (Etapa a II-a), pot fi încă instalate şi utilizate.

 

CAPITOLUL 19

 

 

 

 

Navele de pasageri

A se vedea dispoziţiile cadrului de reglementare pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absenţa pericolului evident"

Se aplică tuturor dispoziţiilor capitolului 19, cu excepţia celor menţionate mai jos.

 

19.01

alin. 5 şi alin. 6

Zona de nevizibilitate prova două lungimi de navă, dacă este mai puţin de 250 m. Vizibilitate suficientă pupa.

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

01.01.2049

19.11

alin. 1

Caracteristica materialelor şi componentelor de construcţie din punct de vedere al protecţiei împotriva incendiilor.

Pentru materialele şi componentele de construcţie aprobate în conformitate cu Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP) adoptat prin Rezoluţia MSC.61 (67)46: N.R.T.

 

46MSC.61 (67) adoptat la 5 decembrie 1996 - Codul internaţional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc.

CAPITOLUL 20

 

 

 

 

Navele de pasageri cu vele

A se vedea dispoziţiile cadrului de reglementare pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absenţa pericolului evident "

 

CAPITOLUL 21

 

 

21.01

alin. 2

Vinciuri speciale sau dispozitive echivalente de cuplare folosite la convoaiele împinse

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

21.01

alin. 3 ultima frază

Cerinţe pentru instalaţia de comandă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2049

CAPITOLUL 22

 

 

 

 

Instalaţiilor plutitoare

A se vedea dispoziţiile cadrului de reglementare pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absenţa pericolului evident "

 

CAPITOLUL 26

 

 

 

 

Navele de agrement

A se vedea dispoziţiile cadrului de reglementare pentru navele care au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE: "Absenţa pericolului evident "

 

CAPITOLUL 29

 

 

29.02

alin. 3

Activarea celui de-al doilea aparat de control independent sau a controlului manual

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

*) La tabelul de la articolul 33.02 alineatul (2), nota referitoare la capitolul 10.12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Articolul şi paragraful

Conţinut

Termen final şi observaţii

10.12

(1), (2), (3) (a) şi (4)

Întrerupătoare şi dispozitive de comandă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2029

(3) (b)

Dispozitiv pentru monitorizarea izolaţiei în raport cu împământarea echipat cu o alarmă optică şi acustică

N.R.C., cel târziu la reînnoirea certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2024

Art. 333: Art. 33.03: Prevederi tranzitorii suplimentare pentru construcţiile navale a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985
1.Suplimentar faţă de prevederile art. 33.02, prevederile următoare se pot aplica navelor a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1985, cu condiţia ca siguranţa navei şi a echipajului acesteia să fie asigurată în mod corespunzător.
2.Prescurtările sau noţiunile din tabelul de mai jos au următoarea semnificaţie:
- "N.R.T." (N = noi, R = înlocuite, T = transformate): Prevederea nu se aplică construcţiilor navale care se află deja în exploatare, în afară de cazul în care componentele respective sunt înlocuite sau transformate, şi anume prevederea se aplică numai construcţiilor noi, componentelor sau zonelor respective înlocuite sau transformate. Dacă componentele existente sunt înlocuite prin componente de înlocuire care utilizează aceeaşi tehnologie şi de acelaşi tip, aceasta nu constituie o înlocuire "R" în sensul acestor prevederi tranzitorii.
- "Emiterea sau reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară": Prevederea trebuie să fie respectată la data emiterii sau reînnoirii certificatului după data indicată.

Articol şi alineat

Conţinut

Termen final şi Observaţii

CAPITOLUL 3

 

 

3.03

alin. 1

Pereţi de coliziune etanşi la apă

N.R.T.

 

alin. 2

Încăperi de locuit, echipament de siguranţă

N.R.T.

 

alin. 5

Deschideri situate în pereţii etanşi

N.R.T.

 

3.04

alin. 2

Suprafeţe comune de separaţie între bunchere şi încăperile de locuit şi cabine

N.R.T.

 

alin. 7

Nivelul maxim admis al presiunii acustice în încăperea maşinilor

N.R.T.

 

CAPITOLUL 4

 

 

4.01

 

Distanţa de siguranţă

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară după data de

30.12.2019

4.02

 

Bordul liber

N.R.T.

 

CAPITOLUL 6

 

 

6.01

alin. 3

Cerinţe privind instalaţia de guvernare

N.R.T.

 

CAPITOLUL 7

 

 

7.01

alin. 2

Presiunea acustică generată de navă

N.R.T.

 

7.05

alin. 2

Control lumini de navigaţie

Reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

7.12

 

Timonerii escamotabile

N.R.T.

 

CAPITOLUL 8

 

 

8.01

alin. 3

Interzicerea anumitor combustibili lichizi

N.R.T.

 

8.04

 

Instalaţia de evacuare a gazelor arse de la motoare

N.R.T., cel târziu la reînnoirea Certificatului navei de navigaţie interioară

 

8.05

alin. 13

Monitorizarea gradului de umplere nu numai pentru maşinile de propulsie, dar şi pentru alte motoare necesare funcţionării sigure a navei

N.R.T.

 

8.08

alin. 2

Echipare cu pompe de santină

N.R.T.

 

8.08

alin. 3 şi 4

Diametrul şi debitul minim de pompare al pompelor de santină

N.R.T.

 

8.08

alin. 5

Pompe de santină autoamorsabile

N.R.T.

 

8.08

alin. 6

Prevedere sorb

N.R.T.

 

8.08

alin. 7

Închidere automată pic pupa

N.R.T.

 

8.10

alin. 2

Zgomot produs de navă în marş

N.R.T.

 

CAPITOLUL 10

 

 

10.01

alin. 2

Documente pentru instalaţia electrică

N.R.T.

 

alin. 3

Concepţia instalaţiei electrice

N.R.T.

 

10.06

 

Tensiuni maxime admise

N.R.T.

 

10.10

 

Generatoare, motoare şi transformatoare

N.R.T.

 

10.11

alin. 2

Amplasarea acumulatorilor

N.R.T.

 

10.12

alin. 2

Întrerupătoare, dispozitive de protecţie

N.R.T.

 

10.14

alin. 3

Întrerupere simultană

N.R.T.

 

10.15

 

Cabluri

N.R.T.

 

10.16

alin. 3

Iluminarea încăperilor de maşini

N.R.T.

 

10.17

alin. 1

Tablourile de comandă pentru luminile de navigaţie

N.R.T.

 

10.17

alin. 2

Alimentarea luminilor de navigaţie

N.R.T.

 

CAPITOLUL 13

 

 

13.01

alin. 9

Vinciuri pentru ancore cu masa peste 50 kg

N.R.T.

 

13.07

alin. 1

Aplicarea standardului european la bărcile de serviciu

N.R.T.

 

13.08

alin. 1

Aplicarea standardului la colacii de salvare

 

 

13.08

alin. 2

Aplicarea standardului la vestele de salvare

N.R.T.

 

CAPITOLUL 14

 

 

14.11

alin. 2

Asigurarea vinciurilor

N.R.T.

 

CAPITOLUL 15

 

 

15.02

alin. 3

Tubulaturile pentru gazele sau lichidele periculoase

N.R.T.

 

*) La articolul 33.03 alineatul (2), prevederile tranzitorii privitoare la capitolele 10.03, 10.12 alin. (1), (3) şi (4) şi la articolul 10.13 se abrogă.

ANEXA nr. 1:ANEXE LA STANDARDUL TEHNIC
PARTEA I:IDENTIFICAREA ŞI ÎNREGISTRAREA NAVEI
TITLUL I:ANEXA nr. 1 la ES-TRIN - MODEL AL NUMĂRULUI EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI

A

A

A

x

x

x

x

x

Codul autorităţii competente care atribuie Numărul european unic de identificare a navei de navigaţie interioară

Numărul de ordine

În model, "AAA" reprezintă codul de trei cifre atribuit de autoritatea competentă care atribuie Numărul european unic de identificare a navei conform următoarelor intervale de numere:

001-019

Franţa

020-039

Olanda

040-059

Germania

060-069

Belgia

070-079

Elveţia

080-099

rezervat pentru construcţiile navale din ţările care nu sunt parte la Convenţia Mannheim şi pentru care a fost emis un certificat rhenan înainte de 01.04.2007

100-119

Norvegia

120-139

Danemarca

140-159

Marea Britanie

160-169

Islanda

170-179

Irlanda

180-189

Portugalia

190-199

rezervat

200-219

Luxemburg

220-239

Finlanda

240-259

Polonia

260-269

Estonia

270-279

Lituania

280-289

Letonia

290-299

rezervat

300-309

Austria

310-319

Lichtenstein

320-329

Republica Cehia

330-339

Slovacia

340-349

rezervat

350-359

Croaţia

360-369

Serbia

370-379

Bosnia şi Herţegovina

380-399

Ungaria

400-419

Federaţia Rusă

420-439

Ucraina

440-449

Belarus

450-459

Republica Moldova

460-469

România

470-479

Bulgaria

480-489

Georgia

490-499

rezervat

500-519

Turcia

520-539

Grecia

540-549

Cipru

550-559

Albania

560-569

Fosta Republică Jugoslavă a Macedoniei

570-579

Slovenia

580-589

Muntenegru

590-599

rezervat

600-619

Italia

620-639

Spania

640-649

Andorra

650-659

Malta

660-669

Monaco

670-679

San Marino

680-699

rezervat

700-719

Suedia

720-739

Canada

740-759

Statele Unite a Americii

760-769

Israel

770-799

rezervat

800-809

Azerbaijan

810-819

Kazakhstan

820-829

Kyrgyzstan

830-839

Tajikistan

840-849

Turcmenistan

850-859

Uzbekistan

860-869

Iran

870-999

rezervat

xxxxx

reprezintă numărul de ordine din cinci cifre atribuit de autoritatea competentă

*) La anexa nr. 1 la ES-TRIN, codul de trei cifre 560-569 se modifică şi va avea următorul cuprins: 560-569 Republica Macedonia de Nord

TITLUL II:ANEXA nr. 2 la ES-TRIN - DATELE PENTRU IDENTIFICAREA UNEI NAVE
A)Toate navele
1.Numărul european unic de identificare a navei (Anexa nr. 3, Secţiunea I, Căsuţa 3 a modelului şi Secţiunea VI, Coloana 5)
2.Numele construcţiei navale (Anexa nr. 3, Secţiunea I, Căsuţa 1 a modelului şi Secţiunea VI, Coloana 4)
3.Tipul construcţiei navale aşa cum este definit la Articolul 1.01, Punctele 1.1-1.28 (Anexa nr. 3, Secţiunea I, Căsuţa 2 a modelului)
4.Lungimea totală, aşa cum este definită la Articolul 1.01 Punctul 4.17 (Anexa nr. 3, Secţiunea I, Căsuţa 17a)
5.Lăţimea totală, aşa cum este definită la Articolul 1.01 Punctul 4.20 (Anexa nr. 3, Secţiunea I, Căsuţa 18a)
6.Pescajul, aşa cum este definit la Articolul 1.01 Punctul 4.23 (Anexa nr. 3, Secţiunea 1, Căsuţa 19a)
7.Sursa Datelor (= Certificatul navei de navigaţie interioară)
8.Capacitatea de încărcare (Anexa nr. 3, Secţiunea I, Căsuţa 21 şi Secţiunea VI, Coloana 13) pentru navele de marfă
9.Deplasamentul aşa cum este definit la Articolul 1.01 Punctul 4.7 (Anexa nr. 3, Secţiunea I, Căsuţa 21 şi Secţiunea VI, Coloana 13) pentru nave altele decât navele de marfă
10.Operator (armator sau reprezentantul său)
11.Comisia de inspecţie/Autoritatea emitentă (Anexa nr. 3, Secţiunile I şi VI)
12.Numărul Certificatului navei de navigaţie interioară (Anexa nr. 3, Secţiunea I şi Secţiunea VI, Coloana 1)
13.Data expirării (Anexa nr. 3, Secţiunea I, Căsuţa 11 a modelului şi Secţiunea VI, Coloana 17)
14.Creatorul setului de date
B)Dacă sunt disponibile:
1.Numărul naţional
2.Tipul construcţiei navale în conformitate cu Specificaţiile tehnice pentru raportările electronice ale navelor în navigaţia interioară
3.Corp simplu sau dublu în conformitate cu ADN/ADNR
4.Înălţimea aşa cum este definită la Articolul 1.01 Punctul 4.22
5.Tonajul brut (pentru navele maritime)
6.Numărul IMO (pentru navele maritime)
7.Indicativul de apel (pentru navele maritime)
8.Numărul MMSI
9.Codul ATIS
10.Tipul, numărul, autoritatea emitentă şi data expirării ale altor certificate.
TITLUL III:ANEXA nr. 3 la ES-TRIN - MODELE DE CERTIFICATE ALE NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ ŞI MODEL AL REGISTRULUI CERTIFICATELOR NAVELOR DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
SECŢIUNEA I:Model de certificat al navei de navigaţie interioară
Certificatul navei de navigaţie interioară Nr. ........................... al Comisiei de inspecţie
Inland navigation vessel certificate No. ................................. of the Inspection Body

Numele statului/Stema

Name of State/Seal

CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ

INLAND NAVIGATION VESSEL CERTIFICATE

Nr. ............

No. ...........

...............................

LOCUL, DATA

Place, date

 

 

................................

COMISIA DE INSPECŢIE

Inspection Body

ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

SEMNĂTURA

(Signature)

OBSERVAŢII:

Remarks:

CONSTRUCŢIA NAVALĂ POATE FI UTILIZATĂ PENTRU NAVIGAŢIE ÎN BAZA ACESTUI CERTIFICAT AL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ NUMAI ÎN SITUAŢIA DESCRISĂ AICI.

The craft may be used for navigation by virtue of this inland navigation vessel certificate only while in the condition herein described.

ÎN CAZUL UNOR TRANSFORMĂRI SAU REPARAŢII MAJORE, CONSTRUCŢIA NAVALĂ TREBUIE SUPUSĂ UNEI INSPECŢII SPECIALE ÎNAINTEA EFECTUĂRII UNUI NOU VOIAJ.

In the event of major alterations or repairs, the craft must undergo a special inspection before any new voyage.

PROPRIETARUL CONSTRUCŢIEI NAVALE SAU REPREZENTANTUL SĂU TREBUIE SĂ INFORMEZE COMISIA DE INSPECŢIE ASUPRA ORICĂREI MODIFICĂRI DE NUME SAU PROPRIETATE, ORICĂREI REMĂSURĂRI ŞI ASUPRA ORICĂREI MODIFICĂRI EFECTUATE ÎN NUMĂRUL DE ÎNMATRICULARE SAU PORTUL DE ORIGINE, ŞI SĂ TRANSMITĂ CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ COMISIEI DE INSPECŢIE SPRE A FI MODIFICAT.

The owner of a craft, or his representative, shall bring to the notice of the inspection body any change in the name or ownership of a craft, any re-measurement, and any change in the registration or home port, and shall send the inland vessel certificate to that inspection body for amendment.

1. NUMELE CONSTRUCŢIEI NAVALE

Name of craft

2. TIPUL CONSTRUCŢIEI NAVALE

Type of craft

3. NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICAREA A NAVEI

Unique European Vessel Identification Number

4. NUMELE ŞI ADRESA PROPRIETARULUI

Name and domicile of owner

5. LOCUL DE ÎNREGISTRARE ŞI NUMĂRUL DE ÎNMATRICULARE

Place of registration and registration number

6. PORTUL DE ORIGINE

Home port

7. ANUL CONSTRUCŢIEI

Year of construction

8. NUMELE ŞI ADRESA ŞANTIERULUI CONSTRUCTOR

Name and location of shipyard

9. ACEST CERTIFICAT ÎNLOCUIEŞTE CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ NR. ...................EMIS LA DATA DE ....................... DE CĂTRE COMISIA DE INSPECŢIE .....................................................................

This certificate replaces inland navigation vessel certificate No. ........................ issued on ................... by ........................................................... Inspection Body

10. CONSTRUCŢIA NAVALĂ MAI SUS MENŢIONATĂ

The abovementioned craft,

ULTERIOR INSPECŢIEI EFECTUATE LA DATA DE*)..........................................

subsequent to the inspection carried out on *)

LA PREZENTAREA CERTIFICATULUI EMIS LA DATA DE*) .................................

on presentation of the certificate issued on *)

DE CĂTRE SOCIETATEA DE CLASIFICARE RECUNOSCUTĂ ....................................................................

by the recognised classification society

ESTE DECLARATĂ APTĂ PENTRU EXPLOATARE

is acknowledged as fit to operate

- pe Rhin

- on the Rhine (*)

între ................................... şi ..................................... *)

between ................................................. and ............................................ *)

- PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE ALE UE DIN ZONA(ELE)

on EU waterways in Zone(s) (*)

.........................................................................................................

- PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONA(ELE)

on the waterways in Zone(s) (*)

.........................................................................................................

- DIN.....(NUMELE STATELOR(*))

in..... (Names of States(*)) .......................................................................................

- CU EXCEPŢIA

except for: .................................................................................................................

....................................................................................................................................

- PE URMĂTOARELE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE DIN ....................... (NUMELE STATULUI (*))

on the following waterways in: .................... (Name of the State (*))..............................................................................................

LA PESCAJUL MAXIM AUTORIZAT ŞI CU ECHIPAMENTUL ŞI ECHIPAJUL SPECIFICAT MAI JOS.

at the maximum authorised draught and with the equipment and crew specified below.

11. VALABILITATEA ACESTUI CERTIFICAT AL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ EXPIRĂ LA DATA DE

The validity of this inland navigation vessel certificate expires on ..........................

*) AMENDAMENT LA RUBRICA(ILE):

Amendment to item(s): ......................................

TEXTUL NOU:

New text:

*) ...................................................................................

.......................................................................................

ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ.

This page has been replaced.

LOCUL, DATA ...............................

Place, date

 

 

COMISIA DE INSPECŢIE

Inspection Body

................................

..................... ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

SEMNĂTURA

(Signature)

__________

*) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ.

Delete as appropriate.

 

12. NUMĂRUL CERTIFICATULUI NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ (1), NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI (2), NUMĂRUL DE ÎNMATRICULARE (3) ŞI NUMĂRUL MĂSURĂTORII (4) SUNT ATAŞATE CU SEMNE CORESPUNZĂTOARE ÎN URMĂTOARELE LOCURI DE PE CONSTRUCŢIA NAVALĂ

The inland navigation vessel certificate number (1), unique European vessel identification number (2), registration number (3) and measurement number (4) are affixed with the corresponding signs at the following locations on the craft

1 .............................

2 .............................

3 .............................

4 .............................

13. PESCAJUL MAXIM AUTORIZAT ESTE INDICAT PE FIECARE BORD AL CONSTRUCŢIEI NAVALE

The maximum authorised draught is indicated on each side of the craft

- prin două .................... mărci de pescaj.

by two - ................................. - draught marks*).

- prin mărci superioare de măsură

by the upper measurement plates*).

AU FOST APLICATE DOUĂ SCĂRI DE PESCAJ

Two draught scales have been applied*).

SCĂRILE DE MĂSURĂ PUPĂ SERVESC DREPT SCĂRI DE PESCAJ: ELE AU FOST SUPLIMENTATE ÎN ACEST SCOP CU CIFRE CARE INDICĂ PESCAJELE*).

The rear measurement scales serve as draught scales: they have been supplemented for that purpose by figures indicating the draughts*).

14. FĂRĂ A PREJUDICIA RESTRICŢIILE*) MENŢIONATE LA RUBRICILE 15 ŞI 52, CONSTRUCŢIA NAVALĂ POATE SĂ

Without prejudice to the restrictions*) mentioned in items 15 and 52, the craft is fit to

1. împingă*)

push-tow*)

1.1 într-o formaţiune rigidă*)

in rigid formation*)

1.2 cu articulaţie controlată*)

with controlled articulation*)

4. să fie propulsată într-o formaţiune în cuplu*)

be propelled in a side-by-side formation*)

2. fie împinsă*)

be push-towed*)

2.1 într-o formaţiune rigidă*)

in rigid formation*)

2.2 în prova unei formaţiuni rigide*)

at the head of a rigid formation*)

2.3 cu articulaţie dirijată*)

with controlled articulation*)

5. remorcheze*)

tow*)

5.1 construcţii navale care nu au forţă motrice proprie *)

craft having no motive power of their own*)

5.2 construcţii navale cu motor*)

motorised craft*)

5.3 numai în amonte*)

upstream only*)

3. propulseze o formaţiune în cuplu*)

propel a side-by-side formation*)

6. fie remorcată*)

be towed*)

6.1 ca şi construcţie navală cu motor*)

as a motorised craft*)

6.2 ca şi construcţie navală care nu are forţă motrice proprie*)

as a craft with no motive power of its own*)

*) AMENDAMENT LA RUBRICA(ILE):

Amendment to item(s): ....................

NOUL TEXT: ......................................

New text: ...............................................

*) ACEASTĂ PAGINĂ A FOST ÎNLOCUITĂ.

This page has been replaced.

LOCUL, DATA ...............................

Place, date

 

 

COMISIA DE INSPECŢIE

Inspection Body

................................

..................... ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

SEMNĂTURA

(Signature)

__________

*) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ.

Delete as appropriate.

 

15. formaţiuni autorizate

Authorised formations

1. construcţia navală este autorizată să propulseze următoarele formaţiuni

The craft is authorised to propel the following formations:

Schiţă formaţiune

Formation figure

restricţii care rezultă din capitolele 5 şi 21

Restrictions resulting from chapters 5 and 21

dimensiuni max.

Max. dimensions

m

sensul de navigaţie şi stadiul de încărcare

Navigation direction and load status

secţiunea maximă imersă în m˛

Maximum wetted

section in m˛

observaţii

Remarks

amonte

UPSTREAM

aval

DOWNSTREAM

nr.

No.

lungime

length

lăţime

breadth

încărcată

loaded

(t)

goală

empty

încărcată

loaded

(t)

goală

empty

amonte

upstream

aval

downstream

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. cuplaje:

Couplings:

tip cuplaj: ...............................

Type of coupling:

număr de cabluri de cuplaj: ..........................

Number of coupling cables:

forţa de rupere pe cuplaj longitudinal: ......... kN

Tensile strength per longitudinal coupling:

forţa de rupere pe cablu: ............... kN

Tensile strength per cable

număr de înfăşurări de cablu: .................................

Number of cable windings:

număr de cuplaje per bord:

Number of couplings per side:

lungimea fiecărui cablu de cuplaj: ........................

Length of each coupling cable:

*) amendament la rubrica(ile):

Amendment to item(s):....................

noul text: .....................................................................................................

New text:

*) această pagină a fost înlocuită.

This page has been replaced.

 

LOCUL, DATA ...............................

Place, date

 

 

COMISIA DE INSPECŢIE

Inspection Body

................................

..................... ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

SEMNĂTURA

(Signature)

__________

*) SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ.

Delete as appropriate.

 

16. certificat de măsurătoare nr. ................................ de la biroul de măsurători ........................ din data .........

Measurement certificate No. ........................................... of the ...... Measurement office dated ...........................................

17a. lungime max. - m

Max. length.

17b. lungimea l - m

Length L

18a. lăţime max. - m

Max. breadth

18b. lăţimea b - m

Breadth B

19a pescajul total - m

Draught overall

19b pescajul t - m

Draught

20. bordul liber - cm

Freeboard

21. capacitate de încărcare/deplasament - t/m3*)

Deadweight/Displacement*)

22. numărul de pasageri:

Number of passengers:

23. numărul de cuşete pentru pasageri

Number of passenger berths:

24. numărul de PEREŢI TRANSVERSALI etanşi

Number of watertight transverse bulkheads

25. numărul de magazii

Number of holds

26. tipul capacului gurii de magazie

Type of hatch cover

27. numărul motoarelor principale de propulsie

Number of main propulsion engines

28. puterea totală nominală a mijloacelor principale de propulsie - kW

Total power rating of main means of propulsion

29. numărul de propulsoare principale

Number of main propellers

 

30. numărul de vinciuri de ancoră prova

Number of bow windlasses

din care ..................... cu motor

of which ................ powered

31. numărul de vinciuri de ancoră pupa

Number of stern windlasses

din care .............. cu motor

of which ............... powered

32. numărul de cÂrlige de remorcare

Number of towing hooks

33. numarul de vinciuri de remorcare

Number of towing winches

din care ................ cu motor

of which ................ powered

34. instalaţia de guvernare

Steering gear

numărul penelor de cârmă de la guvernarea principală

Number of rudder blades on main rudder

acţionarea cârmei principale

Main rudder drive

 

- manuală*)

manual

- electrică*)

electric

- electrică/ hidraulică*)

electric/hydraulic

- hidraulică*)

hydraulic

alte instalaţii: da/nu*).............. tipul:

Other installations: yes/no Type:

guvernarea laterală: da/nu*)

Flanking rudder:

yes/no

acţionarea cârmei laterale:

Flanking rudder drive:

- manuală*)

manual

- electrică*)

electric

- electrică/ hidraulică*)

electric/hydraulic

- hidraulică*)

hydraulic

instalaţie guvernare prova

Bow rudder installation: da/nu*)

yes/no

- cârmă prova*)

bow rudder

- propulsor prova*)

bow thruster

- altă instalaţie*)

other installation

- comandă de la distanţă

Remote control

da/nu*)

yes/no

- acţionare de la distanţă

Remote activation

da/nu*)

yes/no

35. instalaţia de santină şi de drenare

Bilge and drainage system

numărul de pompe de santină ...................., din care acţionate electric .............

Number of bilge pumps ................................ of which power driven .............................

debitul minim de pompare

Minimum pumping capacity

prima pompă de santină l/min

first bilge pump

a doua pompă de santină l/min

second bilge pump

*) amendament la rubrica(ile):

Amendment to item(s):....................

noul text: ........................................................

New text: ...............................................................................

*) această pagină a fost înlocuită.

This page has been replaced.

locul, data .......................................................

Place, date

 

................... ŞTAMPILA

Stamp

comisia de inspecţie

Inspection Body

............................................

............................................

(semnătura)

(Signature)

______________

se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

36. numărul şi poziţia închiderilor menţionate în art. 8.08, alineatele (10) şi (11)

Number and position of closures referred to in Article 8.08, sections 10 and 11

37. ancore

Anchors

numărul ancorelor prova

Number of bow anchors

..............................

masa totată a ancorelor prova

Total mass of bow anchors

....................... kg

numărul ancorelor pupa

Number of stern anchors

........................

masa totată a ancorelor pupa

Total mass of stern anchors

....................... kg

38. lanţuri de ancoră

Anchor chains

numărul de lanţuri de ancoră prova

Number of bow anchor chains

..........................

lungimea fiecărui lanţ

Length of each chain

....................... m

sarcina la rupere a fiecărui lanţ

Breaking load of each chain

................. kN

 

numărul de lanţuri de ancoră PUPA

Number of stern anchor chains

..........................

lungimea fiecărui lanţ

Length of each chain

....................... m

sarcina la rupere a fiecărui lanţ

Breaking load of each chain

................. kN

 

39. cabluri de acostare

Mooring cables

1-ul cablu ..................... m lung. cu o sarcină la rupere de ..................... kN

1st cable ................... m long with a breaking load of .............. kN

al 2-lea cablu ..................... m lung. cu o sarcină la rupere de ..................... kN

2nd cable................... m long with a breaking load of .......... kN

al 3-lea cablu ..................... m lung. cu o sarcină la rupere de kN

3rd cable...................m long with a breaking load of ........... kN

40. cabluri de remorcare

Towing cables

cu o lungime de ................... m şi o sarcină la rupere de ................ kN

with a length of ....... m and a breaking load of .......... kN

cu o lungime de ................... m şi o sarcină la rupere de ................ kN

with a length of ....... m and a breaking load of .......... kN

41. semnale vizuale şi acustice

la bordul navei trebuie să existe lumini, pavilioane, baloane, semnale plutitoare de navigaţie şi dispozitive de avertizare acustică utilizate pentru semnalizarea şi emiterea semnalelor vizuale şi acustice prescrise de [reglementările de poliţie pe rhin/reglementările autorităţii de navigaţie aplicabile ale statelor membre], precum şi luminile de semnalizare de urgenţă, independente de reţeaua de la bord, prescrise de [reglementările de poliţie pe rhin/reglementările autorităţii de navigaţie aplicabile ale statelor membre].

Visual and audible signals

The lights, flags, balls, floats and audible warning devices used for signalling and to emit the visual and audible signals prescribed by [the Rhine police regulations/ the applicable navigational authority regulations of the Member States] are carried on board, as are the stand-alone emergency mooring lights prescribed by [the Rhine police regulations/ the applicable navigational authority regulations of the Member States].

*) amendament la rubrica(ile):

Amendment to item(s): ....................

noul text: .........................

New text:

*) această pagină a fost înlocuită.

This page has been replaced.

locul, data...........................................................

Place, date

 

 

comisia de inspecţie

Inspection Body

....................................................

...................ŞTAMPILA

Stamp

 

 

(semnătura)

(Signature)

*)se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

42. ALTE ECHIPAMENTE

Other equipment

BANDULĂ

Heaving line

INSTALAŢIA DE COMUNICARE VOCALĂ

Voice communication system

- BILATERAL ALTERNATIVĂ*)

- BILATERAL SIMULTANĂ/TELEFON*)

- LEGĂTURĂ RADIOTELEFONICĂ INTERNĂ *)

- alternative two-way

- simultaneous two-way/telephone

- internal radio-telephone link

PASARELĂ

gangway

- în conformitate cu art. 13.02 alin. 3 lit. d) *)

in accordance with Article 13.02(3)(d)

- în conformitate cu art. 19.06 alin. 12*)

in accordance with Article 19.06(12)

Lungime ............. m

Length

INSTALAŢIA RADIO-TELEFONICĂ

Radio-telephone installation

 

- SERVICIU NAVĂ-NAVĂ

- SERVICIU DE INFORMAŢII NAUTICE

- SERVICIU NAVĂ-AUTORITĂŢI PORTUARE

- vessel-to-vessel service

- nautical information service

- vessel-port authority service

CANGE

Gaff hook

 

 

NUMĂRUL TRUSELOR DE PRIM AJUTOR

Number of first-aid kit

 

 

BINOCLU

Pair of binoculars

MACARALE

Cranes

- ÎN CONFORMITATE CU ART. 14.12 ALIN. 9*)

- ALTE MACARALE CU O ÎNCĂRCĂTURĂ UTILĂ CARE NU DEPĂŞEŞTE 2000 KG*)

- in accordance with Article 14.12(9)

- other cranes with a useful load not exceeding 2 000 kg"

ANUNŢ CU PRIVIRE LA SALVARE OM PESTE BORD

Notice concerning rescue of persons overboard

LUMINA DE CĂUTARE CARE POATE FI OPERATĂ DIN TIMONIERIE

Searchlight that can be operated from the wheelhouse

RECIPIENTE REZISTENTE LA FOC

Fire-resistant receptacles

SCARĂ ÎNCLINATĂ/VERTICALĂ*)

Embarkation stairway/ladder

 

 

43. MIJLOACE DE COMBATERE A INCENDIILOR

Firefighting appliances

NUMĂR DE STINGĂTOARE PORTABILE ..........., POMPE DE INCENDIU .........., HIDRANŢI .............

Number portable fire extinguishers ...................................., fire pumps ....................................., hydrants ..................

INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR ÎN ÎNCĂPERILE DE LOCUIT ETC.

NU/NUMĂRUL .............................. *)

Permanently installed firefighting systems in accommodation etc. No/Number

INSTALAŢII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR ÎN ÎNCĂPERILE DE MAŞINI ETC.

NU/NUMĂRUL .............................. *)

Permanently installed firefighting systems in engine rooms etc.

No/Number

POMPA DE SANTINĂ MOTORIZATĂ ÎNLOCUIEŞTE O POMPĂ DE INCENDIU ............ DA/NU*)

The power-driven bilge pump replaces a fire pump ............................................ Yes/No)

44. MIJLOACE DE SALVARE

Life saving appliances

NUMĂRUL DE COLACI DE SALVARE......, DINTRE CARE CU LUMINI ....., CU SAULĂ ..... *)

Number of lifebuoys ..............., of which with light ................, with line ................................

O VESTĂ DE SALVARE PENTRU FIECARE PERSOANĂ CARE ESTE ÎN MOD OBIŞNUIT LA BORD/ÎN CONFORMITATE ARTICOLUL 13.08 alin 2. *)

One lifejacket for every person who is regularly on board/in accordance with Article 13.08(2)*)

O BARCĂ A NAVEI CU UN SET DE RAME, O SAULĂ ŞI UN ISPOL/ ÎN CONFORMITATE CU STANDARDUL EUROPEAN *)

A ship's boat with a set of oars, one mooring line and a baler/in accordance with European Standard*)

PLATFORMĂ SAU INSTALAŢIE ÎN CONFORMITATE CU ART. 19.15 ALIN. 4 SAU ALIN. 5*)

Platform or an installation in accordance with Article 19.15(4) or (5)*)

NUMĂRUL, TIPUL ŞI LOCUL (LOCURILE) INSTALĂRII ECHIPAMENTULUI PENTRU A PERMITE PERSOANELOR SĂ FIE TRANSFERATE ÎN SIGURANŢĂ LA APE PUŢIN ADÂNCI, PE ŢĂRM SAU PE O ALTĂ NAVĂ ÎN CONFORMITATE CU ART. 19.09 ALIN. 3

Number, type and site(s) of installation of the equipment to enable persons to be transferred safely to shallow water, to the bank or to another craft in accordance with Article 19.09(3)

.............................................................................................................................

............................................................................................................................

NUMĂRUL DE MIJLOACE DE SALVARE INDIVIDUALE PENTRU PERSONALUL DE LA BORD ........................................., DINTRE CARE ÎN CONFORMITATE CU ART. 13.08 ALIN. 2 .................... *)

Number of individual life saving appliances for shipboard personnel ................................, of which in accordance with Article 13.08(2) .....................................................*)

NUMĂRUL DE MIJLOACE DE SALVARE INDIVIDUALE PENTRU PASAGERI .......................................... *)

Number of individual life saving appliances for passengers*)

MIJLOACE DE SALVARE COLECTIVE, ÎN CEEA CE PRIVEŞTE NUMĂRUL, ECHIVALENTE CU ........ MIJLOACE DE SALVARE INDIVIDUALE *)

Collective life saving appliances, with respect to the number, equivalent to ................ individual life saving appliances

DOUĂ SETURI DE APARATE DE RESPIRAŢIE, DOUĂ SETURI DE ECHIPAMENT, NUMĂR DE MĂŞTI DE GAZE ............................................................*)

Two breathing apparatus sets, two set of equipment, number of smoke hoods ...............

ROLUL DE SIGURANŢĂ ŞI PLANUL DE SIGURANŢĂ AFIŞATE LA:

Safety rota and safety plan displayed at: .................................

..................................................................................................

..................................................................................................

45. amenajare specială timonerie pentru conducerea navei cu ajutorul radarului de către o singură persoană:

Special wheelhouse arrangements for steering on radar by one person:

aprobată pentru conducerea navei cu ajutorul radarului de către o singură persoană*):

Approved for steering on radar by one person

*) amendament la rubrica(ile):

Amendment to item(s): ....................

noul text: .......................................................

New text:

*) această pagină a fost înlocuită.

This page has been replaced.

locul, data .....................................

Place, date

 

 

comisia de inspecţie

Inspection Body

....................................................

...................ŞTAMPILA

Stamp

....................................................

(semnătura)

(Signature)

_________

*) se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

46. modurile de funcţionare îndeplinesc A1*), A2*), B*)./cerinţele legislaţiei naţionale sau internaţionale referitoare la echipaj

Operating modes meeting A1*), A2*), B*)./ the requirements of national or international law concerning the crew

47. echipament navă în conformitate cu art. 31.01.

Vessel equipment in accordance with Article 31.01.

NAVA respectă *)/NU respectă *) ART. 31.02 (STANDARD S1) *)/ ART. 31.03 (STANDARD S2) *). [ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 3.18 DIN REGULAMENTUL PRIVIND PERSONALUL NAVIGANT PE RIN/ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE NAŢIONALE SAU INTERNAŢIONALE], ECHIPAJUL MINIM TREBUIE SĂ FIE MAJORAT DUPĂ CUM URMEAZĂ *)/NU TREBUIE SĂ FIE MAJORAT: *):

The vessel complies *)/does not comply *) with Article 31.02 (Standard S1)*)/Article 31.03 (Standard S2)*). [In accordance with article 3.18 of the Regulations for Rhine navigation personnel/In accordance with national or international requirements], the minimum crew needs to be increased as follows*)/does not need to be increased:*):

 

modurile de funcţionare 1

Operating modes

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

observaţii şi condiţii speciale:

Observations and special conditions

.....................................................................................

.....................................................................................

48. ECHIPAJUL MINIM [CONFORM ART. 3.19 DIN REGULAMENTUL PRIVIND PERSONALUL NAVIGANT PE RIN/ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE NAŢIONALE SAU INTERNAŢIONALE] 2

Minimum crew [according to article 3.19 of the Regulations for Rhine navigation personnel/in accordance with national or international requirements]2

 

modurile de funcţionare

Operating modes

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

observaţii şi condiţii speciale:

Observations and special conditions

........................................................................

........................................................................

*) amendament la rubrica(ile):

Amendment to item(s): ....................

noul text: .................................................

New text: .........................................................

*) această pagină a fost înlocuită.

This page has been replaced.

locul, data ...........................................................

Place, date

 

 

comisia de inspecţie

Inspection Body

..............................

................... ŞTAMPILA

Stamp

 

 

.............................

(semnătura)

(Signature)

_________

*) se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

1 Certificatul de inspecţie pe Rin va face referire la: marinar, marinar înlocuit de un motorist; modurile de funcţionare A1, A2 şi B.

The Rhine inspection certificate will refer to: boatman, boatman replaced by an engine-minder; operating modes A1, A2 and B.

2 Certificatul de inspecţie pe Rin va face referire la: comandant, timonier, şef de echipaj, marinar, ucenic, motorist, ofiţer mecanic: modurile de funcţionare A1, A2 şi B.

The Rhine inspection certificate will refer to: Boatmaster, helmsman, boatman able, boatman, apprentice, engine-minder, engineer: operating modes A1, A2 and B.

49. prelungirea/confirmarea*) valabilităţii certificatului NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ *)

inspecţie periodică/specială*)

Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity

*)Periodical/special*) inspection

comisia de inspecţie a inspectat nava la data *).

The Inspection Body inspected the vessel on *).

un certificat din data ................. de la societatea de clasificare recunoscută .................

A certificate dated .................. from the recognised classification society ..........................

.......................................................................

a fost prezentat comisiei de inspecţie*).

was presented to the Inspection Body

motivul inspectării/certificării*):

Reason for the inspection/certificate

......................................................................................

......................................................................................

AVÂND ÎN VEDERE rezultatul inspecţiei/certificării *), perioada de valabilitate a certificatului este menţinută/prelungită*)

In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*)

până la ............................................

until

................................

(locul)

(Place)

...........................

(data)

(date)

 

...................................................

comisia de inspecţie

Inspection Body

...................ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

(semnătura)

(Signature)

__________

*)se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

49. prelungirea/confirmarea*) valabilităţii certificatului NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ *)

inspecţie periodică/specială*)

comisia de inspecţie a inspectat nava la data *).

The Inspection Body inspected the vessel on *)

un certificat din data ................. de la societatea de clasificare recunoscută .................

A certificate dated .................. from the recognised classification society ..........................

.......................................................................

a fost prezentat comisiei de inspecţie*).

was presented to the Inspection Body

motivul inspectării/certificării*):

Reason for the inspection/certificate

......................................................................................

......................................................................................

AVÂND ÎN VEDERE rezultatul inspecţiei/certificării *), perioada de valabilitate a certificatului este menţinută/prelungită*)

In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*)

până la ............................................

until

................................

(locul)

(Place)

...........................

(data)

(date)

 

...................................................

comisia de inspecţie

Inspection Body

...................ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

(semnătura)

(Signature)

__________

*)se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

49. prelungirea/confirmarea*) valabilităţii certificatului NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ *)

inspecţie periodică/specială*)

Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity

*)Periodical/special*) inspection

comisia de inspecţie a inspectat nava la data *).

The Inspection Body inspected the vessel on *).

un certificat din data ................. de la societatea de clasificare recunoscută .................

A certificate dated .................. from the recognised classification society ..........................

.......................................................................

a fost prezentat comisiei de inspecţie*).

was presented to the Inspection Body

motivul inspectării/certificării*):

Reason for the inspection/certificate

......................................................................................

......................................................................................

AVÂND ÎN VEDERE rezultatul inspecţiei/certificării *), perioada de valabilitate a certificatului este menţinută/prelungită*)

In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*)

până la ............................................

until

................................

(locul)

(Place)

...........................

(data)

(date)

 

...................................................

comisia de inspecţie

Inspection Body

...................ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

(semnătura)

(Signature)

__________

*)se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

49. prelungirea/confirmarea*) valabilităţii certificatului NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ *)

inspecţie periodică/specială*)

Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity

*)Periodical/special*) inspection

comisia de inspecţie a inspectat nava la data *).

The Inspection Body inspected the vessel on *).

un certificat din data ................. de la societatea de clasificare recunoscută .................

A certificate dated .................. from the recognised classification society ..........................

.......................................................................

a fost prezentat comisiei de inspecţie*).

was presented to the Inspection Body

motivul inspectării/certificării*):

Reason for the inspection/certificate

......................................................................................

......................................................................................

AVÂND ÎN VEDERE rezultatul inspecţiei/certificării *), perioada de valabilitate a certificatului este menţinută/prelungită*)

In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*)

până la ............................................

until

................................

(locul)

(Place)

...........................

(data)

(date)

 

...................................................

comisia de inspecţie

Inspection Body

...................ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

(semnătura)

(Signature)

__________

*)se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

49. prelungirea/confirmarea*) valabilităţii certificatului NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ *)

inspecţie periodică/specială*)

Extension/confirmation*) of inland navigation vessel certificate validity

*)Periodical/special*) inspection

comisia de inspecţie a inspectat nava la data *) ........................

The Inspection Body inspected the vessel on *) ........................

un certificat din data ................. de la societatea de clasificare recunoscută .................

A certificate dated .................. from the recognised classification society ..........................

.......................................................................

a fost prezentat comisiei de inspecţie*).

was presented to the Inspection Body

motivul inspectării/certificării*):

Reason for the inspection/certificate

......................................................................................

......................................................................................

AVÂND ÎN VEDERE rezultatul inspecţiei/certificării *), perioada de valabilitate a certificatului este menţinută/prelungită*)

In view of the inspection result/certificate*), the period of validity for the certificate is maintained/extended*)

până la ............................................

until

................................

(locul)

(Place)

...........................

(data)

(date)

 

...................................................

comisia de inspecţie

Inspection Body

...................ŞTAMPILA

Stamp

 

 

..........................

(semnătura)

(Signature)

__________

*)se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

50. atestarea privind instalaţia(ile) de gaz lichefiat

Attestation relating to liquefied gas installation(s)

instalaţia(ile) de gaz lichefiat de la bordul construcţiei navale a(au) fost inspectată(te) de către expert*)

The liquefied gas installation(s) on board the craft has been inspected by the expert*)

..................................................................................

şi în conformitate cu raportul său de aprobare din data ................... *)a(au) îndeplinit condiţiile indicate.

and according to his acceptance report dated ................*) fulfil(s) the conditions laid down.

instalaţia conţine următoarele aparate consumatoare de gaz:

The plant includes the following gas-consuming appliances:

instalaţie

Plant

număr de fabricaţie

Serial No

model

Model

fabricat

Make

tip

Type

poziţie

Position

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

acest atestat este valabil până la: ....................

This attestation is valid until

......................

....................

(locul)

(Place)

...................

(data)

(date)

 

...............................

comisia de inspecţie

Inspection Body

ŞTAMPILA

Stamp

.................

(semnătura)

(Signature)

__________

*)se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

*) amendament la rubrica(ile):

Amendment to item(s):....................

noul text: ............................

New text:

..................................

*) această pagină a fost înlocuită.

This page has been replaced.

locul, data .......................

Place, date

 

 

comisia de inspecţie

Inspection Body

...............................

......................... ŞTAMPILA

Stamp

.................

(semnătura)

(Signature)

____________

*) se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

51. prelungirea atestării privind instalaţia(ile) de gaz lichefiat

Extension of the attestation relating to liquefied gas installation(s)

perioada vizată de atestare privind instalaţia(ile) de gaz lichefiat

The period covered by the attestation relating to liquefied gas installation(s)

din ............................ valabilă până la ...................

dated ................................. valid until ............................

ESTE prelungită

is extended

- ca urmare a inspecţiei suplimentare efectuată de către expert ..............................................

following the supplementary inspection by the expert .........................

- la prezentarea raportului de aprobare din data ..........................

on presentation of the acceptance report dated .................

până la ............................

until .................

..........................

(locul)

(Place)

.................

(data)

(date)

 

...............................

comisia de inspecţie

Inspection Body

......................... ŞTAMPILA

Stamp

.................

(semnătura)

(Signature)

51. prelungirea atestării privind instalaţia(ile) de gaz lichefiat

Extension of the attestation relating to liquefied gas installation(s)

perioada vizată de atestare privind instalaţia(ile) de gaz lichefiat

The period covered by the attestation relating to liquefied gas installation(s)

din ............................ valabilă până la ...................

dated ................................. valid until ............................

ESTE prelungită

is extended

- ca urmare a inspecţiei suplimentare efectuată de către expert ..............................................

following the supplementary inspection by the expert .........................

- la prezentarea raportului de aprobare din data ..........................

on presentation of the acceptance report dated .................

până la ............................

until .................

..........................

(locul)

(Place)

.................

(data)

(date)

 

...............................

comisia de inspecţie

Inspection Body

......................... ŞTAMPILA

Stamp

.................

(semnătura)

(Signature)

51. prelungirea atestării privind instalaţia(ile) de gaz lichefiat

Extension of the attestation relating to liquefied gas installation(s)

perioada vizată de atestare privind instalaţia(ile) de gaz lichefiat

The period covered by the attestation relating to liquefied gas installation(s)

din ............................ valabilă până la ...................

dated ................................. valid until ............................

ESTE prelungită

is extended

- ca urmare a inspecţiei suplimentare efectuată de către expert ..............................................

following the supplementary inspection by the expert .........................

- la prezentarea raportului de aprobare din data ..........................

on presentation of the acceptance report dated .................

până la ............................

until .................

..........................

(locul)

(Place)

.................

(data)

(date)

 

...............................

comisia de inspecţie

Inspection Body

......................... ŞTAMPILA

Stamp

.................

(semnătura)

(Signature)

52. anexă la certificatul navei de navigaţie interioară nr. .................................................

Annex to inland navigation vessel certificate No. ...............

................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................

*)amendament la rubrica(ile):

Amendment to item(s): ...................

noul text: ...................................

New text:

........................................................................

*)această pagină a fost înlocuită.

This page has been replaced.

locul, data .......................

Place, date

 

 

comisia de inspecţie

Inspection Body

...............................

......................... ŞTAMPILA

Stamp

.................

(semnătura)

(Signature)

____________

*) se elimină după caz.

Delete as appropriate.

 

 

Se continuă pe pagina*) .............................

Continued on page*)

Sfârşit certificat de inspecţie*)

End of inspection certificate

*) La anexa nr. 3 la ES-TRIN secţiunea I, punctul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"42.

ALTE ECHIPAMENTE

INSTALAŢIA DE

- BILATERAL ALTERNATIVĂ*)

Other equipment

COMUNICARE VOCALĂ

- BILATERAL

SIMULTANĂ/TELEFON*)

BANDULĂ

- LEGĂTURĂ RADIOTELEFONICĂ

Heaving line

INTERNĂ*)

PASARELĂ

Voice communication system

- alternative two-way

gangway

- simultaneous two-way/telephone

- în conformitate cu art. 13.02 alin. 3 lit. d)*)

- internal radio-telephone link

in accordance with Article 13.02(3)(d)

- în conformitate cu art. 19.06 alin. 12*)

INSTALAŢIA RADIOTELE-

- SERVICIU NAVĂ-NAVĂ

in accordance with Article 19.06(12)

FONICĂ

- SERVICIU DE INFORMAŢII

Lungime .................. m

NAUTICE

Length

- SERVICIU NAVĂ-AUTORITĂŢI

PORTUARE

CANGE

Radio-telephone installation

- vessel-to-vessel service

Gaff hook

- nautical information service

- vessel-port authority service

NUMĂRUL TRUSELOR DE PRIM AJUTOR

MACARALE

- ÎN CONFORMITATE CU ART. 14.12 ALIN. 8*)

Number of first-aid kit

- ALTE MACARALE CU O

BINOCLU

ÎNCĂRCĂTURĂ UTILĂ CARE NU

Pair of binoculars

DEPĂŞEŞTE 2.000 KG*)

ANUNŢ CU PRIVIRE LA SALVARE

Cranes

- in accordance with Article 14.12(8)

OM PESTE BORD

- other cranes with a useful load not exceeding 2 000 kg"

Notice concerning rescue of persons overboard

LUMINA DE CĂUTARE CARE POATE FI OPERATĂ DIN TIMONIERIE

Searchlight that can be operated from the wheelhouse

RECIPIENTE REZISTENTE LA FOC

Fire-resistant receptacles

SCARĂ ÎNCLINATĂ/VERTICALĂ*)

Embarkation stairway/ladder

SECŢIUNEA II:Model de certificat provizoriu al navei de navigaţie interioară
NUMELE STATULUI/STEMA
Name of State/Seal
CERTIFICAT PROVIZORIU AL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
NR. ..............
Provisional inland navigation vessel certificate
n° .................

1. NUMELE CONSTRUCŢIEI NAVALE

Name of craft

2. TIPUL CONSTRUCŢIEI NAVALE

Type of craft

3. NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI

Unique European Vessel Identification Number

4. NUMELE ŞI ADRESA PROPRIETARULUI

Name and address of owner

5. LUNGIME L/LWL*) ............. NUMĂR DE PASAGERI .................

Length L/LWL*) ........................ Number of passengers .....................

NUMĂR DE PATURI*) ......................

Number of berths*) .............................

6. ECHIPAJ .....................................................................

Crew:

6.1 [NAVA ESTE ACCEPTATĂ PENTRU MODUL DE FUNCŢIONARE A1*), A2*), B*)/RUBRICA CARE SE REFERĂ LA MODURILE DE FUNCŢIONARE ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE.]

[The vessel is accepted for operating mode A1*), A2*), B*)/Heading referring to the operating modes in accordance with national and international requirements.]

6.2 ECHIPAMENTUL NAVEI ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 31.01.

Vessel equipment in accordance with Article 31.01.

NAVA RESPECTĂ*)/NU RESPECTĂ*) ARTICOLUL 31.02 (STANDARD S1)*)/ARTICOLUL 31.03 (STANDARD S2)*).

[ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 3.18 DIN REGULAMENTUL PRIVIND PERSONALUL NAVIGANT PE RIN/ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE NAŢIONALE SAU INTERNAŢIONALE], ECHIPAJUL MINIM TREBUIE SĂ FIE MAJORAT DUPĂ CUM URMEAZĂ*)/NU TREBUIE MAJORAT*):

The vessel complies*)/does not comply*) with Article 31.02 (Standard S1)*)/Article 31.03 (Standard S2)*).

[In accordance with article 3.18 of the Regulations for Rhine navigation personnel/In accordance with national or international requirements], the minimum crew needs to be increased as follows*)/does not need to be increased*):

 

MODURI DE FUNCŢIONARE

Operating modes

 

 

 

 

........................

........................

........................

........................

........................

........................

OBSERVAŢII ŞI CONDIŢII SPECIALE:

Observations and special conditions:

6.3 ECHIPAJ MINIM [ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 3.19 DIN REGULAMENTUL PRIVIND PERSONALUL NAVIGANT PE RIN/ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE NAŢIONALE SAU INTERNAŢIONALE]:

Minimum crew [according to article 3.19 of the Regulations for Rhine navigation personnel/in accordance with national or international requirements]:

7. INSTALAŢIE (INSTALAŢII) CU GAZ LICHEFIAT

Liquefied gas installation(s)

ATESTAREA VALABILĂ PÂNĂ LA ...........................

Attestation valid until .....................................................

8. CONDIŢII SPECIALE

Special conditions

[9. TRANSPORTUL MĂRFURILOR PERICULOASE, A SE VEDEA CERTIFICATUL PROVIZORIU DE APROBARE

Carriage of dangerous goods, see Provisional certificate of approval]

10. VALABILITATE

Validity

CERTIFICATUL PROVIZORIU AL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ ESTE VALABIL PÂNĂ LA ................................................................................ (DATA)

Provisional inland navigation vessel certificate is valid until ................. (Date)

PENTRU NAVIGAŢIA*)/PENTRU UN SINGUR VOIAJ*)

for navigation*)/for a single voyage*)

- pe Rhin

- on the Rhine (*)

între ......................................................... şi ....................................................*)

between ................................................... and .................................................*)

- PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE ALE UE DIN ZONA(ELE)

on EU waterways in Zone(s)(*)

..............................................................................................................................

- PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONA(ELE)

on the waterways in Zone(s)(*) ..........................................................................

DIN ............ (numele statelor(*))

in ................ (Names of States(*)) ......................................................................

- CU EXCEPŢIA

except for: ............................................................................................................

- PE URMĂTOARELE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE DIN (NUMELE STATULUI(*))

on the following waterways in:(Name of the State(*)) ......................................

11. LOCUL, DATA ........................................................

Place, date

_______________________

*) se elimină după caz

Delete as appropriate

ŞTAMPILA

Stamp

COMISIA DE INSPECŢIE

Inspection body

.......................................

.......................................

SEMNĂTURA

(Signature)

_________
1CERTIFICATUL DE INSPECŢIE PE RIN SE VA REFERI LA: MARINAR, MARINAR ÎNLOCUIT DE UN MOTORIST; MODURILE DE FUNCŢIONARE A1, A2 ŞI B
The Rhine inspection certificate will refer to: boatman, boatman replaced by an engine-minder; operating modes A1, A2 and B
*)SE ELIMINĂ DUPĂ CAZ
Delete as appropiate
SECŢIUNEA III:Model de certificat unional suplimentar de navigaţie interioară

ANEXĂ LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ NR. .....................

Annex to inland navigation vessel certificate No ...............................................................

CERTIFICAT UNIONAL SUPLIMENTAR DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ

Supplementary Union inland navigation certificate

NUMELE STATULUI/STEMA

NAME OF STATE/SEAL

NUMELE ŞI ADRESA AUTORITĂŢII COMPETENTE CARE EMITE CERTIFICATUL SUPLIMENTAR

name and address of the competent authority issuing the supplementary certificate

NUMELE NAVEI ....................................................................................................

Name of vessel

2. NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI ..................................

Unique European Vessel Identification Number

3. LOCUL DE ÎNMATRICULARE ŞI NUMĂRUL DE ÎNMATRICULARE ......................

Place of registration and registration number

4. ŢARA DE ÎNMATRICULARE ŞI/SAU PORTUL DE ORIGINE ..................................

Country of registration and/or home port(1)

5. AVÂND ÎN VEDERE CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ NR. ........

Having regard to the inland navigation vessel certificate No.

DIN DATA ....................... VALABIL PÂNĂ LA .....................

dated ................................ valid until .......................................

6. AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECŢIEI

Having regard to the result of the inspection: .................................

................................................... LA .................................................

................................................... on

7. SE CONSIDERĂ CĂ NAVA MAI SUS MENŢIONATĂ ESTE APTĂ SĂ OPEREZE PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE ALE UE DIN ZONA(ELE)

the abovementioned vessel is deemed fit to operate on the EU waterways of Zone(s) ..........

8. VALABILITATEA ACESTUI CERTIFICAT SUPLIMENTAR EXPIRĂ LA ...................

This supplementary certificate expires on.

9. EMIS ÎN ........................ LA ...........................

Issued in ............................ on ............................

10.

Ştampila

Stamp

......................................

(COMISIA DE INSPECŢIE)

(Inspection body)

.....................................

(SEMNĂTURA)

(Signature)

_________

(1)Se şterge după caz.

Delete as appropriate.

11.

 

ZONA ŞI/SAU CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE

Zone and/or waterways(1)

4

3

2

1

 

BORDUL LIBER

Freeboard

(cm)

CU MAGAZIE ÎNCHISĂ

with hold closed

 

 

 

 

 

CU MAGAZIE DESCHISĂ

with hold open

 

 

 

 

 

12. DEROGĂRI LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ NR. ............

Derogations from inland navigation vessel certificate No ....................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

13. MENŢIUNILE RELATIVE LA NUMĂRUL MEMBRILOR DE ECHIPAJ DIN CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ NU SUNT APLICABILE

The entries concerning the number of crew members in the inland navigation vessel certificate do not apply.

14. AVÂND ÎN VEDERE CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ NR. ......

Having regard inland navigation vessel certificate No

DIN DATA ........................ VALABIL PÂNĂ LA .................

dated ................................. valid until ...................................

AVÂND ÎN VEDERE REZULTATUL INSPECŢIEI .....................................

Having regard to the result of the inspection ..................................

................................................... LA .................................................

................................................... on

DURATA DE VALABILITATE A PREZENTULUI CERTIFICAT SUPLIMENTAR SE PRELUNGEŞTE/REÎNNOIEŞTE PÂNĂ LA(1) ...............................................

This supplementary certificate is extended/renewed (1) until .........................

Ştampila

Stamp

...........................................

LOCUL (Place) (DATA) (Date)

...........................................

(COMISIA DE INSPECŢIE)

(Inspection body)

...........................................

(SEMNĂTURA)

(Signature)

_________

(1)Se şterge după caz.

Delete as appropriate.

SECŢIUNEA IV:Model de certificat pentru nava maritimă care navighează pe Rin

NUMELE STATULUI/STEMA

Name of State/Seal

CERTIFCAT PENTRU NAVA MARITIMĂ CARE NAVIGHEAZĂ PE RIN

Certificate for sea-going vessel operating on the Rhine

n° .......................

COMISIA DE INSPECŢIE .......... PRIN PREZENTUL CERTIFICĂ CĂ NAVA MARITIMĂ

The inspection body ......... hereby certifies that the seagoing vessel

NUMELE:

Name: ..........................................

NUMĂRUL SAU LITERELE DE ÎNREGISTRARE ALE NAVEI:

Vessel registration number or letters: ...........................

LOCUL ÎNREGISTRĂRII:

Place of registration: ..................................

ANUL CONSTRUCŢIEI:

Year of construction: .........................

LUNGIMEA NAVEI:

Vessel length: ...........................

ODATĂ CE INSPECŢIA A FOST EFECTUATĂ, ..................... ESTE RECUNOSCUTĂ CA FIIND APTĂ SĂ NAVIGHEZE PE RIN ŞI ESTE AUTORIZATĂ SĂ O FACĂ ÎN ACEST SENS, SUB REZERVA CONDIŢIILOR SPECIALE PREVĂZUTE MAI JOS.

once the inspection has been carried out, the .................. is recognised as fit to navigate the Rhine and is authorised to do so subject to the special conditions stipulated below.

CONDIŢII SPECIALE: .............................................................................

Special conditions: ...................................................................................

...................................................................................................................

...................................................................................................................

...................................................................................................................

ACEST CERTIFICAT ESTE VALABIL NUMAI CU CONDIŢIA CA NAVA SĂ FIE ÎN POSESIA CERTIFICATELOR DE NAVIGAŢIE MARITIMĂ SAU COSTIERĂ VALABILE ŞI NU POATE FI VALABIL ULTERIOR ...........................................................

This certificate is only valid on condition that the vessel is in possession of valid maritime or coastal navigation certificates and shall not valid later than .........................

...........................................

LOCUL (Place)

...........................................

DATA (Date)

ŞTAMPILA

Stamp

...........................................

(COMISIA DE INSPECŢIE)

(Inspection body)

...........................................

(SEMNĂTURA)

(Signature)

SECŢIUNEA V:Model de anexă "Construcţie navală tradiţională" la certificatul navei de navigaţie interioară conform capitolului 24

ANEXA CONSTRUCŢIE NAVALĂ TRADIŢIONALĂ

Traditional craft Annex

NUMELE STATULUI/STEMA

Name of State/Seal

ANEXĂ LA CERTIFICATUL NAVEI DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ NR. ...........

Annex to the inland navigation vessel certificate No ................

1. NUMELE CONSTRUCŢIEI NAVALE TRADIŢIONALE:

Name of the traditional craft:

............................

2. NUMĂRUL EUROPEAN UNIC DE IDENTIFICARE A NAVEI

Unique European Vessel Identification Number

...............................

3. TIPUL CONSTRUCŢIEI NAVALE ÎNAINTE DE RECUNOAŞTERE

Type of craft before the recognition

.................................

4. PERIOADA DE TIMP ISTORICĂ

Historical time period

...........................

5. CONFORMITATEA CONSTRUCŢIEI NAVALE TRADIŢIONALE DESCRISE MAI SUS A FOST STABILITĂ PE BAZA UNEI INSPECŢII EFECTUATĂ LA ................................

PRECUM ŞI A RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ AL AUTORITĂŢII DE CONSERVARE A PATRIMONIULUI/AL EXPERTULUI ÎN CONSTRUCŢII NAVALE TRADIŢIONALE*)

......................................................................................... DATAT ........................................

CU

- ABATERILE ENUMERATE LA PUNCTUL 6; ŞI

- CERINŢELE SUPLIMENTARE PREVĂZUTE LA PUNCTUL 7

CONSIDERATE ADECVATE.

The conformity of the traditional craft described above has been established, based on an inspection of ............................,

as well as the expert report of the heritage conservation authority/of the traditional craft expert*)

......................................................................................... dated ............................................

with

- the deviations listed in item 6, and

- the additional requirements given in item 7

deemed appropriate.

...........................................

LOCUL (Place)

...........................................

DATA (Date)

ŞTAMPILA

Stamp

...........................................

(COMISIA DE INSPECŢIE)

(Inspection body)

...........................................

(SEMNĂTURA)

(Signature)

......................................................

NUMELE/ADRESA EXPERTULUI ÎN CONSTRUCŢII NAVALE TRADIŢIONALE

Name/address of the traditional craft expert

__________

*) SE ŞTERGE DUPĂ CAZ

Delete as appropriate.

6. LISTA ABATERILOR DINTRE STADIUL TEHNIC LA DATA ISTORICĂ ÎN RAPORT CU CONŢINUTUL STANDARDULUI APLICABIL ÎN MOMENTUL RECUNOAŞTERII:

List of the deviations in the technical condition from the condition of the applicable Standard for the chosen historical time period at the time of the recognition:

......................................................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

7. CERINŢE SUPLIMENTARE CARE DECURG DIN PUNCTUL 6:

Additional requirements resulting from item 6:

 

 

 

......................................................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

......................................................................

8. ALTE CONDIŢII:

Other conditions:

......................................................................................................................

......................................................................................................................

9. REMARCI:

Remarks:

......................................................................................................................

......................................................................................................................

PREZENTA PAGINĂ A FOST COMPLETATĂ/ÎNLOCUITĂ(*)

This page was issued/replaced(*)

...........................................

LOCUL (Place)

...........................................

DATA (Date)

ŞTAMPILA

Stamp

...........................................

(COMISIA DE INSPECŢIE)

(Inspection body)

...........................................

(SEMNĂTURA)

(Signature)

__________

*) SE ŞTERGE DUPĂ CAZ

Delete as appropriate.

 

CONTINUARE LA PAGINA*) ...........

Continued on page*)

SFÂRŞITUL ANEXEI CONSTRUCŢIE NAVALĂ TRADIŢIONALĂ*)

End of traditional craft annex*)

SECŢIUNEA VI:Model de registru al certificatelor navelor de navigaţie interioară
Registrul certificatelor navelor de navigaţie interioară
Autoritatea competentă/Comisia de inspecţie ..........................
Registrul certificatelor
Anul ....................
(pagină cu îndosariere pe stânga)

Certificatele navelor de navigaţie interioară

Numele navei

Numărul european unic de identificare a navei

Proprietar

Înregistrarea navei

Tipul navei

Nr.

Zi

Lună

Nume

Adresă

Loc

Nr.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(pagină cu îndosariere pe dreapta)

Capacitatea de încărcare conform certificatului de tonaj sau deplasamentul*)

Zona sau sectorul de cale navigabilă interioară, dacă este cazul

Vize cu privire la inspecţiile periodice sau speciale, retragerea şi anularea certificatului

Certificat valabil până la

Alte observaţii

Data certificatului de tonaj

Marcă tonaj

t sau m3

De la

la

 

 

 

 

 

 

 

 

*)Dacă nu este disponibil certificatul de tonaj, se estimează capacitatea de încărcare sau deplasamentul.
PARTEA II:CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU ECHIPAMENTELE SPECIFICE UTILIZATE LA BORD
TITLUL I:ANEXA nr. 4 la ES-TRIN - SEMNALIZARE DE SECURITATE

Figura 1

Interzis accesul persoanelor neautorizate

30.jpg

Culoare: roşu/alb/negru

Figura 2

Interzis focul, flacăra deschisă şi fumatul

31.jpg

Culoare: roşu/alb/negru

Figura 3

Stingător de incendiu

32.jpg

Culoare: roşu/alb

Figura 4

Avertizare de pericol general

33.jpg

Culoare: negru/galben

Figura 5

Furtun pentru stingerea incendiului

34.jpg

Culoare: roşu/alb

Figura 6

Instalaţie de stingere a incendiului

35.jpg

Culoare: roşu/alb

Figura 7

Purtare dispozitiv de protecţie acustică

36.jpg

Culoare: albastru/alb

Figura 8

Trusă de prim ajutor

37.jpg

Culoare: verde/alb

Figura 9

Valvula de închidere rapidă pe tanc

38.jpg

Culoarea: maro/alb

Figura 10

Purtaţi vesta de salvare

39.jpg

Culoare: albastru/alb

Figura 11

Avertizare LNG

40.jpg

Culoarea: negru/galben

Simbolurile utilizate efectiv pot diferi puţin sau pot fi mai detaliate decât reprezentările grafice din această anexă, cu condiţia ca semnificaţia să nu fie schimbată şi diferenţele şi modificările să nu facă de neînţeles semnificaţia lor.
TITLUL II:ANEXA nr. 5 la ES-TRIN - ECHIPAMENT DE NAVIGAŢIE ŞI INFORMARE

Cuprins

Definiţii

Secţiunea I Cerinţe minime şi condiţii de încercare pentru instalaţiile radar de navigaţie în navigaţia interioară

Apendice: Echipament ECDIS interior, echipament autonom conectat la instalaţia radar

Secţiunea II Cerinţe minime şi condiţii de încercare pentru indicatoarele vitezei de giraţie în navigaţia interioară

Capitolul 1 Dispoziţii generale

Capitolul 2 Cerinţe minime generale pentru indicatoarele vitezei de giraţie

Capitolul 3 Cerinţe operaţionale minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie

Capitolul 4 Cerinţe tehnice minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie

Capitolul 5 Condiţii şi proceduri de încercare pentru indicatoarele vitezei de giraţie

Apendice: Limitele de toleranţă pentru erorile de indicare ale indicatoarelor vitezei de giraţie

Secţiunea III Cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru instalaţiile radar şi indicatoarele vitezei de giraţie în navigaţia interioară

Secţiunea IV Cerinţe minime, cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru echipamentul AIS interior în navigaţia interioară

Secţiunea V Cerinţe minime, cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru tahografe în navigaţia interioară

Secţiunea VI Certificat pentru instalarea şi funcţionarea instalaţiilor radar, indicatoarelor vitezei de giraţie, echipamentului AIS interior şi tahografelor în navigaţia interioară

SECŢIUNEA 0:Definiţii
1."Încercarea de tip" înseamnă procedura de încercare menţionată la secţiunea I art. 4 sau la secţiunea II art. 1.03 utilizată de serviciul tehnic pentru a evalua respectarea cerinţelor în conformitate cu prezenta anexă. Încercarea de tip face parte integrantă din aprobarea de tip.
2."Aprobarea de tip" înseamnă procedura administrativă prin care un stat membru confirmă faptul că echipamentul îndeplineşte cerinţele prezentei anexe.
3."Certificat de încercare" înseamnă documentul în care sunt înregistrate rezultatele încercării de tip.
4."Solicitant" sau "producător" înseamnă orice persoană juridică sau fizică sub al cărui nume, marcă de fabricaţie sau orice altă formă de identificare, echipamentul supus încercării este fabricat sau comercializat şi care este responsabilă de toate aspectele privind încercarea de tip şi procedura de aprobare de tip faţă de serviciul tehnic şi autoritatea de aprobare.
5."Serviciul tehnic" înseamnă instituţia, autoritatea sau organismul care efectuează încercarea de tip.
6."Declaraţia producătorului" înseamnă declaraţia prin care producătorul certifică faptul că echipamentul respectă cerinţele minime existente şi că este identic sub orice aspect cu tipul supus încercării.
7."Declaraţie de conformitate în conformitate cu Directiva 2014/53/UE1" înseamnă declaraţia în conformitate cu Directiva 2014/53/UE, anexa II(4), conform căreia producătorul certifică faptul că produsele în cauză respectă cerinţele aplicabile ale acestei directive.
1Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la punerea pe piaţă a echipamentelor radio şi care abrogă Directiva 1999/5/CE (JO L153, 22.5.2014).
SECŢIUNEA I:Cerinţe minime şi condiţii de încercare pentru instalaţiile radar de navigaţie în navigaţia interioară
Art. 1: Domeniu de aplicare
Prezentele dispoziţii stabilesc cerinţele minime pentru instalaţiile radar utilizate în navigaţia interioară, precum şi condiţiile de verificare a conformităţii cu aceste cerinţe minime.
Art. 2: Scopul instalaţiilor radar de navigaţie
Instalaţiile radar de navigaţie trebuie să faciliteze navigaţia navei prin oferirea unei imagini radar clare a poziţiei acesteia în raport cu balizele, liniile de ţărm şi structurile de navigaţie, precum şi prin indicarea sigură şi în timp util a prezenţei altor nave şi a obstacolelor care ies deasupra suprafeţei apei căii navigabile.
Art. 3: Cerinţe minime
1.Instalaţiile radar de navigaţie trebuie să respecte cerinţele Directivei 2014/53/UE.
2.Instalaţiile radar de navigaţie trebuie, de asemenea, să îndeplinească cerinţele standardului european EN 302 194-1:2006 Compatibilitate electromagnetică şi aspecte privind spectrul radio (ERM); Navigaţia radar utilizată pe căile navigabile interioare: Partea 1: Caracteristici tehnice şi metode de măsurare.
3._
(1)Alin. 2 de mai sus nu se aplică hardware-ului echipamentelor ECDIS interior, care sunt utilizate în modul de navigare în configuraţiile de sistem 2 sau 3 conform standardului ECDIS interior, secţiunea 1, punctul 5.2, coroborat cu secţiunea 4, punctele 2.2.2 sau 2.2.3, dacă se furnizează un certificat de conformitate al producătorului. Certificatul de conformitate trebuie să confirme că hardware-ul:
a)este proiectat şi construit astfel încât să reziste solicitărilor şi condiţiilor de mediu întâlnite în general la bordul navei, fără scăderea calităţii şi fiabilităţii, şi
b)nu interferează cu funcţionarea altor echipamente de comunicaţii şi de navigaţie instalate la bord.
(2)Prima frază nu se aplică ecranelor care sunt utilizate în modul de navigaţie în configuraţia de sistem 3 şi nici componentelor hardware utilizate pentru furnizarea de informaţii radar de la procesorul radar pentru afişarea pe ecranul echipamentului ECDIS interior.
Art. 4: Încercări de tip
Conformitatea cu cerinţele minime prevăzute la art. 3 alin. 2 se stabileşte cu ajutorul unei încercări de tip.
Dacă echipamentul trece încercarea de tip, serviciul tehnic eliberează un certificat de încercare. În cazul în care echipamentul nu îndeplineşte cerinţele minime, solicitantul trebuie informat în scris cu privire la motivele refuzului.
Art. 5: Cererea pentru o încercare de tip
1.Cererea pentru efectuarea unei încercări de tip asupra unei instalaţii radar de navigaţie trebuie transmisă unui serviciu tehnic.
2.Fiecare cerere trebuie însoţită de următoarele documente:
a)două descrieri tehnice detaliate;
b)două seturi complete de documente cu privire la instalare şi utilizare;
c)două manuale de utilizare detaliate;
d)două manuale de utilizare rezumative; şi
e)dacă este cazul, dovezi privind încercările efectuate anterior.
3.În cazul în care solicitantul nu doreşte ca declaraţia de conformitate în temeiul Directivei 2014/53/EU să fie stabilită în acelaşi timp cu aprobarea de tip, cererea de efectuare a unei încercări de tip trebuie însoţită de o declaraţie de conformitate.
Art. 6: Aprobarea de tip
1.Aprobarea de tip se acordă de către autoritatea competentă pe baza certificatului de încercare.
2.Fiecare autoritate competentă sau serviciu tehnic desemnat de autoritatea competentă are dreptul de a selecta echipamente din producţia de serie, în orice moment, pentru inspecţie.
În cazul în care această inspecţie arată existenţa unor defecte la echipamente, aprobarea de tip poate fi retrasă.
Aprobarea de tip trebuie retrasă de autoritatea care a emis-o.
Art. 7: Marcarea echipamentelor şi numărul de aprobare de tip
1.Fiecare componentă a echipamentului trebuie marcată permanent cu numele producătorului, denumirea comercială a echipamentului, tipul echipamentului şi numărul de serie.
2.Numărul de aprobare de tip atribuit de autoritatea competentă trebuie aplicat permanent pe unitatea de afişaj, astfel încât să rămână clar vizibil după instalarea echipamentului.
Componenţa numărului de aprobare: R-NN-NNN sau e-NN-NNN
R = Rin
e = Uniunea Europeană
NN = codul ţării care a acordat aprobarea de tip, unde

01 = Germania

18 = Danemarca

02 = Franţa

19 = România

03 = Italia

20 = Polonia

04 = Olanda

21 = Portugalia

05 = Suedia

23 = Grecia

06 = Belgia

24 = Irlanda

07 = Ungaria

25 = Croaţia

08 = Republica Cehă

26 = Slovenia

09 = Spania

27 = Slovacia

11 = Regatul Unit

29 = Estonia

12 = Austria

32 = Letonia

13 = Luxemburg

34 = Bulgaria

14 = Elveţia

36 = Lituania

17 = Finlanda

49 = Cipru

 

50 = Malta

NNN = un număr din trei cifre, care trebuie stabilit de către autoritatea competentă.
3.Numărul de aprobare de tip nu poate fi folosit decât împreună cu aprobarea de tip corespunzătoare.
Solicitantul este cel căruia îi revine responsabilitatea realizării şi aplicării numărului aprobării de tip.
Art. 8: Declaraţia producătorului
Fiecare echipament trebuie să fie însoţit de o declaraţie a producătorului.
Art. 9: Modificări ale echipamentelor care au primit aprobare de tip
1.Orice modificare adusă echipamentelor deja aprobate conduce la retragerea aprobării de tip.
În toate cazurile în care sunt avute în vedere modificări, detaliile acestora se comunică în scris serviciului tehnic competent.
2.Autoritatea competentă decide, după consultarea cu serviciul tehnic, dacă aprobarea de tip se aplică în continuare sau dacă este necesară o inspecţie sau o nouă încercare de tip.
În cazul în care se solicită o nouă încercare de tip, se atribuie un nou număr de aprobare de tip.
SECŢIUNEA I1:Apendice
1.Figura 1: Echipament ECDIS interior, echipament autonom conectat la instalaţia radar (configuraţia de sistem 2)
2.Figura 2: Echipament ECDIS interior, echipament autonom conectat la instalaţia radar cu ecran în comun (configuraţia de sistem 3)
SECŢIUNEA II:Cerinţe minime şi condiţii de încercare pentru indicatoarele vitezei de giraţie în navigaţia interioară
CAPITOLUL 1:Dispoziţii generale
Art. 1.01: Domeniu de aplicare
Prezentele dispoziţii stabilesc cerinţele minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie în navigaţia interioară, precum şi condiţiile de verificare a conformităţii cu aceste cerinţe minime.
Art. 1.02: Scopul indicatoarelor vitezei de giraţie
Indicatoarele vitezei de giraţie au ca scop facilitarea navigaţiei radar, precum şi măsurarea şi indicarea vitezei de giraţie a navei spre babord sau spre tribord.
Art. 1.03: Încercarea de tip
1.Conformitatea cu cerinţele minime privind indicatoarele vitezei de giraţie în temeiul capitolelor 2-4 se stabileşte cu ajutorul unei încercări de tip.
2.Dacă echipamentul trece încercarea de tip, serviciul tehnic eliberează un certificat de încercare. În cazul în care echipamentul nu îndeplineşte cerinţele minime, solicitantul trebuie informat în scris cu privire la motivele refuzului.
Art. 1.04: Cererea pentru o încercare de tip
1.Cererea de efectuare a unei încercări de tip asupra unui indicator al vitezei de giraţie trebuie transmisă unui serviciu tehnic competent.
2.Fiecare cerere trebuie însoţită de următoarele documente:
a)două descrieri tehnice detaliate;
b)două seturi complete de documente cu privire la instalare şi utilizare;
c)două instrucţiuni de utilizare.
3.Solicitantul are obligaţia să verifice el însuşi sau să dispună verificarea, prin intermediul încercărilor, că echipamentul îndeplineşte cerinţele minime stabilite în prezentele prevederi.
Rezultatele încercărilor şi rapoartele cu privire la măsurători trebuie să fie anexate cererii.
Aceste documente şi informaţiile obţinute în timpul încercării sunt păstrate de autoritatea competentă.
Art. 1.05: Aprobarea de tip
1.Aprobarea de tip se acordă de către autoritatea competentă pe baza certificatului de încercare.
2.Fiecare autoritate competentă sau serviciu tehnic desemnat de autoritatea competentă are dreptul de a selecta echipamente din producţia de serie, în orice moment, pentru inspecţie.
În cazul în care această inspecţie arată existenţa unor defecte la echipamente, aprobarea de tip poate fi retrasă.
Aprobarea de tip trebuie retrasă de autoritatea care a emis-o.
Art. 1.06: Marcarea echipamentelor şi numărul de aprobare de tip
1.Fiecare componentă a echipamentului trebuie marcată permanent cu numele producătorului, denumirea comercială a echipamentului, tipul echipamentului şi numărul de serie.
2.Numărul de aprobare de tip atribuit de autoritatea competentă trebuie aplicat permanent pe dispozitivul de comandă, astfel încât să rămână clar vizibil după instalarea echipamentului.
Componenţa numărului de aprobare: R-NN-NNN sau e-NN-NNN
R= Rin
e = Uniunea Europeană
NN = codul ţării care a acordat aprobarea de tip,

01 = Germania

18 = Danemarca

02 = Franţa

19 = România

03 = Italia

20 = Polonia

04 = Olanda

21 = Portugalia

05 = Suedia

23 = Grecia

06 = Belgia

24 = Irlanda

07 = Ungaria

25 = Croaţia

08 = Republica Cehă

26 = Slovenia

09 = Spania

27 = Slovacia

11 = Regatul Unit

29 = Estonia

12 = Austria

32 = Letonia

13 = Luxemburg

34 = Bulgaria

14 = Elveţia

36 = Lituania

17 = Finlanda

49 = Cipru

 

50 = Malta

NNN = un număr din trei cifre, care trebuie stabilit de către autoritatea competentă.
3.Numărul de aprobare de tip nu poate fi folosit decât împreună cu aprobarea de tip corespunzătoare.
Solicitantul este cel căruia îi revine responsabilitatea realizării şi aplicării numărului aprobării de tip.
Art. 1.07: Declaraţia producătorului
Fiecare echipament trebuie să fie însoţit de o declaraţie a producătorului.
Art. 1.08: Modificări ale echipamentelor care au primit aprobare de tip
1.Orice modificare adusă unor echipamente deja aprobate conduce la retragerea aprobării de tip.
În toate cazurile în care sunt avute în vedere modificări, detaliile acestora se comunică în scris serviciului tehnic competent.
2.Autoritatea competentă decide, după consultarea cu serviciul tehnic, dacă aprobarea de tip se aplică în continuare sau dacă este necesară o inspecţie sau o nouă încercare de tip.
În cazul în care se solicită o nouă încercare de tip, se atribuie un nou număr de aprobare de tip.
CAPITOLUL 2:Cerinţe minime generale pentru indicatoarele vitezei de giraţie
Art. 2.01: Construcţie, proiectare
1.Indicatoarele vitezei de giraţie trebuie să fie adecvate pentru utilizarea la bordul navelor operate în navigaţia interioară.
2.Construcţia şi proiectarea echipamentelor trebuie să fie în conformitate cu bunele practici de inginerie actuale, atât din punct de vedere mecanic, cât şi electric.
3.În absenţa unor dispoziţii specifice în prezentul Standard, se aplică cerinţele şi metodele de încercare stabilite de standardul european EN 60945:2002 pentru alimentarea cu energie electrică, siguranţă, interferenţa reciprocă a echipamentelor de la bord, distanţa de siguranţă a compasului magnetic, rezistenţa la influenţele climatice, rezistenţa mecanică, influenţele asupra mediului, emisia de zgomote şi marcajele de pe echipamente.
Echipamentele trebuie să îndeplinească toate cerinţele din prezenta anexă pentru temperaturi ambiante cuprinse între 0°C şi 40°C.
Art. 2.02: Emisiile de paraziţi şi compatibilitatea electromagnetică
1.Cerinţe generale:
Indicatoarele vitezei de giraţie trebuie să îndeplinească cerinţele Directivei 2014/30/EU2.
2Directiva 2014/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la compatibilitatea electromagnetică (JO L 96, 29.3.2014).
2.Emisiile parazite:
În domeniile de frecvenţe 156-165 MHz, 450-470 MHz şi 1,53-1,544 GHz, intensitatea câmpului nu trebuie să depăşească valoarea de 15 V/m. Aceste intensităţi ale câmpului se aplică pentru o distanţă de încercare de 3 metri faţă de echipamentul încercat.
Art. 2.03: Operare
1.Echipamentul nu trebuie să aibă mai multe dispozitive de comandă decât sunt necesare pentru utilizarea corectă a acestuia.
Proiectarea, marcarea şi manipularea acestor dispozitive de comandă trebuie să permită utilizarea simplă, clară şi rapidă a acestora.
Ele trebuie să fie dispuse astfel încât să se prevină, pe cât posibil, greşelile de utilizare.
Dispozitivele de comandă care nu sunt necesare utilizării normale nu trebuie să fie accesibile direct.
2.Toate dispozitivele de comandă şi indicatoarele trebuie să fie prevăzute cu simboluri sau marcaje în limba engleză. Simbolurile trebuie să îndeplinească cerinţele din standardul european EN 60417:2002 (simboluri grafice pentru utilizarea pe echipamentul electric).
Toate cifrele şi literele trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 4 mm. Dacă din motive tehnice, se poate demonstra că nu este posibilă utilizarea unor cifre şi litere de 4 mm şi dacă, din punct de vedere al utilizării, o înălţime mai mică a acestora este acceptabilă, este autorizată o reducere a marcajului la 3 mm.
3.Echipamentul trebuie proiectat astfel încât greşelile de utilizare să nu poată conduce la defectarea acestuia.
4.Orice funcţii care depăşesc cerinţele minime, de exemplu, posibilităţile de conectare la alte echipamente, trebuie să fie furnizate astfel încât echipamentul să îndeplinească cerinţele minime în toate condiţiile.
Art. 2.04: Instrucţiuni de utilizare
Instrucţiuni de utilizare detaliate trebuie să fie furnizate împreună cu fiecare echipament. Acesta trebuie să fie disponibil în limbile engleză, franceză, germană şi olandeză şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a)punere în funcţiune şi utilizare;
b)întreţinere şi reparaţii curente;
c)instrucţiuni generale de siguranţă.
Art. 2.05: Instalarea captatorului
Direcţia de instalare în raport cu linia chilei trebuie indicată pe captatorul indicatorului vitezei de giraţie. Trebuie furnizate instrucţiuni de instalare în vederea asigurării unei insensibilităţi maxime faţă de alte mişcări normale ale navei.
CAPITOLUL 3:Cerinţe operaţionale minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie
Art. 3.01: Pregătirea pentru punerea în funcţiune a indicatorului vitezei de giraţie
1.Indicatorul vitezei de giraţie trebuie să fie complet operaţional la cel mult patru minute de la punerea sa în funcţiune şi trebuie să funcţioneze în cadrul limitelor de precizie cerute.
2.Un semnal de avertizare trebuie să indice faptul că indicatorul este pornit. Trebuie să fie posibil ca observarea şi acţionarea indicatorului vitezei de giraţie să se facă simultan.
3.Telecomenzile fără fir nu sunt permise.
Art. 3.02: Indicarea vitezei de giraţie
1.Viteza de giraţie trebuie să fie indicată pe o scală cu gradaţie liniară, având punctul zero situat la mijloc. Direcţia şi mărimea vitezei de giraţie trebuie să poată fi citite cu precizia necesară. Singurele indicatoare permise sunt cele cu ac şi cele de tip grafic cu bare.
2.Scala indicatorului trebuie să aibă o lungime de cel puţin 20 cm şi poate fi realizată sub formă circulară sau rectilinie.
Scalele rectilinii nu pot fi dispuse decât orizontal.
3.Indicatoarele exclusiv digitale nu sunt permise.
Art. 3.03: Domenii de măsurare
Indicatoarele vitezei de giraţie pot fi dotate cu unul sau mai multe domenii de măsurare. Se recomandă următoarele domenii de măsurare:
30°/min
60°/min
90°/min
180°/min
300°/min.
Art. 3.04: Precizia vitezei de giraţie indicate
Viteza de giraţie indicată nu trebuie să difere cu mai mult de 2% de valoarea maximă măsurabilă, nici cu mai mult de 10% de valoarea reală, luându-se în considerare cea mai mare dintre aceste valori (a se vedea apendicele).
Art. 3.05: Sensibilitate
Pragul de funcţionare trebuie să fie mai mic sau egal cu o modificare a vitezei unghiulare echivalentă cu 1% din valoarea indicată.
Art. 3.06: Monitorizarea funcţionării
1.În cazul în care indicatorul vitezei de giraţie nu funcţionează în cadrul limitelor de precizie cerute, acest fapt trebuie să fie indicat.
2.În cazul în care se utilizează un giroscop, orice cădere critică a vitezei de rotaţie a giroscopului trebuie să fie semnalată de un indicator. O cădere critică a vitezei de rotaţie a giroscopului se defineşte ca fiind aceea care reduce precizia cu 10%.
Art. 3.07: Lipsa sensibilităţii la mişcări normale ale navei
1.Ruliul navei de până la 10° la o viteză de giraţie de până la 4°/s nu trebuie să cauzeze erori de măsurare care să depăşească limitele de toleranţă stabilite.
2.Impacturile, de exemplu cele care pot apărea în timpul acostării, nu trebuie să cauzeze erori de măsurare care să depăşească limitele de toleranţă stabilite.
Art. 3.08: Lipsa sensibilităţii la câmpuri magnetice
Indicatorul vitezei de giraţie trebuie să nu fie sensibil la câmpurile magnetice care apar în mod normal la bordul navei.
Art. 3.09: Aparate repetitoare
Aparatele repetitoarele trebuie să îndeplinească toate cerinţele aplicabile indicatoarelor vitezei de giraţie.
CAPITOLUL 4:Cerinţe tehnice minime pentru indicatoarele vitezei de giraţie
Art. 4.01: Operare
1.Toate dispozitivele de comandă trebuie astfel dispuse astfel încât în timpul utilizării lor nicio informaţie să nu fie ascunsă vederii şi navigaţia radar să se efectueze fără impedimente.
2.Toate dispozitivele de comandă şi indicatoarele trebuie să fie prevăzute cu o sursă de iluminat care nu este orbitoare, adecvată pentru toate condiţiile de luminozitate ambiante şi care poate fi reglată până la zero cu ajutorul unui dispozitiv de comandă independent.
3.Sensul de manevrare a dispozitivelor de comandă trebuie să fie astfel încât manevrarea spre dreapta sau în sus să aibă un efect pozitiv asupra variabilei, iar manevrarea spre stânga sau în jos să aibă un efect negativ.
4.În cazul în care sunt utilizate butoane acţionate prin apăsare, acestea trebuie să poată fi localizate şi utilizate prin atingere. Acestea trebuie să aibă, de asemenea, un declic clar perceptibil. Dacă butoanele acţionate prin apăsare îndeplinesc mai multe funcţii, trebuie să fie evident care dintre nivelurile ierarhice este activ.
Art. 4.02: Dispozitive de amortizare
1.Sistemul de captatori trebuie să fie amortizat pentru valorile critice. Constanta de timp de amortizare (63% din valoarea limită) nu trebuie să depăşească 0,4 secunde.
2.Indicatorul trebuie să fie amortizat pentru valorile critice.
Sunt permise dispozitive de comandă care permit creşterea amortizării.
Constanta de timp de amortizare nu poate să depăşească în niciun caz cinci secunde.
Art. 4.03: Conectarea echipamentelor suplimentare
1.În cazul în care indicatorul vitezei de giraţie poate fi conectat la aparate repetitoare sau alte echipamente similare, indicarea vitezei de giraţie trebuie să rămână utilizabilă ca semnal electric analogic. În plus, indicatorul vitezei de giraţie poate fi echipat cu o interfaţă digitală, în conformitate cu alin. 2.
Viteza de giraţie trebuie să continue să fie indicată cu o izolaţie galvanică în raport cu masa corespunzând unei tensiuni analogice de 20 mV/°/min +/- 5% şi unei rezistenţe interne de maxim 100 .
Polaritatea trebuie să fie pozitivă când nava se roteşte spre tribord şi negativă când nava se roteşte spre babord.
Pragul de funcţionare nu trebuie să depăşească 0,3°/minut.
Eroarea lui zero nu trebuie să depăşească 1°/minut la temperaturi de la 0°C la 40°C.
Cu indicatorul pornit şi senzorul nefiind expus efectelor mişcării, tensiunea parazită la semnalul de ieşire, măsurată cu un filtru trece-jos de 10 Hz bandă de trecere, nu trebuie să depăşească 10 mV.
Semnalul vitezei de giraţie trebuie să fie receptat fără o amortizare suplimentară care să depăşească limitele prevăzute la art. 4.02 alin. 1.
2.O interfaţă digitală trebuie să fie concepută în conformitate cu standardele europene EN 61162-1: 2011, EN 61162-2: 1998 şi EN 61162-3: 2014.
3.Este necesar să existe un întrerupător pentru alarma externă. Întrerupătorul trebuie să fie instalat ca un întrerupător disjunctor cu izolaţie galvanică pentru indicator.
Alarma externă trebuie să fie declanşată prin închiderea contactului:
a)în cazul în care indicatorul vitezei de giraţie este deconectat; sau
b)în cazul în care indicatorul vitezei de giraţie nu este în stare de funcţionare; sau
c)în cazul în care dispozitivul de control al funcţionării a reacţionat ca urmare a unei erori foarte importante (art. 3.06).
CAPITOLUL 5:Condiţii şi proceduri de încercare pentru indicatoarele vitezei de giraţie
Art. 5.01: Siguranţă, capacitatea de încărcare şi compatibilitatea electromagnetică
Încercările privind alimentarea cu energie electrică, siguranţa, interferenţa reciprocă a echipamentelor de la bord, distanţa de siguranţă a compasului magnetic, rezistenţa la influenţele climatice, rezistenţa mecanică, influenţa asupra mediului, emisia de zgomote şi compatibilitatea electromagnetică se efectuează în conformitate cu standardul european EN 60945: 2002.
Art. 5.02: Emisii parazite
Emisiile parazite se măsoară în conformitate cu standardul european EN 60945: 2002 în domeniul de frecvenţe 30 MHz - 2000 MHz.
Trebuie să fie îndeplinite cerinţele art. 2.02 alin. 2.
Art. 5.03: Procedura de încercare
1.Indicatoarele vitezei de giraţie trebuie încercate în condiţii nominale şi în condiţii limită. În acest sens, influenţa tensiunii de utilizare şi cea a temperaturii ambiante trebuie să fie încercate până la valorile - limită prescrise.
Suplimentar, trebuie să fie utilizaţi emiţători radio pentru a realiza câmpurile magnetice maxime în vecinătatea indicatoarelor.
2.În condiţiile descrise la alin. 1 de mai sus, erorile indicatorului trebuie să rămână în limitele de toleranţă indicate în apendice.
Trebuie să fie îndeplinite toate cerinţele minime din capitolele 2-4.
SECŢIUNEA II1:Apendice
Figura 1
Limitele de toleranţă pentru erorile de indicare ale indicatoarelor vitezei de giraţie
SECŢIUNEA III:Cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru instalaţiile radar şi indicatoarele vitezei de giraţie în navigaţia interioară
Art. 1: Dispoziţii generale
1.Încercările de instalare şi de funcţionare ale instalaţiilor radar de navigaţie şi ale sistemelor de indicatoare ale vitezei de giraţie trebuie să se efectueze în conformitate cu prevederile de mai jos.
2.Numai echipamentele cu o aprobare de tip în conformitate cu art. 6 din secţiunea I sau art. 1.05 din secţiunea II sau cu o aprobare de tip recunoscută ca echivalentă trebuie să fie autorizate pentru instalare.
3.Numai captatorii externi cu aprobare de tip pot fi conectaţi la instalaţiile radar de navigaţie. Captatorii externi conectaţi la instalaţia radar de navigaţie trebuie să aibă o aprobare de tip în conformitate cu următoarele standarde maritime corespunzătoare:

Senzor

Cerinţe minime în conformitate cu

Standardul (OMI)

Standard ISO/IEC

GPS

MSC.112(73)3

IEC 61108-1: 2003

DGPS/DGLONASS

MSC.114(73)4

IEC 61108-4: 2004

Galileo

MSC.233(82)5

IEC 61108-3: 2010

Drum/GPS Compas

MSC.116(73)6

ISO 22090-3: 2004

Partea 3: principii GNSS

3Rezoluţia MSC.112 (73) adoptată la 1 decembrie 2000 - Standardele de funcţionare revizuite pentru echipamentul de recepţie de bord al sistemul global de poziţionare (GPS).
4Rezoluţia MSC.114 (73), adoptată la 1 decembrie 2000 - Standarde de funcţionare revizuite pentru echipamentul de recepţie de bord a emisiilor DGPS şi DGLONASS ale balizelor radio maritime.
5Rezoluţia MSC.233 (82), adoptată la 5 decembrie 2006 - Standarde de funcţionare pentru echipamentul de recepţie de bord Galileo.
6Rezoluţia MSC.116 (73), adoptată la 1 decembrie 2000 - Standarde de funcţionare pentru dispozitivele marine de transmitere a informaţiei de drum (THD).
4.Dacă un echipament AIS interior este conectat la o instalaţie radar de navigaţie fără o hartă electronică de navigaţie interioară pentru vizualizarea simbolurilor AIS, respectarea cerinţei din anexa 5 secţiunea I, art. 2 necesită, de asemenea, conectarea unui compas aprobat.
Art. 2: Societăţi specializate autorizate
1.Instalarea, înlocuirea, repararea sau întreţinerea instalaţiilor radar de navigaţie şi a indicatoarelor vitezei de giraţie trebuie să fie efectuată numai de către societăţi specializate, autorizate de autoritatea competentă.
2.Autorizarea poate fi retrasă de autoritatea competentă.
Art. 3: Cerinţe pentru alimentarea cu energie electrică la bord
Toate cablurile de alimentare cu energie pentru instalaţiile radar de navigaţie şi pentru indicatoarele vitezei de giraţie trebuie să aibă propriile dispozitive de siguranţă separate şi, în cazul în care este posibil, să fie protejate împotriva defecţiunilor.
Art. 4: Instalarea antenei radar
1.Antena radar trebuie să fie instalată cât mai aproape posibil de axa longitudinală a navei. În apropierea antenei nu trebuie să existe niciun obstacol care poate produce ecouri false sau umbre nedorite; dacă este necesar, antena se montează pe teugă. Montarea şi fixarea antenei radar în poziţia sa de utilizare trebuie să fie suficient de stabile încât să permită aparatelor radar de navigaţie să funcţioneze în cadrul limitelor de precizie cerute.
2.După corectarea erorii unghiulare de la montare şi după punerea în funcţiune a echipamentului, diferenţa dintre linia de referinţă şi axa longitudinală a navei nu trebuie să fie mai mare de 1°.
Art. 5: Instalarea unităţii de afişaj şi a dispozitivului de comandă
1.Unitatea de afişaj şi unitatea de comandă trebuie să fie instalate în timonerie, astfel încât evaluarea imaginii radar şi utilizarea aparatelor radar de navigaţie să nu prezinte nici o dificultate. Dispunerea azimutală a imaginii radar trebuie să fie în concordanţă cu situaţia normală a împrejurimilor. Suporturile şi consolele ajustabile trebuie să fie construite de aşa natură încât să poată fi fixate în orice poziţie fără să apară vibraţii proprii.
2.În timpul navigaţiei radar, lumina artificială nu trebuie să se reflecte în direcţia operatorului aparatului radar.
3.În cazul în care unitatea de comandă nu face parte din unitatea de afişaj, acesta trebuie să se găsească într-o carcasă aflată la o distanţă de maximum un metru de unitatea de afişaj. Telecomenzile fără fir nu sunt permise.
4.În cazul în care sunt instalate aparate repetitoare, acestea trebuie să îndeplinească toate cerinţele care se aplică instalaţiilor radar de navigaţie.
Art. 6: Instalarea indicatorului vitezei de giraţie
1.Indicatorul vitezei de giraţie trebuie situat în faţa timonierului şi în câmpul de vizibilitate al acestuia.
2.Sistemul de captatori trebuie instalat, pe cât posibil, la mijlocul navei, orizontal şi aliniat cu axa longitudinală a navei. Locul instalării trebuie să fie, pe cât posibil, fără vibraţii şi expus numai unor variaţii mici de temperatură. În cazul în care este posibil, indicatorul trebuie instalat direct deasupra afişajului radar.
3.În cazul în care sunt instalate aparate repetitoare, acestea trebuie să îndeplinească toate cerinţele care se aplică indicatoarelor vitezei de giraţie.
Art. 7: Instalarea senzorului de poziţie
Pentru echipamentele ECDIS de navigaţie interioară utilizate în modul de navigaţie, senzorul de poziţie (de exemplu, antena DGPS) trebuie să fie instalat astfel încât să asigure cel mai mare grad de precizie posibil şi să nu fie afectat nefavorabil de suprastructurile şi echipamentele de transmisie de la bordul navei.
Art. 8: Încercarea de instalare şi de funcţionare
Înainte ca echipamentul să fie pus în funcţiune pentru prima dată după instalare, în cazul inspecţiilor periodice în vederea prelungirii certificatului navei de navigaţie interioară, precum şi după orice modificare a navei care poate să afecteze condiţiile de funcţionare a echipamentului, o încercare a instalării şi funcţionării trebuie să fie efectuată de către autoritatea competentă sau de către o societate specializată autorizată în conformitate cu art. 2. În acest scop, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a)alimentarea cu energie electrică trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv de siguranţă separat;
b)tensiunea de funcţionare trebuie să se încadreze în limitele de toleranţă;
c)cablurile şi instalarea acestora trebuie să respecte prevederile din prezentul standard şi, dacă este cazul, din ADN;
d)viteza de rotaţie a antenei trebuie să fie de cel puţin 24 rpm;
e)în vecinătatea antenei nu trebuie să se afle niciun obstacol care să împiedice navigaţia;
f)comutatorul de siguranţă al antenei, dacă există, trebuie să fie în bună stare de funcţionare;
g)unităţile de afişaj, indicatoarele de giraţie şi unităţile de comandă trebuie să fie dispuse în mod ergonomic şi uşor de utilizat;
h)linia de referinţă a aparatului radar de navigaţie nu trebuie să devieze cu mai mult de 1° de la axa longitudinală a navei;
i)precizia afişării distanţei şi azimutale trebuie să îndeplinească cerinţele (măsurători care utilizează obiective cunoscute);
j)liniaritatea pe zone scurte (pushing şi pulling) trebuie să fie adecvată;
k)distanţa minimă afişată trebuie să fie de 15 m sau mai puţin;
l)centrul imaginii trebuie să fie vizibil şi diametrul acestuia nu trebuie să depăşească 1 mm;
m)ecourile false provocate de reflexii sau umbre nedorite pe linia de referinţă nu trebuie să se producă sau să afecteze siguranţa navigaţiei;
n)dispozitivele de reducere a ecourilor provocate de valuri şi ploaie (STC şi FTC prestabilite) şi dispozitivele de comandă ale acestora trebuie să funcţioneze corect;
o)reglajul amplificării trebuie să fie în bună stare de funcţionare;
p)focalizarea şi claritatea imaginii trebuie să fie corecte;
q)direcţia de giraţie a navei trebuie să fie aceea afişată de indicatorul vitezei de giraţie şi poziţia zero în cazul navigaţiei în linie dreaptă trebuie să fie corectă;
r)instalaţia radar de navigaţie nu trebuie să fie sensibilă la transmisiunile efectuate de echipamentele radio ale navei sau la interferenţe provocate de alte surse de la bord;
s)instalaţia radar de navigaţie sau indicatorul vitezei de giraţie nu trebuie să interfereze cu alte echipamente de la bord.
În plus, în cazul echipamentului ECDIS interior:
t)marja de eroare statică pentru poziţionarea hărţii nu trebuie să fie mai mare de 2 m;
u)marja de eroare unghiulară statică a hărţii nu trebuie să fie mai mare de 1°.
Art. 9: Certificatul de instalare şi de funcţionare
După încheierea cu succes a încercării efectuate în conformitate cu art. 8, autoritatea competentă sau societatea specializată autorizată eliberează un certificat pe baza modelului din Anexa nr. 5, secţiunea V. Acest certificat trebuie să fie păstrat permanent la bord.
În cazul în care condiţiile de încercare nu au fost îndeplinite, se întocmeşte o listă a defectelor. Orice certificat existent trebuie retras sau trimis autorităţii competente sau societăţii specializate autorizate.
SECŢIUNEA IV:Cerinţe minime, cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru echipamentul AIS interior în navigaţia interioară
Art. 1: Aprobarea echipamentului AIS interior
Echipamentul AIS interior trebuie să respecte cerinţele Standardului de încercare pentru AIS interior.
Conformitatea este atestată printr-o aprobare de tip a unei autorităţi competente.
Art. 2: Controlul instalării şi funcţionării echipamentului AIS interior la bordul navei
Atunci când se instalează la bordul navei echipamentului AIS interior, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
1.Instalarea echipamentului AIS interior la bordul navei poate fi efectuată numai de către societăţi specializate autorizate de autoritatea competentă.
2.Echipamentul AIS interior trebuie instalat în timonerie sau în altă locaţie uşor accesibilă.
3.Funcţionalitatea unui MKD intern sau extern (unitate de intrare şi afişare integrată) trebuie să fie accesibilă comandantului navei. Informaţiile de alertă şi de stare ale echipamentului AIS interior trebuie să fie amplasate în câmpul vizual direct al timonierului. Cu toate acestea, alte dispozitive utilizate pentru navigaţie pot avea prioritate în ceea ce priveşte vizibilitate lor directă. Toate luminile indicatoare de avertizare trebuie să rămână vizibile după instalare.
4.Trebuie să fie posibilă recunoaşterea vizuală dacă echipamentul este în uz. Echipamentul trebuie să fie alimentat permanent cu energie electrică prin intermediul unui circuit electric protejat împotriva întreruperilor, prevăzut cu protecţie proprie cu siguranţe fuzibile şi conectat direct la sursa de energie.
5.Antenele echipamentelor AIS interioare trebuie să fie instalate şi conectate la aparate astfel încât să se asigure funcţionarea în siguranţă a acestor aparate în toate condiţiile normale de utilizare. Alte echipamente pot fi conectate numai dacă interfeţele ambelor echipamente sunt compatibile.
6.Numai captatorii externi cu aprobare de tip pot fi conectaţi la echipamentul AIS interior. Senzorii externi conectaţi la echipamentul AIS interior trebuie să aibă o aprobare de tip în conformitate cu următoarele standarde maritime:

Senzor

Cerinţe minime în conformitate cu

Standardul (OMI)

Standard ISO/IEC

GPS

MSC.112(73)7

IEC 61108-1: 2003

DGPS/DGLONASS

MSC.114(73)8

IEC 61108-4: 2004

Galileo

MSC.233(82)9

IEC 61108-3: 2010

Drum/GPS Compas

MSC.116(73)10

ISO 22090-3: 2004

Partea 3: principii GNSS

7Rezoluţia MSC.112 (73) adoptată la 1 decembrie 2000 - Standardele de funcţionare revizuite pentru echipamentul de recepţie de bord al sistemul global de poziţionare (GPS).
8Rezoluţia MSC.114 (73), adoptată la 1 decembrie 2000 - Standarde de funcţionare revizuite pentru echipamentul de recepţie de bord a emisiilor DGPS şi DGLONASS ale balizelor radio maritime.
9Rezoluţia MSC.233 (82), adoptată la 5 decembrie 2006 - Standarde de funcţionare pentru echipamentul de recepţie de bord Galileo.
10Rezoluţia MSC.116 (73), adoptată la 1 decembrie 2000 - Standarde de funcţionare pentru dispozitivele marine de transmitere a informaţiei de drum (THD).
7.Înainte de prima punere în funcţiune după instalare, în cazul unei inspecţii periodice pentru prelungirea certificatului navei de navigaţie interioară cât şi după fiecare transformare a navei care ar putea afecta condiţiile de funcţionare ale acestor echipamente, autoritatea competentă sau societatea specializată autorizată trebuie să efectueze un control al instalării şi o încercare a funcţionării.
8.Societatea specializată autorizată care a efectuat controlul instalării şi încercarea funcţionării eliberează un certificat privind caracteristicile specifice şi funcţionarea corectă a echipamentului AIS interior în conformitate cu secţiunea VI din Anexa nr. 5.
9.Certificatul trebuie păstrat permanent la bord.
10.Trebuie să fie predate instrucţiuni de utilizare pentru a fi păstrate la bord. Acest lucru trebuie menţionat în certificatul privind instalarea la bord.
SECŢIUNEA V:Cerinţe minime, cerinţe pentru instalare şi încercări de funcţionare pentru tahografe în navigaţia interioară
Art. 1: Aprobarea tahografelor
Tahografele trebuie să respecte cerinţele din această secţiune. Conformitatea este certificată printr-o aprobare de tip a unei autorităţi competente.
Art. 2: Cerinţe care trebuie îndeplinite de tahografe
1.Determinarea timpului de navigaţie al navei
Pentru a determina navigaţia navei în conformitate cu criteriul da/nu, rotaţia elicei trebuie măsurată într-o locaţie adecvată. În cazul propulsiei altfel decât prin elice, deplasarea navei trebuie măsurată în mod echivalent într-o locaţie adecvată. În cazul a doi sau mai mulţi arbori portelice, trebuie să se asigure că înregistrarea se face de îndată ce oricare dintre arbori se roteşte.
2.Identificarea navei
Numărul european unic de identificare a navei sau numărul oficial al navei trebuie să fie introdus indelebil şi să poată fi citit pe suportul de date.
3.Înregistrarea pe suportul de date
Trebuie să fie înregistrate de manieră infalsificabilă şi să poată fi citite pe suportul de date: modul de operare a navei, data şi ora de funcţionare şi întrerupere a funcţionării tahografului, introducerea şi îndepărtarea suportului de date cât şi alte manipulări ale aparatului. Timpul, introducerea şi îndepărtarea suportului de date, deschiderea sau închiderea aparatului, precum şi întreruperea alimentării cu energie trebuie să fie înregistrate automat de către tahograf.
4.Timpul de înregistrare pe zi
Trebuie să fie înregistrate continuu în fiecare zi de la 00.00 la 24.00: data şi timpul de începutul şi sfârşit a rotaţiei arborelui.
5.Citirea înregistrării
Înregistrarea trebuie să fie neechivocă, uşor de citit şi uşor de înţeles. Citirea înregistrării trebuie să fie posibilă în orice moment fără mijloace auxiliare speciale.
6.Imprimarea înregistrării
Înregistrările trebuie să fie disponibile în orice moment în formă tipărită şi uşor de supravegheat.
7.Securitatea înregistrării
Rotaţia elicei trebuie înregistrată de manieră infalsificabilă.
8.Precizia înregistrării
Rotaţia elicei trebuie înregistrată cu precizie în timp. Citirea înregistrării trebuie să fie posibilă cu o precizie de 5 minute.
9.Tensiuni de serviciu
Variaţiile de tensiune până la +/- 10% din valoarea nominală nu trebuie să afecteze funcţionarea corectă a aparatului. În plus, instalaţia trebuie să poată suporta, fără a-şi deteriora capacităţile de funcţionare, o creştere cu 25% a tensiunii de alimentare faţă de tensiunea nominală
10.Condiţiile de operare
Funcţionarea corectă a aparatelor sau a componentelor aparatelor trebuie să fie asigurată în condiţiile menţionate mai jos:
- temperatura ambiantă: între 0°C şi +40°C
- umiditatea: până la 85% umiditate relativă a aerului
- tip de protecţie electrică: IP 54 conform standardului internaţional IEC 529
- rezistenţa la ulei: deşi destinate a fi instalate în încăperea maşinilor, aparatele sau componentele aparatelor trebuie să fie rezistente la ulei
- toleranţe admisibile pentru înregistrarea timpului: +/- 2 minute pe 24 de ore.
Art. 3: Cerinţe pentru instalarea tahografelor la bord
La instalarea tahografelor la bord, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
1.Instalarea tahografelor la bord poate fi efectuată numai de societăţi specializate aprobate de autoritatea competentă.
2.Tahograful trebuie instalat în timonerie sau în altă locaţie uşor accesibilă.
3.Trebuie să fie posibilă recunoaşterea vizuală dacă echipamentul este în uz. Echipamentul trebuie să fie alimentat permanent cu energie electrică prin intermediul unui circuit electric protejat împotriva întreruperilor, prevăzut cu protecţie proprie cu siguranţe şi conectat direct la sursa de energie.
4.Informaţiile referitoare la deplasarea navei, şi anume în legătură cu faptul că nava "navighează" sau dacă "a oprit navigaţia", sunt luate din mişcarea instalaţiei de propulsie. Semnalul corespunzător trebuie să provină de la rotaţia elicei, arborelui portelice sau funcţionarea maşinii de propulsie. În cazul sistemelor de propulsie diferite, trebuie să se realizeze o soluţie echivalentă.
5.Dispozitivele tehnice pentru capturarea mişcării navei trebuie să fie instalate cu o siguranţă maximă de funcţionare şi astfel încât să fie protejate împotriva manipulărilor neprevăzute. În acest scop, circuitul de transmisie a semnalului (inclusiv generatorul de semnal şi intrarea în dispozitiv) de la instalaţia de propulsie până la aparat trebuie să fie protejat prin mijloace adecvate, iar întreruperea circuitului trebuie monitorizată. În acest scop, sunt adecvate, de exemplu, sigilii marcate cu semne caracteristice, precum şi cabluri amplasate astfel încât să fie vizibile sau circuite de comandă.
6.Societatea specializată autorizată care a efectuat sau a supravegheat instalaţia efectuează o încercare de funcţionare atunci când instalarea este finalizată. Ea emite un certificat privind caracteristicile instalaţiei (în special amplasarea şi tipul sigiliilor, precum şi semnele acestora, amplasarea şi tipul instalaţiilor de monitorizare) şi funcţionarea corectă a acesteia; certificatul trebuie să furnizeze, de asemenea, informaţii privind tipul de aparat aprobat. După orice înlocuire, modificare sau reparare este necesară o nouă încercare de funcţionare; această încercare trebuie menţionată în certificat.
Certificatul trebuie să conţină cel puţin următoarele date:
- numele, adresa şi semnul caracteristic al societăţii specializate autorizate care a efectuat sau a supravegheat instalaţia;
- numele, adresa şi numărul de telefon al autorităţii competente care a aprobat societatea;
- număr european unic de identificare a navei sau numărul oficial al navei;
- tipul şi numărul de serie al tahografului;
- data încercării funcţionale.
Valabilitatea certificatului este de 5 ani.
Scopul certificatului este de a dovedi că aparatul este aprobat, instalat de o societate specializată aprobată şi a fost încercat pentru o funcţionare corectă.
7.Timonierul trebuie să fie instruit de societatea specializată autorizată cu privire la utilizarea aparatului şi trebuie să fie înmânat un manual de instrucţiuni pentru a fi păstrat la bord. Acest lucru trebuie să fie menţionat în certificatul privind instalarea la bord.
SECŢIUNEA VI:Certificat pentru instalarea şi funcţionarea instalaţiilor radar, indicatoarelor vitezei de giraţie, echipamentului AIS interior şi tahografelor în navigaţia interioară
(Model)
Tipul/Numele navei: ............................................
Numărul european unic de identificare a navei: .................................
Proprietarul navei:
Nume: ...................................................................
Adresa: .................................................................
Telefon: ................................................................

Instalaţiile radar de navigaţie

Număr: ..................

Articol Nr.

Tip

Fabricant

Nr. aprobării de tip

Nr. de serie

 

 

 

 

 

Indicatoarele vitezei de giraţie

Număr: ..................

Articol Nr.

Tip

Fabricant

Nr. aprobării de tip

Nr. de serie

 

 

 

 

 

Echipament AIS interior

 

Articol Nr.

Tip

Fabricant

Nr. aprobării de tip

Nr. de serie

 

 

 

 

 

Tahografe
...............................
Se certifică prin prezentul că instalaţiile radar de navigaţie, indicatoarele vitezei de giraţie şi echipamentul AIS interior menţionate mai sus îndeplinesc cerinţele Anexei nr. 5 la Standardul european de stabilire a cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară (ES-TRIN) privind instalarea şi încercarea funcţionării instalaţiilor radar de navigaţie, a indicatorilor vitezei de giraţie şi a echipamentului AIS interior pentru navigaţia interioară.
Societatea specializată autorizată
Nume: ...................................................................
Adresă: .................................................................
Telefon: ................................................................

Ştampila

Semnătura:

Locul ..........................

Data ...................

Autoritatea competentă pentru aprobarea societăţii specializate
Nume: ...................................................................
Adresă: .................................................................
Telefon: ................................................................
TITLUL III:ANEXA nr. 6 la ES-TRIN - PROTOCOLUL PRIVIND PARAMETRII MOTORULUI
CAPITOLUL 0:Informaţii generale
(1)0.1 Informaţii cu privire la motor
1.0.1.1. Marca: ...........................................................................
2.0.1.2. Descrierea producătorului: ...........................................
3.0.1.3. Numărul aprobării de tip: .............................................
4.0.1.4. Numărul de identificare a motorului: ..........................
(2)0.2 Documentaţie
Parametrii motorului trebuie să fie încercaţi, iar rezultatele încercării trebuie să fie atestate. Documentaţia trebuie să fie formată din fişe separate, numerotate individual, semnate de către controlor şi ataşate la prezentul protocol.
(3)0.3 Încercarea
Încercarea trebuie efectuată pe baza Instrucţiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor şi parametrilor motorului cu relevanţă pentru emisia de gaze de evacuare. În cazurile motivate în mod corespunzător, controlorii pot renunţa la controlul anumitor parametri ai motorului.
Protocolul privind parametrii motorului, inclusiv înregistrările grafice, însumează .............* pagini.
* Se completează de către controlor.
CAPITOLUL 1:Parametrii motorului
SECŢIUNEA 1:
Se certifică prin prezenta faptul că motorul încercat nu s-a abătut în mod excesiv de la parametrii prevăzuţi.
1.1.Inspecţia instalării
Denumirea şi adresa serviciului tehnic: ..................................
Numele controlorului: .............................................................
Locul şi data: ...........................................................................
Semnătura: ...............................................................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: ...................
Locul şi data: ........................ Ştampila autorităţii competente
Semnătură: .............................
1.2._
|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială1
Denumirea şi adresa serviciului tehnic: ........................... Numele controlorului: .................................
Locul şi data: .........................................
Semnătura: .............................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: ..............................
Locul şi data: .........................................
Semnătura: ............................................. Ştampila autorităţii competente
|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială1
Denumirea şi adresa serviciului tehnic: ........................... Numele controlorului: .................................
Locul şi data: .........................................
Semnătura: .............................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: ..............................
Locul şi data: .........................................
Semnătura: ............................................. Ştampila autorităţii competente
|_| Încercare intermediară |_| Încercare specială1
Denumirea şi adresa serviciului tehnic: ........................... Numele controlorului: .................................
Locul şi data: .........................................
Semnătura: .............................................
Încercarea a fost recunoscută de către autoritatea competentă: ..............................
Locul şi data: .........................................
Semnătura: ............................................. Ştampila autorităţii competente
_________
1Se bifează caseta corespunzătoare.
SECŢIUNEA 2:Apendice 1 - ANEXĂ LA PROTOCOLUL PRIVIND PARAMETRII MOTORULUI (Model)

Numele navei:

Număr european unic de identificare a navei:

|_| Inspecţie de instalare1)

|_| Încercare intermediară1)

|_| Încercare specială1)

Constructor: ...................

(Denumire comercială/marcă comercială/denumire comercială a producătorului)

Tip de motor: ......................

(Familia de motoare/Descrierea constructorului)

Putere nominală (kW) ......

Turaţie nominală [rpm]: .....

Număr de cilindri ..........

Scopul în care este utilizat motorul .........................................................

(Propulsia principală a navei/antrenarea generatorului/propulsia travers prova/motor auxiliar etc.)

Numărul aprobării de tip ........................

Anul de fabricaţie al motorului ...............

Număr de identificare al motorului ..............................

(Număr de serie/număr unic de înregistrare)

Locul instalării .....................

Motorul şi componentele motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare au fost identificate pe baza detaliilor de pe plăcuţa de identificare.

Încercarea a fost efectuată pe baza instrucţiunilor producătorului motorului pentru controlul componentelor şi a parametrilor motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare.

A)ÎNCERCAREA COMPONENTELOR
Componentele suplimentare cu relevanţă pentru gazele de evacuare şi menţionate în Instrucţiunile producătorului motorului pentru controlul componentelor şi parametrilor motorului cu relevanţă pentru gazele de evacuare trebuie incluse în tabel.

Componentă

Numărul componentei înregistrate

Conformitate1)

Arbore de distribuţie/piston

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

Valva injector

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

Număr echipament de date/software

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

Pompă de injecţie

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

Chiulasă

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

Turbosuflanta gazelor de evacuare

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

Răcitorul aerului de supraalimentare

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

 

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

 

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

B)INSPECŢIE VIZUALĂ A CARACTERISTICILOR REGLABILE ŞI A PARAMETRILOR MOTORULUI

Parametru

Valoarea înregistrată

Conformitate1)

Avans la injecţie, timp de injecţie

 

|_| Da |_| Nu |_| Nu se aplică

C)INSPECŢIA INSTALAŢIEI DE ADMISIE A AERULUI ŞI A INSTALAŢIEI DE EVACUARE A GAZELOR

|_|

S-au efectuat măsurători pentru verificarea respectării valorilor autorizate

Depresiune la admisie: ................. kPa la turaţia nominală şi sarcina completă

Contrapresiune în instalaţia de evacuare: ...... kPa la turaţia nominală şi sarcina completă

|_|

S-a efectuat o inspecţie vizuală a instalaţiei de admisie a aerului şi a instalaţiei de evacuare a gazelor

Nu au fost descoperite abateri care să sugereze nerespectarea valorilor autorizate.

D)OBSERVAŢII:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
(S-au identificat următoarele reglaje, modificări sau schimbări neconforme la motorul instalat.)
Numele controlorului: ......................................
Locul şi data: ....................................
Semnătura: ........................
_________
1)Se bifează caseta corespunzătoare.
TITLUL IV:ANEXA nr. 7 la ES-TRIN - INSTALAŢII DE TRATARE A APELOR UZATE DE LA BORD

Cuprins

SECŢIUNEA I

Dispoziţii suplimentare

1. Marcarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord

2. Încercarea

3. Evaluarea conformităţii producţiei

SECŢIUNEA II

Document informativ nr. ..... referitor la aprobarea de tip a instalaţiilor de tratare a apelor uzate destinate instalării la bordul navelor de navigaţie interioară (model)

Apendice 1 - Principalele caracteristici ale tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord (model)

SECŢIUNEA III

Certificatul de aprobare de tip (model)

Apendice 1 - Rezultatele încercărilor pentru aprobarea de tip (model)

SECŢIUNEA IV

Sistemul de numerotare a aprobărilor de tip

SECŢIUNEA V

Lista aprobărilor de tip pentru tipurile de instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord (model)

SECŢIUNEA VI

Lista instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost fabricate (model)

SECŢIUNEA VII

Fişa de date pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord care deţin o aprobare de tip (model)

SECŢIUNEA VIII

Registrul parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord pentru încercarea specială (model)

Apendice 1 - Apendice la registrul parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord (model)

SECŢIUNEA IX

Procedura de încercare

SECŢIUNEA I:Dispoziţii suplimentare
1.Marcarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord
1.1.Pe instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord care a fost supusă unei încercări de tip trebuie să figureze următoarele informaţii (marcaj):
(1)1.1.1. marca sau denumirea comercială a constructorului;
(2)1.1.2. tipul şi numărul de serie al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord;
(3)1.1.3. numărul aprobării de tip, în conformitate cu secţiunea IV din prezenta anexă;
(4)1.1.4. anul de fabricaţie al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord.
1.2.Marcajul descris la punctul 1.1 trebuie să fie durabil, clar, lizibil şi să nu poată fi şters pe parcursul duratei de viaţă a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord. Dacă se utilizează etichete autocolante sau plăcuţe, acestea trebuie fixate astfel încât să reziste pe întreaga durată de viaţă a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord şi să nu poată fi îndepărtate fără a fi distruse sau fără să devină indescifrabile.
1.3.Marcajul trebuie fixat pe un element al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord care este necesar pentru funcţionarea normală a instalaţiei în cauză şi care nu necesită în mod normal să fie înlocuit pe parcursul duratei de viaţă a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord.
1.3.1.Marcajul trebuie fixat astfel încât să fie vizibil în mod clar după dotarea instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru funcţionarea acesteia.
1.3.2.Dacă este necesar, instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord trebuie să poarte o plăcuţă suplimentară detaşabilă, dintr-un material rezistent, care să conţină toate informaţiile menţionate la punctul 1.1 şi care trebuie fixată astfel încât informaţiile să fie clare şi lizibile şi să poată fi accesate cu uşurinţă după instalarea pe navă a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord.
1.4.Toate părţile instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord care pot influenţa tratarea apelor uzate trebuie marcate şi identificate în mod clar.
1.5.Locul exact al marcajului menţionat la punctul 1.1 este indicat în secţiunea I a certificatului de aprobare de tip.
2.Încercarea
Procedura de încercare a unei instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord este prevăzută secţiunea IX.
3.Evaluarea conformităţii producţiei
3.1.În ceea ce priveşte verificarea existenţei unor metode şi proceduri satisfăcătoare de asigurare a unui control eficient al conformităţii producţiei înaintea acordării aprobării de tip, autoritatea competentă trebuie să admită certificarea constructorului conform standardului armonizat EN ISO 9001:2015 (al cărui domeniu de aplicare acoperă fabricarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate în cauză) sau unui standard de acreditare echivalent ca reprezentând o dovadă a respectării cerinţelor. Constructorul trebuie să prezinte detaliile legate de certificare şi se angajează să informeze autoritatea competentă cu privire la orice revizuire a valabilităţii sau sferei acesteia. Se efectuează controale corespunzătoare ale producţiei pentru a se asigura îndeplinirea în mod consecvent a cerinţelor prevăzute la art. 18.01 alin. 2-5.
3.2.Titularul aprobării de tip trebuie:
(1)3.2.1. să se asigure că există proceduri pentru controlul eficient al calităţii produsului;
(2)3.2.2. să aibă acces la echipamentul de încercare necesar pentru verificarea conformităţii cu fiecare tip aprobat;
(3)3.2.3. să se asigure că rezultatele încercărilor sunt înregistrate şi că înregistrările şi documentele relevante sunt disponibile pentru o perioadă convenită cu autoritatea competentă;
(4)3.2.4. să analizeze cu atenţie rezultatele fiecărui tip de încercare pentru a verifica şi asigura stabilitatea caracteristicilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord, ţinând cont de variaţiile posibile în procesul de producţie în serie;
(5)3.2.5 să se asigure că eşantioanele prelevate din instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord sau piesele de încercare care dovedesc neconformitatea cu tipul de încercare în cauză duc la altă eşantionare şi încercare, luându-se toate măsurile necesare pentru restabilirea conformităţii producţiei.
3.3.Autoritatea competentă care a acordat aprobarea de tip poate verifica oricând conformitatea metodelor de control aplicate în fiecare uzină de producţie.
3.3.1.La fiecare încercare, se pune la dispoziţia responsabilului cu efectuarea încercării documentaţia referitoare la încercări şi producţie.
3.3.2.Dacă nivelul de calitate al încercărilor este nesatisfăcător, se aplică următoarea procedură:
(1)3.3.2.1. din serie se ia o instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord şi este supusă încercării prin prelevarea de eşantioane în condiţiile de încărcare normală din secţiunea IX după o zi de funcţionare. În conformitate cu metodele de încercare prezentate în secţiunea IX, apele uzate tratate nu trebuie să depăşească valorile stabilite în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.
(2)3.3.2.2. în cazul în care instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord aleasă din serie nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la punctul 3.3.2.1, constructorul poate solicita efectuarea de analize pe un eşantion de instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord care au aceleaşi caracteristici, prelevat din serie şi care să includă instalaţia de tratare aleasă iniţial.
Constructorul trebuie să stabilească, în colaborare cu autoritatea competentă, dimensiunea "n" a eşantionului de instalaţii de tratare a apelor uzate. Instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord, altele decât prima instalaţia aleasă, trebuie supuse încercărilor prin analiza apelor evacuate. Apoi trebuie să se calculeze media aritmetică 44.jpg a rezultatelor obţinute de instalaţiile de tratare din eşantion. Producţia în serie este considerată în conformitate cu cerinţele în cazul în care se respectă următoarea condiţie:
44.jpg
unde:
k este un factor statistic dependent de n, prezentat în tabelul de mai jos:

n

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

k

0,973

0,613

0,489

0,421

0,376

0,342

0,317

0,296

0,279

0,265

0,253

0,242

0,233

0,224

0,216

0,210

0,203

0,198

dacă n > = 20, k = 0,860/radical din n
46.jpg unde xi este rezultatul individual obţinut de instalaţia de tratare i din eşantion;
L este valoarea limită admisibilă prevăzută în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2 pentru fiecare poluant studiat;
3.3.3.În cazul în care valorile prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2 nu sunt respectate, se efectuează o nouă încercare în conformitate cu punctul 3.3.2.1 şi, în cazul în care încercările nu au rezultate pozitive, în conformitate cu punctul 3.3.2.2, se efectuează o încercare completă pe baza procedurii de încercare menţionate în secţiunea IX. Valorile limită prevăzute la tabelul 1 de la art. 18.01 alin. 2 nu trebuie să fie depăşite nici în cazul eşantionului compozit nici în cel al eşantionului aleatoriu.
3.3.4.Autoritatea competentă trebuie să efectueze încercările instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord care sunt parţial sau complet funcţionale în conformitate cu informaţiile furnizate de constructor.
3.3.5.Frecvenţa normală a încercărilor de conformitate a producţiei pe care autoritatea competentă are dreptul să le efectueze este de una pe an. În cazul nerespectării cerinţelor prevăzute la punctul 3.3.3, autoritatea competentă se asigură că au fost adoptate toate măsurile necesare pentru restabilirea conformităţii producţiei cât mai rapid posibil.
SECŢIUNEA II:Documentul informativ nr. .....1) referitor la aprobarea de tip a instalaţiilor de tratare a apelor uzate destinate instalării la bordul navelor de navigaţie interioară
1Numărul documentului de informare atribuit de autoritatea competentă.
SUBSECŢIUNEA 0:
I.Tipul de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord: ........................................................................
0. Generalităţi
1.0.1. Marca (denumirea comercială a constructorului): ..............................................................................
2.0.2. Denumirea dată de constructor tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord: ..................
....................................................................................................................................................................
3.0.3. Codul de tip dat de constructor, care corespunde cu informaţiile aplicate pe instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord: ...............
....................................................................................................................................................................
4.0.4. Numele şi adresa constructorului: .....................................................................................................
Numele şi adresa reprezentantului legal al constructorului, dacă există: ................................................
.....................................................................................................................................................................
5.0.5. Poziţia, codarea şi metoda de aplicare a numărului de serie al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord ..........................................
.....................................................................................................................................................................
6.0.6. Poziţia şi metoda de aplicare a numărului aprobării de tip: ..............................................................
.....................................................................................................................................................................
7.0.7. Adresa(ele) uzinei(lor) de producţie: ................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
II.Apendici:
1.Principalele caracteristici ale tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord
2.Criteriile de proiectare şi de dimensionare, specificaţiile şi reglementările de dimensionare aplicate
3.Diagrama schematică a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord însoţită de lista de piese
4.Diagrama schematică a instalaţiei de încercare însoţită de lista de piese
5.Schema electrică (diagrama P/I)
6.Declaraţia potrivit căreia s-au respectat toate specificaţiile privind siguranţa mecanică, electrică şi tehnică a instalaţiilor de tratare a apelor uzate, precum şi specificaţiile privind siguranţa navei
7.Caracteristicile elementelor navei care au legătură cu instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord
8.Manualul constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate în conformitate cu art. 1.01 alin. 9.10
9.Fotografii ale instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
10.Principii de funcţionare(1)
10.1.Instrucţiuni de exploatare manuală a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
10.2.Note privind gestionarea excesului de nămol de canalizare (intervale de evacuare)
10.3.Note privind lucrările de întreţinere şi de reparaţii
10.4.Note privind acţiunile necesare în cazul funcţionării în regim de veghe (standby) a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
10.5.Note privind acţiunile necesare în cazul funcţionării în regim de urgenţă a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
10.6.Note privind oprirea treptată, oprirea totală şi repornirea instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
10.7.Note privind cerinţele de tratare prealabilă a apelor reziduale care provin din bucătării
11.Alte echipamente (a se enumera)
Data, semnătura constructorului instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
...............................................................................................................................
_________
(1)Etape operaţionale
Se definesc următoarele etape operaţionale pentru încercări:
a)Funcţionarea în regim de veghe are loc atunci când instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord funcţionează, însă aceasta nu a fost alimentată cu ape uzate mai mult de o zi. O instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord poate funcţiona în regim de veghe atunci când, de exemplu, nava de pasageri nu se află în funcţiune pentru o perioadă prelungită, aceasta fiind la ralanti pe parcursul amarării.
b)Funcţionarea în regim de urgenţă are loc atunci când subansamblurile individuale ale unei instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord s-au defectat şi, prin urmare, apele uzate nu pot fi tratate conform planului.
c)Oprirea treptată, oprirea şi repornirea instalaţiei au loc atunci când instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord este scoasă din funcţiune pentru o perioadă prelungită (amarare pe timp de iarnă) şi sursa de electricitate este oprită sau atunci când instalaţia de tratare a apelor uzate este repornită la începutul sezonului.
SUBSECŢIUNEA 1:Apendice 1 - Principalele caracteristici ale tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord (MODEL)
1.Descrierea instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
1.1.Constructor: ......................................................................................................................................
1.2.Numărul de serie al instalaţiei: ..........................................................................................................
1.3.Metoda de tratare: biologică sau mecanică/chimică(2)
1.4.Tancul de stocare a apei reziduale este instalat în amonte faţă de instalaţie? Da, ........ m3/Nu(2)
2.Criteriile de proiectare şi de dimensionare (inclusiv instrucţiuni speciale privind instalarea sau restricţii de utilizare)
2.1..............................................................................................................................
2.2..............................................................................................................................
3.Dimensionarea instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
3.1.Debitul volumetric Qd (m3/zi) zilnic maxim de scurgere al apelor uzate: .........................................
3.2.Încărcătura zilnică CBO5 (kg/zi) de poluanţi: .....................................................................................
_________
(2)A se specifica, după caz.
SECŢIUNEA III:Certificatul de aprobare de tip (MODEL)
SUBSECŢIUNEA 0:
Ştampila autorităţii competente
Nr. aprobării de tip: ......................... Nr. prelungirii: ..............................
Notificarea
- eliberării/prelungirii/refuzului/retragerii(1)
aprobării de tip pentru o instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord în conformitate cu Standardul european privind cerinţe tehnice pentru navele de navigaţie interioară (ES-TRIN)
Motivul prelungirii, dacă este cazul: .....................................................................................................
(1)A se specifica, după caz.
(1)Secţiunea I
0. Generalităţi
1.0.1. Marca (denumirea comercială a constructorului): ..............................................................................
2.0.2. Denumirea dată de constructor tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord: ..........................................................
3.0.3. Codul de tip dat de constructor, care corespunde cu informaţiile aplicate pe instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord: ............................................................................
Poziţia: .........................................................................................................................................................
Metoda de aplicare: ....................................................................................................................................
4.0.4. Numele şi adresa constructorului: .......................................................................................................
Numele şi adresa reprezentantului legal al constructorului, dacă există:
..................................................................................
5.0.5. Poziţia, codarea şi metoda de aplicare a numărului de serie al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord: .....................................................
6.0.6. Poziţia şi metoda de aplicare a numărului aprobării de tip: ................................................................
7.0.7. Adresa (adresele) uzinelor de producţie: .............................................................................................
(2)Secţiunea II
1.Orice restricţii de utilizare: ....................................................................................................................
1.1.Particularităţi care trebuie respectate în momentul instalării instalaţiei de tratare a apelor uzate pe o construcţie navală: .......................................
1.1.1.............................................................................................................................................................
1.1.2.............................................................................................................................................................
2.Serviciul tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor(1) ......................................................................
3.Data raportului de încercare: ..................................................................................................................
4.Numărul raportului de încercare: ...........................................................................................................
5.Subsemnatul, certific prin prezentul exactitatea informaţiilor puse la dispoziţie de constructor în documentul informativ anexat în ceea ce priveşte instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord menţionată mai sus, în conformitate cu anexa nr. 7, secţiunea IX la Standardul european privind cerinţe tehnice pentru navele de navigaţie interioară (ES-TRIN) şi valabilitatea rezultatelor încercărilor anexate în legătură cu tipul de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord.
Eşantionul (eşantioanele) a (au) fost selectat(e) de constructor cu acordul autorităţii competente, acesta (acestea) fiind prezentat(e) de constructor ca reprezentând tipul de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord:
Aprobare de tip eliberată/prelungită/refuzată/retrasă(2):
Locul: .........................................................
Data: ...........................................................
Semnătura: .................................................
Apendici:
Dosar informativ
Rezultatele încercărilor (a se vedea Apendicele 1)
_________
(1)În cazul în care încercările sunt efectuate de autoritatea competentă, a se indica „nu se aplică”.
(2)A se preciza, după caz.
SUBSECŢIUNEA 1:Apendice 1 - Rezultatele încercărilor pentru aprobarea de tip (MODEL)
0. Generalităţi
0.1.Marca (denumirea comercială a constructorului): ..............................................................................
0.2.Denumirea dată de constructor tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord: .................
1.Informaţii privind executarea încercării (încercărilor)(1).
(1)În cazul mai multor cicluri de încercări, a se indica pentru fiecare ciclu.
1.1.Valorile de intrare
1.1.1.Debitul volumetric Qd (m3/zi) zilnic maxim de scurgere al apelor uzate: .......................................
1.1.2.Sarcina zilnică CBO5 (kg/zi) de poluanţi: ........................................................................................
1.2.Eficienţa purificării
1.2.1.Evaluarea valorilor de ieşire
Evaluarea valorilor de ieşire CBO5 (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

 

 

 

 

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

 

 

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

 

 

 

 

Ieşire

Eşantioane aleatorii

 

 

 

 

 

Evaluarea valorilor de ieşire CCO (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

 

 

 

 

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

 

 

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

 

 

 

 

Ieşire

Eşantioane aleatorii

 

 

 

 

 

Evaluarea valorilor de ieşire COT (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

 

 

 

 

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

 

 

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

 

 

 

 

Ieşire

Eşantioane aleatorii

 

 

 

 

 

Evaluarea valorilor de ieşire SRF (mg/l)

Loc

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Minim

Maxim

Medie

Valoare

Etapă

Intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

 

 

 

 

Ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

 

 

Intrare

Eşantioane aleatorii

-

 

 

 

 

Ieşire

Eşantioane aleatorii

 

 

 

 

 

1.2.2.Eficienţa purificării (eficienţa eliminării) (%)

Parametru

Tip de eşantion

Minim

Maxim

Medie

CBO5

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

CBO5

Eşantioane aleatorii

 

 

 

CCO

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

CCO

Eşantioane aleatorii

 

 

 

COT

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

COT

Eşantioane aleatorii

 

 

 

SRF

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

SRF

Eşantioane aleatorii

 

 

 

1.3.Alţi parametri măsuraţi
(1)1.3.1. Parametri suplimentari privind intrările şi ieşirile:

Parametru

Intrare

Ieşire

pH

 

 

Conductivitate

 

 

Temperatura fazelor lichide

 

 

(2)1.3.2. Atunci când sunt disponibili, trebuie înregistraţi următorii parametri de funcţionare pe parcursul prelevării de probe:

Concentraţia oxigenului dizolvat în bioreactor

 

Conţinutul de materie uscată din bioreactor

 

Temperatura din bioreactor

 

Temperatura mediului ambiant

 

(3)1.3.3. Alţi parametri de funcţionare în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare ale constructorului
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
1.4.Autoritatea competentă sau serviciul tehnic:
Locul, data: ........................................ Semnătura: ................
SECŢIUNEA IV:Sistemul de numerotare al aprobărilor de tip
1.Sistem
Numărul este format din patru secţiuni despărţite de caracterul "*".
a)Secţiunea 1
Litera mică "e"pentru UE sau litera "R"urmată de numărul distinctiv al statului care a eliberat aprobarea de tip:

1 pentru Germania

18 pentru Danemarca

2 pentru Franţa

19 pentru România

3 pentru Italia

20 pentru Polonia

4 pentru Olanda

21 pentru Portugalia

5 pentru Suedia

23 pentru Grecia

6 pentru Belgia

24 pentru Irlanda

7 pentru Ungaria

25 pentru Croaţia

8 pentru Republica Cehă

26 pentru Slovenia

9 pentru Spania

27 pentru Slovacia

11 pentru Regatul Unit

29 pentru Estonia

12 pentru Austria

32 pentru Letonia

13 pentru Luxemburg

34 pentru Bulgaria

14 pentru Elveţia

36 pentru Lituania

17 pentru Finlanda

49 pentru Cipru

 

50 pentru Malta

b)Secţiunea 2
Indicarea nivelului de cerinţe. Cerinţele privind eficienţa purificării ar putea să crească în viitor. Diferitele niveluri de cerinţe sunt numerotate cu cifre romane, începând cu nivelul I.
c)Secţiunea 3
Un număr de ordine de patru cifre (cu zerouri iniţiale, după caz) pentru a indica numărul aprobării de tip de bază. Seria începe de la 0001.
d)Secţiunea 4
Un număr de ordine de două cifre (cu zerouri iniţiale, după caz) pentru a indica prelungirea aprobării. Seria începe de la 01 pentru fiecare număr.
2.Exemple
a)A treia aprobare de tip (la care nu s-a acordat nicio prelungire), eliberată de Olanda, care corespunde nivelului I:
R4*I*0003*00 sau e 4*I*0003*00
b)A doua prelungire pentru a patra aprobare de tip, eliberată de Germania, care corespunde nivelului II:
R 1*II*0004*02 sau e 1*II*0004*02
SECŢIUNEA V:Lista aprobărilor de tip pentru tipurile de instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord (MODEL)
Ştampila autorităţii competente
Lista nr.: ...............................
Perioada cuprinsă între .................... şi ....................

1

2

3

4

5

6

7

Marca (1)

Denumirea dată de constructor (1)

Numărul aprobării de tip

Data aprobării de tip

Prelungirea/refuzul/retragerea aprobării (2)

Motivul prelungirii/refuzului/retragerii aprobării

Data prelungirii/refuzului/retragerii aprobării (2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(1)Conform certificatului de aprobare de tip.

(2)A se specifica, după caz.

SECŢIUNEA VI:Lista instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost fabricate (MODEL)
Ştampila autorităţii competente
Lista nr.: ...............................
Perioada cuprinsă între .................... şi: ....................
Se furnizează următoarele informaţii referitoare la tipurile de instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord şi numerele aprobărilor de tip ale instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bord care au fost fabricate în perioada menţionată mai sus în conformitate cu dispoziţiile Standardul european privind cerinţe tehnice pentru navele de navigaţie interioară (ES-TRIN):
Marca (denumirea comercială a constructorului): .....................................................................................
Denumirea dată de constructor tipului de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord: .....................................................................................
Numărul aprobării de tip: ..........................................
Data eliberării: ...........................................................
Data primei eliberări (în cazul prelungirilor): ..........................................
Numărul de serie:

...001

...001

...001

...002

...002

...002

.

.

.

.

.

.

.

.

.

...m

...p

...q

SECŢIUNEA VII:Fişa de date pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord care deţin o aprobare de tip (MODEL)
Ştampila autorităţii competente

 

Caracteristicile instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord

Eficienţa purificării

Nr.

Data aprobării de tip

Numărul aprobării de tip

Marca

Tipul de instalaţie de tratare a apelor uzate de la bord

Debitul volumetric Qd (m3/zi) zilnic al apelor uzate

Încărcătura zilnică CBO5 (kg/zi) de poluanţi

 

 

CBO5

CCO

COT

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

Eşantion compozit de 24 h

Eşantion aleatoriu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECŢIUNEA VIII:Registrul parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord pentru încercarea specială (MODEL)
SUBSECŢIUNEA 1:
1.Generalităţi
1.1.Particularităţi ale instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord
1.1.1.Marca: .............................................................................................................................................
1.1.2.Denumirea dată de constructor: .....................................................................................................
1.1.3.Numărul aprobării de tip: ...............................................................................................................
1.1.4.Numărul de serie al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord: .............................................
1.2.Documentaţie
Instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord trebuie să fie supusă încercărilor, iar rezultatele se înregistrează pe foi separate, numerotate individual, semnate de inspector şi anexate la prezentul document.
1.3.Încercări
Încercările se efectuează pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor şi a parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate, în conformitate cu art. 1.01 alin. 9.10. În cazuri bine justificate inspectorii pot decide, din proprie iniţiativă, să nu verifice anumite componente sau anumiţi parametri ai instalaţiei.
Pe parcursul încercărilor se prelevează cel puţin un eşantion aleatoriu. Rezultatele măsurătorilor eşantioanelor aleatorii se compară cu valorile de control prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2.
1.4.Prezentul raport de încercare, împreună cu fişele ataşate, conţine în total .......... (1) .......... pagini.
(1)A se completa de către persoana care a efectuat încercările.
2.Parametri
Prin prezenta se certifică faptul că instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord supusă încercărilor nu se abate în mod inadmisibil de la parametrii prescrişi şi valorile de control legate de funcţionare prevăzute în tabelul 2 de la art. 18.01 alin. 2 nu sunt depăşite.
Numele şi adresa serviciului tehnic: ....................................................................................................
................................................................................................................................................................
Numele inspectorului: ..........................................................................................................................
Locul şi data: ........................................................................................................................................
Semnătura: ............................................................................................................................................
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ...............................................................................
................................................................................................................................................................
Locul şi data: ........................................................................................................................................
Semnătura: ............................................................................................................................................
Ştampila autorităţii competente
Numele şi adresa serviciului tehnic: ....................................................................................................
................................................................................................................................................................
Numele inspectorului: ..........................................................................................................................
Locul şi data: ........................................................................................................................................
Semnătura: ............................................................................................................................................
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ...............................................................................
................................................................................................................................................................
Locul şi data: ........................................................................................................................................
Semnătura: ............................................................................................................................................
Ştampila autorităţii competente
Numele şi adresa serviciului tehnic: ....................................................................................................
................................................................................................................................................................
Numele inspectorului: ..........................................................................................................................
Locul şi data: ........................................................................................................................................
Semnătura: ............................................................................................................................................
Încercare recunoscută de autoritatea competentă: ...............................................................................
................................................................................................................................................................
Locul şi data: ........................................................................................................................................
Semnătura: ............................................................................................................................................
Ştampila autorităţii competente
SUBSECŢIUNEA 2:Apendice 1 - Anexă la registrul parametrilor instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord (MODEL)

Numele navei: ....................

Număr european unic de identificare a navei: .............

Constructor: ...................

(Marca/marca comercială/denumirea comercială a constructorului)

Tip de instalaţie: ......................................

(Denumirea dată de constructor)

Nr. aprobării de tip: .............

Anul de fabricaţie al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord: ..........

Numărul de serie al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord: ..........................

(Număr de serie)

Locul instalării: ...................................

Instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord şi componentele sale cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate au fost identificate pe baza detaliilor de pe plăcuţa de identificare. Încercarea a fost efectuată pe baza manualului constructorului pentru verificarea componentelor instalaţiei şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate.
(A)Încercarea componentelor
Aici se introduc componentele suplimentare cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate menţionate în manualul constructorului pentru verificarea componentelor instalaţiei şi a parametrilor cu relevanţă pentru tratarea apelor uzate sau din apendicele 4 al secţiunii II.

Componentă

Numărul componentei identificate

Conformitatea(1)

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

 

 

|_| Da

|_| Nu

|_| n.a.

(B)Rezultatele măsurătorilor eşantioanelor aleatorii:

Parametru

Valoarea obţinută

Conformitatea (1)

CBO5

 

|_| Da

|_| Nu

CCO

 

|_| Da

|_| Nu

COT(2)

 

|_| Da

|_| Nu

(1)Se bifează după caz;
(2)COT va fi monitorizat începând din etapa a II-a a valorilor limită din tabelul 2 de la articolul 18.01 alin. (2).
(C)Observaţii:
.....................................................................................................................................................................
(S-au observat următoarele setări, modificări sau schimbări neconforme ale instalaţiei instalate de tratare a apelor uzate de la bord.)
.......................................................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................................................
Numele inspectorului: .....................................................
Locul şi data: ...................................................................
Semnătura: .....................................
SECŢIUNEA IX:Procedura de încercare
SUBSECŢIUNEA 0:
1.GENERALITĂŢI
1.1.Principii de bază
Trebuie să fie utilizată specificaţia de încercare pentru a verifica caracterul adecvat al instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor de pasageri.
În cadrul acestei proceduri, procesul şi tehnologia de tratare utilizate se examinează şi se aprobă cu ajutorul unei instalaţii de încercare. Conformitatea instalaţiei de încercare cu instalaţiile de tratare instalate ulterior se asigură prin aplicarea unor criterii de proiectare şi de dimensionare identice.
1.2.Responsabilitate şi locul în care se efectuează încercarea
Un serviciu tehnic încearcă instalaţia de încercare reprezentativă pentru o serie de instalaţii de tratare a apelor uzate de la bord. Condiţiile de încercare la locul de încercare ţin de responsabilitatea serviciului tehnic şi trebuie să corespundă condiţiilor specificate mai jos.
1.3.Documentele care trebuie prezentate
Încercarea trebuie efectuată pe baza documentului informativ în conformitate cu anexa nr. 7, secţiunea II.
1.4.Specificaţii privind dimensionarea instalaţiei
Instalaţiile de tratare a apelor uzate de la bord sunt dimensionate şi proiectate astfel încât, la ieşire, valorile limită prevăzute în tabelele 1 şi 2 de la art. 18.01 alin. 2 să nu fie depăşite pe parcursul funcţionării lor.
2.MĂSURI PREGĂTITOARE PENTRU ÎNCERCARE
2.1.Generalităţi
Înainte de începerea încercării, constructorul trebuie să pună la dispoziţia serviciului tehnic specificaţiile structurale şi operaţionale ale instalaţiei de încercare, inclusiv un set complet de schiţe şi calcule utile, în conformitate cu anexa nr. 7,secţiunea II şi trebuie să furnizeze informaţii complete despre cerinţele de instalare, funcţionare şi întreţinere a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord. Constructorul trebuie să pună la dispoziţia serviciului tehnic informaţii privind siguranţa mecanică, electrică şi tehnică a instalaţiei de tratare a apelor uzate care urmează să fie încercată.
2.2.Instalarea şi punerea în funcţiune
În scopul efectuării încercării, constructorul trebuie să instaleze instalaţia de încercare astfel încât să corespundă condiţiilor prevăzute de instalare la bordul navelor de pasageri. Înainte de încercare, constructorul trebuie să asambleze instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord şi să o pună în funcţiune. Pornirea trebuie să respecte instrucţiunile de funcţionare ale constructorului şi să fie verificată de serviciul tehnic.
2.3.Etapa de rodare
Constructorul trebuie să informeze serviciul tehnic în legătură cu durata nominală a etapei de rodare până la funcţionarea normală exprimată în săptămâni. Constructorul trebuie să specifice momentul în care etapa de rodare este considerată completă, încercarea putând începe.
2.4.Caracteristicile de intrare
Pentru verificarea instalaţiei de încercare trebuie să fie utilizate apele uzate menajere brute. Caracteristicile de intrare în ceea ce priveşte concentraţiile de poluanţi se obţin din documentele de dimensionare a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord furnizate de constructor în conformitate cu anexa nr. 7, secţiunea II, prin raportul debitului substanţelor organice sub forma încărcăturii CBO5 în kg/zi şi debitul nominal al apelor uzate Qd în m3/zi. Caracteristicile de intrare trebuie stabilite în mod corespunzător de către serviciul tehnic.
Formula 1
Calcularea caracteristicilor de intrare
CBOD5medie = CBO5/Qd [kg/zi/m3/zi]
În cazul în care aplicarea formulei 1 are drept rezultat o concentraţie medie CBO5 mai mică decât CBOD5medie = 500 mg/l, se stabileşte cel puţin o concentraţie medie CBO5 a afluxului de ape uzate de CBOD5medie = 500 mg/l.
Serviciul tehnic nu trebuie să descompună apele uzate brute într-un concasor. Se permite îndepărtarea nisipului, de exemplu, prin cernere.
3.PROCEDURA DE ÎNCERCARE
3.1.Etape de încărcare şi alimentarea hidraulică
Perioada de încercare cuprinde 30 de zile de încercări. Instalaţia de încercare se alimentează pe bancul de încercare cu ape reziduale menajere, în conformitate cu încărcarea indicată în tabelul 1. Trebuie acoperite diferite etape de încărcare, secvenţa de încercare luând în considerare etapele normale de încărcare şi etapele speciale de încărcare cum ar fi supraîncărcarea, încărcarea insuficientă şi funcţionarea în regim de veghe. Durata fiecărei etape de încărcare (numărul de zile de încercări) este indicată în tabelul 1. Încărcătura hidraulică medie zilnică pentru fiecare etapă de încărcare se stabileşte în conformitate cu tabelul 1. Concentraţia medie de poluanţi, care urmează să fie stabilită în conformitate cu dispoziţiile de la punctul 2.4, trebuie să fie menţinută constantă.
Tabelul 1
Setările de încărcare pentru fiecare etapă de încărcare

Etapă

Durata încercării în zile

Încărcătura hidraulică zilnică

Concentraţia de poluanţi

Încărcare normală

20 de zile

Qd

CCBO5, în conformitate cu punctul 2.4

Supraîncărcare

3 zile

1,25 Qd

CCBO5, în conformitate cu punctul 2.4

Încărcare insuficientă

3 zile

0,5 Qd

CCBO5, în conformitate cu punctul 2.4

Regim de veghe

4 zile

Ziua 1 şi ziua 2: Qd = 0

Ziua 3 şi ziua 4: Qd

CCBO5, în conformitate cu punctul 2.4

Etapele speciale de încărcare, supraîncărcare, încărcare insuficientă şi funcţionare în regim de veghe se efectuează succesiv, fără întrerupere; etapa normală de încărcare se împarte în mai multe părţi. Încercarea începe şi se încheie cu o etapă normală de încărcare cu o durată de cel puţin cinci zile în fiecare caz.
În funcţie de modul de funcţionare prevăzut pentru instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord, parametrii zilnici trebuie să fie reglaţi pentru alimentarea hidraulică a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord.
Alegerea diagramelor zilnice pentru repartizarea orară a debitelor pentru alimentarea hidraulică a instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord se efectuează în conformitate cu conceptul de funcţionare al instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord. Trebuie să se facă distincţie dacă instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord urmează să fie exploatată cu sau fără un tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte. Diagramele de alimentare (diagrame zilnice de repartiţie) sunt indicate în figurile 1 şi 2.
Pe parcursul întregii perioade de încercare, afluxurile orare trebuie să rămână constante. Debitul volumetric orar mediu al apelor uzate Qh,medie este egal cu 1/24 din încărcătura hidraulică zilnică, astfel cum se indică în tabelul 1. Serviciul tehnic măsoară în mod continuu afluxurile. Diagrama zilnică de repartizare orară a debitelor trebuie respectată cu o toleranţă de +/- 5 %.
Figura 1
Diagrama zilnică pentru alimentarea instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord cu un tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte
47.jpg
Figura 2
Diagrama zilnică pentru alimentarea instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord fără tanc de stocare a apelor uzate instalat în amonte
48.jpg
3.2.Întreruperea sau anularea încercării
Poate fi necesară întreruperea încercării dacă instalaţia de încercare nu mai poate funcţiona în mod corespunzător din cauza unei întreruperi a alimentării sau a defectării unui subansamblu. Încercarea poate fi întreruptă pe durata reparaţiilor. În astfel de cazuri, nu este necesară repetarea întregii încercări, ci doar a etapei de încărcare în care a avut loc defecţiunea subansamblului.
După întreruperea încercării pentru a doua oară, serviciul tehnic decide dacă încercarea poate continua sau dacă aceasta trebuie anulată. Motivele acestei decizii trebuie declarate şi documentate în raportul de încercare. În cazul în care încercarea se anulează, aceasta trebuie repetată în întregime.
3.3.Examinarea eficienţei purificării şi a respectării valorilor limită de ieşire
Serviciul tehnic prelevează eşantioane la intrarea în instalaţia de încercare şi le analizează pentru a confirma conformitatea acestora cu caracteristicile de intrare specificate. Eşantioanele de apă uzată sunt prelevate la ieşirea din instalaţia de încercare, acestea fiind analizate pentru a se stabili eficienţa purificării şi respectarea valorilor limită de ieşire. Prelevarea de eşantioane include atât eşantioane aleatorii simple, cât şi eşantioane compozite de 24 h. În ceea ce priveşte eşantioanele compozite de 24 h, se pot preleva eşantioane proporţional cu durata sau cu debitul. Serviciul tehnic specifică tipul eşantionului compozit de 24 h. Prelevarea de eşantioane la intrare şi la ieşire se efectuează simultan şi în aceeaşi manieră.
3.3.1.Pe lângă parametrii de control CBO5, CCO şi COT(1), se măsoară, de asemenea, următorii parametri de intrare şi de ieşire cu scopul de a descrie şi reprezenta condiţiile de mediu şi de încercare:
(1)Parametrul COT este verificat din etapa II a valorilor limită din tabelul 1 al art. 18.01, alin. 2.
a)solide care pot fi îndepărtate prin filtrare (SRF);
b)pH-ul;
c)conductivitatea;
d)temperatura fazelor lichide.
Numărul examinărilor variază în funcţie de etapa relevantă de încărcare, acesta fiind stabilit în tabelul 2.
Numărul de eşantioane este atât pentru intrarea, cât şi pentru ieşirea instalaţiei de încercare.
Tabelul 2
Specificarea numărului şi a periodicităţii prelevărilor de eşantioane la intrarea şi la ieşirea din instalaţia de încercare

Etapa de încărcare

Durata încercării în zile

Numărul de eşantioane

Specificarea periodicităţii prelevărilor de eşantioane

Încărcare normală

20 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 8

Eşantioane aleatorii: 8

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Supraîncărcare

3 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Încărcare insuficientă

3 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantionare la intervale regulate pe întregul parcurs al perioadei

Regim de veghe

4 zile

Eşantioane compozite de 24 h: 2

Eşantioane aleatorii: 2

Eşantion compozit de 24 h: Eşantionare după începerea afluxurilor şi 24 h mai târziu.

Eşantion aleatoriu: 1 oră după începerea afluxurilor şi 24 h mai târziu.

Numărul total de eşantioane compozite de 24 h: 14

Numărul total de eşantioane aleatorii: 14

3.3.2.Acolo unde este cazul, trebuie măsuraţi şi următorii parametri de funcţionare pe baza eşantioanelor aleatorii prelevate:
a)concentraţia de oxigen dizolvat din bioreactor;
b)conţinutul de materie uscată din bioreactor;
c)temperatura din bioreactor;
d)temperatura mediului ambiant;
e)alţi parametri de funcţionare în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare ale constructorului.
3.4.Evaluarea examinărilor
Pentru a documenta eficienţa purificării stabilită şi pentru a verifica respectarea valorilor limită ale procesului, se specifică valoarea minimă a eşantionului (Minim), valoarea maximă a eşantionului (Maxim) şi media aritmetică (Medie), precum şi rezultatele măsurătorilor individuale pentru parametrii de control CBO5, CCO şi COT.
De asemenea, se precizează etapa de încărcare pentru valoarea maximă a eşantionului. Evaluările trebuie să fie efectuate în comun pentru toate etapele de încărcare. Rezultatele se prelucrează după cum se indică în următorul tabel:
Tabelul 3a
Specificaţie privind prelucrarea statistică a datelor colectate - evaluare pentru documentarea conformităţii cu valorile limită de ieşire

Parametru

Tip de eşantion

Numărul de încercări care respectă valorile limită

Medie

Minim

Maxim

Valoare

Etapă

CBO5 la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

 

 

 

 

CBO5 la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

 

 

CBO5 la intrare

Eşantioane aleatorii

-

 

 

 

 

CBO5 la ieşire

Eşantioane aleatorii

 

 

 

 

 

CCO la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

 

 

 

 

CCO la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

 

 

CCO la intrare

Eşantioane aleatorii

-

 

 

 

 

CCO la ieşire

Eşantioane aleatorii

 

 

 

 

 

COT la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

 

 

 

 

COT la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

 

 

COT la intrare

Eşantioane aleatorii

-

 

 

 

 

COT la ieşire

Eşantioane aleatorii

 

 

 

 

 

SRF la intrare

Eşantioane compozite de 24 h

-

 

 

 

 

SRF la ieşire

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

 

 

SRF la intrare

Eşantioane aleatorii

-

 

 

 

 

SRF la ieşire

Eşantioane aleatorii

 

 

 

 

 

Tabelul 3b
Specificaţie privind prelucrarea statistică a datelor colectate - evaluare pentru documentarea eficienţei purificării

Parametru

Tip de eşantion

Medie

Minim

Maxim

Eficienţa eliminării CBO5

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

Eficienţa eliminării CBO5

Eşantioane aleatorii

 

 

 

Eficienţa eliminării CCO

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

Eficienţa eliminării CCO

Eşantioane aleatorii

 

 

 

Eficienţa eliminării COT

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

Eficienţa eliminării COT

Eşantioane aleatorii

 

 

 

Eficienţa eliminării SRF

Eşantioane compozite de 24 h

 

 

 

Eficienţa eliminării SRF

Eşantioane aleatorii

 

 

 

Ceilalţi parametri menţionaţi la punctul 3.3 lit. b)-d) şi parametrii de funcţionare menţionaţi la punctul 3.3 trebuie sintetizaţi într-un tabel în care se specifică rezultatul eşantionului minim (Minim), rezultatul eşantionului maxim (Maxim) şi media aritmetică (Medie).
3.5.Îndeplinirea cerinţelor din capitolul 18
Valorile limită prevăzute în tabelele 1 şi 2 de la art. 18.01 alin. 2 se consideră îndeplinite atunci când pentru fiecare parametru CCO, CBO5 şi COT:
- a) valorile medii ale totalului de 14 eşantioane la ieşire; şi
- b) cel puţin 10 din totalul de 14 eşantioane la ieşire
nu depăşesc valorile limită specificate pentru eşantioanele compozite de 24 h şi eşantioanele aleatorii.
3.6.Funcţionarea şi întreţinerea pe parcursul încercării
Pe parcursul încercării, instalaţia de încercare este exploatată în conformitate cu specificaţiile constructorului. Verificările de rutină şi lucrările de întreţinere se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de funcţionare şi de întreţinere ale constructorului. Excesul de nămol de canalizare rezultat în urma procesului de purificare biologică poate fi eliminat din instalaţia de tratare a apelor uzate de la bord doar dacă acest lucru este specificat de constructor în instrucţiunile de funcţionare şi de întreţinere a instalaţiei. Toate lucrările de întreţinere efectuate trebuie înregistrate de serviciul tehnic şi documentate în raportul de încercare. Accesul persoanelor neautorizate la instalaţia de încercare este interzis pe parcursul încercării.
3.7.Analiza eşantioanelor/metoda de analiză
Parametrii care trebuie studiaţi se analizează cu ajutorul procedurilor standard autorizate. Procedura standard aplicată trebuie specificată.
4.RAPORTUL DE ÎNCERCARE
4.1.Serviciul tehnic este obligat să redacteze un raport privind tipul de încercare efectuată. Raportul include cel puţin următoarele informaţii:
a)detalii privind instalaţia încercată, cum ar fi tipul, informaţii privind încărcătura nominală zilnică de poluanţi şi principiile de dimensionare aplicate de constructor;
b)informaţii privind conformitatea instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord care a fost încercată cu documentaţia furnizată înainte de încercare;
c)informaţii privind rezultatele măsurătorilor individuale, precum şi privind evaluarea eficienţei purificării şi a respectării valorilor limită de ieşire;
d)detalii privind eliminarea excesului de nămol de canalizare, cum ar fi dimensiunea cantităţilor eliminate şi frecvenţa eliminării;
e)informaţii privind toate intervenţiile operaţionale, de întreţinere şi de reparaţie efectuate pe parcursul încercării;
f)informaţii privind orice deteriorare a calităţii instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord apărută pe parcursul încercării, precum şi privind orice întrerupere a încercării;
g)informaţii privind problemele apărute pe parcursul încercării;
h)o listă cu persoanele responsabile implicate în încercarea de tip a instalaţiei de tratare a apelor uzate de la bord, cu precizarea numelor şi a funcţiilor acestora;
i)numele şi adresa laboratorului care a efectuat analiza eşantioanelor de ape uzate;
j)metodele de analiză aplicate.
SUBSECŢIUNEA 1:Apendice 1 - Exemple de secvenţe de încercare
Exemplul 1
49.jpg
Exemplul 2
50.jpg
 

DE

RO

Normallast

Încărcare normală

Uberlast

Supraîncărcare

Unterlast

Încărcare insuficientă

Stand By

Regim de veghe

Hydraulische Belastung Qd

Încărcare hidraulică Qd

Tag

Ziua

SUBSECŢIUNEA 2:Apendice 2 - Note privind stabilirea cererii biochimice de oxigen după cinci zile (CBO5) în cadrul eşantioanelor compozite de 24 h
Standardele internaţionale ISO 5815-1 şi 5815-2:2003 prevăd că, în vederea efectuării analizei necesare pentru stabilirea cererii biochimice de oxigen după cinci zile, eşantioanele de apă trebuie depozitate imediat după prelevare într-o sticlă etanşă complet plină, la o temperatură cuprinsă între 0-4°C, până la data analizei. Procesul prin care se stabileşte CBO5 trebuie demarat cât mai curând posibil sau cel puţin în 24 de ore de la prelevarea eşantioanelor.
Pentru a preveni procesele de degradare biochimică care au loc în cadrul eşantionului compozit de 24 h, în practică se răceşte eşantionul de apă la o temperatură de maximum 4°C, în timp ce prelevarea de eşantioane continuă şi eşantionul se depozitează la această temperatură până la sfârşitul prelevării eşantioanelor.
Echipamentele corespunzătoare pentru prelevarea eşantioanelor sunt disponibile în comerţ.
TITLUL V:ANEXA nr. 8 la ES-TRIN - DISPOZIŢII SUPLIMENTARE PENTRU CONSTRUCŢIILE NAVALE CARE UTILIZEAZĂ COMBUSTIBILI CU UN PUNCT DE APRINDERE MAI MIC SAU EGAL CU 55°C
SECŢIUNEA I:Gaz natural lichefiat (GNL)
CAPITOLUL 1:Generalităţi
(1)1.1. Aplicare
1.1.1.1. Dispoziţiile de la secţiunea I se aplică construcţiilor navale echipate cu sisteme de propulsie sau cu sisteme auxiliare care utilizează gazul natural lichefiat (GNL) vizat la alin. 1.2.1 şi privesc toate domeniile care necesită o atenţie specială pentru utilizarea de gaz natural lichefiat (GNL) ca şi combustibil.
(2)1.2. Definiţii
În scopurile prezentei secţiuni, sunt aplicabile definiţiile următoare:
1.1.2.1. Gaz natural lichefiat (GNL): gaz natural care a fost lichefiat prin răcire la o temperatură de -161°C.
2.1.2.2. Sistem GNL: toate părţile construcţiei navale care pot conţine gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural, cum ar fi motoarele, rezervoarele de combustibil şi tubulaturile de alimentare.
3.1.2.3. Sistem de alimentare cu GNL: instalaţia pentru alimentare cu gaz natural lichefiat (GNL) la bord (post de alimentare şi tubulaturi de alimentare).
4.1.2.4. Post de alimentare: zona de la bord în care sunt situate toate echipamentele pentru alimentare, cum ar fi colectoarele, valvulele, instrumentele de supraveghere, echipamentul de siguranţă, postul de supraveghere, instrumentele, etc.
5.1.2.5. Sistem de reţinere de GNL: instalaţia pentru stocarea de gaz natural lichefiat (GNL), incluzând racordurile rezervoarelor.
6.1.2.6. Sistem de alimentare cu gaz: instalaţia, incluzând sistemul de pregătirea gazului, tubulaturile de alimentare cu gaz şi valvulele, destinate alimentării la bord a tuturor echipamentelor consumatoare de gaz.
7.1.2.7. Sistem de pregătirea gazului: unitate utilizată pentru transformarea gazului natural lichefiat (GNL) în gaz natural, accesoriile şi tubulaturile sale.
8.1.2.8. Zonele periculoase: zonele 0, 1 şi 2, aşa cum sunt clasificate mai jos:
8.1.1.2.8.1. Zona 0: zona în care o atmosferă explozivă, constând dintr-un amestec cu aer al substanţelor inflamabile sub formă de gaz, de vapori sau de ceaţă, este prezentă în permanenţă, pentru lungi perioade sau frecvent,
8.2.1.2.8.2. Zona 1: zona în care o atmosferă explozivă, constând dintr-un amestec cu aer al substanţelor inflamabile sub formă de gaz, de vapori sau de ceaţă, este susceptibilă de a apare ocazional în funcţionarea normală,
8.3.1.2.8.3. Zona 2: zona în care o atmosferă explozivă, constând dintr-un amestec cu aer al substanţelor inflamabile sub formă de gaz, de vapori sau de ceaţă, nu este susceptibilă de a apare în funcţionarea normală sau, dacă ea apare totuşi, ea nu este decât pentru o scurtă durată.
9.1.2.9. Încăpere închisă: orice încăpere în interiorul căreia, în absenţa unei ventilaţii forţate, ventilaţia va fi limitată şi o atmosferă explozivă nu va fi dispersată natural.
10.1.2.10. Încăpere semi-închisă: un local delimitat de punţi sau pereţi de o aşa manieră încât condiţiile naturale de ventilaţie să fie sensibil diferite de cele predominante pe o punte deschisă.
11.1.2.11. Supapă de suprapresiune (PRV - Pressure Relief Valve): un dispozitiv cu resort declanşat automat de presiune, destinat să protejeze rezervorul sau tubulaturile contra unei presiuni interne excesive inacceptabile.
12.1.2.12. Motoare bicombustibile: motoare care utilizează gaz natural lichefiat (GNL) în asociere cu un combustibil a cărui punct de aprindere este mai mare de 55°C.
13.1.2.13. ESD (Emergency Shutdown): oprire de urgenţă.
14.1.2.14. Valvulă principală de combustibil gazos: o valvulă de oprire automată în tubulaturile de alimentare cu gaz a motoarelor.
15.1.2.15. Barieră secundară: element extern al unui sistem de reţinere de GNL sau al unei tubulaturi, proiectat pentru asigurarea temporară a reţinerii oricărei scurgeri potenţiale prin bariera primară.
16.1.2.16. Presiunea maximală de serviciu: presiunea maximală acceptabilă într-un rezervor de combustibil GNL sau tubulaturi pe durata utilizării lor. Această presiunea corespunde presiunii de deschiderea supapelor şi dispozitivelor de suprapresiune.
17.1.2.17. Presiunea de proiectare: presiunea pe baza căreia rezervorul de combustibil GNL sau tubulatura a fost proiectat şi construit.
18.1.2.18. Valvulă cu dublă blocare şi cu purjare: un set de două valvulele plasate în serie într-o tubulatură şi o a treia valvulă care permite eliberarea presiunii din tubulatură între aceste două valvule. Instalaţia poate de asemenea să fie constituită dintr-o valvulă cu două căi şi o valvulă de închidere în locul celei de a treia valvule distincte.
19.1.2.19. Sas: un spaţiu închis prin pereţi din oţel etanşi la gaz cu două uşi etanşe la gaz, destinate a separa o zonă nepericuloasă de o zonă periculoasă.
20.1.2.20. Tubulatură cu pereţi dubli: o tubulatură proiectată cu pereţi dubli, al cărui spaţiu dintre cei doi pereţi este presurizat cu gaz inert şi echipat pentru detectarea oricărei scurgeri prin unul din cei doi pereţi.
21.1.2.21. Elementele sistemului: toate elementele instalaţiei susceptibile de a conţine gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural (GN) (rezervoarele de combustibili, tubulaturile, valvulele, tubulaturile flexibile, pistoanele, pompele, filtrele, instrumentele, etc.).
22.1.2.22. Conductă ventilată: o tubulatură de gaz instalată într-o tubulatură sau conductă echipată cu o ventilaţie prin extracţie mecanică.
23.1.2.23. Instalaţie de alarmă pentru concentraţiile de gaz: o instalaţie de alarmă pentru protecţia persoanelor şi bunurilor materiale contra gazelor periculoase şi amestecurilor aer/gaz. Ea se compune din detectori de gaz pentru identificarea de gaz, o unitate de comandă pentru tratarea semnalelor şi o unitate de afişare/de alarmă pentru afişarea stării şi avertizare.
(3)1.3. Evaluarea riscurilor
1.1.3.1. O evaluare a riscurilor trebuie să fie efectuată pentru toate conceptele şi toate configuraţiile care sunt noi sau care au suferit modificări semnificative. Riscurile inerente utilizării de gaz natural lichefiat (GNL) pentru persoanele de la bord, inclusiv pasagerii, pentru mediu cât şi pentru rezistenţa structurală şi integritatea construcţiei navale trebuie să fie abordate. Trebuie să fie luate în consideraţie de o manieră rezonabilă pericolele asociate configuraţiei locaţiei, funcţionării şi întreţinerii, după o defectare.
2.1.3.2. Riscurile trebuie să fie identificate şi evaluate folosind o tehnică de analiză a riscurilor recunoscută de către comisia de inspecţie, cum ar fi standardele internaţionale ISO 31000: 2009 şi ISO 31010: 2010. Cel puţin trebuie să fie considerate pierderea funcţională, deteriorarea componentelor, incendiul, explozia, inundarea încăperii rezervoarelor, naufragiul navei şi supratensiunea electrică. Analizele trebuie să contribuie la garantarea eliminării riscurilor în măsura în care este posibil. Riscurile care nu pot să fie eliminate integral trebuie să fie atenuate până la un nivel acceptabil. Scenariile principale şi măsurile pentru eliminarea sau atenuarea riscurilor trebuie să fie descrise.
3.1.3.3. Clasificarea zonelor periculoase la bord, repartizate în zonele 0, 1 şi 2 conform alin. 1.2.8, trebuie să fie consemnată în evaluarea riscurilor.
(4)1.4. Cerinţe generale
1.1.4.1. O defecţiune unică într-un sistem GNL nu trebuie să conducă la o situaţie periculoasă.
2.1.4.2. Sistemul GNL trebuie să fie proiectat, construit, instalat, întreţinut şi protejat astfel încât să garanteze siguranţa şi fiabilitatea funcţionării sale.
3.1.4.3. Componentele sistemului GNL trebuie să fie protejate contra deteriorărilor externe.
4.1.4.4. Zonele periculoase trebuie să fie reduse cât mai mult posibil în practică, astfel încât să se reducă riscurile potenţiale care ar putea afecta siguranţa construcţiei navale, persoanele de la bord, mediul şi echipamentul. În special, zonele periculoase sunt părţile navei care nu sunt destinate pasagerilor la care se referă art. 19.06, alin. 11.
5.1.4.5. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru menţinerea pasagerilor departe de zonele periculoase.
6.1.4.6. Echipamentul instalat în zonele periculoase trebuie să fie limitat la cel necesar în scopurile exploatării şi trebuie să fie certificat corespunzător.
7.1.4.7. Acumularea neintenţionată de concentraţii de gaz exploziv sau inflamabil trebuie să fie prevenită.
8.1.4.8. Sursele de aprindere trebuie să fie excluse în zonele periculoase pentru a reduce probabilitatea exploziilor.
9.1.4.9. Un manual de exploatare detaliat al sistemului GNL trebuie să fie disponibil la bordul construcţiilor navale care utilizează gaz natural lichefiat (GNL)ca şi combustibil şi trebuie cel puţin:
a)să conţină explicaţii concrete privind sistemul de alimentare cu GNL, sistemul de reţinere de GNL, sistemul de tubulaturi de GNL, sistemul de alimentare cu gaz, încăperea de maşini, sistemul de ventilaţie, prevenirea şi controlul scurgerilor şi sistemul de supraveghere şi de siguranţă,
b)să descrie operaţiile de alimentare, în special funcţionarea valvulelor, purjarea, inertizarea şi degazarea,
c)să descrie metoda pertinentă de izolare electrică în timpul operaţiilor de alimentare,
d)să descrie de manieră detaliată riscurile identificate în evaluarea riscurilor vizată la alin. 1.3 şi mijloacele care permit atenuarea lor.
10.1.4.10. Un incendiu sau o explozie cauzate prin eliberarea gazului în sistemele de reţinere de GNL şi încăperile de maşini nu trebuie să facă inutilizabile maşinile sau echipamentele indispensabile în alte compartimente.
(5)1.5. Cunoştinţele serviciului tehnic
1.Cunoştinţele serviciului tehnic vizat la art. 30.01, alin. 4, trebuie să acopere cel puţin domeniile următoare:
a)sistemul de combustibil, incluzând rezervoarele, schimbătoarele de căldură şi tubulaturile,
b)rezistenţa (longitudinală şi locală) şi stabilitatea construcţiei navale,
c)sistemele electric şi de comandă,
d)sistemul de ventilaţie,
e)siguranţa la incendiu,
f)instalaţia de alarmă pentru concentraţiile de gaz.
(6)1.6. Marcaj
Uşile care dau spre încăperile în care este utilizat gaz natural lichefiat (GNL) trebuie să poarte la exterior un simbol "Avertizare GNL" conform figurii 11 de la anexa nr. 4, cu o înălţime de cel puţin 10 cm.
CAPITOLUL 2:Instalaţiile construcţiei navale şi proiectarea sistemului
(1)2.1. Sistemul de reţinere de GNL
1.2.1.1. Sistemul de reţinere de GNL trebuie să fie separat de încăperile de maşini sau de alte zone care prezintă un risc ridicat de incendiu.
2.2.1.2. Rezervoarele de combustibil GNL trebuie să fie situate cât mai aproape posibil de axa longitudinală centrală a construcţiei navale.
3.2.1.3. Distanţa între bordul construcţiei navale şi rezervorul de combustibil GNL trebuie să fie de cel puţin 1, 00 m. Dacă rezervoarele de combustibil GNL sunt situate:
a)sub punte, construcţia navală trebuie să aibă un dublu bord şi un dublu fund în încăperea rezervoarelor de combustibil GNL. Distanţa între bord şi peretele interior al construcţiei navale nu trebuie să fie mai mică decât 0, 60 m. Înălţimea dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât 0, 60 m.
b)pe o punte deschisă, distanţa trebuie să fie de cel puţin B/5 de la planurile verticale definite de bordurile construcţiei navale.
4.2.1.4. Rezervorul de combustibil GNL trebuie să fie un rezervor independent proiectat conform standardelor europene EN 13530: 2002, EN 13458-2: 2002 luând în considerare sarcinile dinamice, sau Codului IGC (rezervor de tip C). Comisia de inspecţie poate accepta standardele echivalente ale unuia din Statele riverane Rinului sau Belgiei.
5.2.1.5. Racordurile rezervoarelor trebuie să fie situate deasupra nivelului de lichid cel mai ridicat din rezervoare. Comisia de inspecţie poate accepta racorduri situate sub nivelul de lichid cel mai ridicat.
6.2.1.6. Dacă racordurile rezervoarelor sunt situate sub nivelul de lichid cel mai ridicat al rezervoarelor de combustibil GNL, trebuie să fie plasate sub rezervoare tăvi de scurgere care să îndeplinească cerinţele următoare:
a)Capacitatea tăvii de scurgere trebuie să fie suficientă pentru a conţine volumul susceptibil de a scăpa în caz de defecţiunea racordului unei tubulaturi .
b)Tava de scurgere trebuie să fie realizată din oţel inoxidabil corespunzător.
c)Tava de scurgere trebuie să fie suficient separată sau izolată în raport de structurile corpului şi punţii pentru ca structurile corpului sau punţii să nu fie expuse la o răcire inadmisibilă în caz de scurgere de gaz natural lichefiat (GNL).
7.2.1.7. Sistemul de reţinere de GNL trebuie să fie echipat cu o barieră secundară. Nicio barieră secundară nu este cerută pentru sistemele de reţinere de GNL pentru care probabilitatea de apariţie a defecţiunilor structurale şi scurgerilor prin bariera primară este extrem de mică şi poate fi neglijabilă.
8.2.1.8. Dacă bariera secundară a sistemului de reţinere de GNL face parte din structura corpului, ea poate constitui un perete al încăperii rezervoarelor, sub rezerva ca precauţii necesare să fie luate contra scurgerii de lichid criogenic.
9.2.1.9. Amplasamentul şi configuraţia sistemului de reţinere de GNL şi a altor echipamente pe puntea deschisă trebuie să garanteze o ventilaţie suficientă. Acumularea scăpărilor de gaz natural trebuie să fie evitată.
10.2.1.10. Dacă condensarea şi formarea de gheaţă datorită suprafeţelor reci ale rezervoarelor de combustibil GNL poate conduce la probleme de siguranţă sau de funcţionare, trebuie luate măsuri preventive sau corective corespunzătoare.
11.2.1.11. Fiecare rezervor de combustibil GNL trebuie să fie prevăzut cu cel puţin două supape de presiune care pot evita o suprapresiune dacă una din supape este obturată datorită unei disfuncţionalităţi, unei scurgeri sau întreţinerii.
12.2.1.12. Dacă o scurgere de combustibil în spaţiul sub vid al unui rezervor de combustibil GNL izolat prin vid nu poate fi exclusă, spaţiul sub vid trebuie să fie protejat printr-o supapă de presiune corespunzătore. Dacă rezervoarele de combustibil GNL sunt situate în încăperi închise sau semi-închise, dispozitivul de reducere a presiunii trebuie să fie racordat la un sistem de degajare.
13.2.1.13. Orificiile de degajare ale supapelor de presiune trebuie să fie situate la cel puţin 2, 00 m deasupra punţii, la o distanţă de cel puţin 6, 00 m de încăperile de locuit, zonele destinate pasagerilor şi posturilor de lucru, în exteriorul magaziei sau zonei de marfă. Această înălţime poate fi redusă dacă, în raza de 1, 00 m în jurul orificiului supapei de suprapresiune nu se găseşte nici un echipament, nu este efectuată nici o lucrare, au fost instalate panouri semnalizatoare în această zonă şi au fost luate măsuri corespunzătoare pentru protejarea punţii.
14.2.1.14. Trebuie să fie posibilă golirea rezervoarelor de combustibil GNL în siguranţă, chiar şi atunci când sistemul GNL este oprit.
15.2.1.15. Trebuie să fie posibilă purjarea de gaz şi ventilarea rezervoarelor de combustibil GNL, inclusiv sistemele de tubulaturi de gaz. Trebuie să fie posibilă efectuarea inertizării cu un gaz inert (de exemplu azot sau argon) înaintea ventilării cu aer uscat în scopul excluderii unei atmosfere explozive în rezervoarele de combustibil GNL şi tubulaturile de gaz.
16.2.1.16. Presiunea şi temperatura rezervoarelor de combustibil GNL trebuie să fie menţinută în permanenţă în limitele lor de proiectare.
17.2.1.17. Atunci când sistemul GNL este oprit, presiunea în rezervorul de combustibil GNL trebuie să fie menţinută sub presiunea de lucru maximală a rezervorului de combustibil GNL pe o perioadă de 15 zile. Trebuie să fie considerat că rezervorul de combustibil GNL a fost umplut până la limitele de umplere vizate la alin. 2.9 şi că construcţia navală rămâne în starea de repaus.
18.2.1.18. Rezervoarele de combustibil GNL trebuie să fie legate la masă la structura construcţiei navale.
(2)2.2. Încăperile de maşini
1.2.2.1. pentru încăperile de maşini, unul din conceptele următoare trebuie să fie aplicat:
a)încăperea de maşini protejată contra prezenţei de gaz;
b)încăperea de maşini protejată contra exploziei sau
c)încăperea de maşini protejată printr-un dispozitiv de oprire de urgenţă (ESD).
2.2.2.2. Cerinţe aplicabile încăperilor de maşini protejate contra prezenţei de gaz:
2.1.2.2.2.1. Încăperile de maşini protejate contra prezenţei de gaz trebuie să fie protejate contra prezenţei de gaz în toate condiţiile ("inherently gas safe"). O defecţiune unică în sistemul GNL nu trebuie să antreneze o scurgere de gaz în încăperea de maşini. Toate tubulaturile de gaz ce se găsesc în interiorul limitelor încăperilor de maşini trebuie să fie închise într-o carcasă etanşă la gaz, de exemplu tubulaturi cu pereţi dubli sau conducte ventilate.
2.2.2.2.2.2. În caz de defecţiune a uneia din bariere, alimentarea cu gaz a părţii relevante a sistemului GNL trebuie să fie oprită automat.
2.3.2.2.2.3. sistemul de ventilaţie al conductelor ventilate trebuie:
a)să garanteze o capacitate suficientă pentru asigurarea că volumul brut de aer în interiorul conductelor ventilate poate fi schimbat de cel puţin 30 de ori pe oră,
b)să fie echipat pentru detectarea continuă a prezenţei de gaz în spaţiul inelar dintre conductele interioare şi exterioare,
c)să fie independent de orice alte sisteme de ventilaţie, în particular de sistemul de ventilaţie a încăperii de maşini.
2.4.2.2.2.4. O încăpere de maşini protejată contra prezenţei de gaz trebuie să fie considerată ca o zonă nepericuloasă, cu excepţia cazului în care evaluarea riscurilor în conformitate cu alin 1.3 demonstrează altceva.
3.2.2.3. Cerinţe aplicabile încăperilor de maşini protejate contra exploziei
3.1.2.2.3.1. Instalaţiile în încăperile de maşini protejate contra exploziei trebuie să fie ca acelea pentru încăperile care pot fi considerate ca fiind protejate contra prezenţei de gaz în condiţii normale.
O defecţiune unică în sistemul GNL nu trebuie să antreneze o concentraţie de gaz ce depăşeşte 20% din limita inferioară de explozie (LIE) în încăperea de maşini.
3.2.2.2.3.2. În caz de detectare de gaz sau de defecţiune a sistemului de ventilaţie, alimentarea cu gaz a părţii relevante a sistemului GNL trebuie să fie oprită automat.
3.3.2.2.3.3. sistemul de ventilaţie trebuie:
a)să garanteze o capacitate suficientă pentru menţinerea unei concentraţii de gaz mai mică de 20% de la LIE în încăperea de maşini şi pentru asigurarea că volumul brut de aer în interiorul încăperii de maşini să poată fi schimbat de cel puţin 30 ori pe oră;
b)să fie independent de toate celelalte sisteme de ventilaţie.
3.4.2.2.3.4. În funcţionarea normală, încăperea de maşini trebuie să fie ventilată în permanenţă cu cel puţin 15 schimburi de volum brut de aer în interiorul încăperii de maşini pe oră.
3.5.2.2.3.5. Încăperile de maşini protejate contra exploziei trebuie să fie astfel proiectate pentru ca geometria lor să minimizeze acumularea de gaz sau formarea de pungi de gaz. Trebuie să fie asigurată o bună circulaţie a aerului.
3.6.2.2.3.6. O încăpere de maşini protejată contra exploziei trebuie să fie considerată ca zonă 2, cu excepţia cazului în care evaluarea riscurilor în conformitate cu alin. 1.3 demonstrează altceva.
4.2.2.4. Cerinţe aplicabile încăperilor de maşini protejate printr-un dispozitiv de oprire de urgenţă (ESD).
4.1.2.2.4.1. Instalaţiile în încăperile de maşini protejate printr-un dispozitiv de oprire de urgenţă (ESD) trebuie să fie aceleaşi ca pentru încăperile ce sunt considerate protejate contra prezenţei de gaz în condiţii normale, dar care în anumite condiţii anormale pot avea potenţial de a prezenta pericole legate de gaz.
4.2.2.2.4.2. Dacă survin condiţii anormale care implică pericole legate de gaz, oprirea de urgenţă (ESD) a echipamentelor nesigure (surse de aprindere) şi a maşinilor care funcţionează cu gaz trebuie să se efectueze automat, în timp ce echipamentele sau maşinile care rămân în serviciu sau în funcţionare trebuie să fie de un tip certificat de siguranţă.
4.3.2.2.4.3. sistemul de ventilaţie trebuie:
a)să garanteze o capacitate suficientă pentru a se asigura că volumul brut de aer în interiorul încăperii de maşini să poată fi schimbat de cel puţin 30 de ori pe oră,
b)să fie proiectat pentru a face faţă scenariului de scurgere maximă probabilă din cauza unor defecţiuni tehnice, şi
c)să fie independent de toate celelalte sisteme de ventilaţie.
4.4.2.2.4.4. În funcţionarea normală, încăperea de maşini trebuie să fie ventilată în permanenţă cu cel puţin 15 schimburi de volum brut de aer din interiorul încăperii de maşini pe oră.
În caz de detectare de gaz în încăperea de maşini, numărul de schimburi de aer trebuie să fie automat crescut la 30 schimburi pe oră.
4.5.2.2.4.5. Dacă construcţia navală este echipată cu mai mult de un motor de propulsie, aceste motoare trebuie să fie plasate în cel puţin două încăperi de maşini distincte. Aceste încăperi de maşini nu trebuie să aibă pereţi comuni. Pereţii comuni pot fi totuşi să fie acceptaţi dacă se poate demonstra că în cazul unei defecţiuni unice consecinţele acesteia nu vor afecta cele două încăperi.
4.6.2.2.4.6. Trebuie să fie instalată o instalaţie fixă de alarmă pentru concentraţiile de gaz, proiectată astfel încât să poată opri automat alimentarea de gaz în încăperile de maşini în cauză şi deconecta toate echipamentele sau aparatele care nu sunt protejate împotriva exploziilor.
4.7.2.2.4.7. Încăperile de maşini protejate contra exploziei trebuie să fie astfel proiectate pentru ca geometria lor să minimizeze acumularea de gaz sau formarea de pungi de gaz. Trebuie să fie asigurată o bună circulaţie a aerului.
4.8.2.2.4.8. O încăpere de maşini protejată printr-un dispozitiv de oprire de urgenţă trebuie să fie considerată ca zonă 1, cu excepţia cazului în care evaluarea riscurilor în conformitate cu alin 1.3 demonstrează altceva.
(3)2.3. Sisteme de tubulaturi de gaz natural lichefiat (GNL) şi de gaz natural
1.2.3.1. tubulaturile de gaz natural lichefiat (GNL) şi de gaz natural care traversează alte încăperi de maşini sau zonele închise şi nepericuloase ale construcţiei navale trebuie să fie instalate în tubulaturi cu pereţi dubli sau în conducte ventilate.
2.2.3.2. tubulaturile de gaz natural lichefiat (GNL) şi de gaz natural nu trebuie să fie situate la mai puţin de 1, 00 m de la bordul construcţiei navale şi de 0, 60 m de la fund.
3.2.3.3. Toate tubulaturile şi toate elementele care pot fi izolate de sistemul GNL prin valvule, atunci când ele sunt umplute cu gaz natural lichefiat (GNL) lichid, trebuie să fie echipate cu supape de suprapresiune.
4.2.3.4. tubulaturile trebuie să fie legate la masă la structura construcţiei navale.
5.2.3.5. tubulaturile de joasă temperatură trebuie să fie izolate termic de structura adiacentă corpului construcţiei navale, acolo unde este necesar. Trebuie să fie asigurată o protecţie contra unui contact accidental.
6.2.3.6. Presiunea de proiectarea tubulaturilor nu trebuie să fie mai mică decât 150% din presiunea maximală de lucru. Presiunea maximală de lucru a tubulaturilor în interiorul încăperilor nu trebuie să depăşească 1000 kPa. Presiunea de proiectare a tubulaturii sau a conductei exterioare a sistemelor de tubulaturi de gaz nu trebuie să fie mai mică decât presiunea de proiectare a tubulaturii interioare de gaz.
7.2.3.7. tubulaturile de gaz situate în încăperile de maşini protejate printr-un dispozitiv de oprire de urgenţă trebuie să fie cât mai departe posibil de instalaţiile electrice şi rezervoarele care conţin lichide inflamabile.
(4)2.4. Sistemele de drenare
1.2.4.1. Sistemele de drenare instalate în zonele unde poate să fie prezent gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural:
a)trebuie să fie independente şi separate de sistemele de drenare situate în zonele unde nu poate să fie prezent gaz natural lichefiat (GNL) sau gaz natural,
b)nu trebuie să conducă la pompele situate în zonele nepericuloase.
2.2.4.2. Atunci când sistemul de reţinere de GNL nu necesită o barieră secundară, pentru încăperile rezervoarelor trebuie să fie disponibile dispozitive de evacuare corespunzătoare care nu sunt conectate la încăperile de maşini. Mijloace de detectarea scurgerilor de gaz natural lichefiat (GNL) trebuie să fie disponibile.
3.2.4.3. Atunci când sistemul de reţinere de GNL necesită o barieră secundară, dispozitive de evacuare corespunzătoare trebuie să fie disponibile pentru cazul scurgerilor în spaţiile inter-bariere. Mijloace de detectare a acestor scurgeri trebuie să fie disponibile.
(5)2.5. Tăvi de scurgere
1.2.5.1. Tăvi de scurgere corespunzătoare trebuie să fie instalate în locurile unde scurgerile riscă să se producă şi să deterioreze structura construcţiei navale sau în care este necesar să se limiteze zona afectată de scurgere.
(6)2.6. Amenajarea intrărilor şi a altor deschideri
1.2.6.1. Intrările şi alte deschideri care dau către o zonă nepericuloasă într-o zonă periculoasă nu sunt autorizate decât când este necesar pentru exploatare.
2.2.6.2. Intrările şi deschiderile care dau către o zonă nepericuloasă situată la o distanţă mai mică sau egală cu 6, 00 m de la sistemul de reţinere de GNL, de la sistemul de pregătirea gazului sau de la orificiul unei supape de suprapresiune, trebuie să fie echipate cu un sas corespunzător.
3.2.6.3. Sasurile trebuie să fie ventilate printr-un mijloc mecanic care asigură o suprapresiune în raport cu zona periculoasă adiacentă. Uşile trebuie să fie de tip cu închidere automată.
4.2.6.4. Sasul trebuie să fie proiectat astfel încât să prevină evacuarea gazului spre zonele nepericuloase dacă survine evenimentul cel mai critic în zonele periculoase izolate prin sas. Evenimentul trebuie să fie evaluat în evaluarea riscurilor conform alin. 1.3.
5.2.6.5. Sasurile trebuie să fie fără obstacole, să ofere o trecere uşoară şi nu trebuie să fie utilizate în alte scopuri.
6.2.6.6. O alarmă optică şi acustică trebuie să se declanşeze pe ambele părţi ale sasului, dacă este deschisă mai mult de o uşă sau dacă este detectat gaz în sas.
(7)2.7. Sisteme de ventilaţie
1.2.7.1. Ventilatoarele în zonele periculoase trebuie să fie de un tip certificat de siguranţă.
2.2.7.2. Motoarele electrice care acţionează ventilatoarele trebuie să fie conforme protecţiei contra exploziilor cerută în zona de instalare.
3.2.7.3. Orice pierdere a capacităţii de ventilaţie cerute trebuie să declanşeze o alarmă optică şi acustică într-un loc ocupat în permanenţă de personal (de exemplu în timonerie).
4.2.7.4. Toate conductele utilizate pentru ventilaţia zonelor periculoase trebuie să fie distincte de cele care sunt utilizate pentru ventilaţia zonelor nepericuloase.
5.2.7.5. Sistemele de ventilaţie cerute trebuie să aibă cel puţin două ventilatoare cu o alimentare electrică independentă, având fiecare o capacitate suficientă pentru a evita orice acumulare de gaz.
6.2.7.6. Aerul destinat încăperilor periculoase trebuie să provină din zonele nepericuloase.
7.2.7.7. Aerul destinat încăperilor nepericuloase trebuie să fie extras din zonele nepericuloase la cel puţin 1, 50 m de la limitele oricărei zone periculoase.
8.2.7.8. Atunci când conducta de intrare de aer traversează o încăpere periculoasă, conducta trebuie să fie în suprapresiune în raport cu acea încăpere. O suprapresiune nu este cerută atunci când măsuri structurale pe conductă garantează că gazul nu poate penetra în conductă.
9.2.7.9. Ieşirile de aer din încăperile periculoase trebuie să fie situate într-o zonă deschisă care prezintă un pericol echivalent sau inferior celui pe care îl prezintă încăperea ventilată.
10.2.7.10. Ieşirile de aer din încăperile nepericuloase trebuie să fie situate în exteriorul zonelor periculoase.
11.2.7.11. În încăperile închise, conductele de extracţie a aerului trebuie să fie situate în partea de sus a acestor încăperi. Intrările de aer trebuie să fie situate în partea de jos.
(8)2.8. Sistem de alimentare cu GNL
1.2.8.1. sistemul de alimentare cu GNL trebuie să fie proiectat astfel încât să fie evitată orice evacuare de gaz în atmosfera în timpul umplerii rezervoarelor de combustibil GNL.
2.2.8.2. Postul de alimentare şi toate valvulele utilizate pentru alimentare trebuie să fie situate pe o punte deschisă, pentru a beneficia de o ventilaţie naturală suficientă.
3.2.8.3. Postul de alimentare trebuie să fie plasat şi proiectat astfel încât orice deteriorare la tubulatura de gaz să nu cauzeze deteriorarea sistemului de reţinere de GNL al construcţiei navale.
4.2.8.4. Mijloace corespunzătoare trebuie să fie disponibile pentru eliberarea presiunii şi evacuarea lichidului care se găseşte în tubulaturile de aspiraţie ale pompelor şi tubulaturile de alimentare.
5.2.8.5. tubulaturile flexibile utilizate pentru alimentarea de gaz natural lichefiat (GNL) trebuie să fie:
a)compatibile cu gazul natural lichefiat (GNL) şi în special corespunzătoare pentru temperatura gazului natural lichefiat (GNL),
b)proiectate pentru o presiune de rupere cel puţin egală cu de cinci ori presiunea maximală la care ele pot fi supuse pe durata alimentării.
6.2.8.6. Manifoldul de alimentare trebuie să fie proiectat pentru a rezista solicitărilor mecanice normale pe durata alimentării. Racordurile trebuie să fie de tipul cu deconectare uscată conform standardului european EN 1474, prevăzute în plus cu dispozitive sigure de cuplare uscată adecvate.
7.2.8.7. Pe durata operaţiilor de alimentare, trebuie să fie posibilă acţionarea valvulei principale de alimentare cu GNL de la un post sigur de comandă al construcţiei navale.
8.2.8.8. tubulaturile de alimentare trebuie să permită inertizarea şi degazarea.
(9)2.9. Limitele de umplere ale rezervoarelor de combustibil GNL
1.2.9.1. Nivelul de gaz natural lichefiat (GNL) în rezervorul de combustibil GNL nu trebuie să fie depăşească limita de umplere de 95% din capacitatea totală la temperatura de referinţă. Temperatura de referinţă este temperatura corespunzătoare presiunii vaporilor de combustibil la presiunea de deschidere a supapelor de reducere a presiunii.
2.2.9.2. O curbă a limitei de umplere pentru temperaturile de umplerea gazului natural lichefiat (GNL) trebuie să fie determinată conform următoarei formule:
LL = FF x R/ L
În care:
LL = limită de încărcare (loading limit), care corespunde la volumul maximal admisibil de lichid care poate să fie încărcat în raport cu volumul rezervorului de combustibil GNL, exprimată în procente;
FF = limita de umplere (filling limit), exprimată în procente, aici 95%;
R = densitatea relativă de combustibil la temperatura de referinţă;
L = densitatea relativă de combustibil la temperatura de încărcare.
3.2.9.3. pentru construcţiile navale expuse la valuri semnificative sau la mişcări importante datorită exploatării, curba limitei de umplere trebuie să fie adaptată în consecinţă pe baza evaluării riscurilor conform alin. 1.3.
(10)2.10. Sistem de alimentare cu gaz
1.2.10.1. Sistemul de alimentare cu gaz trebuie să fie proiectat de manieră a reduce cât mai mult posibil consecinţele oricărei eliberări de gaz, permiţând în acelaşi timp accesul sigur pentru exploatare şi inspecţie.
2.2.10.2. Părţile sistemului de alimentare cu gaz situate la exteriorul încăperii de maşini trebuie să fie proiectate astfel încât o defecţiunea unei bariere să nu poată antrena o scurgere de la sistem în zona înconjurătoare, provocând un pericol imediat pentru persoanele de la bord, mediu sau construcţia navală.
3.2.10.3. Intrările şi ieşirile rezervoarelor de combustibil GNL trebuie să fie prevăzute cu valvule situate cât mai aproape posibil de rezervor.
4.2.10.4. Sistemul de alimentare cu gaz la fiecare motor sau ansamblu de motoare trebuie să fie echipat cu o valvulă principală de combustibil gazos. Valvulele trebuie să fie situate cât mai aproape posibil de sistemul de pregătirea gazului şi, în toate cazurile, la exteriorul încăperii de maşini.
5.2.10.5. Valvula principală de combustibil gazos trebuie să poată fi acţionată:
a)din interiorul şi din exteriorul încăperii de maşini,
b)din timonerie.
6.2.10.6. Fiecare echipament consumator de gaz trebuie să fie echipat cu un ansamblu de valvule cu dublă blocare şi cu purjare pentru asigurarea unei izolaţii sigure a sistemului de alimentare cu combustibil. Cele două valvule de blocare trebuie să fie de tipul cu închidere după defecţiune, în timp ce valvula de ventilaţie trebuie să fie de tipul cu deschidere după defecţiune.
7.2.10.7. pentru instalaţiile cu mai multe motoare unde o valvulă principală de combustibil gazos distinctă echipează fiecare motor şi instalaţiile monomotor, funcţiile valvulei principale de combustibil gazos şi ale valvulei cu dublă blocare şi cu purjare pot să fie combinate. O valvulă de oprirea valvulelor cu dublă blocare şi cu purjare trebuie, de asemenea, să poată fi comandată manual.
(11)2.11. Oprirea eşapamentului şi a alimentării cu gaz
1.2.11.1. Sistemul de eşapament trebuie să fie configurat de manieră a limita cât mai mult posibil acumularea de combustibil gazos nears.
2.2.11.2. Cu excepţia cazului în care sunt proiectate să reziste la suprapresiune în situaţia cea mai nefavorabilă din cauza scurgerilor de gaz aprins, componentele sau sistemele motorului care pot conţine un amestec inflamabil de gaz şi de aer trebuie să fie echipate cu supape de suprapresiune corespunzătoare.
3.2.11.3. Dacă alimentarea cu gaz nu este comutată pe motorină înaintea opririi, sistemul de alimentare cu gaz de la valvula principală de combustibil gazos până la motor, precum şi sistemul de eşapament trebuie să fie purjate pentru a evacua orice gaz rezidual susceptibil de a fi prezent.
4.2.11.4. Trebuie să fie disponibil un dispozitiv pentru monitorizarea şi detectarea funcţionării incorecte a sistemului de aprindere, arderii slabe sau rateurilor la aprindere care pot duce la prezenţa de gaz nears în sistemul de eşapament în timpul funcţionării.
5.2.11.5. Dacă este detectată o funcţionare incorectă a sistemului de aprindere, ardere slabă sau rateuri la aprindere, sistemul de alimentare cu gaz trebuie să fie oprit automat.
6.2.11.6. tubulaturile de eşapament ale motoarelor cu gaz sau bicombustibile nu trebuie să fie conectate la tubulaturile de eşapament ale altor motoare sau sisteme.
7.2.11.7. În caz de oprire normală sau de oprire de urgenţă, sistemul de alimentare cu gaz nu trebuie să fie oprit după sursa de aprindere. Nu trebuie să fie posibilă oprirea sursei de aprindere fără oprirea prealabilă sau simultană a alimentării cu gaz la fiecare cilindru sau la tot motorul.
8.2.11.8. În caz de oprirea alimentării cu gaz a unui motor bicombustibil, motorul trebuie să poată continua să funcţioneze numai cu motorină fără întrerupere.
CAPITOLUL 3:Siguranţă la incendiu
(1)3.1. Generalităţi
1.3.1.1. Măsuri de detectare, de prevenire şi de stingere a incendiului corespunzătoare pentru pericolele în cauză trebuie să fie disponibile.
2.3.1.2. pentru protecţia contra incendiul, sistemul de pregătirea gazului trebuie să fie considerat ca şi o încăpere de maşini.
(2)3.2. Sistem de alarmă incendiu
1.3.2.1. Un sistem fix de alarmă incendiu corespunzător trebuie să fie disponibil pentru toate încăperile sistemului GNL în care un incendiu nu poate să fie exclus.
2.3.2.2. Detectorii de fum singulari nu sunt suficienţi pentru detectarea rapidă a unui incendiu.
3.3.2.3. Sistemul de detectare de incendiu trebuie să poată identifica individual fiecare detector.
4.3.2.4. Sistemul de siguranţă gaz trebuie să închidă automat părţile pertinente ale sistemului de alimentare cu gaz în caz de detectarea incendiului în încăperile care conţin instalaţii de gaz.
(3)3.3. Protecţia contra incendiului
1.3.3.1. Încăperile de locuit, zonele destinate pasagerilor, încăperile de maşini şi căile de evacuare trebuie să fie izolate cu un perete de tip A60, atunci când distanţa este mai mică decât 3, 00 m de la rezervoarele de combustibil GNL şi posturile de alimentare situate pe punte.
2.3.3.2. Pereţii încăperilor rezervorului de combustibil GNL şi conductele de ventilaţie care conduc la astfel de încăperi de sub puntea pereţilor etanşi trebuie să fie conforme cu tipul A60. Cu toate acestea, în cazul în care încăperea este învecinată rezervoarelor, spaţiilor goale, încăperilor de maşini auxiliare care prezintă un risc de incendiu redus sau nul, încăperilor sanitare şi a încăperilor similare, izolaţia poate fi redusă la tipul A0.
(4)3.4. Prevenirea incendiului şi răcirea
1.3.4.1. O instalaţie de difuzarea apei trebuie să fie instalată pentru răcirea şi prevenirea incendiului pentru a acoperi părţile expuse ale rezervorului(arelor) de combustibil GNL situate pe puntea deschisă.
2.3.4.2. Dacă instalaţia de difuzare a apei face parte din instalaţiile de stingere a incendiului vizate la articolele 13.04 sau 13.05, capacitatea şi presiunea pompei de incendiu trebuie să fie suficiente pentru asigurarea funcţionării simultane a numărului cerut de hidranţi şi de furtunuri flexibile, cât şi a instalaţiei de difuzare a apei. Conexiunea între instalaţia de difuzare a apei şi instalaţiile de stingere a incendiului vizate la articolele 13.04 sau 13.05 trebuie să fie asigurată printr-o valvulă de reţinere cu şurub.
3.3.4.3. Dacă instalaţiile de stingere a incendiului vizate la articolele 13.04 sau 13.05 sunt instalate la bordul unei construcţii navale al cărei rezervor de combustibil GNL este situat pe o punte deschisă, valvulele de izolare trebuie să fie instalate în instalaţiile de stingere a incendiului în scopul izolării secţiunilor deteriorate ale instalaţiilor de stingere a incendiului. Izolarea unei secţiuni a instalaţiilor de stingere a incendiului nu trebuie să împiedice alimentarea cu apă a părţi circuitului de incendiu în aval de secţiunea izolată.
4.3.4.4. Instalaţia de difuzare a apei trebuie, de asemenea, să acopere pereţii suprastructurilor, cu excepţia cazului în care rezervorul este situat la 3, 00 m sau mai mult de pereţi.
5.3.4.5. Instalaţia de difuzare a apei trebuie să fie proiectată pentru a acoperi toate zonele specificate mai sus, cu o rată de aplicare de 10 l/min/m2 pentru suprafeţele proiectate orizontale şi de 4 l/min/m2 pentru suprafeţele verticale.
6.3.4.6. Instalaţia de difuzare a apei trebuie să poată să fie pusă în funcţiune din timonerie şi de pe punte.
7.3.4.7. Duzele de difuzie trebuie să fie plasate de manieră a asigura o distribuţie eficace a apei în toată zona protejată.
(5)3.5. Stingerea incendiului
Suplimentar cerinţelor articolului 13.03, două extinctoare portabile cu pudră uscată, cu o capacitate de cel puţin 12 kg, trebuie să fie plasate în apropierea postului de alimentare. Acestea trebuie să fie adecvate pentru Clasa C de incendiu.
CAPITOLUL 4:Sisteme electrice
(1)4.1. Echipamentul destinat zonelor periculoase trebuie să fie de un tip corespunzător zonelor unde acest echipament este instalat.
(2)4.2. Sistemele de producere şi de distribuţie a energiei electrice, precum şi sistemele de comandă conexe, trebuie să fie proiectate astfel încât o defecţiune unică să nu antreneze degajarea de gaz.
(3)4.3. sistemul de iluminat în zonele periculoase trebuie să fie divizat cel puţin în două circuite distincte. Toate întrerupătoarele şi dispozitivele de protecţie trebuie să întrerupă toţi polii şi fazele şi trebuie să fie situate într-o zonă nepericuloasă.
(4)4.4. Motoarele pompelor de gaz de tip imersat şi cablurile lor de alimentare pot să fie instalate în sistemele de reţinere de GNL. Trebuie luate măsuri pentru ca o alarmă să se declanşeze în caz de nivel scăzut de lichid şi pentru ca motoarele să fie oprite automat în caz de nivel foarte scăzut de lichid. Oprirea automată poate interveni prin detectarea unei presiuni scăzute de refulare a pompei, unui curent redus consumat de motor sau unui nivel scăzut de lichid. Această oprire trebuie să declanşeze o alarmă optică şi acustică în timonerie. Motoarele pompelor de gaz trebuie să poată fi izolate de sursele lorde alimentare cu energie electrică pe durata operaţiilor de degazare.
CAPITOLUL 5:Sisteme de comandă, de supraveghere şi de siguranţă
(1)5.1. Generalităţi
1.5.1.1. Sistemele de comandă, de alarmă, de supraveghere şi de oprire corespunzătoare trebuie să fie disponibile pentru a garanta o funcţionare sigură şi fiabilă.
2.5.1.2. Sistemul de alimentare cu gaz trebuie să fie echipat cu ansamblul său propriu de sisteme de comandă gaz, de supraveghere gaz şi de siguranţă gaz. Toate elementele acestor sisteme trebuie să poată să fie supuse unei încercări de funcţionare.
3.5.1.3. Sistemul de siguranţă gaz trebuie să închidă automat sistemul de alimentare cu gaz în caz de defecţiune a sistemelor esenţiale pentru siguranţă sau în caz de anomalii susceptibile de a evolua foarte rapid pentru a permite o intervenţie manuală.
4.5.1.4. Funcţiile de siguranţă trebuie să fie integrate într-un sistem dedicat de siguranţă gaz care este independent de sistemul de comandă gaz.
5.5.1.5. Atunci când acest lucru este necesar pentru a garanta funcţionarea sigură a întregului sistem GNL, inclusiv alimentarea, trebuie să fie instalate instrumente pentru a permite citirea locală şi la distanţă a parametrilor esenţiali.
(2)5.2. Monitorizarea sistemului de alimentare cu GNL şi a sistemului de reţinere de GNL
1.5.2.1. Fiecare rezervor de combustibil GNL trebuie să fie prevăzut:
a)cu cel puţin două indicatoare de nivel de lichid, dispuse astfel încât întreţinerea lor să poată fi asigurată în timpul fazelor operaţionale.
b)cu un manometru care permite citirea directă pe tot câmpul de variaţie a presiunilor operaţionale şi pe care este clar indicată presiunea de serviciu maximală a rezervorului de combustibil GNL.
c)cu o alarmă de nivel ridicat de lichid care funcţionează independent de alte indicatoare de nivel de lichid şi declanşează o alarmă optică şi acustică atunci când este activată.
d)cu un senzor suplimentar şi independent de alarma de nivel ridicat de lichid, care trebuie să acţioneze automat valvula principală de alimentare cu GNL atât pentru a evita o presiune excesivă de lichid în tubulatura de alimentare, cât şi pentru a preveni ca rezervorul să fie umplut complet cu lichid.
2.5.2.2. Fiecare tubulatură de refulare de la pompă şi fiecare priză de racordare la mal pentru gaz în stare lichidă şi gazoasă trebuie să fie prevăzută cu cel puţin un manometru local. Pe tubulatura de refulare de la pompă, manometrul trebuie să fie plasat între pompă şi prima valvulă. Valoarea admisibilă a presiunii sau depresiunii trebuie să fie indicată pe fiecare manometru.
3.5.2.3. Sistemul de reţinere de GNL şi pompa trebuie să fie echipate cu o alarmă de presiune înaltă.
O alarmă de presiune joasă trebuie să fie disponibilă dacă o protecţie contra depresiunii este cerută.
4.5.2.4. Trebuie să fie posibil de a comanda alimentarea dintr-un post de comandă sigur şi departe de postul de alimentare. Presiunea şi nivelul rezervorului de combustibil GNL trebuie să fie monitorizate la acest post de comandă. Alarma de prea-plin, alarma de presiune scăzută, alarma de presiune ridicată şi oprirea automată trebuie să fie semnalizate la acest post de comandă.
5.5.2.5. O alarmă optică şi acustică trebuie să se declanşeze la postul de comandă dacă ventilaţia se opreşte în conductele care înconjoară tubulaturile de alimentare.
6.5.2.6. O alarmă optică şi acustică şi o oprire de urgenţă trebuie să fie declanşate la postul de comandă dacă este detectat gaz în conductele care înconjoară tubulaturile de alimentare.
7.5.2.7. Îmbrăcăminte şi echipamente de protecţie corespunzătoare şi suficiente trebuie să fie disponibile la bord pentru operaţiunile de alimentare, conform manualului de exploatare.
(3)5.3. Monitorizarea funcţionării motoarelor
1.5.3.1. În timonerie şi în încăperea de maşini trebuie să fie instalaţi indicatori pentru :
a)funcţionarea motorului, în cazul în care motorul funcţionează numai cu gaz, sau
b)funcţionarea şi modul de funcţionare al motorului, în cazul unui motor bicombustibil.
(4)5.4. Instalaţie de alarmă pentru concentraţiile de gaz
1.5.4.1. Instalaţia de alarmă pentru concentraţiile de gaz trebuie să fie proiectată, instalată şi încercată conform unei norme recunoscute, cum ar fi standardul european EN 60079-29-1:2007.
2.5.4.2. Detectorii de gaz permanenţi pentru detectarea de gaz trebuie să fie instalaţi în:
a)zonele de racordare, inclusiv rezervoarele de combustibil GNL, racordurile tubulaturilor şi primele valvule,
b)conductele care înconjoară tubulaturile de gaz,
c)încăperile de maşini în care sunt situate tubulaturile de gaz, echipamentele de gaz sau echipamentele consumatoare de gaz,
d)încăperea în care este situat sistemul de pregătirea gazului,
e)alte încăperi închise în care sunt situate tubulaturi de gaz sau alte echipamente funcţionând cu gaz fără înveliş de protecţie,
f)alte încăperi închise sau semi-închise în care vaporii de gaz pot să se acumuleze, inclusiv spaţiile inter-bariere şi încăperile care conţin rezervoare de combustibil GNL independente, altele decât tipul C,
g)sasurile, şi
h)intrările de ventilaţie ale încăperilor în care vaporii de gaz pot să se acumuleze.
3.5.4.3. Prin derogare de la alin. 5.4.2, pentru spaţiile inter-bariere din tubulaturile cu pereţi dubli pot fi utilizaţi senzori permanent instalaţi pentru detectarea de gaz prin diferenţă de presiune
4.5.4.4. Numărul şi redundanţa detectorilor de gaz în fiecare încăpere trebuie să fie determinate ţinând cont de dimensiunile, amplasarea şi de ventilaţia încăperii.
5.5.4.5. Senzorii de gaz permanent instalaţi trebuie să fie plasaţi în locurile unde se poate acumula gaz şi în ieşirile de ventilaţie ale acestor încăperi.
6.5.4.6. O alarmă optică şi acustică trebuie să fie declanşată înainte să fie atinsă concentraţia de gaz de 20% de la limita inferioară de explozie. Sistemul de siguranţă gaz trebuie să fie declanşat la 40% de la limita inferioară de explozie.
7.5.4.7. Alarmele acustice şi optice ale instalaţiei de alarmă pentru concentraţiile de gaz trebuie să se declanşeze în timonerie.
(5)5.5. Funcţiile de siguranţă ale sistemelor de alimentare cu gaz
1.5.5.1. Dacă sistemul de alimentare cu gaz este oprit prin declanşarea unei valvule automate, el nu trebuie să fie deschis înainte ca motivul de oprire să fie determinat şi ca măsurile necesare să fi fost luate. Instrucţiuni în acest scop trebuie să fie plasate vizibil la postul de comandă pentru valvulele de oprire de la tubulaturile de alimentare cu gaz.
2.5.5.2. Dacă sistemul de alimentare cu gaz este oprit datorită unei scurgeri de gaz, el nu trebuie să fie deschis înainte ca scurgerea să fie localizată şi ca măsurile necesare să fi fost luate. Instrucţiuni în acest scop trebuie să fie plasate vizibil în încăperea de maşini.
3.5.5.3. Sistemul de alimentare cu gaz trebuie să fie proiectat pentru a permite o oprire de urgenţă manuală la distanţă din următoarele locuri, după caz:
a)timonerie,
b)postul de comandă al postului de alimentare,
c)orice loc ocupat în permanenţă de personal.
ANEXA nr. 2:INSTRUCŢIUNI PENTRU APLICAREA STANDARDULUI TEHNIC
PARTEA I:DISPOZIŢII GENERALE
CAPITOLUL 1:ESI-I-1 - COMPLETAREA CERTIFICATELOR NAVELOR DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ
1.Generalităţi
1.1.Formulare
Pentru completarea certificatului navei de navigaţie interioară trebuie folosite numai formularele autorizate de către autoritatea competentă. Formularele trebuie să fie completate numai pe o parte.
În cazul emiterii unui nou certificat al navei de navigaţie interioară, trebuie să fie incluse toate paginile de la 1 până la 13, chiar dacă unele pagini nu au înregistrări.
1.2.Metodă de înregistrare
Înregistrările din certificatul navei de navigaţie interioară trebuie să fie dactilografiate sau tipărite la calculator. Înregistrările efectuate de mână se pot face numai în cazuri excepţionale. Înregistrările trebuie să fie de neşters. Culoarea scrierii trebuie să fie numai neagră sau albastră. Ştersăturile trebuie făcute în roşu.
2.Înregistrări
2.1.Eliminarea alternativelor
Unde înregistrările sunt marcate cu (*) acelea care nu sunt aplicabile trebuie şterse.
2.2.Rubrici fără înregistrări
Dacă la oricare din punctele de la 1 până la 48 nu este necesară sau posibilă nici o înregistrare, trebuie trasă o linie orizontală pe întreg spaţiul rubricii.
2.3.Pagina finală a certificatului navei de navigaţie interioară
Dacă nu se cer pagini suplimentare după pagina 13 (vezi punctul 3.2.3), trebuie să fie şterse cuvintele "se continuă pe pagina următoare (*)" de la sfârşitul paginii 13.
2.4.Modificări
2.4.1.Prima modificare scrisă de mână pe o pagină
O pagină poate fi modificată numai o singură dată, totuşi câteva modificări pot fi efectuate în acel moment. O linie roşie trebuie trasă peste orice detaliu ce urmează a fi modificat. Un punct alternativ eliminat anterior (vezi punctul 2.1) sau un punct lăsat anterior necompletat (vezi punctul 2.3) trebuie să fie subliniat cu roşu. Detaliile noi nu trebuie să fie introduse în câmpul modificat, dar pe aceeaşi pagină, sub titlul "Modificări", linia "Această pagină a fost înlocuită" trebuie să fie ştearsă.
2.4.2.Modificări ulterioare scrise de mână pe o pagină
Pentru modificări ulterioare, pagina trebuie să fie înlocuită şi modificările necesare precum şi orice modificări anterioare trebuie să fie înregistrate direct la rubricile corespunzătoare. Sub titlul "Modificări", linia "modificare la rubrica(ile)" trebuie să fie ştearsă.
Pagina veche trebuie să fie reţinută de comisia de inspecţie care a emis iniţial certificatul navei de navigaţie interioară.
2.4.3.Modificări de date prelucrate electronic
În cazul modificărilor de date prelucrate electronic, pagina trebuie să fie înlocuită şi modificările necesare, precum şi orice modificări anterioare trebuie să fie înscrise direct în rubrica corespunzătoare. Sub titlul "Modificări", linia "modificări la rubrica(le) trebuie să fie ştearsă.
Pagina veche trebuie să fie reţinută de comisia de inspecţie care a emis iniţial certificatul navei de navigaţie interioară.
2.5.Corectarea prin acoperire
Acoperirea înregistrărilor sau acoperirea detaliilor adăugate ulterior la o rubrică nu se permite.
3.Înlocuire şi adăugare de pagini
3.1.Înlocuire de pagini
Pagina 1 a certificatului navei de navigaţie interioară nu trebuie să fie înlocuită niciodată. Pentru înlocuirea altor pagini, procedurile menţionate la punctul 2.4.2 sau punctul 2.4.3 trebuie să fie aplicate.
3.2.Adăugare de pagini
Dacă nu există spaţiu suficient pentru înregistrări ulterioare pe paginile 10, 12 sau 13 ale certificatul navei de navigaţie interioară, se pot anexa pagini suplimentare.
3.2.1.Prelungire/Confirmare valabilitate
Dacă mai este necesară prelungirea după ce certificatul a fost deja prelungit de şase ori, se adaugă în partea de jos a paginii 10 cuvintele "Continuare pe pagina 10a", şi un exemplar de pagină 10 se numerotează cu 10a, introducându-se după pagina 10. Următoarea înscriere se efectuează la punctul 49 din partea de sus a paginii 10a. Cuvintele "Continuare pe pagina 11" se înscriu în partea de jos a paginii 10a.
3.2.2.Prelungirea certificatului pentru instalaţia de gaz lichefiat
O procedură similară punctului 3.2.1 se aplică cu pagina 12a introdusă după pagina 12.
3.2.3.Anexa la certificatul navei de navigaţie interioară
În partea de jos a paginii 13, se şterg cu roşu cuvintele "Sfârşitul certificatului navei de navigaţie interioară", se subliniază cu roşu cuvintele "Continuare pe pagina (*)" şi se înscrie în continuare numărul de pagină 13a. Această modificare trebuie să aibă ştampila oficială. Un exemplar de pagină 13 este numerotat ca pagina 13a introducându-se după pagina 13. Prevederile pct. 2.2 se aplică în mod analog paginii 13a.
Aceeaşi procedură este urmată şi pentru anexele ulterioare (paginile 13b, 13c, etc.).
4.Explicaţii pentru rubrici individuale
Rubricile care nu au nevoie de explicaţii, nu sunt menţionate în cele ce urmează.

2. Dacă este necesar, se introduc termeni conform articolului 1.01. Alte tipuri de nave trebuie să fie înscrise cu denumirea comună acceptată.

3. În cazul prelungirii certificatului navei de navigaţie interioară, cuvintele "număr oficial" cât şi respectivul număr oficial se elimină şi, dacă este modificat, expresia "3. Numărul european unic de identificare a navei" cât şi respectivul număr unic european de identificare a navei trebuie înscrise.

10. Pentru eliberarea certificatului unional de navigaţie interioară navelor autorizate să navigheze pe Rin, şi anume:

(a) care respectă pe deplin cerinţele prezentului standard, inclusiv cerinţele tranzitorii din capitolul 32, şi

(b) care nu utilizează cerinţele tranzitorii din capitolul 33 sau reducerile prevăzute pentru zona 4,

se adaugă următoarele la liniuţa "- pe căile navigabile interioare ale zonei(lor)":

a) Rin sau

b) zona R.

12. În cazul prelungirii certificatului navei de navigaţie interioară, expresia "număr oficial" se elimină şi, dacă este modificat, expresia "12. Numărul european unic de identificare a navei" cât şi respectivul număr trebuie înscrise.

15. Această secţiune trebuie să fie completată numai pentru construcţiile navale la care cel puţin una din proprietăţile 1.1 sau 1.2 sau 3 de la rubrica 14 nu este ştearsă, iar în caz contrar întregul tabel trebuie şters.

15.1. În coloana tabelului "schiţa formaţiunii" numărul(ele) formaţiunilor descrise trebuie să fie înscrise. Liniile fără înregistrări trebuie tăiate.

Formaţii suplimentare se pot desena la rubrica "Alte formaţiuni" şi trebuie să fie numerotate cu 18, 19, 20, etc.

Dacă nu reiese clar din proprietatea "capabil de împingere" din certificatul anterior al navei de navigaţie interioară care formaţiuni sunt autorizate, menţiunea din certificatul anterior al navei poate fi transferată la punctul 52. Menţiunea "Vezi punctul 52" trebuie să fie înregistrată în linia 1 a tabelului "Formaţiuni autorizate".

15.2. Cuplaje

Trebuie să fie înscrise numai detaliile cuplajului dintre construcţia navală care împinge şi partea împinsă din convoi.

17.-20. Detaliile conform certificatului de tonaj 17-19 cu două zecimale şi 20 fără zecimale. Lungimea totală şi lăţimea totală dau dimensiunile maxime ale construcţiei navale, inclusiv toate părţile fixe proeminente. Lungimea L şi lăţimea B dau dimensiunile maxime ale corpului (vezi, de asemenea articolul 1.01 Definiţii).

21. Capacitatea de încărcare pentru navele de mărfuri în t conform certificatului de tonaj pentru pescajul maxim conform rubricii 19.

Deplasamentul pentru toate celelalte construcţii navale în m3. Dacă certificatul de tonaj nu este disponibil, se calculează deplasamentul din produsul coeficientului bloc şi lungimea LWL, lăţimea BWL şi pescajul mediu la imersiunea maximă.

23. Numărul de cuşete disponibile pentru pasageri (inclusiv paturile pliante şi altele similare).

24. Numai pereţii transversali etanşi la apă care se extind dintr-un bord în altul al navei trebuie să fie luaţi în considerare.

26. Dacă este necesar, următorii termeni trebuie utilizaţi:

- capace ale gurii de magazie, operate manual;

- capace rulante ale gurii de magazie, operate manual;

- capace glisante ale gurii de magazie, operate manual;

- capace glisante ale gurii de magazie, operate mecanic;

- capace ale gurii de magazie, operate mecanic.

Alte tipuri de capace ale gurii de magazie trebuie să fie înregistrate cu denumirea comună acceptată.

Orice magazie care nu are un capac trebuie să fie indicată, de ex. la rubrica 52.

28. Cifră fără zecimale.

30., 31. şi 33. Fiecare carcasă de vinci trebuie să fie considerată ca un vinci indiferent de numărul de ancore sau cabluri de remorcare legate de el.

34. La "Alte instalaţii" trebuie să fie înscrise instalaţii care nu utilizează pana cârmei (de ex. cârma cu elice, propulsorul cicloidal, sistemul propulsor prova).

Se înscriu de asemenea motoarele electrice auxiliare pentru acţionarea manuală.

Pentru sistemele propulsor prova, se înţelege prin "control de la distanţă" numai comenzile de la distanţă acţionate din postul de guvernare din timonerie.

35. Trebuie să fie înscrise numai valorile teoretice conform articolului 8.08 alineatele (2) şi (3), articolului 19.01 alineatul (1) litera (c) şi articolului 19.08 alineatul (5).

Pentru construcţiile navele a căror chilă a fost pusă până la 1.4.1976, prima rubrică se completează numai în cazul înlocuirii pompelor de santină şi în cazul prelungirii certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2015. Pentru construcţiile navele a căror chilă a fost pusă până la 31.12.1984, exploatate numai în afara zonei R, este posibil ca rubrica să nu fie completată.

36. O schiţă poate fi necesară pentru clarificare.

37. Trebuie să fie înscrise numai valorile teoretice, fără reducere, conform articolului 13.01 alineatele (1) până la (4).

38. Trebuie să fie înscrise numai lungimile minime conform articolului 13.01 alineatul (10) şi valorile sarcinii de rupere minime conform articolului 13.01 alineatul (11).

39., 40. Trebuie să fie înscrise numai lungimile minime şi valorile sarcinii de rupere minime conform articolului 13.02 alineatul (3).

42. Comisia de inspecţie poate adăuga articole la lista de echipament necesar. Acestea trebuie să fie justificate ca esenţiale pentru siguranţa navei pentru tipul respectiv de navă sau zona sa de exploatare. Completările trebuie să fie înscrise la punctul 52.

Coloana din stânga, rândurile 3 şi 5: pentru navele de pasageri, prima menţiune se taie şi pentru toate celelalte nave a doua menţiune se taie.

Se înscrie lungimea pasarelei dacă comisia de inspecţie a autorizat o lungime mai mică decât se prevede la articolul 13.02 alineatul (3) litera d) sau la articolul 19.06 alineatul (12)

Coloana din stânga, rândul 7: se înscrie numărul cerut de truse de prim ajutor în conformitate cu articolul 13.02 alineatul (3) litera (f) şi cu articolul 19.08 alineatul (9).

Coloana din stânga, rândul 11: se înscrie numărul cerut de recipiente rezistente la foc în conformitate cu articolul 13.02 alineatul (2).

43. Stingătoarele de incendiu portabile cerute de alte reguli de siguranţă, de ex. Regulamentul pentru transportul mărfurilor periculoase (ADN), nu sunt incluse aici.

44. Rândul 3: În cazul prelungirii certificatului navei de navigaţie interioară înainte de 1.1.2025 (capitolul 33), se taie menţiunea "în conformitate articolul 13.08 alin 2" dacă la bord nu se află deja veste de salvare conforme acestui Standard.

Rândul 4: Menţiunea "cu un set de vâsle, o parâmă de acostare şi un ispol" se elimină pentru construcţiile noi, pentru bărcile noi la bord cât şi în cazul prelungirii certificatului navei de navigaţie interioară după 1.1.2015. Menţiunea "în conformitate cu standardul EN 1914: 2016" se şterge în cazul prelungirii certificatului navei de navigaţie interioară înainte de 1.1.2030 (capitolul 33) dacă o barcă care respectă acest standard nu este deja la bord. În cazul în care se atestă conformitatea cu EN 1994:1997, menţiunea "2016" poate fi ştearsă dacă certificatul de navigaţie interioară este prelungit înainte de 1.9.2036

46. Ca regulă generală, operarea continuă nu trebuie introdusă dacă există aici o lipsă de cuşete sau există niveluri excesive de zgomot.

50. Expertul trebuie să semneze numai după ce a completat el însuşi pagina 11.

52. Aici pot fi indicate orice restricţii, scutiri şi explicaţii suplimentare sau altele similare, care se aplică înregistrărilor la punctele individuale.

5.Prevederi tranzitorii pentru certificatele unionale pentru navele de navigaţie interioară
5.1.Certificate comunitare existente
Nu se acordă nicio extindere suplimentară a certificatelor comunitare existente, cu excepţia unei prelungiri excepţionale de 6 luni.
5.2.Înlocuirea după o inspecţie periodică
După o inspecţie periodică a unei nave care nu are încă un certificat unional de navigaţie interioară, în conformitate cu modelul din anexa 4 partea I, un certificat unional de navigaţie interioară trebuie să fie emis.
CAPITOLUL 2:ESI-I-2 - EXPERŢI ŞI PERSOANE COMPETENTE (Art. 1.01, 10.3 şi 10.4)
1.Experţi
Experţii efectuează încercările în vederea aprobării care necesită cunoştinţe de specialitate, fie din cauza complexităţii instalaţiilor în cauză, fie din cauza nivelului de siguranţă impus. Următoarele persoane sau instituţii se numără printre cele autorizate să efectueze astfel de încercări în vederea aprobării:
- societăţi de clasificare care au printre angajaţi persoane ce dispun de cunoştinţele de specialitate necesare, sau care au responsabilitatea, în temeiul autorizaţiei lor, de a apela la persoane sau instituţii externe, şi dispun de sisteme de control a calităţii pentru selectarea acestor persoane sau instituţii;
- membri ai comisiilor de inspecţie sau angajaţi ai autorităţilor relevante;
- persoane sau instituţii care au aprobarea oficială şi cunoştinţele de specialitate recunoscute pentru domeniul inspecţiei în domeniul specific, prin care comisiile de inspecţie a navelor pot, de asemenea, să elibereze această aprobare în calitate de agenţii publice, în mod ideal pe baza unui sistem de asigurare a calităţii. Se consideră, de asemenea, că o persoană sau o instituţie a primit aprobare dacă a trecut cu succes printr-o procedură oficială de selecţie care evaluează în mod specific deţinerea cunoştinţelor şi a experienţei necesare.
2.Expert în construcţii navale tradiţionale
O persoană desemnată de autoritatea competentă sau de o instituţie autorizată a unui stat membru, cu cunoştinţe specifice în domeniul construcţiilor navale tradiţionale, în virtutea pregătirii şi experienţei sale specifice şi care are cunoştinţe privind cerinţele şi regulile tehnice relevante, inclusiv cele care datează din epoca construcţii navale tradiţionale.
3.Persoane competente
Persoanele competente efectuează, de exemplu, verificări vizuale şi operaţionale regulate ale echipamentelor de siguranţă. Următoarele persoane pot fi considerate persoane competente:
- persoane care, pe baza formării şi experienţei lor profesionale, au suficiente cunoştinţe de specialitate pentru a putea evalua situaţii şi circumstanţe specifice, de exemplu căpitani de navă, ofiţeri responsabili cu siguranţa într-o companie de navigaţie, membri ai echipajului cu experienţă relevantă;
- societăţi care au dobândit suficiente cunoştinţe de specialitate pe baza activităţii lor obişnuite, de exemplu, şantiere navale sau firme de instalaţii;
- producători de sisteme cu destinaţie specială (de exemplu, instalaţii de stingere a incendiilor, echipamente de control).
4.Terminologie

Germană

Engleză

Franceză

Olandeză

Sachverstandiger

expert

expert

erkend deskundige

Sachkundiger

competent person

specialiste

deskundige

Fachfirma

competent firm

societe specialisee

deskundig bedrijf

5.Încercări în vederea aprobării
Tabelul de mai jos rezumă calendarul încercărilor în vederea aprobării, inclusiv frecvenţa acestora şi tipul de inspector necesar pentru efectuarea lor. Tabelul are exclusiv scop informativ.

Reglementare

Obiect

Interval maxim de încercare

Inspector

art. 6.03 alin. 5

Cilindri, pompe şi motoare hidraulice

8 ani

Firmă competentă

art. 6.09 alin. 3

Instalaţii de guvernare motorizate

3 ani

Persoană competentă

art. 7.12 alin. 11

Timonerii escamotabile şi dispozitivele lor conexe

1 an

Persoană competentă

art. 7.12 alin. 12

Timonerii escamotabile şi dispozitivele lor conexe

5 ani

Expert

art. 8.01 alin. 2

Recipiente sub presiune

5 ani

Expert

art. 13.03 alin. 5

Stingătoare portabile

2 ani

Persoană competentă

art. 13.04 alin. 6 lit. a) la c)

Instalaţii fixe de stingere a incendiilor

 

Expert

art. 13.04 alin. 6 lit. d)

Instalaţii fixe de stingere a incendiilor

2 ani

Persoană competentă sau firmă competentă

art. 13.05 alin. 9 lit. b) (aa) la (cc)

Instalaţii fixe de stingere a incendiilor

 

Expert

art. 13.05 alin. 9 lit. b) (dd)

Instalaţii fixe de stingere a incendiilor

2 ani

Persoană competentă sau firmă competentă

art. 13.07 alin. 3

Bărci gonflabile

Conform specificaţiilor producătorului

 

art. 13.08 alin. 3

Veste de salvare

Conform specificaţiilor producătorului

 

art. 14.12 alin. 6

Macarale

10 ani

Expert

art. 14.12 alin. 7

Macarale

1 an

Persoană competentă

art. 17.13

Instalaţii cu gaz lichefiat

3 ani

Expert

art. 19.09 alin. 9

Mijloace de salvare

Conform specificaţiilor producătorului

 

art. 19.10 alin. 9

Rezistenţă de izolare, împământare

Înainte de expirarea valabilităţii certificatului navei de navigaţie interioară

 

Instrucţiunea ESI-II-12 secţiunea 3.1, literele a) şi b)

Instalaţii de alarmă în caz de incendiu

 

Expert

Instrucţiunea ESI-II-12 secţiunea 3.1, litera c)

Instalaţii de alarmă în caz de incendiu

2 ani

Expert sau persoană competentă

Instrucţiunea ESI-III-4 secţiunea 8.1, literele a) şi b)

Instalaţii de ghidare de siguranţă

 

Expert

Instrucţiunea ESI-III-4 secţiunea 8.1, litera c)

Instalaţii de ghidare de siguranţă

5 ani

Expert sau persoană competentă

Instrucţiunea ESI-III-5

Echipamente de avertizare privind gazele

Conform specificaţiilor producătorului

Expert sau persoană competentă

PARTEA II:PREVEDERI REFERITOARE LA CONSTRUCŢIA NAVALĂ, INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENT
CAPITOLUL 1:ESI-II-1 - GROSIMEA MINIMĂ A CORPULUI BARJELOR (Articolul 3.02 alineatul (1))
La inspecţiile periodice la barjele care sunt în mod exclusiv remorcate, comisia de inspecţie poate permite abateri minore de la articolul 3.02 alineatul (1) litera (b) în ceea ce priveşte grosimea minimă a tablelor învelişului corpului. Abaterea nu trebuie să fie mai mare de 10%, şi grosimea minimă a corpului nu trebuie să fie mai mică de 3 mm.
Abaterea trebuie înregistrată în certificatul navei de navigaţie interioară.
La punctul 14 al certificatului navei de navigaţie interioară, trebuie aplicată numai proprietatea nr. 6.2 "Remorcată ca şi construcţie navală nepropulsată".
Proprietăţile de la punctul 1 la 5.3 şi 6.1 trebuie să fie şterse.
CAPITOLUL 2:ESI-II-2 - INSTALAREA DE TABLE DUBLANTE LA CORP (Articolul 3.02, alin. 1 şi articolul 19.02, alin. 1, litera d))
1.Scopul instrucţiunii
Instrucţiunea a fost elaborată în vederea clarificării regulilor privind menţinerea rezistenţei navei (articolul 3.02 alineatul (1)) şi înlocuirea şi repararea tablelor de la corp (articolul 3.02 alineatul (1) litera c) ultima frază şi articolul 19.02 alineatul (1) litera (d)). Această instrucţiune se aplică pentru instalarea de noi table dublante.
2.Principii
Există două tipuri diferite de table dublante:
1.table dublante instalate în momentul construcţiei sau transformării în conformitate cu normele de construcţie a navelor.
2.table dublante destinate să întârzie uzura sau înlocuirea tablelor corpului. În general, acestea ar trebui evitate sau ar trebui instalate numai în cazuri speciale.
3.Table dublante pentru construcţii noi şi transformări
3.1.Table dublante instalate în timpul construcţiei
Tablele dublante instalate în timpul construcţiei sunt în general amplasate în următoarele locuri:
a)table de întărire în jurul deschiderilor şi trecerilor în tablele corpului şi a punţii (guri de vizitare, trecerea ţevilor, saborduri etc.);
b)table la colţurile gurilor de magazie de mari dimensiuni;
c)benzi de table longitudinale la nivelul centurii;
d)benzi din tablă pentru a preveni uzura prin abraziune a tablelor corpului (în prova şi în pupa şi eventual pe tablele de gurnă şi pe bordaj la o anumită înălţime deasupra fundului);
e)table de întărire locală a structurii sub echipamentele speciale (de exemplu vinciurile ancorelor, pompe, catarge, macarale, vinciuri, ancore, etc.).
3.2.Table dublante instalate în timpul unei transformări
Dacă tablele dublante sunt instalate ca parte a unei transformări, ele pot fi montate numai pe table care nu au atins grosimea minimă calculată după prelucrare şi având o rezervă de uzură de cel puţin 0,7 mm. În caz contrar, tablele care susţin aceste table dublante trebuie înlocuite în prealabil.
În special, benzile de tablă de întărire a structurii longitudinale ale navei instalate în timpul unei alungiri trebuie să se extindă cel puţin pe lungimea zonei de marfă, cu excepţia cazului în care se face o justificare susţinută de o notă de calcul.
4.Table dublante destinate să întârzie uzura sau înlocuirea tablelor corpului
4.1.Locaţiile unde instalarea tablelor dublante este permisă
Aceste table dublante pot fi instalate în următoarele locuri:
a)La locul unei avarii (reparaţie provizorie - valabilitate conform certificatului);
b)La punctul de coroziune profundă, eventual cu penetraţie, dar foarte localizat (pitting), care nu afectează rezistenţa structurii (în general sub o încăpere de maşini sau în zona de baleiere a flotării), cu excepţia învelişului fundului şi tablelor de gurnă în zona de marfă;
c)În zonele supuse la abraziune pentru a opri uzura tablelor corpului (pot fi aşezate numai pe table care nu au atins grosimea minimă);
d)Pe învelişul gurnei, învelişul dublant va fi, de preferinţă, continuu pe cel puţin 70% din lungimea navei. Altfel, tablele dublante trebuie să aibă o lungime minimă şi o distanţă minimă între ele de (2,5 + L/40) m sau să se extindă cel puţin pe o lungime care corespunde la de trei ori distanţa intercostală pentru navele cu L mai mică de 45 m. Acestea trebuie să se extindă cel puţin pe o lungime care să corespundă cu dublul distanţei intercostale de fiecare parte înspre prova şi înspre pupa a zonei afectate;
e)La îmbinări nituite pentru a asigura etanşeitatea la apă;
f)La prova şi pupa navei în afara zonei de marfă.
4.2.Locaţiile unde instalarea tablelor dublante nu este permisă
Aceste table dublante nu pot fi instalate în următoarele locaţii:
a)Pe tablele a căror grosime este inferioară valorii minime admise;
b)Peste găurile în table, datorate coroziunii, la elementele care asigură etanşeitatea la apă a navei;
c)Pe suprafeţe mari din zona de marfă;
d)Pentru a acoperi îmbinările transversale sudate suprapuse;
e)Pe fund între peretele prova a magaziei prova şi peretele pupa al magaziei pupa;
f)În zona de marfă a tancurilor autopropulsate, şlepurilor tanc şi barjelor tanc care transportă mărfuri periculoase în conformitate cu ADN;
g)Peste tancurile de combustibil care conţin lichide inflamabile, cu excepţia suprafeţelor supuse frecării;
h)Pe table sau îmbinări care sunt deformate prin flambaj sau care prezintă oboseală;
i)Pe tablele dublante existente.
5.Instalarea tablelor dublante
a)Tablele dublante trebuie instalate şi sudate în conformitate cu cea mai bună practică în construcţiile navale.
b)Tablele de uzură au o lăţime cuprinsă între 200 şi 300 mm.
c)Tablele de întărire a structurii longitudinale nu trebuie să depăşească 600 mm în lăţime.
d)Grosimea tablelor dublante trebuie să fie între 1 şi 1,5 ori grosimea tablei pe care este montată.
e)Tablele dublante destinate să întârzie uzura sau înlocuirea tablelor corpului trebuie să fie înlocuite dacă grosimea acestora este mai mică de 3 mm.
Prezenţa tablelor dublante trebuie menţionată în raportul de măsurare a grosimii. La reînnoirea certificatului, zonele navei unde au fost instalate table dublante trebuie să facă obiectul unei analize detaliate pentru a se determina dacă acestea pot fi menţinute în această stare.
CAPITOLUL 3:ESI-II-3 - VITEZA MINIMĂ PRESCRISĂ LA MARŞ ÎNAINTE, CAPACITATEA DE OPRIRE ŞI CAPACITATEA DE A NAVIGA LA MARŞ ÎNAPOI (Articolele 5.06, 5.07 şi 5.08 în legătură cu articolele 5.02 alineatul (1), 5.03 alineatul (1), 5.04 şi 21.06)
1.Viteza minimă prescrisă (la marş înainte) în conformitate cu articolul 5.06
Viteza navei în raport cu apa este considerată satisfăcătoare, în conformitate cu articolului 5.06 alineatul (1), dacă este de cel puţin 13 km/h. În timpul efectuării probelor, trebuie respectate următoarele condiţii, la fel ca în cazul probei de oprire:
a)adâncimea apei sub chila navei să fie conform punctului 2.1 de mai jos.
b)măsurarea, consemnarea în rapoartele de încercare, înregistrarea şi evaluarea datelor de încercare trebuie să fie efectuate conform procedurii descrise în anexa 1.
2.Capacitatea de oprire şi capacitatea de a naviga la marş înapoi prescrise în conformitate cu articolele 5.07 şi 5.08
2.1.Navele şi convoaiele trebuie să fie capabile a se opri, atunci când navighează în aval, în timp util, în conformitate cu articolul 5.07 alineatul (1), când aceasta este demonstrată pe durata unei probe de oprire în raport cu solul, la navigaţia în aval cu o viteză iniţială relativă faţă de apă de 13 km/h, la o adâncime a apei sub chilă egală cu cel puţin 20% din pescaj, dar nu mai mică de 0,50 m.
a)În apă curgătoare (cu viteza curentului de 1,5 m/s) oprirea în raport cu apa trebuie să fie demonstrată pe o distanţă maximă măsurată în raport cu solul de:
550 m pentru navele şi convoaiele având:
- lungimea L > 110 m sau
- lăţimea B > 11,45 m,
sau
480 m pentru navele şi convoaiele având:
- lungimea L < = 110 m şi
- lăţimea B < = 11,45 m.
Manevra de oprire este terminată în momentul opririi în raport cu solul.
b)În apă stătătoare (cu viteza curentului mai mică de 0,2 m/s), oprirea în raport cu apa trebuie să fie demonstrată pe o distanţă maximă măsurată în raport cu solul de:
350 m pentru navele şi convoaiele având:
- lungimea L > 110 m sau
- lăţimea B > 11,45 m,
sau
305 m pentru navele şi convoaiele având:
- lungimea L < = 110 m şi
- lăţimea B < = 11,45 m
În apă stătătoare, trebuie, de asemenea, să se efectueze o probă pentru a demonstra că la marşul înapoi se poate atinge o viteză de cel puţin 6,5 km/h.
Măsurătorile, înregistrările şi notările rezultatelor probei menţionate la pct. a) sau b), trebuie să fie efectuate în conformitate cu procedura din Anexa 1.
În timpul întregii probe, nava sau convoiul trebuie să aibă o manevrabilitate suficientă.
2.2.Conform articolului 5.04, pe durata probei, navele trebuie să fie încărcate, în măsura în care este posibil, până la 70-100% din deadweightul lor. Acest grad de încărcare trebuie să fie evaluat în conformitate cu Anexa 2. Când încărcarea navei sau a convoiului este mai mică de 70% în momentul probei, deplasamentul maxim permis la navigaţia în aval trebuie să fie stabilit pe baza încărcăturii reale la care s-a făcut proba, cu condiţia ca valorile limită de la punctul 2.1 să fie respectate.
2.3.În cazul în care valorile efective ale vitezei iniţiale şi vitezei curentului în momentul efectuării probei nu respectă condiţiile stabilite la punctul 2.1, rezultatele obţinute trebuie să fie evaluate conform procedurii descrise în Anexa 2.
Abaterea permisă faţă de viteza iniţială a navei de 13 km/h nu trebuie să fie mai mare de ± 1 km/h, iar viteza curentului apei curgătoare trebuie să fie cuprinsă între 1,3 m/s şi 2,2 m/s., în caz contrar probele trebuie să fie repetate.
2.4.Deplasamentul maxim permis sau încărcarea maximă respectivă sau secţiunea transversală imersată maximă pentru nave şi convoaie la navigaţia în aval trebuie să fie determinată pe baza probelor şi trebuie să fie menţionate în certificatul navei de navigaţie interioară.
CAPITOLUL 31:Anexa 1 la Instrucţiunea ESI-II-3 - MĂSURAREA, ÎNREGISTRAREA ŞI NOTAREA REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN TIMPUL PROBELOR MANEVREI DE OPRIRE
1.Manevra de oprire
Navele şi convoaiele menţionate la capitolul 5 trebuie să efectueze o probă în apă curgătoare sau în apă stătătoare, într-o zonă de încercare, pentru a demonstra că ele sunt în măsură să se oprească, la deplasarea în aval, numai cu ajutorul instalaţiei lor de propulsie, fără să utilizeze ancorele. În principiu, manevra de oprire trebuie să se efectueze în conformitate cu figura 1. Manevra de oprire începe atunci când nava se deplasează cu o viteză constantă cât mai apropiată posibil de 13 km/h în raport cu apa, prin inversarea mersului motoarelor de la "Marş înainte" la "Marş înapoi" (punctul (A) corespunzător comenzii "Stop") şi se încheie atunci când nava se opreşte în raport cu solul (punctul (E): v = 0 în raport cu solul sau punctul (D) = punctul (E): v = 0 în raport cu apa şi în raport cu solul dacă manevra de oprire se efectuează în apă stătătoare).
Atunci când manevrele de oprire se efectuează în apă curgătoare, trebuie înregistrate de asemenea poziţia şi momentul în care are loc oprirea în raport cu apa (nava se deplasează la viteza curentului; punctul (D): v = 0 în raport cu apa).
Rezultatele măsurătorilor trebuie înregistrate într-un raport tabelar, conform tabelului 1. Înaintea începerii manevrei de oprire, datele fixe trebuie să fie înregistrate în partea de sus a tabelului.
Viteza medie a curentului apei (vSTR) pe canalul navigabil, trebuie să fie determinată, dacă e posibil, prin folosirea unui aparat de măsură a vitezei apei sau prin măsurarea vitezei mişcării unui corp plutitor şi înscrisă în raport.
În principiu, se pot folosi curentometre pentru a stabili viteza navei în raport cu apa în timpul manevrei de oprire, dacă este posibilă înregistrarea mişcărilor şi a datelor necesare în conformitate cu procedura descrisă mai sus.
2.Notarea datelor măsurate şi înregistrarea acestora în raport (tabelul 1)
Înainte de începerea probei de oprire trebuie să fie determinată viteza iniţială în raport cu apa. Acest lucru se poate face prin măsurarea intervalului de timp necesar deplasării navei sau convoiului între două repere succesive de la mal. În apă curgătoare trebuie să se ia în considerare viteza medie a curentului.
Manevra de oprire începe cu comanda "Stop" (A) care se dă în momentul depăşirii primului reper de la mal. Depăşirea reperului de la mal trebuie să fie înregistrată perpendicular pe axa navei şi trebuie introdusă în raport. Depăşirea tuturor celorlalte repere de la mal în timpul manevrei de oprire se înregistrează în acelaşi fel şi fiecare reper (de ex. indicatorul kilometric) şi momentul depăşirii se notează în raport.
Dacă este posibil, valorile măsurate ar trebui înregistrate la intervale de 50 m. În fiecare caz, se va nota timpul când sunt atinse punctele (B) şi (C) - dacă este posibil - precum şi punctele (D) şi (E) şi respectiva poziţie trebuie să fie estimată.
Datele privitoare la turaţia motorului nu trebuie să fie înregistrate în raport, dar trebuie să fie notate pentru a permite un control mai precis al vitezei iniţiale.
3.Reprezentarea grafică a desfăşurării manevrei de oprire
Manevra de oprire trebuie să fie reprezentată sub formă de diagramă conform figurii 1. Mai întâi trebuie să fie trasată curba distanţă-timp utilizând măsurătorile înscrise în raportul de încercare şi marcate punctele (A) şi (E). Trebuie să fie posibilă determinarea vitezei medii dintre două puncte de măsurare şi trasarea curbei viteză - timp.
Aceasta este făcută după cum urmează (vezi figura 1):
Prin determinarea coeficientului variaţiei de distanţă în intervalul de timp s/t, poate fi calculată viteza medie a navei pentru această perioadă.
Pe durata intervalului între 0 şi 10 sec., distanţa de la 0 la 50 m este parcursă.
s/t = 50 m/10s = 5,0 m/s = 18,0 km/h
Această valoare de 18,0 km/h se înregistrează ca viteza medie pentru poziţia de 5 sec. de pe abscisă.
În timpul celui de-al doilea interval, de la 10 sec. la 20 sec., este parcursă o distanţă de 45 m.
s/t = 45 m/10s = 4,5 m/s = 16,2 km/h
La reperul (D), nava s-a oprit în raport cu apa, şi anume viteza curentului este de aproximativ 5 km/h.
Figura 1: Manevra de oprire
Explicaţia notaţiilor din fig. 1:

ordinul "stop"

elicea oprită

elicea la marş înapoi

v = 0 în raport cu apa

v = 0 în raport cu solul

v

viteza navei

vL

viteza navei în raport cu solul

s

distanţa parcursă în raport cu solul

t

timpul măsurat

 

Comisia de inspecţie: ...................

Tipul de navă

sau convoi: ................................

Zona de probă: .........................

Data: .........................

L x B (m): .................................

Citirea măsurată a nivelului apei (m): ..............

Nume: .......................

T probă (m): .............................

Adâncime apă (m): ..................

Nr. probei: ................

Încărcarea la probă (t): .............

Gradient (m/km): .....................

 

% din deadweightul maxim: ........

vSTR (km/h): ..............................

 

Puterea motoarelor de propulsie: PB (kW) ....................

(m/s): ........................................

 

Instalaţie de propulsie, conform anexei 2, tabelul 2 ......................

Deplasament maxim (m3): .......

Tabelul 1. Raportul manevrei de oprire

Poziţia

(km căi navigabile)

Timp

[sec.]

s

[m]

t

[sec.]

vL

[km/h]

Turaţia motorului

n [min-1]

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 32:Anexa 2 la Instrucţiunea ESI-II-3 - EVALUAREA REZULTATELOR MANEVREI DE OPRIRE
1.Pe baza valorilor înregistrate trebuie să fie verificată conformitatea cu valorile limită conforme cu Anexa 1. Dacă condiţiile pentru efectuarea manevrei de oprire diferă în mod substanţial de condiţiile standard sau dacă există suspiciuni în ceea ce priveşte conformitatea cu valorile limită, rezultatele trebuie să fie evaluate. În acest sens, următoarea procedură se poate aplica pentru calculul manevrelor de oprire.
2.Se determină distanţele teoretice de oprire în condiţii standard (sreferinţă) conform punctului 2.1 din această instrucţiune şi în condiţii de manevră de oprire (sactual) şi se compară cu distanţa de oprire măsurată în timpul probei (smăsurată). Distanţa de oprire corectată a manevrei de oprire în condiţii standard (sstandard), se calculează după cum urmează:

2.1.

< = valoarea limită în conformitate cu paragraful 2.1 (a) sau (b) din această instrucţiune

Când manevra de oprire s-a efectuat la o încărcare a navei sau convoiului reprezentând 70-100% din deadweightul maxim, conform punctului 2.2 din această instrucţiune în vederea calculării sstandard, deplasamentul (Dreferinţă = Dactual) corespunzător încărcării în momentul efectuării probei trebuie să fie utilizat pentru determinarea sreferinţă şi sactual.
Când în cazul determinării sstandard conform formulei 2.1, valoarea limită respectivă este depăşită sau nu a fost atinsă, atunci valoarea sreferinţă trebuie să fie redusă sau mărită cu variaţia Dreferinţă astfel încât valoarea limită să fie respectată (sstandard = valoare limită respectivă). Deplasamentul maxim permis pentru navigaţia în aval trebuie să fie determinat în mod corespunzător.
3.Conform valorilor limită prevăzute la punctul 2.1(a) şi (b) al acestei instrucţiunii, numai distanţele de oprire măsurate în:
- Faza I ("Toată viteza înainte" inversare la "Toată viteza înapoi"): SI şi
- Faza II (Sfârşitul inversării şi până când nava se opreşte în raport cu apa): SII
trebuie să fie calculate (vezi figura 1).
Distanţa totală de oprire este atunci:
Formula 3.1 stotal = sI + sII
4.Distanţele de oprire particulare trebuie calculate după cum urmează:
Calculul manevrei de oprire
Figura 2: Diagrama
Formule de calcul

 

 

având următorii coeficienţi:

4.1.

tI < = 20 s

k1 conform tabelului 1

4.2.

k2, k3, k4 conform tabelului 1

4.3.

k6, k7 conform tabelului 1

RT/v2 conform tabelului 3

4.4.

 

4.5.

k6 conform tabelului 1

4.6.

f conform tabelului 2

4.7.

k4 conform tabelului 1

În formulele de la (4.1) până la (4.7):

vL

Viteza în raport cu malul la începutul inversării

(m/s)

tI

Durata de inversare

(s)

vII

Viteza în raport cu apa la sfârşitul inversării

(m/s)

D

Deplasamentul

(m3)

FPOR

Efortul de tracţiune, la marş înapoi

(kN)

PB

Puterea motorului de propulsie

(kW)

RTmII

Rezistenţa medie în timpul fazei II,

(kN)

RG

Gradientul rezistenţei

(kN)

i

Gradientul în m/km (dacă lipseşte se ia = 0,16)

(m/km)

vSTR

Viteza medie a curentului

(m/s)

g

Acceleraţia gravitaţională (9,81)

(m/s2)

Densitatea apei, apă dulce = 1000

(kg/m3)

T

Pescajul maxim (al navei sau al convoiului)

(m)

h

Adâncimea apei

(m)

B

Lăţimea

(m)

L

Lungimea

(m)

Coeficienţii pentru formulele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, şi 4.7, se pot lua din tabelele următoare.
Tabelul 1: Coeficienţii k pentru
- a. Nave autopropulsate şi convoaie pe un rând
- b. Convoaie pe două rânduri
- c. Convoaie pe trei rânduri

Coeficientul

(a)

(b)

(c)

Unităţi de măsură

k1

0,95

0,95

0,95

 

k2

0,115

0,120

0,125

kg * s2/m4

k3

1,20

1,15

1,10

 

k4

0,48

0,48

0,48

 

k6

0,90

0,85

0,80

 

k7

0,58

0,55

0,52

 

Tabelul 2: Coeficientul f pentru raportul între efortul de tracţiune la punct fix
la marş înapoi şi puterea motoarelor de propulsie

Sistemul de propulsie

f

Unităţi de măsură

Duze moderne cu bordul de fugă rotunjit

0,118

kN/kW

Duze vechi cu bordul de fugă drept

0,112

kN/kW

Elice fără duze

0,096

kN/kW

Guvernare activă cu duze (în general: bordul de fugă drept)

0,157

kN/kW

Guvernare activă fără duze

0,113

kN/kW

Tabelul 3: Diagramă referitoare la calculul rezistenţei la înaintare pentru determinarea valorii RT/v2 în funcţie de D1/3 [B+2T]:
CAPITOLUL 32^1:Apendice la Anexa 2 la Instrucţiunea ESI-II-3 - EXEMPLE DE APLICARE A ANEXEI 2 (evaluarea rezultatelor manevrei de oprire)
(1)EXEMPLUL I
1.Date cu privire la convoi şi componentele sale
Formaţie: motonavă obişnuită cu o barjă (Europa IIa) cuplate lateral

 

L [m]

B [m]

Tmax [m]

Dwt*max [t]

Dmax [m3]

PB [kW]

Motonavă

110

11,4

3,5

2900

3731

1500

Barjă

76,5

11,4

3,7

2600

2743

-

Convoi

110

22,8

3,7

5500

6474

1500

Sistemul de propulsie al motonavei: duze moderne cu bordul de fugă rotunjit.
* Dwt = deadweight
2.Valori măsurate în timpul manevrei de oprire

Viteza curentului:

Viteza navei (în raport cu apa):

Viteza navei (în raport cu solul)

Durata de inversare (măsurată) (pct. de la (A) la (C)):

tI = 16s

Distanţa de oprire în raport cu apa (pct. de la (A) la (D)):

smăsurată = 340 m

Situaţia de încărcare (eventual estimată):

Pescajul efectiv al convoiului:

3.Valoarea limită conform punctului 2.1 lit. a) sau b) să fie comparată cu sstandard
Deoarece B > 11,45 m şi convoiul se află în apă curgătoare, în virtutea pct. 2.1 lit. a) se aplică următoarea relaţie pentru acest convoi:
sstandard < = 550 m
4.Determinarea distanţei de oprire corectate, raportată la condiţiile standard
Valoarea măsurată conform Anexei 1 (vezi punctul 2)
smăsurată = 340 m
- Se calculează:
sactual ca sumă de
(conform formulei 4.1 din Anexa 2 cu vLactual)
şi
(conform formulelor 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 şi 4.6 din Anexa 2 cu vitezele reale vIIactual, vSTRactual şi Dactual)
sreferinţă ca sumă de
(conform formulei 4.1 a Anexei 2 cu vLreferinţă)
şi
(conform formulelor de la (4.2) până la (4.6) din Anexa 2 cu vitezele standard conform 2.1 al instrucţiunii, deoarece gradul de încărcare este > 70% (~ 80%) din maxim: Dreferinţă = Dactual şi Treferinţă = Tactual)
trebuie verificat că:
4.1.Coeficienţi pentru calculele făcute conform Anexei 2
Tabelul 1

pentru sIactual şi sIreferinţă

k1 = 0,95

pentru sIIactual şi sIIreferinţă

k2 = 0,12

k3 = 1,15

k4 = 0,48

k6 = 0,85

k7 = 0,55

Tabelul 2 (pentru duze moderne cu bordul de fugă rotunjit)
f = 0,118
4.2.Calculul pentru sactual
a)sIactual cu valorile măsurate în timpul manevrei de oprire (formula 4.1):
b)Formula pentru sII actual
c)Calculul pentru RTmII actual conform tabelului 3 şi formulei 4.3 din Anexa 2
conform tabelului 3:
d)Calculul gradientului rezistenţei RG după formula (4.4)
e)Calculul pentru vIIactual conform formulei (4.5)
f)Calculul pentru FPOR conform formulei (4.6) şi tabelului 2
g)Calculul pentru sII actual utilizând formula b) şi rezultatele de la c), d), e) şi f):
h)Calculul distanţei totale conform formulei (3.1)
Notă:
Deoarece termenul (RTmII - RG) ca funcţie de D, cu valoarea actuală de 20,67 kN este în mod evident mai mic comparativ cu k3*FPOR cu valoarea actuală de 203,55 kN, se poate ca, în scopul simplificării, să se ia sII proporţional cu D, şi anume sII = Const * D.
4.3.Calculul pentru sreferinţă
Valorile iniţiale:
a)
b)
c)Calculul pentru RTmIIreferinţă
conform punctului (4.2), deoarece B, D, T sunt neschimbate.
d)Rezistenţa dată de gradientul RG ca la punctul (4.2)
e)Calculul pentru vII referinţă:
,
f)FPOR ca la punctul (4.2).
g)Calculul pentru sII refeinţă utilizând formula de la b) şi rezultatele de la c) până la f)
h)Calculul distanţei totale:
4.4.Verificarea respectării distanţei de oprire admisibilă în condiţii standard sstandard conform formulei (2.1) din Anexa 2:
Concluzii:
Valoarea minimă admisibilă este departe de a fi atinsă, adică:
- navigaţia în aval este posibilă fără probleme în starea de încărcare actuală (0,8 * Dmax),
- poate fi posibilă şi o încărcare mai mare care poate fi calculată conform punctului 5 de mai jos.
5.Creşterea posibilă a Dactual la navigaţia în aval
cu
conform Observaţiei de la punctul 4.2 se obţine:
de unde rezultă:
În consecinţă:
Deoarece (Dreferinţă) Limita > Dmax (8756 > 6474), această formaţie (a se vedea punctul 1) poate fi admisă pentru navigaţia în aval la plină încărcare.
(2)EXEMPLUL II
1.Date cu privire la nave şi la convoi
Formaţie: motonavă lată propulsând
2 barje legate transversal în faţă
o barjă cuplată lateral

 

L [m]

B [m]

Tmax [m]

Dwt*max [t]

Dmax [m3]

PB [kW]

Motonavă

110

11,4

3,5

2900

3731

1500

Fiecare barjă

76,5

11,4

3,7

2600

2743

-

Convoi

186,5

22,8

3,7

10700

11960

1500

Sistemul de propulsie al motonavei: duze moderne cu bordul de fugă rotunjit.
* Dwt = deadweight
2.Valori măsurate în timpul manevrei de oprire

Viteza curentului:

Viteza navei (în raport cu apa):

Viteza navei (în raport cu solul)

Durata de inversare (măsurată) (pct. de la (A) la (C)):

tI = 16s

Distanţa de oprire în raport cu apa (pct. de la (A) la (D)):

Smăsurată = 580 m

Situaţia de încărcare (eventual estimată):

Pescajul efectiv al convoiului:

3.Valoarea limită conform punctului 2.1 lit. a) sau b) al instrucţiunii să fie comparată cu sstandard
Deoarece B > 11,45 m şi convoiul se află în apă curgătoare, în virtutea punctului 2.1 lit. a), pentru acest convoi se aplică:
sstandard < = 550 m
4.Determinarea distanţei de oprire corectate, raportată la condiţiile standard
Valoarea măsurată: smăsurat = 580 m
- Calcule de efectuat:
sactual sumă de
(conform formulei (4.1) din Anexa 2 cu VLactual)
şi
(conform formulelor (4.2), (4.3), (4.4), (4.5) şi (4.6) din Anexa 2 cu vitezele reale vactual, (a se vedea 2 de mai sus) şi Dactual)
sreferinţă sumă de (conform formulelor de la (4.1) până la (4.6) ale Anexei 2 cu vitezele standard conform anexei 2, deoarece gradul de încărcare este > 70% din maxim: Dreferinţă = Dactual şi Treferinţă = Tactual)
- Trebuie verificat că:
, altfel
- se calculează:
s*standard = 550 m prin reducerea Dactual până la D*
4.1.Coeficienţi pentru calculul din Anexa 2
Din Tabelul 1:

pentru sIactual şi sIreferinţă

k1 = 0,95

pentru sIIactual şi sIIreferinţă

k2 = 0,12

k3 = 1,15

k4 = 0,48

k6 = 0,85

k7 = 0,55

Din Tabelul 2 (pentru duze moderne cu bord de fugă rotunjit):
f = 0,118
4.2.Calculul sIactual
a)sIactual cu valorile măsurate în timpul manevrei de oprire (formula (4.1)):
b)Formula pentru sIIactual
c)Calculul lui RTmIIactual conform tabelului 3 şi formulei 4.3 din Anexa 2
conform tabelului 3:
d)Calculul gradientului de rezistenţă RG după formula 4.4 din Anexa 2
e)Calculul lui vIIactual după formula 4.5 din Anexa 2
f)Calculul FPOR după formula 4.6 şi tabelul 2
g)Calculul sII actual utilizând formula b) şi rezultatele de la c), d), e) şi f):
h)Calculul distanţei totale conform formulei 3.1
4.3.Calculul sreferinţă
Valorile de plecare
a)
b)
c)Calculul pentru RTmIIreferinţă
conform punctului (4.2), deoarece B, D, T sunt neschimbate.
d)Gradientul de rezistenţă RG ca la 4.2
e)Calculul vIIreferinţă:
,
f)FPOR ca la (4.2).
g)Calculul sII referinţă utilizând formula b) şi rezultatele de la c) până la f)
h)Calculul distanţei totale
4.4.Verificarea respectării distanţei de oprire admisibilă în condiţii standard sstandard conform formulei 2.1 din Anexa 2
> 550 m
Concluzie:
Valoarea limită a fost în mod clar depăşită, navigaţia în aval nu se poate face în siguranţă decât cu condiţia limitării încărcării. Această încărcare limită poate fi determinată conform pct. 5 de mai jos.
5.D* admisibil la navigaţia în aval
conform formulei 2.1 din Anexa 2
rezultă că:
În consecinţă:
Deoarece la navigaţia în aval deplasamentul admisibil D* nu este decât 7950 m3, (cu aproximaţie):
Încărcarea utilă admisibilă la această formaţie este (a se vedea 1)
0,66 x 10700 = 7112 t
CAPITOLUL 4:ESI-II-4 - CAPACITATEA DE EVITARE ŞI GIRAŢIE (Articolele 5.09 şi 5.10 împreună cu articolele 5.02 alin. 1, 5.03 alin. 1, 5.04 şi 21.06)
1.Condiţii generale şi condiţii limită cu privire la efectuarea probei manevrei de evitare
1.1.Conform articolului 5.09, navele şi convoaiele trebuie să poată evita în timp optim şi capacitatea pentru această acţiune trebuie demonstrată printr-o manevră de evitare în zona de probare în conformitate cu articolul 5.03. Aceasta trebuie demonstrată prin simularea manevrelor de evitare spre tribord sau babord, în condiţii specificate astfel încât să fie respectate valorile limită de timp în care să se atingă viteze specifice de giraţie a navei ca urmare a acţionării cârmei într-o parte şi apoi redresării acesteia.
Pe durata probei cerinţele de la paragraful 2 trebuie îndeplinite cu păstrarea unei adâncimi a apei sub chilă de cel puţin 20% din pescaj, dar nu mai puţin de 0,50 m.
2.Efectuarea probei manevrei de evitare şi înregistrarea datelor.
(Diagrama în Anexa nr. 1)
2.1.Manevrele acţiunii de evitare trebuie executate astfel:
Cu nava sau convoiul pe direcţia de drum la o viteză constantă V0 = 13 Km/h faţă de apă, la începerea manevrei (timpul t0 = 0 sec, viteza de giraţie 3 = 00/min, unghiul cârmei 0 = 0°, turaţia la motor se păstrează constantă), manevra de evitare în babord sau tribord se iniţiază prin bandarea transversală a cârmei. Cârma trebuie poziţionată la un unghi sau sistemul de cârme la un unghi a, în cazul cârmelor active, la începutul manevrei, în conformitate cu indicaţiile de la punctul 2.3. Unghiul de cârmă (de exemplu unghiul de 20° în tribord) trebuie să fie menţinut până la atingerea valorii 31 a vitezei de giraţie determinate conform punctului 2.2, corespunzător dimensiunilor navei sau ale convoiului. Când este atinsă viteza de giraţie 31, trebuie notat timpul t1 şi schimbată poziţia cârmei în bordul opus, la acelaşi unghi (de exemplu unghiul de 20° în babord) astfel încât să se oprească giraţia şi să se înceapă giraţia în direcţia opusă, adică reducerea vitezei de giraţie la 32 = 0 şi creşterea din nou a vitezei de giraţie până la valoarea determinată conform punctului 2.2. Când viteza de giraţie este nulă 32 = 0, trebuie notat timpul t2. Când este atinsă viteza de giraţie 33 prevăzută la punctul 2.2, poziţia cârmei trebuie să fie inversată la acelaşi unghi , astfel încât să se încheie mişcarea de giraţie. Trebuie notat timpul t3. Când este atinsă viteza de giraţie 34 = 0 trebuie notat timpul t4 şi nava sau convoiul trebuie să se întoarcă la cursul iniţial.
2.2.Următoarele valori limită trebuie respectare pentru atingerea vitezei de giraţie în funcţie de dimensiunile navelor şi convoaielor şi de adâncimea apei h:

Nr. caz

Dimensiunile navelor sau convoaielor

LxB (m)

Viteza de giraţie cerută

31 = 33 (°/min)

Valorile limită pentru timpul t4 (s) în apă mai puţin adâncă şi în apă adâncă

= 20°

= 45°

1,2 < = h/T < = 1,4

1,4 < = h/T < 2

h/T > 2

1

Toate navele autopropulsate şi convoaiele în linie simplă < = 110 x 11,45

20°/min

28°/min

150 s

110 s

110 s

2

Convoaiele în linie simplă < = 193 x 11,45 sau convoaiele în linie dublă < = 110 x 22,90

12°/min

18°/min

180 s

130 s

110 s

3

Convoaie în linie dublă < = 193x22,90

8°/min

12°/min

180 s

130 s

110 s

4

Convoaie în linie dublă < = 270 x 22,90 sau convoaie în linie triplă < = 193 x 34,35

6°/min

8°/min

*)

*)

*)

*) În concordanţă cu decizia expertului navigator
Timpii t1, t2, t3 şi t4 ceruţi pentru atingerea vitezelor de giraţie 31, 32, 33 şi 34 trebuie să fie înregistraţi în raportul din Anexa nr. 2. Valorile t4 trebuie să nu depăşească limitele indicate în tabel.
2.3.Trebuie efectuate cel puţin patru manevre pentru evitare, şi anume:
- una în tribord cu un unghi de cârmă = 20°;
- una în babord cu un unghi de cârmă = 20°;
- una în tribord cu un unghi de cârmă = 45°;
- una în babord cu un unghi de cârmă = 45°.
Dacă este necesar (de exemplu în cazul incertitudinii asupra valorilor măsurate sau în cazul unor manevre nesatisfăcătoare) manevrele pentru evitare trebuie repetate. Vitezele de giraţie şi timpii limită vor trebui să corespundă celor specificate în punctul 2.2. Pentru sistemul de guvernare cu cârme active sau tipuri speciale de cârme, poziţia a a unităţii de guvernare sau unghiul cârmei a poate fi aleasă diferită de = 20° şi = 45° conform evaluării expertului în funcţie de tipul instalaţiei de guvernare.
2.4.În vederea determinării vitezei de giraţie, la bord trebuie să fie un indicator al vitezei de giraţie conform articolul 7.06 alin 1.
2.5.În conformitate cu articolul 5.04, gradul de încărcare în timpul manevrei de evitare trebuie să fie cuprins între 70% şi 100% din deadweightul maxim. Dacă proba este realizată la o încărcare mai mică, aprobarea pentru navigaţia în amonte sau aval se va restrânge la limita de încărcare la care s-a făcut proba.
Procedura pentru manevra de evitare şi termenii utilizaţi sunt indicaţi în diagrama din Anexa nr. 1.
3.Capacitatea de giraţie
Capacitatea de giraţie a navelor şi convoaielor, a căror lungime (L) nu depăşeşte 86 m, iar lăţimea (B) nu depăşeşte 22,90 m, se va considera corespunzătoare, conform articolului 5.10, în legătură cu articolul 5.02, alineatul (1), dacă prin manevra de giraţie în amonte, în condiţiile unei viteze iniţiale faţă de apă de 13 Km/h, sunt respectate valorile limită pentru oprirea în direcţia aval, stabilite prin instrucţiunea ESI-II-3. Adâncimea apei sub chilă conform secţiunii (1.1) trebuie respectată.
4.Cerinţe suplimentare
4.1.Fără a încălca punctele 1 până la 3, trebuie îndeplinite şi următoarele condiţii:
În cazul comenzii manuale a instalaţiei de guvernare, o singură rotaţie a timonei trebuie să corespundă unui unghi al cârmei de cel puţin 3°;
b)În cazul comenzii mecanice a instalaţiei de guvernare, atunci când cârma este imersată la maximum, trebuie să fie posibilă atingerea vitezei unghiulare medii de 4°/s pe întregul său domeniu de rotaţie.
Această cerinţă trebuie să fie, de asemenea, verificată, cu nava la viteza maximă, când cârma trebuie să poată fi rotită de la 35° babord până la 35° tribord. Suplimentar, trebuie să se verifice dacă la puterea maximă de propulsie, cârma îşi păstrează unghiul maxim de bandare. Pentru sisteme de guvernare active sau tipuri speciale de cârme, această prevedere se aplică prin analogie.
Dacă pentru atingerea capacităţii de manevrare necesare e nevoie de vreun echipament suplimentar menţionat la articolul 5.05, acesta trebuie să se respecte cerinţele capitolului 6, iar următoarele caracteristici trebuie să fie înscrise la rubrica 52 din certificatul navei de navigaţie interioară: "Cârme laterale*/instalaţia de guvernare prova*/alt echipament(e) la care se referă punctul 34 este*/sunt* necesar(e) pentru a respecta cerinţele de manevrabilitate din capitolul 5."
* Se şterge după caz.
5.Înregistrarea şi raportarea datelor
Măsurătorile, înregistrarea şi raportarea datelor probei pentru manevra de evitare se va face în conformitate cu procedura prezentată în Anexa nr. 2.
CAPITOLUL 41:Anexa nr. 1 la instrucţiunea ESI-II-4 - Diagrama probei pentru manevra de evitare
t0 = Începutul probei manevrei de evitare;
t1 = Timpul corespunzător atingerii vitezei de giraţie 31;
t2 = Timpul corespunzător atingerii vitezei de giraţie (32 = 0)
t3 = Timpul corespunzător atingerii vitezei de giraţie 33;
t4 = Timpul corespunzător atingerii vitezei de giraţie 34 = 0 (sfârşitul acţiunii de evitare);
= Unghiul de poziţionare al cârmei [°];
3 = Viteza unghiulară de giraţie [°/min].
CAPITOLUL 42:Anexa nr. 2 la instrucţiunea ESI-II-4 - Raport cu privire la posibilităţile manevrei de evitare şi giraţie
Comisia de inspecţie: ..........................................
Data: .....................................................................
Nume: ...................................................................
Nume navă: ..........................................................
Proprietar: ............................................................
Tipul navei: .......................... Zona de încercare: ..........................
sau convoiului ......................... Nivelul relevant al apei (m): .......................
L x B (m x m): ...................... Adâncime apei h(m): ..............
Tîn timpul probei (m): ................... h/T: ......................
Viteza curentului (m/s) ......................
Încărcarea: ..........................: ..........% din capacitatea maximă de încărcare
(în timpul probei) [t]: ........................................
Indicatorul vitezei de giraţie
Tip: .....................................................................
Tip construcţie cârmă: construcţie normală/construcţie specială*
Instalaţia cu cârmă activă: da/nu*
Rezultatele manevrei de evitare:

Timpul t1, la t4 cerut pentru manevra de evitare

Valorile unghiului cârmei sau a* la care manevra de evitare începe şi viteza de giraţie să fie conformă cu 31 = 33

Observaţii

= 20° Babord*

= 20° Tribord*

= 45° Tribord*

= 45° Babord *

a = .......... Babord*

a = .......... Tribord*

a = .......... Tribord*

a = .......... Babord*

31 = 33 .......... °/min

31 = 33 .......... °/min

t1 (s)

 

 

 

 

 

t2 (s)

 

 

 

 

 

t3 (s)

 

 

 

 

 

t4 (s)

 

 

 

 

 

Valoarea limită t4 conform cu 2.2

Valoarea limită t4 = ..........(s)

Capacitatea de giraţie *
Poziţia la începerea manevrei de giraţie în raport cu reperele de pe mal ....................... km
Poziţia la sfârşitul manevrei de giraţie în raport cu reperele de pe mal ......................... km
Aparatul de guvernare
Tipul operării: manuale/motorizate*)
Unghiul cârmei pentru fiecare rotaţie a timonei/*: ................ °
Viteza unghiulară a cârmei pe întregul domeniul/*: .............. °/s
Viteza unghiulară a cârmei pe intervalul de la 35° Babord până la 35° Tribord/*: .......... °/s
_________
*) Se şterge după caz
CAPITOLUL 5:ESI-II-5 - Măsurători de zgomot (Articolul 3.04 alineatul (7), articolul 7.01 alineatul (2), articolul 7.03 alineatul (6), articolul 7.09 alineatul (3), articolul 8.08, articolul 14.09 alineatul (3), articolul 15.02 alineatul (5), articolul 22.02 alineatul (3b) şi articolul 22.03 alineatul (1))
SECŢIUNEA 1:Generalităţi
Pentru a verifica nivelurile maxime de presiune acustică indicate în Standard, trebuie să se stabilească, conform secţiunilor 2 şi 3 valorile măsurate, procedurile de măsurare şi condiţiile pentru înregistrarea cantitativă şi reproductibilă a nivelurilor presiunii acustice.
SECŢIUNEA 2:Aparate de măsurare
Aparatele de măsurare trebuie să respecte cerinţele clasei 1 conform standardului european EN 61672-1:2003.
Înainte şi după fiecare set de măsurători, un calibrator de clasa 1 conform EN 60942: 2003 trebuie să fie poziţionat pe microfon în vederea calibrării sistemului de măsurare. Conformitatea calibratorului cu cerinţele standardului european EN 60942: 2003 trebuie să fie verificată o dată pe an. Conformitatea aparatului de măsurare cu cerinţele EN 61672-1:2003 trebuie să fie verificată la fiecare doi ani.
SECŢIUNEA 3:Măsurătorile de zgomot
3.1.La bordul construcţiilor navale
Măsurătorile trebuie să fie efectuate în conformitate cu ISO 2923: 2003 secţiunile de la (5) până la (8), măsurându-se numai nivelurile de presiune a sunetului cu ponderea A.
3.2.Zgomotul în aer emis de construcţia navală
Zgomotele emise de construcţia navală pe căile de navigaţie interioare şi în porturi sunt determinate prin mijloace de măsurare în conformitate cu standardul european EN 2922:2000, secţiunile de la (7) până la (11). Uşile şi ferestrele încăperilor de maşini trebuie să fie închise pe durata măsurătorilor.
SECŢIUNEA 4:Documentaţia
SUBSECŢIUNEA 0:
Măsurătorile trebuie să fie înregistrate conform "Raportului de măsurători de zgomot" (Anexă).
Raport de măsurători de zgomot
- La bordul construcţiilor navale în conformitate cu Standardul internaţional ISO 2923:2003
- Zgomotului în aer emis de construcţia navală în conformitate cu Standardul European EN ISO 2922:2013*)
SUBSECŢIUNEA 1:A. Date despre construcţia navală
1.Tipul şi numele construcţiei navale: ................................................................
Numărul european unic de identificare al navei...................................................
2.Proprietar: .................................................................
3.Instalaţie principală de propulsie:
3.1.Motoare principale:

Număr

Producător

Tip

Anul construcţiei

Putere

(kW)

Turaţia motorului

(min-1)

Doi timpi/patru timpi

Turbo - alimentat

da/nu

1

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

3.2._
Transmisia: .......................................................
Producător: .......................................................
Tip: ...................................................................
Raportul de reducere: 1/...................................
3.3.Elici
Număr: ........................... Număr de pale: ............... Diametrul: .................... mm
Duză: da/nu*)
3.4.Instalaţia de guvernare
Tip: ...................................................................
4.Maşini auxiliare:

Număr

Pentru propulsia

Producător

Tip

Anul construcţiei

Puterea

(kW)

Turaţia motorului

(min-1)

1

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

5.Măsurile de reducere a zgomotului implementate ...........
6.Observaţii: .........................................................................
................................................................................................
................................................................................................
SUBSECŢIUNEA 2:B. Instrumente de măsurare folosite
1.Aparatul de măsură a nivelului presiunii acustice:
Producător: .......................... Tip ................ Ultima verificare ..............
2.Analizorul de bandă octavă/treime de octavă
Producător: .......................... Tip ................ Ultima verificare ..............
3.Calibratorul
Producător: .......................... Tip ................ Ultima verificare ..............
4.Accesorii
5.Observaţii: .........................................................................
................................................................................................
................................................................................................
SUBSECŢIUNEA 3:C. Condiţiile de măsurare - construcţia navală
1.Formaţia pe durata măsurării .....................................
2.Încărcarea/Deplasamentul: ............. t/m3*) (aproximativ .......% din valoarea maximă)
3.Viteza de rotaţie a motoarelor principale ...... min-1 (aproximativ .......% din valoarea maximă)
4.Auxiliare în serviciu nr. .............................................
5.Observaţii: .........................................................................
................................................................................................
................................................................................................
SUBSECŢIUNEA 4:D. Condiţiile de măsurare - mediul ambiant
1.Zona de măsurare (amonte/aval*) ....................................
2.Adâncimea apei: (nivelul relevant al apei ............ = ............ m)
3.Starea vremii: ...................; Temperatura: ............... °C;
Forţa vântului: ............... BF
4.Interferenţe externe de zgomot: (da/nu*), dacă da, specificaţi
..............................................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
5.Observaţii: .......................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
SUBSECŢIUNEA 5:E. Înregistrarea măsurătorilor
1.Măsurători desfăşurate de către ..................................................
2.Data: ..........................................
3.Observaţii: .......................................................................
..............................................................................................
..............................................................................................
4.Semnătura .........................
SUBSECŢIUNEA 6:F
1.F1. Rezultatele măsurătorilor
Zgomot măsurat la bordul construcţiei navale

Număr

Punctele de măsurare

Uşi

Ferestre

Valorile măsurate în dB(A)

Observaţii

deschis

închis

deschis

închis

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.F2. Rezultatele măsurătorilor
Zgomot în aer emis de construcţia navală

Număr

Punctele de măsurare

Valorile măsurate în dB(A)

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

_________
*) Se şterge după caz
CAPITOLUL 6:ESI-II-6 - MIJLOACE AUXILIARE ADECVATE PENTRU VIZUALIZAREA ZONELOR DE NEVIZIBILITATE (Articolul 7.02)
SECŢIUNEA 1:Introducere
Vizibilitatea neobstrucţionată panoramică din timonerie este în mod inevitabil limitată la grade diferite şi din mai multe motive, fie că este vorba despre construcţia navei sau despre încărcătură. Restricţiile afectează sectoare ale planului orizontal (unghiul azimut între 0° şi 360° faţă de axa spre prova navei) şi ale planului vertical (unghiul de înălţare între -90° şi +90°) în raport cu planul orizontal la nivelul ochilor timonierului.
În funcţie de gradul de îmbarcare sau de debarcare a persoanelor, indiferent dacă nava este acostată sau la plecare, indiferent dacă este în manevră sau în voiaj, timonierul trebuie să poată vedea diferite sectoare ale câmpului său vizual. De exemplu, înainte de plecare este important să poată verifica dacă o persoană rămâne pe puntea laterală sau dacă zona imediat dinspre pupa este clară. În timpul voiajului o prioritate mai mare este acordată pentru a se putea vedea zona din prova navei datorită schimbării rapide a poziţiei navei în mişcarea spre înainte.
Mijloacele tehnice auxiliare fac posibilă vizualizarea indirectă a zonelor fără vizibilitate directă. Deşi unele dintre performanţele lor sunt superioare celor ale ochiului uman, ele nu înlocuiesc complet vizibilitate directă. Totuşi, acestea sunt uneori utilizate de asemenea ca o completare pentru zonele la care vizibilitatea este directă.
În ceea ce priveşte informaţiile necesare privind zonele de nevizibilitate, este necesar să se distingă dacă este necesar să se identifice doar caracteristicile vizuale (contururi, culori) sau identitatea unui obiect, sau dacă este important din punct de vedere al navigaţiei determinarea distanţei, cursului şi vitezei unui obiect. Această întrebare influenţează alegerea tipului de mijloace tehnice auxiliare.
Având în vedere costul scăzut de achiziţie şi de instalare, performanţele superioare, polivalenţa şi posibilităţile de adaptare individualizată a instalaţiilor video comparativ cu periscoapele, periscoapele sunt eliminate ca mijloace tehnice auxiliare.
SECŢIUNEA 2:Sinteza privind mijloacele auxiliare corespunzătoare
Următoarele mijloace auxiliare sunt considerate adecvate pentru vizualizarea zonelor care nu sunt vizibile.
- oglinzi,
- instalaţii video,
- instalaţii radar.
Mijloacele auxiliare care respectă partea 4 a prezentei instrucţiuni administrative sunt considerate adecvate pentru vizualizarea zonelor de nevizibilitate, cu condiţia respectării condiţiilor specifice de utilizare. Comisia de inspecţie autorizează alte mijloace auxiliare numai dacă consideră că garantează un nivel echivalent de siguranţă.
SECŢIUNEA 3:Caracteristicile mijloacelor tehnice auxiliare
SUBSECŢIUNEA 1:3.1. Caracteristicile oglinzilor
În principiu, oglinzile sunt atât senzori, cât şi dispozitive de vizualizare. Ele reflectă lumina pe care o primesc în conformitate cu principiul: "unghiul de reflecţie = unghiul de incidenţă" şi oferă prin devierea zonei de vizibilitate a timonierului o vedere indirectă asupra unei zone alese. Acestea sunt utilizate cel mai adesea pentru a vizualiza zonele punţii în bord.
În cazul oglinzilor plate, unghiul din centrul zonei de vizibilitate este menţinut, în timp ce acesta este mărit cu o oglindă convexă. Oglinzile nu funcţionează în întuneric şi pot provoca orbirea în lumină directă.
În general, oglinzile produse în serie destinate autocarelor şi camioanelor şi ale căror caracteristici răspund nevoilor navigaţiei sunt utilizate în navigaţia interioară.
În condiţii ideale (calitate ridicată şi absenţa murdăririi), rezoluţia imaginii unei oglinzi este limitată de rezoluţia ochiului utilizatorului.
SUBSECŢIUNEA 2:3.2. Caracteristicile instalaţiilor video
Instalaţiile video furnizează cu o rată ridicată de repetiţie o imagine curentă a mediului înconjurător aşa cum ar fi văzut de către utilizator dacă ar fi fost localizat la locul camerei. Acestea includ o cameră video ca senzor de imagine şi un ecran pe care este vizualizată imaginea (monitorul).
O conexiune electrică simplă este suficientă pentru transmiterea semnalului între cameră şi ecran. De asemenea, sursa de alimentare poate fi asigurată prin intermediul cablului de semnal.
Camerele pot funcţiona cu lungimea focală fixă sau variabilă (zoom) şi pot fi instalate fie într-o poziţie fixă sau pe un suport orientabil pe orizontală şi pe verticală.
Imaginile obţinute cu camera (cu un singur obiectiv) sunt captate şi reprezentate pe ecran în perspectivă centrală cum le percepe ochiul uman. Marele defect al perspectivei centrale este că nu permite determinarea distanţei la obiectele vizualizate. Acest efect este deosebit de evident în cazul imaginilor captate de ajutorul teleobiectivelor (lungime focală mare).
Acest lucru face necesară o bună adaptare a direcţiei şi a zonei de observare la cerinţele de utilizare.
Instalaţiile video necesită cel puţin o luminozitate scăzută ambientală. Reflexiile puternice pe suprafaţa apei şi lumina directă pot face imaginea inutilizabilă.
Caracteristicile tehnice ale ecranului (dimensiunile ecranului, rezoluţia, luminozitatea) depind de cerinţele pentru utilizarea prevăzută.
Rezoluţia imaginii este determinată de numărul de pixeli ai senzorului de imagine în cameră şi numărul de pixeli (şi amplitudinea semnalului video) ai ecranului. Chiar şi o instalaţie video bună, comercială, nu poate atinge pe deplin rezoluţia maximă a ochiului uman.
SUBSECŢIUNEA 3:3.3. Caracteristicile instalaţiilor radar
Instalaţiile radar au un senzor (antena radar cu emiţător şi receptor) şi un dispozitiv de vizualizare. Senzorul utilizează o antenă radar, cu rotaţie orizontală pentru "a ilumina" sectoare radiale înguste, care emite impulsuri de microunde şi preia ecourile obiectelor care le reflectă, care sunt apoi afişate pe ecran cu conservarea distanţei şi a unghiului. Aceasta are ca rezultat o imagine la scară a mediului înconjurător relativă la drumul navei. Această imagine permite ca obiectele situate la o distanţă de 15 m şi mai mare să fie determinate cu o rezoluţie de aproximativ 5 m şi cu o precizie a relevmentului de aproximativ 0,5°.
Deoarece instalaţiile radar funcţionează cu propriile impulsuri de emisie, spre deosebire de celelalte mijloace tehnice auxiliare menţionate mai sus, acestea nu depind de luminozitatea ambientală.
Cu toate acestea, ele pot detecta şi determina numai poziţia obiectelor reflectorizante şi oferă o imagine a mediului înconjurător similar cu o hartă care redă în mod fidel relevmentul şi distanţa. De asemenea, instalaţiile radar nu pot identifica sau reprezenta detaliile obiectelor care ar putea face posibilă identificarea.
SECŢIUNEA 4:Mijloace auxiliare adecvate pentru vizualizarea zonelor de nevizibilitate
SUBSECŢIUNEA 1:4.1. Oglinzi
1.Formă
Forma oglinzii depinde de forma zonei care trebuie văzută. Oglinzile dreptunghiulare pot fi potrivite pentru vizualizarea zonei punţilor în bord.
2.Dimensiuni
Suprafaţa oglinzii depinde de lăţimea zonei care trebuie văzută şi de distanţa dintre timonier şi oglindă.
3.Calitatea
Trebuie utilizate produse fabricate în serie şi testate, cum ar fi cele utilizate pentru traficul rutier (vehicule grele de marfă, autocare).
4.Curbură
Trebuie folosite oglinzi plate, neconvexe. Oglinzile uşor convexe pot fi utilizate atunci când acest lucru este considerat util.
5.Suportul de fixare
Suportul de fixare trebuie să garanteze că oglinda rămâne într-o poziţie permanentă şi rigidă (fără vibraţii).
6.Protecţia împotriva ploii
Oglinda trebuie montată astfel încât să fie protejată împotriva ploii.
7.Protecţie împotriva depunerile de gheaţă
Oglinda este montată pentru a preveni formarea depunerilor de gheaţă.
8.Locaţie
Utilizarea oglinzii trebuie să fie posibilă fără ca timonierul să părăsească poziţia sa; trebuie să fie suficient pentru el să îndrepte privirea sau capul în direcţia oglinzii. Prin urmare, marginea superioară a pereţilor laterali exteriori (inclusiv uşile care conduc spre exterior) ai timoneriei sunt locaţii adecvate pentru fixare. Trebuie asigurată vizibilitatea fără bariere a timonierului spre oglindă.
9.Ajustarea
Direcţia zonelor reprezentative ale navei (margini, pasarele) trebuie să corespundă cât mai aproape de realitate.
SUBSECŢIUNEA 2:4.2. Instalaţii video
(1)4.2.1. Camere
1.Tipul camerei
Camera video color de scanare Raster cu comutare alb-negru automată, formatul imaginii, de exemplu 4: 3 ("Peisaj"), adaptată ecranului utilizat.
2.Rezoluţia
Rezoluţie bună şi identică în ambele direcţii (verticală şi orizontală), de preferinţă cel puţin 576 pixeli pe partea îngustă a ecranului, pixeli pătraţi.
3.Contrast
0,6 Lux în modul color, 0,1 Lux în modul alb-negru (conform standardului EN 61146-1 cu obiectivul corespunzător fără integrarea imaginii).
4.Frecvenţa repetării imaginii
Frecvenţa de repetare a imaginii de 25 imagini/s sau mai mult.
5.Unghi de vizualizare
Unghiul de vizualizare al camerei este determinat de alegerea lungimii focale corespunzătoare a lentilei. Pentru a nu perturba utilizatorul în continuare printr-o perspectivă ne-naturală, este recomandată adaptarea unghiului de vizualizare la cel al câmpului vizual uman (aproximativ 30° până la 45°). Prin urmare, unghiul de vizualizare orizontal nu trebuie să fie mai mic de 30°.
6.Lentile zoom şi dispozitive de orientare
Atunci când se utilizează camerele orientabile şi care au zoom pentru a îmbunătăţi vederea în faţă, trebuie să fie prevăzut un reglaj de bază cu o lungime focală şi o orientare optimală, care să se poată obţine prin apăsarea unui buton.
7 Locaţia camerei
Locaţia camerei depinde de zona care trebuie observată.
8 Fixarea camerei
Fixarea trebuie să garanteze rămânerea într-o poziţie permanentă şi rigidă (fără vibraţii) a camerei. Suportul de fixare poate include şi o carcasă de protecţie cu încălzire.
(2)4.2.2. Ecrane
1.Tip de ecran
Ecran Raster (de preferinţă un ecran plat TFT), cel puţin cu diagonală de cel puţin 30 cm.
2.Amplasarea ecranului
a)Toate ecranele care afişează imagini de la camerele predominant orientate spre prova trebuie plasate în câmpul de vizibilitate al timonierului, astfel încât să le poată vedea fără mişcări excesive ale capului. Poziţia lor laterală trebuie să corespundă cu cea a camerelor (babord, centru, tribord).
b)Ecranele camerelor orientate spre pupa pot fi, de asemenea, plasate, de exemplu, într-un al doilea rând, central şi în partea laterală corectă, deasupra sau dedesubtul ecranelor menţionate mai sus. Afişarea imaginilor corespunde cu cea a oglinzilor. Dacă aceste imagini sunt necesare doar pentru acostare şi plecare, este util ca aceste monitoare să fie fixate pe peretele pupa al timoneriei, timonierul priveşte spre pupa sau se întoarce în timpul acestor manevre. În acest caz, imaginile nu mai corespund celor ale oglinzilor.
3.Utilizarea mai multor ecrane
Utilizarea unui singur ecran pentru vizualizarea imaginilor provenind de la mai multe camere (simultan prin împărţirea ecranului în două sau mai multe zone sau comutarea secvenţială la camera următoare) nu este adecvată pentru vizionarea spre prova.
4.Rezoluţia
Cel puţin 800 x 600 pixeli.
5.Luminozitate
Luminozitate minimă: PP < = 15 cd/m˛; AP < = 5 cd/m˛. Luminozitate maximă PP > = 5000 cd/m˛ (PP = prim plan, AP = fundal)
SUBSECŢIUNEA 3:4.3. Instalaţii radar
1.Instalaţii radar
În plus faţă de Cerinţele minime şi condiţiile de încercare pentru instalaţiile radar de navigaţie pentru navigaţia interioară (ES-TRIN, anexa 5, secţiunea I), instalaţia radar trebuie să respecte următoarele cerinţe.
2.Lungimea antenei radar
Cel puţin 1,80 m.
3.Rezoluţia în câmpul apropiat
< = 15 m.
4.Rezoluţia radială
Durata impulsului < = 5 m; separarea impulsului < = 15 m.
5.Rezoluţia azimut
< = 1,2°.
6.Înălţimea antenei radar
Înălţimea antenei radar depinde de tipul şi marfa navei. Pentru a evita accidentele, datorate rotirii antenei radar, aceasta trebuie fixată cel puţin la o înălţime de 3 m deasupra punţii.
7.Tip ecran
Trebuie să fie utilizat un ecran plat TFT în format portret.
8.Dimensiunile imaginii
Latura cea mai scurtă a ecranului trebuie să aibă o lungime de cel puţin 270 mm.
9.Rezoluţie
Rezoluţia ecranului trebuie să fie aceeaşi în ambele direcţii, cu pixeli pătraţi. Latura scurtă trebuie să aibă cel puţin 1024 de pixeli. (În general se utilizează 1024 x 1280 pixeli).
10.Luminozitate
Luminozitate minimă: PP < = 15 cd/m˛; AP < = 5 cd/m˛.
11.Locaţia şi comenzile ecranului
Ecranul radar şi comenzile sale trebuie să fie instalate în conformitate cu cerinţele privind instalarea şi controlul funcţionării instalaţiilor radar de navigaţie şi indicatoarelor vitezei de giraţie pentru navigaţia interioară (ES-TRIN, anexa 5, secţiunea III, articolul 5).
CAPITOLUL 7:ESI-II-7 - FACILITĂŢI DE COLECTARE A ULEIURILOR UZATE (Articolul 8.09)
Navele existente menţionate la articolul 32.02 alineatul (1), ale căror instalaţii de santină instalate permanent şi separatoare statice de hidrocarburi au fost îndepărtate din încăperile maşinilor, nu mai respectă articolul 5.07 a RINR în vigoare la 31.12.1994.
În conformitate cu dispoziţiile tranzitorii, aceste nave trebuie să fie echipate cu un recipient de colectare pentru uleiul uzat menţionat la articolul 8.09, alin. 2, cu excepţia cazurilor menţionate la articolul 8.09 alin. 3.
CAPITOLUL 8:ESI-II-8
(Fără conţinut)
CAPITOLUL 9:ESI-II-9 - ANCORE SPECIALE CU MASĂ REDUSĂ (Articolul 13.01 alineatul (5))
SECŢIUNEA 1:Ancore speciale autorizate
Ancorele speciale cu masa redusă, autorizate de către autorităţile competente în conformitate cu articolul 13.01 alineatul (5), sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Ancora Nr.

Reducerea autorizată a masei ancorelor (%)

Autoritatea competentă

1. HA-DU

30%

Germania

2. D'Hone Spezial

30%

Germania

3. Pool 1 (gol)

35%

Germania

4. Pool 2 (solid)

40%

Germania

5. De Biesbosch-Danforth

50%

Germania

6. Vicinay-Danforth

50%

France

7. Vicinay AC 14

25%

Franţa

8. Vicinay Type 1

45%

Franţa

9. Vicinay Type 2

45%

Franţa

10. Vicinay Type 3

40%

Franţa

11. Stockes

35%

Franţa

12. D'Hone-Danforth

50%

Germania

13. Schmitt high holding anchor

40%

Olanda

14. SHI high holding anchor, type ST (standard)

30%

Olanda

15. SHI high holding anchor, type FB (fully balanced)

30%

Olanda

16. Klinsmann anchor

30%

Olanda

17. HA-DU-POWER Anker

50%

Germania

SECŢIUNEA 2:Autorizarea şi procedura de încercare a ancorelor speciale cu masa redusă
(Reducerea valorilor maselor ancorelor determinată conform articolului 13.01 alineatele de la 1) până la 4)
1.Capitolul 1 - Procedura de aprobare
1.1.Ancorele speciale cu masă redusă, conform articolului 13.01 alineatul (5) trebuie să fie autorizate de către autorităţile competente. Autoritatea competentă determină reducerea autorizată a masei ancorelor pentru ancorele speciale în conformitate cu procedura indicată mai jos.
1.2.Autorizarea ca ancoră specială este posibilă numai dacă reducerea masei ancorei s-a stabilit la cel puţin 15%.
1.3.Cererile pentru autorizarea unei ancore speciale în conformitate cu punctul 1.1 trebuie adresată autorităţii competente a statului membru. Zece copii ale următoarelor documente trebuie să fie anexate fiecărei cereri:
a)O schiţă cu dimensiunile şi masa ancorei speciale, care conţine dimensiunile principale şi indicarea tipului pentru fiecare dimensiune de ancoră disponibilă;
b)O diagramă a forţei de frânare pentru ancora de referinţă A (conform punctului 2.2) şi ancora specială B ce urmează a fi autorizată, care a fost realizată şi evaluată de către o instituţie special desemnată de către autoritatea competentă.
1.4.Autoritatea competentă informează CESNI despre orice cerere de reducere a masei ancorei pe care o consideră autorizată după încercare.
2.Capitolul 2 - Procedura de încercare
2.1.Diagrama forţei de frânare în conformitate cu punctul 1.3. trebuie să indice forţa de frânare ca funcţie de viteză pentru ancora de referinţă A şi ancora specială B, pentru care se solicită autorizare, pe baza încercărilor efectuate în conformitate cu punctele de la 2.2 până la 2.5 de mai jos. Anexa nr. 1 indică una din posibilele încercări pentru forţa de frânare.
2.2.Ancora de referinţă A utilizată la încercări trebuie să fie o ancoră convenţională fără traversă corespunzătoare schiţei şi detaliilor date mai jos, având o masă de cel puţin 400 kg.
O toleranţă de +/- 5% este admisă pentru dimensiunile şi masa date. Totuşi, zona suprafeţei fiecărui vârf de ancoră trebuie să fie de cel puţin 0,15 m2.
2.3.Masa ancorei speciale B utilizată la încercări nu poate să devieze cu mai mult de 10% din masa ancorei de referinţă A. Dacă toleranţele sunt mai mari, forţele trebuie să fie recalculate proporţional cu masa.
2.4.Diagramele forţei de frânare trebuie să dea o reprezentare liniară a vitezei (v) în domeniul 0 până la 5 km/h (viteza faţă de pământ). În acest scop, trei încercări în direcţia amonte pentru ancora de referinţă A şi ancora specială B trebuie să fie efectuate alternativ, pe fiecare din cele două benzi ale fluviului, stabilite de către autorităţile competente, una cu pietriş grosier şi una cu nisip fin. Pe Rhin banda 401-402 km poate servi drept bandă de referinţă pentru încercările cu pietriş grosier şi banda 480481 km pentru încercările cu nisip fin.
2.5.Pentru fiecare încercare, ancora în curs de încercare trebuie trasă cu un cablu de ancoră din oţel având lungimea între punctul de conectare la ancoră şi cel de conectare la construcţia navală sau la dispozitivul de remorcare de 10 ori mai mare decât înălţimea punctului de conectare la construcţia navală faţă de solul de ancorare.
2.6.Procentul de reducere a masei ancorei este calculat cu următoarea formulă:
r = 75 (1 - 0,5 PB/PA (FA/FB + AA/AB)) [%]
unde
r procentul de reducere a masei ancorei pentru ancora specială B faţă de ancora de referinţă A;
PA masa ancorei de referinţă A;
PB masa ancorei speciale B;
FA forţa de susţinere a ancorei de referinţă A la v = 0,5 km/h;
FB forţa de susţinere a ancorei speciale B la v = 0,5 km/h;
AA zona de suprafaţă de pe diagrama forţei de frânare definită prin:
- linia paralelă la axa y la v = 0
- linia paralelă la axa y la v = 5 km/h
- linia paralelă la axa x la forţa de susţinere F = 0
- curba forţei de frânare pentru ancora de referinţă A;
AB aceeaşi definiţie ca pentru AA, cu excepţia faptului că se utilizează curba forţei de frânare pentru ancora specială B.
Model de diagramă a forţei de frânare
(Determinarea zonelor suprafeţei de frânare AA şi AB)
2.7.Procentul acceptabil este media celor şase valori ale lui r calculate în conformitate cu punctul 2.6.
CAPITOLUL 91:Anexa nr. I la instrucţiunea ESI-II-9 - Exemplu de metodă de încercare a ancorelor la un convoi împins format din două barje într-o singură dană
CAPITOLUL 10:ESI-II-10 - INSTALAŢIILE AUTOMATE DE PULVERIZARE A APEI SUB PRESIUNE (Articolul 13.04 alineatul (1) şi alineatul (4))
(1)Instalaţiile automate de pulverizare a apei sub presiune adecvate în sensul articolului 13.04 alineatul (1) şi alineatul (4), trebuie să respecte următoarele cerinţe:
1.Instalaţia automată de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie gata de funcţionare în orice moment atunci când sunt persoane la bord. Nu trebuie să fie necesară nici o acţionare suplimentară din partea membrilor de echipaj pentru punerea în funcţiune.
2.Instalaţia trebuie să fie menţinută permanent la presiunea necesară. Tubulaturile trebuie să fie umplute cu apă tot timpul până la duzele de pulverizare. Instalaţia trebuie să aibă alimentarea continuă cu apă de lucru. Nu se permite intrarea în instalaţie a nici unei impurităţi dăunătoare funcţionării. Aparate corespunzătoare de indicare şi instalaţiile de încercare (de ex. manometre, indicatoare ale nivelului apei în tancul de presiune, tubulatură de încercare pompă) trebuie să fie instalate pentru monitorizarea şi verificarea instalaţiei. Instalaţiile automate de pulverizare a apei sub presiune situate în încăperi destinate refrigerării şi congelării nu trebuie să fie umplute în permanenţă cu apă. Aceste locuri pot fi protejate cu ajutorul sprinklerelor uscate.
3.Pompa pentru alimentarea cu apă la duzele de pulverizare trebuie să intre în funcţiune automat dacă există o scădere de presiune în instalaţie. Pompa trebuie să fie dimensionată astfel încât să poată produce continuu o alimentare suficientă cu apă la presiunea necesară dacă toate duzele de pulverizare, necesare pentru acoperirea suprafeţei celei mai mari încăperi ce trebuie protejată, sunt activate simultan. Pompa trebuie să alimenteze în mod exclusiv instalaţia automată de pulverizare a apei sub presiune. În cazul defectării pompei trebuie să fie posibilă alimentarea duzelor de pulverizare cu o cantitate de apă suficientă de la o altă pompă de la bord.
4.Instalaţia trebuie să fie împărţită în secţiuni cu cel mult 50 duze de pulverizare pentru fiecare secţiune. Un număr mai mare de duze de pulverizare poate fi autorizat de comisia de inspecţie pe baza documentelor justificative, în special a unui calcul hidraulic.
5.Numărul şi repartizarea duzelor de pulverizare trebuie să asigure distribuirea efectivă a apei în încăperile ce urmează a fi protejate.
6.Duzele de pulverizare trebuie să intre în acţiune la temperaturi cuprinse între 68°C şi 79°C, în bucătării la maximum 93°C şi în saune la maximum 141°C.
7.Instalarea componentelor instalaţiei automate de pulverizare a apei sub presiune din încăperile ce sunt protejate trebuie să se limiteze la minimul necesar. Nici o componentă a instalaţiei nu trebuie instalată în încăperea maşinilor principale.
8.Indicatoarele vizuale şi acustice trebuie să fie prevăzute într-unul sau mai multe locuri corespunzătoare, din care cel puţin unul trebuie să aibă permanent personal de deservire, arătând activarea instalaţiei automate de pulverizare a apei sub presiune pentru fiecare secţiune.
9.Alimentarea cu energie a instalaţiei automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie asigurată cu două surse independente de energie care nu trebuie să fie instalate în acelaşi loc. Fiecare sursă de energie trebuie să poată alimenta întreaga instalaţie, fără asistenţă.
10.Un plan al instalaţiei automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie prezentat comisiei de inspecţie pentru examinare înaintea montării instalaţiei. Planul trebuie să indice tipurile şi datele de funcţionare ale maşinilor şi echipamentului utilizat. O instalaţie încercată şi certificată de către o societate de clasificare recunoscută şi care corespunde cel puţin prevederilor de mai sus poate fi autorizată fără încercare suplimentară.
11.Existenţa unei instalaţii automate de pulverizare a apei sub presiune trebuie să fie indicată în certificatul navei de navigaţie interioară la pct. 43.
CAPITOLUL 11:ESI-II-11 - DEPLASAREA NAVEI CU PROPRIA PUTERE (Articolul 13.05 alineatul (2) litera (a), articolul 19.07 alineatul (1), articolul 28.04 alineatul (1) litera (a))
1.Cerinţa minimă pentru deplasarea navei
Conform articolului 13.05 alineatul (2) litera (a), articolul 19.07 alineatul (1) şi articolul 28.04 alineatul (1) litera (a), " deplasarea navei cu propria putere" este considerată suficientă dacă, atunci când, utilizând propulsorul prova, nava sau formaţiunea propulsată de către navă, atinge o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa şi se poate induce şi menţine o viteză de giraţie de 20o/min în timpul marşului la o viteză de 6,5 km/h în raport cu apa.
2.Probe de navigaţie
Articolele 5.03 şi 5.04 trebuie să fie respectate în scopul verificării cerinţelor minime.
CAPITOLUL 12:ESI-II-12 - INSTALAŢIA CORESPUNZĂTOARE DE SEMNALIZARE A INCENDIULUI (Articolul 13.05 alineatul (3), articolul 19.11 alineatul (18) articolul 29.10 alineatul (1))
Instalaţiile de semnalizare a incendiului sunt considerate a fi corespunzătoare dacă respectă următoarele condiţii:
SECŢIUNEA 0:Componente
1.0.1. Instalaţiile de semnalizare a incendiului se compun din:
a)instalaţia de detectare a incendiului,
b)instalaţia de indicare a incendiului,
c)panou de comandă,
precum şi o sursă externă de alimentare.
2.0.2. Instalaţia de detectare a incendiului se poate împărţi într-una sau mai multe zone de incendiu.
3.0.3. Instalaţia de indicare a incendiului poate avea unul sau mai multe dispozitive de indicare.
4.0.4. Panoul de comandă este sistemul de control central al instalaţiei de semnalizare a incendiului. Acesta include, de asemenea, părţi ale instalaţiei de indicare a incendiului (de ex. dispozitivul de indicare).
5.0.5. O zonă de detectare a incendiului poate să aibă unul sau mai mulţi detectori.
6.0.6. Detectoarele de incendiu pot fi:
a)detectoare de căldură,
b)detectoare de fum,
c)detectoare de ioni,
d)detectoare de flacără,
e)detectoare combinate (detectoare de incendiu care combină două sau mai multe detectoare indicate de la a) până la d)).
Detectoarele de incendiu, care răspund la alţi factori care indică apariţia unui incendiu, pot fi aprobate de către comisia de inspecţie cu condiţia ca acestea să nu fie mai puţin sensibile decât detectoarele indicate de la a) până la e).
7.0.7. Detectoarele de incendiu pot fi instalate
a)cu sau
b)fără
identificare individuală.
SECŢIUNEA 1:Cerinţe constructive
(1)1.1. Generalităţi
1.1.1.1. Instalaţiile obligatorii de semnalizare a incendiului trebuie să fie funcţionale în orice moment.
2.1.1.2. Detectoarele de incendiu cerute conform punctului 2.2 trebuie să fie automate. Pot fi instalate detectoare suplimentare de incendiu acţionate manual.
3.1.1.3. Instalaţia şi componentele sale trebuie să poată rezista la fluctuaţiile de tensiune şi supratensiunile, schimbările temperaturii mediului ambiant, vibraţii, umiditate, şocuri, impacturi şi coroziune care se pot produce pe navă în mod curent.
(2)1.2. Alimentarea cu energie
1.1.2.1. Sursele de energie şi circuitele electrice necesare pentru funcţionarea instalaţiei de semnalizare a incendiului trebuie să aibă control autonom. Orice defecţiune care apare trebuie să activeze un semnal de alarmă vizuală şi acustică pe panoul de comandă care este diferit de semnalul pentru semnalizarea incendiului.
2.1.2.2. Trebuie să existe cel puţin două surse de tensiune pentru partea electrică a instalaţiei de semnalizare a incendiului, din care una trebuie să fie o instalaţie de tensiune pentru caz de urgenţă (de ex. sursă de tensiune pentru caz de urgenţă şi un dispozitiv de comutare în caz de urgenţă). Trebuie să existe două alimentări de intrare separate numai pentru acest scop. Acestea trebuie să ducă la un comutator automat aflat pe panoul de comandă sau în apropierea acestuia care este destinat instalaţiei de semnalizare a incendiului. Pe navele pentru voiaje de zi, având o lungime LWL de până la 25 m şi pe navele cu motor este suficientă o alimentarea separată de tensiune pentru caz de urgenţă.
(3)1.3. Instalaţia de detectare a incendiului
1.1.3.1. Detectoarele de incendiu trebuie să fie grupate în zone de detectare a incendiului.
2.1.3.2. Instalaţiile de detectare a incendiului nu trebuie să fie utilizate în alt scop. Prin derogare, închiderea uşilor conform articolului 19.11 alineatul (9) şi funcţiile similare pot fi activate şi indicate pe panoul de comandă.
3.1.3.3. Instalaţiile de detectare a incendiului trebuie să fie proiectate astfel încât declanşarea unei prime alarme de incendiu să nu împiedice declanşarea altor alarme de incendiu prin alte detectoare.
(4)1.4. Zone de detectare a incendiului
1.1.4.1. În cazul în care detectoarele de incendiu nu pot fi identificate în mod individual de la distanţă, o zonă de detectare a incendiului nu trebuie să supravegheze mai mult de o punte. Acest lucru nu se aplică unei zone de detectare a incendiului care supraveghează o casă a scării închisă.
Pentru a evita întârzierile în detectarea originii incendiului, numărul de spaţii închise incluse în fiecare zonă de detectare a incendiului trebuie să fie limitat. Nu trebuie să fie mai mult de cincizeci de spaţii închise într-o zonă de detectare.
În cazul în care instalaţia de detectare a incendiului permite identificarea de la distanţă a detectoarelor individuale de incendiu, zonele de detectare a incendiului pot supraveghea câteva punţi şi orice număr de zone închise.
2.1.4.2. La navele de pasageri care nu au o instalaţie de detectare a incendiului care permite identificarea detectoarelor individuale de incendiu, o zonă de detectare a incendiului nu poate să cuprindă mai mult decât zona constituită conform articolului 19.11 alineatul (11). Activarea unui detector de incendiu într-o cabină individuală din această zonă de semnalizare a incendiului trebuie să declanşeze un semnal vizual şi acustic pe culoarul din exteriorul acelei cabine.
3.1.4.3. Bucătăriile, încăperile de maşini şi încăperile de căldări trebuie să constituie zone separate de detectare a incendiului.
(5)1.5. Detectoare de incendiu
1.1.5.1. În calitate de detectoare trebuie utilizate numai detectoarele de căldură, fum şi ioni. Alte tipuri se pot utiliza numai ca detectoare suplimentare.
2.1.5.2. Detectoarele de incendiu trebuie să fie de un tip aprobat.
3.1.5.3. Toate detectoarele de incendiu automate trebuie să fie construite astfel încât să poată fi încercate pentru a se asigura că ele funcţionează corect şi sunt repuse în serviciu fără a trebui pusă la loc vreo componentă.
4.1.5.4. Detectoarele de fum trebuie să fie amplasate astfel încât să răspundă unei reduceri de vizibilitate per metru, datorată fumului, mai mare decât o valoare cuprinsă între 2% până la 12.5%. Detectoarele de fum prevăzute în bucătării, încăperile de maşini şi încăperile de căldări trebuie să funcţioneze în limitele de sensibilitate care respectă cerinţele comisiei de inspecţie, trebuind evitată sensibilitatea prea mare sau prea mică a detectoarelor
5.1.5.5. Detectoarele de căldură trebuie să fie reglate astfel încât să se activeze atunci când creşterea temperaturii este mai mică decât 1°C/min, dacă temperatura mediului ambiant este cuprinsă între 54°C şi 78°C.
La creşteri mai mari de temperatură, detectorul de căldură trebuie să funcţioneze în limitele de temperatură în care se va evita sensibilitatea prea mare sau prea mică a detectorului de căldură.
6.1.5.6. Cu acordul comisiei de inspecţie, temperatura permisă de funcţionare a detectoarelor de căldură poate fi mărită la 30°C peste temperatura maximă din partea superioară a încăperilor de maşini şi căldări.
7.1.5.7. Sensibilitatea detectoarelor de flacără trebuie să fie suficientă pentru detectarea flăcărilor în raport cu un fundal iluminat. Detectoarele de flacără trebuie să fie, de asemenea, prevăzute cu o instalaţie pentru identificarea alarmelor false.
(6)1.6. Instalaţia de detectare a incendiului şi panoul de comandă
1.1.6.1. Activarea unui detector de incendiu trebuie să declanşeze un semnal vizual şi acustic pentru semnalizarea incendiului la panoul de comandă şi dispozitivele indicatoare.
2.1.6.2. Panoul de comandă şi dispozitivele indicatoare trebuie amplasate într-un loc în care se află permanent echipajul sau personalul de la bord. Un indicator trebuie să fie la postul de guvernare.
3.1.6.3. Dispozitivul de indicare trebuie să indice cel puţin zona de detectare a incendiului în care a fost activat un detector de incendiu.
4.1.6.4. Pe fiecare dispozitiv de indicare sau lângă acesta trebuie să existe o informaţie clară cu privire la zonele supravegheate şi poziţia zonelor de detectare a incendiului.
SECŢIUNEA 2:Cerinţe de instalare
(1)2.1. Detectoarele de incendiu trebuie să fie instalate astfel încât să se asigure cea mai bună posibilă funcţionare a instalaţiei. Locurile din apropierea curenţilor de punte şi a puţului de ventilaţie sau alte locuri în care curenţii de aer ar putea afecta nefavorabil funcţionarea instalaţiei şi locurile în care şocurile sau deteriorările mecanice sunt probabile trebuie să fie evitate.
(2)2.2. În general, detectorii situaţi pe plafon trebuie să se afle la cel puţin 0,5 metri faţă de pereţii transversali. Distanţa maximă între detectorii de incendiu şi pereţii transversali trebuie să corespundă valorilor indicate în următorul tabel:

Tipul detectorului de incendiu

Suprafaţă maximă a podelei per detector de incendiu

Distanţa maximă între detectorii de incendiu

Distanţa maximă a detectorilor de incendiu faţă de pereţii transversali

Căldură

37 m2

9 m

4.5 m

Fum

74 m2

11 m

5.5 m

 
Comisia de inspecţie poate stipula sau aproba alte distanţe pe baza încercărilor pentru determinarea caracteristicilor detectorilor.
2.3.Trecerea cablajului electric pentru instalaţia de semnalizare a incendiului prin încăperea maşinilor şi încăperea căldărilor sau alte zone cu risc ridicat la incendiu nu se permite în afară de cazul în care acesta este necesar pentru detectarea incendiului în aceste zone sau conectarea la alimentarea corespunzătoare cu energie.
SECŢIUNEA 3:Încercarea în vederea acceptării
(1)3.1. Instalaţiile de semnalizare a incendiului trebuie să fie controlate de către un expert:
1._
a)înainte de prima punere în funcţiune,
b)înainte de a fi repuse în serviciu în urma unei modificări sau reparaţii majore,
c)regulat, cel puţin o dată la doi ani.
2.În cazul încăperilor de maşini şi al încăperilor de căldări aceste încercări trebuie să fie efectuate în diferite condiţii de exploatare a maşinilor şi de ventilaţie. Inspecţiile menţionate la litera c) de mai sus pot fi, de asemenea, efectuate de o persoană competentă dintr-o firmă competentă specializată în instalaţii de stingere a incendiilor.
(2)3.2. Trebuie emis un certificat de inspecţie, semnat de expert sau persoana competentă, indicând data inspecţiei.
CAPITOLUL 13:ESI-II-13
(Fără conţinut)
PARTEA III:PREVEDERI SPECIALE
CAPITOLUL 1:ESI-III-1 - APLICAREA CERINŢELOR CAPITOLULUI 19 - Subdiviziuni locale. Prevederi tranzitorii pentru incinte realizate cu tende sau alte instalaţii mobile similare (Art. 19.02 alin. 5, art. 19.03 alin. 5)
1.Subdiviziuni locale (art. 19.02 alin. 5)
În temeiul art. 19.02 alin. 5, este posibil să nu fie incluse în evaluare subdiviziuni etanşe la apă, cum ar fi tancurile din dublu fund subdivizate transversal având o lungime mai mare decât lungimea avariei care trebuie avute în vedere. În acest caz, este posibil să nu se poată lua în calcul subdiviziunea transversală dacă aceasta nu se întinde până la puntea pereţilor etanşi. Acest lucru poate conduce la o împărţire inadecvată a pereţilor etanşi.
Interpretarea cerinţei:
Dacă un compartiment etanş la apă este mai lung decât se cere la art. 19.03 alin. 9 şi conţine subdiviziuni locale care formează compartimente etanşe la apă şi între care poate fi cuprinsă lungimea minimă a avariei, acestea pot fi luate în considerare la calculul stabilităţii după avarie.
2.Prevederi tranzitorii pentru incintele formate din tende sau instalaţii mobile similare în ceea ce priveşte stabilitatea (art. 19.03 alin. 5)
Incintele formate din tende sau instalaţii mobile similare pot provoca probleme legate de stabilitatea navei întrucât, dacă dimensiunile lor sunt suficient de mari, influenţează momentul de bandare datorită presiunii vântului.
Interpretarea cerinţei:
În cazul navelor pentru pasageri cărora li s-a eliberat pentru prima dată un certificat de navă înainte de 1 ianuarie 2006 conform RINR sau pentru care se invocă art. 32.05 alin. 2 a doua frază, după amplasarea unei incinte formate din tende sau instalaţii mobile similare trebuie efectuat un nou calcul de stabilitate în conformitate cu art. 19.04 al prezentului standard, în măsura în care suprafaţa sa laterală Awz depăşeşte 5% din suprafaţa laterală totală Aw de luat în calcul în fiecare caz.
CAPITOLUL 2:ESI-III-2 - NECESITĂŢI DE SIGURANŢĂ SPECIFICE ALE PERSOANELOR CU MOBILITATE REDUSĂ (Articolul 1.01 alineatul (12.2), articolul 19.01 alineatul(4), articolul 19.06 alineatele de la (3) până la (5), (9), (10), (13) şi (17), articolul 19.08 alineatul (3), articolul 19.10 alineatul (3), articolul 19.13 alineatele de la (1) până la (4))
1.Introducere
În ceea ce priveşte siguranţa, necesităţile persoanelor cu mobilitate redusă sunt mai mari decât cele ale altor pasageri. Aceste necesităţi sunt luate în consideraţie în cerinţele Capitolului 19, care sunt explicate în continuare.
Aceste cerinţe au ca scop asigurarea că persoanele cu mobilitate redusă pot sta şi se pot deplasa în siguranţă la bordul navelor. În plus, aceste persoane pot beneficia în caz de urgenţă de acelaşi grad de siguranţă ca al altor pasageri.
Nu este necesar ca toate zonele destinate pasagerilor să îndeplinească cerinţele specifice de siguranţă pentru persoanele cu mobilitate redusă. Acesta este motivul pentru care cerinţele se aplică numai anumitor zone. Totuşi, persoanele respective trebuie să aibă posibilitatea de a fi informate cu privire la zonele adaptate în mod special pentru ele din punct de vedere al siguranţei, astfel încât acestea să-şi poată organiza şederea la bord în mod corespunzător. Este responsabilitatea proprietarului navei de pune la dispoziţie zonele corespunzătoare, de a le face cunoscute şi de a le comunica persoanelor cu mobilitate redusă.
Prevederile cu privire la persoanele cu mobilitate redusă fac referire la:
- Directiva 2009/45/CE1) şi
1)Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2009/45/CE din 6 mai 2009 care stabileşte regulile şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri (OJ L 163, 25.6.2009)
- Instrucţiunile pentru adaptarea navelor de pasageri de navigaţie interioară la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi în conformitate cu Rezoluţia nr. 69 a CEE-ONU2).
2)Instrucţiuni pentru navele de pasageri adaptate şi pentru transportul persoanelor cu mobilitate redusă - Comisia economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Comitetul pentru transporturi interioare, Grupul de lucru pentru transportul pe căi navigabile interioare - Adoptate la 15 octombrie 2010.
Definiţia expresiei "persoane cu mobilitate redusă" utilizată în Standard este foarte asemănătoare cu aceea din directivă şi majoritatea cerinţelor tehnice se bazează pe aceste instrucţiuni. Dacă există suspiciune, se pot menţiona ambele documente în cazul luării deciziilor. În general, cerinţele directivei şi instrucţiunile le depăşesc pe cele ale acestui standard.
Cerinţele standardului nu au în vedere debarcaderele şi instalaţiile similare. Acestea sunt subiectul prevederilor naţionale.
2.Articolul 1.01 alineatul (12.2) - Expresia "Persoane cu mobilitate redusă"
"Persoane cu mobilitate redusă" înseamnă orice persoană care, în urma unor infirmităţi fizice, nu se poate deplasa sau distinge mediul care îl înconjoară în acelaşi fel ca alţi pasageri. Această definiţie include persoane cu vederea sau auzul deficitar sau persoanele care însoţesc copii în cărucioare sau care-i ţin în braţe. Totuşi, în scopul aplicării acestor prevederi, persoanele cu mobilitate redusă nu includ vreo persoană cu infirmităţi psihice.
3.Articolul 19.15 alineatul (4) - Zonele prevăzute a fi utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă
Zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă se extind, în cel mai simplu caz, de la zona de acces până la locurile din care se face evacuarea în caz de urgenţă. Acestea trebuie să includă:
- un loc în care echipamentul de salvare este depozitat sau distribuit în caz de urgenţă,
- locuri de şedere,
- o toaletă special adaptată (punctul 10 din această instrucţiune) şi
- coridoare de legătură.
Numărul locurilor de şedere corespunde cel puţin aproximativ numărului de persoane cu mobilitate redusă care - luând în considerare o perioadă lungă de timp - sunt cel mai frecvent întâlnite la bord în mod simultan. Numărul trebuie să fie stabilit de către proprietar pe baza experienţei, deoarece acest lucru depăşeşte cunoştinţele comisiei de inspecţie.
La navele cu cabine se va acorda atenţie coridoarelor de legătură cu cabinele pasagerilor utilizate de către persoanele cu mobilitate redusă. Numărul acestor cabine va fi stabilit de către proprietar în acelaşi fel ca şi numărul de locuri de şedere. Cu excepţia lăţimii uşilor, nu se impune nici o cerinţă pentru amenajări speciale ale cabinelor. Proprietarul este responsabil să ia orice alte măsuri suplimentare necesare.
4.Articolul 19.06 alineatul (3) litera (g) - Ieşiri din compartimente
În ceea ce priveşte recomandările referitoare la lăţimea coridoarelor de legătură, ieşirilor şi deschiderilor din parapete şi balustrăzi prevăzute pentru utilizarea de către persoanele cu mobilitate redusă sau utilizate în mod obişnuit pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor cu mobilitate redusă, trebuie acordată atenţie cărucioarelor de copil şi faptului că oamenii pot depinde de diferitele tipuri de mijloace de deplasare sau de cărucioarele cu rotile. În cazul ieşirilor sau deschiderilor pentru îmbarcare sau debarcare trebuie de asemenea să se ţină seama de spaţiul suplimentar necesar pentru orice personal care acordă asistenţă.
5.Articolul 19.06 alineatul (4) litera (d) - Uşi
Cerinţele cu privire la amenajarea zonei înconjurătoare a uşilor prevăzute pentru utilizarea de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să asigure că persoanele dependente, de ex. de mijloacele de deplasare, pot deschide aceste uşi în siguranţă.
6.Articolul 19.06 alineatul (5) litera (c) - Coridoare de legătură
A se vedea punctul 4 din această instrucţiune.
7.Articolul 19.06 alineatul (9) - Casa scării şi ascensoarele
Cerinţele pentru amenajarea casei scării trebuie ca, suplimentar faţă de eventuala mobilitate redusă, să ţină, de asemenea, seama de impedimentele legate de scăderea acuităţii vizuale.
8.Articolul 19.06 alineatul (10) literele (a) şi (b) - Parapete şi balustrade
Cerinţele pentru parapeţii şi balustrăzile punţilor destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să prevadă o înălţime mai mare deoarece este foarte probabil ca aceste persoane să-şi piardă echilibrul sau să nu se poată ţine singure.
A se vedea punctul .4 din această instrucţiune.
9.Articolul 19.06 alineatul (13) - Căi de trecere
Din diferite motive, persoanele cu mobilitate redusă trebuie de cele mai multe ori să se sprijine singure sau să se ţină singure şi de aceea pereţii din căile de trecere destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să fie prevăzuţi cu mâini curente fixate la o înălţime corespunzătoare.
A se vedea punctul 4 din această instrucţiune.
10.Articolul 19.06 alineatul (17) - Toalete
Persoanele cu mobilitate redusă trebuie, de asemenea, să poată sta şi să se poată mişca în siguranţă în toalete şi de aceea cel puţin o toaletă trebuie să fie adaptată în mod corespunzător.
11.Articolul 19.08 alineatul (3) literele (a) şi (b) - Instalaţia de alarmă
Este foarte probabil ca persoanele cu mobilitate redusă să întâlnească situaţii în care să depindă de ajutorul altora. În camerele în care, de regulă, acestea nu pot fi văzute de către membrii de echipaj, personalul sau pasagerii de la bord, posibilitatea declanşării alarmei trebuie deci să fie prevăzută. Acest lucru se mai aplică la toaletele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă.
În categoria persoanelor cu mobilitate redusă se includ persoanele cu vederea sau auzul deficitare. În consecinţă, cel puţin în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă, instalaţia de alarmă pentru pasageri trebuie să asigure alarme corespunzătoare vizuale şi acustice.
12.Articolul 19.10 alineatul (3) litera (d) - Iluminatul adecvat
În categoria persoanelor cu mobilitate redusă se includ, de asemenea, persoanele cu vederea deficitară. Iluminatul adecvat în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă este deci esenţial şi trebuie să respecte cerinţe superioare celor pentru iluminatul altor zone pentru pasageri.
13.Articolul 19.13 alineatul (1) - Roluri de siguranţă
Măsurile speciale de siguranţă necesare pentru persoanele cu mobilitate redusă de care se va ţine seama în rolurile de siguranţă trebuie să aibă în vedere atât mobilitatea redusă cât şi auzul şi vederea deficitare. Pentru aceste persoane, măsurile luate pentru operaţiunile normale trebuie să fie luate în considerare în mod suplimentar măsurilor luate în caz de urgenţă.
14.Articolul 19.13 alineatul (2) - Planul de siguranţă
Zonele prevăzute la punctul 3 din această instrucţiune trebuie să fie marcate.
15.Articolul 19.13 alineatul (3) litera (b) - Afişarea rolurilor de siguranţă şi a planului de siguranţă
Cel puţin copiile rolurilor de siguranţă şi planului de siguranţă afişate în zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă trebuie să fie astfel încât şi persoanele cu vederea deficitară să le poată citi. De exemplu, acest lucru se poate realiza prin utilizarea corespunzătoare a contrastului şi a dimensiunii caracterului.
În plus, planurile vor fi afişate la o înălţime astfel încât persoanele aflate în scaune cu rotile să le poată citi.
16.Articolul 19.13 alineatul (4) - Codul de conduită al pasagerilor
Punctul 15 din această instrucţiune se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL 3:ESI-III-3 - Rezistenţa ferestrelor etanşe la apă (Articolul 19.02 alineatul (16))
1.Generalităţi
Conform articolului 19.02 alineatul (16) ferestrele etanşe la apă pot fi situate sub linia de supraimersiune dacă ele sunt etanşe la apă şi nu pot fi deschise, sunt suficient de rezistente şi respectă cerinţele articolului 19.06 alineatul (14).
2.Construcţia ferestrelor etanşe la apă
Se consideră că cerinţele articolului 19.02 alineatul (16) au fost respectate dacă construcţia ferestrelor etanşe la apă respectă următoarele prevederi.
2.1.Numai sticlă pretensionată corespunzătoare standardului internaţional ISO 614:2012 trebuie să fie utilizată.
2.2.Ferestrele rotunde trebuie să corespundă standardului internaţional ISO 1751:2012, Seria B: ferestre pentru solicitări medii Tip: fereastră ce nu se deschide
2.3.Ferestrele rectangulare trebuie să corespundă standardului internaţional ISO 3903:2012, Seria E: ferestre pentru solicitări grele Tip: fereastră ce nu se deschide
2.4.Ferestrele conforme standardului ISO pot fi înlocuite cu ferestre a căror construcţie este cel puţin conformă cu cerinţele punctelor de la 2.1 până la 2.3.
CAPITOLUL 4:ESI-III-4 - SISTEM DE GHIDARE DE SIGURANŢĂ (Articolul 19.06 alineatul (7); articolul 29.09 litera (d))
1.GENERALITĂŢI
1.1.Conform articolelor mai sus menţionate, navele de pasageri şi navele rapide trebuie să aibă instalaţii corespunzătoare pentru a se identifica imediat căile de evacuare şi ieşirile în caz de urgenţă atunci când iluminatul normal de urgenţă este mai puţin eficient datorită fumului. Aceste instalaţii trebuie să fie sub formă de iluminat de joasă înălţime (LLL). Prezentele instrucţiuni se referă la aprobarea, montarea şi întreţinerea acestor instalaţii.
1.2.Suplimentar faţă de iluminatul în caz de urgenţă cerut de articolul 19.10(3), căile de evacuare, inclusiv scările, ieşirile şi ieşirile în caz de urgenţă, trebuie să fie marcate cu iluminat de joasă înălţime (LLL) de-a lungul întregului traseu al căii de evacuare, în special la colţuri şi intersecţii.
1.3.Instalaţia LLL trebuie să funcţioneze tot timpul pe o durată de cel puţin 30 min. după activarea sa.
1.4.Produsele LLL nu trebuie să fie nici radioactive nici toxice.
1.5.Instrucţiunile de pe instalaţia LLL trebuie să fie afişate împreună cu planul de siguranţă conform articolului 19.13(2) şi să existe în fiecare cabină.
2.DEFINIŢII
2.1.Iluminat de joasă înălţime (LLL) - iluminatul electric sau indicatoare fotoluminiscente amplasate de-a lungul căilor de evacuare astfel încât să se asigure că toate aceste căi de evacuare pot fi uşor identificate.
2.2.Instalaţie fotoluminiscentă (PL) - O instalaţie LLL care utilizează material PL. Materialul fotoluminiscent conţine o substanţă chimică (de ex.: sulfură de zinc) care are caracteristica de a stoca energia atunci când este iluminat de o lumină vizibilă. Materialul PL emite lumină care devine vizibilă când sursa de lumină ambientală este mai puţin eficace. În absenţa sursei luminoase necesare pentru regenerarea sa, materialul PL eliberează energia acumulată diminuându-şi luminanţa odată cu trecerea timpului.
2.3.Instalaţie (EP) alimentată cu curent electric - o instalaţie LLL care necesită energie electrică pentru funcţionarea sa, cum ar fi instalaţiile care utilizează becuri incandescente, diode luminoase, benzi sau lămpi electroluminiscente, lămpi electrofluorescente, etc.
3.Căile de trecere şi CASELE Scărilor
3.1.Pe toate căile de trecere, instalaţiile LLL trebuie să fie continue, cu excepţia cazului în care există întreruperi de coridoare şi uşi de cabină, pentru a asigura un contur vizibil de-a lungul căii de evacuare. De asemenea, se acceptă instalaţiile LLL conforme unui standard internaţional care au un contur vizibil fără continuitate. Instalaţiile LLL trebuie să fie montate cel puţin pe o latură a coridorului, fie pe perete la cel mult 0,3 m de la podea, fie pe podea la cel mult 0,15 m de la perete. Pe coridoarele cu o lăţime peste doi metri, instalaţiile LLL trebuie să fie montate pe ambele laturi.
3.2.În coridoarele de capăt, instalaţiile LLL trebuie să aibă amplasate săgeţi la distanţe de cel mult 1 metru sau indicatoare de direcţie echivalente, care arată direcţia căii de evacuare.
3.3.În toate casele scării, instalaţiile LLL trebuie să fie montate cel puţin pe o latură la o distanţă de cel mult 0,3 m deasupra treptelor, care vor face ca poziţia fiecărei trepte să fie uşor identificabilă pentru orice persoană care se află cu o treaptă mai sus sau mai jos faţă de aceasta. Iluminatul la joasă înălţime trebuie să fie montat pe ambele laturi dacă lăţimea casei scării este de doi metri sau mai mult. Partea superioară şi cea inferioară a fiecărui grup de trepte trebuie să fie identificată în scopul indicării că nu mai există trepte în continuare.
4.UŞI
4.1.Iluminatul la joasă înălţime trebuie să ducă la mânerul uşii de evacuare. Pentru a preveni confuzia, nici o altă uşă nu se va marca în mod similar.
4.2.În cazul în care uşile glisante sunt prevăzute în pereţii de separaţie conform articolului 19.11(2) şi în pereţii etanşi conform articolului 19.02(5), trebuie să fie indicat sensul deschiderii.
5.SEMNE ŞI MARCAJE
5.1.Toate semnele căii de evacuare trebuie să fie din material fotoluminiscent sau să fie marcat prin iluminat electric. Dimensiunile acestor semne şi marcaje trebuie să fie proporţionale cu restul instalaţiei LLL.
5.2.Semnele de ieşire pentru iluminatul la joasă înălţime trebuie să fie prevăzut la toate ieşirile. Semnele trebuie să fie amplasate în cadrul zonei prescrise pe latura uşilor de ieşire unde se află amplasat mânerul.
5.3.Din punct de vedere al culorii, toate semnele trebuie să contrasteze cu fondul (perete sau podea) pe care sunt montate.
5.4.Simbolurile standardizate (de ex. acele simboluri descrise în Rezoluţia IMO A.760(18)) trebuie să fie utilizate pentru instalaţiile LLL.
6.INSTALAŢII FOTOLUMINISCENTE
6.1.Benzile PL nu trebuie să aibă o lăţime mai mică de 0,075 m. Totuşi, benzile mai înguste pot fi utilizate dacă luminanţa lor este mărită în mod proporţional pentru a compensa lăţimea lor.
6.2.Materialele fotoluminiscente trebuie să fie prevăzute cu cel puţin 15 mcd/m˛ măsurată la 10 minute după înlăturarea tuturor surselor externe de iluminat. Instalaţia trebuie să continue să asigure valori ale luminanţei mai mari de 2 mcd/m˛ timp de 20 minute.
6.3.Toate materialele de la instalaţiile PL trebuie să fie prevăzute cu cel puţin un nivel minim de lumină ambientală necesară pentru încărcarea materialului PL în scopul respectării cerinţelor privind luminanţa menţionate mai sus menţionate.
7.INSTALAŢIILE ALIMENTATE CU CURENT ELECTRIC
7.1.Instalaţiile alimentate cu curent electric trebuie să fie conectate la tabloul de distribuţie pentru caz de urgenţă cerut conform articolului 19.10 (4) astfel încât acestea să fie alimentate cu curent electric de la sursa principală de energie electrică în condiţii normale, precum şi de o sursă de curent electric pentru caz de urgenţă atunci când aceasta din urmă este în funcţiune. În scopul calculării capacităţii sursei de energie electrică pentru caz de urgenţă, instalaţiile EP trebuie să fie incluse în lista consumatorilor pentru caz de urgenţă.
7.2.Instalaţiile alimentate cu curent electric trebuie fie să poată fi puse în funcţiune automat, fie să poată fi puse în funcţiune manual printr-o singură operaţiune din timonerie.
7.3.În cazul în care sunt montate instalaţii alimentate cu curent electric, se vor aplica următoarele standarde privind luminanţa:
1.părţile active ale instalaţiei alimentate cu curent electric trebuie să aibă o luminanţă de 10 cd/m˛;
2.sursele punctiforme ale lămpilor incandescente miniaturale trebuie să furnizeze o intensitatea medie sferică de cel puţin 150 mcd, cu o distanţă de cel mult 0,1 m între lămpi;
3.sursele punctiforme ale instalaţiilor cu diode luminoase trebuie să aibă o intensitate de vârf minimă de 35 mcd. Unghiul conului de semi-intensitate trebuie să corespundă posibilelor direcţii de apropiere şi vizibilitate. Distanţa dintre lămpi nu trebuie să fie mai mare de 0,3 m; şi
4.pentru instalaţiile electroluminiscente, acestea trebuie să funcţioneze timp de 30 minute de la curent, din momentul în care sursa principală de alimentare cu energie la care s-a cerut să fie racordate, conform secţiunii 7.1, este scoasă din funcţiune.
7.4.Toate instalaţiile EP trebuie să fie configurate astfel încât defectarea unei oricare singure lumini, benzi luminoase sau baterii să nu determine ca marcajul să devină ineficient.
7.5.Instalaţiile alimentate cu curent electric trebuie să respecte cerinţele din articolul 10.19 pentru încercarea la vibraţii şi la căldură. Prin derogare de la articolul 10.19(2)(c), încercarea la căldură poate fi efectuată la o temperatură a mediului ambiant de 40°C.
7.6.Instalaţiile alimentate cu curent electric trebuie să respecte cerinţele de compatibilitate electromagnetică din articolul 10.20.
7.7.Instalaţiile alimentate cu curent electric trebuie să fie prevăzute cu un grad de protecţie minimă IP 55 în conformitate cu standardul european EN 60529:2014.
8.ÎNCERcaRE
8.1.Luminanţa tuturor sistemelor LLL trebuie să fie controlată de un expert:
a)înainte de prima punere în funcţiune,
b)înainte de a fi repus în serviciu în urma unei modificări majore sau a unei reparaţii,
c)în mod regulat, cel puţin o dată la cinci ani,
Verificările menţionate la litera (c) de mai sus pot fi, de asemenea, efectuate de către o persoană competentă specializată în sisteme de ghidare de siguranţă.
8.2.Expertul sau persoana competentă emite şi semnează un certificat care indică data inspecţiei.
8.3.Dacă luminanţa dintr-o anumită măsurătoare nu îndeplineşte cerinţele prezentei instrucţiuni, măsurătorile se vor efectua măsurătorile în cel puţin zece locaţii echidistante. Dacă mai mult de 30% din măsurători nu respectă cerinţele prezentei instrucţiuni, sistemele de ghidare de siguranţă trebuie înlocuite. Dacă 20% până la 30% din măsurători nu îndeplinesc cerinţele prezentei instrucţiuni, controlul sistemelor de ghidare de siguranţă trebuie reluat în termen de un an.
CAPITOLUL 5:ESI-III-5 - INSTALAŢII DE ALARMĂ CORESPUNZĂTOARE PENTRU CONCENTRAŢIILE DE GAZ (Articolul 19.15, alineatul (8))
(1)În conformitate cu articolul 32.02 alineatul (2) şi articolul 32.05 alineatul (5) (în fiecare caz prevederea tranzitorie la articolul 19.01 alineatul (2) litera (e)) echipamentele cu gaz petrolier lichefiat (LPG) pentru scopuri casnice la bordul navelor de pasageri existente pot fi folosite până la prima reînnoire a certificatului navei de navigaţie interioară după 1 ianuarie 2045, cu condiţia ca să fie prevăzută o instalaţie de alarmă corespunzătoare pentru concentraţiile de gaz în conformitate cu articolul 19.15 alineatul (8). În conformitate cu articolul 19.15 alineatul (9), echipamentele LPG pentru scopuri casnice vor putea fi, de asemenea, instalate pe navele de pasageri puse în funcţiune pentru prima dată şi a căror lungime nu depăşeşte 45 m, dacă o astfel de instalaţie de alarmă pentru concentraţiile de gaz este instalată în acelaşi timp.
(2)În conformitate cu articolul 32.02 alineatul (2) şi articolul 32.05 alineatul (5) (în fiecare caz prevederea tranzitorie la articolul 19.15 alineatul (8)) această instalaţie de alarmă pentru concentraţiile de gaz trebuie să fie instalată la prima reînnoire a certificatului în conformitate cu articolul 17.15.
(3)Instalaţia de alarmă pentru concentraţiile de gaz constă din senzori, echipament şi tubulaturi şi trebuie să fie considerată corespunzătoare dacă respectă cel puţin următoarele cerinţe prescrise:
1.3.1. Cerinţe impuse instalaţiei (senzori, echipament şi tubulaturi):
1.1.3.1.1. Alarma trebuie să se declanşeze cel mai târziu când sunt atinse sau depăşite una din următoarele valori:
a)10% limita joasă de explozie (LEL) a amestecului propan-aer şi
b)30 ppm CO (monoxid de carbon).
1.2.3.1.2. Timpul până la activarea alarmei pentru întreaga instalaţie nu trebuie să depăşească 20 s.
1.3.3.1.3. Valorile limită menţionate la punctele 3.1.1 şi 3.1.2 nu trebuie să fie reglabile.
1.4.3.1.4. Aspirarea gazului de măsurat trebuie să fie aşa proiectată încât orice întrerupere sau obstrucţie să fie detectată. Orice alterare datorată admisiei de aer sau pierderii gazului de măsurat ca o consecinţă a scurgerilor trebuie să fie evitată sau detectată şi raportată.
1.5.3.1.5. Instalaţia trebuie să fie proiectată pentru intervalul de temperaturi de la -10 la 40°C şi intervalul de umiditate a aerului de la 20 până la 100%.
1.6.3.1.6. Instalaţia de alarmă pentru concentraţiile de gaz trebuie să fie auto-monitorizată. Trebuie să fie imposibilă închiderea neautorizată a instalaţiei.
1.7.3.1.7. Instalaţia de alarmă pentru concentraţiile de gaz, alimentată de la reţeaua electrică de la bord, trebuie să fie protejată contra căderii energiei electrice. Instalaţiile de alimentare de la baterii trebuie să fie echipate cu un indicator de reducere a tensiunii bateriei.
2.3.2. Cerinţe impuse echipamentului:
2.1.3.2.1. Echipamentul trebuie să fie constituit din o unitate de analiză şi una de afişaj.
2.2.3.2.2. Alarma care indică faptul că valorile limită de la punctul 3.1.1 a) şi b) au fost atinse sau depăşite trebuie să dea semnale optice şi acustice, atât în camera monitorizată, cât şi în timonerie sau în alt loc cu echipaj permanent. Ea trebuie să fie clar vizibilă şi audibilă chiar şi în condiţii de operare cu cel mai ridicat nivel de zgomot. Ea trebuie să fie clar distinctibilă faţă de oricare alt semnal acustic şi optic în camera protejată. Alarma acustică trebuie, de asemenea, să fie clar audibilă, cu uşile de conectare închise, la intrări şi în camerele învecinate.
Alarma acustică poate fi oprită după activare, alarma optică poate să fie anulată numai dacă valorile scad sub acelea limită menţionate la punctul 3.1.1.
2.3.3.2.3. Trebuie să fie posibilă detectarea separată şi interpretarea clară a raportărilor indicând că valorile limită de la punctul 3.1.1 a) şi b) au fost atinse sau depăşite.
2.4.3.2.4. Stările specifice (pornire, cădere, calibrare, parametrizare, întreţinere etc.) ale echipamentului trebuie să fie indicate. Defectarea întregii instalaţii sau a unei componente trebuie să fie indicată printr-o alarmă, în analogie cu punctul 3.2.2. Alarma acustică poate fi oprită după activare, alarma optică poate să fie anulată numai dacă defectarea este reparată.
2.5.3.2.5. Dacă este posibil de afişat diferite indicaţii (valorile limită, stările specifice) fiecare trebuie de asemenea să poată fi clar identificată şi interpretată. Dacă este necesar, trebuie să fie afişat un semnal colectiv indicând că nu este posibilă afişarea tuturor raportărilor. În acest caz, raportările trebuie să fie afişate în ordinea priorităţii, începând cu rapoartele cu cea mai mare relevanţă pentru siguranţă. Afişarea raportărilor care nu pot fi furnizate trebuie să fie posibilă apăsând un buton. Ordinea de prioritate trebuie să fie indicată în documentaţia aparatului.
2.6.3.2.6. Echipamentul trebuie să fie aşa proiectat, încât să nu fie posibilă intervenţia neautorizată.
2.7.3.2.7. În toate cazurile în care sunt folosite echipamentul de detectare şi alarmă, controlul unităţii de alarmă şi panoul indicator trebuie să fie operabile din spaţii situate în exteriorul spaţiilor care conţin dispozitive de stocare de gaz şi consumatoare de gaz.
3.3.3. Cerinţe impuse senzorilor/punctelor de preluare a probelor:
3.1.3.3.1. În fiecare cameră cu aparate consumatoare, senzorii instalaţiei de alarmă pentru concentraţiile de gaz trebuie să fie prevăzuţi în vecinătatea acestor consumatoare. Senzorii/punctele de preluare a probelor trebuie să fie instalaţi astfel încât acumularea de gaz să fie detectată înainte ca valorile limită menţionate la punctul 3.1.1 să fie atinse. Dispunerea şi instalarea acestor senzori trebuie să fie documentată. Selectarea locaţiilor trebuie să fie motivată de fabricant sau de firma specializată ce instalează echipamentul. Tubulaturile punctelor de preluare a probelor trebuie să fie cât mai scurte posibil.
3.2.3.3.2. Senzorii trebuie să fie uşor accesibili în vederea permiterii efectuării în mod regulat a calibrării, întreţinerii şi verificărilor de siguranţă.
4.3.4. Cerinţe impuse instalării:
4.1.3.4.1. Întreaga instalaţie de alarmă pentru concentraţiile de gaz trebuie să fie instalată de către o firmă specializată.
4.2.3.4.2. Pentru instalare, următoarele aspecte trebuie luate în consideraţie:
a)dispozitivele locale de ventilaţie,
b)configuraţiile structurale (proiectarea pereţilor, separaţiilor etc.) care facilitează sau fac dificilă acumularea gazelor şi
c)prevenirea efectelor adverse datorate distrugerilor mecanice, sau distrugerilor datorită apei sau căldurii.
4.3.3.4.3. Toate tubulaturile punctelor de preluare a probelor trebuie să fie dispuse astfel încât formarea condensului să nu fie posibilă.
4.4.3.4.4. Instalarea trebuie să fie efectuată în aşa mod încât manipularea neautorizată să nu fie posibilă.
(4)Calibrarea şi inspectarea instalaţiei de alarmă pentru concentraţiile de gaz, înlocuirea pieselor cu o durată limitată de viaţă
1.4.1. Instalarea de alarmă pentru concentraţiile de gaz trebuie să fie calibrată şi inspectată în conformitate cu instrucţiunile producătorului:
a)înainte de prima punere în funcţiune,
b)înainte de a fi repusă în serviciu în urma unei modificări sau reparaţii majore,
c)în mod regulat
de către un expert sau o persoană competentă.
Expertul sau persoana competentă care a efectuat calibrarea şi inspecţia trebuie să întocmească şi să semneze un certificat de inspecţie care să menţioneze data inspecţiei.
2.4.2. Elementele instalaţiei de alarmă pentru concentraţiile de gaz care au durată de viaţă limitată trebuie să fie înlocuite înaintea expirării duratei de viaţă specificate.
(5)Marcare
1.5.1. Toate aparatele trebuie cel puţin să indice următoarele informaţii clar lizibil şi într-o formă de neşters:
a)numele şi adresa fabricantului,
b)marcajul legal,
c)desemnarea seriei şi a tipului,
d)dacă este posibil, numărul de serie,
e)dacă este cerut, toate indicaţiile indispensabile pentru utilizarea în siguranţă şi
f)pentru fiecare senzor indicarea gazului de calibrare.
2.5.2. Elementele instalaţiei de alarmă pentru concentraţiile de gaz care au durată de viaţă limitată trebuie clar marcate corespunzător.
(6)Detaliile fabricantului privitor la instalaţia de alarmă pentru concentraţiile de gaz:
a)instrucţiuni complete, desene şi diagrame privitoare la operarea sigură şi adecvată precum şi pentru instalarea, pornirea şi întreţinerea instalaţiei de alarmă pentru concentraţiile de gaz,
b)instrucţiuni operaţionale conţinând cel puţin:
1.aa)măsurile ce trebuie luate în cazul alarmei sau erorii de indicare,
2.bb)măsuri de siguranţă ce trebuie luate în cazul indisponibilităţii (de ex..calibrarea, inspecţia, întreruperea), şi
3.cc)persoanele responsabile pentru instalare şi întreţinere,
c)instrucţiuni pentru calibrarea înaintea pornirii, precum şi pentru calibrarea obişnuită incluzând intervalele de timp ce trebuie urmate,
d)tensiunea de alimentare,
e)tipul şi semnificaţia alarmelor şi indicaţiilor (de ex. stări specifice),
f)informaţii privind detectarea dificultăţilor operaţionale şi corectarea erorilor,
g)tipul şi conţinutul înlocuirii componentelor cu durată de viaţă limitată şi
h)tipul, conţinutul şi intervalul de timp pentru inspecţii.
CAPITOLUL 6:ESI-III-6 - Cerinţe privind sistemele de cuplare şi dispozitivele de cuplare la construcţiile navale care împing sau sunt împinse într-un convoi rigid (Articolele 21.01, 21.02, 21.06, 21.07)
Suplimentar faţă de cerinţele capitolului 21, vor fi respectate prevederile relevante ale autorităţii de reglementare a navigaţiei din statele membre.
1.Cerinţe generale
1.1.Fiecare sistem de cuplare trebuie să garanteze cuplarea rigidă a tuturor construcţiilor navale dintr-un convoi, şi anume dispozitivul de cuplare trebuie ca în condiţiile de exploatare preconizate să prevină deplasarea longitudinală sau transversală dintre nave, astfel încât ansamblul să poată fi considerat drept o "unitate nautică".
1.2.Sistemul de cuplare şi componentele sale trebuie să fie sigur şi uşor de utilizat, permiţând cuplarea construcţiilor navale în mod rapid fără punerea în pericol a personalului.
1.3.Sistemul de cuplare şi componentele sale trebuie să preia în mod corespunzător şi să transmită în siguranţă în structura navei tensiunile care apar în condiţiile de funcţionare preconizate.
1.4.Trebuie să fie disponibil un număr suficient de puncte de cuplare.
2.Forţe de cuplare şi dimensionarea dispozitivelor de cuplare
Dispozitivele de cuplare a convoaielor şi formaţiunilor de nave, care urmează să fie dimensionate astfel încât să garanteze niveluri corespunzătoare de siguranţă. Această condiţie se consideră ca fiind îndeplinită dacă forţele de cuplare stabilite conform punctelor 2.1, 2.2 şi 2.3 au fost luate în considerare ca sarcini de rupere pentru dimensionarea componentelor longitudinale de cuplare.
2.1.Punctele de cuplare dintre construcţia navală împingătoare şi barjele împinse sau alte construcţii navale:
FSB = 270 PB LS/BS 10-3 [kN]
2.2.Punctele de cuplare dintre construcţia navală autopropulsată care împinge şi construcţia navală împinsă:
FSF = 80 PB LS/hK 10-3 [kN]
2.3.Punctele de cuplare dintre construcţiile navale împinse:
FSL = 80 PB L'S/h'K 10-3 [kN]
Pentru forţa maximă de cuplare a unei construcţii navale care împinge o valoare de 1200 kN este suficientă în punctul de cuplare dintre prima construcţie navală împinsă şi construcţia navală cuplată în faţa sa, chiar dacă formula de la punctul 2.3 are ca rezultat o valoare mai mare.
Pentru punctele de cuplare ale tuturor celorlalte conexiuni longitudinale dintre construcţiile navale împinse, dimensionarea dispozitivelor de cuplare se face pornind de la forţa de cuplare determinată în conformitate cu formula de la 2.3.
unde:
FSB, FSF, FSL [kN] Forţa de cuplare a conexiunii longitudinale;
PB [kW] Puterea instalată a motorului de propulsie;
LS [m] Distanţa de la pupa împingătorului sau a construcţiei navale care împinge până la punctul de cuplare;
L'S [m] Distanţa de la pupa construcţiei navale care împinge până la punctul de cuplare între prima construcţie navală împinsă şi construcţia navală cuplată în faţa acesteia;
hK, h'K [m] Braţul forţei corespunzător conexiunii longitudinale;
BS [m] Lăţimea construcţiei navale care împinge;
270 şi 80 [kN/kW] Valorile stabilite în mod empiric pentru transformarea puterii în forţa de propulsie, atâta timp cât se asigură nivelurile adecvate de siguranţă.
2.4._
2.4.1.Pentru cuplarea longitudinală a unei construcţii navale trebuie să se utilizeze cel puţin două puncte de cuplare. Fiecare punct de cuplare trebuie să fie dimensionat pentru forţa de cuplare determinată conform punctelor 2.1, 2.2 sau 2.3. Dacă sunt utilizate componente de cuplare rigidă, se poate autoriza un singur punct de cuplarea dacă acel punct garantează legarea sigură a construcţiei navale.
Rezistenţa la rupere a cablurilor trebuie să fie aleasă conform numărului de fire prevăzute. La punctul de cuplare nu vor mai fi mai mult de trei fire. Cablurile trebuie să fie alese conform destinaţiei lor.
2.4.2.În cazul împingătoarelor cu o singură barjă împinsă, formula de la punctul 2.2 se poate utiliza pentru determinarea forţei de cuplare dacă aceste împingătoare au fost autorizate pentru propulsarea câtorva astfel de barje.
2.4.3.Un număr suficient de bolarzi sau dispozitive echivalente trebuie să fie disponibile, capabile de a absorbi forţele de cuplare ce se produc.
3.Cerinţe speciale ale cuplajelor articulate
Cuplajele articulate trebuie să fie construite astfel încât să garanteze o cuplare rigidă între construcţiile navale. Conformitatea cu cerinţele capitolului 5 va fi verificată în timpul probelor de navigaţie cu un convoi rigid în conformitate cu articolul 21.06.
Unitatea conducătoare a cuplajului articulat trebuie să facă posibilă o întoarcere satisfăcătoare din poziţia articulată. Cerinţele articolelor 6.02 până la 6.04 trebuie să se aplice prin analogie, prin urmare, atunci când se utilizează o unitate conducătoare motorizată, trebuie să fie disponibile o unitate conducătoare secundară şi o sursă de energie în caz de defecţiune.
Trebuie să fie posibilă operarea şi supravegherea din timonerie a cuplajului articulat (cel puţin, deplasarea sa articulată), şi trebuie aplicate cerinţele articolelor 7.03 şi 7.05 prin analogie.
CAPITOLUL 7:ESI-III-7 - TANCURILE DE COMBUSTIBIL DE PE MIJLOACELE PLUTITOARE (Articolul 8.05 alineatul (1) şi articolul 22.02 alineatul (1) litera d))
(1)Conform articolului 8.05 alineatul (1), tancurile de combustibil trebuie să facă parte din corp sau trebuie să fie foarte bine fixate de acesta.
(2)Tancurile pentru alimentarea cu combustibil a motoarelor care acţionează echipamentul de lucru de pe mijloacele plutitoare nu trebuie să facă parte din corp sau să fie foarte bine fixate de acesta. Tancurile mobile pot fi folosite, cu condiţia ca acestea să corespundă următoarelor condiţii:
1.Capacitatea lor nu trebuie să depăşească 1000 litri.
2.Trebuie să fie posibilă fixarea suficient de ferm a acestor tancuri şi împământarea acestora.
3.Tancurile trebuie să fie executate din oţel cu pereţi cu o grosime suficientă şi trebuie să fie instalate pe o tavă colectoare. Aceasta trebuie să fie construită astfel încât să împiedice contaminarea căilor navigabile cu combustibilul care se scurge. Se poate omite tava colectoare dacă se utilizează tancuri cu dublu înveliş cu o instalaţie de protecţie la scurgere sau de avertizare a scurgerii, şi dacă sunt umplute numai printr-o valvulă automată de alimentare cu combustibil. Se va considera că prevederile de la punctul 3 au fost respectate dacă se utilizează un tanc a cărui construcţie a fost certificată şi aprobată conform reglementărilor unuia din statele membre.
(3)Trebuie efectuată o înregistrare corespunzătoare în certificatul navei de navigaţie interioară.
CAPITOLUL 8:ESI-III-8 - AMBARCAŢIUNI DE AGREMENT (Art. 26.01 alin. 2 coroborat cu art. 7.02, art. 8.05 alin. 5, art. 8.08 alin. 2 şi art. 8.10)
1.Dispoziţii generale
Ambarcaţiunile de agrement cu o lungime de până la 24 de metri, introduse pe piaţă, trebuie să respecte cerinţele Directivei 2013/53/UE. În conformitate cu art. 3, coroborat cu art. 2 din această directivă, ambarcaţiunile de agrement cu o lungime de cel puţin 20 de metri trebuie să aibă un certificat al navei de navigaţie interioară care să ateste conformitatea ambarcaţiunii cu cerinţele tehnice din prezentul standard. Întrucât trebuie evitată dubla inspecţie sau dubla certificare pentru anumite echipamente, dispozitive şi instalaţii aparţinând unor ambarcaţiuni de agrement nou construite, care ar putea rezulta din anumite dispoziţii din art. 26.01 al standardului, prezenta instrucţiune oferă informaţii privitoare la cerinţele enumerate la art. 26.01 care sunt deja suficient reglementate în temeiul Directivei 2013/53/UE.
2.Cerinţe de la art. 26.01 care sunt deja reglementate în temeiul Directivei 2013/53/UE
În cazul ambarcaţiunilor de agrement care fac obiectul Directivei 2013/53/UE, comisia de inspecţie nu solicită, în ceea ce priveşte eliberarea unui certificat navei de navigaţie interioară (inspecţia iniţială), verificări sau certificări suplimentare ale următoarelor cerinţe de la art. 26.01 alin. 2, cu condiţia ca ambarcaţiunea prezentată pentru inspecţie să fi fost introdusă pe piaţă cu nu mai mult de trei ani înainte de data prezentării sale la comisia de inspecţie şi să nu fi suferit modificări, iar Declaraţia de conformitate să facă trimitere la următoarele standarde armonizate sau la echivalente ale lor:
- art. 7.02: EN ISO 11591:2000 (Vizibilitate neobstrucţionată)
- art. 8.05 alin. 5: EN ISO 10088:2013 (Tancuri de combustibil şi tubulaturi)
- art. 8.08 alin. 2: EN ISO 15083:2003 (Pompe de santină)
- art. 8.10: EN ISO 14509-1:2008 şi EN ISO 14509-3: 2009, (Emisii de zgomot)
CAPITOLUL 9:ESI-III-9 - DEMONSTRAREA FLOTABILITĂŢII, ASIETEI ŞI STABILITĂŢII DIFERITELOR PĂRŢI ALE NAVEI (Articolul 28.04, alineatul (2), în legătură cu articolul 27.02 şi 27.03)
1.Pentru demonstrarea flotabilităţii, asietei şi stabilităţii părţilor unei nave după separare conform articolului 28.04, alineatul (2), litera (a), se consideră că ambele părţi au fost parţial sau complet descărcate în prealabil sau că containerele care se extind dincolo de gurile de magazii au fost în mod corespunzător protejate la alunecare.
2.Pentru fiecare din cele două părţi, trebuie deci respectate următoarele cerinţe atunci când se calculează stabilitatea în conformitate cu articolul 27.03 (condiţii limită şi metode de calcul pentru confirmarea stabilităţii navelor care transportă containere amarate):
- înălţimea metacentrică MG nu trebuie să fie mai mică de 0,50 m,
- trebuie să fie asigurat un bord liber rezidual de cel puţin 100 mm,
- viteza de care se va ţine cont trebuie să fie de 7 km/h,
- presiunea vântului trebuie să fie luată ca fiind egală cu 0,01 t/m2.
3.Unghiul de înclinare transversală (< 5°) nu trebuie să fie respectat de diferitele părţi ale navei după separare în conformitate cu articolul 28.04, alineatul (2), din moment ce acest unghi - care derivă din coeficientul de frecare - a fost prescris pentru containere nesecurizate.
Braţul forţei de înclinare transversală care rezultă din efectul suprafeţelor libere de lichid trebuie să fie luat în considerare în conformitate cu formula dată în articolul 27.02, alineatul (1) litera e).
4.Cerinţele de la punctele 2 şi 3 trebuie considerate a fi fost respectate dacă, pentru fiecare din cele două părţi, sunt respectate cerinţele de stabilitate indicate în secţiunea 9.1.0.95.2 din ADN.
5.Confirmarea stabilităţii diferitelor părţi ale navei după separare poate fi obţinută pe baza ipotezei că încărcătura este repartizată în mod uniform deoarece - dacă nu este deja cazul - aceasta se poate realiza înainte de separare, sau altfel nava trebuie să fie neîncărcată în mare parte.
CAPITOLUL 10:ESI-III-10 - ECHIPAMENTUL NAVELOR CARE VOR FI EXPLOATATE CONFORM STANDARDELOR S1 ŞI S2 (Articolul 31.01, 31.02 şi 31.03)
(1)Introducere generală
Conform articolului 31.01, navele pentru care se intenţionează exploatarea conform standardelor S1 şi S2 trebuie să corespundă prevederilor din capitolul 31. Comisia de inspecţie trebuie să ateste în certificatul navei de navigaţie interioară că nava corespunde prezentelor prevederi.
Prezentele prevederi constituie cerinţe suplimentare pentru echipamente care se aplică suplimentar cerinţelor pe care o navă trebuie să le îndeplinească pentru a i se emite certificatul navei de navigaţie interioară. Prevederile capitolului 31 care pot fi interpretate în diferite moduri vor fi clarificate în prezenta instrucţiune.
(2)Articolul 31.02 - Standardul S1
1.2.1. Alineatul (1) - Configurarea instalaţiei de propulsie
Dacă o navă este prevăzută cu un motor principal direct reversibil, instalaţia de aer comprimat care se cere pentru inversarea sensului împingerii trebuie:
a)să fie permanent menţinută sub presiune printr-un compresor reglat în mod automat, sau
b)când se declanşează o alarmă în timonerie, să fie presurizată cu ajutorul unui motor auxiliar care poate fi pornit din postul de guvernare. Dacă motorul auxiliar are propriul rezervor de combustibil, atunci - în conformitate cu articolul 8.05, alineatul (13) - trebuie să existe un dispozitiv de avertizare în timonerie pentru a indica dacă nivelul de umplere nu este suficient pentru a asigura funcţionarea în siguranţă în continuare.
2.2.2. Alineatul (2) - Niveluri de santină în încăperea motoarelor principale
Dacă instalaţia de guvernare prova este necesară astfel încât să fie îndeplinite cerinţele de manevrabilitate din capitolul 5, încăperea care conţine instalaţia de guvernare prova trebuie să fie considerată a fi ca şi încăperea motoarelor principale.
3.2.3. Alineatul (3) - Alimentarea automată cu combustibil
3.1.2.3.1. Dacă instalaţia de propulsie are un tanc de consum zilnic
a)conţinutul său trebuie să fie suficient pentru a se asigura că instalaţia de propulsie va funcţiona pe o perioadă de 24 de ore, presupunând un consum egal cu 0,25 litri/kWxh,
b)pompa de alimentare cu combustibil pentru reumplerea tancului de consum zilnic trebuie să funcţioneze în mod continuu, sau
c)pompa de alimentare cu combustibil trebuie să fie prevăzută cu:
- un comutator care pune în funcţiune automat pompa de alimentare cu combustibil atunci când tancul de consum zilnic atinge un anumit nivel scăzut; şi
- un comutator care scoate din funcţiune automat pompa de alimentare cu combustibil atunci când tancul de consum zilnic este plin.
3.2.2.3.2. Tancul de consum zilnic are un dispozitiv de semnalizare a nivelului de alarmă care respectă cerinţa articolului 8.05, alineatul (13).
4.2.4. Alineatul (4) - Nu se cere o anumită forţă pentru instalaţia de guvernare
Instalaţia de guvernare acţionată hidraulic îndeplineşte această cerinţă. Instalaţia de guvernare acţionată manual nu trebuie să necesite o forţă mai mare de 160 N pentru a fi acţionată.
5.2.5. Alineatul (5) - Semnale optice şi acustice cerute pe timpul voiajului
Semnalele optice nu includ cilindrii, sfere, conuri sau conuri duble cerute de regulile autorităţii de navigaţie naţională sau internaţională.
6.2.6. Alineatul (6) - Comunicarea directă şi comunicarea cu încăperea maşinilor
6.1.2.6.1. Comunicarea directă trebuie să se considere a fi asigurată dacă:
a)contactul vizual direct este posibil între timonerie şi posturile de control pentru vinciuri şi bolarzi din sectorul prova sau pupa al navei şi distanţa de la timonerie la aceste posturi de control nu este mai mare de 35 m; şi
b)cabinele de locuit sunt direct accesibile din timonerie.
6.2.2.6.2. Comunicarea cu încăperea maşinilor se consideră a fi asigurată dacă semnalul indicat la articolul 7.09, alineatul (3), fraza a doua, poate fi operat independent printr-un alt mijloc decât comutatorul indicat la articolul 7.09, alineatul (2).
7.2.7. Alineatul (7) - Manivele şi mijloace similare de rotaţie
Acestea includ:
a)vinciurile de ancoră acţionate manual (forţa maximă cerută se consideră că este atunci când ancorele sunt suspendate în mod liber);
b)manivelele pentru ridicarea capacelor gurilor de magazie;
c)manivelele de troliu de catarg şi pe coş.
Acestea nu includ:
a)troliile de deplasare sau de cuplare;
b)manivelele gruielor, cu excepţia celor prevăzute pentru bărcile de serviciu.

8.2.8. Alineatul (10) - Amenajarea ergonomică
Se consideră că prevederile sunt respectate dacă:
a)timoneria este amenajată în conformitate cu Standardul european EN 1864:2008, sau
b)timoneria este proiectată pentru navigaţia cu ajutorul radarului de o singură persoană,
c)timoneria îndeplineşte următoarele cerinţe:
aa)Aparatele de control şi instrumentele de monitorizare sunt în câmpul de vizibilitate prova şi se află situate în interiorul unui arc de cel mult 1800 (900 în tribord şi 900 în babord), inclusiv podeaua şi plafonul. Ele trebuie să fie clar lizibile şi vizibile din poziţia normală a timonierului.
bb)Comenzile principale, ca de ex. timona sau maneta de guvernare, butoanele de comandă maşini, butoanele de comandă radio şi butoanele de comandă pentru semnalele acustice şi semnalele de avertizare şi de manevră cerute sub reglementările corespunzătoare naţionale şi internaţionale ale autorităţii de navigaţie trebuie să fie dispuse astfel încât distanţa dintre butoanele de comandă din tribord şi cele din babord să nu fie mai mare de 3 m. Timonierul trebuie să poată pune în funcţiune motoarele fără să părăsească comanda pentru instalaţia de guvernare şi să poată în acelaşi timp să opereze alte butoane de comandă ca de ex. instalaţia radio, butoanele de comandă pentru semnalele acustice şi semnalele de avertizare şi manevră cerute sub reglementările corespunzătoare naţionale şi internaţionale ale autorităţii de navigaţie.
cc)Semnalele de avertizare şi manevră cerute sub reglementările corespunzătoare naţionale şi internaţionale ale autorităţii de navigaţie, sunt acţionate electric, pneumatic, hidraulic sau mecanic. Prin derogare, pot fi acţionate cu ajutorul unui cablu metalic de întindere numai dacă funcţionarea în siguranţă din timonerie este posibilă în acest fel.
(3)Articolul 31.03 - Standardul S2
1.3.1. Alineatul (1) - O motonavă care navighează separat
1.1.Motonavelor care conform certificatului navei de navigaţie interioară sunt de asemenea apte pentru împingere, dar care:
a)nu au vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric, sau
b)au vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric care nu respectă cerinţele de la punctul 3.3 ale acestei instrucţiuni,
trebuie să li se acorde standardul S2 ca motonavă care navighează separat.
1.2.Nota "Standardul S2 nu se aplică motonavei când împinge" trebuie să fie înscrisă la rubrica 47 din certificatul navei de navigaţie interioară.
2.3.2. Alineatul (2) - Convoi împins
Motonavele care, conform certificatului navei de navigaţie interioară, sunt apte pentru împingere şi sunt prevăzute cu vinciuri de cuplare acţionate hidraulic sau electric care îndeplinesc cerinţele punctului 3.3 al acestei instrucţiuni, dar care nu au un propulsor de manevră prova trebuie să li se acorde standardul S2 ca motonavă pentru împingerea unui convoi. Nota "Standardul S2 nu se aplică motonavei care navighează separat" trebuie să fie înscrisă la rubrica 47 din certificatul navei de navigaţie interioară.
3.3.3. Alineatul (3), prima frază şi alineatul (4) litera (d), prima frază - Vinciuri speciale sau dispozitive echivalente pentru tensionarea cablurilor de cuplare (dispozitive de cuplare)
Vinciurile de cuplare cerute sunt echipamentul minim specificat în conformitate cu articolul 21.01, alineatul (2), care, conform instrucţiunilor ESI-III-6, punctele 2.1 şi 2.2 (conexiuni longitudinale), servesc la preluarea forţelor de cuplare şi care respectă următoarele cerinţe:
a)Dispozitivul trebuie să asigure forţa de întindere cerută pentru cuplarea numai prin mijloace mecanice.
b)Dispozitivele de comandă pentru dispozitiv trebuie să fie amplasate chiar pe dispozitiv. Prin derogare, comanda de la distanţă este permisă cu condiţia ca:
- Persoana care operează dispozitivul să aibă o vedere liberă nerestricţionată a dispozitivului de la postul de comandă;
- Există un dispozitiv la postul de comandă pentru a preveni funcţionarea neintenţionată;
- Dispozitivul are o oprire în caz de urgenţă.
c)Dispozitivul trebuie să aibă un dispozitiv de frânare care să acţioneze imediat dacă comenzile sunt eliberate sau dacă lipseşte forţa motrice.
d)Trebuie să fie posibilă eliberarea manuală a parâmei de cuplare dacă lipseşte forţa motrice.
4.3.4. Alineatul (3), a doua frază şi alineatul (4.2) litera (d), a doua frază - Operarea propulsorului prova
Comanda pentru operarea propulsorului prova trebuie să fie instalată în mod permanent în timonerie. Cerinţele articolului 7.04, alineatul (8) trebuie să fie îndeplinite. Cablajul electric pentru operarea propulsorului prova trebuie să se afle instalat în mod permanent până la prova navei autopropulsate care împinge sau a împingătorului.
5.3.5. Alineatul (4) - Manevrabilitatea echivalentă
Manevrabilitatea echivalentă trebuie să fie asigurată cu ajutorul unui sistem de propulsie care este format din:
a)o acţionare cu mai multe elici şi cel puţin două sisteme independente de propulsie cu puteri similare de ieşire,
b)cel puţin un propulsor cicloidal,
c)cel puţin o cârmă activă sau
d)cel puţin o instalaţie de propulsie cu jet de apă la 3600.
PARTEA IV:PREVEDERI TRANZITORII
CAPITOLUL 1:ESI-IV-1 - APLICAREA PREVEDERILOR TRANZITORII (Capitolele de la 19 la 30, capitolul 32 şi capitolul 33)
SECŢIUNEA 1:APLICAREA PREVEDERILOR TRANZITORII LA ÎMBINAREA PĂRŢILOR CONSTRUCŢIEI NAVALE
1.1.1. Principii
În cazurile în care se îmbină părţi provenind din nave diferite, status quo-ul protectiv existent anterior se acordă numai pentru părţile care aparţin navei care îşi păstrează certificatul navei de navigaţie interioară. Prin urmare, prevederile tranzitorii pot fi invocate numai pentru acele părţi. Alte părţi trebuie tratate ca o navă nou construită.
2.1.2. Aplicarea detaliată a prevederilor tranzitorii
2.1.1.2.1. În cazurile în care se îmbină părţi provenind din nave diferite, prevederile tranzitorii pot fi invocate numai pentru părţile care aparţin navei ce îşi păstrează certificatul navei de navigaţie interioară.
2.2.1.2.2. Părţile care nu aparţin navei ce îşi păstrează certificatul de navă sunt tratate ca o construcţie navală nou construită.
2.3.1.2.3. După ce la o navă s-a adăugat o parte din altă navă, prima dintre acestea primeşte numărul european de identificare a navei, care îşi păstrează certificatul navei de navigaţie interioară în calitate de construcţie navală transformată.
2.4.1.2.4. În cazul în care, în urma transformării unei construcţii navale, trebuie păstrat certificatul navei de navigaţie interioară sau se eliberează unul nou, anul fabricaţiei celei mai vechi părţi a construcţiei navale trebuie menţionat în certificatul navei de navigaţie interioară.
2.5.1.2.5. Dacă la construcţia navală se ataşează o nouă provă, motorul propulsorului de la prova instalat în secţiunea prova trebuie, de asemenea, să respecte cerinţele în vigoare.
2.6.1.2.6. Dacă la construcţia navală se ataşează o nouă secţiune pupa, motoarele instalate în secţiunea pupa trebuie, de asemenea, să respecte cerinţele în vigoare.
3.1.3. Exemple ilustrative
3.1.1.3.1. Se alcătuieşte o navă din două nave mai vechi: nava 1, cu anul de construcţie 1968; nava 2, cu anul de construcţie 1972. Se utilizează toate părţile navei 1, cu excepţia provei; din nava 2 se utilizează prova. Nava astfel asamblată primeşte certificatul navei de navigaţie interioară al navei 1. Prova navei asamblate trebuie să fie acum echipată, printre altele, cu nişe pentru ancoră.
3.2.1.3.2. Se alcătuieşte o navă din două nave mai vechi: nava 1, cu anul de construcţie 1975; nava 2, cu anul de construcţie 1958, iar cea mai veche componentă din 1952. Se utilizează toate părţile navei 1, cu excepţia provei; din nava 2 se utilizează prova. Nava astfel asamblată primeşte certificatul navei de navigaţie interioară al navei 1. Prova navei asamblate trebuie să fie acum echipată, printre altele, cu nişe pentru ancoră. Cea mai veche componentă din nava originală 2, cu anul de construcţie 1952, trebuie menţionată în certificatul navei de navigaţie interioară.
3.3.1.3.3. Pupa unei nave cu anul de construcţie 2001 este ataşată unei nave cu anul de construcţie 1988. Motorul navei cu anul de construcţie 1988 urmează să rămână în navă. În acest caz, motorul trebuie să primească o aprobare de tip. Motorul ar trebui, de asemenea, să primească o aprobare de tip dacă ar fi vorba de motorul din pupa navei cu anul de fabricaţie 2001.
SECŢIUNEA 2:APLICAREA PREVEDERILOR TRANZITORII ÎN CAZUL MODIFICĂRII TIPULUI DE CONSTRUCŢIE NAVALĂ (DESTINAŢIA CONSTRUCŢIEI NAVALE)
1.2.1. Principii
1.1.2.1.1. În orice decizie privind aplicarea prevederilor tranzitorii în cazul modificării tipului de construcţie navală (tip de navă; destinaţia navei), aspectele ţinând de siguranţă sunt determinante în ceea ce priveşte acest standard.
1.2.2.1.2. Tipul construcţiei navale se consideră modificat dacă cerinţele de siguranţă care se aplică noului tip de construcţie navală sunt diferite de cele aferente vechiului tip; este vorba de un astfel de caz dacă există dispoziţii speciale din capitolele de la 19 la 30 din acest standard care nu se aplicau vechiului tip, dar se aplică noului tip.
1.3.2.1.3. În cazul modificării tipului de construcţie navală, toate prevederile speciale şi toate cerinţele specifice acestui tip de construcţie navală trebuie respectate integral; nu pot fi invocate prevederi tranzitorii în cazul acestor cerinţe. Aceasta se aplică şi părţilor care sunt preluate din nava existentă şi ajung să facă obiectul acestor cerinţe speciale.
1.4.2.1.4. Transformarea unui tanc petrolier în navă pentru mărfuri solide nu reprezintă o modificare a tipului de navă, în sensul definiţiei de la punctul 2.1.2.
1.5.2.1.5. În cazul transformării unei nave cu cabine în navă pentru voiaje de zi, toate părţile noi trebuie să respecte integral cerinţele în vigoare.
2.2.2. Aplicarea detaliată a prevederilor tranzitorii
2.1.2.2.1. Art. 32.02 alin. 2 (NRT) şi, respectiv, art. 33.02 alin. 2 se aplică părţilor din construcţia navală care sunt reînnoite; prin urmare, noile părţi ale construcţiei navale nu pot face obiectul prevederilor tranzitorii.
2.2.2.2.2. În cazul părţilor din construcţia navală care nu sunt transformate, prevederile tranzitorii continuă să se aplice, cu excepţia părţilor menţionate la punctul 2.1.3 a doua frază.
2.3.2.2.3. Dacă se modifică dimensiunile construcţiei navale, prevederile tranzitorii nu se mai aplică acelor părţi ale construcţiei navale care sunt legate de această modificare, de exemplu, distanţa peretelui de coliziune, bordul liber şi ancora.
2.4.2.2.4. În cazul unei modificări a tipului de construcţie navală, sunt aplicabile cerinţele speciale care se aplică doar noului tip de construcţie navală. Toate părţile şi echipamentele afectate de transformarea construcţiei navale trebuie să îndeplinească cerinţele în vigoare din părţile II şi III ale prezentului standard.
2.5.2.2.5. Construcţia navală primeşte ulterior certificatul navei de navigaţie interioară nou sau modificat, iar în câmpurile 7 şi 8 ale certificatului se menţionează atât construcţia originală, cât şi transformarea.
3.2.3. Exemple
3.1.2.3.1. O navă de marfă cu anul de construcţie 1996 este transformată în navă de pasageri. În acest caz, capitolul 19 din prezentul standard se aplică întregii nave, fără invocarea prevederilor tranzitorii. Dacă prova nu este modificată, fie potrivit planurilor de transformare, fie potrivit capitolului 19, nava nu are nevoie de nişe pentru ancore, în conformitate cu art. 3.03.
3.2.2.3.2. Un remorcher cu anul de construcţie 1970 este transformat în navă împingător. Transformarea fizică constă exclusiv în modificarea echipamentelor de pe punte şi instalarea unui dispozitiv de împingere. Rămân aplicabile toate prevederile tranzitorii pentru o navă din 1970, cu excepţia capitolelor 5 şi 7 (parţial), a art. 13.01 şi a art. 21.01.
3.3.2.3.3. Un tanc autopropulsat cu anul de construcţie 1970 este transformat în navă împingător. Transformarea fizică constă în separarea secţiunii prova de secţiunea de marfă, precum şi modificarea echipamentelor de pe punte şi instalarea unui dispozitiv împingător. Rămân aplicabile toate prevederile tranzitorii pentru o navă din 1970, cu excepţia prevederilor din capitolele 5 şi 7 (parţial), de la art. 13.01 şi de la art. 21.01.
3.4.2.3.4. Un tanc autopropulsat este transformat într-un cargou. Cargoul trebuie să respecte cerinţele în vigoare privind siguranţa la locul de muncă, în special cele menţionate la art. 14.04 din capitolul 14 din prezentul standard.
SECŢIUNEA 3:APLICAREA PREVEDERILOR TRANZITORII ÎN CAZUL TRANSFORMĂRII NAVELOR DE PASAGERI
1.3.1. Aplicarea prevederilor tranzitorii
1.1.3.1.1. Măsurile de transformare necesare în vederea respectării cerinţelor din capitolul 19, indiferent de momentul efectuării acestora, nu reprezintă o transformare "T", în sensul art. 32.02 alin. 2, al art. 32.03 alin. 1 sau al art. 32.05 alin. 5 respectiv al art. 33.02 şi 33.03 din prezentul standard.
1.2.3.1.2. În cazul transformării unei nave cu cabine în navă pentru voiaje de zi, toate părţile noi trebuie să respecte integral cerinţele în vigoare.
2.3.2. Exemple
2.1.3.2.1. Unei nave de pasageri cu anul de construcţie 1995 trebuie să i se instaleze un al doilea sistem independent de propulsie, cel târziu până la 1 ianuarie 2015. Dacă nava de pasageri în cauză nu face obiectul niciunei alte transformări voluntare, nu este necesară efectuarea unui calcul al stabilităţii în conformitate cu noile cerinţe, dar dacă există o nevoie obiectivă de efectuare a unui astfel de calcul, acesta se poate realiza în conformitate cu RINR sau cu cerinţele unui stat membru, pe baza cărora a fost făcut precedentul calcul de stabilitate.
2.2.3.2.2. O navă de pasageri cu anul de construcţie 1994 şi cu certificatul navei de navigaţie interioară reînnoit ultima dată în 2012 va fi mărită cu 10 m în 2016. În plus, acestei nave trebuie să i se instaleze un al doilea sistem independent de propulsie. Va fi, de asemenea, necesar un nou calcul al stabilităţii, care trebuie efectuat în conformitate cu capitolul 19 pentru situaţia 1 de compartimentare şi situaţia 2 de compartimentare.
2.3.3.2.3. Unei nave de pasageri cu anul de construcţie 1988 i se instalează un sistem de propulsie mai puternic, incluzând elice. Este vorba de o transformare majoră, care impune un calcul de stabilitate. Acesta trebuie efectuat în conformitate cu cerinţele în vigoare.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 844 bis din data de 4 octombrie 2018