Capitolul 10 - Echipamente şi instalaţii electrice - Anexa 2/2018 la Ordinul nr. 1472/2018 pentru aprobarea cerinţelor tehnice pentru navele de navigaţie interioară - CERINŢE TEHNICE MINIME APLICABILE CONSTRUCŢIILOR NAVALE CARE NAVIGHEAZĂ PE CĂILE NAVIGABILE INTERIOARE DIN ZONELE 1, 2, 3 ŞI 4
M.Of. 844 bis
În vigoare Versiune de la: 24 Aprilie 2024
CAPITOLUL 10:Echipamente şi instalaţii electrice
Art. 101: Art. 10.01: Generalităţi
1.În cazul în care pentru anumite părţi ale unei instalaţii nu există cerinţe speciale, gradul de siguranţă trebuie să fie considerat satisfăcător dacă aceste părţi au fost realizate conform unui standard european în vigoare sau conform cerinţelor unei societăţi de clasificare recunoscute.
Documentele corespunzătoare trebuie să fie prezentate comisiei de inspecţie.
2._
(1)Următoarele documentele, ştampilate în mod corespunzător de către comisia de inspecţie trebuie să fie disponibile la bord:
a)planurile generale ale întregii instalaţii electrice;
b)planurile de conectare pentru tabloul principal de comandă, tablou de comandă în caz de avarie şi tabloul de distribuţie împreună cu cele mai importante date tehnice, ca de exemplu intensitatea curentului nominal corespunzătoare dispozitivelor de protecţie şi de comandă;
c)indicaţiile cu privire la puterea aparatelor electrice de serviciu;
d)tipurile de cabluri cu indicarea secţiunilor pentru conductori;
e)pentru sistemele de propulsie electrică a navelor, planurile tablourilor de comandă cât şi documente referitoare la motoarele de propulsie electrică;
f)planurile sistemelor electronice de conducere, de reglare, de alarmare şi de siguranţă;
g)planurile circuitelor de comandă.
(2)Pentru construcţiile navale fără echipaj nu este necesară existenţa la bord a acestor documente, dar ele trebuie să fie oricând disponibile la proprietar.
3.Echipamentul şi instalaţiile trebuie să fie proiectat pentru înclinări permanente de până la 15° şi pentru o temperatură a mediului ambiant interior de la 0°C până la +40°C şi pe punte de la -20°C până la +40°C. Ele trebuie sa funcţioneze perfect între aceste limite.
4.Echipamentul şi instalaţiile electrice trebuie să fie complet accesibile şi uşor de întreţinut.
5.Aparatele şi instalaţiile electrice trebuie să fie construite şi instalate astfel încât vibraţiile care apar în condiţii normale de funcţionare să nu producă disfuncţionalităţi sau defecţiuni.
Art. 102: Art. 10.02: Sisteme de alimentare electrică
1.La bordul construcţiilor navale dotate cu o instalaţie electrică, alimentarea instalaţiei trebuie să provină, în principiu, de la cel puţin două surse de energie în aşa fel încât, în caz de defectare a unei surse de energie, sursa de energie rămasă să fie capabilă să alimenteze cel puţin 30 minute echipamentele consumatoare a căror utilizare este necesară pentru siguranţa navigaţiei.
2.Nivelul suficient de alimentare cu energie electrică trebuie să fie dovedit printr-un bilanţ de putere. Poate fi luat în considerare şi un factor adecvat de simultaneitate.
3.Independent de alin. 1, art. 6.04 trebuie să se aplice surselor de energie pentru instalaţiile de guvernare.
Art. 103: Art. 10.03: Protecţia contra contactului fizic, pătrunderii corpurilor solide şi apei
Tipul de protecţie minimă a părţilor instalate permanent în instalaţie trebuie să corespundă tabelului următor:
Amplasare | Tipul de protecţie minimă în conformitate cu standardul european EN 60529:2014 | |||||
Generatoare | Motoare | Transformatoare | Tablouri Distribuţie Întrerupătoare | Accesorii de instalare(4) | Aparate de iluminat/Detectoare de incendiu | |
Încăperi de serviciu, încăperi de maşini, compartimente ale instalaţiei de guvernare ......... | IP22 | IP 22 | IP 22(2) | IP 22(1) (2) | IP44 | IP 22 |
Magazii ........... |
| IP55 | IP55 |
| IP55 | IP55 |
Încăperi pentru acumulatori şi pentru pituri ...... |
|
|
|
|
| IP44 şi.(Ex)(3) |
Punţi deschise, posturi de guvernare deschise .......... | IP55 | IP55 |
| IP55 | IP55 | IP55 |
Timonerie închisă ....... | IP55 | IP22 | IP22 | IP22 | IP22 | IP22 |
Încăperi de locuit cu excepţia încăperilor sanitare şi umede |
|
|
| IP22 | IP20 | IP20 |
Încăperi sanitare şi umede |
| IP44 | IP44 | IP44 | IP55 | IP44 |
Observaţii: 1. Pentru echipamentele cu degajare mare de căldura: IP 12. 2. Atunci când tipul de protecţie nu este asigurat de echipamentul însuşi, acesta trebuie să fie furnizat de locaţia de instalare aşa cum este prezentat în tabel. 3. Echipamentele electrice de tip certificat de securitate, de exemplu instalaţiile: a) autorizate în conformitate cu seria de standarde europene EN 60079 (în vigoare la 6 iulie 2017); b) având un tip de protecţie inferior specific configuraţiei, de exemplu anumite tipuri de detectoare de incendiu. Dacă corpuri de iluminat sau detectoare de incendiu sunt utilizate în locuri rezervate pentru acumulatori şi vopsele, trebuie îndeplinite ambele condiţii. 4. Materialele instalaţiei pentru curenţi de la 125 A: IP 66 (EN 60529: 2014). | ||||||
Art. 104: Art. 10.04: Protecţia contra exploziei
1.În încăperile şi locaţiile în care se pot acumula atmosfere explozive, nu sunt admise decât echipamente electrice protejate contra exploziei (certificate de securitate). Aceste echipamente trebuie să fie controlate şi aprobate de un organism de inspecţie recunoscut pe baza dispoziţiilor naţionale ale unuia dintre statele membre în ceea ce priveşte securitatea într-o atmosferă explozivă.
Instalarea echipamentelor de conectare pentru aparatele de iluminat şi pentru alte aparate electrice trebuie să fie evitată cât mai mult posibil în aceste încăperi şi locaţii. Protecţia împotriva exploziilor trebuie să corespundă caracteristicilor atmosferei prezente (grupa de explozie, clasa de temperatură) şi trebuie să fie conformă cerinţelor locaţiei în cauză.
Trebuie luate în considerare indicaţiile şi restricţiile conţinute în certificatele de aprobare ale aparatelor.
Clasificarea şi evaluarea locaţiilor periculoase trebuie să fie efectuată şi documentată în conformitate cu standardele internaţionale EN 60079-10-1: 2015 şi EN 60079-10-2: 2015.
2.Pentru locaţiile periculoase se aplică:
a)În locaţiile din Zona 0 sunt permise numai circuitele electrice cu securitate intrinsecă (tip de protecţie Ex ia) în conformitate cu standardul internaţional IEC 60079-11: 2012.
b)În locaţiile din Zona 1 sunt permise numai echipamentele electrice protejate contra exploziilor (certificate de securitate).
c)În locaţiile din Zona 2 trebuie să fie luate măsuri de protecţie pentru echipamentele electrice care corespund naturii şi obiectivului de utilizare a echipamentelor de serviciu.
În aceste locaţii nu sunt admise decât:
aa)echipamente electrice protejate contra exploziilor (certificate de securitate);
bb)echipamente de serviciu care, în timpul funcţionării normale, nu produc scântei şi ale căror suprafeţe, putând fi expuse la aer liber, nu ating temperaturi inadmisibile, sau
cc)echipamente de serviciu protejate printr-un înveliş sub presiune sau printr-un înveliş etanş la vapori (tip de protecţie minimum IP 55) şi ale căror suprafeţe nu ating temperaturi inadmisibile.
3.Pentru protecţia împotriva exploziilor cauzate de praf, se aplică cerinţele din standardul european EN 60079-10-2: 2015.
Art. 105: Art. 10.05: Legarea la pământ
1.Legarea la pământ este necesară în cazul instalaţiilor care au tensiuni ce depăşesc 50 V.
2.Părţile metalice expuse contactului fizic şi care nu sunt sub tensiune, pe durata exploatării normale, ca de exemplu suporţii şi carcasele pentru instalaţiile electrice, echipamentele electrice care nu sunt mobile, trebuie să fie legate la pământ separat în cazul în care ele nu sunt în contact electric cu corpul ca urmare a instalării lor.
3.Carcasele aparatelor electrice mobile trebuie să fie legate la pământ cu ajutorul unui conductor de protecţie suplimentar, fără tensiune în exploatarea normală, încorporat în cablul de alimentare.
Această prevedere nu se aplică în cazul folosirii unui transformator cu circuit de separaţie protejat şi nici în cazul aparatelor prevăzute cu o izolaţie de protecţie (dublă izolaţie).
4.Secţiunea transversală a conductorilor de legare la pământ nu trebuie să fie mai mică decât valorile indicate în tabelul următor:
Secţiunea transversală a conductorilor exteriori [mm2] | Secţiunea transversală minimă a conductorilor de legare la pământ | |
În cablurile izolate [mm2] | Montaţi separat [mm2] | |
0,5 < = S < = 4 | aceeaşi secţiune transversală ca şi a conductorului exterior | 4 |
4 < S < = 16 | aceeaşi secţiune transversală ca şi a conductorului exterior | |
16 < S < = 35 | 16 | |
35 < S < = 120 | jumătate din secţiunea transversală a conductorului exterior | |
S > 120 | 70 | |
Art. 106: Art. 10.06: Tensiuni maxime admisibile
1.Pentru tensiuni nu trebuie să fie depăşite următoarele valori:
Tipul echipamentului sau instalaţiei | Tensiuni maxime admisibile | ||
Curent continuu | Curent alternativ monofazat | Curent alternativ trifazat | |
a. Instalaţii de forţă şi de încălzire incluzând prizele de curent corespunzătoare ............... | 250 V | 250 V | 690 V |
b. instalaţii de iluminat, de comunicaţii, de comandă şi de informare incluzând prizele de curent corespunzătoare ...... | 250 V | 250 V | - |
c. Prize de curent destinate alimentarii echipamentelor electrice mobile folosite pe punţi deschise sau în spaţii metalice strâmte sau umede - cu excepţia căldărilor şi tancurilor: 1. În general .............................. 2. În cazul folosirii unui transformator cu circuit de separaţie protejat care alimentează doar un singur aparat ........ 3. În cazul folosirii unor aparate cu izolaţie protectoare (dublă izolaţie) ...... 4. În cazul folosirii întrerupătoarelor diferenţiale de curent rezidual < = 30 mA ....... |
50 V1) -
250 V
- |
50 V1) 250 V2)
250 V
250 V |
- -
-
690 V |
d. Echipamentele electrice mobile (cum ar fi echipamentele electrice pentru containere, motoare, ventilatoare şi pompe), care nu sunt în mod normal manipulate în timpul funcţionării şi ale căror părţi conductoare accesibile atingerii corpului sunt legate la pământ printr-un conductor de protecţie încorporat cablului de alimentare şi care în afară de acest conductor sunt legate la corp prin amplasarea lor sau printr-un alt conductor ................ | 250 V | 250 V | 690 V |
e. Prizele de curent destinate alimentării aparatelor electrice mobile folosite în interiorul căldărilor şi al tancurilor ...... | 50 V1) | 50 V1) | - |
Observaţii: 1) Atunci când această tensiune provine de la reţele de tensiune superioară, trebuie să se folosească o separaţie galvanică (transformator de siguranţă). 2) Circuitul electric secundar trebuie izolat omnipolar de pământ. | |||
2.Sub rezerva respectării măsurilor de protecţie necesare, sunt permise tensiuni mai mari pentru:
a)instalaţiile de forţă în cazul în care puterea lor o cere;
b)instalaţiile de bord speciale, cum ar fi instalaţia radio şi sistemul de aprindere.
3.Comisia de inspecţie poate autoriza alte excepţii în cazuri justificate, cu condiţia respectării măsurilor de protecţie necesare.
Art. 107: Art. 10.07: Sisteme de distribuţie
1.Pentru curent continuu şi pentru curent alternativ monofazat, sunt admise următoarele sisteme de distribuţie:
a)sisteme cu doi conductori dintre care unul este legat la pământ (L1/N/PE)
b)sisteme cu un conductor folosind principiul reîntoarcerii la corp, numai pentru instalaţiile locale (ca de exemplu instalaţia de pornire a unui motor cu ardere internă) (L1/PEN)
c)sisteme cu doi conductori care sunt izolaţi de corp (L1/L2/PE).
2.Pentru curent alternativ trifazat sunt admise următoarele sisteme de distribuţie:
a)sisteme cu patru conductori, cu legarea la pământ a nulului, fără utilizarea principiului reîntoarcerii la corp (L1/L2/L3/N/PE) = ( reţeaua TN-S) sau (reţeaua TT).
b)sisteme cu trei conductori izolaţi de corp (L1/L2/L3/PE) = (reţeaua IT);
c)sisteme cu trei conductori cu legarea la pământ a nulului, utilizând principiul reîntoarcerii la corp, mai puţin pentru circuitele terminale (L1/L2/L3/PEN).
3.Comisia de inspecţie poate permite folosirea altor sisteme.
Art. 108: Art. 10.08: Conectarea la mal sau la alte reţele externe
1.Unitatea de alimentare, adică toate instalaţiile la bord pentru transferul de energie electrică la bord, trebuie să fie proiectată după cum urmează:
a)Transferul de la sistemul de alimentare cu energie de la ţărm:
aa)Pentru curenţii până la 125 A inclusiv, trebuie respectate cerinţele standardelor europene EN 15869-1 şi EN 15869-3 în versiunea în vigoare la 6 iulie 2017.
bb)Pentru curenţii mai mari de 250 A trebuie respectate cerinţele standardul european EN 16840: 2017.
b)În toate celelalte cazuri, se aplică cerinţele de la alineatele (2)-(9). Se consideră că cerinţele menţionate sunt respectate în cazul în care se respectă standardele menţionate la litera a) pentru utilizarea respectivă.
2.Cablurile de alimentare de la reţelele de la mal sau de la alte reţele externe spre instalaţiile reţelei de la bord trebuie să aibă o conectare permanentă la bord cu ajutorul unor borne fixe sau al unor prize fixe. Conexiunile cablurilor nu trebuie să fie supuse vreunei solicitări de întindere.
3.Corpul trebuie să aibă un branşament de împământare atunci când tensiunea de conectare depăşeşte 50V. Branşamentul de împământare trebuie să fie semnalat într-un mod special.
4.Dispozitivele de protecţie a conectării trebuie să poată fi închise în aşa fel încât să împiedice funcţionarea simultană a generatoarelor reţelei de la bord şi a reţelei de la mal sau a altei reţele externe. Se permite o scurtă funcţionare simultană pentru trecerea de la un sistem la altul fără întrerupere de tensiune.
5.Conectarea trebuie să fie protejată la scurtcircuit şi la suprasarcină.
6.Tabloul principal de distribuţie trebuie să indice dacă conectarea se află sub tensiune.
7.Trebuie să fie instalate dispozitive indicatoare care să permită compararea polarităţii în cazul curentului continuu şi ordinea fazelor în cazul curentului alternativ trifazat, între conectare şi reţeaua de la bord.
8.Un panou adiacent conectării trebuie să indice:
a)măsurile ce trebuie să fie luate pentru a efectua conectarea;
b)natura curentului şi tensiunea nominală şi, în plus, în cazul curentului alternativ, frecvenţa.
9.Dacă se utilizează prize de curent nominal mai mare de 16 A, trebuie prevăzute dispozitive care să asigure să aibă loc conectarea sau deconectarea numai atunci când linia nu se află sub tensiune.
Art. 109: Art. 10.09: Furnizarea de curent electric altor construcţii navale
1.Atunci când alimentarea este furnizată altor construcţii navale, trebuie să existe un dispozitiv de conectare separat.
2.Articolul 10.08, alin. 2 şi 4-9 trebuie să se aplice prin analogie.
Art. 1010: Art. 10.10: Generatoare, motoare şi transformatoare
1.Generatoarele acţionate de maşina principală, de arborele sau de un grup auxiliar destinat altor funcţii, trebuie să fie dimensionate în funcţie de variaţia numărului de rotaţii ce se pot produce în timpul funcţionării.
2.Transformatoarele trebuie amplasate în locaţii bine ventilate sau în încăperi bine aerisite.
3.Înfăşurările primare şi secundare ale transformatoarelor trebuie să fie izolate electric. Acest lucru nu se aplică la transformatoarele de pornire.
4.Pentru reglarea tensiunii secundare a transformatoarelor, trebuie să fie prevăzute prizele de alimentare corespunzătoare tensiunii nominale. Acest lucru nu se aplică la transformatoarele de pornire.
5.Motoarele, generatoarele şi transformatoarele trebuie să fie prevăzute, de către producător, cu un marcaj care include, pe lângă numele societăţii producătorului, numărul de serie al maşinii şi puterea, principalele date nominale.
Art. 1011: Art. 10.11: Baterii, acumulatori şi dispozitivele lor de încărcare
1.Acumulatorii trebuie să fie accesibili şi amplasaţi astfel încât să nu se deplaseze în caz de mişcări ale construcţiei navale. Ei nu trebuie sa fie amplasaţi în locuri în care ar fi expuşi la căldură excesivă, temperaturi foarte scăzute, stropi de val, aburi sau vapori.
2.Acumulatorii nu pot fi instalaţi în timonerii, încăperi de locuit, camere de locuit şi în magazii, şi la bordul navelor de pasageri în încăperile pentru pasageri, în cabine şi în bucătării. Prima frază nu se aplică bateriilor:
a)în aparatele mobile; sau
b)cu o putere de încărcare mai mică de 0,2 kW.
3.Acumulatorii care necesită o putere de încărcare mai mare de 2,0 kW trebuie să fie instalaţi într-o încăpere specială. Dacă sunt amplasaţi pe punte, pot fi puşi, de asemenea într-un dulap. Această încăpere sau dulap trebuie ventilate forţat spre puntea deschisă (admisie şi evacuare a aerului), în cazul în care acumulatorii pot degaja gaze.
4.Puterea de încărcare a unui acumulator este calculată pornind de la curentul de încărcare maxim şi de la tensiunea nominală a acumulatorului, ţinând seama de curbele caracteristicilor de încărcare ale dispozitivului de încărcare.
5.Acumulatorii care necesită o putere de încărcare de ce nu depăşeşte 2,0 kW pot fi instalaţi, de asemenea, într-un dulap sau o casetă sub punte. Aceştia pot fi de asemenea să fie instalaţi într-o încăpere de maşini, într-o încăpere electrică de serviciu sau în altă locaţie bine ventilată; în aceste cazuri, aceştia trebuie protejaţi împotriva căderii obiectelor şi a picăturilor de apă.
6.Suprafeţele interioare ale tuturor încăperilor, dulapurilor sau casetelor, ale etajerelor şi ale altor elemente de construcţie destinate acumulatorilor trebuie să fie protejate contra efectelor dăunătoare ale electrolitului.
7._
(1)Încăperile, dulapurile sau casetele închise în care sunt instalaţi acumulatorii trebuie să poată fi ventilate eficient. O ventilaţie forţată trebuie să fie prevăzută pentru puteri de încărcare mai mari de:
a)2,0 kW pentru acumulatorii cu nichel-cadmiu;
b)3,0 kW pentru acumulatorii cu plumb.
(2)Aerul trebuie să intre prin partea inferioară şi să iasă prin partea superioară astfel încât să se asigure evacuarea totală a gazelor.
(3)Canalele de ventilaţie nu trebuie sa cuprindă dispozitive care să împiedice circulaţia liberă a aerului, cum ar fi valvule de obturare.
8.Debitul de aer cerut (Q) se va calcula cu ajutorul următoarei formule:
Q = f x Igaz x n [m3/h]
În această formulă:
S = 0,11 pentru acumulatorii cu electroliţi lichizi;
S = 0,03 pentru acumulatorii cu celule închise (electroliţi în gel, fibre);
Igaz = o pătrime din curentul maxim al dispozitivului de încărcare, în A;
[ = numărul de celule montate în serie.
În cazul existenţei acumulatorilor tampon ai reţelei de bord, alte metode de calculare care să ţină cont de curba caracteristicii de încărcare a dispozitivului de încărcare pot fi acceptate de către comisia de inspecţie cu condiţia ca aceste metode să se bazeze pe dispoziţiile unei societăţi de clasificare recunoscute sau pe alte standarde relevante.
9.În caz de ventilaţie naturală, secţiunea transversală a canalelor trebuie să corespundă debitului de aer necesar pe baza unei viteze a aerului de 0,5 m/s. Totuşi, secţiunea transversală trebuie să fie de cel puţin:
a)80 cm2 pentru acumulatorii cu plumb;
b)120 cm2 pentru acumulatorii cu nichel-cadmium.
10.În caz de ventilaţie forţată, trebuie să se prevadă un ventilator, de preferinţă de un tip cu aspiraţie, al cărui motor să fie etanş la curentul de gaz sau de aer.
Ventilatorul trebuie să fie construit în aşa fel încât să nu permită formarea de scântei prin contactul dintre pala şi carcasa ventilatorului şi astfel încât să se evite orice încărcări electrostatice.
11.Pe uşile sau pe capacele încăperilor, ale dulapurilor sau ale cutiilor în care se află acumulatori trebuie sa fie aplicată menţiunea "Interzis focul, flacăra deschisă şi fumatul" conform figurii 2 din anexa nr. 4 la ES-TRIN, având un diametru minim de 10 cm.
12.În principiu, dispozitivele de încărcare trebuie să fie dimensionate astfel încât acumulatorii descărcaţi să poată fi reîncărcaţi la 80% din capacitatea lor nominală în maximum 15 ore, fără a depăşi intensitatea curentului de încărcare maxim admisibil.
13.Pot fi utilizate numai dispozitive de încărcare automată care corespund caracteristicilor de încărcare ale tipului de acumulator.
14.În cazul alimentării simultane a aparatelor consumatoare în timpul încărcării, cerinţele de putere ale echipamentelor consumatoare trebuie să fie luate în considerare la alegerea dispozitivului de încărcare. Indiferent de necesarul de putere instantanee, trebuie să fie respectată o tensiune maximă de încărcare de 120% din tensiunea nominală.
15.Pentru acumulatori litiu-ion se aplică cerinţele standardelor europene EN 62619 în ediţia în vigoare la 6 iulie 2017 şi EN 62620: 2015.
16._
(1)Atunci când este posibil, ar trebui utilizate sisteme de gestionare a bateriilor pentru monitorizarea acumulatorilor. Bateriile litiu-ion trebuie să fie echipate cu astfel de sisteme.
(2)Aceste sisteme trebuie să acopere cel puţin următoarele funcţionalităţi:
a)protecţia celulelor (scurtcircuit extern, intern, supracurent, descărcare completă etc.);
b)controlul încărcării, dacă acest lucru nu este asigurat de încărcător;
c)gestionarea sarcinii;
d)determinarea stării de încărcare;
e)echilibrarea celulelor;
f)gestionarea termică.
(3)Dacă este posibil, acestea ar trebui să aibă, de asemenea, următoarele funcţionalităţi, în funcţie de utilizare:
g)determinarea îmbătrânirii, capacitatea reziduală, rezistenţa internă etc.;
h)comunicarea (de exemplu, cu invertoare şi dispozitive de control);
i)autentificarea şi identificarea;
j)istoric.
17.Alineatele 1-12 şi 16 se aplică prin analogie bateriilor.
Art. 1012: Art. 10.12: Instalaţii de conectare
1.Tablouri electrice
a)Echipamentele, întrerupătoarele, siguranţele şi instrumentele tablourilor trebuie să fie dispuse în mod clar şi să fie accesibile pentru întreţinere şi reparaţii. Bornele pentru tensiuni până la 50V şi cele pentru tensiuni mai mari de 50V trebuie să fie dispuse separat şi să fie marcate distinct.
b)Pentru toate întrerupătoarele şi aparatele trebuie să fie aplicate plăci indicatoare pe tablouri arătându-se circuitul. Pentru siguranţe trebuie să se indice intensitatea nominală şi circuitul.
c)Atunci când aparatele, a căror tensiune de funcţionare este mai mare de 50V, se află în spatele uşilor, părţile conducătoare de curent ale acestor aparate trebuie să fie protejate contra unui contact accidental în cazul deschiderii uşilor.
d)Materialele tablourilor trebuie să aibă o rezistenţă mecanică adecvată, să fie durabile şi greu inflamabile, autoextinctive şi să nu fie higroscopice.
e)Dacă în tablouri sunt instalate siguranţe cu tensiune joasă şi mare capacitate de rupere, atunci trebuie să fie disponibile accesorii şi echipamente de protecţie corporală pentru montarea şi demontarea acestor siguranţe.
2.Întrerupătoare, dispozitive de protecţie
a)Circuitele generatoarelor şi circuitele de putere ale consumatorilor trebuie să fie protejate la scurtcircuit şi la suprasarcină pe toţi conductori nelegaţi la pământ. În acest scop pot fi folosite dispozitive de protecţie ce se declanşează la scurtcircuit şi la suprasarcină sau siguranţe fuzibile.
Circuitele electrice pentru antrenarea electrică a instalaţiei de guvernare conform art. 6.04 cât şi circuitele lor de comandă trebuie să fie protejate numai la scurtcircuit. Atunci când circuitele presupun existenţa unor întrerupătoare termice, acestea trebuie să fie neutralizate sau reglate cel puţin la dublul intensităţii nominale.
b)Ieşirile de mai mult de 16A ale tabloului principal către consumatorii de putere trebuie să conţină câte un întrerupător de sarcina sau un disjunctor.
c)Echipamentele consumatoare necesare propulsiei navei, instalaţiei de guvernare conform capitolului 6, indicatorului de poziţie al cârmei, navigaţiei sau sistemelor de siguranţă ca şi echipamentele consumatoare cu intensitate nominală mai mare de 16A trebuie să fie alimentaţi prin circuite electrice separate.
d)Circuitele electrice ale echipamentelor consumatoare necesare propulsiei şi manevrării navei trebuie să fie alimentate direct de la tabloul principal.
e)Echipamentele de întrerupere a circuitului trebuie să fie alese în funcţie de intensitatea lor nominală, de rezistenţa termică şi dinamică cât şi în funcţie de puterea de rupere. Întrerupătoarele trebuie să oprească simultan toţi conductorii sub tensiune. Poziţia de comutare trebuie să fie identificabilă.
f)Siguranţele fuzibile trebuie să fie de tip cu topire închisă şi să fie din porţelan sau dintr-un material echivalent. Acestea trebuie să poată fi schimbate fără să existe pericol de contact pentru operator.
3.Aparatele de măsură şi de supraveghere
a)Circuitele generatoarelor, ale acumulatorilor şi cele de distribuţie trebuie să posede aparate de măsură şi de supraveghere atunci când funcţionarea sigură a instalaţiei o cere.
b)Pentru reţelele nelegate la pământ a căror tensiune este mai mare de 50V, trebuie să se asigure echiparea cu un dispozitiv pentru monitorizarea izolării, echipat cu o alarmă optică şi acustică. Pentru instalaţiile secundare, cum ar fi circuitele de comandă, se poate renunţa la acest dispozitiv.
4.Amplasarea tablourilor
a)Tablourile trebuie să fie amplasate în încăperi accesibile, bine aerisite şi în aşa fel încât să fie protejate la apă şi de deteriorări mecanice.
Instalaţiile de tubulaturi şi conductele de aer trebuie să fie amplasate în aşa fel încât, în caz de scurgeri, tablourile să nu poată fi deteriorate. Dacă montarea lor în apropierea tablourilor nu se poate evita, atunci tubulaturile nu trebuie să aibă conexiuni detaşabile în această zonă.
b)Dulapurile sau nişele în care sunt instalate aparatele de întrerupere neprotejate, trebuie să fie construite dintr-un material greu inflamabil sau să fie protejate printr-o îmbrăcăminte metalică sau dintr-un alt material incombustibil.
c)Atunci când tensiunea este mai mare de 50A, grătarele sau covoarele izolante trebuie să fie amplasate în faţa tabloului principal pe locul ocupat de operator.
Art. 1013: Art. 10.13: Întrerupătoare de circuit în caz de avarie
Pentru arzătoarele pe combustibil, pentru pompele de combustibil, pentru separatoare şi pentru ventilatoarele din încăperea de maşini, întrerupătoarele de circuit în caz de avarie trebuie să fie instalate central, în exteriorul încăperilor în care sunt amplasate echipamentele.
Art. 1014: Art. 10.14: Accesorii de instalare
1.Conectările cablurilor trebuie să fie dimensionate pentru funcţionarea cablurilor care trebuie conectate şi să corespundă tipului de cabluri folosite.
2.Prizele de curent ale circuitelor de tensiuni sau frecvente diferite nu trebuie să poată fi confundate.
3.Întrerupătoarele trebuie să oprească în acelaşi timp toate conductoarele nelegate la pământ ale unui circuit. Totuşi, sunt admise întrerupătoare unipolare în reţelele nelegate la pământ, în circuitele pentru iluminarea încăperilor de locuit, mai puţin în spălătorii, băi, toalete şi alte încăperi umede.
4.Atunci când intensitatea este mai mare de 16A, prizele de curent trebuie să fie blocate de un întrerupător în aşa fel încât conectarea fişei să nu fie posibilă decât fără tensiune.
Art. 1015: Art. 10.15: Cabluri
1._
(1)Cablurile trebuie să fie greu inflamabile, autoextinctive şi rezistente la apă şi la ulei.
(2)Se admit în încăperile de locuit alte tipuri de cabluri cu condiţia de a fi efectiv protejate, de a prezenta proprietatea de a întârzia propagarea flăcări şi de a fi autoextinctive.
(3)Sunt admise pentru constatarea că cablurile electrice sunt greu inflamabile, cerinţele:
a)seria de standarde europene EN 60332-1 şi EN 60332-3 în ediţia lor în vigoare la 6 iulie 2017 sau
b)reglementările echivalente ale unuia dintre statele membre.
2.Conductorii din circuitele de forţă şi de iluminat, trebuie să aibă o secţiune transversală unitară minimă de 1,5 mm2.
3.Armăturile, protecţiile şi învelişurile metalice ale cablurilor instalaţiilor de forţa şi de iluminat nu trebuie sa fie folosite în exploatarea normală în calitate de conductori sau pentru legarea la pământ.
4.Protecţiile şi învelişurile metalice ale cablurilor instalaţiilor de forţă şi de iluminat trebuie să fie legate la pământ la cel puţin unul din capete.
5.Secţiunea transversală a conductorilor trebuie să ţină cont de temperatura finală maximă admisibilă a conductorilor (intensitatea maximă admisibilă) cât şi de căderea de tensiune admisibilă. Această cădere dintre tabloul principal şi cel mai defavorabil punct al instalaţiei nu trebuie să fie mai mare de 5% pentru iluminat şi de 7% pentru instalaţiile de forţa sau de încălzire, raportat la tensiunea nominală.
6.Cablurile trebuie să fie protejate contra riscurilor de deteriorare mecanică.
7.Mijloacele pentru fixarea cablurilor trebuie să garanteze faptul că orice eventuale tracţiuni se înscriu în limitele admisibile.
8.Atunci când cablurile străbat pereţi sau punţi, rezistenţa mecanică, etanşeitatea cât şi caracteristicile tehnice ale rezistenţei la foc (de ex. caracterul incombustibil, greu inflamabil, rezistent la foc) ale acestor pereţi şi punţi nu trebuie sa fie afectate de aceste treceri de cabluri.
9._
(1)Terminaţiile şi îmbinările tuturor conductorilor trebuie să fie confecţionaţi astfel încât să-şi păstreze caracteristicile electrice, mecanice cât şi caracteristicile tehnice ale rezistenţei la foc (de ex. caracterul incombustibil, greu inflamabil, rezistent la foc) ale cablului. Această cerinţă se consideră a fi respectată dacă elementele terminale şi îmbinările sunt conforme cu:
a)Standardul internaţional IEC 60092-352: 2005, punctul 3.28 coroborat cu apendicele D al standardului, sau
b)o reglementare sau un standard recunoscut ca echivalent de către unul dintre statele membre.
(2)Numărul de îmbinări ale cablului trebuie să fie redus la minimum.
(3)Pentru cablurile reparate sau înlocuite, fraza 1 se consideră respectată dacă îmbinările de cabluri sunt în conformitate cu standardul internaţional IEC 60092-352: 2005, punctul 3.28 coroborat cu apendicele D al standardului sau cu regulile recunoscute ca echivalente de către un stat membru.
10.Cablurile conectate la timoneriile escamotabile trebuie să fie suficient de flexibile şi să fie dotate cu o izolaţie care să fie suficient de flexibilă până la -20°C şi să fie rezistente la aburi şi vapori, la razele ultraviolete şi la ozon.
11.În cazul amenajării trecerilor ansamblului de cabluri, caracteristicile de nepropagare a flăcării peretelui nu trebuie modificate. Această cerinţă se consideră respectată atunci când cablurile sunt conforme dispoziţiilor seriei de standarde europene EN 60332-3 în ediţia în vigoare la 6 iulie 2017 sau cu regulile recunoscute ca echivalente de către un stat membru. În caz contrar, dispozitivele de oprire a focului trebuie să fie prevăzute în trecerile lungi pentru ansamblurile de cabluri (vertical mai mult de 6 m şi orizontal mai mult de 14 m), dacă cablurile nu sunt complet închise în canale de distribuţie.
12.Cablurile care leagă o sursă de energie electrică de urgenţă la dispozitivele de consum trebuie, în măsura posibilului, plasate în zona de siguranţă.
13.Trecerea cablurilor prin zone cu temperaturi ridicate ale mediului ambiant trebuie evitată. Dacă acest lucru nu este posibil:
a)temperaturile ambientale trebuie luate în considerare la determinarea intensităţii maxime admise sau
b)cablurile trebuie protejate împotriva deteriorărilor datorate căldurii şi a incendiilor.
14.Cablurile de alimentare principale şi în caz de urgenţă nu trebuie să traverseze aceeaşi încăpere. Comisia de inspecţie poate deroga de la această cerinţă atunci când:
a)cablurile de alimentare principale şi în caz de urgenţă trebuie amplasate, pe cât posibil, la o distanţă mare între ele sau
b)cablurile de alimentare în caz de urgenţă sunt rezistente la foc. Această cerinţă se consideră a fi respectată dacă sunt îndeplinite cerinţele din seria standardului internaţional IEC 60331 în versiunea în vigoare la 6 iulie 2017.
Art. 1016: Art. 10.16: Instalaţii de iluminat
1.Aparatele de iluminat trebuie să fie instalate astfel încât căldura pe care ele o degajă să nu poată aprinde obiectele sau elementele inflamabile din jur.
2.Aparatele de iluminat de pe puntea deschisă trebuie să fie instalate în aşa fel încât să nu împiedice recunoaşterea luminilor de navigaţie.
3.Atunci când două sau mai multe aparate de iluminat sunt instalate într-o încăpere de maşini sau căldări, ele trebuie să fie alimentate pe cel puţin două circuite diferite. Această prevedere se aplică, de asemenea, încăperilor în care sunt amplasate instalaţii frigorifice, maşini hidraulice sau motoare electrice.
Art. 1017: Art. 10.17: Lumini de navigaţie
1.Tablourile de comandă ale luminilor de navigaţie trebuie să fie amplasate în timonerie. Ele trebuie să fie alimentate printr-un cablu de alimentare independent de la tabloul principal sau prin două reţele secundare independente.
2.Luminile de navigaţie trebuie să fie alimentate separat, protejate şi comandate separat, de la tabloul luminilor de navigaţie.
3.Defectarea instalaţiei de control, aşa cum este cerut la art. 7.05, alin. 2, nu trebuie să împiedice funcţionarea luminii pe care o controlează.
4.Mai multe lumini care formează o unitate funcţională şi sunt amplasate împreună în acelaşi loc, pot fi alimentate, comandate şi controlate în comun. Instalaţia de control trebuie să permită descoperirea nefuncţionării oricărei lămpi. Totuşi, cele două surse luminoase ale unui felinar biform (două felinare montate unul deasupra altuia sau în aceeaşi carcasă) nu trebuie să poată fi folosite simultan.
Art. 1018: Art. 10.18: Electronica de putere
1.Pentru fiecare sistem electronic de putere trebuie să fie prevăzută o posibilitate distinctă de deconectare de la reţea. Pentru aparatele consumatoare cu un curent nominal de 315 A se poate utiliza combinaţia siguranţe-contactor. În toate celelalte cazuri, trebuie prevăzut un întrerupător la nivelul reţelei.
2.Electronica de putere trebuie să fie uşor accesibilă pentru reparaţii şi măsurători. Dispozitivele corespunzătoare trebuie să fie prevăzute pentru verificarea funcţionării şi identificarea defecţiunilor.
3.Electronica de control şi semnalizare trebuie să fie separată de circuitele trifazate printr-o izolare galvanică.
4.Sistemele de conversie a curentului electric trebuie să asigure o funcţionare sigură şi la cele mai mari variaţii admisibile de tensiune şi frecvenţă. În cazul unor variaţii excesive de frecvenţă şi/sau tensiune a tensiunii de alimentare, sistemul trebuie să se oprească sau să rămână într-o stare de funcţionare sigură.
5.Încărcăturile electrice din module trebuie să rămână la o tensiune mai mică de 50 V în mai puţin de 5 secunde după separarea reţelei. Dacă sunt necesare perioade de descărcare mai lungi, pe dispozitiv trebuie să fie fixat un panou de avertizare.
6.Defectarea semnalelor de comandă externă nu trebuie să ducă la o situaţie periculoasă.
7.Electronica de putere trebuie proiectată şi instalată astfel încât defectarea tensiunilor de comandă să nu pericliteze sau să deterioreze instalaţia sau aparatul în care se montează electronica de putere, sau întreaga instalaţie.
8.În instalaţiile necesare pentru propulsie şi manevrabilitate cât şi pentru siguranţa echipajului, navei sau încărcăturii, trebuie să fie prevăzute, pentru monitorizarea diferitelor module şi sistemele parţiale ale electronicii de putere, elemente care facilitează detectarea defecţiunilor în cazul unei disfuncţionalităţi şi prevenirea existenţei erorilor nedetectate.
9.Monitorizarea electronicii de putere trebuie să detecteze erorile în mod sigur şi să împiedice ca ele să nu fie pierdute fără a fi detectate.
10.Cu excepţia elementelor de construcţie, pot fi utilizate numai electronice de putere care au fost supuse examinării de tip. Dacă dispozitivele de protecţie şi de monitorizare sunt părţi ale electronicii de putere, controlul trebuie să includă, de asemenea, dovezi ale pragurilor de răspuns şi interacţiunilor coordonate ale tuturor dispozitivelor de protecţie şi monitorizare. Raportul privind examinarea de tip trebuie ataşat la documentaţia sistemului.
Art. 1019: Art. 10.19: Instalaţii de alarmă şi de siguranţă pentru instalaţiile mecanice
Instalaţiile de alarmă şi siguranţă destinate supravegherii şi protejării instalaţiilor mecanice trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
1.Instalaţii de alarmă
Instalaţiile de alarmă trebuie să fie construite în aşa fel încât avarierea sistemului de alarmă să nu poată duce la defectarea echipamentului sau instalaţiei supravegheate.
Transmiţătorii binari trebuie să fie realizaţi pe principiul curentului de repaos sau conform principiului curentului de lucru supravegheat.
Alarmele optice trebuie să rămână vizibile până la eliminarea defecţiunii; o alarmă cu semnalare de recepţie trebuie să se poată distinge de o alarmă fără semnalare de recepţie. Fiecare alarmă trebuie, de asemenea, să cuprindă şi un semnal acustic. Alarmele acustice trebuie să poată fi întrerupte. Întreruperea unei alarme acustice nu trebuie să împiedice declanşarea unei alarme provocate de o altă cauză.
Derogările sunt admise pentru instalaţiile de alarma care cuprind mai puţin de cinci puncte de măsurare.
2.Instalaţii de siguranţă
Instalaţiile de siguranţă trebuie să fie realizate în aşa fel încât, înainte de atingerea stării critice de funcţionare a instalaţiei ameninţate, să întrerupă, să reducă sau să transfere comanda unui post ocupat în permanenţă.
Transmiţătorii binari trebuie să fie realizaţi conform principiului curentului de lucru.
Dacă instalaţiile de siguranţa nu sunt concepute cu autosupraveghere, trebuie să fie posibilă verificarea funcţionării lor corecte.
Instalaţiile de siguranţă trebuie să fie independente de alte instalaţii.
Art. 1020: Art. 10.20: Condiţii de încercare pentru instalaţiile electronice
1.Generalităţi
Condiţiile de încercare de la alin. 2 se aplică numai aparatelor electronice care sunt necesare pentru instalaţia de guvernare şi sistemul de propulsie al construcţiei navale, inclusiv instalaţiile lor auxiliare.
2.Condiţii de încercare
a)Solicitările care apar în urma încercărilor nu trebuie să ducă la defecţiuni sau disfuncţiuni ale echipamentelor electronice. Cu excepţia încercării de rezistenţă la frig, încercările corespunzătoare standardelor internaţionale, cum ar fi publicaţia IEC 60092-504:2016, trebuie să se efectueze cu aparatul în funcţiune. Aceste încercări trebuie să includă verificarea funcţionării corecte.
b)Variaţii de tensiune şi de frecvenţă
| Parametrii | VARIAŢII | |
Continue | Scurtă durată | ||
În general | frecvenţa tensiunea | +/- 5% +/- 10% | +/- 10% 5 s +/- 20% 1,5 s |
Funcţionarea cu baterii | tensiunea | +/-30% - 25% | - |
c)Încercarea la căldură
Proba este adusă la o temperatura de 55°C în interval de o jumătate de oră. După atingerea acestei temperaturi ea va fi menţinută timp de 16 ore. Se va trece apoi la o încercare a funcţionării.
d)Încercarea de rezistenţă la frig
Proba este răcită până la -25°C şi menţinută la această temperatură timp de două ore. Apoi, temperatura este ridicată la 0°C şi se trece la o încercare a funcţionării.
e)Încercarea la vibraţii
Încercarea la vibraţii trebuie să fie efectuată la frecvenţa de rezonanţă a aparatelor sau pieselor, pe cele trei axe, de fiecare dată pe o durată de 90 min. Dacă nu se distinge nici o rezonanţă, încercarea la vibraţii are loc la 30 Hz.
Încercarea la vibraţii are loc în următoarele limite prin oscilaţie sinusoidală:
În general:
f = 2,0 până la 13,2 Hz; a = + -1 mm
(amplitudinea a = 1/2 din lăţimea benzii de vibraţie)
f = 13,2 până la 100 Hz: acceleraţie +/- 0,7 g.
Echipamentele destinate a fi montate pe motoare cu ardere internă sau pe instalaţiile de guvernare trebuie să fie încercate după cum urmează:
f = 2,0 până la 25 Hz; a = + -1,6 mm
(amplitudinea a = 1/2 din lăţimea benzii de vibraţie)
f = 25 până la 100 Hz; acceleraţie +/- 4 g.
Senzorii destinaţi a fi montaţi în tubulaturile de eşapament ale motoarelor cu ardere internă pot fi supuşi unor solicitări considerabil superioare. Trebuie să se ţină cont de acest lucru în timpul încercărilor.
3.4. Încercările de compatibilitate electromagnetică trebuie să se efectueze pe baza standardelor europene EN 61000-4-2:2009, EN 61000-4-3:2010, EN 61000-4-4:2012, cu gradul de încercare 3.
4.5. Dovada că aparatele electronice corespund acestor condiţii rămâne să fie furnizată de producător. Certificatul unei societăţi de clasificare recunoscute este, de asemenea, considerată dovadă.
Art. 1021: Art. 10.21: Compatibilitatea electromagnetică
Funcţionarea instalaţiilor electrice şi electronice nu trebuie să fie afectată de interferenţele electromagnetice. Măsurile generale trebuie să se extindă în egală măsură la:
a)deconectarea căilor de transmisie dintre sursa de interferenţă şi aparatele afectate;
b)reducerea cauzelor de parazitare la sursa lor;
c)reducerea sensibilităţii aparatelor afectate de interferenţă.