Art. 38. - Art. 38: Cerinţe privind infrastructura de transport - Regulamentul 1679/13-iun-2024 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/1153 şi (UE) nr. 913/2010 şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1315/2013
Acte UE
Jurnalul Oficial seria L
În vigoare Versiune de la: 5 Decembrie 2025
Art. 38: Cerinţe privind infrastructura de transport
(1)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, că toate terminalele multimodale de marfă, care sunt deschise tuturor operatorilor şi utilizatorilor în mod nediscriminatoriu şi care aplică taxe transparente şi nediscriminatorii în porturile maritime şi în porturile interioare enumerate în anexa II şi în toate terminalele feroviar-rutiere şi terminalele situate de-a lungul căilor navigabile interioare indicate pe hărţile din anexa I şi enumerate în anexa II, îndeplinesc următoarele cerinţe:
a)acestea sunt conectate la cel puţin două moduri de transport disponibile în zonă;
b)până la 31 decembrie 2030, acestea sunt echipate în interiorul terminalului sau într-o rază de maximum 3 km de la terminal cu cel puţin o staţie de reîncărcare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 52 din Regulamentul (UE) 2023/1804, destinată deservirii vehiculelor grele de marfă şi, după caz, cu o staţie de realimentare, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 59 din regulamentul respectiv, utilizată pentru hidrogen şi destinată deservirii vehiculelor grele de marfă; şi
c)acestea sunt echipate cu instrumente digitale pentru a facilita, până la 31 decembrie 2030:
(i)realizarea de operaţiuni eficiente la nivelul terminalelor care pot include sisteme de recunoaştere a numerelor de înmatriculare (photogates), un sistem de exploatare a terminalului, sisteme de înregistrare digitală a conducătorului auto la intrare/ieşire, camere sau alţi senzori instalaţi pe echipamentele de transbordare, precum şi sisteme de camere video pe partea căii ferate; şi
(ii)asigurarea fluxurilor de informaţii în cadrul unui terminal şi între modurile de transport aflate de-a lungul lanţului logistic şi terminal, având capacitatea de a face schimb de informaţii cu sisteme deschise şi interoperabile.
(2)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura, în mod echitabil şi fără discriminare, că, până la 31 decembrie 2030, terminalele multimodale de marfă menţionate la alineatul (1) care sunt conectate la reţeaua feroviară şi care efectuează transbordări verticale au o capacitate suficientă de transbordare şi sunt capabile să manipuleze următoarele tipuri de unităţi de încărcare intermodale manevrabile cu macaraua: containere, cutii mobile sau semiremorci.
(3)Statele membre depun toate eforturile posibile pentru a se asigura, în mod echitabil şi fără discriminare, că terminalele multimodale de marfă menţionate la alineatul (1), care sunt conectate la reţeaua feroviară centrală sau la reţeaua feroviară centrală extinsă, pot opera trenuri cu o lungime de 740 m fără a fi necesare manipulări sau, în cazul în care acest lucru nu este viabil din punct de vedere economic, că se iau măsuri adecvate pentru a îmbunătăţi eficienţa operaţională a operării trenurilor cu o lungime de 740 m până la 31 decembrie 2040.
Prezentul alineat nu se aplică terminalelor multimodale de marfă care sunt conectate numai la reţele feroviare izolate.
(4)La cererea unui stat membru, în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care acordă derogări de la cerinţele menţionate la prezentul articol, pe motivul unor constrângeri geografice specifice sau al unor constrângeri fizice semnificative, în special atunci când terminalul este situat într-o zonă restricţionată din punctul de vedere al spaţiului, pe motivul unui rezultat negativ al unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic sau al impactului negativ semnificativ asupra mediului sau biodiversităţii. Orice astfel de cerere se justifică în mod corespunzător. Un stat membru poate solicita acordarea mai multor derogări într-o singură cerere.
Comisia evaluează cererea având în vedere justificarea furnizată în temeiul primului paragraf.
Comisia poate solicita informaţii suplimentare din partea statului membru în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf. În cazul în care Comisia consideră că informaţiile furnizate sunt insuficiente, aceasta poate solicita statului membru să le completeze în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea informaţiilor suplimentare respective.
Comisia ia o decizie cu privire la derogarea solicitată în termen de cel mult şase luni de la primirea cererii formulate în temeiul primului paragraf sau, în cazul în care statele membre în cauză au furnizat informaţii suplimentare în conformitate cu al treilea paragraf, în termen de cel mult patru luni de la ultima dată când aceste informaţii au fost primite, luându-se în considerare data cea mai recentă. În absenţa unei decizii explicite a Comisiei în aceste termene, derogarea se consideră acordată.
Comisia notifică celorlalte state membre derogările acordate în temeiul prezentului articol.