Regulamentul 1679/13-iun-2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1153 şi (UE) nr. 913/2010 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 5 Decembrie 2025
Regulamentul 1679/13-iun-2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1153 şi (UE) nr. 913/2010 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013
Dată act: 13-iun-2024
Emitent: Consiliul Uniunii Europene;Parlamentul European
(Text cu relevanţă pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 172,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 290, 29.7.2022, p. 120.
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 498, 30.12.2022, p. 68.
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 24 aprilie 2024 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 13 iunie 2024.
Întrucât:
(1)Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată "Pactul verde european" stabileşte un obiectiv de neutralitate climatică care trebuie atins de Uniune până în 2050, precum şi un obiectiv clar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030, în comparaţie cu nivelurile din 1990. Acestea sunt stabilite ca obiectiv în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului (4).
(4)Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1999 (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
(2)Emisiile din sectorul transporturilor reprezintă aproximativ 25 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii, iar aceste emisii au crescut în ultimii ani. Prin urmare, Pactul verde european prevede o reducere cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi, astfel încât Uniunea să devină o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, acţionând totodată în direcţia obiectivului ambiţios de reducere la zero a poluării, după cum se arată în Comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată "Calea către o planetă sănătoasă pentru toţi - Planul de acţiune al UE privind reducerea la zero a poluării apei, aerului şi solului".
(3)Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 intitulată "Strategia pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă - înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului" ("Comunicarea Comisiei privind Strategia pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă") stabileşte etape principale care au scopul de a ghida sistemul european de transport către realizarea obiectivelor privind o mobilitate sustenabilă, inteligentă şi rezilientă. Aceasta prevede că traficul feroviar de marfă ar trebui să îşi crească cota de piaţă cu 50 % până în 2030 şi să se dubleze până în 2050, că transportul pe căile navigabile interioare şi transportul maritim pe distanţe scurte ar trebui să îşi crească cota de piaţă cu 25 % până în 2030 şi cu 50 % până în 2050 şi că traficul pe calea ferată de mare viteză ar trebui să se dubleze până în 2030 şi să se tripleze până în 2050. De asemenea, cel puţin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero şi 80 000 de camioane cu emisii zero ar trebui să fie în funcţiune pe căile rutiere ale Uniunii până în 2030 şi aproape toate autoturismele, camionetele, autobuzele şi vehiculele grele noi ar trebui să aibă emisii zero până în 2050. În plus, călătoriile colective programate pe o distanţă de sub 500 de km ar trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului până în 2030 în interiorul Uniunii, iar până în 2030 ar trebui să existe cel puţin 100 de oraşe neutre din punct de vedere climatic în Europa.
(4)Realizarea reţelei transeuropene de transport creează condiţiile favorizante în ceea ce priveşte baza infrastructurii care permit ca toate modurile de transport să devină mai durabile, mai accesibile ca preţ şi mai incluzive, ca alternativele durabile să fie puse la dispoziţie pe scară largă în cadrul unui sistem de transport multimodal şi să fie create stimulentele adecvate pentru a impulsiona tranziţia, în special prin asigurarea unei tranziţii echitabile, în conformitate cu obiectivele prezentate în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziţii echitabile către neutralitatea climatică (5).
(5)JO C 243, 27.6.2022, p. 35.
(5)Planificarea, dezvoltarea şi exploatarea reţelei transeuropene de transport ar trebui să permită forme de transport durabile, să ofere soluţii de transport multimodale şi interoperabile îmbunătăţite şi o integrare intermodală sporită a întregului lanţ logistic, contribuind astfel la buna funcţionare a pieţei interne prin crearea arterelor necesare pentru fluidizarea fluxurilor de transport de pasageri şi de marfă în întreaga Uniune şi prin stabilirea unor conexiuni de transport fluide cu ţările învecinate. În plus, reţeaua ar trebui să urmărească să consolideze coeziunea economică, socială şi teritorială prin asigurarea accesibilităţii şi a conectivităţii tuturor regiunilor Uniunii, inclusiv o mai bună conectivitate a regiunilor ultraperiferice şi a altor regiuni îndepărtate, rurale, insulare, periferice şi muntoase, precum şi a zonelor slab populate. Dezvoltarea reţelei transeuropene de transport ar trebui, de asemenea, să permită o mobilitate neîntreruptă, sigură şi durabilă a mărfurilor şi a persoanelor în întreaga lor diversitate şi să contribuie la impulsionarea creşterii economice şi a competitivităţii din perspectivă mondială, prin instituirea interconexiunilor şi a interoperabilităţii între reţelele de transport naţionale într-un mod durabil şi eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor.
(6)Creşterea traficului a dus la creşterea gradului de congestionare în transportul internaţional. Pentru a asigura mobilitatea internaţională a mărfurilor şi a pasagerilor, capacitatea reţelei transeuropene de transport şi utilizarea acestei capacităţi ar trebui optimizate şi, dacă este cazul, extinse prin eliminarea blocajelor care ţin de infrastructură şi prin completarea legăturilor lipsă din infrastructură în interiorul statelor membre şi între acestea şi, după caz, ţările învecinate, ţinând seama totodată de negocierile în curs cu ţările candidate şi potenţial candidate.
(7)Reţeaua transeuropeană de transport este alcătuită în mare măsură din infrastructura deja existentă. Pentru a îndeplini în totalitate obiectivele noii politici privind reţeaua transeuropeană de transport, ar trebui instituite o serie de cerinţe uniforme în materie de infrastructură.
(8)Proiectele de interes comun ar trebui să contribuie la dezvoltarea reţelei transeuropene de transport prin crearea de noi infrastructuri de transport, prin întreţinerea şi modernizarea infrastructurilor existente şi prin măsuri de promovare a utilizării eficiente a acestora din punctul de vedere al resurselor şi a rezilienţei. Proiectele de interes comun ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană demonstrată. Aceste proiecte ar trebui, de asemenea, să fie viabile din punct de vedere economic. Ar trebui, cel puţin, ca proiectele din zonele slab populate sau proiectele care sunt esenţiale pentru dubla utilizare a infrastructurii, a căror viabilitate economică ar putea fi greu de demonstrat deoarece s-ar putea considera că beneficiile în materie de coeziune socială şi teritorială sunt mai importante, să aibă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea reţelei, pe baza unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic, ţinând seama de caracteristicile şi de constrângerile specifice ale zonei respective.
(9)La implementarea proiectelor de interes comun, ar trebui să se acorde atenţia cuvenită circumstanţelor specifice ale fiecărui proiect în cauză. În măsura posibilului, ar trebui exploatate sinergiile cu alte politici, de exemplu cu reţelele transeuropene de energie sau de telecomunicaţii sau cu infrastructura cu dublă utilizare în scop miliar, precum şi cu aspectele legate de turism, prin includerea în cadrul structurilor de inginerie civilă, cum ar fi podurile sau tunelurile, a unor infrastructuri pentru pistele pentru biciclete, incluzând rutele EuroVelo, sau cu aspecte legate de securitate, prin includerea de noi tehnologii, cum ar fi senzorii în poduri.
(10)Pentru a crea o infrastructură de transport eficientă, rezilientă şi de înaltă calitate la nivelul tuturor modurilor de transport, dezvoltarea reţelei transeuropene de transport ar trebui să ţină seama de securitatea şi siguranţa circulaţiei pasagerilor şi a mărfurilor, de contribuţia la schimbările climatice şi de impactul schimbărilor climatice şi al eventualelor pericole naturale sau dezastre provocate de om asupra infrastructurii şi accesibilităţii pentru toţi utilizatorii transporturilor, în special în regiunile care sunt deosebit de afectate de efectele negative ale schimbărilor climatice.
(11)Reţeaua transeuropeană de transport ar trebui să contribuie la îmbunătăţirea calităţii serviciilor, a condiţiilor sociale pentru lucrătorii din transporturi şi a accesibilităţii pentru toţi utilizatorii, inclusiv pentru persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă şi pentru alte persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate, precum şi la prevenirea şi atenuarea sărăciei în materie de transporturi. Ar trebui să se acorde o atenţie deosebită dimensiunii de gen pentru a se asigura accesul egal la servicii şi infrastructură.
(12)La planificarea infrastructurii, statele membre şi alţi iniţiatori de proiecte ar trebui să acorde atenţia cuvenită evaluărilor riscurilor şi măsurilor de adaptare care vizează îmbunătăţirea rezilienţei, de exemplu, la schimbările climatice, la pericolele naturale sau la dezastrele provocate de om. Prin oferirea de stimulente suplimentare pentru dezvoltarea unor forme durabile de transport şi prin punerea în aplicare a unor standarde înalte pentru o infrastructură de transport verde, realizarea reţelei transeuropene de transport va veni în sprijinul principiului de "a nu prejudicia în mod semnificativ", în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului privind taxonomia (6).
(6)Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(13)Având în vedere evoluţia necesităţilor în materie de infrastructură şi obiectivele de decarbonizare ale Uniunii, precum şi concluziile Consiliului European din iulie 2020, potrivit cărora cheltuielile Uniunii ar trebui să fie în concordanţă cu obiectivele Acordului de la Paris şi cu principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ", proiectele de interes comun ar trebui să fie evaluate pentru a se asigura că politica privind reţeaua transeuropeană de transport este coerentă cu obiectivele politicii Uniunii în domeniul transporturilor, al mediului şi al climei. Statele membre şi ceilalţi iniţiatori de proiecte ar trebui să efectueze evaluări de mediu ale planurilor şi proiectelor, care ar trebui să includă, în cazul proiectelor pentru care procesul de achiziţii publice cu privire la o evaluare a impactului asupra mediului nu a fost încă iniţiat până la data intrării în vigoare a prezentului regulament, evaluarea potrivit principiului de "a nu prejudicia în mod semnificativ", pe baza celor mai recente orientări şi bune practici disponibile.
(14)Proiectele de infrastructură care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să fie reziliente la potenţialul impact negativ al schimbărilor climatice prin intermediul unei evaluări a vulnerabilităţii şi a riscurilor climatice, inclusiv prin măsuri de adaptare relevante. Proiectele pentru care trebuie efectuată o evaluare a impactului asupra mediului ar trebui să integreze imunizarea la schimbările climatice şi să integreze, în analiza cost-beneficiu, costurile emisiilor de gaze cu efect de seră şi efectele pozitive ale măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice. Imunizarea la schimbările climatice ar trebui realizată pe baza celor mai recente bune practici şi orientări disponibile. Acest lucru contribuie la integrarea în deciziile de investiţii şi de planificare din cadrul bugetului Uniunii a riscurilor legate de schimbările climatice şi a evaluărilor vulnerabilităţii la schimbările climatice şi a adaptării la acestea. Fără a aduce atingere altor acte juridice ale UE, în special actelor de punere în aplicare privind condiţiile de alocare a unui sprijin financiar din partea Uniunii pentru proiectele de interes comun în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 al Parlamentului European şi al Consiliului (7), obligaţia de a efectua imunizarea la schimbările climatice ar trebui să se aplice numai în cazul proiectelor pentru care procesul de achiziţii publice cu privire la evaluarea impactului asupra mediului nu a fost încă iniţiat până la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(7)Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 şi (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38).
(15)Statele membre şi ceilalţi iniţiatori de proiecte ar trebui să desfăşoare evaluări de mediu în ceea ce priveşte planurile şi proiectele în conformitate cu legislaţia relevantă, cu scopul de a evita sau, dacă evitarea nu este posibilă, de a atenua sau de a compensa efectele negative asupra mediului, cum ar fi fragmentarea peisajelor, etanşeizarea solurilor şi poluarea aerului şi a apei, precum şi zgomotul, şi de a proteja biodiversitatea în mod eficace.
(16)Interesele autorităţilor regionale şi locale, precum şi cele ale publicului vizat de un proiect de interes comun ar trebui luate în considerare în mod adecvat în etapele de planificare şi de construcţie a proiectelor.
(17)Definirea reţelei transeuropene de transport ar trebui să se bazeze pe o metodologie comună şi transparentă şi să reprezinte cel mai înalt nivel de planificare a infrastructurii din cadrul Uniunii. Reţeaua ar trebui să fie multimodală, cu alte cuvinte să includă toate modurile de transport şi conexiunile aferente, precum şi sistemele relevante de gestionare a traficului şi a informaţiilor referitoare la călătorie.
(18)Reţeaua transeuropeană de transport ar trebui dezvoltată progresiv, în trei etape, cu scopul general de a realiza o reţea multimodală şi interoperabilă la nivel european, la standarde înalte de calitate, respectând în acelaşi timp obiectivele globale ale Uniunii în materie de neutralitate climatică şi de mediu: finalizarea unei reţele centrale până în 2030, a unei reţele centrale extinse până în 2040 şi unei reţele globale până în 2050, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.
(19)Pe lângă termenele care au fost deja introduse prin Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (8), şi anume 2030 şi 2050, ar trebui adăugat un termen intermediar, şi anume 2040, pentru punerea în conformitate a reţelei cu prezentul regulament în ceea ce priveşte reţeaua centrală extinsă care face parte din coridoarele europene de transport. Acelaşi termen intermediar ar trebui să se aplice şi noilor standarde privind reţeaua centrală, care au fost introduse în plus faţă de cerinţele din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, pentru a permite efectuarea investiţiilor necesare în timp util.
(8)Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(20)Infrastructura de transport funcţionează ca o reţea şi, prin urmare, lipsa de conformitate sau de operabilitate a unui mic segment poate afecta eficienţa şi competitivitatea întregului sistem şi poate împiedica valorificarea pe deplin a beneficiilor reţelei.
(21)Reţeaua transeuropeană de transport ar trebui să fie o reţea de transport cu caracter paneuropean, care să asigure accesibilitatea şi conectivitatea tuturor regiunilor Uniunii, inclusiv a regiunilor ultraperiferice şi a altor regiuni îndepărtate, rurale, insulare, periferice şi muntoase, precum şi a zonelor slab populate, şi să consolideze coeziunea socială, economică şi teritorială dintre acestea. Cerinţele privind infrastructura reţelei transeuropene de transport ar trebui stabilite pentru a promova dezvoltarea unei reţele de înaltă calitate în întreaga Uniune.
(22)Reţeaua transeuropeană de transport ar trebui să fie suficient de bine echipată cu infrastructură pentru combustibili alternativi, în conformitate cu termenele stabilite în Regulamentul (UE) 2023/1804 al Parlamentului European şi al Consiliului (9), astfel încât să poată sprijini în mod eficace tranziţia către o mobilitate cu emisii zero şi cu emisii scăzute.
(9)Regulamentul (UE) 2023/1804 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 septembrie 2023 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi şi de abrogare a Directivei 2014/94/UE (JO L 234, 22.9.2023, p. 1).
(23)Pe lângă reţeaua centrală, ar trebui definită o reţea centrală extinsă pe baza tronsoanelor prioritare ale reţelei globale care fac parte din coridoarele europene de transport.
(24)Reţeaua centrală a fost identificată pe baza unei metodologii obiective de planificare. Prin intermediul acestei metodologii s-au identificat cele mai importante noduri urbane, porturi şi aeroporturi, precum şi puncte de trecere a frontierei. Ori de câte ori este posibil, aceste noduri trebuie conectate prin calea ferată sau prin căi rutiere, ori prin ambele moduri, la reţeaua transeuropeană de transport, cu condiţia ca acest lucru să fie viabil din punct de vedere economic şi fezabil. Metodologia a asigurat interconectarea tuturor statelor membre şi integrarea principalelor insule în reţeaua centrală.
(25)Reţeaua centrală, având ca termen anul 2030, şi reţeaua centrală extinsă, având ca termen anul 2040, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, ar trebui să constituie baza reţelei de transport multimodale durabile, reprezentând nodurile şi legăturile cele mai importante din punct de vedere strategic ale reţelei transeuropene de transport, în conformitate cu nevoile de trafic. Ele ar trebui să stimuleze dezvoltarea întregii reţele globale şi să permită ca măsurile luate de Uniune să se concentreze asupra componentelor reţelei transeuropene de transport cu cea mai mare valoare adăugată europeană, în special tronsoanele transfrontaliere, legăturile lipsă, punctele de conexiune multimodale şi blocajele majore.
(26)Anumite standarde existente ale reţelei centrale ar trebui extinse la reţeaua centrală extinsă şi la reţeaua globală, pentru a beneficia pe deplin de avantajele reţelei, pentru a spori interoperabilitatea între tipurile de reţea şi pentru a permite o activitate sporită a formelor de transport mai durabile, inclusiv printr-o mai mare digitalizare şi prin alte soluţii tehnologice.
(27)Derogările de la cerinţele în materie de infrastructură aplicabile reţelei centrale, reţelei centrale extinse şi reţelei globale ar trebui să fie posibile numai în cazuri justificate în mod corespunzător şi sub rezerva anumitor condiţii. Acestea ar trebui să includă cazurile în care investiţiile nu pot fi justificate sau în care există constrângeri specifice de natură geografică ori constrângeri semnificative de natură fizică, de exemplu în regiunile ultraperiferice şi în alte regiuni îndepărtate, insulare, periferice şi muntoase sau în zonele slab populate, ori în zonele dens populate, sau cazurile în care există un impact negativ semnificativ asupra mediului sau a biodiversităţii. Atunci când evaluează cererile de derogare ale statelor membre, Comisia ar trebui să ţină seama în mod corespunzător de posibilul impact asupra interoperabilităţii şi continuităţii reţelei, precum şi de impactul lor asupra tronsoanelor conectate din statele membre învecinate.
(28)O reţea feroviară a unui stat membru sau o parte a acesteia, cu un tip de ecartament diferit de ecartamentul nominal standard de 1 435 mm al liniilor din Europa ("reţea izolată" în sensul prezentului regulament) nu ar trebui să facă obiectul anumitor standarde şi cerinţe prevăzute în prezentul regulament, întrucât acest lucru nu s-ar justifica din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu economic date fiind elementele specifice ale reţelelor izolate. Astfel de elemente specifice decurg din separarea reţelelor izolate de alte reţele cu ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm. În plus, chiar dacă statele membre ar trebui să depună toate eforturile posibile pentru a permite alocarea pe întreaga reţea a unui număr minim de trase pentru trenurile de marfă cu o lungime de cel puţin 740 de metri, ele pot, atunci când evaluează astfel de eforturi, să ţină seama de caracteristicile specifice ale reţelelor izolate şi de provocările specifice pe care le presupun acestea, precum şi de faptul că, în cadrul acestor reţele, o astfel de alocare nu s-ar justifica întotdeauna din punct de vedere socioeconomic.
(29)Reţeaua de infrastructură terestră, creată prin reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală, ar trebui să se integreze în dimensiunea maritimă a reţelei transeuropene de transport. În acest scop, ar trebui creat un spaţiu maritim european cu adevărat durabil, inteligent, neîntrerupt şi rezilient, care să fie implementat în strânsă cooperare cu strategiile europene macroregionale şi cu cele privind bazinele maritime şi să înglobeze fostele "autostrăzi maritime". Acesta ar trebui să cuprindă toate componentele infrastructurii maritime ale reţelei transeuropene de transport. Atunci când se promovează proiecte de interes comun, ar trebui să se acorde atenţie cu deosebire promovării unui acces mai bun la regiunile ultraperiferice şi la alte regiuni îndepărtate, insulare şi periferice.
(30)Coridoarele de transport feroviar de marfă instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului (10) şi coridoarele reţelei centrale definite în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 sunt instrumente de politică complementare, ce urmăresc obiective strâns legate între ele, în special pentru încurajarea dezvoltării unor servicii de transport durabile, eficiente şi sigure. Deşi cooperarea a fost fructuoasă în multe privinţe, în unele cazuri s-au identificat suprapuneri ale activităţilor şi nevoia de îmbunătăţire a schimbului de informaţii. În plus, coridoarele de transport feroviar de marfă şi coridoarele reţelei centrale nu sunt pe deplin aliniate din punct de vedere geografic, limitând posibilitatea coordonării, de exemplu cu privire la aspecte precum implementarea cerinţelor în materie de infrastructură ale reţelei transeuropene de transport sau îmbunătăţirea calităţii serviciilor feroviare. Prin urmare, există un important potenţial neexploatat în materie de raţionalizare, eficacitate sporită şi sinergii.
(10)Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind reţeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (JO L 276, 20.10.2010, p. 22).
(31)Astfel cum se menţionează în Comunicarea Comisiei intitulată "Strategia pentru o mobilitate durabilă şi inteligentă", integrarea coridoarelor reţelei centrale şi a coridoarelor de transport feroviar de marfă în "coridoarele europene de transport" se impune în scopul de a spori sinergiile dintre planificarea infrastructurii şi exploatarea transporturilor. Coridoarele europene de transport ar trebui să devină instrumentul pentru dezvoltarea unor fluxuri durabile şi multimodale de transport de mărfuri şi de persoane în Europa, precum şi pentru dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de înaltă calitate şi a performanţei operaţionale. Ca atare, acestea ar trebui să constituie şi instrumentul de concretizare a viziunii de creare a unei reţele feroviare extrem de competitive la nivelul Uniunii.
(32)Pentru a garanta o înaltă calitate a serviciilor, ar trebui să se aplice noi priorităţi operaţionale pentru coridoarele europene de transport. În special, structura de guvernanţă a transportului feroviar de marfă ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că timpul de staţionare al trenurilor de marfă care traversează o frontieră între două state membre nu depăşeşte, în medie, 25 de minute şi că majoritatea trenurilor care traversează cel puţin o frontieră a unui coridor european de transport ajung la destinaţie sau la frontiera externă a Uniunii la ora programată sau cu o întârziere mai mică de 30 de minute. Limita pentru timpul de staţionare nu ar trebui să se aplice în cazul în care are loc o schimbare de ecartament. Această limită nu ar trebui să se aplice nici la frontierele dintre două state membre în cazul în care controalele în temeiul Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului (11), care impune în special efectuarea de verificări asupra călătorilor din trenuri şi asupra personalului feroviar de la bordul trenurilor de călători şi de marfă care trec frontierele externe, nu au fost încă eliminate şi în cazul în care verificările efectuate în trenuri în conformitate cu regulamentul menţionat nu permit respectarea limitei de timp menţionate. Respectivele schimbări de ecartament şi verificări efectuate în trenuri pot duce la congestionarea traficului şi la prelungirea timpului de aşteptare la frontieră. Nu ar trebui luate în considerare nici întârzierile survenite în ţările terţe care sunt traversate de trenuri de marfă şi imputabile acestora.
(11)Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).
(33)Iniţial, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 913/2010, statele membre cu o reţea feroviară al cărei ecartament este diferit de cel al principalei reţele feroviare din cadrul Uniunii nu erau obligate să participe la instituirea de coridoare de transport de marfă sau la prelungirea coridoarelor existente în temeiul regulamentului respectiv. Unor astfel de state membre ar trebui să li se permită, pentru o perioadă temporară de maximum 10 ani, să decidă ca administratorul sau administratorii de infrastructură responsabili de infrastructura feroviară de pe teritoriul lor să nu participe la consiliul de administraţie al coridoarelor de transport de marfă de pe teritoriul lor.
(34)Regulamentul (UE) nr. 913/2010 are drept obiectiv principal organizarea şi administrarea coridoarelor feroviare internaţionale pentru un transport feroviar de marfă competitiv. Având în vedere caracterul său insular, Irlanda nu este conectată cu alte state membre pe calea ferată. În plus, în conformitate cu regulamentul menţionat, statele membre cu o reţea feroviară al cărei ecartament este diferit de cel al principalei reţele feroviare din cadrul Uniunii nu erau obligate să participe la instituirea de coridoare de transport de marfă sau la prelungirea coridoarelor existente. Irlanda a făcut uz de această posibilitate. În consecinţă, niciun coridor de transport feroviar de marfă nu a fost stabilit pe teritoriul Irlandei. În aceste circumstanţe, având în vedere valoarea adăugată limitată pentru autorităţile irlandeze şi pentru administratorii de infrastructură respectivi a participării la guvernanţa coridoarelor de transport de marfă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 913/2010, ar trebui să i se permită Irlandei să decidă ca reprezentanţii autorităţilor sale şi administratorii de infrastructură responsabili de infrastructura feroviară de pe teritoriul său să nu participe la comitetul executiv şi/sau la consiliul de administraţie al coridoarelor de transport de marfă de pe teritoriul său.
(35)Coridoarele europene de transport ar trebui să acopere cele mai importante fluxuri de transport pe distanţe lungi şi să cuprindă o axă europeană multimodală de transport esenţială, bazată pe părţi ale reţelei transeuropene de transport, să traverseze frontiere, să fie multimodale şi deschise includerii tuturor modurilor de transport reglementate de prezentul regulament, ele putând, de asemenea, să includă ţările învecinate.
(36)În vederea instituirii la timp şi într-un mod coordonat a reţelei transeuropene de transport, permiţând astfel maximizarea efectelor de reţea, statele membre în cauză ar trebui să asigure adoptarea de măsuri corespunzătoare în vederea finalizării proiectelor de interes comun ale reţelei centrale, ale reţelei centrale extinse şi ale reţelei globale până la termenele stabilite, şi anume 2030, 2040 şi, respectiv, 2050, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament. În acest scop, statele membre ar trebui să se asigure că planurile naţionale de transport şi de investiţii sunt coerente cu priorităţile stabilite în prezentul regulament. Statele membre ar trebui, de asemenea, să ţină seama, printre altele, de priorităţile stabilite în planurile de acţiune ale coordonatorilor europeni şi în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu prezentul regulament. Cu toate acestea, sfera de aplicare, metodologia sau calendarul planurilor şi programelor naţionale rămân de competenţa exclusivă a statelor membre.
(37)Este necesar să se identifice proiectele de interes comun care vor contribui la realizarea reţelei transeuropene de transport, care contribuie la atingerea obiectivelor şi care corespund priorităţilor stabilite în prezentul regulament. Implementarea acestor proiecte ar trebui să depindă de gradul lor de maturitate, de respectarea procedurilor legale naţionale şi a celor ale Uniunii şi de disponibilitatea resurselor financiare, fără a aduce atingere angajamentului financiar ulterior al unui stat membru sau al Uniunii.
(38)Proiectele de interes comun care vizează dezvoltarea reţelei transeuropene de transport în conformitate cu cerinţele stabilite în prezentul regulament au o valoare adăugată europeană, deoarece contribuie la o reţea europeană de înaltă calitate, rezilientă, interoperabilă şi multimodală, sporind durabilitatea, coeziunea, eficienţa sau beneficiile pentru utilizatori. Valoarea adăugată europeană este mai ridicată în cazul în care, pe lângă valoarea potenţială pe care o are exclusiv pentru statul membru respectiv, proiectul determină îmbunătăţiri semnificative ale conexiunilor de transport sau ale fluxurilor de transport între statele membre sau între un stat membru şi o ţară terţă. Astfel de proiecte transfrontaliere ar trebui să facă obiectul unei intervenţii prioritare din partea Uniunii pentru a asigura punerea lor în aplicare.
(39)Pentru a îndeplini cerinţele prezentului regulament, statele membre şi ceilalţi iniţiatori de proiecte ar trebui să se asigure că evaluările proiectelor de interes comun sunt efectuate în mod eficient, evitând întârzierile inutile şi, după caz, în conformitate cu Directiva (UE) 2021/1187 a Parlamentului European şi a Consiliului (12), să depună toate eforturile posibile pentru a se asigura că proiectele respective sunt puse în aplicare în timp util şi în mod eficient.
(12)Directiva (UE) 2021/1187 a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2021 privind măsurile de raţionalizare în scopul înregistrării de progrese în direcţia realizării reţelei transeuropene de transport (TEN-T) (JO L 258, 20.7.2021, p. 1).
(40)Atunci când efectuează o analiză cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic, statele membre ar trebui să urmeze o abordare recunoscută şi armonizată pentru a permite o evaluare transparentă şi comparativă a proiectelor de interes comun. Analiza beneficiilor şi costurilor climatice şi de mediu ar trebui să se bazeze pe evaluarea impactului asupra mediului efectuată în temeiul Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (13).
(13)Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).
(41)Cooperarea cu ţările terţe, inclusiv cu ţările învecinate, este necesară pentru a se asigura conexiunea şi interoperabilitatea dintre reţelele de infrastructură ale Uniunii şi cele ale ţărilor respective. Uniunea ar trebui, după caz, să promoveze proiecte de interes comun cu ţările respective, asigurându-se că obiectivele şi cerinţele de interoperabilitate ale reţelei transeuropene de transport sunt respectate. Aceste proiecte ar trebui, de asemenea, să fie aliniate la obiectivul de realizare a neutralităţii climatice în Uniune până în 2050 şi să asigure condiţii de concurenţă echitabile în domeniul transporturilor, în special prin prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon.
(42)Rezilienţa reţelei europene de transport a fost ameninţată şi pusă la încercare de impactul devastator al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Această agresiune a redefinit peisajul geopolitic, aducând la suprafaţă vulnerabilitatea Uniunii la evenimente perturbatoare neprevăzute din afara frontierelor Uniunii. Efectele sale majore asupra pieţelor mondiale, cum ar fi securitatea alimentară globală, au evidenţiat faptul că piaţa internă a Uniunii şi reţeaua sa de transport nu pot fi privite în mod izolat atunci când este vorba de elaborarea politicii Uniunii. Mai mult ca oricând, sunt necesare conexiuni mai bune cu ţările partenere învecinate ale Uniunii.
(43)Având în vedere acest nou context geopolitic, Comunicarea Comisiei din 12 mai 2022 intitulată "Un plan de acţiune pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina în vederea facilitării exporturilor agricole ale Ucrainei şi a comerţului bilateral cu UE" identifică mai multe provocări majore în materie de infrastructură de transport pe care Uniunea şi ţările învecinate trebuie să le soluţioneze pentru a sprijini economia şi redresarea Ucrainei, pentru a permite produselor agricole şi de altă natură să ajungă pe pieţele Uniunii şi pe pieţele mondiale şi pentru a asigura o conectivitate sporită cu Uniunea, atât pentru exporturi, cât şi pentru importuri. Pentru a oferi o conectivitate sporită cu Uniunea, comunicarea respectivă a propus evaluarea extinderii coridoarelor europene de transport către Ucraina şi Republica Moldova.
(44)Din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi a poziţiei adoptate de Belarus în acest conflict, cooperarea dintre Uniune şi Rusia şi Belarus în domeniul politicii privind reţeaua transeuropeană de transport nu este nici oportună, nici în interesul Uniunii. Prin urmare, ar trebui întreruptă reţeaua transeuropeană de transport din aceste două ţări terţe. În consecinţă, îmbunătăţirea conexiunilor transfrontaliere cu Rusia şi Belarus nu mai constituie o prioritate majoră pe teritoriul statelor membre. În prezent, există conexiuni între Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia şi aceste două ţări terţe. Pentru a reflecta prioritatea mai redusă a construirii şi modernizării acestor conexiuni, ultimii kilometri ai tuturor conexiunilor transfrontaliere cu Rusia şi Belarus incluse în prezent în reţeaua centrală ar trebui să fie declasaţi pe hărţile cuprinse în prezentul regulament de la reţeaua centrală la reţeaua globală, pentru care este prevăzut doar un termen mai îndepărtat de punere în aplicare, şi anume 2050. Cu toate acestea, în cazul unei tranziţii democratice în Belarus, construirea şi modernizarea legăturilor transfrontaliere ale ţării cu Uniunea, în conformitate cu planul economic cuprinzător pentru un Belarus democratic, ar fi o prioritate majoră, inclusiv prin reincluderea ţării în regulament.
(45)Noul context geopolitic determinat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat cât de importante sunt conexiunile de transport neîntrerupte pe teritoriul Uniunii şi cu ţările învecinate. Un ecartament de cale ferată diferit de ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm afectează grav interoperabilitatea reţelelor feroviare din întreaga Uniune şi are consecinţe chiar şi pentru competitivitatea acestor reţele feroviare izolate. Prin urmare, ar trebui construite noi linii de cale ferată ale reţelei centrale sau ale reţelei centrale extinse cu ecartament nominal standard european de 1 435 mm. În plus, statele membre cu o reţea al cărei ecartament este diferit de ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm ar trebui să evalueze migrarea liniilor existente ale coridoarelor europene de transport la ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm. Această obligaţie nu ar trebui să se aplice insulelor şi regiunilor ultraperiferice, întrucât, din cauza situaţiei lor geografice, reţeaua lor este complet separată de orice conexiune terestră de pe teritoriul Uniunii.
(46)Pentru a transforma sectorul transporturilor într-un sistem cu adevărat multimodal de servicii de mobilitate durabile şi inteligente, Uniunea ar trebui să construiască o reţea de transport de înaltă calitate, care să permită servicii feroviare de călători şi de marfă cu viteze minime. De asemenea, la promovarea proiectelor de interes comun, Uniunea ar trebui să acorde atenţia cuvenită implementării infrastructurii cu linie dublă pentru infrastructura feroviară care suferă de blocaje în ceea ce priveşte capacitatea. Transportul feroviar de călători competitiv de mare viteză are un potenţial ridicat de decarbonizare a transporturilor. Se impune dezvoltarea unei reţele feroviare europene de mare viteză coerente şi interoperabile, care să asigure legătura dintre capitalele Europei şi principalele sale oraşe. Completarea liniilor de mare viteză existente cu linii proiectate pentru o viteză de cel puţin 160 km/h ar trebui, la rândul ei, să conducă la efecte de reţea, la o reţea mai coerentă şi la creşterea numărului de călători pe calea ferată. Cu toate acestea, respectivele cerinţe de proiectare pentru liniile de călători şi de marfă ar trebui limitate la un anumit procent din tronsoanele feroviare în cauză, pentru a ţine seama de nevoia de flexibilitate pe tronsoanele feroviare cu caracteristici speciale ca urmare a constrângerilor topografice, de relief sau de sistematizare urbană, la care viteza trebuie adaptată în fiecare caz, inclusiv, printre altele, liniile de interconectare, liniile din gări, liniile de acces către terminale şi către infrastructurile de servicii sau depouri. Atunci când este necesar şi justificat, la cererea unui stat membru, Comisia ar trebui să acorde derogări pentru a permite mai multă flexibilitate, dincolo de procentajele specifice stabilite în prezentul regulament. Atunci când modernizează infrastructura, statele membre sunt încurajate să examineze posibilităţile de proiectare pentru o viteză mai mare, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului (14). Pe lângă trenurile de mare viteză, trenurile de noapte reprezintă o modalitate durabilă de călătorie pe distanţe lungi în întreaga Uniune.
(14)Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).
(47)Pentru a contribui la competitivitatea transportului multimodal şi combinat, ar trebui instituită o reţea de transport feroviar de marfă mai durabilă, mai rezilientă şi mai fiabilă la nivel european. Infrastructura pentru transportul feroviar combinat şi cea a terminalelor ar trebui modernizată astfel încât transportul intermodal să se realizeze în principal pe cale feroviară, pe căile navigabile interioare sau pe calea transportului maritim pe distanţe scurte, iar toate segmentele iniţiale sau finale, ori ambele, parcurse pe cale rutieră să fie cât mai scurte posibil.
(48)Transportul intermodal reprezintă aproximativ jumătate din tonele-kilometri de transport feroviar de marfă în Europa, iar ponderea sa este în creştere. Pentru a îndeplini obiectivele prevăzute în Comunicarea Comisiei intitulată "Strategia pentru o mobilitate durabilă şi inteligentă" de dublare a ponderii transportului feroviar de marfă, ar trebui să se acorde o atenţie deosebită transportului care combină utilizarea căilor ferate pentru partea principală a călătoriei şi utilizarea camioanelor pentru primul şi ultimul kilometru. Pentru a contribui la creşterea traficului intermodal, infrastructura ar trebui să permită circulaţia trenurilor de marfă care transportă semiremorci standard de până la 4 m înălţime încărcate la o înălţime de cel puţin 27 de cm deasupra părţii superioare a şinei, dar ar trebui încurajată o înălţime minimă de 33 cm. Cu toate acestea, respectarea acestei cerinţe presupune numeroase adaptări, uneori costisitoare. Prin urmare, este important să se găsească o abordare echilibrată pentru punerea în aplicare a acestei cerinţe şi să se asigure faptul că această punere în aplicare se realizează într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. În acest sens, statele membre ar trebui să se asigure că această cerinţă este pusă în aplicare în aşa fel încât să se garanteze că există cel puţin o linie directă naţională, o conexiune printr-o linie de transport feroviar de marfă directă cu unul sau mai multe state membre vecine şi o conexiune cu cel puţin un terminal feroviar-rutier sau un terminal multimodal de marfă situat într-un port maritim sau adiacent unui port maritim care face parte din coridorul european de transport pe teritoriul unui stat membru. În plus, în cazul în care unul sau mai multe puncte finale ale unui coridor sunt situate pe teritoriul unui stat membru, ar trebui să existe cel puţin o linie directă care îndeplineşte cerinţa respectivă către cel puţin unul dintre aceste puncte finale. Atunci când selectează liniile relevante, statele membre ar trebui să ţină seama de fluxurile actuale şi viitoare de transport feroviar de marfă. Atunci când evaluează cererile de derogare de la cerinţa referitoare la transportul semiremorcilor în temeiul prezentului regulament, Comisia ar trebui să ia în considerare în special rezultatul analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic, precum şi potenţiala perturbare a serviciilor cauzată de lucrările necesare pentru respectarea acestui standard. În plus, atunci când evaluează cererile de derogare de la cerinţele aplicabile infrastructurii feroviare ale reţelei centrale extinse, Comisia ar trebui să ia în considerare în special orice investiţie majoră efectuată de statul membru în cauză pe o linie paralelă în imediata apropiere a celor care urmează să fie nou construite.
(49)Având în vedere că implementarea în Europa a Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) are loc într-un ritm accelerat şi că mai multe state membre au adoptat deja planuri de implementare a ERTMS la nivelul tuturor reţelelor lor feroviare naţionale în mod anticipat, este necesar să se ţină seama de această schimbare de paradigmă şi să se stabilească o abordare mai ambiţioasă pentru implementarea ERTMS în reţeaua globală.
(50)Statele membre ar trebui să se asigure că ERTMS este implementat în reţeaua globală până în 2050, în reţeaua centrală extinsă până în 2040 şi în reţeaua centrală până în 2030. La implementarea ERTMS în reţeaua globală, ar trebui să se acorde prioritate, în ceea ce priveşte calendarul, liniilor care pot contribui la un transport feroviar internaţional transfrontalier sigur şi eficient. Întrucât implementarea unui sistem ERTMS bazat pe comunicaţii radio contribuie în plus la eliminarea normelor naţionale care afectează funcţionarea, statele membre ar trebui să se asigure că sistemul ERTMS bazat pe comunicaţii radio este implementat începând din 2030 pe liniile noi sau din 2040 în cazul modernizării sistemului de semnalizare pe liniile existente şi că întreaga reţea transeuropeană de transport este echipată cu sistemul ERTMS bazat pe comunicaţii radio până în 2050.
(51)Dezafectarea sistemelor de clasă B generează economii semnificative de întreţinere pentru administratorii de infrastructură, având în vedere costurile şi complexitatea implementării ERTMS şi ale menţinerii sistemelor de cale suplimentare pe o perioadă îndelungată. Cu excepţia anumitor cazuri, statele membre ar trebui să asigure dezafectarea sistemelor de clasă B până în 2040 în reţeaua centrală, până în 2045 în reţeaua centrală extinsă şi până în 2050 în reţeaua globală, cu condiţia garantării unui nivel adecvat de siguranţă şi procedând astfel încât toate părţile în cauză să fie informate în timp util despre această dezafectare şi despre implementarea ERTMS.
(52)Căile navigabile interioare din Europa se caracterizează printr-o hidromorfologie eterogenă care împiedică o performanţă coerentă la nivelul tuturor sectoarelor de căi navigabile. Căile navigabile interioare, în special sectoarele cu curgere liberă, pot fi puternic afectate de condiţiile climatice şi meteorologice. Cu scopul de a asigura un trafic internaţional fiabil, respectând în acelaşi timp hidromorfologia şi legislaţia de mediu aplicabilă, cerinţele reţelei transeuropene de transport ar trebui să ţină seama de hidromorfologia specifică fiecărei căi navigabile (de exemplu râuri cu curgere liberă sau regularizate), precum şi de obiectivele politicilor în materie de mediu şi de biodiversitate. În acest scop, ar trebui stabilite niveluri de referinţă ale apei pentru fiecare coridor european de transport, cale navigabilă sau secţiune de cale navigabilă, ţinând totodată seama de impactul schimbărilor climatice. În procesul de stabilire a nivelurilor de referinţă ale apei, Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu statele membre şi cu coordonatorii europeni în cauză, precum şi cu comisiile de navigaţie fluvială respective instituite prin acorduri internaţionale, pentru a asigura o abordare coerentă în ceea ce priveşte cerinţele pentru infrastructura căilor navigabile interioare, în vederea promovării acestui mod de transport.
(53)La construirea sau la modernizarea infrastructurii căilor navigabile interioare ar trebui să se acorde o atenţie deosebită evitării potenţialelor bariere din calea conectivităţii râurilor cu curgere liberă.
(54)Ca puncte de intrare şi de ieşire pentru infrastructura terestră a reţelei transeuropene de transport, porturile maritime joacă un important rol geostrategic, deoarece sunt noduri multimodale transfrontaliere care servesc nu numai ca noduri de transport, ci pot servi şi drept puncte de acces pentru comerţ, clustere industriale, mobilitate militară şi noduri energetice. După cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 intitulată "Planul RePowerEU", este necesar să se diversifice sursele de aprovizionare cu energie şi să se accelereze introducerea energiei din surse regenerabile. Porturile maritime pot contribui la acest obiectiv prin montarea de instalaţii eoliene offshore, prin producerea de hidrogen verde şi prin transportul şi stocarea gazului natural lichefiat. Pentru a consolida sinergiile dintre sectorul transporturilor şi sectorul energetic în eforturile de decarbonizare a economiei Uniunii, porturile maritime ar putea juca, de asemenea, un rol în transportul dioxidului de carbon prin conducte sau alte moduri de transport.
(55)Transportul maritim pe distanţe scurte poate contribui în mod substanţial la decarbonizarea transporturilor prin creşterea volumului de mărfuri şi a numărului de pasageri transportaţi pe mare, printre altele pentru a se reduce congestionarea traficului rutier pe teritoriul Uniunii şi pentru a se îmbunătăţi accesul la regiunile şi statele periferice şi insulare. Cu toate acestea, este necesar să se integreze mai bine legăturile de transport maritim pe distanţe scurte, care constituie dimensiunea maritimă a reţelei transeuropene de transport, cu reţeaua terestră şi să se pună mai mult accent pe întregul lanţ logistic şi de transport, atât pe mare, cât şi în hinterland. Conceptul nou creat şi cuprinzător al spaţiului maritim european ar trebui promovat prin crearea sau modernizarea rutelor de transport maritim pe distanţe scurte şi prin dezvoltarea porturilor maritime şi a conexiunilor lor cu hinterlandul, astfel încât să se asigure o integrare eficientă şi durabilă cu alte moduri de transport. În plus, acest nou concept ar trebui să favorizeze legăturile durabile de transport maritim pe distanţe scurte, cu scopul de a concentra fluxurile de mărfuri pe rutele logistice maritime, astfel încât să se îmbunătăţească legăturile maritime existente sau să se stabilească noi legături maritime viabile, regulate şi frecvente.
(56)La nivelul Uniunii, transportul rutier reprezintă trei sferturi din transportul intern total de mărfuri (pe baza operaţiunilor tonă-kilometru efectuate) şi aproximativ 90 % din transportul intern total de persoane (pe baza numărului total de operaţiuni pasager-kilometru). Având în vedere importanţa transportului rutier şi angajamentul de îmbunătăţire a siguranţei rutiere în conformitate cu etapa principală prevăzută în Comunicarea Comisiei intitulată "Strategia pentru o mobilitate durabilă şi inteligentă", se impune consolidarea infrastructurii rutiere din punctul de vedere al siguranţei. În special, statele membre ar trebui să asigure siguranţa infrastructurii de transport rutier şi faptul că această siguranţă este monitorizată şi, dacă este necesar, îmbunătăţită în conformitate cu Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (15). În acest sens, directiva menţionată împuterniceşte Comisia să adopte acte de punere în aplicare pentru a stabili specificaţii comune menite să asigure utilizarea operaţională a marcajelor rutiere şi a panourilor de semnalizare rutieră după ce un grup de experţi a evaluat oportunitatea stabilirii unor astfel de specificaţii.
(15)Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere (JO L 319, 29.11.2008, p. 59).
(57)Pentru a garanta accesul la infrastructuri de repaus adecvate, în special pentru conducătorii auto profesionişti, ar trebui amenajate spaţii de servicii în întreaga reţea transeuropeană de transport şi zone de parcare sigure şi securizate de-a lungul reţelei centrale şi al reţelei centrale extinse.
(58)Pentru a oferi alternative la zborurile scurt-curier, statele membre ar trebui, cu excepţia cazului în care constrângeri geografice specifice ori constrângeri fizice semnificative împiedică astfel de conexiuni, să asigure conectarea aeroporturilor din reţeaua transeuropeană de transport cu un volum al traficului de peste 12 milioane de pasageri la reţeaua feroviară transeuropeană, inclusiv, în măsura în care este posibil, la reţeaua feroviară de mare viteză, permiţând servicii pe distanţe lungi, sau, în cazul aeroporturilor cu un volum anual total al traficului de pasageri peste 4 milioane de pasageri şi sub 12 milioane de pasageri situate în interiorul sau în vecinătatea unui nod urban al reţelei feroviare transeuropene, conectarea unor astfel de aeroporturi la respectivul nod prin cale ferată, metrou, transport feroviar uşor, tramvai, teleferic sau, în mod excepţional, prin alte soluţii de transport public cu emisii zero. Ar trebui încurajate astfel de conexiuni pentru aeroporturile cu un volum anual total al traficului de pasageri sub 4 milioane de pasageri.
(59)Pentru a stimula inovarea în domeniul transportului aerian, cosmodromurile ar trebui incluse în lista componentelor infrastructurii de transport aerian. Cu toate acestea, includerea respectivă nu ar trebui să aducă atingere competenţei Uniunii în domeniul spaţiului în temeiul articolului 4 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi al articolului 189 din TFUE, care exclude orice armonizare a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre. În plus, includerea cosmodromurilor în lista componentelor infrastructurii de transport aerian în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să conducă la aplicarea legislaţiei existente sau viitoare a Uniunii privind infrastructura de transport aerian în cazul cosmodromurilor, cu excepţia cazului în care legislaţia respectivă prevede în mod expres acest lucru.
(60)Atunci când dezvoltă reţeaua transeuropeană de transport, Comisia şi statele membre ar trebui să acorde o atenţie deosebită măsurilor care asigură trecerea eficientă a frontierei pentru transportul de marfă, ţinând seama de timpul de aşteptare şi de întreruperile la frontieră cauzate, de exemplu, de tratarea şi controlul vehiculelor şi la bordul trenurilor la frontierele Uniunii sau din motive administrative, operaţionale, de siguranţă, tehnice sau de interoperabilitate.
(61)Reţeaua transeuropeană de transport ar trebui să asigure o multimodalitate eficientă, care să permită existenţa unor opţiuni mai bune şi mai durabile în ceea ce priveşte modurile de transport pentru pasageri şi mărfuri şi să permită gruparea unor volume semnificative pentru transferuri pe distanţe lungi. Terminalele multimodale ar trebui să aibă un rol-cheie în atingerea acestui obiectiv.
(62)Statele membre ar trebui să efectueze o analiză de piaţă şi prospectivă privind terminalele multimodale de marfă de pe teritoriul lor şi să elaboreze un plan de acţiune pentru dezvoltarea unei reţele a terminalelor multimodale de marfă. În acest scop, ele ar putea face trimitere la studii şi planuri existente. Planul de acţiune elaborat de statele membre ar trebui să promoveze dezvoltarea de terminale multimodale de marfă. Cu toate acestea, planul de acţiune nu ar trebui să dea naştere unei obligaţii pentru sectorul privat de a investi în terminale şi nici să facă obiectul unei evaluări strategice de mediu.
(63)Nodurile urbane au o importanţă majoră în cadrul reţelei transeuropene de transport, reprezentând punctul de plecare sau destinaţia finală ("ultimul kilometru") pentru pasagerii şi pentru marfa care circulă pe reţeaua transeuropeană de transport şi au rolul de puncte de transfer în cadrul diferitelor moduri de transport sau între acestea. Ar trebui să se asigure faptul că blocajele în materie de capacitate şi conectivitatea insuficientă a reţelelor în cadrul nodurilor urbane nu mai constituie o piedică în calea multimodalităţii de-a lungul reţelei transeuropene de transport. Politica privind reţeaua transeuropeană de transport ar trebui să se concentreze pe promovarea fluidităţii fluxurilor de trafic dinspre, înspre şi prin nodurile urbane din reţea. Conectivitatea locală în cadrul nodurilor urbane ar trebui abordată de autorităţile locale, regionale sau naţionale competente, în special prin măsuri relevante în planurile lor de mobilitate urbană durabilă (PMUD).
(64)Dat fiind că reprezintă un cadru unic eficace pentru abordarea provocărilor legate de mobilitatea urbană, pentru fiecare nod urban ar trebui adoptat un PMUD, care este un plan integrat, pe termen lung şi cuprinzător de mobilitate a mărfurilor şi a pasagerilor pentru întreaga zonă urbană funcţională. Acesta ar putea include obiective, ţinte şi indicatori care să stea la baza performanţei actuale şi viitoare a sistemului de transport urban. Statele membre ar trebui să asigure colectarea datelor privind mobilitatea urbană pentru fiecare nod urban în domeniile durabilităţii, siguranţei şi accesibilităţii, pentru a susţine performanţa actuală şi viitoare a reţelei transeuropene de transport. Pentru a monitoriza accesibilitatea pentru toţi utilizatorii, ar trebui încurajată defalcarea datelor în funcţie de vârstă, sex şi handicap, acolo unde este posibil şi în conformitate cu dreptul intern.
(65)Statele membre ar trebui să promoveze adoptarea de PMUD în vederea îmbunătăţirii coordonării la nivel de regiuni, municipii şi oraşe. În acest scop, statele membre ar trebui să instituie un program naţional privind PMUD cu scopul de a sprijini autorităţile locale la elaborarea unor PMUD de înaltă calitate şi la consolidarea monitorizării şi evaluării punerii în aplicare a respectivelor PMUD prin măsuri adecvate, orientări, consolidarea capacităţilor, asistenţă şi, eventual, sprijin financiar. De asemenea, statele membre ar trebui să desemneze un punct naţional de contact PMUD care să ofere asistenţă pentru pregătirea şi punerea în aplicare a PMUD în conformitate cu orientările prevăzute în prezentul regulament.
(66)Promovarea modurilor active, mai ales în nodurile urbane, contribuie la obiectivele climatice ale Uniunii, îmbunătăţeşte sănătatea publică, reduce congestionarea traficului, oferă pasagerilor soluţii pentru parcurgerea distanţelor mici şi aduce beneficii economice. Atunci când se planifică sau se modernizează infrastructura de transport, ar trebui să se ţină seama în mod corespunzător de infrastructurile pentru modurile active, inclusiv de infrastructurile pentru mersul pe jos şi cu bicicleta.
(67)Misiunea "Oraşe inteligente şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei", înfiinţată în temeiul programului-cadru Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului (16) ("Orizont Europa"), îşi propune ca 100 de oraşe să devină neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030 în Uniune. Oraşele participante la misiune vor acţiona ca centre de experimentare şi inovare pentru a le permite celorlalte oraşe să le urmeze exemplul până în 2050.
(16)Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare şi de diseminare şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 şi (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).
(68)Serviciile digitale de mobilitate multimodală contribuie la consolidarea integrării diferitelor moduri de transport prin combinarea mai multor oferte de transport într-una singură. Dezvoltarea lor într-o mai mare măsură ar trebui să contribuie la orientarea comportamentelor utilizatorilor către modurile cele mai durabile, transportul public şi modurile active precum mersul pe jos şi mersul cu bicicleta, şi să valorifice pe deplin avantajele soluţiilor de tipul "mobilitatea ca serviciu".
(69)Sistemele de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în domeniul transporturilor sunt necesare în vederea furnizării unei baze pentru optimizarea traficului şi a operaţiunilor de transport, a siguranţei traficului, precum şi pentru îmbunătăţirea serviciilor conexe. Ar trebui facilitate fluxurile de informaţii din cadrul reţelei de transport şi mobilitate, inclusiv prin implementarea spaţiului datelor privind mobilitatea la nivelul Uniunii. Informaţiile destinate pasagerilor şi operatorilor de transport de marfă, inclusiv informaţiile privind sistemele multimodale de rezervare şi de eliberare a biletelor, ar trebui să fie disponibile şi îmbunătăţite, în vederea dezvoltării unor sisteme europene de informaţii digitale şi interoperabile.
(70)Ar trebui încurajată utilizarea sistemelor TIC care permit o aplicare inteligentă, bazată pe schimbul de date în timp real între operatorii economici şi autorităţile de aplicare a legii, care sunt necesare pentru a verifica conformitatea cu cerinţele de reglementare aplicabile, inclusiv în timp ce vehiculele sunt în mers.
(71)Sistemele şi serviciile de transport inteligente, precum şi noile tehnologii emergente ar trebui să servească drept catalizator pentru implementarea sistemelor şi serviciilor de transport inteligente la nivelul întregii reţele de drumuri a reţelei transeuropene de transport.
(72)Este necesară o planificare corespunzătoare a reţelei transeuropene de transport. Acest lucru presupune, de asemenea, punerea în aplicare a unor cerinţe specifice la nivelul întregii reţele în ceea ce priveşte infrastructura, sistemele TIC, echipamentele şi serviciile, inclusiv cerinţele privind introducerea infrastructurii pentru combustibili alternativi, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2023/1804. Prin urmare, este necesar să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare şi concertată a acestor cerinţe în întreaga Europă pentru fiecare mod de transport şi pentru interconectarea acestora în cadrul reţelei transeuropene de transport şi în afara acesteia, cu scopul de a obţine beneficiile efectului de reţea şi de a eficientiza operaţiunile transeuropene de transport pe distanţe lungi. Pentru a asigura instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi la nivelul întregii reţele de drumuri a reţelei transeuropene de transport, în conformitate cu obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 2023/1804, trimiterile la "reţeaua centrală" din regulamentul menţionat ar trebui interpretate ca trimiteri la "reţeaua centrală" astfel cum este definită în prezentul regulament. Trimiterile la "reţeaua globală" din Regulamentul (UE) 2023/1804 ar trebui interpretate ca trimiteri la "reţeaua centrală extinsă" şi la "reţeaua globală" astfel cum sunt definite în prezentul regulament.
(73)Reţeaua transeuropeană de transport ar trebui să constituie baza pentru implementarea pe scară largă a noilor tehnologii şi a rezultatelor inovării, care să poată permite schimbul de date şi informaţii în timp real şi care să poată contribui la sporirea eficienţei globale a sectorului transporturilor europene şi a capacităţii de a permite fluxuri de pasageri sigure utilizând mijloace eficiente, la creşterea atractivităţii mijloacelor de transport publice sau mai ecologice pentru pasageri, precum şi la reducerea amprentei sale de carbon. Acest lucru va contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european, precum şi la obiectivul privind sporirea securităţii energetice în Uniune. În vederea îndeplinirii acestor obiective, combustibilii alternativi şi infrastructura aferentă ar trebui să fie disponibile într-o mai mare măsură în cadrul reţelei transeuropene de transport.
(74)Pentru ca reţeaua transeuropeană de transport să ţină pasul cu evoluţiile şi măsurile de implementare inovatoare de ordin tehnologice, statele membre şi Comisia ar trebui să încurajeze proiectele de interes comun care vizează promovarea şi implementarea tehnologiilor emergente durabile ce îmbunătăţesc şi facilitează transportul şi mobilitatea pasagerilor şi a mărfurilor. Acestea ar putea include, printre altele, exploatarea automată a trenurilor, vehicule autonome, soluţii avansate de mobilitate aeriană, inclusiv drone de transport pentru pasageri şi marfă, inclusiv pe ultimul kilometru urban, precum şi noi tehnologii feroviare, cum ar fi hiperbucla.
(75)În cadrul reţelei transeuropene de transport ar trebui instalat un număr suficient de puncte de reîncărcare şi realimentare rapidă pentru vehiculele uşoare şi grele de marfă, care să fie accesibile publicului. Acest obiectiv ar trebui să asigure deplina conectivitate transfrontalieră. Obiectivele bazate pe distanţă pentru reţeaua transeuropeană de transport, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2023/1804, sunt menite să asigure o acoperire minimă suficientă a punctelor de reîncărcare electrică şi de realimentare cu hidrogen de-a lungul principalelor reţele de drumuri ale Uniunii.
(76)Infrastructura de reîncărcare şi de realimentare accesibilă publicului de-a lungul reţelei transeuropene de transport, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) 2023/1804, ar trebui să fie completată cu cerinţe privind instalarea infrastructurii de reîncărcare corespunzătoare şi, după caz, a infrastructurii de realimentare cu hidrogen, în terminalele multimodale de marfă sau în proximitatea acestora, pentru a oferi posibilităţi de încărcare şi de realimentare cu hidrogen pentru camioanele care efectuează curse pe distanţe lungi atunci când acestea sunt încărcate sau descărcate. De asemenea, statele membre ar trebui să asigure instalarea infrastructurii de reîncărcare şi să examineze dezvoltarea staţiilor de realimentare cu hidrogen în nodurile multimodale pentru pasageri, pentru a da posibilitatea de încărcare şi de realimentare cu hidrogen atunci când conducătorul auto se odihneşte sau pentru autobuze. Pentru a asigura libera circulaţie, în situaţiile în care terminalele sau nodurile pentru pasageri primesc sprijin din partea Uniunii sau din fonduri publice, accesul în scopul încărcării şi realimentării cu hidrogen ar trebui să fie echitabil, la preţuri convenabile, transparent şi nediscriminatoriu, astfel încât să se evite blocarea pieţei pentru anumite întreprinderi sau posibile denaturări ale concurenţei.
(77)Siguranţa, securitatea şi fiabilitatea infrastructurii la niveluri insuficiente, cauzate de pericole naturale, inclusiv de evenimente legate de climă şi alte evenimente excepţionale precum pandemiile, dezastre provocate de om precum accidentele sau perturbări cauzate de acte intenţionate precum terorismul şi atacurile cibernetice, constituie o problemă majoră pentru eficienţa şi funcţionarea reţelei transeuropene de transport. De exemplu, accidentele cauzate de o serie de dezastre naturale ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme au determinat întreruperi semnificative la nivelul fluxurilor de transport în ultimii ani. Ar trebui astfel îmbunătăţită rezilienţa reţelei de transport la schimbările climatice, la pericolele naturale, la dezastrele provocate de om şi la alte perturbări, pe baza evaluării riscurilor şi punând în aplicare măsurile de consolidare a rezilienţei adoptate de entităţile critice în sectorul transporturilor, în temeiul Directivei (UE) 2022/2557 a Parlamentului European şi a Consiliului (17).
(17)Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind rezilienţa entităţilor critice şi de abrogare a Directivei 2008/114/CE a Consiliului (JO L 333, 27.12.2022, p. 164).
(78)În strânsă cooperare cu statele membre în cauză, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a rezilienţei şi a vulnerabilităţii reţelei centrale la consecinţele schimbărilor climatice.
(79)Având în vedere experienţa acumulată în ceea ce priveşte gestionarea crizei în timpul pandemiei de COVID-19 şi pentru a evita perturbări ale traficului şi situaţii neprevăzute în viitor, statele membre ar trebui să ţină seama, în contextul planificării infrastructurii, de securitatea şi rezilienţa infrastructurii de transport la schimbările climatice, la pericolele naturale, la dezastrele provocate de om şi la alte perturbări care afectează funcţionarea sistemului de transport al Uniunii. Pentru a atinge acest obiectiv, ar trebui eliminate blocajele existente, iar coridoarele europene de transport ar trebui să includă, de asemenea, rute ocolitoare importante care să poată fi utilizate în caz de congestionare a traficului sau în cazul altor probleme pe rutele principale. În plus, datorită caracterului lor multimodal, un mod se poate substitui altuia în caz de urgenţă.
(80)Infrastructura de transport reprezintă coloana vertebrală a economiei şi a societăţii în ansamblu. Unele infrastructuri de transport sunt esenţiale pentru a asigura buna funcţionare a funcţiilor vitale ale societăţii şi, prin urmare, reprezintă un pilon al autonomiei strategice a Uniunii. Investiţiile, interesele şi prezenţa întreprinderilor din ţări terţe în infrastructura europeană strategică - şi uneori chiar şi militară - cum ar fi porturile, aeroporturile şi terminalele de marfă pentru containere, sunt în creştere. În acest context, participarea întreprinderilor unei ţări terţe poate accelera realizarea reţelei transeuropene de transport. Cu toate acestea, în anumite circumstanţe, participarea sau contribuţia unor astfel de întreprinderi la proiecte de interes comun ar putea compromite securitatea sau ordinea publică în UE. O astfel de creştere a prezenţei străine în infrastructura europeană strategică riscă să submineze rezilienţa Uniunii. Prin urmare, este esenţial să se împiedice prezenţa ţărilor terţe care este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică în Uniune. Fără a aduce atingere mecanismului de cooperare prevăzut în Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului (18) şi în plus faţă de acesta, se impune cunoaşterea mai aprofundată a unei astfel de participări sau contribuţii pentru a permite intervenţia autorităţilor publice în cazul în care se constată că participarea sau contribuţia întreprinderii dintr-o ţară terţă la un proiect de interes comun este de natură să aducă atingere securităţii sau ordinii publice în Uniune, iar participarea sau contribuţia nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2019/452.
(18)Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune (JO L 79 I, 21.3.2019, p. 1).
(81)Chiar dacă întreţinerea este şi va rămâne responsabilitatea principală a statelor membre şi fără a aduce atingere responsabilităţii statelor membre în ceea ce priveşte, în special, planificarea, finanţarea şi gestionarea întreţinerii, este important ca reţeaua transeuropeană de transport - odată construită - să fie întreţinută în mod corespunzător pentru a asigura o înaltă calitate a serviciilor, urmându-se o abordare care ţine seama de ciclul de viaţă atunci când se planifică şi se achiziţionează proiecte de infrastructură. În special, statele membre ar trebui să depună toate eforturile posibile pentru a se asigura că este instituită o planificare pe termen lung a întreţinerii infrastructurii rutiere şi, după caz, a infrastructurii căilor navigabile interioare.
(82)Pentru a implementa în termenul stabilit părţile reţelei transeuropene de transport care au cea mai mare importanţă strategică, ar trebui utilizată o abordare bazată pe coridoare, care să asigure coordonarea diverselor proiecte pe bază transnaţională şi sincronizarea dezvoltării coridorului, maximizându-se astfel avantajele reţelei.
(83)Coridoarele europene de transport ar trebui să contribuie la dezvoltarea infrastructurii reţelei transeuropene de transport în aşa fel încât să elimine blocajele, să consolideze conexiunile transfrontaliere şi să îmbunătăţească eficienţa şi durabilitatea. Acestea ar trebui să contribuie la coeziune prin intermediul unei cooperări teritoriale îmbunătăţite, inclusiv cu ţările învecinate. Coridoarele respective ar trebui, de asemenea, să contribuie la realizarea obiectivelor mai ample ale politicii în domeniul transporturilor şi să faciliteze interoperabilitatea, integrarea modală şi operaţiunile multimodale. Abordarea bazată pe coridoare ar trebui să fie transparentă şi clară, iar gestionarea acestor coridoare nu ar trebui să conducă la costuri sau sarcini administrative suplimentare. Comisia ar trebui să poată recomanda instituirea unor entităţi unice pentru coordonarea, construirea sau gestionarea proiectelor de infrastructură transfrontaliere de interes comun, cu scopul de a facilita punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură transfrontaliere complexe şi de mari dimensiuni, precum şi să recomande, după caz, cooperarea între regiunile transfrontaliere pentru a aborda provocările în materie de mobilitate.
(84)Pentru a facilita implementarea coordonată a coridoarelor europene de transport şi a celor două priorităţi orizontale, şi anume ERTMS şi spaţiul maritim european, ar trebui desemnaţi coordonatori europeni de către Comisie, de comun acord cu statele membre în cauză şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului şi, după caz, a ţărilor învecinate în cauză. Coordonatorii europeni ar trebui să faciliteze măsuri de proiectare a structurii de guvernanţă adecvate şi să asigure stabilirea coerentă a priorităţilor în ceea ce priveşte planificarea infrastructurii şi a investiţiilor de-a lungul coridoarelor europene de transport şi cele două priorităţi orizontale.
(85)Cadrele europene şi naţionale pentru planificarea şi implementarea infrastructurii de transport, precum şi planurile de acţiune instituite de coordonatorii europeni ar trebui să contribuie la stabilirea şi planificarea în timp util a investiţiilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament.
(86)Planurile de acţiune ale coordonatorilor europeni ar trebui utilizate pentru a promova cooperarea între toate părţile interesate relevante, inclusiv, după caz, părţile interesate relevante din ţările învecinate. Respectivele planuri de acţiune ar trebui să consolideze complementaritatea cu acţiunile statelor membre şi ale administratorilor de infrastructură şi, mai ales, să stabilească obiective de etapă orientative.
(87)Coordonatorul european al unui coridor european de transport sau al unei priorităţi orizontale care se extinde la anumite ţări învecinate ar trebui să aibă dreptul de a coopera cu aceste ţări şi de a le implica în activităţile relevante ale coridorului.
(88)Baza tehnică a hărţilor care definesc reţeaua transeuropeană de transport este furnizată de sistemul interactiv de informaţii geografice şi tehnice pentru reţeaua transeuropeană de transport (TENtec).
(89)Ţinând seama de Comunicarea Comisiei privind Planul de acţiune vizând mobilitatea militară din martie 2018, Comisia a evaluat necesitatea adaptării reţelei transeuropene de transport pentru a reflecta utilizarea infrastructurii în scop militar. Pe baza documentului intitulat "Cerinţele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE şi în afara acesteia", adoptat de Consiliu la 26 iunie 2023 şi la 23 octombrie 2023 (19), au fost incluse în reţeaua transeuropeană drumuri şi căi ferate suplimentare pentru a consolida sinergiile dintre reţelele de transport civil şi militar.
(19)Documentul ST 10440/23.
(90)Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi noul context geopolitic pe care l-a creat, precum şi astfel cum s-a subliniat în Busola strategică a UE pentru securitate şi apărare adoptată de Consiliu la 21 martie 2022 - Pentru o Uniune Europeană care îşi protejează cetăţenii, valorile şi interesele şi contribuie la pacea şi securitatea internaţională - Uniunea trebuie să consolideze infrastructura de transport cu dublă utilizare în întreaga reţea transeuropeană de transport pentru a promova circulaţia rapidă şi fluidă a personalului militar, precum şi a materialelor şi a echipamentelor pentru desfăşurări şi exerciţii operaţionale.
(91)Pentru a asigura un maximum de coerenţă între orientări şi programarea instrumentelor financiare pertinente disponibile la nivelul Uniunii, finanţarea reţelei transeuropene de transport ar trebui să respecte prezentul regulament şi să se bazeze, în special, pe Regulamentul (UE) 2021/1153. În plus, finanţarea reţelei ar trebui să se bazeze şi pe instrumentele de finanţare şi instrumentele financiare furnizate în temeiul altor acte legislative ale Uniunii, printre care InvestEU, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului (20), Mecanismul de redresare şi rezilienţă, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului (21), politica de coeziune, astfel cum este prevăzută la articolul 174 din TFUE, Orizont Europa, Fondul pentru inovare instituit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (22) şi alte instrumente financiare instituite de Banca Europeană de Investiţii. Pentru a permite finanţarea proiectelor de interes comun, trimiterile la "platforme de logistică multimodale", "autostrăzi maritime" şi "aplicaţii telematice" din Regulamentul (UE) 2021/1153 ar trebui interpretate ca trimiteri la "terminale multimodale de marfă", "spaţiu maritim european", respectiv, "sisteme TIC în domeniul transporturilor", astfel cum sunt definite în prezentul regulament. În acelaşi scop, trimiterile la "reţeaua centrală" din Regulamentul (UE) 2021/1153 ar trebui interpretate ca incluzând "reţeaua centrală extinsă" astfel cum se specifică în prezentul regulament.
(20)Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU şi de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).
(21)Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).
(22)Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).
(92)Realizarea obiectivelor reţelei transeuropene de transport, în special în ceea ce priveşte decarbonizarea şi digitalizarea sistemului de transport din Uniune, necesită un cadru de reglementare solid. Statele membre ar trebui să pună în aplicare reforme ambiţioase pentru a aborda provocările legate de transportul durabil, astfel cum au fost identificate în cadrul semestrului european. Mecanismul de redresare şi rezilienţă sprijină atât reformele, cât şi investiţiile pentru a creşte durabilitatea transporturilor, a reduce emisiile şi a îmbunătăţi siguranţa şi eficienţa. Măsurile relevante în acest sens sunt incluse în planurile de redresare şi rezilienţă aprobate.
(93)În vederea actualizării hărţilor şi a listei porturilor, aeroporturilor, terminalelor şi nodurilor urbane incluse în anexele I şi II la prezentul regulament pentru a ţine seama de posibilele modificări rezultate mai ales din utilizarea efectivă a anumitor elemente ale infrastructurii de transport, analizată în raport cu pragurile cantitative predefinite, şi în vederea modificării alinierilor coridoarelor europene de transport din anexa III la prezentul regulament, competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce priveşte modificările aduse anexelor I, II şi III la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi, şi ca respectivele consultări să se desfăşoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (23). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European şi Consiliul primesc toate documentele în acelaşi timp cu experţii din statele membre, iar experţii acestor instituţii au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experţi ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(23)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(94)Pentru a oferi securitate juridică şi pentru a permite planificarea strategică pe termen lung, este esenţial ca reţeaua transeuropeană de transport să rămână cât mai stabilă posibil, iar eventualele modernizări ale reţelei să se limiteze la criterii obiective şi transparente, astfel cum se prevede în prezentul regulament.
(95)Unele secţiuni ale reţelei sunt gestionate de alte entităţi decât statele membre. Cu toate acestea, statele membre sunt responsabile de asigurarea aplicării corecte pe teritoriul lor a normelor care reglementează reţeaua.
(96)Pentru a asigura punerea în aplicare cu uşurinţă şi eficacitate a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament, Comisia sprijină statele membre prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European şi al Consiliului (24), care oferă expertiză tehnică personalizată pentru elaborarea şi punerea în aplicare a reformelor, inclusiv a celor care promovează dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.
(24)Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).
(97)În vederea asigurării unor condiţii uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competenţe de executare în ceea ce priveşte acordarea de derogări de la anumite cerinţe ale prezentului regulament, precum şi pentru adoptarea de acte de punere în aplicare care să indice nivelurile de referinţă ale apei şi să stabilească o metodologie pentru datele privind mobilitatea urbană care trebuie colectate de statele membre, pentru adoptarea de acte de punere în aplicare pentru implementarea unor coridoare europene de transport, pentru implementarea unor tronsoane transfrontaliere şi pentru cele două priorităţi orizontale. Atunci când sunt prevăzute în prezentul regulament, respectivele competenţe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului (25).
(25)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competenţelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(98)Dispoziţiile referitoare la căile ferate şi, în special, la orice cerinţă de conectare a aeroporturilor şi a porturilor la căile ferate, precum şi dispoziţiile referitoare la terminalele multimodale de marfă nu ar trebui să se aplice Ciprului, Maltei, insulelor şi regiunilor ultraperiferice, atât timp cât pe teritoriul lor nu există niciun sistem feroviar. Statelor membre, insulelor şi regiunilor ultraperiferice respective nu ar trebui să li se aplice nici dispoziţiile privind parcarea sigură şi securizată, dat fiind că, în lipsa unui trafic rutier de marfă în tranzit pe teritoriul lor, astfel de spaţii de parcare nu sunt esenţiale.
(99)Întrucât obiectivele prezentului regulament, în special crearea şi dezvoltarea într-un mod coordonat a reţelei transeuropene de transport, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere necesitatea coordonării acestor obiective, ele pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.
(100)Modificarea Regulamentului (UE) 2021/1153 se impune pentru a adapta dispoziţiile acestuia în vederea integrării coridoarelor reţelei centrale în coridoarele europene de transport. Definiţia şi alinierea coridoarelor europene de transport ar trebui prevăzute în prezentul regulament şi ar trebui să înlocuiască coridoarele reţelei centrale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/1153.
(101)Este necesar să se modifice Regulamentul (UE) nr. 913/2010 pentru a adapta dispoziţiile acestuia în vederea integrării coridoarelor de transport feroviar de marfă în coridoarele europene de transport.
(102)Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 ar trebui abrogat,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
-****-
Art. 1: Obiect
(1)Prezentul regulament stabileşte orientări pentru crearea unei reţele transeuropene de transport alcătuită dintr-o reţea globală, o reţea centrală şi o reţea centrală extinsă, reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă urmând să se bazeze pe reţeaua globală.
(2)Prezentul regulament identifică coridoarele europene de transport care au cea mai mare importanţă strategică pe baza tronsoanelor prioritare ale reţelei transeuropene şi a proiectelor de interes comun şi precizează cerinţele care trebuie respectate pentru dezvoltarea şi implementarea infrastructurii reţelei transeuropene de transport.
(3)Prezentul regulament stabileşte priorităţile pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi prevede măsuri pentru implementarea reţelei transeuropene de transport.
Art. 2: Domeniu de aplicare
(1)Prezentul regulament se aplică reţelei transeuropene de transport, astfel cum este indicată pe hărţile cuprinse în anexa I şi în listele din anexa II. Reţeaua transeuropeană de transport cuprinde infrastructura de transport, inclusiv infrastructura pentru introducerea combustibililor alternativi, sistemele TIC în domeniul transporturilor şi măsuri care promovează gestionarea şi utilizarea eficientă a acestei infrastructuri şi care permit crearea şi operarea de servicii de transport durabile şi eficiente.
(2)Infrastructura reţelei transeuropene de transport se compune din infrastructura pentru transportul feroviar, pentru transportul pe căi navigabile interioare, pentru transportul maritim, pentru transportul rutier, pentru transportul aerian şi pentru transportul multimodal, inclusiv în nodurile urbane, astfel cum sunt stabilite în secţiunile relevante din capitolele II, III şi IV.
Art. 3: Definiţii
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:
1."proiect de interes comun" înseamnă orice proiect desfăşurat în temeiul prezentului regulament;
2."ţară învecinată" înseamnă o ţară terţă care intră în domeniul de aplicare al politicii europene de vecinătate, al politicii de extindere şi al Spaţiului Economic European, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau al Acordului comercial şi de cooperare între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte (26);
(26)JO L 149, 30.4.2021, p. 10.
3."regiune NUTS" înseamnă o regiune astfel cum este stabilită în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (27) şi cum este clasificată în anexa I din respectivul regulament;
(27)Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
4."tronson transfrontalier" înseamnă tronsonul care asigură continuitatea unui proiect de interes comun de ambele părţi ale unei frontiere, situat între nodurile urbane cele mai apropiate de frontiera a două state membre sau între un stat membru şi o ţară învecinată;
5."blocaj" înseamnă o barieră fizică, tehnică, funcţională, operaţională sau administrativă ce antrenează o întrerupere a sistemului, inclusiv congestia sau oprirea sistematică a traficului, de natură să afecteze continuitatea fluxurilor de trafic pe distanţe lungi sau a fluxurilor de trafic transfrontaliere;
6."nod urban" înseamnă o zonă urbană unde elemente ale infrastructurii de transport din cadrul reţelei transeuropene de transport de pasageri şi de marfă, de exemplu porturi, inclusiv terminale pentru pasageri, aeroporturi, gări feroviare, terminale de autobuz şi terminale multimodale de marfă amplasate în interiorul sau în apropierea zonei urbane, sunt conectate la alte elemente ale infrastructurii respective şi la infrastructura aferentă traficului regional şi local, inclusiv la infrastructura pentru modurile active de transport;
7."reţea izolată" înseamnă o reţea feroviară a unui stat membru sau o parte a acesteia, cu un ecartament al liniilor diferit de ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm;
8."transport multimodal" înseamnă transportul de pasageri sau de marfă, sau ambele, prin utilizarea a două sau mai multe moduri de transport;
9."serviciu digital de mobilitate multimodală" înseamnă "serviciu de mobilitate digital multimodal" astfel cum este definit la articolul 4 punctul 24 din Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (28);
(28)Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport (JO L 207, 6.8.2010, p. 1).
10."interoperabilitate" înseamnă capacitatea infrastructurii, inclusiv a infrastructurii digitale din cadrul unui mod sau segment de transport şi dintre diferite moduri de transport, inclusiv prin prisma tuturor condiţiilor normative, tehnice, administrative şi operaţionale, de a permite fluxuri de trafic şi de informaţii sigure şi neîntrerupte care ating nivelurile necesare de performanţă pentru respectivul mod sau segment al infrastructurii;
11."nod multimodal pentru pasageri" înseamnă un punct de legătură între cel puţin două moduri de transport pentru pasageri, care asigură informaţii referitoare la călătorie, acces la transportul public şi transferuri între moduri, cum ar fi staţiile de tip parchează şi călătoreşte, şi care acţionează ca interfaţă în interiorul nodurilor urbane şi între acestea şi între nodurile urbane şi reţelele de transport pe distanţe mai lungi;
12."terminal multimodal de marfă" înseamnă o structură prevăzută cu echipamente pentru transbordarea între cel puţin două moduri de transport sau între două sisteme feroviare diferite şi pentru depozitarea temporară a mărfurilor, cum ar fi terminale în porturi interioare sau maritime, de-a lungul căilor navigabile interioare şi în aeroporturi, precum şi terminale feroviar-rutiere;
13."plan de mobilitate urbană durabilă" sau "PMUD" înseamnă un document de planificare strategică a mobilităţii, care vizează îmbunătăţirea, în mod durabil, a accesibilităţii zonei urbane funcţionale şi a mobilităţii în interiorul acesteia, incluzând zonele de transfer în respectiva zonă urbană sau în proximitatea acesteia, pentru persoane, întreprinderi şi bunuri, în special în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii;
14."mod activ" înseamnă transportul de persoane sau de marfă, prin mijloace nemotorizate, pe baza activităţii fizice umane, inclusiv cu vehicule cu propulsie electrică auxiliară, astfel cum sunt menţionate la articolul 2 alineatul (2) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (29);
(29)Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea şi supravegherea pieţei pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).
15."sisteme TIC în domeniul transporturilor" înseamnă sisteme şi aplicaţii de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor care utilizează tehnologii de informare, de comunicare, de navigare sau de poziţionare ori localizare, inclusiv tehnologii spaţiale, care permit prelucrarea, stocarea şi schimbul de date şi informaţii necesare pentru a gestiona în mod eficace infrastructura, mobilitatea şi traficul în cadrul reţelei transeuropene de transport, pentru a transmite informaţii relevante către autorităţi şi pentru a oferi servicii cu valoare adăugată cetăţenilor, expeditorilor şi operatorilor, inclusiv sisteme pentru o utilizare a reţelei în condiţii de rezilienţă, securitate, siguranţă, protecţie a mediului şi eficienţă din punctul de vedere al capacităţii; acestea includ sistemele, tehnologiile şi serviciile menţionate la punctele 16-22 şi pot include, de asemenea, dispozitive de bord împreună cu componentele de infrastructură sau digitale aferente;
16."sisteme de transport inteligente" sau "STI" înseamnă "sisteme de transport inteligente" astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2010/40/UE;
17."sistem de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime" sau "VTMIS" înseamnă "sistemul de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime" instituit prin Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (30);
(30)Directiva 2002/59/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unui sistem comunitar de monitorizare şi informare privind traficul navelor maritime şi de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului (JO L 208, 5.8.2002, p. 10).
18."servicii de informaţii fluviale" sau "RIS" înseamnă "servicii de informaţii fluviale" astfel cum sunt definite la articolul 3 litera (a) din Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (31);
(31)Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informaţii fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunităţii (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).
19."mediu aferent ghişeului unic european în domeniul maritim" sau "EMSWe" înseamnă "mediu aferent ghişeului unic european în domeniul maritim" astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2019/1239 al Parlamentului European şi al Consiliului (32);
(32)Regulamentul (UE) 2019/1239 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a unui mediu aferent ghişeului unic european în domeniul maritim şi de abrogare a Directivei 2010/65/UE (JO L 198, 25.7.2019, p. 64).
20."sistem de management al traficului aerian/sistem de servicii de navigaţie aeriană" sau "sistem ATM/ANS" înseamnă un "sistem ATM/ANS" astfel cum este definit la articolul 3 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European şi al Consiliului (33);
(33)Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi de înfiinţare a Agenţiei Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 şi a Directivelor 2014/30/UE şi 2014/53/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 şi (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).
21."sistem european de management al traficului feroviar" sau "ERTMS" înseamnă "sistem european de management al traficului feroviar (ERTMS)" astfel cum este definit la punctul 2.2 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1695 al Comisiei (34) şi, în contextul termenelor de punere în aplicare, se referă la sistemul de protecţie a trenurilor de clasă A şi la orice sistem radio de clasă A prevăzut în respectivul regulament;
(34)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1695 al Comisiei din 10 august 2023 privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele control-comandă şi semnalizare ale sistemului feroviar din Uniunea Europeană şi de abrogare a Regulamentului (UE) 2016/919 (JO L 222, 8.9.2023, p. 380).
22."sistem ERTMS bazat pe comunicaţii radio" înseamnă aplicaţia de nivel 2 a Sistemului european de control şi comandă al trenului (ETCS) care nu necesită semnale de cale şi care utilizează un sistem radio de clasă A pentru a transmite date privind siguranţa şi alte tipuri de date între calea de rulare şi tren, în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1695;
23."sisteme de clasă B" înseamnă "sisteme de clasă B" astfel cum sunt definite la punctul 3 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1695;
24."port maritim" înseamnă un "port maritim" astfel cum este definit la articolul 2 punctul 16 din Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului (35);
(35)Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor (JO L 57, 3.3.2017, p. 1).
25."transport maritim pe distanţe scurte" înseamnă circulaţia mărfurilor şi a pasagerilor pe mare între porturi situate în apele geografice ale unuia sau mai multor state membre sau între un port situat în apele statelor membre şi un port situat în apele unei ţări terţe adiacente care are ţărm la mările învecinate cu apele teritoriale ale unuia sau mai multor state membre;
26."informaţii electronice referitoare la transportul de mărfuri" sau "eFTI" înseamnă "informaţii electronice referitoare la transportul de mărfuri" astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2020/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului (36);
(36)Regulamentul (UE) 2020/1056 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 iulie 2020 privind informaţiile electronice referitoare la transportul de mărfuri (JO L 249, 31.7.2020, p. 33).
27."Cerul unic european" sau "SES" înseamnă sistemele instituite în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 549/2004 (37), (CE) nr. 550/2004 (38), (CE) nr. 551/2004 (39) şi (UE) 2018/1139 ale Parlamentului European şi ale Consiliului având drept obiective consolidarea normelor de siguranţă a traficului aerian, contribuţia la dezvoltarea durabilă a sistemului de transport aerian şi îmbunătăţirea performanţelor generale ale managementului traficului aerian şi ale serviciilor de navigaţie aeriană pentru traficul aerian general în Europa;
(37)Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (regulamentul-cadru) (JO L 96, 31.3.2004, p. 1).
(38)Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigaţie aeriană în cerul unic european (regulament privind prestarea de servicii) (JO L 96, 31.3.2004, p. 10).
(39)Regulamentul (CE) nr. 551/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 martie 2004 privind organizarea şi utilizarea spaţiului aerian în cerul unic european (regulament privind spaţiul aerian) (JO L 96, 31.3.2004, p. 20).
28."vertiport" înseamnă o zonă utilizată pentru decolarea şi aterizarea aeronavelor cu decolare şi aterizare verticală (VTOL);
29."poziţie de staţionare cu contact" înseamnă o poziţie de staţionare într-o zonă desemnată a platformei aeroportuare echipată cu o pasarelă de îmbarcare pentru pasageri;
30."poziţie de staţionare la distanţă" înseamnă o poziţie de staţionare într-o zonă desemnată a platformei aeroportuare care nu este echipată cu o pasarelă de îmbarcare pentru pasageri;
31."proiect SESAR" înseamnă proiectul de modernizare a managementului traficului aerian în Europa, care urmăreşte să furnizeze Uniunii o infrastructură foarte performantă, standardizată şi interoperabilă de management al traficului aerian şi care constă într-un ciclu de inovare ce include faza de definire a SESAR, faza de dezvoltare a SESAR şi faza de punere în practică a SESAR;
32."cosmodrom" înseamnă o instalaţie pentru testarea şi lansarea vehiculelor spaţiale;
33."proiect feroviar european" înseamnă un proiect al întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei, instituite prin Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului (40), sau al predecesoarei acesteia, întreprinderea comună Shift2Rail;
(40)Regulamentul (UE) 2021/2085 al Consiliului din 19 noiembrie 2021 de instituire a întreprinderilor comune din cadrul programului Orizont Europa şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 219/2007, (UE) nr. 557/2014, (UE) nr. 558/2014, (UE) nr. 559/2014, (UE) nr. 560/2014, (UE) nr. 561/2014 şi (UE) nr. 642/2014 (JO L 427, 30.11.2021, p. 17).
34."Plan general european de management al traficului aerian" (Planul general european pentru ATM) înseamnă planul aprobat prin Decizia 2009/320/CE a Consiliului (41), astfel cum a fost modificat ulterior;
(41)Decizia 2009/320/CE a Consiliului din 30 martie 2009 de aprobare a Planului general european de management al traficului aerian al proiectului de cercetare privind ATM în contextul cerului unic european (SESAR) (JO L 95, 9.4.2009, p. 41).
35."structura de guvernanţă a transportului feroviar de marfă" înseamnă organismele de guvernanţă menţionate la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 913/2010;
36."întreţinere" înseamnă lucrările menite să menţină starea şi capacitatea infrastructurii existente pe durata sa de viaţă, într-un mod care să îi asigure un nivel de servicii adaptat fluxului de trafic şi un nivel ridicat de siguranţă;
37."analiză cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic" înseamnă o evaluare ex-ante cuantificată a valorii unui proiect, realizată pe baza unei metodologii recunoscute, care ţine seama de toate beneficiile şi costurile sociale, economice, sanitare, climatice şi de mediu relevante; analiza beneficiilor şi a costurilor climatice şi de mediu se bazează pe evaluarea impactului asupra mediului efectuată în temeiul Directivei 2011/92/UE;
38."combustibili alternativi" înseamnă "combustibili alternativi" astfel cum sunt definiţi la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) 2023/1804;
39."spaţiu de parcare sigur şi securizat" înseamnă un spaţiu de parcare accesibil conducătorilor auto care efectuează operaţiuni de transport de marfă sau de persoane, care îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (42) şi care a fost certificat în conformitate cu standardele şi procedurile Uniunii, prevăzute la articolului 8a alineatul (2) din regulamentul respectiv;
(42)Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 şi (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1).
40."sistem de cântărire în mers" înseamnă un sistem automat amplasat pe infrastructura rutieră în scopul identificării vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule în circulaţie asupra cărora există suspiciuni de depăşire a limitelor de greutate relevante, în conformitate cu Directiva 96/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (43);
(43)Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a greutăţii maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59).
41."decizie de autorizare a unui proiect" înseamnă o decizie sau un ansamblu de decizii, inclusiv cu caracter administrativ, luate simultan sau succesiv de una sau mai multe autorităţi ale unui stat membru, cu excepţia autorităţilor competente să se pronunţe cu privire la o cale de atac administrativă sau a instanţelor, în temeiul sistemului juridic naţional şi al dreptului administrativ intern, prin care se stabileşte dacă un iniţiator de proiect are sau nu are dreptul să implementeze un proiect în zona geografică în cauză în cadrul reţelei centrale, al reţelei centrale extinse sau al reţelei globale, fără a aduce atingere niciunei decizii luate în contextul unei căi de atac administrative sau judiciare.
Art. 4: Obiective ale reţelei transeuropene de transport
(1)Obiectivul general al dezvoltării reţelei transeuropene de transport este de a institui, la nivelul Uniunii, o reţea unică de transport multimodal de înaltă calitate.
(2)Reţeaua transeuropeană de transport consolidează coeziunea socială, economică şi teritorială a Uniunii şi contribuie la crearea unui spaţiu european unic al transporturilor care să fie durabil, sigur, eficient şi rezilient, să sporească beneficiile utilizatorilor săi şi să sprijine creşterea favorabilă incluziunii. Reţeaua transeuropeană de transport demonstrează valoarea adăugată europeană prin contribuţia la realizarea obiectivelor prezentate în următoarele patru categorii:
a)durabilitate, prin:
(i)promovarea mobilităţii cu emisii zero şi cu emisii scăzute în conformitate cu obiectivele relevante ale Uniunii de reducere a emisiilor de CO2;
(ii)facilitarea utilizării pe scară mai largă a unor moduri de transport mai durabile, în special prin dezvoltarea în continuare a unei reţele interoperabile de transport feroviar de călători pe distanţe lungi, inclusiv de mare viteză, şi a unei reţele de transport feroviar de marfă interoperabile, a unei reţele fiabile de transport pe căi navigabile interioare şi a unei reţele de transport maritim pe distanţe scurte pentru pasageri şi marfă la nivelul Uniunii;
(iii)creşterea protecţiei mediului;
(iv)reducerea externalităţilor negative, inclusiv a celor legate de mediu, climă, sănătate, congestionare a traficului şi accidente, de exemplu prin programe de stimulare ecologică; sau
(v)creşterea securităţii energetice;
b)coeziune, prin:
(i)accesibilitatea şi conectivitatea tuturor regiunilor Uniunii, acordând o atenţie deosebită regiunilor ultraperiferice şi altor regiuni îndepărtate, insulare, periferice şi muntoase, precum şi zonelor slab populate;
(ii)reducerea decalajelor în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii şi promovarea interoperabilităţii între sistemele digitale ale tuturor modurilor de transport, cu o capacitate de reţea adecvată, între regiuni şi între statele membre;
(iii)atât pentru traficul de pasageri, cât şi pentru traficul de marfă, interconexiunea şi coordonarea eficientă între infrastructura de transport pentru traficul pe distanţe lungi şi pentru traficul regional şi local, pentru a facilita serviciile de transport, inclusiv în nodurile urbane; sau
(iv)o infrastructură de transport care să reflecte situaţiile specifice din diferite părţi ale Uniunii şi care să prevadă o acoperire echilibrată a tuturor regiunilor europene;
c)eficienţă, prin:
(i)eliminarea blocajelor de infrastructură şi completarea legăturilor lipsă atât în cadrul infrastructurilor de transport, cât şi la punctele de conexiune dintre ele, pe teritoriile statelor membre şi între acestea, mai ales pe tronsoanele transfrontaliere, şi conectarea, după caz, la reţeaua transeuropeană de transport în ţările terţe;
(ii)eliminarea blocajelor în materie de interoperabilitate, inclusiv a lacunelor ce ţin de digitalizare;
(iii)interoperabilitatea reţelelor naţionale, regionale şi locale de transport;
(iv)integrarea optimă şi interconectarea tuturor modurilor de transport, inclusiv în nodurile urbane;
(v)promovarea unui transport eficient din punct de vedere economic şi de bună calitate, care să contribuie la stimularea creşterii economice şi a competitivităţii;
(vi)utilizarea mai eficientă a infrastructurilor noi şi a celor existente aflate în funcţiune, de exemplu în sectorul feroviar;
(vii)aplicarea, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a unor concepte tehnologice şi operaţionale şi a unor sisteme digitale care să fie interoperabile şi inovatoare; sau
(viii)o mai bună coordonare între statele membre în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură din proiectele transfrontaliere;
d)creşterea beneficiilor pentru toţi utilizatorii săi, prin:
(i)asigurarea accesibilităţii pentru utilizatori şi satisfacerea nevoilor acestora în materie de mobilitate şi transport, ţinând seama în special de nevoile persoanelor aflate în situaţii de vulnerabilitate, inclusiv ale persoanelor cu handicap sau cu mobilitate redusă şi ale persoanelor care locuiesc în regiuni îndepărtate, inclusiv în regiuni ultraperiferice şi alte regiuni îndepărtate, rurale, insulare, periferice şi muntoase, precum şi în zone slab populate;
(ii)asigurarea unor standarde de siguranţă, de securitate şi de calitate înaltă, inclusiv a calităţii serviciilor pentru toţi utilizatori, atât pentru transportul de pasageri, cât şi pentru transportul de marfă;
(iii)sprijinirea calităţii, eficienţei şi durabilităţii unor servicii de transport care trebuie să fie accesibile şi la preţuri convenabile;
(iv)sprijinirea unei mobilităţi care să fie adaptată la schimbările climatice şi rezilientă la pericolele naturale şi la dezastrele provocate de om şi care să faciliteze o intervenţie eficientă şi rapidă a serviciilor de urgenţă şi de salvare, inclusiv pentru persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă;
(v)asigurarea rezilienţei infrastructurii, în special pe tronsoanele transfrontaliere;
(vi)oferirea unor soluţii alternative de transport, inclusiv utilizând alte moduri de transport, în cazul perturbărilor la nivelul reţelei;
(vii)sprijinirea modurilor active de mobilitate prin îmbunătăţirea accesibilităţii şi a calităţii infrastructurii aferente, ameliorând astfel siguranţa şi sănătatea utilizatorilor activi ai infrastructurii şi promovând beneficiile ecologice ale modurilor respective.
(viii)sprijinirea mobilităţii fluide în Uniune; sau
(ix)garantarea unei întreţineri adecvate menite să asigure, pentru infrastructura existentă şi pe durata sa de viaţă, un nivel de servicii adaptat fluxului de trafic şi un nivel ridicat de siguranţă.
Art. 5: Reţea rezilientă şi eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi protecţia mediului
(1)Reţeaua transeuropeană de transport este planificată, dezvoltată şi exploatată într-un mod eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor şi în conformitate cu cerinţele de mediu aplicabile la nivelul Uniunii şi la nivel naţional, prin:
a)dezvoltarea de noi infrastructuri, îmbunătăţirea şi întreţinerea infrastructurii de transport existente, în special prin includerea întreţinerii pe întreaga durată de viaţă a infrastructurii în faza de planificare a construcţiei sau a îmbunătăţirii infrastructurii, precum şi prin menţinerea în funcţiune a infrastructurii;
b)optimizarea integrării şi interconectării infrastructurii;
c)instalarea infrastructurii de reîncărcare şi realimentare cu combustibili alternativi, contribuind astfel la implementarea tehnologiilor de decarbonizare;
d)implementarea de noi tehnologii şi sisteme TIC în domeniul transporturilor având drept scop menţinerea sau îmbunătăţirea performanţei infrastructurii, în cazul în care o astfel de implementare se justifică din punct de vedere economic sau este necesară pentru îmbunătăţirea siguranţei şi a securităţii;
e)optimizarea utilizării infrastructurii, în special prin gestionarea eficientă a capacităţii şi a traficului, promovarea multimodalităţii şi a trecerii la modele de mobilitate mai durabile, inclusiv dezvoltarea unor servicii de transport multimodal durabile, atractive şi eficiente;
f)luarea în considerare şi optimizarea eventualelor sinergii cu alte reţele, în special cu reţelele transeuropene de energie sau de telecomunicaţii, inclusiv, după caz, întreaga reţea electrică, pentru a asigura coerenţa între planificarea infrastructurii de reîncărcare şi planificarea reţelei corespunzătoare, precum şi luarea în considerare a posibilelor sinergii cu infrastructura cu dublă utilizare identificate în "Cerinţele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE şi în afara acesteia" adoptate de Consiliu la 26 iunie 2023 şi la 23 octombrie 2023 şi în orice alt document ulterior de revizuire a cerinţelor respective aprobat după aceea, precum şi cu infrastructura pentru biciclete, incluzând pistele pentru biciclete pe distanţe lungi;
g)dezvoltarea unei infrastructuri verzi, durabile şi reziliente la schimbările climatice, luând în considerare modurile active, şi promovarea de noi tehnologii ce urmăresc să decarbonizeze construcţia infrastructurii de transport, inclusiv prin utilizarea de materiale eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor şi rezistente la schimbările climatice, menite să reducă cât de mult posibil impactul negativ asupra sănătăţii cetăţenilor care trăiesc în zonele învecinate reţelei şi asupra mediului, inclusiv din cauza poluării aerului şi a poluării sonore, precum şi degradarea ecosistemelor; şi
h)luarea în considerare în mod adecvat a rezilienţei reţelei de transport şi a infrastructurii şi serviciilor acesteia, în special pe tronsoanele transfrontaliere, în ceea ce priveşte atât schimbările climatice şi contextul geopolitic, cât şi pericolele naturale şi dezastrele provocate de om, precum şi perturbările, intenţionate sau nu, cu scopul de a face faţă aceste provocări şi de a permite un răspuns adecvat la aceste perturbări şi o redresare rapidă, precum şi cu scopul de a facilita lanţurile de aprovizionare.
(2)În contextul planificării şi dezvoltării reţelei transeuropene de transport, statele membre pot adapta alinierea detaliată a rutelor în ceea ce priveşte tronsoanele, luând în considerare circumstanţele specifice din diferitele părţi ale Uniunii, cum ar fi caracteristicile topografice ale regiunilor în cauză şi considerentele de mediu, asigurând în acelaşi timp respectarea dispoziţiilor prezentului regulament. O astfel de adaptare nu depăşeşte ceea ce este permis prin decizia relevantă de autorizare a proiectului în conformitate cu cerinţa prevăzută la articolul 58 alineatul (1) litera (g).
(3)Evaluarea de mediu a planurilor şi proiectelor se efectuează în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului (44), cu Directivele 2000/60/CE (45), 2001/42/CE (46), 2002/49/CE (47), 2009/147/CE (48) ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi cu Directiva 2011/92/UE. În cazul acestor proiecte de interes comun pentru care procesul de achiziţii publice cu privire la o evaluare de mediu nu a fost încă iniţiat până la 18 iulie 2024, ar trebui evaluată şi conformitatea lor cu principiul de "a nu prejudicia în mod semnificativ".
(44)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(45)Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(46)Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).
(47)Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).
(48)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
Art. 6: Dezvoltare treptată a reţelei transeuropene de transport
(1)Fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (5) şi dacă nu se prevede altfel în prezentul regulament, reţeaua transeuropeană de transport este dezvoltată treptat în trei etape:
a)finalizarea unei reţele centrale până la 31 decembrie 2030;
b)finalizarea unei reţele centrale extinse până la 31 decembrie 2040; şi
c)finalizarea unei reţele globale până la 31 decembrie 2050.
Dezvoltarea reţelei transeuropene de transport se realizează, în special, prin implementarea unei structuri pentru reţeaua respectivă pe baza unei abordări metodologice coerente şi transparente, alcătuită dintr-o reţea centrală, o reţea centrală extinsă şi o reţea globală, cu noduri de transport şi noduri urbane ca puncte de legătură multimodale între reţelele de trafic pe distanţe lungi şi reţelele de transport regional şi local.
(2)Reţeaua globală cuprinde toate infrastructurile de transport existente şi planificate ale reţelei transeuropene de transport, precum şi măsuri de promovare a utilizării eficiente şi durabile din punct de vedere social şi ecologic a acestei infrastructuri.
(3)Reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă cuprind acele părţi ale reţelei transeuropene de transport care trebuie dezvoltate în mod prioritar şi finalizate în conformitate cu termenele prevăzute la alineatul (1) pentru a se realiza obiectivele de dezvoltare a reţelei transeuropene de transport.
Art. 7: Coridoare europene de transport
Coridoarele europene de transport sunt alcătuite din părţile reţelei centrale sau ale reţelei centrale extinse care au cea mai mare importanţă strategică pentru dezvoltarea unor fluxuri durabile şi multimodale de transport de mărfuri şi de persoane în Europa, precum şi pentru dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de înaltă calitate şi a performanţei operaţionale.
Art. 8: Proiecte de interes comun
(1)Proiectele de interes comun contribuie la dezvoltarea reţelei transeuropene de transport prin crearea de noi infrastructuri de transport, prin modernizarea infrastructurilor de transport existente sau prin măsuri de promovare a utilizării eficiente a reţelei din punctul de vedere al resurselor.
(2)Un proiect de interes comun:
a)are o valoare adăugată europeană demonstrată, contribuind la îndeplinirea obiectivelor din cel puţin două dintre cele patru categorii prevăzute la articolul 4 alineatul (2); şi
b)are viabilitate economică, pe baza unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau, în cazul zonelor slab populate sau al proiectelor esenţiale pentru dubla utilizare a infrastructurii, are o contribuţie pozitivă la dezvoltarea reţelei, pe baza unei astfel de analize.
(3)Un proiect de interes comun înglobează întregul său ciclu, care include studiile de fezabilitate, procedurile de autorizare, construirea, punerea în aplicare, întreţinerea şi evaluarea.
(4)Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că proiectele de interes comun se derulează în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii şi cu dreptul intern aplicabil, în special cu dreptul Uniunii în materie de mediu, protecţie a climei, siguranţă, securitate, concurenţă, ajutoare de stat, achiziţii publice, sănătate publică şi accesibilitate, precum şi cu actele juridice ale Uniunii şi cu legislaţia naţională în domeniul nediscriminării.
(5)Implementarea proiectelor de interes comun depinde de gradul de maturitate a acestora, de respectarea dreptului Uniunii şi a procedurilor legale naţionale şi de disponibilitatea resurselor financiare, fără a aduce atingere angajamentului financiar al unui stat membru sau al Uniunii.
(6)Comisia le poate recomanda statelor membre să instituie entităţi unice pentru coordonarea, construirea sau gestionarea proiectelor transfrontaliere de interes comun în domeniul infrastructurii, în special pentru proiectele complexe şi de mari dimensiuni. Coordonatorul european relevant are statutul de observator în cadrul consiliului de supraveghere sau al unui organism director similar al unei astfel de entităţi unice.
(7)Statele membre depun toate eforturile posibile astfel încât proiectele de interes comun să fie implementate cu eficacitate şi în timp util.
(8)Atunci când aplică analiza cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic, statele membre urmează o abordare recunoscută şi armonizată pentru a permite o evaluare transparentă şi comparativă a respectivelor proiecte.
Art. 9: Cooperare cu ţările terţe
(1)Uniunea poate coopera cu ţările terţe cu scopul de a conecta reţeaua transeuropeană de transport la reţelele lor de infrastructură prin intermediul proiectelor de interes comun, după caz, în vederea consolidării creşterii economice durabile şi a competitivităţii, în special pentru:
a)promovarea extinderii la ţările terţe a politicii privind reţeaua transeuropeană de transport, împreună cu alte politici conexe ale Uniunii, mai ales din domeniul mediului şi al protecţiei climei;
b)asigurarea conexiunii între reţeaua transeuropeană de transport şi reţelele de transport ale ţărilor terţe la punctele de trecere a frontierei, inclusiv pe teritoriul unei ţări terţe care face parte din coridorul european de transport, pentru a garanta fluiditatea fluxurilor de trafic, a verificărilor la frontieră, a supravegherii frontierelor şi a altor proceduri de control la frontieră;
c)asigurarea pe teritoriul ţărilor terţe a conexiunii între reţeaua transeuropeană de transport şi reţelele de transport ale respectivelor ţări terţe, mai ales cu scopul de a facilita, după caz, transportul feroviar cu ţările terţe;
d)completarea infrastructurii de transport din ţări terţe care face legătura între părţi ale reţelei transeuropene de transport din Uniune;
e)promovarea interoperabilităţii reţelei transeuropene de transport şi a reţelelor ţărilor terţe;
f)facilitarea transportului maritim şi promovarea rutelor de transport maritim pe distanţe scurte cu ţările terţe, cu condiţia ca acestea să nu contribuie la relocarea emisiilor de dioxid de carbon;
g)facilitarea transportului pe căi navigabile interioare cu ţările terţe;
h)facilitarea transportului aerian cu ţările terţe, cu scopul de a promova competitivitatea şi creşterea economică eficientă şi durabilă, inclusiv extinderea cerului unic european şi o mai bună cooperare în materie de management al traficului aerian;
i)conectarea şi punerea în aplicare a sistemelor TIC în domeniul transporturilor în aceste ţări terţe; şi
j)promovarea decarbonizării transporturilor, în special prin instalarea unei infrastructuri pentru combustibili alternativi în ţările terţe, în vederea instituirii unei reţele continue conectate cu reţeaua transeuropeană de transport.
(2)Anexa IV prezintă hărţi indicative ale reţelei transeuropene de transport extinse la anumite ţări învecinate, indicând, după caz, o reţea centrală, o reţea centrală extinsă şi o reţea globală, în conformitate cu criteriile prevăzute în prezentul regulament.

(3)Nimic din prezentul articol nu implică un drept la vreun fel de contribuţie financiară a Uniunii la proiecte desfăşurate în ţări terţe în temeiul altor acte juridice ale Uniunii.
Art. 10: Dispoziţii generale privind reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală
(1)Reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală:
a)sunt cele indicate pe hărţile din anexa I şi în listele din anexa II;
b)sunt specificate într-o mai mare măsură prin descrierea componentelor infrastructurii;
c)îndeplinesc cerinţele privind infrastructurile de transport stabilite în prezentul capitol şi în capitolele III şi IV; şi
d)constituie baza pentru identificarea proiectelor de interes comun.
(2)Reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă cuprind acele părţi ale reţelei transeuropene de transport care trebuie dezvoltate în mod prioritar pentru realizarea obiectivelor politicii privind reţeaua transeuropeană de transport.
Trimiterile la "reţeaua centrală" din Regulamentul (UE) 2021/1153 se interpretează ca incluzând "reţeaua centrală extinsă" în sensul prezentului regulament.
Trimiterile la "reţeaua centrală" din Regulamentul (UE) 2023/1804 se interpretează ca trimiteri la "reţeaua centrală" în sensul prezentului regulament.
Trimiterile la "reţeaua globală" din Regulamentul (UE) 2023/1804 ar trebui interpretate ca trimiteri la "reţeaua centrală extinsă" şi la "reţeaua globală" în sensul prezentul regulament.
(3)Nodurile reţelei sunt prevăzute în anexa II şi includ nodurile urbane şi nodurile de transport (aeroporturi, porturi maritime şi interioare, terminale feroviar-rutiere şi terminale de-a lungul căilor navigabile interioare).
(4)Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală care trebuie dezvoltate în vederea respectării prezentului regulament până la datele prevăzute la articolul 6 alineatul (1), cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.
Art. 11: Dispoziţii generale privind coridoarele europene de transport
(1)Cele nouă coridoare europene de transport indicate pe hărţile din anexa III sunt următoarele:
a)Atlantic;
b)Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee;
c)Marea Baltică-Marea Adriatică;
d)Mediteraneean;
e)Marea Nordului-Rin-Mediteraneean;
f)Marea Nordului-Baltic;
g)Rin-Dunăre;
h)Scandinav-Mediteraneean;
i)Balcanii de Vest-estul Mării Mediterane.
(2)Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru coridoarele europene de transport care trebuie dezvoltate în vederea respectării prezentului regulament, până la 31 decembrie 2030 pentru infrastructura acestora care face parte din reţeaua centrală şi până la 31 decembrie 2040 pentru infrastructura acestora care face parte din reţeaua centrală extinsă, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament.
(3)Sub rezerva aprobării statului membru în cauză în conformitate cu articolul 172 al doilea paragraf din TFUE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 62 din prezentul regulament pentru a modifica, în limitele prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament, alinierea coridoarelor europene de transport din anexa III la prezentul regulament, pentru a ţine seama de evoluţia principalelor fluxuri comerciale şi a traficului sau de modificări substanţiale la nivelul reţelei. În ceea ce priveşte modificările alinierilor coridoarelor care afectează părţile situate pe teritoriile ţărilor învecinate, astfel de acte delegate se bazează pe acorduri la nivel înalt privind reţelele infrastructurilor de transport încheiate între Uniune şi ţările învecinate în cauză.
Art. 12: Priorităţi generale privind reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală
(1)În contextul dezvoltării reţelei centrale, a reţelei centrale extinse şi a reţelei globale, se acordă prioritate generală măsurilor necesare pentru:
a)creşterea ponderii şi, după caz, a capacităţii transporturilor mai durabile de marfă şi pasageri, în special în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluării, precum şi a sporirii beneficiilor sociale şi economice derivate din domeniul transporturilor;
b)asigurarea unui nivel sporit de accesibilitate şi conectivitate pentru toate regiunile Uniunii, ţinând seama totodată de coeziunea teritorială şi socială, inclusiv de situaţia specifică a regiunilor ultraperiferice şi a altor regiuni îndepărtate, insulare, periferice şi muntoase, precum şi a zonelor slab populate;
c)asigurarea integrării optime a modurilor de transport şi a interoperabilităţii dintre acestea, inclusiv a modurilor active de mobilitate în zonele urbane;
d)crearea legăturilor lipsă şi înlăturarea blocajelor, în special în cazul tronsoanelor transfrontaliere;
e)implementarea infrastructurii necesare pentru a asigura o circulaţie fluidă a vehiculelor cu emisii zero şi cu emisii scăzute, precum şi a navelor şi aeronavelor care utilizează combustibili ce contribuie la reducerea emisiilor şi la sporirea securităţii energetice;
f)promovarea utilizării eficiente, fluide şi durabile a infrastructurii şi, după caz, creşterea capacităţii;
g)menţinerea în funcţiune a infrastructurii existente şi îmbunătăţirea sau menţinerea nivelului său de calitate în ceea ce priveşte siguranţa, securitatea, eficienţa sistemului de transport şi a operaţiunilor de transport, rezilienţa la schimbările climatice şi la dezastre, performanţa de mediu şi continuitatea fluxurilor de trafic;
h)îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a condiţiilor sociale pentru lucrătorii din transporturi, a accesibilităţii pentru toţi utilizatorii, inclusiv pentru persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă şi pentru alte persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate, prevenind şi atenuând sărăcia în materie de transporturi;
i)îmbunătăţirea digitalizării, permiterea punerii în aplicare digitale în conformitate cu dreptul Uniunii şi dezvoltarea automatizării, în special prin punerea în aplicare şi implementarea unor sisteme TIC în domeniul transporturilor; sau
j)atunci când este necesar şi ţinând seama de cerinţele constituţionale ale anumitor state membre, adaptarea infrastructurii la o dublă utilizare pentru a răspunde atât nevoilor civile, cât şi celor de apărare, acordând o atenţie deosebită itinerariilor necesare pentru deplasările rapide şi de amploare ale forţelor militare.
(2)Pentru completarea măsurilor prevăzute la alineatul (1), se acordă o atenţie deosebită măsurilor necesare pentru:
a)contribuirea la atenuarea expunerii zonelor urbane şi, după caz, a zonelor sensibile dens populate la efectele negative ale tranzitului feroviar şi rutier;
b)optimizarea utilizării infrastructurii, în special prin gestionarea eficientă a capacităţii, prin managementul traficului şi prin creşterea performanţei operaţionale;
c)contribuirea la obţinerea de efecte pozitive asupra sănătăţii şi mediului prin promovarea utilizării modurilor active de mobilitate datorită dezvoltării infrastructurii corespunzătoare pentru mersul cu bicicleta şi mersul pe jos;
d)asigurarea, pentru toţi participanţii de pe piaţă, a unui acces nediscriminatoriu la infrastructura reţelei transeuropene de transport; sau
e)asigurarea trecerii eficiente a frontierei pentru transportul de marfă, ţinând seama de timpul de aşteptare.
Art. 13: Priorităţi generale privind coridoarele europene de transport
În contextul dezvoltării coridoarelor europene de transport, se acordă prioritate generală măsurilor necesare pentru:
(a)dezvoltarea unei reţele de transport feroviar de marfă de înaltă performanţă, fluide şi pe deplin interoperabile la nivelul Uniunii;
(b)dezvoltarea unei reţele interoperabile de transport feroviar de călători de înaltă performanţă, inclusiv de mare viteză, care să conecteze nodurile urbane din toată Uniunea;
(c)dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de transport aerian şi pe căi navigabile interioare şi a unei infrastructuri de transport maritim bine integrate în spaţiul maritim european;
(d)dezvoltarea unei reţele de drumuri sigure şi securizate, care să beneficieze de o capacitate suficientă de infrastructuri pentru combustibili alternativi, precum şi de zone de parcare sigure şi securizate;
(e)dezvoltarea unor soluţii în materie de transport multimodal şi interoperabil;
(f)promovarea integrării intermodale a întregului lanţ logistic, care să se interconecteze eficient în nodurile de transport şi în nodurile urbane;
(g)implementarea infrastructurii necesare pentru a asigura o circulaţie fluidă a vehiculelor cu emisii zero şi cu emisii scăzute, precum şi a navelor şi aeronavelor care utilizează combustibili ce contribuie la reducerea emisiilor şi la sporirea securităţii energetice;
(h)implementarea sistemelor TIC în domeniul transporturilor pentru toate modurile de transport din reţea, după caz, pentru a asigura o utilizare eficientă a infrastructurii şi pentru a permite schimbul de informaţii digitale; sau
(i)îmbunătăţirea conexiunilor dintre reţeaua transeuropeană de transport şi reţelele de infrastructură ale ţărilor terţe, după caz.
Art. 14: Componente ale infrastructurii
(1)Infrastructura de transport feroviar cuprinde, în special:
a)liniile de cale ferată, inclusiv:
(i)şinele;
(ii)macazurile;
(iii)trecerile la nivel;
(iv)liniile abătute;
(v)tunelurile;
(vi)podurile; şi
(vii)infrastructura pentru atenuarea impactului asupra mediului;
b)gările situate de-a lungul liniilor de cale ferată indicate în anexa I pentru transferul călătorilor în cadrul modului de transport feroviar, precum şi între modul de transport feroviar şi alte moduri de transport;
c)infrastructurile de servicii feroviare situate de-a lungul liniilor de cale ferată indicate în hărţile din anexa I, altele decât gările de călători, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (49), în special staţiile de triaj, staţiile de formare a trenurilor, infrastructurile de manevrare, liniile de garare, infrastructurile de întreţinere, alte infrastructuri tehnice, cum ar fi instalaţiile de curăţare şi de spălare, infrastructurile de intervenţie şi de realimentare cu combustibil, precum şi instalaţiile de schimbare automată a ecartamentului pentru transportul feroviar;
(49)Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32).
d)conexiunile rutelor de acces feroviar până la terminalele multimodale de marfă conectate prin calea ferată, inclusiv rutele de acces feroviar până la terminalele multimodale de marfă din porturile interioare şi maritime şi din aeroporturi, precum şi rutele de acces feroviar până la staţiile de triaj, astfel cum sunt menţionate la punctul 2 litera (c) din anexa II la Directiva 2012/34/UE;
e)elementele de control-comandă şi semnalizare de cale;
f)infrastructura energetică de cale;
g)infrastructura legată de instalaţiile pentru combustibili alternativi;
h)echipamentele asociate; şi
i)sistemele TIC în domeniul transporturilor.
(2)Printre echipamentele tehnice asociate liniilor de cale ferată se pot număra sistemele de electrificare, echipamentele pentru urcarea şi coborârea călătorilor şi pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor în gări şi terminale, precum şi tehnologii inovatoare în faza de implementare.
Art. 15: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua globală
(1)Statele membre se asigură că infrastructura feroviară a reţelei globale respectă:
a)Directiva (UE) 2016/797 şi actele sale de punere în aplicare adoptate în temeiul acesteia cu scopul de a asigura interoperabilitatea reţelei globale; şi
b)cerinţele specificaţiilor tehnice de interoperabilitate (STI) adoptate în temeiul articolelor 4 şi 5 din Directiva (UE) 2016/797, fără a aduce atingere derogărilor prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din directiva respectivă.
(2)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050, infrastructura feroviară a reţelei globale, cu excepţia conexiunilor menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d):
a)este complet electrificată în ceea ce priveşte liniile de cale ferată şi, în măsura în care acest lucru este necesar pentru operaţiunile trenurilor electrice, în ceea ce priveşte liniile abătute;
b)permite, fără o autorizaţie specială, o sarcină pe osie de cel puţin 22,5 tone; şi
c)permite, fără o autorizaţie specială, exploatarea trenurilor de marfă cu o lungime a trenului de cel puţin 740 m (inclusiv locomotiva sau locomotivele). Această cerinţă este îndeplinită dacă, pe tronsoanele cu linie dublă, trenurilor de marfă cu o lungime de cel puţin 740 m li se poate aloca în fiecare zi cel puţin o trasă pe oră şi pe direcţie, în medie, în cazul în care o întreprindere feroviară solicită acest lucru.
(3)Cerinţele prevăzute la alineatul (2) literele (b) şi (c) se aplică numai liniilor din cadrul reţelei globale care:
a)conectează un terminal multimodal de marfă sau un port maritim sau interior cu cel mai apropiat punct de trecere al acestuia în reţeaua centrală de transport de marfă sau în reţeaua centrală extinsă de transport de marfă;
b)constituie o linie de redirecţionare a unei linii care face parte din reţeaua centrală de transport de marfă sau din reţeaua centrală extinsă de transport de marfă; sau
c)exploatează peste zece trenuri de marfă pe zi, în medie, în ambele direcţii, pe baza datelor pentru anul precedent înainte de notificare.
Până la 19 iulie 2027, statele membre notifică Comisiei liniile în cauză. În cazul tronsoanelor transfrontaliere, o astfel de notificare se emite cu acordul celorlalte state membre vizate.
(4)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050, infrastructura feroviară a reţelei globale pe conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) şi care este conectată la liniile de cale ferată utilizate pentru transportul de marfă astfel cum se menţionează la articolul 15 alineatul (3) îndeplineşte cerinţele prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) de la prezentul articol, cu excepţia cazului în care, în ceea ce priveşte cerinţele prevăzute la alineatul (2) litera (c) de la prezentul articol, Comisia a acordat o derogare de la aplicarea articolului 38 alineatul (3) în temeiul articolului 38 alineatul (4).
(5)Statele membre se asigură că, în cazul construirii unei noi linii pe infrastructura feroviară a reţelei globale, se respectă cerinţa prevăzută la alineatul (2) litera (a), până la 31 decembrie 2040. Proiectele pentru s-a iniţiat evaluarea impactului asupra mediului înainte de 18 iulie 2024 sunt scutite de această obligaţie.
(6)Cerinţele prevăzute la alineatele (2)-(4) nu se aplică reţelelor izolate.
(7)Fără a aduce atingere alineatului (6), la cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele minime menţionate la alineatele (2)-(5) din motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau a biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Cererea de derogare este coordonată cu statul membru învecinat sau cu statele membre învecinate în cazul tronsoanelor transfrontaliere. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată, precum şi impactul semnificativ al acesteia asupra interoperabilităţii şi continuităţii reţelei feroviare, după caz. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 16: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă
(1)Statele membre se asigură că infrastructura feroviară a reţelei centrale şi a reţelei centrale extinse respectă dispoziţiile articolului 15 alineatul (1).
(2)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2040, infrastructura feroviară a reţelei centrale extinse, cu excepţia conexiunilor menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) pentru liniile care fac parte din reţeaua de transport de marfă:
a)îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) literele (a) şi (b);
b)permite, fără o autorizaţie specială, exploatarea trenurilor de marfă cu o lungime a trenului de cel puţin 740 m (inclusiv locomotiva sau locomotivele). Această cerinţă este îndeplinită dacă sunt respectate cel puţin următoarele condiţii:
(i)pe tronsoanele cu linie dublă, trenurilor de marfă cu o lungime de cel puţin 740 m li se pot aloca cel puţin o trasă la două ore pe fiecare direcţie şi nu mai puţin de 24 de trase pe zi, în cazul în care o întreprindere feroviară solicită acest lucru;
(ii)pe tronsoanele cu o singură linie, trenurilor de marfă cu o lungime de cel puţin 740 m li se pot aloca cel puţin o trasă la trei ore pe fiecare direcţie şi nu mai puţin de 12 trase pe zi, în cazul în care o întreprindere feroviară solicită acest lucru; şi
c)pentru tronsoanele feroviare care leagă terminalele multimodale de marfă din două noduri urbane sau terminalul multimodal de marfă al unui nod urban şi un punct de trecere a frontierei, peste 75 % din lungimea fiecărui tronson feroviar este proiectată pentru o viteză de cel puţin 100 km/h pentru trenurile de marfă de pe liniile de transport de marfă ale reţelei centrale extinse.
(3)Statele membre se asigură că, în cazul construirii unei noi linii pe infrastructura feroviară a reţelei centrale extinse, se respectă cerinţa prevăzută la articolul 15 alineatul (2) litera (a), până la 31 decembrie 2030. Proiectele pentru care s-a iniţiat evaluarea impactului asupra mediului înainte de 18 iulie 2024 sunt scutite de această obligaţie.
(4)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2040, infrastructura feroviară a reţelei centrale extinse, cu excepţia conexiunilor menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) pentru liniile care fac parte din reţeaua de transport de persoane:
a)îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) litera (a) în ceea ce priveşte liniile aferente transportului de persoane din cadrul reţelei centrale extinse; şi
b)pentru tronsoanele feroviare care leagă terminalele multimodale de pasageri din două noduri urbane sau terminalele multimodale de pasageri ale unui nod urban şi un punct de trecere a frontierei, peste 75 % din lungimea fiecărui tronson feroviar este proiectată pentru o viteză de cel puţin 160 km/h pentru trenurile de călători de pe liniile de transport de călători ale reţelei centrale extinse.
(5)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2040, infrastructura feroviară a reţelei centrale extinse pe conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) literele (a) şi (b) şi la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol, cu excepţia cazului în care, în ceea ce priveşte cerinţele prevăzute la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol, s-a acordat o derogare de la aplicarea articolului 38 alineatul (3) în temeiul articolului 38 alineatul (4).
(6)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2030, infrastructura feroviară a reţelei centrale, cu excepţia conexiunilor menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d):
a)pentru liniile care fac parte din reţeaua de transport de marfă: îndeplineşte cerinţele prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) de la prezentul articol; şi
b)pentru liniile care fac parte din reţeaua de transport de persoane: îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) litera (a).
(7)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2040, infrastructura feroviară care face parte din reţeaua centrală pentru transportul de persoane, cu excepţia conexiunilor menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d), îndeplineşte cerinţele prevăzute la alineatul (4) litera (b) de la prezentul articol.
(8)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2040, liniile pentru transportul de marfă care fac parte din infrastructura feroviară a reţelei centrale sau a reţelei centrale extinse, inclusiv conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d), permit circulaţia trenurilor de marfă care transportă semiremorci standard de până la 4 m înălţime, încărcate la o înălţime de cel puţin 27 cm deasupra părţii superioare a şinei pe coridoarele europene de transport de pe teritoriile lor.
Această cerinţă este considerată îndeplinită dacă sunt respectate cel puţin următoarele condiţii pe fiecare coridor european de transport de pe teritoriul statului membru:
a)există cel puţin o linie directă care îndeplineşte cerinţa respectivă şi care permite exploatarea neîntreruptă a trenurilor pe teritoriul unui stat membru şi pe liniile transfrontaliere cu fiecare stat membru învecinat;
b)există cel puţin o linie directă care îndeplineşte cerinţa respectivă către cel puţin un terminal feroviar-rutier sau un terminal multimodal de marfă situat într-un port maritim sau adiacent unui port maritim care face parte din coridorul european de transport pe teritoriul unui stat membru; şi
c)există cel puţin o linie directă care îndeplineşte cerinţa respectivă către cel puţin unul dintre aceste puncte finale, în cazul în care unul sau mai multe puncte finale ale unui coridor sunt situate pe teritoriul unui stat membru.
În cazul tronsoanelor transfrontaliere, determinarea liniilor în cauză se face de comun acord cu statele membre învecinate relevante.
Cel târziu până la 19 iulie 2027, statele membre notifică Comisiei liniile în cauză.
(9)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2030, infrastructura feroviară a reţelei centrale pe conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) literele (a) şi (b) şi la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol, cu excepţia cazului în care, în ceea ce priveşte cerinţele prevăzute la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol, Comisia a acordat o derogare de la aplicarea articolului 38 alineatul (3) în temeiul articolului 38 alineatul (4).
(10)Cerinţele prevăzute la alineatele (2)-(9) nu se aplică reţelelor izolate.
(11)Fără a aduce atingere alineatului (10), la cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele minime menţionate la prezentul articol din motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau a biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Cererea de derogare este coordonată cu statul membru învecinat sau cu statele membre învecinate în cazul tronsoanelor transfrontaliere. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată, precum şi impactul semnificativ al acesteia asupra interoperabilităţii şi continuităţii reţelei feroviare, după caz. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Atunci când evaluează cererile de derogare de la cerinţa referitoare la transportul semiremorcilor prevăzută la alineatul (8), Comisia ia în considerare în special rezultatele analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic, precum şi potenţiala perturbare a serviciilor cauzată de lucrările necesare pentru îndeplinirea cerinţei respective.
Atunci când evaluează cererile de derogare de la cerinţele prevăzute la prezentul articol pentru reţeaua centrală extinsă, Comisia ia în considerare în special orice investiţie majoră efectuată de statul membru în cauză pe o linie paralelă în imediata apropiere a celor care urmează să fie nou construite.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 17: Ecartamentul nominal standard european al liniilor de cale ferată
(1)Statele membre se asigură că orice nouă linie de cale ferată a reţelei centrale şi a reţelei centrale extinse, inclusiv conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d), prevede ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm. Această cerinţă este considerată îndeplinită atunci când trenurile cu ecartament de 1 435 mm pot circula pe infrastructură până la 31 decembrie 2030 pentru reţeaua centrală şi până la 31 decembrie 2040 pentru reţeaua centrală extinsă. În sensul prezentului articol, "nouă linie de cale ferată" înseamnă orice linie pentru care lucrările de construcţie nu au început până la 18 iulie 2024.
(2)Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre pe teritoriul cărora, la 18 iulie 2024, nicio nouă linie de cale ferată nu este planificată să fie conectată la frontiera terestră a unui alt stat membru în conformitate cu anexa I elaborează un plan de identificare a noii linii de cale ferată care urmează să fie construită în conformitate cu ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm. Planul respectiv ţine seama de impactul asupra interoperabilităţii cu statul membru sau statele membre învecinate, luând în considerare, cu precădere, posibila migrare a liniilor existente de cale ferată la ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm, în conformitate cu alineatul 3 de la prezentul articol. Planul include o analiză cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic care justifică decizia statului membru, acolo unde este cazul, de a nu construi infrastructură feroviară nouă în conformitate cu ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm, precum şi o evaluare a impactului asupra interoperabilităţii. Acest plan se transmite Comisiei până la 19 iulie 2026.

(3)Statele membre care au o reţea feroviară existentă sau o parte a acesteia cu un ecartament diferit de ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm efectuează, până la 19 iulie 2026, o evaluare care identifică liniile de cale ferată existente situate pe coridoarele de transport europene în vederea posibilei migrări a acestora la ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm. Evaluarea este coordonată cu statul membru sau statele membre învecinate în cazul tronsoanelor transfrontaliere. Evaluarea include o analiză cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic cu privire la viabilitatea posibilei migrări la ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm şi o evaluare a impactului asupra interoperabilităţii.
Pe baza evaluării prevăzute la primul paragraf, statele membre elaborează, după caz, un plan de migrare la ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm, în termen de cel mult un an de la finalizarea evaluării, în care identifică liniile de cale ferată existente situate pe coridoarele europene de transport care urmează să fie migrate la ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm şi oferă indicaţii privind calendarul migrării.
Primul şi al doilea paragraf se aplică mutatis mutandis în cazul liniilor de cale ferată pentru care lucrările de construcţie începuseră la 18 iulie 2024.
(4)Priorităţile în materie de planificare a infrastructurii şi a investiţiilor care rezultă din planurile menţionate la alineatele (2) şi (3) de la prezentul articol se includ în primul plan de acţiune al coordonatorului european pentru un coridor european de transport din care fac parte liniile feroviare de transport de marfă cu ecartament diferit de ecartamentul nominal standard european, în conformitate cu articolul 54.
(5)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă o derogare temporară de la cerinţele menţionate la alineatul (1) pentru noile linii de cale ferată din reţeaua centrală şi din reţeaua centrală extinsă sau pentru o parte a acestora, ca urmare a rezultatelor negative ale analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic. Orice astfel de cerere de derogare se bazează pe o justificare corespunzătoare. Cererile de derogare sunt coordonate cu statul membru învecinat sau cu statele membre învecinate în cazul tronsoanelor transfrontaliere. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată, precum şi impactul semnificativ al acesteia asupra interoperabilităţii şi continuităţii reţelei feroviare, după caz. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. Decizia indică perioada pentru care se acordă derogarea.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 18: Sistemul european de management al traficului feroviar
(1)Statele membre se asigură că:
a)ERTMS se instalează până la 31 decembrie 2040 în infrastructura feroviară a reţelei centrale extinse şi până la 31 decembrie 2050 în cea a reţelei globale, cu excepţia conexiunilor menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d), asigurând totodată o implementare sincronizată şi armonizată a ERTMS pe cale şi la bordul trenurilor; şi
b)ERTMS se implementează pe conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) din reţeaua centrală extinsă până la 31 decembrie 2040 şi din reţeaua globală până la 31 decembrie 2050 în cazul în care statul membru în cauză consideră, în coordonare cu părţile interesate relevante, în special cu administratorul de infrastructură, că astfel de echipamente sunt necesare.
(2)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2030:
a)infrastructura feroviară a reţelei centrale, cu excepţia conexiunilor menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d), îndeplineşte cerinţele prevăzute la alineatul (1); şi
b)ERTMS se implementează pe conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) din reţeaua centrală în cazul în care statul membru în cauză consideră, în coordonare cu părţile interesate relevante, în special cu administratorul de infrastructură, că astfel de echipamente sunt necesare.
(3)Statele membre asigură dezafectarea sistemelor de clasă B până la 31 decembrie 2040 în reţeaua centrală, până la 31 decembrie 2045 în reţeaua centrală extinsă şi până la 31 decembrie 2050 în reţeaua globală, cu condiţia garantării unui nivel adecvat de siguranţă, cu excepţia tronsoanelor din nodurile urbane care sunt utilizate deopotrivă de trenurile suburbane de călători echipate cu sisteme specifice de protecţie a trenurilor de clasă B.
(4)Statele membre se asigură că infrastructura feroviară a reţelei centrale, a reţelei centrale extinse şi a reţelei globale este echipată cu sistemul ERTMS bazat pe comunicaţii radio până la 31 decembrie 2050.
(5)Statele membre se asigură că sistemul ERTMS bazat pe comunicaţii radio este implementat în infrastructura feroviară a reţelei centrale, a reţelei centrale extinse şi a reţelei globale începând cu 31 decembrie 2030, în cazul construirii unei noi linii, sau începând cu 31 decembrie 2040, în cazul modernizării sistemului de semnalizare.
(6)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050, sistemul ERTMS bazat pe comunicaţii radio este implementat pe conexiunile menţionate la articolul 14 alineatul (1) litera (d) din reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală în cazul în care statul membru în cauză consideră, în coordonare cu administratorul de infrastructură şi cu ale părţi interesate relevante, că astfel de echipamente sunt necesare. În cazul construirii unei linii noi, această implementare se asigură începând cu 31 decembrie 2030.
(7)Cerinţele prevăzute la alineatele (1)-(6) nu se aplică reţelelor izolate.
(8)Fără a aduce atingere alineatului (7), la cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări în ceea ce priveşte cerinţele menţionate la alineatele (1)-(6). Orice cerere de derogare se bazează pe un rezultat negativ al unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic şi pe o evaluare a impactului asupra interoperabilităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Cererea de derogare este coordonată cu statul membru învecinat sau cu statele membre învecinate în cazul tronsoanelor transfrontaliere. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere. Derogările solicitate respectă cerinţele Directivei (UE) 2016/797.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf, precum şi impactul semnificativ al acesteia asupra interoperabilităţii. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 19: Priorităţi operaţionale
(1)Structura de guvernanţă a transportului feroviar de marfă depune toate eforturile posibile pentru a se asigura că, până la 31 decembrie 2030, pe coridoarele europene de transport, calitatea serviciilor furnizate întreprinderilor feroviare şi cerinţele tehnice şi operaţionale pentru utilizarea infrastructurii nu constituie o piedică în calea îndeplinirii următoarelor valori-ţintă legate de performanţa operaţională a serviciilor de transport feroviar de marfă la nivelul coridoarelor europene de transport:
a)pentru fiecare tronson transfrontalier intern, timpul de staţionare în cazul tuturor trenurilor de marfă care trec frontiera dintre două state membre nu depăşeşte, în medie, 25 de minute, cu excepţia tronsoanelor în care are loc o schimbare a ecartamentului sau unde verificările efectuate la o frontieră în care controalele nu au fost încă eliminate pentru traficul feroviar în conformitate cu punctul 1.2 din anexa VI la Regulamentul (UE) 2016/399 nu permit respectarea acestui interval de timp; timpul de staţionare a unui tren pe un tronson transfrontalier înseamnă timpul suplimentar total de tranzit care poate fi atribuit existenţei punctului de trecere a frontierei, indiferent de procedurile sau considerentele de natură infrastructurală, operaţională, tehnică şi administrativă; timpul de staţionare nu include timpul care nu poate fi atribuit trecerii frontierei, cum ar fi procedurile operaţionale efectuate în cadrul unor infrastructuri situate în apropierea punctului de trecere a frontierei, dar care nu sunt legate în mod intrinsec de acesta; şi
b)cel puţin 75 % dintre trenurile de marfă care traversează cel puţin o frontieră de-a lungul unui coridor de transport de marfă ajung la destinaţie sau la frontiera externă a Uniunii, dacă destinaţia lor se află în afara Uniunii, la ora programată sau cu o întârziere mai mică de 30 de minute din motive care pot fi imputate administratorului sau administratorilor de infrastructură ai Uniunii; întârzierile survenite în ţările terţe care sunt traversate de trenuri de marfă şi imputabile acestora nu sunt luate în considerare.
(2)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura că, până la 31 decembrie 2030 pentru liniile pentru transportul de marfă din reţeaua centrală, până la 31 decembrie 2040 pentru liniile pentru transportul de marfă din reţeaua centrală extinsă şi până la 31 decembrie 2050 pentru liniile pentru transportul de marfă din reţeaua globală menţionate la articolul 15 alineatul (3), se aplică următoarele condiţii:
a)pe tronsoanele cu linie dublă, trenurilor de marfă cu o lungime de cel puţin 740 m (incluzând locomotiva sau locomotivele) li se pot aloca cel puţin două trase pe oră şi pe direcţie; şi
b)pe tronsoanele cu o singură linie, trenurilor de marfă cu o lungime de cel puţin 740 m (incluzând locomotiva sau locomotivele) li se poate aloca cel puţin o trasă din două în două ore şi pe direcţie.
Art. 20: Priorităţi suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare
În promovarea proiectelor de interes comun legate de infrastructura feroviară şi în plus faţă de priorităţile generale stabilite la articolele 12 şi 13, se acordă atenţie următoarelor aspecte:
(a)migrarea la ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm, dacă este cazul;
(b)atenuarea impactului zgomotului şi al vibraţiilor cauzate de transportul feroviar, în special prin intermediul unor măsuri vizând materialul rulant şi infrastructura, inclusiv bariere fonice;
(c)îmbunătăţirea siguranţei trecerilor la nivel;
(d)după caz, conectarea infrastructurii de transport feroviar cu infrastructura porturilor căilor navigabile interioare;
(e)sub rezerva unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic, dezvoltarea infrastructurii pentru lungimi ale trenurilor mai mari de 740 m şi de cel mult 1 500 m şi o sarcină pe osie de 25,0 t la construirea şi modernizarea liniilor de cale ferată destinate traficului de marfă;
(f)dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor inovatoare pentru căile ferate, sprijinindu-se în special pe activitatea întreprinderii comune Shift2Rail şi a întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei, în special exploatarea automată a trenurilor, managementul avansat al traficului şi conectivitatea digitală pentru călători, pe baza sistemului ERTMS şi a cuplelor automate digitale, a conectivităţii bazate pe 5G şi pe sateliţi şi a unităţilor de navigaţie inerţială pentru unităţile de geopoziţionare ale ERTMS;
(g)în contextul construirii sau modernizării infrastructurii feroviare, asigurarea continuităţii şi accesibilităţii pistelor pentru pietoni şi pentru biciclete şi crearea de locuri de parcare pentru biciclete în apropierea gărilor, cu scopul de a promova modurile active de transport;
(h)dezvoltarea unor tehnologii inovatoare privind combustibilii alternativi pentru căile ferate, cum ar fi hidrogenul sau trenurile alimentate cu baterii pentru tronsoanele care sunt exceptate de la cerinţa de electrificare;
(i)pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, prevederea unui standard de asigurare a circulaţiei trenurilor de marfă care transportă semiremorci standard de până la 4 metri înălţime încărcate la o înălţime de 33 cm, fără nicio cerinţă suplimentară pentru autorizaţia specială de a furniza servicii; şi
(j)trecerea la calea ferată dublă pe tronsoanele de strangulare a traficului care se confruntă cu bariere de capacitate.
Art. 21: Componente ale infrastructurii
(1)Infrastructura pe căi navigabile interioare cuprinde, în special:
a)râuri;
b)canale;
c)lacuri şi lagune;
d)infrastructuri conexe, precum ecluze, ascensoare, poduri, rezervoare şi măsurile aferente de prevenire a inundaţiilor şi a secetei şi de atenuare a consecinţelor acestora, care pot avea un impact pozitiv asupra navigaţiei pe căi navigabile interioare;
e)căi navigabile de acces şi conexiuni pe ultimul kilometru cu terminale multimodale de marfă conectate prin căi navigabile interioare, în special în porturi interioare şi maritime;
f)locuri de ancorare şi de repaus;
g)porturi interioare, inclusiv infrastructura portuară de bază sub formă de bazine interioare, pereţi de chei, dane, debarcadere, docuri, diguri, rambleuri, platforme, terenuri recuperate din mare şi infrastructura necesară pentru operaţiunile de transport în interiorul zonei portuare şi în afara acesteia;
h)echipamentele asociate menţionate la alineatul (2);
i)sisteme TIC în domeniul transporturilor, inclusiv RIS;
j)conexiunile porturilor interioare cu celelalte moduri de transport din cadrul reţelei transeuropene de transport;
k)infrastructura legată de instalaţiile pentru combustibili alternativi; şi
l)infrastructura necesară pentru operaţiunile "fără deşeuri" şi pentru măsurile privind economia circulară.
(2)Echipamentele asociate ale căilor navigabile interioare pot include echipamentele pentru descărcarea şi încărcarea mărfurilor şi depozitarea bunurilor în porturile interioare. Echipamentele asociate pot include, în special, sisteme de propulsie şi de operare care reduc poluarea, cum ar fi poluarea apei şi a aerului, consumul energetic şi intensitatea emisiilor de dioxid de carbon. Acestea pot include, de asemenea, instalaţii de preluare a deşeurilor, instalaţii de racordare la reţeaua electrică terestră şi alte infrastructuri de furnizare şi generare de combustibili alternativi, precum şi echipamente pentru spargerea gheţii, pentru servicii hidrologice, pentru dragarea şenalului navigabil, a portului şi a căilor de acces în porturi pentru a asigura navigabilitatea acestora pe tot parcursul anului.
(3)Pentru a face parte din reţeaua globală, un port interior îndeplineşte următoarele condiţii:
a)transbordează anual un volum de mărfuri de peste 500 000 de tone, iar volumul total al mărfurilor transbordate se bazează pe cea mai recentă medie pe trei ani disponibilă, pe baza statisticilor publicate de Eurostat; şi
b)este situat pe reţeaua de căi navigabile interioare din cadrul reţelei transeuropene de transport.
Art. 22: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua globală
(1)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050, porturile interioare din reţeaua globală:
a)sunt conectate la infrastructura rutieră sau feroviară;
b)oferă cel puţin un terminal multimodal de marfă deschis tuturor operatorilor şi utilizatorilor, fără discriminare, şi care aplică tarife transparente şi nediscriminatorii; şi
c)sunt echipate cu instalaţii pentru îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale navelor în porturi, care pot include instalaţii de preluare a deşeurilor, instalaţii de degazare, măsuri de reducere a zgomotului, precum şi măsuri de reducere a poluării aerului şi a apei.
(2)Statele membre se asigură că infrastructura pentru combustibili alternativi este instalată în porturile interioare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1804.
Art. 23: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua centrală
(1)Statele membre se asigură că porturile interioare din reţeaua centrală sunt conforme cu articolul 22 alineatul (2) şi îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 22 alineatul (1) literele (a) şi (b) până la 31 decembrie 2030 şi cerinţele prevăzute la articolul 22 alineatul (1) litera (c) până la 31 decembrie 2040.
(2)Statele membre se asigură că reţeaua de căi navigabile interioare, inclusiv conexiunile menţionate la articolul 21 alineatul (1) litera (e), este întreţinută astfel încât să permită navigarea eficientă, fiabilă şi sigură pentru utilizatori, prin asigurarea cerinţelor minime pentru căile navigabile şi a cerinţelor privind nivelurile minime de servicii prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol (condiţii de navigare corespunzătoare).
Statele membre preîntâmpină deteriorarea condiţiilor de navigare corespunzătoare, precum şi deteriorarea stadiului curent al acelor părţi ale reţelei care depăşesc deja cerinţele minime respective până la 18 iulie 2024.
(3)Până la 31 decembrie 2030, statele membre se asigură, în special, că:
a)râurile, canalele, lacurile, lagunele, porturile interioare şi căile de acces ale acestora asigură o adâncime a canalului navigabil de cel puţin 2,5 m şi o înălţime minimă sub podurile care nu sunt mobile de cel puţin 5,25 m la niveluri de referinţă specificate ale apei, care sunt depăşite un număr definit de zile pe an în medie statistică;
b)Statele membre publică pe un site web accesibil publicului numărul de zile pe an, astfel cum se menţionează la litera (a), în care nivelul efectiv al apei depăşeşte sau nu atinge nivelul de referinţă specificat al apei pentru adâncimea canalului de navigaţie, precum şi timpii medii de aşteptare la fiecare ecluză;
c)operatorii de ecluze se asigură că acestea sunt exploatate şi întreţinute astfel încât timpul de aşteptare să fie redus la minimum; şi
d)râurile, canalele, lacurile şi lagunele sunt echipate cu RIS pentru toate serviciile în conformitate cu Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (50), astfel încât să se garanteze informarea în timp real a utilizatorilor la nivel transfrontalier.
(50)Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informaţii fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunităţii (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).
În sensul literei (a) a prezentului alineat, nivelurile de referinţă ale apei se stabilesc pe baza numărului de zile pe an în care nivelul efectiv al apei a depăşit nivelul de referinţă specificat al apei. Sub rezerva aprobării de către statele membre în cauză în conformitate cu articolul 172 alineatul (2) din TFUE, Comisia adoptă acte de punere în aplicare, care urmează să fie elaborate în strânsă cooperare cu respectivele state membre, cu consultarea coordonatorilor europeni în cauză şi, dacă este cazul, cu consultarea comisiilor de navigaţie fluvială instituite prin acorduri internaţionale, specificând nivelurile de referinţă ale apei menţionate la litera (a) de la prezentul paragraf pentru fiecare coridor, cale navigabilă sau secţiune de cale navigabilă. Actele de punere în aplicare sunt în concordanţă cu cerinţele stabilite în convenţiile internaţionale şi în acordurile încheiate între statele membre, inclusiv în reglementările adoptate de comisiile de navigaţie fluvială instituite de astfel de convenţii şi acorduri. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 61 alineatul (3) din prezentul regulament.
(4)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele menţionate la alineatele (2) şi (3) pentru fiecare cale navigabilă şi, după caz, pentru fiecare secţiune de cale navigabilă, din motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului, biodiversităţii sau patrimoniului cultural. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Cererea de derogare se coordonează cu statul membru învecinat sau statele membre învecinate, după caz. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Deteriorarea cerinţelor minime cauzată de acţiunea umană directă sau de lipsa de diligenţă în ceea ce priveşte întreţinerea reţelei de căi navigabile interioare nu este considerată un caz care justifică acordarea unei derogări.
(5)În caz de forţă majoră, statele membre readuc condiţiile de navigabilitate la starea anterioară de îndată ce situaţia o permite.
(6)Comisia poate adopta orientări menite să asigure o abordare coerentă în materie de aplicare a condiţiilor de navigare corespunzătoare în Uniune. Aceste orientări se pot referi îndeosebi la:
a)parametri specifici pentru râurile cu curgere liberă;
b)parametri complementari pentru lăţimea navigabilă a canalului;
c)instalarea unei infrastructuri energetice alternative pentru a asigura accesul la combustibili alternativi la nivelul întregului coridor;
d)utilizarea aplicaţiilor digitale ale reţelei şi a proceselor de automatizare;
e)rezilienţa infrastructurii la schimbările climatice, la pericolele naturale şi la dezastrele provocate de om sau la perturbările intenţionate; sau
f)introducerea şi promovarea de noi tehnologii şi inovaţii pentru combustibili şi sisteme de propulsie cu consum de energie cu emisii zero şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Art. 24: Priorităţi suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii căilor navigabile interioare
În promovarea proiectelor de interes comun legate de infrastructurile căilor navigabile interioare şi în plus faţă de priorităţile generale stabilite la articolele 12 şi 13, se acordă atenţie următoarelor aspecte:
(a)după caz, atingerea unor standarde mai ridicate de modernizare a căilor navigabile existente şi de creare de noi căi navigabile, pentru a respecta cerinţele pieţei;
(b)adoptarea unor măsuri de prevenire a inundaţiilor şi a secetei şi de atenuare a consecinţelor acestora;
(c)îmbunătăţirea proceselor de digitalizare şi automatizare, în special în vederea creşterii nivelului de siguranţă, securitate şi durabilitate în transportul pe căi navigabile interioare, inclusiv în nodurile urbane;
(d)modernizarea şi extinderea capacităţii infrastructurii necesare pentru operaţiunile de transport multimodal, inclusiv a locurilor de ancorare şi de repaus şi a serviciilor conexe, atât în interiorul, cât şi în afara zonei portuare şi de-a lungul căilor navigabile;
(e)promovarea şi dezvoltarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei de mediu a transportului pe căi navigabile interioare şi a infrastructurii de transport, inclusiv a navelor cu emisii zero şi cu emisii scăzute, precum şi a măsurilor de atenuare a impactului asupra corpurilor de apă şi a biodiversităţii dependente de apă, în conformitate cu cerinţele aplicabile în temeiul dreptului Uniunii sau al acordurilor internaţionale relevante;
(f)dezvoltarea şi utilizarea navelor de navigaţie interioară cu pescaj mic, adecvate pentru niveluri scăzute ale apei;
(g)în contextul construirii sau modernizării infrastructurii pe căi navigabile interioare, asigurarea continuităţii şi accesibilităţii pistelor pentru pietoni şi pentru biciclete, cu scopul de a promova modurile active de transport;
(h)promovarea acţiunilor de preîntâmpinare a deteriorării cerinţelor privind căile navigabile, inclusiv a mijloacelor de monitorizare a condiţiilor în care se află şenalul navigabil; şi
(i)după caz, îmbunătăţirea condiţiilor de navigare de-a lungul căilor navigabile interioare la construirea de noi poduri sau la renovarea podurilor care nu sunt mobile, acordând o atenţie deosebită înălţimii de trecere în raport cu podurile existente ale unei secţiuni specifice de cale navigabilă.
Art. 25: Componente ale infrastructurii
(1)Spaţiul maritim european conectează şi integrează componentele maritime descrise la alineatul (2) cu reţeaua terestră prin crearea sau modernizarea rutelor de transport maritim pe distanţe scurte şi prin dezvoltarea porturilor maritime de pe teritoriul statelor membre, precum şi a conexiunilor lor cu hinterlandul, inclusiv a zonei geografice a regiunilor ultraperiferice, astfel încât să se asigure o integrare eficientă, viabilă şi durabilă cu alte moduri de transport.
(2)Spaţiul maritim european constă în:
a)infrastructura de transport maritim în zona portuară a reţelei centrale şi a reţelei globale, inclusiv conectivitatea cu hinterlandul;
b)acţiuni cu beneficii extinse care nu sunt legate de anumite porturi şi de care spaţiul maritim european şi industria maritimă beneficiază în mare măsură, cum ar fi sprijinirea activităţilor care asigură navigabilitatea pe tot parcursul anului (spargerea gheţii), facilitarea tranziţiei către un transport maritim durabil, îmbunătăţirea sinergiilor dintre transporturi şi energie, printre altele prin promovarea rolului porturilor ca noduri energetice şi prin sprijinirea tranziţiei energetice, şi sistemele TIC în domeniul transporturilor şi studiile hidrografice; şi
c)promovarea legăturilor de transport maritim pe distanţe scurte durabile şi reziliente, în special a celor care concentrează fluxurile de mărfuri pentru a reduce costurile externe negative, cum ar fi emisiile şi congestionarea generate de transportul rutier în cadrul Uniunii, precum şi a celor care îmbunătăţesc accesul la regiunile ultraperiferice şi la alte regiuni îndepărtate, insulare şi periferice prin crearea sau modernizarea unor servicii maritime durabile, regulate şi frecvente.
(3)Infrastructura de transport maritim menţionată la alineatul (2) litera (a) cuprinde, în special:
a)porturi maritime, inclusiv infrastructura necesară pentru operaţiuni de transport în interiorul zonei portuare;
b)infrastructura portuară de bază, cum ar fi bazine interioare, pereţi de chei, dane, platforme, debarcadere, docuri, diguri, rambleuri şi terenuri recuperate din mare;
c)canale maritime;
d)dispozitive de asistenţă la navigaţie;
e)căi de acces în port, şenale navigabile şi ecluze;
f)diguri sparge-val;
g)conexiunile porturilor cu reţeaua transeuropeană de transport;
h)sisteme TIC în domeniul transporturilor, inclusiv EMSWe şi VTMIS;
i)infrastructura legată de combustibili alternativi;
j)echipamente asociate, printre care se numără, în special, echipamente pentru gestionarea traficului şi a încărcăturilor, pentru reducerea efectelor negative asupra mediului, inclusiv pentru operaţiunile "fără deşeuri" şi pentru măsurile privind economia circulară, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, pentru reducerea zgomotului şi utilizarea combustibililor alternativi, precum şi echipamente care asigură navigabilitatea pe tot parcursul anului, inclusiv cele pentru spargerea gheţii, pentru prospectări hidrologice, precum şi pentru dragare şi protejarea portului şi a căilor de acces în port; şi
k)infrastructură care facilitează activităţile portuare legate de energia din surse regenerabile, inclusiv parcurile eoliene offshore.
(4)Pentru a face parte din reţeaua globală, un port maritim îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)volumul său anual total al traficului de pasageri depăşeşte 0,1 % din volumul total anual al traficului de pasageri din toate porturile maritime ale Uniunii, valoarea de referinţă pentru acest volum total fiind cea mai recentă medie pe trei ani disponibilă, pe baza statisticilor publicate de Eurostat;
b)volumul său anual total de mărfuri manipulate, fie în vrac, fie individual, depăşeşte 0,1 % din volumul total anual corespunzător al mărfurilor manipulate în toate porturile maritime ale Uniunii, valoarea de referinţă pentru acest volum total fiind cea mai recentă medie pe trei ani disponibilă, pe baza statisticilor publicate de Eurostat;
c)volumul său anual total de mărfuri manipulate, în vrac şi/sau individual, depăşeşte anual 500 000 de tone, iar contribuţia sa la diversificarea aprovizionării cu energie a UE şi la accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile este una dintre activităţile principale ale portului, valoarea de referinţă pentru acest volum total fiind cea mai recentă medie pe trei ani disponibilă, pe baza statisticilor publicate de Eurostat;
d)este situat pe o insulă şi reprezintă singurul punct de acces la o regiune NUTS 3 din reţeaua globală în înţelesul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1059/2003; sau
e)este situat într-o regiune ultraperiferică sau periferică, în afara unei suprafeţe cu raza de 200 de km faţă de cel mai apropiat port din reţeaua globală.
Art. 26: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua globală
(1)Statele membre se asigură că:
a)infrastructura pentru combustibili alternativi este instalată în porturile maritime din cadrul reţelei globale în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1804;
b)porturile maritime din cadrul reţelei globale sunt echipate cu infrastructura necesară pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu a navelor în porturi, în special instalaţii de preluare pentru predarea deşeurilor provenite de la nave, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului (51);
(51)Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalaţiile portuare de preluare pentru predarea deşeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE şi de abrogare a Directivei 2000/59/CE (JO L 151, 7.6.2019, p. 116).
c)Sistemele VTMIS şi SafeSeaNet sunt implementate în conformitate cu Directiva 2002/59/CE; şi
d)ghişeele unice naţionale în domeniul maritim sunt implementate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1239.
(2)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050:
a)porturile maritime din cadrul reţelei globale cu un volum anual total al mărfurilor de peste 2 milioane de tone sunt conectate la infrastructura feroviară şi rutieră şi, acolo unde este posibil, la căile navigabile interioare; cifra de referinţă pentru acest volum total fiind reprezentată de cea mai recentă medie calculată pe trei ani disponibilă, pe baza statisticilor publicate de Eurostat;
b)orice port maritim din cadrul reţelei globale care deserveşte traficul de marfă oferă cel puţin un terminal multimodal de marfă care este deschis tuturor operatorilor şi utilizatorilor, fără discriminare, şi care aplică tarife transparente şi nediscriminatorii;
c)canalele maritime, şenalele navigabile şi estuarele care fac legătura între două mări sau care oferă acces de la mare la porturile maritime corespund cel puţin căilor navigabile interioare ce îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 23; şi
d)porturile maritime din cadrul reţelei globale conectate la căile navigabile interioare sunt echipate cu o capacitate de manipulare a mărfurilor pentru navele de navigaţie interioară.
Obligaţia de a asigura conexiunea menţionată la litera (a) de la primul paragraf nu se aplică în cazul în care constrângeri geografice specifice ori constrângeri fizice semnificative împiedică o astfel de conexiune.
(3)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele minime menţionate la alineatul (2) din motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 27: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua centrală
(1)Statele membre se asigură că infrastructura de transport maritim a reţelei centrale respectă dispoziţiile articolului 26 alineatul (1).
(2)Statele membre se asigură că infrastructura de transport maritim a reţelei centrale îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 26 alineatul (2) până la 31 decembrie 2030.
(3)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele minime menţionate la alineatul (2) pe baza unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, a rezultatului negativ al analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau a impactului negativ semnificativ asupra mediului sau biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 28: Priorităţi suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii maritime şi pentru spaţiul maritim european
În promovarea proiectelor de interes comun legate de infrastructura maritimă şi de spaţiul maritim european, în plus faţă de priorităţile stabilite la articolele 12 şi 13, se acordă atenţie următoarelor aspecte:
(a)îmbunătăţirea accesului maritim, cum ar fi diguri sparge-val, canale maritime, şenale navigabile, ecluze, dragare şi asistenţă la navigaţie;
(b)construirea sau modernizarea infrastructurii portuare de bază, cum ar fi bazine interioare, infrastructură pentru combustibili alternativi, pereţi de chei, dane, platforme, debarcadere, docuri, diguri, rambleuri şi terenuri recuperate din mare;
(c)îmbunătăţirea infrastructurii care interconectează diferitele moduri de transport, a echipamentelor şi a sistemelor menţionate la articolul 37 literele (a), (b) şi (d); precum şi modernizarea şi extinderea capacităţii infrastructurii feroviare necesare pentru operaţiunile de transport în zona portuară sau în apropierea acesteia, dacă acest lucru este necesar pentru conectarea la reţeaua feroviară transeuropeană;
(d)îmbunătăţirea proceselor de digitalizare şi automatizare, în special în vederea creşterii nivelului de siguranţă, securitate, eficienţă şi durabilitate;
(e)introducerea şi promovarea de noi tehnologii şi inovaţii, precum şi de combustibili din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
(f)îmbunătăţirea rezilienţei lanţurilor logistice şi a comerţului maritim internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice;
(g)adoptarea măsurilor de reducere a zgomotului şi de asigurare a eficienţei energetice;
(h)promovarea navelor cu emisii zero şi cu emisii scăzute care deservesc şi efectuează legături de transport maritim pe distanţe scurte şi elaborarea măsurilor vizând îmbunătăţirea performanţei de mediu a transportului maritim în vederea optimizării escalelor în port şi a lanţului de aprovizionare, în conformitate cu cerinţele aplicabile în temeiul dreptului Uniunii sau al acordurilor internaţionale relevante, cum ar fi utilizarea programelor de stimulare ecologică;
(i)acţiuni legate de promovarea unor acţiuni cu beneficii extinse şi a unor legături de transport maritim pe distanţe scurte în contextul spaţiului maritim european, inclusiv promovarea unui acces mai bun la regiunile ultraperiferice şi la alte regiuni îndepărtate, insulare şi periferice;
(j)promovarea transportului cu feribotul cu emisii zero şi cu emisii scăzute ca mod durabil de transport de pasageri;
(k)acţiuni menite să crească ponderea transportului de marfă, inclusiv pentru legăturile de transport maritim pe distanţe scurte, care se transferă de la transportul rutier şi aerian la transportul maritim sau pe căile navigabile interioare şi la transportul feroviar, pentru a reduce costurile externe negative, cum ar fi emisiile şi congestionarea traficului; şi
(l)îmbunătăţirea accesului la regiunile ultraperiferice şi la alte regiuni îndepărtate, insulare şi periferice.
Art. 29: Componente ale infrastructurii
(1)Infrastructura de transport rutier cuprinde, în special:
a)căile rutiere, inclusiv:
(i)poduri;
(ii)tuneluri;
(iii)joncţiuni;
(iv)intersecţii;
(v)bretele rutiere;
(vi)benzi de urgenţă; şi
(vii)infrastructură pentru atenuarea impactului asupra mediului, inclusiv soluţii pentru conservarea faunei sau atenuarea zgomotului;
b)echipamentele asociate, inclusiv sisteme de cântărire în mers;
c)infrastructura digitală şi sistemele TIC pentru transport;
d)rutele de acces la terminalele multimodale de marfă;
e)conexiunile terminalelor de marfă şi ale platformelor logistice cu celelalte moduri de transport din cadrul reţelei transeuropene de transport;
f)terminalele de autobuz;
g)infrastructura legată de instalaţiile pentru combustibili alternativi; şi
h)zonele de parcare şi spaţiile de servicii, inclusiv zone de parcare sigure şi securizate pentru vehiculele comerciale.
(2)Căile rutiere menţionate la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol şi indicate pe hărţile din anexa I sunt cele care joacă un rol important în traficul de marfă şi de pasageri pe distanţe lungi, integrează principalele centre urbane şi economice şi sunt interconectate cu alte moduri de transport.
(3)Printre echipamentele asociate căilor rutiere menţionate la alineatul (1) litera (b) se pot număra în special echipamentele pentru gestionarea traficului, informare şi îndrumare rutieră, pentru perceperea taxelor de trecere sau de utilizare, pentru garantarea siguranţei rutiere, pentru reducerea efectelor negative asupra mediului, pentru realimentare sau reîncărcarea vehiculelor cu propulsie alternativă, precum şi pentru parcarea în condiţii de siguranţă şi securitate a vehiculelor comerciale.
Art. 30: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua globală
(1)Statele membre se asigură că:
a)siguranţa infrastructurii de transport rutier este asigurată, monitorizată şi, dacă este necesar, îmbunătăţită în conformitate cu Directiva 2008/96/CE;
b)căile rutiere sunt proiectate, construite sau modernizate şi întreţinute la standarde înalte de calitate şi siguranţă;
c)căile rutiere sunt proiectate, construite sau modernizate şi întreţinute la un nivel înalt de protecţie a mediului, inclusiv, după caz, prin măsuri de reducere a zgomotului şi prin colectarea, tratarea şi eliberarea scurgerilor de apă;
d)tunelurile rutiere cu lungimea de peste 500 m respectă dispoziţiile Directivei 2004/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (52);
(52)Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerinţele minime de siguranţă pentru tunelurile din Reţeaua rutieră transeuropeană (JO L 167, 30.4.2004, p. 39).
e)dacă este cazul, interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră este asigurată în conformitate cu Directiva (UE) 2019/520 a Parlamentului European şi a Consiliului (53), cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/204 al Comisiei (54) şi cu Regulamentul delegat (UE) 2020/203 al Comisiei (55);
(53)Directiva (UE) 2019/520 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 martie 2019 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata taxelor rutiere în cadrul Uniunii (JO L 91, 29.3.2019, p. 45).
(54)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/204 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 privind obligaţiile detaliate ale furnizorilor serviciului european de taxare rutieră electronică, conţinutul minim al declaraţiei privind domeniul serviciului european de taxare rutieră electronică, interfeţele electronice şi cerinţele pentru elementele constitutive de interoperabilitate şi de abrogare a Deciziei 2009/750/CE (JO L 43, 17.2.2020, p. 49).
(55)Regulamentul delegat (UE) 2020/203 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 privind clasificarea vehiculelor, obligaţiile utilizatorilor serviciului european de taxare rutieră electronică, cerinţele privind elementele constitutive de interoperabilitate şi criteriile minime de eligibilitate pentru organismele notificate (JO L 43, 17.2.2020, p. 41).
f)după caz, taxele de trecere sau de utilizare sunt percepute în conformitate cu Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (56);
(56)Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 iunie 1999 privind taxarea vehiculelor pentru utilizarea infrastructurilor rutiere (JO L 187, 20.7.1999, p. 42).
g)orice sistem de transport inteligent în cadrul infrastructurii de transport rutier respectă dispoziţiile Directivei 2010/40/UE şi este implementat în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul acesteia; şi
h)infrastructura pentru combustibili alternativi este instalată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1804;
(2)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050, căile rutiere ale reţelei globale menţionate la articolul 29 alineatul (1) litera (a) îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)calea rutieră este proiectată, construită sau modernizată în mod special pentru traficul rutier;
b)spaţiile de servicii sunt disponibile la o distanţă maximă de 100 km unul de celălalt, asigurând suficient spaţiu de parcare sigur, precum şi infrastructuri adecvate, inclusiv instalaţii sanitare, care să răspundă nevoilor unei forţe de muncă diversificate; şi
c)sistemele de cântărire în mers sunt instalate la fiecare 300 km, în medie, pe reţeaua unui stat membru.
În sensul literei (c) de la primul paragraf, atunci când instalează aceste sisteme de cântărire în mers, statele membre se pot concentra asupra tronsoanelor rutiere cu un trafic de marfă de mare intensitate. Sistemele de cântărire în mers trebuie să permită identificarea vehiculelor şi a ansamblurilor de vehicule asupra cărora există suspiciuni de depăşire a greutăţilor maxime autorizate prevăzute în Directiva 96/53/CE.
(3)Statele membre asigură instalarea sau utilizarea mijloacelor de detectare a evenimentelor sau a condiţiilor legate de siguranţă şi colectarea datelor relevante în materie de trafic rutier, în scopul furnizării de informaţii minime universale în materie de trafic legate de siguranţa rutieră, astfel cum sunt definite în Regulamentul delegat (UE) nr. 886/2013 al Comisiei (57):
(57)Regulamentul delegat (UE) nr. 886/2013 al Comisiei din 15 mai 2013 de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte datele şi procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informaţii minime universale în materie de trafic referitoare la siguranţa rutieră (JO L 247, 18.9.2013, p. 6).
a)pentru infrastructura existentă a reţelei globale, până la 31 decembrie 2030; şi
b)pentru noua infrastructură a reţelei globale, până la 31 decembrie 2050 sau, în cazul în care tronsonul rutier este finalizat înainte, până la data finalizării acestuia.
(4)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele prevăzute la alineatul (2) în ceea ce priveşte drumurile pe care densitatea traficului nu depăşeşte 10 000 de vehicule pe zi în ambele direcţii, sau din motivul unor constrângeri geografice specifice ori al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător, având în vedere, de asemenea, că infrastructurile în cauză fac obiectul unor evaluări ale impactului asupra siguranţei rutiere, al auditurilor şi al inspecţiilor şi, dacă este necesar, al unor măsuri de remediere în conformitate cu Directiva 2008/96/CE. Cererea de derogare este coordonată cu statul membru învecinat sau statele membre învecinate, după caz. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 31: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă
(1)Statele membre se asigură că infrastructura rutieră a reţelei centrale şi a reţelei centrale extinse respectă dispoziţiile articolului 30 alineatul (1).
(2)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2030 pentru infrastructura rutieră care face parte din reţeaua centrală şi până la 31 decembrie 2040 pentru infrastructura rutieră care face parte din reţeaua centrală extinsă, căile rutiere menţionate la articolul 29 alineatul (1) litera (a) respectă următoarele cerinţe:
a)căile rutiere sunt proiectate, construite sau modernizate în mod special pentru traficul rutier;
b)căile rutiere sunt prevăzute, cu excepţia punctelor speciale sau în mod temporar, cu părţi carosabile distincte pentru cele două direcţii de trafic, separate una de cealaltă printr-o bandă despărţitoare care nu este destinată traficului sau prin alte mijloace care asigură un nivel echivalent de siguranţă; şi
c)căile rutiere nu se intersectează la acelaşi nivel cu niciun drum, cu nicio cale ferată sau linie de tramvai, pistă de biciclete sau cale pietonală.
(3)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2040, infrastructura rutieră a reţelei centrale şi a reţelei centrale extinse respectă următoarele cerinţe:
a)spaţiile de servicii sunt disponibile de-a lungul căilor rutiere din reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă la o distanţă maximă de 60 km unul de celălalt, asigurând suficient spaţiu de parcare sigur, precum şi infrastructuri adecvate, inclusiv instalaţii sanitare, care să răspundă nevoilor unei forţe de muncă diversificate; şi
b)îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 30 alineatul (2) litera (c).
(4)Statele membre asigură, până la 31 decembrie 2040, dezvoltarea unor zone de parcare sigure şi securizate de-a lungul căilor rutiere din reţeaua centrală şi reţeaua centrală extinsă sau la o distanţă de cel mult 3 km de cea mai apropiată ieşire rutieră a reţelei transeuropene, cu o distanţă medie de maxim 150 de km între două astfel de zone, care să asigure un spaţiu de parcare suficient pentru vehiculele comerciale şi să respecte cerinţele prevăzute la articolul 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006. Statele membre se pot concentra asupra tronsoanelor rutiere cu un trafic de mărfuri de mare intensitate.
(5)Statele membre se asigură că infrastructura rutieră îndeplineşte cerinţele prevăzute la articolul 30 alineatul (3):
a)pentru infrastructura existentă a reţelei centrale, până la 31 decembrie 2025, iar pentru infrastructura existentă a reţelei centrale extinse, până la 31 decembrie 2030; şi
b)pentru noua infrastructură a reţelei centrale, până la 31 decembrie 2030, iar pentru noua infrastructură a reţelei centrale extinse, până la 31 decembrie 2040 sau, în cazul în care tronsonul rutier este finalizat înainte, până la data finalizării acestuia.
(6)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele prevăzute la alineatele (2), 3 şi (4) în ceea ce priveşte drumurile pe care densitatea traficului nu depăşeşte 10 000 de vehicule pe zi în ambele direcţii sau din motivul unor constrângeri geografice specifice ori al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător, având în vedere, de asemenea, că infrastructurile în cauză fac obiectul unor evaluări ale impactului asupra siguranţei rutiere, al auditurilor şi al inspecţiilor şi, dacă este necesar, al unor măsuri de remediere în conformitate cu Directiva 2008/96/CE. Cererea de derogare este coordonată cu statul membru învecinat sau statele membre învecinate în cazul tronsoanelor transfrontaliere. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 32: Priorităţi suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere
În promovarea proiectelor de interes comun legate de infrastructura rutieră şi în plus faţă de priorităţile generale stabilite la articolele 12 şi 13, se acordă atenţie următoarelor aspecte:
(a)îmbunătăţirea şi promovarea siguranţei rutiere, luând în considerare nevoile utilizatorilor vulnerabili şi ale utilizatorilor drumurilor în întreaga lor diversitate, în special ale persoanelor cu mobilitate redusă;
(b)reducerea congestionării pe căile rutiere existente, în special prin gestionarea inteligentă a traficului, inclusiv prin taxe de congestionare dinamice sau prin taxe de trecere care variază în funcţie de momentul zilei sau al săptămânii ori în funcţie de anotimp;
(c)îmbunătăţirea proceselor de digitalizare şi automatizare, introducerea de tehnologii inovatoare pentru a îmbunătăţi controlul conformităţii cu cadrul juridic al Uniunii în domeniul transportului rutier, incluzând instrumente inteligente şi automatizate de asigurare a respectării legislaţiei şi infrastructura de comunicaţii;
(d)în contextul construirii sau modernizării infrastructurii rutiere, asigurarea continuităţii şi accesibilităţii pistelor pentru pietoni şi pentru biciclete, cu scopul de a promova modurile active de transport şi pentru a îmbunătăţi, după caz, infrastructura pentru mobilitatea activă; şi
(e)dezvoltarea, în reţeaua globală, a unor zone de parcare sigure şi securizate care să asigure un spaţiu de parcare suficient pentru vehiculele comerciale şi să respecte cerinţele prevăzute la articolul 8a alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
Art. 33: Componente ale infrastructurii
(1)Infrastructura de transport aerian cuprinde, în special:
a)spaţiul aerian, rutele şi căile aeriene;
b)aeroporturile, inclusiv infrastructura şi echipamentele necesare pentru operaţiunile la sol şi de transport în interiorul zonei aeroportuare, precum şi vertiporturile;
c)conexiunile aeroporturilor cu celelalte moduri de transport din cadrul reţelei transeuropene de transport;
d)sistemele ATM/ANS şi echipamentele asociate, inclusiv echipamentele spaţiale;
e)infrastructura legată de combustibilii alternativi şi alimentarea cu energie electrică a aeronavelor staţionate;
f)infrastructura pentru producţia la faţa locului de combustibili alternativi şi pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor care afectează clima şi mediul înconjurător şi a emisiilor sonore generate de aeroporturi sau de operaţiunile aeroportuare conexe, cum ar fi serviciile de handling la sol, operaţiunile cu aeronave şi transportul de pasageri la sol;
g)infrastructura utilizată pentru colectarea separată a deşeurilor, prevenirea generării de deşeuri şi activităţile din domeniul economiei circulare; şi
h)cosmodromurile.
(2)Pentru a face parte din reţeaua globală, un aeroport îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)pentru aeroporturile de marfă, volumul anual total al mărfurilor este de cel puţin 0,2 % din volumul anual total al mărfurilor din toate aeroporturile Uniunii;
b)pentru aeroporturile de pasageri, volumul anual total al traficului de pasageri reprezintă cel puţin 0,1 % din volumul anual total al pasagerilor din toate aeroporturile Uniunii, cu excepţia cazului în care aeroportul în cauză este situat în afara unei suprafeţe cu raza de 100 km faţă de cel mai apropiat aeroport din reţeaua globală sau în afara unei suprafeţe cu raza de 200 km dacă în regiunea în care este situat există o linie feroviară de mare viteză.
Volumul anual total al pasagerilor şi volumul anual total al mărfurilor se bazează pe cea mai recentă medie pe trei ani disponibilă, pe baza statisticilor publicate de Eurostat.
Art. 34: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua centrală şi reţeaua globală
(1)Statele membre se asigură că:
a)aeroporturile reţelei transeuropene de transport cu un volum anual total al traficului de pasageri de peste 12 milioane de pasageri sunt conectate la reţeaua transeuropeană de transport feroviar, inclusiv, în măsura în care este posibil, la reţeaua feroviară de mare viteză, permiţând servicii pe distanţe lungi, până la 31 decembrie 2040, cu excepţia cazurilor în care anumite constrângeri geografice specifice ori constrângeri fizice semnificative împiedică astfel de conexiuni;
b)aeroporturile reţelei transeuropene de transport cu un volum anual total al traficului de pasageri de peste patru milioane de pasageri şi sub 12 milioane de pasageri sunt conectate la reţeaua transeuropeană de transport feroviar sau, în cazul în care aeroportul este situat într-un nod urban al reţelei feroviare transeuropene sau în vecinătatea unui astfel de nod, conectarea acestui aeroport la respectivul nod urban prin cale ferată, metrou, transport feroviar uşor, tramvai, teleferic sau, în mod excepţional, prin alte soluţii de transport public cu emisii zero, până la 31 decembrie 2050, cu excepţia cazurilor în care anumite constrângeri geografice specifice ori constrângeri fizice semnificative împiedică astfel de conexiuni;
c)orice aeroport din reţeaua transeuropeană de transport oferă cel puţin un terminal deschis tuturor operatorilor şi utilizatorilor, fără discriminare, şi care aplică tarife transparente şi nediscriminatorii;
d)standardele de bază comune pentru protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită, astfel cum au fost adoptate de Uniune în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (58), se aplică infrastructurii de transport aerian;
(58)Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002 (JO L 97, 9.4.2008, p. 72).
e)infrastructura pentru managementul traficului aerian permite implementarea Cerului unic european, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 549/2004, (CE) nr. 550/2004, (CE) nr. 551/2004 şi (UE) 2018/1139, şi punerea în aplicare a operaţiunilor de transport aerian, cu scopul de a îmbunătăţi performanţa şi durabilitatea sistemului aviatic european, a normelor de punere în aplicare şi a specificaţiilor în vigoare la nivelul Uniunii;
f)infrastructura pentru combustibili alternativi este instalată în aeroporturi în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1804; şi
g)aeroporturile reţelei centrale şi ale reţelei globale cu un volum anual total al traficului de pasageri de peste patru milioane de pasageri dispun de infrastructura necesară pentru a asigura alimentarea cu aer precondiţionat a aeronavelor staţionate la poziţiile de staţionare cu contact utilizate pentru operaţiunile de transport comercial până la 31 decembrie 2030, în cazul aeroporturilor din reţeaua centrală, şi până la 31 decembrie 2040, în cazul aeroporturilor din reţeaua globală.
Volumul anual total al pasagerilor menţionat la literele (a), (b) şi (g) de la primul paragraf se bazează pe cea mai recentă medie pe trei ani disponibilă la 18 iulie 2024, pe baza statisticilor publicate de Eurostat.
(2)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări în ceea ce priveşte cerinţele prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b) şi (g), pe motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, al absenţei unui sistem feroviar pe teritoriu, al unui rezultat negativ al unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Statele membre pot solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 35: Priorităţi suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aerian
În promovarea proiectelor de interes comun legate de infrastructura de transport aerian şi în plus faţă de priorităţile generale stabilite la articolele 12 şi 13, se acordă atenţie următoarelor aspecte:
(a)creşterea eficienţei energetice şi operaţionale la nivelul aeroporturilor;
(b)sprijinirea implementării Cerului unic european şi a sistemelor interoperabile, în special a celor dezvoltate de proiectul SESAR în conformitate cu Planul general european pentru ATM, inclusiv a celor care au obiectivul de a asigura integrarea sigură şi deplină a unor noi vehicule aeriene, atât cu pilot, cât şi fără pilot;
(c)îmbunătăţirea proceselor de digitalizare şi automatizare, în special în vederea creşterii nivelului de siguranţă şi securitate;
(d)îmbunătăţirea interconexiunilor multimodale între aeroporturi şi infrastructurile altor moduri de transport, precum şi între aeroporturi şi nodurile urbane, după caz;
(e)îmbunătăţirea durabilităţii şi reducerea impactului asupra climei, asupra mediului şi a impactului fonic, în special prin introducerea de noi tehnologii şi inovaţii, combustibili alternativi, aeronave cu emisii zero şi cu emisii scăzute şi infrastructuri cu emisii zero şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi alte infrastructuri pentru combustibili alternativi care respectă Regulamentul (UE) 2023/1804, precum şi combustibili care respectă Regulamentul (UE) 2023/2405 al Parlamentului European şi al Consiliului (59);
(59)Regulamentul (UE) 2023/2405 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 octombrie 2023 privind asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru un transport aerian durabil (ReFuelEU în domeniul aviaţiei) (JO L, 2023/2405, 31.10.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2405/oj)
(f)conectarea aeroporturilor din reţeaua globală şi din reţeaua centrală cu un volum anual total al traficului de pasageri mai mic de patru milioane de pasageri la reţea şi, după caz, la nodurile urbane aferente, astfel cum figurează în anexa II, prin cale ferată, metrou, transport feroviar uşor, tramvai, teleferic sau, în mod excepţional, prin alte soluţii de transport public cu emisii zero; şi
(g)existenţa unei infrastructuri care să asigure alimentarea cu aer precondiţionat a aeronavelor staţionate la poziţiile de staţionare la distanţă şi la poziţiile de staţionare cu contact din aeroporturile reţelei transeuropene de transport cu un volum total anual de trafic de pasageri mai mic de patru milioane de pasageri.
Art. 36: Identificarea terminalelor multimodale de marfă
(1)Terminalele multimodale de marfă din cadrul reţelei transeuropene de transport sunt terminale care sunt deschise tuturor operatorilor şi utilizatorilor în mod nediscriminatoriu şi care sunt:
a)situate în porturile maritime ale reţelei transeuropene de transport sau în vecinătatea acestora, astfel cum sunt enumerate în anexa II;
b)situate în porturile interioare ale reţelei transeuropene de transport sau în vecinătatea acestora, astfel cum sunt enumerate în anexa II;
c)situate în aeroporturile din reţeaua transeuropeană de transport, astfel cum sunt enumerate în anexa II; sau
d)clasificate ca terminale feroviar-rutiere sau terminale de-a lungul căilor navigabile interioare ale reţelei transeuropene de transport, astfel cum sunt enumerate în anexa II.
(2)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura că există o capacitate suficientă de terminale multimodale de marfă care deservesc reţeaua transeuropeană de transport, ţinând cont de fluxurile de trafic actuale şi viitoare, în special de fluxurile care deservesc nodurile urbane, centrele industriale, porturile şi nodurile logistice.
(3)Până la 19 iulie 2027, statele membre efectuează o analiză de piaţă şi prospectivă privind terminalele multimodale de marfă aflate pe teritoriul lor. Această analiză vizează cel puţin:
a)examinarea fluxurilor actuale şi viitoare de trafic al mărfurilor, pentru fiecare mod de transport;
b)identificarea terminalelor multimodale de marfă existente în cadrul reţelei transeuropene de transport de pe teritoriul lor şi evaluarea necesităţii unor noi terminale multimodale de marfă sau a unei capacităţi suplimentare de transbordare la nivelul terminalelor existente; şi
c)analizarea modului în care se poate asigura distribuţia adecvată a terminalelor multimodale de marfă având o capacitate adecvată de transbordare pentru a răspunde nevoilor identificate la litera (b), având în vedere terminalele situate în zonele de frontieră ale statelor membre învecinate.
Statele membre consultă expeditorii, transportatorii, operatorii de servicii logistice, precum şi alte părţi interesate relevante care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul lor. În cadrul analizei efectuate, statele membre iau în considerare rezultatele consultării.
Statele membre notifică Comisiei, fără întârziere, rezultatele analizei respective.
(4)În cazul în care analiza menţionată la alineatul (3) identifică necesitatea unor noi terminale multimodale de marfă sau a unei capacităţi suplimentare de transbordare în terminalele existente, statele membre elaborează un plan de acţiune pentru dezvoltarea unei reţele de terminale multimodale de marfă, incluzând locurile unde au fost identificate astfel de nevoi.
Planul de acţiune este notificat Comisiei în termen de 12 luni de la finalizarea analizei menţionate la alineatul (3).
Pe baza acestui plan de acţiune, statele membre notifică Comisiei o listă a terminalelor feroviar-rutiere şi a terminalelor situate de-a lungul căilor navigabile interioare pe care propun să le adauge la anexele I şi II.
(5)Pentru a face parte din reţeaua transeuropeană de transport şi a fi înscris în anexa II, un terminal feroviar-rutier sau un terminal situat de-a lungul căilor navigabile interioare îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)volumul său anual al mărfurilor transbordate depăşeşte, în cazul mărfurilor manipulate individual, 800 000 de tone sau, în cazul mărfurilor manipulate în vrac, 0,1 % din volumul anual total corespunzător al mărfurilor manipulate în toate porturile maritime ale Uniunii;
b)este principalul terminal feroviar-rutier desemnat de statul membru pentru o regiune NUTS 2, în cazul în care nu există niciun terminal feroviar-rutier care să îndeplinească cerinţele prevăzute la litera (a) în regiunea NUTS 2 respectivă;
c)este propus de statul membru pentru adăugarea în anexele I şi II în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol.
Art. 37: Componente ale infrastructurii
Terminalele multimodale de marfă cuprind, în special:
(a)infrastructura care interconectează diferitele moduri de transport în interiorul zonei unui terminal şi în apropierea acesteia;
(b)echipamente precum macarale, transportoare sau alte dispozitive de transbordare pentru deplasarea mărfurilor între diverse moduri de transport, precum şi pentru poziţionarea şi depozitarea mărfurilor;
(c)zonele dedicate, cum ar fi zona de îmbarcare, zona tampon intermediară şi zona de aşteptare, zona de transbordare şi benzile de conducere sau de încărcare;
(d)sistemele TIC pentru transport relevante pentru realizarea de operaţiuni eficiente la nivelul terminalelor, cum ar fi cele care facilitează planificarea capacităţii infrastructurii, operaţiunile de transport, conexiunile între moduri şi transbordarea; şi
(e)infrastructura pentru combustibili alternativi.
Art. 38: Cerinţe privind infrastructura de transport
(1)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, că toate terminalele multimodale de marfă, care sunt deschise tuturor operatorilor şi utilizatorilor în mod nediscriminatoriu şi care aplică taxe transparente şi nediscriminatorii în porturile maritime şi în porturile interioare enumerate în anexa II şi în toate terminalele feroviar-rutiere şi terminalele situate de-a lungul căilor navigabile interioare indicate pe hărţile din anexa I şi enumerate în anexa II, îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)acestea sunt conectate la cel puţin două moduri de transport disponibile în zonă;
b)până la 31 decembrie 2030, acestea sunt echipate în interiorul terminalului sau într-o rază de maximum 3 km de la terminal cu cel puţin o staţie de reîncărcare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 52 din Regulamentul (UE) 2023/1804, destinată deservirii vehiculelor grele de marfă şi, după caz, cu o staţie de realimentare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 59 din regulamentul respectiv, utilizată pentru hidrogen şi destinată deservirii vehiculelor grele de marfă; şi
c)acestea sunt echipate cu instrumente digitale pentru a facilita, până la 31 decembrie 2030:
(i)realizarea de operaţiuni eficiente la nivelul terminalelor care pot include sisteme de recunoaştere a numerelor de înmatriculare (photogates), un sistem de exploatare a terminalului, sisteme de înregistrare digitală a conducătorului auto la intrare/ieşire, camere sau alţi senzori instalaţi pe echipamentele de transbordare, precum şi sisteme de camere video pe partea căii ferate; şi
(ii)asigurarea fluxurilor de informaţii în cadrul unui terminal şi între modurile de transport aflate de-a lungul lanţului logistic şi terminal, având capacitatea de a face schimb de informaţii cu sisteme deschise şi interoperabile.
(2)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura, în mod echitabil şi fără discriminare, că, până la 31 decembrie 2030, terminalele multimodale de marfă menţionate la alineatul (1) care sunt conectate la reţeaua feroviară şi care efectuează transbordări verticale au o capacitate suficientă de transbordare şi sunt capabile să manipuleze următoarele tipuri de unităţi de încărcare intermodale manevrabile cu macaraua: containere, cutii mobile sau semiremorci.
(3)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura, în mod echitabil şi fără discriminare, că terminalele multimodale de marfă menţionate la alineatul (1), care sunt conectate la reţeaua feroviară centrală sau la reţeaua feroviară centrală extinsă, pot opera trenuri cu o lungime de 740 m fără a fi necesare manipulări sau, în cazul în care acest lucru nu este viabil din punct de vedere economic, că se iau măsuri adecvate pentru a îmbunătăţi eficienţa operaţională a operării trenurilor cu o lungime de 740 m până la 31 decembrie 2040.
Prezentul alineat nu se aplică terminalelor multimodale de marfă care sunt conectate numai la reţele feroviare izolate.
(4)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele menţionate la prezentul articol, pe motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, în special atunci când terminalul este situat într-o zonă restricţionată din punctul de vedere al spaţiului, pe motivul unui rezultat negativ al unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Art. 39: Priorităţi suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii multimodale de transport
În promovarea proiectelor de interes comun legate de infrastructura multimodală de transport şi în plus faţă de priorităţile generale stabilite la articolele 12 şi 13, se acordă atenţie următoarelor aspecte:
(a)facilitarea interconexiunilor între diferitele moduri de transport;
(b)eliminarea principalelor bariere tehnice şi administrative din calea transportului multimodal, inclusiv prin punerea în aplicare a eFTI;
(c)dezvoltarea unei bune circulaţii a informaţiilor care să permită furnizarea de servicii de transport în cadrul întregului sistem transeuropean de transport;
(d)facilitarea interoperabilităţii pentru schimbul de date, accesul la date şi reutilizarea datelor în cadrul modurilor de transport şi între acestea;
(e)promovarea, după caz, a posibilităţii ca liniile abătute şi terminalele de marfă multimodale din reţeaua transeuropeană de transport să permită gestionarea trenurilor cu o lungime de 740 m fără a fi necesare manipulări;
(f)extinderea şi electrificarea liniilor abătute de plecare şi de sosire, ajustarea sistemelor de semnalizare şi îmbunătăţirea configuraţiei şinelor;
(g)promovarea, după caz, a migrării liniilor abătute către ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm; şi
(h)promovarea infrastructurii multimodale de transport care facilitează un transfer modal eficace către moduri de transport durabile.
Art. 40: Componente ale nodurilor urbane
(1)Un nod urban cuprinde, în special:
a)infrastructura de transport în nodul urban care face parte din reţeaua transeuropeană de transport, inclusiv rutele ocolitoare; şi
b)punctele de acces la reţeaua transeuropeană de transport, care sunt deschise tuturor operatorilor şi utilizatorilor în mod nediscriminatoriu, în special porturi, aeroporturi, precum şi gările feroviare, terminalele de autobuz şi terminalele multimodale de marfă.
(2)Oraşele aflate în centrul fiecărui nod urban al reţelei transeuropene de transport sunt enumerate în anexa II. Pentru a face parte din reţeaua transeuropeană de transport şi a fi înscris în anexa II, un nod urban trebuie să aibă o populaţie de cel puţin 100 000 de locuitori sau, în cazul în care într-o regiune NUTS 2 nu există un astfel de nod urban, să fie principalul nod urban al regiunii NUTS 2 respective.
Art. 41: Cerinţe privind nodurile urbane
(1)În contextul dezvoltării reţelei transeuropene de transport în nodurile urbane, pentru a asigura funcţionarea eficientă şi fără blocaje a întregii reţele, statele membre asigură:
a)disponibilitatea infrastructurii de reîncărcare şi realimentare cu combustibili alternativi, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1804;
b)până la 31 decembrie 2027:
(i)adoptarea şi monitorizarea unui plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pentru fiecare nod urban care să includă, printre altele, măsuri de integrare a diferitelor moduri de transport şi de trecere la o mobilitate durabilă, de promovare a unei mobilităţi eficiente cu emisii zero şi cu emisii scăzute, inclusiv a logisticii urbane, de reducere a poluării atmosferice şi fonice şi, după caz, de evaluare a accesibilităţii utilizatorilor la transport; şi
(ii)colectarea şi transmiterea către Comisie a datelor privind mobilitatea urbană pentru fiecare nod urban în domeniile durabilităţii, siguranţei şi accesibilităţii, în conformitate cu indicatorii şi metodologia menţionate la alineatul (2);
c)până la 31 decembrie 2030, dezvoltarea unor noduri multimodale pentru pasageri pentru a facilita conexiunile pe primul şi ultimul kilometru, inclusiv facilitarea accesului la infrastructura de transport public şi la mobilitatea activă, şi care sunt echipate cu cel puţin o staţie de reîncărcare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 52 din Regulamentul (UE) 2023/1804, destinată deservirii autobuzelor şi autocarelor; Statele membre examinează, de asemenea, dezvoltarea în astfel de noduri a unei staţii de realimentare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 59 din regulamentul respectiv, utilizată pentru hidrogen şi destinată deservirii autobuzelor şi autocarelor; şi
d)până la 31 decembrie 2040, sub rezerva unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic, dezvoltarea a cel puţin un terminal multimodal de marfă, în cazul în care nu există deja un astfel de terminal, care să permită o capacitate suficientă de transbordare în interiorul nodului urban sau în apropierea acestuia.
Un terminal multimodal de marfă poate deservi mai multe noduri urbane şi poate fi situat chiar în nodul urban sau în vecinătatea acestuia. Statele membre informează Comisia cu privire la aceste evoluţii.
(2)Atunci când adoptă şi monitorizează PMUD-urile, autorităţile locale, în cooperare cu autorităţile naţionale acolo unde este relevant, depun toate eforturile posibile pentru a se asigura că PMUD-urile sunt în concordanţă cu orientările din anexa V, luând în considerare, de asemenea, fluxurile transeuropene de transport pe distanţe lungi.
Până la 19 iulie 2025 cel târziu, Comisia adoptă un act de punere în aplicare:
a)care defineşte, într-un număr limitat, indicatorii care trebuie utilizaţi pentru colectarea datelor prevăzută la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol;
b)care stabileşte o metodologie pentru colectarea şi transmiterea datelor în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol; şi
c)care specifică termenele individuale pentru transmiterea acestor date.
Termenele respective se stabilesc între trei şi cinci ani.
Actul de punere în aplicare este pregătit în strânsă cooperare cu statele membre şi cu autorităţile regionale şi locale ale acestora şi, în acest sens, se ţine seama de disponibilitatea şi accesibilitatea datelor la nivel local, precum şi de planurile de mobilitate urbană existente.
Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 61 alineatul (3).
(3)Comisia instituie, de asemenea, până la 19 iulie 2025 cel târziu, o interfaţă web care să le permită autorităţilor relevante să transmită PMUD şi indicatorii menţionaţi la alineatul (1) litera (b) şi să le permită statelor membre să se asigure că PMUD şi indicatorii au fost transmişi.
(4)Până la 19 iulie 2025, statele membre, fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (5), desemnează un punct naţional de contact pentru PMUD şi instituie un program naţional privind PMUD cu scopul de a sprijini nodurile urbane să adopte şi să pună în aplicare PMUD menţionate la alineatul (1) litera (b) punctul (i) de la prezentul articol.
Art. 42: Priorităţi suplimentare pentru nodurile urbane
În promovarea proiectelor de interes comun legate de nodurile urbane şi în plus faţă de priorităţile generale stabilite la articolele 12 şi 13, se acordă atenţie următoarelor aspecte:
(a)conexiunile pe primul şi ultimul kilometru la punctele de acces la reţeaua transeuropeană de transport menţionate la articolul 40 alineatul (1) litera (b) şi între acestea, în scopul de a îmbunătăţi performanţa reţelei transeuropene de transport, cum ar fi liniile de metrou şi de tramvai;
(b)interconectarea fluidă dintre infrastructura reţelei transeuropene de transport şi infrastructura de transport durabil regional şi local, care poate include:
(i)pentru pasageri, posibilitatea de a avea acces la informaţii, de a rezerva, de a-şi plăti călătoriile şi de a-şi obţine biletele prin intermediul serviciilor digitale de mobilitate multimodală pentru a permite itinerare optimizate pentru vehicule în vederea îmbunătăţirii gestionării fluxurilor de trafic, a îmbunătăţirii siguranţei rutiere şi a reducerii congestiei şi poluării aerului; şi
(ii)pentru transportul de marfă, instalaţii logistice urbane pentru o mai mare consolidare a livrărilor în zonele urbane, cum ar fi micronodurile şi nodurile logistice pentru biciclete, în special cele conectate la infrastructura de transport feroviar şi naval;
(c)interconectarea durabilă, fluidă şi sigură a infrastructurilor de transport de pasageri feroviare, rutiere şi, după caz, pe căi navigabile interioare, aeriene şi maritime, inclusiv integrarea infrastructurii pentru modurile active de transport, în special atunci când se construieşte sau se modernizează infrastructura de transport;
(d)interconectarea durabilă, fluidă şi sigură a infrastructurilor de transport de marfă feroviare, rutiere şi, după caz, pe căi navigabile interioare, aeriene şi maritime, precum şi conexiuni adecvate cu platformele şi instalaţiile logistice;
(e)atenuarea expunerii zonelor urbane la efectele negative ale tranzitului feroviar şi rutier;
(f)promovarea unui transport şi a unei mobilităţi eficiente, cu un nivel de zgomot scăzut şi cu emisii zero, inclusiv crearea unor flote urbane mai verzi pentru pasageri şi marfă;
(g)după caz, creşterea ponderii modale a transportului public şi a modurilor active de transport prin măsuri care să orienteze în principal mobilitatea pasagerilor către aceste moduri, inclusiv o infrastructură sigură şi securizată pentru modurile active;
(h)promovarea unei activităţi de livrare a mărfurilor în zonele urbane care să fie eficientă, cu un nivel de zgomot scăzut şi cu emisii reduse de dioxid de carbon;
(i)după caz, sporirea accesibilităţii şi a conectivităţii între zonele urbane şi rurale şi a accesului la un transport inteligent, durabil şi la preţuri accesibile; şi
(j)adoptarea de măsuri concrete care să stimuleze implementarea mai extinsă de instrumente TIC şi de sisteme de transport inteligent cu acces deschis tuturor operatorilor, pentru a permite itinerare optimizate pentru vehicule în vederea îmbunătăţirii gestionării fluxurilor de trafic, a reducerii congestiei şi poluării aerului şi a îmbunătăţirii siguranţei rutiere, precum şi informaţii în timp real privind disponibilitatea infrastructurii pentru combustibili alternativi.
Art. 43: Sisteme TIC în domeniul transporturilor
(1)Sistemele TIC în domeniul transporturilor trebuie să permită gestionarea capacităţii şi a traficului şi schimbul de informaţii în cadrul modurilor de transport şi între acestea, pentru operaţiunile de transport multimodal şi pentru serviciile cu valoare adăugată legate de transport, îmbunătăţirea rezilienţei, a siguranţei, a securităţii şi a performanţei operaţionale şi de mediu, reducerea congestionării, precum şi simplificarea procedurilor administrative. De asemenea, sistemele TIC în domeniul transporturilor facilitează conexiunea neîntreruptă dintre infrastructură şi activele mobile.
(2)Următoarele sisteme TIC în domeniul transporturilor sunt implementate în conformitate cu dispoziţiile specifice stabilite de dreptul Uniunii şi în limitele acestora, la nivelul întregii Uniuni, pentru a asigura prezenţa unui set de capacităţi de bază interoperabile în toate statele membre:
a)pentru căile ferate: sistemul ERTMS, aplicaţii telematice pentru serviciile de transport de marfă şi de călători, astfel cum sunt menţionate în specificaţia tehnică de interoperabilitate, în special rezultatele obţinute de Shift2Rail şi de întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei;
b)pentru căile navigabile interioare: RIS;
c)pentru transportul rutier: STI;
d)pentru transportul maritim: pentru serviciile VTMIS de gestionare a traficului maritim şi pentru schimbul de informaţii, EMSWe;
e)pentru transportul aerian: sistemele ATM/ANS, în special cele care rezultă din proiectul SESAR; şi
f)pentru transportul multimodal: eFTI.
(3)Statele membre pot promova, de asemenea, alte sisteme TIC pentru transporturi, după caz, într-un mod coordonat şi armonizat în cadrul reţelei transeuropene de transport. Printre acestea se pot număra îmbunătăţiri ale digitalizării pentru căile ferate, promovarea spaţiului datelor privind mobilitatea la nivelul Uniunii şi cadre care facilitează schimbul de date între întreprinderi, în cazul în care acest lucru este stabilit de Uniune, pentru transparenţa şi optimizarea lanţului de aprovizionare şi o infrastructură TIC adecvată care să permită o aplicare inteligentă, bazată pe schimbul de date în timp real între operatorii economici şi autorităţile de aplicare a legii, necesar pentru a verifica conformitatea cu cerinţele de reglementare aplicabile, inclusiv în timp ce vehiculele sunt în mers.
Art. 44: Servicii de transport de marfă durabile
Statele membre promovează proiectele de interes comun care, pe de o parte, oferă servicii eficiente de transport de marfă ce utilizează infrastructura reţelei transeuropene de transport şi, pe de altă parte, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor efecte negative socioeconomice şi de mediu, precum poluarea aerului şi poluarea fonică, şi care au drept scop:
(a)îmbunătăţirea utilizării durabile a infrastructurii de transport, inclusiv prin gestionarea sa eficientă;
(b)promovarea implementării de servicii de transport inovatoare, inclusiv prin legături de transport maritim pe distanţe scurte în contextul spaţiului maritim european, prin sisteme TIC în domeniul transporturilor şi prin dezvoltarea infrastructurii auxiliare necesare pentru realizarea în principal a obiectivelor privind mediul şi siguranţa ale acestor servicii;
(c)facilitarea operaţiunilor de servicii de transport multimodal, inclusiv a fluxurilor de informaţii aferente necesare, şi îmbunătăţirea cooperării dintre participanţii la lanţul logistic, inclusiv expeditorii, operatorii, furnizorii de servicii şi clienţii acestora;
(d)stimularea eficienţei în materie de resurse şi a operaţiunilor cu emisii scăzute şi cu emisii zero, în special în domenii precum tehnologiile, operaţiunile, tracţiunea vehiculelor, condusul/propulsia, planificarea sistemelor şi a operaţiunilor; sau
(e)îmbunătăţirea legăturilor cu cele mai vulnerabile şi izolate părţi ale Uniunii, în special cu regiunile ultraperiferice şi cu alte regiuni îndepărtate, insulare, periferice şi muntoase, precum şi cu zonele slab populate, promovând servicii regulate şi frecvente.
Art. 45: Noile tehnologii şi inovarea
Pentru ca reţeaua transeuropeană de transport să ţină pasul cu evoluţiile şi măsurile de implementare inovatoare de ordin tehnologic, statele membre şi Comisia promovează, în mod coordonat, proiecte de interes comun care vizează în special:
(a)sprijinirea şi promovarea decarbonizării transporturilor, prin tranziţia către vehicule, trenuri, nave şi aeronave alimentate cu combustibili alternativi cu emisii zero şi cu emisii scăzute şi către alte tehnologii în materie de transport şi de reţea inovatoare şi durabile;
(b)promovarea tehnologiilor emergente durabile pentru a îmbunătăţi şi a facilita transportul şi mobilitatea pasagerilor şi a mărfurilor;
(c)intensificarea decarbonizării tuturor modurilor de transport prin stimularea eficienţei energetice, introducerea soluţiilor cu emisii zero şi cu emisii scăzute alimentate cu combustibili alternativi, şi punerea la dispoziţie a infrastructurii corespunzătoare, în măsura posibilităţilor prin sinergii cu reţeaua energetică transeuropeană;
(d)sprijinirea adoptării şi implementării de noi tehnologii digitale, în special promovarea schimbului de date şi a infrastructurii de conectivitate cu acoperire neîntreruptă la nivelul întregii reţele pentru a asigura cel mai înalt nivel şi grad de performanţă în materie de infrastructură digitală, precum şi pentru a atinge niveluri mai ridicate de automatizare, cu un accent special pe sectorul feroviar;
(e)îmbunătăţirea siguranţei şi durabilităţii circulaţiei persoanelor şi a transportului de mărfuri;
(f)îmbunătăţirea funcţionării, gestionării, accesibilităţii, interoperabilităţii, multimodalităţii şi eficienţei reţelei, inclusiv prin dezvoltarea serviciilor digitale de mobilitate multimodală cum ar fi dezvoltarea unor soluţii de tipul "mobilitatea ca serviciu";
(g)promovarea unor modalităţi eficiente de furnizare, către toţi utilizatorii şi furnizorii de servicii de transport, a unor informaţii accesibile şi inteligibile cu privire la interconexiuni, interoperabilitate şi multimodalitate şi la impactul opţiunilor lor în materie de transport asupra mediului;
(h)promovarea măsurilor de reducere a externalităţilor negative, precum congestionarea, daunele asupra sănătăţii şi poluarea de orice fel, inclusiv zgomotul şi emisiile;
(i)introducerea tehnologiei în materie de securitate;
(j)îmbunătăţirea rezilienţei infrastructurii de transport la perturbări şi la schimbările climatice prin modernizarea şi proiectarea infrastructurii, precum şi prin soluţii digitale, sigure din punct de vedere cibernetic, menite să protejeze reţeaua în contextul dezastrelor naturale şi al celor provocate de om; şi
(k)facilitarea realizării de noi progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea şi implementarea sistemelor TIC şi a noilor tehnologii în domeniul transporturilor în cadrul modurilor de transport şi între acestea.
În sensul primului paragraf litera (c), infrastructura de transport corespunzătoare poate:
(a)include accesul la reţea, conducte şi alte instalaţii necesare pentru alimentarea cu energie;
(b)ţine seama de interfaţa infrastructură-vehicul, inclusiv de reîncărcarea inteligentă şi bidirecţională;
(c)include sistemele TIC în domeniul transporturilor;
(d)acţiona drept nod energetic care deserveşte diferite moduri de transport, în scopul de a conecta producţia locală de energie curată cu aplicaţii de mobilitate cu emisii zero; şi
(e)contribui la implementarea altor tehnologii care accelerează decarbonizarea economiei.

Art. 46: Rezilienţa infrastructurii
(1)La planificarea şi punerea în aplicare a proiectelor de interes comun, statele membre depun toate eforturile corespunzătoare pentru a îmbunătăţi securitatea şi rezilienţa infrastructurii la schimbările climatice, la pericolele naturale, la ameninţările hibride, la dezastrele provocate de om, la accidente şi întreruperi operaţionale, precum şi la perturbări intenţionate care afectează funcţionarea sistemului de transport al Uniunii. Se acordă atenţie în special următoarelor elemente:
a)interdependenţele, legăturile şi efectele în cascadă cu alte reţele, cum ar fi reţelele de telecomunicaţii şi de energie electrică;
b)siguranţa, securitatea şi performanţa în prezenţa unor pericole multiple;
c)calitatea infrastructurii structurale pe parcursul întregului său ciclu de viaţă, acordând o atenţie deosebită condiţiilor de mediu şi viitoarelor condiţii climatice preconizate;
d)nevoile în materie de protecţie civilă de a reacţiona la perturbări, inclusiv la cele pentru transportul de mărfuri periculoase; şi
e)securitatea cibernetică şi rezilienţa infrastructurii, acordând o atenţie deosebită infrastructurii transfrontaliere.
(2)Proiectele de interes comun pentru care se impune a fi efectuată o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE fac obiectul imunizării la schimbările climatice. Imunizarea la schimbările climatice se realizează ţinându-se seama de cele mai recente bune practici şi orientări disponibile pentru a se asigura că infrastructurile de transport sunt reziliente la efectele negative ale schimbărilor climatice, printr-o evaluare a vulnerabilităţii şi a riscurilor climatice, inclusiv prin măsuri de adaptare relevante, precum şi prin integrarea costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în analiza cost-beneficiu. Fără a aduce atingere altor acte juridice ale Uniunii, această cerinţă nu se aplică în cazul proiectelor pentru care procesul de achiziţii publice cu privire la evaluarea impactului asupra mediului a fost iniţiat înainte de 18 iulie 2024.
(3)Până la 19 iulie 2026, Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre în cauză, efectuează o evaluare a rezilienţei şi a vulnerabilităţii reţelei centrale la consecinţele schimbărilor climatice, pe baza căreia poate elabora şi pune la dispoziţia publicului cele mai bune practici privind posibile măsuri de adaptare pentru a asigura rezilienţa reţelei.
Art. 47: Riscuri la adresa securităţii sau a ordinii publice
(1)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura că infrastructura reţelei transeuropene de transport este protejată împotriva riscurilor la adresa securităţii sau a ordinii publice, prin evaluarea riscurilor potenţiale la adresa securităţii sau a ordinii publice care decurg din participările sau contribuţiile unei întreprinderi dintr-o ţară terţă la un proiect de interes comun.
(2)Pentru a stabili dacă participarea sau contribuţia unei întreprinderi dintr-o ţară terţă la un proiect de interes comun este de natură să afecteze infrastructura din motive de securitate sau de ordine publică, statele membre pot lua în considerare efectele sale potenţiale asupra, printre altele:
a)furnizării de factori de producţie esenţiali pentru construirea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii; şi
b)accesului la informaţii sensibile, inclusiv la date cu caracter personal, sau asupra capacităţii de a controla aceste informaţii, coroborate cu construirea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii.
De asemenea, statele membre pot lua în considerare, în special, factorii enumeraţi la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/452.
(3)Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2019/452, faptului că fiecare stat membru are responsabilitatea exclusivă pentru securitatea sa naţională, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, şi dreptului fiecărui stat membru de a proteja interesele esenţiale ale siguranţei sale în conformitate cu articolul 346 din TFUE, ori de câte ori un stat membru consideră că participarea sau contribuţia unei întreprinderi dintr-o ţară terţă la un proiect de interes comun este susceptibilă să afecteze infrastructura reţelei transeuropene de transport din motive de securitate sau de ordine publică, statul membru respectiv informează Comisia cu privire la adoptarea oricăror măsuri adecvate pentru a atenua acest risc.
(4)Prezentul articol nu se aplică participării sau contribuţiei la un proiect de interes comun a unei persoane fizice, inclusiv a unei persoane fizice care prestează, în cadrul unei întreprinderi dintr-o ţară terţă, pentru o anumită perioadă de timp, servicii pentru o altă persoană şi sub îndrumarea acesteia, în schimbul cărora persoana fizică respectivă primeşte o remuneraţie.
Art. 48: Mobilitatea militară
(1)Atunci când construiesc sau modernizează infrastructura pe acele părţi ale reţelei transeuropene de transport care se suprapun cu reţeaua de transport militar identificată în "Cerinţele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE şi în afara acesteia" adoptate de Consiliu la 26 iunie 2023 şi la 23 octombrie 2023 şi în orice document ulterior de revizuire a cerinţelor respective adoptat ulterior, statele membre iau în considerare necesitatea, relevanţa şi fezabilitatea depăşirii cerinţelor prevăzute în capitolul III din prezentul regulament, în scopul adaptării la greutatea, dimensiunea sau amploarea transportului militar al trupelor şi al materialelor.
(2)Până la 19 iulie 2025 şi ţinând seama de cerinţele constituţionale ale statelor membre, Comisia efectuează un studiu pentru a identifica posibilităţile de deplasări pe scară largă cu preaviz scurt în întreaga Uniune, incluzând mobilitatea militară. În cursul acestui studiu, Comisia consultă statele membre.
Art. 49: Întreţinere şi ciclul de viaţă al proiectului
Fără a aduce atingere responsabilităţii statelor membre în ceea ce priveşte planificarea, finanţarea şi gestionarea întreţinerii infrastructurii, şi nici principiului bugetar al anualităţii, după caz, statele membre depun toate eforturile posibile pentru a asigura:
(a)faptul că infrastructura reţelei transeuropene de transport este întreţinută astfel încât să asigure, pe durata sa de viaţă, un nivel ridicat de servicii şi de siguranţă adaptat fluxului de trafic, precum şi că nevoile respective de întreţinere preventivă, îmbunătăţirea rezilienţei şi costurile estimate pe întreaga durată de viaţă a infrastructurii transeuropene de transport sunt luate în considerare în faza de planificare a construcţiei sau a modernizării;
(b)planificarea pe termen lung a întreţinerii infrastructurii rutiere şi, după caz, a infrastructurii căilor navigabile interioare; şi
(c)coerenţa între necesităţile în ceea ce priveşte întreţinerea şi reînnoirea în cazul infrastructurii feroviare legate de dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi strategia indicativă de dezvoltare a infrastructurii feroviare menţionată la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE, precum şi acordul de natură contractuală menţionat la articolul 30 din Directiva 2012/34/UE.
Art. 50: Accesibilitate pentru toţi utilizatorii
Infrastructura transeuropeană de transport permite o mobilitate şi o accesibilitate neîntreruptă pentru toţi utilizatorii, în special:
(a)pentru persoanele aflate în situaţie de sărăcie în materie de transporturi sau de vulnerabilitate, inclusiv persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă şi
(b)pentru persoanele care locuiesc în regiuni ultraperiferice şi în alte regiuni îndepărtate, rurale, insulare, periferice şi muntoase, precum şi în zone slab populate.
Art. 51: Instrumentul coridoarelor europene de transport şi priorităţile orizontale
(1)Coridoarele europene de transport sunt un instrument de facilitare a punerii coordonate în aplicare a părţilor din reţeaua centrală şi din reţeaua centrală extinsă ale reţelei transeuropene de transport, vizând, în special, îmbunătăţirea legăturilor transfrontaliere, completarea legăturilor lipsă şi eliminarea blocajelor la nivelul Uniunii şi, după caz, îmbunătăţirea conexiunilor cu reţeaua transeuropeană de transport a ţărilor învecinate.
(2)Pentru a conduce la un transport multimodal eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor şi pentru a contribui la coeziune prin intermediul unei cooperări teritoriale îmbunătăţite, coridoarele europene de transport se axează pe:
a)integrarea modală, cu obiectivul specific de a consolida modurile de transport care afectează mediul în cea mai mică măsură, în special transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interioare şi transportul maritim pe distanţe mici;
b)interoperabilitate şi continuitatea reţelei;
c)o dezvoltare coordonată a infrastructurii pentru toate modurile de transport, cu precădere pe tronsoanele transfrontaliere, în special în vederea dezvoltării unui sistem de transport feroviar de marfă interoperabil, precum şi a unei reţele performante de transport feroviar de călători pe distanţe lungi, inclusiv de mare viteză, la nivelul Uniunii, precum şi în vederea asigurării unei integrări eficiente şi durabile a infrastructurii căilor navigabile interioare şi a celei maritime cu alte moduri de transport;
d)sprijinirea dezvoltării şi implementării coordonate şi integrate de soluţii inovatoare pentru digitalizarea şi interoperabilitatea transporturilor; şi
e)promovarea instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi.
(3)Coridoarele europene de transport permit statelor membre să adopte o abordare coordonată şi sincronizată în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură.
(4)ERTMS şi spaţiul maritim european reprezintă cele două priorităţi orizontale pentru punerea în aplicare a reţelei transeuropene de transport. Instrumentele instituite în conformitate cu prezentul capitol facilitează implementarea în timp util a ERTMS şi integrarea infrastructurii şi a serviciilor de transport maritim în reţeaua transeuropeană de transport.
Art. 52: Coordonarea coridoarelor europene de transport şi a priorităţilor orizontale
(1)Pentru a facilita punerea în aplicare coordonată a coridoarelor europene de transport, a sistemului ERTMS şi a spaţiului maritim european, Comisia, cu acordul statelor membre în cauză şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului şi, după caz, a ţărilor învecinate care fac parte din coridoarele europene de transport, desemnează câte un coordonator european pentru fiecare coridor şi pentru fiecare prioritate orizontală.
(2)Coordonatorul european este ales, în special, pe baza cunoştinţelor sale referitoare la aspectele legate de transporturi, de finanţarea sau evaluarea socioeconomică şi de mediu a proiectelor majore, precum şi pe baza experienţei sale în materie de elaborare a politicilor Uniunii. Coordonatorul european este selectat pentru un mandat de maximum patru ani, care poate fi reînnoit. Misiunea coordonatorului european constă în implementarea unui singur coridor sau a unei singure priorităţi orizontale.
(3)Decizia prin care Comisia desemnează coordonatorul european precizează modul în care se vor duce la îndeplinire sarcinile menţionate la alineatele (5), (6) şi (7).
(4)Coordonatorul european acţionează în numele şi din partea Comisiei, iar aceasta din urmă pune la dispoziţie asistenţa de secretariat necesară.
(5)Coordonatorul european:
a)sprijină punerea în aplicare coordonată a coridorului european de transport sau a priorităţii orizontale în cauză;
b)stabileşte un plan de acţiune împreună cu statele membre în cauză şi, după caz, cu consultarea ţărilor învecinate care fac parte din coridoarele europene de transport şi monitorizează punerea sa în aplicare în conformitate cu articolul 54;

c)se consultă cu Forumul privind coridorul sau, respectiv, cu forumul consultativ pentru priorităţile orizontale în ceea ce priveşte planul de acţiune respectiv şi punerea sa în aplicare şi informează periodic forumul cu privire la punerea în aplicare a planului de acţiune;
d)prezintă rapoarte statelor membre, ţărilor învecinate care fac parte din coridoarele europene de transport, Parlamentului European şi Comisiei şi, după caz, celorlalte entităţi direct implicate în dezvoltarea coridorului european de transport sau a priorităţii orizontale cu privire la orice dificultate întâmpinată şi, în special în cazul în care dezvoltarea unui coridor sau a unei priorităţi orizontale este obstrucţionată, pentru a ajuta la găsirea soluţiilor adecvate; şi
e)prezintă un raport anual de situaţie Parlamentului European, Consiliului, Comisiei şi statelor membre în cauză privind progresele înregistrate în implementarea coridoarelor europene de transport şi a priorităţilor orizontale; acest raport anual de situaţie se axează asupra progreselor înregistrate în ceea ce priveşte priorităţile şi investiţiile esenţiale, descrie natura problemelor întâmpinate în contextul punerii lor în aplicare şi propune eventuale soluţii.
(6)Fără a aduce atingere competenţelor structurii de guvernanţă a transportului feroviar de marfă în temeiul Regulamentului (UE) nr. 913/2010 şi competenţei statelor membre în ceea ce priveşte gestionarea şi finanţarea infrastructurii, coordonatorii europeni ai coridoarelor europene de transport colaborează îndeaproape cu statele membre în cauză şi cu structura de guvernanţă a transportului feroviar de marfă pentru:
a)a contribui la identificarea priorităţilor şi a nevoilor de investiţii în domeniul transportului feroviar de marfă pe liniile de transport feroviar de marfă din cadrul coridoarelor europene de transport, ţinând seama de beneficiile oferite reţelei transeuropene de transport şi de datele generale de finalizare stabilite în prezentul regulament; şi
b)a monitoriza performanţa serviciilor de transport feroviar de marfă şi pentru a identifica eventualele bariere, cum ar fi cele tehnice, administrative şi operaţionale, cu un accent deosebit pe dimensiunea transfrontalieră, şi pentru a face recomandări în acest sens, după caz.
(7)Coordonatorii europeni ai coridoarelor europene de transport:
a)colaborează îndeaproape cu statele membre în cauză pentru a contribui la identificarea priorităţilor şi a nevoilor de investiţii pentru liniile de transport feroviar de călători din cadrul coridoarelor europene de transport; şi
b)monitorizează performanţa serviciilor de transport feroviar de călători şi identifică eventualele bariere, cum ar fi cele tehnice, administrative şi operaţionale, cu un accent deosebit pe dimensiunea transfrontalieră, şi face recomandări în acest sens, după caz.
(8)Coordonatorii europeni ai coridoarelor europene de transport cooperează îndeaproape cu statele membre în cauză pentru a facilita, după caz, contactele şi coordonarea între reprezentanţii căilor maritime şi ai căilor navigabile interioare, în vederea sporirii sinergiilor acestora.
(9)Potrivit articolului 14 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1153, Comisia consultă coordonatorul european în procesul de examinare a cererilor de finanţare din partea Uniunii în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) pentru coridoarele europene de transport sau pentru priorităţile orizontale care intră în sfera de competenţă a coordonatorului european, pentru a asigura coerenţa şi realizarea de progrese în cazul fiecărui coridor sau al fiecărei priorităţi orizontale în parte, ţinând seama în acelaşi timp de conectivitatea la reţea. Coordonatorul european verifică dacă proiectele propuse de statele membre sau de ţările învecinate, după caz, pentru cofinanţare prin MIE sunt în concordanţă cu priorităţile planului de acţiune menţionat la alineatul (5) litera (b) de la prezentul articol.
(10)În cazul în care coordonatorul european nu poate să îşi exercite mandatul într-un mod satisfăcător şi în conformitate cu cerinţele prezentului articol, Comisia poate să pună capăt în orice moment acestui mandat, după consultarea statelor membre în cauză. Comisia informează Parlamentul European şi Consiliul cu privire la decizia sa şi desemnează un nou coordonator european în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1).
Art. 53: Guvernanţa coridoarelor europene de transport şi a priorităţilor orizontale
(1)Pentru fiecare coridor european de transport şi pentru fiecare prioritate orizontală, coordonatorul european respectiv este asistat, la îndeplinirea sarcinilor sale privind planul de acţiune şi punerea în aplicare a acestuia, de un secretariat şi de un forum consultativ, "Forumul privind coridorul" şi, respectiv, "Forumul consultativ pentru prioritatea orizontală".
(2)"Forumul privind coridorul" este instituit şi prezidat în mod oficial de coordonatorul european. Statele membre în cauză convin asupra componenţei Forumului privind coridorul pentru partea lor din coridorul european de transport şi asigură faptul că structura de guvernanţă a transportului feroviar de marfă este reprezentată şi facilitează reprezentarea altor administratori de infrastructură relevanţi, cum ar fi autorităţile porturilor maritime şi ale porturilor de pe căile navigabile interioare şi structura de guvernanţă.
(3)Comisia consultă ţările învecinate care fac parte din coridoarele europene de transport cu privire la componenţa Forumului privind coridorul pentru părţile lor din coridorul european de transport.
(4)Cu acordul statelor membre în cauză, coordonatorul european poate înfiinţa şi prezida grupuri de lucru privind coridorul, care se axează pe:
a)interoperabilitate şi implementarea de noi infrastructuri şi tehnologii;
b)dezvoltarea şi punerea în aplicare coordonată a proiectelor de infrastructură în cazul tronsoanelor transfrontaliere;
c)serviciile transfrontaliere de transport feroviar de călători;
d)blocajele operaţionale;
e)nodurile urbane;
f)cooperarea cu ţările terţe; şi
g)alte subiecte considerate a fi necesare.
Acolo unde este relevant, coordonatorul european lucrează în colaborare şi coordonare cu structura de guvernanţă a transportului feroviar de marfă cu privire la activităţile grupurilor de lucru pentru a evita orice situaţie de suprapunere a activităţilor.
(5)Forumul consultativ pentru prioritatea orizontală este instituit şi prezidat de coordonatorul european. Statele membre în cauză şi, după caz şi în acord cu statele membre în cauză, reprezentanţii ţărilor învecinate în cauză şi ai sectoarelor relevante pot participa în cadrul Forumului consultativ pentru prioritatea orizontală. Fiecare stat membru desemnează un reprezentant naţional responsabil implicat în coordonarea implementării ERTMS în statul membru respectiv care să participe în cadrul Forumului consultativ pentru ERTMS. De asemenea, coordonatorul european poate înfiinţa grupuri de lucru ad-hoc.
(6)Statele membre în cauză cooperează cu coordonatorul european, participă la Forumul privind coridorul şi la Forumul consultativ pentru prioritatea orizontală şi îi furnizează coordonatorului european informaţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la prezentul articol, inclusiv informaţii privind dezvoltarea coridoarelor în cadrul planurilor şi al programelor naţionale relevante care contribuie la dezvoltarea reţelei transeuropene de transport.
(7)Coordonatorul european poate consulta autorităţile regionale şi locale, administratorii de infrastructură, operatorii de transport, în special cei care sunt membri ai structurii de guvernanţă a transportului feroviar de marfă, sectorul ofertei, utilizatorii transporturilor şi părţile interesate relevante în legătură cu planul de acţiune şi punerea în aplicare a acestuia. În mod similar, în ceea ce priveşte punerea în aplicare a proiectelor de interes comun care intră în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2021/1187, autorităţile desemnate, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 6 din directiva respectivă, pot fi, de asemenea, consultate. În plus, coordonatorul european responsabil de ERTMS colaborează îndeaproape cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate instituită prin Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European şi al Consiliului (60) şi cu întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei, iar coordonatorul european pentru spaţiul maritim european colaborează îndeaproape cu Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului (61).
(60)Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 (JO L 138, 26.5.2016, p. 1).
(61)Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenţii Europene pentru Siguranţă Maritimă (JO L 208, 5.8.2002, p. 1).
Art. 54: Planul de acţiune al coordonatorului european
(1)Fiecare coordonator european al coridoarelor europene de transport şi al celor două priorităţi orizontale elaborează, până la 19 iulie 2026 cel târziu şi, ulterior, la fiecare patru ani, un plan de acţiune care oferă o analiză detaliată a stadiului de implementare a coridorului sau a priorităţii orizontale ce intră în sfera sa de competenţă şi a conformităţii acestuia cu cerinţele prezentului regulament, precum şi priorităţile pentru dezvoltarea sa în viitor.
(2)Planul de acţiune este elaborat în strânsă colaborare cu statele membre în cauză şi, după caz, cu ţările învecinate care fac parte din coridorul european de transport, şi pe baza consultărilor cu Forumul privind coridorul şi cu structura de guvernanţă a transportului feroviar de marfă sau cu Forumul consultativ pentru prioritatea orizontală. Planul de acţiune privind un coridor european de transport este aprobat de statele membre în cauză. Sunt consultate ţările învecinate care fac parte dintr-un coridor european. Comisia transmite planul de acţiune, cu titlu informativ, Parlamentului European şi Consiliului.
În contextul elaborării planului de acţiune, coordonatorul european are în vedere planul de punere în aplicare menţionat la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 913/2010.
(3)Planul de acţiune privind coridorul european de transport furnizează o analiză detaliată a stadiului de implementare a coridorului în cauză, care include în special:
a)o descriere a caracteristicilor coridorului, în special ale tronsoanelor transfrontaliere;
b)o analiză a conformităţii coridorului cu cerinţele privind infrastructura de transport menţionate în prezentul regulament şi a progreselor înregistrate în acest sens, inclusiv eventualele întârzieri;
c)identificarea legăturilor lipsă şi a blocajelor care împiedică dezvoltarea coridorului, cu o atenţie deosebită acordată tronsoanelor transfrontaliere;
d)o analiză a investiţiilor necesare, inclusiv privind diversele surse de finanţare şi de subvenţionare angajate sau preconizate, sau angajate şi preconizate, pentru punerea în aplicare a proiectelor ce se impun în vederea dezvoltării şi finalizării coridorului, în special a tronsoanelor transfrontaliere;
e)o descriere a posibilelor soluţii pentru a răspunde nevoilor în materie de investiţii şi a remedia blocajele, în special în ceea ce priveşte liniile şi legăturile de transport de pasageri şi de marfă din cadrul coridorului, cu obiectivul de îndeplinire a termenelor prevăzute în prezentul regulament;
f)un plan, care poate conţine obiective de etapă orientative intermediare, pentru eliminarea barierelor fizice, tehnice, digitale, operaţionale şi administrative dintre modurile de transport şi din interiorul acestora şi pentru consolidarea transportului multimodal eficient şi accesibil, acordând o atenţie deosebită transportului feroviar şi tronsoanelor transfrontaliere ale acestuia şi legăturilor lipsă la nivel naţional.
În vederea analizării investiţiilor şi a elaborării planului, coordonatorul european:
(i)ţine seama de planurile şi programele naţionale menţionate la articolul 60 alineatul (1) din prezentul regulament;
(ii)colaborează cu comitetul executiv şi cu consiliul de administraţie al coridorului, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 913/2010, pentru aspectele legate de transportul feroviar de marfă;
(iii)ţine seama de elementele analizei relevante pentru coridor, de planurile de acţiune elaborate de statele membre în temeiul articolului 36 alineatul (4) din prezentul regulament şi de lista menţionată la articolul 18 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 913/2010 pentru aspectele legate de terminalele multimodale de marfă;
(iv)ţine seama de rezultatele monitorizării efectuate în conformitate cu articolul 52 alineatul (7) litera (b) pentru aspectul legat de serviciile de transport feroviar de pasageri; şi
(v)ţine seama de recomandările Curţii de Conturi Europene şi de lucrările autorităţilor desemnate, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2021/1187;
g)rezultatele monitorizării performanţei traficului feroviar de marfă efectuate de structura de guvernanţă a transportului feroviar de marfă în conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 913/2010, precum şi lista obiectivelor, ţintelor şi măsurilor referitoare la coridor definite în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 913/2010, ca modalitate de îndeplinire a priorităţilor operaţionale prevăzute la articolul 19 din prezentul regulament;
h)identificarea, în colaborare cu statele membre în cauză, cu autorităţile locale relevante şi cu punctele naţionale de contact PMUD, a măsurilor din nodurile urbane care pot contribui la funcţionarea eficientă a transportului de marfă şi de pasageri pe coridorul respectiv şi la realizarea obiectivelor reţelei transeuropene de transport, fiind totodată compatibile cu PMUD-urile relevante;
i)identificarea, în colaborare cu statele membre în cauză, a priorităţilor pentru dezvoltarea coridorului;
j)o analiză a eventualelor efecte ale schimbărilor climatice asupra infrastructurii şi, după caz, propuneri de măsuri vizând îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice; şi
k)măsurile care trebuie luate pentru a atenua emisiile de gaze cu efect de seră, zgomotul şi, după caz, alte externalităţi negative.
(4)Coordonatorul european oferă sprijin statelor membre şi, după caz şi dacă este relevant, statelor învecinate în punerea în aplicare a planului de acţiune, în special în ceea ce priveşte:
a)stabilirea priorităţilor în planificarea naţională, contribuind la identificarea problemelor în materie de implementare şi a blocajelor, inclusiv a aspectelor de ordin operaţional, pentru fiecare coridor sau prioritate orizontală în parte;
b)planificarea proiectului şi a investiţiilor, costurile aferente şi calendarul de implementare, estimate pentru implementarea coridoarelor europene de transport sau a priorităţii orizontale; şi
c)activitatea desfăşurată în cadrul organismului de supraveghere sau al unui organism director similar al unei entităţi unice, după caz, pentru coordonarea, construirea sau gestionarea proiectelor de infrastructură transfrontalieră, în conformitate cu articolul 8 alineatul (6).
Art. 55: Acte de punere în aplicare
(1)Fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (5) din prezentul regulament, Comisia, sub rezerva aprobării de către statele membre în cauză în conformitate cu articolul 172 al doilea paragraf din TFUE, adoptă acte de punere în aplicare pentru implementarea fiecărui coridor european de transport care acoperă tronsoanele sale transfrontaliere principale, precum şi a unui număr limitat de alte proiecte specifice pe tronsoanele naţionale care sunt esenţiale pentru funcţionarea coridorului în vederea implementării legăturilor lipsă sau a eliminării blocajelor majore. Selecţia proiectelor care urmează să fie incluse în actele de punere în aplicare se bazează pe analiza convenită cu statele membre în primul plan de acţiune al coordonatorilor europeni elaborat în conformitate cu articolul 54 din prezentul regulament. Scopul actelor de punere în aplicare este de a asigura o stabilire coerentă a priorităţilor pentru planificarea infrastructurii şi a investiţiilor prin stabilirea unor obiective de etapă orientative şi a calendarului preconizat pentru punerea în aplicare a proiectelor identificate. Actele de punere în aplicare sunt elaborate în strânsă colaborare cu statele membre în cauză şi actualizate o dată la patru ani sau la cererea statelor membre respective.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 61 alineatul (3).
(2)Fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (5) din prezentul regulament şi sub rezerva aprobării de către statele membre în cauză în conformitate cu articolul 172 al doilea paragraf din TFUE, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru implementarea tronsoanelor transfrontaliere sau pentru punerea în aplicare a priorităţilor orizontale. Actele de punere în aplicare sunt elaborate în strânsă colaborare cu statele membre în cauză şi actualizate o dată la patru ani sau la cererea statelor membre respective.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 61 alineatul (3).
(3)Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru modificarea actelor de punere menţionate la alineatele (1) şi (2) pentru a ţine seama de progresele şi întârzierile înregistrate sau de programele naţionale actualizate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 61 alineatul (3).
(4)Până la punerea integrală în aplicare a actelor de punere în aplicare menţionate la prezentul articol şi cu excepţia cazului în care se prevede altfel în actele de punere în aplicare respective, statele membre în cauză transmit Comisiei o dată la doi ani un raport privind progresele înregistrate, indicând în special angajamentele financiare asumate în planul bugetar naţional. Acest raport poate face trimitere la informaţiile colectate în conformitate cu articolul 57.
Art. 56: Cooperarea cu ţările învecinate implicate în coridoarele europene de transport şi priorităţile orizontale
(1)Coordonatorul european al unui coridor european de transport sau al unei priorităţi orizontale care se extinde la anumite ţări învecinate are dreptul de a coopera cu aceste ţări şi de a le implica în activităţile relevante ale coridorului, cum ar fi Forumul coridorului sau grupurile de lucru instituite în conformitate cu articolul 53 alineatele (2) şi (4) sau în forumul consultativ al priorităţii orizontale, după caz.
(2)Coordonatorul european poate, de asemenea, să coopereze cu organizaţii internaţionale atunci când desfăşoară activităţi legate de coridoarele europene de transport sau de prioritatea orizontală care se extind la ţările învecinate care sunt membre ale respectivelor organizaţii internaţionale.
(3)Uniunea poate încheia acorduri la nivel înalt cu ţările învecinate în cauză pentru a ajunge la o abordare coordonată şi sincronizată în ceea ce priveşte punerea în aplicare a coridoarelor europene de transport şi a priorităţilor orizontale.
Art. 57: Raportare şi monitorizare
(1)Statele membre transmit Comisiei în mod periodic, cuprinzător şi transparent informaţii cu privire la progresele înregistrate în direcţia finalizării reţelei transeuropene de transport prin punerea în aplicare a proiectelor de interes comun şi la investiţiile realizate în acest scop.
(2)Aceste informaţii includ date tehnice anuale referitoare la cerinţele privind infrastructura de transport prevăzute în capitolul III, cu excepţia cazului în care aceste informaţii au fost deja colectate la nivelul reţelei transeuropene de transport în scopul utilizării în alte aplicaţii sau baze de date ale Uniunii.
(3)Această transmitere se asigură în mod automat, prin sistemul interactiv de informaţii geografice şi tehnice pentru reţeaua transeuropeană de transport (TENtec). Până la momentul în care funcţionalitatea de schimb automatizat de date din TENtec va fi pe deplin operaţională, această transmitere se asigură o dată la doi ani.
(4)În ceea ce priveşte investiţiile legate de proiecte de interes comun, statele membre transmit date financiare o dată la doi ani sub formă de date agregate anuale pentru fiecare mod de transport şi pentru fiecare reţea (reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală).
(5)Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc lista datelor tehnice care trebuie transmise în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 61 alineatul (3).
(6)Comisia se asigură că sistemul TENtec este disponibil public şi uşor accesibil, permiţând schimbul automat de date cu sistemele naţionale şi cu alte aplicaţii şi surse de date relevante ale Uniunii. Sistemul TENtec conţine informaţii specifice pentru fiecare proiect şi actualizate cu privire la forma şi volumul cofinanţării din partea Uniunii, precum şi cu privire la progresele înregistrate de fiecare proiect.
De asemenea, Comisia asigură faptul că TENtec nu publică informaţii confidenţiale sau informaţii care ar putea aduce atingere sau influenţa în mod nepermis un proces de achiziţii publice dintr-un stat membru.
(7)Comisia şi statele membre depun toate eforturile posibile pentru a asigura calitatea, exhaustivitatea şi coerenţa datelor din sistemul de informaţii TENtec. Ele cooperează pentru a permite un schimb automatizat de date între sistemele şi sursele de date naţionale şi TENtec.
Art. 58: Actualizarea reţelei
(1)Sub rezerva aprobării statului membru în cauză în conformitate cu articolul 172 al doilea paragraf din TFUE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 62 din prezentul regulament pentru a modifica anexele I şi II în scopul de a:
a)ţine seama de modificările care rezultă din pragurile cantitative stabilite la articolul 21 alineatul (3) litera (a), articolul 25 alineatul (4) literele (a) şi (b) şi articolul 33 alineatul (2), precum şi din pragurile cantitative şi cerinţele calitative prevăzute la articolul 25 alineatul (4) litera (c); în acest sens, Comisia:
(i)include porturile interioare, porturile maritime şi aeroporturile în reţeaua globală, dacă se demonstrează că volumul lor mediu de trafic în cursul ultimilor trei ani depăşeşte pragul relevant; şi
(ii)exclude porturile maritime şi aeroporturile din reţeaua globală, dacă se demonstrează că volumul lor mediu de trafic în cursul ultimilor şase ani este sub 85 % din pragul relevant, cu excepţia porturilor maritime incluse în reţeaua globală pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la articolul 25 alineatul (4) litera (d) sau (e), sau la cererea statului membru în cauză;
b)include porturile interioare, porturile maritime şi aeroporturile în reţeaua globală sau centrală, la cererea statului membru în cauză, în cazul în care această infrastructură a dobândit o valoare adăugată europeană suplimentară datorită importanţei sale geostrategice pentru Uniune şi în cazul în care se demonstrează că cerinţele secţiunii relevante din capitolul III sunt respectate sau, alternativ, în cazul în care se justifică în mod rezonabil că vor fi respectate termenele relevante pentru îndeplinirea acestor cerinţe;
c)include nodurile urbane în reţeaua transeuropeană de transport, dacă se demonstrează că acestea îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 40 alineatul (2);
d)exclude noduri urbane din reţeaua transeuropeană de transport dacă se demonstrează că acestea nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 40 alineatul (2), la cererea statului membru în cauză;
e)exclude din reţeaua transeuropeană de transport nodurile urbane care îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 40 alineatul (2), la cererea statului membru în cauză, în cazuri excepţionale şi justificate în mod corespunzător, cu acordul autorităţilor competente ale nodului urban în cauză;
f)include în reţeaua transeuropeană de transport terminalele feroviar-rutiere şi terminalele de-a lungul căilor navigabile interioare identificate de statul membru în conformitate cu articolul 36 alineatul (5), exclude terminalele feroviar-rutiere din reţeaua transeuropeană de transport la cererea statului membru în cauză sau exclude terminalele multimodale de marfă menţionate la articolul 36 alineatul (1) literele (a), (b) şi (c) la cererea statelor membre în cauză; sau
g)ajustează, pe baza informaţiilor furnizate de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 57 alineatul (1), hărţile pentru infrastructura rutieră, feroviară şi a căilor navigabile interioare, strict pentru a reflecta progresele înregistrate în ceea ce priveşte finalizarea reţelei; la ajustarea hărţilor respective, Comisia nu admite nicio ajustare a alinierii rutelor dincolo de ceea ce este permis de decizia relevantă de autorizare a proiectului.
Adaptările menţionate la primul paragraf litera (a) se bazează pe cele mai recente date statistice disponibile publicate de Eurostat şi, dacă statisticile nu sunt disponibile, pe datele publicate de către oficiile naţionale de statistică ale statelor membre, excluzând anii afectaţi de evenimente neprevăzute care au cauzat reduceri semnificative ale fluxurilor de trafic.
Atunci când exclude nodurile urbane din reţeaua transeuropeană de transport, astfel cum se menţionează la primul paragraf litera (d), la cererea statului membru în cauză, cererea este însoţită de avizul autorităţilor relevante ale nodului urban în cauză.
Ajustarea menţionată la primul paragraf litera (g) poate include adaptarea statutului construcţiilor noi care sunt marcate ca linii punctate pe hărţile anexelor, inclusiv, sub rezerva acordului statului membru învecinat sau al statelor membre învecinate, conexiunile transfrontaliere ale acestora. Ajustarea poate include, de asemenea, modernizarea tronsoanelor transfrontaliere, sub rezerva acordului ambelor state membre.
(2)Un act delegat care include un nod urban în anexa II în temeiul alineatului (1) litera (c) de la prezentul articol:
a)prelungeşte termenele prevăzute la articolul 41 alineatul (1) literele (b) şi (c) cu trei ani, până la 31 decembrie 2030 şi, respectiv, 31 decembrie 2033; şi, pentru nodurile urbane incluse în anexa II după expirarea termenelor prevăzute la articolul 41 alineatul (1) litera (b) sau (c), prelungeşte termenele respective cu trei ani după intrarea în vigoare a actului delegat respectiv; şi
b)prelungeşte termenul aplicabil pentru îndeplinirea cerinţelor în temeiul articolului 41 alineatul (1) litera (d) cu cinci ani, până la 31 decembrie 2045; şi, pentru nodurile urbane incluse în anexa II după expirarea termenului prevăzut la articolul 41 alineatul (1) litera (d), prelungeşte termenul respectiv cu cinci ani după intrarea în vigoare a actului delegat respectiv.
(3)Un act delegat care include un terminal feroviar-rutier în anexele I şi II în temeiul alineatului (1) litera (f) de la prezentul articol:
a)prelungeşte termenele prevăzute la articolul 38 alineatul (1) litera (c) şi la articolul 38 alineatul (2) cu trei ani, până la 31 decembrie 2033; şi, pentru terminalele feroviar-rutiere incluse în anexele I şi II după expirarea termenelor prevăzute la articolul 38 alineatul (1) litera (c) şi la articolul 38 alineatul (2), prelungeşte termenele respective cu trei ani după intrarea în vigoare a actului delegat respectiv; şi
b)prelungeşte termenul prevăzut la articolul 38 alineatul (3) cu cinci ani, până la 31 decembrie 2045; şi, pentru terminalele feroviar-rutiere incluse în anexele I şi II după expirarea termenului prevăzut la articolul 38 alineatul (3), prelungeşte termenul respectiv cu cinci ani după intrarea în vigoare a actului delegat respectiv.
(4)Un proiect de interes comun referitor la infrastructură care este proaspăt inclus în reţeaua transeuropeană de transport printr-un act delegat adoptat în temeiul alineatului (1) este eligibil pentru asistenţă financiară din partea Uniunii în temeiul instrumentelor disponibile pentru reţeaua transeuropeană de transport începând cu data intrării în vigoare a respectivului act delegat.
Proiectele de interes comun referitoare la infrastructură care au fost excluse din reţeaua transeuropeană de transport încetează să fie eligibile începând cu data intrării în vigoare a actelor delegate adoptate conform alineatului (1). Încheierea perioadei de eligibilitate nu afectează deciziile de finanţare sau de subvenţionare luate de Comisie înainte de acea dată.
(5)Sub rezerva articolului 172 al doilea paragraf din TFUE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 62 din prezentul regulament în ceea ce priveşte modificarea anexei IV pentru a include sau a adapta hărţile indicative ale reţelelor infrastructurilor de transport din ţările învecinate. Astfel de acte delegate se bazează pe acorduri la nivel înalt privind reţelele infrastructurilor de transport încheiate între Uniune şi ţările învecinate în cauză.
Art. 59: Colaborarea cu părţile interesate publice şi private
Procedurile naţionale referitoare la implicarea şi consultarea autorităţilor regionale şi locale, precum şi a societăţii civile vizate de un proiect de interes comun sunt respectate, după caz, în etapele de planificare şi de construcţie ale unui proiect. Pentru proiectele de interes comun care intră în domeniul de aplicare al Directivei (UE) 2021/1187, cerinţele acesteia trebuie respectate. Comisia promovează schimbul de bune practici în acest sens, în special în ceea ce priveşte consultarea şi includerea persoanelor aflate în situaţii de vulnerabilitate.
Art. 60: Alinierea planurilor naţionale la politica Uniunii în domeniul transporturilor
(1)Statele membre se asigură că planurile şi programele naţionale care contribuie la dezvoltarea reţelei transeuropene de transport sunt conforme cu politica Uniunii în domeniul transporturilor, precum şi cu priorităţile şi termenele stabilite în prezentul regulament. Totodată acestea ţin seama, printre altele, de priorităţile stabilite în planurile de acţiune pentru coridoarele şi priorităţile orizontale relevante pentru statele membre în cauză şi, după caz, în actele de punere în aplicare menţionate la articolul 55 alineatele (1) şi (2).
(2)Statele membre transmit Comisiei proiectele planurilor sau programelor naţionale relevante care contribuie la dezvoltarea reţelei transeuropene de transport sau un rezumat al acestora, precum şi orice modificare semnificativă a acestora cât mai curând posibil după lansarea unei consultări publice cu privire la respectivul plan sau program.
Comisia poate emite un aviz cu privire la coerenţa proiectelor de planuri şi programe naţionale cu priorităţile stabilite în prezentul regulament şi cu priorităţile stabilite în planurile de acţiune ale coridoarelor europene de transport corespunzătoare şi ale priorităţilor orizontale corespunzătoare, precum şi în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 55 alineatele (1) şi (2). Avizul nu afectează valabilitatea planurilor şi programelor naţionale şi nu împiedică adoptarea şi aplicarea acestora.
De asemenea, statele membre transmit Comisiei planurile sau programele naţionale finale, după adoptare.
Art. 61: Procedura comitetului
(1)Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înţelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2)În sensul articolului 23 alineatul (3) al doilea paragraf din prezentul regulament, Comisia este asistată de comitetul instituit în temeiul articolului 7 din Directiva 91/672/CEE a Consiliului (62).
(62)Directiva 91/672/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 privind recunoaşterea reciprocă a brevetelor naţionale ale conducătorilor de navă pentru transportul de mărfuri şi călători pe căile navigabile interioare (JO L 373, 31.12.1991, p. 29).
(3)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare şi se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Art. 62: Exercitarea delegării de competenţe
(1)Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute la prezentul articol.
(2)Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 11 alineatul (3) şi la articolul 58 alineatele (1) şi (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 18 iulie 2024. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competenţe cu cel puţin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competenţe se prelungeşte tacit cu perioade de timp identice, cu excepţia cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puţin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)Delegarea de competenţe menţionată la articolul 11 alineatul (3) şi la articolul 58 alineatele (1) şi (5) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experţii desemnaţi de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituţional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.
(6)Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatul (3) şi al articolului 58 alineatele (1) şi (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţii în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Art. 63: Examinare
(1)Până la 31 decembrie 2033, Comisia efectuează, după consultarea în mod corespunzător a statelor membre şi cu ajutorul coordonatorilor europeni, o evaluare a implementării reţelei centrale, examinând în special conformitatea acesteia cu cerinţele prezentului regulament.
Evaluarea ţine seama de raportul anual de situaţie şi de planurile de acţiune elaborate de coordonatorii europeni în temeiul articolului 52 alineatul (5) litera (e) şi, respectiv, al articolului 54 alineatul (1), precum şi de planurile şi programele naţionale menţionate la articolul 60 alineatul (1).
(2)Până la 31 decembrie 2033, Comisia efectuează, după consultarea în mod corespunzător a statelor membre şi cu ajutorul coordonatorilor europeni, o examinare a implementării reţelei centrale extinse şi a reţelei globale, evaluând:
a)respectarea dispoziţiilor prezentului regulament;
b)progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv eventualele întârzieri;
c)modificarea fluxurilor de transport de pasageri şi de marfă;
d)evoluţiile investiţiilor în infrastructura naţională de transport; şi
e)necesitatea de a modifica prezentul regulament.
De asemenea, evaluarea ţine seama de impactul evoluţiei caracteristicilor traficului şi de evoluţiile relevante cu privire la planurile de investiţii în infrastructuri.
(3)Atunci când efectuează această examinare, Comisia evaluează dacă reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală, astfel cum sunt prevăzute în prezentul regulament, se pot conforma capitolelor II, III şi IV până la termenele prevăzute, şi anume 31 decembrie 2040 şi 31 decembrie 2050, după caz, ţinând cont de situaţia economică şi bugetară din Uniune şi din fiecare stat membru. Comisia evaluează, de asemenea, cu consultarea statelor membre, dacă reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală ar trebui modificate pentru a ţine seama de evoluţiile în ceea ce priveşte fluxurile de transport şi de planificarea investiţiilor naţionale.
Art. 64: Întârzieri în finalizarea reţelei centrale, a reţelei centrale extinse şi a reţelei globale
(1)În caz de întârziere semnificativă în ceea ce priveşte demararea sau finalizarea lucrărilor privind reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă şi reţeaua globală în comparaţie cu calendarul preconizat iniţial prevăzut în actele de punere în aplicare menţionate la articolul 55, Comisia poate solicita statului membru sau statelor membre în cauză să prezinte motivele întârzierii. Statul membru sau statele membre prezintă aceste motive în termen de trei luni de la data solicitării. Pe baza răspunsului dat, Comisia consultă statul membru sau statele membre în cauză în vederea soluţionării problemei care a cauzat această întârziere.
(2)În cazul în care tronsonul care face obiectul întârzierii vizează un coridor european de transport, coordonatorul european se implică în vederea sprijinirii statelor membre pentru soluţionarea problemei.
(3)Fără a aduce atingere procedurii stabilite la articolul 258 din TFUE şi articolului 8 alineatul (5) din prezentul regulament, după analizarea motivelor prezentate de statul membru sau de statele membre în cauză în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, în cazul în care întârzierea semnificativă în ceea ce priveşte demararea sau finalizarea lucrărilor privind reţeaua centrală, reţeaua centrală extinsă sau reţeaua globală poate fi atribuită statului membru sau statelor membre fără să existe o justificare adecvată, Comisia poate furniza statului membru (statelor membre) respectiv(e) recomandări în vederea eliminării întârzierii respective şi a preîntâmpinării sau a reducerii întârzierilor suplimentare.
Art. 65: Derogări
Dispoziţiile referitoare la căile ferate şi, în special, la orice cerinţă de conectare a aeroporturilor şi a porturilor la căile ferate, precum şi dispoziţiile referitoare la terminalele multimodale de marfă nu se aplică Ciprului, Maltei, insulelor şi regiunilor ultraperiferice, atât timp cât pe teritoriul lor nu există niciun sistem feroviar. Dispoziţiile privind parcarea sigură şi securizată nu se aplică Ciprului, Maltei, insulelor şi regiunilor ultraperiferice.
Dispoziţiile de la articolul 17 privind ecartamentul nominal standard european de 1 435 mm al liniilor de cale ferată nu se aplică Irlandei, insulelor şi regiunilor ultraperiferice.
Art. 66: Modificări ale Regulamentului (UE) 2021/1153
- Anexa la Regulamentul (UE) 2021/1153 se modifică în conformitate cu anexa VI la prezentul regulament.
Art. 67: Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 913/2010
Regulamentul (UE) nr. 913/2010 se modifică după cum urmează:
1.Articolul 1 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 1: Scopul şi domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament stabileşte normele de organizare, de guvernanţă şi de administrare a coridoarelor feroviare internaţionale pentru un transport feroviar de marfă competitiv în vederea dezvoltării unei reţele feroviare europene pentru un transport de marfă competitiv. Acesta stabileşte normele de organizare şi administrare a coridoarelor de transport de marfă, precum şi planificarea orientativă a investiţiilor în domeniul coridoarelor respective.
(2) Prezentul regulament se aplică guvernanţei, administrării şi utilizării infrastructurii feroviare incluse în coridoarele de transport de marfă, fără a aduce atingere competenţei statelor membre cu privire la planificarea şi finanţarea acestei infrastructuri."
2.Articolul 2 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 2: Definiţii
(1) În sensul prezentului regulament, se aplică definiţiile prevăzute la articolul 3 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european (*1).
(*1)JO L 343, 14.12.2012, p. 32.
(2) În plus faţă de definiţiile menţionate la alineatul (1):
a) «coridor de transport de marfă» înseamnă liniile feroviare de marfă ale coridorului european de transport, astfel cum sunt specificate la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2024/1679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (*2) şi în anexa III la regulamentul respectiv, inclusiv infrastructura feroviară şi echipamentele aferente şi serviciile feroviare relevante în conformitate cu Directiva 2012/34/UE;
(*2)JO L, 2024/1679, 28.6.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/1679/oj
b) «plan de implementare» înseamnă documentul care prezintă mijloacele, strategia şi măsurile pe care părţile interesate intenţionează să le implementeze, care sunt necesare şi suficiente pentru organizarea şi administrarea coridorului de transport de marfă;
c) «terminal» înseamnă instalaţia situată de-a lungul coridorului de transport de marfă care a fost special amenajată pentru a permite fie încărcarea sau descărcarea mărfurilor în sau din trenurile de marfă şi integrarea serviciilor de transport feroviar de marfă cu serviciile rutiere, maritime, fluviale şi aeriene, fie formarea sau modificarea compunerii trenurilor de marfă şi, dacă este necesar, îndeplinirea procedurilor de frontieră la frontierele cu ţări terţe europene;
d) «coordonator european» înseamnă coordonatorul menţionat la articolul 52 din Regulamentul (UE) 2024/1679."
3.Titlul capitolului II se înlocuieşte cu următorul text:
"ORGANIZAREA ŞI GUVERNANŢA CORIDOARELOR DE TRANSPORT DE MARFĂ "
4.Articolul 3 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 3: Organizarea şi guvernanţa coridoarelor de transport de marfă
(1) Statele membre şi administratorii de infrastructură responsabili pentru coridorul de transport de marfă care face parte din respectivul coridor european de transport ajustează guvernanţa coridorului de transport de marfă de la 18 iulie 2024 sau în cazul unei modificări a alinierii unui coridor european de transport în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2024/1679, în termen de 18 luni de la data modificării respective. În cazuri justificate în mod corespunzător şi după obţinerea acordului Comisiei, perioada poate fi prelungită la 24 de luni. Comitetul executiv şi consiliul de administraţie al coridorului de transport de marfă adoptă măsurile necesare pentru a adapta organizarea şi administrarea coridorului de transport de marfă în conformitate cu articolele 9-19 din prezentul regulament la noua aliniere geografică.
(2) Comitetul executiv al unui coridor de transport de marfă poate decide să abordeze aspectele administrative, operaţionale şi de interoperabilitate ale serviciilor internaţionale de transport feroviar de călători pe coridor. Articolele 11 şi 14 nu se aplică acestor servicii."
5.Articolele 4-7 se elimină.
6.Articolul 8 se modifică după cum urmează:
(a)alineatele (1) şi (2) se înlocuiesc cu următorul text:
"(1) Pentru fiecare coridor de transport de marfă, statele membre în cauză stabilesc un comitet executiv responsabil cu definirea obiectivelor generale ale coridorului de transport de marfă, supravegherea şi luarea măsurilor prevăzute explicit la alineatul (7) din prezentul articol şi la articolele 9 şi 11, la articolul 14 alineatul (1) şi la articolul 22. Comitetul executiv este alcătuit din reprezentanţi ai autorităţilor statelor membre în cauză. Comitetul executiv evaluează periodic coerenţa dintre obiectivele generale şi obiectivele definite de consiliul de administraţie în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (c).
(2) Pentru fiecare coridor de transport de marfă, administratorii de infrastructură vizaţi şi, după caz, organismele de alocare menţionate la articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE stabilesc un consiliu de administraţie responsabil cu luarea măsurilor prevăzute explicit la alineatele (5), (7), (8) şi (9) din prezentul articol şi la articolele 9-12, la articolul 13 alineatul (1), la articolul 14 alineatele (2), (6) şi (9), la articolul 16 alineatul (1), la articolul 17 alineatul (1) şi la articolele 18 şi 19 din prezentul regulament. Consiliul de administraţie este alcătuit din reprezentanţii administratorilor de infrastructură."
(b)se introduc următoarele alineate:
"(2a) Un stat membru care a făcut uz de articolul 5 alineatul (4) înainte de 18 iulie 2024 poate decide ca, pentru o perioadă de maximum 10 ani de la 18 iulie 2024, un administrator de infrastructură responsabil de infrastructura feroviară de pe teritoriul său să nu participe la consiliul de administraţie instituit în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Statul membru în cauză notifică fără întârziere decizia sa Comisiei şi celorlalte state membre participante la coridorul de transport de marfă respectiv.
În acest caz, statul membru şi administratorul de infrastructură în cauză cooperează cu consiliul de administraţie atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea funcţiilor consiliului respectiv.
Un stat membru care a făcut uz de primul paragraf al prezentului alineat poate decide, în orice moment ulterior din cursul perioadei de 10 ani menţionate, ca un administrator de infrastructură responsabil de infrastructura feroviară de pe teritoriul său să ia parte la consiliul de administraţie instituit în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol. Statul membru în cauză notifică fără întârziere decizia sa Comisiei şi celorlalte state membre participante la coridorul de transport de marfă respectiv.
(2b) Irlanda poate decide ca reprezentanţii autorităţilor sale şi un administrator de infrastructură responsabil de infrastructura feroviară de pe teritoriul său să nu participe la comitetul executiv sau la consiliul de administraţie instituit în temeiul alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol, sau la ambele. Irlanda notifică fără întârziere decizia sa Comisiei şi celorlalte state membre participante la coridorul de transport de marfă respectiv.
În acest caz, autorităţile şi administratorul (administratorii) de infrastructură în cauză cooperează cu comitetul executiv şi cu consiliul de administraţie atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea funcţiilor organelor respective.
Irlanda poate decide, în orice moment ulterior, ca reprezentanţii autorităţilor sale şi administratorul (administratorii) de infrastructură responsabil (responsabili) de infrastructura feroviară de pe teritoriul său să ia parte la comitetul executiv sau la consiliul de administraţie instituit în temeiul alineatelor (1) şi (2) de la prezentul articol, sau la ambele. Acest stat notifică fără întârziere decizia sa Comisiei şi celorlalte state membre participante la coridorul de transport de marfă respectiv."
(c)alineatele (4)-(8) se înlocuiesc cu următorul text:
"(4) Comitetul executiv ia deciziile pe baza acordului comun al reprezentanţilor autorităţilor statelor membre în cauză care participă la comitetul executiv.
(5) Consiliul de administraţie ia deciziile, inclusiv deciziile privind personalitatea sa juridică, constituirea structurii sale organizaţionale, resursele şi personalul, pe baza acordului comun al administratorilor de infrastructură în cauză care participă la consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie poate fi o entitate juridică independentă. El poate fi constituit sub forma unui grup european de interes economic în sensul Regulamentului (CEE) nr. 2137/85 al Consiliului din 25 iulie 1985 privind Grupul European de Interes Economic (GEIE) (*3).
(*3)JO L 199, 31.7.1985, p. 1.
(6) Responsabilităţile comitetului executiv şi ale consiliului de administraţie nu aduc atingere independenţei administratorilor de infrastructură, astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE.
(7) Consiliul de administraţie instituie un grup consultativ alcătuit din administratori şi proprietari ai terminalelor coridorului de transport de marfă, incluzând, dacă este necesar, porturile maritime şi interioare. Acest grup consultativ poate emite un aviz privind orice propunere a consiliului de administraţie care are consecinţe directe asupra investiţiilor şi a administrării terminalelor. Acest grup consultativ poate, de asemenea, să emită avize din proprie iniţiativă. Consiliul de administraţie ţine seama de orice astfel de avize. În caz de divergenţe între consiliul de administraţie şi grupul consultativ, acesta din urmă poate sesiza comitetul executiv. Comitetul executiv informează coordonatorul european în cauză şi acţionează în calitate de intermediar, emiţând un aviz cu privire la chestiunea respectivă în timp util. Coordonatorul european în cauză poate, de asemenea, emite un aviz cu privire la chestiunea respectivă în timp util. Decizia finală aparţine însă consiliului de administraţie.
(8) Consiliul de administraţie instituie un grup consultativ suplimentar, format din întreprinderile feroviare care sunt interesate de utilizarea coridorului de transport de marfă. Acest grup consultativ poate emite un aviz privind orice propunere a consiliului de administraţie care are consecinţe pentru aceste întreprinderi. Acest grup consultativ poate, de asemenea, să emită avize din proprie iniţiativă. Consiliul de administraţie ţine seama de orice astfel de avize. În caz de divergenţe între consiliul de administraţie şi grupul consultativ, acesta din urmă poate sesiza comitetul executiv. Comitetul executiv informează coordonatorul european şi organismele de reglementare menţionate la articolul 55 din Directiva 2012/34/UE pentru care coridorul de transport de marfă este relevant. Comitetul executiv acţionează în calitate de intermediar şi emite un aviz cu privire la chestiunea respectivă în timp util. Coordonatorul european în cauză poate, de asemenea, emite un aviz cu privire la chestiunea respectivă în timp util. Decizia finală aparţine consiliului de administraţie."
(d)se introduce următorul alineat:
"(10) Comitetul executiv şi consiliul de administraţie cooperează cu coordonatorul european responsabil de coridorul de transport de marfă pentru a sprijini dezvoltarea traficului feroviar de marfă de-a lungul coridorului."
7.Articolul 9 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 9: Măsuri pentru dezvoltarea coridorului de transport de marfă
(1) Consiliul de administraţie întocmeşte şi publică un plan de punere în aplicare cu cel puţin şase luni înainte de a activa coridorul de transport de marfă. Consiliul de administraţie consultă grupurile consultative menţionate la articolul 8 alineatele (7) şi (8) cu privire la proiectul planului de punere în aplicare. Consiliul de administraţie transmite planul de punere în aplicare comitetului executiv spre aprobare.
Acest plan cuprinde:
a) o descriere a caracteristicilor coridorului de transport de marfă, inclusiv blocajele, precum şi programul de măsuri necesare în vederea îmbunătăţirii organizării şi administrării sale;
b) elementele esenţiale ale studiului prevăzut la alineatul (3);
c) obiectivele coridoarelor de transport de marfă, în special în ceea ce priveşte performanţa coridorului de transport de marfă, exprimată în calitate a serviciului şi capacitate a coridorului de transport de marfă, în conformitate cu articolul 19 din prezentul regulament şi, după caz, ţintele cantitative sau calitative legate de acestea. Obiectivele şi ţintele ţin seama de cerinţele prevăzute la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2024/1679;
d) măsurile de punere în aplicare a articolelor 12-19 şi măsurile de îmbunătăţire a performanţei coridorului de transport de marfă, pe baza rezultatelor evaluării menţionate la articolul 19 alineatul (3), în vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor menţionate la litera (c) de la prezentul alineat;
e) opiniile şi evaluarea grupurilor consultative menţionate la articolul 8 alineatele (7) şi (8) în ceea ce priveşte dezvoltarea coridoarelor;
f) un rezumat al cooperării şi al rezultatelor consultării menţionate la articolul 11, inclusiv avizele grupurilor consultative menţionate la articolul 8 alineatele (7) şi (8), precum şi un rezumat al răspunsurilor din partea altor părţi interesate.
În contextul elaborării planului de punere în aplicare, consiliul de administraţie are în vedere obiectivele şi măsurile cuprinse în planul de acţiune al coordonatorului european, menţionat la articolul 54 din Regulamentul (UE) 2024/1679. Planul de implementare include o trimitere la elementele planului de acţiune care sunt relevante pentru traficul feroviar de marfă de-a lungul coridorului.
Consiliul de administraţie revizuieşte şi ajustează periodic ţintele menţionate la litera (c) de la prezentul alineat şi măsurile menţionate la litera (d) de la prezentul alineat, pe baza evaluării prevăzute la articolul 19 alineatul (3), în urma consultării grupurilor consultative menţionate la articolul 8 alineatele (7) şi (8) şi a coordonatorului european.
(2) Consiliul de administraţie revizuieşte periodic, cel puţin o dată la patru ani, planul de punere în aplicare, ţinând seama de progresele înregistrate în implementarea sa, piaţa de transport feroviar de mărfuri pe coridorul de transport de marfă şi performanţele evaluate conform obiectivelor prevăzute la alineatul (1) litera (c).
(3) Consiliul de administraţie realizează şi actualizează periodic un studiu privind piaţa transporturilor legat de evoluţiile constatate şi preconizate privind traficul pe coridorul de transport de marfă, care se referă la diferitele tipuri de trafic, atât în privinţa transportului de marfă, cât şi a transportului de călători. Acest studiu examinează, de asemenea, dacă este necesar, costurile şi beneficiile socioeconomice care decurg din dezvoltarea coridorului de transport de marfă.
(4) Planul de punere în aplicare are în vedere dezvoltarea terminalelor, inclusiv analiza pieţei şi analiza prospectivă privind terminalele multimodale de marfă, precum şi planurile de acţiune ale statelor membre vizând coridorul de transport de marfă, menţionate la articolul 36 alineatele (3) şi (4) din Regulamentul (UE) 2024/1679.
(5) Consiliul de administraţie ia măsuri, după caz, pentru a coopera cu administraţiile regionale sau locale, sau cu ambele, cu privire la planul de punere în aplicare."
8.Articolul 11 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 11: Planificarea investiţiilor
(1) Comitetul executiv şi consiliul de administraţie al unui coridor de transport de marfă cooperează cu coordonatorul european responsabil de coridorul de transport de marfă în ceea ce priveşte nevoile în materie de infrastructură şi de investiţii care rezultă din traficul feroviar de marfă pentru a sprijini elaborarea planului de acţiune menţionat la articolul 54 din Regulamentul (UE) 2024/1679.
(2) Consiliul de administraţie consultă grupurile consultative menţionate la articolul 8 alineatele (7) şi (8) cu privire la dezvoltarea infrastructurii şi la nevoile de investiţii. Consultarea se bazează pe o documentaţie adecvată şi actualizată privind planificarea infrastructurii atât la nivel de coridor, cât şi la nivel naţional. Avizele grupurilor consultative referitoare la investiţii sunt fundamentate pe o justificare corespunzătoare. Comitetul executiv asigură coordonarea adecvată între aceste activităţi de consultare şi mecanismele de coordonare la nivel naţional, astfel cum sunt definite la articolul 7e din Directiva 2012/34/UE.
(3) Cooperarea şi consultarea vizează în special:
a) necesităţile în materie de capacitate ale transportului feroviar de marfă relevante pentru planificarea infrastructurii şi a investiţiilor, în special în ceea ce priveşte trenurile de marfă cu o lungime de cel puţin 740 m, ţinând seama de necesitatea de capacitate în temeiul articolului 14 alineatul (2) din prezentul regulament şi de orice infrastructură declarată saturată în temeiul articolului 47 din Directiva 2012/34/UE;
b) cerinţele privind infrastructura reţelei transeuropene de transport relevante pentru transportul feroviar de marfă, astfel cum sunt definite în capitolele II şi III din Regulamentul (UE) 2024/1679;
c) necesitatea unor investiţii specifice pentru a elimina blocajele locale, pentru îmbunătăţiri ale nodurilor şi pentru rute de acces feroviar sau echipamente tehnice care sporesc performanţa operaţională."
9.La articolul 13, alineatele (3) şi (4) se înlocuiesc cu următorul text:
"(3) Ghişeul unic decide cu privire la cererile referitoare la trasele prestabilite menţionate la articolul 14 alineatul (3) şi pentru rezerva de capacitate menţionată la articolul 14 alineatul (5). Acesta alocă capacitatea în conformitate cu regulile referitoare la alocarea capacităţii, astfel cum au fost stabilite în Directiva 2012/34/UE. Ghişeul unic informează fără întârziere administratorii de infrastructură competenţi cu privire la aceste cereri şi la decizia luată.
(4) Pentru orice cerere de capacităţi de infrastructură care nu poate fi onorată în conformitate cu alineatul (3), ghişeul unic retransmite fără întârziere cererea privind capacitatea de infrastructură administratorilor de infrastructură competenţi şi, după caz, organismelor de alocare menţionate la articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE, care iau o decizie privind cererea în conformitate cu articolul 38 şi capitolul IV, secţiunea 3 din directiva menţionată şi comunică ghişeului unic decizia respectivă în vederea unei prelucrări ulterioare."
10.Articolul 14 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Comitetul executiv defineşte cadrul pentru alocarea capacităţilor de infrastructură pe coridorul de transport de marfă în conformitate cu articolul 39 din Directiva 2012/34/UE."
(b)alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text:
"(3) Pe baza evaluării menţionate la alineatul (2) din prezentul articol, administratorii de infrastructură ai coridorului de transport de marfă definesc şi organizează în comun trase internaţionale prestabilite pentru trenurile de marfă urmând procedura menţionată la articolul 10 din Directiva 2012/34/UE, recunoscând nevoia de capacităţi a altor tipuri de transport, inclusiv transportul de călători. Aceştia facilitează timpii de parcurs, frecvenţele, timpii de plecare şi de sosire, precum şi rutele potrivite pentru serviciile de transport de marfă în vederea creşterii transportului de bunuri efectuat de trenurile de marfă care circulă în coridorul de transport de marfă. Aceste trase prestabilite se publică cel târziu cu trei luni înainte de data limită a primirii cererilor de capacitate menţionate în anexa VII la Directiva 2012/34/UE. Administratorii de infrastructură ai mai multor coridoare de transport de marfă pot, dacă este necesar, să coordoneze trase internaţionale prestabilite care oferă capacităţi pe coridoarele de transport în cauză."
(c)alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:
"(5) În cazul în care acest lucru este justificat de o nevoie a pieţei şi de evaluarea menţionată la alineatul (2) de la prezentul articol, administratorii de infrastructură stabilesc în comun rezerva de capacitate pentru trenurile internaţionale de marfă care circulă pe coridoarele de transport de marfă, recunoscând nevoia de capacităţi a altor tipuri de transport, inclusiv transportul de călători, şi menţin această rezervă disponibilă în cadrul graficului lor final de lucru pentru a permite un răspuns rapid şi adecvat la solicitările ad-hoc de capacităţi, astfel cum se prevede la articolul 48 din Directiva 2012/34/UE. Aceste capacităţi sunt rezervate până la un termen înaintea orarului planificat, conform deciziei consiliului de administraţie. Acest termen nu poate depăşi 60 de zile."
(d)alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:
"(8) Cu excepţia situaţiilor de forţă majoră, inclusiv al unor lucrări urgente şi de neprevăzut de importanţă critică pentru siguranţă, o trasă alocată unei operaţiuni de transport de marfă în temeiul prezentului articol nu poate fi anulată cu mai puţin de două luni înaintea orei sale planificate din graficul de circulaţie dacă solicitantul respectiv nu îşi dă acordul în acest sens. Într-un astfel de caz, administratorul de infrastructură vizat face efortul de a propune solicitantului o trasă de o calitate şi o fiabilitate echivalente, pe care solicitantul are dreptul de a o accepta sau de a o refuza. Prezenta dispoziţie nu aduce atingere niciunui drept pe care solicitantul l-ar putea avea în temeiul unui contract, astfel cum se menţionează la articolul 44 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE. În orice caz, solicitantul poate sesiza în acest sens organismul de control competent menţionat la articolul 20 din prezentul regulament."
(e)alineatul (10) se înlocuieşte cu următorul text:
"(10) La alineatele (4) şi (9) de la prezentul articol, referirile la administratorii de infrastructură includ, după caz, organismele de alocare menţionate la articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2012/34/UE."
11.Articolul 15 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 15: Solicitanţi autorizaţi
Fără a aduce atingere articolului 41 alineatul (1) din Directiva 2012/34/UE, alţi solicitanţi decât întreprinderile feroviare şi grupările internaţionale pe care acestea le constituie, cum ar fi expeditorii, expeditorii de marfă şi operatorii de transport combinat, pot solicita trasele internaţionale prestabilite specificate la articolul 14 alineatul (3) şi rezerva de capacitate specificată la articolul 14 alineatul (5). Pentru a folosi o astfel de trasă pentru transportul de marfă pe coridorul de transport de marfă, aceşti solicitanţi desemnează o întreprindere feroviară care să încheie un acord cu administratorul de infrastructură în conformitate cu articolul 28 din Directiva 2012/34/UE."
12.Articolul 17 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
"(2) Fiecare administrator de infrastructură vizat elaborează norme de prioritate pentru gestionare între diferitele tipuri de trafic din partea din coridoarele de transport de marfă aflată sub responsabilitatea respectivului administrator de infrastructură, în conformitate cu obiectivele comune sau orientările, sau cu ambele, menţionate la alineatul (1) din prezentul articol. Aceste norme de prioritate sunt publicate în documentul de referinţă al reţelei menţionat la articolul 27 din Directiva 2012/34/UE."
13.Articolul 18 litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:
"(a) toate informaţiile conţinute în documentele de referinţă ale reţelelor naţionale care privesc coridorul de transport de marfă, stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 27 din Directiva 2012/34/UE;"
14.Articolul 19 se înlocuieşte cu următorul text:
"Articolul 19: Calitatea serviciului pe coridorul de transport de marfă
(1) Consiliul de administraţie al coridorului de transport de marfă promovează compatibilitatea între sistemele de îmbunătăţire a performanţelor de-a lungul coridorului de transport de marfă, menţionate la articolul 35 din Directiva 2012/34/UE.
(2) Consiliul de administraţie monitorizează performanţa serviciilor furnizate de administratorii de infrastructură solicitanţilor în îndeplinirea funcţiilor lor esenţiale, în măsura în care intră sub incidenţa articolelor 12-18, precum şi a serviciilor de transport feroviar de marfă pe coridorul de transport de marfă. Monitorizarea performanţei se efectuează din punct de vedere calitativ şi cantitativ, dacă este cazul, pe baza unor indicatori de performanţă vizând obiectivele şi ţintele coridorului de transport de marfă, definite în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (c). Consiliul de administraţie consultă grupurile consultative menţionate la articolul 8 alineatele (7) şi (8), precum şi coordonatorul european cu privire la indicatorii de performanţă relevanţi.
(3) Consiliul de administraţie evaluează rezultatele monitorizării performanţei în raport cu obiectivele şi ţintele definite în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (c) şi cu priorităţile operaţionale menţionate la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2024/1679.
(4) Consiliul de administraţie întocmeşte şi publică un raport anual care prezintă rezultatele activităţilor desfăşurate în temeiul prezentului articol. Acesta prezintă opiniile şi evaluarea performanţei de către grupurile consultative menţionate la articolul 8 alineatele (7) şi (8) într-o secţiune dedicată a raportului. Consiliul de administraţie transmite raportul anual comitetului executiv spre aprobare."
15.Articolul 20 se modifică după cum urmează:
(a)alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:
"(1) Organismele de control menţionate la articolul 55 din Directiva 2012/34/UE cooperează pentru monitorizarea concurenţei pe coridorul feroviar de transport de marfă. Acestea asigură îndeosebi accesul nediscriminatoriu la coridor şi sunt responsabile pentru examinarea contestaţiei prevăzute la articolul 56 alineatul (1) din directiva menţionată. Acestea schimbă informaţiile necesare obţinute de la administratorii de infrastructură şi de la alte părţi interesate."
(b)alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:
"(6)Orice reprezentanţi asociaţi ai administratorilor de infrastructură astfel cum se menţionează la articolul 40 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2012/34/UE asigură furnizarea fără întârziere a tuturor informaţiilor necesare în scopul soluţionării reclamaţiilor sau în scopul investigaţiei menţionate la alineatul (3) din prezentul articol şi solicitate de către organismul de control al statului membru unde îşi are sediul reprezentantul asociat. Acest organism de control are dreptul să transmită astfel de informaţii privind trasa feroviară internaţională vizată organismelor de control menţionate la alineatul (3) din prezentul articol."

16.Articolul 21 se elimină.
17.Articolele 22 şi 23 se înlocuiesc cu următorul text:
"Articolul 22: Monitorizarea punerii în aplicare
La fiecare patru ani după instituirea unui coridor de transport de marfă, comitetul executiv menţionat la articolul 8 alineatul (1) din prezentul regulament prezintă Comisiei rezultatele planului de punere în aplicare pentru respectivul coridor. Comisia analizează rezultatele respective şi informează comitetul menţionat la articolul 62 din Directiva 2012/34/UE cu privire la analiza sa.
Articolul 23: Raport
Comisia examinează periodic aplicarea prezentului regulament. Aceasta prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului, prima dată la 10 noiembrie 2015 şi ulterior o dată la patru ani."
18.Anexa se elimină.
Art. 68: Abrogare
Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 se abrogă de la 18 iulie 2024.
Trimiterile la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa VII.
Art. 69: Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.
-****-
Adoptat la Bruxelles, 13 iunie 2024.

Pentru Parlamentul European

Preşedinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Preşedintele

H. LAHBIB

LISTA ANEXELOR

ANEXA I

Hărţile reţelei globale, ale reţelei centrale extinse şi ale reţelei centrale

ANEXA II

Lista cu nodurile reţelei transeuropene de transport

ANEXA III

Alinierea coridoarelor europene de transport

ANEXA IV

Hărţi indicative ale reţelei transeuropene de transport extinse la anumite ţări terţe

ANEXA V

Orientări privind planificarea mobilităţii urbane durabile în cazul nodurilor urbane

ANEXA VI

Modificări ale Regulamentului (UE) 2021/1153

ANEXA VII

Tabel de corespondenţă

ANEXA I:HĂRŢILE REŢELEI GLOBALE, ALE REŢELEI CENTRALE EXTINSE ŞI ALE REŢELEI CENTRALE
ANEXA II:LISTA CU NODURILE REŢELEI TRANSEUROPENE DE TRANSPORT

SM

NUMELE NODULUI

NOD URBAN

AEROPORT

PORT MARITIM

PORT INTERIOR

TERMINALE FEROVIAR RUTIERE/ TERMINALE DE-A LUNGUL CNI

BE

Aalst

global

Albertkanaal sau Canal Albert

central

Antwerpen

X

central

central

central

Arlon

X

Athus

central

Avelgem

global

Brugge

X

central (Zeebrugge)

Brussel sau Bruxelles

X

central (National sau Nationaal)

central

Charleroi

X

global

global (Kanaal Charleroi-Brussel sau Canal Charleroi-Bruxelles)

global (Sambre)

Gent

X

central

central

Grimbergen

global

Hasselt

X

Kortrijk

central (Bossuit)

Leuven

X

Liege

X

central

central (Albertkanaal sau Canal Albert)

central (Maas sau Meuse)

Mons

global (Centre/Borinage)

Namur

X

central (Maas sau Meuse)

global (Sambre)

Oostende

global (Oostende)

global

Ottignies-Louvain-la-Neuve

X

Roeselare

global

Tournai

global (Schelde sau Escaut)

Willebroek

global

BG

Burgas

X

global

central

Dragoman

global

Gorna Oryahovitsa

global

central

Lom

global

Oryahovo

global

Plovdiv

X

global

central

Ruse

X

central

central

Silistra

global

Sofia

X

central

central

Stara Zagora

X

Svilengrad

global

Svishtov

global

Sofia

X

global

global

Vidin

X

central

CZ

Brno

X

global

global

Ceska Třebova

central

Ceské Budějovice

X

Děčin

central

central

Hradec Kralové

X

Liberec

X

Lovosice

global

global

Mělnik

central

central

Olomouc

X

Ostrava

X

central

central

Pardubice

X

central

central

Plzeň

X

central

Praga

X

central (Vaclav Havel)

central (Radotin)

global (Holesovice), (Libeň), (Smichov)

central (Praha Uhřiněves)

Přerov

central

Ústi nad Labem

X

global

global

DK

Aalborg

X

global

global

Aabenraa/Enstedvaerket

global

Arhus

X

central

Billund

global

Esbjerg

global

Fredericia

global

Frederikshavn

global

Gedser

global

Helsingr

global

Hirtshals

global

Hje-Taastrup

global

Kbenhavn

X

central (Kastrup)

central

Kge

global

Odense

X

global

Padborg

global

Rdby

global

Rnne

global

global

Sjaellands Odde Ferry Port

global

Spodsbjerg

global

Tars (Nakskov)

global

Taulov

central (Taulov/Fredericia)

DE

Aachen

X

Andernach

global

global

Aschaffenburg

global

global

Augsburg

X

Bendorf

global

Bergkamen

global

Berlin

X

central (Berlin Brandenburg)

central

central (Berlin -Grobeeren)

Bielefeld

X

Bochum

X

Bonn

X

global

Borkum

global

Bottrop

X

global

Brake (Unterweser)

global

global

Bramsche

global

Brandenburg an der Havel

global

Braunschweig

X

central

central

Breisach am Rhein

global

Bremen

X

central

central

central

central

Bremerhaven

X

central

central

central

Brunsbüttel

global

global

Bülstringen

global

Chemnitz

X

Cuxhaven

global

global

Darmstadt

X

Dormagen

global

Dörpen

global

global

Dortmund

X

global

central

central

Dresden

X

global

global

Duisburg

X

central

central

Düsseldorf

X

central

central

Emden

global

global

Emmerich

global

global

Erfurt

X

global

Erlangen

X

Esens

global

Essen

X

global

Estorf (Weser)

global

Fehmarn

global

Flörsheim am Rhein

global

Frankfurt am Main

X

central

central

central

Freiburg im Breisgau

X

Fürth

X

Gelsenkirchen

X

global

Germersheim

global

global

Gernsheim

global

Gieen

X

Ginsheim Gustavsburg

global

Göttingen

X

Grokrotzenburg

global

Gütersloh

X

Hagen

X

Hahn

global

Haldensleben

global

global

Halle (Saale)

X

central (Leipzig/Halle-Schkopau)

Haltern am See

global

Hamburg

X

central

central

central

central

Hamm

X

central

global (Hamm-Bönen)

Hanau

global

Hannover

X

central

central

central

Heidelberg

X

Heilbronn

X

global

Helgoland

global

Heringsdorf

global

Herne

X

global

global (Herne-Wanne)

Hildesheim

X

Hof - Plauen

global

Hohenhameln

global

Ibbenbüren

global

Iffezheim

global

Ingolstadt

X

Jena

X

Kaiserslautern

X

Karlsruhe

X

global (Karlsruhe/Baden-Baden)

central

central

Kassel

X

global

Kehl

global

Kelheim

global

Kelsterbach

global

Kiel

X

global

Kleve

global

Koblenz

X

central

central

Köln

X

central (Köln/Bonn)

central

central

Krefeld

X

global

Lampertheim

global

Landshut

X

Langeoog

global

Leipzig

X

central (Leipzig/Halle)

central (Leipzig-Wahren)

Leverkusen

X

global

global

Lingen (Ems)

global

Lübeck

X

central

central

central

Ludwigshafen am Rhein

X

global

Lünen

global

Magdeburg

X

central

central

Mainz

X

central

central

Mannheim

X

central

central (Mannheim/ Ludwigshafen)

Marl

global

Memmingen

global

Meppen

global

Minden

global

global

Mönchengladbach

X

Mülheim an der Ruhr

X

global

München

X

central

central (München-Riem)

Münster

X

global (Münster/Osnabrück)

global

Neuss

X

global

Niedere Börde

global

Niederkassel

global

Norden

global

Nordenham

global

global

Norderney

global

Nürnberg

X

central

central

central

Oberhausen

X

Offenbach am Main

X

Oldenburg (Oldenburg)

X

global

Osnabrück

X

Otterstadt

global

Paderborn

X

global (Paderborn/Lippstadt)

Peine

global

Pforzheim

X

Plochingen

global

Potsdam

X

Raunheim

global

Recklinghausen

X

Rees

global

Regensburg

X

central

Rheinau

global

Rheinberg

global

Rheinmünster

global

Rostock

X

global (Rostock-Laage)

central

central

Saarbrücken

X

Saarlouis

global

Sassnitz

global

Schwarzheide

global

Siegen

X

Singen

global

Solingen

X

Spelle

global

Speyer

global

Stade

global

global

global

Stolzenau

global

Straubing

global

Stuttgart

X

central

central

central (Stuttgart-Kornwestheim)

Triefenstein

global

Trier

X

global

Ulm

X

global (Ulm-Dornstadt)

Voerde

global

Wangerooge

global

Wesel

global

Wesseling

global

Weeze

global (Niederrhein)

Westerland-Sylt

global

Wiesbaden

X

global

Wilhelmshaven

central

Wismar

global

Wolfsburg

X

Worms

global

global

Wörth am Rhein

global

global

Wuppertal

X

Würzburg

X

EE

Heltermaa

global

Kärdla

global

Koidula

global

Kuivastu

global

Kuressaare

global

Pärnu

global

global

Paldiski South Harbor

global

Rohuküla

global

Sillamäe

global

Tallinn

X

central

central (Old City Harbour, Muuga Harbour)

Tartu

X

global

Virtsu

global

IE

Carraig Fhiain sau Carrickfin

global (Dún na nGall sau Donegal)

Corcaigh sau Cork

X

central

central

Baile Átha Cliath sau Dublin

X

central

central (G.D.A. port cluster)

Gaillimh sau Galway

X

global

Inis Mor sau Inishmore

global

Ciarrai sau Kerry - An Fearann Fuar sau Farranfore

global

An Cnoc sau Knock

global (Cúige Chonnacht sau Connaught)

Luimneach sau Limerick

X

global (Sionainn sau Shannon)

central (Sionainn-Faing sau Shannon Foynes)

Ros Lair sau Rosslare

global (Europort)

Portul Lairge sau Waterford

global

global

EL

Aegina

global

Agioi Theodoroi

central

Alexandroupolis

X

global

global

global

Argostoli

global

Astipalaia

global

Athina

X

central

central (Piraeus/Ikonio)

central (Piraeus/Thriassio Pedio)

Chalkida

X

global

Chania

X

global

global (Souda)

Chios

global

global

Faneromeni Salaminas

global

Elefsina

global

Gavrio

global

Heraklion

X

central (Kasteli)

central

Igoumenitsa

central

Ikaria

global

Ioannina

X

global

Kalamata

X

global

Kalymnos

global

Karpathos

global

Kassos

global

Kastelorizo

global

Kastoria

global

Kavala

global

global

Kefalonia

global

Kerkyra

X

global

global

Kithira

global

Kos

global

global

Kozani

X

global

Kyllini

global

Lamia

X

global

Larisa

X

Larymna

global

Lavrio (Sounio)

global

Leros

global

Limnos

global

Lixouri

global

Milos

global

Mykonos

global

global

Mytilini

X

global

global

Naxos

global

global

Paloukia Salaminas

global

Paros

global

global

Patras

X

global (Araxos)

central

central

Poros Kefallinias

global

Poros Trizinias

global

Preveza

global

Rafina

global

Rethymno

global

Rodos

X

global

global

Samos

global

Santorini

global

global

Sitia

global

global

Skiathos

global

global

Skiros

global

Syros

X

global

global

Thassos

global

Thessaloniki

X

central (Makedonia)

central

central

Tinos

global

Vathy Samou

global

Volos

X

global (Nea Anchialos)

global

Zakinthos

global

global

ES

A Coruna

X

global

central

Albacete

X

Alcazar de San Juan

central

Alcúdia

global

Algeciras

X

central (Bahia de Algeciras)

Alicante

X

central

global

Zona metropolitană Almeria

X

global

global

Antequera (Bobadilla)

central

Arrecife

global (Lanzarote)

global

Avilés

global (Asturias)

global

Badajoz

X

global

global

Zona metropolitană Barcelona

X

central

central

central

Zona metropolitană Bilbao

X

central

central

central

Burgos

X

global

global

Caceres

X

Cadiz

X

global (Bahia de Cadiz)

Carboneras

global

Cartagena

X

central

Castellon

X

central

Ceuta

X

global

Cordoba

X

central

El Hierro

global

global (La Estaca)

El Penedés El Vendrell

global

Elche

X

Ferrol

X

global

Figueras

global

Gijon

X

central

Gerona

X

global

Granada

X

global

Huelva

X

central

Huesca

global

Ibiza

global

global (Eivissa)

Jaén

X

Jerez

X

global

La Savina (Formentera)

global (Cala Sabina)

Zona metropolitană Las Palmas de Gran Canaria

X

central (Las Palmas)

central (Las Palmas)

Leon

X

global

central

Linares

global

Lleida/Lérida

X

Logrono

X

global

Los Cristianos (Tenerife)

global

Lugo

X

Zona metropolitană Madrid

X

central (Barajas)

central (Norte y Sur)

Mahon (Menorca)

global

global

Malaga

X

central

global

Marbella

X

Melilla

X

global

global

Monforte de Lemos

global

Motril

global

Murcia

X

global

central

Ourense

X

Oviedo

X

Palma de Mallorca

X

central

central

Pamplona

X

global

global (Noain)

Pasajes

global

Pontevedra

global (Marin y Ria de Pontevedra)

Puerto del Rosario (Fuerteventura)

global (Fuerteventura)

global

Sagunto

global

central

Salamanca

X

global

global

San Cibrao

global

San Sebastian de la Gomera

global

global

San Sebastian-Donostia

X

global

global (Lezo)

Santa Cruz de la Palma (La Palma)

global (La Palma)

global (Santa Cruz de la Palma)

Zona metropolitană Santa Cruz de Tenerife

X

global (Los Rodeos), central (Reina Sofia)

central (incl. Granadilla)

Santander

X

global

central

global (Torrelavega)

Santiago de Compostela

X

global

Zona metropolitană Sevilla

X

central

central

central

central

Tarifa

global

Tarragona-Reus

X

global (Reus)

central (Tarragona)

Toledo

global

Tudela

global

Valencia

X

central

central

central (Fonteta de Saint Lluis)

global (Silla)

Valladolid

X

global

central

Vigo

X

global

global

Vilagarcia

global

Vitoria-Gasteiz

X

global

central (Jundiz)

Zaragoza

X

global

central

FR

Aiton-Bourgneuf

global

Aix-en-Provence

X

Ajaccio (Corse)

X

global

global

Amiens

X

Angers

X

Annecy

X

Arles

global

Avignon

central

Bastia

global

global

Bayonne

global

central (Mouguerre)

Besançon

X

Beauvais

global

Biarritz

global

Bordeaux

X

central (Merignac)

central

central

Boulogne-sur-Mer

global

Brest

X

global

central

Caen

X

global

global

Calais

central

central (legătura fixă pe sub Canalul Mânecii)

Cayenne

X

global

global

Chalon-sur-Saône

central

Chalons-sur-Marne

global (Paris-Vatry)

Cherbourg

global

Clermont-Ferrand

X

global

global

Dieppe

global

Dijon

X

central

Dunkerque

central

central

central

Grenoble

X

Guadeloupe

X (Point-a-Pitre - Les Abymes)

global (Point-a-Pitre)

global

La Rochelle

global

global

Le Boulou

global

Le Havre

X

central

central

central

Le Mans

X

Lille

X

central (Lesquin)

central

central (Dourges)

Loire sur Rhône/Saint Romain en Gal

global

Limoges

X

global

Lorient

global

Zona metropolitană Lyon

X (inclusiv Villeurbanne)

central (St Exupéry)

central

central

Marquion (Cambrai)

global

Martinique

X (Fort-de-France - Lamentin)

global (Fort-de-France)

global

Marseille

X

central (Provence)

central (Marseille)

central (Fos sur Mer)

central (Fos sur Mer)

central (Miramas)

Mayotte

X (Dzaoudzi-Mamoudzou)

global

global

Metz

X

central

Montpellier

X

global

Mulhouse

X

global (Mulhouse-Bale)

central (Ottmarsheim)

Nancy

X

global

Nantes

X

global (Nantes Atlantique)

central (Nantes-St-Nazaire)

Nesle

global

Nice

X

central (Côte d'Azur)

global

Nîmes

X

Nogent-sur-Seine

global

Noyon

global

Orléans

X

global

Zona metropolitană Paris

X (inclusiv Boulogne-Billancourt, Saint-Denis, Argenteuil, Montreuil)

central (Charles de Gaulle)

central (Orly)

central

central

Péronne

global

Perpignan

X

global

Poitiers

X

Réunion

X (Saint-Denis)

global (Saint-Denis)

global (Port Réunion)

Portes les Valence

global

Reims

X

Rennes

X

global

Roscoff

global

Rouen

X

central

central

Saint-Etienne

X

Saint-Malo

global

Saint-Martin

global

Salaise-sur-Sanne

global (Salaise-Sablons)

Sete

central

central

Strasbourg

X

global (Entzheim)

central

central

Thionville

global

Toulon

X

global

Toulouse

X

central (Blagnac)

central

Tours

X

Valenciennes

global

Villefranche-sur-Saône

global

HR

Cres

global

Dubrovnik

global

global

Hvar

global

Korčula

global

Osijek

X

global

global

Ploče

central

Preko

global

Pula

global

global

Rab

global

Rijeka

X

global

central

Rogac

global

Sibenik

global

Sisak

global

Slavonski Brod

central

Split

X

global

central

Stari Grad

global

Supetar

global

Varaždin

X

Vukovar

central

Zadar

global

global

Zagreb

X

central

central

IT

Alghero

global

Ancona

X

global

central

central (Jesi)

Andria

X

Aosta

X

Augusta

central

Bari

X

global

central

central

Bergamo

X

global (Cortenuova)

Bologna

X

central

central

Bolzano

X

global

Brescia

X

global

Brindisi

global

global

Busto Arsizio - Sacconago - Gallarate

global

Cagliari

X

central

central (Porto Foxi, Cagliari)

Campobasso

X

Capri

global

Carloforte

global

Casamicciola - Porto di Ischia

global

Catania

X

global (Fontanarossa, pista de urgenţă Comiso)

global

global

Cervignano

central

Chioggia

global

global

Civitavecchia

central

Cremona

central

global (PBL), global (Piadena)

Faenza

global

Ferrara

X

Firenze

X

global

Fiumicino

global

Foggia

X

global

global (Incoronata)

Forli

X

global (Forli Cesena - Villa Selva)

Gaeta

global

Gela

global

Genova

X

central

central

central (Vado)

Gioia Tauro

central

Golfo Aranci

global

Elba

global

La Maddalena

global

La Spezia

central

central (Santo Stefano di Magra)

Lamezia Terme

global

Lampedusa

global

Latina

X

Lecce

X

Livorno

X

central

central (Guasticce Collesalvetti)

Mantova

central

global

Marina di Carrara

global

Messina

X

global

Milano

X

central (Linate)

central (Malpensa)

central (Bergamo Orio al Serio)

central (Milano Smistamento - Segrate)

Milazzo

global

Modena

X

global (Marzaglia)

Monfalcone

global

global

Monza

X

Mortara

global

Napoli

X

central

central

central (Nola), central (Marcianise-Maddaloni)

Novara

X

central (Novara-Agonat)

Olbia

global

global

Orte

global

Ortona

global

Padova

X

central

Palau

global

Palermo

X

central

central (Palermo, Termini Imerese terminal)

Pantelleria

global

Parma

X

global (Bianconese di Fontevivo - Castelguelfo)

Perugia

X

global

Pescara

X

global

global (Manoppello)

Piacenza

X

global

Piombino

global

Pisa

global

Ponza

global

Pordenone

global

Porto Empedocle

global

Porto Levante

global

global

Porto Nogaro

global

Porto Santo Stefano

global

Porto Torres

global

Portoferraio (Elba)

global

Portogruaro

global

Portovesme

global

Potenza

X

Prato

X

central

Procida

global

Ravenna

X

central

central

Reggio Calabria

X

global

global (Reggio Calabria - Villa San Giovanni)

Reggio Emilia

X

Rimini

X

global

Rivalta Scrivia

global

Roma

X

central (Fiumicino)

global (Ciampino)

central (Pomezia)

Rovigo

global

global

Salerno

X

global

Sassari

X

Savona-Vado

global

Siracusa

X

global (Siracusa - Santa Panagia)

Taranto

X

central

Terni

X

Torino

X

central

central (Orbassano)

Trapani

global

global

Trento

X

global

Treviso

global

Trieste

X

global

central

central

central (Fernetti)

Udine

X

Venezia

X

central

central

central

Verona

X

global

central

Vicenza

X

CY

Lefkosia

X

Lemesos

X

central (incl. Zygi)

Larnaka

X

central

global

Pafos

global

LV

Daugavpils

global

Liepaja

global

global

Riga

X

central

central

central (Salaspils)

Ventspils

global

central

LT

Jurbarkas

global

Kaunas

X

global

central

central

Klaipeda

X

central

central

Marijampole

global

Palanga

global

Paneve˛ys

X

global

Siauliai

X

Vilnius

X

central

central

LU

Luxembourg

X

central

central (Mertert)

central (Bettembourg)

HU

Baja

global

Budapest

X

central (Liszt Ferenc)

central (Csepel)

central (Soroksar)

Debrecen

X

global

Dunaújvaros

global

Fényeslitke

global (East-West Gate)

Győr

X

global (Győr-Gönyű)

Kecskemét

X

Komarom

central

Miskolc

X

global

Mohacs

global

Nyiregyhaza

X

Paks

global

Pécs

X

Sarmellék

global

Sopron

global

Szeged

X

global

Székesfehérvar

X

global

Zahony

central

MT

Cirkewwa

global

Marsaxlokk

central

Mgarr

global

Valletta

X

central (Malta - Luqa)

central

NL

Alblasserdam

global

Alkmaar

X

global

Almelo

central

Almere

X

Alphen aan den Rijn

global

Amersfoort

X

Amsterdam

X

central (Schiphol)

central

central

central

Apeldoorn

X

Arnhem

X

global

Bergen op Zoom

central

Born

global

Beverwijk

global

global

Breda

X

Cuijk

global

Delfzijl/Eemshaven

global

Den Bosch

X

global

Den Haag

X

Den Helder

global

Deventer

central

Dordrecht

X

global

global

Drachten

global

Eemshaven

global

global

Eindhoven

X

global

Emmen

X

Enschede

X

global

Geertruidenberg

global

Gennep

global

Gorinchem

global

Gouda

global

Groningen

X

global

global

Haarlem

X

Harlingen

global

global

Heerenveen

global

Hengelo

central

Kampen

global

Leeuwarden

X

global

Leiden

X

Lelystad

global

Lemsterland

global

Lochem

global

Maasbracht

global

Maasdriel

global

Maastricht

X

global (Maastricht - Aachen)

global

Meppel

global

Middelburg

X

Moerdijk

central

central

central

Nijmegen

X

central

Oosterhout

global

Oss

global

Reimerswaal

global

Roermond

global

Rotterdam

X

central

central

central

central

Sneek

global

Stein

global

Terneuzen, Vlissingen

central (Terneuzen) central (Vlissingen)

central (Terneuzen) central (Vlissingen)

Tiel

global

Tilburg

X

global

Utrecht

X

central

Veghel

global

Velzen/Ijmuiden

global

Venlo

X

global

global (Trade Port Noord Limburg)

Vlaardingen

global

Wageningen

global

Wanssum

global

Zaandam

global

Zoetermeer

X

Zwijndrecht

global

Zwolle

X

global

AT

Bregenz

X

Eisenstadt

X

Graz

X

global

central (Werndorf)

Innsbruck

X

global

Klagenfurt

X

global

central (Villach-Fürnitz)

Krems

global

Linz-Wels

X (Linz)

global (Linz)

central (Enns) central (Linz)

central (Wels)

Salzburg

X

global

central

Sankt Pölten

X

Wien

X

central

central

central (Wien), central (Wien Süd)

Wolfurt

global

Wörgl

global

PL

Białystok

X

global

Bielsko-Biała

X

Braniewo

global

Bydgoszcz

X

global

global (Bydgoszcz, Bydgoszcz - Południe)

Chełm

global

Częstochowa

X

Dorohusk/Okopy

global

Elbląg

X

Ełk

global

Gorzow Wielkopolski

X

Kalisz

X

Katowice/Gornośląska Metropolis

X

central (Pyrzowice)

central (Slawkow)

global (Gliwice/Pyrzowice)

Kielce

X

Koszalin

X

Krakow

X

central

central

Legnica

X

Lublin

X

global

global

Łodz

X

central

central

Malaszewicze/Terespol

global

Medyka/Zurawica

global

Olsztyn

X

global (Olsztyn-Mazury)

Opole

X

Płock

X

Police

global

global

Poznań

X

central

central

Radom

X

Rybnik

X

Rzepin

global

Rzeszow

X

global

Szczecin- Świnoujście

X

central (Szczecin)

central (Szczecin), central (Świnoujście)

central (Szczecin), central (Świnoujście)

central (Szczecin), central (Świnoujście)

Tarnow

X

Toruń

X

Tricity

X (inclusiv Gdańsk)

central (Gdańsk)

central (Gdańsk), central (Gdynia)

central (Gdańsk)

Wałbrzych

X

Warszawa

X

central, central extins (CPK)

central (Warszawa)

central extins (CPK)

central (Warszawa Południe - Gora Kalwaria)

Włocławek

X

Wrocław

X

central

central

Zduńska Wola

central

Zielona Gora

X

PT

Aveiro

global

global (Cacia)

Barcelos

X

Beja

global

Braga

X

global (Lousado)

Bragança

global

Caniçal (Madeira)

global

Coimbra

X

central (Alfarelos)

central (Pampilhosa)

Corvo (Açores)

global

global

Elvas

global

Entroncamento

global

Evora

X

Faro-Loulé

X

global

global (Loulé)

Figueira da Foz

global

Flores (Açores)

global

global (Lajes das Flores)

Guimarăes

X

Madeira

X (Funchal)

global (Cristiano Ronaldo)

global

Graciosa (Açores)

global

global

Guarda

global

Horta (Açores)

global

global

Leiria

X

Zona metropolitană Lisabona

X

central (Humberto Delgado)

central (Lisboa/Setúbal)

central (Lisboa/Setúbal)

central (Lisboa Norte)

central (Alcont)

central (Bobadela North)

central (Bobadela Central)

central (Bobadela South), global (Setúbal)

Pico (Açores)

global

global

Ponta Delgada (Açores)

X

global

global

Poceirăo

central

Portimăo

global

Zona metropolitană Porto

X

central (Sa Carneiro)

central (Leixoes)

central

central (Leixoes, Valongo, Vila Nova de Gaia)

Porto Santo (Madeira)

global

global

Santa Maria (Açores)

global

global

Săo Jorge (Açores)

global

global

Sines

central

central (ZILS & ZAL)

Terceira (Açores)

global

global (Praia da Vitoria)

Vila Nova de Famalicăo

X

Vila Real

global

Viseu

X

RO

Arad

X

global

Aiud

global

Basarabi

global

Bacău

X

global

Baia Mare

X

global

Botoşani

X

Brăila

X

global

global

Braşov

X

global

Bucureşti

X

central (Henri Coandă)

global (1 Decembrie)

central

Buzău

X

Calafat

central

Călăraşi

global

Cernavodă

central

Cluj-Napoca

X

global

global

Constanţa

X

global

central (Constanta/Midia)

central (Constanta/Midia)

Craiova

X

global

central

Drobeta-Turnu Severin

central

Galaţi

X

central

central

Giurgiu

central

Iaşi

X

global

Măcin

global

Mahmudia

global

Medgidia

global

Moldova Veche

global

Olteniţa

global

Oradea

X

global

Ovidiu

global

Piatra Neamţ

X

Piteşti

X

Ploieşti

X

Râmnicu Vâlcea

X

Satu Mare

X

Sibiu

X

global

Suceava

X

global

global

Sulina

global

Târgu Mureş

X

Timişoara

X

central

central

Tulcea

global

global

global

Turda

global

SI

Koper

central

Ljubljana

X

central

central

Maribor

X

global

global

Portorož

global

SK

Bratislava

X

central

central

central

Cierna nad Tisou

central

Komarno

central

Kosice

X

global

global

Leopoldov-Sulekovo

global

Nitra

X

Poprad Tatry

global

Zilina

X

central

FI

Eckerö

global

Enontekiö

global

Hanko

global

Helsinki

X

central (Vantaa)

central

Inkoo

global

Ivalo

global

Joensuu

global

global

Jyväskylä

X

global

Kajaani

global

Kaskinen

global

Kemi

global (Kemi-Tornio)

global

Kittila

global

Kokkola

global

Kotka-Hamina

central (Hamina) central (Kotka)

Kouvola

central

Kruunupyy

global

Kuopio

X

global

Kuusamo

global

Lahti

X

Lappeenranta

global

global

Maarianhamina

global

global

Oulu

X

global (Oulu)

central (Oulu)

Pori

global

global

Rauma

global

Raahe

global

Rovaniemi

global

Savonlinna

global

Tampere

X

global

global

Tornio

global

Turku-Naantali

X

central (Turku)

central (Turku) central (Naantali)

Vaasa

global

SE

Älmhult

global

Ängelholm

global

Arvidsjaur

global

Boras

X

Eskilstuna

X

Gällivare

global

Gävle

X

global

global

Göteborg

X

central (Landvetter)

central

central

central

Grisslehamn

global

Hagfors

global

Halmstad

X

global

Helsingborg

X

global

Hemavan

global

Jönköping

X

global

global

Kalmar

global

Kapellskär (Norrtälje)

global

Karlshamn

global

Karlskrona

global

Kiruna

global

Köping

global

global

Linköping

X

Lulea

global

central

global

Lund

X

Lycksele

global

Malmö

X

central

central

central

Mora

global

Norrköping

X

global

Nyköping

global (Stockholm-Skavsta)

Örebro

X

global

central (Hallsberg)

Oskarshamn

global

Östersund

global

Oxelösund

global

Pajala

global

Pitea

global

Ronneby

global

Rosersberg (Sigtuna)

global

Skelleftea

global

Södertälje

X

global

Stenungsund

global

Stockholm

X

central (Arlanda), global (Bromma)

central (Stockholm), global (Stockholm-Nynäshamn)

central

central

Strömstad

global

Sundsvall

X

global

global

global

Sveg

global

Trelleborg

central

central

Umea

X

global

global

global

Uppsala

X

Varberg

global

Västeras

X

global

global

Vilhelmina

global

Visby

global

global

Ystad

global

*)- anexa II, coloana "NUMELE NODULUI":

în loc de:

Flörsheim am Rhein",

se citeşte:

Flörsheim am Main

**)- anexa II, rândul pentru Cremona, rubrica din coloana "TERMINALE FEROVIAR RUTIERE/TERMINALE DE-A LUNGUL CNI":

în loc de:

global (PBL), global (Piadena)",

se citeşte:

global (PLB), global (Piadena)

***)- anexa II, rândul pentru Novara, rubrica din coloana "TERMINALE FEROVIAR RUTIERE/ TERMINALE DE-A LUNGUL CNI":

în loc de:

central (Novara-Agonat)",

se citeşte:

central (Novara-Agognate)

****)- anexa II, rândul pentru Braga, rubrica din coloana "TERMINALE FEROVIAR RUTIERE/ TERMINALE DE-A LUNGUL CNI" se elimină.
*****)- anexa II, rândul pentru Zona metropolitană Porto:
în loc de:

Zona metropolitană Porto

X

central (Sa Carneiro)

central (Leixoes)

central

central (Leixoes, Valongo, Vila Nova de Gaia)",

se citeşte:

Zona metropolitană Porto

X

central (Sa Carneiro)

central (Leixoes)

central

central (Leixoes, Valongo, Vila Nova de Gaia)

******)- anexa II, rândul pentru Vila Nova de Famalicăo, la rubrica din coloana "TERMINALE FEROVIAR RUTIERE/ TERMINALE DE-A LUNGUL CNI" se introduce următorul text:
global (Lousado)

ANEXA III:ALINIEREA CORIDOARELOR EUROPENE DE TRANSPORT
*)- anexa III, Schemă de localizare a hărţilor pentru coridoarele europene de transport:
în loc de:
se citeşte:


ANEXA IV:HĂRŢI INDICATIVE ALE REŢELEI TRANSEUROPENE DE TRANSPORT EXTINSE LA ANUMITE ŢĂRI TERŢE
ANEXA V:ORIENTĂRI PRIVIND PLANIFICAREA MOBILITĂŢII URBANE DURABILE ÎN CAZUL NODURILOR URBANE
Prezenta anexă stabileşte orientările privind elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă în cazul nodurilor urbane.
(1)Scopuri şi obiective: un plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD) ar trebui să aibă ca obiectiv central îmbunătăţirea, în zona urbană funcţională, a accesibilităţii pentru toţi utilizatorii, inclusiv pentru persoanele cu handicap sau cu mobilitate redusă, şi asigurarea unei mobilităţi de înaltă calitate, sigure şi durabile cu emisii scăzute, prin zona urbană funcţională şi în interiorul acesteia, ţinând seama de rolul pe care transportul public şi mobilitatea activă îl pot juca în acest scop. PMUD ar trebui să sprijine, în special, mobilitatea cu emisii zero şi cu emisii scăzute şi punerea în aplicare a unui sistem de transport urban care să contribuie la o performanţă globală îmbunătăţită a reţelei transeuropene de transport, în special prin dezvoltarea infrastructurii pentru circulaţia fără sincope a vehiculelor cu emisii zero şi cu emisii scăzute, precum şi a nodurilor multimodale pentru pasageri în scopul de a facilita conexiunile pe primul şi ultimul kilometru şi a terminalelor multimodale de marfă care deservesc nodurile urbane.
(2)Viziune pe termen lung şi plan de punere în aplicare pe termen scurt: un PMUD ar trebui să includă o strategie pe termen lung - sau să fie legat de o strategie existentă - pentru dezvoltarea viitoare a infrastructurii de transport şi a serviciilor multimodale. Acesta ar trebui să includă, de asemenea, un plan de executare pentru punerea în aplicare pe termen scurt a strategiei. Planul ar trebui să fie înglobat într-o abordare integrată pentru dezvoltarea durabilă a zonei urbane şi corelat cu amenajarea teritoriului şi planificarea spaţială relevantă. Atât viziunea pe termen lung, cât şi planul de punere în aplicare pe termen scurt ar trebui, totodată, să fie abordate din punct de vedere financiar direct în PMUD sau, alternativ, prin trimitere la alte planuri existente de nivel superior sau conexe, fără a anticipa angajamentele financiare.
(3)Integrarea diferitelor moduri de transport: un PMUD ar trebui să promoveze transportul multimodal prin integrarea diferitelor moduri de transport şi prin măsuri menite să faciliteze mobilitatea accesibilă, fluidă şi durabilă. Ar trebui să includă acţiuni de creştere a ponderii modale a formelor de transport mai durabile, cum ar fi transportul public, mobilitatea partajată, mobilitatea activă şi, după caz, transportul pe căi navigabile interioare şi transportul maritim. De asemenea, ar trebui să includă acţiuni de promovare a mobilităţii cu emisii zero şi cu emisii scăzute, în special în ceea ce priveşte înverzirea parcului de vehicule urbane, de îmbunătăţire a accesibilităţii pentru toţi utilizatorii şi de reducere a congestionării traficului, precum şi de îmbunătăţire a siguranţei rutiere în conformitate cu standardele Uniunii în materie de siguranţă rutieră, în special pentru participanţii la trafic vulnerabili, inclusiv, după caz, pentru utilizatorii modurilor active.
(4)Funcţionarea eficientă a reţelei transeuropene de transport: un PMUD ar trebui să ţină seama în mod corespunzător de impactul diverselor măsuri urbane asupra fluxurilor de trafic, atât de pasageri, cât şi de marfă, asupra reţelei transeuropene de transport, cu scopul de a asigura tranzitul, ocolirea sau interconectarea fără sincope prin nodurile urbane şi în jurul acestora, inclusiv a vehiculelor cu emisii zero şi cu emisii scăzute. Acesta ar trebui să includă, în special, acţiuni de reducere a congestionării traficului, de îmbunătăţire a siguranţei rutiere şi de eliminare a blocajelor care afectează fluxurile de trafic în cadrul reţelei transeuropene de transport.
(5)Abordare participativă: elaborarea şi punerea în aplicare a unui PMUD ar trebui să se bazeze pe o abordare integrată, cu un nivel ridicat de cooperare, coordonare şi consultare între diferitele niveluri de guvernare şi autorităţile relevante. Ar trebui implicaţi cetăţenii, reprezentanţii societăţii civile şi operatorii economici.
(6)Monitorizare şi indicatori de performanţă: un PMUD ar trebui să includă obiective, ţinte şi indicatori care să stea la baza performanţei curente şi viitoare a sistemului de transport urban. Punerea în aplicare a unui PMUD ar trebui monitorizată cu ajutorul indicatorilor de performanţă.
ANEXA VI:MODIFICĂRI ALE REGULAMENTULUI (UE) 2021/1153
- Partea III din anexa la Regulamentul (UE) 2021/1153 se modifică după cum urmează:
1.Titlul se înlocuieşte cu următorul text:
"LEGĂTURILE TRANSFRONTALIERE ŞI LEGĂTURILE LIPSĂ"
2.Punctul 1 se modifică după cum urmează:
(a)titlul se înlocuieşte cu următorul text:
"Liste orientative ale legăturilor transfrontaliere identificate în prealabil şi ale legăturilor lipsă"
(b)primul rând intitulat "Coridorul reţelei centrale «Atlantic»" şi al doilea rând, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină;
(c)al cincilea rând intitulat "Coridorul reţelei centrale «Baltică - Adriatică»" şi al şaselea rând, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină;
(d)al nouălea rând intitulat "Coridorul reţelei centrale «Mediterana»" şi al zecelea rând, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină;
(e)al treisprezecelea rând intitulat "Coridorul reţelei centrale «Marea Nordului - Marea Baltică»" şi al paisprezecelea rând, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină;
(f)al şaptesprezecelea rând intitulat "Coridorul reţelei centrale «Marea Nordului - Mediterana»" şi al optsprezecelea rând, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină;
(g)rândul douăzeci şi unu intitulat "Coridorul reţelei centrale «Orient/Est-mediteraneean»" şi rândul douăzeci şi doi, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină;
(h)rândul douăzeci şi cinci intitulat "Coridorul reţelei centrale «Rin - Alpin»" şi rândul douăzeci şi şase, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină;
(i)rândul treizeci intitulat "Coridorul reţelei centrale «Rin - Dunăre»" şi rândul treizeci şi unu, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină;
(j)rândul treizeci şi cinci intitulat "Coridorul reţelei centrale «Scandinavia - Mediterana»" şi rândul treizeci şi şase, care cuprinde alinierea acestuia, se elimină.
ANEXA VII:TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Regulamentul (UE) nr. 1315/2013

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 5

Articolul 5 alineatele (1) şi (2)

Articolul 6

Articolul 6

Articolul 7

Articolul 8

Articolul 8

Articolul 9

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 6 alineatul (1) şi articolul 10 alineatul (4)

-

Articolul 11 alineatele (2) şi (3)

Articolul 10

Articolul 12

-

Articolul 13

Articolul 11

Articolul 14

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 38 alineatul (1) litera (a)

Articolul 12 alineatul (2) litera (a)

Articolul 18 alineatul (1) litera (a)

Articolul 12 alineatul (2) literele (b) şi (c)

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (2) litera (d)

Articolul 15 alineatul (2) litera (a)

-

Articolul 15 alineatul (2) literele (b) şi (c)

-

Articolul 15 alineatele (3)-(6)

Articolul 12 alineatul (2) litera (e)

-

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 15 alineatul (7) şi articolul 18 alineatul (8)

-

Articolul 19

Articolul 13

Articolul 20

Articolul 14 alineatul (1)

Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 14 alineatul (2)

Articolul 21 alineatul (3)

Articolul 14 alineatul (3)

Articolul 21 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (1)

Articolul 22 alineatul (1) litera (a)

Articolul 15 alineatul (2)

Articolul 22 alineatul (1) litera (b)

-

Articolul 22 alineatul (1) litera (c)

-

Articolul 22 alineatul (2)

-

Articolul 23 alineatul (1)

Articolul 15 alineatul (3) litera (a)

Articolul 23 alineatele (3) şi (4)

Articolul 15 alineatul (3) litera (b)

Articolul 23 alineatul (2)

Articolul 15 alineatul (3) litera (c)

Articolul 23 alineatul (3) primul paragraf litera (d)

-

Articolul 23 alineatele (5) şi (6)

Articolul 16

Articolul 24

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 29 alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 29 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (3)

Articolul 30 alineatul (2) litera (a)

-

Articolul 30 alineatul (2) literele (b) şi (c)

-

Articolul 30 alineatele (3) şi (4)

Articolul 17 alineatul (4)

Articolul 29 alineatul (3)

Articolul 18

Articolul 30 alineatul (1)

Articolul 19

Articolul 32

Articolul 20 alineatul (1)

Articolul 25 alineatul (3)

Articolul 20 alineatul (2)

Articolul 25 alineatul (4)

Articolul 20 alineatul (3)

Articolul 25 alineatul (3)

Articolul 21

Articolul 25 alineatele (1) şi (2)

Articolul 22

Articolul 26

Articolul 23

Articolul 28

Articolul 24 alineatul (1)

Articolul 33 alineatul (1)

Articolul 24 alineatul (2)

Articolul 33 alineatul (2)

Articolul 25

Articolul 34

Articolul 26

Articolul 35

-

Articolul 36 alineatele (1)-(4)

Articolul 27

Articolul 36 alineatul (5)

-

Articolul 37

Articolul 28

Articolul 38

Articolul 29

Articolul 39

-

Articolul 40

Articolul 30

Articolul 41

-

Articolul 42

Articolul 31

Articolul 43

Articolul 32

Articolul 44

Articolul 33

Articolul 45

Articolul 34

Articolul 4 litera (d)

Articolul 35

Articolul 46

-

Articolul 47

-

Articolul 48

-

Articolul 49

Articolul 36

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 37

Articolul 50

Articolul 38 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (3) şi articolul 10 alineatul (2)

Articolul 38 alineatul (2)

-

Articolul 38 alineatul (3)

Articolul 6 alineatul (1), articolul 10 alineatul (4) şi articolul 63 alineatul (1)

Articolul 39 alineatul (1)

Articolul 5

Articolul 39 alineatul (2) litera (a) punctele (i) şi (ii)

Articolul 16

Articolul 39 alineatul (2) litera (a) punctul (iii)

Articolul 18

Articolul 39 alineatul (2) litera (a) punctul (iv)

Articolul 17

Articolul 39 alineatul (2) litera (b)

Articolul 23 alineatul (1) şi articolul 27 alineatul (1)

Articolul 39 alineatul (2) litera (c)

Articolul 31

Articolul 39 alineatul (2) litera (d)

Articolul 34 alineatul (1) litera (f)

Articolul 39 alineatul (3)

Articolul 16 alineatul (11), articolul 18 alineatul (8) şi articolul 31 alineatul (6)

Articolul 40

-

Articolul 41 alineatul (1)

Articolul 10 alineatul (3)

Articolul 41 alineatul (2)

Articolul 27 alineatul (2)

-

Articolul 27 alineatul (3)

Articolul 41 alineatul (3)

Articolul 34 alineatul (1)

Articolul 42

Articolul 51

Articolul 43

Articolul 7

Articolul 44

Articolul 11 alineatul (1)

-

Articolul 11 alineatele (2) şi (3)

Articolul 45 alineatele (1)-(5)

Articolul 52 alineatele (1)-(5)

-

Articolul 52 alineatele (7) şi (8)

Articolul 45 alineatul (6)

Articolul 53 alineatul (7)

Articolul 45 alineatul (7)

Articolul 53 alineatul (6)

Articolul 45 alineatul (8)

Articolul 52 alineatul (9)

Articolul 45 alineatul (9)

Articolul 52 alineatul (10)

Articolul 46 alineatul (1)

Articolul 53 alineatul (1)

-

Articolul 53 alineatul (3)

Articolul 46 alineatul (2)

Articolul 53 alineatul (4)

-

Articolul 53 alineatul (5)

Articolul 47 alineatul (1)

Articolul 54

-

Articolul 55 alineatul (1)

Articolul 47 alineatul (2)

Articolul 55 alineatul (2)

-

Articolul 55 alineatele (3) şi (4)

Articolul 47 alineatul (3)

Articolul 54 alineatul (4)

Articolul 48

Articolul 52 alineatul (6)

-

Articolul 56

Articolul 49 alineatul (1)

Articolul 57

-

Articolul 60 alineatul (1)

Articolul 49 alineatul (2)

Articolul 60 alineatul (2)

Articolul 49 alineatul (3)

-

Articolul 49 alineatul (4)

Articolul 58 alineatele (1), (2) şi (3)

Articolul 49 alineatul (5)

Articolul 58 alineatul (4)

Articolul 49 alineatul (6)

Articolul 58 alineatul (5)

Articolul 50

Articolul 59

Articolul 51

Articolul 8 alineatul (8)

Articolul 52

Articolul 61

Articolul 53

Articolul 62

Articolul 54

Articolul 63

Articolul 55

Articolul 8 alineatul (6)

Articolul 56

Articolul 64

Articolul 57

Articolul 65

-

Articolul 66

-

Articolul 67

Articolul 58

Articolul 10 alineatul (2) şi articolul 68

Articolul 59

Articolul 68

Articolul 60

Articolul 69

Anexa I

Anexa I

Anexa II

Anexa II

-

Anexa III

Anexa III

Anexa IV

-

Anexa V

-

Anexa VI

Publicat în Jurnalul Oficial seria L din data de 28 iunie 2024