Secţiunea 2 - Infrastructura de transport pe căi navigabile interioare - Regulamentul 1679/13-iun-2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1153 şi (UE) nr. 913/2010 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013

Acte UE

Jurnalul Oficial seria L

În vigoare
Versiune de la: 5 Decembrie 2025
SECŢIUNEA 2:Infrastructura de transport pe căi navigabile interioare
Art. 21: Componente ale infrastructurii
(1)Infrastructura pe căi navigabile interioare cuprinde, în special:
a)râuri;
b)canale;
c)lacuri şi lagune;
d)infrastructuri conexe, precum ecluze, ascensoare, poduri, rezervoare şi măsurile aferente de prevenire a inundaţiilor şi a secetei şi de atenuare a consecinţelor acestora, care pot avea un impact pozitiv asupra navigaţiei pe căi navigabile interioare;
e)căi navigabile de acces şi conexiuni pe ultimul kilometru cu terminale multimodale de marfă conectate prin căi navigabile interioare, în special în porturi interioare şi maritime;
f)locuri de ancorare şi de repaus;
g)porturi interioare, inclusiv infrastructura portuară de bază sub formă de bazine interioare, pereţi de chei, dane, debarcadere, docuri, diguri, rambleuri, platforme, terenuri recuperate din mare şi infrastructura necesară pentru operaţiunile de transport în interiorul zonei portuare şi în afara acesteia;
h)echipamentele asociate menţionate la alineatul (2);
i)sisteme TIC în domeniul transporturilor, inclusiv RIS;
j)conexiunile porturilor interioare cu celelalte moduri de transport din cadrul reţelei transeuropene de transport;
k)infrastructura legată de instalaţiile pentru combustibili alternativi; şi
l)infrastructura necesară pentru operaţiunile "fără deşeuri" şi pentru măsurile privind economia circulară.
(2)Echipamentele asociate ale căilor navigabile interioare pot include echipamentele pentru descărcarea şi încărcarea mărfurilor şi depozitarea bunurilor în porturile interioare. Echipamentele asociate pot include, în special, sisteme de propulsie şi de operare care reduc poluarea, cum ar fi poluarea apei şi a aerului, consumul energetic şi intensitatea emisiilor de dioxid de carbon. Acestea pot include, de asemenea, instalaţii de preluare a deşeurilor, instalaţii de racordare la reţeaua electrică terestră şi alte infrastructuri de furnizare şi generare de combustibili alternativi, precum şi echipamente pentru spargerea gheţii, pentru servicii hidrologice, pentru dragarea şenalului navigabil, a portului şi a căilor de acces în porturi pentru a asigura navigabilitatea acestora pe tot parcursul anului.
(3)Pentru a face parte din reţeaua globală, un port interior îndeplineşte următoarele condiţii:
a)transbordează anual un volum de mărfuri de peste 500 000 de tone, iar volumul total al mărfurilor transbordate se bazează pe cea mai recentă medie pe trei ani disponibilă, pe baza statisticilor publicate de Eurostat; şi
b)este situat pe reţeaua de căi navigabile interioare din cadrul reţelei transeuropene de transport.
Art. 22: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua globală
(1)Statele membre se asigură că, până la 31 decembrie 2050, porturile interioare din reţeaua globală:
a)sunt conectate la infrastructura rutieră sau feroviară;
b)oferă cel puţin un terminal multimodal de marfă deschis tuturor operatorilor şi utilizatorilor, fără discriminare, şi care aplică tarife transparente şi nediscriminatorii; şi
c)sunt echipate cu instalaţii pentru îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale navelor în porturi, care pot include instalaţii de preluare a deşeurilor, instalaţii de degazare, măsuri de reducere a zgomotului, precum şi măsuri de reducere a poluării aerului şi a apei.
(2)Statele membre se asigură că infrastructura pentru combustibili alternativi este instalată în porturile interioare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1804.
Art. 23: Cerinţe privind infrastructura de transport pentru reţeaua centrală
(1)Statele membre se asigură că porturile interioare din reţeaua centrală sunt conforme cu articolul 22 alineatul (2) şi îndeplinesc cerinţele prevăzute la articolul 22 alineatul (1) literele (a) şi (b) până la 31 decembrie 2030 şi cerinţele prevăzute la articolul 22 alineatul (1) litera (c) până la 31 decembrie 2040.
(2)Statele membre se asigură că reţeaua de căi navigabile interioare, inclusiv conexiunile menţionate la articolul 21 alineatul (1) litera (e), este întreţinută astfel încât să permită navigarea eficientă, fiabilă şi sigură pentru utilizatori, prin asigurarea cerinţelor minime pentru căile navigabile şi a cerinţelor privind nivelurile minime de servicii prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol (condiţii de navigare corespunzătoare).
Statele membre preîntâmpină deteriorarea condiţiilor de navigare corespunzătoare, precum şi deteriorarea stadiului curent al acelor părţi ale reţelei care depăşesc deja cerinţele minime respective până la 18 iulie 2024.
(3)Până la 31 decembrie 2030, statele membre se asigură, în special, că:
a)râurile, canalele, lacurile, lagunele, porturile interioare şi căile de acces ale acestora asigură o adâncime a canalului navigabil de cel puţin 2,5 m şi o înălţime minimă sub podurile care nu sunt mobile de cel puţin 5,25 m la niveluri de referinţă specificate ale apei, care sunt depăşite un număr definit de zile pe an în medie statistică;
b)Statele membre publică pe un site web accesibil publicului numărul de zile pe an, astfel cum se menţionează la litera (a), în care nivelul efectiv al apei depăşeşte sau nu atinge nivelul de referinţă specificat al apei pentru adâncimea canalului de navigaţie, precum şi timpii medii de aşteptare la fiecare ecluză;
c)operatorii de ecluze se asigură că acestea sunt exploatate şi întreţinute astfel încât timpul de aşteptare să fie redus la minimum; şi
d)râurile, canalele, lacurile şi lagunele sunt echipate cu RIS pentru toate serviciile în conformitate cu Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (50), astfel încât să se garanteze informarea în timp real a utilizatorilor la nivel transfrontalier.
(50)Directiva 2005/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind serviciile de informaţii fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe teritoriul Comunităţii (JO L 255, 30.9.2005, p. 152).
În sensul literei (a) a prezentului alineat, nivelurile de referinţă ale apei se stabilesc pe baza numărului de zile pe an în care nivelul efectiv al apei a depăşit nivelul de referinţă specificat al apei. Sub rezerva aprobării de către statele membre în cauză în conformitate cu articolul 172 alineatul (2) din TFUE, Comisia adoptă acte de punere în aplicare, care urmează să fie elaborate în strânsă cooperare cu respectivele state membre, cu consultarea coordonatorilor europeni în cauză şi, dacă este cazul, cu consultarea comisiilor de navigaţie fluvială instituite prin acorduri internaţionale, specificând nivelurile de referinţă ale apei menţionate la litera (a) de la prezentul paragraf pentru fiecare coridor, cale navigabilă sau secţiune de cale navigabilă. Actele de punere în aplicare sunt în concordanţă cu cerinţele stabilite în convenţiile internaţionale şi în acordurile încheiate între statele membre, inclusiv în reglementările adoptate de comisiile de navigaţie fluvială instituite de astfel de convenţii şi acorduri. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menţionată la articolul 61 alineatul (3) din prezentul regulament.
(4)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele menţionate la alineatele (2) şi (3) pentru fiecare cale navigabilă şi, după caz, pentru fiecare secţiune de cale navigabilă, din motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, al rezultatului negativ al analizei cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului, biodiversităţii sau patrimoniului cultural. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Cererea de derogare se coordonează cu statul membru învecinat sau statele membre învecinate, după caz. Statele membre învecinate pot furniza un aviz statului membru care solicită derogarea. Statul membru anexează la cererea sa avizele statelor membre învecinate. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf. Comisia ia în considerare în mod corespunzător avizele statelor membre învecinate în cauză.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.
Deteriorarea cerinţelor minime cauzată de acţiunea umană directă sau de lipsa de diligenţă în ceea ce priveşte întreţinerea reţelei de căi navigabile interioare nu este considerată un caz care justifică acordarea unei derogări.
(5)În caz de forţă majoră, statele membre readuc condiţiile de navigabilitate la starea anterioară de îndată ce situaţia o permite.
(6)Comisia poate adopta orientări menite să asigure o abordare coerentă în materie de aplicare a condiţiilor de navigare corespunzătoare în Uniune. Aceste orientări se pot referi îndeosebi la:
a)parametri specifici pentru râurile cu curgere liberă;
b)parametri complementari pentru lăţimea navigabilă a canalului;
c)instalarea unei infrastructuri energetice alternative pentru a asigura accesul la combustibili alternativi la nivelul întregului coridor;
d)utilizarea aplicaţiilor digitale ale reţelei şi a proceselor de automatizare;
e)rezilienţa infrastructurii la schimbările climatice, la pericolele naturale şi la dezastrele provocate de om sau la perturbările intenţionate; sau
f)introducerea şi promovarea de noi tehnologii şi inovaţii pentru combustibili şi sisteme de propulsie cu consum de energie cu emisii zero şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Art. 24: Priorităţi suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii căilor navigabile interioare
În promovarea proiectelor de interes comun legate de infrastructurile căilor navigabile interioare şi în plus faţă de priorităţile generale stabilite la articolele 12 şi 13, se acordă atenţie următoarelor aspecte:
(a)după caz, atingerea unor standarde mai ridicate de modernizare a căilor navigabile existente şi de creare de noi căi navigabile, pentru a respecta cerinţele pieţei;
(b)adoptarea unor măsuri de prevenire a inundaţiilor şi a secetei şi de atenuare a consecinţelor acestora;
(c)îmbunătăţirea proceselor de digitalizare şi automatizare, în special în vederea creşterii nivelului de siguranţă, securitate şi durabilitate în transportul pe căi navigabile interioare, inclusiv în nodurile urbane;
(d)modernizarea şi extinderea capacităţii infrastructurii necesare pentru operaţiunile de transport multimodal, inclusiv a locurilor de ancorare şi de repaus şi a serviciilor conexe, atât în interiorul, cât şi în afara zonei portuare şi de-a lungul căilor navigabile;
(e)promovarea şi dezvoltarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei de mediu a transportului pe căi navigabile interioare şi a infrastructurii de transport, inclusiv a navelor cu emisii zero şi cu emisii scăzute, precum şi a măsurilor de atenuare a impactului asupra corpurilor de apă şi a biodiversităţii dependente de apă, în conformitate cu cerinţele aplicabile în temeiul dreptului Uniunii sau al acordurilor internaţionale relevante;
(f)dezvoltarea şi utilizarea navelor de navigaţie interioară cu pescaj mic, adecvate pentru niveluri scăzute ale apei;
(g)în contextul construirii sau modernizării infrastructurii pe căi navigabile interioare, asigurarea continuităţii şi accesibilităţii pistelor pentru pietoni şi pentru biciclete, cu scopul de a promova modurile active de transport;
(h)promovarea acţiunilor de preîntâmpinare a deteriorării cerinţelor privind căile navigabile, inclusiv a mijloacelor de monitorizare a condiţiilor în care se află şenalul navigabil; şi
(i)după caz, îmbunătăţirea condiţiilor de navigare de-a lungul căilor navigabile interioare la construirea de noi poduri sau la renovarea podurilor care nu sunt mobile, acordând o atenţie deosebită înălţimii de trecere în raport cu podurile existente ale unei secţiuni specifice de cale navigabilă.